Bud Melania Cacau Cristina Clasa a XI a A

Grupul interguvernamental de experti in evolutia climei (Intergovernmental Panel on Climate Change) afirmă că „cea mai mare parte a creşterii temperaturii medii în a doua jumătatea a secolului al XX lea se datorează probabil creşterii concentraţiei gazelor cu efect de sera.Încălzirea globală este creşterea continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului. al cărei aspect central este ratificarea de către guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiei poluantilor care influenţează viteza încălzirii. constatată în ultimele decenii. Ei consideră că fenomenele naturale ca variaţiile solare şi vulcanismul au avut un mic efect de încălzire până în anii 1950. de provenienţă antropică. precum şi a apei oceanelor. extincţia a numeroase specii şi schimbări privind sanatatea oamenilor. Împotriva efectelor încălzirii globale se duce o luptă susţinută. topirea ghetarilor. Ea determină ridicarea nivelului marii. . extreme climatice.Încălzirea globală are efecte profunde în cela mai diferite domenii. dar după efectul a fost de uşoară răcire.18 °C. Temperatura medie a aerului în apropierea suprafeţei Pamantului a crescut în ultimul secol cu 0.74 ±0.

. efectul de seră a fost responsabil de încălzirea suficientă a acesteia pentru a permite dezvoltarea plantelor aşa cum le cunoaştem noi azi. în condiţiile prezenţei unor gaze cu efect de seră în atmosferă. Acest fenomen a fost descoperit de Joseph Fourier în 1824 Termenul de „efect de seră” este folosit cel mai adesea în vorbirea curentă pentru a evidenţia contribuţia unor anumite gaze emise natural sau artificial la încălzirea atmosferei terestre prin modificarea permeabilităţii atmosferei la radiaţiile solare reflectate de suprafaţa terestră.EFECTUL DE SERA  Efectul de seră este procesul de încălzire a unei planete din cauza radiaţiei reflectate de aceasta. În cazul atmosferei Pământului. care. o parte semnificativă a radiaţiei va fi reflectată înapoi spre suprafaţă.

Dar in ultimii 50 de ani producerea de aceste gaze a crescut considerabil si a aparaut un nou tip de gaz CFC. Acesta are un efect de captare foarte mare (o molecula este de 12-16 mii de ori mai eficienta la absorbtia radiatiei infrarosii decat una de CO2). Gazele de sera. In consecinta creste temperatura medie globala. . carbon. oxid azotos. eliberand in atmosfera gazele de sera care incalzesc PaCateva din gazele de sera sunt: vapori de apa.Industria arde carburanti fosili. rezultate din procesele industriale si din agricultura deregleaza echilibrul atmosferic. metan si ozon. dioxid de mantul. Retin gazele infrarosii si le reflecta pe suprafata Pamantului.

Economiseste hartie pentru a salva padurea. planteaza un copac. Sustine si participa si tu la campaniile pentru salvarea padurilor. Nu folositi surse de caldura pentru uscare. Cumpara si foloseste bicicleta. Cumparati becuri cu consum mic. Este un consum mai mic de carburanti si deci o poluare mai mica decat daca am folosi toti masinile personale. precum si instalatiile de aer conditionat. Foloseste transportul public. Copacii retin dioxidul de carbon pe care il producem. si foloseste hartie reciclata cat mai des posibil. daca poti. Ajuta la salvarea padurilor. daca poti.Cateva sfaturi pentru a evita efectul de sera Evitati deodorantele tip spray. Nu cumpara lemn provenit din padurile tropicale. Incurajeaza-ti familia sa foloseasca mai putin spray-ul de vopsit. . fixativ de par. astfel evitati inhalarea CFC.

care. apa revarsată dintr-o astfel de "incluziune" a provocat o gigantică scurgere de noroi şi blocuri de gheaţă care a măturat staţiunea termală Saint-Gervais. Un gheţar reprezintă o masă enormă de gheata persistentă.  Din gheţarii continentali adiacenţi marilor şi oceanelor se desprind contin porţiuni întinse. de întindere variabilă formată în regiunile polare (intalnim ghetar continental şi ghetar calota) şi alpine (ghetar alpin).  Gheţarii sunt periculoşi datorită "incluziunilor" de apa sau a blocurilor de gheaţă pe care le pot elibera. omorând sute de persoane. În secolul XIX. . devenind gheţari plutitori. sub influenţa gravitatiei. se deplasează lent în lungul văilor sau pe pante. cunoscuţi sub denumirea de aisberguri.

În Antarctica. vară. Din acest motiv. în Danemarca există deja o bancă de seminţe. Potrivit celui mai pesimist scenariu. Este vorba de un imens depozit unde sunt păstrate seminţele a zeci de mii de plante ce ar putea dispărea în următoarele decenii. De altfel. Şi specialiştii români avertizează că zece judeţe ale ţării vor deveni aride în următorii douăzeci de ani şi mai multe culturi vor dispărea. din cauza distrugerii unor ecosisteme. Banatul şi Dobrogea . cercetătorii britanici spun că un imens bloc de gheaţă a început să se desprindă şi că ar fi cea mai mare bucată separată din calota polară. iar. Cercetătorii estimează că un milion de kilometri pătraţi de banchize polare se vor topi. pentru că la poli situaţia este de-a dreptul dramatică. fiecare european să plătească 3 euro pentru ca iarna să rămână iarnă şi vara. Jose Manuel Barroso să tragă un semnal de alarmă. botezată sugestiv Arca lui Noe. în următorii ani terenurile vor deveni aride şi aproape o treime din plante şi animale vor dispărea. până în 2020. DEZASTRU. Nivelul oceanelor este în creştere. Şi trebuie să o facă repede. Acesta a prezentat un calcul făcut de specialişti şi a anunţat că ar fi nevoie ca. Alte mii sunt ameninţate. mai mulţi ecologişti i-au cerut preşedintelui Comisiei Europene. iar efectele pot fi devastatoare. Îngrijorarea europenilor este pe deplin justificată. sute de specii de animale şi plante dispar anual. Cele mai afectate regiuni vor fi Oltenia. La fel de important este ca bogaţia faunei si florei să fie conservată cu orice preţ.

gheţarii din Alaska se vor topi în perioada de vară. confirmă presupunerile făcute de Naţiunile Unite. până în anul 2050.000 de urşi polari în prezent. Acest lucru ameninţă animalele care depind de gheaţă. reducându-se la jumătatea din teritoriul pe care îl ocupau în anii '80. doar cei din zona canadiană a Insulelor Arctice şi cei de pe coasta de vest a Groenlandei vor putea supravieţui . Încălzirea globală ar putea să influenţeze negativ şi pescuitul comercial. făcută de-a lungul a 20 de ani. cum ar fi urşii polari şi prada lor preferată. O asemenea topire ar putea avea efecte profunde asupra mamiferelor dependente de gheaţă. potrivit cărora. din cauza schimbării habitatului. O analiză a Administraţiei Naţionale a Oceanelor şi Atmosferei (NOAA). Dintre cei 16. focile. acum fiind considerate specii ameninţate cu dispariţia.

Din cauză că topirea gheţarilor din Marea Arctică este subestimată. cea care a scris o petiţie cerând protecţie pentru aceste animale. Urşii polari depind de gheaţă. Situaţia urşilor polari este disperată. "Se vor îneca. o să recurgă la canibalism şi vor dispărea". oamenii de ştiinţă afirmă că previziunile sumbre despre scăderea populaţiei de urşi vor fi depăşite de realitate. . vor fi înfometaţi. a adăugat aceasta. a declarat Kassie Siegel. aceasta fiind pentru ei o platformă unde pot vâna foci. Rareori vânează pe pământ sau în mare.

Animale pe cale de disparitie! .

Stratul subtire de ozon de deasupra Polului Sud cauzeaza furtuni puternice care mentin ghetarii la un nivel stabil. . gaurile din startul de ozon erau privite ca o mare amenintare la adresa planetei. Ultimele calcule arata ca gheata din Antarctica ar incepe sa se topeasca rapid in perioada 2050-2070. un element surpriza care diminueaza aceste efecte. stratul de ozon se reface. in timp ce la Polul Nord ghetarii s-ar putea topi complet in urmatorii doi sau trei ani. protejand pe de o parte planeta de radiatiile solare dar accentuand. Cu toate acestea. din apropierea Americii de Sud. SUA si Suedia au observat ca gheturile din Antarctica rezista mai bine in fata incalzirii globale decat cele de la Polul Nord. nimeni nu poate contracare efectele incalzirii globale. efectele incalzirii globale. In fapt. iar atata vreme cat situatia va continua. Cercetarile oamenilor de stiinta au scos la lumina. cercetatorii din Marea Britanie. Daca pana in urma cu doua decenii. gaurile din stratul de ozon. cu exceptia Peninsulei Antarctice. insa. perioada in care stratul de ozon se va reface complet. gheata nu se va topi. pe de alta parte. Si totusi. anunta oamenii de stiinta. Antarctica nu a suferit schimbari majore de temperatura. se anunta in editia online a publicatiei ruse Pravda.O mica sansa  Nu mai este un secret pentru nimeni faptul ca ghetarii de la Polul Nord se topesc intr-un ritm alarmant.

O crestere de 4-5 grade ar fi suficienta pentru a topi aproape complet calotele polare. venită în contact cu cea sărată din oceane. dând peste cap ecosistemul planetei.prin efectul asa-numitei expansiuni termice. riscă să elimine mii de specii.datorita ridicarii nivelului marii si ar fi necesare cheltuieli enorme pentru costruirea unor diguri care sa opreasca apele. In plina era glaciara. în faţa cărora suntem neputincioşi.Nu este vorba de o problema fundamenatala. conform unui raport din noimbrie 1988 al Natural Environmennt Research Council din Marea Britanie .De exemplu. Dacă minusculele vietăţi marine dispar. Acest amestec de apă dulce şi sărată ar putea reduce dramatic şansele de supravieţuire ale micro-organismelor care trăiesc în Ocean..Aceasta ar creste. Topirea accelerată a calotei polare ar putea trezi la viaţă viruşi adormiţi de milioane de ani sub stratul de gheaţă.care ar privilegia culturile mediteraneene.cu totul deosebite de cele actuale.dar merita osteneala de a o releva. Uriasa ridicare a nivelului marii ar produce un lant de efecte catastrofale care ar schimba aspectul fizic al unor regiuni intregi. ultimele cercetări din zona artică arată că apa dulce eliberată din gheţari. cu aproape 2 metri.ar disparea aproape toate plajele. intre altele la o cursa nemiloasa pentru exploatarea enormelor rezerve de petrol de pe fundul oceanelor.bucurandu-se de o clima subtropicala. Presupusa topire a calotelor ar conduce . temperatura medie a Pamantului era cu 6-7 grade mai mica decat cea actuala.facand sa se ridice nivelul marilor. Mai mult. dispar şi peştii care sunt hrană pentru oameni şi păsări .aceasta tara si-ar schimba infatisarea.