P. 1
Efectul Doppler

Efectul Doppler

|Views: 18|Likes:
Published by Sp Anda

More info:

Published by: Sp Anda on May 01, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/07/2013

pdf

text

original

EFECTUL DOPPLER

Facultatea Stiinta si Ingineria Materialelor, Targoviste
Specializarea: Inginerie Economica
Abstract
Vom urmari determinarea coeficientului Doppler (prin cele doua metode cunoscute: metoda directa si metoda
perturbatiei ) si a sectiunii eficace dependente de temperatura.
1. Introducere

In fizica nucleara prin efect Doppler se intelege
fenomenul de largire a rezonantelor sectiunilor
eficace datorita miscarilor termice a nucleelor.In
fizica reactorilor prin efect Doppler se intelege
variatia reactivitatii cu cresterea temperaturii,
datorita descresterii autoecranarii rezonantelor cand
temperatura creste.
In final, variatia de reactivitate este determinata tot
de largimea rezonantelor cu cresterea temperaturii
mediului.
2. Calculul coeficientului Doppler
Coeficientul Doppler al reactivitatii,
T
D
δ
δρ
, se
defineste ca variatia de reactivitate datorata variatiei
temperaturii cu o unitate:
1 ,
) , (
· ∆

∆ + ∆
· T
T
T T T
T
D
ρ
δ
δρ
, (1)
1
1
]
1

¸

∆ +


·
) (
1
) (
1 1
T T k T k T
ef ef
, 1 · ∆T . (2)
Izotopii fisili
235
U
si
235
Pu
au contributie
pozitiva la coeficientul Doppler, iar
238
U
are
contributie negativa.
Pentru calculul variatiei de reactivitate
) , (
2 1
T T ρ ∆ , ( ) T T T T T ∆ + · ·
2 1
, se poate
folosi metoda directa sau metoda perturbatiei.
Metoda directa - Metoda directa consta in
efectuarea a doua calcule succesive de
ef
k
, unul cu
sectiunile eficace multigrup la o temperatura
2
T
( )
1 2
T T > , folosind una din aproximatiile ecuatiei
Boltzman : transport, difuzie, mod
fundamental.Problema importanta o constituie
modul de calcul al sectiunilor eficace multigrup
dependente de temperatura, tinand cont ca in ele
intervin sectiunile de rezonanta largite Doppler si
spectrul de neutroni afectat de aceste rezonante.
Una din posibilitatilede calcul al sectiunilor
dependente de temperatura este folosirea factorilor
de autoecranare a rezonantelor.Cunoscand acesti
factori si sectiunile la dilutie infinita,
sectiunileeficace pentru grupul g, reactia
x
,
izotopul i si temperatura
T
se scriu:
( ) ( ) ( ) ∞ · ·
i
p
i
xg
i
xg
i
p
i
xg
T f T σ σ σ σ , . (3)
Efectuand calculele cu cele doua seturide sectiuni
se deduc
( ) ( )
2 1
, T k T k
ef ef
si rezulta variatia de
reactivitate:
) (
1
) (
1
) , (
2 1
2 1
T k T k
T T
ef ef
− · ∆
ρ
(4)
Metoda perturbatiei - Consideram un reactor
rapid cu zona activa omogena si avand volumul V.
Presupunem initial reactorul in stare critica, deci
. 1 ·
ef
k
Introducand o perturbatie prin cresterea
temperaturii, coeficientul de multiplicare va suferi o
variatie data de relatia:
∑ ∑ ∑
+ ·

− + − − ·
G
g g
j
g g
j
gg
j
gg
j
aj
j
gg
j
g
j
g
j
g
B B B A D
1 '
'
'
) (
δ
δ δ δ ρ
+
( )
∑ ∑
·
G
g
j
gg g
g
j
f
B
1 '
' '
χ ν δ
(5) si se poate scrie
[ ] · · ≅ ∆

·
g
G
g
ef ef
k k T T
1
2 1
) , ( δ δ
ρ




·
+ +

¸

+ + Φ Φ − + ∆Φ ∆Φ −
G
g
V
a
V
g g g g g
S
dV dV D
I
1
1
δ δ
( ) + Φ − Φ Φ +
∑ ∑

+ ·

+ +
dV
G
g g
g g
V
g g g
1 '
'
'
δ
δ
+
] dV
g
fg
G
g
V
g g
+ Φ Φ
+
·
∑ ∑

'
1 '
'
χ νδ
. (6)
unde s-a considerat ca
ν
nu se modifica cu variatia
de temperatura.Expresia
dV D
g g
V
g
+
∆Φ ∆Φ

δ

este in general mica deoarece distributiile de flux
direct si adjunct in domeniul energetic interesant
pentru efectul Doppler este aproximativ constant cu
energia, ceea ce face ca si termenul de incetinire sa
poata fi neglijat.
Tinand cont de normalizarea productiei si
importanta neutronilor pe intreg reactorul, adica

∑ ∑ ∑
· ·
+
· Φ Φ ·
V
G
g
G
g
f
g g g g S
dV I
1 1
' '
1 ) (ν χ
(7)
si de aproximatiile de mai sus, relatia (6) devine
[
∑ ∑

·
+
Φ Φ − ·
G
g
ag
V
g g ef
k
1
δ δ
dV +

] dV
g
V
g
fg
G
g
g '
1 '
'
Φ Φ

∑ ∑
·
χ νδ
(8)
Variatiile

xg
δ
, se pot calcula cu ajutorul
sectiunilor eficace (3), obtinandu-se
( ) [ ( ) ]
1 2
1
, , T T N
i
p
i
xg
i
p
i
xg
NE
i
i
xg
σ σ σ σ δ − ·
∑ ∑
·

(9)
unde
i
N
este concentratia izotopului i , NE este
numarul de elemente din compozitia reactorului si
· x
absorbtie, fisiune.
Un calcul complet de perturbatie foloseste ecuatia
(6) in care
g
D
si

→g Sg'
depind de temperatura
prin intermediul sectiunii de transport si respectiv
sectiunii de imprastiere elastica.
Coeficientul Doppler cu valoarea mai mica de
C °

/ 10
6
se considera mic.Pentru a avea un
coeficient Doppler pozitiv mare este necesar un
raport
238 235
/ N N
mare, ca si o fractiune mare de
neutroni in domeniul energiilor joase.Aceste cerinte
sunt contradictorii deoarece o imbogatire mare
determina durificarea spectrului.Astfel reactorii
rapizi nu pot avea un coeficient Doppler pozitiv
mare.
Pentru a exista un coeficient Doppler negativ mare
sunt necesare:
- un raport
238 235
/ N N mare;
- un spectru de neutroni moale, caracterizat prin
deplasarea maximului distributiei energetice
spre energii joase.
Aceste doua conditii fiind compatibile reactorii
rapizi pot avea coeficient Doppler negativ mare.
Raportul minim
238 235
/ N N
pentru a avea un
coeficient Doppler negativ, depinde de spectrul
neutronilor si de cmpozitia combustibilului. H.
Feshbach arata ca acest raport este 1,9 in timp ce
Lane indiva valoarea 0,8 iar Bethe valoarea 1.
3. Sectiuni eficace dependente de temperatura
In general, sectiunile eficace se deduc considerand
nucleele in repaus.In realitate, nucleele sunt in
miscare termica, ceea ce determina largirea
rezonantelor datorita efectului Doppler.
Un model simplu de calcul al sectiunilor eficace
dependentede temperatura se bazeaza pe
considerarea nucleelor in miscare termica cu o
distributie de viteze maxwelliana.Fie v

viteza
neutronului SL si
N
v

viteza nucleului in acelasi
sistem.Viteza relativa a neutronului este
N r
v v v
  
− · (10)
Interactia neutron-nucleu are loc cu sectiunea
eficace ( ) ' E σ , cu
' E
energia in SCM
corespunzatoare vitezei relative
2
2 2
2
1
2
1
2
1
'
r c N c
v v v Am v v m E µ · − + − ·
   

(11)
unde −
+
·
1 A
mA
µ masa redusa a neutronului,

+
+
·
1 A
v A v
v
N
c
 

viteza centrului de masa,
− A
numarul de masa al nucleului.
Datorita agitatiei termice, nucleele vor avea o
distributie dupa viteze, pe care am presupus-o
maxwelliana
( )
N
N
N N
dv
kT
Mv
kT
M
N dv v N

,
_

¸
¸

,
_

¸
¸
− ·
2
exp
2
2
2
3
0
π

(12)
unde ( )
N N
dv v N este numarul de nuclee dintr-un
3
cm
, care au viteza cuprinsa intre
N
v si
N N
dv v + ;
0
N numarul total de nuclee pe
3
cm
;
M masa nucleului ; T temperatura mediului
continand nucleele; k constanta lui Boltzman.
Numarul de interactii intre un neutron de viteza v


si nucleele de orice energie, in unitatea de timp este
( ) ( )
N N r r
dv v N v v σ


0
(13)
Se introduce sectiunea eficace dependenta de
energia relativa
,
_

¸
¸
·
2
2
1
v E µ in cazul nucleelor
in repaus si temperatura T a mediului, ( ) T E, σ ,
astfel incat sa se conserve rata de interactie a
neutronului
( ) ( ) ( )
Nz Ny Nx N r r
dv dv dv v N v v N T E v σ σ
∫ ∫ ∫
∞ ∞ ∞
·
0 0 0
0
,
(14)
sau
( ) ( )
Nz Ny Nx
N
r r
dv dv dv
kT
Mv
kT
M
v v
v
T E

,
_

¸
¸

,
_

¸
¸
·
∫ ∫ ∫
∞ ∞ ∞
2
exp
2
1
,
2
2
3
0 0 0
π
σ σ
(15)
Evaluarea integralei din (15) se poate simplifica
tinand cont de faptul ca viteza neutronului este mare
in comparatie cu viteza nucleelor.
Daca se alege un sistem de coordonate astfel ca
axa Oz sa fie paralela cu directia de miscare a
neutronilor se poate scrie
( ) ( ) [ ]
2 2 2 2
2
1
2
1
'
Ny Nx Nz N
v v v v v v E + + − · − ·
   
µ µ
(16)
Raportul dintre viteza neutronului,
µ
E
v
2
·
si viteza cea mai probabila a nucleelor,
M
kT
v
NP
2
· este mare pentru neutronii din
domeniul energiilor de rezonanta.
De exemplu, pentru neutronii de energie E=10 eV,
T=1200 K, deci kT=0,1 eV; pentru un nucleu cu
A=238 se obtine
2
10 ≥
NP
v
v
.
In consecinta termenii
, ,
Ny Nx
v v
pot fi neglijati in
ecuatia (16) si rezulta
Nz Nz
v E E vv v E µ µ µ 2
2
1
'
2
− · − ≈ (17)
Distributia dupa viteze pentru componenta
Nz
v se
scrie
·

,
_

¸
¸

,
_

¸
¸
∫ ∫
∞ ∞
Ny Nx
N
dv dv
kT
Mv
kT
M
2
exp
2
2
2
3
0 0
π

,
_

¸
¸

,
_

¸
¸
kT
Mv
kT
M
Nz
2
exp
2
2
2
1
π
(18)
astfel ca (15) devine
( ) ( )
) 19 (
2
exp
2
1
,
2
2
1
0
Nz
Nz
r r
dv
kT
Mv
kT
M
v v
v
T E

,
_

¸
¸

,
_

¸
¸
·


π
σ σ
Se introduce expresia Breit-Wigner pentru
sectiunea unei reactii
x
cu rezonanta la
0
E
( )
( )
2 2
0
2
0
0
4 Γ + −
Γ
Γ
Γ
·
E E
E
E
E
x
x
σ σ (20)
se trece de la
r
v la E’, se inlocuieste E cu E’ in (20)
si in final, extinzand limita inferioara la ∞ − , se
obtine
( )
( )
Nz
Nz
x
x
dv
E E
kT
Mv
kT
M
E
E
T E
2 2
0
2 2
2
1
0
0
' 4
2
exp
2
,
Γ + −
Γ

,
_

¸
¸

,
_

¸
¸
Γ
Γ
·

∞ +
∞ −
π
σ σ
Cu
Nz
v din (17) si introducand marimile
( ) ( )
0 0
2
; '
2
E E Y E E X −
Γ
· −
Γ
· (21)
M
kTE
M
kTE
0
4 4 µ µ
≅ · ∆ (rezonanta ingusta)

Γ
· ξ (22)
expresia sectiunii dependente de temperatura are
forma
( ) ( ) Y
E
E
T E
x
x
, ,
0
0
ξ σ σ Ψ
Γ
Γ
· (23)
unde
( )
( )
dX
X
Y X
Y

∞ +
∞ −
+
1
]
1

¸

− −
· Ψ
2
2 2
1
4
1
exp
2
,
ξ
π
ξ
ξ

(24)
Parametrul

, numit largime Doppler a
rezonantei, este o masura a largimii rezonantei
datorita miscarilor termice a nucleelor.
Cand se trece sectiunea (23) in sistemul
laboratorului,
0
E trebuie inmultit cu (A+1)/A, iar
largimea Doppler devine

A
kTE
0
4
· ∆
(25), unde
0
E este acum
energia in sistemul laboratorului.
Functia Doppler ( ) Y , ξ Ψ a fost mult studiata si
s-au publicat tabele continand valorile sale.
Fig.1 Largimea rezonantei cu cresterea temperaturii.
Desi forma rezonantei se schimba semnifivativ prin
largirea Doppler, asa cum se vede in Fig. 1, se poate
arata ca aria de sub curba ramane consatanta adica
( ) const dE T E
x
·

, σ (26)
Intr-adevar
( ) ( ) dE Y dE T E
x
x
, , ,
0
0
∫ ∫

Ψ
Γ
Γ
· ξ σ σ
( ) dY Y
x
, ,
2
1
0
0


Ψ
Γ
Γ
· ξ σ (27)
de forma
[ ( ) { ( ) ]
2 2
2 1 0
65 , 0
exp B FV a FV a a T
dT
dk
Na Na
ef
+ + ·
+( ) } V b b
1 0
+ (32)
unde
-
Na
FV este fractiunea volumetrica a Na ;
-
2
B
parametrul de material;
-V volumul zonei active, iar
1 0 2 1 0
, , , , b b a a a
si tinand cont ca
( ) π ξ · Ψ

+∞
∞ −
dY Y ,
obtinem
( )
x x
dE T E Γ ·

π σ σ
0
2
1
, (28)
Intrucat contributia la integrala regiunii departate
de maxim este mica, s-au extins limitele la ∞ t .
Largirea rezonantei are efect asupra reactivitatii
reactorului deoarece ratele de reactie neutronice,
precum si sectiunile de grup, implica produse dintre
sectiunile eficace si spectru.Spectrul fiind mai putin
diminuat in dreptul rezonantei, largirea Doppler
determina o crestere a absorbtiei de neutroni.
se determina prin fitare pe valorile calculate, in
diferite aproximatii.
5.Concluzii
Efectul Doppler este deosebit de imporant deoarece
produce un coeficient de reactivitate care contribuie
la functionarea sigura a reactorilor rapizi.Acest
coeficient, promt prin natura sa, conditioneaza nu
numai comportarea tranzitorie a rectorului in
caz de accident, ci introduce anumite limite in
proiectul conceptual al reactorilor rapizi.
Pe masura ce dimensiunile reactorilor rapizi cresc
va creste si importanta efectului Doppler, deoarece
maximul distributiei spectrale se deplaseaza spre
energii mai joase, in domeniul rezonantelor separate.
In calculul sectiunii de imprastiere largita Doppler
intervine in plus functia
( )
( )
dX
X
Y X X
Y

∞ +
∞ −
+
1
]
1

¸

− −
·
2
2 2
1
4
1
exp
,
ξ
π
ξ
ξ χ
(29)
4. Dependenta de temperatura a coeficientului
Doppler
Pentru scopuri practice legate de analize de
proiectare sunt necesare relatii mai simple, care sa
descrie dependenta de temperatura a coeficientului
Doppler.
Astfel pentru reactorii rapizi de dimensiuni mari cu
combustibil Pu-U si pentru ansamble mici cu
235
U
, s-au gasit prin fitari pe date de calcul relatiile
γ

,
_

¸
¸
·
T
C
dT
dk
ef
300
(30), pentru reactorii cu Pu-U
si
2
3
6
300
10 3 , 0

,
_

¸
¸
• ≈

T dT
dk
ef
(31), pentru reactorii
cu
235
U
.
Farinnelli si ceilalti propun o relatie semiempirica
6.Bibliografie
1. R.B. Nicholson, E.A. Fischer, The Doppler
Effect in Fast Reactors, Advances in Nucl. Sc.
And Eng. Vol 4, Academic Press ,1968.
2. H.A.Bethe, Doppler Effect in Fast Reactors,
USAEC report APD-119 ,1957
3. V.Farinnelli et. al.,Energia Nucleare,13,8,409-
414, 1966
4. H.Humel, D. Okrent, Reactivity Coeffcients in
Large Fast Power Reactors A.N.S. , 1970.

T ) = ∫ ∫ ∫ vr σ ( vr )  v000  2πkT  2  Mv N   exp −  2kT dv Nx dv Ny dv Nz   ∞∞∞ 3 In general. . caracterizat prin deplasarea maximului distributiei energetice spre energii joase. adica  v viteza  neutronului SL si v N viteza nucleului in acelasi distributie de viteze maxwelliana. Raportul minim N 235 / N 238 pentru a avea un coeficient Doppler negativ. Sectiuni eficace dependente de temperatura (12) unde N ( v N ) dv N este numarul de nuclee dintr-un cm . k constanta lui Boltzman. N 0 numarul total de nuclee pe cm 3 . A − A +1 D g si ∑ Sg '→g depind de temperatura prin intermediul sectiunii de transport si respectiv sectiunii de imprastiere elastica.un raport N 235 / N 238 mare. se pot calcula cu ajutorul unde sectiunilor eficace (3). 3. Un calcul complet de perturbatie foloseste ecuatia (6) in care numarul de masa al nucleului. depinde de spectrul neutronilor si de cmpozitia combustibilului. T2 ) − σ xg (σ ip .Fie sistem. . energia relativa astfel incat sa se conserve rata de interactie a neutronului vσ ( E .  Numarul de interactii intre un neutron de viteza v 3 si nucleele de orice energie.8 iar Bethe valoarea 1. relatia (6) devine δk ef = ∑ − δ ∑ag ∫ Φ g Φ + dV + g V g =1 [ E' = νδ ∑ fg ∑ χ g ' ∫ Φ g Φ g ' dV g '=1 V G ]   1   2 1 m v − v c + Am v N − vc 2 2 (11) 2 = 1 2 µv r 2 (8) Variatiile δ ∑ xg . Datorita agitatiei termice. T ) N 0 = ∫ ∫ ∫ v r σ ( v r ) N ( v N ) dv Nx dv Ny dv Nz 0 0 0 ∞∞∞ (14) sau 1  M 2 σ ( E.In realitate.Astfel reactorii rapizi nu pot avea un coeficient Doppler pozitiv mare.Pentru a avea un coeficient Doppler pozitiv mare este necesar un raport N 235 / N 238 mare. nucleele sunt in miscare termica. T temperatura mediului continand nucleele. care au viteza cuprinsa intre v N si v N + dv N . Un model simplu de calcul al sectiunilor eficace dependentede temperatura se bazeaza pe considerarea nucleelor in miscare termica cu o (15) Evaluarea integralei din (15) se poate simplifica tinand cont de faptul ca viteza neutronului este mare in comparatie cu viteza nucleelor. Coeficientul Doppler cu valoarea mai mica de 10 −6 / °C se considera mic. Pentru a exista un coeficient Doppler negativ mare sunt necesare: . T ) . M masa nucleului . pe care am presupus-o maxwelliana 2  Mv N  M 2  N ( v N ) dv N = N 0  −  exp −  2kT dv N   2πkT    3 mA µ= − masa redusa a neutronului. in unitatea de timp este ∞ ∫ v σ ( v ) N ( v ) dv r r N 0 N (13) Se introduce sectiunea eficace dependenta de 1  E =  µv 2  in cazul nucleelor 2  in repaus si temperatura T a mediului. nucleele vor avea o distributie dupa viteze.Viteza relativa a neutronului este    v r = v − v N (10) Interactia neutron-nucleu are loc cu sectiunea eficace σ ( E ') . ca si o fractiune mare de neutroni in domeniul energiilor joase. T1 ) NE i =1 [ ] (9) unde N i este concentratia izotopului i . ceea ce determina largirea rezonantelor datorita efectului Doppler. σ ( E. ceea ce face ca si termenul de incetinire sa poata fi neglijat. Feshbach arata ca acest raport este 1. fisiune.9 in timp ce Lane indiva valoarea 0. cu E ' energia in SCM corespunzatoare vitezei relative I S = ∫ ∑ χ g Φ + ∑ (ν ∑ f ) g ' Φ g ' dV = 1 (7) g V g =1 G g =1 G G si de aproximatiile de mai sus. sectiunile eficace se deduc considerand nucleele in repaus. Tinand cont de normalizarea productiei si importanta neutronilor pe intreg reactorul. A +1    v + Av N vc = − viteza centrului de masa. Aceste doua conditii fiind compatibile reactorii rapizi pot avea coeficient Doppler negativ mare. NE este numarul de elemente din compozitia reactorului si x = absorbtie.un spectru de neutroni moale. H. obtinandu-se i i δ ∑ xg = ∑ N i σ xg (σ ip .energia.Aceste cerinte sunt contradictorii deoarece o imbogatire mare determina durificarea spectrului.

pot fi neglijati in  1 2 exp − ξ 2 ( X − Y )  ξ  4  dX Ψ(ξ . T ) dE = const x (26) Intr-adevar . v Ny . Cand se trece sectiunea (23) in sistemul laboratorului. numit largime Doppler a rezonantei. este o masura a largimii rezonantei datorita miscarilor termice a nucleelor. T ) = ∫ vrσ ( vr )  v0  2πkT  2  Mv Nz − exp  2kT Se introduce expresia Breit-Wigner pentru sectiunea unei reactii x cu rezonanta la E 0  dv Nz (19)   σ x ( E) = σ 0 Γx Γ E0 Γ2 (20) E 4( E − E 0 ) 2 + Γ 2 Fig. unde E 0 este acum 2  Mv Nz  M    exp −  2kT  2πkT   astfel ca (15) devine ∞   (18)   1 energia in sistemul laboratorului. deci kT=0. se inlocuieste E cu E’ in (20) si in final. De exemplu. se obtine Γ σ x ( E.Daca se alege un sistem de coordonate astfel ca axa Oz sa fie paralela cu directia de miscare a neutronilor se poate scrie E' = 1   2 1   2 2 2 µ ( v − v N ) = µ ( v − v Nz ) + v Nx + v Ny 2 2 (16) Raportul dintre viteza neutronului. se trece de la v r la E’. Y ) E (23) domeniul energiilor de rezonanta. Functia Doppler Ψ ( ξ . E 0 trebuie inmultit cu (A+1)/A. Y ) a fost mult studiata si s-au publicat tabele continand valorile sale. extinzand limita inferioara la − ∞ . [ ] v= 2E µ expresia sectiunii dependente de temperatura are forma 2 ( E '− E 0 ). se poate arata ca aria de sub curba ramane consatanta adica 2  Mv Nz  Γ2  exp − ∫  2kT  4( E '− E ) 2 + Γ 2 dv Nz   −∞ 0 Cu v Nz din (17) si introducand marimile ∫ σ ( E . Y = 2 ( E − E 0 ) (21) Γ Γ 4 µkTE 0 4 µkTE (rezonanta ingusta) ∆= ≅ M M Γ ξ= (22) ∆ X= Γx Γ +∞ si viteza cea mai probabila a nucleelor. asa cum se vede in Fig. 1. v Nx . 1  M 2 σ ( E. pentru un nucleu cu A=238 se obtine v v NP ≥ 10 2 .1 Largimea rezonantei cu cresterea temperaturii. T=1200 K.1 eV. T ) = σ 0 unde E0 Ψ( ξ . T ) = σ 0 x Γ +∞  E0 M  2    E 2πkT  1 Desi forma rezonantei se schimba semnifivativ prin largirea Doppler. v NP 2kT = M este mare pentru neutronii din σ x ( E. iar largimea Doppler devine In consecinta termenii ecuatia (16) si rezulta E' ≈ scrie ∞∞ 1 2 µv − µvv Nz = E − 2 µE v Nz (17) 2 Distributia dupa viteze pentru componenta v Nz se 3 2 2  Mv N   M  exp − ∫ ∫  2πkT   2kT dv Nx dv Ny =   0 0   1 2 ∆= 4kTE 0 A (25). pentru neutronii de energie E=10 eV. Y ) = ∫∞ 2 1+ X 2 π − (24) Parametrul ∆ .

dY 2 Γ ∫ 0 dT + ( b0 + b1V ) = T 0. Academic Press . ci introduce anumite limite in proiectul conceptual al reactorilor rapizi.S. H.Concluzii si tinand cont ca +∞ −∞ ∫ Ψ ( ξ . s-au extins limitele la ± ∞ .409414. The Doppler 2. Doppler Effect in Fast Reactors.Spectrul fiind mai putin diminuat in dreptul rezonantei. implica produse dintre sectiunile eficace si spectru. largirea Doppler determina o crestere a absorbtiei de neutroni.. Y )dY = π (28) obtinem 1 ∫ σ x ( E . s-au gasit prin fitari pe date de calcul relatiile dk ef si  300  (30). Sc. 3. 1.Acest coeficient. Dependenta de temperatura a coeficientului Doppler Pentru scopuri practice legate de analize de proiectare sunt necesare relatii mai simple. In calculul sectiunii de imprastiere largita Doppler intervine in plus functia Efectul Doppler este deosebit de imporant deoarece produce un coeficient de reactivitate care contribuie la functionarea sigura a reactorilor rapizi. Advances in Nucl.A.N. USAEC report APD-119 .B 2 parametrul de material. conditioneaza nu numai comportarea tranzitorie a rectorului in caz de accident. iar a 0 . Largirea rezonantei are efect asupra reactivitatii reactorului deoarece ratele de reactie neutronice. care sa descrie dependenta de temperatura a coeficientului Doppler.65 exp{ [ a 0 + a1 ( FV Na ) + a 2 ( FV Na ) 2 ]B 2 } (32) unde . Fischer.1968. Nicholson.Farinnelli et. b0 . 4. 5. Okrent. 1966 H.Bethe. pentru reactorii Farinnelli si ceilalti propun o relatie semiempirica 6. T ) dE = 2 σ 0πΓx Intrucat contributia la integrala regiunii departate de maxim este mica. al. precum si sectiunile de grup.B. Reactivity Coeffcients in Large Fast Power Reactors A.13.  1 2 2 ξ ( X −Y)  + ∞ X exp − ξ  4  dX χ (ξ . And Eng. Vol 4. in domeniul rezonantelor separate.8.Humel. E.Y ) = 2 ∫∞ 1+ X π − (29) 4.∫ σ x ( E . dE Γ ∫ 0 (27) dk ef Γx ∞ 1 = σ0 Ψ ( ξ . Y ) . Pe masura ce dimensiunile reactorilor rapizi cresc va creste si importanta efectului Doppler.Bibliografie .1957 V. T )dE = σ 0 de forma Γx ∞ Ψ ( ξ . b1 se determina prin fitare pe valorile calculate. Y ) . a 2 . . pentru reactorii cu Pu-U = C  dT  T  3 γ  300  2 ≈ 0. promt prin natura sa.A. .3 • 10 −6   dT  T  cu U 235 . Astfel pentru reactorii rapizi de dimensiuni mari cu combustibil Pu-U si pentru ansamble mici cu U 235 . Effect in Fast Reactors.FV Na este fractiunea volumetrica a Na . in diferite aproximatii. R. D. 1970. -V volumul zonei active.Energia Nucleare. a1 . dk ef (31). deoarece maximul distributiei spectrale se deplaseaza spre energii mai joase.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->