Dr.

GEORGE DAVID

TEHNICI DE RELAłII PUBLICE

Bucureşti, 2011 © George David

INTRODUCERE........................................................................................................................................ 4

DE CE ESTE NECESARĂ O COMUNICARE EFICIENTĂ CU MASS-MEDIA? ............................... 6 CARACTERISTICILE UNUI FAPT DE PRESĂ ................................................................................................ 11 CÂND ESTE VORBA DE UN CONłINUT INJURIOS? ...................................................................................... 22 ÎNTREBĂRI, PROBLEME, APLICAłII PRACTICE ......................................................................................... 23 TEHNICI SCRISE DE RELAłII PUBLICE.......................................................................................... 25 PRINCIPII DE REDACTARE......................................................................................................................... 25 ŞTIREA DE PRESĂ ...................................................................................................................................... 27 REGULA „PIRAMIDEI INVERSATE” .................................................................................................. 31 REGULI DE REDACTARE A UNEI ŞTIRI DE PRESĂ .............................................................................. 35 CORECTITUDINEA .......................................................................................................................... 36 COMUNICATUL DE PRESĂ ......................................................................................................................... 40 TITLURI ......................................................................................................................................... 47 ALERTA MEDIA ......................................................................................................................................... 50 SCRISOAREA-PROPUNERE (PITCH LETTER).............................................................................................. 51 BULETINUL DE PRESĂ ............................................................................................................................... 57 SCRISOAREA CĂTRE EDITOR..................................................................................................................... 58 DOSARUL DE PRESĂ .................................................................................................................................. 61 BIOGRAFIA................................................................................................................................................ 65 ARTICOLUL DE PRESĂ............................................................................................................................... 67 ALTE MATERIALE DE PRESĂ ........................................................................................................... 71 PUBLICAłII UTILIZATE ÎN RELAłII PUBLICE ............................................................................................ 71 ÎNTREBĂRI, PROBLEME, APLICAłII PRACTICE ......................................................................................... 79 TEHNICI VERBALE DE RELAłII PUBLICE..................................................................................... 80 INTERVIUL ................................................................................................................................................ 80 REGULI DE BAZĂ ALE INTERVIULUI ................................................................................................ 90 TEHNICI UTILIZATE PENTRU A RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRI ................................................................ 91 CONFERINłA DE PRESĂ............................................................................................................................. 94 BRIEFING-UL DE PRESĂ ................................................................................................................ 101 RECEPłIA DE PRESĂ ..................................................................................................................... 103 VIZITE ORGANIZATE PENTRU JURNALIŞTI (TURURI MEDIA) .................................................................. 105 VIZITA JURNALIŞTILOR LA SEDIUL ORGANIZAłIEI ........................................................................ 105 VIZITA LA REDACłIE .................................................................................................................... 109 TRĂSĂTURI SPECIFICE ALE RADIOULUI.................................................................................................. 110 DISCURSURI ............................................................................................................................................ 114 SUSPENDAREA RELAłIILOR CU MASS-MEDIA ......................................................................................... 125 ÎNTREBĂRI, PROBLEME, APLICAłII PRACTICE ....................................................................................... 126 TEHNICI VIZUALE DE RELAłII PUBLICE .................................................................................... 128 PARTICULARITĂłI ALE COMUNICĂRII PRIN MASS-MEDIA AUDIOVIZUALE ............................................ 129 UTILIZAREA FOTOGRAFIEI ÎN PRESA SCRISĂ ......................................................................................... 130 LOGO-UL ŞI SIGLA ORGANIZAłIEI .......................................................................................................... 139

2

FILME, PREZENTĂRI, ANIMAłII VIZUALE ............................................................................................... 142 VIDEO-COMUNICATUL DE PRESĂ, AUDIO-COMUNICATUL DE PRESĂ, „ROLA B”.................................... 143 ELEMENTE SPECIFICE PRIVIND APARIłIILE LA TELEVIZIUNE................................................................ 145 ÎNTREBĂRI, PROBLEME, APLICAłII PRACTICE ....................................................................................... 153 PARTICULARITĂłI ALE COMUNICĂRII ELECTRONICE ......................................................... 154 ÎNTREBĂRI, PROBLEME, APLICAłII PRACTICE ....................................................................................... 162 AGENłI ŞI DEPARTAMENTE DE RELAłII PUBLICE.................................................................. 163 PURTĂTORUL DE CUVÂNT....................................................................................................................... 163 BIROUL DE PRESĂ ................................................................................................................................... 169 CENTRUL DE PRESĂ ................................................................................................................................ 176 ROL ŞI STRUCTURĂ ...................................................................................................................... 177 ÎNTREBĂRI, PROBLEME, APLICAłII PRACTICE ....................................................................................... 184 ANEXE................................................................................................................................................... 185 1. ŞTIRE DE PRESĂ................................................................................................................................... 185 2. COMUNICATE DE PRESĂ ...................................................................................................................... 188 1. COMUNICAT DE TRIMIS PRIN FAX ............................................................................................. 188 2. COMUNICAT DE TRIMIS PRIN E-MAIL......................................................................................... 190 3. COMUNICAT INIłIAL (DIFUZAT ÎN CAZUL UNUI ACCIDENT) ....................................................... 192 3. SCRISOARE CĂTRE EDITOR ................................................................................................................. 193 4. SCRISOARE-PROPUNERE ..................................................................................................................... 195 5. BIOGRAFII ........................................................................................................................................... 197 1. BIOGRAFIE ÎN STIL DIRECT ....................................................................................................... 197 2. BIOGRAFIE NARATIVĂ .............................................................................................................. 198 6. LISTĂ CU MESAJE-CHEIE..................................................................................................................... 199 7. LISTĂ CU ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI POSIBILE................................................................................... 200 8. AMENAJAREA UNEI SĂLI DE CONFERINłE DE PRESĂ .......................................................................... 202 9. DISCURS .............................................................................................................................................. 212 10. EXEMPLE DE FOTOGRAFII................................................................................................................. 215 11. STRUCTURI DE PRINCIPIU ALE UNOR CENTRE DE PRESĂ TEMPORARE ............................................. 222 12. LISTĂ ORIENTATIVĂ CU FACILITĂłI, ECHIPAMENTE ŞI MATERIALE NECESARE UNUI CENTRU DE PRESĂ ...................................................................................................................................................... 223 BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................... 226

3

INTRODUCERE

Odată stabilită o viziune strategică asupra activităŃii de relaŃii publice care urmează să fie desfăşurată pentru rezolvarea unei anumite probleme identificate în prealabil, un bun specialist va trebui să aleagă cele mai potrivite tactici (sau tehnici, aşa cum voi încerca să explic mai departe – vezi pagina 9) care să-i permită îndeplinirea obiectivelor fixate. Lucrarea de faŃă intenŃionează să pună la dispoziŃia dumneavoastră, a specialiştilor care lucraŃi efectiv în domeniul relaŃiilor publice, o serie de instrumente prin intermediul cărora să reuşiŃi să atingeŃi aceste obiective. Preocuparea pentru inventarierea şi studierea acestor instrumente – tehnicile de relaŃii publice – nu este nouă, nici pe plan mondial, nici în România. De exemplu, prezenta lucrare sistematizează într-o nouă formulă, mai riguroasă şi substanŃial mai dezvoltată, materialul publicat deja în cartea „RelaŃii publice – garanŃia succesului” (apărută în 2002 şi republicată în 2003). Această nouă abordare reprezintă un pas mai departe, ca profunzime, în tratarea tehnicilor care stau la îndemâna specialistului în relaŃii publice pentru a-şi face cunoscute mesajele. Trebuie spus însă de la bun început că, dată fiind insuficienŃa timpului care ar fi trebuit acordat cercetării, lucrarea de faŃă este încă departe de tratarea exhaustivă a acestor tehnici. Pe de altă parte, o trecere în revistă completă nu este posibilă şi nici nu va fi vreodată, deoarece continua dezvoltare şi diversificare a teoriei în domeniu, precum şi practica de zi cu zi, au ca rezultat apariŃia neîncetată a noi asemenea tehnici. De pildă, în timp ce efectuam cercetările necesare pentru redactarea acestei lucrări, a apărut în practica relaŃiilor publice tehnica blogging-ului corporatist (corporate blogging – vezi pagina 157) şi cu siguranŃă că nu este singura apariŃie în acest domeniu. Departe de a fi ieşit din comun, acest proces evolutiv nu reprezintă decât urmarea firească şi necesară a transformărilor permanente care se produc la nivelul procesului global de comunicare, ale cărui dimensiuni sunt astăzi din ce în ce mai greu de imaginat şi de apreciat. În paralel însă cu această complexitate a procesului de comunicare, conform afirmaŃiei savantului Paul Watzlawick, „omul nu poate să nu comunice”, iar relaŃiile publice reprezintă un segment distinct al acestui proces social. Prin urmare, gradul de succes al acŃiunilor de relaŃii publice pe care le vom desfăşura depinde, printre altele, şi de măsura în care suntem pregătiŃi din punct de vedere tehnic pentru realizarea lor. Lucrarea „Tehnici de relaŃii publice” îşi propune să vă înfăŃişeze o serie de instrumente – unele mai simple, altele mai sofisticate – care să vă ajute să atingeŃi obiectivele pe care vi le-aŃi propus în ceea ce priveşte promovarea eficace a reputaŃiei organizaŃiei dumneavoastră şi comunica-

Ea cuprinde atât roade ale cercetării ştiinŃifice proprii şi consideraŃii teoretice ale experŃilor în domeniu. precum şi din experienŃa didactică.rea eficientă cu publicurile-Ńintă ale acesteia. George David 5 . cât şi – mai ales – concluzii rezultate dintr-o practică nemijlocită de peste 17 ani.

de reprezentanŃi ai acesteia) pentru a câştiga bunăvoinŃa. sprijinul vecinilor din spaŃiul geografic al organizaŃiei respective. dumnea- 1 În ianuarie 2006. pentru a se putea bucura de sprijinul public. să se constate că realitatea era cu totul alta: 12 era numărul minerilor decedaŃi în subteran. care cuprind activităŃile de informare a opiniei publice (sau. cel al relaŃiilor cu mass-media. dumneavoastră. fie că aceşti vecini sunt alte organizaŃii sau persoane din mediul exterior. sunteŃi obligat de deontologia sa profesională să acordaŃi o atenŃie aparte acestui domeniu. cu precădere în campaniile electorale). datorat tocmai faptului că presa poate aduce un sprijin public deloc neglijabil. dar. de altfel. – relaŃiile cu comunitatea locală. denumită astfel pentru că ea defineşte totalitatea activităŃilor destinate informării publicului intern al organizaŃiei. nu se poate afirma că acesta este neapărat cel mai important. efortul mediatic al actorilor din sfera politică. pentru ca. de exemplu. încrederea. Pe parcursul lucrărilor de salvare. cel puŃin. simpatia. un obiectiv esenŃial al organizaŃiilor şi persoanelor publice (vezi. ci şi să vorbească publicului despre acestea într-un mod adecvat. În ceea ce priveşte cel de-al treilea domeniu. ar trebui să desfăşoare acŃiuni în cel puŃin trei domenii principale: – comunicarea (informarea) internă. În acest caz. specialistul în relaŃii publice al unei organizaŃii. Prin urmare.DE CE ESTE NECESARĂ O COMUNICARE EFICIENTĂ CU MASS-MEDIA? Un specialist în relaŃii publice care lucrează pentru o organizaŃie. cu siguranŃă. 13 mineri din statul American West Virginia au fost blocaŃi în subteran în urma exploziei unei acumulări de gaze. a unor publicuri cât mai largi) prin intermediul presei. Această greşeală de comunicare a ajuns în timp real la cunoştinŃa opiniei publice mondiale! 6 . influenŃarea unor publicuriŃintă determinate (Bland. Vizibilitatea publică obŃinută prin intermediul presei – în mod special atunci când aceasta este pozitivă – este. adică membrilor acesteia. indiferent care ar fi aceasta. cel puŃin din următoarele motive: – scopul relaŃiilor unei organizaŃii cu mass-media este acela de a-şi spori reputaŃia sa şi a produselor sale. 1998. este cel mai sensibil. 66). în acest fel. organizaŃiile trebuie nu doar să „facă lucruri bune”. deoarece o eroare săvârşită în relaŃia cu presa are consecinŃe asupra unor publicuri cu mult mai largi decât cele interne sau cele ale organizaŃiilor vecine cu care se stabilesc relaŃii în plan local1. s-a anunŃat iniŃial că 12 dintre ei sunt în viaŃă. prin informarea corespunzătoare şi. care cuprind ansamblul activităŃilor desfăşurate nemijlocit de o organizaŃie (în general. Prin urmare. – relaŃiile cu mass-media (informarea publică). O acoperire mediatică pozitivă contribuie substanŃial la succesul public al unei organizaŃii sau al unei persoane publice. după puŃin timp.

presa nu duce lipsă de ştiri. prezenŃa pozitivă în mass-media are şi semnificaŃii publicitare deloc neglijabile. – presa. în acest fel. Acest fenomen constituie un impediment major pentru un specialist în relaŃii publice care nu este familiarizat cu limbajul presei şi nu ştie să-şi modeleze mesajele astfel încât acestea să câştige competiŃia informaŃională. un canal cu posibilităŃi nebănuite nu numai de informare. aşadar. – prin contribuŃia sa la proiectarea şi evoluŃia imaginii şi reputaŃiei publice a organizaŃiilor. presa poate conferi legitimitate activităŃii şi scopurilor acestora. Nu aveŃi voie să neglijaŃi potenŃialul acestor tehnologii în construirea unei imagini publice pozitive pentru organizaŃia dumneavoastră. sunt utilizate cu precădere în mass-media şi au un impact formativ important în ceea ce priveşte tiparele de gândire şi de comportament ale oamenilor. – noile tehnologii informaŃionale. – mass-media încurajează consumul. dimpotrivă. 7 . trebuie spus că apariŃiile în presă au mai multă credibilitate decât reclama. mai ales pentru organizaŃiile de afaceri. ci şi de formare şi influenŃare a opiniilor. reprezintă un canal important de comunicare cu publicuri largi şi diverse. ea este supusă unui adevărat bombardament informaŃional. deoarece oamenii cumpără presă pentru a se informa. fie ea scrisă sau audiovizuală. Prin urmare. din ce în ce mai prezente în realitatea cotidiană de astăzi. care. economisesc o parte din resursele care ar trebui utilizate pentru reclamă (Bland. ci sunt selectate şi prelucrate.voastră urmăriŃi să exploataŃi potenŃialul persuasiunii. chiar şi informaŃiile făcute publice prin presă nu sunt aproape niciodată identice cu cele oferite de surse sau obŃinute de la acestea. 1998. atitudinilor şi comportamentelor oamenilor. astfel încât mesajele cu adevărat importante despre organizaŃia sa să nu fie alterate prea mult de aceste procese. În acest context. – în societatea de astăzi. un vehicul esenŃial în eforturile de informare despre preocupările oricărei organizaŃii. Presa poate fi. nu există un alt canal la fel de eficient – inclusiv în privinŃa raportului dintre costuri şi rezultate – care să poată fi utilizat în eforturile de comunicare ale unei organizaŃii. Cel puŃin pentru moment. „spunând vorbe bune despre faptele bune” ale organizaŃiei. precum şi pentru specialiştii în relaŃii publice care lucrează pentru ele. influenŃând puternic cursul şi rezultatele proceselor educaŃionale. Mai mult decât atât. 67). legitimitate atât de necesară oricărei forme de organizare socială. totodată. nu pentru a fi influenŃaŃi în ceea ce priveşte consumul de bunuri şi servicii. un bun specialist în relaŃii publice ar trebui să cunoască foarte bine aşteptările celor din massmedia şi criteriile lor de selecŃie şi de prelucrare. element decisiv pentru organizaŃiile din sectorul economic şi al afacerilor.

1998. în acest fel. ori un interviu la radio sau un reportaj de televiziune pot fi utilizate ca materiale de prezentare a propriei dumneavoastră organizaŃii. în ultimă instanŃă. Într-adevăr. dumneavoastră. în caz contrar. cu ilustraŃii sugestive. adeseori dumneavoastră înşivă sau unii dintre colegii dumneavoastră trebuie să furnizaŃi informaŃii către mass-media. Un articol pozitiv. un element important în influenŃarea atitudinilor pozitive ale membrilor organizaŃiei. mai mult. el trebuie să fie familiarizat cu tehnicile utilizate de mass-media în sfera publică. aflate de o parte şi de cealaltă a „baricadei”. În acest fel. 67). 262). migraŃia frecventă a profesioniştilor din presă către domeniul relaŃiilor publice şi invers: deşi. Aşa se şi explică. specialistul în relaŃii publice. în acelaşi timp. de altfel. furnizând adevăruri trunchiate şi. nu uitaŃi însă să cereŃi acordul scris al celor care au publicat materialul. fie din proprie iniŃiativă – atunci când se adoptă o politică proactivă de informare publică – fie ca urmare a unor cereri formulate de jurnalişti. 2004. făcând deservicii organizaŃiei. se vor găsi „purtători de cuvânt” externi. cele două profesii par oarecum opuse. Pentru a putea transmite mesaje către opinia publică prin intermediul mass-media. în realitate. la prima vedere. – în fine. prin urmare. impactul materialului publicat în mass-media este propagat mai departe. atât jurnalistul cât şi specialistul în relaŃii publice sunt comunicatori care vizează. contribuind în acest fel la consolidarea moralului acestora (Bland. trebuie să fiŃi familiarizat pe deplin cu „limbajul” şi cu specificul presei.– o bună acoperire mediatică reprezintă. gata să vorbească despre organizaŃie în necunoştinŃă de cauză. în unele organizaŃii există practica utilizării materialelor deja apărute în presa scrisă sau chiar în cea audiovizuală prin multiplicare şi difuzare fie către publicurile interne. DiferenŃa constă în faptul că jurnalistul trebuie să-şi modeleze mesajul direct pentru un segment al opiniei publice. nu trebuie neglijată utilitatea folosirii materialelor deja apărute în presă (Newsom. în cadrul unui proces de comunicare bine planificat şi condus. – specialistul în relaŃii publice trebuie să „spună istoria” organizaŃiei sale. în special în sferele care prezintă interes pentru organizaŃie. va trebui să cunoască „regulile jocului” atât în cazul pre- 8 . sunteŃi pus deseori în situaŃia de a întocmi materiale scrise sau audiovizuale destinate (cel puŃin ca intenŃie) difuzării prin presă. În acest scop. fie către publicurile externe. pe când specialistul în relaŃii publice va ajunge la aceeaşi Ńintă prin intermediul mass-media şi. cunoaşterea cât mai bună a specificului mass-media şi a celui al comunicării prin intermediul acestui canal constituie o parte importantă a bagajului de cunoştinŃe şi deprinderi necesare unui practician de relaŃii publice. El este cel care trebuie să vorbească – sau să-i ajute pe ceilalŃi să vorbească – despre organizaŃia sa. explicându-le clar modul în care intenŃionaŃi să-l utilizaŃi. După cum rezultă din cele de mai sus. Înainte de a întreprinde acest lucru. aceeaşi Ńintă: opinia publică.

pe care să le convingă şi să le motiveze într-un anumit sens. televiziune cu circuit închis. în primul rând. ele sunt considerate „tactici”. manuale (instrucŃiuni). broşuri. prin intermediul mass-media. probabil cel mai util criteriu va fi cel al modalităŃii de exprimare a mesajului: este el exprimat prin cuvinte scrise şi prin alte mijloace grafice? Foloseşte ca suport esenŃial cuvântul vorbit? Este conceput pentru a se adresa mai ales receptorului vizual. specialiştii (Wilcox. Pentru un practician de relaŃii publice. este vorba despre aceleaşi modalităŃi de acŃiune menite să asigure reuşita unui plan sau a unei strategii. pu- 9 . implicând utilizarea mijloacelor non-verbale? Urmând acest criteriu.d. dosare de presă. Ńinând cont de faptul că obiectivitatea. să influenŃeze anumite publicuri-Ńintă. care vor fi descrise mai detaliat în continuare. audio-comunicate de presă. Am preferat utilizarea termenului „tehnici” deoarece. în al doilea rând. Pe de altă parte.a. rapoarte anuale ş. newslettere. În legătura sa profesională cu mass-media. el situează cu mai multă claritate aceste procedee profesionale în contextul limbii române. imparŃialitatea constituie o regulă deontologică esenŃială a profesiei sale. campanii de presă. în literatura de specialitate de inspiraŃie americană. dacă comparăm definiŃia de dicŃionar (DEX.m. clipuri şi filme. 1992. specialistul în relaŃii publice utilizează în mod frecvent unele tehnici. va trebui să facem în primul rând menŃiunea că. prezentări care utilizează imagini fotografice şi video. a unei ştiinŃe etc. fără a se îndepărta însă de adevăr şi fără a încerca să le manipuleze. oferindu-le o semnificaŃie corectă şi mai multă naturaleŃe. presă instituŃională (periodice editate de organizaŃii). posturi telefonice speciale (hotline). în esenŃă. foi volante (factsheet-uri).”) cu cea a termenului american „tactics” (Webster’s. cât şi în cazul segmentului de public care va constitui Ńinta finală a mesajului său. – tehnici vizuale. 1996: „Mod de a proceda pentru a câştiga avantaj sau succes”).sei ca mijloc de comunicare publică. 1998) a termenului general românesc „tehnică” („Totalitatea procedeelor întrebuinŃate în practicarea unei meserii. – tehnici verbale. video-comunicate de presă.. comunicarea interpersonală informală etc. Tehnicile utilizate în relaŃiile publice pot fi clasificate după criterii variate. vom constata că. concretizate în produse precum: comunicate de presă. discursuri. articole/emisiuni în regim de reclamă plătită (advertoriale).. Pentru delimitarea domeniului „tehnicilor de relaŃii publice”. articole de presă. jurnalistul caută să informeze opinia publică în general. Specialistul în relaŃii publice urmăreşte ca. utilizate în situaŃii ca: comunicarea directă (faŃă-în-faŃă). 565-657) consideră că tehnicile de relaŃii publice pot fi categorisite în: – tehnici scrise. pliante. utilizate în: apariŃiile la televiziune.

trebuie făcută precizarea că. în practică. purtători de cuvânt. – simpatizanŃi. clienŃi. – eventuali membri ai organizaŃiei care se bucură de o anumită notorietate în opinia publică. Nu trebuie uitat însă faptul că tehnicile de relaŃii publice sunt utilizate şi în comunicarea nemijlocită cu alte grupuri. de exemplu. parteneri etc.m. susŃinători. clienŃi. birouri sau centre de presă ş. potenŃiali membri. centrul de presă. aceasta este. o conferinŃă de presă. la rândul său.a. specialistul în relaŃii publice se va întâlni adesea cu necesitatea combinării acestor tehnici. ci ca urmare a utilizării lor de către anumiŃi subiecŃi de relaŃii publice în sensul consolidării reputaŃiei unei anumite organizaŃii. acŃionari. Eficacitatea acestor tehnici este sporită atunci când ele sunt utilizate în cadrul unei strategii coerente şi în conjuncŃie cu evenimente şi instituŃii de relaŃii publice ca: interviuri. ceea ce înseamnă că sistemul de clasificare de mai sus are în primul rând un rol didactic. gestionate sau nu. furnizori. – purtătorul de cuvânt. afişarea simbolurilor vizuale ale organizaŃiei. Printre ei se numără: – în primul rând. – instituŃii precum biroul de presă.d. de altfel. poate fi considerată ca o tehnică verbală. departamentul de relaŃii publice dintr-o organizaŃie. însă nu putem neglija elementele de tehnică vizuală (prezenŃa şi acŃiunea în faŃa camerelor de luat vederi) sau scrisă (întocmirea dosarului de presă sau a declaraŃiei iniŃiale). şi raŃiunea pentru care specialistul în relaŃii publice trebuie să înŃeleagă cât mai bine lumea presei şi să se adapteze specificului ei. afişare exterioară. Într-adevăr. conferinŃe şi briefing-uri de presă. cel mai important public căruia se adresează specialistul. indiferent că existenŃa şi acŃiunile lor sunt conştientizate sau nu. precum publicul intern.blicaŃii care utilizează în special desene şi fotografii. O altă menŃiune care trebuie făcută înainte de a trece la examinarea tehnicilor propriu-zise este cea privind publicurile-Ńintă pe care le vizează specialistul în relaŃii publice prin intermediul acestor tehnici: mass-media constituie. aceste tehnici de relaŃii publice nu produc rezultate prin ele însele. public care. La cele trei categorii identificate de către specialiştii sus-citaŃi. De cele mai multe ori. acŃionari etc. vizite organizate pentru jurnalişti la sediul organizaŃiei sau în locaŃii semnificative pentru preocupările acesteia. contribuie în mod esenŃial la retransmiterea în forme specifice şi diseminarea mesajului către categorii adeseori foarte largi de destinatari. Vom întâlni astfel de subiecŃi în orice organizaŃie. conducătorul (conducătorii) organizaŃiei. – membrii organizaŃiei. 10 . familiile acestora. – specialistul (specialiştii) în relaŃii publice ai organizaŃiei. într-adevăr.

1992. Fără prea multe pretenŃii ştiinŃifice. după părerea unor specialişti (Stan. nu trebuie să vă aşteptaŃi ca informaŃiile perimate pe care le-aŃi furniza presei să fie publicate vreodată. Această posibilă influenŃă asupra modului în care se desfăşoară viaŃa de zi cu zi a consumatorului de presă reprezintă. el putând. 19). Pentru a intra astfel în atenŃia presei. care sunt confirmate sau infirmate ulterior de dezvăluirile din mass-media. iar dumneavoastră trebuie să cunoaşteŃi aceste caracteristici. nu orice întâmplare are valoare pentru un mijloc de informare. care sunt mai rapide în difuzarea ştirilor de actualitate. elementul esenŃial care conferă valoare mediatică unui eveniment. 1113). astfel încât să puteŃi discerne cu deplin profesionalism care anume lucruri ar putea trezi interesul mass-media şi care trebuie lăsate deoparte. Ca urmare. un fapt de presă este caracterizat de următoarele însuşiri: 1. Prin urmare. 2000. adus la cunoştinŃa oamenilor prin intermediul mass-media. fapte care au fost 11 . evenimentul în cauză trebuie să întrunească anumite caracteristici. prezenta lucrare va aborda spre final şi chestiuni pe care un bun specialist în relaŃii publice trebuie să le ştie cu privire la aceştia. cu toate acestea. cel mult. în mult mai mare măsură decât evenimentele perimate. la urma urmei. de pildă. Există. Caracteristicile unui fapt de presă Nu orice eveniment constituie un fapt de presă. Actualitate: evenimentele actuale îi interesează pe cititori. să îndeplinească şi o funcŃie de divertisment. are potenŃialul de a afecta viaŃa acestora (în general traiul cotidian). mai trebuie spus că valoarea de fapt de presă a unui eveniment nu constă neapărat în faptul că acesta îndeplineşte o funcŃie de informare. punct de vedere la care subscriu. şi cazuri în care un fenomen care s-a petrecut cu mai mult timp în urmă poate prezenta elemente de actualitate: atunci când el a ajuns în atenŃia opiniei publice pe alte căi decât prin intermediul mass-media (zvonuri. aşa se şi explică în parte interesul sporit pe care ei îl acordă televiziunii şi radioului. în defavoarea presei scrise. trebuie subliniat că nu este necesar ca ele să fie cumulate: este suficient ca un eveniment oarecare să aibă una sau câteva dintre trăsăturile ce vor fi enumerate mai jos pentru a avea şansa să devină un fapt de presă.Deoarece succesul tehnicilor de relaŃii publice depinde de modul în care aceşti subiecŃi îşi cunosc şi valorifică specificul calităŃii lor de comunicatori ai unei organizaŃii. un fapt de presă ar putea fi definit ca fiind un eveniment care. conform unui punct de vedere al şcolii de jurnalism americane (Journalism Handbook. Oamenii vor să ştie ce este nou. la fel de bine. deci şi pe editori. Înainte de a trece la o analiză sumară a acestor caracteristici. ele pot constitui material documentar pentru vreunul dintre jurnalişti.

psihologică (elemente cum ar fi moartea. atunci când acest fenomen a apărut pentru prima dată în România. actualitatea rezultă mai ales din aria restrânsă de cunoaştere a evenimentului: cu cât sunt mai puŃini oamenii care ştiu despre el. iar opinia publică este interesată de el. viaŃa oamenilor. Figura 1: Pagină despre gripa aviară. cu atât el are un grad mai mare de actualitate. socio12 . într-o măsură mai mare sau mai mică. În acest caz. aflate în relaŃie cu instinctele vitale ale consumatorului de presă. Această relaŃie de apropiere a oamenilor de evenimentul care ar putea constitui un fapt de presă trebuie privită din mai multe perspective (Jean-Luc Martin Lagardette. 2000.). InformaŃiile care au culoare locală prezintă mai mult interes.d. Proximitate: oamenii sunt mult mai interesaŃi de lucrurile care se întâmplă în imediata lor apropiere. prezintă şi ele un interes special).a. banii. apud Stan. afectivă (un cititor/ascultător/telespectator este mai interesat de evenimentele în care sunt implicaŃi oameni de lângă el).m. Această caracteristică explică audienŃa mai mare a presei locale în comparaŃie cu cea cu vocaŃie naŃională.Ńinute ascunse şi care au ajuns în presă ca urmare a unor scurgeri de informaŃii sau investigaŃii jurnalistice ş. sexul. deoarece evenimentele petrecute în imediata apropiere sunt susceptibile să influenŃeze direct. De remarcat faptul că în ziar există un fascicol întreg intitulat „Actualitate” 2. 19): geografică (evenimentele produse în apropierea geografică a consumatorului de presă prezintă un interes mai mare).

Figura 2: Articol de interes pentru locuitorii Capitalei României.profesională sau socio-culturală (consumatorul de presă va fi mai interesat de evenimente aflate în relaŃie cu profesia sa ori cu sfera sa culturală). cu informaŃii de proximitate 13 . De remarcat faptul că ziarul are o pagină specială intitulată „Bucureşti”.

Acest lucru explică faptul că de multe ori ştiri cu caracter economic apar pe prima pagină a ziarelor sau în deschiderea telejurnalelor şi a radiojurnalelor: evenimentele cu caracter economic nu sunt interesante prin ele însele. Figura 4: Articol despre posibile consecinŃe ale unui fenomen de actualitate la data publicării: gripa aviară 14 .Figura 3: Îi va interesa oare pe cititorii din Brăila o asemenea ştire cu elemente de proximitate pentru oraşul lor? 3. ConsecinŃe: oamenii sunt interesaŃi de felul în care un eveniment i-ar putea afecta prin consecinŃele sale. ci mai ales prin consecinŃele pe care le antrenează.

Acest caracter conflictual face ca ştirile care se referă la război. Bizarerie: orice lucru neobişnuit. comic. acest lucru nu constituie un fapt de presă: în schimb. O ilustrare plastică a rolului bizareriei în a da valoare unui fapt de presă este în binecunoscuta definiŃie „populară” conform căreia „dacă un câine muşcă un om. lupte.4. în urma tragerii la sorŃi. Figura 5: Lumea sportivă şi cea economică oferă întotdeauna o multitudine de situaŃii puternic conflictuale. crime să aibă o mare căutare. faptul că o toaletă nu mai funcŃionează constituie un fapt 15 . cu fiul său Răzvan 5. între om şi societate etc. Conflict: ştirile care prezintă un element de confruntare se bucură de interes. deoarece este vorba de o măsurare a forŃelor între oameni. orice sincopă în ordinea normală a lucrurilor va atrage interesul oamenilor. în grupele cupei UEFA. înfruntări cu forŃele naturii. confruntări politice. antrenorul Mircea Lucescu urmează să se confrunte. De asemenea. alegeri. competiŃii sportive. acest lucru constituie un fapt de presă”. Aici. cazuri în justiŃie. dacă un om va muşca un câine. între om şi elemente naturale (de mediu). ciudat.

femei-bodyguard etc. ci şi când relatează despre confruntări între sexe. Figura 6: O crimă cu elemente bizare va trezi cu siguranŃă interesul consumatorului de presă 6. În difuzarea unei ştiri care implică elemente de sex. Trebuie totuşi să cântăriŃi cu multă atenŃie urmările pe care le-ar putea avea difuzarea unei ştiri bazate pe elemente de bizarerie. 16 .) sau invers (bărbaŃi aflaŃi în concediu pentru creşterea copilului). copii crescuŃi de un singur părinte.de presă doar atunci când este vorba de o toaletă dintr-o navetă spaŃială. cum ar fi caracterizarea femeilor drept „reprezentante ale sexului slab” sau afirmaŃia că „în acest sector de activitate femeile fac o treabă aproape la fel de bună ca şi bărbaŃii”. fiindcă acestea ar putea afecta negativ imaginea organizaŃiei dumneavoastră sau intimitatea ori securitatea unor membri ai organizaŃiei. femei care lucrează pe macara. emanciparea femeilor. boli venerice. Sex: ştirile ce implică elemente cu conotaŃie sexuală sunt întotdeauna interesante. nu numai atunci când prezintă delicte sexuale. trebuie să fiŃi atent şi să evitaŃi formulări care ar putea constitui un afront sexual. femei-boxer. femei care practică îndeletniciri specifice bărbaŃilor (femei-militar.

cât şi prin consecinŃele lor. prietenie – constituie un element de interes pentru presă şi pentru consumatorii de presă. gelozie.Figura 7: AtenŃia consumatorului de presă este atrasă adeseori de relatările care includ referiri explicite la viaŃa sexuală Figura 8: Un fapt de presă conŃine elemente de sex şi atunci când este vorba despre aflarea unei persoane într-o situaŃie neobişnuită pentru sexul său biologic 7. frică. tristeŃe. dragoste. de 17 . veŃi putea utiliza pentru presă ocazii ca. Prin urmare. mânie. ură. Sentimente: elementele de ordin sentimental – simpatie. atât prin ele însele.

pildă. În această privinŃă. Figura 9: Relatările din presă despre dragoste. chiar atunci când sunt implicaŃi în evenimente care nu au nimic neobişnuit în desfăşurarea lor: faptul că vedeta X şi-a cumpărat un câine nu reprezintă un fapt de presă decât prin implicarea respectivei vedete într-un eveniment altfel banal. vedetele vor apărea în ziare şi la ştiri aproape zilnic. exprimarea publică a compasiunii şi a voinŃei de a da ajutor constituie elemente care atrag interesul presei şi. ProeminenŃă: informaŃiile despre personalităŃi importante ale vieŃii publice vor avea întotdeauna întâietate în ceea ce priveşte difuzarea prin mass-media. oamenii politici importanŃi. implicit. De asemenea. suprasaturarea re- 18 . al opiniei publice. atunci când membri ai organizaŃiei proprii sau ai comunităŃii locale se confruntă cu situaŃii tragice. prietenie şi alte asemenea sentimente umane captează întotdeauna interesul cititorilor. ascultătorilor şi telespectatorilor 8. PreşedinŃii de stat. ură. trebuie totuşi să cântăriŃi atent fluxul de informaŃii difuzate către massmedia cu privire la una sau mai multe personalităŃi din organizaŃia dumneavoastră. faptul că un membru al organizaŃiei dumneavoastră a depăşit cu succes o serie de împrejurări potrivnice. deznădejde.

Astfel. la ieşirea din spital după naştere. La fel. acŃiuni ale serviciilor secrete.a. Suspans: ştirile cu elemente de suspans sunt la fel de atractive ca povestirile cu implicaŃii misterioase. faptul că. vor prezenta interes pentru mass-media. fenomene naturale neobişnuite. care s-a aflat pe prima pagină a ziarelor şi în topul ştirilor de radio şi de televiziune timp de aproape două luni. mai mulŃi americani au fost luaŃi ostatici în Iran a constituit „capul de afiş” al ştirilor de presă vreme de peste 400 de zile. „Stăpânul inelelor” ş. Atât în literatura de ficŃiune. cât şi în presă. astfel. în presă este binecunoscut interesul pentru subiecte precum francmasoneria. ştirile despre oameni dispăruŃi într-un accident naval. a fost răpirea. despre căutarea unor turişti rătăciŃi pe munte.m. OZN-uri. dacă în literatură ele explică succesul unor scrieri precum „Codul lui da Vinci”. a trei jurnalişti români şi Ńinerea lor în captivitate din 28 martie până în 22 mai 2005. detalii ascunse în spatele unor declaraŃii publice 19 .d. mai rău. poate duce la suspiciunea de „cult al personalităŃii”. Câte alte mămici vor fi ieşit din spital în aceeaşi zi fără ca fotografia lor să apară în presă? 9. Figura 10: O vedetă românească surprinsă cu copilul în braŃe. în Irak. civilizaŃii dispărute. mistere ale istoriei.. despre căutarea oamenilor prinşi sub dărâmături în urma unui cutremur sau a unei explozii. „Harry Potter”. despre operaŃiunile pentru salvarea unor mineri blocaŃi în subteran. a unor militari dispăruŃi pe durata acŃiunilor de luptă etc. un eveniment plin de suspans. Pentru opinia publică românească. cu ani în urmă. elementele de suspans sunt la mare căutare şi sunt exploatate pe măsură.dacŃiilor cu informaŃii despre aceiaşi oameni poate crea dezinteres sau.

a Ńinut prima pagină în presă până la rezolvarea crizei 10. este posibil ca un eveniment anume să fie relatat pe larg în unele ziare/emisiuni. apetenŃa prea mare pentru suspans îl poate împinge pe jurnalist în capcana speculaŃiilor. Adeseori. Ştirile despre invenŃii. 20 .etc. Progres: relatările conŃinând elemente de progres îi fascinează pe oameni. descoperiri şi tehnologii noi care ar putea afecta într-un fel sau altul viaŃa oamenilor – mai ales viaŃa lor de zi cu zi – vor fi căutate de mass-media. Figura 11: Realitate sau ficŃiune? Răpirea celor trei jurnalişti români în Irak. În funcŃie de elementul de interes pe care îl prezintă un fapt de presă. precum şi de profilul diferitelor mijloace de informare. în timp ce altele îl vor ignora. la sfârşitul lunii martie 2005. Acest lucru nu trebuie să constituie o surpriză pentru specialistul în relaŃii publice.

Mai trebuie să ŃineŃi cont de faptul că forŃa caracteristicilor unui fapt de presă variază în funcŃie de contextul informaŃional în care el este promovat. 1996. social. cât şi în activitatea de relaŃii publice (Jones. – culoare (interes uman). economic ş. Astfel. este evident că prima are cu adevărat un caracter sistematic şi riguros. Analizând însă comparativ cele două tipuri de clasificări.a. susŃine că există şapte mari categorii de fapte care pot constitui ştiri de presă (clasificarea după cei 7 C): – catastrofă. cultural. progres. – corupŃie.m.m.d. constituie un punct de interes pentru consumatorul de presă. De exemplu. iar culoarea este.a. făcând un mixaj uneori forŃat al caracteristicilor unui fapt de presă. – criminalitate.d. în cele din urmă. sentimente ş. BineînŃeles că este şi o chestiune de noroc dacă ştirea difuzată de 21 . proximitate. cât şi criza implică substanŃiale elemente de conflict. într-o zi liniştită. corupŃia este un caz particular de criminalitate. s-ar putea ca ea să prindă chiar prima pagină. în schimb. Astfel. pe când a doua. încearcă în primul rând să realizeze un frumos efect stilistic: regula celor 7 C. atât catastrofa. un melanj între actualitate. datorită posibilei influenŃe a acestora asupra propriei sale vieŃi cotidiene Opinia prezentată mai sus cu privire la elementele ce caracterizează un fapt de presă nu este singura.Figura 12: Majoritatea ştirilor despre progres tehnologic. – conflict. 74). – criză. – caracter evolutiv (change). un specialist cu practică îndelungată atât în presă. o ştire despre un nou produs pe care îl lansează organizaŃia dumneavoastră s-ar putea să treacă neobservată într-o zi realmente efervescentă din punct de vedere al evenimentelor economice.

Syracuse University. publicat în Journalism Educator. Este recomandabil să verificaŃi toate afirmaŃiile făcute cu privire la persoane urmând acest grafic. acest lucru este din ce în ce mai evident şi în legislaŃia românească. indiferent de notorietatea lor. este apărată de lege. de Albert C. weekend-urile sunt caracterizate şi ele de o atenuare a frecvenŃei evenimentelor de tip hard. în perioada vacanŃelor. deoarece imaginea publică a acestora. ceea ce reclamă un plus de scrupulozitate atunci când doriŃi să ieşiŃi în mass-media. dar este util să ştiŃi că vara. există o lipsă destul de acută de evenimente hard news. toamna 1982) Graficul de mai jos vă poate ajuta să detectaŃi singuri dacă vreuna dintre afirmaŃiile pe care intenŃionaŃi să le faceŃi publice în legătură cu o persoană poate constitui – cu ştiinŃă sau involuntar – o injurie la adresa acesteia. De multe ori. precum şi între Crăciun şi Anul Nou.dumneavoastră se va bucura de un context favorabil sau nu. 22 . din fericire. Când este vorba de un conŃinut injurios? (adaptare după articolul „Este acest lucru injurios?” Un grafic simplu îi ajută pe studenŃi să dea răspunsul. Skaggs.

u Aduce vreo atingere reputaŃiei persoanei în cauză? u a Persoana în cauză poate fi identificată din afirmaŃia făcută în articol (comunicat etc. titlu. Care sunt principalele domenii ale activităŃii de relaŃii publice? 2. legendă la o fotografie. probleme. Cum pot fi clasificate tehnicile de relaŃii publice în funcŃie de modalitatea de exprimare a mesajului? 23 . De ce solicită relaŃiile cu mass-media o atenŃie specială? 4. comunicat de presă. În ce constă specificul relaŃiilor cu mass-media? 3.AfirmaŃie făcută într-un articol. anunŃ etc. aplicaŃii practice 1. editorial.)? a AfirmaŃia a fost deja publicată? a Persoana vizată a consimŃit la publicare? u AfirmaŃia poate fi probată ca fiind adevărată? u AfirmaŃia se bucură în vreun fel de imunitate? u Este vorba de un simplu comentariu sau de o afirmaŃie critică? u a a a a u Este o afirmaŃie falsificată cu bună ştiinŃă sau din neglijenŃă? a u u AfirmaŃia este eronată datorită neglijenŃei tale? a Persoana vizată este o oficialitate sau o figură publică? u Este posibil să nu ai necazuri Eşti în mare încurcătură Întrebări. Care sunt diferenŃele dintre scopurile jurnalistului şi cele ale specialistului în relaŃii publice în ceea ce priveşte livrarea mesajelor lor? 5.

6. AlegeŃi un eveniment (fapt) dintr-o organizaŃie în care activaŃi sau pe care o cunoaşteŃi şi analizaŃi în ce măsură îndeplineşte sau nu caracteristicile unui fapt de presă. AnalizaŃi diferenŃele sau asemănările dintre conceptele de „tehnici” şi „tactici” de relaŃii publice. AlegeŃi un eveniment (fapt) dintr-o organizaŃie în care activaŃi sau pe care o cunoaşteŃi şi stabiliŃi care dintre caracteristicile sale trebuie evidenŃiate pentru a-l transforma într-un fapt de presă. precum şi frecvenŃa cu care ele se manifestă în diferitele tipuri de massmedia. 8. 7. 9. AnalizaŃi importanŃa fiecăreia. 24 . EnumeraŃi caracteristicile pe care trebuie să le aibă un fapt de presă.

. cel care difuzează o informaŃie scrisă nu va avea ocazia (decât relativ rar) să răspundă la întrebările pe care le-ar putea pune publicul. cum îl spuneŃi (aspectul redacŃional. 2004. în cazul comunicării directe sau al difuzării unor mesaje prin intermediul televiziunii. pauze mai lungi sau mai scurte. 46): – „să găsească termenii adecvaŃi. aşadar el va trebui să utilizeze empatia2.. După cum se ştie. scheme. precum şi motivaŃia care l-ar putea determina pe cititor să se oprească asupra textului dumneavoastră) şi. este imposibilitatea folosirii limbajului non-verbal. cât şi jurnaliştii din presa scrisă. nu trebuie neglijate avantajele persuasiunii3 în actul de comunicare.TEHNICI SCRISE DE RELAłII PUBLICE În redactarea diferitelor tipuri de materiale destinate consumatorilor de presă. grafice. El trebuie să arate cu claritate ce anume vreŃi să spuneŃi (aspectul informaŃional. de ce anume vreŃi să spuneŃi un lucru (motivaŃia care ne determină să facem public un fapt. variaŃii ale ritmului şi ale tonului vorbirii.] tonul vocii înseamnă aproape 40 de procente. de asemenea. iar postura şi gesturile 50 de procente [.. un bun comunicator ar trebui (Ferréol. 1998). avantajele şi facilităŃile oferite de limbajul non-verbal trebuie suplinite prin claritatea. În cazul comunicării prin scris. 1998).. corespunzător funcŃiei de informare a presei). De aceea. concizia şi logica mesajului. În acelaşi timp. modul de redactare a textului). în fine.). precum şi prin utilizarea de materiale ilustrative adecvate (fotografii. 2007. În plus. caricaturi ş. 2 Formă de intuire a realităŃii prin identificare afectivă (DEX. desene. unele elemente non-verbale pot fi utilizate şi în cazul difuzării mesajelor prin radio: inflexiuni ale vocii.).a. 25 . persuasiunea fiind considerată de către specialişti ca „o parte explicită a muncii în domeniul relaŃiilor publice” (Newsom. să gândească sau să facă un anumit lucru (DEX.d. 59).]”. atunci când redactează un text destinat unui anumit public-Ńintă. 2001. elemente muzicale etc. 2: „V-ar surprinde să aflaŃi că mai puŃin de 10 procente din mesajele pe care ni le comunicăm faŃă în faŃă se transmit prin intermediul cuvintelor pe care le utilizăm? [. semnificaŃiile transmise prin intermediul limbajului non-verbal pot contribui în proporŃie de până la 90% la reuşita actului de comunicare (Ribbens. punându-şi singur aceste întrebări încă de la început şi oferind răspunsuri la ele. darul sau puterea de a convinge pe cineva să creadă.m. 3 AcŃiunea. Principii de redactare Un text destinat publicării în presă ar trebui să răspundă unor cerinŃe bine definite. interjecŃii. un dezavantaj căruia trebuie să-i facă faŃă atât specialiştii în relaŃii publice care scriu materiale pentru difuzarea lor publică.

de exemplu. pe deplin. deoarece afirmaŃii care par pe deplin obiective la un moment dat se pot dovedi ulterior – pe măsură ce sunt explorate noi detalii ale evenimentului în discuŃie – ca fiind subiective. cum ar fi. 6. cât şi declaraŃiilor unor participanŃi direcŃi la evenimentul relatat. AcurateŃea: informaŃiile cuprinse în textul destinat presei trebuie să fie exacte. De asemenea. Atribuirea conferă un plus de credibilitate atât faptelor relatate. subiectul pe care îl veŃi aborda. 208). ca rezultat al verificării lor temeinice din surse diferite. Obiectivitatea: textul destinat presei trebuie să relateze evenimente care pot fi verificate. 4. acurateŃea informaŃiilor nu este suficientă dacă modul lor de transmitere este vag sau ambiguu. constituie regula de aur în redactarea unui text clar. 5. – să aibă un stil agreabil”. spaŃiile generoase acordate celor din urmă într-un asemenea text 26 . având tot timpul în minte publicul-Ńintă căruia doriŃi să vă adresaŃi. Mai mult decât atât. atunci când intenŃionaŃi să scrieŃi un text destinat presei. Pentru a satisface aceste exigenŃe. nu pentru şefii sau colegii dumneavoastră. deci a face afirmaŃii care au suport în realitate. deformarea adevărului este atributul altor modalităŃi de comunicare. 2. 3. trebuie să concepeŃi un text concis şi clar. 2004. Echilibrul şi onestitatea sunt şi ele în strânsă legătură cu principiul anterior. părŃile implicate trebuie să fie prezente în relatarea dumneavoastră în mod echilibrat. care să poată fi înŃeles cât mai bine de potenŃialii săi cititori. – să scrie corect din punct de vedere gramatical. 22-36): 1. doar onestitatea cerută de deontologia profesională vă poate conduce către o soluŃie corectă: activitatea de relaŃii publice constă în „a spune vorbe bune despre fapte bune”. trebuie să înŃelegeŃi mai întâi dumneavoastră înşivă. precum şi a preŃiozităŃilor stilistice. reciproca este şi ea adevărată. propaganda. prin urmare. Claritatea: pentru a relata cu claritate un eveniment. Concizia: un text destinat presei este scris pentru cititori. prin urmare. Textul destinat presei nu trebuie să ascundă elemente relevante în favoarea celor nesemnificative. ci şi modul cum transmiteŃi. Mai mult decât atât. trebuie să ŃineŃi cont de câteva principii recomandate de specialişti (Stan.– să construiască corect frazele. 2000. atunci când sunt relatate evenimente care implică o controversă. Atribuirea (indicarea surselor) conferă mai multă credibilitate unui text destinat presei decât unul care înfăŃişează versiunea personală (şi implicit subiectivă) a dumneavoastră. Evitarea jargonului profesional. În acest caz. nu numai ceea ce transmiteŃi trebuie să fie exact. utilizarea de citate (atribuiri) într-un material destinat presei îl umanizează (Newsom. Aici discuŃia asupra obiectivităŃii faptelor poate fi lărgită. Apoi.

sunt foarte utile în realizarea majorităŃii celorlalte tipuri de texte destinate presei. epistemologice. Atât jurnaliştii. „material relatat într-un ziar. a specialistului în relaŃii publice. veŃi recurge foarte probabil la opŃiunea redactării unei ştiri de presă. http://www. noutate” (DEX. cunoaşterea şi exersarea regulilor după care este întocmită o ştire de presă reprezintă. Interesul uman: un text de presă trebuie să se refere la probleme care îi interesează pe oameni şi care le pot influenŃa viaŃa.nu sunt deloc recomandate. produsele ei. odată însuşite. Ştirea de presă Dintre tehnicile scrise de relaŃii publice. Pe de altă parte.m-w. Ce este. 27 . regulile de redactare a unei ştiri de presă. vorbesc adesea despre „ştirea de presă”. la fel de empirice. DicŃionarele oferă şi ele versiuni diferite: „veste.d. specificul acesteia. de fapt. „informaŃii sau relatări despre evenimente recente” sau „program de televiziune ori de 4 Merriam-Webster Online Dictionary. Totuşi. Mai mult. printre care: obiectul de activitate al organizaŃiei. Cititorul vrea să afle cât mai repede răspunsuri pertinente la întrebările fundamentale care apar în legătură cu marea majoritate a evenimentelor: Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce? 7. frecvenŃa unor asemenea cereri depinde de mai mulŃi factori. 1998). În acest caz.com/cgi-bin/dictionary?book=Dictionary&va=news.m. ci dimpotrivă. un periodic de ştiri sau un buletin de ştiri” ori „chestiune care are caracter de noutate”4. Prin urmare. informaŃie. de fapt. cititorul care caută teme abstracte îşi îndreaptă cercetările spre lucrările filosofice. ştiinŃifice şi nu către produsele mass-media. măiestria şi experienŃa dumneavoastră. caracterizează ştirea drept „informaŃie care poate fi utilă” sau „ceva ce te poate ajuta să faci faŃă împrejurărilor”. cât şi consumatorii produselor de presă în general. în materie de texte destinate presei ş. accesat pe 17 ianuarie 2006. Recursul la abstractizare nu este de natură să amelioreze calitatea unui text destinat presei. nu puteŃi neglija eventualitatea ca anumite publicaŃii sau chiar posturi de radio ori de televiziune să vă solicite relatări deja redactate pentru publicare despre anumite aspecte din funcŃionarea organizaŃiei dumneavoastră.a. vă veŃi întâlni cel mai des cu necesitatea redactării şi difuzării unor comunicate de presă. Alte definiŃii. „ştirea de presă”? O definiŃie empirică afirmă că ştirea este „orice lucru nou pe care îl înveŃi astăzi şi pe care ieri nu-l ştiai”. ABC-ul tehnicilor scrise utilizate în relaŃiile publice. produs cu care opinia publică este atât de familiarizată. mai ales pentru scrierea celor mai multe dintre comunicatele de presă. scrierea ştirilor este considerată ca fiind cea mai simplă formă de scriere pentru presă.

http://www. 28 . ştirea de presă ar putea fi caracterizată ca fiind ceea ce li se întâmplă oamenilor. care sunt în desfăşurare sau care urmează să aibă loc în viitorul apropiat).] să te facă să vorbeşti despre ele”. distincte. În schimb.cambridge. 112). accesat pe 17 ianuarie 2006. precum Doug Newsom şi Bob Carrell (Newsom. 203): „ştire este ceea ce publică ziarele şi revistele şi ceea ce se transmite în buletinele de ştiri de la radio şi televiziune”.radio constând în relatări despre evenimente recente”5.tv5. 23 (lucrare accesată pe 17 ianuarie 2006. Sarah Silver.org/dictionnaires. „anunŃare a unui eveniment. De altfel.. este vorba. specialiştii în jurnalism şi în relaŃii publice din spaŃiul anglo-saxon8 deosebesc două tipuri de ştiri: 5 Cambridge Dictionaries Online. a unui lucru recent”7. de obicei. http://dictionnaire. ea furnizează informaŃii de interes uman. chiar şi atunci când oamenii nu constituie subiectul evident al unei ştiri de presă. Ştirea de presă reprezintă modalitatea cea mai la îndemână pentru difuzarea informaŃiilor de actualitate (evenimente care tocmai s-au petrecut. A Media Relations Handbook for Non-Governmental Organizations. „informaŃie nou primită sau demnă de reŃinut despre evenimente recente”6. 7 TV5 – Dictionnaires Mediadico. trăsnite. disponibilă la adresa http://www. Stanley Walker de la New York Herald Tribune.com/concise_oed/news?view=uk. folosind personaje noi. http://dictionary. accesat pe 17 ianuarie 2006. 8 Vezi. unice. nu privată. Joseph Pulitzer considera că ştirile trebuie să fie „originale. având cel puŃin două elemente de esenŃă: faptul că ştirea de presă reprezintă o primă notificare publică cu privire la un eveniment anume şi faptul că acel eveniment trebuie să aibă o semnificaŃie socială. 165-166).com. spunea că aceasta nu face uneori „altceva decât să repete. la o definiŃie asemănătoare au ajuns şi alŃi specialişti în tehnici de redactare. de radio. 1998. accesat pe 17 ianuarie 2006. Coman.org/silver. comice. nu ceea ce şeful dumneavoastră sau poate chiar dumneavoastră înşivă sunteŃi tentat să introduceŃi într-un material de presă în speranŃa nefondată că astfel contribuiŃi la consolidarea reputaŃiei organizaŃiei pe care o reprezentaŃi. În ceea ce priveşte ştirea de presă. Astfel. consider că această definiŃie este cea mai utilă pentru un practician de relaŃii publice. romantice. de exemplu. care reprezintă o primă avizare a unui fapt socialmente semnificativ”.pdf#search='media%20handbook%20hard%20soft%20news' ). I. de televiziune. care nu credea în posibilitatea de a defini acest tip de ştire.asp?Action=1&param=nouvelle&che=1. basme la fel de vechi ca piramidele”. diferite definiŃii (aici reproduse după M. 2001. În fapt. ciudate şi [. Ea este destinată exclusiv publicării şi. cei care lucrează în lumea mass-media au încercat şi ei. în covârşitoarea majoritate a cazurilor. p. de lucruri care îi privesc într-o măsură mai mare sau mai mică. fiindcă. ea poate fi definită ca „text succint de agenŃie. de ziar.ijf-cij.org/define. În ceea ce priveşte durabilitatea lor în timp. de fapt.asp?key=53558&dict=CALD.askoxford. dramatice.. la rândul lor. 2004. este preluată şi difuzată ca atare de mass-media interesate. înspăimântătoare. curioase. 6 AskOxford. Conform unei lucrări specializate (Popescu. vol.

bârfe). – conflicte armate. nu se bazează pe elemente care pot lăsa loc de îndoială (zvonuri.– ştiri perisabile din punct de vedere temporal (hard news). obiectivă. unde ş. lipsind opinia autorului. precum: – evoluŃii politice sau economice actuale. ce a făcut. crize organizaŃionale. caracterizate prin actualitate şi care. de către Comisia Europeană. apărută chiar în ziua publicării. – ştiri despre accidente. a raportului de Ńară despre România 29 . prin urmare. Un fapt de presă care intră în categoria hard news prezintă următoarele caracteristici: actualitatea este atributul său esenŃial. trebuie publicate cu prioritate şi pentru relatarea cărora se utilizează de obicei o abordare factuală (cine a făcut.. – criminalitate. poate fi descris în manieră factuală.d. când. Figura 13: Ştire de presă din categoria „hard news”.m. Aceste ştiri au mai ales o funcŃie de informare şi se referă la evenimente sau lucruri cu caracter mai degrabă oficial şi serios.a. catastrofe. are o sursă credibilă şi identificabilă. – întâlniri politice sau de afaceri la nivel înalt.). – urmări ale unor fenomene naturale etc.

În redactarea lor. relatări. – creaŃii artistice sau ştiinŃifice etc. Ele se referă mai ales la evenimente de interes uman sau oferă informaŃie de fundal despre diverse evoluŃii. În cea mai mare parte a timpului. subiecte care ar putea intra în categoria „hard news” au şi o componentă „soft” deloc neglijabilă. în viaŃa de toate zilele ele stau cu totul altfel. deoarece îi oferă un criteriu suficient pentru a distinge care dintre evenimentele din organizaŃia sa trebuie făcute publice cu prioritate. fie una de consiliere. nu au neapărat un caracter oficial şi serios. 30 . lucrurile par destul de simple şi clare. se Ńine cont de faptul că ele trebuie să îndeplinească fie o funcŃie de divertisment. puteŃi să căutaŃi fapte care pot fi subiectul unor ştiri soft şi să încercaŃi să le promovaŃi în presă. Figura 14: Ştire de presă din categoria „soft news”. spre deosebire de cele din prima categorie. care poate fi publicată oricând fără a-şi pierde valoarea informaŃională Această clasificare este utilă pentru un practician. din punct de vedere didactic. de regulă. – relatări din domeniul divertismentului şi al stilului cotidian de viaŃă. dacă. Cu toate acestea.– ştiri ceva mai durabile (soft news). sunt utilizate în reportaje. putând fi relatate şi după trecerea unei anumite perioade de timp fără a-şi fi pierdut atractivitatea. inclusiv cele care intră în prima categorie menŃionată mai sus. dacă constataŃi că organizaŃia dumneavoastră nu este prezentă în mass-media o perioadă prea mare de timp. care. foiletoane şi alte asemenea genuri publicistice neîncorsetate de factorul timp. În această categorie pot fi incluse: – evenimente artistice sau culturale. în mod corespunzător. – ştiri despre hobby-uri ale unor persoane. De asemenea. menŃinând astfel vizibilitatea publică a organizaŃiei.

INTRODUCERE (lead) Primul paragraf: răspuns la cât mai multe dintre întrebările Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce? CUPRINS Detalii despre cele relatate în introducere. aceasta trebuie redactată conform regulii „piramidei inversate”: informaŃiile se structurează în ordinea descrescătoare a importanŃei lor. iar cutumele stabilite în lumea mass-media spun că tăieturile încep cu ultima parte a unui astfel de material. Adoptarea acestui stil este necesară deoarece editorii şi cititorii parcurg. telespectatorii) să poată recepŃiona o ştire cât mai rapid şi mai uşor. este posibil ca editorii să nu aibă suficient spaŃiu în publicaŃia sau emisiunea lor. De asemenea. primele paragrafe ale unei ştiri pentru a decide dacă informaŃiile prezentate îi interesează sau nu. răspunsuri la întrebările necuprinse în introducere ÎNCHEIERE Detalii suplimentare O ştire de presă trebuie să răspundă următoarelor întrebări: Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce? Pentru a răspunde acestor întrebări şi pentru a respecta regula „piramidei inversate”. cuprinsul şi încheierea. cele mai importante elemente aflându-se în prima frază. astfel încât opŃiunea dumneavoastră nu este tocmai uşoară: un anume eveniment poate fi abordat în versiune „hard” sau poate fi valorificat mai bine în variantă „soft”? Răspunsul depinde de profesionalismul şi de intuiŃia dumneavoastră. ştirea se structurează în trei părŃi: introducerea. 31 . fiind deci nevoiŃi să facă tăieturi în ştirea de presă primită.ştirile „soft” au aproape întotdeauna şi o parte „hard”. de regulă. Regula „piramidei inversate” Pentru ca editorii şi cititorii (ascultătorii.

dând cele mai importante informaŃii ale acesteia. rolul ei este de a-l atrage pe cititor (ascultător. cauzele nu sunt cunoscute. iar aceasta manifestă un interes special pentru el.) este bine cunoscut opiniei publice. deoarece ea se referă la cauzele care au dus la producerea evenimentului care urmează să fie relatat. un articol sau alt material”9) este partea cea mai importantă parte a ştirii. la cât mai multe dintre cele şase întrebări. organizaŃie. în cât mai puŃine cuvinte (de dorit nu mai mult de 35-40). telespectator) să parcurgă acea ştire în totalitate. din acest motiv. Această întrebare necesită o atenŃie specială. 1996. iar cel care caută să dea răspuns la această întrebare este tentat să facă supoziŃii. colectivităŃii în care trăieşte)? De obicei. mai ales pe fapte rigu9 ***. veŃi răspunde mai întâi la întrebarea Cine? dacă subiectul (persoană. credinŃe. iar răspunsul la ea se poate găsi fie în introducere. 32 . trebuie să ştiŃi că impactul unei introduceri bune este invers proporŃional cu lungimea ei. când sunt mai multe elemente care ar putea trezi interesul cititorului şi în alte asemenea situaŃii. precum şi a interesului celor care le vor citi: sunt ele atractive pentru cititorul căruia vreŃi să vă adresaŃi? Corespund vederilor lui? Îi satisfac interesele? Îi afectează viaŃa în vreun fel (lui. puteŃi recurge şi la introduceri de două paragrafe sau chiar şi mai multe. deoarece ea trebuie să răspundă. Webster’s Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language. SpeculaŃia este o greşeală elementară pentru un specialist în relaŃii publice care ştie că trebuie să facă doar afirmaŃii bazate pe fapte. Întrebările Când? şi Unde? localizează evenimentul în timp şi spaŃiu. telespectatorului). naŃiune etc. grup de persoane. În selectarea întrebărilor cărora trebuie să le răspundeŃi în introducere. într-un cuvânt. atitudini şi opinii. informaŃiile relatate în introducere trebuie selectate în conformitate cu următoarea ecuaŃie: cel mai important = cel mai semnificativ + cel mai interesant Mai mult decât atât. Cine? şi Ce? sunt cele mai importante întrebări. să prezinte opinii proprii. răspunsul la aceste întrebări se găseşte tot în introducere. De obicei. Acest răspuns este de obicei atribuit unei surse. Introducerea (lead-ul. introducerea este de mărimea unui singur paragraf. Gramercy Books. de cele mai multe ori. veŃi răspunde mai întâi la întrebarea Ce? atunci când acŃiunea propriu-zisă prezintă mai mult interes pentru opinia publică decât persoanele implicate. fie în cuprins. Atunci când faptul care urmează să fie relatat este complex. în cazul unor evoluŃii neaşteptate. În plus. Întrebarea De ce? se referă la cauzele evenimentului.1. Ea constituie un rezumat al ştirii. să speculeze. importanŃa lucrurilor redate în introducere trebuie apreciată prin prisma sistemului de valori. În orice caz. în primul rând se determină ordinea importanŃei acestora din perspectiva cititorului (ascultătorului. celor care îi sunt apropiaŃi. definit ca „scurt sumar care serveşte ca introducere la o ştire. În marea majoritate a cazurilor.

Astfel. Regula „piramidei inversate” se respectă şi în redactarea cuprinsului. nu sunt esenŃiale pentru captarea interesului). în majoritatea cazurilor. De obicei. Acestea vor fi detaliate în cuprinsul sau în încheierea ştirii. deci. vor constitui „cheia de boltă” în jurul căreia va trebui construită ştirea. – corelări ale evenimentului relatat cu evenimente anterioare sau ulterioare etc. ora exactă a producerii evenimentului. caracteristici funcŃionale ale echipamentelor implicate în eveniment etc. răspunsul standard este ceva de genul: „Încă nu se cunosc cu certitudine cauzele evenimentului. împrejurări. Întrebarea Cum? se referă la împrejurările în care s-a produs evenimentul. – citate conŃinând opinii ale experŃilor. martorilor sau participanŃilor nemijlociŃi la evenimentul relatat. răspunsul la această întrebare trebuie şi el atribuit unei surse. vor prezenta cel mai mare interes pentru opinia publică şi. la modul de desfăşurare al acestuia. posibile evoluŃii etc. vârsta acestora.. 33 . cauzele şi împrejurările evenimentului. cauze. Întotdeauna. acest element este legat de întrebarea Ce? sau Cine?. dar cel mai adesea el este situat în cuprins. una dintre cele şase întrebări. dar specialiştii verifică la faŃa locului. În momentul în care experŃii vor stabili cu exactitate cauzele. Cuprinsul oferă. răspunsurile la întrebările Cum? şi De ce?. prin urmare. Aici intervine inspiraŃia dumneavoastră în ceea ce priveşte determinarea exactă a elementului de maxim interes dintre toate datele legate de evenimentul relatat. acŃiune. adresa poştală completă a locului în care s-a produs acesta. De multe ori. informaŃiile fiind relatate în ordinea descrescătoare a importanŃei lor pentru opinia publică.ros verificate. le vom face publice de îndată”. acŃiunea. în cuprins se găsesc informaŃii privind: – numele şi prenumele persoanei (persoanelor) implicate. în introducere nu se includ detalii care nu sunt neapărat necesare şi care au o semnificaŃie secundară. – explicaŃii detaliate ale unor afirmaŃii (date) din introducere. – fapte secundare legate de evenimentul relatat pe scurt în introducere. denumirea organizaŃiei care constituie subiectul ştirii. Cuprinsul detaliază informaŃiile despre subiectul. 2. Răspunsul se poate găsi şi în introducere. – afirmaŃii ale diferitelor surse (cu citarea acestora) referitoare la subiect. precum: numele persoanelor implicate (dacă ele nu sunt de notorietate şi. organizaŃia căreia aparŃin aceste persoane şi funcŃiile îndeplinite de ele. În asemenea situaŃii. precum şi răspunsul ei. Date fiind aceste constrângeri. când cauzele nu sunt confirmate pe deplin.

în această calitate. dă un plus de credibilitate relatării. poliŃişti. organizaŃia căreia îi aparŃine. Specificarea sursei se face de obicei după textul citat sau înainte de acesta. şeful serviciului circulaŃie de la Inspectoratul JudeŃean de PoliŃie Dolj. Un asemenea citat nu se difuzează fără acordul deplin al celui care se presupune că l-a formulat. Inserarea datelor de identificare a sursei în cuprinsul atribuirii creează o construcŃie greoaie: „Accidentul – a afirmat comisarul Vasile Georgescu. persoană de notorietate) şi conferă un plus de autenticitate relatării. nu este necesară utilizarea atribuirii. Este o practică în limitele eticii profesionale. O afirmaŃie citată într-un material de presă trebuie să aibă o sursă singulară. accidentul s-a datorat neadaptării vitezei autovehiculului la condiŃiile de trafic”). ci şi modul de exprimare a lor este atribuit persoanei care o face. avocaŃi. cum ar fi adevăruri istorice. deoarece ele se bucură oricum de credibilitate. ci trebuie să le redea aşa cum au fost ele rostite. Fiecare sursă citată trebuie identificată prin următoarele elemente. au declarat angajaŃii societăŃii Brutus S. şeful serviciului circulaŃie de la Inspectoratul JudeŃean de PoliŃie Dolj”). nu numai informaŃiile redate între ghilimele. Un jurnalist nu are voie să fabrice citate. în această ordine: numele complet. şeful serviciului circulaŃie de la Inspectoratul JudeŃean de PoliŃie Dolj – s-a datorat neadaptării vitezei maşinii la condiŃiile de trafic”. poziŃia (funcŃia) pe care o deŃine. CondiŃia obligatorie este ca. experŃi guvernamentali. fie cu atribuire directă. deoarece citarea directă a unor persoane implicate în evenimentul relatat. date ştiinŃifice elementare. aceasta poate fi utilizată pe parcursul întregii ştiri. după ce aŃi „fabricat” un citat astfel încât el să sporească impactul materialului dumneavoastră. să-l discutaŃi cu persoana căreia intenŃionaŃi să-l atribuiŃi.În ceea ce priveşte atribuirea (citarea). În cazul unor adevăruri binecunoscute. oameni de ştiinŃă. lider de opinie. obiceiuri larg răspândite. În cazul citării directe. sunteŃi adeseori chemat să vă consiliaŃi şefii şi colegii 34 . cercetători). Nu sunt permise atribuiri de genul: „<<Nu vrem să mai facem ore suplimentare neplătite>>. Un specialist în relaŃii publice poate însă face acest lucru. fie prin citare (atribuire) indirectă (de tipul „Conform afirmaŃiilor comisarului Vasile Georgescu. Atribuirea unor informaŃii poate fi făcută fie prin citare (atribuire) directă (de tipul „<<Accidentul s-a datorat neadaptării vitezei maşinii la condiŃiile de trafic>>. credibilitatea rezultă din autoritatea sursei (expert. care aparŃin bagajului cultural comun publicului-Ńintă vizat. având în vedere că dumneavoastră sunteŃi specialistul în comunicare al organizaŃiei şi. precum şi alte asemenea lucruri care Ńin de simŃul comun.A”. citarea indirectă se limitează la a atribui doar nişte informaŃii unei persoane anume. precum şi a unor experŃi (medici. a afirmat comisarul Vasile Georgescu. fie cu atribuire indirectă.

m. Cu cât exprimarea este mai simplă. Amănuntele inutile nu fac decât să estompeze mesajul pe care doriŃi să-l transmiteŃi. în loc să relataŃi că „la congresul Partidului Mâncătorilor de Mici au fost o mulŃime de participanŃi”. ea trebuie să redea cu obiectivitate ceea ce într-adevăr a susŃinut sursa citată. puteŃi include informaŃii obŃinute prin observaŃie directă. este recomandabil să ŃineŃi seama de următoarele reguli: – ştirea se structurează pe paragrafe scurte (de regulă. unele date personale nu pot fi publicate decât cu acordul celui în cauză). în ceea ce priveşte atribuirea. cu un plus de atenŃie la respectarea dreptului la intimitate: conform prevederilor legale. Concizia dă mai multă claritate textului. De asemenea. Încheierea cuprinde informaŃii mai puŃin importante. trebuie să aflaŃi numărul exact (sau măcar aproximat cu cât mai multă precizie) al participanŃilor. comentarii sau orice alt gen de intervenŃie subiectivă a dumneavoastră în relatarea faptelor. cu atât efectul asupra destinatarilor va fi mai puternic.în ceea ce priveşte livrarea celor mai potrivite mesaje. Reguli de redactare a unei ştiri de presă În redactarea unei ştiri de presă. nu mai mult de cinci rânduri). În acest caz însă. dar pe care le consideraŃi utile pentru opinia publică sau pentru informarea deplină a celor din redacŃie. trebuie să acordaŃi o mare atenŃie obiectivităŃii şi exactităŃii. dumneavoastră aveŃi nu numai „privilegiul” de a crea citate pentru alŃii. ea nu trebuie să cuprindă concluzii proprii. Claritatea. dumneavoastră trebuie să relataŃi că Ionescu a spus ceva. – în redactarea ştirii se utilizează limbajul comun. editorul poate renunŃa la difuzarea informaŃiilor din încheiere. pe de altă parte. atunci când aŃi participat direct la desfăşurarea evenimentului relatat. fiecare paragraf exprimând o singură idee. de exemplu. învăŃăminte moralizatoare. Încheierea nu trebuie să repete – chiar dacă o face în altă formă – ceea ce aŃi spus deja în introducere şi în cuprins. ci şi de a scrie discursuri sau articole pentru alŃii… În plus. Dacă este cazul. şi în nici un caz că Ionescu presupune sau crede ori are sentimentul că s-a întâmplat ceva.d. Folosirea jargonului profesional. enumerarea altor evenimente de acelaşi tip ş. a stilului birocratic sunt total contraindicate. accesibil publicului larg. logica şi sim35 . a prescurtărilor. răspunsurile date în introducere şi în cuprins la cele şase întrebări sus-amintite: caracteristici suplimentare ale unor produse sau echipamente despre care s-a vorbit în ştirea de presă. amănunte suplimentare (sau care au fost relatate cu alte ocazii) despre istoricul evenimentului sau despre contextul în care acesta se desfăşoară. de obicei. Aceste informaŃii detaliază.a. mai clară şi mai apropiată de ceea ce vreŃi să transmiteŃi cu adevărat. În fine. date profesionale sau de stare civilă ale persoanelor implicate (în adaos faŃă de cele deja prezentate.

participanŃii. pentru a putea permite astfel efectuarea corecturilor şi indicaŃiilor redacŃionale. nu vă este permis să omiteŃi fapte semnificative din conŃinutul ştirii dumneavoastră doar pentru simplul motiv că acestea ar putea fi stânjenitoare pentru organizaŃie (Newsom. scăpările ortografice şi gramaticale duc la prezumŃia că probabil nu aŃi fost prea scrupulos nici în relatarea cu exactitate a faptelor (Newsom. localităŃilor. – ştirea se dactilografiază la două rânduri. inclusiv pauzele dintre cuvinte). Aşadar. Odată redactată. va trebui ca. se verifică temeinic dacă au fost ortografiate corect numele persoanelor. la dactilografiere se va Ńine seama ca un paragraf să se încheie pe aceeaşi pagină (să nu se situeze pe pagini diferite). al acurateŃei. numele şi funcŃiile exacte ale acestora. – ştirea trebuie să aibă un titlu scurt (un cuvânt) şi. 2004. locul. de aceea este bine să verificaŃi de cel puŃin două ori informaŃiile pe care le-aŃi obŃinut. înainte de a trece la aşternerea textului pe hârtie. 2004. Corectitudinea Pentru ca să scrieŃi o relatare corectă. pe cât posibil. 36 . comparând. să verificaŃi o serie de elemente ale ştirii de presă. De asemenea. împrejurările în care s-a produs un eveniment. – înainte de a difuza ştirea. cu spaŃiu suficient în părŃile stângă şi dreaptă ale colii (este indicat ca un rând să nu aibă mai mult de 60 de semne tipografice. precum şi menŃiunea „sfârşit” acolo unde se termină textul. În caz contrar. pot rezulta producŃii publicistice precum cea cu găina care a născut pui vii. toate aceste lucruri trebuie verificate temeinic înainte de a fi difuzate. organizaŃiilor etc. afirmaŃiile diferitelor persoane cu documente ale organizaŃiei. în final. astfel încât acestea să nu conŃină erori: – faptele: trebuie evitată orice eroare în ceea ce priveşte relatarea faptelor propriu-zise. data. în final. adrese sau numere de telefon care urmează să apară în ştire. – dacă textul se continuă pe mai multe pagini. Corectitudinea unui document difuzat de o anumită organizaŃie spune multe despre reputaŃia pe care ea o are sau vrea să şi-o construiască: ortografia corectă şi respectarea tehnicilor de redactare specifice redacŃiilor formează celor din lumea presei o impresie despre profesionalismul dumneavoastră. condiŃia fundamentală este ca dumneavoastră înşivă să înŃelegeŃi pe deplin evenimentul la care vă referiŃi. ştirea de presă trebuie verificată minuŃios din punct de vedere al corectitudinii formale şi de fond. 212). ora. numele autorului. atunci când înŃelegerea este superficială sau incompletă.plitatea trebuie să fie regulile esenŃiale în redactarea de materiale destinate difuzării publice. se face menŃiunea „continuare” la finalul fiecărei pagini.

212). Dimpotrivă, în asemenea cazuri, dumneavoastră aveŃi şansa de a explica poziŃia organizaŃiei în legătură cu astfel de fapte; – includerea informaŃiilor de fond: cel la care va ajunge în final ştirea de presă trebuie să aibă elementele necesare pentru a putea judeca în cunoştinŃă de cauză evenimentul relatat. Astfel, dacă veŃi relata punerea în funcŃiune a unei centrale termice de bloc şi veŃi spune doar că „La pornirea centralei, toate Ńevile de la subsol au început să curgă”, informaŃia va fi incompletă cu privire la cauze; aşadar, va trebui să spuneŃi cititorului (ascultătorului, telespectatorului) că „Datorită faptului că Ńevile de la subsolul blocului nu mai fuseseră schimbate în ultimii 20 de ani şi erau ruginite, precum şi faptului că noul tip de centrală termică necesită o presiune de lucru mai mare decât cea utilizată în mod obişnuit, la pornirea centralei, toate Ńevile de la subsol au început să curgă”; – deplinătatea: trebuie să căutaŃi să răspundeŃi la toate întrebările pe care şi le-ar putea pune cititorul (ascultătorul, telespectatorul). Dumneavoastră trebuie să redactaŃi ştirea din perspectiva destinatarului acesteia. O ştire de genul „În curând va fi redeschis magazinul PAN D’ORA care a fost închis pentru renovare şi care a fost modernizat în multe privinŃe” va trezi în mod inevitabil anumite întrebări: când anume se va redeschide magazinul? În ce constau modernizările făcute? Prin urmare, va trebui să răspundeŃi de la bun început acestor întrebări: „Sâmbăta viitoare va fi redeschis magazinul PAN D’ORA, care a fost închis pentru renovare. În cursul renovării s-au efectuat mai multe modernizări în folosul clienŃilor, cum ar fi introducerea unor automate care să-i deservească pe cumpărătorii posesori de cărŃi de credit, amenajarea unui birou unde clienŃii pot cere informaŃii despre produsele din magazin, un spaŃiu de joacă pentru copiii clienŃilor, unde este asigurată şi supravegherea micuŃilor…etc.”; – organizarea conŃinutului: ştirea trebuie să fie organizată într-o schemă logică. Utilizarea metodei „piramidei inversate” în organizarea ştirii, precum şi folosirea elementelor de legătură adecvate, pentru a da cursivitate relatării, fac ca mesajul să aibă o mare claritate; – atribuirea: aşa cum am arătat mai sus, este bine ca informaŃiile importante din conŃinutul unei ştiri de presă – cu excepŃia, bineînŃeles, a celor evidente pentru toată lumea, cum ar fi faptul că pământul e rotund – să fie atribuite unei surse credibile şi uşor de verificat. AfirmaŃia „Gheorghe Ionescu a fost internat în spital în stare gravă, în urma unui accident de circulaŃie” sună mai convingător dacă provine de la o autoritate medicală: „<<Gheorghe Ionescu a fost internat azi-dimineaŃă în stare gravă în spitalul nostru, în urma unui accident de circulaŃie>>, a spus dr. Vasile Popescu, şeful secŃiei reanimare din Spitalul judeŃean Vaslui”;
37

– obiectivitatea: opiniile personale, presupunerile, speculaŃiile dumneavoastră nu-şi au locul în relatarea unui fapt de presă. Asemenea poziŃii proprii pot fi redate doar atunci când sunt formulate de către persoane implicate în evenimentul relatat, pe care le puteŃi cita. Astfel, nu puteŃi scrie că „Elevul Constantin Ionescu a făcut o lucrare excelentă la olimpiada de matematică”, deoarece aceasta este o opinie a dumneavoastră şi, prin urmare, o abdicare de la regula obiectivităŃii. În schimb, dacă îl citaŃi pe un membru al comisiei care a verificat lucrările la olimpiadă, această afirmaŃie nu va afecta cu nimic obiectivitatea ştirii: „Profesorul George Vasilescu, membru al comisiei de verificare a lucrărilor la olimpiadă, consideră că <<elevul Constantin Ionescu a făcut o lucrare excelentă la olimpiada de matematică>>”; – imparŃialitatea: atunci când este vorba de o chestiune controversată, trebuie să reproduceŃi argumentele tuturor părŃilor implicate în controversă. În caz contrar, va exista suspiciunea că, în realitate, faceŃi jocurile uneia dintre taberele care se confruntă; – corectitudinea gramaticală şi ortografică: nu toate redacŃiile au oameni şi timp pentru a „vâna” şi corecta greşelile de acest fel făcute de cei care furnizează informaŃii. De multe ori, informaŃiile sunt preluate ca atare sau sunt supuse doar unei prelucrări foarte sumare. Prin urmare, trebuie să verificaŃi, cu dicŃionarul şi cu îndreptarul ortografic şi ortoepic în mână, orice cuvânt care nu vă este familiar, orice expresie asupra corectitudinii căreia aveŃi dubii, orice construcŃie gramaticală de care nu sunteŃi prea sigur. De asemenea, trebuie verificată corectitudinea denumirilor de organizaŃii, a numelor de persoane, a denumirilor geografice etc. În această privinŃă, calculatorul poate da o mână de ajutor prin verificarea modului cum aŃi ortografiat cuvintele, precum şi prin semnalarea unor probleme gramaticale; cu toate acestea, verificarea computerizată este încă departe de a conferi siguranŃă deplină. Astfel, dacă veŃi scrie Iueri, la ora 16.30 în loc de Ieri, la ora 16.30, eroarea de dactilografiere va fi semnalată. Dacă însă veŃi scrie Iberi, la ora 16.30, calculatorul poate considera că v-aŃi referit la locuitorii Peninsulei Iberice; – cifrele: cele mai frecvente greşeli apar în cazul cifrelor, care sunt trecute cu vederea la corectură. Prin urmare, o eroare de dactilografiere care adaugă sau omite un 0, de pildă, poate avea uneori consecinŃe dramatice; acesta a fost cazul unei bănci care, în raportul ei anual, a publicat un indicator financiar la care virgula dintre zecimale era pusă greşit, cu o cifră mai spre stânga. Acel indicator a produs imediat un val de întrebări din partea acŃionarilor, precum şi suspiciuni că rapoartele anterioare fuseseră mincinoase, lucruri care au afectat negativ cotarea la bursă a acŃiunilor băncii. Din fericire, greşeala a fost reparată

38

relativ repede. De asemenea, nu trebuie să introduceŃi în text cifre doar pentru a crea impresia exactităŃii, atâta timp cât nu ştiŃi pe deplin care este semnificaŃia lor; – corectitudinea exprimării (stilul): evitarea cacofoniilor, a tautologiilor, a repetiŃiilor, a construcŃiilor frazale lipsite de subiect sau de predicat, a barbarismelor, a prescurtărilor şi elementelor de jargon cu care publicul nu este familiarizat ş.a.m.d. trebuie să constituie o preocupare deloc neglijabilă a dumneavoastră atunci când redactaŃi o ştire de presă. Un stil corect impune de asemenea multă precauŃie în utilizarea adjectivelor, în special a superlativelor: cel mai frumos, cel mai ieftin, cel mai economic, excelent, superior, primul ş.a.m.d.; – claritatea: în scrierea unei ştiri de presă şi a altor materiale asemănătoare, sunt indicate propoziŃiile simple şi clare, formulate cu precădere pe structura subiect-predicatcomplement direct; cuvintele trebuie şi ele alese cu atenŃie, astfel încât, pe de o parte, să exprime exact ceea ce aŃi vrut să comunicaŃi, iar pe de altă parte să fie accesibile cât mai multora dintre potenŃialii cititori (cuvinte scurte, din limbajul comun); specialiştii recomandă de asemenea utilizarea cu precădere a verbelor la diateza activă în defavoarea celor la diateza pasivă; la fel, este de preferat folosirea cuvintelor cu conotaŃie pozitivă şi evitarea pe cât posibil a celor cu semnificaŃie negativă. Claritatea constă de asemenea şi în caracterul complet al ştirii, în faptul că potenŃialul cititor poate să înŃeleagă pe deplin evenimentul la care vă referiŃi fără a apela şi la alte surse documentare; cum spunea James Marlow (Newsom, 2004, 211), „scrieŃi întotdeauna pentru individul care nu a citit ziarul de ieri”. Totuşi, trebuie evidenŃiat faptul că aceste reguli au doar un caracter orientativ; depinde de ceea ce vreŃi să comunicaŃi şi de măiestria dumneavoastră în ceea ce priveşte tehnica scrisului; – injuriile (calomnia): trebuie evitate cu desăvârşire construcŃiile cu potenŃial injurios sau calomnios, deoarece acestea pot genera chiar acŃiuni în justiŃie din partea celui care a fost subiect al afirmaŃiei injurioase. Astfel, propoziŃia „Vasile Ionescu este un hoŃ” trebuie eliminată din textul unei ştiri de presă dacă ea apare acolo sub această formă; în locul ei, trebuie introdusă o formulare bazată strict pe fapte, de genul „Vasile Ionescu a fost arestat de poliŃie sub acuzaŃia că a furat un televizor din biroul şefului său”.

39

Comunicatul de presă
Comunicatul de presă este o formă de difuzare în scris a informaŃiilor care, spre deosebire de ştirea de presă, nu este destinată în primul rând publicării, ci, mai ales, informării mass-media. Ca şi ştirea, comunicatul de presă reprezintă o formă proactivă de difuzare a informaŃiei, în care iniŃiativa aparŃine posesorului acesteia, spre deosebire de interviu de pildă, în care posesorul informaŃiei are o atitudine reactivă, de răspuns la iniŃiativa altcuiva. În redactarea şi difuzarea unui comunicat de presă, trebuie să ŃineŃi cont de faptul că, pentru mass-media, comunicatele sunt surse de informaŃii oficiale. Comunicatul de presă apare din iniŃiativa sursei deŃinătoare a informaŃiei, adică din iniŃiativa organizaŃiei. Acest lucru nu înseamnă însă că mass-media au obligaŃia de a prelua şi publica informaŃia astfel difuzată; aceasta va fi preluată numai dacă va fi considerată ca importantă şi atractivă pentru opinia publică; prin urmare, sarcina dumneavoastră este de a redacta şi difuza comunicatele de presă numai atunci când acestea sunt oportune: când informaŃia este de interes public. O menŃiune specială trebuie făcută cu privire la stilul de redactare al comunicatului, care trebuie să fie conceput astfel încât să câştige competiŃia cu celelalte mesaje care bombardează zilnic redacŃiile massmedia şi opinia publică. În acest context, se cuvine menŃionat un punct de vedere (Bland, 1998, 8485) conform căruia doar o zecime dintre comunicatele de presă ajung să fie publicate, ca urmare a faptului că ele fie nu conŃin elemente de noutate, fie sunt scrise necorespunzător, fie nu sunt adresate celor mai potrivite publicuri-Ńintă. Pentru a diminua posibilitatea ca materialele dumneavoastră să se „bucure” de un asemenea tratament, este bine ca, din timp şi în mod sistematic, să vă clădiŃi o reputaŃie de sursă valoroasă. Aceasta rezultă din: – alegerea cu scrupulozitate a informaŃiilor care vor fi transmise pentru difuzare, astfel încât ele să satisfacă într-adevăr aşteptările presei şi nu pe cele ale şefului dumneavoastră; – respectarea standardelor tehnice şi a deontologiei profesionale; – atitudinea pozitivă faŃă de jurnalişti, plecând întotdeauna de la întrebarea: „Cu ce pot să fiu de ajutor?”; – promovarea cu onestitate profesională a intereselor organizaŃiei dumneavoastră, fără tentative propagandistice, manipulatoare sau dezinformatoare. Comunicatul de presă aduce la cunoştinŃa mass-media producerea recentă a unui eveniment, înştiinŃează că se va produce un eveniment în viitorul apropiat, aduce informaŃii suplimentare despre un eveniment deja relatat în presă etc. Primind comunicatul de presă, reprezentanŃii mass-media pot: – să-l arunce la coş;
40

De obicei. – comunicate de tip replică (response situations). organizaŃia dumneavoastră pregăteşte o recepŃie. De regulă. difuzat uneori la un interval de câteva ore. o lansare. vor produce foarte probabil prejudicii reputaŃiei acesteia. comunicatele din această categorie sunt scurte şi construite conform tehnicii „piramidei inversate”. – să ia parte ei înşişi la evenimentele anunŃate în comunicat. fie – aşa cum ar fi normal din punct de vedere deontologic – solicită şi opinia organizaŃiei dumneavoastră. cât mai complete şi mai actuale. – comunicate de tipul „ştiri create” (created news). este bine să difuzaŃi asemenea comunicate. surse care. În caz contrar.– să preia comunicatul ca atare şi. să-l transforme într-o ştire de presă. – comunicate cu ştiri de ultimă oră (spot news). 216-220) propun o clasificare a comunicatelor de presă în mai multe categorii: – comunicate de tip anunŃ (announcements). un asemenea comunicat este urmat de cel puŃin încă unul. mai ales atunci când este vorba de ceva nedorit. 2004. datorită faptului că nu cunosc decât superficial evoluŃiile faptelor şi specificul organizaŃiei dumneavoastră. În ambele situaŃii se impune un comunicat de tip replică. pentru a prezenta la timp şi cât mai complet poziŃia organizaŃiei dumneavoastră în legătură cu acele fapte. chiar şi atunci când sunt animate de bune intenŃii. un simpozion. Asemenea tehnici sunt utilizate în campaniile de relaŃii publice. În situaŃii neprevăzute. pentru a aduce lămuriri suplimentare. fie ele pozitive pentru organizaŃie sau negative. jurnaliştii vor găsi surse alternative de informaŃii. care sunt în desfăşurare sau care tocmai urmează să se producă. – să iniŃieze acŃiuni proprii de cunoaştere aprofundată a evenimentelor relatate. cu un efort minim. Un bun specialist în 41 . editorii fie publică criticile. despre evenimentul respectiv. care încearcă să mărească impactul unui anunŃ despre un eveniment anume: facerea publică a faptului că. asociaŃii. Un comunicat de presă este necesar atunci când aveŃi un eveniment care întruneşte caracteristici ale unui fapt de presă. Spre deosebire de ştirile de ultimă oră (vezi mai jos). instituŃii sau chiar simpli cetăŃeni pot trimite presei relatări critice referitoare la viaŃa organizaŃiei dumneavoastră. Diferite organizaŃii. difuzarea anunŃurilor poate fi planificată pentru un moment convenabil organizaŃiei.. Doug Newsom şi Bob Carrell (Newsom. În asemenea cazuri. atunci când în presă apar (este posibil să apară) afirmaŃii critice cu privire la organizaŃia dumneavoastră. difuzate atunci când se produc evenimente neprevăzute. în legătură cu acel eveniment. În funcŃie de specificul ştirii pe care o difuzează. care fac cunoscute evenimente de tipul hard news: lucruri care tocmai s-au întâmplat. – să utilizeze informaŃia suplimentară cuprinsă în comunicat. un spectacol etc.

În fapt. care va fi analizată separat în capitolul „Articolul de presă”. ele constituie de obicei elemente ale unei relaŃii bilaterale dintre dumneavoastră ca specialist al unei organizaŃii şi un anumit mijloc de informare în masă. 2004. fie că vă sunt solicitate de către cei din presă. deoarece. împinse de această dorinŃă. în măsură să justifice pe deplin crearea unei noi categorii de comunicate. nu este vorba de difuzarea simultană 42 . care pot face afirmaŃii în necunoştinŃă de cauză despre funcŃionarea unei anumite organizaŃii. precum şi falşii experŃi. asemenea materiale nu intră în sfera comunicatelor de presă. comentariilor şi răspun- surilor la comentariile cititorilor. în funcŃie de aria lor de interes.a. aşa cum chiar autorii specifică. apar şi sursele alternative. totuşi. fotografiilor. – comunicate despre ştiri neplăcute (bad news). prejudiciază imaginea publică a organizaŃiilor despre care vorbesc. nu se difuzează tuturor. deoarece ar fi deosebit de şocant şi cinic ca aceştia să afle din presă despre producerea unei asemenea tragedii. reconfirmă faptul că asemenea materiale „sunt articole care se vând cu bucata”.m. Fie că asemenea materiale de format special sunt propuse de dumneavoastră.d. tăcerea în astfel de împrejurări este de obicei mai dăunătoare decât facerea publică a propriului punct de vedere despre faptele respective. dincolo de sarcina de a redacta şi difuza comunicate. cu o viziune proactivă asupra muncii sale. – chestiuni speciale (special matters). la pagina 248. În opinia mea. Totuşi. Acestea sunt ocaziile în care apar liderii de opinie. de tipul tabletelor. materialului vizual ş. dornice (conştient sau nu) de publicitate. propunerea spre publicare a unor materiale gata scrise reprezintă o îndatorire profesională distinctă a specialistului în relaŃii publice. Prin urmare. – comunicate de tip feature (relatare. de asemenea. necesare în situaŃii pe care organizaŃia ar dori mai degrabă să nu le dezvăluie. Prin urmare. deoarece furnizarea acestui tip de materiale face parte din munca obişnuită a unui specialist în relaŃii publice în relaŃia sa cu presa. cercetează din timp situaŃiile în care organizaŃia sa ar putea fi subiectul unor critici publice şi are deja pregătite câteva variante de replică. care. care propun unor mijloace de presă. scrisorilor. 218). mai mult. AfirmaŃiile de mai sus nu sunt. articol). O menŃiune specială trebuie făcută despre comunicatele care relatează accidente sau incidente în urma cărora au rezultat morŃi sau răniŃi: numele acestora nu se dau publicităŃii înainte de a vă fi asigurat că membrii familiilor lor au fost deja anunŃate. „un comunicat de presă obişnuit este oferit tuturor mijloacelor de informare în masă” (Newsom. materiale gata scrise. Nici această categorie nu se justifică. deoarece marea majoritate a evenimentelor de acest tip se înscriu fără nici o dificultate în categoria spot news.relaŃii publice. consider că această categorie poate fi omisă.

o varietate de comunicate de presă prin care se anunŃă evenimente care urmează să se producă în viitorul foarte apropiat.a.către mai multe instituŃii de presă a aceluiaşi material sau a aceluiaşi subiect. răspunzând la întrebările: Cine este implicat? Ce se va întâmpla? Unde? Când? De ce se produce acel eveniment (scurtă expunere a motivaŃiei)? În procesul de pregătire a unui comunicat de presă. schimbări în programul unui eveniment deja anunŃat. cotidiene.)? – comunicatul este suficient de concis (de regulă. în opinia mea. însă conŃinutul este de obicei foarte succint. presă specializată. care pot fi exprimate sub forma unor întrebări: – subiectul comunicatului are valoare ca ştire de presă? – comunicatul răspunde la cele şase întrebări (sau cel puŃin la patru dintre ele: Cine? Ce? Unde? Când? Unii autori recomandă să vă gândiŃi şi la întrebarea Pe cine ar putea interesa? [Barry McLoughlin Associates. – alerte media (media alerts. putem renunŃa la unele dintre categoriile de comunicate propuse de Newsom şi Carrell. trebuie să ŃineŃi cont de unele reguli. oportunităŃi foto/video pentru presă. periodice ş. Este vorba de aşa-numitele alerte media. tururi de presă şi vizite organizate pentru jurnalişti. de genul: inaugurarea unei instituŃii sau debutul unei acŃiuni a acesteia. în schimb nu putem omite o categorie destul de prezentă în munca specialiştilor în relaŃii publice. nu trebuie să depăşească o pagină)? Detaliile care nu sunt neapărat necesare au fost eliminate? – data este corectă? 43 .d. conferinŃe sau briefing-uri de presă. cum se întâmplă în cazul comunicatelor de presă. divertisment. prezentarea unui discurs de către o persoană publică. 16]. adică în ce măsură comunicatul este relevant pentru un anumit public)? – este conŃinutul comunicatului suficient de incitant pentru ca redactorul-şef să trimită un reporter care să aprofundeze acea problemă? – în redactarea textului aŃi respectat regula „piramidei inversate”? – comunicatul respectă structura formală cerută unui asemenea document? – căror publicuri-Ńintă le este adresat comunicatul? – comunicatul a fost transmis la cele mai potrivite mass-media pentru a putea ajunge la publicurile-Ńintă vizate? Listele cu contacte media sunt actualizate? Sunt ele de asemenea împărŃite pe categorii de interes (presă de informare generală. O alertă media păstrează forma unui comunicat de presă.m. media advisories): dacă. 1992. declaraŃii de presă.

comunicatul de presă trebuie să mai conŃină următoarele elemente: – data. biografii. este greu de crezut că va mai avea răbdarea de a trece la cuprins şi la încheiere. acestea sunt disponibile în egală măsură tuturor celor care au primit comunicatul? – conŃinutul comunicatului a fost coordonat cu ceilalŃi membri ai staff-ului şi acceptat de conducerea organizaŃiei? – cine dă aprobarea finală pentru difuzarea comunicatului? Cât de rapid este accesul dumneavoastră la acel decident. În plus. de a le provoca interesul cu privire la evoluŃiile dintr-o anumită organizaŃie. ora şi locul difuzării. material video sau audio. În general. – menŃiunea referitoare la embargo: dacă acel comunicat este „pentru difuzare imediată” sau poate fi difuzat începând cu o anumită dată (oră). ci acela de a-i incita pe cei din redacŃii. – numărul de ordine al comunicatului: în organizaŃiile care difuzează frecvent comunicate de presă. astfel încât. Acest lucru îi ajută şi pe jurnalişti. Un comunicat de presă nu trebuie să trateze exhaustiv evenimentul pe care îl prezintă: rolul comunicatului nu este în primul rând de a spune totul despre acel eveniment. dacă cel care citeşte comunicatele de presă nu găseşte nimic interesant în titlu sau cel puŃin în introducere. – organizaŃia de la care provine comunicatul. să poată face referiri la numărul comunicatului anterior. liste de preŃuri. liste cu caracteristici funcŃionale ale unor produse etc. specialiştii în relaŃii publice obişnuiesc să atribuie numere de înregistrare proprii (care nu au nimic în comun cu munca de înregistrare a documentelor organizaŃiei la registratura acesteia). în caz contrar riscă să treacă neobservat. de altfel. Acesta este. facilitându-le căutarea unui anume subiect într-o multitudine de comunicate provenind de la aceeaşi organizaŃie. redactarea comunicatului de presă se face urmând aceleaşi reguli ca şi la redactarea ştirii de presă şi utilizând aceeaşi tehnică a „piramidei inversate”. motivul pentru care desemnarea unei persoane de contact pentru informaŃii suplimentare este un element de formă obligatoriu în corpul comunicatului. care sunt selectate după o citire sumară. RedacŃiile primesc în fiecare zi relativ multe comunicate de presă. 44 .– dacă comunicatul face referire la documente (elemente) auxiliare (fotografii. atunci când este nevoie să se facă trimiteri rapide la un anumit eveniment care a mai fost difuzat. Acest lucru este necesar deoarece de multe ori comunicatele de presă bine scrise sunt preluate de mass-media fără modificări.). astfel încât comunicatul să poată fi difuzat în timp cât mai scurt? – există o copie a comunicatului pe care să o păstraŃi ca înregistrare? Comunicatul de presă trebuie să aibă un titlu şi o introducere interesante.

e-mail etc. în caz contrar. – textul comunicatului poate fi copiat şi introdus în corpul mesajului. – denumirea corectă a sursei comunicatului (organizaŃiei sau persoanei de la care provine acesta). 17). § sau &nbsp). pentru a-i da destinatarului cu mai multă uşurinŃă şi rapiditate o idee despre evenimentul pe care vreŃi să-l relataŃi. Este foarte important ca el să fie transmis doar celor potenŃial interesaŃi de conŃinutul său. dacă are intenŃia să-l utilizeze. este mai bine să eliminaŃi diacriticele din corpul mesajului. destinatarul să fie scutit de efortul de a culege textul din nou.. pentru a evita asemenea incompatibilităŃi. iar comunicările ei riscă să ajungă necitite la coş. Pe lângă fişierul conŃinând comunicatul propriu-zis. este necesar să ştiŃi dacă destinatarul le poate citi fără ca în locul lor să-i apară semne sau chiar grupuri de semne grafice supărătoare (ca. comunicatul de presă se redactează în scris şi se transmite prin fax. eventual ştampilă. – fişierul conŃinând comunicatul (cu tot cu diacritice) se ataşează la mesaj. în afară de transmiterea propriu-zisă.d.m. de exemplu. Pentru succesul unui comunicat de presă trimis prin e-mail. astfel încât. Ca precauŃie generală. – un titlu. fax. precum şi pentru a elimina posibilitatea contrafacerii. Şi în acest caz.). există chiar firme specializate în redactarea şi difuzarea comunicatelor de presă atât la nivel naŃional. care. astfel conceput încât să stimuleze interesul reporterului sau al editorului care îl va citi. cu oficializarea acesteia prin siglă.– numele persoanei care poate da informaŃii suplimentare şi modul cum poate fi ea contactată (telefon – inclusiv un telefon la care persoana de contact poate fi găsită după orele de serviciu – . cât şi în mediile internaŃionale (Barry McLoughlin Associates. al trimiterii de fişiere ataşate. trebuie să vă asiguraŃi că ele sunt într-un format accesibil. în câmpul destinat subiectului. De obicei. organizaŃia riscă să-şi diminueze credibilitatea şi atractivitatea mediatică. þ. Dacă acest text din corpul mesajului conŃine diacritice. traducerea comunicatelor de presă sau chiar reformularea unor variante alternative ale acestora ş. e-mail (din ce în ce mai des) sau (mai rar) prin poşta clasică ori curier. va trebui să acordaŃi atenŃie unor amănunte precum cele ce urmează: – mesajul dumneavoastră trebuie să aibă. dacă nu există această segmentare a listelor de contacte din lumea presei şi fiecare comunicat este trimis către toŃi cei aflaŃi pe agendă. bineînŃeles că puteŃi ataşa orice alte fişiere consideraŃi că ar fi utile şi ar facilita mediatizarea subiectului dum45 . pot asigura delimitarea cu mai multă uşurinŃă a publicurilor-Ńintă care vă interesează.a. 1992. pentru a înlătura dubiile cu privire la autenticitatea sursei. o menŃiune care să capteze interesul destinatarului. semnătură etc.

care ar putea capta interesul presei şi care este caracterizată prin noutate (actualitate). variante ale căror puncte de interes şi mesaje să difere în funcŃie de specificul unei anumite liste de contacte massmedia pe care o aveŃi (Bland. RiscaŃi ca. În aceeaşi idee. 165).d. să nu mai fie nevoit să deruleze încă o dată mesajul până la început. astfel încât destinatarul. 46 . mesajul dumneavoastră poate face trimiteri (link-uri) spre adrese URL care conŃin resurse precum: fotografii. astfel încât să captaŃi interesul mai multor categorii de jurnalişti. şi la sfârşitul mesajului (sau numai la sfârşit). 1998. biografii ş. Odată determinată această „piesă de rezistenŃă”. Este însă important să vă asiguraŃi că ele vor putea fi deschise de către cei care le primesc. veŃi scoate în evidenŃă jocurile sportive din programul acesteia atunci când trimiteŃi comunicatul către jurnaliştii din presa sportivă. 1993. contextul regional.). prezentări de produse.a. într-un timp foarte scurt. date statistice.neavoastră: fotografii. – persoana de contact şi datele acesteia se trec. Dacă timpul vă permite şi aveŃi suficientă forŃă creatoare. să nu-i mai puteŃi contacta nici atunci când aveŃi realmente ceva care i-ar putea interesa. cel mai important pas în pregătirea comunicatului îl va reprezenta determinarea informaŃiei principale. rapoarte. 86). De exemplu. evoluŃia productivităŃii muncii.m. în felul acesta. site-ul organizaŃiei dumneavoastră. fişiere audio sau video etc. Astfel. dacă are întrebări suplimentare. – nu este recomandabilă trimiterea aceluiaşi comunicat către toŃi jurnaliştii pe care îi aveŃi pe listele de contacte media. grafice. liste de preŃuri. ea poate fi raportată la contexte diferite: contextul social. mai este recomandat şi procedeul situării în context a informaŃiei principale pe care vreŃi să o faceŃi publică. diversificarea gamei de produse etc. – pentru documentarea suplimentară a jurnaliştilor. în care accentul cade pe concertul de muzică rock de seara. contextul financiar etc. în timp ce publicaŃiile economice vor fi informate cu precădere despre semnificaŃiile economice ale aniversării (realizări în perioada aniversată. mulŃi dintre ei să considere mesajele dumneavoastră drept spam10 şi. InformaŃia principală va fi urmată de informaŃii secundare. trebuie să vă asiguraŃi că link-urile respective chiar funcŃionează şi duc către fişierul dorit de dumneavoastră. contextul economic. cei din presa de divertisment vor primi o altă variantă. este bine să redactaŃi mai multe variante ale aceluiaşi comunicat indiferent de modalitatea în care îl veŃi transmite. care sunt 10 Trimiterea de mesaje e-mail cu caracter publicitar unor destinatari care nu le-au solicitat în mod explicit. declaraŃii. fie să concepeŃi comunicatul în mai multe variante. dacă anunŃaŃi o festivitate aniversară organizată de instituŃia dumneavoastră. Trebuie fie să trimiteŃi mesajul dumneavoastră doar către cei potenŃial interesaŃi. (Schneider. pentru orice eventualitate. În acest caz.

în această situaŃie. pentru a oferi răgazul necesar documentării şi. în acelaşi timp. însă nu sunteŃi absolut sigur că lucrurile vor evolua exact în modul pe care îl cunoaşteŃi la un anumit moment. a „vinde” subiectul şi altor publicaŃii mai puŃin interesate. totuşi. se situează în intervalul dintre orele 18 şi 20. nefiind neapărat necesar ca ele să fie noi. cu cea mai mare audienŃă. iar titlul ales pentru comuni47 .. iar în planul campaniei aŃi prevăzut că mediatizarea evenimentului este dorită într-un anume moment al campaniei... comunicatul are şanse să treacă mai departe şi să intre în „competiŃia” pentru publicare... deoarece începe pregătirea pentru tipar şi tipărirea propriu-zisă a materialului deja selectat. Aceasta este o regulă general valabilă în livrarea materialelor către mass-media.. Câteva cuvinte despre embargo: uneori apare necesitatea de a focaliza atenŃia celor din presă pe un eveniment anume din organizaŃia dumneavoastră...prezentate într-o înlănŃuire logică. fie că intenŃionaŃi să vă adresaŃi celor din audiovizual.. or.. va trebui. se fac modificări de ultimă oră în paginile ziarelor. în ordinea importanŃei lor.. când comunicatul dumneavoastră este o parte a unei campanii de presă.”. comunicatul de presă urmează să fie citit şi analizat într-o redacŃie de presă. unde principalele emisiuni de ştiri ale zilei. Prin urmare. de cele mai multe ori „analiza” se reduce la citirea titlului: dacă acesta „spune” ceva. apelaŃi la difuzarea unui comunicat sub embargo. comunicatul dumneavoastră trebuie să ajungă în redacŃiile ziarelor înainte de ora 18 pentru a avea şanse la publicare. De obicei.. Acel eveniment are suficient potenŃial de a capta interesul jurnaliştilor. numai în cazuri foarte rare.. În acest caz.. În al doilea rând.. în foarte multe cazuri comunicatele de presă sunt preluate de mass-media cu puŃine modificări. când este vorba despre evenimente cu adevărat excepŃionale........ De asemenea. Adică trebuie să aveŃi o cunoaştere foarte clară a termenelor de închidere a ediŃiilor. puteŃi difuza un comunicat „provizoriu”... În situaŃia în care vă propuneŃi să întocmiŃi şi să difuzaŃi mai multe variante ale aceluiaşi comunicat de presă.. cu menŃiunea „Bun pentru publicare începând cu data . cotidianele nu mai pot prelua ştiri primite după ora 18. Mai puteŃi utiliza această practică atunci când aveŃi indicii destul de solide că va exista cel puŃin un jurnalist care va vrea să aprofundeze subiectul comunicatului şi să publice un articol de impact. fie că este vorba despre presa scrisă... să vă asiguraŃi că evenimentul pe care încercaŃi să-l promovaŃi va ajunge în timp util la cunoştinŃa celor din redacŃii. Titluri Titlul reprezintă un element important al comunicatului de presă (afirmaŃie întru totul valabilă şi în cazul ştirii de presă) din cel puŃin două motive: în primul rând. aşa cum am arătat deja... ora .. puteŃi iarăşi folosi practica instituirii unui embargo. La fel se întâmplă şi în presa audiovizuală.

atunci când aveŃi pentru el o formulare care „sună bine” şi care are mari şanse de a atrage atenŃia. „rezumatul rezumatului”. în urma unui accident de circulaŃie petrecut la kilometrul 69 de pe autostrada Bucureşti-Piteşti”. ea fiind acceptată doar în cazul scriitorilor versaŃi de materiale pentru presă. nerecomandate de obicei în cazul comunicatelor de presă).cat va trebui să-l atragă şi pe cititor (ascultător. această variantă nu este însă recomandată. sau va trebui să adoptaŃi un unghi de abordare care nu serveşte întru totul conŃinutul comunicatului. consumatorul de presă va parcurge şi restul ştirii. în general. titlul trebuie să fie sintetic. din ce în ce mai scurte. De obicei. puteŃi apela şi la varianta scrierii mai întâi a titlului. îi permite acestuia să individualizeze un anumit material din multitudinea celor publicate. Astfel.c. BineînŃeles. titlul trebuie să se refere la două dintre cele şase întrebări referitoare la un fapt de presă: Cine? şi Ce?. Urmând această tendinŃă către sintetizare. comunicatul sau ştirea) a fost adus la forma finală. să redea esenŃa introducerii. deoarece titlul reprezintă esenŃa comunicatului. Este cea mai indicată metodă. de obicei. – subtitlul (care caută să răspundă la întrebările Cum? şi De ce?). – intertitlurile (titluri intermediare în corpul textului. Semnele de punctuaŃie vor fi şi ele folosite numai atunci când este strict necesar şi când ele pot adăuga semnificaŃie în plus (virgula. Nu trebuie neglijată însă şi posibilitatea de a folosi titluri ceva mai elaborate. abrevierile şi aglomerarea de cifre. titlul îndeplineşte funcŃii de acroşaj şi identificare (Stan. 106): pe de o parte. îndemnurile de genul Să facem totul! nu sunt indicate pentru a fi incluse în titluri. o introducere în care se spune că „cinci persoane au murit pe data de 15 februarie a. titlul ar putea arăta astfel: Cinci morŃi într-un accident de circulaŃie. de pildă. utilizând elemente ca: – supratitlul (care. pe de altă parte. dacă veŃi avea. încearcă să capteze atenŃia cititorului. repetarea cuvintelor. De obicei titlul se scrie după ce materialul (în cazul dumneavoastră. titlurile devin. va trebui să renunŃaŃi la aspecte semnificative. Aşa cum am anticipat deja. Aşadar. dar care contrazic titlul. răspunde sintetic la întrebările Unde? şi Când?). expresiile care s-au demonetizat ca urmare a supraîntrebuinŃării. De asemenea. deoarece „titlul-bombă” stabilit de la bun început poate influenŃa negativ acurateŃea relatării: de dragul de a nu contrazice titlul stabilit iniŃial. cu verbe la diateza activă şi la timpul prezent sau viitor. clişeele lingvistice. În titluri trebuie evitată redundanŃa. 48 . de pildă. cuvintele preluate din argou sau din diferite jargoane profesionale. chiar atunci când relataŃi un eveniment care a avut loc deja. poate fi utilizată pentru a înlocui cuvântul „şi”). iar această esenŃă nu poate fi decelată decât atunci când textul este finalizat. telespectator): dacă titlul este convingător. 2000.

În varianta „clasică” a unui comunicat a cărui întindere nar trebui să depăşească o pagină. ca de exemplu: PRIMARUL LĂUDAT PENTRU CAMPANIA DE DESZĂPEZIRE (este vorba de un primar pe care îl cheamă Lăudat sau de faptul că un primar a fost gratulat pentru modul în care a organizat îndepărtarea zăpezii?) Ortografierea incorectă a numelor şi denumirilor sau chiar a unor cuvinte uzuale utilizate în titluri poate pune şi ea într-o lumină proastă conŃinutul comunicatului sau articolului respectiv ori poate produce efecte comice involuntare: BĂRBIERUL STAN A ROS (în loc de „a ras”) 45 DE CLIENłI ÎNTR-O ORĂ Specialiştii din şcoala franceză (Schneider. Astfel.Trebuie să fiŃi atent şi la modul în care este despărŃit titlul. nu este recomandată utilizarea intertitlurilor. unii specialişti (Newsom. 2004. ca un articol propus spre publicare. 206) recomandă ca. nu există nici o reŃetă care să vă garanteze succesul. să vă faceŃi o idee cât mai clară despre specificul redacŃiilor cu care urmează să lucraŃi. Stilul publicaŃiei (postului de radio sau TV) determină astfel stilul comunicatului dumneavoastră.) sau celor cu „cârlig” (o introducere menită să capteze atenŃia receptorului). 49 . înainte de a trece la difuzarea comunicatelor de presă.d. acest lucru poate fi realizat relativ simplu. cele şase întrebări ş. Acest procedeu este util atunci când comunicatul de presă are o întindere mare. Totul depinde de măiestria dumneavoastră în utilizarea celor mai adecvate tehnici de relaŃii publice şi în alegerea celui mai potrivit moment pentru folosirea lor. atunci când acesta ocupă două rânduri. Cu toate că această tehnică este relativ eficientă.m. * * * ConsideraŃiile de mai sus se referă cu precădere la o modalitate care asigură succesul în cele mai multe dintre cazurile în care transmiteŃi un comunicat de presă: utilizarea tehnicii „piramidei inversate”. 166) recomandă şi utilizarea intertitlurilor. prin urmărirea ştirilor pe care acestea le publică sau le difuzează. Aceasta înseamnă că nu există o singură reŃetă de succes.a. mai mult decât atât. de fapt. ea nu este singura. deoarece sunt posibile despărŃiri care pot afecta conŃinutul prin efecte de un straniu involuntar. În acest fel. 1993. el fiind conceput. puteŃi să sesizaŃi dacă respectivele redacŃii acordă prioritate ştirilor redactate în format tradiŃional („piramida inversată”.

d. evenimentul respectiv nu se va mai desfăşura. este posibil ca. în acest fel. să nu se producă. mai ales a celor care anunŃă un eveniment (vezi pagina 43). aŃi emis ieri un comunicat de presă prin care aŃi anunŃat un anumit eveniment.m. în această idee. aşa cum fusese planificat şi anunŃat – într-un timp foarte scurt. Este de preferat ca alertele media să fie utilizate doar accidental. În fapt. citările. BineînŃeles că şi acest instrument de comunicare va trebui să aibă menŃiuni despre o persoană de contact. O alertă media trebuie să fie concisă. din diferite motive. mai scurtă decât un comunicat de presă obişnuit. care ar trebui să ajungă cel puŃin la cei cărora anterior le-aŃi trimis comunicatul de presă. despre organizaŃia de la care provine etc.Alerta media Alertele media 11 pot fi considerate o variantă mai simplificată a comunicatelor de presă. nu să se transforme într-o practică uzuală care să suplinească lipsa planificării sau planificarea defectuoasă.a. La fel. care urmează să aibă loc mâine după-amiază. ceea ce trebuie să faceŃi este să difuzaŃi urgent o alertă media. conform modelului propus mai jos: 50 . precum şi specificaŃia „alertă media” să fie scrise cu un font mare la începutul paginii.. pentru ca. De exemplu. acestea vor trebui anunŃate tot printr-o alertă media. Alerta trebuie să răspundă şi ea la cât mai multe dintre cele şase întrebări. să apară modificări de ultimă oră sau chiar noi puncte în program. adjectivele ş. în cadrul unei serii de evenimente pe care le-aŃi anunŃat la timpul potrivit. În acest caz. AflaŃi astăzi la prânz că. o alertă media este un anunŃ sumar cu privire la un eveniment sau element neprevăzut care urmează să se producă – sau dimpotrivă. trebuie să evitaŃi pe cât posibil formulările lungi. şi să vă limitaŃi la ceea ce este cu adevărat important. să se distingă de alte informaŃii de presă pe care le primesc jurnaliştii. cu accent pe răspunsul la întrebarea De ce?: de ce este important din punct de vedere mediatic evenimentul neprevăzut ce urmează să se întâmple sau să fie anulat? Este bine ca titlul alertei.

Uneori. iar acea relatare fie să conŃină unele inexactităŃi. de asemenea. adresă de e-mail sau messenger etc. univ. şi alte aspecte din viaŃa organizaŃiei dumneavoastră care se pretează mai bine la o abordare specială. un comunicat de presă este prea puŃin productiv. articol publicat în site-ul Green Media Toolshed. Press Letters.us/resources/mediaresourceguide/media_alert. evenimentul pe care vreŃi să-l faceŃi public nu este atât de plin de interes pentru opinia publică în general. Când: mâine. InformaŃii suplimentare se pot obŃine de la: (prenume. PuteŃi avea.asp şi accesat pe 11 septembrie 2006. Deşi situaŃia este jenantă pentru organizaŃia dumneavoastră. fie să fi ratat chiar aspectul esenŃial al problemei12. destinată unor publicuri-Ńintă bine definite. telefon.state. 51 .OrganizaŃia (siglă.oac.acs. dr. Unde: la sediul organizaŃiei noastre.greenmediatoolshed.oh. publicat la adresa http://www. În asemenea cazuri. de exemplu. o scrisoare către editor sau un drept la replică s-ar putea să fie o reacŃie exagerată în 11 InformaŃii prelucrate din articolul Media Alert. Ion Popescu Ce: conferinŃa „Mass-media şi transparenŃa instituŃiilor guvernamentale”.org/greenroom/releasesvsletters/releasesvsletters. totuşi. dar care este atractivă doar pentru cei care fac parte din aceeaşi branşă profesională. Scrisoarea-propunere (pitch letter) Uneori. la ora 15.).) Data. se întâmplă ca o publicaŃie sau un post de radio ori de televiziune să difuzeze o relatare despre un subiect legat de organizaŃia dumneavoastră. ora Alertă media: ConferinŃă anulată Cine: prof. Mai există. la serviciu. telefon mobil. 12 Press Releases vs. nume. adresă. telefoane etc. la adresa http://www. o manifestare profesională la care vreŃi să vă referiŃi. fiindcă o mare parte dintre destinatarii lui s-ar putea să nu fie interesaŃi de subiect. Graba (get it right or get it first? = să relatezi un lucru corect sau să fii primul care îl relatează?) sau insuficientul profesionalism al celor din redacŃii pot produce asemenea rezultate. accesat pe 5 februarie 2006. De ce: conferinŃa a fost anulată deoarece domnul Popescu a fost internat de urgenŃă în spital cu diagnosticul provizoriu de infarct miocardic.

html. publicat în site-ul Inc.a. SituaŃiile de acest gen pot fi rezolvate cu mai mult succes prin trimiterea unor scrisoripropunere (pitch letters).asp. în articolul Publicity: Write a Better Pitch Letter..motiontemps. prin care îi sugeraŃi o urmare a relatării cu îndreptarea erorilor sau omisiunilor constatate. 52 . Spre deosebire de un comunicat de presă. nu se adresează nici măcar celor câŃiva jurnalişti care lucrează la publicaŃii cu tematici înrudite cu subiectul pe care vreŃi să-l propuneŃi spre publicare. o asemenea scrisoare fructificată de un jurnalist care se bucură de prestigiu şi care are o audienŃă largă (mai ales atunci când publicurile-Ńintă ale organizaŃiei dumneavoastră fac parte din această audienŃă) este cu mult mai productivă decât un comunicat de presă trimis tuturor celor pe care îi aveŃi pe listele de contact.com/magazine/19950901/2403. 15 Susan Greco.com. În ceea ce priveşte eventualele telefoane date destinatarului după ce i-aŃi trimis scrisoarea. pentru a arăta că nu vă abandonaŃi proiectele şi că vă respectaŃi promisiunile. adresată doar celui „vinovat”. articol publicat în site-ul Bill Stoller’s PublicityInsider.. în conformitate cu standardele profesionale ale activităŃii de relaŃii publice. Ea nu se adresează tuturor jurnaliştilor pe care îi aveŃi în listele dumneavoastră de contacte media. ştiri ş. un telefon dat în legătură cu un subiect propus deja printr-o scrisoare n-ar putea face decât să reducă şansele de publicare.inc. Într-adevăr. accesat pe 30 ianuarie 2006. este bine să reamintiŃi acest lucru în scrisoare14.html. el 13 Carolyn Moncel. la fel ca în cazul comunicatelor de presă de tip anunŃ. unul despre care aveŃi motive să credeŃi că va exploata cel mai bine subiectul pe care i-l oferiŃi. în http://www. În acest caz. O scrisoare-propunere survine de multe ori în urma unei discuŃii telefonice sau a unui e-mail prin care aŃi sugerat unui jurnalist o oportunitate de presă. cu condiŃia ca aceasta să fie urmată de introducerea relevantă cu care doriŃi să captaŃi atenŃia jurnalistului. specialiştii15 recomandă prudenŃă: jurnaliştii sunt asaltaŃi destul de tare cu e-mail-uri.com la adresa http://www. The Power is in the “Pitch” Letter. contribuind astfel la consolidarea organizaŃiei dumneavoastră. Cel mai bun semn că scrisoarea şi-a atins Ńinta va fi atunci când veŃi primi telefon dumneavoastră de la jurnalistul în cauză.”. propuneŃi un subiect care poate fi aprofundat de către un anumit mijloc de informare. În atare situaŃii puteŃi recurge la o scrisoare-propunere. Ea are ca destinatar un singur jurnalist. scrisoarea-propunere are un singur destinatar. la adresa http://www.com/pitch. prin care..raport cu gravitatea minoră a greşelii.d.com/article_0604.m. Gangemi. fie orice altă formulă pe care o consideraŃi adecvată. Practicienii din domeniul relaŃiilor publice13 consideră chiar că această tehnică este mai eficace decât cea tradiŃională de difuzare a unui comunicat de presă. accesat pe 30 ianuarie 2006. PuteŃi utiliza fie clasica formulă „În urma discuŃiei noastre telefonice din data de. comunicate.publicityinsider. Robina A. şi accesat pe 5 februarie 2006. şi jurnalistul care primeşte o astfel de scrisoare ştie că. de altfel. 14 How to Write a Great Pitch Letter.

a. la adresa http://www. chiar dacă despre un subiect anume aveŃi anumite caracteristici generale care pot fi dezvăluite mai multor jurnalişti. Gangemi în site-ul Inc. puteŃi trece la redactarea scrisorii propriu-zise. datele generale ale proiectului sunt aceleaşi. în mod consistent. oricât de neprotocoloară ar fi relaŃia dumneavoastră cu jurnalistul respectiv.com. puteŃi apela şi la formule mai puŃin protocolare. în cazul unor raporturi mai degrabă oficiale. de la bun început. cine ar putea produce impactul pe care îl doriŃi? Care dintre ei ar fi receptat cel mai bine de publicurile pe care le vizaŃi? Care este reputaŃia profesională a jurnalistului căruia intenŃionaŃi să-i trimiteŃi o ofertă de acest fel? Subiectul pe care vreŃi să-l „vindeŃi” ar avea şanse să fie preluat în presa naŃională sau este mai bine să vă adresaŃi.html. însă şi rezultatele sunt pe măsură.inc. în special relaŃii bilaterale. Astfel. În articolul citat mai sus17. Un ziar local va putea aborda aspectul nevoii de mână de lucru specializată pentru realizarea proiectului ş. căutaŃi întâi „Ńinta” adecvată: care dintre jurnaliştii pe care îi cunoaşteŃi ar accepta asemenea propuneri de subiecte? Dintre cei care ar accepta.com/magazine/19950901/2403. 53 . relaŃii de colaborare onestă cu jurnaliştii. şi accesat pe 5 februarie 2006. este bine să evitaŃi formule de adresare ca „Dragă prietene”. de genul „Dragă (prenumele)”. Dacă îl cunoaşteŃi de multă vreme pe destinatar. în http://www. Odată stabilit destinatarul. Carolyn Moncel propune următorul algoritm pentru redactarea unei scrisori-propunere care să dea rezultatele scontate: – scrisoarea trebuie să înceapă cu o formulă de adresare personală. The Power is in the “Pitch” Letter. deoarece în acest caz nu este vorba de prietenie. 17 Carolyn Moncel. al cărei grad de politeŃe depinde de formalismul relaŃiei profesionale pe care o aveŃi cu destinatarul. puteŃi să vă adresaŃi cu formule de genul „Stimate domnule (prenumele şi numele)” sau „Stimată doamnă (prenumele şi numele)”. Un post de televiziune local va putea relata despre îmbunătăŃirea calităŃii aerului în viitorul imediat. străduiŃi-vă să oferiŃi fiecăruia un unghi de abordare exclusiv. În această idee. accesat pe 30 ianuarie 2006. însă puteŃi oferi unei publicaŃii de format ştiinŃifico-tehnic prilejul abordării soluŃiilor tehnice inedite pe care le implică acest proiect.m.motiontemps.com/article_0604. Este adevărat că această manieră de lucru cere mai mult timp. Totuşi. dacă întreprinderea dumneavoastră intenŃionează să facă investiŃii pentru reducerea poluării cauzate de procesele sale de producŃie şi pentru protecŃia mediului ambiant.html.este unicul destinatar. „Vechiul meu amic” şi altele asemănătoare. iar relaŃiile cu el au depăşit stadiul adresării cu „dumneavoastră”.d. căruia îi oferiŃi în acest fel o oportunitate similară cu mult-doritele „exclusivităŃi”. De exemplu. presei locale16? La asemenea întrebări veŃi putea găsi răspunsuri adecvate numai dacă aŃi cultivat în prealabil. publicat de Susan Greco şi Robina A. ci de o relaŃie 16 Întrebare inspirată de lectura articolului Publicity: Write a Better Pitch Letter. Pentru a avea succesul scontat.

– indicaŃi câteva surse de unde jurnalistul îşi poate procura informaŃie de fond despre organizaŃia dumneavoastră. Dacă nu există astfel de resurse în Internet. accesat pe 30 ianuarie 2006. În acest stadiu. dar şi necesar să relateze despre acea organizaŃie. problema respectivă va fi detaliată cu posibile consecinŃe pe termen scurt. Aici va trebui să argumentaŃi de ce este importantă contribuŃia organizaŃiei dumneavoastră în soluŃionarea acelei probleme. Mai mult. – formulaŃi o introducere relevantă pentru jurnalist. se presupune că veŃi fi identificat deja cel puŃin un coleg din organizaŃia dumneavoastră care este expert în subiectul pe care vreŃi să-l propuneŃi19 şi care. cea mai accesibilă manieră de a rezolva această cerinŃă este de a furniza adresele web unde poate fi găsită această informaŃie. care. nu sunteŃi simpli amici. De preferinŃă. 19 Press Releases vs.com/pitch.greenmediatoolshed. în prezentarea consecinŃelor posibile. cât şi jurnalistul. introducerea trebuie să-i demonstreze jurnalistului că sunteŃi familiarizat cu aria lui de interes şi că. articol publicat în site-ul Green Media Toolshed. pentru a vă edifica asupra temelor care îi sunt repartizate în activitatea lui redacŃională. Mai mult decât atât.acs. 18 How to Write a Great Pitch Letter. prin urmare. articol publicat în site-ul Bill Stoller’s PublicityInsider.profesională în care atât dumneavoastră. la adresa http://www. veŃi demonstra că stăpâniŃi întru totul subiectul şi veŃi uşura în bună măsură munca jurnalistului.org/greenroom/releasesvsletters/releasesvsletters. 54 . puteŃi ataşa la scrisoarea dumneavoastră unul sau câteva documentare ori chiar un dosar de presă. îi propuneŃi un subiect pe măsura specializării lui. – propuneŃi o soluŃie la această problemă şi arătaŃi modul în care organizaŃia dumneavoastră poate contribui la rezolvarea ei. problemă ce influenŃează (sau poate influenŃa) în bine sau în rău vieŃile oamenilor care constituie publiculŃintă al respectivei publicaŃii. la fel ca la comunicatele de presă. ci reprezentanŃi ai unor instituŃii. Press Letters. care nu va mai trebui să descopere lucruri gata descoperite. în plus. să-l pună în temă cu aspectul esenŃial al subiectului pe care vreŃi să i-l propuneŃi.com la adresa http://www. are cel puŃin un minimum de abilităŃi în comunicarea cu mass-media. este bine să faceŃi referiri explicite la modul în care acestea ar putea influenŃa viaŃa oamenilor care constituie audienŃa jurnalistului. În acest fel.asp. veŃi avea ocazia de a face o prezentare succintă a organizaŃiei dumneavoastră şi a modului în care ea poate contribui la rezolvarea problemelor comunităŃii. accesat pe 5 februarie 2006. Această cunoaştere implică efortul prealabil de a citi ceea ce a mai scris jurnalistul respectiv. În prezent.publicityinsider. În acest fel. în mod firesc. astfel încât să-l convingeŃi pe jurnalist că este nu numai util. mediu şi lung. – prezentaŃi sintetic problema pe care vreŃi să i-o propuneŃi spre studiu. precum şi a publicaŃiei sale18.

Nu trebuie să trataŃi exhaustiv evenimentul în scrisoareapropunere.– în încheiere. funcŃia în cadrul organizaŃiei. Yahoo Messenger. în caz că scrisoarea ar ajunge pe alte mâini. Ca urmare. Această tehnică de relaŃii publice. Google Talk etc. sugeraŃi-i jurnalistului o acŃiune pe care el ar putea s-o întreprindă: aprofundarea resurselor din Internet. în timp ce scrisoarea de confirmare urmează să sugereze punctele principale de abordat. – includeŃi în formatul scrisorii toate elementele dumneavoastră de identificare şi de contact: prenume.colum. 21 Alton Miller.). nume. – scrisoarea trebuie să fie scurtă. Este vorba de adrese utilizate pentru schimburi instantanee de mesaje prin calculator. de tipul Messenger (Windows Messenger. dar el dă rezultate bune şi în cazul interviurilor pentru presa scrisă sau al celor de documentare. Nu încheiaŃi scrisoarea înainte de a-i mulŃumi jurnalistului pentru eventualul său interes în acea problemă. Pitch Letters and Confirmation Letters.htm şi accesat pe 5 februarie 2006. precum şi orice alte date care. fax. articol publicat la adresa http://work. concizia este o dovadă că preŃuiŃi timpul jurnalistului. Evident. acest tandem funcŃionează mai ales în cazul interviurilor pentru televiziune sau pentru radio. poate fi aplicată după următorul algoritm: 20 IM = Instant Message. departamentul în care lucrează. În plus. pentru a face acest lucru va trebui să aveŃi listele cu contactele din presă actualizate în permanenŃă. Alton Miller21 propune o reŃetă mai elaborată: combinarea scrisorii-propunere cu o scrisoare de confirmare: scrisoarea-propunere este destinată să atragă atenŃia jurnalistului. să poată facilita găsirea adevăratului destinatar în timp cât mai scurt. care are potenŃialul de a oferi specialistului în relaŃii publice mai mult control asupra rezultatelor unui interviu. publicaŃia şi adresa ei poştală. astfel încât mesajele proiectate de dumneavoastră să poată fi livrate. nume. interviuri cu colegi de-ai dumneavoastră care sunt experŃi în problema pusă în discuŃie. o vizită de documentare la sediul organizaŃiei. o minimă sugestie pe care o puteŃi face este aceea ca jurnalistul să vă contacteze pentru a discuta detalii despre oportunitatea relatării acelei chestiuni. să-l convingă de valoarea subiectului. telefoanele la care puteŃi fi găsit (inclusiv după programul de lucru). o scrisoare de o pagină este idealul în materie. adrese de e-mail sau de IM20 şi orice alt detaliu care l-ar putea ajuta pe jurnalist să ia legătura cu dumneavoastră cât mai repede şi mai uşor cu putinŃă. scopul ei este doar de a stimula interesul jurnalistului. funcŃia din redacŃie. – autoarea nu specifică. În orice caz.edu/~amiller/altonmiller/fpitch. 55 . participarea efectivă la o acŃiune a organizaŃiei dumneavoastră în vederea soluŃionării problemei etc. dar este evident că vor trebui introduse şi toate elementele de identificare ale destinatarului: prenume. de a-i propune un subiect viabil.

În fine. spune autorul. – trimiteŃi scrisoarea-propunere. ci şi cre56 . este vorba despre un mesaj destinat unei persoane anume. ci vă ajută şi pe dumneavoastră să vedeŃi mai clar care ar trebui să fie punctul forte al interviului şi ce elemente puteŃi utiliza pentru a obŃine succesul dorit. nu contează neapărat ordinea în care veŃi redacta cele două scrisori: esenŃial este ca între ele să existe concordanŃă şi ca scrisoarea-propunere să conŃină argumente convingătoare despre valoarea mediatică a subiectului. într-o jumătate de oră). în plic închis. conform regulilor detaliate mai sus şi Ńinând cont de ceea ce aŃi sugerat în scrisoarea de confirmare. în fond. precum şi persoana care urmează să fie intervievată. dacă nu aŃi convenit în mod explicit cu jurnalistul ca ea să-i fie trimisă prin fax sau e-mail: la urma urmei.”. Este important ca ea să fie expediată repede. precum şi de a înŃelege mai bine specificul organizaŃiei dumneavoastră. Aceasta înseamnă că. aşa cum au fost ele convenite. în general este de preferat s-o trimiteŃi prin poştă sau prin curier. va trebui să faceŃi unele actualizări ale scrisorii de confirmare. În ceea ce priveşte expedierea scrisorii. O asemenea scrisoare de confirmare nu numai că îi uşurează jurnalistului munca de planificare a interviului. care îi va da jurnalistului posibilitatea de a situa într-un context mai larg evenimentul. Scrisoarea-propunere poate fi însoŃită de un dosar de presă. constituie adevărata dumneavoastră propunere.. prin formule de genul: „Intervievatul ar fi încântat să abordeze subiecte precum: . în care confirmaŃi data. pentru a exploata efectul produs de convorbirea telefonică şi. De fapt. – telefonaŃi jurnalistului pentru a-l convinge „prin viu grai” de valoarea subiectului pe care tocmai i l-aŃi propus. În această scrisoare. persoană care se aşteaptă să aibă o oarecare „exclusivitate” asupra subiectului.. după care o veŃi trimite. după convorbirea telefonică în care aŃi folosit toate mijloacele de persuasiune necesare şi aŃi stabilit detaliile despre interviu. pentru a preveni influenŃa altor evenimente concurente care l-ar putea face pe jurnalist să-şi schimbe programul. în plus. BineînŃeles că aceste sugestii trebuie să Ńină cont şi de ceea ce îi este necesar jurnalistului pentru a face o relatare în urma căreia să fie apreciat. – scrieŃi apoi scrisoarea-propunere. scrieŃi scrisoarea de confirmare.– în primul rând. ora şi locul interviului. care. sugerându-i jurnalistului punctele principale ale interviului care vor da posibilitatea livrării mesajelor pe care le-aŃi pregătit pentru cel intervievat. schiŃaŃi şi un scenariu. în redactarea scrisorii-propunere trebuie să aveŃi mereu în minte faptul că jurnalistul care o va primi va judeca nu numai valoarea subiectului pe care încercaŃi să i-l propuneŃi. – trimiteŃi scrisoarea de confirmare cât mai repede (de preferinŃă.

un scop secundar al difuzării unui asemenea buletin este acela de a dubla difuzarea de ştiri. ar trebui să faceŃi o sortare primară a lor: care dintre ele vor constitui subiecte pentru conferinŃe sau briefinguri de presă. care vor fi anunŃate prin comunicate. urmând să fie utilizată ca informaŃie de background atunci când vor fi publicate materiale despre organizaŃia dumneavoastră. nu aveŃi material potrivit pentru elaborarea unui asemenea buletin. în funcŃie de oportunităŃile ivite în anumite momente. rubrici pe care le-aŃi stabilit încă de la începutul realizării şi difuzării lui. care vor fi făcute publice prin intermediul buletinului de presă. pentru că el creează jurnaliştilor obişnuinŃa de a fi difuzat într-un anumit termen prestabilit şi menŃionat în mod explicit în formatul său. O bună parte a acestor informaŃii va fi adeseori stocată în baza de date a redacŃiilor. este bine să menŃineŃi această frecvenŃă. 247). InformaŃiile reŃinute pentru buletin pot fi clasificate în anumite rubrici cu caracter constant. mai bine renunŃaŃi la difuzarea unui număr decât să realizaŃi un buletin lipsit de valoare informativă. Buletinul de presă ar trebui să aibă o periodicitate relativ constantă. În plus. Caracterul regulat al distribuŃiei buletinului completează distribuŃiile ocazionale menŃionate mai sus şi contribuie la menŃinerea organizaŃiei dumneavoastră în atenŃia jurnaliştilor. se clădeşte o relaŃie de cooperare şi de credibilitate reciprocă între o organizaŃie şi un mijloc de presă. care se realizează într-o manieră neregulată. care vă va aduce mai multe deservicii decât suspiciunea că nu sunteŃi punctual. Cu toate acestea. Atunci când evaluaŃi evenimentele care se desfăşoară în organizaŃia dumneavoastră. dacă aŃi stabilit şi anunŃat că buletinul dumneavoastră apare lunar. De altfel.dibilitatea şi competenŃa dumneavoastră în relaŃia cu presa (Newsom. chiar dacă se vor produce abateri de câteva zile. Nu trebuie să vă aşteptaŃi ca toate informaŃiile cuprinse într-un buletin de presă să fie valorificate imediat de către jurnaliştii care l-au primit. Buletinul de presă Christian Schneider (Schneider. 57 . alături de altele. periodicitatea nu trebuie să fie preocuparea dumneavoastră esenŃială: dacă. Periodicitatea buletinului de presă nu trebuie înŃeleasă într-un sens foarte strict. se presupune că trimiterea unei scrisori-propunere este o tehnică prin care. de pildă ca în cazul săptămânalelor din mass-media scrise. 1993. Scopul buletinului de presă este similar cu cel al scrisorilor-propunere. într-o anumită perioadă. Abaterile n-ar trebui să fie însă de ordinul săptămânilor sau chiar mai rău. numai că buletinul se difuzează în general cu referire la evenimente care nu au un caracter de urgenŃă foarte pronunŃat. 170-171) propune şi o modalitate de menŃinere a interesului jurnaliştilor prin intermediul unui buletin de presă. care vor fi utilizate în alte acŃiuni de presă şi. totuşi. 2004. comunicate şi scrisori-propunere. în fine.

fiindcă menŃionarea lor alături de evenimentele care sunt anunŃate în premieră oferă o înŃelegere mai adecvată a contextului larg al preocupărilor organizaŃiei dumneavoastră. care vă dă posibilitatea să vă corectaŃi munca de fiecare dată când editaŃi un nou număr al buletinului de presă. nu este vorba de situaŃii în care sunt prezentate fapte reale. inexacte. În orice caz. Cea mai frecventă modalitate de a vă manifesta nemulŃumirea faŃă de modul nu tocmai profesionist în care a fost prezentată organizaŃia dumneavoastră este trimiterea unei scrisori către editor. este indicat să respectaŃi recomandările care vor fi făcute ceva mai departe. Încă o dată. prin care jurnaliştii să-şi spună părerea cu privire la materialele publicate şi la chestiunile pe care ar dori să le găsească în buletin. au suport în realitate. Pe de altă parte 58 . uneori chiar ani de-a rândul. dar care nu sunt tocmai cele pe care le aşteptaŃi: dacă afirmaŃiile jurnalistului. în această idee. să apară în presă o relatare nedreaptă în ceea ce priveşte tonul sarcastic sau aluziv în care jurnalistul respectiv a înŃeles să construiască articolul său. fie în format online. nu este cazul să reacŃionaŃi. fie pe şeful rubricii (paginii) în care a apărut relatarea. Un alt avantaj pe care trebuie să-l exploataŃi este acela al utilizării materialului grafic (fotografii. Un asemenea formular este un bun instrument de evaluare a muncii dumneavoastră. o reacŃie este recomandabilă doar atunci când tonul relatării este în mod evident părtinitor sau când faptele pe care se bazează demonstraŃiile jurnalistului sunt incorecte.). scheme. fie pe producătorul emisiunii sau chiar pe redactorul-şef ori directorul publicaŃiei (postului). Pentru realizarea buletinului de presă. Trebuie să fiŃi conştient că o asemenea scrisoare poate afecta sau chiar distruge relaŃia profesională pe care aŃi construit-o cu jurnalistul în cauză. nu trebuie să excludeŃi din buletin evenimente care au fost deja anunŃate prin alte mijloace (de pildă. prin editor înŃelegându-l fie pe şeful ierarhic al jurnalistului în cauză. atunci când va fi vorba despre publicaŃii utilizate în relaŃiile publice. în ciuda strădaniilor şi a profesionalismului dumneavoastră. fie pe CD. concepŃie grafică etc. prin comunicate de presă). El poate fi realizat fie pe hârtie. chiar neconvenabile pentru organizaŃia dumneavoastră. Scrisoarea către editor Uneori. Nu uitaŃi să includeŃi în cuprinsul lui şi un formular de răspuns. de asemenea. În asemenea împrejurări. imprecise.Buletinul de presă are avantajul că poate conŃine şi informaŃii despre contextul în care s-au petrecut sau se vor petrece evenimentele anunŃate. se poate întâmpla ca. poate că au fost omise fapte pe care le consideraŃi esenŃiale pentru ca organizaŃia dumneavoastră să fi putut apărea într-o altă lumină. s-ar putea să consideraŃi că este necesar să luaŃi atitudine faŃă de nedreptatea care vi s-a făcut.

O scrisoare către editor ar trebui să îndeplinească următoarele condiŃii de fond: – să fie rezonabilă: replica dumneavoastră nu trebuie să se bazeze pe supoziŃii. Dacă nedreptatea care credeŃi că vi s-a făcut este gravă. pe cale amiabilă şi cu posibilitatea de a lăsa o uşă deschisă pentru continuarea cooperării. precum şi motivul acestei nemulŃumiri. dacă publicaŃia respectivă are o arie largă de circulaŃie. în cazul în care jurnalistul a scos din context o afirmaŃie făcută pe timpul interviului. În plus. speculaŃii sau aluzii. dar cu echilibru. cei lezaŃi pot alege să vă dea în judecată. trebuie să rezulte cu claritate problema care vă nemulŃumeşte.însă. mărturii ale unor persoane independente sau ale unor experŃi etc. este mai bine să lăsaŃi lucrurile aşa cum sunt. dacă scrisoarea dumneavoastră va avea un ton cumpătat şi politicos. dacă publicaŃia are o audienŃă redusă. invectivele nu numai că nu vor repara situaŃia. atunci când s-au făcut afirmaŃii tendenŃioase despre funcŃionarea organizaŃiei. atunci când lucrurile au fost împinse prea departe. calomniile. precum şi abordarea umoristică a situaŃiei pot încălzi o atmosferă tensionată şi pot facilita o soluŃie în benefi59 . Ea trebuie motivată temeinic. mai ales. – să fie politicoasă: diferendul creat între organizaŃia dumneavoastră şi mijlocul de presă respectiv trebuie soluŃionat în mod profesionist. pentru mai multă credibilitate. De aceea. Înainte de a scrie o scrisoare către editor. Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România. – să fie clară: încă de la începutul scrisorii. poate că merită să întreprindeŃi o asemenea acŃiune. procedaŃi în mod ierarhic: adresaŃivă mai întâi şefului ierarhic al jurnalistului despre care credeŃi că a comis o nedreptate. Dacă v-aŃi hotărât să scrieŃi. 33). este bine să cântăriŃi cu atenŃie avantajele şi riscurile.). este total contraindicat ca tonul scrisorii dumneavoastră să fie ofensator. 9). De altfel. este posibil ca pe viitor astfel de lucruri să nu se mai întâmple. o astfel de scrisoare. lipsită de umoare şi de venin. puteŃi merge mai departe pe scara ierarhică a publicaŃiei respective. dar o vor agrava şi mai mult. este bine ca scrisoarea să fie însoŃită de documente suplimentare (Jones. 1996. rapoarte ale unor comisii independente de expertiză. Dacă prejudiciul de imagine este minor şi.. Injuriile. AfirmaŃiile exagerate nu servesc scopurilor unei asemenea scrisori. – să aibă un stil elevat: fraza elegantă. atacul la persoană. AsociaŃia Română a Ziariştilor de Mediu etc. ca: transcrierea integrală a unui interviu. ci pe fapte credibile. ajungând chiar până la trimiterea unei scrisori către asociaŃii profesionale din lumea mass-media (cum ar fi Clubul Român de Presă. 1992. totuşi. Dacă lucrurile nu se rezolvă favorabil şi constataŃi că există chiar rea-voinŃă în a vi se face dreptate. ba chiar organizaŃia dumneavoastră să fie tratată într-o manieră mai favorabilă decât v-aŃi fi aşteptat (Barry McLoughlin Associates.

al cărei nume reiese cu claritate din conŃinutul său. scrisoarea trebuie să fie semnată la sfârşit. – scrisoarea trebuie să provină din partea unei persoane oficiale (directorul organizaŃiei sau dumneavoastră). culpabilă a acŃiunilor sale. adresa site-ului şi adresa de e-mail. 60 . S-ar putea întâmpla ca scrisoarea să fie bine primită şi să fie chiar publicată. Se impune precizarea că tipul de scrisoare examinat mai sus diferă de scrisorile cititorilor către editorialişti. – scrisoarea trebuie să fie scurtă: de regulă. specialistul în relaŃii publice al unei organizaŃii. BineînŃeles că dumneavoastră. O scrisoare prea lungă nu face decât să-şi dilueze singură efectul. ceva obişnuit ca în redacŃii să sosească scrisori pe numele cuiva care a părăsit acel loc chiar în urmă cu câŃiva ani. – scrisoarea trebuie să fie adresată unei persoane despre care v-aŃi asigurat în prealabil că îndeplineşte funcŃia potrivită în redacŃia potrivită. de felul celor analizate în acest ultim paragraf. puteŃi utiliza şi varianta trimiterii de scrisori „neutre” către editorialişti. În cazul nostru. adresa. fie prin scrisori „clasice”. denumirea completă şi corectă a acesteia. ar fi bine să studiaŃi întâi stilul publicaŃiei în cauză. pe care cititorii sunt încurajaŃi să le folosească). apoi să încercaŃi să adoptaŃi acest stil în scrisoarea dumneavoastră. pe care fiecare publicaŃie le încurajează şi le aşteaptă cu plăcere. De altfel. o pagină scrisă la două rânduri ar trebui să fie suficientă. de altfel. telespectatorii) să trimită opiniile lor cu privire la diverse chestiuni. fie prin intermediul poştei electronice (multe variante online ale ziarelor au chiar formulare prestabilite de scrisori către editorialişti. telefoanele. s-ar putea ca o persoană despre care ştiaŃi acum două săptămâni că este editorul unei publicaŃii anume să fi plecat în altă parte între timp. Iată şi câteva condiŃii de formă pe care ar trebui să le urmăriŃi în redactarea unei scrisori către editor: – scrisoarea trebuie să fie datată şi să conŃină elementele de identificare ale organizaŃiei de la care provine: sigla sau logo-ul organizaŃiei. FluctuaŃia de personal din lumea presei este destul de accentuată. dar şi posturile de radio şi de televiziune îşi încurajează cititorii (ascultătorii. Nu numai publicaŃiile scrise. Este. prin urmare. scrisoarea către editor constituie o replică oficială a unei organizaŃii faŃă de relatarea părtinitoare. atunci când intenŃionaŃi să semnalaŃi unui anumit mijloc de presă un posibil subiect care s-ar potrivi formatului său. Mai mult.ciul organizaŃiei dumneavoastră.

1992. 574). 61 .). Avantajele distribuirii unui dosar de presă sunt următoarele: – permite jurnalistului cunoaşterea de profunzime a unui subiect într-un timp relativ scurt. este vorba. precum şi să-i ofere o serie de informaŃii suplimentare (date biografice ale unei persoane. nu trebuie să ne limităm doar la acei reporteri (redactori) care scriu pentru informarea generală a publicului. (Wilcox. Dimpotrivă. de a face o relatare despre ea (Schneider. pe timpul călătoriilor de documentare organizate pentru jurnalişti. târguri. critici de specialitate. Dosarul de presă este o „carte de vizită” a organizaŃiei de la care provine. lansări de produse.m. în general. o persoană. o activitate etc. Toate aceste detalii sunt destinate să-i ofere jurnalistului ocazia de a aprofunda chestiunea pe care vreŃi s-o aduceŃi în atenŃia opiniei publice. de exemplu. – poate asigura material ilustrativ (fotografii. 171). a evoluŃiei anterioare a evenimentului ş. specializată într-un anumit domeniu. constând în detalii despre o organizaŃie. pe durata vizitelor pentru jurnalişti de genul „Zilelor uşilor deschise”.a. eveniment etc. cercetători ai pieŃei. În fine. Atunci când vorbim de „jurnalişti” care primesc un dosar de presă. pentru a fi distribuit cu ocazia unor evenimente speciale (show-uri. de a-şi forma o părere despre aceasta şi. – dosarul permite abordarea unui eveniment din diferite unghiuri. repere temporale ale evoluŃiei unui eveniment etc. – face posibilă stocarea informaŃiilor respective în bazele de date ale redacŃiilor. El este întocmit. comentatori etc. pentru a fi distribuit la conferinŃe sau briefing-uri de presă. Dosarul de presă completează informaŃia care nu poate fi difuzată – din motive de spaŃiu şi de timp – printr-un comunicat sau în cadrul unei conferinŃe de presă. grafice. scheme sau chiar materiale audiovizuale) util pentru completarea materialului realizat de jurnalist. – prezintă un subiect în detaliu. 1993.). menite să-l ajute pe jurnalist în înŃelegerea specificului unei organizaŃii. va trebui să ŃineŃi cont neapărat de categoriile de oameni specializaŃi care scriu pentru presă: analişti politici. un produs. de informaŃii de fond şi nu de actualitate. în ultimă instanŃă. Mai poate fi întocmit şi distribuit în diferite redacŃii în cazul în care o organizaŃie nou-înfiinŃată vrea să-şi facă „intrarea” în arena opiniei publice prin intermediul mass-media.Dosarul de presă Dosarul de presă reprezintă o modalitate auxiliară de transmitere a informaŃiilor către reprezentanŃii mass-media. expoziŃii. un eveniment. schimbări în managementul organizaŃiei. un dosar de presă poate fi distribuit şi fără vreun prilej anume.d. dacă organizaŃia dumneavoastră este. caracteristici tehnice ale unui produs. doar pentru a oferi jurnaliştilor informaŃie de fond despre o organizaŃie (persoană. analişti financiari.). de regulă.. aniversări ale organizaŃiei etc.

Totuşi. sociale. 62 . în care veŃi înfăŃişa în câteva cuvinte evenimentul tratat în dosar. mai rău. puteŃi adăuga şi alte informaŃii care să-l îndemne pe jurnalistul cititor la acŃiune. în funcŃie de situaŃie: informaŃii de fond despre organizaŃie sau despre eveniment. în care. Atunci când dosarul este întocmit pentru a fi distribuit în cadrul unui eveniment care a fost anunŃat deja printr-un comunicat de presă. de obicei chiar la începutul acestuia. Nu uitaŃi ca în această scrisoare să mulŃumiŃi cu anticipaŃie destinatarului pentru răbdarea de a consulta dosarul dumneavoastră.com/reference/presskit. materiale audiovizuale pe CD. pot fi trasate câteva idei directoare în ceea ce priveşte conŃinutul acestuia: – dosarul de presă trebuie să trateze un singur subiect. dacă conŃine prea multă informaŃie. neutră. realizată în stilul unui comunicat de presă. financiare. clar şi concis. detalii tehnice.m. un scurt istoric al organizaŃiei. – este bine ca subiectul să fie anunŃat şi pe copertă. adresă.Nu există o formulă-standard de alcătuire a unui dosar de presă. – uneori. grafice.). pe lângă faptul că enumeraŃi elementele componente ale dosarului. Ele pot fi concepute direct ca materiale (articole) de presă. acŃiunii etc. acest comunicat va fi introdus în dosar. DVD. telefoane etc. Acestea trebuie redactate în stil jurnalistic. dacă acesta conŃine prea puŃină informaŃie. articol publicat la adresa http://www. cere eforturi suplimentare din partea jurnaliştilor şi riscă să lase neobservate elementele esenŃiale.telusys. date statistice. pentru că există şansa ca ele să fie publicate ca atare.a. strategii ale organizaŃiei. sub formă de titlu. de exemplu. – alte materiale. în special acele strategii care au legătură cu evenimentul ce constituie subiectul dosarului. fără legătură între ele sau care plictisesc ori. o scrisoare de prezentare. date de contact utile pentru solicitarea unui eventual interviu22. evenimente similare care au avut loc în viaŃa organizaŃiei. cuprinzând informaŃie factuală. scheme şi fotografii (cu legendă). chiar după sumar. misiunea şi obiectivele organizaŃiei.d. Acest sumar poate fi conceput chiar sub forma unei scrisori-propunere. sunt pline de elogii la adresa organizaŃiei. – diferite documentare scurte (1 – 2 pagini) care dezvoltă aspecte particulare ale subiectului: implicaŃii economice. împreună cu sigla şi cu datele de identificare ale organizaŃiei (denumire completă. ca. precum şi pentru eventualitatea participării sale la eveniment.pdf#search='create%20press%20kit şi accesat pe 25 februarie 2006. este bine să introduceŃi în dosar.). biografii ale persoanelor pro- 22 Guidelines on Creating a Press Kit. – o prezentare a subiectului (evenimentului. El nu trebuie să cuprindă un amalgam de texte fără relevanŃă. ş. îi nemulŃumeşte pe jurnalişti şi nu justifică efortul depus de organizatori. casete video sau audio. – un sumar (la începutul dosarului). prezentări multimedia.

o biografie n-ar trebui să aibă mai mult de o pagină (inclusiv fotografia bust a persoa63 . cataloage de produse (servicii). Materialele din dosar trebuie să aibă o calitate foarte bună. – mostre de produse (în măsura în care ele pot fi introduse fizic în dosar) sau mici obiecte promoŃionale (brelocuri. Astfel. este bine să introduceŃi în dosar un plic autoadresat (adică având deja scrisă adresa organizaŃiei dumneavoastră ca destinatar) şi timbrat. materialele audio şi video trebuie să aibă calitatea necesară pentru a putea fi date pe post ş. sau dacă doriŃi să primiŃi comentarii de la cei care l-au primit. ustensile de scris. – cărŃi de vizită (a dumneavoastră. agende sau carneŃele. Ca regulă. materialele scrise nu trebuie să depăşească două pagini.d. declaraŃii şi mărturii despre eveniment (organizaŃie) ale unor persoane implicate sau care au credibilitate în legătură cu evenimentul (organizaŃia). reviste. insigne. Se înŃelege că există şi excepŃii de la această regulă. – dacă dosarul conŃine vreun chestionar adresat jurnaliştilor sau altor destinatari ai dosarului de presă. prezentări ale proiectelor sau realizărilor organizaŃiei. liste ale clienŃilor reprezentativi pentru organizaŃie. – o listă cu întrebări frecvente în legătură cu organizaŃia dumneavoastră.eminente implicate în eveniment. astfel încât cel care primeşte dosarul de presă să poată păstra una pentru el. Această listă îi poate ajuta pe jurnaliştii care doresc să solicite un interviu. astfel încât ele să poată fi utilizate cu un minimum de efort de către cei care le-au primit. se recomandă chiar să introduceŃi fiecare carte de vizită în dublu exemplar. ale experŃilor în diferite domenii pe care i-aŃi recomandat jurnaliştilor în cuprinsul dosarului etc. iar pe cealaltă s-o transmită altcuiva. flyere etc. – invitaŃii (bilete) de participare la eveniment. atunci când intenŃionaŃi să includeŃi în dosarul de presă liste de produse sau de preŃuri ori alte asemenea lucrări care în mod normal depăşesc limita indicată mai sus. aşa cum vor fi ele prezentate mai departe. ale persoanelor la care se face referire în dosar. textele discursurilor ce vor fi rostite cu acea ocazie. etichete magnetice. peste 300 dpi). broşuri. afişe (sau copii la scară redusă ale acestora). fotografiile trebuie să aibă legende clare şi complete. specialistul în relaŃii publice al organizaŃiei. fotografiile în format electronic trebuie să aibă o rezoluŃie care să permită reproducerea lor tipografică (de regulă.m. fotografiile pe hârtie trebuie să aibă calitatea necesară pentru o eventuală reproducere în publicaŃii scrise. pliante şi alte asemenea materiale de prezentare. calendare). Pe de altă parte. programul manifestării respective.a.). articole şi informaŃii apărute deja în presă şi care sunt relevante pentru eveniment (organizaŃie). de asemenea. copiile textelor şi graficii pe hârtie trebuie să fie întru totul lizibile.

Apoi. fiecare pagină conŃinând până la 16 fotografii de mărime şi claritate acceptabile pentru a permite efectuarea unei prime selecŃii. fie color. să faceŃi o alegere judicioasă cu privire la cei care vor primi dosarul. Logica acestei ordini rezultă din specificul organizaŃiei dumneavoastră. este disponibil în permanenŃă 23 Your Kit’s Contents. este vorba despre lansarea unui produs nou. în acest caz. În schimb. ConŃinutul dosarului de presă trebuie aranjat într-o ordine logică. pentru a-l scuti pe jurnalist de efortul culegerii unui text pe care are de gând să-l utilizeze. dacă încercaŃi să prezentaŃi o persoană marcantă din organizaŃia dumneavoastră. care să fie disponibil pe site-ul organizaŃiei. fie alb-negru. trebuie să aveŃi permanent în minte faptul că scopul dumneavoastră este ca el să fie citit. dosarele de presă pot fi realizate de firme specializate. care pot realiza o tratare unitară a subiectului. mai ales atunci când includ prezentări multimedia sau materiale audiovizuale. astfel încât fiecare ziarist să poată descărca piesele pe care le-a ales de pe hârtie. precum şi o concepŃie grafică specială. BineînŃeles că asemenea dosare de presă.org/pressmedia/yourkit_contents. În unele situaŃii. Unii specialişti recomandă pe bună dreptate şi varianta întocmirii unui dosar de presă online24. continuând cu afirmaŃii ale altora referitoare la activitatea sa. În acest caz. precum şi cu toate datele de identificare ale acesteia. articol publicat la adresa http://www.nei prezentate). Dacă. costurile sunt mult mai mici. ci elementele care sunt semnificative pentru organizaŃia dumneavoastră: de când activează în organizaŃie. un citat edificator etc.html şi accesat pe 19 februarie 2006. deoarece aceasta nu trebuie să cuprindă în amănunt toate faptele celui prezentat. Dacă aveŃi mai multe fotografii pe care vreŃi să le oferiŃi pentru o eventuală publicare.d. De aceea. În orice caz.a. sunt destul de scumpe. va trebui ca. Avantajele lui sunt următoarele: poate fi consultat chiar şi atunci când dumneavoastră sunteŃi în imposibilitatea de a livra un dosar „tradiŃional” (de exemplu. veŃi începe cu biografia acesteia. SoluŃii asemănătoare pot fi aplicate şi în cazul materialelor audiovizuale şi (de ce nu?) chiar al celor scrise. când sunteŃi în concediu). 64 . Se înŃelege că. dosarul va trebui să conŃină toate instrucŃiunile necesare pentru descărcarea fotografiilor23. atunci când redactaŃi un material pentru un dosar de presă. fotografiile propuse vor fi puse la dispoziŃie pe Internet. precum şi al evenimentului pe care încercaŃi să-l faceŃi cunoscut. va trebui să începeŃi cu prezentarea acestuia. de exemplu. a aspectelor care îl fac să fie diferit de produsele din aceeaşi gamă ş. Marea majoritate a materialelor scrise trebuie să includă şi un antet cu denumirea organizaŃiei de la care provin. nu să trateze exhaustiv situaŃia organizaŃiei dumneavoastră. s-ar putea ca reproducerea lor pe suport adecvat de hârtie să fie prea costisitoare. în funcŃie de costurile dosarului. puteŃi introduce în dosar o pagină sau două cu fotografiile pe care le-aŃi ales. a caracteristicilor lui. cu enunŃarea realizărilor sale etc.tia. care sunt contribuŃiile sale.m.

O variantă intermediară între dosarul de presă pe hârtie şi cel online o reprezintă realizarea unui CD (DVD) care să conŃină materiale în format digital. articol publicat la adresa http://www. 25 Alfred J.). precum şi în a solicita interviuri sau lămuriri suplimentare. o biografie inclusă 24 Press Kit.how-to. la un interval de timp rezonabil de la distribuirea unui dosar de presă.pdf (Portable Document Format). fişierele unui dosar de presă online pot fi actualizate mai rapid şi cu infinit mai puŃine costuri decât materialele tipărite pe hârtie. în special acelora al căror impact asupra opiniei publice vă interesează cel mai mult. gata pentru imprimare. Acele persoane proeminente pot fi membri ai organizaŃiei dumneavoastră sau invitaŃi în diferite ocazii (un speaker invitat la un eveniment pe care îl organizaŃi. Dacă efortul dumneavoastră de a întocmi un dosar de presă a fost răsplătit prin apariŃii în mass-media. Se înŃelege că un dosar de presă online trebuie actualizat ori de câte ori este cazul.00. o personalitate politică.4621.304700. prin includerea unui formular de chestionare a cititorilor..com/article/0. The Ingredients of a Press Kit.pentru un public mult mai mare.entrepreneur. poate include majoritatea materialelor specificate mai sus. Se recomandă ca. poate fi realizat şi în format . poate fi un bun instrument în realizarea unei baze de date cu potenŃiali clienŃi. articol publicat la adresa http://www. Lautenslager. dosarul de presă poate conŃine şi biografii ale unor persoane a căror reputaŃie şi notorietate are semnificaŃie pentru opinia publică sau pentru grupurile-Ńintă pe care le vizaŃi atunci când întocmiŃi şi distribuiŃi un asemenea dosar. Întrebându-i în ce măsură dosarul le-a fost util. Biografia După cum am văzut mai sus. este mult mai interactiv decât varianta „clasică”. 65 . cu preferinŃele acestora etc. să telefonaŃi cel puŃin unora dintre jurnaliştii care au primit dosarul25. astfel încât doritorii îl pot tipări pe hârtie cu uşurinŃă. Media Kit: How-To Create An Online Media Kit. În asemenea situaŃii. permiŃând formularea de sugestii şi de întrebări din partea cititorilor.com/Operations/press-kit. Acest dosar de presă pe suport electronic prezintă avantajul că materialele pot fi preluate cu mai multă uşurinŃă. un lider de opinie etc. timpul necesar pentru crearea şi menŃinerea unui asemenea dosar este mai scurt decât cel cerut de realizarea unei variante pe hârtie.htm şi accesat pe 19 februarie 2006. va trebui să vă gândiŃi la eventualitatea de a trimite o scrisoare de mulŃumire celor care au valorificat astfel materialele pe care le-aŃi oferit. unele dintre ele putând fi publicate cu un minimum de prelucrare în redacŃii. îi puteŃi stimula în a folosi materialele livrate.html şi accesat pe 19 februarie 2006. ştiinŃifică sau culturală implicată într-o manifestare a organizaŃiei dumneavoastră.

cum ar fi. biografiile au evoluat ca manieră de abordare şi ca stil. creatori. Ulterior. ea poate să constituie uneori chiar o carte în mai multe volume (vezi. imagini. O biografie în scris – formă întâlnită destul de frecvent în activităŃile de relaŃii publice – are de regulă o întindere de una – două pagini. Aceste documente trebuie actualizate destul de frecvent. accesată pe 19 iunie 2007 la adresa http://www. ci a fost utilizat încă din antichitatea timpurie. oameni cu o anumită reputaŃie în plan local sau chiar naŃional/internaŃional. de exemplu. biografii întocmite din timp ale membrilor importanŃi ai organizaŃiei sale (conducători.com/ce6/ent/A0856919. trilogia „Romanul lui Eminescu” de Cezar Petrescu). nu pentru persoana în cauză!) ce ar trebui accentuate în biografie? – care sunt calităŃile sau trăsăturile de caracter care au contat cel mai mult în evoluŃia profesională a persoanei în cauză şi în evoluŃia organizaŃiilor în care a activat până în prezent? – ce decizii importante pentru comunitate şi pentru organizaŃie au aparŃinut acelei persoane? Cum au fost ele primite în viaŃa publică? – ce lucrări a scris acea persoană? Ce titluri ştiinŃifice sau artistice are? Prin ce este ea remarcabilă? – ce idei principale ar trebui să rezulte din biografia pe care o veŃi scrie? – ce exemple (citate. În literatură. prezentări multimedia) despre viaŃa unei persoane care există în realitate. pe pereŃii templelor sau ai mormintelor. lideri de opinie).) pot spori credibilitatea şi atractivitatea biografiei? – ce stil este adecvat biografiei pe care urmează să o scrieŃi? 26 Mai multe detalii la categoria „biography” din enciclopedia Infoplease. Acest instrument de comunicare nu este nici pe departe o descoperire a timpurilor recente. va trebui să găsiŃi răspunsuri la întrebări ca: – cine din organizaŃia dumneavoastră ar trebui să aibă întocmită o biografie? – care este probabilitatea ca acea biografie să prezinte interes pentru mass-media şi pentru publicurile pe care le vizaŃi? – care sunt momentele remarcabile (pentru opinia publică. devenind chiar un gen literar de sine stătător.infoplease. vestigiile Egiptului antic înfăŃişează în scriere hieroglifică. experŃi în anumite domenii. printre documentele sale.într-un dosar de presă va fi cu siguranŃă citită. de exemplu. De exemplu. Un bun specialist în relaŃii publice are. Pentru a scrie o biografie concisă. cele ale agenŃiilor de presă. dar plină de conŃinut. mărturii etc. ele putând fi chiar trimise din timp pentru a fi incluse în diferite baze de date. oameni de decizie. iar detalii din ea vor fi foarte probabil preluate de mass-media în conjuncŃie cu informaŃii despre organizaŃia dumneavoastră.html 66 . Biografia este o relatare în scris sau în alte modalităŃi (film. biografii ale regilor cu 13 secole înainte de Christos26.

Cu toate acestea. În activitatea dumneavoastră. în funcŃie de sfera de interes a acesteia. cronica. înseamnă că ar trebui să preluaŃi iniŃiativa. sunt adevărate pentru că „am văzut la televizor” sau „am citit în ziar”. călătorii etc. Articolul de presă Despre articolele de presă s-au scris şi se vor scrie tomuri întregi. editorialul. de către o persoană al cărei scop este de a obŃine (menŃine) o slujbă. Biografia trebuie să evidenŃieze în ce măsură o persoană este importantă pentru o anumită comunitate. ci şi articole. de asemenea. o mare credibilitate informaŃiilor preluate din mass-media. Trebuie menŃionat. s-au purtat şi se poartă dezbateri aprinse. dacă nu vi se solicită articole. sub această denumire globală vom întâlni genuri publicistice precum ancheta. formal). de publicaŃia cu care vă propuneŃi să colaboraŃi. căutaŃi un subiect potrivit pe care să-l trataŃi într-un articol. trebuie să căutaŃi şi să fructificaŃi ocaziile de a scrie nu numai ştiri şi comunicate de presă despre organizaŃia dumneavoastră. ci doar să vă ofere câteva sugestii utile în munca dumneavoastră ca specialist în relaŃii publice. personal. nu vă grăbiŃi să scrieŃi un articol pe care apoi să încercaŃi să-l „vindeŃi” cuiva. cum ar fi. fie într-un stil narativ (informal. 67 . că un articol poate fi de sine stătător sau poate constitui un episod al unui serial (rubrici). de obicei. foiletonul. eseul. comentariul. dacă o publicaŃie vă solicită un articol. de publicul-Ńintă pe care îl vizaŃi şi – de ce nu? – în funcŃie de ceea ce aşteaptă şeful şi colegii de la dumneavoastră. despre automobilism. Capitolul de faŃă nu-şi propune nici pe departe să trateze exhaustiv problema complexă a articolelor de presă. în acest caz. Mai mult. reportajul etc. mai apropiat de biografiile literare). Acestea produc un efect favorabil asupra imaginii organizaŃiei. ci procedaŃi invers: găsiŃi întâi publicaŃia care ar fi dispusă să vă găzduiască un articol şi apoi. de exemplu. grădinărit. Prin urmare. Termenul „articol” este generic. este binecunoscută mentalitatea conform căreia un eveniment. faceŃi tot ce se poate pentru a nu rata această ocazie. recenzia.Este foarte important să faceŃi deosebirea dintre o biografie şi un „curriculum vitae” (CV). deoarece propria dumneavoastră iniŃiativă în a propune spre publicare unele articole are de obicei cam aceeaşi rată de reuşită ca şi în cazul comunicatelor de presă: unul din zece. deoarece publicul acordă. creşterea animalelor de companie. o afirmaŃie etc. un serial despre istoria olimpismului în România. Utilizarea sau nu a tehnicilor de redactare şi de difuzare a articolelor de presă rămâne la latitudinea dumneavoastră. în funcŃie de experienŃa pe care o aveŃi în scriitura jurnalistică. pamfletul. PuteŃi întocmi o biografie fie într-un stil direct (factual. acesta din urmă fiind un document întocmit mai ales pe piaŃa muncii. el fiind atribuit oricărui text ce apare în presa scrisă.

se poate afirma că efectele lor au nu numai o dimensiune spaŃială. presa departamentală. Articolele pot fi scrise atât pentru mass-media independente. deoarece de această dată autorul are deplina libertate şi responsabilitate în alegerea formei de exprimare. trebuie menŃionat faptul că practica de a promova publicarea de advertoriale este acceptată de etica relaŃiilor publice. de modul în care publicaŃia respectivă abordează realitatea (specificul publicaŃiei). De cele mai multe ori. economie. 80).În această idee. ci şi una temporală.m. obiective şi echilibrate. chiar dacă autorul „oficial” – cel al cărui nume va apărea în ziar sau în revistă – va fi altcineva. pe care să le înzestreze cu un impact cât mai mare asupra publicurilorŃintă vizate. în acelaşi timp.) oferă mult mai multe ocazii pentru organizaŃiile sau persoanele interesate de un anumit domeniu sau care constituie o autoritate profesională în activitatea pe care o desfăşoară. dar va trebui să ŃineŃi seama. va trebui să cunoaşteŃi foarte bine limita greu de sesizat dintre publicitate (notificare gratuită) şi reclamă (notificare plătită şi cu o intenŃie vădită de influenŃare) şi să vă menŃineŃi în limitele primei categorii. de pildă directorul instituŃiei. Este mai uşor de scris pentru că el nu necesită neapărat respectarea tuturor constrângerilor ce privesc redactarea unei ştiri sau a unui comunicat. Prin urmare. el este mai dificil de redactat. precum regula „piramidei inversate” sau a celor şase întrebări esenŃiale. newsletter-ul etc. adică să elimine suspiciunea de reclamă mascată. Articolul de presă este mai uşor şi. nu neapărat despre intenŃia ei de a-şi vinde neapărat produsele sau serviciile. nu numai că aria lui de difuzare va fi mult mai restrânsă (o singură publicaŃie). presa specializată (profesională. articolul de presă se concepe în majoritatea cazurilor pentru a fi propus unei anumite publicaŃii.a. deoarece un advertorial (material publicitar scris sub forma unei opinii obiective) vorbeşte în special despre reputaŃia organizaŃiei. 1998. Sunt relativ frecvente cazurile în care diferite publicaŃii solicită articole de la anumite organizaŃii sau persoane proeminente. trebuie menŃionat că. Articolele de presă nu numai că sporesc aria vizibilităŃii mediatice a unei organizaŃii. Mai mult decât atât. ca urmare. dar contribuie şi la menŃinerea ei în timp (Bland. dacă în presa de informare generală sunt căutate mai ales articole legate de politică. 68 . Totodată. industrială ş. dacă un comunicat de presă este construit de la bun început cu intenŃia difuzării sale către mai multe mass-media. ApariŃiile în presă sunt cel puŃin la fel de benefice pentru imaginea organizaŃiei ca şi publicarea de reclame plătite.d. cu condiŃia să transmită mesajele dorite. sănătate şi sport. comercială. De asemenea. mai dificil de scris decât ştirea sau comunicatul de presă. cât şi pentru instrumentele de comunicare internă ale organizaŃiei: ziarul de întreprindere. concret. sarcina scrierii acestor articole revine tot specialistului în relaŃii publice al organizaŃiei respective. de la bun început. condiŃia de bază pentru asemenea apariŃii este să fie oneste.

Cu toate acestea. tehnica „piramidei inversate” – concretizare a abordării din perspectivă psihologică – este eficientă nu numai în cazul ştirilor şi comunicatelor. Dacă ştirea şi comunicatul de presă intră în categoria „hard news” (ştiri perisabile). trebuie să fiŃi conştient de faptul că. În funcŃie de genul abordat. în organizarea şi prezentarea lor. Ńine cont în primul rând de mesajul iniŃial pe care vreŃi să-l transmiteŃi. un articol poate relata evenimente cu caracter aventuros. În fine. Spre deosebire de ştirea şi de comunicatul de presă. de exemplu. deoarece ea permite relatarea faptelor cu o anumită lipsă de profunzime şi cu un ton neutru care nu convinge întotdeauna. experienŃe neobişnuite sau aspecte din viaŃa cotidiană a unei persoane. un cuprins şi o încheiere. planul liber. planul psihologic prevalează în comparaŃie cu cel logic. mai ales în cazul articolelor de atitudine. aspecte de sezon etc. orice articol trebuie să aibă o introducere. În scrierea unui articol pentru alte publicaŃii decât cele destinate comunicării interne. incidente hilare. Astfel. cronologia inversă este de obicei mai atractivă decât cea simplă. ci şi în cel al articolelor de presă. 2000. săptămâna viitoare sau peste o lună. istorii sentimentale sau spirituale. în fine. trebuie. utilizarea excesivă a acestei tehnici în cazul articolelor nu este întotdeauna cea mai fericită idee. În acelaşi timp însă. – ca şi în cazul ştirii sau al comunicatului de presă. inclusiv a celor sofisticate care Ńin mai degrabă de domeniul creaŃiei literare. întâmplări neobişnuite. cititorul va utiliza mai degrabă criterii emoŃionale decât raŃionale (Stan. îşi menŃine valoarea informaŃională indiferent dacă este publicat astăzi. 2000. în general. 45). Într-adevăr. Articolul dumneavoastră mai poate fi construit în plan cronologic (Stan. dar şi cel mai spectaculos. care induce senzaŃia de monotonie. lucru care nu mai este valabil în cazul unui accident de avion. se bazează pe principiul tezei şi antitezei. Este adevărat că acestea nu trebuie să fie identice cu cele uti69 . în categoria „soft news” (ştiri durabile): un reportaj despre un colecŃionar de fluturi tropicali. trebuie să ŃineŃi cont de câteva reguli generale: – atunci când treceŃi la elaborarea unui articol. permiŃându-vă utilizarea oricăror mijloace stilistice. 2000. cel mai dificil de abordat. enumerarea consecinŃelor. să identificaŃi cele şase întrebări consacrate în jurnalistică (Cine? Ce? Când? Unde? Cum? De ce?). apoi evidenŃierea cauzelor şi. în primul rând. în aprecierea lui. 44). eficient mai ales în cazul articolelor de tip anchetă. în acest caz aveŃi mai multă libertate în tratarea răspunsurilor la aceste întrebări. în timp ce planul descriptiv (analitic) utilizează o structură ce cuprinde prezentarea situaŃiei. de exemplu.Pentru a scrie un articol de presă. 42). redând faptele în ordinea producerii lor. articolele intră. Planul logicologic (Stan. vi se cere un efort creativ substanŃial mai mare decât în cazul genurilor publicistice bazate pe regula „piramidei inversate”.

2004. Obiectivitatea nu înseamnă nici pe departe că articolul dumneavoastră nu trebuie să exprime o anumită opinie: la urma urmei. important este ca acesta să aibă. afirmaŃiile dumneavoastră trebuie să se bazeze pe dovezi verificabile.lizate în cazul ştirii sau al comunicatului. – trebuie respectată lungimea indicată de editor: o pagină. pentru a permite efectuarea corecturilor redacŃionale. 254). bazate pe realităŃi obiective. 300 de cuvinte etc. totuşi. 253). – la articol trebuie adăugate fotografii ale autorului. – introducerea trebuie sprijinită şi dezvoltată cu argumente şi fapte tratate mai departe. Dacă începutul articolului nu este suficient de convingător. Ea trebuie nu numai să stimuleze interesul cititorului. trebuie să ŃineŃi cont neapărat de faptul că prima frază a acestuia este şi cea mai importantă (Newsom. pe statistici. Important este ca ea să fie susŃinută cu argumente credibile. trebuie să vă asiguraŃi că acesta a văzut articolul înainte de a fi trimis spre publicare şi că a fost de acord cu conŃinutul. – dacă autorul „oficial” este altcineva. în cuprinsul articolului (Newsom. De asemenea. un cap şi o coadă. – materialul trebuie dactilografiat la două rânduri şi cu spaŃiu suficient în partea stângă a paginii. – obiectivitatea este foarte importantă. De asemenea. ci şi să-i dea o idee despre ce va fi vorba în continuare. pe analogii şi comparaŃii. cu excepŃia cazului în care editorul publicaŃiei a cerut expres acest lucru. sondaje şi rezultate ale anchetelor. Pentru aceasta. autorul având deplina libertate de a decide cum trebuie să înceapă. să continue şi să sfârşească articolul său. cititorii vor renunŃa la a-l mai citi în favoarea altor ştiri. în stilul său editorial. – la redactarea articolului. orice articol susŃine o opinie. articolul trebuie să se încadreze în maniera de prezentare a publicaŃiei respective. iar numele autorului trebuie însoŃit şi de funcŃia (poziŃia) acestuia. referirile prea insistente la produsele propriei organizaŃii nu sunt indicate. pe mărturii ale unor surse calificate. precum şi ale produsului despre care este vorba (în caz că articolul se referă la un produs) sau alte fotografii care ar putea fi utile în ilustrarea articolului. 2004. Fotografiile trebuie să aibă legende. 70 .

Alte materiale de presă În funcŃie de specificul publicaŃiilor cu care colaboraŃi. care pot fi citite şi recitite. a unei credinŃe. 219). în cazul newsletter-elor destinate comunicării interne. – fotografii însoŃite de legende. precum şi de a-i imprima o anume permanenŃă temporală. stilul adoptat poate fi informal. RaŃiunea producerii unor asemenea materiale tipărite o constituie realitatea că ele sunt. – tablete. puteŃi furniza sau propune spre publicare şi alte materiale care pot apărea în mass-media scrise (Newsom. prezentarea unor date şi cifre semnificative pentru o organizaŃie (facts and figures). servicii. pe care o organizaŃie le editează şi le difuzează în scopul transmiterii unor mesaje bine definite către publicuri-Ńintă specifice: reviste. de fapt. de resursele de timp de care dispuneŃi. sprijin de orice natură). – notiŃe. prezentarea unor oferte (vânzare. – răspunsuri către cititori etc. ele au rolul de a diversifica aria de vizibilitate a organizaŃiei dumneavoastră. postere. afişe. ca: – scrisori către publicaŃia respectivă. PublicaŃii utilizate în relaŃii publice Prin „publicaŃii” care pot fi utilizate în activitatea de relaŃii publice înŃelegem marea varietate de materiale tipărite. 2004. Subiectul unei asemenea publicaŃii tipărite poate fi: prezentarea unei organizaŃii (corporate profile). bannere. flyere. broşuri. de publicurile-Ńintă pe care le vizaŃi ş.m. documente cu o viaŃă relativ lungă. newslettere. – material iconografic. de apartenenŃă la aceeaşi „familie” – cea a organizaŃiei. a unei cauze. pliante. anunŃarea unei manifestări sau a unui program de activităŃi.a. prezentarea unor informaŃii actuale care sunt de interes pentru un anumit public-Ńintă (cazul publicaŃiilor destinate clienŃilor sau publicurilor interne) etc. 71 . În funcŃie de publicul căruia se adresează. pentru a stimula sentimentul de colegialitate. prezentarea unui produs.. pot fi păstrate şi aprofundate. prezentarea unei (unor) persoane importante pentru publicul-Ńintă căruia se adresează publicaŃia. a unui program. închiriere. consultanŃă. de pildă.d. instrucŃiuni etc. foi volante. Ca şi celelalte materiale scrise pentru mass-media. – scurte comentarii. în general de mici dimensiuni în ceea ce priveşte textele conŃinute. stilul lor poate fi mai mult sau mai puŃin formal.

în această privinŃă. pericolul ca unii dintre cei care vor intra în posesia acestor materiale să nu aibă un grad prea ridicat de alfabetizare. precum şi de uşurinŃa cu care ele pot fi distribuite şi citite. dar nu există nici o regulă care să stabilească dimensiunile paginii. se apelează în general la formatele A4 sau A5. pentru publicaŃii care se adresează. influenŃa unei publicaŃii tipărite este în general mai profundă şi mai durabilă.pot fi transmise şi altor persoane. programele de editare a textelor oferă multe varietăŃi de tipare (templates) pentru diferite tipuri de publicaŃii. se recurge în general la conceperea lor „prin forŃe proprii” şi tipărirea cu ajutorul imprimantei. care apoi poate fi pliată în diverse moduri sau poate fi lăsată ca atare. însă costurile pot fi mai mari. sunt necesare însă măcar câteva cunoştinŃe generale despre modul cum pot fi realizate nişte publicaŃii al căror impact să fie cel scontat. totuşi. Datorită acestor caracteristici. în acest ultim caz. de pildă. în cazul în care organizaŃia are un website propriu. Pentru uşurinŃa proceselor de editare. asemenea publicaŃii sunt create cu ajutorul specialiştilor în materie de la edituri. pune în pagină şi multiplica asemenea publicaŃii fără să apeleze neapărat la vreo tipografie. A4 pliat de 2 ori Figura 15: Formate comune pentru publicaŃii În cele mai multe cazuri. Pentru aceasta. Dar. în acest caz. Dimensiunile sau formele neobişnuite ale hârtiei pe care se va tipări o publicaŃie pot atrage atenŃia asupra acesteia. cum ar fi costul relativ ridicat al editării şi difuzării sau imposibilitatea de a actualiza în timp real informaŃiile tipărite. Multe dintre aceste publicaŃii sunt editate pe o singură foaie de hârtie. o bună combinaŃie între text şi imagini poate diminua acest dezavantaj. publicului intern al organizaŃiei dumneavoastră. tipografii sau agenŃii de publicitate (relaŃii publice). specificarea unei adrese de Internet. sau pentru materiale tipărite care au un tiraj foarte mic şi necesită actualizări frecvente. trebuie subliniat faptul că un specialist în relaŃii publice are astăzi la îndemână posibilităŃi foarte largi de a concepe. va fi utilă pentru cititorii care vor să-şi actualizeze informaŃiile. precum şi grosimea (greutatea) hârtiei depind doar de măsura în care ele pot contribui la eficacitatea transmiterii mesajelor organizaŃiei. Există. în timp ce mesajul lor rămâne nedistorsionat. iar procesul de punere în pagină mai dificil. Mai pot exista şi alte dezavantaje. Acestea. 72 .

dacă doriŃi să abordaŃi un grup de potenŃiali consumatori ai unui produs.Atunci când intenŃionaŃi să realizaŃi o asemenea publicaŃie. va trebui să treceŃi la stabilirea celor mai potrivite mesaje pentru el. în funcŃie de trăsăturile lui specifice (cultură. pregătire profesională. va trebui să utilizaŃi un limbaj şi un stil diferite faŃă de acelea utilizate atunci când vă veŃi adresa unui public de vârstă mijlocie. De exemplu. obişnuinŃe. mesajul dumneavoastră va fi diferit de cazul când încercaŃi să câştigaŃi noi militanŃi pentru o cauză politică. Unele publicaŃii pot transmite foarte bine mesajul pe care şi l-au propus prin utilizarea exclusivă sau preponderentă a fotografiilor ori a materialelor grafice. începătorii în domeniul relaŃiilor publice cad adeseori în greşeala suprainformării. de ce ar trebui să citesc publicaŃia pe care mi-a furnizat-o cutare organizaŃie? Apoi. Publicul-Ńintă căruia doriŃi să vă adresaŃi constituie un element de maximă importanŃă în demersul producerii unei publicaŃii. de asemenea. Pentru aceasta. În ceea ce priveşte mesajele care trebuie transmise unui public-Ńintă. încercând ca. va trebui să stabiliŃi câteva lucruri pe care publicul-Ńintă trebuie şi doreşte să le ştie. Nu numai cuvintele propriu-zise pot transmite mesaje. într-o publicaŃie de mări73 . odată definit publiculŃintă. răspunzând la această întrebare. care sunt cele mai importante elemente? – care ar fi cea mai potrivită manieră de livrare a mesajului scris? Odată stabilit publicul căruia urmează să vă adresaŃi. nivel de viaŃă etc. Aceste lucruri vor trebui structurate într-o ordine logică.)? – cât de mare poate fi efortul de informare a acestui public în raport cu beneficiile pe care organizaŃia se aşteaptă să le obŃină de la el? – ce ştie deja acel public despre organizaŃie şi obiectivele ei? – ce beneficii aşteaptă acel public de la organizaŃia dumneavoastră? – ce ar trebui să ştie publicul-Ńintă? Din ceea ce ar trebui să ştie. va trebui să vă gândiŃi de la bun început la cel puŃin trei lucruri: – publicul-Ńintă căruia urmează să i se adreseze publicaŃia. astfel încât cititorul să poată trece firesc şi uşor de la unul la altul. ba chiar dimpotrivă. – mesajul (mesajele) pe care ea trebuie să le transmită. Astfel. nu trebuie decât să vă transpuneŃi în situaŃia unui membru al prezumtivului public-Ńintă şi să vă întrebaŃi: dacă eu aş face parte din această categorie. – design-ul cel mai potrivit pentru a produce rezultatele scontate. va trebui să vă întrebaŃi: – cât de important este acest public pentru organizaŃia dumneavoastră? – care ar putea fi publicaŃia cea mai potrivită aşteptărilor acestui public. dacă publicul-Ńintă pe care doriŃi să-l influenŃaŃi este format cu preponderenŃă din tineri.

în acest fel. care trebuie concepută având o viziune globală şi integrând trei paliere: textul. dar ar trebui să le ştie şi chiar ar dori să le ştie: cine este organizaŃia dumneavoastră? Ce are ea de oferit pentru publicul-Ńintă respectiv? De ce oferta ei este mai bună decât altele? Prin ce se individualizează organizaŃia? ş. rezultă un pliant sau o broşură cu text foarte mult şi foarte înghesuit. Pentru o mai mare credibilitate a mesajelor pe care vreŃi să le transmiteŃi. 131-132). să intereseze şi să seducă. unele dintre publicaŃii pot conŃine numai text. să spună totul despre organizaŃia lor. schiŃe. scheme. Această asociere porneşte chiar din faza de proiectare a publicaŃiei. Designul unei publicaŃii are şi el un impact specific. caricaturi. tonul publicaŃiei trebuie să fie informativ. punând în valoare ceea ce vreŃi să transmiteŃi şi sporind lizibilitatea textului (Wilcox. adică să difuzeze în principal informaŃie. cu fotografii mici din care nu se înŃelege mai nimic şi fără nici un pic de spaŃiu care să pună în valoare mesajele publicaŃiei. de asemenea. grafice. care depinde în mod hotărâtor de publicul pe care vreŃi să-l influenŃaŃi şi de ceea ce vreŃi să transmiteŃi. 575): o publicaŃie reuşită trebuie să fie o asociere armonioasă între aceste trei elemente. 1993. Textul publicaŃiei trebuie.mea unei pagini. hărŃi. imaginea şi designul (Schneider.). 74 .a. este contraindicată utilizarea superlativelor. Cea mai frecventă reŃetă este aceea a combinării textului cu fotografii sau cu alt gen de ilustraŃii (desene.d. pictograme etc. 131). şi atunci va trebui să stabiliŃi care sunt cele câteva lucruri foarte importante despre organizaŃie dumneavoastră pe care publicul respectiv nu numai că nu le ştie. 1993. în altele fotografiile pot să prevaleze. în conceperea unei publicaŃii trebuie evitată „autosatisfacŃia”. la fel. pentru a capta şi a menŃine atenŃia celor pe care îi vizaŃi (Schneider. nu trebuie să uitaŃi că spaŃiile albe (goale) îşi au şi ele rostul lor. În combinaŃia dintre text şi fotografie. trebuie să fiŃi conştient de la bun început de faptul că nu veŃi putea spune totul dintr-o singură suflare. Astfel.m. fără a include argumentări mai mult sau mai puŃin publicitare ori a face un exces de sloganuri. adică conceperea ei pentru satisfacerea aşteptărilor sau orgoliilor celor care conduc compania şi neglijarea aşteptărilor adevăraŃilor destinatari: publicurile-Ńintă pentru care a fost proiectată publicaŃia. având în vedere că „o fotografie bună poate spune mai mult decât o mie de cuvinte”. deoarece ea va contribui decisiv la influenŃarea cititorului în formarea unei prime percepŃii pozitive. 1992. În redactarea unui asemenea material de relaŃii publice. în fine.

Figura 16: Pagină din pliantul unei companii organizatoare de nunŃi: mesajele companiei sunt transmise exclusiv prin intermediul fotografiilor 75 .

fotografii şi spaŃii albe în pagina unei publicaŃii 76 .Figura 17: CombinaŃie armonioasă între text.

3131). culorile calde (roşul. astfel încât mesajele dumneavoastră să ajungă chiar şi la acei cititori care sunt obişnuiŃi să citească doar titlurile. deoarece acest lucru oboseşte ochiul cititorului. care să atragă atenŃia. cât şi cu culoarea textului de bază. natura virgină. – nu este indicată utilizarea unui număr prea mare de fonturi (tipuri de literă) în aceeaşi publicaŃie. trebuie să vă asiguraŃi că va exista un contrast puternic atât cu fondul paginii. urmând ca detaliile în sprijinul acestuia să vină ulterior. – unele mesaje (idei) pot fi scoase în evidenŃă dintr-un bloc de text fie prin scrierea cu o altă culoare. – atât în publicaŃii mai voluminoase (broşuri. De obicei. galbenul. aveŃi la îndemână posibilitatea de a folosi variante italice. ordinea şi stabilitatea. deoarece cuvintele scrise cu majuscule se citesc mai greu decât cele scrise cu caractere mici. care să apară distinct în corpul publicaŃiei. atât în formatarea textului. liniştea. În utilizarea culorilor într-o publicaŃie. aldine sau subliniate ale aceluiaşi font de literă (ori chiar toate trei concomitent). trei fonturi sunt suficiente pentru editarea unei publicaŃii care să atragă privirea. eventual plasată între ghilimele. marea. care să poată fi citite cu rapiditate şi fără prea mult efort. În aceeaşi idee. Tipul de literă utilizat are şi el însemnătate: un text amplu scris cu caractere decorative sau cursive (care se apropie de scrisul de mână) este greu de citit. nu trebuie să abuzaŃi de folosirea literelor majuscule: acestea sunt recomandate pentru titluri. reviste). utilizate mai ales pentru a da frumuseŃe unui text scurt. trebuie să ŃineŃi cont de ceea ce pot transmite ele. puteŃi scoate dintr-un bloc mai mare de text o propoziŃie sau o frază scurtă.Iată câteva sugestii tehnice pentru scrierea unei publicaŃii reuşite: – utilizaŃi texte scurte şi clare. dramatismul. culorile reci (albastrul şi verdele) se asociază cu cerul. puteŃi cita afirmaŃii ale unor persoane cu reputaŃie şi autoritate în domeniu. cât şi în ceea ce priveşte aspectul grafic general al acesteia. la fel se întâmplă şi cu un text scris cu caractere sans-serif (fără picioruşe: sans-serif). nuanŃele de roşu având şi un efect stimulator. fie prin scrierea textului cu caractere bold sau italic. dinamismul. Astfel. bine cunoscute de către publicul dumneavoastră. – este indicat ca textele unei publicaŃii să fie scrise astfel încât să capteze chiar de la început atenŃia cititorului. dar nu pentru tot textul. calmul. similar celor arătate la modul da aplicare a regulii „piramidei inversate” (p. relaxarea. cât şi în pliante. Astfel. – pentru a sublinia o idee importantă. utilizaŃi titluri sugestive. De asemenea. astfel încât să atragă atenŃia. pentru materiale am77 . prima frază (primele fraze) trebuie să conŃină substanŃa mesajului pe care vreŃi să-l transmiteŃi. Dacă alegeŃi să scrieŃi cu altă culoare. şi amestecurile lor) sunt asociate cu căldura. soarele. dacă vreŃi să scoateŃi în evidenŃă un anumit mesaj.

exemple de calcul al ratelor de rambursare a unor credite. 2004. deoarece aspectul regulat al marginilor stângă şi dreaptă ale textului creează un efect vizual pozitiv. pentru a se diferenŃia faŃă de acesta. evitând reclama exagerată. Atunci când veŃi alege să editaŃi o publicaŃie pe coloane de text şi acestea au lăŃimea mică. textul justificat este recomandat ori de câte ori este posibil. adeverinŃă etc. fapt care dăunează aspectului grafic general al publicaŃiei. 433).). – fotografiile trebuie să aibă suficientă claritate astfel încât tipărirea lor să nu le afecteze conŃinutul.ple se utilizează caractere serif (cu picioruşe. dimensiunile unei fotografii trebuie să fie suficient de mari pentru a permite privitorului să-i descifreze conŃinutul. – nu ezitaŃi să cereŃi ajutorul cuiva mai priceput în conceperea textelor. cupoane de reducere pentru cumpărarea unor produse. după titluri. aveŃi nevoie de o concepŃie clară. 78 . În asemenea situaŃii. înscriere. care să fie pusă în practică într-un mod profesionist. formulare pentru a comanda un produs. punerea în pagină a unei publicaŃii. Legendele la fotografii ar trebui să fie scrise cu caractere italice ceva mai mici decât ale textului publicaŃiei. vor rămâne spaŃii de dimensiuni variabile între cuvinte. De asemenea. credibil. ele atrag cel mai tare atenŃia cititorului. Pentru succesul ei. alegerea fotografiilor şi a graficii. scurte formulare care pot fi completate de către cititor pentru a obŃine o anumită facilitate (abonament. mici hărŃi sau scheme care să indice cum se poate ajunge la sediul organizaŃiei dumneavoastră sau în alt loc pe care l-aŃi prezentat. puteŃi recurge fără nici o reŃinere la varianta alinierii textului către stânga. – încercaŃi să-l faceŃi pe cititor să păstreze publicaŃia dumneavoastră. Acest lucru se poate obŃine introducând materiale precum: liste de preŃuri ale produselor. În cele mai multe cazuri. adrese şi telefoane utile pentru cititor. textul justificat este recomandat numai dacă este posibilă despărŃirea în silabe a cuvintelor de la capăt de rând. precum cel folosit pentru scrierea acestei lucrări). deoarece. trebuie subliniat faptul că o publicaŃie este tipărită şi difuzată cu scopul de a persuada. deoarece textele centrate sau aliniate la dreapta sunt mai dificil de citit. – în ceea ce priveşte alinierea. în caz contrar. este bine ca fotografiile să aibă şi legende. informa sau educa un anumit public-Ńintă (Newsom. În concluzie.

În ce categorii pot fi clasificate comunicatele de presă în funcŃie de specificul ştirilor pe care le difuzează? 11. Care este rolul atribuirii în redactarea unui text de relaŃii publice? 8. EnumeraŃi cât mai multe elemente care trebuie avute în vedere în ceea ce priveşte corectitudinea formală şi de fond a unei ştiri de presă. AlegeŃi un eveniment din viaŃa unei organizaŃii în care activaŃi şi scrieŃi despre el o ştire din categoria „hard news”. Comunicatul de presă este o sursă proactivă sau pasivă de difuzare a informaŃiei? 10.Întrebări. Ce principii trebuie să aveŃi în vedere la redactarea unui text de relaŃii publice? 3. La ce întrebări trebuie să răspundeŃi atunci când redactaŃi o ştire de presă? 7. AlegeŃi un eveniment din viaŃa unei organizaŃii în care activaŃi şi scrieŃi despre el o ştire din categoria „soft news”. persoană. Ce condiŃii de fond şi de formă trebuie să îndeplinească o scrisoare către editor? 15. 19. 9. În ce constă „regula piramidei inversate”? 6. De ce credeŃi că este necesar un plus de empatie şi de persuasiune atunci când sunteŃi în situaŃia de a utiliza tehnici scrise de relaŃii publice? 2. produs. principiu. AlegeŃi câteva evenimente din viaŃa unei organizaŃii în care activaŃi şi scrieŃi despre ele diferite tipuri de comunicate de presă. probleme. Ce elemente de formă trebuie să conŃină un comunicat de presă? 12. doctrină etc. Care sunt elementele de esenŃă ale unei ştiri de presă? 4. Care sunt avantajele distribuirii unui dosar de presă? 16. Ce rezultat urmăreşte o campanie de presă? 18. aplicaŃii practice 1. Ce reguli trebuie respectate în scrierea unui articol de presă? 17.) şi concepeŃi o publicaŃie prin intermediul căreia să-l promovaŃi. 20. AlegeŃi un element dintr-o organizaŃie în care activaŃi (eveniment. Ce funcŃii îndeplineşte titlul unui comunicat de presă? 13. Cum caracterizaŃi o ştire de presă din categoria „hard news”? Dar una din categoria „soft news”? 5. ImaginaŃi o relatare inexactă în presă despre organizaŃia dumneavoastră şi redactaŃi o scrisoare către editor în care semnalaŃi aceste inexactităŃi. 79 . 22. departament. Care sunt asemănările şi deosebirile dintre un comunicat de presă şi o scrisoarepropunere? 14. 21.

tehnicile adecvate de comunicare verbală au un rol remarcabil în demontarea şi combaterea zvonurilor şi a tentativelor de intoxicare. Astfel. De exemplu. timid. nesiguranŃa. nu trebuie neglijat rolul tehnicilor verbale în formarea şi motivarea multiplicatorilor de imagine pozitivă ai unei organizaŃii: oameni (membri. Interviul Interviul nu este o tehnică de relaŃii publice exclusiv verbală. simpatizanŃi etc. intonaŃia bogată în inflexiuni dezvăluie o persoană foarte afectivă sau care se străduieşte să-şi impresioneze interlocutorul prin artificii oratorice. manipulare. jurnaliştii din presa scrisă apelează la tehnica interviului în etapa documentării jurnalistice. un debit lent al vorbirii este caracteristic temperamentelor flegmatice sau trădează necunoaşterea subiectului ori o reacŃie de respingere a interlocutorului. În acelaşi timp. implicit. membri ai familiilor acestora. debitul verbal prea accelerat indică un temperament coleric. nehotărârea. oboseala. siguranŃă de sine. în schimb. într-o proporŃie mai mare sau mai mică. foşti angajaŃi. pe când o voce slabă trădează lipsa energiei. pentru a aduna informaŃiile necesare din 80 . tehnicile verbale de comunicare – şi. intonaŃia plată ne indică un interlocutor lipsit de afectivitate. odată convinşi de caracterul pozitiv al organizaŃiei dumneavoastră. în cele mai multe situaŃii. de cele mai multe ori tot pe cale verbală.TEHNICI VERBALE DE RELAłII PUBLICE Vorbirea constituie una dintre cele mai vechi modalităŃi de comunicare pe care oamenii le-au utilizat în procesele socializante. În fine. de relaŃii publice – constituie şi în prezent. vor duce mai departe acest mesaj. de toate tipurile de mass-media. instrumente deosebit de puternice şi de eficiente. pe lângă cuvintele propriu-zise. neîncrederea în sine sau chiar teama. oboseala psihică a interlocutorului. dezinformare îndreptate împotriva unei organizaŃii. angajaŃi. dimpotrivă. ea este cel mai important vehicul capabil să transmită semnificaŃie. Prin urmare. de asemenea. Tehnicile verbale de relaŃii publice utilizează acelaşi material ca şi tehnicile scrise – cuvintele – plus elemente para-verbale care potenŃează mesajul. incapabil să-şi exteriorizeze trăirile. emotivitatea excesivă. El este utilizat. afinitatea faŃă de interlocutor sau strădania vorbitorului de a demonstra că stăpâneşte şi cunoaşte în profunzime subiectul abordat.) care. vorbirea fluentă a cuiva care dă un interviu sau participă într-o emisiune la radio ori televiziune creează ascultătorului impresia că vorbitorul este un tip rapid şi precis. lentoarea proceselor cognitive. hotărâre. lipsa de fluenŃă în vorbire indică lipsa dinamismului. o voce puternică denotă de obicei energie. mai ales în ceea ce priveşte desfăşurarea activităŃilor de tip cognitiv.

ci şi în situaŃii mai complexe. 95). interviul poate fi: – pentru presa scrisă. mai ales. fiindcă nu întotdeauna aveŃi ocazia să discutaŃi pe larg cu şefii despre trecutul. interviul poate fi considerat o tehnică reactivă. 1998. interesul jurnaliştilor poate fi stimulat în ceea ce priveşte solicitarea unui interviu: ştirile şi comunicatele de presă. cuvintele spuse constituie motivul principal pentru care este solicitat un interviu. de a spori vizibilitatea publică a acesteia. cât şi un mijloc de documentare proprie. Ca specialist în relaŃii publice. el este un bun prilej chiar şi pentru dumneavoastră înşivă ca să vă actualizaŃi informaŃiile despre propria organizaŃie. interviul reprezintă un bun prilej de a explica specificul organizaŃiei (funcŃionării) sale. pentru radio sau televiziune) reprezintă atât o formă de prezentare a informaŃiilor. experŃi. de exemplu. răspundeŃi atât de interviurile pe care le acordaŃi dumneavoastră înşivă. interesul jurnaliştilor pentru intervievarea specialiştilor în relaŃii publice este din ce în ce mai mic comparativ cu preocuparea pentru accesarea directă a surselor primare de informaŃie (decidenŃi. cunoaşterea detaliilor acestei tehnici îi ajută nu numai pe timpul interviurilor propriu-zise. totuşi. deci este mai probabilă implicarea dumneavoastră în pregătirea altora pentru interviuri. Acest fapt nu înseamnă deloc că ponderea cea mai mare în transmiterea semnificaŃiei mesajului va reveni neapărat cuvintelor spuse. cu toate acestea. Această responsabilitate este întradevăr mare. (Bland. cât şi de pregătirea persoanelor din organizaŃie solicitate de către reprezentanŃii mass-media. deoarece este vorba despre un eveniment care va avea impact asupra imaginii publice a organizaŃiei dumneavoastră. am inclus interviul în categoria tehnicilor verbale din raŃiuni didactice. dar pot solicita de asemenea şi interviuri care să fie publicate ca atare. interviul (verbal. interviul reprezintă un gen jurnalistic utilizat destul de frecvent în programele de radio şi de televiziune. în care iniŃiativa aparŃine celui care le pune în practică. pentru cei din presa audiovizuală. În ceea ce-i priveşte pe intervievaŃi.). prezentul şi viitorul organizaŃiei. având în vedere faptul că. Pentru jurnalişti. pentru a intra în profunzimea informaŃiei iniŃiale. participanŃi nemijlociŃi la eveniment etc.surse diferite. în prezent. de a pleda pentru propria organizaŃie. dar ea nu trebuie să vă sperie. de a convinge şi. 81 . despre strategiile şi obiectivele ei ş. scris. telefonic. deşi nu se bazează exclusiv pe elemente verbale. pentru intervievat. Aşadar.a. În funcŃie de specificul mass-media pentru care este acordat. Dacă ştirea şi comunicatul de presă reprezintă tehnici proactive de difuzare a informaŃiilor. în care intervievatul răspunde întrebărilor jurnalistului.m. pentru că există şi o parte profitabilă chiar pentru dumneavoastră: deoarece un interviu este solicitat de cele mai multe ori decidenŃilor organizaŃiei. au de multe ori drept consecinŃă faptul că jurnaliştii solicită interviuri.d. cum sunt conferinŃele de presă sau talk-show-urile.

prin urmare. dar mai ales în cazul celor pentru radio şi televiziune. cel care urmează să acorde un interviu trebuie să fie conştient de faptul că jurnaliştii lucrează de obicei sub presiunea timpului şi totodată au nevoie de o abordare a subiectelor care să-i atragă pe consumatorii de presă. de obicei răspunsurile sunt mai complete decât în cazul interviurilor spontane şi nu mai au aerul artificial întâlnit în cazul interviurilor pregătite. creând o atmosferă artificială. de cele mai multe ori devine evident dezavantajul creat de faptul că se citeşte sau se repetă ceva exersat în prealabil. atunci când jurnalistul solicită. Interviul pentru presa scrisă se poate desfăşura fie sub forma unei discuŃii înregistrate pe bandă audio pe care apoi jurnalistul o prelucrează pentru publicare. Pregătirea prealabilă cât mai temeinică este cheia succesului în orice interviu. în ace- 82 . Uneori acest lucru nu este posibil. la care intervievatul urmează să răspundă tot în scris. în interviurile pentru radio şi pentru televiziune. Specialiştii recomandă cel puŃin o oră de pregătire înainte de a face faŃă unui asemenea interviu. dar prestaŃia „după ureche”. Avantajul constă în faptul că vor fi spuse exact lucrurile stabilite dinainte şi considerate în prealabil ca fiind importante. o opinie neutră. Ca urmare. de obicei.– pentru radio. – interviul pregătit. Intervievatul îşi poate astfel pregăti în minte răspunsurile. se consideră că există trei tipuri de interviuri: – interviul spontan (stand-up. şi în care atât jurnalistul. dacă intervievatul va reuşi să spună lucruri adevărate şi pozitive despre organizaŃia sa şi. iar intervievatul nu ştie decât cel mult tema generală care urmează să fie abordată. interviurile pentru presa scrisă oferă ocazii bune de a aborda un subiect în profunzimea lui. în care jurnalistul şi intervievatul stabilesc în prealabil întrebările (tipurile de întrebări) care vor fi puse. În orice caz. lucru care duce la dispariŃia spontaneităŃii şi a naturaleŃei. – interviul semi-spontan. fie prin remiterea întrebărilor scrise. în care toate întrebările şi răspunsurile sunt pregătite în prealabil. un interviu pentru presa scrisă se poate desfăşura şi la telefon (lucru valabil mai ales în cazul interviurilor pentru radio). în care nimic nu este pregătit dinainte. fără nişte preparaŃii minime. sau ambuscadă. de cele mai multe ori chiar în scris. de aceea ele trebuie pregătite cât mai bine. în schimb. atunci când jurnalistul cere unui membru al unei organizaŃii o declaraŃie despre un eveniment neplăcut produs în organizaŃia sa). În funcŃie de pregătirile prealabile pe care le poate face intervievatul. cât şi intervievatul urmează cu destul de multă stricteŃe „scenariul” ce a fost pregătit. – pentru televiziune (mai multe detalii la pagina 146). nu este sortită succesului.

să le înfăŃişeze dintr-un unghi atractiv pentru cititor (ascultător. telespectator)...” sau „Sub protecŃia anonimatului. poziŃia acestuia.org/online_guides/Giving%20a%20media%20interview. Aceasta este atitudinea tipică pe timpul unui interviu. În etapa de pregătire a interviului. despre o organizaŃie sau un subiect. 83 . Din acest motiv. 43): – on-the-record: tot ceea ce a spus intervievatul poate fi redat în mass-media. – informare generală: informaŃii de fond. – off-the-record: jurnalistul acceptă să nu utilizeze în nici un fel informaŃia pe care a primito dintr-o sursă protejată. – distorsionări ale adevărului sau interpretări incorecte ale faptelor. se recurge la formule de genul: „Din surse oficiale am fost informaŃi că. Cu toate acestea.”. Aceste informaŃii nu sunt atribuite unei surse concrete.. În astfel de cazuri. menite să provoace o anumită reacŃie a intervievatului. atitudinea off-the-record nu este recomandată. un oficial ne-a declarat că. dar fără specificarea sursei. – încercări de a-i „pune cuvinte în gură”. 1992. În funcŃie de legătura care poate fi făcută între informaŃie şi sursa ei. precum şi din cauză că poate genera o percepŃie de cenzurare a informaŃiei. deoarece se presupune că ele provin de la organizaŃia în cauză.mediatrust. specificându-i însă acestuia în mod explicit că acele detalii şi aspecte nu sunt pentru publicare. jurnalistul nu poate fi împiedicat să publice acele detalii în cazul în care el le cunoaşte sau le obŃine ulterior din alte surse care sunt de acord cu publicarea. adică de a formula el însuşi afirmaŃii pe care ar dori să le audă de la intervievat şi de a încerca să-l determine pe acesta să aprobe acele formulări. interviul are mari şanse de succes27. organizaŃia pe care o reprezintă). trebuie să-l avertizaŃi pe viitorul intervievat să se aştepte din partea jurnalistului la apariŃia unor momente precum28: – întreruperi.pdf şi accesat pe 15 mai 2006. Intervievatul oferă informaŃii off-the-record doar cu intenŃia de a-i clarifica jurnalistului detalii şi aspecte de profunzime ale subiectului. 27 Giving a media interview. – informaŃii care nu pot fi atribuite: informaŃii care pot fi publicate.. intervievatul poate adopta una dintre următoarele atitudini (Barry McLoughlin Associates. când intervievatul este conştient că toate afirmaŃiile lui pot fi făcute publice.laşi timp. cu caracter general. articol publicat la adresa http://www. cu specificarea concretă a sursei (numele şi prenumele intervievatului. 28 Listă alcătuită de Chester Burger (New York City) şi citată de The Lukaszewski Group în foaia volantă Interview Preparation/Message Development tipărită în 1993.

de exemplu. experienŃa ca jurnalist. – citări incorecte. – acuzaŃii de acŃiuni anti-cetăŃeneşti. dacă au fost sau vor mai fi intervievate şi alte persoane în legătură cu acelaşi subiect. de o anchetă jurnalistică sau de realizarea unui material pur şi simplu informativ?. – solicitarea de opinii personale despre anumite aspecte din activitatea organizaŃiei. – solicitarea insistentă a unui răspuns la o întrebare la care intervievatul nu poate răspunde. dumneavoastră. anti-electorat ş. termenul până la care trebuie realizat materialul pentru care se solicită interviul.a.– treceri la alte subiecte înainte ca intervievatul să fi spus ceea ce considera important despre primul subiect. întrebări concrete (de regulă vor exista multe alte întrebări în afară de acestea). menite să facă presiune asupra ritmului răspunsurilor pe care le formulează cel intervievat. măsura în care este familiarizat cu subiectul pe care doreşte să-l abordeze. arie de circulaŃie.m. – salve de întrebări. subiectul pe care doreşte să-l abordeze. În pregătirea pentru interviu şi în desfăşurarea acestuia. domenii de preocupări. – întrebări din ce în ce mai detaliate. experienŃă profesională. ca specialist în relaŃii publice. împreună cu persoana intervievată (atunci când pentru interviu a fost desemnat altcineva) trebuie să parcurgeŃi următoarele etape: – obŃinerea de informaŃii despre jurnalist. cu privire la un anumit subiect. – solicitarea de opinii despre produse sau servicii oferite de organizaŃii concurente. numărul de telefon. – întrebări dure şi complexe la care se solicită un răspuns instantaneu.. decurgând una din alta. – întrebări despre o anumită nereuşită din viaŃa organizaŃiei. termene de închidere a ediŃiei. orice alte informaŃii considerate ca necesare. reputaŃia publicaŃiei/postului respectiv. precum şi cu specificul organizaŃiei dumneavoastră.d. audienŃă. Această etapă nu trebuie în nici un caz abordată ca o muncă de cercetare de tipul celei practicate de serviciile secrete: dimpotrivă. despre mijlocul său de informare şi despre subiect (acestea pot fi obŃinute direct de la jurnalist sau pot fi un rezultat al unor acŃiuni de cercetare anterioare): numele jurnalistului. cele mai multe dintre informaŃiile care vă sunt necesare pot fi obŃinute în urma unei simple discuŃii 84 . anti-consumator. uneori cu încărcătură ostilă. unghiul de abordare a subiectului: este vorba. precum şi interpretări incorecte ale afirmaŃiilor făcute pe timpul interviului. – solicitări de a răspunde sau de a comenta afirmaŃii critice făcute de alte persoane din afara sau din interiorul organizaŃiei. – solicitări de opinii şi comentarii „off-the-record”.

nu este de a răspunde exclu85 . în termeni generali. adică să conŃină simboluri care să sugereze telespectatorului. – determinarea necesităŃii unor mijloace ajutătoare: hărŃi. ceva pozitiv despre organizaŃie: logo-ul acesteia. materiale multimedia. nu de a face jocul realizatorului. admiterea greşelilor. – determinarea locului (în special în cazul interviurilor pentru televiziune): locul ales trebuie să fie potrivit cu tema interviului. – întocmirea unei liste prealabile de întrebări şi răspunsuri (întrebări pe care ar putea să le pună jurnalistul şi răspunsurile adecvate): în deschiderea interviului. dacă a mai avut astfel de experienŃe. faptul că incidentul se află sub investigaŃie (în cazul crizelor mediatice determinate de incidente/accidente). – determinarea regulilor de bază şi acceptarea lor de către ambele părŃi. fotografii.). – pregătirea din timp şi exersarea câtorva mesaje de transmis pe timpul interviului: siguranŃa acŃiunilor desfăşurate de organizaŃie. aşadar. de exemplu. cu cât mai multă forŃă. computere sau instalaŃii care execută operaŃii complexe. mostre. dacă cunoaşte temeinic subiectul solicitat de către jurnalist. înregistrări video. coerent. răspunzând la întrebările acestuia ca la rechizitoriu: obiectivul intervievatului. grafice.. dacă este antrenată pentru contactele cu mass-media. din lista cu întrebările posibile nu trebuie să lipsească în primul rând cele considerate ca neplăcute. în care să răspundă la întrebări ca: Cine? Ce? Unde? Când? Cum?. acŃiuni secundare sau grupuri de persoane etc. clădirea (dacă este bine cunoscută opiniei publice). de genul: De ce? S-a mai întâmplat aşa ceva înainte? Cine este responsabil? Ce s-a făcut pentru prevenirea unei astfel de situaŃii? Care este mesajul către cei afectaŃi? Care este costul/întinderea pagubelor? etc. să nu conŃină elemente de distracŃie (elemente care să distragă atenŃia jurnalistului/telespectatorului de la tema interviului: telefoane care sună. denumirea. locul ales pentru interviu trebuie să fie semnificativ pentru organizaŃia dumneavoastră. dacă este capabilă să se exprime clar. – determinarea persoanei care urmează să fie intervievată: dacă aceasta este disponibilă. fără utilizarea jargonului profesional. iluminarea trebuie să fie corespunzătoare şi să existe locuri unde jurnalistul şi intervievatul să se poată aşeza dacă este nevoie. să fie curat şi bine aranjat. compasiunea faŃă de cei afectaŃi (în caz că există persoane afectate de pe urma activităŃilor organizaŃiei). iar altele pot fi obŃinute. performanŃele personalului organizaŃiei şi ale echipamentelor sale etc. Intervievatul trebuie să ştie în permanenŃă că scopul său este acela de a livra opiniei publice mesajele despre organizaŃia sa. din casetele redacŃionale ale publicaŃiilor. fluent. drapelul (dacă există).. produsele cele mai cunoscute etc.profesionale chiar cu jurnalistul în cauză. statistici. este recomandat ca intervievatul să facă o declaraŃie iniŃială (câteva fraze).

– obŃinerea feedback-ului privind desfăşurarea interviului: feedback imediat (cu jurnalistul: determinarea necesarului de informaŃie suplimentară. sunt de obicei mult mai sugestive decât orice amplă dezbatere teoretică. sugestii de îmbunătăŃire pentru viitor). cu condiŃia ca ele să fie livrate corespunzător. „păi”. astfel încât volumul să nu dispară la sfârşitul frazei. cum este cazul interviurilor pentru televiziune – la reuşita sau eşecul unei asemenea întreprinderi. frazele să fie scurte. siguranŃa tonului. Dar nu trebuie să uitaŃi nici o clipă faptul că şi elementele non-verbale îşi au contribuŃia lor – uneori substanŃială. într-un interviu pentru presă. feedback pe termen lung (învăŃăminte ce trebuie reŃinute. controlul comportamentului (atitudinea politicoasă. sunt foarte importante. atunci când vă pregătiŃi dumneavoastră înşivă sau consiliaŃi un coleg cu privire la un interviu pentru presă. utilizarea frazelor concise şi formulate în termeni simpli. utilizarea pauzelor pentru sublinierea unor amănunte importante. feedback intermediar (cum a fost reflectat interviul în mijlocul de informare respectiv). ci şi aroma ei”. dacă sunt necesare corectări ale informaŃiei apărute în presă. vorbirea măsurată. un dicton din lumea relaŃiilor publice spune că măiestria de a transmite mesajul pe care Ńi l-ai propus înseamnă „să vinzi nu numai friptura. cu evitarea prescurtărilor şi a jargonului profesional. relaxată. utilizarea corespunzătoare a limbajului non-verbal. modestă. va trebui să aveŃi în vedere şi unele detalii tehnice. dozarea energiei în expunere. formulate în termeni simpli şi să se bazeze pe construcŃii pozitive. utilizarea exemplelor şi analogiilor. ostilitate). „mda” etc. prietenoasă. Mesajele trebuie să fie concise (nu mai mult de 24 de cuvinte). vocabularul de utilizat.). ce mesaje au fost transmise. De aceea. varierea inflexiunii vocii şi a accentului asupra unor cuvinte-cheie sau a unor mesaje importante. sigură de sine). concretizate în răspunsurile la întrebări şi în mesajele livrate pe timpul interviului.siv la întrebări. exersarea tehnicilor de a răspunde la întrebări. cum ar fi: 86 . evitarea atitudinilor defensive. care. controlul temperamentului (evitarea atitudinilor de îngâmfare. evitarea pauzelor stânjenitoare şi a utilizării unor cuvinte ca „ăăă”. a discuŃiilor şi dezbaterilor contradictorii. păstrarea înregistrării interviului). comuni oamenilor obişnuiŃi. deschisă. Pentru un interviu este suficientă formularea a 3 – 4 mesaje. rezonabilă. Cuvintele. – pregătirea finală: stabilirea şi exersarea tehnicilor de livrare a răspunsului (variaŃia de ritm. aroganŃă. ci de a utiliza întrebările pentru a-şi lansa propriile mesaje. cu intervievatul (impresia acestuia despre modul cum a decurs interviul. corectarea erorilor de documentare). pentru menŃinerea interesului ascultătorilor. „deh”.

este util ca jurnalistului să i se furnizeze măcar un minimum de informaŃii de fond despre organizaŃie şi despre subiect. care trebuie să fie în acord cu contextul în care este situat subiectul interviului. – conduita pe timpul interviului: intervievatul trebuie să stea într-o poziŃie firească dar cu corpul drept. cu capul sus (pentru menŃinerea permanentă a contactului vizual cu jurnalistul). – delimitarea publicului-Ńintă al interviului. 87 . „fraudă”. înainte de interviul propriu-zis sau imediat după ce acesta s-a încheiat. nehotărâŃi. accesibile oricui. EvitaŃi să le preluaŃi în răspunsurile dumneavoastră. el trebuie să se concentreze asupra modalităŃilor în care va trebui să abordeze subiectul astfel încât să treacă de bariera indiferenŃei iniŃiale a receptorilor29. Analogiile sunt şi ele utile pentru a lămuri lucruri abstracte prin intermediul celor concrete. chiar şi atunci când vreŃi să demonstraŃi netemeinicia lor. cu picioarele sprijinite pe podea (este admisă şi poziŃia picior peste picior. „crimă” etc.org/online_guides/Giving%20a%20media%20interview. „scandal”. recomandare valabilă şi pentru mimica feŃei. fiindcă oricum el ştie mai multe decât jurnalistul sau decât cei care vor citi (asculta. „incident”. mâinile trebuie folosite (însă cu măsură) pentru a comunica non-verbal. – evitarea cuvintelor cu încărcătură negativă: de cele mai multe ori. oponenŃi. întrebările jurnalistului îşi au originea în comentarii negative formulate de grupul oponenŃilor. viziona) interviul. în cazul in29 Giving a media interview. Odată ştiut acest lucru. – utilizarea exemplelor şi a analogiilor: ilustrarea cu exemple a unor afirmaŃii mai puŃin accesibile receptorului obişnuit este un procedeu persuasiv foarte recomandat celui care acordă un interviu. de ceva negativ. în orice activitate desfăşurată cu mass-media. dar publicul nehotărât formează grupul majoritar căruia ar trebui să vă adresaŃi: oameni care nu ştiu prea multe despre organizaŃia dumneavoastră sau despre subiectul abordat în interviu şi pe care va trebui să-i convingeŃi prin mesajele pozitive pe care le-aŃi pregătit. „nepricepere”. înmânarea unui dosar de presă reprezintă o manieră profesională de oferire a informaŃiilor de fond. dar numai dacă intervievatul este orientat cu faŃa către jurnalist). trebuie să fiŃi conştient de faptul că veŃi avea cel puŃin trei publicuri-Ńintă: adepŃi (oameni care sunt de acord fără rezerve cu poziŃia organizaŃiei dumneavoastră în legătură cu un anumit subiect). fiindcă preluarea nu face decât să întărească certitudinea receptorului că este vorba. totuşi. În general.pdf şi accesat pe 15 mai 2006.– încrederea în sine: cel care acordă un interviu trebuie să aibă încredere în volumul şi profunzimea cunoştinŃelor sale legate de subiectul interviului. articol publicat la adresa http://www.) se află în conŃinutul întrebărilor formulate de jurnalist. De cele mai multe ori. asemenea cuvinte („neglijenŃă”. – informaŃie de fond: în cele mai multe cazuri.mediatrust. De obicei.

evitaŃi sarcasmul. scuturarea mâinilor pe lângă corp. dacă nu are neapărată nevoie. este bine ca intervievatul să nu poarte ochelari sau. mustaŃa trebuie să fie bine aranjată şi să nu acopere buza superioară. emfatică). În cazul interviurilor de orice natură. cămăşile cu mânecă scurtă trebuie evitate. intervievatul trebuie să fie convins de faptul că. ele vor fi scoase la montaj. de asemenea. manifestaŃi-vă simŃul umorului. nu trebuie să vă simŃiŃi presat deloc de eventualele pauze pe care le faceŃi înainte de a răspunde. subiectiv. chiar dacă această pauză este uneori mai mică decât o secundă. nu neapărat prin intermediul jurnalistului-gazdă. este de preferat ca femeile să evite fustele prea scurte. la o persoană anume căreia îşi imaginează că îi vorbeşte. – livrarea răspunsurilor: nu vă grăbiŃi să răspundeŃi. fricŃionarea feŃei. apa este recomandată. Ńinuta vestimentară trebuie să fie corectă. ci oferiŃi-vă o pauză de gândire în care să vă formulaŃi ideile. intervievatul are următoarele drepturi: 88 . – conduita pe timpul unui interviu cu mai mulŃi invitaŃi: fiŃi conştient de faptul că sunteŃi reprezentantul organizaŃiei dumneavoastră. dar în special al celor pentru radio sau televiziune. atunci când răspunde. 1992. cămăşile şi bluzele albe nu sunt nici ele indicate. dar cu fermitate (Barry McLoughlin Associates. dacă trebuie purtată. eventual se pudrează. la fel. faceŃi legături între afirmaŃiile celorlalŃi invitaŃi şi propriile dumneavoastră mesaje. intervievatul trebuie să accepte machiajul preliminar. faceŃi-o în mod politicos. deoarece provoacă uscarea gurii şi a gâtului. intervievatul trebuie să se gândească. această certitudine nu trebuie să-l conducă nicidecum la o atitudine îngâmfată. iar handicapul mustăŃii se compensează printr-un plus de expresivitate facială. care urmează să fie editate înainte de difuzare. – cunoaşterea tehnicilor de relaxare recomandate înainte de interviu: respiraŃie profundă şi rară. aşadar interveniŃi ori de câte ori este posibil.terviurilor televizate. fără a-i lăsa pe ceilalŃi invitaŃi să monopolizeze subiectul. ştie mai multe lucruri decât jurnalistul despre subiectul respectiv (apropo. este contraindicat consumul cafelei înainte de interviu. oricum. şapca) nu este recomandată. nu abordaŃi lucrurile din unghi personal. dacă interviul are loc într-un studio TV. pălăria (căciula. dar cu măsură şi fără a jigni pe ceilalŃi. conversaŃi direct cu ceilalŃi invitaŃi. dacă trebuie să-i poarte. ci din perspectiva organizaŃiei. chelia nu trebuie să strălucească. 71). aceştia să nu aibă lentile colorate. pentru a nu acoperi faŃa. cravata trebuie să aibă nodul corect. dar. contractarea şi relaxarea muşchilor începând de la picioare înspre partea superioară a corpului. Cel puŃin în cazul interviurilor pentru presa scrisă sau al celor înregistrate. dacă este nevoie să vă exprimaŃi dezacordul. aceasta trebuie dată uşor spre ceafă.

– să se bucure de confort fizic pe timpul înregistrării. chiar dacă conŃinutul întrebărilor este incomod. – să ştie care va fi durata interviului.). – să nu-i fie trunchiate răspunsurile în procesul ulterior de montaj. în afară de drepturile de mai sus: – să cunoască din timp subiectul. microfoane băgate agresiv în faŃa sa etc. cum.– în cazul interviurilor spontane sau în direct: – să ştie cine îl intervievează şi ce publicaŃie/post reprezintă. aparatură de înregistrare. – să i se ofere posibilitatea de a-şi formula propriile puncte de vedere asupra subiectului. După interviu. ar trebui să vă formulaŃi cel puŃin unele dintre întrebările de mai jos şi să le răspundeŃi cu sinceritate şi obiectivitate: – ne-am îndeplinit obiectivele propuse pentru acest interviu? Dacă da. – să nu fie agresat fizic prin utilizarea necorespunzătoare a aparaturii (lumini. pentru a avea posibilitatea să se pregătească. dar numai după ce a răspuns la întrebările importante. – să ştie dacă mai sunt şi alŃi invitaŃi şi care vor fi rolurile acestora. – să beneficieze de o prezentare introductivă corectă. – să fie tratat politicos. ce altceva am mai realizat? – ce influenŃe a avut (va avea) interviul nostru? Pe cine a afectat (va afecta) el? Trebuie să-i înştiinŃăm pe cei care ar putea fi afectaŃi. – să facă o înregistrare proprie a interviului sau să obŃină o copie a acestuia. singur sau împreună cu intervievatul. să-i punem în gardă? – ce alte întrebări ar putea să apară din răspunsurile pe care le-am dat? – cine va trebui să răspundă la aceste întrebări dacă ele vor fi formulate? 89 . – să se asigure că pe banda audio/video nu există şi alte mesaje preînregistrate. care ar putea impieta asupra prestaŃiei sale. – să aibă un însoŃitor specialist în relaŃii publice sau în chestiunea supusă discuŃiei. nu doar să răspundă la întrebările adresate. – să oprească interviul după o durată rezonabilă. în ce măsură? Dacă nu. – în cazul interviurilor preînregistrate. – ambele părŃi să accepte regulile de bază. de ce? – pe lângă obiectivele propuse. – să i se permită să răspundă fără hărŃuieli sau întreruperi (cu condiŃia ca răspunsurile sale să fie scurte şi la obiect).

este indicat ca. să apară necesitatea formulării 90 .)? – ce acŃiuni ulterioare ar trebui să întreprindem (cu jurnalistul. specialistul în relaŃii publice. Printre aceste reguli de bază care trebuie stabilite în cazul unui interviu se numără: – ziua. mai ales în domeniul relaŃiei cu mass-media. Aceste reguli de bază nu sunt nimic altceva decât „regulile jocului”. în cadrul organizaŃiei noastre. despre organizaŃia noastră. aceste reguli pot fi stabilite printr-o simplă înŃelegere verbală preliminară între jurnalist şi persoana intervievată sau între jurnalist şi dumneavoastră. În ceea ce priveşte întrebările. despre mediul organizaŃional în care ne aflăm. ea este cu atât mai necesară în cazul interviurilor.– care sunt „lecŃiile învăŃate” din acest interviu (despre noi înşine. despre produsele noastre. adică drepturile şi obligaŃiile fiecăruia dintre participanŃii la interviu. stabilite de la bun început şi pe care. care aŃi negociat anterior detaliile interviului. în afara organizaŃiei)? – care au fost întrebările la care nu ne-am aşteptat? Cum s-a răspuns la ele? Care ar fi fost răspunsurile cele mai adecvate? – cine din conducerea organizaŃiei trebuie să fie informat despre modul cum s-a desfăşurat interviul? Reguli de bază ale interviului Stabilirea regulilor de bază în cazul contactelor cu jurnaliştii reprezintă o cerinŃă elementară a activităŃii profesioniste de relaŃii publice. despre modul cum suntem văzuŃi în mass-media şi în opinia publică etc. 30 de minute sunt suficiente pentru desfăşurarea unui interviu cu un singur intervievat. De regulă. – subiectul (subiectele) interviului. adică în cazurile în care interviul nu este „în direct”. în funcŃie de mersul acestuia. întrebările esenŃiale). ora şi locul în care urmează să aibă loc interviul. nu trebuie să vă aşteptaŃi ca jurnalistul să le adreseze doar pe cele pe care vi le-a trimis în avans: este posibil ca pe timpul interviului. când persoana intervievată urmează să apară ea însăşi în faŃa opiniei publice. Atunci când este vorba de un interviu pentru documentarea jurnalistului sau pentru presa scrisă. – durata interviului. În cazul interviurilor „în direct” la radio sau la televiziune şi cu deosebire în cazul talk-show-urilor sau al emisiunilor cu mai mulŃi invitaŃi. limitele acestuia. fiecare parte se obligă să le respecte. pe cât posibil. aceste reguli de bază să fie incluse într-un protocol scris încheiat cu realizatorul. eventual şi întrebările care vor fi adresate (cel puŃin. dacă stabilirea regulilor de bază este necesară de fiecare dată când un membru al organizaŃiei este pus în relaŃie directă cu un jurnalist. în dialog cu jurnalistul. Prin urmare. odată stabilite.

. De fapt. situaŃia se prezintă astfel: . Necunoaşterea acestor tehnici poate determina formularea unui răspuns inadecvat sau cu rezultate total nedorite. exersarea şi livrarea oportună a răspunsurilor potrivite. ci formularea. Jurnaliştii pot utiliza diferite tehnici de formulare a întrebărilor. Tehnici utilizate pentru a răspunde la întrebări Oricât ar fi de negativ. înregistrarea oricărei acŃiuni întreprinse în domeniul relaŃiilor cu mass-media reprezintă un material preŃios pentru munca de evaluare a acestui tip de activitate de relaŃii publice.. (aserŃiunea nu este acceptată prin a face abstracŃie de ea. – anunŃarea de la bun început a reporterului că va fi făcută şi o înregistrare proprie a interviului (în cazul în care există posibilitatea de înregistrare). – eventuala participare şi a altor persoane la interviu. dar ferm. al greşelilor de comunicare şi al pregătirii insuficiente a unei asemenea întreprinderi. pe parcursul interviului. interviul va fi întrerupt.unor noi întrebări. în acest caz. în al doilea rând. Este foarte indicată efectuarea unei înregistrări proprii de către cel intervievat sau de echipa lui. Relatările neplăcute din mass-media sunt rezultatul răspunsurilor slabe. – întrebările la care nu se va putea răspunde pe parcursul interviului.. ci este corectată în mod politicos. Anticiparea întrebărilor care vor fi adresate de către jurnalist nu constituie partea cea mai dificilă în pregătirea unui interviu. identitatea acestora. În continuare sunt înfăŃişate câteva asemenea tehnici. conŃinutul interviului. – avertizarea jurnalistului ca. lucru neapărat necesar în activităŃi cu presa cum sunt interviurile.? (paguba este prezumată ca existentă şi dovedită) – Îmi pare rău. deoarece. să nu se aventureze în speculaŃii tendenŃioase sau în atacuri la persoană. orice fapt poate fi relatat într-o manieră pozitivă.. lucru care este absolut firesc şi pentru care intervievatul şi dumneavoastră trebuie să fiŃi pregătiŃi. din cel puŃin două motive: în primul rând. nu numai în cadrul interviurilor: – întrebări la care răspunsul trebuie să confirme aserŃiunea ziarului: – Cât de mare este paguba produsă de angajatul dumneavoastră. prin efectuarea unei înregistrări proprii este descurajată orice eventuală tentativă a jurnalistului de a denatura în vreun fel oarecare. dar nu sunt de acord cu ceea ce spuneŃi. cu exemple concrete de întrebări şi de răspunsuri. ele pot fi utilizate şi în alte ocazii în care sunteŃi contactaŃi de jurnalişti. apoi se comunică mesajul dorit) – întrebări „cu nadă”: 91 . cu rea-credinŃă.

. răspunsul se reformulează cu cuvinte mai puŃin încărcate de emoŃie) 92 . nu vă pot răspunde.. dar mă voi informa şi vă voi comunica în cel mai scurt timp (se evită răspunsul echivoc. cauza este în cercetarea justiŃiei. cu o situaŃie destul de grea (nu se răspunde cu ostilitate sau cu încărcătură emoŃională. din păcate. Noi trebuie să fim competitivi (se evită repetarea cuvântului incriminator – „lacomă” – după care acesta este combătut) – solicitări de opinii personale: – Care este opinia dumneavoastră despre..? – Nu cred că este cazul să vorbim despre opinia mea. se face o dezminŃire scurtă şi adecvată. ne confruntăm..? – Îmi pare rău. nu ştiu cifra exactă. problema este încă în discuŃie/evoluŃie (se specifică motivul pentru care nu se poate da un răspuns) – întrebări cu două sau mai multe opŃiuni: – Restructurarea organizaŃiei dumneavoastră înseamnă disponibilizarea de personal sau consum suplimentar de fonduri? – Obiectivul nostru este să devenim o organizaŃie competitivă (se face abstracŃie de cele două opŃiuni şi se începe cu o declaraŃie sinceră. Dacă vă referiŃi la situaŃia spaŃiilor de producŃie.. din anumite motive: – Ce ne puteŃi spune despre. aproximativ. (se evită formularea de speculaŃii sau opinii personale) – solicitări de a vorbi în numele altora: – De ce credeŃi că guvernul/administraŃia locală a hotărât să. Faptele sunt... nu sunt eu în măsură să fac aprecieri.. deoarece: informaŃia nu este de natură publică.. fără înconjur) – întrebări ostile sau cu încărcătură emoŃională: – AngajaŃii dumneavoastră vor lucra sub cerul liber la iarnă? – Deloc.– Nu credeŃi că organizaŃia dumneavoastră este cam lacomă după fonduri de la buget? – N-aş spune asta..? – Mă tem că trebuie să întrebaŃi la guvern.? – Din păcate. (Se fac afirmaŃii numai în numele propriei organizaŃii) – întrebări la care intervievatul nu ştie răspunsul: – Cât de mari sunt fondurile pentru. De reŃinut că promisiunea de a reveni cu informaŃia solicitată trebuie onorată) – întrebări la care nu se poate da un răspuns.

nu neapărat prin presă. fără să cedeze insistenŃelor) – întrebări vagi sau cu final deschis: – Ce puteŃi să-mi spuneŃi despre organizaŃia dumneavoastră? – Ce aspect anume vă interesează? (i se cere jurnalistului să se refere la ceva clar/concret) – întrebări ipotetice: – Ce veŃi face dacă nu veŃi ajunge la o înŃelegere cu. – E nepotrivit să răspund unor zvonuri.? – DaŃi-mi voie să încep cu cea de-a doua întrebare a dumneavoastră..? – Şeful meu primeşte recomandări din multe surse şi. concepŃia acestei acŃiuni este în curs de elaborare şi vă va fi comunicată când va fi definitivată. cred că n-are rost să insistaŃi (intervievatul arată în mod politicos.? – N-aş vrea să fac speculaŃii. 93 ... dar am căzut de acord asupra unei noi date (răspunsul se reformulează în termeni proprii. nu este obligatoriu să se răspundă la toate întrebările odată) – întrebări privind sfatul sau recomandarea pe care intervievatul le-ar putea da şefului său: – Ce i-aŃi recomanda şefului dumneavoastră în problema. care este concepŃia acestei acŃiuni? – Aşa cum v-am mai spus. …….. întrebări multiple: – Ce impact va avea schimbarea. – sau: Nu am nici o dovadă în sprijinul acestui zvon.. după care repetă mesajul iniŃial. sunt alte modalităŃi prin care să i-o prezint. şi veŃi putea continua. fără a prelua incriminările şi fără a adopta un ton ostil) – întrebări insistente: – Vă întreb din nou.. dar care conŃin adevărul: – De ce nu v-aŃi respectat promisiunea făcută în campania electorală de a reduce cota TVA-ului? – E adevărat că n-am putut reduce cota TVA-ului atât de repede pe cât ne-am fi dorit.... (se alege întrebarea la care este cel mai convenabil de răspuns...– întrebări ostile.. sau va trebui să. dacă are nevoie de părerea mea.. dar ferm. Aşadar.... În ce priveşte prima întrebare. cu tot respectul. Mă voi referi la această problemă dacă şi când ea va apărea. că nu este dispus să cedeze. (se etichetează întrebarea drept incitare la speculaŃie) – zvonuri: – Se spune că.

d. pe de altă parte. sportivi şi echipe sportive. – pentru a focaliza atenŃia presei asupra unui obiectiv. promovarea sau demisia unor persoane publice importante. mai multor mass-media. – pentru a economisi timp. – pentru a furniza simultan. impresia de slăbiciune a organizaŃiei) – afirmaŃii: – Aşadar. Noi continuăm să ne îndeplinim responsabilităŃile (intervievatul nu trebuie să se lase păcălit şi să confirme aserŃiunea jurnalistului. – Totuşi. a unui concept. iniŃierea sau finalizarea unui proiect important pentru public. formatori de opinie etc. – pentru a da explicaŃii despre un eveniment produs în viaŃa organizaŃiei. care este întrebarea dumneavoastră? ConferinŃa de presă ConferinŃa de presă este una dintre cele mai complexe activităŃi desfăşurate în relaŃiile cu mass-media. – pentru a crea interes asupra unui subiect major despre care mass-media şi opinia publică nu au cunoştinŃă. – pentru a evita acuzaŃiile de favoritism sau de părtinire în relaŃiile cu mass-media. – încercări de abordare amicală. o conferinŃă de presă este necesară: – pentru a anticipa un eveniment de interes major pentru mass-media. care suscită un înalt grad de interes din partea opiniei publice. 94 .). – Cred că nu asta este principala problemă. lansarea unei strategii noi. achiziŃii majore în domeniul afacerilor. artişti. De regulă. avionul a căzut din cauza lipsei pieselor de schimb. un proiect etc. date despre un eveniment.a.. – pentru a câştiga un plus de publicitate în cazul persoanelor sau organizaŃiilor publice (celebrităŃi. de anvergură.– sau: N-aş vrea să-mi sfătuiesc şeful prin presă. lansarea unui produs nou care poate produce schimbări majore în viaŃa oamenilor. – Mi se pare că trebuie să fie tare greu cu toate problemele cu care se confruntă organizaŃia dumneavoastră. atitudinea de auto-compătimire creează. Ea se organizează cu ocazia unor acŃiuni majore. fuziuni sau absorbŃii ale unor companii. preîntâmpinând un număr mare de interviuri individuale.m. cum sunt evoluŃiile politice de ultimă oră. lideri spirituali. a unei campanii ş. oameni politici marcanŃi sau cu charismă.

de obicei.. jurnaliştii pot primi dosare de presă ş. pot transmite în direct desfăşurarea evenimentului în întregime sau parŃial. deoarece un asemenea eveniment este dificil de condus. Avantajul acestui tip de conferinŃă este acela că oferă organizatorului un management eficient al evenimentului. se pot face transmisii în direct.În funcŃie de concepŃia de organizare. se pot distinge mai multe tipuri de conferinŃe de presă. două părŃi importante: declaraŃia iniŃială. În algoritmul de desfăşurare a unei conferinŃe de presă există. 173). cel puŃin teoretic. după care jurnaliştii pun întrebări (legate. însă necesită o experienŃă redutabilă. rezultatele fiind previzibile. în care comunicarea între organizatori şi jurnalişti este nemijlocită. astfel.d. 2004. urmată de întrebări şi răspunsurile la acestea. în care întrebările jurnaliştilor pot aborda o gamă largă de teme. iar rezultatele sunt greu de prevăzut. în care jurnaliştii sunt invitaŃi într-un anume loc şi la o anumită oră. va fi 95 .a. în forma ei tipică.m. conferinŃa de presă trebuie să constituie un dialog între reprezentanŃii unei organizaŃii şi jurnalişti (Schneider. care conferă mai multă discreŃie convorbirilor. pot fi organizate conferinŃe de presă în care cel care susŃine conferinŃa nu va face nici o declaraŃie iniŃială. începe cu o declaraŃie iniŃială. – conferinŃa de presă prin telefon. 228): – conferinŃa de presă în direct. – conferinŃă de presă liberă. ci va răspunde direct la întrebări în legătură cu un eveniment sau o organizaŃie. reprezentanŃii investitorilor pot comunica în acest fel simultan cu conducerea băncii. În rest. li se prezintă un subiect. după care pot adresa întrebări şi. din acest motiv ea se organizează doar în cazul unor evenimente de importanŃă globală. O asemenea conferinŃă de presă este costisitoare. cu analişti financiari şi cu jurnalişti din mediul economic. se pot distinge două tipuri de conferinŃe de presă: – conferinŃă de presă dirijată: are o anumită tematică stabilită din timp. Acesta este cel mai frecvent tip de conferinŃă de presă. în acelaşi timp. posibilităŃile pe care ea le oferă sunt asemănătoare cu cele ale conferinŃei de presă în direct: se pot adresa întrebări şi da răspunsuri. Acest tip de conferinŃă are avantajul de a atrage mai mulŃi jurnalişti. În funcŃie de împrejurări. în cadrul căreia jurnaliştii şi intervievaŃii nu sunt faŃă în faŃă. această structură poate cunoaşte modificări. ci se află la distanŃe mari. 1993. a căror enumerare de mai jos este departe de a fi exhaustivă (Newsom. – conferinŃa de presă prin satelit. alteori. După modalităŃile tehnice de comunicare cu jurnaliştii. de subiectul pus în discuŃie). iar pregătirile fiind mai simple. recomandată mai ales în mediul bancar: de exemplu.

între orele 10 şi 14. Aceasta trebuie să fie suficient de încăpătoare pentru aproximativ 30 – 40 de persoane. 100). scaune şi pupitre pentru cei care Ńin conferinŃa. În ce priveşte stabilirea zilei. rareori veŃi fi în postura de a susŃine în mod nemijlocit o conferinŃă de presă. Dacă este vorba de o sală modulară. puteŃi conta de la bun început pe o participare slabă a acestora (Bland. în cazul unei oportunităŃi foto nu vor exista nici declaraŃia iniŃială. lipsind partea de întrebări şi răspunsuri. Ńinând cont de termenele de închidere a ediŃiei diferitelor publicaŃii. Ca specialist în relaŃii publice. în fine. sisteme computerizate etc. 1998. va trebui să vă asiguraŃi. în prezenŃa jurnaliştilor. un eveniment festiv) nu justifică întru totul convocarea unei conferinŃe de presă. – să stabiliŃi sala în care va avea loc conferinŃa. cu microfoane şi mijloace de amplificare. să fie dotată cu scaune şi mese pentru jurnalişti. fiindcă. Mai trebuie făcută şi precizarea că nu este neapărat necesar ca o conferinŃă de presă să se desfăşoare într-o sală specială: în unele cazuri (accidente.). caz în care vorbim despre o declaraŃie de presă. explozii etc. – să stabiliŃi ziua şi ora la care începe conferinŃa. cum ar fi semnarea unor acorduri sau proiecte legislative. decorarea unor persoane etc. – să faceŃi demersurile necesare pe lângă conducerea organizaŃiei pentru a susŃine utilitatea organizării unei conferinŃe de presă. În cele mai multe cazuri veŃi fi responsabil pentru pregătirea acesteia. cu posibilităŃi de captare şi înregistrare a sunetului. pe cât posibil. că în ziua în care intenŃionaŃi să desfăşuraŃi conferinŃa de presă nu mai sunt şi alte evenimente de interes major pentru jurnalişti (alte conferinŃe de presă planificate la aceeaşi oră. ea poate să fie organizată chiar la locul unde s-a produs evenimentul. recepŃii de presă. organizate atunci când evenimentul (de obicei.). prezentări de produse sau proiecte. în mediul politic se mai practică şi oportunităŃile de presă. competiŃii sportive de mare interes etc. cu mijloace tehnice pentru prezentarea materialelor auxiliare (aparatură de proiecŃie. Intervalul cel mai propice pentru conferinŃe de presă este în prima parte a zilei. evenimente politice. cu surse de energie electrică pentru echipele posturilor de radio şi televiziune. nici întrebările şi răspunsurile. Nu întotdeauna ceea ce este important pentru o organizaŃie este important şi pentru presă. cu masă. 96 . postură în care va trebui să efectuaŃi următoarele lucrări: – să vă asiguraŃi că subiectul propus pentru conferinŃă prezintă interes pentru mass-media. într-un astfel de caz. va trebui să verificaŃi posibilitatea de a ajusta dimensiunile ei în funcŃie de numărul de participanŃi. dar constituie un prilej de întâlnire informală cu jurnaliştii.prezentată doar declaraŃia iniŃială. crime.).

în momentul în care ei sunt luaŃi în evidenŃă de către persoana pe care aŃi stabilit-o din timp. atunci când este vorba de o conferinŃă de presă cu participare internaŃională. trebuie să gestioneze întrebările jurnaliştilor. declaraŃia transmite (explicit sau implicit) 2 – 4 mesaje pe care le-aŃi stabilit anterior şi conŃine câteva formulări care au o mare probabilitate de a fi citate în relatările jurnaliştilor (Barry McLoughlin Associates. materiale ajutătoare cu privire la subiectul conferinŃei (inclusiv fotografii sau chiar înregistrări audio-video).– să pregătiŃi o declaraŃie iniŃială de maximum 5 minute. apă. acest moderator veŃi fi chiar dumneavoastră. prezentarea jurnaliştilor cu menŃionarea mass-media cărora aparŃin etc. să vegheze la respectarea regulilor de bază stabilite pentru acea conferinŃă şi comunicate din timp jurnaliştilor (subiecte care pot fi abordate. 1992. aşa cum a făcut cel care a asigurat translaŃia pe timpul vizitei preşedintelui George Bush la Bucureşti în noiembrie 2002.) şi să prezinte concluziile conferinŃei. materiale pentru documentarea de profunzime a jurnaliştilor cu privire la subiectul abordat. acestea putând fi 97 . – să luaŃi măsuri pentru procurarea de băuturi răcoritoare. fotografii. atunci când nu sunteŃi una dintre persoanele care urmează să răspundă jurnaliştilor. În mod ideal. – să pregătiŃi. în timpul conferinŃei. – să desemnaŃi un moderator sau conducător („maestru de ceremonii”) al conferinŃei. care să conŃină: textul declaraŃiei iniŃiale. dosare (mape) de presă pentru toŃi jurnaliştii participanŃi. De asemenea. să exersaŃi cu aceasta modul de livrare a răspunsurilor. care urmează să fie prezentată de către cel care Ńine conferinŃa şi care trebuie să-i familiarizeze pe jurnalişti cu subiectul propus. fie la încheierea conferinŃei. Să prezentaŃi această listă persoanei care urmează să Ńină conferinŃa. Această declaraŃie iniŃială poate fi ilustrată şi cu materiale auxiliare (grafice. dacă este cazul. astfel încât să nu aveŃi surpriza neplăcută de a constata. – să vă ocupaŃi de procurarea instalaŃiilor de traducere simultană. limite de timp. În cazuri obişnuite. care să fie în cantităŃi suficiente pentru jurnaliştii participanŃi la conferinŃă. hrana abundentă şi băuturile alcoolice nu sunt recomandate. cafea. va trebui să verificaŃi instalarea şi funcŃionarea acestei instalaŃii. că aceştia traduc „şold la şold”. Moderatorul trebuie să facă prezentarea persoanei (persoanelor) care susŃine conferinŃa. biografiile celor care susŃin conferinŃa (atunci când este cazul). prezentări multimedia sau pe computer etc. 83). – să pregătiŃi o listă cu întrebări şi răspunsuri posibile. scheme. În cele mai multe cazuri. după cum va trebui să vă implicaŃi în alegerea şi angajarea celor mai potriviŃi translatori.). neutilizarea telefoanelor mobile pe timpul conferinŃei. Aceste dosare de presă pot fi distribuite fie la sosirea jurnaliştilor. eventual gustări uşoare.

. prin conversaŃii informale cu jurnaliştii. De obicei. băuturilor răcoritoare. n-a putut realiza o înregistrare corespunzătoare. acest anunŃ se face printr-un comunicat de presă difuzat tuturor mass-media. – să anunŃaŃi mass-media din timp (cu două-trei zile înainte) despre data. De asemenea. încheierea cu succes a unui proiect de mare anvergură şi însemnătate (mai ales pentru opinia publică). – să vă asiguraŃi că. alte asemenea momente cu adevărat festive. o casetă cu înregistrarea conferinŃei. – să desemnaŃi o persoană care urmează să înregistreze pe un tabel jurnaliştii. Să verificaŃi amănunŃit modul cum este organizată servirea cafelei. o persoană care să distribuie cafele. selectaŃi cu grijă şi capabili ca. 1993. în caz contrar jurnaliştii vor intra la conferinŃă cu atenŃia mult diminuată. să mai ia parte şi alŃi reprezentanŃi ai organizaŃiei. locul şi subiectul conferinŃei. anunŃarea preferenŃială. surselor de energie electrică. pe durata conferinŃei. a luminilor. la care. puteŃi face o înregistrare proprie a conferinŃei. – să luaŃi măsuri pentru prezenŃa. pe parcursul acesteia. un responsabil cu luminile şi cu sursele de energie electrică. – să vă îngrijiŃi de posibilităŃi de parcare pentru autovehiculele jurnaliştilor. evitându-se atitudinea părtinitoare. În preziua conferinŃei. – înainte de începerea conferinŃei. 176). este bine ca trataŃiile mai consistente să fie oferite după conferinŃa propriu-zisă. în afară de cei care au participat la conferinŃa propriu-zisă. apă etc. recepŃii de presă. funcŃionarea aparaturii de amplificare şi de prezentare a materialelor auxiliare. Ideal este să puteŃi realiza o înregistrare video cu o calitate suficient de bună pentru televiziune. la intrarea în sala pentru conferinŃă. cum ar fi: momente aniversare din viaŃa organizaŃiei. Unii specialişti (Schneider. ora. Chiar şi în asemenea ocazii.utilizate numai în ocazii speciale. în funcŃie de posibilităŃile tehnice de care dispuneŃi. – să vă asiguraŃi că există posibilităŃi pentru ca jurnaliştii să poată realiza înregistrări corespunzătoare calitativ de imagine şi de sunet: operatorii camerelor TV şi fotoreporterii tre98 . să completeze bagajul de cunoştinŃe al acestora. la a căror opinie îmi permit să nu subscriu. vă va permite să faceŃi o evaluare corectă a acestei acŃiuni importante pentru organizaŃie.. este bine ca această invitaŃie să fie reînnoită telefonic. şi să le înmâneze dosarele (mapele) de presă. fie ea şi audio. consideră chiar că este indicată organizarea unui cocktail după conferinŃa de presă. a unei echipe de intervenŃie (sau cel puŃin măcar a unei persoane care să poată asigura acest rol): un mânuitor al aparaturii de amplificare. răcoritoare. să verificaŃi personal modul de aranjare a sălii. fiindcă s-ar putea să primiŃi solicitări pentru o copie a casetei de la vreo televiziune care n-a putut trimite echipă la conferinŃă sau care. din motive tehnice. gustărilor etc.

pentru ca aceasta să se desfăşoare cu succes. nu mai târziu. De exemplu. fiindcă. Ca şi personalizarea răspunsurilor.). dacă jurnalistul Vlad Ionescu pune o întrebare referitoare la strategia de dezvoltare a unei companii. Acest fapt face imposibilă preluarea răspunsului de către posturile de radio şi televiziune. în acest caz. este contraindicat ca preşedintele companiei să răspundă: „Strategia noastră de dezvoltare este următoarea. 84) sau. în răspuns nu se va face nici o menŃiune a numelui jurnalistului care a întrebat. cel puŃin. în care se fac referiri sintetice la subiectul (subiectele) conferinŃei. – cel care susŃine conferinŃa sau o altă persoană desemnată special prezintă declaraŃia iniŃială. se dă cuvântul jurnaliştilor. domnule Ionescu. – răspunsurile trebuie să fie clare şi concise. mai ales atunci când acestea sunt de ordin tehnic (de obicei. După această prezentare.. – dacă este necesar.”. el fiind deja particularizat pentru o anume persoană. – cel care conduce conferinŃa de presă prezintă persoana sau persoanele ce vor susŃine conferinŃa şi anunŃă regulile de bază care vor trebui respectate (limitele în timp ale conferinŃei. O întârziere dovedeşte lipsă de respect faŃă de auditoriu şi creează deja o stare de animozitate în rândul jurnaliştilor. recomandarea de a se închide telefoanele mobile şi de a nu fi folosite pe timpul conferinŃei etc. nişte măsuŃe pe care să-şi poată aşeza reportofoanele în faŃa difuzoarelor instalaŃiei de amplificare. pentru a-şi expune întrebările. înainte de începerea conferinŃei. limitări ale ariei subiectelor – dacă este cazul – limitări privind numărul de întrebări pe care poate să-l pună o singură persoană. acest fapt constituie o ofensă la adresa celorlalŃi jurnalişti. – persoana care răspunde la întrebări nu trebuie să intre în dialog om-la-om cu nici un jurnalist. răspunsul nu va putea fi utilizat decât de jurnalistul în cauză. un răspuns nu trebuie să se întindă pe o durată mai mare de 30 de secunde).buie să aibă suficientă vizibilitate asupra zonei în care se vor afla cei care susŃin conferinŃa. Pe timpul desfăşurării conferinŃei de presă. – atunci când se dă răspuns la o întrebare. fără a se intra foarte mult în detalii. 1992. care vor fi puşi în postura de a-şi pierde timpul asistând la un „interviu” care 99 . persoanele care vor susŃine conferinŃa pot face unele exerciŃii de relaxare.. – să pregătiŃi persoana (persoanele) care urmează să susŃină conferinŃa. trebuie să ŃineŃi cont de următoarele reguli: – persoanele care susŃin conferinŃa de presă trebuie să fie prezente în sală la ora anunŃată. cât şi de către ceilalŃi jurnalişti) ar trebui să existe distribuitoare de sunet la care aceştia să-şi poată conecta aparatura (Barry McLoughlin Associates. iar pentru preluarea sunetului (atât de televiziuni.

În fine. telespectatorii care vor urmări secvenŃe de la conferinŃa dumneavoastră au niveluri de înŃelegere şi disponibilităŃi de aprofundare diferite (Mc Loughlin. Pentru a utiliza cât mai eficient prilejul oferit de o conferinŃă de presă. iar comunicarea este într-adevăr efectivă atunci când reuşim să transmitem opiniei publice măcar unele dintre mesajele noastre. puteŃi să desfăşuraŃi o serie de acŃiuni şi după ce aceasta s-a încheiat: – dacă.. hărŃile. chiar dacă în sală vor fi prezenŃi doar doi jurnalişti. este indicat să se utilizeze materiale ilustrative. filme etc. totuşi. uşor de înŃeles.. 88). având în vedere că. ea se desfăşoară în limite cuprinse între 30 şi 60 de minute.. În alegerea acestora însă. prin formulări ca: „mai avem timp pentru două întrebări. persoanele care susŃin conferinŃa trebuie să repete şi să accentueze mesajele cuprinse în declaraŃia iniŃială. există solicitări de interviuri sau declaraŃii de presă în exclusivitate iar persoana care a răspuns la întrebări îşi declară disponibilitatea pentru asemenea acŃiuni. – cel ce conduce conferinŃa trebuie să dea cuvântul jurnaliştilor care au întrebări în ordinea solicitărilor făcute. prezentarea lor se va face într-un unghi favorabil camerelor TV.) intensitatea luminoasă a imaginilor trebuie să fie suficient de mare pentru ca ele să poată fi reproduse la televiziune. de exemplu. el trebuie să anunŃe din vreme apropierea sfârşitului conferinŃei. – pe timpul desfăşurării conferinŃei. – pe timpul desfăşurării conferinŃei de presă. deoarece hârtia lucioasă poate crea efecte de lumină supărătoare pentru înregistrările video. De obicei. mai avem timp pentru o întrebare. caricaturile.. imediat după conferinŃă. Fotografiile. Dacă. iar atunci când se utilizează prezentări pe ecran (diapozitive. De asemenea. Ca atare.. va trebui să vă ocupaŃi de pregătirea lor. aceasta este ultima întrebare”. 100 . posterele trebuie să fie realizate pe hârtie mată. Mai ales dacă la conferinŃă participă echipe de televiziune sau de radio. trebuie să aveŃi grijă ca aceste materiale grafice să fie realizate într-o manieră simplă. schemele. aceste mesaje trebuie repetate destul de frecvent. pentru a asigura transmiterea lor efectivă.. acel jurnalist insistă în cererea lui. prezentări multimedia. – conferinŃa de presă nu trebuie să dureze prea mult. 1992. deoarece la radio şi la televiziune nu vor fi reproduse de obicei decât fragmente foarte scurte din declaraŃii.nu-i priveşte şi nu-i interesează. i se va sugera posibilitatea unui dialog separat după conferinŃă. trebuie să se Ńină seama de faptul că ele trebuie să fie vizibile şi pentru camerele de televiziune. o conferinŃă de presă nu va fi anulată. – odată planificată şi anunŃată.

de îndată ce evoluŃia evenimentelor o cere. operaŃiuni de salvare.) publicaŃiilor şi posturilor care şi-au trimis reprezentanŃi la conferinŃă. un briefing poate fi organizat în cazul unor evenimente neplăcute din viaŃa organizaŃiei. astfel încât să poată fi găsită cu uşurinŃă de către jurnalişti. care au o anumită întindere în timp (catastrofe naturale. subiectul briefing-ului de astăzi este . pe baza înregistrării video sau audio a acesteia. Briefing-ul de presă În multe privinŃe. de o complexitate mai restrânsă decât în cadrul conferinŃei. când există riscul ca acestea să fie greşit prezentate şi interpretate în presă. Deosebirile de bază constau în faptul că în cadrul briefing-ului se supune discuŃiei un singur subiect. – dacă consideraŃi necesar. precizarea de la bun început şi respectarea limitelor acestuia constituie o regulă de bază. este ceva foarte obişnuit şi. foarte indicat.. din diferite motive. totodată. accidente majore. veŃi putea evalua rezultatele acesteia. înregistrări audio-video sau alt gen de material vizual etc.). În desfăşurarea unor evenimente complexe. asiguraŃi-vă că promisiunile făcute au fost onorate întocmai şi în timp oportun. trimiteŃi-le copii ale declaraŃiei iniŃiale şi rezumate ale răspunsurilor la întrebări. În felul acesta. telefonice. furnizarea de informaŃie suplimentară. cu scopul de a împrospăta informaŃiile oferite jurnaliştilor în funcŃie de 101 . ci doar o formulare de genul: „Aşa cum am precizat încă de la început. furnizarea de fotografii.. – urmăriŃi modul în care mass-media au utilizat informaŃiile primite pe timpul conferinŃei. realizaŃi o transcriere a ceea ce s-a spus în conferinŃa de presă şi postaŃi-o pe website-ul organizaŃiei sau pe cel al biroului de presă online (vezi pagina 174). briefing-urile sunt organizate mai ales în cazul crizelor mediatice în desfăşurare. întrebările situate în afara acestor limite nu vor primi răspuns. De obicei. fluctuaŃii puternice ale acŃiunilor etc. briefing-ul este asemănător conferinŃei de presă. organizarea unor briefing-uri de presă la intervale scurte de timp. veŃi avea un feedback cu privire la eficienŃa procesului de comunicare pe timpul conferinŃei şi. În ceea ce priveşte limitele subiectului abordat în cadrul briefing-ului. precum şi în durata mai scurtă a briefing-ului. tocmai de aceea. verbale etc.– dacă. unele mass-media importante nu şi-au putut trimite reprezentanŃi la conferinŃa de presă. – dacă dispuneŃi de facilităŃile tehnice şi de resursele necesare. iar întrebarea dumneavoastră este în afara acestui subiect”. imediat după conferinŃă. Ca urmare. cât mai vizibil. – dacă în timpul conferinŃei li s-au făcut promisiuni unor jurnalişti (răspunsuri documentate la anumite întrebări.). mai ales. transmiteŃi mesaje de mulŃumire (scrise..

acest fapt este un indiciu că ar fi oportună organizarea unui briefing de presă. – se furnizează date despre eveniment. revenirea antrenorului Anghel Iordănescu la conducerea tehnică a echipei naŃionale de fotbal ar constitui un foarte bun prilej pentru un briefing de presă pe acest subiect. precum şi funcŃia (poziŃia) sa în cadrul organizaŃiei. dacă organizatorii consideră că acesta prezintă interes pentru presă. adică limitele subiectului care va fi abordat. Dacă pentru organizaŃia dumneavoastră există mai multe solicitări pe aceeaşi temă din partea mai multor mass-media. spunându-şi numele complet. ca specialist în relaŃii publice. – cuprins (organizat de obicei în ordine cronologică şi căutând să răspundă la întrebările: Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce?). rezultate din limitarea la un singur subiect bine definit. despre persoanele implicate. pentru ca jurnaliştii să poată înŃelege şi reŃine cu exactitate despre ce a fost vorba. – se precizează concret subiectul briefing-ului. – se prezintă scopul briefing-ului. trebuie să analizaŃi cu grijă această propunere. precum şi alte materiale ajutătoare. despre urmări etc. – în cuprins nu se includ mesaje de transmis opiniei publice. deoarece briefing-urile de presă nu sunt agreate întotdeauna de jurnalişti. De exemplu. – se precizează celelalte reguli de bază propuse jurnaliştilor pentru desfăşurarea briefing-ului. Cu toate acestea. din cauza uniformităŃii lor. aşa cum a fost el formulat în cuprins. Copii ale textului acesteia. DeclaraŃia iniŃială va fi prezentată de persoana care susŃine briefing-ul. Prezentarea declaraŃiei iniŃiale nu trebuie să depăşească 5 minute. încheiere: – se precizează din nou subiectul briefing-ului.evoluŃia crizei. ci numai informaŃiile ca atare. 102 . Dumneavoastră însă. după care se prezintă. Un exemplu destul de eficient de declaraŃie iniŃială poate fi întocmit după următoarea structură: – introducere: – persoana care susŃine briefing-ul îi salută pe participanŃi. subiectul unui briefing poate fi şi un eveniment pozitiv. Briefing-ul de presă are şi el tot două părŃi: declaraŃia iniŃială. pot fi înmânate jurnaliştilor care iau parte la briefing. formularea întrebărilor şi a răspunsurilor..

O recepŃie de presă poate fi organizată în ocazii ca: – lansarea (încheierea cu succes) a unei campanii. de regulă. şi o parte „formală”. la fel ca şi vizitele pregătite de o organizaŃie pentru jurnalişti. pune în prim plan mai degrabă încercarea de a construi relaŃii de cooperare pe termen lung cu cei din lumea presei decât necesitatea de a difuza ceva de actualitate. cel puŃin primele două categorii de anunŃuri ale gazdei sunt urmate de o perioadă mai lungă sau mai scurtă de întrebări şi răspunsuri. de obicei. De asemenea. Partea rezervată întrebărilor şi răspunsurilor se limitează. recepŃia de presă. cât şi de cel al jurnaliştilor). într-un cadru care pune accent mai mult pe socializare decât pe informare. – se solicită întrebări din partea jurnaliştilor. RecepŃia de presă RecepŃia de presă poate fi privită ca o conferinŃă de presă transformată într-un eveniment social: conferinŃa de presă propriu-zisă este un element obişnuit al programului de lucru (este vorba atât de programul organizatorilor. jurnaliştii pot primi dosare de presă sau alte tipuri de materiale conŃinând informaŃii special pregătite pentru recepŃie. fie consideraŃii asupra politicii (strategiei) organizaŃiei într-o anumită chestiune. în care participanŃii socializează împreună într-un cadru informal.– se formulează o concluzie cât mai neutră sau. 103 . RecepŃia de presă poate fi organizată pe întreaga durată a zilei. fie a unui dineu în cursul serii. – lansarea unui produs. 1992. 1992. chiar una pozitivă (se transmit mesajele dorite). doctrine. strategii. 616). fie – atunci când scopul recepŃiei este pur şi simplu mai buna cunoaştere reciprocă – mulŃumiri pentru participarea la această acŃiune. desigur) să răspundă la întrebările care nu au legătură cu subiectul comunicat tuturor în declaraŃia iniŃială. Fie la sosire. – inaugurarea unui sediu nou al organizaŃiei sau a unei noi capacităŃi de producŃie. fie la plecare. 616). aşa cum s-a spus deja. în care gazda va prezenta ceea ce şi-a propus să aducă la cunoştinŃa jurnaliştilor: fie un eveniment din categoria hard news. fie sub forma unui mic-dejun sau prânz cu jurnaliştii. recepŃia de presă va cuprinde o parte „neoficială”. RecepŃia de presă. la durata de maximum 15 minute. mai puŃin „oficială” din punctul de vedere al livrării informaŃiilor şi mai generoasă în ceea ce priveşte timpul ce poate fi alocat difuzării acestora. constituie o încercare de a clădi această relaŃie pe un fundament mai personal (Wilcox. dacă este posibil. persoana care susŃine briefing-ul trebuie să refuze (în mod politicos. care se desfăşoară într-o manieră mai puŃin oficială decât în cadrul unei conferinŃe de presă (Wilcox. Indiferent de perioada din zi când are loc. în care un purtător de cuvânt (reprezentant) al unei organizaŃii transmite informaŃii – preponderent din categoria hard news – către jurnalişti. a unui program.

– previzualizarea unei expoziŃii. a unui film. Această limitare autoimpusă nu vă dă însă dreptul să refuzaŃi participarea unui jurnalist care Ńine neapărat să fie prezent la recepŃia pe care aŃi organizato. În pregătirea unei recepŃii de presă.. În funcŃie de scopul recepŃiei şi de subiectul care urmează să fie abordat. care au atât expertiză. de cele mai multe ori nu veŃi putea fi gazdă pentru toŃi jurnaliştii cu care cooperaŃi. echipa de reprezentanŃi ai organizaŃiei care va participa la întâlnirea cu jurnaliştii. 1998. Acest cadru informal de întâlnire şi de conversaŃie permite organizaŃiei să deschidă noi canale de comunicare cu presa sau să le consolideze pe cele existente. La o recepŃie de presă. recomandând acest tip de manifestare pentru întâlniri cu reprezentanŃi ai presei specializate. vor trebui să fie disponibili pentru conversaŃii informale cu jurnaliştii. lansarea pentru presă a unui spectacol. va trebui de la bun început să vă avertizaŃi şeful că oferirea de mâncare şi băutură nu-i va obliga în nici un fel pe jurnalişti să facă relatări pozitive despre organizaŃie. Ei trebuie să ştie că. furnizându-le mesajecheie pe care ar trebui să le livreze. este important să stabiliŃi. – momente festive (memorabile) în viaŃa organizaŃiei. pe timpul recepŃiei. un prilej de a dezvolta relaŃii durabile şi oneste cu reprezentanŃii mass-media. cât şi autoritate în domeniul lor de specialitate şi care. de altfel. 94) susŃin că recepŃiile de presă la care invitaŃii sunt jurnalişti din presa generală nu dau rezultate. clip video. p.– invitarea unei persoane proeminente în cadrul unui program al organizaŃiei. a unei lucrări literare sau ştiinŃifice etc. anume pe cei pentru care subiectul prezintă un grad mai mare de interes. Atunci când faceŃi invitaŃii pentru o recepŃie de presă. 104 . va trebui să-i pregătiŃi pe membrii ei. Iar dumneavoastră veŃi fi prezent la recepŃie făcând prezentările. trebuie să clarificaŃi de la bun început cu prezumtivii invitaŃi faptul că vor fi prezenŃi şi alŃi colegi de-ai lor din mass-media. avertizându-i asupra greşelilor de comunicare pe care le-ar putea face. nu sunt la prima întâlnire cu jurnaliştii. Odată stabilită componenŃa echipei. RecepŃia de presă este mai degrabă o investiŃie pe termen lung. a unui târg. puteŃi selecta un număr restrâns de jurnalişti. – evitarea caracterului oficial al unei conferinŃe de presă. însă rezultatele ei benefice se vor face cunoscute peste timp. succesul de moment al unei astfel de recepŃii este greu de apreciat. în plus. În ceea ce priveşte invitaŃii. împreună cu conducerea. pe lângă faptul că va trebui să vă ocupaŃi de anunŃarea jurnaliştilor şi de verificarea disponibilităŃii lor de a participa. unii specialişti (Bland. Din echipă este bine să facă parte persoane care cunosc strategia de ansamblu a organizaŃiei. Ei trebuie să ştie de la bun început că nu li se oferă o oportunitate de presă în exclusivitate.

Aceste călătorii sunt finanŃate în întregime de către organizatori. – călătorii ale unor experŃi (persoane-cheie) din organizaŃie în diferite localităŃi. 618) susŃin că aceste vizite pot fi clasificate în trei categorii: – călătorie de presă la una sau mai multe facilităŃi ale organizaŃiei. unde sunt organizate întâlniri cu membri ai redacŃiilor. deoarece în cadrul lor jurnaliştii pot vedea pe viu cum se desfăşoară anumite operaŃiuni. cheia succesului constă în organizarea meticuloasă. care sunt condiŃiile în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. prezintă jurnaliştilor invitaŃi un nou produs turistic (un nou traseu pentru excursii. reprezintă o modalitate foarte eficace de prezentare a rolului. fie facilităŃi ale acesteia situate în localităŃi diferite. a unei noi tehnologii.) şi au ca scop determinarea apariŃiei în presa destinată potenŃialilor turişti a unor materiale care să prezinte acest produs şi să stimuleze achiziŃionarea lui.Vizite organizate pentru jurnalişti (tururi media) O tehnică de relaŃii publice care se bucură de suficientă credibilitate. Asemenea întâlniri pot avea loc chiar în sedii ale redacŃiilor diferitelor mass-media. În toate trei situaŃiile. Voi insista în continuare pe primele două categorii. Vizitele organizate pentru jurnalişti la sediul organizaŃiei permit atingerea a două obiective: 105 . dar necesită şi eforturi complexe. în atenŃia deosebită acordată fiecărui detaliu al activităŃii. organizate mai ales de companiile turistice în folosul jurnaliştilor specializaŃi pe turism. cum funcŃionează tehnica şi echipamentele acesteia etc. o nouă locaŃie de vacanŃă etc. în vederea prezentării unui nou produs. facilităŃi care de obicei sunt dispuse în localităŃi diferite şi printre care se poate număra sau nu chiar sediul central al organizaŃiei. Unii specialişti (Wilcox. deoarece cea de a treia decurge din ele. Trebuie menŃionat faptul că asemenea vizite includ fie doar sediul propriu-zis al organizaŃiei. destinate unor grupuri de jurnalişti. a unei persoane etc. misiunilor şi specificului respectivei organizaŃii. fie vizite organizate în sistem itinerant sau chiar la sedii ale redacŃiilor. Vizita jurnaliştilor la sediul organizaŃiei Vizitele la sediul organizaŃiei. – călătorii „de familiarizare”. cum acŃionează membrii organizaŃiei. constă în organizarea unor vizite în folosul celor din mass-media: fie tururi aranjate la facilităŃi ale organizaŃiei. 1992.

asistenŃi etc. maritim sau aerian). bucătari. un nou concept de organizare a muncii etc. – punerea în temă a jurnaliştilor cu privire la specificul organizaŃiei. – să participaŃi efectiv la pregătirea vizitei sub toate aspectele. Dacă aveŃi de organizat o asemenea vizită.– crearea de ocazii pentru apariŃia în presă a unor relatări pozitive. – să propuneŃi persoanele din organizaŃie care vor fi implicate în contacte cu jurnaliştii (prezentatori. o doctrină nouă. sucursale. experŃi şi prezentatori ai diferitelor puncte de interes.). – prezentarea diferitelor tipuri de operaŃiuni care se desfăşoară în locaŃii separate geografic ale unei organizaŃii. – lansarea unei noi activităŃi importante (un produs nou. instructaj preliminar cu jurnaliştii referitor la măsurile de protecŃie etc. 1992. – aniversarea unor momente importante din viaŃa organizaŃiei.). – posibilitatea ca vizita să producă întreruperi sau distorsionări ale programului obişnuit de lucru al angajaŃilor atunci când grupul (grupurile) de jurnalişti trece prin locaŃie. persoanele care vor fi implicate în desfăşurarea vizitei. 106 . personal auxiliar – şoferi.. activităŃile care vor fi prezentate jurnaliştilor. reguli de respectat. Pentru pregătirea vizitei. eventuali susŃinători ai unei conferinŃe sau ai unui briefing de presă. personal de supraveghere etc. – să propuneŃi conducerii organizaŃiei data de desfăşurare. 320): – detaliile logistice ale vizitei. – o sărbătoare religioasă cu semnificaŃii speciale pentru organizaŃie etc. Vizite ale jurnaliştilor pot fi organizate în ocazii ca: – prezentarea unor secŃii. – necesarul de personal pentru organizarea vizitei (personal de însoŃire.). în primul rând. experŃi) şi să organizaŃi pregătirea prealabilă a lor. va trebui să vă gândiŃi la aspecte ca (Wilcox. personal pentru pregătirea materialelor necesare pe timpul vizitei. un plan detaliat privind modul de desfăşurare a vizitei. – servicii noi ale unei organizaŃii (de exemplu. stabilirea măsurilor de protecŃie pentru vizitatori (echipamente speciale. – siguranŃa vizitatorilor: luarea în considerare a tuturor detaliilor care ar putea apărea pe traseul vizitei şi ar putea periclita cumva siguranŃa celor care vizitează. traseul de desfăşurare. filiale ale unei companii de afaceri. inaugurarea unei noi linii de transport terestru. – să anunŃaŃi din timp mass-media. va trebui să efectuaŃi lucrări ca: – să realizaŃi.

– personal de însoŃire. având totodată aptitudinile de buni comunicatori necesare pentru o asemenea îndatorire. În plus. ci şi de persuasiune.a. ci şi pentru invitaŃi obişnuiŃi. trebuie să aibă o bună cultură generală. va trebui să vă concentraŃi atenŃia asupra a două categorii de personal de care veŃi avea nevoie pe timpul vizitei pentru presă: – prezentatori (ghizi). – însoŃitorii trebuie să cunoască foarte bine traseul de urmat şi regulile de bază stabilite pentru jurnalişti. va trebui ca. din rândul publicurilor locale. precum şi cunoştinŃe suficiente de prim-ajutor în eventualitatea producerii unor urgenŃe medicale. – dacă este cazul. În esenŃă. dacă pe timpul vizitei apare o asemenea necesitate. – închirierea unor mijloace de transport. 107 . Prezentatorii trebuie să se afle în punctele esenŃiale ale traseului pregătit pentru vizită şi să fie capabili să prezinte în mod convingător organizaŃia şi specificul preocupărilor sale. dacă se preconizează participarea în număr mare a acestora.m. Personalul de însoŃire se selectează din cadrul organizaŃiei. deschişi. pe lângă cele arătate mai sus. La selectarea şi instruirea personalului de însoŃire va trebui să aveŃi în vedere următoarele cerinŃe: – însoŃitorii trebuie să dea dovadă de politeŃe faŃă de jurnalişti. să anticipeze nevoile jurnaliştilor. Ei trebuie să dea dovadă nu numai de expertiză. – prezenŃa personalului medical specializat şi a unor ambulanŃe pentru situaŃii de urgenŃă medicală.d. să pregătiŃi dosare de presă pentru jurnalişti. ei se preocupă de acompanierea jurnaliştilor pe traseul stabilit în prealabil. caz în care ele poartă denumirea generică de „Ziua porŃilor (uşilor) deschise”. să vă gândiŃi şi la aspecte ca: – posibilitatea angajării temporare şi a unor persoane din afara organizaŃiei pentru a fi de ajutor pe timpul vizitei. În asemenea situaŃii. – însoŃitorii trebuie să asigure legătura dintre jurnalişti şi personalul organizaŃiei.– să planificaŃi şi să pregătiŃi personalul de însoŃire pentru grupurile de jurnalişti. să fie cooperanŃi. În acest scop. însoŃitorii nu difuzează ei înşişi informaŃii decât în măsura în care pot face acest lucru în nume propriu şi pe răspundere proprie. ei trebuie să fie selectaŃi dintre cei care cunosc foarte bine istoricul şi specificul organizaŃiei. al potenŃialilor consumatori ş. Asemenea vizite pot fi organizate nu numai pentru jurnalişti.. – să aveŃi în vedere pregătirea unei încăperi în care să puteŃi organiza un briefing de presă.

– procurarea unor mijloace de transport suficiente şi de calitate.m. – subiecte care pot fi prezentate pe timpul deplasării între diferitele puncte ale traseului stabilit etc. comercializare de produse alimentare şi nealimentare etc.d. În esenŃă. pauze pe traseu. cât şi cu locaŃiile care urmează să fie vizitate sau au fost deja trecute în revistă. – deschiderea sau finalizarea unei investiŃii aflate la distanŃă faŃă de sediu. – necesarul de spaŃii de parcare. a unor toalete ecologice. loc de producere a unui anumit produs. Concret.m. un anumit regim alimentar sau posibilitatea de a continua un tratament medical). – amenajarea unor spaŃii de odihnă pentru cei care au nevoie de aşa ceva pe timpul vizitei. o călătorie pentru presă poate viza: – trecerea în revistă a unor facilităŃi (sucursale) ale organizaŃiei situate la distanŃă relativ mare faŃă de sediul principal. Pe lângă detaliile deja enumerate mai sus. în cazul organizaŃiilor care furnizează astfel de servicii ş. – modalităŃi de rezolvare a urgenŃelor medicale în cazul apariŃiei lor. ora prezumată pentru sosire. – cazarea şi masa jurnaliştilor. numai că va trebui să planificaŃi acoperirea unei arii geografice ceva mai întinse decât în cazul vizitelor. Călătoriile pentru presă (media trips) sunt destul de asemănătoare cu vizitele la sediul organizaŃiei. şantier. atunci când durata călătoriei impune asemenea opŃiuni. uzină. – facilităŃi pentru rezolvarea unor situaŃii precum cea a persoanelor (obiectelor) pierdute. – participarea la acŃiuni importante pe care organizaŃia le prestează în afara sediului său.a. – testarea unui produs turistic. – posibilităŃi de legătură atât cu sediul central al organizaŃiei dumneavoastră. a unor corturi. Ele se justifică atunci când informaŃia care urmează să fie difuzată jurnaliştilor este în strânsă legătură cu o anumită locaŃie (fabrică. – planificarea deplasării: ora cea mai potrivită pentru plecare.d.a.– eventualitatea închirierii unor servicii (catering. pregătirile se desfăşoară după acelaşi algoritm. gustări şi răcoritoare care pot fi distribuite pe durata acestor pauze.). în cazul unei călătorii pentru presă va trebui să rezolvaŃi chestiuni ca: – stabilirea unui orar general al deplasării şi a momentelor de interes pentru jurnalişti. display-uri. 108 . – cerinŃe specifice ale jurnaliştilor (de exemplu. – alternative în caz de vreme nefavorabilă ş. loc de desfăşurare a unui anumit eveniment).

Vizita la redacŃie
Vizita la redacŃie are destul de multe asemănări cu conferinŃa de presă. Deosebirea principală constă în locul unde se desfăşoară aceasta: sediul unei redacŃii sau o altă locaŃie situată în afara organizaŃiei (o locaŃie închiriată). De asemenea, de multe ori este vorba de o succesiune de vizite în mai multe redacŃii, aparŃinând mai ales unor publicaŃii (posturi) locale, cu scopul de a prezenta o organizaŃie sau o persoană, de a promova un produs sau o idee, o doctrină, o strategie, un concept; pe lângă acestea, vizita la redacŃie mai poate fi utilizată la instalarea în funcŃie a unui nou conducător al unei organizaŃii de interes pentru opinia publică, la înfiinŃarea unei organizaŃii noi etc. Atunci când vorbim generic despre tehnica „vizitei la redacŃie” cuprindem, în realitate, două tipuri de acŃiuni, care au însă acelaşi scop, aceleaşi caracteristici şi acelaşi algoritm de organizare: sunt, în fond, un fel de conferinŃe de presă itinerante. Concret, poate fi vorba de stabilirea unei echipe reprezentative pentru organizaŃie care să efectueze vizite în diferite sedii ale redacŃiilor, judicios alese astfel încât să asigure un echilibru cât mai bun din toate punctele de vedere: mass-media scrise şi audiovizuale; mass-media de informare generală şi publicaŃii (posturi) specializate; mass-media cu orientări politice diferite ş.a.m.d. O altă modalitate este aceea de a pregăti un „turneu” al echipei respective în diferite localităŃi unde organizaŃia are interesul să-şi mediatizeze realizările sau produsele; reprezentanŃii mass-media locale sunt invitaŃi în spaŃii aparŃinând sucursalelor organizaŃiei sau în spaŃii închiriate, unde vor interacŃiona cu membrii echipei organizaŃiei într-un mod asemănător cu desfăşurarea unei conferinŃe de presă. Vizita la redacŃie este prilejuită de evenimente importante şi complexe. Ea urmăreşte realizarea unei înŃelegeri şi apropieri reciproce între organizaŃia respectivă şi mass-media, precum şi furnizarea de informaŃii de substanŃă despre rolul şi misiunile organizaŃiei. Dumneavoastră, ca specialist în relaŃii publice, sunteŃi cel care face demersurile necesare şi medierea între conducerea redacŃiei (redacŃiilor) şi conducerea organizaŃiei dumneavoastră pentru planificarea vizitei. De asemenea, va trebui să faceŃi parte din echipa care va efectua vizita la redacŃie, acordând coechipierilor dumneavoastră asistenŃă de specialitate. Pe timpul vizitei, membrii echipei sosite la redacŃie răspund întrebărilor formulate de stafful redacŃional. În formularea răspunsurilor, trebuie să se Ńină seama că toate informaŃiile furnizate pot apărea în presă cu atribuire directă. Răspunsurile date de echipa sosită în vizită sunt completate, de obicei, cu oferirea unor dosare de presă, care să faciliteze documentarea de fond a jurnaliştilor din redacŃia vizitată cu privire la organizaŃia respectivă. În planificarea şi organizarea vizitelor la redacŃii, trebuie să evitaŃi cu stricteŃe crearea unor relaŃii preferenŃiale cu anumite mass-media, deoarece în acest caz organizaŃia dumneavoastră va fi percepută ca având o poziŃie partizană în competiŃia din lumea presei.
109

Trăsături specifice ale radioului
Radioul se caracterizează prin viteză şi mobilitate (Wilcox, 1992, 281): relatări în timp real, anunŃuri instantanee etc. În cazul radioului, mesajul poate fi pus în undă imediat, fără pregătiri tehnice prealabil care să consume timp, aşa cum se întâmplă, de exemplu, cu materialele tipărite. De asemenea, reporterii de radio sunt mult mai mobili, ei trebuind să transporte cu ei instrumente tehnice puŃine şi de mici dimensiuni, spre deosebire de reporterii de televiziune; în plus, ei pot aborda şi locaŃii care sunt inaccesibile celor din televiziune. Mai mult decât atât, condiŃiile tehnice din prezent fac posibilă relatarea chiar de către participanŃi a unor evenimente în curs de desfăşurare în locuri unde nu există reporteri radio: relatări de la faŃa locului, semnalarea unor blocaje în trafic, starea actuală a vremii în diferite regiuni etc. De regulă, un post de radio încearcă să realizeze un echilibru cât mai bun între relatarea de ştiri factuale şi furnizarea de divertisment. Astfel, în relaŃia cu posturile de radio, va trebui să vă orientaŃi atât către difuzarea de informaŃii din categoria hard news, care vor fi puse în undă în buletinele de ştiri, cât şi către furnizarea de materiale din categoria soft news (spoturi scurte despre organizaŃia dumneavoastră, întrebări în cadrul unor concursuri radiofonice ş.a.m.d.). Dacă presa scrisă şi imaginea (fie ea cinematografică, fotografică sau de televiziune) se adresează văzului, radioul se adresează simŃului auditiv, iar de aici decurg o serie de elemente specifice cu privire la modul de formulare a propriului mesaj. Mai mult, majoritatea posturilor de radio acordă întâietate câştigării interesului pe care li-l acordă ascultătorii, nu stigmatizării vreunui intervievat anume (Bland, 1998, 144); acest fapt nu trebuie privit neapărat ca pe un avantaj pentru intervievat: pe de o parte, într-adevăr, intervievatul va beneficia de un tratament corect din punct de vedere profesional; pe de cealaltă parte însă, pregătirea şi susŃinerea unei prezenŃe la radio necesită mai multă atenŃie şi mai multă concentrare, deoarece intervievatul nu va mai putea beneficia de aplicarea unor scheme simple, de tipul întrebare-replică, ca în cazul unui interviu nu tocmai amabil. În plus, studiourile de radio sunt, în marea majoritate a cazurilor, mai puŃin spaŃioase decât cele de televiziune, iar aglomerarea instalaŃiilor şi ustensilelor din studio poate crea mai mult disconfort, poate solicita mai mult atenŃia decât în cazul prestaŃiilor din platourile de televiziune. Pentru a avea impact la ascultători, un mesaj trebuie să răspundă „regulii celor şase C”, adică să fie: – clar: un mesaj clar este înŃeles de prima dată; – concis: mesajul nu trebuie să constituie o risipă a timpului ascultătorului, ci să conŃină doar cuvintele necesare, cele care exprimă esenŃa mesajului; frazele trebuie să fie scurte, atât spre beneficiul ascultătorului – care va înŃelege mai uşor semnificaŃia mesajului ce i se transmite – cât şi al intervievatului, deoarece un bun reporter de radio nu-i va lăsa mai
110

mult de 15-20 de secunde pentru a răspunde la o întrebare şi a accentua mesajele pe care le-a pregătit; – conversaŃional: cuvintele utilizate trebuie să facă parte din fondul lexical comun omului obişnuit, astfel încât cei mai mulŃi dintre ascultători să poată înŃelege despre ce este vorba. O prestaŃie reuşită la radio este aceea care, în locul utilizării unei mari varietăŃi de termeni tehnici şi specializaŃi sau a unor concepte extrem de sofisticate, apelează la exemplificări, analogii, citate, cifre sau chiar elemente anecdotice familiare, accesibile ascultătorului; – complet: conform regulii jurnalistice binecunoscute, mesajul radiofonic trebuie şi el să răspundă întrebărilor Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce?. În cazul radioului, trebuie menŃionat că, de obicei, mesajele (ştirile etc.) încep cu răspunsul la întrebarea Ce?; – curent (actual): informaŃia conŃinută în mesaj trebuie să fie actuală, mai ales în cazul radioului, care lucrează practic în timp real. InformaŃiile de acum câteva ore nu mai sunt actualitate pentru radio, ci istorie; – corect: atunci când un mesaj îndeplineşte cerinŃele deja enumerate şi când, în plus, informaŃiile difuzate sunt verificate temeinic din punctul de vedere al acurateŃei, se poate afirma că el este corect. Participarea la o emisiune de radio poate îmbrăca diferite forme (Bland, 1998, 147):
– faŃă-în-faŃă: reporterul şi intervievatul sunt împreună în acelaşi studio sau în acelaşi spaŃiu

(cameră, spaŃiu deschis etc.);
– panel: o discuŃie între mai multe persoane, moderată de un reporter şi axată pe o anumită

temă. ParticipanŃii sunt familiarizaŃi cu tema sau pot fi chiar experŃi în acel domeniu. Ei pot să-şi exprime acordul sau dezacordul cu privire la aserŃiunile celorlalŃi. Dificultatea acestui tip de întâlniri constă în faptul că nu există o ordine prestabilită a intervenŃiilor, fapt care duce frecvent la situaŃii stânjenitoare în care participanŃii încearcă să câştige supremaŃia acoperindu-se sonor unii pe alŃii;
– interviu de la distanŃă: reporterul se află în studioul de radio, în timp ce intervievatul se

află în alt studio (încăpere), situat în cele mai multe cazuri la distanŃă mare de primul. Intervievatul poate resimŃi din plin disconfortul creat de senzaŃia că „vorbeşte singur”, această senzaŃie putând fi atenuată dacă îşi va imagina că vorbeşte cu cineva la telefon;
– interviu telefonic: oferă intervievatului avantajul de a se afla „pe propriul său teritoriu”, în

mediul său, fie acasă, fie la birou. Totuşi, sunt necesare unele precauŃii pentru ca interviul să nu fie întrerupt: acasă, intervievatul va trebui să se asigure că în camera sa nu va intra altcineva pe timpul interviului, că nu vor suna alte telefoane sau că nu se vor produce alte
111

asemenea evenimente care s-ar putea interfera într-un mod neplăcut cu interviul; la birou, înainte de a da curs interviului, intervievatul trebuie să se asigure că altcineva îi va prelua sarcinile (va răspunde la telefon, va prelua clienŃii etc.). dacă, pe timpul interviului telefonic, în apropiere există un aparat de radio care funcŃionează chiar pe frecvenŃa postului respectiv, acesta va trebui oprit, pentru a nu produce interferenŃe neplăcute şi efecte de microfonie. Persoana care urmează să reprezinte organizaŃia într-o emisiune de radio trebuie să aibă întradevăr o voce „radiofonică”, adică să aibă un timbru al vocii plăcut şi cald, pronunŃia să fie clară, iar ritmul vorbirii să fie adecvat mesajului. Vorbitorul trebuie să-şi imagineze că vorbeşte cu cineva anume, cu o persoană din public, nu că se adresează unei mase impersonale. În pregătirea pentru participarea unui vorbitor din organizaŃia dumneavoastră la o discuŃie într-un studio de radio, trebuie să-l faceŃi să fie conştient de prezenŃa unui microfon pe timpul emisiunii. Aceasta înseamnă, în primul rând, că el va trebui să abordeze o atitudine on-the-record pe tot parcursul participării sale; în al doilea rând, trebuie să conştientizeze importanŃa tehnică a microfonului din faŃa sa: schimbarea distanŃei sau poziŃiei faŃă de microfon pe timpul emisiunii va afecta calitatea prestaŃiei sale verbale; din acest motiv, poziŃia faŃă de microfon trebuie să rămână pe cât se poate aceeaşi, la fel ca şi volumul vocii, care trebuie să se încadreze în limitele pentru care a fost reglat microfonul înainte de emisiune, pe timpul testului de voce. Vorbitorul trebuie să fie conştient în permanenŃă şi de importanŃa dicŃiei: el trebuie să vorbească distinct şi clar, fără a trunchia cuvintele. În studioul de radio, vorbitorul poate profita de avantajul utilizării notelor scrise, cu condiŃia să nu exagereze cu cititul după notiŃe, care duce inevitabil la uniformizarea tonului prezentării, şi să fie atent la manevrarea foilor de hârtie, pentru a nu produce foşnete şi zgomote care să altereze mesajul verbal sau să-i permită ascultătorului să sesizeze prezenŃa însemnărilor scrise. La fel ca şi în cazul altor tehnici de relaŃii publice, va trebui să pregătiŃi câteva mesaje-cheie (de obicei, 2-3 mesaje sunt suficiente) pe care vorbitorul să încerce să le promoveze pe timpul prezenŃei sale la radio. Există situaŃii în care vorbitorul va avea ocazia de a citi în studioul de radio un text pregătit dinainte: fie că este vorba de înregistrarea unui material care va fi apoi editat şi prezentat pe post, fie că este vorba de prezentarea în direct a materialului întocmit. În acest caz, va trebui să vă implicaŃi în pregătirea textului care va fi prezentat, respectând următoarele cerinŃe:
– textul trebuie să atragă atenŃia mai ales prin sonoritatea sa, nu neapărat prin stilistica scrii-

turii;
– trebuie să evitaŃi construcŃiile lingvistice greoaie, care vor crea prezentatorului dificultăŃi

de dicŃie;
112

spre deosebire de regulile care se aplică în cazul materialelor pentru presa scrisă. de exemplu). pentru a da posibilitatea celor care nu au fost atenŃi de la bun început să cunoască. denumirilor) străine este bine să specificaŃi în paranteză şi pronunŃia fonetică a acestora. Atunci când sursa nu este o persoană cu mare notorietate publică. de la cine provine acea afirmaŃie. sursa va fi anunŃată înaintea citatului. se recapitulează foarte sumar subiectul. fără eforturi. ca în situaŃia unui mesaj scris. pentru a-l ajuta pe prezentator: în cazul în care textul este prezentat în direct. evitând elementele redundante. el va fi scris pe o singură faŃă a foilor de hârtie. cel care îl rosteşte nu mai are posibilitatea să reia frazele rostite incorect. 1992. 90): – variaŃii ale ritmului vorbirii: păstrarea aceluiaşi ritm al vorbirii. în introducere. în cazul radioului pot fi utilizate unele elemente de paralimbaj. specificarea ei se poate limita doar la funcŃia autorului citatului şi la organizaŃia căreia el îi aparŃine. urmează apoi relatarea propriu. care poate fi aplicată cu succes în redactarea materialelor scri- se. îi va deranja pe ascultători.5 rânduri. în scopul sublinierii unor cuvinte-cheie sau a unor idei importante (Barry McLoughlin Associates. cu un corp de literă suficient de mare pentru a permite citirea uşoară. cunoaşte o nuanŃare în cazul mesajelor radiofonice: deoarece ascultătorul nu are posibilitatea să revină asupra mesajului. – regula piramidei inversate. astfel încât foile să poată fi mânuite cu uşurinŃă în studio. DistanŃa dintre rânduri trebuie să fie de cel puŃin 1. Dacă textul va fi citit de către angajaŃii studioului (crainici). de a reliefa anumite cuvinte- cheie sau anumite idei importante. atât înaintea redării citatului. Crainicii de radio mai utilizează şi procedeul dublei menŃionări a sursei. el va trebui „avertizat” în prealabil. – inflexiuni ale vorbirii: acestea dau posibilitatea de a accentua. Dacă textul depăşeşte dimensiunile unei singure pagini. – textul trebuie să fie scris cu caractere uşor de citit (Times New Roman. ele oferă posibilitatea de a evita monotonia vorbirii. – dacă se folosesc atribuiri. asupra relatării care urmează şi asupra elementelor ei cele mai importante. care ar putea afecta negativ prestaŃia radiofonică. cât şi după acesta. iar în încheiere. de asemenea.zisă. Spre deosebire de presa scrisă. lucru pe care îl poate face în situaŃia mesajelor preînregistrate.– în cazul cuvintelor (numelor. fie că el este prea alert sau prea lent. 113 . totuşi. atunci va trebui să vă interesaŃi care sunt standardele postului respectiv în pregătirea textelor pentru radio şi să vă conformaŃi acestora.

care acordă atenŃie nu numai textului propriu-zis. evitaŃi pe cât posibil interjecŃiile care trădează nesiguranŃă („ăăă”. Pentru a obŃine acest rezultat. finalizarea unor proiecte. de asemenea. precum şi pentru oamenii politici independenŃi. prietenos. ostil. Discursuri Pentru toate organizaŃiile în general.. – atitudine: încercaŃi ca. discursurile vor avea o contribuŃie substanŃială la făurirea unei imagini pozitive a oratorului sau a organizaŃiei pe care o reprezintă acesta. Prin urmare. – ton: un ton plin de încredere sporeşte şansele mesajului radiofonic de a fi receptat cores- punzător. iar dorinŃa de a fi amabil cu orice preŃ poate crea impresia contrară celei pe care o doriŃi. „păi”. evitaŃi să apăreŃi ca fiind arogant. discursurile oamenilor politici sau ale preşedinŃilor de corporaŃii sunt pregătite de specialişti în relaŃii publice. rezonabilă. dar în special pentru organizaŃiile politice.– pauze: utilizarea pauzelor înaintea rostirii unor cuvinte sau expresii-cheie sau după rostirea acestora ajută la accentuarea importanŃei acelui cuvânt (expresii). Recomandările de mai sus sunt valabile şi în cazul pregătirii pentru apariŃii televizate. un mod eficace de a-şi crea sau consolida o imagine pozitivă într-o comunitate îl reprezintă discursurile. calmă şi prietenoasă. În măsura în care vor reuşi să capteze atenŃia şi să atragă simpatia publicului. reuniuni de afaceri sau profesionale. trebuie să adoptaŃi în vorbire un stil calm. ci şi 114 . evitaŃi încercările excesive de a fi pe placul celor din studio şi al celor care vă ascultă: întotdeauna ce-i prea mult strică. acŃiuni de responsabilitate socială corporatistă. lansări de produse sau de campanii.a. evitaŃi scăderile de volum la sfârşitul frazelor. atrăgând involuntar atenŃia ascultătorului. nu într-o ceartă.. De asemenea. „mda” ş. În general.d. deschisă. să vorbiŃi ca şi cum aŃi fi angajat într-un dialog amical cu cineva. defensiv. negativ. evenimente din viaŃa unor membri ai organizaŃiei. De altfel. care dau impresia că v-aŃi epuizat resursele fizice.). alocuŃiunile rostite cu diferite ocazii.m. pozitivă şi încrezătoare în sine. în timp ce vorbiŃi la radio. festivităŃi de premiere. sărbători religioase sau laice etc. multe dintre mesajele potrivite pentru televiziune pot fi difuzate cu succes şi la radio. Pentru politicieni orice eveniment public poate constitui o oportunitate pentru un discurs. să creaŃi ascultătorului percepŃia că sun- teŃi o persoană modestă. măsurat. – energie: ascultătorii trebuie să perceapă vitalitatea şi energia aserŃiunilor pe care le faceŃi la radio. prelegerile. dar sunt suficiente ocazii şi pentru reprezentanŃii altor tipuri de organizaŃii care pot fi fructificate în scopul consolidării reputaŃiei.. vizibilităŃii şi credibilităŃii organizaŃiei: aniversări.

Prin urmare. Prin urmare. semiotică. acest lucru s-a întâmplat doar odată cu acea perioadă de efervescenŃă culturală cunoscută sub denumirea de Renaştere. unde a cunoscut o perioadă de adevărată înflorire. stilistică.modului în care acesta va fi livrat publicului (crearea unor momente de captare a atenŃiei. specialişti în retorică. pentru cei mai puŃin talentaŃi în această privinŃă. cu cinci secole înainte de Hristos. sociologie. jovialitatea. bineînŃeles. este foarte cunoscută figura lui Cicero. dintre care cea mai cunoscută este „Retorica” lui Aristotel. pregătirea materialelor auxiliare şi. În acea perioadă. la care ne referim în acest caz – a constituit în permanenŃă un obiect de studiu pentru cercetători din cele mai diverse domenii (psihologie. dumneavoastră vă va reveni responsabilitatea întocmirii şi pregătirii discursurilor care urmează să fie prezentate în diferi- 115 . mimarea naturaleŃei şi a spontaneităŃii. adică „ştiinŃa şi arta de a convinge”. Au apărut. ci are o vechime de peste 2500 de ani. deoarece facilitau apărarea într-o măsură mai mare sau mai mică a intereselor proprii. ImportanŃa ei devenea din ce în ce mai mare. câştigarea sprijinului unei comunităŃi cu ajutorul elocinŃei orale nu este o descoperire nouă. bunăvoinŃei şi. pregătirea prealabilă şi repetiŃia sunt neapărat necesare. deci. unul dintre marii teoreticieni şi practicieni ai timpului. pregătirea celui care va prezenta discursul. nu în ultimul rând. rolul dumneavoastră ca specialist în relaŃii publice va fi unul „din umbră”. marketing. După cum am avertizat chiar de la început. comunicarea persuasivă – în particular. constând în redactarea discursului. Captarea simpatiei. Această posibilitate de a comunica într-un mod convingător a fost denumită retorică. înŃelegerii. statele-cetăŃi ale Greciei antice treceau de la regimurile tiranice la cele democratice. precum şi afirmarea profesională sau publică. diplomaŃie etc. buna planificare. practic. de cele mai multe ori. logică. fizică. Chiar şi pentru cei care au un talent nativ de a vorbi în public este necesară o pregătire judicioasă pentru livrarea unui discurs care să producă rezultatele aşteptate. Evul Mediu n-a adus prea multe dezvoltări calitative studiului comunicării interumane. precum şi lucrări pe această temă. sinonim cu oratoria. mai ales în domeniul juridic şi cel politic. calităŃile cerute unei comunicări convingătoare erau la mare preŃ. De atunci şi până în prezent. în cele mai multe cazuri.). 1998. comunicarea orală. 235). utilizarea limbajului non-verbal etc. lingvistică. fără a avea posibilitatea să angajeze un avocat de profesie. De exemplu. al cărui nume a devenit. indiferent dacă el era acuzat sau acuzator (Prutianu. Arta comunicării convingătoare a trecut apoi de la vechii greci în cultura Romei antice.). Printre cerinŃele vieŃii democratice se număra şi aceea ca fiecare cetăŃean să-şi pledeze singur orice cauză în procese.

ocupaŃiile membrilor săi. – persuasiv (conferinŃe dedicate vânzării unor produse. mitinguri electorale ş. – social (divertisment. interesele. – ocazia cu care se desfăşoară manifestarea (sărbătoare. mai spumos. poate apela la reamintirea unor momente familiare tuturor ascultătorilor. structura de vârstă şi pe sexe. să facă ascultătorii după audierea acestui discurs? Scopul poate fi31: – informativ (prezentări susŃinute la seminarii.a. Pentru stabilirea celei mai adecvate metode de livrare a discursului.). 30 Algoritm propus în website-ul organizaŃiei SpeechTips. – scopul discursului: ce aŃi vrea să gândească.com. veŃi stabili conŃinutul discursului şi modul cum va fi el prezentat. obiectiv. dar şi asupra duratei lui şi a tonului pe care îl va adopta oratorul. pe când un discurs prezentat la o întrunire de afaceri va trebui să fie foarte informativ. activitate electorală. întâlnire neoficială. primirea unor musafiri la o întrunire ş. nivelul de educaŃie. Cunoaşterea auditoriului este importantă deoarece. mai sunt utile şi date referitoare la mărimea auditoriului.m. în etapa planificării acestuia va trebui să încercaŃi să obŃineŃi unele informaŃii preliminare despre: – auditoriul care va fi prezent: care sunt motivaŃiile sale? De ce se află acele persoane împreună? Ce subiect ar putea prezenta interes pentru ele? Cât de bine cunosc ele tema pe care intenŃionaŃi s-o abordaŃi? Ce afirmaŃii ar putea să-i deranjeze sau să-i ofenseze pe ascultători? Pentru stabilirea corectă a temei şi a modului de prezentare. întâlnire de afaceri etc. să simtă.te ocazii de către reprezentanŃii organizaŃiei. Iar pentru buna întocmire a unui discurs ar trebui să urmaŃi un algoritm constând în trei paşi30: – planificarea discursului. sprijinirea unei anumite acŃiuni. precis. dacă va trebui să vorbească unui public necunoscut. accesat la 4 iunie 2007 la adresa http://www. atitudinile şi credinŃele lor. în funcŃie de caracteristicile acestuia.). apartenenŃa la anumite grupuri sau publicuri. un discurs rostit la o întrunire aniversară va fi mai informal.a. De exemplu.speechtips.). reuniune cu caracter festiv sau ceremonial. Atunci când este vorba despre un discurs pe care directorul îl prezintă membrilor companiei.d. va trebui în primul rând să încerce să câştige încrederea şi adeziunea acestuia. el poate adopta un ton informal. În schimb.html 116 . mai emoŃional. congrese ştiinŃifice etc. nivelul lor economic. – prezentarea propriu-zisă.com/index. – scrierea acestuia. la menŃionarea numelor unor angajaŃi. Ea va avea o influenŃă mare nu numai asupra temei şi conŃinutului discursului.).

de aceea trebuie să vă gândiŃi la prezenŃa. astfel încât să cunoaşteŃi atuurile pe care puteŃi conta. auditoriul poate fi plăcut impresionat sau iritat de sunetul sau de volumul vocii voastre. modul de a vorbi şi alte asemenea caracteristici ale lui. uneori vorbitorul poate aborda şi două teme în cadrul aceluiaşi discurs. Publicul va aprecia faptul că abordaŃi subiectul pe care l-aŃi anunŃat. […] Un debit prea precipitat riscă să fie interpretat ca un semn de agitaŃie sau de nervozitate şi. fără a ieşi din limitele lui. – utilizarea unor cuvinte-cheie pe parcursul discursului. În funcŃie de aceşti factori. va trebui să aveŃi grijă să nu vă îndepărtaŃi de ea. De exemplu. o prea mare lentoare provoacă plictiseală sau chiar somnolenŃă” (Ferréol. Writing Speeches That Magnetize Audiences. să rezistaŃi tentaŃiei de a vă referi la alte teme decât cea pe care v-aŃi stabilit-o. iluminare etc. […] Bâlbâielile sau ă-urile repetate reprezintă un alt handicap. va trebui să cunoaş- 31 Michael Meanwell. Prima impresie pe care vorbitorul o va produce publicului său cu greu mai poate fi schimbată. înainte de masă. fiind vorba despre un coleg sau un şef al dumneavoastră. „chiar înainte de a înŃelege sensul discursului. De regulă. Este de presupus că. – persoana care va prezenta discursul. cunoaşteŃi suficiente lucruri despre el care să vă permită o bună planificare a alocuŃiunii în cauză. Tema discursului trebuie menŃinută în atenŃia audienŃei prin cel puŃin două procedee: – reamintirea ei periodică (în special în cazul discursurilor mai lungi). ordinea vorbitorilor (dacă sunt mai multe discursuri de prezentat). când atenŃia auditoriului este mai activă. în primul rând. odată aleasă tema cu care credeŃi că veŃi capta interesul auditoriului.htm şi accesat la 9 decembrie 2006. înfăŃişarea.absolutewrite. atunci când scrieŃi un discurs pentru un coleg (şef) al dumneavoastră.com/specialty_writing/writing_speeches.– locul de desfăşurare: localizarea precisă. de personalitatea celui care îl va prezenta. este bine ca asemenea întâlniri să se desfăşoare în prima parte a zilei.. durata preconizată a discursului. 2007. În etapa scrierii discursului. De aceea. Totuşi. veŃi proceda la alegerea temei discursului. 154). mărimea şi configuraŃia sălii. cât şi de interesele vorbitorului în provocarea anumitor reacŃii ale opiniei publice. – timpul desfăşurării: data şi ora începerii activităŃii. Redactarea unui discurs depinde. articol publicat la adresa http://www. este bine să mai treceŃi o dată în revistă însuşirile prezentatorului. 117 . cuvinte care să-i readucă ascultătorului în atenŃie tema abordată. invers. existenŃa microfoanelor şi a aparaturii de prezentare a unor materiale ilustrative. astfel încât să ŃineŃi seama atât de interesele auditoriului şi de importanŃa pe care o acordă subiectului. dar tratarea unei singure teme este varianta cea mai recomandată.

scrieŃi textul discursului având în permanenŃă conştiinŃa faptului că acel text va fi rostit. mediul său cotidian. – metoda conversaŃională. – să acŃioneze într-un anume fel. Prin urmare. deoarece acesta urmează să fie rostit. – metoda memorizării. în plus. domeniul său de expertiză. În general..unc. accesat la 9 decembrie 2006. are avantajele preciziei şi organizării judicioase. 118 . toate aceste metode care evită citirea unui material scris în întregime au avantajul de a permite un plus de spontaneitate. combină avantajele metodelor scrisă şi conversaŃională. care necesită parcurgerea în prealabil a unei bibliografii despre tema aleasă şi se bazează pe experienŃa oratorică a persoanei care prezintă. deoarece. mai puŃin formal. va trebui să acordaŃi atenŃie stilului în care veŃi redacta discursul. constă în memorarea unei scheme scrise. dar nu este recomandată persoanelor fără o experienŃă oratorică solidă. cuvintelor-cheie etc. În al doilea rând. – să reflecteze asupra subiectului. frazelor de legătură.teŃi cât se poate de bine personalitatea acestuia. a argumentelor.html. De aceea. are avantajul că poate capta auditoriul. care atenuează efortul de memorare cerut de aceasta. însă ele sunt mai susceptibile de a rata încadrarea în intervalul de timp propus. de asemenea. nu înmânat audienŃei pentru a fi citit pe îndelete. dar aceste avantaje pot fi anihilate sau diminuate de o prezentare monotonă. există însă riscul ca vorbitorul să cadă în capcana „recitării” discursului pe care l-a tot exersat în prealabil. În această etapă trebuie să vă gândiŃi şi la răspunsul pe care doriŃi să-l primiŃi de la audienŃă. fapt care va afecta naturaleŃea prezentării. discursul va trebui redactat într-un stil mai apropiat de oralitate. nu înmânat spre citire. În fine. poate duce la pierderea controlului asupra timpului alocat pentru prezentarea discursului. cu propoziŃii mai scurte. în cazul discursului rostit ascultătorul nu are această şansă. cel care prezintă un discurs îşi invită ascultătorii la trei tipuri de reacŃii32: – să reacŃioneze emoŃional. la adresa http://www. pregătirea discursului depinde şi de metoda de prezentare ce urmează să fie adoptată: – metoda prezentării unui material scris. dacă în situaŃia citirii unui text cititorul are posibilitatea să se oprească mai îndelung sau să revină asupra unei idei.edu/depts/wcweb/handouts/speeches. cu construcŃii frazale mai simple. contactul vizual cu audienŃa este dificil de realizat. – metoda prezentării după notiŃe constituie o variantă a celei precedente. fapt care va influenŃa negativ succesul discursului. felul său de a vorbi etc. 32 Articolul Speeches.

o introducere deplasată. bine scrisă şi livrată publicului. utilizarea unei anecdote sau a unei caricaturi (acestea trebuie însă astfel alese încât să aibă legătură logică cu subiectul şi să nu lezeze gustul auditoriului). deoarece ea trebuie să-l capteze pe ascultător. Introducerea. În această secŃiune a discursului. care îşi poate prezenta ideile după o schemă logică. În funcŃie de compoziŃia auditoriului şi de organizarea generală a discursului. suficiente).Organizarea sistematică a discursului este benefică atât pentru auditoriu. utilizarea unui citat sugestiv. întrebări la care să nu se poată răspunde printr-un simplu “da” sau “nu”). utilizarea unor materiale ilustrative (scheme.m. cât mai concis şi utilizând un limbaj accesibil auditoriului. plictisitoare garantează eşecul unui discurs. concepŃia şi argumentarea discursului. formularea unei întrebări retorice (o întrebare sau câteva întrebări care să-i stimuleze pe ascultători să reflecteze asupra subiectului. modul în care auditoriul va primi introducerea va fi decisiv pentru restul discursului: o introducere concisă. 119 . fotografii. de obicei. prezentări pe computer etc. cea specifică temei alese pentru discurs. modul în care este el prezentat. care este familiar auditoriului şi îi inspiră respect. cât şi pentru vorbitor. îi va face pe ascultători să aprecieze capacitatea analitică. formularea unei fraze de început care să atragă atenŃia auditoriului (aceasta trebuie. – comunicarea temei: se comunică tema discursului.d. grafice. totuşi. astfel încât aceasta să poată fi reŃinută cu uşurinŃă. lipsită de spirit. ca şi încheierea. care poate înŃelege mai uşor ceea ce i se comunică.a. să-l scoată din mediul său cotidian şi să-l transpună într-o altă lume. care pot stimula interesul auditorilor). Pe de altă parte. care nu trebuie să fie prea lungă (30-120 de secunde sunt. chiar dacă conŃinutul lui va fi bun.. scriitura. În principiu. este o parte dificilă a discursului. să evite extremele sau dramatismul excesiv). organizarea discursului se poate face după următoarea schemă generală: – introducere. va trebui să mai accentuaŃi uneori asupra temei pe care aŃi ales-o. vorbitorul trebuie să urmărească trei obiective: – captarea atenŃiei auditoriului. conform principiului „Niciodată nu ai o a doua şansă pentru a produce o primă impresie”. astfel încât ea să se întipărească cu uşurinŃă în memoria ascultătorilor (cel puŃin în memoria de scurtă durată). Pe parcursul discursului. prezentarea unor statistici şocante ş. acest obiectiv se poate realiza prin mai multe metode: referirea la importanŃa subiectului (avertizarea auditoriului asupra faptului că ceea ce urmează este interesant sau este important pentru membrii săi ori este ceea ce ei îşi doresc).

constituind o evaluare a acestuia. Prin motivare se intenŃionează câştigarea simpatiei şi stimularea interesului auditoriului. Acestea nu trebuie să fie prea lungi sau prea abstracte pentru auditoriul dat. de asemenea. Ńinut cont că nu orice cifră reprezintă o dată statistică. – analogii sau comparaŃii: similitudini între un lucru deja cunoscut şi un altul necunoscut. Trebuie. Sursa mărturiei trebuie să aibă credibilitate în faŃa auditoriului dat. chiar dacă acestea sunt semnificative pentru tema aleasă. precum şi fixarea suplimentară a ascultătorilor asupra temei. care au efectul scontat dacă urmează după un exemplu detaliat. În cadrul cuprinsului. – cuprins. pentru a le da astfel credibilitate. Este indicat ca prezentarea statisticilor să fie completată cu menŃionarea sursei acestora. De aceea. la fel ca şi tema din introducere. – exemplificări specifice: forme concentrate de ilustraŃii factuale (exemple nedetaliate).– motivarea temei: prezentarea raŃiunilor pentru care vorbitorul a considerat necesară alegerea temei respective. Pe de altă parte. deoarece cei doi termeni ai comparaŃiei au. Cele mai bune mărturii sunt cele ale persoanelor cu aceleaşi caracteristici. poate determina apariŃia plictiselii celor care ascultă. totuşi. apoi dezvoltate prin utilizarea materialului ajutător: – explicaŃii: expuneri simple. de obicei. – statistici: cifre ce ilustrează numeric un fapt sau evoluŃia unui proces. – mărturii: afirmaŃii ale altor persoane în legătură cu subiectul expus. un exces de cifre statistice. În acest stadiu. pentru cuprinsul discursului se stabilesc două-trei idei principale care dezvoltă tema aleasă. Este partea cea mai consistentă a discursului. numeroase variabile care pot evolua diferit faŃă de aşteptări. Ele au un oarecare grad de incertitudine. trebuie să se Ńină seama de faptul că utilizarea unei motivări excesive duce la scăderea atenŃiei publicului. Ele pot fi factuale sau ipotetice. Aceste idei trebuie formulate concis şi accesibil. de aceea ea trebuie organizată astfel încât să fie cât mai accesibilă audienŃei. în cuprins. interese şi fundament cultural ca ale auditoriului. ideile principale pot fi selectate şi aranjate în câteva moduri: 120 . tema discursului poate fi abordată din perspective diferite. – ilustraŃii: exemple detaliate în sprijinul unei idei sau al unei afirmaŃii. concise.

abordarea ei detaliată din diferite unghiuri. să rezistaŃi tentaŃiei şi să alegeŃi acele două-trei idei cu adevărat importante pentru audienŃă. Un discurs bine orga121 . trebuie să ŃineŃi seama că el trebuie să convingă prin argumente logice. totuşi.– în ordine cronologică: se începe cu o anumită dată sau perioadă faŃă de care expunerea merge înainte sau înapoi în mod liniar. a întregului discurs. nu numai pentru organizaŃie. Este o metodă inductivă. – de la problemă la soluŃie: se începe cu descrierea problemei şi se continuă cu înfăŃişarea soluŃiei adoptate sau preconizate. ea oferă vorbitorului şansa de a lăsa o impresie finală pozitivă.d. simplu şi pe înŃelesul lor decât o tratare atât de completă a unei teme. a simbolurilor şi sentimentelor A MANIPULA A CONVINGE De multe ori. – în ordine logică: se formulează ideea. apoi se aduc probe în sprijinul ei. de a oferi ascultătorului o nouă viziune asupra unei chestiuni. 2007. 173): Tabelul nr. – încheiere: această parte reprezintă ultima şansă a vorbitorului de a avea un cuvânt greu de spus despre subiectul ales. PuteŃi face diferenŃa dintre convingere şi manipulare apelând la o schemă simplă (Ferréol. abordarea unei teme într-un discurs vi se va părea extrem de importantă pentru consolidarea reputaŃiei organizaŃiei dumneavoastră. prezentarea unei multitudini de idei principale ş. în general. ascultătorii vor putea recepta mai bine un discurs clar. – de la cauză la efect: se utilizează în cazul evenimentelor care sunt legate între ele prin relaŃii cauzale. În redactarea cuprinsului şi. nu să manipuleze ascultătorii. Aceasta este o metodă deductivă. În asemenea situaŃii. 1: A DEMONSTRA Apel la raŃionalitate şi la conştiinŃă Accentul pus pe fapte şi pe raŃionament. Această aranjare poate fi utilizată în orice fel de discurs. încât nu vor fi înŃeles mare lucru despre ea în finalul discursului. independent de relaŃia cu ceilalŃi A SUGERA Utilizarea afectivului şi a inconştientului Folosirea imaginilor. există riscul de a încerca tratarea exhaustivă a temei. cronologic.a. Va trebui. de a rezuma punctele importante ale temei. indiferent de subiectul său. în care se porneşte de la o problemă particulară şi se ajunge la o soluŃie generală.m. în care se pleacă de la o formulare generală către o aplicaŃie particulară. de a demonstra importanŃa ideilor prezentate.

şi. pentru a menŃine şi a întări efectul introducerii şi al cuprinsului. mai mult decât atât. de fapt. 600) consideră această schemă ca fiind deductivă. prezentarea implicaŃiilor mai largi ale temei abordate ş. dimpotrivă. se poate adopta şi o schemă inductivă. se face prin elemente de legătură. Pentru ca părŃile constitutive ale discursului să nu fie prezentate schematic. fără însă a neglija mediul în care a fost introdus pe durata discursului. aşadar. trecerea dintre ele. deoarece astfel ideile principale se pot întipări în memoria auditoriului. 1992. din contră. mai rar. ele să-i conducă pe ascultători la tema acestuia. în care discursul va aborda ideile principale astfel încât. fraze. 122 . Cel mai adesea. cu siguranŃă. este indicat ca ele să fie prezentate cu aproximativ aceleaşi cuvinte şi formulări ca şi în cuprins.nizat şi prezentat poate fi compromis de o încheiere necorespunzătoare. Schema de organizare prezentată mai sus este frecvent utilizată.a. De aceea. deoarece ea presupune enunŃarea în introducere a temei. mai departe. deci. într-adevăr. Iată câteva exemple de cuvinte şi expresii de legătură: – adiŃionale: pe lângă acest fapt. pe de altă parte. iarăşi. De asemenea. uneori. fără nici un dubiu. expresii. ci într-o înlănŃuire armonioasă. cu toate acestea. apoi dezvoltarea ideilor principale ale acesteia. desigur.d. nu numai atât. – reamintirea motivaŃiei. spre sfârşitul lui. specialiştii (Wilcox. dar. aceste elemente de legătură sunt cuvinte. De asemenea. – o concluzie sintetică. cu alte cuvinte. deşi. în mod clar. în al doilea rând. ea poate consta în: un citat semnificativ.m. din nou. apoi. în ordinea în care au fost ele analizate. prezentarea unei soluŃii la o problemă. de altfel. dând astfel discursului un aspect circular. Concluzia poate face legătură cu momentul de captare a atenŃiei din introducere. în contrast cu. – de accentuare: cu certitudine. – de contrast: totuşi. propoziŃii sau chiar. o invitaŃie la acŃiune sau la reflecŃie. Încheierea trebuie să-l readucă pe ascultător în lumea sa cotidiană. precum şi dintre componentele lor. chiar cu riscul impresiei de stereotipie. vorbitorul trebuie să urmărească în încheiere următoarele aspecte importante: – reamintirea ideilor principale. în afară de. Aceasta trebuie să sublinieze viguros mesajul de transmis. în ciuda. Se repetă cele două-trei idei principale ale cuprinsului. lansarea unor întrebări care să-l invite pe ascultător să facă cercetări suplimentare asupra temei prezentate. neîndoielnic. Încheierea trebuie să accentueze din nou asupra scopurilor urmărite de vorbitor prin alegerea şi prezentarea acelui subiect.

pentru a lăsa loc râsului audienŃei etc. Odată finalizat textul discursului. este bine ca oratorul să aibă pregătite câteva exemple (situaŃii. precum şi vizibile pentru întreaga audienŃă: un grafic prea complicat. Rezultatul unui discurs poate fi îmbunătăŃit şi prin utilizarea de materiale auxiliare (Wilcox. în concluzie. va trebui să pregătiŃi. durata optimă poate merge până la 20 de minute. dacă. există relativ multe ocazii în care aceasta este urmată de o repriză de răspunsuri la întrebări adresate de către persoane din public. 1992. aici intervine. în acel timp (moment). când scopul discursului este de a întâmpina oaspeŃi importanŃi. din acest motiv. filme. cu accent pe întrebările neplăcute care ar putea fi adresate. în timp ce. În fine. pentru a sesiza eventualele cuvinte sau construcŃii gramaticale care nu „sună bine” atunci când sunt rostite. statistici etc. mai târziu. – exemplificatorii: deci. în primul rând. Această listă trebuie exersată pe timpul repetiŃiilor pe care le veŃi face cu cel care va prezenta discursul. datorită. studii de caz. astfel încât să nu producă plictiseală sau iritare. în orice caz. în etapa prezentării propriu-zise. în acelaşi timp. înainte de.– cauzale: conform. mai devreme. concomitent. Ca reper în scrierea textului. Uneori. pe când un discurs academic poate dura chiar 45-60 minute. ca rezultat al. 605): grafice. Astfel. pe scurt. De asemenea. hărŃi. durata poate fi de câteva minute (până la 10 minute). va trebui să vă gândiŃi şi la unele pauze pentru accentuarea unor cuvinte-cheie. pentru un discurs de 20 de minute sunt necesare aproximativ 3000 de cuvinte. astfel. din cauză că. în orice caz. pentru a fi utilizate în răspunsurile la întrebări.) de rezervă. o listă cu întrebări şi răspunsuri posibile. este bine să-l citiŃi măcar o dată cu voce tare. uneori. care nu va putea fi înŃeles decât de către o mică parte a ascultătorilor. machete tridimensionale etc. în cursul. apoi. în cele din urmă. pe lângă discursul în sine. Acestea însă trebuie să fie accesibile înŃelegerii audienŃei. fotografii. de aceea. în consecinŃă. În această situaŃie. – temporale: după. de. deoarece. În celelalte cazuri. în fine. astfel. trebuie să aveŃi grijă ca discursul să aibă o lungime rezonabilă. Pe lângă menŃiunile deja făcute cu privire la livrarea discursului. la un ritm al vorbirii de aproximativ 150 de cuvinte pe minut. scheme. trebuie să ŃineŃi cont de faptul că. 123 . acum. nu trebuie să scăpaŃi din vedere durata acestuia. anterior. şi viteza cu care vorbeşte cel care va prezenta discursul. în funcŃie de prilejul cu care va fi prezentat. totuşi. când scrieŃi textul discursului. este la fel de inutil ca şi un grafic care nu poate fi citit decât de ascultătorii din primele rânduri. durata discursului este specificată de către solicitanŃi. prezentări multimedia. în cadrul unor paneluri de discuŃii. când vi se adresează o invitaŃie în acest sens sau când urmează să vă încadraŃi într-o succesiune de vorbitori.

printre altele. dar aceasta nu înseamnă că el trebui să-şi „strige” discursul. va trebui să-i furnizaŃi moderato124 . dumneavoastră ar trebui să fiŃi un consilier avizat şi să contribuiŃi la succesul prestaŃiei. un anumit concept. îmbrăcămintea. În acest sens. – utilizarea unor pauze „de efect” atunci când vorbitorul vrea să sublinieze o anumită idee. produce o accelerare involuntară a ritmului vorbirii. nu trebuie uitate detalii precum dicŃia vorbitorului. un anumit cuvânt-cheie. adresarea familiară. De asemenea. directă către cei din public este indicată în discursurile cu rol preponderent persuasiv (în politică). nu este lipsită de importanŃă efectuarea unor repetiŃii prealabile privind livrarea discursului. vorbitorul va fi prezentat publicului de către un moderator care. Eficacitatea acesteia este însă diminuată dacă pare excesivă. onestitate. RepetiŃiile trebuie să urmărească maximizarea rezultatelor în ceea ce priveşte livrarea mesajelor-cheie stabilite pentru acea ocazie. de cele mai multe ori. pe de altă parte. pentru a sublinia. – gestică adecvată. vorbitorul este supus unui stres emoŃional care. nenaturală.Succesul discursului poate fi potenŃat şi prin procedee care vin să completeze efectul comunicării verbale propriu-zise: – menŃinerea permanentă a contactului vizual cu auditoriul. – variaŃii ale tonului şi ale ritmului expunerii. dar nu şi în cele cu rol informativ (prezentări ştiinŃifice). este din afara organizaŃiei dumneavoastră. Acest procedeu contribuie substanŃial la stabilirea unei legături afective între vorbitor şi publicul său. creându-se totodată impresia de sinceritate. deoarece în acest fel se poate capta atenŃia publicului. de a percepe reacŃiile audienŃei şi de a gestiona întrebările din public (atunci când în structura discursului sunt prevăzute şi asemenea momente). – mişcarea vorbitorului în faŃa auditorilor şi printre aceştia. scade nivelul academic al discursului. pentru menŃinerea atenŃiei şi interesului acestora. În acest sens. dar. eventual chiar în prezenŃa a cel puŃin unei persoane specializate în tehnica discursului. deschidere. Prin urmare. prezenŃa scenică. În unele situaŃii. În acest caz. accelerare care trebuie evitată. capacitatea de a utiliza materialul auxiliar. în astfel de situaŃii. de asemenea. – adresarea unor întrebări retorice ascultătorilor. Acest procedeu menŃine atenŃia receptorilor şi reduce stresul vorbitorului. – utilizarea adresării directe către auditoriu. Este de preferat ca oratorul să vorbească suficient de tare şi de clar astfel încât să fie auzit cu uşurinŃă de către toŃi ascultătorii. accentua sau potenŃa anumite pasaje şi pentru a menŃine trează atenŃia ascultătorilor. sugestivă.

în fine. puteŃi trimite copii ale acestuia unor lideri de opinie sau unor jurnalişti interesaŃi de subiect. ea va putea fi utilizată în cazul unor citări scoase din context care prejudiciază imaginea publică a organizaŃiei (vorbitorului). – după prezentare. cum ar fi (Wilcox. ea va constitui un bun prilej de analiză şi evaluare. care să fie distribuite jurnaliştilor sau ascultătorilor care le solicită.rului un text de prezentare a colegului dumneavoastră care urmează să prezinte discursul. În cele mai multe cazuri. ci ar trebui să mai cuprindă cel puŃin câteva elemente de detaliu. 608): – înainte de începerea manifestării. a modului în care a fost livrat discursul. Rolul dumneavoastră nu se limitează la cele prezentate mai sus. atunci când organizaŃia este suficient de interesantă din punct de vedere mediatic. produce rezultate dramatice pentru organizaŃia în cauză. Pe de altă parte. conform dictonului lui Paul Watzlawick „Omul nu poate să nu comunice”). Pe de o parte. newsletter etc. împreună cu vorbitorul.) sau să-l oferiŃi spre publicare unor mass-media interesate de subiectul tratat. ca răspuns la măsura încetării relaŃiilor. – va trebui să aveŃi la îndemână un număr rezonabil de copii ale textului discursului. revistă. însă trebuie să fiŃi conştient de faptul că repercusiunile pot fi grave: încetarea acestor relaŃii pe o perioadă mai mică sau mai mare reprezintă de obicei o măsură punitivă la care recurge o organizaŃie. Suspendarea relaŃiilor cu mass-media În măsura în care necomunicarea reprezintă o tehnică de comunicare (lipsa comunicării „spune” şi ea ceva. – imediat după prezentarea discursului. puteŃi rescrie textul discursului sub forma unui articol pe care să-l includeŃi în conŃinutul unei publicaŃii a organizaŃiei dumneavoastră (pliant. La fel va trebui să procedaŃi cu aparatura sau dispozitivele care vor fi utilizate pentru prezentarea materialelor auxiliare. pe de altă parte. stoparea relaŃiilor cu mass-media poate fi utilizată în cazuri extreme. – va trebui să vă asiguraŃi că discursul va fi înregistrat. Chiar dacă moderatorul va interveni asupra stilului prezentării. informaŃia factuală pe care i-aŃi furnizat-o va fi păstrată. 1992. lipsa opiniilor organizaŃiei ca sursă de informaŃie nu reprezintă un obstacol pen125 . va trebui să testaŃi dacă microfoanele şi aparatura de amplificare (înregistrare) funcŃionează corect. iar „corecŃia” aplicată unui anumit mijloc de presă sau presei în general poate produce o ripostă caracterizată printr-o atitudine ostilă sau cel puŃin indiferentă faŃă de iniŃiator. ignorarea unei organizaŃii de către mass-media. broşură. înregistrarea vă va fi utilă pentru a putea oferi posturilor de radio scurte extrase şi citate de actualitate.

Nicio organizaŃie nu-şi poate permite să tacă atunci când în joc este imaginea ei publică. în cazul instituŃiilor publice utilizarea acestei măsuri este interzisă expres prin norme legale: Legea nr. în această situaŃie.tru jurnalişti. în cele mai multe situaŃii. aplicaŃii practice 1. Această tăcere este însă temporară şi se poate aplica unei anumite publicaŃii sau mass-media în general. Care este rolul tehnicilor verbale de relaŃii publice în formarea şi motivarea multiplicatorilor de imagine pozitivă ai unei organizaŃii? 2. cât de intenŃia de a menŃine (readuce) acea organizaŃie sau persoană în atenŃia publică. Interviul este o tehnică de relaŃii publice proactivă sau reactivă? De ce? 3. suspendarea relaŃiilor cu mass-media – fie că este vorba de prohibiŃia completă sau doar de restrângerea acestora – reprezintă o decizie care trebuie cântărită cu mare atenŃie. mai ales din lumea sportivă şi a show-biz-ului. deoarece aceştia pot utiliza informaŃii din surse alternative. la o organizaŃie sau la o persoană. Din aceste motive. În concluzie. De cele mai multe ori. prejudiciile pe care le creează sunt incomparabil mai însemnate decât eventualele beneficii. absenŃa dintr-o relatare de presă a poziŃiei oficiale exprimate de organizaŃie cauzează mai multe prejudicii de imagine organizaŃiei înseşi în comparaŃie cu dificultăŃile de informare pe care le-ar provoca jurnaliştilor. ea nu este dictată atât de modul tendenŃios în care presa tratează organizaŃia (persoana) în cauză. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaŃiile de interes public stipulează în articolul 15 că „accesul mijloacelor de informare în masă la informaŃiile de interes public este garantat”. precum şi datorită răspunderii pe care o au pentru informarea corectă a opiniei publice. În situaŃii particulare şi destul de rare. unele organizaŃii sau personalităŃi. surse care astăzi există din abundenŃă. recurg la silenzio stampa sau news blackout (tăcere în relaŃia cu presa) ca măsură represivă. Întrebări. deoarece. iar în articolul 21 precizează că „refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorităŃi sau instituŃii publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere şi atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat”. ea referindu-se la un subiect bine delimitat sau la orice informaŃie provenind de la iniŃiator. probleme. însă experienŃa practică îndelungată demonstrează că suspendarea lor este neproductivă. reputaŃia ei. Cum sunt clasificate interviurile în funcŃie de pregătirile prealabile pe care le poate face intervievatul? Această clasificare este importantă? De ce? 126 . În cazul organizaŃiilor private nu există o obligaŃie legală de a întreŃine relaŃii permanente cu mass-media.

situaŃie care ar putea constitui subiectul unei conferinŃe de presă. Când este necesară organizarea unei conferinŃe de presă? DaŃi exemple concrete din viaŃa unei organizaŃii pe care o cunoaşteŃi. Ce obiective puteŃi realiza prin organizarea unei vizite a jurnaliştilor la sediul organizaŃiei dumneavoastră? 12. sunt necesare şi alte acŃiuni după finalizarea ei? Dacă da. care? 9. Ce reprezintă regulile de bază ale unui interviu? DaŃi câteva exemple de reguli de bază. ImaginaŃi o temă pe care şeful dumneavoastră trebuie să o prezinte într-un discurs în faŃa reprezentanŃilor mediului de afaceri local. Ce elemente aŃi utilizat în pregătirea declaraŃiei iniŃiale şi care credeŃi că va fi impactul ei asupra jurnaliştilor şi a opiniei publice? De ce? 19. Care sunt asemănările şi deosebirile dintre o conferinŃă de presă şi un briefing de presă? 10. manipulării şi dezinformării. CăutaŃi o situaŃie concretă din viaŃa unei organizaŃii pe care o cunoaşteŃi. intoxicării. 18. Ce informaŃii preliminare vă sunt necesare pentru alegerea celei mai adecvate metode de prezentare a unui discurs? 16. CăutaŃi exemple concrete ale rolului pe care îl joacă tehnicile verbale de relaŃii publice în combaterea zvonurilor. PregătiŃi declaraŃia iniŃială care va fi prezentată în deschiderea conferinŃei. precum şi o listă cu întrebări şi răspunsuri posibile.4. 127 . Câte părŃi are o conferinŃă de presă obişnuită? Ce durată are fiecare dintre părŃi? 8. În ce constă „regula celor şase C” de care trebuie să ŃineŃi cont în pregătirea unui mesaj radiofonic? 14. scrieŃi discursul şi pregătiŃi câteva sugestii pe care i le veŃi face pentru reuşita discursului. 17. Odată încheiată o conferinŃă de presă. StabiliŃi cea mai potrivită metodă de prezentare. Care este rolul însoŃitorilor pe timpul unei vizite a jurnaliştilor la sediul unei organizaŃii? 13. ImaginaŃi un subiect asupra căruia şeful dumneavoastră urmează să fie intervievat. PregătiŃi o listă cu mesaje pe care i le veŃi recomanda pentru interviu. 6. 7. Ce impact poate avea organizarea unei vizite în redacŃia unui post de televiziune? 11. Ce atitudini poate adopta intervievatul în funcŃie de legătura care poate fi făcută între informaŃie şi sursa ei? Care credeŃi că este cea mai indicată atitudine pe timpul unui interviu? 5. Ce metode de prezentare a unui discurs cunoaşteŃi? Care sunt avantajele şi dezavantajele fiecăreia dintre ele? 15.

tendinŃa de a-i atrage şi pe cei din jur. nehotărât. plictiseală. prezenŃă de spirit şi calm sau care are de cele mai multe ori un temperament sangvin. cu trunchiul aplecat în faŃă. tendinŃe de izolare. în asemenea situaŃii. lipsa de rezistenŃă faŃă de evenimentele neplăcute la care se aşteaptă. cu perseverenŃă şi promptitudine în decizii. putem vorbi de apariŃia unei subcategorii aparte. Uneori. capul ridicat. o persoană care. cu capul plecat şi cu mâinile inerte pe lângă corp îşi trădează oboseala. dar şi punctualitate. jovialitate sau chiar elan. Gesturile prompte. timid. pe când 128 . o postură a corpului cu pieptul bombat. sunt stăpâniŃi de oboseală sau teamă. fie reflectare sau evaluare. cu mâinile după ceafă. o persoană cu suficiente resurse de energie. Astfel. iar purtătorii cei mai importanŃi ai mesajului sunt imaginile fixe sau animate. umerii drepŃi. Aşa cum am specificat de la bun început (vezi pagina 10). apatie. cu încredere mare în propriile forŃe.TEHNICI VIZUALE DE RELAłII PUBLICE Caracteristica principală a tehnicilor vizuale constă în faptul că ele transmit o semnificaŃie care ajunge la receptor în principal prin intermediul ochiului. sigure şi precise ne vor arăta că avem de-a face cu un interlocutor stăpân pe sine. gesticulaŃia bogată. iar cel care se prezintă cu umerii căzuŃi. cu un bun echilibru emoŃional. dacă este vorba de o tehnică vizuală sau de una verbală. după cum poate trăda şi o atitudine dominatoare sau provocatoare. energic şi suplu indică un temperament sangvin. în timpul conversaŃiei. excesul de modestie. care are încredere în sine. gestica săracă şi de mică amplitudine este specifică celor care adoptă o atitudine defensivă. înflăcărare. largă. sensul cuvintelor este potenŃat nu doar de elementele paraverbale utilizate pe timpul vorbirii (vezi pagina 80). starea depresivă. ponderea diferitelor categorii de tehnici utilizate în combinaŃie este atât de echilibrată. trec prin stări depresive sau sunt caracterizaŃi de indiferenŃă. pe când oprirea din mers în timpul unei conversaŃii este caracteristică persoanelor care îşi acordă o mare importanŃă. de exemplu. În cazul acestei subcategorii. anume cea a tehnicilor audiovizuale. îşi mângâie bărbia sau îşi sprijină capul în una din palme trădează fie ezitare. volubilitate. pe când mersul rapid. mersul legănat indică deopotrivă un plus de vanitate. Temperamentele melancolice sau foarte emotive au de obicei un mers lent. mâinile mobile pe lângă corp sau picioarele larg depărtate indică de regulă o persoană sigură de sine. încât este dificil de apreciat. ci şi de întregul comportament al subiectului. tristeŃea. îşi exprimă de fapt – conştient sau nu – atitudinea de superioritate. în care sunetul şi imaginea se completează armonios. tehnicile vizuale de relaŃii publice pot fi utilizate în multe ocazii în combinaŃie cu tehnici scrise sau verbale. cel care se lasă pe spate în scaun. impetuoasă este întâlnită mai ales la temperamentele colerice (uneori şi la cele sangvine) şi indică bună dispoziŃie.

În sfârşit. privirea în gol apare fie la o persoană nedumerită. devenind astfel într-o mare măsură „martor direct” al evenimentului. aroganŃă. nu trebuie neglijat faptul că identitatea unei organizaŃii se construieşte şi se diferenŃiază şi prin elemente vizuale (logo.). pe când privirea semeaŃă. fie la cineva care face un efort de rememorare. oboseala sau plictiseala. iar privirea instabilă arată lipsa de fermitate a subiectului. de vinovăŃie sau de ruşine. Privirea are şi ea o importanŃă crucială: ochii larg deschişi indică fie neştiinŃa sau lipsa sentimentului de culpă (teamă). privirea în jos sau în lături indică sentimentul de umilinŃă. strădania de a descifra adevăratele intenŃii ale interlocutorului. în comparaŃie cu 11% în cazul auzului sau 3% în cel al mirosului. arată lipsa de respect pentru acesta. privirea fermă îndreptată către interlocutor semnifică. sentimentul de culpă ori laşitatea. privitorul are certitudinea că „a văzut cu propriii săi ochi” evenimentul respectiv. interesată. deschidere. stil arhitectonic propriu. de înŃelegere a semnificaŃiilor receptate. tendinŃa de a-şi ascunde gândurile sau intenŃiile. provocare. siglă. În comunicare. braŃele încrucişate la piept „vorbesc” despre superioritate. suspiciunea. după caz. denumire. de căutare.cineva care vorbeşte cu palmele apropiate una de alta şi orientate către înainte arată încredere în sine. iar gesturile abundente în dauna exprimării verbale sunt specifice celor care au deficienŃe majore în asimilarea şi utilizarea procedeelor verbale de comunicare. culori specifice. atitudine critică. amplasarea facilităŃilor sale într-un anumit cadru geografic etc. infatuare. fie o atitudine receptivă. cuvântul nu este singurul. mânie reŃinută. nici măcar cel mai important instrument de transmitere a semnificaŃiei. în fine. Aşa cum se ştie însă. elemente precizate riguros în manualul de identitate al organizaŃiei şi la a căror promovare trebuie să contribuiŃi şi dumneavoastră ca specialist în relaŃii publice. ParticularităŃi ale comunicării prin mass-media audiovizuale Cuvântul scris reprezintă un instrument deloc neglijabil în procesul de comunicare cu opinia publică prin intermediul mass-media. un rol major revine stimulilor care se adresează cu precădere văzului şi auzului: la urma urmei. asprime. o privire fixă. imobilă ne arată lipsa contactului cu realitatea sau voinŃa de a înfrunta interlocutorul. sinceritate. ochii semiînchişi indică atitudini ca neacceptarea. în comunicarea de masă. 1992. dojană. rezistenŃa. omul primeşte 83% din informaŃia din mediu prin intermediul analizatorilor vizuali (Wilcox. hotărâre. Nu poate fi neglijat nici faptul că imaginea. 129 . peste capul interlocutorului. pe când palma pusă la ceafă exprimă exasperare. fie că este vorba despre o fotografie sau despre imagini dinamice. are mai mare credibilitate decât o relatare prin cuvinte spuse sau scrise: privind o imagine. nu trebuie minimalizat rolul elementelor care se adresează celorlalte simŃuri. 191).

1993. proiectele ei etc. aşa cum există posibilitatea de a publica advertoriale (articole plătite prin care să vă prezentaŃi organizaŃia. care este complementară relatărilor dintr-un comunicat de presă sau este oferită jurnalistului care urmează să facă public un anumit subiect. schema etc. anumite specificităŃi. caz în care va trebui să aveŃi pregătiŃi nu numai banii necesari.În afara cuvântului. ele sunt utilizate în toată presa scrisă. rolul fotografiilor este în prezent esenŃial şi în comunicarea electronică. după cum am văzut.. Într-adevăr. ci şi nişte fotografii a căror publicare să justifice cheltuiala făcută. În funcŃie de conŃinutul informaŃional propriu-zis al unei fotografii. presa scrisă utilizează şi alte elemente care se adresează văzului: fotografia. Din cauza faptului că fotografiile pot avea destulă expresivitate pentru a transmite cantităŃi mari de semnificaŃie. precum şi particularităŃile comunicării audiovizuale prin mijloace electronice. În plus. mai mult. graficul. Utilizarea fotografiei în presa scrisă Un dicton utilizat în lumea presei susŃine că „o fotografie bună poate spune mai mult decât o mie de cuvinte”. ci şi cu cel al comunicatului (articolului. mesajul rezultat ar putea fi ceva de genul celui din binecunoscutul clip publicitar în care cineva încearcă să-i povestească filmul „Războiul stelelor” altcuiva care n-are televizor.). materialului) pe care îl însoŃeşte. desenul. 167-168): – fotografia-ilustraŃie. 130 . completând informaŃiile din acesta. Radioul se adresează în exclusivitate simŃului auditiv. Televiziunea. trebuie să cunoaşteŃi cel puŃin principalele trăsături specifice ale utilizării elementelor vizuale şi auditive în comunicarea de masă. o fotografie poate fi pe de o parte complementară cu un text. acest tip de fotografie are rolul preponderent de a completa vizual un set de informaŃii.. putem distinge două categorii (Schneider. unele medii de comunicare oferă oportunitatea de a publica fotografii contra cost. care parcurge în zilele noastre un proces de dezvoltare exponenŃială. nu trebuie să neglijaŃi faptul că. Pentru a putea comunica eficient. iar regulile de sensibilizare a acestui simŃ au. produsele acesteia. iar pe de altă parte poate constitui ea însăşi o sursă distinctă de informaŃii: închipuiŃi-vă că aŃi fi puşi în situaŃia de a descrie cuiva un produs (eveniment etc. DiferenŃa de semnificaŃie provine din faptul că limbajul pictural este mai puŃin abstract decât cuvintele. iar legenda ei trebuie să concorde nu doar cu conŃinutul fotografiei propriu-zise. Într-adevăr.) prin cuvinte în loc să utilizaŃi o fotografie sugestivă a acestuia. ca mijloc de comunicare ce afectează concomitent două simŃuri – auzul şi văzul – are şi ea anumite reguli proprii după care se conduce în intenŃia de a sensibiliza şi influenŃa oamenii.

Şi acest tip de fotografie trebuie să fie însoŃit de o legendă care să ofere un minimum de detalii despre circumstanŃele evenimentului pe care îl înfăŃişează. De obicei. fiecare având importanŃa sa: – fotografii de la distanŃă mare. O fotografie trebuie să aibă un singur centru de interes. „vorbeşte prin ea însăşi” despre un eveniment de actualitate. sunt perisabile din punct de vedere al interesului pentru presă. o fotografie trebuie să aibă un element dominant sau centru de interes. există patru mari categorii de fotografii. Astfel. care surprind un unic aspect de interes al subiectului sau al acŃiunii. Acestea din urmă pot fi publicate oricând.– fotografia-informaŃie. prin urmare. despre un fapt neobişnuit. – fotografii de la distanŃă mică. Centrul de interes al fotografiei trebuie să se situeze în anumite puncte de pe suprafaŃa acesteia. acesta va fi elementul dominant sau. avem şi fotografii „de interes uman”. – fotografii de detaliu. de regulă. Aceste fotografii sunt efectuate. Pe de altă parte. nu a unui eveniment static. el trebuie să se caracterizeze prin acŃiune: trebuie să producă privitorului o senzaŃie dinamică. de la distanŃa cea mai mică pe care o permit calităŃile tehnice ale aparatului de fotografiat. există o mare asemănare între ştirile de presă şi fotografii. în cazul lor nefiind vorba de perisabilitate. aşa cum există „hard news” (ştiri perisabile din punct de vedere temporal). există şi fotografii care sunt legate de anumite evenimente actuale şi. cel puŃin. care identifică subiectul şi acŃiunea acestuia. împreună cu fotografiile de la distanŃă medie. În funcŃie de distanŃa de la care sunt efectuate. despre nişte persoane foarte cunoscute opiniei publice. reprezentat de motivul sau scopul pentru care a fost făcută fotografia. care are o semnificaŃie de sine stătătoare. senzaŃia unei acŃiuni. Acestea. cât şi pe vertica- 131 . sunt de regulă cele mai apreciate în ceea ce priveşte publicarea. care pot fi relatate şi după trecerea unei anumite perioade de timp fără să-şi fi pierdut atractivitatea). aşa cum există „soft news” (ştiri ceva mai durabile. Pentru a fi expresivă şi. utilizabilă în presă. cel care va ocupa cea mai mare suprafaŃă a fotografiei. în care privitorul ia cunoştinŃă despre subiect. atât pe orizontală. – fotografii de la distanŃă medie. deci. În funcŃie de legătura lor cu factorul timp şi cu anumite evenimente de interes pentru presă. având totodată posibilitatea să sesizeze mediul în care este plasat acesta şi elementele înconjurătoare. Cele mai indicate puncte sunt cele determinate prin regula treimilor: suprafaŃa fotografiei se împarte (imaginar sau cu creionul) în trei părŃi egale. care detaliază subiectul şi/sau acŃiunea. care conŃin un puternic element uman şi nu sunt neapărat legate de un anumit eveniment petrecut într-o anumită perioadă de timp.

dinamism. pentru a elimina de la bun început eventualitatea apariŃiei unor elemente de distragere a atenŃiei. acesta poate fi o persoană sau un grup de persoane. fie din semi-profil. filmul fotografic de 35 mm permite ca aceasta să aibă un format orizontal sau vertical. mai instabil. aşezare. Figura 18: „Regula treimilor” În selectarea formatului fotografiei. fie din faŃă. este adecvat pentru fotografiile care sugerează evoluŃii pe verticală. nu spre aparatul de fotografiat. acŃiune tensionată. Massmedia apreciază fotografiile persoanelor care au o reputaŃie mondială. de obicei. Alegerea aparŃine fotografului şi depinde de subiect (de centrul de interes). Atunci când are un subiect uman. el trebuie să ia în considerare şi faptul că formatul orizontal sugerează stabilitate. locurile cele mai favorabile pentru situarea centrului de interes. astfel încât acesta să ocupe cât mai mult spaŃiu în fotografie. Pentru presă. Privirea subiectului trebuie să fie îndreptată înspre punctul (locul) în care se petrece acŃiunea.lă. emoŃie. Este esenŃial contactul vizual corespunzător cu subiectul. De asemenea. concentrare. „gata să se răstoarne”. IntersecŃia liniilor de despărŃire orizontale şi verticale reprezintă punctele forte. naŃională sau cel puŃin locală. În ceea ce priveşte subiectul fotografiei. obiecte neînsufleŃite etc. fotografia trebuie să surprindă ambii ochi ai subiectului. vor fi interesante fotografiile care surprind expresii faciale ale unor stări psihice: atenŃie. bucurie. 132 . o fotografie trebuie să arate: – identitatea acestuia (ochii). precum şi animale. tristeŃe etc. în timp ce formatul vertical.

Fotografia trebuie să „spună” clar care este centrul ei de interes. centrul de interes al unei fotografii capătă mai multă profunzime cu ajutorul contrastului dintre apropiere şi depărtare. Pentru a fi publicabilă. Atunci când acestea pot adăuga un plus de semnificaŃie şi de expresivitate. echipamente tehnice. De asemenea. fără să stânjenească însă ilustrarea acŃiunii sau identificarea subiectului. Pentru a scoate în evidenŃă acest element dominant. Atunci când centrul de interes al fotografiei nu este omul. AcŃiunea poate fi fizică.a. plante) sau chiar lucruri. elemente care apar în prim-plan sau în fundal. astfel încât să apară doar siluetele lor. elemente de mediu. culori care nu-şi au locul în compoziŃia fotografiei. aparatură. instrumente etc. Încadrarea nu trebuie să constituie un element de distragere a atenŃiei. directorii nu trebuie să apară mereu aşezaŃi în faŃa computerului ş. Zonele auxiliare trebuie să contribuie şi ele la sublinierea scopului de bază al fotografiei. secretarele nu trebuie să fie numai femei.– acŃiunea (mâinile sau picioarele subiectului). animale. – elementele de susŃinere a acŃiunii (colegi. o fotografie trebuie să aibă o anumită compoziŃie. adică o combinare a elementelor care apar în ea. – liniile directoare. fapt care dă un efect dramatic. al obiectivului aparatului de fotografiat) şi să fie bine iluminat. ele pot apărea în fotografie. implicit.). – siluetele. poate fi utilizată tehnica fotografierii oamenilor în contra-lumină. – încadrarea. încercaŃi să evitaŃi stereotipurile: medicii n u trebuie să fie neapărat şi întotdeauna în halate albe. din fotografie trebuie eliminate toate elementele de distragere a atenŃiei (persoane şi/sau obiecte care nu au legătură cu centrul de interes. atunci când intenŃionaŃi să realizaŃi o fotografie. Acelaşi procedeu este valabil şi în cazul altor fiinŃe (animale. cum ar fi instrumente. aspectul neobişnuit al marginilor fotografiei etc. 133 . Aceste elemente sunt: – centrul de interes. Acestea trebuie şi ele să-l conducă în mod implicit pe privitor către centrul de interes al fotografiei. Ea nu trebuie să fie mascată (ascunsă) de alte obiecte care intervin în plan apropiat. care să nu creeze senzaŃia de regie prealabilă. – centrarea.: oamenii care reprezintă subiectul fotografiei trebuie să fie surprinşi în acŃiuni sugestive pentru specificul organizaŃiei. aşa cum s-a arătat mai sus. insecte. unelte etc. facială sau implicită.. unelte utilizate.d. Subiectul dominant trebuie să fie în centrul atenŃiei privitorului (şi. ci să-l conducă pe privitor către centrul de interes al fotografiei.). atunci când ele sunt implicate în efectuarea acŃiunii. Prin tehnica încadrării. Subiectul trebuie să fie implicat activ într-o acŃiune care trebuie să apară în cadru: mâinile făcând ceva sau picioarele.m.

scoŃându-l în evidenŃă şi păstrând avantajele date de „regula treimilor”. pentru a spori efectul unei fotografii. Atunci când vreŃi să propuneŃi spre publicare unele fotografii. nu suprafaŃa reflectoare. şi acest element trebuie luat în considerare la selectarea fotografiilor. liniile curbe sugerează profunzime. forŃă. linişte. De asemenea. cu condiŃia ca elementul dominant să-l constituie persoana/obiectul care se reflectă. iar fotografia trebuie să aibă calităŃile necesare în ceea ce priveşte expunerea. se pune accentul pe un singur centru de interes al fotografiei şi se elimină elementele care diminuează mesajul acesteia. trebuie să ŃineŃi seama. Tăierea poate pune în valoare centrul de interes al fotografiei. Prin tăiere. deoarece o fotografie este la fel cu o povestire. liniile orizontale ale unei fotografii sugerează pace. – posibilităŃile de punere în pagină: o fotografie valoroasă va fi pusă în pagină indiferent că formatul ei este vertical sau orizontal. iar eliminarea unor elemente semnificative nu va face decât să-i scadă valoarea. astfel încât semnificaŃia ei să poată fi receptată fără dificultate. Fotografiile alăturate textului nu trebuie să-l inducă în eroare pe cititor sau să-i provoace confuzii. inspiraŃie. imaginea respectivă trebuie să fie uşor de descifrat. care să-l atragă şi să-l intereseze pe privitor. nuanŃele etc. în sprijinul unor materiale scrise de dumneavoastră înşivă sau de un jurnalist. Surprinderea în fotografii a unor reflexii (imagini reflectate în geam. coloritul. Ea trebuie să producă privitorului o reacŃie emoŃională. de trei factori: – impactul fotografiei: aceasta trebuie să aibă elemente vizuale puternice. în oglindă. trebuie. procedeu prin care se pot obŃine avantaje de tipul: – eliminarea elementelor de distragere a atenŃiei. mişcare. Totuşi. contrastul. 134 . – liniile de forŃă. liniile de forŃă. – calitatea fotografiei: centrul de interes trebuie situat în zona determinată prin „regula treimilor”. trebuie spus că tăierea numai de dragul de a tăia nu este deloc recomandată. liniile verticale implică demnitate.. aceasta poate fi tăiată. acŃiune. graŃie. de asemenea. Totuşi. Acestea contribuie la inducerea unei anumite stări sufleteşti pe care urmează să o resimtă privitorul. de „citit”.– reflexiile. odihnă. în apă etc. să selectaŃi acele fotografii al căror centru de interes are legătură cu subiectul materialului scris. liniile diagonale inspiră viteză. Astfel. În acest proces de selectare. în parbrizul sau oglinzile retrovizoare ale maşinii. încadrare etc. în primul rând. De pildă. De asemenea. frumuseŃe. liniile directoare. numărul de persoane care apar în fotografie poate fi limitat la strictul necesar (în general.) determină şi ea obŃinerea unor efecte vizuale interesante. – îmbunătăŃirea compoziŃiei. nu mai mult de trei).

– potrivirea fotografiei în pagină. Tăierea trebuie utilizată pentru raŃiuni de punere în pagină numai atunci când este absolut necesar, fiindcă altfel, de cele mai multe ori, afectează negativ forŃa de impact a fotografiei. În fapt, layout-ul (punerea în pagină) trebuie realizat în jurul unei fotografii şi nu invers. Cele mai cunoscute şi mai utilizate formate fotografice sunt cele care realizează un raport de 2:3, 3:4, 3:5, 4:5 sau 5:7 între dimensiunile fotografiei. Pentru a spori impactul unei fotografii, se folosesc uneori şi formate neobişnuite (foarte înalte sau foarte late). În orice caz, formatul pătrat este evitat, deoarece dă senzaŃia de static şi de lipsă a unei direcŃii. Oricât de expresivă ar fi, o fotografie nu poate spune totul numai prin ea însăşi. De cele mai multe ori, ea are nevoie şi de o legendă, mai ales atunci când însoŃeşte ştiri de presă din categoria „hard news”. Legenda poate fi definită ca un rezumat scris, care explică ceea ce nu este evident întro fotografie. De regulă, legenda răspunde la întrebările cine este în fotografie? şi ce se întâmplă în fotografie? Uneori este nevoie ca legenda să spună şi de ce este importantă acŃiunea din fotografie? sau unde se petrece acŃiunea? ori cum şi când s-a petrecut acŃiunea? Tonul legendei trebuie să fie în concordanŃă cu conŃinutul fotografiei. Dacă este vorba de ilustrarea unui moment oficial, sobru, serios, tragic etc., ea trebuie să fie în ton cu fotografia. La fel se întâmplă şi în cazul în care fotografia are un conŃinut umoristic sau ilustrează un moment de bucurie, de triumf etc. PuteŃi scrie mai multe tipuri de legende: – legenda normală: o scurtă relatare (nu mai puŃin de două fraze, dar, de obicei, nici mai mult de patru), care trebuie să capteze şi să menŃină atenŃia cititorului de la început până la sfârşit. Acest tip de legendă este folosit atunci când o organizaŃie remite fotografii spre publicare unui mijloc de informare în masă (caz întâlnit frecvent în munca specialiştilor în relaŃii publice). Legenda normală trebuie să conŃină neapărat patru elemente: – identificarea persoanelor din fotografie: persoanelor care pot fi recunoscute trebuie să li se menŃioneze identitatea completă (nume, prenume, eventualele titluri – academice, ştiinŃifice etc. – poziŃia pe care o ocupă în organizaŃie) chiar de la începutul legendei. Acest lucru nu înseamnă că legenda trebuie să înceapă cu numele subiecŃilor fotografiei, ci cu acŃiunea în care aceştia sunt implicaŃi. Identificarea fiecărei persoane este de dorit atunci când fotografia reprezintă un număr mic de subiecŃi (2 – 3). În cazurile în care este vorba de mai mulŃi subiecŃi, se face o identificare impersonală, prin formule de genul „Membri ai organizaŃiei X continuă cercetarea arheologică a castrului roman de la Săcele”;

135

– acŃiunea: descrierea sintetică a acŃiunii ce are loc în fotografie. De reŃinut că stilul sintetic nu se confundă, totuşi, cu cel telegrafic; – date de referinŃă: informaŃii suplimentare despre subiecŃi şi/sau acŃiune, astfel încât editorul care va utiliza fotografia să fie pe deplin edificat asupra acestor două elemente. De exemplu, aceste date pot furniza răspunsuri la întrebările Unde?, Când?, Cum? şi, uneori, De ce?. Aici se pot furniza detalii care s-ar putea să-i scape unui privitor grăbit al fotografiei sau pe care acesta ar putea să le interpreteze în mod greşit (cum ar fi, de exemplu, grimasa unei persoane, din care nu rezultă dacă ea râde sau plânge); – identificarea autorului (proprietarului) fotografiei: se menŃionează atât numele persoanei, cât şi organizaŃia din care face parte. Acest fapt nu înseamnă neapărat că numele autorului (proprietarului) va fi publicat împreună cu fotografia, opŃiune care depinde de politica editorială a publicaŃiei respective. Totuşi, această menŃiune oferă editorului posibilitatea de a obŃine, în caz de nevoie, informaŃii suplimentare chiar de la autor (proprietar); – legenda-schelet: este utilizată atunci când fotografia însoŃeşte o relatare (articol, comunicat sau ştire de presă etc.). Ea conŃine trei dintre cele patru elemente ale legendei normale, datele de referinŃă nemaifiind necesare, deoarece se găsesc în relatare. Legenda-schelet constă într-o frază în care se răspunde la întrebările Cine? şi Ce?; – legenda de identitate: atunci când fotografia reprezintă bustul unei singure persoane sau este un portret, legenda constă doar în identificarea completă a subiectului. Pentru a spori credibilitatea fotografiei sau a relatării pe care o însoŃeşte, legenda de identitate poate fi completată cu caracterizarea subiectului, cu menŃionarea unor acŃiuni pe care le-a efectuat acesta, cu citarea consideraŃiilor sale în legătură cu un anumit subiect, cu menŃionarea funcŃiei şi/sau a responsabilităŃilor sale etc.; – legenda-slogan: este scurtă şi expresivă, asemeni unui titlu de articol (uneori, poate fi chiar utilizată ca titlu al legendei normale). În prezent, ca urmare a impactului tot mai mare al tehnicii computerizate în toate domeniile vieŃii cotidiene, este utilizată din ce în ce mai mult fotografia electronică. Analizând acest tip de fotografie, nu se poate afirma că imaginile electronice vor lua locul celor realizate pe peliculă fotografică; cel puŃin, acest lucru nu se va produce într-un viitor previzibil, deoarece fiecare dintre cele două tipuri de elemente vizuale are atât avantaje, cât şi dezavantaje. Imaginile în format electronic pot fi obŃinute din mai multe surse: – direct, prin utilizarea unui aparat de fotografiat digital;
136

– capturi de imagini dintr-un material filmat: acesta este transformat într-un fişier digital, din care se izolează un anume cadru, care poate fi transformat într-un fişier separat, ca fotografie; – prin scanarea unei fotografii deja existente pe un suport clasic de hârtie etc. Avantajul imaginilor electronice este acela că nu mai necesită prelucrări chimice şi pot fi utilizate imediat, ca atare, atât pentru a fi reproduse pe suport de hârtie (în diferite publicaŃii, de pildă), cât şi ca material ilustrativ în diferitele tipuri de publicaŃii electronice; de asemenea, utilizând facilităŃile oferite de poşta electronică, ele pot fi trimise aproape în timp real în oricare regiune a globului. În fine, un alt atu al lor este acela că permit prelucrarea relativ facilă, cu ajutorul diferitelor tipuri de software, pentru îmbunătăŃirea calităŃii lor fotografice, precum şi a expresivităŃii. Dacă, cu câŃiva ani în urmă, tehnica necesară pentru realizarea fotografiilor electronice era destul de sofisticată, reclamând, pe de o parte, investirea unor sume relativ mari pentru procurarea mijloacelor necesare, iar pe de altă parte, o pregătire tehnică prealabilă sensibil mai complexă decât în cazul ustensilelor fotografice clasice, în prezent acest dezavantaj a fost eliminat aproape în totalitate: creşterea performanŃelor în cazul aparaturii foto digitale este însoŃită de simplificarea procedurilor de realizare şi de prelucrare a fotografiilor, în timp ce costurile aparaturii necesare sunt absolut comparabile cu cele ale ustensilelor „clasice”. Deşi s-au înregistrat progrese remarcabile în ceea ce priveşte calitatea fotografiilor digitale, bogăŃia nuanŃelor şi a tonurilor încă constituie un avantaj în favoarea fotografiilor realizate pe film. Avantajul tinde însă să dispară, în contextul în care tehnologiile tipografice au cunoscut şi ele perfecŃionări uimitoare, care fac posibilă tipărirea ireproşabilă chiar şi a unor fotografii realizate cu mijloace mai mult decât modeste, cum ar fi telefoanele mobile cu camere foto de rezoluŃie slabă. În fine, este bine să luaŃi în considerare experienŃa altor specialişti în relaŃii publice cu privire la avantajele utilizării fotografiilor; de multe ori, o fotografie bună poate aduce un articol pe prima pagină a unei publicaŃii scrise. Iată câteva sfaturi avizate în acest sens33: – realizaŃi din timp un portofoliu de fotografii bust cu experŃii din organizaŃia dumneavoastră care ar putea să fie implicaŃi în relaŃiile organizaŃiei cu mass-media. De preferinŃă, aceste fotografii ar trebui să-l introducă deja pe privitor în zona de competenŃă a persoanei reprezentate: cineva care lucrează în construcŃii poate purta în mână o cască de protecŃie, un arhitect poate duce sub braŃ câteva suluri de planşe etc. În orice caz, trebuie evitate fotografiile care, aşa cum specificam ceva mai înainte, au devenit deja stereotipe, cu

33 Joan Stewart, 11 Tips for Using Photos & Graphics for PR, articol publicat la adresa http://www.aboutpublicrelations.net/ucstewart1.htm şi accesat la 3 ianuarie 2007.

137

personajul principal vorbind la telefon (eventual mobil) sau utilizând computerul (mai nou, laptop-ul); – căutaŃi să aveŃi din timp la dispoziŃie fotografii de interior şi de exterior definitorii pentru specificul activităŃii organizaŃiei dumneavoastră. Este preferabil ca aceste fotografii să arate oameni în acŃiune, nu doar simple clădiri, instalaŃii sau produse; – de câte ori este posibil, difuzaŃi şi fotografii adecvate împreună cu comunicatele de presă pe care le emiteŃi. Nu uitaŃi de posibilitatea de a introduce fotografii în dosarele (mapele) de presă. De asemenea, nu neglijaŃi distribuirea de grafice pentru a face mai uşor de înŃeles procese sau fenomene complexe (bugete, audienŃă pe diferite segmente de populaŃie, consumuri ale unor produse etc.); – ori de câte ori consideraŃi că un eveniment din organizaŃia dumneavoastră poate furniza oportunităŃi fotografice, nu ezitaŃi să chemaŃi fotoreporteri care să ia parte la eveniment. În acest context, evitaŃi să impuneŃi care fotografii trebuie publicate şi care nu, în cel mai bun caz puteŃi face unele sugestii argumentate, astfel încât autorul fotografiilor să fie în cunoştinŃă de cauză despre specificul evenimentului la care a fost invitat. În nici un caz nu este recomandat să cereŃi negativele fotografiilor sau copii gratuite pe hârtie, eventual puteŃi propune o modalitate de obŃinere a acestora contra cost. În cazul fotografiilor digitale, acest lucru este mult mai uşor de rezolvat; – asiguraŃi-vă că aveŃi un portofoliu consistent de fotografii digitale din categoriile menŃionate mai sus. Pentru a putea fi utilizate în presa scrisă, acestea trebuie să fie destul de clare (cel puŃin 300 dpi). Fotografiile destinate presei scrise pot constitui chiar o parte distinctă a website-ului organizaŃiei dumneavoastră, unde jurnaliştii pot accesa în primă instanŃă o copie de mică rezoluŃie apoi pot descărca fotografiile alese la rezoluŃie corespunzătoare pentru tipografie. Este bine ca această ofertă de fotografii să evite situaŃii devenite deja clişeu, precum tăierea panglicii unei noi facilităŃi a organizaŃiei sau înmânarea unui cec într-o acŃiune caritabilă, deoarece ele vor fi evitate de către cei din mass-media; – dacă în portofoliul dumneavoastră se află fotografii realizate de alte persoane, situaŃie în care se aplică legislaŃia referitoare la dreptul de autor, asiguraŃi-vă că aspectele legale privind facerea publică a fotografiilor sunt soluŃionate: mai pe scurt, trebuie să aveŃi dreptul de a le publica, lucru care se poate obŃine în urma unei cesiuni a dreptului de autor; – dacă utilizaŃi material fotografic pe Internet, pentru website-ul sau blog-ul organizaŃiei, asiguraŃi-vă că acestea au fost în prealabil optimizate din punctul de vedere al dimensiunilor: o fotografie de 700-800 kB introdusă într-un fişier online este deja supradimensionată şi va face ca pagina respectivă să se încarce mult prea încet.
138

123). pericolul confuziei între organizaŃii. Logo-ul (prescurtare a cuvântului „logotip”) şi sigla constituie două elemente esenŃiale ale identităŃii vizuale a unei organizaŃii. crearea şi păstrarea unei anumite identităŃi vizuale a organizaŃiei nu mai constituie un moft. ci este o necesitate indispensabilă.m. logo-ul şi sigla constituie componente definitorii ale manualului de identitate al unei organizaŃii. 2004. De asemenea. la proporŃia dintre imagini şi text ş. va trebui să vă străduiŃi să realizaŃi o concordanŃă perfectă între conŃinutul comunicatului. extinderea merge până la identificarea logo-ului cu imaginea de marcă. preocupările) lor este iminent. În fine. conŃinutul fotografiei şi conŃinutul legendei acesteia. ar trebui să vă creaŃi ocazii favorabile pentru a introduce fotografii care vorbesc despre organizaŃia dumneavoastră în portofoliul foto al agenŃiilor de presă sau pe website-urile (directoarele) specializate în preluarea şi oferirea de fotografii. considerând că logo-ul poate fi un simbol grafic nu numai al unei organizaŃii.a. Aşa cum am arătat deja (pagina 129). concret. Pentru o organizaŃie. deoarece este puŃin probabil că toate publicaŃiile care vor prelua informaŃiile dumneavoastră vor reproduce aceeaşi fotografie în caz că le-aŃi livrat doar una: în afară de faptul că fiecare dintre publicaŃii îşi doreşte o oarecare exclusivitate. precum şi între produsele (serviciile. pentru un comunicat de presă va trebui să alegeŃi cel puŃin câteva fotografii pe care să le difuzaŃi împreună cu acesta. ci şi al unui grup oarecare. o multitudine de organizaŃii care funcŃionează pentru realizarea aceluiaşi scop. De aceea. există abordări diferite în politicile lor editoriale cu privire la tipul de fotografii care pot fi publicate. diferenŃierea imaginii sale de cea a organizaŃiilor înrudite este astăzi o necesitate vitală. cu marca înregistrată şi 139 . Logo-ul poate fi definit ca un semn grafic care identifică şi caracterizează o organizaŃie (Schneider. ci şi de apărarea prin mijloace juridice a acestor elemente.Atunci când fotografiile însoŃesc difuzarea unui comunicat de presă (fotografii-ilustraŃie). înregistrare care în România este realizată la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci (OSIM). Literatura de specialitate anglo-americană efectuează chiar o extindere a acestei definiŃii.d. Orice organizaŃie care conştientizează însemnătatea elementelor identităŃii sale se preocupă nu numai de crearea şi de utilizarea. în aproape toate domeniile vieŃii sociale. este vorba despre înregistrarea lor legală ca elemente ale imaginii de marcă a organizaŃiei. 269) sau chiar al unui produs. Logo-ul şi sigla organizaŃiei În condiŃiile în care astăzi există. al unei persoane (Newsom. De asemenea. 1993.

unei abrevieri care să aibă relevanŃă pentru memoria colectivă. reclama şi relaŃiile publice din domeniul afacerilor de a include sub această denumire şi ansamblul logo-siglă. De exemplu. Figura 19: CombinaŃie logo-siglă. efecte grafice.ro/search?hl=ro&q=define%3Alogo&btnG=C%C4%83utare+Google&meta=lr%3Dlang_ro pe 12 iunie 2007. ilustraŃie.cu sigla organizaŃiei. publicitatea. destinată să definească identitatea unei organizaŃii Sigla poate fi definită ca forma prescurtată sau cea încetăŃenită în opinia publică a denumirii unei organizaŃii. încetăŃenită în conştiinŃa publică.). Sigla nu se rezumă doar la găsirea sau acceptarea unui cuvânt. denumire sau marcă înregistrată a unei instituŃii. precum tipul (fontul) de literă utilizat în grafierea sa. 140 . iar TAROM este denumirea „populară”. poziŃia faŃă de logo.A.m. spre exemplificare.google. Sigla este obŃinută de obicei din iniŃialele cuvintelor care alcătuiesc denumirea oficială a organizaŃiei sau din câteva litere de la începutul fiecăruia dintre aceste cuvinte (vezi denumiri ca Romsilva – Regia NaŃională a Pădurilor – sau Metrorex – Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti Metrorex S. posibilitatea ca sigla să fie separată de logo sau nu ş. ea nu constă doar în litere. „denumire. simbol sau marcă înregistrată a unei organizaŃii”.a. „un desen. simbol. iată. a Companiei TAROM – Transporturile Aeriene Române.d. Aceste accepŃiuni consfinŃesc practica instituită mai ales în marketingul. firme sau publicaŃii”. câteva definiŃii ale cuvântului „logo”34: „semn. cuvânt care este înregistrat legal de către o companie şi utilizat în scopuri de identificare” etc. ci este caracterizată şi prin alŃi termeni grafici. 34 DefiniŃii găsite la adresa http://www. culoarea sau culorile literelor. abreviere. AVAS este forma prescurtată cu ajutorul căreia identificăm AgenŃia pentru Valorificarea Activelor Statului.

astfel încât elementele de identitate ale organizaŃiei să se întipărească în memoria colectivă de lungă durată. Va trebui însă să aveŃi un cuvânt de spus atunci când se discută decizii privind aceste elemente. pe firme luminoase postate în exterior sau în interior etc. obiecte promoŃionale. felicitări şi invitaŃii etc.. pe zid.. tehnologii de vârf. înrudite prin anumite trăsături grafice esenŃiale sau chiar complet diferite. pe material textil. de aceea dumneavoastră va trebui să fiŃi foarte familiarizat cu codurile de culoare care vor fi utilizate pentru imprimarea logo-ului şi siglei pe diferite suporturi: pe hârtie în tipografie. – culorile nu trebuie alterate în nici o ocazie. să vă revină răspunderea de a crea nemijlocit elementele de identitate vizuală ale organizaŃiei pentru care lucraŃi. Uneori însă schimbarea se impune cu necesitate.” (Schneider. în egală măsură. 141 . evoca unele puncte majore ale imaginii organizaŃiei: dinamism.Între logo-ul organizaŃiei (referirea include şi ansamblul logo-siglă) şi simbolurile grafice care caracterizează produsele acesteia (mărci înregistrate) nu trebuie neapărat să existe o similitudine: ele pot fi identice. Ansamblul logo-siglă sau fiecare dintre aceste elemente luate separat îndeplinesc mai multe funcŃii: „Pe lângă semn de recunoaştere şi de identificare. pe cărŃile de vizită ale membrilor organizaŃiei. este puŃin probabil ca dumneavoastră. De obicei. poziŃionarea acestora. plăcuŃe indicatoare. pe dosare şi mape. sigla şi combinaŃia acestora trebuie să fie identice în toate ocaziile: în antetul documentelor oficiale şi neoficiale pe care le emite organizaŃia. sublinierile îmi aparŃin). proporŃiile lor trebuie de asemenea respectate aşa cum sunt ele descrise în manualul de identitate. deoarece este foarte probabil ca un logo sau/şi o siglă care acum treizeci de ani sugerau modernitate să reprezinte astăzi simbolurile unei organizaŃii vetuste. precum şi pe toate piesele de semnalistică interioară şi exterioară (etichete. Decizia de schimbare a identităŃii vizuale a unei organizaŃii reprezintă o opŃiune majoră şi costisitoare. Iar în îndeletnicirile dumneavoastră profesionale cotidiene va trebui să vegheaŃi ca unitatea şi specificul acestor elemente ale identităŃii vizuale să nu fie alterate nicicând şi niciunde: – logo-ul. aceasta însemnând cel puŃin câŃiva ani. pe plastic. crearea sau re-crearea acestor elemente de identitate vizuală revine unor organizaŃii specializate (companii calificate în materie de branding şi rebranding). bannere. pe plicuri. 123. modernism. – fonturile literelor. pe metal. pe sticlă. îmbătrânite. în machetele publicitare. postere. forŃă. În concluzie. deschidere. afişe. specialistului de relaŃii publice. Odată create şi descrise în manualul de identitate. pe firma pe care organizaŃia o afişează. pe tipărituri. 1993. să poată simboliza. totemuri). ele ar trebui să aibă o viaŃă destul de lungă. logo-ul trebuie. care trebuie cântărită cu multă responsabilitate şi prudenŃă înainte de a fi pusă în practică.

prezentări. sunet.m. Totuşi. temă eventual completată de un script care apare pe ecran pe durata derulării filmului. organizaŃia) să îndeplinim prin acest film? – căror publicuri este destinat filmul: publicurilor interne? Celor din exterior care vin în contact cu noi? ClienŃilor sau potenŃialilor clienŃi ai produselor (serviciilor) pe care le ofe142 . Din punct de vedere al ratei de succes al actului de comunicare. Într-adevăr.d. fie un film de familiarizare a noilor membri ş. rămâne deocamdată apanajul companiilor specializate în producŃie de film. Un film realizat pentru activităŃi de relaŃii publice trebuie să răspundă unor necesităŃi de comunicare. situaŃie în care dumneavoastră trebuie să vă asumaŃi răspunderea profesională). Prezentările (foarte cunoscute fiind cele realizate cu ajutorul aplicaŃiei PowerPoint din pachetul Microsoft Office) reprezintă unele dintre cele mai răspândite modalităŃi de comunicare audiovizuală. Aceasta nu înseamnă că aŃi scăpat de orice responsabilitate în această privinŃă. animaŃii vizuale OrganizaŃiile de astăzi fac apel în mod substanŃial la diferite tehnici audiovizuale menite să contribuie fie la consolidarea imaginii lor publice (consolidarea reputaŃiei şi a notorietăŃii lor. fie un film de prezentare a unei acŃiuni încheiate sau de promovare a uneia viitoare. fie pentru promovarea produselor şi serviciilor pe care le oferă (domeniu aflat în responsabilitatea celor care se ocupă de marketing şi de vânzări). GraŃie tehnologiilor de comunicare din prezent. va trebui să luaŃi în considerare de la bun început varianta unei coloane sonore care combină motivele muzicale cu comentariul rostit. cât şi din cel al potenŃialului său de a transmite un mesaj coerent. O astfel de companie va putea realiza fie un film de prezentare a organizaŃiei (destinat publicurilor exterioare).Filme. pe lângă vizualizarea unui text. Coloana sonoră a filmului poate consta doar într-o temă muzicală. realizarea unui film cu adevărat profesionist atât din punctul de vedere al calităŃilor tehnice. fie un material conŃinând mesajul conducătorului organizaŃiei către membrii acesteia. potenŃează în mod substanŃial eficacitatea cu care mesajele dumneavoastră vor influenŃa publicurile pe care le vizaŃi. scheme de animaŃie care. unele produse audiovizuale sunt chiar la îndemâna dumneavoastră. fie un jurnal periodic destinat informării publicurilor interne.a. utilizate corespunzător. iar pentru stabilirea cât mai exactă a acestor necesităŃi dumneavoastră va trebui să daŃi răspunsuri la întrebări de genul: – ce obiective de comunicare vrem (noi. ele permit utilizarea de imagini (statice sau dinamice). Până şi realizarea unor filme de scurtă durată este posibilă pentru cei care stăpânesc un minim de cunoştinŃe despre tehnologiile prelucrării imaginilor pe calculator.

În esenŃă. dumneavoastră va trebui să fiŃi membru al echipei.rim? AdepŃilor. Există. dacă s-a decis realizarea unui film care să fie utilizat de organizaŃie. audio-comunicatul de presă. din toată acea echipă. Video-comunicatul de presă. dumneavoastră cunoaşteŃi cel mai bine relaŃiile organizaŃiei cu publicurile sale şi intenŃiile pe care le are pentru perfecŃionarea acestor relaŃii. suporterilor şi simpatizanŃilor? Contestatarilor? Celor care nu ştiu prea multe despre noi şi nu au încă o opinie clară despre ceea ce facem? AcŃionarilor şi investitorilor? Partenerilor de afaceri? PotenŃialilor angajaŃi? Celor din lumea mass-media? – ce mesaje vrem să transmitem? Care este cea mai eficace posibilitate de a le transmite? – obiectivele de comunicare pe care vrem să le îndeplinim prin acest film justifică investiŃia pe care o presupune realizarea şi difuzarea lui? – avem material filmat în alte ocazii anterioare pe care să-l putem utiliza pentru a putea „spune istoria” noastră? Ne este necesar asemenea material pentru a pune mai bine în valoare scenariul filmului? – mai există şi alte filme făcute anterior? Dacă da. înainte de a decide la care dintre ele vă veŃi opri. cât şi imaginile care o pot ilustra. foarte utile în special pentru televiziuni. cărora li se asigură în acest fel atât informaŃia în sine. Există şi posibilitatea de a difuza audio-comunicate de presă. „rola B” Odată cu dezvoltarea fără precedent a modalităŃilor audiovizuale de comunicare. laseri etc.m. bineînŃeles. este bine să încercaŃi să răspundeŃi la cât mai multe dintre întrebările enumerate mai sus. 143 . Pentru exploatarea lor eficientă.d. a apărut şi o varietate nouă de comunicate de presă: video-comunicatele de presă (VNR – video news release). să fiŃi consultantul care se va strădui să promoveze cele mai adecvate obiective de comunicare ale organizaŃiei. ecrane gigant. filmul pe care vrem să-l comandăm continuă o serie care intenŃionează să atingă anumite obiective de comunicare mai perene sau reprezintă un început? – care poate fi durata optimă a filmului în raport cu ocaziile în care intenŃionăm să-l folosim? – ce variante de scenariu ar fi mai potrivite pentru publicurile pe care le vizăm? ş. pereŃi de monitoare.a. destinate posturilor de radio. deoarece. o multitudine de alte instrumente audiovizuale prin care organizaŃia dumneavoastră poate să-şi transmită mesajele: diaporame mai mult sau mai puŃin sofisticate.

Pentru evitarea unor asemenea suspiciuni. cu condiŃia ca video-comunicatul să fie bine realizat. în fine. pe când alŃii sunt mai rezervaŃi (Bland. 1998. Ca şi în varianta scrisă. va trebui să vă asumaŃi răspunderi în ceea ce priveşte mesajul pe care organizaŃia doreşte să-l transmită către anumite publicuri. dacă intenŃionaŃi să utilizaŃi asemenea tehnici în munca dumneavoastră de relaŃii publice. credibilitatea obŃinută în urma difuzării unei relatări „neutre şi curate” este mai mare decât cea obŃinută prin difuzarea unui clip comercial. 233): 30 de secunde reprezintă o durată optimă. „rola B” conŃine doar materialul brut filmat 144 . materialul trimis de dumneavoastră va fi refuzat. varianta montată şi gata de difuzare. 143). oricât de „neutră” ar fi relatarea. un reportaj poate să aibă chiar 5 – 20 de minute. De obicei. modul lor de a pregăti materialul este identic cu al membrilor redacŃiilor de televiziune. Părerile specialiştilor sunt împărŃite în privinŃa eficacităŃii acestor instrumente: unii sunt încrezători în succesul lor (Wilcox. 143). unde există şanse reale ca materialul pe care îl furnizaŃi să fie fructificat. până la trei minute. deoarece. ei recomandă ca un video-comunicat de presă să fie „plin de culoare (la propriu şi la figurat – n. împreună cu video-comunicatul. 1998. se poate merge şi până la un minut sau. este bine să apelaŃi la specialişti în măsura în care aceştia există în zona dumneavoastră. relevant. un video-comunicat de presă nu trebuie să fie foarte lung (Newsom. În plus.Video-comunicatul de presă este echivalentul audiovizual al comunicatului de presă scris: el vorbeşte despre evenimente actuale care tocmai s-au desfăşurat. trebuie evitat mesajul comercial explicit cel puŃin din următoarele raŃiuni: funcŃia primară a video-comunicatului este să informeze. pentru reuşită. unele televiziuni .” (Bland.). în utilizarea lor. 2004. în cazul în care valoare de ştire a relatării este excepŃională. 635). nu să vândă un produs. 1992.în special cele de largă audienŃă – sunt destul de reticente în privinŃa acceptării video-comunicatelor. sunt în plină evoluŃie în prezent sau vor începe în viitorul imediat. interesant etc. dacă televiziunile vor sesiza cea mai mică intenŃie de a obŃine „reclamă gratuită” prin difuzarea unui video-comunicat. există varianta ca. În orice caz. există suspiciunea că organizaŃia emitentă încearcă în realitate să se prezinte într-o lumină favorabilă. cât şi impactul mesajului pe care organizaŃia doreşte să-l transmită. există companii specializate care produc asemenea materiale. de aceea. BineînŃeles.a. să trimiteŃi şi o „rolă B” (B-roll): video-comunicatul conŃine varianta gata prelucrată a ştirii pe care vreŃi s-o difuzaŃi. cât şi de comentariu. va trebui să luaŃi în calcul mai ales televiziunile de nişă şi posturile locale. De altfel. Eficacitatea sa este potenŃată atât de imaginile dinamice furnizate mass-media. ceea ce înseamnă că aŃi cheltuit degeaba o sumă destul de însemnată. Ele sunt în măsură să asigure atât parametrii de calitate tehnică necesari pentru difuzarea pe posturile de televiziune (radio). De aceea. De asemenea.

un bun manager şi. 18). cu atât mai mult. în acest fel. Un prim fapt de care trebuie să ŃineŃi seamă este acela că televiziunea reprezintă de departe principalul mijloc prin care oamenii obişnuiŃi. În al doilea rând. fie pe hârtie. (Barry McLoughlin Associates.) acesteia. nu sunt supraimprimate texte sau imagini etc. să pregătească o echipă de tehnicieni din rândul propriilor membri şi să plătească cheltuielile pentru cel puŃin o lună de producŃie. în care imaginile sunt însoŃite de zgomotul de fond din mediul în care s-a făcut filmarea. 1992. O asemenea prezentare poate fi recepŃionată de milioane de telespectatori şi îi poate influenŃa pe aceştia în formarea unei percepŃii favorabile cu privire la o organizaŃie sau la produsele (activităŃile. televiziunea este un formator de opinie care nu trebuie pierdut din vedere atunci când întocmiŃi o strategie sau un plan de relaŃii publice. un militant onest pentru o cauză dreaptă poate apărea drept un fanatic incorigibil. cu banii cheltuiŃi numai pentru 15 secunde de reclamă. în lumea reclamei se plătesc bani grei: un minut de apariŃie la TV la o oră de maximă audienŃă costă în Marea Britanie nu mai puŃin de 250. fie pe o casetă audio. Prin urmare. Pentru asemenea apariŃii. singura problemă este că postul de televiziune astfel înfiinŃat va trebui să facă investiŃii incomparabil mai mari pentru a obŃine şi o audienŃă adecvată… BineînŃeles. unde am făcut câteva referiri la etapele pe care trebuie să le parcurgă o persoană atunci când este solicitată să apară la televiziune. îşi obŃin informaŃiile cotidiene de care au nevoie. minimalizaŃi bănuielile privind încercarea de a obŃine „reclamă gratuită”. în timp ce comentariul este livrat separat.000 de lire sterline. în acelaşi timp. mai există şi alte elemente specifice acestui mijloc foarte răspândit de informare în masă. cei care formează opinia publică. iar un specialist care încearcă cu bună credinŃă să apere interesele şi imaginea organizaŃiei sale îi 145 . o organizaŃie oarecare şi-ar putea permite săşi cumpere propriul echipament de studio TV.pentru realizarea acelei ştiri (inclusiv declaraŃii sau scurte interviuri). un bun specialist în relaŃii publice nu trebuie să rateze ocazia de a-şi prezenta favorabil propria organizaŃie la televiziune. Probabilitatea de utilizare a unei „role B” este şi mai mare dacă aceasta nu este prelucrată în nici un fel în prealabil: nu sunt introduse efecte vizuale sau audio. mai ales că mesajele transmise prin televiziune au şanse de a fi receptate într-o măsură mai mare datorită faptului că ele sensibilizează concomitent două simŃuri umane: văzul şi auzul. oferiŃi unui post de televiziune posibilitatea de a-şi pregăti ştirea în concordanŃă cu propria sa politică editorială şi. Elemente specifice privind apariŃiile la televiziune Pe lângă elementele deja menŃionate în capitolul referitor la interviuri (vezi in pagina 80). apariŃia la televiziune implică şi riscuri: ca urmare a modului în care este montată o emisiune. membrii etc.

146 . Nu în ultimul rând. în cazul organizaŃiilor de afaceri este destul de frecventă la cei din lumea presei prejudecata conform căreia organizaŃia trebuie considerată în culpă încă de la bun început. dacă în cazul unui interviu scris jurnalistul caută în primul rând să-şi informeze publicul şi în subsidiar urmăreşte săi ofere acestuia un prilej de divertisment. o organizaŃie trebuie să-şi trimită reprezentanŃi la televiziune. în acelaşi timp. De asemenea. în acelaşi timp. percepŃia publică despre organizaŃie va avea de suferit. la o mai bună concentrare şi o prestaŃie corespunzătoare. deoarece acest mediu induce o doză substanŃială de disconfort psihic chiar şi celor care nu sunt la prima lor experienŃă de acest gen. interviul în direct elimină riscul ca unele afirmaŃii să fie ignorate sau interpretate incorect în procesul de montaj. seci. cel solicitat va trebui să se pregătească temeinic. 1998. să focalizeze atenŃia şi asupra „faptelor bune” ale organizaŃiei. în timp ce prestaŃia bazată pe „inspiraŃie” şi „charismă” are mari şanse de a eşua. cel care se încumetă să apară pe micul ecran trebuie să fie cât mai familiarizat cu specificul şi provocările unui studio de televiziune. fără a avea posibilitatea să se apere. plictisitoare. Aşadar. Atunci când este solicitată. Acelaşi mod de abordare este cu atât mai util în cazul unei intenŃii de mediatizare a organizaŃiei dintr-un unghi favorabil. În primul rând. este bine să cunoaşteŃi câteva tipuri de interviuri TV şi specificul fiecăruia dintre acestea (Bland. conştientizarea faptului că este în direct poate contribui la îmbunătăŃirea performanŃei intervievatului. realizatorul de televiziune trebuie să-şi informeze şi. nici o scuză nu este suficient de potrivită pentru absenŃa reprezentanŃilor săi: în acest caz. moderatorul) emisiunii să devină ostil ca urmare a unui asemenea comportament al intervievatului. Cel care urmează să apară la televiziune în numele organizaŃiei sale trebuie să Ńină cont de asemenea şi de constrângerile cărora trebuie să le facă faŃă realizatorii. fără a oferi telespectatorului şi doza de divertisment pe care acesta o aşteaptă. să-şi distreze telespectatorii: este ceea ce în jargonul mass-media se numeşte infotainment (informaŃie dublată de divertisment). Astfel. înainte de a onora invitaŃia de a participa la o emisiune sau de a da un interviu. pentru o prestaŃie de succes la televiziune. În al doilea rând. ca urmare a necunoaşterii subiectului de către cei care pregătesc interviul pentru difuzare. 139-141): – live (în direct): deşi sunt relativ rare. nu va fi nimeni acolo care să răspundă eventualelor acuzaŃii şi care.poate provoca acesteia daune ireparabile datorită efectului defavorabil al interviului său transmis la televizor. fie că acolo se va vorbi de un lucru bun sau de unul rău referitor la ea. De aceea. asemenea oportunităŃi trebuie folosite. pregătirea prealabilă este cheia succesului. În plus. Dacă este vorba de un eveniment negativ în care a fost implicată organizaŃia. Dacă intervievatul va intra în aspecte tehnice. este posibil ca şi realizatorul (prezentatorul. ea va fi blamată în lipsă.

cu cât sunt mai mulŃi participanŃi. fie chiar în altă localitate). intervievatul trebuie să li se adreseze direct. De asemenea. deoarece se află „pe propriul său teritoriu”. să fie eliminate elementele inutile sau supărătoare (divagaŃii de la subiect. chiar în studioul de unde se transmit buletinele de ştiri. – panel (discuŃie. dar pot fi organizate şi în alte locaŃii. să se încadreze în nişte limite de timp prestabilite. Acest tip de interviu constituie una dintre rarele ocazii în care intervievatul poate privi direct în camera de luat vederi atunci când răspunde: este chiar indicat să „menŃină contactul vizual” cu camera din faŃa sa. Pentru intervievat. participă şi ele la acest tip de interviu. Pentru intervievat există avantajul ca el să fie mai sigur de sine. deoarece. cu atât sunt mai puŃine şansele de a „spune istoria” propriei organizaŃii. din alte locaŃii. În această situaŃie. atunci când cineva participă la o asemenea discuŃie. repetiŃii. redundanŃe. panelurile constituie o provocare. talk-show): acestea sunt de fapt discuŃii la care participă un moderator TV şi mai multe persoane. precum şi a întreruperii pentru documentarea intervievatului. specialistul în relaŃii publice. De aceea. astfel încât să abordeze un subiect bine definit. – la faŃa locului: reprezentanŃii televiziunii pot veni cu oferta de a realiza interviul la sediul organizaŃiei sau într-un loc sugestiv pentru subiectul pus în discuŃie. regulile sunt asemănătoare cu ceea ce s-a spus deja mai sus. pauze stânjenitoare. bâlbâieli. Interviul înregistrat oferă posibilitatea reluării unor afirmaŃii atunci când acestea au fost formulate greşit. atunci când acestea nu cunoaşte cu acurateŃe o informaŃie la care vrea să se refere. în timpul unei astfel de transmisii). atunci când doreşte să dialogheze cu ele. – down-the-line: sunt interviuri (live sau înregistrate) în care intervievatul se află într-un studio (fie de tip newsroom. dumneavoastră. cel mai important mesaj despre organizaŃia sa trebuie să fie livrat cu prioritate şi cu maximă claritate. Intervievatul poate conştientiza un stres suplimentar datorită faptului că persoana care îl întreabă nu este de faŃă. dacă mai sunt şi alte persoane care. ele au loc în studio. iar jurnalistul care întreabă se află în alt studio (de exemplu. imediat ce are ocazia să o facă. la ceea ce ea va înregistra în planul secundar şi în cel înde147 . apoi prelucrate înainte de difuzare. va trebui să fiŃi atent la poziŃionarea camerei de luat vederi. Pentru intervievat însă stresul creat este relativ identic cu cel al unui interviu în direct. De obicei. inclusiv în aer liber. nu prin intermediul moderatorului. cacofonii etc.).– înregistrat: cele mai multe interviuri sunt înregistrate în prealabil. Totodată. dar acest stres poate fi diminuat dacă el tratează interviul ca pe o convorbire telefonică – fapt intrat de multă vreme în cotidianul preocupărilor noastre – în care de asemenea interlocutorul nu este prezent.

în timp ce în planul secund apare un coş din fabrică (singurul de altfel!) scoŃând un fum abundent. Un astfel de contact într-o redacŃie de televiziune poate crea cel puŃin trei avantaje (Bland.) care n-ar trebui să apară în cadrul camerei de luat vederi. Intervievatul poate adopta în această situaŃie o atitudine de genul: „Sunt gata să răspund întrebărilor dumneavoastră. Este de preferat ca intervievatul să se afle în picioare. acum sunt într-o întâlnire” sau „Sigur. poziŃia unui reprezentant al organizaŃiei cu privire la o astfel de problemă litigioasă. Acceptarea unei asemenea declaraŃii este riscantă. 148 . în schimb poate câştiga un minimum de timp în care se poate pregăti pentru interviu. 1998. asiguraŃi-vă în prealabil că pe pereŃi sau pe masă nu sunt lucruri (grafice.părtat: operatorul caută de obicei ca fundalul interviului să fie dinamic. fiindcă acest gest poate fi interpretat şi prezentat ca fiind răspunsul organizaŃiei în chestiunea controversată. În caz că. – o ofertă de participare la o emisiune. intervievatului i se adresează întrebări aparent neutre despre măsurile de protecŃie a mediului în fabrica sa. dar haideŃi să mergem în biroul meu”. 142): – poate furniza idei „din interior” despre emisiunile postului şi oportunităŃile care pot fi fructificate. intervievatul nu respinge solicitarea. fără un minim de pregătire şi fără posibilitatea unei documentări măcar sumare. de furnizare a unui video-comunicat de presă. va trebui să evite clasica scenă a celui care stă aşezat în spatele propriului birou şi dă interviuri. În acelaşi timp însă. În orice caz. totuşi. – „în prag”: este un tip de interviu instantaneu utilizat de către cei din televiziune mai ales în cazul unor situaŃii controversate. interviul se desfăşoară în birou. astfel. de facilitare a unei filmări etc. scheme. dar există şi riscul intenŃiilor ascunse când. în majoritatea cazurilor ea nu va fi cea mai inspirată alegere. fie că este vorba de operatori sau reporteri de teren. făcută instantaneu. intervievatul nu poate nici să închidă pur şi simplu uşa în nasul echipei TV. Un bun specialist în relaŃii publice trebuie să-şi cultive legăturile în diferite redacŃii de televiziune. fie că este vorba de directori de programe sau realizatori de marcă. nu aşezat. interesant. mai ales după ce o solicitare anterioară de interviu pe această temă a fost respinsă. de pildă. este acceptată mai uşor atunci când ofertantul (adică dumneavoastră) este cineva cunoscut. Ei încearcă să obŃină „din mers”. „în pragul uşii”. vă voi răspunde. deoarece. dar ceva mai târziu. documente etc.

totuşi. tratamentul neprietenos (dur) aplicat dumneavoastră sau unui coleg pe timpul emisiunilor va fi mai puŃin probabil sau. astfel încât telespectatorul să ştie. nu vă eschivaŃi de la şedinŃa de 149 . pentru a vă familiariza cu cadrul. mergeŃi în studio cu o zi-două înainte ca emisiunea (înregistrarea) să aibă loc. declaraŃii asupra cărora n-aŃi fost prevenit. se întâmplă ca pe timpul emisiunii să fie difuzate înregistrări. Este o procedură uzuală în studiourile de televiziune. încercaŃi să vă răspundeŃi la câteva întrebări: care este tema emisiunii? Care este formatul ei? De ce este nevoie de un reprezentant al organizaŃiei dumneavoastră în studio? Ce ştiu cei din redacŃie despre chestiunea în discuŃie şi ce vor să afle? Cât va dura emisiunea. EvitaŃi şi cafeaua băută chiar înainte de intrarea în emisie. fie că îl asistaŃi pe un coleg: – înainte de a accepta invitaŃia. – pregătiŃi câteva puncte (nu mai mult de trei) asupra cărora doriŃi să vă concentraŃi pe timpul interviului. deoarece provoacă uscarea gurii. cel puŃin. materiale. va trebui să fiŃi măcar prevenit despre eventualitatea unor asemenea momente neprevăzute. – evitaŃi alcoolul înaintea participării la o emisiune televizată. fie că dumneavoastră veŃi fi cel care participă în mod nemijlocit. Alcoolul nu numai că nu vă va da „curajul” pe care îl speraŃi. din diferite motive. este suficient să fiŃi acolo chiar şi cu o jumătate de oră înainte. veŃi fi avertizat că emisiunea sau interviul se va face „fără milă”. nu puteŃi vedea studioul mai din timp. transpiraŃia. deci nu încercaŃi să „spuneŃi totul” cu ocazia unui interviu. Iată câteva lucruri pe care trebuie să le luaŃi în considerare în cazul interviurilor sau al talk-show-urilor în studio. pentru a vedea concret mediul în care se vor desfăşura lucrurile.– deşi nu poate fi exclus din calcul. din acest motiv. În caz că. Telespectatorul nu va putea reŃine mai mult. cine mai este invitat să participe? Ce întrebări ar putea să fie formulate? Emisiunea va fi în direct sau preînregistrată? – adresaŃi măcar unele dintre aceste întrebări celor de la postul TV. Este bine să vă asiguraŃi că nu vor fi prezentate înregistrări-surpriză sau că nu vor exista în studio invitaŃisurpriză. îngrăşarea tenului. va trebui să treceŃi pe la cabina de machiaj. Dacă aceasta este maniera în care va fi pregătită emisiunea. – dacă este posibil. trebuie să spuneŃi că n-aŃi văzut/auzit acest lucru înainte de emisiune. dar vă va diminua serios capacitatea de concentrare şi spontaneitatea. Apa în schimb este recomandată. menită să preîntâmpine reflexiile neplăcute ale luminii. Atunci când. – înainte de a intra în platou. astfel încât să vă puteŃi pregăti cât mai bine pentru a le face faŃă.

degetele sau cu stiloul în masă. astfel încât să aveŃi timp să vă pregătiŃi modul de abordare a răspunsului. plan îndepărtat. pozitivă şi încrezătoare. va trebui să înmânaŃi moderatorului (realizatorului). cel târziu înainte de începerea emisiunii. – dacă nu aŃi reuşit să faceŃi mai devreme acest lucru.). AdresaŃi câteva cuvinte de politeŃe după această prezentare. – în timpul emisiunii (înregistrării). având totuşi grijă ca gesturile dumneavoastră să exprime naturaleŃe şi să nu fie prea ample. După această operaŃiune. microfonul şi celelalte accesorii. în timp ce limbajul corporal comunică deschidere şi căldură. dar şi energie (pozitivă. astfel încât publicul să vă cunoască.machiaj. la TV. – pe durata emisiunii. astfel încât să ieşiŃi din cadru. căldură. prietenoasă. care să nu foşnească pe timpul emisiunii. În această fişă vor trebui de asemenea menŃionate câteva date biografice despre intervievat. Nu trebuie să fiŃi suspicios. arogantă. Limbajul non-verbal (care. puteŃi să-l întrebaŃi pe moderator care va fi prima întrebare. al telespectatorului. o fişă cu câteva informaŃii despre organizaŃia dumneavoastră sau despre evenimentul pe care vreŃi să-l evidenŃiaŃi. ostilă. nu trebuie să vă torturaŃi singur gândindu-vă la milioanele de telespectatori care vă urmăresc. fie direct în platou. implicit. – chiar înainte de a începe emisiunea. bineînŃeles). rezonabilă. negativă sau care încearcă din răsputeri să fie pe placul moderatorului şi. moderatorul va face o scurtă prezentare a dumneavoastră. folosiŃi limbajul non-verbal fără reŃinere. deoarece scopul tuturor acestor aranjamente este de a vă pune în postura cea mai favorabilă pentru apariŃia dumneavoastră pe ecran din diferite planuri (plan general. evitaŃi elemente non-verbale de genul bătutului cu palma. prietenie. înseamnă mai mult de jumătate din actul de comunicare) trebuie să arate o expresie facială în concordanŃă cu afirmaŃiile făcute. – limbajul dumneavoastră verbal trebuie să exprime politeŃe. lăsaŃi echipa de emisie să vă potrivească locul în care se vor afla scaunul dumneavoastră. Mai degrabă încercaŃi să vă imaginaŃi că discuŃia dum150 . – odată ajuns în platou. nu o persoană plină de sine. deoarece asemenea gesturi produc zgomote supărătoare în microfoane. defensivă. Limbajul para-verbal (tonul şi atitudinea) trebuie să arate că sunteŃi o persoană modestă. veŃi fi condus fie într-o sală de aşteptare. – la începutul emisiunii (înregistrării). deschisă. plan apropiat etc. în genul: „Bună seara dumneavoastră şi telespectatorilor dumneavoastră”. Nu uitaŃi să scrieŃi toate acestea pe un tip de hârtie destul de grea. calmă.

nu pentru moderator şi nici pentru ceilalŃi colegi de discuŃie.a. ceea ce aveŃi de spus. fiŃi conştient că nu sunteŃi la un interogatoriu.neavoastră din studio se desfăşoară cu un singur telespectator. – în eventualitatea că întrebările moderatorului denotă ostilitate sau percepŃie negativă. să daŃi neapărat răspunsurile pe care le aşteaptă moderatorul de la dumneavoastră. – evitaŃi formulările excesiv de abstracte şi de teoretizante. Când aŃi finalizat ideea. – folosiŃi stilul oral de exprimare. În orice caz. Astfel de referiri la aspecte cu valoare de ştire trezesc şi menŃin interesul telespectatorului. TrataŃi întrebările moderatorului ca pe o oportunitate de a „spune istoria” organizaŃiei dumneavoastră. utilizaŃi exemple. – pentru a produce interes. În caz că va fi abordată o chestiune deja cunoscută publicului. moderatorul sau unul dintre ceilalŃi participanŃi vă întrerupe. făcând o legătură logică cu întrebarea. ci la un interviu: nu trebuie să deveniŃi defensiv. nu ca pe o ameninŃare. va trebui să veniŃi cu informaŃii care să capteze atenŃia publicului. Pe parcursul emisiunii. în timp ce formulaŃi o idee foarte importantă pentru organizaŃia dumneavoastră sau unul dintre mesajele-cheie pe care le-aŃi pregătit. – nu repetaŃi cuvintele cu conotaŃie negativă ale moderatorului („fraudă”. fără preŃiozităŃi şi excese. În schimb. acea idee ar trebui finalizată într-un timp rezonabil dacă aŃi observat tentative de întrerupere). „nepăsare” etc. fiŃi concis. ÎncepeŃi aşadar cu ceea ce este important pentru organizaŃia pe care o reprezentaŃi. dar nu uitaŃi nici o clipă că ele trebuie să fie relevante şi pentru telespectatori. trebuie să faceŃi referire la ceva original. – evitaŃi să vă adresaŃi cuiva anume din studio menŃionându-i numele: la urma urmei.) şi evitaŃi atitudinea defensivă. ci. opriŃi-vă (totuşi. „neglijenŃă”.d. continuaŃi să spuneŃi cu claritate. va trebui să dezvăluiŃi lucruri din culisele evenimentelor ş. nu vă opriŃi. care se difuzează în premieră.m. puteŃi chiar repeta cuvintele şi frazelecheie pe care le consideraŃi importante pentru organizaŃie. „pagubă”. ci. dumneavoastră vorbiŃi pentru telespectator. ceva nou. să transmiteŃi mesajul pe care l-aŃi exersat în prealabil. ridicând puŃin vocea astfel încât să puteŃi fi auzit. anecdote care pot ilustra adecvat ceea ce vreŃi să spuneŃi. În acelaşi timp. răspicat. va trebui să aduceŃi o nouă perspectivă asupra faptelor. analogii. vorbiŃi natural. fiŃi conştient de faptul că durata emisiunii este limitată şi că scopul participării dumneavoastră este acela de a lansa mesajele pe care le-aŃi pregătit cu privire la organizaŃie dumneavoastră. deoarece aceasta induce te151 . – dacă. preferabil cu cineva pe care îl cunoaşteŃi.

.lespectatorului prezumŃia vinovăŃiei organizaŃiei pe care o reprezentaŃi: încercaŃi să fiŃi ofensiv.. editorul va trebui să renunŃe la întregul fragment de interviu (emisiune) în care dumneavoastră v-aŃi „numerotat” ideile. c. nu „luaŃi întrebările din gura moderatorului”. De aceea.. apoi. căutaŃi să evitaŃi cuvinte şi expresii ca „în opinia mea. În esenŃă. îmbrăcămintea dumneavoastră trebuie să dea un plus de forŃă mesajelor pe care vreŃi să le transmiteŃi. – dacă moderatorul se pregăteşte să încheie trăgând o „concluzie” nefavorabilă. AtenŃie.”. nu să distragă atenŃia telespectatorului. albul imaculat) nu sunt nici ele indicate.”. „ei bine.” etc....” („ca virgulă comparaŃie”).. În felul acesta. . în formularea răspunsurilor.”.” „eu cred că. 152 . dar faceŃi-o prin modul de construire a frazei.”.” („ca şi comparaŃie”) sau prin şi mai faimoasa „ca virgulă... puteŃi folosi trucuri precum rugămintea ca moderatorul să repete întrebarea sau introduceri de genul „Apreciez întrebarea dumneavoastră.. „etcetera. – în cazul interviurilor (emisiunilor) preînregistrate. în cazul întrebărilor neplăcute. totuşi.”. dar cu măsură.. în limitele politeŃii şi ale bunului-simŃ. înainte de a răspunde.. Cămăşile cu mânecă scurtă nu sunt cea mai bună alegere pentru un interviu în studio.. „după părerea mea. ... „şi aşa mai departe.” (timp în care vă gândiŃi la cel mai bun răspuns posibil).. . Culorile tari (roşul aprins. nu ca o opinie proprie. – evitaŃi îmbrăcămintea în carouri sau în dungi (mai ales atunci când acestea sunt fine).... b.. vă puteŃi permite chiar o mică pauză de gândire. În nici un caz nu începeŃi răspunsurile dumneavoastră cu „deci”! EvitaŃi şi cacofoniile.. – nu vă grăbiŃi în formularea răspunsurilor.”. corectaŃi pe loc această concluzie. negrul intens. o pauză prea mare înainte de răspuns creează percepŃia că încercaŃi să ascundeŃi ceva.. ca şi fustele prea scurte. – afirmaŃiile dumneavoastră vor avea mai multă credibilitate dacă vor fi percepute ca o relatare factuală. deoarece produc un efect supărător pe ecran. evitaŃi „numerotarea” ideilor dumneavoastră prin expresii de genul „în primul rând..... fiindcă. altfel simpla dumneavoastră tăcere dezaprobatoare poate fi luată de către telespectatori drept încuviinŃare. Orice spuneŃi poate fi difuzat. „în orice caz. nu prin faimoasa locuŃiune „ca şi. EvitaŃi de asemenea bijuteriile sau accesoriile care pot crea reflexii luminoase (scânteieri) în studio.” sau „propunerile mele sunt: a. – evitaŃi de asemenea excesul de interjecŃii şi de expresii stereotipe de genul „păi. LăsaŃi-l să-şi formuleze întrebarea până la capăt.. – fiŃi conştient pe toată durata emisiunii că sunteŃi „on-the-record”.....”. Pentru a câştiga timp...

Care este rolul legendei în cazul unei fotografii? 7. apoi comentaŃi-le din punct de vedere al elementelor care intră în compoziŃia lor. probleme. Tehnicile vizuale şi verbale sunt mai importante în comparaŃie cu tehnicile scrise? De ce? 2. ArgumentaŃi opŃiunile pe care le-aŃi făcut.– pe scurt. Ce avantaje puteŃi obŃine prin tăierea corectă a unei fotografii? 6. Întrebări. 153 . De ce factori trebuie să ŃineŃi seama în procesul de selectare a fotografiilor pentru publicare? 5. UrmăriŃi o emisiune televizată (interviu. devin tehnici audiovizuale de relaŃii publice. 10. talk-show) şi notaŃi elementele pe care le consideraŃi pozitive şi negative în prestaŃia invitaŃilor. În funcŃie de distanŃa de la care sunt efectuate. ce categorii de fotografii apar în diversele publicaŃii? Care sunt caracteristicile fiecărei categorii? 4. FaceŃi mai multe fotografii. Ce trebuie să arate o fotografie bună atunci când prezintă un subiect uman? 3. prestaŃia dumneavoastră în studio trebuie să se caracterizeze prin naturaleŃe şi bună-cuviinŃă. DaŃi exemple concrete de tehnici vizuale care. când este recomandat să acceptaŃi această invitaŃie: atunci când sunt şanse ca organizaŃia să fie prezentată într-o lumină favorabilă sau atunci când ea va fi probabil criticată? De ce? 8. aplicaŃii practice 1. combinate cu tehnici verbale. 9. Dacă organizaŃia dumneavoastră primeşte invitaŃia de a trimite reprezentanŃi la o emisiune televizată.

pentru cei care doresc sau trebuie să disemineze către opinia publică informaŃii despre propriile organizaŃii. În realitate. el este un mediu în care fiecare participant are potenŃialul de a fi concomitent consumator şi emiŃător de mesaje. Prin urmare. fie ele de presă scrisă. nu va putea rezista noilor provocări pe care le aduce această stare de fapt. mai ales în ultimul deceniu. a deschis astfel încă o cale. În acelaşi timp. printre altele. în special a Internetului. În plus.internetworldstats. spre exemplificare. fără a încerca să se adapteze realităŃilor unei lumi din ce în ce mai dependente de Internet.PARTICULARITĂłI ALE COMUNICĂRII ELECTRONICE RedacŃiile din zilele noastre. concurenŃa este sporită şi de intervenŃia în mediul comunicaŃional a companiilor care au resurse substanŃiale (bugete de publicitate) pentru a-şi făuri o imagine adecvată şi care pun un preŃ deosebit pe această imagine. Internetul nu mai este doar un nou mijloc de a „clădi relaŃii”. specialistul în relaŃii publice care se încăpăŃânează să rămână cantonat în sfera relaŃiilor publice „clasice”. Acest bombardament informaŃional are la origine. mult mai facilă şi oferind mai multe posibilităŃi decât toate celelalte. astfel că în prezent munca din redacŃii este de neconceput fără utilizarea Internetului. sunt asaltate cu informaŃii de la diferitele organizaŃii. Internetul oferă jurnaliştilor resurse documentare nebănuite. fenomenul Internet a produs mutaŃii globale în toate sferele vieŃii sociale. de a căuta obŃinerea înŃelegerii. cu atât şansele ca organizaŃia dumneavoastră să intre în atenŃia mass-media sunt mai mari. bunăvoinŃei. cu cât le veŃi trimite mai multe mesaje. Prin urmare. din ce în ce mai numeroase şi mai complexe în peisajul social. Pentru a face lucrurile şi mai complicate. cei care nu ştiu să-şi „vândă marfa” vor găsi cu mare greutate o cale de a ajunge în atenŃia opiniei publice. cum se prezenta situaŃia mondială a utilizării Internetului la 10 iunie 200735: 35 Statistici accesate la adresa http://www. Iată. Dezvoltarea comunicării electronice.htm 154 . este imposibil pentru cineva să citească în totalitate multitudinea de mesaje primite în redacŃii. şi o viziune destul de simplistă asupra muncii unui specialist de relaŃii publice: cu cât veŃi contacta mai mulŃi jurnalişti. inclusiv în cea a activităŃii de relaŃii publice. simpatiei şi sprijinului public prin comunicarea cu anumite publicuri-Ńintă bine delimitate. fie de radio sau televiziune.com/stats.

4 % 69.7 % 18. unele dintre ele n-au un website propriu. spre deosebire de materialul tipărit.624 809.9 % 640.421. proliferarea fără precedent a surselor de informare şi sporirea considerabilă a vitezei de difuzare a informaŃiilor fac ca reputaŃia organizaŃiilor să fie mai vulnerabilă în era Internetului.417 33.987.408.686 193.4 % 17.727 334.2% 203.5 % 12.Tabelul nr.5 % 0. Pentru aceasta însă.443 6.1 % 8.7 % 100.0 % 146.0 % 20. trebuie să acŃionaŃi fără a mai beneficia de avantajele comunicării directe. a dialogului interactiv.712. precum contactul vizual sau comunica155 .304. Sunt organizaŃiile pregătite pentru aşa ceva? În primul rând. ci şi din cel al comunicării. Aici intervine rolul specialistului în relaŃii publice.527.2 % 56. Necesitatea de a avea un website presupune însă şi un nou tip de provocare pentru organizaŃie: acceptând să fie mai vizibilă prin intermediul Internetului.3 % 2.606. 2: Regiunea PopulaŃie (estimare 2007) Procentaj din populaŃia mondială 14.421.6 % 10.5 % Persoane care utilizează Internetul Procentaj Procentaj Creşterea din din utilizării populaŃia populaŃia între regiunii mondială 2000(penetrare) 2007 3.294 În prezent.2 % 214.4% 113.4 % 9.452. specialistul în relaŃii publice.700 230. organizaŃiile au o nevoie disperată de a fi „văzute” în reŃea.4 % 28. cât şi în cea cu propriii membri.2 % 39.018 556.756.0 % 258.800 409. 2005.0 % 1.424.0 % Africa Asia Europa Orientul Mijlociu America de Nord America Latină/Caraibe Oceania / Australia TOTAL MONDIAL 933.0 % 36.6 % 2.538.624.809 18. atât în relaŃia cu publicurile externe.448.133. care trebuie să facă website-ul funcŃional nu numai din punct de vedere tehnic.2 % 1.0 % 1. Mai mult. ameninŃare care impune o monitorizare atentă a prezenŃei unei organizaŃii în cyberspaŃiu (Bland.2 % 54.3 % 11. mesajul lor trebuie să câştige o competiŃie nemaiîntâlnită.574. Internetul nu e ceva pe care să-l frunzăreşti o dată şi apoi să-l pui pe un raft sau să-l arunci la coş.666. În al doilea rând.225 19.0 % 466. multe dintre cele care şi-au făcut intrarea pe Internet au un website pentru realizarea căruia s-a apelat de obicei la vreo firmă de tineri specializaŃi numai în software. organizaŃia trebuie totodată să accepte să devină mult mai transparentă. Pe lângă faptul că informaŃia din Internet este într-un continuu proces de actualizare – durata medie de viaŃă a unui fişier în Internet este de trei luni – Internetul oferă şansa (şi provocarea) schimbului permanent de informaŃii.282 102. nu însă şi în tehnicile de informare publică.092.627 34. să „iasă în faŃă” dintr-un hăŃiş imens de website-uri.115 319.7 % 491.292 3. în care zeci de miliarde de fişiere pot fi accesate de la zeci de milioane de terminale.468.363 100.9 % 5. De asemenea. Aceasta în condiŃiile în care dumneavoastră. 38).

scrisori. dosare de presă.a.rea non-verbală (care. Pentru aceasta. cazul unui forum al suporterilor unui club de fotbal. newsletterul 156 . – crearea şi difuzarea unor newslettere electronice. De asemenea. forum pe care intervin suporteri ai cluburilor concurente. de exemplu. oferind apoi organizaŃiilor interesate servicii de Internet de genul poştei directe. posibilitatea de dezabonare ş. nu trebuie să neglijaŃi oportunitatea comunicării prin e-mail cu jurnaliştii. 36). renunŃând la aportul mass-media.d. un sondaj efectuat în Marea Britanie arăta că 91% dintre jurnalişti preferă să primească copii (fişiere) pe cale electronică (Bland. mesajele organizaŃiei.) prin poşta electronică. periodic. Această posibilitate este însă atât un avantaj. în proporŃie foarte mare. Şi într-un caz şi în celălalt. În funcŃie de resursele pe care le aveŃi la îndemână. preferă să primească informaŃii (comunicate. în 2005.m. documente etc. la urma urmei. PuteŃi trimite periodic mesaje utilizând asemenea liste de adrese. alŃi vizitatori la care nu ne-am aşteptat sau chiar nu ni i-am dorit (vezi. proces oarecum asemănător cu cel al poştei directe realizat prin intermediul serviciilor poştale „clasice”. în marea lor majoritate. dar preponderent în situaŃii de comunicare instantanee de tipul Messenger). de exemplu. alerte. fapt care a devenit o practică mai mult decât cotidiană în activitatea de relaŃii publice din zilele noastre: într-adevăr. În plus. Internetul oferă unei organizaŃii posibilitatea de a comunica direct cu publicurile pe care le vizează. de asemenea. există firme care realizează baze de date cu adrese de e-mail. fişiere. trebuie create în primul rând nişte liste cu adresele de e-mail ale persoanelor care fac parte din publicurile pe care le vizează organizaŃia. pe care le selectează în funcŃie de anumite criterii. Există în prezent o multitudine de modalităŃi de comunicare ce pot utiliza ca suport Internetul. puteŃi utiliza mai multe sau mai puŃine dintre aceste modalităŃi pentru a promova imaginea propriei organizaŃii în mediul comunicării electronice. după cum nu este garantat nici faptul că nu vor exista. Un newsletter de acest gen poate mediatiza un anumit subiect sau o anumită organizaŃie. jurnaliştii. cât şi un risc asumat: un avantaj pentru că organizaŃia decide cele mai adecvate modalităŃi de comunicare şi oportunităŃile pe care le va utiliza. risc pentru că nimeni nu garantează că publicurile-Ńintă pe care le vizează organizaŃia vor accesa informaŃiile pe care aceasta le oferă. La adresele din aceste liste puteŃi trimite apoi. dar va trebui să vă asiguraŃi că mesajele dumneavoastră respectă măcar regulile minime pentru a nu intra în categoria „spam”: specificarea adresei expeditorului. precum şi liste de adrese care cuprind publicuri cu caracteristici cât mai adecvate aşteptărilor organizaŃiei solicitante. Iată câteva dintre ele: – utilizarea poştei electronice. sunt şi ele posibile prin utilizarea unui webcam. 2005. înveninând în mod inevitabil discuŃiile şi diluând concentrarea acestora pe un anumit subiect).

pentru realizarea comunicării fără a fi necesară adunarea periodică a membrilor. cât şi pe cea de a întrerupe oricând abonamentul său. să fie acceptate ca fapte evidente (o caracteristică a comunicării prin Internet o constituie faptul că opiniile personale capătă mai multă consistenŃă – Bland. 157 . introducând în dezbatere şi moderând (de preferinŃă 24 de ore din 24) subiecte de interes atât pentru organizaŃie. astăzi organizaŃiile – în special companiile de afaceri – preiau această tehnică şi încearcă să-i valorifice potenŃialul în sfera comunicării corporatiste. Blogging-ul – Ńinerea pe Internet a unor „jurnale” care tratează diferite subiecte sau aspecte (jurnale scrise. De aceea. mai ales în condiŃiile în care cutiile poştale de e-mail ale internauŃilor devin din ce în ce mai neîncăpătoare. întreruperea activităŃilor organizaŃiei ş. calea preponderent unidirecŃională a comunicării dinspre organizaŃie spre publicul-Ńintă este înlocuită cu calea bidirecŃională în care organizaŃia interacŃionează – 36 Mădălin Matica. nr. anul I. de exemplu. el trebuie să ofere cititorului atât posibilitatea de a se abona. unde cei interesaŃi pot găsi oricând arhive în care să caute informaŃiile dorite. în plus. odată postate. asemenea grupuri de discuŃii necesită un consum mare de timp. ele au şanse destul de mari să fie considerate ca fiind veridice. video sau audio. newsletterul poate fi stocat pe Internet.d. în măsura în care timpul vă permite. unele organizaŃii îşi permit să întreŃină forumuri de discuŃii cu publicurile externe. Bloggingul corporatist ca şansă pe care o pierdeŃi. iulie-august 2006. Nerespectarea dorinŃei de întrerupere a abonamentului creează o reacŃie de adversitate. fotografice. cât şi pentru vizitatorii virtuali. – participarea la grupuri de discuŃii sau crearea unor grupuri de discuŃii proprii. 3. Difuzat de preferinŃă gratuit. un astfel de newsletter trebuie să fie simplu de încărcat şi de mânuit. 5.a. în cazul publicurilor interne. 37). aceste modalităŃi de comunicare oferă şi multe informaŃii despre care nu se poate afirma dacă au sau nu un suport în realitate. p. – utilizarea blogging-ului corporatist36. Este foarte recomandabil ca. Şi de această dată va trebui să vă implicaŃi în selectarea judicioasă a publicurilor-Ńintă pe care le vizează organizaŃia dumneavoastră. este foarte indicat să cunoaşteŃi în timp util asemenea ameninŃări la adresa reputaŃiei organizaŃiei dumneavoastră şi să reacŃionaŃi în mod oportun şi adecvat.m. conform procedeelor descrise mai sus. Această posibilitate este utilă. Cu toate acestea. În ceea ce priveşte publicurile externe. Pentru mai multă eficacitate. 2005. să verificaŃi cât mai des cu putinŃă ceea ce se spune pe forumuri sau în grupuri de discuŃii care tratează subiecte legate de funcŃionarea organizaŃiei dumneavoastră: de regulă. cu posibilitatea ca vizitatorii să posteze comentarii) – devine un fenomen din ce în ce mai răspândit. totuşi.se difuzează electronic. în revista “Link 2 e-commerce”. Dacă până nu demult el se manifesta ca formă individuală de prezenŃă şi de interacŃiune în lumea virtuală. În acest fel.

Blogging-ul prezintă avantaje ca: feedback-ul rapid cu referire la mesajul postat de conducătorii sau membrii organizaŃiei. nivel de trai etc. posibilitatea de a creşte substanŃial vizibilitatea publică a organizaŃiei. educaŃie. posibilitatea de a comunica organizaŃiilor concurente mesajele pe care doriŃi ca acestea să le recepŃioneze. Spre deosebire de formatul „tradiŃional” al comunicatului de presă realizat sub formă de text. în realitate. iar comunicatul dumneavoastră. – publicarea de comunicate de presă multimedia37 (MNR – multimedia news release). prin care membrii organizaŃiei nu numai că sunt informaŃi în timp real cu privire la anumite evoluŃii. posibilitatea ca. adăugarea unui plus de „umanizare” la imaginea organizaŃiei.html şi accesat pe 20 iunie 2007.). relativ mic (câteva fişiere legate între ele). posibilitatea de a utiliza un blog şi ca instrument de comunicare internă. 37 Mark Nowlan. în care fişierele de text sunt prezentate împreună cu fişiere video. produs. Difuzarea unui comunicat de presă prin metodele „clasice” poate fi dublată şi de trimiterea lui către un asemenea portal specializat. SMS-uri. Power Up Your PR with Multimedia. – utilizarea serviciilor de difuzare a comunicatelor de presă pe Internet. audio. apartenenŃa la mediul urban sau rural. un website de sine stătător. – difuzarea de materiale specifice comunicaŃiilor mobile (podcast-uri. dar pot să-şi spună şi propriile păreri. MMS-uri etc. care aduc informaŃii şi explicaŃii suplimentare despre un subiect. posibilitatea ca jurnaliştii să se informeze despre evoluŃii foarte recente – chiar aflate în curs de desfăşurare – din organizaŃia dumneavoastră.com/marketing/publicrelations/prcolumnist/article159506. înainte ca acestea să se răspândească în interiorul sau exteriorul organizaŃiei. un MNR utilizează forŃa imaginilor şi a sunetului care pot îmbogăŃi substanŃa textului: un MNR constituie.). posibilitatea de a recepŃiona idei şi sugestii realmente utile organizaŃiei. odată publicat astfel.de cele mai multe ori în timp real – cu fiecare interlocutor în parte. poate deveni sursă a unor relatări în mass-media. posibilitatea de a obŃine în mod gratuit date relevante despre cei care constituie publicurile-Ńintă ale organizaŃiei (vârstă. sau o secŃiune a website-ului organizaŃiei. eveniment etc. sex. organizaŃia să-şi perfecŃioneze calitatea produselor sau serviciilor pe care le oferă. foto etc. MulŃi jurnalişti (şi nu numai) utilizează aceste portaluri ca sursă de documentare. prin comunicare transparentă. ocupaŃie. Adresa de Internet a acestui MNR poate fi apoi trimisă jurnaliştilor interesaŃi sau poate fi publicată în portalurile de difuzare a comunicatelor de presă sau în alte portaluri şi website-uri care au legătură cu subiectul (produsul). 158 . articol publicat la adresa http://www.entrepreneur. posibilitatea de a răspunde rapid unor nemulŃumiri.

– anunŃuri noi (ştiri şi comunicate de presă sau rezumate ale acestora postate uneori chiar pe prima pagină) şi relatări apărute în presă. – resurse oferite vizitatorilor pentru a fi descărcate: sonerii pentru telefonul mobil. – informaŃii istorice despre organizaŃie. – descrieri ale produselor şi serviciilor oferite de organizaŃie. foarte util în special pentru cei din mass-media: fotografii.d. nu trebuie să scăpaŃi din vedere necesitatea unei pagini (secŃiuni) speciale care oferă material vizual. specialiştii (Orzan.a. organizate de obicei într-o structură arborescentă.). va trebui să vă gândiŃi cu precădere la informaŃiile pe care le vor căuta vizitatorii acestuia. mici jocuri. – date tehnice şi specificaŃii despre produse (dacă consideraŃi necesar. grafică pentru calculatoare (wallpapers. – cataloage online complete cu produsele şi serviciile oferite. screensavers). – aprecieri privind piaŃa produselor sau serviciilor sau aspectelor tehnologice legate de linia de produse. felicitări virtuale. Această grupare este apoi gestionată din punct de vedere tehnic de către un furnizor de servicii Internet. inclusiv comparaŃii cu alte produse concurente). 159 .– realizarea unui website. 2004.m. a conducerii. acest lucru constituind în totalitate sarcina organizaŃiei deŃinătoare. clipuri video (bineînŃeles. – informaŃii sintetice sau sub formă grafică din rapoarte anuale şi/sau periodice. În acest sens. a partenerilor. a acŃionarilor. în TV etc. – informaŃii despre eforturile de dezvoltare şi cercetare ale firmei. La acest capitol al resurselor oferite pentru descărcare. În realizarea website-ului. 52-53) recomandă câteva categorii de informaŃii care ar trebui să se afle într-un website: – prezentarea organizaŃiei. – scurte demonstraŃii video despre produse şi servicii. software gratuit. Un website este o grupare de fişiere. – modalităŃile de comandă online pentru produse şi servicii. – date despre modul de contactare a diverselor compartimente. a structurii. Trebuie reŃinut faptul că furnizorul de servicii Internet nu asigură menŃinerea şi actualizarea website-ului din punctul de vedere al conŃinutului informaŃional. cu explicaŃiile necesare şi la calitatea cerută de eventuala lor utilizare în presa scrisă. documente de interes ş. a valorilor sale. care asigură accesibilitatea lor permanentă.

declaraŃii ale clienŃilor care au încercat produsele/serviciile. Analiştii economici vor găsi şi ei zona lor. cu date statistice. dar trebuie să urmăriŃi respectarea principiului „vocii unice”: chiar dacă prin forme şi canale diferite. – un website trebuie construit pornind de la ideea că el trebuie să ofere puncte de atracŃie pentru publicuri diferite. OrganizaŃiile guvernamentale vor trebui să găsească şi ele puncte de interes care răspund propriilor preocupări etc. website-ul trebuie nu numai să atragă vizitatori care sunt actuali sau potenŃiali susŃinători. – website-ul trebuie evaluat cât mai des cu putinŃă din punctul de vedere al utilităŃii. care vor putea găsi argumente în sprijinul simpatiilor şi convingerilor lor. informaŃia care i-ar putea captiva.– scurte clipuri audio-video (de exemplu. clienŃilor.. seminarelor sau evenimentelor importante pentru organizaŃie. – formulare de feedback sau de sugestii la dispoziŃia vizitatorilor (sondaje. o altă zonă va fi destinată simpatizanŃilor. Este foarte recomandat ca această evaluare să nu se facă doar pe baza opiniilor publicului intern. Publicul intern va putea intra într-o zonă cu acces limitat. comentarii.). Pentru ca un website să răspundă exigenŃelor impuse de comunicarea prin intermediul Internetului. ale susŃinătorilor. evaluările trebuie să determine de ce şi cum utilizează publicul extern website-ul unei organizaŃii. în care va găsi informaŃiile necesare şi va putea participa la grupuri de discuŃii pe diferite subiecte legate de preocupările propriei organizaŃii. concomitent. formulare de votare etc. Un website trebuie conceput astfel încât să atragă publicurile de care este interesată organizaŃia respectivă. membrii organizaŃiei trebuie să livreze aceleaşi mesaje. ci să le şi stimuleze dorinŃa de a reveni. ca specialist în relaŃii publice. simpatizanŃi. – un calendar al conferinŃelor. mesaje ale conducerii companiei. prin intermediul jocului. aprecia calităŃile produselor. Dumneavoastră. Acest lucru se 160 . ci mai ales prin chestionarea publicurilor exterioare organizaŃiei.). compara preŃuri şi alte avantaje. – lista cu întrebările adresate frecvent de vizitatori şi răspunsurile la acestea. Jurnaliştii interesaŃi de noutăŃi obŃinute „la prima mână” vor avea acces într-o sală virtuală de conferinŃe de presă. indicatori sintetici etc. în care aceştia să poată descoperi. sunteŃi doar un membru al echipei implicate în realizarea şi menŃinerea website-ului. Fiecare structură organizaŃională trebuie să contribuie la acesta cu propriile informaŃii. o „zonă de joacă” pentru copii. – link-uri către alte surse de informare de pe Internet legate de subiect. el ar trebui realizat Ńinându-se cont de următoarele sugestii: – website-ul nu trebuie să aibă un singur autor. ale analiştilor etc. Acelaşi website ar trebui să aibă. vor putea viziona mostre. clienŃi etc. ale simpatizanŃilor. cumpărătorilor.

pe orice alte materiale aparŃinând companiei (promoŃionale. schimb de bannere şi logo-uri publicitare (parteneriate) cu alte organizaŃii care au website-uri. ştiut fiind faptul că vizitatorul care accesează un astfel de fişier petrece în medie 3 – 11 secunde pentru a decide dacă este sau nu de interes pentru el. a bannerului (logo-ului) propriului website ş. ambalaje). Acest deziderat poate fi realizat prin: înscrierea websiteului în categoriile marilor motoare de căutare. prin crearea unui formular de vot etc. prin oferirea posibilităŃii ca vizitatorii website-ului să trimită mesaje e-mail celor care se ocupă de actualizarea lui.. Yahoo!. AltaVista etc.a. conŃinutul fişierelor trebuie să aibă dimensiuni rezonabile. Nu există o periodicitate stabilită apriori căreia trebuie să vă supuneŃi în actualizarea informaŃiilor: regula esenŃială este ca. calendare. înscrierea website-ului în diferite portaluri şi baze de date. pe materialele tipărite (broşuri. deoarece Internetul înseamnă. cel puŃin fişierul de bază (pagina principală – homepage) trebuie să conŃină în structura sa cuvinte-cheie. în funcŃie de domeniul de activitate al organizaŃiei. nu în ultimul rând. informaŃie în timp real). comentarii şi alte asemenea amănunte tehnice care sporesc şansele ca website-ul să intre în motoarele de căutare.poate realiza relativ simplu. bannere. acest „de îndată” este de ordinul minutelor. găzduirea contra cost.. – website-ul trebuie actualizat în permanenŃă şi completat cu informaŃii pe care le caută vizitatorii. plicuri şi papetărie de birou). afişe. – trebuie să utilizaŃi orice oportunitate de a promova website-ul organizaŃiei dumneavoastră: pe cărŃile de vizită (tipărite sau virtuale). precum Google.m. prin includerea adresei de Internet în semnăturile tuturor membrilor organizaŃiei care utilizează poşta electronică. pentru a se putea încărca într-un timp cât mai scurt. postere. agende. flyere. ci să găsească informaŃia de care are nevoie după un număr rezonabil de click-uri (4 – 5 click-uri. pliante. pe website-urile care fac (şi) reclamă.d. care să conducă rapid către fişierele cele mai solicitate ale website-ului). – website-ul trebuie să funcŃioneze cât mai bine din punct de vedere tehnic: fişierele nu trebuie să aibă dimensiuni prea mari. aspectul grafic trebuie să fie omogen şi să ilustreze o anumită idee. ea să fie operată de îndată în conŃinutul website-ului (în marea majoritate a cazurilor. – trebuie să existe cât mai multe link-uri dinspre alte website-uri către pagina principală a website-ului unei organizaŃii. 161 . link-urile dintre fişiere trebuie să funcŃioneze ireproşabil.. atunci când se produce o schimbare. publicaŃii. mai presus de orice. acest lucru se poate realiza prin includerea unui număr sporit de link-uri în pagina principală. vizitatorul nu trebuie să se piardă într-un hăŃiş de link-uri.

Întrebări. Actualizarea unui website este importantă? Cum poate fi ea realizată? 3. cu menŃiunea că va trebui să dovediŃi creativitate în adaptarea lor la provocările acestui nou mod de a comunica. aptitudini tehnice etc. probleme. afinităŃi politice. nivel de educaŃie. 5. sex. Un website care funcŃionează perfect din punct de vedere tehnic este de preferat unuia care este funcŃional din punct de vedere al comunicării? De ce? 2. veŃi folosi aceleaşi principii ale activităŃii de relaŃii publice cunoscute din realitatea „clasică”. CăutaŃi un blog (de preferinŃă al unei organizaŃii) şi încercaŃi să definiŃi profilul celor care postează comentarii: grad de înŃelegere a mesajelor care le sunt adresate de iniŃiatorul blog-ului. venituri. aplicaŃii practice 1. vârstă. În realitate. 162 . este suficient să fiŃi familiarizat doar cu elementele tehnice fundamentale. În rest. implicarea dumneavoastră în realizarea comunicării electronice pare dificilă din cauza exigenŃelor tehnice. opŃiuni religioase. Care sunt condiŃiile minime pe care trebuie să le îndeplinească un website pentru a deveni un instrument de comunicare util? 4. profil moral. pentru a fi în măsură să înŃelegeŃi modul în care se realizează acest tip de comunicare. stare civilă.La prima vedere. AnalizaŃi elementele pozitive şi pe cele negative din punctul de vedere al comunicării. AlegeŃi un website aparŃinând unei organizaŃii pe care o cunoaşteŃi.

instituŃia este emiŃătorul mesajului. pentru care sunt necesari profesionişti în comunicare şi în relaŃii publice. în acelaşi timp. aversiunea sau teama faŃă de presă. Chiar şi pentru conducătorii de organizaŃii care consideră că pot face faŃă singuri contactelor cu presa. Judecând lucrurile într-o manieră simplistă. organizaŃia are nevoie de specialişti. rolul său este de a „transmite informaŃii importante pentru public. 306). responsabili ai celor mai importante domenii ale funcŃionării acesteia (preşedinte executiv. O organizaŃie poate să desemneze un purtător de cuvânt permanent. aşa cum în domeniul marketingului. director financiar sau economic. ci el are adeseori un rol important în formularea mesajului care urmează să fie difuzat public. printre care unii autori (Milo. 1992. 2000. 1998. persoana desemnată ca purtător de cuvânt trebuie să fie un membru-cheie al organizaŃiei (Barry McLoughlin Associates. director de investiŃii. 163 . consistente şi. consilier juridic etc. Există şi varianta desemnării unui purtător de cuvânt pe o perioadă determinată sau ca sarcină adiŃională la îndatoririle profesionale ale unui membru al organizaŃiei. organizaŃia are şi ea influenŃe modelatoare asupra purtătorului de cuvânt. obiectivelor şi strategiilor acesteia. În realitate însă situaŃia este mai complicată. absenŃa lui din Ńară. iar purtătorul de cuvânt este doar cel care mijloceşte transmiterea acestuia către publicurile-Ńintă. corecte” (Popescu. Există mai multe motive pentru care conducătorii apreciază utilitatea acestei funcŃii în cadrul organizaŃiilor. – conducătorul organizaŃiei nu are întotdeauna calităŃile necesare unui bun comunicator. mai ales. 2002. aspectul fizic sau starea de moment a sănătăŃii”. 72) enumeră: „lipsa de timp a liderului (…). defectele de vorbire. 38) – conducătorul organizaŃiei. Coman. de exemplu. şeful structurii de relaŃii publice.AGENłI ŞI DEPARTAMENTE DE RELAłII PUBLICE Purtătorul de cuvânt Purtătorul de cuvânt este persoana însărcinată să prezinte punctul de vedere oficial al unei organizaŃii (conducerii acesteia) în relaŃiile cu mass-media. 73): – conducătorul organizaŃiei are de regulă un program încărcat. precum şi în livrarea lui cu succes. în asemenea situaŃii. care nu-i permite să fie întotdeauna disponibil faŃă de solicitările jurnaliştilor.). deoarece purtătorul de cuvânt nu este un simplu transmiŃător. la fel se întâmplă şi în procesul de creare şi menŃinere a unei imagini publice cât mai favorabile. Cel mai important motiv însă este acela că. situaŃie întâlnită mai ales în cazul organizaŃiilor care au o relaŃie consistentă cu mass-media. există o serie de raŃiuni care vin în sprijinul ideii de a avea un purtător de cuvânt (C. care are o înŃelegere profundă a scopului.

să temporizeze răspunsul prin diferite procedee: fie declară că nu cunoaşte punctul de vedere al conducerii. Expunând acestui efect persoana purtătorului de cuvânt. drepturi la replică etc. afaceri publice). comunicare. purtătorul de cuvânt trebuie să maximizeze efectele favorabile ale mesajelor organizaŃiei şi să le minimizeze pe cele nefavorabile. ce constă în erodarea imaginii unei persoane care apare prea frecvent în mass-media.com/Succeeding+as+spokesperson-a011837593 şi accesat pe 21 iunie 2007. purtătorul de cuvânt se poate afla în general în următoarele situaŃii: – în cadrul biroului de presă: în acest caz. controverse. De asemenea. FuncŃia de purtător de cuvânt aparŃine sferei relaŃiilor publice. – nici o organizaŃie. rectificări. conducătorul organizaŃiei poate apărea numai în momentele cu adevărat importante. articol publicat la adresa http://www. deoarece informaŃiile nu îi vor mai parveni rapid şi „la prima mână”.thefreelibrary. un purtător de cuvânt eficace poate aduce mari servicii organizaŃiei sale. 164 .– afirmaŃiile făcute de către conducătorul organizaŃiei în faŃa presei angajează total organizaŃia. sunt frecvente cazurile în care funcŃia de purtător de cuvânt este atribuită unui (fost) jurnalist. avantajul constă în faptul că acŃiunile purtătorului de cuvânt şi ale biroului de presă se pot coordona cu mai multă uşurinŃă. În asemenea situaŃii. va angaja imaginea şi renumele propriei organizaŃii. Succeeding as Spokesperson. deoarece opinia publică din zilele noastre este foarte receptivă la afirmaŃiile din mass-media. în situaŃii incerte. – conducătorul organizaŃiei va fi protejat de aşa-numitul „efect bumerang”. FuncŃia de purtător de cuvânt este utilă deoarece jurnaliştii au nevoie de o poziŃie oficială a organizaŃiei. care cunoaşte „din interior” specificităŃile lucrului cu jurnaliştii şi cu organizaŃiile din lumea presei. redactează şi difuzează comunicate de presă.. prin prestanŃa sa. de o persoană investită cu autoritatea şi prestigiul necesare pentru a exprima asemenea poziŃii. În structura organizaŃiei. Această funcŃie reclamă o bună pregătire profesională (jurnalism. deoarece persoana desemnată pentru această poziŃie susŃine conferinŃe şi briefing-uri de presă. dezminŃiri. 38 Arch Lustberg. Specialistul în relaŃii publice este de multe ori şi purtător de cuvânt al organizaŃiei sale. confruntări care implică atenŃia publică38. relaŃii publice. Faptul că purtătorul de cuvânt nu face parte din anturajul nemijlocit al conducerii organizaŃiei (el fiind subalternul şefului biroului de presă) constituie însă un dezavantaj. dosare de presă. în special domeniului relaŃiilor cu mass-media. nici un domeniu de activitate nu sunt imune la crize. prin pregătirea sa profesională şi prin calităŃile native de comunicator onest. fie că subiectul este încă în dezbatere etc. pe când purtătorul de cuvânt îşi poate permite ca. buletine de presă. în care.

el trebuie să cunoască la fel de bine limbajul şi modul de lucru utilizate în lumea presei. în marea majoritate a cazurilor. Totuşi. celebritate artistică. unor situaŃii „ad-hoc”. el trebuie să stăpânească foarte bine limbajul propriei organizaŃii. fără să-i disturbe îndeletnicirile profesionale cu alte sarcini colaterale.com/encyclopedia/term/82062. Pentru a-şi îndeplini cu succes atribuŃiile. în care trebuie să decidă singur asupra celui mai adecvat răspuns. pentru a face astfel ca mesajul său să treacă de barierele generate de o comunicare inadecvată.) angajat de o organizaŃie ca purtător de cuvânt. 165 . informaŃiile îi vor parveni nemijlocit. Purtătorul de cuvânt trebuie să aibă o înŃelegere profundă a specificului organizaŃiei sale şi să cunoască în detaliu cele mai recente activităŃi şi evoluŃii ale acesteia. în acest caz coordonarea cu acŃiunile biroului de presă lasă de dorit. de consultanŃă etc. În această situaŃie. în al doilea rând. ca membru al staff-ului organizaŃiei: pentru purtătorul de cuvânt. atunci când aceasta nu are un birou de presă. expert. fără să mai aibă timpul necesar pentru a se consulta şi cu alŃi membri ai organizaŃiei. – membru al altei organizaŃii (companie de relaŃii publice. pentru a putea schimba informaŃii cu ceilalŃi membri. purtătorul de cuvânt îndeplineşte şi funcŃiile esenŃiale ale biroului de presă. El trebuie să fie de preferinŃă membru al staff-ului organizaŃiei. sportivă sau mondenă) angajată de o organizaŃie ca purtător de cuvânt pe timpul unei campanii de relaŃii publice sau în ideea de a milita pentru o anumită cauză şi.entrepreneur. ar trebui să aibă capacităŃi de bun comunicator. el se bucură de o oarecare autonomie şi flexibilitate. un purtător de cuvânt ar trebui să aibă câteva calităŃi principale: în primul rând. concomitent. dar munca sa va fi grevată de necesitatea demersurilor administrative inerente funcŃiei de şef al unei structuri organizaŃionale. rezultate din necesitatea de a face faŃă. În ceea ce priveşte relaŃiile sale cu mass-media.html şi accesat pe 21 iunie 2007. Purtătorul de cuvânt trebuie să cunoască şi să utilizeze cel puŃin două limbaje (considerate în sensul lor de maximă generalitate): mai întâi. de comunicare. de marketing. cre- 39 Articolul-definiŃie Company Spokesperson.– şef al biroului de presă: în acest caz. apoi. făcând posibilă apariŃia unor nesincronizări sau suprapuneri. – persoană proeminentă (personalitate ştiinŃifică sau culturală. lider de opinie. deoarece îi permite accesul direct la informaŃiile care ar putea servi la managementul imaginii publice a organizaŃiei. pentru a fi mereu la curent cu ceea ce se întâmplă. – în staff-ul organizaŃiei. publicat la adresa http://www. de a determina un transfer de reputaŃie şi de vizibilitate benefic organizaŃiei („efectul de halou”)39. precum şi cu tendinŃele care se prefigurează. – independent faŃă de biroul de presă. aceasta este poziŃia cea mai favorabilă.

a atitudinii defensive: reprezentanŃii mass-media vor pune aproape întotdeauna întrebări incomode sau.dibilitatea în raporturile cu jurnaliştii este foarte importantă.htm şi accesat la 21 iunie 2007. purtătorul de cuvânt are nevoie de întrebările jurnaliştilor. pentru a putea plasa informaŃiile şi mesajele care trebuie transmise. nu în ultimul rând. Mike McCurry. răbdare enormă. pentru inserarea adecvată a mesajelor despre organizaŃie în discursul său. Sullivan în articolul The Job of a Press Officer. nu să le pericliteze). Mai mult decât atât. să se înscrie în politica generală a organizaŃiei. formulând opinii profesioniste despre impactul mediatic pe care îl pot determina acŃiunile pe care organizaŃia urmează să le desfăşoare. De aceea. în munca sa. Sullivan în articolul The Job of a Press Officer.state. dar nu uită să enumere şi alte calităŃi care îi sunt utile: „simŃului umorului. amabil. – încrederea din partea conducerii organizaŃiei. publicat la adresa http://usinfo. 166 . Purtătorul de cuvânt trebuie să fie antrenat pentru depăşirea unor asemenea momente şi.A. Unul dintre obiectivele cele mai importante ale prestaŃiilor sale în faŃa reprezentanŃilor mass-media trebuie să fie acela de a „spune istoria” organizaŃiei sale. Vorbind despre calităŃile necesare celui care îndeplineşte această funcŃie.gov/products/pubs/pressoffice/job. sincer (sinceritatea trebuie să se înscrie. purtătorul de cuvânt are nevoie şi de o experienŃă profesională solidă. vocea „radiofonică” şi însuşirile „telegenice” constituie cerinŃe importante pentru această funcŃie. – evitarea pasivităŃii. în limitele intereselor organizaŃiei pe care o reprezintă. Prin urmare. 25% pentru a se informa despre dezvoltările din organizaŃie şi a efectua sarcini administrative şi 25% pentru a elabora materiale şi a iniŃia evenimente de presă41. interese pe care trebuie să le apere cu armele onestităŃii.gov/products/pubs/pressoffice/job. obiectivelor şi strategiilor organizaŃiei. afirmă: „Credibilitatea este cel mai important bun al unui purtător de cuvânt”. transparent. fost purtător de cuvânt prezidenŃial în S. pentru a fi în măsură ca. totuşi. cel puŃin.U. capacitatea de a vorbi şi a scrie la moment şi o atitudine faŃă de adevăr care respinge orice compromis”40. nedorite. astfel încât să poată fi la curent cu toate deciziile şi evoluŃiile şi să poată avea acordul conducerii în tot ceea ce întreprinde. spiritual.state. Aceasta trebuie să se concretizeze în îndeplinirea următoarelor cerinŃe: – cunoaşterea foarte bună a tuturor aspectelor legate de funcŃionarea organizaŃiei sale: cunoaşterea temeinică a scopului. un purtător de cuvânt ar trebui să aloce 50% din timpul său de lucru pentru a răspunde la solicitări ale mass-media. Pe lângă aceste calităŃi. spontan. în opinia lui Stephen Hess.htm şi accesat la 21 iunie 2007. 41 Opinie citată de Marguerite H. 40 Opinie citată de Marguerite H. mai ales. apoi.. publicat la adresa http://usinfo. ar trebui să fie inteligent. este de preferat ca purtătorul de cuvânt să facă parte dintre cei care contribuie la luarea deciziilor strategice.

The Job of a Press Officer. – conducerea (coordonarea) activităŃii cotidiene a biroului de presă.gov/products/pubs/pressoffice/job. În această privinŃă. implicit. 167 . în munca sa cu jurnaliştii. – pregătirea şi difuzarea de comunicate de presă. – rezolvarea solicitărilor mass-media. – participarea la întâlnirile conducerii organizaŃiei pentru a contribui la luarea deciziilor şi. – asigurarea legăturii profesionale cu departamente de comunicare din alte organizaŃii.htm şi accesat la 21 iunie 2007. – prezentarea lucrurilor într-o manieră pozitivă: abordarea pozitivă a situaŃiilor prezentate subliniază faptul că organizaŃia se află pe un drum corect. lunar etc. articol publicat la adresa http://usinfo. cazare. – organizarea unor tururi de presă şi rezolvarea detaliilor administrative (transport. – organizarea unor evenimente de presă. de şovăială. Sullivan. purtătorul de cuvânt nu trebuie să uite nici o clipă că. o abordare negativă duce la formarea percepŃiei de slăbiciune a organizaŃiei.– stăpânirea situaŃiei: perceperea de către jurnalişti a purtătorului de cuvânt ca fiind stăpân pe situaŃie sporeşte credibilitatea acestuia şi. masă). că totul este în ordine în ceea ce priveşte funcŃionarea ei. a organizaŃiei sale. acolo unde este cazul. dosare de presă.). ştiri de presă şi alte materiale destinate informării mass-media. – planificarea şi conducerea campaniilor de presă. cu solicitudine şi respect profesional. ulterior. atunci când organizaŃia adoptă maniera organizării unor asemenea întâlniri cu o periodicitate regulată (săptămânal. de lipsă de credibilitate. 42 Marguerite H. nu are voie să cultive relaŃii preferenŃiale sau privilegiate: toŃi jurnaliştii trebuie să fie trataŃi în aceeaşi manieră. Printre îndatoririle purtătorului de cuvânt se pot înscrie acŃiuni ca42: – susŃinerea unor conferinŃe sau briefing-uri de presă regulate. pentru a stabili strategiile de aducere la cunoştinŃa publică a acestora. – supervizarea activităŃii departamentelor de comunicare din filialele organizaŃiei. – pregătirea interviurilor.state. conferinŃelor şi briefing-urilor de presă care vor fi susŃinute de către oficiali ai organizaŃiei. În schimb. – consilierea membrilor staff-ului în chestiuni care privesc relaŃiile organizaŃiei cu massmedia. – redactarea sau supervizarea redactării discursurilor care vor fi rostite de către oficiali ai organizaŃiei în diferite ocazii publice.

” (urmează. construcŃiile lingvistice sau literare pretenŃioase. motivul refuzului: informaŃiile solicitate sunt confidenŃiale. Un bun purtător de cuvânt trebuie să aibă capacitatea de a se exprima simplu. dar cunosc pe cineva care poate să vă răspundă. chiar atunci când este vorba de întrebări stupide sau care se repetă. Încercarea de a răspunde la mai multe întrebări în acelaşi timp diminuează 168 . Ele nu fac decât să îngreuneze accesul jurnaliştilor la semnificaŃia mesajului. – pe parcursul livrării răspunsurilor. În ceea ce priveşte prestaŃia sa concretă în faŃa jurnaliştilor. publicaŃii electronice etc. – evaluarea activităŃilor desfăşurate cu (pentru) mass-media şi sintetizarea „lecŃiilor învăŃate” pentru acŃiuni viitoare. – sarcasmul trebuie evitat şi el.. – nu trebuie să-şi depăşească mandatul acordat de conducerea organizaŃiei. adică să schimbe periodic tonul. – termenii de jargon profesional sau de argou. ca şi cele privind facilitarea contactelor cu alte persoane informate. reviste. În orice caz. clar şi convingător. deoarece. de încredere în forŃele proprii şi de onestitate. precum şi interjecŃiile trebuie evitate. trebuie să folosească avantajele para-limbajului în comunicare. promisiunile de a reveni mai târziu cu răspunsuri complete trebuie respectate întru totul. este vorba de o cauză juridică în curs de cercetare etc. în mod obligatoriu.. atunci când există riscul de depăşire a mandatului acordat „Nu pot răspunde la întrebarea dumneavoastră. purtătorul de cuvânt poate răspunde negativ. purtătorul de cuvânt trebuie să Ńină cont de unele recomandări tehnice. implicit. – supervizarea publicaŃiilor realizate de organizaŃie pentru informare externă şi internă (broşuri. vă pun în legătură cu el” ori. dar mă voi documenta şi vă voi da cât mai repede posibil un răspuns complet” sau „Nu ştiu eu răspunsul. Atunci când nu este sigur de corectitudinea informaŃiilor pe care intenŃionează să le transmită. al publicurilor-Ńintă. dar utilizând binecunoscutele tehnici de menŃinere a credibilităŃii: „Nu ştiu răspunsul la această întrebare. după cum nu are voie nici să se aventureze în răspunsuri riscante. pliante.). care depăşesc sfera cunoştinŃelor sale. ritmul şi intensitatea vocii. în fine.– eliberarea de acreditări de presă atunci când este cazul. Dacă doriŃi. newsletter-e. pentru a preîntâmpina apariŃia monotoniei. expresiile colocviale. – atunci când livrează răspunsuri.). purtătorul de cuvânt trebuie să răspundă la câte o singură întrebare odată. pe înŃelesul jurnaliştilor şi. dintre care unele au fost deja prezentate: – el trebuie să dea dovadă de relaxare.

el trebuie să fie conştient în permanenŃă de faptul că. – referirile la propria stare de spirit. trebuie să fie conştient că răspunsurile din cadrul unui interviu televizat trebuie să fie scurte şi precise. pe de o parte. – întrebarea pusă de jurnalist nu trebuie repetată. „s-ar putea să aveŃi dreptate” etc. o formă de organizare care poate exista atât de-sine-stătător. la obiect. – pe parcursul apariŃiilor la televiziune. pe de altă parte există riscul ca răspunsul. Acest lucru este necesar deoarece. Această selecŃie ar trebui să conŃină măcar unul dintre mesajele referitoare la organizaŃie. la propriile trăiri sufleteşti sau stări fiziologice nu-şi au locul în prestaŃia purtătorului de cuvânt. Biroul de presă Biroul de presă43 reprezintă o structură de relaŃii publice. trebuie să Ńină seama de recomandările făcute în capitolele „Interviul” (pagina 80) şi „Elemente specifice privind apariŃiile la televiziune” (pagina 145). la irosirea unui timp care ar putea fi folosit într-un mod mai eficient. în care este amestecată şi repetarea întrebării. ci se selectează porŃiuni semnificative. nu mai este o persoană particulară oarecare. în acel moment. şi să conŃină două-trei mesaje despre organizaŃie. este în marea majoritate a cazurilor o greşeală. ci reprezintă o organizaŃie. – furnizarea de informaŃii „off-the-record” (informaŃii nedifuzabile sau confidenŃiale). de regulă. pentru că acest lucru duce. de forŃa şi de dimensiunile pe care le are imaginea publică a unei organizaŃii. care nu vor primi un răspuns numai la întrebarea lor. „eu cred că…”. cât şi în cadrul unei structuri mai complexe de relaŃii publice.). biroul de presă poate fi format din mai multe sau mai puŃine persoane. Prin urmare. în emisiunile televizate nu se difuzează răspunsurile în întregime. în cazul în care biroul 169 . – este neprofesionistă utilizarea răspunsurilor de tipul „no comment” sau a speculaŃiilor („este posibil să fie aşa cum spuneŃi”. să nu poată fi citat de posturile de radio sau de televiziune. „după părerea mea…”. deoarece jurnaliştii vor fi tentaŃi să utilizeze în materialele lor acest fel de informaŃii. cu durata de 10 – 20 de secunde.forŃa mesajului şi îi derutează pe jurnalişti. Pe durata acesteia. În plus. în funcŃie de mărimea. – se oferă informaŃii suplimentare faŃă de solicitările jurnaliştilor numai atunci când acest lucru este în interesul organizaŃiei. cu speranŃa că jurnaliştii nu le vor difuza.

este foarte indicat ca aceştia să fie specializaŃi pe diferite funcŃiuni. biroul de presă trebuie să adopte o politică proactivă. purtătorul de cuvânt poate fi şef sau membru al biroului de presă. cum ar fi relaŃia cu presa scrisă. 54 – 68.de presă are un număr mic de membri. în al doilea rând. În obŃinerea acestor informaŃii. altele vor putea fi valorificate mai bine la radio sau la TV decât în presa scrisă etc. fiind deci responsabil şi pentru editarea publicaŃiilor organizaŃiei. mai ales în cazurile în care resursele alocate activităŃii de relaŃii publice nu permit funcŃionarea unei structuri mai ample. Uneori însă. coordonarea şi sintetizarea informaŃiilor din interiorul organizaŃiei. prelucrate pentru a putea fi difuzate. 170 . şi pentru redactarea discursurilor44. În principiu. nu se grăbesc întotdeauna să Ńină legătura cu biroul de presă pentru a actualiza informaŃiile pe care le deŃine acesta. datorită sarcinilor lor specifice. Printre lucrările concrete desfăşurate de biroul de presă se numără: – căutarea. monitorizarea presei. şi pentru elaborarea unor materiale pentru comunicarea internă ş. membrii biroului de presă vor trece la selectarea şi evaluarea lor pentru a stabili potenŃialul lor de interes pentru massmedia. selectarea. 2000. relaŃia cu televiziunile.m. deoarece celelalte structuri ale organizaŃiei nu se vor grăbi să-l alimenteze cu date din cel puŃin două motive: în primul rând. realizând. – informarea membrilor organizaŃiei – în special a staff-ului – cu privire la afirmaŃiile despre organizaŃie făcute în mass-media şi care pot interesa ori influenŃa organizaŃia în vreun fel oarecare. un birou de presă ar trebui să se concentreze doar pe aceste două tipuri de acŃiuni din domeniul relaŃiilor cu mass-media.a. Biroul de presă trebuie să aibă în permanenŃă un „capital” de informaŃii mereu actualizate despre organizaŃie. am utilizat în principal lucrarea C. După ce au adunat o cantitate mare de informaŃii.d. membrii acelor structuri nu ştiu care anume informaŃii prezintă realmente interes pentru mass-media. funcŃiunile acestora nu vor fi foarte diferenŃiate. aşa cum am arătat deja. în principiu. dacă există un număr mai mare de membri. relaŃia cu radiourile. biroul de presă va trebui să asigure derularea tuturor actelor de comunicare ale organizaŃiei. Odată valorifica43 Pentru redactarea acestui capitol. precum şi modul în care ar putea fi valorificate cel mai bine: unele informaŃii vor fi mai interesante pentru presa locală decât pentru cea cu răspândire naŃională. Uneori. două tipuri de acŃiuni: – stabilirea şi menŃinerea unor relaŃii bune (benefice pentru organizaŃie) cu mass-media. Sarcina acestui birou este de a stabili şi a menŃine relaŃiile de comunicare dintre organizaŃie şi mass-media. elaborarea şi difuzarea de comunicate de presă etc. Coman. fiecare dintre ei trebuind să ştie să facă tot ce intră în competenŃele biroului.

articol publicat la adresa http://usinfo. Sullivan. mese rotunde sau dezbateri etc.. seminarii. sondaje. date referitoare la caracteristicile produselor şi activităŃilor organizaŃiei şi ale mijloacelor tehnice pe care aceasta le utilizează. nu toŃi jurnaliştii participanŃi la o conferinŃă de presă reuşesc să recepteze cu exactitate şi în întregime ceea ce s-a spus. aflând modul în care au fost utilizate pentru binele organizaŃiei datele furnizate de ei. scrisorilorpropunere. organizarea conferinŃelor şi briefing-urilor de presă. vor conştientiza importanŃa informării publice şi a rolului lor în acest domeniu. de exemplu. prezentări multimedia etc. buletinelor şi dosarelor de presă. grafice. Este de dorit ca membrii biroului de presă să aibă relaŃii chiar cu mai mulŃi membri ai aceleiaşi redacŃii. În plus. să întăriŃi o dată în plus. iar acolo s-au spus suficiente lucruri. cărora să li se poată difuza informaŃii în funcŃie de specializarea lor sau 44 Marguerite H. structura. chiar dacă. material video sau audio etc. – crearea şi menŃinerea de contacte individuale cu reprezentanŃii diferitelor mass-media..htm şi accesat la 22 iunie 2007. performanŃele. fotografii.gov/products/pubs/pressoffice/atwork. statistici de diferite feluri referitoare la diversele preocupări ale organizaŃiei. informaŃii despre proiectele organizaŃiei. The Press Office at Work. documentarelor. în acest fel materialele realizate de biroul de presă vor fi coordonate cu deŃinătorii primari ai informaŃiei. care să cuprindă: informaŃii generale despre istoricul. materiale video şi audio. Referitor la materialele scrise. această coordonare fiind esenŃială înainte de a face publică orice informaŃie. mesajele transmise pe timpul conferinŃei. a unor simpozioane. cu şi mai multă claritate.state. biografiilor etc. a alertelor media. ai organizaŃiei. aŃi organizat o conferinŃă de presă despre un eveniment. Prin urmare. 171 . un birou de presă trebuie să aibă suficiente astfel de materiale care să poată fi distribuite cu operativitate ori de câte ori este necesar.te informaŃiile colectate. nu trebuie să rataŃi ocazia distribuirii complementare a unor materiale scrise pe aceeaşi temă: pe de o parte. Biroul de presă trebuie să fie în măsură să răspundă în orice moment celor mai diferite tipuri de întrebări referitoare la organizaŃie. acest birou trebuie să întocmească şi să actualizeze în permanenŃă o bază de date suficient de bogată şi de operaŃională. – pregătirea materialelor necesare şi organizarea manifestărilor pentru presă: redactarea şi difuzarea comunicatelor. a vizitelor pentru jurnalişti. acest fapt trebuie adus la cunoştinŃa celor care au constituit sursele primare ale informaŃiilor şi care. membrii marcanŃi etc. precum şi altor cerinŃe ale jurnaliştilor: materiale grafice. materialul scris vă dă posibilitatea să reafirmaŃi. – crearea şi actualizarea permanentă a documentelor de bază referitoare la organizaŃie. pe de altă parte. fotografii.

falsificări sau denaturări intenŃionate ale faptelor relatate etc. cât şi instituirea unei colaborări profesionale de lungă durată. a părăsit sala în momentul în care. acreditarea urmăreşte stimularea jurnaliştilor atât în aprofundarea expertizei lor cu privire la organizaŃie. tiraj. participând la o declaraŃie de presă comună cu preşedintele român Ion Iliescu.de rolul lor în acea redacŃie. De obicei. Acreditarea poate fi retrasă unui jurnalist pentru încălcări grave al deontologiei sale profesionale în relaŃia cu organizaŃia (relatări trunchiate cu rea-credinŃă. care constă în înregistrarea lor (însoŃită eventual de eliberarea unui permis special) în scopul garantării accesului la toate manifestările cu caracter public ale organizaŃiei. iar. orientare. posibilităŃi de a fi contactat.. publicuri cărora se adresează. Eliberarea acreditărilor şi evidenŃa la zi a acestora constituie o obligaŃie profesională a biroului de presă. adresă de Internet. una dintre bazele de date importante ale biroului de presă trebuie să se refere la jurnaliştii cu care biroul are contact şi să cuprindă informaŃii ca: numele şi prenumele jurnalistului. organizaŃiile optează să acrediteze jurnalişti care au o bună cunoaştere a specificului lor şi a activităŃii pe care o desfăşoară.d. experienŃa jurnalistului în ceea ce priveşte specificul organizaŃiei şi al funcŃionării sale. conform preceptului „Tratează-i pe jurnalişti ca pe prieteni şi ei te vor trata ca profesionişti.m. De obicei.. atât pe telefoanele (faxurile.). de asemenea. lunară etc. cât şi pe cele personale. termene de închidere a ediŃiei. deşi jurnaliştii fuseseră preveniŃi să-şi închidă telefoanele mobile). o acreditare poate fi retrasă când. politica editorială. numele persoanelor din conducerea publicaŃiei. acreditarea de presă nu se retrage doar datorită faptului că jurnalistul acreditat scrie nefavorabil (dar documentat!) despre organizaŃie.a. finanŃări exterioare). retragerea acreditării este o măsură punitivă luată împotriva unei per172 . posibilităŃi de contactare a acestora ş. publicaŃia (organizaŃia media) pe care o reprezintă. Profesionalismul trebuie să fie regula de aur în stabilirea unor asemenea relaŃii. resurse din reclamă. pe timpul declaraŃiei sale. apariŃie cotidiană. săptămânală. tratează-i ca pe profesionişti şi ei te vor trata ca pe un prieten”. e-mail-urile etc. tipul publicaŃiei (presă scrisă sau audiovizuală. – unele organizaŃii adoptă procedura acreditării jurnaliştilor. sponsorizări.) din redacŃie. În acest sens. prin crearea unei relaŃii oarecum privilegiate. a sunat un telefon mobil. jurnalistul creează prejudicii însemnate – materiale sau de imagine ori reputaŃie – organizaŃiei (vezi cazul în care secretarul de stat american Colin Powell. distribuŃie. relatări tendenŃioase. Odată eliberată. zona de acoperire. prin manifestările sale extra-profesionale.

biroul de presă nu are doar rolul de a disemina informaŃii în exterior.soane. în plus. nu a organizaŃiei media. îndeplinind în acest fel şi o sarcină de comunicare internă. Iată şi câteva lucruri care nu se fac de către membrii unui birou de presă45: – nu protestaŃi dacă nu vă sunt publicate comunicatele! – nu asaltaŃi presa cu comunicate! – nu cereŃi ca întrebările unui interviu să vă fie date cu mult timp înainte! 45 Recomandări preluate din broşura „Biroul de presă şi purtătorul de cuvânt”. fenomene) care prezintă interes pentru organizaŃie. De asemenea. De exemplu. 2004 (?). organizaŃia media este solicitată să desemneze un alt jurnalist care să fie acreditat. 173 . în urma monitorizării. presa audiovizuală şi Internetul produc ştiri 24 de ore din 24. mai ales în situaŃiile în care prezenŃa mass-media este de dorit pentru reputaŃia organizaŃiei: există şi varianta acreditării la eveniment. ci şi pe acela de a culege informaŃii din acest mediu. 8. în această situaŃie. 544 din 2001 privind liberul acces la informaŃiile de interes public). pentru organizaŃiile publice există limitări legale drastice ale dreptului de a ridica acreditarea unui jurnalist (vezi Legea nr. de aceea. în care sunt înglobate informaŃiile apărute în mass-media despre organizaŃie sau despre alte evenimente (organizaŃii. deoarece ea poate pune organizaŃia iniŃiatoare într-o lumină defavorabilă. dacă presa scrisă poate fi trecută în revistă dimineaŃa. una dintre sarcinile uzuale ale birourilor de presă este aceea de a monitoriza apariŃiile din mass-media şi de a întocmi aşa-numita „revistă a presei”. În fine. – căutarea şi selectarea informaŃiilor externe: de cele mai multe ori. Această revistă a presei este apoi difuzată în interior. analiza acestor dosare tematice permite depistarea unor tendinŃe de evoluŃie a evenimentelor studiate. p. Se cuvine menŃionată posibilitatea contractării unor servicii de monitorizare a presei efectuate de firme specializate. tendinŃe care altfel nu pot fi observate. Decizia de retragere a acreditării trebuie cântărită cu multă grijă. Munca de monitorizare a presei trebuie să se desfăşoare neîntrerupt în cadrul biroului. editată de Şcoala NaŃională de Studii Politice şi Administrative – Centrul de PerfecŃionare în Comunicare. se pot întocmi dosare tematice pe diferite subiecte (evenimente) de interes pentru organizaŃie. În plus. deoarece. ea reprezintă un instrument util de evaluare a activităŃii de informare publică practicate de organizaŃia respectivă. mai trebuie spus că organizatorii unui eveniment nu trebuie să facă exces de exigenŃă în privinŃa accesului jurnaliştilor acreditaŃi. care poate fi aplicată pe loc şi fără prea multe formalităŃi.

– trebuie. Prin urmare. scopul şi obiectivele acesteia. ca urmare a impactului formidabil al Internetului în viaŃa cotidiană. activităŃi şi performanŃe. membri proeminenŃi etc. – numele responsabililor pentru relaŃia cu presa. bunăstare şi soliditate a acesteia. – documentare de background despre organizaŃie. ştiri. să fie situat într-o zonă accesibilă jurnaliştilor. precum şi un element important în definirea imaginii de echilibru. istoric. Acesta constă fie într-un website dedicat special relaŃiilor organizaŃiei cu presa. fie într-o secŃiune distinctă a website-ului organizaŃiei. fie într-un blog. Un asemenea birou de presă oferă jurnaliştilor produse disponibile online precum: – comunicate şi ştiri de presă despre cele mai recente evenimente sau despre evenimente care se vor desfăşura în viitorul imediat. fotografii. de la televiziune sau radio! – nu folosiŃi dreptul la replică drept un mijloc de a critica presa! În ceea ce priveşte amplasarea biroului de presă. deoarece atât şeful biroului de presă are nevoie de acces rapid la conducătorii organizaŃiei. fie ostilă! – nu adoptaŃi un limbaj tehnic! – nu fiŃi în afara ştirilor din ziare.. localizare geografică. deoarece sunt frecvente cazurile în care jurnaliştii vin direct la sursă pentru a obŃine rezolvarea solicitărilor lor. produse. – dosare de presă online (vezi pagina 64). – arhive ale materialelor de presă (comunicate. – informaŃii şi exemple despre reflectarea mediatică a organizaŃiei. clipuri audio-video) publicate anterior. În prezent. De asemenea. 174 . – galerii foto sau/şi audio-video. articole. Aceste materiale trebuie să fie de o calitate tehnică aptă să permită utilizarea lor în presa scrisă (fotografii) sau în cea audiovizuală (clipuri). cât şi aceştia la biroul de presă. în amplasarea şi utilarea acestui birou trebuie să se Ńină seama de faptul că el constituie „cartea de vizită” a organizaŃiei. siglă. trebuie evidenŃiat faptul că acesta urmează să facă faŃă la două tipuri de solicitări: – trebuie să fie în apropierea sediului conducerii. pe lângă ilustrarea unor evenimente. datele lor de contact. există şi posibilitatea înfiinŃării unui birou de presă online. în acelaşi timp. documentare. sediu etc.– nu cereŃi jurnaliştilor să vă dea articolul pentru a-l citi şi nu faceŃi modificări înainte de publicare! – nu invitaŃi doar jurnaliştii care vă sunt simpatici! – nu reproduceŃi sistematic istoria organizaŃiei la începutul fiecărei conferinŃe de presă! – nu vă convingeŃi şefii că presa este fie incompetentă. alerte. aici pot fi postate fotografii (clipuri) despre produse sau – neapărat – despre simbolurile organizaŃiei: logo.

prin care să se poată comunica rapid cu membrii organizaŃiei. – un radiocasetofon. – unul sau câteva computere şi cel puŃin o imprimantă. Din dotarea unui birou de presă n-ar trebui să lipsească următoarele echipamente şi materiale: – cel puŃin un telefon cu număr direct. cu posibilitatea de transmitere şi a faxurilor. care să permită nu numai ascultarea. În schimb. crearea. – în cazul în care biroul de presă este implicat şi în operaŃiuni frecvente în afara sediului organizaŃiei (acŃiuni în filiale sau sucursale. fiecare cu avantajele şi dezavantajele sale: – desemnarea membrilor din rândul personalului propriei organizaŃii. tururi de presă. – un televizor şi un videorecorder (tuner TV).). transmiterea acestora prin modem. – un copiator pentru multiplicarea materialelor necesare jurnaliştilor sau conducerii organizaŃiei. un laptop cu conexiune Internet wireless va fi necesar pentru transmiterea oportună la birou a unor materiale (fotografii. menŃinerea şi actualizarea unei părŃi a bazelor de date a biroului de presă. eventual.– posibilitatea ca jurnaliştii abonaŃi să fie anunŃaŃi de fiecare dată când biroul de presă online pune la dispoziŃie informaŃii noi. există în general două opŃiuni. alte date) care au valoare de ştire. Membrii astfel aleşi au avantajul că posedă deja o cunoaştere profundă a specificităŃilor organizaŃiei. Acest 175 . – unul sau mai multe telefoane mobile. în special cu mass-media. prin care să se poată comunica în exterior. utilizând liste de adrese. – cel puŃin un telefon de interior. cu care să poată fi urmărite şi înregistrate emisiuni TV. – un reportofon. În selectarea membrilor biroului de presă. – o cameră video. ci şi înregistrarea diferitelor emisiuni radiofonice. activităŃi în puncte de lucru etc. crearea şi menŃinerea unui website al organizaŃiei. cu care să poată fi rezolvate în principal următoarele sarcini: redactarea materialelor care urmează să fie difuzate în scris către mass-media. – un aparat fotografic digital sau cu film (eventual şi facilităŃi de prelucrare a filmelor fotografice). clipuri audio-video. transmiterea unor materiale prin poştă electronică. este posibil ca ei să nu aibă aptitudinile necesare în lucrul cu mass-media.

Din cele spuse până acum. În realitate. comunicare. planificarea activităŃilor cu presa (tururi. este posibil să ajungeŃi la concluzia falsă că munca biroului de presă este una de tip reactiv: membrii biroului trebuie să fie gata oricând să răspundă cât mai repede şi mai complet solicitărilor mass-media. lansarea unui nou produs deosebit de important pentru funcŃionarea organizaŃiei şi pentru opinia publică.). CunoştinŃele lor despre organizaŃie vor fi însă – cel puŃin pentru o perioadă – superficiale. să reacŃioneze la situaŃii cu potenŃial de criză mediatică etc. implicarea organizaŃiei într-un eveniment cu implicaŃii naŃionale sau internaŃionale care prezintă (poate prezenta) interes pentru mass-media şi implicit pentru opinia publică. membrii biroului de presă vor fi pe deplin familiarizaŃi cu specificul lucrului cu mass-media. se recurge adeseori la organizarea programului biroului de presă pe două sau chiar trei schimburi. jurnalism). conferinŃe etc. un centru de presă este o structură temporară. care trebuie să fie oricând în măsură să rezolve o solicitare din partea mass-media. Indiferent de opŃiune. eliminat acolo unde membrii biroului de presă sunt profesionişti în relaŃii publice. vizite. – cooptarea unor (foşti) jurnalişti din exteriorul organizaŃiei. Nu în ultimul rând. o criză majoră în viaŃa organizaŃiei sau participarea acesteia la soluŃionarea unei crize etc. practic. în cazul organizaŃiilor cu o vizibilitate mediatică mare. un birou de presă cu adevărat profesionist practică mai ales o abordare proactivă: promovarea obiectivelor de imagine ale organizaŃiei în baza unei viziuni şi a unei planificări strategice. precum şi a capacităŃilor de buni comunicatori. planificarea mesajelor şi a temelor.dezavantaj este. putând determina prezentări mai puŃin convingătoare ale organizaŃiei. ieşite din sfera acŃiunilor obişnuite ale organizaŃiei şi care necesită o perioadă de desfăşurare a informării publice mai mare decât cea a unei conferinŃe de presă: iniŃierea unei noi strategii de activitate. inclusiv în weekend. 176 . muncă de cercetare şi de evaluare. De altfel. În acest fel. Centrul de presă În general. Aceste două aspecte sunt decisive pentru reuşita lor în activităŃile care îi aşteaptă în cadrul acestei structuri. la fel se întâmplă şi în cazul specialiştilor în relaŃii publice din biroul de presă. precum şi cu redactarea diferitelor materiale destinate informării publice. membrii biroului de presă trebuie selectaŃi pe baza calităŃilor lor profesionale. membrii biroului de presă trebuie să fie conştienŃi că îndatoririle lor profesionale continuă şi după încheierea programului de lucru la birou: aşa cum un jurnalist este jurnalist 24 de ore pe zi. absolvenŃi ai unor studii de specialitate (relaŃii publice. care se înfiinŃează cu ocazia unor evenimente importante.

org/news/). organizarea unor briefing-uri sau conferinŃe de presă pe măsură ce apar noi informaŃii de interes. au şi o variantă virtuală. cele care funcŃionează pe lângă marile instituŃii internaŃionale. În acest caz. centrul de presă se înfiinŃează ori de câte ori în viaŃa organizaŃiei se produce un eveniment care ar putea prezenta un interes mult peste medie pentru opinia publică (mai ales atunci când este vorba de opinia publică internaŃională) şi care. – sprijinirea jurnaliştilor în munca de documentare referitoare la evenimentul pentru care a fost înfiinŃat centrul de presă. Aceste centre de presă online se aseamănă (uneori până la identificare) cu birourile de presă online (vezi pagina 174). OSCE (http://www. UE (un centru de presă complex. aşa cum sunt. pentru înŃelegerea acestei problematici. aşa cum vom vedea mai departe.html) sau Samsung (http://www.osce. Există însă şi centre de presă care funcŃionează ca structuri permanente. ar putea justifica eforturile umane şi materiale făcute pentru punerea la punct a unei asemenea structuri de informare publică. De asemenea. În mod uzual. http://www. prin rezultatele finale. pe lângă varianta „clasică”.com/press/index. le puteŃi accesa pe cele ale companiilor Google (http://www.samsung.europa. acest sprijin constă în: răspunsuri prompte la solicitările de informaŃii ale jurnaliştilor. Sunt destul de frecvente situaŃiile în care într-un asemenea eveniment care reclamă înfiinŃarea unui centru de presă să fie implicate mai multe organizaŃii. de importanŃă majoră. aşa cum este cazul celor specificate mai sus cu titlu de exemplu. Organizarea şi sarcinile acestor structuri permanente nu sunt întru totul similare cu cele ale structurilor temporare.eu/press_room/index_en. de exemplu.un. în condiŃiile dezvoltării explozive a noilor medii de comunicare. sprijinirea concretă a jurnaliştilor în ac177 . merită studiată şi reŃeaua de Centre pentru Presa Străină a Departamentului de Stat al Statelor Unite. presupunând o prezenŃă fizică.com/PressCenter/).htm) etc. la sediile lor centrale sau chiar şi la sedii regionale: ONU (http://www. centrul de presă va fi constituit prin efortul comun al organizaŃiilor respective şi va presta servicii în folosul tuturor acestora. trebuie specificat faptul că există centre de presă online sau care. Pe de altă parte.google.Sintetic vorbind. cunoscut sub titulatura de „EU Press Room”. ca exemplu. Rol şi structură Un centru de presă poate îndeplini următoarele roluri: – informarea opiniei publice cu privire la acŃiunile realizate de organizaŃie în cadrul unui eveniment anume. îndeplinind aceleaşi funcŃiuni.org/press/). Astfel de centre/birouri de presă există şi în cazul marilor companii private.

specializat în lucrul direct cu jurnaliştii. această structură trebuie să asigure câteva tipuri de activităŃi: – în primul rând. oportunităŃi de fotografiere sau filmare. În general însă. trebuie să existe o celulă de conducere a centrului de presă. într-o măsură mai mare sau mai mică. Uneori.Ńiunile proprii de documentare: facilitarea de interviuri. Atunci când în această componentă a centrului de presă nu este cuprins şi un purtător de cuvânt. uneori pot apărea situaŃii în care trebuie adoptată o atitudine reactivă. a înŃelegerii. acest lucru înseamnă că. să le semnaleze acestora în timp util diferitele oportunităŃi mediatice (declaraŃii. bunăvoinŃei şi sprijinului opiniei publice pentru organizaŃie sau pentru acŃiunile acesteia. prin informare publică onestă. centrul de presă va fi interesat nu doar în promovarea agresivă a informaŃiilor publice pe măsură ce ele apar. şi la realizarea unor acŃiuni de comunicare internă. Celula de conducere coordonează întreaga muncă a centrului de presă. stabileşte strategia de informare publică. precum şi pentru resursele materiale şi financiare angajate în funcŃionarea centrului de presă. şeful centrului îndeplineşte adesea şi acest rol. – câştigarea. raŃiunea înfiinŃării şi funcŃionării unui centru de presă este de a promova într-o manieră proactivă propriile obiective de comunicare. un centru de presă promovează o politică proactivă de informare publică. Ńine legătura cu conducerea organizaŃiei şi cu principalii factori implicaŃi în evenimentele pe care centrul de presă trebuie să le gestioneze din punctul de vedere al informării publice. – contracararea. distribuirea de dosare de presă etc. Această celulă poate fi formată de multe ori dintr-o singură persoană (şeful centrului de presă). în general. prin informare corectă. În ceea ce priveşte structura unui centru de presă temporar. – trebuie să existe un departament de relaŃii cu mass-media. reputaŃia organizaŃiei. briefing-uri şi confe178 . centrul de presă poate contribui. care pot afecta într-o măsură deosebită preocupările. De altfel.. Acest lucru este valabil şi pentru numărul de oameni. să colecteze cererile de interviuri şi să le negocieze cu cei vizaŃi. acest departament funcŃionează asemănător cu un birou de presă. ci chiar în crearea unor evenimente şi a unor oportunităŃi de presă menite să stimuleze interesul public. în general. o organizaŃie etc. aceasta variază în funcŃie de situaŃia concretă ce urmează să fie mediatizată. alteori poate exista şi un număr mai mic sau mai mare de asistenŃi specializaŃi pe anumite chestiuni. să asigure sprijin administrativ jurnaliştilor. simpatiei. În multe privinŃe. prestigiul. Totuşi. El trebuie să răspundă la solicitările jurnaliştilor. Trebuie subliniat de la bun început că. cum este de exemplu cazul informaŃiilor confidenŃiale despre eveniment/organizaŃie. a informaŃiilor distorsionate negativ. propria strategie adoptată cu privire la un eveniment..

precum şi gestionarea din punct de vedere logistic a relaŃiilor cu mass-media (procurarea şi asigurarea mijloacelor tehnice. oportunităŃi foto şi video. broşuri şi pliante de informare.). manifestări planificate pentru mass-media. cât şi rezolvarea oportună a solicitărilor venite din partea mass-media. mijloace tehnice. staŃii portabile de emisie-recepŃie. hrănire şi transport. de regulă. fotografii şi producŃii video care pot fi oferite jurnaliştilor la cerere (gratuit sau contra cost). precum şi pentru a putea rezolva operativ orice probleme în sprijinul jurnaliştilor pe care îi însoŃesc. mobilier. Acest departament asigură şi însoŃirea jurnaliştilor în diferite puncte de desfăşurare a evenimentului sau în diferite spaŃii unde aceştia solicită acces pentru documentare. operarea posturilor speciale de radio sau televiziune (atunci când se înfiinŃează asemenea posturi). împreună cu cel administrativ. Uneori.rinŃe de presă. – departamentul administrativ este cel care se ocupă de rezolvarea tuturor aspectelor logistice privind atât funcŃionarea centrului de presă în sine. însoŃitorii sunt echipaŃi cu telefoane mobile (radiotelefoane. posibilităŃi de acces în diferite zone de desfăşurare a evenimentului. acelaşi departament. securitatea facilităŃilor şi a acŃiunilor din centrul de presă. ştiri şi comunicate de presă. închirierea de spaŃii pentru centrul de presă atunci când este necesar etc. acest departament cuprinde şi personalul care asigură translaŃia. pagere etc. la anumite manifestări de interes mediatic etc. planifică traseele şi orarele autovehiculelor care vor transporta jurnalişti. a materialelor şi consumabilelor necesare pentru a difuza informaŃiile către massmedia. asigu179 . Astfel. De asemenea.). – un alt departament este cel de producŃie.). acest departament asigură condiŃiile de trai şi de lucru pentru personalul centrului (cazare. prin monitorizarea mass-media şi analiza apariŃiilor din presă în legătură cu subiectul de care se ocupă centrul de presă. această îndatorire revine departamentului de producŃie. departamentul de producŃie este cel care editează publicaŃii proprii (ziar. a cărui sarcină este într-adevăr de a produce materiale în folosul jurnaliştilor: dosare de presă (incluzând şi realizarea materialelor conŃinute în acestea). pentru a putea Ńine legătura oportună cu centrul de presă şi a comunica orice noi solicitări primite din partea jurnaliştilor. Tot aici se face de cele mai multe ori o evaluare primară şi „la cald” a rezultatelor funcŃionării centrului de presă.). asigurarea mijloacelor financiare necesare activităŃii de informare publică. materiale necesare pentru funcŃionarea centrului de presă. realizarea şi actualizarea website-urilor de pe Internet (atunci când este cazul). Dacă monitorizarea şi analiza apariŃiilor din presă nu poate fi efectuată în cadrul departamentului de relaŃii cu mass-media. materiale de informare internă etc. Atunci când oportunităŃile de presă necesită deplasări pe distanŃe mai mari. newsletter. întreŃinerea facilităŃilor centrului de presă.

Dacă evenimentul gestionat nu necesită organizarea unui centru de presă complex. Prin urmare. În orice caz. chiar şi asigurarea gratuită a unor facilităŃi cum ar fi convorbirile telefonice sau transmisiile prin fax este privită cu o oarecare rezervă. un restaurant convenabil unde să poată lua masa. generozitatea excesivă nu este recomandată. Totuşi. – în unele cazuri. o bibliotecă apropiată care le poate asigura surse de documentare suplimentare etc. sarcinile acestui departament pot fi îndeplinite de către celelalte structuri ale centrului de presă. centrul de presă poate avea şi un departament specializat în munca de planificare.). asigură fluidizarea fluxului de informaŃii între departamentele centrului de presă (comunicarea internă). Astfel. Acesta asigură coordonarea permanentă cu conducerea organizaŃiei şi cu cei implicaŃi în desfăşurarea evenimentului.. planifică briefing-urile şi conferinŃele de presă. planifică modul cum vor fi soluŃionate solicitările jurnaliştilor. În ceea ce priveşte funcŃionarea centrului de presă. sau atunci când posibilităŃile materiale şi financiare sunt limitate. departamentul administrativ este cel care asigură primirea şi acreditarea jurnaliştilor la centrul de presă. De multe ori. 180 . precum şi planurile pentru acŃiunile secvenŃiale. identifică oportunităŃile mediatice şi le semnalează conducerii centrului de presă. această decizie trebuie să fie făcută publică şi trebuie să se aplice în egală măsură tuturor jurnaliştilor. există câteva reguli care trebuie luate în considerare: – centrul de presă nu procură favoruri jurnaliştilor. ci îi ajută din punct de vedere profesional.rarea mijloacelor de transport necesare pentru deplasarea jurnaliştilor în diferite zone de interes mediatic etc. va putea în schimb să le acorde asistenŃă în rezervarea de camere sau să le ofere informaŃii suficiente care să-i ajute să-şi găsească un hotel potrivit. atunci când a fost luată decizia asigurării unor servicii în sprijinul jurnaliştilor. asigurarea altor asemenea facilităŃi excesive nu sunt indicate. atunci când această misiune nu este repartizată altei structuri. oferirea de mese gratuite. fără nici o discriminare. deoarece induc de la bun început o anumită suspiciune: o organizaŃie care îşi permite atâta generozitate faŃă de mass-media trebuie să aibă ceva de ascuns dacă este dispusă la asemenea eforturi financiare pentru câştigarea asentimentului public. circumspecŃia în ceea ce priveşte generozitatea nu implică şi lipsa de solicitudine faŃă de jurnalişti: dacă centrul de presă nu va asigura cazarea gratuită la hotel a jurnaliştilor. schiŃează şi apoi detaliază strategiile de informare publică. De multe ori. cazarea la hotel pe cheltuiala centrului de presă. cum ar fi departamentul de operaŃii cu mass-media sau cel de planificare.

care. în care jurnalistul răspunde unui scurt chestionar şi prezintă câteva documente. – programul de funcŃionare al centrului de presă trebuie să fie zilnic. Ńinută după încheierea întâlnirii. asigură transmisia în direct a dezbaterilor publice şi a deliberărilor pe timpul 181 . această decizie trebuie aplicată fără excepŃii şi. în momentul în care s-a decis ca jurnaliştii să fie acreditaŃi. împreună cu Parlamentul European. ele răspund în esenŃă aceloraşi exigenŃe. FuncŃionarea sa încetează numai după ce evenimentul gestionat şi eventualele ecouri ale acestuia s-au consumat în întregime. Această activitate nu trebuie să se transforme într-o birocraŃie excesivă. fiind destinate să sprijine activitatea profesională a jurnaliştilor în legătură cu un anumit eveniment sau. Consiliul UE reprezintă principalul organism decizional.– jurnaliştii care doresc să participe la evenimentele organizate de centrul de presă trebuie mai întâi să obŃină o acreditare. care în zilele obişnuite este deschis până la ora 18. În fapt. După cum se ştie. de cele mai multe ori. când ediŃiile de a doua zi ale cotidienelor sunt pe cale să se închidă. În ceea ce priveşte centrele de presă permanente. care oferă jurnaliştilor informaŃii şi documentaŃie despre lucrările acestui for legislativ. operaŃiunea de acreditare nu trebuie să dureze mai mult de câteva minute. în acelaşi timp. astfel concepute încât să asigure principiile echilibrului puterilor şi conducerii democratice. exemplu care ilustrează suficient de exact specificul muncii unei astfel de structuri permanente. – centrul de presă trebuie să devină funcŃional înainte de debutul evenimentului pe care urmează să-l gestioneze. Dacă se consideră necesar. – politeŃea şi solicitudinea sunt atribute esenŃiale ale comportamentului celor care fac parte din centrul de presă. Am ales ca exemplu o scurtă prezentare a Centrului de Presă al Consiliului Uniunii Europene. însă. Centrul de Presă al Consiliului UE (despre care voi detalia mai jos). exercită puterea legislativă. după care primeşte un card de identificare. cu o anumită organizaŃie. în timpul întrunirilor Consiliului îşi continuă programul încă două ore după conferinŃa finală a PreşedinŃiei Consiliului. organizează conferinŃe şi briefing-uri de presă. fără excese de autoritate. în condiŃiile actuale în care fluxul de ştiri este aproape constant 24 de ore pe zi. cel puŃin până la ora 18. Spre exemplu. centrul de presă poate funcŃiona chiar în permanenŃă. RelaŃia cu mass-media a Consiliului este asigurată de un Oficiu de Presă. există mai multe organisme care asigură conducerea Uniunii Europene. iar principalele emisiuni de ştiri ale serii sunt în curs de finalizare. Acestea însă nu trebuie să ducă la încălcarea regulilor de bază privind relaŃiile centrului de presă cu jurnaliştii.

nu în ultimul rând. – pune la dispoziŃia solicitanŃilor concluziile rezultate din întrunirile Consiliului. aşadar jurnaliştii trebuie să-şi aducă propriile lor instrumente de lucru. mai există alte categorii de persoane. în subsidiar. În Centrul de Presă au acces în principal jurnaliştii şi personalul tehnic din mass-media acreditaŃi. StaŃiile de lucru nu asigură computere. Iată câteva dintre atribuŃiile Centrului de Presă: – asigură suport informaŃional şi tehnic în principal jurnaliştilor. accesul acestor persoane este condiŃionat de acŃiunile din Centrul de Presă. interviurile astfel realizate pot fi transmise apoi. conduce activitatea Centrului de Presă al Consiliului UE. altor solicitanŃi (diplomaŃi. vizitatori. această conexiune poate fi folosită în baza unui cod de identificare obŃinut de la secretariatul Centrului de Presă. înregistrări video şi audio. care cad în sarcina Comitetului InterinstituŃional de Acreditare de pe lângă Comisia Europeană şi a Oficiului de Securitate al Consiliului UE. Acreditările 182 . aşa cum voi detalia mai jos. – asigură transmisiile TV în direct ale dezbaterilor publice şi deliberărilor Consiliului. – asigură 800 de staŃii de lucru pentru jurnaliştii acreditaŃi. precum şi o conexiune telefonică analogică sau/şi digitală care poate fi utilizată pentru transmitere de date. există şi două telefoane cu fise. care pot avea acces ocazional în facilităŃile acestui centru. în timpul întrunirilor Consiliului şi al altor asemenea activităŃi cu impact mediatic. conectarea la Internet. fie în format digital. – sprijină jurnaliştii în obŃinerea acreditărilor. grupurile menŃionate mai sus nu au acces în Centrul de Presă). toate acestea fie în format „clasic”. reprezentanŃi ai grupurilor de lobby. Centrul de Presă nu este responsabil de eliberarea acestor acreditări. fotografii.. – pune la dispoziŃia celor interesaŃi documente. în direct sau înregistrate. – operează un studio TV în care jurnaliştii pot intervieva diferiŃi oficiali UE în baza unei rezervări prealabile. totuşi. precum şi. la postul TV pentru care lucrează jurnalistul.sesiunilor Consiliului şi. Pe lângă aceştia. astfel încât să nu disturbe sprijinirea reprezentanŃilor mass-media: de regulă. de îndată ce acestea sunt adoptate. publicul care vrea să urmărească transmisiile în direct ale dezbaterilor publice şi deliberărilor etc. Pentru utilizare ocazională. Aceste staŃii asigură alimentarea cu energie electrică a aparaturii jurnaliştilor. Există şi un studio radio care oferă facilităŃi asemănătoare.

inclusiv a transmiterii lor către posturile pentru care au fost realizate. pot edita newslettere special destinate informării jurnaliştilor asupra evenimentelor ce urmează să se desfăşoare. Curtea de JustiŃie. munca fiecăruia dintre aceste servicii nu se desfăşoară izolat. Comitetul Regiunilor ş.) are un serviciu de presă cu mai mulŃi sau mai puŃini angajaŃi. astfel. fiecare dintre organismele cu atribuŃii în conducerea vreunui domeniu de activitate din cadrul Uniunii (Parlamentul Europei. la Congres. Aşadar. – copiatoare. uneori asigură acces la serviciile de informare ale agenŃiilor de presă sau posibilitatea de a viziona principalele canale TV specializate în transmiterea ştirilor. De asemenea. Pe lângă cel din Bruxelles. ci într-un mediu de cooperare foarte complex. precum şi transcrieri ale acestora. oferă posibilitatea realizării şi a prelucrării tehnice (în studio) a materialelor audio sau video. Între toate aceste servicii există o reŃea bine pusă la punct de relaŃii de cooperare.a. – monitoare TV legate la reŃeaua de cablu. difuzează alerte media. cu posibilitatea reînnoirii. – conexiuni Internet şi telefonice (în staŃiile de lucru descrise mai sus). Consiliul UE mai are un centru de presă cu dotări şi funcŃiuni asemănătoare la Luxembourg.d. sprijină jurnaliştii în planificarea şi organizarea unor evenimente de presă majore (atunci când acest sprijin este în interesul organizaŃiei). Curtea Auditorilor. Comitetul Economic şi Social. Banca Centrală Europeană. – fişete individuale. Centrul de Presă are următoarele dotări la dispoziŃia jurnaliştilor: – un birou de recepŃie şi de informare (orientare). şi sunt eliberate numai corespondenŃilor de presă care locuiesc în Bruxelles sau în apropiere. – un bar (deschis pe durata briefing-urilor de presă şi a întrunirilor Consiliului). jurnaliştii pot intervieva oficialităŃi ale 183 . ele organizează conferinŃe şi briefinguri de presă. – faxuri. la Departamentul de Stat sau cel al Apărării etc. conform unei programări. Centrele pentru Presa Străină din structura Departamentului de Stat american mijlocesc obŃinerea de acreditări la Casa Albă. ci facilitează şi obŃinerea de acreditări pe lângă diferite organizaŃii (de exemplu. Unele centre de presă permanente oferă nu numai acreditare proprie. la nivelul Uniunii Europene. – un birou de documentare. există o reŃea mult mai elaborată de structuri care asigură relaŃia cu presa şi implicit cu opinia publică. organizează tururi (vizite) de presă. pun la dispoziŃie copii audio/video ale unor declaraŃii. Comisia Europeană. oferă spaŃii (încăperi) unde. asigură materiale pentru documentarea de fond şi de context. Trebuie menŃionat faptul că. astfel încât să fie respectat cât se poate de bine principiul „vocii unice”.permanente au valabilitatea de un an.).m.

FormulaŃi sugestii de îmbunătăŃire a funcŃiunilor biroului. Întrebări. Când este recomandabil ca un purtător de cuvânt să furnizeze informaŃii „off-the-record”? 5. ParticipaŃi la o conferinŃă sau un briefing de presă al unei organizaŃii pe care o cunoaşteŃi. În ce situaŃii se înfiinŃează un centru de presă? 10. Care sunt calităŃile necesare unui bun purtător de cuvânt? Căror cerinŃe trebuie să răspundă el? 4. SolicitaŃi unei organizaŃii să vi se permită o vizită de documentare la biroul său de presă. Ce tip de politică de informare publică se adoptă în funcŃionarea unui centru de presă? De ce? 11. Ce departamente ar trebui să cuprindă un centru de presă? 12. Ce materiale şi echipamente sunt necesare pentru buna funcŃionare a unui birou de presă? 9. 184 .a. AnalizaŃi prestaŃia purtătorului de cuvânt. pentru redactarea şi trimiterea rapidă a materialelor de presă ş.m. Care sunt solicitările ce trebuie luate în considerare atunci când se ia o decizie cu privire la amplasarea biroului de presă? 7. 13. Care este relaŃia dintre un purtător de cuvânt şi organizaŃia pe care o reprezintă? Cine are rolul determinant în această relaŃie? 2. AnalizaŃi funcŃiunile pe care le îndeplineşte acest birou. aplicaŃii practice 1. Care sunt situaŃiile în care se poate afla purtătorul de cuvânt în organigrama organizaŃiei pe care o reprezintă? Care dintre aceste situaŃii este cea mai avantajoasă şi de ce? 3. Ce activităŃi poate desfăşura biroul de presă al unei organizaŃii? 6. Ce opŃiuni există în selectarea membrilor biroului de presă? Care sunt avantajele şi dezavantajele lor? 8.organizaŃiei.d. probleme. oferă acces la computere conectate la Internet.

021-333-1146 Mobil 0757-555-444 georgiana.ghostholding.ro http://www. cu birouri de clasă A. însumând peste 15 milioane de euro. Fantomei nr. 021-333-1144 Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding.ro Autor: Georgiana Vedenie Tel. 13. Continuare în pagina 2 Pagina 1 din 3 185 .100 mp. Este o clădire de tip P + 6 (parter şi şase etaje). Bucureşti Cod poştal 071313 Tel. suprafaŃa construită fiind de 15.vedenie@ghostholding.ANEXE 1. Clădirea de birouri Ghost Offices reprezintă primul proiect major finalizat în acest an în sectorul investiŃiilor imobiliare ale holdingului. sectorul 7.ro Yahoo IM: ghostpr-mk GHOSTHOLDING INAUGUREAZĂ O CLĂDIRE DE BIROURI ULTRAMODERNĂ Bucureşti. 13 iulie 2007 – Grupul de afaceri Ghostholding a inaugurat ieri una dintre cele mai performante clădiri de birouri din Bucureşti şi implicit din România ca nivel al condiŃiilor şi facilităŃilor oferite celor care lucrează aici. InvestiŃiile au fost şi ele pe măsură. Ştire de presă GHOSTHOLDING Str.

a.Urmare din pagina 1 Imobilul Ghost Offices are o arhitectură ultramodernă şi funcŃională. acces la internet. Parterul clădirii conŃine spaŃii administrative pentru deservirea întregii construcŃii: recepŃie. Preşedinte Director General al Ghostholding. Nu în ultimul rând. a spus domnul Ioan Stafie. spaŃii adecvate pentru întâlniri de afaceri.m. Dotările pe care le oferă sunt la nivelul clasei A: spaŃii de lucru de cea mai bună calitate. vom pune mult mai bine în valoare sinergiile rezultate din conlucrarea acestor companii”. cei care lucrează în birourile Ghost se pot bucura de priveliştea unei grădini splendide. prin eliminarea unor disfuncŃii create de dispersarea structurilor decizionale şi administrative ale societăŃilor Ghost. spaŃii de parcare. Primele trei etaje sunt ocupate de birourile societăŃilor membre Ghostholding care îşi desfăşoară activitatea în Bucureşti. spaŃii pentru servirea mesei şi pentru diferite servicii ş.d. cu care Ghostholding are foarte bune relaŃii de colaborare în diverse proiecte. Celelalte trei niveluri sunt închiriate firmei Berry. „În felul acesta. minimarket-uri. acces. Continuare în pagina 3 Pagina 2 din 3 186 . spaŃii de aşteptare. lifturi etc.

–sfârşit – Pagina 3 din 3 187 . în imediata vecinătate a hotelului de cinci stele Ghost Host. Ea urmăreşte fructificarea oportunităŃilor de dezvoltare oferite de sectorul imobiliar. care însumează peste 240 milioane de euro. precum şi a bazei de antrenament a clubului sportiv Ghost Lost din ConstanŃa în 2005. care este de asemenea proprietate a holdingului Ghost. într-o zonă cu bune perspective în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerilor: pe Bulevardul ZeŃarilor. Proiectele holdingului includ de asemenea investiŃii imobiliare de amploare în următorii trei ani. În apropierea clădirii Ghost Offices se mai află pavilionul expoziŃional Romexpo şi Casa Presei Libere. InvestiŃiile imobiliare reprezintă una dintre orientările strategice ale holdingului Ghost.Urmare din pagina 2 Clădirea este situată în nordul Capitalei. în Bucureşti. a primei fabrici de produse alimentare Ghost Hungry în anul 2006. Printre obiectivele de investiŃii importante finalizate de Ghostholding în anii anteriori se află darea în folosinŃă.

Bucureşti Cod poştal 071313 Tel. cu birouri de clasă A. Dotările pe care le oferă sunt la nivelul clasei A: spaŃii de lucru de cea mai bună calitate.m. Comunicate de presă 1. sunt disponibile şi pe Internet la adresa http://www. Continuare în pagina 2 Pagina 1 din 2 188 . cei care lucrează în birourile Ghost se pot bucura de priveliştea unei grădini splendide. sectorul 7. InvestiŃiile au fost şi ele pe măsură. spaŃii pentru servirea mesei şi pentru diferite servicii ş. 021-333-1144 Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding.ro/presa Bun pentru difuzare imediată GHOSTHOLDING DĂ ÎN FOLOSINłĂ O CLĂDIRE DE BIROURI ULTRAMODERNĂ Bucureşti. Fantomei nr.vedenie@ghostholding. suprafaŃa construită fiind de 15.ro http://www. însoŃite de fotografii.ghostholding. 13. spaŃii de parcare. Nu în ultimul rând. 13 iulie 2007 – Grupul de afaceri Ghostholding a inaugurat de curând una dintre cele mai performante clădiri de birouri din Bucureşti şi implicit din România ca nivel al condiŃiilor şi facilităŃilor oferite celor care lucrează aici. Comunicat de trimis prin fax GHOSTHOLDING Str. acces la internet. însumând peste 15 milioane de euro.d. Este o clădire de tip P + 6 (parter şi şase etaje). Clădirea de birouri Ghost Offices reprezintă primul proiect major finalizat în acest an în sectorul investiŃiilor imobiliare ale holdingului.ro Yahoo IM: ghostpr-mk Aceste informaŃii.100 mp.2. Imobilul Ghost Offices are o arhitectură ultramodernă şi funcŃională.ro Persoană de contact: Georgiana Vedenie Tel. spaŃii adecvate pentru întâlniri de afaceri.ghostholding. 021-333-1146 Mobil 0757-555-444 georgiana.a.

InvestiŃiile imobiliare reprezintă una dintre orientările strategice ale holdingului Ghost. într-o zonă cu bune perspective în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerilor: pe Bulevardul ZeŃarilor. precum şi a bazei de antrenament a clubului sportiv Ghost Lost din ConstanŃa în 2005. lifturi etc. GHOSTHOLDING Departamentul de marketing şi relaŃii publice Pagina 2 din 2 189 . spaŃii de aşteptare. Printre obiectivele de investiŃii importante finalizate de Ghostholding în anii anteriori se află darea în folosinŃă. care însumează peste 240 milioane de euro. Clădirea este situată în nordul Capitalei. prin eliminarea unor disfuncŃii create de dispersarea structurilor decizionale şi administrative ale societăŃilor Ghost. acces. cu care Ghostholding are foarte bune relaŃii de colaborare în diverse proiecte. care este de asemenea proprietate a holdingului Ghost. Ea urmăreşte fructificarea oportunităŃilor de dezvoltare oferite de sectorul imobiliar. vor fi puse mult mai bine în valoare sinergiile rezultate din conlucrarea acestor companii. În apropierea clădirii Ghost Offices se mai află pavilionul expoziŃional Romexpo şi Casa Presei Libere. Proiectele holdingului includ de asemenea investiŃii imobiliare de amploare în următorii trei ani. minimarket-uri. în Bucureşti. a primei fabrici de produse alimentare Ghost Hungry în anul 2006. În acest fel. Celelalte trei niveluri sunt închiriate firmei Berry.Urmare din pagina 1 Parterul clădirii conŃine spaŃii administrative pentru deservirea întregii construcŃii: recepŃie. în imediata vecinătate a hotelului de cinci stele Ghost Host. Primele trei etaje sunt ocupate de birourile societăŃilor membre Ghostholding care îşi desfăşoară activitatea în Bucureşti.

a.doc.jpg. Fantomei nr. Comunicat de trimis prin e-mail Nelu Economu From: Georgiana Vedenie [georgiana. Cladirea de birouri Ghost Offices reprezinta primul proiect major finalizat in acest an in sectorul investitiilor imobiliare ale holdingului. Mobil 0757-555-444 georgiana. group@jurnalisti_imobiliare. cu birouri de clasa A. group@jurnalisti_investitii. Dotarile pe care le ofera sunt la nivelul clasei A: spatii de lucru de cea mai buna calitate. prin eliminarea unor disfunctii create de dispersarea structurilor decizionale si administrative ale societatilor Ghost. Nu in ultimul rand. suprafata construita fiind de 15.m. cu care 190 . minimarketuri.d.ro. insumand peste 15 milioane de euro.ro Persoana de contact: Georgiana Vedenie Tel. 13. 021-333-1146. spatii de parcare. 13 iulie 2007 – Grupul de afaceri Ghostholding a inaugurat de curand una dintre cele mai performante cladiri de birouri din Bucuresti si implicit din Romania ca nivel al conditiilor si facilitatilor oferite celor care lucreaza aici. Este o cladire de tip P + 6 (parter si sase etaje). sectorul 7.ro. spatii adecvate pentru intalniri de afaceri. Investitiile au fost si ele pe masura.2.jpg GHOSTHOLDING Str. Tel. Primele trei etaje sunt ocupate de birourile societatilor membre Ghostholding care isi desfasoara activitatea in Bucuresti. lifturi etc.ro] Sent: 20 iulie 2007 16:54 To: group@jurnalisti_economici. spatii pentru servirea mesei si pentru diferite servicii s. acces la internet. Parterul cladirii contine spatii administrative pentru deservirea intregii constructii: receptie. 021-333-1144. http://www.ro. vor fi puse mult mai bine in valoare sinergiile rezultate din conlucrarea acestor companii.ghostholding. foto2. Imobilul Ghost Offices are o arhitectura ultramoderna si functionala. Bucuresti Cod postal 071313. foto1.ro Yahoo IM: ghostpr-mk Bun pentru difuzare imediata GHOSTHOLDING DA IN FOLOSINTA O CLADIRE DE BIROURI ULTRAMODERNA Bucuresti.vedenie@ghostholding. acces.ro Subject: Ghostholding: cladire de birouri ultramoderna Attachments: comunicat Ghostholding. Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding. cei care lucreaza in birourile Ghost se pot bucura de privelistea unei gradini splendide. spatii de asteptare.vedenie@ghostholding. Celelalte trei niveluri sunt inchiriate firmei Cherry.100 mp. In acest fel.

Ghostholding are foarte bune relatii de colaborare in diverse proiecte. Cladirea este situata in nordul Capitalei. insotite de fotografii.vedenie@ghostholding. a primei fabrici de produse alimentare Ghost Hungry in anul 2006.ro/presa GHOSTHOLDING Departamentul de marketing si relatii publice Str. 13. Aceste informatii. in Bucuresti. Printre obiectivele de investitii importante finalizate de Ghostholding in anii anteriori se afla darea in folosinta.ghostholding. care este de asemenea proprietate a holdingului Ghost. Investitiile imobiliare reprezinta una dintre orientarile strategice ale holdingului Ghost. intr-o zona cu bune perspective in ceea ce priveste dezvoltarea afacerilor: pe Bulevardul Zetarilor. Ea urmareste fructificarea oportunitatilor de dezvoltare oferite de sectorul imobiliar. in imediata vecinatate a hotelului de cinci stele Ghost Host.ro Yahoo IM: ghostpr-mk 191 .ro http://www. Bucuresti Cod postal 071313 Tel. sectorul 7. 021-333-1146 Mobil 0757-555-444 georgiana. care insumeaza peste 240 milioane de euro. In apropierea cladirii Ghost Offices se mai afla pavilionul expozitional Romexpo si Casa Presei Libere.ghostholding. Fantomei nr. sunt disponibile si pe Internet la adresa http://www. 021-333-1144 Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding. precum si a bazei de antrenament a clubului sportiv Ghost Lost din Constanta in 2005. Proiectele holdingului includ de asemenea investitii imobiliare de amploare in urmatorii trei ani.ro Persoana de contact: Georgiana Vedenie Tel.

Itinerariul de testare includea şi Transfăgărăşanul. însoŃite de fotografii.ghostholding. Fantomei nr. ToŃi angajaŃii societăŃilor membre Ghostholding sunt consternaŃi de ceea ce s-a întâmplat şi regretă moartea celor doi colegi. ai PoliŃiei rutiere şi din specialişti ai companiei noastre. 021-333-1146 Mobil 0757-555-444 georgiana. La ora 14. a anunŃat la sediul companiei că s-a produs un accident în urma căruia cele două persoane care efectuau testările au decedat. sectorul 7. sunt disponibile şi pe Internet la adresa http://www.30. într-un accident rutier produs pe DN-7C (Transfăgărăşan) în apropiere de Lacul Bâlea. echipajul a confirmat decesul celor doi colegi ai noştri. aflat într-un autovehicul ce înregistra performanŃele prototipului. Până la această oră nu se cunosc cauzele şi împrejurările tragicului accident. Bucureşti Cod poştal 071313 Tel. Comunicat iniŃial (difuzat în cazul unui accident) GHOSTHOLDING Str. s-a deplasat la locul accidentului. Vom reveni cu detalii. un alt angajat al nostru. în jurul orei 14. GHOSTHOLDING Departamentul de marketing şi relaŃii publice 192 . O echipă formată din reprezentanŃi ai Parchetului.vedenie@ghostholding.3.ro Yahoo IM: ghostpr-mk Aceste informaŃii.ro Persoană de contact: Georgiana Vedenie Tel. ora 16.ghostholding. Din nefericire. 021-333-1144 Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding.ro/presa Bun pentru difuzare imediată ACCIDENT TRAGIC PE TRANSFĂGĂRĂŞAN Comarnic. 13.ro http://www.00 – Două persoane şi-au pierdut viaŃa astăzi. Un echipaj SMURD s-a deplasat de urgenŃă la locul accidentului. Conducerea Ghostholding prezintă condoleanŃe familiilor îndoliate şi a dat asigurări că va face toate demersurile cuvenite pentru a uşura greaua pierdere pe care acestea au suferit-o.40. 27 iulie. pentru a stabili cauzele producerii acestuia. Doi angajaŃi ai societăŃii comerciale Ghost Auto (membră Ghostholding) efectuau testări ale unui prototip de autoturism SUV care urmează să intre în producŃie de serie.

conform căreia „Primele trei etaje sunt ocupate de birourile societăŃilor membre Ghostholding care îşi desfăşoară activitatea în Bucureşti.ro http://www. vor fi puse mult mai bine în valoare sinergiile rezultate din conlucrarea acestor companii”. el sugerează că membrii Consiliului de AdministraŃie al holdingului sunt „vechi activişti ai partidului comunist. 021-333-1144 Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding. Scrisoare către editor GHOSTHOLDING Str. 679 de vineri. În acest fel. Bucureşti Cod poştal 071313 Tel. sectorul 7.3. dar care nu pot să scape de metehnele ceauşiste”. publicat în ziarul dumneavoastră nr. 193 .ro 21 iulie 2007 Domnului Ion Popescu Şeful Departamentului Economic Cotidianul „Seara” Domnule Popescu. Bazându-se pe aceste speculaŃii. domnul Diaconu speculează că holdingul nostru s-ar fi întors la principiile „centralismului democratic” din perioada comunistă.c. Pornind de la ideea menŃionată în comunicatul nostru de presă din 13 iulie a. prin speculaŃiile sale nefondate şi neadevărate. redactor specializat pe domeniul economic la cotidianul „Seara”. articolul semnat de domnul Diaconu aduce importante prejudicii reputaŃiei firmei noastre. Din păcate. revopsiŃi în oameni de afaceri de mare calibru. Fantomei nr. Vă scriu pentru a-mi exprima dezamăgirea faŃă de modul în care domnul Vasile Diaconu. prin eliminarea unor disfuncŃii create de dispersarea structurilor decizionale şi administrative ale societăŃilor Ghost.ghostholding. 13. 20 iulie 2007. a elaborat articolul „Fantomele vechii centralizări bântuie noua clădire Ghostholding”.

fapt care m-a determinat să vă adresez această scrisoare. aşa cum este cel pe care cu onoare şi profesionalism îl reprezentaŃi. nu cunosc celelalte surse pe care le-a utilizat autorul. Sunt convinsă că un cotidian respectat. citează în mod explicit grupul de firme Ghostholding ca „unul dintre agenŃii economici importanŃi. publicaŃie cu care noi am colaborat dintotdeauna în limitele celui mai desăvârşit profesionalism. bine documentat. un jurnalist profesionist ar fi căutat confirmarea lor din terŃe surse. autorul articolului nu a dat curs invitaŃiei noastre. Mai mult decât atât. Este regretabil că domnul Diaconu nu realizează faptul că printr-o astfel de înŃelegere a deontologiei profesiei de jurnalist. Cu aleasă stimă. creştere care le influenŃează în mod cert productivitatea. în analiza „Romania – A FastGrowing Economy” publicată în numărul din 13 iunie a. – nu în ultimul rând. Georgiana Vedenie Şeful Departamentului de Marketing şi RelaŃii Publice 194 .În afară de informaŃiile pe care le-a solicitat şi le-a primit de la departamentul nostru de marketing şi relaŃii publice. indiferent de provenienŃa acestora. – de la mutarea firmelor Ghost în noul sediu. prestigiosul cotidian „Financial Times”. cu o viziune revoluŃionară asupra managementului afacerilor”. poate aduce daune irecuperabile chiar şi publicaŃiei la care lucrează. iar nici unul dintre ei nu a ocupat vreo poziŃie în aparatul politic al partidului comunist. doar doi au fost simpli membri de partid înainte de 1989. Dacă ne-ar fi întrebat şi pe noi despre acest aspect.. – dintre cei 13 membri ai Consiliului de AdministraŃie. în multe privinŃe. oportune şi echilibrate a cititorilor dumneavoastră care. sunt ( sau pot fi) şi clienŃii noştri. sunt sigură că veŃi găsi o modalitate profesională de a repara prejudiciul de imagine pe care pe nedrept l-a suferit Ghostholding. ar fi aflat că: – preşedintele Consiliului de AdministraŃie are 35 de ani. ceea ce înseamnă că în 1989 nici măcar nu era major. dar. viteza de circulaŃie a informaŃiilor între acestea a crescut cu 30%. nu poate permite proliferarea unor astfel de practici în detrimentul informării corecte. după apariŃia articolului l-am contactat telefonic şi ne-am oferit să îi punem la dispoziŃie toate datele necesare pentru a scrie un articol corect. De asemenea. Cu părere de rău trebuie să vă aduc la cunoştinŃă faptul că domnul Diaconu nu a căutat să-şi verifice în nici un fel supoziŃiile. Din motive care ne scapă.c.

c. 40. Sâmbătă 28 iulie a. sectorul 7. Bucureşti Cod poştal 071313 Tel. Ligile de suporteri ai fotbalului din ConstanŃa şi din Timişoara. Echipa care ghiceşte prima cele mai multe cuvinte va fi declarată câştigătoare. precum şi autorităŃile constănŃene au dat asigurări că vor promova încerca- 195 . societăŃile membre Ghostholding. înaintea meciului dintre echipele Ghost Lost ConstanŃa şi Poligrafica Timişoara. 13. Scrisoare-propunere GHOSTHOLDING Str. La ora 19. Recordul actual este de 35. în deschiderea primei etape a sezonului fotbalistic 2007-2008 al Ligii I Bürger.000 de spectatori care au jucat „mima” pe stadionul din Lille (FranŃa).ghostholding. Firma Ghost Hungry . cele două cluburi. 021-333-1144 Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding.4. Sport Săptămânalul „Asalt” Domnule Decuseară. în încercarea de a intra în Cartea Recordurilor.000 de oameni vor încerca să facă istorie la ConstanŃa.00. Ei vor scanda în cor cuvintele pe care le propun ca soluŃie a „ghicitorilor” fanfarei. Cultură. Departamentul Social. Fantomei nr.ro http://www. Spectatorii de la cele două peluze ale stadionului vor concura în încercarea de a ghici cuvintele mimate prin gesturi şi muzică de către o fanfară aflată pe gazon. spectatorii vor participa la un gigantic joc de „mimă”.sponsorul oficial al clubului Ghost Lost – asigură organizarea şi finanŃarea concursului..ro 23 iulie 2007 Domnului Mihai Decuseară Reporter.

rea de doborâre a recordului mondial şi vor umple stadionul la capacitatea maximă admisă: 40.000 de locuri. Tentativa de record va fi arbitrată de însuşi creatorul acestei probe, actorul pakistanez Rawal Pindy, care a devenit o celebritate mondială prin iniŃierea acestui gen insolit de competiŃie. Deoarece consider că acest subiect se potriveşte foarte bine cu formatul săptămânalului dumneavoastră, vă propun să daŃi curs invitaŃiei mele de a participa la acest eveniment. Dacă sunteŃi interesat, vă pot facilita un interviu în exclusivitate cu domnul Pindy, care este oaspetele grupului nostru de firme. Din raŃiuni privind stabilirea agendei zilei de duminică, v-aş fi recunoscătoare dacă aş primi răspunsul dumneavoastră până joi, 26 iulie a.c.

Cu stimă,

Georgiana Vedenie Şeful Departamentului de Marketing şi RelaŃii Publice

196

5. Biografii 1. Biografie în stil direct
Ion Stafie a devenit preşedinte director general al grupului de firme Ghostholding la data de 1 aprilie 2004. Anterior, el îndeplinea funcŃia de director general economic în cadrul aceluiaşi holding. Absolvent al Colegiului de Înalte Studii Economice din Bucureşti în 1991, s-a implicat în activităŃile studenŃeşti orientate către mediul de afaceri şi a participat la acŃiunile Ligii StudenŃilor FinanŃişti şi ale FundaŃiei Române pentru Sănătate Financiară, fiind membru fondator al celor două organizaŃii. Între 1990 şi 1991 a fost preşedinte al Ligii StudenŃilor FinanŃişti şi vicepreşedinte al FundaŃiei Române pentru Sănătate Financiară. După absolvirea facultăŃii, a acceptat oferta de a lucra ca expert contabil în cadrul companiei Ghost Hungry, care luase fiinŃă de curând în localitatea prahoveană Posada. A avut o contribuŃie importantă la transformarea acestei companii în grupul de firme care avea să devină cunoscut în curând sub numele de Ghostholding. EvoluŃia sa în cadrul holdingului a parcurs toate treptele profesionale, de la expert contabil până la director general economic şi, în prezent, preşedinte director general. În perioada 1994 – 1997 a fost secretar executiv al Comisiei de IniŃiativă Economică România – Marea Britanie, organism de coordonare a proiectelor economice comune iniŃiate de guvernele român şi britanic. Ion Stafie a participat la stagii de pregătire organizate de Open Business School din Marea Britanie (1992) şi de Institutul Robert Schumann de la Bruxelles – studii europene (1998). În 1999 a absolvit Colegiul NaŃional de Management al Afacerilor, iar în 2001 a efectuat o călătorie de studii în SUA la invitaŃia companiei Lockheed Martin – unul dintre cei mai importanŃi actori mondiali în industria aeronautică – unde a efectuat un stagiu de un an în domeniul managementului economic al unei mari corporaŃii. În semn de recunoaştere a activităŃii sale în sprijinul însănătoşirii finanŃelor publice şi private din România, a fost distins în 1999 cu premiul Financial Smart al Partidului TradiŃionalist din Marea Britanie. Ion Stafie predă Managementul Afacerilor la Colegiul de Înalte Studii Economice din Bucureşti. El este în acelaşi timp şi guest speaker la Open Business School din Marea Britanie. Activitatea sa ştiinŃifică include publicarea în reviste şi lucrări de specialitate a unor studii pe teme financiare şi economice. Vorbeşte fluent limbile engleză, spaniolă şi germană. S-a născut la 13 iulie 1966, la Sinaia.
197

2. Biografie narativă
Construindu-şi încetul cu încetul reputaŃia în rândul diverselor audienŃe ale operei sale inteligente şi contrariante, compozitorul Andi Săvulescu s-a evidenŃiat în domeniile muzicii corale şi de cameră, dansului şi teatrului, astfel că recent a fost catalogat de prestigioasa revistă „Secolul XXI Magazin muzical” ca „o autoritate a muzicii contemporane şi a teatrului muzical”. Născut în 1959 în Braşov, Andi a studiat de mic pianul şi compoziŃia, a cântat în diverse coruri şcolare şi de amatori. Debutul său s-a produs însă în 1979, când a compus şi a pus în scenă muzicalul „Zboară, goeletă, zboară” cu corul „Pescăruşii” al Marinei Militare, unde îşi satisfăcea stagiul militar. Reputatul om de scenă Sava Stoian, care a vizionat premiera acestui muzical, a afirmat că este o lucrare „a dracului de promiŃătoare”. După absolvirea Conservatorului în 1986, Andi a scris muzică pentru diferite spectacole şi filme. În 1991 a primit oferta de a scrie şi a pune în scenă un muzical cu durata de două ore pentru Teatrul Non-Conformist din Ploieşti – o companie privată recent înfiinŃată în lumea de atunci a showbiz-ului românesc. Aşa s-a născut spectacolul „RevoluŃia din Ploieşti”, care a cunoscut un succes fulminant în România şi, ulterior, în străinătate (Germania, FranŃa, Olanda, Belgia, Suedia), unde Teatrul Non-Conformist a fost invitat în turnee. O variantă audio a „RevoluŃiei...” a fost difuzată şi pe postul naŃional de radio. Mergând pe aceeaşi linie a refuzului convenŃiilor, în 1995 Andi a prezentat la Teatrul de Operetă şi Balet premiera operetei sale „Domnişoara Maricica”, despre care cotidianul „Chestiunea zilei” afirma, într-o cronică elogioasă, că este „o satiră suculentă a sărăciei spirituale care bântuie astăzi prin cartierele noastre, fie că ele se cheamă Primăverii sau Katanga”. În anul 2004, Andi s-a implicat în înfiinŃarea FundaŃiei pentru Noua Muzică, devenind preşedinte fondator, poziŃie pe care o ocupă şi astăzi. FundaŃia pentru Noua Muzică pledează pentru depăşirea convenŃiilor şi barierelor administrative care încătuşează spiritul creator în lumea muzicală, pentru recunoaşterea valorii lucrărilor care promovează un melanj de stiluri şi de valori muzicale, pentru o „artă nouă”, care îmbină într-o manieră insolită muzica, dansul, declamaŃia, mimica, efectele vizuale şi poezia. Ca urmare a atitudinii sale neconvenŃionale faŃă de arta spectacolului, Andi este supranumit „licuriciul showbiz-ului” din România.

198

6. Listă cu mesaje-cheie
(Lista este alcătuită pentru conferinŃa de presă ce urmează difuzării comunicatului de presă de la Anexa nr. 2 – pagina 188. Cu mici modificări, în funcŃie de specificul publicaŃiei solicitante, aceeaşi listă poate fi utilizată şi în onorarea diferitelor cereri de interviuri).

1. Ghostholding planifică şi pune în practică proiecte performante. 2. În cadrul grupului Ghostholding, optimizarea activităŃilor reprezintă o preocupare majoră. 3. InvestiŃiile imobiliare reprezintă una dintre orientările strategice ale holdingului Ghost.

199

aceeaşi listă poate fi utilizată şi în onorarea diferitelor cereri de interviuri). vă pot facilita o întâlnire cu directorul nostru tehnic care a condus acest proiect şi care vă poate furniza detalii de specialitate. având în vedere faptul că în ultimii ani au mai fost finalizate obiective mari de investiŃii. nu există nici o dovadă în sprijinul acestei opinii. două treimi din fondurile care au fost necesare pentru construirea clădirii Ghost Offices au fost asigurate prin credite bancare. Credibilitatea noastră se întemeiază pe reputaŃia de actor onest al mediului de afaceri. Î: De ce aŃi optat pentru acest debut neaşteptat în domeniul investiŃiilor imobiliare? R: InvestiŃiile imobiliare reprezintă una dintre orientările strategice ale holdingului Ghost. Debutul nostru nu este nici pe departe neaşteptat. ca urmare a faptului că am sesizat oportunităŃile de afaceri pe care le oferă domeniul investiŃiilor imobiliare. 2 – pagina 188. 2. 3. constructorul a efectuat studiul ductilităŃii zonelor cu potenŃial de cedare casantă la străpungere? R: Nu am răspunsul la această întrebare tehnică. Prin urmare. şi din punct 200 . după conferinŃa de presă. Planificarea acestui obiectiv strategic a început acum cinci ani. pe care Ghostholding le-a obŃinut destul de uşor ca urmare a credibilităŃii pe care grupul nostru o are în mediile bancare. precum fabrica de produse alimentare Ghost Hungry şi baza de antrenament a clubului sportiv Ghost Lost. instituŃiile abilitate să controleze activitatea noastră nu au formulat până acum nici un fel de obiecŃie cu privire la rezultatele noastre financiare. dar. 4. Pe de altă parte. Cu mici modificări. pe care Ghostholding le-a obŃinut destul de uşor ca urmare a credibilităŃii pe care grupul nostru o are în mediile bancare. 1. Ceea ce pot eu face este să vă asigur că. Listă cu întrebări şi răspunsuri posibile (Lista este alcătuită pentru conferinŃa de presă ce urmează difuzării comunicatului de presă de la Anexa nr. Î: Există opinii conform cărora o bună parte a fondurilor pe care le utilizaŃi în investiŃii au o origine frauduloasă. în funcŃie de specificul publicaŃiei solicitante.7. Celelalte două treimi au fost asigurate prin credite bancare. Î: De unde provin fondurile care au fost necesare pentru construirea clădirii de birouri? R: O treime din fonduri provine din activitatea societăŃilor membre ale grupului Ghostholding. Acum putem spune că opŃiunea noastră a fost una corectă. Î: Înainte de a trece la realizarea efectivă a proiectului Ghost Offices. Cum comentaŃi? R: Aşa cum am mai specificat.

6. unele dintre ele construite cu zeci de ani în urmă. care a utilizat mână de lucru proprie sau. Ghostholding a angajat o echipă de trei specialişti. Aceasta din cauză că prevederea la care vă referiŃi nu se aplică în zona despre care vorbim. proiectul nostru a fost unul dintre cele mai performante din ceea ce s-a realizat până în prezent în domeniul construcŃiilor de acest gen. a subcontractat anumite lucrări. altele date în folosinŃă recent. după caz. se poate observa că în aceeaşi zonă există clădiri care au chiar mai mult de şase etaje.de vedere tehnic. deoarece. optimizarea activităŃilor reprezintă o preocupare majoră. Î: CâŃi oameni au lucrat la finalizarea acestei construcŃii? R: ConstrucŃia a fost realizată de o societate specializată. conduşi de un director tehnic. avize care se condiŃionează reciproc. 201 . în cadrul grupului Ghostholding. pentru controlul permanent al modului în care sunt realizate lucrările şi pentru asigurarea legăturii rapide şi eficiente dintre constructor şi beneficiar. Î: Prin ce metode aŃi obŃinut autorizaŃia de construcŃie a unei clădiri cu şase etaje într-o zonă în care nu sunt autorizate decât imobile cu maximum trei etaje. Pe de altă parte. 5. pentru a nu stânjeni culoarele de zbor utilizate de aeroporturile Otopeni şi Băneasa? R: Autorizarea construirii unui imobil de asemenea dimensiuni presupune obŃinerea unui mare număr de avize preliminare din partea a diferite instituŃii.

Fotografiile de mai jos redau detaliile amenajării sălii de conferinŃe de presă a Guvernului României.8. cu drapele şi cu logo-ul Guvernului. cu logo-ul Guvernului şi cu microfoane. o sală special amenajată pentru acest tip de evenimente. mai sus de nivelul sălii 202 . pupitrele sunt aşezate pe un podium. cu o culoare adecvată. Amenajarea unei săli de conferinŃe de presă OrganizaŃiile care utilizează frecvent conferinŃele de presă ca tehnică de relaŃii publice au. proiectoare de tavan care să asigure iluminarea corectă a celor care susŃin conferinŃa. Figura 20: Amenajarea părŃii frontale a sălii: două pupitre în picioare (pentru cel care susŃine conferinŃa şi pentru moderator). fundal special amenajat pentru camerele de televiziune şi cele foto. de cele mai multe ori.

care asigură iluminarea corectă a zonelor importante pentru camerele foto şi de televiziune 203 .Figura 21: Scaune în număr suficient pentru jurnalişti. cu posibilităŃi pentru a lua notiŃe Figura 22: Proiectoare de tavan.

Figura 23: Echipament pentru controlul volumului şi calităŃii sunetului 204 .

unde jurnaliştii îşi pot conecta aparatura de înregistrare a sunetului. care pot fi utilizate pentru alimentarea aparaturii 205 .Figura 24: Distribuitoare de sunet. şi prize de tensiune.

Figura 25: Boxă de sunet din sistemul de sonorizare a sălii 206 .

pentru înregistrarea în folos propriu a conferinŃelor de presă 207 .Figura 26: Cameră de luat vederi.

cameramanilor şi fotoreporterilor este restricŃionat 208 .Figura 27: Cordon pentru delimitarea zonelor în care accesul jurnaliştilor.

Figura 28: Podium în două trepte în spatele sălii. pentru cameramani şi fotoreporteri 209 .

Figura 29: InstalaŃie pentru climatizarea sălii 210 .

Figura 30: CompoziŃie grafică sugestivă şi ceas pentru orientarea celor care susŃin conferinŃa de presă 211 .

dar şi în viaŃa de zi cu zi. ca membri ai unei organizaŃii. Prin urmare. doresc sa vă vorbesc astăzi despre Aptitudinea de a asculta pe celălalt. vă va fi de folos să aflaŃi câteva lucruri despre o ascultare eficientă. despre beneficiile personale şi profesionale ale ascultării eficiente. o să vă vorbesc pentru început despre importanŃa comuni- EnunŃarea ideilor principale cării în organizaŃie. ci a-l înŃelege. iar în cadrul unei organizaŃii a-l asculta pe celălalt nu înseamnă numai a auzi mesajul său. o comunicare eficientă asigură eficacitatea organizaŃiei în sine. Discurs APTITUDINEA DE A ASCULTA PE CELĂLALTEDUCAREA ASCULTĂRII EFICIENTE Aş dori să încep discuŃia de astăzi pornind de la următoarea afirmaŃie: Moment de captare a atenŃiei „Comunicarea este liantul care Ńine o organizaŃie unită”. Având în vedere importanŃa pe care o are astăzi comunicarea. pentru a putea „diagnostica” modul cum se desfăşoară comunicarea/ascultarea. Comunicarea eficientă îşi concentrează atenŃia asupra aptitudinilor de vorbire. ce reprezintă fundamentul oricărei afaceri. V-aş ruga să vă gândiŃi pentru câteva secunde la această afirmaŃie pentru a înŃelege importanŃa ei. de ascultare şi de lucru în echipă. Mai concret. în organizaŃie şi în final voi încerca să aduc câteva lămuriri asupra unor strategii de comunicare eficientă. în sensul de transmitere şi recepŃionare de mesaje. 212 . Astfel. Educarea ascultării eficiente. de scriere. Studii recente arată că angajaŃii îşi petrec majoritatea timpului comuni- Cuvinte (expresii) care trebuie accentuate când. a reacŃiona la el în consecinŃă. apoi voi vorbi despre indiciile unei ascultări eficiente/ ineficiente. dezvoltarea unor aptitudini de comunicare va duce în timp la o carieră de succes. În acelaşi timp.9. De ce tocmai despre o ascultare eficientă? Pentru că trebuie să avem în vedere în permanenŃă că un feedback corect Comunicarea temei Motivarea temei nu poate veni decât ca urmare a unei ascultări eficiente.

ca şi metode de obŃinere a feedback-ului necesar. În organizaŃie. angajaŃii au cunoştinŃele necesare din punct de vedere tehnic. se poate vorbi despre o ascultare neadecvată: – oamenii sunt confuzi. – unii oameni află despre întâmplări sau schimbări. se simt „în ceaŃă”. o ascultare eficientă s-ar traduce prin următoarele indicii: – oamenii simt că au primit suficiente informaŃii şi înŃeleg ce se întâmplă în organizaŃie. deşi tuturor le-a fost transmis mesajul. Aşadar. preŃul plătit poate fi destul de mare. până când comunicarea din cadrul organizaŃiei devine eficientă şi de impact. profesionale şi organizaŃionale ale ascultării eficiente. – atunci când sunt repartizate sarcini. – oamenii simt că mesajele şi informaŃiile pe care le primesc sunt clare şi precise. În contrast. am vorbit despre cât de importantă este ascultarea eficientă pentru bunul mers al organizaŃiei. oamenii sunt din ce în ce mai deschişi faŃă de ceilalŃi pe măsură ce capătă mai multă încredere unii în alŃii. Ce se întâmplă însă cu relaŃiile interpersonale? Uneori sunt necesari ani de zile până când colectivele se rodează.ÎnŃelegând importanŃa acestor aspecte ale comunicării. să vorbim despre Dezvoltarea primei idei importanŃa comunicării în cadrul organizaŃiei şi despre beneficiile personale. oamenii simt că nu înŃeleg pe deplin ce să facă. Pentru poziŃia pe care o ocupă în firmă. profesional. Între timp. de regulă. 213 . – oamenii simt că managerul îi ascultă şi înŃelege ce vor ei să spună. În relaŃiile personale. faptului că informaŃiile sunt distorsionate. pe de altă parte. iar. pe de o parte. sunt informaŃii pe care nu le înŃeleg. HaideŃi să vedem în continuare ce presupune ascultarea eficientă şi care Dezvoltarea celei de-a doua idei sunt indiciile acesteia. – receptorul nu este disponibil să petreacă timp ascultându-i pe ceilalŃi. faptului că managerul deŃine puterea. iar alŃii nu. lucrurile se schimbă datorită. În context organizaŃional. Există metode de dezvoltare a unei strategii comunicaŃionale eficiente care le facilitează managerilor asigurarea receptării corecte a mesajelor lor.

urmărind importanŃa ascultării în special. În final. – reŃinerea de la evaluări. cât şi. Evaluarea trebuie făcută după exprimarea unei idei complete. urmărind mesajul primit. Cu puŃin efort. odată ajuns pe malul unui lac întins. dar şi cât de eficient suntem. – colaborarea cu vorbitorul. prin simpla ascultare eficientă. e treaba ta să te ocupi de detalii”. iepurele a în- Moment de recaptare a atenŃiei trebat-o: „Cum să îmi crească aripi?” La care bufniŃa i-a răspuns: „łi-am oferit principiul general. ci şi de educarea acestei abilităŃi. Prin urmare. După ce s-a gândit. ne putem da seama cât de eficient suntem capabili să ascultăm. Aceste aspecte vă sunt importante atât ca membri ai comunităŃii umane în general. nu uitaŃi că ascultarea eficientă Ńine nu numai de o abilitate Reamintirea temei. la rândul nostru. altfel se rupe şirul ideilor vorbitorului. ascultaŃi. Perplex. ca membri ai unei organizaŃii. Răbdarea în ascultare şi ajutorul dat vorbitorului în exprimarea ideilor sunt esenŃiale. aş vrea să vă vorbesc despre strategiile pe care le-am putea Dezvoltarea celei de-a treia idei adopta pentru a nu cădea în eşecul unei ascultări ineficiente. Ascultătorul trebuie să fie activ.Analizând aceste indicii. acoperind astfel golurile existente în comunicare. – verificarea perceperii înŃelesului mesajului. (Adaptare după un discurs prezentat de studenta Cristina Bondoc) 214 . Am vorbit deci despre educarea ascultării eficiente şi despre aptitudinea de a-l asculta pe celălalt. Un vorbitor poate reformula unele cuvinte/fraze. Iată deci că acum ştim că pentru o ascultare eficientă e necesar să ne educăm abilitatea de a asculta. O să vă spun o snoavă despre iepurele care. nu ştia cum să îl traverseze. A mers la bătrâna bufniŃă înŃeleaptă şi a întrebat-o cum poate să traverseze lacul. pentru a asigura bunul mers al activităŃii dumneavoastră şi al relaŃiilor cu ceilalŃi. A auzi ceea ce spune cineva nu este acelaşi lucru cu a înŃelege ce vrea să spună acea persoană. putem să ne concentrăm asupra mesajului pe care îl primim chiar în momentul când se întâmplă acest lucru. pe cel care transmite mesajul şi propriile gânduri referitoare la mesaj. Printre metodele prin care poate fi depăşită ascultarea pasivă se numără: – urmărirea întregului sens al mesajului. remotivarea ei Concluzie sintetică înnăscută a fiecăruia. mai ales. indicii ascultării eficiente/ ineficiente şi strategiile ascultării eficiente. bufniŃa i-a răspuns: „Trebuie să îŃi crească aripi şi să traversezi lacul în zbor”.

10. dar am considerat că aceste fotografii sunt interesante din punct de vedere didactic. N-am putut identifica autorii pentru a le cere permisiunea de publicare. Figura 31: Liniile directoare conduc către centrul de interes al fotografiei: un autobuz surprins în mişcare 215 . Exemple de fotografii Printre exemplele de fotografii redate în continuare se află şi unele preluate din diferite slide-show-uri care circulă pe e-mail.

Figura 32: Silueta unui animal. surprinsă într-un instantaneu contre-jour. creează un efect dramatic în fotografie 216 .

geam. oglindă etc.Figura 33: Surprinderea reflexiei centrului de interes pe o suprafaŃă reflectoare (apă.) constituie un alt procedeu de îmbunătăŃire a compoziŃiei unei fotografii 217 .

Figura 34: Liniile orizontale dintr-o fotografie sugerează pace. odihnă 218 . linişte.

Figura 35: Liniile verticale sugerează demnitate. forŃă 219 . inspiraŃie.

Figure 36: Liniile diagonale (oblice) dintr-o fotografie inspiră viteză. acŃiune. mişcare 220 .

Figura 37: Liniile curbe dintr-o fotografie implică profunzime. frumuseŃe 221 . graŃie.

multimedia. telefoane etc. CDROM etc. newsletter. masă. masă. telefoane etc.) • Materiale foto. video • Internet.) • Chestiuni financiare 222 .) • Materiale foto. newsletter. multimedia. CD-ROM etc. Structuri de principiu ale unor centre de presă temporare Celula de conducere a centrului de presă Departamentul de relaŃii cu massmedia • RelaŃii nemijlocite cu presa • Briefing-uri de presă • ÎnsoŃirea jurnaliştilor • Personal de legătură Departamentul de planificare • Primirea şi acreditarea jurnaliştilor • Planificare • ÎnsoŃirea jurnaliştilor (dacă nu este asigurată de departamentul de relaŃii cu massmedia) Departamentul de producŃie • Evaluarea activităŃii de informare publică • Editarea presei departamentale (ziar intern.11. radio Departamentul administrativ • Asigurarea logistică a centrului de presă • Primirea şi acreditarea jurnaliştilor • Transport pentru jurnalişti • Alte facilităŃi (cazare. video • Internet Departamentul administrativ • Asigurarea logistică a centrului de presă • Transport pentru jurnalişti • Alte facilităŃi (cazare.) • Chestiuni financiare Celula de conducere a centrului de presă Departamentul de operaŃii mass-media • RelaŃii nemijlocite cu presa • Briefing-uri de presă • Personal de legătură • ÎnsoŃirea jurnaliştilor • Planificare • Analiza apariŃiilor în mass-media Departamentul de producŃie • Evaluarea activităŃii de informare publică • Editarea presei departamentale (ziar intern.

gustări. materiale video. Mobilată pentru a permite accesul a cel puŃin 40 de jurnalişti. dosare de presă) Cu posibilitatea de a oferi jurnaliştilor şi persona- Încăpere pentru bufet 1 lului din centrul de presă. 3: Denumire Încăpere pentru celula de conducere a centrului de presă Încăpere pentru departamentul administrativ Încăpere pentru departamentul de operaŃii mass-media Cantitate 1 ObservaŃii 1 1–2 Încăpere pentru departamentul de producŃie 1–2 Echipată cu telefoane (cu/fără plată) pentru jurnalişti. cu fax. echipamente şi materiale necesare unui centru de presă Tabelul nr. scheme.12. echipată cu instalaŃii de sonorizare (eventual şi de traducere simultană). de Încăpere pentru briefing-uri de presă 1 prezentare multimedia. Listă orientativă cu facilităŃi. programe şi anunŃuri pentru presă. trebuie luată în calcul şi necesitatea unei instalaŃii de climatizare Încăpere (spaŃiu) de depozitare 1–2 223 . răcoritoare. dacă este cazul. conexiuni Internet. diagrame. se prevede spaŃiu adecvat pentru cameramani şi fotoreporteri. contra cost. plus reprezentanŃii organizaŃiei care susŃin briefing-ul. se asigură surse de energie electrică de rezervă pentru jurnalişti. aici se afişează şi Încăpere mare (spaŃiu) de lucru cu jurnaliştii 1 se distribuie produsele centrului de presă (comunicate. cafea. Ńigări etc. cu table şi panouri de afişaj. fotografii. alerte media.

Cel puŃin unul dintre computere ar trebui să fie portabil Imprimantă 2 1 pentru departamentul de producŃie. cel puŃin 1 (cu/fără plată) pentru jurnalişti 1 pentru centrul de presă (cu cel puŃin 10 posturi Conexiune Internet 2 de lucru). cel puŃin 1 pentru departamentul de producŃie. 1 pentru jurnalişti (cu cel puŃin 5 posturi de lucru) 1 pentru celula de conducere. se determină Telefoane 6 câte dintre aceste telefoane să aibă acces la reŃeaua internaŃională. 1 pentru departamentul administrativ Scanner de rezoluŃie mare Televizor 1 1 2 4 2–3 Departamentul de producŃie Departamentul de producŃie Departamentul de producŃie Câte una pentru fiecare departament În zona de lucru cu jurnaliştii 224 Videorecorder (pentru montaj video. care să permită convorbiri între departamentele centrului de presă Cel puŃin 1 pentru celula de conducere. în caz că se lucrează cu casete video) Tablă de scris (flipchart) Tablă/panou de afişaj . 5 pentru jurnalişti. iar cel puŃin 2 telefoane (cu/fără plată) pentru jurnalişti. 1 pentru departamentul administrativ 1 pentru departamentul de producŃie (preferabil Copiator 2 de capacitate mare). dacă este necesar. cel puŃin Telefon mobil cu încărcător 7 1 pentru departamentul administrativ. Este foarte indicat să existe şi o reŃea telefonică internă. 4 pentru departamentul de operaŃii mass-media Fax internaŃional 2 Cel puŃin 1 pentru centrul de presă.Denumire Cantitate ObservaŃii Cel puŃin câte un telefon direct pentru fiecare de- partament. 3 pentru departamentul administrativ. 3 pentru deparComputer 15 tamentul de producŃie. 3 pentru departamentul de operaŃii mass-media.

Denumire Proiector multimedia cu ecran portabil Mobilier Birotică şi consumabile Memory stick Film fotografic Casetă video Casetă audio Reportofon Aparat foto digital Aparat foto cu film Cameră video Automobil de oraş Microbuz/autobuz Cantitate 1 ObservaŃii În sala pentru briefing-uri Birouri. cafea. frigider. zahăr. dulapuri. răcoritoare. pahare de unică folosin- Ustensile pentru confortul lucrătorilor din centrul de presă necesar Ńă. pupitre etc. mese de lucru. ventilatoare 225 . apă minerală. scaune. fotolii. necesar necesar 5 20 – 30 20 10 1–2 1 1 1 1–2 1–3 Performant Performant Performantă Pentru centrul de presă În funcŃie de numărul de jurnalişti prognozat şi de traseele care ar trebui asigurate concomitent Filtre de cafea.

(1998). third edition. (2007). Practical Information. Indiana: Defense Information School. George. – Barry McLoughlin Associates Inc. ediŃia a II-a revăzută. Gramercy Books. Wragg. Effective Media Relations: How to Get Results. – Bland. Tehnici fundamentale de redactare. Theaker. Journalism Handbook. Alison. – Ferréol. Michael. – Coman. Flageul. ediŃia a II-a. PR in Practice series. – ***. (2001). Mihai (coordonator).BIBLIOGRAFIE – ***. Communicate with Power: Encountering the Media. 226 . Norm (editor). Broadcast Journalism Style Guide. Fort Benjamin Harrison. Iaşi: Editura Polirom. PR in Practice series. Gilles. (2003). New York. Bucureşti: Editura Oscar Print. – Coman. London: Kogan Page. Media Guide. (1992). David. (1993). Noël. – Goldstein. (1998). (2007). The Institute of Public Relations. – ***. – David. Broşură editată de Consiliul Uniunii Europene. (1992). Council Guide. first published in 1996. DEX – DicŃionarul explicativ al limbii române. VII. Effective Media Relations: How to Get Results. (2005). London: Kogan Page. (1996). Fort Benjamin Harrison. Indiana: Defense Information School. Associated Press Stylebook and Briefing on Media Law with Internet Guide and Glossary (37th edition). (2002). Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic. Manual de jurnalism. Cristina. (2000). Theaker. RelaŃii publice – garanŃia succesului. Webster’s Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language. Iaşi: Editura Polirom. Published by The Associated Press. RelaŃiile publice şi mass-media. (1992). ediŃia a doua revăzută şi adăugită. – Bland. Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală. – ***. Linda F. ediŃia a II-a revăzută şi adăugită. Michael. Wragg. Iaşi: Editura Polirom. Newswriting Programmed Instruction (prepared by Journalism Department). – Fozo. Fort Benjamin Harrison. Pocket Tips Booklet. – ***. David. The Institute of Public Relations. Alison. Indiana: Defense Information School.

Published and distributed by Video Consultants. (1998). Christian.. (2002). Hauppauge. (1996). Paris: Belfond. Gross. – Jones. Cristian Florin. Ştefan. Comunicare şi negociere în afaceri. Bucureşti: Editura NIM. Thompson. DicŃionar explicativ de jurnalism. Constantin. Cybermarketing. Inc.– Gregory. Understanding Body Language. – Newsom. Anne. Communication. (2000). nouvelle fonction stratégique de l’entreprise.. Niculescu-Maier. NY: Barron’s Educational Series. – Orzan. Public Relations: Strategies and Tactics. – Wilcox. Ault. Mihai. (2001). (2004). (2004). – Ribbens. (1993). Bucureşti: Editura Tritonic. (1998). A step-bystep guide. Craiova: Editura FundaŃiei Meridian. Introducere în relaŃii publice. Florida. Encyclopédie Delmas pour la vie des affaires (2e édition). relaŃii publice şi publicitate. Tehnici de redactare. Radu. – Schneider. Warren K. 227 . London: The Institute of Public Relations. Katie. Redactarea materialelor de relaŃii publice. Geoff. Iaşi: Editura Polirom. Cristian Florin. Carrell. Mic dicŃionar de jurnalism. Ştefan (1998). Libertate supravegheată. third edition. Sharon. Agee. Doug. Richard. New York: HarperCollins Publishers Inc. Inc. Tampa. Bucureşti: FundaŃia Rompres. – Milo. Bob. Phillip H. Gheorghe. (1992). (1998).. – Popescu. Winning with the News Media (1996 edition). Dennis L. Peter. Bâlbâie. – Stan. Planning and Managing a Public Relations Campaign. Yoder. USA. Bucureşti: Editura Uranus. Orzan. Iaşi: Editura Polirom. Kogan Page. Clarence. – Popescu. – Prutianu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful