Oana Lazăr

Rezumate la Limba şi Literatura Română pentru BAC Concepte operaţionale şi funcţionale

TEO-Educaţional

JQ

:

n
comparaţia exprimă obiecte, un raport de sau asemănare între două persoane

Clasificarea figurilor de stil: a) b) c) Figuri de sunet Figuri semantice Figuri sintactice şi de construcţie

acţiuni, cu scopul de a evidenţia sau de a evoca unul din termeni. „Şi ca un înger dintre oameni în calea vieţii mele ieşi". (M. Eminescu) - metafora - figură de stil prin care se trece de la sensul obişnuit la cuvântului la o altă semnificaţie, pe baza unei comparaţii subînţelese. Ex: „Soarele, lacrima Domnului cade în mările somnului" (I. Blaga) ctetenrvnafiv (adjectiv, a sau - oximoronul - antiteză care asociază două cuvinte contradictorii. Ex: „Suferinţă, tu, dureros de dulce..." (M. Eminescu) - sinestezia - asociaţia surprinzătoare între senzaţii de natură diferită. Ex: „O pictură parfumată cu vibraţii de violet..." (G. Bacovia) - simbolul - procedeu expresiv prin care un obiect concret sugerează, prin corespondenţă analogică, idei sau stări sufleteşti abstracte. (G Coşbuc).

în interiorul fiecărei categorii pot fi definite: a) Figuri de sunet: - aliteraţia - repetarea unui sunet s a u unu grup de sunete, dintr-un cuvânt s a u din mai multe cuvinte, cu scopul de a crea un efect euforic, imitativ sau expresiv. Ex: „Prin vulturi vântul viu vuia" b) Figuri semantice: - epitetul pentru estetic a element în adverb, etc.) pus pe lângâ un substantiv sau verb, scoate evidenţă . o trăsătură adverbul obiectului/acţiunii, care emotxyeazâ sau dă relief expresiei. Adjectivul substantivul cu valoare de epăet trebuie să aibă sens figurat. Ex: „Ducându-mi paşii solitari Pe sub pădurea cântătoare (Al. Macedonski).

Există simboluri legate de existenţa cotidiană, cu circulaţie universală: câinele simbolizează devotamentul, furnica - hărnicia etc. c) Figuri sintactice şi de construcţie - enumeraţia - însuşirea unor argumente, fapte privitoare la aceeaşi temă, cu scopul de a evidenţia ideea exprimată. Ex. „Căci eu iubesc şi flori şi ochi şi buze şi morminte (L. Blaga) - repetiţia - figură de stil care constă în folosirea de două s a u mai multe ori a aceluiaşi cuvânt sau cuvinte, în scopul întăririi unei idei. Ex: „Doinea întors amorul meu de plumb Pe flori de plumb...şi-am început să-l strig..." (G. Bacovia) - refrenul - cuvântul, versul s a u un grup de versuri care se repetă la anumite intervale, pentru a sublinia o idee sau pentru a crea un anumit efect artistic - antiteza - opoziţia dintre doi termeni (idei, sentimente, obiecte, fenomene etc.) menite să se reliefeze reciproc. E x : „Vremea trece, vremea vine

Toate-s vechi şi nouă toate..." (M. Eminescu) - interogaţia retorică - o întrebare a poetului, la care acesta nu aşteaptă răspuns. Ex. „Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi li nişte fameni! l-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni." (M. Eminescu) 2. PROZA SAU OPERA EPICĂ Opera epică este o creaţie în proză sau în versuri caracterizată prin desfăşurarea unei acţiuni, plasate într-un anumit.spaţiu şi timp, în care autorul îşi face simţită prezenţa indirectă, prin intermediul personajelor, relatarea făcându-se de către un narator, de obicei, la persoana a treia dar şi la persoana întâia. în decursul timpului, proza a evoluat, de la primele mituri şi de la primele poveşti, spre forme tot mai profunde ale discursului epic: - proza romantică - orientată spre exaltarea 'aptelor măreţe, a eroilor şi având drept personaje oameni deosebiţi (genul, demonul, personajul fatal

15. e t c ) ; eroii romantici pot fi nefericiţi, neînţeleşi de lumea în care trăiesc, visători, având destin marcat de urcuşuri şi căderi uneori spectaculoase. în cadrul prozei romantice apar noi categorii estetice: urâtul, grotescul, macabrul, bizarul, fantasticul, pitorescul. - proza realistă are drept sursă de inspiraţie realitatea. Personajul de multe ori este tipic, înfăţişând de multe ori un grup sau o categorie umană sau socială. proza fantastică include acele lucrări narative.în care întâmplările povestite sunt ireale şi care miraculosul se îmbină cu bizarul. Structura operei epice Instanţele comunicării sunt: autorul, naratorul, personajele şi cititorul. • autorul - persoana care a creat opera. • naratorul - este cel care narează întâmplările cuprinse în acţiune; v o c e a care istoriseşte anumite întâmplări, purtătorul de cuvânt al autorului. Tipuri de narator: a) după raportul narator-evenimente (diegeză) - narator extradieqetic: se situează în afara acţiunii, lasă impresia că el a creat povestea, narează la persoana a treia. E x : naratorul de Ion de L. Rebreanu. narator martor: este cel care asistă la desfăşurarea evenimentelor, fără să le influenţeze cursul; ocupă un rol secundar în acţiune, relatează de la persoana întâi. Ex: lenache coropcarul din Hanu Ancuţei de (M. Sadoveanu) - narator intradieqetic: - personaj narator: este implicat în acţiune; devine personaj principal; relatează de la persoana întâi. Ex: Ştefan Gheorghidiu din Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război. - narator -personaj: este un narator secund, într-o povestire în ramă şi personajul propriei istorisiri. Ex: Neculai Isac din Hanu Ancuţei. b) după raport narator-informaţie deţinută: - narator omniscient: este cel care ştie totul despre desfăşurarea întâmplărilor şi soarta personajelor sale;

. a zice. acţiunea unei opere Categorii de personaje: a) după locul ocupat în operă: . . Lăpuşneanul de către mitropolit) singură sursă.excepţionale. Funcţiile naratorului: 1) 2) funcţia narativă. . făcută de alte personaje (caracterizarea făcută lui de A. . Rebreanu. .simbolice. grafice introduse prin verbele ( a spune. .autobiografice.narator uniscient. rolul lui este de a povesti. două puncte etc. are informaţie dintr-o .ocupă un loc mai puţin important în acţiune .principale . funcţia de control.negative.istorice. .făcută de autor (ex. c) în funcţie de specia literară: . caracterizarea Aglaei din Enigma Otiliei) care poate fi vestimentară. .episodice . Modalităţi de caracterizare a personajului: a) directă.legendare.evenimentele se construiesc în jurul lor.) funcţia de interpretare.iz_ Ex: naratorul din Pădurea spânzuraţilor de L. morală sau aspectuală.pozitive. Ex: naratorul principal din Hanu Ancuţei.apar într-un singur moment al acţiunii. întreba 3) citând etc. b) după semnificaţia etică: . • personajul la literar este persoana literare care sau participă dramatice. controlează structura textuală. a semne (ghilimele.secundare . îşi manifestă direct atitudinea faţă de evenimente istorisite sau faţă de personaje.) şi replicile prin personajelor.

sentimente. care se leagă într-un fir epic dialog. simbolic etc. la care participă unul sau mai multe personaje. epilog etc.autocaracterizarea. care desemnează un dezacord. prezentată în cadrul unui monolog interior b) indirectă.incipitul este secvenţa introductivă a unui text narativ. punctul culminant şi deznodământul. care poate fi redată prin .ÎS ia. Este partea c e a mai amplă a naraţiunii.cuprinde întâmplările care ilustrează evoluţia conflictului. final. . prolog.) .prin limbaj. unele personaje).reprezintă momentul de vârf.prin acţiune (ex Ion) .declanşează conflictul. adică a unei operă literară(epică sau dramatică).prin comportament (ex. .punctul culminant .prin reacţii psihologice (ex. . • existenţa unui conflict. teama lui Motoc în faţa morţii iminente) .fixează premisele necesare înţelegerii acţiunii (coordonatele spaţiale şi temporale. o luptă între două sau mai multe opuse. .secvenţa narativă este un moment al textului narativ ce prezintă o singură acţiune. • existenţa unor m o m e n t e ale s u b i e c t u l u i : expoziţiune. Majoritatea unic.prin mediu. . • deznodământul momentul final al subiectului. personaje/grupuri de personaje reprezentând idei. etic. secvenţe narative. intrigă. de cea mai mare încordare a acţiunii într-o Construcţia s u b i e c t u l u i operei epice impune: • existenţa unei acţiuni. existenţa unei structuri (incipit. Conflictul poate fi: psihologic. .intriga . .desfăşurarea acţiunii . desfăşurări a evenimentelor povestite. este alcătuită din mai multe scene care determină fluxul evenimentelor. prin care se rezolvă conflictul. desfăşurarea acţiunii.prin nume. . speciilor narative au mai multe secvenţe narative. episoade. convingeri. o opoziţie. Mie Moromete) .expoziţiunea . atitudini .

Centrală"). DESCRIEREA CIP a CAMEREI NAŢIONALE a CĂRŢII Lazăr.3) L32 Editura TEO-Educaţional E-mail: teo_educational@mail.135.135. Asachi" Acest îndrumar Prefaţă.-P. : Teo-Educaţional. Librăria liceului „Gh. 1 CZU 811. Sperăm că această lucrare va fi de un real folos la examenul de Bacalaureat.md Tel: (037322) 22-91-20.135. 069946659. 96p.135. Această lucrare include o scurtă recapitulare a următoarelor teme: Opera literară.1+821.1+821. Oana Rezumate la Limba şi Literatura Română pentru BAC .098(075. Vă urez mult succes la examene. 51-95-75 G S M : 069230028.2.1.Tipogr. şi altele. poate fi folosit de elevii absolvenţi în perioada pregătirii către examenul de Bacalaureat la Limba şi Literatura Română. 811. Curentele literare.3) Toate drepturile aparţin editurii ©TEO-Educaţional ISBN 978-9975-9703-4-1 Compunerea de utilitate socială. C h . .E.1. 2008 (F.09(075. dar şi de toţi cei care vor să capete anumite abilităţi în comunicarea scrisă şi orală. ISBN 978-9975-9703-4-1 3000 ex.Concepte operaţionale şi funcţionale/ Oana Lazăr. Personajele literare. Genurile literare.

în care se relatează întâmplări supranaturale. . iar personajele poartă valori simbolice. . în proză). convenţii ale verosimilului evenimentelor prezentate. care înfăţişează un episod caracteristic din existenţa unui sau mai multor personaje. Este procedeul povestirii în ramă.finalul narativ. prezentă eterna confruntare derulării faptelor (timpul trăit de personaje. Naraţiunea situează faptele în timp. Este o acţiune secundară. Ex: planurile paralele ale intelectualităţii şi a ţărănimii în romanul „Ion".episodul este o parte a unei acţiuni dintr-o operă epică. de scurtă întindere. Speciile genului epic . 3) alternanţa evidenţia reciproc.2Q 21 Legarea secvenţelor narative se face prin trei procedee: 1) înlănţuirea determină cursul liniar al povestirii ce curge firesc dinspre expoziţie către deznodământ. având rolul de susţinere a ansamblului narativ.Basmul reprezintă o specie a epicii populare obicei. .Schiţa reprezintă o specie a genului epic în proză. al povestirii faptelor. Ex: „Hanul Ancuţei". Ex: „Moara cu noroc". mai reprezintă îmbinarea a două povestiri întrerupte pe rând. (de aduce. care este ultima de secvenţa cele a unui multe text ori. Trăsături specifice basmului: timpul şi spaţiul sunt nedeterminate. cu o cronologie similară cu aceea a rezolvarea conflictului. iar descrierea le conferă un spaţiu. 2) inserţia constă în includerea unei povestiri în altă naraţiune. finalul unei secvenţe echivalează cu începutul alteia. . cu scopul de a se Timpul şi spaţiul în opera epică Acţiunea operei epice este plasată într-un anumit spaţiu şi într-un anumit timp. raportată la acţiunea principală. Timpul narativ cunoaşte două dimensiuni: a) timpul realităţii) b) timpul discursului narativ.

de atmosferă şi de viziune etică ale modelului folcloric.naturalistă (ex: „în vreme de război" de I. folosirea cuvintelor şi expresiilor populare). Trăsături specifice nuvelei: construcţia riguroasă. C e e a ce le poate diferenţia este folosirea insistentă sau a unor (cu simboluri. Clasificarea nuvelei: a) prin raportare la curentele literare: . trăsăturile măsură.nuvelistice (situaţiile prezentate se apropie de realitate. istorisite din perspectiva subiectivă a unui narator participant sau martor la acţiune. relatare de regulă la persoana întâi. de întindere medie.psihologică (ex: „Moara cu noroc") . Nuvela .specie a genului epic. Povestirea . construcţie.naraţiune în proză. în majoritate. rolul caracterul mai complicat al acţiunii. Basmul respectă creaţie originală.filozofică (ex: „Sărmanul Dionis") Nuvela mai poate fi realistică şi fantastică. unic al faptelor. personajele sunt.22 23- dintre bine şi rău.realistă (ex: „Moara cu noroc" de I. timpul evenimentelor ţine de trecut.socială (ex: Două lovituri de I. stilizarea limbajului.fantastice (domină elementul miraculos) .istorică (ex: Alexandru Lăpuşneanu) . Caragiale) . Caragiale) b) din punct de vedere tematic şi conflictual: . .L.L. Trăsături specifice povestirii: importanţa acordată actului narării. Slavici) . importanţa acordată descrierii dialogului secundar în basmul popular). care prezintă întâmplări deosebite. eroii sunt oameni dar şi fiinţe himerice sau animale etc. durata acţiunii este mai mare. Negruzzi) . prezentând fapte verosimile şi având o intrigă şi un conflict riguros construite. accentul căzând asupra faptelor şi nu asupra eroului. caracterul exemplar. timp şi spaţiu bine delimitat. personaje numeroase. Basmele pot fi: .romantică (ex: Alexandru Lăpuşneanu de C. oameni) animaliere cult în (eroii este mare o sunt aleşi din rândul dar de animalelor).

.istoric. .subiectiv. Clasificarea romanului: a) după tematică pot fi: romane de dragoste („Mara". „Patul lui Procrust"). 3.retragerea autorului în spatele eroilor săi.structură specifică: lista personajelor.de anticipaţie. scene.urban. b) după arta narativă: . .al inerţiei. d) după cadrul social: ..sociale („Ion"... OPERA DRAMATICĂ Opera dramatică este o creaţie în versuri sau în proză. a cărei acţiune se desfăşoară pe mai multe planuri.provincial e) în funcţie de perspectiva narativă: .de aventură. care prezintă. . în final. sub formă schimbului de replici dintre personaje. . Trăsături specifice romanului: acţiunea este dominantă şi se întinde pe o perioadă lungă. având o intrigă complexă şi personaje numeroase. deseori dezvoltă o problematică gravă. . Caracteristici ale operei dramatice: .operă narativă în proză de mare amploare şi diversitate. redactată cu scopul punerii în scenă.psihologic („Pădurea spânzuraţilor")..24 25_ Romanul .mitic.tradiţional . . .contemporan.rural. . c) după situarea în timp a acţiunii: . prezintă destinul unor personalităţi bine individualizate.situarea în prim-plan a personajelor. .autobiografic. intriga este complexă. . o rezolvare. acte. „Moromeţii"). .modern. înlănţuiri de evenimente generatoare de stări conflictuale ce cunosc. .obiectiv .

personajele sunt. prostie şi inteligenţă etc. tipuri umane. în general. sub forma .promovează indirect. mincinosul. în care personajele sunt antrenate într-un conflict puternic cu deznodământ nefericit. exagerări. în clasicismul francez ea ţinea de opoziţia dintre raţiune şi sentiment. vodevilul. morale. Caracteristici ale comediei: intriga este neînsemnată. în baza căreia se află un conflict comic.urmăreşte creare unei atmosfere de bună dispoziţie. Termenul de dramaturgie (gen desemnează toate acele creaţii literare care au fost scrise sub formă de dialog . . personajele confruntându-se cu probleme lipsite de importanţă. drama. . Specii dramatice: Speciile literare subordonate genului dramatic sunt: tragedia. în proză sau în versuri. (precizări decorul. Dramaturgia modernă descoperă noi surse ale tragicului: incapacitatea de comunicare. . capabil să stârnească râsul. farsa. Tragedia . comedia. în Antichitate. ironizate de autor. privind Comedia . sursa tragicului o reprezenta confruntarea eroului cu destinul sau cu zeii.ridiculizează aspecte sociale.este o specie a genului dramatic. Acest conflict este. înstrăinarea de sine. muzica. . cu multe defecte. Comedia poate fi de mai multe feluri: de caracter (accentul cade asupra unui oersonaj ce ilustrează o anumită tipologie: avarul. aparenţă şi esenţă. orgoliosul etc. un contrast între frumos şi urât. anumite valori morale. dialogului dramatic) lumina.este o specie a genului dramatic.) compartimentare mişcarea. gesturile. de multe ori.stilul este parodic. melodrama. . tare de comportament.neînţelegeri. infidelul.organizarea textului combinat cu monologul. cu scopul de a fi reprezentate pe scenă. provocate de confuzii. absurdul lumii etc. fiinţe mediocre.26 —— 2L - prezenţa didascaliei textului. . scop şi mijloc.

de intrigă ( prezintă peripeţii într-o derulare rapidă. indiferent dacă piesa de teatru este compusă în proză sau viersuri. . cu răsturnări bruşte de situaţie şi rezolvări surprinzătoare) Drama .fragment din rolul unui personaj. defectele frecvent întâlnite în purtarea oamenilor) .este o specie a genului dramatic.este principala subdiviziune a textului dramatic.23 22. . desfăşurate diferite.schimb de replici între două sau mai multe personaje. • Dialogul . . Shakespeare) şi cunoaşte o mare strălucire în Compoziţia textului dramatic: . schimbarea decorului etc. tragedia cu comedia. dând o importanţă mai mare unor persoane secundare. în proză sau în versuri. la distanţe mari în timp. îmbinând în locuri tragicul şi comicul. cu o acţiune unitară. forma dramatic sub schimbului de replici. Limbajul dramaturgiei se caracterizează prin utilizarea dialogului şi a monologului.de moravuri ( surprinde modul de viaţă al unei epoci. a datelor contradictorii ale realităţii şi printr-un deznodământ grav. cu excepţia secvenţelor de monolog.Replica . caracterizată prin oglindirea.Scena . .Tabloul .Actul ..reprezintă o subdiviziune a unui act dintr-o operă dramatică marcată prin intrarea sau ieşirea unui personaj . (W.personajele sunt extrase din toate clasele sociale. Această pauză creează şi o ruptură temporală la nivelul acţiunii. Drama se afirmă în epoca Renaşterii epoca romantismului.subdiviziune a unui act dintr-o operă dramatică. Caracteristicile dramei: surprinde prezintă complexitatea întâmplări vieţii. apropie teribilul cu bufonul. . delimitată printr-o pauză de celelalte părţi ale operei/spectacolului. într-un conflict puternic. constituind Textul un răspuns este adresat altui constituit personaj. marcând trecerea timpului.

lirismul obiectiv ce refuză exprimarea directă a sentimentelor. Eul liric nu are o existenţă reală şi nu se suprapune personalităţii biografice a scriitorului. ajutorul imaginilor poetic în care contactul autor-lector este intermediat de personaje. din perspectiva prezentului. în legătură cu opera poetică se poate vorbi despre: lirismul subiectiv care se caracterizează prin prezenţa nemijlocită a autorului.caracter monolog . 4. emoţiile trăirile valoare artistice. Această sintagmă şi este vocea care exprimă gândurile sentimentele poetului.replici de dimensiune amplă emisă de un personaj.abundenţa imaginilor artistice şi a figurilor de stil eului de liric. OPERA LIRICĂ Opera lirică este o creaţie în versuri (mai rar.versificaţia este elementul definitoriu . Comunicarea în textul poetic se realizează prin intermediul eului liric. la persoana întâi.un puternic subiectivism exprimarea. .folosirea cuvintelor cu sens conotativ şi încărcătură simbolică .are rol de a crea un efect emoţional puternic .JQ 3 — ai_ Lirismul . Caracteristicile operei lirice: . Este un tip de discurs • Monologul . într-un discurs cu subiectiv cu confesiune. trăirile sale afective sunt exprimate la persoana întâi. fără să se confunde cu aceasta. . surprinse în trăirile şi emoţiile lor.desemnează utilizarea categoriei estetice a liricului sau exaltarea sentimentelor personale într-o operă literară. în proză) care transmite direct sentimentele. sentimente/stările/emoţiile/impresiile/trăirile exprimate de autor au valabilitate generală-umană. într-o comunicare despre sine. anulând mărcile prezenţei eului liric.

acelaşi motiv apare în opere diferite. Elemente de versificaţie • Versul . Elementele de compoziţie a textului poetic: • Titlul .este un rând dintr-o poezie.motiv central. • Incipit . care se reverberează asupra conţinutului. în picior metric de patru silabe: peonul. • laitmotiv .cuvânt/text pus în fruntea unei lucrări.desemnează un ansamblu unitar ca sens dintr-o poezie. • Rima . • Ritm reprezintă alternanţa periodică a silabelor accentuate şi neaccentuate dintr-un vers. amfibrahic. El păstrează însă elementele de măsură sau de ritm. anapestic. format din unul sau mai multe versuri. sens fundamental. de ritm şi ignoră (aceeaşi rimă în 3-4 versuri . • Strofă . Versul liber nu respectă niciuna din convenţiile prozodice (este lipsit de rimă. ritmul poate fi de mai multe feluri: în picior metric de două silabe: trohaic şi iambic. are un anume relief poetic • motivul poetic .formulă memorabilă ci care începe o lucrare. uneori.idee cu caracter general care se repetă în textul poetic.-2 33. în funcţie de poziţia în strofă. aşa cum o frază muzicală se repetă în cursul unei bucăţi. având menirea de a diferenţia de alte opere şi de a-i indica (rezumativ sau sugestiv) conţinutul. 2 şi 4) variată (amestecată) Versul alb este versul lipsit de rimă. rima poate fi de mai multe feluri: monorimă succesive) împerecheată (rimează versurile 1 şi 2. purtător al unui în funcţie de felul în care cade accentul. un fragment delimitat printr-o pauză. 3 şi 4) îmbrăţişată (rimează versurile 1 şi 3. cu o anumită unitate semantică. începând cu ultima vocală accentuată. în picior metric de trei silabe: dactilic.este potrivirea sonoră a silabelor de la sfârşitul a două sau mai multe versuri.

este poezie cu formă fixă. . proverbul. Coşbuc şi M. având un număr de strofe egal cu numărul de versuri al primei strofe. iar ultima strofă este inversarea primei. cu particularităţi distincte numai pe plan muzical. sonetul). doina are o tematică variată. comentează. Primele două versuri. Din lirica populară mai fac parte: ghicitoarea. iar cel de al doilea vers din fiecare distih ere rimă similară cu versurile primului distih.rondelul . în care fiecare stofă. zicătoarea etc. madrigalul. Este preferat. Este alcătuită din distihuri. Cântecele de leagăn sunt întrebuinţate pentru a linişti copii. consemnând un stil melodic de mare vechime. în literatura română A l . în ceasuri de veselie şi de tristeţe se cântă.este o specie aparte. Câtecele joacă un rol important în viaţa tuturor popoarelor. în poezia modernă. cu un conţinut gnomic sau filosofic.este o poezie cu formă fixă.glosa . în ordine.poezie cu formă fixă care-şi are originea în literatura persană. în literatura română G. începând cu a doua. . sunt reluate ca refren la mijlocul şi apoi la sfârşitul poemului. relevă orizont metaforic complex. . rondelul. strigătura. G l o s s a eminesciană este o ilustre strălucită a canoanelor speciei. Lirica cultă include următoarele specii: • poezia cu forma sa fixă: (gazelul. din punct de vedere estetic. Eminescu sunt exponenţi consacraţi. glosa. Din punct de vedere poetic. . alcătuită din treisprezece versuri: trei catene şi un vers independent. dar îşi obţine muzicalitatea prin intonaţie. La nuntă. care impun motivul liric. în literatura română.gazelul . diferite munci sunt însoţite de cântece şi la sfârşitul vieţii mortul este bocit prin cântece.M 35 măsura constantă). câte un vers. constituit li stabilizat prin tradiţie. Speciile genului liric: Genul liric se împarte în două mari tipuri: Lirica orală sau populară Lirica scrisă sau cultă Lirica populară la rândul său include: • Doina . Macedonski este un exponent consacrat.este o poezie lirică însoţită sau nu de muzică. • Cântecul .

patrie. într-o îmbinare a liricului apelând uneori şi la dialog.este o specie a poeziei lirice filosofice care exprimă. grupate a câte 2 catene şi două terţine. un act de reflecţie asupra unor aspecte fundamentale ale existenţei umane. rurale. pentru patrie. • Oda . a emiţătorului alcătuită din 14 versuri. Există două mari categorii ale stilului: stilul individual stilurile funcţionale Stilul individual se caracterizează printr-un cu epicul. Catenele au numai două rime iar terţinele sunt legate printr-o rimă comună. eroică. religioasă. 5.este înrudită cu oda şi apreciată ca o specie lirică în care sunt exprimate sentimentele de preamărire date de zei. Limbajul poetic are un aspect solemn.specie a genului liric în care sunt exprimate sentimente de admiraţie pentru eroi. personalităţi marcante. LIMBA Şl COMUNICAREA Stilurile limbii Modul în care sunt folosite resursele limbii (lexicale. Alecsandri. Autor consacrat ai idilei este: G. Coşbuc. care descrie un peisaj. Eminescu şi V.este o poezie cu formă fixă. Versul final îndeplineşte rolul unei concluzii şi are aspectul unei maxime. Odele pot fi: patriotică. viaţa şi obiceiurile . Folosirea individuală a limbii este marcată de subiectivitate.-2S az_ . eroi. • Pastelul . sintactice. în literatura română. Această specie a fost creată de V. topice) poate caracteriza un vorbitor sau o colectivitate (grup). cu mijloace artistice. poetul exprimându-şi discret sentimentele. au scris sonete celebri M.este o specie de poezie pastorală ce reflectă. Ea solicită amplificarea sentimentelor şi a invocaţiei. personală. • Idila . morfologice. • Meditaţia . participarea afectivă. fonetice. evenimente etc. • Imnul . pentru fenomenele vitale ale naturii etc. filosofică etc. Voiculescu. aflat în raport invers proporţional cu tranzitivitatea limbajului.sonetul . mare grad de reflexibilitate.este o specie a poeziei lirice.

• extinderea semantică prin utilizarea sinonimiei şi a polisemiei unor termeni. • folosirea cuvintelor monosemantice. Stilul administrativ de utilizează în documente oficiale (cereri. politice. • utilizarea sensului propriu a cuvântului. domeniu ştiinţific îşi are propriul solemn şi familiar. Stilul beletristic . neologismelor. Calităţile generale ale stilului sunt: claritate proprietatea corectitudinea precizia puritatea în limba română contemporană există cinci stiluri funcţionale: stilul beletristic (artistic) stilul ştiinţific stilul administrativ sau oficial stilul publicistic stilul colocvial sau familiar 1.). corectitudine. dat fiind diversitatea operelor literare.se foloseşte în operele literare şi prezintă următoarele trăsături: • folosirea termenilor cu sens figurat. 3. termenilor din jargon sau argou etc. în documente referitoare la activitatea Stilul unor instituţii se sau în relaţiile prin administrative. arhaismelor. Stilul ştiinţific . curriculum vitae). proces-verbal.se utilizează în lucrările ştiinţifice şi prezintă următoarele caracteristic: • folosirea unor noţiuni şi teorii ştiinţifice exacte. bogăţia elementelor lexicale (folosirea termenilor regionali. • un grad mare de tranzitivitate. • o mare complexitate. • claritatea exprimării. referat. • relieful enunţului poate fi întărit chiar şi prin abateri de la uzul curent al limbii. • fiecare vocabular. raport. juridice etc. • caracterul neutru al registrului lingvistic. precizie. administrativ caracterizează următoarele trăsături: • preciza şi concizia exprimării. • utilizarea unor neologisme din lexicul propriu fiecărei ştiinţe.39 dând naştere la trei registre stilistice: neutri. 2. .

personajele. strofe. realitatea în ficţiune.este aspectul general al realităţii. . moartea. un elemente de construcţie a ei. subiectul.relevă atitudinea scriitorului faţă de tema propusă. modurile de expunere. sculptură) se folosesc sunetul. • dacă în alte arte (muzică. culoarea sau piatra. Scriitorul nu face o copiere a realităţii. cuvinte-cheie. pictură. b) pentru operele epice şi dramatice: tema. Ficţiunea .este o particularizare a temei. arii semantice. transfigurat artistic şi prezentat de către autor. patria etc. în mod subiectiv. elemente de prozodie. motivele pot fi: centrale. ci o transfigurare a ei. Ideea operei .este persoana care devine receptorul operei. motivul. motiv. în opera literară. prin actul de lecturii. iubirea. Opera literară are anumite caracteristici: • trezeşte în sufletul cititorului emoţii şi sentimente • are un conţinut (idei.5 _ 1. proces etc. independent de creaţia s a . Cititorul . Compoziţia operei literare desemnează modul de organizare internă a operei literare. tablouri. motivul. fiinţă. sentimente.este o caracteristică a creaţiei artistice de a da iluzia realităţii unor fapte sau personaje născocite. conflict. subiect. istoria. în funcţie de importanţa lor în opera literară. Motivul literar . literatura este arta cuvântului. acţiuni) care este exprimat într-o formă artistică. • are o structură (temă. Tema . situaţie. ideea. Exemple: natura. Elemente de structură a operei literare: a) pentru operele lirice: tema. conflictul. OPERA LITERARĂ Creaţie literară (orală sau scrisă) în care se autorul transfigurează numeşte operă literară. devenind adesea laitvotive.este persoana care creează o operă literară şi care trăieşte în realitate. secundare Motivul poate fi reprezentat de un obiect. ideea. personaj e t c ) . idee. Autorul . figuri de stil.

în viaţa de zi cu zi şi se caracterizează prin: • un anumit grad de afectivitate.). • utilizarea limbii literare dar şi a unor formulări tipice limbajului cotidian. Comunicarea orală poate fi influenţată de diverse elemente şi factori: . 5.mediul prin care sunt transmise semnalele contextul .cel care transmite o informaţie receptorul . canalul .cel care primeşte informaţia.• lipsa figurilor de stil. Codul trebuie să fie cunoscut. interogări. în egală măsură. Stilul colocvial . Stilul publicistic este propriu ziarelor şi revistelor destinate largului public şi se caracterizează prin: • bogăţie şi varietate lexicală. (exclamaţii. naturaleţe.se utilizează în sfera relaţiilor de familie.informaţia transmisă codul . semnele rutiere gesturile e t c ) . în vocativ sau a verbelor imperfecte. • utilizarea şi a mijloacelor non-verbale. substantivelor. imagini • simplitate. • utilizarea unor mijloace menite să atragă publicul etc. El poate fi verbal (orice limbă) sau nonverbal (alfabetul morse.sistemul de semne în care este organizată informaţia. pentru ca mesajul să se poată înţelege. Orice mesaj poate fi transmis prin două căi: orală şi scrisă. • vocabular accesibil unor categorii de cititori de nivel intelectual mediu. emiţătorului şi receptorului. Elementele situaţiei de comunicare: emiţătorul . grafice. • prezenţa unor termeni regionali. degajare. pentru implicarea ascultătorului. Comunicarea este procesul de transmitere a unui mesaj de la emiţător la receptor.se raportează la subiectul sau tema mesajului şi situaţia (împrejurările) în care au loc transmiterea mesajului. mesajul . • încălcarea normelor şi canoanelor limbii literare. 4. • folosirea diminutivelor. • folosirea unor formule de adresare. folosind anumit cod şi prin intermediul unui canal.

) mijloace stilistice sau având ca scop vorbitorului. a unui opiniile. compuneri cu caracter funcţional etc. e susţinută de elemente ale comunicării nonverbale şi paraverbale. atitudinii afective a ilustrarea Comunicarea orală se poate realiza prin două modalităţi: monologul şi dialogul.conativă orientează enunţul către destinatar şi receptor). Dialogul este schimbul de informaţii între doi sau mai mulţi vorbitori. „aoleu"!. sentimentele în faţa unui auditoriu. această funcţie se află în relaţie de reciprocitate cu propoziţii exclamative. anumite reacţii: râsul.. gândurile. oftatul e t c ) . .a) b) elemente nonverbale (mimica. „vino"! etc. folosirea enunţurilor interogative exclamative. principiul politeţii (utilizarea unor formule de adresare care îi apropie pe vorbitori. „uar"! etc. plânsul.) şi vocativul substantivelor. cu scopul de a obţine o reacţie de la acesta şi este realizată prin imperativul verbelor .vorbeşte!". succesiunea întrebări-răspunsuri. accentul. plasarea în spaţiu) elemente paraverbale (intonaţia. Funcţiile comunicării: emotivă (expresivă) evidenţiază stările afective ale emiţătorului şi se manifestă mai ales prin interjecţii emoţionale („vai!. . Monologul emiţător care este îşi vorbirea expune continuă. contactul verbal şi vizual. Comunicarea în scris se realizează prin textele de orice fel: opere literare. Caracteristicile comunicării în scris: selectarea unui limbaj potrivit contextului şi adecvat relaţiei dintre emiţător şi receptor: o bună organizare a ideilor. ştiinţifice şi publicistice. în general comunicarea orală în formă de dialog se caracterizează prin: situarea emiţătorului şi a receptorului în acelaşi timp şi spaţiu. gesturi. o exprimare mai îngrijită predomină enunţurile declarative (încheiate cu punct) diminuarea nuanţelor afective. ritmul. privirea.

Umanismul se defineşte ca o concepţie socială şi filozofică progresistă. . o trăire. Lorenzo de Medici. asupra formei lui. Miron Costin.fatică se axează asupra canalului.funcţia expresivă deoarece ambele ilustrează o stare. cuprinde pe marii gânditori: Francesco Petrarca.metalingvistică axată asupra codului. iar despre cele bune să urmeze să se înveţe şi să se îndirepteze" (Grigore Ureche). să le fie de învăţătură. fixează un suport obiectual al comunicării. pe care o scoate în evidenţă. CURENTE CULTURALE Şl LITERARE Umanismul a apărut în cadrul mişcării renascentiste a secolelor al XlV-lea . păstrarea deschisă a canalului. născută din dorinţa autorilor de a respecta adevărul şi de a le oferi urmaşilor modele demne de urmat. dar şi operele lui Dmitrie Cantemir cuprind idei specifice umanismului. recunoaşterea demnităţii. Ion Neculce. Ca reprezentanţi remarcaţi ai umanismului . Leonadro da Vinci. Scrierile cu caracter istoriografie au o dublă valoare . care pune în centrul ideologiei sale. permite limbii să-şi definească propriile elemente.al XV-lea. valorii şi posibilităţilor nelimitate de desăvârşire ale fiinţei umane. un sentiment. Martin Luther care susţin în creaţiile lor. . 6. Umanismul românesc se manifestă cu mare întârziere în raport cu cel european. ideea eliberării fiinţei umane de orice constrângere şi afirmarea ei multilaterală. despre cele rele să se ferească şi să se socotească. . în cele mai diverse moduri.documentară şi educativă. „să rămâie feciorilor şi nepoţilor. Ex: Eşti atent la ce-ţi spun? referenţială (obiect/persoana orientată despre care spre se referent comunică). Titlul comun şi continuitatea denotă intenţia de a acoperi toată istoria ţării.poetică axată asupra mesajului. Francois Rabelais. Secolul al XVII-lea este considerat reprezentativ pentru renaşterea românească. Cele trei letopiseţe scrise de Grigore Ureche. urmăreşte stabilirea şi menţinerea contactului între emiţător şi receptor. adică apelează la afect.

valoarea educativă a istoriei. Reprezentanţii de bază a iluminismului sunt: Daniel Defoe. şi o valoare literară: acestea cuprind primele naraţiuni artistice în care. ştiinţa. se creează bazele literaturii beletristice de mai târziu. ci are obligaţia să apere şi să garanteze fericirea supuşilor săi. cultura. 3) Emanciparea Iluminiştii poporului în prin şcoli cultură. totodată. R o u s s e a u . Trăsăturile Iluminismului: 1) Promovarea raţionalismului adică raţiunea fiind un dat de natură fiind şi un dat general-uman. ori prin utilizarea unor mijloace artistice. Iluminismul este o mişcare ideologică. Speciile literare epice cultivate de iluminişti sunt povestirea şi romanul.M _7 4_ Umanismul următoarele poporului şi cronicăresc comune: limbii se caracterizează latină a 2) Caracterul iluminiştilor laic şi anticlerical ideea - prin printr-un puternic specific românesc. Montesquieu. Iluminismul românesc apare mai târziu mai întâi în Transilvania şi apoi în Moldova şi Ţara Românească. populează dominaţiei turce. împotriva lucrările ştiinţifice şi operele literare ale exprimă eliberării spiritului de orice prejudecăţi. 4) filozofică şi literară care se manifestă în secolul al XVIII-lea în Franţa ţi apoi se răspândeşte în toată Europa. cunoscut şi sub denumirea de „epoca luminilor". din convingerea că numai prin instrucţie oamenii devin drepturile lor. Monarhul nu mai este socotit „unsul lui Dumnezeu" nici stăpânul absolut. C e a mai reprezentativă lucrare a conştienţi de . ilustrat prin idei a originea ura române. Cronicile au. aduce la concluzia că oamenii sunt egali prim naştere. construite principiile clasice. Voltair etc. Iluminismul. prin grandoarea conflictului şi intuiţia psihologică. J . rolul personalităţilor în destinul unui popor. apare ca urmare a dezvoltării generale a societăţii. prin arta evocării sau a portretului. Operele Ele sunt literare care apar în după epoca luminilor au un caracter social şi moral. J .

acţiunea să se desfăşoare în cel mult 24 ore. iar cel care se naşte slujitor îşi păstrează condiţia până la sfârşitul vieţii. scriitorii aveau obligaţia de a respecta mai multe norme. în această lucrare este satirizată monarhia despotică sunt denunţate biserica. (consecvenţa concordanţa personajului de-a lungul iluminismului românesc este epopeea „Ţiganiada" scrisă de Ion Budai-Deleanu. voinţă.să se dezvolte un singur fir al evenimentelor. b) finalitatea unei opere trebuie să fie estetică (se exprime frumosul prin respectarea măsurii. sentimentul datoriei. finisajul atent ale operei • păstrarea purităţii speciilor literare Pentru realizarea finalităţii etice. echilibrului şi armoniei) şi etică ( să ofere modele demne de urmat şi să aibă rol moralizator). o serie de norme: • respectarea verosimilităţii.) • stilul înalt. . lăcomia şi ipocrizia feţelor bisericeşti. eroism. acesta este dotat cu o trăsătură supremă de caracter (virtutea. din secolul al XVII-lea. sacrificiul) căreia i se subordonează toate actele sale d) barierele sociale nu pot fi trecute: cel care se naşte rege.: dintre caracterul şi actele sale) • regula celor trei unităţi (de loc . moare rege.cadrul să rămână neschimbat. nu conving • alegerea unor eroi care pot servi ca modele de urmat c) personajul. şi de acţiune . un model._ 4 9 • armonia internă a operei acţiunii. un tip social şi util societăţii. Clasicismul a fost un curent literar care s-a manifestat în cultura şi arta europeană. întrucât faptele care nu pot fi crezute. se impuneau. Pentru realizarea finalităţii estetice. doctrinei clasice ar putea fi enunţate în următorii termeni: a) la baza artei (deci şi a literaturii) trebuie să stea raţiunea care să-şi impună supremaţia supra pasiunii. De multe ori. mai importante căutând principii un ale ideal de echilibru şi armonie pentru fiinţa umană. este în clasicism. Adepţii acestei mişcări caută să reînvie valorile antichităţii Cele greco-latine. de timp . fanatismul.

extazul. Alexandrescu ( fabule). instabili. nuvela istorică. 8) Stil patetic. C. pus în faţa unor împrejurări neobişnuite. prin scriitorul utilizat romantic pentru prezentând aceasta este realitatea personajul fatal etc. de multe ori. 6) Introducerea unor categorii estetice: urâtul. 7) Apariţia unor specii literare: drama. atracţia faţă de mitologie şi lumea tradiţiilor populare. Alecsandri (pasteluri). visători. geniul. Negruzzi („Alexandru Lăpuşneanu") etc. 9) Mijloace romantice: folosirea antitezei. retoric. generosul. bizarul. P. Jeane Racine (Andromaca). Molière (Tartuffe). . El este. demonul. Ei pot trece dintr-o clasă socială în alta. european sunt şi operele de referinţă: La Bruyère (Carcterele). Eroii romantici pot fi nefericiţi. hiperbolei. în Europa. apărut în prima jumătate a secolului X l X . sarcasmului. pitorescul. pentru feerie şi peisaj nocturn. Reprezentanţi ale clasicismului românesc pot fi numiţi: V. 2) Exaltarea trecutului istoric (cu faptele sale măreţe sau neobişnuite). ca reacţie împotriva stricteţii principiilor clasicismului. ironiei. Gr. Romantismul prezintă următoarele trăsături: 1) Primatul vieţii afective asupra raţiunii. mijlocul confesiunea (considerată ca valoare esenţială a literaturii). prisma propriilor sale idei şi sentimente. pentru fabulos şi grandios. firi problematice. maniile. damnatul. sugestiile.l e a . 4) Valorificarea artistică a resurselor inconştientului: visul. macabrul. destinul lor fiind marcat de urcuşuri şi coborâri uneori spectaculoase. meditaţia. însetaţi de cunoştinţe. gotescul. 5) Personajul romantic este un om neobişnuit. revelaţiile. pitoresc. neînţeleşi de lumea în care trăiesc şi în care nu se pot adapta. Romantismul a fost un curent literar şi artistic.50 £1_ Reprezentanţii de vază ai clasicismului 3) Predilecţia pentru pitoresc şi culoarea locală. elegia. Corneille (Cidul).

anumite specii literare: schiţa. cu mediul în care trăieşte. camera). Romantismul românesc s-a caracterizat prin: eclectism. „Doamna Bovary" Charles Dickens. Negruzzi) şi postpaşoptistă (B. c a s a . V. Lamartine. folclor. fiind un personaj tipic pus în împrejurări tipice. înclinaţie către forme neradicale. Haşdeu) şi se termină cu M. romanul. „Roşu şi negru" Honore de Balzac. predilecţia către istoric. Romantismul românesc este reprezentat de generaţia paşoptistă (Vasile C. Realismul prezintă următoarele trăsături: 1) Sursa de inspiraţie o constituie realitatea înfăţişată aspectele. nuvela. George Gordon Byron. 2) Personajul reprezintă o categorie umană şi socială. de Vigny. etnic. Reprezentanţii de vază a realismului european şi operele lor: Stendhal.Reprezentanţii de vază ai romantismului 3) Studierea cadrului de viaţă al personajului (oraşul. Hugo. ca reacţie împotriva romantismului şi care continuă să se manifeste până în zilele noastre. 5) în realism sunt cultivate. Novalis. Alecsandri. „Luceafărul"). Cârlova. 4) Prezentarea lumii morale ai indivizilor şi a moravurilor epocii. Realismul este un curent literar şi artistic. autorul urmărindu-l în toate etapele dezvoltării sale.P. cu precădere. Eminescu(„Floare albastră". drama şi comedia. Gr. „David Copperfield" Nikolai Gogol. „Suflete moarte" Reprezentanţii români de vază ai realismului şi operele de referinţă: Ion Creangă „Amintiri din copilărie" loan Slavici „Mara" Ion Luca Caragiale „ O scrisoare pierdută" Liviu Rebreanu „Ion" şi „Răscoala" Marin Preda „Moromeţii" Ion Druţă „Biserica Albă" european sunt: V. Lermontov etc. Alexandrescu.l e a . care poate deveni mijloc de caracterizare. tradiţie. A. în mod veridic şi obiectiv în toate . „Comedia umană" Gustave Flaubert. apărut în secolul al X l X . omul este înfăţişat în strânsă legătură cu viaţa socială.

dezrădăcinarea .evocarea trecutului istoric marcat de tradiţie . ţăranul.54 Sămănătorism curent literar apărut la Principiile de bază ale naturalismului sunt: limitele dintre ştiinţă şi artă se estompează. Reprezentanţii români de vază ai naturalismului şi operele de referinţă: I. povestirea. Naturalismul se impune spre sfârşitul secolului al XlX-lea în Europa.Octavian G o g a „"Rugăciune" şi „Noi". Reprezentanţii de vază a naturalismului european sunt: Emile Zola. dezvăluirea adevărului asupra brutal al vieţii. refuzul viziunea omului. ca o prelungire a realismului. cu precădere. reprezintă. fraţii Edmont şi Jules de Goncourt. ale vieţii. la influenţele nefaste ale eredităţii. drama. anumite specii literare: romanul. Guy de Maupassant. Caragiale („în vreme de război") ficţiunii.George Coşbuc „Pe lângă boi". Caracteristicele sămănătorismului: . dorul. operele se orientează asupra mediului de viaţă obscur în naturalism sunt cultivate. Principalul Nicolae lorga. teoretician al curentului a fost . satul. nuvela. patologice ale omului. valorificarea teoriilor contemporane cu privire la determinismul rasei şi al mediului. Temele şi motivele abordate: iubirea. fiziologică începutul secolului XX în ţările române. aspectele crude. .atitudinea antiorăşănească . Reprezentanţi şi opere de referinţă: . orientată către manifestările instinctuale.idealizarea vieţii rurale .c a u z a a inadaptării şi a înfrângerii .tragedia dispariţiei: opoziţia boier de neam arendaş venetic.L. în consecinţă literatura poate valorifica metodele cele dintâi.compasiunea pentru condiţia grea a ţăranului . ştiinţifică.

în general. spaima. să precizeze sau să numească. griul e simbolul denaturării vieţii. inaccesibile cunoaşterii raţionale şi percepţiei omului obişnuit. armonia versurilor şi a construcţiei poetice. a repetiţiei şi refrenului. 3) Relevarea între obiecte) descoperi poeţii. plictiseala. Poezia nu trebuie să descrie. simbolul oferind posibilitatea unei interpretări multiple Simbolurile utilizate sunt. în simbolism este cultivată. ale cărei afinităţi cu muzica sunt dovedite chiar de originile ei (iniţial. 4) Cultivarea elementului muzical. violetul este culoarea nevrozei etc. poezia s-a însoţit cu muzica). confuze (melancolice. iubire. Particularităţi stilistice cultivate în simbolism sunt: fineţea. Reprezentanţii de vază a simbolismului european şi operele lor de referinţă: Charles Baudelaire („Florile răului") deprimant). devenind „o specie de vrăjitorie evocatoare". 5) Orientarea tematică fiind spre spaţiul citadin (apăsător. Trăsăturile caracteristice simbolismului sunt: 1) Utilizarea simbolurilor cu o funcţie sugestivă extremă. poezia cu forma fixă (rondelul. rafinamentul expresiei artistice. Rebreanu (câteva scene din romanul „Ion" şi „Răscoala") Delavrancea („Zobie şi Milogul") Simbolismul este un curent literar apărut la sfârşitul secolului al X l X . aspecte . cu precădere.56 5Z_ L. corespondenţelor (care există căror între semnificaţie le pot care toate elementele ale alcătuiesc universul există relaţii tainice. Poezia e concepută ca o artă sincretică. fluide. senzaţii. albatrosul căzut pe puntea unei corăbii şi ridiculizat de marinari e însuşi poetul neînţeles. în opera lui Bacovia. natură. sociale. inedite bazate pe asocieri neaşteptate. disperarea e t c ) . 2) Cultivarea sugestiei cu ajutorul căreia sunt scoase la iveală stări sufleteşti vagi.l e a în Franţa şi care s-a răspândit ulterior în toată Europa. potriviri miraculoase. a sonorităţii verbale. ci să sugereze stări. încifrarea în simboluri. sonetul) şi poemul în proză. Ex: pentru Baudelaire.

Etapa declinului anii 1914-1920. Minulescu („Multaşteptatei . Petică („Fecioara în alb") Expresionismul mişcare literară promovată în perioada 1910-1925..organizarea violentă a spaţiului: orgia de sânge .confirmarea libertăţii absolute a spiritului . reacţia Ca expresionismul reprezintă 52. Trăsăturile distincte ale expresionismului: . „Veniţi după mine tovarăşi").. în sensul că arta este o expresie profundă a sufletului uman. nu este o reproducere a naturii .râsul absurd Reprezentanţi de vază ai expresionismului universal: Gotfried Benn. Reprezentanţii de vază a simbolismului românesc şi operele lor de referinţă: G. George Trakl. . apogeul fiind considerat anii 1910-1912.răsturnarea raportului „om-natură" în inversul său. Lucian Blaga („Amintire". în literatura română simbolismul se manifestă sincron cu şcoala franceză. Bacovia „(Plumb" şi „Lacustra") I. Apariţia lui a fost condiţionată de experienţa crizei dinaintea primului război de dezvoltare a simbolismului Postmodernismul curent literar apărut în anii 50 ai secolului trecut.") Ş._ Stéphane Mallarmé („După amiaza unui faun") Paule Verlaine („Poeme saturniene") — —mondial şi de însuşi războiul. mecanizate .respingerea unei lumi artificiale. Etapele românesc: etapa teoretică: articolele semnate de A l . activitatea lui G . Bacovia. Macedonski etapa de tranziţie: primul simbolist declarat (Ştefan Petică) etapa de realizare deplină.transformarea unei lumi a existenţei în una a culorilor şi a cuvintelor . viziune sufletului împotriva imitaţiei materiale a realităţii şi a redării impresiilor exterioare. Franz Werfel.

dispunerea diferitelor ei elemente (acţiuni. Bacovia).existenţa unui narator care povesteşte la persoana a treia sau la persoana întâia. cronologic. fantastică (include intervenţia factorilor supranaturali). istorică (inspirată pe evenimente trecute). nuvela.evenimentele sunt prezentate. constituirea plasarea unei acţiuni într-un rezultate anumit timp din şi totalitatea faptelor narate. figura sub denumirea de naraţiune Pot basmul. Caragiale). schiţa. la un destin („Povestea lui arap Alb" de Ion Creangă) etc. se deosebesc ca moduri de expunere: naraţiunea (axată pe acţiune): descrierea (concentrată asupra unui tablou). . Tipuri de naraţiune: realistă posibile). cu anticipări şi reveniri. romanul etc. povestirea. la o situaţie reprezentativă (. în funcţie de scopul reprezentării artistice.genului dramatic.O scrisoare pierdută" de I.Sadoveanu). o sintagmă sau o propoziţie care anunţă realist sau simbolic un conţinut artistic. Titlul .L. versuri într-un întreg artistic). în general. cu rol esenţial în operă (. descrierea . personaje.genului liric şi dialogul . (include întâmplări reale sau . De obicei naraţiunea este asociată genului epic. Caracteristicile naraţiunii: . la un obiect simbolic („Baltagul" de M.este un cuvânt. astfel încât să rezulte o anumită semnificaţie. Modurile de expunere sunt mijloace prin care autorul îşi dezvăluie prezintă. acţiunii proiecţia ei într-un spaţiu. viziunea asupra lumii şi legenda. dar şi cu pauze. Naraţiunea se defineşte ca relatarea a unor întâmplări într-o succesiune de momente. dialogul (surprinzând vorbirea directă).Mara' de Ion Slavici). Titlul poate face trimitere la un personaj principal („Ion" de Liviu Rebreanu). la un personaj secundar. la o stare sufletească („Plumb" de G.

parodia limbajul ca joc deschis de semnificaţii (transformarea limbajului în ceva iraţional. Integraţi opera respectivă contextul activităţii literare a scriitorului menţionat.ironia . stabiliţi tema fragmentului pus în discuţie. prin ce se caracterizează etc. ce opere importante i-au fixat un loc în literatură. din diverse motive. moartea. . războiul. 3) Recitiţi textul. 4) încadraţi textul propus în unul dintre cele trei genuri literare (liric. Stabiliţi tema operei (aspectul general al realităţii transfigurat de autor în respectiva creaţie: dragostea. Comentarea unui text la prima lectură ai ele examenului. ilogic. lipsit de coerenţă). umorul.fragmentarea (lipsa de coerenţă. „O motocicletă parcată sub stele") în (receptorul participă la opera artistică sunt compuse din Este posibil ca. ci o proliferare a falselor euri). 2) Citiţi titlul operei.indeterminarea (iibertatea absolută a voinţei) . în acest caz veţi proceda în felul următor: 1) Citiţi cu atenţie numele autorului: notaţi-vă tot ceea ce vă amintiţi în legătură cu acesta: în ce perioadă/curent literar se încadrează. mai comentat (sau pe care. îl citiţi pentru prima oară). la una din probele distinctive ale postmodemismului 7.lipsa de sine (opera nu este propriu-zis o manifestare a eului creator. Reprezentantul de vază este Mircea Cărtăescu („Poema chiuvetei". natura e t c ) . Motivele şi temele abordate în postmodernism sunt: iubirea. patria. să fiţi puşi în faţa unui text pe care nu l-aţi. .nereferenţialitatea (pentru artist referentul nu există) participarea construirea textului) ._ Trăsăturile sunt: . evocarea unor momente din trecut etc. epic sau dramatic). lumea şi respectiv fragment) . confesiunea erotică.

simbolizând destinul tragic al unui om reprezentând o comunitate aflată într-o mare dilemă morală. Doamne!. 7) dacă este vorba despre un text în versuri. opiniile proprii asupra textului propus." (L. eventualele trăsături care-i conferă valoare. (epitete. picioare. sufletul flăcăului. Rebreanu: „Ion").) de şi. aspru.£2 sa 5) Recitiţi fragmentul. indicaţi unele elemente de prozodie (strofă. 1) Liviu Rebreanu a fost unul din cei mai mari scriitori din perioada interbelică şi romanului lucrările românesc sale pot fi modern. pădurile. „Răscoala" . Sub sărutarea zorilor tot pământul crestat în mii de frânturi. aceste cerinţe pot fi îmbogăţite. considerate întemeietorul Câteva dintre capodopere Reliefaţi eventualele particularităţi. măsură) 8) Recitiţi textul. în parale. toate suflete moarte şi vii. o frunză pe copleşindu-l.Cât pământ. neegalate până acum: romanul „Ion" dominat de figura simbolică a unui Ţăran înfrăţit cu pământul. autor lumina ce se aprindea din ce in ce mai biruitoare şi roditoare. Exemple: Comentaţi textul: „. stabiliţi unele elemente zumzăiau. care vântul Se o de structură (părţi. ritm. Relevaţi mesajul autorului.) 6) Comentaţi conţinutul textului propus (idei. cuvinte-cheie. rimă. casele. mijloacele metafore acţiuni.. fâşâiau. artistice hiperbole personaje) utilizate etc.. motive. Desigur. umilit şi înfricoşat în faţa uriaşului: .în care iubirea ancestrală pentru pământ este ridicată la nivelul gloatei şi „Pădurea spânzuraţilor" . vorbind cu graiul înţelegându-se între ele şi bucurându-se de Glasul pământului pătrundea năvalnic în ca o chemare.. după toanele de grâu şi nevoile şi de atâtor ovăz. 2) "lon" este cel mai mare roman al iubirii de pământ din literatura noastră. şuşoteau. părea că respiră şi trăieşte. tablouri strofe etc. prima lucrare realistă . sentimente. Suspină prelung. sau ca simţea mic şi slab. cât un vierme pe care-l calci în vâltoreşte cum îi place.. holdele grădinile. cânepiştile. semnificaţiile fragmentului ales. schema de mai sus constituie doar baza. Porumbiştile.

Accentul episodului cade pe cuvintele: „Glasul pământului pătrundea năvalnic în sufletul flăcăului. domiciliată în or. a unei rugăminte. Aceasta chemare obscură ţi misterioasă ia în stăpânire sufletul lui Ion. vin a vă ruga să dispuneţi a mi se elibera . str. 5-6) S c e n a descrisă în fragmentul selectat este unitară şi se petrece într-o dimineaţă de vară. pădurile. holdele de grâu şi de ovăz. episodul prezintă complexele trăiri sufleteşti ale personajului central. Renata Ungureanu. Tabloul panoramic este realizat cu ajutorul unei ample enumeraţii: „Porumbiştile. grădinile." copleşitoare nu este întinderea. 4) încadrat în genul epic. COMPUNERI DE UTILITATE SOCIALĂ 1) Cererea reprezintă exprimarea unei dorinţe. Chişinău. Manolescu).. copleşindu-l". transilvănean de la începutul veacului 8) episodul are rol de a-i conferi lui Ion şi alte dimensiuni (decât acelea de „burtă" cum îl vedea Călinescu) şi pune existenţa personajului sub semnul adâncului „glas" al pământului.! Subsemnata. ca o chemare. Alba lulia. când Ion (care ieşise la cosit) este pătruns de „glasul pământului". diploma de bacalaureat. al unui ţăran simbolic.care „nu face concesii viziunii idilizate asupra satului" (N. MODEL Domnule Director. Chişinău. absolventă a Liceului Teoretic „Liviu Deleanu" din or... casele. cânepiştile. până în clipa morţii acestuia. Menţionez că mi-am susţinut examenul de bacalaureat în anul 2006.. Cererea reprezintă textul cu destinaţie oficială prin care o persoană solicită rezolvarea unor probleme personale sau de grup. 3) Tema romanului este sentimentul iubirii de pământ. cu respect. Diploma pe care o solicit îmi este necesară pentru înscrierea în învăţământul superior. 3. pentru care pământul devine o figură mitologică. ci impresia că pământul personificat are viaţă. 8 . pe fundalul vieţii satului trecut..

A. în limitele stabilite: act prin care se dă această împuternicire. data şi localitatea. buletin identitate A0204135. Laur. Bucureşti 39. Independenţei 2. eliberat la 14. la un examen e t c ) .2007. încredinţez fratelui meu. abreviat C V ( s e pronunţă „sivi"). „Bucuria". 20 august 2007 Laur Radu elemente: o formulă de adresare (care indică funcţia celui cărui i se adresează solicitantul).12. temeiul legal (acolo unde este cazul). datele solicitantului. 3) Curriculum vitae - este o scurtă autobiografie. buletin de identitate A 3214652. care cuprinde toate datele privind starea civilă. Chişinău 15 iunie 2007 Ungureanu Renata Subsemnatul MODEL Procură Radu ap. domiciliat în or. str. să ridice suma care mi se cuvine ca salariu pentru luna august 2007 de la contabilitatea S. formularea concisă şi clară a obiectului solicitării. mandat.2007 de oficiul 01. de oficiul 02.împuternicire legalizată oficial. a unei persoane (care participă la un concurs. situaţia profesională etc. 14. semnătura solicitantului. motivarea solicitării.03. eliberat la 14.£6 52. prin care cineva poate reprezenta o persoană fizică sau juridică şi acţiona în numele ei. str. funcţia celui cărui i se adresează cererea. domiciliat. 2) Procura . elev de la Liceul Domnului Nicolae Directorat Liceului Textul de mai Lungu Teoretic „L/V/u Deleanu" sus cuprinde următoarele „Gheorghe Asachi" din Chişinău. Sandu Laur. . Chişinău.

strada. Prenumele) Adresa (numărul. bine. anul) EXPERIINŢĂ PROFESIONALĂ (Menţionează fiecare experienţă profesională avută. Domeniul studiat/aptitudini ocupaţionale Tipul calificării/diploma obţinută Nivelul de clasificare a formei de instruire/învăţământ. mobil) E-mail Naţionalitatea sau cetăţenia Data naşterii (ziua. până la) Numele şi adresa angajatorului Tipul activităţii sau sectorul de activitate Funcţia sau postul ocupat Principalele activităţi şi responsabilităţi EDUCAŢIE Şl I N F O R M A R E Perioada (de la. satisfăcător. cu prefixul ţării şi al localităţii. până la) (Descrie separat fiecare formă de învăţământ şi program de formare profesională urmate. începând cu cea mai recentă) Perioada (de la. dar care nu sunt recunoscute neapărat printr-un certificat sau diplomă._ M O D E L D E C U R R I C U L U M VITAE Numele aplicatului Curriculum vitae INFORMAŢII P E R S O N A L E Numele (Numele. codul poştal.) Numele şi tipul instituţiei de învăţământ şi al organizaţiei profesionale prin care s-a formarea profesională.) Aptitudini şi competenţe sociale realizat . localitatea ţara) Telefonul (fix. începând cu cea mai recentă. luna. A P R I T U D E N I Şl COMPETENŢE P E R S O N A L E (Dobândite în timpul vieţii şi al carierei.) Limba maternă Limbi străine cunoscute abilităţi de a citi abilităţi de a scrie abilităţi de a vorbi (Enumără limbile cunoscute şi indică nivelul: excelent.

) Permis de conducere Alte aptitudini şi competenţe Competenţe anterior INFORMAŢII S U P L I M E N T A R E (Indică alte informaţii utile şi care nu au fost menţionate.spaţierea semnăturii şi a formulei de adresare .delimitarea textului titlului . persoane de contact. va fi sistată livrarea energiei electrice perimetrul străzilor Florilor şi Miron Costin.precizarea timpului de desfăşurare propriu-zis de formula . referinţe etc. proiecte şi gestionezi bugete.formularea precisă şi corectă a evenimentului anunţat .indicarea exactă a locului de desfăşurare a evenimentului .precizarea numelui/instituţiei care semnează avizul . Avizul trebuie să conţine următoarele: .este documentul prin care se face o înştiinţare (publică) cu caracter oficial.) ANEXE (Enumără documentele ataşate CV-ului. în către consumatori din legătură cu sectorul reparaţie. în consumatorilor că. de exemplu. dacă este cazul) care nu au fost menţionate Avizul . sport etc. ocupi o poziţie în care comunicarea este importantă sau desfăşori o activitate în care munca se echipă este esenţială.fixarea la mijlocul foii. în acţiuni voluntare) Aptitudini şi competenţe tehnice (Utilizarea calculatorului. MODEL AVIZ S.2007 între orele 10. întrun mediu multicultural.) Aptitudini şi competenţe organizatorice ( De exemplu.A. la locul de muncă. în ziua de 20. Union Fenosa aduce la cunoştinţă lucrările de Râşcani. maşini etc.70 IL (Locuieşte şi munceşte cu alte persoane. cultură. a titlului . de exemplu.00. coordonezi sau conduci activitatea altor persoane.04.00-12. anumitor tipuri de echipamente.

în faţa unor organe oficiale..) MODEL Proces Verbal încheiat astăzi.. desfăşurarea unei adunări etc.a „B" care a folosit această sală în anul şcolar 2006-2007. cu ocazia predării obiectelor de inventar. Comisia descarcă de gestiune colectivul clasei a X . administrativ şi implică prezenţa unor formulări stereotipe: următoarele: în final.. corespund cu datele din procesul-verbal de primire. din localitatea . Z3_ Procesul . locul. 15 iunie 2007.. obiectelor prin verificare. Semnăturile membrilor comisiei Telegrama .. menţionarea datelor .. chiar eliptic. că numărul şi starea de inventar din sala menţionată Textul de mai sus respectă următoarele caracteristic: este redactat în stil administrativ şi cuprinde clişee lingvistice. Şi acest document „Subsemnatul. se pune data şi se semnează. Comisia alcătuită în scopul acestei activităţi constată. redactează domiciliat în în stil . se .. angajat la .verbal este un act cu caracter oficial prin care se consemnează anumite fapte existente la un moment dat (primirea/predarea unor obiecte.este un text de întinderea foarte mică. Declaraţia . (conform listei de inventar anexate). prin care se comunică ştiri urgente.9 a Liceului Teoretic „Dante Aligheri". Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal. declar prin prezenta consemnate. constatarea unei contravenţii.. tot aşa.22. din sala nr. care dau claritate şi uniformitate exprimării: data. Stilul este concis..este un act oficial prin care o persoană aduce mărturie (face o depoziţie). în calitate de persoană implicată/martor. starea obiectelor de inventar şi numărul lor sunt formula de încheiere este specificată. împrejurarea şi persoanele care iau parte la această activitate sunt menţionate în mod clar.

o dintre un ziarist şi o compoziţie cu caracter informativ. să respecte normele stilului publicistic şi să fie redactat în concordanţă cu specificul oublicaţiei în care apare. Un rondiţii: • să pună în discuţii o temă de larg interes. 2) Reportajul .este o specie publicistică. 3) Interviul redarea . concepute în stil publicistic. cu caracter informativ. COMPUNERI CU CARACTER Interviul impune câteva condiţii: a) o pregătire orealabilă a ziaristului. . la faţa locului. în care se dau informaţii asupra unor realităţi geografice. oroblemei.este. autorizată a-şi exprima opiniile asupra acestuia. 1) Ştirea . tipărită într-o PUBLICISTIC Prim compuneri cu caracter publicistic Dublicaţie periodică.14 — destinatarului (nume.este o compoziţie cu caracter nformativ. • să selecteze şi să simplifice aspectele articol trebuie să respecte următoarele înţelegem acele texte în care se tratează probleme de larg interes. sociale. • să îmbine expunerea cu dezbaterea. de mulţumire. 4) Articolul . să argumenteze. să explice cauzele şi efectele şi să le analizeze. ştiinţific e t c . astfel încât acestea să fie accesibile jnui număr cât mai mare de cititori. de înştiinţare. de condoleanţe etc. etnografice. prin interviu se mai înţelege şi discuţia pe care un cadru de conducere dintr-o instituţie o poartă cu viitorul candidat la obţinerea unui post.este un text foarte scurt. prenume. economice. documentar. pentru a fi difuzate prin mass-media. opinia autorului. el constă în convorbirii personalitate dintr-un anumit domeniu. e t c . Telegramele pot fi de mai multe feluri: de felicitare. b) formularea succintă şi la obiect a întrebărilor. în sens publicistic. • să se bazeze pe o documentare temeinică a autorului. în mod logic şi coerent. culese. în ultima vreme. adresă) şi a celor ale expeditorului fiind obligatorie. 9.

dar veridică a altor prin care limbaj şi autorul abilităţile de prezentat şi-a (monologul interior.atitudinea ascunsă personaje. PERSONAJE LITERARE Personajul literar este elementul cel mai autocaracterizarea introspecţia. evident de interferenţă a conţinutului cu forma. acţiunile în care autorul si-a angajat personajul .înţelegerea semnificaţiilor detaliilor: mediu. acţiunile.citeşte şi precizează ce se solicită concret în cerinţele propuse. realizat după model antropologic: capul.particularităţile de comunicare personajul . gândurile conştientizează-ţi imaginându-ţi personajul . mărturia directă) .citeşte de două ori textul . negative) sau general valabile din: proprie. comportamentale prin descrierea unui portret fizic.identifică prezenţa personajului indicat . Personajul este o imagine fictivă a unei fiinţe. ambianţa în care personajul vieţuieşte şi activează. definitorii ale .defineşte-ţi atitudinea faţă de el şi motiveaz-o convingător . maniere etc. figura.atitudinea şi aprecierea personajului de către alte personaje din operă . spirituale.modul personajului de a gândi şi a se manifesta . semne particulare. b) caracterizarea indirectă se defineşte prin deducerea unor calităţi umane particulare (pozitive. . o imagine artistică realizată de scriitor într-o anumită corelaţie cu sensibilitatea şi concepţiile sale despre viaţă. este principalul element al unei opere epice sau dramatice. Caracterizarea unui personaj literar: . Caracterizarea unui personaj poate fi realizată prin mai multe modalităţi: a) directă adevereşte atitudinea autorului şi comunică direct trăsăturile personajului prin următoarele procedee: impresia .remarcarea directă a unor calităţi morale.76.urmăreşte-i faptele. zz_ 10.

. Inspiraţia din istorie. visul Proza realistă: . Creangă. Eminescu intruziune a fantasticului. de M.„Sărmanul Dionis" Destinul geniului.„Samartiteanca" de 1. • Evenimentele sunt fixate în repere spaţiale şi temporale exacte. T A B E L SINOPTIC Concepte operaţionale şi operele prin care pot fi ilustrate. Basmul cult: -„Povestea lui Harap-Alb" şi „Dănilă prepeleac". mod adevărat şi exact. . de multe. Rebreanu • Acţiunea este verosimilă. „Răscoala" un continuu al vieţii. Eminescu. Negruzzi. • Finalul este. Călinescu grup uman. refuzul realului. • Omul este produs al mediului/vieţii Proza fantastică: . magia.„Enigma Otiliei" • Personajul este exponent al unui de G. evenimentele neobişnuite.„Moara cu noroc" • inspiraţia din realitate. • Aceasta provoacă o nelinişte sau o ezitare în conştiinţa personajelor/cititorilor. Conceptul şi opera ilustrativă Proza romantică: .-Alexandru Lăpuşneanul". Slavici • Incipitul prezintă o lume deja existentă. Elemente definitorii . culoarea de epocă. • Are autor cunoscut • Păstrează prototipul şi funcţiile basmului folcloric • Fabulosul este acceptat printr-o convenţie între narator şi cititor • Fiecare autor îşi imprimă propriul stil în construcţia subiectului şi a personajelor . revolta luciferică. Preda. de 1. obiectiv.„La ţigănci" de • Această „ruptură" modifică reperele Mircea Eliade. ori ambiguu. antiteza angelic/demonic. sociale. şi „Pădurea • Finalul este firesc şi previzibil spânzuraţilor" de L. reîncarnarea.18 J9. de C.„Sărmanul Dionis" • Existenţa a două planuri: real şi ireal • în planul real se produce o de M. metamorfozele. • Naratorul este omniscient. spaţiale şi temporale • Oamenii obişnuiţi intră în situaţii misterioase. personajul damnat.„Moromeţii" de M. fiind urmărit în toate etapele evoluţiei sale. imposibil de explicat. acţiunea înscriindu-se într. Druţă. înfăşurată în ţi „Mara" de 1. omniprezent. şi impartial. .„Ion". spaţiul selenar. .

etc. în general.) utilizează preponderent verbele statice. de o interogaţie. prezintă.e marcat de linia dialogului.. naturalistă. locurilor. se defineşte prin succesiunea întrebărirăspuns.este declanşat. obiectelor. fantastică. figurile de stil.se înrudeşte cu pictura. unui tablou. umoristică etc. care se defineşte prin succesiune şi temporaiitate. didactică învăţăminte) Descrierea constă în prezentarea expresivă a unor trăsături ale fiinţelor.foloseşte resursele expresive ele limbajului.accentul este pus pe interlocutor. râsul).. a. . Caracteristicele dialogului: . . cu ajutorul imaginilor artistice. Caracteristicile descrierii: .urmăreşte să impresioneze. . într-o operă (destinată extragerii unor Tipuri de descriere: realistă. romantică. conversaţia dintre personaje. Spre deosebire de naraţiune. să descrie o imagine memorabilă a obiectului descris. trăsături ale unui obiect (fiinţă. . literară. simbolistă.£ memorialistică (dezvăluie întâmplări trăite de autor). Figurile de stil Figurile de stil sunt procedeele prin care se modifică sensul propriu al unui cuvânt sau construcţie gramaticală obişnuită. peisaj ale naturii Dialogul desemnează. fenomenelor. substantive concrete şi adjectivele. . descrierea e statică şi redă spaţialitatea.pot coexista elemente de comunicare verbale cu cele nonverbale (ex. . deoarece dă naştere. psihologică. prin intermediul limbajului. în scopul sporirii expresivităţii.

Romanul tradiţional de tip obiectiv: . Negruzzi.„Enigma Otiliei" se desfăşoară prin succesiunea evenimentelor de G. • Amploare medie. oraşul .„Hanu Ancuţei" de • Naraţiunea în proză de întindere mică M. multor planuri ale acesteia.) . Haralambie. spaima. • Amploarea acţiunii. Nuvela istorică: .„Ion" şi • Sursa de inspiraţie este lumea „Răscoala" de L. obsesia. „Fraţii Jderi" de M.„Moromeţii" de M.L mare impact (teama. Sadoveanu • Faptele sunt relatate din unghiul povestitorului.„Baltagul". • Naratorul este obiectiv şi impersonal.„Alexandru Lăpuşneanu" de C. clasele sociale) Rebreanu • Este o lume omogenă.80 fii unor „porunci" venite din propriul subconştient • Acesta le conduce destinele. Călinescu • Personajul poate reprezenta un . acţiune care se complică progresiv • Conflict interior acut . • Personajele acţionează sub imperiul Nuvelă psihologică: . conflicte şi personaje complexe . coerentă şi verosimilă care oglindeşte realitatea • Evenimentele sunt fixate în repere spaţiale şi temporale exacte • Timpul este cronologic. privind evenimentele în mod detaşat. Sadoveanu de 1.„Mara" de 1. Caragiale. istoria. existenţa mai Slavici. participant sau martor la cele întâmplate • Tehnica inserţiei (povestirii în ramă) • Narator-personaj= fiecare din cei nouă povestitori • Narator-martor= moş Leonte Zodieru. exterioară conştiinţei (satul. • Creaţie epică de amploare medie • Acţiunea se complică progresiv • Conflict puternic • Personaje complexe • Inspiraţie din istorie • Personaj eponim .„Moara cu noroc". Slavici.proiecţie romantică a unei figuri istorice. caracter sau poate fi exponentul unui grup social Preda. iar acţiunea . coşmarul etc.„în vreme de • Sunt analizate trăiri lăuntrice de război" de I. pe „cărări" greu de străbătut. spre nebunie sau spre moarte. fără să se implice • naratorul omniscient (care ştie mai mult decât personajul) şi omniprezent . Povestirea: .

„Nunta în cer".. de I.„Cel mai iubit • Analiza unor trăiri lăuntrice: dintre pământeni". Cragiale • Text aparţinând genului dramatic • Modul de expunere predominant este dialogul • Alcătuită din acte şi scene • Fiecare act este precedat de . Papadatlumea interioară.„Ultima noapte de • Operă epică în proză. Romanul modern de tip subiectiv: .„Concert din • Personaje numeroase muzică de Bach". inadaptarea • Timpul obiectiv.. neliniştea. • Această reflectă o lume exterioară aflată în criză (semnele crizei războiul. chinul. de • Personaje numeroase M. boala. alcătuită prin alternanţă şi prin înlănţuire Romanul modern de tip obiectiv: -„Pădurea • Operă epică în proză.". cronologic este înlocuit cu un timp subiectiv • Eludarea cronologiei. de M. înstrăinarea. a conştiinţei Bengescu.82 83 • Naraţiunea la persoana a lll-a. Comedia: . Preda. relatare la persoana a lll-a • Incipitul şi finalul sunt semnificative. de mare spânzuraţilor" şi amploare „Ciuleandra". • Acţiune desfăşurată pe mai multe Rebreanu planuri • Intrigă şi conflicte complexe . amploare -„Patul lui Procrust" • Acţiunea desfăşurată pe mai multe de C. a conştiinţei . • Sursa de inspiraţie o constituie de H.0 scrisoare pierdută". naratorul fiind şi personaj. Eliade • Sursa de inspiraţie o constituie lumea interioară. întoarcerea în trecut se întâlneşte deseori • Personajele pot trăi crize de conştiinţă (conflict interior) • Autorul este obiectiv şi omniscient.L. de mare dragoste. de L. Petrescu planuri • Intriga şi conflicte complexe . incertitudinea.. fiind în relaţie cu titlurile romanelor. urâciunea) • Timpul nu este strict cronologic. prin retrospectivă sau chiar prin ieşire din timp • Personaj atipic • Romanele sunt confesiuni ale personajului-narator (jurnale) • Relatare de la persoana 1 • Final închis sau deschis • Instanţele comunicării narative se schimbă.

fragilitatea vieţii. Eminescu • Tema romantică: Singurătatea geniului. iubirea ca vis. de M. lumea ca teatru. dar poate să apară şi monologul de L. neputinţa. fortuna labilis. gloria trecătoare. • Motive romantice: . „Răceala" • Indicaţiile de regie (didascalii) au ca mod de expunere descrierea (de de M. Eminescu .ochii visători. .„Meşterul Manole" este dialogul.Naşterea şi prăbuşirea lumilor cereşti • Motive romantice: . tabloul cosmogonic. • Motive romantice: . Eminescu • Teme romantice: . de M. viaţa ca vis. personajele şi finalul stârnesc râsul • „Vocea" autorului se „aude" numai în indicaţiile de regie • Stilul este parodic. fericirea efemeră. steaua singurătăţii. „geniul morţii".85 indicaţii de regie (didascalii) • Intriga este o falsă problemă • Conflictul devine rizibil prin rezolvarea iui • Acţiunea.cadrul nocturn. muzica siderală.„Odă". . Poezie romantică: -„Scrisoarea 1".curgerea timpului. Sorescu. nefericirea geniului.„Ioana". suferinţa „dureros de dulce". • Acţiunea exterioară este redusă.Soarta geniului neînţeles de oamenii comuni .. exagerând ridicolul • Text aparţinând genului dramatic • Modul de exprimare preponderent . chinul. de M. timpul bivalent ilimitata (ilimitat şi cronologic). de care geniul trebuie să stea departe. Blaga • Textul este împărţit în acte şi scene ..„Glossă". antiteze între geniul şi omul comun. iar cadrul acţiunii poate fi neobişnuit. păcatul. căruia suferinţa din iubire îi aduce dorul de moarte. „dorul nemărginit". luna. patima. • Tema romantică: Zădărnicia unei lumi de măşti. interior sau exterior) • Conflictul dramatic (exterior şi interior) dă naştere tensiunii dramatice Drama: • Final grav • Trăirile lor lăuntrice sunt acute şi aparţin omului modern: neliniştea.

teiul.Lacustră". luna.„Testament". Eminescu • Tema romantică: . agonia. corbii. . cadrul nocturn. născută din apartenenţa sa la două lumi (temporală şi eternă) • Motive romantice: . întâlnirea erotică 2) mitul. golul.Oraşul trist. Arghezi . locuinţa lacustră. ploaia depresivă.sugestia (exprimarea aluzivă. echivocă). Bacovia disoluţie.poezie citadină oferind un decor al pieţelor pustii. pasărea „cu glas amar" etc.utilizarea simbolurilor (plumbul. Eminescu • Arta poetică în care filonul tradiţionalist se îmbină cu unele trăsături moderniste • De primul ţine evocarea universului . . cadrul nocturn 3) zborul printre aştri. spaţiul imens. antiteza între fiinţe eterne şi oamenii muritori 4) cadrul înserării. reveria fetei. lacul. Poezia modernistă: . . somnul. castelul cu bolţi medievale. fortuna labis.) . visul erotic.„Plumb". . care alunecă în moarte sub apăsarea destinului de plumb • Motive simboliste: .„Luceafărul". antiteza Cătălin/Luceafărul.corespondenţe între acestea şi stările sufleteşti ale eului liric. timpul relativ. • Tema romantică: . marea. solitudinea. . pustiul etc. iubirea care moare. neclară.Sursele de inspiraţie (folclorice şi mitologice) 1) cadrul nocturn. incantaţia magică. „nemuritor şi rece". Poezie simbolistă: • Tema simbolistică: . prizonier într-un Univers aflat în de G. marea nemărginită.folosirea refrenelor/repetiţiilor. grădinilor desfrunzite. înstrăinarea.condiţia nefericită a geniului. floarea albastră.condiţia de damnat a poetului. de M. geniul. de T. luna.iubirea ca aspiraţie neîmplinită • Motive romantice: . • Trăsături ale simbolismului: .„Floare albastră". de M. .86 8L oscilaţia între Eros şi Thanatos. codrul. marea.setea de cunoştinţă a geniului. caselor sordide. „Decor". antiteza între „cercul strâmb" şi „lumea mea". teiul.

aflat în suferinţă pentru că Dumnezeu l-a părăsit. de T. originale . . .Viziunea asupra lumii este nouă şi profund filozofică . estetica urâtului. sa ural şi a legăturii cu strămoşii Moderniste sunt: metaforele şocante. Arghezi . greu de descifrat.Ipostaza demonică a poetului . simbolizând moartea universală . • Elemente moderniste: . de L. apărute în prima zi a lumii • Elemente moderniste: .Spaima existenţială. Arghezi Tema modernistă: Singurătatea poetului.Setea de viaţă a lumii care izbucneşte ca o stihie . dornică de trăiri puternice. capacitatea de a crea la fel ca înainte • Elemente moderniste: .Estetica urâtului .Metafore surprinzătoare. de L.№. Blaga.Tensiunea lirică determinată de înstrăinarea poetului.Ambiguitatea.Versul liber • Elemente moderniste: . poetul fiind sfâşiat între implorare şi revoltă .Versul liber.Text construit ca un colaj de imagini.Eul liric stă în centrul rostirii poetice . de un puternic imagism .„Paradis în destrămare".Celebrarea luminii primordiale.Limbajul artistic are semnificaţii neobişnuite . Blaga • Arta poetică în care se exprimă teoria minus-cunoaşterii.Condiţia poetului damnat care-şi pierde.Lumea evocată este infernul închisorii .„Lumina". • Elemente moderniste: . • Tema modernistă: . limbajul ambiguu. . ca urmare a civilizaţiei tehniciste .„Eu nu strivesc corola de minuni a lumii". de L.Sentimentul alterării „corolei de minuni a lumii". • Tema modernistă: . T. Blaga .„Flori de mucegai".Sintaxa dezarticulată .Tensiunea lirică .Comparaţia amplă. .Frenezia lumii abia născute.„Psalm". înnoirea metaforică.Moartea sacrului . în spaţiu închisorii.Limbajul cu semnificaţii neobişnuite .

de 1. Stănescu 13 14 16 18 18 18 18 19 19 . Cuprins: 1. absolutul.Asocieri semantice surprinzătoare.„Cântec" de N.Cultivarea unor teme existenţiale (iubirea. Opera epică Naratorul Personajul literar Construcţia subiectului Acţiunea Conflictul Momentele subiectului Structura subiectului Incipitul 4 4 5 5 5 5 5 5 6 6 7 8 9 9 91 Poezia neomodernistă: . lirismul abstract .Revenirea la lirismul poeziei moderniste interbelice .Vocabular neologic . moartea sacrului) .Intelectualismul.Textul este greu de descifrat .Ideea artei ca joc .„Timbrul". • Arte poetice. Barbu versul liber.îmbinarea metaforei cu matematica . reflecţia filozofică.Ambiguitatea limbajului şi absoluta noutate a metaforei .an .Versul liber. imagini tăioase . Opera literară Ficţiunea Autorul Cititorul Tema Ideea operei Motivul literar Compoziţia operei literare Titlul Moduri de expunere Naraţiunea Descrierea Dialogul Figuri de stil 2. pe tema rolului orfic al poetului . creaţia.

Curente culturale şi literale Umanismul Iluminismul Clasicismul Romantismul Realismul Sămănătorism Naturalismul Simbolismul Expresionismul Postmodernismul 34 35 35 35 36 36 36 36 37 37 37 37 41 44 44 46 48 50 52 54 54 56 58 59 Secvenţa narativă înlănţuirea Inserţia Alternanţa Timpul şi spaţiul operei epice Speciile genului epic Schiţa Basmul Povestirea Nuvela Romanul 3.32 aa_ 19 20 20 20 21 21 21 21 22 23 24 25 26 26 27 28 30 32 32 32 32 33 34 34 Cântecul Gazelul Glosa Rondelul Sonetul Oda Imnul Idila Pastelul Meditaţia 5. Versul Strofa Ritmul Rima Speciile genului liric Doina . Opera dramatică Specii dramatice Tragedia Comedia Drama 4.. Opera lirică Elementele de compoziţie a textului poetic. Limba şi comunicaţia Stilurile limbii Comunicarea 6..

Personaje literare Tabelul sinoptic 61 65 65 66 67 71 72 73 73 74 74 74 74 75 76 78 Literatura Română (poezia) B A C ^-.z i c a formule pentru cl.. Creativitatea) _ —oa Engleză (Gramatica.rnd . .M 7. VI-XII . Civilizaţia. VI-XII Vatematica pentru cl. Comentarea unui text la prima lectură. X-XII . 8. Compunerea cu caracter publicistic Ştirea Reportajul Interviul Articolul 10. V-IX Propunerile şi sugestiile puteţi să le scrieţi pe a c e s a electronică: teo_educationai@mail.*e apariţii la editura TEO-Educaţional: 25. X-XII 5-oiogia pentru cl.ba Română (gramatica) în curs de apariţie la editura TEO-Educaţional: Vatematica pentru cl. Creativitatea) Seografia pentru cl. Civilizaţia. Compuneri de utilitate socială Cererea Procura Curriculum vitae Avizul Procesul-verbal Declaraţia Telegrama 9. _~3a Franceză (Gramatica.i m i a pentru cl. X-XII A.eratura Română (proza şi dramaturgia) B A C _-<-. X-XII -zică pentru cl.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful