Definiţi conceptul de argumentare.

4 puncte Argumentarea este o construcţie logică formată din propoziţii numite temeiuri, care sunt utilizate pentru demonstrarea unei alte propoziţii numită teză în baza relaţiilor logice şi faptice ce se stabilesc între temeiuri şi teză. Menţionaţi cele două componente din structura unei propoziţii compuse. 6 puncte a) propoziţiile simple, simbolizate prin litere precum p,q,r,s – numite variabile propoziţionale; b) operatori propoziţionali simbolizaţi prin : ~, →, ≡, V,٨ reprezentând constante logice. Definiţi conceptul de argument. 4 puncte Argumentul este temeiul adus în favoarea sau defavoarea tezei. Enumeraţi cele trei componente din structura unui termen. 6 puncte lingvistică; cognitivă; ontologică ; Definiţi conceptul de termen logic. 4 puncte Termenul logic – este un cuvânt sau un grup de cuvinte prin care se exprimă o noţiune, respectiv înţelesul termenului şi care se referă la unul sau mai multe obiecte despre care se afirmă noţiunea în cauză. Precizaţi cele trei componente din structura unei definiţii. 6 puncte definitul; definitorul; relaţia de definire; Definiţi conceptul de intensiune. 4 puncte Intensiunea unui termen este constituită din proprietăţile obiectelor care formează extensiunea termenului. Menţionaţi cele trei componente din structura unei clasificări. 6 puncte Obiectul clasificării; clasele; criteriul clasificării Definiţi conceptul de extensiune. 4 puncte Extensiunea unui termen este formată din totalitatea obiectelor ale căror proprietăţi constituie intensiunea termenului. Enumeraţi două tipuri de raţionamente deductive în funcţie de numărul de premise Raţionamente deductive imediate; Raţionamente deductive mediate Precizaţi înţelesul conceptului de definire. 4 puncte Definirea este operaţia logică prin care redăm caracteristicile unui obiect sau noţiuni, caracteristici ce-l deosebesc de celelalte obiecte sau noţiuni. Enumeraţi două tipuri de raţionamente deductive în funcţie de criteriul corectitudinii logice. 6 puncte Raţionamente deductive valide; Raţionamente deductive nevalide Definiţi conceptul de subiect logic. 4 puncte Subiect logic (S) -termenul despre care se enunţă ceva într-o propoziţie; 1

“prin urmare”. este derivată o altă propoziţie. formată din trei propoziţii: două premise.Enumeraţi două tipuri de raţionamente nedeductive după gradul de probabilitate al concluziei. Demonstraţie deductivă indirectă Precizaţi înţelesul conceptului de definiţie. 6 puncte Oricare dintre : “aşadar”. Definiţi conceptul de predicat logic. “deci”. 6 puncte temei. “pentru că”. numită concluzie. termenul comun celor două premise. 4 puncte Funcţia de adevăr reprezintă o propoziţie compusă privită din perspectiva valorii sale de adevăr (aceasta depinde de valoarea de adevăr a variabilelor propoziţionale şi de operatorii logici folosiţi) 2 . 4 puncte Propoziţia compusă se referă la acea propoziţie care în structura sa cuprinde cel puţin o propoziţie simplă şi cel puţin o constantă logică. 4 puncte Silogismul este inferenţa deductivă mediată. 4 puncte Definiţia constă în reconstituirea noţiunii astfel încât să se precizeze atât extensiunea cât şi intensiunea acesteia Menţionaţi cele două componente din structura unui argument. Enumeraţi doi indicatori logici de premise 6 puncte Oricare dintre: “deoarece”. numit şi termen mediu (M). 6 puncte Raţionamente nedeductive tari. 4 puncte Clasificarea este operaţia logică prin care noţiunile (obiectele) sunt ordonate şi grupate. Precizaţi cei trei termeni din structura unui silogism.P şi M) Enumeraţi două tipuri de demonstraţie deductivă. “întrucât” etc. “atunci” etc. din propoziţii date. fundamentul demonstraţiei. Menţionaţi cele trei componente din structura unei demonstraţii 6 puncte teza de demonstrat. după diferite criterii. “rezultă că”. în diferite clase (din ce în ce mai generale). “fiindcă” “dacă”. Definiţi conceptul de funcţie de adevăr. Raţionamente nedeductive slabe. 6 puncte Subiectul concluziei (S) numit şi termen minor. Definiţi conceptul de raţionament. Predicatul concluziei (P) numit şi termen major. procesul de demonstrare. Un silogism conţine trei şi numai trei termeni (S. Definiţi conceptul de propoziţie compusă. Enumeraţi doi indicatori logici de concluzie. 6 puncte Demonstraţie deductivă directă. care au un termen comun. Definiţi conceptul de silogism. şi o concluzie. 4 puncte Predicatul logic (P) este termenul prin care se enunţă ceva despre subiectul logic (S). 4 puncte Raţionamentul este forma logică prin care. teză Definiţi conceptul de clasificare.. numite premise.

4 puncte O conjuncţie este adevărată dacă şi numai dacă ambele propoziţii sunt adevărate în caz contrar (dacă cel puţin una din propoziţii est falsă). 4 puncte Legea logică – formulă din logica propoziţiilor compuse care este adevărată pentru orice combinaţie de valori de adevăr ale variabilelor propoziţionale. 6 puncte a) Unele propoziţii sunt date (premisele) b) Din premise rezultă o propoziţie nouă numită concluzie Definiţi conceptul de conjuncţie logică. 4 puncte Implicaţia este falsă dacă şi numai dacă antecedentul său este adevărat. 3 . Precizaţi două condiţii pe care trebuie să le îndeplinească o sumă de propoziţii pentru ca acestea să constituie un raţionament. Termenul major (predicatul concluziei) Definiţi conceptul de negaţie logică. ~p(non-p) este falsă dacă şi numai dacă p este adevărată şi este adevărată dacă şi numai dacă p este falsă. 4 puncte Negaţia unei propoziţii p. iar consecventul este fals. 4 puncte Echivalenţa este adevărată dacă şi numai dacă propoziţiile au aceeaşi valoare de adevăr şi falsă. Definiţi conceptul de implicaţie. 6 puncte Demonstraţie indirectă prin excludere. Menţionaţi două proprietăţi ale argumentelor nedeductive. este falsă. Menţionaţi două tipuri de demonstraţie în funcţie de procedeul utilizat 6 puncte Demonstraţie intuitivă. Numiţi cele două premise din structura unui silogism 6 puncte Premisa majoră. 6 puncte a) Caracterul amplificator al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută b) Caracterul probabil al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută. dacă cel puţin una din propoziţii este adevărată. Demonstraţie formalizată Definiţi conceptul de echivalenţă. Raţionamente inductive. 4 puncte Disjuncţia neexclusivă este falsă dacă şi numai dacă ambele propoziţii sunt false şi adevărată. Enumeraţi două tipuri de raţionament după direcţia procesului de inferenţă între general şi particular. În celelalte cazuri este adevărată. Enumeraţi două tipuri de demonstraţie indirectă. Definiţi conceptul de disjuncţie neexclusivă. 6 puncte Raţionamente deductive.Numiţi cei doi termeni extremi din structura unui silogism 6 puncte Termenul minor (subiectul concluziei). Demonstraţie indirectă prin absurd Definiţi conceptul de lege logică. Premisa minoră. dacă propoziţiile au valori de adevăr diferite.

6 puncte inducţie prin simplă enumerare. “în concluzie” etc. Demonstraţia argumentelor este independentă de demonstrarea tezei. Definiţi conceptul de formulă inconsistentă. 4 puncte Inferenţa deductivă este acea inerenţă în care.Definiţi conceptul de formulă contingentă. 6 puncte Reducerea la contradicţie. este derivată o concluzie care este la fel de generală sau mai puţin generală decât premisele din care a fost obţinută. 4 puncte Formula inconsistentă este acea formulă din logica propoziţiilor compuse care este falsă pentru orice combinaţie de valori de adevăr ale variabilelor propoziţionale. Enumeraţi două reguli de corectitudine a demonstraţiei referitoare la teza de demonstrat. Enumeraţi trei indicatori logici ai argumentării. 6 puncte Argumentele demonstraţiei trebuie să fie adevărate. “dacă”. Enumeraţi două reguli ale corectitudinii demonstraţiei referitoare la fundamentul acesteia. 4 puncte Inferenţa imediată este acea inferenţă cu propoziţii categorice în care concluzia este derivată dintr-o singură premisă. 4 puncte Inferenţa inductivă este acea inferenţă în care concluzia este mai generală decât premisele din care a fost obţinută. 4 puncte Formula contingentă este acea formulă din logica propoziţiilor compuse care este adevărată pentru anumite combinaţii de valori de adevăr şi falsă pentru alte combinaţii de valori de adevăr ale variabilelor propoziţionale. inducţia ştiinţifică. Enumeraţi două tipuri de demonstraţie în funcţie de întemeierea directă sau indirectă pe experienţă. 4 puncte Inferenţa mediată este acea inferenţă în care concluzia este derivată din mai mult de o premisă. Reducerea la autocontradicţie Definiţi conceptul de inferenţă imediată. Menţionaţi două tipuri de inducţie incompletă. Enumeraţi două tipuri de demonstraţie prin reducere la absurd. dintr-un număr de premise. 4 . 6 puncte a) Teza de demonstrat trebuie să fie clar şi precis formulată b) Teza de demonstrat trebuie să rămână aceeaşi pe tot parcursul demonstraţiei Definiţi conceptul de inferenţă inductivă. “pentru că”. 6 puncte Oricare dintre: “întrucât”. Definiţi conceptul de inferenţă mediată.”prin urmare”. Definiţi conceptul de inferenţă deductivă. Demonstraţii inductive. Reducerea la fals. 6 puncte Demonstraţii deductive.

