UNIVERSITATEA VALAHIA TÂRGOVIŞTE CENTRUL TERITORIAL DE ÎNVĂŢĂMÂNT ECONOMIC DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Management / anul III, ID

SPECIALIZAREA – Management

REFERAT
Analiza SWOT a capitalului natural al Romaniei, la nivelul anului 2010

COORDONATOR: Lector Univ. Drd. Georgiana Dinca

STUDENTA: Rus Raluca-Valentina

~1~

..CUPRINS Introducere ............................... Analiza SWOT …………………………………..2.... Oportunitati si amenintari …………………………..pg 12 3..pg 12 3......1....... Puncte slabe …………………………...............................pg 14 Bibliografie..... Oportunitati ……………………………………….......2.pg 4 1..........….....1....................................pg 10 2.2..pg 5 Capitolul II: Analiza SWOT a capitalului uman natural al Romaniei la nivelul anului 2010 ………………………………..... Puncte forte …………………………………………pg 6 2............pg 11 Capitolul III.……............ Puncte slabe ……………………………………...... Obiectiv national 2013 ................ pg 14 ~2~ ........2....….............2....................pg 12 Capitolul IV........... Puncte forte.....................2...............….... Conservarea si managementul capitalului natural ......pg 1 Capitolul I...........1............. Obiectiv general ..2....pg 6 2................................... Concluzii si recomandari ……………………...1...pg 6 2......……………..................…….......... Analiza SWOT si capitalul natural …………...pg 4 Capitalul natural …………………………………....... 1.....pg 9 2............................1.....pg 10 2.......1......1............... Amenintari …………………………………….

stabilirea obiectivelor strategice si a strategiei necesare atingerii lor. prospera si se dezvolta constant. iar altele care se lupta cu greu pentru supravietuire sau nregistreaza performante economico-financiare modeste. se bazeaza pe un amplu proces de analiza si evaluare a mediului de actiune a firmei. a situatiei competitivitatii ei n acest mediu si a situatiei firmei. a mediului extern al firmei pentru a anticipa sau sesiza la timp schimbarile din cadrul acestuia iar pe de alta parte. evidentiem polarizarea acestora in doua categorii: unele care obtin succese apreciabile. pe de o parte. sunt cele ce asigura necesarul de supravietuire al societatii. n esenta. a dezvoltarii. Managementului strategic i este specifica. analiza continua. deduce obiectivele strategice necesare realizarii misiunii. Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii firmei. a determinat cearea unor metodologii specifice de analiza si diagnosticare a activitatii firmei (afacerii). Richard Farmer In economia moderna. aplicarea planului care materializeaza strategia respectiva. firmele reprezinta forta motrica a progresului. ~3~ . a situatiei interne a firmei pentru a evalua capacitatea ei de a face fata schimbarilor . in consolidarea pozitiei ei pe piata si anume prin elaborarea. implementarea si controlul strategiei firmei n vederea realizarii misiunii asumate si asigurarii avantajului competitiv. a capacitatii acesteia de a nfrunta schimbarile produse n mediu. alege strategia adecvata atingerii obiectivelor si precizeaza modalitatile punerii n opera a acesteia. Formularea strategiei firmei este procesul prin care managementul firmei defineste misiunea ei strategica. Studiind firmele. Examinarea factorilor care determina succesul sau esecul unei firme (afaceri). Managementul strategic este procesul prin care o firma poate obtine efecte materializate n cresterea semnificativa a performantelor sale.INTRODUCERE Motto: “Managementul este unul dintre factorii esentiali care explica de ce o tara este mai bogata sau mai saraca”.

