Tema proiectului

:

Depozitarea si distribuirea ŢESÂTURILOR

Cuprinsul proiectului Capitolul 1 Identificarea produsului 1.1 Caracteristici generale ale produsului 1.2 Elemente de gabarit ale produsului 1.3 Domenii de utilizare 1.4 Potentiala piata de desfacere 1.5 Modalitati de distributie Capitolul 2 Identificarea locatiei care pote fi utilizata pentru realizarea unui deposit zonal 2.1 Identificarea orasului si justificarea alegerii acestuia 2.2 Identificarea locatiei la nivelul localitatii care poate fi utilizata pentru amplasarea depozitului 2.3 Justificarea alegerii locatiei respective 2.4 Analiza criteriala pentru alegerea amplasarii optime Capitolul 3 Proiectarea structurii microspatiale a depozitului 3.1 Proiectarea utilizarii spatiului (amplasare spatiu depozitare; parcari; domenii acces; amplasament rampe descarcare/incarcare) 3.2 Stabilirea fluxului de material, fluxului de personal si a fluxului informational Capitolul 4 Modalitati de aranjare a marfii in depozit, rafturi, spatii acces, mijloace de transfer si transport utilizate. Capitolul 5 Organizarea fortei de vanzare si a parcului logistic (determinarea necesarului de agenti de vanzari si modul de organizare a acestora si determinarea necesarului de mijlmeoace de transport si eventual justificarea pentru acestea). Capitolul 6 Realizarea unei retele optime de transport pentru acoperirea zonei de distributie stabilite.

Se determină (cu leucometru) prin metoda bazată pe măsurarea factorului de reflexie sau prin metoda bazată pe măsura componentelor tricomatice X. Firele de urzeală sunt dispuse în lungul ţesăturii. răsucire. Defectele pot influenţa negativ calitatea şi. Caracterul acestor cute şi stabilitatea lor în timp depind de proprietăţile fibrelor. la articole de tapiserie şi articole tehnice. de la ţesături pentru confecţii. El trebuie să aibă valori între 85-86%. desen. subţiri şi flexibile. . Gradul de alb. Sau realizat maşini de ţesut care pot ţese lăţimi până la 450 cm. Z ale culorii materialului textil. fineţea firelor. Ţesăturile fine formează cute mici.1. lărgirea domeniilor de utilizare. care rezultă din îmbinarea prin încrucişare. de legătură. Firme de prestigiu în domeniu au perfecţionat noile sisteme neconvenţionale pentru înserarea bătăturii: maşini de ţesut cu jet de aer. scurtarea duratei de reglare a maşinii. cu duze. Principalii indicatori estetici şi de prezentare Aspectul este dat de culoare. cât şi operaţii pregătitoare a firelor de bătătură: canetare (trecere a firului pe ţevi de forme speciale ce se introduc în suveică). defecte. din această cauză. a două sisteme de fire: urzeală şi bătătură. încleiere şi năvădire. măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii materialelor. Caracteristici generale ale produselor Ţesăturile sunt mărfuri textile prezente sub formă de foi plane. Este proprietatea de a forma cute dorite şi dungi. Tehnologia de ţesere cu aceste noi realizări tehnice permit: productivitate ridicată a muncii. au fost realizate maşini de ţesut cu proiectil. Este specific ţesăturilor albite şi nevopsite. proprietăţile mecanice. In vederea obţinerii ţesăturilor se remarcă atât operaţii de pregătire a firelor de urzeală ca: depănare. Procesul modern al ţesăturii se realizează cu maşini (războaie) de ţesut cu mecanisme şi dispozitive cu înalt grad de automatizare. luciu. iar firele de bătătură sunt dispuse transversal. urzire. perpendicular cu marginea ţesăturii. reducerea cantităţii de deşeuri şi diminuarea zgomotului şi a vibraţiilor. maşini de ţesut cu tijă şi maşini de ţesut cu proiectil etc. contextură.În ultimele decenii maşinile de ţesut clasice au suferit perfecţionări esenţiale. într-o anumită ordine. pentru obţinerea unor produse cu o gamă largă de aplicaţie. Draparea (mularea). paralel cu marginea ei. cu graifere etc. Identificarea produselor 1. este limitat gradul de admisibilitate. gradul de torsionare al firelor etc.Capitolul 1 1. în funcţie de tipul ţesăturii. dublare. Y. cu viteze mari de lucru.

Se apreciază separat pe direcţia urzelii şi separat pe direcţia bătăturii. în procente. în condiţiile spălării standard. Constă în modificarea dimensiunilor. . . un timp determinat. transpiraţie. după care urmează uscarea la 60oC.scufundarea în apă. după următoarele încercări: . .menţinerea alternantă timp de două ore la temperatura de 60oC şi apoi două ore în apă la temperatura de 20oC.menţinerea timp de cinci zile la temperatura de 80oC şi o umiditate relativă de 50%. cifra cinci corespunzând vopsirii celei mai rezistente. cifra opt reprezentând rezistenţa vopsirii celei mai bune. Modificarea dimensională la spălat.cedarea colorantului pe material albit şi nevopsit. frecare în stare uscată. în procente. Rezistenţa vopsirii se apreciază prin: . frecare în stare umedă. apă. a unor epruvete.Rezistenţa vopsirilor şi imprimărilor. spălare etc. Pentru toate celelalte încercări rezistenţa vopsirii se apreciază cu scara de gri. în funcţie de destinaţia ţesăturii şi compoziţia fibroasă. nuanţei culorii şi strălucirii ei. Reprezintă stabilitatea vopsirii la acţiunea diferiţilor agenţi fizici şi chimici ca: lumina zilei. Modificarea dimensională la umiditate şi uscare constă în modificarea dimensiunilor. . apă de mare. cu cinci trepte de apreciere (unu-cinci).modificarea (schimbarea) culorii. Aprecierea rezistenţei vopsirii la lumina zilei se realizează cu scara de albastru cu opt trepte de apreciere. iar valoarea modificării dimensionale este însoţită de semnul minus când dimensiunile se micşorează şi cu semnul de plus dacă dimensiunile se măresc. de la unu la opt.

catifele. legătură. alungiri la rupere etc. separat pe direcţia urzelii şi separat pe direcţia bătăturii. prosoape. masa pe metru linear (g/m) sau masa pe bucată. desime. operaţii de finisare. Se exprimă în mm. în anumite condiţii standard. Depinde de grosimea şi torsiunea firelor. desime. sub acţiunea forţei de rupere. Este sarcina. Se exprimă în mm. Se exprimă în mm sau în procente. în Newtoni (sau Kgf) la care are loc ruperea. covoare. finisaj etc Este creşterea procentuală a lungimii ţesăturii până în momentul ruperii. Aprecierea uzurii prin frecare se face indirect prin pierderea în masă a unor epruvete supuse solicitării.NR CRT Principalii indicatori fizico-mecanici ai ţesăturilor Caracterizare Denumiri Latimea Dimensiunile Grosimea Masa Inaltimea fluorului Se exprimă în cm. legătură. covoare pluşate. Modificarea desimii conduce la modificarea sarcinii de rupere. Ea variază de la 70 cm până la 240 cm. batiste etc. Este rezistenţa ţesăturii în procesul de frecare cu un material abraziv. care imită condiţiile reale ale exploatării produsului textil sau prin determinarea numărului de ciclii de frecare până la care rezistă 1 2 3 4 5 6 Desimea 7 Sarcina de rupere 8 Alungirea la rupere 9 Rezistenta la uzura prin frecare Clasificarea sortimentului de ţesături . Prezintă importanţă pentru pluşuri. Este numărul de fire pe o lungime de 10 cm. a masei. Este cel mai important indicator care determină durabilitatea. Sarcina de rupere depinde de: calitatea firelor. permeabilităţii la aer. Înălţimea şi uniformitatea lui influenţează calitatea ţesăturii. Prezintă importanţă pentru cele comercializate cu bucata ca: pături. Se exprimă prin masa pe metru pătrat (g/m2).

Tesăturile pot fi destinate pentru confecţionarea îmbrăcămintei sau tapiţerii pentru mobilă.ţesături din fire cardate.ţesături pentru ambalaje. în lucrări de stabilitate a terenurilor (terasare. . .ţesături neomogene. 3 După sistemul de filare al firelorutilizate . huse pentru mobilă etc. saci.ţesături pentru îmbrăcăminte: . .ţesături din lână şi tip lână.ţesături pentru furnituri de croitorie.ţesături albite. suport pentru piele sintetică. feţe de masă.ţesături crude (nu suferă tratament de înnobilare). . . .ţesături din fire virgine (groase).ţesături din fire filamentare.îmbrăcăminte exterioară. .lenjerie de corp.ţesături vopsite: .ţesături mercerizate. 4 Caracterul finisării . .ţesături omogene (care nu conţin mai mult de 10% din alte fibre decât cele de bază). . Domeniu de utilizare Domeniile de utilizare ale materiale textile sunt: stofe de mobilă. hidroizolare de acoperişuri etc. În funcţie de destinaţia pe care o au . . perdele. tip cânepă şi tip iută. .ţesături pure sau 100%.ţesături din mătase şi tip mătase.în fir .Criterii de clasificare Grupe de ţesături 1 Natura materiei prime (felul fibrelor) .în masa fibroasă. draperii.în ţesătură.ţesături din fire pieptănate.ţesături imprimate.). .ţesături din fire semipieptănate.ţesături din bumbac şi tip bumbac. şosele. .ţesături pentru uz industrial ş.ţesături sanforizate etc.ţesături din in şi tip in. . 5 Destinaţie . . . .a. . .ţesături pentru uz casnic şi decorativ. . huse. 2 Compoziţia fibroasă .

Modalitati de distributie Distributia produselor firmei se face prin retelele supermarketurilor. Ţesăturile din in şi cânepă se folosesc la confecţionarea îmbrăcămintei pentru femei şi bărbaţi la produse cum ar fi: rochii. fuste. prelate curate sau alt material adecvat acestui scop. Asezarea bucatilor si eventual legarea lor se face cu grija pentru a se evita degradarea acestora. Transportul tesaturilor ambalate colectiv se face cu vehicule curate si acoperite. praf etc. Ponderea confecţiilor de îmbrăcăminte în industria uşoară În sectorul industrial de textile-confecţii activau la nivelul anului 2003. care crează o competiţie puternică pe piaţa internă şi externă Pe termen scurt şi mediu industria textilă şi de confecţii din România va suferi influenţe din partea următorilor factori: . bluze.ţesăturile se produc în culori diferite. jachete. costume. Distributia acestor produse pe piata romaneasca se face direct la marile depozite sau prin agenti proprii. Potentiala piata de desfacere Industria tesaturilor de îmbrăcăminte face parte dintr-un sector mai larg al industriei uşoare şi anume – industria de textile-confecţii. bluze de vânt şi altele. Bucatile trebuie acoperite bine cu prelate pentru a fi ferite de ploaie. Transportul tesaturilor neambalate colectiv se face cu vehicule curate si captusite cu hartie de ambalaj STAS 82-80. 7211 societăţi comerciale. folii de material plastic . cu dungi sau imprimeuri florale.

• concentrarea producţiei şi comercializarea produselor în cadrul unor grupuri de mari interese. zonale şi chiar mondiale. • intrarea Chinei şi Rusiei în Organizaţia Mondială a Comerţului. • evoluţia preţului la energie electrică şi gaze în corelare cu creşterea ponderii energiilor regenerabile. • creşterea ponderii materiilor prime din surse reciclabile Previziunea principalilor indicatori pe termen mediu in industria textila ..2005. • intensificarea măsurilor de protejare a mediului.• creşterea deosebită a competiţiei atât pe piaţa internă cât şi internaţională. locale.01. în special în domeniul industrei textile şi confecţii de îmbrăcăminte. • impactul lărgirii UE la 25 de ţări membre şi din 2007 la 27 de ţări definitivarea unei zone de comerţ liber în zona Pan-EuroMediteraneană (pe lângă cele 12 ţări membre actuale ar include şi România şi Bulgaria). • adoptarea Codului Vamal U. • liberalizarea completă a comerţului mondial cu textile şi confecţii de îmbrăcăminte de la 1.E.

acestea fiind oraşe cu un număr mare de populaţie.Amplasarea obiectivului într-o regiune este foarte importantă din punct de vedere economic. Identificarea unor locatii la nivelul localitatii care pot fi utilizate . o zona unde sunt amplasate numeroase institutii de invatamant. Consumâtorii potenţiali îi constituie studentii care vin în oraş din toate judeţele. De la Destinatia Distanta(km) Durata (min) Zalau Cluj-Napoca 78 90 Zalau Satu-Mare 91 110 Zalau Baia-Mare 83 100 2. pentru aşi continua studiile. Un argument pentru alegerea anume acestei zone este puterea mare de cumparare ce se datoreaza venitului pe care îl au majoritatea muncind peste hotare. Am hotarat amplasara depozitului in orasul Zalau. Piaţa ţintă în Romania o va constitui zona de nord şi anume ne v-om axa pe oraşele Cluj-Napoca. publice şi o mare zona comerciala.2. Satu –Mare.Capitolul 2 Identificarea locatiei care poate fi utilizata pentru realizarea unui depozit 1 Identificarea orasului si justificarea alegerii acestuia Pentru stabilirea locatiei depozitului se va tine cont in principal de prezenta unei cereri substantiale de tesaturi. Baia-Mare.

costul transportului ( 2) . numărul 43. Localitatea Zalau. Judetul Salaj Varianta (c) : strada Transilvaniei.Parcarea Analiza criterială pentru alegerea amplasării optime Pentru alegerea celei mai bune locaţii pentru amplasarea depozitului se va realiza o analiză criterială. numărul 12. Judeţul Salaj Varianta (b) : strada Marghiloman. Localitatea Almasu. Pentru aceasta s-au stabilit următoarele variante:    Varianta (a) : strada George Cosbuc.traficul terestru ( 3) . Andrei Muresan nr 5.Costul închirierii . S-au luat în considerare următoarele criterii. Localitatea Bulgari.Accesul la mijloace de transport rutiere . judetul Salaj S-au stabilit următoarele criterii : . Str. criterii pe care locaţiile trebuie sa le îndeplineşte : .Existenţa utilităţilor .parcare (l 6) În baza punctajului.Traficul terestru .pentru amplasarea depozitului si justificarea alegerii locatiei respective Depozitul va avea ca adresa :Zalau.existenţa utilităţiilor (4) .Costul transportului .Accesul uşor la zona de încărcare şi recepţie .acces uşor la zona de încărcare şi recepţie ( 5) .costul închirierii (1) . Justificarea alegerii: Alegerea locaţiilor s-a stabilit datorită faptului că fiind drumuri naţionale au acces mai uşor şi toate cele trei variante sunt apropiate de centrul municipiului. ponderea criteriilor a rezultat astfel : .

33 2 0.  m – numărul criteriilor surclasate de către criteriul luat în calcul .67 0.  ∆ p’ – diferenţa dintre punctajul elementului luat în calcul şi punctajul primului element.5 0.1 2 3 4 5 6 1 ½ ½ 0 1 1 0 2 ½ ½ 0 1 0 0 3 0 1 ½ 1 1 0 4 0 0 0 ½ 0 0 5 0 1 0 1 ½ 0 6 1 1 1 1 1 ½ Puncte 2 4 1. Conform criteriilor s-au acordat fiecărei variante următoarele note Ni Criteriu 1 Varianta a Ni 7 Varianta b Ni 8 Varianta c Ni 9 .  Ncrt .  ∆ p .57 5.92 2. dacă elementul luat în calcul este situat pe primul nivel.5 5.este suma punctelor obţinute (pe linie) de elementul luat în calcul . ∆ p’ rezultă cu valoarea 0.13 S-a ales pentru utilizare formula Frisco : în care :  p . dacă elementul luat în calcul este chiar cel situat pe ultimul nivel.diferenţa dintre punctajul elementului luat în calcul şi punctajul elementului de la ultimul nivel . ∆ p rezultă cu valoarea 0 .numărul de criterii considerate .5 Nivel 4 2 5 1 3 6 i 0.5 3.

17 101. se completează tabelul de mai jos amplificând notele cu coeficienţii de importanţă obţinându-se următoarele valori: Criteriu i 1 0.57 4 5.2 3 4 5 6 8 7 10 9 7 9 6 10 8 6 7 9 9 10 9 Ţinând cont de consecinţa ponderii diferite a fiecărui criteriu.91 104 Varianta b Ni Ni* i 8 7.3 8 16 6 0.99 10 53.78 96.13 9 47.69 9 5.36 9 16.97 10 20 9 1.3 9 18 7 0.44 8 21.33 5 2 6 0.42 10 53.36 7 3.13 Clasament final Varianta a Ni Ni* i 7 6.24 Se constata ca suma cea mai mare 104 plaseaza varianta a pe primul loc.02 6 3. .92 2 2.88 Varianta c Ni Ni* i 9 8. iar pe al doilea varianta c.28 7 18.67 3 0.

. suprafeţele şi .rezistă bine la solicitări termice permite o proiectare rapidă timp redus de execuţie volum redus de muncă produse de calitate La proiectarea clădirii s-au avut în vedere următoarele: organizarea raţională a fluxului de fabricaţie scurtarea la minim a fluxurilor de materiale şi a distanţelor de transpor-realizarea de economii în ceea ce priveşte materialele. Va fi folosit betonul armat prefabricat care prezintă următoarele avantaje.Capitolul 3 Proiectarea structurii microspatiale a depozitului 3.Pentru alegerea materialului cel mai adecvat din care se construiesc structurile s-a ţinut cont de procesul de fabricaţie.1 Proiectarea utilizarii spatiului Conditii necesare si eficente pentru utilizarea spatiului destinat amplasarii tesaturilor Orientarea clădirii se face în aşa fel încât să primească lumina dinspre nord sau nord -est pentru a reduce la minim căderea directă a razelor solare în interiorul construcţiei.

pe platforme de scanduri sau gratare de lemn. . -cladiri trebuie aerisite. -se face in incaperi lipsite de praf . Amenajarea spatiului de depozitare Deozitul de tesaturi va avea urmatoare forma: . -baloturile şi lăzile trebuie se fie asezate în stive. abur sau electricitate si surse de foc Tesaturile trebuie sa fie ferite de actiunea directa a radiatiilor solare.se face în încăperi speciale. aerisite si cu peretii uscati. bine uscate si inaltate cu cel putin 15 cm de la podea. in cladire -tesaturile trebuie uscate deci la temperatură medie de 15°C.65 %. gandacilor si se vor lua masuri de distrugere a rozatoarelor. departate de conducte de apa.volumele construite Dezavantaje: ocupă suprafeţe de teren mari şi lucrări de terasament importante pierderi calorice mari datorită suprafeţelor întinse supraîncălzirea halelor din cauza iradierii solare Tesaturile trebuie pastrate in magazii curate . In locurile de depozitare a tesaturilor se vor imprastia insecticide pentru prevenirea actiunii daunatoare a insectelor . Depozitarea tesaturilor se face tinand cont de urmatoarele conditii: . pe rafturi. pe palete de transport.umiditate relativă de 60 .între stive se lasă loc de trecere. -cladirea trebuie sa fie fără insecte şi bacterii.

Accesul in interiorul depozitului cu marfa se va face prin partea fata depozitului unde a fost construite spatii speciale echipate cu rampe de descarcare si incarcare a marfii de primirea marfii. sistemul de distributie. Intrarile sistemului sunt constituite din tesaturi ce vor fi pastrate spre distribuire si informatii despre cererea de pe piata a acestor tesaturi. Stabilirea fluxului de personal: MANAGER DEPOZIT . indeplineste sarcini functionale in cadrul caruia se constituie ca si subsistem . Depozitul a fost prevazut cu 7 locuri de parcare pentru angajatii depozitului. Stabilirea fluxului de materiale. Sistemul de aprovizionare al firmei cu tesaturi. Iesirile sunt reprezentate tot de tesaturi .

gestionarea stocurilor şi a informaţiilor din depozit -Referinţă directă a datelor de provenienţă şi de calitate -Date de stocare în funcţie de data de valabilitate şi lot -Comparaţie automată a timpilor de depozitare plan şi real -Realizarea unui inventar permanent prin consemnarea online a protocolului pentru listele necesare de inventar -Analize flexibile. generatori de costuri. controlul fluxului de materiale.SEF DEPOZIT OPERATOR FACTURARE VERIFICATOR MARFA MANIPULANT MARFA SOFERI Stabilirea fluxului informational În vederea administrării corecte a depozitelor sunt necesare o multitudine de evaluări complexe. protocol zilnic şi evaluări ale consumurilor -Alocare directă a preţurilor din depozit cu considerarea preţurilor de intrare şi a preţurilor de producţie În continuare. pentru administrarea optimă a depozitelor sunt integrate următoarele funcţionalităţi speciale: -Express-Master pentru realizarea pickingului automat -Calculator de administrare .pentru controlul transparent al depozitului . informative ale stocurilor de depozitare prin module de evaluare.Administrarea eficientă cu integrarea mişcărilor de depozit. Diferenţele de costuri cu materiile prime din diferitele sectoare de activitate impun un controlling special al proceselor. Disponibilitatea real-time a datelor din depozite dau posibilitatea managementului să reacţioneze direct şi fără întârziere asupra punctelor critice apărute la materiile auxiliare şi materiile prime. controlul calităţii. Pe baza evaluărilor şi după analizarea punctelor slabe se generează propuneri de îmbunătăţire. Fluxul informational inseamna: . pentru a împiedica astfel timpii de mers în gol din producţie.

cu utilizarea materiei prime zincata. adancime. codificare cu coduri de bare şi calcul al curbelor de deshidratare Capitolul 4 Modalitati de amenajare a marfii in depozit. rafturi. nu necesita cadru de montaj specializat. imprimante etc. 150. fara suruburi. scannere. inaltime)  TORRI M25 este un sistem de rafturi estetic la un nivel de pret convenabil.  Elementele se fabrica cu suprafata vopsita electrostatic ( combinatie de culoare standard: albastra RAL 5010. mijloace de transfer si de transport Depozitarea tesaturilor Pachetele cu tesaturii vor fi depozitate in Sistem de raft lejer TORRI M25. nu necesita unelte speciale si pana la o inaltime de 2500 mm .  Gama larga de elemente pentru ofertarea nivelului potrivit de sarcina necesara ( de exemplu: polite de dimensiune 500x1000 mm cu sarcini admisibile de 60. Sistemul este caracterizat printr-o gama larga de dimensiuni( lungime. spatii de acces. sau zincat .-Legături complexe pentru echipamente periferice (ex: cântare. gri deschis RAL 7035). Montajul poate sa fie efectuat de catre client pe baza brosurii de montaj a produsului. .  Montajul este simplu. 220. 250 kg ). 90.) -Administrare dinamică a locurilor de depozitare -Depozit automat prevăzut cu transport şi descărcare paleţi -Evaluare consum depozit -Etichetare integrată. 170.

biblioteci.Modificarea sistemelor existente pot sa fie efectuata de catre client pe baza prescriptiilor date de furnizor. separatoare. usi. sisteme de sine cu scari mobile etc)  Domeniul de utilizare: depozite de piese electronice. depozite de marfuri lejere arhive . bare de umerase. electrice si auto.  Mijloace de transport folosite in depozit: .etc  Din elementele de rafturi TORRI M25 se poate realiza un sistem de rafturi cu mezanin. diafragme.  Sistemul poate sa fie completat optional cu o gama larga de accesorii (imprejmuiri. sertare. referitoare la sistemul TORRI M25. caserole de vrac.

mixta). Organizarea si gestionarea fortei de vanzare trebuie sa aiba in vedere aspecte privind : -selectarea si formarea vanzatorilor. -marime. stimulare in raport de performante). In general in acest scop se realizeaza studii de piata si analiza diagnostic. -controlul activitatii etc. -structura (specializare pe produse. Cunoasterea cerintelor si asteptarilor potentialilor clienti cat si o perspectiva cat mai exacta asupra pietei reprezinta un obiectiv important. sunt folosite de firma intucat capacitatile de productie ii permit realizarea unei game . pe clienti. -motivare (remunerare flexibila.Carucior Electrostivuitor Capitolul 5 Organizarea fortei de vanzari si a parcului logistic Eficienta fortei de vanzare joaca un rol esential in succesul sau esecul comercial al unui deposit.. Aceste tipuri de studii. geografica.

cat si de disponibilitatea in stoc a produselor la momentul respectiv. pentru toate produsele dintr-un anumit sector de activitate. . STRUCTURA FORTEI DE VANZARI In teorie exista patru moduri de organizare a fortei de vanzare: .criteriul produse: presupune vizitarea de catre agentul de vanzari a tuturor clientilor si prospectilor pentru o singura gama de produse. insa trebuie cate un vanzator pentru fiecare client. un raport pret/ calitate cat mai avantajos atat pentru producator cat si pentru client. datorita avantajelor pe care le prezinta in raport cu celelalte tehnici de comunicare.criteriul geografic: agentul de vanzari viziteaza toti clientii si prospectii dintr-o anumita zona geografica. oferirea de discounturi la cantitati ce depasesc o anumita valoare. insa acest criteriu presupune un numar mai mare de agenti pentru o companie cu o gama larga de produse . astfel realizandu-se specializarea pe produs. . In prezent. in general are loc o adaptare. Un factor important il constitue de exemplu distanta la trebuie transportata marfa. . Modalitatea de transport este de asemenea importanta.recrutarea angajatilor. ceea ce fac posibila adaptarea rapida la noile cerinte ale pietei. astfel pentru bunurile . mai ales in cazul unor clienti importanti GESTIONAREA FORTEI DE VANZARI Gestionarea fortei de vanzari presupune mai multe etape dintre care: .pregatirea acestora. care este determinanta in ceea ce priveste fixarea pretului final.evaluarea.criterul functii In cazul depozitului nostrum nu putem preciza cu exactitate existenta unui criteriu fix de organizare. incercandu-se o fidelizare pe termen lung. Un alt obiectiv extrem de important al fortei de vanzare il constitue fidelizarea cumparatorilor. sau acordarea unui termen mai mare de plata clientilor fideli si care fac dovada posibilitatii de achitare a marfii. Aceasta se realizeaza prin diverse metode precum: mentinerea unei calitati cat mai inalte a produselor. atat in functie de clientul in discutie. Importanta sa difera insa de la produs la produs. .motivarea. . Cel mai adesea trebuie mentionat faptul ca este adoptat un criteriu de organizare complex. astfel nefiind posibila delimitarea zonelor cu potential echivalent.foarte diversificata de produse pentru constructii.criteriul client: Avantajul in cazul criteriului clienti il reprezinta specializarea pe client si astfel posibilitatea de a adapta produsul la cerintele acestuia. astfel incat sa fie asigurata o relatie de comunicare cat mai eficienta si durabila intre cumparator si agentii de vanzari. forta de vazare este tot mai prezenta in numeroase organizatii.

dovada si numarul mare de algoritmi si modele generate. a timpului de transport sunt problemele fundamentale cu care se confrunta logisticienii în încercarile de a realiza o distributie optima a produselor la clientii finali. diferitele restrictii determinate de conditii specifice. datorita numeroaselor restrictii pe care le induce acest spatiu. Capitolul 6 Realizarea unei retele optime de transport pentru acoperirea zonei de distributie stabilite Transportul. datorita factorilor care intervin. În ceea ce priveste livrarea marfurilor în spatiul urban. atât din punct de vedere al timpului de procesare. cunoaste o gama larga de abordari.I12 si distantele dintre punctele de destinatie si nodurile adiacente acestor puncte. numarul de clienti. nu în ultimul rând. . Minimizarea distantelor de transport. precum si a numarului mare de elemente care trebuie luate în calcul si care influenteaza transportul marfurilor. flexibile si eficiente. de mai jos este redat un caz probabil pentru depozitul nostru D situat în zona industriala. În fig.de larg consum. suburbana a orasului care livreaza produse unor clineti M1 M2.. în sensul încercarilor de optimizare a acestui proces. figurate pe arcele retelei. ca activitate esentiala în distributia marfurilor. forta de vanzare este mai putin importanta. Sunt necesare proceduri de cea mai scurta ruta. construirea rutelor de livrare este o sarcina dificila. a costurilor si. M3 si M4 . cu scop productiv. dar si datorita faptului ca aceste rute trebuie stabilite în perioade foarte scurta de timp. În general. cât si în ceea ce priveste memoria necesara stocarii si procesarii datelor asociate acestor algoritmi. putând vorbi astfel de o rutare dinamica a vehiculelor de marfuri. insa pentru bunurile de lunga durata. ea este considerata fundamentala. Se cunosc distantele între nodurile retelei rutiere I1. cum sunt: parcul de vehicule si caracteristicile acestuia. solutiile de optimizare a acestuia sunt extrem de complexe. Pentru simplificare se considera cazul în care toate legaturile sunt bidirectionale.

I5.I9.I10.I7 D Daca în cazul magazinelor M1 si M3 rutele minime sunt evidente (14.I8. utilizarea tehnologiilor informationale si a comunicatiei mobile.I1. . În concluzie.0.M4)23. a utilizarii vehiculelor de livrare. a sistemelor inteligente de transport. monitorizarea vehiculelor si a loturilor de marfuri. M4) = (D. în cazul magazinelor M2 si M4 gasirea drumurilor minime în retea între punctele de origine si cele de destinatie presupune o anailza mult mai detaliata in urma careia se obtin urmatoarele drumuri minime: d(D.0.5).I6.I1. putându-se determina relativ usor. reducerea intervalului de livrare.0. respectiv 15. M2) =(D. cresterea eficientei transportului în livrarea marfurilor se poate realiza prin optimizarea dinamica a rutelor de transport.I4.M2)=22. respectiv d (D.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful