P. 1
Piloti Si Chesoane Tot

Piloti Si Chesoane Tot

|Views: 129|Likes:
Published by Cosmin Calugarescu

More info:

Published by: Cosmin Calugarescu on May 07, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/15/2012

pdf

text

original

PILOŢI, PILOŢI FORAŢI DE DIAMETRU MARE, COLOANE

Pilot - Elemente structurale de fundare în adâncime, caracterizate printr-un raport mare - de obicei peste 15, între lungime şi latura secţiunii transversale sau diametru. Pilot forat de diametru mare, fig.1.1b, este atribuit piloţilor realizaţi prin forarea unei găuri cu diametrul de 600mm sau mai mare, introducerea unei carcase de armături şi umplerea cu beton. Coloanele, fig.1.1c, sunt elemente de fundare alcătuite din tuburi de beton armat, precomprimat sau ţevi metalice introduse în teren prin vibrare, pe măsura evacuării pământului din interior /5/. Şi în cazul coloanelor raportul D/d prezintă valoare mare, fiind de regulă mai mare ca 10. Scopul este de a transfera încărcările ce le revin, masei de pământ prin repartiţia acestora în lungul lor şi/sau aplicarea directă pe stratul în care se găseşte vârful sau baza elementelor. În primul caz sunt definite drept elemente flotante, iar în cel de al doilea, elemente purtătoare pe vârf (1.1d, f).

Fig.1.1. Elemente de fundare în adâncime: a-piloţii; b-piloţi foraţi de diametru mare; c-coloana; d-pilot flotant; e-pilot purtător de vârf. Utilizare: - Cu scopul de a transfera încărcările verticale şi orizontale ale suprastructurii, straturilor de pământ ce constituie terenul cu care vin în contact (fig.1.2-1.7). - Pentru a prelua forţe de subpresiune sau răsturnare în cazul radierelor de subsol situate sub nivelul apei sau picioarelor de rezemare a construcţiilor înalte (turnuri de televiziune, coşuri de răcire, fum, castele de apă, etc.).

- Compactarea depozitelor afânate, slab coezive şi necoezive, prin efectul combinat al deplasării pământului din zona ocupată de pilot şi al vibrării pe durata activităţii de lucru. - Pentru controlul tasărilor, atunci când fundaţiile izolate sau radierele sunt rezemate pe pământuri aflate în vecinătatea malurilor, cornişelor, taluzurilor sau pe straturi puternic compresibile - fig.1.2. - Pentru a rigidiza pământul aflat sub fundaţiile de maşini în vederea controlului atât a amplitudinii vibraţiilor cât şi al frecvenţei sistemului maşină-fundaţie - teren de fundare.

Fig.1.2. Construcţie înaltă fundată pe piloţi, în condiţii deosebite de amplasament.

Fig.1.3. Soluţie de utilizare a piloţilor pentru construcţii de locuinţe.

- Ca o siguranţă suplimentară la rezemarea culeelor şi pilelor de pod atunci când asigurarea unei rezemări corecte constituie o problemă. - Pentru realizarea platformelor marine unde trebuie asigurată transmiterea încărcărilor la straturile de pământ aflate sub apă. Acestea constituie cazul unor piloţi parţial încastraţi supuşi la sarcini verticale şi orizontale cu posibilitatea de flambare. - Asigurarea stabilităţii masivelor de pământ aflate în proces de alunecare, intrând în alcătuirea diferitelor soluţii de consolidare (fig.1.9). - Cu rol de elemente de infrastructură în unele dintre soluţiile de realizare a fronturilor de acostare (cheiuri şi dane portuare maritime şi fluviale), construcţiilor de dirijare, estacadelor - fig.1.7.

Fig.1.4. Arc de copertină pentru construcţie industrială, cu deschidere de 50m, cu rezemare pe piloţi.

Fig.1.5. Pilă pentru pod fundată pe piloţi

Fig.1.6. Traversare tubulară fundată pe piloţi înclinaţi.

Fig.1.7. Piloţi metalici d=122 cm, utilizaţi în structuri portuare. Această soluţie tehnică reuneşte mai multe elemente ce sunt solidarizate la partea superioară, de regulă printr-un radier, ceea ce defineşte o grupă de piloţi.

Fig.1.8. Soluţie de fundaţie pe piloţi - structură cu stâlpi prefabricaţi.

Fig.1.9. Utilizarea piloţilor foraţi de diametru mare în consolidarea alunecărilor de teren. Clasificare :

După natura materialului din care sunt executaţi, piloţii pot fi: din lemn, din

metal, din beton simplu, din beton armat sau precomprimat şi piloţi compuşi. Piloţii compuşi sunt utilizaţi în situaţii speciale şi pot fi alcătuiţi din: lemn şi beton simplu, lemn şi beton armat, beton simplu şi metal, etc;

a . poligonală cu sau fără gol central. • Fig. b . triunghiulară. vibrare.11a şi fig. piloţii pot fi: cu secţiune transversală constantă şi cu secţiune transversală variabilă continuă.1.11) şi cu evazări multiple.1. înşurubare cu sau fără subspălare. cu evazare la bază (fig.1. . tehnologie care nu afectează semnificativ starea terenului de fundare din jur (fig.10. piloţii pot fi: de dislocuire şi de îndesare.1. trapezoidală.12) sau piramidă (fig. dreptunghiulară. Un pilot de dislocuire se realizează printr-o tehnologie de dislocuire şi îndepărtare a unui volum de pământ egal cu volumul pilotului. vibropresare.pilot de îndesare.11b). După modul de execuţie piloţii pot fi: prefabricaţi şi executaţi pe loc cu sau fără elemente prefabricate (fig.1. . beton armat sau beton precomprimat şi se înfig în teren prin batere.10). Pilotul de îndesare rezultă atunci când prin modul de punere în operă sau tehnologia de execuţie a lui se realizează compactarea pământului din jurul şi de la baza pilotului (fig. în totalitate sau în cea mai mare parte se realizează prin turnarea betonului într-o gaură efectuată chiar pe locul pe care trebuie să-l ocupe. pătrată. metal.10b).Piloţi de dislocuire.Piloţii prefabricaţi se confecţionează în atelier.1.Piloţii executaţi pe loc sunt acei piloţi la care corpul.După efectul pe care procedeul de punere în operă a pilotului îl are asupra terenului din jur.13). din lemn. presare.1. Piloţii cu variaţie continuă a secţiunii transversale prezintă forma unor trunchiuri de con (fig.1. După forma secţiunii transversale piloţii pot fi de secţiune circulară. • După forma şi variaţia secţiunii transversale. • .

pilot Monotub.pilot Raymond conic în trepte.pilot Franki cu bulb. Câteva tipuri de piloţi executaţi pe loc şi adâncimea pe care se extind în mod curent: a .c .pilot Western cu cămăşuială.pilot cu cămăşuială tubulară sudată. batere. d .cu elemente prefabricate.1.pilot standard tip Raymond. modul de susţinere a pereţilor găurilor. e . Forarea constând în realizarea găurii prin folosirea de utilaje de forare.12. g . Piloţi foraţi cu evazare la bază: a .integral monolit.pilot Western fără cămăşuială.11.h .1. b. .Fig. vibrare şi vibropresare. permite executarea piloţilor foraţi care pot fi clasificaţi după mărimea diametrului. fără şi respectiv cu cămăşuială. Fig. Piloţii executaţi pe loc pot fi realizaţi prin unul din următoarele procedee: forare. f . b .

9) şi supuşi la solicitări axiale şi transversale (fig. b . . a1.1. a6 .armare pilot.forme recomandate. Piloţi din beton armat piramidali: a . şi cu diametru mare în caz contrar. când acesta prezintă valori de până la 600mm. piloţii executaţi pe loc prin forare pot fi: foraţi în uscat şi netubaţi. a1. supuşi la solicitări transversale (fig. soclu. piloţi de dislocuire. a5 . • . Soluţii cu piloţi foraţi de diametru mare în cazul estacadelor. După direcţia solicitării în raport cu axa longitudinală.14c). foraţi cu tubaj recuperabil şi foraţi cu tubaj nerecuperabil.13 a şi b).1.piloţi. a4 .Fig.pilot pahar.După modul de susţinere a pereţilor găurilor.piloţi de îndesare. indiferent de modul de susţinere al pereţilor sau diametru.piloţi tip stâlp.pilot radier. foraţi sub noroi. a3 .1. piloţii pot fi: supuşi la solicitări axiale de compresiune sau smulgere (fig.1. a7 .După mărimea diametrului aceştia pot fi: cu diametru mic. Fig.13. .1. Piloţii realizaţi prin forare sunt.14.

a2 şi b . piloţii fiind denumiţi piloţi înalţi sau cu capăt liber.cu radier înalt. 1.15b).1. b . • Fig.15a).fundaţii cu radier jos (fig. b).• După modul de transmitere a încărcărilor axiale la teren. la care talpa radierului se află deasupra nivelului terenului (fig.1. piloţii pot fi: purtători pe vârf (fig. .fundaţii cu radier înalt.cu piloţi purtători pe vârf. Fundaţiile pe piloţi: a . pentru care radierul este total sau parţial îngropat. După poziţia radierului în raport cu suprafaţa terenului natural sau amenajat : .cu piloţi flotanţi. ALCĂTUIREA CONSTRUCTIVĂ ŞI PROCEDEE DE PUNERE ÎN OPERĂ A PILOŢILOR PREFABRICAŢI .1.cu radier jos.1. piloţii în acest caz fiind denumiţi piloţi adânci.15 a1) şi piloţi flotanţi (fig.15. a1 .15 a2.

ALCĂTUIRE. funcţie de diametru. Trunchiul lemnos trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe (fig.2.să prezinte o variaţie uniformă a secţiunii transversale de 10mm/m.În realizarea piloţilor compuşi lemn .un diametru di şi ds de 15cm şi respectiv 30cm când lungimea este mai mare de 78m. CONSTRUCTIVĂ 2.3). Aceste condiţii sunt satisfăcute de materialul lemnos din esenţa răşinoase.Piloţi lucrând în totalitate în apă sau protejat prin creozotare pe zona expusă alternanţelor umezire-uscare (fig. Utilizare: . Totodată capacitatea de preluare a sarcinii axiale de compresiune poate fi limitată de condiţia evitării prin rupere prin flambaj (fig.2. lungime şi stratificaţie.poate conduce la ruperea piloţilor pe durata înfigerii. dat fiind capacitatea redusă de preluare a sarcinilor de circa 200-300kN.2). .să fie rectiliniu astfel ca linia ce uneşte punctele de centru ale secţiunilor de capăt să rămână în cuprinsul elementului sau fără a depăşi o săgeată de 1% din lungime.beton .1.un diametru minim la partea inferioară. PILOŢI PREFABRICAŢI.Piloţi realizaţi din lemn. pin) şi foioase (stejar). 2.1.nisipuri. Prezenţa pământurilor necoezive .1.Piloţi flotanţi în pământuri coezive şi slab coezive de consistenţă redusă. di şi superioră ds de 15cm şi respectiv 25cm pentru lungimi de până la 7-8m. . bolovănişuri . Se folosesc la realizarea unor lucrări cu caracter provizoriu Se foloseşte lemnul rotund sau ecarisat din esenţe răşinoase (brad. . pietrişuri.2. .La lucrări provizorii sau definitive uşoare. ce transmit încărcări predominanta verticale. . .1.a): . în domeniul lungimilor de până la 15-20m şi până la 8m pentru cel din esenţa foioase.

Ca dezavantaje se remarcă: pericolul degradării în timp. capacităţi portante reduse.2.Fig. Piloţi din lemn Piloţii din lemn au avantajul unor greutăţi reduse. a manipulării şi punerii în operă relativ uşor. .1. ineficienţa folosirii masei lemnoase în acest scop.

modulate la multiplu de 5cm şi sunt recomandate pentru piloţi cu secţiunea pătrată. Piloţi compuşi din lemn şi beton. . prin turnare în tipare metalice sau din tegofilm. Dimensiunile secţiunii transversale sunt cuprinse în intervalul 20-60cm.1. Piloţii precomprimaţi sunt realizaţi din beton de clasă minimă C25/30. corespund valorilor din tabelul 2. dreptunghiulară şi de secţiune inelară. dimensiunile la care sunt realizaţi piloţii din beton armat şi beton precomprimat de secţiune poligonală.2. posibilităţi de realizare a îmbinărilor când pilotul de lemn este realizat dintr-un trunchi (a) sau mai multe (b) 2.3. dreptunghiulară şi poligonală plină sau inelară.1 şi respectiv 2. când pilotul este realizat dintr-o singură bucată. pătrată.5.2. posibilităţi de realizare din lemn şi beton. piloţii sunt realizaţi cu secţiune transversală constantă pe întreaga lungime. La noi în ţară. se asigură lungimi între 3 şi 20 m .Fig.2. Piloţii din beton armat şi beton precomprimat În mod curent. Curent. Realizarea din tronsoane şi îmbinare cap la cap poate conduce la obţinerea unor lungimi performante de până la 100m. Piloţii din beton armat sunt realizaţi din beton de clasă minimă C18/22.

. Curent aceasta constă din 4 bare pentru piloţi cu latura de până la 35 cm şi opt bare la latura mai mare. Lungimea în m armat precomprimat 4…6 4…8 5…15 8…16 9…17 10…16 13…20 13…20 15…20 Diametru în cm 20 25 30 35 40 45 50 Grosimea peretelui în cm 4 5 5 6 7 7 8 Tabelul 2. Pe baza solicitărilor furnizate de aceste scheme se determină armătura longitudinală a pilotului.1.2 Lungimea în m 3 şi 4 5…7 5…12 7…14 8…15 9…15 10…15 Armarea piloţilor are în vedere condiţiile de solicitare ce apar pe durata depozitării.4. Fig.Secţiunea în cm2 20x20 25x25 30x30 35x35 40x40 45x45 Tabelul 2. introducerii lor în pământ şi exploatării. manipulării.2. Pe durata de depozitare şi manipulare solicitările sunt determinate de însăşi greutatea proprie a pilotului. Pentru armarea în sens longitudinal se utilizează bare din OB 37 sau PC 52 la diametru de 14…32 mm. Scheme statice de solicitare sub greutate proprie.

b) cu gol. Pentru piloţii înfipţi în teren prin batere.Fig. Piloţi din beton armat: a) cu secţiune plină.5 a şi b).5.2. central Armarea transversală constă din strieri sau fretă realizate din OB 37 sau PC 52 la diametru de 8mm şi respectiv 6mm cu distanţa de dispunere respectiv pasul diferit în sensul longitudinal pilotului (fig.2. conform este de 5cm. capul şi vârful. sunt asigurate pentru evitarea distrugerii lor sub acţiunea loviturilor repetate ale berbecului sonetei şi respectiv a eventualelor obstacole ce pot fi întâlnite. Acoperirea cu beton a armăturii. . zonele extreme ale acestuia.

fig.6) şi de stea /6/. secţiunile 1-1.Piloţii din beton precomprimat constituie o variantă mai economică în raport cu cei din beton armat. trapezoidale (fig.6. cu forme ale secţiunii transversale.2. Piloţi precomprimaţi cu secţiune plină fără armătură transversală: a) de secţiune pătrată sau trapezoidală cu armătură dispusă axial. fig.2. cu secţiune transversală plină. Pentru o aceeaşi secţiune consumul de metal se reduce cu circa 50%. pătrate.6 a şi respectiv 2.6 b şi c.6. Când piloţii au latura mai mare de 50cm este mai economic să se creeze un gol interior. Ei sunt realizaţi curent. triunghiulare. c) de secţiune triunghiulară şi trapezoidală cu armătură strânsă la vârful pilotului.6.2. fie prin combinarea acestora. 2.2. în scopul evitării distrugerii acestora pe durata baterii. cap şi vârf – fig. Armarea longitudinală se poate realiza fie din bare de oţel sau fascicole de sârmă. . Fig. Armătura longitudinală poate fi dispusă axial sau cu poziţii perimetrală la partea superioară şi strânsă la cea inferioară . Armătura transversală este plasată mai des în zonele extreme ale pilotului. integral sau parţial precomprimaţi. 3-3 şi respectiv 2-2. b).

În general. în cazul piloţilor deschişi la partea inferioară introduşi în special în terenurile argiloase. atât prin rezistenţa sporită a materialului – curent de ordinul a 80MN/m2. Realizarea piloţilor din metal prezintă o serie de avantaje dar şi dezavantaje şi anume: ⇒ Asigurarea lungimii dorite prin folosirea unui singur tronson când acesta este de 10-30m.2. cât şi prin conclucrarea cu terenul – obişnuit între 400-1200KN. forme ale secţiunii transversale. de formarea unui dop de pământ îndesat.3.7. ⇒ O uşoară manipulare.2.2. Piloţii din metal Aceştia sunt realizaţi prin utilizarea de ţeavă metalică. cât şi în raport cu cele transversale. acestea corespund unor secţiuni H şi I. singulare sau ansamblate prin sudură. La piloţii tubulari se poate accepta soluţia cu manşon la interior sau exterior fixat prin sudură (fig. sau prin îmbinare cap la cap a diferitelor tronsoane dacă se depăşeşte valoarea de 30m. introducere în teren şi capacitate ridicată de preluare a încărcărilor. Îmbinarea între tronsoane se poate realiza prin utilizarea unor eclise fixate prin sudură (fig. Fig. Astfel se pot obţine diverse forme pentru secţiunea transversală apiloţilor – fig. . Piloţi metalici.7.2. asigurându-se astfel condiţiile ca pilotul să lucreze ca un pilot cu secţiune plină.2.8 b) pentru piloţii cu secţiunea H. palplanşe şi profile din oţel laminat.8 a) sau cu ajutorul şuruburilor sau niturilor (fig.1. casetate şi tubulare. ⇒ O bună comportare atât sub încărcări axiale de compresiune sau tracţiune.2. Acest lucru este favorizat şi de posibilitatea umplerii cu beton a interiorului piloţilor de secţiune casetată şi tubulară închişi la partea inferioară sau.8 c).

livraţi cu piese speciale ce au rol de vârf (fig. ca urmare a fenomenului de coroziune.2. mai ales atunci când piloţii sunt deschişi. ⇒ Costul ridicat al metalului. ⇒ Un efect scăzut de îndesare a pământului aflat în vecinătate. prin dislocuirea unui volum redus de pământ.2.8. pentru sporirea rigidităţii în zona vârfului şi totodată pentru creşterea efectului de îndesare se pot accepta soluţii de tipul celor din fig.Fig. în statele puternic industrializate folosirea lor constituie o practică obişnuită pentru situaţiile ce îi impun. ceea ce face ca la noi în ţară să fie mai puţin utilizaţi deşi.2. ⇒ Reducerea în timp.9 a. În lipsa acestora. a capacităţii de preluare a sarcinilor ce-i revin.9 b). Soluţii privind îmbinarea cap la cap. piloţii fiind realizaţi ca elemente standardizate. ⇒ Posibilitatea ataşării unui vârf elicoidal piloţilor tubulari ceea ce favorizează introducerea în teren prin înşurubare şi deci eliminarea oricărei surse de vibraţii şi o sporire a capacităţii de prelucrare a încărcărilor axiale de compresiune sau tracţiune. .

înşurubarea realizându-se mecanic sau manual pentru piloţi lungi şi respectiv scurţi. Piloţii scurţi de tip elicoidal.2. la consolidarea alunecărilor de mică adâncime. având filetul elicoidal extins pe majoritatea lungimii acestora (fig.10 şi 2.2.4. la susţinerea jgheaburilor pentru irigaţii. Sabotul elicoidal prezintă 1. fig.2. la realizarea unor sisteme de ancorare pe stâlpii liniilor electrice. pot fi utilizaţi pentru fundarea construcţiilor de locuinţe cu unul sau două niveluri.12 b.sub forma unor piloţi scurţi sau elicoidali realizaţi din beton armat prin turnare în forme speciale. la clădiri provizorii după care pot fi recuperaţi. Soluţii privind amenajarea vârfului piloţilor metalici: a – prin rigidizare şi închidere cu piese metalice sudate. .40-1. alcătuiţi dintr-un corp tip pilot din beton armat sau tub metalic.9.12). Piloţii înşurubaţi Astfel de piloţi sunt concepuţi în două variante constructive şi anume: .2. de regulă 0.2.2 m. b – utilizarea de vârfuri ca forme impuse de secţiunea transversală a pilotului.Fig. 2.11 .12 a. fig.25 spire la un diametru de 3-3. căruia i se ataşează la partea inferioară un vârf sub formă de sabot metalic prevăzut cu aripioare elicoidale – fig. Acest tip de piloţi se foloseşte în terenurile de consistenţă redusă.sub forma unor piloţi lungi.1.5 ori diametrul corpului.

. Fig.corp inelar. Piloţi înşurubaţi din beton armat: a .vârf elicoidal pentru corpul inelar.cu vârf metalic din tablă subţire umplut cu pastă de ciment.cu vârf metalic din tablă groasă. Piloţi înşurubaţi cu corp din tub metalic: a .10.Introducerea rapidă în teren în absenţa vibraţiilor ceea ce permite utilizarea lor în cazul amplasamentelor aflate în vecinătatea construcţiilor existente.11.2. b . Fig. b .vârfuri elicoidale pentru corpuri cu secţiune plină.2.Piloţii înşurubaţi prezintă următoarele avantaje: . c .

2. Aceasta se realizează. b . Acest fapt se datorează prezenţei părţii filetate care antrenează în conlucrarea pilot-teren un volum mai mare de pământ. . cu ajutorul unor instalaţii mecanice numite sonete. de sarcina maximă a troliului cu tambur dublu ce realizează ridicarea berbecului. Sonetele sunt prevăzute cu berbeci realizaţi din fontă ce au masa înte 1 şi 10 t.2.1.. aceasta fiind limitată.2.exemple de utilizare. Înfigerea piloţilor prin batere 2.1. în mod obişnuit. Ele asigură baterea piloţilor atât cu axa verticală cât şi înclinată. Piloţi elicoidali din beton armat: a . Principalul dezavantaj al sonetelor echipate cu berbeci cu cădere liberă este redusa frecvenţă a loviturilor (5 – 10 lovituri/minut) şi a lungimii de ghidare necesară în faza iniţială de înfigere a pilotului..2.formă şi secţiuni. PROCEDEE DE PUNERE ÎN OPERĂ A PILOŢILOR PREFABRICAŢI 2.lungime şi secţiune transversală. pentru asigurarea unei înălţimi suficiente de cădere pentru berbec.1 Executarea înfigerii prin batere Baterea constă în aplicarea unor lovituri repetate pe capul pilotului de către o piesă numită berbec. Fig. 2.O bună comportare sub solicitări axiale de compresiune şi smulgere în raport cu alte categorii de piloţi dar la aceleaşi caracteristici geometrice .12.

.5 şi 1. ca procedeu de înfigere în teren a diferitelor elemente cum sunt palplanşeele.2. . materializat pe teren printr-un ţăruş.Fig. Berbec cu cădere liberă: a – cu ridicare manuală. soneta. Pătrunderea pilotului este însoţită şi de: . Folosirea lor în condiţii eficiente pentru înfigere impune ca raportul dintre greutatea maiului şi a pilotului să fie între 0. Forţa perturbatoare lucrează alături de greutatea pilotului suplimentând forţa gravitaţională. Fazele principale de operare cu soneta sunt: .ridicarea pilotului de la sol şi aducerea lui în poziţia verticală pe punctul de înfigere. reducându-se astfel durata de punere în operă a acestora.14. Utilajul de lucru.efectuarea baterii prin punerea în lucru a berbecului.2. piloţii. aer comprimat sau de tip diesel se impun a fi folosite mai ales în cazul lucrărilor cu număr mare de piloţi. . cu un echipament numit vibroînfigător. coloanele etc. 2. Sonetele echipate cu berbeci acţionaţi cu abur. . b – cu ridicare mecanică. coborârea şi înfigerea sub greutate proprie. Înfigerea piloţilor prin vibrare Tehnica vibrării s-a impus. .2. este dotată în acest caz.coborârea capişonului şi a berbecului.acţionarea în contratimp a greutăţilor excentricilor. în special în ultimii ani.transformarea pământului din imediata vecinătate a pilotului într-un fluid vâscos.alinierea pilotului la glisiera lumânării şi asigurarea lui de aceasta.

trebuie oprită cu 1-2 m deasupra cotei finale la care urmează a fi coborât pilotul. . de către un lichid. în anumite condiţii de teren. fragmente de rocă.bolovani.25 m. ele pot fi completate cu unele procedee auxiliare. în prezenţa unei diferenţe de potenţial. acolo unde pămînturile o permit. de peste 50 mm/s. Procedee auxiliare pentru înfigerea piloţilor Atunci când.2.prezenţa unor vibraţii reduse în raport cu înfigerea prin batere indiferent de tipul berbecului folosit.poluare sonoră redusă. sau din metal utilizat direct ca electrozi. Întrucât înfigerea prin subspălare este însoţită de o puternică afânare a pământului. Apa se va deplasa de la anod la catod având ca rezultat o creştere a umidităţii pămîntului din jurul acestuia. cum sunt: subspălarea şi electroosmoza. aducerea la cotă fiind realizată prin batere sau vibrare. Dacă se inversează polaritatea. Nu se recomandă în cazul argilelor plastice sau în pămînturile cu componente granulare mari . subspălarea fiind aplicabilă în cazul pământurilor slab coezive şi necoezive. Ulterior lăncile sunt coborâte şi menţinute sub cota vârfului pilotului cu 0. nu asigură coborârea la cotă a pilotului sau o viteză dorită de avansare a pilotului. În acest scop pilotul. Utilizarea vibrării. blocuri. 2. Electroosmoza defineşte fenomenul de tranzitare a unei membrane poroase. Ţevile prezintă diametrul de 40-45 mm şi se termină cu un vârf îngust prin care apa iese la presiuni de 7-20 bari /5/.Înfigerea piloţilor prin vibrare dă rezultate bune în cazul depozitelor necoezive şi slab coezive.. vibrare. apa va fi reorientată spre celălalt pilot. iar electroosmoza în cazul celor coezive. -realizarea unor viteze mari de penetrare a pilotului. Subspălarea. Acest fenomen se produce şi în pământ atunci când se introduc doi conductori ce se leagă la bornele unei surse de curent continuu. presare. astfel ca prin dislocarea şi antrenarea pămîntului să se reducă rezistenţa la înaintare. Dacă rolul celor doi conductori îl joacă doi piloţi de beton armat echipaţi cu electrozi. favorizînd baterea lui şi totodată o mai bună aderenţă a pămîntului la suprafaţa pilotului înfipt anterior. Cele două procedee au drept scop reducerea rezistenţei opusă de pămînt la avansarea pilotului. fie că prezintă în componenţă orificii verticale sau ţevi speciale numite lănci prin care apa este dirijată la presiunea ce produce desfacerea şi antrenarea pământului. prezintă următoarele avantaje: .3. atunci pilotul-catod va beneficia de o reducere a frecării ca urmare a creşterii umidităţii şi va fi uşor înfipt în pământ până la cota dorită. procedeele de bază . constă în dislocarea şi antrenarea particulelor de pământ din zona vârfului pilotului de către un jet de apă sub presiune. .batere.

stării şi proprietăţilor iniţiale ale pămîntului.2. Îndesarea pământului. îndesare. determină modificări ale presiunii apei din pori şi în consecinţă deplasarea ei spre zonele exterioare. schimbarea stării de tensiuni. se caracterizează printr-o structură practic nederanjată a pământului.19. care este antrenat de pilot în direcţia lui de deplasare. zona 3 se extinde după punctul de ridicare maximă a acesteia.zona 1 este reprezentată de un înveliş subţire de pămînt. fig. manifestarea lor fiind diferită în cuprinsul zonei de influenţă a pilotului. ce se resimte pe o anumită zonă din teren aflată în vecinătatea piloţilor. deplasare a apei. o creştere a umidităţii.2.zona 3. o uşoară afânare sub aspectul eforturilor de întindere şi alunecare.2.7-3)d.19. aflat într-o stare de îndesare puternică la limita cu zona 1.zona 2 prezintă o grosime de (0. de 2-10 mm. prezentînd o structură distrusă şi o stare foarte îndesată. . Fig. Aceste modificări sunt caracterizate prin procese distincte de: distrugere a structurii. creşterea eforturilor după direcţia orizontală.zona 4 cu grosime de (8-12)d se caracterizează prin păstrarea aproape neschimbată a structurii. având în alcătuire pămînt cu structură complet distrusă. deplasări ale terenului. . . La nivelul suprafeţei terenului limita zonei este marcată printr-un punct de ridicare maximă. În acelaşi timp. apreciată la grosimi de (5-6)d. Prin urmare înfigerea are ca rezultat o modificare a condiţiilor de stare ale pământurilor. Se consideră că volumul de pământ în care se resimt efectele înfigerii pilotului se poate împărţi în patru zone. baterea şi vibrarea constituie surse de solicitare dinamică a terenului pe durata înfigerii piloţilor.2. Limitele zonelor de influenţă la baterea piloţilor . suprafaţa prezentînd o formă convexă.19. a rezistenţei pămîntului.4. reorientare a particulelor. condiţii de stare ce sunt mai puţin pregnanate la limita cu zona următoare 3. Fenomene ce au loc la înfigerea piloţilor Înfigerea piloţilor prefabricaţi în teren produc o dislocuire şi împingere laterală a pământului din zona pe care aceştia o ocupă. La nivelul suprafeţei terenului.2. . fig.

După observaţiile şi măsurătorile unor autori. constând în antrenarea în jos a nisipului şi comprimarea lui în lateral. Înfigerea pilotului afectează practic terenul învecinat numai prin formarea zonelor 1 şi 2.Sub vârful pilotului se formează un bulb sferic de pămînt îndesat de mărime (2-4)d. cât şi ulterior la încărcarea pilotului cu sarcinile ce-i revin. Urmare a acestora apar deplasări orizontale. în cazul piloţilor înfipţi în nisipuri de îndesare medie sunt evidenţiate modificări numai până la o distanţă de 6r faţă de axa pilotului. Extinderea zonelor. . condiţiile iniţiale de stare. metoda de înfigere şi cota la care se situează vârful pilotului. vor manifesta răspunsuri mult diferite în raport cu pământurile coezive argiloase atât pe durata baterii. Pământurile necoezive. intensitatea proceselor menţionate sunt funcţie de natura terenului. reducerea şi creşterea locală a porozităţii şi respectiv a unghiului de frecare interioară. favorizând comportarea pilotului la încărcarea lui cu sarcini axiale de compresiune.

caz în care gaura este umplută cu pământ compactat. Un astfel de procedeu permite realizarea unor piloţi cu lungime.1. Gaura formată. Un astfel de procedeu se utilizează şi la fundarea pe pământuri loessoide. . elementele obţinute fiind denumite piloţi sau coloane de pământ. de obicei. funcţie de condiţiile de teren.1. fără a fi evacuat la exterior.PILOŢI EXECUTAŢI PE LOC Execuţia piloţilor la faţa locului presupune.fig. . prin presarea laterală şi în jos a pământului. este apoi umplută cu beton ce se compactează cu maiul cu plată. 3. Formarea găurii este posibilă. cu tubaj recuperabil şi cu tubaj nerecuperabil.1. aflate în corelaţie cu condiţiile de teren şi procedeul de realizare a găurii. . piloţii executaţi pe loc prin batere pot fi: netubaţi. Procedeul Compresol constă în aplicarea de lovituri succesive pe locul ocupat de pilot. netubaţi Realizarea acestora este posibilă acolo unde pământurile în care se formează gaura prezintă coeziuni suficient de mari.Plasarea în gaura formată a unei carcase de armătură. cu sau fără folosirea de elemente tubulare pentru susţinerea pereţilor acesteia. următoarele faze principale: . de către maiuri din fontă de greutate 15-25 kN ce sunt ridicate şi lăsate să cadă liber de la înălţimi de 15-18 m. în general. culisând în lungul unei lumânări ataşată utilajului de ridicare. cu extindere parţială sau totală pe adâncimea acesteia funcţie de condiţiile de solicitare ale pilotului. Procedeele cunoscute sunt: baterea.Betonarea corpului prin folosirea unor tehnologii corespunzătoare. Procedeul de lucru este direct subordonat condiţiilor de teren şi caracteristicile geometrice ale pilotului. vibrarea sau vibropresarea şi forarea. care este lăsat să cadă liber de la înălţime de 6-7m. Piloţi executaţi pe loc prin batere.Realizarea printr-un procedeu de lucru a găurii ce urmează să fie ocupată de corpul pilotului. 3. Procedeul de formare a găurii prin ştanţare constă în utilizarea unui mai tronconic cu greutatea de 35-40kN. ceea ce permite menţinerea geometriei acesteia până la finalizarea betonării corpului. Piloţi executaţi pe loc prin batere Piloţii executaţi pe loc prin batere sunt piloţi de îndesare la care gaura se realizează printr-o deplasare forţată a pământului din spaţiul acesteia. Formarea găurii se poate executa cu procedeul Compresol sau prin ştanţare cu ajutorul unui mai tronconic prevăzut cu vârf conic . de cel mult 5-6m.3. Sub acest aspect.1.

formă conică şi sunt denumiţi piconi.formarea găurii pe adâncimea dorită. Piloţii astfel realizaţi. compactat prin lovituri aplicate cu maiul.6-1. Realizarea corpului pilotului. prin aplicarea de lovituri succesive.2m. b . III .Fig. V . echipată corespunzător funcţie de tipul pilotului. Piloţi executaţi pe loc prin batere cu tubaj recuperabil La această categorie de piloţi formarea găurii rezultă prin baterea în teren a unui tub metalic cu capăt închis sau prevăzut cu dop de beton.1. prezintă lungimi reduse.aducerea pe locaţia dorită a utilajului de batere. este însoţită respectiv urmată de recuperarea tubajului metalic. După formarea bulbului se toarnă în gaură porţii succesive de beton vârtos.introducerea în interiorul tubulaturii a carcasei de armătură. Tehnologia de realizare a acestora presupune în general următoarele faze principale: I . IV .formarea corpului pilotului prin compactare sau turnare de beton cu recuperarea tubulaturii metalice. fac ca piconii să prezinte o foarte bună comportare sub solicitări axiale de compresiune.3. a . sabot metalic sau vârf prefabricat din beton armat.cu mai de formă tronconică. şi poziţionarea pe verticală a tubulaturii metalice. beton vârtos sau pietriş. prin compactarea unor porţii de beton sau turnare integrală.pregătirea tubulaturii pentru formarea corpului pilotului. 3.1. Principalele faze de execuţie ale piloţilor netubaţi.2. II . ce este apoi bătut cu acelaşi mai pentru formarea unui bulb. până la umplerea completă a acesteia.cu procedeul Compresol. Efectul de îndesare. . existenţa bulbului. După ştanţarea găurii la forma maiului. se toarnă pe o înălţime de 0.

având în primul rând rol în formarea găurii şi menţinerea geometriei ei. Folosirea ţevii metalice sau a inelelor prefabricate din beton simplu impune prezenţa unui vârf prefabricat.3.bulb. Executarea piloţilor Franki: 1 .cazul piloţilor Raymond.3. 7 .carcasă metalică. Tubulatura. cu tubaj nerecuperabil Această categorie reuneşte tipurile de piloţi la care formarea găurii este rezultatul introducerii prin batere.2.6 b sau sub forma unor inele prefabricate din beton simplu. 8 . 9 .beton de siguranţă. 6 . fig. fig.beton compact în corpul pilotului.3.berbec. 2 . Piloţii executaţi pe loc prin batere.1.zona din carcasa de armătură pentru solidarizarea pilotului cu radierul 3.tub metalic.Fig.6. 3 .3. 5 . deasupra bazei tubului.dop din beton uscat.6 c. . fig.cabluri pentru extragerea tubului. poate fi: sub forma unui tipar metalic din tablă subţire cu nervuri de rigidizare . realizată din ţeavă metalică. a unei tubulaturi ce rămâne în componenţa corpului pilotului. pe locaţie dorită. a.3. 4 .

Piloţi executaţi pe loc prin forare.6.2.3. cu tubaj nerecuperabil: a .3. introducerea carcasei de armătură şi umplerea cu beton.acoperirea unor grosimi. Etapele principale în execuţia lor constau în realizarea prin forare a găurii.piloţi cu tubaj din ţeavă. . c . . pentru o execuţie a piloţilor la diametre curent. de până la 30m. b . Piloţi executaţi pe loc prin batere. de până la 50cm. .viteze sporite de execuţie în raport cu alte tehnologii de realizare a piloţilor în situ. prezintă unele avantaje şi anume: .Fig. Piloţi executaţi pe loc prin vibrare şi vibropresare Utilizarea echipamentelor vibratorii pentru înfingerea tubulaturii în scopul formării găurii şi recuperarea şi pe durata realizării corpului pilotului. cunoscuţi (STAS 2561/4-85) sub denumirea de piloţi foraţi de diametru mare. 3.asigurarea unei stări de îndesare asupra pământului din jurul pilotului şi a pilotului şi a betonului se formează corpul acestuia. Prin raport cu efectul pe care modul de execuţie îl are asupra terenului înconjurător. piloţii foraţi sunt piloţi de dislocuire. 3. relativ mari.piloţi cu tubaj din tronsoane de beton prefabricate. ale pachetului de pământuri nefavorabile de fundare.piloţi tip Raymond. coloane Tehnologia de execuţie prin forare permite realizarea curentă a unor piloţi cu diametrul mai mare de 600mm.

6 . foraţi cu tubaj recuperabil şi foraţi cu tubaj nerecuperabil. Fig. prezintă următoarele faze: . folosirea pompei de beton cu coborârea furtunului pe fundul găurii.12. Dispozitivele utilizate în acest sens asigură dimensiuni ale bazei pilotului de 2-3 ori mai mari decât cele ale secţiunii curente.Formarea corpului pilotului prin betonare. În aceste condiţii. .3. foraţi sub noroi. . fig. a2 .Lărgirea bazei găurii de foraj pentru piloţii cu baza lărgită.b. 1 . cu secţiune transversală variabilă.Unele particularităţi privind susţinerea pereţilor găurilor definesc piloţii executaţi în urcat sau netubaţi. 5 . dimensiunile acesteia şi performanţele utilajului. 4 . .masă rotativă.forare.Introducerea carcasei de armătură şi suspendarea ei la nivelul suprafeţei terenului astfel ca să nu rezeme pe fundul săpăturii şi să asigure condiţiile de legătură a pilotului cu radierul. pe durata forării şi până la betonarea pilotului.cablu.a şiCalweld . Execuţia unui pilot forat în uscat.12 b. a. piloţii foraţi pot fi: purtători pe vârf şi flotanţi.3.3. piloţii foraţi pot fi: cu secţiune transversală constantă.3. Prin raport cu modul de transmitere a încărcărilor axiale la teren.1. După finalizarea forării se procedează la curăţirea găurii. netubaţi Acest procedeu se acceptă în situaţiile în care amplasamentele sunt constituite din pământuri cu coeziune suficient de mare iar apa subterană nu se găseşte la adâncimea de forare. exemplificată pe schema tehnologică din fig. În acest sens. Piloţi foraţi în uscat.Forarea găurii.evacuarea pământului.tijă. antrenarea pământului din pereţii găurii. 3 . fig.12 a.3. fig.11. .12 c. cu echipamente: Salzgitter . fig.sapa. 2 . cu evazare la bază şi cu evazări multiple. După variaţia secţiunii transversale.troliu.3. operaţie ce trebuie parcursă cu atenţie pentru a se evita segregarea betonului. Realizarea găurii prin forare. se recomandă utilizara sistemului pâlnie cu burlane de dirijare a betonului. pereţii găurii pot să-şi păstreze stabilitatea. a1 .excavator. 3.3. durata şi depinzând de natura terenului.12.

curăţirea bazei forajului prin recircularea noroiului până ce densitatea acestuia rămâne constantă. apropiată de cea la care a fost preparat.12.2. denumită noroi de foraj. . Una din posibilităţi o constituie forarea găurii în prezenţa unei suspensii de apă cu bentonită (argilă cu un conţinut de montmorillonit de peste 60%).3. . .introducerea carcasei de armătură. 3.Fig.forarea găurii pe adâncimea prevăzută. . Piloţi executaţi prin forare sub noroi Forarea în prezenţa unor pământuri slab coezive şi necoezive aflate în prezenţa apei impune asigurarea stabilită pereţilor găurii până la betonarea spaţiului interior. cu bază lărgită. Fazele principale ale execuţiei piloţilor foraţi în uscat. 3.betonarea găurii prin sistemul contractor. Etapele ce intervin în execuţia unui pilot forat sub noroi sunt următoarele: .

sită.3. .betonarea găurii şi recuperarea coloanei metalice. . 9 .coborârea carcasei de armătură. fig. primul tronson dispunând de o coroană dinţată cu rol de cuţit.masa rotativă.14.bazin cu evacuare gravitaţională şi de decantare a materialului dislocat.cu circulaţie inversă.sapă. Piloţi executaţi prin forare cu tubaj recuperabil Procedeul de forare în prezenţa unei tubulari ce asigură stabilitatea pereţilor. fig. Acest procedeu de forare poate fi utilizat în orice condiţii de teren.3. cu diametru ce variază între 0. cu recuperarea ei pe durata betonării. 4 .8-2.15 a. Realizarea unui pilot cu instalaţia Benoto constă în parcurgerea următoarelor faze: . la un unghi de înclinare faţă de verticală de până la 12°. b . 3 .tijă.pompă. prezintă o largă răspândire în realizarea piloţilor de diametru mare.3.Fig. Instalaţiile realizează foraje. Tubajul introdus în pământ pe durata săpării. 3. 6 . 5 cap de injectare-aspirare. este alcătuit din tronsoane metalice cu posibilitatea de îmbinare. de adâncime până la 80m.noroi. Instalaţii de forare în prezenţa noroiului bentonitic: a . 2 .săparea pământului pe poziţia ocupată de pilot.intervalul de timp între terminarea găurii şi începerea betonării nu trebuie să depăşească 36 ore.tub metalic. . 7 . Săparea se realizează concomitent cu înfingerea tubajului urmărindu-se ca baza tubului să se afle în permanenţă sub cea a găurii săpate. 10 . şi recuperat în timpul betonării.cu circulaţie directă.3.3.15 d.0m. sapa adoptâdu-se funcţie de natura stratului străbătut. .bazin. 1 . 8 .lărgirea bazei şi curăţirea forajului înainte de începerea betonării .

3. Piloţi executaţi pe loc prin forare cu tubaj nerecuperabil Coloane Pilotul forat cu tubaj nerecuperabil este definit pilotul la care săparea se face în uscat sau sub apă.Fig. d . iar susţinerea pereţilor este asigurată cu ajutorul unui tub care nu se recuperează. b. e . de dimensiuni convenabile pentru transport şi manipulare şi prevăzute cu flanşe pentru îmbinarea lor pe măsura introducerii în pământ. .posibilitatea efectuării tuturor lucrărilor de la suprafaţă.utilizarea unor tuburi de beton armat sau precomprimat cu pereţi subţiri .lărgitor tip Benoto 3.3.15.c . . Coloana este definită ca fiind un element prefabricat tubular cu diametru de peste 1.4.săparea pământului pe măsura avansării tubului. După.utilizarea tehnicii de forare pentru încastrarea coloanelor în straturile stâncoase sau semistâncoase.înfingerea tubului. realizate în tronsoane independente. . . coloanele sunt caracterizate prin următoarele particularităţi: .0m.folosirea metodei vibrării pentru introducerea coloanelor în terenuri nestâncoase şi a unor metode de evacuare a pământurilor din interior.numite coloane. Schema de principiu privind forarea cu utilajul Benoto: a . impuse de natura pământurilor străbătute.recuperarea tubajului o dată cu betonarea.

12 şi 4.13 pentru piloţi prefabricaţi şi respectiv piloţi foraţi de diametru mare lucrând ca elemente flotante cu baza pământuri coezive. Rezistenţa de calcul pe vârf este dată în tabelul 4. P1 şi Pv sunt determinate după cum urmează: P1 = UΣfi Li şi P v = pv ⋅ A Rezistenţa de calcul pe suprafaţa laterală a pilotului în dreptul stratului "i" (fi) acceptate pentru piloţi prefabricaţi şi executaţi pe loc este dată în tabelul 4. Cele două componente ale încărcării critice. Fig. Calculul capacităţii portante se face în acest caz pe baza următoarelor relaţii: −pentru pilot flotant prefabricat: R = k(m1P1 + m2Pv) −pentru pilot flotant de diametru mare: R = k(m3P1 + m4Pv) (4. Tronson de coloană cu amenajarea capetelor pentru îmbinarea prin flanşe Determinarea încărcărilor critice pe baza unor valori de calcul.30b) (4.un grad ridicat de mobilizare a proprietăţilor mecanice ale pământurilor ce alcătuiesc terenul de fundare şi ale materialelor din care este realizată coloana.30a) . pentru rezistenţa pe suprafaţa laterală şi pe vârf O astfel de cale este admisă în fazele preliminare de proiectare pentru toate tipurile de construcţii şi în faza proiect de execuţie pentru construcţii de clasă de importanţă redusă şi când numărul necesar de piloţi este mic (< 100).11.3.16..

.75 Nisipuri şi pietrişuri îndesate. dacă fişa pilotului depăşeşte valoarea 5l0.Pcr or (4.33) Capacitatea portantă la încărcări orizontale a unui pilot vertical Capacitatea portantă a piloţilor verticali solicitaţi la forţe orizontale este determinată cu relaţia: Pcr = k.Capacitatea portantă a unui pilot solicitat la smulgere Capacitatea portantă a piloţilor solicitaţi la smulgere este determinată numai de rezistenţa pe suprafaţa laterală şi este dată de relaţia: Rsm = k. În condiţiile aliniatului 2 relaţia de calcul pentru un pilot de secţiune constantă este: Pcr sm = U ∑ fi.35 l0 b) în care: Mcap . Pcr or poate fi stabilită după cum urmează /25/: . caz în care k = 0.5 ≤ Ic ≤ 0.coeficient al condiţiilor de lucru şi Pcr sm .4 şi m = 1.75 ≤ Ic ≤ 1 1.coeficient de omogenitate.momentul încovoietor capabil al secţiunii pilotului l0 .35 a) l0 M Pcror = cap pentru pilot considerat articulat în radier (4.16 Denumirea pământului l0 4d Nisipuri afânate şi pământuri coezive Ic ≤ 0.5 Nisipuri de îndesare medie şi pământuri coezive cu 3d 0.cu valoare furnizată de încercările pe piloţi de probă cu valoarea furnizată de relaţiile: 2M cap Pcror = pentru pilot încastrat în radier (4. . Tabelul 4.pe baza valorilor întabelate ale rezistenţei pe suprafaţa laterală (tabelul 4.7 şi m = 0. Valoarea Pcr sm poate fi stabilită după cum urmează: .lungimea convenţională de încastrare.5d Pământuri coezive şi tari având Ic > 1 Relaţiile sunt aplicabile în cazul radierelor joase.11).prin încercări statice pe piloţi de probă solicitaţi la smulgere.m.m.34) Forţa critică orizontală.6.32) în care k .forţa critică la smulgere.li (4.16. caz în care k = 0. luată conform tabelului 4. pământuri coezive având 2d 0. m .Pcr sm (4.

ce formează o grupă care trebuie să asigure satisfacerea criteriilor impuse prin calculul la stări limită. Comportarea piloţilor în grup sub încărcări verticale. 6. tipul pilotului şi modul de transfer a încărcărilor. diferenţă determinată de natura pământurilor.1. comportarea piloţilor în grup este similară celor izolaţi. coloane – prin raport cu încărcările ce le revin. modul de dispunere în plan a acestora.1a. Sunt rare situaţiile în care piloţii apar ca elemente izolate în alcătuirea soluţiei de fundare. la care încărcarea verticală este transferată aproape în totalitate unui strat rezistent de deformabilitate redusă.COMPORTAREA PILOŢILOR ÎN GRUP. la terenul în prezenţa căruia aceştia lucrează. FUNDAŢII PE PILOŢI În majoritarea situaţiilor soluţia de fundare cu piloţi are în componenţă un anumit număr de piloţi. orientarea piloţilor în scopul utilizării eficiente a capacităţii lor portante prin raport cu diferitele încărcări. . Acestea ar corespunde cazurilor în care elementele prezintă capacităţi portante mari – piloţi foraţi de diametru mare. solicitările ce revin sub încărcări şi realizarea constructivă a radierului.6. Dată fiind mobilizarea frecării laterale la valori nesemnificative piloţii nu se influenţează reciproc. fig. Pentru piloţi purtători pe vârf. La alcătuirea grupei de piloţi este necesar să se cunoască: capacitatea portantă a grupei de piloţi. numărul necesar de piloţi. capacitatea portantă a grupei prin raport cu cea a pilotului izolat Comportarea piloţilor în grup este puţin diferită prin raport cu a piloţilor priviţi ca elemente izolate.

fig.Fig.2. Fundaţie pe piloţi: a – purtători pe vârf.flotanţi În cazul piloţilor flotanţi. Factorul principal ce determină modificările de comportare ale piloţilor.6. sub o aceeaşi încărcare verticală pe pilot. în acest caz îl constituie distanţa la care se dispun piloţii. Acest lucru face ca eforturile verticale pe planul vârfurilor pilotţilor şi prin urmare tasările ce au loc. să fie diferite prin raport cu cele ale pilotului considerat izolat. pentru care transferul la teren a încărcării verticale are loc în principal prin frecare laterală. . existând o valoare a acesteia care odată depăşită face ca influenţele să fie practic neglijabile. realizarea grupei îi poate aduce într-o stare de interacţiune reciprocă.6. P.1. b .

numărul necesar de piloţi se estimează din condiţia de preluare a componentei verticale V şi a momentului M. Eforturi verticale şi tasări pentru pilot flotant izolat şi în grup sub încărcări verticale Grupa de piloţi încărcată cu forţe preponderente verticale.30 în situaţia încărcării excentrice. β=1. lucrând în grup. în planul suprafeţei inferioare a radierului.6.16) g unde: β=1 pentru o încărcare centrică a grupei de piloţi.capacitatea portantă a pilotului încărcat cu forţe axiale de compresiune.2. dacă se acceptă aprioric o repartizare a piloţilor la distanţe cuprinse între limitele minimă şi maximă admisă.15-1.1V). se poate lua în discuţie şi condiţia de preluare a componentei orizontale pusă sub forma m⋅ n Rcr> H sau . Rg . în caz contrar se acceptă Rg=R. cu relaţia: V n ≅ β R +1 sau 2 piloţi (6.Fig. Suplimentar. capacitatea portantă a pilotului izolat. Când grupa de piloţi este solicitată de acţiuni preponderente verticale (H< 0. funcţia de mărimea excentricităţii în raport cu axele principale ale secţiunilor piloţilor ce alcătuiesc grupa.

n> H m ⋅ R cr (6. Fixarea poziţiei şirurilor de piloţi. Încărcarea grupei cu forţe predominant vertical Fig. Fig.6. încărcării excentrice după o singură direcţie: a . se preferă o dispunere simetrică a piloţilor astfel ca axele de simetrie ale radierului să coincidă cu axele principale ale secţiunii piloţilor în planul părţii inferioare a radierului.variabilă . pe cât posibil. b . În cazul unor excentricităţi reduse a încărcării centrice.9 şi Rcr– capacitatea portantă a pilotului vertical la forţe orizontale.17) în care: m=0. Repartizarea piloţilor în formarea grupei urmăreşte ca încărcarea totală să fie distribuită.13. în mod egal fiecărui dintre ei.6.14.excentricitate constantă.

14 a.. Chesoane deschise şi cu aer comprimat Chesoanele constituie o alternativă pentru fundarea construcţiilor atunci când: . . D2... Chesoanele sunt concepute sub forma unor elemente cu gol ce permit excavarea pământului în scopul atingerii cotei la care se situează stratul portant. ..În cazul unor excentricităţi semnificative. Piloţii ce formează şirul aferent unei zone urmează a ocupa poziţii în dreptul centrului de greutate a acesteia.. . o dispunere simetrică devine dezavantajoasă privind utilizarea capacităţii portante a piloţilor.. . .. Fundarea construcţiilor cu ajutorul chesoanelor reprezintă o soluţie de fundare directă în adâncime. = F1B2= A1B2/k).delimitarea în diagrama presiunilor de contact a unor zone în care rezultanta acestora are o aceeaşi mărime cu extindere limitată de punctele A-1. prezintă apa subterană cu nivel la cote ridicate sau sunt acoperite de ape de suprafaţă... CHESOANE DESCHISE 8. dusă din punctele C1.. F1....1. 3..amplasamentele oferă condiţii defavorabile privind portanţa şi deformabilitatea straturilor din zona de suprafaţă.6. – rabaterea punctului B pe semicerc (B1) prin fixarea piciorului compasului în punctul E.. – rabaterea punctelor C2. se poate utiliza construcţia grafică din fig. D1. . După determinarea presiunilor în ipoteza distribuţiei plane se procedează la: – fixarea punctului E. pe dreapta AE . transferul la teren al încărcăturilor făcându-se prin intermediul straturilor pe care acestea reazemă. la intersecţia acestuia cu direcţia normală pe A1B2. . 1-2. D2. – trasarea semicercului de diametru AE. Ele apar sub forma unor cutii special amenajate la care lipsesc părţile inferioară şi superioară. – fixarea pe semicerc a punctelor de tip C2.punctele marcate cu 1. 2.. cu spaţierea lor între limitele minime şi maxime admise. . – alegerea unei drepte paralele cu AE şi delimitarea segmentului A1B2. Construcţia urmăreşte repartizarea volumului presiunilor ce s-ar dezvolta la contactul radier-teren în mod egal şirurilor de piloţi. – împărţirea lui A1B2 în segmente de aceeaşi mărime funcţie de numărul şirurilor de piloţi după direcţia tratată (A1C1=C1D1= .intervin solicitări verticale excentrice şi orizontale mari ce impun încastrarea construcţiei în teren prin asigurarea unor adâncimi de fundare mari. păstrând piciorul compasului în E. În ideea încărcării piloţilor cât mai egal şi în consecinţă a utilizării raţionale a capacităţii lor portante. 2-3.

mai ales când chesonul străbate straturi moi slab legate . . manual sau mecanizat.spre exemplificare 51m sub nivelul apei la podul Cokland din San Francisco. în cuplaj cu eventuale măsuri privind diminuarea forţelor de rezistenţă sau a creşterii celor de înaintare. nisipuri argiloase etc.Fig. nisipuri. condiţie ce nu poate fi asigurată în multe dintre situaţiile practice.1.).8. Excavarea la interiorul chesonului se realizează în uscat sau în prezenţa apei. Săparea sub apă poate fi executată cu ajutorul graiferelor. . bolovani etc.). Atunci când chesoanele deschise sunt introduse în terenuri cu apă freatică săparea în uscat impune coborârea nivelului apei. atingându-se adâncimi de coborâre performante . balast afânat cu particole de dimensiuni mici. Chesoanele deschise se utilizează cu rol de fundaţii de adâncime atât în terenuri uscate cât şi aflate în prezenţa apei.1.evitarea unor deteriorări.condiţii optime şi de siguranţă privind tehnologia de îndepărtare a pământului diferitele situaţii de amplasament. Chesoanele deschise (a) şi cu aer comprimat (b) Alcătuirea constructivă a chesoanelor trebuie să asigure: .coborârea la cota dorită sub efectul greutăţii proprii. prin hidromecanizare sau sistem air-lift. Sub raportul alcătuirii constructive de ansamblu. 8. chesoanele sunt definite ca fiind deschise şi cu aer comprimat sau pneumatice (fig. posibil să apară în timpul coborârii ca urmare a prezenţei în teren a unor componente grosiere (blocuri.mâluri. .

Fig. Chesoane deschise. 1 . Chesoane deschise masive: a .compartimentate .cheson.4) etc.beton de egalizare.răspundă formei construcţiei sau elementului de construcţie pentru care se săvârşeşte ca fundaţie. 4 . Fig.2. .grindă pentru pereţi. b . adecvat echipate pentru a răspunde anumitor funcţionalităţi. .secţiune verticală. fig. dar pot fi utilizate şi drept construcţii independente.pardoseală Chesoanele sunt admise atât ca soluţie de fundare.5.cuzinet. 8. captări de apă din surse subterane sau de suprafaţă. De asemenea chesoanele sunt acceptate ca sisteme constructive în soluţiile de stabilizare a alunecărilor de teren.8. 3 . cum ar fi: staţii de pompare.dispunere în plan.2. b .umplutură de beton. Alcătuire constructivă.8.asigure o repartiţie simetrică a greutăţii prin raport cu axa verticală a chesonului ce permite o mai corectă coborâre la cotă.8. de alcătuire a cheiurilor portuare (fig.necompartimentate. 5 .8. 7 .asigure criteriile cerute prin proiectare şi dacă este cazul gabaritelor spaţiilor tehnologice prevăzute.2.stâlp. clasificare Dimensiunile şi forma în plan trebuie să: . 6 . 2 . Chesoane deschise de secţiune circulară şi diametru redus (puţuri) folosite ca soluţie de fundare a .

9. Profilul pereţilor laterali după direcţia verticală Cuţitul chesonului reprezintă amenajarea părţii interioare a pereţilor acestuia concepută pentru a: .4 m. După direcţia verticală pereţii superiori pot prezenta secţiuni similare celor din fig.8.b).b) şi înclinată sau în fruct (fig. recomandându-se valori de 0.a). remarcându-se trei variante privind faţa exterioară a peretelui şi anume: verticală (fig.9.9.9.6-0. cu retrageri (fig.8. prima retragere situându-se la înălţimea de 0. Treptele de retragere sunt acceptate la valori de 515 cm.0 m deasupra bazei chesonului.Elementele componente principale ale unui cheson deschis sunt: pereţii laterali. Fig.3-5. Grosimea pereţilor exteriori se stabileşte prin calcul.1m dar nu mai mică de 0.8.9. cuţitul şi pereţii interiori.8.8.

asigură. resturi de rocă.se evita deteriorarea lor în procesul de coborâre urmare a prezenţei în teren a unor unităţi izolate tari. orizonturi subţiri gresificate etc.asigura o suprafaţă redusă de rezemare a chesonului cu straturile de pământ ce sunt străbătute pe durata coborârii şi prin urmare rezistenţei minime la înaintare.buza (b. înălţimea (hc). Elementele cuţitului. . α = 45o când terenurile se află în stare plastic consistentă-vârtoasă şi α = 60o atunci când pământurile străbătute prezintă a stare plastic moale. atât la pereţi interiori. decuparea şi refularea pământului în interiorul chesonului atunci când. − pentru înclinarea teşiturii. b = 15÷ 20cm în cazul terenurilor tari şi b = 20÷ 40cm pentru terenurile moi. . − o înălţime a cuţitului după direcţie verticală hc = 0. Execuţia şi coborârea chesoanelor în teren Lansarea chesonului constă din următoarele etape principale: .. prin încorporarea tubulaturii de spălare prin care este dirijată apa sub presiune ce antrenează materialele nelegate şi diminuează rezistenţa laterală ce se manifestă între pereţii chesonului şi terenul înconjurător. reprezentate de resturi de beton. . o reducere a forţelor de rezistenţă.. Fig. În acest sens se recomandă: − pentru buza cuţitului. b1).11.8. dacă este cazul.10. Soluţii privind alcătuirea cuţitului chesonului 8.60cm pentru toate categoriile de terenuri. cât şi laterali.3.realizarea.8. unghiul de înclinare a teşiturii cu verticala (α) sunt fixate de natura şi condiţiile de stare ale pământurilor străbătute de cheson până la stratul de rezemare. fig. . bolovani blocuri. prin excavare sunt asigurate condiţii ca forţele ce determină înaintarea să depăşească pe cele care se opun. α = 30o în cazul terenurilor tari.

15) .17. Fig. Fr unde: (8.− execuţia propriu-zisă a chesonului similar oricărui element de beton armat. b . −aducerea şi fixarea pe poziţie în cadrul amplasamentului dat. Fig.coborârea la cotă. 8. 8. −coborârea chesonului la cotă. a .14. Faze privind execuţia şi coborârea chesonului. activităţile fiind desfăşurate în condiţii de uscat.confecţionarea şi scoaterea traverselor. Săparea în cheson Condiţia de coborâre Condiţia de înaintare a chesonului este exprimată sub forma: Fa ≥ 115 .

Asigurarea condiţiei (8. eventual sarcina de testare şi măsurile necesare diminuării rezistenţei la înaintare. Fr −reprezintă rezistenţa la înaintare. .Fa − forţa ce asigură înaintarea. Forţele Fa şi Fr sunt estimate pentru o aceeaşi valoare Uc a lungimii de calcul a perimetrului chesonului.15) impune valoarea definitivă a grosimii forţelor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->