MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ENERGETICĂ

Codruța Călina BENDEA

TEZĂ DE DOCTORAT

Conducător ştiinţific: Prof. dr. ing. Ioan FELEA

- 2010 -

Codruța Călina BENDEA

Cercetări privind performanțele energetice și de disponibilitate ale pompelor de căldură cu sursă subterană

CUPRINS
NOTATII SI ABREVIERI .................................................................................................................................................... 5 CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ....................................................................................................................................... 7 1.1 ACTUALITATEA TEMEI .............................................................................................................................................. 8 1.2 OBIECTIVELE ŞI STRUCTURA TEZEI ......................................................................................................................... 10 CAPITOLUL 2 SISTEME CU POMPE DE CĂLDURĂ AVÂND SURSĂ SUBTERANĂ ......................................... 13 2.1 GENERALITĂȚI ....................................................................................................................................................... 15 2.1.1 Clasificarea pompelor de căldură ............................................................................................................... 15 2.1.2 Surse de căldură pentru pompele de căldură .............................................................................................. 17 2.1.3 Pompe de căldură cu sursă subterană ......................................................................................................... 20 2.2 SINTEZĂ ASUPRA TERMINOLOGIEI FOLOSITE ........................................................................................................... 22 2.3 SCURT ISTORIC ........................................................................................................................................................ 24 2.4 ELEMENTELE UNUI SISTEM CU POMPĂ DE CĂLDURĂ CU SURSĂ SUBTERANĂ ............................................................ 27 2.4.1 Subsistemul sursă de căldură geotermală ................................................................................................... 28 2.4.1.1 Tipuri de schimbătoare de căldură subterane folosite de pompele de căldură geotermale ............................... 28 2.4.1.2 Stadiul actual de dezvoltare a schimbătoarelor de căldură subterane ............................................................ 39 2.4.2 Subsistemul agregatului de pompă de căldură folosit în instalaţiile de pompe de căldură cu sursă subterană ................................................................................................ 47 2.4.2.1 Compresoarele ...................................................................................................................................... 48 2.4.2.2 Agenții frigorifici .................................................................................................................................. 51 2.4.2.3 Vaporizatoarele și condensatoarele .......................................................................................................... 52 2.4.3 Moduri de distribuire a căldurii/frigului în instalaţiile de pompe de căldură cu sursă subterană ................................................................................................................................... 58 2.5 SITUAȚIA CURENTĂ PE PLAN MONDIAL PRIVIND UTILIZAREA PCSS ........................................................................ 61 2.6 STADIUL ACTUAL DE UTILIZARE A PCSS ÎN ROMÂNIA ............................................................................................ 65 2.7 SISTEMELE CU PCSS SUPUSE CERCETĂRII ............................................................................................................... 67 2.7.1 Sistemul cu PCSS numărul 1 ....................................................................................................................... 67 2.7.2 Sistemul cu PCSS numărul 2 ....................................................................................................................... 69 2.8 CONCLUZII .............................................................................................................................................................. 70 CAPITOLUL 3 MODELUL DE BILANȚ ENERGETIC PENTRU CONSUMATORUL SISTEMELOR CU POMPĂ DE CĂLDURĂ AVÂND SURSĂ SUBTERANĂ ................................ 73 3.1 CONFORTUL TERMIC ............................................................................................................................................... 76 3.1.1 Factorii care influenţează confortul termic ................................................................................................. 77 3.1.2 Clădirea ca factor de realizare a confortului termic ................................................................................... 80 3.2 BILANȚUL ENERGETIC AL UNUI SPAȚIU ÎNCĂLZIT .................................................................................................... 81 3.2.1 Transferul de căldură prin conducție .......................................................................................................... 82 3.2.2 Transferul de căldură prin convecție........................................................................................................... 85 3.2.3 Transferul de căldură prin radiație ............................................................................................................. 87 3.2.4 Fluxuri de căldură pierdute prin ventilație și infiltrații ............................................................................... 92 3.2.5 Modelul matematic al bilanțului energetic pentru un spațiu încălzit .......................................................... 94 3.3 EXEMPLU DE APLICARE A MODELULUI DE BILANȚ ENERGETIC AL UNEI INCINTE ................................................... 102 3.3.1 Elemente de calcul ..................................................................................................................................... 103 3.3.2 Determinarea fluxurilor de căldură pierdute ............................................................................................ 107 3.3.3 Influența variației parametrilor climatici asupra bilanțului energetic al spațiului considerat ........................................................................................................................... 110 3.4 DETERMINAREA CONSUMULUI ANUAL DE ENERGIE TERMICĂ ................................................................................ 111 3.4.1 Metode folosite........................................................................................................................................... 111 3.4.2 Consumul anual de energie termică pentru sistemul 1 de referință .......................................................... 113 3.4.3 Consumul anual de energie termică pentru sistemul 2 de referință .......................................................... 118 3.5 CONCLUZII ............................................................................................................................................................ 121 CAPITOLUL 4 SIMULAREA SCHIMBULUI DE CĂLDURĂ DIN SOL ................................................................. 123 4.1 INTRODUCERE ....................................................................................................................................................... 125 4.2 PREZENTAREA MODELELOR MATEMATICE ȘI A SIMULĂRILOR REALIZATE PÂNĂ ÎN PREZENT ................................. 126 4.2.1 Scurt istoric................................................................................................................................................ 126 4.2.2 Modele folosite în prezent la simularea SCS ............................................................................................. 128 4.3 SIMULAREA SCHIMBULUI DE CĂLDURĂ ÎNTR-UN SCSO ........................................................................................ 131 4.3.1 Simularea temperaturii solului .................................................................................................................. 131 4.3.2 Simularea temperaturii fluidului din SCSO ............................................................................................... 133

2

...................................................................................... 231 6..6........... 189 5...3 SIMULAREA PERFORMANȚELOR ENERGETICE ALE SISTEMELOR CU PCSS ........... 224 CAPITOLUL 6 CERCETARI EXPERIMENTALE PRIVIND PERFORMANȚELE ENERGETICE ALE SISTEMELOR DE ÎNCĂLZIRE CU POMPE DE CĂLDURĂ CU SURSĂ SUBTERANĂ ..............................................................2 Rezistențele termice din subteran ......................................6...........2 Caracteristicile clădirii................................................................6 Influența debitului fluidului purtător de căldură din interiorul SCS...................................... 155 4.................... 201 5.................................................................1 COP-ul teoretic al surselor....................................................2 Simularea performanțelor energetice ale sistemului 1 de referință cu SCS orizontal ....................................................1 Considerații preliminare....................1 Locație .............................................................. 197 5...7...............................................................................6...................................................................................5 COP-ul global al instalaţiei .....................................................6.....................................6........................2 Influența tipului de SCS verticale utilizate ........................................... 199 5......................6...................................1 Influența diametrului exterior al forajului .......7 COP-ul global mediu anual al PC . 229 6.2..............................7......7 REZULTATELE SIMULĂRILOR...1 Influența configurației forajelor ................ 187 5................3...6............................................................................................................................................................. 150 4..........1 Limitele fizice ale sistemului ..............................................................................................4 Influența tipului de conductă folosit pentru SCS și a dimensiunilor acesteia ............................................2................................... 235 3 .........................2. 210 5...................................1 Detalii tehnice asupra schimbătoarelor subterane de căldură verticale și orizontale ..................................... 148 4....................................... 144 4.............. 196 5.4 Influența modului de legare SCS-urilor la conducta colectoare-distribuitoare .................6........................................................................2 Modelul matematic al factorului de performanță sezonier (SPF) ................3............ 147 4.1 COEFICIENŢI DE PERFORMANŢĂ (COP) AI AGREGATULUI DE POMPĂ DE CĂLDURĂ (PC) ..... 164 4.................................2............................................................................................................3..... 191 5....4.................................2.................................................................................................................. 152 4.....................................4..........7..............................................................3 INSTALAȚIA EXPERIMENTALĂ ȘI METODA DE LUCRU ........1...........6.....6..... 144 4...1................................ 191 5........1.......................2..................................................................... 154 4.................................................................................................................................... 144 4...4........................................................................3 Cazurile simulate pentru sistemul 1 de referință .........................2 Factori de influență pentru sistemul 1 ..4 Analiza comparativă a performanțelor energetice ale sistemului 1 de referință .........................................................5 Influența naturii fluidului purtător de căldură din interiorul SCS ............................................ 159 4.....1.................... 193 5. 235 6........................................................... 207 5.........................................................................................................................................................4 Factorii de influență pentru sistemul 2 de referință ......................... 194 5..............................................................................3 COP-ul grupului motocompresor ............................. 167 4..........3 Natura curgerii fluidului purtător de căldură în SCSV ............................................................ 166 4......... 170 4..................................6.....................................2.6 Temperatura medie la funcționarea la sarcină de vârf de răcire ... 233 6........................................5 PREZENTAREA PROGRAMULUI DE SIMULARE EED ............6 COP-ul mediu anual al compresorului ....7...1...4 CONCLUZII .....1..................7...........................3 Simularea performanțelor energetice ale sistemului 1 de referință cu SCS vertical ...4 Temperatura medie a fluidului la funcționarea la sarcina de bază .......................................... 164 4.....................................................................................1 Schimbătorul de căldură subteran vertical (SCSV) ...................................................7 Variația temperaturii medii pe perioada simulată.1...........................6........................................................................................ 207 5.....................4 ECUAȚIILE FUNDAMENTALE FOLOSITE ÎN SIMULAREA SCSV ...8 CONCLUZII ....................2........................................6....... 145 4........................ 175 4.................... 215 5....................... 190 5.................................................... 229 6.2.........3 Influența conductivității termice a materialului de umplutură .............. 219 5...........................................................................................3...... 199 5................6..1 Densitatea liniară a fluxului de căldură ............... 192 5........................ 189 5....... 160 4.................................................................... 180 4..........................................2 COP-ul teoretic al ciclului ..........................2...................5 Temperatura medie la funcționarea la sarcină de vârf de încălzire ...............................................................................8 COP-ul sezonier sau COP-ul global anual al instalaţiei...............................................................9 Comentarii privind utilizarea diverşilor COP ..4........ 184 CAPITOLUL 5 SIMULAREA ȘI EVALUAREA EFICIENȚEI ENERGETICE A SISTEMELOR CU POMPE DE CĂLDURĂ CU SURSĂ SUBTERANĂ ..1...................6 SIMULAREA SCHIMBULUI DE CĂLDURĂ ÎN SCSV ....................................................................................................2................7................3 Influența distanței dintre foraje ..........6.......... 162 4.........2 Energiile implicate în modelul matematic ...........................2.........................................................1..............................2............................................................. 173 4........... 153 4.... 198 5.1 PRELIMINARII ................................................................2 MODELAREA MATEMATICĂ A EFICIENȚEI ENERGETICE A POMPELOR DE CĂLDURĂ CU SURSĂ SUBTERANĂ (PCSS) .8 Analiza rezultatelor ....................................... 195 5..............5 Cazurile simulate pentru sistemul 2 de referință ...4 COP-ul global al PC ........................................ 176 4...............7.........................................2 Influența distanței dintre axele conductelor SCS ..................7.................................. 229 6.....................................................................................1 Metode de calculare a factorului de performanță sezonier (SPF).................................................. 227 6...................... 163 4..........................3......................... 145 4.................3.................. 135 4...............1 Cazurile de referință pentru simulările efectuate ................................Codruța Călina BENDEA Cercetări privind performanțele energetice și de disponibilitate ale pompelor de căldură cu sursă subterană 4.........1.............2 ELEMENTE DE CARACTERIZARE A EXPERIMENTULUI .......2.............................. 139 4.................................................................................................................................................................

............ 267 7..................... 253 6...............2 Detalii tehnice asupra solului și senzorilor subterani ..............................................1......... 359 4 ................................................................................Codruța Călina BENDEA Cercetări privind performanțele energetice și de disponibilitate ale pompelor de căldură cu sursă subterană 6...............................................3 Aspecte privind mentenabilitatea SPCSS .. 266 7.....................................................................................................1....................................................................................... 266 7.....4................... 269 7......................1..................................................................1 Prezentarea valorilor măsurate .................................................................4 Rata internă de rentabilitate .4 Graful stărilor și tranzițiilor SPCSS ..............................2 MODELAREA DISPONIBILITĂȚII SISTEMELOR CU POMPĂ DE CĂLDURĂ CE UTILIZEAZĂ SURSA SUBTERANĂ ............................................................2 Modelarea fiabilității SPCSS ....................................... 301 BIBLIOGRAFIE .. 247 6............ 323 ANEXA 2 ... 292 7............................................................ 265 7..................................................... 286 7.......................4 Considerații privind desfășurarea măsurătorilor experimentale ..............................................................................2............................... 289 7..........4 CONCLUZII .......................... 261 7................................... 242 6.......................................................2 Schimbătorul de căldură subteran orizontal (SCSO) .....1 Mărimi caracteristice de timp ........5 CONCLUZII ...........................1 Analiza modurilor de defectare şi a efectelor defectărilor asupra fiabilităţii sistemului ............... 263 7........................3............................................1...............2..............................4 Mărimi caracteristice de disponibilitate ..........................................................................................2...........2.....................3..................................................3....................2..............................................................................1 Durata de recuperare a investiţiei ....1 CONSIDERAȚII PRELIMINARE .....................................................................................................................................................................................................................................................3.......3 Modalitatea de colectare a datelor și structura sistemelor de achiziție a datelor .................................................................................................................................................... 297 CAPITOLUL 8 CONCLUZIILE TEZEI ............ 293 7......2................................................... 294 7......... 257 CAPITOLUL 7 CONTRIBUȚII LA EVALUAREA PERFORMANȚELOR DE DISPONIBILITATE ȘI ECONOMICE ALE SISTEMELOR DE ÎNCĂLZIRE CU POMPE DE CĂLDURĂ CE UTILIZEAZĂ SURSA SUBTERANĂ .....3.........................................................................3 FEZABILITATEA SISTEMELOR CU POMPĂ DE CĂLDURĂ CE UTILIZEAZĂ SURSA SUBTERANĂ .......................1....................................................................................................................................... 341 ANEXA 3 ....................2 Metode grafo-analitice de analiză a fiabilităţii previzionale aplicabile pentru SPCSS ............2.................................................................................................................................................................................5 Studiu de caz: analiza fezabilității pentru sistemul 2 de referință .........2.................................................................................................................................................. 269 7. 266 7............................................2 Compararea valorilor măsurate cu cele simulate ............................................................................................................................................ 294 7.................3 Indicele de profitabilitate.................... 313 ANEXA 1 ...........................................................3.........................2......................2... 270 7.........2.................... 293 7.............3.2 Mărimi caracteristice de putere ................2...............................2............................................. 247 6....................... 245 6.2 Venitul net actualizat ...................................... 292 7...4................................. 239 6..........................3 Mărimi caracteristice de siguranţă ..................3 Metoda lanţurilor Markov cu timp continuu ....3................................................................................................................................2....................................................... 279 7.............................3.................4 REZULTATELE EXPERIMENTULUI............... 265 7.................................... 238 6.................................................1 Indicatorii globali de fiabilitate ai SPCSS ..2........................

și care poate asigura confort termic cu emisie de carbon extrem de redusă. fie naturale (aerul. energia putea fi utilizată fără serioase perturbări ale atmosferei.Codruța Călina BENDEA Cercetări privind performanțele energetice și de disponibilitate ale pompelor de căldură cu sursă subterană Capitolul 1 . adică a mediului ambiant. Atunci când Lord Kelvin a descris bazele teoretice ale pompelor de căldură. acţionate de combustibilii fosili. fie căldura recuperabilă din industrie. subsolul. Dar. În prezent.1 miliarde de locuitori. disponibilă practic pretutindeni. Sursele de căldură pentru pompele de căldură pot fi diferite. conducând omenirea la atingerea nivelului de societate industrializată. Avantajul utilizării pompelor de căldură constă în faptul că energia consumată este de câteva ori mai mică decât cea reprezentată de transferul de căldură între cele două medii. Avem de ales fie ca tehnologiile de producere a energiei să fie utilizate corect. La nivelul Uniunii Europene. Conform ultimelor rezultate ale cercetărilor în domeniul resurselor de energie. energia termică are ponderea cea mai mare în balanţa energetică a unei ţări. la o viaţă mediocră şi nesigură. servind ca instrument „curat” pentru asigurarea bunăstării materiale la nivelul întregii planete. Datorită acestui fapt. Acest lucru este posibil doar dacă se consumă. Chiar dacă nu a reprezentat motivul inițial al intrării pe piață a instalațiilor cu PCSS. reducerea emisiilor de carbon provenite de la instalațiile de încălzire a clădirilor este mobilul cel mai important al utilizării lor în prezent. apa de suprafață sau din pânza freatică. la jumătatea secolului al XIX-lea. Agenția Internațională a Energiei (IEA) – Centrul pentru Pompe de Căldură recunoaște că pompele de căldură reprezintă una dintre puținele tehnologii disponibile pe piață care pot duce la reduceri considerabile ale nivelului de CO2. Pompele de căldură reprezintă una dintre puținele tehnologii de producere fiabilă a căldurii. ameninţând chiar să le distrugă.263 miliarde tone de combustibil convenţional. cel puțin în Europa. fapt ce va duce la degradarea ambientalului şi. uneori chiar zero. fie vertical în sol. apa de mare. energia solară). în scopul economisirii resurselor energetice primare de combustibil. au înlocuit forţa musculară a omului şi a animalelor. Dintre diferitele forme de energie utilizate. la care extragerea căldurii din sol se face cu ajutorul unui schimbător de căldură plasat fie orizontal. o anumită cantitate de energie. se apreciază că rezervele disponibile şi exploatabile de combustibili fosili sunt echivalente cu aproximativ 1. Problema surselor limitate de combustibili fosili poate fi rezolvată – cel puţin parţial – prin utilizarea din ce în ce mai intensă a surselor regenerabile de energie din care categorie face parte şi energia geotermală. din exterior. deci. creşterea galopantă a populaţiei globului. Cercetările efectuate în cadrul acestei teze de doctorat se axează pe studiul pompelor de căldură cu sursă subterană (PCSS). în actuala etapă de dezvoltare a tehnicii. Atâta timp cât omenirea era redusă numeric şi nevoile de energie se limitau la încălzire şi la prepararea alimentelor. 5 . devenind elemente esenţiale ale tehnologiilor pe care s-au bazat – şi se bazează încă – toate societăţile civilizate. Pompele de căldură – ca sisteme de conversie a energiei – sunt maşini termice care pot să ridice calitatea căldurii de la un nivel scăzut de temperatură la un nivel mai ridicat. 47% se folosește pentru încălzirea clădirilor şi pentru producerea căldurii necesare diverselor procese industriale. face ca utilizarea energiei să perturbe ciclurile naturale vitale. fie ca tendinţele actuale să continue. Maşinile. se depun eforturi susţinute pentru găsirea căilor optime de folosire a energiei termice. iar din acesta. 82% din totalul consumului de energie primară se face în domeniul rezidenţial şi în cel industrial. iar problema emisiilor de CO2 nu exista.Introducere Focul şi apa fierbinte au fost venerate ca adevărate divinităţi şi au fost sursa numeroaselor mituri la absolut toate culturile şi civilizaţiile care s-au dezvoltat pe Pământ. populația globului număra 1. depășind 6 miliarde la ora actuală. o treime din energia aferentă proceselor industriale este eliberată la temperaturi şi debite care ar permite o reutilizare a acesteia. hidrosferei şi geosferei.

necesitând însă specialiști bine pregătiți care să aleagă corect toate componentele sistemului.  Cercetările privind comportarea PCSS. ducând la creșterea încrederii populației într-o tehnologie pe care marea masă nu o cunoaște sau înțelege. nu există o terminologie unitară privind sistemele de încălzire cu pompele de căldură și nici pentru elementele din structura lor.  Schimbul de căldură din sol și performanțele schimbătoarelor de căldură subterane influențează pregnant eficiența energetică a întregului sistem.  Din cauza faptului că în România acest domeniu a fost foarte puțin studiat. dezvoltarea utilizării sistemelor cu pompe de căldură având sursă subterană are toate premisele de a fi încurajată și susținută de stat.  reducerea consumului de energie cu 20% față de nivelul estimat pentru anul 2020 prin îmbunătățirea eficienței energetice.5% în prezent). cu referire la de modalităţile de dezvoltare. care prevăd:  reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20 % față de nivelul din anul 1990. aprobat în decembrie 2008.  Pentru ca rezultatele studiilor să poată fi validate este necesară testarea experimentală. termenii folosiți în limba română diferă în funcție de persoana care i-a tradus și limba din care s-a realizat acest lucru.  utilizarea mai largă a surselor regenerabile de energie care să ajungă să reprezinte 20% din producția totală de energie (față de 8.Codruța Călina BENDEA Cercetări privind performanțele energetice și de disponibilitate ale pompelor de căldură cu sursă subterană România a adoptat Pachetul de măsuri al UE privind clima și energia (așa-numitul pachet de legi „20-20-20 până în 2020”). evaluarea mărimilor energetice referitoare la energia termică extrasă și la cea livrată. la funcționarea în sarcină parțială a sistemului de încălzire sunt foarte puțin dezvoltate. Atingerea acestui scop se poate obține doar dacă sistemele cu PCSS sunt proiectate în mod corect. Guvernul României își poate îndeplini obligațiile care îi revin prin Directiva 2009/28/EC care pune în aplicare Pachetul de măsuri privind clima și energia. cu o dinamică rapidă.  Prin încurajarea utilizării pe scară largă a pompelor de căldură cu sursă subterană. lucrarea de faţă se înscrie în tendinţele şi preocupările actuale ale specialiştilor. Actualitatea şi importanţa studiilor efectuate în lucrare se justifică din următoarele considerente:  Creșterea numărului de unități și a puterii instalate în sistemele de încălzire cu pompe de căldură cu sursă subterană arată că domeniul ales este unul de actualitate. transpus ulterior în mai multe texte de lege aprobate în aprilie 2009.  Determinarea cât mai precisă a necesarului de căldură și a cererii de energie termică a unui spațiu de încălzit sunt foarte importante pentru corecta alegere a elementelor din structura sistemului de încălzire cu PCSS. precum și la energia electrică consumată în acest caz fiind foarte importantă pentru determinarea performanței energetice a PCSS. ceea ce implică o bună cunoaștere a acestor sisteme realizată prin cercetări științifice. o alegere greșită a acestora având repercusiuni majore asupra performanțelor sistemului de încălzire.  Până în acest moment nu se cunoaște numărul de sisteme cu PCSS montate în România și nici puterea totală instalată. sub aspect energetic. Având în vedere aspectele prezentate anterior. asigurând o funcționare cu performanțe energetice ridicate. operațiune realizabilă la Universitatea din Oradea unde există un sistem experimental de încălzire cu PCSS cu două schimbătoare de căldură subterane. În acest sens.  Nu există studii realizate pe un sistem de încălzire cu PCSS având două tipuri de schimbătoare de căldură subterane: orizontal și vertical. astfel încât acesta să își dovedească eficiența energetică și fiabilitatea. 6 . elaborare şi implementare a modelelor şi tehnicilor pentru evaluarea cantitativă şi calitativă a performanţelor energetice şi de disponibilitate ale sistemelor cu PCSS. o comportare fiabilă și un cost competitiv al instalării și exploatării. Fiind un domeniu de cercetare nou în România.

în scopul identificării soluțiilor de creștere a nivelului de performanță al sistemelor cu PCSS.  Evaluarea fezabilității sistemelor cu PCSS comparativ cu cazul sistemelor ce utilizează centrale pe gaz sau electrice. fundamentate sub aspect analitic. algoritmilor şi programelor de calcul.2 se face o sinteză a termenilor uzual folosiţi în ţările în care această tehnologie nouă a pătruns. și o inventariere a acestora. Problematica abordată. este focalizată pe următoarele obiective specifice:  Realizarea unei sinteze bibliografice în domeniul sistemelor de încălzire cu PCSS. care se referă la prezentarea generală a pompelor de căldură. În pragraful 2. Obiectivul principal urmărit în cadrul tezei este aprofundarea cercetărilor privind performanțele energetice și de disponibilitate ale pompelor de căldură cu sursă subterană (PCSS).  Elaborarea şi implementarea unor modele de analiză a fiabilității previzionale cu aplicabilitate în cazul sistemelor cu PCSS. la care se adaugă cuprinsul. referinţele bibliografice (în număr de 182) şi 3 anexe. metodelor.  Determinarea performanțelor energetice ale sistemelor de încălzire cu PCSS în cadrul unor cercetări experimentale. Lucrarea este structurată în 8 capitole. insuficient cercetată până în prezent. lista de notații și abrevieri. format un vocabular tehnic special destinat acestor instalaţii. prin detalierea studiilor și creșterea acurateței analizelor. Capitolul 2 Capitolul 2 se compune din 7 subcapitole. a problemelor insuficient tratate în literatura de specialitate şi a direcţiilor de cercetare care se înscriu în tema abordată. În lucrare s-a optat pentru varianta realizării unei liste de notații și abrevieri frecvent utilizate. o clasificare a acestora. vizând aspectele analitice şi aplicative. semnificaţia simbolurilor mai puțin utilizate fiind precizată la prima utilizare a acestora. stabilirea tuturor ecuațiilor aferente proceselor de transfer de căldură și elaborarea modelului de bilanț energetic pentru spațiile ce trebuiesc încălzite.  Stabilirea metodelor de analiză.  Identificarea modelelor matematice și a programelor de calcul cu aplicabilitate în simularea schimbului de căldură din sol. identificarea tendințelor existente. Din cauza faptului că în România tehnologia cu pompe de căldură cu sursă subterană este puțin cunoscută. selectarea celui mai performant software și asimilarea modalității de utilizare a acestuia. subliniindu-se diferențele de exprimare între statele europene și SUA. încă. la nivelul a două sisteme de referință prevăzute cu PCSS.Codruța Călina BENDEA Cercetări privind performanțele energetice și de disponibilitate ale pompelor de căldură cu sursă subterană  Analiza de fiabilitate a sistemului cu PCSS constituie o direcție importantă de acțiune. 7 .  Aplicarea modelelor.  Identificarea mecanismelor de transfer de căldură.1 se prezintă principiul de funcționare a pompelor de căldură. definirea și aprofundarea noțiunilor legate de instalațiile cu pompă de căldură cu sursă subterană. În paragraful 2. elaborarea algoritmului şi a programului de calcul pentru simularea și evaluarea eficienței energetice a sistemelor cu PCSS. În finalul capitolului se prezintă caracteristicile a două sisteme cu PCSS care vor fi analizate pe parcursul întregii teze de doctorat. evaluarea capabilității acestora. precum și o analiză a surselor de căldură necesare bunei funcționări a pompelor de căldură cu definirea pompei de căldură cu sursă subterană. nu există.

în funcție de tipul schimbătorului.Codruța Călina BENDEA Cercetări privind performanțele energetice și de disponibilitate ale pompelor de căldură cu sursă subterană Pentru a putea observa dezvoltarea pe care au avut-o instalațiile cu PCSS de-a lungul anilor. convecție și radiație. Cunoaşterea valorii consumului de căldură pentru încălzire.4.3 se prezintă un exemplu de aplicare a modelului de bilanț energetic dezvoltat anterior. În capitolul 4 se prezintă simularea temperaturii medii a agentului de lucru din subsistemul subteran. În cazul SCS verticale. principalii factori care îl influențează. atât la nivelul întregului mapamond (paragraful 2. În paragraful 3. precum și modul de amplasare a forajelor atunci când numărul acestora este constant. În continuare s-a prezentat o analiză a dinamicii implementării sistemelor cu pompă de căldură cu sursă subterană. cel al pompei de căldură și cel al consumatorului. Capitolul 4 Prin utilizarea diferitelor tipuri de schimbătoare de căldură subterane se pot obține diverse temperaturi ale fluidului purtător de căldură la ieșirea din sol. în paragraful 2. În secțiunea 3. atât prin elementele de construcție opace. care sunt analizate în detaliu în paragraful 2. de felul materialului de umplutură folosit. Se pornește de la o analiză a mecanismelor de transfer de căldură prin toate cele trei moduri: conducție. în detaliu.2 se prezintă modelul de bilanț energetic al unui spațiu ce trebuie încălzit. evidențiindu-se tendințele. simulare efectuată în capitolul 4. răcirea solului din jurul forajului poate fi diferită în funcție de numărul forajelor. de distanța dintre ele. În paragraful 2.3 se ilustrează începuturile utilizării părții superioare a solului drept sursă rece pentru pompele de căldură. Un sistem cu pompă de căldură cu sursă subterană cuprinde trei subsisteme: cel al sursei de căldură. În continuare. se modelează pierderea de căldură la nivelul aerului proaspăt introdus voit sau prin infiltrații în spațiul de încălzit. respectiv anual este obligatorie pentru simularea comportării în timp a solului în funcție de soluția considerată. se elaborează efectiv modelul de bilanț energetic pentru spațiile de încălzit prin integrarea tuturor ecuațiilor aferente proceselor de transfer de căldură prezentate anterior. analiză în urma căreia se poate scrie ecuația de bilanț energetic pe fiecare element în parte. cât și lunar. Capitolul 3 Partea introductivă a acestui capitol explică importanța determinării cât mai exacte a necesarului de căldură pentru încălzire și oferă informații referitoare la modelele de calcul. Se arată modul în care o clădire poate realiza confortul termic. În primul paragraf se definește confortul termic prezentându-se. concentrația fluidului de lucru atunci când acesta este o soluție. dar s-a realizat și un algoritm de calcul pentru cazul general. s-a determinat energia termică zilnică cerută de consumator pentru exemplul considerat.6). Astfel. iar cu ajutorul rezultatelor obținute se poate realiza o analiză a influenței variației unui parametru exterior asupra bilanțului energetic al incintei respective. În introducere se explică necesitatea realizării modelării și simulării numerice utilizând software-uri dedicate. În final. capabile să rezolve ecuații complexe de transfer de căldură în regim dinamic.1). respectiv. atât la nivelul unei zile. cu exemplificare pentru sistemul 2. 8 . iar la finele capitolului sunt redate concluziile tematicii abordate și tratate. de tipul.4. cât și prin cele vitrate.7 au fost definite două sisteme cu PC cu SCS vertical. care vor fi studiate în toate capitolele următoare. făcându-se o cercetare bibliografică exhaustivă s-au prezentat toate modalitățile de exploatare a acesteia folosite în practică la ora actuală. de solul străbătut. cât și în țara noastră (paragraful 2. Un accent deosebit s-a pus pe subsistemul geotermal – subsistemul sursei de căldură (subparagraful 2.5).

dându-se informații referitoare la locația folosită. respectiv exteriorul clădirii. se prezintă modelul matematic de evaluare. informații cu privire la destinația spațiului de încălzit și a gradului de ocupare. Rezultatele simulările efectuate sunt analizate și discutate în paragraful 4. iar în anexele tezei sunt detaliate valorile măsurate. se prezintă rezultatele obținute la simularea performanțelor energetice ale celor două sisteme de referință. În prima parte se prezintă modelul matematic de calcul al coeficienților de performanță pentru agregatul de pompă de căldură și componentele structurale ale sistemului. După descrierea metodelor de calcul ale acestor indicatori.Codruța Călina BENDEA Cercetări privind performanțele energetice și de disponibilitate ale pompelor de căldură cu sursă subterană Un studiu bibliografic al modelelor matematice de schimb de căldură existente se face în paragraful 4. Indicatorii utilizați pentru caracterizarea eficienței energetice sunt: coeficientul de performanță (COP). dispunerea acestora. Ecuațiile de bază folosite în procesul de modelare în cazul SCSV sunt prezentate în paragraful 4. date meteorologice și geologice.6. Capitolul 6 Partea introductivă a acestui capitol subliniază importanța și necesitatea existenței datelor experimentale. În prima parte se face o caracterizare a experimentului.2 sunt prezentate detaliile tehnice ale celor două tipuri de schimbătoare de căldură subterane (SCS). Partea a doua este dedicată prezentării modelului matematic de evaluare a eficienței energetice a pompei de căldură cu sursă subterană (PCSS). Rezultatele sunt prezentate sub formă grafică.4.7. definite în capitolul 2 și care fac obiectul studiilor de caz din cadrul lucrării. După precizarea etapelor care se parcurg în procesul de simulare. atât a aparatelor de măsură și a senzorilor îngropați în sol. sunt descrise echipamentele utilizate în cadrul experimentului. determinându-se temperatura solului și apoi temperatura de ieșire a fluidului din SCSO. în variantele uzuale de utilizare ale acestor indicatori. detalii generale despre clădire și materialele din care sunt alcătuite elementele de construcție. Tot în acest paragraf s-a redat și modalitatea de colectare a datelor măsurate și structura sistemului de achiziție a datelor. Influența anumitor factori asupra schimbului de căldură în sol este analizată în paragraful 4.5. În partea a treia se face referire la simularea performanțelor energetice ale PCSS. stabilindu-se astfel și principalele direcții de urmat în procesul de simulare numerică care va urma. În paragraful 6. De asemenea. După simularea performanțelor celor două sisteme. factorul de performanță (PF) și factorul de performanță sezonier (SPF). precum și modalitatea adoptată pentru instalare.2. cât și a celor din interiorul. Ultima parte a acestui capitol cuprinde concluziile și contribuțiile aferente. poziționarea aparatelor de disipare a căldurii în spațiul ce va fi încălzit cu sistemul cu pompă de căldură cu sursă subterană. iar programul de simulare utilizat este descris în 4. Paragraful 6. precizându-se limitele fizice ale modelului și evidențiindu-se toate energiile implicate. Capitolul 5 Acest capitol este structurat în patru părți. acolo unde sunt stabilite și caracteristicile cazurilor care vor fi simulate pentru cele două sisteme de referință. În paragraful 4. în special cu privire la influența factorilor externi asupra temperaturilor din subteran și asupra eficienței energetice a întregii instalații cu pompă de căldură geotermală. 9 . precum și modalitatea de analiză și implementare a rezultatelor obținute. cu exemplificare pentru sistemul 1 de referință. se face o analiză comparativă a acestora.3 este simulat schimbul de căldură în sol în cazul unui SCSO.3 este dedicat analizei datelor experimentale colectate.

În cadrul paragrafului 7. uneori chiar zero.4 este dedicat prezentării modalității în care modelul de bilanț energetic și rezultatele simulărilor efectuate sunt supuse validării. permit formularea următoarelor concluzii: 1.1 sunt introduse conceptele de bază ale fiabilității previzionale. studiile proprii şi rezultatele obţinute de autoare cu privire la performanțele energetice și de disponibilitate ale pompelor de căldură cu sursă subterană. cât și a sistemului în ansamblul său. precum și la frecvența acțiunilor de mentenanță preventivă. cu siguranță. dezvoltarea utilizării sistemelor cu pompe de căldură având sursă subterană are toate premisele de a fi încurajată și susținută de stat. astfel încât acesta să își dovedească eficiența energetică și fiabilitatea. de siguranță și de disponibilitate. Capitolul 8 . obiectul unor cercetări ulterioare.Codruța Călina BENDEA Cercetări privind performanțele energetice și de disponibilitate ale pompelor de căldură cu sursă subterană Paragraful 6. necesitând însă specialiști bine pregătiți care să aleagă corect toate componentele sistemului. și care poate asigura confort termic cu emisie de carbon extrem de redusă. iar din acesta. prezentându-se atât clasificarea și modelarea elementelor sistemului. efectele acestora asupra fiabilității sistemului. respectiv a mărimilor caracteristice de timp. sunt extrem de puține și realizate doar pentru sisteme mari.Concluziile tezei Cercetarea bibliografică. 47% se folosește pentru încălzirea clădirilor şi pentru producerea căldurii necesare diverselor procese industriale. precum și metodele grafo-analitice aplicabile sistemelor cu PCSS. utilizarea mai largă a surselor regenerabile de energie care să ajungă să reprezinte 20% din producția totală de energie și reducerea consumului de energie cu 20%. ducând la creșterea încrederii populației într-o tehnologie pe care marea masă nu o cunoaște sau înțelege.3 au fost tratate criteriile de evaluare a fezabilității soluțiilor de încălzire. disponibilă practic pretutindeni. de putere. În continuare se analizează modurile de defectare. Capitolul 7 Acest capitol prezintă aspecte legate de fiabilititatea. până în 2020. Oportunitatea de investiție într-un asemenea sistem de încălzire se stabilește în urma unui studiu de fezabilitate.2 prezintă modelarea disponibilității sistemelor cu PCSS prin definirea indicatorilor globali de fiabilitate ai sistemului. În paragraful 7. la componentele sistemului care se defectează cel mai des. Acest subiect va face. La nivelul Uniunii Europene. redate în cadrul lucrării. În acest sens. 82% din totalul consumului de energie primară se face în domeniul rezidenţial şi în cel industrial. programată. O treime din energia aferentă proceselor industriale este eliberată la temperaturi şi debite care ar permite o reutilizare a acesteia. disponibilitatea și fezabilitatea sistemelor cu pompe de căldură având sursă subterană. România a adoptat Pachetul de măsuri al UE privind clima și energia (așa-numitul pachet de legi „20-20-20 până în 2020”). reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20%. Întrucât aceste sisteme sunt în stadiul de început al implementării. realizându-se un studiu de caz pentru sistemul 1 de referință. Se constată o bună corelare între valorile date de model și cele măsurate. cercetările referitoare la tipurile de defecte care pot să apară în sistemele cu PCSS. la frecvența lor de apariție. care impune. Paragraful 7. Pompele de căldură reprezintă una dintre puținele tehnologii de producere fiabilă a căldurii. În finalul acestui paragraf este tratată mentenabilitatea sistemelor cu PCSS. cu evidențierea celor două moduri de analiză fiabilistică: calitativă și cantitativă. Tot aici sunt prezentate metodele probabilistice de calcul al fiabilității sistemelor. 10 .

în procesul de concepere a bilanțului energetic s-au acceptat anumite ipoteze de lucru și s-au introdus câteva simplificări menite a facilita rezolvarea ecuației de bilanț energetic cu o acuratețe acceptabilă. adaptate la condițiile de funcționare. cu toate că necesită numeroase date inițiale. ceea ce necesită precizarea echivalărilor și adaptarea terminologiei adecvate pentru România.5 % sunt cu SCSV. compresorul. Elveția. cu 4 căi. coaxiale. În literatura tehnico-științifică care tratează problematica PCSS se utilizează un limbaj dedicat. în găsirea unor modalități de reducere a consumului de energie. Suedia. cât și în cel comercial. Din cauza complexității deosebite. Austria. în stabilirea strategiilor de automatizare. Modelul de bilanț energetic al încăperii. Acestea se construiesc în multe variante.  60 % sunt cu apă subterană. Germania. atunci când sunt disponibile date privind mediul ambiant. Pentru PCSS se utilizează următoarele tipuri de schimbătoare de căldură:  schimbătoare de căldură subterane verticale tip simplu-U. Modelul de bilanț elaborat. 3. ajungându-se în 2010 la circa 10. În România. ca surse de căldură: aerul. deoarece reprezintă o condiție preliminară în determinarea cererii de căldură și. Cele două sisteme de referință cu PCSS supuse analizelor în cadrul lucrării sunt semnificative și reprezentative pentru situația actuală și perspectiva pe termen scurt privind utilizarea PCSS în România. condensatorul. Principalele echipamente din structura agregatului de pompă de căldură sunt: vaporizatorul. PCSS sunt structurate în trei subsisteme fundamentale:  subsistemul sursă de căldură geotermală. în ultimii 8 ani. solul sau radiația solară. Pompele de căldură reprezintă o soluție viabilă și de perspectivă pentru valorificarea potențialului termic de joasă entalpie. Importanța cunoașterii și înțelegerii bilanțului energetic al spațiului de încălzit este esențială. Modelul de bilanț energetic elaborat și prezentat în capitolul 3 cuprinde toate tipurile de mecanisme de transfer de căldură realizate în interiorul și exteriorul spațiului de încălzit.  piloni energetici. cu accente de specificitate pentru SUA și Europa. Dintre țările care utilizează PCSS putem aminti: SUA.5 MW. Canada. s-a comportat conform așteptărilor și a permis examinarea influenței anumitor mărimi asupra necesarului de căldură.Codruța Călina BENDEA Cercetări privind performanțele energetice și de disponibilitate ale pompelor de căldură cu sursă subterană 2.  8. Situația sintetică actuală a utilizării PCSS în România este următoarea:  181 unități instalate. respectiv.  subsistemul de distribuție a căldurii (instalația interioară). Pompele de căldură cu sursă subterană (PCSS) utilizează energia regenerabilă a solului (geotermală) și sunt în plină expansiune. lună. sezon se încălzire. puterea instalată în PCSS a parcurs o evoluție. respectiv a consumului total de 11 . în identificarea modalităților de acoperire. De asemenea. Distribuția căldurii în cadrul instalațiilor cu PCSS se poate face centralizat sau descentralizat. exponențială. an). dublu-U. odată ce a fost setat are avantajul că prin modificarea – foarte ușor de realizat – a valorii oricărui parametru se poate examina variația fluxului de căldură necesar pentru încălzire. apa.  26 % sunt cu SCSO. conductă termică cu CO2. pe baza modelului elaborat se poate determina cu precizie adecvată consumul preconizat de energie termică pe diverse intervale de timp (zi. atât în domeniul rezidențial.  schimbătoare de căldură subterane spiralate. practic.  schimbătoare de căldură subterane orizontale.  subsistemul agregatului de pompă de căldură. aplicat pe un caz concret. ventilul de laminare și ventilul inversor. putând utiliza.

Codruța Călina BENDEA Cercetări privind performanțele energetice și de disponibilitate ale pompelor de căldură cu sursă subterană energie termică. Cu mici modificări și prin crearea unor baze de date.  are o flexibilitate ridicată.  temperatura medie a fluidului variază direct proporțional cu distanța dintre axele conductelor SCSV. Modelele de evaluare a temperaturii fluidului sunt adaptate la tipul de SCS (orizontal sau vertical) și se elaborează pornind de la fenomenele de transfer al căldurii care se produc în sol. de tipul și caracteristicile termice ale fluidului din SCSV. pe lângă posibilitatea alegerii datelor de intrare din bibliotecile programului. materialelor. Analizând. abordarea Hart și Couvillion. valoarea sarcinii termice ce trebuie acoperită. Mei și Emerson. de dimensiunile sondei forate. putându-se simula oricare tip de SCSV utilizat în practică. modelul de bilanț energetic are și o aplicabilitate practică. se constată următoarele:  diametrul forajului influențează pregnant valoarea minimă a temperaturii medii lunare a fluidului din SCSV. cum ar fi: schimbarea structurii (număr de foi de geam. abordarea IGSHPA. precum și grosimea peretelui și diametrul acesteia influențează valoarea temperaturii medii a fluidului din SCS.385). Metodele aplicate.  datele de intrare ale EED sunt reprezentate de proprietățile termodinamice ale solului. abordarea Kavanaugh) sau numerice (Eskilson. factorii de influență a performanțelor sistemului 1 de referință. modelul poate fi generalizat pentru a permite alegerea simplă a structurii. dimensiunilor sau altor mărimi din model și astfel să se poată examina influența acestora asupra consumului total de energie termică. tratarea suprafețelor geamului) suprafețelor transparente ale ferestrelor. fiind utilizat de cercetători și ingineri din întreaga lume și având următoarele caracteristici principale:  are o bază de date referitoare la modalitatea de aranjare a SCSV multiple cu un număr foarte mare de configurații (798). geometria și dimensiunile SCSV.  factori de răspuns termic.  are facilitatea ca. 4. aplicarea unor materiale izolante pe suprafețele exterioare ale elementelor de construcție opace etc. Hellstrom.  are un număr impresionant de funcții-g disponibile (6. creșterea numărului de camere de rupere ale tâmplăriei de PVC. aplicând legile fundamentale ale fizicii.  teoria sursei cilindrice de căldură. actualmente. Muraya). Pe lângă valoarea teoretică a cercetării întreprinse. Software-ul utilizat pentru simularea comportării solului din care se extrage căldură prin intermediul unui fluid care circulă prin tuburile schimbătorului de căldură subteran vertical este cunoscut sub denumirea EED (Earth Energy Designer).  variația conductivității termice a materialului de umplutură influențează în mod direct valoarea temperaturii medii a fluidului din SCSV. la simularea SCS sunt: analitice (abordarea Ingersoll. de tipul. să permită și introducerea datelor proprii. având în vedere parametrii specifici ai SCS. ai fluidului purtător de căldură și ai solului. 12 . pe baza rezultatelor simulărilor. Principalele etape în evoluția modelărilor matematice și a simulărilor dedicate schimbului de căldură din sol sunt:  teoria sursei liniare de căldură. care crește practic proporțional cu acesta. Modelul nu permite doar urmărirea mărimilor componente și a consumului de căldură. permițând analizarea și optimizarea diferiților factori de influență ai pierderilor de căldură considerați în model. ci și examinarea efectului virtual al aplicării unor măsuri de economisire a energiei.  materialul din care este confecționată conducta SCSV.

urmat de simplu-U. comparativ cu perioada verii când sunt aprox. Rezultatele simulărilor efectuate pentru cele 8 cazuri.3C. Suplimentar. Simulările efectuate pentru compararea celor 8 cazuri cu cazul sistemului 2 de referință evidențiază următoarele:  densitatea liniară a fluxului de căldură este independentă de cazul analizat având o variație concavă. 0. Pentru a reproduce. cât și ca dispunere.  sub aspectul temperaturii medii a fluidului din SCSV este de dorit ca aceasta să atingă valori cât mai ridicate. urmat apoi de cazurile de 3 și 7.  la funcționarea la sarcină de bază. comparativ cu cazul de referință.1 C. s-au identificat încă trei factori a căror variație produce următoarele efecte:  modul de amplasare a forajelor influențează direct temperatura medie a fluidului.050) curgerea este laminară. obținând valori mai ridicate în cazurile de SCSV înseriate decât la SCSV în paralel.  tipul curgerii fluidului din SCSV este dependent de natura fluidului purtător de căldură (apă sau soluție antigel). iar în cazul 1 (Re = 2. 8 și 7. 3. respectiv răcire. cu referire la fiecare sistem (1 și 2) s-au investigat. minime și maxime. și anume: 5. situându-se între 2.  rezistența termică efectivă a sondei este puternic influențată de rezistența termică internă.  în majoritatea cazurilor valorile criteriului Re sunt în plaja aferentă curgerii tranzitorii. precum și de materialul din care este confecționată conducta. deci cazurile 3 și 7 sunt cele mai favorabile din acest punct de vedere.  rezistența termică efectivă a sondei are cea mai mică valoare în cazul 5. fiind determinată de sarcina termică a consumatorului.  aceleași cazuri prezintă cele mai bune performanțe și la funcționarea la sarcină de vârf de încălzire. prin simulare. comparativ cu celelalte cazuri. reflectă următoarele:  densitatea liniară a fluxului de căldură este independentă de cazul analizat.250 (cazul 2). de concentrația soluției. comparativ cu cazul 1 de referință. aparținând curgerii turbulente prezintă cazurile 3 (Re = 46. în cazurile 3. se constată că:  pentru sistemul 1 de referință temperatura minimă se stabilizează după circa 10 ani la 4. În cazul sistemului 2 de referință se constată aceleași efecte ale factorilor de influență a performanțelor ca și în cazul sistemului 1.05C. Transferul de căldură este mai intens atunci când fluidul din SCSV nu prezintă o curgere laminară (cu cât valoarea criteriului Re este mai mare). respectiv în turbulentă. 7 și 8. atât ca distanță între foraje.  modul de înseriere a SCSV influențează valoarea temperaturii fluidului. Cazul 4 se remarcă printr-o rezistență internă aproximativ dublă.251) și 7 (Re = 23. Valori extreme. 13 .  influența debitului de fluid este foarte importantă în momentul în care curgerea se transformă din laminară în tranzitorie. Analizând rezultatele simulărilor. Analizând curbele obținute în urma simulării pentru temperaturile medii anuale. cu un minim pe perioada verii. de cea dintre fluid și conductă. constatăm comportări superioare pentru cazurile 2 și 6. 5. apărând însă o inversare a acestora.845 (cazul 6) și 9. mult mai accentuat la funcționarea la sarcină de vârf.Codruța Călina BENDEA Cercetări privind performanțele energetice și de disponibilitate ale pompelor de căldură cu sursă subterană  tipul de fluid purtător de căldură din SCSV are o influență deosebită asupra temperaturii acestuia. atingând valori reduse în cazurile 2 și 6. mai ales în timpul iernii. triplu-U și SCSV co-axial. performanțele a câte 8 variante plauzibile (marcate Cazul 1 ÷ Cazul 8). în bună măsură SCSV utilizate în practică.2 C. cea mai bună performanță o are SCS dublu-U. ale fluidului din SCSV pe o durată de 20 de ani de exploatare.  în funcție de tipul SCSV.126). când diferențele ajung și la 0. temperatura medie a fluidului ia cele mai mari valori. iar cea maximă la 11. precum și de debitul de fluid care trece prin conducte.

iar consumul total de energie electrică al sistemului de încălzire cu PCSS se încadrează în gama (1.  consumul zilnic de energie electrică al pompei de căldură se încadrează în plaja (1.6 ÷ 18. în limitele (3. am elaborat un algoritm și un program de calcul (SimPerfPC). Pentru soluționarea acestor probleme. ceea ce reprezintă 7. cu SCS orizontal. Rezultatele obținute în urma simulării performanțelor energetice ale sistemului 1 de referință. Pentru caracterizarea eficienței energetice a pompelor de căldură se utilizează factorul de performanță sezonieră (SPF).  determinarea puterii termice disponibile la nivelul sistemului cu PCSS. precum și a coeficienților de performanță energetică (COP.2 ÷ 4). Performanțele energetice ale agregatelor de pompă de căldură se recomandă a fi caracterizate prin intermediul coeficienților de performanță (COP). pe toată durata de analiză (1 an).2). Puterea termică disponibilă obținută prin simularea performanțelor energetice ale sistemului 1 de referință. coeficienții de performanță pot fi de categoriile: teoretic (al surselor sau al ciclului).  pierderea de energie termică în subsistemul de stocare. pe durata unui an calendaristic. existența sarcinii de vârf. în funcție de acuratețea impusă rezultatelor. SPF). 14 . Simularea performanțelor energetice ale sistemelor cu PCSS implică parcurgerea a patru etape. cu următoarea semnificație:  stabilirea necesarului zilnic de căldură la nivelul consumatorului.3) C pentru temperatura maximă.  căldura livrată consumatorului atinge maximul de 48. a COP global al PC și COP sezonier sau global anual al instalației.5 ÷ 3.2 kWh/zi la începutul lunii august.  pierderea de energie termică pe ciclu de pornire. în timp ce factorul de performanță (PF) se situează în gama (2. conduce la o stabilizare mai lentă a temperaturilor minime și maxime (după circa 15 ani de funcționare).  se remarcă o influență redusă a configurației de funcționare a SCS orizontal asupra performanțelor energetice ale sistemului. în toate cele patru configurații funcționale (1O. excedentul fiind maxim în luna august și minim în luna februarie.3 ÷ 15) kWh/zi.3 ÷ 19.  determinarea temperaturii medii a fluidului la ieșirea din schimbătorul de căldură subteran prin simularea schimbului de căldură în sol.39 kWh.5%).636. cât și pentru răcire. una dintre metodele: estimare. în timp ce minimul se găsește la 5. atât pentru încălzire. cu SCS orizontal. real (al grupului motocompresor). Se recomandă utilizarea.  determinarea energiei termice livrate consumatorului și a celei electrice consumate. evaluarea pe intervale.6 kWh/zi la mijlocul lunii ianuarie. Pentru evaluarea indicatorului SPF se aplică. respectiv (14. Cu referire la valorile medii anuale obținute la simularea sistemului 1 de referință. mediu anual și sezonier. se constată:  căldura livrată consumatorului pe durata unui an calendaristic se ridică la 8. 3O sau 4O) peste puterea termică necesară. reflectă următoarele:  valorile coeficientului de performanță (COPPC) se încadrează. cu SCS orizontal. Pentru calculul factorului de performanță sezonieră este necesară cunoașterea următoarelor componente energetice:  cererea de energie termică a consumatorului.  energia electrică auxiliară necesară pentru buna funcționare a sistemului. 2O. Influența configurației funcționale a SCS orizontal asupra puterii termice disponibile este puțin semnificativă (maxim 6. cu două intervale posibile de variație: pentru temperatura minimă (4 ÷ 6) C.7) kWh/zi. empirică. în principal.43 Gcal. global (al pompei sau al instalației). În funcție de mărimile de natură termoenergetică utilizate pentru calcul. este. definit ca și raport între energia termică produsă anual și consumul anual de energie electrică al sistemului cu pompă de căldură.Codruța Călina BENDEA Cercetări privind performanțele energetice și de disponibilitate ale pompelor de căldură cu sursă subterană  pentru sistemul 2 de referință. 5.

în jur de 3 pentru factorul de performanță sezonier (SPF). Pentru caracterizarea testelor experimentale ale sistemului cu PCSS se impune:  precizarea elementelor caracteristice ale locației. în timp ce consumul total de energie electrică se situează în plaja (3.Codruța Călina BENDEA Cercetări privind performanțele energetice și de disponibilitate ale pompelor de căldură cu sursă subterană consumul anual de energie electrică al pompei de căldură se încadrează între 2.046 ÷ 3.511 kWh. motiv pentru care le apreciem ca fiind realiste.  valoarea medie anuală a coeficientului de performanță (COPPC) se situează în jur de 3.6 ÷ 4) pentru COP.437 kWh și 2. Configurația funcțională a SCS vertical (1V sau 2V) are impact redus asupra puterii disponibile (maxim 5%.8 ÷ 3.5) kWh/zi.2) pentru PF.3 ÷ 13.  toate valorile obținute prin simulare se încadrează în limitele specificate în literatura de specialitate sau recomandate de către producători. 15  . deci și SCS orizontal este supradimensionat. se constată:  nivelul consumurilor anuale de energie electrică se situează între 2. au valori ce se încadrează între (3. spații vitrate etc.  consumul zilnic de energie electrică al pompei de căldură este în plaja (1. în configurație verticală. respectiv (2.8.  coeficientul de performanță (COPPC) se încadrează în jurul valorii de 3. pe toată durata anului. 6. respectiv.  valorile obținute pentru consumurile zilnice de energie electrică sunt relativ apropiate în cele două configurații ale SCS vertical. față de necesarul de putere termică al consumatorului utilizat în acest studiu de caz.263 kWh și 2. reflectă următoarele:  coeficientul de performanță (COPPC). iar factorul de performanță sezonier (SPF) se situează la circa 2. Analiza comparativă a performanțelor energetice ale celor două configurații funcționale ale SCS (orizontală și verticală) pentru sistemul 1 de referință reflectă următoarele:  sistemul 1 cu SCS vertical are un consum anual mai redus de energie electrică.902 kWh pentru întregul sistem.  se observă diferențe mici (sub 3%) între mărimile ce caracterizează performanțele energetice specifice celor două configurații funcționale.  descrierea ambelor tipuri de SCS.5 kW) depășind cu mult sarcina termică maximă a sistemului (2.138) kWh. respectiv factorul de performanță (PF). fapt care face ca o funcționare parțială a acestuia (configurațiile 1O. Aceasta se poate justifica prin faptul că sistemul 1 de referință este supradimensionat. în favoarea variantei 2V). Cu referire la valorile medii anuale obținute la simularea funcționării sistemului 1 de referință. în funcție de configurația SCS orizontal.  sistemul 1 cu SCS vertical prezintă performanțe energetic superioare.).8.025 kW). iar consumul total de energie electrică al sistemului de încălzire cu PCSS se încadrează în gama (1. valorile celor doi coeficienți (COPPC și SPF) fiind cu până la 10% mai mari decât în cazul SCS orizontal. Validarea evaluărilor analitice cu privire la bilanțul energetic al sistemelor de încălzire cu pompe de căldură având sursă subterană necesită efectuarea unor teste experimentale. Rezultatele obținute prin simularea performanțelor energetice ale sistemului 1.5.  comparând toate aceste valori cu cele recomandate de producători sau de literatura de specialitate. respectiv între 2. cu SCS în configurație verticală.  precizarea datelor constructive ale încăperii (dimensiuni.322 kWh pentru agregatul de pompă de căldură. 2O sau 3O) să fie suficientă pentru asigurarea necesarului de căldură. materiale utilizate. le apreciem ca fiind realiste.9) kWh/zi.828 kWh și 2.6 ÷ 16.  elemente de caracterizare a solului în care se amplasează SCS-urile. puterea pompei (4.  se constată o diferență relativ mică (sub 3%) între valorile obținute pentru aceste mărimi în cele patru configurații funcționale ale SCS orizontal. Puterea termică disponibilă în cazul sistemului 1 de referință cu SCS vertical este superioară.

iar în configurația cu SCSO cresc. 1V. Analiza comparativă a rezultatelor obținute prin metoda de simulare și.5 ÷ 8) kWh. Valorile temperaturilor în sol.  Consumatorul: o încăpere având dimensiunile 6 x 7 x 3 m. respectiv. 2O și 1O. conductă din polietilenă de înaltă densitate de 25 mm.79. care se regăsește în diferențele constatate. interval de timp prea scurt pentru a obține valori cu un nivel acceptabil de relevanță. 2O și 1O.Codruța Călina BENDEA Cercetări privind performanțele energetice și de disponibilitate ale pompelor de căldură cu sursă subterană  precizarea metodei de lucru. fluidul de lucru soluție apoasă 25% etilen-glicol. 4O.  măsurătorile efectuate conțin erori sistematice de măsură. de la cea mai mică la cea mai mare valoare. de prelucrare și redare a rezultatelor.  energia electrică consumată zilnic de agregatul pompă de căldură (Wa) se situează în gama (6. 1O și 2O. Prin prisma valorilor coeficienților de performanță. de la mic la mare fiind: 2V. a aparatelor de măsură și traductoarelor utilizate. situată la demisolul clădirii. ierarhia se prezintă astfel: 2V. descris la capitolul 2. ierarhizarea consumurilor de energie electrică. cât și condițiilor concrete în care sau realizat măsurătorile.  coeficientul de performanță (COP) are valori între 2.  căldura livrată zilnic consumatorului (Qcons) se regăsește în limitele (22  25) kWh. fluidul de lucru soluție apoasă 25% etilen-glicol. îngropate la 1. Diferențele constatate între valorile simulate și cele experimentale se pot justifica astfel:  temperatura aerului exterior din momentul măsurătorilor diferă (este mai mare) de valorile medii zilnice multianuale folosite în cadrul simulărilor. cu un perete exterior având grosimea de 80 cm din cărămidă. vaporizatorul și condensatorul de tip schimbător de căldură cu plăci. 4O. 1O și 2O.  precizarea condițiilor concrete de desfășurare a experimentului și de realizare a măsurătorilor. 1V. 3O. contribuind și ele la o valoare măsurată mai mică a lui Qcons decât valoarea simulată. 4O.21 kWh. de la cele mai bune comportări. iar consumul zilnic al întregului sistem (Wa total) se ridică la (8 ÷ 10) kWh.38 și 2. însă depinde de configurația funcțională a SCS. 55 m și 70 m. 16 . 1V. fiind: 2V. Rezultatele experimentale obținute permit formularea următoarelor constatări:  căldura extrasă zilnic din SCS (QSCS) se încadrează între 13.  Pompa de căldură: putere termică 4. 4O. respectiv 1.5. la cele mai slabe. în intervalul de timp de desfășurare a măsurătorilor. în sensul că pe intervalele de funcționare cu SCSV aceste valori scad. datorate atât claselor de precizie ale aparatelor de măsură și traductoarelor.36 kWh și 15.  durata măsurătorilor. este de 24 h. prin cercetare experimentală. urmărind parametrii ce caracterizează performanța energetică a PCSS.8 m.2 m. 40 m.  în interiorul spațiului încălzit se află conductele de distribuție ale sistemului de încălzire centralizată a clădirii. conduce la abaterile valorilor simulate față de cele determinate experimental indicate în tabelul 6. ierarhizarea. 25 m. orientat spre nord și ceilalți trei pereți interiori. 3O. ierarhia fiind: 1V.97 și 3. în imediata vecinătate a SCSV. iar factorul de performanță zilnic (PF) între 2. având următoarele caracteristici de bază:  SCSV: tip dublu U.  modalitatea de achiziție a datelor. neizolate termic. 2V. conductă din polietilenă de înaltă densitate de 32 mm. prezintă o variație care nu depinde de modificarea temperaturii aerului exterior. pentru fiecare configurație funcțională a SCS. ceea ce conduce la valori măsurate ale lui Qcons mai mici decât cele simulate. compresor de tip Scroll. 3O. la adâncimile de 5 m. motiv pentru care apare o eroare de închidere de bilanț relativ importantă de (4 ÷ 5)%.48. acestea reduc valoarea necesarului de căldură. 3O.  SCSO: 4 circuite de 70 m. adâncime 70 m.5 kW. Testele experimentale s-au realizat asupra sistemului 1 de referință.

În cazul SPCSS se impune efectuarea unei analize cost – profit. ceea ce. Performanţele de fiabilitate ale SPCSS se pot evalua pe baza indicatorilor globali. distinct și profund în literatura de profil. precizarea semnificaţiei acestora şi a modului de tranziţie între ele. 7. având expresii specifice. 17 . situație în care sistemele cu PCSS nu sunt fezabile.  venitul net actualizat. ceea ce înseamnă că sistemele cu PCSS devin mai atractive sub aspect economic. a arborelui de evenimente şi defectare sau a grafului asociat diagramei funcţionale. reduceri de putere (forţate sau voite). scenariile analizate fiind:  păstrarea prețului actual.  indicele de profitabilitate. previzibilă și foarte probabilă) a prețului gazelor naturale. Pentru studiul fiabilităţii previzionale al SPCSS se recomandă utilizarea următoarelor tehnici de reprezentare: diagrame echivalente de fiabilitate. putere şi energie.  rata internă de rentabilitate. mentenanţă preventivă. critică. Studiu de caz efectuat cu privire la fezabilitatea SPCSS relevă următoarele:  sistemele cu PCSS sunt fezabile în raport cu cele care utilizează centrale termice electrice. scenariu în care sistemele cu PCSS devin fezabile. SPCSS pot evolua în şase stări având semnificaţia: funcţionare normală. Indisponibilitatea de energie a SPCSS poate fi provocată de următoarele cauze: avarie. Criteriile de fezabilitate a soluţiilor.  dacă statul se implică activ și acordă subvenții pentru utilizarea surselor regenerabile de energie.  valorile indicatorilor de fezabilitate pot fi ameliorate. Analiza fiabilităţii SPCSS implică identificarea stărilor prin care poate evolua. valorile indicatorii de fezabilitate sunt puternic inluențate de prețul gazelor naturale. în cazul nostru particular. PC traversează un proces tranzitoriu. de ordinul zecilor sau sutelor de kW. aşteptare.  disponibilitate de timp. înseamnă încurajarea implementării SPCSS. se practică inspecții periodice. sunt următoarele:  durata de recuperare a investiţiei.Codruța Călina BENDEA Cercetări privind performanțele energetice și de disponibilitate ale pompelor de căldură cu sursă subterană  sistemului 1 de referință nu este prevăzut cu rezervor de stocare a agentului termic de încălzire. investiţia fiind demarată numai dacă se estimează un profit acceptabil pe durata de studiu. a echipamentelor şi subsistemelor din structura acestora nu este tratată la un nivel adecvat. avarie. Pentru evaluarea indicatorilor de fiabilitate ai SPCSS şi sistemelor din structura acestora se pretează următoarele metode: evaluarea directă a indicatorilor de fiabilitate pe baza diagramelor echivalente. grafuri de stări. a căilor minimale. cu următoarea semnificaţie:  siguranţă de timp. caracterizat prin valori reduse ale COP. arbori de evenimente şi defectare.  în raport cu centralele termice pe gaz. ceea ce face ca automatizarea PC să comande pornirea acesteia mai des decât ar fi necesar. Pentru sistemele mari.  dacă se aplică penalitățile justificate prin prisma impactului de mediu în cazul sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili. în următoarele condiții:  pentru sistemele de încălzire de puteri medii și mari. aplicabile în cazul SPCSS. aceste sisteme fiind considerate ”fără întreținere”. precum şi metoda lanţurilor Markov cu timp continuu. Pentru sistemele cu PCSS de mică putere nu există acțiuni de mentenanță preventivă care să fie executate periodic. pe perioada de pornire. putere şi energie. care implicit au și un număr mult mai mare de componente. starea de aşteptare. mentenanţă corectivă și mentenanţă preventivă.  în cazul unei evoluții ascendente (de altfel.  creșterea prețului gazelor la valoarea medie din Uniunea Europeană. Fiabilitatea SPCSS.

care permite simularea numerică a performanțelor energetice ale PCSS. având SCS în configurație orizontală. Prezentarea evoluției modelelor matematice și a simulărilor dedicate evaluării performanțelor SCS. Dezvoltarea unei metode simplificate de calcul a cererii zilnice de energie termică.Codruța Călina BENDEA Cercetări privind performanțele energetice și de disponibilitate ale pompelor de căldură cu sursă subterană Principalele contribuţii ale autoarei în cadrul tezei sunt:                     Analiza critică și sistematizarea materialului bibliografic în care se tratează construcția. Aplicarea analizei de bilanț energetic pentru o incintă cu dimensiuni și condiții de funcționare date. pe baza acestuia. Inventarierea coeficienților de performanță energetică ai agregatului de pompă de căldură și precizarea utilității acestora. prin simulare numerică. Evaluarea. Identificarea și exprimarea analitică pentru PCSS a indicatorului de eficiență energetică cu cel mai înalt grad de relevanță – factorul de performanță sezonieră. Sinteza parametrilor care caracterizează evoluția PCSS la nivel mondial și în România. Elaborarea unui algoritm și. Definirea și evaluarea prin simulare a impactului principalilor factori de influență asupra sistemului 1 de referință și asupra sistemului 2 de referință. Analiza comparativă a rezultatelor obținute prin aplicarea celor două metode: modelul de bilanț energetic și metoda simplificată. 18 . a performanțelor energetice ale sistemului 1 de referință. Analiza comparativă a terminologiei utilizate în SUA și Europa. Interpretarea și identificarea posibilităților de utilizare a rezultatelor obținute. bazată pe numărul de grade-zile. aplicabile. a unui program de calcul (SimPerfPC). evidențierea echivalențelor și a terminologiei adecvată pentru România. funcționarea și utilizarea pompelor de căldură cu sursă subterană. respectiv. identificarea liniei de tendință. verticală. evidențierea impactul factorilor de mediu. cu o atenție sporită asupra suprafețelor vitrate. Elaborarea algoritmului de aplicare cu ajutorul calculatorului a modelului de bilanț energetic pentru incinta de încălzit și a programului de calcul CALCER. ale fiecărui sistem analizat (1 și 2). Identificarea modelelor matematice și a software-ului care se pretează pentru efectuarea simulării performanțelor celor două sisteme (1 și 2). Definirea și caracterizarea a două sisteme cu PCSS asupra cărora se vor concentra studiile analitice și experimentale ce fac obiectul tezei de doctorat. Identificarea tuturor participanților la procesele de schimb de căldură și descrierea matematică în conformitate cu comportamentul lor caracteristic. Elaborarea modelului de bilanț energetic pentru incinta de încălzit în care s-au inclus toate procesele relevante de schimb de căldură. Definirea și evaluarea prin simulare a performanțelor celor 8 variante realiste. Analiza comparativă a performanțelor energetice ale sistemelor cu PCSS având SCS în configurație orizontală și verticală și formularea de concluzii. cu referire la PCSS. precum și stabilirea impactului fiecărui factor major de influență. care fac obiectul studiilor detaliate în cadrul lucrării.

reprezentarea grafului stărilor. Definirea stărilor SPCSS. modelarea probabilităţilor de stare. specificarea cauzelor indisponibilităţii de energie. Realizarea unui studiu de caz care vizează analiza fezabilității sistemelor cu PCSS în raport cu sistemele de încălzire cu centrală termică pe gaz sau electrică și formularea de concluzii cu referire la rezultatele analizei. reprezentarea diagramei P – t.Codruța Călina BENDEA Cercetări privind performanțele energetice și de disponibilitate ale pompelor de căldură cu sursă subterană  Sistematizarea şi ierarhizarea metodelor şi modelelor de evaluare a fiabilităţii previzionale. identificarea aplicabilităţii acestora pentru SPCSS.    19 . subsistemele şi elementele din structura acestora. Exprimarea indicatorilor globali pentru evaluarea performanţelor de fiabilitate ale SPCSS. precizarea tranziţiilor realiste.

2002. vol. 314-319 [12] Bendea. – Predictive Reliability Analysis of Ground Coupled Heat Pumps Using Markov Chains. – Activităţi necesare pentru promovarea pompelor de căldură din sursă geotermală.. Indonezia. Analele Universităţii din Oradea. – Romania’s First Ground Coupled Heat Pump Used Only for Research Purposes. [13] Bendea C.. M. C. pg. Cohut I. pe CD-ROM [3] Axell. ş.. Proceedings of the 5th International Symposium on CO2 Fixation and Efficient Utilization of Energy and the 4th International World Energy System Conference. Oradea. Proceedings World Geothermal Congress 2010. 821÷828 [5] Bălan. – Oportunităţi de utilizare a pompelor de căldură. Teorie şi programe pentru instruire. Editura Universităţii din Oradea. Oradea. Bendea. Tokio. M. Rosca. 2008. Cluj-Napoca. Indonezia. Analele Universităţii Oradea.a.. – Exploatarea căldurii din minele abandonate folosind pompele de căldură.. C. 2002 pag.. 287-292 [10] Bendea.D. C. Editura Universităţii din Oradea. Rosca. – Geotermalism şi ape termale. R. 1990. pag. Editura Todesco.. – Valorificarea energiei geotermale utilizând pompele de căldură reversibile. G. în judeţul Bihor. lucrare comunicată la SECŢIUNEA POSTER [8] Bendea C. 9th International IEA Heat Pump Conference. G. vol.M.. [1] Proceedings of the 14th International Conference „The Knowledge-Based Organization”. Constanţa. 2926 Bendea. Economic şi de Administraţie. Domeniul Tehnic. indexata de ULRICH’S Periodicals Directory. Analele Universităţii din Oradea.C. C. – Instalaţii frigorifice. 2000. – Ground Source Heat Pumps – The Oradea Experience. V.. Roşca. Oradea.. pag. 2925 [14] [15] [16] [17] 20 .. Volume VIII (XVIII). 2000 [6] Bendea. Mei. martie 2009. pag. ISSN 1583 – 0691 (cotata CNCSIS B+). 119-122 [11] Bendea.. lucrare comunicată la Prima Conferință internaţională pentru eficienţă energetică în construcţii şi renovări în România şi Europa de Sud-Est. Gordan M.112-119 Bendea.. Bendea C. M. Oradea. Guertler. Fascicula Colegiului Tehnic. C. V. 2001. 2008. Fascicola: Energetică. Transactions of the 1999 Geothermal Resources Council Annual Meeting. I. – Europe “Heat Pumps – Status and Trends”. Oradea. II. WEC Regional Energy Forum. – Industrial Uses of Geothermal Energy in Romania.. Arad Bendea. Annals of the Oradea University. Sibiu. 2002. C. Proceedings World Geothermal Congress 2010. Bendea. Economic şi de Administraţie. M. ISBN 973-613-253-6. Neptun. [9] Bendea. pe CD-ROM [2] Antal C. G. Domeniul Tehnic. Bendea. – Experimental Study of Direct Expansion Ground Coil Heat Exchanger. ASHRAE Transactions. Analele Universităţii Oradea. pag. C. Fascicle of Management and Technological Engineering. A XII Conferinţă Naţională de Termotehnică. Fascicola: Energetică. – Clasificarea pompelor de căldură cu sursă geotermală. pg. 2002. 98 Bendea. indexată BDI Scopus [7] Bendea C. 254-260.Codruța Călina BENDEA Cercetări privind performanțele energetice și de disponibilitate ale pompelor de căldură cu sursă subterană Bibliografie selectivă Antal C. 2003. Fascicula Colegiului Tehnic. Elveția [4] Baxter. pag. 1999. – Graphical-Analytical Methods Usable For Predictive Reliability Study of Heat Pumps. Reno. 2009. Bendea G. Bendea C. 107-109. USA. a sistemelor ce folosesc pompe de căldură subterane. C. – Geothermal Energy Utilisation by Using Heat Pumps. – Studiu privind posibilitatea utilizării. – Ground Source Heat Pumps at University of Oradea Campus. Japan. C. NE. 2000. Zürich..

G. Bacău. – Closed Loop Ground Coupled Heat Pump Design Manual. . Morrison.a.D. C. 1998 [25] Cane.Aspects Regarding the Energy Efficiency of the Ground Coupled Heat Pump Installed at University of Oradea.Bendea. – Pompe de căldură – de la teorie la practică.E. D. 2008.. necesităţi şi perspective. Bendea. octombrie 2010 – lucrare acceptată spre publicare (cotată CNCSIS A) indexat ISI [31] Gavriliuc. Zürich.Codruța Călina BENDEA Cercetări privind performanțele energetice și de disponibilitate ale pompelor de căldură cu sursă subterană [18] Bendea.Availability Performances of Ground-Coupled Heat Pump Systems. 1991 [26] Cohut. Theory.L. 1987 [23] Bose. R.. limitele acestora în domeniul energetic. 1984 [24] Cane. Environment. J. K. 699706.. G. – La pompe a chaleur. Proceedings of the 6th WSEAS International Conference on Energy. Proceedings of the World Geothermal Congress. Karytsas. ECOSYSTEMS and SUSTAINABLE DEVELOPMENT (EEESD’10). R. – Design Method for Ground Source Heat Pumps. Felea. – Geothermal Development Opportunities in Central and East Europeans Countries. International Journal of Heat Transfer 108. J. NE. Couvillion. – Modeling of Ground Source Heat Pump Performance. A. 1987 [29] Felea. R. pg. University of Lund. (cotata CNCSIS B+).. 1991 [35] Hellstrom. Impermeable Underground Heat Sources. 5-14 21 . Forgas. Allan.G. – Thermal Analyses of Heat Extraction Boreholes. octombrie 2010 – lucrare acceptată spre publicare (cotată CNCSIS A) indexat ISI [19] Bendea.. pg. Felea. Paris.. – Duct Ground Heat Storage Model: Manual for Computer Code. 312-318.. Determiner. C.. installer. I. 1996 [30] Felea. J.. Journal of Sustainable Energy 3/2010. . D. Rosca. Engineering Technology Extension Oklahoma State University. C. Department of Mathematical Physics. Editura Didactică şi Pedagogică. 1999. – Ingineria fiabilităţii în electroenergetică. Ball. Bendea. ISSN 20675534.A. C. PYC LIVRES. 182÷189 [34] Hellstrom. ENVIRONMENT.. Sweden. R. G. G. indexata de ULRICH’S Periodicals Directory [21] Bernier.. – Privire critică asupra metodelor şi modelelor de calcul a fiabilităţii sistemelor.. (cotata CNCSIS B+). – Ground Heat Storage.J.. Reno. 1997. 2000 (pe CD-ROM) [28] Eskilson. Plenum Press. C. . Bucureşti. – Maintenance and Service Costs of Commercial Building Ground Source Heat Pump Systems. Transactions of the 1997 Geothermal Resources Council Annual Meeting. Sweden. University of Lund. Fisher. Timișoara. Japonia. – Drying Front Movement near Low-Intensity. Editura MatrixRom. Sweden.. D. Ecosystems and Sustainable Development (EEESD’10). . G. C. 1989 [36] Hodgett. Department of Mathematical Physics. Ch. Concepts and Techniques. I. Timișoara.Energy Performance Analysis of the First ResearchOnly Ground Coupled Heat Pump in Romania. indexata de ULRICH’S Periodicals Directory [20] Bendea. Bucureşti. Thermal Analyses of Duct Storage Systems. ASHRAE Transactions. 1999 [32] Groff. Department of Mathematical Physics. Bendea. Journal of Sustainable Energy 3/2010. D. entretenir.Current Status of Ground-Med Project at University of Oradea. I.L. Bendea. USA. G. – Romania update report for 1995-1999. P. Elveția [33] Hartley. 2004 [22] Billinton. Bendea. Simpozionul Naţional de Siguranţă în Funcţionare a SEN. ş. R. I. – Reliability Evaluation of Engineering Systems. 1983 [37] Ivas. G.. Proceedings of the 6th WSEAS International Conference on ENERGY. A.. 9th International IEA Heat Pump Conference. ASHRAE Transactions 104 (2):pg. pag. Bendea. Ireland. University of Lund. R. M. Doctoral Thesis... New York. – Heat Pumps in North America – 2008. ISSN 2067-5534. I. I. ASHRAE Transactions. 1986.. indexată BDI Scopus [27] Cohut.

PhD dissertation.. Saint Mary´s University.P. Proc. martie/iunie. N. Oak Ridge National Laboratory. . Curtis.R. – Ground as a Possible Heat Pump Source. ASHRAE Transactions 91(2).CO2 Thermosyphons as Heat Source System for Heat Pumps . L.. Text-book of the European Summer School on Geothermal Energy Applications. 1985 [54] Mei.a.. S. – Investigations into GSHP development in France. Theoretical and Experimental Analysis.K.geothermie. Text-book of the International Summer School on Geothermal Heat Pumps. 25-29 Aprilie 2010 [39] Kavanaugh. ș. 9th International IEA Heat Pump Conference. 1996. Oklahoma State University. . Technical Report. Ransquin. Stillwater. nr. P. – Computer Simulation of Ground Coupled Heat Pump Systems. – Geothermal (GroundSource) Heat Pumps – A World Overview. Proceedings World Geothermal Congress 2010. Bendea. . Sanner. 1981 [46] Liu.. nr. 45-54 [52] Marita. Rybach.P. ASHRAE Transactions: Research... D. pg.Cementitious Grouts 101. 294 / 1999. [44] Lei.a. 8th IEA Heat Pump Conference. Indonesia. . . J. Proceedings World Geothermal Congress 2010. 149÷159 [45] Leong. Bali. Heffington. pg. Parker. 2005. . . 2008. – Ground-Source (Geothermal) Heat Pumps.Thermal Interference of Adiacent Legs in a Vertical U-tube Heat Exchanger for a Ground-Coupled Heat Pump. R.D. 2. International Geothermal Days „Germany 2001” Supplement.. J. vol.Small Computer Programs for GCHP Design – European Style.C. Geothermische Energie. 2001. –Cost Containment of Ground Source Heat Pumps.. Wei. K. Nr. K. J. I. J. Outside the Loop. pg. Bad Urach. pag. Gilbrath. 1999 [53] McQuiston.4 Years of Market Experience.Regional Report Asia and Pacific. O’Neal. pag. Tennessee Valley Authority. Tarnawski. J. C. W.. 1992 [43] Lazzarin. 1999 [40] Kavanaugh.New Approach for Analysis of Ground-Coil Design for Applied Heat Pump Systems. Las Vegas.A. – Development of a Computational Model for a Ground-Coupled Heat Exchanger. 2010 [47] Lund. RELANSIN. pg. 1985 [42] Kavanaugh. 2001.de [48] Lund. ş. 1986 [55] Mei.2. pg.C.Impact of Ground Cover on the Efficiency of Earth-to Air Heat Exchangers. Technical Report ORNL/CON-193. 2001 [49] Maghiar...Codruța Călina BENDEA Cercetări privind performanțele energetice și de disponibilitate ale pompelor de căldură cu sursă subterană [38] Jaudin. December 1995 [41] Kavanaugh.. Contract Nr. Indonesia.Bali. Halozan H. W..K. – Simulation and Experimental Verification of Vertical GroundCoupled Heat Pump Systems.2. Pang. 3. Oradea. R. J. – Field Test of a Vertical Ground Coupled Heat Pump in Alabama. F. E. B.In-Situ Determination of Underground Thermal Parameters. Emerson. L.L. Zürich. . 12÷21 22 . Chatanooga. . Bose. Albany. pag. S. Wang L. 32/33. 1986 [59] Muraya.C. Elveția [51] Mands. R. T.E. V. Oklahoma State University..1. ASHRAE Transactions.H. Halifax. Proceedings of the Ground-Source Heat Pump Workshop. F. . J.K. S. Hellstrom.2.Recuperarea căldurii reziduale a apelor geotermale precum si a altor ape epuizate termic prin folosirea pompelor de căldură. V. ASHRAE Transactions 102(2). USA. vol.J. 2431. T. Jiang. Outside the Loop.. Rieberer. Cohut.. 1216÷1224 [56] Mihalakakou... J.. 1994. Sanner. V. 19÷32 [57] Mittermayr. C. Division of Engineering. – Pressure Ratings and Properties of HDPE Pipe. G.Horizontal Ground-Coupled Heat Exchanger. S.o6_5 [58] Mogensen.Design/Data manual for Closed-Loop Ground-Coupled Heat Pump System. s. L.. coordonator Universitatea din Oradea [50] Makoto. – Geothermal Heat Pump Utilization in Beijing. G. Applied Energy 48.. 1985. Oklahoma. . C. TN. NY. available on-line at http://www. B.

Geothermal Energy in Romania: Country Update 2005-2009. 18. pg. . B. aprilie 1997. Bendea. C. Text-book of the International Summer School on Geothermal Heat Pumps.. finanţat de către Comisia Europeană (Contract Nr. ş. Thessaloniki. Shafai. 218895 FP7ENERGY-2007-2-TREN. C. .Material. 2008-2013 Rosca. Mittermayr. 2001. .. Gondran. M. M.geothermie.. www.waermepumpe. available on-line at http://www.Reaching the Kyoto targets by means of a wide introduction of ground coupled heat pumps (GCHP) in the built environment (GROUND-REACH). .Codruța Călina BENDEA Cercetări privind performanțele energetice și de disponibilitate ale pompelor de căldură cu sursă subterană [60] Nitu. M.. 2002. 2225÷2234 Rieberer.W. 1999 Geeste Sanner. 2008 Pagés. . EIE/05/105). pag.. L.Design and Performance of Borehore Heat Exchangers / Heat Pump Systems.Well Pumping Issues in Commercial Groundwater Heat Pump Systems. C. C. . B2.. Wirth.ch/fecategory [69] [70] [71] [72] [73] [74] [75] [76] [77] [78] [79] [80] 23 . K. Safemazandarani ş. A. . L. Text-book of the European Summer School on Geothermal Energy Applications. Phase 13. 1991. Text-book of the European Summer School on Geothermal Energy Applications. 651 ÷659 Rybach.P. Indonezia. Bendea.a. Final report. B. No.Dynamischer Waermepumpentest. Proceedings World Geothermal Congress 2010. Mands. Beckman.eine Methode zur insituBestimmung wichtiger thermischer Eigenschaften bei Erdwärmesonden. Ehrbar. K. Edition Eyrolles. . . 1997. Reuss. Antal. Halozan. .a.. Oradea. SFOE research program heat pumping technologies. S. Proceedings World Geothermal Congress 2010.Shallow Geothermal Energy. Earthscan.Conceptul de fiabilitate în energetică. Modellasatz fur die pruftechnische Charakterisierung der Minderwaermeproduktion.Water Addition Effect on Heat Exchanger Performance in Unsaturated Soil. pg.Mathematical Modeling of a Direct Expansion Ground-Coupled Heat Pump System. Oradea.I. refrigeration. Signorelli. GEO-HEAT CENTER Quarterly Bulletin. 583÷589 Sanner. D. E.Geothermal Heat Pumps and Geothermal District Heating Systems – the German Experience. Bad Urach.Closed-Loop Ground-Source Heat Pump Systems. . pg. Vol. B. . J. 173182. 1980 Rafferty.Advanced ground source heat pump systems for heating and cooling in Mediterranean climate (acronim GROUND-MED). Funding scheme CP. 2001.Guangzhou.P. 1988 [62] Ochsner. 25-29 April 2010 Rybach. Oklahoma State University. ș. E.An Information Survival Kit for the Prospective Geothermal Heat Pump Owner.. International Geothermal Days.de Sanner.. 2001 Rafferty. 0129 Rottmayer. pag. . E1 şi E2 . nr. V.. pag. cogeneration. Indonesia. Paris. Mitchell.Country Update for Switzerland. 2002/5. 1A. . L.Thermal Response Test . Sanner.. B. Remund. ASHRAE Transactions 103 (2). 33-40 [61] NRECA/ IGSHPA . ș. .A.Geothermal Heat Pumps – A Guide for Planning & Installing. Greece. K.Description of Ground Source Types for the Heat Pump. . 69-80 Roşca.. ASHRAE Transactions pg. M. Construction and Installation of Borehole Heat Exchangers. IIR/IIFCommission B1. pag. 200207 Rohner..a. W. 2001. 2006-2009 Roşca.CO2 Heat Pipe for Heat Pumps. 191212. 2. Etappe 3. International Geothermal Days „Germany 2001”. ASAE Transactions 34. 1993. China. . . M. H. S.. Bendea. Zogg.. 2001.Fiabilité des systemes. 1216. . Energetica. pag.Bali. [63] [64] [65] [66] [67] [68] Marea Britanie. M. R. .Simulation of a Single Vertical UTube Ground Heat Exchanger in an Infinite Medium. E.a. Rev. K. C. Geothermische Energie 24/25. nr.

1999. ASHRAE Transactions 103 (2).ch/habg/iebau/afue/de/dokumente-1/afue/gebaeudetechnik/ wp_ww_jng_sb. .Swiss Energy Policy: Achievements. 1995 [93] * * * . Rybach. The Source 3-4/99.ANSI/ASHRAE Standard 116-1995: Methods of Testing for Rating Seasonal Efficiency of Unitary Air Conditioners and Heat Pumps. IEA Heat Pump CENTRE.Geothermie.. C. Department of Mechanical Engineering. Swiss Federal Office for Energy. 2009 [82] Skouby. McDowell. International Journal of Energy Research 18. [94] * * * .europa. CH3003 Bern.pdf [92] * * * .BFE .Thermal Conductivity Testing.europa. http://www. Informative Fact Sheet HPC-IFS2.zogg-engineering. 1990.Waermepumpen.Closed Loop Ground-Coupled Heat Pumps. Zürich. pag. 1998. . 11-12/98. 1982 [88] Ten Berge. Stillwater OK [84] Sodha. pg. Centre for Agricultural Publishing and Documentation.Statistik der geothermischen Nutzung in der Schweiz.M. . H. Stillwater OK [86] Steinmann. 660 ÷674 [90] Wemhoener. T. W.Heat and Water Transfer in Bare Topsoil and the Lower Atmosphere. L.P.Codruța Călina BENDEA Cercetări privind performanțele energetice și de disponibilitate ale pompelor de căldură cu sursă subterană [81] Signorelli. pg.Directiva 2009/28/EC a Parlamentului și Consiliului European privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile http://eur-lex. . C. 20 – 22 May 2008. . M. The Source 1-2/99. inc. January 2002 [95] * * * . The Source. .pdf [91] Zogg. S. http://www. Internet http://ec.. Technical Report. . T. Atlanta.eu/ LexUriServ/LexUriServ. J. A. Afjei.do?uri=OJ:L:2009:140:0016:0062:EN:PDF [96] * * * . . Ausgabe 2008.Pachetul de măsuri al UE privind clima și energia.More Comments on In-Situ Borehole Thermal Conductivity Testing.Residential Vertical Geothermal Heat Pump System Models: Calibration to Data. S. Stillwater OK [83] Smith. . F.eu/environment/climat/pdf/citizen_sum/ro. S. [89] Thornton. M. 23 p. Sonnenfroh. Outlook and Role of Heat Pumping Technologies. Elveția [87] Tarnawski.fhnw. Imhasly. 1998. .An Analysis of Heat and Moisture Movement in Soils in Vicinity of Ground Heat Collectors for Use in Heat Pump Systems. American Society of Heating. M.W. Rees.Seasonal Performance Calculation for Residential Heat Pumps with Combined Space Heating and Hot Water Production. 1994. Th. .S. praktische Nutzung von Erdwärne.. 1999.. W.Thermal Performance of a Parallel Earth Air-Pipe System. Kohl. 1997.Comments on In-Situ Borehole Thermal Conductivity Testing.. 5. in: Skouby. J.. Tampere University of Technology..F.A. Refrigerating and Air Conditioning Engineers. 437÷447 [85] Spitler. Proper Engineering + Thermally Enhanced Grouts = GeoExchange Savings. 9th International IEA Heat Pump Conference. Bundesamt für Energie.ch/Publi/WP_ETH_Zogg. Yavuzturk.pdf 24 . Bern..