CARACTERISTICILE MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU

Motoarele electrice de curent continuu sunt masinile uzuale în actionarile cu
reglaj continuu al vitezei. Cunoasterea comportarii lor în momentul pornirii si la
functionarea în sarcina, reglajul vitezei si frânarea instalatiilor actionate sunt importante
pentru configurarea corecta a sistemelor de actionare .
a) Caracteristicile de pornire se refera la variatia în timp a curentului în procesul
de pornire, evaluarea raportului dintre valoarea maxima a curentului si curentul nominal,
evaluarea timpului de pornire, variatia în timp a cuplului si evaluarea raportului dintre
cuplul maxim si cuplul nominal; extinderea acestora se refera la metodele de reducere a
socului de curent si a socului de cuplu în procesul de pornire.
b) Caracteristicile de functionare sunt relatii între marimile principale care
caracterizeaza functionarea motorului, cuplul M, turatia n, curentul I, puterea utila P
2
si
randamentul q, în conditiile mentinerii constante a tensiunii de alimentare, de regula la
valoarea nominala, U
b
= U
bn
. În principal este vorba despre:
- caracteristicile de functionare propriu-zise: n, M, q = f(P
2
);
- caracteristica de viteza, n(I), sau n(I
e
);
- caracteristica mecanica, n (M).
c) Caracteristicile de reglare a vitezei se refera la metodele de reglare a vitezei,
domeniul de reglare a vitezei (n
min
, n
max
) si aprecierea economicitatii acestor metode.
d) Caracteristicile de frânare se refera la metodele prin care masina de curent continuu se utilizeaza pentru frânarea instalatiilor
actionate, cu sau fara recuperarea energiei cinetice sub forma de energie electrica.

2.8.1. Caracteristici de pornire
Daca se neglijeaza caderea de tensiune la perii, ecuatia de regim permanent a
circuitului rotoric alimentat cu tensiunea U
b
este:

Considerând cazul motorului cu excitatie independenta sau derivatie, în care
înfasurarea de excitatie a mai fost alimentata anterior conectarii circuitului rotoric, fluxul
magnetic u poate fi considerat a fi o marime constanta, independenta de timp. În acest
caz ecuatia de regim tranzitoriu a circuitului rotoric este:

unde L
A
este inductivitatea circuitului rotoric, iar i
A
(t), n(t) valorile instantanee ale
curentului rotoric si turatiei.
Cuplul electromagnetic instantaneu fiind,
,
ecuatia dinamicii rotorului este :

unde M
r
este cuplu rezistent ce trebuie învins de catre cuplul electromagnetic, iar J
momentul de inertie al ansamblului în miscare.
În primele momente ale pornirii, când este valabila
inegalitatea , variatia curentului rotoric este aproximata de
ecuatia:
,
a carei solutie satisface conditia initiala, i
A
(0) = 0. Solutia i
A
(t) evidentiaza cresterea
exponentiala a curentului de la valoarea zero la valoarea stabilizata I
Amax
= U
b
/R
A
,
caracterizata de constanta de timp electromagnetic151j98b 9; t
A
= L
A
/R
A
.
Viteza de variatie a curentului se reduce în timp, iar turatia creste, asa ca ulterior
primelor momente ale pornirii se poate admite aproximatia .
Înlocuind expresia curentului:

rezulta ecuatia ce aproximeaza variatia turatiei în conditiile precizate:

Aceasta ecuatie ofera expresia constantei de timp a regimului tranzitoriu mecanic:

Deaoarece aceasta constanta de timp are valori mult superioare constantei de
timp electromagnetice t
A
, cele doua regimuri tranzitorii, electromagnetic si
mecanic pot fi aproximate ca fiind succesive. Astfel, variatia curentului în indus în
intervalul de pornire, fig. 2.58 este:
- initial, rezultatul regimului
electromagnetic tranzitoriu, în
care curentul creste de la zero la
o valoare maxima, având
expresia aproximativa:

- ulterior, rezultatul regimului
mecanic tranzitoriu, în care

Fig. 2.58 curentul:

scade, datorita cresterii exponentiale a turatiei n(t).
Fenomenele sunt mai complexe atunci când înfasurarea de excitatie se
conecteaza simultan cu circuitul indusului. Fluxul magnetic u nu mai este constant în
timp, creste si el exponential în timp de la valoarea u
rem
la valoarea de regim
permanent. Aceasta variatie are însa o constanta de timp t
ex
mult mai mare decât
constanta de timp t
A
a circuitului indusului, întrucât inductivitatea excitatiei este
importanta. Daca aceasta constanta de timp este comparabila sau mai mare decât
constanta de timp mecanica t
m
, atunci poate rezulta un fenomen de ambalare a
motorului, respectiv de crestere a turatiei peste valoarea de regim permanent.
Reluarea rationamentului de mai sus pentru cazul motorului cu excitatie serie
tine cont de faptul ca fluxul inductor este proportional cu curentul indus, u = k
u
i
A
.
socul de curent I
max
~ U
b
/R
A
la pornire, de (5.6) I
n
, poate fi uneori inadmisibil
pentru sursa de alimentare. socul de cuplu corespunzator , aflat în acelasi raport ca si
curentul cu cuplul nominal, poate fi uneori periculos pentru elementele cinematice ale
instalatiei actionate. Valoare ridicata a curentului de pornire poate fi în afara zonei de
comutatie corecta, ceea ce înseamna aparitia de scântei sau chiar "cerc de foc" la
colector. Rezulta asadar necesitatea de a studia metode de pornire în care aceste
efecte nedorite sa fie atenuate sau chiar eliminate.
a) Pornirea cu reostat de pornire se aplica la toate tipurile de motoare, atunci
când sursa de alimentare asigura tensiune la borne U
b
constanta. În cazul ca circuitul
indusului se înseriaza cu un reostat cu mai multe trepte de rezistenta,
, fig. 2.59, expresia turatiei este:

Fig. 2.59 Fig. 2.60
Caracteristica n(I
A
) pentru R
p
= 0 se numeste caracteristica naturala, celelalte fiind
denumite caracteristici artificiale. Panta caracteristicilor n(I
A
) pentru diverse valori k ale
numarului de trepte de rezistenta în circuit creste pe masura ce numarul k creste.
Figura 2.60 evidentiaza modul în care se coreleaza numarul de trepte ale
reostatului de pornire si valorile rezistentelor treptelor astfel încât în procesul de pornire
cu acest reostat curentul sa varieze între doua limite impuse (I
Amax
, I
Amin
). Valoarea R
p
a
rezistentei totale a reostatului de pornire rezulta din conditia ca dependenta n(I
A
)
corespunzatoare, sa treaca prin punctul A, fig. 2.60. Pe masura ce turatia creste,
curentul absorbit scade de la I
Amax
la I
Amin
, respectiv se trece din punctul A în B, fig. 2.60;
în momentul corespunzator punctului B, urmare a scurtcircuitarii unei trepte de
rezistenta curentul variaza brusc de la I
Amin
la I
Amax
, respectiv se trece din punctul B în
C, fig. 2.60. Apoi în momentul în care curentul a scazut la valoarea I
Amin
se
scurtcircuiteaza o alta treapta si se parcurg succesiv starile D÷E÷F÷G÷H÷K, dupa
care masina functioneaza pe caracteristica maturala, curentul reducându-se de la
I
Amax
la valoarea corespunzatoare sarcinii de regim permanent, de exemplu I
n
, fig. 2.60.
b) Pornirea cu tensiune de alimentare reglabila se aplica în instalatiile care
necesita si reglajul turatiei prin modificarea acestei tensiuni. O alta justificare a acestei
solutii în cazul motoarelor de putere mare o reprezinta dimensiunile si pierderile de
energie exagerate în reostatele de pornire.
2.8.2. Caracteristicile de functionare în sarcina
Cele doua tipuri principale de motoare de curent continuu, cu excitatie derivatie si cu excitatie serie au unele caracteristici de
functionare în sarcina diferite, motiv pentru care vor fi analizate separat.
A. Motorul derivatie
a) Caracteristica vitezei în functie de curentul de excitatie, n(Ie), pentru Ub = constant si Mr = 0, denumita si caracteristica vitezei la
mersul în gol, indica posibilitatea de reglaj al turatiei acestui tip de motor prin modificarea fluxului inductor. Variatia rezistentei reostatului de
câmp Rc, fig. 2.61, de la valoarea zero catre o valoare maxim admisibila, impusa de turatia maxim admisibila a masinii sau a instalatiei, face
ca turatia sa creasca conform relatiei:











Fig. 2.61 Fig. 2.62
Variatia n(I
e
) este hiperbolica atâta timp cât circuitul magnetic este nesaturat si fluxul
este proportional cu curentul de excitatie, u = k
u
I
e
, fig. 2.62. Atunci când curentul de
excitatie tinde spre valori foarte reduse, turatia creste nepermis de mult; totusi limita
acesteia pentru I
e
= 0 nu este infinita, deoarece fluxul se mentine la valoarea u
rem
, iar
curentul indus I
A
atinge o astfel de valoare încât termenul R
A
I
A
nu mai este neglijabil în
raport cu U
b
.










b) Caracteristica vitezei la mersul în sarcina, n(I) , fig. 2.63, pentru U
b
= constant
si I
e
= constant, are expresia matematica data de relatia:
,
S-a tinut cont în succesiunea de
egalitati de mai sus de faptul ca curentul de
excitatie este chiar si la functionarea în gol
mult mai mic decât curentul în indus. Daca
masina este necompensata din punctul de
vedere al reactiei indusului, considerata a fi
demagnetizanta, fluxul magnetic u scade în raport cu fluxul magnetic inductor pentru
valori importante ale curentului I si caracteristica n(I) are alura
Fig. 2.63 reprezentata cu linie întrerupta în figura
2.63.
c) Caracteristica mecanica este dependenta turatiei în functie de cuplul rezistent
la ax, n(M
r
), pentru U
b
= constant si I
e
= constant. Din expresiile:
si ,
rezulta:
,
unde s-a notat cu n
0
turatia de mers în gol, pentru cuplu rezistent nul. Cuplul de pornire,
pentru n = 0, are expresia:

În functie de acesta, caracteristica
mecanica are expresia:

Cuplul de pornire, care este proportional
cu curentul de pornire, este de 5..6 ori
cuplul nominal; prin urmare panta caracteristicii mecanice n(M
r
), fig. 2.64, este redusa.
Aceasta înseamna ca turatia motorului derivatie scade relativ putin în sarcina în raport
cu valoarea de functionare în gol; se afirma ca
Fig. 2.64 motorul
derivatie are o caracteristica
mecanica rigida.
Pentru diferite valori ale curentului de excitatie se obtin o familie de caracteristici
mecanice, caracterizate de turatii de mers în gol cu atât mai mari cu cât curentul de
excitatie este mai mic.
d) Caracterisitcile de functionare
propriu-zise reprezinta dependentele
turatiei n, ale cuplului M la ax si a
randamentului în functie de puterea utila
P
2
, pentru tensiune la borne U
b
si curent
de excitatie I
e
constante.
Caracteristica n(P
2
) are alura
caracteristicii n(I) , deoarece P
1
=

U
b
I
este puterea absorbita, care în sarcina
difera relativ putin de puterea utila P
2
.
Pentru P
2
= 0 turatia are
valoarea n
0
= U
b
/ k
e
u, întrucât R
A
I
A
<< U
b
.
Dependenta M(P
2
) este practic o dreapta, deoarece M = P
2
/O= 60P
2
/2tn si
turatia n este putin dependenta de P
2
.
Fig.
2.65 Caracteristica q(P
2
) are alura din
figura 2.65.
B. Motorul cu excitatie serie
Curentul de excitatie, curentul prin indus si curentul absorbit, fig. 2.66, au
aceeasi
valoare,


Fig.
2.66

Fig. 2.67
a) Caracteristicile vitezei la mersul în sarcina , n(I), pentru U
b
= constant are
expresia matematica data de relatiile:
.
Pentru valori reduse ale sarcinii, dependenta u(I) este liniara, u = k
u
I, rezultând:

Aceasta înseamna o variatie practic hiperbolica a turatiei în functie de curentul
absorbit, fig. 2.67. Datorita saturarii circuitului magnetic, la sarcini importante fluxul
creste putin la cresterea curentului. Scaderea turatiei devine practic liniara, cu o panta
redusa, data de rezistenta totala (R
A
+ R
e
).
b) Caracteristica mecanica, n(M), pentru U
b
= constant, rezulta pe baza
expresiilor:


Rezulta:

dependenta care are alura grafica din
figura 2.68. Spre deosebire de motorul
derivatie, a carui turatie variaza
nesemnificativ în functie de cuplul de
sarcina, despre care se afirma ca are o
caracteristica mecanica rigida, motorul
serie are o caracteristica mecanica
elastica, supla. Aceasta adaptabilitate
naturala a turatiei în raport cu sarcina, în
sensul scaderii turatiei pe masura cresterii
sarcinii, este favorabila utilizarii motorului
în tractiunea electrica.
Se remarca însa ca regimul de gol, când M
r
÷ 0, trebuie tratat ca un regim de
avarie, ca urmare a cresterii turatiei; motorul
Fig.
2.68 se poate ambala peste valoarea admisibila
n
max
a turatiei, impusa de construc
tia sa
sau de instalatia actionata.
C. Motorul cu excitatie compund
În functie de modul de asociere a celor doua solenatii de excitatie, serie u
s
si
derivatie u
d
, fig. 2.69, în sensul ca fluxurile ce le determina sa fie aditionale, respectiv
diferentiale, si în functie de ponderea acestora în fluxul inductor total, motorul cu
excitatie compund poate avea caracteristici diferite, în raport cu motoarele derivatie si
serie.




Fig. 2.69 Fig. 2.70
Atunci când predominanta este excitatia derivatie si excitatia serie este diferentiata, ceea ce face ca fluxul inductor sa scada pe
masura cresterii sarcinii, caracteristica mecanica poate fi rigida; curba (a) din figura 2.70 corespunde acestui caz, în care turatia ramâne
practic neschimbata la cresterea sarcinii. Pentru excitatie serie diferentiala si mai puternica, motorul are o caracteristica de tipul (b), în care
turatia creste odata cu cuplul dezvoltat. Daca excitatia derivatie este predominanta, iar excitatia serie este aditionala, atunci rezulta o
caracteristica mecanica tip derivatie, (c), fig. 2.70, dar mai elastica, în sensul scaderii mai pronuntate a turatiei cu sarcina. Atunci când
excitatia serie este predominanta, iar înfasurarea derivatie este conectata aditional, caracteristica tipic serie, fig. 2.68, este corectata, în
sensul limitarii turatiei la valori mici ale cuplului si al reducerii vitezei de scadere a turatiei la cresterea cuplului.
2.8.3. Caracteristicile de reglare a vitezei















În cazul general, în care indusul este înseriat cu un reostat de rezistenta reglabila
R
s
, ecuatiile de functionare conduc la expresia turatiei:

Aceasta expresie pune în evidenta urmatoarele posibilitati de reglare a turatiei la un
cuplu de sarcina M
r
dat:
- variatia rezistentei reostatului de reglaj R
s
;
- modificarea fluxului magnetic u;
- variatia tensiunii de alimentare U
b
.
A. Reglajul turatiei prin cresterea rezistentei circuitul indusului. În cazul motorului
derivatie compensat, al carui flux magnetic u este independent de curentul de sarcina,
expresia:








arata cresterea pantei caracteristicii mecanice n(M
r
) odata cu cresterea rezistentei R
s
.
Aceasta este o posibilitate de reducere a turatiei, cu atât mai consistenta cu cât regimul
de sarcina este mai important, fig. 2.71.
M
r


M
r


R
s1


R
s2
> R
s3
R
s


R
s1
> R
s2
R
s


R
s1
> R
s2
R
s


Fig. 2.71 Fig. 2.72
În cazul motorului serie I
A
= I
e
= I. Daca sarcina este suficient de redusa pentru
a considera fluxul uproportional cu curentul I
A
, respectiv ca motorul este
nesaturat, , atunci expresia caracteristicii mecanice în prezenta reostatului de
reglaj R
s
este:

Daca la sarcini mari, motorul se satureaza atât de mult încât fluxul magnetic
poate fi considerat independent de sarcina u = constant, atunci variatia n(M
r
) este
liniara, ca si la motorul derivatie.
La un cuplu de sarcina dat turatia se reduce pe masura cresterii rezistentei R
s
,
fig. 2.72.
Deoarece puterea utila scade odata cu scaderea turatiei, randamentul actionarii
scade, puterea dezvoltata în reostatul R
s
reprezentând o componenta de pierderi a
bilantului conversiei electromecanice a energiei.
B. Reglajul turatiei prin modificarea fluxului inductor. Modificarea
fluxului inductor presupune modificarea curentului de excitatie. Ca urmare a
saturarii circuitului magnetic, cresterea acestui curent în raport cu valoarea
nominala la motorul derivatie determina o crestere moderata a fluxului, efectul
asupra reducerii turatiei fiind slab. Metoda este prin excelenta o metoda de
crestere a turatiei prin slabirea fluxului inductor. În general se foloseste pentru
cresterea turatiei pâna la nu mai mult de doua ori valoarea nominala. Peste
aceasta limita, datorita reactiei indusului, slabirea câmpului magnetic inductor
poate avea efecte negative asupra stabilitatii si comutatiei.
Reostatul de câmp R
c
, prin actionarea caruia se modifica fluxul inductor,
respectiv curentul de excitatie I
e
, este un reostat în serie cu înfasurarea de
excitatie în cazul motorului derivatie, fig. 2.73, respectiv în paralel cu înfasurarea
de excitatie la motorul serie, fig. 2.74.




Fig. 2.73 Fig. 2.74
Cele doua metode, prin cresterea rezistentei circuitului indusului si prin
scaderea fluxului inductor sunt complementare în raport cu sensul de reglaj al turatiei.

C. Regl
ajul
turatiei
prin
modific
area
tensiuni
i de
aliment
are are
ca
exemplu
tipicactio
narea
Ward - Leonard, respectiv grupul motor asincron - generator de curent continuu - motor
de curent continuu, fig. 2.75. Turatia ansamblului motor asincron M3~ - generator -
excitatrice E este practic independenta de regimul de sarcina, respectiv de cuplul
rezistent la axul motorului care antreneaza instalatia de actionat M.


Fig. 2.75
Modificarea turatiei motorului M strict prin modificarea tensiunii la bornele
indusului sau are loc prin reglajul reostatului de câmp R
cg
, care modifica de fapt curentul
de excitatie al generatorului G si prin urmare, tensiunea indusa. Turatia n a grupului s e
poate regla si prin modificarea fluxului inductor al motorului M, respectiv actionând
asupra reostatul R
cm
.
Actionarea este reversibila, sensul de rotatie putând fi inversat prin schimbarea
pozitiei oricaruia dintre cele doua inversoare k1, k2, fig. 2.75.
b)

a)

Aceleasi proprietati ale actionarii ofera acum o solutie mult mai ieftina, mai
economica si mai fiabila, care foloseste ca sursa de alimentare a indusului motorului
un redresor comandat cu tiristoare. Cel mai simplu redresor comandat, fig. 2.76, este
constituit dintr-un transformator trifazat, trei tiristoare T
1
, T
2
, T
3
si bobina de netezire L a
curentului debitat pe indusul motorului.
c)








Fig. 2.76
În cazul în care unghiul de comanda al intrarii în conductie a celor trei tiristoare
este zero, o
c
= 0, acestea au comportament de diode; va conduce întotdeauna acel
tiristor care are potentialul anodului mai pozitiv decât celalalte. Întrucât curentul este
mentinut constant în circuit ca urmare a valorii mari a inductivitatii L, fiecare tiristor va
conduce acest curent un interval de timp t = T/3, T fiind perioada tensiunii. Curentul
fiind constant, tensiunea la bornele indusului este de asemenea constanta si egala cu
valoarea medie a tensiunii redresate, fig. 2.76 b).
Daca se întârzie comanda de trecere în conductie a tiristoarelor, de
exemplu o
c
= 60°, fig. 2.76 c), tiristorul comandat va continua sa conduca si dupa
trecerea naturala prin zero a tensiunii corespunzatoare, pâna la intrarea în conductie a
tiristorului urmator, deoarece tensiunea de autoinductie a bobine L tinde sa pastreze
constant curentul continuu în circuit. Se observa ca în acest caz valoarea medie a
tensiunii U
b
la bornele indusului scade pe masura ce o
c
creste, ajungând sa fie nula
pentru o
c
= 90°, fig. 2.76 d). Pentru o
c
> 90°, valoarea medie a tensiunii U
b
schimba de
semn. Se obtine astfel prin modificarea unghiului de comanda un reglaj comod,
continuu, economic si în limite foarte largi al turatiei.
2.8.4. Utilizarea masinilor de curent continuu pentru frânarea instalatiilor
actionate
Frânarea instalatiilor prin actiunea masinii de antrenare, respectiv frânarea electrica face obiectul acestui subcapitol. În unele cazuri,
atunci când prin frânare în sens larg se întelege împiedicarea tendintei de crestere a vitezei, frânarea poate asigura recuperarea energiei
cinetice a instalatiei actionate, cu transformarea acesteia în energie electrica.
Se diferentiaza astfel:
- frânarea instalatiilor în sensul reducerii vitezei, cu utilizarea masinii în regim de
frâna propriu - zisa;
- frânarea instalatiilor în sensul împiedicarii tendintei de crestere a vitezei, cu
utilizarea masinii în regim de generator cu recuperarea energiei;
- frânarea dinamica, cu masina functionând în regim de generator fara
recuperarea energiei, având ca efect reducerea vitezei.




A. Trecerea masinii de la regimul de functionare ca motor în regimul de frânare
prin majorarea rezistentei înseriate în circuitul indusului este tipica instalatiilor de ridicat,
în care cuplul rezistent la axul motorului este independent de turatia acestuia. Spre
exemplificare se considera ciclul de lucru al unei astfel de instalatii, care presupune
ridicarea pe verticala a sarcinii, încetinirea miscarii în vederea opririi la un punct fix,
deplasarea sarcinii pe orizontala si apoi coborârea acesteia cu o viteza controlata.
Sarcina fizica se reflecta în valoarea M
r
a cuplului rezistent la axul masinii de
antrenare, fig. 2.77. Pentru patru valori ale rezistentei reostatului R
s
din circuitul
indusului sunt reprezentate în figura 2.77 caracteristicile mecanice n(M)
corespunzatoare.
Conectarea alimentarii motorului atunci cînd R
s
÷ R
s2
, urmata de reducerea
valorii rezistentei R
s
corespunde regimului de pornire al instalatiei, reprezentata în figura
2.77 prin succesiunea de stari A÷B÷C. Încetinirea liftarii sarcinii în vederea opririi la
punct fix presupune cresterea rezistentei R
s
de la valoarea zero la R
s2
, regim în care se
asigura frânarea instalatiei, respectiv succesiunea de stari C÷B÷A, fig. 2.77. În punctul
A, când turatia este nula energia electrica absorbita de masina se transforma integral în
caldura.
Pentru coborârea sarcinii, respectiv inversarea sensului de rotatie al masinii, se
creste rezistenta reostatului R
s
peste valoarea R
s2
, la o valoare R
s3
, care corespunde
vitezei dorite; aceasta corespunde schimbarii de stare A÷D, fig. 2.77. Masina
functioneaza ca frâna a instalatiei, culplul electromagnetic având sens invers turatiei; ea
primeste prin ax puterea mecanica corespunzatoare reducerii energiei potentiale a
sarcinii, pe la borne o putere electrica, transformând ambele energii corespondente în
caldura.
B. Trecerea de la regimul
de functionare ca motor la regimul
de frânare prin inversarea
polaritatii tensiunii de alimentare a
indusului, fig. 2.78, sau a sensului
curentului de excitatie este tipica
actionarilor reversibile, în care
instalatia actionata trebuie frânata
rapid si apoi antrenata în sens
invers.
Sa presupunem ca în
conditiile alimentarii cu tensiunea
U
bm
si valoare nula a rezistentei
R
s
înseriata în circuitul indusului
masina functioneza în regim de
motor, la parametrii
corespunzatori punctului A, fig.
2.78. Inversarea brusca a
polaritatii tensiunii de alimentare,
respectiv a sensului curentului
prin indus, cu stabilirea concomitenta a valorii reostatului R
s
la o valoare dorita, nenula,
face ca punctul de functionare sa se mute din A în B. Punctul B se afla pe caracteristica
mecanica n(M) corespunzatoare rezistentei R
s
=0 si sensului invers de rotatie al masinii
în raport cu cel initial. În aceasta stare cuplul electromagnetic are sens invers turatiei,
ceea ce face ca masina sa actioneze în sensul
Fig. 2.78 reducerii turatiei; într-
un anumit
interval de timp turatia scade
la zero, B÷C, fig. 2.78, masina transformând energia electrica absorbita si energia
cinetica a instalatiei frânate în caldura.
Frânarea prin inversarea polaritatii alimentarii indusului, denumita si frânare
contracurent, este cu atât mai rapida cu cât rezistenta R
s
are o valoare mai redusa.
Daca la momentul de timp corespunzator starii C, fig. 2.78, nu se întrerupe alimentarea
electrica, instalatia va fi actionata în sens invers.
C. Frânarea cu utilizarea masinii în regim de generator cu recuperarea energiei,
care asigura de fapt împiedicarea tendintei de crestere a vitezei, este specifica tractiunii
electrice. Atâta timp cât vehiculul în miscare asigura un cuplu rezistent la ax diferit de
zero, ceea ce corespunde unui traseu în panta ascendenta sau orizontal, cuplul
electromagnetic, care este opus cuplului rezistent, are sensul turatiei; masina de
antrenare se afla în regim de motor.
Daca însa cuplul dat de vehicul la axul
masinii schimba de sens, ceea ce corespunde
coborârii unei pante, respectiv succesiunii de
stari A÷B÷C în figura 2.79, atunci turatia are
tendinta sa creasca. Ca urmare, tensiunea
electromotoare indusa devine mai mare decât
tensiunea la borne, sensul curentului în indus se
inverseaza si masina trece din regimul de motor
în regim de generator de energie electrica,
recuperând sub forma de energie electrica,
energia potentiala a vehicolului în coborâre. Astfel, tendinta de crestere a vitezei
vehiculului mult peste valoarea corespunzatoare turatiei n
0
este "frânata" de o maniera
avantajoasa din punct de vedere energetic.
În cazul masinilor cu excitatie serie acest tip
de frânare este posibil doar daca masina are si
Fig.
2.79 o excitatie suplimentara, derivatie sau
independenta.








D. Frânarea în regim de generator fara recuperare sau frânarea dinamica este
regimul ce urmeaza trecerii comutatorului k, fig. 2.80, din pozitia (a) în pozitia (b), fara
întreruperea alimentarii excitatiei. Masina devine generator, sensul curentului prin indus
fiind sensul tensiunii electromotoare U
e
; sensul cuplului electromagnetic este opus
turatiei. Pe fondul reducerii turatiei, energia cinetica a instalatiei se transforma mai întâi
în energie electrica si apoi în caldura pe rezistenta de sarcina R, fig. 2.80. Deceleratia
este dependenta de valoarea rezistentei R; cu cât R are o
Fig. 2.80 valoare mai mica, cu atât frânarea
este mai
rapida

când este valabila . iar turatia creste. În inegalitatea ecuatia: primele momente ale pornirii. ecuatia dinamicii rotorului este : unde Mr este cuplu rezistent ce trebuie învins de catre cuplul electromagnetic.unde LA este inductivitatea circuitului rotoric. Solutia iA(t) evidentiaza cresterea exponentiala a curentului de la valoarea zero la valoarea stabilizata I Amax = Ub/RA. n(t) valorile instantanee ale curentului rotoric si turatiei. Viteza de variatie a curentului se reduce în timp. Cuplul electromagnetic instantaneu fiind. . a carei solutie satisface conditia initiala. iar iA(t). iA(0) = 0. iar J momentul de inertie al ansamblului în miscare. asa ca ulterior primelor momente ale pornirii se poate admite aproximatia Înlocuind expresia curentului: . variatia curentului rotoric este aproximata de . caracterizata de constanta de timp electromagnetic151j98b 9. rezulta ecuatia ce aproximeaza variatia turatiei în conditiile precizate: Aceasta ecuatie ofera expresia constantei de timp a regimului tranzitoriu mecanic: . A= LA/RA.

având expresia aproximativa: . poate fi uneori inadmisibil pentru sursa de alimentare. Fluxul magnetic  nu mai este constant în timp. 2.58 este: . aflat în acelasi raport ca si curentul cu cuplul nominal. electromagnetic si mecanic pot fi aproximate ca fiind succesive. datorita cresterii exponentiale a turatiei n(t). Fenomenele sunt mai complexe atunci când înfasurarea de excitatie se conecteaza simultan cu circuitul indusului.6) In . socul de cuplu corespunzator . fig.  = k iA. creste si el exponential în timp de la valoarea rem la valoarea de regim permanent.58 curentul: scade. 2. rezultatul regimului electromagnetic tranzitoriu. în care curentul creste de la zero la o valoare maxima. întrucât inductivitatea excitatiei este importanta. de (5. Daca aceasta constanta de timp este comparabila sau mai mare decât constanta de timp mecanica m. în care Fig. variatia curentului în indus în intervalul de pornire.ulterior. Aceasta variatie are însa o constanta de timp ex mult mai mare decât constanta de timp A a circuitului indusului. respectiv de crestere a turatiei peste valoarea de regim permanent. rezultatul regimului mecanic tranzitoriu. Valoare ridicata a curentului de pornire poate fi în afara zonei de . atunci poate rezulta un fenomen de ambalare a motorului. Astfel. cele doua regimuri tranzitorii. socul de curent Imax  Ub/RA la pornire. Reluarea rationamentului de mai sus pentru cazul motorului cu excitatie serie tine cont de faptul ca fluxul inductor este proportional cu curentul indus. poate fi uneori periculos pentru elementele cinematice ale instalatiei actionate.initial.Deaoarece aceasta constanta de timp are valori mult superioare constantei de timp electromagnetice A .

expresia turatiei este: Fig. curentul reducându-se de la IAmax la valoarea corespunzatoare sarcinii de regim permanent. fig. Panta caracteristicilor n(IA) pentru diverse valori k ale numarului de trepte de rezistenta în circuit creste pe masura ce numarul k creste.59. . fig. fig. 2. dupa care masina functioneaza pe caracteristica maturala. Pe masura ce turatia creste.59 Fig. 2. 2. Apoi în momentul în care curentul a scazut la valoarea I Amin se scurtcircuiteaza o alta treapta si se parcurg succesiv starile DEFGHK. a) Pornirea cu reostat de pornire se aplica la toate tipurile de motoare. 2. fig. respectiv se trece din punctul B în C. atunci când sursa de alimentare asigura tensiune la borne Ub constanta. .60.60. în momentul corespunzator punctului B.60 Caracteristica n(IA) pentru Rp = 0 se numeste caracteristica naturala. Figura 2. 2. În cazul ca circuitul indusului se înseriaza cu un reostat cu mai multe trepte de rezistenta. sa treaca prin punctul A. urmare a scurtcircuitarii unei trepte de rezistenta curentul variaza brusc de la IAmin la IAmax. Valoarea Rp a rezistentei totale a reostatului de pornire rezulta din conditia ca dependenta n(IA) corespunzatoare. celelalte fiind denumite caracteristici artificiale.comutatie corecta. de exemplu I n .60. ceea ce înseamna aparitia de scântei sau chiar "cerc de foc" la colector. respectiv se trece din punctul A în B.60 evidentiaza modul în care se coreleaza numarul de trepte ale reostatului de pornire si valorile rezistentelor treptelor astfel încât în procesul de pornire cu acest reostat curentul sa varieze între doua limite impuse (I Amax. Rezulta asadar necesitatea de a studia metode de pornire în care aceste efecte nedorite sa fie atenuate sau chiar eliminate. 2. 2. fig.60. IAmin). curentul absorbit scade de la IAmaxla IAmin.

n(Ie). denumita si caracteristica vitezei la mersul în gol.61 Fig. turatia creste nepermis de mult. Atunci când curentul de excitatie tinde spre valori foarte reduse. motiv pentru care vor fi analizate separat. cu excitatie derivatie si cu excitatie serie au unele caracteristici de functionare în sarcina diferite. iar curentul indus IA atinge o astfel de valoare încât termenul RAIA nu mai este neglijabil în raport cu Ub. impusa de turatia maxim admisibila a masinii sau a instalatiei. .62 Variatia n(Ie) este hiperbolica atâta timp cât circuitul magnetic este nesaturat si fluxul este proportional cu curentul de excitatie.b) Pornirea cu tensiune de alimentare reglabila se aplica în instalatiile care necesita si reglajul turatiei prin modificarea acestei tensiuni. indica posibilitatea de reglaj al turatiei acestui tip de motor prin modificarea fluxului inductor. 2.8. de la valoarea zero catre o valoare maxim admisibila. totusi limita acesteia pentru Ie = 0 nu este infinita. Variatia rezistentei reostatului de câmp Rc. Motorul derivatie a) Caracteristica vitezei în functie de curentul de excitatie.  = kIe . 2. A. fig. fig. 2.61. 2. O alta justificare a acestei solutii în cazul motoarelor de putere mare o reprezinta dimensiunile si pierderile de energie exagerate în reostatele de pornire. face ca turatia sa creasca conform relatiei: Fig. Caracteristicile de functionare în sarcina Cele doua tipuri principale de motoare de curent continuu.2. pentru Ub = constant si Mr = 0. 2. deoarece fluxul se mentine la valoarea rem.62.

unde s-a notat cu n0 turatia de mers în gol. are expresia matematica data de relatia: . care este proportional cu curentul de pornire. fig. mecanica are expresia: caracteristica Cuplul de pornire.63.6 ori . 2. pentru Ub = constant si Ie = constant. pentru cuplu rezistent nul. pentru n = 0.b) Caracteristica vitezei la mersul în sarcina. n(I) . Cuplul de pornire..63 2. Din expresiile: si rezulta: . fluxul magnetic  scade în raport cu fluxul magnetic inductor pentru valori importante ale curentului I si caracteristica n(I) are alura Fig.63. Daca masina este necompensata din punctul de vedere al reactiei indusului. pentru Ub = constant si Ie = constant. considerata a fi demagnetizanta. S-a tinut cont în succesiunea de egalitati de mai sus de faptul ca curentul de excitatie este chiar si la functionarea în gol mult mai mic decât curentul în indus. reprezentata cu linie întrerupta în figura . c) Caracteristica mecanica este dependenta turatiei în functie de cuplul rezistent la ax. este de 5. n(Mr). 2. are expresia: În functie de acesta.

Fig. prin urmare panta caracteristicii mecanice n(Mr). 2.64 motorul mecanica rigida. ale cuplului M la ax si a randamentului în functie de puterea utila P2. 2. Fig.65 Caracteristica (P2) are alura din figura 2. se afirma ca Fig. 2. caracterizate de turatii de mers în gol cu atât mai mari cu cât curentul de excitatie este mai mic.64. Pentru P2 = 0 turatia are n0 = Ub / ke.66 .65. care în sarcina difera relativ putin de puterea utila P2. întrucât RAIA << Ub. d) Caracterisitcile de functionare propriu-zise reprezinta dependentele turatiei n. derivatie are o caracteristica 2. B. au aceeasi valoare. Pentru diferite valori ale curentului de excitatie se obtin o familie de caracteristici mecanice. curentul prin indus si curentul absorbit. pentru tensiune la borne Ub si curent de excitatie Ie constante. deoarece M = P2/= 60P2/2n si turatia n este putin dependenta de P2. Motorul cu excitatie serie Curentul de excitatie. 2. fig. fig. deoarece P1= UbI este puterea absorbita. Caracteristica n(P2) are alura caracteristicii n(I) . Aceasta înseamna ca turatia motorului derivatie scade relativ putin în sarcina în raport cu valoarea de functionare în gol. este redusa.66.cuplul nominal. valoarea Dependenta M(P2) este practic o dreapta.

pentru Ub = constant are expresia matematica data de relatiile: . în sensul scaderii turatiei pe masura cresterii sarcinii. rezulta pe baza expresiilor: Rezulta: dependenta care are alura grafica din figura 2. 2. data de rezistenta totala (RA+ Re).  = k I. despre care se afirma ca are o caracteristica mecanica rigida. rezultând: Aceasta înseamna o variatie practic hiperbolica a turatiei în functie de curentul absorbit. 2.67 a) Caracteristicile vitezei la mersul în sarcina . Scaderea turatiei devine practic liniara. n(M). pentru Ub = constant. n(I). supla. a carui turatie variaza nesemnificativ în functie de cuplul de sarcina. fig. Datorita saturarii circuitului magnetic. este favorabila utilizarii motorului în tractiunea electrica. b) Caracteristica mecanica. Spre deosebire de motorul derivatie. cu o panta redusa.67. Pentru valori reduse ale sarcinii. motorul serie are o caracteristica mecanica elastica. dependenta (I) este liniara.68. Aceasta adaptabilitate naturala a turatiei în raport cu sarcina.Fig. la sarcini importante fluxul creste putin la cresterea curentului. .

3. în care turatia ramâne practic neschimbata la cresterea sarcinii. în sensul ca fluxurile ce le determina sa fie aditionale. caracteristica tipic serie. fig.Se remarca însa ca regimul de gol. în care turatia creste odata cu cuplul dezvoltat. 2. motorul Fig. în raport cu motoarele derivatie si serie.8. 2. Caracteristicile de reglare a vitezei . curba (a) din figura 2. fig. când Mr  0. Pentru excitatie serie diferentiala si mai puternica. este corectata. Motorul cu excitatie compund În functie de modul de asociere a celor doua solenatii de excitatie. în sensul scaderii mai pronuntate a turatiei cu sarcina. dar mai elastica. caracteristica mecanica poate fi rigida. fig. ceea ce face ca fluxul inductor sa scada pe masura cresterii sarcinii. 2. 2. impusa tia sa sau de instalatia actionata. (c). de construc C. si în functie de ponderea acestora în fluxul inductor total.70. iar înfasurarea derivatie este conectata aditional. respectiv diferentiale. 2. 2. 2.70 Atunci când predominanta este excitatia derivatie si excitatia serie este diferentiata. trebuie tratat ca un regim de avarie. iar excitatia serie este aditionala. Fig.70 corespunde acestui caz. ca urmare a cresterii turatiei. serie s si derivatie d . motorul are o caracteristica de tipul (b).68. Atunci când excitatia serie este predominanta. Daca excitatia derivatie este predominanta.68 se poate ambala peste valoarea admisibila nmax a turatiei.69 Fig.69. atunci rezulta o caracteristica mecanica tip derivatie. în sensul limitarii turatiei la valori mici ale cuplului si al reducerii vitezei de scadere a turatiei la cresterea cuplului. motorul cu excitatie compund poate avea caracteristici diferite.

A. cu atât mai consistenta cu cât regimul de sarcina este mai important. fig. Aceasta este o posibilitate de reducere a turatiei. expresia: arata cresterea pantei caracteristicii mecanice n(Mr) odata cu cresterea rezistentei Rs.71. variatia tensiunii de alimentare Ub.În cazul general. Reglajul turatiei prin cresterea rezistentei circuitul indusului. al carui flux magnetic  este independent de curentul de sarcina. În cazul motorului derivatie compensat. în care indusul este înseriat cu un reostat de rezistenta reglabila Rs . modificarea fluxului magnetic . Mr Mr . 2. ecuatiile de functionare conduc la expresia turatiei: Aceasta expresie pune în evidenta urmatoarele posibilitati de reglare a turatiei la un cuplu de sarcina Mr dat: variatia rezistentei reostatului de reglaj Rs.

reglaj Rs este: Daca la sarcini mari. atunci variatia n(Mr) este liniara. În general se foloseste pentru cresterea turatiei pâna la nu mai mult de doua ori valoarea nominala.73.71 Fig. Ca urmare a saturarii circuitului magnetic. este un reostat în serie cu înfasurarea de excitatie în cazul motorului derivatie. puterea dezvoltata în reostatul Rs reprezentând o componenta de pierderi a bilantului conversiei electromecanice a energiei. respectiv în paralel cu înfasurarea de excitatie la motorul serie. efectul asupra reducerii turatiei fiind slab. La un cuplu de sarcina dat turatia se reduce pe masura cresterii rezistentei R s. 2. prin actionarea caruia se modifica fluxul inductor.72 a În cazul motorului serie IA = Ie = I. ca si la motorul derivatie. Modificarea fluxului inductor presupune modificarea curentului de excitatie.74. cresterea acestui curent în raport cu valoarea nominala la motorul derivatie determina o crestere moderata a fluxului. slabirea câmpului magnetic inductor poate avea efecte negative asupra stabilitatii si comutatiei. datorita reactiei indusului. Metoda este prin excelenta o metoda de crestere a turatiei prin slabirea fluxului inductor. .72. fig. fig. Deoarece puterea utila scade odata cu scaderea turatiei. fig. respectiv ca motorul este . Reglajul turatiei prin modificarea fluxului inductor. 2. randamentul actionarii scade. B.Rs1 Rs2 Rs3Rs Rs1 Rs2Rs Rs1 Rs2Rs Fig. 2. Reostatul de câmp Rc. motorul se satureaza atât de mult încât fluxul magnetic poate fi considerat independent de sarcina  = constant. atunci expresia caracteristicii mecanice în prezenta reostatului de nesaturat. Peste aceasta limita. respectiv curentul de excitatie Ie . 2. Daca sarcina este suficient de redusa pentru considera fluxul proportional cu curentul IA . 2.

motor de curent continuu. prin cresterea rezistentei circuitului indusului si prin scaderea fluxului inductor sunt complementare în raport cu sensul de reglaj al turatiei.Leonard. 2. C. fig.Fig. respectiv de cuplul rezistent la axul motorului care antreneaza instalatia de actionat M. Regl ajul turatiei prin modific area tensiuni i de aliment are are ca exemplu tipicactio narea Ward . Turatia ansamblului motor asincron M3~ . 2.generator de curent continuu .74 Cele doua metode.75. 2.generator excitatrice E este practic independenta de regimul de sarcina. respectiv grupul motor asincron . .73 Fig.

2. trei tiristoare T1. respectiv actionând asupra reostatul Rcm. Cel mai simplu redresor comandat. b) a) Aceleasi proprietati ale actionarii ofera acum o solutie mult mai ieftina.Fig. tensiunea indusa. fig.75 Modificarea turatiei motorului M strict prin modificarea tensiunii la bornele indusului sau are loc prin reglajul reostatului de câmp Rcg. Turatia n a grupului s e poate regla si prin modificarea fluxului inductor al motorului M.75. c) . mai economica si mai fiabila. k2. 2. care foloseste ca sursa de alimentare a indusului motorului un redresor comandat cu tiristoare.76. care modifica de fapt curentul de excitatie al generatorului G si prin urmare. T2. este constituit dintr-un transformator trifazat. sensul de rotatie putând fi inversat prin schimbarea pozitiei oricaruia dintre cele doua inversoare k1. T3 si bobina de netezire L a curentului debitat pe indusul motorului. Actionarea este reversibila. 2. fig.

acestea au comportament de diode. fiecare tiristor va conduce acest curent un interval de timp t = T/3.76 c). pâna la intrarea în conductie a tiristorului urmator. Se diferentiaza astfel: . fig.76 d). atunci când prin frânare în sens larg se întelege împiedicarea tendintei de crestere a vitezei. tensiunea la bornele indusului este de asemenea constanta si egala cu valoarea medie a tensiunii redresate. 2. Se observa ca în acest caz valoarea medie a tensiunii Ub la bornele indusului scade pe masura ce c creste. fig. valoarea medie a tensiunii Ubschimba de semn. cu utilizarea masinii în regim de generator cu recuperarea energiei. .frânarea instalatiilor în sensul împiedicarii tendintei de crestere a vitezei.frânarea instalatiilor în sensul reducerii vitezei. Utilizarea masinilor de curent continuu pentru frânarea instalatiilor actionate Frânarea instalatiilor prin actiunea masinii de antrenare. deoarece tensiunea de autoinductie a bobine L tinde sa pastreze constant curentul continuu în circuit. . continuu.4. fig. 2.8. c = 0. 2.frânarea dinamica. Se obtine astfel prin modificarea unghiului de comanda un reglaj comod. . ajungând sa fie nula pentru c = 90. 2. 2.zisa. Curentul fiind constant. cu utilizarea masinii în regim de frâna propriu . cu masina functionând în regim de generator fara recuperarea energiei. Daca se întârzie comanda de trecere în conductie a tiristoarelor. frânarea poate asigura recuperarea energiei cinetice a instalatiei actionate.76 În cazul în care unghiul de comanda al intrarii în conductie a celor trei tiristoare este zero. de exemplu c = 60. economic si în limite foarte largi al turatiei. În unele cazuri. va conduce întotdeauna acel tiristor care are potentialul anodului mai pozitiv decât celalalte.Fig. tiristorul comandat va continua sa conduca si dupa trecerea naturala prin zero a tensiunii corespunzatoare. cu transformarea acesteia în energie electrica. respectiv frânarea electrica face obiectul acestui subcapitol.76 b). Pentru c > 90. T fiind perioada tensiunii. Întrucât curentul este mentinut constant în circuit ca urmare a valorii mari a inductivitatii L. având ca efect reducerea vitezei.

77 prin succesiunea de stari ABC. În punctul A. care presupune ridicarea pe verticala a sarcinii. deplasarea sarcinii pe orizontala si apoi coborârea acesteia cu o viteza controlata. urmata de reducerea valorii rezistentei Rs corespunde regimului de pornire al instalatiei. 2. în care cuplul rezistent la axul motorului este independent de turatia acestuia. fig. fig. respectiv inversarea sensului de rotatie al masinii. Sarcina fizica se reflecta în valoarea Mr a cuplului rezistent la axul masinii de antrenare. Spre exemplificare se considera ciclul de lucru al unei astfel de instalatii. regim în care se asigura frânarea instalatiei. când turatia este nula energia electrica absorbita de masina se transforma integral în caldura.A. Pentru patru valori ale rezistentei reostatului R s din circuitul indusului sunt reprezentate în figura 2. respectiv succesiunea de stari CBA. Trecerea masinii de la regimul de functionare ca motor în regimul de frânare prin majorarea rezistentei înseriate în circuitul indusului este tipica instalatiilor de ridicat. se creste rezistenta reostatului Rspeste valoarea Rs2.77.77. la o valoare Rs3 . 2. care corespunde . Conectarea alimentarii motorului atunci cînd Rs  Rs2 . Pentru coborârea sarcinii.77 caracteristicile mecanice n(M) corespunzatoare. reprezentata în figura 2. încetinirea miscarii în vederea opririi la un punct fix. Încetinirea liftarii sarcinii în vederea opririi la punct fix presupune cresterea rezistentei Rs de la valoarea zero la Rs2 .

2. instalatia va fi actionata în sens invers.77.78. Masina functioneaza ca frâna a instalatiei. face ca punctul de functionare sa se mute din A în B.78. 2.78. pe la borne o putere electrica.78 reducerii turatiei. cu stabilirea concomitenta a valorii reostatului Rs la o valoare dorita. fig. nu se întrerupe alimentarea electrica. Inversarea brusca a polaritatii tensiunii de alimentare. denumita si frânare contracurent. nenula. fig. 2. Sa presupunem ca în conditiile alimentarii cu tensiunea Ubm si valoare nula a rezistentei Rs înseriata în circuitul indusului masina functioneza în regim de motor. Daca la momentul de timp corespunzator starii C.vitezei dorite. este cu atât mai rapida cu cât rezistenta Rs are o valoare mai redusa. Trecerea de la regimul de functionare ca motor la regimul de frânare prin inversarea polaritatii tensiunii de alimentare a indusului. fig. Frânarea prin inversarea polaritatii alimentarii indusului. aceasta corespunde schimbarii de stare AD.78. fig. respectiv a sensului curentului prin indus. fig. ceea ce face ca masina sa actioneze în sensul Fig. în care instalatia actionata trebuie frânata rapid si apoi antrenata în sens invers. BC. 2. masina transformând energia electrica absorbita si energia cinetica a instalatiei frânate în caldura. Punctul B se afla pe caracteristica mecanica n(M) corespunzatoare rezistentei Rs0 si sensului invers de rotatie al masinii în raport cu cel initial. În aceasta stare cuplul electromagnetic are sens invers turatiei. transformând ambele energii corespondente în caldura. 2. sau a sensului curentului de excitatie este tipica actionarilor reversibile. B. la parametrii corespunzatori punctului A. culplul electromagnetic având sens invers turatiei. un anumit interval de timp turatia scade la zero. într- . 2. ea primeste prin ax puterea mecanica corespunzatoare reducerii energiei potentiale a sarcinii.

D. fara întreruperea alimentarii excitatiei. respectiv succesiunii de stari ABC în figura 2. sensul curentului prin indus .79 o excitatie suplimentara. fig. ceea ce corespunde coborârii unei pante. În cazul masinilor cu excitatie de frânare este posibil doar daca masina are si Fig. energia potentiala a vehicolului în coborâre. 2. 2. ceea ce corespunde unui traseu în panta ascendenta sau orizontal. sensul curentului în indus se inverseaza si masina trece din regimul de motor în regim de generator de energie electrica. Frânarea cu utilizarea masinii în regim de generator cu recuperarea energiei. recuperând sub forma de energie electrica. masina de antrenare se afla în regim de motor.C. Daca însa cuplul dat de vehicul la axul masinii schimba de sens. tensiunea electromotoare indusa devine mai mare decât tensiunea la borne. atunci turatia are tendinta sa creasca. tendinta de crestere a vitezei vehiculului mult peste valoarea corespunzatoare turatiei n 0 este "frânata" de o maniera avantajoasa din punct de vedere energetic. care este opus cuplului rezistent. cuplul electromagnetic.79. are sensul turatiei. Frânarea în regim de generator fara recuperare sau frânarea dinamica este regimul ce urmeaza trecerii comutatorului k. derivatie sau serie acest tip independenta. Astfel. care asigura de fapt împiedicarea tendintei de crestere a vitezei. din pozitia (a) în pozitia (b).80. Masina devine generator. este specifica tractiunii electrice. Atâta timp cât vehiculul în miscare asigura un cuplu rezistent la ax diferit de zero. Ca urmare.

fiind sensul tensiunii electromotoare Ue. Deceleratia este dependenta de valoarea rezistentei R.80 este mai rapida valoare mai mica.80. 2. energia cinetica a instalatiei se transforma mai întâi în energie electrica si apoi în caldura pe rezistenta de sarcina R. Pe fondul reducerii turatiei. cu cât R are o Fig. 2. fig. sensul cuplului electromagnetic este opus turatiei. cu atât frânarea .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful