Anul III, nr.

4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

217

REGIMURILE MATRIMONIALE, ÎN CONDIŢIILE NOULUI COD CIVIL MATRIMONIAL PROPERTY, UNDER THE NEW CIVIL CODE
1

Safta CRISTE, 2Mircea CRISTE
2

Notar public Timişoara Universitatea de Vest, Timişoara

1

Rezumat Legiferate prin Codul civil de la 1864, convenţiile matrimoniale sunt cunoscute şi vechiului drept românesc. O schimbare intervine odată cu instaurarea regimului comunist, astfel că în anul 1954 asistăm la abrogarea dispoziţiilor art. 1223-1293 din Codul civil privitoare la contractul de căsătorie şi drepturile soţilor. Codul familiei adoptat în acel an, impune un regim matrimonial unic, legal şi imperativ, în care convenţiile matrimoniale sunt expres interzise. Prin Noul Cod civil regimul comunităţii de bunuri, cu unele modificări, rămâne regimul legal, însă caracterul său imperativ se va atenua, fiind permise o serie de derogări, în limitele şi în condiţiile legii.

Cuvinte cheie: căsătorie, patrimoniul soţilor, comunitate de bunuri.

Abstract Enacted by the Civil Code of 1864, matrimonial agreements are known as old Romanian. A change occurs with the establishment of the communist regime, so in 1954 we see the repeal of Art. 1223-1293 of the Civil Code regarding marriage contract and the rights of spouses. Family Code adopted in that year, requires a unique matrimonial regime, and legal imperative, the matrimonial agreements are expressly prohibited. The New Civil Code community property regime, with some modifications, remains the legal regime, but its imperative character will mitigate some exceptions are allowed, within limits and under the law.
Keywords: marriage, community of goods. husbands heritage,

INTRODUCERE
Originile convenţiei matrimoniale se regăsesc la sfârşitul sec. XVI-lea şi începutul sec. XVII-lea, când regimurile matrimoniale legale, încep a nu mai fi considerate imperative sau prohibitive, putându-se deroga de la acestea prin convenţii particulare. Asemenea convenţii încep sa apară tot mai frecvent, contractul de căsătorie transmiţându-se astfel dreptului modern, fiind consacrat legislativ prin introducerea sa în codurile civile ale secolului XIX-lea. În legislaţia noastră, convenţiile matrimoniale au fost legiferate prin Codul civil de la 1864, cunoscute fiind şi anterior în vechile legiuiri (Codul Calimach şi

218

MANAGEMENT AGRICOL

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

Legiuirea Caragea). În Codul civil de la 1864 instituţia regimurilor matrimoniale convenţionale deţinea o poziţie specială, chiar privilegiată, însă odată cu abrogarea în anul 1954 a dispoziţiilor art. 1223-1293 din Codul civil privitoare la contractul de căsătorie şi drepturile soţilor, această tradiţie fiind astfel întreruptă. Astfel, Codul familiei impune un regim matrimonial unic, legal şi imperativ, interzicând în mod expres, sub sancţiunea nulităţii absolute, convenţiile matrimoniale care ar modifica regulile privind comunitatea legală de bunuri. Alegerea şi elaborarea unui regim matrimonial rămâne, fara îndoială, o problemă delicată în cadrul căreia simplitatea, securitatea şi optimizarea patrimonială trebuie să se conjuge armonios cu filozofia de viaţă şi sentimentele cuplului, astfel, Noul Cod civil, adoptat prin Legea nr. 287/2009, reinstituie principiul libertăţii convenţiilor matrimoniale configurând, în acord cu dinamica şi exigenţele vieţii sociale, soluţii mult mai flexibile, ce lasă viitorilor soţi libertatea de a-şi organiza aspectele patrimoniale ale vieţii conjugale. Prin Noul Cod civil regimul comunităţii de bunuri, cu unele modificări, rămâne regimul legal, însă caracterul său imperativ se va atenua, fiind permise o serie de derogări, în limitele şi în condiţiile legii. Libertatea de a alege un regim matrimonial este însă restrictivă, potrivit noului cod civil, soţii putând opta doar pentru unul din regimurile alternative prevăzute de lege, respectiv regimul separaţiei de bunuri sau regimul comunităţii convenţionale, aceştia neputând construi propriul regim matrimonial, prin combinarea mai multor tipuri de regimuri şi nici nu pot opta pentru un regim prevăzut de o ordine juridică străină. Încheierea unei convenţii matrimoniale, este necesară doar dacă viitorii soţi aleg un alt regim matrimonial decât cel legal sau doresc să deroge, sub anumite aspecte, de la regimul legal, ceea ce înseamnă ca alegerea de către viitorii soţi a regimului matrimonial legal nu necesită încheierea unei convenţii matrimoniale. Noul Cod civil consacră, totodată şi principiul mutabilităţii regimurilor matrimoniale, în sensul că după cel puţin un an de la încheierea căsătoriei este posibilă modificarea regimului matrimonial prin act autentic notarial, cu aplicarea dispoziţiilor privitoare la convenţiile matrimoniale. Astfel, în contextul noului cod civil, notarul în faţa căruia se încheie convenţia matrimonială, va avea un rol important, în calitatea sa de profesionist al dreptului, intervenind în modelarea situaţiei familiale şi patrimoniale a clienţilor săi, fiind în măsură să ofere soluţiile juridice cele mai adecvate. Dacă soluţiile legislative în materia regimurilor matrimoniale convenţionale, configurate de Noul Cod civil sunt apte să răspundă necesităţilor actuale şi de perspectivă ale societăţii româneşti o va dovedi doar timpul.
BIBLIOGRAFIE

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

219

1. Avram Marieta, Cristina Nicolescu, 2010 - Regimuri matrimoniale, Bucureşti, Hamangiu; 2. Bodoaşcă T., 2011 - „Unele opinii în legătură cu bunurile comune ale soţilor dobândite în timpul căsătoriei, în lumina noului Cod civil”, Dreptul nr. 10/2011;

3. 4.

Bodoaşcă T., 2010 - „Regimul separaţiei de bunuri în reglementarea noului Cod

civil român”, Dreptul nr. 11/2010 Crăciunescu Cristiana-Mihaela, 2011 - „Instituţia familiei în Noul Cod Civil.

Modificări adoptate prin Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil”, Pandectele Săptămânale nr. 17/2011;

5. 6. 7.

Crăciunescu Cristiana-Mihaela, Dan Lupaşcu, 2011 - „Regimul primar în

reglementarea noului Cod civil român”, Pandectele Române nr. 5/2011; Emese Florian, 2011 - „Desfacerea căsătoriei în reglementarea noului Cod civil”,

Dreptul nr. 10/2011; Emese Florian, 2010 - Dreptul familiei, ed. a 3-a, Bucureşti, C. H. Beck.

deoarece sintagmele de tipul „Substantiv + TOURISM” pot fi redate în limba română în şapte moduri diferite. profesori. Rendering these phrases in Romanian is a true challenge for the Romanians involved in tourism management. Romanian INTRODUCERE Scopul acestei lucrări este să sugerăm echivalente româneşti pentru “turismele adjectivale” din limba engleză – principala sursă de astfel de sintagme. but never as “Noun + TURISM”. În prezenta lucrare sunt analizate numai echivalentele româneşti ale celei de-a doua categorii de sintagme. 2011/2012 NOMENCLATURA TURISTICĂ ROMÂNEASCĂ DE ORIGINE ENGLEZĂ (II) ROMANIAN TOURISM NOMENCLATURE OF ENGLISH ORIGIN (II) Georgeta RAŢĂ. în limba română. numărul excesiv de mare de englezisme din limba noastră. nr. for instance (students. etc. dar niciodată ca “Substantiv + TURISM”. cel puţin teoretic. . In this paper we analyse only the Romanian equivalents of the latter category of phrases.220 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. tour opeartors. Keywords: tourism nomenclature. dar niciodată prin „Substantiv + TURISM” – structură specifică limbii engleze.com Rezumat Nomenclatura turistică de limbă engleză este alcătuită din sintagme a căror structură poate fi de două tipuri: „Adjectiv + TOURISM” sau „Substantiv + TOURISM”. the English type of structure. există posibilitatea de a reda sintagmele englezeşti în limba română fără a fi nevoiţi să le împrumutăm ca atare sporind. în acest mod. de exemplu (studenţi. De remarcat că sintagma de tipul „Noun + TOURISM” din limba engleză poate fi redată. English.) because phrases of the „Noun + TOURISM” type can be put into Romanian in seven different ways. Ipoteza lucrării a fost că. Cuvinte cheie: nomenclatură turistică. tour-operatori etc. Redarea acestor sintagme în limba română constituie o adevărată provocare pentru românii implicaţi în managementul turismului. prin mai multe tipuri de structuri. aşa cum sunt ele structurate în limba engleză. email: geta_rata@yahoo. limba română Abstract English tourism nomenclature is made up of phrases of two types: „Adjective + TOURISM” or „Noun + TOURISM”. professors. limba engleză.). Andreea STAN Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara. 4 (11).

în limba română. E clubbing tourism < Rom turism pentru frecventarea cluburilor de noapte. E gaming tourism < Rom turism pentru practicarea vânătorii. după cum urmează: . cu precădere. E commodity tourism < Rom turism pentru practicarea agriculturii. nisip şi surf” sau turism de tipul „nisip. E community tourism < Rom turism pentru vizitarea unei anumite comunităţi. E beer tourism < Rom turism pentru participanţii la festivalurile berii.Anul III. pescuitului etc. soare şi sex”. E doom tourism < Rom turism pentru vizitarea unui loc ameninţat de distrugere. în lingvistica contrastivă. E dance tourism < Rom turism pentru învăţarea şi practicarea dansului. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 221 Informaţia de bază a fost culeasă din numeroasele site-uri de pe Internet dedicate turismului. E geopark tourism < Rom turism pentru vizitarea unui geoparc. în limba engleză.. E fishing tourism < Rom turism pentru practicarea pescuitului. E event tourism < Rom turism pentru participarea la evenimente. E enclave tourism < Rom turism de tip „enclavă”.49 din sintagmele englezeşti de tipul “Adjectiv + TOURISM” (adică 47%) pot fi redate. REZULTATE ŞI DISCUŢII Am identificat. E birth tourism < Rom turism pentru femeile gravide care vor să nască în altă ţară pentru ca nou-născutul să aibă cetăţenia acelei ţări. E gambling tourism < Rom turism pentru practicarea jocurilor de noroc. Metoda utilizată a fost metoda comparativă utilizată în lingvistica descriptivă şi. E drug tourism < Rom turism pentru consumarea de droguri. unei fortificaţii. E euthanasia tourism < Rom turism pentru practicarea eutanasiei. numai parafraze: E beach tourism < Rom turism de tipul „soare. E ghetto tourism < Rom turism pentru vizitarea unui ghettou. E fortification tourism < Rom turism pentru vizitarea unui castel.. E celebrity tourism < Rom turism pentru vizitarea locurilor legate de viaţa unor celebrităţi. E destination tourism < Rom turism pentru vizitarea unei anumite destinaţii. în limba română. E globalization tourism < Rom turism pentru identificarea . E fertility tourism < Rom turism pentru tratarea infertilităţii. MATERIAL ŞI METODĂ Materialul utilizat în acest studiu a constat din 105 de sintagme englezeşti de tipul „Substantiv + TOURISM” care desemnează diferite tipuri de turism pentru care am căutat echivalente în limba română. E bookstore tourism < Rom turism pentru vizitarea unei anumite librării. 4 (11). a unei întărituri etc. 105 de sintagme de tipul „Substantiv + TOURISM” care pot fi redate. E disaster tourism < Rom turism pentru vizitarea unui loc afectat de un dezastru. nr.

E hobby tourism < Rom turism pentru practicarea hobbyurilor. E celebration tourism < Rom turism aniversar. E genealogy tourism < Rom turism ancestral / genealogic. E countryside tourism < Rom turism rural. E authenticity tourism < Rom turism autentic. E localization tourism < Rom turism pentru identificarea efectelor localizării. E infidelity tourism < Rom turism pentru practicarea infidelităţii. E photography tourism < Rom turism fotografic. E island tourism < Rom turism insular. . E tea tourism < Rom turism pentru vizitarea plantaţiilor de ceai şi iniţierea în arta pregătirii ceaiului. E golf tourism < Rom turism pentru practicarea golfului. E graffiti tourism < Rom turism pentru practicarea artei graffitilor. E riot tourism < Rom turism în locuri unde se aşteaptă declanşarea unor conflicte de stradă.33 de sintagme englezeşti de tipul “Substantiv + TOURISM” (31%) pot fi redate. E stopover tourism < Rom turism fără un program prestabilit. E roots . E border tourism < Rom turism transfrontalier. E mountain tourism < Rom turism montan. E leisure tourism < Rom turism pentru petrecerea timpului liber. E Tolkien tourism < Rom turism pentru vizitarea locurilor în care s-au filmat ecranizările după romanele lui Tolkien. E monopoly tourism < Rom turism de tip monopoly. E armchair tourism < Rom turism virtual. E reality tourism < Rom turism autentic / real. E riding tourism < Rom turism ecvestru. E geography tourism < Rom turism periculos. E heritage tourism < Rom turism pentru vizitarea obiectivelor de patrimoniu. E faith tourism < Rom turism religios. E slum tourism < Rom turism pentru vizitarea zonelor sărace. E garden tourism < Rom turism horticol. E battlefield tourism < Rom turism istoric. E cross-border tourism < Rom turism transfrontalier. E sports tourism < Rom turism pentru practicarea sporturilor. 4 (11). E culture tourism < Rom turism cultural. prin sintagme de tipul “TURISM + Adjectiv”: E ancestry tourism < Rom turism ancestral / genealogic. în limba română. E winter tourism < Rom turism pentru practicarea sporturilor de iarnă – dacă vrem să evităm împrumuturile directe din limba engleză. 2011/2012 efectelor globalizării. E package tourism < Rom turism în care se oferă un pachet de servicii turistice. E spa tourism < Rom turism de tip spa. E poverty tourism < Rom turism pentru vizitarea zonelor sărace.222 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. E reunion tourism < Rom turism pentru organizarea reuniunilor. E touring tourism < Rom turism în care se urmează un program prestabilit. E romance tourism < Rom turism sexual (pentru femei). E suicide tourism < Rom turism pentru practicarea eutanasiei. E plantation tourism < Rom turism pentru vizitarea unei plantaţii. E township tourism < Rom turism pentru vizitarea zonelor sărace. E wellness tourism < Rom turism de tip wellness. E music tourism < Rom turism muzical. E country tourism < Rom turism rural. E recession tourism < Rom turism ieftin dar care oferă experienţe de valoare în locuri cândva celebre. E food tourism < Rom turism gastronomic. nr.

E luxury tourism < Rom turism de lux. E opera tourism < Rom turism de operă şi turism pentru vizionarea spectacolelor de operă. în timp ce alte 4% din sintagmele englezeşti pot fi redate atât prin . . prin parafraze.1 sintagmă englezească de tipul “Substantiv + TOURISM” (1%) poate fi redată.14 din sintagmele englezeşti de tipul “Substantiv + TOURISM” (13%) pot fi redate. E dive tourism < Rom turism pentru scufundări. E wine tourism < Rom turism uval. E shopping tourism < Rom turism de shopping.1 sintagmă englezească de tipul “Substantiv + TOURISM” (1%) poate fi redată în limba română printr-o sintagmă de tipul “TURISM + Substantiv englezesc”: E gay tourism < Rom turism gay. E health tourism < Rom turism de sănătate + Rom turism pentru îngrijirea sănătăţii. atât prin sintagme de tipul “TURISM + Prepoziţie + Substantiv” cât şi prin parafraze: E backpack / backpacker tourism < Rom turism pentru drumeţi + Rom turism pentru cei cu buget mic. în limba română. E jungle tourism < Rom turism de/în junglă. în limba română. E entertainment tourism < Rom turism pentru distracţii. E village tourism < Rom turism sătesc. E business tourism < Rom turism de afaceri. După cum se poate constata. E party tourism < Rom turism de petrecere + Rom turism pentru consumul de alcool. E nightlife tourism < Rom turism pentru scufundări. în limba română. E shark tourism < Rom turism ecologic. E grief tourism < Rom turism negru + Rom turism pentru vizitarea locurilor asociate cu suferinţa. E desert tourism < Rom turism în deşert. E wildlife tourism < Rom turism ecologic. E sex tourism < Rom turism sexual.4 din sintagmele englezeşti de tipul “Substantiv + TOURISM” (4%) pot fi redate. aproape jumătate (47%) din sintagmele englezeşti de tipul „Substantiv + TOURISM” sunt redate. atât prin sintagme de tipul “TURISM + Adjectiv” cât şi prin parafraze: E atrocity tourism < Rom turism negru + Rom turism pentru vizitarea locurilor asociate cu atrocităţi. 4 (11). . E victim tourism < Rom turism empatic. E farm tourism < Rom turism la fermă. şi prin sintagme de tipul “TURISM + Adjectiv”. E guilt tourism < Rom turism de reconciliere. E space tourism < Rom turism spaţial. dans etc. . E cruise tourism < Rom turism de croazieră. . E day tourism < Rom turism de o zi. în limba română. E shock tourism < Rom turism periculos. nr. E weather tourism < Rom turism meteorologic. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 223 tourism < Rom turism ancestral / genealogic. E transit tourism < Rom turism de tranzit.Anul III. E town tourism < Rom turism urban. prin sintagme de tipul “TURISM + Prepoziţie + Substantiv”: E adventure tourism < Rom turism de aventură. şi prin sintagme de tipul “TURISM + Prepoziţie + Substantiv”: E water tourism < Rom turism acvatic + turism pe apă. .. în limba română. E museum tourism < Rom turism muzeal + Rom turism pentru vizitarea muzeelor.3 din sintagmele englezeşti de tipul “Substantiv + TOURISM” (3%) pot fi redate.

com/hub/Adjectival-Tourism . iar alte 3% din sintagmele englezeşti pot fi redate atât prin parafraze. 2011/2012 parafraze. De remarcat numărul mare (33%) de echivalente româneşti de tipul “TURISM + Adjectiv” şi numărul considerabil de sintagme de tipul “TURISM + Prepoziţie + Substantiv” (13%). ci faptul că.org/wiki/Dark_tourism . 3.wikipedia. cât şi prin sintagme de tipul “TURISM + Prepoziţie + Substantiv” – ceea ce ridică procentul echivalentelor de tip perifrastic la 54% (Figura 1). 6. Online: http://hubpages.Adjectival. Figura 1. 5.org/wiki/Cultural_tourism . Online: http://en.Cultural Tourism.org/wiki/Tourism .Dental Tourism.wikipedia.Ecological Tourism. cât şi prin sintagme de tipul “TURISM + Adjectiv”. nr. multe din aceste tipuri de turism nu se regăsesc în practica turistică din România.224 MANAGEMENT AGRICOL Anul III.wikipedia. 4.Domestic Tourism. Online: http://en.Dark Tourism. Principala problemă o constituie nu atât problemele de structură. structura „Substantiv + TOURISM” ridică incomparabil mai multe probleme deoarece este greu asimilabilă în limba română.. Specialty & Online: http://en.org/wiki/Dental_tourism . nu toate tipurile de „turism adjectival” de tipul „Substantiv + TOURISM” au fost definite până în prezent şi. Tipologia românească a “turismelor adjectivale englezeşti” de tipul „Substantiv + TOURISM” CONCLUZII În comparaţie cu „turismele adjectivale” de tipul „Adjectiv + TOURISM” (de care ne-am ocupat în următorul trecut al acestei reviste). pe de o parte. 2. Online: http://en. . Niche Tourisms.wikipedia. 4 (11).org/wiki/Ecological_tourism . pe de altă parte. BIBLIOGRAFIE 1.wikipedia. Online: http://en.

Din cele existente în zona Moldova Nouă (Clisura de Sus a Dunării) întâlnim români – majoritari Moldova Nouă. Moldoviţa. PROMOVAREA UNOR TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN LOCALITĂŢILE DIN VECINĂTATEA ARIILOR PROTEJATE DIN BANAT SUPPORTING TRADITIONS NEIGHBORHOOD IN THE LOCALITIES OF PROTECTED AREAS IN BANAT Andreea STAN. Măceşti. Liubcova. Moldoviţa and Oraşul Nou. 4 (11). este singurul oraş de pe D. as locality pertaining. Key words: protected customs. se încadrează într-un climat submediteranean (media anuală este de 11°C) ceea ce a influenţat pozitiv construirea. Măceşti. MANAGEMENT AGRICOL 225 Online: http://www. Măceşti. dezvoltarea şi continuitatea habitatelor umane. Moldova Veche or Mudava – serbian spelling. Pojejena Sârbă. Pojejena Română. it is the only city from NR 57 (Oraviţa – Orşova). the rest of included localities placed on left side of Danube.wikipilipinas. Socol. în S-V Banatului. Ioan PETROMAN.org/index. Sasca Română şi Oraşul Nou. Câmpia. traditions. it can be framed in a undermediteranean climate (annual average is 11°C) that positivelz influenced the building. Moldova Nouă este primul oraş – port de la intrarea Dunării în ţară. sârbi – Moldova Veche. ca şi localitate aparţinătoare.en.Anul III. 2011/2012 7. restul localităţilor componente fiind situate pe malul stâng al Dunării. România Rezumat Oraşul Moldova Nouă individualizat administrativ-teritorial este cuprins din Moldova Nouă sau Bosneag. it has its natual resources (soil land undersoil). . are resurse naturale (solice şi subsolice). Moldoviţa şi Oraşul Nou. încă din preistorie. in Banat SW. Sicheviţa.Moldova Nouă is the first city-port from Danube entrance in the country.php?title=Tourism . Cuvinte cheie: Abstract Moldova Nouă city individualized administrativelz and territorialy is formed from Moldova Nouă or Bosneag. nr. Moldoviţa. 57 (Oraviţa – Orşova). areas. Diana MARIN USAMVB Timişoara. INTRODUCERE În România există mai multe etnii. Fărşang..N. it is placed near Locvei Mountains. Moldova Veche sau Mudava – pronunţie sârbească. Radimna. este situat la poalele Munţilor Locvei. development and continuation of human habits starting from the history. Berzasca. Facultatea de Management Agricol.Educational Tourism.

Multe lucruri minunate există pe lume. reciproc la sărbătorile din timpul anului. putem afirma că şi locuitorii zonei în studiu oferă exemple de convieţuire paşnică. Marţi şi Sâmbătă. parcă transmise genetic. Bigar. germanii din zonă participă deopotrivă. dar şi rromii. 2011/2012 Zlatiţa. Garnic. 4 (11). în comportament. iubirea de adevăr şi de frumos. etnice. Belobresca. de toleranţă şi dialog.. susţinerea minorităţilor etnice în afirmarea identităţii culturale. Definind interculturalitatea ca o relaţie de interacţiune şi cooperarea continuă a diverselor grupuri culturale. într-o totală satisfacţie şi bucurie. promovarea unor programe educaţionale în spiritul multiculturalităţii. Luni şi Marţi. sunt identitatea unei etnii în lume. obiceiurile şi tradiţiile păgâne şi laice. Berzasca.226 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. datoria morală de a preţui omul (pentru care spunea grecul Sofocle: . în modul de realizare a locuinţelor. Românii şi sârbii. gemani – puţin). obiceiurile laice religioase. nr. dar nici unul nu-i mai minunat decât omul”). un rezultat deziderabil al procesului intern de autoajusare a comunităţii multiculturale. maghiarii. Padina Matei. de antecesori precum: satira defectelor umane. Tradiţiile. în cadrul căsătoriilor mixte şi nu în ultimul rând în sărbătorile. rrom etc. mai participă şi la Făşancul sârbilor de Luni.Făşanc”). interculturalitatea se manifestă în limbaj. după cum împreună sunt la balul ce încheie manifestarea. în consonanţă cu varietatea culorilor.. influenţându-se reciproc de cele mai multe ori pozitiv. în general.. Ele par la prima vedere un amestec elegant de mişcări şi ritualuri. pe ritmurile unor melodii specifice. etc. . Divici. promovarea unor parteneriate interetnice. etc. Românii şi etniile din zonă. De altfel înfăţişarea localităţilor multietnice exprimă acest climat pozitiv. Un exemplu concludent este sărbătoarea Fărşangului (în zonă i se spune . La nivel naţional există Centrul de Resurse pentru Diversitatea Etnoculturală (CRDE) care şi-a propus să fie translatorul dintre etnii şi să contribuie la promovarea principiilor etnoculturale prin: promovarea dialogului interetnic. în muzică. Concret. cehi – Sfânta Elana. precum şi alte etnii (maghiari. deşi românii participă în zilele de Duminică. rromi Moldova Nouă şi Oraşul Nou. sârb. În realitate simbioza .ritualcostum” în mişcare exprimă simbolic puternice trăiri lăuntrice. dragostea de viaţă şi de natură (un legământ nescris al omului cu ea. exceptând unele manifestări izolate ale unor naţionalişti (sau manifestări oferite de istorie). La Moldova Nouă şi în Clisură. chiar de la nştere). folclorul şi portul popular sunt nestemate ale spiritului unui popor. La această sărbătoare (carnavalul măştilor) nu se ştie ce este sub mască: român. religioase. Este deci o zonă multietnică şi multiculturală. italieni.. de comunicare şi cooperare.. au relaţii bune şi chiar foarte bune.

precum şi o piesă de teatru în aer liber (fig. 4 (11).făşancul cel mic” (al copiilor). luni. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 227 MATERIAL ŞI METODĂ În vederea realizării acestei lucrări m-am deplasat în localitatea Bogodinţi din Judeţul Caraş Severin unde am participat la sărbătoarea Făşancului alături de comunitatea locală. neplăcerile. Semnificaţia lui este compexă. etc. Totodată am consultat diverse publicaţii de specialitate şi articole de pe internet. mai realist. extinzăndu-se în zona ortodoxă a Banatului de Sud. a ajuns o sărbătoare religioasă) ar fi apărut în lumea germană. mai tolerant. 1 a şi b). satiră. . PREZENTARE Sărbătoarea Fărşangului (Carnavalul măştilor zoomorfe) Termenul . maghiară-catolică.. Iniţial făşancul dura şase zile. în postul Paştilor. mai nou cu o sticlă de plastic). la români şi sârbi (sunt şi aprecieri că prima dată făşancul s-a născut în neolitic .. sâmbătă – la sârbi). făşancul este un spectacol. Când are loc această sărbătoare şi ce semnifică ea? Începe în prima duminică după Lăsata Secului.fărşang” (făşanc – în pronunţie românească) vine din limba germană şi se traduce .mască”. astăzi numai trei zile (duminică. apoi şansa purificării corporale şi sufleteşti (simbolic prin atingerea cu nuiaua.. De asemenea. nr. marţi – la români.făşancul cel mare” (al tinerilor căsătoriţi. lucru care îl determină pe om să fie mai bun. necăsătoriţi. luni. mai întâi că prin ironie.Anul III. parodie se scot la iveală relele făcute de semeni.. marţi.legat de cultul fecundităţii şi fertilităţii. luni şi marţi este . În acea duminică are loc . necazurile pricinuite de natură în acel an.). cu şase săptămâni înainte de postul Paştelui. După aprecieri recente acest obicei (profan la început. preluat de daci prin obştea sătească). un carnaval al costumelor şi măştilor.

de veselie şi voie bună (mai ales la balul ce urmează). este . satirei. cumnatul de mână. Sărbătoarea făşancului ar mai putea reprezenta bucuria victoriei binelui asupra răului. 4 (11).) în anul ce vine. asupra ei se abat rele. regi. amorezaţi-concubini. b). local) de către un preot (ajutor de cantor. obiceiurile şi tradiţiile specifice (sărbătorile au fost şi sunt cadrul cel mai propice achiziţiilor de ordin intercultural). adulterine. a vieţii asupra morţii (mortul simbolic – mascat. Să nu uităm intensificarea sentimentului de apartenenţă a indivizilor participanţi la comunitatea locală. sfeşnicele.lorfe” în germană. altele erau groteşti şi provocau spaimă. Masca realizează siguranţa actorului necunoscut.răul şi relele se îngroapă” după ritualul creştin). naşa. nuntaşii şi alte persoane. Totul este. Sărbătoarea Făşancului 1. . 2) Cortegiul nunţii (ca în . mirese. Nunta (fig.228 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. mineri.. animalele. diacon). Ceremonia căsătoriei se realizează într-un loc special amenajat (aer liber. li se atribuia mascatelor. costumele lor semănând cu ale turcoaicelor. Simbolic se serveşte masa. nr. se cinstesc. bigami etc. slujbele religioase. costum şi mască deosebite – de domni. frică. . natural trecut. dincolo de toate. termenul .. în sprijinul naturii. Deci. naşul. un prilej de mare bucurie.. prinţese. a lumii asupra întunericului. Elementele de cult (crucea. necazuri (mor păsările.masca” ce încă ascunde relele anului astronomic. atunci când îi va fi greu. Nunta Zamfirei” de George Coşbuc) este unul poetic: mirii. În acest context profanul (masca. medici. domniţe. preoţii şi cantorii. după care cel desemnat anunţă darurile. Se naşte încrederea în puterile proprii pentru demersurile ulterioare. profesori. primul moment este mascarea feţei şi îmbrăcarea costumului (de bun gust: costum popular. ca pe vremea turcilor).).a). De altfel. la un psiholog. Era parcă o uşurare a sufletului în urma unei confesări. regine. preoţi. etc. nu este o persoană anume.. la sărbătorile. nunta şi înmormântarea – întâlnite în cele două alaiuri – nunta şi înhumarea măştii) sunt doar nişte mijloace bine utilizate încât nimic să nu scape sarcasmului. Desfăşurarea sărbătorii În primul rând există superstiţia că dacă un membru al familiei nu se maschează. carnavalul) substituie elementele de cult prin simbolistică. 2011/2012 1. prin personificarea celor răi (avocaţi. Figura 1.

2. nr. ele evidenţiază cam ce le-ar fi necesar noilor căsătoriţi (exemplu: naşii dăriuiesc mirilor 100 gălbiori şi un ghem cu aţă. sau ca dar o funie de cânepă pentru mireasă şi o vacă de lapte pentru mire – era cam tânăr de ani. preoţii) şi . Petrecerea se încheia seara când toţi reveneau (pe ascuns) la locuinţele lor (nu înainte de a se cinsti . 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 229 Fig.Anul III. despărţirea de tot de a fost rău. nefericit în anul anterior (neâmpliniri. Scenă din ritualul înmormăntării Acesta este aşezat într-un coşciug sau într-o ladă. Cortegiul (de data ata mai grav. Nunta în cadrul Făşancului Exprimate în cuvinte plastice. căruţă. apoi preotul. mai sobru) se constituie din: tineri mascaţi în faţă cu crucifeixe şi steaguri (unele chiar bisericeşti. etc. necazuri.zdravăn”). etc.). Înmormântarea Semnifică nu atât trecerea prin timp a omului cât mai ales. urât.. Fig.). Este pus într-un car.3. 4 (11).3). Un mascat joacă rolul mortului (fig. făcânduse aluzie la faptul că mireasa nu fusese castă.

etc. tradiţiile. reginei balului sunt mai expresive.230 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. Bocetele echipei speciale (bocitoarele) satirizează mai ales faptele celor rămaşi în viaţă. prilej cu care . nemascat din sat este aproape totală. aceleaşi interpretări. necazurile. satirizează mai ales problemele. Preotul foloseşte în loc de tămâie. copiii. Marţi. gata sa irumpe în mugurul de pom şi colţuri de iarbă. Nu poţi să cunoşti mai bine o etnie decât participând la sărbătorile. 2011/2012 apropiaţi ai acestora (inclusiv corul). CONCLUZII Tematica abordată constituie un exemplu de interculturalitate (diversitate etnică şi culturală) . de bucurie şi fericire. pe traseu se fac opriri când preotul citeşte dintr-un fel de Biblie fraze ce-l satirizează pe decedat. aceeaşi durată (azi trei zile. Fărşangul (făşancul) la etnia sârbă – are în general aceleaşi conotaţii satirice.. greşelile lor. Ca la o înmormântare reală.  la bal horele sunt conduse de fete şi nu de băieţi. nepoţii. – toţi mascaţi. cum ar fi soţul/soţia. în cădelniţă. nr.îmbrăcată” în portul popular (parcă aceste momente de peste an – sărbătorile. urma carul cu mortul şi pe laturi bocitoarele. au fost şase). Are şi câteva particularităţi:    măştile prinţilor. aceleaşi etape. prinţesei. satirizează pe cei care fac opriri dese – pentru bani şi pomeniri pentru mort.nemascaţii” făceau aluzii la diferitele momente ale făşancului. În spatele carului erau rudele (soţul sau soţia). tineri. îmbrăcând chiar costumul popular şi observând dacă ele mai sunt sau nu autentice. văduvi/văduve. băieţii nu folosesc nuiele în transmiterea purificării (acest lucru se face prin atingere). dacă se mai respectă ritualul.  zilele făşancului sunt: Luni. obiceiurile laice şi religioase – expresie a unor declanşări maxime de energii pozitive.  mai rar se îmbracă costum popular. Înhumarea măştii (a făşancului) este şi o subtilă invocaţie către puterle mărginite ale naturii.. acelaşi scop (distracţia).  participarea tineretului mascat. nu au farmecul lor dacă participanţii nu îmbracă costumul popular). tradiţiile ei. vedem formalismele şi kitsch-urile şi . ardei iute. prietenii defunctului/ei. 4 (11). Sâmbătă. Sărbătoarea se încheie cu un bal.  au formaţiile lor muzicale cu repertoriu sârbesc. care arzând pe jar împrăştie un aer de nesuportat şi un fum iute (însă chiar preotul în predicile sale.

BIBLIOGRAFIE 1. 2000 In Colecţia Didactici-istorie (xx) Ed.Banatul în lumina arheologiei. 5. Stoica Relu.Enciclopedia antichităţii”. 10. Sigma. 2001 . Academiei.intercultural. 1972 .I. ***. . . Ciobanu Doina. Bucureşti.Ghid de evaluare pentru istorie.Atlas Geografic . 2000 . ***.. p 14. 7. 2. Ed. Ed. 2004 . Ed. 4 (11).. Bucureşti. Educaţia pe care o merită orice copil. Marghitan Liviu. Sir Bertrand Russel. 1976 . Meteora Press. Academiei. Fiat Lux. 1992 . Ed.. Sofocle. p 451. Bucureşti. Bucureşti. p 6-60. vol. ***.ro.Anul III.. p 128. ProGNOSIS. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 231 putem lua atitudine.Să învăţăm istoria prin anecdote.Mintea discipilinată. 3. p 5-7.Cunoaşte diversitatea EDP. prietenii şi pe cei ce ar trebui să se ocupe cu conservarea şi promovarea patrimoniului cultural tradiţional. Educaţia. 9. Ed. 2007 . www. 6. Facla. Timişoara. Gardner Howard. nr. Bucureşti. Antigona. p 9. p 10. dincolo de informaţii şi de texte standardizate. 4.Geografia”. 8. Seria monografică. 1979 .331 în Horia C Matei . Ed. putem sensibiliza colegii.Porţile de Fier”. ***.

persoanelor în vârstă. Diana MARIN USAMVB Timişoara. Key words: production. mai ales în hrana copiilor. Facultatea de Management Agricol. Cuvinte cheie: Abstract The milk offers through its complex composition and nutritive qualitaty. ill persons and of those working in toxic environments. old persons. 4 (11). 2011/2012 EVOLUŢIA PRODUCŢIEI DE LAPTE DE OAIE ÎN REGIUNEA DE VEST A ROMÂNIEI THE PRODUCTION OF MILK OF SHEEP IN WESTERN REGION OF ROMANIA Daniela AVRAMESCU. fiind un produs indispensabil. România Rezumat Laptele oferă. almost in feeding kids. nr. prin compoziţia lui complexă şi calitatea nutritivă. bolnave şi a celor care muncesc în medii toxice. elementele necesare unei alimentaţii aproape complete şi echilibrate a populaţiei. Ioan PETROMAN. sheep milk. West region INTRODUCERE .232 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. the elements requested for an almost complete and balanced nutrtition of population being an indispensable product.

4 Cenuşă 0.9 . să subliniem.7% săruri minerale.1 4.7 5. De altfel.9% substanţă uscată. grăsimi.1 6. mai întâi.8 7. La rândul său substanţa uscată este formată din 3.9 0. 4. datorită conţinutului de aminoacizi esenţiali.3 0.7 0. inclusiv din ţara noastră demonstrează că: ♦ la toate speciile de mamifere.8 2.8 2.2 4.5 4. nr.8 Grăsimi 3.9 17.2 Componenţi din lapte (în procente) Lactoza Cazeină Alte Proteine proteine (total) 4. substanţelor proteice li se atribuie o valoare biologică deosebită. importanţa sa biologică. 3. aceste calităţi nutritive conferă laptelui şi importanţa sa economică pe piaţa agroalimentară. considerat de nutriţionişti alimentul cel mai complet şi uşor de asimilat.).7 3. 25 vitamine.7 0. 10 acizi graşi.8 12. enzime.Anul III. laptele de vacă. ♦ ♦ ♦ aceleaşi elemente constitutive: proteine. dintre diferitele componente ale laptelui.1% apă şi 12.8 16. Ori. 4 (11).U.9 4. MATERIAL ŞI METODĂ Pentru realizarea acestui demers ştiinţific am utilizat informaţii cu privire la producţia de lapte obţinută de la specia ovine apelând la anuare şi breviare statistice precum şi la buletine informative provenite de la organizaţiile pe produs. tocmai aceasta explică de ce la toate mamiferele laptele serveşte drept hrană vitală a puilor lor. laptele cuprinde. dintre care: peste 20 aminoacizi. 12. se cuvine.6 5. peste 45 de elemente minerale etc. Iată o comparaţie între diferitele mamifere.8 1. vitamine.3 3. a compoziţiei biochimice a laptelui lor (tabelul 1. Tabel 1 Compoziţia laptelui la diferite specii de mamifere Specia Vacă Bivoliţă Capră Oaie S.6% proteine.8 0. lactoză. REZULTATE ŞI DISCUŢII Lumea ştiinţifică de pretutindeni.2 4.8% lactoză şi 0. are structura chimică formată din 87.8% grăsimi. el deţine peste 100 substanţe hrănitoare necesare omului. Astfel. în proporţii diferite. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 233 Înainte să arătam importanţa laptelui ca produs strategic al pieţei agroalimentare. săruri minerale.

7 3.. 1975 ♦ spre deosebire de lapte de vacă.0 2.7 2.5%. raportul avantajos între valoarea nutritivă şi preţul produsului constituie premise sigure pentru o evoluţie ascendentă a consumului de lapte şi produse lactate. cazeina. lactalbumina.9 Anul III. din care grăsimea reprezintă 7.8 7. pentru care sunt necesare cheltuieli de producţie mai mari.8 5..2 2.0 3.0 0. ♦ prognozele mondiale referitoare la consumul alimentar atestă că laptele şi produsele lactate vor ocupa un loc din ce în ce mai important. nivelul ridicat de digestibilitate al preparatelor fermentate (datorită conţinutului în acid lactic).9 17.7% ♦ pentru asigurarea creşterii şi dezvoltării normale a organismului uman. nr..3%.0 12.5 3.2% şi săruri minerale 0.5 0.8 2.6 32. lactoză 5.6 1.0 1.7 5.8 MANAGEMENT AGRICOL 6. brânza.2%.5 7.5 44.5 0.0 10. Conţinutul în proteină este de 4.0 22.6 1.7 53. laptele praf etc.7 9. smântână. laptele de bivoliţă are mai puţină apă şi mai multă substanţă uscată.2% şi substanţă uscată total 17.4 7. Meleghi.5 1.0 2. C.2 4.9 3. Concret. iar substanţă negrasă (lactoza.2 32.0 — 0. .0 16.5 5. Bucureşti.6 2.0 8.2 0. el se caracterizează prin următoarea compoziţie chimică: apa 82. un loc important îl ocupă diferitele lui derivate: untul.7 8.234 Iapă Măgăriţă Scroafă Căţea Pisică Iepuroaică Şobolan (femelă) Ren (femelă) Balenă Femeie 10. laptele contribuie cu mai mult de 10% din disponibilităţile calorice pe locuitor.3 2.8 17. E.8 3.0 36. alături de laptele în stare proaspătă.4 7.0 12.7 2.1 6.9 1. 2011/2012 0. îngheţata.2 12.0 15.5 1. după carne.6 3. iaurtul. Tehnologia laptelui şi produselor lactate. 4 (11).4 0.0 3.5 0.2 2. conţinutul în proteine.2 Sursa: Toma.8%. faţă de alte alimente de origine animală. Tabel 2.3 .7 0.0 1.7 9. Pe plan mondial. Editura Didactică şi Pedagogică. lactglobulina) 10.9 1.8 7.4 20.0 3. Uşurinţa în utilizarea laptelui şi produselor lactate pentru prepararea meselor. 0. pentru menţinerea sănătăţii şi funcţionarea normală a acestuia.

4 (11).Anul III. Producţia totală de lapte în regiunea de Vest Tabel 3 Producţia de lapte de oaie în zona de Vest în august 2011 Judeţul Total sectoare Producţia de lapte hl Arad CaraşSeverin Hunedoara Timiş TOTAL România 21022 153693 40935 241768 3275919 Revine pe oaie l/cap 25 85 37 54 47 Sector stat Producţia de lapte hl 0 752 0 70 3371 Revine pe oaie l/cap 0 86 0 27 46 Sector privat Producţia de lapte hl 21022 152941 40935 241698 3272548 Revine pe oaie l/cap 25 85 37 51 47 Industrie Unităţi stat sau private hl 761 0 0 20578 184345 . 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 235 Producţia totală de lapte în regiunea de Vest Lapte – total (mii hl) din care: proprietate Total majoritară privată 4424 4445 904 922 1284 1285 1104 1104 1132 1134 Lapte de vacă şi bivoliţă (mii hl) din care: proprietate Total majoritară privată 3888 3868 808 790 1099 1099 1052 1052 929 927 Regiunea / Judeţ Vest Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş Figura 1. nr.

Petroman I. 2011/2012 Figura 2. CONCLUZII Valoarea nutritivă a unui litru de lapte. Pădeanu I. Producţia de lapte de oaie în zona de Vest în august 2011 În ceea ce priveşte producţia de lapte de oaie în zona de Vest la nivelul anului 2011 în judeţul Timiş a fost de 241768 hectolitri.4 kg de mere. Avramescu Daniela. BIBLIOGRAFIE 1. 600 grame de carne de vacă. 41% din valoarea producţiei animale şi aproximativ 15% din valoarea producţiei agricole. reprezentând în anul 2006. . Producţia de lapte ocupă în agricultura României locul doi ca importanţă după producţia de carne. Petroman Cornelia. 500 grame de carne de peşte. 125 grame de pâine. 1. vol XIII (3).. Peţ I. Lucrări Ştiinţifice Facultatea de Management Agricol. 750 grame de carne de viţel. în judeţul Caraş-Severin 153693 hectolitri.96%. 8-9 ouă. este echivalentă cu 400 grame de carne de porc. 2011 Research concerning the body weight of hybrid Charollais x Merinos de Transilvania lambs and young rams from simple lambing.. 4 (11). Producţia de lapte de oaie totală înregistrată în luna august a anului 2011 la nivelul regiunii de vest a României a fost de 457418 hectolitri ceea ce reprezintă 13. exprimată în calorii. nr.236 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. Marin Diana. în judeţul Hunedoara 40935 hectolitri iar în judeţul Arad s-a înregistrat cantitatea cea mai mică de lapte de oaie şi anume 21022 hectolitri..

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

237

2. 3. 4.

Petroman I., 2007 - Managementul sistemelor de creştere şi exploatare a animalelor, Editura Eurostampa, Timişoara; Toma, C, Meleghi, E., 1975 - Tehnologia laptelui şi produselor lactate, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975 www. insse.ro

VALOAREA NUTRITIVĂ A PRODUSELOR DIN CARNE ÎN COMPARAŢIE CU PRODUSELE PE BAZĂ DE SOIA NUTRITIONAL VALUE OF MEAT PRODUCTS COMPARED TO SOY
Moisina ŞUCAN, Cornelia PETROMAN
Banat University of Agricultural Scientes and Vetrinary Medicine Timisoara, România, email: c_petroman@yahoo.com

Rezumat De-a lungul istoriei omul a evoluat, iar de la hrana de bază care a constat în fructe, vânat şi până la apariţia agriculturii, comportamentele alimentare ale oamenilor s-au schimbat permanent. O alimentaţie variată presupune combinarea alimentelor astfel încât să se asigure echilibrul alimentar, acest echilibru poate fi realizat prin oferta de produse alimentare bazată pe necesităţile nutriţionale ale populaţiei.
Cuvinte cheie: produse din carne, produse din soia, valoare nutritivă

Abstract Along history the man evolved, and from base food formed from fruits, game ad till agriculture appearance, the people food behavoirschanged permanently A varied alimentation supposes the feeds combination so an alimentary balance maz be assured, this balance can be realiyed through alimenatarz products offer relied on population nutritional necesities.
Key words: meat products, soya products, nutritive value

INTRODUCERE

238

MANAGEMENT AGRICOL

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

Sub denumirea de preparate, întâlnim carnea, subprodusele comestibile din carne, care sunt supuse unor operaţii de prelucrare, prin mărunţire, tocare, amestecare, maturare, tratamente termice, în scopul asigurării valorii nutritive şi senzoriale şi pentru a creşte conservabilitatea. Sursele de materii prime care pot fi folosite sunt : carnea de vită, porc, oaie, pasăre sau vânat, în amestec cu organele interne, grăsime, condimente (piper, nucşoară, ienibahar, cuişoare, coriandru, foi de dafin, boia, ceapă, usturoi) şi materii auxiliare, adăugate în scopul de a obţine culoarea roz –roşie a cărnii proaspete (nitratul de potasiu) [7,8]. Clasificarea preparatelor din carne, are la bază mai multe criterii, iar în funcţie de structură pot fi clasificate astfel [1,2,9] : • preparate din carne netocată : pastramă, slănină, şuncă presată, muşchi ţigănesc. • preparate din carne tocată : crenvurşti, cârnaţi, salam, tobă, caltaboşi. Soia constituie materia primă pentru o gamă sortimentală variată de produse, care sunt foarte asemănătoare din punct de vedere senzorial cu produsele de origine animală. Laptele de soia, brânza pe bază de soia (tofu), produse care imită gustul cărnii : pateu, salam, crenvurşti, drob de soia, soia texturată sub forma de granule, cuburi [11;12]. MATERIAL ŞI METODĂ
Autorii lucrării au utilizat ca metode de lucru: colectarea datelor, procesarea, analiza acestor date şi pe baza acestora au purces la formularea unor concluzii cu privire la produsele din carne comparativ cu cele pe bază de soia.

REZULTATE ŞI DISCUŢII Valoarea nutritivă a produselor din carne Gama sortimentală a preparatelor din carne este foarte vastă, existând o tehnologie generală de fabricare, apoi fiecărui preparat din carne i se face o schemă tehnologică şi instrucţiuni tehnice, care pe lângă instrucţiunile generale cuprind şi instrucţiuni specifice fiecărui produs, conforme cu standardele în vigoare. Valoarea nutritivă a preparatelor din carne este foarte ridicată, deoarece, în procesul tehnologic intră materii prime de bună calitate. Conţinutul ridicat de proteină, conferă preparatelor din carne valoare plastică deosebită, acţiune antianemică, fiind sursă de fier şi de vitamina B12 [3]. Alături de proteine, lipidele au un rol foarte important în stabilirea valorii nutritive a preparatelor din carne. Dar, pentru stabilirea valorii nutritive, se recomandă un raport între grăsime şi proteină de 2:1 sau 1,5:1. În timpul procesului tehnologic, apa joacă un rol important, iar produsele mai grase conţin o cantitate

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

239

mai mică de apă comparativ cu cele mai puţin grase. Raportul apă/proteină oferă informaţii despre valoarea alimentară a preparatelor din carne, cu cât este mai mic, preparatul are o valore alimentară mai ridicată. Conform standardelor, conţinutul minim al preparatelor din carne în proteină, se recomandă a fi între 10-20 % [10]. Valoarea nutritivă a produselor pe bază de soia Valoarea nutritivă a produselor şi subproduselor din soia depinde de compoziţia chimică a soiei, adică de conţinutul de proteine, lipide, carbohidraţi, săruri minerale şi vitamine existente în soia. Boabele de soia au un conţinut ridicat în proteine, între 34 – 47%, în funcţie de soi, condiţii ecologice şi tehnologice. Atât gradul de digestibilitate al substanţelor proteice cât şi conţinutul în aminoacizi esenţiali (lizină, leucină, izoleucină şi triptofan) reprezintă un nivel ridicat, asemănător cu cel al proteinei animale. În funcţie de genotip, conţinutul de lipide, în boabele de soia este de peste 17%. Ca sursă de hrană pentru animale, soia se foloseşte sub formă de concentrate, fân, nutreţ verde sau însilozat, pleavă şi vrej, turte (şrot) obţinute în urma extracţiei uleiului, care au un conţinut de proteină brută de peste 38% [5]. Modul de valorificare a soiei în alimentaţie tinde să devină o preocupare deosebit de importantă pentru toate ţările cultivatoare, iar, în conjunctura în care, în întreaga lume costul alimentelor de origine animală (carnea, produsele lactate, ouăle şi peştele) este în permanentă creştere, procentul de participare al proteinelor vegetale la satisfacerea necesarului total de proteină, este în plină ascensiune. Dezvoltarea zootehniei moderne a determinat necesitatea producerii de furaje cu conţinut ridicat de proteine, echilibrate în special în aminoacizi esenţiali, cu conţinut redus în celuloză, lipsite de factori antinutritivi, şi, evident, cu preţuri avantajoase. Cu o agrotehnică adecvată, aplicată diferenţiat în funcţie de condiţiile de climă şi sol, soia s-a dovedit a fi cea mai potrivită plantă care să furnizeze furaje proteice la preţuri convenabile. Conform datelor statistice întocmite în urma evaluărilor făcute de către specialiştii ONU se atestă că prin mijloacele actuale de exploatare a suprafeţelor agricole, un hectar de teren poate furniza prin intermediul animalelor, proteine necesare pentru a hrăni un adult timp de 618 zile. Dacă omenirea se va orienta, în linii generale, spre folosirea proteinelor vegetale în locul celor animale, aceeaşi suprafaţă de teren ar putea furniza proteinele necesare pentru un adult timp de 5436 zile [6]. Valoarea proteică a preparatelor pe bază de soia este dată de un conţinut de 35 - 50%, principala proteină este glicina, o substanţă complexă, cu grad ridicat de digestibilitate, datorită indicelui mare de solubilitate în apă (61 – 92%) şi cu o calitate superioară din punct de vedere biologic. Valoarea lipidică a produselor pe bază de soia, se caracterizează printr-un conţinut ridicat în grăsimi care variază între 13 şi 27% (media 20%). Majoritatea

lizină. nr. în ultimul timp. iar adaosul acestora în preparatele din carne. E. mai întâi ca făină alimentară proteică (adaosuri în supe. 4 (11). apoi sub forma de concentrate şi izolate proteice şi. Comparativ cu carnea de porc. Studii efectuate au demonstrat că o cantitate mai mare determină modificarea gustului şi mirosului produselor. fosfatidil-amine. proteinele din soia prezintă o valoare ridicată. cârnaciori.lecitine. lapte de vacă. În scopul îmbogăţirii preparatelor din carne se mai adaugă : hidrolizate. B4. izolatele proteice din soia conţin cantităţi mai mari sau apropiate de izoleucină. D. Valoarea glucidică este dată de prezenţa unor hidraţi de carbon : galactanul. produse de panificaţie. imitaţie de carne de pui. iar asupra conservabilităţii are o influenţă negativă prin reducerea acesteia. lactalbumina. adică de conţinutul de proteine. sub formă de emulsii cu ulei comestibil de floarea . iar amidonul se găseşte în cantităţi foarte mici. corned – beef bacon. B2.240 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. dar se găsesc şi lipide polare ( glicolipide. carbohidraţi. într-o serie de preparate culinare cum ar fi: cârnaţi. triptofan şi valină. a făinii de soia în proporţie de maximum 3%. plasma sanguină. produse carnate). Proteinele existente în boabele de soia au început astfel. B1.soarelui sau de porumb se poate face în proporţie de 20% faţă de proteinele totale. izolatul proteic de soia). . Proteinele din boabele de soia au valoare nutritivă ridicată datorită conţinutului mare de aminoacizi esenţiali. fenilalanină. ci şi în alimentaţia umană. în proteina de soia este sensibil mai redus decât în carnea naturală. Scopul final al folosirii acestor adaosuri constă în reducerea colesterolului şi a grăsimilor saturate. 2011/2012 lipidelor din soia sunt lipide neutre (peste şase tipuri). concentrate sau izolate proteice animale sau vegetale ( cazeinat de sodiu. totuşi între cele două surse de proteină nu există diferenţe esenţiale. apropiindu-se de proteinele de origine animală (carne de porc. salamuri. Se recomandă folosirea ca supliment şi înlocuitor proteic în preparatele de carne. Din punct de vedere a valorii nutritive. nu numai ca furaj. CONCLUZII În ceea ce priveşte valoarea nutritivă a produselor şi subproduselor din soia putem menţiona faptul că aceasta depinde de compoziţia chimică a soiei. Deşi conţinutul în lizină şi metionină. fosfatidil-inozitoli). Valoarea minerală a produselor pe bază de soia este reprezentată de substanţele minerale se găsesc în proporţie de 4-6 %. lapte praf. ouă şi peşte). să fie din ce în ce mai mult folosite. ca proteine texturate (carne vegetală) şi ca substituent al cărnii. leucină. Valoarea vitaminică a produselor pe bază de soia este dată de prezenţa unor cantităţi importante de vitamine: B5. lipide. pentozanii si zaharoza. fosfolipide . săruri minerale şi vitamine existente în soia.

M. Facultatea de Management Agricol.Cum să trăim mai mult şi mai bine.Politici Agroalimentare în România. 3. N.Tehnologii.shtml.11. patiserie-cofetărie. Banu C. 2004 .com. Dragomir. 2008 .anamob. 2006 . Academica. plăţi. 4..ro/produse/1668/Faina_de_soia. 1Ciprian RUJESCU 1 1 USAMVB Timişoara. 2A. Medicală.. respectiv mărimea mult mai mică a acestora în comparaţie cu ţările vechi membre ale Uniunii Europene. Dima. 6. 2009 . 7. 2002 .www. Economică. (coord. D.www.Impactul om-alimentaţie. Millenium. ***. A. Cuvinte cheie: fonduri publice. rujescu@usab-tm. Timişoara .. 5. 4 (11).11. Petroman Cornelia şi colab. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 241 BIBLIOGRAFIE 1. Eurobit. reţete şi controlul calităţii ăn industria de panificaţie. Ed.).Principiile nutriţiei. Bucureşti. Universităţii din Oradea.. 2.co.uk.. 2003 . Abstract Although agriculture is situated in Timis county many ways than the average level of development of this sector in Romania. Olinescu. România. Editura Eurostampa. Academiei Române. M. R. Galaţi. Piatra Neamţ. Ed. ASPECTE PRIVIND POSIBILITĂŢILE DE FINANŢARE A PRODUCĂTORILOR AGRICOLI DIN JUDEŢUL TIMIŞ ASPECTS OF THE POSSIBILITY OF FINANCING TIMIS COUNTY AGRICULTURAL PRODUCERS 1 Claudia SÎRBULESCU. 9. determinate.ro 2 APIA Timiş. Ed. Brata. fermierii se confruntă cu probleme financiare pentru dezvoltarea activităţilor productive şi investiţionale. 2006 . Leonte. ASAB. 2008 . Bucureşti. pirvulescu_l@yahoo. D. 2011. e-mail: sirbulescu_claus@yahoo. Luminiţa PÎRVULESCU. Niculescu. Mincu. I. 8. Bucureşti.Totul despre alimentaţia sănătoasă. 10.. Timişoara. accesat la 06. 1993 .. *** .Alimentaţie publică.Anul III. fermieri. Ed.. Ed. 2000 ..com Rezumat Deşi agricultura judeţului Timiş se situează din multe puncte de vedere peste nivelul mediu de dezvoltare al acestei ramuri în România.naturaplant.Alimentaţie pentru sănătate.. 12. accesat la 06.. Ed. biscuiţi şi paste făinoase..ro/lab/soia. 2011. R. Segal. Ed. subvenţie..Tehnologii de cultivare a pajiştilor şi plantelor furajere. pe de o parte de susţinerea într-o foarte mică măsură a acestui sector din partea instituţiilor financiare şi pe de altă parte de întârzierea plăţilor privind subvenţiile acordate. e-mail: sirbulescu_amedeo@yahoo. Bucureşti. Ed. România. farmers are facing financial problems for the development of productive activities and . utilaje. nr.Mărfuri alimentare şi securitatea consumatorului. Cheţa. 11. SÎRBULESCU. Ed.

. Regulamentul Consiliului (EC) nr. INTRODUCERE Alături de sursele de finanţare consacrate. namely their much smaller size compared to the old European Union member countries. 1290/2005. 2011/2012 investments. support a very small measure of this sector of financial institutions and on the other hand the late payment of subsidies. Key words: public funds. care de fapt constituie expresia unei dezvoltări echilibrate a acestei ramuri economice apreciem că ponderea producţiei vegetale de 66. 4 (11). Conform Regulamentului Consiliului (EC) nr. payments. nr. peste media pe ţară. reflectă o structură inadecvată. acordate din fonduri publice (buget naţional şi/sau buget comunitar). efectivele scăzute de animale influenţează negativ şi nivelul dar şi preţul producţiei vegetale FINANŢAREA PRODUCĂTORILOR AGRICOLI Cadrul comunitar de reglementare a FEGA e creat de Tratatul de instituire a Comunităţii Europene. pentru realizarea obiectivelor Politicii Agricole Comune definite prin Tratat şi pentru finanţarea măsurilor corespunzătoare acestei politici. titlul II „Agricultură”. secţiunea Garantare şi respectiv Orientare. lucru reflectat în nivelul mai mare al producţiilor înregistrate la nivelul judeţului.2%. Instituţia are în organizare: un aparat central.[1. Referitor la structura producţiei agricole.242 MANAGEMENT AGRICOL Anul III.3% pe ţară). determined on the one hand. 1290/2005 din 21 iunie 2005 privind finanţarea Politicii Agricole Comune. 42 de centre judeţene şi 263 centre locale. Această situaţie este şi rezultatul nivelului de comasare a terenurilor în exploataţii familiale fiabile. Potenţialul agricol al judeţului Timiş este mai bine valorificat decât media pe ţară. a căror dimensiune medie este de 6.1% din totalul producţiei agricole.3% în judeţul Timiş faţă de 38. o importanţă deosebită în agricultură o reprezintă sursele de finanţare nerambursabile. FEGA şi FEADR înlocuiesc Fondul European pentru Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA).96 ha faţă de 3. care este de 60. fără premise de creştere a capacităţii de generare a valorii adăugate suplimentare prin producţia animalieră şi mai ales prin valorificarea acesteia în industria alimentară. se creează: Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi Fondul European de Dezvoltare Agricolă şi Rurală (FEADR). În România FEGA este gestionat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în baza Legii 1/2004 cu modificările şi completările ulterioare. în detrimentul producţiei animale (32. subsidy.5] Începând cu 1 ianuarie 2007. De fapt. farmers.57 ha media pe ţară.

500 lei. reprezentând cofinanţate nerambursabilă de la bugetul de stat pentru proiecte de investiţii din cadrul Programului SAPARD (SAPARD românesc).1 milioane de lei.1 milioane de lei (191.000 ha au fost excluse de la plată. • Forme de sprijin.314. corespunzător unui număr de 61.finanţarea proiectelor de investiţii din cadrul PNDR – 821. în valoare de 1.5 milioane de Euro). (FEGA şi FEADR).117.493 fermieri.000 ha pentru care s-au depus cereri de sprijin în 2007. pentru 7. finanţate din fonduri Europene – 2. .663. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a autorizat şi efectuat plăţi în conturile beneficiarilor în valoare de aproximativ 2. cca. conform Legii creditului agricol.4 miliarde de lei (330 milioane de Euro). Din bugetul anului 2010. reprezentând aproximativ 47% din valoarea SAPS pe anul 2010.02 miliarde de lei (705. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 243 Potrivit documentelor APIA. . . aproximativ 546. .7 milioane de Euro). 1. 4 (11).39 miliarde EURO din fonduri din bugetul U.8 milioane de lei (20. precum şi din fonduri Europene pentru sprijinirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal şi animalier.7 milioane de lei – ajutorul de stat acordat producătorilor agricoli pentru motorina achiziţionată şi utilizată în trimestrul al II-lea al anului 2010. având destinaţia prezentată mai jos: • Forme de sprijin finanţate exclusiv din bugetul naţional – 358.măsuri de piaţă – 88.860 de fermieri au primit sumele aferente plaţilor unice pe suprafaţa şi celor naţionale directe complementare.plata unică pe suprafaţă. Euro din care: .241. din care 1.4 milioane de Euro). .2 milioane de lei (79. iar pentru circa un milion de hectare sunt în curs de finalizare verificările. în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2010 au fost alocate 3.sprijin pentru zonele defavorizate din zona montană. au fost efectuate plăţi în anul 2008.300.Anul III.36.6 milioane de lei – fonduri publice acordate producătorilor agricoli.7 lei (621.655.7. 13. nr. 83.7 mil. din numărul total 1.E.28 miliarde EURO. Plăţi aferente campaniei SAPS 2009: .526. Din suprafaţa de aproximativ 9. sprijin pentru zonele defavorizate altele decât zona montană şi plăţi de agromediu – 340.458 fermieri au fost sancţionaţi cu excluderea de la plata pentru supradeclarări. Totodată.827.8 milioane de Euro) din care: .[6] În perioada februarie 2010 – februarie 2011.670 ha. iar 48.591 de fermieri au fost excluşi de la plată ca fiind neeligibili întrucât au depus cereri pentru suprafeţe sub limita admisă de 1 ha sau au depus solicitarea după termenul limita de 25 iunie 2007.7 milioane de Euro). la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură în sectoarele vegetal şi zootehnic. Sumele autorizate şi plătite au avut următoarea destinaţie: 1.402 fermieri.

51 miliarde Euro.782.088.2011) – 248. Buget naţional – plata pe cultură – 219. pachetele de agromediu şi plată pe cultură – componentă Europeană).626.183 EURO. din totalul de 1.11.594. La nivelul judeţului Timiş funcţionează centrul Judeţean a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură cu sediul la Timişoara şi opt centre locale: centrul local Făget.975.222. Au fost plătiţi fizic 1. din 2007 şi până în prezent. Plăţi pentru măsurile de piaţă (reconversie sector viti – vinicol.8%. Ajutoare de stat: • Plata naţională directă complementară în sector zootehnic: 685.633 RON (aferent cererilor depuse în 2009). sprijin pentru persoane defavorizate.2010) – 207. centrul local Deta.417 RON. Buget naţional – 308.24 miliarde Euro. • Acciza la motorină: 143.050. grupuri de producători.06. 3.12.884 EURO (plăţi pentru zone defavorizate. Centrul Judeţean APIA Timiş.081. Agenţia a implementat în România.027 EURO.852 EURO. nr. 2.238 EURO.000. centrul local Lugoj.927 EURO. procentul de absorbţie al fondurilor europene fiind de 98. 4.000 de fermieri.21 iunie 2007.758.: 113.053 RON. fructe în şcoli. centrul local Jimbolia. • Plata naţională directa complementară în sector zootehnic: 724. 2011/2012 • FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) – 300. fonduri Europene de 3.334.823.2010 – 30.000 de fermieri sunt practic în fluxurile de autorizare.244 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. Plăţi aferente campaniei SAPS 2010: FEGA – campania de avans 2010 (16.697 EURO. în perioada mai 2010 . au fost plătiţi din fonduri nerambursabile Europene 1.871.10. centrul local Peciu Nou.mai 2011. centrul local Recaş. Ceea ce este foarte important e că cea mai mare parte din ei şi-au primit banii în decembrie-ianuariefebruarie. FEADR (Fondul European pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală) – 523. Plăţi regulare (01. [6] Plăţile aferente anului 2010 au fost făcute în termen şi este primul an în care se închid chiar înainte de termen aceste plăţi. 4 (11). centrul local Timişoara. În perioada 1 martie . Potrivit datelor APIA.051 miliarde Euro.2010 – 30. intervenţie piaţa cerealelor):FEGA. din care între septembrie 2010 şi mai 2011 – 1. iar ultimii 38. centrul local Sânnicolau Mare. prin Serviciul IACS (Sistem Integrat de Administrare şi Control ) a desfăşurat acţiunea de preluare şi procesare a cererilor pentru plata directă pe suprafaţă (SAPS) şi plăţile naţionale directe complementare în sectorul vegetal . lapte în şcoli. . plata acestora făcânduse în anul 2008. reprezentând 92% din total (aferent cererilor depuse în 2010).

199 2009 22.25 Euro.55 Euro pentru anul 2007.780 22.000 exploataţii agricole.970 21. respectiv 71.354 22. un sistem de identificare şi înregistrare a drepturilor la plată.12 Euro. un sistem unic de identificare a fiecărui agricultor care a depus cererea de sprijin.7 5 2014 80 162 2015 90 182. iar în 2011 este de 101. fotografierea şi întocmirea rapoartelor de control.282 23. până va atinge 100%. În primul an după aderare. prin efectuarea de controale clasice de teren şi prin teledetecţie. cu o suprafaţă totală de 450 mii ha (tabelul 1). Tabel 1 Exploataţii agricole înscrise în Registrul Fermelor şi care au solicitata sprijin din judeţul Timiş Anul Exploataţii agricole total. 4 (11).Anul III.75 2009 35 71. Sistemul Integrat de Administrare şi Control cuprinde următoarele elemente: bază de date electronică. cererile de sprijin. inclusiv Exploataţii agricole care au cele cu suprafaţa de sub 1 ha(nr.5 2013 70 141. Fermierii declaraţi eligibili au primit sprijin în lei echivalentul a 50.) 2007 31. fermierii din noile state membre vor primi 25% din subvenţia medie pe care o primea un fermier din UE-15 la data de 30 aprilie 2004.12 2010 40 81 2011 50 101.) solicitat sprijin (nr. Tabel 2 Subvenţia acordată fermierilor în perioada 2007-2016 Anul % Suma (Euro ) 2007 25 50. un sistem de identificare şi înregistrare Serviciul Control pe teren a efectuat inspecţia suprafeţelor de teren declarate. un sistem de identificare a parcelelor agricole.964 Sursa: Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Timiş Începând cu anul 2007. nr. urmând ca această sumă să crească cu 5% anual timp de 3 ani.264 2010 21.55 2008 30 60. şi apoi cu 10% anual.6].25 2016 100 202. pentru anul 2008 şi 2009 sprijinul a fost de 60.2 5 2012 60 121.75. la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Timiş au solicitat sprijin aproximativ 23. un sistem integrat de control.[5. infrastructură IT şi resurse umane. adică 202.5 Sursa: Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură .5 € la hectar. Controlul a presupus măsurarea.000 2008 23. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 245 Sistemul Integrat de Administrare şi Control reprezintă un ansamblu de norme şi proceduri de organizare instituţionalã.

75 47 2009 71.840.594 17.788 22.309 63.877 plătiţi Suma plătită 22.231 Sursa: Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Timiş . fermieri 22.039 18. Tabel 3 Situaţia plăţilor în judeţul Timiş pe surse de finanţare (lei) 2008 FEGA 2009 2010 21.461.940.628 103.840 4. fermieri 20.039 18.479 0 0 2011 (11.607. nr.019 18. 2011/2012 120 100 80 Euro 60 40 20 0 Finanţare externă Finanţare de la bugetul naţional 2007 50. fermieri 20.05. Cuantumul de plată la ha Aceste subvenţii pe suprafaţă sunt acordate din FEGA. fermierii eligibili au primit în completare un sprijin în lei echivalentul a 42 Euro în anul 2007 care a crescut în fiecare an ajungând în anul 2011 la 77 Euro.843 68.191.598 99.009 plătiţi Suma plătită 107.55 42 2008 60.115 45.906 plătiţi Suma plătită 29.960 BN1 Nr.975 113.918.071 0 0 17.868.443 FEADR Nr.509.25 77 Figura 1.266 0 0 17.64 2011 101. fermieri 20.12 44 2010 81 50.) 20.270.991. 4 (11).811.906 plătiţi Suma plătită 7.728 0 0 Nr.353 BN Nr. De la bugetul naţional.457.246 MANAGEMENT AGRICOL Anul III.

520.000.04 22.169. În ceea ce priveşte subvenţia medie pe exploataţie care a solicitat spijin.728 lei.[4] În perioada 2008-2011 subvenţiile totale acordate producătorilor agricoli din judeţul Timiş au crescut de la un an la altul (figura 2).000 2008 2009 2010 2011(11.991.987 182.000.60 21.05) Subvenţii acordate (Lei) 167. inclusiv cele cu suprafaţa de sub 1 ha(nr.000 170.350.000 22. pe extrase bancare ale APIA. Tabel 4 Subvenţia medie în judeţul Timiş Anul Exploataţii agricole total.188. Subvenţia din bugetul naţional pentru sectorul viticol.264 7.000.294.82 2007 2008 2009 2010 22.000 160.05.241. Până la data de 11.542.802. 4 (11).443.2011 în judeţul Timiş. fructe.292.994 Figura 2.282 23.49% din totalul celor 1.628 de fermieri au primit sumele aferente plaţilor unice pe suprafaţa în sumă de 103.270 de fermieri.39 21. Evoluţia subvenţiilor acordate producătorilor agricoli din judeţul Timiş În anul 2008 la începutul lunii iulie.811.309 fermieri au primit sume directe complementare naţionale în sumă de 63. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 247 185.000.550 167.000. au fost plătiţi.000 175.87 lei.000 180.000.147 167. din numărul total de fermieri. ciuperci şi cartofi s-a acordat în perioada 2007-2009.Anul III. 20. după ce APIA a anunţat că a efectuat plăţi pentru 95% din fermieri.964 8. iar pentru seminţe şi material săditor s-a acordat numai în anul 2009 (tabelul 5). legume.78 Exploataţii agricole care au solicitat sprijin (nr. se observă deasemenea o creştere de la 7.226 lei şi 17.970 8.) 31.87 Sursa: calcule proprii pe baza datelor furnizate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Timiş .433.354 Subvenţia medie pe total exploataţii înscrise în Registrul fermelor (lei) 7.780 7.294.) 23. 68. aşa cum rezultă din tabelul 4.542. nr.199 Subvenţia medie pe exploataţia ce a solicitat sprijin (lei) 7.82 lei la 8.000 165.

248

MANAGEMENT AGRICOL

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

Pentru sectorul viticol subvenţia acordată în perioada 2007 – 2009 a fost de 500 lei pe hectar pentru tratamente fitosanitare, 12 lei pe hectolitru pentru certificarea şi marcarea vinurilor cu denumire de origine controlată şi de 10 lei pe ha pentru autorizarea plantaţiilor.
Tabel 5 Sprijin financiar acordat fermierilor din judeţul Timiş, din bugetul naţional (lei)
2007 2008 2009 Nr. solicitări 6 14 15 Suma plătită 335.427 362.474 427.945 Legume, fructe, Nr. solicitări 4 9 2 ciuperci Suma plătită 119.819 148.113 32.408 Cartofi Nr. solicitări 3 2 1 Suma plătită 148.306 264.217 9.650 Seminţe şi Nr. solicitări 1 material săditor Suma plătită 27.000 Motorină Nr. solicitări 515 Suma plătită 23.777.085 Sursa: Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Timiş Sector viticol 2010 484 29.718.

Sprijinul pentru motorină s-a acordat în anii 2009 şi 2010, solicitările fiind făcute pentru sectorul vegetal (în 2009 s-a plătit suma de 21.937.181 lei, iar în 2010 suma de 23.636.534 lei) şi sectorul zootehnic (în 2009 s-a plătit suma de 1.839.904 lei, iar în 2010 suma de 6.081.762 lei). La porumb subvenţia plătită în 2010 pentru 2009 a fost de 1.328 de lei pe hectar, reprezentând un cumul de plată pe suprafaţă din fonduri UE (227,28 lei), suma complementară de la buget (174,76 lei), subvenţia pentru “culturi energetice” (168,30 lei), cei 39 de lei pe hectar pentru motorină şi sprijinul derulat prin Legea creditului agricol, de 718,8 lei pe hectar. Pentru floarea-soarelui, sprijinul cumulat a fost de 1.132 lei pe hectar, 66% din cheltuieli, incluzând plata pentru “culturi energetice”, de care nu beneficiază toţi cultivatorii de floarea-soarelui. La sfeclă, subvenţia totală a fost de 3.725 de lei pe hectar, 76% din cheltuieli, în timp ce pentru orez suma ajunge la 6.398 lei pe hectar, respectiv 55%. În cazul culturilor de toamnă (grâu, secară, orz, orzoaică), subvenţia cumulată este de 1.389 de lei, 58% din costuri, pentru rapiţă nivelul este de 75% din cheltuieli (1.400 de lei la hectar), în timp ce legumele şi fructele beneficiază de acoperirea unui procent redus din costuri, astfel: legume de câmp – 8%, sere – 14%, solarii – 10%, fructe – 27%. Cel mai mare procent din costuri a fost acoperit în cazul subvenţiei la tutun, de 11.650 de lei, 100%din costuri.[4,6] Plăţile sunt efectuate în lei la cursul de schimb stabilit de Banca Central Europeană, valabil pentru toate statele membre UE.

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

249

In conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 2011/2006 pachetele financiare Alocate pentru acordarea plăţilor pentru SAPS şi pentru plata separată pentru zahăr este redată în tabelul 4. Cuantumul anual pentru plăţile tranzitorii pentru tomate se stabileşte anual în funcţie de suprafaţa eligibilă solicitată în cadrul acestei scheme. Pentru anul 2009 cuantumul este de 1722,77 Euro/ha. Este evidentă şi necesară sprijinirea agricultorilor şi din surse bugetare naţionale în vederea creşterii veniturilor şi competitivităţii acestora. Formele de sprijin cu finanţare de la bugetul de stat au reprezentat 65% din totalul sprijinului. În valoarea absolută judeţul Timiş a beneficiat de fonduri mai mari în anul 2008 faţă de 2007 (255 milioane lei faţă de 169 milioane, diferenţa reprezentând alocaţi a fondurilor Europene). Pe lângă plata unică pe unitatea de suprafaţă (SAPS), care în anul 2010 a fost în cuantum estimat de 81 Euro/ha, s-au acordat PNDC-uri (plăţi naţionale directe complementar) în sectorul vegetal care constau în acordarea de sprijin financiar suplimentar pentru anumite culturi în teren arabil, în cuantum estimat de 86 Euro/ha, precum: cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, orzoaică, porumb, porumb zaharat, sorg, orez, triticale, mei, hrişcă), culturi proteice: (mazăre pentru boabe, fasole pentru boabe, lupin, bob şi linte, năut), plante industriale (floarea soarelui, rapiţă, soia, in şi cânepă pentru fibră, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (cartofi, sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr şi alte rădăcinoase), legume proaspete, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere, pajişti temporare, alte culturi pe teren arabil. De asemenea, pentru păşuni, fâneţe, în afară de SAPS se mai acordă sume suplimentare pentru: Plăţi pentru zone defavorizate – au rolul de a compensa productivitatea agricolă mai redusă a terenurilor agricole din cele 3 tipuri de zone defavorizate, însă solicitantul trebuie să se angajeze că va continua activităţile agricole pe o perioada de 5 ani de la prima plată; Zona montană defavorizată – plata de 50 Euro/ha/a; Zona defavorizata de conţii naturale specifice – plată de 60 Euro/ha/an; Zona semnificativ defavorizata – plată de 90 Euro/ha/an;Plăţi pentru agromediu.[4] Aceste plăţi compensează cheltuielile suplimentare şi pierderile de venit ale fermierilor care îşi asumă voluntar un set de cerinţe specifice de agro-mediu pentru o perioadă de 5 ani de la data semnării angajamentului. De asemenea, fermierul se angajează să ţină o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de agro-mediu. Cuantumul pachetelor de agro-mediu care au fost accesate este: Pachetul 1: Pajişti cu înaltă valoare naturală – 124 Euro/an/hectar) şi Pachetul 2: Practici agricole tradiţionale – 58 Euro/an/hectar.

250

MANAGEMENT AGRICOL

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

CONCLUZII Punerea în aplicare a Politicii Agricole Comune în România, în general, şi în judeţul Timiş, în particular, este susţinută de importante resurse financiare alocate din bugetul comunitar şi din bugetul naţional. Începând cu anul 2007, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Timiş au solicitat sprijin aproximativ 23.000 exploataţii agricole, cu o suprafaţă totală de 450 mii ha. Fermierii declaraţi eligibili au primit sprijin în lei echivalentul a 50,55 Euro pentru anul 2007, pentru anul 2008 şi 2009 sprijinul a fost de 60,75, respectiv 71,12 Euro, iar în 2011 este de 101,25 Euro. Judeţul Timiş a beneficiat de fonduri mai mari de la un an la altul de la bugetul de stat, la care s-au adăugat alocaţia fondurilor europene, fiind evidentă şi necesară sprijinirea agricultorilor din surse bugetare naţionale şi comunitare în vederea creşterii veniturilor şi competitivităţii acestora. La sfârşitul anului 2010, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a atins prin APIA un procent de absorbţie din Fondul European de Garantare pentru Agricultură (FEGA) de 99% (SAPS), respectiv 99,6% (Măsuri de piaţă), clasându-se între primele state din UE din acest punct de vedere.

BIBLIOGRAFIE
1. Feher, Andreea, 2009 - Finanţarea agriculturii şi dezvoltării rurale. Politici comunitare, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara; 2. Goşa, V, 2005 - Management financiar în agricultură şi turism rural, Editura Mirton, Timişoara; 3. Iancu, T., 2007- Economie agrară, Editura Agroprint, Timişoara; 4. ∗∗∗, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Timiş; 5. ∗∗∗, www.fonduri-structurale-europene.ro; 6. ∗∗∗, www.madr.ro.

2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 251 . nr.Anul III. 4 (11).

how that changes its estimation error after such operations Key words: qualitative analysis. Often overlooked. Aceasta deoarece literatura ştiinţifică în statistica matematică conţine multiple metode. used to reduce errors. Lucrarea prezintă câteva metode de eliminare a valorilor aberante aflate într-o serie de date statistice şi modul în care se modifică eroarea de estimare după efectuarea unor astfel de operaţii. pirvulescu_l@yahoo. but little known or used in practice unfortunately. statistic. valori aberante. e-mail: mbojinca@yahoo. are but some issues that inevitably accompany any statistical analysis: errors. etc. error. cât mai obiective. de legătură între factori şi valoare etc. Cuvinte cheie: analiză calitativă. rujescu@usab-tm. Natural question is how we proceed and what techniques to minimize their use.com Rezumat Diversitatea factorilor care influenţează valoarea unui bun tranzacţionabil.com 2 membru ANEVAR. Of concern to those involved in such continuing problems. . România. as objective. however. România . utilizate în reducerea erorilor. 2011/2012 ANALIZA CALITATIVĂ A DATELOR UNEI SERII STATISTICE CU APLICAŢII ÎN REDUCEREA ERORII DE ESTIMARE A VALORII THE QUALITATIVE ANALYSIS OF STATISTICAL DATA WITH APPLICATIONS IN REDUCING THR ERROR OF ESTIMATING VALUE 1 Claudia SÎRBULESCU.This paper presents some methods to remove outliers are in a series of statistical data. deja clasice. remember to establish the extent to which certain factors influence the size value then search for the factors have significant influence and that are neglected and determining a mathematical relationship. Facultatea de Management Agricol. amintim stabilirea măsurii în care dimensiunea anumitor factori influenţează valoarea căutată. e-mail: sirbulescu_claus@yahoo. nr. statistical model. 1 Ciprian RUJESCU. 2Mihail BOJINCĂ.252 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. Adesea însă sunt omise însă unele aspecte care însoţesc în mod inevitabil orice analiză statistică: apariţia erorilor.ro. Natural se pune întrebarea cum vom proceda şi ce tehnici utilizăm pentru minimizarea acestora. 4 (11).co. This is because the scientific literature contains many methods in mathematical statistics. Din preocupările continue a celor angrenaţi în astfel de probleme. eroare. outliers. însă puţin cunoscute / utilizate în practică. linking and value factors. 1Luminiţa Pîrvulescu USAMVB Timişoara. model 1 Abstract The diversity of factors influencing the value of a marketable object is a characteristic of the process of evaluation.uk. apoi care factori au influenţe semnificative şi care sunt neglijabili şi determinarea unei relaţii matematice. reprezintă o caracteristică specifică procesului de evaluare.

Teoretic este posibil a se ajunge şi la o situaţie aparent paradoxală.Anul III. eroarea poate fi privită ca o funcţie de mai mulţi factori: ε = f ( factor 1. anume pentru două eşantioane extrase din aceeaşi populaţie. constatăm că spre deosebire de fenomenele simple. dar din nefericire însă nu putem preciza exact ritmul său de creştere datorită faptului că de această dată va fi implicată de ceilalţi factori.[2] În caz contrar. însă noi utilizări ale acesteia par să apară necontenit.. Primul factor (numărul datelor) are un caracter dominant. nr. mai exact când coincide cu dimensiunea întregii populaţii statistice.. La aceste concluzii poate ajunge un practicant cu experienţă chiar şi dacă nu cunoaşte expresia matematică relativ complicată a legii numerelor mari. ca fiind studiul fenomenelor socioeconomice care se produc într-un număr mare de cazuri. Astfel sunt create condiţiile pentru manifestarea legii numerelor mari principiu specific şi fundamental al cercetării statistice. să se poată compensa. existând posibilitatea implicării unor erori apreciabile. tipul de funcţie de regresie).g. Bazele acestuia constau în necesitatea studierii unui eşantion suficient de numeros. 4 (11). Atunci când numărul datelor de intrare scade. unii dintre ei necunoscuţi sau dificil de controlat.. Fiecare factor are un aport variabil asupra sa. alegerea unor valori reprezentative din diversele clase ale populaţiei. [4] Să privim următoarele aspecte. METODA În domeniul evaluărilor s-a discutat mult asupra calităţii datelor culese din teren şi în plus este binecunoscut şi faptul că un număr mare de valori este necesar (dar nu întotdeauna suficient) pentru a stabili un rezultat cu precizie ridicată. însă doar în situaţia în care numărul datelor de intrare este maxim.. într-un sens sau altul. implicit eroarea creşte. Practic. factor n ) . mai exact când eşantionul nu este suficient de mare. primul cu un volum mai mare de date şi care să conducă la o eroare superioară . pentru a cerceta şi verifica o lege statistică este necesar să fie analizate multiple manifestări individuale ale fenomenului supus cercetării. astfel încât abaterile întâmplătoare. Vom insista în cele ce urmează asupra unor tehnici de micşorare a erorilor. jocul întâmplării” poate fi foarte evident. capacitatea de a discerne obiectiv asupra eliminării datelor de intrare care nu sunt conforme cu realitatea (outlier) etc. extras dintr-o populaţie statistică. factor 2 . alegerea modelului matematic de legătură cauză-efect (e. Teoria a fost enunţată încă din anul 1705 de către Jacques Bernoulli. utilizând algoritmi matematici clasici. Cei mai importanţi factori care determină eroarea (ε) sunt numărul de date de intrare utilizate. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 253 INTRODUCERE Pornind de la obiectul statisticii. fapt cert dar fără valoare practică pentru că atunci când cunoaştem date asupra întregului nu se mai justifică studiul acestuia printr-un eşantion.

constă în ordonarea crescătoare a datelor urmând a studia necesitatea extremelor care ar putea fi aberante. iar x = ∑x i =1 n i n este valoarea medie a seriei de date statistice. În acelaşi timp. chiar pentru un volum de date de intrare inferior. iar σ = ∑ (x i=1 n i − x) 2 n este abaterea medie pătratică a seriei de date statistice. Pentru eliminarea valorilor aberante propunem următoarele teste. nu este combătută legea numerelor mari. iar explicaţia poate fi pusă pe seama faptului că alegerea datelor din primul eşantion nu s-a realizat din toate grupele semnificative ale populaţiei sau conţine date care nu reflectă realitatea.254 MANAGEMENT AGRICOL Anul III.a. în caz contrar nefiind suficiente motive de eliminare a acelei date. numărul datelor analizate va fi cât mai mare posibil. dimensiunea eşantionului fiind stabilită de cele mai multe ori şi în funcţie de considerente economice specifice proiectului. Daca în cel de-al doilea eşantion avem însă date atent selectate. nr. existând dealtfel tehnici clare care indică dacă modelul este obiectiv (n. 4 (11). Valoarea u astfel obţinută se compară cu o valoare critică exprimată în tabelele speciale. în sensul selectării unor date reprezentative. studiul coeficientului de corelaţie – procedeu cunoscut).[1] Testul ROMANOWSKI constă în a calcula valoarea: . în caz contrar nefiind suficiente motive de eliminare a acelei date. Se calculează valoarea: λ = xa − xa− 1 xa − xa + 1 sau λ = σ σ dacă xa este valoarea maximă sau respectiv minimă. în urma prelucrării statistice. Criteriul de eliminare este u ≥ ucritic . Valoarea λ astfel obţinută se compară cu o valoare critică exprimată în tabelele speciale. Evident. Testul GRUBBS constă în a calcula valoarea: u= xa − x σ dacă xa este valoarea este valoarea presupusă a fi aberantă. dar şi tehnici de eliminare a valorilor „outlier”. Pentru soluţionarea unei astfel de probleme putem acţiona în sensul utilizării unui model cât mai potrivit. Criteriul de eliminare este λ ≥ λ critic . Testul IRWIN sau testul λ. acesta fiind de fapt şi unul din cei mai costisitori factori. 2011/2012 celui de-al doilea. teoretic este posibil de a obţine erori mai mici decât în primul caz.

8 14. pentru date din practica imobiliară. Valoarea t astfel obţinută se compară cu o valoare critică exprimată în tabelele speciale.4 8.. Concret se are în vedere relaţia între preţul pe piaţă a unui imobil cu destinaţie agricolă (V) şi doi factori care dau valoare acestuia (S ..9 14 9.6 13 13.2 13.1 8. nr. iar t= xa − x σ x = i = 1.3 8.15 8. rezultatele cele mai elocvente ale testului se obţin pentru n < 100.1 Factor valoric 2 (N) 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 2 3 3 3 3 3 Preţ(V) 15000 15100 8000 16000 17000 17100 17300 20000 20300 20400 20900 21000 26000 27200 27800 32000 32000 33000 34000 34500 34600 34700 28000 40000 40100 . n−1 x 1 + x 2 + .8 13.suprafaţa.2 11.7 10 10. + x n n−1 . i ≠ a ∑ n xi = mai exact este valoarea medie a seriei de date statistice din care s-a făcut excepţie de valoarea studiată.2 8. Criteriul de eliminare este t ≥ t critic .Anul III.85 12 12.4 11. în caz contrar nefiind suficiente motive de eliminare a acelei date. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Factor valoric 1 (S) 11 11. ELIMINAREA VALORILOR ABERANTE AFLATE ÎNTR-O SERIE DE DATE STATISTICE Prezentăm în continuare un exemplu ipotetic de eliminare a valorilor aberante şi monitorizare în paralel a erorii. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 255 n n− 1 unde xa este valoarea este valoarea presupusă a fi aberantă. N . + x a − 1 + x a + .. 4 (11). iar modelul matematic este liniar (tabelul 1).25 12.6 9..număr încăperi).9 11.6 11.[3] Tabel 1 Datele statistice de intrare Nr.2 11. Ca observaţie.crt.

5 -225.88 33975.2444 -50.51 34924.54 -11316.2 11.72 26054.6292 -78.8 13.31 18220.6 11.8608 -318.69 190.6 1941.864696 0.208122 2.58 2089.92845 33.8642 -15.323652 1.8327 120.256 26 27 28 29 30 12.412245 4.4 11.31 1779.191813 0.71 18339.65812 9.14 796.6792 658.06714 -33.896432 9.2 5 12.1118 671.705875 2.29 34450.413669 -8.8 5 12 12.92888 189.0929 49.775334 0.4 2 13504.1025 5.8 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 1500 0 1510 0 8000 16000 17000 17100 17300 20000 20300 20400 20900 21000 26000 27200 27800 32000 32000 33000 34000 34500 34600 34700 2800 0 40000 40100 40500 41000 49000 51000 12910.37325 28.32 352.938708 2.1 12.941 N − 25394 .242975 9.332 2089.4 18458.41516 0.88 -975.3075 20.422 2307.5 32225.6 cu un coeficient de corelaţie r 2 = 0 .2 8. 2011/2012 40500 41000 49000 51000 52000 Utilizând SPSS se obţine o relaţie liniară de forma: V = 2373 .11 -708.18 18132.33 1714.2 13.58 48692.933 1070.06 40621.7 10 10.2807 54.39 11.9 11.58 5504.4 15 15.15 8.8263 -22.035924 0.2902 450.28 -54.9 14 9.502902 4.186758 8.254 -56.2822 118.643169 10. Să urmărim modul de dispunere al erorilor (tabelul 2).79 -699.11 671.51917 9.3 8.474607 0.793 699.819232 0.2 4 39672.3854 11.3173 352.93 18370.182 1032.49 -324.4 8.03156 48.83299 -10.80134 4.68 -658.429245 3.86 27003.18 -1032.911 1967.947 .1664 49.54 39316.68 17658.2 12.94 378.67975 .8 16 MANAGEMENT AGRICOL 3 3 3 3 3 Anul III.42 2307.61 31988.11 26528.1902 2206.9391 11.04 612. 4 (11).29 -450.1 1 16708.4 15 15. Tabel 2 Dispunerea erorilor Nr.6 7 13385.79 35399.16 880.9416 378.2 327.757 S + 12193 . S N Pret real V Pret teoretic V* V-V* V − V* Eroare (%) V −V* V ⋅ 100 V − V* S∗ N Eroarea raportată la suprafaţă 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 11 11.871659 6.922415 4.6 13 13.598 1941.45393 -2.319 9.84 20119.309 1779.93 -1070.8 14.2 12.2 11.42 708.5444 11316.524346 -489.0416 612.04 33887.24 327.81 46793.35484 153.6 9.4901 324.91 1967.4091 117.88 975.09 18932.693 190.1 8.040546 6.467415 2.2523 -80. crt .015978 40.74534 0.0875 68.286 1960. nr.955425 1.159 880.107 -5504.4957 225.68 40147.4744 109.1368 796.19 2206.416 13.31 39909.29 1960.871461 0.581 1714.

65% Coeficientul de corelaţie are o valoare ridicată.372801 0.274216 0. 4 (11).217982 0. Repetăm .447433 257 59. 2011/2012 30 16 3 52000 49167.01375 Valoare test Grubbs 1. de obicei acceptat la 5%.06714 -33. Observăm că există situaţii în care abaterile preţului teoretic faţă de cel real au valori mari (marcate italic).2444 -50.934054 0.8263 -22.crt.8608 -318.1664 49.8327 120.453804 Se observă că valoarea cu numărul curent 3 depăşeşte valoarea critică a testului Grubbs.66 2832.503901 0.154526 0.187966 2.375559 0.92845 33.255739 0.909054 0.919372 0. Tabel 3 Studiul erorilor cu testul Grubbs Nr.852146 0.449642 0. însă eroarea medie are un nivel ridicat.45393 -2. nr.665 5.2523 -80.843769 0.128759 0.67975 59.070916 0.Anul III.74534 0.480056 1.066815 0.6292 -78. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Eroarea raportată la suprafaţă 189.413669 -8. Pentru n = 30.4744 109.622149 0.319 9.9391 153.83299 -10.03156 48.072006 0.2822 118.75 pentru un prag α = 5% . Vom studia de fapt erorile raportate la suprafaţa totală a locuinţei.01375 ε mediu = 7 .0929 49.34 MANAGEMENT AGRICOL 2832.093634 0.643169 10.3075 20.062577 0. peste pragul critic.639568 0.254 -56. din tabelele speciale pentru testul Grubbs se obţine u critic = 2.242975 9.1025 5.8642 -15.027375 0.37325 28. Vom utiliza testul Grubbs pentru a decide valorile presupuse aberante.0875 -489.00553 0.032324 0.4091 117. fapt ce indică excluderea din seria de date statistice.191197 3.37887 0.405627 0.

1 12.9596 509.004 -878.4 8.97 19246.8 13.2 8.727759 1.135505 0.crt.03274 1.132 378.566 2481. valorile cu numărul curent 1. 4 (11).85 34823.9048 525.697494 9.6 11.09 18308.374 -595.4 48990.57 -1680.82 19016.92 40018.525557 7.212 S + 11799 .098947 7.6624 -232.34 32232.2 şi 23 au valori apropiate de valoarea critică a testului Grubbs.22 20426.663301 1.462885 1.09608 0.783 573.729415 1.147 1644.1476 -223.8 16 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 N Pret real V 15000 15100 16000 17000 17100 17300 20000 20300 20400 20900 21000 26000 27200 27800 32000 32000 33000 34000 34500 34600 34700 28000 40000 40100 40500 41000 49000 51000 52000 Pret teoretic V* 13586.883 -469.52% Observăm că eroarea medie este 5.354 Eroare (%) 9. Tabe l 4 Studiul erorilor în urma eliminării unui prim set de date aberante Nr.4 11.7 10 10.8 14.4 cu un coeficient de corelaţie r 2 = 0 .026 1653.15 14058.1772 -329.82 -1716.85 18655.890872 0.39 17364.853 397. Studiul continuă prin excluderea din seria de date statistice şi a acestor valori.1 8.4 15 15.2 13.94 18537.43 48518.6 13 13.924495 7.88 32469 33878.918 N − 24186 .616 -11191.258 MANAGEMENT AGRICOL Anul III.793219 1.912838 2.37 35295.268665 1. nr.04 40490. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 S 11 11. Repetăm calculele pentru valorile rămase şi avem datele de mai jos.15 8.1 27274. 2011/2012 calculele pentru valorile rămase şi avem datele de mai jos.596 3009.6 9. Utilizând SPSS (tabelul 4) se obţine o relaţie liniară de forma: V = 2361 .09 -1308.465638 2.7172 2370.8 39781.243213 4.91 18773.94 1462.85 26802.086 1626.3 8.889 -351.425667 6.6 454.65 V − V* 1413.190024 1. Utilizând SPSS (tabelul 5) se obţine o relaţie liniară de forma: .97006 1.2 12.970714 7.52%.62 39191.64559 1.898064 8.2 12.57 18780.89 34351.82 26329.13 34121.28 46629.9 11.202 318.83789 4.716474 39.829336 9.0808 481.2 11.85 12 12.608 -1364.950 .62 39545.787219 Eroare medie 5.310734 8.85 1041. Mai mult.865875 5.9 14 9.

2 12 12.Anul III.86283 3.8732 463.837255 7.51 26428.990 .091 1288.8 13. Tabel 5 Studiul erorilor în urma eliminării unui set suplimentar de date aberante S 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 12.301 S + 12659 .02 V − V* 619.284533 1.433058 1.4871 428.15 34267.9703 1409.04 18827.889213 5.9 14 9.817275 ε mediu = 3 .6 9.8 16 N 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 Pret real V 16000 17000 17100 17300 20000 20300 20400 20900 21000 26000 27200 27800 32000 32000 33000 34000 34500 34600 34700 40000 40100 40500 41000 49000 51000 52000 Pret teoretic V* 16619.2 12. CONCLUZII .138 509.97 18590.6 13 13.788679 0.4 8.548 1813.1 12.49% Observăm că eroarea medie este 3.2 13.83 27378.9334 1360.088876 1.7413 1163.728 1590.813 651.349294 5.2 8.4 15 15. faţă de situaţia precedentă.494214 3. o valoare în scădere.0179 604. nr.146931 1.211 1538.04864 7.867 N − 25969 .4 cu un coeficient de corelaţie r 2 = 0 .72 49539.426129 1.870372 3.1 8.44 18281.361882 4.284 1460. 4 (11).198 1597.1744 421.043 1984.55 34813. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 259 V = 2375 .77 26903.15 8.86 20490.8 19302.983 Eroare (%) 3.963 1572.77609 2.9 11.131545 2.674612 3.02 32604.271 513.8 14.49%.38 944.3431 488.624297 1.641807 2.3 8.676129 7.706852 7.151 232.38 18044.34 40988.4 11.26 17569.2596 569.27 40513.7 10 10.514799 1.7654 296.6 11.93 47639.89 32367.27 18709.81 40751.649098 1.96 50015.21 36238.1142 367.26 35763.09 35288.4402 981.523042 5.207094 1.87 41463.

asupra erorii de estimare a valorii – studiu de caz pentru piaţa imobiliară din Timişoara. 2011/2012 Atunci când depăşim cadrul teoretic şi stabilim modele matematice pentru date concrete. „Statistica în evaluarea proprietăţilor”. Techno metrics. M. Rujescu C. 4... deja clasice. Vol. 2011. 3.Influenţa numărului de tranzacţii. ca orice studiu realizat să fie însoţit şi de o specificare a erorilor apărute sau posibil a apare. ANEVAR. .metodă de cercetare permanent actuală în evaluarea proprietăţilor imobiliare. 2. 2009 .. The Pilot Project RO/05/B/P/PP175018.. Leonardo da Vinci II . mai mult fiind de dorit.2006-2007. nr. Siminică. Rujescu C. Rujescu C. De aici se desprinde o primă concluzie: minimizarea erorilor trebuie să reprezinte o preocupare permanentă. chiar dacă literatura ştiinţifică în statistica matematică conţine multiple metode. valorile obţinute pot fi subiective. care printre altele este de a confirma un fapt cert în analiza statistică: necesitatea utilizării unor date de intrare superioare calitativ. BIBLIOGRAFIE 1. 1969 . Studiul reprezintă o metodă empirică. observăm că odată puse în aplicare ne vom confrunta cu unele erori. tocmai din aceste considerente. 2007 . . Rujescu C. ANEVAR . de reţinut este însă scopul său. ANEVAR. F.Procedures for Detecting Outlying Observations in Samples.260 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. „Statistica în evaluarea proprietăţilor”. Timişoara 04 Iunie 2011. Grubbs. Timişoara 13 Iunie 2009. 4 (11).Statistica matematică . acestea sunt puţin cunoscute / utilizate în practică. 5. Aceste aspecte apar în contextul în care.Metode de selecţie a datelor pentru reducerea erorii de estimare – studiu de caz. 11 1-21. „Statistica în evaluarea proprietăţilor”.Modul 6 -Develop quality training approaches for property market evaluation professionals for an effective property tax administration. imposibil fiind deci a acoperi prin simulare multitudinea variantelor de pe piaţa reală. Timişoara 9 Iunie 2007.. utilizate în reducerea erorilor.

2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 261 SISTEMUL DE PROTECŢIE SOCIALĂ LA NIVELUL JUDEŢULUI MARAMUREŞ SOCIAL PROTECTION SYSTEM TO THE MARAMURES COUNTY Anişoara-Tatiana DULF USAMVB Timişoara. ne confruntăm cu inexistenţa unui model de tranziţie a societăţii de la o formă socialeconomică bazată pe un sistem de organizare şi de conducere socială şi economică autoritară la un sistem bazat pe autonomizarea relaţiilor şi a agenţilor şi funcţionarea economiei pe principiile cererii şi ofertei. diminuarea sau înlăturarea consecinţelor unor . Key words: social protection. This. INTRODUCERE Sistemul de protecţie a cetăţenilor reprezintă ansamblul beneficiilor sociale alcătuit din beneficiile universaliste şi sistemul de securitate socială. în general şi pentru ţara noastră. în special. România Rezumat Problemele protecţiei sociale. 4 (11).Anul III. este o procupare aparte pentru statele aflate în tranziţie. standard of living. decizii şi măsuri întreprinse în societate pentru prevenirea. Cuvinte cheie: protecţia socială. currently facing all the countries. incentive. are a special preoccupation for transition states in general and for our country in particular. Facultatea de Management Agricol. allowance. Aceasta. standard de locuit Abstract Social protection issues. în contextul în care. nr. cu care se confrunta în prezent toate ţările. grant. social worker. Protecţia socială mai poate fi apreciată ca ansamblu de acţiuni. considering that we are faced with the absence of a transition model of society from a socio-economic form based on a system of organization and of a social and authoritarian economic management to a system based on empowerment of relations and agents and on functioning of economy on the principles of supply and demand.

OEM) există anumiţi parametrii şi anume: condiţiile materiale de trai (ocuparea forţei de muncă. Protejarea populaţiei unei ţări de inflaţie. MATERIAL ŞI METODĂ Autorii lucrării au utilizat ca metode de lucru: colectarea datelor. analiza acestor date şi formularea unor concluzii. programe naţionale de luptă împotriva corupţiei sau planuri naţionale de ocupare a forţei de muncă. măsuri de reducere a criminalităţii. identificarea modalităţilor optime de a face faţă problemelor.) şi condiţiile sociale (sănătatea. În stabilirea nivelului de trai conform standardelor organismelor internationale (ONU. cultura. adică în căutarea de soluţii noi. asigurarea unui venit minim familial. dinspre manageri şi organizaţiile furnizoare de servicii sociale. dinspre practicieni. Ajutorarea persoanelor aflate în situaţii problematice are la bază principiul solidarităţii şi presupune evaluarea trebuinţelor asistatului. PREZENTARE Asistenţa socială funcţionează după un alt principiu decât asigurările: bazându-se doar pe fonduri provenite din bugetul statului sau din donaţii ale voluntarilor şi ale instituţiilor internaţionale. a impactului calamităţilor naturale. dinspre cei care oferă sprijin. Nevoii sociale cu o etiologie economică i se poate răspunde prin intervenţii în care beneficiile sociale acoperă necesarul dorit pentru un standard minim de viaţă. Serviciile din domeniul asistenţei sociale sunt specifice pentru nevoile provocate de incapacităţi personale sau dependenţă. menţinerea unui anumit preţ la produsele de bază prin acordarea de subvenţii de către stat. ei nu au de aplicat soluţii. adaptate fiecărei situaţii.262 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. a răspândirii unor boli. etc). UNESCO. locuinţa. Asistenţii sociali au o mare responsabilitate: aceea de a reinventa practica. Unul dintre obiectivele protecţiei sociale are în vedere reintegrarea în viaţa normală a persoanelor care au beneficiat de asistenţă prin: activarea resurselor proprii lor. condiţii de muncă. educaţia. promovarea unor soluţii de a reduce timpul marcat de situaţia de risc. se pot ivi probleme serioase dinspre utilizatori. În vederea integrării sociale. venituri. etc. ci se implică în rezolvarea de probleme. Când între asistenţa socială şi schimbare socială nu se stabileşte o relaţie strânsă. procesarea. de luptă împotriva sărăciei sunt tot atâtea exemple de realizare a protecţiei sociale la nivelul întregii societăţi. . 4 (11). îmbrăcăminte. nr. nevoia socială reprezintă ansamblul de cerinţe indispensabile fiecărei persoane pentru asigurarea condiţiilor de trai. 2011/2012 evenimente considerate ca riscuri sociale asupra condiţiilor de viaţă ale populaţiei şi constituie una din definiţiile agreate de specialiştii în ştiinţe sociale. asistenţa nu presupune nici o contribuţie financiară anterioară a persoanei asistate.

a persoanelor vârstnice. Asistenţa socială experimentează acum o importantă perioadă de schimbare a priorităţilor.1 Situaţia copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate. pentru o perioadă limitată de timp nu pot duce o viaţă auto-suficientă. a persoanelor cu deficienţe. Situaţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate la nivel de judeţ. sexual şi psihic.Anul III. precum şi de ideologia dominantă.: protecţia persoanelor victime ale abuzului fizic. Acest sistem evoluează permanent. în asistenţa dependenţilor de droguri şi alcool. 4 (11). apoi cele din domeniul justiţiei restaurative. Sistemul instituţiilor asistenţiale de stat diferă de la o ţară la alta. a perspectivei comunitare şi personalizate de intervenţie. de ex.: copiii orfani sau aflaţi în dificultate. Conform noilor prevederi legislative privind protecţia copilului. de ex. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 263 Activitatea asistenţială are două dimensiuni principale: dimensiunea economică (vizează alocarea unor resurse financiare şi materiale persoanelor care. f ără măsură de protecţie Număr de copii Număr de f amilii în care părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate Fig. adaptându-se dinamicii problemelor sociale. nr. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) a comunicat următoarele date în ceea ce priveşte protecţia şi promovarea drepturilor copilului. de tradiţiile asistenţiale şi organizaţionale. el dezvoltându-se în funcţie de resursele bugetare ale statelor. natura şi viitorul asistenţei sociale se modifică considerabil. La nivelul judeţului Maramureş. este următoarea: Număr de copii cu părinţi plecaţi în străinătate la sfârşitul anului 2009 100% 4 80% 24 53 23 135 4 35 31 23 14 20 20 50 155 591 60% 4 24 40% 53 23 135 4 35 31 23 14 20 20 50 155 591 20% 4 15 31 15 82 3 35 23 13 9 16 18 26 135 425 0% Rona de Sus Ruscova Cupşeni Ocna Şugatag Coroieni Băiut Leordina TOTA L Număr de copii af laţi în îngrijirea rudelor până la gradul IV. bătrânii fără susţinere familială şi fără pensii) şi dimensiunea propriu-zisă socială şi psiho-socială care vizează procesele de integrare şi reintegrare socială în sens larg. a organizării şi a practicii de zi cu zi. de specificul problemelor sociale pe care încearcă să le soluţioneze. la sfârşitul anului 2009 . etc. a alternativelor la formele tradiţionale de asistenţă.

2 Număr de copii cu părinţi plecaţi în străinătate la sfârşitul anului 2010 Statul român acordă o serie de drepturi mamelor şi taţilor (în cazuri speciale) printre care: indemnizaţia de maternitate (mamei). pe total judeţ şi pe localităţi de munte se prezintă după cum urmează: .264 MANAGEMENT AGRICOL Anul III.3 Alocaţii la decembrie 2010 pe localităţi rurale montane Stimulentele acordate în decembrie 2010 în judeţul Maramureş. nr. Alocaţii la decembrie 2010 pe localităţi rurale montane TOTAL GENERAL Valea Chioarului Sis eş ti Săcel Rona de Sus Rem eti Petrova Moisei Ieud Des eş ti Cerneş ti Bogdan Vodă Băiuţ 0 2000 4000 6000 Mas culin Fem inin 8000 10000 12000 14000 16000 Total general Fig. alte indemnizaţii pentru cazurile copiilor bolnavi sau handicapaţi. 4 (11). Alocaţia de stat pentru copii este oferită de stat până la vârsta de 18 ani. indemnizaţia pentru creşterea copilului (mamei sau tatălui). ajutorul pentru prima naştere (mamei). 2011/2012 Număr de copii cu părinţi plecaţi în străinătate la sfârşitul anului 2010 310 Leordina 24 75 Rozavlea 9 13 Bistra Petrova Poienile Izei 0 0 Botiza Băiut 0% 18 14 23 20% 40% 22 24 18 70 47 459 459 47 Număr de f amilii în care părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate Număr de copii 100 15 23 28 30 24 124 100 15 23 28 30 24 124 20 17 31 60% 20 17 31 80% 100% Număr de copii af laţi în îngrijirea rudelor până la gradul IV. f ără măsură de protecţie Fig. pentru că suma este destul de nesemnificativă. Alocaţia de stat pentru copii este privită de părinţi şi adolescenţi cu o oarecare reţinere. alocaţia de stat.

adopţiile şi copii aflaţi în asistenţă maternală.4 Stimulent la decembrie 2010 pe localităţi Stimulent la decembrie 2010 pe localitati rurale montane 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Bârsana Budeşti Ieud M oisei Rem eti Rozavlea TOTAL GE NERAL Total general Fem inine M asculine Fig. nr. în ceea ce priveşte plasamentele familiale/tutelele.Anul III.5 Stimulent la decembrie 2010 pe localitati rurale montane La nivelul judeţului Maramureş. acestea au avut următoarea structură: Plasamente familiale . alocaţiile şi stimulentele acordate. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 265 Stimulent la decembrie 2010 pe localităţi 120 100 80 60 40 20 0 Baia Mare Bogdan Voda Chechiş Grosi Masculin Libotin Feminin Recea Total general Rozavlea Trestia TOTAL GENERAL Fig. 4 (11).

6 Copii aflaţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti Tutele/plasamente familiale: Tutele /plasamente familiale septembrie2011 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 Băiuţ Botiza Cupşeni Ieud Ocna Şugatag Repedea Săpânţa Suciu de Sus Număr copii Fig.7 Tutele/plasamente familiale în luna septembrie 2011 . 2011/2012 Copii aflaţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti în mediul rural montan maramureşean 30 25 20 15 2009 2010 Septem brie 2011 10 5 0 Bârsana Budeşti Giuleşti Ocna Şugatag Rona de Sus Ruscova Siseşti Fig.266 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. 4 (11). nr.

10 aug.10 S1 apr.11 apr. 2010. 2010. 2011 în mediul rural montan maramureşean Cât despre adopţiile definitive şi irevocabile. 2011 in mediul rural montan maramureşean 140 120 100 80 60 40 20 0 dec. acestea au avut următoarea structură la nivelul judeţului Maramureş: Tabel 1 Numărul adopţiilor definitive şi irevocabile din judeţul Maramureş Anul 2009 2010 Septembrie 2011 Sursa: DGASPC Maramureş Numărul de copii 5 6 4 Numărul adopţiilor definitive şi irevocabile din judeţul Maramureş 6 6 5 5 4 4 3 2 1 0 2009 2010 2011 septembrie S1 Fig.10 oct. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 267 Total copii aflaţi în plasament in anii 2009. 4 (11).11 Fig.10 dec.9 Numărul adopţiilor definitive şi irevocabile din judeţul Maramureş .10 feb.8 Total copii aflaţi în plasament familial în anii 2009.Anul III.11 aug.11 iun. nr.10 iun.09 feb.

educarea .ex. o discriminare între persoanele sănătoase.măsurile de sprijin care se adresează familiei. pentru care ei primesc lunar de la stat o sumă cu titlu de alocaţie de plasament. respectiv alocaţiile. educarea copiilor lor minori . îngrijirea. se creează în acest fel o mare discrepanţă.268 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. să procreeze şi să se ocupe de creşterea. îngrijirea.la mamă. că nu se poate ocupa nici de el . sau nu există niciun fel de altă sancţiune/constrângere prin care copiii să nu devină „obiecte”de abandonat de parinţi şi de obţinut bani de la stat iar în fond. parintele bolnav psihic nu se poate ocupa stabil şi rezonabil de creşterea. întrucat în primul rand sunt şanse ridicate ca un bolnav psihic să procreeze un copil bolnav psihic şi nu în ultimul rand. care ar dori să se comporte normal social şi: să aibă un minim ajutor pentru locuinţă . de ei nu se mai ocupă nimeni. . precum şi alocaţiile de stat ale copiilor şi frecvent acest tip de părinţi sunt recunoscuţi în comunitate ca fiind consumatori de băuturi alcoolice. îngrijirea şi educarea copilului său bolnav psihic. se încredinţează copilul unuia dintre ei . bunicii cer să se instituie faţă de copil o măsură de protecţie specială .preponderent a părintelui căruia îi este încredinţat copilul. dar nu mai mult.ex. sau cu comportamente necorespunzătoare. părinţii şi bunicii avand doar grija banilor şi nu a creşterii. se întalneşte frecvent situaţia în care părinţii divorţează. dar nimeni nu mai recuperează de la mamă sau tată acele sume. dar şi celălalt părinte la care nu locuieşte efectiv copilul. nu unul este cazul cand mamă singură sau familie (soţ-soţie) au împreună cate cel puţin 4 copiii. nu sunt dispuşi şi nu efectuază munci ocazionale. nr.plata chiriei pe un minim de 6 luni. aceasta se duce probabil la muncă? în străinătate.nu pot lucra. plasament la bunici. copilul rămane singur sau în grija bunicilor. până îşi găsesc un loc de muncă.se ajunge la progresie de bolnavi psihici care în primul rand sunt inapţi social . copilului (copiilor). aceştia sunt cei mai mari consumatori de fonduri de la bugetul de stat prin toate formele de protecţie socială de care beneficiază. 4 (11). servicii – toate cele necesare şi nu la sume de bani în sensul de lichiditate (cash sau în cont) pe care le primesc părinţii sau copiii peste 14 ani în cazul alocaţiei de stat – deoarece şansele ca acel sprijin să fie folosit la locul şi scopul destinate iniţial scad. indemnizaţiile să se refere/regăsească în bunuri. nu pot produce nimic sau aproape nimic în afară de copii şi nu în ultimul rând.să se stabilească norme de sancţionare concretă a părinţilor care nu se ocupă de creşterea. singura sursă de venit fiind ajutorul social a cărui acordare este limitată în timp. îngrijirii şi educării acelor copii. ei neavand niciunul loc de muncă.ex. raportat la lipsa de venituri a părinţilor. 2011/2012 CONCLUZII Ar fi necesar şi util: . .măsuri şi politici sociale/sanitare prin autorităţile locale (care cunosc/ar trebui să cunoască cel mai bine situaţia din fapt) de interdicţie a procreerii pentru persoanele care se constată prin documente medicale că suferă de afecţiuni psihice.

ambii părinţă decedaţi)..Familia şi relaţiile de gen. L.măsurile de protecţie socială pentru copii şi familie să fie prevăzute în legi. Bucureşti. *** DGASPC MM . 2007 . Punctele extreme ale judeţului Hunedoara.3. nejustificat. 3. suprafaţă care reprezintă 2.Note de curs.Anul III. sub masca ajutoarelor sociale pentru copil şi familie.12. 2001 . chiar redusă.. în fiecare cătun numai să fie masă manipulabilă cu ocazia alegerilor) şi s-ar limita uzul şi abuzul de fonduri în mod necuvenit. Bucureşti. Rome. 4.existenţa capacităţii de muncă a individului.Socologie Rurală ..016 km 2. dar existentă când nu ar trebui să primească niciun fel de ajutor – întrucât s-a constatat că se creează şi încurajează o dependenţă de serviciile/ajutoarele sociale care reduce/paralizează individul de dorinţa de a fi independent . Universitatea BabeşBolyai. 2. 6. p. *** Institutul Naţional de Statistică. .9% din suprafaţa totală a României. Editura Polirom. 5. stabilirea şi acordarea măsurilor de protecţie socială pentru copil şi familie să aibă în vedere: . 1996 . BIBLIOGRAFIE 1.context în care s-ar responsabiliza autoritatea locală (că tot s-au înfiinţat primării cu nemiluita. p. dar să se suporte din şi în limita bugetului local al comunităţii şi tot comunitatea locală (prin primărie) să decidă criterii. nu să îngroaşe rândurile asistaţilor social. PRIORITĂŢILE CARE TREBUIE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU DEZVOLTAREA ECONOMIEI RURALE HUNEDORENE PRIORITIES TO BE CONSIDERED FOR HUNEDOARA`S ECONOMIC RURAL DEVELOPMENT Artur Ludovic KOVACI. Tranziţii spre modernitatea reflexivă. Editura Expert.Familia contemporană – tendinţe globale şi configuraţii locale. 1995 .-FAO. A. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 269 acelor copii. F. cu caracter naţional. chiar tineri. Agnes. nr. Vlăsceanu. 4 (11).pentru că nu ştie cum este să fie independent şi nu în ultimul rand a se complace în postura unui individ aflat la mila bugetului care ar trebui folosit în întregime numai pentru asistaţii sociali (şi nici atunci nu ar ajunge) iar pentru cetăţenii normali. fără . în Sociologie şi modernitate. Anişoara-Tatiana DULF USAMVB Timişoara.22/7. nu beneficiază de niciun sprijin de la stat. nu mai are nimeni în vedere nevoile lor care la un moment dat deşi sunt excepţii sociale (ex. România Rezumat Judeţul Hunedoara este situat în vestul României şi se întinde pe 7. Chipea.Population est-main d’oeuvre dans CAPPA. nr. persoane. Cluj-Napoca. cuantum şi durată a acestor măsuri. Facultatea de Management Agricol. Marcoux. Nemeny.

rural. respectiv Vâlcea. Cu toate că judeţul Hunedoara a fost cel mai industrializat şi urbanizat judeţ din ţară. programe de investiţii representing 2. energie electrică. industria uşoară. nr. minereu de fier. the county is bordered by Bihor County. Datorită condiţiilor specifice de sol şi climă. Vâlcea respectively. Key words: level of development. Cuvinte cheie: nivel de dezvoltare. to the west. investment programs. la vest. agricultura este orientată spre obţinerea producţiei de cereale şi a bazei furajere. Principalele produse ale industriei sunt: cărbune. exploatarea şi prelucrarea lemnului. iar la est şi SE cu judeţul Alba. and to the east and Southeast by Alba County. to the south. prefabricate din beton armat. the western boundary of the village Pojoga (village Zam.9% of the total area of Romania. MATERIAL ŞI METODĂ Autorii lucrării au utilizat ca metode de lucru: colectarea datelor. şi ramificaţiile unor afluenţi de dreapta ai pârâului Jieţ. 2011/2012 indicarea coordonatelor absolute sunt: zona de NV a satului Ruseşti (comuna Bulzeştii de Sus) la nord. artizanat etc. without giving absolute coordinates are: the northwest area of the village Ruseşti (village Bulzeştii de Sus) to the north.270 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. judeţul se învecinează cu judeţul Bihor. a cartofului şi într-o măsură mai mică a legumelor. rural. izvoarele râului Lăpuşnic. din care predominante (peste 62%) sunt ramurile industriei miniere şi metalurgice. Către nord şi NV. hotarul vestic al satului Pojoga (comuna Zam). rural economy. ţesături mătase. cultura cerealelor. to the south Southeast by Gorj County. agricultura a avut şi are un rol important în economia judeţului. fontă. la sud şi SE cu judeţul Gorj. laminate. bere. chimie alimentară. ponderea majoră o deţine industria. o pondere importantă o deţin şi ramurile: energie electrică. în SV cu judeţul Caraş-Severin. economie rurală. PREZENTARE . and the ramifications of right tributary of the river Jieţ to the east. ciment. analiza acestor date şi formularea unor concluzii. The extreme points of Hunedoara County. procesarea. la sud. la vest cu judeţul Timiş. confecţii tricotaje. la est. materialele de construcţii. oţel. the river springs Lăpuşnic. accentul punându-se pe creşterea animalelor (în special a ierbivorelor). to the southwest by Caraş-Severin County. 4 (11). To the north and northwest. var. maşini şi utilaje pentru lucrări miniere. Abstract Hunedoara County is located in the western part of Romania and covers 7016 km 2 INTRODUCERE În economia judeţului Hunedoara. to the west by Timiş County.

.Anul III. prin promovarea dezvoltării întreprinderilor rurale neagricole şi o puternică participare a tuturor agenţilor economici şi instituţiilor interesate în acest proces complex.) s-au confruntat cu o serie de crize la nivel regional. Aceasta implică.promovarea unor programe de dezvoltare rurală care să asigure aplicarea unor criterii de selecţie în acord cu strategia naţională de dezvoltare durabilă a spaţiului rural şi compatibile cu cele ale ţărilor membre ale UE. în primul rând. a cauzelor şi conjuncturilor care le-au generat. prin conservarea şi menţinerea tradiţiilor societăţii rurale. indentificarea decalajelor. modernizarea şi dezvoltarea economiei rurale într-o viziune coerentă integrată. nr. Pentru realizarea unor acţiuni coerente este necesară. modernizarea şi dezvoltarea economiei rurale într-o viziune coerentă integrată. se realizează într-un timp mult mai îndelungat. Franţa. Adaptarea.adaptarea. cât şi la nivel de ramură (exemplul ramura agricolă). promovând exploataţii agricole viabile şi intreprinderi negricole cu o puternică participare a investitorilor din ţară şi din străinătate. Aceste decalaje se manifestă atât la nivel global (pe total dezvoltare economică). deşi efectele unor astfel de măsuri încep să fie vizibile după o perioadă relativ scurtă de timp. Italia. etc. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 271 La nivelul judeţului există diferenţe mari între nivelele de dezvoltare a mediului rural comparativ cu mediul urban. echilibrată a eforturilor investitionale. precum şi dintre regiunile de dezvoltare. De remarcat este faptul că. o analiză socio-economică aprofundată a resurselor existente. Atenuarea decalajelor din mediul rural şi în special a celor agricole se poate realiza actionand simultan în două direcţii principale: . este foarte importantă evaluarea acestor decalaje şi a timpului de când acestea durează. impactul lor asupra populaţiei din zona respectivă. Priorităţile care trebuie avute în vedere pentru dezvoltarea economiei rurale hunedorene şi nu numai sunt: . De remarcat că şi unele din statele membre (Marea Britanie. De asemenea. de asemenea. Spania. reducerea sau corectarea efectelor negative ale procesului de adaptare a zonelor rurale. iar ieşirea din aceste situaţii a fost posibilă numai printr-o politică de dezvoltare coerentă şi printr-o orientare corectă. 4 (11). reprezintă o opţiune demnă de luat în calcul.

• înfiinţarea de agenţii intermediare pentru ocuparea forţei de muncă. • crearea de facilităţi (juridice. • iniţierea de programe de instruire pentru personalul administraţiilor locale. modernizarea. 4 (11). produse forestiereşi nelemnoase). • derularea de programe de instruire pentru crearea de locuri de muncă. • sporirea finanţării pentru programele socio-economice. modernizarea şi dezvoltarea zonelor rurale. nr. • înfiinţarea centrelor de informare în principalele domenii de interes în fiecare municipalitate pe lângă primării. .272 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. • înfiinţarea de grupuri de lucru locale pentru formularea strategiilor socioeconomice. financiare) pentru înfiinţarea de întreprinderi locale pentru producerea de produse specifice/tradiţionale (industrializare. • formularea unui program al întreprinderii rurale care să asigure ajutor pentru proiecte care promovează adaptarea. b) Dezvoltarea de mici întreprinderi şi activităţi economice la nivel local. şcoli sau case de cultură. 2011/2012 Priorităţile care trebuie avute în vedere pentru dezvoltarea economiei rurale hunedorene Construirea capacităţii comunitare de a dezvolta activităţi în mediul rural şi a avea acces la resurse Dezvoltarea de mici întreprinderi şi activităţi economice la nivel local Imbunătăţirea imaginii locale şi crearea de noi identităţi ale regiunilor favorabile dezvoltării întreprinderilor turistice şi serviciilor Fig. prin practicarea următoarelor măsuri: • investiţii în dezvoltarea.1 Priorităţile care trebuie avute în vedere pentru dezvoltarea economiei rurale Hunedorene a) Construirea capacităţii comunitare de a dezvolta activităţi în mediul rural şi a avea acces la resurse pentru care sunt necesare următoarele acţiuni: • realizarea unor structuri de coordonare pentru dezvoltarea rurală. îmbunătăţirea infrastructurii rutiere. • extinderea şi modernizarea infrastructurii de comunicaţii.

4 (11). 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 273 extinderea centrelor de consultaţă pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi furnizori de servicii. nr. cu mult peste rata de creştere economică medie. şi optimizarea condiţiilor de parteneriat pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti. ca şi componentă activă a procesului de dezvoltare rurală.Anul III. Dezvoltarea prin programe de investiţii constituie una din cele mai importante acţiuni. forestier). • instruirea persoanelor locale. în special în sectorul agricol şi de prelucrare a alimentelor. Dependenţa directă şi corelată de disponibilitatea resursei umane. al serviciilor turistice sau din alte subsectoare economice active la nivel local şi influenţa acestora pe piaţa economică. Implementarea programului SAPARD. CONCLUZII Judeţul Hunedoara urmează o traiectorie proprie în direcţia dezvoltării rurale. a demonstrat efecte considerabile asupra indicatorilor relevanţi utilizaţi pentru a măsura rezultatele şi impactul. • plasarea unui reprezentant al IMM-urilor la nivel de consiliu local. • îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice. şi o competitivitate şi productivitate îmbunătăţită realizată în • . Aceste efecte includ contribuţii importante la creşterea economică a beneficiarilor sprijiniţi financiar. crearea de numeroase locuri de muncă în producţia primară şi în sectorul prelucrării. • finanţarea unui studiu de marketing turistic. c) Imbunătăţirea imaginii locale şi crearea de noi identităţi ale regiunilor favorabile dezvoltării întreprinderilor turistice şi serviciilor prin adoptarea următoarelor măsuri: • crearea la nivel local a unui centru cultural care să promoveze produsele tradiţionale. în absorbţia resurselor financiare atât în teritoriu cât şi în unitatea de timp conturează evoluţia distinctă a judeţului Hunedoara în cadrul Regiunii de Dezvoltare Vest. particularizată în special de activitatea agenţilor economici fie ei din sectorul agroalimentar. • sprijinirea activităţilor culturale şi a programelor tradiţionale şi coordonarea lor la nivel regional. nivelul judeţului şi nu numai. • conservarea culturii locale şi a tradiţiilor. • îmbunătăţirea participării comunităţilor locale la dezvoltarea turismului. • asigurarea de facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural (turism ecologic.

2. în contextul mai larg al abordării problematicii din perspectiva dezvoltării rurale.. corelată cu crearea de exploataţii economice viabile. c. 2011/2012 conformitate cu standardele UE privind calitatea şi siguranţa produselor.Romania şi exigenţele integrării europene. atât din perspectiva creşterii caracterului comercial al agriculturii. ***. Strategia de pregătire a zonelor rurale şi agriculturii româneşti pentru integrarea în Uniunea Europeană şi pentru o maximă valorificare a oportunităţilor oferite. Arhiva OJPDRP Hunedoara. în opinia noastră.274 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. 2010 . Cu toate acestea însă. Rezolvarea acestor probleme implică acţiuni simultane.Politics in the European Union. pag.reducerea dimensiunii populaţiei ocupate în agricultură şi asigurarea de alternative de ocupare şi venit. b. 3.Pre-and post-accession EU funds a way Romanian agricultural support. 4. dar şi a fondurilor de preaderare în scopul potenţării resurselor funciare. nr. Pirvu Gh. Revista Agrobuletin AGIR nr. pe mai multe fronturi.. umane şi peisagistice ale ruralului şi ale agriculturii româneşti. 2nd Ed. Avram C.. George St. Ciolac. 163-169. Craiova. Gruescu Ramona. subordonate şi în strânsă corelaţie cu obiectivelor strategice la nivelul economiei naţionale. condiţiile de lucru şi bunăstarea animalelor. Editura Alma. Cuvântul de ordine este abordarea holistă/sistemică. Prin urmare credem noi că noile măsuri ce urmează a fi implementate este necesar să realizeze o utilizare cu maximă eficienţă a resursele financiare naţionale limitate alocate acestor domenii. intersectorialitatea.creşterea capacităţii administrativ-instituţionale de atragere a resurselor financiare de potenţare şi valorificare a resurselor locale. mediul înconjurător. ISSN 2066-6179. Ramona. nu poate să omită. care să susţină dezvoltarea acestor regiuni.dezvoltarea unei infrastructuri şi a unor servicii specifice zonelor rurale.8/2011. ***. Oxford: Oxford University Press. 2006 . BIBLIOGRAFIE 1. prin eforturi de reducere a gradul de fragmentare a exploatării fondului funciar.. Radu Roxana. Csösz I. interdependente între ele. Consiliul Judeţean Hunedoara. 5. 2007 . Bache I. altfel spus. Martin Simona. este necesară o reformă structurală majoră ce necesită un sprijin financiar consistent acordat pe bază de proiecte şi programe eligibile pentru fondurile europene şi comunitare care să asigure restructurarea şi competitivitatea la nivelul ţărilor membre UE.. următoarele obiective prioritare: a. în sectorul rural hunedorean şi românesc în general. 4 (11). dar şi din cea a oferirii de alternative de ocupare şi venit pentru populaţia rurală. Timişoara. .

schimbul şi consumul acestora. fabricarea alimentelor.Trasabilitatea asociată unui flux de informaţii este un proces fizic. food stuffs. este un element cheie al transparenţei. acceptabil pentru aprovizionarea cu materie primă. trebuie să fie posibilă depistarea materiei prime sau a produsului. .” Entitatea poate reprezenta o activitate. Facultatea de Management Agricol. Deşi este o noţiune apărută anterior anilor ’90. România Rezumat Prin sistemul trasabilităţii. prin identificarea înainte şi înapoi în lanţul producţiei şi furnizarea informaţiilor privind identitatea. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 275 STRUCTURA. dar este complex din punctul de vedere al implementării practice. BENEFITS. sistem de calitate. Trasabilitatea. AND CONSTRAINTS OPPORTUNITIES TRACEABILITY SYSTEM Flavius Alin NICOARĂ USAMVB Timişoara. Trasabilitatea este un concept simplu din punct de vedere intelectual. 4 (11). regardless the time and place in the technological flow. it should be possible to detect the raw materials or the product be identifying forward and backward in the chain of production and to provide the information concerning th identity.Anul III. în ultimul deceniu. Trasabilitatea este integrată în sistemul de calitate. nr. un organism sau o persoană. un proces. a fost definită în 1987 conform standardului cu privire la calitate ISO 8402 şi ISO 9000/2000 ca fiind “aptitudinea de a găsi istoricul. care constă în urmărirea produsului alimentar în spaţiu şi timp. Trasabilitatea. quality system. AVANTAJELE. OPORTUNITĂŢILE ŞI CONSTRÂNGERILE SISTEMULUI DE TRASABILITATE STRUCTURE. aşa cum este formulată şi utilizată în practica producţiei alimentare. utilizarea sau localizarea unei entităţi cu ajutorul identificărilor înregistrate. food production. Scopul dezvoltării trasabilităţii în acest caz a fost acela de a creşte securitatea şi siguranţa în lanţul alimentar şi de a stabili un model pentru trasabilitate. importanţa acordată trasabilităţii a crescut considerabil mai ales în domeniul alimentar. Key words: traceability. Cuvinte cheie: trasabilitate. indiferent de timpul şi locul în fluxul tehnologic. în cadrul sistemului calităţii. producţia alimentară Abstract Through the traceability system. un produs. INTRODUCERE Trasabilitatea s-a dezvoltat ca şi concept.

Conform CAC 60-2006 (CAC = Codex Alimentarius Commission). • În IT şi programare. parcurgerea fluxului unui produs alimentar prin identificarea şi urmărirea cu ajutorul documentelor. procesarea. 4 (11). prelucrarea. • În calibrare. Trasabilitatea produselor este un mijloc eficient de identificare a problemelor sanitare. de reducere a riscurilor de contaminare intenţionată. • Pentru date. 2011/2012 Trasabilitatea permite urmărirea unui produs mergând pe traseul acestuia de la materia primă la expunerea în vederea comercializării. în fiecare dintre acestea având o aplicaţie uşor diferită: • Pentru produse. trasabilitatea se referă la aparatura de măsurare a mărimilor fizice sau a proprietăţilor sau cu referire la materialele înscrise în standardele naţionale şi internaţionale. Trasabilitatea ascendentă urmăreşte produsul de la obţinerea materiei prime până la consumul produsului finit. Trasabilitatea poate fi considerată în patru contexte. Primele doua categorii acoperă conceptele fundamentale incluse în sistemele avansate de trasabilitate în corelaţie cu produsele sau procesele de producţie. Trasabilitatea descendentă reprezintă capacitatea de a localiza produsele în orice punct al lanţului de aprovizionare. trasabilitatea se referă la calcule şi date de-a lungul drumului calităţii şi prin care se face o legătură cu cerinţele calităţii de început. nr. inclusiv la consumator şi deci. plecând de la unul sau mai multe criterii date şi este necesară pentru efectuarea retragerilor sau repunerilor produselor pe piaţă. prelucrări şi distribuţiei. de izolare a produselor contaminate. MATERIAL ŞI METODĂ Autorii lucrării au utilizat ca metode de lucru: colectarea datelor. trasabilitatea se referă la proiectarea şi implementarea proceselor în conformitate cu cerinţele unui sistem. analiza acestor date şi formularea unor concluzii. PREZENTARE Un sistem integrat de management al calităţii (SIMC) trebuie să prezinte capacitatea de a identifica şi documenta cu acurateţe materialele şi acţiunile implicate în procesul de producţie. trasabilitatea face o legătură între materiile prime. . originea lor. distribuţia şi locaţia lor după comercializare. prin trasabilitate se înţelege capacitatea de a urmări deplasarea unui produs alimentar în diferite etape specifice ale producţiei.276 MANAGEMENT AGRICOL Anul III.

control.reflectă gradul în care sistemul de trasabilitate poate evidenţia un anumit punct din traiectoria preparatului culinar. standarde primare. În alimentaţia publică.origine.profunzimea . . ci reprezintă şi o bază pentru asigurarea calitaţii proceselor şi preparatelor culinare. şi caracteristicile acestuia. Astfel. În concluzie. termenul de trasabilitate poate fi utilizat în patru direcţii. trasabilitatea reprezinta capacitatea de documentare a tuturor elementelor relevante pentru siguranţă şi calitate – manipulare. Scopul acestui sistem nu se limiteaza doar la detectarea materiilor prime. . în termeni de siguranţă în consum depinde de momentul/etapa din lanţul alimentar în care pot să apară riscuri de contaminare. operatorilor.Anul III.precizia . Structura sistemului de trasabilitate depinde de caracteristicile procesului tehnologic. sistemul de trasabilitate are rolul de a documenta şi a trasa parcursul produselor alimentare de la materia primă la produsul finit. . constante fizice de bază.lărgimea . procesare. Tabel 1 Direcţiile termenului de trasabilitate Direcţie Preparat culinar Date înregistrate Calibrare /dozare IT şi programe Documente cu privire la: Materialele şi ingredientele utilizate: materii prime. care prezintă risc pentru sanatate. fermierilor. nr. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 277 Dimensiuni noi ale calităţii şi inocuităţii preparatelor culinare Prin urmare. proces. conform celor descrise în tabelul 1.descrie cantitatea de informaţie colectată. 4 (11). a celor care sunt în relatie directă cu calitatea produselor finite si implicaţi în evaluarea şi managementul riscului.se referă la distanţa pe care o acoperă sistemul şi care. distribuţie şi localizare Calcule şi informaţii generate în urma controlului şi specificaţiile de conformitate Echipamente de măsură calibrate conform standardelor naţionale şi internaţionale. de obiectivele stabilite si se caracterizeaza prin: . trasabilitatea devine principalul element atât în implicarea şi responsabilizarea efectivă a producatorilor. materiale de referinţă Design şi implementarea conform cerinţelor sistemului integrat de managementul calităţii (SIMC) Echipamentele de măsurare şi calibrare conform standardelor naţionale şi internaţionale reprezintă un aspect esenţial în alimentaţia publică şi conferă o bază pentru evaluarea calităţii în conformitate cu reţetele de fabricaţie.

a originii materiilor prime. 1 Implicaţiile sistemului trasabilităţii în industria alimentară Caracteristicile de bază ale sistemelor de trasabilitate se referă la identificarea şi informarea şi legătura dintre acesta. 2011/2012 Fig. Trasabilitatea poate fi utilizată în certificarea calitaţii produselor. clasifica.278 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. stoca si evalua. unităţi de produs. elementele fundamentale într-un sistem ideal care să asigure trasabilitatea produselor şi a activităţilor. 1995). producătorii din ţara noastră trebuie să fie capabili să asigure trasabilitatea materiilor prime conform conceptului.În present. nr. Cel mai simplu mijloc de identificare este marcarea cu un număr sau un nume înscris pe entităţile în mişcare. Identificarea se poate realiza prin marcarea directă pe produs. 4 (11). Înregistrarile devin importante în special atunci când informatiile nu pot fi plasate direct pe produs. astfel încât să permită identificarea rapidă a cauzelor care au condus eventual la apariţia unor boli. Gradul descrie scopul trasabilităţii. distribuţie sau comercializare/consum. se folosesc maşini de marcare care prezintă numeroase avantaje: viteză mare de manipulare . Identificarea reprezintă abilitatea de a vedea obiectele care se deplasează: paleţi. pe ambalaj sau pe baza înregistrarilor. producţie şi sistem de control. dezvoltarea unui astfel de sistem să reprezinte o prioritate pentru statele membre. aceste caracteristici fiind commune tuturor sistemelor indiferent de produs. se refera în primul rând la capacitatea de a le identifica. Sistemul de identificare poate fi alcatuit din doua elemente de bază: traiectoria produsului şi gradul de trasare dorit (Early. ambalaje mari. precum şi a inocuităţii preparatelor culinare. conform aspectelor impuse de Legislaţia Europeană în domeniu. de la fermă la furculiţă (from farm to fork) şi în sens invers de la farfurie la sursă (from plate to source) Conform recomandărilor UE ar fi trebuit ca până cel târziu 1 ianuarie 2007. Trasabilitatea materiilor prime. Traiectoria descrie ruta pe care produsul poate fi identificat fie în faza de productie. în conformitate cu Legislaţia Europeană.

etc. În cazul acestor procese. Gradul de extindere pentru acest sistem este determinat de alegerea subdescriptorilor.mişcarea încărcăturii şi îmbunătăţirea logisticii . identificarea si definirea UBT se poate modifica pe parcursul traiectoriei. numarul şi responsabilităţile acestora poate fi extins dupa necesităţi şi poate include şi factori descriptivi de tipul caracteristicilor de calitate atributive masurabile.comanda şi plata elecronică a produselor. tratamentul termic. piata acestora şi protectia consumatorilor. etc. Kim şi ş. au emis ipoteza conform careia trasabilitatea în orice sistem depinde de dimensiunea lotului de unitati de baza trasabile (UBT) (traceable resource unit). care vor oferi un beneficiu potential semnificativ pentru preparatele culinare. 4 (11). nr. Acesta trebuie de .2 Descriptorii şi subdescriptorii sistemului de trasabilitate Activităţile se referă la comercializare. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 279 . Acesti factori permit dezvoltarea unor sisteme compatibile în timp scurt şi la preţuri reduse. O unitate UBT se refera de fapt la o entitate distinctă. În figura 2 sunt reprezentaţi descriptorii esenţiali pentru cele doua elemente care definesc sistemul de trasabilitate. ceea ce contribuie la reducerea erorilor şi la creşterea eficienţei.Anul III. cu caracteristici care o diferentiază de alte entitaţi. definirea UBT este dificilă şi depinde de natura materiei prime şi procesul de producţie.a (1995). ambalarea.reducerea erorilor prin folosirea înregistrărilor pe hârtie sau de înregistrare manuală . cum ar fi de exemplu: depozitarea materiilor prime. Aceste activităţi se pot extinde la totalitatea activităţilor care influentează calitatea preparatului finit. descriind astfel traiectoria produselor. rezultând un produs nou. încarcatura mediului. Fig . În cazul proceselor continue. manipulare. transport.simplificarea documentelor şi respective a datelor care intră în calculator .

dimensiunea UBT se poate modifica.posibilitatea comercializării unor materii prime sau preparate cu caracter special. Dezvoltarea unui sistem de trasabilitate eficient care include toţi descriptorii şi subdescriptorii referitori la calitatea şi siguranta produselor prezintă o serie de avantaje: . .stocarea informaţiilor în fiecare punct al lanţului alimentar. etc. metode speciale de abatorizare. Eficacitatea unui astfel de sistem depinde. stabilirea preţului. cu pierderi minime. 2011/2012 asemeni identificat şi definit diferit faţă de unitatea initială de astfel. din acest punct de vedere.informatiile referitoare la materiile prime pot fi utilizate pentru cresterea nivelului calitativ al produselor şi în controlul proceselor. majoritatea informaţiilor sunt stocate la nivel local. contribuind astfel la dezvoltarea unui sistem flexibil. este necesar un sistem de înregistrare şistocare a datelor stabil şi accesibil.informarea permanentă pe tot traseul pe care îl parcurge preparatul.stimularea menţinerii unui nivel calitativ ridicat şi constant pentru materiile prime. Pentru industria alimentara. şi anume: . transabilitatea capată o importanţă deosebită. deoarece unele înregistrari sunt esenţiale din punct de vedere etic şi legal atât pentru producători. Înregistrarile referitoare la produs trebuie realizate astfel încât ele sa poata fi consultate retrospectiv. beneficiari cât şi pentru consumatori (de exemplu. nr. cu transmiterea doar a informaţiilor necesare pentru identificarea preparatului. etc). o astfel de aprobare este necesară atunci când se doreşte informarea consumatorilor cu privire la etapele iniţiale pe care le parcurge produsul sau în cazul unor produse speciale (de exemplu. O serie de avantaje derivă din dezvoltarea unui sistem . distribuţiei. peste proaspat din anumite zone.stabilirea unor proceduri eficiente de recepţia materiilor prime care conduc la obţinerea preparatelor necorespunzatoare. . . cu informatii foarte detaliate referitoare atât la preparat cât şi la process. în diferite etape ale procesului tehnologic. preparatelor culinare etc.îndeplinirea cerinţelor calitative legale.Gradul de detaliere a informaţiilor depinde de obiectivul propus. Producătorii trebuie să investească resurse substanţiale pentru îmbunatăţirea proceselor. monitorizării eficiente şi controlul siguranţei. În practică.eliminarea unor teste de evaluare a calităţii în doua sau mai multe etape succesive ale procesului tehnologic. în principiu de doi factori principali. . informarea consumatorilor.280 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. procesarea optimă. . Utilizarea unor programe software sprijina sistemele de trasabilitate datorita capacităţii de stocare a unui numar mare de date. produse organice. 4 (11). .).

nr. de la obţinere până la consumator. este conceptul care a fost adoptat pe scară largă şi a carui importanţă a fost evidenţiată ca urmare a crizei encefalopatiei bovine spogiforme –BSE. În continuare sunt necesare analize complexe referitoare la aspectele fundamentale şi practice ale conceptului de trasabilitate în industria alimentara. cu ajutorul înregistrărilor.analiza cauza-efect când preparatele culinare. Oportunităţi şi constrângeri în aplicarea sistemelor transabilităţii materiilor prime: Trasabilitatea produselor alimentare. • presupune responsabilizarea tuturor participanţilor care au un rol în traseul preparatelor culinare. ca o componentă fundamentală a oricărui sistem de management a calităţii în industria alimentară şi preparatelor culinare. nu îndeplinesc specificaţiile din reţete. . Din acest punct de vedere. Necesitatea informării cât mai detaliate va conduce la stabilirea unor cerinţe înalte pentru dezvoltarea unui sistem de trasabilitate cât mai bine structurat şi care să se integreze sistemului general de management al calitatii. o verigă slabă sau neacoperita din acest . Avantajele sistemului intern de trasabilitate în tehnologia preparatelor culinare sunt: posibilitatea îmbunătăţirii metodelor de control pentru procesul tehnologic. deoarece acoperă întreg lanţul de producţiedistribuţie-consum până la consumatori.implementarea sistemelor IT în sistemele de control şi management. . 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 281 intern al trasabilitatii. 4 (11). pot fi elaborate linii directoare referitoare la gradul de detaliere în sistemele interne de trasabilitate specifice fiecarei companii.valorificarea superioară a materiilor prime agroalimentare. care la ora actuală este preferat de cei mai multi dintre producători. care le comercializează. . • este o parte a efortului legislativ de a urmari traseul materiilor prime agroalimentare şi preparatelor culinare.facilitarea procedurilor de auditare. Alte particularităţi (caracteristici) ale trasabilitatii: • poate fi privită. • a fost lansată ca parte integrantă a sistemelor de promovare a sănatăţii publice.Anul III. revine unităţii specializate. astazi. . . -posibilitatea corelării datelor referitoare la preparatul cu caracteristicile materiilor prime şi parametrii procesului tehnologic. cu scopul de a recâştiga încrederea consumatorilor în produsele alimentare şi a stabilit faptul că responsabilitatea numarul unu pentru siguranţa şi calitatea preparatelor culinare.evitarea posibilităţii de utilizare în amestec a materiilor prime de calitate diferită.

4 (11).A. pentru a implementa sisteme eficiente de trasabilitate.Ingineria calităţii. Motoiu. Principii generale. BIBLIOGRAFIE 1. T. Cea mai bună modalitate de a orienta activitatea angajaţilor către calitate este aceea ca managerii de la toate nivelurile ierarhice să fie un exemplu. Fară aceste elemente de interfaţă prin care se asigură continuitatea.Trasabilitatea în lanţul alimentar.. SR 13462 – 1:2001 . operatorii din industria preparatelor culinare. descendent.Igiena produselor agroalimentare în turismul rural. 3.282 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. cu repercusiune pe termen lung în sensul că angajaţii nu vor lua în serios politica privind calitatea de acum înainte. Principii generale şi cerinţe fundamentale pentru proiectarea şi implementarea sistemului. Arad. Traşcă. Editura Chiminform Data S. 2011/2012 sistem putând compromite întreg sistemul şi afecta siguranţa turiştilor în consumul preparatelor culinare. SR EN ISO 22005:2007 . tehnologiilor din industrie. preparatelor culinare. nr. chiar şi atunci când implementarea acesteia implică resturi de materiale.. Acceptarea unor compromisuri sau a unor excepţii de la procedura stabilită va trimite mesaje greşit înţelese. Tudor S. CONCLUZII Scopul politicii privind calitatea elaborată de o unitate economică este acela de a determina pe fiecare component al organizaţiei să fie răspunzător de propria performanţă şi de a-l motiva să atingă cel mai înalt nivel de calitate posibil. ***. trasabilitatea individuală a procesului. trebuie să urmarească contextual capacitatea de a stabili traseul materiilor prime.I.2004 . producţie secundară sau creşteri de cost. 2. Prin urmare. produselor alimentare.Igiena agroalimentară.Utilaje în industria alimentară. 4. Bucureşti. 1994 . pe linia ierarhică. Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”. implementată de operatorii din industria preparatelor culinare ramâne doar o activitate izolată şi lipsită de eficienţă. Managerii de la nivelul ierarhic superior trebuie să fie fideli policii calităţii. în relaţie cu capacitatea furnizorilor. Editura Eurostampa. ***... R. Timişoara. 2007 . 5. .

KOVACI USAMVB Timişoara. datorită specificului judeţului.începând cu formele de relief . 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 283 VIZIUNI STRATEGICE PRIVIND DEZVOLTAREA RURALĂ A JUDEŢULUI VRANCEA PENTRU PERIOADA 2014-2020 STRATEGIC VISION FOR RURAL DEVELOPMENT OF VRANCEA COUNTY FOR 2014-2020 PERIOD Rodica PALADE. resurse Abstract The rural area. Anişoara-Tatiana DULF. reţeaua hidrografică. A. due to the specificity of the County . amenajare şi dezvoltare armonioasă. ilustrează armonia structurii geografice şi potenţialul agrar . INTRODUCERE Teritoriul judeţului Vrancea. resources. amenajările de îmbunătăţiri funciare şi încheind cu căile de comunicare. the traditional crafts are the main objectives that will take into account the economic development of Vrancea County for the next five years. the agriculture. harnessing the potential. solul. modul de folosinţă a terenurilor. the food. prin care Vrancea să intre în competiţie cu marile centre industriale sau de servicii ale ţării şi prin care să se încerce atragerea de investiţii masive şi recalificarea forţei de muncă existente. Cuvinte cheie: strategia de dezvoltare. câmpii. Facultatea de Management Agricol. România Rezumat Mediul rural.Anul III. vegetaţia. The analysis conducted by the authors of Development Strategy indicates that.a forced industrialization is not recommended. through which Vrancea County to compete with the major industrial or service centers of the country an try to attract massive investment and retraining of existing employment. nr. Analiza realizată de autorii Strategiei de Dezvoltare arată că. aşa cum este. dealuri şi coline.munţi. Pentru un judeţ a cărui acoperire cu vegetaţie forestieră se ridică la aproape 40% şi ale cărui arii protejate reprezintă 37% din ariile protejate ale regiunii şi pentru o zonă care aspiră la ocuparea unui loc de frunte în gradul de atractivitate . agricultura. meşteşugurile tradiţionale vor fi obiectivele principale de care se va ţine seama în dezvoltarea economică a judeţului Vrancea pentru următorii cinci ani. 4 (11). industria alimentară. În acest context spaţial rural definit prin componentele sale socio-economice şi teritoriale-va rămâne dominant agricultura urmat de industrie şi agroturism. Key words: development strategy. nu este recomandată o industrializare forţată. ceea ce reflectă valenţele sale natural-economice integrate într-un proces continuu de valorificare.L. repartiţia şi dezvoltarea localităţilor. restructurarea.

cu finanţare totală sau parţială din partea organismelor internaţionale sub formă de granturi sau împrumuturi garantate de stat şi parţial de la bugetul de stat şi din partea beneficiarilor de proiecte. nr. strategia de dezvoltare rurală are în vedere: . în general. Managementul resurselor existente trebuie să asigure valorificarea acestora la standardele necesare. În prezent. .284 MANAGEMENT AGRICOL Anul III.). organizarea pieţelor. Prin urmare. înfiinţarea organizaţiilor profesionale). Implementarea adecvată a mecanismelor de management al capitalului natural şi promovarea utilizării energiilor regenerabile sunt esenţiale pentru valorificarea durabilă a potenţialului semnificativ al judeţului. având un impact asupra calităţii vieţii locuitorilor şi a potenţialului de dezvoltare economică în zona rurală. consultanţă etc.Asigurarea condiţiilor de îndeplinire a cerinţelor prevăzute în Acquis-ul comunitar (armonizarea legislaţiei. conservarea capitalului natural şi asigurarea standardelor de calitate europeană a vieţuirii pentru localnici şi pentru potenţialii turişti devin priorităţi ale strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului.Realizarea de investiţii directe în agricultură şi în infrastructura rurală.Sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării reţelelor de servicii pentru agricultură (finanţare rurală. 4 (11). . . . 2011/2012 pentru turismul montan rural.Studii şi strategii menite să asigure cele mai bune soluţii pentru o dezvoltare durabilă. dezvoltarea rurală şi în judeţul Vrancea beneficiază de efectul accelerator al unui reper temporal fix şi al unei recompense credibilefondurile de susţinere a agriculturii şi a activităţilor rurale.

Eforturile care să asigure dezvoltarea zonelor rurale ale judeţului trebuie direcţionate spre: .Anul III. cultural-istoric-etnografic şi balneo- Creşterea competitivităţii IMM-urilor din industria agro-alimentară. industria confecţiilor. ecoturism. cu un important fond cinegetic şi cu minunate tradiţii folclorice păstrate „din tată-n fiu”. datorat cadrului natural deosebit şi resurselor sale naturale. nr. Autorităţile din judeţul Vrancea trebuie să înţeleagă că valorificarea acestor bogăţii ale judeţului reprezintă o alternativă către progresul economic.1 Direcţiile strategiei de dezvoltare a spaţiului rural din judeţul Vrancea MATERIAL ŞI METODĂ Autorii lucrării au utilizat ca metode de lucru: colectarea datelor. în contextul învăţării pe tot parcursul vieţii Sănătate Învăţământ: creşterea şanselor educaţionale ale zonelor şi segmentelor sociale defavorizate educaţional-mediu rural. sprijinirea IMMurilor din mediul rural Crearea şi promovarea mărcilor de calitate/origine specifice judeţului Vrancea Crearea polilor de excelenţă pentru industria alimentară. Dar cel mai important este specificul viti-vinicol al judeţului. procesarea. analiza acestor date şi formularea unor concluzii. romi Asistenţa socială: asigurarea unei acoperiri substanţiale cu servicii de asistenţă socială în familie şi comunitate Agricultură Fig. 4 (11). PREZENTARE Vrancea este un judeţ cu un potenţial agricol şi turistic de excepţie. viticultură şi turism Dezvoltarea resurselor umane prin creşterea accesului la formare profesională şi continuă. silvicultură/industria lemnului. săraci sever. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 285 Direcţiile strategiei de dezvoltare a spaţiului rural din judeţul Vrancea Îmbunătăţirea infrastructurii fizice pentru dezvoltarea socio-economică durabilă Dezvoltarea turismului climateric/de regenerare rural.

2011/2012 Creşterea atractivităţii pentru investiţii a economiei Îmbunătăţirea substanţială a serviciilor publice fundamentale Valorificarea potenţialului rural. iar managementul apei nu se ridică la standardele necesare. natural şi etnocultural Îmbunătăţirea infrastructurii fizice Fig. nr. conservarea capitalului natural şi asigurarea standardelor de calitate europeană a vieţuirii pentru localnici şi pentru potenţialii turişti devin priorităţi ale strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului.286 MANAGEMENT AGRICOL Anul III.Îmbunătăţirea infrastructurii fizice pentru sprijinirea dezvoltării socioeconomice durabile Pentru un judeţ a cărui acoperire cu vegetaţie forestieră se ridică la aproape 40 % şi ale cărui arii protejate reprezintă 37 % din ariile protejate ale regiunii şi pentru o zonă care aspiră la ocuparea unui loc de frunte în gradul de atractivitate pentru turismul montan rural. Managementul deşeurilor este nesatisfăcător. . 4 (11). reducând capacitatea de a valorifica adecvat resursele de apă generoase existente şi având un impact negativ asupra calităţii vieţii locuitorilor şi a potenţialului de dezvoltare economică în zona rurală.2 Viziuni strategice privind dezvoltarea rurală a judeţului Vrancea pentru perioada 2014-2020 . Implementarea adecvată a mecanismelor de management al capitalului natural şi promovarea utilizării energiilor regenerabile sunt esenţiale pentru valorificarea durabilă a potenţialului semnificativ al judeţului.

centre selectate de învăţământ profesional. 4 (11). . a importanţei strategice. Reţeaua densă de drumuri naţionale care traversează judeţul pe axa est-vest este conectată transversal în mod satisfăcător doar în zona de câmpie – unde sunt localizate de asemenea centrele urbane ale judeţului-prin drumul European E85. având un impact semnificativ în special asupra reţelei de transport terestru şi secundar asupra zonelor locuite. şi sprijinirea asociativităţii în domeniile agricol şi alimentar Diversificarea economiilor rurale. această situaţie defavorabilă a drumurilor judeţene şi comunale orientate nord-sud duce la dificultăţi de acces şi timpi mari de transport între localităţile rurale din această zonă. cu precădere europene Creşterea capacităţii de dezvoltare endogenă a zonelor rurale prin sprijinirea iniţiativelor de tip Leader. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 287 Incidenţa riscurilor naturale specifice (inundaţii. creşterea calităţii vieţii şi revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale prin sprijinirea IMM-urilor. Dezvoltarea turismului rural. structuri de formare profesională şi staţiunile/institutele de cercetare . a potenţialului economic ridicat şi a atractivităţii turistice deosebite a acestei arii geografice. judeţene şi comunale din această arie fiind degradate semnificativ de acţiunea factorilor de risc natural. care facilitează transportul rapid între localităţile din zona de est a judeţului. industriei uşoare şi meşteşugurilor tradiţionale. cultural-istoric-etnografic şi balneo-climateric/de regenerare. eco-turism.Anul III. viticultră şi turism. Crearea şi promovarea coordonată a imaginii mărcilor de calitate/origine specifice judeţului Vrancea în domeniul turismului. precum şi sprijinirea accesului acestora la noi pieţe. În conjuncţie cu existenţa în această zonă a unor porţiuni de drumuri naţionale închise circulaţiei publice. natural şi etnocultural al judeţului. grupând întreprinderi. Capacitatea actorilor locali de reducere a incidenţei acestor fenomene este diminuată semnificativ de slabă coordonare şi de neclaritatea alocării responsabilităţilor pentru lucrările de diminuare a riscurilor naturale (în special CES). în ciuda densităţii ridicate de aşezări. drumurile naţionale. .Creşterea atractivităţii pentru investiţii a economiei judeţului Vrancea. Reorientarea învăţământului profesional şi a formării profesionale către sectoarele competitive ale economiei judeţene şi crearea polilor de excelenţă pentru industria alimentară. industria confecţiilor. eroziunea solului) este frecventă şi afectează zone extinse din judeţ. nr. Creşterea competitivităţii IMM-urilor din industria agro-alimentară. Bună dezvoltare a reţelei de drumuri naţionale pe axa est-vest nu este complementată de o dezvoltare similară a reţelei de drumuri pe direcţia nord-sud în zona colinară/submontană din vestul judeţului. alunecări de teren. PFA-urilor şi asociaţiilor de producători din mediul rural. silvicultură/industria lemnului.Valorificarea potenţialului rural. cu accent pe produsele tradiţionale şi/sau ecologice.

. Meşteşugurile tradiţionale pot constitui excelente vehicule pentru diversificarea economiilor rurale dependente de agricultură. 4 (11). . 2005 . Bajura T. focalizate pe eliminarea problemelor urgenţe de acces la serviciile publice pentru grupurile şi comunităţile cele mai vulnerabile.Agricultura autohtonă în competiţie cu cea mondială. Chişinău. Eliminarea efectelor negative ale acestei stări de fapt se poate realiza prin câteva mări tipuri de intervenţii: . . formarea unor grupuri de producători puternici. identificarea unei priorităţi pe această temă este cu atât mai necesară cu cât există întrunite mai multe premise pentru apariţia şi întreţinerea excluziunii sociale. contribuind la creşterea veniturilor populaţiei rurale şi la stabilizarea acesteia. . O atenţie specială trebuie acordată exploatării comerciale a meşteşugurilor tradiţionale.Proiecte vizând creşterea capacităţii instituţionale. CONCLUZII Soluţia pentru dezvoltarea economică a judeţului Vrancea şi creşterea nivelului de trai ar fi doar acceptarea situaţii existente şi obţinerea unui profit cât mai mare din tradiţiile Vrancei. BIBLIOGRAFIE 1. menite să generalizeze accesul şi să amelioreze calitatea serviciilor oferite. restructurarea sau îmbunătăţirea managementului instituţiilor prestând servicii publice pentru grupurile defavorizate şi aflate în dificultate. respectiv modernizarea exploataţiilor agricole. nr.Campanii de informare şi educare a populaţiei.Proiecte specifice. 2011/2012 Sprijinirea spiritului antreprenorial şi atragerea investiţiilor străine greenfield prin facilitarea accesului la finanţare a IMM-urilor şi dezvoltarea infrastructurii de afaceri. .Investiţii în infrastructura-suport şi echipamente. precum şi modalităţi cu valoare adăugată ridicată de valorificare a produselor agricole şi forestiere locale.Îmbunătăţirea substanţială a serviciilor publice fundamentale Accesul la serviciile de bază: sănătate. . obţinerea şi promovarea unor produse specifice judeţului.288 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. educaţie şi servicii sociale reprezintă una dintre condiţiile unei dezvoltări echilibrate şi incluzive. Pentru aceasta însă trebuie schimbată abordarea modului în care se face agricultură. în judeţul Vrancea.

*** Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. ASE. 9. 4 (11). 5. Bucureşti. Facultatea de Management Agricol. ***.R. Buletin Statistic Lunar. ***. DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI AGROTURISTIC AL ZONEI COLINARE A JUDEŢULUI ARAD THE DEVELOPMENT OF AGROTOURISM POTENTIAL IN THE HILLY AREA OF ARAD COUNTY Delia TRINCA. 2004 . C. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 289 2. 7.Raport final de evaluare intermediară a PNDR. 6. ***. Practica dezvoltării agroturismului în România a pus în evidenţă faptul prin care datorită lipsei unei strategii unitare de dezvoltare locală care ar fi putut fi concretizată în planul de urbanism general. Mitrache St. România Rezumat În întreaga lume se înregistrează o concurenţă acerbă între destinaţiile turistice. 2011 . Cornelia PETROMAN. *** MAPDR.Strategii de dezvoltare şi de protecţie a gospodăriei ţărăneşti. care trebuiesc să se îngrijească de adaptarea unor politici moderne. ASE.D. Bucureşti. 11. agresive dar şi de sporire a calităţii serviciilor. Vrancea. ***.A. DJS Vrancea.D. D. studiu de caz. Editura Economica.Program Naţional pentru Dezvoltare Rurală.J. 2005 . 10.Elemente ale unei posibile strategii pe termen lung în dezvoltarea economică a României. Mitrache St.Dezvoltarea rurală multifuncţională. Restructurarea teoriei economice. 2007-2013. nr. s-a ajuns ca amplasamentele cu funcţie . *** MAPDR . Vrancea. Coşea M.. 1996 . în vol. 8..Strategia de dezvoltare durabilă a agriculturii şi alimentaţiei din România.R.. 3. Anuarul Statistic al judeţului Vrancea.Anul III. 2001 . Vasile ŢIGAN USAMVB Timişoara. 4.

• resursele cultural-istorice. • resursele de ape minerale.290 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. are în vedere tradiţiile etnografice şi folclorice. respectiv existenţa unor gospodării consolidate. nr. . În acest scop. etc. based on the creation of the objective. 2011/2012 turistică să se realizeze întâmplător şi fără studii de piaţă fundamentate mergându-se după principiul creării obiectivului în vederea stimulării interesului. 4 (11). • alte resurse turistice. se au în vedere următoarele criterii: 1) criteriul valorii turistice. due to the lack of a unified strategy of a local development that could have been translated into the general management plan. care ţine seama de elementele cadrului natural. Acest principiu a determinat apariţia unor disfuncţionalităţi prin realizarea de obiective în afara cadrului turistic general. precum: • aspecte peisagistice. it has been reached that the touristic sites to be realized in a casual way and without any market fundamental research. Key words: agro-tourism. care să ofere cazare şi masă în condiţii de confort. ethno-folk value INTRODUCERE Pentru ca o zona agroturistică a judeţului Arad să poată fi valorificată şi exploatată raţional trebuie stabilite criterii pentru identificarea aşezărilor rurale şi determinarea potenţialului resurselor de care dispun acestea. Această practică periclitează o mare parte din investiţiile realizate până în prezent în condiţiile în care dezvoltarea localităţilor implică structurarea elementelor de infrastructură în alte perimetre. aggressive but also of increasing service quality. while the development of settlements involves the structuring elements of infrastructure in other areas. resurse turistice. ocupaţiile tradiţionale specifice satului şi nemodificate în timp. tourist resources. Cuvinte cheie: agroturism. in order to stimulate the interest. arhitectura populară. 3) criteriul existenţei şi calităţii fermelor agroturistice. The practice of the agri-tourism development in Romania has highlighted the fact that. This led to the emergence of failure by achieving the aims outside the general touristic framework. which must take care of adapting some modern policy. 2) criteriul valorii etnofolclorice. valoarea etno-folclorului Abstract Worldwide there is a fierce comp-etition between touristic destinations. • resurse socio-economice care să permită realizarea unei oferte turistice diversificată. This practice endangers a large part of the investments made so far.

Organizarea structurilor de primire turistică. 5) criteriul accesibilităţii la ferma agroturistică sau la obiectivele turistice pe drumuri modernizate sau pietruite. magistrale feroviare. procesarea. • lipsa de formare şi instruire a localnicilor în domeniul agroturismului. cât şi apropierea de drumuri naţionale. MATERIAL ŞI METODĂ Autorii lucrării au utilizat ca metode de lucru: colectarea datelor. aeroporturi.Promovarea produsului agroturistic. . Deşi există şi au un mare potenţial turistic. din mai multe motive: • condiţiile economice şi de confort nu le permite. apă. propuse. PREZENTARE Obiectivele principale ale dezvoltării agroturismului arădean. canalizare.Crearea unui produs agroturistic valoros. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 291 dotare şi igienă sanitară. nr. • sezonalitatea practicării turismului. privind dotarea cu energie. etc..Dezvoltarea infrastructurii rurale. analiza acestor date şi formularea unor concluzii. respectând standardele elaborate de Ministerul Turismului.Anul III.. 4) criteriul înzestrării tehnico-edilitare. sunt structurate pe patru linii directoare: . 6) criteriul poziţiei geografice a zonei ca destinaţie turistică. o mare parte din gospodăriile turistice nu valorifică întreaga capacitate. . 4 (11). acestea fiind în conformitate cu normele internaţionale. în raport cu principalele centre emitente de turism. etc. . .

pentru dezvoltarea infrastructurii Organizarea inedită a agrementului agroturistic Parteneriat Sporirea fondurilor necesare promovării Participarea la târguri de turism în ţară şi străinătate Fig. Pentru a putea propune o valorificare a ceva trebuie mai întâi identicată situaţia şi resursele existente. în special cele de agrement Introducerea gospodăriilor amenajate într-un circuit local. iar apoi prin semnalizarea căilor de acces. Odată depăsită această barieră este necesară asigurarea accesului relativ uşor la structurile de cazare şi resursele turistice în primul rând prin calitatea infrastructurii. Acest lucru este oarecum mai greu de realizat decât primul obiectiv datorită faptului că multe din structurile turistice rurale nu sunt înregistrate şi clasificate.1 Obiectivele generale ale unui posibil plan de dezvoltare a agroturismului arădean din zona colinară O variantă a câtorva propuneri de valorificare a potenţialului agroturistic arădean al zonecolinare ar putea fi grupată pe câteva mari linii directoare. respectiv obiective majore. regional Individualizarea serviciilor de alimetaţie Sprijin financiar Crearea unui infocentru tristic. 2011/2012 Obiectivele generale ale unui posibil plan de dezvoltare a agroturismului arădean Dezvoltarea infrastructurii rurale Organizarea structurilor de primire turistică Crearea unui produs agroturistic valoros Promovarea produsului agroturistic Dezvoltarea căilor de trasport şi comunicaţie Amenajarea pensiunilor entru a oferi servicii de calitate Organizarea cazării Crearea uneii baze de date Îmbunătăţirea serviciilor.292 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. Astfel se pleacă de la inventarierea resursele turistice propriu-zise existente. nr. . iar odată realizat acest deziderat este necesară rezolavarea problemei bazei de cazare. 4 (11).

Anul III.2 Identificarea şi valorificarea potenţialului agroturistic al zonei colinare a judeţului Turismul în mediul rural oferă posibilitatea ca oamenii să se apropie. 4 (11).3 Propuneri pentru produse agroturistice ce au la bază potenţialele resurse turistice existente. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL Identificarea şi valorificarea potenţialului agroturistic al zonei colinare a judeţului Arad 293 Identificarea şi inventarierea resurselor turistice din zona colinară a judeţului Inventarierea şi îmbunătăţirea infrastructurii agroturistice de cazare din zona rurală colinară Identificarea şi semnalizarea căilor de acces Valorificarea potenţialului agroturistic al zonei colinare a judeţului Arad sub diverse forme Fig. din multe puncte de vedere. să cunoască condiţiile vieţii materiale şi spirituale a celorlalţi cu care intră în contact. de condiţiile necesare pentru dezvoltarea activităţiilor de turism. adaptate la realităţile specifice ale zonei colinare a judeţului Arad . Dacă se pune problema valorificării potenţialului agroturistic al zonei studiate atunci se pot propune mai multe posibilităţi de realizare a acestui obiectiv. la fermă Învăţăm cum se obţin produsele ecologice fermă Învăţăm cum se obţin produsele ecologice lala fermă Să cunoaştem realităţile cultural-istorice ale satului de deal prin Să cunoaştem realităţile cultural-istorice ale satului de deal prin petrecerea unui interval de timp fermă petrecerea unui interval de timp lala fermă Fig. la fermă Crăciunul înîn sat. Din experienţa altor ţări – dar mai ales cele europene – s-a putut constata că spaţiile rurale sunt propice pentru turism şi dispun. Propuneri pentru produse agroturistice ce au bază Propuneri pentru produse agroturistice ce au lala bază potenţialele resurse turistice existente adaptate realităţile potenţialele resurse turistice existente adaptate lala realităţile specifice ale zonei colinare judeţului Arad specifice ale zonei colinare a a judeţului Arad Un wekend fermă Un wekend lala fermă Acasă meşterii populari Acasă lala meşterii populari OO nedeie la fermă nedeie la fermă Crăciunul sat. nr.

hărţi agroturistice. 2011/2012 Implementarea unui sistem de dezvoltare şi promovare agroturistică pentru zona de şes a judeţului Arad ar trebui să cuprindă o serie de măsuri: • Încurajarea creării de reţele şi structuri locale. . • Crearea unei pagini de internet judeţeană de promovare a agroturismului din zona montană şi de şes.editarea unui catalog al ofertelor gospodăriilor ţărăneşti atestate din zonele etnografice din zona arădeană de şes. • Promovarea produselor agroturistice din zona de şes pe plan naţional şi internaţional.294 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. pompieri. şi în special ale zonei de şes. • Elaborarea de strategii zonale de dezvoltare agroturistică şi punerea în practică a acestora. dezvoltării şi promovării agroturismului în zonă. interesate în organizarea de circuite rurale în Europa Centrală şi de Est şi introducerea ofertei arădene în catalogul acestora. gardieni publici. • Sprijinirea instrumentelor şi acţiunilor promoţionale: broşuri.colaborarea cu firme străine specializate. 4 (11). cu sprijinul prestatorilor individuali de servicii turistice. . ambulanţă. jandarmerie. site-uri de internet.organizarea de acţiuni de marketing şi promovare în cadrul programului promoţional al Ministerului Turismului. salvamont). • Îmbunătăţirea reţelelor de comunicare în zonele agroturistice de şes şi numai ale judeţului (dispecerat integrat de alarmare şi comunicare interactivă între unităţi de intervenţie: poliţie. Lansarea pe piaţa internaţională a ofertei agroturismului arădean din zona de şes. nr. prin: . al firmelor specializate şi al agenţiilor de turism şi touroperatori din turismul românesc. protecţie civilă .organizarea de manifestări şi realizarea de materiale promoţionale de către asociaţiile şi organizaţiile naţionale. . . • Participarea la târguri de turism şi organizarea la nivel judeţean a unui salon anual pentru a încuraja agenţiile de turism să ofere produsele agroturistice ale judeţului. ghiduri agroturistice.

etc. care este de fapt stimulentul concurenţei. . . 4 (11). Fig.stabilirea echilibrului şi menţinerea competiţiei între resursele naturale şi culturale.piaţa agroturistică cu toate elementele de bază: cererea. concurenţa şi preţul produsului agroturistic. oferta.5 Posibilităţi de valorificare a potenţialului agroturistic antropic Direcţiile de valorificare sunt de o importanţă majoră şi constituie punctul de plecare în derularea propriu-zisă a acţiunilor de valorificare a potenţialului existent: . . 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 295 Idei de valorificare a potenţialului agroturistic antropic Identificarea obiceiurilor tradiţionale şi a altor aspecte care ţin de identitatea locală şi promovarea acestora ca valori locale Practicarea demonstrativa a unor meşteşuguri şi ulterior comercializarea acestor produse Crearea unor pieţe de comercializare a produselor obţinute şa fermă şi implicarea turistului în aceste activităţi Utilizarea produselor obţinute în propria gospodărie şi valoroficarea reţetolor de preparate tradiţionale Fig.4 Idei de valorificare a potenţialului agroturistic antropic Posibilităţi de valorificare a potenţialului agroturistic antropic Agregarea elementelor de potential antropic într-un produs agroturistic Realizarea unor evenimente specifice.structura şi calitatea ofertei agroturistice prin stimularea concurenţei între producători. nr. tradiţionale Comercializarea directă a unor elemente precum produse alimentare. . artă. meşteşuguri.Anul III. infrastructură şi capital şi nu în ultimul rând de resurse umane.dimensiunea şi mărimea fermelor agroturistice.

.296 MANAGEMENT AGRICOL Adoptarea direcţiei de valorificare Anul III. agrementului şi divertismentului cultural.restabilizarea gospodăriilor ţărăneşti şi a întregii politici agrare.promovarea şi stimularea economiilor locale. Ca finalităţi posbile ale valorificării ineditului potenţial al zonei de şes arădene şi numai.6 Fazele direcţiei de valorificare a agroturismului în zona de şes a Aradului Principalele direcţii care trebuie vizate pentru valorificarea potenţialului rural arădean din zona de şes sunt: . . . . agroturismul).elaborarea de studii şi proiecte de amenajare locală a spaţiului rural.selectarea unor localităţi specifice zonelor etnografice româneşti pentru finanţarea etapizată a unor proiecte de amenajare complexă pentru agroturism.stimularea activităţilor non agricole complementare. 4 (11). .stimularea unor activităţi alternative sau paralele aducătoare de venituri suplimentare (turismul rural. programe turistice.personalităţii sale geografice” am putea menţiona: . nr. în mod deosebit prin crearea de noi unităţi economice îndeosebi agroproductive şi de servicii şi prin valorificarea potenţialului turistic şi agricol. a . 2011/2012 Bazele direcţiei de valorificare Estimări şi ajustări Formularea finală a direcţiei de valorificare ce trebuie urmată Fig. pentru a oferi turiştilor în zonele rurale o gamă cât mai variată de ocupaţii şi atracţii. . de prelucrare a produselor alimentare şi nealimentare.reactivarea meşteşugurilor şi dezvoltarea serviciilor într-o gamă diversificată. mai ales ca proiect pentru practicarea sporturilor. care să asigure un echilibru ocupaţional şi o fixare a locurilor de muncă. .

Plan de amenajare a teritoriului judeţean Arad actualizare. stimularea unor activităţi alternative sau paralele aducătoare de venituri suplimentare (turismul rural. CONCLUZII Ca finalităţi posbile ale valorificării ineditului potenţial al zonei de deal arădene şi numai.crearea unei structuri instituţionale locale şi de parteneriat . 3.Agroturism. majoritatea turistice. al căror volum. Timişoara. varietate şi calitate depinde de condiţiile locale şi în mare măsură de capacitatea şi imaginaţia localnicilor. 2006 .Analiza socio-teritorială a turismului rural din România din perspectiva dezvoltării regionale şi locale. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 297 . organizarea formelor de asociere într-o gamă diversificată: gospodării de microproducţie familiale.organizarea formelor de asociere într-o gamă diversificată: gospodării de microproducţie familiale. Beneficiul principal al realizării acestor obiective s-ar putea traduce prin faptul că prin activitatea de turism rural se vinde nu numai spaţiul de cazare ci şi produsele din gospodărie sub formă de hrană sau chiar alimente pentru casă.Complexul Muzeal Arad. . a . 2003 .. Editura Risoprint.Anul III.. Presa Universitară Clujeană. asocieri familiale de microproducţie. o gamă de servicii largă. 4 (11). .privat”. ***. organizarea structurilor de producţie şi de prelucrare prin ghiduri cu modele cadru. Editura Mirton. asocieri familiale de microproducţie. Dezsi Şt. de la tradiţie la ofertă comercială..organizarea structurilor de producţie şi de prelucrare prin ghiduri cu modele cadru. precum şi diferite produse artizanale şi meşteşugăreşti. Benedek J. promovarea şi stimularea economiilor locale.. ClujNapoca.. 5. nr. agroturismul).Consiliul Judeţean Arad. 2. Plan de amenajare a teritoriului judeţului Arad-Studiu istoric. ***. 2007 . Csösz I. crearea unei structuri instituţionale locale şi de parteneriat . etc.public . etc.. .Agroturism şi Turism Rural. 4. Ghereş Marinela.personalităţii sale geografice am putea menţiona: reactivarea meşteşugurilor şi dezvoltarea serviciilor într-o gamă diversificată. BIBLIOGRAFIE 1. 2009 .privat”. forma finală – decembrie 2009. care să asigure un echilibru ocupaţional şi o fixare a locurilor de muncă. de prelucrare a produselor alimentare şi nealimentare. Cluj-Napoca. . etapa I – faza II – elemente care condiţionează dezvoltarea. asociaţii profesionale. asociaţii profesionale.public .

298

MANAGEMENT AGRICOL

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

STADIUL GRADULUI DE ACCESARE A FONDURILOR EUROPENE DE PRE ADERARE CU IMPACT DIRECT ASUPRA PRODUCŢIEI AGRICOLE ÎN REGIUNEA VEST A ROMÂNIEI STATE LEVEL OF ACCESSING EUROPEAN PRE ACCESSION FUNDS WITH A DIRECT IMPACT ON AGRICULTURAL PRODUCTION IN THE WESTERN REGION OF ROMANIA
Vasile ŢIGAN, Simona Cristina MARTIN, Delia TRINCA
USAMVB Timişoara, Facultatea de Management Agricol, România
Rezumat Îmbunătăţirea calităţii materiei prime şi restructurarea unităţilor agro-alimentare au devenit obiective principale încă din perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană. Comisia Europeană a acordat o perioadă de tranziţie în vederea alinierii la cerinţele de igienă comunitare pentru îmbunătăţirea calităţii acestor materii prime şi obţinerii unor produse eligibile pentru schimburi intracomunitare. În plus, cererea consumatorilor pentru produse de calitate superioară este în creştere.
Cuvinte cheie: agricultura, legi Europene, alimente, pădure, proiecte

Abstract Improving the quality of the raw material and restructuring of the agri-food units have become the main objectives since the prejoin of Romania to the European Union. The European Commission granted a period of transition in order to align with EU hygiene requirements of improving the quality of these raw materials and achieving some products eligible for intra-Community trade. Additionally, the consumer demand for high quality products is growing.
Key words: agriculture, European founds, food, forestry, projects.

INTRODUCERE În industria alimentară se remarcă încă un grad redus de specializare a întreprinderilor, o productivitate scăzută a muncii, un grad redus de utilizare a inovaţiilor, un nivel tehnic necorespunzător, precum şi neconformitate cu standardele comunitare. De asemenea, utilizarea energiei din surse regenerabile este o alternativă pentru reducerea costurilor de producţie şi creşterea eficienţei economice a întreprinderilor de procesare. Îmbunătăţirea marketingului reprezintă de asemenea o premisă a creşterii competitivităţii. Prin urmare, crearea şi dezvoltarea unui sistem de colectare şi depozitare a materiilor prime agricole promovat în principal, de formele asociative (de ex. grupuri de producători) devine o necesitate imediată în vederea obţinerii de produse corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ solicitărilor pieţei. Numeroase comunităţi rurale din zonele bogate în păduri se bazează

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

MANAGEMENT AGRICOL

299

semnificativ pe procesarea produselor forestiere lemnoase şi nelemnoase. Spre deosebire de lemn, care este principalul produs al pădurii recompensat de pieţele existente, produsele nelemnoase ale pădurii includ seminţe, fructe, frunze, răşini, taninuri, ciuperci, plante medicinale şi alte asemenea. Sectorul de recoltare şi procesare a produselor pădurii nu este însă suficient de dezvoltat, în condiţiile în care întreprinderile implicate sunt adesea de foarte mică dimensiune şi au dotări limitate, necesitând investiţii pentru atingerea standardelor comunitare, privind calitatea produselor, protecţia mediului şi asigurarea protecţiei muncii. Unităţile existente de procesare a produselor forestiere se confruntă cu probleme cauzate de vechimea şi uzura instalaţiilor şi maşinilor de recoltare, transport şi procesare, valoarea adăugată scăzută a produselor precum şi de volumul scăzut al vânzărilor, având implicaţii directe asupra productivităţii muncii şi a output-ului socioeconomic. MATERIAL ŞI METODĂ
Autorii lucrării au utilizat ca metode de lucru: colectarea datelor, procesarea, analiza acestor date şi formularea unor concluzii.

PREZENTARE Studiul gradului de accesare a fondurilor din măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole” În perioada 2000-2006, prin Măsura 1.1 ,,Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole” din cadrul Programului SAPARD, a fost alocat un sprijin financiar în valoare de 379,51 milioane euro (fonduri publice) pentru înfiinţarea şi modernizarea unităţilor de procesare, prelucrare şi marketing a produselor agricole şi piscicole. Majoritatea investiţiilor realizate au vizat implementarea cerinţelor acquis-ului comunitar, condiţii ce trebuiau îndeplinite până la data aderării. Având în vedere situaţia naţională existentă, sprijinul acordat prin această măsură va încuraja realizarea de investiţii pentru procesarea şi marketingul produselor agro-alimentare şi a produselor forestiere (lemnoase şi nelemnoase), având ca ţintă finală creşterea valorii produselor prin respectarea condiţiilor de calitate şi de siguranţă alimentară precum şi satisfacerea cerinţelor de piaţă. De asemenea, în vederea optimizării sectorului agroalimentar şi forestier, procesarea produselor agricole şi forestiere ar trebui să fie realizată, pe cât posibil în zonele locale unde acestea sunt produse, pentru evitarea cheltuielilor suplimentare de transport şi a creşterii emisiilor de gaze. La nivelul anului 2008 pentru măsura 1.1, la nivelul întregii regiuni 5 Vest s-au înregistrat un număr de 44 de proiecte cu o valoare totală de 43.489.929,87 euro.

300

MANAGEMENT AGRICOL

Anul III, nr. 4 (11), 2011/2012

Tabel 1 Proiecte aprobate pe Măsura 1.1 la nivelul Regiunii Vest, 2008
Regiunea Vest – Timişoara Nr. proiecte 44 M 1.1 Valoare contractata (euro) 43.489.929,87

Sursa: Raport Sapard 2008, MAPDR
Proiecte aprobate pe măsura 1.1 la nivelul regiunii Vest
45000000 40000000 35000000 30000000 25000000 20000000 15000000 10000000 5000000 0
S1

Nr. proiecte (euro) Valoare contractata (euro) Valoare contractata 43.489.929,87

Nr. proiecte Series1 44

Fig.1 Proiecte aprobate pe Măsura 1.1 la nivelul regiunii Vest, 2008

La nivelul anului 2009 pentru măsura 1.1 numărul total al proiectelor contractate este în creştere comparativ cu anul precedent, de la 44 la 48 de proiecte pentru întreaga regiune de vest. În cadrul regiunii judeţul Timş este cel care deţine numărul cel mai mare de proiecte contractate, respectiv 23, urmat de judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin cu un număr egal de proiecte, 9, iar pe ultimul loc se situaează judeţul Arad, cu 7 proiecte.
Tabel 2 Proiecte contractate şi finalizate pe Măsura 1.1 la nivelul Regiunii Vest, 2009
Total Contractate Nr. Regiune AR CS HD TM 48 7 9 9 23 Valoare totala a contractelor RON 343.935.005,153 33.770.669,087 48.237.870,140 67.491.397,781 194.435.068,145 Valoare publica a contractelor RON 173.971.790,619 16.885.334,544 23.132.449,605 33.745.698,891 100.208.307,580 Nr. 42 5 8 9 20 Valoare totala a contractelor RON 308.499.079,587 22.087.053,087 45.358.215,824 67.491.397,781 173.562.412,895 Finalizate Valoare publica a contractelor RON 156.253.827,836 11.043.526,544 21.692.622,447 33.745.698,891 89.771.979,955

Suma platita beneficiarilor RON 149.555.839,211 10.762.049,662 20.972.582,431 32.301.103,650 85.520.103,469

Sursa: Sapard Timiş

689 ha. Astfel. creştere şi îngrăşare de taurine. pomicultura. Sprijinul a constat în achiziţionarea de tractoare.. Judeţul Timiş a reuşit să finalizeze 20 din cele 23 de proiecte contractate pe măsura 1.1 „Investiţii în exploataţiile agricole” Proiectele din cadrul acestei măsuri sunt considerate a fi investiţii generatoare de venituri. ferme de păsări.07 milioane Euro.432 ha şi s-au construit 71 sere noi pe o suprafaţă de 16.587 lei.Ferme de producţie vegetală”: culturi de câmp. Judeţul Hunedoara e singurul care a reuşit să finalizeze toate cele 9 proicete contractate pe această măsură. investiţii pentru modernizarea tehnologiilor de obţinere a produselor agricole şi de creştere a animalelor. în funcţie de zona georgrafică de implementare şi de categoria de vârstă a beneficiarilor.Submăsura . 2009 23 25 20 15 7 10 5 0 AR CS HD TM 9 9 Total proiecte finalizate pe judete in regiunea 5 Vest.499. . nr. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 301 Total proiecte contractate pe judete in Regiunea 5 Vest.1 .. îngrăşătorii de berbecuţi. ferme de oi/capre.079.Investiţii în exploataţiile agricole” din cadrul Programului SAPARD. 2009 Din numărul total de proiecte 44 sunt finalizate. horticultura (din care floricultura 1. Măsura vizează proiecte de investiţii pentru următoarele submăsuri şi sectoare: .2 Proiecte contractate şi finalizate pe Măsura 1. În perioada 2000-2006. maşini şi echipamente agricole performante.Submăsura . 4 (11). ferme de porci. până la sfârşitul anului 2006: • s-au construit şi modernizat 629 de grajduri şi alte construcţii în ferme.Anul III.1 la nivelul Regiunii Vest. sere.1. . alte ferme vegetale şi de creştere a animalelor şi păsărilor profilate pe obtinerea produselor pentru consumul uman. având o valoare totală de 308. 2009 TM HD CS AR 0 20 40 60 80 16 17 91 100 120 125 140 Fig.5%). • s-au modernizat 16 sere pe o suprafaţă de 1. prin Măsura 3.. s-a alocat fermierilor un sprijin financiar în valoare de 259. astfel ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăşi 65 % din totalul cheltuielilor eligibile. Studiul gradului de accesare a fondurilor din măsura 3. viticultura.Ferme pentru creşterea animalelor şi păsărilor”: ferme de vaci de lapte/bivoliţe.

În anul 2008 pentru măsura 3.280.334. Şi în acest caz judeţul hunedoara este cel care a reuşit să finalizeze toate cele 16 proiecte contractate.280. proiecte Series1 218 218 (euro) Valoare contractata 26. Dacă în cazul măsurii 1.713 de utilaje şi echipamente.1 la nivelul Regiunii 5 Vest. 2008 26. cu o valoare totală de 215. MAPDR Proiecte aprobate pe Măsura 3. 2011/2012 • s-au achiziţionat 8.1 la nivelul regiunii Vest. Tabel 3 Proiecte aprobate pe Măsura 3.1 Valoare contractata (euro) 26.1 judeţul care deţinea numărul cel mai redus de proiecte era judeţul Arad.280.65 euro. iar judeţul Hunedoara cel care deţine numărul cel mai redus de proiecte.3 Proiecte aprobate pe Măsura 3. • s-au înfiinţat şi modernizat 684.65 30000000 20000000 10000000 0 Nr. proiecte 218 M 3. şi în cazul acestei măsuri judeţul Timiş fiind cel care deţine numărul cel mai mare de proiecte.1 judeţul Arad se plasează pe locul 2.65 Sursa: Raport Sapard 2008. 125. în cazl măsurii 3.1 la nivelul Regiunii Vest.812.403 ha de plantaţii pomicole şi 952. nr.280.65 Fig. 2008 Regiunea Vest – Timişoara Nr.812. respectiv 16.1 au fost aprobate un număr de 218 proiecte cu o valoare totală de 26.485 lei.971.302 MANAGEMENT AGRICOL Anul III.540 ha plantaţii viticole etc. cu un număr de 91 de proiecte contractate.812.812. 2008 Dacă ne referim la anul 2009 numărul total al proiectelor contractate este de 249. Numărul proiectelor finalizate la nivel de regiune este de 239. 4 (11). judeţului Timiş lipsindu-i un proiecte din cele 125 .

Se impune astfel.249.810 6.325.088.478 6.185.334.485 63.971.355. 2009 Deşi există un potenţial agricol deosebit. îmbunătăţirea competitivităţii exploataţiilor. în special a celor de semi-subzistenţă care prin investiţii în capital fix şi prin introducerea tehnologiilor noi şi performante vor conduce la transformarea unui număr mare de astfel de ferme în exploataţii agricole viabile.818 78.187.868.383. se remarcă încă o insuficientă diversificare a culturilor.105 13.519 69.957 12. 2009 84 124 AR CS HD TM 15 16 Fig.846. 80 16 17 91 100 120 140 Total proiecte finalizate pe judete in Regiunea 5 Vest.123. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 303 contractate.779.053 6.800 Sursa: Sapard Timiş Total proiecte contractate pe judete in regiunea 5 Vest.331.519.248 Valoare publica a contractelor RON 122.973.1 la nivelul Regiunii Vest.758.905 66.689.242. 4 (11).009.155.4 Proiecte contractate şi finalizate pe Măsura 3.918.815.036.087.192 Suma platita beneficiarilor RON 108. nr. .083.123.356 5.478.411.287 7.256.461. Ca urmare a investiţiilor realizate cu sprijin financiar acordat în perioada de pre-aderare. exploataţiile agricole comerciale nu au reuşit decât într-o mică măsură să se adapteze nevoilor actuale ale pieţei.139. 239 84 15 16 124 Valoare totala a contractelor RON 215.646.068. iar judeţului Craş-Severin două proiecte pentru a le finalia pe cele 17 contractate.076.307.519 69. 2009 125 TM HD CS AR 0 20 40 60 Nr.038 126.907.851. Regiune AR CS HD TM 249 91 17 16 125 Valoare totala a contractelor RON 231.807.491.184.224.409.908 39. energetice. Tabel 4 Proiecte contractate şi finalizate pe Măsura 3.519.Anul III.038 126. a practicării agriculturii ecologice pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor pieţei prin diversificarea gamei sortimentale a producţiei şi prin îmbunătăţirea activităţii de marketing.124 Nr.574 13.076.947.088.871 29.384 Finalizate Valoare publica a contractelor RON 114. în sectorul creşterii animalelor.242 31.558.957 12.1 la nivelul Regiunii Vest.646. 2009 Total Contractate Nr. în special a celor horticole.978 6.783.

Viitorul agriculturii româneşti poate fi clădit numai pe proprietatea privată asupra pamântului şi pe exploataţia agricolă privat-familială de tip european. . în contextul mai larg al abordării problematicii din perspectiva dezvoltării rurale.încurajarea agricultorilor în a forma asociaţii pentru aprovizionare. folosirea seminţelor şi a materialului biologic de înaltă calitate. . Lazăr. pesticidelor.subvenţii acordate prin programe financiare pentru pregătirea de specialitate a agricultorilor. atât din perspectiva creşterii caracterului comercial al agriculturii. următoarele obiective prioritare: reducerea dimensiunii populaţiei ocupate în agricultură şi asigurarea de alternative de ocupare şi venit. dezvoltarea unei infrastructuri şi a unor servicii specifice zonelor rurale. Constanţa. care să susţină dezvoltarea acestor regiuni. cât şi la servicii de sănătate. *** Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. nr. în opinia noastră. . 2011/2012 CONCLUZII Pentru ca sectorul agricol să devină atractiv pentru instituţiile de credit. Zahiu. T.Agricultura României în procesul de integrare agricolă europeană. acolo unde acestea nu apar ca urmare a liberei iniţiative şi a competiţiei. precum şi pentru a asigura premisele finanţării prin credite a investiţiilor din agricultură a fost înfiinţat „Fondul pentru creditarea investiţiilor în agricultură” conform Legii nr. dar şi din cea a oferirii de alternative de ocupare şi venit pentru populaţie. prin eforturi de reducere a gradul de fragmentare a exploatării fondului funciar. de comunicaţii etc. 3. care îmbină activitatea productivă cu viaţa familială şi care s-a dovedit a fi eficientă şi rezistentă şi în Europa dezvoltată. corelată cu crearea de exploataţii economice viabile. pentru a elimina inconvenientele apărute datorită lipsei cofinanţării private şi a garanţiilor ce trebuie asigurate de către beneficiari.sprijinirea organizării de pieţe agricole. dar numai după deţinerea de către aceştia a unor proprietăţi care să permită o exploatare eficientă.. consultanţă. Letiţia.304 MANAGEMENT AGRICOL Anul III.. erbicidelor. creşterea capacităţii administrativ-instituţionale de atragere a resurselor financiare de potenţare şi valorificare a resurselor locale. Statul trebuie să sprijine dezvoltarea exploataţiilor agricole privat-familiale prin: . Şi ne referim aici atât la reţelele de drumuri. a îngrăşămintelor. educaţie. *** OJPDRP Timiş. 2. 2000 . 4 (11). 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură. procurarea inventarului agricol performant. Editura Ex Ponto. Strategia de pregătire a zonelor rurale şi agriculturii româneşti pentru o maximă valorificare a oportunităţilor nu poate să omită. BIBLIOGRAFIE 1. prelucrarea produselor agricole şi comercializarea celor agroalimentare.

deci implicit şi de formele de turism rural şi acele elemente de potenţial antropic relevante pentru turism rural.: 6961/ 2007-11-26. favorabilitate Abstract The tourism potential of Arad County is of great value. Proiect nr. România Rezumat Potenţialul turistic al judeţului Arad este unul de mare valoare. the presence of mineral waters and the abundance of historical and architectural monuments make this area a real touristic area of convergence. iar la vest cu Ungaria. elementele faunistice şi de floră.Anul III. Rodica PALADE USAMVB Timişoara. Poziţia sa geografică favorabilă este accentuată şi de intersecţia de drumuri europene.754 kmp. favorable climate. 6.timis.ro. fiind al şaselea judeţ ca întindere al ţării.Plan de amenajare a teritoriului judeţean – etapa 1 decembrie 2009. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 305 4. tourist activity. We chose to present the representative elements of natural potential used by all the tourist forms. nr. Îmbinarea armonioasă a formelor de relief. *** . The harmonious merge of the relief. Am ales să prezentăm elementele reprezentative de potenţial natural utilizabile de toate formele de turism.insse. Cuvinte cheie: potenţialul turistic natural. fiind însă aproape de alte capitale europene: a UngarieiBudapesta (284 km). fauna and flora elements. ELEMENTELE CE INFLUEŢEAZĂ ACTIVITĂŢILE TURISTICE RURALE DE PE TERITORIUL JUDEŢULUI ARAD ELEMENTS THAT INFLUENCE RURAL TOURIST ACTIVITIES ON ARAD COUNTY AREA Andreea Romana ŢUCUDEAN. infrastructure. Key words: natural tourism potential.65% din întreaga suprafaţă a României. also including the forms of rural tourism and those relevant elements of anthropogenic potential for rural tourism. . prezenţa apelor minerale şi abundenţa monumentelor istorice şi de arhitectură fac din acest areal o veritabilă zonă de convergenţă turistică. INTRODUCERE Situat în partea de vest a ţării. 4 (11). climatul favorabil. favourability. a Austriei-Viena (506 km) şi a Jugoslaviei-Beograd (215 km). judeţul Arad deţine un procent de 3. activitate turistică. *** . infrastructura. la nord cu judeţul Bihor.Raport SAPARD 2008. judeţul Arad se învecinează la sud cu judeţul Timiş. Facultatea de Management Agricol. 5. la est cu judeţul Hunedoara. Un dezavantaj îl reprezintă distanţa relativ mare faţă de capitala ţării Bucureşti (603 km). www. Cu o suprafaţă de 7.

analiza acestor date şi formularea unor concluzii. formează împreună cu conacul din satul Mocrea un complex atractiv pentru turişti. .2 ha. prezenţa unor rezervaţii naturale (Rezervaţia naturală mixtă Dealul Mocrea-Ineu de 107. nr. locomotive cu aburi.306 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. Almaş-Gurahonţ. de 12 ha). port popular la Şicula. Iacobini. Parcul dendrologic al oraşului Ineu. care scade altitudinal de la est spre vest. Roşia). Culoarul Mureşului).. Târnăviţa. Turnu . Curtici. Buteni. carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei) crează premise naturale cu impact pozitiv nemijlocit asupra desfăşurării activtăţilor turistice.). acoperind aproximativ 3. cum ar fi Târgul de fete de pe Muntele Găina. prezenţa punctelor de trecere a frontierei (Nădlac. peste 20 de castele (la Macea. Şiria. Ţărmure. Conop. . Birchiş etc. biserici (Bodeşti. procesarea. edilitare. relativ proporţionat (deşi predomină câmpiile). Săvârşin. Şiria şi Dezna. cât şi de factori restrictivi. Lipova.6% din teritoriul României. 2011/2012 Întemeiat ca unitate administrativă în 1968. a unui climat temperatcontinental cu influenţe oceanice şi numeroase areale cu topoclimat de adăpost (depresiunile Hălmagiu.potenţialul turistic antropic se constituie într-un alt element de favorabilitate pentru activităţile turistice rurale şi este reprezentat de obiectivele istorice (cetăţile de piatră de la Şoimuş. Bârsa. Moneasa. aflată în administrarea Romsilva SA. MATERIAL ŞI METODĂ Autorii lucrării au utilizat ca metode de lucru: colectarea datelor. obiceiuri folclorice tradiţionale. Pâncota. Rezervaţia naturală mixtă Moneasa) şi parcuri dendrologice (Parcul dendrologic Mocrea-Ineu. judeţul Arad înglobează o fâşie din nordul Banatului istoric precum şi partea sudică a Crişanei. . 4 (11). instalaţii industriale în Arad). Târgul Sărutului de la Hălmagiu) şi economie rurală (mori de apă la Rădeşti.rutiere şi Curtici – cel .poziţia geografică a judeţului Arad în partea vestică a ţării.potenţialul turistic natural (condiţiile fizico-geografice) specific judeţului Arad favorizează dezvoltarea turismului rural. PREZENTARE La modul general dezvoltarea activităţilor turistice rurale desfăşurate în judeţul Arad este condiţionată atât de elemente de favorabilitate. Valea Mare.)). de 8 ha. Vărşand. mănăstiri monumente istorice şi arhitecturale (Hodoş-Bodrog. Existenţa unui relief variat. Hălmagiu. Ioneşti etc. hale. vestigii industriale (tren clasic. Şofronea. existenţa unor izvoare minerale (ape carbogazoase alcaline la Moneasa. etnografice (centre de producere a ceramicii la Bârsa. Luncuşoara. Vârfurile. Radna etc. extensiunea apreciabilă a suprafeţelor forestiere.

din care numai 51. de populaţie deservită cu diferite produse turistice. ca mărime a fluxurilor de forţă de muncă implicată. nr. mai mult decât atât. ca valoare a veniturilor rezultate. În documentele oficiale privind strategia de dezvoltare şi planul de dezvoltare ale Regiunii de Vest se apreciază că turismul nu este suficient dezvoltat. aceasta fiind situaţia valabilă şi pentru judeţul Arad.1 Elemente de favorabilitate pentru dezvoltarea activităţilor turistice rurale în judeţul Arad Din analiza cantitativă şi calitativă a activităţilor turistice rurale desfăşurate pe teritoriul judeţului Arad au reieşit o serie de factori/elemente care împiedică o bună desfăşurare a turismului rural arădean: .4% reprezintă drumuri judeţene (74% din totalul drumurilor judeţene reprezintă drumuri modernizate şi. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 307 mai important punct feroviar de trecere a frontierei din ţară). de căi ferate naţionale şi europene (punct important în reţeua naţională şi pe magistrala Paris – Istambul). 774 km (59. dezvoltarea conceptului de agro-turism a determinat pe unii dintre proprietarii caselor din spaţiul rural să presteze servicii în domeniul turismului potenţialul turistic antropic se constituie într-un alt element de favorabilitate pentru activităţile turistice rurale potenţialul turistic natural (condiţiile fizico-geografice) specific judeţului Arad favorizează dezvoltarea turismului rural poziţia geografică a judeţului Arad favorizează circulaţia turistică de tranzit şi de afaceri Fig. E671. fiind favorabilă activităţilor turistice numai la nivel judeţean. la nivelul celor desfăşurate în alte judeţe ale tării. rural se remarcă numeroase disfuncţionalităţi: drumurile locale însumează 1685 km. . . lipsesc traseele de mare viteză şi acces rapid. din totalul drumurilor modernizate. existenţa unei reţele dense de căi rutiere (E68. a Aeroportului Internaţional Arad (recent modernizat) fac din judeţul Arad principala poartă de intrare a fluxurilor turistice din Europa şi favorizează circulaţia turistică de tranzit şi de afaceri.Anul III. acest tip de activitate economică nu se află.infrastructura de acces este deficitară. lipsa de poduri peste Mureş. 4 (11). sisteme intermodale de transport slab dezvoltate. etc.dezvoltarea conceptului de agro-turism a determinat pe unii dintre proprietarii caselor din spaţiul rural să presteze servicii în domeniul turismului. pentru că la nivel local. DN7A).7%) au durata de exploatare expirată). În ciuda factorilor identificaţi ca fiind favorabili pentru desfăşurarea activităţilor turistice.

servicii sanitare bine . concordante cu potenţialul natural şi antropic al judeţului Arad şi promovării activităţilor turistice rurale pe nişele de piaţă disponibile (definite din perspectiva segmentelor de populaţie implicată în activitatea turistică – turişti.2 Elemente care împiedică buna desfăşurare a turismului rural Arădean . şi probabil a dezinteresului.promovarea slabă a potenţialului turistic rural existent din cauza lipsei materialelor informative. . . areale pe care le-am notat cu F şi D. obiective naturale şi antropice vizate). Scopul prezentării unei astfel de analize ar putea fi o mai bună vizualizare a potenţialului natural şi antropic şi modului de utilizare al acestuia. atât la modul general.subcalificarea personalului în domeniul activităţilor turistice rurale. Aceste areale sunt dictate de poziţia centrelor urbane şi de puterea economică a acestora aşa încât diferenţele remarcate rezultă din componenţa arealelor favorabile sau nu dezvoltării. nr. forţă de muncă angajată temporar sau sezonier.produse turistice care nu se ridică la standarde europene datorită faptului că nu există o reţea de comunicare între întreprinzătorii rurali care activează în sectorul turistic. 2011/2012 Elemente care împiedică buna desfăşurare a turismului rural arădean infrastructura de acces este deficitară produse turistice care nu se ridică la standarde europene datorită faptului că nu există o reţea de comunicare între întreprinzătorii rurali subcalificarea personalului în domeniul activităţilor turistice rurale promovarea slabă a potenţialului turistic rural existent Fig. · industrie reprezentată de două industrii: confecţii (Almaş) şi echipamente şi maşini (Dezna). având la bază date furnizate de Consiliul Judeţean Arad. Gurahonţ. Cele două grupe de areale sunt împărţite în favorabile dezvoltării şi dezavantajate din pumct de al posibilităţilor de dezvoltare. Sebiş – Gurahonţ = Sebiş. documentare şi a semnalizării turistice rutiere. F1. · infrastructură edilitar gospodărească relativ bine dezvoltată (dar fără gaze). 4 (11).308 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. cât şi privind activităţile turistice. Prezentăm în cadrul acestui subpunct o succintă analiză pe areale rurale a teritoriului judeţului Arad. etc. în vederea dezvoltării unor produse turistice specifice. Dezna. Almaş · agricultură extensivă (mecanizare insuficientă).

mai ales cultura viţei-devie. nr. canalizare. · turismul puţin dezvoltat dar există potenţial pentru turism de tranzit (Nădlac).Anul III. Ghioroc. 4 (11). şi etnografic. Chişineu Criş – Sântana = Chişineu Criş. infrastructură sanitară şi servicii de specialitate deficitare. potenţial pentru practicarea turismului balneo-climateric şi a agroturismului în Dezna şi Gurahonţ. dar arealul are potenţial pentru dezvoltarea agroturismului. · turism dezvoltat (Moneasa). gaze lipsesc) şi mai bine dezvoltată în cele urbane. Cermei. · agricultură extensivă şi numai parţial practicată în regim intensiv. · activităţi industriale prezente în Semlac. a turismului cultural. Târnova. Şeitin F4. cultura viţei-de-vie în Păuliş şi Şiria . · structura forţei de muncă salariate marcată de creşterea cea mai semnificativă în sectorul serviciilor şi de diminuarea din sectorul primar (agricultură) şi din cel secundar. F3. Şimand D1. · industria concentrată în Zonele urbane dar şi în unele dintre cele rurale (industria confecţiilor în Cermei şi Bocsig). · infrastructura edilitar gospodărească acoperă bine teritoriul zonelor componente (excepţie reţeaua de canalizare). Şemlac. Pâncota. Ineu. · dependenţa economiei zonei Sântana de industria confecţiilor şi diversificare în Chişineu Criş. Sântana. · activităţi turistice practicate numai în Chişineu Criş. Bocsig . · infrastructură edilitar gospodărească şi sanitară relativ bine dezvoltate numai în Zonele urbane. · agricultură bine dezvoltată. · turism dezvoltat slab. · agricultură dezvoltată şi un grad relativ ridicat de mecanizare. · infrastructură edilitar gospodărească deficitară în Zonele rurale (parţial alimentare cu apă.Şemlac = Nădlac. Nădlac . Sudic–Sud-Vestic Zabrani -Şiria-Şofronea - reprezentate. · agricultură insuficient mecanizată. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 309 F2. Lipova – Ineu = Lipova. · structura forţei de muncă salariate marcată de creşterea cea mai semnificativă în sectoarele secundar (Semlac) şi terţiar (Nădlac) şi de diminuarea din sectorul primar (agricultră).

Secusigiu şi Felnac). cea de canalizare numai în Zonele cuprinse între arealele D2. Fântânele. ocuparea din agricultură este predominantă. Chisindia D3. migraţie externă pentru muncă. · structura forţei de muncă salariate dominată de activităţile terţiare (în valori absolute numărul salariaţilor este redus). 4 (11). Vinga. Zimandu Nou etc. Pilu. 2011/2012 Peregu Mare = Pecica. reţeaua unităţilor de învăţământ este degradată şi insuficient dotată (nevoia şi de cadre didactice specializate). nr. Vărădia de Mureş. Craiva. Şintea Mare. Mişca. cultura plantelor) nepracticată în sistem intensiv. Socodor. Estic – Sud-Estic Bârsa – Şiştarovăţ – Birchiş – Hălmăgel = Bârsa. Conop. Şilindia. canalizare numai în Pecica. Ususău · activităţi industriale foarte slab dezvoltate. migraţie externă pentru muncă. Şagu. Felnac. Olari. Vărădia de Mureş). Şiria. . Birchiş. Grăniceri. Vărădia de Mureş şi Bata printr-o dinamică accentuată şi pozitivă a salariaţilor din sectoarele secundar şi terţiar. · activităţi turistice prezente (i se suprapun două zone turistice) dar nedezvoltate la nivelul potenţialului de care dispun. Archiş. Vinga). · industria confecţiilor în Şintea Mare şi Sepreuş. Peregu Mare. · infrastructura deficitară (reţea de alimentare cu gaze nu există. Brazii. Buteni. Bârzava. Pleşcuţa. Hălmăgel. Păuliş. de canalizare numai în Tăuţ. Dieci. Carand.310 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. Şofronea. Tauţ.infrastructura de sănătate reprezentată numai prin cabinete de medicină generală (+ unitate spitalicească mică în Birchiş şi cabinete stomatologice în Bârzava. · se remarcă Zonele Bârzava. Şiştarovăţ. Petriş. industria de maşini şi echipamente (Fântânele). Hălnagiu. Covasinţ. Beliu. Bata. Bata şi Săvârşin).. Bârzava. Săvârşin. · agricultură specifică spaţiilor montane şi depresionare (zootehnie. Zabrani. Secusigiu. · activităţi industriale numai în UATurile urbane şi în cele rurale din vecinătatea oraşelor (Fâtânele. Fântânele şi Felnac). · infrastructură edilitar gospodărească puţin dezvoltată (numai alimentare cu apă. · infrastructura edilitar gospodărească slab dezvoltată (reţeaua de alimentare cu apă este cea mai extinsă. · agricultură extensivă cu tendinţe de comasare a terenurilor agricole (în sectorul de câmpie). (2) Nordic Socodor – Zerind – Olari – = Apateu. industria confecţiilor în Pecica. Vârfurile. Felnac. Sepreuş.

CONCLUZII Ca privire generală asupra principalelor atracţii cultural-turistice judeţul Arad poate convinge la explorarea unei zone nu atât de cunoscute. Pentru oamenii care doresc să petreacă o vacanţă de neuitat oferta produsului turistic este specială şi anume: . . localităţile de la poalele Munţilor Zarand se remarcă printrun potenţial natural deosebit. Grăniceri) sau în care s-a localizat industria confecţiilor.Anul III. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 311 Hăşmaş. .iniţierea şi derularea unor programe şi aplicarea unor proiecte de îmbunăţăţire a infrastructurii de transport. zonele cele mai defavorizate din perspectiva accesului la infrastructura tehnică şi al diversităţii sale sunt cele situate în arealul montan. precum şi în cele localizate de-a lungul Culoarului Mureşului. dependenţă totală de serviciile sanitare de specialitate (oferite numai în spitale) din zonele urbane ale arealelor favorabile dezvoltării. în localităţile de la poalelel Munţilor Zarand. · ocupare în agricultură predominantă şi diversificare a structurii forţei de muncă salariate numai în câteva zone situate la frontieră (Pilu. · activităţi turistice slab dezvoltate în Pilu. din lungul Mureşului şi al Crişului Alb.menţinerea disparităţilor geografice ale infrastructurii gospodăreşti.de asemenea. Moneasa şi Buteni. bogăţiilor folclorului şi moştenirii datinilor celor ce trăiesc acolo. cea de alimentare cu gaze numai în Zerind). . Hălmagiu. dar foarte interesante datorită peisajelor naturale. a stării precare a multora dintre drumurile judeţene va periclita dezvoltarea turismului arădean. 4 (11). nr. cele mai favorizate din acest punct de vedere sunt cele din vecinătatea Municipiului Arad. Zerind favorabile dezvoltării. Zarand.calitatea şi distribuţia teritorială neuniformă a infrastructurii de transport şi a celei edilitar gospodăreşti reprezintă elemente care nu favorizează desfăşurarea în bune condiţii şi cu eficienţă a activităţilor turistice. Igneşti. precum şi a celei edilitar-gospodăreşti vor impulsiona activităţile turistice.cel mai bogat şi mai diversificat potenţial turistic antropic se regăseşte în. . care se constituie în culoare de vale care modelază şi impun traseul principalelor căi de transport rutier şi pe calea ferată. . .potenţialul turistic natural este mai bine reprezentat în spaţiul montan şi cel depresionar.

I.. 4 (11). Western SRL: RENTROP & STRATON.deficienţe şi disfuncţionalităţi ale infrastructurii de transport şi edilitargospodăreşti în zonele rurale cu potenţial pentru practicarea agroturismului. Alecu I. .actualizare. Editura Mirton. Poitiers. *** . 2007 .. Editura Mirton Timişoara. Bucureşti. a component of the sustainable development of rural tourism. 1998 . www. *** .The devotional tourism. ***.. . 9. 1996 . Plan de amenajare a teritoriului judeţean Arad .Complexul Muzeal Arad. . 2. 8. Sport-Turism.Agroturism şi marketing agroturistic.La valorisation touristique de l’espace rural. 11.Muntele românesc în constelaţie montană europeană. 2002 .standardele de calitate şi de dotare ale unora dintre unităţile de cazare a turiştilor nu sunt la nivelul celor europene. Constantin N. 7. forma finală – decembrie 2009.există disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte calificarea forţei de muncă din turism. Sustainable development of rural regions in Eastern Europe Bucureşti. 4.Turism rural şi agroturism. Csösz. Editura Ceres. Rusu S. 10. O..Îndrumar pentru turismul rural.incdt. priorităţi.Consiliul Judeţean Arad. . aşa încât acestea nu sunt competitive pe plan continental.Agroturismul montan. Beteille R. comparative cu potenţialul deţinut. Bucureşi. Timişoara. Plan de amenajare a teritoriului judeţului Arad-Studiu istoric. 1999 . BIBLIOGRAFIE 1. 2009. Rey R. Plan de amenajare a teritoriului judeţean Arad . 2011/2012 . Ed. Editura Mirton. forma finală – decembrie 2009. 2003 . 12. specific arădean.obiectivele.Agroturism şi Turism Rural. Bucureşti.. Etapa II – Diagnostic prospectiv şi general. etapa I – faza II – elemente care condiţionează dezvoltarea. monumentele de arhitectură şi cele istorice nu sunt puse în valoare astfel încât să fie parte integrantă a unui circuit turistic sau a unui produs turistic compex.C.312 MANAGEMENT AGRICOL Anul III.. Alecu I. Dezvoltarea montană durabilă prin organizare specifică şi bun management. *** .actualizare. Univ. 6. Simpozionul naţional Vatra Dornei. 5. Snak.. astfel că numărul unităţilor agroturistice este mai redus. manifestările cultural-religioase. 13.Economia şi organizarea turismului. *** .ro. 2007 .Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Turism. 3. Csösz I. 1996 .. nr. 2006 .Consiliul Judeţean Arad.. Timişoara. etnofolclorice.

Ramona CIOLAC. respectiv existenţa unor gospodării consolidate. Key words: agro-tourism. which should take care of the adaptation of modern policies. care ţine seama de elementele cadrului natural. Simona MARTIN. care să ofere cazare şi masă în condiţii de confort. s-a ajuns ca amplasamentele cu funcţie turistică să se realizeze întâmplător şi fără studii de piaţă fundamentate mergându-se după principiul creării obiectivului în vederea stimulării interesului. 2) criteriul valorii etnofolclorice. se au în vedere următoarele criterii: 1) criteriul valorii turistice. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 313 CREIONAREA UNOR PROPUNERI DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI AGROTURISTIC ARĂDEAN OUTLINING SOME PROPOSALS OF ARAD AGRO-TOURIST POTENTIAL CAPITALIZATION Ioan CSOSZ. În acest scop. ocupaţiile tradiţionale specifice satului şi nemodificate în timp. respectând standardele elaborate de Ministerul Turismului. potential. acestea fiind în conformitate cu normele internaţionale. potenţial. Nicoleta BOGDAN Rezumat În întreaga lume se înregistrează o concurenţă acerbă între destinaţiile turistice. capitalizare propuneri.Anul III. dotare şi igienă sanitară. aggressive and to increase service quality. The practice of tourism development in Romania. proposals. are în vedere tradiţiile etnografice şi folclorice. nr. Practica dezvoltării agroturismului în România a pus în evidenţă faptul prin care datorită lipsei unei strategii unitare de dezvoltare locală care ar fi putut fi concretizată în planul de urbanism general. agresive dar şi de sporire a calităţii serviciilor. it was the sites with tourist function to be make casual and based market research going by the principle: creating the objective to stimulate interest. arhitectura populară. etc. care trebuiesc să se îngrijească de adaptarea unor politici moderne. 4 (11). 3) criteriul existenţei şi calităţii fermelor agroturistice. . capitalization INTRODUCERE Pentru ca zona agroturistică a judeţului Arad să poată fi valorificată şi exploatată raţional trebuie stabilite criterii pentru identificarea aşezărilor rurale şi determinarea potenţialului resurselor de care dispun acestea. highlighted the fact that the lack of a unified strategy for local development that could have been embodied in the general urban plan. Cuvinte cheie: agroturism. Abstract Worldwide there is an intense competition between tourist destinations.

canalizare. agroturistică. şi alte materiale adiţionale. lucru care este în detrimentul agroturismului. Pensiunea. specificul fiecărei zone în parte. respectiv exploataţia agricolă. în raport cu principalele centre emitente de turism. REZULTATE ŞI DISCUŢII Obiectivele principale ale dezvoltării agroturismului arădean. este condiţia esenţială necesară pentru dezvoltarea turismului în spaţiul rural. apă. Organizarea structurilor de primire este altă condiţie esenţială pentru dezvoltarea formelor de turism în spaţiul rural..Promovarea produsului agroturistic.314 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. propuse. Amenajarea turistică a zonelor rurale trebuie să se facă astfel încât spaţiul rural să fie cât mai atractiv. 6) criteriul poziţiei geografice a zonei ca destinaţie turistică. . sunt structurate pe patru linii directoare: . motel. pentru a putea fi prezentate turistului şi pentru a îndeplini condiţiile minime de confort necesare.. care sunt particularităţile lor şi cum pot scoate mai bine în evidenţă. dar şi prin lipsa persoanelor specializate pe domeniul agroturistic. privind dotarea cu energie. trebuie să fie astfel organizate şi amenajate. etc. nr. specificul rural arădean. etc. magistrale feroviare. analiza acestor date şi formularea unor concluzii.Dezvoltarea infrastructurii rurale. . 4 (11).Organizarea structurilor de primire turistică.. dar în acelaşi timp să fie păstrate tradiţiile. adată prin neasigurarea condiţiilor decente de trai. 5) criteriul accesibilităţii la ferma agroturistică sau la obiectivele turistice pe drumuri modernizate sau pietruite. MATERIAL ŞI METODĂ În realizarea acestei lucrări autorii au utilizat diverse surse bibliografice. apoi prin enexistenţa dotărilor aferente petrecerii timpului liber. ca principale structuri de primire în spaţiul rural. Dezvoltarea infrastructurii rurale. atunci nu este suficientă dezvoltarea căilor de trasport şi comunicaţie (cu toate că realizarea acestei cerinţe este fundamentală pentru desfăşurarea activităţii turisticii) ci trebuie luată în calcul dezvoltarea serviciilor în mediul rural. 2011/2012 4) criteriul înzestrării tehnico-edilitare. aeroporturi. . etc. cât şi apropierea de drumuri naţionale. procesarea. Dacă discutăm despre acest obiectiv. Autorii lucrării au utilizat ca metode de lucru: colectarea datelor. . Spaţiul rural românesc este deficitar la capitolul servicii. Proprietarii de structuri agroturistice trebuie să înţeleagă ce înseamnă pensiune rurală. prin design interior şi exterior. obiceiurile.Crearea unui produs agroturistic valoros.

inclusiv cel arădean este deficitar. Metodele de promovare trebuie realizate în funcţie de cerinţele turistului străin. prin faptul că există o mare diversitate la nivel regional şi chiar local. Trebuie urmărită şi activitatea de alimentaţie. nr. cu cât modalităţile de petrecere a timpului liber sunt mai diverse şi mai inedite cu atât vor atrage mai mult turistul. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 315 Crearea unui produs agroturistic valoros este un al treilea obiectiv de dezvoltare urmărit. . ori în prezent. pentru produse turistice inedite care să atragă turistul. respectiv obiective majore. de comunitatea rurală. de meşteşuguri. sau Italia. în sensul că. Nu este suficientă asigurarea unor condiţii foarte bne de cazare pentru a constituii un produs agroturistic. iar în cazul agroturismului aceasta poate fi uşor individualizată. O variantă a câtorva propuneri de valorificare a potenţialului agroturistic arădean al zonei de şes ar putea fi grupată pe câteva mari linii directoare. la noi aceasta este deficitară. Pentru vânzarea produsului agroturistic esenţială este promovarea. Posibilităţile de petrecere a timpului liber reprezintă a treia componentă a produsului agroturistic. promovarea produsului agroturistic românesc şi arădean trebuie să fie agresivă pentru a face faţă ofertelor competitive venite din ţări ca Austria.Anul III. mediul. tradiţii. 4 (11). care se îndreaptă tot mai mult către natură. în mod natural. Acest gen de pachete turistice trebuiesc promovate în primul rând pe piaţa internă pentru că trebuie înlăturată concepţia că în agroturism calitatea este mai redusă decât în turismul clasic. Dacă discutăm despre agroturism produsul turistic este cu atât mai valoros cu cât procentul de produse obţinute în gospodăria proprie. către turismul rural şi ecologic. Franţa. Posibilităţile de petrecere a timpului liber sau agrementul sunt legate de fermă. este mai mare. Pe piaţa externă. În momentul de faţă se înregistrează o cerere tot mai mare pentru vacanţe active. Şi aici originalitatea este la mare pre. La acest capitol spaţiul rural românesc. activităţile cu specific rural.

316 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. Odată depăsită această barieră este necesară asigurarea accesului relativ uşor la structurile de cazare şi resursele turistice în primul rând prin calitatea infrastructurii. iar odată realizat acest deziderat este necesară rezolavarea problemeibazei de cazare. 4 (11). . iar apoi prin semnalizarea căilor de acces. 2011/2012 Identificarea şi valorificarea potenţialului agroturistic al judeţului Arad Identificarea şi inventarierea resurselor turistice din zona rurală a judeţului Inventarierea şi îmbunătăţirea infrastructurii agroturistice de cazare din zona rurală Identificarea şi semnalizarea căilor de acces Valorificarea potenţialului agroturistic al zonei de şes a judeţului Arad sub diverse forme Figura 1. Acest lucru este oarecum mai greu de realizat decât primul obiectiv datorită faptului că multe din structurile turistice rurale nu sunt înregistrate şi clasificate. nr. Identificarea şi valorificarea potenţialului agroturistic al zonei rurale a judeţului Pentru a putea propune o valorificare a ceva trebuie mai întâi identicată situaţia şi resursele existente. Dacă se pune problema valorificării potenţialului agroturistic al zonei studiate atunci se pot propune mai multe posibilităţi de realizare a acestui obiectiv. Astfel se pleacă de la inventarierea resursele turistice propriu-zise existente.

4 (11).Anul III. adaptate la realităţile specifice ale judeţului Arad Odată inventariate resursele turistice existente se poate trece la a schiţa câte modalităţi de încorporare a acestora în produsele agroturistice.turiştii pot explora moştenirea arhitecturală diversă.ca privire generală asupra principalelor atracţii cultural-turistice judeţul Arad poate convinge la explorarea unei zone nu atât de cunoscute. . Oferta produsului agroturistic este specială şi anume: . bulgari. edificiile laice si religioase. slovaci. a meşteşugurilor şi alimetaţiei specifice. dar foarte . nr. aici au trăit dea lungul secolelor şi unguri. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 317 Propuneri pentru produse agroturistice ce Propuneri pentru produse agroturistice ce au la bază potenţialele resurse turistice au la bază potenţialele resurse turistice existente adaptate la realităţile specifice existente adaptate la realităţile specifice judeţului Arad judeţului Arad Un wekend la fermă Un wekend la fermă Acasă la meşterii populari Acasă la meşterii populari O nedeie la fermă O nedeie la fermă Crăciunul în sat la fermă Crăciunul în sat la fermă Învăţăm cum se obţin produsele ecologice la Învăţăm cum se obţin produsele ecologice la fermă fermă Să cunoaştem realităţile cultural-istorice ale satului de Să cunoaştem realităţile cultural-istorice ale satului de şes prin petrecerea unui interval de timp la fermă şes prin petrecerea unui interval de timp la fermă Drumul vinului şi al obţinerii acestuia direct la Drumul vinului şi al obţinerii acestuia direct la fermă fermă Figura 2. precum şi bogăţia folclorică a zonei.beneficierea de avantajele şi tainele vieţii la femă. Toate acestea îşi au rădăcinile în mai multe culturi şi civilizaţii. şvabi. . cehi. Propuneri pentru produse agroturistice ce au la bază potenţialele resurse turistice existente. datorită faptului că pe lângă români. sârbi.

Cointeresarea proprietarilor în integrarea în circuitul turistic a fermelor cu caracter ţărănesc de care dispun Ameliorarea structurilor de primire turistică cu arhitectură tradiţională. Dacă în urmă cu câţiva ani nu existau cataloage şi pliante cu aceste structuri de cazare. 2011/2012 interesante datorită peisajelor naturale. care să creeze o atmosferă specifică zonei rurale Învăţarea gospodarilor din zona montană să îşi valorifice surplusul de cazare producţia agricolă prin agroturim Identificarea. În acest sens va trebui ca abordarea promovării agroturismului să se facă etapizat. aşa că multe dintre pensiunile agroturistice nu au de fapt nici urmă de fermă. are surplus de camere. unde agroturismul existent s-a transformat într-un turism rural. Dacă discutăm despre cazare atunci. Pentru a promova practicarea agroturismului este necesar ca să se afirme ca principal motor iniţiativa privată susţinută însă de autorităţile publice. bogăţiilor folclorului şi moştenirii datinilor celor ce trăiesc acolo. atât interioare cât şi exterioare. nr. nu implică investiţii foarte mari în zona studiată. descrierea pensiunilor agroturistice existente în zona studiată Figura 3. Inventarierea şi îmbunătăţirea infrastructurii agroturistice de cazare din zona rurală În ceea ce priveşte inventarierea structurilor de cazare s-au făcut în ultimii anii progrese considerabile. sau de cele mai multe ori unul clasic. care poate coexista cu un legitim confort contemporan. putem spune că acum s-a înlăturat oarecum acest neajuns.318 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. O cerinţă generală a succesului produsului agroturistic este conservarea caracterului rural tradiţional al clădirii. există o arhitectură rurală pecifică şi are nevoie doar de unele adaptări la activitatea turistică. . Însă greşeala este că se realizează acete cataloage doar pentru câteva zone din ţară. Paradoxul este că acolo unede există asemenea pensiuni nu sunt realizate cataloage turistice. trăsătură. amenajarea unei case ţărăneşti. 4 (11). în scop turistic. luând în considerare că ferma deja există. sau de tradiţii rurale.

Valorificarea resurselor satului arădean se poate face prin diferite târguri. Idei de valorificare a potenţialului agroturistic antropic Posibilităţi de valorificare a potenţialului agroturistic antropic Agregarea elementelor de potential antropic într-un produs agroturistic Realizarea unor evenimente specifice. meşteşuguri.Anul III. etc. de ghiduri agroturistice şi film video publicitar. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 319 Considerăm esenţială organizarea unor acţiuni şi mijloace de popularizare şi reclama gospodăriilor agroturistice atât prin mass-media (presa scrisă şi audiovizuală). Idei de valorificare a potenţialului agroturistic antropic Identificarea obiceiurilor tradiţionale care ţin de identitatea locală şi promovarea acestora ca valori locale Practicarea demonstrativa a unor meşteşuguri şi ulterior comercializarea acestor produse Crearea unor pieţe de comercializare a produselor obţinute şa fermă şi implicarea turistului în aceste activităţi Utilizarea produselor obţinute în propria gospodărie şi valoroficarea reţetolor de preparate tradiţionale Figura 4. 4 (11).care contribuie la introducerea în circuitul turistic intern şi internaţional a unor variate condiţii naturale şi la valorificarea tezaurului de cultură tradiţională sau contemporană a întregului potenial cultural. care vin să întregească imaginea favorabilă a satului. Posibilităţi de valorificare a potenţialului agroturistic antropic . Figura 5. şi cel mai important în valorificarea acestor resurse este turismul rural/agroturismul .istoric din spaţiul rural. tradiţionale Comercializarea directă a unor elemente precum produse alimentare. artă. Totuşi principalul mod. cataloage de prezentare a ofertei agroturistice. concursuri. nr. festivaluri. elaborarea de pliante.

Csősz I.. 1999 . şi în special ale zonei de şes. • Participarea la târguri de turism şi organizarea la nivel judeţean a unui salon anual pentru a încuraja agenţiile de turism să ofere produsele agroturistice ale judeţului. dacă există posibilităţi financiare. 2007 . Timişoara. jandarmerie. Editura Mirton. 2011/2012 La nivelul gospodăriilor.Agroturism şi Turism Rural. • lipsa de formare şi instruire a localnicilor în domeniul agroturismului. 3. din mai multe motive: • condiţiile economice şi de confort nu le permite. CONCLUZII Deşi există şi au un mare potenţial turistic. • Îmbunătăţirea reţelelor de comunicare în zonele agroturistice de şes şi numai ale judeţului (dispecerat integrat de alarmare şi comunicare interactivă între unităţi de intervenţie: poliţie. este bine ca fiecare din acestea să posede propriul ghid sau pliant în care să fie prezentată atât gospodăria respectivă. Glăvan..320 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. • sezonalitatea practicării turismului. 1995 . nr. 2. cu toate zonele de atracţie.. . ‘ Buciuman E. • Sprijinirea instrumentelor şi acţiunilor promoţionale: broşuri.Agroturismul–Factor determinant în dezvoltarea economicosocială a satului românesc. dezvoltării şi promovării agroturismului în zonă. Editura ProTransilvania. Alba-Iulia. 4/1995. Implementarea unui sistem de dezvoltare şi promovare agroturistică pentru zona rurală a judeţului Arad ar trebui să cuprindă o serie de măsuri: • Încurajarea creării de reţele şi structuri locale. în "Revista Româna de Turism" nr. ghiduri agroturistice. protecţie civilă . BIBLIOGRAFIE 1. cât şi împrejurimile. • Crearea unei pagini de internet judeţeană de promovare a agroturismului din zona montană şi de şes. pompieri. • Elaborarea de strategii zonale de dezvoltare agroturistică şi punerea în practică a acestora. • Promovarea produselor agroturistice din zona de şes pe plan naţional şi internaţional. V. site-uri de internet. gardieni publici. salvamont).Economia turismului rural şi agroturismului. ambulanţă. hărţi agroturistice. o mare parte din gospodăriile turistice nu valorifică întreaga capacitate. 4 (11).

Ţara Făgăraşului a deţinut un loc corespunzător în istoria societăţii medievale româneşti. cu libertăţile ei. Fagaras Country poin of views INTRODUCERE Dezvoltarea zonelor rurale româneşti a fost întotdeauna puternic marcată Ţara Făgăraşului s-a considerat totdeauna ca o parte deosebită a Transilvaniei. I. culturală şi istorică de interes internaţional. cu valori unice ale comunităţilor săteşti. Ramona CIOLAC Rezumat Ţara Făgăraşului este una dintre cele mai vechi şi mai importante zone de locuit. Ea face parte din salba de "ţări" româneşti subcarpatine.Anul III. Ţara Făgăraşului. din Transilvania. poate oferi vacanţe de neuitat. . Romanian. Located in the center of the territory. zona turistică cu zestre naturală. nr. CSOSZ. Cuvinte cheie: forme de turism. având viaţa sa proprie. Fagaras Country held a proper place in the history of Romanian medieval society. from Transylvania. Key words: tourism forms. compact. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 321 DESCRIEREA PARTICULARITĂŢILOR PRINCIPALELOR FORME DE TURISM DEZVOLTATE ÎN ŢARA FĂGĂRAŞULUI DESCRIPTION OF THE PARTICULARITIES FOR THE MAIN TOURISM FORMS DEVELOPED IN FAGARAS COUNTRY Nicoleta BOGDAN. 4 (11). It is part of the chain of Romanian subcarphatian "countries". cu tradiţiile ei. cu dispoziţiile ei sociale deosebite. compactă romanească. care au asigurat intrarea în istorie a poporului român. who ensure the entrance into the history of the Romanian people. Situată în centrul teritoriului. Ţara Făgăraşului Abstract Fagaras Country is one of the oldest and most important residential areas.

sunt vizibile încă urme din zidurile unei cetăţi atribuite lui Negru-Vodă.de un potenţial turistic aparte. Chiar dacă locuitorii acestei regiuni au început să înţeleagă oportunitatea dezvoltării unei astfel de forme de turism. Ferma agroturistică este o structură de primire pentru găzduire şi servirea mesei ce funcţionează în cadrul unei gospodarii ţărăneşti şi care asigură alimentaţia turiştilor cu produse proaspete din surse proprii şi locale.322 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. fermele agroturistice din Ţara Făgăraşului nu sunt încă intrate în circuitul turistic. Sub munte. şi alte materiale de cercetare utilizate în cadrul disciplinei de turism Autorii lucrării au utilizat ca metode de lucru: colectarea datelor. iar la Sâmbăta de Sus. MATERIAL ŞI METODĂ În realizarea acestei lucrări autorii au utilizat diverse surse bibliografice. Constantin Brancoveanu a ctitorit o mănăstire. analiza acestor date şi formularea unor concluzii. agroturismul în Ţara Făgăraşului este la început de drum. cu oameni ospitalieri şi meşteşugari talentaţi . In prezent. procesarea. . datorită cetăţii ridicate în acest oraş. în apropierea localităţii Breaza. REZULTATE ŞI DISCUŢII Trei forme de turism în zonele rurale sunt reprezentative pentru acest areal: [4] Agroturism şi turism rural Numeroase sate din România dispun . 4 (11). 2011/2012 Zona a fost numită Ţara Făgăraşului. cetatea a fost un temporar loc de refugiu pentru familia lui Mihai Viteazul.prin cadrul lor pitoresc deosebit şi prin gospodăriile lor confortabile. La Făgăraş. nr.

precum şi posibilitatea petrecerii timpului liber descoperind frumuseţile muntelui. oferă turiştilor excelente condiţii de cazare.5 km din DN1) sau din oraşul Victoria (11 km pe drumul forestier). iar serviciile sunt asigurate de un personal angajat şi specializat. tabere de creaţie artistică sau pentru activităţi ecologice. Veniturile obţinute au un caracter permanent. sate de vacanţă. 4 (11). camping-uri. acces din localitatea Sâmbăta de Jos (14. în apropierea Făgăraşului. Câteva exemple în această direcţie ar putea fi: Complexul . Valea Breaza sau Sebeş. nr.. Dintre structurile turismului rural fac parte: pensiuni turistice. cazarea turiştilor şi servicii de pregătire şi servire a mesei. Pensiunile turistice sunt structuri de primire pentru găzduire şi primirea mesei care funcţionează în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente şi care asigură. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 323 Turismul rural are o sferă de cuprindere mai largă decât agroturismul şi dispune de o structură funcţională de servicii şi cazare eterogenă.Nicodor" şi Pensiunea "Ana" . .situate pe Valea Sâmbetei. Această formulă de turism este promovată de structuri special amenajate. în spaţii special amenajate. Valea Dejani. in jurul cărora se desfăşoară activităţi de turism specializate. astfel de pensiuni pot fi întâlnite pe Valea Sâmbetei. In Ţara Făgăraşului. tabere şcolare. moteluri. în locuri liniştite şi primitoare.Anul III.

2011/2012 Cabana Dejani . se ajunge în satul Dejani. acces din Făgăraş. Turiştii au ocazia de a descoperi şi altele vizitând zona.situate în apropierea satului Breaza (70 km de Braşov.Valea Căruntei 14" şi Pensiunea . aproape de pădure.dar dintre cele rnai reprezentative . aer curat şi atmosferă de vis. de unde se urcă puţin spre munte.Coitii Brezei" ...relaxare totală într-o ambienţă deosebită. Pensiunea . .324 MANAGEMENT AGRICOL Anul III.pensiuni turistice din zona Ţării Făgăraşului. oferă un cadru intim şi liniştit. nr. pe drumul ce trece prin satele Hurez şi Săsciori. Nu sunt decât câteva . 4 (11). excelente condiţii de cazare şi posibilitatea de a face excursii în zona muntelui sau pe Valea Prahovei. 20 km de Făgăraş).

precum şi a oamenilor simpli. Posibilităţi de cazare a pelerinilor sunt oferite şi de alte mănăstiri din Ţara Făgăraşului . ce a fost ridicat în 1760. Astăzi. prin vasta bibliotecă.este crescută şi îngrijită de peste un secol. Nu trebuie să uităm că şcoală de zugravi. . 4 (11). cât şi pelerinilor sosiţi la sărbătoarea hramului mănăstirii . mai întâi în picturi murale la bisericile din această parte a ţării. iar apoi în pictura pe sticlă. Herghelia de la Sâmbăta de Jos s-a înfiinţat în 1874. Dr."Adormirea Maicii Domnului".P. Un mare renume a adus mănăstirii atelierul de pictură pe sticlă. Păşunile alpine de la poalele Munţilor Făgăraş. atelierul de pictură şi Centrul Ecumenic. al cărei leagăn de formare a fost Ţara Făgăraşului.S. cadre didactice. Bucium. studenţi şi elevi la teologie. întemeiată de Brâncoveanu la Sâmbăta. Clădirea este menită să găzduiască seminarii şi conferinţe teologice cu participarea unor preoţi. în prima vineri după Paşti. se pot comanda şi cumpăra lucrări.Anul III. a împământenit aici stilul brâncovenesc. atelierul de pictură pe sticlă în care se lucrează într-o manieră nouă picturi tradiţionale pe sticlă şi creaţii noi. şcoală condusă de Părintele Arhidiacon Calinic Morar.sau cu ocazia sărbătorii "Izvorului Tămăduirii". Centrul Ecumenic . în timpul împărătesei Măria Tereza. Centrul este construit astfel încât să poată oferi cazare atât participanţilor la aceste evenimente. Herghelia de la Sâmbăta de Jos este singura herghelie din România unde rasa pur sânge de Lipiţani . Mănăstirea de la Cârţişoara oferă vizitatorilor un rnic muzeu de icoane pe sticlă şi un atelier de pictură unde.Academia de la Sâmbăta este o construcţie ridicată la iniţiativa Î. la cerere. nr. Sediul central al hergheliei se află pe terenul castelului Bruckental. este cea mai importantă şcoală de pictură din ţară. Turism ecvestru In Ţara Făgăraşului. Dejani sau Făget-Bohoft.renumită atât în ţară cât şi în străinătate . care atrage interesul vizitatorilor prin muzeul de icoane pe sticlă.Berivoi. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 325 Turism ecumenic Ideea de turism ecumenic în Ţara Făgăraşului este legată în primul rând de Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Antonie Plămădeala şi inaugurată în anul 2003. cu condiţiile climaterice favorabile şi parametrii de sol asemănători cu cei din Carst. ÎS august .

[1]. Editura Mirton. 2007 . etc). herghelia de la Sâmbăta avea un efectiv de 600 de capete..relativ recentă în România şi în arealul studiat . Bucureşti. în : Academia R. seria IV. Doar de câţiva ani a început să se prefigureze ideea promovării unei noi formule de turism. constând în parcurgerea unor regiuni pitoreşti sau interesante din punct de vedere ştiinţific. serviciile agroturistice oferite de gospodăriile ţărăneşti pot varia de la servirea mesei. I. caii de sport. Amintim de asemenea caii de turism ecvestru. bazată pe potenţialul spiritual şi pe tradiţia culturală a Ţării Făgăraşului.dotare si efectiv de cai . localitate sau zonă (şezători. în anii 1980. In al doilea deceniu al secolului XX. 4 (11). la posibilitatea practicării unor sporturi sau asistării la o serie de obiceiuri tradiţionale din gospodărie. nr. cultural şi folcloric al regiunii. la herghelia de la Sâmbăta de Jos se află aproximativ 300 de cai. CONCLUZII Formula clasică de turism este cunoscută ca o serie de activităţi cu caracter recreativ sau sportiv. Timp de trei ani. rasa curata. au făcut să se aleagă această zonă.cât şi la bunurile şi serviciile oferite de aceasta spre consumul persoanelor care vin în mediul rural pentru relaxare. Csosz. Nägler Thomas. De atunci. etc.în Ungaria.326 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. geografic.ce a apărut din necesitatea găsirii unor soluţii de creştere a veniturilor gospodăriilor rurale prin valorificarea potenţialului lor economic. istoric. din care 70 iepe de prăsilă şi 12 armăsari pepinieri. 1979 . colinde. servicii de insotire şi călăuză turistică pe anumite trasee sau iniţiere în anumite meşteşuguri tradiţionale. Acest potenţial se refera atât la excedentul de cazare existent în gospodăria ţărănească pregătit şi amenajat special pentru primirea de oaspeţi . târguri tradiţionale. Nu după mult timp. Memoriile sectiei de ştiinţe istorice. caii de montă şi tineret.Cercetări arheologice în Ţara Făgăraşului privind feudalismul timpuriu. La aceasta se adaugă asemănarea dintre rasa veche transilvăneană şi rasa Lipiţan. tomul II. 2011/2012 din zona Lipizza. România. 2. Timişoara. hore săteşti. caii Lipitani de la Sâmbăta au reprezentat Ungaria. la Sâmbăta s-a înfiinţat o noua rasa de Lipitani. fiind cea mai mare herghelie din lume. spectacole folclorice. Agroturismul este o formă de turism . România pierde rasa de lipitani de la Sâmbăta. . În funcţie de ambientul natural. Obiectivul de la Sâmbăta de Jos se ocupă nu numai de creşterea cailor. S. odihnă şi agrement. aceasta rasa de pur sânge nu a rnai fost în pericol de a se desfiinţa. hramuri bisericeşti. în urma mutării întregii herghelii . ci şi de activităţi colaterale precum reproducerea şi dresajul cailor sau producerea hranei animalelor. BIBLIOGRAFIE 1. In prezent.Agroturismul şi turismul rural.

occur frequently and agro-tourism and rural tourism terms. interferenţe.primariafagaras. inclusion. puncte de vedere Abstract Rural tourism has been neglected by researchers in tourism. Deşi acţionează în spaţiul rural. inclusiv în cea din ţările Comunităţii Europene.p. 1998 . ***. apar frecvent termenii de turism rural şi agroturism. Practica a arătat că aceste categorii se identifică până la un anumit nivel. agro-tourism and rural tourism are two concepts witch for some author srepresent the same thing. cât şi elemente diferite care le conduc la departajare.„Munţii Carpaţi”. 4 (11).57]. In existing literature.. being often confused with recreational activities developed in rural areas. Printre alte activităţi valorificatoare ale potenţialului satului s-a născut ideea împletirii activităţilor tradiţionale cu cele legate de ospitalitate şi . au un numitor comun care scoate în evidenţă elementele de identitate. including the European Community countries.ro. have a common denominator that brings out elements of identity. Experience has shown that these categories are identified to a certain level.Anul III. 4. agroturism. de incluziune. la diferenţiere. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 327 3. and different elements which lead them to tie in differentiation. While acting in the countryside. PUNCTE DE VEDERE ÎN CLARIFICAREA INTERFERENŢELOR CE APAR ÎNTRE TERMENII DE TURISM RURAL ŞI AGROTURISM POINT OF VIEWS IN CLARIFYING INTERFERENCES ARISING BETWEEN RURAL TOURISM AND AGRO-TOURISM TERMS Ramona CIOLAC Rezumat Turismul rural a fost neglijat de cercetătorii din turism. fiind adesea confundat cu activităţile recreaţionale desfăşurate în mediul rural. while for others are two different notions. interferences. Cuvinte cheie: turism rural. la obţinerea unui standard de viaţă mai decent. nr. Comunitatea sătească nu şi-ar putea duce existenţa fără anumite servicii furnizate de unii dintre membrii săi. agro-tourism. În literatura existentă. deoarece acestea au o funcţie complementară în economia rurală. [4. agroturismul şi turismul rural sunt două concepte care pentru unii autori reprezintă acelaşi lucru. www. Bucureşti. [5]. Key words: rural tourism. care realizeză munci elementare în sectorul agrar şi care contribuie astfel. editată de Concept Ltd. poin of views INTRODUCERE Dezvoltarea zonelor rurale româneşti a fost întotdeauna puternic marcată de activităţile non-agrare. iar pentru alţii sunt două noţiuni diferite.

J.328 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. [7. în gospodăriile ţărăneşti. turism de odihnă. este dificil de evitat confuziile legate de aceste denumiri. tradiţionale NAŞTEREA FORMELOR DE TURISM RURAL Influenţate în sens pozitiv sau negativ de: Cauzele de ordin obiectiv ale apariţiei formelor de turism rural Nivelul mic al veniturilor populaţiei care nu mai permite accesul la serviciile de turism clasic Capacităţile de cazare din staţiuni sunt insuficiente. a unor spaţii de cazare excedentare şi a produselor proprii Cauzele ce stagnează dezvoltarea formelor de turism rural Mediul şi infrastructura slab dezvoltate Lipsa informaţiei privind structurile turistice rurale Resursele umane nu au pregătirea necesară pentru a derula turism rural Lipsa unei Legi a turismului rural Promovarea ineficientă Figura 1. 4 (11). deoarece termenul de „turism rural” a fost adoptat de Comunitatea Europeană cu referire la întreaga activitate turistică din zona rurală. şi nu în ultimul rând că se deschid porţile valorificării spaţiilor rurale şi a produselor agricole deţinute de agricultorii rurali puri. turism alternativ şi mulţi alţii. că ferma agricolă dispune de resurse naturale complete ce pot asigura sejurul oricărui turist. nr.4] . turism la fermă.p. Keane M. sau nu se ridică la nivelul pretins prin tarife Zone de deal şi de munte unde agricultura nu permite rezultate performante şi venituri mari Existenţa unor valori etno-folclorice. nepoluat. cu înţelesuri diferite de la o ţară la alta. artizanale şi a cadrului natural pitoresc Existenţa. Activităţi legate de ospitalitate şi recreativitate Activităţi agrare. Ideea formelor de turism rural pleacă de la faptul ca gospodăria agricolă se află. 2011/2012 recreativitate. în general într-un mediu natural. turism rural. purtător de filoane culturale specifice zonei de existenţă. Apariţia şi cauzele ce influenţează formele de turism rural Există o varietate de termeni care descriu activitatea turistică în zonele rurale: agroturism. a evidenţiat faptul că.

În cea de-a doua categorieagroturism. Oferta de turism rural defineşte toate ofertele turistice din mediul rural care nu sunt legate de gospodăria ţărănească: vacanţe în gospodării. căutând liniştea. locuinţe de vacanţă.Oferta să cuprindă mai multe elemente: cazare. şi alte materiale de cercetare utilizate în cadrul disciplinei de turism Autorii lucrării au utilizat ca metode de lucru: colectarea datelor. însemnând acelaşi lucru pentru alţii. cât şi elemente diferite care duc la diferenţiere. care şi-au pierdut în mare parte funcţia de bază. În prima categorie-turism rural.Comunicarea şi participarea la viaţa comunităţii locale. sejururi în case de vacanţă. constituie componente ale ofertei turistice. termenul de turism rural cuprinde şi cultura. . criteriul de diferenţiere se bazează pe ponderea diferitelor elemente constitutive ale ofertei turistice. alimentaţie. de incluziune. REZULTATE ŞI DISCUŢII Pentru a clarifica termenii de turism rural şi agroturism. Pentru a putea spune despre turism că este un turism rural şi nu unul clasic trebuie să fie îndeplinite mai multe condiţii: . produse locale. 4 (11). criteriul de definire utilizat este ponderea veniturilor realizate din activitatea de turism de care beneficiază comunitatea sau numai o parte a acesteia. . Turismul rural şi agroturismul se identifică până la un anumit nivel. împreună cu cele specifice din gospodăria ţarănească. vor să-şi petreacă vacanţa într-un mediu rural intact.Să se realizeze în spaţiul rural. care scoate în evidenţă elementele de identitate. Turiştii doresc să cunoască tradiţiile rurale.Să se realizeze contactul cu mediul înconjurător. să li se ofere produse şi specialităţi regionale. [3] MATERIAL ŞI METODĂ În realizarea acestei lucrări autorii au utilizat diverse surse bibliografice. cultura şi natura.Anul III. De cele mai multe ori se apelează însă la termenul de turism rural pentru a desemna doar activităţi şi structuri turistice specifice agroturismului. aerul curat. o definiţie cu care să fie de acord tote statele membre.Să respecte patrimoniul natural. practicarea sporturilor şi a drumeţiilor. nr. analiza acestor date şi formularea unor concluzii. au un numitor comun. . există două tendinţe de definire a acestora. . procesarea. Sub acest aspect. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 329 Turismul rural şi agroturismul sunt considerate noţiuni diferite de unii. Din acest motiv programele Leader iniţiate de Comisia Europeană atrag atenţia asupra necesităţii unei definiri mai exacte a turismului practicat la ţară. istoria tradiţiile existente în spatiul rural care. . case particulare.

Oferta este autentică. în principal mai reduse ca în turismul tradiţional.. restul fiind obţinut din producţia agricolă. de regulă agricolă practicată de gazdele turiştilor (activităţi de producţie.330 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă (cazare. 2011/2012 . şi contribuie. per ansamblu calitatea serviciilor turistice. pe lângă obţinerea unor venituri complementare pentru populaţia locală şi la realizarea unor obiective sociale cum ar fi: continuitatea activităţilor agricole într-un mediu slab-productiv. În mod similar. ameliorarea comportamentului social în relaţiile umane. prestări de servicii. originalitatea produselor agricole. Agroturismul reprezintă o formă particulară de turism rural cu un grad de complexitate mai ridicat.Să menţină activităţile tradiţionale ale zonei. pensiune. Agroturismul este definit de mulţi autori ca fiind un . Oferă celor cu venituri reduse posibilitatea de odihnă şi reconfortare.). ridicarea nivelului general de civilizaţie a unei categorii de populaţie care trăieşte izolat.[1] Cu toate acestea este o formă complementară a turismului rural. cât şi activitatea economică. În general este o sursă secundară de venit şi nu o încercare de substituire a activităţii agricole propriu-zise. cultivarea relaţiilor umane şi chiar ameliorarea situaţiei igienico-sanitare din multe localităţi rurale. distracţie etc. de petrecere a timpului liber în mediul rural. acesta având valenţe culturale şi educative deosebite. nr. relaţia cu mediul natural. de mesajul care îi este transmis turistului ce cumpără produsul. iar activităţile sunt conduse şi coordonate de fermieri.turism diferit”.Veniturile merg direct la locuitorii zonei şi rămân în localitatea respectivă. mobilizarea unui număr însemnat de gospodării şi de persoane. greu de atins în majoritatea pensiunilor agroturistice. motiv pentru care nivelul investiţiilor este mai scăzut. există ţări în care termenul de agroturism poate fi folosit numai pentru a desemna acele activităţi care asigură din partea turistică a afacerii mai mult de 50% din venitul total al gospodariei. Trăsăturile relaţiei agroturism-turism clasic se referă la: [2] Consumul turistic se petrece în mediul rural. Agroturismul este şi va rămâne o activitate complementară sezonieră. familială. acoperite în principal. Oferă în principal una sau două unităţi de cazare. Toate aceste inconsecvenţe generează o serie de probleme legate de comercializarea acestui tip de produs turistic. turism în care clientul este primit în casa gazdei şi beneficiază de servicii oferite în cadrul exploataţiei. variată. . limitată în cele mai fericite cazuri la circa 100 zile turistice anual. . 4 (11). unde sunt foarte importante modul de prezentare a pensiunii. Activitatea de agroturism este în principal o „afacere” de dimensiuni mai reduse. de prelucrare a produselor agricole în gospodărie şi de comercializare a acestora). deci de oamenii locurilor. sport. din surse proprii.

Ungaria. constituind un domeniu cu o organizare specifică. este considerată a fi agroturism. CONCLUZII Între cele două concepte există o strânsă legătură pe multiple planuri. Portugalia)-că majoritatea alimentelor provin din gospodăria proprie a gazdelor. acestea fiind delimitate în literatura de specialitate: [2] . Împiedică sau reduce în mod automat „apartheid”-ul turistic. Austria. Relaţia turism rural-agroturism Din punct de vedere al prestaţiilor turistice (componenta majoră al turismului) şi anume asigurarea alimentelor pentru perioada de sejur. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 331 - Se evită aglomerările turistice de pe litoral sau din staţiunile balneare sau montane. Nu este compatibil cu turismul de masă. nu antrenează modificări de amenajament şi nici de peisaj. Amândouă formele reprezintă nu numai o alternativă turistică ci şi un factor esenţial de dezvoltare economică a mediului rural în ansamblu şi al exploataţiilor agricole. se constată.Anul III. Figura 2. 4 (11). Se integrează în structurile existente de locuit. nr. se completează şi se susţin reciproc. Se adaptează bine obiceiurilor locale. exceptând puţinele localităţi rurale care dintr-un motiv sau altul au o puternică specializare ocupaţională care impune schimbul de produse alimentare-cel puţin în ţara noastră (fenomenul se întâlneşte însă şi în Franta. Activităţile de turism rural şi agroturism se împletesc. Luând în calcul acest aspect activitatea turistică. Şi turismul rural şi agroturismul urmăresc contactul direct cu mediul rural (localitate. Favorizează relaţiile dintre turişti şi populaţia locală. Agroturismul este plasat în mediul rural. Turismul rural cuprinde toate formele de turism desfăşurate în mediul rural. exploataţie agricolă). care alătură asigurării serviciilor şi pe acela de servire a mesei cu produse alimentare rezultate din gospodăria sau ferma proprie. deci se integrează în turismul rural.

4 (11).Wurttemberg. V.Agroturismul–Factor determinant în dezvoltarea economico- socială a satului românesc. 5. agroturismul fiind unul dintre componentele turismului rural. Germania. Nistoreanu P. 1997 . economică... Buciuman E. nr. Această organizare ţine seama atât de specificitatea geografică. dar şi de specificitatea produselor sale şi de rolul pe care trebuie să-l joace în dezvoltarea mediului rural. comercial. Alba-Iulia. Sustainable development of rural regions in Eastern Europe. se completează şi se susţin reciproc. motiv pentru care se integrează în întregime în turismul rural. etc. 4/1995. 1999 . Ca atare conceptul de turism rural are o sferă de cuprindere mai largă decât cea de agroturism. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi. 3. culturale. Bucureşti. 6. Lucrări Ştiinţifice.. Getz D. International Thomson Business Press. Constatăm aşadar că între turismul rural şi agroturism există o relaţie de la întreg la parte. • Turismul rural şi agroturismul nu reprezintă numai o alternativă turistică ci şi un factor esenţial de dezvoltare economică a mediului rural în ansamblu şi al exploataţiilor agricole în special. Turistul care vine în mediul rural (localitate. Glăvan. 1999 . 2011/2012 • Agroturismul este plasat spaţial în mediul rural. economice.Economia turismului rural şi agroturismului.. cu valorile ei materiale. 4. 7. 2003 . socială. 2000 ... Page St. . Nistoreanu P.Relaţia agroturism – turism rural.Turismul rural. Brad I.Consideraţii privind activităţile agroturistice din landul Baden . • Activităţile de turism rural şi agroturism se împletesc. 2. naturale. Bucureşti. Tribuna economică nr. 50/2000. 2001 .. Editura Didactică şi Pedagogică. constituind un domeniu cu o organizare specifică. a cărei sferă este mai restrânsă.. exploataţie agricolă) intră în mod direct în contact cu această lume. sociale etc.Pluriactivity in the Contemporary Romanian Village. 1995 . • Atât turismul rural cât şi agroturismul urmăresc o formă de turism fundamental bazat pe turismul clasic.The business of rural tourism: international perspectives. Editura ProTransilvania.. Guran-Nica Liliana.332 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. [6] BIBLIOGRAFIE 1. în "Revista Româna de Turism" nr. Brezuleanu S. Facultatea de Agricultură.

Anul III. 4 (11). 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 333 . nr.

New approach to compliance activities involve three basic rules:a good needs analysis. CSOSZ. Punctul de pornire a derulării afacerii de agroturism într-o exploataţie agricolă constă în stabilirea unei viziuni clare asupra a ceea ce antreprenorul a făcut până atunci în exploataţia agricolă. Cuvinte agricolă cheie: agroturism. Ramona CIOLAC Rezumat Implicarea în orice afacere necesită cunoştinţe în domeniul respectiv şi pricepere în planificare şi în management şi luarea deciziilor. pe lângă anumite cunoştinţe de bază în domeniu. 4 (11). Key words: agro-tourism. Fermierul trebuie să se asigure că va reuşi să vândă produsele obţinând un anumit • • • . respectarea unei metode în studiul proiectului. 2011/2012 ETAPELE CREĂRII ACTIVITĂŢII DE AGROTURISM ÎNTR-O EXPLOATAŢIE AGRICOLĂ STEPS IN CREATING AGRO-TOURISM ACTIVITY IN A AGRICULTURAL HOLDING Simona MARTIN. • Pieţele reprezintă locul de desfacere a produselor şi serviciilor turistice. compliance a method in project study.a better definition of objectives. şi pricepere în planificare şi luarea deciziilor. steps. O bună definire a obiectivelor. management and decision making.334 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. Alegerea unei noi activităţi presupune respectarea a trei reguli de bază: [1] O bună analiză a nevoilor. nr. Demersul noii activităţi implică respectarea a trei reguli de bază: o bună analiză a nevoilor. Pornirea unei afaceri de turism rural sau agroturism presupune existenţa a patru elemente de bază: • Motivaţia trebuie să fie suficient de puternică pentru a depăşi obstacolele de tot felul care apar în activitatea de agroturism. o bună definire a obiectivelor. exploataţie Abstract Engaging in any business requires knowledge of the field and skill in planning. agricultural holding INTRODUCERE Atunci când agricultorul demarează o afacere de turism rural şi agroturism trebuie să aibă. Respectarea unei metode în studiul proiectului. I. The starting point for agro-tourism business in a agricultural holding consist in establishing a clear vision of what the entrepreneur has done before in the farm.

întocmirea unui plan de acţiune. .planificarea folosirii resurselor. . . • aprecierea financiară a activităţii de agroturism. urmărindu-se analiza şi evoluţia acesteia. . MATERIAL ŞI METODĂ Autorii lucrării au utilizat ca metode de lucru:studiul materialelor bilbiografice şi formularea unor concluzii. 4 (11). . Aptitudinea managerială presupune: . În acest scop este foarte important efectuarea unor cercetări de piaţă. întreprinzătorul trebuie să dea dovadă de anumite calităţi: .capacitatea de a face faţă unui eşec.asumarea riscului. • bilanţul aptitudinilor manageriale ale exploatantului. Banii sunt necesari pentru a pune bazele oricărei afaceri. .luarea deciziilor.concurenţii potenţiali.structura şi amplasarea acesteia. Pentru aceasta este necesar un plan financiar. . Dezvoltarea unei afaceri agroturistice presupune luarea în considerare a cinci factori legaţi de lanţul de antrepriză: • cercetarea pieţei. . Este necesară cunoaşterea unor factori ca: . • planul de acţiune pentru demararea şi dezvoltarea afacerii agroturistice.Anul III.mărimea pieţei. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 335 profit. chiar dacă celelalte verigi sunt foarte dezvoltate.încredere în sine. • bilanţul resurselor prin realizarea studiului de fezabilitate. Pentru că factorul uman este elementul esenţial al oricărei afaceri. Aptitudinile manageriale reprezintă cel mai important element al unei afaceri.exploatarea iniţiativei. REZULTATE ŞI DISCUŢII Fermierul trebuie mai întâi să-şi stabilească cauzele şi motivele pentru care optează pentru activitatea de agroturism.interes. nr.efectele planului de acţiune trebuie să îmbunătăţească activitatea exploataţiei agroturistice. Dacă una din aceste verigi ale lanţului de antrepriză eşuează afacerea nu ava avea succes. . . Un aspect foarte important este luarea în considerare a costurilor.

• Bilanţul resurselor.capacitate de iniţiativă şi asumarea unor riscuri moderate. • Evaluarea resurselor existente. • Dezvoltarea produsului cuprinde: • Identificarea cerinţelor consumatorului. . . • Finanţarea necesită elaborarea următoarelor aspecte: • Stabilirea necesarului de capital pentru exploatare şi investiţii. 4 (11). . • Stabilirea produselor şi a serviciilor care se vor produce. 2011/2012 - capacitatea de a folosi resursele financiare astfel încât să asigure performanţa afacerii. • Întocmire bilanţului resurselor. • Determinarea amplasării.capacitatea de a folosi resursele în mod eficient. • Stabilirea structurii manageriale. • Determinarea oportunităţilor noii afaceri.capacitate de a învăţa din eşecuri. . • Stabilirea componentelor produsului.fermierul trebuie să fie un bun conducător.capacitatea de a lua decizii la momentul oportun.stabilirea unor scopuri reale. • Întocmirea planului afacerii. nr. . • Studiul de fezabilitate implică: • Determinarea dimensiunilor cererii. • Contactarea autorităţilor locale. • Evaluarea profitabilităţii. . • Estimarea cheltuielilor şi veniturilor. . • Elaborarea planului noii afaceri. În pornirea unei afaceri de agroturism trebuie să fie făcuţi următorii paşi: [3 şi 4] • Diversificarea activităţii presupune: • Evaluarea afacerii prezente.hotărâre în rezolvarea problemelor.336 MANAGEMENT AGRICOL Anul III.capacitatea de a întocmi un plan de acţiune. • Dezvoltarea componentelor produsului. .capacitatea de apreciere a oamenilor. • Stabilirea unui plan de dezvoltare a produsului. . .

• Asigurările. • Segmentarea pieţei. nr. Să răspundă nevoilor existente. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 337 Elaborarea planului pentru primul an. 4 (11). • Stabilirea termenelor de livrare. Un obiectiv trebuie să fie: • • • •       Formulat în aşa manieră încât să fie comunicat clar şi uşor. • Stabilirea zonei de comercializare. Evaluat după criterii cantitative şi calitative. • Stabilirea unei strategii promoţionale. • Standardelor de siguranţă şi calitate. În ceea ce priveşte fixarea obiectivelor trebuie să existe o idee cât mai exactă despre ce se doreşte. Planul de profit şi pierdere. • Clasificarea serviciilor. • Dezvoltarea pieţei implică: • Stabilirea unui plan de marketing. • Evaluarea concurenţei. .Anul III. • Promovarea presupune: • Realizarea documentaţiei de promovare. • Răspunderea angajatului. • Planul campaniei de informare. Planul foii de balanţă. • Planul sistemului de contabilitate. Limitat în raport cu etapele alese. Planul de lichidităţi băneşti. • Stabilirea dimensiunii pieţei. CONCLUZII Principalele probleme care pot să apară în demararea acestei activităţi sunt grupate pe mai multe etape. • Planul pentru ocrotirea clientului. • Prognoza vânzărilor. Să se încadreze într-un termen de realizare. • Cadrul legal necesită cunoaşterea: • Prevederilor legale comerciale. Formulat de o persoană motivată.

vârstă. Trebuie să se ferească de soluţiile evidente sau uşoare. tehnicile şi procedurile de amenajare. capacitatea de producţie a concurenţei. În etapa de evaluare a soluţiilor întreprinzătorul trebuie să studieze soluţiile care îi permit obţinerea unui produs bun. a avantajelor şi dezavantajelor acestora. sex. Studiul consumatorului presupune: gruparea consumatorilor după criterii geografice. Simularea este stadiul în care întreprinzătorul trebuie să conceapă produsul său viitor. Cât timp întreprinzătorul se află în faza de studiu a unui proiect nu trebuie să ia nici o decizie. în această fază. Întreprinzătorii trebuie să înveţe să cunoască mediul turistice la regiunii. pentru că rareori sunt cele mai bune. în ce cantitate se cumpărare.  un control al cheltuielilor. Pentru a alege o producţie turistică şi pentru a elabora o strategie de vânzare este necesar un studiu de piaţă. urmărirea evoluţiei tendinţelor. care să fie adaptat la piaţă şi să fie capabil să se introducă pe piaţă funcţie de concurenţa locală. . stabilirea clientelei. Demersul de marketing presupune a fi tot timpul înaintea concurenţei şi mai eficace ca aceasta. care este motivaţia de cumpărare. preţurile practicate. la preţul dorit şi la locul cerut. 4 (11). nu trebuie să facă nici o cheltuială. Un client decepţionat de calitatea unui produs fermier este un client pierdut. Pentru a se asigura succesul activităţii de turism rural trebuie luate în considerare câteva elemente: [2]  capacitate de primire suficient de mare pentru a amortiza investiţia. studiul consumatorului. O etapă importantă este şi demersul de marketing.  formarea profesională solidă a întreprinzătorului. adică să vadă care sunt structurile eficiente. definirea produselor pe care le doresc consumatorii. După aceste etape urmează crearea produsului. Se poate preconiza pe etape demararea proiectului de amenajare agroturistică a exploataţiei. Studiul pieţei presupune stabilirea tipului de piaţă: naţională sau internaţională. nr. stil de viaţă. studiul concurenţei. În această etapă se poate judeca valabilitatea soluţiilor imaginate. Studiul de piaţă cuprinde: studiul pieţei propriu-zise. clienţii.  un nivel al preţurilor care să permită valorificarea condiţiilor existente.338 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. 2011/2012 Trebuie să se facă diferenţă între proiect şi realitate. Studiul distribuţiei permite cunoaşterea diferitelor canale.  timpi de muncă metrizaţi. Acesta trebuie să fie un echilibru între cererile clientelei şi potenţialul întreprinzătorului. categoria socio-profesională. studiul distribuţiei. Studiul concurenţei presupune stabilirea concurenţilor. Următoarea etapă se referă la formarea şi informarea întreprinzătorului pentru ca acesta să cunoască informaţiile necesare depăşirii unor dificultăţi.  desezonalizarea serviciilor. Acesta presupune crearea acelor produse care sunt dorite de consumator.

călătorii. 3. Se consideră că autofinanţarea.  cheltuieli diverse cu lansarea. Alba-Iulia.. Timişoara. închirieri. Brezuleanu S... etc. de fezabilitate.. O îndatorare prea mare. Se evaluează toate cheltuielile pe grupe de cheltuieli:  costul studiilor de piaţă. . Csősz I. cel puţin a unei părţi din investiţie. Crăciun.Economia turismului rural şi agroturismului. Iaşi. Timişoara. 4. 2006 .  investiţii imobiliare. Facilităţile fiscale se referă la scutiri sau reduceri de impozite şi taxe a fermelor agroturistice pe o perioadă de 10 ani.  investiţii financiare prin cumpărări de terenuri. poate conduce la faliment. reprezintă un minimum acceptabil. 2007 . de oportunitate. Investiţiile de capital se evaluează pentru fiecare scenariu. Trebuie făcut un tablou lunar al nevoilor de muncă pentru toate activităţile şi apoi comparat cu disponibilităţile de muncă ale familiei. Investiţiile de muncă trebuie examinate atent pentru că activitatea de agroturism este mare consumatoare de forţă de muncă.Management agroturistic. Împrumuturile reprezintă o altă modalitate de finanţare. Editura Mirton.Agroturism şi Turism Rural. marjele de securitate. nr. 1999 . 4 (11). material studiu ID. Există mai multe modalităţi de finanţare a investiţiilor. este cerinţa rentabilităţii. BIBLIOGRAFIE 1. 1997 . Trebuie identificate posibilităţile de autofinanţare pentru că aceasta este o modalitate de a reduce riscurile. În acest caz trebuie luate în considerare implicaţiile financiare şi responsabilităţile fiecăruia. Editura ProTransilvania. Editura Mirton.Anul III. în scopul dezvoltării activităţii de turism rural şi agroturism. în proporţie de 20-30%.. de formare profesională.  cheltuieli mobiliare în echipamente.. etc. Autofinanţarea. 2011/2012 MANAGEMENT AGRICOL 339 Măsurarea investiţiilor făcute este o etapă foarte importantă din perspectiva rentabilităţii economice. Subvenţiile sunt destinate reducerii cheltuielile de împrumut şi pentru a face mai atractivă crearea echipamentului turistic în mediul rural.Organizarea turismului rural şi agroturismului. studii. Pentru finanţarea cheltuielilor de funcţionare ale întreprinderii se pot avea în vedere creditele pe termen lung. Dacă familia respectivă nu are suficiente resurse de forţă de muncă poate apela la salariaţi temporari sau permanenţi. În acest fel se va evita înglobarea gospodăriei în datorii. Şt. 2. Buciuman E. însă.

2011/2012 .340 MANAGEMENT AGRICOL Anul III. 4 (11). nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful