You are on page 1of 6

Lavrentie, n lume Luca Ievsievici Proskura, s-a nascut n 1868.

Arhiepiscopul nu a apreciat doar talentul lui Luca, ci a prevazut si faptul ca tn arul monah va deveni un mare rugator. Staretul si fratii au devenit invidiosi: Ce -i asta!? Luca, mereu Luca. Ca si cum n-ar mai exista altcineva . El nu-i un Luca o arecare , raspunse episcopul, ci unul al carui sfat va fi cerut de toti . Aceasta s-a mplinit, cu adevarat. Acolo, la manastirea Treimii, a fost tuns si a luat numele Lavrentie. A fost hir otonit ieromonah n 1895, si apoi ridicat la rangul de egumen. Mereu plin de bucur ie, chipul sau radia dragostea pe care le-o purta tuturor. Aceasta dragoste a fo st rodul rugaciunii cu care se ndeletnicea de la o vrsta frageda. Nepoata parintelui Lavrentie, Eufrosina, povestea ca odata, pe cnd venise sa-si v iziteze satul, ntr-o zi de praznic, si dupa ce slujise n biserica satului, s-a ntor s asudat [catre credinciosi]. Este greu pentru voi sa lucrati pamntul, dar la fel de greu e pentru noi sa ne rugam pentru toti. Si noi asudam din plin . Le-a ncurajat pe fetele din sat sa cnte n corul parohiei. Cu patrunzatorul sau simt duhovnicesc, simtea care fata era nclinata catre monahism; se ruga pentru ea, o chema sa cnte, sa nutreasca o dragoste pentru rugaciune. n acest fel, turma sa ncep u sa creasca. n taina, le dadu acestor fete rase si metaniere; le nvata sa cnte si sa citeasca n biserica, si le gasi slujbe. Vremurile s-au schimbat. Bisericile s-au nchis pentru reparatii (1930) si toti au f ost sfatuiti sa plece. Batiuska si-a aflat adapost vremelnic n casa unei vaduve e vlavioase. Acolo se darui postului si rugaciunii. Doar noaptea puteau bate copii i duhovnicesti la geamul Batiuskai. Nu-i primea pe toti, ci cu darul stravederii sale, stia dinainte cine are trebuinta sa l viziteze. Cnd ncepu razboiul, Batiuska si aduna copiii monahicesti si ntemeie o manastire de m aici a Treimii, acolo unde fusese o manastire de calugari. Mai apoi, ntemeie nca o manastire de maici, Domnitki-ul. Batiuskai i placea munca de tot felul. S-a ntmplat ca trebuiau sa lucreze cu stuc, pe o vremea rea. Materialul a nghetat s i le era cu neputinta sa si faca treaba. Atunci Batiuska s-a apropiat. Facu semnu l crucii si materialul deveni flexibil, iar restul lucrarii continua fara proble me. n vremea razboiului, pe perioada ocupatiei germane, s-a cultivat secara pe cmpuril e manastirii. Terenul era pregatit si mpartit, dar autoritatile nu le ngaduiau sa culeaga recolta. Maicile au mers la cei n drept sa se plnga, dar au fost ndepartate brutal, fara sa li se dea ocazia sa vorbeasca. Iconoma manastirii s-a ntors plngnd si a mers sa-si mpartaseasca durerea cu Staretul. n dimineata urmatoare, el i-a d at binecuvntare sa se duca iarasi la cei n drept, poruncindu-i sa nu vorbeasca cu nimeni pe drum. ncrezndu-se rugaciunilor Staretului, monahia s-a dus la aceleasi a utoritati. De data aceasta, au fost foarte ndatoritoare, si au ngaduit ca secara s a fie culeasa. Maica s-a ntors, ncntata, si i-a spus Batiuskai de uimitoarea schimb are de atitudine a personalului. El zmbi. Vezi tu... Cnd cineva este netrebnic, are un diavol nlauntru, iar cnd te rogi, diavolul o ia la fuga, si acela devine blnd s i bun . Pe cnd Staretul era nca tnar si locuia acasa, i-a spus cumnatei sale, Maria: E att de greu pentru un crestin sa vietuiasca n lumea aceasta. Diavolul nu-i da defel pace. Ma plimb singur pe nserat, si el e lnga mine.

Apoi ma nchin si fac semnul crucii peste toate din jur, si se departeaza. Apoi iar apare mprejur.

Staretul Lavrentie dobndise o oarecare ndemnare de croitor si lucra adesea, dupa ce rinta, n casele oamenilor. Sedeam, cosnd, si el (un drac) zacea sub masa. N-am mai pu tut ngadui aceasta, si i-am spus stapnului casei: Vezi cine zace sub masa? Cine? , ma n reba omul, nfricosat. Un drac. Nu-l vezi? . Chiar dinainte de a deveni monah, parintele Lavrentie a dobndit obisnuinta Rugaci unii lui Iisus, si i-a ncurajat si pe altii sa lucreze aceasta ndeletnicire. Una d in fiicele sale duhovnicesti, monahia M., povestea: Am lucrat printre oameni nvatati. Era mult de lucru, munca intelectuala. Stnd de vo rba cu Batiuska, acesta m-a ntrebat daca fac la munca Rugaciunea lui Iisus. I-am raspuns: Nu . Trebuie! , mi-a raspuns cu asprime. N-am nteles vorbele sale. Am vrut sa protestez: nu era cu putinta ntr-un loc ocupat, ca acela. Dar, smerindu-ma, am nce put sa lucrez obiceiul acesta, si, pentru rugaciunile Staretului, cu vremea m-am nvinovatit pentru a fi fost att de ncapatnata. Cnd Dumnezeu voieste, legile firii sun t rasturnate . Alta fiica duhovniceasca, I. M., istorisea cele ce urmeaza, despre puterea rugac iunilor sale: i ceream adesea Batiuskai sa se roage pentru tatal meu, care nu se mpartasise cu Sf intele Taine de vreme ndelungata. Spunea doar ca se pocaieste . ntr-o dimineata, tot usi, se scula si spuse: Trebuie sa primesc Sfnta mpartasanie. Cineva se roaga pentr u mine . n acea noapte, avusese un vis: Era ca si cum as fi zacut ntr-un mormnt, cu pa mntul asupra mea. A venit un preot care ncepu sa ma dezgroape, zicndu-mi apoi: Scoal a-te, Ivan . Si m-am ridicat. Mai apoi, n acel an, barbatul a murit. Iata nca un exemplu. ncepuse cel de-al doilea razboi mondial. Un om primise citatie sa se duca pe fron t, si venise la Staretul Lavrentie pentru o binecuvntare. Staretul era destul de bolnav, nsa l-a primit. Cnd am intrat, Batiuska se scula din pat si ma blagoslovi. Apoi si puse epitrahilul, se ruga si zise: Fii ntotdeauna cu Dumnezeu, si ngerul tau Pazitor va fi cu tine; cu aripile sale te va pazi de gloante, din toate partile . Nu te ndoi, si nu te teme. ncearca sa nu te lasi prins de inamic, caci oamenii p ier acolo. Peste tot, fii cel dinti n a-ti ajuta aproapele. Daca camarazii tai pro testeaza, spune-le ca asa ai primit ordin. Foarte important nu te teme. Nimic nu ti se va petrece. Am fost uluit de cuvintele staretului si am mi-am pus nadejdea doar n sfintele sal e rugaciuni si n mila Domnului si puterea Sa cea atottiitoare fata de mine, cel s lab si pacatos. Atunci cnd am fost trimisi n batalie, am simtit o putere extraordi nara, facatoare de minuni, asupra mea. Am trecut prin ntregul razboi fara sa fiu ranit nici macar o data, n-am avut nici macar o zgrietura... Taria rugaciunii Staretului lucra adesea mpreuna cu darul stravederii sale. Temat oarea de Dumnezeu M. povesteste: Mama mea era grav bolnava cu plamnii, si nimeni nu mai avea vreo nadejde de nsanato sire. Se pregateau pentru moartea ei. Tatal meu m-a trimis la Staretul Lavrentie . Am mers, si i-am spus cu lacrimi durerea noastra. El m-a ascultat, cu capul pl ecat, apoi m-a mngiat, zicnd: Nu, mama ta nu va muri. Va mai trai vreme ndelungata: c hiar mai mult dect tatal tau. ntr-adevar, prin sfintele rugaciuni ale Staretului, m ama mea s-a nsanatosit si a trait pna la 90 de ani. O tnara a venit la parintele Lavrentie, pentru a-i cere binecuvntare de a intra ntr -o manastire; multe din prietenele ei primisera o astfel de binecuvntare. nsa pari

ntele Lavrentie se uita la ea si spuse: Casatoreste-te . Ea ncepu sa-l contrazica, n efiind de acord. Atunci cine , ntreba Staretul, va da nastere preotilor si episcopilo r? Cuvintele sale prorocesti s-au mplinit. Femeia s-a casatorit si a avut un fiu, ce a devenit protoiereu. O mama venise la parintele Lavrentie, plngndu-se ca de multa vreme n-a mai auzit d e fiul ei. Staretul i spuse ca nu va avea timp sa ajunga pna acasa, si va primi o scrisoare, si i mai zise: Sa stii ca rugaciunile unei mame nu se vor mistui n foc, nici nu vor pieri sub apa. Pe cnd femeia se ntorcea acasa, s-a ntlnit cu postasul, ca re i-a dat o scrisoare. E., o femeie ntarita n credinta, relateaza un alt caz al stravederii Staretului: n timpul razboiului, am primit de veste ca fiul meu a fost omort. Am hotart sa i fac pomenirea, nsa am avut un vis n care fiul meu m-a contrazis, zicnd: Nu, mama! Am mers la Batiuska, plina de ndoieli, ca sa ntreb ce sa fac. El mi spuse ca nu-i trebuint a ca fiul meu sa aiba parte de-o slujba de pomenire. Trebuie sa mai afli vesti de spre el. nsa, daca mai primesti o nstiintare, sa i faci pomenirea . Si asa s-a mplinit. Nu dupa multa vreme, fiul meu mi-a scris ca fusese ranit, dar ca acum era trimis iarasi pe front si nu stia daca se va mai ntoarce. Fu omort. O alta nstiintare sosi, asa cum prevazuse Staretul. Cu lacrimi, am mers din nou sa l vad pe Batiuska. Mi-a dat binecuvntare sa-i fac o slujba de nmormntare. Pe cnd plec am, m-am ntlnit cu doua femei care se grabeau catre Staret. Curioasa, m-am oprit s i am auzit glasul Batiuskai: Drept cine ma iei, un ghicitor? Nu sunt ghicitor. Nu stiu nimic. Du-te sa-ti ispravesti de mncat prajiturile cu crema, si nu ma mai d eranja. Dar vreau sa stiu despre sotul meu , spuse una dintre femei. Nu stiu nimic , i r aspunse Batiuska cu asprime, si nchise usa. Mai apoi, am aflat ca una dintre cele doua femei nu era defel credincioasa, si, ntr-adevar, se dusese la Staret ca la un ghicitor; chiar l-a numit astfel. Pregatise niste prajituri si luase niste cr ema, dar hotarse apoi sa le mannce pe drum, gndind n sinea ei: Ce stie el. Le voi mnca eu nsami. nsa Batiuska vazuse prin toate si nu a primit-o.

Staretul obisnuia adesea sa stea de vorba cu iubitii sai fii duhovnicesti desp re vremurile din urma, despre cum trebuie ei sa pastreze trezvia. Astazi votam e n regula; nu este nca [un vot] pentru un singur conducator al ntregii lumi. Dar de se va vota pentru asa ceva este deja [antihristul] si nimeni nu trebuie sa votez e. Mai spunea: Razboiul va fi n asa chip, nct nu va mai ramne nimeni, dect prin vagaun Spunea ca vor mai ramne doar doua sau trei guverne, si vor spune: Sa ne alegem un m parat peste ntreaga lume . n vremurile de pe urma, i vor izgoni pe adevaratii crestini; apoi i vor lasa pe cei batrni si slabi sa se prinda de-o roata si sa fuga dupa ei. Batiuska repeta adesea vorbele sale despre antihrist: Va veni vremea cnd vor cere un singur mparat pe pamnt. Si oamenii vor fi nregistrati cu strictete. [Cei ce fac recensamntul] vor veni n casa, si sotia va ncerca sa-l nduplece pe sotul ei: Hai, bar bate, sa iscalim. Doar avem copii, si altfel nu vom mai putea cumpara nimic pent ru ei . Si sotul va zice: Sotie draga, fa precum voiesti, nsa eu mai bine mor dect sa iscalesc pentru Antihrist. ... O imagine cutremuratoare a viitorului , ncheie Staret ul. Va veni vremea , spunea parintele Lavrentie, cnd vor restaura chiar si bisericile nchi se, si le vor repara nu doar n afara, ci si pe dinauntru. Vor auri turlele biseri cilor si ale clopotnitelor. Dar cnd vor ispravi, va ncepe domnia antihristului. Ru gati-va ca Domnul sa ne ngaduie mai multa vreme, ca sa ne putem ntari, caci ne ast eapta vremuri nfricosate. Vedeti cu cta viclenie se pregateste totul? Toate biseri cile vor fi pline de maretie, ca niciodata pna atunci, nsa nu trebuie sa mergeti n acele biserici. Antihristul va fi ncoronat ca un mparat, ntr-o biserica mare din Ie

rusalim, cu participarea clerului si a Patriarhului. Va fi libera trecere de intrare si de iesire din Ierusalim, pentru toti. Dar sa n u ncercati sa va duceti acolo, caci totul se va face pentru a nsela. Antihristul se va naste dintr-o trfa o evreica din cel de-al doisprezecelea trib al desfrnarii . nca de tnar va fi foarte nzestrat si istet, mai ales dupa ce, la vrsta de doisprezece ani, plimbndu-se cu mama sa n gradina, l va ntlni pe satana, care va ven i dintru adncuri si va intra ntr-nsul. Baiatul se va cutremura cu nfricosare, dar sa tana va zice: Nu te teme, te voi ajuta. Si acest baiat va creste ca Antihrist, sub chip omenesc. La ncoronarea sa, cnd se va citi Simbolul Credintei, nu va ngadui sa se citeasca drept; acolo unde cuvintele l nfatiseaza pe Iisus Hristos ca pe Fiul lui Dumnezeu, le va da deoparte si se va recunoaste numai pe sine. Iar atunci Pa triarhul va striga ca acesta este Antihristul, si pentru aceasta va fi omort... Prorocii Enoh si Ilie vor veni din ceruri, si vor explica si ei tuturor oamenilor si vor striga cu glas mare: Acesta este Antihristul, nu-l credeti. Si el i va omor, nsa ei vor nvia si vor zbura n ceruri.

Antihristul va fi foarte cunoscator n toate felurile de nselare draceasca, si va fa ce semne mincinoase. ntreaga lume l va auzi si l va vedea. Va nsemna pe toti oamenii s i cu un semn. Va ur pe toti crestinii. Atunci va ncepe prigoana din urma a sufletel or crestinesti ce vor tagadui semnul satanei.

Prigoana va ncepe de ndata, n pamntul Ierusalimului, si apoi n ntreaga lume se va vars sngele n numele Mntuitorului nostru Iisus Hristos. Multi dintre voi, copiii mei, v or trai n aceasta vreme nfricosata. Semnul va fi n asa chip, ca va fi un lucru vadit de ndata daca cineva l-a primit sa u nu. Crestinii nu vor putea cumpara sau vinde nimic. nsa nu deznadajduiti. Domnu l nu-si va parasi copiii. Sa nu se teama nimeni! Vor u se . Si rapa fi biserici, nsa crestinii ortodocsi nu trebuie sa intre ntr-nsele, caci acolo n va da Jertfa cea Nesngeroasa a lui Iisus Hristos; ci vor fi adunari satanice din pricina acestei nelegiuiri, pamntul va nceta sa mai dea roada; solul va c de uscaciune, cu fisuri att de mari, ca cineva ar putea cadea [n ele].

i vor ucide pe crestini, sau i vor izgoni n locuri pustii. Iudeii vor fi strnsi si e i ntr-un singur loc. Unii iudei, ce au trait cu adevarat dupa legea lui Moise, nu vor primi semnul Antihristului. Ei vor sta si vor vedea faptele sale. Vor sti c a naintasii lor nu l-au recunoscut pe Hristos ca Mesia, dar acum, Dumnezeu va ngad ui ochilor lor sa se deschida si nu vor primi semnul Antihristului, ci l vor mart urisi pe Hristos si vor domni cu Hristos. nsa tot norodul cel slab va urma lui satan, si cnd pamntul nu va mai rodi, oamenii s e vor duce la dnsul, cerndu-i sa le dea pine, iar el le va raspunde: Solul nu mai da gru. Nu pot face nimic. La fel, nu va mai fi apa; toate rurile si lacurile vor seca. Acest dezastru va dur a vreme de trei ani si jumatate. Dar de dragul alesilor Sai, Domnul va scurta ac este zile. n aceste zile, nca vor mai fi luptatori puternici, stlpi ai Ortodoxiei, ce se vor gasi sub puternica nrurire a Rugaciunii lui Iisus. Domnul i va acoperi cu harul sau atottiitor, si ei nu vor zari acele semne mincinoase ce se vor pregat i pentru tot norodul. Iarasi, va spun, nu trebuie sa intre nimeni n acele biserici; ele vor fi lipsite d e har.

Auzind aceste vorbe, o maica spuse: Ce va fi cu noi? Nu vreau sa traiesc sa vad a cea vreme . Dar esti tnara si poti trai pna atunci , i zise Staretul. Ce nspaimntator!

ga maica. Alege una din doua

ori pamntescul, ori cerescul.

[Parintele Lavrentie].

Va fi un razboi , continua Batiuska, si acolo unde va avea loc, nu va mai ramne nici un om. Dar, nainte de aceasta, Domnul va trimite boli celor slabi, si ei vor muri . nsa n timpul vremii lui Antihrist nu va exista moarte. Cel de-al treilea razboi mondial nu va fi spre pocainta, ci spre distrugere . O sor a ntreba: Atunci toti vor pieri? Nu, daca cei credinciosi se vor spala cu snge, se vo r alatura cetei mucenicilor, nsa necredinciosii se vor duce la iad , i raspunse Bati uska. Si pna ce se va plini numarul ngerilor cazuti, Domnul nu va veni sa judece. Dar la vremea din urma [adica la sfrsit], Domnul va adauga la numarul ngerilor pe c ei n viata ce sunt scrisi n Cartea Vietii, pentru a plini numarul celor cazuti. Refacerea bisericilor va continua chiar pna la venirea lui antihrist, si pretutind eni se va putea vedea o maretie nemaintlnita , spunea Batiuska. Ci fiti cumpatati n re staurarea bisericii noastre, a exteriorului ei. Mai degraba, rugati-va mai mult, mergeti la biserica ct mai e vreme, ndeosebi la Liturghie, n timpul careia se da J ertfa cea Nesngeroasa, pentru pacatele ntregii lumi. Spovediti-va si mpartasiti-va cu Trupul si Sngele lui Hristos mai des, si Domnul va va da tarie. Batiuska vorbea cu un anume ierodiacon (Gheorghe) despre vremurile din urma, cu fata-i acoperita de lacrimi amare, spunnd: Multi dintre clerici vor pieri n vremea Antihristului . Parintele Gheorghe se ntreba: Cum nu voi pieri, caci sunt diacon? Bat iuska i raspunse Nu stiu . Parintele diacon ncepu sa plnga, cazu la picioarele Batiusk ai si i ceru sa se roage ca sa se poata izbavi de iad. Batiuska se ridica, se rug a si zise: Bine. Se ntmpla ca cineva sa se mbolnaveasca, sa moara si sa intre n mparat ia Cerurilor. Si aceasta prorocie s-a mplinit. l stim pe acest diacon din Lavra Pesterilor, de l a Kiev. Era un om lucrator, ce savrsea mult bine si cnta ndelung n biserica; dintr-o data, se mbolnavi si, apoi, muri curnd.

Adesea, Batiuska jelea si se ruga cu lacrimi, sau facea ceva, plin de lacrimi. M aicile l mngiau, dar el se mpotrivea: Cum sa nu plnga cineva, cnd haul este plin de su letele oamenilor? Dupa o boala de cteva luni, Staretul Lavrentie adormi, de praznicul Epifaniei (Bo tezul Domnului), n 1950, asa cum nsusi spusese mai nainte. Trupul sau a ramas n bise rica de jos vreme de patruzeci de zile. Una din monahii povestea cum, la al trei lea ceas al diminetii, a auzit cu limpezime cntarea unui cor de nenumarate glasur i. Fugi n chilia unde zacea raposatul, dar acolo era liniste; doar un preot citea tacut Evanghelia. nspaimntata, i spuse ca auzise cntari. El ramase uimit si i zise c a sufletul raposatului fusese ntmpinat n rai de catre ngeri.

(Aparut n limba engleza, n r. 14, pag. 298-304).

Orthodox America , dupa materialul n limba rusa din

Nadejda

http://saraca.orthodoxphotos.com/biblioteca/lavrentie_de_la_cernigov.htm

You might also like