ENCICLOPEDIA COPIILOR

Sursa: Ministerul Mediului şi Pădurilor www.mmediu.ro - secţiunea „Colţul copiilor”.

1

I. VIAŢA ÎN MAREA NEAGRĂ

2

I.1. PEŞTII
RECHINUL (Squalus acanthias)*

Rechinul din Marea Neagră – denumit şi „câinele de mare” - este mic în comparaţie cu semenii lui din oceane. Masculii, care au o lungime de până la 1,5 metri, sunt mai mici decât femelele cu 20-30 cm. Corpul rechinului este cenuşiu-albăstrui, spatele şi părţile laterale fiind pigmentate cu numeroase pete albăstrui sau albe. Rechinul este un duşman de temut al hamsiilor, guvizilor, scrumbiilor albastre şi al altor peşti mai mici, care trăiesc în Marea Neagră.

*

- denumirea în limba latină a peştilor 3

Rechinii trăiesc singuri, dar, în perioada împerecherii (sfârşitul lunii februarie) se adună în grupuri restrânse. Interesant este că femelele nasc pui vii, care au o lungime de 25-30 cm. Ficatul rechinului se utilizează pentru prepararea uleiului de peşte medicinal, bogat în vitamina A. VULPEA DE MARE – VATOSUL (Raja clavata)

Vulpea de mare trăieşte la o adâncime ce nu depăşeşte 70 metri, pe fundul nisipos al mării. Foloseşte adesea anumite vicleşuguri în urmărirea prăzii. Se hrăneşte cu peştişori sau crustacee. Este răspândită în Marea Neagră, Oceanul Atlantic, Marea Mediterană şi în vestul Mării Baltice. Corpul vulpii de mare are forma unui romb, de culoarea nisipului, cu numeroase pete. Neobişnuită este
4

poziţionarea ochilor, care sunt dispuşi pe partea dorsală a corpului. Pe burtă, vulpea de mare are ţepi tociţi. Pe spate şi coadă, însă, ţepii sunt ascuţiţi. Are o lungime ce variază între 70 cm şi 1,5 metri. Femela depune 6-10 ouă mari, din care, după 4-5 luni, ies puii. Din ficatul vulpii de mare se obţine vitamina A. PISICA DE MARE (Trygon pastinaca)

Pisica de mare trăieşte în apa tuturor mărilor şi oceanelor.
5

Pielea este netedă. moluşte şi crustacee. se hrăneşte cu peşti. Ajunge până la 60-70 cm lungime. Din ficatul ei se obţine un ulei bogat în vitamine. Pisica de mare naşte pui vii. de culoare cenuşie-neagră sau verzuie-măslinie pe spate. iar pe burtă.Are corpul de formă rombică şi o coadă lungă. albicioasă. NISETRUL (Acipenser güldenstaedti) 6 . Ca şi vulpea de mare. care măsoară între 30-33 cm lungime. cu proprietăţi antirahitice. uneori chiar la 2 metri şi greutatea de 6-16 kilograme. cu 1-2 ţepi veninoşi.

Primăvara. 7 . însă. Are de obicei culoarea galbencenuşiu şi o lungime ce variază între 80 cm şi 1. femelele depun icrele în fluvii. păstruga are talia cea mai zveltă şi mai elegantă. Până la 2-3 ani. Botul este lung şi lăţit. pentru a se înmulţi în fluvii.2 metri. PĂSTRUGA (Acipenser stellatus) Dintre toţi sturionii. Puii trăiesc în Dunăre până în iunieiulie. Capul este acoperit cu şiruri de plăci osoase. aceştia rămân la gurile fluviului Dunărea. Corpul acestuia este acoperit de plăci. Există. care formează adevărate scuturi. şi exemplare care măsoară până la 2 metri şi cântăresc 60 kg. care parcurge distanţe foarte lungi.Nisetrul face parte din familia sturionilor. când se deplasează spre mare. Este un peşte marin migrator.

14 m şi la o greutate de 68 kg. Păstruga se înmulţeşte în Dunăre. Este un peşte migrator. pătrunde în Marea Adriatică. Poate ajunge la o lungime maximă de 2. Marea de Azov şi Marea Caspică. MORUNUL (Huso huso) 8 . de obicei. Se hrăneşte cu peşti şi moluşte mici. păstruga nu măsoară mai mult de 1 metru. Astfel. prin strâmtoarea Bosfor. iar cea din Dunăre este cenuşie. care trăieşte în Marea Neagră. Dar.Culoarea corpului variază după mediul în care trăieşte. păstruga din Marea Neagră are o culoare aproape neagră. Rar.

Asemenea exemplare trăiesc până la 75 de ani. Fiind un peşte marin migrator. morunii măsoară 2-2. începând din luna martie. 9 .Morunul este cel mai mare peşte din apele României. în râuri şi fluvii pentru reproducere. cât şi carnea morunului sunt foarte scumpe şi apreciate. Unele exemplare ajung în fluvii vara sau toamna. De obicei. creveţi. Altele iernează în mare. unde rămân şi pe timpul iernii. hamsii şi guvizi. Face parte din familia sturionilor. morunul se deplasează. Se hrănesc cu moluşte. în general. aproape neagră. Morunii din Marea Neagră au o culoare mai închisă. cenuşie.5 metri şi cântăresc până la 80 kg. însă. Atât icrele. iar abdomenul este alb. Culoarea corpului este. la o adâncime de 60-70 metri. Poate ajunge la peste o tonă greutate şi aproximativ 9 metri lungime. Marea Neagră şi Marea Caspică.

5 kg după ce trece de 16 ani. chefalii mari nu părăsesc aceste ape puţin adânci.CHEFALUL MARE sau LABANUL (Mugil cephalus) Chefalul mare ajunge la 62 cm şi o greutate de 3. atât puii. După ce se reproduc şi iernează în mare. Exemplarele obişnuite măsoară însă 25-50 cm şi ating o greutate de până la 1 kg. La primele semne de răcire a vremii. migrează înapoi în mare. cât şi adulţii migrează spre coastă şi pătrund în lacurile litorale şi chiar în gurile fluviilor. Aici caută apa bine încălzită. Chefalul mare are carnea şi icrele foarte bogate în iod. Cât timp temperatura este ridicată şi apa caldă. 10 .

Se hrăneşte înghiţind cu lăcomie scrumbii. oceanele Atlantic şi Indian. Lufarul are dinţi puternici şi înoată cu viteză atât la suprafaţă. cât şi la fundul apei. pe care îi urmăreşte în deplasările lor. Răspândit în aproape toate mările. el trăieşte şi în zona litorală a Mării Negre.10 m). aterine şi stavrizi. 11 . Are o lungime ce variază între 30 şi 50 cm (rar ajunge la 1.LUFARUL (Pomatomus saltatrix) Lufarul este un peşte marin răpitor lacom şi de temut.

care migrează de-a lungul întregului litoral. niciodată în lacuri şi râuri. De obicei. 12 . Trăieşte în cârduri mari. Nu ajunge. Marea Mediterană şi Marea Neagră. măsoară între 8 şi 11 cm şi cântăreşte 9 grame. Din şprot se prepară conserve în ulei foarte gustoase. răspândit în Oceanul Atlantic.ŞPROTUL (Sprattus sprattus phalericus) Şprotul este un peşte mic. însă.

Coloritul corpului este frumos: verzui pe spate şi argintiu cu irizaţii albastre-violete pe laturi şi abdomen. Fiind un peşte foarte răspândit în mările şi oceanele lumii. stavridul se pescuieşte în cantităţi industriale.STAVRIDUL (Trachurus mediterraneus ponticus) Stavridul este unul dintre cei mai răspândiţi şi mai frumoşi peşti din Marea Neagră. Lungimea lui ajunge până la 50 cm. iar greutatea poate atinge 2 kg. 13 .

Are o lungime de 8-12 cm şi o greutate de până la 10 grame. În căutarea hranei. ceea ce permite gurii să se deschidă larg. iar falca superioară este mult mai lungă decât cea inferioară. Are un corp aproape cilindric. hamsia ajunge chiar şi în Marea de Azov.HAMSIA (Engraulis engrasicholus ponticus) Hamsia este un peşte foarte răspândit în Marea Neagră. uneori de zeci de mii de indivizi. Este un peşte migrator: pătrunde deseori în lacurile litorale dulci-sărate. 14 . Trăieşte în cârduri mari.

cârdurile de scrumbii albastre se întorc în Marea Marmara. Se hrăneşte cu plancton. 15 .SCRUMBIA ALBASTRĂ (Scomber scombrus) Scrumbia este unul dintre cei mai valoroşi peşti ai Mării Negre. Se întâlneşte şi în Oceanul Atlantic. Puii de scrumbie pătrund în Marea Neagră. Marea Mediterană. dulce şi gustoasă. unde se reproduc. În căutarea hranei. Scrumbia albastră are o carne grasă. Marea Nordului şi Marea de Azov. lipsită de oase şi foarte apreciată. scrumbia albastră se deplasează de la o mare la alta. După ce se ospătează. viermi şi peşti. deoarece aici găsesc hrană din belşug pentru a se dezvolta. Măsoară 20-30 cm şi are o greutate de până la 250 grame.

pătrund şi în lacurile litorale dulci sau sărate. căutându-şi hrana. Carnea acestui peşte este fină şi gustoasă.ATERINA (Atherina mochon pontica) Este un peştişor lung de 9-10 cm. specific Mării Negre. 16 . Câteodată. Interesant este faptul că aterinele tinere sunt aproape transparente. Cârdurile de aterine migrează de-a lungul ţărmului.

anghila moare. Aceştia pleacă din locul unde au luat naştere către meleagurile unde şi-au petrecut tinereţea strămoşii lor.50-1 m. Dunăre. 4-5 kg) şi se aseamănă cu un şarpe. Puii. Peştele este lung de 0. care nu depăşesc 2 mm. după această călătorie. Prima călătorie este cea de nuntă: la vârsta de 6-9 ani.ŢIPARUL DE MARE – ANGHILA sau HELIOSUL (Anguilla anguilla) Anghila se întâlneşte rar în Marea Neagră. iar după 2 ani înoată 17 . sunt purtaţi de curenţi.înotând la suprafaţa apei către apele dulci ale Europei pe acelaşi drum ca şi generaţiile anterioare. Am putea spune că anghila trăieşte doar pentru a întreprinde două mari călătorii. unele bălţi din zona Dunării şi râuri afluente ale Dunării. anghila părăseşte locurile unde şi-a petrecut tinereţea şi se îndreaptă spre locurile de reproducere – o călătorie de mii de kilometri care se opreşte în zona Mării Sargaselor după 5-6 luni. pornesc în cea de-a doua călătorie – a vieţii . cântăreşte 2 kg (uneori. La început. căci. Este drumul fără întoarcere.

anghila devine răpitor.orientându-se cu ajutorul organelor de simţ. În decursul călătoriei. care scaldă litoralul nostru. La început. care durează 3 ani. 18 . care trăieşte în cărduri şi se hrăneşte cu răcuşori. pregătindu-se pentru a întâmpina peripeţiile şi greutăţile călătoriei de nuntă. este un peştişor fricos. ZĂRGANUL (Belone belone) Zărganul trăieşte în apele Mării Negre. melci şi peştişori. ca de altfel în întreaga zonă de coastă a Mării Negre şi Mării de Azov. Cu trecerea anilor. puiul de anghilă creşte până la 75 mm.

Are corpul lung. Botul zărganului este lung. ceea ce vedem deasupra este partea lui stângă şi nu spatele. Spatele acestui peşte este verzui-alburiu. cu falca inferioară proeminentă şi fără dinţi. cu ochii situaţi pe partea stângă a capului.Denumirea populară a zărganului este „ştiuca de mare”. care se găsesc numai pe falca superioară. Oasele sunt verzi. foarte subţire şi aproape cilindric. deoarece el stă aşezat pe partea dreaptă. CALCANUL (Rhombus maeoticus) Calcanul are o formă ciudată: este turtit lateral. 19 . Dacă privim un calcan. deoarece acesta seamănă cu o ştiucă. Se hrăneşte cu hamsii şi pui de chefal. iar laturile şi burta sunt de culoare argintie. zvelt.

care. CAMBULA (Pleuronectes flesus) Cambula este răspândită în Marea Negră. pare un peşte paşnic. Marea de Azov şi Marea Marmara. guvizi sau alţi peşti mici. 20 . Din ou iese un peştişor perfect simetric. În ciuda faptului că. Corpul calcanilor adulţi este acoperit cu solzi mici şi „butoni” osoşi mari. capătă forma turtită. Ajunge până la 1 metru lungime şi o greutate de 8-10 kilograme. după două luni. după înfăţişare. calcanul este totuşi un răpitor care vânează hamsii. Carnea calcanului este albă şi gustoasă.Dar calcanul nu a fost de mic un peşte atât de ciudat.

La maturitate. Cambula trăieşte pe fundul nisipos la mării. moluşte. 21 . Corpul este acoperit cu solzi mai aspri pe partea dorsală şi mai mărunţi pe cealaltă parte. Ambii ochi se găsesc pe partea dreaptă a corpului. cambula migrează în apele sărate ale mării. iar falca superioară se prelungeşte peste cea inferioară. de unde îşi adună hrana (peştişori. Interesant este că puii trăiesc în ape dulci.Spre deosebire de calcan. crustacee). Gura este mică. Nu creşte mai mult de 45 cm şi atinge o greutate ce variază între 100 şi 300 grame. are corpul rombic. Ceea ce se vede deasupra nu este spatele peştelui. ci una dintre laturile corpului. viermi. LIMBA DE MARE (Solea nasuta) Limba de mare este un peşte care trăieşte pe fundul nisipos al mării. acoperit cu solzi mici şi culcat pe partea stângă. alungit.

de unde vânează insecte şi crustacee. Interesant este faptul că procesul este dirijat de ochi. Această însuşire a fost demonstrată experimental: peştii orbi nu mai sunt capabili să-şi schimbe culoarea corpului. se răspândesc în apa mării. după 2-3 săptămâni. CĂLUŢUL DE MARE (Hippocampus hippocampus) Căluţul de mare vieţuieşte printre tufele de iarbă de mare. Acest peştişor curios pare o piesă de şah şi măsoară 10-12 cm. prin intermediul sistemului nervos. fiind cel mai mic peşte asimetric din apele noastre. Nu are o lungime mai mare de 30 cm. Interesant este faptul că puii se dezvoltă într-o pungă situată sub abdomenul masculului. Limba de mare trăieşte ascunsă în nisip. 22 . Căluţul de mare îşi poate schimba culoarea corpului pentru a se adapta mediului înconjurător şi a se feri de duşmani. la o distanţă mică de ţărm.Acest peşte are capacitatea de a-şi schimba culoarea corpului în funcţie de nuanţele fundului mării. de unde.

PEŞTELE CU SPADĂ (Xyphias gladius) 23 . fiind foarte mâncăcios din fire. Acul de mare este răspândit în Marea Neagră. care seamănă cu o tijă subţire de trestie cu multe noduri. Se hrăneşte cu peştişori şi crustacee. Marea Adriatică şi Marea de Azov. Este un peşte ciudat. acul de mare înoată vertical.ACUL DE MARE (Syngnathus tenuirostris) Printre tufele de Zostera trăieşte acul de mare. Marea Mediterană. Atinge o lungime de 36. are botul lung şi turtit lateral.5 cm. de grosimea unui creion. Spre deosebire de alţi peşti.

Este foarte curajos şi se încumetă să atace chiar peştii mari. care străpunge burta adversarului. de culoare albastru închis (sau cafeniu închis) pe spate şi argintiu pe abdomen. Nu numai peştii. Toată puterea şi îndrăzneala lui stau în falca de sus. prelungită ca o spadă puternică şi tăioasă. 24 . Peştele. pe care le poate sparge. ci şi pescarii se tem de peştele cu spadă.Peştele cu spadă – sau peştele cu suliţă – este unul dintre cei mai temuţi peşti ai mărilor şi oceanelor. deoarece uneori acesta atacă ambarcaţiunile. care ajunge la 3-5 metri lungime şi până la 300 kilograme. are corpul lipsit de solzi.

Guvidul de mare nu depăşeşte 25 cm lungime. Se hrăneşte cu diverse crustacee. 25 . cu buza superioară groasă şi lăţită lateral. în vecinătatea ţărmului. trăieşte guvidul de mare. Are capul turtit. lat.GUVIDUL DE MARE (Gobius ophiocephalus) Pe fundul pietros al Mării Negre. Înotătoarele de pe burtă sunt unite şi formează o ventuză cu ajutorul căreia peştele se poate fixa de stânci.

Are o carne foarte gustoasă. Are corpul viu colorat. Înotătoarele pectorale. cu ajutorul cărora peştele se poate târâ pe fundul mării. rândunica de mare este cel mai frumos peşte din Marea Neagră. se prelungesc asemenea unor gheare îndoite. care par nişte aripi de rândunică.RÂNDUNICA DE MARE (Trigla lucerna) Rândunica de mare este un peşte marin rar. acoperit cu solzi mici. 26 . care ajunge până la 66 cm lungime şi 3 kilograme. Datorită culorilor sale vii.

Se hrăneşte cu viermi. pe fundul nisipos al mării.DRAGONUL sau DRACUL DE MARE (Trachinus draco) În apropierea ţărmului. crustacee. ochii bulbucaţi şi mari. pui de peşti şi în special pui de calcan. Pe spate are o înotătoare formată din ţepi veninoşi a căror înţepătură este foarte dureroasă. Marea de Azov. Este răspândit în Marea Neagră. Nu are o lungime mai mare de 30-40 cm. Marea Mediterană. precum şi în apele ţărmurilor europene ale Oceanul Atlantic. Dragonul are o înfăţişare ciudată: capul umflat. trăieşte dragonul sau dracul de mare. 27 .

BOUL DE MARE (Uranoscopus scaber) Boul de mare este un peşte cu corpul umflat şi o lungime de circa 30 cm. Trăieşte acoperit în nisip. Seamănă cu dragonul. dar are buzele mai groase. de unde-i provine şi denumirea. Pe cap are nişte prelungiri asemănătoare coarnelor de la vite. de unde vânează fără efort pui de peşte şi viermişori. 28 . Aceştia se reped să-l înhaţe şi cad direct în gura boului de mare. Are o armă foarte eficientă ce păcăleşte prada: din gură îi atârnă un filament. iar capul este îmbrăcat în plăci osoase. pe care peştişorii îl cred vreo algă.

Măsoară 15-20 cm. Se întâlneşte. şi în Marea Neagră. care trăieşte de obicei în apele Oceanului Atlantic şi în Marea Mediterană.SCORPIA DE MARE sau PORCUL DE MARE (Scorpaena porcus) Scorpia de mare este un peşte ciudat. care sunt arme temute de atac. Capul este acoperit cu plăcuţe osoase. foarte rar 30 cm. însă. Corpul are o culoare cafenie. 29 . pentru a se adapta mediului înconjurător. cu puncte negre. Înotătoarele scorpiei de mare au ţepi veninoşi. Interesant este faptul că acest peşte are capacitatea de a-şi schimba culoarea corpului.

Se adaptează excelent vieţii în captivitate şi are cel mai lung ciclu de viaţă (25-30 ani).I. * . după care începe să se hrănească cu heringi.3 m. Greutatea exemplarelor mature variază între 150 şi 650 kg. având o lungime cuprinsă între 1.denumirea în limba latină 30 . DELFINII Afalinul (delfinul cu bot de sticlă sau delfinul cu bot gros) Tursiops truncatus ponticus* Este cea mai cunoscută specie din Marea Neagră.2. hamsii. Acesta se alăptează câteva luni. chefali. calcani. MAMIFERELE A.9 m si 3. După 12 luni de gestaţie.3 m lungime. femela dă naştere unui pui de 1-1.

Uneori. Puii se hrănesc cu lapte matern doar 5-6 luni. Deşi trăieşte mai mult în largul mării. afalinul coboară la adâncimi de până la 90-100 m. urmărind cârdurile de peşti în migraţie. delfinul comun poate ajunge şi în apele mai puţin adânci. 31 .8 m (maximum 2 m) şi o greutate de până la 55 kg (uneori poate ajunge la 100 kg). Delfinul comun – Delphinus delphis ponticus Are o lungime cuprinsă între 1. după care încep să consume peşti mici care trăiesc în cârduri (şprot şi hamsii). Durata maximă de viaţă a speciei este de 30 de ani.5-1.Delfinul adult are o viteză de deplasare ce variază între 28 şi 33 km/oră.

la adâncimi reduse. durata de viaţă. În lunile noiembrie şi decembrie. femela naşte un singur pui. în mediul său natural. După 9-11 luni de gestaţie. în apropierea litoralului. Focena este specia care trăieşte cel mai puţin. 32 . Măsoară între 1.5 m şi cântăreşte aproape 30 kg. variază între 7 şi 8 ani (cel mult 13-15 ani). după care începe să se hrănească singur cu diferite specii de peşti mici. porc de mare sau marsiun.Focena (porcul de mare sau marsuinul) Phocoena phocoena relicta Este denumit popular focenă. până la Costineşti.3 şi 1. Acesta se alăptează între 4 şi 6 luni. Grupuri răzleţe de focene pot fi observate la sud de Constanţa. aceşti delfini ajung până la gurile Deltei Dunării.

A Study of Change and Decline. Marea Egee. În anii `30. cine observă vreo focă în apele Mării Negre se poate considera norocos. FOCILE Focile călugăr Monachus monachus Foto: Cem Kirac SAD/AFAG (Zaitsev. 114) Monachus monachus – singura specie de focă din Marea Neagră – este ameninţată cu dispariţia. Mamaev. V. Mulţi specialişti consideră că Monachus monachus nu are viitor în Marea Neagră din cauza faptului că ţărmurile 33 . Astăzi. precum şi de-a lungul coastelor Africii de nord-vest. Marea Neagră. Yu. cea mai mare colonie de foci călugăr din Marea Neagră – 128 de exemplare – a fost localizată în zona Capului Caliacra (Bulgaria)... p.B. Focile călugăr trăiesc în Marea Mediterană. 1997 – Biological Diversity in the Black Sea.

8 metri lungime şi cântăresc între 250 şi 400 kg.20 metri şi 26 kg. de obicei nu convieţuiesc cu alte foci. Nu sunt mamifere migratoare. 34 . uneori neagra. Focile călugăr se hrănesc cu peşti şi caracatiţe. Blana de pe spatele focilor este maro inchisă. care are numeroase peşteri pustii şi grote submarine.acesteia sunt prea populate. ar putea constitui refugiul ultimelor foci călugăr din Marea Neagră. Puii nou născuţi ajung până la 1. iar cea de pe burtă are culoarea galbenă. Ei speră că ţărmul Anatoliei (Turcia). ci vieţuiesc în zone limitate. Focile adulte măsoară până la 2.

transparentă. crevetele bolnave au carapacea umflată în partea stângă sau dreaptă. Creveta de iarbă reprezintă o hrană importantă pentru rechini şi alţi peşti.I. acest parazit afectează uneori foarte multe exemplare. În general. Din păcate. denumită Bopyrus squillarum.3. Din cauza acestuia. Marea Nordului. ceva mai mică. Cercetătorii au descoperit un lucru interesant: în zona branhiilor crevetelor de iarbă din Marea Neagră trăieşte adesea o specie de parazit. Creveta de iarbă se întâlneşte în Marea Neagră. are culoarea gălbuie. O întâlnim printre alge şi în câmpurile cu Zostera. iar a masculilor.denumirea în limba latină 35 . * . GARIDA (Palaemon adspersus)* Este cea mai mare. Marea Baltică. precum calcanii. Marea Adriatică. mai răspândită şi mai căutată crevetă din Marea Neagră. stropită cu pete brune. Lungimea femelei este de 55-60 mm. CRUSTACEELE CREVETA DE IARBĂ.

Marea Adriatică şi Marea Neagră. în larg.CREVETA. garida de piatră se salvează ascunzându-se sub pietre. Madera). Interesant este faptul că. Este viu colorată. Astfel. cu dungi brune pe fondul transparent al corpului cu nuanţe albastre. în Marea Mediterană. Garida de piatră este carnivoră. De obicei. nu este aruncată de valuri pe ţărm şi scapă cu viaţă. stă în lumină. în timpul furtunilor. fiind o mare mâncătoare de resturi animale. CREVETA DE NISIP sau GARIDA DE NISIP (Crangon crangon) 36 . GARIDA DE PIATRĂ (Palaemon elegans) Garida de piatră trăieşte în unele zone din Oceanul Atlantic (insulele Canare. căţărată pe pereţii laterali ai stâncilor acoperite de alge şi nu coboară spre adâncul mării mai mult de 5-10 metri.

mai rar în zonele stâncoase. Marea Mânecii şi Oceanul Atlantic pe fundurile de nisip fin şi mâl. la umbra pietrelor. 37 . Interesant este faptul că această crevetă are culoarea nisipului când se află pe fundul nisipos al mării. Creveta de nisip este comestibilă. Marea Nordului. este roşcată.Creveta de nisip măsoară între 6 şi 7 cm lungime. Marea Mediterană. Se întâlneşte în Marea Neagră. în câmpurile de alge roşii şi aproape neagră. Marea Adriatică.

însă. CRABUL DE NISIP (Macropipus holsatus) 38 . Crabul de iarbă este carnivor. Are o lungime de aproximativ 5. se hrăneşte cu cadavre.5 cm şi o lăţime de 6-7 cm. la adâncimea de 5-15 metri. în general.CRABUL DE IARBĂ (Carcinus mediterraneus) Este răspândit numai în Marea Neagră şi în Marea Mediterană. Interesant este că poate trăi atât în apă. coboară şi până la 60 metri adâncime. atacând crevete şi chiar peşti mici. Iarna. cât şi pe uscat. fiind mai mult lat decât lung. unde rezistă bine. Îl întâlnim în pajiştile cu Zostera şi pe pietrele cu alge.

fiind răspândit în Marea Negară. în funcţie de mediul în care trăieşte. crabul de nisip poate avea culoarea albicioasă sau cenuşie-verzuie. ajunge foarte aproape de ţărm. poate ajunge până la 40-50 metri adâncime. CRABUL ROŞU (Macropipus arcuatus) 39 . chiar pe plajele de nisip. Vara. Iarna. Interesant este faptul că. însă. Marea Mediterană şi partea de nord-est a Oceanului Atlantic.Crabul de nisip măsoară numai 31 mm lungime şi 39 mm lăţime.

uneori roşie-vişinie. CRABUL DE PIATRĂ (Pachygrapsus marmoratus) 40 .Răspândit în Marea Neagră. Marea Mediterană. Marea Adriatică şi în Oceanul Atlantic (coastele Marocului). crabul roşu are o lungime cuprinsă între 18 şi 22 mm. Partea dorsală a corpului este cărămizie-roşcată. iar partea inferioară are culoarea albă. Trăieşte în general la adâncimi de 30-50 metri.

Dacă încerci cumva să-i urneşti. crabii de piatră ies din apă şi fug atât de repede. Marea Mediterană. Aceşti crabi au un obicei foarte interesant: îşi pot strânge în aşa fel labele în jurul corpului. încât ocupă minimum de spaţiu. O altă curiozitate: noaptea. Are o culoare roşcată. Marea Adriatică. Marea Marmara şi Marea Neagră. De obicei. se proptesc cu picioarele de pietre.Crabul de piatră este răspândit în apele mai calde ale Oceanului Atlantic. stă ascuns în găurile pietrelor sau în corali. CAMIORCA (Xantho poressa) 41 . încât sunt foarte greu de prins. CRABUL DE ŢĂRM. chiar cu riscul de a-şi rupe lăbuţele.

Are un colorit foarte variat: nisipiu sau castaniu cu puncte roşii sau galbene. Este foarte bine adaptat la mediul înconjurător. Marea Adriatică şi Marea Neagră. Se hrăneşte cu cadavre.Crabul de ţărm măsoară 4-5 cm lăţime şi 4 cm lungime. Crabul de ţărm este răspândit în nord-estul Oceanului Atlantic. dar furtunile de iarnă îl aruncă deseori pe plajă. Marea Mediterană. suportă frigul. CRABUL PĂROS (Pilumnus hirtellus) 42 .

În Marea Neagră. Măsoară 22 mm lungime şi 30 mm lăţime şi este acoperit cu păr pe tot corpul. pe care le sparge cu cleştele. deseori cade victimă îngheţului şi furtunilor. Crabul păros este răspândit şi în Marea Mediterană. Marea Marmara. PAGURIE (Eriphia verrucosa) 43 . Se hrăneşte cu resturi de animale. până la 10 metri adâncime. crabul păros trăieşte în zona pietroasă a litoralului. dar consumă şi scoici. Marea Adriatică. Deoarece este o specie sedentară.

de unde migrează primăvara în apele mai mici. Noaptea iese din apă. 44 . atinge 6-8 cm lungime şi 7-9 cm lăţime. ca şi crabii de piatră. Apare deseori pe plaje. Este răspândit în Oceanul Atlantic (partea de nord-est). Are carapacea groasă. Marea Mediterană. după furtuni.Este cel mai mare şi mai greu crab din zona Mării Negre. Marea Marmara. Marea Adriatică. Marea Neagră şi Canalul Suez. Trăieşte în partea de adânc a ţărmului stâncos. La noi se găseşte rar. chiar sub 1 m adâncime. mai mult în sudul litoralului românesc.

VIEŢUITOARE DIN ZONELE UMEDE 45 .II.

Veţi descoperi vieţuitoare interesante. permanente sau temporare.II. Acestea sunt importante şi trebuie conservate. În zonele umede cuibăresc păsări şi îşi depun icrele peşti. Cea mai mare zonă umedă din România şi din Europa este Delta Dunării. despre care voi. PEŞTI ŞI PĂSĂRI Enciclopedia copiilor „Vieţuitoare din zonele umede (Volumul 1 – Peşti şi păsări)” vă prezintă specii de peşti şi păsări care trăiesc în zonele umede din bazinul Dunării. puteţi afla lucruri noi. Este important să le cunoaştem şi să le protejăm. stătătoare sau curgătoare. Bun venit în lumea lor fascinantă! 46 .1. copiii. Zonele umede sunt întinderi de bălţi. deoarece reprezintă loc de hrană pentru peşti şi păsări. mlaştini.

iar trupul se subţiază spre coadă. ca să nu-i scape nimic. * . în majoritatea râurilor.1. Este cel mai mare peşte de apă dulce de la noi. se hrăneşte cu larve de insecte. Este un răpitor temut. În tinereţe. în bălţile şi lacurile interioare. broaşte. dinţi ascuţiţi. întorşi spre fundul gurii.denumirea în limba latină 47 .II. întâlnindu-se în Dunăre şi bălţile sale. iar ca adult atacă peşti. PEŞTI SOMNUL (Silurus glanis*) Somnul este socotit „crocodilul” apelor noastre.1. cu fălci puternice. Capul butucănos şi mare este turtit de sus în jos. precum şi în fluviile care se varsă în Marea Neagră. gura mare. crustacee.

înşfăcată de gura nesăţioasă a somnului. acoperit cu solzi mari. cu solzi aurii. Lăcomia somnului este proverbială. Coloritul său variază în funcţie de mediul în care trăieşte: crapul de baltă are culoarea deschisă. CRAPUL (Cyprinus carpio) Crapul are corpul musculos. crustacee. Locuitorii de pe malurile Dunării povestesc deseori că au văzut cum dispărea de pe apă o raţă sau o gâscă. 48 . Vânează mai ales în timpul nopţii.şoareci de apă. cel de râu are o culoare frumoasă.

Este vorba despre caracuda bătrână. până la 50 cm lungime şi 5 kilograme. melcişori şi plante mărunte. scoici mici. CARACUDA (Carassius carassius) Caracuda trăieşte în bazinele piscicole mici. 49 . acest peşte creşte până la 12 cm. mai rar. De regulă. invadate de vegetaţie. Se hrăneşte cu larve de insecte.Îl întâlnim în apele Dunării. în râurile şi bălţile învecinate acestora. cât şi în iazuri. în bălţi şi. în bălţile din lunca şi delta fluviului. icre de broaşte. totuşi există şi exemplare mai ari. care se adăposteşte în locurile ferite de duşmani şi mai puţin căutate de pescari. în râurile de şes.

50 . în râurile.Culoarea corpului variază. are culoarea argintie pe laturi şi verde-cenuşie pe spate. Apare în Dunăre. PLĂTICA (Abramis brama) Plătica este un peşte întâlnit în toate apele dulci ale Europei. în funcţie de mediul în care trăieşte: în bălţi. Are culori şi nuanţe diferite. lacurile şi bălţile din bazinul acesteia. În unele lacuri. ca şi la crap. până la linia munţilor Alpi. iar în râuri este aurie. în funcţie nu numai de mediul său de viaţă. culoarea sa este neagrăcenuşie. iar în lacurile adânci. ci şi de vreme. neagră-brună. din nord. În bălţi. precum şi în Delta Dunării. În zonele de la gurile Dunării sau altor râuri de şes. caracuda are culoarea neagră-ruginie.

când apa ajunge la temperatura de 14-16° C. Uneori. locuri de unde îşi alege şi hrana: crustacee. plătica ajunge la dimensiuni destul de mari: 50-60 cm şi 8-10 kilograme. pe funduri cu mult nămol.există şi plătici de culoare neagră-roşiatică-brună. a bălţilor dunărene şi rareori din cea a râurilor mari face parte şi cosacul. Perioada de înmulţire are loc în lunile aprilie-mai. 51 . resturi vegetale. Este negru-albăstrui pe spate şi argintiu pe burtă. COSACUL (Abramis ballerus) Din fauna Dunării. viermi. larve de insecte. Trăieşte în stufăriş.

argintii pe spate. în perioada reproducerii. Culoarea ei variază în funcţie de limpezimea apei. Are solzi mari. 52 . Nu mănâncă mult şi. Interesant este că. larve de insecte. viermişori. cu reflexe aurii pe laturi. consumă resturi.ROŞIOARA (Scardinus erythrophthalmus) Pe fundul apelor liniştite. icrele depuse de femelă se lipesc de vegetaţia acvatică. de obicei. trăieşte roşioara. bine fixaţi.

ajung înapoi în Dunăre. scrumbiile pătrund în Dunăre. timp în care multe dintre ele mor. ce înoată în cârduri mari. încep migraţia inversă spre mare. în timpul perioadei de reproducere. După depunerea icrelor. Cele care ajung în mare sunt foarte slabe. scrumbia de Dunăre este un peşte migrator. Primăvara. 53 . din cauza efortului. icrele ajung în bălţi. când apele Dunării sunt mari. Puii rămân aici şi. Uneori.SCRUMBIA DE DUNĂRE (Alosa pontica) Deşi trăieşte în Marea Neagră. odată cu apele care se scurg.

Obleţii. fiind denumit şi „ştiuca râurilor”. caracter ce se accentuează odată cu înaintarea în vârstă. gura largă şi dinţi dezvoltaţi. Însă. racii şi chiar broaştele îi cad victime. se hrăneşte cu plancton şi crustacee. Are capul alungit. În această perioadă. este hrăpăreţ şi lacom. lin curgătoare. nisipos sau argilos.ŞALĂUL (Stizostedion lucioperca) Şalăul trăieşte în Dunăre şi în bălţile dunărene. şalăul nu îşi trădează firea de răpitor. râurile mari. înainte de a împlini un an. 54 . Atunci când este pui. cât şi cele cu fund pietros. el devine răpitor. în lacurile litorale şi în cele interioare. Îi plac apele dulci. roşioarele.

broaşte. după culoarea apei şi a fundului acesteia. încovoiaţi spre interior. ştiuca are toate însuşirile corespunzătoare: trupul lung. pândind 55 .ŞTIUCA (Esox lucius) Acest peşte. dinţi mari şi puternici. este numit de pescari „hoaţa de ştiucă” sau „tâlharul bălţilor”. Iute la înot – uneori. Peşte de pradă. fiind cenuşiu-verzuie sau galben-verzuie. ştiuca înghite tot ce-i iese în cale: peşti. şoareci de apă. Se adaptează perfect mediului înconjurător. şerpi. parcurge 25 de kilometri pe oră – ştiuca se bazează la vânătoare mai mult pe viclenie. Proverbială pentru lăcomia sa. hrăpăreţ cum nu e altul. pentru ca prada să nu poată scăpa. boboci de gâscă sau de raţă. puţin turtit lateral. care spintecă apa cu uşurinţă.

devine răpitor. bibanul este paşnic. După această vârstă. bibanul este nelipsit. Se simte foarte bine în apele limpezi. foarte rar la 50-60 cm. viermi şi crustacee. Ajunge. consumând puii altor specii de peşti. la o lungime de 20-35 cm. de unde se repede asupra ei ca o săgeată. 56 . bibanul se aruncă şi înghite orice pradă. în bălţi şi lacuri. BIBANUL (Perca fluviatilis) În râurile de şes. de obicei. până la vârsta de doi ani. Se spune că ştiuca trăieşte şi câteva sute de ani. hrănindu-se cu plancton. Cât este tânăr.prada în stuf sau altă ascunzătoare. Fire lacomă. moluşte şi icre.

Cuiburile. pe care pelicanul depune 1-2 ouă mari.2. PĂSĂRI PELICANUL COMUN (Pelecanus onocrotalus) Este cea mai mare pasăre din Delta Dunării – unde se află unicul loc de cuibărire din Europa. pelicanul trăieşte în colonii şi pescuieşte în grupuri. grele. Pelicanul are un rol important în echilibrul ecologic al apelor. deoarece se hrăneşte cu peştii bolnavi. După 2-3 ani ei capătă penajul părinţilor. 57 . sunt din stuf uscat. timp de o lună.1. plate. Este un excelent înotător şi zburător. des. Sociabil. Puii sunt acoperiţi cu puf negru-cenuşiu. fiind un adevărat „agent sanitar”. ce sunt clocite de ambii părinţi. Se hrăneşte cu peşti. rudimentare.II. Este ocrotit de lege.

dar există exemplare ce pot fi zărite şi iarna. Este ocrotită de lege. Îşi capturează prada stând la pândă sau păşind tiptil prin apa mică. precum şi în Delta Dunării. viermi. Cele 3. Puii stau în cuib o lună. în bălţi cu pâlcuri de copaci. insecte. sau pe maluri de râuri şi lacuri. Sensibilă la frig. Egreta se hrăneşte cu peşti. lipitori. rămâne la noi vara. Cuibăreşte în colonii mixte. prin stuf sau sălcii. până la 6 ouă sunt clocite 21-22 de zile.EGRETA MICĂ (Egretta garzetta) O întâlnim pe Dunăre. zone mlăştinoase. moluşte. 58 .

ei se caţără pe crengile de lângă cuib. 59 . Stârcul cuibăreşte în colonii mixte. până la cinci ouă sunt clocite de ambii părinţi. agăţându-se la nevoie şi cu ciocul. insecte. şoareci de apă sau de câmp. amfibii. Cele trei.STÂRCUL CENUŞIU (Ardea cinerea) Stârcul se apropie de mărimea unei berze. Mănâncă peşti. pe văile râurilor. moluşte. Puii stau în cuib 7-8 săptămâni. Îl întâlnim vara în delta şi bălţile Dunării. dar şi păsărele. lângă ape. În caz de pericol. Exemplare rare pot fi zărite şi iarna. până la altitudini de 1200 metri.

pe Dunăre. Cormoranii formează colonii de cuibărit. Cormoranii trăiesc 8 ani. fie singuri. cormoranii rămân la noi. pe care îi prinde sub apă. În iernile calde. în sălcii. fie împreună cu pelicanii. 60 . în lagune şi pe mare. Specialist în scufundări. se hrăneşte cu peşti. în Deltă. mănâncă şi şobolani. Mai rar.CORMORANUL MARE (Phalacrocorax carbo) Îl întâlnim pe lângă apele adânci şi întinse. Puii rămân 7 săptămâni în cuiburile din bucăţi de lemn şi stuf. pe plauri sau în sălcii mici în Delta Dunării.

Apare vara. mormoloci. cu un cârlig mic la vârf. 61 . viermi. lăţit.LOPĂTARUL (Platalea leucorodia) Are un cioc turtit la capăt. folosit de pereche mai mulţi ani. în Delta Dunării. „cosind” cu ciocul în apă: peşti. Cuibăreşte în colonii de stuf. Cuibul. Se hrăneşte cu diferite animale acvatice. larve de insecte. Este ocrotit de lege. este alcătuit din plante uscate. melci.

Femela depune 5-7 ouă. Masculul devine ameninţător când îi însoţeşte. În iernile calde. Lebăda se obişnuieşte uşor cu oamenii. din plante uscate. urmându-şi părinţii în şir indian. Are gâtul unduitor. pe cursul inferior al Dunării şi în Deltă. Se hrăneşte cu plante acvatice şi insecte. Îşi face cuib în stuf vechi. poate rămâne la noi. pe care le cloceşte 35 de zile. Este ocrotită de lege. foarte mobil. 62 . Bobocii pleacă din cuib a doua zi.LEBĂDA CUCUIATĂ sau LEBĂDA DE VARĂ (Cygnus olor) Întâlnim lebăda vara.

Ei pot zbura după 7-8 săptămâni. După 26 de zile. Este foarte activă noaptea. pe grinduri. care pleacă din cuib în aceeaşi zi. Îşi face cuib din stuf. ies bobocii. mai mare şi mai masivă dintre raţele de suprafaţă. 63 . din Delta Dunării. O întâlnim în toate bălţile şi lacurile. unde depune 8-10 ouă pe puf şi pene mici (interesant este că. depune altele. dar mai puţine).RAŢA MARE (Anas plathyrhynchos) Este cea mai răspândită. urmându-şi mama. dacă i s-au luat ouăle. până în munţi. Raţa se hrăneşte cu plante şi animale acvatice. iarbă. în scorburi de copaci.

Se hrăneşte cu lipitori. în deltă şi de-a lungul Dunării. moluşte. Îl întâlnim vara. moale. mai rar. în stuf sau pe sălcii. dar cu vârful întărit. în restul ţării. 64 . rar cu peştişori. dar şi. Cuibăreşte în colonii mixte cu stârcii. pe care le cloceşte 21 de zile. Depune 3-4 ouă.ŢIGĂNUŞUL (Plegadis falcinellus) Ţigănuşul are ciocul încovoiat în jos. insecte acvatice.

din plante verzi. Aceştia cer mâncare piuind. fire de iarbă. cu dungi întunecate pe cap şi gât. ce consumă peşti mărunţi. din care. corcodelul mare doarme pe apă. după 25-30 de zile. Activ atât ziua. mai frecvent în deltă. cât şi noaptea. insecte. Are cuib plutitor. iar pe creştet cu o pată roşie. corcodelul mare este un oaspete de vară. Răspândit în toată ţara. seminţe. ies puii gălbui. Cloceşte 3-4 ouă.CORCODELUL MARE (Podiceps cristatus) Este un bun scufundător. 65 . dar poate rămâne iarna pe litoral.

CIOCÎNTORS (Recurvirostra avosetta) Are ciocul fin. pe care îl mişcă dintr-o parte într-alta sub apă. Depune 4 ouă într-o gropiţă căptuşită cu resturi de plante. Cuibăreşte în sărăturile şi pe limanul dobrogean. puiul are ciocul drept. Atunci când le sunt ameninţaţi puii. La naştere. curbat în sus. atunci când caută hrană. părinţii scot un sunet plângăreţ. Se hrăneşte cu larve de insecte şi crustacee. cochilii. pietricele. prefăcându-se răniţi. pe care le scoate din nămol cu ciocul. 66 . rar pe lângă unele lacuri sărate din Câmpia Română.

deasupra apei. Pentru a prinde peştele. În zbor. 67 . este iute ca o săgeată. Cuibăreşte de-a lungul râurilor şi canalelor încetcurgătoare. Este destul de sperios. în care îşi sapă cuibul. abrupte. adesea în preajma iazurilor bogate în peşte. pe care îi pândeşte de pe crengile copacilor. de obicei de unde pândea. dar şi după ce zboară pentru scurt timp pe loc. cu maluri nisipoase. unde rămâne nemişcat ore întregi. plonjează cu capul în jos.PESCĂRAŞUL ALBASTRU (Alcedo atthis) Îl întâlnim pe malul apelor curgătoare şi în Delta Dunării. Se hrăneşte cu peşti mici.

68 . bogate în vegetaţie. puii. după 22 de zile. bucăţi de plante. viermi. iar. pentru a-şi lua zborul. mai ales în Delta Dunării. rămâne la noi în ţară. Depune 4-5 ouă. aleargă pe suprafaţa apei destul de mult.LIŞIŢA (Fulica atra) Oaspete de vară. Poate depune 2-3 rânduri de ouă pe an. seminţe. Se hrăneşte cu insecte. În iernile blânde. în grupuri mari. lişiţa este foarte frecventă pe iazurile şi lacurile de la altitudini joase. din care ies. Se scufundă frecvent.

puteţi afla lucruri noi.II. permanente sau temporare. mlaştini.2. Cea mai mare zonă umedă din România şi din Europa este Delta Dunării. despre care voi. deoarece acolo trăiesc multe vieţuitoare. stătătoare sau curgătoare. veţi descoperi vieţuitoare interesante. Bun venit în lumea lor fascinantă! 69 . Zonele umede sunt întinderi de bălţi. MAMIFERE Introducere Acest volum al Enciclopediei copiilor vă prezintă mamifere din zonele umede ale bazinului Dunării. Este important să le cunoaştem şi să le protejăm. În această broşură. copiii. Este important să le protejăm.

Construiesc. * . pietre de râu şi pământ. aceste mamifere au început să apară în lunca Mureşului şi pe râul Olt. Sunt mamifere rozătoare. Lucrând în comun. adevărate baraje şi adăposturi din lemn.denumirea în limba latină 70 . bune înotătoare şi adevăraţi „ingineri”.CASTORUL EUROPEAN – Castor fiber* Deşi la noi în ţară castorii au fost declaraţi specie dispărută încă de acum peste 180 de ani. cu o măiestrie uimitoare. de talie mare. fiind o specie protejată de lege. rod copacii de pe malurile râurilor. din cauza vânătorii excesive.

picioare cu degete prinse într-o membrană înotătoare. Se hrăneşte cu peşti. Îşi construieşte vizuina în maluri foarte înalte.VIDRA – Lutra lutra Vidra trăieşte în apele curgătoare. precum şi larve de insecte. botul gros. capul turtit. raci. păsări. urechi mici şi coadă groasă la bază. moluşte. În apă se simte cel mai bine. în afară de om. fiind deosebit de agilă. fiind protejată de lege. Este o specie pe cale de dispariţie în România. Poate trăi şi 18 ani. În general. 71 . stătătoare. mamifere de apă. vidra naşte 2 până la 4 pui. fiind adaptată perfect pentru înot. Nu are duşmani. cu intrarea sub nivelul apei şi guri de aerisire. cât şi în Delta Dunării. Are corpul lung.

NURCA – Mustela lutreola O întâlnim pe lângă râurile repezi de munte. Este o specie pe cale de dispariţie în România. cu iarbă bogată pe maluri. Rareori. sau prin preajma râurilor mari. fiind protejată de lege. apare şi pe malurile cu iarbă înaltă ale bălţilor. Vânător dibaci şi bun înotător – se hrăneşte în special cu peşti. 72 .

se şi scufundă. dar. Se adăposteşte în galerii subterane. marginile de iazuri cu ierburi înalte şi în Delta Dunării. pe care le sapă în maluri. Permanent înfometat. Din cauza neglijenţei oamenilor. după care iese pe uscat. dar şi în scorburile trunchiurilor arborilor de pe mal. chiţcanul de apă este o specie protejată de lege. De aceea. 73 . consumă peştişori şi broaşte. deseori. la suprafaţa apei. fiind întâlnite rar grupuri mici şi izolate.CHIŢCANUL DE APĂ . deasupra nivelului apei. Este un bun înotător. specia este pe cale de dispariţie în ţara noastră.Neomys fodiens Trăieşte pe lângă râurile limpezi.

ŞOBOLAN DE APĂ – Arvicola terrestris Mamifer cu o greutate de aproximativ 300 grame şi o lungime ce poate atinge 18 cm. Se hrăneşte cu plante verzi. livezi. cât şi noaptea. fiind activ atât ziua. Sapă galerii complicate. 74 . cu multă vegetaţie. dar şi în lunci. ce ajung până la 80 metri lungime. fâneţe şi păşuni. şobolanul de apă trăieşte pe marginea lacurilor şi râurilor de şes.

Este activ noaptea. Îl întâlnim de-a lungul fluviului Dunărea. pe râurile Prut şi Siret. fructe. cu ieşiri în apă şi pe uscat. Este originar din America de Nord. scoici. mai rar. peşti. lăstari. plante acvatice şi. raci. total dependent de apă şi adaptat vieţii acvatice. Se hrăneşte cu muguri. Se retrage în galerii săpate în maluri.BIZAM – Ondatra zibethica Bizamul este cel mai mare şobolan din România. 75 . în Delta Dunării.

iepuri. Lupii au blana de culoare cenuşie – în zonele temperate. fiind protejată de lege. În general. 76 . Lupii au rolul de a păstra echilibrul natural din zonele unde sunt răspândiţi. mai deschisă. mistreţi. în afară de om. animale domestice. Este foarte rezistent la efort (poate parcurge într-o noapte şi 40 km) şi are simţurile foarte dezvoltate. deoarece animalele bolnave şi slabe le cad deseori pradă. vara. Este o specie pe cale de dispariţie în România. atacă cerbi. uneori depăşind 70 de kilograme.LUPUL – Canis lupus Animale de pradă. blana devine mai închisă la culoare şi iarna. Urmăreşte prada ce îi scapă şi nu are duşmani. lupii trăiesc în Delta Dunării şi zonele subcarpatice. Adulţii pot atinge peste 2 metri lungime şi 30-50 kilograme.

3 până la 6 pisoi. pisica sălbatică nu urmăreşte prada care i-a scăpat. o dată pe an. În România. Este un animal carnivor. ce vânează.PISICA SĂLBATICĂ – Felix silvestris Pisica sălbatică este o felină carnivoră. Ajunge până la 10 kg şi 80 cm lungime. Naşte. în amurg. pisica sălbatică trăieşte în Delta Dunării şi zonele muntoase. Pisicile bătrâne atacă şi iezii de căprioară. rozătoare mici. Niciodată. 77 . sau în crăpături de stâncă. cu păduri dese. iepuri. după ce se apropie cu şiretenie de pradă. Poate ajunge şi până la vârsta de 15 ani. Atacă brusc. prin surprindere. păsări. în scorburi de copaci. cu o blană deasă şi călduroasă.

Îşi face vizuina. insecte. pe cîmp. construită din galerii etajate. îndeosebi auzul. păsări sălbatice şi domestice. iepuri. sau în zonele cu bălţi. păsările – îndeosebi coţofenele şi gaiţele – o dau de gol. Este un mamifer carnivor. Deseori. în gropi sau maluri nisipoase. Aici. Poate trăi până la 12 ani. păduri.VULPEA – Vulpes vulpes Întâlnim vulpea în Delta Dunării. când îşi pândeşte prada. naşte 3 până la 6 pui. dar şi fructe de livadă şi pădure. 78 . Vizuina se transmite din generaţie în generaţie şi atinge uneori 50-60 m lungime. se bazează pe simţurile bine dezvoltate. ce se hrăneşte cu şoareci. cu mai multe ieşiri. ouă. La vânătoare.

ferigi. ghindă. insecte. Este un animal de noapte. mistreţul este un mamifer foarte puternic. care au o blană cafenie cu dungi gălbui. păsări. şoareci. pui de iepuri. în pădurile montane şi în cele din zona de deal. Ajung uneori până la vârsta de 30 de ani. ciuperci. de foame. omnivor – consumă rădăcini. Mistreţii trăiesc în grupuri şi se deplasează în funcţie de hrană sau adăpost. şopârle. Femela naşte. în schimb văzul este slab. pot muri. În iernile foarte grele. Are auzul şi mirosul foarte bine dezvoltate. Îl întâlnim în Delta Dunării. 79 . însă. dar şi melci.MISTREŢUL – Sus scrofa Cu o greutate de până la 350 kg. 4-10 purcei. într-o groapă.

PEŞTII DIN BAZINUL DUNĂRII Enciclopedia copiilor vă prezintă specii de peşti care trăiesc în apele bazinului fluviului Dunărea. Este important să-i cunoaştem şi să-i protejăm. despre care voi. puteţi afla lucruri noi. Bun venit în lumea fascinantă a apelor din bazinul fluviului Dunărea! 80 . Bazinul Dunării cuprinde fluviul Dunărea şi apele care se varsă în acesta. Veţi descoperi peşti interesanţi. copiii.III.

MORUNUL (Huso huso)

Morunul este gigantul peştilor din Marea Neagră şi Marea Caspică. Peşte marin migrator, ajunge în râuri şi fluvii pentru a se reproduce, odată cu venirea primăverii. În Dunăre, ajunge deseori până la Porţile de Fier, dar au fost semnalate exemplare care au înotat şi mai departe. De obicei, morunii întâlniţi în faţa gurilor Dunării măsoară 2-2,5 metri lungime şi cântăresc 40-80 kg. Morunul face parte din familia sturionilor.

81

PĂSTRUGA (Acipenser stellatus)

Peşte migrator marin, păstruga trăieşte în Marea Neagră, Marea de Azov şi Marea Caspică. Pentru reproducere, migrează în fluvii. În Dunăre, unele exemplare ajung uneori dincolo de Porţile de Fier, dar, de regulă, zonele unde se înmulţeşte păstruga sunt cuprinse între Giurgiu şi Brăila. Interesant este faptul că păstrugile care trăiesc în mare au o culoare aproape neagră, iar cele din Dunăre sunt cenuşii. Dintre toţi sturionii, păstruga are talia cea mai zveltă şi mai elegantă.

82

NISETRUL (Acipenser güldenstaedti)

Nisetrul este un peşte marin migrator care parcurge distanţe foarte lungi, pentru a se înmulţi în fluvii. În Dunăre, înoată chiar şi dincolo de Porţile de Fier. Puii supravieţuiesc în apele Dunării până în lunile iunie-iulie, când înoată spre mare. Rămân până la 2-3 ani la gurile Dunării, iar după această perioadă se retrag la adâncime. Este un sturion galben-cenuşiu, cu o lungime ce variază între 80 cm şi 1,2 metri. Există însă şi exemplare ce ajung până la 2 metri lungime şi 60 kg.
83

de obicei. Populează râurile Europei de sud-est. În Dunăre trăiesc. 84 . Are o lungime maximă de 1 metru şi o greutate de 16 kg.CEGA (Acipenser ruthenus) Cega este sturionul adaptat exclusiv vieţii de apă dulce. precum şi cu insecte adulte. Se hrăneşte cu larve de insecte. cu o greutate ce variază între 2 şi 4 kg. exemplare de 50-60 cm. inclusiv fluviul Dunărea.

pe bună dreptate.PĂSTRĂVUL DE MUNTE (Salmo trutta fario) Peştele care a pus stăpânire pe apele de munte cristaline. Consumă cu lăcomie larve de insecte. muşte şi alte insecte. fiind un răpitor de temut. podoaba râurilor de munte. Cu trupul zvelt. păstrăvul este socotit. gândaci de apă. 85 . cu fălci puternice şi dinţi ascuţiţi. după care se aruncă – întocmai ca un arc de oţel – deasupra apei. Are gura mare. reci şi repezi este păstrăvul. bogat colorat. musculos.

moluşte şi. obişnuit. Trăieşte în apele de munte domoale şi îi plac locurile cu apă mai adâncă. 86 . care. fiind bun vânător. Lipanul se hrăneşte cu viermişori. uneori se aruncă deasupra apei după muşte şi alte insecte.LIPANUL (Thymallus thymallus) Din aceeaşi familie cu păstrăvul face parte şi lipanul. ajunge până la 30-32 cm lungime şi o greutate de 350 grame. un peşte viu colorat.

larve de insecte. îşi caută hrana către seară sau în timpul nopţii. urcând până în regiunea de munte. 87 . mreana trăieşte şi în Dunăre. în afluenţii mai mari ai acesteia. Cunoscută ca un abil înotător.MREANA (Barbus barbus) Mreana este răspândită aproape în toate râurile Europei. moluşte mici. cu pete închise. Deoarece este un peşte sperios. consumând viermişori. Este un peşte de culoare galbenă.

LINUL (Tinca tinca) Linul este peştele bălţilor. al micilor bazine şi al râurilor de şes cu apă liniştită. 88 . invadată de vegetaţie. cu toate înotătoarele rotunjite. iar părţile laterale de un verde-brun. spinarea este de un verde-închis. unde găseşte hrană abundentă: moluşte. crustacee şi chiar vegetaţie. Linul are o culoare ce variază în funcţie de mediu: de multe ori. Linul preferă bălţile şi mlaştinile cu multă vegetaţie acvatică. Adesea. acoperit cu o piele groasă. aceşti peşti au culoarea aurie. Corpul său este înalt. iar cei din bălţile înnămolite sunt chiar negri.

hrănindu-se cu alge şi moluşte. precum şi în râurile mari.BABUŞCA (Rutilus rutilus) Soră cu roşioara. În apele unde trăieşte. 89 . iazuri. Iernează în cârduri. babuşca preferă fundurile nisipoase. heleştee. babuşca este un peşte larg răspândit în bazinul dunărean – în bălţi. în gropile mai adânci din locurile de baştină. Foarte rar atinge 25-30 cm lungime şi 500 grame.

după care înoată fără încetare. devin solitari. pe măsură ce înaintează în vârstă.CLEANUL (Leuciscus cephalus) Cleanul pare a fi frate bun cu păstrăvul când vine vorba de lăcomia sa la mâncare: deseori se arcuieşte după pradă. resturi vegetale. 90 . chiar şi în afara apei. viermi. Hrana. pui de peşte şi icre. dar. Peştii tineri trăiesc în cârduri. este variată – larve de insecte.

se află boişteanul. săgetând apa într-o continuă vânătoare după viermişori. uneori rătăcind şi în zona colinară a râurilor mari. Boiştenii trăiesc în cârduri mai tot timpul.BOIŞTEANUL sau VERDETELE (Phoxinus phoxinus) În apele limpezi de munte. Are solzi mărunţi. asemănători cu ai linului. Se spune despre boiştean că este un peşte zglobiu şi sociabil. 91 . este viu colorat şi nu depăşeşte 10-12 cm lungime şi 14 grame.

care atacă orice peşte şi. chiar pe semenii săi. uneori. Spre deosebire de majoritatea peştilor. Este un răpitor. crustacee şi icrele altor peşti. Puii mihalţului mănâncă larve de insecte. vânează mai ales noaptea. preferând apele reci. pe care înoată până în regiunea de munte. 92 .MIHALŢUL (Lota lota) Mihalţul se întâlneşte în Dunăre şi în afluenţii mari ai acesteia.

ŞALĂUL (Stizostedion lucioperca). CRAPUL (Cyprinus carpio).1.II. CARACUDA (Carassius carassius).Vezi II. COSACUL (Abramis ballerus). PLĂTICA (Abramis brama). VIEŢUITOARE DIN ZONELE UMEDE . ŞTIUCA (Esox lucius).1. SCRUMBIA DE DUNĂRE (Alosa pontica). PEŞTI 93 . BIBANUL (Perca fluviatilis) .Alţi peşti întâlniţi în bazinul Dunării şi descrişi în această lucrare sunt: SOMNUL (Silurus glanis). ROŞIOARA (Scardinus erythrophthalmus).

P. Webber. NALBANT Colecţia „Natura şi omul” Editura ştiinţifică şi enciclopedică . Constantin PÂRVU. Hakan DELIN.P. S. Th.R. Valeria PAULIAN. 1993 BIOLOGICAL DIVERSITY IN THE BLACK SEA. 1985 Autori: Prof. A STUDY OF CHANGE AND DECLINE.R.. Leatherwood. Ing. 1967 Viaţa în Marea Neagră Autori: Dan MANOLELI şi Teodor T. ALEXANDRESCU Planşe color: V. 1963 Autori: Prof.. Yu. Dr. Felicia IONESCU. BUŞNIŢĂ. V. Lars SVENSSON 94 . 278-279. Stoica GODEANU. Mamaev. p. JANSEN CĂLĂUZĂ ÎN LUMEA PLANTELOR ŞI ANIMALELOR Ghid ilustrat Editura Ceres Bucureşti. Jefferson. Th. BĂCESCU Editura Academiei R.. A. 113 Zaitsev... M. 1997 – Fauna Republicii Socialiste România – Crustacea.S. volumul IV Fascicula 9 (Decapoda) Autor: Mihai C. p. FAO SPECIES IDENTIFICATION GUIDE. Editura Ştiinţifică Bucureşti.. I.A. Dr. membru corespondent al Academiei R. Marilena NEGREA MARINE MAMMALS OF THE WORLD.. Ing. Laurenţiu STROE Ilustraţia: Mircea ŞERBAN.BIBLIOGRAFIE ATLASUL PEŞTILOR DIN APELE R.R. 1976 PĂSĂRILE DIN ROMÂNIA ŞI EUROPA Determinator ilustrat Publicat de Societatea Ornitologică Română cu sprijinul Societăţii Regale de Protecţia Păsărilor (Marea Britanie) Ediţia în limba română © 1999 Octopus Publishing Group Ltd Autori: Bertel BRUUN.Bucureşti.

Univ. Alexandrina POPESCU Mulţumim Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” – Constanţa şi Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării – Tulcea pentru sprijinul acordat în realizarea acestei enciclopedii. Traian CEUCA Conf.Ilustraţii: Arthur SINGER. Nicolae BOTNARIUC. dr. doc. Univ. 1983 Prof. Victoria TATOLE Zoologia vertebratelor Editura Didactică şi Pedagogică – Bucureşti. 1979 Autori: Prof. Dan ZETTERSTRÖM. Niculai VALENCIUC Lector univ. Dr. Dr. emerit Alexandru DABIJA Prof. Dr. Traducere şi culegere text: Alina MĂRGINEAN ATLAS ZOOLOGIC Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti.Bucureşti. 95 . Dr. emerit Emil SANIELEVICI Ilustraţia: Ion TOMA. univ. Versiune românească: Dan MUNTEANU. Constantin BOGOESCU Prof. Virgil JANSEN Cartea roşie a vertebratelor din România Curtea Veche . 2005 Academia Română Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” Editori: Acad.

.. 26 96 .................... 8 CHEFALUL MARE sau LABANUL (Mugil cephalus)............................................... 11 ŞPROTUL (Sprattus sprattus phalericus) ........ 21 CĂLUŢUL DE MARE (Hippocampus hippocampus) ..........................................1....................... 22 ACUL DE MARE (Syngnathus tenuirostris) ............................................................................................................................................................................ 14 SCRUMBIA ALBASTRĂ (Scomber scombrus) ............................................ 12 STAVRIDUL (Trachurus mediterraneus ponticus) ........ 17 ZĂRGANUL (Belone belone) ....................................................................... 3 VULPEA DE MARE – VATOSUL (Raja clavata) .................................................................................. 16 ŢIPARUL DE MARE – ANGHILA sau HELIOSUL ............ PEŞTII..................................... 3 RECHINUL (Squalus acanthias)..................................................................................................................................................... VIAŢA ÎN MAREA NEAGRĂ .................................. 23 PEŞTELE CU SPADĂ (Xyphias gladius) ...Cuprins I.............................................................................................................. 23 GUVIDUL DE MARE (Gobius ophiocephalus) .................................................. 20 LIMBA DE MARE (Solea nasuta) ..................................... 18 CALCANUL (Rhombus maeoticus) ................................................................................. 10 LUFARUL (Pomatomus saltatrix) ................................. 6 PĂSTRUGA (Acipenser stellatus) ............................................... 19 CAMBULA (Pleuronectes flesus) .. 5 NISETRUL (Acipenser güldenstaedti) .................... 7 MORUNUL (Huso huso) .......................................................................................................................................................................................................................................................... 13 HAMSIA (Engraulis engrasicholus ponticus) ..................................................................................... 15 ATERINA (Atherina mochon pontica)...................... 4 PISICA DE MARE (Trygon pastinaca) ................. 2 I............. 25 RÂNDUNICA DE MARE (Trigla lucerna) ...........

............................................................................................................... 43 II.............................1....................................................... 30 Afalinul (delfinul cu bot de sticlă sau delfinul cu bot gros)................................................ GARIDA DE PIATRĂ ........................ GARIDA ................................................... 49 PLĂTICA .2.............................. 36 CREVETA DE NISIP sau GARIDA DE NISIP ... 50 97 ........................................................................................................................1........... 38 CRABUL DE NISIP............................... MAMIFERELE .................... 28 SCORPIA DE MARE sau PORCUL DE MARE.............................................. 47 CRAPUL ........ 33 I..................................................... 35 CREVETA.............. 29 I................................................................................................................................................................................... 38 CRABUL ROŞU .............................. 35 CREVETA DE IARBĂ............................................................................................ 30 Delfinul comun .................................................................................................................................................. 32 Focile călugăr ................ 41 CRABUL PĂROS ............................. 40 CRABUL DE ŢĂRM...................................................................................................................................................................... PEŞTI........................................................ 27 BOUL DE MARE (Uranoscopus scaber) ...... 48 CARACUDA ........ 31 Focena (porcul de mare sau marsuinul) ............................................. VIEŢUITOARE DIN ZONELE UMEDE ..............................3.......................................................................................................................................................................................................................................... 45 II........................... 36 CRABUL DE IARBĂ .... CAMIORCA ..................................................... PEŞTI ŞI PĂSĂRI ..................................................................... 46 II......................... CRUSTACEELE ................................................1.....................................DRAGONUL sau DRACUL DE MARE (Trachinus draco) ........................... 39 CRABUL DE PIATRĂ ....................................... 47 SOMNUL............................... 42 PAGURIE ...................................................................

....................................... MAMIFERE .......... 65 CIOCÎNTORS ......................................... PĂSĂRI..................................................................................................................................................................................................... 58 STÂRCUL CENUŞIU ............................................................................................................... 60 LOPĂTARUL ...........................................................................................................................................................2......... 64 CORCODELUL MARE.. 73 ŞOBOLAN DE APĂ – Arvicola terrestris ........................................................................... 72 CHIŢCANUL DE APĂ ................... 56 II.............................................. 61 LEBĂDA CUCUIATĂ sau LEBĂDA DE VARĂ ..... 57 PELICANUL COMUN .2................................ 67 LIŞIŢA......1.......................... 63 ŢIGĂNUŞUL ....................COSACUL ................... 54 ŞTIUCA.............................................................................................. 75 98 ............................................................................................................................................................................................................................................................................ 53 ŞALĂUL .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 62 RAŢA MARE .............................................................. 59 CORMORANUL MARE ...........Neomys fodiens................................ 70 VIDRA – Lutra lutra ..................................................... 52 SCRUMBIA DE DUNĂRE............................................... 68 II........................................................................... 57 EGRETA MICĂ ....................... 71 NURCA – Mustela lutreola ........................................................................................ 69 CASTORUL EUROPEAN – Castor fiber ....................................................................... 51 ROŞIOARA ......................................................................................................................................................................................... 66 PESCĂRAŞUL ALBASTRU.......................................................................................................................... 74 BIZAM – Ondatra zibethica ..... 55 BIBANUL .....................

................................................................................ 87 LINUL ...................................................................... 88 BABUŞCA ..................................................................................... 86 MREANA....................................................... 81 PĂSTRUGA.......................................................................................... PEŞTII DIN BAZINUL DUNĂRII.......... 89 CLEANUL ............................................................................................ 83 CEGA ......................................... 79 III.................................... 91 MIHALŢUL ............................ 77 VULPEA – Vulpes vulpes ...................... 90 BOIŞTEANUL sau VERDETELE .................................................... 76 PISICA SĂLBATICĂ – Felix silvestris .....................................................................................................LUPUL – Canis lupus ................................................................................................................................................ 80 MORUNUL ..................................................................................................................... 84 PĂSTRĂVUL DE MUNTE........................................................................................................................................................................................................... 78 MISTREŢUL – Sus scrofa ................................................................................................................................................ 94 99 ............................ 85 LIPANUL .............. 92 BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................... 82 NISETRUL.................................................................................................................................................

2.Mai 2006 VIEŢUITOARE DIN ZONELE UMEDE . PEŞTII MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR Direcţia Managementul Resurselor de Apă Serviciul Managementul Integrat al Zonei Costiere şi Ape de Frontieră Bucureşti . MAMIFERELE MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR Direcţia Managementul Resurselor de Apă Serviciul Managementul Integrat al Zonei Costiere şi Ape de Frontieră Bucureşti . CRUSTACEELE MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR Direcţia Managementul Resurselor de Apă Serviciul Managementul Integrat al Zonei Costiere şi Ape de Frontieră Bucureşti .1.II.I.Enciclopedie editată de: VIAŢA ÎN MAREA NEAGRĂ .3.Iunie 2008 VIEŢUITOARE DIN ZONELE UMEDE .Ianuarie 2006 VIAŢA ÎN MAREA NEAGRĂ .I. MAMIFERE MINISTERUL MEDIULUI Direcţia Generală pentru Managementul Apelor Direcţia Amenajare şi Protecţia Apelor Compartimentul Protecţia Apelor şi Cooperare Internaţional Bucureşti .2.I. PEŞTI ŞI PĂSĂRI MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE Direcţia Managementul Resurselor de Apă Serviciul Cooperare Internaţională în Domeniul Gospodăririi Apelor Bucureşti .1.Iunie 2010 100 .Iunie 2009 PEŞTII DIN BAZINUL DUNĂRII MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR Direcţia Generală Managementul Apelor Bucureşti .Februarie 2006 VIAŢA ÎN MAREA NEAGRĂ .II.

cu sprijinul Asociaţia Parteneriatul Global al Apei din România – GWP România. www.ro Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” – Constanţa Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării – Tulcea 101 .GWPRomania.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful