CAPITOLUL I PROFITUL–OBIECTIV GENERAL AL UNEI SOCIETĂŢI

1.1 PROFITUL-DELIMITĂRI CONCEPTUALE Scopul oricărei activităţi economice în economia de piaţă o constituie realizarea de profit. Etimologia cuvântului este latină “proficere” care înseamnă “a progresa”, “a da rezultate” adică rezultatul pozitiv al unei activităţi lucrative. Intenţia de a da profitului doar sensul pozitiv a făcut ca adesea el sa se identifice cu noţiunea de “beneficiu”. Relaţia dintre profit şi beneficiu este destul de generală, unii autori considerându-le ca sinonime, alţii apreciind că sunt noţiuni distincte şi diferă ca sferă de cuprindere. Profitul reprezintă unul dintre cele mai importante concepte strâns legate de existenţa economiei de piaţă. In sens restrâns reprezintă venitul pe care îl obţin agenţii economici ca produs al utilizării capitalului iar în sens larg el este câştigul pe care îl obţin agenţii economici ca surplus peste costul de producţie. De aici, rezultă că profitul este avantajul realizat în formă bănească dintr-o acţiune, operaţie sau activitate economică. Prin urmare orice agent economic nu poate progresa, nu se poate dezvolta dacă nu obţine profit. Deşi joacă un rol fundamental în economia de piaţă, nici până în prezent nu există un consens teoretic în privinţa conţinutului, naturii şi formelor profitului. Nu există o definiţie unanim acceptată a ceea ce se numeşte profit. Profitul mai este înteles ca: 1.-denumire generică dată diferenţei pozitive dintre venitul obţinut de un agent economic şi costul de producţie 2.-se prezintă ca un excedent de venit obţinut prin vânzarea bunurilor realizate (mărime reziduală) 3.-este perceput ca un rezultat pozitiv al unei acţiuni sau activităţi economice care motivează agentul economic De asemenea profitul mai este explicat de unii părinţi ai economiei şi anume: • Johhan Heinrich von Thunen este de parere că: „Profitul este venitul rezidual cuvenit, o recompensă pentru aportul agenţilor economici la progresul tehnico-economic, la satisfacerea unor trebuinţe sociale ”. • Joseph Schumpeter spune că: „Profitul este o remuneraţie a proprietarilor de capital pentru contribuţia la progresul societăţii prin intermediul capitalului lor pentru riscul asumat ”. • Karl Marx spune că: „ Profitul este plusvaloare-parte a valorii nou create de muncitori însuşită în mod gratuit de proprietarii capitalului ”. • J. M. Keynes spune că: „Profitul este expresie sintetică a eficienţei activităţii economice în cadrul firmei- eficienţa economică a capitalului investit ”. • Frank Knight afirma că: „Profitul este sursă a investiţiilor productivecazul profitului nedistribuit ”. • Alfred Marshall spune că: „Profitul este preţul factorului de producţie capital ”.

1.1.1 TEORII PRIVITOARE LA PROFIT 6

Mercantiliştii s-au ocupat şi de analiza profitului. Ei vedeau izvorul profitului în sfera circulaţiei. În circulaţia mercantilistă nu orice circulaţie este izvorul profitului comercial ci numai circulaţia dintre state, comerţul exterior, întrucât el sporeşte cantitatea de metal preţios din ţara respectivă. Fiziocraţii au negat orice bază pentru existenţa profitului comercial. Doctrina fiziocratică consideră profitul ca un venit provenit doar de la natură şi care trece apoi la clasele sterile. Adam Smith consideră profitul ca un scăzământ din produsul muncii muncitorului, un produs al muncii neplătite. El numeşte profit ceea ce este produs net. A respins părerea care consideră profitul drept salariu cuvenit capitalistului, arătând că
salariul şi profitul sunt categorii economice generate de legi diferite, că mărimea profitului nu depinde de cantitatea de muncă cheltuită de capitalist, ci de mărimea capitalului acestuia. În schimb, beneficiul întreprinzătorului este prezentat ca fiind o recompensă pentru riscul şi strădania întreprinzătorului capitalist. David Ricardo a afirmat în mod clar ideea că izvorul originii profitului îl constituie o parte din munca muncitorului, care este însuşită de capitalist. Ricardo are meritul de a fi arătat pentru prima oară în mod clar opoziţia dintre salar şi profit. În funcţie de creşterea sau descreşterea salariului, scade sau creşte profitul. J.B. Say a respins explicaţia dată de Smith şi Ricardo profitului. El a analizat profitul sub forma dobânzii şi a beneficiului întreprizătorului, pe care le-a rupt de profit şi le-a explicat prin izvoare diferite. Dobânda este considerată de el ca un venit al capitalului, un rezultat al serviciilor săvârşite de capital, iar beneficiul întreprinzătorului ca o plată a muncii, o recompensă pentru riscul şi talentul întreprinzătorului. K. Marx a arătat că profitul nu-i nimic altceva decât o formă transformată a plusvalorii, plusvaloarea privită ca produs al întregului capital. Profitul e creat de munca lucrătorilor din sfera productivă, dar realizarea lui se face în sfera circulaţiei şi apare ca rezultat al capitalului. El e considerat un fel de venit „ imoral ”. Există o diversitate de teorii care privesc profitul ca o remuneraţie a întreprinzătorului pentru că: • Este un bun organizator şi inventator


Îşi asumă riscuri Satisface nevoile sociale

1.1.2 MOD DE CALCUL Profitul întreprinderii reprezintă acea “parte a veniturilor care rămâne după ce sau efectuat toate cheltuielile legate de producţie (achiziţie materii prime, plata salariilor şi a obligaţiilor sociale) şi după ce s-au remunerat ceilalţi factori de producţie”1. Pr = Încasări – Cheltuieli Pr = PR- (PC + TVA)

(1.1) Unde: Pr – profitul PR – preţ cu ridicata; PC – preţ de cost (costuri) TVA – taxa pe valoarea adăugata
1

Onofrei Mihaela, Finanţele întreprinderii

7

1.2 FUNCŢIILE PROFITULUI Profitul este definit ca rezultatul sintetic financiar pozitiv al unei societăţi productive, existenţa lui fiind justificată în mare masură prin rolul care il joacă acesta atât în viaţa întreprinderii, cât şi a societăţii în general. Conform părerii lui Dumitru Moldovanu el este considerat forţa motrice a economiei de piaţă şi îndeplineşte mai multe funcţii: 1 Profitul este însuşi „motorul” activităţii economice. El constituie un puternic factor motivaţional pentru întreprindere. De regulă se produc bunuri şi se prestează servicii care aduc profit. 2 Este sursa principală de autofinanţare a întreprinderilor, de modernizare şi reutilare a producţiei. În acest sens, el este temelia creşterii economice, a apariţiei de noi întreprinderi, a modernizării şi reînoirii celor existente. 3 Este un indicator sintetic al activităţii economice. 4 Este una din cele mai importante surse de venit pentru bugetul statului. Metoda tradiţională de determinare a profitului constă în compararea cheltuielilor reale efectuate de întreprindere pe parcursul unei perioade cu venituri reale obţinute în aceeaşi perioadă. Rezultatul pozitiv al diferenţei venituri-cheltuieli semnifică existenţa la întreprindere a unui profit, care prezintă sursa de stimulare financiară a salariaţiilor, de remunerare a acţionarilor şi sursa de autofinanţare a activităţii. Doamna Nedejda Botnari ne aduce la cunoştiinţă o altă clasificare a funcţiilor profitului: 1. Funcţia de motivare a personalului angajat, respectiv a acţionarilor 2. Funcţia de creştere economică 3. Funcţia de stimulare a iniţiativei economice profitul determinând acceptarea riscului de către întreprinzători, contribuind la stimularea producţiei de bunuri şi servicii 4. Funcţia de control profitul fiind principalul indicator ce stă la baza elaborării deciziilor privind activitatea de viitor a întreprinderilor Evidenţiind şi următoarele funcţii ale profitului: • Indicator sintetic cu grad maxim de generalitate cuprinde totalitatea influenţelor pozitive sau negative asupra agentului economic • Motivează întreprinzătorul în realizarea de investiţii • Orientează alocarea resurselor • Stimulează iniţiativa şi acceptarea riscului • Cultivă spiritul de economisire • Influenţează nivelul de dezvoltare şi progresul social • Stimulează concurenţa între agenţii economici • Sursa de acoperire a capitalurilor împrumutate. Dacă o întreprindere deţine capitaluri împrumutate ea poate efectua plata dobânzilor din profitul obţinu

1.3 MASA PROFITULUI ŞI RATA PROFITULUI Mărimea profitului oferă o imagine asupra modalităţilor în care se desfaşoară activităţile într-o unitate economică dacă în urma vânzării producţiei reuşeşte să-şi acopere cheltuielile şi să obţină ceva în plus. Funcţionează ca parte a produsului net şi rămâne la dispoziţia întreprinderii conferind rentabilitatea acesteia. 8

Din analiza ratelor de profit rezultă factorii de care depind volumul profitului şi gradul de valabilitate al firmei şi anume: -costul unitar. cu atât va fii mai mare partea destinată profitului. -volumul produselor şi serviciilor vândute cu care profitul este într-o relaţie pozitivă (creşte producţia. preţ. Întreprinderea trebuie să combine componentele mixului de marketing ( produs. unei economii naţionale. Se poate calcula în trei modalităţi diferite a) rata comercială. cu care profitul este într-o relaţie pozitivă (creşte preţul. unui agent. -preţ unitar. cu cât dobanda. cu care profitul este într-o relaţie negativă ( creşte costul. creşte profitul). -modul în care se distribuie veniturile între posesorii factorilor de producţie. respectiv capital utilizat. -viteza de rotaţie a capitalului. promovare. Mărimea profitului se poate urmări prin doi indicatori: • Masa profitului sau cantitatea totală de profit PR = V . Gradul de profitabilitate al firmei se exprimă cu ajutorul ratei profitului. cu ajutorul ei putem afla masa relativă a acestuia. creşte profitul). Se determină ca diferenţă între venituri şi cheltuieli ”. • Rata profitului care este calculată ca un raport procentual între masa profitului şi un termen de referinţă. cifră de afaceri.Mărimea profitului depinde de asemenea de modul în care produsele firmei sunt percepute de către consumatorii finali sau intermediari.Cp (1. prin raportarea profitului la venitul total la încasările totale sau la cifra de afaceri (CA) pr Pr’= ―* 100 CA 9 . plasare sau distribuţie) în aşa fel încât să descopere modalitatea optimă de maximizare a profitului. renta şi salariul sunt mai mici.3) Unde: Pr – profit V – venitul Cp – costul de producţie Masa profitului fiind „Suma pe care o reprezintă profitul unei unităti economice. exprimată prin profit raportat la cost total. Comercializarea unor produse de calitate duce la creşterea cotei de piaţă deoarece clienţii preferă o calitate cât mai bună la un preţ cât mai avantajos. faţă de care profitul este într-o relaţie pozitivă (creşte viteza. creşte profitul). scade profitul).

T (1. ramuri şi subramuri. Politica fiscală 2. b)Factori externi : 1. Mărimea profitului este influenţată de o serie de factori care pot fii grupaţi în: a)Factori interni. calitatea şi suficienţa stocurilor.6) Rata rentabilităţii. capacitatea de producţie.(1. potenţialul furnizorilor care pot execita influenţa asupra profitului prin majorarea preţurilor şi prin calitatea mărfurilor livrate. ramuri şi subramuri fiind căutate cele care oferă o rată cât mai înaltă. pe produse. Condiţiile pieţei financiare: rata dobânzii.P Unde: Pr’ – rata profitului AT – activ total AP – active proprii CA – cifra de afaceri b) (1. rata profitului reflectă şi evidenţiază gradul de rentabilitate la nivelul produsului agentului economic. pe bunuri. raportând profitul la activele totale ale întreprinderii (AT). Rata profitului este foarte importantă pentru orientarea structurii producţiei. Puterea de cumpărare a consumatorilor 2. printre care putem enumera: nivelul şi structura costurilor. ramurii şi economiei naţionale. atât cele proprii cât şi cele împrumutate Pr Pr’ = ― * 100 A. de a orienta activitatea spre realizarea obiectivelor propuse. rata inflaţiei. gradul de tehnologizare. care se determină ca raport al fiecărei formei de profit. Politica de susţinere de către stat a unor anumiţi agenţi economici 3 Locul amplasării întreprinderii 10 .4) b) rata economică. c) Factori exogeni : 1.5) rata financiară. la forma corespunzătoare de cost ( de pildă prin raportarea profitului contabil la costul contabil). determinată prin raportarea profitului la activele proprii cât şi cele împrumutate Pr Pr’ = ― * 100 A. Importanţa ei rezidă în orientarea structurii activităţii economice. În acest caz. condiţiile de creditare. direcţiile de alocare a capitalului. capacitatea managerială de a elabora o strategie de dezvoltare clară.

3. Aceasta înseamnă stabilirea unui preţ cât mai mare. În cadrul fiecărei întreprinderi se determină volumul profitului obţinut sub formă de masă a profitului care apoi se corelează la nivelul costurilor făcute. Maximizarea profitului reprezintă presupunerea obţinerii celui mai mare profit posibil. dar atât de mare încât piaţa să îl poată suporta. Maximul de profit este atins atunci când la un nivel al producţiei dat venitul marginal egalează sau depăşeşte costul marginal. deoarece depinde de rezistenţa clienţilor la creşterea preţului. preţul mare se obţine prin strategia de smantânire ce vizează un segment care are nevoie de produs şi îl acceptă la acest preţ. piaţa produselor scumpe cu număr mic de clienţi dar cu venituri mari. ca diferenţă între venituri şi cheltuieli. acest fapt se datorează următoarelor: -intrarea unui număr însemnat de firme în ramură are ca efect imediat creşterea ofertei la bunul produs şi scăderea preţului de vânzare. Venitul mediu ca şi cel marginal vor scădea deoarece vânzările se fac la noile preţuri care sunt mai mici. înseamnă intrarea pe o piaţă superioară. la capital sau la cifra de afaceri obţinând astfel gradul de profitabilitate sub formă procentuală. Susţinerea investitorilor străini de către stat 1. b) Maximizarea profitului în perioadă lungă În acest caz numărul firmelor care produc un bun oarecare se va mări dacă firmele din ramură obţin profit economic pozitiv. Creşterea costului şi scăderea venitului vor avea ca efect reducerea profitului fiecărei firme. Rata profitului oferindu-ne informaţii pertinente despre trendul afacerii respective.4. Dacă prin creşterea preţului rămân clienţi dispuşi să plătească suficient. În caz contrar. adică dacă vor obţine pierderi. atunci ele vor renunţa la producţia bunului respectiv iar ca efect direct numărul lor va descreşte. numărul factorilor ce influenţează situaţia este mare şi efectele lor nu pot fii stabilite în totalitate. Este vorba de un segment redus dar cu putere mare de cumpărare.1 MAXIMIZAREA PROFITULUI Obiectivul principal al întreprinzătorilor este obţinerea de profit. cu cât acesta este mai mare cu atât rentabilitatea creşte. Preţul factorilor va creşte şi deci va creşte costul total al fiecărei firme. -intrarea în ramură a noilor firme va duce la creşterea cererii de factori de producţie utilizaţi pentru producerea bunului respectiv. Obiectivul de maximizare nu este un obiectiv clar.3. iar firma respectivă se află în postura de monopol. În cazul în care firma doreşte recuperarea unei investiţii într-un termen cât mai scurt. 1. curba costului marginal fiind astfel în creştere. Caracterul de producţie al întreprinderii 5.2 EFECTELE INTRĂRII SAU IEŞIRII FIRMELOR ÎN RAMURĂ Dacă într-o ramură oarecare se va înregistra la un moment dat o creştere a numărului de firme care produc un anumit bun atunci vom putea observa o modificare a costurilor şi veniturilor tuturor firmelor care produc bunul respectiv. este mai degrabă unul nerealist întrucât nu se poate stabili punctul în care se obţine cel mai mare profit posibil. a) Maximizarea profitului în perioadă scurtă Firma obţine venit în perioadă scurtă atunci când venitul marginal depăşeşte costul marginal pentru toate creşterile de producţie. În aceste condiţii. motivaţia pentru noile firme de a produce bunul 11 .

respectiv va scădea şi chiar va dispare atunci când profitul economic al fiecărei firme va scădea pe perioadă lungă la zero. -profitul supernormal este zero pentru că nu există tentaţia firmelor de a intra şi de a ieşi din ramură şi deci costul mediu este egal cu venitul mediu În condiţiile în care piaţa perfectă este în echilibru pe termen lung. numit supraprofit d) Profit normal . -fiecare firmă îşi maximizează profitul economic realizând o producţie pentru care venitul marginal este egal cu costul marginal. de rapiditatea schimbării strategiilor. Costul mediu al firmei este dat de curba costului mediu în perioadă lungă. de rapiditatea de a obţine informaţii şi de a le utiliza în cel mai bun mod cu putiinţă. Strategiile deschise oligopolului sunt : 1. În perioadă lungă. 1. În cazul situaţiei de oligopol este prezentă existenţa unui număr redus de ofertanţi.1 PROFIT ECONOMIC ŞI NORMAL Din punct de vedere al mărimii. b) Profitul normal reprezintă suma de bani care îl motivează pe întreprinzător pentru continuarea activităţii. obişnuit a) Profitul economic reprezintă suma de bani care revine întreprinzătorului după acoperirea tuturor cheltuielilor.firma va atrage clienţii prin practicarea unor preţuri cât mai reduse în comparaţie cu concurenţa existentă pe piaţă. profitul este format din: c) Profit economic. b) Profitul în condiţiile pieţei imperfecte În cazul situaţiei de monopol este prezentă doar existenţa unui singur producător pe piată. scopul fiind obţinerea de câştig şi alte firme doresc să intre pe piaţa monopolului în ideea de a obţine un profit economic ridicat.4. Cazurile în care aceste două concepte sunt întâlnite: 12 .4 FORMELE PROFITULUI 1. reclamă. Maximizarea profitului în caz de monopol se obţine atunci când costul marginal este egal cu venitul marginal.Competiţie în afara preţului care vizează calitatea bunurilor produse. În consecinţă profitul fiecărei firme oligopoliste depinde de modul de a alege şi combina strategiile. Acesta are un nivel diferit de la un agent economic la altul şi un pronunţat caracter subiectiv.Competiţie prin preţ . adică este supraprofitul firmei. costul mediu va fi egal cu costul marginal pentru toate firmele. calitatea serviciilor prestate. Acestea se întâmplă la cel mai scăzut punct al curbei costului mediu şi această egalitate pune în evidenţă producţia la care costul mediu este minim şi deci profitul este maxim. 2. a) Profitul în condiţiile pieţei perfecte Atunci când piaţa cu concurenţă perfectă se gaseşte în echilibru în perioadă lungă constatam că: -fiecare firmă va produce în condiţiile celui mai redus cost. După ce atrage un număr suficient de cumparători firma va ridica preţul la nivelul firmelor concurente.

înregistrează şi profit normal.• • Dacă el este proprietarul unora dintre factorii de producţie utilizaţi în cadrul firmei.profit normal CT . De altfel profitul generat de progresul tehnico-stiinţific conţinând în algoritm variabilele protecţiei mediului. 4th ed. precizează ca nu capitalul utilizat este cel care creează profituri sau pierderi. Între aceste două forme nu există nici o corelaţie de mărimi. "Profit and Loss". un agent economic ce deţine supraprofit. 1980 13 . Creşterea potenţialului tehnico-economic al firmei pe baza progresului tehnico-stiinţific este benefică nu numai pentru întreprindere ci şi pentru societate. cum credea Marx. Destinatarului factorilor de producţie.2 PROFIT LEGITIM ŞI NELEGITIM Din punctul de vedere al contribuţiei la activitatea economică : a)Profit legitim b)Profit nelegitim a) Profitul legitim sau legal este suma ce revine celui care deţine firma sau întreprinderea pentru serviciul adus prin activitatea economică pe care o desfăşoară. IL. Profitul total este format din profitul normal şi economic. şi este considerat suficient pentru continuarea activităţii Dacă vinde bunurile firmei la un preţ mai mare decât costul de producţie (format din cost explicit şi implicit) el va obţine profit economic Prin urmare.cost explicit A . Ca urmare profitul legitim este format din potenţialul tehnico-economic al întreprinderii reflectat în performanţe aducătoare de profit (creşterea volumului bunurilor şi serviciilor vândute. Sesizând impactul complex al progresului tehnic. Prn = CT – Ce – A (1.amortizare 1. pentru serviciul adus în activitatea economică prin punerea la dispoziţie a factorilor de producţie este recompensat cu o sumă de bani. dezvoltării durabile. dar acesta din urmă este inclus în costul de producţie..4. el va obţine profit normal. Contrar celor afirmate mai sus Ludwig von Mises în „Profit and Loss” 2. dar ordinea de obţinere este clară: o firmă va obţine în primul rând profit normal dacă venitul acoperă costul total şi poate înregistra şi profit economic dacă venitul depăşeşte costul total. Capitalul nu "produce profit". Pareto şi M. în sensul că tot profitul obţinut peste costul contabil este al său.7) Unde: Prn . economiştii de prestigiu Walras.cost total Ce . Bunurile de capital ca atare sunt obiecte inerte şi nu produc singure nimic. ar trebui scos în totalitate din sfera impozitării. în timp ce profitul economic nu. 103-144. W. îmbunătăţirea calităţii. în Planning for Freedom. Dacă sunt întrebuinţate în conformitate cu o idee bună. Libertarian Press. Allais au lansat ideea stimulării acestuia implicit prin scutirea de impozit. creşterea randamentului forţei de muncă). South Holland. va 2 Ludwig von Mises.

cum spune Maurice Allais. el “are caracterul unui venit gratuit. pentru a dezvălui conţinutul lor. se consideră că la formarea profitului legitim contribuie atât potenţialul tehnico–economic dar şi decizia antreprenorială (în măsura în care se asigură respectarea materiei legale existente). b) riscul datorat schimbărilor în tehnologie şi implicit. câştigurilor suplimentare prilejuite de inflaţie sau alte fenomene social-economice. a scăderii calităţii produselor. concretizată în profitul net este repartizată de proprietari în conformitate cu interesele lor.4. În fond. în care cele două componente cu greu se pot identifica. Esenţial este ca amplasamentul şi realizarea activităţii să nu afecteze mediul înconjurător. ipostazele în care riscul de afaceri apare sunt următoarele: a) incertitudini privind condiţiile pieţei. Afirmaţia făcută de Ludwig von Mises este adevărată. concurenţei celor ce au un avans în domeniu. la care se adaugă apoi cheltuielile nedeductibile.rezulta un profit. practicării unor preţuri de vânzare excesiv de ridicate. b) Profitul nelegitim sau nelegal este suma insuşită de posesorul capitalului fară să fi avut vreo contribuţie reală la activitatea economică. De aceea. De aceea. sau rezultă pierderi. 14 . Decizia antreprenorială este cea care crează profituri sau pierderi. amplasamentul desfăşurării activităţii trebuie luat în calcul de la bun început. În esenţă. este necesară întotdeauna o analiză cât mai profundă. In condiţii normale. în estimările privind rezultatele activităţii. a sustragerii de la plata unor taxe şi impozite. Calculul profitului conduce la o sumă globală. există: a) profit brut impozabil b) profit net Profitul brut reprezintă suma de bani care se obţine din venituri după acoperirea cheltuielilor de producţie şi se supune impozitării. din care se scad veniturile şi cheltuielile neimpozabile. c) risc financiar. Profitul impozabil reprezintă diferenţa intre veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri. iar suma rămasă. laureat al premiului Nobel pentru economie in 1988. Dacă sunt întrebuinţate în conformitate cu o idee greşită nu rezultă nimic. să corespundă cerinţelor dezvoltării durabile. Iar exemplul cel mai elocvent este dat de profitul suplimentar realizat de o întreprindere datorită zonei geografice în care îşi desfăşoară activitatea. Un întreprinzător niciodată nu este sigur că tot ceea ce produce se vinde. Profitul legitim este considerat ca rasplată pentru abilitate şi asumarea riscului. rezultând din circumstanţe favorabile. independente de beneficiar”. 1.3 PROFIT BRUT IMPOZABIL ŞI PROFIT NET Dupa conţinutul profitului. El nu este un rezultat al aportului firmei la activitatea economică. adică de posesorul factorului de producţie respectiv. ci al unor economii nejustificate de cheltuieli pentru protecţia mediului înconjurător. De aici şi sugestia că asemenea profituri să fie preluate în întregime de societate. dar nu se poate face totuşi abstracţie de rolul şi locul ocupat de capitaluri în formarea profitului. juridic şi politic. Profitul brut nu este identic cu profitul impozabil.

pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu neîncasate pentru partea neacoperită din provizion. cheltuielile cu dobânda în cazul în care gradul de îndatorare este mai mic decât unu. Profitul impozabil = profitul brut . Întreprinderea concentrează o complexitate de operaţii economice şi financiare care se reflectă în documentele contabile de sinteză sub forma fluxurilor şi stocurilor. cheltuieli reprezentând tichete de masă acordate angajaţilor. pentru boli grave). • Desfăşurarea de activităţi culturale sau sportive. cheltuieli de reclamă şi publicitate precum şi contravaloarea produselor oferite ca mostre. pentru înmormântare. • Dezvoltarea. cele sociale în limita unei cote de până la 12% aplicată asupra fondului de salarii realizat (ajutoare de naştere. cheltuieli pentru marketing. • Cointeresarea personalului angajat. Impozit pe profit = 16% * profitul impozabil.4 PROFIT CONTABIL Din punct de vedere fiscal. care este activitatea dominantă (de bază) ce vizează realizarea profitului întreprinderii din sectoarele industrial. în funcţie de care se calculează volumul impozitelor exigibile (sau consumabile după caz). confiscările. dacă obligaţiile se anulează în schimbul titlurilor de participare la respectiva persoana juridică. 1. Profitul fiscal reprezintă profitul impozabil (sau pierderea ficală) a societăţii. cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului. Profitul net = profitul impozabil – impozit pe profit. Având libertatea să desfăşoare orice activitate economică legală care să conducă la o rentabilitate scontată.venituri neimpozabile – cheltuieli deductibile + cheltuieli nedeductibile. studiul pieţei. în timp ce stocurile prezintă un impact temporar sau de durată asupra echilibrului financiar. Profitul contabil se determină ca diferenţă între costurile totale realizate şi cheltuielile totale efectuate în cursul exerciţiului financiar. cheltuieli pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor. cele efectuate pentru protecţia muncii şi prevenirea bolilor profesionale. Fluxurile au o influenţă imediată asupra rezultatului exercitiului.4. veniturile din anularea obligaţiilor unei persoane juridice. modernizarea capacitaţilor de producţie (reinvestire). participarea la târguri şi expoziţii. beneficiilor sau a primelor de emisiune. întreprinderea concentrează o complexitate de acţiuni economice şi financiare. majorările de întârziere şi penalităţile datorate către autorităţi. comercial şi de 15 . Drept urmare.Veniturile neimpozabile care intervin în calculul profitului impozabil sunt: diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor. Cheltuielile nedeductibile sunt: amenzile. veniturile şi cheltuielile de gestiune sunt generate. Cheltuielile deductibile sunt: cheltuielile de cercetare-dezvoltare. cheltuieli cu provizioane şi rezerve. în principal. investiţional. Repartizarea profitului net se realizează după destinaţiile hotărâte de Adunarea Generala a Acţionarilor pentru: • Plata dividendelor către proprietari (acţionari sau asociaţi). nevoii de finanţare a operaţiilor de gestiune şi în final asupra solvabilităţii întreprinderii. se face distincţia între profitul contabil şi profitul fiscal. La acest profit impozabil se aplică cota de 16% pentru a se determina impozitul pe profit. de trei domenii de activitate: • de exploatare. conform regulilor fiscale. amortizarea mijloacelor fixe.

producţia vândută. • financiară. Fiecare tip de activitate degajă un anumit rezultat (profit sau pierdere) stabilit ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile perioadei de gestiune reflectate în cadrul contului de profit şi pierdere pe cele trei domenii de activitate. • alte venituri din exploatare reprezintă veniturile din creanţe recuperate de la clienţi şi debitori diverşi şi alte venituri din exploatare. prestări de servicii. Activitatea de exploatare şi financiară formează activitatea curentă a întreprinderii. Veniturile din exploatare sunt compuse deci din cifra de afaceri. pentru diferenţele de preţ la produsele subvenţionate. a) Activitatea de exploatare 1) Se determină rezultatul exploatării (Re): Re= Ve-Ce (1. executarea de lucrări.prestări servicii.3 Marilen Pirtea. Suma algebrică dintre producţia vândută şi producţia imobilizată reprezintă producţia exerciţiului. veniturile aferente producţiei de imobilizări şi alte venituri din exploatare. produse reziduale. variaţia stocurilor. • variaţia stocurilor reprezintă variaţia pozitivă (caz de stocaj) sau negativă (caz de destocaj) între valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi producţia în curs de la finele perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţia în curs. sortare. privind operaţiile de gestiune şi operaţiile de capital care nu sunt legate de activitatea normală şi curentă. chirii. venituri din studii şi cercetări. • producţia vândută cuprinde veniturile din vânzarea de produse finite. altele decât cele nominalizate anterior. C. semifabricate. Boţoc –Managementul Financiar al Companiei Editura Mirton 2010 3 16 . colectivităţilor publice sau diferitelor societăţi comerciale.cheltuieli din exploatare Veniturile aferente activităţii de exploatare provin din vânzările de mărfuri. excluzând din calcul provizioanele pentru depreciere constituite pentru aceste stocuri. subvenţiile de exploatare şi alte venituri din exploatare: • vânzările de mărfuri sunt întâlnite de regulă la societăţi comerciale precum şi la alte tipuri de societăţi comerciale şi se referă la comercializarea unor bunuri în aceeaşi stare în care au fost achiziţionate sau după ce au suferit mici transformări (ambalare. • producţia imobilizată reprezintă producţia exerciţiului ce este conservată de societatea comercială sub forma imobilizărilor. veniturile din variaţia stocurilor. C.etc. privind participaţiile la capitalurile altor societăţi şi alte acţiuni de plasament. locaţii de gestiune.). • extraordinară. precum şi alte subvenţii din partea statului. producţia imobilizată.8) Unde: Ve .venituri din exploatare Ce . Nicolescu. venituri din redevenţe. Horia Cristea. • subvenţiile de exploatare reprezintă sumele primite de societatea comercială pentru acoperirea diferitelor pierderi.

pag. cât şi alte cheltuieli de aceeaşi natură suportate de societatea comercială. 2001. • cheltuieli cu remuneraţiile personalului se referă la cheltuielile cu salariile aferente personalului societăţii comerciale. cheltuieli cu alte materiale nestocate.Ve = CA + SVS +Pi + AVe (1. comisioane. combustibil. 17 . etc). I. • alte cheltuieli de exploatare se referă la pierderile de creanţe provenite de la clienţi incerţi sau în litigiu şi suportate de societatea comercială.Cf H. materiale auxiliare.). studii şi cercetări. Editura Mirton. • lucrările şi serviciile executate de terţi reprezintă cheltuielile cu întreţinerea şi reparative. M. • alte cheltuieli materiale sunt reprezentate de costurile de achiziţie a obiectelor de inventar consumate sau de uzura acestora. Timişoara.alte venituri din exploatare Acestor venituri din exploatare le corespund o serie de cheltuieli aferente exploatării: • cheltuieli privind mărfurile sunt reprezentate de costul de achiziţionare a mărfurilor vândute care este format din preţul lor de cumpărare la care se adaugă taxele nedeductible şi cheltuielile accesorii (taxe vamale.cifra de afaceri SVS . impozitul pe terenuri. inclusiv sumele plătite pentru contract de cercetare. prime de asigurare. Pirtea.9) Unde: CA . Cristea. Talpoş. 7-8. vărsămintele asimilate suportate de societatea comercială (impozitul suplimentar pe salarii. Rf = Vf . Carmen Corduneanu. • cheltuieli privind materiile prime şi materialele consumabile reprezintă cheltuielile aferente consumurilor de materii prime. b) Activitatea financiară 2) Se determină rezultatele financiare (Rf) ale activităţilor financiare: Rezultatul financiar (profit sau pierdere) se calculează ca diferenţă între veniturile financiare şi cheltuielile financiare. cheltuieli cu primele de asigurare. cheltuieli privind alte servicii executate de terţi. piese de schimb şi alte materiale consumabile. cheltuieli privind amenajările provizorii.soldul variaţiei stocurilor Pi . • cheltuielile cu asigurările şi protecţia socială includ cheltuielile societăţii comerciale cu contribuţia la asigurările sociale. ambalaje.producţia imobilizată AVe. taxele. vărsămintele asimilate cuprind cheltuielile cu impozitele. • impozitele. taxele. locaţii de gestiune şi chirii. la constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj şi contribuţia la asigurările sociale de sănătate. • cheltuielile cu energia şi apa reprezintă costul de achiziţie al energiei şi apei consumate. impozitul pe clădiri. Aurora Lăbuneţ – Gestiunea financiară a societăţilor comerciale. redevenţele. cheltuieli de transport etc.

Enache – Determinarea situaţiei financiare a întreprinderii. sconturile obţinute de la furnizori sau alţi creditori. • alte venituri financiare. O altă modalitate de determinare a rezultatului curent al exerciţiului este ca diferenţă între veniturile curente (veniturile din exploatare şi veniturile financiare) şi cheltuielile curente ( cheltuieli de exploatare şi cheltuieli financiare). aferente împrumuturilor acordate în cadrul grupului.52-53. care includ dobânzile constituite ca venit. • venituri din investiţii financiare şi creanţe de peste un an. adică diferenţa nefavorabilă dintre preţul de cesiune a titlurilor de plasament şi valoarea brută a acestora. • Alte cheltuieli financiare care sunt date de dobânzile datorate de societatea comerciala. provenind din: • venituri din interese de participare constând în dividende încasate pentru participarea la capitalul altor societăţi comerciale. sumelor datorate de către debitori diverşi şi dobânzile de primit aferente disponibilităţilor aflate în conturile curente. C. preţul de vânzare aferent imobilizărilor financiare cedate şi dobânzile aferente creanţelor imobilizate. care cuprind cheltuieli din diferenţe nefavorabile de curs valutar rezultate în urma lichidării creanţelor şi datoriile în valută.(1. • diferenţe de curs valutar. Cristea. Pirtea.10) Unde: Rf-Rezultat financiar Vf-Venituri financiare Cf. respectiv diferenţa favorabilă între preţul lor de vânzare (de cesiune) şi valoarea brută a titlurilor cedate.4 3) Se determină rezultatul curent al exerciţiului (Rc): Rezultatul curent al exerciţiului (profit sau pierdere) se obţine însumând rezultatul exploatării şi rezultatul financiar. respectiv diferenţa dintre valoarea de piaţă şi valoarea contabilă a titlurilor de plasament imediat negociabile deţinute în portofoliul societăţii comerciale. datorii legate de alte împrumuturi Diferenţa dintre veniturile financiare şi cheltuielile financiare reprezintă rezultatul din activitatea financiară care poate fi pozitiv (profit financiar) sau negativ (pierdere financiară). respectiv pierderea netă rezultată în urma vânzării titlurilor de plasament. care reprezintă veniturile nete rezultate din vânzarea titlurilor de plasament de peste un an. Timişoara. 4 18 . cât şi veniturile nete obţinute din valorificarea titlurilor de plasament imediat negociabile (active circulante). aferente împrumuturilor. H. Cheltuielile activităţii financiare se referă la: • creanţe imobilizate. pag. diferenţele de curs valutar aferente disponibilităţilor nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor bancare. Editura Mirton.Cheltuieli financiare În cadrul veniturilor financiare sunt incluse următoarele venituri. datoriile asimilate. M. ce reprezintă pierderile din creanţe legate de participaţiile societăţii comerciale • titlurile de plasament. 2000.

Rezultatul extraordinar al exerciţiului se determină ca diferenţă între veniturile extraordinare şi cheltuielile extraordinare ale perioadei. 19 . cheltuielile nedeductible şi deductibile fiscal astfel: PF = RBE + CN . etc. b) diferenţele favorabile de valoare ale titlurilor de participare înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor. Profitul fiscal se determină în funcţie de profitul contabil sau rezultatul exerciţiului. donaţii.Rezultatul curent Re.cheltuieli deductibile fiscal (1. Rex = Vex – Cex Unde: Rex-Rezultatul exploatării Vex-Venituri extraordinare Cex-Cheltuieli extraordinare 1. conform regulilor fiscale. în funcţie de care se calculează volumul impozitelor exigibile (sau consumabile după caz).13) (1.profitul fiscal CN -cheltuieli nedeductibile fiscal CD .Rc = Re + Rf (1.11) Unde: Rc.4.5 PROFIT FISCAL Profitul fiscal reprezintă profitul impozabil (sau pierderea ficală) a societăţii. aşa cum este cazul pentru rezultatul curent al exerciţiului. sunt considerate neimpozabile următoarele venituri: a) dividendele primite de către o persoană juridică română de la o altă persoană juridică română.12) Potrivit Legii nr. neavând caracter de regularitate. 414/2002 privind impozitul pe profit. În această categorie se includ veniturile şi cheltuielile legate de capital şi aferente operaţiunilor de gestiune (amenzi.Rezultatul exploatării Rf –Rezultatul financiar c) Activitatea extraordinară 4) Se determină rezultatul extraordinar al exerciţiului (Rex): Rezultatul extraordinar al exerciţiului (profit sau pierdere) este un rezultat întâmplător. penalizări.).CD Unde: PF . a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creanţe la societatea la care se deţin participaţiile.

cu excepţia majorărilor. provizioanele obligatorii constituite potrivit normelor Băncii Naţionale a României. potrivit prevederilor legale. Acelaşi regim se aplică şi fondurilor de garantare. Potrivit Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor. cu modificările ulterioare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare. d) alte venituri neimpozabile. Sunt deductible la calculul profitului impozabil: a) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat. Sunt nedeductible sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor pentru contractele cedate în reasigurare. e) suma cheltuielilor sociale care depăşesc limitele considerate deductibile. inclusiv accizele. care depăşeşte de 2. b) în cazul băncilor şi cooperativelor de credit autorizate. republicată. conform legii anuale a bugetului de stat. neimputabile. d) sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limitele stabilite prin hotărâre a Guvernului. pentru deplasări în ţară şi în străinătate. b) perisabilităţile. cu modificările şi completările ulterioare. în limitele prevăzute în normele aprobate prin hotărâre a Guvernului. La calculul profitului impozabil sunt deductible numai următoarele sume utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor şi a provizioanelor: a) rezerva. La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt deductible numai dacă sunt aferente veniturilor impozabile. c) rezervele tehnice calculate de către societăţile de asigurare şi reasigurare. efectuate potrivit legii. astfel încât nivelul acestora să acopere partea de risc care rămâne în sarcina asigurătorului. care se vor elabora în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.c) veniturile rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli nedeductibile. 414/2002 privind impozitul pe profit. f) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate. b) amenzile. după deducerea reasigurării. majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române. inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent. rezervele tehnice se diminuează prin înregistrarea la venituri. pentru care nu au fost 20 . mai puţin cheltuiala cu impozitul pe profit şi cheltuielile cu sponsorizarea şi/sau mecenatul. în limita a 5% din profitul contabil. până ce acesta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat.5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice. al căror regim este reglementat prin convenţiile de evitare a dublei impuneri. prevăzute expres în acte normative speciale. Amenzile. altele decât cele prevăzute în contractele comerciale. c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor. conform prevederilor Legii nr. confiscările. cheltuielile nedeductibile sunt: a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat. 31/1990 privind societăţile comerciale. penalităţile sau majorările datorate către autorităţi străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România şi/sau autorităţi străine sunt cheltuieli nedeductibile. în limita de 5% aplicată asupra diferenţei dintre totalul veniturilor şi totalul cheltuielilor. constituite potrivit prevederilor Legii nr. precum şi din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau a veniturilor realizate din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile. precum şi impozitele pe profit sau venit plătite în străinătate.

dacă legea nu prevede altfel. boli profesionale şi risc profesional. cu modificările şi completările ulterioare. potrivit Legii contabilităţii nr. altele decât cele obligatorii. altele decât cele generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului la valoarea de piaţă. Legea nr. inclusiv contribuţiile la fonduri de pensii. determinate de diferenţele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare. 5 21 . 82/1991. t) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale şi necorporale ale contribuabilului. dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la sursă. 456/27 Iunie 2002. 1) cheltuielile înregistrate în contabilitate. dacă nu sunt acordate în limita dispoziţiilor legii anuale a bugetului de stat. 5 Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât unu. de conducere şi de administrare înregistrate de un sediu permanent care aparţine unei persoane fizice sau juridice străine. h) orice cheltuieli făcute în favoarea acţionarilor sau a asociaţilor. prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii. 414/26 Iunie 2002 privind impozitul pe profit – publicată în Monitorul Oficial. care depăşesc 10% din salariile impozabile ale salariaţilor sediului permanent din România. s) cheltuielile cu serviciile de management. q) cheltuielile de protocol care depăşesc limita de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor şi al cheltuielilor. r) alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora.încheiate contracte de asigurare. o) cheltuielile privind contribuţiile plătite la fondurile speciale peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate de actele normative. g) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în natură. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. n) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori. precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate pentru care este autorizat. republicată. precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor cheltuieli. în situaţia în care nu sunt încheiate contracte în formă scrisă şi pentru care beneficiarii nu pot justifica prestarea acestora pentru activitatea autorizată. p) cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator în numele angajatului. Partea I nr. cu excepţia celor care privesc bunurile reprezentând garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care contribuabilul este autorizat. care nu sunt impozitate la persoana fizică. prestări de servicii sau asistenţă. inclusiv accizele. m) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. mai puţin cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol înregistrate în cursul anului. j) cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la bază un document justificativ. consultanţă. pentru dreptul de folosinţă al terenului agricol adus de membrii asociaţi peste cota de distribuţie din producţia realizată din folosinţa acestuia. prevăzută în contractul de societate sau asociere. i) cheltuielile de cercetare-dezvoltare. cu excepţia celor determinate de vânzarea acestora. care nu s-au efectuat în România. Sunt exceptate cheltuielile cu primele de asigurare pentru accidente de muncă. ale titlurilor imobilizate ale activităţii de portofoliu. k) cheltuielile înregistrate de societăţile agricole constituite în baza Legii nr.

la fiecare termen de plată a impozitului pe profit. republicată. Metoda directă de calcul a rezultatului financiar are la bază următoarele relaţii: 22 . se poate utiliza regimul de amortizare accelerată fără aprobarea organului fiscal teritorial. potrivit legii. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora. destinate activităţilor pentru care aceştia sunt autorizaţi. CAPITOLUL II METODE DE DETERMINARE A PROFITULUI EXERCIŢIULUI 2. cheltuielile fiind deductibile. stabilită prin declaraţia de impozit pe profit. utilaje şi instalaţii de lucru. se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutivi. în timp ce în cazul leasingului operaţional locatorul/finanţatorul are această calitate. inclusiv. lichidarea sau fuziunea. de la data aplicării acestora de către contribuabil. Cheltuielile privind amortizarea activelor corporale şi necorporale sunt deductibile în limita prevederilor Legii nr. Pierderea anuală. şi care nu au optat pentru regimul de amortizare accelerată pot deduce cheltuieli suplimentare de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora. cu modificările şi completările ulterioare. Valoarea rămasă de recuperat pe durata de viaţă utilă se determină după scăderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%.În cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este peste unu. până la deductibilitatea integrală a acestora. În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda. dizolvarea. În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar. Pentru echipamentele tehnologice. cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile până la nivelul sumei veniturilor din dobânzi plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului. în cazul în care are loc divizarea.1 METODA DIRECTĂ Prin metoda directă se determină rezultatul din exploatare (profit sau pierdere) urmând ca pentru determinarea rezultatului exerciţiului să se aibă în vedere şi rezultatele aferente activităţilor din afara exploatării (financiară şi extraordinară). 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale. puse în funcţiune după data intrării în vigoare a Legii nr. respectiv maşini. În cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar ale contribuabilului depăşesc veniturile din diferenţele de curs valutar. iar în cazul leasingului operaţional utilizatorul deduce chiria. Cheltuielile cu dobânzile rămase nedeductibile se reportează în perioada următoare. diferenţa va fi tratată ca o cheltuială cu dobânda. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator. Nu se recuperează pierderea fiscală înregistrată de persoana juridică ce îşi încetează existenţa. Acelaşi regim de amortizare se poate utiliza şi pentru brevetele de invenţie. pentru determinarea profitului impozabil se ia în calcul şi profitul rezultat din lichidarea patrimoniului acestuia. 414/2002 privind impozitul pe profit. În situaţia lichidării/dizolvării unui contribuabil. potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora. şi de către locator. Contribuabilii care investesc în mijloace fixe şi/sau în brevete de invenţie amortizabile. în cazul leasingului operaţional. în aceleaşi condiţii. computere şi echipamente periferice ale acestora. în cazul leasingului financiar.

Qli .rezultatul aferent stocurilor finale de produse finite. negociat în contactele cu beneficiarii.costul unitar realizat în anul de bază la produsul "i" în stoc de la începutul anului. Astfel. S0i .cantităţi din produsul "i".2 METODA INDIRECTĂ SAU METODA RAPORTĂRII LA O PERIOADĂ DE BAZĂ Această metodă mai este cunoscută şi sub denumirea de "metoda calculului de verificare".stocul din produsul "i" la începutul anului. S1i .preţul de vânzare al stocului iniţial la produsul "i".rezultatul real al exerciţiului. exprimată în costurile anului de bază. RS1 . Pentru determinarea mărimii rezultatului financiar global.costul unitar complet previzionat pentru produsul "i".Rp = ∑Q1i ( P1i − C1i ) i =1 n (2. C1i .5) în care: Rf0 = rezultatul financiar global din anul de bază.rezultatul aferent stocurilor iniţiale de produse finite. Rso . avându-se în vedere modificările previzionale luate în considerare pentru anul viitor (de previzionare).4) Rf Rf 0 pr = rRf 0 100 * ∑qj pr * Cj 0 = Rf pr 1 j= 1 n (2. exprimată în cost. la care se adună sau se scad o seamă de corecţii. se parcurg succesiv următoarele etape de calcul: 1. folosindu-se relaţiile: rRfo = Rf c * 100 0 CA0 (2. Rr . P1i – preţul produsului "i".stocul din produsul "i" la sfârşitul anului. qjpr = cantitatea fizică previzionată pentru produsul. 2. Se determină rata rezultatului financiar din anul de bază ( rRf 0 ) şi rezultatul financiar previzionat în funcţie de această rată ( rRpr1 ). prevăzute în programul de fabricaţie pentru anul de referinţă.1) (2.3) RS 0 = ∑S 0i ( P 0i − C 0i ) i =1 n n RS 1 = ∑S 1i ( P1i − C 1i ) i =1 Rp . C0i .2) (2. atunci rezultatul real al exerciţiului se diminuează în fiecare etapă de determinare a sa cu valoarea acestora. 23 . Dacă în preţul de vânzare sunt cuprinse şi accizele. servicul sau lucrarea j. P0i . se porneşte de la rezultatul financiar aferent cifrei de afaceri previzionate. c CA0 = cifra de afaceri din anul de bază.rezultatul potenţial al exerciţiului aferent producţiei realizate şi vândute în anul de referinţă.

rj0 .preţul previzionat. utilizându-se relaţiile: ±∆ f R ∆ St p r =(S t p pr i −S t C o i ) −( S t p pr f −S t C o i ) =R f p 5 r (2.11) unde: ∆S – modificarea procentuală previzionată a structurii producţiei sau activităţii. gsjpr/0.rata rezultatului financiar a produsului/serviciului/lucrării.Cj0 = costul unitar la produsul. Se determină abaterea rezultatului financiar datorată modificării preţurilor.cifra de afaceri previzionată. cu ajutorul relaţiilor: ± Rf ∆p = ∑qj pr * pj pr − ∑qj pr * pj 0 = Rf pr 3 j= 1 j= 1 n n (2.13) 24 . serviciul.9) ±R f ∆ p =C A pp r pr −C A p o p r = R pr 3 f unde: pjpr. Se determină abaterea rezultatului financiar ca urmare a variaţiei stocurilor (∆St) şi a variaţiei creanţelor asupra clienţilor (∆Cr). în preţurile anului de bază. în costul anului de bază. rezultatul financiar previzionat se majorează (+∆).6) 2.7) În cazul în care are loc o reducere de costuri. în anul de bază. în preţurile anului de previziune. scriind egalitatea: CA C0 pr = ∑qj pr * Cj 0 j =1 n (2. Se calculeză abaterea mărimii rezultatului financiar ca urmare a modificării structurii producţiei/activităţii. iar când costurile cresc.cifra de afaceri previzionată. CA pr . serviciul sau lucrarea j. 3.greutatea specifică a produsului/serviciului/lucrării j. din anul de bază.preţul pentru anul de bază pentru prrodusul. se poate spune că acest produs este expresia cifrei de afaceri previzionate. cu ajutorul relaţiei: ± Rf ∆c pr = ∆C C0 * = Rf pr 2 100 (1000 ) CA pr (2. previzionată pe anul de bază (sau ponderea în totalul producţiei/activităţii). 4. lucrarea j. Se determină abaterea rezultatului financiar ca urmare a modificării costurilor.8) (2. 5. cu ajutorul relaţiilor: ± Rf ∆S ppr po = ∆S Co * = Rf pr 4 100 CA pr (2. serviciul sau lucrarea j. pj0 . pentru produsul.12) ±∆ f R ∆ St p r = ( S i −S f ) ppr −( S t t t C o i −S t Cr p f ) =R f pr 5 (2. Pentru simplificare.10) ∆S = ∑gsj pr * rj 0 ∑gsj 0 * rj 0 j =1 n n 100 − j =1 100 (2. CA pr . rezultatul financiar scade (-∆).

14) ±∆ f R ∆t C p r =( F i p o −F i pp r ) −( F i C o −F C pr f ) =R f pr 6 (2. se obţine rezultatul financiar previzionat pentru producţia/serviciile/lucrările comparabile: R f C pr =R f pr 1 ±R f p 2 r ±R f p 3 r ±R f pr 4 ±R f pr 5 ±R f pr 6 (2. Se determină.19) în care: CA pr . Aurora Lăbuneţ – Gestiunea financiară a societăţilor comerciale.cifra de afaceri previzionată pentru noile produse/servicii/ lucrări. Timişoara. Pirtea. I.21) R fc pr =R f pr 7 +R f pr 8 +R f pr 9 =R f pr 10 10.24) H. Se calculează rezultatul financiar previzionat pentru activitatea financiară. în fine rezultatul financiar brut previzionat al exerciţiului.23) 11. exprimată în preţ. M.22) Se determină rezultatul financiar previzionat extraordinar. Cristea.15) 6. 14-17. np CA pr . procedând la un calcul analitic. exprimată în cost. 25 .17) 7. Prin însumarea celor şase rezultate financiare parţiale previzionate. 8. conform relaţiilor:6 R f 6 brp r =R f cpr +R f extpr =R f pr 12 (2. pag. Editura Mirton. 2001. Se determină rezutatul financiar previzionat aferent noilor produse/servicii/lucrări ce urmează a fi realizate şi promovate pe piaţă în anul de previzionare. cu ajutorul relaţiei: R f extpr =V extpr −C h ex tpr =R f p 1 r 1 (2.cifra de afaceri previzionată pentru noile produse/servicii/ lucrări.18) R f n pr =C A np pr −C A nc pr =R f pr 8 (2. (2. Carmen Corduneanu. Talpoş.±∆ f R ∆t C p r =( F i p pr −F i ) −( F C o p pr f −F i ) = R f C o pr 6 (2. conform relaţiei: R ff pr nc =V f p r −C f h pr =R f p 9 r (2.20) 9. Se calculează rezultatul financiar curent previzionat al exerciţiului cu ajutorul relaţiilor: R fc pr =R f C pr +R f n pr +R ff pr =R f pr 10 (2.16) Rf C pr = Rf pr 7 (2. sintetizat prin relaţiile: Rf n pr = ∑qi pr * pi pr − ∑qi pr * ci pr = Rf j= 1 j= 1 n n pr 8 (2.

rezultatul net al exerciţiului( profit net sau pierdere). a condus la denumirea seriei lor de cascadă a soldurilor intermediare de gestiune. Această modalitate de construcţie ce permite degajarea mai multor niveluri de măsurare a performanţei unei întreprinderi. pornind de la cel mai cuprinzător (producţia exerciţiului + marja comecială) şi încheind cu cel mai sintetic (profitul net al exerciţiului).R f brpr =R f pr 10 +R f pr 11 =R f pr 12 (2. Fiecare sold intermediar reflectă rezultatul gestiunii financiare la treapta respectivă de acumulare. 26 . Indicatorii au fost construiţi sub forma unor marje succesive de acumulare.3 METODA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE (SIG) Indicatorii cunoscuţi sub denumirea de solduri intermediare de gestiune sunt utilizaţi efectiv de managerii financiari la intocmirea unor documente financiare de analiză şi previziune şi s-au transformat în veritabile instrumente de management financiar.25) 2. producţia exercitiului. valoarea adaugată. rezultatul curent(profit sau pierdere). ei vizând volumul şi rentabilitatea activităţii întreprinderii. Tabloul SIG (soldurilor intermediare de gestiune) cuprinde următorii indicatori: marja comercială. rezultatul exploatării( profit sau pierdere ). excedentul brut de exploatare.

se poate identifica politica practicată de firmă: preţuri mari-rulaj scăzut (încet) sau preţuri mici-viteză rapidă de rotaţie a mărfurilor.2) Ea vizeaza în exclusivitate. Dacă cifra de afaceri este un indicator de volum al activităţii. astfel: Marja comercială =Venituri din vânzarea mărfurilor – Costul mărfurilor vândute (2.1 MARJA COMERCIALĂ Primul indicator furnizat de tabloul soldurilor intermediare de gestiune este marja comercială. 27 .3.3.3. întreprinderile comerciale sau numai activitatea comercială a întreprinderilor cu activitate mixtă (industrială şi comercială). impreună cu producţia. atunci mărimea adaosului comercial generat de cifra de afaceri. Marja comercială. În aceste condiţii.Fig. reprezintă mai mult o masură a fluxului global al activităţii decât un adevărat indicator de rezultat. Reprezintă principalul indicator de apreciere a performanţelor unei activităţi comerciale.1 Soldurile intermediare de gestiune (Sursa „Tribuna Economică” pag 56) 2. este indicatorul indispensabil in aprecierea gestiunii unei întreprinderi comerciale. Marja comercială raportată la veniturile din vânzarea mărfurilor reprezintă practic adaosul comercial practicat de firma.2. Marja comercială (adaosul comercial) reprezintă excedentul vânzărilor de mărfuri faţă de costul de cumpărare al acestora.

Astfel. stocate sau utilizate pentru nevoile proprii. deoarece oferă o imagine mai fidelă a activităţii reale a întreprinderii pe durata perioadei de gestiune. întreprinderile care dispun de suprafeţe comerciale mari şi practică metode de vânzare prin autoservire.3.Spre exemplu se poate demonstra în practică că două întreprinderi cu activitate comercială pot realiza. 2. la întreprinderile cu activitate mixtă. marje comerciale diferite.3. producţia exerciţiului este un indicator mai util pentru manageri. care exprimă variaţia stocului de produse intermediare. în curs de producţie. vor înregistra marje comerciale mai reduse.3 CIFRA DE AFACERI Este un indicator economico-financiar fundamental. iar altele la cost de producţie (producţia stocată şi producţia imobilizată). Are însă şi anumite deficienţe sau ambiguităţi deoarece este constituită din elemente eterogene. valoarea producţiei exerciţiului nu poate să reflecte o realitate financiară. care reprezintă lucrările executate de întreprindere în beneficiu propriu. producţia exerciţiului va include trei elemente: producţia vândută. Producţia vandută + Producţia stocată + Producţia imobilizată = Producţia exerciţiului (2. • • • Producţia vândută.2 PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI Este specifică activităţii industriale şi include valoarea bunurilor şi serviciilor „fabricate” de întreprindere pentru a fii vândute. cifra de afaceri reflectă doar producţia vândută. Producţia imobilizată. cu aceeasi cifră de afaceri. Datorită acestui fapt. deoarece ignoră anumite aspecte esenţiale privind activitatea acesteia. unele fiind evaluate la preţ de vânzare (cum este cazul producţiei vândute). Mărimea marjei comerciale este un element care trebuie apreciat în funcţie de tipul politicii de vânzare promovată de întreprindere. pe baza căruia se apreciază capacitatea întreprinderii de a crea venituri din operaţiunile comerciale curente. precum şi producţia imobilizată care uneori poate înregistra valori semnificative. . Cifra de afaceri poate prezenta o imagine deformată asupra întreprinderii.3) Se diferenţiază de cifra de afaceri. 2. 28 . produse finite dar încă nevândute. Din acest motiv. Se pot remarca decalajele între momentul fabricării şi cel al facturării. Drept urmare.3. reflectă cifra de afaceri industrială Producţia stocată. în timp ce la întreprinderile industriale. producţia stocată şi producţia imobilizată. Dimpotrivă. cifra de afaceri evidenţiază vânzările de mărfuri şi producţia vândută. Marjele comerciale ridicate corespund în general întreprinderilor specializate în comerţ de lux sau comerţ tradiţional care asigură şi service după vânzare. care antrenează variaţia stocurilor.

Acest sold reprezintă contribuţia productivă a întreprinderii sau bogaţia creată de întreprindere prin utilizarea elementelor ce constituie potenţialul său productiv (forţa de muncă şi capitalul fix). pentru a asigura creşterea reală a afacerilor firmei. o cheltuială calculată de întreprindere în scopul asigurării resurselor financiare destinate reînoirii capacitătilor actuale de producţie Cheltuieli financiare. Fluxurile prin care sunt remuneraţi aceşti parteneri ai întreprinderii şi care se deduc treptat din valoarea adaugată sunt următoarele: • • • • • Cheltuieli de personal. reprezentând dobânzile ce revin creditorilor pentru creditele pe care aceştia le acordă în scopul finanţării afacerii Profitul net (nerepartizat sau distribuit ca dividende).3. practic. Ea reprezintă sursa de acumulări bănesti pe care întreprinderea o poate utiliza pentru remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la activitatea sa economică: salariaţi. materii prime. • Evoluţia cifrei de afaceri să genereze efecte pozitive asupra celorlalţi indicatori importanţi de apreciere a activităţii întreprinderii. creditori.4 VALOAREA ADAUGATĂ Pentru a produce şi a vinde. alături de indicatorii de rentabilitate. • Să fie realizată în structură corespunzător cu specificul activităţii. ce asigură remunerarea salariaţilor implicaţi din desfăşurarea procesului de producţie Impozitele şi taxele cuvenite statului în conformitate cu reglementările politicii fiscal-bugetare Amortizarea.Exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente. Chiar dacă nu apare distinct ca sold intermediar de gestiune. prin care se remunerează proprietarii întreprinderii pentru capitalurile pe care aceştia le-au avansat în afacere. Diferenţa dintre bunurile şi serviciile pe care întreprinderea le furnizează în exterior şi bunurile şi serviciile din afară. orice întreprindere utilizează bunuri şi servicii pe care le cumpără de la terţi ( de ex. Cifra de afaceri trebuie să îndeplinească anumite condiţii : • Nivelul său să acopere cheltuielile de exploatare şi să permită obţinerea de profit. reprezintă valoarea adaugată. 2. pentru a corespunde obiectului principal de activitate al firmei. • Să prezinte o tendinţă de creştere reală (în preţuri comparabile). măsurând în felul acesta performanţele economice ale întreprinderii. întreprindere. acest lucru constituind validarea de către piaţă a activităţii întreprinderii. pe care le utilizează pentru obţinerea primelor. alte cheltuieli externe ). ca principali indicatori de volum. acţionari. materiale consumabile. aceasta determină poziţia întreprinderii pe piaţă. Marja comercială + Producţia exerciţiului – Consumul intermediar = Valoarea adaugată 29 . considerăm că cifra de afaceri trebuie analizată împreună cu producţia exerciţiului şi valoarea adaugată.

Participarea salariaţiilor la profit .Impozite. pentru că nu ţine cont de impozitul pe profit • Elementele excepţionale.Cheltuieli excepţionale şi alte cheltuieli . 2. în sensul că nu ţine cont de influenţa cheltuielilor şi veniturilor financiare • Politica de investiţii.5 EXCEDENTUL BRUT AL EXPLOATĂRII Rezultatul economic brut obţinut din activitatea operaţională a întreprinderii reprezintă excedentul brut de exploatare.(2. noţiunea de valoare adăugată trebuie utilizată cu prudenţă. 30 . nu ţine cont de cheltuielile şi veniturile excepţionale. au mai fost fundamentate: • Valoarea adaugată a costului factorilor sau valoarea adaugată CDB( Centrala de Bilanţ a Băncii Franţei ) calculată astfel: Valoarea adăugată PCG + Subvenţii de exploatare + Redevenţe leasing + Cheltuieli cu personalul exterior . De asemenea.4) În Franţa au fost elaborate mai multe variante de calcul al valorii adăugate. Pe lângă aceasta. taxe şi vărsăminte asimilate .Rezultatul distribuit . taxe şi vărsăminte asimilate = Valoarea adăugată a costului factorilor (CDB) • Valoarea adăugată globală.3.Cheltuieli de personal + Venituri financiare .3. dacă se realizează pe fondul deteriorării performanţelor comerciale şi înrăutăţirii trezoreriei. pentru că nu ţine cont de amortizări • Politica fiscală. Sporirea valorii adăugate nu este neapărat un semn de prosperitate pentru întreprindere. creşterea valorii adăugate mai poate fi rezultatul creşterii stocului de produse finite fabricate la un nivel ridicat al costurilor. pe care piaţa va fi incapabilă să le absoarbă prin practicarea unor preţuri mari. Varianta de bază este cea elaborată conform Planului Contabil General din 1982. Modul de calcul al acestui sold reflectă o independenţă faţă de: • Politica financiară a întreprinderii.Impozite.Cheltuieli cu dotaţii cu amortizări şi provizioane + Venituri excepţionale şi alte cheltuieli . calculată astfel: Valoarea adăugată PCG + Subvenţii de exploatare .Rezultatul nedistribuit = Valoarea adăugată globală Din punct de vedere al managementului financiar.Cheltuieli financiare + Venituri din reluări de provizioane .

politica de finanţare şi politica dividendelor.Impozite. Astfel.Cheltuieli de personal = Excedentul brut de exploatare Dacă în urma calculului efectuat valoarea obţinută este negativă. Un excedent brut de exploatare suficient de mare va permite întreprinderii: reînoirea imobilizărilor sale prin amortizări. 31 . Excedentul brut al exploatării nu ţine cont de deciziile întreprinderii privind modalităţile de calcul al amortizării. este vorba despre o insuficienţă brută de exploatare. • Exprimă în egală masură şi capacitatea întreprinderii de a genera resurse de trezorerie Rolul excedentului brut al exploatării în analiza financiară poate fi urmărit sub trei aspecte: a) EBE este o măsura a performanţelor economice ale întreprinderii. acoperirea riscurilor din provizioanele constituite şi asigurarea finanţării activităţii sale. b) EBE este independent de politica financiară a întreprinderii şi pentru a argumenta afirmaţia noastră. Este indicatorul ce măsoară cel mai bine eficienţa industrială şi comercială a întreprinderii: • Constituie sursa fundamentală pe care o are întreprinderea din exploatarea sa.Consumuri de la terţi . Relaţiile de calcul sunt următoarele: • Metoda substractivă plecând de la valoarea adaugată Valoarea adăugată + Subvenţii pentru exploatare .Din această raţiune excedentul brut de exploatare se pretează comparaţiilor între performanţele întreprinderilor.Impozite. taxe şi vărsăminte asimilate .Costul de cumpărare al mărfurilor vândute . este independent de politica investiţională. taxe şi vărsăminte asimilate .Cheltuieli de personal = Cheltuieli de personal • Ţinând cont de compensările între elementele monetare induse de exploatare Venituri din exploatare + Vânzări + Subvenţii de exploatare Cheltuieli de exploatare . acţionarilor (sub forma dividendelor) sau va fi destinată autofinanţării. vom lua în considerare politica de investiţii. indicatorul este luat în calculul rentabilităţii economice( Rezultatul exploatării / Activ total ) sau al ratei marjei brute de exploatare (EBE / Cifra de afaceri). de asemenea el nu este influenţat de veniturile şi cheltuielile financiare dependente de structura financiară a întreprinderii. diferenţa rămasă va fi distribuită statului (sub forma impozitului pe profit). nu se creează relaţii de dependenţă faţă de politica de finanţare şi nici de deciziile conducerii întreprinderii privind repartizarea profitului net.

I.Cheltuieli cu dotaţiile cu amortizări şi provizioane = Rezultatul exploatării E.Reprezintă o resursă financiară fundamentală pentru întreprindere care poate fi utilizată pentru menţinerea sau creşterea capacităţii de producţie a întreprinderii. acesta devine un rezultat net al exploatării şi se simbolizează EBIT – “earning before interest and taxes”. va avea loc un transfer de valoare de la proprietari către creditori.B. ar trebui sa depăşească nivelul cheltuielilor financiare ale întreprinderii.7 REZULTATUL FINANCIAR Acest indicator nu apare ca sold intermediar distinct. acoperirea cheltuielilor financiare. Această resursă potenţială de trezorerie este susceptibilă a se transforma în disponibilităţi la un termen legat de decalajul între angajamentul de efectuare a operaţiunilor şi plata lor definitivă. Prin deducerea cheltuielilor cu amortizările (cele considerate normale) şi provizioanele pentru exploatare. intră în componenţa rezultatului curent.T este influenţat de politica de investiţii a întreprinderii şi arată în mod indirect. la care se adaugă veniturile financiare.3. plata impozitului pe profit şi a dividendelor.5) 2. Relaţia de calcul este următoarea: + Excedentul brut de exploatare ( sau insuficienţa brută de exploatare ) + Alte venituri de gestiune curentă . În caz contrar.6 REZULTATUL EXPLOATĂRII Priveşte activitatea de exploatare normală şi curentă a întreprinderii. prin evidenţierea principalelor operaţiuni din care pot deriva veniturile şi cheltuielile financiare. resursele acumulate din activitatea de exploatare. partea din resursele create din activitatea de exploatare destinată menţinerii dotărilor materiale ale firmei.Alte cheltuieli de gestiune curentă + Venituri din reluări de provizioane şi amortizări . EBE = Venituri din exploatare încasabile – Cheltuieli de exploatare plătibile (2.3. şi se calculează ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile financiare. Poate fi analizat separat. 2. . c) 32 . De asemenea. alături de rezultatul exploatării.3. respective: • Cheltuieli determinate de finanţarea nevoilor legate de exploatare • Cheltuieli legate de finanţarea nevoilor stabile • Venituri şi cheltuieli legate de gestiunea trezoreriei • Venituri şi cheltuieli determinate de deţinerea portofoliilor de participaţii • Venituri şi cheltuieli determinate de incidenţa favorabilă sau nefavorabilă a modificării cursului de schimb care afectează creanţele şi datoriile în devize.

cât şi efectele activităţii de exploatare. el este determinat. Relaţia de calcul este următoarea: Rezultatul curent +/. 2.10 REZULTATUL NET Acest indicator exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare cu care vor fi remuneraţi acţionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Acest rezultat apare după luarea în considerare a impozitului pe profit.8 REZULTATUL CURENT Rezultatul curent sau profitul înainte de impozit ( EBT. Relaţia de calcul este următoarea: Rezultatul curent = Rezultatul exploatării + Venituri financiare – Cheltuieli financiare (2.Impozitul pe profit . strategiei de dezvoltare a întreprinderii sau ale unor evenimente întâmplătoare determinate de instabilitatea mediului monetar.3. compararea performanţelor între întreprinderi şi compararea performanţelor de la un exerciţiu la altul.“earning before taxes” ) este al patrulea sold intermediar de gestiune. • Ca instrument de măsurare a fluxului de resurse adiţionale create de întreprindere (profit) sau distruse în timpul exerciţiului (pierdere). atât de rezultatul exploatării normale şi curente.9 REZULTATUL EXCEPŢIONAL (EXTRAORDINAR) reflectă incidenţa unor evenimente excepţionale favorabile sau nefavorabile generatoare de rezultat asupra cărora întreprinderea nu dispune cel mai adesea decât de o posibilitate de control limitat. în lipsa unor elemente perturbatoare care ar falsifica realismul unor calcule. cât şi de cel al activităţii financiare.Participarea salariaţilor la profit 33 .Cheltuieli excepţionale = Rezultatul excepţional Acest sold este un rezultat parţial şi deci o parte componentă a rezultatului global.Rezultatul financiar evidentiază atât calitatea gestiunii financiare a întreprinderii. Rezultatul curent se obţine prin adăugarea la rezultatul exploatării a rezultatului financiar. 2. Relaţia de calcul este următoarea: Venituri excepţionale .3.6) Acest sold permite.Rezultatul excepţional .3. 2. Rezultatul net apare într-o dublă ipostază: • Ca un indicator relativ al eficacităţii de care întreprinderea a dat dovadă în activitatea sa industrială şi/sau comercială.3. fiind excluse operaţiunile excepţionale.

averea acumulată de proprietari în perioadele anterioare de profitabilitate a firmei se va reduce. cu ajutorul soldurilor intermediare de gestiune putem analiza performanţele întreprinderii. acestea vor fi suportate de către proprietari în contul profiturilor viitoare aşteptate (pierderea este reportată pentru exercitiul financiar următor).7) Profitul net trebuie susţinut de existenţa unor disponibilităţi monetare reale. altfel el va rămâne doar un potenţial de finanţare. Profitul net urmează să fie distribuit sub forma dividendelor sau/şi să se reinvestească în întreprindere. În condiţiile în care la nivelul rezultatului net se vor înregistra pierderi.3. CAPITOLUL III ANALIZA RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII PRIN INTERMEDIUL RATELOR DE REZULTATE 34 . obţinând indicii cu privire la modul în care este creată şi transferată valoarea în cadrul firmei. Dacă întreprinderea continuă să obţină pierderi şi în exerciţiile financiare următoare. Profitul net nerepartizat constituie sursa de finanţare proprie sau element de autofinanţare generat de însăşi activitatea întreprinderii. În concluzie. Astfel. se pot identifica problemele cu care se confruntă managementul strategic al întreprinderii.= Rezultatul net Sau se mai poate determina astfel: Rezultatul net = EBT (rezultatul curent) – Impozitul pe profit (2.

35 . în ciuda faptului ca rapoartele alese pot evidenţia o evoluţie internă bună în timp.apartenenţa la un grup de întreprinderi (legături comerciale sau juridice) sau relaţiile comerciale cu străinătatea pot afecta situaţia patrimonială.elaborarea unui tablou de bord poate constitui un instrument foarte util de gestiune financiară. Cohen – Analyse financiere. ceea ce conferă un caracter stabil. clare şi mai puţin numeroase Întocmirea unui tablou de bază Ajutor în luarea deciziilor Tabelul nr. . Rapoartele permit: . permiţând analizarea evoluţiei întreprinderii. Pe de-o parte. cum ar fi: . consilieri istorică (pe cel puţin trei ani) previzională cu întreprinderile de acelaşi tip cu întreprinderile din aceeaşi ramură de activitatea alegerea unor rapoarte fiabile transcrierea rappoartelor sub o formă simplă şi concludentă pentru a fi un instrument fiabil. Paris. 1990) Există şi unele limite în abordarea rapoartelor. bancheri. ce permit caracterizarea situaţiei financiare a întreprinderii. rapoartele financiare utilizează datele brute extrase din documentele de sinteză de la sfârşitul fiecărui exerciţiu. Sintetizând. Comparaţiile sectoriale sunt foarte utile pentru că. rapoartele financiare pot face apel la fluxurile financiare. Rapoartele financiare se prezintă sub forma unui cât între două mărimi semnificative. rapoartele trebuie să fie simple. putem evidenţia utilitatea rapoartelor prin tabelul următor: Constituirea unei informaţii sintetice Vizualizarea unei evoluţii Stabilirea de comparaţii interne: pentru manageri externe: pentru acţionari.rapoartele utilizează date anuale.1 NECESITATEA ŞI IMPORTANŢA RAPOARTELOR ÎN DETERMINAREA SITUAŢIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII Rapoartele financiare reprezintă un instrument extrem de util în aprecierea cât mai corectă a situaţiei financiare a unei întreprinderi. Informaţia adusă de rapoarte este indispensabilă. pentru administratorii unei întreprinderi.3. la nivel intern. 2 – e edition. . un procent sau o durată. ceea ce le poate conferi şi un aspect dinamic. iar la nivel extern pentru creditorii şi consultanţii întreprinderii. Rapoartele trebuie sa fie alese cu grijă. urmărindu-se ca ele sa fie simple şi cu un cât mai înalt nivel de semnificaţie. Editura Economica. compararea acestora cu rapoartele globale sectoriale poate arăta un comportament mult mai bun al concurenţei.3. Rapoartele financiare se pot exprima printr-un număr. fiind stabilite la un moment dat. Pe de altă parte. de exemplu.stabilirea unor comparaţii sectoriale şi a unor comparaţii interne în timp. prin întocmirea de grafice semnificative capabile să evidenţieze tendinţele din activitatea întreprinderii.1(după E. ceea ce face să nu se ia în considerare sezonalitatea eventuală a activităţii.

natura mărfurilor. integrarea în amonte sau în aval. brevete). repartiţia funcţională şi ierarhică. 79-81. Indicatorii de activitate măsoară utilizarea resurselor.7 O imagine privind situaţia financiară a întreprinderii nu este posibilă fără utilizarea unui ansamblu de indicatori şi rapoarte de natură economico-financiară.natura operaţiunilor efectuate: activitate industrială şi/sau comercială. a produselor sau serviciilor vândute. . .). . Un alt indicator. Activele rapide sunt cele ce pot fi transformate în numerar printr-o perioadă scurtă. • Pârghia (levierul) . • Profitabilitatea . Enache – Determinarea situaţiei financiare a întreprinderii. Calitatea neconvergentă a activelor şi a structurii capitalului face necesară utilizarea unui evantai larg de indicatori care stau la baza rapoartelor. Editura Mirton. funizorii..caracteristicile sociale: număr de salariaţi.măsoară cât sunt şi cum sunt folosite activele unei firme.mamă (în acest caz utilizarea unor date consolidate este indispensabilă) eventuatele participate ale societăţii la capitalul social al unei alte întreprinderi. examinează eficienţa cu care sunt folosite activele comparând situaţia veniturilor cu categoriile corespunzătoare dintre active. contractele juridice încheiate cu aceştia (licenţe. specializarea pe anumite pieţe sau pe anumite produse. M. Câteva exemple ar fi: • Lichiditatea . • numerarul este folosit pentru a rambursa datoria băncii (-) şi a plăti creditorii (-). pag. rotaţia personalului. locaţie simplă.strategia de grup: diversificarea. importanţa pieţelor externe.măsoară capacitatea firmei de a câştiga. cu rezonanţă în lichiditatea întreprinderilor este capitalul circulant (activul circulant).Cristea. • vânzările reduc stocurile (-) şi cresc debitorii (+). şi stau la baza calculării lichidităţii luând în considerare activele cele mai lichide (numerar + acţiuni vandabile + alte investiţii pe termen scurt+clienţi). H.condiţiile de vânzare: reţeaua de distribuţie. franşize). societate . stocurile.relaţiile juridice cu alte întreprinderi: filială.măsoară capacitatea unei firme de a-şi onora obligaţiile la scadenţă. Pirtea. alte active curente.mijloace de producţie: utilaje industriale şi condiţiile de deţinere a lor (în proprietate. 7 36 . . leasing. Pentru o bună fundamentare a rapoartelor trebuie cunoscute următoarele elemente legate de activitatea întreprinderii: . . concesiuni. Deci nu se includ debitorii.inflaţia provoacă o creştere fictivă a rezultatelor şi o subevaluare a activelor. climatul social.condiţiile de cumpărare: natura aprovizionărilor. • debitorii plătesc (-) şi creşte numerarul (+). de a realiza o rentabilitate bună. Timişoara. etc. . apoi ciclul se reia. 2000. grila de salarizare. C. măsoară eficienţa ei. contractele juridice cu clienţii (concesiuni. Legat de lichiditate este ciclul de transformare a numerarului (fluxul numerarului) ce măsoară variaţiile numerarului începând cu comenzile şi anume: • dacă stocurile se cumulează (+) apar creditorii (+) şi datoria în creştere la bănci. . avansurile. • Activitatea .măsoară folosirea datoriei şi riscul financiar. clienţii. executarea parţială sau integrală a procesului de fabricaţie.

1996. indicatorii pârghie variază de la nivelul cel mai înalt (conservatorii) la nivelul cel mai scăzut (liberalii). Rapoartele sunt necesare nu numai pentru comparaţii cu alte întreprinderi ci şi pentru gestiunea internă a întreprinderii. Indicatorii utilizaţi sunt diferiţi privind: lichiditatea ca măsură a capacităţii unei firme de a-şi onora obligaţiile la scadenţă. ceea ce impune eliminarea lor din capitalul investit. faţă de creditorii şi acţionarii săi. Cunoscând aceste interese. Cristea.financiare privind menţinerea. fie doar la capitalurile proprii aparţinând proprietarilor. Ei se bazează pe calitatea şi câştigul activităţii. considerăm că un pas important în analiza rentabilităţii este stabilirea scopului urmărit. Rapoartele se detetmină pe baza unor indicatori privind activele şi pasivele întreprinderii. Din punctul de vedere al băncii. flexibilitate şi capacitate de plată a datoriei. În acelaşi timp nici nu se poate ignora existenţa acestor surse de finanţare. atunci când se analizează rentabilitatea acestuia. pag. Rapoartele permit dezvoltarea unor analize pe nivelele managementului financiar însoţite de elaborarea şi adoptarea deciziilor cu implicaţii economico . putem fi de acord că rentabilitatea se referă fie la ansamblul capitalurilor investite (indiferent de sursa lor de provenienţă). Indicatorii de profitabilitate măsoară capacitatea conducerii de a controla cheltuielile. ratele de rentabilitate se formează întotdeauna ca raport între un "efect H. la un moment dat. pentru a calcula un anumit tip de rată de rentabilitate şi nu alta. Pe baza rapoartelor se creează o imagine asupra poziţiei sale pe piaţă. RAPOARTE PRIVIND RATELE DE RENTABILITATE Având în vedere că în literatura economică sunt utilizate mai multe tipuri de rate de rentabilitate. de unde şi necesitatea calculării unei rate de rentabilitate a capitalului total existent în exploatare. Mai trebuie menţionat faptul că foarte rar şi cu totul întâmplător sursele de finanţare ale întreprinderii sunt exclusiv aportate de proprietari şi împrumutători. Editura Mirton. Pentru a clarifica acest aspect se impune identificarea intereselor dominante dintr-o întreprindere. Timişoara. iar aceste interese aparţin aporturilor de capital. N. etc. Analiza pe baza indicatorilor obţinuţi cu referire la un trecut sau la un viitor este importantă pentru întreprindere şi mediul său exterior. astfel că apare o a treia categorie de surse şi anume cele atrase. profitabilitatea ca o capacitate de a obţine o rentabilitate bună. sau altfel spus.Pârghia şi acoperirea măsoară mărimea în care se foloseşte finanţarea prin datorie. 8 3. Indiferent de nivelul de performanţă la care se referă sau de interesele pe care le caracterizează. Înţelegerea faptelor şi evenimentelor pe baza indicatorilor este vitală pentru o bună analiză. Ştefănescu – Gestiunea financiară a întreprinderii. Sunt indicatori de risc financiar. a poziţiei sale faţă de clienţii şi furnizorii săi. modul în care sunt folosite activele unei firme şi eficienţa lor. de a îmbunătăţi profitabilitatea şi de a suporta declinul activităţii. aprecierea bonităţii agenţilor economici. folosirea datoriei şi riscul financiar. 359-361 8 37 . întreţinerea şi dezvoltarea întreprinderii. a capacităţii sale de autofinanţare a menţinerii şi dezvoltării sale. indiferent dacă aceştia sunt proprietarii sau împrumutatorii. Pentru sursele atrase nu se plăteşte un cost de utilizare. de conservare a structurii financiare.2.

1) (3. într-o manieră generală.rezultatul exploatării. Indicatorul rata rentabilităţii ca indicator de eficienţă. În profit şi în rata rentabilităţii se reflectă rezultatele activităţii întreprinderii din toate stadiile circuitului economic.2) P. În analiza financiară se constituie un sistem operaţional de rate de rentabilitate.2. capitalul permanent sau capitalul propriu aduce profit. rata rentabilităţii sintetizează şi pe cele din stadiul distribuţiei. pag.rezultate curente brute. Editura Mirton. 9 (3. Bucureşti. Ratele de rentabilitate sunt construite. fie la un stoc. În ansamblul indicatorilor economico-financiari. Diferitele modele utilizate pentru exprimarea ratei rentabilităţii au putere informativă diferită. rata rentabilităţii se situează printre cei mai sintetici indicatori de eficienţă a activităţii întreprinderii.venituri din exploatare. oglindind eficienţa diferitelor laturi ale activităţii economice a întreprinderii. 1994. prin raportarea unui rezultat fie la un flux de activitate. • Rata rentabilităţii financiare. care exprimă gradul în care capitalul în întregul său. 271272. . după cum se ia în considerare profitul brut sau net la numărător sau se schimbă baza de raportare care exprimă efortul sau cheltuiala (resurse consumate. supliment la revista Tribuna economică. costul unui factor al procesului de producţie sau costul mai multor factori. în timp ce indicatorii construiţi pe resurse consumate exprimă preponderent interesele managerilor unităţii economice. 204. pag. • Rata rentabilităţii resurselor consumate. Timişoara. • Rata rentabilităţii economice a activului.1 RATA RENTABILITĂŢII VENITURILOR Este notată cu Rv care se împarte în: . 10 D.rata rentabilităţii veniturilor din exploatare: Rv = ( RE / VE ) * 100 unde: RE .10 Ratele de rentabilitate permit efectuarea de comparaţii în spaţiu şi în dinamică a evoluţiei rezultatelor firmei faţă de anumite standarde elaborate de organisme de specialitate. 3. Ştefea – Analiza rezultatelor întreprinderii. 2002. ce exprimă profitul) şi "efortul” depus pentru obţinerea acestuia (capitalul alocat în acel scop ). În funcţie de elementele luate în calcul se poate constitui un număr practic nelimitat de indicatori care conduc la un număr mare de rate ale rentabilităţii. Indicatorii construiţi în funcţie de capitalul avansat sau ocupat exprimă predominant interesele investitorilor (stat. valoarea producţiei vândute la preţ de vânzare). cele mai utile fiind următoarele: • Rata rentabilităţii veniturilor.9 Rata rentabilităţii este o mărime relativă. 38 . Mărgulescu – Analiza economico-financiară a întreprinderii.rata rentabilităţii veniturilor curente: Rv= ( RCB / VC ) * 100 unde: RCB . societăţi comerciale). VE . poate căpăta forme diferite. capitaluri.economic" (desemnat de un indicator de rezultate. • Rata rentabilităţii comerciale. Comparativ cu costurile pe produs care reflectă rezultatul din stadiul producţiei.

rezultatul financiar. 1999.rata rentabilităţii veniturilor: Rv = ( P / Vtot ) * 100 (3. care într-o formă sau alta.financiară. Opţiunea pentru o asemenea rată este dată de faptul că întregul capital folosit de firmă este investit în elemente de activ. contribuie la obţinerea profitului. dată fiind influenţa fiscalităţii asupra rezultatelor finale ale societăţii comerciale. RE) şi ansamblul mijloacelor utilizate.2 % (industrie) şi 22 % (extracţie de metale).4) unde: A . pag. M.rezultatul extraordinar. măsurată prin profitul net care revine veniturilor totale ale exerciţiului. rata rentabilităţii veniturilor caracterizează eficienţa întregii activităţi a firmei în cursul exerciţiului şi este utilă în poziţionarea firmei pe piaţă în raport cu altele cu care este în concurenţă. indicându-se ca mărimi între 1. Rext . Prin conţinut. Vtot . Rfin . Băicuş – Analiza economico. Acest indicator prezintă importanţă în gestionarea capitalului.reprezintă totalul activului respectiv active imobilizate (Ai) şi active circulante (Ac). în dimensionarea eforturilor pentru obţinerea unui anumit profit în raport cu rezultatele concurenţei sau diferite mărimi normative specifice domeniului în care funcţionează firma. 175-176. Sporirea rentabilităţii pe categorii de venituri se determină pe ansamblul firmei. . A. 2000. Rentabilitatea veniturilor exprimă eficienţa generală a firmei. În practica economică internaţională se utilizează şi aşa numita "rata profitului".2 RATA RENTABILITĂŢII ECONOMICE A ACTIVULUI (RE): Rata rentabilităţii economice a activului caracterizează eficienţa elementelor materiale angajate în activitatea firmei. Dalotă. Re = ( P / A ) * lOO (3. RE – rezultatul exploatării.3) unde: P – profitul impozabil (P = RE + Rfin + Rext).5) D. Işfănescu. majorarea nivelului de rentabilitate. Editura Economică.VC . Bucureşti. 3.venitul total aferent perioadei (Vtot = VE + Vfin + Vext). în special pentru comparaţii în spaţiu.2.12 Rata rentabilităţii economice măsoară performanţele activului total al întreprinderii pornind de la un rezultat economic (RBE. 12 A. Timişoara. Considerăm că acest indicator nu este semnificativ.venituri curente. Stănescu. Simona Dalotă – Analiză şi evaluarea firmei.11 Rentabilitatea veniturilor exprimă eficienţa valorificării produselor societăţii. Editura Orizonturi Universitare. Re = ( RBE / At) *100 sau Re = ( RE / At) * 100 11 (3. 216 39 . direct sau indirect. pag. ca raport între venitul net după plata impozitelor şi cifra totală a vânzărilor (cifra de afaceri). C. ceea ce constitute o rezultantă a îmbunătăţirii întregii activităţi.

întreprinderile specializate realizează. aceste două posibilităţi sunt diferit valorificate în funcţie de natura activităţii. În practica economică. sporirea rentabilităţii economice se poate realiza. De exemplu.unde: RBE . 3. în teoria economică se utilizează frecvent descompunerea în aşa zisele rate explicative. Editura Economică) Prin urmare.14 %).7) Aşa cum sugerează şi figura nr. analiştii propun determinarea ratei rentabilităţii capitalului economic după relaţia: Re = RE / Aexpl unde: Aexpl . în condiţiile unei rate de 40 .Işfănescu. fie pe seama accelerării rotaţiei activelor. ca un produs între o rată de rotaţie şi o rată a marjei: Re = RE / At = ( CA / At ) * ( RE / CA) (3. apar diferenţe notabile între întreprinderi ca urmare a strategiei specifice fiecăreia. de presiunea fiscală. pentru aceeaşi cifră de afaceri sunt necesare mai multe mijloace în industrie decât în comerţ. Pentru o mai riguroasă corelare a efectului (rezultatul exploatării) cu indicatorul de efort corespunzător. fie prin creşterea marjei. 3.financiară. o rată a marjei sporită (10 . rata rentabilităţii apare. În ceea ce priveşte tehnica de analiză. Băicuş – Analiză economico.1. Astfel. RE -rezultatul din exploatare. A. în sfera distribuţiei.1 Factorii rentabilităţii economice (Sursa A.6) Astfel definită. Stănescu. 3. precum şi de fluxurile excepţionale. În acelaşi sector. Astfel.reprezintă suma activelor de exploatare. de regulă. C. rentabilitatea economică este rezultatul acţiunii unui complex de factori: Structura activului total Rata de rotaţie a Factori specifici Rotaţia activului total activelor Rata rentabilităţii economice Rata rentabilităţii comerciale Structura activului Costul complet unitar Preţul de vânzare unitar Figura nr. de regulă. rata rentabilităţii economice este independentă de mecanismul de finanţare.rezultatul brut al exploatării (sau excedentul brut al exploatării EBE).

gradul de eficienţă a întreprinderii fiind cu atât mai mare. Marile suprafeţe comerciale operează cu o marjă redusă (1 . În prezent. NFR . fiind o bună măsură a eficienţei cu care a fost utilizat capitalul investit în afacere. pag. Ea exprimă nivelul de remunerare a aportorilor de capital.active imobilizate brute. Reb = RBE / ( Aib + NFR + Db) unde: Aib . nevoia de fond de rulment şi de trezoreria netă. 1997. indiferent de provenienţa acestuia. caz în care capitalul investit este considerat la valoarea iniţială de reconstituire (mijloacele fixe sunt la valoarea brută) şi este pus în corelaţie rezultatul brut al exploatării sau într-o formă netă. dar asigură o rotaţie accelerată a activelor (7 .10) Rentabilitatea netă a capitalului investit este afectată de politica de amortizare a întreprinderii şi se determină ca raport între rezultatul net al exploatării (RE) şi valoarea netă a capitalului investit. Această rată permite formularea unor aprecieri privind eficienţa capitalului investit. Maria Niculescu – Diagnostic global strategic. deoarece la determinarea nivelului ei se exclude o componentă esenţială a autofinanţării şi anume amortizarea. cu cât durata acestei reînnoiri este mai scurtă.3 rotaţii pe an).13 Luând în considerare capitalul investit. economiile dezvoltate consideră că recuperarea capitalului investit total pe seama rezultatului brut din exploatare trebuie să se realizeze în maxim patru ani. Pe o piaţă caracterizată printr-un nivel inflaţionist moderat (nivel cu o singură cifră). 13 41 .9) Capitalul investit este format din: imobilizările aferente exploatării (corporale şi necorporale). calculul ratei rentabilităţii economice se realizează cu relaţiile: Re= ( RBE / Cinv ) * 100 sau Re = ( RE / Cinv ) *100 (3.rotaţie a activelor redusă (2. ceea ce corespunde unei rentabilităţi brute a capitalului de minim 25%. Editura Economică. sau retur in investment (ROI) în literatura anglo . Indicatorul poate să apară într-o formă brută.necesar de fond de rulment.8) (3. este recomandat ca rentabilitatea economică a capitalului investit să devanseze rata medie a dobânzii din economie. pe de o parte să se păstreze substanţa economică a capitalului întreprinderii. Această rată este consacrată sub denumirea de rată economică de rentabilitate în literatura franceză.saxonă. Această rată are un grad mare de relevanţă în ce priveşte remunerarea capitalului investit şi un grad mai scăzut de relevanţă în ce priveşte înnoirea acestuia. Rentabilitatea brută a capitalului investit măsoară capacitatea întreprinderii de a-şi reînnoi acest capital. (3. iar pe de altă parte să se menţină încrederea investitorilor în investiţia făcută. atunci când utilizăm valoarea netă a capitalului investit (mijloacele fixe se iau la valoarea netă contabilă). Db -disponibilităţi băneşti. 310-311.8 rotaţii pe an).2 %). pusă în corelaţie cu rezultatul exploatării net de amortizare. Bucureşti. astfel încât. O serie de specialişti din teoria şi practica economică consideră această rată drept cea mai recunoscută măsură de apreciere a performanţei întreprinderii.

astfel: Rrc = ( RE / Che) * 100 sau Rrc= [ RBE / ( Che . În mod corespunzător. În activitatea practică. cifra de afaceri implicată vizează activitatea curentă de exploatare sau totală. Aşa după cum rezultă din denumire.Am – Pr ) ]* 100 unde: Che .cheltuieli de exploatare. caracterizează eficienţa costurilor. permite poziţionarea produselor sub aspectul rentabilităţii faţă de media pe întreprindere. atunci acţionarii pot beneficia de efectul de levier al îndatorării.14 3. În caz contrar. Dacă întreprinderea are o rată a rentabilităţii economice mai mare decât rata dobânzii la capitalurile împrumutate. (3. Editura Economică. Bucureşti.Ren = RE / ( Ain + NFR + Db) unde: Ain . Stancu – Finanţe. rata rentabilităţii economice trebuie să remunereze capitalurile investite.13) 3. 2002. În concordanţă cu obiectivele analizei şi sfera de investigaţie. acest indicator poate fi determinat prin implicarea în calitate de "efect" a rezultatului brut al exploatării. pag.4 RATA RENTABILITĂŢII COMERCIALE: Rata rentabilităţii comerciale caracterizează eficienţa politicii comerciale (a procesului de aprovizionare. 42 . a rezultatului exploatării sau a rezultatului exerciţiului. având loc un "efect de măciucă". stocare şi vânzare) şi mai ales a politicii de preţuri practicate de întreprindere. Am . Rentabilitatea resurselor consumate se calculează prin raportarea unui rezultat parţial (RBE sau RE) la consumul de resurse implicat în obţinerea lui.11) Rata rentabilităţii economice trebuie să fie superioară ratei de inflaţie pentru ca întreprinderea să îşi poată menţine substanţa sa economică.2. 14 I.12) (3. De asemenea. 84-85. atât proprii cât şi împrumutate (capitalul investit = capitalul propriu + împrumuturi pe termen mediu şi lung + împrumuturi pe termen scurt) la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobânzii) şi ale riscului economic şi financiar pe care şi l-au asumat "furnizorii" de capitaluri (acţionarii şi creditorii întreprinderii). îndatorarea devine consumatoare de capital propriu.amortizări. (3.active imobilizate nete.3 RATA RENTABILITĂŢII RESURSELOR CONSUMATE (RRC): Rentabilitatea resurselor consumate se regăseşte şi sub denumirea de rentabilitatea costurilor în literatura de specialitate. prezintă importanţă în estimarea şi negocierea preţurilor de vânzare a produselor sau tarifelor pentru prestări de servicii. Pr – provizioane.2. Rata rentabilităţii economice trebuie să permită întreprinderii reînnoirea şi creşterea activelor sale într-o perioadă cât mai scurtă. În termeni reali.

Re = ( RBE / CA ) * 100 (3. o condiţie esenţială a strategiei lor de menţinere a puterii. Acţionarul majoritar va aprecia un nivel semnificativ al rentabilităţii financiare calculate după formula: Pn / Cpr. asigurând astfel mijloacele de creştere. deci nu solicită un dividend important pe acţiune într-un viitor apropiat. Rentabilitatea financiară se calculează sub două forme: 1. fiind mulţumit cu un nivel al rentabilităţii financiare care să îl satisfacă. Nivelul ratei poate fi privit şi sub forma randamentului utilizării capitalurilor proprii puse la dispoziţia întreprinderii de către proprietari (acţionari). O valoare informaţională semnificativă pentru aceeaşi categorie de acţionari o are şi indicatorul profitul net pe acţiune.15) Creşterea ratei rentabilităţii comerciale aferente activităţii de exploatare faţă de o anumită bază de referinţă reflectă o stare pozitivă şi are loc atunci când indicii indicatorilor absoluţi ai rentabilităţii devansează cifra de afaceri. finanţarea presupune şi consolidarea capitalului propriu. ea poate avea totuşi o valoare informaţională diferită de la un acţionar la altul. să investească. iar această investiţie trebuie finanţată. respectiv oportunitatea menţinerii acestora. dacă rata de remunerare este ridicată. în condiţiile în care o mare parte din profit este reinvestit şi contribuie la creşterea valorii întreprinderii. aceste interese fiind de multe ori diferite de cele ale acţionarului minoritar. fie a unor noi acţionari. în funcţie de numărul de acţiuni deţinute de aceştia. Astfel. Putem astfel vorbi de interesul şi aşteptările acţionarului majoritar privind rentabilitatea capitalului propriu. atunci nivelul său de rentabilitate financiară va fi diminuat proporţional cu gradul de îndatorare (braţul levierului financiar).capitalul propriu. o întreprindere trebuie să se dezvolte.14) Re = ( Re / CA ) * 100 (3. Nivelul ratei depinde de următorii factori: gestiunea resurselor. Rf = ( Pn / Cpr ) * 100 unde: Cpr . Rentabilitatea capitalului propriu: Rata rentabilităţii financiare a capitalului propriu (Rf) se calculează ca raport între profitul net (Pn) şi capitalul propriu (Cpr). În plus. Acţionarul majoritar realizează în general un plasament pe termen lung pentru care nu solicită o remunerare imediată. Deşi.16) . fie prin contribuţia acţionarilor existenţi. calculat ca raport între profitul net şi numărul de acţiuni subscrise la nivel de întreprindere. acţionarii acceptă cu uşurinţă să lase o parte din profitul lor la dispoziţia întreprinderii. Rata financiară de rentabilitate reprezintă o formă sintetică şi în acelaşi timp sugestivă de apreciere a nivelului de remunerare a proprietarilor. Incitaţia la investiţii este condiţionată de remunerarea convenabilă a capitalului propriu.2. Deseori. Într-un sistem concurenţial dat. Pentru manageri. dacă întreprinderea nu beneficiază de efectul de levier. profitabilitatea activităţii şi efectul de levier financiar. 3. rata financiară de rentabilitate este o bună măsură a nivelului de remunerare a capitalului propriu. 43 (3.5 RATA RENTABILITĂŢII FINANCIARE: Rentabilitatea financiară este un indicator prin prisma căruia posesorii de capital apreciază eficienţa investiţiilor lor. rentabilitatea financiară reprezintă un obiectiv fundamental. aşa cum am afirmat mai sus.

Acţionarul minoritar este interesat, în majoritatea cazurilor, de rentabilitatea pe termen scurt, adică valoarea dividendelor primite pentru acţiunile deţinute. Acest nivel de rentabilitate se apreciază fie cu indicatorul dividendul pe o acţiune (Da), fie cu rata de capitalizare a dividendelor (Rcd): Da = Dv / Nra sau Rcd = Da / Cua unde: Dv - valoarea dividendelor distribuite la sfârşitul exerciţiului financiar; Nra - numărul de acţiuni emise de întreprindere; Cua - cursul acţiunilor. O valoare scăzută a rentabilităţii capitalului propriu indică dificultăţi în investirea capitalului propriu. Invers, o valoare ridicată a raportului indică o relativă uşurinţă în atragerea de fonduri de pe piaţa financiară.15 2. Rentabilitatea capitalului permanent: Rata rentabilităţii financiare a capitalului permanent (denumită în unele lucrări, rentabilitate economică exprimă eficienţa cu care sunt utilizate fondurile aflate pe termen lung la dispoziţia întreprinderii şi se calculează ca raport între profitul brut şi capitalul permanent (capital propriu + capital împrumutat pe termen mediu şi lung). În contabilitatea financiară, respectiv structura contului de profit şi pierderi, nu apare noţiunea de profit brut. De aceea, în activitatea practică, s-a folosit profitul înaintea impozitării sau rezultatul exerciţiului înainte de deducerea sarcinilor fiscale, respectiv a dobânzilor şi impozitul pe profit. O valoare ridicată a ratei rentabilităţii capitalului permanent indică o folosire eficientă a capitalurilor permanente. O valoare scăzută a acestui raport reflectă faptul că investiţiile efectuate de întreprindere, finanţate prin împrumuturi pe termen mediu şi lung, nu au avut eficienţa scontată. Criteriul principal în orientarea plasamentului de capital îl constituie corelaţia dintre rata rentabilităţii financiare a capitalului propriu (Rf), rata rentabilităţii financiare a capitalului permanent (Rp) şi rata dobânzii (d). În consecinţă, pentru calculul ratei rentabilităţii financiare a capitalului propriu se poate folosi profitul net la care se adaugă dobânda plătită pentru capitalul împrumutat pe termen mediu şi lung, care reprezintă costul capitalului sau / şi impozitul pe profit. În primul caz, legătura dintre cele două rate de rentabilitate financiară se exprimă prin relaţia: Rf=Rp + ( Rp - d) * (Kî/Kp) unde: Kî - capitalul împrumutat. În al doilea caz se foloseşte relaţia: Rf= Rp + ( Rp – d ) * [ ( Kî / Kp ) * ( 1 - Ci ) ]
15

(3.17) (3.18)

(3.19)

(3.20)

P. Ştefea – Analiza rezultatelor întreprinderii, Editura Mirton, Timişoara, 2002, pag. 276278.

44

unde: Ci - cota de import. Întrucât rezultatul final este în legătură directă cu ansamblul activităţii firmei, acesta poate fi evidenţiat prin modelul: Pn/ Kp = [ ( V / A ) * ( A / Kp ) * ( Pn / V ) ] * 100 unde: Pn - profitul net; V - venituri totale; A - active totale. Din acest model rezultă că rata rentabilităţii financiare a capitalului este dependentă de: - viteza de rotaţie a activelor totale ( V / A ), care exprimă volumul vânzărilor pe unitate monetară investită. Cu cât rotaţia activelor este mai mare, cu atât sporeşte eficienţa capitalului investit, dacă în activitatea de exploatare se obţine profit; - pârghia financiară ( A / Kp ), prin care se exprimă, în mod sintetic, corelaţia dintre structura financiară şi capitalul împrumutat; - rentabilitatea netă a veniturilor ( Pn / V ) în care se reflectă în principal eficienţa activităţii de exploatare. În acelaşi timp, această rată este utilă în poziţionarea firmei în raport cu altele din aceeaşi ramură sau domeniu de activitate. Dacă rata este peste media sectorului (ramurii), există un avantaj competiţional faţă de concurenţi, ceea ce constituie un element de siguranţă în activitatea viitoare. Este de dorit ca rata rentabilităţii financiare să fie mai mare decât rata medie a dobânzii pe piaţă pentru a face atractive acţiunile întreprinderii şi a creşte cursul lor bursier. Maximizarea rentabilităţii financiare presupune: a) Maximizarea rezultatului exerciţiului pe seama creşterii volumului de activitate şi a ameliorării marjelor. Realizarea acestor două obiective se bazează pe optimizarea activităţii în domeniile: organizării interne, gestiunii stocurilor, calităţii produselor şi serviciilor, gestiunii comerciale, etc; b) Creşterea randamentului capitalurilor investite prin folosirea intensivă a imobilizărilor corporale şi reducerea nevoii de fond de rulment (în special prin reducerea stocurilor şi a creanţelor clienţilor); c) Minimizarea capitalurilor proprii angajate pentru un volum dat al capitalurilor investite, cu condiţia ca venitul obţinut prin îndatorare să fie superior costului datoriilor. Rentabilitatea financiară constituie principalul indicator privind performanţele întreprinderii, care depinde de justeţea politicii comerciale (rentabilitatea comercială), de eficienţa capitalului angajat (rentabilitatea economică) şi de politica financiară a acesteia. Interdependenţa dintre cele trei forme ale rentabilităţii relative este evidenţiată şi de figura nr. 3.2. (3.21)

45

Exploatare Cifra de afaceri

Patrimoniu DTS Obligaţii DTL Cheltuieli variabile

Capital propriu Rentabilitatea economică

Rentabilitatea comercială

Marja cheltuielilor variabile

Rentabilitatea

financiară
Cheltuieli fixe

Rezultatul exploatării

Rezultatul financiar

Rezultatul extraordina r

Rezultatul exerciţiul ui

Figura nr. 3.2 Legătura dintre rentabilitatea comercială, economică şi financiară (Sursa: Maria Niculescu-Diagnostic global strategic Edit. Economică 1997) Abordarea sistematică a problematicii rentabilităţii permite poziţionarea corectă a întreprinderii în segmentul strategic căruia ii aparţine şi, totodată, fundamentarea obiectivă a orientărilor de perspectivă.16

CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ DETERMINAREA REZULTATULUI (PROFITULUI) EXERCIŢIULUI PRIN METODA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE (S.I.G) LA S.C. EMY DISTRIB S.R.L
Maria Niculescu – Diagnostic global strategic, Editura Economică, Bucureşti, 1997, pag. 317-318.
16

46

Pe lângă comercializarea produselor de patiserie. consultanţă în amenajarea magazinului şi decorarea lui gratuită cu reclame standard. Societatea comercială are în prezent 6 salariaţi cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Transportul gratuit al produselor la uşa magazinului dvs 6. Colaborarea cu FORNETTI ROMÂNIA asigură o serie de avantaje cum ar fii: 1. sigur (reţeaua de franciză) şi dezvoltarea unei afaceri profitabile. Apartenenţa la un sistem unitar. Franciza reprezintă contractul prin care proprietarul afacerii SC FORNETTI ROMÂNIA SRL (francizor) a cedat cumpărătorului SC EMY DISTRIB SRL (francizat. jud Timiş Înregistrarea la Registrul Comerţului: J35/2097/22. Pandur Cosmin. de comercializare a unor produse/servicii care sunt deja prezente pe piaţă şi înregistrează succes. Pachetul cuprinde cunoştiinţe tehnice şi tehnologice ce pot fii transmise pe cale contractuală (know-how). produselor de patiserie şi produselor zaharoase. Activitatea de comercializare a produselor de patiserie se face în baza unei francize încheiată cu SC FORNETTI ROMÂNIA SRL. ap 5 Timişoara. Angajarea şi salarizarea personalului se face în conformitate cu prevederile Codului Muncii şi a Legii Salarizării. Pentru realizarea obiectului de activitate societatea are personal angajat. beneficiar) dreptul de folosinţă al numelui firmei. Asigurarea succesului afacerii prin renumele mărcii şi calitatea produselor. 5. Consultanţă în privinţa amenajării magazinului 7. 2. Drept patrimonial asupra afacerii şi posibilitatea de a o cesiona unei terţe persoane. Societatea este administrată şi reprezentată. 4. cetăţean român. chiar şi în condiţiile economico-financiare severe pe care le traversăm. pe durată nelimitată de o persoană fizică.2004 Capitalul social al societăţii: 1000 Ron Scurt istoric: A fost înfiinţată la data de 23 iulie 2004 în baza Legii 31/1990. în magazine specializate-4724. Asigurarea ambalajelor pentru produse 47 . al mărcii. Posibilitatea de a muta franciza dintr-o locaţie în alta sau dintr-o localitate în alta. SC EMY DISTRIB SRL are obligaţia de a respecta standardele de calitate ale firmei fiind ajutată de cunoştiinţele şi experienţa francizorului. având ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul al pâinii. instruirea gratuită a personalului privind tehnologia de coacere.4.07. sc A. în funcţie de oportunităţile de vânzare. FORNETTI ROMÂNIA controlează în permanenţă calitatea impusă pe sistem şi sprijină firma în dezvoltarea afacerii. Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată în timp. Forma juridică este de Societate cu Răspundere Limitată. 3.1 PREZENTARE GENERALĂ Date de identificare: Denumirea: SC EMY DISTRIB SRL Sediul: Strada Rădulescu Motru C-tin bl 25. cu începere de la data înmatriculării acesteia la Registrul Comerţului. francizorul a venit în sprijinul cumpărătorului cu un pachet complex de servicii pentru dezvoltarea afacerii.

În gama de produse comercializate se includ 3 sortimente: • Produsele Mini la kilogram cu predospire şi expres • Produse din gama Pontino • Produse din gama XXL la bucată Produsele Mini la kilogram cu predospire: • Pogăcele cu caşcaval • Foietaj cu brânză dulce • Foietaj cu gust de caise • Foietaj cu gust e vişine Produse Expres: • Foietaj expres de mere • Foietaj expres telemea • Foietaj mac • Foietaj nucă Produse din gama Pizza şi Pontino: • Pizza şuncă şi ciuperci • Pizza picant • Pizza bacon Produse XXL la bucată: • Fagure vişine şi budincă • Melc cu caşcaval • Ştrudel cu mere 4. Calea Sever Bocu.2 DETERMINAREA REZULTATULUI EXERCIŢIULUI PRIN METODA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE (S.620 Tabelul nr.349 .422 20.1) Determinarea marjei comerciale Specificaţie Venituri din vânzarea mărfurilor Cheltuieli privind mărfurile Marja comercială Simbol Vmf CHmf MC 48 Anul 2007 2.) Calculul soldurilor intermediare de gestiune se face pe baza datelor din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere ale societăţii comerciale EMY DISTRIB SRL.Magazinul Fornetti deţinut de către SC EMY DISTRIB SRL se află în judeţul Timiş.1 -leiAnul 2008 Anul 2009 14. nr.047 3.393 10. localitatea Timişoara.228 4.G. prezentate în anexe. 82.165 68.771 48. 4. 1) Marja comercială: Marja comercială = Venituri din vânzarea mărfurilor – Cheltuieli privind mărfurile (4. str.I.667 -1.

000 8.00 10.000 0 6.12%>178. Această creştere se datorează creşterii veniturilor din vânzarea mărfurilor într-un ritm mai accelerat decât a cheltuielilor privind mărfurile (603.1 Evoluţia marjei comerciale Marja comercială înregistrează o tendinţă de creştere în perioada de analiză. 2) Producţia exerciţiului: Producţia exerciţiului = Producţia vândută + Variaţia stocurilor + Producţia imobilizată (4.165 lei în anul 2008.42%.12 278.816 160. adică o creştere în mărimi relative de 388.2 -leiAnul 2009 197.816 0 0 63.57%.000 12.000 0 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Marja comercială Figura nr.785 lei. crescând de la valoarea de -1.348 0 0 197.000 4. şi de la valoarea de 4. adică o creştere în mărime absolută de 5.000 14.000 2. 4.92% în anul 2008 şi 377.804 0 0 39.42 488.620 lei în anul 2007 la valoarea de 4.80 473.24 .57 Marja commercială LEI 18.92 - 477.000 16.32 Tabelul nr.80%>373.165 lei în anul 2008 la valoarea de 20.Indicele de creştere a Vmf (%) Indicele de creştere a CHmf (%) Indicele de creştere a MC (%) IVmf ICHmf IMC 100 100 100 703. 4. în anul 2009.349 lei în anul 2009.348 309.804 100 49 Anul 2008 63.2) Determinarea producţiei exerciţiului Specificaţie Producţia vândută Variaţia stocurilor Producţia imobilizată Producţia exerciţiului Indicele de creştere a Qv Simbol Qv Qs Qi Qex IQv Anul 2007 39.

209 Anul 2009 266. 4.(%) Indicele de creştere a Qs (%) Indicele de creştere a Qi (%) Indicele de creştere a Qex (%) IQs IQi IQex 100 100 100 160.804 lei la valoarea de 63. o creştere în mărimi relative de 60.119 50 . adică o creştere în mărimi relative de 209.816 lei în anul 2008.32%.3) Determinarea cifrei de afaceri Tabelul nr.000 40.2 Evoluţia producţiei exerciţiului În primul an de analiză producţia exerciţiului înregistrează o tendinţă de creştere de la valoarea de 39.816 lei la valoarea de 197.000 80.804 lei în anul 2007 la valoarea de 63.000 120. În anul al doilea de analiză producţia exerciţiului înregistrează o tendinţă de creştere de la valoarea de 63. 4.24%.32 309.000 0 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Producţia exerciţiului Figura nr.32%. adică o creştere în mărimi relative de 60.24 Producţia exerciţiului LEI 250.348 lei în 2009.348 lei.851 Anul 2008 78. 3) Cifra de afaceri: Cifra de afaceri = Producţia vândută + Venituri din vânzarea mărfurilor + Venituri din subvenţii aferente cifrei de afaceri (4. adică o creştere în mărimi relative de 209. creştere datorată creşterii producţiei vândute de la valoarea de 63.24%.3 -leiSpecificaţie Cifra de afaceri Simbol CA Anul 2007 41.000 200. creştere datorată măririi producţiei vândute de la valoarea de 39.000 160.816 lei în 2008 la valoarea de 197.816 lei.

24 LEI 250.851 lei la valoarea de 78.393 0 63.80%) cât şi creşterii producţiei vândute (cu 209.4 -leiSpecificaţie Simbol Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 51 .87 703.12 160.771 0 197.24%).12%) şi datorită creşterii producţiei vândute (cu 60.000 100.000 200. cifra de afaceri sporind cu 86.80 309.119 lei) se datorează atât creşterii veniturilor din vânzarea mărfurilor (cu 377.Venituri din vânzarea mărfurilor Venituri din subvenţii aferente cifrei de afaceri Producţia vândută Indicele de creştere a CA (%) Indicele de creştere a Vmf (%) Indicele de creştere a Vs (%) Indicele de creştere a Qv (%) Vmf Vs Qv ICA IVmf IVs IQv 2.266 477.209 lei. fapt datorat în anul 2007 de creşterea veniturilor din vânzarea mărfurilor (cu 603. 4.4) Determinarea valorii adăugate Tabelul nr. de la valoarea de 41. iar în anul 2007 creşterea cifrei de afaceri cu 240.000 150.348 340. 4. 4) Valoarea adăugată: Valoarea adăugată = Marja comercială + Producţia exerciţiului – Consumul intermediar (4.32 68.816 186.209 lei la valoarea de 266.32%).804 100 100 100 100 14.000 0 Cifra de afaceri Cifra de afaceri Anul 2007Anul 2008Anul 2009 Figura nr.87%.3 Evoluţia cifrei de afaceri Cifra de afaceri înregistrează o tendinţă de creştere în perioada analizată.047 0 39.000 50.266% (de la valoarea de 78.

000 20.74%). crescând de la valoarea de -8.764 lei la valoarea de -8.5) Determinarea excedentului brut al exploatării 52 .26 - 20.804 11.620 39. taxe şi vărsăminte asimilate (4.57%) cât şi a producţiei exerciţiului (cu 209.26% care a devansat creşterea producţiei exerciţiului care a crescut doar cu 60. creştere datorată creşterii atât a marjei comerciale (cu 388. datorită creşterii consumului intermediar cu 566.107 lei.24 171.32%.420 26.Marja comercială Producţia exerciţiului Consum intermediar Valoarea adăugată Indicele de creştere a MC (%) Indicele de creştere a Qex (%) Indicele de creştere a Cint (%) Indicele de creştere a VA (%) MC Qex Cint VA IMC IQex ICint IVA -1.57 309.348 130.349 197.680 87.017 488. 4.107 lei la valoarea de 87. de la valoarea de 26.4 Evoluţia valorii adăugate Valoarea adăugată înregistrează în anul 2008 o scădere drastică faţă de anul 2007 cu suma de 34. 5) Excedentul brut al exploatării: Excedentul brut al exploatării = Valoarea adăugată + Subvenţii pentru exploatare – Cheltuieli de personal – Impozite.816 76.088 -8.24%) care devansează creşterea consumului intermediar (cu 71.32 666.74 - LEI 100.107 160.871 lei.000 0 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Figura nr.000 Valoarea adăugată Valoarea adăugată 40.000 60.165 63. În anul 2009 valoarea adăugată înregistrează o tendinţă de creştere faţă de anul 2008. adică o creştere în mărimi relative de 973.017 lei.000 80.764 100 100 100 100 4.35%.

581 lei.410 lei la valoarea de -34. Scăderea din anul 2008 se datorează în primul rând datorită scăderii valorii adăugate de la valoare de 26. 4.30 - Excedentul brut de exploatare LEI 50.017 0 38.107 0 25.000 20.187 -34.287 1.5 Evoluţia excedentului brut al exploatării Pe întreaga perioadă analizată.12 74.000 10. excedentul brut al exploatării înregistrează puternice oscilaţii care reflectă condiţiile economiei actuale. În anul 2009 excedentul brut al exploatării creşte spectaculos de la valoarea de -34. adică o creştere în mărime absolută de 82. adică o scădere în mărime absolută de 48.920 lei.000 1.764 lei în anul 2007 la valoarea de -8. În anul 2008 excedentul brut al exploatării scade drastic de la valoarea de 14.107 lei în anul 2008 53 .88 1648.282 72 14.410 100 100 100 100 100 Anul 2008 -8.000 40.000 30.Specificaţie Valoarea adăugată Subvenţii de exploatare Cheltuieli de personal Impozite.581 lei la valoarea de 47. 4.61 - Tabelul nr.215 882 47.501 lei.000 5.991 lei.920 151.000 3. taxe şi vărsăminte asimilate Excedentul brut de exploatare Indicele de creştere a VA (%) Indicele de creştere a Se (%) Indicele de creştere a Chp (%) Indicele de creştere a Itva (%) Indicele de creştere a EBE (%) Simbol VA Se Chp Itva EBE IVA ISe IChp IItva IEBE Anul 2007 26.000 Excedentul brut de exploatare 0 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Figura nr.764 0 12.5 -leiAnul 2009 87.581 205.000 4.

000 -100.749 lei la valoarea de -23.6) Determinarea rezultatului exploatării Anul 2008 78.87 314. iar în anul 2009 rezultatul exploatării creşte de la valoare de -79.155 -8.55 183.209 157. adică o creştere în mărimi relative de 69. 4.941 lei.749 186.187 lei în anul 2008 la valoare de 882 lei în anul 2009 o scădere în mărime relativă de 25.77 30.017 lei în anul 2009 ceea ce reprezintă în mărime absolută o creştere cu 95.7%.304 lei la valoarea de-79.348 290.6 Evoluţia rezultatului exploatării Pe perioada analizată rezultatul exploatării înregistrează o tendinţă de scădere.000 -40. Creşterea din anul 2009 se datorează în primul rând datorită creşterii valorii adăugate de la valoare de -8. 6) Rezultatul exploatării: Rezultatul exploatării = Venituri din exploatare – Cheltuieli de exploatare (4.6 -leiAnul 2009 266. 4.107 lei în anul 2008 la valoarea de 87.749 lei.36 Tabelul nr. 54 .124 lei iar în al doilea rând dar într-o pondere mai mică datorită reducerii impozitelor de la valoare de 1.88%. astfel în anul 2008 rezultatul exploatării scade de la valoarea de -8.98%.304 100 100 100 LEI 0 -20.958 -79.36%.282 lei în anul 2007 la 25.289 -23.şi în al doilea rând datorită creşterii cheltuielilor de personal de la valoarea de 12.287 lei în anul 2008 ceea ce reprezinta o creştere de 105.02 Specificaţie Venituri din exploatare Cheltuieli de exploatare Rezultatul exploatării Indice de creştere a Vexpl (%) Indice de creştere a CHexpl (%) Indice de creştere a RE (%) Simbol Vexpl Chexpl RE IVexpl ICHexpl IRE Anul 2007 41.93 960.000 -60. adică o scădere în mărimi relative de 860.941 340.000 -80.851 50.000 Rezultatul exploatării Rezultatul exploatării Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Figura nr.

87% în anul 2008.7 -leiSpecificaţie Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultatul financiar Indice de creştere a Vfin (%) Indice de creştere a CHfin (%) Indice de creştere a RF (%) Simbol Vfin CHfin RF IVfin ICHfin IRF Anul 2007 0 0 100 100 100 Anul 2008 0 0 Anul 2009 162 1 161 (4.7) Rezultatul financiar LEI 140 120 100 80 60 40 20 0 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Rezultatul financiar Figura nr. iar în anul 2009 veniturile de exploatare devansează cheltuielile de exploatare dar datorită deficitului considerabil produs în anul precedent nu se ajunge la un rezultat pozitiv.93%>86. această constatare s-a realizat pe baza datelor din contul de profit şi pierdere care se regăsesc în cadrul anexelor acestei lucrări. 55 .7 Evoluţia rezultatului financiar Pe perioada analizată a primilor doi ani.Această scădere se datorează creşterii cheltuielilor din exploatare într-un ritm superior creşterii veniturilor din exploatare 214. 4. 7) Rezultatul financiar: Rezultatul financiar = Venituri financiare – Cheltuieli financiare Determinarea rezultatului financiar Tabelul nr. 4. respectiv anul 2007 şi 2008 rezultatul financiar înregistrează valori nule.

36%.304 100 100 100 Anul 2008 -79. 8) Rezultatul curent: Rezultatul curent = Rezultatul exploatării + Rezultatul financiar Determinarea rezultatului curent Tabelul nr. adică o scădere în mărimi relative cu 860.941 1 -23.940 lei.940 30. 4.304 0 -8.8 Evoluţia rezultatului curent În anul 2008. În anul 2009.000 -100.000 -60. 9) Rezultatul extraordinar: 56 .8) Rezultatul curent LEI 0 -20.749 lei la valoarea de -23.000 -40. scădere datorată valorilor negative înregistrate de rezultatul exploatării si de inexistenţa rezultatului financiar.8 -leiSpecificaţie Rezultatul exploatării Rezultatul financiar Rezultatul curent Indice de creştere a RE (%) Indice de creştere a RF (%) Indice de creştere a RC (%) Simbol RE RF RC IRE IRF IRC Anul 2007 -8.000 -120. rezultatul curent al exerciţiului înregistrează o tendinţă de scădere de la valoarea de -8.749 960. creştere datorată creşterii rezultatului exploatării.36 Anul 2009 -23.000 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Rezultatul curent Figura nr. rezultatul curent înregistrează o tendinţă de uşoară creştere de la valoarea de -79.02 0 30. 4.01 (4.98%.749 lei. adică o creştere în mărimi relative de 69.În cadrul ultimului an analizat s-a constatat existenţa unor venituri financiare în valoare de 162 lei şi a unor cheltuieli financiare de 1 leu din care s-a realizat un rezultat financiar în valoare de 161 lei.749 0 -79.36 0 960.000 -80.304 lei la valoarea de -79.

9) Veniturile şi cheltuielile extraordinare ale societăţii sunt 0 ceea ce înseamnă că nu avem rezultat extraordinar.304 100 100 100 Anul 2008 78.209 157.290 -23. 10) Rezultatul net: Rezultatul net = Rezultatul exploatării + Rezultatul financiar + Rezultatul extraordinar – Impozit pe profit = Rezultatul brut – Impozit pe profit Determinarea rezultatului net Tabelul nr.77 29.36 Anul 2009 266.9 -leiSpecificaţie Venituri totale Cheltuieli totale Rezultatul brut al exerciţiului Impozitul pe profit Rezultatul net al exerciţiului Indice de creştere a Vt (%) Indice de creştere a CHt (%) Indice de creştere a Rn (%) Simbol Vt CHt Rbex Ip Rn Ivt ICHt IRn Anul 2007 41.87 314.851 50.749 186.958 -79.155 -8.780 340.76 183.Rezultatul extraordinar = Venituri excepţionale – Cheltuieli excepţionale (4.780 0 -23.749 0 -79.304 0 -8.81 57 .93 960.510 290. 4.

764 58 Anul 2008 14.Rezultatul net al exerciţiului LEI 0 -20.816 0 0 63. creştere datorată creşterii veniturilor totale într-un ritm superior creşterii cheltuielilor totale (cu 240. Tabloul de sinteză al soldurilor intermediare de gestiune pune în evidenţă modul de formare al acestora precum şi elemente ale echilibrului financiar. cu rezultate negative care prezintă o situaţie foarte delicată dar cu semne de remediere în ultimul an de analiză.G.017 . scădere ce se datorează creşterii cheltuielilor totale într-un ritm superior creşterii veniturilor totale (cu 214. care reflectă modul de formare a principalelor rezultate financiare.304 lei la valoarea de -79.771 48.76%>83.77%). Din punct de vedere al soldurilor intermediare de gestiune.36%.348 130.088 -8.9 Evoluţia rezultatului net În primul an de analiză.749 lei.749 lei la valoarea de -23.19%.816 76.393 10. 4.I.348 0 0 197.87%). Pentru sistematizarea rezultatelor obţinute prin calculul sodurilor intermediare de gestiune vom prezenta mai jos un tablou de sinteză a acestora.93%>86.000 -80.804 0 0 39.10 -leiAnul 2009 68. adică 2009.349 197.780 lei.667 -1. de la valoarea de -79.620 39.165 63.680 87. Nr.107 Tabelul nr.000 -60.420 26.422 20. În anul al doilea de analiză. de la valoarea de -8.000 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Rezultatul net al exerciţiului Figura nr.047 3.804 11.228 4.000 -40. adică o creştere în mărimi relative de 70. 4.000 -100. rezultatul net al exerciţiului înregistrează o tendinţă de scădere. putem concluziona că societatea analizată se află într-o stare de dificultate. adică o scădere în mărimi relative cu 860. rezultatul net înregistrează o tendinţă de creştere. Tabloul de sinteză al S. Specificaţie 1 Vânzări de mărfuri Costul de cumpărare al 2 mărfurilor vândute 3 Marja comercială(1-2) 4 Producţia vândută 5 Variaţia stocurilor 6 Producţia imobilizată 7 Producţia exerciţiului(4+5+6) 8 Consum intermediar 9 Valoarea adăugată(3+7-8) Anul 2007 2.

187 25.304 0 1.958 -79.14) 59 .1 1) Rata rentabilit ăţii economice = Re zultatul din exp loatare * 100 Activ total (4.348 290.282 14.304 0 0 0 0 -8.289 -23.941 162 1 -23.749 0 882 38.940 0 0 0 0 -23.12) Rata rentabilit ăţii com erciale = R zultatul brut din exp loatare e * 100 Cifra de afaceri (4.155 -8.780 4. taxe şi vărsăminte asimilate Cheltuieli de personal EBE(9+10-11-12) Venituri de exploatare Cheltuieli de exploatare Rezultatul exploatării(14+15) Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultatul curent Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultatul extraordinar(20-21) Impozit pe profit Rezultatul net 0 72 12.581 78.851 50.287 -34.920 266.10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 Subvenţii de exploatare Impozite.304 0 0 -8.749 0 0 0 0 -79.410 41.209 157.13) Rata rentabilit ăţii resurselor consum ate = Pr ofitul net * 100 Cheltuieli totale (4.215 47.3 ANALIZA RENTABILITĂŢII SOCIETĂŢII S-A REALIZAT AVÂND ÎN VEDERE URMĂTORII INDICATORI: Rata rentabilit ăţii financiare = Pr ofit net Capital propriu * 100 (4.749 0 0 -79.

749 -23.884 -39.74 -17.304 -20. În anul 2009 rata rentabilităţii financiare a înregistrat o tendinţă de creştere.36 120.941 12. crescând de la valoarea de -79. Rata rentabilităţii economice Tabelul nr.632 -36.52% faţă de anul 2007.36 491.749 27.76 100 100 100 25 Tabelul nr.41 20 În anul 2008 rata rentabilităţii economice a înregistrat o scădere cu 699.97 25 În anul 2008 rata rentabilităţii financiare a înregistrat o tendinţă de scădere cu 95. creştere care se datorează creşterii profitului net.749 lei la valoarea de -23. 4.346 -77.572 -134.69 100 100 100 20 Anul 2008 -79.36%.18%. scădere datorată scăderii profitului net de la valoarea de -8.68 30.76% la un nivel de -77.780 lei.612 -189. 4. şi scăderii capitalurilor proprii de la valoarea de -20.47%.86% faţă de anul 2007. adică o scădere cu 860. 2. Rata rentabilităţii financiare Specificaţie Simbol Rezultatul net al exerciţiului Rnex Capitaluri proprii Cpr Rata rentabilităţii financiare Rrf Indicele de creştere a ratei(%) IRrf Indicele de creştere a Rnex(%) IRnex Indicele de creştere a Cpr(%) ICpr Valoarea recomandată Anul 2007 -8.86 960. de la un nivel de -36.23%.47 799.06 20 Anul 2009 -23. de la un nivel de -77.11 -leiAnul 2008 Anul 2009 -79.15 25 22.304 lei la valoare de -79. adică o scădere cu 391.74%. scădere datorată 60 .749 lei.884 lei la valoarea de -102.02 46.69% la un nivel de -293.1 5) 1.304 22.76 29.572 lei.74% la un nivel de -17. de la un nivel de -39.12 -leiSpecificaţie Simbol Rezultatul brut al exploatării Rbexp Activ total At Rata rentabilităţii economice Rre Indicele de creştere a ratei(%) IRre Indicele de creştere a Rbexp(%) IRbexp Indicele de creştere a At(%) IAt Valoarea recomandată Anul 2007 -8. cu 77.81 130.70 195.Rata rentabilit ăţii veniturilo r = Pr ofitul net * 100 Venituri totale (4.174 -293.82 64.70%.15%.780 -102. cu 70.52 960.

119 lei.82%.02 340.749 78.84 100 100 100 15 Tabelul nr.749 lei. adică o scădere cu 860. adică o scădere cu 860. de la un nivel de -101. 4.91% faţă de anul 2007.749 -23.749 lei la valoarea de -23.304 lei la valoare de -79. cu 69.99%.36 314. În anul 2009 rata rentabilităţii economice a înregistrat o tendinţă de creştere.96 513.209 -101.93 9 15 -8.84% la un nivel de -101.119 -8.941 lei şi a creşterii cifrei de afaceri cu 240.31%.304 lei la valoare de -79.scăderii rezultatului brut de la valoarea de -8. de la un nivel de -19.155 -16. În anul 2009 rata profitabilităţii comerciale a înregistrat o tendinţă de creştere. creştere care se datorează creşterii rezultatului brut al exploatării.01 960.36%. crescând de la valoarea de -79.304 41. de la un nivel de -293. crescând de la valoarea de -79. crescând de la valoarea de 78. cu 91.48 305.91 960.36%.81 183.77 9 15 Specificaţie Rezultatul net al exerciţiului Cheltuieli totale Rata rentabilităţii resurselor consumate Indicele de creştere a ratei(%) Indicele de creştere a Rnex(%) Indicele de creştere a Cht(%) Valoarea minimă Valoarea maximă Simbol Rnex Cht Rrrc IRrrc IRnex ICht 61 Anul 2007 -8.26%.98%. Rata rentabilităţii comerciale Specificaţie Rezultatul brut al exploatării Cifra de afaceri Rata profitabilităţii comerciale Indicele de creştere a ratei(%) Indicele de creştere a Rbexp(%) Indicele de creştere a CA(%) Valoarea recomandată Simbol Rbexp CA Rrc IRrc IRbexp ICA Anul 2007 -8.14 -leiAnul Anul 2008 2009 -79.209 lei la 266.96% la un nivel de -8.99 8. 4.55 100 100 100 9 15 . scădere datorată scăderii rezultatului brut al explotării de la valoarea de -8.22 29.941 lei. creştere care se datorează creşterii rezultatului brut al exploatării.780 157.97%.19 16.851 -19. 3. cu 69.96%.18%.290 -50.47% la un nivel de -189.304 50.13 -leiAnul 2008 Anul 2009 -79.749 lei.749 lei la valoarea de -23.941 266.36 186. 4.87 15 -23.26 15 În anul 2008 rata profitabilităţii comerciale a înregistrat o scădere cu 413.958 290. cu 35. Rata rentabilităţii resurselor consumate Tabelul nr.81 30.

scădere datorată scăderii rezultatului net al exerciţiului de la valoarea de -8.749 lei.91 8.76%.749 lei. cu 83.851 -19.96 -8.780 lei.01% faţă de anul 2007.91% faţă de anul 2007. adică o scădere cu 860. În anul 2009 rata rentabilităţii veniturilor a înregistrat o tendinţă de creştere.48%.36%. cu 91. de la un nivel de -50. cu 70.780 78. Rata rentabilităţii veniturilor Specificaţie Rezultatul net al exerciţiului Venituri totale Rata rentabilităţii veniturilor Indicele de creştere a ratei(%) Indicele de creştere a Rnex(%) Indicele de creştere a Vt(%) Simbol Rnex Vt Rrv IRrv IRnex IVt Anul 2007 -8.81 186.749 lei la valoarea de -23. În anul 2009 rata rentabilităţii resurselor consumate a înregistrat o tendinţă de creştere.209 lei la 266. cu 70.18%.18%. 5.76 În anul 2008 rata rentabilităţii veniturilor a înregistrat o scădere cu 413.92 513.48% la un nivel de -8.304 lei la valoare de -79. crescând de la valoarea de 78.55% la un nivel de -50.209 266.78%.84 100 100 100 Tabel nr.749 lei la valoarea de -23.74 960. creştere care se datorează creşterii rezultatului net.92%.19%.304 lei la valoare de -79. adică o scădere cu 860.87 340. crescând de la valoarea de -79. de la un nivel de -101. 4. 62 .15 -leiAnul 2008 Anul 2009 -79.304 41.96% la un nivel de -8.36 29.749 -23. creştere care se datorează creşterii rezultatului net. crescând de la valoarea de -79.În anul 2008 rata rentabilităţii resurselor consumate a înregistrat o scădere cu 205.780 lei dar şi a creşterii veniturilor totale cu 240.510 -101.510 lei.96%.84% la un nivel de 101. de la un nivel de -16. de la un nivel de -19. scădere datorată scăderii rezultatului net al exerciţiului de la valoarea de -8.36%.26%.

Aceste concluzii se desprind foarte clar din prezentarea teoretică a soldurilor intermediare de gestiune şi a ratelor de rentabilitate.C. Remedierea situaţiei presupune: Îmbunătăţirea rezultatului exploatării prin: • Îmbunătăţirea structurii producţiei în sensul creşterii ponderii produselor cu rată comercială unitară ridicată • Creşterea puterii de negociere a întreprinderii cu furnizorii şi obţinerea unor preţuri de aprovizionare mai mici • Accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor • Optimizarea cheltuielilor Îmbunătăţirea rezultatului net al exerciţiului prin: • Creşterea ratei profitabilităţii comerciale • Creşterea cifrei de afaceri având în vedere. în principal.R. EMY DISTRIB S.CONCLUZII Pentru ca această lucrare să nu fie lipsită de finalitate apare oportun acest capitol dedicat concluziilor. Această stare se datorează faptului că unii indicatori valorici de rezultate şi anume: rezultatul exploatării. optimizarea structurii produselor vândute în sensul creşterii ponderii produselor cu un 63 . dar mai ales din studiul de caz efectuat la S. rezultatul curent şi rezultatul net al exerciţiului înregistrează valori negative. Analiza rezultatelor ne permite să formulăm concluzia că situaţia în care se află această societate este nesatisfăcătoare.L.

“Analiză economico-financiară a întreprinderii”.C. „Analyse financiére”. Alina Minda. Bucureşti. Buglea A... “Analiză economico-financiară”. Mărgulescu. Bucureşti. Cohen E. H.R. D. Timişoara. 1982 64 . Georgeta Vintilă. I. 1988 4.preţ unitar superior preţului mediu şi reducerea ponderii produselor cu un preţ unitar inferior preţului de vânzare mediu precum şi creşterea cantităţii vândute şi a preţurilor de vânzare în condiţiile în care nu există bariere ridicate de piaţă În ceea ce priveşte ratele de rentabilitate înregistrate de S. 2000 6. Bucureşti. Cristea. Talpoş I. Editura Universităţii de Vest.. “Analiza activităţii economice a întreprinderilor”. 2002 8.. 1996. EMY DISTRIB S. 2000 7. Editura Economică. C. putem recomanda unele măsuri de remediere pentru îmbunătăţirea lor prin: Creşterea ratei rentabilităţii financiare are loc dacă sunt îndeplinite condiţiile: • Modificarea cifrei de afaceri trebuie să devanseze modificarea capitalurilor proprii • Modificarea rezultatului net al exerciţiului trebuie să înregistreze un ritm mai ridicat decât modificarea cifrei de afaceri. Pirtea. Timişoara. Timişoara. care se poate realiza prin: -sporirea producţiei fizice vândute -modificarea structurii producţiei -reducerea cheltuielilor de exploatare şi comercializare -modificarea politicii fiscale Creşterea ratei rentabilităţii economice prin: • Îmbunătăţirea randamentului mijloacelor fixe prin creşterea cifrei de afaceri obţinută la 1 leu mijloace fixe • Îmbunătăţirea structurii activelor circulante. Timişoara. Editura Mirton. 1998 H. Editura Economică Paris. Stoiţa F. 5. Feleagă N. “Finanţe”. Ionaşcu I. “Analiză financiară”. “Tratat de contabilitate financiară”. 2006 3. Editura Mirton. 1994 1. respectiv prin eliminarea stocurilor degradate sau cu rotaţie foarte lentă • Majorarea ratei profitabilităţii comerciale prin creşterea ponderii rezultatului exploatării în cifra de afaceri BIBLIOGRAFIE Buglea A. Cosma D. Editura Economică. Editura Mirton. Editura Didactică şi Pedagogică.. “Gestiunea Financiară a întreprinderilor”. M. “Gestiunea financiară a întreprinderii”. 9. Gheorghiu Al. prin creşterea ponderii stocurilor cu rotaţie rapidă în total active circulante. Cristea.. 10. Enache. Editura Didactică şi Pedagogică. 2008 2.L. “Determinarea situaţiei financiare a întreprinderii”. Supliment la Tribuna Economică. Stancu. Anne-Marie Roth.. Bucureşti. Bucureşti.

1997 19. 1994 16. 4th ed. “Teoria pieţelor financiare. Alexandru. 1997 17.. Editura Economică. Mărgulescu. 2002 18. I. 2004 12. Bucureşti.. Editura Economică. Ştefea. Editura Economică.11. Stancu I. Libertarian Press. 1980 14. Instrument al managementului întreprinderii”.. Bucureşti. Legea nr. Mihai. F. Timişoara. Bucureşti. concepte. Ludwig von Mises.publicată în Monitorul Oficial. Finanţele întreprinderilor. Robu. “Diagnostic global strategic”. “Diagnostic economico-financiar.. Spătaru. M. „Analiză economico–financiară. V. Bucureşti. P. Editura Economică. în Planning for Freedom. "Profit and Loss". Editura Mirton. Editura Mirton. 1997 15. 1998 65 .. Niculescu M. metode şi tehnici”.Editura Romcart.. D. Maria Niculescu. Timişoara. “Analiza situaţiei financiare a agenţilor economici”. 414/26 Iunie 2002 privind impozitul pe profit . South Holland. Analiza şi gestiunea financiară”. L. IL. “Analiza rezultatelor întrepriderii”. Partea I nr 456/27 Iunie 2002 13.. 103-144. “Finanţe şi gestiune financiară de întreprindere”. Toma..

6 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful