in Psalmi, poetul are atitudini foarte variate privind atat omul, cat si Divinitatea.

Dumnezeu este vazut ca spirit justitiar, necrutator, care se manie pentru nelegiuirile oamenilor, dar si darnic si milostiv, care-i iarta pe pacatosi. Dumnezeu nu poate fi eunoscut de catre om, acesta fiind facut anume limitat in simtire si inteligenta ca nu poata ajunge la El. De la credinta la tagada, de la resemnare la cutezanta, Arghezi strabate o cale lunga a indoielii, a cautarii lui Dumnezeu, eerand un semn al existentei Sale. Psalmul "Te dramuiesc in zgomot si-n tacere" a fost publicat in primul lum de poezii al lui Tudor Arghezi, intitulat sugestiv "Cuvinte potrivite", din 1927.In spirit modern, imaginarul poetic transureaza atitudinea religioasa a eului liric intr-o viziune artistica specific argheziana "intre credinta si tagada" prin functia expresiva si estetica a revalorificarii limbajului artistic. (Structura si compozitia textului poetic) Psalmul este structurat in patru catrene si este reprezentativ pentru atitudinea filozofica a lui Arghezi, intre credinta si tagada, ilustrand lirismul subiectiv. Tema psalmului o constituie tocmai aceasta pendulare a poetului intre a crede neconditionat in Dumnezeu si a tagadui existenta Divinitatii, atitudine izrata din neia de certitudine a poetului, care cauta do palpabile, contactul direct cu El. Strofa intai exprima indoiala poetului privind existenta lui Dumnezeu, pe care il cauta si il pandeste demult: "Te dramuiesc in zgomot si-n tacere Si te pandesc in timp, ca pe vanat, Sa vad: esti soimul meu cel cautat? Sa te ucid? Sau sa-ngenunchi a cere." Comparatia din versul "Si te pandesc in timp, ca pe vanat", ilustreaza dorinta arzatoare a poetului de a avea o dovada concreta, reala a existentei lui Dumnezeu. De altfel, motivul cinegetic a semnificat dintotdeauna dorinta descoperirii, initierea ca stare spirituala. Neia de certitudine a eului liric este reliefata in continuare prin intrebari filozofice, ceea ce inseamna ca a meditat indelung la atotputernicia divinitatii, maretie sugerata de metafora "soimul" ("Sa vad: esti soimul meu cel cautat?"). Incertitudinea eului liric exprima o cutezanta impresionanta, deoarece el se intreaba, printr-o interogatie retorica de natura filozofica - "Sa te ucid? Sau sangenunchi a cere." -, in sensul ca, in sufletul sau ar putea muri credinta sau, dimpotriva, ar putea deveni smerit, cerand indurare in genunchi.

sunt aici accentuate de verbul auditiv "urlu". Te caut darz si fara de folos.dar esecul il face neincrezator. psalmistul folosind tot un verb al incertitudinii "tentrezarii". din toate. Vreau sa te pipai si sa urlu: «Este!»" . de reflectare profunda a eului poetic privind relatia omului cu Divinitatea: "Ca-h oglindirea unui drum de apa. in marea ta poveste. Tentrezarii in stele. "taurul salbatec". idee sugerata prin atia "Ca-n oglindirea unui drum de apa".sugerand pendularea eului liric intre a crede neconditionat in Dumnezeu si a tagadui existenta Divinitatii. Cutezanta lui nu este manata de orgoliu. Pari cand a fi."Raman cu tine sa ma mal masor / Fara sa vreau sa ies biruitor" -. Credinta ca Dumnezeu a facut lumea este exprimata metaforic. care exprima incertitudinea. printr-o adresare explicita. ci din aspiratie filozofica. Ultima strofa este ilustrativa pentru esenta credintei religioase. acum. printre pesti. Strofa a treia evidentiaza iluzia descoperirii lui Dumnezeu. fi. existenta lui Dumnezeu.Strofa a doua incepe cu crezul filozofic al lui Arghezi . nesiguranta." Indoiala despre existenta lui Dumnezeu este accentuata in versul "Pari cand a. psalmistul folosind repetitia verbului "a parea". Esti visul meu.' "Singuri. pe care nu cuteaza sa-l alunge: "Esti visul meu. din toate. pari cand ca nu mai esti". raspandite prin povestea biblica a crestinismului. de do palpabile care sa ateste existenta Divinitatii si este formulata explicit in ultimul vers al psalmului: "Vreau sa te pipai si sa urlu: Este!". sugerand ca omul este apt pentru a crede ca El se gaseste pretutindeni in univers. Fara sa vreau sa ies biruitor. iar izbanda credintei este evidentiata prin cel mai definitoriu verb care ar putea exprima "existenta''divina: "Este!"'. cel frumos/ Si nu-ndraznesc sa te dobor din cer gramada". Disperarea si nadejdea totodata. "Pentru credinta sau pentru tagada. cel frumos Si nu-=ndraznesc sa te dobor din cer gramada. la cautarea certitudinilor care sa ateste." Poetul cauta cu infrigurare do palpabile pentru gasirea Atotputernicului . care-l framanta pe poet toata viata si care strabate ca o axa intreaga creatie lirica. Finalul poeziei ilustreaza cautarea de certitudini."Te caut darz si fara de folos" . Ca taurul salbatec cand se-adapa. pari cand ca nu mai esti. nu din ambitie umana doreste sa se masoare cu Dumnezeu . credinta ramane pentru el numai un vis frumos. Raman cu tine sa ma mai masor."Pentru credinta satl pentru tagada" . prin simbolul cosmic "stele" si elementele terestre "pestii". Psalmistul nu renunta la setea de cunoastere. care exprima totodata si preocuparea meditativa. in conceptia sa.

nadejdea credintei. comparatii . de care poetul a fost tulburat intreaga viata. "marea ta poveste". se pot sintetiza. "sa ma mai masor". relta. pentru ca ai urzit azurul.In "Vantule. "visul meu [] cel frumos". cu care. Sugestia textului poetic este reprezentata de figurile de stil: epitete -"te caut darz". "sa ies biruitor". in viziunea lui Tudor Arghezi. Ma rog Tie. ma simt legat. lauda. sugerand capacitatea poetului de a comunica in mod firesc si direct cu Dumnezeu. o continua cautare de certitudini si do palpabile. cat si din limbajul popular si din mitologia autohtona. care accentueaza indoiala filozofica. pentru a da oralitate stilului. "Ca taurul salbatec cand s-adapa".In concluzie. relatia omului Arghezi cu Dumnezeu este o permanenta pendulare intre a crede si a tagadui existenta Lui. Tudor Arghezi marturisea cu o sinceritate totala: "Ma rog Tie pentru ca Ti-s stelele frumoase. "sa urlu". urmatoarele atitudini esentiale: nelinistea. in Psalmi. exprimate mai ales prin verbe . care sugereaza Divinitatea. "sa te dobor".In raportul omului cu Dumnezeu. ironia. (Limbajul si expresivitatea textului poetic) Expresivitatea psalmilor arghezieni este inspirata atat din literatura religioasa crestina."Si te pandesc in timp. Doamne. fie ca Tu stii sau nu stii. "taurul salbatec". cee'a ce denota framantarea interioara si nelinistea fara sfarsit. ca pe vanat". . precum si metafora de factura populara "soimul meu cel cautat". "Ca-n oglindirea unui drum de apa". in acest psalm predomina limbajul popular. acuza."te dramuiesc". fara ia mea. pentru ca ai facut caprele si copacii si Ti-ai raspandit fiinta Ta in toate semintele si in toate fapturile. sa nu mai fiu eu insumi". ilustrat prin cuvinte populare. pamantule". "sa te pipai".

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful