Mihaela Pojar MANAS I

ARTICOL ŞTIINŢIFIC

TITLU : Relaţia dintre socializarea rasială la adolescenţii rromi şi stima
de sine

REZUMAT
Scopul acestei lucrări a fost de a evidenţia socializarea adolescenţilor rromi, de a observa variabilele care influenţează slaba socializare a unora, variabilele care ajută pe alţii să se încadreze cu succes în societate în ciuda apartenenţei la o comunitate minoritară şi de asemenea nivelul stimei de sine a acestor adolescenţi scoţând în evidenţă stima de sine din perspectiva egalităţii faţă de ceilalţi, stima de sine resimţită în propria casă şi stima de sine în cadrul şcolii. De asemenea, prin întâlnirile pe care le-am avut zilnic cu aceşti adolescenţi şi în mod special întâlnirile săptămânale în care am abordat teme specifice vârstei lor, am încercat să întăresc sentimentul de identitate, de respect faţă de propria persoană, acceptare de sine, creşterea încrederii în propria persoană, exprimarea personală a nevoilor şi a aspiraţiilor precum şi crearea unor planuri de viitor realiste, punând accent pe acele resurse care le au la dispoziţie şi învăţând cum să se folosească de ele.

INTRODUCERE
PROBLEMA În vara anului 2007, am organizat o tabără de o săptămână, în localitatea Vânători, unde au participat un număr de 50 de copii şi adolescenţi atât români cât şi de etnie rromă. Pe parcursul acestei săptămâni, am observat o evidentă distanţare a adolescenţilor rromi vis-a-vis de cei români atât din punct de vedere al relaţionării cât şi a stimei de sine. În urma acestui fapt, odată cu începerea anului şcolar, în septembrie 2007 am hotărât organizarea de întâlniri săptămânale cu adolescenţii rromi având drept scop desoperirea nivelului socializării rasiale a adolescenţilor rromi precum şi descoperirea nivelului stimei de sine.

1

Întâlnirile s-au desfăşurat în cadrul Fundaţiei „Porţile Deschise” din localitatea Gherla, în fiecare săptămână timp de o oră şi jumătate. Din punct de vedere profesional, ca locuitor al populatiei majoritare din România, am fost şi sunt martoră la prejudecăţile şi stereotipiile cu care am fost crescuţi cu toţii vis-a-vis de minoritatea rromă din România. Ca viitor asistent social, consider că minoritatea rromă e un ''teren de lucru '' din toate perspectivele şi aspectele vieţii: educaţional, social, moral, relaţional, de integrare. MOTIVATIA CERCETARII La 25 aprilie 2000, Guvernul român aproba o Strategie natională de îmbunătăţire a situaţiei ţiganilor, un program pe 10 ani care îşi propune ridicarea nivelului social şi economic al ţiganilor şi integrarea lor în societate. Asigurarea compatibilităţii cu sistemul de educaţie europeană presupune un important efort al şcolii româneşti, care are menirea de a-i forma pe copii în spiritul normelor, valorilor şi exigenţelor europene. În acest sens, ţara noastră s-a angajat să promoveze politici educaţionale compatibile cu cele europene, printre care şi asigurarea de şanse egale pentru toţi, de aici reieşind necesitatea educaţiei timpurii a copiilor de la cea mai fragedă vârstă. Este important ca sistemul naţional de educaţie timpurie a copilului, să se dezvolte în contextul dat de Convenţia pentru Drepturile Copilului, de Ţintele Mileniului pentru Dezvoltare, care trebuie atinse până în 2015, şi de precondiţiile pentru integrarea europeană a României, ca membru cu drepturi depline. Educaţia formală desfăşurată în unităţile de învăţământ, pe baza curriculum-ului naţional, şi educaţia informală sau extraşcolară au împreună, într-o relaţie de complementaritate şi condiţionare reciprocă, un rol important, atât în transmiterea cunoştinţelor, cât şi în formarea competenţelor intelectuale, a atitudinilor şi comportamentelor necesare tinerilor, într-o societate democratică. Preocupările privind adaptarea educaţiei la cerinţele în schimbare ale societăţii, precum şi cele legate de aderarea la Uniunea Europeană, au condus la modificări importante ale structurii, organizării şi administrării educaţiei în România. După 2000, principalele schimbări au fost introduse prin Legea Nr. 268/2003 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului Nr. 84/1995

(http://articole.famouswhy.ro/romania_in_directia_integrarii_rromilor/)
Politica guvernamentala concretă privind minorităţile naţionale este cuprinsă în “Declaraţia Oficială a Guvernului României” referitoare la minorităţile naţionale, din 20 noiembrie 1991. 2

trataţi cu indiferenţă. Fenomenul se înregistrează în special în sate şi în comunităţile de rromi. puşi în ultimele bănci ale clasei. Tot în această direcţie. care încearcă să reducă efectele discriminării rasiale în ceea ce priveşte accesul la educaţie a aparţinătorilor minorităţilor naţionale şi în special al rromilor. În contextul aderării la Uniunea Europeană. cât şi de un comportament diferit în faţa organismelor internaţionale care includ diverse competenţe în chestiunea minorităţilor naţionale. precum Ungaria. Mulţi dintre ei abandonează şcoala din cauza lipsurilor materiale. 3 . agresaţi verbal de către copii sau profesori. majoritatea aparţinând unor familii extreme de sărace. (http://articole. într-o proporţie mare. unde copiii sunt folosiţi ca sursă de venit sau sunt văzuţi ca indivizi cu responsabilităţi în gospodărie. cum ar fi Consiliul Europei ţi Conferinţa de Securitate şi Cooperare în Europa. conform datelor Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. crearea unor parteneriate active în comunităţile cu populaţie rromă. Ucraina. confruntată cu o sărăcie severă şi reducerea decalajelor de orice natură faţă de populaţia majoritară. având variate interese în problema minoritară. Situaţia copiilor rromi este una critică. iar cei care continuă sunt deseori discriminaţi faţă de colegii lor. etnie aflată în dificultate din punct de vedere social şi economic. Numărul copiilor care abandonează şcoala creşte de la an la an. din 100 de elevi cafre intră în clasa I.O importantă direcţie de activitate a României se referă la noua dinamică a politicii externe. caracterizată atât de redefinirea cadrului relaţiilor bilaterale cu state. prin înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Rromi se urmăreşte eficientizarea strategiei de îmbunătăţire a situaţiei rromilor. având ca scopuri ameliorarea imaginii de sine a acestora. mai rău cateodată. Uniunea Europeană nu îşi poate permite existenţa unor categorii de oameni care să trăiască sub limita sărăciei. dezvoltarea unei culture profesionale de colaborare cu şcoala. Germania şi Rusia. Educarea adulţilor (cadrelor didactice) şi a copiilor în spiritul toleranţei şi nediscriminării constituie o prioritate dacă dorim schimbarea mentalităţilor.ro/romania_in_directia_integrarii_rromilor/) FONDUL PROBLEMEI Minoritatea rromilor din populaţie cunoaşte o situaţie specială după 1989 – participarea şcolară a scăzut abrupt. Pe durata unui ciclu şcolar de opt ani. De asemenea. stimularea dialogului intercultural. sau. aproape 20 se pierd pe parcurs. se întocmesc programe naţionale destinate persoanelor aparţinând de etnia rromă. dar tendinţa descrescătoare previzionată a fost inversată în ultimii ani ca rezultat al unui efort susţinut. în Romania continuă adoptarea în cadrul legislativ a ordonanţelor de urgenţă privind îmbunătăţirea situaţiei rromilor şi aplicarea reglementărilor europene în materie de minorităţi.famouswhy.

vârstei. Un procent de 83% din studiile ce vizau scale ale stimei de sine diferenţiată pe gen au indicat o stimă de sine mai scăzută la adolescentele fete decât la adolescenţii băieţi. menit să combate acest fenomen. & Blythe. compoziţiei rasiale din cadrul şcolilor. majoritatea foduri Phare.Stabler. 1971. 1977. din totalul de aproape două milioane.famouswhy. Pentru perioada 2004.ro/content/view/4137/77/) Cunoscând toate aceste informaţii. Simmons. 1978). 40% au un nivel redus al abilităţilor de scris şi citit. pleacă la muncă în Spania şi Italia şi iau copiii cu ele. 1971. CERCETARI RELEVANTE Variate discipline ale ştiinţei sociale şi comportamentale au studiat dezvoltarea stimei de sine la copiii negri. Bush. 1963. 1999) 4 . iar unul din cinci astfel de copii nu au fost niciodată la şcoală. iar peste 70. Cicirelli. Cu toate acestea.000 de elevi. 1972. 1968. pentru că din ce în ce mai multe familii. prin faptul că unii copii negri aveau o stimă de sine mai ridicată decât copiii albi (Bewley. Hyde. O multitudine de studii au investigat legătura dintre socializarea rasială şi stima de sine. Richmond & White. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a alocat 11. Ward & Braun.ro/rapoarte_cu_privire_la_abandonul _şcolar_în_românia/) Conform unui studiu relizat de organizaţia „Salvaţi copiii”. Rosenberg & Simmons.33 milioane euro. & Jordan. Rata creşte în continuare. Opt din zece copii care nu merg la şcoală sunt rromi. Brown. majoritatea de rromi. 1973. Unii cercetători au scos în evidenţă că stima de sine a copiilor albi este mai mare decât a celor negri (Long & Henderson. 1977. 1978. rata abandonului şcolar la nivel naţional s-a triplat în 2007 faţă de 2000. Johnson. (Kling.monitorul.În anul şcolar 2004-2005 au abandonat cursurile primare şi gimnaziale aproape 33. O treime din copiii care trebuie să muncească sunt analfabeţi.2007. Studiile stimei de sine au luat în calcul şi impactul sexului. pe cînd alţii nu au găsit o legătură pozitivă între cele două( McAdoo. Harris & Stokes. să muncească în loc să înveţe. Porter. alţi cercetători au descoperit rezultate contradictorii. consider că o problemă reprezentativă dar negativă a comunităţii de rromi din România o consideră abandonul şcolar.000 de copii sunt nevoiţi. 1978). programului „Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate”. (http://articole. fenomenul este în plină ascensiune. 1971). & Buswell. În decursul ultimelor decenii. (http://www. Shower.com. 1972). statutul socio-economic precum şi performanţele academice asupra stimei de sine. Unele dintre ele au descoperit o legătură pozitivă între socializarea rasială şi stima de sine (Butts.

a folosit exclusiv populaţie americanoeuropeană (Wilgenbusch & Merrell. Wade. au o imagine de sine mult mai pozitivă atât din punct de vedere al aspectului fizic cât şi al relaţiilor sociale. Dopkins. Zak. căldura perentală.&Lightfoot. 1973). rămân totuşi tradiţiile legate de rolurile de gen şi aşteptările din partea acestora în cadrul familiilor latine contemporane. O a doua analiză reprezentând 19. folosirea stupefiantelor) au fost comparabile în cadrul grupurilor etnice. aceste descoperiri nu pot fi generalizate la populaţiile minoritare. au avut rezultate neconcludente. (Vega. 1987. 1980). eficienţa personală. Vazsonyi şi Flannery (1994). Influenţa societăţii s-a dovedit a fi principala influenţă asupra stimei de sine. (Phinney & Rosenthal. Cercetările care au examinat diferenţe ale nivelului stimei de sine printre diferitele grupuri entice. 1996) În acelaşi timp însă. Rowe. Membrii familiei. Wade. 1982). Paul & Fischer. au obţinut rezultate diferite. Acest tip de proces este poate cel mai bine surprins de Teoria Identităţii Sociale. au concluzionat că mai multe informaţii ar aduce examinarea 5 . în timp ce alte studii au eşuat în descoperirea unei relaţii pozitive. 1991). Chiar dacă transformările de produc repede. tipurile de relaţii între diferitele variabile psihosociale (ex. ca o sursă a stimei de sine pentru adolescent. Unele studii au descoperit o corelaţie pozitivă între acceptarea de sine şi acceptarea rasială (Grossman. 1989. Anumite studii au scos în evidenţă că fetele afro-americane. (Housley et al. Wirt.Chiar dacă în urma unor studii asupra populaţiei albe s-a descoperit că fetele au o stimă de sine mai scăzută decât băieţii. (Tajfel. 1992). (Rotheram-Borus. prezintă o stimă de sine mai ridicată decât fetele albe şi asiatice la fel şi cele din comunităţile latine. 1988. realizările şcoalere. (Mboya. 1991). Tashakkori. nu s-a stabilit a fi un factor concludent. identitatea etnică. Totuşi. Studiile care au cercetat o posibilă legătură între stima de sine şi identitatea etnică. (White & Burke. au descoperit că deşi există diferenţe legate de stima de sine. alte studii nu au descoperit nici o diferenţă etnică în ceea ce priveşte stima de sine pentru adolescente. Studiile care au făcut corelaţii între diferenţele etnice şi stima de sine pentru fetele adolescente.000 de tineri. Sabate. as cited in Wade. În contrast. 1999). 1985. 1995). stima de sine. şi în mod particular sociologii. Unele dintre studii au descoperit că fetele afro-americane comparativ cu cele albe. de exemplu. & Davids. 1987. & Valente. cei de aceeaşi vărstă şi forţa societăţii au fost considerate principalele influenţe care contribuie la formarea stimei de sine. Thompson.. S-a presupus că fetele aparţinând minorităţilor se află la un risc mai ridicat în ceea ce priveşte stima de sine atunci când ele provin dintr-o cultură în care rolurile de gen sunt diferenţiate mult mai aspru iar genului masculin i se acordă un prestigiu mai ridicat.

IPOTEZA DE CERCETARE – studierea socializării rasiale la un grup de adolescenţi din comunitatea de rromi a localităţii Gherla si posibila influenţă a acesteia asupra stimei de sine OBIECTIVELE CERCETARII Pentru atingerea scopului propus pentru cercetare. de noi. Journal of Cross-Cultural Psychology 1999) Deoarece stima de sine este influenţată atât de evaluarea personală a propriului sine cât şi de evaluarea celorlalţi. Apoi. deoarece. Gherla. Journal of Adolescent Research 2002). de grupurile de apartenenţă. cei care lucram cu ei. (Andrew Karpinski. 2004. rămân doar la nivelul teoreticului. pe stradă. de familie. cadre bisericeşti pot avea o influenţă importantă asupra dezvoltării adolescentului şi functionează ca un factor protectiv în faţa stresului cauzat de mediul de apartenenţă şi de dezvoltare. Marcelo Diversi and Mark A. (Ethnic Identity and Self-Esteem of Latino Adolescents: Distinctions Among The Latino Populations Adriana J. precum profesorii. (Phinney 1991). relaţiile de sprijin acordate de adulţii dinafara familiei. la locurile de muncă. vis-a-vis de şcoală. atitudinea faţă de 6 . am hotărât studierea mai în profunzime a atitudinii adolescenţilor rromi cu care lucrez la fundaţia „Porţile Deschise”. Din păcate. Grija. Umaña-Taylor. antrenorii. “Measuring self-esteem using implicit association test: the role of the others”.(Rutter. ca aparţinători ai „majorităţii”. Sprijinul familiei şi a prietenilor sunt considerate ca o armă de apărare împotriva discriminării rasiale şi a prejudiciilor care ar putea influenţa diminuarea stimei de sine pentru tinerii minoritari. constituie factori cruciali ce contribuie la formarea stimei de sine. Legat de suportul parental. reies eo legătură pozitivă între stima de sine şi identitatea etnică. Fine. 1987) (The Relationship between Self-Esteem and Parenting Style:Lara Herz and Eleonora Gullone. odată ce nivelul identităţii entice este măsurat şi importanţa identităţii hispanice în mod particular este examinată. (Dukes & Martinez. pretutindeni. un feed-back pozitiv din partea celorlalţi adulţi şi o pozitivă identificare cu grupul etnic din care face parte. putine cercetări au examinat influenţa adulţilor dinafara familei asupra stimei de sine la adolecenţi. 1994). educaţia antirasială în România lipseşte atât în grădiniţe. o măsurare a stimei de sine trebuie să le ia în considerare pe amândouă: influenţa atât a evaluării personale cât şi a evaluării de către ceilalţi. Pers Soc Psychol Bull) OPORTUNITATEA TEMEI DE CERCETARE Pentru tinerii aparţinând minorităţilor etnice.gradului de identitate etnică în opoziţie cu apartenenţa la un grup minoritar etnic. cele precizate mai sus. cât şi în şcoli.

Familiile adolescenţilor sunt cuprinse între 2 şi 10 persoane. Dintre cei 30 de adolescenţi rromi. Grupul cercetat : 30 de adolesenţi rromi din localitatea Gherla. INSTRUMENTE DE CERCETARE. exclusiv locuite de rromi: strada Pescarilor 5 şi strada Fermei 35.adolescenţii români cu care am organizat întâlniri. Toţi adolescenţii chestionaţi frecventează şcoala. în condiţii naturale. există o comunitate largă de rromi. vârstă. planificată şi sistematică şi în conservarea obiectivă şi fidelă a manifestărilor comportamentale. METODE. De asemenea. un program de vacanţă comun – adolescenţi rromi şi români.” 7 . răspândită pe două zone speciale. mai există un grup mic de rromi care trăiesc pe strada Rebreau dar condiţiile de aici sunt mai bune decât în celelalte zone şi de asemenea alte câteva familii de rromi care s-au integrat în comunitatea oraşului şi locuiesc în apartamente sau case din Gherla. sex. TEHNICI. POPULATIA CERCETARII (caracteristicile grupului. SCALE DE EVALUARE Metoda observaţiei „Definiţie: Metoda observaţiei constă în perceperea intenţionată. în momentul producerii şi în fluxul normal al desfăşurării lui.şi o tabără comună. individuale şi colectiv. Caracteristicile grupului cercetat: 15 adolescenţi din comunitatea de rromi ai localităţii Gherla şi 15 adolescenţi rromi instituţionalizaţi. mediu şi tip familial) În localitatea Gherla. în decursul ultimilor doi ani. Înafara acestor zone. 15 sunt de sex feminin iar 15 sunt de sex masculin. am făcut observaţii vis-a-vis de schimbarea legislaţiei din România şi influenţa pe care aceste schimbări le-au avut asupra şcolarizării copiilor rromi. Vârsta adolescenţilor este cuprinsă între 10 şi 22 de ani.

Chestionarul O caracteristică a cercetării empirice în domeniul ştiinţelor socio-umane este aceea că cercetătorul are nevoie de un instrument propriu de cercetare.este o metodă de culegere a datelor şi de investigare a socialului. în septembrie 2007 am hotărât organizarea de întâlniri săptămânale cu adolescenţii rromi având drept scop desoperirea nivelului socializării rasiale a adolescenţilor rromi precum şi descoperirea nivelului stimei de sine. unde au participat un număr de 50 de copii şi adolescenţi atât români cât şi de etnie rromă. am organizat o tabără de o săptămână. . Întâlnirile s-au desfăşurat în cadrul Fundaţiei „Porţile Deschise” din localitatea Gherla. Pe parcursul acestei săptămâni.observaţia este o percepere experenţială a lumii. trebuie să evidenţieze următoarele: . ci surprinse în desfăşurarea normală. „( Marioara Luduşan – „Metode şi tehnici de investigaţie în asistenţa Socială”. 2006) În vara anului 2007. „Caracteristica principală a observaţiei este neintervenţia. atitudinea contemplativă şi receptivă a observatorului. odată cu începerea anului şcolar. premeditată. faptul că fenomenele nu sunt provocate. În chestionarul aplicat în cercetarea de faţă. investigare realizată conform unui plan elaborat anterior şi cu ajuorul unor tehnici specifice de observaţie. metodă ce constă în perceperea sistematică a interacţiunilor indivizilor în momentul manifestării lor. în fiecare săptămână timp de o oră şi jumătate. Orice chestionar are nevoie în prealabil de specificarea foarte clară a problemei de cercetat. planificată şi selectivă a percepţiei întreprinsă cu un anumit scop.observaţia este o formă superioară. prezentând variante de răspuns pentru fiecare întrebare. adică cercetarea şi studierea obiectului perceput.observaţia este o cale de a afla ceva despre realitate.„Aspectele care fac posibilă înţelegerea metodei observaţiei. Sistemul de variante de răspuns al întrebărilor închise trebuie să satisfacă câteva condiţii elementare: 8 . dirijată. am observat o evidentă distanţare a adolescenţilor rromi vis-a-vis de cei români atât din punct de vedere al relaţionării cât şi a stimei de sine. . În urma acestui fapt. în localitatea Vânători. am ales folosirea întrebărilor închise. acestea fiind numerotate iar subiectul fiind având posibilitatea de a selecta una din variantele expuse. .

întărirea mândriei culturale. adică unui răspuns să-i corespundă doar o variantă dintre cele oferite. . anumite întrebări putând fi percepute ca dificile sau referitoare la o situaţie delicată. 9 .- trebuie să fie complet. procesarea şi interpretarea informaţiei.grija familiei extinse.trebuie de asemenea să fie discriminatoriu. Pentru a scoate în evidenţă nivelul socializării rasiale în rândul adolescenţilor. . .el trebuie să fie univoc. Scale of Racial Socialization for Adolescents (SORS-A) SCOPUL : De a obţine informaţii despre socializarea rasială DESCRIERE: Aceasta este o scală de 44 de întrebări destinate să înregistreze atitudinea de socializare rasială precum şi mesajele legate de rasă ale copiilor. am aplicat Scala Socializării Rasiale pentru Adolescenţi – SSR-A (Lena Domineli – „Anti-Racist Social Work”. limitele memoriei umane.Precizarea conţinutului întrebării dat fiind faptul că variantele de răspuns întregesc textul propriu-zis. . adică rapiditate şi atractivitate pentru subiecţi. . Posibile erori asociate aplicării chestionarului: . . atitudini sau opinii ale acestuia sau erori de anticipaţie al operatorului.erori datorate unor trăsături de personalitate al operatorilor. Avantaje ale întrebărilor închise: .spirituală şi religioasă.Uşurinţa completării chestionarului.erori datorate formulării întrebărilor. . .erori datorate respondenţilor: dezirabilitatea socială. iar întrebările deschise îi pun în situaţia de a da răspunsuri incomplete.Rapiditatea şi uşurinţa prelucrării rezultatelor.erori generate de forma de răspuns: unor oameni nu le place să scrie mult. SSR-A are patru subscale: .erori generate de numărul şi ordinea întrebărilor. . adică orice răspuns posibil trebuie să îşi găsească locul în gama de variante prevăzute. subiectul fiind pus în situaţia de a nu înţelege corect afirmaţia. . adică două situaţii diferite trebuie surprinse în variante de răspuns diferite.

(Construct Validity of Area Specific Self-Esteem : the Hare Self-Esteem Scale. a fost iniţial studiată cu 236 adolescenţi afro-americani. grija familiei extinse. aspectul mândriei culturale şi nivelul conştiinţei rasiale. cu o medie a vârstei de 14. Allen L. stima de sine resimţită în propria casă şi stima de sine în cadrul şcolii. VALIDITATE: Principalele date de validare provin din analiza factorilor împreună cu corelarea moderată dintre factori. religioasă.6 ani. sugerând astfel că este unic. Înfluenţa religioasă asupra socializării rasiale 10 . sugerând o temă comună printre cele patru aspecte unice ale socializării rasiale. Înformaţiile legate de conştienţa rasială nu e un factor care se corelează în mod semnificativ cu ceilalţi factori. Aceşti elevi au participat la un studiu mai complex pentru a determina relaţionarea în cadrul grupurilor înrudite precum şi identitatea rasială şi socializarea rasială. a. Referinte : Scala SSR-A. Educational and Psychological Measurement 1980) REZULTATELE CERCETARII Prin chestionarul socializării rasiale pentru adolescenţi aplicat am încercat să scot în evidenţă socializarea rasială sub influenţa a patru variabile principale: latura spirituală.. în ceea ce priveşte percepţia adolescenţilor vis-a-vis de socializarea rasială.informaţii legate de conştiinţa rasială Un alt factor. Scala stimei se sine – conţine 30 de itemi divizaţi în scale de câte 10 itemi care evidenţiază stima de sine legată de egalitatea faţă de ceilalţi. denumit luptele şi realizările vieţii este de asemenea dezvoltat dar a fost considerat a fi prea puţin cu răsunet empiric decât primele patru factori. dintre care 156 fete iar 80 băieţi. Shoemaker. Analiza factorilor sugerează că socializarea rasială are două dimeniuni: proactivă şi protectivă.

11 . un procent de 56.6% dintre adolescenţii chestionaţi consideră că latura spirituală este importantă în orice aspect sau problemă a vieţii. b. Grija familiei extinse În ceea ce priveşte grija familiei extinse.20 10 Count 0 deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Credinta în Dumnzeu ajută la înfruntarea problemelor vieţii Potrivit tabelului de mai sus. 12 consideră că e importantă afirmaţia de mai sus iar dintre cei neinstituţionalizaţi. Adolescenţii neinstituţionalizaţi au o mai reală conştientizare a importanţei familiei în înfruntarea luptelor vieţii: 11 dintre ei sunt de acord cu afirmaţia de mai sus iar dintre cei neinstituţionalizaţi doar 6 confirmă importanţa familiei. un procent de 86.6 dintre adolescenţi consideră că familia este un factor important vis-a-vis de tot ceea ce înseamnă lupte pentru ei şi pentru comunitatea din care fac parte. 14 sunt de acord cu afirmaţia de mai sus. Dintre cei instituţionalizaţi.

Aspectul mândriei culturale 80 60 40 20 Percent 0 deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Familiile de altă etnie trebuie să îşi înveţe copiii să se mândrească de faptul că aparţin acelei comunităţi.40 30 20 Percent 10 0 deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Familiile numeroase ajută la înfruntarea luptelor vietii c. aproape 80% dintre răspunsuri. confirmă faptul că sunt mândrii de cultura din care fac parte şi nu se ruşinează de faptul că sunt rromi. 12 . De asemenea.

Nivelul conştiinţei rasiale Chiar dacă sunt mândrii de originea lor etnică. Dintre adolescenţii instituţionalizaţi. părerea este împărtăşită atât de adolescenţii instituţionalizaţi cât şi de ceilalţi: 12 din fiecare categorie sunt de acord cu mândria originii etnice.În privinţa afirmaţiei de mai sus. rasismul şi discriminarea sunt resimţite printre adolescenţii rromi. Egalitatea faţă de ceilalţi . 13 dintre ei resimt efectele acestei nefaste atitudini de discriminare. 13 . felul în care se acceptă aşa cum este sau ar vrea să fie o altfel de persoană.caută să scoată în evidenţă imaginea de sine comparându-se cu cei din jur. Un procent de 66. d. 7 confirmă efectele negative ale discriminării şi rasismului iar dintre adolescenţii neinstituţionalizaţi. stima de sine resimţită în propria casă şi stima de sine în cadrul şcolii.7% au afirmat că sunt de acord cu afirmaţia potrivit căreia rasismul şi discriminarea sunt o grea problemă cu care trebuie să se confrunte un copil rrom. Scala stimei de sine aplicată evidenţiază stima de sine legată de egalitatea faţă de ceilalţi. 50 40 30 20 10 0 P er ce nt deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Rasismul şi discriminarea sunt cele mai grele probleme cu care se confruntă un copil de altă etnie De asemenea. a.

7% au afirmat că ar sunt cu totul de acord cu afirmaţia de mai sus iar 16. se consideră importanţi pentru familia lor: 11 dintre adolescenţii inatituţionalizaţi şi 12 dintre cei neinstituţionalizaţi.7% sunt aproape siguri de acest fapt. Îngrijorătoare este situaţia celor nu au spijinul. Imaginea de sine în propria casă Familia este centrul de siguranţă al unei persoane.M issing total de acord deloc de acord putin de acord nu prea de acord Aş avea mai mulţi prieteni dacă aş fi o altfel de persoană Un procent de 36. mai bine de jumătate dintre ei nu sunt siguri de sine. suportul.4% 14 . b. de propria individualitate: 7 dintre cei instituţionalizaţi şi 9 dintre cei neinstituţionalizaţi. de încredere şi de succes. bine motivaţi. Un procent de 76. Cu alte cuvinte.7% dintre adolescenţii chestionaţi. ea poate bloca sau dimpotrivă ajuta membrii ei să devină oameni integrii. încrederea atât de necesară din partea familiei – 23. responsabili.

15 .Missing total de acor d deloc de acord putin de acor d nu prea de acord Sunt o persoană importantă pentru familia mea Institutionalizat Crosstabulation Count Adesea îmi doresc să mă fi născut într-o altă familie Total deloc de acord nu prea de acord puţin de acord total de acord Instituţionalizat da nu 8 2 1 4 15 2 8 15 5 13 2 3 12 30 Total Adesea îmi doresc să mă fi născut într-o altă familie Am făcut o corelaţie pentru a vedea care dintre adolescenţi doreşte să se fi născut într-o altă familie. Am rămas surprinsă să văd că zece adolescenţi dintre cei care locuiesc în familii au răspuns afirmativ acestei afirmaţii faţă de cinci care sunt instituţionalizaţi. Am făcut corelaţia cu convingerea că majoritatea celor care au răspuns afirmativ la această afirmaţie sunt dintre cei instituţionalizaţi. Acest fapt îmi ridică un mare semn de întrebare referitor la viaţa pe care adolescenţii rromi o duc în propriile familii.

a familiei extinse. religioasă. am obţinut medii diferite pentru cele două categorii de adolescenţi rromi. a conştiinţei rasiale şi a mândriei culturale). CONCLUZII: În urma cercetărilor efectuate pentru evidenţierea nivelului socializării rasiale a adolescenţilor rromi. Imaginea de sine în cadrul şcolii total de acor d deloc de acord nu prea de acord putin de acor d La activităţile care se fac în clasa mea sunt la fel de bun ca ceilalţi din clasa mea Un total de 70% dintre adolescenţi se recunosc folositori şi buni la activităţile care se susţin în clasă.c. Influenţa familiei extinse – tuturor ni se pare evident. Este şi ceea ce ne arată media răspunsurilor adolescenţilor din familii (3. un procent de 40% se consideră înţeleşi de profesori.2475).6% recunosc că majoritatea profesorilor nu îi înţeleg. religioasă – media răspunsurilor adolescenţilor neinstituţionalizaţi (4. (15 instituţionalizaţi iar 15 neinstituţionalizaţi) din perspectiva a patru factori de bază (influenţa spirituală. Pe de altă parte. în timp ce 56.9222) comparativ cu cei 16 . un fapt consider încurajator: 12 dintre adolescenţii instituţionalizaţi şi 9 dintre cei neinstituţionalizaţi. influenţa religioasă are o mai mare putere în sânul familiei decât în instituţia de stat. în ceea ce priveşte înţelegerea de care dau dovadă profesorii vis-a-vis de adolescenţii chestionaţi. că un copil care creşte în familei este mai mult influenţat de aceasta decât unul care creşte într-o instituţie de stat. îmi spune că impactul spiritual este mai puternic pentru adolescenţii din familii. după cum urmează: Influenţa spirituală.4095). vizavi de cei instituţionalizaţi (4.

au o medie apropiată a răspunsului vizavi de sentimentul de mândrie a apartenenţei la comunitatea rromă. dar pe ansamblu. Totuşi.instituţionalizaţi (3. suport şi încredere din partea propriilor familii. nevoia de acceptare şi de feed-back pozitiv din partea lor.5). îmi spune că şcoala ar trebui să fie o forţă mai puternică de sprijin şi ajutor pentru integrarea şi creşterea sentimentului de valoare a copiilor rromi. Influenţa anturajului asupra stimei de sine – stima de sine este influenţată foarte mult de percepţia pe care cei din jur o au vizavi de propria noastră persoană: adolescenţii neinstituţionalizaţi resimt mai puternic decât ceilalţi influenţa anturajului (cu o medie de 3. diferenţa nu mi se pare foarte mare. comparativ cu adolescenţii instituţionalizaţi (cu o medie de 2. Influenţa conştiinţei rasiale asupra socializării adolescenţilor rromi – diferenţa rezultată la această variabilă.6876 comparativ cu 2. iar media răspunsurilor în ceea ce priveşte influenţa şcolii. Relaţia cu familia şi influenţa asupra imaginii de sine – mediile celor două eşantioane sunt apropiate ca valoare. Influenţa şcolii asupra stimei de sine – Răspunsurile adolescenţilor variază între „Nu prea de acord” şi „Puţin de acord”. a participării şi importanţei pe care o au în clasa de studiu asupra imaginii de sine. cei din familii au o medie puţin mai mare. de aici înţelegând că familia e un factor important şi de impact şi pentru cei care cresc în instituţiile de stat.6801). dar diferenţa nu este semnificativă. chiar dacă nu este mare. a profesorilor. Influenţa mândriei culturale asupra socializări adolescenţilor rromi – cele două eşantioane studiate. răspunsurile adolescenţilor scot în evidenţă faptul că ar avea nevoie de mai mult sprijin. îmi spune că adolescenţii din familii resimt mai puternic influenţa conştientizării apartenenţei la o minoritate etnică.2252).6). 17 . (2.

Să se simtă bine în pielea lor.Organizarea de întâlniri săptămânale cu adolescenţii rromi. cu activităţi şi jocuri tematice menite să ajute la îndeplinirea scopurilor propuse.Exprimarea nevoilor. . . ceea ce le va permite să îşi facă proiecte de viaţă adecvate social.0333 3.6801 3. . grupul ţintă 18 . . prin creşterea stimei lor de sine.Organizarea de intâlniri comune (tabere) a adolescenţilor rromi şi a celor români .Întărirea sentimentului de identitate etnică.9533 2.2475 3. şi să îşi mobilizeze forţele pentru realizarea acestor proiecte Obiectivele intervenţiei .Variabila Media răspunsurilor Nr de întrebări în Instituţionalizat chestionar NU DA 7 6 21 10 10 10 10 4.6 2.9222 3.Comunicare legată de nevoile personale.74 2.Comunicarea cu ceilalţi.6876 4.Formularea de scopuri personale .3696 4. . .4314 2. religioasă asupra socializării rasiale Influenţa familiei extinse asupra socializării rasiale Influenţa conştiinţei rasiale asupra socializării rasiale Influenţa mândriei culturale asupra socializării rasiale Stima de sine din relaţia cu cei din jur Stima de sine din relaţia cu familia Stima de sine din relaţia cu şcoala PARTEA DE INTERVENŢIE PREZENTAREA INTERVENŢIEI DE TIP ASISTENŢĂ SOCIALĂ Scopul intervenţiei . .2252 2.5 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – puţin de acord 4 – total de acord 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – nu sunt sigur 4 – putin de acord 5 – total de acord Influenţa spirituală.2247 3.4095 3.Creşterea stimei de sine. Lotul de subiecţi.Depăşirea obstacolelor.Scopul principal este îmbunătăţirea capacităţii copiilor rromi de a-şi proiecta viitorul. .

în prezenta intervenţie. am folosit în intervenţie: .studii de caz . . o dată pe săptămână timp de o oră şi jumătate.tehnici de susţinere. Tehnicile sunt o formă operaţionalizată a metodei devenind efectiv aplicabilă (ex. Metoda observaţiei – tehnici de observare) Dintre metodele directe. „Nota distinctivă a grupurilor de socializare este aceea că.D. creşterea încrederii în sine ca şi planificarea unor scopuri emergente. Cluj Napoca) Scopul grupului de socializare.Tema: CINE SUNT EU? 19 .Lotul de subiecţi (grupul ţintă): 15 adolescenţi de etnie rromă care participă la activităţile social-educative ale fundaţiei „Porţile Deschise” Grupul de control: 15 adolescenţi rromi instituţionalizaţi care nu participă la întâlnirile de grup din cadrul fundaţiei „Porţile Deschise” Metode şi tehnici de intervenţie Metodele de intervenţie sunt metode atunci când ele descriu algoritmul. 2004.jocuri tematice . în general. deoarece prin activităţile de grup se urmăreşte.discuţii cu caracter reflexiv .Martie 2008. Intervenţia s-a desfăşurat în perioada Octombrie 2007.”( Gal. „Metode de grup în asistenţa socială”.activităţi a adolescenţilor rromi dar şi întâlniri comune cu adolescenţii români . schimbarea atitudinilor şi comportamentelor participanţilor astfel încât aceştia să devină acceptabile social.brainstorming Socializarea reprezintă obiectivul fundamental al oricărui tip de grup. paşii care trebuie urmaţi pentru derularea procesului propriu-zis de asistare socială. Temele majore discutate în cadrul întâlnirilor: Întâlnirea 1 . este să ajute persoanele aparţinând unei alte etnii la reducerea tensiunilor interetnice. prin intermediul lor se urmăreşte explicit dezvoltarea abilităţilor sociale..

tipice adolescenţei: stresul social.(ce are el bun. În timpul tranziţiei de la siguranţa şi lipsa de griji a copilăriei la ritmul ucigător de viaţă care-l caracterizează pe adultul modern. plină de presiuni şi în care trebuie depuse eforturi considerabile numai ca să te menţii la nivelul de plutire. stresul sexual. stresul frecventării bisericii şi toate celelalte cauze de stres. O imagine de sine sănătoasă şi sentimentul valorii de sine sunt lucruri pe care fiecare dintre noi le vrem în viaţa noastră. stresul părinţilor. stresul presiunii anturajului.Scop: Adolescentul este provocat să identifice propriile trăsături pozitive. ce ştie să facă. Întâlnirea 3 – Tema: EXPRIMAREA NEVOILOR ŞI A EMOŢIILOR Trăim într-o societate agitată.autor necunoscut Întâlnirea 5 – Tema: ZICALE CUNOSCUTE ÎN LEGĂTURĂ CU CEEA CE CRED CEILALŢI DESPRE VOI ŞI DESPRE CE SE AŞTEAPTĂ DE LA VOI „Oamenii au nume: Ion. pentru a le descrie sau chiar 20 . adoptarea unei atitudini pozitive în faţa vicisitudinilor vieţii precum şi luarea acelor decizii care le va influenţa pozitiv viitorul. Întâlnirea 2 – Tema: VALORI PERSONALE – CE ESTE IMPORTANT PENTRU TINE? –( am discutat tema valorilor personale în 2 întâlniri) Scop: Anii adolescenţei sunt cei în care de obicei apare o mare discrepanţă între principii şi comportament. „Toţi stejarii au fost cândva ghinde care au rezistat tuturor adversităţilor. Johan… Cu toate acestea. Întâlnirea 4 – Tema: REZOLVAREA PROBLEMELOR ŞI LUAREA DECIZIILOR Scop: Identificarea problemelor cu care se confruntă adolescenţii. John. stresul fizic. mulţi dintre noi găsim mai la îndemână să folosim etichete pentru a caracteriza persoanele. stresul şcolar. confirmarea normalităţii lor şi dobândirea încrederii în nevoia de exprimare personală a acestor sentimente. la ce este mai bun decât alţii) „Nu-ţi pleca niciodată capul.” – Helen Keller Modul în care ne vedem pe noi înşine are un efect profund asupra dezvoltării noastre emoţionale şi spirituale. Scop: Descoperirea propriilor sentimente. Priveşte oamenii direct în ochi.”. Ţine-l ridicat. Tema de faţă ne provoacă să discutăm frământările cu care se confruntă tinerii în încercarea de a trăi conform sistemului lor de valori şi de asemenea scopul final este dezvoltarea cracterului interior care influenţează comportamentul exterior. Ianoş. te vei confrunta cu „durerile creşterii”.

sunt de primă importanţă.ro/etichete_sunt_pentru_marfă_nu_pentru_persoane/ Întâlnirea 6 . eşti prins de tot felul de lucruri urgente şi te pomeneşti că anii au trecut.famouswhy. chiar dacă au speranţe în ce priveşte viitorul lor personal. handicapat. iar la sfârşit realizezi că au rămas nefăcute lucrurile importante. Întâlnirea 8 În perioada vacanţei de şcoală din luna februarie 2008. evidente ale unei persoane. care se bazează pe prejudecăţile şi stereotipurile populaţiilor din jur. Această schiţă de discuţie are menirea de a-i ajuta pe adolescenţi să-şi formeze o imagine corectă despre priorităţile vieţii. Această lecţie le oferă oportunitatea de a discuta despre nădejdea şi speranţele reale pe care şi le pot face pentru viitor şi de asemenea provocarea de a începe planificări reale pentru viitorul lor. boşorog. avem nevoie doar de o scurtă privire pentru a observa caracteristicile exterioare. ţăran.pentru a ne adresa lor. bozgor…" şi gata! Le-am pus o etichetă. timp de o săptămână am organizat în cadrul fundaţiei un program de vacanţă a adolescenţilor rromi împreună cu un grup de adolescenţi români. pocăit. În general. 21 . La întâlnire au participat în medie 12-13 adolescenţi rromi şi 10 adolescenţi români. De cele mai multe ori ele sunt singura sursă de informaţie care îi leagă pe rromi de mediul social din jur http://articole. Scop: Întâlnirile au vizat socializarea adolescenţilor rromi prin activităţi sportive şi diferite jocuri de socializare şi de întărire a comunicării şi a spiritului de echipă. tinerii se tem de viitor. chinez.” – Billy Sunday Scop: Trăim nişte vremuri în care nu mai ai timp să te gândeşti la viaţa ta. Dar cât ne spun aceste caracteristici despre acea persoană? Reprezentările despre rromi.Tema : SCOPURI PERSONALE „Oamenii îşi ratează viaţa mai degrabă din cauza lipsei scopurilor decât din cauza lipsei de talent. Întâlnirea 7 – Tema: PROIECTE DE VIITOR Scop: De cele mai multe ori când adulţii le cer tinerilor să descrie viitorul. dar apoi ei prezintă blocajul ecconomic. decăderea morală şi distrugerea mediului. pentru că aceste reprezentări determină atitudini şi comportamente. aceştia menţionează descoperirile care se vor face cu ajutorul tehnologiei avansate. ştim totul despre ei! Într-adevăr. E mai uşor să spunem despre cineva: „E ţigan. i-am aşezat într-o cutie.

EVALUAREA FINALĂ Pentru a vedea care au fost efectele intervenţiei.În fiecare zi. a fost faptul că din totalul adolescenţilor rromi aprticipanţi. să comunice. A doua zi. ci pe întreaga perioadă de intervenţie. prin întâlnirile avute cu adolescenţii rromi neinstituţionalizaţi. 22 . am aplicat din nou chestionarele socializării rasiale şi a stimei de sine. Ceilalţi adolescenţi rromi. mai ales la jocurile sportive. Detaliul negativ pe care l-am observat nu doar în această săptămână. să vorbească pe internet şi să ţină legătura. le-am comparat cu răspunsurile aceloraşi adolescenţi înainte de aplicarea intervenţiei. Rezultatele obţinute în urma răspunsurilor date. Eşantionul a fost acelaşi cu cel din partea de cercetare: 15 adolescenţi rromi. În prima zi. continuând până azi să comunice. am jucat jocuri sportive. atmosfera s-a detensionat şi au început să colaboreze mai bine. au reuşit să se integreze mai bine şi au dat dovadă de o mai bună socializare. Jocul menţionat mai sus a fost activitatea care într-adevăr i-a provocat să colaboreze. REZULTATELE INTERVENŢIEI Timpul de vacanţă petrecut împreună cu adolescenţii români a fost într-adevăr o perioadă de reală socializare. adolescenţii au împărţit între ei adrese de email. adolescenţii rromi au stat împreună într-o parte a sălii iar cei români în cealaltă parte a sălii. timp de două ore. cei cu pielea mai închisă la culoare au renunţat să mai vină. cu excepţia a doi dintre ei. cu pielea mai deschisă. să lupte împreună şi să vadă valoarea fiecărui membru de echipă. care locuiesc în familii. În ultimele două zile ale săptămânii de vacanţă. id-uri de messengers şi numere de telefoane. cu echipe mixte de adolescenţi rromi şi români şi diferite jocuri care i-au provocat pe adolescenţi la colaborare şi comunicare reciprocă şi de asemenea încredere unii în alţii.

comparând rezultatele obţinute. Întrebările care priveau imaginea mândriei culturale.7133 2. Media influenţei conştiinţei rasiale a scăzut de asemenea cu 0.9222 3. observ o creştere a mediei răspunsurilor vizavi de influenţa religioasă asupra socializării adolescenţilor rromi. Influenţa familiei asupra socializării a scăzut într-o medie de 0.23. După interv.74 2.3133 2.8066 2. dar acest lucru îmi spune că există posibilitatea ca aceşti adolescenţi să nu calce pe urmele părinţilor lor în ceea ce priveşte socializarea şi integrarea în comunitate ca un membru sănătos.6799 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – puţin de acord 4 – total de acord 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – nu sunt sigur 4 – putin de acord 5 – total de acord Influenţa spirituală. lucru care îmi confirmă faptul că aceşti adolescenţi încep să îşi înţeleagă valoarea lor ca OM. vizau în general reflectarea asupra marginalizării. discriminării şi accesului inegal la resurse datorită apartenenţei la comunitatea de rromi. 4. şi în socializarea lor ca membrii ai unei comunităţi etnice în mod particular.6876 După aplicarea intervenţiei. la muncă şi încep să conştientizeze valoarea lor ca persoană şi faptul că reuşita în viaţă este o responsabilitate personală.2252 2. accesului la resurse.0111.Variabila Media răspunsurilor adolescenţilor neinstituţionalizaţi Înainte de interv. Nu e o scădere mare.1396 3. independent de realitatea că sunt membrii ai unei comunităţi etnice minoritare. Scăderea cea mai vizibilă este cea a influenţei anturajului asupra socializării adolescenţilor.6285 3.4095 3.3696 4. cu o valoare particulară şi cu încrederea că viaţa îi poate oferi ceea ce le oferă şi majorităţii.9111 3. imaginea de sine este foarte afectată de modul în care sntem receptaţi de cei din jur. religioasă asupra socializării rasiale Influenţa familiei extinse asupra socializării rasiale Influenţa conştiinţei rasiale asupra socializării rasiale Influenţa mândriei culturale asupra socializării rasiale Stima de sine din relaţia cu cei din jur Stima de sine din relaţia cu familia Stima de sine din relaţia cu şcoala 4. Scăderea mediei răspunsurilor adolescenţilor îmi spune că ei încep încet să reducă asocierea apartenenţei lor la o comunitate minoritară de inegalitatea şanselor de reuşită în viaţă. Cred că în sfârşit. independentă de factorii culturali şi etnici.0333 3. Acest lucru îmi spune că adolescenţii recunosc acum ai mult necesitatea ajutorului lui Dumnezeu în încercările şi luptele vieţii în general. aceşti adolescenţi reuşesc să 23 . lucru care mă bucură deoarece azi mai mult ca niciodată.

îmi spune că şcoala ar trebui să îşi reevalueze influenţa şi efectele asupra copiilor rromi şi viitorului lor. Error Mean 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper Sig.7333 1.005 Exemplu: Vizavi de dorinţa adolescenţilor de a fi altfel pentru a avea mai mulţi prieteni. Întrebările care scoteau în evidenţă influenţa şcolii asupra adolescentului rrom. Aşa cum am menţionat la influenţa familiei extinse. a încrederii în sine şi a acceptării de sine. valoarea. rezultatele obţinute îmi confirmă faptul că intervenţia a avut impactul dorit: creşterea valorii personale. cu un nivel de semnificatie de 95%. La un grad de libertate df=29. Pentru evaluarea eficacităţii intervenţiei. t=3. valoarea lui t trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu 2. în cei trei ani de contact permanent. Gherla. de aici rezulta ca interventia si-a atins scopul vizavi de variabila selectata. acest lucru îmi spune că până la urmă poate „aşchia chiar sare departe de trunchi.3374 .003. Potrivit datelor din table.” Influenţa şcolii este de o mare importanţă pentru copiii rromi.2327 3.fie mai încrezători în ceea ce sunt ei în realitate. Deviation Std. Paired Samples Test Paired Differences Std. programul statistic SPSS ne oferă posibilitatea de a verifica dacă o anume intervenţie a avut rezultate considerabile şi dacă rezultatele obţinute sunt semnifictive. vizau înţelegerea. (2-tailed) Mean Pair 1 as avea mai multi prieteni daca as fi un alt fel de persoana Institutionalizat t df . zilnic cu aceşti copii şi cu familiile lor. Scăderea mediei răspunsurilor. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI APLICATIVE În calitate de lucrător social cu copiii rromi în cadrul fundaţiei „Porţile Deschise”. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană. se resimte o reducere a influenţei familiei asupra socializării şi stimei de sine a adolescentului.2340 1. ţara noastră a adoptat legea potrivit căreia se excludea obligativitatea frecventării şcolii pentru acordarea alocaţiei de stat pentru copii. Mişcare 24 .003 29 . am observat o deteriorare în primul rând a frecventării şcolii de către copiii rromi în special începând cu anul 2007. independent de acceptarea sau respingerea celor din jur. şi mulţumirea pe care şcoala le-o imprimă în propria lor imagine. independent de influenţa prietenilor.045.2442 .

între clasa I . apariţia strategiilor guvernamentale în domeniu. 8 dintre aceştia fiind elevi în clasele I-II iar 4 elevi sunt în clasele VVIII. o parte din adolescenţi au încetat şi frecventarea grupului nostru de adolescenţi ajungând la o medie a prezenţei de 8-10 adolescenţi la fiecare întâlnire. Problematica educaţiei copiilor. Cea mai drastică reducere a frecventării şcolii este a copiilor din clasele V-VIII. de aproximativ 40%. Una dintre aceste zone este cea mai defavorizată.greşită din punct de vedere legislativ. fără apă potabilă. culturale sau civice din România. Timp de 4 ore zilnic. reglementări privind statutul persoanelor care au dobândit statut de refugiat în România etc. Activitatea noastră zilnică constă în acordarea de sprijin educativ-şcolar copiilor rromi. Programul Naţional Anti-Sărăcie. între clasele I-VIII. 22 dintre ei fiind şcolari. Comunitatea de rromi din Gherla este compusă din familii de rromi care locuiesc în trei zone exclusiv cu rromi dar mai sunt si rromi care locuiesc în case sau apartamente separat de aceste trei zone. le-am început în octombrie 2007 cu o medie a frecvenţei de 18 adolescenţi. Întâlnirile speciale săptămânale cu adolescenţii rromi. Din acest punct de vedere.prin direcţia sa specializată în parteneriat cu diverse organisme interesate în problematica sus-amintită. familiile de rromi locuind în nişte bărăci foarte mici. Din cei aproximativ 60 de copii care locuiesc în această zonă. deoarece acest fapt a încurajat abadonul şcolar în primul rând pentru copiii aparţinând comunităţii de rromi. doar 7-8 dintre ei frecventează grădiniţa şi nu regulat. îi ajutăm pe aceşti copii la temele pe care le primesc de la şcoală şi încercăm să întărim şi să aprofundăm ceea ce ei învaţă în cadrul orelor de la şcoală. Anul 2007 a însemnat o reducere a prezenţei copiilor rromi. acte normative pentru eliminare oricăror forme de discriminare. ca documente programatice (Strategia pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Rromilor. o zonă aflată la periferia oraşului.a VIII-a pentru a-şi însuşi mai bine informaţiile şcolare. doar 12 mai frecventează şcoala. Acest fapt l-am observat în cadrul fundaţiei noastre. socio-economice.) reprezintă suportul normativ pentru elaborarea politicilor educaţionale adecvate şi concretizarea lor prin programe/proiecte iniţiate şi implementate de către ministerul de resort . 25 . Odată cu renunţarea frecventării şcolii.18 ani) care se regăsesc în grupurile populaţionale şcolare dezavantajate sau aflate în situaţii de risc constituie una din "provocările" cu care se confruntă mediile politice. de pe strada Pescarilor nr 5. elevilor sau tinerilor (grupa de vârstă 15 . a rasismului şi xenofobiei. Dintre ceilalţi 38 preşcolari.

http://articole.famouswhy. http://articole. Pers Soc Psychol Bull 12.Concluzionând. 2004. Andrew Karpinski.D. acordând şanse egale pentru toţi copiii.famouswhy. 7. Educational and Psychological Measurement 1980 Allen L. Marcelo Diversi and Mark A. pentru a deveni cetăţeni buni şi competenţi ai spaţiului european. 2006 5.ro/socializarea_copiilor_rromi/#ixzz1Bs5L9yKJ BIBLIOGRAFIE 1.ro/romania_in_directia_integrarii_rromilor/ 2.ro/etichete_sunt_pentru_marfă_nu_pentru_persoane/ 8. Umaña-Taylor. Journal of Adolescent Research 2002. se poate afirma cu certitudine. 10. (http://www. „Metode de grup în asistenţa socială”. “Measuring self-esteem using implicit association test: the role of the others”. Construct Validity of Area Specific Self-Esteem : the Hare Self-Esteem Scale. Fine. http://articole.famouswhy. Gal. aceştia constituind prima generaţie a integrării europene. (http://articole.monitorul.com.. fără discriminări de orice natură.famouswhy. http://articole. Shoemaker. necesitatea educaţiei de la cea mai fragedă vârstă a copiilor. Adriana J.ro/content/view/4137/77/) 4.famouswhy.ro/rapoarte_cu_privire_la_abandonul _şcolar_în_românia/) 3. impusă de viaţă şi societatea democratică în care trăim. Lena Domineli – „Anti-Racist Social Work”. The Relationship between Self-Esteem and Parenting Style:Lara Herz and Eleonora Gullone. Ethnic Identity and Self-Esteem of Latino Adolescents: Distinctions Among The Latino Populations. Journal of Cross-Cultural Psychology 1999 11. 2004. Scale of Racial Socialization for Adolescents (SORS-A) 6.ro/socializarea_copiilor_rromi/#ixzz1Bs5L9yKJ 26 . Marioara Luduşan – „Metode şi tehnici de investigaţie în asistenţa Socială”. Cluj Napoca 9.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful