P. 1
Subiecte posibile ML

Subiecte posibile ML

|Views: 46|Likes:
Published by Mara Roman

More info:

Published by: Mara Roman on May 04, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/20/2012

pdf

text

original

Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit SNC.

Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment precis( moartea cerebrala) dincolo de care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Enumerati semnele mortii reale: modificari cadaverice precoce(lividitatile, rigiditatea, racirea cadavrului, deshidratare, autoliza), modificari cadaverice tardive: distructive(putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau insecte) si conservatoare( mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea) Rigiditatea. Mecanism: scaderea ATP pana la disparitie si acumularea crescanda de acid lactic astfel actina si miozina capata o stare de gel ce determina o contractie plastica, impropie unor noi contractii musculare. Debuteaza la toti muschii deodata dar e evidenta initial la nivelul muschilor mici(artic. temporomandibulara). Etapele rigiditatii sunt:instalare 2-4 ore cu generalizare 6-12 ore, stare dureaza 12-24 ore, rezolutie dupa 24-36 ore de la moarte. .Moartea subita: definitie= deces brusc, neasteptat, neexplicat survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta. Clasificare: 1. MS organica cu leziuni evidente si evolutie rapid mortala(infarct de miocard). 2. MS fara leziuni caracteristice pt o anumita boala( staza, petesii, edem pulmonar ce se pot intalni in infectii, intoxicatii) 3. MS functionala cu stare patologica preexistenta( se constata leziuni organice cronice dar fara prezenta unei patologii recente acute severe) 4. MS functionala prin inhibitie 5. MS functionala esentiala( necropsia alba) .Cauzalitatea medico-legala: lanturi cauzale.Cauzalitatea medico-legala reprezinta inlantuirea biologica a proceselor si fenomenelor pe care le determina in evolutia lor leziunile traumatice. Legatura de cauzalitate sau lantul cauzal presupune explicarea corelatiei dintre traumatism pe de o parte si prejudiciul fizic sau moarte pe de alta parte, fiind atat o relatie genetica de a genera ceva din alceva, dar si o relatie asimetrica, cauza fiind anterioara in timp fata de efect. Hematomul subdural poate fi produs prin ruperea unei vene emisare cel mai frecvent prin acceleratie sau deceleratie. Netraumatic poate fi produs prin ruperea unui anevrism sau prin efractia in spatiul subdural a unei hemoragii intracerebrale. Evolutia histologica a unui hematom subdural: dupa 24 ore de la traumatism apare un strat de fibrina intre duramater si hematom, dupa 36 ore apar fibroblaste, dupa 5-10 zile invadare hematom de capilare, fibroblaste si macrofage, dupa 3-4 sapt hematomul e inchis intr-o membrana fibroasa Clasificarea anoxiilor. Fct. de niv. la care are loc: 1. Anox. de aport-tulb resp. la et. sup.sch. alv-capilare; 2. Anox. de transport-implicat sg.+Hb; 3. Anox. histetoxice(de utilizare)- mec. resp. cel. de la niv. Intracellular d.p.d.v. juridic/ML=> violente/neviolente a.anoxii de aport violente=anoxii /asfixii mecanice -O2 din aer este inlocuit cu alt gaz (ex. N2 ); -O2 e consumat in aerul respirator; -PO2 e f. scazuta; oxigen redus -obstacole intriseci :-obstructii cu corpi straini ( alimente, proteze ); inlocuire coloana de aer cu fluid (inecare ) -obstacole extrinseci CRS:-compresie reg. cervicala din exterior ( spanzurare, strangulare); la nivelul orif. nazal / cav. buc. ( sufocare ) -impiedicarea excursiei costale:-impiedic. inspir./expir; PNX traumatic; compresie ext. toracica ( adult=40-45 kg ;copil~12 kgdeces in 10‟ ) b.anoxii de aport neviolente-toate cazurile patol. ce impiedica aerul sa ajunga la niv. mb. alv. Capilare: epiglotite; react. Alergice; crup difteric c. anoxii de transport-stagnante –violente/neviolente; -anemice –violente/neviolente A.stagnante violente – impiedicare circ de intoarcere: - vasodil. Paralitica; - soc anafilactic traumatic; - intox. cu toxice complexe A. stagnante neviolente-ICC grava A. anemice violente-hemoragii:-alterari calitative ale Hb. ( intoxic. cu CO =>carboxiHb;nitrite =>metHb. ;CN =>CNHb. )=>intra in competitie cu O2;transferal de O2 e foarte scazut prin anoxia citotoxica existenta A. anemice neviolente- anemii cr. d. anoxii de utilizare-violente . > neviolente : -in intoxic. ( CN;HCN;KCN toxicitate >NaCN ); -CN- blocare lant enz. resp. celular; -efect rapid ; -ICR centrala = SCR instantaneu; -edeme; -tulburari echilibru A-B; -intoxicatiile asociaza frecvent mai multe anoxii ( citohistotoxice + de transport ) Stabilirea – caracterului vital: modului de producere – violent/ neviolent Sufocarea obstruarea orificiilor respiratorii. Clasificarea juridica: accidentala sau omucidere. La autopsie tabloul e sarac – tablou asfixic- uneori se observa mici echimoze si escoriatii perioronazale daca a fost produsa cu mainile. Efectele locale ale curentului electric: arsuri electrice(determinate de arcul electric, induc necroza tegumentului cu risc de infectie si tromboza, au marginireliefate de culoare inchisalipsesc hemoragiile), marca electrica apre la locul de contact intre tegument si conductor electric si la locul de iesire al curentului, edem electrogen care e dur plid dureros trenant. Clasif. sistemelor serologice in filiatie :-Sisteme antig. Eritrocitare-gr de sg majore:ABOH,Rh,MNSs; -gr de sg minore:KiddCellano,Lewis,Duffy.. Sisteme enzimatice eritrocitare-creatinkinaza,fosfogluco-mutaza,esteraza D,fosfataza acida eritrocitara,glucozo 6 fosfat dehidrogenaza,adenilat kinaza,glutamate piruvat transaminaza,adenozindeaminaze,6-fosfo gluconat dehidrogenaza,pseudocolinesteraza. Sisteme ale unor prot serice:-haptoglobinele(alfa2 globulina cu 3 forme fenotipice 1-1,2-1,2-2),grup specific component,Hb,etc.Sisteme HLA; -Alte sisteme: secretor/nesecretor;gustator/negustator; -AND Enumerati situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie. 1.moartea violenta; 2.cauza mortii nu este cunoscuta; 3.circumstantele mortii sunt suspecte(moartea subita,decesul unei personae a carei sanatate,prin natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu,in incinta unei intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale penitenciare,arestul politiei,multiple decese repetate in series au concomitant,ca davre neidentificate sau scheletizate,decese survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acrdarea assist medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie dg sau terapeutica medico-chirurgicala. Moartea violenta exemple:zdrobirea unui organ vital, TCC cu leziuni grave intracraniene(contuzie cerebrala grava, dilacerare cerebrala), socul traumatico-hemoragic, socul postcombustional, embolia traumatica, asfixia mecanica. Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. El se elibereaza numai dupa un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cauzelor mortii, dar nu mai devreme de 24 de ore de la deces. In cazurile in care nu sunt declarate medico-legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a ingrijit sau care a vazut bolnavul dupa cum urmeaza: medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este indisponibil pentru constatare medicul specialist/primar pentru decesele din spital In cazurile medico-legale, CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea AML. Completarea CMCD dupa examenul medico-legal al cadavrului impune prezenta actului de identitate/pasaportul decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cauzele mortii in CMCD se completeaza de sus in jos si se verifica prin citirea de jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta in cadrul unui lant cauzal tanatogenerator fiziopatologic.

- are mai multe parti:  Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe baza B.I sau a pasaportului  Data si ora mortii  Cauzele mortii I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. cauza initiala b.cauze intermediare c. cauze initiale II. Cauze favorizante, antecedente personale patologice Lividitatile Se datoreaza opririi circulatiei singelui si consecutiv actiunii gravitatiei asupra singelui, acesta se acumuleaza in vasele din regiunile declive ale corpului, conferindu-le o culoare violacee. Examenul medico-legal al lividitatilor cadaverice, hipostazei viscerale si a modificarilor sanguine postmortem prezinta valoarea medico-legala deoarece: - lividitatile cadaverice constituie cel mai sigur si mai precoce semn de moarte reala; - in context cu celelalte semne ale mortii reale constituie un indicator al timpului scurs de la moarte; - reprezinta un indicator al pozitiei cadavrului si al modificarilor ei ("semnul pozitiei cadavrului"), ele gasindu-se totdeauna pe partile declive; - au valoare orientativa pentru stabilirea cauzei mortii Etapele lividitatilor cadaverice, hipostazei viscerale si hemolizei a. Hipostaza (2-16 ore) Mecanism: pierderea tonusului vascular şi rigiditatea musculaturii arteriale împing sângele în capilare şi venule; în lipsa propulsiei cardiace sângele se acumulează în zonele declive sub acţiunea gravitaţiei. Examen extern: lividitati rosii-albastrui; dispar la presiune si reapar dupa incetarea acesteia. Modificari cu pozitia cadavrului: dispar, pentru a reapare in noua pozitie decliva; Aspecte pe secţiune: ţesuturile subiacente sunt albicioase, din vase se scurg picături de sânge care spală, după care reapar altele. Hipostaza viscerală: - substanţa albă a lobilor occipitali prezintă puncte roşii care dispar la spălare- părţile declive ale plămânilor sunt roşii-violacee închise, cu consistenţă crescută şi crepitaţii păstrate; - sedimentarea şi coagularea sângelui cu formare de cheaguri roşii = lardacee (depuneri de hematii în reţeaua de fibrină), lucioase neaderente la vase şi cord; - mucoasa peretelui posterior al stomacului este cenuşiu brună, cu aspect tulbure murdar; - debutul hemolizei b.Difuziune (15-24 ore) Mecanism: extravazarea parţială a hemoglobinei şi difuzarea în ţesuturile perivasculare. Examen extern: lividitati violacee, palesc la presiune (dar nu dispar); Modificari cu pozitia cadavrului: datorita singelui fluid ramas in vase nu dispar, dar apar si in noua pozitie decliva Aspecte pe secţiune: ţesuturile subiacente sunt roşu închis datorită difuziunii sângelui; Hipostaza viscerală: - endocardul, intima vaselor mari, ansele intestinale şi seroase sunt roşii murdar; - cavităţile seroase conţin extravazat sanguin roşietic c. Imbibitie (peste 18 ore) Mecanism: hemoliza completă. capilarele sunt goale. Ţesuturile sunt impregnate cu hemoglobină. Examen extern: lividitati violacee-negricioase, nu se modifica la presiune Modificari cu pozitia cadavrului: nu dispare, nu se formeaza in noua pozitie decliva. Aspecte pe secţiune: ţesuturile subiacente sunt îmbibate cu sânge care se spală; Hipostaza viscerală: - accentuarea modificărilor precedente; - debutul putrefacţiei. Particularităţi ale lividităţilor în funcţie de cauza morţii: 1. Septicemii, asfixii - debut rapid, culoare albăstruie (1-2 ore); 2. Intoxicaţii cu arsenic, stricnină - debut lent3. Intoxicaţii cu substanţe methemoglobinizante - debut rapid, culoare albăstrui închisă sau brun- cafenie (ca ardezia) 4. Intoxicaţia cu CO şi HCN - roşu carminat5. Caşexii, anemii - debut lent, roşii-palide, uneori absente; 6. Înec, cadavre ţinute în apă sau la frig - reduse sau chiar absente; 7. Insuficienţă cardiacă cr. - debut rapid, tentă închisă, întinsă în suprafaţă. Clasificarea agentilor traumatici Agenti traumatici fizici – sint reprezentati de :1) Agenti traumatici mecanici,2)Variatii exterme de temperatura,3) Electricitate, 4) Variatii exterme ale presiunii atmosferice, 5) Unde sonore, ultrasunete, infrasunete, 6) Radiatii electromagnetice, 7) Cimpuri magnetice, 8) Radiatii ionizante;II) Agenti traumatici chimici – substante toxice diverse ;III) Agenti traumatici biologici – Bacterii, Virusuri, Otraviri vegetale sau animale, Leziuni produse de animale; IV) Agenti traumatici psihici Echimoza=Este produsa prin actiunea agentului traumatic asupra tegumentului, ce determina mici rupturi capilare cu extravazarea unui cantitati de sange care inunda tesuturile.Poate apare la locul de impact sau uneori apare la distanta de locul impactului(mai neobisnuit).Au forma diferita ce depinde de obiectul cu care a fost produsa(curea, unghii, degete).In timp echimozele sufera modificari de culoare:initial culoarea e rosiatica, dar vireaza la violaceu-albastru in 1-3 zile, verzui la 3-4 zile, apoi galbui, dupa care dispar. Cele mici dispar in 7-10 zile de la producere. Ele trebuie diferentiate de lividitati, echimoze spontane sau postmortem. In unele cazuri ele sunt sugestive : in viol-pe coapse, in sugrumare au forma ovalara si sunt dispuse anterior si lateral pe gat sugerand varfurile degetelor. Caderea: definitie = dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara perimetrului de sustinere urmata de lovirea de planul de sustinere. Caracteristicile leziunilor in cadere: sunt unipolare, pe partile proeminente, obisnuit sunt insotite de escoriatii ca semn al frecarii tegumentului de planul dur, obisnuit sunt mai putin grave. Intoxicatia cu ciuperci: tablouri clinice principale (enumerare pe clase de mortalitate) : a. sdr anticolinergic- debut la 1-2 ore cu excitatie, delir , salivatie, dispnee, varsaturi, diaree, bradicardie- mortalitate rara b. sdr gastroentericgreata varsaturi diaree aritmie astenie- mortalitate rara c. sdr disulfiram- varsaturi, diaree, eretism cardiac, aritmii, sensibilitate tip disulfiram la alcool- mortalitate rara d. sdr halucinogen- midriaza, ataxie, colici, febra, vede puncte colorate, striatii ce se deplaseaza- mortalitate rara e. sdr falloidian- dupa un timp apare grata voma diaree hematemeza melena hepatalgie anurie icter edem pulmonarconvulsii coma- mortalitate 50% f. sdr helvelian- diaree convulsii hemoliza comamortalitate 15-40% g. sdr muscarinic- varsaturi diaree bradicardie hTA salivatie lacrimatie bronhospasm- mortalitate 5% Testul amelogeninei- urmareste punerea in evidenta a unor secvente localizate in regiuni omoloage pe cromozomii X si Y in imediata vecinatate a genei amelogeninei. Secventa crX e de dimens mai mici decat cea a crY motiv pt care diag de sex e f usor de pus. Capacitatea sexuala a barbatului: elemente medico-legale. Se solicita in spete civile(paternitate), spete penale(viol, incest). Pseudomaturitate precoce- capacitate de procreere la 9 ani la baieti. Maturitate precoce sub 9 ani. Latura dinamica a sexualitatii barbatului cuprinde: capacitatea de copulare, capacitatea de procreere. Spermograma 2,5-3 ml albicioasa translucida opalescenta 60-140 milioane spermatozoizi pe ml din care minim 60% mobili cu max 25% forme anormale. Etapele mortii Stari terminale: preagonia si agonia -> Moartea clinica (oprirea functiilor vitale) - Etapa postmortem precoce(sub 24 ore) semnele mortii reale neinstalate sau deja prezente: lividitati, rigiditate, racire, deshidratare, autoliza. Cuprinde: Moartea celulara(moleculara)= moartea biologica a fiecarui organ in parte: - dupa moartea creierului; - Moartea cerebrala(moartea celulara a creierului)= moartea juridical(5-8 minute); - Moartea somatica= individul nu mai este o unitate biologica, ci un ansamblu neunitar de tesuturi si organe vii- succeed imediat mortii cerebrale ; - Moartea biologica= toate celulele si tesuturile sunt moarte ( 15-36 ore pt spermatozoizi si ovule) - Etapa postmortem tardiva(peste 24 ore) sunt prezente semnele mortii reale: - Putrefactie; Continuarea descompunerii Cauze coronariene in moartea subita: (1)Ateroscleroza coronariana: (a) Tromboza acuta coronariana (b) Infarctul miocardic acut

Mai putem adauga ca mama unui copil AB nu poate fi niciodata de grup O sau invers. radiatia termica poate det ef patologice pl 4 km: –vaporiz instantanee. fistula coronariana arterio-venoasa. barbiturice. aspra. IC globala). eritem. c) obstructia cailor resp. piele uscata. dominant) se întâlneste la 80 % din populatie. b) De cauza neviolenta: cantitative (anemia feripriva. calitative (anemia falciforma. b)De cauza neviolenta: boala membranelor hialine 3. pneumotorax traum.eritem actinic: latenta 2 sapt. drepanocitoza) Anoxii de utilizare/citotoxice/tisulare: a) De cauza violenta: perturbari toxice ale metab celular (intox cu HCN.se descrie si hematomul extradural cronic in care simptomat debuteaza la peste 48 h ( pana la 18 zile) de la traumat ( orig sangelui este venoasa in acest caz) Clasificarea anoxiilor. d) impiedicarea miscarilor resp prin: comprimare toraco-abd. ostiu coronar unic pentru coronara dreapta si stanga. electrocutie. B. b)perturbarea misc resp: poliomielita.1 Anoxii de aport de cauza violenta (asfixii mecanice): a) insuf O2 in aerul respirat: spatii inchise. hipoplazie coronariana. Sistemul ABO a fost descoperit de Landsteiner. fiind bine reprezentate la nou-nãscut (spre deosebire de anticorpi) si ating nivelul adultului dupã 6 luni de la nastere. Dintre acestea.. radiodermita:eritem pruriginos. beta.Sursele de radiatie interna (radioterapie prin aplicare de radionuclizi) nu sunt capabile sa prod efecte ac ci mai degraba fen intarziate care dep de tesutul tinta. Alterari ale membranei alveolo-capilare: a)De cauza violenta: toxice gazoase sau volatile.leziunea intereseaza organe ale trepiedului vietii. . Antigenele se detecteazã la circa 6 sãptãmâni dupã conceptie. paralizia mm resp.).de cauza interna: obstructia cu lichide sau solide. reducerea metab bazal celular pana la oprirea ciclului Krebs (hipotermia). –evaporare viscere.Rezulta fenotipic 4 grupe ABO:grupA(fenotip A:genotip AA-homozigot. 2. e)scaderea perfuziei pulm prin embolii sec traum 1. se manif fenotipic numai dc se afla in doza dubla la amii parintii. grup AB(fenotip AB:genotipABhetero-) O privire de ansamblu asupra posibilitatilor/imposibilitatilorce rezulta arata: Consecinta legii Bernstein. si de comportarea bioch a sursei de radiatie. flash. pigmentare.orbeste pana la cativa km: b. respiratorii (sufocare). b)De cauza neviolenta: ICC severa. numai subgrupele A1 si A2 sunt utilizate în expertiza medico-legalã a paternitãtii. –carbonizare. neutroni – dintre acestea neutronul capac mare penetrare) Toate cele 4tipuri sunt prezente in mom detonarii. Efecte generale 1. distructive si malignizare. A. –indirecte(det de frontal de depresiune care gener deplasari de aer cu viteze de cateva sute de km/h.realitatea traumatismului. nu se identifica factori care sa se influenteze reciproc Criterii lezionale indeplinite de traumatism pt a constitui o leg directa necond: . intre leziune si moarte exista o inlantuire continua.efectele exploziei atomice : a.(2)Anomalii congenitale coronariene: originea anormala a unei/mai multor coronare din trunchiul pulmonar. grup B(fenotip B-BB. dur cateva sec si prod distrugeri semnificative care se transf in proiectile). Dupã prezenta antigenului de grup (Aglutinogen = numit astfel pentru cã în contact cu anticorpul corespunzãtor aglutineazã celulele pe care se gãseste) s-au identificat grupele O. B sau Ocate un cromozom dl fiecare parinte. altitudini mari. leziunile traumatice sunt necesare si suficiente in vederea producerii efectului Hematom extradural -simptomatologia apare doar daca acumulare depaseste 25 ml sange. grup O(fenotipO:genotip OO-homo). morfina).Gena O se considera „tacuta‟ deoarece nu are antigen pe supraf eritrocitului sin u exista antiser care sa o evidentieze. strangulare. in cazul traumatismelor nemortale intre traumatism si prejudiciu exista o evolutie continua nemijlocita de la cauza la efect . 3. edem glotic). efectul este urmarea directa a leziunii si nu este o stare care a existat anterior. c) obstruarea cailor resp intrapulm: astm. precizarea sa in timp se suprapune peste momentul posibil al actiunii leziunii si posibilitatea de a determina efectul( leziunile sau moartea) .efectele undei de soc sunt: –directe(prod de frontal de suprapresiune). de timpul de injumatatire al radionuclidului.O sunt mostenite prin intermediul a 3 gene alelice numite A.hematomul nu se formeaza la baza craniului deoarece dura mater este foarte aderenta la periost sin u permite dezv hematom. deoarece se transmit dupã legile mendeliene. sugrumare). inecare. iar grup tataluinici nu se mai ia in discutie. Fiecare individ are in total 2 cromozomi ce poarta aleleA. criza de miastenia gravis. cauza actionand nemijlocit(direct) si atat de grav incat conditiile si circumstantele nu mai au semnificatie . . traumatismul trebuie sa intereseze direct organismul. Strangularea Anoxii de aport (anoxii anoxice): 1. radionecroza . b) obstructia orif. In 99 % din cazuri hematomul este de cauza traumatica. radiatii ionizante(gamma) pot determina ef patologice pl 5 km dist de epicentru. alfa2 etc. hipoproteinemie Strangularea – Efectele locale si generale ale radiatiilor ionizante (enumerare) Efecte locale: 1.BO-). -de cauza ext. bridging=in loc sa se gaseasca subepicardic. procese care consuma O2.suflu(pres/depres): unda de soc se propagacu 1000km/sec pl 8 km. d)scaderea perfuziei pulm: insuf cardiaca stg.det lez toraco-abd si rupture de timpan pl < 3 km 2. A2. celelalte subgrupe au antigene prea slabe si de aceea se manifestã fenotipic ca grup O. Ea absoarbe complet .An) cu aglutininele corespunzãtoare (alfa1. Consecintele pot include lez degenerative. nitriti).B. hemolitica. ulcer perforat. O. AB. Anoxii de transport: a) De cauza violenta: cantitative (anemii dupa hemorag postraum). copii de grup ABnu pot proveni din doi parintii grup O si reciproc.de regula exista un interv liber de aporx 4-8 h intre mom traumat si aparitia simptomatologiei ( fara trat poate deceda in 36-48 h) .2 anoxii de aport de cauza neviolenta: a)obstructia cailor aeriene (tumori. exulceratie trenanta. epilatie. B. c. pneumonii. Caracterele A.–arsuri pe locuri extinse . . Subgrupa A1 (factor tare. cu exceptia neutronului toate sunt prezente in recaderile radioactive(rad reziduala) Transmiterea genetica in sistemul ABOH.. .efecte det de RI si recaderi radioactive(fct dz) Detonarea unei arme nucleare prod mari cantit de radiatie ionizanta sub 2 forme: –electromagnetica (gamma –calatoresc cu viteza luminii si are o mare capacitate de penetrare) –particule (alfa. un ram coronarian plonjeaza pe o anumita lungime in grosimea miocardului (3)Anevrism coronarian disecant (4)Displazia fibromusculara a coronarelor (5)Boala Kawasaki (6)Arterita coronariana Legatura de cauzalitate directa neconditionata :exemplu distrugerea unui segment sau organ de importanta vitala( ex zdrobirea cutiei craniene) Caracteristicile leziunilor: .In majoritatea cazurilor se produce datorita lezarii unor ramuri ale arterei meningee medii. intox cu subst curarizante. genotip AO-heterozigot). originea anormala din aorta. prin comprimarea reg cervicale (spanzurare. calitative (intox cu CO. pneumonii interstitiale 2. Pe lângã aceste grupe s-au mai identificat 11 subgrupe A (A1.

. autoliza cadaverica. instalarea sa avind loc fara existenta unei perioade de relaxare postmortem.anticorpii anti A din serurile grupelor B si O. inghetarea naturala b.modif cadaverice tardive ●distructive:putrefactia.Genotipul majoritar poate fi realizat prin determinarea grupului in saliva dc este secretor. recesiv) are putere de aglutinare slabã. valoare orientativa asupra conditiilor in care a stat cadavrul si asupra cauzei mortii. Aceasta particularitate corespunde fenotipului Bombay. care sunt mai putin frecvente în populatie. Petele uscate rapid pastreaza activitatea mai mult timp decat cele ce raman mai mult timp umede( bacteriile prolifereaza in mediul umed ceea ce poate induce reactii fals poz sau neg). K.blocarea ireversibilă a căilor de sinteză a ATPului.Haptoglobinele.Himerele secretoare pot secreta doar antigenele de grup care sunt parte ale constitutiilor lor genetice.incepe la 1-2 zile postmortem si este completa (in functie de factori care o influenteaza) in 3-7 zile postmortem.se desfasoara pe parcursul urmatoarelor 24-48 ore postmortem. S.absenta RC la membrele paralizate. RC intereseaza toti muschii si se invinge greu. muschiul uterin (expulzia postmortem a fatului). Coagularea proteinelor musculare consecutiv cu creşterea concentraţiei acidului lactic pre şi postmortem. dupa efort fizic. Determinarea grupelor de sange in petele vechi nu se poate efectua prin teste de aglutinare intrucat eritrocitele sunt lizate. cu cresterea la nivelul lor a tensiunii si scaderea plasticitatii si a elasticitatii.sau de generalizare . muschii vezicii urinare. intilnit in decapitari. prin met inhibitiei rezultatele sunt inconstante.etapa de instalare urmeaza relaxarii imediat postmortem si se iniţiază la 30 min . hematiile primordiale implantându-se la ambele organisme. sperma). Rh.etapa de rezolutie . vernix cazeoza. Aceasta stadializare poate prezinta insa si variatii. Ordinea in care sint cuprinsi muschii este in sens craniocaudal (legea Nysten). gena H lipseste(genotipHh) si desi subs precursor exista nu se formeaza subst antigenice desi genele ABO sunt prezente. Fy. deshidratarea cadaverica. M si N sunt mai labili decat A si B. ofera indicatii pentru stabilirea datei mortii. . oprirea respiraţiilor spontane 5. . Activit antigenica in eritrocitele vechi scade imediat si se prelungeste cativa ani (max 14 ani). adipoceara. .scăderea diferenţei arterio-venoase cerebrale a O2 de la 5. lignifierea. Diagnosticul pozitiv de moarte cerebrală este stabilit pe mai multe criterii (conform OMS): 1.inhibiţie enzimatică . Enzimele eritrocitare se denatureaza mai rapid decat antigenele eritrocitare(cateva luni). de culoare rosie.bosa serosanguina indica o durata de viata de aproximativ 2-3 zile (poate lipsi la imaturi si nasterile precipitate) .5-1%eritrocite( un sg fir de 2-5mm lungime). . In cursul ei. In cazuri rare. racirea cadavrului. imbalsamarea.patrunderea aerului in stomac si jejun la 15-20 de minute dupa expulsie. rigiditatea cadaverica (RC) trece prin urmatoarele etape: . dartrosul (retractia scrotului). Urmărirea acestor parametri se face pe durate de timp diferite. b) la cadavrele al căror sânge are pH alcalin muşchii rămân flexibili. areflexie şi atonie musculară totală 3. Argument: RC se instalează rapid dacă intravitam ATP-ul şi glicogenul muscular sunt scăzute (efort fizic). Deshidratarea musculaturii. 2.pastreaza pozitia corpului dupa moarte. Anoxia puternică .imediat dupa nastere tegumentele sint minjite cu singe. Argument: a) RC apare mai rapid şi e mai puternică la muşcii supuşi antemortem efoertului fizic. prăbuşirea TA când se întrerupe susţinerea iatrogenă 4. 2.4 ore şi este totală până la 24 de ore. intrucat met elutiei ramane cea mai buna. In schimb aglutininele A. miocardul.etapa de stare . Dupa absorbtia Ac pe materialul de testat se prod elutia permitandu-se ca sa se obt reactii poz la o cantitate de doar 0. .meconiului (continut intestinal al nou-nascutului) se elimina in 2-3 zile Diagnosticul de moarte Diagnosticul de moarte se pune se semnele mortii reale : 1. exist asi o reactivit incrucisata intre anti-N si anti-M. Pruncuciderea. cum ar fi: . . Acest lucru este posibil si hemoliza in vivo nu apare datorita tolerantei imunitare pe care o manifesta organismul fata de antigenele dobandite iainte de nastere.semn al mortii reale. Astfel ei pot primi un implant de maduva osoasa unul de la celalalt si astf sa prezinte un grup sangv majoritar si un alt grup sangv minoritar. fulgeratii.8 vol% < 2 vol%. In aceasta etapa rigiditatea dispare in ordinea in care a aparut. Ea poate fi invinsa cu usurinta. linişte electrică persistentă pe EEG (se specifică şi condiţiile de înregistrare EEG) 6. daca aceasta nu a fost modificata inainte de istalarae rigiditatii. distructia cadavrului(de catre insecte necrofage si necrofile si de anim omnivore) ● Conservatoare: a.naturale:mumifierea. H sunt prezente. Valoarea medico-legala a RC: . rectului si veziculelor seminale (cu eliminare de urina. dupa care in scurt timp (chiar pe parcursul efectuarii autopsiei) se reinstaleaza. durata vietii extrauterine Pruncuciderea este definita in legislatie (art. intoxicatii supraacute cu substante convulsivante. Subgrupa A2 (factor slab. Cadavrele care prezinta spasm cadaveric sint gasite in pozitia in care le-a surprins. raminind cicatricea ombilicala.transformarea rapidă a ATP în ADP supercontracţia miozinei (creşterea vâscozităţii ei şi a consistenţei muşchiului. Selectia speciala a antiseruluifolos este insa esentiala. Mecanisme implicate în producerea rigidităţii cadaverice: 1.scăderea diferenţei arterio-venoase cerebrale a glucozei. antigenele Gm si Km isi pastreaza activitatea cateva luni. Cele douã antigene sunt antitetice S-au mai evidentiat si subgrupe B. la nivelul circulaţiei cerebrale: . Himerismul este o stare geneticã rar întâlnitã în care gemenii pot avea douã tipuri de celule. RC intereseaza si muschii viscerali: muschiul sfincter al pupilei (producind mioza). Ea coincide cu debutul putrefactiei.artificiale:inghetarea artificiala.corelata cu celelalte semne de moarte reala. . Argument: a) RC nu apare la membrele edemaţiate b) secţionarea membrelor edemaţiate pentru scurgerea apei este urmată de apariţia RC. muschii erectori ai firelor de par (piele de gaina). B. aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere" Durata vietii extrauterine este un element important in incadrarea juridica a faptei (pruncuciderea sau omuciderea). In mod obisnuit. savirsita imediat dupa nastere de catre mama. dupa care nu se mai reinstaleaza. apare inelul de demarcatie (de culoare rosie) la locul de implantare mumifierea (deshidratare se observa bine la 3 zile dupa nastere*** detasarea cordonului (bontului) la 5-7 zile. zdrobiri ale capului. rigiditatea cadaverica.semne precoce:lividitatea cadaverica. Spasmul cadaveric este o stare de hipercontractilitate musculara care incepe din timpul vietii. .cordonul ombilical trece prin diferite etape: * imediat dupa nastere este gelatinos si turgescent** dupa 24 h. care derivã din douã sau mai multe linii zigotice. s sunt detectabili cateva luni. 3. după legislaţie (4 72h) Rigiditatea Este modificarea cadaverica care consta din intarirea muschilor.scăderea diferenţei arterio-venoase cerebrale a acidului lactic. 177 CP) ca fiind: "Uciderea copilului nou-nascut. fecale.spasmul cadaveric. pierderea completă a vieţii de relaţie 2.

virsta medie 46 ani) . Din analiza genetica reiese cã din pãrinti Se se pot naste copii se.localizare: 84% pe partea anterioara a poligonului Willis (27% cerebrala medie.clasificare 1. Starea de Se se este controlatã de douã gene alele notate Se (secretor) si se (nesecretor) care se transmit dupã legile mendeliene. lichid amniotic.4% hemoragie subdurala sau intracerebrala Datarea hemo -16 ore se accentueaza reactia PMN si -32 ore apare reactia cel. 2. În practicã s-a constatat cã existã posibilitatea ca saliva sã fie contaminatã cu substante de origine bacterianã. hemocromatoza. constituie cea mai frecventa cauza de moarte subita la adolescenti si tineri Hematomul extradural Simptomatologia apare dc acumularea de sange depaseste 25 ml.ruptura anevrismului determina inconstienta aproape instantanee: 60% mor imediat.antigene glicoproteice hidrosolubile care sunt prezente în secretii si excretii (salivã.intre traumatism si efectele acestuia.In 99% cazuri are cauza traumatica. 2. infiltrat masiv cu limfocite si macrofage. urinã. celulelor epiteliale si endoteliale.moartea subita funcţionala: leziuni organice de fond + factor favorizant C. supradozare de anticoagulante. Berry aneurysms. B.alte cauze rare: discrazii sanguine. .violul defineste „actul sexual de orice natura cu o alta persoana.ruptura de anevrisme B. persoanele care posedã astfel de antigen ABH se definesc ca nesecretoare (se). sunt cauzate de boli cronice (amiloidoza. Hemoragia subarahnoidiana netraumatica sau dupa traumatisme minore Cauze: . eventual cu trombi intracavitari. neaşteptat. Transmiterea in sistemul secretor.4. 3. sindromul septico-toxic posttraumatic etc. .meningee medii. se observa mici echimoze si escoriatii perioronazale (daca sufocarea a lost produsa cu mîinile) Clasificarea agentilor tarumatici. 24% comunicanta anterioara) si 16% in partea posterioara (10% a. -a dispar PMN. sindromul embolic. antigenele A. . dar si cu alte zone de ingrosari parcelare. 25% carotida interna.omucidere (la copii mici sau la batrini.ruptura cardiacă. aspect anat-pat: inima intens dilatata. ceea ce duce la reactii fals pozitive pentru evidentierea antigenelor A si B Definitia violului Conform articolului 197 C. Nu se formeaza la baza craniului (dura mater este f aderenta la periost si nu permite dezv hematomului). persoanele care posedã astfel de antigene ABH se definesc ca secretoare (Se). Cardiomiopatii: -obliterative: nu se asociaza cu moarte subita. Moartea subita: cardiomiopatii Moartea subita este decesul care survine brusc. Consecintele rupturii: . suc gastric.a Legatura de cauzalitate indirecta legaturii indirecte (sau secundare) .Moartea subita:definitie. care poate fi ilustrata cu marile sindroame tanatogeneratoare din mortile violente si din mortile neviolente. ele sunt prezente în organele hematopoetice si în ser. lacrimi. sau la o persoană cu o anumită suferinţă în a cărei evoluţie nu era prevăzut sfârşitul letal. epilepsie. etc Malformatii arterio-venoase. fie prin izbirea corpului in miscare de un obiect dur (lovirea pasiva). perna. 4.96% hemoragie subarahnoidiana (in 46% din cazuri era singura leziune) . foarte rare hematii -a fibroza piei mater. mezoteliale care tapeteaza spatiul subarahnoidian+ hemoliza eritrocitelor. dar nu si în lichidul cefalorahidian). dar nu si în or-ganele excretorii si nici în secretii sau excretii. 20% mor in mai putin de 24 ore. Agentii traumatici mecanici produc leziuni prin energia lor cinetica.anevrisme de tip "berry". fibroza interstitiala difuza -hipertrofice: autozomal-dominanta (0. mai poate fi considerata ca trauma biologica moartea prin transfuzie cu sange heterolog. secretie vaginalã. energie radianta. -a apar macrofage cu hemosiderina (granule) inglobate. calus + nas infundat) Autopsie: . alela Se fiind dominantã. ele nu se gãsesc în organele hematopoetice.accidentala. Dupã localizarea si proprietãtile lor. MS cu leziuni organice cronice. bazilara). Definiţie: este moartea survenită brusc. colostru. cum se intimpla in cazul infectiilor in laboratoare cu germeni in culturi. la o persoană în plină stare de sănătate aparentă.ateromatoza generalizata sau localizata. MS cu leziuni organice incompatibile cu viata. fiind legate de membranele hematiilor.2% din populatie). In cauzalitatea indirecta se pot aminti: insuficienta renala acuta posttraumatica.tabloul este sarac (tablou asfixic) . endocardita cu fen embolice. pentru a actiona ca agenti traumatici. cardiomiopatia peripartum. Aceastã alelã regleazã sinteza substantelor hidrosolubile ABH si deci prezenta lor în umori la genotipurile SeSe si Sese.. H se clasificã în : . sarcoidoza) -congestive: pot aparea in alcoolism cronic. miocardita cronica idiopatica. Agentii biologici. se interpun toate complicatiile aparute in evolutia traumatismului suferit. mina.9% din indivizi au asa ceva (12-31 % au anevrisme multiple) dar evident nu la toti se rupe. sputã. frecventa lor creste cu virsta fiind frecvent asociata cu HTA (age range 1477 ani. spermã. trombocitelor. trebuie sa intervina in mod brutal si in doze maxime. Vom retine insa termenul de cauzalitate directa. fie leziuni produse prin ambele mecanisme.uneori. Aceste complicatii trebuie sa fie legate de traumatism si sa nu reprezinte afectiuni care puteau apare independent sau fara legatura cu afectiunea traumatica.ruptura a unei malformatii arterio-venoase. microscopic se obs.rare la copii.majoritatea se gasesc in cortexul parietal.P. sufuziuni sanghine subseroase ş. Agentii traumatici fizici produc leziuni prin actiunea diverselor forme de energie fizica: variatiile de temperatura. fie prin lovirea corpului nemiscat (leziuni active sau de lovire cu un corp dur). transpiratii. In majoritatea cazurilor se produce fractura craniana cu lezarea unor ramuri ale a. capitolul toxicologiei medicolegale fiind o parte importanta a traumatologiei medico-legale.antigene glicosfingolipidice care sunt alcoolsolubile. Sufocarea. . Obstruarea orificiilor respiratorii (sufocarea) Clasificare juridica: . in situatiile unor intoxicatii cu ciuperci. variatiile de presiune atmosferica (scazuta sau crescuta). continutul chistelor ovariene.exemple 1. nevi vasculari pe fata si git.ciroza hepatica.Sd Sturge-Weber: multiple malformatii av cerebrale. neasteptat la o persoana aflata in plina sanatate aparenta sau la care patologia cunoscuta nu lasa sa se intrevada un deces apropiat. VS hipertrofiat maxim la niv septului. sau in cazul tulburarilor generate de diverse veninuri. electricitatea (industriala sau atmosferica). miocardita toxica(cobalt si adriamicina). MS cu leziuni nespecifice pentru o anumita boală: staza sanghina. dar din pãrinti se nu pot apare copii Se. Clasificare (după Simonen): A.provocat prin constrangere sau profitand de imposibilitatea victimei de a se apara sau de a-si exprima liber vointa si se pedepseste cu inchisoare 3-10 ani”. Agentii traumatici chimici sint reprezentati de diferite substante care produc leziuni sau moartea in cadrul intoxicatiilor acute sau cronice. punga plastic.

Formarea unei banci de amprente genetice a delicventilor Deflorarea veche.prin electroforeza. semnele morţii reale devin manifeste în 3-6 h-> dezv. dar mai ales in ficat. bulb pilos. de glomerulonefrita toxica.probarea medico-legala a violului Femeile cu activitate sexuala prezinta deflorare veche la care himenul are zone de lipsa de substanta de forma triunghiulara cu varful ce atinge baza sa de insertie pe vagin. MetHb. gradul de plenitudine al vezicii urinare-> în condiţii obişnuite vezica urinară se umple pe parcursul nopţii->până spre dimineaţă 4. Ficatul este sediul celor mai grave leziuni. soc anafilactic -neviolente: anemie (anemii cronice ex. sperma.Semne precoce: a)racirea corpului b)deshidratare c)autoliza d)lividitati e)rigiditate 2. diferite categorii de criterii pt. 8h la pilocarpină 3. în ce a constat). din momentul consumului ultimului prânz (ancheta reconstituirii datelor referitoare la ultimul prânz-> data. timpul de staţionare digestia diferitelor alimente în stomac se pot obţine date extrem de precise->ex. a putut fi identif si din pete vechi de 4 saptamani Datarea raportului sexual: -<24 ore de la actul sexual spermatozoizii sunt mobili-capete de spermatozoizi pot fi observate pana la 120 ore dupa actul sexual Diagnosticul de moarte Se pune numai pe semnele mortii reale: 1. Leziunile sunt predominant tubulare dar si glomerulare. >30h nu pot fi luate în considerare 5. Se mai pot intalni lez degenerative ale cel ganglionare si ale peretilor vasculari. modificarile se caracterizeaza prin leziuni necrotice si incarcare lipidica la niv majoritatii organelor. alte umori. stabilire: 1. Miocardul prez distrofie grasa si infarctizari. cu margini cicatrizate roz-albicioase. CNHb -neviolente: Hb patologice: anemii cronice (ex. Se remarca rigiditate cadaverica tardiva si de slaba intensitate. apariţia petei Liarché>6-8 h. La niv SNC se pot remarca microhemoragii in punte si subst alba centrala. a carui simptomatologie debuteaza la peste 48 ore (pana la 18 zile) de la trauma. extravazari sang interstitiale si infiltrat leucocitar perivascular. in acest caz. Data raportului sexual deflorant nu se poate preciza. Suprarenalele prez incarcare grasa a sistemului cromafin. dar este de minim 14 zile. Proba medico-legala a violului la o femeie cu deflorare veche este numai prezenta spermei in vagin . secretie vaginala. masiva sau zonala. după moarte. Metode moderne de tanatoenzimologie .Semne tardive Distructive: a)putrefactia b)necrofagie de catre animale.Stabilirea identitatii urmelor biologice (pete de sange.feriprive) Calitative -violente: hemoglobine toxice(toxice hematice):COHb. LCR. valoare relativă 15-30h. carne 5-6 ore(tabele). unele org. Foliculii limfatici splenici sufera incarcare grasa ca si endoteliul sinusoidelor. La niv mucoasei intestinale se pot obs leziuni de degenerare si infiltrare grasa. cele mai importante sunt lividitatea şi rigiditatea 2. completă în 12-24h. Procesul de citoliza incepe cu intumescenta clara si degenerescenta balonizanta si se poate termina cu dezagregarea tuturor structurilor celulare. deosebit de importantă în omucidere. Aplicatii ale amprentei genetice in medicina si in medicina legala 1. rinichi si SNC. originea sangelui este venoasa (acumularea sa este mai lenta). Studierea unor procese fiziologice: aspirarea conţinutului gastric: date orientative-> stomac gol deces >6-8h. Necroza hepatocelulara poate fi totala.falciforma)rare Intoxicatia cu ciuperci:aspecte necroptice In intoxicatia cu Amanita phalloides (raspunzatoare de 80% din totalul intoxicatiilor cu ciuperci). glicoproteina P30 (prin reactie imunologica)-persista in vagin 13-47 de ore.Expertiza filiatiei 2. supusă erorii-> valoroasă în primele 15h. det sdr biologic major al citolizei hepatice. persistenţa reflexului pupilar: 4h la atropină. cu disparitia corpusculilor Nissl si coloratia palida a nucleilor. Metode de tanatochimie: modificări pe care le suferă diferite substanţe în sânge.Anoxii de transport violente si neviolente:exemple Anoxii de aport/anoxii anoxice Anoxii de transport Anoxii de utilizare/citotoxice/histotoxice/tisulare Fiecare din acestea pot fi de cauza violenta sau neviolenta Anoxii de transport: Cantitative(anemice) -violente: hemoragie pposttraumatica. fragmente de tesut) -identif speciei pt diferentierea originii animale/umane -identif esantionelor de sange prelevate pt alcoolemie -identif resturilor cadaverice -identif victimelor -confirmarea/infirmarea vinovatiei in delicte sexuale -confirmarea/infirmarea vinovatiei in omucideri -redeschiderea unor cazuri nesolutionate sau verificarea unor condamnari eronate 3. Pentru evidentierea spermei se pot determina: fosfatza acida de origine prostatica. Rinichiul este afectat al doilea ca frecventa.De regula exista un interval liber (medie 4-8 ore) intre momentul trauma si aparitia simptomatologiei (fara trat poate deceda in 36-48 ore)dar exista si cazuri de deces la 30 minute dupa trauma Se descrie si hematomul extradural cronic. Studiul morfologiei cadaverice: criteriul cel mai vechi şi cel mai valoros. insecte Conservatoare: a)mumificare b)adipoceara c)lignificare d)inghetare e)mineralizare  Stabilirea momentului morţii:-încadrarea într-un anumit interval cu atât mai restrâns cu cât se face mai rapid examinarea cadavrului. spermatozoizi si lichid seminal). LDH-C4 este strict specifica pt sperma (se gaseste in testicule. Clasificarea anoxiilor.Neuronii prezinta vacuolizari ale citoplasmei. Studiul modificărilor oculare: foarte utilizate-> indicii destul de importante.

Spinzurarea Fct. Colonul este organul cel mai frecvent afectat. cadavru cu plăgi->aspectul microscopic al plăgilor (al fragmentelor recoltate din buzele plăgilor).v. a. la peste 100 kPa se rupe intotdeauna. lovire cu genunchiul. etc.La nivel pulmonary macroscopic de pot constata contuzii subpleurale. puk de hokey. amprente costale sub forma unor benzi hemoragice subpleurale. inghinale. El se elibereaza numai dupa un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cauzelor mortii.-abdomenul are perimetrul de de 32-34 cm. -spanzurare tipica (nod la ceafa) / atipica (nod nu la ceafa) -spanzurare completa ( nu atinge planul de sustinere )/incompleta (atinge planul de sustinere) MECANISME : 1. Hemoragii petesiale in hipofaringe si laringe apar la nivele relative mici ale undei de soc.Cele mai expuse – timpanul. asfixic pur – traheea e colabata de lat  nu exista O2  asfixie acuta 2. globi oculari..-urme de sange si venix caseosa (in plicile axilare. arterele retiniene si viscerele cavitare toracice si abdominale .CRS neafectate . se colabeaza la 12-14 kg. a.Anox. hemodinamic pur – circulatie spre creier e completa / incompleta intrerupta. edem pulmonary. Anox. La presiuni si mai mari timpanul poate fi spulberat si oscioarele dislocate sau fracturate.+Hb. pensarea colului uterin. organe genitale externe feminine (vulva).-labiile mari le acopera pe cele mici. La nivelul urechii se produc rupture de timpan si leziuni ale cohleei. Mec. 3. vorbeste.d.-toracele are forma de trunchi de con cu baza mare in jos. In 12 cazuri in SUA s-au putut inregistra trasee EKG. rapid instalata. rupture ale peretilor alveolari. la et. infiltrat hemoragic sub santul de spanzurare prin elongatie gat =marturia reactiei vitale. 177 CP) ca fiind: "Uciderea copilului nou-nascut. loviti in precordiala de mingie de baseball. Spectrul leziunilor intestinale se intinde de la hemoragii subperitoneale. de transport-implicat sg. de la niv. In cazurile in care nu sunt declarate medico-legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a ingrijit sau care a vazut bolnavul dupa cum urmeaza: . se scoala in sezut sau in picioare. Adesea timpuanul nu este afectat in cazul exploziilor subacvatice.-placenta: 500-600g. comunicari alveolo-pulmonare..mec. In cele 40% din cazuri probabil se produce o aritmie de gen tahicardie ventriculara urmata rapid de instalarea fibrilatiei ventriculare. perimetrul de 31 cm. in 40% din cazuri victima cade imediat dupa impact dar apoi cateva momente mai pot exista miscari constiente/inconstiente (deschide ochii.In functie de importanta actiunilor in producerea efectului: cauze esentiale – determinante / cauze asociate (de egala valoare) / cauze neesentiale (adjuvante) .-corpul este acoperit de lamega. Plamanii sunt densi. . .-bosa serosanguina este localizata in functie de prezentatie.cordon ombilical: 50-60cm.In functie de timpul scurs intre actiunea cauzei si momentul aparitiei efectului: cauza primara in cauzalitatea directa / cauza secundara in cauzalitatea indirecta .sch. sup.: .-greutate: 3000-3500gr. 3. Clasificarea lanturilor cauzale . In 10 din cazuri era vorba de tahicardie ventriculara sau fibrilatie ventriculara. Anox. Contuziile intestinale se pot necroza si perfora la cateva zile dupa trauma initiala.-testiculele sunt coborate in scrot. craniul cu perimetrul de 35 cm. cand capul victimei este situate deasupra apei. aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere" Starea de nou nascut:-lungime: aprox 50 cm.In functie de numarul cauzelor: cauze unice (lant monocauzal) / cauze multiple (lant policauzal) . vert. punctie toracica. edemul este epicranian. histetoxice(de utilizare).In functie de natura cauzelor: exogene – externe (de nat traumatica) / endogene – interne (netraumatice) . cel mai probabil este inducerea unor tulburari de ritm cardiac.In functie de tipul de actiune pe care il exercita in momentul participarii.Viscerele abdominale cavitare sunt expuse mai ales acolo unde exista acumulari de gaze. 2. juridic/ML=> violente/neviolente Spanzurarea= comprimarea reg. testicole. ruptura transversala a carotidelor Decesul prin cresterea presiunii atmosferice Cresterea lenta – la personae care coboare la inaltimi mai mici dup ace au trait mult timp la inaltimi mai mari Cresterea exploziva: . vomita) apoi urmeaza stopul cardiac. neuro-reflex –direct de catre lat ( asfixii int si ext e absent ) CLINIC:spanzuratii albi ( prin mechanism neurorflex) / albastri( cianotici) ASPECTE ML.Prin efectul undei de soc care se propaga prin tesuturi producand leziuni care variaza in functie de consistenta tesutului: -Muschi. este turgescent si lucios. lovitura de karate. La pres de 35 kPa timpanul se poane rupe. cervivale cu un lat actionat de greutatea propriului corp -juridic=>accident / sinucidere / omucidere CLASIFICARE: -Functie de aportul latului cu cartilajul tiroidian => spanzurare inalta/medie/joasa. cel. alv-capilare. plange. hemotorax sau extravazat mediastinal de aer. in 2 era vorba de bloc atrioventricular total si respectiv de asistolie. de aport-tulb resp. Alte criterii: modificări de pH-> pH-ul scade brusc după deces (24h)->alcalin(amine de putrefacţie.6. Aplicatii ale testarii markerilor cromozomici Y=cromozomul Y uman serveste in med legala la: a) identificarea agresorilor sexuali barbati serveste in special ca test screening al suspectilor b) identificarea cel epitaliele masculine in ejaculatele indivizilor vasectomizati c) investigarea agresiunilor homosexuale d)cercetare paternitatii pt cazurile cu descendenti de sex masculin e) studii de genealogie si antropologie Pruncuciderea: starea de nou-nascut Pruncuciderea este definita in legislatie (art.(greutatea extremitatii cefalice ~ 8 kg) 3. Moartea subita prin lovire in zona precordiala: apare de obicei la copii sau tineri (<16 ani). ficat – relative neafectate . bule de emfizem posttraumatic care se pot rupe determinand pneumotorax. hemoragii subserioase sau intramurale pana la dilacerare.p. imersie in apa foarte rece. ale gatului). de niv. unele dintre cauzele multiple pot fi: predispozante (se pot confunda cu factorii de risc) / favorizante (grabesc actiunea sau amplifica efectele cauzelor primare esentiale/determinante) Clasificarea anoxiilor. In 60% din cazuri victima cade si moare imediat dupa lovitura. resp. dar nu mai devreme de 24 de ore de la deces.In fuctie de modul de actiune: cauze directe neconditionate (nemediate sau mediate) / cauze directe conditionate (mediate) / cauze indirecte . glicogen hepatic (coloraţie Carmin best)-> în mod normal dispare la 10h de la instalarea morţii.sanse de spanzurare cervical – sant pergamentat. oblic spre nod ( aici e interrupt circulara incompleta cu adancimea mai mare in partea opusa nodului). la care are loc: 1. Victimele nu prezinta semne de insuficienta respiratorie dupa impactul toracic. tablou asfixic intern. savirsita imediat dupa nastere de catre mama.-in intestinul terminal se gaseste meconiu.-unghiile de la maini depasesc pulpa degetului. amoniac). latime sant corespunzatoare lat SEMNELE MORTII REALE : lividitati. carot. face cativa pasi. rigiditate foarte intensa. intracelular D. ventricolul stâng îşi goleşte conţinutul în 18-24 h de la deces Moartea reflexa cauzata de traumatisme minore in zonele reflexogene: sinusul carotidian. nu respecta suturile si dispare la 2-3 zile dupa nastere Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. comuna se colabeaza la 4-5 kg.Ureche si tractul respirator superior sunt cele mai sensibile structuri la efectele exploziei.

se amplifica sau se declanseaza complicatii acute severe de natura a declansa in mod deteminat decesul.pneumotorax spmntan al nou nascutului f. frecv prin acceleratie sau deceleratie( ce determ o acceleratie brusca. Legatura de cauzalitate directa conditionata Caracteristicile lez.i. c. -embolia amniotica -embolie gazoasa -embolia grasa.Cauze coronariene: a-ateroscleroza coronariana-tromboza acuta de coronare-infarctul miocardic acut b. (investigatii. hidrocefalia.criza de astm d. cauza actionand direct dar pe fondul unor factori conditionali interni(morbiditate preexistanta) sau externi(tratament inadecvat si prin asocierea unor circumstante cu care realizeaza o concomitenta la momentul traumatic -traumatismul nu este atat de grav incat conditiile si circumstantele san u aiba semnificatie-se identifica factori care se influenteaza reciproc: leziunea de baza si factorul extern/intern: nici una nu pot determina decesul luate separate.-anomalii congenitale coronariene c.Cauze digestive: rupture de varice esfofagiene.I.fanere. G.(cauza)si moarte(effect) exista o inlantuire continua.-anevrism coronarian disecant d-displazie fibromusculara a coronarelor e..Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. de scurta durata si intense a vv. tromboza sinusului sagital superior.Grasimile neutre se scindeaza in acizi grasi (oleic.se acorda independent de: zilele de spitalizare.viteza de acumulare a sangelui. hemoragii subarahnoidiene.Cauze respiratorii: a. Sarcoidoza.intereseaza organe vitale-intre lez. hemoragii intraabdominale netraumatice.Boli valvulare V.lez principala.Adipoceara (contact prelungit cu apa sau medii umede. meningite.fractura costala unica. De etiologie necunoscuta: sindrom Reyes. neasteptat.excitoconductor VII. fie acesta din urma agrav.Miocardite VI. simpla:1-2z. .Malformatii congenitale ale sist. preferabil calda.i.Cauze endocrine: diabet zaharat(coma cetoacidotica. exemple Reprezinta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism (prezinta leziuni traumatice) necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor suferite sau complicatiilor lor.m. dar impreuna prin interconditionare result. Moartea subita: definitie.Este completa in 6 luni-1 an. antecedente personale patologice Ce este notiunea de zile de ingrijire medicala. cauza initiala b. CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea AML. cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta (sudden unexpected unexplained death) reprezina 40-50% din mortile autopsiate. b.epiglotita b. soc septic stafilococic fulminant.pneumopatii interstitiale g. sindromul mortii subite a sugarului. ulcer duodenal perforat intr-un vas mare. prenume. Cauze favorizante.medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este indisponibil pentru constatare medicul specialist/primar pentru decesele din spital In cazurile medico-legale.fie ambele. hepatita fulminanta. se incheie cu scoaterea firelor de sutura) Metode conservatoare naturale ale cadavrului a. a constitui o legat.Mumificarea(curenti de aer.traumatice sunt necesare darn u si suficiente in vederea producerii prejudiciului.Boala hipertensiva III.este completa in ani de zile si se adreseaza in special structurilor tisulare bogate in colagen-piele..m. adimnistrare medic antialgica) -apendicectomie(necomplicata): 6-7 z.perioada de incapacitate temporara de munca. Se completeaza pe baza B. C. survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta. consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. rupture spontana de splina. firele de sutura. -lez. cu continut scazut in O2). controlul plagii.-boala Kavasaki f. tiroidita cronica. Subdural Simptomatologia apare in cazul unei cantit mai mari de sange decat in hemoragia extradurala si depinde de: .netraumatic: prin ruperea unui anevrism sau efractia unei hemoragii intracerebrale in sp. F. tumori cerebrale primitive. operatie. se hidroxileaza sub actiunea hidrlazelor bacteriene dar si a propriilor hidrolaze. Cauze infectioase: soc septic streptococci. pancreatita acuta fulminanta. uscaciune. Gravitatea leziunilor traumatice se exprima cuantifcat sub forma unei conventii medicale si juridice = zile de ingrijire medicala (se refera numai la leziunile traumatice) . Dezechilibre hidroelectrolitice: hiperK. insuficienta corticosuprarenala(boala Addison. neexplicat. sex. Emisare) . palmitic. Completarea CMCD dupa examenul medico-legal al cadavrului impune prezenta actului de identitate/pasaportul decedatului. Decese subite la sportive.Cauze meningoencefalice: epilepsia.principala survine pe un teren patologic: fie lez. moment din care putrefactia evolueaza accelerat. . hipoglicemia).directa conditionata: -lez. E.traumatice: -lez.Morti reflexe. malaria cerebrala. B. c.principala agraveaza starea morbida. Inghetarea naturala: conservarea indefinita pana la congelare. Cauzele mortii in CMCD se completeaza de sus in jos si se verifica prin citirea de jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta in cadrul unui lant cauzal tanatogenerator fiziopatologic. Este completa in 1-2 ani.persista in mediul uscat). moartea subita a carausilor. Hematomul subdural-produs prin ruperea unei vene emisare ( dreneaza emisferele in sinusurile venoase ale durei mater) .hipertensiune pulmonara esentiala D. Clasificare: A.hemoptizii e. afectiuni psihiatrice. vindecarea anatomica Ex: .embolii pulmonare:-trombembolii pulm. Lignifierea: acidul tanic si humic (frecvent in turbarii din tari nordice).Rezulta un aspect care permite identificarea cu aspect grialbicios-maroniu ceros cu miros ranced (3-4 sapt – 3-4 luni). J. in lipsa O2.cauze intermediare c.Cauze imunoalergice: reactii anafilactice H. (investigatii. fasciita necrozanta. coma hiperglicemica. necroza hemoragica a suprarenalelor).intestin. Patrund intre celulele epidermului facand imposibila actiunea hidrolazelor. comotie cerebrala minora asociata cu intoxicatie etilica. Criterii lezionale indeplinite de traumatism pt. cauze initiale II. d.-arterita coronariana II. stearic) care mai departe.Cardiomiopatii IV. Daca acizii se oxodeaza se produc aldehide si cetone care conduc la distrugerea adipocerei. feocromocitom. cantit hemoragiei. de asemenea aceste medii au continut scazut in O2 si beneficiind chiar de prezenta unor substante antibacteriene au un continut scazut in bacterii. hemoragii intracerebrale. caldura sau aer rece => deshidratare rapida. Clasificare Definitie: reprezina un deces brusc.are mai multe parti:  Datele de identificare ale decedatului: nume. varsta. intoxicatia cu NaCl I.Saponificarea acestor acizi impreuna cu calciul formeaza adipoceara. In lipsa apei viata se suspenda sau inceteaza.I sau a pasaportului  Data si ora mortii  Cauzele mortii I. medic antialgica.

prabusirea TA cand se intrerupe sustinerea iatrogena 4. vernix cazeoza.patrunderea aerului in stomac si jejun la 15-20 de minute dupa expulsie . musculatura se relaxeaza iar comprmarea gatului inceteaza). cronica: manif ce apar dupa 21 zile dupa traumat.psihice de exercitiu.insecte Conservatoare-naturale:-mumificarea. savirsita imediat dupa nastere de catre mama.inghetarea -artificiale:-inghetarea. epilepsia – det 1-2 % din cauzele de moarte subita .malf arterio-ven frecv in cortexul parietal: sdr Sturge-Webber . rele tratamente in medii concentrationare. culoarea rosie este cauzata de: _ scaderea consumului de O2 la nivel tisular in refrigeratie _ modificarea curbei de disociere a oxihemoglobinei – HbO2 Conditii de solicitare a expertizei medico-legale psihiatice -pentru stabilirea capacitatii psihice si periculozotatii sociale a pers. -autopsie: -la nivelul gatului victimei.areflexie si atonie musc totala 3. Evol histol a unui hematom subdural cr: dupa 24 h: pare un strat de fibrina intre dura mater si hematom dupa 36 h apar fibroblaste dupa 4-5 zile: exista un strat de 4-5 cel fibroblastice intre dura mater si hematom dupa 5-10 zile: se prod o invadare a hematom de catre capilare.infractoare.Simptomatologia grava poate fi determ de 50 ml sange acumulati rapid sau 150 ml acumulati lent. in cazul in care justitia cere precizari privind cauzalitatea medico-legala psihiatrica sau respons. . Mecanism tanatogenerator predominant reflex. boli. Se poate produce autostrangularea la psihopati dar nu se produce decesul(dupa pierderea constientei. Sugrumarea:= comprimarea gatului cu mana si degetele.Culoare alba a extremitatii cefalice(frecvent). Explicati de ce lividitatile cadaverice in hipotermie sunt rosii . autoliza -modificari cadaverice tardive:-distructive-putrefactia.medicala Pruncuciderea: durata vietii extrauterine Pruncuciderea este definita in legislatie (art.imediat dupa nastere tegumentele sint minjite cu singe. -frecvent. anulare casatorie.lignifierea.stabilirea starii de sanatate in vederea intocmirii unor acte civile.Clasificare juridica:exclusiv omucidere. Este posibila prin priza de lupte de tip Nelson: hipoxie+compresie sinus carotic+ eliberari catecolamine =>aritmie.liniste electrica persistenta pe EEG 6. distrugerea cadavrului de animale. . frecv moartea apare la un tanar cu ter anticonv insufic. hemoragii subarahnoidiene netraumatice sau dupa traumat minore cauze – rupture unei malf arterio-ven. deshidratarea.civila in general sau la un moment dat(interdictie.apar fracturi ale hioidului si ale scheletului cartilaginos al faringelui. hemoragia subdurala se clasif in: acuta: manifesta in 72 ore. incredintare minori. de culoare rosie.stabilirea capac. .la niv circ cerebrale: scaderea diferentei arterio-venoase cerebrale a O2. in cazurile de revendicare a unor despagubiri civile motivate prin accidente.moartea subita se prod f rar in criza de grand mal. discrazii sangvine. ** dupa 24 h. anevrisme de tip “berry”. curatela. In fctie de evol clinica. fibroblaste si macrophage dupa 3-4 sapt: hematomul este complet inchis intr-o membr fibroasa dupa 4-5 sapt: grosimea membr fibroase este egala cu cea a durei materiar continutul hematom este lichefiat. se observa urme de deget si de unghii.bosa serosanguina indica o durata de viata de aproximativ 2-3 zile (poate lipsi la imaturi si nasterile precipitate) . raminind cicatricea ombilicala.imbalsamarea. malpractica medicala. de culoare galbenrosietica. 177 CP) ca fiind: "Uciderea copilului nou-nascut. fara semen de convulsii . Moarte cerebrala 1. subacuta: manif clinice apar la 3-21 zile de la traumat. aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere" Durata vietii extrauterine este un element important in incadrarea juridica a faptei (pruncuciderea sau omuciderea). -pentru intreruperea sau amanarea pedepsei -pt.la autopsie se obs infiltrate hemoragice linguale iar la niv cerebral foarte rar este depistata cauza crizelor de epilepsie b. supradozare de anticoagulante . divort remediu) -pt. vizand capacit. endocardita cu fen embolice.meconiului (continut intestinal al nou-nascutului) se elimina in 2-3 zile Diagnosticul de moarte Semne negative de viata(moartea clinica/moarte aparenta) -pozitia si aspectul cadavrului/tonus abolit -oprirea respiratiei -oprirea circulatiei -abolirea reflexelor -modificari oculare -suspendarea activitatii cerebrale Semnele mortii reale:modificari cadaverice precoce: -lividitatile si hipostaza viscerala. glucozei si cresterea acesteia pt acidul lactic Moartea subita – cauze meningoencefalice a. cianotica(rar). racirea.adipoceara.lividitati rosii ( se mentin astfel cat timp cadavrul nu este decongelat ). decese intraspitalicesti. in timpul noptii sau in cada. tratamente medicale neadecvate.pierderea completa a vietii de relatie 2. apare inelul de demarcatie (de culoare rosie) la locul de implantare mumifierea (deshidratare se observa bine la 3 zile dupa nastere *** detasarea cordonului (bontului) la 5-7 zile.cordonul ombilical trece prin diferite etape: * imediat dupa nastere este gelatinos si turgescent. rigiditatea.oprirea resp spontane 5.

imme tardive) ce nu pot fi evitate in afara unui trat medical/ chirurgical sustinut. la n-n E. precipitarea se face de pe un plan pe un alt plan sit mai jos decat primul Clasif anoxiilor. la ex intern: a. caz in care evol este mai indelungata visceral. . Probarea lipsei de consimtamant sau de discernamant a victimei . doar in cazurile de evol fulminanta . tumori cerebrale primitive e.evid serica de droguri sau anestezice .localiz mai frecv: putamen.determ capacitatii intelectuale si QI-ul victimei.det rar moartea subita g. 4%hemoragie subdurala c. tablou specific: lez la poarta de intrare – lez brune.are potential de gravitate mai mare b. probarea existentei raportului sexual . A. rapida si intense( stricnina) lez la poarta de intrare – dare cafenii descendente( acizi. influenzae. meninge tulbure . examenul la fata locului: identif corpurilor delicate( cutii de mdeicamente goale. obisnuit sunt grave – caderea se face de pe un plan pe acelasi plan. coli si Streptococ beta hemolytic. de ordin cognitive-intelectiv. voma. Este deci capacitatea subiec organiza motivate activitatea sa. B.extinderea hemoragiei: 75% se rup in ventricul. B.sarcina dupa viol. un rinichi Capacitatea psihica si discernamantul . dar se poate suprainfecta.cel mai frecv se intalnesc la copii det de: H. profound.spatii inchise.de cauza interna – obstr cailor resp cu lichide sau solide.anevrisme “berry”: consecintele rupturii – 96% hemoragie subarahnoidiana . metilic. capsula interna.la autopsie constatarile sunt reduse: edem cerebral.f rar constit o cauza de moarte subita. insuf oxigenului in aerul respirat . roz( HCN). toata urina( min 50 ml) Stomac si continut. vertij) . scaderea perf pulmonare prin embolii secundare traumatismelor Expertiza ML in inotxicatii letale A. brun-cafenie( metHb) rigiditatea: lenta si slaba chiar abolita( ciuperci). paralizie a mm. tablou nespecific de intox: petesii asfixice. proc fermentative( cu degajare de dioxid de carbon). thalamus( cu defic senzitiv mai marcat decat cel motor). fctie de gravitate: . determinata de aptitudini si de gradul de maturizare a personalitatii si tradusa pri rezulatate cuantificabile. malaria cerebrala Hematomul –a. respiratori. sunt lez multipolare b. Pneumococ.pt hematoame viscerale: durata variabila de la caz la caz Precipitare – caract lezionale a. procese care consuma oxigenul – flacara.pt hematoame subcut mici: sub 10 zile de ingrijiri medicale. Probare ML a violului. stomatita mercuriala c. sugrumare) d. caracterial si afectiv – volitional care pot asigura pe in desfasurarea unei activitati si de a organiza motivat aceasta activitate.definitii Capacit psihica reprez ansamblul de insusiri psihice ale persoanei. 15% subarahnoidian. hemoragii intracerebrale – apar la barbati la varste mai avansate. f. parathion) 2. inec .moi.punerea in evidenta a urmelor de sperma pe corpul victimei .boli transmise sexual ( prezente la agresor) . altitudini mari b. intox cu subst curarizante.baze) mirosul cadavrului( HCN. hTA) h. tromboza sinusului sagital superior i. . pneumotorax traumatic. hipertermie. cefalee occipitala. Punerea in primejdie a vietii. sunt prezente pe partile proeminente dar si in alte reg. d. Meningococ. la ex extern: cul lividitatilor – rosie-ciresie ( CO). Anoxii violente ( anoxice) a. comotia cerebrala minora asociata j.. Punerea in primejdie a vietii persoanei se refera la pericolul imediat sau potential ca lez ce au survenit in urma unui traumatism sa conduca cu cea probabilitate la moarrtea victimei fie prin urmarile lor directe( pericol imediat) fie prin aparitia unor complic cu potential letal( locale/generale. Discernamant = functia psihica de apreciere critica a continutului si consecintelor unei actiuni sau inactiuni ( a unei fapte). obstr cailor respiratorii . verify instalatiilo adunarea de date de ancheta si date privind antec persoanei. exam necroptic cu ocazia autopsiei ML: 1. impiedicarea misc respiratorii: comprimare oraco-abdominala. fctie de profunzime poate fi: subcutanat – este cel mai putin grav. scrisori de ramas bun. ficat (aprox 200 g) Plamani. constant associate cu HTA. .etc) si recoltarea lor.observarea unor lez genitale si/sau anale . alcool etilic.afectiuni psihiatrice – frecv crescuta de moarte subita la schizofrenicii tratati cu fenotiazine( se pp ca det aritmii cardiace. lez hepatice lez la poarta de iesire – dungile Mess( la niv unghiilor in intox cu arsenic). meningite . EPA. frecv sunt insotite de escoriatii si alte semne cu caract vital la locul de impact dar care in cazurile ce lez grave pot fi mult mai reduse sau chiar absent d. nefrita arsenicala. Notiunea de zile de ingrijire medicala. uneori chiar opuse c.de cauza externa prin comprimarea reg cervicale( spanzurare. recoltarea de prod biologice pt ex de labortaor In inotx cu un toxic necunoscut sau in cazurile suspecte de intox se recomanda recoltarea a: 50 ml sange. cuantificate prin durata ingrijirilor medicale. Zilele de ingrijire medicala sunt un criteriu medico-legal si juridic de apreciere a gravitatii leziunilor. staza viscerala generalizata. scaderea in dimens a ficatului b.casante in acizi la ex necroptic – continutul gastric. strangulare.se evid lez traumat si datarea lor . in 54% determ aparitia edem cerebral cu hmoragii sec in TC. electrocu e.hidroencefalia . obstr orif respiratorii( sufocare) c.umede in alcalii si dure. emisf cerebeloase( pierd cunostientei.

putrefactie neagra=pe masura ce gazele ies corpul colapseaza tesuturile devin moi.anchiloza. prin evaporare se pierde si apa. mucoase (buze.HTA) sau crearea de infirmitati reale (taierea degetelor.din punct de vedere fiziopatologic.pot fi:.Disimularea.anemii hemolitice sau calitative-Hb patologice). Clasificarea anoxiilor. cu lipsa de substanta si margine neregulata. hipoproteinemie) Intoxicatia cu CO. Slutirea este deformarea evidenta morfologica si/sau estetica cu caracter permanent a unei regiuni anatomice.modificari distructive . in aceste cazuri.poliomielita. iar la doze mari apare asistolie rapid. in mom. (definitia medicala). sinistroza. cu continut hidric ridicat : globii oculari (tens.lividitati cadaverice. det deshidratarea cadaverica. hematuria. ↓perfuziei pulmonare prin embolii dupa traumatisme). echimoze pentru a scapa de raspundere sau a obtine unele beneficii nemeritate.Anoxii histotoxice (de utilizare): violente (intoxicatii cu HCN si derivatii. E proces opus simularii presupune ascunderea unor simptome reale : boli de ochi. epilepsie. Semnele mortii reale se grupeaza in:  modif cadaverice precoce:. sist.5. Starea initiala a cordului e importanta.pleurezie purulenta.cu maduva osoasa grasa . obstruarea cailo intrapulmonare-astm si pneumonii..scaderea perfuziei pulmonare-ICC ).. Evaluarea unui astfel de caz se va face doar dupa epuizarea tuturor mijloacelor de interventie (chirurgie plastica si reparatorie). mucegai pe partea opusa decliva. albuminuria. lignifierea.miastenie gravis.Expertiza ML urmareste : examenul cadavrului nn (stare de nounascut. .4. dar el interfera si cu enzime celulare si din lantul respirator.deshidratare. durata vietii extrauterine.modificari conservatoire . Biologic si juridic este acceptat ca moartea individului este sinonima cu moartea cerebrala. Nh3.Simularea propriuzisa. pancreatita acuta. ingestie de efedrina. intepaturi. anestezii inhalatorii. varsta intaruterina daca nu s-a nascut la termen.naturale : mumificarea. Intoxicatia depinde de timpul si concentratia la care e expus subiectul. procesul este mai evident la tes.mai pot apare in. Clinic la 20-30% COHb apar cefalee pulsatila si astenie. anestezice. plagilor Moartea subita.2. CO se leaga cu o foarte mare afinitate de Hb rzultand COHb ce nu mai permite transportul O2 la tesuturi. excoriate sau marg. ingestie de fosfor-anemie. o descompunere cu aspectul exterior normal pe fondul pregatit de autoliza.. Emboli grasa .opririi cordului).4-Fermentatie butirica=uscarea cadavrului.Anoxii de transport violente (cantitative – anemii posttraumatice sau calitative. Deshidratarea Moartea= oprirea ireversibila a fct.edem. 3. Def mortii. E incolor si inodor. Miocardul il fixeaza cel mai usor si sub actiunea sa se reduce frecventa si debitul cardiac. La o concentratie CO de 1/100 sunt suficiente 1-2 respiratii pentru pierdere de constiinta si deces. CO care altereaza functionarea ciclului Krebs blocand lantul respirator)si non violente (ICC.3. inelul de stergere si de escoriere. auz. H2S. Cand implica faţa se numeşte desfigurare.o data cu caldura.Anoxii de mb alveolo-capilara violenta(toxice gazoase) si non violenta (boala mb hialine) 3. in conditii de crestere a presiunii intraabdominale . distrugerea cadavrului de animale. respiratorie. Definitia pruncuciderii.Este un proces enzimatic si bacterian cu debut la 48-72 ore de la deces.2.Agravarea. Daca tragerea e de la distanta sunt prezente doar orificiul plagii.racirea corpului. La necropsie cadavrul este roz-carmin si spectroscopic se confirma prezenta COHb prin folosirea unei substante reducatoare. cardio-circulatorie si a activ. la 30-40% apar greata si varsaturi iar peste 50% coma apoi convulsii si moarte. boli venerice.descompunere initiala = descompunere interna sub actiunea bacteriilor endocavitare –E-Coli. In unele cazuri victima nu poate efectua aceste interventii si specialistii sunt chemati sa aprecieze sansele potentiale de recuperare.autoliza. oboseala fizica sau intelectuala.descompunere uscata Caracteristicile orificiului de intrare in impuscarea cu glonte. se considera ca se produce o coalescenta a lipidelor plasmatice care formeaza picaturi mari ce vor obstrua capilarele pulmonare . Aici exista o boala reala dar simptomele ei sunt exagerate de bolnav : durere.intoxicatii cu aparitia de Hb toxice : metHb.Etapele biochimice: 1-aeroba cu scindarea hidrocarbonatilor sub actiunea bacteriior aerobe (ex.rigiditate cadaverica  modificari cadaverice tardive (apar dupa 24 de ore de la deces):. nervos superior. diabetul. obstructia cailor respiratorii fie intern cu solide sau prin inec fie extern prin compresia regiunii cervicale.CO e produs din arderi in atmosfere cu O2 scazut.etc perturbarea miscarilor respiratorii-pneumotorax. care creeaza victimei un prejudiciu real fizic/psihic.cel mai frecvent. Clasificarea simularii. autoimpuscare). inchise la culoare si cu miros accentuat.hemoragie intestinala. hemoptizii.. adipoceara.orice traumatism cu interesarea tesutului gras subcutanat. cenusie data de impregnarea pielii cu factori secundari. de cauza non-violenta (obstructia de cai prin tumori. Urmeaza zona de actiune a gazelor fierbinti care dau arsuri superficiale.Pe marginea interna se afla un inel negru(de stergere) dat de stergerea reziduului de pe glonte. imbalsamarea Deshidratarea :. infectarea unor rani. DML. tahicardia. dovezi de instalare ale vietii intrauterine. oculara scade la jum.1. viabilitatea nn. cauza mortii). insecte necrofage sau larvele lor .Stafilococ) 2-anaeroba cu scindarea proteinelor si a lipidelor (cu formarea de amine cadavrice-putresceina. injectarea de material sptic in cavitatea pleurala.Anoxii de aport de cauza violenta (insuficienta oxigenului in spatiul de respirat. 2putrefactie initiala=cadavrul se umfla sub actiunea gazelor=>miros de putrefactie. la bolnavi cu steatoza hepatica. arsuri cu acizi. Se simuleaza semne obiective (febra. psihice. barbiturice. Anoxii de utilizare (histotoxice): exemple.cu grasimi libere. Este uciderea copilului nou-nascut prin comisiune sau omisiune imediat dupa nastere de catre mama care prezinta o tulburare legata de actul nasterii(o stare psihofiziologica anormala determinata de nastere care nu duce la abolirea discernamantului dar poate explica conduita femeii imediat dupa nastere).1. Obiectivele expertizei medico-legale. examenul femeii suspecte(stabilirea semnelor de nastere si aprecierea tulburarilor pricinuite de nastere) si al locului unde s-a produs nasterea. scrot.Putrefactia. paralizii si tremuraturi) si subiective (durerea. Pentru tragerea de aproape(20-30 cm – pistol sau 50-100 pt arme mari) : central se afla plaga circulara de diametru egal sau putin mai mare ca cel al glontului. indivizii care sufera deja de alte boli cardiace fiind mai susceptibili la efectele CO chiar la doze neletale. . arsuri grave. Enumerati semnele mortii reale.:. B)Crearea artificiala de boli (inhalarea de iritanti-bronsita. tulb de vedere.de auz. amnezia). impiedicarea miscarilor respiratorii. Daca tragerea s-a facut cu arma lipita orificiul central are aspect de plaga neregulata sau pleznita iar zona de tatuaj se afla pe peretii canalului produs de glont. miros rinced. ingestie de sapun. varsaturi. . daca s-au acordat ingrijiri imediat dupa nastere. COHb CNHb) sau non violente(cantitative. protozoare si a enzimelor propii.putrefactia . formele fulgeratoare (la citeva ore dupa accident) sint mai rare . inghetarea . se produce la 24-72 ore dupa un traumatism cu fractura de os lung (mai ales femur). A) a unei afectiuni inexistente. vitale.Poate avea implicatii juridice prin faptul ca fenomenele de putrefactie pot masca identitatea persoanei si cauzele mortii. in jurul lui se afla inelul de escoriere inconjurat de zona de tatuaj. labii). halucinatii.Efectul glontelui depinde de energia cinetica si viteza sa(in functie de tipul de arma). etc) sub actiunea bacteriior anaerobe (Clostridium)Etapele macroscopice: 1. obstructia orificiilor respiratorii.artificiale : inghetarea. tegum.

.aprox. infirmitatea posttraumatica poate fi de ordin fizic sau psihic si trebuie sa aiba un caracter de permanenta.Clasificarea anoxiilor. fara lipsa de substanta. .18g/1000ml/h la femeie. Plagi produse prin instrumente ascutite 1. osos sau dentar(chiar cand sunt partial carbonizate). fire de par etc. DML= 4-7g/1000ml Aplicatii ale amprentei genetice in medicina si medicina legala .trebuie diferentiata de plaga impuscata 2. absent. Scharlach) se observa picaturi de grasime in capilarele pulmonare Plaga=leziune traumatica primara. iar la un capat al plagii apare “codita de soricel”(ofera informatii despre directia de actiune a ag. In general. pe proba recoltata din virf pulmonar si colorata special (Sudan. evolutia este influentata de localizare.elim. DML .. in majoritatea cazurilor sint asimptomatice .la autopsie: macroscopic.agresiuni sexuale: profilul ADN al victimei se evid. cu suprafata plana sau neregulata.. eventual. ac acetic. Notiunea de zile de ingrijire medicala Prin infirmitate. in dif st de degradare.plaga este foarte profunda. ct. In functie de aspectul macroscopic. reinterventiile chirurgicale in cazul consolidarii vicioase a unei fracturi.uneori adancimea plagii scade progresiv si se termina printr-o escoriatie. axile. Moartea se produce prin mecanisme reflexe (reflex vagal). dt= Km+ C.15g/1000ml/h la barbat si de 0. in fct de profunzime: . CO2 si apa . transpiratie. microscopic.clinic:. cu formare de acetaldehida.stomac. in sensul prevederilor legale.ag. medie a ratei de metabolizare in faza desc. Din punct de vedere al evolutiei. marginile plagii se retracta 3. Plaga despicata : . cu margini intens traumatizate . intestin. vulnerant) .val. in general mica. in timp ce profilul agresorului se obtine prin analiza celulelor spermatice . IR ac.poate fi produsa de lame sau brice. vezica urinara).eruptii petesiale in 1/2 superioara a corpului (torace. cu mari variatii individuale.cercetarea relatiilor de inrudire biologica: cercetarea paternitatii. neinfectate.) . din celulele vaginale. Intoxicatia cu alcool etilic.frecvent. at cand vahiculul paraseste locul faptei . ev. Infirmitatea nu este incadrabila in grade sau procente. Michaelis (Km) si concentratie. lapte . capacitate de alaptare si capacitate psihica  capacitatea de nastere pe cale naturala (potenta parturiendi) Infirmitatea. transfixiante. saliva. .superficiale . Mecanisme fiziopatologice de metabolizare. Plagile zdrobite pot prezenta mai multe varietati. necesita in general 7-8 zile de ingrijiri medicale.evidentiaza acizi grasi liberi si grasimi neutre . 5% se elim. cr. desi prejudiciul morfologic este reparabil prin tratament.insuficienta respiratorie acuta. Este adesea inconjurata de echimoze si excoriatii.plaga sfisiata. . alcoolului poate fi aproximt de ecuatia Michaelis-Menten: dC= VmaxC. Plaga impuscata 5.95% din alcoolul etilic se metabolizeaza hepatic. febra si tahicandie. exista embolii grave nu doar pulmonare ci si cerebrale sau renale . margini si fund anfractuos. vulnerant are o act. Juridic se considera ca rata de eliminare este de 0. infantilism)  capacitatea de conceptie (potenta generandi): menarha si ciclu ovulator  capacitatea de gestatie (potenta gestandi): capacitatea de nidare a oului si de a duce sarcina la termen in uter. in raport cu mecanismul de producere. aplicarea unei proteze fixe in urma pierderii unuia sau a mai multor dinti. Hidrocutia Hidrocutia este numita si “inec uscat.. unde rata de elim.27g/1000ml/h . identificarea fetilor conceputi prin fertilizare in vitro sau a mamelor surogat Capacitatea sexuala a femeii: elemente medico-legale  capacitatea de copulatie (potenta coeundi): vagin apt pt contact sexual (alte situatii: vagin septat. moi.plaga plesnita. ca de ex. fata).scalparea.. apoi e mai mare) si foarte putin prin respiratie. deoarece nu se constata prezenta apei in plamanii victimei. . lipsa de substanta osoasa craniana daca se intervine prin aloplastie ). la consum. in general.are aspect circular.plaga muscata .(dC/dt) depinde de rta max de elim. saliva.. caracterul de "permanenta" al unei infirmitati inceteaza prin anumite interventii chirurgicale. cu solutie de continuitate la nivelul pielii Plagile pot fi. Plaga taiata-intepata este cea mai frecventa leziune produse prin instrumente 4.identificarea cadavrelor necunoscute: se utilizeaza atat tes. profunzime si reactivitatea organismului. urinar.profunde viscere cavitare . morfofunctional sau numai functional.forma relativ dreptunghiulara. nu se evidentiaza elemente sugestive. este de 0. cat si tes. lipidograma sangvina .omor: testarea ADN se face pornind de la urmele biologice recoltate de la locul faptei sau de pe corpuri delicte(pete de sange. Alteori. caz in care evolutia e prelungita. . Rezulta astfel ca infirmitatea se deosebeste de notiunea de invaliditate care include in mod obligatoriu un deficit functional. Se caracterizeaza prin profunzime. se descrie: a.accidente rutiere: utila in a demonstra implicarea unui vehicul intr-un accident rutier soldat cu victime umane. . plagile pot fi simple sau complicate (cu infectie. b. nemodificat (alcooluria este mai mica decat in sange in faza de abs..diagnosticul este confirmat prin: biopsie pulmonara (grasimi in arteriole). Uneori.apar la peste 90 % din indivizii cu traumatisme grave. tangentiala asupra pielii. rata de eliminare este de 0. se intelege un prejudiciu cu caracter permanent care poate fi de ordin strict morfologic. Plaga intepata : . cind traverseaza un organ (spre exemplu ficatul).uneori. maternitatii. Plagile simple. sperma. Plaga zdrobita sau contuza se produce prin lovire cu (sau de) un corp dur. instrumentul vulnerant si localizare:.15g/1000ml/h. chiar daca acesta nu este asociat cu o modificare anatomica. Conform prevederilor Codului penal. declansate de intrarea brusca in apa rece. cu distrugeri tisulare mari c. (Vmax). Plaga taiata : . infirmitatea persista prin localizarea si gravitatea leziunii initiale (de ex.

o pers. alegerea unuia sau altuia dintre acestea fiind în functie de laboratorul în care se lucreazã. . Se completeaza pe baza B. . dar prin importanta sa minima morfologica nu poate fi considerat drept o infirmitate (de ex. . deces . apendicectomie. Acest antigen constituie un marker genetic si astfel permite diferentierea indivizilor dupã apartenenta lor la o grupã sau alta. coma. greturi. determinati de gene autosomale codominante.Exista situatii. lez. serologice in filiatie În prezent se folosesc în expertiza filiatiei circa 60-70 de sisteme genetice. cicatricele . mai repede (30') in cazul dozelor mari si mai lent (dupa 24 ore) in cazul dozelor mici: astenie. Un sistem sanguin are în structura sa un anumit tip de antigen determinat genetic. legãtura între ele fiind realizatã prin forte Van der Wals. Sistemul transferinic (siderofilinic) (Tf) . 155 Sistemele serice . stea.acidul formic are efect toxic direct asupra retinei . de la splinã (unde a avut loc hemoliza) spre sistemul reticuloendotelial. Sistemul Km (InV) Acest sistem are localizare si efecte asemãnãtoare cu ale sistemului Gm. Sistemele sanguine reprezintã asocierea grupelor sanguine pe baza relatiilor dintre ele.). in care prejudiciul anatomic este real. Haptoglobinele reprezintã o fractiune mucoproteicã. permanenta (apar destul de precoce). tulburari de vedere => orbire ev.I sau a pasaportului  Data si ora mortii  Cauzele mortii I. Haptoglobinele Cercetarea haptoglobinelor a cunoscut multiple progrese în decursul timpului.2. .are mai multe parti:  Datele de identificare ale decedatului: nume. cum ar fi: numãrul de alele explorate. ea cuantificand gravitatea ac. dispnee. suferite sau a complicatiilor lor imediate sau tardive. notiune medico-juridica se refera doar la lez traum. In cazurile in care nu sunt declarate medico-legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a ingrijit sau care a vazut bolnavul dupa cum urmeaza: medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este indisponibil pentru constatare medicul specialist/primar pentru decesele din spital In cazurile medico-legale. victima a unui traum. răsfrânte înspre în afară->ombilicare spre exterior -marginile se pot apropia cu uşurinţă -formă particulară de plagă->plaga în seton: forţă vie mică. acid formic): . Zile de ingrijire medicala= interv.acidifierea pH-ului sangvin . antecedente personale patologice Orificiul de iesire in impuscare -nu prezintă lipsă de substanţă -formă variabilă: fantă. Zilele de ingrijire medicala se acorda independent de zilele de spitalizare. necesita ingrijiri medicale pt vindecarea lez. cauza initiala b. eliminarea incepind dupa 4-7 zile . Aprecierile finale medico-legale se fac dupa vindecarea clinica si dupa epuizarea mijloacelor terapeutice de recuperare. sist. convulsii.simptomatologia apare la cantitati reduse de metanol. prenume.fizic si organoleptic nu se deosebeste de etanol . Acesti factori sunt prezenti la nastere. frecventa lor.care creeaza adesea alte probleme medico-legale. apartinând alfa 2 globulinelor. tonsilectomie. CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea AML.3. locale sau la distanta . Sunt prezenti la nou-nãscuti si migreazã electroforetic în apropierea Hp.4. de timp in care. Cauzele mortii in CMCD se completeaza de sus in jos si se verifica prin citirea de jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta in cadrul unui lant cauzal tanatogenerator fiziopatologic. 10 ml determina orbire Clasif.efect cumulativ. Grupele sanguine se transmit dupã legea tot sau nimic (adicã pe parcursul generatiilor nu apar forme intermediare). formă neregulată -margini neregulate. Este constituit din doi factori InV(a) InV(b).. lipsa unei portiuni mici a falangei distale a unui membru etc. Acest complex are rolul de a transporta hemoglobina liberã din ser. cruce. Cauze favorizante. El se elibereaza numai dupa un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cauzelor mortii. cauze initiale II. cianoza. varsaturi. după perforarea pielii glontele alunecă pe planul osos prin ţesutul celular subcutanat şi se opreşte după un anumit traiect sau părăseşte corpul Intoxicatia cu alcool metilic . varsta. sex.cauze intermediare c. Sistemul Gc (componente specifice de grup) Factorii sistemului Gc apartin alfa-2 globulinelor. Aparitia mutatiilor în grupele sanguine este un fenomen exceptional de rar. Completarea CMCD dupa examenul medico-legal al cadavrului impune prezenta actului de identitate/pasaportul decedatului. dar nu mai devreme de 24 de ore de la deces. Ac. în alegerea unui test se urmãreste îndeplinirea unor criterii pe care acestea trebuie sã le întruneascã. În general. Sinteza lor este dirijatã de douã gene codominante Gc1 si Gc2.efectul toxic este realizat de catre metabolitii sai (formaldehida. Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. cefalee. insa.se poate forma si prin fermentati alcoolica naturala . acţionează aproape tangenţial.1. Ele formeazã complexe stabile cu hemoglobina (Hp/Hb).Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. Complexul astfel realizat este stabil si datoritã hemoglobinei prezintã activitate peroxidazicã evidentiatã prin colorarea cu benzidinã sau ortodianizidinã. consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. in mod efectiv.DML = 30-100 ml (concentratie serica de 80 mg%). problemele pe care le ridicã si costul metodei.

Factorii sãi apar în viata intrauterinã la vârsta de 3 luni.Spermograma: 2. reflex ejaculator normal prezent . comprimare date de centura. Cele cu 3 pct de fixare disipeaza forta de inertie a decelerarii pe o supraf mai mare. C (varianta cu vitezã intermediarã) si D (varianta cu vitezã lentã). Embolia gazoasa . între Gma si Gmx existã o strânsã legãturã în sensul cã Gmx este asociat todeauna cu Gma. leziunile gambei si piciorului date de pedalier. Sistemul transferinic este controlat de trei alele autosomale. histerectomie. lezarea venelor abdonino-pelvine prin drenare de hematom retroperoitoneal.dupa flexiunea ant a coloanei cervicale urmeaza un traum vertebro-cervical (mecanism indirect).pe perioada actiunii fortei de reactiune . Gm(a-b+x-). sunturi arterio-venoase formate dupa traumatisme toarcice. Celor trei genotipuri le corespund urmã-toarele fenotipuri: Gm(a+b-x+).5-3ml.tipul armei folosite. tahicardie. procedee radiologice cu introducere de aer (retro-pneumo-peritoneu. pozitia victimei in momentul executarii focului. Subclavie. simptome neurologice( daca exista orificiu interatrial permeabil prin care bulele de aer trec in circulatia generala si ajung in creier) Paraclinic: radiografie (hipertransparente in artera pulmonara).gravitatea lez traumatice(nr zilelor de ingrijiri med).sdr de centura (lez viscerale int prin decelerare. chiuretaj. traum toracic inchis cu fracturi de stern etc).Actualmente se considera ca normalul incepe de la 25 mil/ml.Sofer restrictionat cu airbag: lez faciale si toracice prin mecanism activ date de deschiderea airbag-ului frontal (fracturi nazale etc.are caracteristic sdr de volan.capac.echimoza in banda. directia din care s-a efectuat tragerea si parcursul proiectilului prin corp(canalul). Gm(a+b+x+). care sufera in mom tensionarii centurii o miscare brusca de extensie. Lez traumatice in accidentul de trafic la conducatorul auto Coliziunea frontala . histerosalpingografie). De aici s-a tras concluzia cã Gma si Gmb ocupã alternativ un locus. Capacitatea sexuala la barbat: elemente medico-legale . genunchiului. sustinerea fct vitale Autopsia: necesita suspicionarea dg debuteaza la niv toracelui unde se efctueaza un volet costal cu evidentierea sacului pericardic care se incizeaza si in care se pune apa. ventilatie cu O2 100% sub presiune. se poate evidentia sange spumos in vena cava superioara si in vasele meningeale Obiectivele EML in impuscare: Dg lez de impuscare. Se pare cã. 60-140 mil spermatozoizi/ml.succesiunea impuscaturilor) si delimitarea lor de alte lez traumatice. perfuzii din flacoane de sticla sau prin manevre legate de perfuzie. rezectia unor formatiuni tumorale pelvine. di care min 60% mobili.5. . edem pulmonar acut. Determinantii antigenici sunt codificati de trei gene: Gma. Mai pot apare dilacerari cerebrale. . apoi se incizeaza ventriculul drept si se verifica existenta bulelor de aer aceasta metodologie este utila in conditiile in care nu exista procese de putrefactie. placenta praevia. cu traum toracic adesea sever (izbire cu toracele de volan. cu producerea de fracturi costale. opalescenta. Sistemul Gm (imunoglobulinic) Identificarea acestui sistem a plecat de la constatarea cã în serul uman existã gamaglobuline care aglutineazã hematiile O Rh+. albicioasa. Orificul de intrare/de iesire. TCC sever prin infundarea plafonului. eco Tratament: bv se aseaza in pozitie Trendelemburg.Sofer restrictionat (cu centura aplicata): .prin deflexiune daca nu are tetiera. Numai azoospermicii nu pot concepe. insuflatie tubara. tulb de dinamica sexuala: impotenta psihica si organica . cerebral intre bulb si punte Rasturnarea laterala si rotatia in jurul axului lung  sofer restrictionat: ejectari partiale. dilacerarea tr. cord pulmonar acut:_cianoza. de copulare sa coabitare (potenta coeundi): criterii de sexualizare sec depline (definitoriu penisul viril).cantitatea letala de gaz depinde de locul de patrundere a gazului ( artera sau vena) si ritmul de patrundere: . contactul cu stalpii din interior  sofer nerestrictionat: ejectare. pe când Gma poate fi si independent. mai rar. Gmb si Gmx. vantilatie mecanica cu presiune pozitiva. aspirarea continutului gastric. cu max 25% forme anormale. introducerea rapida in vene permite tolerarea unei cantitati de 100 – 250 cm³ gaz.Sofer nerestrictionat (fara centura aplicata). femur. translucida.Capac de procreere/conceptie (potenta generandi): testicule prezente. punctii si cateter v. din vene ajunge in vasele pulmonare unde det ocluzie si vasoconstrictie reflexa. . de obicei gazul ajunge prin sunturi arteriovenoase. pana aceasta acopera complet cordul. cu precadere ale gambelor. toracocenteze. distanta de la care s-a efectuat tragerea. cresterea presiunii venoase centrale.lez ale membrelor pelvine.in vene: plagi taiate. evaluarea lez traumatice specifice impuscarii(nr. având rol în transportul Fe plasmatic.Beta-1 transferinele apartin beta-globulinelor.aprecierea infirmitatii. uneori leziune de arsura (airbag-ul se deschide printr-o explozie pirotehnica). gat ). situate mai sus de nivelul atriului drept ( bust. encefalografie gazoasa. Gm(a+b+x-). care este învecinat cu Gmx.). contuzii si dilacerari pulmonare sau cardiace).ritm lent – permite tolerarea unei cantitati mari. Copiii Gm(a+) nu pot proveni din pãrinti Gm(b+). ritm rapid – tolerarea unei cantitati mici. comunicare interatriala ( foramen ovale).este o cauza rara de moarte subita . . Acest sdr este cu atat mai pregnant cu cat centura are doar 2 pct de fixare.in artere: patrunderea directa este rara. In artere cantitatea tolerata de gaz este mai mica iar decesul se produce prin obstructia unui ram coronarian sau a unei arteriole cerebrale. lez. frecvent prin geamul contralateral pe directia rotatiei cu loviri pasive Intoxicatia etanolica: tanatogeneza -decesul se produce la 4-7 g/1000 prin : inhibitie cardiorespiratorie centrala. fosa acetabulara si un TCC moderat/minim. spermatozoizi prezenti. Dupã viteza de migrare electroforeticã s-au identificat initial trei tipuri: B (varianta rapidã). endoscopie gastrointest cu insuflare de aer (aerul patrunde in venele gastrice deschise de un ulcer) Manifestari clinice: moarte subita. Modul de patrundere a gazului: . Cei trei factori corespunzãtori apar la copii de 8-10 luni. . . lovind pedalierul . prealabil sensibilizate cu ser incomplet anti-D. care sa genereze gazele dc exista o cantitate mare de aer. Gm(a+bx-). autoimpuscare/heteroimpuscare. canale permeabile. Coliziunea din spate: principala lez este la niv coloanei cervicale (hiperextensie si hiperflexie). dc supravietuieste. cauzele mortii. rupturi de aorta.

se pot determina: . procesele distrofice si necrotice. modificarile circulatorii. convulsii. 4 inhalarea de gaze fierbinti si iritante determina arsuri superficiale ale cailor respiratorii superioare si spasm sau edem laringian sau moarte reflexa prin mecanism vagal. 2 bascularea-proiectarea inainte (copii mai mari) Cauze de tanatogeneza in arsuri Mecanismele tanatogenetice in conditiile unui incendiu sunt : 1 intox cu CO – determina cresterea concentratiei carboxihemoglobinei. inflamatia. volatil.lipsa spermatozoizilor nu implica absenta actului sexual (violatorul poate avea azoospermie sau se poate produce liza spermatozoizilor) . moartea se produce prin paralizie bulbara la cateva zeci de secunde de la intoxicatie ( ingestie. intox acuta (simptome nervoase. DML = >100μmol/l).fosfataza acida de origine prostatica . lovire-proiectare. tarare (apar excoriatii pe supraf intinse. La necropsie: lividitati de cul rosie. bioxid de sulf. acroleina (lana lemn EPA la >10ppm). DML pt HCN = 0. este folosit ca inscticid si rodentecid.moarte subita b. Examene de laborator: . moartea asoc cu activ publice sau orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii dreptului omului. B se examineaza fizic cu atentie victima notand in ordine cranio-caudala toate leziunile traumatice pe care le prezinta. Pietonii copii au uzual 2 traiectorii 1proiectarea inainte (copii mici). . colaps. in incinta unei intreprinderi sau institutii d. 3 bascularea si caderea peste aripa. paralizie respiratorie. Mod de actune: efectele toxicului se exercita asupra enzimelor din lantul respirator celular (mai ales citocrom-oxidaze).decesul unei pers a carei sanatate. urina. e. aparind la pubertate. se solicita persoanei examinate sa se dezbrace complet si se retin toate corpurile delicte si se pregatesc pentru analiza laboratoarelor serologic. 2 bascularea-proiectarea inainte. cu miros caracteristic de migdale amare.. Moartea de cauza necunoscuta 1. fizica. dispnee.1g sau 0. Un deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii: a.refrigeratie.pentru evidentierea spermei. spermatozoizi si lichid seminal). aldehide. 2 intoxicatii cu diferite substante rezultate din arderea unor materiale : cianuri (din arderea poliuretanului. al introitului vaginal si regiunii anale. chimica).deces care survine in custodie. deces in minute). fenol. precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate. este verificata periodic din pct de vedere medical c. Si mecanisme complexe: lovire-cadere.este necesara datarea raportului sexual: . gazoasa. poliacrilonitrili. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania.prin reactie imunologica. lovire-cadere-calcare-tarare. intox usoara ( asem cu cea precedenta dar simptomele in forma clinica usoara disparla iesirea din mediu). circumstantele mortii sunt suspecte. cum este suspiciunea de tortura sau orice alta forma de tratament violent sau inuman.5g (30-40 samburi) iar pt cianuri = 0. apnee si stop cardiac in cateva zeci de secunde).3μg/l aer Etapele expertizei medico-legale in viol Pentru victima expertiza se va desfasura astfel : A se va efectua o anamneza scurta si se adreseaza intrebari generale in cadrul unui sumar examen psihologic. Nu da reactii incrucisate cu saliva. lovire-basculare-cadere. cianoza. 3 scad cantit de O disponibil pentru respiratie si acumulare de CO2. decesele in spitalele psihiatrice. Reactiile vitale se clasifica in locale si generale. DML HCN este un lichid incolor. Clinic : forma supraacuta( strigat diabolic. benzen. hipoglicemie Investigatii paraclinice in probarea violului. Slutirea Reprezinta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism (prezinta leziuni traumatice) necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor suferite sau complicatiilor lor.capete de spermatozoizi pot fi observate pina la 120 ore dupa actul sexual . gust amar si halena caracteristica. Reactiile vitale generale au fost considerate aspiratiile pulmonare. retractia tesuturilor. modificarile sistemului nervos central. Se detecteaza folosind un ser hiperimun si cu ELISA. leziuni de tip asfixic. Notiunea de zile de ingrijire medicala. 9.deces care survine in timpul misiunii de serviciu. este o glicoproteina cu greutate moleculara de 23 kDa) este specific pentru sperma chiar la cei vasectomizati sau azoospermici. decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica medico-chir Definitia reactiei vitale si semnificatia ei Def:reactia vitala reprezinta totalitatea modificarilor generale si locale ce apar in organismul viu ca raspuns la actiunea unei traume de orice natura (mecanica.decese survenite in locuri publice sau izolate h. in inchisoare sau in arestul politiei. convulsii. C ezamenul genital medico-legal vine in completarea examenului fizic al victimei. Uzual pietonii adulti pot avea 5 traiectorii cinematice in urma impactului initial: 1 proiectarea inainte. D in finalul exam genital medicolegal se recolteaza secretie vaginala in vederea exam de laborator serologic medico legal in scopul probarii prezentei spermei.glicoproteina P30 (specifica pentru sperma umana) . continut gastric cu miros de migdale amare. Folosindu-se electroforeza conventionala LDH-C4 a putut fi identificata in pete vechi de 4 saptamini. proiectare (lez la locul de impact cu auto si cu soseaua pe cealalta parte a corpului). cadavre neidentificate ‫ ٭‬sau scheletizate g. poate persista in vagin 13-47 ore . moarte violenta‫ . inhalare.LDH-C4 este strict specifica pentru sperma (se gasesste in testicole. decesele in spitalele penitenciare. prin natura serviciului. secretia vaginala sau singele menstrual. moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii. cu aspect asemanator cu arsurile superficiale). NO2 (letal la >2000ppm). cauza mortii nu e cunoscuta‫٭‬ 3. se evalueaza capacitatea psihica a victimei pentru a aprecia dc are intelegerea faptei pe care o reclama. Intoxicatia cu HCN. tulb circ. se efectueaza identificarea victimei. embolia (grasa. 5 lovirea-proiectarea inainte cu rotatie. In cadrul reactiilor locale au fost incluse infiltratul hemoragic. letal la >2000ppm).٭‬chiar si atunci cand exista o anum perioada intre evenim cauzale si deces 2. tisulara). spermatozoizii sunt mobili (la nivelul glerei cervicale. modificarile endocrine. calcare(desenul pneurilor poate fi imprimat pe haine si pe piele sub forma de benzi echimotice). confuzie. coagularea. 4 bascularea-proiecarea inapoi peste plafon cu rotatie cu capul in jos. Mecanisme lezionale la pietoni in accidentul rutier Sunt mecanisme simple: lovirea. umorale si dismetabolice. calcarea(comprimarea) lovire simpla( leziunile apar la locul de impact in fct de inalt autovehic).sub 24 ore de la actul sexual. se efectueaza pe amsa ginecologica iar in acest sens medicul legist nu va efectua un tuseu vaginal ci un examen atent al perineului. hipoclorit (rezultat din PVC. lovire-cadere-calcare. transcutanat) . 9. pierderea brusca a constientei. comprimare intre autovehicul si alt obiect dur. modificarile hemoglobinei si modificarile enzimatice. mobilitatea se pastreaza 3 zile) . caderea. i. na. multiple decese repetate in serie sau concomitent f.

bronchiole destines cu epiteliul intins. 6.prezenta unei embolii este echivalenta cu existenta fluxului sangvin (a contractiilor cardiace) in momentul producerii emboliei .se acorda independent de: zilele de spitalizare. B. aspect de organ parenchimatos. culoare maroniu-rosiatica -urmeaza o zona circulara cenusie in interiorul careia se gasesc puncte negricioase date de impregnarea in piele a factorilor secundari (fum.docimazie pozitiva-fragmentele pulm plutesc. fb elastice ondulate. 8. nu umple cavitatile pleurale.prezenta unor substante in arborele respirator poate fi determinata activ (prin aspirare) sau pasiv. mioza punctiforma inlocuita de midreaza la instalarea anoxiei cerebrale.Reactia vitala locala: -Hemoragia si infiltratul sagvin (echimoza) -Coagularea sangelui -Retractia tesuturilor . prezenta acestor substante la nivel alveolar este cauzata doar de un proces activ de aspirare b. indurate cu margini reliefate si centru mai ombilicat . Pe sectiune se scurge spuma fina rozata. Diferite tipuri de embolie. Slutirea este o vatamare corporala grava definitiva a integritatii corporale de natura exclusiv traumatica ce consta din prezenta unor sechele ce determina indiferent de localizarea lor o deformare morfologica. savirsita imediat dupa nastere de catre mama. sedere prelungita in apa.fragm pulmonare cad la fundul vasului. celulele alveolare cubice. inelul de stergere.Gravitatea leziunilor traumatice se exprima cuantifcat sub forma unei conventii medicale si juridice = zile de ingrijire medicala ( se refera numai la leziunile traumatice). postmortem. -aspect characteristic: macroscopic:lez. Reactii vitale generale a. tragerile cu teava lipita de piele (tragere absoluta): -orificiul central cu margini mai neregulate sau plaga pleznita stelata -inel de stergele -inel de escoriatie -zona de tatuaj se gaseste pe peretii canalului produs de glont. de la locul de impact al proiectilului. Este fals negativa in sindromul de condensare(pneumonii). 5 aprecierea gravitatii traumatismului exprimata prin durata tratamentului medical(numarul zilelelor de ingrijire medicala) 3.latime 1-3mm.docimazie negativa. inelul de escoriatie C. dizarmonie corporala evidenta si tulburari functionale. Concluziile CML trbuie sa precizeze conform codului de procedura penala urmatoarele aspecte : 1realitatea traumatismului. Docimazia pulmo-hidrostatica: -plam respirat.bazale din str. descuamari endoteliu capilar. Dupa 5-10 min de viata extrauterina aerul patrunde in stomac si proba este pozitiva -in jejun aerul patrunde dupa 15-20 min . apte de a pune persoana respectiva in conditii de inferioritate si de a-i produce tulburari de ordin psihic. particule de pulbere nearsa)=zona de tatuaj-in jurul zonei de tatuaj se descrie zona de actiune a gazelor fierbinti –arsuri superficiale.Intoxicatia acuta cu heroina poate aparea in context intentional (suicid). Cu. (un fel de sinucidere celulara) Ca proces postmortem autoliza debuteaza in general dupa 3-5 ore de la moartea organismului ca intreg: celulele cultivate in aceasta perioada de timp in mediu oxigenat isi reiau functiile vitale. mansoane hemoragice perivasculare. 50-100cm pt armele cu teava lunga): -plaga circulara cu lipsa de substanta si margini neregulate. bronchiole nedestinse cu epit plicaturat.4 data probabila a traumatismului. crepitatii absente. ca metoda de eutanasie sau din cauza erorilor de calcul al dozelor. Docimazia macroscopica: -daca fatul a respirat: plamanul este expansionat. CML se consemneaza o data cu examinarea.) care insa lipsesc in cazul marcii lectrice de iesire. alungirea intense a cel. consistenta crescuta. bradicardie cu cresterea pe EKG a duratei complexului QRS. decesul fiind consecinta insuficientei cardio-respiratorie. vindecarea anatomica. umple cavitatile pleurale.de contact de culoare alb-cenusie. Concluziile certificatului medico-legal.dupa o zi Autoliza – este un proces atat intravital cat si postvital. cellule alveolare plate.la plamanul nerespirat: alveole colabate.perioada de incapacitate temporara de munca. Cand slutirea se refera la fata se numeste desfigurare. un deficit estetic local si de ansamblu. 3.cu forma care sugereaza forma supraf. Pruncuciderea definitie si probarea vietii extrauterine Pruncuciderea este definita in legislatie (art. usor neregulat de perle fine egale (alveole cu aer). cianoza. -daca fatul nu a respirat: plam colabat.in colon. pe suparafata are culoarea roz.-microscopic: tumefierea stratului epidermic.brusc aparut si rezistent la tratament. Docimazia gastrointestinala: evidentiaza prezenta aerului in stomac si intestine care indica deglutitia extrauterina (nu are valoare la cadavrele in putrefactie): -stomacul n. Pe suprafata are culoarea rosie-visinie. Orificiul de intrare in impuscare: caracteristici A. concluziile sale putand fi incheiate imediat dupa examinare sau dupa un timp scurt in conditiile in care leziunile constatate impun pentru obiectivare consultatii de specialitate. tecile foliculuilor pilosi sunt ondulate. aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere" Criteriul pentru probarea instalarii vietii extrauterine este aparitia respiratiei pulmonare. 3 natura agentului traumatic.Marca electrica-apare la locul de contact intre tegument si conductorul electric si la locul de iesire al curentului electric. pentru tragerile de aproape (20-30 cm pt pistol. Este un proces de autodigestie enzimatica indus de activarea hidrolazelor lizozomale si are loc fara consum de energie si abacterian. Pe sectiune se scurge sange negricios fara bule de aer.:. diametrul plagii este egal sau putin mai mare decat diametrul proiectilului -pe marginea interna a plagii se observa un inel negru (inel de stergere) dat de stergerea reziduurilor de pe proiectil -in jurul inelului de stergere se gaseste inelul de escoriatie. Edemul pulmonar este masiv.-plam nerespirat. pentru tragerile de la distanta: orificiul central al plagii. Docimazia pulmonara histopatologica. Ca proces intravital – proces localizat care genereaza de obicei necroza focala si reactie inflamatorie.modificari ale firelor de par Fenomenul de retroproiectie consta in proiectia retrograda de material biologic (sange.os) si particule metalice din proiectil. 2 mecanismul de producere.la plamanul respirat: alveolele sunt destines. Aspiratul pulmonar . DML este de 120 mg dar prin dezvoltarea tolerantei se poate ajunge si la 2 grame de aceea e greu de diferentiat un toxicoman de un act de suicid. la palpare-elastic si prez crepitatii. 5.Inflamatia 4.. cu tendinta la bradipnee severa (2-4/ min ) . carbonizat si cu depuneri metalice(Al.n. Rapid dupa administrare apare respiratie superficiala. care nu a respirat contine doar mucus vascos.Mal-Pighi si prezenta de vacuole in epiderm si derm. Autoliza post-mortem nu implica mecanisme inflamatorii si este un fenomen difuz. 177 CP) ca fiind: "Uciderea copilului nou-nascut. edem pulmonar acut.

necroza de mucoasa gastro-intestinala si perforatie de sept nasal si anosmie consecutive sau perforatii oro-faringiene. izbucniri coleroase. asfixii. infarctizari renale. neexplicat. torpoare.se acorda 1-2 zile de îngrijiri medicale (4-6 zile în caz de escoriaţii mari sau suprainfectate) Mecanisme lezionale si leziuni in accidentul rutier la ocupantul dreapta fata= la ocupantul din dr nerestrictionat (fara centura aplicata) miscarea este de propulsie spre ant a corpului uman( ca o alunecare/translatie) cu o usoara ascensionare a corpului.faza de disparitie. Trebuie facut dg diferential cu hipertrofia adaptativa a sportivilor(canotaj. septicemii. transpiratii. situatie intalnita si la unele anestezii locale. când e mai profundă (interesate şi papilele dermice)=> hemoragie iar în evoluţie apare o crustă brun-roşietică (crustă hematică) . Coli cu efect toxic pe miocard. când e foarte superficială (epiderm)=> limforagie iar când se usucă=> crustă seroasă (gălbuie). iar apoi cu 2 grade pe ora incepand de la exteriorul corpului spre interior. hidroniazida. Crdiomiopatiile reprezinta una din cauzele cardiace posibile de MS. greata. afectare hepatica. tromboflebite prin cresterea agregarii trombocitare si a productiei de tromboxan. intoxicatii cu CO. hiperreactivitate reflexa. proiectarea inainte si in jos det lovirea cu capul de bord . stereotipii ale limbii si gurii. de inlaturare a oboselii si a stress-ului. >12h crustă. locvacitate.cresterea Pg E2 . tahicardie. pneumotorax. prin combinarea efectului toxic direct al etanolului cu efectul denutritiei si cu efectul cobaltului. Semnele mortii reale sunt: racirea. microhemoragii intracerebrale (talamice. disectie acuta de aorta. EPA. caract prin inlocuirea miocardului normal al v.urmareste punerea in evidenta a unor secvente localizate in regiuni omoloage pe cromozomii X si Y in imediata vecinatate a genei amelogeninei. hipertermie maligna. De curand s-a demonstrat ca alcoolul deprima cel. cu vise dinamice. miocardita. adulti obezi) ai pierderii de caldura postmortem.acidoza. data probabila a traumat. grosimea sa medie este de 20-22mm(pana la 50 mm). halucinatii. HVS. miocitele sunt hipertrofiate. Administrarea uzuala a cocainei este urmata de o hipomanie. rinoree. convulsii. cardiomiopatia cronica idiopatica si cardiomiopatia toxica. cu crampe musculare. aprecierea gravitatii traumat exprimata prin durata tratam medical(nr de zile de ingrijire medicala). semilunare în jurul nasului şi gurii sugerează sufocare. Racirea cadavrului= moartea reprezintaoprirea ireversibila a functiilor vitale. hiperexcitabilitate genitala.în primele 4-6h-> umedă. disfonie. autoliza. sau de dezvoltare a unui soc anafilactic. Exista riscul de moarte subita la personae atopice la contactul cu cocaine. casectictici)si factori inhibitori(boli febrile . a tromboxanilor Aspectele necroptice in hipertermie: staza si edem cerebral. constitue cea ma I frecventa cauza de MS la adolescenti si adulti tineri.este congestionat si edematiat. infarct cerebral. anorexie. ascuţite sau cu muchii) sau pasivă (frecare cu un corp dur cu suprafaţă rugoasă -> cădere) . dr. cu orientarea exclusive a comportamentuui spre procurarea drogului . CMP ischemica este instalata in timp det de insuf de perfuzie indelungata prin Ats coronariana. Racirea este mai rapida pe partile descoperite si mai lenta la nivelul plicelor. se obs fibroza interstitiala difuza. mecanismul de prod. oboseala. fibroza interst. paraventriculare). dureri toracice.“crash-ul” de abstinenta: agitatie psihomotorie. anhedonie.Moartea subita:cardiomiopatii=MS reprezinta un deces brusc. dar si accentuarea agresivitatii. Enumerati semnele mortii reale.escoriaţiile liniare. survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta. si a activitatii SNC. permeabilitate dispozitionala. alcool. convulsii. anxietate. 9. cardio-circulatorii. CMP hipertrofice se caract printr-un v. este posibila: proiectarea inainte si in sus determina lovirea capului de stalpului din dreapta. hipertermie. in 50% din cazuri cordul isi revine la normal in 6-12 luni). dar cu riscul recaderilor present Testul amelogeninei.c. Secventa crX e de dimens mai mici decat cea a crY motiv pt care diag de sex e f usor de pus.stg hipertrofiat. cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta. Mai exista si displazia aritmogena de v. mergand pana la soc termic si uneori CID. GN cu proliferare mezangiala. 3-4zile crusta se desprinde dinspre periferie. Aspectul anatomopat. Cardiomiopatiile obliterative nu se asociaza cu MS si sunt cauzate de boli cronice( amiloidoza. sarcoidoza. bucati de crack. dr cu fibroza interstitiala si tes gras. mioclonii. ciclism. ischemie de membre. hemocromatoza).ulceratii gastroduodenale (ulcere de stress Curling) . cu cedarea treptata a simptomelor. HIC si hemoragii subarahnoidiene. microscopic. cele în regiunea vulvară şi faţa internă a coapselor sugerează viol. Dr contractilitate scazuta. neasteptat. hemoragii. hemoptizii. natura ag traumatic. convulsii. zona de max hipertrofie este la niv septului. dar cu cresterea marcata a dorintei de consum. activitate onirica ampla. Juridic moartea survine la un moment precis( moartea cerebrala) care trebuie precizat. necroza tubulara. Exista factori acceleratoti (boli cronice. tremor. HTA. Clinic se expr prin insuf card dr si aritmii ventr dr.pot să apară pe piele sau pe mucoase. reducerea si superficializarea somnului. staza viscerala generalizata.Certificatul ML: Concluziile: realitatea traumat. Excoriatia= soluţie de continuitate superficială a pielii prin lovire activă (tangenţiale cu corpuri rugoase. constrictie bronsica. Sevrajul de cocaine: 3 faze: . Clinic se deceleaza tahipnee. sky fond maraton. cinematografice. epuizare. Reactii pluriviscerale si umorale determinate de socul traumatic.pe cadavru escoriaţiile se pergamentează . hipertermie. Dupa 10-12 ore de la moarte. IMA. Racirea cadavrului se datoreaza initial opririi circulatiei si metabolismului iar apoi pierderii de caldura in mediu. leziuni de grataj.plaminul de soc: . usurinta miscarii. batrani . temperatura intrarectala este de 20 grade.prezinta zone de atelectazie si zone de emfizem compensator. somnolenta. rabdomioliza. 1. bronho-pneumonie.placard sau zonă escoriată= suprafeţe mari . miscari paradoxale ale septului interventricular.pe mucoase=> pseudomembrane de fibrină . rigiditatea cadaverica. agitatie. lividitatile cadaverice si hipostaza viscerala. distrofie hepato-renala Intoxicatia cu cocaina Intoxicatia acuta apare dupa consumul a circa 1-15 “rocks”. soc. Cele congestive apar de obicei in alcoolismul cronic. indiferenta fata de durere. Clinic: coma cu midriaza.cresterea catecholaminelor. depresie.. stricnina.Definitia mortii. soc caloric. proiectarea inainte det ejectarea prin pabriz. Tot congestive sunt si cardiomiopatia peripartum(apare in ultima luna de sarcina si in primle 6 luni dupa nastere. Kupffer ceea ce favorizeaza patrunderea in circulatia generala a endotoxinei lipozaharidice a E. cu nc mari si intunecati. petesii. In CMPC: inima este intens dilatata. nicotina. leucotrienei B4. eventual cu trombi intracavitari. insuficienta cardiaca. grandomanie. esta cauzata de suprasolicitarea inimii in perioada sarcinii. intrucat dincolo de el intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. alogie cu modificarea comportamentului psihic: suspiciozitate de intensitate paranoica. scenice. 2. hiperfagie. stare de bine euforica. HTA severa. dilat marcata a atr. dorinta extrema de administrare a drogului. inot). respiratorii. aritmii severe. 6-8 zile crusta cade lăsând o zonă rozacee ce dispare treptat fără urmă . Intr-un mediu cu temperatura de 15-220 grade racirea cadavrului se face cu 1grad pe ora in primele 4 ore postmortem. liniare pe zonele proeminente->târâre . alungirea intervalului ST pe ECG .sunt leziuni cu aspect liniar pe suprafeţe mici .urmeaza o perioada de anxietate. hipotalamice. deshidratarea.

Aceste lez subt ins ff grave( locul mortului) La ocupantul din dr restrictionat : Sindrom de centura Extensia mb sup care se pot lovi de parti lae habitaclului Extensia mb inf dar rareori cu fracturi ale gambei ( abs pedalierului) Traumatism vertebro-cervical (mec indirect) Clasificare asfixiilor (anoxiilor) violente= a. disparand la cca 5 zile de la consum. sunt prezente pe partile proeminente dar si in alte regiuni. 177 CP) ca fiind: "Uciderea copilului nou-nascut. bruxism. Calcaneu +luna VI. femur nc Bedard=luna IX c)numaratoarea alveolara radiara =parametru al maturitatii plamanului fetal Moartea cerebrala (moartea celulara a creierului)= moartea juridica (5-8 minute) Reprezinta moartea celulara a creierului sau moartea juridica care trebuie bine precizat . bazinului) fracturi ale mb sup la contactul cu bordul (mb sunt spre ant in scop de protectie0 frecvent antebrat. Caderea/precipitarea (comparatie) Caderea reprezinta dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara perimetrului de sustinere urmata de lovirea de planul de sustinere. In precipitare : leziuni multipolare.se produc: contactul cu bordul prin genunchi( fracturi ale rotuleu. Aplicatii ale testarii markerilor cromozomici Y=cromozomul Y uman serveste in med legala la: a) identificarea agresorilor sexuali barbati serveste in special ca test screening al suspectilor b) identificarea cel epitaliele masculine in ejaculatele indivizilor vasectomizati c) investigarea agresiunilor homosexuale d)cercetare paternitatii pt cazurile cu descendenti de sex masculin e) studii de genealogie si antropologie Pruncuciderea definitie si probarea varstei nou nascutului= Pruncuciderea este definita in legislatie (art. anorexie. convulsii-are prognostic grav. intox cu subst curarizante. tahicardie. depresie progresiva ce atinge max in 2 zile. respiratori. Deci ocupantul dr fata nerestrictionat are caracteristic TCC si TCF cu multiple plagi date de parbriz si in general lipsa lez gambei date de pedalier.de cauza externa prin comprimarea reg cervicale( spanzurare. Afectarea hepatica este frecventa la consumatorii cronici. procese care consuma oxigenul – flacara. gambei. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut din corp (spermatozoid. ef fizic. hipertonie musculara cu trismus.ovul) 4. altitudini mari b. . urmata de lovirea de un plan inferior planului de sustinere. diaree). Leziunile se caracterizeaza prin : sunt unilaterale. Clinic se deceleaza hipertermie (consecinta a vasoconstrictiei cu scaderea [pierderii de caldura. Topografia : in cadere : leziunile apar pe acelasi plan. transpiratii. obstr cailor respiratorii . frison. obstr orif respiratorii( sufocare) c. pe partile proieminente. forta de lovire – forta de actiune fiind egala si de sens contrar cu forta de reactiune) . Uneori proiectarea prin parbriz sau prin usa de partea sa care e poate deschisa in mom impactului mai ales in lovirile frontooblice cu coltul dr-fata. Gravitatea leziunilor depinde de : viteza de cadere/ precipitare.5 mm diametru pe fond alb sidefiu al cartilajului. chiar si cafeina (asocierea de manif neurologice-delir. hiperreflexie.. care rezista la putrefactie avansata). intrucat dincolo de ea intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. bruxism. savirsita imediat dupa nastere de catre mama. Leziunile se caracterizeaza prin : sunt multipolare. Dupa 4-8 ore de la consum apr oboseala severa. lez faciale (plagi taiate) Lez faciale (plagi taiate) date de parbriz (frecvente si grave) Revenirea in scaun cu traumatism vertebro-cervical (mec indirect) prin deflexiune daca nu are tetiera. rosii-cenusii. Biologic si juridic este acceptat ca moartea individului este sinonima cu moartea creierului sau moartea cerebrala. mai putin grave de obicei si se insotesc de excoriatii (semn al frecarii de planul dur). mers greoi. posibil chiar sa tradeze un sdr serotoninergic sau neurologic malign-agitatie. Rar au fost raportate cazuri de anemie aplastica si purpura trombotica. sugrumare) d. suprafata pe care se cade. din cifra lungimii se extrage rad patrata si se obtine varsta in luni lunare( luna lunara are 4 sapt sau 28 zile fata de luna calendaristica care var intre 30-31 zile) gestatia dureaza 10 luni lunare sau 9 luni calendaristice . tremor. strangulare. mana TCC grav dat de contactul prin lovire de ranforsarea sup a capotei situata deasupra parbrizului sau de stalpul fata der parbriz ( cu barbia de obicei in poz intermed. insuf oxigenului in aerul respirat . Pentru precipitarea de la mica inaltime se foloseste “ cadere de la mica inaltime” . Caderea poate fi simpla rezultata din propria greutate si inaltime a corpului sau accelerata (impingere) . obisnuit sunt grave. mai ales in asociere cu alte stimulante. paralizie a mm. mai grave sau chiar daca sunt unipolare sunt mai garve decat cele produse prin cadere. Se constata leziuni traumatice specifice lovirii pasive ( corpul are energie cinetica si o transfera planului dur de care se loveste.de cauza interna – obstr cailor resp cu lichide sau solide. electrocutie e. asoc tulb de concentrare. de 2. stupor. transpiratii profuze( cu risc de deshidratare si hipo Na).) si /sau de perbriz. Precipitarea reprezinta dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara perimetrului de sustinere. Lez de proiectare. femurelor.spatii inchise. inec . situatie in care leziunile sunt mai grave. scaderea perf pulmonare prin embolii secundare traumatismelor Intoxicatia cu ecstazy=substanta de sinteza derivat de amfetamina. aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de naster. rabdomioliza HTA. pe partile mai declive. dar si expunerea prelungita la temperatura ambientala crescuta) uneori de rang malign. cifra lungimii se imparte la 5 si se obtine varsta tot in luni lunare b)Dupa aparitia punctelot de osificare ale unor oase (zone lenticulare. impiedicarea misc respiratorii: comprimare oraco-abdominala. uneori chiar opuse. proc fermentative( cu degajare de dioxid de carbon). mioclonii. aritmii cardiace. zona afectata. sunt insotite de excoriatii si semne cu caracter vital la locul d eimpact.cd L>25 ci . pneumotorax traumatic. a)Varsta se apreciaza functie de lungimea fatului: -cd L<25cm. implicare capului fiind mult mai frecventa. Mai apar acnee rabdomioliza si CID.

Un prognostic sever il reprezinta crizele comitiale. leziunile gambei si piciorului date de pedalier. femur. anorexie si greata. cu precadere ale gambelor. gamba.8-2 g pentru fenobarbital si 8-10 g pentru veronal. lez. dilacerarea tr. capacitatea de exercitiu.fosfataza acida de origine prostatica . care in ultimii ani au determinat jumatate din totalul intoxicatiilor mortale cu medicamente. lovind pedalierul . avind in doze mici efect sedativ.traumat vertebro-cervical OCUPANTII DIN SPATE –leziuni indirecte prin deflectarea coloanei cervicale -traumat inchise ale gatului-trumat cranio-faciale -fracturi ale claviculei. Leziuni traumatice la ocupantii autovehiculului SOFER Coliziunea frontala  Sofer nerestrictionat (fara centura aplicata).M.6. leziuni faciale (plagi taiate) -revenirea in scaun cu traumat vertebrocervica Resctictionat cu centura: -sindrom de centura -rar fracturi ale gambelor.daca exista legatura de cauzalitate intre leziunile suferite si intreruperea cursului sarcinii. Clinic la doze mari apar episoade de somn paradoxal prelungite. pirexie. iresponsabilitatea. = 1-1. . Se detecteaza folosind un ser hiperimun si cu ELISA. Este obligatorie in caz de omoruri deosebit de grave. traum toracic inchis cu fracturi de stern etc). uneori leziune de arsura (airbag-ul se deschide printr-o explozie pirotehnica). Examene de laborator: . frecvent prin geamul contralateral pe directia rotatiei cu loviri pasive OCUPANTUL DIN DREAPTA Nerestrictionat: -fracturi ale rotulei. la minori intre 14 si 16 ani si oride cate ori instanta sau organul de urmarire are indoieli asupra capacitatii psihice a invinuitului. Leziuni de proiectare.TCC grav. secretia vaginala sau singele menstrual.realitatea avortului. rupturi de aorta.Principalele probleme medico-legale in aceste cazuri.echimoza in banda. dupa o coma care are o evolutie lunga 4-6 zile.este necesara datarea raportului sexual: . halucinatii.glicoproteina P30 (specifica pentru sperma umana) .sub 24 ore de la actul sexual.5 g pentru barbituricele de scurta durata. recomandarea masurilor de siguranta cu caracter medical sau a masurilor educative prevazute de codul penal. nistagmus. capacitatea psihica la momentul savarsirii faptei. in functie de prognosticul tulburarilor psihice constatate si aprecierea gradului de periculozitate sociala. 1. fosa acetabulara si un TCC moderat/minim. . Din punct de vedere juridic este indiferent daca autorul faptei cunoaste sau nu existenta starii de graviditate a victimei. ataxie.sdr de centura (lez viscerale int prin decelerare. capacitatea de folosinta.felul. poate persista in vagin 13-47 ore . spermatozoizii sunt mobili (la nivelul glerei cervicale. hiporeflexie. genunchiului. in caz afirmativ si indeosebi daca prin lovire intentioneaza sa produca avortul. 4. urina. aparind la pubertate. bradipsihie. data primelor semne si evolutia acestuia. iar in doze mari efect hipnotic general. bazim (contact cu bordul prin genunchi) -fracturi ale membrelor superioare la contactul cu bordul (antebrat.dupa flexiunea ant a coloanei cervicale urmeaza un traum vertebro-cervical (mecanism indirect).lez ale membrelor pelvine. responsabilitatea. practicate prin constringere sau profitind de imposibilitatea victimei de a se apara sau de a-si exprima liber vointa se pedepseste cu inchisoare 3-10 ani. tremor. la cererea instantelor de judecata sau a organelor de cercetare sau urmarire penala iar in unele cazuri prevazute de regulament si la solicitarea persoanelor fizice. localizarea si intensitatea leziunilor traumatice.  Sofer restrictionat (cu centura aplicata): . dar se poate ajunge pana la varsaturi.prezenta si virsta sarcinii in momentul lovirii. hipotensiune. spermatozoizi si lichid seminal). acnee. Clinica la barbiturice Substantele hipnotice sint in special medicamente. tulb de judecata. aprecierea discernamantului fata de fapta comisa.gleznei . paradontoza. stari confuzive. Definita violului Actul sexual de orice natura cu o alta persoana. Obiectivele : daca persoana expertizata prezinta sau nu tulburari psihice si diagnosticul actual al acestoral. dar dsigur ca. Cele cu 3 pct de fixare disipeaza forta de inertie a decelerarii pe o supraf mai mare. . Acest sdr este cu atat mai pregnant cu cat centura are doar 2 pct de fixare. cerebral intre bulb si punte Rasturnarea laterala si rotatia in jurul axului lung  sofer restrictionat: ejectari partiale.L. se pot determina: . Mai pot apare dilacerari cerebrale. ic pentru sperma chiar la cei vasectomizati sau azoospermici. tremor.). Nu da reactii incrucisate cu saliva. Actiunea acestor substante difera dupa doza.pentru evidentierea spermei. mb superioare. . cu traum toracic adesea sever (izbire cu toracele de volan.LDH-C4 este strict specifica pentru sperma (se gasesste in testicole. Avortul posttraumatic Conform prevederilor Codului penal producerea avortului este considerata ca o vatamare corporala grava.capete de spermatozoizi pot fi observate pina la 120 ore dupa actul sexual .pe perioada actiunii fortei de reactiune  Sofer restrictionat cu airbag: lez faciale si toracice prin mecanism activ date de deschiderea airbag-ului frontal (fracturi nazale etc. comprimare date de centura. dezorientare. Sevrajul cuprinde manif usoare ca anxietatea. Coliziunea din spate: principala lez este la niv coloanei cervicale (hiperextensie si hiperflexie). fracturi/entorse ale genunchiului. strabism. hipomnezie. vise agitate. mana) . capacitatea psihica actuala si daca subiectul poate fi cercetat / inculpat. cu producerea de fracturi costale.lipsa spermatozoizilor nu implica absenta actului sexual (violatorul poate avea azoospermie sau se poate produce liza spermatozoizilor) . aceste considerente constituie o circumstanta agravanta. Cele mai raspindite hipnotice sint barbituricele.femur. discreta agitatie psihomotorie.prin deflexiune daca nu are tetiera. dizartrie. pana la delir confuzie sevara si halucinatii. Vindecarea poate avea loc fara sechele.are caracteristic sdr de volan. precum si prin paralizia respiratiei. excluderea simularii / disimularii unei afectiuni psihice.prin reactie imunologica. care sufera in mom tensionarii centurii o miscare brusca de extensie. mobilitatea se pastreaza 3 zile) . pruncucidere. TCC sever prin infundarea plafonului. Conditii de solicitare a expertizei medico-legale psihiatice Se efectueaza atat pentru cauze penale cat si pentru cauze civile . si care trebuie rezolvate in cadrul examinarii sint: . Tot prin expertiza medico-legala psihiatrica se stabileste discernamantul. idei paranoide. D. contuzii si dilacerari pulmonare sau cardiace). contactul cu stalpii din interior  sofer nerestrictionat: ejectare. Intoxicatiile apar la doze de 10-15 ori mai mari decit dozele terapeutice. iar intoxicatiile survin mai ales in scop de sinucidere. Moartea se produce prin insuficenta cardio-respiratorie si aparitia de congestii pulmonare. Folosindu-se electroforeza conventionala LDH-C4 a putut fi identificata in pete vechi de 4 saptamini.gambei.

poate fi produsa de lame sau brice .frecvent. cu continut scazut in O 2. forţa mişcării de apăsare. in lipsa O2.examen intern: . Completa in 1-2 ani.6. ce implica un deficit sever fizic/psihic apt de a pune persoana respectiva in conditii de inferioritate Adipoceara .Sange heterolog 6. coapse.Intoxicatia cu plante si fructe –intoxicatia cu ciuperci Capacitatea psihica si discernamantul (definitii) Capacit psihica reprez ansamblul de insusiri psihice ale persoanei. Daca acizii se oxideaza (in prezenta O2) se produce aldehide si cetone care conduc la distrugerea adipocerei.5-3 m se obs un orif central cu marg dantelate in jurul caruia se gasesc orif date de alicele satellite de la 5 m nu exista orif central ci un cerc cu raza de 15-20 cm ce contine orificiile date de alicele satellite. tantari) 4. Vechii) dar si a propriilor hidrolaze. viespi. rezistenţa ţesuturilor (gât. Clasificarea simularii In medicina legala prin simulare se intelege incercarea constienta si premeditata de a imita. marginile plagii se retracta . de ordin cognitive-intelectiv.degeraturile sunt leziuni intravitale (dar pot sa lipseasca in refrigeratie) .agentul vulnerant are o actiune tangentiala asupra pielii . ascunde sau exagera unele tulburari morbide subiective sau obiective. culoarea rosie este cauzata de: _scaderea consumului de O2 la nivel tisular in refrigeratie. abdomen-> rezistenţă scăzută) -date despre direcţia loviturii şi poziţia victimă-agresor -plagă mutilantă-> profundă cu secţionarea unei regiuni anatomice=> sluţire. Infirmitatea (fizica ori psihica)=o vatamare corporala grava o integritatii corporale sa sanatatii cu un caracter permanent de ordin morfologic .botulism -micotoxinele 5.HbO2 .) impuscare in raza de actiune a fact secundari( apare zona de tatuaj det de fum si gaze fierbinti) impuscare in afara razei de actiune a fact secundari In cazul armelor cu alice.lividitati rosii (se mentin astfel cit timp cadavrul nu este decongelat). infirmitate. insecte(albine. maronii-negricioase (microhemoragii care prin actiunea HCl => hematina) = “pete Visnievski” Aprecierea distantei de tragere in impuscare In cazul armelor cu glont se poate preciza daca este vorba de tragere cu teava lipita ( vezi mai sus. Examenul necroptic in hipotermie Autopsie: . broasca testoasa) 2._modificarea curbei de disociere a oxihemoglobinei . Discernamant = functia psihica de apreciere critica a continutului si consecintelor unei actiuni sau inactiuni (a unei fapte). caracterial si afectiv – volitional care pot asigura performanta in desfasurarea unei activitati si de a organiza motivat aceasta activitate. Saponificarea acestor acizi impreuna cu calciul formeaza adipoceara. fese. Grasimile neute se scindeaza in acizi grasi (oleic. drepte.Bacterii:-tetanos -toxiinfectii alimentare .examen extern: . Forme de simulare -Propriu-zisa : -simularea unei afectiuni inexistente : -de semne subiective . stearic) care mai departe.margini netede.Alergeni 7.lungimea depinde de lungimea muchiei instrumentului şi mişcarea instrumentului -profunzimea depinde de: gradul de ascuţire. dehiscenţă mare a plăgii . Plaga taiata: .Reptile:-serpi veninosi -soparle 3.stiuca) -alte anim marine toxice (moluste.nu se evidentiaza leziuni caracteristice (refrigerarea este diagnostic de excludere) . Cl. miriapozi. Rezulta un aspect care pastreaza trasaturile (permite identificarea) cu aspect gri-albicios-maroniu ceros cu miros ranced: (3-4) saptamani – (3-4) luni.raportul adrenalina:noradrenalina este de 24 ori mai mare decit normalul .contact prelungit cu apa sau medii umede. provoca. preferabil calda. in scopul obtinerii anumitor avantaje sau pentru a se sustrage de la unele obligatii sociale. determinata de aptitudini si de gradul de maturizare a personalitatii si tradusa prin afpte si rezulatate cuantificabile.uneori adancimea pielii scade progresiv si se termina printr-o excoriatie iar la un capat al plagii apare “codita de soricel” care ofera informatii despre directia de actiune a agentului vulnerant . acestea au traiectorie progresiv divergenta iar distanta de la care s-a tras se poate determina fctie de gradul de dispersie a alicelor impuscare de la 0. Este deci capacitatea subiectului de a organiza motivate activitatea sa. regulate. invaliditate -plagă în lambou->oblică=> un lambou tisular 5. capuse.5-1 m: este present un singur orif de intrare cu margini dantelate de la 2. lipsa punţilor tisulare.. paduchi.la nivelul mucoasei gastrice se observa pete mici (1-2 mm diametru).Artropode: arahnide. furnica rosie.Animale * Animale de uscat * Animale marine -veninoase:-pesti veninosi si conditionat veninosi (calcan) -alte anim marime veninoase (caracatita) -toxice: -pesti toxici (somon. morfo-functional sa functional. palmitic. se hidroxileaza sub actiunea hidrolazelor bacteriene (Clostridium perfringens. Clasificarea agentilor traumatici biologici: exemple 1.

istoricul faptei. dar fct este absenta conducand la pierderea functiei mb sup respectivdeficit fct ce constituie infirmitate.iar peste 50% coma. lina. nitrit de sodiu. iar in organe duce la instalarea emfizemului de putrefactie. La exterior. penisul. Acumularea subcutanata a gazelor realizeaza bule de putrefactie.proteinele sunt metabolizate la amoniac.crearea artificiala . Procesul are loc datorita microbilor aerobi.-natura ag traumatic.ingerarea a 15ml metanol producand cecitate. fractura cu deplasare ambe oase ale antebratului. H2S.date medicale in relatie cu agresiunea suferita).Pierderea anatomica a unui organ(unic sau pereche)constituie vatamare corporala grava. iar la o conc a CO in aer de 1/100 vol. Fermentatia glucidelor in prezenţa O2 duce la formarea de gaze de putrefactie. Pierderea unui GO in tot constituie pierdere de org. expulzia de materii fecale si de urina.atunci cand celelalt organ restant are capacitate biologica intacta. abdomenul impinge in sus diafragma.solicitarea unor consultatii de specialitate) 3.100 mg‰). acid butiric.ptomainele pot orienta gresit examenele toxicologice. la o conc de 40-50% HbCO individual isi pierde constiinta.mediul (regula Casper: 1 saptamina de putrefactie in are = 2 saptamini de putrefactie in apa = 8 saptamini de putrefactie in sol). primul semn al putrefactiei este reprezentat de pata verde de putrefactie: . determina patrunderea continutului gastric in caile respiratorii au scurgerea lui la exterior prin gura si nas. Intox cu CO.semnifica evident si pierderea functiei exercitate de acel organ. apa. acizi organici. Plaga taiata prin agresiune care sectioneaza complet n. putresceina.Luand in considerare aceste aspecte.. radial la niv brahial in 1/3 proximala duce la paralizia mainii.excesul de oxigen care are rol favorizant. matase. Modificarile pe care le imprima cadavrului devin.-data probabila a traumat. la exterior apar dungi subcutanate. cifra care indica zilele corespunde cifrei care indica orele. Ea continua autoliza.de boli . Nervul este anatomic prezent.concluzii:1. care adesea este interpretata gresit ca semn al edemului pulmonar acut). perivenoase. cadaverina). alcool etilic (este inutila determinarea alcoolemiei) anaeroba:.alcatuita dintr-un tesut specific cu vascularizatie si inervatie proprie prin care acesta indeplineste independent sau impreuna cu organul pereche o anumita functie specifica care se pierde implicit in cazul pierderii organului unic. Organul este o formatiune anatomica unica sau pereche.se poate produce alcool etilic (pina la 50. dispuse in special pe membre si in jurul plagilor.care biologic nu poate fi inlocuita sau poate fi inlocuita numai prin transplant. mercaptan. tr cc cu dilacerare cerebrala.sunt suficiente 1-2 resp pt pierderea constientei si moarte. 1. Astfel: .-aprecierea gravitatii traumat exprimata prin durata tratam medical(nr de zile de ingrijire medicala).Partea introductiva(date personale.aparitia ei se datoreaza degradării sub acţiunea enzimelor microbiene. infirmitate.-mecanismul de prod. produsele toxice volatile se volatilizeaza. acid lactic..de semne obiective . pulmonii (determinind aparitia unei spume rosietice la nivelul narinelor. . cianuri (urme) Putrefactia poate distruge anumite toxice: cloralhidrat.flacara.glucidele sunt metabolizate la CO 2 .este determinata de microbii din colon.convulsii.de infirmitati (automutilare) . . De asemenea.tulb vegetative grave. .de regula.doza la care altele nu prezinta nici un symptom clinic. tr. Multe toxice ramin insa nemodificate: antidepresive triciclice. Â ML la alcool metilic:adult:30-100ml(conc serica de 30-80mg% alcool metilic). . vara). Factorii suplimentari(sec) ai impuscarii:fum. dind aspect spumos singelui si determinind scurgerea lui din corp la nivelul plagilor.imbracamintea de cauciuc.DML: :Efectele CO asupra org uman depinde de:conc CO si timpul de expunere: -o expunere de 30 min la o conc a CO de 1/5000vol det cefalee pulsatila si astenie. permeabilizată în urma autolizei. prin eliberarea Fe din Hb rămasă se formează hematina.se extinde cuprinzind abdomenul si baza toracelui.Exista o mare variabilitate individuala a rezistentei la efectele toxice:sunt persoane care au decedat la doze de 7-8 ml metanol. Certificatul ML:parti componente. Mucoasa cecală. Se descriu doua feluri de putrefactie: aeroba: . comprima cordul (care se goleste de singe). care în combinaţie cu H2S formează FeS3 de culoare cenuşiu-verzuie.Agravare .temperatura ridicata accelereaza putrefactia (regula Devergie: iarna.particule de pulbere nearsa. permite trecerea H2 S rezultat din degradarea aminoacizilor în vase. prin care substantele organice (mai ales proteinele) sint descompuse in substante anorganice. dc expunerea continua asthenia se accentueaza si apar greturile si varsaturile. aceasta apare pe abdomen in dreapta. intirzie putrefactia. Ulterior. CO2 . aspectul si evolutia sa fiind determinate in primul rind de conditiile de mediu in care se gaseste cadavrul. ambele de culoare verde. Gazele rezultate destind stomacul. aconitina.Partea descriptive(consemnarea aspectelor lezionale obiective. vertebro-medular cu fractura si interesare mielica. aldehida acetica.consemnarea acuzelor subiective.se acorda mai mult de 60 z i m pt dezlipire postraumatica de retina. Factorii care influenteaza putrefactia sint reprezentati in primul rind de factorii de mediu. barbiturice. 2.felul si adincimea solului in care s-a produs inhumarea. intestinele. scrotul (care atinge dimensiunile capului unui fat). patrund in singe si invadeaza pe aceasta cale tot corpul. amine cadaverice/ ptomaine (histamina. Bulele de gaze impreuna cu microbii strabat mucoasele digestive. care treptat setransformă într-o magmă negricioasă.determinata de microbii din caile aeriene superioare. dar nu pierderea functiei analiz vizual. Costituie invaliditate insa dc victima va fi nevoita sa-si schimbe locul de munca ca urmare a pierderii vederii.gaze fierbinti.Disimulare Pierdera de organ Consecinta lezionala care in mod obligatoriu constituie si infirmitate. ducând la formarea de SHb şi SmetHb. vizibile in 2-3 zile postmortem. de regula.maj autorilor considera ca doza toxica este de 5-10ml metanol. Faza gazoasă este urmată de faza de lichefiere şi topire a organelor. s expulzia fatului (nastere in sicriu). Cd infirmit este numai morfologica ea nu se asimileaza cu o invaliditate. . .Concluziile:-realitatea traumat. . cafenii-violacee.Putrefactia: Este modificarea cadaverica distructiva de natura microbiana. unde se combină cu hemoglobina. realizând in ansamblu asa-zisa"circulaţie postumă".Pierderea unui organ pereche poate sa nu semnifice si pierderea functiei indeplinita de perechea de organe.moarte.Pierderea unui organ unic.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->