Punctele slabe sunt atribute (zone de resurse sarace. avantaje) utile pentru realizarea obiectivului propus. care este utilizata atat pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare.1. 4. cat si in cazul planificarii stategice pentru identificarea potentialelor. conditionari negative ale tarii) daunatoare pentru realizarea obiectivului. sanse) si „Threats” (amenintari). 2. Analiza SWOT reprezinta acronimul pentru cuvintele englezesti „Strengthts” (puncte forte). a competitivitatii si a firmei pe care o prezint n continuare. Oportunitatile reprezinta conditiile externe (sansele oferite din exterior) pentru realizarea obiectivului. vulnerabilitate. Analiza SWOT este o metoda eficienta. capacitati. a competitivitatii si a firmei pot folosi si eventualilor investitori pentru a-si plasa investitiile sau firmelor de consultanta financiara. Punctele tari sunt atribute (valori. 3. fiind utilizata pentru a evalua punctele tari. Amenintarile sunt conditiile externe care ar putea dauna realizarii obiectivului propus. este analiza SWOT. Punctele forte sunt reprezentate atat de valori si factori din mediul intern cu potential ridicat de creare a valorii. Metodele de analiza a mediului. ~4~ . resurse. oportunitatile si amenintarile ce caracterizeaza si influenteaza anumiti factori din cadrul unui proiect. 1. SWOT este o metoda de planificare strategica. „Weaknesses” (puncte slabe. slabiciuni). autoanaliza firmei si a fortei ei competitive. managementul de vrf al firmei poate anticipa schimbarile si elabora. Primele doua privesc firma si reflecta situatia acestora. a prioritatilor. „Opportunities” (oportunitati.Metoda de analiza a mediului. implementa strategia optima pentru a asigura prosperitatea firmei. Prin intermediul sau si (sau) al altor analize cum ar fi: analiza situatiei industriei si a atractivitatii acesteia. punctele slabe. Capitolul I Analiza SWOT si capitalul natural 1. analiza competitiei. iar urmatoarele doua privesc mediul si oglindesc impactul acestuia asupra activitatii firmei. Aceasta planificare implica precizarea obiectivului proiectului.

In cazul in care obiectivul nu poate fi atins. există multe specii de plante şi animale aflate în pericol din cauza fragmentării habitatelor şi a exploatării excesive a resurselor naturale. ed. Factorii interni pot fi priviti ca puncte tari sau slabe.2. Factorii de decizie devin astfel o componenta cheie a acestui proces. Analiza SWOT grupeaza informatiile in 2 categorii principale: • Factori interni – punctele forte si punctele slabe. Factorii externi pot include chestiuni macroeconomice. ANTET ~5~ . Cu toate acestea. România are o diversitate mare de specii de floră şi faună. Capitalul natural al unei zone geografice sau politic-administrative consta in reteaua de sisteme ecologice care functioneaza in regim natural sau seminatural si din reteaua de sisteme antropologice care rezulta din transformarea si simplificarea categoriei mai sus mentionate. • Factorii externi – oportunitati si amenintari provenite din mediul extern. ceea ce poate reprezenta un punct tare pentru un obiectiv. In primul rand factorii de decizie trebuie sa stabileasca daca obiectivul poate fi atins avand in vedere rezultatele analizei. complexitatea si exactitatea analizei efectuate depinzand in totalitate de nivelul de cunoastere. legislative si socio-culturale1. Componentele ierarhice ale capitalului natural sunt diversitatea genetica. schimbari tehnologice.precum si identificarea aspectelor cheie interne si externe. poate fi un punct slab pentru alt obiectiv. experienta. in functie de impactul lor asupra obiectivelor. 1. Capitalul natural al României este important pentru Uniunea European datorită florei şi faunei bogate. Analiza SWOT este esentiala deoarece masurile ulterioare in procesul de planificare pentru realizarea obiectivului selectat pot fi derivate din aceasta analiza. Insa. Biodiversitatea include componentele capitalului natural la care se adauga diversitatea etnica. coroborate cu presiunile cauzate de dezvoltarea 1 Alwin. implicarea si colaborarea acestor factori. trebuie selectat un obiectiv diferit si procesul analizei repetat. diversitatea specifica si diversitatea ecosistemica. a climatului şi a peisajului pe care le oferă lanţul carpatic şi bazinul dunărean. care sunt favorabile si nefavorabile pentru atingerea obiectivului. Toffler – Corporatia adaptabila.

Puncte slabe Acestea tin in primul rand de capacitatea de organizare a tarii. 2. potentialul antropic. potentialul balear. si care actioneaza pe o piata in miscare.economică. Capitalul natural al României. pentru a contribui la menţinerea biodiversităţii. 2. care detine atat puncte slabe. Cea mai buna solutie de promovare este sustinerea punctelor forte si diminuarea punctelor slabe. Potentialul natural ~6~ . Puncte forte Principalele puncte tari ale Romaniei sunt urmatoarele: potentialul natural. Romania trebuie privita ca o destinatie turistica unitara.1. angajamentul să asigure menţinerea sau refacerea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră salbatică de interes comunitar. datorită condiţiilor biogeografice.1. dezvoltarea si diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie. Capitolul II Analiza SWOT a capitalului uman natural al Romaniei la nivelul anului 2010 In realizarea analizei SWOT.1. beneficiind de oportunitati. De la integrarea în Uniunea Europeana în 2007. 2. conţine încă efective însemnate ale unui foarte mare număr de specii care sunt catalogate ca fiind rare sau pe cale de dispariţie la nivel european sau mondial. într-un statut de conservare favorabil.1. cat si puncte forte. România s-a impus ca fiind una dintre naţiunile care deţine un adevărat patrimoniu natural.1. dar lovindu-se si de amenintarile inerente ale unei piete imperfecte. de resursele de care dispune si sunt o caracteristica a mediului intern. România deţine numeroase arii protejate care cuprind multe specii din Anexele Directivelor Habitate şi Păsări. posibilitatea de a crea noi produse turistice. Puncte forte.1.

dar se poate folosi in interes turistic. emanatii de gaze tarapeutice de genul mofetelor. Clima contribuie prin valorile de temperatura. fond cinegetic si piscicol. campii. 2004 ~7~ . delta. acoperind circa 35% din teritoriul tarii. Zona de campie nu prezinta resurse deosebite.1. fauna piscicola si ornitologica (peste 300 de specii de pasari si cca. Muntii Carpati reprezinta o componenta importanta a reliefului.Prin varietatea formelor de relief: munti. Ed. 150 de specii e pesti). lacuri terapeutice. de mare diversitate (ape minerale si termale. Zona dealurilor subcarpatice si a podisurilor este deosebit de interesanta prin varietatea si bogatia resurselor balneare. Virgil – Strategii manageriale interorganizationale. Saraturile). 2. cuprinzand peste 1150 de specii de plante. care situeaza tara noastra pe locul 3 in Europa. la crearea ambiantei favorabile calatoriilor. fond cinegetic. Romania se situeaza printre cele mai frumoase si mai diversificate tari ale Europei. vegetatia de mare varietate. complexitate – varietatea formelor de relief. potential speologic bogat – in Romania se gasesc peste 10000 de pesteri. BIBLIOTHECA. numeroase lacuri de diferite tipuri (glaciar. Aceasta impresioneaza prin: plajele intinse in zona litorala.2. Potentialul antropic 2 Popa. saline) in peste 200 de localitati. diversitate peisagistica. regimul eolian si pluviomertic. Targoviste.1. In Romania exista factori naturali de cura. Hidrografia cuprinde o vasta retea de rauri. domeniu schiabil. deosebindu-se de ceilalti munti ai Europei prin: accesibilitate. retea hidrografica. vulcanic. Vegetatia constituie componenta esentiala pentru cercetarea stiintifica si pentru organizarea de parcuri naturale2. situand Romania in unul din primele locuri in Europa. litoral. dunele de nisip (Caraorman. carstic. de baraj natural) si o mare varietate de ape subterane. namoluri terapeutice. podisuri. asezari umane. Delta Dunarii reprezinta una dintre cele mai complexe zone turistice din Romania si una dintre marile atractii ale tarii datorita unicitatii ei in zona europeana.

SpringTime. la 45 in 2010).1. Romania a avut o prezenta mai activa pe pietele internationale prin dezvoltarea unor produse turistice nationale pentru mai multe categorii de turisti: Dracula. drumuri transmontane inalte (Transfagarasan). hosteluri (de la 11 unitati in 2002.2.4. Tomis. Monumente istorice. sau din epoca moderna: Neamt. In ceea ce priveste dezvoltarea unitatilor de alimentatie. 2. Suceava. printre cele mai interesante resurse numarandu-se: Vestigii arheologice: cetatile grecesti de pe malul Marii Negre: Histria. Sighisoara. Dezvoltarea si diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie Diversificarea capacitatii de cazare s-a realizat prin aparitia unor noi tipuri de unitati de cazare. frantuzesc. bisericile din lemn de Maramures. dar si restaurantele clasice.1. dar mai ales in 2010. in special in marile orase ale tarii. edificii religioase. Sucevita. PizzaHut). Dunarii). SuperSky in Carpati. Puncte slabe ~8~ . la 16 in 2010).3. Calatis. cetatile romane: Apullum. de arta si arhitectura: manastirile Voronet. 2. croaziere pe Dunare. Alba-Iulia. cetatile medievale din epoca timpurie: Biharia. Pot constitui resurse antropice si o serie de obiective economice: amenajari hidroenergetice. spatii de cazare pe nave (6 unitati in 2002. Humor. chinezesc) care ofera o gama sortimentala variata si care tenteaza prin noutate. s-au dezvoltat atat lanturile de alimentatie rapida (McDonald’s. Drobeta. Napoca.1. Costesti. cetatile dacice din muntii Orastiei: Sarmisegetusa. Severin. 2. cele cu specific national(italienesc. monumente si statui. agroturism in Romania. bisericile si cetatile taranesti fortificate din Transilvania.Romania dispune de un bogat potential antropic. etc. Oltului. dar si prin dezvoltarea unui segment hotelir de lux (4-5 stele). precum pensiunile turistice (numarul acestura a crescut de la 492 unitati in 2002 la 1290 in 2010). defilee (Jiului. Crearea de noi produse turistice In ultimii ani.1.1. castele si palate.

Rata care poate fi susţinută de o resursă regenerabilă este determinată de rata de refacere şi de mărimea disponibilului acelei resurse. Constanta. Timisoara.2. adauganduse lipsa alimentari curente cu apa. Din totalul drumurilor naţionale. iar 321 kilometri (cu 14. fata de modalitatile multiple de petrecere a timpului liber in orasele mari: cinematografe. ele se vor diminua şi în cele din urmă se vor epuiza. Lipsa unei infrastructuri la nivel cat mai apropiat de cel european.180 kilometri (37.3.1. ~9~ . care. În ceea ce priveşte liniile de cale ferată de folosinţă publică în exploatare. aproape jumatate dintre acestea fiind modernizate. 5 kilometri (0. in prezent pe 9 aeroporturi se efectueaza curse internationale. Toate cele 17 aeroporturi sunt functionale.1. 6.4%) erau drumuri europene.4. dintre care cele mai importante fiind Otopeni.2. sali de sport.1.2.2. cat si la nivelul investitiilor generale in alte sectoare de activitate.645 km (98. In anul 2010 reteaua de cai ferate din Romania avea 11.2% mai mult decât în anul 2008 respectiv 40 kilometri) însumau autostrăzile.2%) linii cu ecartament larg.836 Km. un dezavantaj al tarii atat la nivelul turismului. din care 10.1%) linii cu ecartament îngust şi 134 kilometri (1.2. Este un punct slab.1.1. Slaba dezvoltare a serviciilor oferite turistilor se face simtita mai ales in zonele rurale. Baneasa.2. 2. oferte pentru obiectivele turistice din zona. In Romania exista 17 aeroporturi. acestea însumau la sfârşitul anului 2010 10. 2. va dezvolta mai ales industriile conexe. Supraexploatarea resurselor naturale regenerabile si neregenerabile. Odată ce resursele regenerabile sunt consumate la o rată care depăşeşte rata lor naturală de refacere.002 Km de linii de exploatare.784 kilometri. odata eliminat. Aceasta dispune de o mai mare densitate a drumurilor publice. cazinouri. Lungimea totala a retelei drumurilor publice din Romania la nivelul anului 2010 era de 78. Lipsa utilitatilor Exista inca zone din muntii Apuseni unde localitatile nu sunt electrificate. reprezinta unul dintre punctele slabe ale Romaniei. Reteua de cai ferate si-a diminuat lungimea in 2010 fata de 2002. cluburi.7%) linii cu ecartament normal. 2. lipsa canalizarii si numarul mic de posturi telefonice.

asigurand resursele si seviciile care stau la baza dezvoltarii socioeconomice. 2. Ed. Daca se mentioneaza si posibilitatea ca viitoarea conducta de petrol si gaze naturale de la Marea Caspica sa tranziteze Romania. Intensificarea procesului de poluare prin incalcarea frecventa a limitelor maxime de emisie a agentilor poluanti si a prevederilor legale privind protectia mediului3.1. se accentueaza si mai mult importanta geopolitica a tarii in zona central-europeana.2. Valorile biodiversitatii formeaza patrimoniul natural care trebuie folosit de generatiile actuale fara a periclita sansa generatiilor viitoare de a se bucura de aceleasi conditii de viata. O modalitate de a conserva patrimoniul natural european este de a crea o retea de arii naturale protejate. Intrarea Romaniei in NATO Intrarea Romaniei in NATO nu poate aduce beneficii imediate decat prin amplasarea unor baze militare straine in zonele de interes. 2.2.1.2.2. Iesirea la Marea Neagra Avantajele vecinatatii cu Marea Neagra sunt imense. Romania beneficiaza de un mare avantaj fata de tarile concurente.4.2. a faunei si florei salbatice). BIBLIOTHECA ~ 10 ~ .1. Dezvoltarea unei retele de arii de conservare a naturii se bazeaza pe doua Directive ale Uniunii Europene: • Directiva Habitate (Directiva 92/34 privind conservarea habitatelor naturale. baze militare care vor aduce un important aport valutar.1.1.1. Intrarea Romaniei in Uniunea Europeana Capitalul natural reprezentat de ecosisteme naturale si seminaturale formeaza „suportul vietii”.3. Oportunitati si amenintari 2.2. • Directiva Pasari (Directiva 79/409 referitoare la conservarea pasarilor salbatice) 2.2. Ion Stegaroiu – Planificarea strategica de la teorie la practica. astfel. reprezentativa pentru diversitatea speciilor si habitatelor acestora ce trebuie protejate. 2. Prin pozitia geopolitica pe care o detine in cadrul continentului.1.2. aflandu-se la intretaierea celor mai importante rute comerciale ale continentului. Oportunitati 2.2.5. existand interese: 3 Paraschiv Vagu.

2.3. cca.2. Tara cu risc seismic mare. pe langa efecte pozitive precum sporirea investitiilor si cresterea locurilor de muncs. si efecte negative.2. fiind interesata in gestionarea problematicii din regiunea Marii Mediterane. • De securitate – asigrarea securitatii si promovarea pacii si stabilitatii contribuie in mod direct la diminuarea unei game extinse de riscuri conventionale si neconventionale la adresa securitatii europene. Capitala tarii este orasul cu cel mai mare risc seismic din Europa. Acestea se vor resimti in plan cultural prin deteriorarea obiceiurilor si a modului de viata traditional.2. contribuie la extinderea spatiului aerian controlat de aliati. 2.• • Politice – Marea Neagra asigura pentru Romania iesirea la oceanul planetar.2. afectand astfel nu numai activitatile turistice. incetinind ritmul de crestere economica cu efecte negative asupra consumului. • Militare – prin aderarea la Alianta.2. 2. Cresterea pretului petrolului influenteaza situatia economica a tarilor emitatoare de turisti. carecterizata printr-un potential de instabilitate ridicat.2.2. Romania. dezvoltare economico-sociala a zonei de litoral si fluviale. dezvoltarea turismului.4. Globalizarea poate aduce la randul ei.1. Capitolul III Conservarea si managementul capitalului natural ~ 11 ~ . Economice – asigura participarea Romaniei la proiecte regionale de dezvoltare economica. Zona de litoral a tarii este supusa unui accentuat proces de eroziune. 2. 2400 de hectare de plaja pierdute in ultimii 35 de ani.2.2.2.2. dar periclitand si siguranta locuintelor si bunastarea publica. Amenintari 2. Romania se afla si ea in zona europeana cu risc ridicat de producere a seismelor devastatoare.

2. este corelat cu strategiile de dezvoltare si cu celelalte programe finantate din fonduri europene si nationale si vizeaza conformitatea cu directivele UE in materie. respectiv 2017. strategiile si programele nationale referitoare la mediu corespund orientarilor Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a UE reinnoite (2006) si vizeaza realizarea urmatoarelor obiective specifice: (a) Imbunatatirea calitatii si accesului la infrastructura de apa si apa uzata prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa/apa uzata.1. (c) Reducerea impactului negativ asupra mediului si diminuarea schimbarilor climatice cauzate de sistemele de incalzire urbana in cele mai poluate localitati pana in 2015. Programul Operational Sectorial de "Mediu" al Romaniei 2007-2013. conforme conceptului de dezvoltare durabila si cu respectarea principiului «poluatorul plateste». recunoasterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme. Printre factorii determinanti ai acestei evolutii a fost constientizarea pericolelor reale ale schimbarilor climatice cauzate de activitatile umane precum si perceptia publica tot mai accentuata asupra avantajelor folosirii unor produse si servicii curate din punct de vedere ecologic. Strategiile succesive de dezvoltare durabila ale Uniunii Europene (2001 si 2006) tind sa puna accentul. Romania a obtinut perioade de tranzitie pana in anul 2013. aprobat de Comisia Europeana in iulie 2007. 3. reflectand in acelasi timp interesele nationale. cu efecte benefice asupra sanatatii si bunastarii oamenilor. atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. Obiectiv general: Imbunatatirea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatarii lor excesive. prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente in domeniu. intr-o masura crescanda.3. Pe ansamblu. Obiectiv national 2013: Reducerea decalajului existent fata de alte state membre ale UE cu privire la infrastructura de mediu. oxizi de azot si pulberi) in vederea ~ 12 ~ . (b) Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor prin imbunatatirea gestionarii deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30 de judete pana in 2015. pe conservarea si valorificarea prudenta a capitalului natural. pentru respectarea valorilor limita de emisii (dioxid de sulf.

Obiectivele principale vizeaza instituirea unui management durabil al inundatiilor in zonele cele mai expuse la risc si protejarea si reabilitarea litoralului Marii Negre. Se are in vedere corelarea acestor masuri cu programul de gestionare a apei. instruirea si dotarea lor cu echipamente. Virgil – Strategii manageriale interorganizationale. a speciilor de flora si fauna salbatica. Pentru zonele de litoral se vor efectua reabilitari de coasta pe o lungime de 10 kilometri.conformarii cu Directivele UE privind reducerea emisiilor provenite din instalatii mari de ardere. a surselor regenerabile sau mai putin poluante in sistemele de incalzire urbana. Capitolul IV. Targoviste. 2004 ~ 13 ~ . (e) Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone. BIBLIOTHECA. a habitatelor naturale. Ed. acolo unde este posibil. cu extinderea suprafetei de plaja cu 30%. Actiunile programate prevad utilizarea rationala a surselor de energie neregenerabile si. Concluzii si recomandari Luând în considerare rezultatele analizelor şi evaluărilor privind capitolul „Analiza socio-economică. precum imbunatatirea sistemelor de avertizare si informarea publica asupra riscurilor4. Obiectivul principal in perioada de referinta este implementarea unor sisteme adecvate de management pentru protectia naturii in vederea conservarii diversitatii biologice. se poate 4 Popa. analiza SWOT şi relevanţa” din Programul Operaţional Regional. Se va actiona pentru eficientizarea interventiilor dupa inundatii si alte dezastre naturale (cutremure. inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000. alunecari de teren) prin crearea unor unitati operative speciale. (d) Conservarea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate. intrucat infrastructura precara a retelelor de incalzire municipala cauzeaza pierderi insemnate in retelele de distributie a apei.

Raportul recomandă crearea unui comitet director pentru elaborarea procedurile de evaluare. Toate acţiunile propuse pot contribui la îmbunătăţirea mediului investiţional. Acelaşi lucru se poate spune despre analiza SWOT şi relevanţa ei. Repartizarea sarcinilor între AM POR şi Organismele Intermediare (ADR) sunt destul de bine realizată. În general. care au stat la baza formulării strategiei .). Luând în considerare CNSR actual.concluziona că fundamentarea acestui program operaţional poate fi considerată. nu are suficientă experienţă în implementarea programelor.ai tuturor PO ar trebui să fie membrii ai acestui Comitet. în calitate de nou stat membru. O atenţie deosebită trebuie acordată realizării unei reprezentări echilibrate a organismelor centrale şi regionale în Comitetele Regionale pentru Evaluarea Strategică (CRES). pentru a justifica problemele cheie identificate. cu desemnarea exactă a instituţiilor şi reprezentanţilor acestora. România. Dacă acest program din perioada 2007 – 2013 va fi implementat cu respectarea principiului concentrării fondurilor. ~ 14 ~ . se poate concluziona că obiectivele strategiei propuse sunt compatibile cu obiectivele politicii naţionale şi ale UE. iar structura de implementare este complicată şi vulnerabilă. Reprezentanţii – probabil managerii de program . Obiectivele orizontale privind dezvoltarea durabilă. în acest moment. Concluzia generală cu privire la argumentaţia şi consistenţa strategiei propuse justifică afirmaţia că Programul Operaţional Regional va contribui într-adevăr la sprijinirea şi promovarea dezvoltării economice şi sociale durabile a regiunilor României . se poate crea o bază solidă pentru o dezvoltare regională echilibrată la sfârşitul următorului deceniu. Componenţa Comitetului de Monitorizare ar trebui să fie mai clar descrisă şi definită. ca adecvată şi consistentă. la fel ca şi alte regulamente UE privind concurenţa / ajutorul de stat şi achiziţiile publice. Orientările Strategice Comunitare şi Agenda Lisabona. Concordanţa şi conformitatea– cu politicile comunitare şi naţionale este detaliată şi explicată pe larg în POR. sistemului de implementare al POR propus îndeplineşte cerinţele Regulamentului 1083/2006 (Articolele 58 f. egalitatea de şanse şi societatea informaţională sunt menţionate.

~ 15 ~ .• Analizele socio-economice ale viitoarelor programe ar trebui să fie structurate astfel încât toţi factorii care determină dezvoltarea economică regională să fie luaţi în considerare. De aceea. Relevanţa strategiei alese. ed. S-ar putea să apară blocaje financiare. Ed. obiectivele şi priorităţile acesteia se vor îmbunătăţi dacă se porneşte de la o cunoaştere completă a situaţiei socio-economice • Intenţia autorităţilor române este de a concentra într-o anumită măsură resursele financiare în regiunile cele mai slab dezvoltate. 2. Aceste strategii trebuie să conţină elemente de informare şi promovare. în cazul în care nu există deja. BIBLIOTHECA 3. Targoviste. Ion Stegaroiu – Planificarea strategica de la teorie la practica. 2004 Paraschiv Vagu. raportul recomandă monitorizarea atentă a repartizării fondurilor între regiuni şi asigurarea unei asistenţe tehnice suplimentare pentru pregătirea proiectelor. BIBLIOTHECA. Pentru ca acest potenţial să fie utilizat cât mai bine. Virgil – Strategii manageriale interorganizationale. BIBLIOGRAFIE 1. Alwin. acelor regiuni / municipalităţi care altfel nu ar beneficia de sprijinul UE. raportul recomandă elaborarea unor strategii de dezvoltare a turismului la nivel regional. ANTET Popa. administrative şi tehnice la nivel regional şi local. • Toate regiunile de dezvoltare consideră că au potenţial turistic important care poate fi valorificat astfel încât să contribuie la îmbunătăţirea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă. Ed. Toffler – Corporatia adaptabila.