Suflete tari

De Camil Petrescu
Drama este o specie a genului dramatic în proză sau versuri, în care se prezintă personaje puternice, cunoscând conflicte interioare şi aflate în opoziţie cu forţe superioare lor, care tind să le distrugă. Acestea (dramele) pot fi istorice (B.S.Delavrancea – „Apus de soare”, R.P.Hasdeu – „Răzvan şi vidra”), psihologice (Camil Petrescu – „Suflete tari”, „Jocul ielelor”) sau sociale. Drama "Suflete tari" de Camil Petrescu a avut premiera in anul 1922, dar a fost publicata abia in 1925.

Semnificatia titlului
Titlul piese de teatru, „Suflete tari”, este o metaforă care se referă la cele trei personaje din Utopia, Andrei, Ioana şi Matei. Fiecare personaj îşi urmăreşte idealul cu perseverenţă şi este gata să facă orice sacrificiu pentru a-l atinge. Metafora desemnează puterea morală a personajelor, tăria de caracter a acestora şi orgoliul omului superior pentru care nu există abatere de la ideal.

Tema dramei
Tema o constituie drama de constiinta a personajului principal, izvorata dintr-un conflict complex si puternic in planul ideilor absolute, pe care, dintrun orgoliu nemasurat, eroul se incapataneaza sa le aplice in realitatea concreta cu care sunt incompatibile. Destinul nefericit al personajului este determinat de luciditatea prin care-si asuma esecurile, de opacitatea fata de orice solutie reala, de refuzul de a abandona lumea ideilor pure, de obstinatia de a aplica in societatea concreta iubirea absoluta, ce se dovedeste imposibila la nivelul unor clase sociale antagonice.

Constructia discursului dramatic
Textul dramatic este structurat in 3 acte impartite la randul lor in scene,acesta fiind construit sub forma schimbului de repliciintre personaje.Modul principal de expunere este dialogul , iar autorul isi face simtita prezenta prin intermediul indicatiilor scenice.

Matei Boiu-Dorcani. cu fiica unui profesor universitar. acuzator. in aceasta confruntare. Scena este surprinsa de Ioana. Conlictul secundar este reprezentat de marturisirea iubirii fata de Ioana tatalui acesteia. In actul al II-lea. in care Andrei o saruta pe Elena. sufocat de distanta sociala si de gandul ca s-a ratat. Confruntarea celor doi se incheie cu victoria lui Andrei care castiga iubirea si pretuirea Ioanei. care se arata implacabila fata de Andrei. Pentru a-si dovedi nevinovatia.Precizarea conflictelor Primul conflict apare chiar din prologul piesei. Andrei se dueleaza cu printul Bazil Serban din cauza unui incident minor petrecut la teatru. Pietraru ranindu-l grav pe print. propunandu-i sa se intoarca impreuna in locurile natale. incearca sa-l readuca la realitate. bibliotecar de sase ani in casa aristocratului Matei BoiuDorcani. in finalul actului I. aristocratul este cel invins. Andrei . In actul al III-lea. pentru a-i tine de urat lui Matei. Andrei infrunta jignirile lui Matei Boiu-Dorcani. Actul I prezinta realitatea: el este cel care o iubeste fara a indrazni sa-i marturiseasca. care il crede un simplu vanator de zestre. devenind violent. sa spulbere iluzia in care eroul traieste de sase ani. se imagineaza admirat si iubit de fiica acestuia. Ioana. Prietenul sau. Astfel. un tanar de treizeci de ani. Se va confrunta insa cu prejudecatile aristocratului. Culai ii demonstreaza ca Ioana Boiu nu-l considera decat un simplu servitor. el ii marturiseste Ioanei sentimentele tainuite atata vreme. pe care nu merita sa-l ia in seama. care. Pietraru renuntase la o logodna avantajoasa. Mai mult decat atat. Andrei Pietraru isi propune o solutie extrema si promite ca se va sinucide daca pana la miezul noptii nu va reusi sa sarute mana femeii iubite. crezandu-se inselata. fata din casa. dandu-si seama ca dragostea ei pentru acesta este imposibila. cand Andrei Pietraru. isi abandonase studiile si se multumise doar cu simplul statut de bibliotecar pentru a fi in preajma femeii iubite. decide sa se retraga la mosia Dorcani. Un alt conflict secundar este scena de duiosie si recunostinta. Culai.

de sase ani. (Surazand. tanarul bibliotecar are viziunea unor figuri fantomatice. care se incheaga din vazduh. bibliotecar-secretar al batranului. fiecare dintre eroi devine un „suflet tare" capabil sa treaca peste orice obstacol pentru a si-o realiza. parca intr-o hora de iele. altii de tuberculoza. de parca ar fi vazut „jocul ielelor". relevand un curaj vecin cu nebunia. Momentele subiectului Continutul dramei ar putea fi analizat pornind tot de la cele doua metafore specifice autorului: a jocului ielelor si a patului procustian. urmarind. din Bucuresti. Pietraru se va retrage la tara. Andrei il provoaca la duel. Cea dintai apare chiar in prologul lucrarii. la Valeni. cu un calm groaznic:) Eu voi muri pentru ca am avut nenorocirea s-o cunosc pe domnisoara Ioana Boiu. Atras in apele statute ale timpului din casa mosierului. Intriga Din „discutia" acestor intrupari eterate reiese dragostea pe care Ioana Boiu (fiica boierului) i-ar purta-o lui Andrei. Intr-o zi. In acest interior aflat in afara timpului curgator. dar reuseste doar sa se raneasca. Actiunea propriu-zisa: Cel dintai „suflet tare" este Andrei Pietraru. se loveste de incrancenarea cu care tanarul isi apara himera: „E si asta o boala ca celelalte. Incercarea lui de a-l readuce pe Andrei Pietraru la viata ne-mistificata. la teatru.. . pedepsit sa ramana fixat intr-o idee si traind dureroase revelatii. dupa indicatiile de regie care descriu cadrul actiunii." Insultat. aceasta fiind absolutul intrezarit de tanar si pe care el il cauta ca un lunatic. de dragul iubirii absolute pentru inaccesibila Ioana Boiu. renuntand la cariera si la viata personala si urmarindu-si ca un halucinat idealul. tanarul Andrei Pietraru sta pe un scaun. alaturi de Elena si de Culai. Intelectual cu mari perspective in lumea universitara. parfumul tare al realitatii. de catre printul Bazil Serban (pretendent la mana Ioanei). Unii mor de cancer. acesta rupe logodna cu nepoata lui Sinesti.incearca sa se sinucida. in stilul Universitatii vechi". aducand. un fost coleg de scoala (Culai) il viziteaza.. La un moment dat. personajele traiesc intr-un plan ideal. cu ziduri groase ca de cetate. Andrei Pietraru este. in timpul stagnant al casei boierului. examinand un revolver. fiecare. in anii 1913-1914. o himera. Expozitiunea: In biblioteca vechii case a boierului Matei Boiu-Dorc. „cladire veche. In final.

pe care-1 considera un „vanator de zestre". Matei Boiu-Dorcani este si el un „suflet tare". Mangaierea sa era gandul ca Ioana s-ar putea casatori cu un print. . culta. Ca si alti eroi ai aceluiasi autor. Sosirea lui Matei in camera Ioanei ii face complici pe cei doi tineri (Andrei asteptand. in fata. iar batranul. tanarul decide ca. Discutia lor nu schimba insa esenta lucrurilor. sa-i sarute mana Ioanei sau sa se impuste. cand Ioana cere ca legatura lor sa fie normalizata. atitudinea lui dura fata de Andrei. adevarul: „Stii dumneata cine e ridicol dintre noi doi. in numele lui Bazil. cu nostalgia reinvierii clasei boieresti si cu durerea ca neamul sau (important in istoria tarii) se va stinge. Sleita sufleteste si avand relevatia meritelor lui Andrei. nepamanteana". domnisoara? Ei bine. Indus in eroare de aceasta interventie (pe care o considera izvorata din iubirea pentru el). dintr-o data. si cum alternativa iubirii absolute nu era decat moartea. Matei traise. Andrei orbeste cu batranul Matei (actul III. dumneata esti «binecrescuta. scenele 3 si 5) reprezinta ciocnirea a doua „suflete tari" care ar fi trebuit sa iasa din „patul procustian" al conventiilor sociale si sa se uneasca in absolut. Cuvintelor calde ale lui Andrei (care invoca viata sacrificata pe altarul iubirii). asa cum.Jignita in mandria ei aristocratica. din dorinta de a-si apara casta de „atingerea" claselor de jos. pana la miezul noptii. Ioana le opune o ironie rece. Confruntarea dintre cei doi (actul al II-lea. pastrand astfel locul familiei in aceasta istorie. Ioana Boiu intervine intre cei doi. infatisat ca un barbat de aproape saptezeci de ani„cu o privire absenta. de parca s-ar fi contopit cu stra-moasa Suzana Boiu: ea accepta iubirea plebeului Pietraru. Pietraru are. iar eu sunt aici adevarat ca viata insasi". manierata». Ioana devine o alta persoana. avand revelatia unui caracter pe care-1 socotea urat. altadata. pe considerentul ca un print nu se poate bate cu un „servitor". ascuns. revelatia ingustimii spirituale si afective a fiintei iubite si-i striga. dupa moartea unicului sau fiu. Peste catva timp. Suzana se maritase cu un haiduc impresionata de curajul lui. necrutatoare si superioara. chiar ea ii cere scuze lui Andrei. pleaca definitiv la mosia Dorcani. scenele 3-5). Andrei se hotaraste sa-si dezvaluie sentimentele. in aceste circumstante. Este de inteles. plecarea batranului). In punctul culminant.

. . Pentru a-i dovedi ca nu are dreptate. In versiunea finala. Andrei se impusca...Deznodamantul este insa altul: surprinzandu-1 pe Andrei in timp ce-si lua ramas-bun de la Elena.asumandu-si ultimul absolut. mai moarta decat daca n-ai fi existat niciodata ". Ioana se considera inselata. Esti moarta. tanarul nu moare insa.. ceea ce este anulat fiind sentimentul lui anterior:„Pe dumneata te-am ucis in mine.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful