You are on page 1of 17

Capitolul I LEGUMINOASE PENTRU BOABE IMPORTANTA ECONOMICA A LEGUMINOASELOR PENTRU BOABE

Aceasta grupa fitotehnica cuprinde plante cultivate pentru bogate in substante proteice. Dintre leguminoasele pentru boabe cele mai importante pentru tara noastra sunt: mazarea, fasolea, soia, bobul, lintea, nautul, lupinul si arahidele. Continutul in substante proteice al boabelor este cuprins intre 24 si 47%, de 2-3 ori mai mare decat la boabele de cereale si de 12-15 ori mai mare decat la tuberculii de cartofi. Ca urmare, aceste plante dau o parte din boabele de leguminoase sunt de calitate superioara datorita bogatiei si echilibrului in aminoacizi esentiali (triptofan, treonina, leucina, lizina s.a). Alaturi de proteine, semintele unor leguminoase contin ulei de foarte buna calitate. Spre exemplu, boabele de soia contin intre 17 si 25%, iar cele de arahide peste 50% ulei. La acestea se adauga si continutul mare de hidrati de carbon (25-50%), saruri minerale (fosfor, calciu) si vitamine. Valoarea nutritiva ridicata a boabelor de leguminoase explica larga lor utilizare in alimentatia oamenilor, a animalelor si ca materie prima in industria bunurilor de consum. Produsele secundare (tulpinile uscate sau vrejii), in cazul multor leguminoase, constituie un furaj valoros, mai bogat in proteine decat paiele de cereale. Pentru hrana animalelor mai prezinta importanta nutretul verde, silozul sau fanul obtinut de la unele leguminoase, ca si o serie de reziduuri furajere (sroturi, turte).

de pozitia prea joasa a primelor fructe.Leguminoasele sunt plante amelioratoare a fertilitatii solului. Radacinile leguminoaselor poseda o capacitate ridicata de solubilizare a compusilor mai greu solubili din sol (fosfatii). ca rezultat al activitatii bacteriilor simbiotice. fiind superioare altor plante de cultura prin continutul ridicat de azot in intreaga planeta. fosforul s. cand se recolteaza pana la 15 septembrie. care fixeaza azotul din aer in nodozitatile de pe radacinile acastor plante. Toate acestea. Ele sunt cele mai bune premergatoare pentru majoritatea plantelor si in special pentru cerealele de toamna.a. imburuienare. recoltarea mecanizata este ingreuiata de neuniformitatea coacerii. Cultura leguminoaselor pentru boabe prezinta si unele neajunsuri: au capacitatea de productie mai scazuta decat a cerealelor. scuturarea usoara a semintelor etc. exces de umiditate. . Aceste neajunsuri justifica. datorita sensibilitatii la seceta. necesita norme mari de samanta la ha. ceea ce reprezinta circa 10% din suprafata arabila. ca si accesul apei si aerului. Sistemul radicular al leguminoaselor patrunde destul de adanc in sol si usureaza aprofundarea radacinilor de la culturile urmatoare. Suprafata mondiala cultivata cu leguminoase pentru boabe depaseste 138 milioane hectare. productia fiind oscilanta de la un an la altul. fac ca plantele respective sa joace un rol important in rotatia culturilor. in buna masura. in raport cu productia obtinuta. boli . Suprafete. Dupa recoltarea lor solul ramane imbogatit in azot (cu peste 80-100 kg/ha). de ce leguminoasele pentru boabe (cu exceptia soiei) se cultiva pe suprafete relativ reduse. Ele aduc din adancime spre suprafata solului calciul. la care se adauga faptul ca multe leguminoase se recolteaza vara devreme si solul se poate pregati corespunzator. Unele leguminoase se pot intrebuinta ca ingrasamant verde. daunatori si alti factori nefavorabili.

leguminoasele pentru boabe se cultiva pe aproape 395 mii hectare (in cultura pura). .In tara noastra.

Caracteristica radacinilor de leguminoase este formarea de nodozitati in care activeaza bacterii din genul Rhizobium. Specia de bacterie. Ele patrund in radacini prin perii absorbanti. ajung in scoarta unde se inmultesc. influenteaza negativ asupra acesteia. rezultatul fiind formarea de umflarea (nodozitati). ele folosesc de la acestea hidratii de carbon. In sol nu se gasesc totdeauna bacteriile specifice plantelor leguminoase sau daca sunt. bacterizarea semintelor de leguminoase inainte de semanat este o masura de sporire a . sarurile minerale si apa. in timp ce azotul. Pana sa intalneasca plantele leguminoase bacteriile traiesc libere in sol. in functie de specie. la temperatura de 20ºC. odata cu diviziunea intensa a celulelor din jur. iar umiditatea solului de 50-60% din capacitatea de camp pentru apa. Fosforul. Ele sunt plante anuale ierboase. molibdenul si manganul stimuleaza activitatea bacteriilor. forma. La inceput bacteriile traiesc parazite pe planta gazda. De aceea. iar cand devin lucratoare fixeaza azotul din aerul solului. in relatii de simbioza cu plantele gazda.Capitolul II PARTICULARITATILE MORFOLOGICE SI BIOLOGICE ALE LEGUMINOASELOR PENTRU BOABE Toate leguminoasele pentru boabe apartin familiei Leguminosae (Papilionaceae) si de aceea au multe insusiri asemanatoare. marimea si pozitia nodozitatilor pe radacini variaza de la o planta la alta. aerat. Bacteriile simbiotice activeaza in conditii optime intr-un sol structurat. Radacina principala este un pivot care patrunde la adancimi diferite si se ramifica.bogat in humus. cu reactie neutra. borul. mai mult sau mai putin. ele pot fi slab active sau chiar inactive. asigurand panta cu acest element. in cantitate mare.

Tulpina variaza mult in functie de specie. ele au structura florala caracteristica. naut. Este. bob. Caliciul este format din 5 sepale unite. fiind solitare numai la naut si arahide. In cazul arahidelor. Fructul este o pastaie de diferite marimi. se formeaza un organ. Androceul este alcatuit din 10 stamine. formand luntrita (carena). care . soia. doua petale laterale mai mici aripioare si doua concrescute. arahide. iar stipelele sunt mai mari decat foliolele la mazare si mai mici la linte. este dehiscenta (mazare. imparipenate la naut si paripenate la mazare. bob si 200-300 cm la fasolea urcatoare. naut. linte. linte. sub ovar. Frunzele sunt compuse: trifoliate la fasole si soia. lupin. bob. forme si culori cu una sau mai multe seminte in interior. una fiind libera. Pastaia. semierecta sau culcata la mazare si unele soiuri de arahide si agatatoare la unele forme de fasole. Gineceul este format din ovar. ramificata si are inaltimea cuprinsa intre 30 si 60 cm la fasolea pitica. o petala superioara mai mare (stindard). Foliolele au forme si marimi diferite. 50150 cm la mazare. numit ginofor. de forme. dintre care obisnuit 9 sunt unite prin filamentele lor. care nu se deschid (flori cleistogame). palmate la lupin. La arahide pe langa florile formate pe tulpina aeriana . culori si marimi diferite. in general. bob. arahide. linte. Portul erect si formarea ramificatiilor mai sus pe tulpina usureaza recoltarea mecanizata. Inflorirea se face treptat de la baza spre varf si dureaza la o planta 10-25 zile ( chiar 8-10 zile la fasolea urcatoare). cum este biopreparatul Nitragin. dupa fecundare. Corola are 5 petale ( din care 3 libere). Florile sunt grupate in racem. cu o loja avand mai multe ovule. soia). fasole).productiei. se formeaza flori si pe partile subterane ale tulpinii. In acest scop se folosesc culturi artificiale de bacterii. Polenizarea este autogama. bob) si indehicenta (arahide). dintr-un stil lung si stigmat maciucat. Pozitia tulpinii este erecta (lupin. la maturitate. mai greu dehicenta (naut. alcatuite pe tipul 5.

este esalonata. Pe suprafata lui se observa hilul. soia. linte. Coacerea leguminoaselor se desfasoara in urmatoarele faze: coacerea in lapte-semintele sunt verzi si au continutul laptos. Samanta in cadrul speciilor si soiurilor. Este alcatuita di tegument si embrion. . muguras si radicula. lupin si hipogeica (cotiledoanele raman in pamant) la mazare.se alungeste (7-14 cm) si poate patrunde in sol (la adancimi diferite) in functie de pozitia florilor pe planta). arahide. ca si inflorirea. reprezentand locul de fixare a semintei de pericarp. iar pastaile dehiscente plesnesc.greu permeabil la bob. tigela. fasole. naut. coacerea deplinasemintele sunt tari. Tegumentul este gros si mai subtire si permeabil la soia. are forme. Coacerea. Embrionul este format din doua cotiledoane mari (in care se depoziteaza substantele de rezerva). marimi si culori foarte diferite. Germinatia semintelor de leguminoase este epigeica (cotiledoanele ies la suprafata solului) la fasole. bob. ca urmare stabilirea momentului si modului de recoltare urmareste evitarea pierderilor prin scuturare. unde ovarul se dezvolta si se formeaza fructul. coacerea in parga-semintele au consistenta cerii si o culoare apropiata de cea specifica soiului.

Denumirea solului Corina Dora Marina Miral Auralia Cisminski 210 Perioada de Vegetatie (zile) 70 – 85 70 – 82 68 – 80 72 – 85 72 – 85 75 – 95 Talia plantelor mijlocie mijlocie mijlocie mijlocie – inalta mijlocie inalta Pozitia plantelor la maturitate Culcata Erecta Semiculcata Culcata Culcata Culcata MMB (g) 200 – 250 240 – 280 230 – 200 190 – 230 260 – 280 230 – 280 Zonele de cultura Sudul si sudestul tarii Toate zonele de cultura a mazarii Toate zonele mazarii Campia de sud.tabel 2..Alaturi de siloz. Dobrogea.folosindu-se ca nutret verde.1. B2. saruri minerale. vitamine (A. Moldova Nota : solul Dora este un sol cu plante de timp . IMPORTANTA CULTURII De la mazare se obtin boabele. Moldova Sudul tarii.pretabil la recoltare directa cu combina. Boabele atat verzi cat si uscate.Capitolul III MAZAREA 3.Vrejii (contin 6-10%proteine)se folosesc in furajarea oilor.Recent a fost omologat soiul Vedea(soi clasic). Cu exceptia solurilor Auralia si Cisminki 210.fin sau materie prima in industria conservelor faina de boabe de mazare se poate folosi ca adaos la . o cereala paioasa mazarea poate fi componenta a borceagului. Moldova Campia de Vest. celelalte soluri sunt romanesti.Boabele verzi sunt utilizate ca prepararea unui sortimment de paine deosebit de hranitoare. s. care contin 22 – 26% proteine.1.afila” (are foliolele transformate in carcei) fiind rezistent la cadere. B.se folosesc in alimentatia oamenilor preparate in mod diferit. C). SOIURI DE MAZARE CULTIVATE IN ROMANIA. Transilvania.a. Boabele sub forma de uruiala faina sau in nutreturi combinate se intrebuinteaza mai ales in hrana animalelor indeosebi a tineretului. 45 – 50 % hidrati de carbon( in special amidon).

.Temperatura minimade germinare este de 1-2˚C (3-4˚C la solurile zaharate).mazareaeste una din cele mai bune plante premergatoare pentru cerealele de toamna si pentru aproape toate culturile. dar seceta prelungita asociata cu calduri mari. dauneaza fecundari. 3. cand trebuie sa cada ploi (125-140mm).prelungeste perioada de vegetatie.3.Temperatura optima pentru crestere este de 14-15˚C iar pentru fructificare de 18-20˚C.mazarea perminte insamantarea unei culturi succesive pentru furaj sau pentru boabe. .cand florile sunt distruse la temperatura de -2˚C iar pastaile verzi la -4˚C. Cerintele mazarii fata de umiditate sunt de asemenea moderate este mai pretentioasa la germinare. Dupa rasarire plantele suporta temperaturi scazute de -5. Umiditatea in exces favorizeaza atacul de boli. CERINTELE FATA DE CLIMA SI SOL CLIMA.Cultura mazarii este un mijloc imprtant de imbogatire a solului in azot si de sporire generala a fertilitati.duce la o coacere neuniforma a boabelor si inreuneaza recoltarea.2.Caurmare.. SOIURI Mazarea comestibila Pisum sativum are in cultura soiurile prezentate in tabelul 2.cand mazarea necesita circa 100-150% apa din greutatea bobului si la inflorirea liniei fructificare(mai-iunie). In general mazarea este mai rezistenta la seceta decat fasolea si soia.Totodata ea elibereaza terenul la inceputul verii si-l lasa reavan si curat de buruieni.-6 ˚C ele devin mai sensibile la frig la inflorire si formarea pastailor.. Mazarea are cerinte moderate fata de caldura.Prin recoltarea timpurie.1 3. favorizeaza atacul gargaritei si provoaca caderea florilor.

Campia Transilvaniei.Estul tarii s. cu reactia neutra (Ph 6.7-7. ZONELE DE CULTURA.Solurile cele mai indicate pentru mazare sunt cele cu textura lutonisipoasa sau nisipo-lutoasa bogate in humus. cu exces de umiditate acide.a. Zona forte favorabila pt cultura mazarii cuprinde Campia de Vest. .Nu sunt potrivite solurile grele.Asfel de soluri sunt diferite tipuri de cernoziom si cele aluviale. Nord .calciu si fosfor. cele saraturoase si nisipoase.5).Zona favorabila cuprinde suprafete intinse din tara: Campia Dunarii.

Ca si alte leguminoase. 4. preparate direct sau conservate. fasolea se cultiva si intercalat. sunt de asemenea bogate in proteine si constituie un bun furaj. ca si in cultura succesiva.1. vitamine s. unele preparate utilizate in scopuri medicinale. IMPORTANTA CULTURII Boabele de fasole au o valoare nutritiva ridicata reprezentand o sursa de proteine (25-28%). Ca urmare boabele au o deosebita imp in alimentatia oamenilor. Tulpinile (vrejii) si tecile rezultate dupa recoltarea boabelor. printre porumb.Capitolul IV FASOLEA 4.2. iar din plantele verzi si uscate. SOIURI Soiurile cultivate in tara noastra fac parte din specia de fasole comuna(Phaseolus Vulyaris). In plus pe suprafetele insemnate. Fasolea se consuma si sub forma de pastai verzi. mai ales pentru oi si capre. In tara noastra suprafetele cutivate cu fasole pentru boabe in cultura pura au crescut mult in ultimii ani (depasind 200 mii ha). Din pastai (ramase dupa treierat) se obtin ceaiuri.a. Solurile de fasole cultivate in cultura mare(pentru boshe) au perioada scurta de vegomtie(75-100 zile) si sunt cu seminte albe. Recoltandu-se de vreme fasolea este foarte buna planta premergatoare pentru cerealele de toamna. ieftine si de buna calitate la care se adauga glucide. fasolea lasa solul intr-o buna stare de fertilitate. .

. in faza de inflorire . deoarece impiedica fecundarea.5). bine drenate cu grad de imburuienare redusa.5-7. iar gerurile chiar de 0ºC distrug cultura.2. iar in timpul vegetatiei necestita o temperatura de 20-25ºC. cu reactie neutra (pH 6. Temperaturile joase intarzie cresterea si dezvoltarea.) semivolubila. Pentru fasole cele mai indicate soluri cunt cele cu textura mijlocie (lutoase si luto-nisipoase). In ceea ce priveste umiditatea cerintele fasolei sunt diferite pe faze de vegetatie. Vor fi evitate terenurile grele. CERINTELE FATA DE CLIMA SI SOL CLIMA. Semintele germineaza la temperatura minima de 8-10º C. cunoscute si sub numele de soiuri de . Fasolea este o planta iubitoare de caldura. Din aceasta cauza in sudul tarii fasolea da rezultate foarte bune cand se cultiva intercalat.Sub numele de soluri de fasole oloaga si soluri cu tulpina mai inalta (50-70 cm) semi . Temperaturile prea ridicate (peste 25ºC) mai ales in perioada inflorii nu-i sunt favorabile. Excesul de apa este daunator intrucat favorizeaza atacul de boli si depreciaza calitatea si capacinatiea de germinatie a boabelor.) si dreapta. provoaca uscarea si caderea florilor. tasate cu exces de umiditate precum si cele sainizate sau nisipoase.volubila.. iar cele grele prin grenare. fertilizare. reci.fecundare (seceta contribuie la avortarea florilor) si la formarea boabelor. cerintele marindu-se in special fata de umiditatea atmosferica. 4. In prima parte a perioadei de vegetatie fasolea rezista relativ bine la seceta. Principalele caracteristici ale solurilor de fasole sunt prezentate in tabelul 2. Dupa modul de crestere a plantei soiurile se prezinta sub doua forme: cu tulpina scunda (30 – 40 cm.3.fasole oloaga” si soiuri cu tulpina mai inalta (50 – 70 cm. SOLUL. amendare. Terenurile usoare pot deveni favorabile culturii fasolii prin irigare si fertilizare. fertile.

Se pot totusi delimita zonele: foarte favorabila in Campia de Vest si in Campia Transilvaniei. In prezent fasolea este folosita in toate judetele tarii.ZONELE DE CULTURA. Avand cerinte climatice asemanatoare cu ale porumbului.II) care include cea mai mare parte a terenurilor arabile din restul tari. atat in unitati agricole cat si in gospodariile populatiei. mai ales pe vaile principalelor rauri si zona favorabila (I. . fasolea pentru boabe se cultiva practic in aceleasi zone fie ca este folosita in cultura pura fie cultivata intercalat in porumb.

Tabel 2.340 280 .400 160 .360 Soiuri straine Magna Gratiot 83 83 oloaga oloaga 270 .280 220 . numai la irig.190 Centrul si nordul Moldovei (in alte zone. Oltenia. Sudul si sud. si zona limitrofa din Campia Dunarii Sudul tarii.400 290 .430 340 .190 160 . Banat Zonele de stepa cu atac frecvent de bacterioze Sudul si sud – estul tarii si cultura succesiva irigata Zonele de stepa cu atac frecvent de bacterioze Campia de sud (in sudul Olteniei.470 Transilvania. Campia de vest.) Moldova.2. SOIURI DE FASOLE PENTRU BOABE CULTIVATE IN ROMANIA Denumirea solului si provenienta Soiuri autohtone Ardeleanca Astra Fundulea 332 Star Emiliana Ami Avans Aversa 82 85 78 81 76 75 81 85 Oloaga Oloaga Oloaga Oloaga Oloaga Oloaga semivolubila semivolubila semivolubila 160 . Banat (cu precadere la irigat si pe soluri cu aport freatic Dobrogea. Banat si cultura succesiva .340 200 .estul tarii Sudul tarii. Moldova.370 290 . Dobrogea (cultura irigata) Perioada medie de Vegetatie (zile) Caracteristici principale Tulpina MMB (g) Zonele de cultura Ceali de Dobrogea Orizont Premial 95 82 83 semivolubila semivolubila semivolubila 300 . numai irigat) Sudul tarii in cultura succesiva. Transilvania Zona colinara si de stepa din Muntenia.200 260 .300 260 . Moldova.

fan.Capitolul 5 SOIA 5.1.10) este una dintre cele mai valoroase plante de cultura.2. etc. . Soia este deosebit de valoroasa si ca planta furajera. turte ( ramase dupa extragerea uleiului) etc. cat si pentru obtinerea de margarina. dat fiind marea importanta a acestei plante s-au luat o serie de masuri pentru extinderea continua a culturii. In alimentatia oamenilor se foloseste sub forma de boabe uscate. suprafetele ocupate cu soia au crescut mult. boabele de soia servind ca materie prima la fabricarea a numeroase produse si in primul rand a uleiului. nutret insilozat. datorita continutului ridicat al semintelor in proteine si grasimi si a intrebuintarii lor multiple si variate. lecitina. unt.a. dar cu o digestibilitate mai mare. etc. boabe si pastai verzi sau sub forma a diverse produse: faina. Romania fiind in prezent principala tara cultivatoare de soia in Europa. In tara noastra. fiind asemanatoare proteinelor animale. Ca urmare a acestor masuri. IMPORTANTA CULTURII Soia (fig. Soia ( ca orice leguminoasa) contribuie la ridicarea fertilitatii solului. Proteinele din soia au o valoare alimentara deosebita. la care se adauga substante minerale si vitamine. fiind folosita sub forma de nutret verde. precum si pentru asigurarea unor capacitati de prelucrare complexa a boabelor de soia. folosit atat direct in alimentatie. sapunuri. lapte vegetal ( si derivatele acestuia – branza. O mare importanta prezinta soia ca planta industriala. Boabele de soia contin peste 30 % proteine si 17-25% ulei. In productie mondiala de ulei vegetal soia ocupa locul intai.) surogat de cafea si ciocolata s. paie ( tulpini si pastai ramase dupa treierat).

Transilvania si in sud – cultura succesiva.190 130 . Campia de Vest. SOIURI DE SOIA In tara noastra se cultiva in prezent mai multe soiuri de soia ( Glicine max.unul mai timpuriu.185 120 . Moldova. care poate fi o buna premergatoare pentru grau si un soi mai tardiv. Se recomanda ca unitatile care cultiva soia pe suprafete mai intinse sa cultive cate doua soiuri . nordul Campiei de Vest. Dobrogea ( si in Timpurii ( 114 – 132 zile) 1 150 – 1 250 ˚C Atlas 120 .220 130 . de la foarte timpurii.180 Zonele de cultura Transilvania. Moldova.190 130 . Sudul tarii. cu perioada de vegetatie de peste 140 zile. pentru a putea esalona lucrarile de ingrijire si recoltare.220 132 . Campia de Vest si Moldova Dobrogea Campia si zona colinara din sudul tarii Campia de sud. Caracteristicile principalelor soiuri de soia cultivate in tara noastra sunt prezentate in tabelul 2.2. cu perioada de vegetatie 100 – 125 zile. SOIURILE DE SOIA CULTIVATE IN ROMANIA Grupa de maturitate si perioada de vegetatie a solurilor Foarte timpurii (108 – 125 zile) Suma temperaturilor Active 1000 – 1 150 ˚C Denumirea Solului Precoce 90 Ilfov Diamant MMB (g) 140 – 200 160 – 178 162 .200 130 . sudul tarii ( in cultura succesiva la irigat) Moldova.3.3.). Transilvania. Tabel 2. pana la tardive.5.210 .220 Wilkin Maple – Arrow Semitimpurii ( 118 – 135 zile) 1 250 – 1 350 ˚C Still Evans Tomis Semitarzii ( 128 – 140 zile) 1 350 – 1 400˚C Lena Victoria Danubiana 120 . Estul Moldovei. Transilvania Podisul Moldovei Zonele racoroase din sud si nord.220 130 .

5˚C. dar solurile brun – roscate si solurile aluviale asigura.cultura irigata) Hodgson Flora Tarzii ( peste 140 zile) 1400 – 1 500 ˚C Amsoy 71 130 . Cele mai bune rezultate se obtin la soia pe cernoziomuri. Hodgson. In faza de rasarire. Consumul de apa devine maxim in perioada de inflorire. s-au stabilit urmatoarele zone pentru cultura soiei (fig. Umiditatea insuficienta in perioada de inflorire.170 Sudul tarii. brumele tarzii sunt insa daunatoare. Soia necesita o clima calda si umeda.22˚C. de asemenea conditii bune de vegetatie.11) : . nici cele acide sau alcaline). Tinand seama de cerintele diferitelor soiuri de soia fata de conditiile climatice si in special fata de temperatura. Amsoy 71 si Maple –Arrow sunt straine. formare si crestere a boabelor. Fata de umiditate soia are cerinte mari incepand chiar de la germinatie. profunde. Soiurile Wilkin. 5. Nu sunt indicate solurile extreme ( soluri usoare sau grele. cu reactie neutra pana la slab alcalina. SOLURILE favorabile pentru soia sunt cele mijlocii. dar mai ales in perioada de formare a semintelor. poate determina o scadere a productiei de peste 50%.200 120 .2. plantele de soia pot rezista la temperaturi scazute de pana la – 2.3. bogate in humus si calciu. iar in perioada infloririi si fructificarii soia necesita o temperature medie zilnica de 20 . Semintele germineaza la minum 8 ˚C. ZONELE DE CULTURA. CERINTE FATA DE CLIMA SI SOL CLIMA. Banat Campia din sudul si vestul tarii Sudul Dobrogei si lunca din sudul Campiei Romane Nota: majoritatea soiurilor de soia sunt autohtone. Evans.190 120 . care in tara noastra constituie factorul limitativ al extinderii acestei culturi.

Tarnavelor si Somesului) si partea de nord-est a Moldovei. in care suma unitatilor termice este de 1 100 – 1 250˚C.Zona 1: campia din sudul tarii si Dobrogea. se caracterizeaza prin numar redus de zile cu temperaturi mai mari de 30˚C si cantitati mai mari de precipitatii in perioada de vegetatie. . in care suma temperaturilor active (≥10˚C) este mai mare de 1 600 ˚C. Zona 2: campia din vestul tarii cu 1 400 – 1 600˚C care spre deosebire de zona a 3-a. in care cultura se va amplasa cu prioritate pe terenurile irigate si cele cu aport freatic. Zona a 5-a: partea de vest si sud – vest a Transilvaniei (luncile Muresului. In aceasta zona soia gaseste conditii favorabile pe terenurile irigate si pe cele cu aport freatic. Zona a 4-a: partea de est a Moldovei si Campia din nord-vestul tarii cu 1 200 – 1 400˚C. cu aceeasi resursa termica. Zona 3: partea de nord a Campiei Romane cu 1 400 – 1 600˚C.