6 puncte Teza de demonstrat trebuie să fie clar şi precis formulată. echivalenţă După valoarea de adevăr. 4 puncte Inducţia completă este aceea în care sunt examinate toate cazurile particulare posibile din care se va infera concluzia. “întrucât”. “dacă” etc. expresii inconsistente.” rezultă că”. 4 puncte Inferenţa validă este acel tip de inferenţă în care concluzia decurge cu necesitate din premise.pentru indicatori de premise. “pentru că”. mai generală decât premisele.Definiţi conceptul de inferenţă validă. Una din premise este o disjuncţie. – pentru indicatori de concluzie. 6 puncte După operatorul principal. pot fi: negaţie. “prin urmare” etc. iar cealaltă este reprezentată de unul din termenii disjuncţiei respective. Una dintre premise este o implicaţie. Definiţi conceptul de inducţie completă. 6 puncte Definiţia. 4 puncte Inferenţa ipotetică este acel tip de inferenţă alcătuită din două premise şi o concluzie. Numiţi două operaţii logice cu termeni. disjuncţie. 6 p Oricare dintre: ““atunci”. pot fi: legi logice. iar concluzia reia informaţiile enunţate în premise. – pentru indicatori de premise. Concluzia este reprezentată de celălalt termen al implicaţiei. Premisele inducţiei complete se referă la o clasă cu un număr finit de elemente. expresii contingente. Concluzia este reprezentată de celălalt termen al disjuncţiei. De aceea inducţia completă are o valoare de cunoaştere redusă . întrucât premisele formează un temei suficient pentru susţinera acesteia. “penrtu că”. astfel încât poate fi examinat fiecare. Oricare dintre: “deoarece”. dintre care unul de premisă şi unul de concluzie. Argumentele demonstraţiei trebuie să fie adevărate. Enumeraţi trei tipuri de propoziţii compuse. Clasificarea Definiţi conceptul de inferenţă disjunctivă.dacă inferenţa este validă. dintre care una să se refere la teza de demonstrat. 4 puncte Inferenţa disjunctivă este acea inferenţă alcătuită din două premise şi o concluzie. 5 . “dacă” . Oricare dintre: “atunci”. 4 puncte Inferenţa este nevalidă atunci când din premise adevărate se derivă o concluzie falsă. Definiţi conceptul de inferenţă nevalidă. aşadar”. iar cealaltă este reprezentată de unul din termenii implicaţiei respective.6 p Oricare dintre: “deoarece”. Enumeraţi două reguli ale demonstraţiei. Enumeraţi doi indicatori logici. Definiţi conceptul de inferenţă ipotetică. dintre care doi de concluzie şi unul de premisă. conjuncţie. “rezultă că”. iar cealaltă la fundamentul demonstraţiei. Din premise adevărate se obţine o concluzie adevărată. “aşadar” etc – pentru indicatori de concluzie. Enumeraţi trei indicatori logici.

6 . 6 puncte Caracterul amplificator al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută. 4 puncte Inducţia incompletă este acea inferenţă în care sunt examinate doar o parte din cazurile posibile. 4 puncte Inferenţa inductivă slabă este aceea în care premisele sunt adevărate şi concluzia are o mică probabilitate să fie adevărată. clasele. Numiţi cele trei elemente din structura unei clasificări. 4 puncte Inferenţa inductivă tare este aceea în care premisele sunt adevărate. 4 puncte Teza de demonstrat este o propoziţie concretă pe care o propunem şi pe care urmează să o argumentăm. Enumeraţi două tipuri de argumente deductive. din care se derivă o concluzie cu un grad mai mare de generalitate. Definiţi conceptul de inferenţă inductivă tare. Este numită şi inducţie amplificatoare. relaţia de definire. Menţionaţi cele două elemente din structura unui raţionament. 6 puncte Argumente deductive imediate şi mediate. 4 puncte Procesul de demonstrare este raţionamentul sau ansamblul de raţionamente prin care deducem teza din premise Enumeraţi două proprietăţi ale raţionamentelor nedeductive. Definiţi conceptul de inferenţă inductivă slabă. Numiţi cele trei elemente din structura unei definiţii. 6 puncte Definit. concluzia. 6 puncte Obiectul clasificării. 6 puncte Premise şi concluzie. 4 puncte Demonstraţia este procesul logic prin care o propoziţie dată este conchisă numai din propoziţii adevărate. Menţionaţi ordinea standard a propoziţiilor care compun un silogism. Precizaţi cele două elemente ale unui termen care se află într-un raport de dualitate. 6 puncte Premisa majoră. Definiţi conceptul de demonstraţie.Definiţi conceptul de inducţie incompletă. definitor. Extensiunea şi intensiunea Definiţi conceptul de fundament al demonstraţiei. premisa minoră. criteriul de clasificare Definiţi conceptul de teză de demonstrat. iar concluzia are mare probabilitate să fie adevărată. Definiţi conceptul de proces de demonstrare. 4 puncte Fundamentul demonstraţiei este un ansamblu de premise din care urmează să conchidem teza.

4 puncte 7 . Menţionaţi două caracteristici ale inducţiei complete. fie deducţia prin intermediul căreia din premise se derivă o concluzie. Enumeraţi două reguli ale corectitudinii în demonstraţie 6 puncte Teza de demonstrat trebuie să fie clar şi precis formulată. Teza de demonstrat este cel puţin o propoziţie probabilă. 6 puncte Definirea şi clasificarea Definiţi conceptul de demonstraţie formalizată. 4 puncte Demonstraţia deductivă este acel tip de demonstraţie în desfăşurarea căreia nu intervin direct date de experienţă. Enumeraţi două proprietăţi ale raţionamentelor nedeductive 6 puncte Caracterul amplificator al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută. ci se apelează la intuiţie care nu e un criteriu sigur.P). Precizaţi două caracteristici ale inducţiei incomplete. Caracterul probabil al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută. 6 puncte Se aplică pe o clasă finită de obiecte. Definiţi conceptul de demonstraţie directă. Definiţi conceptul de demonstraţie. 6 puncte Caracterul amplificator al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută. şi nu face apel la anumite reguli. Fiecare obiect poate fi examinat individual Definiţi conceptul de demonstraţie deductivă. Definiţi conceptul de demonstraţie inductivă. 4 puncte Demonstraţia inductivă este acel tip de demonstraţie în desfăşurarea căreia intervin direct date din experienţă.Se poate stabili adevărul concluziei în funcţie de valoarea de adevăr a premiselor. 4 puncte Silogismul este un argument în care din două premise (propoziţii categorice) care au un termen comun (M) se deduce drept concluzie o propoziţie care uneşte ceilalţi doi termeni. 4 puncte Demonstraţia intuitivă este acel tip de demonstraţie care se bazează pe relaţiile dintre termeni şi propoziţii. adică termenii necomuni din premise (S. Caracterul probabil al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută. Precizaţi două operaţii logice cu termeni. 4 puncte Demonstraţia formalizată (axiomatizată) este acel tip de demonstraţie care se bazează pe simboluri şi reguli de operare cu aceste simboluri. 6 puncte Concluzia este mai generală decât premisele. Definiţi conceptul de silogism. Precizaţi două caracteristici ale argumentelor deductive. pe raţionamente eliptice. 4 puncte Demonstraţia directă este fie inducţia completă.Definiţi conceptul de demonstraţie intuitivă.

6 puncte Temeiul. 4 puncte Evaluarea argumentelor are în vedere stabilirea corectitudinii logice a argumentelor. adică termenul minor şi predicatul concluziei. 6 puncte Definit. indicatorii argumentării Definiţi conceptul de inducţie prin simplă enumerare. Precizaţi cei doi termeni extremi din structura unui silogism. 6 puncte Subiectul concluziei.deductiv in care. 4 puncte Inducţia ştiiţifică este o inducţie bazată pe reguli bine determinate. definitor. 4 puncte Inducţia prin simplă enumerare este cea mai simplă formă de inducţie în care prin simpla trecere în revistă a unui număr cât mai mare de cazuri. 6 puncte Demonstraţie deductivă. iar în concluzie se afirmă consecventul. relaţia de definire Definiţi conceptul de evaluare a argumentelor. se inferează concluzia. dintre care una să se refere la teza de demonstrat. Argumentele demonstraţiei trebuie să fie adevărate. Enumeraţi două reguli ale demonstraţiei.inferenţa de acest fel are următoarea schemă logică: p→q p _______ q Enumeraţi cele trei elemente pe care le presupune orice argumentare. 4 puncte 8 . prin premise. a experimentului ştiinţific şi a unor metode speciale de cercetare inductivă (numite şi metode cauzale). Definiţi conceptul de inducţie ştiinţifică. Enumeraţi două tipuri de demonstraţie. In urma diferitelor metode de evaluare se va stabili validitatea sau nevaliditatea argumentelor.Demonstraţia este procesul logic prin care o propoziţie dată este conchisă numai din propoziţii adevărate. din care niciunul nu contrazice rezultatul. Definiţi conceptul de validitate. Enumeraţi cele trei elemente componente din structura oricărei definiţii. teza. 6 puncte Teza de demonstrat trebuie să fie clar şi precis formulată. se afirmă antecedentul. Demonstraţie inductivă. adică termenul major. iar cealaltă la fundamentul demonstraţiei. Definiţi conceptul de modus ponendo-ponens 4 puncte Modus ponendo – ponens este un argument ipotetico. pe utilizarea observaţiei riguros organizate.

Pe această bază. se afirmă apoi. concluzia decurge în mod necesar din premise (premisele formează un temei suficient pentru susţinerea concluziei). Premisele afirmă prezenţa acestei proprietăţi pentru fiecare din elementele clasei. Poate fi obţinută o concluzie adevărată din premise adevărate. b)-valide sau nevalide Definiţi conceptul de inducţie completă. Validitatea nu depinde de valoarea de adevăr a premiselor şi concluziei. în clase (din ce în ce mai generale) Enumeraţi două tipuri de argumente deductive.imediate sau mediate. dintre care una să se refere la teza de demonstrat. sau poate fi obţinută o concluzie falsă în urma unui raţionament valid. Enumeraţi două reguli ale demonstraţiei. iar cealaltă la fundamentul demonstraţiei. Enumeraţi două tipuri de erori în construirea argumentelor cu propoziţii compuse Eroarea afirmării consecventului: p→q q ____ 9 . 4 puncte Argumentarea este o construcţie raţională formată din propoziţii numite argumente. 4 puncte Clasificarea este operaţia logică prin care noţiunile (obiectele) sunt grupate. 6 puncte Reguli referitoare la teza de demonstrat: Teza de dmonstrat trebuie să fie clar şi precis formulată. Demonstraţia trebuie să fie corectă. Pe baza acestei relaţii. că proprietatea respectivă caracterizează întreaga clasă de elemente. 6 puncte Agumentele deductive pot fi: a). în urma unui raţionament nevalid. Teza de demonstrat este cel puţin o propoziţie probabilă. după diferite criterii. Teza de demonstrat trebuie să rămână aceeaşi pe tot parcursul demonstraţiei Reguli referitoare la fundamentul demonstraţiei: Argumentele demonstraţiei trbuie să fie adevărate. Se analizează toate elementele clasei respective şi se constată că fiecare prezintă o anumită proprietate. Demonstraţia argumentelor este independentă de demonstrarea tezei. 6 puncte Agumentele deductive cu propoziţii categorice pot fi: imediate (conversiunea sau obversiunea) sau mediate (silogismul). 4 puncte Inducţia completă este o inferenţă inductivă în care premisele şi concluzia se referă la o clasă cu un număr finit de elemente. Definiţi conceptul de argumentare. Definiţi conceptul de clasificare. dacă se porneşte de la premise false. b) Condiţia materială reprezentată de adevărul prmiselor. Astfel. ci de alcătuirea inferenţei şi de respectarea legilor de raţionare. Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive cu propoziţii categorice. în mod cu totul întâmplător. o concluzie sigur adevărată se poate obţine numai dacă se respectă concomitent două condiţii: a) Condiţia formală (logică) reprezentată de validitatea raţionamentului. premise sau temeiuri pe baza cărora se demonstrează sau se susţine o teză sau concluzie printr-un demers logic. în concluzie.Validitatea reprezintă o relaţie necesară între premisele şi concluzia unei inferenţe.

numite premise se obţine o nouă propoziţie. Definiţi conceptul de silogism. Enumeraţi două tipuri de indicatori ai argumentării. Enumeraţi două tipuri de propoziţii logice.P Eroarea negării antecedentului: p→q ~p _____ ~q Eroarea afirmării disjunctului: pVq p -----~q Definiţi conceptul de demonstraţie. 4 puncte Termenul reprezintă o noţiune împreună cu numele acesteia 10 . 6 puncte Conversiunea şi obversiunea. Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive imediate. 4 puncte Inferenţa este forma logică în cadrul căreia. 4 puncte Demonstraţia este procesul logic prin care o propoziţie este sustinută numai pe baza unor propoziţii adevărate. Definiţi conceptul de inferenţă. Definiţi conceptul de definire. 6 puncte Indicatori de premise şi indicatori de concluzie Definiţi conceptul de termen. pe baza unor propoziţii. Enumeraţi două tipuri de raţionamente inductive. 4 puncte Silogismul este inferenţa mediată în cadrul căreia concluzia se deduce pe baza a două premise care au un termen comun . 4 puncte Definirea termenilor este operaţia prin care se precizează sfera sau conţinutul unei noţiuni sau aria de aplicabilitate a unui nume. 6 puncte Inducţia completă şi inducţia incompletă sau amplificatoare. numită concluzie. 6 puncte Propoziţii categorice şi propoziţii compuse.

4 puncte Premisa este o propoziţie pe baza căreia într-un raţionament se întemeiază concluzia 11 . 4 puncte inferenţă deductivă este mediată atunci când concluzia este derivată din mai mult de o premisă. 6 puncte Formule valide. 4 puncte Raţionamentul inductiv sau nedeductiv este raţionamentul în care concluzia este mai generală decât premisele din care a fost obţinută şi. Enumeraţi două tipuri de formule cu propoziţii compuse în funcţie de rezultatul calculului logic. Definiţi conceptul de demonstraţie formalizată. în logică. probabilă. 6 puncte Extensiunea şi intensiunea. 3. Definiţi conceptul de clasificare. 6 puncte Inferenţe ipotetico-deductive sau inferenţe disjunctiv-deductive sau dileme. după diferite criterii în clase sau categorii din ce în ce mai generale.componenta cognitivă: noţiunea.componenta ontologică: mulţimea de obiecte. conjuncţie. Enumeraţi cele trei componente ale termenului. sau inconsistente Definiţi conceptul de premisă. totuşi. 6 puncte componentele termenului sunt: 1. Precizaţi două tipuri de propoziţii. 6 puncte Operatorii propoziţionali pot fi oricare dintre: negaţie. 4 puncte Demonstraţia formalizată este o construcţie formală în care se are în vedere sistemul de simboluri şi regulile de operare cu aceste simboluri. Definiţi conceptul de inferenţă deductivă mediată. Definiţi conceptul de intensiune. sau contingente.Enumeraţi două tipuri de operatori propoziţionali. 2. Definiţi conceptul de raţionament inductiv. implicaţie. concluzia . Enumeraţi cele două elemente corelative din structura unui termen. echivalenţă. chiar dacă premisele sunt adevărate.componenta lingvistică: cuvântul sau grupul de cuvinte. 4 puncte Clasificarea este operaţia logică prin care noţiunile (obiectele) sunt ordonate şi grupate. 4 puncte Intensiunea unui termen reprezintă totalitatea proprietăţilor ce caracterizează elementele care alcătuiesc extensiunea. rămâne. 6 puncte Propoziţii categorice şi propoziţii compuse. Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive cu propoziţii compuse.

concluzie Definiţi conceptul de definitor. Definiţi conceptul de extensiune. implicaţia este adevărată. Enumeraţi două elemente din structura silogismului.Enumeraţi două tipuri de elemente structurale ale argumentării 6 puncte Teza şi temeiurile Definiţi conceptul de concluzie. 6 puncte Definiţia şi clasificarea Definiţi conceptul de inferenţă nedeductivă. 6 puncte Premisă majoră. Demonstraţia trebuie să fie corectă. numită consecvent. 6 p Inferenţe valide şi inferenţe nevalide Definiţi conceptul de tautologie. 6 puncte Definitul. propoziţia sau inferenţa Definiţi conceptul de implicaţie. Enumeraţi două tipuri de operaţii logice cu termeni. definitorul. 6 puncte Argumentele demonstraţiei trebuie să fie adevărate. Enumeraţi două tipuri de forme logice. 4 puncte Implicaţia este operaţia logică prin care o propoziţie numită antecedent precede şi determină o altă propoziţie. chiar dacă premisele sunt adevărate. concluzia nu poate fi decât probabilă. 4 puncte Inferenţa deductivă este inferenţa în care concluzia este mai generală sau are acelaşi grad de generalitate cu premisele. în logică. Enumeraţi două reguli ale corectitudinii demonstraţiei referitoare la fundamental acesteia. prin urmare. premisă minoră. Enumeraţi două elemente structurale ale definiţiei. 4 puncte Tautologia reprezintă o expresie cu propoziţii compuse universl adevărate indiferent de valoarea de adevăr a variabilelor propoziţionale. este propoziţia care se întemeiază pe anumite premise. 6 puncte Termenul. 4 puncte 12 . 4 puncte Inferenţa nedeductivă este acea inferenţă în care concluzia este mai generală decât premisele şi. În rest. relaţia de definire Definiţi conceptul de inferenţă deductivă. 4 puncte Concluzia este propoziţia ce rezultă într-o inferenţă pe baza premiselor. 4 puncte Extensiunea termenului reprezintă totalitatea elementelor care se caracterizează prin proprietaţile ce alcătuiesc intensiunea termenului. Demonstraţia argumentelor este independentă de demonstrarea tezei. Implicaţia este falsă numai atunci când antecedantul este adevărat şi consecventul fals. Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive după criteriul corectitudinii logice.

În cadrul inferenţei valide. sau aria de aplicabilitate a uniui nume). 4 puncte Raţionamentul este forma logică în cadrul căreia pe baza unor propoziţii cunoscute. de aceea. pe baza analizei unui număr oarecare de elemnte ale unei clase infinite. 4 puncte Premisa minoră este premisa care conţine termenul minor al unui silogism. 6 puncte a) Inducţia incompletă este un raţionament ipotetic deoarece. 6 puncte Inducţie completă. în funcţie de numărul de raţionamente conţinute. clasele şi criteriul de clasificare Definiţi conceptul de inferenţă deductivă validă. Definiţi conceptul de premisă minoră. 6 puncte a) Concluzia are un caracter amplificator în raport cu premisele din care a fost obţinută. elemente ale extensiunii. Enumeraţi două tipuri de argumente inductive. Enumeraţi două caracteristici ale inducţiei incomplete. o concluzie adevărată. 6 puncte Negaţie. din premise adevărate se obţine în mod necesar şi sigur. deoarece premisele constituie un temei suficient pentru derivarea concluziei. Una dintre premise este o implicaţie. echivalenţă Definiţi conceptul de propoziţie categorică. se obţine o nouă proproziţie. Enumeraţi două elemente din structura clasificării. conjuncţie.Definitorul sau „definiens” reprezintă acea componentă a unei definiţii care arată ce se spune despre definit (conţine note caracteristice din intensiune.. b) În inducţia incompletă premisele nu reprezintă un temei suficient pentru concluzie şi. iar cealaltă premisă este reprezentată de unul din termenii implicaţiei respective. implicaţie. şi inducţie incompletă (amplificatoare) 13 . 4 puncte Inferenţa deductivă validă este inferenţa în care concluzia decurge în mod necesar din premise. se enunţă o concluzie referitoare la întreaga clasă. Concluzia este celălalt termen al implicaţiei. numită concluzie. 4 puncte Un raţionament ipotetic este un raţionament cu propoziţii compuse alcătuit din două premise şi o concluzie. Enumeraţi două proprietăţi ale argumentelor inductive . Enumeraţi două tipuri de argumentare. 4 puncte Propoziţia categorică este cea mai simplă propoziţie ce reflectă un singur aspect al unui raport dintre doi termeni. disjuncţie. concluzia nu poate fi decât cel mult probabilă. b) Caracterul probabil al concluziei este determinat de faptul că premisele nu reprezintă un temei suficient pentru aceasta. Definiţi conceptul de raţionament. 6 puncte Silogism şi polisilogism Definiţi conceptul de raţionament ipotetic. Enumeraţi două tipuri de conectori logici. numite premise. 6 puncte Elementele clasificării.

6 puncte Teza de demonstrat (demonstrandum). Principalii operatori propoziţionali sunt: negaţia. conjuncţia. Enumeraţi două elemente din structura unei demonstraţii. 6 puncte Raţionamente deductive şi nedeductive Definiţi conceptul de modus ponendo-ponens . . Enumeraţi două reguli ale demonstraţiei. 4 puncte 14 . 4 puncte Demonstraţia directă reprezintă orice tip de demonstraţie. Procesul de demonstrare Definiţi conceptul de demonstraţie directă. disjuncţia. concluzia derivându-se în mod direct (imediat) din premisă prin reformularea acesteia.Definiţi conceptul de operator propoziţional. Una dintre premise este alcătuită dintr-o disjuncţie. Fundamentul demonstraţiei (principia demonstrandi) . Definiţi conceptul de raţionament disjunctiv. Teza de demonstrat este cel puţin o propoziţie probabilă. în raport cu teza de demonstrate 6 puncte Teza de demonstrat trebuie să fie clar şi precis formulată. Definiţi conceptul de indicator de argumentare. prin care se trece de la premise la concluzie în mod obişnuit Enumeraţi două tipuri de inferenţe inductive. Teza de demonstrat trebuie să rămână aceeaşi pe tot parcursul demonstraţiei. Definiţi conceptul de inferenţă deductivă imediată. inducţie completă. 4 puncte Inferenţele imediate sunt inferenţe cu propoziţii categorice alcătuite doar dintr-o singură premisă şi o concluzie. 6 puncte Demonstraţii deductive şi inductive. Enumeraţi două tipuri de demonstraţii. după numărul cazurilor examinate 6 p Inductia completă şi inducţia incompletă sau amplificatoare. silogism sau raţionament cu propoziţii compuse. Concluzia este reprezentată de celălalt termen al disjuncţiei. 4 puncte Operatorii propoziţionali sau constantele logice sunt operaţii ce se aplică la valoarea de adevăr a variabilelor propoziţionale. 4 puncte Raţionamentul disjunctiv este raţionamentul cu propoziţii compuse alcătuit din două premise şi o concluzie. implicaţia şi echivalenţa. Definiţi conceptul de formulă contingentă. iar cealaltă este reprezentată de unul din termenii disjuncţiei respective. în funcţie de modul în care se sprijină pe experienţă. 4 puncte Indicatorii de argumentare reprezintă cuvinte sau expresii specifice care introduc premisele sau concluzia unui raţionament sau inferenţe Enumeraţi două tipuri de raţionamente după direcţia procesului de inferenţă. 4 puncte Formula contingentă este o formulă care poate fi adevărată sau falsă în funcţie de valoarea de adevăr a variabilelor propoziţionale Enumeraţi două tipuri de demonstraţii deductive 6 puncte Demonstraţie directă şi demonstraţie indirectă.

Enumeraţi două tipuri de demonstraţie indirectă. Demonstraţia trebuie să fie corectă. 6 puncte Demonstraţie prin excludere. cu propoziţii compuse. Definiţi conceptul de modus tollendo-tollens . 4 puncte Conceptul de „modus tollendo tollens” desemnează un tip de inferenţă ipotetico-categorică. Deci. demonstraţie apagogocă. ci probabilă Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive mediate cu propoziţii compuse 6 puncte Inferenţe ipotetico-categorice inferenţe disjunctiv-categorice. termen minor şi termen mediu. Definiţi conceptul de formulă inconsistentă. Definiţi conceptul de premisă majoră. Schema acestei inferenţe se prezintă astfel: p→q p -----q Enumeraţi două tipuri de termeni din structura silogismului 6 puncte Termen major. Aceasta are ca premise o implicţie şi antecedentul acesteia afirmat. Argumentele demonstraţiei trebuie să fie adevărate. Una dintre premise este o implicaţie. 4 puncte Premisa majoră a unui silogism este premisa care conţine termenul major (predicatul concluziei). iar cealaltă premisa este 15 . alcătuită din două premise şi o concluzie. demonstraţie prin omposibil.„Modus ponendo-ponens” este denumirea unei inferenţe ipotetico-categorice valide. Definiţi conceptul de argument nedeductiv slab. afirmat deasemenea. iar drept concluzie consecventul implicaţiei. în raport cu fundamentul demonstraţiei. 4 puncte Argumentul nedeductiv este un argument în care deşi se porneşte de la premise adevărate se ajunge la o concluzie cu un grad foarte scăzut de probabilitate. Demonstraţia argumentelor este independentă de demonstrarea tezei. demonstraţie prin absurd. Definiţi conceptul de termen major. Enumeraţi două reguli ale demonstraţiei. Enumeraţi cele două elemente din structura unei argumentări 6 puncte Teza de demonstrat sau concluzia şi temeiurile sau prmisele. 4 puncte Termenul major este acel termen care joacă rol de predicat în concluzia unui silogism. 4 puncte O formulă inconsistentă este o formulă cu propoziţii compuse universal falsă indiferent de valorile de adevăr ale variabilelor propoziţionale. concluzia nu poate fi adevărată.

în funcţie de procedeul utilizat. Definiţi conceptul de „definiens”. Concluzia este reprezentată de antecedentul implicaţiei. Definiţi conceptul de termen minor. Conceptul de „modus ponendo-tollens” desemnează un raţionament cu propoziţii compuse disjunctivo-categoric. Definiţi conceptul de modus ponendo-tollens. Enumeraţi două tipuri de argumente deductive disjunctive. 6 puncte Modus ponendo-tollens şi modus tollendo-ponens. 6 puncte Demonstraţie intuitivă şi demonstraţie formalizată. Schema de inferenţă a acestui raţionament este următoarea: pWq p -------~q Enumeraţi două tipuri de premise din structura silogismului.reprezentată de consecventul implicaţiei negat. Enumeraţi două tipuri de argumente nedeductive. 6 puncte Premisă majoră şi premisă minoră. 6 puncte Modus ponendo ponens . Concluzia raţionamentului este celălalt termen al disjuncţiei însoţit de negaţie. termen care se regăseşte într-una dintre premise. cu două premise. după gradul de probabilitate al concluziei. tot însoţit de negaţie : p→q ~q -------~p Enumeraţi două tipuri de demonstraţii. Enumeraţi două tipuri de argumente deductive ipotetice. Modus tollendo tollens Definiţi conceptul de termen mediu. numită premisă minoră. cu două premise. 4 puncte Termenul mediu este termenul comun celor două premise ale unui silogism. 16 . 4 puncte Conceptul de „definiens” reprezintă o componentă a unei definiţii care arată ceea ce se spune despre definit. 4 puncte Termenul minor reprezintă subiectul concluziei unui silogism. 4 puncte 1. Premisele acestui raţionament sunt reprezentate de o disjuncţie şi unul din termenii acesteia. 6 puncte Argumente tari şi argumente slabe.

după felul premiselor 6 puncte Inferenţe ipotetico-categorice şi inferenţe disjunctivo-categorice Definiţi conceptul de argument nedeductiv tare. Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive. 4 puncte „Modus tollendo ponens” reprezintă un tip de inferenţă cu propoziţii compuse.Definiţi conceptul de lege logică. după numărul premiselor din care se obţine concluzia. disjunctivo-categorică. indiferent de valoarea de adevăr a variabilelor propoziţionale. Schema de inferenţă a acestui raţionament se prezintă astfel: pWq pVq ~p -------q sau ~p ---------q Enumeraţi două deosebiri între inducţia completă şi cea incompleta 6 puncte 17 . În cadrul acesteia. Enumeraţi două tipuri de inferenţe mediate. 6 puncte Inferenţe deductive mediate sau imediate. Definiţi conceptul de modus tollendo-ponens. Definiţi conceptul de teză. iar cealaltă este unul din termenii disjuncţiei respective însoţit de negaţie. 6p Argumentarea este o relaţie între două persoane dintre care una argumentează (locutor) şi cealaltă este persoana pentru care se argumentează (interlocutor). Definiţi conceptul de echivalenţă. propoziţia care se susţine sau se respinge. 4 puncte Echivalenţa este o operaţie cu propoziţii compuse care este adevărată numai dacă ambele propoziţii au aceeaşi valoare de adevăr şi este falsă numai dacă ambele propoziţii au valori de adevăr diferite. 4 puncte Teza (concluzia) este propoziţia care rezultă pe baza temeiurilor (premiselor) unui argument (raţionament). una dintre premise este alcătuită dintr-o disjuncţie. Mai este numită tautologie sau expresie validă. Enumeraţi două tipuri de elemente prin care argumentarea este înţeleasă ca relaţie. Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive. Concluzia este reprezentată de afirmarea celuilalt termen al disjuncţiei. 6 puncte Inferenţe imediate şi inferenţe mediate. 4 puncte Argumentul nedeductiv tare este un argument nedeductiv în care din premise adevărate se obţine o concluzie cu o mare probabilitate de a fi adevărată. inferenţe valide sau nevalide. 4 puncte Conceptul de lege logică desemnează o expresie cu propoziţii compuse universal adevărată.

are o valoare cognitivă mare. în vreme ce inducţia incompletă. Apoi concluzia afirmă că proprieteatea respectivă caracterizează întreaga clasă .o teză sau concluzie care se combate sau se respinge. În acest caz. 6 puncte contraargumentarea conţine: 1. d. c. Inducţia completă are o valoare destul de redusă în cunoaştere întrucât concluzia nu face altceva decât să repete informaţia enunţată în premise. Concluzia inducţiei complete este o propoziţie sigur adevărată. Inducţia incompletă (amplificatoare) se aplică unei clase cu un număr infinit de elemente.Premisele inducţiei complete enunţă prezenţa unei proprietăţi pentru fiecare din obiectele unei clase cu un număr mic sau finit de obiecte. există o clasă de obiecte care are un număr finit de elemente fiecare element al clasei poate să fie examinat individual fiecare elment al clasei are o anumită proprietate se conchide că întreaga clasă de obiecte are respectiva proprietate Definiţi conceptul de inducţie incompletă. Definiţi conceptul de termen mediu. cel mult. 4 puncte Propoziţia categorică este cea mai simplă propoziţie care exprimă un singur aspect al raporturilor dintre termeni. enunţă o concluzie referitoare la întreaga clasă. 4 puncte Inducţia incompletă sau amplificatoare este acel tip de inducţie care. Enumeraţi două condiţii de raţionare ale inducţiei complete. 6 puncte Argumentele nedeductive pot fi: -analogia sau inducţia -argumente tari sau argumente slabe. 2. fiind principala modalitate de progres în ştiinţele experimentale. Enumeraţi două tipuri de argumente nedeductive. Definiţi conceptul de propoziţie categorică. Enumeraţi două elemente din structura unei contraargumentări. probabilă. pe baza analizei unui număr finit de elemente ale unei clase formate dintr-un număr infinit de elemente. 4 puncte Termenul mediu este termenul comun celor două premise ale unui silogism. temeiurile care se aduc în defavoarea tezei iniţiale. formulânduse o nouă teză. 18 . b. întrucât premisele nu formează un temei suficient pentru susţinerea acesteia. 6 puncte Condiţiile de raţionare ale inducţiei complete sunt: a. în vreme ce concluzia inducţiei incomplete nu poate fi decât. deşi conduce la concluzii cel mult probabile. Premisele enunţă prezenţa unei proprietăţi pentru un număr oarecare de elemente ale clasei respective şi concluzia conchide cu privire la faptul că proprietatea respectivă careacterizează întreaga clasă infinită de obiecte. concluzia este cel mult probabilă. ceea ce permite examinarea fiecăruia în parte. formulându-se noi temeiuri pentru a susţine o nouă teză.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful