P. 1
Todor

Todor

|Views: 10|Likes:
Published by Mihai Teodoru

More info:

Published by: Mihai Teodoru on May 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/29/2015

pdf

text

original

Universitatea Transilvania din Braşov Facultatea de Ştiinţe Economice Şcoala doctorală- Domeniul MARKETING

MARKETINGUL INTERNAŢIONAL AL BUNURILOR DE FOLOSINŢĂ ÎNDELUNGATĂ. STUDIU DE CAZ: INDUSTRIA MOBILEI

INTERNATIONAL MARKETING FOR LONG TERM USED GOODS. CASE STUDY: FURNITURE INDUSTRY.

Rezumatul tezei de doctorat Summary of PhD Thesis

Conducător ştiinţific: Prof. univ.dr.ec. Gabriel BRĂTUCU

Doctorand: Ec. HORNEŢ (căs. TODOR) Raluca-Dania

Braşov 2010

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV Braşov,B-dul Eroilor Nr. 29,500036, Tel. 0040-268-413000, fax0040-268-410525 RECTORAT Către Doamna/Domnul................................................................................................................ Vă aducem la cunoştinţă că, în data de 30 septembrie 2010, ora12:30, în corpul U, sala UII3, la facultatea de Ştiinte Economice, va avea loc susţinerea publică a tezei de doctorat intitulată “MARKETINGUL INTERNAŢIONAL AL BUNURILOR DE FOLOSINŢĂ ÎNDELUNGATĂ.
STUDIU DE CAZ: INDUSTRIA MOBILEI”, elaborată de doctoranda ec. Horneţ (căs. TODOR) Raluca –Dania, sub conducerea domnului prof. univ.dr.ec. Gabriel Brătucu, în vederea obţinerii titlului de doctor, în domeniul fundamental ŞTIINŢE ECONOMICE, domeniul MARKETING.

Componenţa comisiei de doctorat, numită prin Ordinul Rectorului Universităţii “Transilvania” Nr. 4154 din 23 iulie 2010

PREŞEDINTE: Prof.univ.dr. ec. Ileana TACHE Facultatea de ştiinte Economice Universitatea “Transilvania” din Braşov CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC prof. univ.dr.ec. Gabriel BRĂTUCU Decan Facultatea de Ştiinte Economice Universitatea “Transilvania” din Braşov REFERENŢI: Prof.univ.dr. ec. Aurelia-Felicia STĂNCIOIU Academia de Stiinte Economice din Bucureşti Prof.univ.dr. ec Ilie ROTARIU Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu Conf. univ.dr. ec. Dana BOŞCOR Universitatea “Transilvania” din Braşov

MARKETINGUL INTERNAŢIONAL AL BUNURILOR DE FOLOSINŢĂ ÎNDELUNGATĂ. STUDIU DE CAZ: INDUSTRIA MOBILEI

Conducător ştiinţific: Prof. univ.dr.ec. Gabriel BRĂTUCU Doctorand: Ec. HORNEŢ (căs. TODOR) Raluca-Dania Rezumat: Lucrarea subliniază importanţa marketingului pentru domeniu mobilei, în cadrul căruia, pe fondul globalizării, concurenţa a devenit extrem de puternică. Astfel companiile din domeniu se confruntă cu o serie de provocări legate de contracararea concurenţei, satisfacerea exigenţelor consumatorilor, precum şi alinierea la o serie de norme în ceea ce priveşte calitatea şi siguranţa produselor de mobilier. Obiectivul principal al lucrării a fost acela de a identifica strategiile şi politicile pe care o companie din domeniul mobilei ar trebui să le adopte în vederea pătrunderii cu succes pe piaţa braşoveană, piaţă caracterizată de asemenea, prin prezenţa unui număr însemnat de producători şi comercianţi, dar care sunt în majoritate de mici dimensiuni. Un alt obiectiv a fost acela de a identifica importanţa trendului ecologic în materie de mobilier în opinia consumatorilor braşoveni. Lucrarea are 258 pagini, 17 tabele, 22 de figuri, 7 anexe si 192 surse bibliografice Teza este stucturată în şase capitole care se succed în ordinea logică şi firească realizării unui studiu amplu în vederea cunoaşterii particularităţii pieţei precum şi a comportamentului consumatorilor de mobilier. Primul capitol tratează conceptele teoretice din domeniul marketingului cu accent pe marketingul internaţional precum şi sublinierea relevanţei acestui subiect pentru piaţa mobilei, analiza la nivel teoretic a celor două strategii principale şi anume, standardizare versus adaptare. În cadrul celui de-al doilea capitol a fost realizat un studiu aprofundat al pieţei mobilei la nivel internaţional, apoi la nivelul pieţei româneşti, analizându-se totodată şi efectele crizei financiare asupra industriei mobilei din România, a vânzărilor, a exporturilor, a importurilor. Capitolul trei îşi propune identificarea şi analiza modelelor de consum de pe această piaţă, a principalilor factori de influenţă în ceea ce priveşte comportamentul de consum precum şi declanşarea deciziei de achizitionare. În cadrul capitolului patru s-au realizat doua cercetări de marketing: o cercetare calitativă de tip focus grup pe două grupuri, în vederea pregătirii cercetării cantitative şi o cercetare cantitativă sub formă de anchetă pe bază de chestionar, care oferă o imagine corectă asupra comportamentului de consum şi a preferinţelor braşovenilor în ceea ce priveşte produsele de mobilier. Capitolul cinci reprezintă fundamentarea strategiilor de abordat de către o companie străină producătoare de mobilă care doreşte intrarea pe piaţa braşoveană, bazată pe rezultatele obţinute în urma cercetărilor de piaţă efectuate. În cel de al şaselea capitol s-a dezvoltat un model de evaluare ecologică a diferitelor pieţe din punct de vedere al industriei mobilei. Lucrarea se incheie cu contribuţii personale care reprezintă sintetizarea aspectelor elaborate pe tot parcursul lucrării. Cuvinte cheie: marketing internaţional, industria mobilei, strategie de marketing, standardizare de produs , adaptare de produs, comportamentul consumatorului, cercetare de marketing, planificare strategică, segmentarea pieţei, mix de marketing, trend ecologic pe piaţa mobilei.

In the sixth chapter has been developed a model for environmental assessment of various markets in terms of the furniture industry The paper ends with the personal contributions that are synthesizing issuses developed throught the entire paper. furniture industry. Another objective was to identify the importance of furniture environmental trends according consumer’s oppinions in Brasov. marketing mix. The thesis is stuctured in six chapters that follow each other to achieve a logical and natural order representiong a large study to the particular market knowledge and behavior of furniture. . ecologic trend on furniture market. standardization vs. Gabriel BRĂTUCU PhD. sales. consumer behavior. but which are mostly os small dimensions. In the second chapter was done a study of the international furniture market. adaptation. exports. imports. market segmentation. based on results after the market research performed.INTERNATIONAL MARKETING FOR THE LONG TERM USED GOODS. while looking at the financial crisis and the furniture industry in Romania. Chapter five is the basis for strategies approached by a foreign company producing furniture seeking entry on Brasov market . 17 tabeles. CASE STUDY: FURNITURE INDUSTRY. The main objective of the study was to identify strategies and policies that a company in the field of furniture should take to successfully market penetration of Brasov market. The papes has 258 pages. the main influence in terms of consumer behavior and purchase decision trigger In Chapter four were made two marketing research: qualitative research focus group type on two groups and a quantitative research in the form of questionnaire-based survey that provides an accurate picture of the behavior and consumer preferences in Brasov furniture market. HORNEŢ (căs. PhD. theoretical analysis at the two main strategies. product standardization. furniture market. then the Romanian market. Scientific coordinator: Prof. TODOR) Raluca-Dania Abstract The paper stresses the importance of marketing for the furniture industry. Ec. marketing research. meet consumer demands and align to a number of rules in terms of quality furniture products. 22 figures. So companies in the industry are facing challenges related to counter competition. due to globalization. strategic planning. also characterized by the presence of a large number of producers and traders. in which.candidate: Ec. product adaptation. competition has become extremely powerful. 7 anexxes and 192 bibliography surces. The first chapter deals with theoretical concepts in marketing with a focus on international marketing and emphasizing the relevance of this issue for the furniture market. The third chapter aims to identify and analyze patterns of consumption in this market. Key words: international marketing.

Piaţa mobilei în România………………………..2.5.29 1.. Impactul crizei economice asupra pieţei mobilei din România.………………..1..6 STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII…………………………………………….63 .. ASPECTE CONCEPTUALE SI METODOLOGICE PRIVIND MARKETINGUL INTERNAŢIONAL……………………………………….32 1. Schimbări structurale.…...2...4.………….…………. TENDINŢE ACTUALE SI VIITOARE PE PIAŢA MOBILEI …….....….59 2.56 2..…………………………...CUPRINS INTRODUCERE…………………………………………………………………….2.…..51 2. Standardizarea pe plan european şi internaţional şi rolul acesteia în promovarea comerţului……………………….19 1....…51 2.………..53 2.......1.2.3. Implicaţiile strategiilor de standardizare vs.…63 2.…....1....1. Consideraţii generale………………. Trenduri actuale…….……..22 1...2.. Standardizarea produselor………………………………….. Piaţa mobilei în Uniunea Europeană…………………………………….44 1. Principalii jucători ai pieţei de profil din România……………………..18 1..…...4.4..………..…….1.. adaptare.....4.2..6.2..…….……...……….4. Strategii opţionale de produs: standardizare versus adaptare………………….1.…15 1.... Mediul legal al marketingului internaţional……………….38 1. Tendinţe ecologice în industria mobilei………………………………...…..…... Evoluţia pieţei mobilei în contextul globalizării. Tipuri de adaptare: factori determinanţi………………………………….1..…..4.…..6....2. Mobilierul: bun de folosintă indelungată..26 1...Piaţa internaţională a mobilei ……………………………………………...…. avantaje şi dezavantaje..…….8 CAPITOLUL 1.3.3. Politici şi strategii de produs în cadrul marketingului internaţional……….48 2..60 2. Dinamica pieţei mobilei din România………………………....…….……….. Implicaţiile adaptării produselor……………………...….3.………...……….. Tipuri de standardizare: factori determinanţi…………………………..2...24 1.48 2..17 1.………………………. Avantajele standardizarii la nivel mondial……………..1.6..……………………………….47 CAPITOLUL 2.……....……..60 2.2.…. Reglementarea practicilor în afacerile internaţionale ..15 1...4. Importanţa marketingului internaţional ……………………………….1.

….……..1.78 3.......1.114 . Necesitatea studierii pieţei mobilei .….……………….70 3.73 3.1.……72 3...1...…….75 3.…..……. Factorii demografici……………………………………………….2..….97 4.….………………….……………...2....….. Metode de studiere a motivaţiilor…………….………84 CAPITOLUL 4: CERCETĂRI DE MARKETING UTILIZATE PE PIAŢA MOBILEI …………………………………………………….. Etapele procesului de cumparare………………………………………….2. Concepte teoretice sintetizate………………………….1..CAPITOLUL 3.....Teorii cu privire la comportamentul consumatorului……………………….2...2..…100 4.…. Metode proiective…………………………. Rolul cercetarii calitative ….…….………………………………..66 3. Analiza.…………………………………..2.5......4..2.. SUA……………….….3.1. Limitările cercetării calitative……………………………………….3.2.1..…………….. Factori majori de influenţă ai comportamentului consumatorului……………...80 3.…. CARACTERISTICI ALE COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI INDIVIDUAL………….. Factorii sociali………………………………………………………..1.2.…... Factorii economici…………………………………………………..... Cercetări exploratorii…………………………………….98 4.Factorii personali……………………………………………………. motivelor şi comportamentelor de consum pe piaţa mobilei…………………………..3....1...71 3.96 4.…….. Tipuri de comportamente de consum…………………………………………..2.....2.2....…..72 3.3.5..79 3. Diferenţe în comportamentul de consum pe arii geografice.. Studiu calitativ privind piaţa românească de mobilă şi identificarea nişelor fără acoperire.1.3. Studiu de caz pe modele de consum: UE vs..102 4.. 66 3.………….2...... Aspecte metodologice……………………………….....99 4..2.... Cercetări de investigare a atitudinilor. interpretarea datelor şi concluzii………………………….parte a cercetărilor de marketing…………...98 4.4..……………….3..1. Axiomele de corelaţie…………………………………….2.…...……. Cercetarea calitativă.2...…75 3..103 4........…...………………...96 4.1...1.6..3.........1.…………………………. Factorii psihologici………………………………………………….……………………...107 4.….3.…. Factorii culturali……………………………………………………….68 3..1... Focus grup cu tema: 'Strategii de adaptare/standardizare identificate pe piaţa românească de mobilier'……………………………………………………….103 4.

.........…........…168 5.153 5....….150 CAPITOLUL 5: FUNDAMENTAREA POLITICILOR SI STRATEGIILOR PE PIEŢELE DE MOBILIER..... Cercetari cantitative utilizate pe piata mobilei ….........5... Politici şi strategii de produs pe piaţa mobilei……………………....Compania care a revoluţionat piaţa mobilei……………....2.…….……149 4.. Implementarea planificărilor strategice de marketing……….....……168 5.…........................1...145 4.............. Analiza dinamicii comportamentului consumatorului de produse de mobilier .......3...4.2..….........120 4................3........158 5.......4...... Expansiunea Ikea la nivel internaţional şi intrarea pe piaţa românească……………………………………………………………….2. Evoluţia mixului de marketing în literatura de specialitate……...…...115 4.... Elaborarea mixului de marketing în vederea penetrării pieţei braşovene de către o companie străină de mobilier…………………………………………………...3.…….....3.…...………………….....2..……….…..... Limitele cercetarii cantitative de tip sondaj de opinie …..3... Anchete pe baza de sondaj…………………………………………...…….....158 5.….. Mixul de marketing al companiei Ikea……………………………..5..2.2..128 4..1...1.5.... Anchetele speciale………………………………………………..... Scurt istoric al companiei………………………………………...........128 4....3.....………..….....………. Politici şi strategii de promovare pe piaţa mobilei ……………….4....3.. opinii şi comportamente ale braşovenilor cu privire la piaţa mobilei şi impactul tendinţelor internaţionale în industria mobilei pe piaţa braşoveană”.…177 5... Politici şi strategii de distribuţie pe piaţa mobilei ………………….......131 4.5...153 5.2...4..........………………………………….........….....…182 .1..... Analiza datelor şi interpretarea rezultatelor ....3.......2. Cercetare cantitativă de marketing de tip sondaj de piaţă cu tema: „Atitudini.161 5..138 4..4..4. ELABORAREA MIXULUI DE MARKETING PENTRU O COMPANIE STRĂINA CE ABORDEAZĂ PROBLEMATICA PENETRĂRII PIEŢEI MOBILEI DIN BRAŞOV …………………………....3...………….1.........117 4..…... Politici şi strategii de preţ pe piaţa mobilei ………………………….5.3.......3..........134 4....1..115 4.. Planificarea strategică…………………………………………………....... Concluzii desprinse din cercetare cantitativă .3.............………........ Studiu de caz: IKEA.. Conţinutul planificărilor strategice.......….181 5........

222 ANEXA 2………………………………………………………………………….............4......……247 ANEXA 7………………………………………………………………………………...2..................................................... Pilonul β BETA ....viziuni de succes……………………………….205 BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………….…...........................3.......221 ANEXA 1....…237 ANEXA 4………………………………………………………………………………..... DEZVOLTAREA UNUI MODEL CONCEPTUAL DE EVALUARE A PIEŢELOR DIN PERSPECTIVA TRENDULUI ECOLOGIC..................................................................CAPITOLUL 6............…188 6.......220 LISTA TABELELOR..........1........…243 ANEXA 5…………………………………………………………………………….201 CONCLUZII FINALE………………………………………………………………..……195 6..........188 6.....................…189 6. Pilonul χ GAMA ...... Oportunitatea creării unui model de evaluare ecologic………...........………226 ANEXA 3……………………………………………………………………………….……244 ANEXA 6……………………………………………………………………………...…251 ........soluţii de succes……………………………......... Elaborarea unui model numit AGAV şi simbolistica culorilor…......……………………………………......................191 6............. Pilonul α ALFA – conştientizarea……………………………………...........……197 CONTRIBUŢII PERSONALE……………………...........…...................................209 LISTA FIGURILOR.............…...…….......5.............................

...........…..15 1.....2..……..2.2..…......4..………........3. Current trends ……………………….......…15 1......26 1....56 2.32 1.... Types of adaptation: determinants .................4.3.1..….…63 .2..... The main market players in the field in Romania ………..1..1.3.......……. Types of standardization: Determinants ... Global standardization benefits ..……….2.. Furniture market in the European Union ……………………………….....…..59 2..……….17 1.....………....………….........4...........………..........…………….……….48 2..... The importance of international marketing…………….........…….. Optional strategies of product standardization versus adaptation ……….... Furniture market in Romania ……………........…........……….……………………………………….......…...29 1..1........60 2......2................4. Environmental trends in the furniture industry ………………………......……......1.........51 2. Implications of standardization strategies vs... The legal environment of international marketing ………....2...........19 1.....24 1........47 CHAPTER 2..1..18 1... The implications of adapting products …………..2.........1. International furniture market……………………………………………..………..........4..………………………………..CUPRINS INTRODUCTION…………………………………………………………………............. Structural changes ..6..……........ General considerations..….……....1......6 CURRENT STAGE OF KNOWLEDGE……………………………………………...…...38 1..…………………………...6....………………….………... Policies and strategies in international marketing product .22 1.…..……... advantages and disadvantages.....…...... European and international standardization and its role in promoting the trade .…………………...….8 CHAPTER 1.……………...…...60 2.......... CURRENT AND FUTURE TRENDS ON FURNITURE MARKET …48 2..……………………….. Furniture market dynamics in Romania …………………….......2.....…………………..………….………...……………….... Standardization of product.... adaptation...………………………...…….... Regulation practices in international affairs…………..…….CONCEPTUAL AND METHODOLOGICAL ASPECTS OF INTERNATIONAL MARKETING.44 1........2............... Furniture: durable good.53 2.... Furniture market development in the context of globalization.......1.............6.....5..………………………...……………..…51 2.4........

..103 4..1..3.. USA ...66 3...97 4..96 4.……………………. Major factors of influence consumer behavior ..2..........4.....2.79 3.......3.……………………………………..…... Theoretical Concepts ..70 3.2. The need of furniture market study ..…...66 3.. motives and behaviors of consumer furniture market .2....…………………………..2.………... part of marketing research .. Psychological factors . Methods of assessing the motivations .….2..68 3.……...……………….........………………..... Exploratory Research .3....……………... Cultural factors ...……..1...1.2....….………………………………………………………72 3.1.... Stages of buying process………………………………………………….…….………………………….1...96 4. CHARACTERISTICS OF INDIVIDUAL CONSUMER BEHAVIOR ...….80 3...107 .... Personal factors....……………………………….2. Social factors .…………………………………….…….2.…..73 3... Impact of economic crisis on furniture market in Romania ...........98 4. Theories on consumer behavior......1....2..3.......6...………………..98 4...…..2... ........ The role of qualitative research .......3.3..…………………………………..2.2..…………………………………………………………. Economic factors.2. Axioms of correlation .…………………………………………………..…………..…………………………………………84 CAPITOLUL 4: TYPES OF MARKETING RESEARCH USED ON THE FURNITURE MARKET ..…..….5...103 4. Analysis..1...2...... Projective methods ………………………….........1...………………………………………………………....63 CHAPTER 3.......…………………………......1......1..72 3.. Research investigating attitudes.1....……………. Methodological issues ..………...1. Differences in consumption behavior geographically.......... Qualitative study regarding Romanian furniture market and identification of the niches without coverage.78 3...75 3. Focus group with the theme: 'Strategies of adaptation / standardization identified on the Romanian Furniture' …………………….…………..........1.. Types of consumer behavior ......99 4.3. Case study on consumption patterns: EU vs....2.1. Demographic factors …………………………………………………….3.. Qualitative research.………………100 4.4....…………………….....1... data interpretation and conclusions ………………………..102 4.………………….4..…………………………………………………………75 3....…………………………….71 3.5..………………………………..……………………………..

.131 4...153 5.………………………………………………….4.... Data analysis and interpretation of the results .4.….. implementation .....2.. Limits the type of quantitative research survey .…………………………………………………168 5...3....150 CHAPTER 5: THE FOUNDATION OF POLICIES AND STRATEGIES IN THE MARKETS FOR FURNITURE...1...…………………………………….........................3...…........ opinions and behaviors of brasovean consumers on furniture market and the impact of international trends in local furniture market.. Company History ...........5.……………177 5...………............158 5. Strategic Planning......…...........1... Promotin policies and strategies on furniture market ………..138 4......1.....………..….....…...........2........ Based on random surveys .........................4. Special Investigations .........2.......3... Evolution of the marketing mix in the literature .…………….3........……………………...............120 4.....1.....…………………………………………….5..153 5........ Distribution policies and strategies on furniture market ....……………………………. ……......... Strategic marketing planning..3... Limitations of qualitative research ...……...3... Conclusions drawn from quantitative research ...115 4....... Price policies and strategies on furniture market .............5....... Marketing mix of Ikea company...2........ Analiza dinamicii comportamentului consumatorului de produse de mobilier .………………………………………......115 4.............3..……182 ...... Quantitative marketing research on "Attitudes. Product policies and strategies on furniture market ...4..........134 4...…168 5...2..145 4..........128 4...............………......2.......... Quantitative research used furniture market ....4......... Content of strategic planning........158 5.........………...……149 4...2..........3....1...………………………………………….......117 4.......……....181 5.......3.........Ikea expansion internationally and entering the Romanian market …….....……….............3......….……………….....5..1. Case Study: IKEA-furniture company that has revolutionized the market ….3..161 5.......2.......114 4...........……………………………………………………………......……….....5........3...2. The development of a marketing mix for penetration by a foreign company the Brasov furniture market.....…..128 4.. MARKETING MIX DESIGN FOR A FOREIGN COMPANY DEALING WITH WITH THE PENETRATION OF FURNITURE MARKET IN BRASOV .3.4... .........…....

.....4..........5...……...........……197 PERSONAL CONTRIBUTIONS ……...... THE DEVELOPMENT OF A CONCEPTUAL MODEL ASSESSMENT OF THE ENVIRONMENTAL MARKET TREND ......................…………......................1.........…189 6................221 ANEXX 1.................……........……………………………195 6...................... Pillar χ GAMA ....……………………………................ Opportunity to create a model of environmental assessment …........………………………237 ANEXX 4……………………………………………………………….......................……………………244 ANEXX 6……………………………………………………………....................…………………………………………………………….... Develop a model called AGAV and color symbolism ......…………………243 ANEXX 5……………………………………………………………...................…..................................................201 FINAL CONCLUSIONS ........222 ANEXX 2……………………………………………………....CHAPTER 6...............................……………………………226 ANEXX 3…………………………………………………………..............……………………247 ANEXX 7…………………………………………………………….successful solutions ..........……………………………………………………..............awareness ...……………………251 ......191 6......................................................................................3.......……………..............................…188 6....... Pillar α ALFA ...205 BIBLIOGRAPHY .........2...220 LIST OF TABLES ....……………….... Pillar β BETA – visions of sucess...……209 LIST OF FIGURES ....…188 6............

Mulţi autori americani şi europeni văd marketingul internaţional doar ca pe o extensie a exportului.K. . p. Ed. Totusi există o legatură între ceea ce inseamnă marketingul internaţional şi marketingul global.International Marketing.Global Marketing .Foreign Entry. 2005.International Marketing . – Marketing-Curs.CAPITOLUL 1. Thomson. Development and Implementation.Analysis. P. 2 Doole şi Lowe fac diferenţa între marketingul internaţional şi marketingul global pe care îl consideră mai complex. Apoi marketingul global este prezentat ca o abordare standardizată a pieţelor. McGraw-Hill Publishing Company.N.R. 3 Cateora şi Ghauri consideră marketingul internaţional în absenţa marketingului global.. 3rd Ed. R. 'La nivelul său cel mai simplu marketingul internaţional determină firma să ia mai multe decizii în ceea ce priveşte mix-ul de marketing dincolo de graniţele naţionale. Totodată.International Marketing Strategy . Intersecţia între aceşti doi termeni este rezultatul procesului de internaţionalizare. Brasov. L. P. se încearcă obţinerea avantajului competitiv pe baza integrării şi consolidării operaţiunilor la scara mondială. 1999. 2001. UK. p. La cel mai complex nivel marketingul internaţional înseamnă implementarea de facilităţi de producţie şi coordonarea strategiilor de marketing pe glob'. 'Marketingul internaţional este performanţa activităţii unei firme care direcţioneaza fluxul de produse sau servicii către consumatori pe mai multe pieţe în scopul obţinerii de profit'. alţi autori 4 subliniază ideea conform căreia marketingul internaţional reprezintă o aplicaţie a orientării de marketing şi a capacităţii marketingului de a genera afaceri internaţionale în cadrul comerţului internaţional. . o focalizare asupra asemănărilor existente între diversele pieţe pe care o companie acţionează. p. Infomarket. and Global. L. European Edition. Helmuth. Prentice-Hall. Local Marketing. Thomson Learning. J. 2001.. 5 Jonny K. defineşte marketingul global ca fiind 'fratele mai mare' al marketingului internaţional. 'Marketingul global se referă la acele activităţi de marketing coordonate şi integrate la nivelul pieţelor mai multor ţări'. Johansson. and Dahringer. 18 4 Muhlbacher. 233 3 Cateora. p. unde mix-ul de marketing este adaptat diferenţelor în ceea ce priveşte comportamentul consumatorului sau segmentarea pieţei. and Ghauri. care adesea este folosit ca sinonim. Brătucu. G. and Lowe. 12 Doole. . mai degrabă decât o extensie a acestuia. H. 2006. 26 5 Johansson.A Global Perspective. 3rd Ed. ASPECTE CONCEPTUALE SI METODOLOGICE PRIVIND MARKETINGUL INTERNAŢIONAL Marketingul internaţional este de fapt o aplicare a principiilor de marketing pentru mai multe pieţe 1. I.121 1 2 . . p. Prin intermediul marketingului global.

adica identificarea acelor grupuri de consumatori care sunt dispuşi să consume produse sau servicii similare indiferent de zona geografică în care aceştia se află'.537 6 .Global Marketing Management. . managerii se concentreaza asupra pieţei produselor. 7 Keegan are o abordare strategică în a defini natura transnaţionala a marketingului global. Ed.A Global Perspective. . 2006. reprezintă nucleul activităţilor întreprinderii. . Helmuth. sau opinii exprimate conduc la concluzia că cele două concepte sunt totuşi interdependente şi conduc la sublinierea unui fapt şi anume că marketingul internaţional este aplicare principiilor de marketing pe două sau mai multe pieţe. este greu de precizat cu exactitate unde începe marketingul internaţional sau unde se sfârşeşte cel global.. ceea ce face imposibilă formularea unei singure definiiţii a marketingului internaţional sau a marketingului global.19 7 Keegan.Al. Prentice Hall. 22 8 Mâlcomete. ca fiind partea principală a politicilor de marketing din cadrul unei firme. and Dahringer. De asemena. L. p. există o multitudine de păreri. unii autori comparând-o chiar cu ‘inima marketingului’ 8. 2002. P.. Strategii opţionale de produs: standardizare versus adaptare Literatura de specialitate în marketingul internaţional oferă un număr mare de studii conceptuale care compară strategiile de adaptare cu cele de standardizare atât pentru instrumentele cât şi pentru procesul de marketing în sine. Decât să se concentreze pe pieţele locale. p. fapt care presupune apariţia unor diferenţe la nivelul grupurilor de consumatori.J. lăsând să se înţeleagă că dezvoltarea de produse şi servicii precum şi urmărirea lor în cadrul pieţelor de-a lungul ciclurilor de viaţă..Marketing – Dictionar Explicativ. Bucuresti. W.International Marketing . Există de asemenea. Toate aceste definiţii.'Marketingul global este de fapt chiar o abordare globalizată a marketingului internaţional. N. Pop. Thomson. H. experienţei şi produselor la nivel global şi asupra adaptării acestor elemente cu adevarat unice şi diferite pentru fiecare ţară'. L.. 2003. Politici şi strategii de produs în cadrul marketingului internaţional Politica de produs este considerată a fi de către multi specialişti în markering. p. 6 'Marketingul global îşi concentrează atenţia asupra creşterii activelor companiei. Economica. 3rd Ed. Asadar.. un număr considerabil de cercetări empirice care studiază asocierea dintre standardizarea marketingului Muhlbacher. 7th Ed.

Este adevărat că cele două strategii expuse mai sus reprezintă cele două extreme ale gamei de abordare. Trendul globalizării a condus la faptul că anumite companii. presupune şi diferenţe culturale. factorii politici. p. dar nici pozitive între gradul de standardizare a marketingului internaţional. care e la distanţă din punct de vedere geografic de firma mamă. Literatura de marketing internaţional accentuează modalitatea prin care diferenţele culturale din diferite ţări şi consecinţele pe care acestea le au asupra consumatorilor pot afecta modul în care o companie va penetra acea piaţă. care este depărtată din punct de vedere geografic de 9 Meffert/ Bolz. 10 . p. Auflage. care nu posedă experientă anterioară în ceea ce priveşte activitatea pe alte pieţe.4th edition. 10 Noua piaţă. Thomson Learning. trebuie să ia în considerare noi aspecte cum ar fi barierele lingvistice sau culturale. pe de o parte şi criteriile de performanţă ale companiei pe de altă parte. Third Edition. 2004. development and implementation. 2000. . Prentice Hall. tehnologici şi economici. 12 Trendul globalizarii conduce de asemenea la ideea că firmele. Din păcate însă. O nouă piaţă. 9 Rezultatele a peste 50 de astfel de studii nu susţin în mod clar nici corelaţii negative.448 Doole. J-C. singurul factor care are un impact asupra adaptării sau standardizării mixului de marketing.International marketing strategy – analysis..internaţional şi măsurarea performanţelor corporaţiei şi a marketingului desfăşurat. compania îşi prefigureaza mixul de marketing pentru pieţe specifice. lăsând o parte standardizată a strategiei globale prin care abordează toate pieţele urmând ca pentru fiecare din pieţele abordate să adapteze câteva elemente ale mixului de marketing. Fiind cel mai important factor şi obstacol de trecut în marketingul internaţional.84. . 1994. cultura nu este totuşi.Marketing across cultures.81 11 Usunier. În cadrul strategiei de adpatare. Procesul de înţelegere şi de elaborare a strategiilor de abordare a diferenţelor culturale reprezintă cea mai mare încercare pe care o companie trebuie să o treacă în ideea unui marketing internaţional de succes. trebuie să ia în considerare noi aspecte cum ar fi barierele lingvistice sau culturale atunci când întrezaresc oportunităţi pe noi pieţe. 2. legali. rezultatele unor astfel de cercetări sunt destul de confuze. fără nicio experienţă prealabilă în relaţiile internaţionale. iar în cadrul strategiei standardizate se foloseşte un mix de marketing standardizat. London. 11 Strategiile de penetrare a pieţelor internaţionale sunt în mare prezentate ca fiind de două mari categorii: strategia de adaptare şi strategia de standardizare. atunci când identifică oportunităti ale pătrunderii pe noi pieţe.210 12 Idem 81. de exemplu. p. . R. Essex. în general companiile orientându-se spre o variantă intermediară. I. p.Internationales Marketing-Management. Lowe. Trebuie luaţi în considerare.

Lowe. London. aceste două mari strategii reprezintă de fapt cele două extreme. development and implementation. în timp ce strategia de standardizare presupune folosirea unui mix de marketing standardizat pentru orice piaţă. Implicaţiile strategiilor de standardizare versus adaptare. va prezenta în mod prezumtiv şi diferenţe majore la nivel cultural. are o multitudine de beneficii cum ar fi economiile pe scară largă şi reducerea costurilor de design şi de modificare a produselor.4th edition.K. Essex. un studiu efectuat de către Samiee şi Roth în 1992 15 este unul dintre puţinele studii empirice care datează în mod specific relaţiile dintre standardizare şi performanţe. J-C... Third Edition. dată de potenţialele beneficii ale unui program de marketing standardizat. chiar dacă influenţa industriei şi a tehnologiei în procesul standardizării este clar recunoscut. .piaţa natională. Adaptarea presupune că respectiva companie să îşi adapteze mixul de marketing elementelor specifice acelei pieţe şi culturi. 56(2).International marketing strategy – analysis. p. Discuţia despre standardizare şi adaptare conduce în mod automat la o extremă care reprezintă abordarea companiilor diferită pentru fiecare piaţă în parte şi în extrema cealaltă la standardizarea strategiilor şi folosirea celor 4 P ai mixului de marketing la fel pentru toate pieţele. 2000. adaptând unele elemente ale mixului la specificul cultural şi păstrând alte elemente standardizate pentru toate pieţele 14. April. R. ei nu au gasit diferenţe importante între performanţele financiare ale unor firme care s-au concentrat pe standardizare şi firme care s-au concentrat pe adaptare. Totuşi. I.219 Doole. Strategia din urmă. Lund în considerare impactul pe care diferenţele culturale îl pot avea asupra strategiilor de pătrundere pe noi pieţe ale companiilor.87 15 Samiee. 1992. aceste diferenţe reprezintă elemente cruciale în ceea ce priveşte poziţionarea pe noua piaţă. performanţele standardizării sunt de o importanţă critică în luarea deciziilor de strategii globale de marketing. – The influence of global marketing standardization on performance. Contrar argumentelor aduse de susţinătorii standardizării.1-17 14 13 . Din păcate. 2004. Prentice Hall. A identifica şi apoi a inţelege aceste diferenţe reprezintă cea mai mare provocare pentru a obtine succesul pe acea piaţa 13. Usunier. Roth. Thomson Learning. Investigaţia lor a continuat cu un studiu de mostre din industrii multiple doar de dragul de a întări validitatea externă a soluţiilor. p. Journal of Marketing. . avantaje şi dezavantaje Dintr-o perspectivă managerială. p.Marketing across cultures.S. şi adesea companiile adoptă strategii care se află undeva la mijloc. identificată ca şi strategie globală de mulţi autori.

Se stipulează de asemenea. trebuiesc îndeplinite câteva condiţii. În mod specific. cu managerii subsidiarelor jucătoriând la rândul lor roluri importante în implementarea strategiilor corporatiste sau de afaceri. în organizaţii mari. că gradul de standardizare va varia în funcţie de tipul produsului. Importanţa expertizei funcţionale a fost demult recunoscută. în procesul examinării performanţelor implicării standardizării. El sugerează că standardizarea globală este mult mai fezabilă pentru produsele industriale decât pentru produsele de larg consum deoarece cumpărătorii industriali sunt mult mai raţionali în achiziţiile pe care le fac şi cererea pentru produse industriale este mult mai omogenă pe pieţele internaţionale. sunt experienţa funcţională şi experienţa internaţională. sunt mult mai potrivite pentru standardizare decât produsele de larg consum. Pentru produsele 'high-technology' standardizarea globală va fi legată în mod pozitiv de performanţă. un consens există în literatura cu privire la nevoia de a consideră tipul industriei şi al produsului în contextul standardizării de marketing. Mai mult. fiind foarte dificil de a standardiza datorită gusturilor şi obiceiurilor naţionale. care pot influenţa semnificativ relaţiile standardizare globală-performanţă. Pentru ca implementarea efectivă a strategiei de globalizare să aibă efect pozitiv. Alte studii au demonstrat că două caracteristici manageriale cheie. importanţa potrivirii managerstrategie se poate extinde şi la nivelele subsidiare sau de afaceri. în cazul în care viabilitatea standardizării depinde de industrializare şi de produsele tip industriale.Totuşi. Walters(1986) a concluzionat că standardizarea este o situaţie specifică şi nu este recomandată în toate situaţiile. unele studii ne arata cum. Avantajele potenţiale ale standardizării globale pot varia dacă această strategie este sau nu efectiv implementată la nivelele corporatiste şi la cele subsidiare. În particular. un set diferit de activităţi funcţionale sunt critice pentru eficacitatea implementării unei strategii. structurate pe mai multe nivele de top. O mare parte a cercetărilor au demonstrate faptul că un manager de top joacă un rol cheie în implementarea eficientă a unei strategii organizaţionale şi că modul de potrivire a managerilor cu strategiile are un efect semnificativ în performanţa firmelor. . se poate deduce că standardizarea globală are o influenţă pozitivă în contextul industrializării şi al produselor de tehnologie înaltă. un argument puternic ar fi acela că. De exemplu. depinzând de strategia adoptată de firmă. de ultimă oră (high-technology). efectele acestora vor trebui să fie luate în considerare sau să fie controlate. În mod similar Jain(1989) propune faptul ca produsele industriale şi cele care înglobează tehnologie de vârf. În consecinţă.

în acel sens în care cu cât managerul responsabil de implementare va fi mai pregătit cu atât va fi o balanţă pozitivă a acestui tandem standardizare-performanţă. vor avea mai mult succes dacă managerii subsidiari au cunoştinţe şi experienţe solide de marketing. G. C. experienţa internaţională îi ajută pe manageri în formularea şi implementarea strategiilor globale ale organizaţiei.55-60 . firmele care vor alege această strategie a standardizarii. În plus. Cercetări conceptuale şi empirice au arătat că în afara specializării. 2004. Michel (1992) a demonstrat că tipul cunoştinţelor din cadrul unei echipe manageriale de top este în legătură directă cu gradul de interdependenţă cerut de diversificarea companiei. Mazzalovo.Pro Logo: brands as a factor of progress. implementarea standardizării globale poate fi eficientă atunci când este însoţită de cunoştinţe de marketing adecvate. se subliniaza importanţa experienţei funcţionale şi a strategiile de produs orientate către piaţă. produse şi vânzari. Tot în literatura de marketing 16. atitudini ale consumatorului. Palgrave. . pot facilita implementarea standardizării globale. în subdomenii cum ar fi canalele de distribuţie.se argumenta că o orientare puternică de marketing este necesară pentru firmele care urmăresc o strategie de prospectare sau analiză. În concluzie. Date fiind creşterea economică rapidă precum şi schimbarile competitive ce au loc pe piaţa globală. Această experienţă de marketing va modera întotdeauna relaţiile dintre variabila standardizării globale şi variabila performanţă. Anglia. În mod evident. Diferite studii au realizat de asemenea o legatură între experienţa unei cariere funcţionale a unui manager de top cu strategia firmei. În această direcţie s-a argumentat că aceste cunoştinţe de marketing. 16 Michel.. p. experienţa internaţională a unui manager are importante implicaţii în performanţa firmei. potrivirea experienţei funcţionale a managerului cu strategia firmei are implicaţii în performanţă.

org/wiki/Mobilier http://www. Mulţi design-eri afirma că 'se poartă mobila bunicii' 19 -este vorba aici de mobilierul lucrat astfel încât să pară cât mai vechi.2% din totalul forţei de munca. a evoluat odată cu locul. Astfel dulapurile. reprezentând în general între 2-4% 20 din valoarea producţiei şi 2. gravuri. ci şi un produs de design artistic. birourile. perdele. în combinaţii cu alte obiecte funcţionale. aşa cum ar fi corpuri de iluminat. 141. fiind considerat chiar o formă de artă decorativă. Consideraţii generale Mobila este un bun de folosinţă îndelungată care este totodată un bun indispensabil spaţiilor de locuit cu un grad mare de utilitate pentru indivizi . intimitate şi generând nota personală a celor ce locuiesc habitatul respectiv. scaunele.CAPITOLUL 2. Mobilierul : bun de folosinţă îndelungată. sunt diferite piese de mobilier. sculpturi etc. paturile. Lemn masiv. dinamica sa fiind una de creştere până în momentul declanşării crizei economice fapt care a determinat stoparea trendului pozitiv. etc. defectiv de plural. Trenduri actuale. tradiţiile 17 18 http://ro.org/utils/index_ro. rafturile. Mobilierul.APMR . linii solide şi din ce în ce mai puţin pal. Produsul.artline. păstrare şi stocare. comfort.html.html 19 Revista ‘Intarzia’.apmr.. octombrie 2009 20 http://www. mesele. Sectorul mobilei este o industrie de bază în cele mai multe ţările puternic industrializate. Piaţa internaţională a mobilei. decoraţiuni cât mai vizibile şi accesorii din flori naturale. ca şi tehnologia realizării. 18 În ceea ce priveşte tendinţele actuale în mobilier exista o varietate extraordinara a stilurilor care imbina în mod fericit liniile moderniste cu cele clasice. covoare sau ceasuri de perete. În plus. contribuie la realizarea spaţiilor interioare ambientale. uneori. desemnând toate obiectele ce se pot muta sau care. sunt fixe (construite în sau între pereţi). având diferite funcţii specifice. Mobilier este un termen colectiv. care susţin atât corpul uman cât şi obiecte utile oferind capacităţi de menţinere. canapelele. conferind practicalitate.wikipedia. TENDINŢE ACTUALE SI VIITOARE PE PIAŢA MOBILEI Piaţa mobilei este o piaţă importantă la nivelul tuturor ţărilor în principal datorită naturii acestui bun.ro/Amenajari-pentru-spatii-mici-23768-1-n.Nr. aşa cum ar fi picturi. anul XI. 17 În zilele noastre mobilierul nu este un produs pur funcţional. respectiv în combinaţie cu obiecte decorative şi artistice.

Euro (cu 9. România a înregistrat o creştere semnificativa a producţiei de mobilă.com/Industry_Studies.woodfurniture. mediu şi top. 75.8 mil.5%. Dinamica pieţei mobilei din România Anterior adâncirii crezei economice. considerat a fi cel mai mare din perioada economiei centralizate.apmr. În primele 6 luni ale anului 2007 valoarea exportului a fost de 454.025 mld.html 23 http://www.org/utils/index_ro.Asociatia producătorilor de mobila din Romania .csilmilano. China. în anul 2007. faţă de 2000. valoarea pieţei mobilei din România s-a cifrat la 1. Germania. ele detinând 42% din volumul total al producţiei de mobilă. exporturile realizate de ţara noastra au inregistrat. De menţionat că exportul din anul 2007.2% faţă de anul 2000.net/tag/Furniture-Parts/8-1. Din totalul de 3000 de agenţi economici care activează în domeniul producţiei de mobilă. întreprinderile mici şi mijlocii sunt cele mai numeroase. Astfel s-a ajuns ca în anul 2007 producţia mondială să atingă circa 234 mld. iar piaţa internă a absorbit restul de 24. Anul 2007 reprezintă anul care a adus cea mai mare valoare a producţiei la nivel internaţional. De menţionat că. Exporturile au reprezentat în 2007.ht http://www. în anul 2007. Începând cu anul 2008 valoarea totală a pieţei mondiale a mobilei a scăzut pe fondul instalării crizei ajungând la nivelul anului 2009 la valoarea de 214. o creştere de 19% faţă de anul 2005 şi de 78. 2 mld Euro. Japonia şi Italia care împreună au realizat (la nivelul anului 2009) circa 48% din producţia mondială. din care peste 40% s-a obţinut în Europa. respectiv economic. Euro.6 mld Euro reprezintă piaţa mobilei din Uniunea Europeană 21.2% 22.5% din producţia totală.7% mai mare decât exportul perioadei similare din 2006). Pe piaţa românească există un numar relativ mare de ofertanţi. în anul 2008. 21 22 http://www. existând extrem de mulţi mici producători la nivel local.Euro potrivit APMR 23. este net superior celui din 1989. din care 95. care în anul 2009 a reusit să producă aproximativ 19. Piaţa mobilei în România Piaţa de mobilă s-a dezvoltat pe trei segmente.html APMR.şi gradul de civilizaţie şi progres tehnic al ţărilor respective. Cel mai nou jucătoriator important de pe această piaţă este China. Principalii producători de mobilă la nivel mondial sunt SUA. iar tendinţa este de polarizare la extreme. de aproximativ 75%.

puternică. marii jucători din industria mobilei continuă investiţiile27. scăderi pronunţate ale vânzarilor fiind resimţite de către toţi jucătoriătorii de pe piaţă.Impactul crizei economice şi financiare asupra pieţei mobilei din România Unul dintre cele mai sensibile sectoare la turbulenţele traversate de piaţa financiară şi cea imobiliara în ultimul an este industria mobilierului. şi noi am fost influenţati de criza financiară. Asta nu-i impiedica însă pe unii investitori să rămână optimişti cu privire la redresarea vânzarilor. dacă nu chiar să anuleze.com/articol_34769/retailerii-de-pe-piata-mobilei-continua-extinderea-cu-planuri-petermen-lung. Mobexpert. care va suprima şi mai mult dispoziţia pentru cumpararea de bunuri de folosinţă îndelungată 25. Recesiunea a afectat piaţa mobilierului nu numai pe plan intern. martie 2009 Ziarul Financiarul – octombrie 2009 26 Revista Capital. civilizată a României şi nu a existat o altă posibilitate.6 anul XI. Piaţa mobilei din România este afectată de criza financiară globală. în 51 de ţări. Cu riscul suprimării profitului şi în condiţiile în care scăderea comenzilor atât la intern. cel mai mare producător român în domeniul mobilei. acest lucru determinând pe mulţi români să amâne. Faptul că doi. Principalii producători locali de mobilier au raportat pentru 2009 afaceri în stagnare sau în scădere cu până la 25% faţă de anul precedent. preşedintele BoConcept Worldwide 26. cu cifre mai bune”. cât şi la extern este o certitudine. Posibilitatea de a nu câştiga bani nu este o preocupare. fiind unul dintre anii care s-a finalizat cu pierderi. Crizei economice i se adaugă incertitudinea din zona politică. multe companii din domeniu vor înceta producţia. 24 Marii jucătoriători de pe piaţa de retail de mobilă din România consideră că acestei crize economice i s-a adaugat cea politica. a declarat Viggo Molholm. patru ani de Ziarul financiar. ce-i determina pe marii retaileri să continue expansiunea? ’’Este o zonă prosperă. „Ca şi grup. inregistrând scăderi şi chiar mici cifre roşii. Credem că această criză nu sa incheiat. dar vedem un viitor luminos. Când lucrurile vor fi terminate. a inaugurat la Iasi un hipermagazin.html 25 24 . 2. ci şi în ceea ce priveşte relaţiile cu partenerii de afaceri din străinatate. cu toate acestea. dacă criza economică va mai dura înca un an.financiarul. intenţia de a-şi mai achiziţiona mobilă în viitorul apropiat. iaunuarie 2010 27 http://www. când magazinul va fi complet matur. Bilantul anului 2009 nu a adus managerilor din zona mobilei prea multe satisfactii. trei. companie care detine 246 de magazine. Dar. rezultând o investiţie de două milioane de euro. Nr. deşi previziunile privind ritmul de creştere a pieţei nu sunt foarte optimiste. anul XVIII. Ei afirma că. el va aduce bani. NR.

„La intern. Factorii care influenţează piaţa mobilei nu ţin doar de preţuri sau de calitatea produsului. cât şi de cel mai mare retailer de mobilă din România. am tăiat o serie de preţuri la produse importante pentru a atrage clienţi şi pentru a reuşi în continuare să ne extindem prin deschiderea de magazine”. fiscal au fost un motiv de nemultumire pentru retailerii de mobilă.aici înainte nu câştigi nimic este nerelevant” 28. factorul psihologic fiind determinant. Mai mult. Incertitudinea a devenit un element extrem de nociv in ceea ce priveşte vânzările. Iar acest lucru a fost făcut atât de investitorul danez Boconcept. Cresterea TVA-ului la 25% este un element care va afecta de asemenea vanzarile retailerilor de mobilierfaptul ca şi alte domenii de retail care depind în mare masură deciziile care se vor lua în perioada urmatoare la nivel de Executiv. Mulţi dintre producătorii şi comercianţii din această industrie spun că sunt afectaţi de ceea ce se intamplă la nivel politic. Singura noastra consolare este că sperăm să existe o amânare a cumpărarii şi nu neaparăt o anulare” 29. 28 29 Idem 154 Ziarul financiar. Aceştia sunt de părere ca anul 2010 va fi hotărâtor pentru multe din firmele româneşti de profil. Schimbările de ordin legislativ. a adaugat presedintele BoConcept Worldwide. spune preşedintele grupului Mobexpert. evenimentele care se produc având efect cvasidirect asupra vânzarilor. „Fiecare decizie proastă în zona politică va conduce la o sporire a pesimismului clientului şi la o creştere a neîncrederii acestuia de a-şi cheltui banii.octombrie 2009 . iar la extern am introdus mai multe produse şi mai permisive. pe care preferă să îi pună deoparte. care au abordat problematica actualei crize intr-o manieră care nu avantajează deloc clientul. a declarat Dan Sucu. instabilitatea politică se traduce printro mai mare frică faţă de ziua de mâine şi asupra veniturilor previzionate. Preşedintele Mobexpert indică faptul că mare parte a blocajului actual este datorată băncilor. Situaţia de criză existentă pe piată a determinat investitorii din industria mobilei să îşi regândeasca în profunzime politica de costuri. Estimările specialiştilor din industria mobilierului pentru anul 2010 sunt sumbre. preşedintele grupului Mobexpert pentru ziarul « Financiarul ». Din punctul de vedere al clientului. am tăiat mai multe costuri.

274 Marketing Journal. ce. şi anume: 31 Fig. să afle: "cine. 3. să găseasca soluţii pentru a produce în condiţii de profitabilitate şi productivitate maxime şi să cunoască motivele pentru care se cumpară bunurile şi serviciile lui.acela de a obţine un profit cât mai mare. editia III-a. de ce. . Perceperea nevoii reprezintă primul pas în procesul decizional de cumpărare. Asupra acestei perceptii îşi exercită influenţa stimuli interni.1 : Procesul decizional de achiziţie Sursa: Marketing Journal. 2. nr. În cadrul procesului de cumpărare. de unde. cu alte cuvinte să anticipeze reacţiile indivizilor din pieţele de referintă şi să le intuiască în mod dinamic comportamentele de consumatori.. Dar acesta este conştient că îşi poate atinge ţelul. nr.CAPITOLUL 3. CARACTERISTICI ALE COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI INDIVIDUAL Oriunde ar avea locaţia. cum şi cât de mult cumpară şi cât de des" 30 .7/1997 . 2002. specialiştii au identificat 5 etape decizionale care se impun în această activitate.7/1997 1. prieteni.Managementul Marketingului. numai dacă produce bunul sau serviciul cu costuri mai mici decât preţul de vânzare şi dacă există cerere suficient de mare pentru a-l putea comercializa în condiţii optime. 30 31 Kotler. stimuli externi şi motivaţia unei experienţe anterioare. fiind momentul în care cumparatorul percepe diferenţa între poziţia dorită şi cea actuala. Bucuresti. producătorul de bunuri/servicii este motivat psihic şi financiar de scopul final . Etapele procesului de cumparare. De aceea. p. Căutarea informaţiilor: după ce conştientizează existenţa nevoii ce trebuie satisfacută. pentru producător este foarte important. consumatorul incepe procesul de acumulare de informaţii necesare luarii unei decizii în ceea ce priveşte achiziţia . experienţe trecute) sau din surse externe (familie. când. P. Informaţiile provin din surse interne ( memoria. Teora.

6. .). În urma procesului de informare sunt identificate mai multe alternative care pot satisface nevoia percepută. Aceste alternative trebuie evaluate şi comparate în vederea identificării ofertei optime. ţinând seama de o serie de criterii importante pentru el însuşi. 3.informaţii publice. Acestea reprezintă conform teoriilor clasele sociale. cultura. Efectuarea cumpărării: achiziţionarea este cea de a parta etapă în cadrul acestui proces şi presupune achiziţia efectivă cu plata sumei ce reprezintă pretul respectivului produs sau serviciu. De asemenea volumul de informaţii culese este direct proporţional cu importanţa bunului respectiv şi a valorii sale. În multe cazuri rezultatele acestei evaluări vor reprezenta surse de informare pentru un viitor proces de cumpărare. poziţia socială. În cazul în care produsul nu se ridică la nivelul aşteptărilor apare disonanţa post-achiziţie sau disonanţa cognitiva. 5. Evaluarea alternativelor. mesaje promoţionale etc. 4. Studiile privind comportamentele de consum s-au înmulţit foarte mult în ultimii ani şi datorită cercetărilor comandate de marile firme. Factori majori de influenţă ai comportamentului consumatorului Factorii motivanţi în cadrul comportamentului de consum nu iau în considerare numai necesităţile fiziologice ale indivizilor (nevoile primare din piramida lui Maslow) şi nu depind neapărat de puterea de cumpărare a acestora. Evaluarea post-cumpărare: în urma achiziţiei unui anumit produs consumatorul va realiza o evaluare măsurii în care acesta corespunde aşteptărilor sale. În grupa factorilor de influenţă se remarca cei sociali şi culturali că fiind factorii cu impactul cel mai mare asupra comportamentului de consum şi asupra dezvoltării unei strategii optime de marketing. dar majoritatea celor care studiază problematica pune accent pe factorii de natură economică. în cadrul cărora indivizii impartăşesc aceleaşi interese economico-sociale. Specialiştii în domeniu analizează separat şi în interdependenţă toţi factorii identificaţi a fi importanţi în deciziile de achiziţie. educaţionale şi politice. Dintre aceşti factori se disting grupul de referinţă. Majoritatea teoriilor de comportament de consum consideră că acesta este influenţat într-o mare măsură atât de factorii socio-culturali cât şi de caracteristicile personale ale indivizilor. care poate să satisfacă cel mai bine nevoia consumatorului. sau angajarea în efectuarea ulterioară a plăţii. Ansamblul societaţii este compus din diverse grupuri cu anumite comportamente de consum similare.

cercetarea de marketing priveşte „activitatea formală prin intermediul căreia. Mâlcomete. Al.CAPITOLUL 4: CERCETĂRI DE MARKETING UTILIZATE PE PIAŢA MOBILEI Potrivit definiţiei Asociaţiei Americane de Marketing. de asemenea fundamentarea. De asemena. C. Studiu calitativ privind piaţa românească de mobilă şi identificarea nişelor fără acoperire. 2003. 2009. (coord. prin cercetare se urmareşte succesul obţinut de firmă. analiza şi interpretarea obiectivă a informaţiilor de marketing. destinate conducerii unităţii economice. cu ajutorul unor concepte. a fost realizată cercetarea calitativă de tip focus grup în vederea obţinerii unei prime impresii asupra comportamentului de consumator al braşovenilor în ceea ce priveşte achiziţia de mobilier şi pentru a genera idei. metode şi tehnici specifice de investigare. se realizează în mod sistematic specificarea. American Marketing Association. Chicago. pentru cunoaşterea mediului în care funcţionează. ipoteze şi pentru a putea identifica opinii. culegerea. A fost abordat acest tip de cercetare calitativă deoarece conferă conferit mai multe avantaje. Pop. atitudini şi percepţii prezente în cadrul pieţei de mobilier din Braşov. printre care voi menţiona: 1.) – „Marketing – Dicţionar explicativ”. precum şi înţelegerea mai bună a problematicii marketingului internaţional. p. Report of the Definitions Committee of AMA. 1961. îmbunătăţirea şi evaluarea stategiilor şi acţiunilor de marketing pentru pieţele ţintă. măsurarea. Focus grup cu tema: 'Strategii de adaptare/standardizare identificate pe piaţa românească de mobilier' În decursul lunii septembrie. evaluarea alternativelor acţiunilor de marketing şi a efectelor acesteia”. focus grupurile sunt instrumente flexibile.. 112 33 32 . 33 Rolul cercetării calitative Obiectivele cercetarii de marketing internaţional sunt: obţinerea tuturor tipurilor de informaţii esenţiale pentru conducerea marketingului destinat pieţelor ţintă. N. 23 Florescu. Ed. scop care include activităţile care pot contribui la perfecţionarea permanentă a eforturilor şi performanţelor de marketing ale firmelor.. ‘cercetarea de marketing’ reprezintă funcţia care leagă clienţii şi publicul de firmă. P. Economică. apreciere valabilă şi în cazul marketingului internaţional. cu accent pe anumite elemente. 32 În opinia altor specialisti. Bucureşti. p. identificarea oportunităţilor. ceea ce permite determinarea atractivităţii pieţelor. cu ajutorul informaţiilor'.

segment ce a fost grav afectat de oferta masivă de mobilier de pal – materie primă ce a fost identificată că fiind principala sursă de poluare în cadrul industriei de mobilier. Primul grup se situează în intervalul de vârstă 20-40 de ani şi cel de al doilea grup în intervalul 40-70 de ani. Analiza.Univ. producători straini. grupul 'vârstnicilor' a punctat în dreptul mobilierului românesc pe care îl preferă oricarui producător străin.I. împărţirea fiind făcută în urma consultării mai multor păreri şi comportamente de consum în ceea ce priveşte achiziţiile de mobilier. insatisfacţia. p. vol. subiectii îşi pot exprima liber satisfacţia. În timp ce grupul de 'tineret' a fost orientat mai mult spre tendinţele actuale de design. Sistematizarea şi cuantificarea răspunsurilor sunt prezentate în anexa nr. se pot contrazice şi pot argumenta liber poziţiile luate în timpul discuţiilor. culori.2 se poate observa modul în care au fost sintetizate toate răspunsurile subiecţilor celor două grupuri cu ajutorul grilei de întrebări-răspunsuri. precum şi spre o cerere pregnantă de mobilier ieftin de lemn masiv.Transilvania. astfel că la final se creează şi se obţin efecte sinergetice (aşa cum se specifica şi în literatura de specialitate 34) concretizate într-o mare varietate de informaţii şi idei. deoarece toţi subiecţii locuiesc în Braşov şi acoperă o gama largă de profesii şi nivel educaţional. Concluziile desprinse sunt foarte interesante. 3. Reprezentativitatea celor două interviuri a fost respectată şi îndeplinită. interpretarea datelor şi concluzii În cadrul celor două focus-grupuri au participat 11 persoane şi respective 10 persoane.2.181 . cele focus-grupul pe cele două grupuri şia atins scopul. Ţinând cont şi de calitatea răspunsurilor. abrobarea sau dezacordul cu privire la diverse subiecte. Brasov. – Marketing. C. Ed. aceste discuţii se desfăşoară într-un timp relativ scurt comparativ cu alte metode de cercetare calitative şi costurile implicate sunt mici. mai ales că cele mai multe discuţii au fost astfel dirijate pentru a acoperi o problematică cât mai larga în ceea ce priveşte industria şi producţia de mobilier. criteriul major al stabilirii grupurilor fiind acela al delimitării pe categorii de vârstă. iar problematica atinsă a acoperit toate ariile necesare întocmirii cercetării cantitative ulterioare. 2006. fiind vorba despre două discuţii organizate în două zile consecutive.2. În cadrul Anexei nr. Analiza de conţinut este utilă în sintetizarea informaţiilor cuprinse în cadrul interviurilor de tip focus 34 Lefter.

. achiziţia unei locuinţe. acesta nu le influenţează decizia de achiziţie de mobilier. mutarea. Comparaţie cu ofertele companiilor străine prezente pe piaţa românească. dar cu nevoi similare din punctul de vedere al petrecerii timpului aferent serviciului. iar cei care locuiesc încă cu părinţii se implică activ în ceea ce priveşte amenajarea spaţiului lor de locuit. CASA ROMA. Majoritatea subiecţilor nu a putut identifica branduri internaţionale de mobilă prezente pe piaţa braşoveană.grup şi ajută la identificarea elementelor importante ce vor putea fi folosite mai târziu în cadrul cercetărilor mai aprofundate. deci spectrul de comportament a fost foarte bine atins din punctul de vedere al celor două categorii de potenţiali consumatori. I. II. ELVILA şi STAER. Dintre subiecţii intervievaţi. cu ocupaţii diverse. majoritatea locuiesc deja singuri (fiind căsătoriţi sau celibatari) şi deţin locuinţe proprietate personală. Oferta de mobilier existentă pe piaţa braşoveană şi românească. Promoţiile funcţionează mai bine la piesele mici de mobilier şi mai ales la cele de decoraţiuni interioare. reamanejarea spaţiului. nu au fost considerate a fi foarte interesante de majoritatea subiecţilor. necesitatea şi bineînţeles. MOBEXPERT. Dintre motivele identificate ca fiind cele mai importante în decizia de achiziţie. În ceea ce priveşte târgurile de mobilier. Numărul celor care locuiesc la casă a fost aproximativ egal cu cel al cărora locuiesc la apartament. Cei care cunosc branduri le-au identificat a fi: STAVOLINI.  Analiza grupului I Primul grup analizat a fost cel al tinerilor. Identificarea comportamentului de consumator în ceea ce priveşte achiziţia de mobilier În categoria de vârstă analizată în primul interviu. Frecvenţa de vizitare a magazinelor de mobilă oscilează între cele anuale şi cele săptămânale. pe piaţa românească au putut identifica toţi brandul IKEA şi doar o singură persoană a mai adăugat o marcă. se încadrează persoane energice. în această ordine descrescătoare. NATUZI. al celui petrecut în casă şi cu impact asupra comportamentului achiziţional. În schimb. iar promoţiile organizate în cadrul acestor târguri sau de către magazinele specializate nu îi determină major să achiziţioneze mobilier decât în măsura în care promoţia se suprapune cu una din motivaţiile identificate mai sus. Un lucru interesant a fost acela că indiferent de nivelul de venituri.MOBILIS. cele mai des frecventate magazine fiind IKEA. se număra: extinderea. şi anume . cu vârste cuprinse între 20-39 de ani.

Dintre brandurile româneşti cu cea mai mare notorietate au fost identificate a fi următoarele: MOBEXPERT şi ELVILA. canapele. în sensul că s-au identificat segmente de piaţă cu oferta bogata (ex. în sensul că ar fi de preferat acesta. În continuare oferta a fost detaliată. din punctul de vedere al produselor existente fiind relativ puţini subiecţi nesatisfăcuţi de produsele existente. concurenţa nu este suficientă. dar aceeaşi nemulţumire există în legatură cu oferta slabă din punct de vedere al diversificării. Produsele de mobilier româneşti sunt percepute ca fiind de calitate slabă. adaptat nevoilor de intimitate. restul subiecţilor fiind mulţumiţi cu produse executate la comandă. imaginaţie ce nu şi-a găsit un corespondent apropiat în ofertele existente pe piaţă.mansarde. Importanţa strategiei de adaptare/standardizare în cadrul pieţei de mobilier În ceea ce priveşte strategia de adaptare versus cea de standardizare. mai ales în ceea ce priveşte canapelele şi paturile. predominant maroul. avantajul competitive deţinut de ELVILA părând că s-a perimat în timp lăsând loc mult mai rafinatului brand MOBEXPERT. mobilier pentru copii). singura excepţie de la această regulă fiind MOBEXPERT.bucatariile) şi segmente cu oferta foarte slabă (ex. mai ales în condiţiile în care preţul acestuia este sub cel adaptat. spaţialitate. marea majoritate a celor intervievaţi au fost de acord cu idea unui designer de interioare. părerile au fost în favoarea mobilierului făcut la comandă. această este percepută ca fiind satisfăcătoare de majoritatea dintre subiecţi. Atunci când a fost adus în discuţie capitolul de decoraţiuni interioare. de multe ori fără TVA şi materialul folosit este cu preponderenţă palul şi MDF. deci concluzia care se impune este că încă nu s-a atins acel prag de saturaţie sau de concurenţă acerbă care să pună presiune pe calitatea produselor şi pe preţurile acestora. În ceea ce priveşte imaginea de ansamblu a ofertei de pe piaţa românească. Cererea potenţială nesatisfăcută din cadrul pieţei braşovene de mobilier La acest subiect părerile au fost diferite. III. culori terne. În ceea ce priveşte percepţia mărcilor străine. Acest lucru se poate pune pe seama imaginaţiei unora dintre subiecţi. Tot de percepţia generală a produselor de mobilier româneşti ţine şi imaginea de producător de talie mică şi foarte mică (gen garaj) care produce mobilă ieftină. IV. Au fost exprimate şi păreri în legatură cu mobilierul standardizat. Percepţiile diferă în ceea ce priveşte cele două mărci. subiecţii au părere bună în ceea ce priveşte calitatea acestora. dar numai două . coloristică. utilitate. astfel încât să se apropie cât mai mult de imaginea ideală a mobilierului pe care o doreşte consumatorul.

V. lăsat la sfarsit cu titlu de dezbatere liberă. utilitate şi dimensionare perfectă. metale uşoare şi inoxidabile. Un alt punct interesant atins a fost capitolul de servicii post-vânzare. La intrebarea ce viza o posibilă evoluţie pe un termen de 10-15 ani.persoane au apelat la serviciile de acest tip (şi au fost multumiti de decizia lor). folosirea diverselor materiale cum ar fi pielea ecologica. marea majoritate a fost sceptica la o schimbare vizibilă sau majoră. În ceea ce priveşte impactul asupra protecţiei mediului. în special diverse tipuri de plastic. cei intervievaţi au răspuns în majoritate (opt) că folosirea materiilor prime ecologice ar fi benefice pentru mediu şi cu impact foarte mare în sensul îmbunătăţirii acestuia şi automat a îmbunătăţirii vieţii oamenilor. ca fiind factorul decisiv în decursul deciziei de achiziţie. Ca şi elemente de atractivitate în ceea ce priveşte mobilierul executat la comandă s-au numărat: spaţiul compact. Aşa cum era de aşteptat. ca materie primă. Cei care au răspuns afirmativ la întrebarea de identificare a trendului aşa-zis ecologic. montajul şi transportul au fost considerate ca fiind foarte importante. Identificarea potenţialului oferit de trendul ecologic în cadrul industriei de mobilier Subiectul trendului ecologic. Această achiziţie ar fi totuşi condiţionată de un nivel de preţ ce nu ar trebui să depăşească cu 30% preţul unui produs echivalent din lemn. umplerea eficientă a golurilor. în timp ce alte persoane le consideră ca fiind inexistente pe piaţa braşoveană. garanţia. Astfel. a adus elemente interesante. folosirea optimă a spaţiului. Acest impact ar fi considerabil mărit cu ajutorul impunerii unei legislaţii adecvate. mobilier din ziare reciclate. inclusiv lemnul. urmată îndeaproape de cea de copii şi de dormitor. orizontul de timp în care se întrevăd . Toţi cei prezenti ar fi fost interesaţi să achiziţioneze cel puţin un produs din categoria de mobilier ecologic. materiale reciclabile. personalizare. mai ales că au fost printre cei intervievaţi şi persoane cărora nu le place lemnul. chiar dacă aproximativ jumatate din cei prezenţi nu au ştiut să definească exact acest trend. designul dorit. indeferent de ordinea în care sunt exprimate sau promovate. care din câte s-a identificat. au identificat următoarele acţiuni principale în ceea ce priveşte această activitate a producătorilor de mobilier: înlocuirea lemnului cu diverse alte materiale. caracter practic. restul fiind atraşi de idee în măsura în care în viitor ar dispune de un buget suplimentar pentru astfel de servicii. lasă mult de dorit în general. mobila cel mai des executată la comandă a fost identificată a fi cea de bucătărie şi living. să aibă aceleaşi caracteristici cu mobilierul substituit şi per general să aibă o notă de atractivitate. PVC. Numai două persoane au pus accent în mod explicit pe garanţie.

compania IKEA.consideră că brandul Mobexpert este extrem de scump în condiţiile în care nu apreciaza într-o aşa mare măsură ca şi primul grup calitatea şi mai ales design-ul produselor oferite. Aici apar însă câteva diferenţe şi anume: .  Analiza grupului II Al doilea grup analizat a fost cel al persoanelor cu vârste cuprinse între 40-65 de ani. Se simte nevoia unei siguranţe mărite. inerţia fiind mai mare la această categorie de personae. Comparaţie cu ofertele companiilor străine prezente pe piaţa românească. se încadrează persoane mai puţin energice. Singurul brand străin indentificat de către câţiva dintre subiecţi este CASA ROMA. . II. cu ocupaţii diverse. o alta motivaţie pentru preferinţa produselor româneşti este şi faptul că aceştia nu cunosc branduri străine pe piaţa braşoveană. în special cele datorate unei eventuale schimbări de serviciu. . la fel ca şi în cazul primului grup.preferă brandul Elvila tocmai din considerentul că acesta realizează o largă gamă de produse din lemn masiv pe care le apreciază ca fiind de foarte bună calitate şi mai ales durabile.schimbări în ceea ce priveşte regândirea industriei de mobilier fiind mai degrabă unul de 50 de ani. I. Un alt specific al acestei grupe ar fi flexibilitatea mai redusă în ceea ce priveşte schimbările mediului extern. Majoritatea subiecţilor nu au putut identifica branduri internaţionale de mobilă prezente pe piaţa braşoveană. în special prin prisma familiei. Mobexpert şi Staer. În ceea ce priveşte brandurile româneşti de mobilier. dar cu nevoi similare din punctul de vedere al petrecerii timpului aferent serviciului.indivizii din cadrul acestui grup preferă mobila românească consideraând că este de mai bună calitate decât cea străină. preferând mobilierul din lemn masiv. la fel ca şi în cadrul grupului mai tânăr cele mai cunoscute sunt în această ordine: Elvila. Identificarea comportamentului de consumator în ceea ce priveşte achiziţia de mobilier În categoria de vârstă analizată în al doilea interviu. . Dintre brandurile străine prezente la nivel naţional aceştia au identificat cu uşurinţă. Oferta de mobilier existentă pe piaţa braşoveană şi românească. al celui petrecut în casă şi cu impact asupra comportamentului achiziţional.

aceştia oferind conform afirmaţiilor participanţilor la grup ‘aceleaşi produse. camerele de copii. mobilierul de colţ. Importanţa strategiei de adaptare/standardizare în cadrul pieţei de mobilier În ceea ce priveşte strategia de adaptare versus cea de standardizare. IV. Practic. mai ales că aceştia au surprins şi faptul că producătorii şi comercianţii practică preţuri relativ uniforme pentru aceste produse. adaptat nevoilor fiecărei familii şi locuinţe în parte. ca şi în cadrul primului grup. Per ansamblu aceştia consideră că mobilierul realizat la comandă satisface în aceste condiţii mai bine nevoia de intimitate. utilitate. iar cele pentru care oferta este slab satisfăcută sunt: holurile. canapelele. dar mai ales asupra preţurilor practicate. astfel încât să se apropie cât mai mult de imaginea ideală a mobilierului pe care o doreşte consumatorul. segmentele cel mai bine satisfăcute sunt: bucătăriile. De asemenea. În cadrul acestui grup respondenţii au afirmat că per ansamblu au găsit în cadrul ofertei de mobilier piesele căutate. singurele probleme fiind la nivelul dimesiunii unor produse care nu au putut fi colocate în spaţiul locuinţelor. Explicaţia rezidă în faptul că fenomenul de imitaţie în rândul producătorilor este extrem de răspândit. Per ansamblu. în timp ce cealaltă parte considerand-o insuficientă. în favoarea mobilierului realizat la comandă. mobilierul la comandă este preferat de către cei care consultă reviste de specilitate pentru decorarea căminului şi adesea folosesc modelele propuse de designerii din domeniu. aceleaşi materiale. În ceea ce priveşte oferta pe categorii de produse. aceleaşi culori’. . părerile au fost. În ceea ce priveşte opinia participanţilor la acest grup referitoare la oferta de mobilier de pe piaţa braşoveană s-a suprins un aspect deosebit de interesant şi anume că o parte a acestora consideră oferta ca fiind insuficientă în timp ce numărul efectiv al ofertanţilor este foarte ridicat. spaţialitate. Cererea potenţială nesatisfacută din cadrul pieţei braşovene de mobilier La acest subiect părerile au diferit în cadrul grupului. solicitând folosirea unur materiale mai ieftine.III. coloristică. Adesea aceştia aleg piese de mobilier foarte scumpe ale unor producători straini şi le realizează la comandă la costuri mai mici. şi anume lipsa de diversitate a mobilierului standardizat. grupul consideră că nu s-a atins un nivel al concurenţei suficient de bun încât acest lucru să se reflecte în mod pozitiv asupra calităţii produselor. în acest mod oferta. în ceea ce priveşte diversitatea ei devine foarte îngustă. De asemenea. s-a putut stabili şi o corelaţie cu ceea ce indivizii au punctat la capitolul anterior. care sunt destul de ridicate în opinia grupului. o parte a participanţilor considerând oferta de mobilier la nivel Braşovului satisfăcătoare.

În final trebuie menţionat faptul că pentru toţi membrii grupului al doilea serviciile post vânzare sunt foarte importante. deoarece în marea majoritate a cazurilor acestea sunt mai ieftine şi datorită faptului că acjhiziţia lor înseamnă şi economie de timp. fapt care duce în opinia lor la reducerea defrişărilor. holurile şi băile. . precum şi cataloagele firmelor producătoare de mobilă. subliniind faptul că imaginile prezentate le sunt sursa de inspiraţie. V.În ceea ce priveşte produsele standardizate. În cadrul secţiunii destinate decoraţiunilor interioare. toţi participantii au admis faptul că nu au apelat niciodată la un designer interior. Principalele concluzii rezultate în urma discuţiilor ar fi: Trendul ecologic sau o parte a aspectelor pe care acesta le presupune sunt cunoscute de către participanţii la cercetare cu vârste de peste 40 de ani. ‘Domus’. Patru dintre aceştia nu au apelat la serviciile unui specialist din raţiuni financiare considerând că preţul este prea ridicat. ‘Căminul’. Ceilalţi 6 nu au apelat deoarece consideră că nu au nevioe de sugestiile unui designer interior deoarece apreciază că au capacitatea de a-şi decora singuri căminul. Identificarea potenţialului oferit de trendul ecologic în cadrul industriei de mobilier Această secţiune a fost plasată la finalul cercetării de tip focus grup şi a fost structurată sub forma unei discuţii libere. reciclarea produselor din lemn. nuielele şi chiar plantele. Tipurile de mobilier la comandă cel mai des intalnite sunt: bucătăriile. participanţii şi-au exprimat opinia că le-ar prefera în locul celor adaptate dacă oferta ar fi diversificată. Principalele direcţii sunt: folosirea palului în locul lemnului masiv. Cele mai consulate reviste sunt: ‘Casa Ta’. Majoritatea au afirmat că sunt adepţii consultării revistelor de specialitate atunci când doresc să-şi decoreze locuinţele. înlocuirea adezivilor şi a lacurilor folosiţi în producerea palului care sunt extrem de nocivi pentru organismul uman precum şi folosirea de materii prime alternative naturale cum ar fi trestia. Un alt aspect interesant legat de mobilierul standardizat ar fi faptul că acesta poate fi analizat în amănunt înainte de a fi achiziţionat spre deosebire de cel realizat la comnadă şi care poate fi vizualizat efectiv abia după montarea sa în spaţiul locuit (fapt care de regulă se realizează după achitarea unei sume parţiale sau chiar totale a produsului). În ceea ce priveşte principalele elemente de atractivitate ale mobilierului la comandă acestea au fost: funcţionalitatea şi dimensiunea dorită.

I. Aceştia consideră că lemnul masiv ar trebui folosit cu preponderenţă în industria mobilei pentru că este considerat cel mai ecologic şi totodată mult mai rezistent decât materialele de substituţie. Cercetarea cantitativă foloseşte tehnici multiple de colectare a informaţiilor.. Bălan. Cercetări cantitative utilizate pe piaţa mobilei Cercetarea cantitativă este una de profunzime. I. Chestionarele 36 în mediul online devin tot mai des folosite.312-330 35 36 . Popescu. prin e-mail sau în paginile web. Vegheş. Principalul avantaj al chestionarelor în mediul online. sondajele omnibus şi prin telefon. T. Gh. C. p. Bucureşti.. A apărut în cadrul discuţiei şi o dilemă în sensul că 3 dintre respondenţi consideră că masiva defrişare a pădurilor nu are ca principală cauză industria mobilei. cu costuri reduse.- Preocuparea pentru trendul ecologic se manifestă mai degrabă în legatură cu impactul direct asupra propriei persoane sau a membrilor familiei.33 Cătoiu. -Cercetări de marketing. -Metodele de anchetă in investigarea fenomenelor sociale. ci folosirea lemnului ca material combustibil pentru încălzirea locuinţelor. Chestionarele prin poşta electronică sunt administrate de emitent şi trimise prin e-mail celor chestionaţi. adică pentru protecţia efectivă a mediului (care prin degradare va aduce efecte devastatoare în timp. dar doar în măsura în care acestea nu au niciun impact în ceea ce priveşte nivelul preţului... Ed. Bucureşti. datele putând fi analizate din punct de vedere statistic. şi mai puţin pentru impactul indirect. 1967. interviurile faţă în faţă. Dacă membrii primului grup şi-au exprimat disponibiliatea cheltuirii unor sume de bani mai mari pentru achiziţia de produse ecologice (cu condiţia ca diferenţa să nu depăşeasca mai mult de 30%). un important avantaj al lor fiind rapiditatea. care ca şi volum sunt mult mai importante.C.. Vrânceanu. precum sondajele şi chestionarele 35. Uranus.. Orzan. considerând că impactul trendului ecologic în mobilă asupra protecţiei mediului este încă foarte mic. C. D. C. aceştia nu sunt dispusi să aloce mai mulţi bani achiziţiei mobilierului ecologic. pe care aceştia nu le consideră o ameninţare importantă). 2002. Ştiinţifică. Un alt aspect important este faptul că membrii grupului ar fi interesaţi să achiziţionele produse ecologice. p.A. conclusivă şi presupune intervievarea unui număr mare de persoane. Ed. interviuri în centre comerciale. De Mose. iar eforturile ar trebui să se concentreze în direcţia reducerii arderilor de lemn masiv. este acela de a aborda un eşantion important într-un timp scurt... Dăneţiu.

Internetul nepermiţând un bun control asupra eşantionului. din mediul urban. Populaţia braşoveană cu vârstă peste 20 de ani. • Populaţia braşoveană cu vârstă peste 20 de ani. existenţi pe piaţa românească. opinii şi comportamente ale braşovenilor cu privire la piaţa mobilei şi impactul tendinţelor internaţionale în industria mobilei pe piaţa braşoveană” Perioada pe care s-a desfasurat cercetarea cantitativă a fost: februarie.asemenea prelucrarea se poate face rapid imediat ce chestionarele sunt returnate. Dezavantajele care apar în mediul online sunt legate de selectarea respondenţilor şi verificarea identităţii celor care răspund chestionarelor. Ipotezele generale şi ipotezele statistice  Ipotezele generale sunt: • • Populaţia braşoveană adultă cu vârstă peste 20 de ani. Studierea gradului de cunoaştere a producătorilor sau a comercianţilor de produse de mobilier. preferă mobilierul la comandă. Studierea gradului de cunoaştere şi apreciere a programelor ecologice existente în industria mobilei produse sau comercializate în România. din mediul urban. introducându-se în baza de date. Metodologia cercetării Obiectivele generale ale cercetării cantitative sunt: • • • Studierea preferinţelor braşovenilor privitor la produsele de mobilier existente pe piaţă românească. H1: Mai mult de 50% din populaţia braşoveană considerâ că impactul pieselor de mobilier asupra confortului lor este mare. nu are cunoştinte foarte multe despre mobilier. Cercetare cantitativă de marketing de tip sondaj de piaţă cu tema: „Atitudini. din mediul urban.martie 2010. trendul ecologic în cadrul industriei de . cunoaşte foarte bine cel puţin o companie producătoare sau care comercializează produse de mobilier pe piaţa autohtonă.  Ipotezele statistice sunt: H0: O proporţie de 50% din populaţia braşoveană consideră că impactul pieselor de mobilier asupra confortului lor este mare.

iar restul de 67% locuiesc la bloc.6% dintre aceştia deţin locuinţă proprietate personală. De asemenea 89. H0: O proporţie de 70% din populaţia braşoveană preferă mobilierul la comandă. H0: O proporţie de 80% din populaţia braşoveană consideră că segmentele cele mai slab reprezentate pe piaţa românească sunt mobilierul de hol/antreu şi cel de copii. Apar astfel diferenţe foarte mari între persoanele casnice care petrec aproape în întregine timpul în interiorul locuinţei şi persoanele active. Aceştia locuiesc într-o proporţie de 33% la casa.4% locuiesc în chirie. H1: Mai mult de 70% din populaţia braşoveană nu cunoaşte trendul ecologic în cadrul industriei de mobilier. H0: O proporţie de 70% din populaţia braşoveană nu cunoaşte trendul ecologic în cadrul industriei de mobilier. Per ansamblu 37. aspecte care vor sta la baza elaborării unui model de mix de marketing de abordat de către o companie străină care doreşte să patrundă pe piaţa braşoveană. existând un aşa numit ‘cult al proprietăţii imobiliare’. Concluzii desprinse din cercetare cantitativă Cercetarea calitativă realizată la nivelul municipiului Brasov în ceea ce priveşte atitudinile şi opiniile consumatorilor de mobilier a reliefat o serie de aspecte deosebit de importante. în timp ce doar 8% dintre respondenţi petrec mai puţin de 2 ore acasă. Importanţa mobilierului depinde în mare măsură de timpul pe care fiecare individ îl petrece în locuinţă (exceptâand desigur perioada nopţii). mai ales cei angajaţi în cadrul companiilor transnaţionale care au un program de lucru prelungit şi care petrec mai puţin de 2 ore acasă. şi doar 10. H1: Mai puţin de 80% din populaţia braşoveană consideră că segmentele cele mai slab reprezentate pe piaţa românească sunt mobilierul de hol/antreu şi cel de copii. Cercetarea a fost realizată pe un esantion de 406 subiecţi dintre care 223 au fost de sex feminin şi 183 de sex masculin. H1: Mai puţin de 70% din populaţia braşoveană prefera mobilierul la comandă.H0: O proporţie de 50% din populaţia braşoveană consideră că segmentul cel mai bine reprezentat pe piaţa românească este mobilierul de bucătărie. Este de menţionat faptul că în România procentul proprietarilor este extrem de ridicat faţă de media din UE.2% (este şi cel mai mare procent) petrec mai mult de 6 ore acasă. H1: Mai mult de 50% din populaţia braşoveană consideră că segmentul cel mai bine reprezentat pe piaţa românească este mobilierul de bucătărie. .

8% dintre subiecţi îl consideră foarte important.5% consideră că veniturile influenţează mult decizia de a achiziţiona mobilier. călcat. Achiziţia de mobila ca şi bun de folosinţă îndelungată poate fi amântă în cazul în care indivizii consideră mai importante alte tipuri de achiziţii şi nu dispun de sume necesare de bani pentru a achiziţiona concomitent toate aceste tipuri de bunuri. O explicaţie pentru aceştia din urma ar putea să fie solicitarea de credite pentru finanţarea achiziţiei de mobila care probabil se realizează doar în caz de mare necesitate. 22.2% au raspuns cu puţin sau chiar deloc la această întrebare. Realizând o corelaţie cu produsele de mobilier. exprimandu-şi disponibilitatea de a cumpăra mobilier standardizat dacă pe piaţa mobilei din Brasov ar exista o mai mare diversitate a gamei de produse. Trebuie de asemenea subliniat că braşovenii au o preferinţă pentru mobilierul la comandă. Mai trebuie subliniat faptul că achiziţia de mobilier este mai importantă decât cea de aparatura electrocasnică. uramată de bucătărie 29%. iar încaperea cea mai puţin folosită din punctul de vedere al timpului efectiv petrecut este baia. . Rezultatele obţinute în urma cercetării plasează achiziţia de mobila din punct de vedere al importantei pe locul 3 în urma achiziţiei de automobile şi achiziţiei vacanţelor. electronică şi de pachete de întretinere corporală. Spaţiul în care subiecţii îşi petrec cea mai mare parte a timpului în locuinţă este sufrageria.6% dintre subiecţi. navigare internet. 69. În ceea ce priveşte importanţa veniturilor în achiziţia de mobila.5% au afirmat că în opinia lor impactul mobilierului asupra confortului este mic. Rezultatele obţinute se afla în strânsa corelaţie şi cu tipurile de activităţi desfasurate.Principalele activităţi pe care indivizii le desfăşoară în interiorul locuinţei sunt în această ordine: realizarea de treburi casnice (gătit.6%. se poate afirma că există o relaţie pozitivă între acestea dupa cum urmeaza: 66. lectura). precum şi activităţi de intretinere corporala. iar 11. impactul mobilierului asupra confortului locuinţei este considerat a fi mare de către 65. peste 65% dintre aceştia considerâand că mobilierul la comandă le satisface mai bine nevoile.3% dintre subiecţi apreciază că nivelul veniturilor influenţează foarte mult şi chiar decisiv achiziţia de mobila. odihna pe timpul zilei. activităţi de relaxare (tv. de către 32. 5. grădinarit).9% dintre respondenţi îl consideră chiar covârsitor. şi doar 2. În ceea ce priveşte importanţa confortului locuinţei. curăţenie.

schimbarea locuinţei (mutare). reciclarea mobilierului vechi (mai ales a celui din lemn) precum şi reducerea defrişărilor în scopul realizării de materie prima pentru industria mobilei. cele mai cunoscute sunt în această ordine: inlocuirea lacurilor. Alte motive invocate de aceştia ar fi plăcerea de a alege singuri mobilierul şi accesoriile. Aceştia sunt sensibili doar la riscurile directe cum ar fi de exemplu impactul nociv al materialelor toxice pe care palul le conţine. doar 26.Principalele motive care stau la baza achiziţiei de mobilier sunt: necesitatea schimbării mobilei vechi. schimbarea destinaţiei anumitor spaţii (ex: amenajarea unei camere pentru copil). Ca şi concluzie la acest capitol putem să afirmam că populaţia este informata insuficient în legătură cu posibilităţile de ecologizare a industriei mobilei precum şi în legatură cu pericolele sau eventualele dezastre naturale pe care exploatarea defectuasă a resurselor le va aduce în timp. vopselurilor şi a adezivilor toxici cu produse ecologice care nu sunt dăunatoare organismului uman. Aproximativ 90% dintre subiecţii nu au apelat la un designer interior pentru amenajarea locuinţei. În ceea ce priveşte trendul ecologic al produselor de mobilier. principala motivaţie fiind costul ridicat al achiziţiei unui astfel de serviciu. .9% nu au cunoştinte foarte bune în legatură cu ceea ce presupune acest trend. Dintre direcţiile de acţiune menţionate în chestionar. De asemenea subiecţii intervievaţi nu sunt dispuşi pe termen scurt să cheltuiască sume mai mari de bani pentru protejarea mediului. faptul că ei se consideră ‘capabili’ de a decora propria locuinţă (mai ales în cazul celor care locuiesc la bloc). sau consideră suficientă consultarea revistelor de specialitate. dorinţa de redecorare. Cel mai important atribut al mobilei este funcţionalitatea urmat de durabilitate. De asemena braşovenii consideră şi design-ul mobilei destul de important. 63. considerându-le că fiind doar nişte riscuri indirecte.1% afirmând că sunt în temă cu noile tendinţe de ecologizare a acestei industrii.

New Jersey. considerându-l optim în abordarea pieţei mobilei..Global marketing.C. compania nu există sau mai rău. În urma analizei realizate asupra mixului de marketing s-a decis alegerea abordării mixului clasic cu cei patru ‘P’ : produs. W. promovare. precum şi distribuţie trebuie să fie în concordanţă cu produsul. ‘Brandul’ reprezintă dovada distincţiei. 329 Keller. Fără această distinctie. Green. Prin analogie. 37 38 Keegan. procesul de ‘branding’ devine aplicaţia tactică a acestei distincţii în toate metodele şi canalele de comunicare organizaţionala. K. 14 . pret.p.Strategic brand management. p.CAPITOLUL 5: FUNDAMENTAREA POLITICILOR SI STRATEGIILOR PE PIEŢELE DE MOBILIER. În timp ce producătorii văd produsul ca un obiect fizic.L. M. fiind un bun intangibil al unei companii care se naşte în mintea consumatorilor de orice fel şi care este definit prin aşteptările acestora în legătură cu beneficiile pe care le pot primi 38. Aceste aşteptări de beneficii sunt dezvoltate în timp de către comunicare şi acţiuni. New York. politicile si strategiile propuse în continuare fiind în concordanţă cu rezultatele obţinute. ELABORAREA MIXULUI DE MARKETING PENTRU O COMPANIE STRĂINA CE ABORDEAZĂ PROBLEMATICA PENETRĂRII PIEŢEI MOBILEI DIN BRAŞOV Elaborarea unui mix de marketing pentru o companie care doreşte pătrunderea pe piaţa braşoveană a mobilei reprezintă finalitatea cercetărilor de piaţă realizate în vederea cunoşterii comportamentului de consum al acestora. plasare (distribuţie). Marketerii trebuie să dezvolte produse şi branduri care sunt sensibile la nevoile pieţei. promovare... ‘Brandul’ reprezintă o decizie strategică legată de produs.(1998)Upper Saddle River Prentice Hall.J. nu reprezintă decât o simplă marfă. Produsul este fără indoială cel mai important element al mixului de marketing deorece toate celelalte aspecte legate de stabilirea preţului. Produsul este orice lucru care satisface o nevoie sau o dorinţă şi care este oferit pe piaţă. consumatorii cumpară de fapt avantajele de care se bucură din partea bunului respectiv. Politici şi strategii de produs pe piaţa mobilei Produsul este un bun. un serviciu sau o idee cu atribute tangibile sau intangibile care crează valoare pentru un cumpărător sau pentru cel care el foloseşte 37. concurenţă şi trebuie să ţină cont în permanenţă de obiectivele şi resursele companiei. (2006)Pearson Prentice Hall.

M.. Harvard Business Review. T. W.... inovaţia în materie de produs.C.J. scopul produselor precum şi designul acestora... Taylor. 515 41 Douglas. B.De asemenea brandul ajută la realizarea unei hărţi conceptuale în mintea consumatorului şi la o mai buna diferenţiere şi recunoastere faţă de concurenţi 39 Strategii de produs specifice pieţei mobilei. Strategiile de produs trebuie să rezolve probleme cum ar fi numărul şi diversitatea produselor. Strategia de adaptare este adoptată de către firme atunci când între pieţe exista importante diferenţe legislative. 329 Cavusgil. E.p.International Business(2008). New York. Upper Saddle River Prentice Hall.Global marketing. Implementarea strategiilor legate de produs necesită colaborarea între diferite departamente din cadrul unei companii şi anume: cercetare-dezvoltare. Holt. Însă pentru că de multe ori este dificil de atins un nivel satisfacător de comunicare şi colaborare între aceste departamente. financiar şi marketing 40.S. deciziile strategice legate de produs sunt sarcină a top-managementului. Principalul avantaj al acestei strategii este scăderea costurilor prin lansarea aceloraşi produse pe toate pieţele firmei. O strategie eficientă de marketing la nivel de produs presupune găsirea unui echilibru între cheltuielile relativ mari care decurg din adaptarea produselor sau a brandului la preferinţele locale şi beneficiile care rezultă din concentrarea resurselor companiei spre standardizarea produselor. diferenţe la nivelul comportamentului de consum sau diferenţe culturale care nu permit abordarea respectivei pieţe cu aceleaşi produse pe care firma le produce/comercializează pe piaţa naţională sau pe alte pieţe la nivel internaţional. Green. În ceea ce priveşte piaţa mobilei (însă în opinia mea acest lucru este valabil şi pentru multe alte pieţe) exista două tipuri principale de strategii 41 de produs şi anume: Strategia de standardizare a produselor la nivel internaţional presupune oferirea aceloraşi tipuri de produse indiferent de piaţa abordată cu condiţia că cestea să fie în concordanţă cu normele legislative şi cu standardele în vigoare pentru acea piaţă. New Jersey p.. J. p.Knight.Sept. – How global brands compete(2004). însă această adaptare poate să genereze costuri crescute. (2006)Pearson Prentice Hall.S. 39 40 Keegan.68 .Riesenberg. J.R.. Principalul avantaj al acestei strategii este gradul ridicat de satisfacţie al consumatorului prin oferirea produselor adaptate la specificul pieţei.

Strategie de adaptare partială sau totală. Trebuie menţionat că aceste modele pot deveni în timp modele standard care să facă parte din linia de produse a companiei. la solicitarea expresă a cumpărătorului. Aşadar în realitate ar putea să existe o cerere destul de mare pentru mobilierul standardizat care ar putea fi preferat de către un număr mare de consumatori care consideră. în ceea ce priveşte strategia principală de urmat de către o firmă care produce şi comercializeză mobilă în vederea penetrării pieţei braşovene acesta ar trebui să adopte o strategie mixta şi anume: Strategie standardizată (standardizare adaptată) a produselor: deşi rezultatele cercetării cantitative arată clar o preferinţă a braşovenilor pentru mobilierul executat la comandă. zona fiind cunoscută pentru abundenţa cherestelei. cu condiţia că acesta să sesizeze o cerere suficient de mare pentru un anumit model Abordarea strategei de adaptare prin executarea de mobilier la comandă oferă o serie de avantaje deoarece amplasarea în această zona a unei unităţi producătoare de mobilă se va bucura de urmatoarele avantaje: disponibilitatea materiei prime lemnoase.În urma analizării datelor rezultate din cercetarea cantitativă. aceasta fiind de fapt o repercursiune a lipsei de diversitate a produselor de mobilier din oferta competitorilor deja prezenţi pe piaţă. forţă de muncă ieftină ce urmează a fi implicată în procesul de producţie. care se caracterizează prin lipsa spaţiului (suprafeţe mici). culorilor. conform studiului. cataloage ale altor firme. realizate în perioada comunistă şi chiar înainte de aceasta. . Acest fapt are un puternic impact asupra cerinţelor în materie de mobilier întrucât acesta trebuie să aibă dimensiuni care să permită colocarea lui în spaţiul de locuit (tocmai această particularitate determină în opinia mea volumul mare al cererii pentru mobilierul executat la comandă). important faptul de a vizualiza efectiv produsul înainte de a fi achiziţionat (fapt care este posibil doar în cazul produselor mobilei standardizate şi în condiţiile existenţei unui show-room de mari dimensiuni unde clienţii să găsească marea majoritate a produselor expuse). De menţionat însă că standardizarea trebuie adaptată la rândul său specificului pieţei braşovene precum şi preferinţelor acestor consumatori de mobilier. Adaptarea totală se referă la executarea unor piese de mobilier dupa schiţe personale sau dupa imagini din reviste. materialelor etc (este adoptată de către mare parte dintre competitorii prezenţi pe piaţa braşoveană). Aici ne referim în special la faptul ca mare majoritate a locuinţelor sunt construcţii relativ vechi. Strategia de adaptare parţială se referă la adaptarea/înlocuirea dimensiunilor.

a cărui nivel să fie de asemenea. venitul situându-se între 1500 şi 4000 ron. În ceea ce priveşte segmentarea pieţei braşovene de mobilă în urma cercetării rezultă trei mari segmente dupa cum urmează:  Segmentul ‘low’. designeri) în domeniul mobilei: existenţa la Brasov a Facultăţii de Industria Lemnului din cadrul Universităţii Transilvania. Aceştia preferă mobilierul foarte ieftin sau chiar secondhand.- existenţa în zonă a personalului specializat (ingineri. Ed. şi o mai bună putere de cumpărare. sau un produs nu poate să acopere o intreagă piaţă. Aceste strategii principale se pot combina cu strategiile secundare în materie de produs. Bucuresti. sub 1500 ron. cu un design atrăgător. -Managementul marketingului. fie că este vorba de linii clasice fie că este vorba de linii futuriste. secţie cu o bogată tradiţie. Cele mai potrivite strategii de produs în domenuil mobilei identificate sunt: A. şi de menţionat că este în 42 Kotler. Ph.  Segmentul ‘medium’. un brand. recunoscută la nivel naţional. Teora. (2002). Aceştia caută în permanenţă un raport bun calitate-preţ. în sensul că doresc achiziţionarea de produse de mobilierde bună calitate. dar care au un venit mediu de peste 4000 ron pe lună şi care preferă mobilierul scump cu design special. aşadar strategia legată de produs trebuie să fie potrivită cu segmentul de piaţa ţintă. Tot în acest segment de piaţă intră şi persoanele de peste 60 ani (pensionarii) care nu au alte surse de venit decât pensia. p. fapt care poate aduce multe avantaje societăţii la nivel de know-how al resurselor. - constituirea ‘clusterului’ lemnului Pro Wood în judeţele Braşov şi Covasna. Strategia de poziţionare a companiei ar trebui să fie pe segmentul ‘medium’ care este destul de bine reprezentat din punct de vedere al clienţilor. persoane care au o putere de cumpărare scăzută din cauza faptului că indiferent de pregătire se află de puţin timp în câmpul muncii şi obţin venituri relativ mici sub 1500 ron .Strategia de poziţionare strategică Termenul de poziţionare se referă la plasarea unui produs acolo unde va întâmpina o atitudine favorabilă în comparaţie cu produsele competitorilor 42.se referă la populaţie cu vârstă cuprinsă între 20-şi 25 ani. noi.  Segmentul ‘high’. Pentru că pieţele sunt eterogene. care au o situaţie financiară stabilă.persoane active cu vârstă cuprinsă între 25-50 ani. funcţionale şi durabile dar care să aibă preţuri atractive. 340 .persoane de orice vârstă . care realizează decorarea casei cu o frecvenţă peste media naţională (odata la 4-5 ani).

precum şi datorită dorinţei consumatorilor de a accepta ideea de nou. .creştere. Diversificarea în acest sens ar trebui făcută pentru produse de design interior cum ar fi: perdele. 342 .diversificare orizontală: noile produse nu au legatură cu cele existente. W. firma trebuie să incerce să exploateze legatura strânsă între cele două tipuri de produs prin oferirea unei game largi din care consumatorul să aibă posibilitatea să aleagă ceea ce doreşte) .diversificare conglomerată: introducerea de produse cu totul noi. acest tip de strategie oferă firmelor care o adoptă posibilitatea de a înfrunta mai uşor presiunea din partea concurenţei.J. . iar pentru piaţă un produs care asigură un nou tip de satisfacţie 43. Aprilie. augmentate cu elemente care să duca la îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi şi mai ales a calităţii timpului pe care aceştia îl petrec în locuinţă. S. Financial Times. Aceste produse sunt complementare cu cele de mobilier şi adesea este interesantă oferirea lor în acelaşi loc. (2006)Pearson Prentice Hall. covoare. C. Strategia de diversificare Acest tip de strategie se referă la lărgirea gamei de produse 44 în mai multe feluri şi anume: -diversificare concentrică: produsele introduse sunt legate de cele existente în materie de tehnologie sau de marketing (spre exemplu achiziţia unei mese de bucătărie poate atrage dupa sine şi achiziţia unor scaune spre a fi folosite împreună .C.p. Mutarea într-o nouă locuinţă. Compania ar putea adopta pentru smântnirea pieţei şi segmentul ‘high’ dar numai prin intermediul produselor realizate la comandă.. etc. New York. cu design atractiv.. corpuri de iluminat. însă sunt vândute aceloraşi consumatori. Strategia de produs nou (inovare): Această strategie se referă la realizarea unui set de operaţiuni care înseamnă pentru companie un produs nou faţă de gama existentă de produse. 43 44 Murray. acest lucru facilitând pentru client alegerea unor combinaţii potrivite mai ales din punct de vedere coloristic . îi determină pe clienţii de mobilier să fie într-o continuă căutare de produse noi. De asemenea. extinderea celei existente sau redecorarea ei.Global marketing.2007 p. lenjerii. Green. M.3 Keegan. însă în acelaşi timp exista foarte multa concurenta pe acest segment. Implementarea acestui tip de strategie a devenit mai simplă datorită inovaţiilor din domeniul tehnologic care fac posibilă transformarea unei idei în produs într-un timp relativ scurt. – Manufacturers take on a grater responsibility. B.

ci tocmai oferirea unei bune calităţi la un preţ acceptabil din punctul de vedere al consumatorului. Preţul este considerat că fiind o variabilă deosebit de importantă în cadrul strategiei de marketing. vol. Aşadar abordarea unei astfel de strategii ar fi în interesul firmei.. Brasov. însă există consumatori care nu apreciază produsele Staer ca fiind de foarte bună calitate.II. I. În anii ’90 ‘valoarea’ a devenit un cuvânt la ordine în rândul marketerilor 45. Reprezintă stabilirea unor preţuri relativ scăzute atât în momentul intrării efective a firmei pe piaţă cât şi în stadiile timpurii ale introducerii unor noi produse 46. C. C. 471 . De asemenea respondenţii la chestionar au apreciat serviciile post vânzare ca fiind foarte importante pentru achiziţia de mobilă. Mai-Iunie. sarcina stabilirii acestuia nu este deloc simplă. pag 34 Lefter. Strategiea preţului de penetrare. În zilele noastre consumatorii de mobilă vor altceva decât în trecut şi anume combinaţia corectă între produs de calitate. Chiar mai mult. C. – Marketing. În ceea ce priveşte acesta strategie.M. 45 46 Wagner. Singura companie care încearcă abordarea ei este Staer. Ed. Valoarea de piaţă nu insemnă produs de bună calitate doar în condiţiile unui preţ foarte ridicat.2007.Transilvania.D. p.. Bratucu. dar la preţuri accesibile. Dintre cele mai importante elemente se menţionează următoarele: nivelul costurilor şi nivelul preţurilor practicate de către ceilalţi competitori. servicii de montaj şi livrare cât mai rapidă. latentă. – Designing for the other 90`percent.. Acest fapt se datorează nivelului relativ scăzut al veniturilor. Strategia valorii de piaţă. Exista un număr mare de variabile interne şi externe care trebuie studiate şi analizate sistematic pentru ca un preţ corect să poată fi stabilit. Funcţia strategică a preţului este aceea de a recupera investiţia realizată şi de a aduce companiei marje de profit satisfăcătoare. A. În ciuda importanţei preţului. The Futurist. G. Strategii de preţ pe piaţa mobilei. dar care ar putea să înceapă să se manifeste în condiţiile apariţiei unei oferte de produse bune din punct de vedere calitativ. care nu permite achiziţionarea de produse scumpe de mobilier... studiul arată că exista o cerere nesatisfăcută. este de aplicat deoarece marea majoritate a competitorilor din domeniul mobilierului de pe piaţa braşoveană au ocolit-o în timp. Rezultatele cercetării realizate relevă o mare sensibilitate a consumatorilor braşoveni la preţul mobilierului. Chitu. A. 2006. Politici şi strategii de preţ pe piaţa mobilei. Balasescu.Univ. Rauta. Tecau.

. şi percep acest lucru că pe un element promoţional. deoarece practic cu o sumă de bani uşor mai mare pot achiziţiona întregul mobilier necesar unei încăperi.R.S. New Jersey. Acest tip de strategie se referă la stabilirea preţurilor în relaţie cu celelalte produse aparţinând aceleaşi linii 47. montaj. Upper Saddle River Prentice Hall. de cele mai multe ori va percepe aceste servicii ca fiind gratuite fapt care îi va aduce o satisfacţie suplimentară. Pentru ca această strategie să ducă la obţinerea efectului dorit.. Folosirea acestui tip de strategie în domeniul mobilei este o bună alegere deoarece subiecţii intervievaţi au afirmat că serviciile post vânzare sunt foarte importante atunci când achiziţionează mobilă. consultanţă pentru amenajări interioare. . – Total global strategy (2003).unul individual pentru fiecare produs în parte . J. Strategia preţului total Presupune includerea tuturor costurilor marginale 48 care să acopere celelalte costuri legate de garanţie. 47 Cavusgil. În domeniul mobilierului acest tip de strategie este foarte folosit deoarece îi determină pe consumatori să achiziţioneze mai multe produse decât şi-au propus iniţial. 529 48 Yip. p.. Uneori este necesară chiar practicarea unor preţuri de dumping în momentul intrării firmei pe piaţă în vederea construirii unei cote de piaţă cât mai mare. Strategia preţului gamei de produse. T. C. New Jersey p.S. Cu alte cuvinte consumatorului i se comunică doar un singur preţ (cel final). G.un preţ total pentru o întreagă gamă de produse (spre exemplu pentru mobilarea întregii sufragerii). Acesta însă. Relaţia poate să fie de competiţie sau de complementaritate.B.Knight.International Business(2008). Strategia preţului în vederea construirii cotei de piaţă Acest tip de strategie este sinonim cu stabilirea unui preţ cât mai mic posibil atât pentru produsele existente cât şi pentru cele noi. transport. preţul pentru întreaga gamă trebuie să fie mai mic decât suma preţurilor produselor stabilite individual. Gratuitatea acestora în viziunea consumatorului aduce un plus de valoare ofertei unei firme. 438 .Riesenberg. care în realitate acoperă toate aceste servicii adiacente. Upper Saddle River Prentice Hall. D. În general această strategie presupune stabilirea a două preţuri : .

Transilvania. relaţiile publice.M.. partenerii. În literatura de specialitate 49 numărul intermediarilor poate să înceapă de la 0 (caz în care producătorul vinde produsul direct consumatorului final) până la un număr foarte mare de intermediari. Ph.. resursele firmei. gradul de extindere al acestei la nivel geografic etc. Ed. marketingul direct şi personalul de vânzare 51.. p. În ceea ce priveşte comunicarea internă. Principalul scop al comunicării este acela de a informa clientul asupra beneficiilor oferite de către companie şi produsele acesteia. Comunicarea internă cât şi cea externă sunt elemente vitale pentru activitatea de promovare a oricărei companii..Univ. Ed. Rauta. este cea mai bună alegere pentru o companie producătoare de mobilă de dimensiuni medii ce urmează a pătrunde pe piaţa braşoveană. 49 50 Kotler. – Marketing. Teora. constând în producătorul care vinde direct produsele consumatorului final. Elementele mixului de promovare sunt: publicitatea. Tecau. Strategia structurii (de distribuţie) de canal se referă în primul rând la numărul de intermediari angajaţi în transferul produsului de la producător la consumatorul final. Tipul canalelor de distribuţie diferă în funcţie de tipul de produs. furnizorii în legatură cu principalele sale obiective sau direcţii de viitor. Politici şi strategii de promovare pe piaţa mobilei Promovarea. reaminti. 722 Idem. C. convinge şi influenţa comportamentul consumatorului precum şi atitudinile acestuia. Chitu. Comunicarea externă ajută compania să transmită informaţii către exterior. Brasov. C.II. 2006. Oricare tip de strategie aleasă are atât avantaje cât şi dezavantaje. 536 . Un canal cu nivel zero 50.Politici şi strategii de distribuţie pe piaţa mobilei Distribuţia este procesul prin care un bun ajunge de la producător la consumatorul final.Managementul marketingului. Balasescu.. ca element al mixului de marketing se referă la toate formele de comunicare folosite de către firmă în scopul de a informa. 723 51 Lefter. p. discuţii şi exprimarea liberă a opiniilor angajaţilor. Bratucu. Bucuresti. explica. managementul resurselor umane se bazează pe comunicare. A. p. promovarea vânzărilor. colaboratorii. (2002). G. informând astfel clienţii. Strategiile în domeniul distribuţiei bunurilor se referă la canalele pe care o companie le construieşte şi le agrează pentru ca bunul produs de către aceasta să devină accesibil consumatorilor. vol. I.

organizare de evenimente gen promoţii sezoniere. precum şi prin analizarea strategiilor abordate de către principalii concurenţi. condiţia necesară a succesului fiind combinarea în modul prezentat mai sus a diverselor strategii legate de cei patru ‘P’. concerte în parcarea showroom-ului combinate cu concursuri diverse şi premii.Transmiterea mesajelor companiei se va realiza prin intermediul câtorva canale de comunicare care au fost considerate a fi cele mai potrivite pentru acest domeniu. banere. Compatibilitatea strategiilor utilizate poate să aducă succes companiei chiar şi în cazul existenţei unei concurenţe destul de importante. strategii fundamentate pe baza cercetărilor calitative şi cantitative realizate. televiziune. Ca şi trăsătură generală. comunicarea în interiorul magazinului. website-ul companiei. . Concluzia ce se desprinde în urma acestui studiu este că. postere. radio. diverse canale media: presa scrisă. şi anume : cataloagele şi brosurile. indiferent de strategiile alese pentru fiecare element al mixului de marketing este deosebit de importantă armonizarea acestora între ele. pe piaţa braşoveană a mobilei exista loc pentru intrarea unei companii străine.

care este de mult ori toxic şi greu reabsorbit în ciclul natural. Alba – 688 de gatere ilegale şi Suceava – 660 de gatere ilegale 52. aceste tăieri ilegale constituie un adevărat fenomen ce nu poate fi stopat. Modelul dezvoltat poate reprezenta într-un context foarte avansat. un punct de evaluare a pieţelor naţionale şi automat a producătorilor de mobilier ce se află locaţi pe teritoriile 52 Borcea.000 hectare în ultimii 20 de ani. a furtunilor sau a altor cataclisme naturale care au avut o amplitudine mult mai mare datorită defrişărilor necontrolate şi abuzive din anumite zone. Dacă în ţările sărace lemnul a devenit o monedă de schimb pentru traiul zilnic.com/2008 . cercetarea a condus spre teoriile de ecologism ce includ problematica pădurilor în directă legatură cu industria de mobilier.CAPITOLUL 6. faţă de 20 de ani cum ajungea înainte. precum şi furturile din toate zonele ţării. – Defrisarile masive sunt criminale. şi anume replantări masive de nuci. Una din soluţiile pe termen scurt ar fi legat de acţiunea de replantare. Nu se mai pun aici la socoteală pădurile defrişate de către proprietarii ce deţin păduri retrocedate. inexistenţa unei legi care să protejeze zonele cu arbori de peste 100 de ani. Consecinţele unor defrişări masive au fost demonstrate şi teoretic şi practic în nenumărate rânduri. în cele în curs de dezvoltare a ajuns să fie echivalentul unei mine de aur pentru afaceriştii veroşi ce conduc gatere ilegale şi încurajează tăierile masive şi ilegale. I. Oportunitatea creării unui model de evaluare ecologic Numai în România ‘aurul verde’ a pierdut peste 120. Corpul de Control al guvernului a trimis ziarului Financiar în 2008 nişte cifre îngrijorătoare: Harghita – 1153 de gatere ilegale. Pe termen lung însă. nu sunt inepuizabile aşa cum au fost considerate în dezvoltarea modelelor economice de la inceputul secolului 20. rădăcinile cresc rapid şi se întind pe o coroană de 25 de m.blogspot. este un arbore rezistent la insecte. În ceea ce priveşte reciclarea materialelor stăm şi mai rău: în fiecare zi se aruncă zeci de tone de rumeguş. DEZVOLTAREA UNUI MODEL CONCEPTUAL DE EVALUARE A PIEŢELOR DIN PERSPECTIVA TRENDULUI ECOLOGIC După cum s-a arătat şi în capitolele precedente. mai ales în cazul inundaţiilor. trebuiesc adoptate normative şi o legislaţie adecvată cu secolul 21. http://proiect-biologie-mediu. o specie foarte rezistentă şi care prin altoiri succesive ar ajunge la maturitate în numai 5 ani. În zonele sărace ale Romaniei. un secol în care resursele nu sunt regenerabile în ritmul consumului impus de nevoile pieţei şi mai mult de atât. Toate aceste acţiuni nu fac altceva decât să deregleze ecosistemele tot mai mult.

În plus. pot iniţia la rândul lor programe ecologice inovative cu suport financiar din diverse fonduri. Această armonizare este benefică în ambele sensuri: guvernul deţine un control ridicat al resurselor epuizabile şi poate dezvolta planificări strategice în concordanţă cu producţiile estimate atât pe piaţa internă cât şi pentru piaţa externă. 1998. Din aceste motive este interesant de identificat care ar fi elementele principale care împiedică sau care ar putea ajuta industria de mobilier să evolueze spre sustenabilitate. Dintotdeauna.Backcasting: A natural step when operationalising sustainable development. Împreună cu o legislatie internaţională şi cu standarde impuse tot mai riguros în industria de mobilier. se pot concepe planuri convergente în cooperarea public-privată. Greener Management International 23. s-a discutat direct şi despre lemn şi implicit păduri. producătorii îşi pot minimiza costurile. astfel încât resursele naţionale să fie protejate şi să conducă la activităţi ecologice sustenabile pe termen lung. atunci când a intrat în discuţie industria de mobilier. lemnul este reînoibil. poate dezvolta programe de reciclare coerente şi o mobilizare socială de proporţii cu ajutorul unei legislaţii adecvate. îşi pot adapta dinamic procesele industriale astfel încât să se recupereze o cantitate tot mai mare de deşeuri în vederea prelucrării şi a revânzării acesteia. Multe decenii la rând. adică guvern-producători. reciclabil şi biodegradabil. deci întruneşte toate calităţile necesare pentru o materie primă care se regăşeste în cadrul unei societăţi sustenabile 53. datorită folosirii lemnului pe scară largă în procesele acestei industrii. De cealaltă parte. lemnul a reprezentat o materie primă abundentă şi uşor de procurat la costuri relativ mici. p.30-52 53 . Holmberg. .acestor ţări. J.

Mobila este un bun de folosinţă îndelungată care este totodată un bun indispensabil spaţiilor de locuit cu un grad mare de utilitate pentru indivizi. 2. Dacă nevoia pentru aceste produse decurge din achiziţionarea unei noi locuinţe atunci şi achiziţia acesteia devine oarecum obligatorie.CONTRIBUŢII PERSONALE Principalele contribuţii personale din cadrul tezei de doctorat sunt: 1. Studierea şi structurarea elementelor teoretice în materie de marketing Realizarea tezei de doctorat a presupus parcurgerea unui important material bibliografic care a stat la baza aprofundării şi înţelegerii unor concepte teoretice. Dacă dorinţa de achiziţonare este legată de redecorarea căminului atunci aceasta poate fi amânată pentru perioade viitoare. Principala cauză a vulnerabilităţii este însăşi natura bunurilor. fapt care va produce o serie de modificări la nivelul acestei pieţe în următorul deceniu. domeniu la momentul actual. Necesitatea produselor de mobilier poate să fie una obligatorie sau facultativă după caz. Analiza pieţei internaţionale a mobilei şi dimensionarea acesteia. Am realizat o analiză a pieţei internaţionale a mobilei. internaţional şi strategii specifice pieţei mobilei. Cercetarea desfăşurată m-a ajutat în special să înţeleg mecanismele subtile la nivel de psihologia consumatorului şi am înţeles care ar trebui să fie strategiile concrete prin care o companie şi-ar asigura succesul chiar şi în perioade de criză financiară ca cea actuală. Sublinierea şi explicarea diverselor cauze ale vulnerabilităţii pieţei mobilei în Domeniul mobilei este un domeniu extrem de afectat de criza economică actuală. . De asemenea. Literatura de specialitate prezintă o multitudine de strategii aplicabile în domeniul marketingului diferitelor pieţe. analizând principalele fluxuri comerciale prin identificarea principalilor exportatori cât şi a principalilor importatori de mobilier pe mapamond. 4. 3. Analiza pieţei mobilei din România cu identificarea principalelor tendinţe în Puţine studii relevă complexitatea pieţei de mobilier din România şi focusat pe anumite regiuni. momente de criză. am subliniat expansiunea Chinei pe piaţa mobilei. În urma structurării materialului parcurs am identificat acele strategii care sunt specifice pieţei mobilei.

În vederea formulării unor concluzii cu privire la comportamentul consumatorilor de mobilier pe piaţa braşoveană care să poata fi extinse la nivelul întregii populaţii a fost necesară realizarea unui studiu de piaţă cu tema: „Atitudini. dintre care cea mai importantă a fost stabilirea preferinţei pentru mobilierul standardizat sau cel la comandă. preferinţa pentru mobilierul la comandă că rezultantă a lipsei diversităţii în ceea ce . Realizarea unei cercetări cantitative de tip sondaj de opinie.O altă cauză care a condus la scăderea cererii pe această piaţă este incertitudinea din zona politică precum şi măsurile de ieşire din criza. Identificarea elementelor specifice în comportamentul de consum al braşovenilor. dacă nu chiar să anuleze. identificată ca fiind cea mai cunoscută firmă din domeniu pe piaţa din România. Realizarea unei cercetări calitative a fost un element care s-a impus. În cadrul studiului de caz am evidenţiat acele elemente de marketing strategic abordate de către aceasta companie care a revoluţionat practic lumea mobilei constituind o sursă de inspiraţie pentru mulţi competitori. De asemenea. În urma realizării studiului am suprins câteva elemente specifice comportamentului de consum şi anume: importanţa scăzută a brandului în decizia de achiziţionare a pieselor de mobilier. În cadrul acestei studiu de piaţă am încercat să suprind mai multe elemente legate de preferinţele braşovenilor în materie de mobilier. scopul principal fiind acela de a obţine informaţii cu privire la comportamnetul de consum al braşovenilor în ceea ce priveşte piaţa mobilei în scopul unei mai bune realizări a chestionarului. opinii şi comportamente ale braşovenilor cu privire la piaţa mobilei şi impactul tendinţelor internaţionale în industria mobilei pe piaţa braşoveană”. Ceea ce am surprins este însă faptul că avantajul competitiv în materie de costuri este de neegalat până în prezent de către celelalte firme. Am organizat două grupuri deoarece am considerat abordarea diferită a persoanelor tinere de până în 40 de ani de cele cu vârstă de peste 40 de ani. Realizarea unei cercetări calitative de tip focus grup bazat pedoua grupuri. 7. intenţia de a-şi mai achiziţiona mobila în viitorul apropiat 5. 6. Un alt aspect important pe care am dorit să-l stabilesc a fost măsură în care există preocupare din partea consumatorilor pentru trendul ecologic în domeniul mobilierului. acest lucru determinând pe mulţi români să amâne. am realizat un studiu de caz asupra companiei suedeze Ikea.

Realizarea unui model original (concepţie proprie) AGAV de implementare a care ţinteşte piaţa braşoveană. pentru fiecare strategie în parte am adaptat obiectivele.priveşte oferta de mobilier. preţ. 10. De asemenea. adică guvern-producători. 9. un punct de diagnosticare a pieţelor naţionale şi automat a producătorilor de mobilier ce se află locaţi pe teritoriile acestor ţări. Această armonizare este benefică în ambele sensuri: guvernul deţine un control ridicat al resurselor epuizabile şi poate dezvolta planificări strategice în concordanţă cu producţiile estimate atât pe piaţa internă cât şi pentru piaţa externă. Adaptarea unui mix de marketing pentru o companie străină producătoare de mobilă care doreşte penetrarea pieţei braşovene. am subliniat importanţa abordării unei planificări strategice flexibile care să fie mereu ajustată în funcţie de schimbările care apar. 8. trendului ecologic pe tremen lung. poate dezvolta programe de reciclare coerente şi o mobilizare socială de proporţii cu ajutorul unei legislaţii adecvate. conform rezultatelor cercetării cantitative Rezultatele cercetării cantitative au constituit baza funadamentării strategiilor de produs. Împreună cu o legislaţie internaţională şi cu standarde impuse tot mai riguros în industria de mobilier. producătorii îşi pot minimiza . astfel încât resursele naţionale să fie protejate şi să conducă la activităţi ecologice sustenabile pe termen lung. De asemenea. distribuţie şi promovare. Din multitudinea strategiilor existente în literatură am realizat o selecţie atentă a acelora pe care le-am considerat potrivite pentru abordarea pieţei braşovene de către o firmă străină producătoare de mobilier. atât în ceea ce priveşte procesul de producţie cât şi planificarea strategică a elementelor legate de mixul de marketing cu accent pe produs. mi s-a parut necesară sublinierea importanţei planificării strategice. Identificarea elementelor de planificare strategică relevante pentru compania Dat fiind faptul că mobilierul ca şi bun este unul de folosinţă îndelungată. Modelul dezvoltat poate reprezenta într-un context foarte evoluat. frecvenţa scăzută a redecorării căminului. căile de acţiune şi modalităţile de implementare la specificul pieţei conturat pe baza studiului realizat. se pot concepe planuri convergente în cooperare publicprivată. precum şi evaluarea stadiului unei pieţe în ceea ce priveşte orientarea şi preocuparea ecologică. De cealaltă parte. preferinţa pentru mobilierul realizat din lemn masiv datorită durabilităţii etc.

chiar şi în cazul existenţei unei concurenţe destul de importante. îşi pot adapta dinamic procesele industriale astfel încât să se recupereze o cantitate tot mai mare de deşeuri în vederea prelucrării şi a revânzării acesteia. pot iniţia la rândul lor programe ecologice inovative cu suport financiar din diverse fonduri. piaţa este în general alcătuită din o mulţime de firme ce folosesc resurse nenumărate. pornind de la cele mai simple. Aşa cum reiese din această cercetare ce poate fi aprofundată în continuare. strategiile de abordat pe timp de criză sunt de regulă strategii legate de preţ. Această industrie a evoluat foarte mult de-a lungul timpului. reunind marketingul firmelor locale cu cel internaţional al companiilor multinaţionale sau transnaţionale. Achiziţia mobilei. indiferent de strategiile alese pentru fiecare element al mixului de marketing este deosebit de importantă armonizarea acestor strategii între ele. După cum s-a arătat şi în capitolul doi. după achiziţia bunurilor de consum absolut necesare. pe piaţa braşoveană a mobilei există loc pentru intrarea unei companii străine. condiţia necesară a succesului fiind combinarea în modul prezentat mai sus a diverselor strategii legate de cei patru ‘P’. ci şi un produs de design artistic. ca şi bun de folosinţă îndelungată. fiind considerat chiar o formă de artă decorativă. . strategii de piaţă din cele mai diverse. este adesea amânată pentru vremuri mai bune. Compatibilitatea strategiilor utilizate poate să aducă succes companiei. care este singurul element care poate schimba decizia. rămân sume de bani pe care fiecare individ le poate cheltui după placul său. În zilele noastre mobilierul nu este un produs pur funcţional. design-ul devenind un atribut extrem de important al mobilierului. CONCLUZII FINALE Industria mobilei a devenit o ramură deosebit de importantă a industriilor ţarilor dezvoltate cât şi a celor în curs de dezvoltare. Conform studiilor. strategii fundamentate pe baza cercetărilor calitative şi cantitative realizate şi prin analizarea strategiilor abordate de către principalii concurenti. Aşadar. domeniul mobilei este un domeniu puternic afectat de actuala criza economică. care poate determina clientul să achiziţioneze în condiţiile unei oferte mult sub preţurile anterioare crizei. pentru momentul în care câştigurile sunt suficient de mari încât. Ca şi concluzie generală. legături de afaceri din cele mai diverse.costurile. pâna la cele mai complexe care evalueză si angrenează chiar si 7P în unele cazuri.

În ceea ce priveşte trendul ecologic al produselor de mobilier.Companiile trebuie să se focuseze pe două direcţii principale: minimizarea costurilor. reprezintă doar un prim pas efectuat în abordarea detaliată a acestui domeniu. În viitor studierea acestor probleme poate fi aprofundată în vederea găsirii unor soluţii optime din punct de vedere al strategiilor care ar trebui abordate pentru ţintirea acestei pieţe de către producători si comercianţi. doar 26. O altă direcţie este cea a găsirii soluţiilor optime de ecologizare a acestei industrii. 63. . Direcţii viitoare de cercetare: prezentul studiu care şi-a propus analiza comportamentului de comsum al cumpărătorilor de mobilă de pe piaţa braşoveană precum şi identificarea existenţei sau a inexistenţei unui trend ecologic în ceea ce priveşte această industrie. dar fără rabat asupra calităţii şi operarea cu o marjă de profit minimă care să le asigure supravieţuirea pe piaţă până în momentul în care echilibrul se va restabili. Odată stabilit stadiul în care Romania se află în ceea ce priveşte eforturile de ecologizare este interesant de realizat un studiu mai aprofundat al acestei probleme în vederea identificării setului de măsuri potrivite pentru scăderea poluării şi a efectelor negative pe care această industrie le produce.1% afirmând că sunt în temă cu noile tendinţe de ecologizare a acestei industrii.9% nu au cunoştinte foarte bune în legatură cu ceea ce presupune acest trend.

BIBLIOGRAFIE 1. Marketing Internaţional. (coord. Bradley. Barash. Marketing Intelligence & Planning.D. LNAI 2432. 1997 9.&Hammond. Groningen. J. A. 1997 8. D. V. Internaţional Journal of Management.Cengage Learning EMEA.A Buyer’s Perspective of the Marketing Mix. În Donnelly.” Journal of Marketing (January 1973) 3.) – „Marketing”. S. Oxenfeldt. Bucureşti...R.M. 12 mai 1985 16. Bergmann.4. R. B. A.Strategic Market Planning.Marketing strategies and organisation structures for service firms.F. 1998 Blythe.Ed. 2002 18. Braşov. Universităţii Transilvania. 9. Bucuresti.Peace and Conflict. 2000 4. V. Boier. NJ:PrenticeHall. Journal of Marketing Research. H. &George W. & Bowman. 44(2). Sloan Management Review. Uranus. Iasi. Beckwith. & Bitner B. (Eds. J. E. Marketing of services. . American Marketing Association. Texere Publishing.. 2001 6. Vol. Oosterhuis.. P. . Brătucu. problems and a process. 2007 11. Englewood Cliffs. . & Schweitzer.G.2002 5.Comportamentul consumatorului.The Five Vs .& Boyd. Bueren Van. Lobstein. Birink.. “A Decision-Making Structure for Price Decisions. A. Ed. – Comportamentul consumatorului. R. Springer-Verlag. Alfred R. 1994 15. . 1979 2. Bucureşti.. Begley.Marketing mix standardization în multinational corporations: A review of the evidence. Sage Publications. – Curs de marketing intrenational. Ed. WoltersNoordhoff. R.-Case research în marketing: opportunities. -Advertising and promotion :An integrated marketing comunication perspective. 1995 14. G. H.15(3). Boekema.Consumer Behaviour . Bonoma.The Four Keys of Modern Marketing.). Booms B. 2003 7. Bennett.Experience Management. 2005 . J. 12. J.D. . Belch. Berlin Heidelberg 2002 10. . . Teora.Th. Abell. .The Invisible Touch . 1980 17. Editura Teora. Blythe. Boşcor. Basisboek Marketing (Basic Book of Marketing). T. Graphix. No. D. . J. 2008 13. J. Ed. J. Balaure. NL: Derde druk..The need for a corporate global mind-set. C.

.I. . Economică. 2005 22. anul XVIII. Bretcu. Internaţional Marketing. Oxford: Butterworth-Heinemann. Ed.. Bucuresti. Bucureşti. Bromiley .Strategii de marca: să fii primul sau să fii cel mai bun?. Brunner. 2009 . Capital. Sands. J.N. 16 aprilie 2008 28. Tribuna economică. 2.-.J. McGraw-Hill Publishing Company. 2008 35. 2005 20.M. McDonald. Editura Uranus. Cavusgil. Business Week . Capital. 1999 30.. Nr. N.N. Ed. A. Popescu. Teodorescu.Creating powerful brands în consumer. T. Bălan. Cateora. Capital..The Status of Long Range Planning. J. Bucuresti. Cătoiu. anul XVII. Cavusgil. & P. USA. Teorie şi practica. I. M. M. – Comportamentul consumatorilor. Christ. v. Brasov. Conference Board Record (September 1966) 23. Chernatony.Marketing strategy performance relationship: an investigation of the empirical link în export market ventures. Nr. Vegheş. 2002 38. Brehmer.. Strategic Management Journal. 1994 34. . Ghid pentru întreprinderi. Prentice Hall. 1989 24.. Buc. 22 iunie. Ed.G. 1999 36. 58. Brown.Internaţional Business. New York.Critical Factors Affecting the Planning and Implementation of Major Products. . P. .. Know this Media. C. Vol. P. I. D.M. Zou. Vrânceanu.KnowThis: Marketing Basics..15. European Edition. Catoiu.. New Jersey.R.T.... July. P.P..Knight. S.C. Centrul Roman de Comerţ Exterior .16.. Ed. Uranus. 2003 37.19. 1997 33.S.Riesenberg. . Journal of Marketing Education. I. S. 2002 31. 2004 32.S. Cătoiu. Journal of Marketing. (August 26.Sistemul Comercial Mondial. and Ghauri. Orzan. 9. nr.R. Bryson. NR.. anul XVI.-Cercetări de marketing. 2009 29.. . Editia a II-a. Dăneţiu. C.. – Marketing-Curs. Gh. G.Comportamentul consumatorului. Bucureşti.Strategic Business Marketing – 3rd ed. Bratucu.S. Blue Pell. Infomarket.The Marketing Mix: Time for Reconceptualization. Chisnall. Teodorescu. 1993 25. & Thompson. Upper Saddle River Prentice Hall...Manualul de marketing IKEA 21. 1998) 26. service and industrial markets... Leslie de.25.Strategic Planning. T. G. iaunuarie 2010 27.

Economică. Prentice Hall.Marketing Management and Strategy. European Journal of Marketing. 2001 55. 33. Development and Implementation. Ed. Danciu.An investigation of cross market standardization strategies”. W. Marketing Internaţional. D. Doole. – SME’s learn to compete effectively on Internaţional Markets. L. L.. D. Harvard Business Review.Internaţional marketing strategy – analysis. Ed. Chung.A. 2003 51. & Lybrand. E. Cocos. B. & Ronkanen. 1994 .Integrated advertising.Examining the Impact of Market-Based Strategy Paradigms on Marketing Strategy.Septembrie. and marketing communications. Constantin. Holt. K. I. Institute of Marketing and the CAM foundation.Internaţional Marketing Strategy . Cowell. J.Global marketing strategy. and Lowe.V. Doole. . Buc. 2006 45. I.Internaţional marketing. D. 2007 42. Thomson Learning.P.. Marketing internaţional – de la traditional la global. F. – How global brands compete. Grääs. . 4th edition. Czinkota. 2001 50. London. -The Marketing of Services.... I. Douglas & Craige. Journal of Strategic Marketing (September 1998) 48. 2004 56. 4th ed. Braşov. S. Thomson Learning. M.P. Harcourt Brace &Co. C. Mc:Graw-Hill Inc. Upper Saddle River: Pearson/Prentice Hall. A. Reshaping the global economy map în the 21th century. Doyle. 3. Heineman... Baack. C. 11/12.Analysis.Business Planning în the Eighties. 4th edition.Nr. Doole. R. Studentlitteratur. promotion. Cravens.. 2004 54. & Lowe. E.. USA. .39. Coopers. . .. No. Douglas. Rosetti. & Haglund. – Global shift. Clow. 1995 49. R. 1984 47. 2000 53. 3rd Ed. 1998 44. Lund.Marknadsundersökning – en handbok – 2 upplagan. Domus . – „Sisteme informatice de marketing”. . C. Editura Polirom. S.New York. N. development and implementation.. Infomarket. Dicken. Christensen. Vol. . Taylor. 1984 46. Sage Publications.The New Competitiveness of American Corporations .C-ul protectiei şi valorificarii proprietatii industriale.B. martie 2008 52. Florida.C. . . Bucuresti. 2004 43. Engdahl. 1995 57. & Craige. 2005 41. Constantin S. 2001 40. P..

Vetenskapligt tänkande . Economică.58. Ed. Hamill. C. Economică. . L.. R.J.Graw Hill. Boston. 14(5). Hankins. R. Monnal. L. Laulthe .) – „Marketing – Dicţionar explicativ”..La transmission du statut social. – Introduction to Internaţional Business.K.biblioteca- digitala. Guidelines and Implications. Jolibert. Infomarket. J. Concy – Consumer behaviour – Implication for Marketing Strategies. K. N.. 1996 73. varianta on-line: http://www. J. Dicu.. – Statistică economică şi socială.D. – Introducere în psihologie.J. vol.A. Golu. . Z. Studentlitteratur. Fisk. Internaţional Marketing Review.ro/biblioteca/ 69. . Mc. Vatui. J. Gregory. Ed. . C. 1991 66. (coord.. ITP Hall. Braşov. Bucuresti. Ed. 2003 65. Gollac.. 1983 59. 5(4).What’s Different About Services Marketing?. New York: McGraw-Hill.M. C. Dubois. . James R.Från kunskapsteori till metodteori.Cambridge.The Four “P”s of Marketing are Dead. I. – Competing for the future. 1999 61.The best of branding: best practices în corporate branding. 1989 75. Contemnporary readings. Dressart. Hartman. P. . The Journal of Marketing Services.1989 60. Duguleană. Ed. El-Kahal.. R.A. S.P. – The Internet and Internaţional Marketing. POP.. 2005 62. English. Prahalad. Bucureşti. 2004 76. Duguleană. Grove. 1981 .Henderson on Corporate Strategy . Harvard Business School Press. maiiunie. 2004 70. Henderson. Marketing Health Services. Best. Sage Publications Inc.J. 2004 72. & John. Al. C. Fryar.G. -Statistică. Handbook Services Marketing and Management. MA: Abt Books. Ed.. – Reconciling global marketing and one to one marketing – Aglobal individualism response. -.ase. 1972 68. Paris. Braşov.Marketing. .. 2000 64.C.1994 63. Petcu.L. Stiintifica.Comportement du consommateur et strategie du marketing. M. N. Infomarket. Lund. 20(2). 1997. Hamel.P.& P.M. S. Mâlcomete. teorie şi practica. 2000 71. Goschin. McGraw-Hill. – Metode cantitative în analiza datelor. 1997 74. 1987 67. Florescu.Service as Theater. Haliburton. Économie et statistique...B.

77. Heuvel, J. - Diensten Marketing (Services marketing), The Netherlands WoltersNoordhoff Groningen, 1993 78. Hofstede,G. – Cultural Consequences, 3rd ed. Sage Publications, 2000 79. Hollensen, S. - Global Marketing: A market-responsive approach – 2nd edition,

Aschford Colour Press, Gosport, 2001 80. Holmberg, J. - Backcasting: A natural step when operationalising sustainable development, Greener Management Internaţional 23, 1998 81. Holmberg, J.& Robèrt,K. - Backcasting from non-overlapping Sustainability principles: a framework for strategic planning, Internaţional Journal of Sustainable Development and World Ecology 7, 2000 82. Hornet (Todor), R.D., Modele de consum pe piaţa mobilei UE vs. SUA, Revista Aspekt, Univ.Transilvania Brasov, 2008 83. Hornet, R. D.- O noua dimensiune a marketingului internaţional: Modelul IKEAConvorbiri literare, An.6, Nr. 10 octombrie 2006 84. Hornet, R. D.- O noua dimensiune a marketingului internaţional: Modelul IKEAConvorbiri literare, An.6, Nr. 10 octombrie 2006 85. Hornet, R. D., - Managing a Brand through Boundaryless Marketing - Internaţional Conference on Business Excellence, 27-28 octombrie 2006 86. IKEA Social & Environmental Responsibility Report 2006, Energy using within Different Transportation Methods, 2006 87. International Energy Agency (IEA) -Key World Energy Statistics, 2005 88. InterBiz Grup – studiu realizat de catre companie- “Piaţa Mobilei, România, 20042013" 89. Intarzia , Nr. 147, anul XII, aprilie 2010 90. Intarzia- Nr. 141, anul XI, octombrie 2009 91. Intarzia, Nr. 136, anul XI, mai 2009 92. Intarzia, Nr. 142, anul XI, noiembrie 2009 93. Intarzia, Nr.145, anul XII, februarie 2010 94. Intarzia, Nr.149, anul XII, iunie 2010 95. J. F. Engel, R. D. Blackwell - Consumer Behaviour, London : South Western-Uk, 2006 96. Jain,S.C. – Internaţional Marketing, 6th ed. Southwestern,2001 97. Johansson, J.K. (2000), Global Marketing - Foreign Entry, Local Marketing, and Global, Prentice-Hall, UK, 2001

98. Keegan W.J. Green M.C., Principles of Global Marketing, Prentice Hall Inc., New Jersey,1997 99. Keegan, J.K. & Green, S.M. - Global Marketing – 2nd edition, USA, 1999 100. Keegan, J.K. & Schlegelmilch, B.B. -Global marketing management – A European Perspective. Ashford Colour Press Ltd., Gosport, 2001 101.Keegan, W.J., , Global Marketing Management, Prentice Hall, 7th Edition, 2002 102.Keegan, W.J., Green, M.C.- Global marketing, Pearson Prentice Hall, New York, 2006 103.Keller, K.L.- Strategic brand management,Upper Saddle River Prentice Hall, New Jersey, 1998 104.Kleinschmidt,E. and Cooper, R.G., The Winning Formula, Engineering World, Vol. 7, No. 2. (April-May 1997) 105.Kotler, Ph. - Global standardization—courting danger, MCB UP, Ltd, , vol.3, 1986 106.Kotler, Ph. - Marketing Management: Analysis, Planning and Control (5th ed.). New Jersey: Prentice-Hall,1984 107.Kotler, Ph. - Marketing Management (11th ed.), Prentice Hall Internaţional Editions, 2003 108.Kotler, Ph. -Managementul marketingului, Ed. Teora, Bucuresti, 2002 109.Kotler, Ph., Armstrong, G.,- Principiile Marketingului – ediţia a IV-a, Editura Teora, Bucureşti, 2006 110.Kotler, Ph., Wong, V., Saunders, J. & Armstrong, G. Principles of Marketing – European Editon,USA, 2005 111.Kotler,Ph. - Principles of marketing, FT Prentice Hall, 12th edition, P.E.L.,2008 112.Kotler., Ph. - Managementul Marketingului, editia III-a, Teora, Bucuresti, 2002 113.Krueger, R., Casey, M. A. - Metoda focus grup, Ed. Polirom, Iaşi, 2005 114.Lavidge,R,; G. Steiner – A Model for Productive Measurement of Advertising Effectiveness, Journal of Marketing , 1961 115. Leadley P., Forsyth P., - Marketing: Essential Principles, New Realities, 2004 116. Leavit,H. - Managerial Psychology: Managing Behavior în Organizations, The University of Chicago Press, Ltd, London, 1988 117. Lefter, C. – Cercetarea de marketing – Teorie şi practică, Ed. Infomarket, Braşov, 2004 118. Lefter, C. Bratucu, G., Balasescu,M., Chitu, I., Rauta, C., Tecau, A. – Marketing, vol.ÎI, Ed.Univ.Transilvania, Brasov, 2006

119. Lefter, C. -Cercetarea de marketing. Teorie şi aplicaţii, Editura Infomarket, Braşov, 2004 120. Lefter, C.,Bratucu, G., Balasescu,M., Chitu, I., Rauta, C., Tecau, A. – Marketing, vol.I, Ed.Univ.Transilvania, Brasov, 2006 121. Levitt, T.- Marketing Success through Differentiation-of Anything, Harvard Business Review, 1980 122. Levitt, T. -The Globalization of Markets, Harvard Business Review (May–June 1983) 123. Levitt, T.- The Marketing Mode , Ed. McGraw Hill, New York, 1963 124. Luminita N.- Internaţional Marketing, ASE, Bucuresti, 2005 125. Malcomete, P, Pop, N.Al., Marketing – Dictionar Explicativ, Ed.Economică, Bucuresti, 2003 126. Malcomete, P. - Marketing, Ed. Academica Gh. Zane, Iasi, l993 127. Malcomete,P. - Lexicon de marketing, Ed. Junimea, Iasi, 1994 128. Malhotra, N. K. – Marketing Research- An applied orientation, Pearson Prentice Hall, 2004 129. Marinescu, N. – “Exportul de mobila din România”, Revista Pro Ligno, Vol.4, Nr.2, iunie 2008 130. Marchesnay M. -Economie d’entreprise, Collection Gestion, Paris, 1991 131. Maslow ,A.– Motivation and Personality, N.Y. Harper and Row, 1954 132. Mathieu, J.– Prémiers traitements de l’informations –Manuel de Psihologie, Paris, edition Vigot, 1985 133. McDonald,M.- The Marketing Audit: Translating Marketing Theory Into Practice (Oxford, U.K.: Butterworth-Heinemann, 1991) 134. Meffert, B.,: Internaţionales Marketing-Management, 2. Auflage, 1994 135. Melewar, T. C. & Saunders, J. - Global Corporate Visual Identity Systems: Using an Extended Marketing Mix, European Journal of Marketing, 34(5/6), 2000 136. Michel, C.; Mazzalovo, G. - Pro Logo: brands as a factor of progress, Anglia, Palgrave, 2004 137. Mihut, I., Pop, M. - Consumatorul şi managementul ofertei, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996 138. Miles, M. & Huberman, M. - Qualitative data analysis, SAGE Publications Inc., California, 1994 139. Moore, T.,E.- Subliminal Advertising, What you see is what you get, Journal of Marketing , 1982

Internaţional Marketing . 1991 154. & Shaw. Bucureşti.. – Manufacturers take on a grater responsibility. 1997 152.. L. . New York. Economică. H.. Mastering management part 6. 1999 157. 31.Retail Marketing: From Distribution to Integration.Consumer behaviour and marketing strategy.10. . L.. Dictionary of Marketing Terms . 3rd Ed. J.. L. & Leihs. & Stathakopoulos. G. (1999). Ed. 24. Internaţional Marketing . H. G. National Geographic. Aprilie. . 1997 144. T. 1989 156. 2006 143.A Global Perspective.J. 6. Ed. L. 1982 150. Financial Times. Porter. Editura Universitaria. . MCB UP Ltd. 2001 153.. . Mose. Mulhern. Craiova.Market. K. and Dahringer. . 3rd Ed. O'Donell. Peter. Ştiinţifică. 2006 142. L. 2000 149.Internaţional Marketing: A Global Perspective – 2nd edition.Marketing standardization within global industries: An empirical study of performance implications. Bucuresti. Routlege.. München. München. Thomson. and company influences on global product standardization..N. Vol. vol. -Metodele de anchetă în investigarea fenomenelor sociale. Parvu.. C. European Edition.E.American Marketing Association. Grunert. . No. Nr. Murray. Papavassiliou.manual universitar. 2007 . Peter D. Powers.Internaţional marketing – Analysis and strategy. 4th edition.A Global Perspective. Internaţional Marketing Review. 1 Dec Financial Times.140. and Dahringer. – Competition în Global Industries. No. . S. Helmuth. New York: McGrow-Hill Inc. 1995 155. H. H. 1967 141.. . 7. Perlmutter. Dahringer. Harvard Business School Press. Managing Across Culture. Internaţional Journal of Research în Marketing. J.M. S. 2004 151. Bennett. Marketingul în economia de piaţa. C.. industry. Olson. 1999 147. & Leihs. 1986 158.1999 146. octombrie 2006 148. European Journal of Marketing.The Mind of the Strategist: The Art of Japanese Business.Internaţional Marketing: A Global Perspective – 2nd edition. Patriche D.17. Vol. H. H. 2007 145. Internaţional Thomsson Business Press. Dahringer. Thomson.Economie . Muhlbacher. . Onkvisit.V.M. F. L. P. 14(2).A. . .Standardization versus adaptation of internaţional advertising strategies: Towards a framework. Muhlbacher. Internaţional Thomsson Business Press. S.V. – Becoming Globally Civilized. Ohmae. Helmuth.

Product take-back report 2001. R.Four Ps or Four Cs or Four Ps and Four Cs. S. Prutianu. . & Carson. Powers. . M. 2006 175.. T.K. Rafiq. M. B. . Robins.A Concept of Corporate Planning .Market. Attitudes and Values. Loyka.Retail Format Change în US Markets. American Marketing Association. 1968 168. St.Soziologie des Konsums. 1969 173. F. 35(2).. – The influence of global marketing standardization on performance.M. D. vol. 1992 172. . Marketing Intelligence & Planning. M. 2. Report of the Definitions Committee of AMA. K.7(5/6). Emerald Group Publishing Ltd.Using the 7Ps as A Generic Marketing Mix: An Exploratory Survey of UK and European Marketing Academics. T. Richter.). Polirom. J.. – Beliefs. & Angels. Journal of Internaţional Marketing. D. Handbuch der empirischen Sozialforschung. Marketing Intelligence and Planning. No.Educator insights: standardization or adaptation of the internaţional marketing mix: the role of the local subsidiary/representative.New York: John Wiley & Sons. Russell L. P. 1995 164. A. Boston. . & Ahmed.1. Paper Presented at MEG Conference.1. Ferell. 2001 162. 13(9). P.8. .Marketing – ed. Internaţional Journal of Retail & Distribution Management. Professional Publishing. 1961 165. EU. . Houghton Mifflin Co. Schultz. Samiee.Marketing Mix Standardisation în Internaţional Marketing. 2005 163. Vol. O. Jijie. Rokeach. .. 1991 167.159. C. J.S. E. Marketing News. T. Rushton. 1970 171.Marketing With A Difference?. 1989 170..2.7. industry.W. Rousey. M.Services . April. No. Roth. J. Bd. Ackoff . Jossay Bass Inc. 24(3). Frankfurt a. Baltic Journal of Management. Ed. J. . Chicago. 2006. Siraliova. .J. Scherhorn.G. König (Hg. San Francisco. Pride. 56(2).Marketers: Bid Farewell To Strategy Based on Old 4Ps. 2000 .: Lang. Stuttgart. 1996 169. Journal of Marketing. 2007 160. & Morganosky. Solberg. 161. – Cercetarea de marketing – Studiul pieţei pur şi simplu.. A. and company influences on global product standardization. 2001 174. Anastasiei. Iaşi.Marketing strategy în the Baltics: standardise or adapt?. Vol.C.. 2002 166.

V. Wang. .The Marketing Mix Redefined and Mapped . Prentice Hall. New J. Stancu. J. .Prentice Hall. L. Hong Kong. Yip. -The perennial issue of adaptation or standardization of internaţional marketing communication: Organizational contingencies and performance. M. New Jersey. Zaharia. Edinburgh.. J. C..176. 2005 189. Upper Saddle River Prentice Hall. C. Walter. 2007 178. Wagner. – Internaţional Marketing. I. Dryden Press. 2002 182."Think Global. Proceedings of the First Internaţional Workshop on Internet and Network Economics (WINE'05). 1999 191. Luath Press Ltd. ..1996 184. The IKEA Way on Purchasing Home Furnishing Products.C.Standardization versus adaptation of internaţional marketing strategy: an interactive assessment of the empirical research. Third Edition.6 anul XI. The Netherlands: Groningen.Marketing En Detailhandel (Marketing and Retailing). 2003 190. P.Universitaria Craiova. Solomon. & Davies. Mai-Iunie.: Marketing across cultures. .. 21(1). 32(8). 2002 179. -Consumer behavior: buying. Academia Română Bucureşti 1991 192. .V.Social and environmental responsibility report. . C. J-C. Solberg. 2007 187. . ‘Marketing interfirme’. K. Internaţional Business Review. Theodosiou. M. by Ghauri and Usunier. 2002 177. J. Journal of Internaţional Marketing 10(3). D. & Leonidou. – Total global strategy . L. Essex. Internaţional business negotiations. 1994 186. Sarathy.. Ed.Introducing the MIXMAP Model. Vol. Y. 2006 183. 2000 185. B. 2002 181.R. Usunier.Adapting McCarthy’s Four P’s for the Twenty-First Century. J. – Designing for the other 90`percent. ed. Management Decision. în volumul 'Calitatea vietii'. The Futurist. – Configuratia coordonatelor de baza ale calităţii vietii. 8th ed. Vignali. M. Journal of Marketing Education. T. Varzaru.Cultural aspects of internaţional business negotiations.. Nr.E. Terpstra.A Comparative Study on Marketing Mix Models for Digital Products. Ster. Wang.12. Act Local". W.R. 2004 188. . Ziarul Financiar. Martie. having and being. 2009 .7th edition. December 15-17. Yudelson. China. G. & Yao. 1993 180.S. Redwood Books Ltd. Usunier.

http://www.html 11. 1.financiarul. http://www.eu/enterprise/policies/european-standards/index_ro.net/tag/Furniture-Parts/8-1. http://www. http://ec. http://www.org/wiki/Mobilier 21.htm 9. http://www.htm 15.org/programs/green_seal_pilot_company_certification_gs-c1. http://www.com/ms/en_US/about_ikea/facts_and_figures/index.html 8. http://www. http://www.Asociatia producătorilor de mobila din Romania 2.mayra.html 25. Green Seal -http://www.html 18. http://ro. http://www.apmr.com/albums/fpawlf2000/friedman. http://www. http://www.net/Art/237/264/As-Dorothy-said-There-Is-No-Place-LikeHome.htm#0 16.ro/articol/vanzarile-de-mobila-vor-ajunge-in-2009-sub-valoareadin-2005-120834.org/iso/home.casasibiroul. http://www.com/articol_19564/productia-de-mobila-a-crescut-cu-7-in2008.ro/Green_Interior_Design_5752_588_1.htm 7.org/utils/index_ro. http://proiect-biologie-mediu.ro/Amenajari-pentru-spatii-mici-23768-1-n.iso.html 14.html 12.forbes. http://www.greenfacts.ro/articol/vanzarile-de-mobila-vor-ajunge-in-2009-sub-valoareadin-2005-120834.com/2008 3.org/iso/about. http://www.blogspot.html 19. http://www. http://www.com/PDF/WFR-Magazine.com/od/buyingfurniture/tp/dec_trends.html 24.org/en/forests/l-2/2-extent-deforestation.csilmilano.capital.html 13.wikipedia.iso. http://furniture.financiarul. http://www.com/albums/fpawlf2000/friedman.bricklin.html 26.htm 4. http://www.html 10. http://www.europa. http://www.about.com/articol_34769/retailerii-de-pe-piata-mobilei-continuaextinderea-cu-planuri-pe-termen-lung.capital.worldfurnitureonline.woodfurniture.greenseal.ro/amenajari/amenajarea-interioara-feng-shui.org/about/index.greenseal.ikea.bricklin.pdf 17.html 22.html APMR.ro/timp-liber/savoir-vivre/deco/mobila-feng-shui.artline.clubfurniture.com/best/2001/0521/073. http://www.Pagini de internet consulatate.html .cfm 5.pdf 23.incasa.com/Industry_Studies.html 20.html 6.

.. Structura producţiei de mobila………………………………………………….....................................53 Fig.......101 Fig..........71 Fig....... 3..... Motive pt care nu se doreşte achiziţia de mobilier prin magazine on-line în SUA.8......176 Fig..... Cele 5 niveluri ale produsului………………………………………………. Organizarea obiectivelor.. 3.LISTA FIGURILOR Fig....99 Fig....129 Fig..4 : Surse de informare folosite în procesul de achiziţie al mobilei în U……….3: Trei elemente ale analizei consumatorului…………………………………….1 : Procesul decizional de achiziţie………………………………………………........ Model AGAV şi semnificaţii.... Preferinţe tipuri de mobilier...........178 Fig....95 Fig...............1: Influenţe asupra Marketingului Internaţional…………………………………........2........…69 Fig... 3..........96 Fig..................1: Compania Ikea pe piaţa internaţionala în anul 2009……………………....4....... Conţinutul planificării strategice....................5 : Motive de achiziţie on-line de mobila pe piaţa UE...3: Matricea Ansoff reliefează opţiunile strategice de diversificare.100 Fig.........1.. Evoluţia sistemelor naţionale……………….....….......7..... 3............... 5...…........101 Fig.............9 Fig.......184 Fig. 4...1....95 Fig...2 : Model de comportament al consumatorului……………………………………..........9...... 5....157 Fig........................6.............. Motive pt care nu se doreşte achiziţia de mobilier prin magazine on-line în U.... 2........ 3. Atractivitatea târgurilor de mobilier.154 Fig......10...205 ....... Motivatia creşterii vânzarilor on-line.5...............2.............. 4............. 3....………....1..... 3........................181 Fig....................... 4.88 Fig. 3....…....... Cheia creşterii vânzarilor on-line UE………………………………….................................. 3.................... 3......................... Motive de achiziţie on-line de mobila pe piaţa SUA ..96 Fig...11.......6...5.... Surse de informare folosite în procesul de achiziţie al mobilei în SUA….... 3.3.....1..…...

... Mixul de marketing al consumatorului…………………………………....175 Tabel 5.…….....................133 Tabel 4......4........…..........…. Evaluarea planificarii strategice.....…....2: Mixul de marketing al serviciilor………………………………………................5. Activităţi realizate in vederea scăderii costurilor…………………………..……………………………………….......... Potenţiale obiective de preţ……………………………………………….........159 Tabel 4.........……97 Tabel 4.1 : Componenţă Focus Grup1….......43 Tabel 3...116 Tabel 4...6.....192 Tabel 5.1: Factorii determinanţi ai standardizării.…...…...............3................. Intrepretarea rezultatelor.168 Tabel 5...166 Tabel 5........4 : Puncte tari şi puncte slabe – MIX 7P versus MIX 4P....... respectiv adaptării………….........……198 .....8.............1 : Indicatori economici pentru ţările membre UE……………………….......…………………………………………....198 Tabel 5........3 : Mixul de marketing al comerţului cu amanuntul………………………......161 Tabel 5...5............................7..1...... Propuneri mesaje promoţionale………………………………………….......LISTA TABELELOR Tabel 1.......172 Tabel 5......................2 : Comparatie indicatori economici SUA – UE……………………………...6...........................Stabilirea obiectivelor cercetării.2 : Componenţă Focus Grup 2…….. Propunere axe comunicare………………………………………………….......... Rezultate test Hi-Pătrat.....…...170 Tabel 5..………91 Tabel 3........ Formularea si testare ipotezelor..............116 Tabel 4.......149 Tabel 4....

unic autor (2008) . Universitatii Transilvania din Braşov.Interviu industria mobilei publicat in revista ‘Produs de marcă’. Nr. (2008) – ‘Modele de consum pe piaţa mobilei UE vs. Nr.CNCSIS cotată ISI.‘ Managing a Brand Image through Boundaryless Marketing’ publicat în ‘Business Excellence’ în cadrul conferinţei ICBE 2006. pag. ISSN 1582-3555 (2006) . CNCSIS cotată B. ISSN 1844-1777. . in print.‘O nouă dimensiune a marketingului internaţional: modelul Ikea’ publicată în revista ‘Convorbiri economice’ . 1 . cotată ISI. Revista Aspeckt. ISBN(13) 978-973-594-847-4 (2006) .Lista lucrărilor publicate (2006) . CNCSIS cotată D. SUA’. ISBN 978-973-598-253-9 (2010) – ‘ Consumer Behavior on Furniture Market inside European Union’ ICBE 2010. 75-80. Ed.3(18) iunie 2006. ISBN (10) 973-594-847-8.2008.‘Fast-Food Restaurants and Public Helth in the European Union’ publicat in volumul conferinţei ‘ International Conference: Present and Future Challanges of the Common EU Policies’.

C. Braşov Naţionalitate: Română Date de contact: tel. Facultatea de Ştiinţe Economice cu tema “Marketingul internaţional al bunurilor de folosinţă îndelungată. Spaniolă .ro Studii 2005-2010 . Facultatea de Ştiinţe Economice Octombrie 2008. 0744/388826.doctorand cu frecvenţă în domeniul Marketing. îndrumător Prof.R. Todor) Raluca-Dania Data şi locul naşterii: 26 iunie 1980.prezent: economist la S. Competenţe lingvistice: Engleză: Diploma CAE –Cambridge Advaced English.R.L.ec.L.C Wood Design S.iunie 2009: cadru asociat la Universitatatea “Transilvania” din Braşov. în cadrul Universităţii “Transilvania” din Braşov. Facultatea de Ştiinţe Economice 1999-2003 - Experienţa profesională şi didactică Februarie 2009. jud.C.com.”. Studiu de caz: industria mobilei. Revers S.hornet@unitbv.L. Gabriel BRĂTUCU 2003-2005 Management of Business Administration (MBA) .ianuarie 2009: economist la S.CURRICULUM VITAE Nume şi prenume: Horneţ (căs. Făgăraş.R. univ. în cadrul Universităţii “Transilvania” din Braşov. Probeton S.Decembrie 2007: administrator la S. Martie 2004 .Facultatea de Ştiinţe Economice Ianuarie 2005. raluca. în cadrul Universităţii “Transilvania” din Braşov. e-mail: ralucahornet@gmail.dr. Octombrie 2005-Septembrie 2008: doctorand cu frecvenţă în cadrul Universităţii “Transilvania” din Braşov. Facultatea de Ştiinţe Economice Licenţiată în Ştiinte Economice.

C Wood Design S.L. Todor) Date and place of birth: 26 june 1980.C.January 2009: economist at S. Faculty of Economic Sciences October 2008. Faculty of Economic Sciences 1999-2003 Faculty of Economic Sciences. Case study: furniture industry “.hornet@unitbv.R. jud.L.ro Education 2005-2010 – PhD Student in Marketing.prezent: economist at S. Braşov Nationality: Romanian Contact: phone no.december 2007: administrator at S. Gabriel BRĂTUCU 2003-2005 . Faculty of Economic Sciences January 2005. at “Transilvania” University of Brasov.com. at “Transilvania” University of Brasov. March 2004 – June 2009: associate professor at ‘Transilvania’ University of Brasov. International Tranzactions section Professional experience February 2009.CURRICULUM VITAE Name and surmane: Raluca-Dania Horneţ (căs.R. e-mail: ralucahornet@gmail. Probeton S.ec. Spanish .PdD.L. October 2005-September 2008: PhD Student at ‘Transilvania’ University of Brasov.C. scientific coordinator Prof. Faculty of Economic Sciences.Management of Business Administration (MBA) . Foreign languages: English: CAE –Cambridge Advaced English.R. raluca. Făgaras. Revers S. at “Transilvania” University of Brasov. thesis title “International marketing for long term used goods. 0744/388826.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->