ASOCIATIA

"

REPUBLICA

CRESCATORILOR DIN SOCJALISTA

DE ALBINE

ROMANIA

..

MANUALUL APIC L TORULUI
'<

Editia V-s

'.

~ ,,~ . , ~

.'
BTJCURE$TI


a 983

ASOCIATIA REPUBLICA

CRESCATORILOR DIN SOCIALISTA

DE ALBINE ROMANIA

JVIANU AL UL APICUL TOR UL UI
Editia a

5-a

. Bucuresti

1983

r

TABLA
Cuvtnt

DE

MATERII
9

inainte
1 FAMILIEI DE ALBINE

Lectia

ANATOMIA ALBI'NEI MELIFIDRE .$1 VIAl'A Anatomia albinei melifere De Ia OU Ia ad'1.llt Adultul Viata familiei de albme Individ ~i familie Sistematica a:lbinei melifere Lectia
2

11 11 12 14 25 32
34

STUPII, UTILAJELE .$1 UNELTELE DE INTRETINERE ~I EXPLOATARE A FAMILIILOR DE ALBINE Stupul Stupii verticali Stupul orizontal PavUionul apicol Unelte folosite in mtnuirea ~i ingrijirea familiilor de albine Lecp a3

37 37 :i9 45 4B 50

"MANUALUL APICULTORULUI" a fost elaborat sub conducerea prof. dr. ing. V. HARNAJ, membru al Consiliului Asociatiei Crescatorilor de Albine din R.S. Romania si presedinte _I APIMONDIA. Au colaborat: ing. V, ALEXANDRU, C. ANTONESCU,. ing.jT."'BARAcl (~oordonato~), biolog P. BUCATA, dr, ing. 1. C!RNU, ing. C. CULEA, biolog Mana DRAGAN, ing. Gr. FOTA, ing. N. FOTI, biolog Elena GROSU, dr, ing. A. HARNAJ, ing. Elena HOCIOTA, N. V. ILIE;3IU, mg. A. MALAIU, dr. M. MARIN, ing. E. MARZA, dr. D. MITI~OR dr: 1. OGRADA, farm. Elena PALO~, ing. ~t. SAVULESCU, biolog Mihaela SERBAN, ing. E. TARTA ~i ing. Tr. VOLCINSCHI.

ORGANIZAREA STUiPlNEI Marimea unei stupine Alegerea vetrei Asezarea stupilor Procurarea echipamentului apicol si a familiilor Evidenta in stupina .. Lectia 4

53 53

54
de aJbine 54 56
5'7

INTRE1'INEREA .$1 EXPLOATAREA FAMILIILOR DE ALBINE MUL TIETA.TiA.1'I Transvazarea familiilor de albine in stupt multietaja1;l Principii de Intretinere Intretinerea cu doua matci

IN STUPII 59

59
61 68

3

prevenirea ~i combaterea roitulu! Stuparitul pastoral Lee~ia 5 Sistem:Uil de intre'(.cat in cuib" Metoda familirlor unite Intretinute in stupi separatt Intretinerea in stupi orizontali a doua familii de albine Metoda unirH familiiLor de albine Intrejinute in acelasi stup Metoda Uitlirii familiHor de albine intretinute in acelast stup avlnd euiburile despartite Intretinerea In stupi orizontah a unei tamilii de baza III a unel mate! ajutatoare Metoda matcilor ajutatoare vremelnice Metoda matcilor ajutatoare parmanente Metoda famillei ajutatcare eli mate. SistemuJ. familii erescatoare de tr'intori. iernate in afara ghemului Metoda familiilor ternporare Intre1dnerea difereni'iata a famiJiilor de albine pe zone caractertistice Sistemul de intrefjnere a albWelor in Oimpia Du·narii ~i Dobrogea Sisternul de lIlJtrepnere a alblnelor in Poddsul Moldovei Sistemul de Intretlnera a albinelor din Cimpia de Vest 91 92 93 94 94 95 95 96 9B 96 98 98 99 100 100 101 101 102 103 104 104 105 106 107 108 AMELIOIRAREA ALBINELOR $1 CRE$TEREA REPRODUCATORILO-R Criterii privind selectia famllnlor de albine Insusirl .principale Insuairl secundare Selectia in masa Lucrari imp use de selectia in masa Cresterea reproducc'itorilor Cresterea trintorilor.ului 120 122 123 INTRE'l'INEREA $1 EXPLOATAREA FAMILIILOR DE ALBINE IN STUPII ORIZONTALI lngrijiFea familiilor de albine in sezonul de toamna sl pregatirea pentru i.llii'lorde albins dupa Iesirea dm iacna PregaUrea pentru cules !1i valorificarea culesului de primavara lng. industrlale Tehnologia reeoltiirii ~i extractiei mierii Notiuni generate Recoltarea fagurilor eli miere din stupi 147 147 147 148 149 150 150 150 154 154 154 155 4 5 . produs de baza a1 familiei de albine Clasificarea mierii Faetorii esentiai ai compozifiel si calita1ll Proprietat! organoleptice Prop:rietati fizico-chim1se UtUaje pentru extractia ~i conditionarea mierii Utilaje necesare pentru stupinele micl ~i mijlocli Utilaje necesare pentru stupinele mari.rijirea fumlJJ. de catre famiJiUe de albine Metodepentru in:trodueerea mateilor 125 126 126 131 132 133 134 134 136 139 139 140 142 143 144 Leetia 9 MlEBll IN TEHNOLOGIA RECOLTARII. Ingrijirea Iamilrilor de albine in perioada de pregatire pentru iernare Dezvoltarea puteril familiilor de a1bine in perioada de toamna Asigurarea rezervelor de hrana Aranjarea cuibului in vederea iernRrli Ingrijirea familiilor de albine in timpul iernii Asigurareacondttiilor optime pentru iernare Controlul iernarfi farniliilor de albins Indreptarea stilrilor anormale Tehno.arna Ingrijirea farniliilor de albine in timpul iernii Ingrijirea de primAvar! a familiilor de albine Lucrari obligatorii 18 mceputul sezonului Ingrrjirea familiilor de albine in cursu] primaverti ~i valorificarea culesurilor timpurii Ingrijirea familitlor de albine in sezonUl de vara Valorificarea culesurilor prrn practicarea stuoaritului pastoral Intretinerea in stupi orizontall a familfilor de al bine eu p singura matcA Metoda obisnulta ' Metoda Layens Metoda . de Intretlnerea a albinelor pe versan~iI munttlor carpap ~i Apuseni Ladia 7 108 Ion 110 INMULrrREA FAMILIILOR DE ALBINE Roirea naturalA Pregatirea de roire lntroducerea roiului in stup Ingrijirea roiurtlor Roirea artiflcialii Roiuri Ia pachet Formarea roturilcr pe cite 3-4-'6 faguri Roirea prrn divizarea unei familii intrate in frigurile RoiUTi tirnpurri FOl'marea de roiuri eu rnatci iernate in mara ghemului Leetie 8 no 111 113 114 116 116 H8 roit. CONDI'fIONARIl $1 pASTRARII STUPINA Mierea.Lectla s 70 70 70 74 76 77 77 78 79 80 86 86 88 89 89 90 INTRETINEREA $1 EXPLOATAREA FAMILIILOR DE ALBlNE IN STUPI VERTICALI eu MAGAZINE ..illor de alblne in timpul verii Valorificarea cutesurlfor' de vara. ingrijirea acestora Cresterea matcilor Utilajele ~i rnatertalele pentru cresterea matcilor ~i fclosirea lor UtHaje ~i materiale pentru cresterea prcpriu-zisa UtiJaje penrtru ~m:pereeherea matcllor Intrcduceraa matcilor Facoori de Dare depinde acceptarea noilor mate.Lnere a alhinelor In Pod'i~U!l Tttans~lvaniei.logla iernlmii matcdlor in afarra ghemulul Ingrijirea familiilor de alblne in perioada de primavara Dezvoltarea maJrnJ.

170 170 ti a 14 Notiuni generale Recoltarea poIenului PrincipiuI metodei de recoltare a polenului Colectoare de polen Efectul Instalarli colectoarelor de polen asupra Becoltarea polenului direct de la plante Conservarea polanului Uscarea Usditoare de polen Intrebuintarea polenului Dirijarea producerlt pasturu in familiile de albine Recoltarea I$i pastrarea pasturii Le c t I a 12 TEHNOLOGIA PRODUCER II.>1MICO'I'ICE ALE ALBINELOR 275 277 Caractertstlcile metodei Organizarea famlliilor de albine producatoare Fasonarea 'in stup a botcilor artificiale in vederea insjimtn~iirii lor Transvazarea larvelor in botcile artifictale Miisur.Bxtractia mierii Condition area mierii Ambalarea.1 RECOLTARII. FUtrare !ji conservare ContinU8rea procesului 203 203 de productie in serie a lapti~orului de matcA In 204 205 familie UtilizAri principale apiterapice e c pa 13 206 2'08 211 ccndttronarii ceril in stupina 164 TEHNOLOGI!A PRACTICARII STUpARITULUI PASTORAL. pASTRARII LAPTI$ORULUI DE MATCA familiilor de aIbine 172 172 176 180 181 182 182 183 RESURSE MELlFERE valoarea meliferii a arborilor $i arbustilor forestteri Plante melifere cultivate CUlturi de plante tehnice Culturi de plante furajere Culturi de plante legumicole Culturi de' plante medicinale $i aromatice Culturi de plante melifere tipice Plante melifere erbaeee spontane Le c t I a 15 POLENIZAREA CULTURILOR AGRICOLE ENTOMOFILE AL8INELOR Notiuni generale Pregatirea familiilor de albine l!i tehnica polenizArii Polenizarea arbortlor fructiferi Polenizarea floni-soare1ui Polenlzarea culturilor s. conservare ~i utilizAri principale ale Uupth. pregatkea familiilor de albine in vederea transportulu! :Efectuarea transportul ui Lee TEHNOLOGIA POLENULUI :.. RECOLTARII. paraltzia Puietul In sac ~ Leqia 17 1.emincere de lucerna Polenlzarea culturllor semincere de trifoi rosu Polenizarea culturilor semineere legumicole Polenizarea cUilturiior de cap:juni din solarii L e c t i a 15 BOULE BACTElRIENE $1 VIROTICE ALE ALBlNELOR CU AJUTORUL 213 213 221 221 227 232 235 240 242 184 185 186 CONDl'rIONARII $I 187 Caracteristici ~i eompozitte Geaeralltati Albinele doici ~i secretia lApti!1orulul de mate! Preductia natu:ralii ~i cea dirijata Caracteristici ~i compozitie Inventarul necesar PregAtirea familiil~r de alblne Materiale.. scule ~i utilaje Botcile artificiale Tehnologia producerii Iaptlsorului de rnatca !n flux matcH" IS7 187 18S" 189 255 255 257 258 260 262 263 264 264 190 192 192 192 196 continuu l!i in prezenta 197 266 266 Loca americana Loca europeana Paratifoza sau salmoneloza Septicemia Boala neagra.i ~eciale pentru optimizarea actlvitati! familiilor de albine rprOducAtoare de li.. PAsTURII CONDITIONARII :. acee~i Depozitare temporaa:a.ptil!or de mateii Recoltare.1 DEPOZITARII . boala de padure.orului de mated Recoltare 197 197 199 199 201 202 202 278 279 280 BOULE PARAZITARE Nosemoza Varrooza 282 282 287 7 . depozitarea !1itransportul mierii Receptia mierii Unelte pentru extragerea i?i prelucrarea ceril Le cti a 10 Tehnologia Leepa producerii 11 ~j 157 109 160 160 161 r.

dot fiind cO "Manualul opicultorulul" este 10 'a IV-a ed/fie.. volumuf de fato se pre. fata de cititori. lor acest sentiment. incerc un sentiment de 0 dsosebifo responsabi/itate. a uti/ajelor $1 une/telor nseesare 'Practicar.i mod de prezentare . de 10 . ~j se pune accentu/ pe orgonizarea stu pinelor. S. incheie oceostd va/oroasa carte pe care./or.nt trotate apo! tehno/ogiile de reeo/tare. bozo melifera din fora noastra. inmu/tirea ~i ameliorarea famillilor de albine prin metodele ~i mij/oacele tradition ale $i modeme adecvate speclficului de sol. imi craeczd totodata 0 satisfcrgie dep/ina atunci dnd vo/umul prezentat i$i dovedesre prin continut . imbinind eficlent fsoria cu practica apieold. 0$ Ii intitukit-o"So invafam apicultura in 20 de feet. exp/ootarea. polenizoree culturiior agricola entomofile cu ajutorul albine/or $1 in final ~ prevenireo $1 comboterea bolilor $i daunatorilor 10 albine.calitotiJe $1 utilitatea sa practico. de retr/buire $i de protecfie 0 mund! in apiculturo.i-au odus contributia peste 20 cercetdton ~i personalitofi cu eompetenta .. personal.".Acarioza Brauloza Ascosferoza Aspergilosa Leqia 18 291 294 296 299 ALBINELOR DAUNATORII Insecte Batracienl ~1 reptile Pasiin Mamifere Plante Lecpa 19 LUCRARILOR APICOLE 301 301 304 304 305 305 CUV1NT INA/NTE De fiecare data dnd sint sollc1tat so prefafez 0 carte.i experientCi inde}ungota in domeniul apical. conditionare $1 depozltore a/eproduse/or apicole. toate aceste simtaminte Ie resimt amp/ilicate. jntretinerea. Un calendar 01 lucrarilor <lpieo/e pe fun' ~i 6 prezentare 'Q principii/or $1 norme/or de organi2Ore. atit fato de autori cit ~i. jntregit prin 'Pas. Se pleaca de 10 anatomla ji viata albinei. Este ormon/os imbinata partea teoretica cu ceo practica.. Autor. reu$ind ostiel sa slstemotizeza $/ sa cuprind5 necesarul de cuno~tinte pentru prodicareo apicu/turii atit de catre ineepatori cit ...unea fata de apicultura. rna. /0 elaborareo careio . 'n caw! de 'ota. de impart/re a materiel pe leetH.prezentarea stup. ales. au adoptat un prlndplu metodo/oglc de Iprezentare Jarg uzitat in popu/ari2Orlia /iteraturif piinfifjce. stuparitu/u.. Consider co nu gre~esc deriu91 CALENDARUL Ianuarie Februarie Martie Aprllie Mal lunie lulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Lectia 20 306 306 3'-17 307 308 309 309 310 311 311 312 312 313 ORGANIZAREA SI RETRIBUIREA MUNCH IN SECTORUL APICOL Principille or-ganizarii muncii Retribuirea muncil in tntreprinderile agricole -de stat Retr!buirea muncit tn cooperative Ie agrtcole de productie ~i in asoclatiile mtereooperatlste agrozootehnice Norme de protectia muncii in apicultura 314 314 318 319 319 8 . Avind un coracter tehnico-~tiintitic.zinta 10 nivelul tehnie actual de dezvoltare a apicu/turii pe oton national ~i mondial./ de catre avansoF. de practicars a stuparitu/ui pastoral.. resurse/e melifere. clima $.

social. excreter. nervos.arlpi Pre<:e<1intele Asociaue. lntr-un moment in core necesitatea oparit!ei sale era cu atit mol mult resimfita cu cit edifil/e anterioare. V. st al Federatiei Internatlonale P. Ie urez din parteo Asociatiel Crescatorjl~r de Albine din R. 11 - acoperlt maxita : cleo 10 11 . cu ajutorul cuno$tintelor capatate. Anatomio. extern(i a albinei Z1Lcratoar€ (dupe. . dr." median (perechea a 2-.:. 10 pinior. antenl'i .rof. R.sptracul . pe care o ingrtjirn in tara noastra). ceea ce atrage dlviziunea muncii. E. consumotorilor.piculturii o unu. prln organizarea cu precodere a numeroase nai stupina de tip industrial in cadru! cooperative/or agricole de producfje. Prin calitafile mai sus ordtcte. 1.MONDIA respirator. ing. concentrarea puterii roproducetoare a organismului Ia un indivdd femeiesc = matea -si citiv:a rnasculi = trtntotli. an: I .t. Romlinta Ii Asociatli'lor de aplcultura API. de prezenta a sase picioare articulate si . intrucit ele dau posibi/itatsa cititoru/ui sa-~i ver/fiee gradu/ de insu$ire <1 cuno~tintelo(.. stupinele sociaUste. 9plel". totuJ cu remarcabile iadaptart !?i dezvoltar! in rnorfologie ale sistemului digestiv. au fost de mult epuizate.agerea spre practicarea a. Ia rindul lor alcatuite din mai multe segmente si acoperite cu un invelis tare. Inairrte de a intra in descrierea corpului albinei.aripi. ani. mai ales acurn cind in toote domeniile de actlvitate poporul nostru este ongrenot ~i muncests cu insutletire pentru infOptuirea obiectiveior revofutiei tehn. genul Apis. ale sistemului enzimatic si hormonal. Conseeinta a aeestei vieti sociale aparitia populatiei mart de indlvizt asexuati. 2 torace . HARNAJ Cresclitoriior de Aietne din R. cit $.e organelor de simt. torace si abdomen. Considerind co sotisfactia pe care am incercat-o /0 citirea acestei carti va fi resimfita de toti dtitori. specia meWfera sau melI#ica (albina melifera europeana. Fig.Ia majoritat~a . ingrijirea in cornun a urmasilor..ea in oomun a caldurii organismulrui.plelor posterior (perechea a 3-8). adecvat din punet de vedere pedagogic. sa lamurim de ce spunem ca himenopterele sln~ i~s~cte superioare.abdomen: I-VII. el complefeaza literatura nocstrd tehnico-$tiinfifica de specialitate. Adresindu-se deopatriva celor ce frecventeoz6 diferitele forme de invetamint apico]. Al~ina faceparte din una din cele mal ava~ate grupe de lOsecte. more numar de crescinor! de a/bine amatori. exception ale PeTformante -aI.. ei. poetic "fetidi" sau corect "albina". lieccre din cele 20 de lectU ole monllo/uiui S8 Inchele cu cite un grupoj de intrebori de control recapitu/ative. . impus de (olul lor curativ tot mai mare in opararea sonataf. S. Fie di ii spunem prleteneste "musca". din toate rezultind speotaouloase aspecte de comportament. Utilizarea ocestor intrebari este binevenifa. a sectoru/ui silvie $1 a altor unitafi sociafjste prin dezvoltarea stupinelor existente din oceste sectoore $. acurnularea de rezerve de hrana. Ignorant "viespe". admirativ "ginganie".acur : H .culturii nafiona/e se prevede spatitea in viiiori! ani oproape /0 dublu a numiirulu! forni/ii/or de albine. 6 . Apreciez ca nouo edifie a manua/ului este deosebit de oportuna pentru asigurorea condifHlor ce se pun dezvo/tar. . opiculturii in faro nocstrd in viitori. contribuind astlel lo dezvo/tarea in continuere a apiculturii in tara noastrO. a intreprinderilor agricole de stet. Rernemorind cunostintele de zoologie : insecta este un animal nevertebrat caractsrizat de alcatuirea corpului din trei parti principale . In programu.co-$fiinfifice ce constituie preocuparea actuo/ului Le e tta 1 ANATOMlA ALBINEI MELIFERE ~I VIA'fA FAMILIEI DE ALBINE ANATOMIA ALBINEi MEUFERE cincinol. nutre~uie sa uitam ~ici un moment ca albina este 0 insecta. "" O~dmul I1ymenoptera (au doua perechi de aripi membranoase). S. reglar. concis $i curgotor. de cdtre apicu/torii amaiori din cele mai variate profesiuni. prin atr. cu functii de lllitretinere = luorMoarele. Taote acestea vor creo conditiile necesare obfinerii unor cantitofi sporite $i diversifieate de produse apico/e /0 un nivel colirotiv superior. La acest ordin spare viata sociela ~i orgamzarea indivizilor in colome (sau familie) echivalimrl prin functionalltate 0U un organism. Folosind un stil clar. toate succesele dorite. Romania sa abfina in crestereo albine/or. reproducator. (Perechea 13 labrum. chitinos. vizlblJe: 7 . cit rna. adunarea !}i pre1ucrarea in comun a hranei. dot fiind va/oarea materia/u/ui ~i modulul in care 0 fost sistematizat. muscular. Snodgrass) - inelele tenor 12 - glossa./ actual de dezvoltare a op. mandlbuHI 1!l1illa). 5 . 2 ocelt . de$i tiparite in zeci de mil de exemplare.4. familia Apidae.. vo/umul de fata va lacilita insu$irea cuncstinfelor opicole aHt de cdtre apicultorii profesioni$U din ferme/a $.mind-o astfel.cap.

larvei au loc profunde transformar! ale organelor ~i perfectionari ale acestora. rnarcate de 4 napirliri succesiva ("schimbari de piele").BINE IN PRllYmI. Aspectul a:lb.asidue acordate de catre albinele doici (tabela 1). In continuare sint redate. Puietul capactt.F.l·gura diferenVere a puietului este aceea care se refera Ia aspeetul sau ~l stup _ puiet neccrpii. diferenti-ate arbitrar 1a r~nd~l lor p€J?tru nevofle pra~hcll. este mal gros . larva pluteste pe Ia ptisor . In a treia zi de la depunerea in celula. masa eorpului larvei ?cupa toata celula. Albe. Prenirnfa sl apoi nimaa sail pupa aU e li ia locul sint raze de dezvoltare a albinei desemnate in vorbirea ~~enta ca "puiet adult"" . mai subtire.1.larvele. 5" 834 1 lli4 256 226 240 798 I 296 50 14 Prenimfi'i 2081 2855 TotaJ 871] 27 98 2R3 472 ziua 10 ziua 11 ziua 12 Nimfii. In ~arv: ~€r~ i larve in virsta (1-3 zile !?1respectiv 3-6).invers dectt oul.'1 . 5 . al?inele aSlgur~ temperatura optima dezvoltarii acestula . "Irit" e. ele VOl' fi mentionate.pacit . aparitla pieselor bucale. nimfa cu ochi raz. se observa in celule ouale. 8 . 9 . sl Intrucit eu lucditoarea se fae productme de mlere."nlre tlmpu! total In 24 h nurnar' total In 24 11 Oll fl54 zlua ziua ziua ziua ztua ziua 4 ~.i a dezvoltarlf Avindu-se in vedere ci:llucratoarea este lndividul majoritar in familia de albine. Cursantul trebuie sa-lj. puietul din celule.cit si puiet cii.dipa-cirea eelulei . stralucirea ~1forma larvelor trebuie sesizata ~i cercetata. polul oral sau cefallc.Pentru a intelege eomportamentul ~i viata albinei in stup. ouale de albina slnt ca niste bastonase lungi de 1. denumirlle se refera la capal~lul de ceara pe care albinele ee acopera fagurii n pun peste coconul C ata tesut de larva in ziua a 9-a. slntetizat.. stralucitoara.E DE DEZVOLTARE Vir"!". capatul posterior .larva creste .i care.6 rnrn. Orice schimbare In culoarea. Tabela !NG1UJIREA ACOHDATA DE lui) larva incepe sa-ll'i teasa coconul. adera la baza celulei. user curbata (I naptrlire) . nu mseamna ca nu beneficiaza d~ ingrijire : prin lns~i prezenta lor activii . stupul poate fj deschis iara riscuri.c. 7 . nimfa cu ochi mov . este eurbata ventra] .c. mugurlt piesAelor bueale 91 ai picioarelor. Ia citeva are de la depunere. Cea mal neangajanta ~l mal I. sidefiu.amniosul !'ii chorionul --. fie necapactt. embrionul : sint vizibile (cu o lupa foarte puterniea) ineeputuri de segmentare a eorpului. alb. In ou se formeaza. in elipse cit palma I?i pe masura trecerii zilelor din ce in ce mal ample ptna Ia ·a oeupa aproape toata suprafata fagurslui. curbura se accentueaza {a II-a napirhre) .spre deosebire de.eclcztcneaza tinal'a Iarva Ea seamana ell nn viermisor. cu1eat pe fundul eelulei. aparttia strangulatiet intre torace ~i abdomen nimfa eu oehi albi (nepigmentatt) .extremrtatile eorpului se attng (a IV-a napirlire) . 6extremltatlle corpului se apropie (a III-a naplrlire) . cu ocazia cercetartt stupului. Pentru familiarlzarea cu aspectul puietului pe fagure este necesar sa se retina clteva din elementele ce pot caraeterlza fieeare virsta . -ea avmd !?l eele mai numeroase eomportamente tipice . 1 norcr UNEr AL. Datorlta ingrijirii atente ~i .". 13 921 2 . aeeste elemente. di este eel mal bine studiata..polul caudal sau anal. oul alb stralucitor. vor trebul cautate anurne.in acea parte se va dezvolta eapul viitorului individ . majoritatea descrierilor anatomloe fUnd ~acut: peea.i speetaculoase. chiar daca nu mat este ~ranit de catre albinele dolci. r11. "puietu~ ~n~r" . raceste ~i moare. sideflu al puletulul este foarte important pentrn eel care ingrije~te albinele. in general la verticals fata de fundul celulei .. larva crests timp de cine! zils in dim accelerat (nurnal intr-a doua zl de viata greutatea ei devIne de sase ori mal mare decit in ziua precedenta) . rupind foitele embrionare .larva umple toata celula . in ziua a 6-a (a 9-a zi de 1a depunerea ziua 13 ziua 14 ziua 15 - 12 . tr-ansformarea in prenimfa (a V-a napirlire) .~l"sjv ZTt. Evolutla alblnel Iueratoare ou zlua 1 ziua 2 zlua 3 Larva oul alb stralucltor. DE LA OU LA ADULT Incepind eu luna martie. Capatul anterior aJ oului. Ori de cite ori matca si/sau trintorul au particularitat] de morfologie. in absente albmelor acoperitoare. descrierlle din aceasta Iectie se refera Ja Iucratoare. Pe fagurii din eentrul stupului. eurbate catre partea dorsala. teserea coconuhri.pe fagurii eu puiet. rotunjite la capete. a ochilor. 2816 In timp ee in interiorul organismulu. oul alb-cenusiu stralucitor.4 . inclinat. pentru a invata corect postotlltattle de a fngriji ~i exploata albinele In con corda?ta eu modul natural de desfasurare a vietii lor ~i nu imp'otriva acestula. deci. este necesara cunoasterea valcatuiril corpului lor . fleel eapaeit.i obisnulasca ochiul eu rnasa alba sidefie alcatulta de totalltatea larvelor sl oualor din fagure : ea caracterizeaza stare a de sanatate. a aripilor I?i a picioarelor . Numilru\ total de Vf71t" tn ~4 11 pen tr-u hr.

- Total.Trintoarea torul 3 511z 7'/2 16 3 6 12 2i 3 61/t 14112 24 Fia. c . eorpul adultului este protejat de un invelis tare . de la meoanice pina Ia senzoriale.zona corneanA . eu toate organele !ii apendicele bins formate.albina: Capul.eon ul ertsraun . Pe partea dorsals a capului se aila trei ochi simpli . moale a1 stadiilor preadulte.). excavatle in cutisula capului. Ochiut albinei : rabdomera . In continuarea sa se afla pedicelul si flagelul sau biciul . zonele opace ale lentilelor se aila numerosi pertsori ascutiti.p 15 .aUt cit sa se aseze pe suprafata anterioara a toraeelui. d . ziua 17 . matcH iB} $i trfntOf'ului dupa R. (:fig. ntporartngtana : b glandli mandlbularil. Sint fixate la baza printr-o membrana. cam Ia centrul triunghlului.ou .ziua 16 .cuticula chltlnoasa. alcatuita din cap.\i . iata pe SCUTt cum arata . dispuse radial in [urul unui bastonas (rabdom) central care capteaza 'lumina concentrate de eristalin ~i 0 dlfuzeaza in celulele retiniene. ziua 21 . Vfuzut din fata. sint redate in tabela 2. in mod comparativ. Aceeasi cuticula acopera ~i picioarele !. de forme fii cu functil din cele mai variate. Cum schema de mal sus se refera la albina Iueratoare. de culoare generala bruna ell pete ~i variante cuprlnzind cenusiu.. Reluind cele spuse deja despre aleatulrsa tipica a corpului insectei. cu care vine in contact.ochl campus.oeelii. durata stadiilor de dezvoltare la matca. iar corneea. in unghiul inferior al capului si 5n partes posterioara se rernarca piesele bucale: buza superioara ~i respectiv trompa. .2 Puiet N ecilpdc!t : .'nimia cu ochi purpurii ~i rnai tirziu galbeni ..adultul eclozioneaza din celula.V<lzuta de aproape ~i eu atentie .acesta alcatuit din 10 articole (la matca ~. capul este turtit. ec .larva Clipiicit : . se observa Iatete hexagonale : marginile slnt opace. care: contine eelule pigmentar e.tasclcul nervos. Vazut din profil. e . la suprafata acoperita de cuticula.de la larva la imago (adult) Matea Luera.nimfa cu ochi bruni. 20 . ar . se afla inserate cele dous antene.i lucratoare) sa.mandibulll. partea arrterioara fiind usor eonvexa iar cea postertoara usor concava .corpul se pigmenteaza . zc . Alcatuirea oohilor si suprafata lor mare dau posibilitatea albinei sa vada pe aproape 180°. Iar pe parteaanterloara. cele doua unghiuri laterale flind cuprinse de eel doi ochi compusl. rnari. I- Oehiul cornpus al lucratcarel cuprinde 3000-5000 omatidii.1.fibre nervoase. Antenele.ochi almplu. Fiecare din cei doi ochl cornpusi consta din numeroase unitat] de baza numite omatidii : corespunzator lor. zilele 18. corpul galben (a VI-a napirlire) .aripile.este aproape circular (fig. Omatidia consta in total dintr-o parte eplderrnlca . tn . intr-o midi. ·impiedica difuzia lurninii. lucratoare ~i trintor . Ta. Sub aeeste forma tiun i se aiM celule senzortale.bela DURATA SlJ'ADIILOR DE DEZVOLTAKE . Capul albinei jucrlltoal'e (. t . eu rol in eehilibrul corpului. Capul matci! este mai rotunjit decit aJ lucratoarei ~i este mal lat in raport eu propria sa Iungime. Chitina de De majoritatea SuPraIetf'j a fost Inl(ilurata: 11glllndil.cenne vtzual e .precizindu-se de la bun inceput ca aspectul ~i succesiunea diverselor stadii sint aceleasi.V8. Pe 14 2. Fig. zi!e ADULTUL Adultul sau insecta perfecta este albina. 19. E. portocaliu. la matca 3 000-4 000. iar la trintore 7 000-8 {):QQ. Capul trintorului este mult mal mare si . dar suprafetele centrale smt transparente sl fae Junette de Ientile. Aeestea transmit impresiile primite La oreier.corneea. Articolul lung ce alcatuleste baza antenei se numeste scapus ~i adaposteste organul lui Johnston. ln sfirsit. torace si abdomen. 3 nucteut celutet : 4 . capul 'a:liblneilueratoare are aspect trlungniular. printr-un nerv. 1).zona reUn1anA. galben !ii negru. celule retimerle. denumita soclu.corp !lras . pe suprafata careia srnt Inserati numerosi peri. Cristallnul ooncentreaza lumina. 2). Snodgrass) (e) (vedere frontala. 3. 2 .Zut din :fat a . lentila rnai sus mentionata ~i eristalinul. Spre deosebira de tnvelisul membranes..ell unele subtieri .

Gumdele mandibulare se afla la baza capului. S_ ~ lorum . vizibile la exterior.gura" runcuonaia : 12 cltpeus : 13 _ element din tentorium (schelecu. n prtncipiu.mesotorace. rl e profeslonale. lor ll se adauga. pleure . sint extrem de mid la trdntori. Spre deosebirs de alte insecte rude ale albinei melif are. este a mica piesa mobila.sursa de energie. meso. Snodgrass) . .li propolisul. iar la mascul sint absente. Canalul colector de la fiecare se deschide Ia baza faringelui. ambele piese de suspensie . E. iar la alblnele ce prirnesc nectarul . Sf din maxile : tot ansamblul partlclplnd la sugerea Fig. simjul mirosului placute perforate.Capul albinei Lucrdtoare nectarului din floare. aparatul bucal al albinel se compune din: -labrum.11 (1a trtntor). M a 11d i b u 1e 1e au. tubulare. 15 esorag : 18 _ y occiput: 17 ortflciut occipital: la _ de ac€ea folosit frecvent in deserleglancte hlpotarlnglene . galea..par-tea ventrala. In rezumat: toracele albinei este alcatuit din: . 11un ele-ment Important inaprecIerea .la con- centrarea aeestuia prin expunerea lui in pelicule fine. S .slmtul pipaitului . Df' retinut eX lunzlmea trompe! este 6prementum. toate principalele organe de sim] : . sa vedem aeum pe scurt !ii glandele cefalice. palpi maxHari . slmtul gustului .. rata prezinta aparatul bucal al all . se ana in partea superioara acapului.i metatergitut se apropie sau se departeaza de pleurite.mandtbula . in condltti de necesitate. la care secretla mandibulara constituie baza unora din feromonii speclfici. 4. E. llmba. 3 ~ J'lage\ (10 arncotej : B ~ po'r\illne de suprafa\a 1- R. La matea ele se afla in forma de rudimente. Remarcabila suplete a miscarilor de zbor a aripilor albinei se datoreste existentei unui sant toracic longitudinal. palpi labiali. submenmentum.e. 10 . miscari din care decurge :.ccnuri chlmioreceptoare . paraglose. Aceste glande secreta laptisorul. ..protoraee. dezvoltate sau nu.pe cele doua parti.. . Fiecare din segmentele toracice se cornpune dintr-un notum sau tergit .i miscarea pe verticala a aripilor a caror origine este tocmai in dreptul santului pleural. muschi transversali. cu cardo. santul pleural In interiorul torscelui se aUa citeva categorii de musohi . . paraglOssa . pereche.glossa. lacinia. care sustine perechea 1 de picioare . 4 . primul segment abdominal . ele pot fi reactivate si deci sa se dezvolte din nou. 19 . Perechea anterioara (I) este mai mare # 16 a- KenuoUuI &llleultonlltll 17 . 18 rtndul lui campus din: m a x l l e. prin care circula hernolimfa. pa mascara 6-7 rnm. :pentru orientarea intr-un text care face ape1 la cunosttnte de anatomie. Mandibulele servese la malaxarea cerii. Snodgrass) anrenata. terminata ell Iingurtta. Pro b 0 sci s u l sau trompe este alcatuit din doua plese de suspensle.:i perechea a 2-a de aripL Aripile.labrum.simtul auzului . I' 1a b i u m. senzo ria Ie. mandibulele nu au dinti : de aceea de exemplu. R. cu stipes.dfversi peri tactili . .paIp! labial! : 5 . 9 . cind acestea devln dolci. mesotorace l?i metatorace . particularitate a himenopterelor. : ~i pille papile uee mandibulare. ele constau din doua tuburi foarte lungi purtind de-a lungul lor glandule. Secretia lor permite lucratcarei sa inmoaie ~i sa framinte ceara f. Numai Iucratoarele au asemenea glande. Schema alatu(sectiune longitudinali'i.sirntul concentratiei de acid carbonic a aerului. Prin [ocul acestor muschi. intrind in components toracelui.gJande salivare 1 I cerance . hrana destinata larvelor.galea . iar efortul imens pe care trebuie sa il furnizeze este sustinut de 'Un mare consurn de glucide . In perioada de crestere de puiet glandele sint dezvoltate la albinele lucratoare in virsta de 5-10 zile. Ambele perechi sint membranoase. care sustine perechea a 3-a de picio.ma n d Lb u l e : pro b 0 sci S. tum. Intern): capacltatll productive a alblnelor+sj 14 canals sahvara . Faarte dezvoltate la matca $i la lucratoare. La matea. eu nervuri rigide. Piesele bucale: 1 a b r u 1 sau buza superloara (anterloara) inchide cavitatea bucala anterior.simtul termic . 20 . trompa are numai 3. i1 F. sa dizolve Invelisul uleios al graunciorulul de polen. Pe flagel sint localizate. Cu totul alta functie are Ia matdi.partea dorsals. . ansamblul pieselor proprlu-zlse.muschii longitudinali directi si indirecti.poslementum. In rezumat. Foarte mult regresate la albinele de 20-15 zile. in afara organelor vazului Ubrului. care sustine perechea a 2-·a de picicare ~j perechea 1 de aripi : -~ metatorace.tabeltum (lingurla) . albinele nu' pot rup~ plelita fructeJor. amindoua. cu oert. laterals si sternit . 7 -:.ocht stmpt]. Toracele propriu-zts se compune din trel segmente embrlonare : protorace. dupe. Dupa ce ne-am tnsuslt cele mai importante din organele sl formatiunile eapului.are :.:. 3 blnei lucratoare cu plesele strlnse. .5-4 mm. cu variatii la dlferitele rase de albme. 2 . Toracele. cite un sant ce permits scurgerea secretiile elaborate de glandele !ji echi- Fig. trom. Muschn zborulul sint foarte dezvoltati.propodeum. lorum. Glasuiele hipojaringien. prezerite in interiorul capsule! ~i vizibile numai cu 0 Iupa foarte puternicii sau Ia microscop. numite si "mamar·e". deschlderea lor se afla pe mandibule. Antena albinei lucriitoare (dupa vedere (Ie ansamblu : 1 ~ scapus : 2 _ pecicet .

E. . Picioarele albinei ItlcrdtoaTe (dupa P.pe rata interna: pe partea terminals a tibiei .181 optulea. 6). Spre exemplu. cele trei perechi de picioare ale albinei au confcrmatli caracterlstice. raportul Intre segmentela a ~i b ale aeestei celule poate indica rudlmentar purltatea de rasa a unei alblne (fig. doua aripi de pe 0 parte formind astfel un singur plan de batere a aerului. . Tergitul ftecarui inel acopera mult sternitul respectiv. . In mod clasic. . Cele sase inele abdominale ~lnt telescopate ~i unite jntre ele de 0 membrana intersegmentara. Caracteristio pentru aripile albinei mai este !iii sisternul de cirlige Fig. curatata de orice impuritil. In mod normal acoperlte de tergitul VI. In afara de dimensiuni. Crosetele sau hamulii se pUul aripil anterioars . ceruia 3 (cublta.: a-nw-vurli costata . Aripife aZbinei'ltiCTatoare (dupci R. 6. eele abdomlnale stnt Iiecare alcatulte dintr-un terglt. are rorul de a suspenda aparatul vulnerant (acul cu venin) . dar are si posibilitatea de a se mdeparta foarte mult de el. dintre acestea. . Perechea a doue are la partea inferioara a tibiei un spin.pieptenul.urrnatoarele sase sint vizibile.etu~. tibie tars. oele doua aripi slnt perfect Jndependente una de alta. folosit la descarcarea tnearcaturtt de polen sau de pro polis.i pLiuiL aripilor c-nervurA ractlalJ\". 7. Abdomenul este alcatult din sase inele la matca ~i lucratoare II-VB pe schema din fig. Anatomic vorbind. f-nervura recu'rentil. 0 substanta volatila. ~i de contragere. trebuie sa arnintim ca slnt numai sase. piciorul insectelor se compune din: coxa. plclorul posterior externa ~i piC! orui an tepior dr ept fa Is ext exIlil. incorijurata de peri lungi. iar pulvilul pe suprafete netede. Snodgrass) .ultimul articol tarsi an este identic Ia toate cele trei perechi de picioare. 7). alciituitll dintr-o mica excrescenta de pe tibie de 0 mica excavatie miirginitA de perisori supli ~i scurti la partea superioara a bazitarsuIui. a unel scheme. respectiv sapte.articulatia tibio-tarsiana plata l?i formind 0 pens! . f?i pe hazitars .dec!tperechea posterioara.p s-ar f1 oprit in perisorti ce 0 acopera (fig.perta. Raponttnd aceste Inele. Ia ortgtnea lor din segmentele abdominale ale larvei. Picioerei« albinei lucratoare reprezinta una ddn cele mai in teres ante dintre adaptartle insectei Ia modul de viata social. fini. Jel'lll-Pr0!5t) : Ia dreapta : piciorut posterior sting.cul de polen inghesuit de pensa tilbio-tarsiana.prtmul. tala intern!. 1 l1idinsapte mele la rnn1ioT. 1). el este conformat anume ~i numai pentru mers. eele mediare . care Ie deosebesc (prima pereche .al zecelea formeaza anusul. Intr-o formaasemanatcare. . se poate localize pe portiunea T vn acoperita de T VI glanda lui Nasonon. care serveste la recuneasterea al!binelor. aceleasl modificari adaptative sint prezenta ~i Ia alte rude ale alblne! care se hrfmesc similar. t'lrept. B-arlpa posterioad. sa nu se confunde decj inelele ell segmentele abdominale ! Ca ~i segmentele toraclce. Nervurile descrlu anumite desene denumlte celule . este sudat la torace .acesta din urrna alcatuit din cinci articole dintre care unul basltarsul. a 3-8 cea mai mare).i 18 19 . acesta este co~ul. Marclnd tergitele de Is TI la T VII (fig. In citirea unei planse anatomice. trebuie remarcate : .In afara zborului. Consta dintr-o masa de celule. h-nervuri agata in timpul zborului in pllu. dupa petiol : acestea sint inelele vizlbile. din cele 10 Initiale. constind din rinduri de peri aliniate. g-hamull (retinaculum). dar descoperite prin extensia abdomenulul atunci cind albinele ventileazl1 aerul Ia urdlnls. deci. peria si pieptenul servese la culegerea polenului ce urmeaza a fi aglomerat in cosulet . studiul celulei cubitele 3 este deoseQit de important in aprecierea penttu selectie a albinelor. iar in centru avind un par mai scurt ~i rigid. un sternit ~i doua pleure.pe fava externa : tibia are 0 cavitate alungita. Cirligele mlesnesc mersul pe suprafete rugoase.1ii) serveste Ia deeerminarea indtcelut cubital.ernpodlul sau pulvilul. Prin inchiderea articulatlei tibio-tarsiene se formeaza un canal: antena trecuta prin el este periata.i femur co~ute\ tlbIQ--- ~I>--arollum De la sting" FiQ. Perechea a treia are 0 alcatuire mal complicata . Prima pereche are 0 perle pentru curatirea antenei. .al noualea s-a transform at in placile acu'lui cu venin. De aid rezulta 0 mare capacitate de distensie a abdomenului. (prezente pe nervura costala a ariA-ar1pa anrerroara. . propodeum. . Aceasta gland! elibereaea un "miros". b=-nervura suncosraia : pilor posteraoare) 1j. . vizihile cuochiul tiber. trochanter. eante rio are. aodomenul a1binei adulte veonsta din 10 segmente: . Extremitatea sa are doua drlige duble Intre care se afia un fel de ventuza . in lnteriorul eelul de-al saptelea. fR la este cea mat mica. femur. d-nervura cubitalil. in jurul caruia S8 va forma ghemoto.

l . A. din cuticula flna. Ceara eliberata pe "oglinzile eeriere" de pe sternite se solidlfiea in contiia' eu aerul. Sint dispusi astfel : in cap elncl sad (1 cefalic. care permit transformarea miscarilor verticale ale a-ipilor. foarte putemicl. deschid direct la exterior. V. dupa P. 8).Iean-Prost) : 8 . in torace 7 sad (1 toracic ventral anterior. in partea dorsalA. Traheele se divtzeaza in tuburI ell diametrul din ce in ce mal mic.. sallvare cerance .acul . glucidele ~i Iipidale. ceea ce le permite sa avanseze nestingheriti in prima pereche de trahee. h . In afara de functia lor resplratorle.natomia interna a atbinei iu. portiunea de tub digestiv care gazduie9te digestia diferitelor alimente ale albinet . intruci t enzimele care le ataca nu pot actiona una in prezenta celorlalte . In corpul albinefextsta 0 serie de saci nepereehe sau perechi.glande hlpofarlngiene: gglande fi urmarrta pe schema alaturata. dintre care una pe propodeum. chisa Ia exterlor prin aJIl'US.intestinul me diu. aorta ~i laounele de hemolimfll. 8. Imensul consum de energie. in speta urati. Dupa aceasta sumara descriere a anatomiei externe a albinei sa trecern in revista sistemele de organe. Aproape toti muschti stnt striati.intestinul anterior. Prin peretele celei de-a doua portiuni.glenda toate aceste portiuni ale sale poate Iui Nasonov.ia sa este de a transporta sUibstantele nutriti. Circuiatia 00 atare se realizeaza prin fnlmll ~i aorta care alcatuiesc 'Un tub relati·v continuu. apa din catabolitii evacuati deja de tuburile lui Malpighi sau de a secreta 0 subsrtanta ce impiedlca putrefaciia masei acumulate in punga rectala in special pe timpul iernii. Prima pereche se deschlde Intr-o mica excavatie in depresiunea mesotoracelui. Cele patru perechi de glande sint alcatuite din numeroase celule.f de sacl! traheeni. nefuncttonala. In aceasta excavatie se adapostesc acarisnii Acarapis woodi. 9 lui unde slnt antrenate in hemot Iirnfa : . Sisternul digestiv mal cuprinde citeva glande : doua glande hipofaringiene. sase pe inelele urmatoare ~i una pe al 8-1ea. Stigmele abdominale se deschid intr-o camera numita atrium.polenuri !iii nectar. nivelul unirii intesrtinului mediu eu eel posterior..1 proventriculul . mascata de un lob al protergltului. doua glande salivare cefalice si doua glande salivate toracice. Funct. ~ .intestinul posterior este subdivizat In intesttnui subtire iii Fig. rna] neteda ca aspect. pina ce in final traheolele se deschid in celule. de 21 20 . aeeasta din urrna descratoor!! (schema. sint ata~ate sistemului digestiv -1i cele ~ase glande rectale. sub forma unor 50121-1ori e Imprumuta forma hexagonalA a ogltnc zilor.c. 2 dorsall lateral! ~I 1 scutelar). de pe punga rectala. firi~oare sinuoase care se deschid Ie. si muschil indi recti . Organele interne au propria lor musculatura (sistemul digestlv.tuit din tuburl traheene sau trahei ~i sad aerieni. ei produc bMfiile verticale ale aripilor (eca 190 b<'itai pe secunda). In afara acestel perioade. printr-o actiune transversala. Traheele sint tub uri rigide. care reprezirrta 0 sectiune longitudinala prin corpul albine! (fig. in care se disting faringele . 2 ventral! laterall. 2 cefallci superiori !?I 2 mandtbulart) . pina lacap. fie prin intermedlul unor tendoane.miscarlle ce produc deplasarea propriu-zisa a lnsectei.gtande ertere. In perechea a doua de trahee toracice nu patrund niclodata acarienli. permitind alimentarea directa cu oxigen a celulelor ~i evacuarea gazului carbonic. in miscari helieoldale . denumite tenidll (acestea mentm 'in permanents traheea desohlsa). fiind perfect la adapost de orlce miscare de curatire a albinei. Si$temul muscular al allbinei este foarte dezvoltat. chitinizata.slstem dlgestiv. VII se afla cite 0 pereche de glande ceriere. Se pare ca au rostul de a capta.glande salivare toracice . Stlgmele toracice se. unul ventral posterior. Matea ~i trintorul nu au glande ceriere. esofagul . iar in abdomen . Sistemul respirator al aLbinel este alca. I . Tot anexe ale tubulu] digestiv sint considerate ~i tuburlle lui Malpighi sau tuburile urinifere (cca 200 la numar).'. AUt nectarul cit ~i polenul sint retinute In buzunarele existente la nlvelul proventriculului.sistemur circuAsezarsa tubului digestiv cu latoric . cu intar1tur1 de chitina hellcoidale in interior. este sustinut foarte bine de reteaua mlnutioasa de trahee .i stnt legati de chitina scheletului fie direct. . Evidente.rnuschtt zborutui . In stare activa. Nectarul $i pclenul nu sint digerate concomttent. In prima sa portiune. l?i an'll~e dinspre partea posterioara catre cea anteriora. inima. " prcdusele degradata traverseaza d pinri in cavitatea generals a corpu. aportul mare de oxigen pe care n presupune zborul.3 saci (1 abdominal supero-anterior ~i 2 abdomlnali).cu 11"01 de supapa intI'e intestinul ant-erior ~i eel mediu ~i a carui deschidere triaza grauncloarelo de polen din nectar. Musculatura aripilor este cea mal important! !?i mai Impresionanta : musohli direct! ai zborului. Sistemul digestiv este alcatutt din: . dar eu un rol ~i 0 functiune inca imperfect eunoscute. El se eompune din inima. c . enzimele degradeaza proteinele. Stigmele sint in numar de 10 perechi : doua perechi toracice Iii opt perechi abdomina1e. elan~ nerves ventral.sectlune longitudinale.punga rectala. dilatatii ale traheelor primare. d . Orificiile care asigura patrunderea aerului oxigenat ~i expulzarea aerului Incarcat cu bioxid de carbon se numesc stigme. Majoritatea muschilor sint legatl de producerea unor mi~carlale corpului . . sacii de aer au darul de a face corpul albinei mai user. Traheele stnt foarte ramificate.Fe partea interna a sternitelor IV. eu deschiedere la nivelul mentum-ului. Sistemul circulator este foarte simplificat Ia albina. ele revin la forma de baza.0 adevarata pompa de nectar. foarte dezvoltate in perioada de cladit intens a fagurflor. eu exceptia muschilor directi ai zborului. t .ye ditre organele efectoare ~i de a eva-cua de~eUIile din organism. VI. Rolul lor este acela de a elimina de1?eurile organice. acestea patru din urma eliminindu-si produsele Intr-un canal colector unie.un canal a carui dilatare este gusa . aeeste celule secreta ceara lichida eliberata prin oanale foarte fine. foarte sinuoasa. 0 masa mare. organele genttale etc.

lateral.j.ovar .spermateca VR - camera vaginala . ea la toate insectele. R . foarte marl) . N.//1.) (doua tuburi subtiri care se unesc I/. I /' .. aeesta formeaza cavitate a vaginala. De fiecare parte a deschiderii vaginului se aila alte doua cavitati .reet . . St . ' . 8 . :uprinde cl:eva p~a- ."I [. Dade): dupii e venm. nastere unui nerv frontal 9i unui nerv recurent care urmareste traseul esofagului) ~i ganglionul subesofagian.:~ Aparatul genital al matcii consta din patru paTti principale : organe generatoare: . ansamblul glandular. V.descmdcrea unuta Lo . 5 . (1.ventrala si dorsals {<fig.nerv maxtlar .:l~c~~f descarce punga :ali.burselecopulatoare. ?.buzunar pUul vaivei. Abdomenul mi1tcii neimperecheate Be . In continuarea ganglionului faglan : 3 .:\. ansamblul \. Sisteme speciale:. da nastere Ia doi nervi antenari. eu venin .protoc'erebrum . (I \ r 7 \~\! ~ _. Creierui este alcatuit de 4 portiuni principale.oviduct lateral: Me . \\ . inain~e de a Be de~chid: intr-o 1/' .i [ .1 '. 9. 10 .camera acului sau bursa copulatrtx. 11. ' bLu~ motor. 9 de doi ganglioni toraeici fji cinci nerv antenat .. Lanteta.ori. avind pe fata Inferioara dona santun in care luneca stilettl. b~~. un oviduct median.\.·. </. Cavitate a vaginala este separata de camera acului prirutr-un pllu circular.6 nerv recurenr : 7 suoesofagian. ganglionar ~1 scalariform. Spermateca este 0 sfera in care se Inmagazineaza sperrnatozoizii depusi de trintori in cursul Imperecherii. " ····r(. EST .\.8-0 tuburi ovariene sau ovartole.J. denumite protocerebrum (prelungit lateral prin cei dol lobi optici.f-~' ~--U B ~ I!i I~. Fig.~ \ e ---J. 8). H.1/ I . . 4 . 2 . { -i . Acul 'olbinei Aaspect general. 4 bulb.bursa coputatrtx . tritocerebrum (care dB.unde se continua ell 0 ctrculatie lacunara (prin oavltatea corpului).. stnt strabatut! de canalicule prin care veninul este dinijat. ~ II f. Ioneseu) 1 .acut : Spt . ganglioni ab'dominali.I \. toti pereehe 11iuniti irutre ei printr-un cordon dublu (de aci numele de sistern scalariform . c Fig.aginala . 22 23 ..~'~./. vp - pasajul vaSlnal .oanalut de venin.!l. din canalul principal. Acul este format din prelungirea Iantetei a pi·esa irigida !i\i goala la interior.I.. ell concursul actrv al celor doua diafragrne . catre rana prcvooata de lanteta. Dilatindu-se.. S . 3- (schema. organe a nex e : .lob optic .tanleU. ca un harpon.>i./. separata in doua de un pliu mums aflat chiar sub orlfieiul canalului spermatecii.. Fiecare ovar este aicatuit din cca 150'-1. Pe ea 5e afla glanda in Y.spermateca.:~ 'I "'" 7}}' ~_.i. AparatuI vulnerant sau acul cu venin la albina lucratoare. 2 . 10.cavttatea v.. Ansamblu~ vulnerant sau acul propriu-zis es~e atasae ansamblulut motor pnintr-o pereehede brate ourbate chitinoase .v./ :. Sistemul nervos al albinel este. 8 . din doua glande r: glanda acida / j. Ansamblut glanduLar consta . Huttner) : din buzunarere laterale. motor ~i ansamblul vulnerant. terminata ascutit. o r g a n e de acuplare: . 6stllet: 7eanalul gtandel.0~ \'j _.nerv labral . Peretele spermatecii este acoperit de 0 retea foarte densa de traheole. Creie1'ul albinei esofsgul $i portiunea terminala a (dupA C.. cu glanda in Y . V. ptaca trlunghiularb. I alcalina sau Iubrifianta. ./~~." I iN I.ca 0 soara). =""'~~.. Ov .. cuprinde : .// : {i/. deschizindu-se Intr-un oviduct lateral.. deutocerebrurn (alcatuit din doi lobi ante riori.placli patrati!./.' II "/7//1/" 'punga mare de verun) i'iIl gland a '1'~. B "I C seoliune ~I detallu : 1 placa oblonga . 0 ""glnal .'. masa de fibre nervoase venind de Ia oohii compusij . Aparatul reproducator tuita de ganglionul subesofagian unit pe lateral eu lobii anteriori tree Fig...al carei 1'01 este de a activa spennatozoizii aflati in repaus in sperrnateca. 5nerv latlial. Prin deschiderea alca- ~i stiletit aldWiesc tmpreuna un canal pntn care se scurge veninul.deurocerebrurn. Cele doua oviducte laterale se contopese for-mind oviductul median.oviductul median. lantul nerves cuprinnerv mandibular.doua ovare '. . ~~~ f~~ s~hl!~~sde. AnsamIi" .-. '~r!~ . or ga n e con d u ct oar e : doua ovlducte Iaterale . - (dupa F. Stiletii siIlit terminatl cu nlste creste..t1elul . A.ganglloD subesoaortei..~/ '. . Me rolul de a coordonn Impresille vizuale provenmd de 1a ooeIi si oohii compusi .

V . Cele doua vezicule se deschld fiecare la baza unei glande mueoase.li acumulari] lor in faguri. Stut alcatuite din faseicule 1- Ae __. eliberat prin respiratie in atmosfera din stup.. se realizeaza prin ventilare. previn stagnarea umiditatii !?i implicit dezvoltarea unor mucegaiuri daunatoare cuibului.1 bulb eu lobul penat.in fagurl . . Iar din procesele de arderi rezulta bloxid de carbon. elastic. astfel incit 5<i ajunga la fieoare din acestea precum ~i la suprafata celulelor cu puiet.2 glande mneoase . B . vara calendaristica este pentru albine Q permanents toamna: toate activitatile familiei se eoncentreaza asupra procurarii de rezerve f. in eazurile de inehidere fOT~ataa stupudu] . DoE. se matureaza ~i se transforms in spermatozoizi. Sa amintim In acest moment di pentru intrettnere si dezvoltare. alblnele 19i procura apa din rruri.~i 0 perioada de relativa inactivitata ". In sezon. La ecloziune. In general este situat in dreptul segmentelor abdorninale 6-7. Circularea aerului in stup. Pereiii veziculei elaboreaza lichidul se- Familia de' alblne pareurge un sezon activ .ea le poate fi oferita d€ un om in adapatoere sau.. prelucrarii nectarulut ~i evaporarii apei din el de catre albine. in sezonul de crestere a larvelor cuioul albinelor are nevoie de 0 umiditate reI at iva de 75-80%.aer : ca orics insecta. . _ tl'ei pdtrimi ~ Ie) . indiferent de -temperatura mediului ambiant.ehere sau Dupa impereovareie se foarte multo dezvolta Tuburile ovariene sint <I) capabiie sa elaboreze celule germinative.sperrna . Spermatidele migreaza prin canalul deferent. albina are nevoie de oxigen pentru asigurarea arderilor metabollce.in tara rioastra. Indiferent de conditiile exterioare. ovariolele cater al matcii este foarte in teresanta pentru rei care doresc a insamintarj Anatornia aparatului reprodu- tine spermatozoizii.2 testic-ule. se deschide in vezicula serninala. Ca aspect bulbul este musculos ~i globulos. Batai de aripi cu mare frecventa orientate unitar produc curentii de aer necesari. Spermatozoizii ating rnaturitatea ~i 0 data. In aceste conditii. genital al ..1 canal ejaculator._ de insasi constructia si starea stupului. In natura. din care se dezvolta ovulele. in stup ea trebuie sa fie de 3'5"C. C . Debitul la rindul sau depinde de conditiile atmosferiee. acumularl de plcaie . la rindul sau. ea ~i ternperaeura d€ 35°C. F . pcntru supravietuirea organismului familiei. care se termina in bulbul penisului. de form~ aproximaJtivtriunghiulara. .bulbul. din noiembrie pina in februarie. precum l?i de Interventiile apicultorului. eireulatla aerului serveste 'ii la menttnerea In stup a umiditatii existente.. albina are nevoie de : . Cll p1aca cnnmoasa a bulbului.vestibur.j praca aedeagalli. balti.C08I'neIe: Ce. se aglomereaza in veziculele serninale unde. M .apend1ce penat. Fig. . cu capul ancorat tn peretele ve-ziculelor. Aparatul este trintoruiui cuprinde : . pe masura volumulul stupului. Glandele aces tea se continua in canalul ejaculator.apii : aceiasi curenti de aer asigura ~i circularea minal care are rolul de a hranj !$i tntre- 24 25 . masculli au testiculele nefunctionals !}i de dimensiunl mid. ea este absolut necesara dezvoltarii puietului. canal ejaculator. SP . printre miile de corpuri ee se rnisca pe faguri. careevolueaza pina Ia ou. cam din martie pina in octombrie . La baza lor testicuJele se deschid in canalul deferent care.mucus: P placa pararneral!l .ofalus rdsjrint: a) piM La cervix. Cele doua tesC) p tfeule sint asezate 18 partea su penioara a abdomenului. eu ei si trjntorii in [urul virstei de 12 zile. End. roua.. 3 canale deferente. 12.eomptet : 0) - pe de tuburi seminifere (cca 270 in fiecare testicul). Schimburile de gaze ale Iamiliei variaza volumetric ~i calitativ in functie de anotimp si de amploarea activitatii din stup. taliu Fiecare denecesar a praotlca Instru- b) fi indeaproape urmarit pe scheme ~i pe viu. . cervix.2 vezicule seminale . VIATA FAMILIEI DE ALBINE mentale. temperaturii oonstante . pe masura aglorneratiei ~i pe masura debitului de aer ee patrunde in stup prin urdinis.

Iar pe Iocul cuibului in care i~i desavtrseste dezvoltarea ultima generatie de puiet a anulul se eontu·reaz~ viitorul spa1iu de iernare. .rri mai simple. d~ specia de nectar. iar al eelor care nu se rnai Intorc 1a stup dupa primul zbor de curlitenie poate fi foarte mare. Cam 6---'8 sau chiar 10 f. In acest sens..a~estora). La sfirsttul iernii. Numai astfel albinele reusesc sa utilizeze mierea ~i deci sa supra'Vietuias·di. d~st':lle. prin raclre. contmutul graunciorului de polen fUI'OlZeaOZa albinei hrana proteica.innoiree anuala a cuibului de puiet. eu atlt mai seazuta este to. diastaze. ~a este chl.proteine: hr~a albiriei cuprlnde ~i polen. in cursul iernarii au loc mai mult sau mai putin frecvent saltur1 de indil.fructe coapte fili rupte siropuri zahar alimentar sau industrial etc. perioada de dezvoltare de pr-imavar-a se instaleaza treptat sau brusc. Organismul albinelor Care VOl' ierna acumuleaza 0 rezerva de alb~n::ine proprie.ca din cauza trlgulut albinele nu culeg polen: aeeasta stopare a aporturilor de hrana proteica. Iar la reluarea adivitatii de dezvoltare sa ingrijeasdi puietul tinar. punga rectala a fiecarei albine este 0 neeesitate ~i oconditie a iernarii ineomun : glandele rectale filtreaza din substantele reziduale ale digestiei apa chimic pura ~i 0 redau organismului. nu mor de frig oricit de mare este aoesta.puietul poate muri. sint in forma lichida~ albinele Ie dilueaza cu apa pentru ~ 1: fluidifica. zaharurr simple . . de abundenta ~i ·de calitatea polenului . nefiind acoperit de suficiente albine. tremurind. Hrana dulce primara .glucoza !?i/sau fructoza.. In-cepe adevarata dezvoltare de prinwvarii. zaharurile mai cornplexe. Cam dupa inflorirea pomilor fructfferi. la sfir~it ele acopera celulele eu miere ·eu un capacel fin de eeara .. In familiile puterniee. albinele i~i "fabridi" singure apa. precum !?i asigurarea f.e$te.rat '1n celulele goale. strJnsa io g hem. In toata perioada de Iarna atentia apicultorului trebuie orientate nu nurnai pe supravagherea ritrnului de consurn a rezervelor de hrana ci si pe nerisirea stupului. fim<i p~ef:rate cele eu continut ridicat de .ar de ournai 10°. m08:e de foa~e: aceasta este diferen~ Jntre organlsrnul familiei ~1 un animal cu smge cald. inclusiv reproducerea. sJir~it de ianuarie . familia nu paate ingI:eta. exprimat in suprafata de fagure construita intr-() anumita perioada (rama diiditoare) serve~te apieultoruIui pentI'U orientare eu pri'Vire la starea famil1iei.ltar~ repetata in celule. In Iunctie de condltiile de vreme ~i corelat cu lnflcrirlle.. Relatj1Va inaiCtivita. de rasa de alibine. Populatia de albine se reduce mult sl daca vrernea se strica bruse. Rezervele de hrana pentru iarna si pentru peri. dar d~ca nu are.. albinele tinere din generatia snulut respectiv ajung sa· predomine in stup..trebuie sa amintim ~i ca pr~n1:a 4i abundenta in stup a trlntorilor de-a lungul sezonului 27' 26 . ponta reincepe intens.glucide: majoratatea nranei albinelor oonsta din substanje dulci.~E!:Ii? stup~ in cel:-rlel~ fagurllor ~i al celor de stup care n "vintUra ~l II deshidrateaza printr-un proces ingenios de aspirare '~i regurg.zire. in cor p:u L g r as. aminoacizii neeesart dezvoltarit precurn ~i vitarnine si uleiuri esentiale De se transmit hranei finale a familiei . Mierea este rezultatul rnuncii intense a Iucratoarelor culegatoare e~re nectar~ in gu~~ (pe parcursul drumului n 'supun unei predigestli). -:.hrana exclusiv glucidlca daca nu punem la socoteala cantitatile minore de microelernente vitamine. de "protectia fatA d~ intemperii ~i de eondi~ia insa1?i a familiei. Albinele bine alimentate. . nivelul pina la care cre~te temneratura este masurat la periferia ghemului. in rest. 1nSa ventilatia imperfecta poate duce la pieire familia. p~nain momentul oind rnierea este "eoapta" sau "matura" oontinind numai 16--20% apa (in functie de zona climatica. sint si ele consumate de albine dar utilizarea lor presupune seindarea in zahar. rar daca jnstio. dupa cum am mat aratat. in final. aminoacizi.inceput de feb:ruarie. de anotimp). . De abundenta hranei depind in seQ.!ii dupa el apoi 0 ddere. ~?UCA cantitatea de hrana glucida consumata. o data eu activitat-ea de d3idit ~i deci totodata ~u acti:vitatea vietii vegetale se declaIUiea:za ~i pregatirea perioadei de reproducere: ineep sa apara celule de trintori. il insaminteaza eu cantWiti minore de diastaze sr aC. $i regirnul apei in familie este foarte important. eu atit mai mari sint sansele de supravietwre. Izolate din cauza vremii reci. altele inghesuite in spatiile dintf1e faguri. cind familia reuseste sa ridiee din nou temperatura. Familia trees acum printr-o perioada critlca . lipide est€' motivu1 intreruperii pontei ~i a cresterii de puiet. daca .numarul de albine care eclozioneaza este inca rnic.direct sau indirect .te a farrrilfei din timpul iernii se datoreaza nu kigului ca atare ci faptului .onul activ toate activitatile din stup ~i din afara acestuia. ..inhibine.lipide: furnizate tot de polen. . de vint.ld formic (care favorizeaza invertirea zaharurilor ~i respectiv frineaza ferme_ntarea _. capacitatea lor de incalzire devine insuficienta . Cresterea puietului depinde total de prezenta. de tipul zaharozel. a fagurilor In care se crese nolle generatii.are lac un salt de inciilzire" In func~ie de temperatura ex terioad. 0 data cu primul cules rnai important de nectar de La sfirsitul primaverii apare~i instinctul de eladit.a albinelor este n e c tar u 1 florilor ~i/sau man a (substante dulci eliberate ~e puricil?i paduchi testost de plante). Ghemul este akatuit din aLbille care au int. '0 data eu cresterea lungimii zilel. la periferia familiei. pnn consum de miere ea este redresata. Popula1jls se incaLz. DeZ'V'oltarea giandelor eeriere urmeaza 0 curba eu maxima. In momentul clnd in "coaj'a" temperatura seade sub 10° (cele dnd articole terminale ale antenelor lu~riHoarelor au pe ele organe sensibile la schimbiiri de temperatura).microelemente: Iurnizate de nectar. Pe dezvoltarea glandelor ceriere se bazeaza . Pentru consumarea tutur~r aces zah~ruri. 11 depoziteaza direct sau prin transferuri (intermediate de albir. mana ~i polen.agurilor de ceara prcaspata pentru magazinele de miere. aminoaeizii din polen ~i HMF-ul prezente in ea. alblnele c~rceteaza orice alt fel de surse de glucide .oad:le lipsite de cules constau in m i ere . usor aslmilabile in organism.n~.aguri es'te media de faguri claditi anual de 0 farrnilie. Temperiltura scade de La cele 35° obligatorii la ~aximum 25° .ctul de cliidit. Ou cit ghemul de iernare se apropie mai mult de forma sferiea.mierea. in palier timp de cite'Va zile pina la doua-trei sapt9imini in timpul eulesul'lli principal . Cu rezerve suficiente fii bine plasate de mana. .

. tilor a:lJbinele l. incepe sa hraneasca larve tinere si/sau sa intre temporal' in suita matcii (aceasta este un grup de cite 5-10 albine.. emanatiile de substanta secretata de glandele ei mand1bulare airag masculii. La fagurii albinei romane.polen eel putin 7 zile. este un caracter ereditar. de raportul intre a1bine tinere lili pillet necapacit. albina este angrenata in alte activitati. La intoareerea 1a stup.amiliei)_ In stupul parasit de . din una din botcile cladite de aIbine in perioada rpremergatoare rairH:se na!}te 0 noua ma.ditre anumite lacuri a~a numite "de adunare a trintorilor"l aflate la eca 6-15 m iniHtime de la sol. inclinati obUc fata de orizontala dar perpendieular pe muchiile piramidei. (Atit semnul de Imperechere cit si. -pastura. larve. curata ~i lustruieste eu pro polis celule din care au edozionat surori de-ale ei. apicultorul poate spera ca va patrunde taina inmulfirti naturale a albinelor ~i ca va putea stapini tehnica inmultirii artificiale. Apicultorul care nu doreste mmultirea albinelor roitoare trebuis sa Iavorizeze 9i :sa inmulteasca . Ca in general in natura. si 0 fata in baza altei (In total tr>€i) celule de pe pru-tea opusa a fagureluL Pe conturul hexagonal a1 hazei piramidei se lnalta. conditii de clima. Dupa un timp petrecut astfel ca tioicii. oua adulti. reglata prin actiunea unor mecanisme si substante specifiee. aeeasta deschidere . conditil de dezvoltare a populatiei stupului. secreta ceara sub forma de solzi$ori de forma hexagonala. mai sigur. Dar exista si familii care nu roiesc :ele se mentin prin simpla crestere sl mlocuire naturala periodica a matcilor (fenornenul se numeste aneobalie).uib'lerdesehiderea dintre "gen'llnchH" departati ai celor doua pieioare anterioaTe. pupe.cea 1:12 din populatia total a a stupului .:i cornportamen tul :sa u.albine de toate virstele -$i matca. in sezon de cules. Dupa ce se usuca si isi curata trupul ell ajutorul picioarelor. dupa ce gasesc un loc convenabil. ridicarea pere. $i viata familiei de albirie continua. ea inca mal poarta semnul de tmperechere" . poate fi urmat de desprlnderea din familia-mama a altuia.tca. are a forma speciala de inmultire . fiecare din ele. apar botcile celulele de rnatca. In afara aparitiei indivizilor sexuati . masa de allbine roitoare pleaea. dezvoltindu-i-se glandele ceriere. care inconjoara matca in deplasarea ei pe fag~ri. ~i a altuia. (Primul roi. principalele aprecieri care se pot face: Trlntori prezentr in tamnte Polen adulti. Tendinta la rolre. matca depune oua si astfel vlata unei noi familii-fiica incepe. Pentru ca am mentionat albinele cercetase.irguinta evapora ~i imbogateste nectarul depozitat in celule transformindu-l in miere. pregatind vii toarea rezerva de proteins a Iamiliei.'ii diametrul celulelor de lucratoare. hranind-o. Certeste ca numai urmarind un roi natural l. reproducerea este in mod normal declansata fie de abundenta fie de strimtorare. uneori mergind pina la desfiintarea f.va zile. Dupa erte. Dimpctriva. pupe. cind glandele ei Iaringiene s-au dezvoltat. este de 29 . comunica acestuia "adresa".-'ontei sint Iclosite de crescatorii -de matci ca inclicii ale imperecherii !}i deci ale mornentului optim pentru recoltarea matcilor destinate vinzari! sau introducerii in alte Iamilii). QUa adulti absenti pole nul este abundant in ultimele 48 ore a avut loc 0 seadere a ofertei de polen albinele au avut lnsuficient timp de cules . este locul 5:1 enumeram pe seurt multitudinea de 'activitati !?i comportamente ale albinei [ucratoare. Fagurele se cornpune dintr-o foaie de ceara verticals in care sint sapate de 0 parte si de alta piramida Cll virful spre centru f?i cu baze (imaginate) hexagonale. dinire care cu ctp_va '(maseulii siut maturi sexual la Vlirsta de 12-16 zile) matca se iroperecheaza. familia de albine. curatirid-o : in componenta grupului intra mereu alte albine capabile sa 0 hraneasca). roi primer.In Iunctie de rasa.roirea.~i folosesc ca pe un :. uniform: Ie. tot "de stup'": cu capul.partes anterioara a organelar genitale ~ascule. indaasa in celulele de 1a periieria cuibului de puiet ghemotoacele de polen descarcate de culegatoare.trintor ~i rnatca -. a coeziunil populatiai albinelor melifere. cu multa s. unitate biologica care asigura perpetuarea si raspindirea speciei. Dupa citeva zile incepe sa QUa. de cantitatea de rezerve de hrana. pleaca citeva cercetase . intra in viata stupului : are contacte de hrana.rei.. tertiar. se instaleaza. tn aceste aglomerari de tl'intori. s! eu perisorii de pe suprafata corpului argintii. apicultorul care prinde $i pastreaza toti roii naturali aslgura perpetuarea tendintei in stupina sa.. Diametrul celulelor de lu. Roiul si evolutia vietii sale ca tinar organism este 0 expresie clara.!?ti. de aglornerare prin suprapopulare.:. dupa 2 zile intra in activitatea propriu-zlsa.. ea face un :?Jbor de imperechere . inceputul i. de multe ori repe!ta 28 zborul de imperechere. in asa fel dispuse Incit cele trei fete de piramida aleatulnd baza unei celule slot. sintetizate. revln la grup. cei ~ase pereti ai celulei. secundar. mai devreme sau mai tirziu . cornunicari prin antene eu alte albine. insotita neaparat de prezenta indivizilor sexuati. Dar principalul element este instinctul de reproducere propriu fiecarei fiinte. pe care Ii fnlminta ell mandibulele si cu picioarele si Ii Ioloseste in cliidirea fagurelui. rata. Roiul este alcatuit dlntr-o mare aglomerare de albine. Apoi.i instaliadu-l in tr-un stup. care Ii dau un aspect caracteristic. ea se mlsca timid pe fagure. de regula 'in virsta de 6-15 zile. zona geografidi. deficienta grava de polen timp de 2-4 saptamini Primii trintori slat decl una din premlsele reproducerii si Inmultirti.cratoare este constant. Dupa oe paraseste celula in care s-a dezvoltat. Din marea invalrnaseala de albins care se aduna in fata urdinisului. prinzindu-I :. cladese faguri.artificial" asernenea familii (roire artiiiciaUi). tinara albina este user de recunoscut : inca umeda.poate constitui 0 orientare ell pnvire la aprovizionarea cu polen a stupului !?i deci eu privire Ia eventualele Interventii de ajutorare.

daca deci este cerceta$G. de . Se face deosebire i:ntre botci de Inlocuira lini~tita a matcH.abA pe masura nevoilor ·ce apar in familie decit pe masura a'Vansarii ei in virsta_ In funetie de anotimp. care solicita printre aItele spatiu suplimental" pentl"u p. albina pleacii. am mai amintit de ele. de curatitoare..pentru a indica surse aflate la mai mult d€ 100 m). unemi chiar mai mad (ele cintaresc cca 10-12 mg). (Est~ 0 [nteresanta forma de pastrare a asepsiei cuibului . albina le indepline$te mai degr. iar distantele care ii despart sint totdeauna astfel incit atunci etnd sint creseuti !li plini cu miere sau eu puiet in curs de dezvoltare au lee strict eele doua straturi de albine acoperitoare de pe cele doua fete de faguri vecinl . Ia stinga .pentru a indica surse aflate 1a maximum 100 m de stup) 9f semicirculare (dans balansat. repere optice dupa ea~e va putea recunoaste stupul pe care il paraseste. mana. Indiferent de virsta. albina devine culegiitoare: incepe activitatea dinafara stupului. in restul stupului. au gusa plina : ataea daunatorii ce incearca de a. pentru cresterea puietului. prin inventarea unor repere utile albinelor . se aptopie din nou. agltindu-si abdornenul la stinga . figuri geometrice circulare (dans circular . precum si celula de rnatca. sa redevina cereasa d€$i este fparte in vir-sUi. Cu fats. clei de pe porni ~i diverse alte materiale . este respeetat cu strlctete .ii alcatuirti mtregulul cuib a1 albinei rnelifere iar in apicultura rnoderna este considerat drept descoperrrea cu cele mai ample irnplicatii.care lipsesc in timpul zilei dar al diror numar se presupune doar.p plaeute ochiului. Cercetasa intoarsa la stup descrie pe fagure. cu frecventa mai mare sau mai midi in functie de abundenta neotarului 1a sursa deserisa. in zone de tranzitie.. In afara celulelor de Iucratoare rnai exista celule mad marl de trintori. ea culege nectar sau polen apa.i podisorul de deasupra. varietatea de albino curatitoare. In oaz ca exista crapatur! in peretil stupului sau daca urdinlsul este prea larg deschis pentru vremea de afara.memoreaza culoare. botci de roire l?i botei de salvare . aceasta crindutala precum $1 alte trasatur! de comportament individual 9i social permit extstenta unui spatlu izolat. Compo·rtamentul acesta de A comunical"e a albine] este !?i el unul din cele mai interesante ~i fiind spectaculoG este cunoscut chiar in lumea nespecialistilor sub numele de . De~i numero1?i cereetatori ai vietH albinei considerau pina nu demultcii diferitele activitati se suoced intr-o ordine ireversibila. Pe raza de maximum 3-5 km. prin pastrarea ordinU in amplasarea stupilOT pe vatTa). in toi de cules.cirilor albinelor. iar daca culege polen ·ea acumuleaza pe picioarele dinapoi doua ghemotoace sirnetrke leu diametrul de cea 3-4 mm. Albinele curatitoare indeparteaza de pe fundul stupului resturile de razatura de faguri cazute. 5e extinde 1a cam 1 km. pentru acumularea rezervelor curate de hrana).uneori din cel~ mai nea!..i posibilitatea altor atributii .unde apare un gal mai larg decit acesta albinele il blocheaza cu constructie de ceara : fie ca este vorba de intervalul dintre rama de Iemn a f.acelea de paznic. pot fi urrnarite carind . fit: ea este vorba de distanta dintre speteaza superioara a ramei . de sanitar. Unghiul dintre diametrul parcurs a1 dansului balansat 9i verticala fagurelui este egal cu unghiul avind ca laturi dreapta care uneste stupul cu sursa 9i 0 alta care uneste stupul cu s{)arele in momentul respectiv.i ln aceI~i tim. Ventilatoarele.catre stup albina planeaza.?i 1a dreapta..toare: wtalitatea lucratoarelor de stup. fara a ven.prezenta ~i amplasarea lor pe fagure pot indica oricind starea fam:iliei 10 perioada roirilor sau in afara acesteia Fagurii sint construiti paraleli intre ei. 31 30 . Dadi se intimpUi ca ea sa fie printre primele care descopera sursa de hrana. acoperitoare $i arbina culega. Dar in general. In viata a1binei mai exista . Albina paznic patruleaza in dreptul urdinlsului.olumino~i pentru a putea Ii evacuati. Cunosdnd tinta zborului sau de intoal'cere.1 mm. In sfi rsit . alblnele paznic blocheaza totul cu propolis . eoboara. urrnarita de ~n cere de recrute (sau novice).ele. ell repercusluni extraordinare in dezvoltarea ljOi standardizarea stupulul 91In sporirea eficientei muncii omului.agurelui $1 peretele stupului. care ar putea constitui cuib pentru numerosi daunatort. se ridica. substanta plastica '!iii de aparare a familiei. ataca 9i inteapa (tntepatura cu venin a albinel este mortala lntrusei) orice straina care intentioneaza sa pairunda in stup . -culegatoarea i9i umple g~a eu pina la 40 )~g de nectar. ~i altele. se daplaseaz? la dreapta. pot fi vazute pe vreme foarte calduroasa la urdinis.epozitare. pe porn si ceara. Spatiul pentru albine este considerat drept cheie a asezarii . sau intre ramele din oorpul inferior ~i cele din corpul de deasupra.!1 substant~lOT baeteriostatice originare din propolis. Completat de 0 componenta odorifera si alta auditiva. in contact ell lumea dinafara. albina ~i oomunica descoperirea celorlalte albine surori apte pentru cUles. folosLta 'in tot locul 9i in orice moment a1 anului. batind din aripi Intocmai unor minuscule ventilatoare.semenea sa patrunda in cuib. impreuna eu prezenta in stup . albin a le desfasoara in stup fan'i a panlsi fagurii. spatiul necesar circulatiei albinelor intr-un singur strat. Teate acttvitatile descrlse. (Din cunoasterea prm proprie experienta a dezaiVant8jului n'itB.ell exceptia celor care. dacii apare spontan un cules intens.amestec de clei de. in aprederile puterii la un moment dat a familiei sau a roiului se face distincti·e Intre albinO. situatie.excresoente vizibile ale fagurelui. paralele cu acesta ~i deschise Ia partea inferioara (botcHe).singure sau J:ntovara$ite cite doua .c1ansuri". dansul albinei este in lumea animalelor cea mal evejuata modalitate de comunicare inainte de graiul ornenesc. denumite chiar celulele de tranzitie. dupa amploarea cuibului ~i a rezervelor.5. Intr-un zbor.!.prin culorile in care l~i vOPS€liite stupE. Tot ele sint acelea care pot imobiliza prin "zidire~1 eu propolis dusmanii omoriti in interlcrul stupului dar prea v. apicultorul va apreda rostul ori€ntarii !?i 0 va favoriza . care alciituiesc forfota permanenta de pe suprafata fagurilor. Sanitarele. intre rama marginasa $i diafragma.'teptate. se departeaza.. specials . in forma de 8 . se prea poate ea 0 albina sa nid nu aiba ocazia sa cWdeas-ea fagure de-a lungul celor 35 zile cit este media de viata in sezonul activ. in timp ce 0 alta. !?i respectiv totalitat·ea albinelor de drop . agltind aerul 9i creind curentii atit de necesari desfasuraril in bune conditii a vietii in stup. fie cadavre de larve moarte de boala. fie el de intretinere sau de recoWi. culelSul.fie 0 hoata patrunsa in stup ~i emerita prin intepare. de ventilatoare. adica cea 8 mm. Prirnul pas spre emancipare in c~~p _este zbo!:ul de or~entaTe.

In stup actioneaza 0 serie de substante a carer prezenta.'}i pentru cadavrele de albine.ta~?lJs. (3) existenta unei alta poate fi demonstrate de orice apicultor eu ooazia cre~terii de rnatci ..1nat~ de generattile precedente.l con. (2) a alta marcheaza spatiul (scorbura. 76% din culegatoare :.. viata albine] melifere se scur~ tea~a mu~t . substanta. cre:. transporUI 0 . Se remarea in comportamentui de cutes al Iaml. dar cu dibdare. Yia1a de grup se realizeaza -'i-i se lntretine prtn comunicart a1imenta:~ ~l hom. ea 5e bazeaza pe 0 circulatie sodaM. sC~imb constituie principalul mijloc de t~a~sport al me. se cre~te ultima generatre de albme.~te receptlOI_Iat de.. Dupa 10-15 minute.apicultorul vine in contact cu cea.andeJor . in alta. pre cum . pina lacel nou : ele urmeaza 0 pistA foarte precise . baza proprietaW comune de a provlDca agitatie violentA urmaHi de regulA de agresivitate. culesurile devin mal sa race. Este bine ca la eclozionarea lor t?ate rezervele ~I . 1n prealabil in stup. Despre hemolimfa ~i despre sistemul circulatoral albinei se poate spun~ pe scurL C<l nll au acela~i rol ca singe Ie ~i sistemuI Circulator de 18 arumalele ve. se.mec8mce ~l ca procese de fiziologie celularaale Individuluj dar In ciudsecestul adevar incantestabil. cu tinerele larve deja transvazate in ele.e In mod empmc.terea !.ra 01 re. cl pur .m. dar foarteapropiat ca semniiicatie 5e des:nmeaza ~~ numele de "coD. (5) daca rotesti cu 1800 stupul in jurul axului sau vertical. slot acceptate co mai mult sau mai putina rezerva in tunctte de starea famiUei. rascmanta. . am prefer-at sa folosim spatiul disponibll pentru a incerca o prezentare a. cusca) 1n care citeva albine au petreeut un timp de familiarizare grabind tnsustrea lui de catre familie. Este un motiv in plu$ pentru ca inainte de a interveni in vial. . grupa"te ca atare pe. dezvoltarii ovaretor la femelele imperiecte -lucrfttoare .aeetat de :I ihnu.unilaterale ~i bilaterale .mel. a 4-a in enumerarea noastra. in 24 de 0 ore. Vlata aeestor albtne de iarna va lunga. (4) apicultorul cu 0 oarecare experienta si eu spirit de observatle constatf cA hri'initorul deja utilizat este preIerat unula nou : dar nu utilizatin alta familie! Este verba de 0 pagini'l.tiilor 0 accentuare a preferinjei pentru nectar 1n defavoarea p~lenulul. foarte important pentru cunoa:.ctul de inghi ~ir: a hrane i. V-ati. chiar de la alte insecte. aterizarile au loc direct pe scindura de zbor In noua et pozitie. Dintre substantele de alarmd ale fammei.~i efec.it..sa~ lOvers. a earor origine este prea putin elucidate sociohormoni" sau feromoni.. Nu este neaparat nscesar contactul alblnelor eu botcile acestea.de familiarizare.. Fiecare reactie are a explica~ie. cam 4 lunl..tere~ .. <?acl. Deoarscs acestea nu ar expllca ~nsa .. m. printre feromoriii albinelor se numara familia repulsinelor.utln rol reSpIrator. fara a-l deplasa. Pista este trasats de albine eu cepaglna. organismului social care Iocuieste stupul ~i care face obiectul cre!).'I mte.Ie gl.~i la care albinele reactioneaza in grup (unele) sau individual (a1tele). Printre aceste s'ubstante ~l~t secretl. I ?t! peristaltismul miscariIor inimii ~i alte fen{lmene) acestea fiind hoNnam.adica a.ftebrate sall. catre sfir~ilul vent.Catre sfirsitul sezcnului. foarte persistenta.. spirit de observatie $i Cll studiu poate fi descifrata.l. anexe ale sistemului digestiv 1?i ale UnoI' glande apa~ ~lJllnd slscernulUl.. a substantelor de cules ~i a atradantilar. pe jos.botcile artifIciale introduse in familia crescatoare.~esc sa comunlee. are efect chiar .aIblna soeiala cu care de tapt apicultorul vine in contact ci numa~ . .ot pe aceasta cale. prin schimburi de hrand6 albine ~·eu.i substanta are dubla capacitate . Constatarea repetata in practice a acestui adevar a dus 13 generalizarea pornirii crestertlor de matci cu 0 introdueere a botcilor goale timp de 24 ore in stup.. albinele culegatoare aterizeaza la lntoarcere tot la vechiul loc 81 urdinisulu. goale. Ele se desfa!iloara ca ~cte . dar care ca atare n~ poate trai). ~nhlb(lrea.l dl.lOoale intra indivizi . .esa. ~ INDIVID ~I FAMILIE .. ' fi . .albma ca individ (interesanta.masa]:' sau alta. care are rolul de recunoastere pentru albinele propriel familii.. din venin (..:lul aplcu1toruluj 33 .. a.'it simplu prezeata lor in preajma .celecare vor ierna. T'oate contribute la asigurarea coeziunli familiei sau la marcarea obiectelor care ii apartin acesteia : (1) una din ele.legerea vle~ll dm famlhe.$i altele. in .e1e depmd declan~area:.a fami! iei sa cauti intelegerea profunda a tu turor cumportamen telar "normale" din stup.fenteJor srsterne :. ~i de respingere.JuI e. In sfir:..fi putut astepta a gasi in aceasta lectie descrlerl ale flzlologle. stup. care poate pentru moment scapa apicultorului. prin chirnioreactiile care au loc se regleaza anumite comportamente care in ansarnblu calcatuiesc extraordinara via~a socials a albineL Unele sint substante "de interreactiev sau "de familiarizare" (numite in ansarnblu epagine). dar . allment-i. .atunci dod in mod accidental sau experimental aceasta este obligata sa traiasca Izolat.. $1 concantratta zaharulu! din nectar sau din alta sursa de hrana este comumcata in stup t..i aparate ale albinei. alb. nici diges tia propri uzisa.a. rnci excr~~Ja ~u smt legate de vtata de grup.~oata pregatiree spattulu: pentru iernare sa Ii fost t~n. intr-o familie. Din cu~o~tint~ :Jementare de ordin general eursantul stie ca nici h. In afara spaginelor.buna parte din substantele en ral de reglare a ceea c:...!iltlinta stupului" .i respectiv 50 10 dl~ albine. daca lusa botcile sint tinute. a substantelor de aIarma.mulU1.iiriiarmonioase a larvelor . Ia 72% dinculegataare !iii la' 19% din ~lbtnele de pe faguri once. nesociale: aU prea p.~. stImularea dezvoltarii lor in momentul absentei io stup a rna kii. Se pare dl eel puttn partia] aeeasta epaginA s€ confunda cu propolisul . acumule~za mierea pentru iarna.trolul dezvoH. si merg apoi. ne!"'VDS (corpora allata ~i corpora cerdiaca).t eraU pIna nu demult ignorate sau numai banuite : substante emanlnd de Ia albine .terH de eatre am. de albine de varu !iii astfel eiclul vletll sociale revine la punctul de plecare stcontinua. cea a inhibinelor. Hemollmfa. care rarnin un timp atragatoare pentru tovarasele lor. Intr-o familia de ~lblne ell populatte normala.?e puiet regreseaza.2 are. o repulsinaeste pagina dejea mentionata (exemplul -eu hranitorul) : din acest exemplu trebuie retinut taptul ca 0 aceea:. procentul de aeceptari este mult sportt.

cea rna! mica albina ounoscuta. abdomen).do r sat a (albina indiana urlasa. Subincrenqatura : Mandibulata (artropode eu mandibule).an 9i Filipine) . torace. Prezinta un corp de dirnensiuni mid. . Specia: . Clasa : Insecta (artropode ell corpul alcatuit din irei segmente disdincte : . eu care se aseamana ca marimeccrporala. capaceste umed mierea. raspindita in India. o atitudine agresiva. Olanda ~i Germania de nord. Familia: Apidae Subjamilia: Apinae (~m. . $1-a format prmcipalele insusiri morfobiologice ~i productive de-a lungul timpu1ui printr-o perfects adaptare Ia conditiile bioclimatice in care s-a dezvoltat. 34 Albina bruna europeana este raspindita in toata Europa centrale §i nordtca cu preponderenta in Franta. dadel1te un singur f. Aleciinele sau substantele de cules sint 0 categorie de feromoni de natura necunoseuta.ca iniermissa (raspindita.J4i valJ..eu rase europene dB.me 11 i fie a (albina melifera. nu formeaza ghem de Iernare.S. Cercetarile biometrice au demonstrat ca este una !Ii aceeasi rasa cu Apis mellifica lehzenl ~i Apis mellirlca silvarurn.agure foarte mic prins de ramurile copacilor .mellifi. mellifica Lamarckii (cunoseuta sub numele de albina egipteana. . Este un alt exernplu de multipla capacitate a unui ferornon : pe de 0 parte atractant pentru alblnele din sulta pe de alta ~ feromon de stress si alarma. raspindita in India.de mediu. cea mal ounoscuta !?1 eea mai raspindita. Se pare ca fa:ce lega1:.oro$i. China. trintori !'ii albine lucratoare). Tribui : Apini Genul : Apis (albine care traiesc in colonii permanente si monogine ~ au 0 singura fernela ell organele reproducatoare dezvoltate capabile sa asigure perpetuarea. explcatata de om pentru cahtatile sale productive. albina. Malaezia. ell un numar mare de Indivizi divizati in tre! caste: matca. destul de roitoare. Marea Britanie. Nu propolizeaza. Indonezla.ura eu albina europeana. Sumatra 9i D.mellifioa cdomsonii (cunoscuta !Ii sub numels de albina ga1bena afr+cana €ste raspindita in zona centrala a Africii. Glandele mandibulate ale matcii minuita brutal sau inghesuita de Iucratoarele Intre core a fost introdusa elibereaza 0 secretie care. Gruipul : Aculeata (Insecte cu ac). .H-S. Irascjbila si roitoare. .flo rea (albina indiana pitica.s mellifica melhfica. este cea rnai mare albina. este $i ea socotits 0 rasa de treoere intre albina africana !?i cea europeana. care au rolul de a permanentiza pe toata durata inflorir ii legatura floare-albina. in Africa de Nord. cladeste un slngur fagure prins de stincl sau de ramurile diferi~ilor arbori . productive si rezistenta la iernare in conditiile iernilor lungi. Jawa. Subclosa : Pterigota (insecte care prezinta pe segmentela toracice 2' §i 3 pereohi de aripi). fiind raspindita numai in aceasta insula.izoamll) !ii ell cea din secretia glandelor mandibulare (2-heptanona). - . Borneo. Prezinta in afara rnabci! normale matcii produeatoar€ numai ·de trintora.carp. SubregnuZ: Nevertebrata {animale faracoloana vertebrala si fara sehelet osos intern). la celelalte lucratoare. Orditnul: Hymenoptera (insecte eu aripi membranoase). lncruci$8. . arhipelagul indonezi. Corpul este mic. Japonia. prod1. A~i rernarcat deja eB dupa ce 0 albina v-a intepat.ta . Roieste foarte multt si este foarte agresivcl) . imediat se reped multe altele si inteapa in aceeasi zona? Fenomenul se datoreaza emanatiei de alarms care se scurge de-a lungul aculul infLpt in piele sau pur §i simplu aruncata in jurul lor de albinele agrtate. Are corpul mie cu abdomenul dotat eu peri desi albiciosi dlspusi in benzi late.meHijica unicolor (eunoscuta ~i sub numele de albina de Madagascar. Insuficient studiata . pe mal multi faguri. Propolizeaza excesiv) . Increngatura: Artropoda (animale nevertebrate eu picioare articulate). ajunsa pe tegumentul lucratoarelor din [urul ei aduce. .ecte constructoare de cuiburi si care prezinta la a III-a pereehe de pieioare un aparat pentTllcolectat polen). cuibul este format in eavitat! 9i euprinde mai multi Iagurt : raspindita in India. Foarte bine adaptata conditfiloj. cuib format din cavitati inchise. sudul Chinei. Subordinul: Apocrita (himenoptere la care legatura dintre torace$i abdomen se face printr-o portiune Ingusta numita petiol). Supmfamilia : Apoidea (insecte care-si hranesc progenitura cu polen ~i nectar floral). Se comports foarte bine in stupi sistem:atici dind 1amilii puternice. Jawa si Borneo) . GRUPUL DE ALBINE AFRICANE Albmele cuprlnse in acest grup se caracterizeaza pr irntr-o talie mal mica cu tnsusiri biologice specifke din care arnintim : roire putemica si irascibi'litate aocentuata.Extremul Orient) .c era n a (eunoscuta ~i sub numele de albina indiana obisnuita. Un studiu mal amanuntit 0 apropie mai mult de rasele de albine din grupul afr-ican (Apis mellifica Interrnissa). Cuprinde 0 singura rasa: Api. GRUPUL DE ALBJNE MEDITERANEAN-OCCIDENTAL SISTEMA1lCA ALBINEl MEUFERE Albinele melifere fac parte din: Regnul: Animalia (vletuitoars monocelulaee ~i pluricelulare au mod specific predorninant de hranira pe baza regnului vegetal). corpul acoperit eu peri rari si scurti). Prezinta 0 tromps de dimensiuni mici. este Irascibila.

[n cadrul aeestei rase se disting mai multe populatii sau ecotipuri oorespunzator zonelor bioclimatice din tara ncastra in care s-·au dezvcltat ~i la care s-au adaptat perfect. eonstruieste multe celule de trintori. Irasclbilitate moderate) . recolta ~i container pentru transport. F'amiliile sint slaba eli capacitate produetiva redusa). ploaie sau arsita soarelui. arie de raspindire foarte red-usa) . sttubee etc. 4.meUifica caucasica (prezinta cea mai lunga tromps. Tipizarea stupilor ~i standardizarea dimensiunilor a foot initiata in 'tara noastra de cafre Societatea centrale de apicultura in anul 1947 Iii a fost preluati'i. Dator-ita illsu~ir:hlOiI' lor biologice si productive prezinta cel mai mare lnteres economic. eu mate! prolince. Voirnot etc. fapt ce a Iacut sa fie raspindita pe toate continentele) . ale . GRUPUL IHANO-MEDI.mierea distrugind familia. Fagw·ele. deosebit de bltnda. . acbualmente putin folosi. Gerstrung.TERANEAN Leclia 2 Albinele cuprinse in acestgrup sint cele mai raspindite. in pesteri sau in alte locuri Ierite de vint.eresterea albinelor -_ mai intii prin protejarea roilor gasiti in padure. cu eomportare linistita pe fa.UTILAJELE ~I UNELTELE DE lNTREl'fNERE EXPLOATARE A FAMILlILOR DE ALBINE $1 STUPUL Stupul este eel mal important utilaj apicol eu rol de adapost pentru familia de albine. in construetia stupilor cu rame mobile s-au adus permanent imbunatatiri astfel di stupii de azi reprezinta sinteza observatitlor facute de apicultori gensratie de generatie. In natura aibinele .. . Printre acestea amintirn posibilitatea de acreste matei normale din OWl depuse de albine ouatoare dupa ce albinels au mit £ara matca. Comunicarea In tamlllade alblne..melUfica sicula (cunoscuta ~i sub numele de albina siciliana.melli/ica ligustica (albina italiana '00 matci deosebit de prolifioe. 3. iar mai apoi <it construit adaposturi primitive numite cosnlte-buduroaie. In ce canst<! . Podisul Transilvaniei. S. Romania. .meHifica carnica (albina carnioliana. deosebit de harnica. . deosebit de bl:tncia. In ac€ste locurl omul a descoperit bogatia agonisita de albine ~i a recoltat . bunda. productiva. foarte roitoare. raspindita in teats continentele) .melliiica syriaca (roitoare.i construiesc cuibul din faguri de ceara. de depozit a1 rezervelor de hrana.i!li cladesc cuiburile in scorburile din copaci. face legatura cu grupul african) . eu inclinatie spre roire. faJpt care a contribuit la rasptndtrea lor pe toate continentele. Deosebirn scotipul de : steps.mellifica cypria (irascibila. mari produeatoare de ceara. bloeheaza euibu] in tirnpul eulesurilor de mare intensi1ateinsusire considerate pretioasa In conditiile climatice ale tiirii noastre.mellifica carpatica (albina romaneasca. eapaceste mierea uscat .redispozitie slaM Ia turttsag.----------------------------------mellifiea capensis (dupa aspect nu se deosebeste cu nimic de albins europeana. capacire umeda. propolizarre pu ternidi. Layens. Partfcula:rftd~ ale Inrnllltiril 1<1 a!bino melifeTd. pentru a putea utiliza procedee tehnologice moderne~i utilaje de mare productivitate :in practica stuparitulul industrial intensrv. B. puttn rezistenta la ierni aspre ~i lungi. tendinta slaba de propollzare). 36 31 .tlWtle $1 wmperalurol in stup.guri ~i reactie 1a fum.mellifica remipes (foarte blinda. Berlepseh. de multe orr convietuiesc 2 matci mtr-o familie) . capaceste uscat mierea. Cimpia de vest. fixati de peretil adapostulul la fel ca in natura. p. . munte.ezontL!ul ? t. Odata eu dezvoltarea agrieulturii l'.li eresterea vitelor omul s-a statornicit ~ia capatat 0 indeletnieire noua .smulu! social al albinei m~!tfers? STUPII •. a apicultura moderna impune restringerea numarulul de modele d~ stupl ~i in special a fonnei si dimensiunilor ram ed. situati Ia distante egale unul fata de altul. pentru a usura ctrcularea 9i folosirea materialului bielogie. despre "secretu!4 coel1lunil organi. mica. Aceste mad Inccnveniente au fost inlaturate prin descoperirea ramei mobile de ditre Procopovici care a consrruit in Rusia primul stup cu rame mobile in anul 1814. in crapaturile din stinci.In practice apicola din tara noastra s-au folosit in decursul anilor nurneroase modele de stupi eu diverse solutii constructive. INTBEBARI 1. ven. cu matci prolifics dar putin roitoare.fa tOo productie din cauza Irasclbilitatii}: .ele. S. prezinta msa 0 serie de insu~~ri biologice care (I deosebesc mult de aceasta. . mai tirziu de Ministerul Agriculturii ~i de Asociatia Cresditorilar de Albine din R. valorifica culssul pe timp nefavorabil. roitoare. deosebit de produotiva. capaceste umed mierea. Ce at! In. Langstroth. Recoltarea mierii este Insotita de distrugerea cuibului ~i nu este posibila interventia omului pentru dirijarea dezvoltarii familiei de albine. schimba lini~tit matca. in trecut em foarte apreciata pentru capacitatea sa productiva. 9i pentru a per mite executarea in productia de serie a stupilor. de culoare neagra . . Se deosebese urmatoarels rase: . putin roitoare. ~ mellifica taurica (rasa adaptata Ia climatul mediteranean.1 COTe este 8col'vl contraluZul cutbulw de pulet In diverse perload. Se rernarca asHel stupii Dadant. In asamenea a~aposturi albinele _t. Podisul Moldovei. Umldltllte. foarte nlspindita pe toate continerrtele) .

Capacitatea stupuiu. . '-<amil. 2.miere si pa.pat rece sint .Elementele care stau la baza oonstructiei stupilor ~i a elaborarit staadardelor pentru stupi sint: capacitatea stupului. stupul_ ~ . forma si dimensiunile ramei. .a 1 ~~~ ~ 'ripul ramel Lun!(1mea.ili. sa alba spatiu pentru dezvoltarea ~amiliei pentru rezervele de hrana .. ni$ . 38 III! I.perpendl. surturnor In tije.. Aceste prmcipn sint : dezvolta.rea pe verticala a familiilor de alblne.culare pe peretele urdinisului iar ramele asezate in pat cald sint paralelecu peretele urdinisului. La noi in tara se oonstrutesc 10 seru manurmatoarele tipuri de stupi vertical! : stupul multietajat STAS 8128-:-68 . g-rame) .deasupra zonei de crestere a puietului. 2-corpul.. EI trebuie sil asigure condipi normale de vtata pentru albine conform cerintelor biologice ale acestora. Conetusli : Stupul este adapostul pentru albine construit de am.000 max. Dupa modul in care se mareste cuibul stupli se clasifica In stupi verbicali. dimensiunile spatiilor de trecere pentru albine si distants intre axele fagurilor. ?J II II It . 13. Distants intra fagurii cu miere este mal mica.:1mags7. Distosua dinire axele fagurilor este de 37 mm ~i a fast determinata prin masura tori efectuate in adapoaturtle naturale ale albinelor sau in adaposturi primitive cu faguricladiti Iiber de catre albine. S-a constatat ca albinele astupa cu propolis culoarele sau spatiile mai mid de 6 mm sau eompleteaza cu ceara spatille mal marl de 10 mm... In tabela 1 se redau dimensiunlle caracteristicile ale celor 3 tipuri de rame amintite. mm Capacitatea.•.5 mm. de utilizarea in conditii cit mai bune a caldurii din stup in perioadele friguroase f.ii de posibilitatea de a crsste 0 cantitate cit mai mare de pulet incepind cu luna februarie ~i pina in luna aprllie ~i dupa aceea.lo: ~ sa Fig. (!-d1afragma .c~ :3 corpuri ~i mod~lul realizat de Institutul de cercetari pentru apicultura numit stup vertical avind corp ell 10 rame Dadant care utilizeazd in principal componentele stupului multietajat la care se adauga magazine cu rarna Dadant (~e magazin)..ii de spajiul pentru depozitarea recoltei.stura f... de spatiul pentru depozitarea rezervelor de hrana . _ . Stupii verticali au rarnele suprapuse in doua sau mai multe ri~duri in intetiorul aceleiasi cutii sau in corpuri etajate.. ~ Li6' Rama pentru R.1 puiet '€ste de 25 mm.llltimea.W1 I T'. Prin conceptia lui /om .. pot avea deschiderea deasupra sau lateral far ramele din Interior pot fi a9ez:ate in pat rece sau in pat cald. Pentru recolta rama trebuie sa asigure poslbilitatea obtinerii unei mieri de calitate superioara.: . stupul orizontal. mm tn. 9-blocul pentru urdllO-tncl1izlltor de urdmts . d-plut1tor). 13) ~ fast conceput de Langstroth ~i perfectionat de Root.ama pentru Barna pentru cuib model Dadant cuib model Langstroth recolta (rama magazin) 435 435 300 230 162 114.ja? ~ r dM ai~ ~ ~ rI . kl mlere U~ I~ ~ . decl distanta intre fagurii eu puiet este de 12 mm.a si dimensiunile ramei sint determinate de eerintele familiei de albine pentru formarea ghemului de iernare. 39 .miere 91 pastura . 1..5 max. de vent!lBlle..lJl ':::1'1< ::... :.700 max. Grosimea fagurilor C1. stupi rnicsti si stupi orizonta. Form. Ramele pentru cuib au inaltimea de 300 mm sau de 230 mm iar ramele pentru recolta au lnaltlmea de 162 mrn.1n· ~-ramll pentru nranteor : (c-tava hrAn1tor..s _.. de eeonornisirsa proviziilor de hrana f. b-canal pcntru tije) . Tabela OIMENSIUNILE :aA:M:ELOR IN FUNCT'IE DE TIPUL STUPULUI STUPII VERTICALI Stupii verticali prtn oonstructia lor valorlfica felul de comportare a albinelor in conditii naturale ~i principille care stau la ~a~ ~ez:roltarE si activitatii productive a familiei de albine.10~1 ell un corp .ii iarna. 4. este determinate de spatiul necesar dezvoltari! familiei de albine in perioadele de vir! din lunile mai-iunie..l11 doua magazine.. Stupul muW.. mm Supratat" fagurelul. sa se cara:etenzeze pri~ simplitate in constructis pentru a fi usor minuit ~i transportat. depozitarea I'ez~rvelo: de hrana . Se mai executa ~l van ante ale acestora eu un nurnar reclus de elemente. Dimensiunile spaiiilor de trecere pentru albine sint de 7.etajat ST AS 8128-68 : I-fund (a-scobitura pentru tixarea. Stupul multietajat STAS 8128-68'. In productia de stupi din tara noastra s-a pastrat oonstanta Iungimea ramei 435 mm pentru toate tipurfle de stupi.'Ii pentru recolta. 6-POdi'iO~ separator : '1-podi~or: 8-capa"ul (e-acopertsuj d-e tabla) .500 l ~ ~ 435 850 580 II ~. stupul pentru pavilion apical. extinderea in sus a supraletei de depunere a oualor de catre matca. Acest tip de ~tup (fig. Ramele asezate in .

imente: Tava. depozitarea rezervelor de hrana ~i inmagazinarea recoltelor de calitate superioara. lemn cu sectiunea de 50 X 35 mm ale caror capete au CIte 0 taletura de . mtroduee plact de zahar candi sau turte de hrana. Fundul fiind eu 60 mm mai lung decit corpul creeaza in parteOi din fata 0 suprafata neaeoperita eare are rol de scindura de zbor. Se creeaza astfel 0 zona in care matca are suticient spatiu pentru . sisternul de impaehetare. Pentru aceasta pe un cadru de lemn este fixa!El t:s~tura din sirma zincata. plac:i de polistiren snu alte materiale izolante. !n fiecars compartiment sint gratare de lernn care.lmer·ate pina acum aU gaud pentru tije pe partile laterale. Aceasta nu perturbs dezvoltarea normals a Iarniliei deoar ece corpurile au volumul mic.20 mm in care se fixeaza capacul. Pe una din Iaturl rama podisorului are un mic urdinis prin care se elirnlna iarna vaporii de apa. un spatiu gol de 13 mm in care se pot. Podi$?TUl este 0 tablie din sctndura eu grosimea de 15 mm montata intr-? J:ama care creeaza pe a parte 0 suprafata plana iar pe cealalta o adincitura de 5 mm. bloeurile de redueere a urdinlsului $i sipca de inchiderea urdinlsului. Fund-ul este format. Dimensiunile interioare sInt de 450 X 380 X 245 mm. 19 Acest podisor se utilizeaza in cazul edapostirii in acelasi stup a doua familli de albine sau a unei familii de baza lji a une] Iamilli ajutatoare. Deosebirea consta in faptul ea tablia are gJ. De asemenea prin o~ezarea sa intre fUnd lji corp permite i'Olosirea r8melor de cuib. !t?ma d~ . rama de ventilatie.a~eza in timpul transportului intre corpul superior $i rama de ventilatie pentru a forma un spatiu de refugiu pentru albine. '1. La exterior peretit frontal! au cite 0 scobitura care are rol de miner. tesatura de sirma zinca ta ramine 0 fanm latii de 20 mm care aslg11ra 0 clrculatie sufieienta de aer. podisorul separator.'o~l~ea de mrn ~l in centru are 0 fereastra dreptunghlulara 8COpenta en pl~a de Simla. Intre capac Si eadrul pe care este fixate. In situatii de cules intens. rama hranit or.epune. Dimensiunile fundului slnt de 550 X 420 X60 rnm Frio aiiiezarea cnrpului pe fund se formeaza in partea din fata un urdiniq lung de 380 mm ~i inalt de 20 mm.ea oualor ~i se extinde eu. Spatiile mid dintre rarnele diferitelor corpurl permit 0 comunicare usoara a albinelor in ghem. lemn qi 0 tablie cugrosi~ mea de 10 mm acopente cu tablA galv8mzata. ell dimensiunile de 435X300 mm. Rama are pe trei laturt ctte doua urdinise pe 0 parte ~l pe alta acoperite eu cite 0 bueaticA de lernn in forma de pana. Printr-o noua inversare cuibul famiiiei ajunge iarasi jcs astgurind spatiu pentru extinderea cresterii puietulut in sus in corpul eli Iaguri goi. fapt care reduce Icarte mult rnunca in stupina.doua ~l'pCI ~e. compa~t. usurmta ere~terea. 10 mm intre ramele din corpul inferior si cele din corpul superior $~ 10 mm in tTe leatul wperior al ramej ~i podiqor.rlu-zis deserts mal. Stupul multletajat se compune din: fundul. Capaeui se sprijinA pe podi!ior lasind un spatiu in care s. . prin adaugarea de oorpuri pe linga dezvoltarea familiei se asigura ~i reeolte bogate.ls:r~ ~ufl<=lent~ pentr~ familia de albine Iii in acelasi timp sa nu permita iesirea albinelor din stup. layme de 20 mm. In corpul de JOS asezat pe Iundul stupu IIll.lor se fo. Specific pentru Brest tip de stup este inversarea corpurilor. indoiU pe piirtile laterale pe . ~Od~$OTUl s. d. 40 .te in fait $i montat€ intr-o rama pecare se a~aza latul'ile <:orPUllli. plutesc in sirop 'ii sustin albinele in timpul hraniriL Capacitatea maXln1a a hran itorului este de6 litrt Rarna hranitorului se poate . In interior oapaeuI are montat patru ~ipci de s~nJm mtreeare este prevaznt un loea~ pentrn eapatul tijelor lji pentru pmlite flutur·e. ramela pentru faguri. Prin ~~ezarea ~odi~orului pe corp ell adincitura geasupra rame. a§eza 5sltelute. Capacul se comP!lne dintr-un 'cadr~ d":. peretii ~in fata 'ii spate au la partes superioara pe toata lungimea un falt?bhc armat cu tab~a zincata sau cosltortta. pe care se sprijina umern t'~melor. Volumul stupulul poate fi marit prin adaugarea de corpur! dupa eantitatea de puiet depus de rnatea. Toate elementele enl.atie are rolul de a asigura in timpul transportulul o aeI'. La constructia stupului s-au pastrat dimensiunilecaraderiostice: 20 mm intre fundul stupului Si Ieatul de jos al ramei. puiet~lui. Corpul este formut din 4 pereti de scindura eu grosimea de 20 mm fneheiati in tincuri. Avind in cornponenta sa rnai multe ccrpuri eu un numar relativ mie de rame de dimensiune mijlocie 435 X 230 mm face posibila aplicarea unor metode care accelereaza ritmul de dezvoltare a familiilor de albine.satisfaee eerintele biologice ale albinelor ~i permite omului sa dirijeze ell usunnta dezvoltarea familiei de albine. P€ laturile longitudinale sint rnontate . podisorul. Ingrijirea Iamiliei de albin" se face prin minuirea corpurrlor.. se sprijina pe doua ~ipci fixate In scobiturile din peretll ramer. Prin repatarea operatiei ori de cite on este necesar cresterea puletului se exti.doua. capacul.5 mm Intre rame si peretele stupulul.~. ndica operatia prin care corpul superior 'in care s-a dezvoltat cuibul farnili-i se coboara pe fundul stupului lji in locul sau se a!?aza corpul de [os cu fagurii got. corpurile. rnamte. Hriiniiorul este format dintr-o rama de lemn cu dimensiunile de 490 X 420 X 60 mm in interiorul carnia se ana 0 tavJ din tabla zinca ta eu .e pot. lueru deosebit de important In timpul iernarii eind aLbinele pot transmite usor hrana de In un interval la altuI. dintr-o tabUe de scinduri eu grosimea de 20 mm incheia. puietul va eclcziona !?l va elibera celulele.?entil.r.nde mereu in sus intr-un ri tm qi pe CJ inaltime practic nelimitata.epara~o: ~e 0 const~uctie asemanatoars eu podisorul prop.rmeaza.

~ .li faltul din par-tea superiora a corpului sau magazinului. 0 ~ ~ ~ Ji'. doua piulite fluture. partile componente imbinindu-se foarte bine. doua plaeute din tabla de 2 mm si doua splinturi. Rama de corp 435 X 230 110m. In parte a din fala fundul este prsvazut cu doua sttrturt in care se fixeaza soindura de zbor lar pe laturi cu cite un ctrlig de fixare de care se prind dispozitivele mcntate pe corp perrtru imp3cheta. E' -·-sectlune transversata . Privind operatiile de extractie a mierii permite mecanizarea avansata in cadrul unitatilor apicole Industriale. etc..le interior. ~. Corput are peretii front-ali grosi de 35 mm iar cei Iaterali de 25 mm. Stuput RA 1001 : Iungrtudtnala .'?/.~ 1 ~I~ J t!cJt - ·_f_S9t. polen.rea stupului in vederea transportului.12 _ !. Sistemui de impachetare este format din doua tije metalioe ell sectiunea rotunda. La transport face posibiUt aplicarea procedeelor moderne de paletizars iar albinele au conditii corespunzatoare de existents. Aoest tip de stup are 0 constructie slmpla unitara care satisface pe deplin cerintele biologice ale albinelor si permite ornului sa dirijeze eu ~urinta dezvoltarea familiei de albine. . Dimensiunile exterioare ale corpului sint 524 mm lungime.. 15) ofera condltii bune pentru dezvoltarea familiilor de aibine si pen tru valorifiearea culesurilor de nectar. 15.Ramde sint cadre de Iemn in care se fixeazii Iagurii artificial! din ceara de albine care sint crescuti formind fagurii cuibului sau iagurii pentru rezerve de hrana sau I"€oolta. unul sau doua magazine cu rarne de recolta cu dimensiunea de 435 X 162 mm. 42 43 . Stupul RA 1001 (fig.. La parte a superioara ~i In cea inferioara au falturi pentru asamblarea eu celelalte pies€ componente ale stupului (fund. Podisorut este 0 tablie din scindura ell grosimea de 10 mm montata intr-o rama.. Se introduce apoi in gaura splintul. soindura de zbor ~i diafragma.. La impachetare tijele se introdue in gaurile din elementele stupului pina ce gaura 0 2 din capatul nefiletat depaseste placa de la fundul stupului.!ji recolte de cali tate superioara. Placutele de tabla se fixeaza in scobituril€: prevazute in rama fundului.le. ~1~~ __ ~ ~ ·1 . Blocui de urdini~ este executat dintr-o sipca de Iemn ell dimensiunile de 20X 20 X 380 nun. lnchiziitorul de urdini$ este 0 ~ipea de lemn eu sectiunea de 15X 35 mm care are la capete cite un umeras ce se sprijina pe rnarginile fundului si are rolul de a aeoperi urdinlsul la transport. Deasupra se aseaza capacul in pozitie normala. fiecare corespunzind Ia 0 dimensiune de trecere pentru albine. Se recornanda ca un stup al viitorului. La marginile ramei este prevazut un falt pentru a se asambla cucorpul.. Are 0 constructle cornpaeta robusta. Magazinul are 0 constructie asemanatoare cu a corpului cu deosebirea ca inaltirnea este de 175 mm. Stupul RA 1001 se compune din fundul stupului. magazine. o adinciture de 50 X 9 mrn adica doua pozitti de asezare. In partea de jos. Prin constructia sa Iundul permite Intoarcerea. utilizindu-se astfel ambele suprafete. indoita pe partile laterale pe 0 latime de 20 mm. prrn adoptarea Ialtului.ne Fig. La interior in partea superioara peretil frontali au falturi armate cu tabla zincata pe care se sprijina ramele iar la exterior au minere scoica.ul este format dintr-o tablie din scindura de 20 rom montata intr-o rama cu grosirnea de 63 mm. 446 mm latime si 312 mm inalttme." II I ". Capacul stupului se compune dintr-un cadru de scindura groasa de 25 mm si 0 tablie acoperlta eu 0 invelltoare de tabla galvanizata. rama capacului are un faIt cu inaJtimea de 40 mm in care se a~aza podi$orul E. A -se<:t!LI. corp cu rarne de cuib eu dimensiunea de 435 X 300 mm.?!1 lzie r-'OJ. "I .' . x " »: l\li ! '. 0 7 mm prevazute Ia un capat cu filet iar la celalalt cu 0 gaura de 2 mm diametru. Deplasat fata de centru are 0 Iereastra in care se mcriteazii hranitorul sau in llpsa acestuia un capac. Fwnd. m -fU' ~ ~ -. In final se insurubeaza piulita fluture pina se string bine elementele stupului. capac). Avind ramele asezata in corpuri suprapuse face posibila aplioarea unor metode care accelereaza ritmul de dezvcltare a familiilor de albine tar in conditii corespunzatoare asigura depozitarea rezervelor de hrana . Aprecieri astiprt: stupului multietajat. capac. 'I! I Pe 0 latura are 0 adincitura de 153X 9 mm Iar pe cealalta larura FiO· 1~. podisor. Dirnensiunile fundului sint 446X519x63 mrn. l 0 ~1.

5 4. Marimea cuibului si crearea spatiului pentru depozitarea recoltei se face in directie orizontala prin adaugarea de rame conform tehnologiilor de crestere.u rnagaztn : ll-cllpac b.r1 pel>trn .O· 16. rarna. podisor hrAnitor.0 rama din :. _corp. • A.A. ln ~<ecriune are forma de pana pentru a permits seurgerea apei in timpul ploii. 6coltare: 7-dlafragma: S-rama pentru cUib: (l-mag"ztn . Compartimentele 1 ~i 2 sint acoperlte ell un capac din PFL care nu lasa alblnele sA Iasa in exterlorul stupulut. neacoperlt eomunicA eu compartlmentul 2 printr-o fanta malta de 3 mm situat!i 1& partea Inferioad. Compartimentul 1 comunlca cu eompartimentul 2 printr-o fanta. Magazinul I}i oorpul au Iunglmea de 490 mm. 17. inlesneste modelarea stupului ~i a volumului interior destinatfam1l1el de alblne. magazin. 19 ~i 20este un adapost pentru albine format dintr-o incapere paralelipipedicii in care ramele stnt asezate pe un singur rind. .-slstem de tmpachetare. Soellll1Btli Row AnIII. podisorul. La acest tip de stup cuibul se formeaza central pe mal multe rame.a aelementelor de stupi standardizate.llline ~ I.trunde astfeillil in eompartimentul 2. Podisorui hriinitor este format dintr-o rarna de lemn cu dimensiunile de 490 X 420 X 60 mm. Simultan eu depozitarea nectarului trebuie sa continue cresterea de pillet pentru a pastra potentialul famillet Spatiul necesar pentru ouatul matcii. 12-hrilnltor podl~or. 14 :-?~~--/~ ~ 9 7 6 """''''-+-. latimea de 420 mm ~i inaltimea de 175 nun respeetiv 312 mm in care se pot introduce cite 10 ral?e.. Fixarea scindurii de zbor in timpul transportului se face eu doua fcreibere montate pe peretele din: fatA al oorpului.. pent1. capacul. aplcu lturli 8. impregnate 10 paraffna.rea zoriel de erestere a puietului. :Fundul. C. Dimenslunfle exterioare ale 470 eapaculul sint identice en ale eorpului. CapactU are dimensiunile inJteruoare mai marl ell 3 mm deci<t ro:tpul pentru a eompensa dila:tari1e datorate umidiJtatili. Piir{ile componente ale stupului siut: eorpul stupului.la exterior cite u':l drlig de 'care se prinde sistemul de fixars folosit la impachetarea stupilor in vederea transportului. 17~i 18) se compune din fund. Albinele depczlteaza 'nectarul incepind din partea superioara a rsmelor iar in perioadele de cules abundent extinct contlnuu aceasta zona ~i in celulele din care se nasc albinele fapt care determine cobotlJ. La eelelalte colturd P€' faieteLe peretilcr ..' Asocla I:Ie1 CrlllllclWrll.300 rnm..:lpci de Iemn pe care este fixata pe toaU:i suprafata tesatUl'B de sirma.(fig. stupuhLi. ORIZONT An STUPUL }l.ib are dimensiunea de 435X300 mm (f~g.. dimenslunlls dlafragmel Slnt de 435 mm lungime.siut enontate cite 0 placuta de tabla. 315 mm inalti-me ~i 15 mm grosime. La interior are trel compartimente paralele separate prin ~lpc1 din lemn. l&-rama. bloc pentru reduceraa urdinisului 'ii Inchizator de urdinis. numat iinaltimea este de 170 mrn. Rama de cu. 16).1 zone! de cules iiI In acelasl timp face posibila 0 trecere rapid! de 18 tlpul de r&ma 'bangstroth la Dad ant· ~linvers. 13-capacul stupulul: 14-1nvetttcare. In capac sub fantele de aerisire este montati .< 300 mm.3D nun.A. Pe suprafata inferioara are fixata 0 ~ipculita eu profil de lOX 10 mm eu care se astupa urdinisul in timpul transportului. Aceasta face poslbilia utllizarea acestul element ca hranitorllii podisor. bloeul pentru reducerea urdinisului jn inchizatorill de urdinis au aceeasi forma I}i dimenaiuni ea la sbupul multietajat. bara de fixare ~i echipamentul stupului. In Fi. rame de cuib cu dimensiuntla de 435X. unde consuma siropul.. inalta de 10 mm situata la partea superioara a slpclt care le desparte. muchia diair:agmei este te~ita. pentru eresterea puietului . l!--bloc redu"lito: de urdtnis : :l-fuudu] stupulut . Albinele intra din stup in hranltor printr-un orificlu rotund situat la mijlocul comparttmentulul 1 ~ ajung in eompartbnentul 1).rAnltor.a superioara Ia douaeolturi opuse sint montate coltare rnetalice pentru fixare.Ol' dill Stupul orizorual prezentat in fig.i pentru depozitarea rezervelor de hrana se creeaza prin adaugarea de 45 44 . cu fundul din PFL. dups eondltitle foarte variate ale clime! . rame pentru magazin eu dimensiunea de 435XJ62 rnm. 6tupul vertical prin consteuctia sa permlte combinarea mal larg. Lateral in sting a ~i in dreapta cuibului sint asezate ramele pentru depozitarea rezervelor de hrana.e. a ~:pcli care Ie desparte. Diafragma. Ramll decuib 435:. Stupu] vertical realizat de l. paetea de jos. pe bonta latimea are douA deschideri ({ante) inalte de . Fig. lnst! ttl tu I de cerceUi. este Iormata dintr-o tablie de lemn groasa de 15 mrn inchisa intr-o rama. La mijlocul fantelor pentru ael'1~ire sint m~ntate. La partt:.:lin Republle . Stupul vertical componente: # partite l-Inchlziitol" de urdtnts . Compartimentul 3. Ramo de magazin are dimensiunila 435X162 mm. corp.. 81ropul din comparthnentul 3 pl!l.. Scindura de zbor are hmgimea de 446 mm si Iatimea de 60 mm . aooperite cu tesatura de simla .F In fata ~i spate.

spatiul ocupat eu provizii se restrings in favoarsa spatiului de erestere a puietului iar matca depune continuu oua in spatiul eliberat asigurind astfel dezvoltarea familiei. transversaUi. Podisorui este format din sase scindurele eu dimensiunile .~ ". 5-rama pentru faguri. plop sau alte esenje . :ll 47 .-. In partes de sus au un falt dublu pe care se sprijina umarul ramelor si respectiv podisorul. tei. sclndutile se string pachet ~i se fixeazii cu aju!orul ?arei d~.83 dm". plop sau alte esente moi.5 rnm. puterea familiei de albine etc. Pentru reduce-rea urdlnisului sint prevazute blocuri rsducatoare de urdinis.e de tabla care protejeaza stupu1 de intempern. Peretti laterali au grosimea de 30 mm. Stup Qr1. Capacul format din cadrul 91 tablia superioara este executat din cherestea de rasinoase.170-75 utilizate la stupul orizontal. in 1968 ~i in In prezent in productia Cornbinatulu! apical al Asociatiei Crescatorilor de Albine din R S. Corpui stupului este 0 cutie paralelipipedica deschisa la partea superioara executata din cherestea de rastnoase. tei.. . 19.I r-----"'" " I ~l' . Intre podisor 9i tablia capacului este un spatiu de refugiu pentru albine in timpul transportului.r~.i in ramele laterale de la marginea euibului se ana proviziile de miere ~i pastura. Tablia are ~~ exterior 0 invelitoar.. adica doua sipci paralelipipedice ajutorul car~r.. Fleoare urdinis are soindura de zbor articulata care se poate rabate in sus pentru inehiderea acestuia la transport. . 18.Wnta. fapt care asigura 0 soliditate mare. se I'edu~e intrarea albinelor in funetie de temperatura. Pentru productia de ceara se adaugi'i rame claditoare. moi. In partea de sus a ratnelor Cll puiet :. Distanta intre leatul de jos al ramei . In partile Iaterale ale capacului sint doua deschideri pentru aensire acoperite cu plasa de sirrna. sectiune t=-capacur Fig. 3-dlafragma.fixa. La venirea iernii cuibul familiei de albine. 6-corpUI stupuluf : de dura de zbor. A. d~ 484 X 130 X 10 mrn care acopera cuibul. Peretii corpului sint incheiati in fal] jar fundul este fixat in cuie. Stupul vertical. 7-sc!n- b) ___ ". " [I'> . Rame[e sint cadre de lemn in care se flxeaza fagurn artificial! din ceara de albino si sinrt crescuti forrnind fagurh cuibulul sau faguri pentru rezervele de hrana sau recolta. (-pod1$orul . standardizate in STAS 4.sver- sa Ii'! rame. . fixare. - sectiune longitudinaZii. . Standardul de stup orizontal STAS 4170-53 a fost revizuit in anul 1962.(. - III J ~ L~' »1: B. Pe masura . 20. Dimensiunile in detaliu slnt prezentate in sectiunile transversala 5lilongitudinala prin stup in figura 20. Dimen~i unile urdiniselor sint de 300 X 20 mrn respectiv 150X 20 mm.sectiune longitudinaUi b} sectiune tran. distants intre rame si pereti este de 7.~ -------1 _.l STAS 4170-68 : : 2-bara Fig. Dimensiunile interioare ale acestul tip de stup sint: 780X450X330 mm ceea ee astgura un velum uti! de 115. In timpul transportului familiel.\t. Capacitatea stupului este de 20 rame eu dirnensruni de 435 X 300 mm model Dadant. cu faguri crescuti sau rame cu fag uri artificiali care sint apo! crescuti de albine. Ursiinisei« de forma dreptunghiulara slnrt situate pe peretele din fata. Capacul se monteaza pe peretele din fa Vi al corpului eu doua bal~male.11=-- . aJ Fig. Stupul orizontal a fast standardizat in anul 1953. cind familia de albine este in plina dezvoltare.. - f j. In figura 21 sint prezentate rame~e cu dirnensi unea de 435 X 300 mm.~i fundul stupului este de 20 mrn. 46 1975. aJ . Romania se aila si stupul orizontal conform STAS 4170-75. iar distanta Intre leatul superior al rarnei si podisor este de 10 rnm.ce mierea se consuma in tirnpul lernii ~i in special primavara.a. oeupa partea de jos a rarnelor acolo unde fagurii sint Iiberi de miere ~i pot oferi spatiul de eresterea puletului..

Pavi... pod isor sita de ventilatie. permit. de Up cantam€r Stupu~ pentru paviLion apicol .re a stupilor. diafra . Corpul stupului are pe peretele frontal opus urdinisului. Pcdisorul sita de ventilajie. necesita efol'turi suplimentare pentru transport .. Diat'l'agma pentru 'I'educerea zontal: acest tip de stup are greuta.. ~ smtasemana.i transportate in pastoral sat pe vetre de remare.. PavUioanele apicoie mobHe FiQ. 0 fsreastra acoperita pe partea tnterioara cu tesatura din sirma zincata care opreste trecerea albinelor iar Is exterior olt'Jita mobila.-ull.P. apic. Ie ~i Intsrventiile care se fac in tlmpul sezonului aetiv: sa se poata fixa rapid !in timpul transportului... 0 manevrare usoara Ia viziteapico!. Acest sistem asigura 0 bunt1 ventilatie in timpul transportului ant de necesara alhinelor.lion apicol." oncluzis ~t_upUl orizon tal utilizeaza spatiul interior eu randac m~nt sc~zut. utilizeze velurmd interior eu maximum Ide randament : sa a:iba spatiu suficient pentru depozitarea recoltei .. l'.lta . usi $i capace de aensire..a cit mal micii care sa.. In . Princlpalele eondtttt Impuse pentru aeest tip de stup siIllt : constructle compacta eu Inaltime. pat.. 48 I (fig. . ~av~lio~nele.ole mobile pot fi autonome adka montate pe remor~ _eu ~a~lU iiI roti :=Je rulare proprii sau de tip container care se tncai ca eu sistem propriu s. ' . Compartimentul pentru stupi si oompartimencul pentru Iucru sau odihna sint adapostite intr-o consTIruetie din lemn 'Ii metal de tip caroserie care este prevszu tii cu supcrti pentru stupi. valorifi:ari~ superioare a eulesurilor de nectar. s. Echipamentul ~tupu.). z . a realizat st.~i Una ajutatoare intr-un stup.i 0 ventila~ie corespunzatoare purterii famihilor de albine pe CaJr€ Ie adaposteste : sa FiQ. 1----4.d diafrag'1'l1e.i f. deschideri pentru urdinise.. efonturi din.Pavilioa!lele. fapt ..au permanent un numar de stupi . Comparti.~ astfel Pos!~lhtatea..orca pe care stnt mor:. "48 Aprecieri asupra stupulUi oriFig.re stup. unor .A.P~avilioan~le api:-ole mobile au 0 raspmdtre mal larga deoarece elimina operatiils de mdr.lionul apicol este 0 incapere din zidarie cherestea cherestea st metal sau~lte mater-ials in care slnt adapostiti 'temporar .ea. . gIna Diafragmele slnt executats din Tame. .au cu macaraua incamioane . tea relativ mare ~i volumul fix. pen tru red ucerea cuibul UI si diafragma separa toare.te apllcar.... 1 care se compune din corp cu fundul fix '.i. 21. . Cautind sa indeplineasca cerintele aratate mai sus I. PAVILIONUl APICOl Pavi.i descarcare a stupilor Ia trans-poIltul i pastoral. con:~im€ntul pentru stupi.se creeaza situati] cind spatlul este prea mare pentru 0 smgura famlll~ ~au pres rmc pentru adapostirea a doua familii de baza sau a unei Iamll~I de bazu ~i a unsi Iamilii alutatoare.onstructie. Diafragma separatoare are ~ rolul de a diviza spattul interior aJ: s~upUlui . care limiteaza dezvoltarsa farnills].. .lucru 011 odlhna cu dotarile rorespunzatoare?i stupi] penteu pavilion apicol.10 mm prin interrnediul a 2 sipci... 22. 22) eu sistem de Tulare autonom se cornpune din baza cu slsterr: de.( :Manualul aplculto:. B?za eu sistemul de rulare este 0 e.}stemul de frinal'e ~ slstemul de traetare $1 O'uplare la vehiculul tragator.1 11 rame Dadant (435X 300 mm).co~ moblt (jtg. Deseor! . _.n douB compartimente dind posf?~~itatea de a se adaposti doua familii sau 0 familie de baza . H- 1 Pe baza sasiului se monteaza compartimentul pentru stupi. ~s~~ura 0 pregatire pentru drum rapida :. . .luj. e~. Asezat eu rama de ventilatie pe corp sau magaztn opre1?te trecerea albinelor dar.metode moderns de stuparn mal ales in unit~tne apicole de tIP lrttensiv.Ii nu perml.mentul pentru lucru$i odihna are de asemenea amenajari corespunzatoare (masa de lueru.tate axele cu rotI... StupuI pentru plwHionur permita.. sistern de fixa.toare constructiv ell cele descrise mai inainte cu deosebirea ca nu au sistemul de rulare oi suporti eu inaltimea reglabiHi. este format dintr-un podisor si 0 rama de ventilatie montate Is 0 distanta de . asigurs 0 aerisire :. In functie ge nivelul de dotare pavilioanels apicole au spatlJ pentru Iucru odihha sau alte amenaJ'ar' .e cil'culatia a·e-rului. 23.care .ira.. .1! 49 .e..A... suspens13. Prin desehiderea usitei se asigura 0 ventilare corespunzatoare. sa.te format din dou.. Asezat cu podisorul pe corp sau rnagazin ve inchide etans stupul.l'pent~ . l'€zervor de apa eurenta etc. de lemn grease de 15 nun . cuibului. . magazin cu 11 rame cu dimensiunile de 435 X 1162 mm. me:alica robusta tip r~m. . ru~are.1 Pavilioanele apicole pot fi fixe sau mobile. compartimentu. seind ura de zbor ~ bloc reducator de urdinis.rvem la fjec~. 23) aroe 0 constructde deosebita care sa corespunda oerintelor stuparitului pavilionar . apicole au deschiderl catre exterior pentru f1iecare s~up !a~ ~n tnten_or au spatiu suficient pentru ca apiculsorul sa poata v~'Z. P~vzltonul apl. .upul pentru pavilion apicol S. .in care sint incadrate panouri de PFL. ins talatil .J Illte.

Fig. 21. Unul din capete este Indolt In unghi drept pe 0 lungime de '20--. CtL pdlu.) pentru a produce mult fum destinat hm~tml albinelor (fig. . la~ca) lema putred etc.ne prin duza. Masca cu pii. Masca apicola. Mascd api. Dalta apjcola (fig. peretii' interior] ai stupului. intepaturilf' $i bocanci. &te montat pe earp prin intermediul unei balamals. eonfecV.CormLl are forma cilindrldi. Poentru prcdueerea fumulul sint ~i aparate tip spray care €Vaoueaza sU'bStante fumig€. . padl~oretc. manusi pent:ru persoanele care suport:a greu. . 25). .(~~e. capacsi foale. Compartimentul mf~nor. Aoest model de masca este fearte rezistent dar se incalze~te repede vara ~i nu per-mite stergerea transpiratlel. s .UNELTE FOLOSlTE IN MINUIREA ~I INGRIJIR6A FAMllIlLOR DE AlBIN£ .pahar .jeazA y ¥ Yapa:tt_l este . Ea se confectioneaza din diferite materiale :. .77 . La unele tipuri de afumatoare foalele gmt lnloellite cu dlSPOZlti'V€ eleetrice sau mecenlce icare imping aerul neeesar arderil in interiorul ccrpului. situar i~ fata O:lflCl~~'lli. bum:bac S8lU material plastic.p~trtmderea talbineler.-ie. 3 .port metalie as1Jfel ca orffiiCiul din corp sa Ii. ovotdala dupa forma tetei.i in numeroase modele.t !?i d~partate Ia celalalt astfel ineit sa formeze un unghl ascutit. . _ ~4) este de forma unei tije eu grosimea de 3--4 mm. .Uirie este formata dintr-o pflmrie de pinza alba cu borurfle largi sustin ute de un cere de sirma.. calota (tara pfnza). 25.:Fig .corp : ~ _ suport de J~llt1. eu capetele latlte ~1 as'CUtIte prelung. are forma tronconica san de calata sfenca.l'icoi STAB 4359. aerul spre corp. Sint modele de ma~ti Ia care plasa inconjoara bomrile complet. AlumiHor Pia· 24. In cO!?partlmentu~ sURenar mal mare se Introdue matertalele destinate arderti La unele tipuri de afumiHoare combustjbiluj sa introduce Intr-un pah~r di~ tabla zincata situat in compartimentul superior. . . 1- capac : 2. Afumato~l :ste un aparat in care se ard fara Hacara.ea propollsului sau a cedi de pe rame.. . Dalta apicolu. Halatul trebuie sa alba elastic Ia mmeClil nasturi care sa aeiguee inchideree pina 14 git astfel ladt ~ nru permita.) Iipite de albine cu propolis sau ceara Ia c~ratl. Dupa caz halatul se poo·teinloO'lll cu sa. Foalele mnt fixate pe corp eu ajutorul ~~~i sU.U". D~lta apicoIa . rame. formeaza un . dI8fra gme etc. dlri. este confectionat din tabla ~i la partea mfenoara. ttl.. Foalele sint formate din doua sctndursla aldturate la un capa. en marginile imbracate intr-o rarna de .25 mm.'Ui rnai cuprinde halatul san sortul.. l .are imparte interiorul in doua compartimente.1I.trunde printr-un orificru lateral jeturile de aer trimlse de foale. diferite rnatena~e .la despri~d erea elemen telor stupului (cory~n. In fata are 0 piasa neagra din par de cal. Masca apicoHi protejeaza caput ~i gitul purtatorulut de ataculialbinelor !}i in acelasi itimp permite o vizibilitate buna.spatiU Uber unde pA.Zopetd din doc sau combinezon. La partes de jos una din scindnrele are un ori ricin prin cars sa y Fig. Masca metalica se executa dintr-o pIasa de sirrna bombata.tabla de care se prinde 0 pinza in trei colturi. Fe marginrl:e sctndurelelor este montat un burduf din piele sau spalt velur iar intre ele se ana un resort care Ie tine departate una fata de cealalta. ~re un gratar . Echipamentul de ruoru al stuparw. 26.[ollie cu burduj.. terminat cu un tub inclinat spre lata prln care iese fumul.' Afumat{)rul se compuns din corp. 50 51 . . .' •.se f{)lose~t~ . inconjurata 18'teral 9i in spate cu pinza.confectionat din tabla.CQUl tip nata din pinza alba sau de ouloare deschisa.

Cunoseind pe de 0 parte de cite familii este nevoie pentru a aslgura polenizarea culturilor entornofile (care se polenizeazi'i.!ii masiv melifer :. verttcaU cu magazine din CiTCU!tul 3. lin.Perla apicoJli ajuta la tndepartarea albinelor de pe ~up:rafete1e fagurelui fBlia sa Ie omoare sau s~ 1. CaractertSticile lIPec!fice ale stupului R.A. din 11vezi 30 kg. pentru coreandru 3-4. Ladita pentru transportat rame este .in zona respectiva. Pentru a afla aproximativ etta miere poate fi strinsa din aceste surse. alblnele consuma in tirnp de un an cea80-100 kg miere !}i 15-20 ltg polen. Dispoziti!Jele de asigurare a ventilatiel la dtferfte 7. Vanante!e de stup.). ceara ~i alte produse. numarul vetrelor la aoe1a. pentru mustar 2-3 etc.tei) ~i de 25-30 fami1ii in cele de cules mijlociu (flineata. Din aceasta cauza. 6.~tupl pentru a opri t~ecer~a n~atcll ~n a trintorilor lasl~d hbera trecerea albinelor Iucratoare. Acesb folos creste cu ant mai rnult in zilele noastre cu cit prin socializarea agriculturii ~i trecerea Ia metodele avansate de munca. vii.L€spart!to are.~~ dlmenslUmle din metal sau material plastic. 4. Perle apkoUi. un mic ~i usor container ne . iar pe de altA parte potentialul melifer . Sintem obisnuiti ca atunci cind vorbim despre albine ~ despre cresterea lor sa ne gindim 'in prirnul rind Ia miere.C. 1'30) se a~·eaza ~n .echlpamentu! COmp!et. de la tel 800 kg. PF ' •. de [a floarea-soarelui 50-60 kg etc. X300 rnm) respeotind distanta . pentru rapita 2-3 familii. tei. u: s-a In ocutt ou gratarul Are d~~:~i:tli!O:~:~~n~tf~~~z:upent~ m~Ular~ba producpei 435 X 230 mm i latime d rame e. StuPU! orizontal . C:apacul confectionat tot din placa] san PFL indhide etans corpul. pe llnga mierea care se extrage. Corpul peniei esrte de forma unet srpci ell profilul de lOX12 mrn PeZ:l foart: h:ngi din par de cal sau din ma~ terial plastic smt ~ezate pe un singur " d Fig.fn:tre rame de 12 mm ~i dlstanta intre pereti de 8. 2?O rnrn (fig.= ~atameze. for:na !?i are l sus amintit.! Fig. f'meata etc. 100l. coreandru.i dis- 52 .' dlafragmei separatoare 1a care tablia din PFL t a . w leciia 3 ORGANIZAREA STUPINEI MARIM6A UNEI STIUP...ga ~~gr:::i INTREBARI 1. de albine care pot folosi sursele de cules se va avea Jnsa in vedere faptul ca. precum !?i cele Ia care se poate efectua stuparit pastoral farA cheltuleli prea mari.A. balta ete. 29. aratul laadlncimi peste 20-25 ern. cu ajutorul Insectslor).eolturi cu La ~ r me . sta'bilim numarul total de familii oe urmeaza a Ii .uie~ Se. rap ita etc. gratia despartitoare are form " . e CUi 435 X 300 ultimul fa~ure eu . culturi de floarea-soarelui. Inloeulta eu un gnlta·r A • La stupul multietajat si vertical ti d " dimensiunile podtsorulul Ia ~are tablia ~~ lap':G'!. l~tr~duce in tirnpul Introducs din nou " . In ca canst"" aVlmta:le!e stusnior verticali ? 5. 29). es e. Pentru aceasta un element metalic sau din materia.' ~ e ~ons ruit se recolrteaza in stup. pentru a da posiibilitateaalibinelor sa foloseasca in conditiile eele mai bune suprafetele respective. rum: La partea infurioaTa are un rme urdinis pentru a putea ~ utilizata ca nudeu temporal' tar la exrteni'or are minere sau 0 o~inga. In acelasi timp se iau in consideratie posfbilitatile de Iolosire a culesului natural de la salcim. pentru Iivezi cite 2-3 familii. rm . a stupul orizotua. stinghii de lemn. In cazul unltatilor apicole cu efective mad de familn de albine. C ' corp ~1 capac orpul se confecti-oneaza din plaoaj .. 30... Ori se /iltie ca folosul eel mai mare pe care-I aduc albinele este polenizarea florilor. car~ sint pteSele componente ale stupului multtetajat ? 2. care se cultiva in mod curent in gospedaria respectiva. aflat in imediata apropiere a gospodariei. o lungim~ de oca. sparceta.la stabiltrea marimi! unei stupini se vor avea in vedere in prirnul rind supraretele de livezi. La stabilirea numarului de famill. plastic ell orifici! de 4 9 mm L' se inchideintr-o rama d~ lemn .intretinute in gospodarle. Pe 0 vatra ansa nu vom tine mai mult de ·100 de familii in Iocurile cu cules puternlc (salclm.[NE Gr~ti~ despa~titoare (fig. sint distruse insectele care luau parte 5n afara de albine 1a polenizarea florilor. La aceasta rarna nu se monteaza fagure de ceara. Spatiul intern cupI"inde sa6u a L l(n43ta5Tl't. pe lu l~psa periei se poate folosi pana de gi'sdi. Care este echtpamentu! minimal de protect!e ? comercta' A. mm sau culesulut ~i apoi se artificial.. Gratie despartitoaTe. cum ar Ii prelucrarea terenurilor mad fara haturi. folosirea ingrasamintelor.. ierblcidelor ~i a insecticldelor etc. . mustar. se va lua ca baIZa faptul cii de 13 un ha de saleim se pot obtine i? rnedie 7-800 kg mlere. stupinele se amplaseaza de asemenea pe vetre de 40-60 familii de albine (0 incarcatura de carnian). flo area-s oarelui . cesar in criee stupina format din . de la fineata 50-60 kg. tinind searna de faptul ca pentru 1 ha floarea-soarelui sint necesare 1-2 farnilii de albine. sistema de stupi .

vetre smt mai drepte se fol?se!}~ In cimpie. La alegerea Iocului pentru vatra stupinai se va avea in vedere ~i relleful locului. ~ ut sau in grupuri de d?t sau. 54 Solul trebuie sa fie useat. Acelasi lucru se lntimpla ~i in apropierea cailor ferate. salcim.tuorure~f l~~ul Adestin:~ ~~~pii " li sa acestora se bat CIte pa 1 0 inaltime de 15-20 em e ~~dr~pta~i cu urd.a~a urdini~unlor se curata e . ~anu~ :ed~'.tanta dintre ele fiind in functie de ponderea sursei de cules. . In acelasf seop vatra stupinei poate Ii inconjurata eu garduri de protectie din arbusti rneliferi (dracila. und_e locurlie pentru'stem stupii sint aliniati in nn~un asa numita a$ezare m In a:est~nd i' 4-5 intre rtnduri. .ini~u1 spre_ ~-~ s~e~e:ea 0 suprafata lata de c~a 0. b. starea terenului etc. intreprinderi.ainte. salcim pi:tic etc. Albinele venind de la cules peste sine sau in lungul sinelor..plan~. tntr u In zoneLe deLuToase. crestele de dealuri sau de munti sal! versantii nordici ai muntilor. Locul de vatra trebuie sa fie cit mai neted.'ai res trins a.lprafat. pentru umbra l?i pentru a er SUI fl~~W.. 32. " ractica asezurea stuptlor.nisip Aceasta suprafata nU~l pe care dupa posibilitati. Astiel. fi diferit. Dis tanta din tre . da s~{ ~i ~. A~ewTea stu.P~ r:c oglind~ stupului" ne perml~et s~c~~m~~tci omorite. $ah. se mtmde tn ~~de ~ " +aru!? Pentru ea mn tt un tarul? Se cura. intrucit exista primejdla pierderil culegatoarelor care. im ~ulte din cele ce se .cirii . In scopul unei amplasari mal eficiente se eauta ca vetrele de iernare sa asigure in afara unui cules de intretinere ~i un cules principal (salcim. . tei.1~ :Ie sa fie cit mai drepte. zmeur etc. precum si locurile un de albinele care se Inapoiaza de la eu1es trebuie sa zboare peste a alta stupina.~~Pa**~ ~:l~~~ r '.• 00 00 000 o o o 00 minimum 2 m adinriurilor sau a apelor mai rnari. Fia. 31 si 32). pUl~ r 'amplaseaza fn tocuri ctt un ~~~~ In cazurt1e in care stu~nele se ea-S()(])1'elui etc. drumurile de acces etc. pi' semne de ortentare _ ~wnteze in diferite puncte al.2 m.Cl :. 31. floarea-soarelui etc. stu inei locurile stupl10r tre ?entru a da un aspect fruma~ :t ~. eu vinturi puternlce ~i umezeala mal mare. stupina se asaza intr-o poiana in centrul padurii sau Is margine. tei.ezare poate. daca in' apropiere s'e afla rnasive de padure (salcie. ~e p::esara. sistemul de a:.~rea cu distanta de cca 4 m ~ntre stupi pet 1 a~{le la un rind la altul stUpll nu de asezare in sah pr?vme ~e~a f~~d:l Cal doilea sint a:. rnu1~ ti~P pe a~ pla~ta po~i fructiferi !?i arbu!? 1 · .a vstret e_:. posibilitatlle de amplasare.Tea rataCtrtt atbme 01" .5rupn . starea drumurilor. A~e%aToo.:. linga altul. tre!! Pe . fabrlci de zahar etc.albine rooarte.:aT:~t. Ctt~eU. In aceasta situatie majoritatea culegatoarelor venid de 1a sursa incarcate se opresc in primii stupi lrrtilniti. au In padun se vo d' te 3l1ezate in 1Ivezl S fIt p·i de vinturile omman .ate. sint distruse de miscarea trenului ~i de suilul provo cat de acesta. ate un ~ . V albinetor. se unifo~ (~~~i~. m.pilor in $:011. Denun. De asemenea trebuie sa avem in vedere distanta de alte stupine ~i starea lor sanitarveterinara.ezati in intervalul Yin spate . mal ales daca timpul este ploios. distanta de sursele de apa. padocuri pentru vite. asezat spre S-E sau S-V in C8'ZUlin care e vorba de loeuri deluroase DOD DOe 00 00 DOD DOD 00 00 00 00 . complet deschise.. sttLptt pot stu.}. aceste locuri fiind rnai reci. _n in parte. de. trinton izgomt1 e c~ i~ stup . sint menea un mifioc de prevem elea i locuri dadi vetrele nu t' Cind stupii stau.5 tn f. A~EZAREA STUPILOR Dupa alegerea locului pentru vatra se a~aza stupii..e stu tu¢tor 1n diferite ("Ulori este de ase ootoare vopsite feturit). 05 astfe1 mClt sa se poa a grupat1 va fi de cea . ." t' lucra comod 1a he care tn caz~.. ..ul? pe rind. fiind ingreunate de nectar. ~~ dtstantele intre nndun :. mahonie. Trebuie evitate de asemenea locurila apropiate de drumuri. cad in apa in numar Ioarte mare.$t m~mtod as. mai ales cind bate vintul. mai ales daca sursa de cules este peste apa respectiva.'.~~ ~ unul de a1tu1 sau chiar unul • UT rind pusi Ia 0 dlstan~ e stng . In funetie de suprafata vetrei ~i a numarului de stu pi. . in grtlpuri de dot $I tre~ • Ural~~ Ul: {~~~a:~~ ~. 1 "In care s1. pentru pretnt.) san garduri inalte de cea.). cu 0 Inclinatie nu mai mare de 5°.uUirU familiilor. Nue indlcat sa se aseze stupii in apropierea sau muntoase. a f\:s~~:a fjecarui s. rnai ales a celor cu circulat!e mare. In Iipsa aces tara Iocul se va alege in Iivezi de pomi sau in alte Iocuri in care stupii pot fi aparati de vint si soare. f" hi fixata la capete cu C1 e ortii (sau v Fig.).Ttndwri. cu apa freatica la cime.tupll a departe (gg. este in(d:~tteStnd:i'nQ. plop. 8tU~itOT in. catina. . Pentru a{~easta se masoara arnen'ajate mal [n. Nu pot Ii folosite Iocurile ridicate.in ~p. valle adinci. stupilor din rmdul mtn ~l as r: ~t DOC ALEGEREA VETREi La alegerea vetrei trebuie sa avem in vedere in primul rind ca locul respectiv sa se gaseasca cit rnai aproape de sursa de cules.

~~m~ llmaterialelor. 1-2 rile iritr-o inca. dat fiind ca numarul se da familiei ~i nu Iazii. tre'buie aslgurate mai :intii materialele ~l utilajele necesare . . 0 Pentru popularea stupilor eu roi pachet se completeaza mai inni stupii eu faguri artificiali montati [n .a. d ~e clare complete este absolut necesara atit \fmerea unel. .UI A'PICOL ~I AFlAM1~IILOR 'OrE AlrSINE In vederea organizarl! unei stupine noi. Dimensiunile normale ale tablitelor sint de 5j8 em.. ului lurile trebuie asigurate cu nrana.5-2 kg miere.oamna'f. .~:o~~~~let pe ambele fete) cuib STAS are cca 25~ g albm..' X . . Determinare. sau in intervale (numarul . 56 are se trec ..nregistrata la cintarul de control.procesele verbale ale revi.o r~m. lapti!\lor etc. lar rezervel~ de.seamna•• III f"iecare Zl. tre me ua e ~a~ul. tratamen te etc. starea . d 3 k de noua in care locul din care au fost adusi ..rame ~i se monteaza d~asupra stupului hranitoruI. Numerotarea se face cu ajutorul unor tablite pe care sint scrise numerele.. de plan. de asernenea prln reteaua ACA.. d cuib STAS care cupnn e eea . eu 5-6 kg sirop de mhar. ziilor de primAvara ~i de t. .2~1. IPl~'le . hraa a reciere luind kg. prcductia si schimbarile ce se petrec in fiecare familie in parte. rame. infloririi la diferite p a~ e ~l g:e~ ~ ota lucrarile efeetuate Caietu~ de lucru zn stU<ptna lD care s: ~v()r'D . . urldllll. a produselor apicole etc. pot ayea cite 4-5 . extractoarelor etc. vl~tul. • - k PROCUIMREA ECH1PAMENTUl. " vatra..3. ad" . provoaca greutati prin neadaptarea ramelor. se muta ~i numarul ei.'a e. . . . se pot nota Iucrartle necesare pentru buna dezvoltare a fiecarei familii (largiri de cuiburi. iar cifrele 2/1. Sd<iU prm ~iere ca'padtA. ise individuate pentru fieIn baza acestor msemnert se ~lll~~~ f ~fectuate in tirnpul anului care familie. ell alte dimen.rlea]. 3-4 dm2 puiet ~i 1. In .:-r?la ei dect~ezv~vide~t.oductt€ In ~ .t 6001 din greutatea mierii ciipaclte penMierea necapaClta reprezlU C1 cca 10 tru aceeS4i sU'Prafa~a oeupata. . hra~lI'l etc. deasupra urdinlsului. Este bine sa se achizitioneze albine locale care sint adaptate conditiilor regiunii respective. r zborul albinelor.~te in kg . ceara. n" care intra sau ies n rarna. livrate in comertul de stat./l1n~ in intregime de albine).5 kg albin a 1?1 mated tinara i:mperecheata. ¥) tar du a asezarea in vatra se pun coroasa (de exemplu l:ntr-o ~n~mta • ~u a l~ reuna ie9irea albinelor din crengute infrunzite peste.).'. tun' puiul . schimbarea matcii.. '1' . T cantitatea de puiet st de rezerva. In acest scop situatii : ca e in. A a. f . ca b aza. prin schimbarea Iinistita sau in alt mod.l stupma.pere intuneooasa si raPentru a:oeasta vor fi ~ to.a indeplinirii sarcinilor trece de asemenea.Numerotarea stupilor. ocesele verbale se Registru! inventar de un1aJe ~t ma~erwdi~e n ~ numarul matcilor .:tmuetl... Se stabileste apoi vatra pentru amplasarea stupinei ~i se asigura cadrele de deservire. .rame eu conditia ca 0 rama sa cantina eea 200 g albim'i.1tatea albinelor se ~t<:bi1.' introduceri de .. .r~:a~~le:~~~n scoase in care nu avem un c~ntar 1: in ddeml~~ed~~s~~~ in necare famiUe.siuni de rame decit cele adoptate de marea majoritate a stupinelor (STAIS). Roii pe rame. in care se noteaza t?ate ucr \t~re In caietul de lucru se in familia respectiv8 ~i c. In felul aeesta putem urrnari user dezvoltarea. PO\ La inzestrarea stupinei cu stupi se va evita cumpararea sau confectionarea stupilor netipizati. Iar aceasta Ia rindul ei va fi schtmbata in noua familie in timp destu1 de scurt.emperatura. virsta matcH. tatea i. id rind ca 0 rama de Gre1.• f a~:~~t: A v • ~lm~\g . de la fiecare sau dupa nUffidru l e J" 57 Registr"U! de pr.). . scrise cu vopsea neagra pe fond alb. cantitatea de puiet pe care 0 depune !?i re:zervele de miere.pr:f'U~n~lparte !\Ii in total pe stupini. bui 1 t asuri ca albmele sa nu se lTI . nti se stabilese in Puietul 5e estimeaza m dm2. In felul acesta albtD:e~ ~lD 0 1 tere a noului loc 9i nu mal ratacesc drumuL EVIDENTA IN STUPINA " ". biostimulatori etc. •. aplicate pe peretir stupului. Perioada optima pentru achlzitia de roiuri este in lunile mal si iunie. acestea trebuie sa fie numerotate.a. In cazul in care familiile de albine se cumpara separat. RoH paehet cantin 1. stupii necesarl se pot achizitiona prin depozitele din reteaua Asosciatiei crescarorilor de albine..de m er. In cazul nupa starea eli1 es ui roi ". greutatea albinel~r la fie care ami ie.9'tpenbrgate sf faca zboruri de recunoal}stup. parte in ziua respectiva (scoaten !\Ii 1a flecare . an:1 ie . chiar daca roiul a plecat cu matea batrtna pentru ca in mod normal in familie ramine 0 fUca a rnatcii batrine. etc. Este mai bine de numerotat cu astfel de tablite aplicate pe stupi. Numerotarea sau individualizarea farniliilor de aibine este 0 Iucrare foarte importanta in organizarea stupinei.amlle m . unelte. stupi. in rubncl e respe lye.ilor.. inflorirea 9i sfir~itu1 (t. eantitatea rezervelor de hrana. Folosirea stupilor netipizati eu alte dirnensiunl de rama. .). tree: numa rul d e f am II '. respectiva fata de gosp ana st uparu 1 'tr ebuie sa aiiba completate la zi urmatoarele ". Jurnalu. schimbarea mat. La cumparare se va controle stare a sanitara a familiei. control 0 osirn . eazul 'Productia de miere a fieearel fa:n~lh In parte s. evi en f iliilor de albine cit ~i pentru justificarea ~ pentru ulbunfallD~r. iar in cazul in care familia de albine se muta in alta lada. recoltate pe flecare. Farniliile se procura prin achizitionarea de roiuri pe faguri sau pachete de albine eu matci. Pentru a putea ~ine 0 evidenta clara a productiei si pentru a deosebi familiile de albine una de alta.. fagurilor artificiali.roii est: mal ap:optol:~a·e la l:CUl veehi. numarul ramine la familia de baza. . In .5 em. cantitatile de miere.a 5e face prin dntarire. In cazul in care din familia respectiva se formeaza un roi.

. .. ca pentru dezvoltarea normals a unei familii sint necesari 14-16 faguri. respechve . fara a considera fagurii pentru acumularea nectarului~i a pasturii 'in timpul culesujuj. .' '. de asernenea.menea Imle~ll.' ai exacta se cintaresc la fiecare "t e.ce8arc ""Til Sin! nCGe'<:IH 'ntr-D go~pod<l. ~I·au. Importanta stupului multietajat create odata ell intensificarea apiculturii. culesurilor se poate face folosind dear stupi de mare velum. ...a aceasta adaugmdu-se apoi csara n: -n . In tara noastrs stupul multietajat capata de asemenea 0 folosire tot mai larga atit In stupinele de stat cit ~i in cele de amatori. Fig. cli'idirea de jaguri noi $i prevenirea Toitului este posibiUi doar in. In present ia 0 raspindire tot mai larga in tan cu apiculture traditionala.upost" dupa extraqie se fae apoi corecturtt .ex11 etc. apicultorii convingindu-ss de faptul ca in stupii multietaiati familiiIe de albine se dezvolta mai bine in primavanl. In ultimii ani ~j in prezent se duce 0 larga actiune in unitatile apicole din diferitele zone ale taril. A . '. cit. magazine). Pcntru 0 determinare dlferenta dind cantitatea de' . ". in primul rind..iuhd d€ CTe$teTe intern'u a puietu~ui.~ mw.. pentru fiecare fare2ultata din fagurii reformati.. 33. Cintarde contTo~ fn stupi->< ".pi de votum 11wre. c. _ " P~o~esele verbale de predarea . sau chiar pe cei verticali cu magazine..alblnelor. ' . In ace easi reglstre de productie a stuplnei. .'s up ~amele inain te si dupa extractie mlere extrasa. obtmute in stupina . Stupul multietajat este larg raspindit in zonele cele rnai diferite ale globului.Leciia 4 iNTRETINEREA ~I EXPLOATAREA FAMILlILOR DE ALBn-m Il\l STUPII MULTIETAJATI Este binecunoscut faptul ea III conditii normals de eules famHiile puterruce pot realiza productii ridicate..t" 1 ce recol. pe Ilnla intretineril familiilor de albine in stupi multietajati. frigurile roitului se previn ~i se combat mai usor qi ce este mal important. . se obtin productii superionre de miere ell un consum mal mic de forts de rnunca. 59 .ta. fiind tipul de stup eel mai bine adaptat culesurilor abundente f?i conditiilor de stupi'irit industrial.~~ ""up sinl de mleTe de st I H"add i' '''. tNTREBAR] factori/~~~:. stu.M TRANSVAZAREA FAMIUILOR D·E AlBINE IN SlUPI MUlTIETAJATI Pentru transvazarea familiilor de albine din aite tipuri de stupi in stupi multietajati trebuie.. se pot Cladi mai multi faguri pe familia de albine. "'" . urmarindu-se tipizarea pieselor de stupj astfel incH stupul Sa poata fi folosit atit prin piesele tipice de stup multietajat./:' Cite !"rn/lti I dSettlbb~ze~te~ 1'Hlm<lru! . postbilita ti nelimi tate de crestere a producti vitatii rnuncii apicul torilor.':. inloculnd tipurile de stupi folos* pina in prezent cum ar fi stupii orziontali. Se stie. . de ales perioada favorabiili $i acestei luerari. dar dezV"oltarea respectiva si valorifioarea eficienta a. ~j prin cornbinarsa cu piese de La stupul RA 1001 modificat (corpurl. respectIva se tin de ase. prin simplificarea tehnologiilor de intretinereapicola In eazul acestui tip de stup . ~eara din ciipacele st din eu mIlle l~ r~port eu miere~a extras~a ~ uri se stabll:9te.. Un asernenea tip de stup este stupul multietajat care asigura pe linga conditiile deosebite pentru dezvoltarea §i activitatea . . De aid # concluzia eli asigurarea spaf.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful