DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

1

SISTEME CONSTITUTIONALE CONTEMPORANE

Sectiunea 1 Criterii de identificare a sistemelor constitutionale Este bine cunoscut faptul ca în cadrul sistemului institutiilor constitutionale juridice si politice, seful de stat ocupa un rol si o pozitie dintre cele mai importante. În conditiile separatiei puterilor, seful statului poate fi însusi titularul puterii executive (cum este, de pilda, în S.U.A.), poate fi un arbitru între puterile statului, detinând totodata si unele prerogative ce apartin puterii executive (cum ar fi, de pilda, în Franta) sau poate sa reprezinte un simbol al statului, o emanatie a puterii legiuitoare, fiind responsabil fata de aceasta (de pilda, în Germania si Italia). În tarile care au pastrat forma de guvernamânt monarhica, seful statului – monarhul ereditar – nu detine însa responsabilitati politice. În aceste state, Guvernul este de fapt titularul puterii executive, monarhul pastrând numai anumite prerogative legate de reprezentarea statului pe planul relatiilor externe, pastrarea echilibrului între puterile statului si continuitatea autoritatilor statale. Luându-se în considerare în special locul si pozitia sefului de stat, regimurile constitutionale au fost de fapt clasificate în regimuri prezidentiale, semiprezidentiale, parlamentare si directoriale.1

Sectiunea a 2-a Regimuri prezidentiale În regimurile prezidentiale, cum este de pilda cel american, seful de stat, care dispune de considerabile atributii, este ales direct de popor, dar puterea sa este contracarata de aceea a forumului legislativ – Congresul – pe care nu îl poate dizolva. În sistemul american presedintele nu are dreptul de initiativa legislativa, aceasta apartinând în exclusivitate membrilor puterii executive, el fiind totodata obligat sa obtina asentimentul Congresului pentru încheierea unor acorduri internationale si avizul comisiilor de specialitate ale forumului legislativ pentru confirmarea unor înalti demnitari. Congresul dispune însa de posibilitatea de a -l demite pe presedinte si a-l trage la raspundere penala în cadrul unei proceduri destul de complicate care se numeste impeachment. Puterea judecatoreasca – absolut independenta, desi membrii Curtii supreme sunt numiti de presedintele

1

Victor Duculescu, Constanta Calinoiu, Georgeta Duculescu, Drept constitutional comparat. Tratat, editia III-a, vol.I, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002, pag.91.

PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

2

S.U.A.- are dreptul sa ia în discutie legalitatea si constitutionalitatea chiar a actelor Guvernului. Potrivit prevederilor Constitutiei S.U.A., presedintele american dispune de numeroase puteri, dar el este ales în baza unei proceduri democratice si cât se poate de eficiente de consultare a poporului, iar odata ales nu este cu nimic în afara sistemului de responsabilitati. Adoptarea si aplicarea regimului prezidential nu este, prin urmare, atât de mult influentata de tipul de atributii pe care le detine presedintele, de prerogativele mai mari sau mai mici ce apartin acestuia, ci de modul în care se încadreaza aceasta putere – considerabila, desigur – în mecanismul de control democratic. Sistemul prezidential permite, deci, o autentica înfaptuire a aspiratiilor democratice, dar numai cu conditia ca el sa fie raportat la un întreg sistem de norme si mecanisme, de institutii si forme de control care sunt menite sa-i garanteze eficienta si stabilitatea. Faptul ca un presedinte american a putut fi tras la raspundere în 1974, cum a fost cazul Watergate, demonstreaza forta si vitalitatea democratiei americane, bazata pe traditii, pe drepturile omului, dar si pe un sistem eficient de guvernare, care permite sefului de stat sa exercite un numar extrem de mare de responsabilitati, dar numai cu conditia de a le folosi corect si în serviciul întregii natiuni. Mai mult, în regimul prezidential al Statelor Unite ale Americii de Nord, sistemul de frâne si contragreutati opereaza uneori chiar în cadrul aceleiasi puteri. Alcatuirea Congresului pe baza bicamerala nu urmareste numai ca prin crearea Senatului sa se asigure o reprezentare paritara a statelor ce formeaza federatia nordamericana ci, si ca, fractionându-se puterea legiuitoare, aceasta sa nu fie concentrata în mâinile unei singure adunari care, neîmpartindu-si atributiile cu nimeni, ar putea dobândi un rol politic excesiv. 2 Sectiunea a 3-a Regimuri semiprezidentiale Spre deosebire de regimurile prezidentiale, regimurile semiprezidentiale pastreaza alegerea directa a presedintelui de catre popor, dar confera presedintelui o serie de importante atributii politice. Desi în sistemul semiprezidential seful statului nu este în acelasi timp si prim ministru – functia de prim ministru fiind separata de aceea de presedinte -, el poate prezida lucrarile Cabinetului, poate sesiza Curtea Constitutionala si dispune de o prerogativa importanta – dreptul de veto legislativ pe care îl are, desigur, si presedintele american. Regimul semiprezidential cauta sa suplineasca o serie de dezavantaje ale sistemului prezidential, dar si de imperfectiuni ale regimului parlamentar – la care ne vom referi în continuare. Între un sistem care acorda presedintelui prerogative 2

Tudor Draganu, op.cit., pag.8-9.

DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

3

foarte largi si un sistem care nu îi acorda deloc, regimul semiprezidential imagineaza o cale de mijloc în care presedintele, ales de întregul popor, devine un arbitru între puterile statului, însa puterea executiva apartine de fapt Guvernului, în fruntea caruia se gaseste primul ministru. Aceasta reprezinta, de fapt, prima si cea mai importanta deosebire între regimul semiprezidential si cel prezidential, deoarece în regimurile prezidentiale presedintele este totodata si seful puterii executive. Ca element comun între regimurile prezidentiale si cele semiprezidentiale este posibilitatea de punere sub acuzare a presedintelui în anumite situatii grave dar, în timp ce în regimurile semiprezidentiale presedintele poate dizolva Parlamentul, acest lucru nu-l poate face niciodata presedintele într-un sistem prezidential. Desigur, sunt si unele puncte de asemanare, care nu respecta pe deplin aceasta demarcatie de puteri. Asa, de pilda, în regimurile semiprezidentiale presedintele republicii prezideaza Consiliul de Ministri, fie de regula (cum este în Franta), fie numai în anumite situatii. Implicarea sa directa în viata politica nu este posibila în regimurile semiprezidentiale unde, desi presedintele este ales prin vot direct, cu sprijinul unui partid sau anumitor partide, el nu poate desfasura totusi o activitate politica relevanta, deoarece prin definitie el trebuie sa adopte o pozitie echidistanta fata de diferitele forte politice care participa la competitie pentru guvernare. Atât în regimul prezidential cât si în regimul semiprezidential, presedintele nu are initiativa legislativa, dar el poate opri adoptarea unor proiecte de legi, exercitând dreptul de veto, si sa dispuna trimiterea lor pentru o noua discutare Camerei (sau Camerelor), în scopul reexaminarii proiectului pe care nu îl considera acceptabil. Atributiile de politica externa sau cele privind functiile militare ale Presedintelui în diverse sisteme sunt, în general, aceleasi. La fel si cunoscutele prerogative ce privesc amnistia si gratierea, care în regimul anumitor constitutii, solicita însa si un aviz din partea Ministerului Justitiei. Exemplul clasic al regimului semiprezidential îl constituie r egimul politic francez consacrat de Constitutia Frantei din 4 octombrie 1958. În legatura cu sistemul semiprezidential francez, mai trebuie subliniat ca, potrivit art.16 din Constitutia citata, presedintele dispune de dreptul de a lua masuri exceptionale când institutiile republicii, independenta natiunii, integritatea teritoriului sau executarea angajamentelor sale internationale sunt amenintate întrun mod grav si imediat. Spre deosebire de sistemul român, unde presedintele poate sa prezideze sedintele Consiliului de Ministri, art.9 din Constitutia franceza din 1958 mentioneaza numai ca presedintele conduce sedintele Consiliului de Ministri, de unde concluzia ca aceasta reglementare este obligatorie. În sistemul francez, Presedintele Republicii poate sa pronunte dizolvarea Adunarii Nationale, dar nu si a Senatului. Dizolvarea Adunarii Nationale este pronuntata însa numai dupa consultarea primului ministru si a presedintilor celor doua Camere, desi parerea acestora nu este obligatorie. În afara acestor atributii, în Franta, presedintele – ales în prezent pe cinci ani, ca urmare a celei mai recente reforme constitutionale – este comandantul suprem al armatei, are dreptul de gratiere, adreseaza mesaje celor doua Camere ale

În Italia. în asemenea conditii. iar dintre fostele tari socialiste Cehia. Presedintele autorizeaza prezentarea proiectelor de lege apartinând initiativei Guvernului. În Germania. Croatia. Constitutia instituie procedura punerii sub acuzare a Presedintelui. precum si a ofiterilor si subofiterilor. acrediteaza si primeste trimisii diplomatici. ca si regulamentele. El fixeaza alegerile si stabileste prima întrunire a Parlamentului. fixeaza referendum-ul popular în cazurile prevazute de Constitutie. un rol politic minor. Slovenia si Albania. Presedintele republicii este. în care el este de fapt cel ce va conferi mandatul viitorului premier. Bundestag-ul sau Bundesrat-ul poate pune sub acuzare Presedintele Republicii în fata Tribunalului Constitutional Federal pentru violare voluntara a legii fundamentale sau a unei alte legi federale. deoarece presedintele va recurge la o anumita nominalizare numai dupa ce va avea girul fortelor politice si se va confrunta cu acestea. Asa cum s aratat. Presedintele republicii este seful statului si reprezinta unitatea nationala. fara prea mari dificultati. ce este depasit – de departe – de pozitia proeminenta a primului ministru. care devine de fapt adevaratul forum de guvernare. Acest regim acorda o însemnatate considerabila Parlamentului. Cererea de punere sub acuzare trebuie însa prezentata de cel putin o patrime din membrii Bundestag-ului sau o patrime din membrii Bundesrat-ului. Pentru abuzuri grave. a functionarilor federali. presedintele reprezinta federatia si încheie tratate. Slovacia. presedintele republicii este ales de ambele Camere ale Parlamentului pe termen de 7 ani. . potrivit Constitutiei din 1949.16 – necesita semnatura primuluiministru sau a ministrilor responsabili. Sectiunea a 4-a Regimuri parlamentare Un al treilea regim constitutional este cel parlamentar. El poate trimite mesaje celor doua Camere. exemplele clasice de regimuri parlamentare în Europa -a sunt Germania si Italia. care îi poate retrage oricând încrederea. în conditiile în care apreciaza ca nu-si îndeplineste mandatul. promulga legile si emite decretele cu valoare de lege. Printre atributiile presedintelui se pot mentiona: numirea si revocarea judecatorilor. potrivit Constitutiei din 1947. o asemenea optiune nu poate fi facuta însa nici ea discretionar. având atributii de reprezentare si protocol. Acuzatia va fi sustinuta în fata Tribunalului Constitutional de un reprezentant al Adunarii care a votat punerea sub acuzare. iar actele sale – cu exceptia unor masuri printre care Decretul de aplicare a art. Guvernul – condus de un prim ministru eficient si cu largi puteri – este obligat sa dea socoteala Parlamentului. exercitarea dreptului de gratiere – presedintele putând delega unele din aceste prerogative altor autoritati. desemneaza pe primul ministru. Decizia de punere sub acuzare trebuie luata cu o majoritate de doua treimi din membrii Bundestag-ului sau doua treimi din Bundesrat. Ungaria.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 4 Parlamentului. Presedintele republicii poate actiona însa cu succes în situatii de criza. o figura mai mult decorativa.

respectându-se traditiile si institutiile nationale. Polonia). a unui nou cadru democratic. fireste. acorda decoratii. pag. functionarii de stat. Slovacia. de asemenea. dupa autorizarea prealabila a Camerelor. Acest regim se caracterizeaza prin aceea ca puterea 3 Ibidem. . dupa deliberarea Camerelor. contrasemnate de presedintele Consiliului de Ministri. sa dizolve una sau ambele Camere. În conditiile profundelor transformari politice care au avut loc în anii ’90 în Europa centrala si de rasarit. În atributiile sale intra si declararea starii de razboi. În aceste cazuri el este pus sub acuzatie de catre Parlament în sedinta comuna. ratifica tratatele internationale. Din acest punct de vedere este de remarcat ca unele state foste socialiste s -au orientat spre modelul american (Rusia). altele spre modelul francez (România) iar altele spre modelul german (Slovenia. în aceste tari. dupa înstiintarea presedintilor celor doua Camere. preocupându-se de elaborarea unor noi legi fundamentale care sa garanteze drepturile si libertatile cetatenilor. vechile constitutii fiind numai partial aprobate si pastrate mult timp în vigoare cu anumite modificari (Ungaria. Presedintele republicii poate. Actele care au valoare legislativa si celelalte acte de competenta Presedintelui sunt. Croatia. este comandantul fortelor armate si prezideaza Consiliul Suprem al Apararii. o functionare armonioasa a institutiilor statului. 3 Sectiunea a 5-a Regimul directorial O varietate a regimurilor întemeiate pe principiul pluralismului politic o constituie regimul directorial. ungaria). El nu poate exercita însa acest drept în ultimele sase luni ale mandatului sau. cehia. în unele cazuri folosindu-se chiar fostul cadru constitutional. acrediteaza si primeste reprezentantii diplomatici. Indiferent de optiunile pe care aceste state le-au manifestat fata de unul sau altul dintre sistemele constitutionale pe care leam mentionat. institutia sefului de stat a ramas una dintre institutiile cheie. fostele tari comuniste – care au abolit sistemul monopartid si economia planificata – au transformat structural cadrul lor legislativ si constitutional. în cazurile prevazute de lege.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 5 el numeste. de care depinde edificarea. controlul constitutionalitatii si aplicarea efectiva si imediata a angajamentelor internationale în ordinea interna a statelor respective. El are dreptul de gratiere si poate comuta pedepsele.35. daca acest lucru este prevazut de lege. cu majoritatea absoluta a membrilor sai. pluralismul politic. Integrarea noilor democratii în ordinea de drept europeana s-a facut. Presedintele prezideaza Consiliul Superior al Magistraturii. constituit conform legii. Presedintele republicii nu raspunde de actele savârsite în exercitiul functiilor sale decât în cazurile de înalta tradare sau atentat contra Consiliului. Nici un act al Presedintelui republicii nu este valabil daca nu este contrasemnat de ministrii care l au propus si care îsi asuma responsabilitatea.

traditia regimului politic a fost aceea de regim parlamentar – dar în cadrul formei de guvernamânt monarhic. pag. nefiind concentrat în mâinile unei singure persoane.I. unde functioneaza acest sistem. editia II-a. În Elvetia. în principiu.174. Dupa cum s-a remarcat în literatura noastra de specialitate. executivul regimului directorial este. Executivul. va fi necesara întotdeauna realizarea unei unitati de vointa între cei care fac parte din executivul colegial. Editura „Lumina Lex”. dar si o cunoastere aprofundata a problemelor. determinata de bogata practica pe care au acumulat-o în decursul timpului fiecare dintre membri si Consiliul Federal în totalitatea sa. întrucât guvernul (executivul) nu poate fi revocat de Parlament pâna când nu îsi va fi terminat mandatul. de aceeasi autoritate ca si puterea legiuitoare. caci pe când acesta creaza un executiv puternic. care a fiintat în tara noastra pâna în 1947. regimul directorial nu cunoaste institutia responsabilitatii politice a ministrilor. Un important element de specificitate în cadrul regimului directorial este însa acela ca „desi puterea legiuitoare nu poate revoca executivul înainte de expirarea mandatului lui. Un asemenea sistem se deosebeste în mod evident de regimul parlamentar. potrivit parerii autorilor de specialitate. în locul unui executiv numit de seful statului. presupune o dezbatere în cadrul sau a principalelor acte pe care le emite. Este de remarcat. pâna la expirarea caruia nu poate fi revocat. 4 Maurice Duverger. fiind ales întocmai ca ea de corpul electoral.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 6 executiva este detinuta de un colegiu ales de catre legislativ. 2000. Elementele mentionate deosebesc regimul directorial si de regimul prezidential. fiind colegial. ci fiind un executiv colegial. Bucuresti.274. vol. Dar acest fapt nu este menit sa duca la o consolidare a pozitiei executivului pentru ca. În perioada anilor 1938-1940 a existat tendinta transformarii monarhiei parlamentare într-o monarhie cu prerogative foarte largi. pag. îi poate anula sau modifica actele. Institutions politiques et droit constitutionnel. Paris. se constata totusi o puternica influenta a executivului asupra legislativului. care se bucura. regimul directorial cunoaste un executiv ales de puterea legiuitoare pe un termen determinat. stabilitatea membrilor Consiliului Federal – unii ramânând în functie timp de peste 25 de ani – le confera acestora o mare autoritate asupra adunarilor. citat de Tudor Draganu. pe un anumit termen. I. în care monarhia detinea de fapt numai unele atributii protocolare si reprezentative. iar în perioada 1940-1944 România a cunoscut un regim autoritar condus de Maresalul Ion Antonescu. 4 Sectiunea 6-a Sistemul constitutional român În tara noastra. prin chiar originea sa. Dupa cum observa Maurice Duverger. ca executivul. dependent de legislativ. . Drept constitutional si institutii politice. în acelasi timp. vol. ceea ce face ca sa existe totusi o posibilitate de a diminua – sau de a evita – excesele unei puteri care pe tot timpul mandatului sau devine independenta fata de legislativ. ca în regimul parlamentar.

Aprofundând ideea democratiei politice. si de a urmari. ca doctrina oficiala a statului. reprezentantii statelor participante la Conferinta pentru Securitate si Cooperare în Europa subliniau în aceasta ordine de idei ca “în virtutea principiului egalitatii în drepturi si dreptului popoarelor de a dispune de ele însele si în conformitate cu prevederile corespunzatoare ale Actului final. si sistemul existent în România. Numerosi autori de specialitate care au analizat regimul politic din România l-au caracterizat ca fiind un regim semiprezidential inspirat în buna masura din regimul francez. a libertatii de expresie. Carta de la Paris pentru o noua Europa din 1990 preciza si ea ca „Guvernul democratic se întemeiaza pe vointa poporului. dupa parerea noastra. economica. exprimata periodic prin alegeri libere si corecte. Democratia are ca fundament respectarea persoanei umane si a statului de drept. Dupa Revolutia din Decembrie 1989 a fost mentinuta forma republicana de guvernamânt. care – dupa cum aratam în alta parte a acestei lucrari – au devenit astazi principii acceptate si recunoscute pe plan international. atunci când doresc si cum doresc. cu marile principii ale dreptului constitutional. trebuie subliniat ca în epoca contemporana formele autocratice de guvernamânt s dovedit pretutindeni nu -au numai în contradictie cu interesele propriilor lor popoare. conform dorintei lor. statutul lor politic intern si extern. dispune de atributii importante. estimam – cu tot respectul pentru argumentele aduse – ca nu poate fi pus semnul identitatii între un regim parlamentar de tipul celui german si italian. în care presedintele este totusi ales de popor. fara nici un amestec din afara. toate popoarele au în mod permanent dreptul de a determina în deplina libertate. aceleia de a ignora elementele de specificitate si de a “clasa” România – fara o analiza suficienta – fie în categoria republicilor prezidentiale. Desi au existat în literatura de specialitate si anumite punct de vedere care considera regimul existent în România ca fiind parlamentar. În ceea ce priveste libertatea optiunilor. Prin urmare. regimul republican existent în România a fost de fapt subordonat unor circumstante de ordin politic legate de existenta unui singur partid si de promovarea unei singure doctrine. dar si cu imperativele generale ale pacii si stabilitatii în lume. Democratia reprezinta cea mai buna garantie a libertatii de expresie. În Documentul final al reuniunii de la Viena din 1986. . validata de prevederile Constitutiei din Decembrie 1991. dezvoltarea lor politica. inclusiv aceea de a dizolva Parlamentul. a tolerantei fata de orice grupuri ale societatii si a egalitatii sanselor pentru fiecare persoana”. ea este totusi preferabila. în care presedintele depinde exclusiv de Parlament. sociala si culturala”. fara a se ridica însa la nivelul prerogativelor de care dispune seful statului într-o republica prezidentiala. desi categoria de republica semiprezidentiala a fost calificata de unii autori ca o notiune artificiala.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 7 Dupa instaurarea republicii (în 1947) si pâna la Revolutia din Decembrie 1989. fie în categoria republicilor parlamentare. în anumite conditii.

Bucuresti. ea nu putea sa dauneze unitatii nationale”7. intelectual si spiritual. acceptarea pluralismului ca o conditie indispensabila pentru asigurarea progresului societatii. programe. Ar fi. fiind o premisa a democratiei” 5. O importanta realizare a gândirii si practicii politice contemporane este. Asa cum subliniaza un Dictionar de analiza politica. 6 Citat de Georges Burdeau. tome VII “La Démocratie gouvernante. ideologii se desfasoara în conditii diferite de la o epoca la alta. un prestigiu bine meritat. de la care nu se pot face drogari sau abateri. „Diversitatea spirituala este un drept. Aristotel se ridica cu vigoare împotriva pretinsei “unitati absolute” a societatii civile.Robin. singurele care permit dezvoltarea persoanei. În România de astazi nici o forta politica. Georges Burdeau. Pericolul pentru libertatea personala nu vine din constituirea grupurilor multiple si puternice. ci din predominanta unuia dintre ele. deoarece renuntarea la democratie ar fi împotriva oricaror principii ale dreptului constitutional modern. Traité de Science politique. deoarece politica este un aspect inevitabil al convietuirii sociale8. recunoscut. cultural. pag. în prezent. înca la timpul sau. soin. cum pretind anumiti oameni politici si. ea implica o multitudine de forme. de ceea ce trebuie sa ne temem nu este grupul puternic. de aceea. „Pluralismul implica dreptul inalienabil al omului de a apartine oricaror comunitati de ordin moral. Asa cum este unanim. dar si o norma ce decurge din respectul diversitatii. determinate de fizionomia si traditiile societatii. pentru desfasurarea activitatii politice si elaborarea normelor cu caracter juridic care trebuie sa guverneze conduita oamenilor în societate. la fel de prezent pe toate treptele vietii sociale. nu contesta valoarea pluralismului care si-a dobândit. de aceea. Dictionar de analiza politica. ceea ce ei numesc cel mai mare bine pentru stat este în mod precis ceea 5 Jack C. relevând pericolul unei asemenea uniformizari în urmatorii termeni: „Este evident ca natura societatii civile nu admite unitatea. „orice viata este o lupta si orice istorie a societatilor atesta ca viata politica nu scapa acestei legi” 9. Editura “Ecce Homo”. unele pasnice altele nu.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 8 Principiile democratice de conducere a societatii constituie astazi un drept câstigat. 1993. Lupta politica constând în confruntarea dintre doctrine. Paris 1973. pe buna dreptate. În opinia aceluiasi autor. Robert E. de circumstantele speciale care fac ca în anumite conditii sa prevaleze anumite metode sau optiuni strategice.Plano. Nu trebuie uitat ca.Riggs.114. devenind nu numai o regula valabila pentru relatiile politice. Nu trebuie uitat ca însasi functia sistemului politic este aceea de a rezolva conflicte si de a promova solutii de cooperare. assise sociale et sa philosophie politique”. absurd sa ne imaginam societatea civila în termenii unei uniformitati care ar anihila confruntarea politica. „ca filosofie politica pluralismul firma ca diversitatea este de dorit. lupta politica este un fenomen specific pentru societatea de azi. indiferent de orientarea sa. ci grupul mic” 6. Helenan S. Librairie . Dupa cum remarca. de raporturile de forte. Asa cum arata Jacques Lacroix. cum a fost si pentru societatile anterioare.

p. .Plano s..cit. pag.D. 8 Jack C. 9 Georges Burdeau.Générale de Droit et de Jurisprudence..560. Paris 1968.575.a.G. La Dynamique politique. tome III.115. L. p.J. op. p. Traité de science politique.561. 7 Idem.

revazuta si adaugita. acesta poate fi uninominal sau scrutin de lista. astfel. Din toate cele aratate mai sus rezulta cu evidenta ca lupta politica. sunt amanuntit cercetate în literatura juridica. un sistem de alegeri pe baza de liste. În competitia pentru putere între diversele forte politice o însemnatate cu totul hotarâtoare o prezinta desfasurarea în conditii democratice a competitiei electorale.III. Se cuvine a fi semnalata si initiativa legislativa a cetatenilor. sefului de stat si autoritatilor locale sunt reglementate de dreptul constitutional. „Relatiile sociale care privesc alegerea prin vot a deputatilor. se are în vedere reducerea numarului de parlamentari prin cresterea normei de reprezentare si un scrutin asemanator celui din Republica Federala Germania. printre care sistemul Hondt. senatorilor. printre alte legislatii. 12 „Monitorul Oficial” nr. Aceeasi organizatie a mai propus ca alegerea senatorilor sa se faca. editia VIII. În tara noastra.388.189 din 1999) 12. Aceste norme juridice. În ce priveste scrutinul. consecinta fireasca a importantei lor în sistemul de drept si faptul ca indica cel mai direct si eficient caracterul democratic sau nedemocratic al unui sistem constitutional” 11. aproximativ 70% dintre deputati urmând sa fie alesi prin sistemul uninominal majoritar absolut în circumscriptiile uninominale. în toate cazurile. desi numerosi oameni politici si organizatii neguvernamentale au criticat acest mecanism. Simina Tanasescu. propunerea Organizatiei Pro Democratia privind alegerea Camerei Deputatilor printr-un sistem mixt.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 9 ce tinde spre pieirea sa” 10. privind Codul electoral (potrivit Legii nr. Normele juridice care reglementeaza aceste relatii sociale formeaza o institutie distincta a dreptului constitutional. precum si a sefului statului. cu alegerea si desemnarea parlamentarilor. potrivit reglementarilor în vigoare. La politique. numai cu titlu de exemplu. si de legislatia electorala româna actuala. 13 Fiecare alegator ar avea 10 11 Aristotel. O problema veche. denumite si norme electorale. conferind organelor alese un element de autentica reprezentativitate populara. Editura Lumina Lex. adica apar în procesul instaurarii. la nivelul fiecarui judet si al Municipiului Bucuresti. amintim sistemul majoritar. deoarece prin continutul lor sunt relatii constitutionale. au fost enuntate diverse sisteme în literatura de drept constitutional. pag. mentinerii si exercitarii puterii. ele gasindu-se înscrise atât în Constitutie cât si în legea electorala. Drept constitutional si institutii politice. Astfel. fiinteaza. avansând propuneri de perfectionare a lui. prin vot uninominal. fenomen inevitabil pentru orice societate. Mecanismele electorale la diverse nivele trebuie concepute într-un mod democratic. Dupa cum observa autorii români Ioan Muraru si Simina Tanasescu. pentru ambele Camere ale Parlamentului. si 30% prin scrutin de lista. În esenta. paragraf 7 Ioan Muraru. Bucuresti 2001. În legatura cu diversele moduri de concepere a scrutinului. care este consacrat. sistemul proportional si diferite sisteme intermediare. se desfasoara într-o multitudine de forme si circumstante. Mentionam.336 din 21 mai 2002 13 Tudor Draganu. dar întotdeauna noua a .

pag.33 si urm.1. Cluj-Napoca. . Facultatea de Drept. Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir.dreptului electoral – scrutinul uninominal sau cel de lista. în „Fiat Justitia”. 1997. nr.

Deputatii ar urma sa fie alesi printr-un „sistem mixt cu compensatie”. o conditie indispensabila a democratiei. un sistem electoral democratic. Mentionam ca. prin scrutin uninominal majoritar. care sa permita o reprezentare corecta a fortelor politice. printr-o lege organica. Înfaptuirea optiunii democratice pe calea alegerii libere reprezinta. acestea nu au fost retinute si inserate în Constitutie. cu doua tururi de scrutin.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 10 dreptul la doua voturi. desi în cursul dezbaterilor privind revizuirea Constitutiei s-au facut si unele propuneri de modificare a sistemului electoral. în continuare. reglementarea regimului electoral urmând a fi facuta. . în actualele conditii istorice. unul pentru un candidat în colegiul uninominal si unul pentru o lista la nivelul circumscriptiei electorale. fara a duce însa la farâmitarea spectrului electoral. iar pe de alta parte. iar senatorii la nivelul colegiilor uninominale în care sunt alesi si doua treimi din deputati. Ea presupune pe de o parte asigurarea posibilitatii tuturor fortelor politice de a-si desfasura campania electorala.

îsi vor continua activitatea normala subordonându-se Frontului Salvarii Nationale. care puteau fi considerate depasite în raport cu noile structuri. S-a sustinut. la interpretari dezavantajoase pentru ordinea ce fusese instaurata în 14 A se vedea. orasenesti si comunale ale Frontului Salvarii Nationale ca organe ale puterii locale” 14. Consiliul de Stat si institutiile sale îsi înceteaza activitatea. pentru a asigura desfasurarea normala a întregii vieti economice si sociale. Inexistenta unor prevederi clare cu privire la forma de guvernamânt a statului si regimul constitutional aplicabil a generat în rândul specialistilor o diversitate de interpretari cu privire la semnificatia acestui Comunicat. Editura „Lumina Lex”. din 22 decembrie 1989. Constitutia din 21 august 1965 este abrogata. acceptarea tezei potrivit careia Constitutia din 21 august 1965 nu a fost expres abrogata putea duce. a consacrat abolirea dictaturii dar nu a specificat în mod expres regimul constitutional al tarii si nici forma de guvernamânt a statului. pentru dezvoltari: Dumitru Mazilu. în forma initiala. care coordoneaza întreaga activitate a armatei si a unitatilor Ministerului de Interne. În document se arata ca „Din acest moment se dizolva toate structurile de putere ale clanului Ceausescu. ca Revolutia din decembrie 1989 nu a abrogat decât partial prevederile Constitutiei din 1965. în actuala lor structura. Guvernul se demite. 1999. pe de o parte datorita faptului ca nu numai prevederile vadit incompatibile ale Constitutiei din 1965 cu ideile Revolutiei din Decembrie 1989 nu mai erau aplicabile. În teritoriu se vor constitui consilii judetene. Întreaga putere în stat este preluata de Consiliul Frontului Salvarii Nationale. Toate ministerele si organele centrale.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 11 CONSTITUTIA ROMÂNIEI DIN 1991 CAPITOLUL I CONSIDERATII GENERALE Sectiunea 1 Optiunile democratice dupa Revolutia din Decembrie 1989 Primul document al Revolutiei române Comunicatul catre tara al Consiliului Frontului Salvarii Nationale. O asemenea interpretare a generat pe drept cuvânt obiectii. . Proclamatia Revolutiei române. practic. Bucuresti. care au prevazut. Lui i se vor subordona Consiliul Militar Superior. de pilda. ramânând în vigoare toate acele dispozitii ale sale care nu priveau structurile de putere ale fostei dictaturi. Acest punct de vedere s-a reflectat si în Tezele cu privire la elaborarea noii Constitutii a României. dar si alte numeroase dispozitii ale vechii Constitutii. Pe de alta parte. municipale. ca de la data intrarii în vigoare a noii Constitutii.

este totusi desconsiderat intentionat si pe fata de toate cele trei puteri existente în stat: legislativa. Adunarea Deputatilor si Senatul. inclusiv activitatea Parlamentului ales la 20 mai 1990.92/1990 pentru alegerea Parlamentului si a Presedintelui României. desigur. În orice caz. compusa din membrii celor doua forumuri legislative. pentru adoptarea Constitutiei. În doctrina a mai fost invocat si argumentul potrivit caruia revolutiile au un efect abrogator asupra constitutiilor existente în momentul încheierii lor victorioase. ca toata activitatea ulterioara. aceasta ar fi ramas totusi. ca forma de guvernamânt a tarii este republica. urmau sa se constituie de drept în Adunare Constituanta. la 27 decembrie 1989. atunci când un act normativ. Se poate concepe însa si explicatia ca noile autoritati revolutionare nu au mai abordat problema Constitutiei tarii. executiva si judecatoreasca. deoarece era de natura sa puna sub semnul întrebarii întreaga ordine juridica postrevolutionara. deoarece contravenea evident principiilor Constitutiei din 21 august 1965. 15 Adunarea Constituanta. În cadrul amplelor dezbateri ce s-au purtat pe aceasta tema s-a mai sustinut ca ar putea fi invocate si normele generale de drept cu privire la desuetudine. Potrivit acestui decret. partial. a functionat pe baza Decretului-lege nr. 15 . reunite în sedinta comuna. fiind convinse ca ea fusese deja solutionata prin primul act al Revolutiei române „Comunicatul catre tara al Frontului Salvarii Nationale”. S-a argumentat ca scurgerea timpului nu este necesarmente un element de esenta desuetudinii. pentru a demonstra încetarea fortei juridice a constitutiei din 1965. în vigoare. ar fi fost neconstitutionala. Nici acest act normativ nu cuprinde referiri la mentinerea sau abrogarea Constitutiei din 21 august 1965. inclusiv o serie de legi importante care au fost adoptate dupa constituirea noului Parlament. idee ce nu fusese enuntata initial în Comunicatul din 22 decembrie 1989. ca argument de cei care sustin ca din moment ce nu s-a produs o abrogare expresa a Constitutiei din 1965. astfel. care a dezbatut si adoptat noua Constitutie. teza subzistentei Constitutiei din 1965 a fost larg contestata. organizarea si functionarea Consiliului Frontului Salvarii Nationale. fara a fi abrogat formal. Mai trebuie mentionat si faptul ca în primele zile ale Revolutiei din Decembrie au fost abrogate o serie de acte normative emise de fostul regim.2 privind constituirea. a fost emis Decretul-lege nr. S-ar putea sustine. preferabil – consideram noi – ca primul document al Revolutiei române „Comunicatul catre tara al Consiliului Frontului Salvarii Nationale” sa precizeze expres situatia Constitutiei din 1965. pentru prima data.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 12 stat. Ar fi fost. Este de observat ca în acest act normativ se mentioneaza. cerinta indispensabila pentru definirea cadrului în care urma sa fie edificat ulterior noul stat de drept. ale carui principii erau vadit contrare Constitutiei din 21 august 1965. La câteva zile dupa victoria Revolutiei. Aceasta împrejurare ar putea fi folosita. deci.

. Drept constitutional român. pag. Editura Hyperion. Bucuresti.54. Victor Duculescu.Dan Ciobanu. 1993.

totodata. A fost constituit. Comitetul Adunarii Constituante. care cuprindeau de fapt. pe cât posibil. în consecinta. în cadrul comisiei. numai de un vot consultativ. unele teze fiind astfel redactate încât au putut fi transformate cu usurinta în articole ale noii Constitutii. Regulamentul de desfasurare a lucrarilor fiind modificat la 10 septembrie 199117 în sensul limitarii duratei interventiilor la maximum 5 minute si al renuntarii de a se mai pune în discutie acele probleme asupra carora Constituanta se pronuntase cu prilejul discutarii Tezelor. Metodologia 16 urmata pentru adoptarea noii Constitutii a fost urmatoarea: Comisia pentru redactarea proiectului de Constitutie. Partea a doua a lucrarilor Adunarii Constituante s-a desfasurat sub sabia lui Damocles a dizolvarii Adunarii Constituante. de presedintele Senatului si de presedintele Adunarii Deputatilor. a trecut mai întâi la elaborarea unor Teze. care erau destul de spinoase si care implicau realizarea unui consens. formata din deputati. creata în baza Hotarârii nr. Totodata. prin rotatie. au fost acceptate. configuratia politica a celor doua Camere. a fost acceptata ideea ca acei deputati sau senatori care nu-si puteau exercita votul fiind retinuti în alte probleme importante. nici prin corespondenta. senatori si specialisti în domeniul dreptului constitutional si al altor stiinte socio-umane. S-a mai convenit. Astfel. ca propunerile de deputati si senatori – membri ai Comisiei – sa fie astfel facute pentru a se respecta. Data fiind încetineala cu care se realizau progresele în prima faza a lucrarilor Adunarii Constituante. vicepresedintii si secretarii celor doua Camere. nu ar fi fost deloc exclusa. accelerarea ritmului lucrarilor.92/1990. compus din presedintii. care nu figurau în regulamentele anterioare. A urmat. neconvenindu-se anumite teze.1 din 11 iulie 1990. ideile esentiale ale textelor constitutionale. în special pentru a se pune de acord asupra unor probleme politice. propunerile care vizau votul nominal al parlamentarilor cu prilejul adoptarii Constitutiei. cu prilejul sedintei pentru adoptarea Constitutiei. Au fost situatii în care. totodata. În ce priveste modalitatea de adoptare a Constitutiei. în ipoteza în care ea nu putea sa elaboreze textul Constitutiei în termenul fixat. O a doua inovatie a constituit-o masura decaderii din calitatea de deputat sau senator a parlamentarului care.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 13 Prin Hotarârea Constituantei nr. potrivit Decretului – lege nr. nu ar fi votat nici direct. o puteau face prin corespondenta.1 din 11 iulie 1990 s-a stabilit ca sedintele sa fie prezidate. Singurul 16 17 . S-a stabilit. În unele situatii s-a recurs la întâlniri ale sefilor grupurilor parlamentare. alegerea unei Comisii pentru redactarea proiectului Constitutiei României. unele organe de presa erau de parere ca o asemenea perspectiva a dizolvarii Adunarii Constituante. într-o forma concisa. ele au fost retrimise Comisiei pentru elaborarea proiectului de Constitutie. prin aceeasi hotarâre. în cazul neîndeplinirii mandatului sau. Adunarea functionând pe baza unui Regulament. acestia din urma dispunând. în final. au fost validate si doua prevederi noi.

Ion Deleanu.2 din 10 septembrie 1991. Hotarârea Adunarii Constituante nr. Iasi. Editura Fundatiei Chemarea.184 din 13 septembrie 1991. nr. Drept constitutional si institutii politice.63. pag. vol. publicata în Monitorul Oficial al României. 1992.II. .

Op. urmau sa fie înfiintate o serie de institutii noi. care nu a participat la sedinta de adoptare a Constitutiei si nici nu si-a exercitat votul prin corespondenta. Dupa cum arata însusi textul Constitutiei. de asemenea. s-a facut apel la specialisti din alte tari. suedeza. tocmai spre a da si mai bine expresie ideii înfaptuirii unei justitii constitutionale. cu prilejul pregatirii Tezelor pentru Constitutia României. în cel mai înalt grad. Dintre institutiile nou create.D. institutie nou creata în România prin Constitutia din 1991.66 . nu odata membrii Comisiei pentru redactarea proiectului de Constitutie sau parlamentari au facut referinte la institutii din dreptul constitutional comparat. Avocatul Poporului. ca elaborarea noii Constitutii a României avut în vedere ca un obiectiv primordial racordarea Constitutiei ce urma sa fie elaborata la standardele internationale. Mai multi deputati si senatori din partidele de opozitie au apreciat ca fiind inutil referendumul. În ceea ce priveste situarea Constitutiei române din 1991 în contextul reglementarilor constitutionale moderne. folosit si în alte tari. a constituit. Intrarea în vigoare a noii Constitutii ca urmare a referendum-ului din 8 decembrie 1991 nu a constituit însa punctul terminus al schimbarilor constitutionale din tara noastra. Consideram necesar sa precizam totodata ca. deci. Constitutia franceza din 1958. din calitatea de senator. fiind decazut. au fost întreprinse studii si vizite în numeroase tari. Rezulta. desigur.II. Constitutia româna. a avut în vedere. cautându-se a se adopta în toate cazurile numai acele solutii sau redactari de texte care s-au dovedit eficiente si sigure în practica altor state. Aceasta nu a constituit însa singura sursa de inspiratie. a avut în vedere institutia Consiliului Constitutional francez. În cadrul lucrarilor Adunarii Constituante în care s-au discutat diferite texte constitutionale. prin Hotarârea adoptata de Adunarea Constituanta.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 14 caz înregistrat a fost acela al senatorului Karoly Kiraly (U. fara a prelua însa absolut toate aspectele de competenta ale acestei institutii. Curtea Constitutionala de pilda. supunerea ei spre aprobare în cadrul unui referendum. din momentul în care Adunarea Constituanta adopta legea fundamentala. Momentul urmator legat de adoptarea Constitutiei. trebuie precizat ca noua Constitutie a fost elaborata pe baza unui studiu atent al constitutiilor tarilor democratice. institutia Avocatului Poporului are o filiatie mult mai complexa. ea folosind atât practica daneza. însa pâna la urma a fost preferat termenul de Curte Constitutionala. au fost adunate documente privind experienta si viata politica a altor state. printre care Curtea Constitutionala.M. ca si a valorificarii celor mai bune traditii din trecutul gândirii constitutionale românesti. într-o prima varianta.R).cit.. consacrând un sistem semi-prezidential. vol. Curtea de Conturi. care au prezentat expuneri. si sa fie numiti din nou membrii Curtii Supreme de Justitie 18. germana. ca urmare. conferinte etc. pag. obiectul unor vii dezbateri si confruntari de pareri. De altfel. cât si 18 Ion Deleanu. Comisia pentru elaborarea proiectului de constitutie preconizase si pentru România aceeasi denumire de Consiliu Constitutional.

.

. daca în Franta presedintele republicii prezideaza sedintele de guvern. statutul deputatilor si senatorilor. potrivit art. Constitutia din 1991 nu numai ca a reintrodus institutia Senatului. unele preluate din dreptul constitutional comparat – evident. nu toate din aceeasi sursa –.87 din Constitutie. cultivarea respectului fata de lege trebuind sa devina o ratiune a însasi existentei si a functionarii organelor statului. altele prelucrate si adaptate. dar a stabilit totodata cu precizie si claritate mecanismul procedurii legislative. ei trebuind sa fie primii care sa contribuie la promovarea respectului pentru statul de drept. urmând practica unor tari democratice. juristilor le revine un rol esential. dar si a spiritului lor. care refuza acceptarea instrumentelor internationale în masura în care nu fusesera acceptate expres de tara noastra în virtutea propriei suveranitati. Edificarea întregii vieti politice românesti pe ideile de drept si legalitate a devenit si devine tot mai mult o conditie a acceptarii României ca membru cu drepturi depline al comunitatii statelor europene. deoarece în Constitutia româna din 1991 se întâlnesc foarte multe elemente de originalitate si noutate. dar sa contribuie. renuntând la ideea mandatului imperativ si consacrând teoria mandatului de reprezentare. O inovatie deosebit de interesanta este reintroducerea sistemului bicameral. Integrarea României în noua ordine juridica europeana revendica un rol sporit pentru drepturile si libertatile omului care se cer a fi respectate cu strictete. sa aplice cu consecventa si cu dreptate legile. al unor organisme internationale. un respect sporit fata de norma de drept. Este neîndoielnic ca asemenea transformari de substanta vizeaza însusirea nu numai a literei noilor reglementari constitutionale. evitarea amestecului unei puteri în treburile celeilalte. cu cerinta respectarii neabatute a dreptului în relatiile dintre indivizi. sirul exemplelor poate fi continuat. în România. în mod direct la constientizarea întregii opinii publice românesti în legatura cu valoarea normelor juridice. a cerintei respectarii principiilor si normelor juridice pe care trebuie sa se întemeieze statul de drept. Asa. în functie tocmai de specificul national al tarii noastre. În acest amplu efort. situatie în care prezideaza sedintele la care participa. care de fapt preia o dispozitie ce s-a afirmat cu putere în ultimele decenii în dreptul constitutional comparat. Este cert ca functionarea în bune conditii a tuturor mecanismelor prevazute de noua Constitutie implica un grad sporit de întelegere a separatiei puterilor în stat. presedintele poate lua parte la sedintele de guvern în care se dezbat probleme de interes national. este aceea a superioritatii ordinii juridice internationale fata de ordinea juridica interna si a aplicarii tratatelor în ordinea interna din România. nu toate atributiile Presedintelui francez se regasesc în Constitutia României din 1991. în întregul mecanism de functionare a organelor si organismelor statului nostru. de pilda. Desigur. Cu toate ca România a adoptat sistemul semiprezidential francez. specifica tuturor constitutiilor moderne democratice. fata de reglementarile internationale la care tara noastra a devenit parte. care a constituit o traditie a vietii parlamentare românesti.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 15 institutia spaniola corespunzatoare. însa. totodata. O importanta inovatie a Constitutiei din 1991. Aceste importante prevederi marcheaza o schimbare fundamentala de conceptie fata de vechea optica existenta înainte de 1989.

organizatiilor stiintifice. adoptat de Parlamentul României la 28 decembrie 2000.cit. organism al Consiliului Europei constituit pentru a da asistenta noilor democratii. hotarâri si alte acte. De altfel. Cu toate acestea. ca si de Comisia de le Venetia. Joi 28 decembrie 2000.23 din 25 iunie 2000 privind constituirea Comisiei pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constitutiei. Puterile statului (desi nu se consacra expres principiul separatiei puterilor) sunt exercitate de Guvern (puterea executiva). Op. la adaptarea si perfectionarea prevederilor Constitutionale. preciza ca "se impune cu necesitate efectuarea unui proces de atenta revizuire si adaptare a unor prevederi constitutionale în raport cu actualele realitati social-politice ale tarii. compus din Camera Deputatilor si Senat 19. pentru faurirea unei democratii durabile. 19 20 Ion Deleanu. Presedintele tarii având rol de arbitru între puterile statului. “Monitorul Oficial al României”. Partea I-a. prevederile Constitutiei României s-au dovedit fie în general adaptate conditiilor dezvoltarii tarii în anii de tranzitie. de organizatiile societatii civile. Programul de guvernare. ideea unei reforme constitutionale a fost avansata mai de mult de majoritatea partidelor politice. s-au desfasurat lucrarile "Forumului constitutional". decurgând din practica. ca si de lucrarile de specialitate publicate în ultimii ani. revizuirea Constitutiei a devenit o cerinta imperioasa în ultimii ani. pag.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 16 Sectiunea a 2-a Cai si directii de actiune Constitutia României din 1991 stabileste un regim de guvernare semiprezidential si fundamenteaza organizarea bicamerala a Parlamentului. În anul 2002 a fost adoptata Hotarârea Parlamentului României nr. de Parlament (puterea legislativa) si de instantele judecatoresti (puterea judecatoreasca). decrete. Constitutia instituie un mecanism democratic de functionare a organelor statului. . ca o consecinta a necesitatii de a se valorifica experienta acumulata în perioada care a trecut de la adoptarea actualei Constitutii din 1991 ca si a imperativului de a fi înscrise în Constitutie probleme si aspecte noi. Aceste prevederi ale Constitutiei reprezinta tot atâtea directii de actiune pentru promovarea valorilor statului de drept.700. precum si cu exigentele procesului aderarii României la Uniunea Europeana" 20. prevederile constitutionale fiind apreciate de numerosi specialisi straini. spre a se încadra în marea familie a popoarelor europene. sub egida Camerei Deputatilor si a Asociatiei Pro Democratia. garanteaza pe larg drepturile si libertatile si consacra mecanisme eficiente de garantare a drepturilor si libertatilor cetatenilor. nr.138. Legi. În acelasi an. pentru eliminarea oricaror vestigii ale arbitrariului din viata societatii noastre. Pe parcursul timpului. culturale si profesionale. a opiniei publice.. Anul XII. importanta forma de participare a societatii civile.

ce s-au constituit în adevarate pledoarii pentru recunoasterea drepturilor omului în societate si apararii demnitatii sale împotriva oricarui arbitrar21. care au dat expresie traducerii în viata a unor mari conceptii si idei umaniste. a rolului Consiliului Superior al Magistraturii. CAPITOLUL III DREPTURILE. dintre om si autoritate. drepturile cetatenesti au aparut pentru prima data sub forma unor declaratii de drepturi. Privind retrospectiv se poate aprecia ca declaratiile de drepturi au reprezentat – atât la timpul respectiv. În esenta. Propunerea legislativa a fost votata de Camera Deputatilor la 30 iunie 2003 si de Senat la 1 septembrie 2003. si validata în urma referendumului popular la 18 . de o incomparabila relevanta pentru definirea continutului politic si juridic al institutiei drepturilor omului. Bucuresti. Trebuie amintit ca înca din 1215 Magna Charta definea. propunerea legislativa a avut în vedere o mai buna definire a pozitiei si rolului organelor de stat. dupa efectuarea procedurii de mediere si aprobarea Raportului de mediere de catre cele doua Camere. Declaratiile de drepturi ale omului si repercusiunile lor în Dreptul international public. 1998. cât si în domeniul politic. LIBERTATILE SI ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE CETATENILOR ROMÂNIEI Sectiunea 1 Notiunea si natura juridica a drepturilor si libertatilor fundamentale Respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti constituie unul dintre domeniile esentiale în care dreptul constitutional a actionat în decursul timpului si de care este legata însasi configuratia moderna a acestei discipline.19 octombrie 2003. . întarirea principiului autonomiei locale. în care au fost reprezentate toate partidele parlamentare. o eficienta sporita a prevederilor prin care sunt aparate. pag. cât si mai ales dupa trecerea unor secole – documente fundamentale. un grup de 233 deputati si 94 senatori au semnat Propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei. respectate si garantate drepturile cetatenesti. 21 Tudor Draganu. definind o viziune elaborata cu privire la raporturile dintre individ si stat.65 si urm. Editura „Lumina Lex”.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 17 Din initiativa Comisiei pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constitutiei. a independentei justitiei. ca si al Curtii Constitutionale. care a obtinut avizul Consiliului Legislativ si pe marginea caruia Curtea Constitutionala a emis Decizia nr. Dupa cum este bine cunoscut.148 din 16 aprilie 2003 privind constitutionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constitutiei României. Ele au fundamentat ideea egalitatii oamenilor atât în domeniul drepturilor civile.

.

libertatea individuala. Conceptul în sine de drepturi ale omului a reprezentat. libertatile si îndatoririle fundamentale ale cetatenilor proprii. Consideram demn de subliniat faptul ca elaborarea conceptului de drepturi ale omului a constituit. toate constitutiile efectueaza diferentieri în ceea ce priveste drepturile. o regula de maxima importanta: aceea ca ori de câte ori guvernul unei tari vrea sa aduca o anumita limitare bunului plac al indivizilor. preexistenta si impartial interpretata. O examinare – chiar si sumara – a conceptiilor elaborate în decursul timpului cu privire la drepturile omului arata c încarcatura filosofica a acestui a concept s-a reflectat nemijlocit în definirea trasaturilor politice si juridice ale conceptului însusi. Profesorul Paul Negulescu clasifica libertatile publice în „primordiale” sau „primare” (ex. reluând elemente din gândirea religioasa si din nazuintele generale de libertate care se facusera cunoscute cu atâta vigoare în secolele XVII si XVIII. si protectia strainilor si a apatrizilor. dupa cum apreciaza prof. Franta si S. constând din generalizarea unor idei consacrate în diferite tari în documente juridice cu un bogat continut moral si politic. la timpul lor. obligatia statului de a nu întreprinde nimic în masura sa împiedice libera dezvoltare a activitatilor pe care omul le desfasoara. care sunt direct corelate cu obligatiile de fidelitate si loialitate.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 18 pentru prima oara. libertati si îndatoriri fundamentale ale cetateanului român. au reprezentat. ridicând pe trepte noi principiile filosofice umaniste. Cu toate acestea. Pe planul dreptului constitutional. asa dar. indispensabile pentru libera dezvoltare a 22 Drepturile cetatenesti sunt denumite si „libertati publice”. În ceea ce priveste conceptul propriu zis de drepturi. si obligatia generala de protectie a drepturilor omului. Sfera drepturilor omului este. în Anglia. o generalizare si o abstractizare a tot ceea ce gândirea umana a avut mai bun. Doctrina liberala a demonstrat. redactate de juristi de mare prestigiu. care au rezistat timpului.U.Ioan Muraru sunt „acele drepturi subiective apartinând cetatenilor. care actioneaza si atunci când este vorba de straini si apatrizi. deoarece drepturile omului includ în egala masura. inviolabilitatea domiciliului) si . manifestari curajoase ale tendintei de a proteja drepturile legitime ale cetateanului împotriva tentativelor puterii de a-si extinde prerogativele în pofida drepturilor oamenilor si în detrimentul acestora. libertatea si demnitatea acestora. fiind studiate. de altfel. cu argumente temeinice. evident. Toate documentele elaborate. aceasta limitare nu poate fi justa si legala decât daca se întemeiaza pe o regula de drept. conceptul de drepturi ale omului s-a regasit si se regaseste în special sub forma notiunii de drepturi si libertati cetatenesti 22. sub aceasta denumire. în mod necesar. în fond. acestea. privite prin perspectiva istoriei.A. exercitarea drepturilor ce-i sunt recunoscute si garantate individului de legi si de Constitutie. esentiale pentru viata. o operatiune de sinteza. mult mai larga decât aceea de drepturi ale cetateanului. în numeroase Facultati de drept din tarile occidentale.

„secundare” sau „complementare” (ex. editat de Alex. Bucuresti.Doicescu.518). a asociatiunii.Th. . 1927. pag. a întrunirilor).libertatea presei. Curs de Drept constitutional român. A se vedea Paul Negulescu.

libertatilor si îndatoririlor fundamentale dar. cum ar fi constitutii. 18 si 19). constituie unul dintre domeniile cele mai importante ale reglementarilor constitutionale. si care sunt în fond determinante pentru definirea statutului juridic al cetateanului.16). Editia VIII-a. regimul strainilor si apatrizilor. a cetatenilor români aflati în strainatate (art. Notiunea de drepturi fundamentale se refera. prezentând o importanta primordiala atât pentru cetatean. g) accesul liber la justitie pentru apararea drepturilor si libertatilor. În ceea ce priveste Dispozitiile comune ale Titlului II. rolul si însemnatatea deosebita a drepturilor fundamentale au facut ca acestea sa fie înscrise în acte deosebite. El cuprinde nu numai o enumerare clara si corespunzatoare a drepturilor. Simina Tanasescu. definitorii pentru modul în care noua Constitutie concepe interpretarea si traducerea în viata a reglementarilor cu caracter umanitar.162. cele doua Pacte internationale ale drepturilor omului (Pactul privind drepturile civile si politice si Pactul privind drepturile economice si sociale).2).1). Capitolul 3 Îndatoririle fundamentale (articolele 55-57) si Capitolul 4 Avocatul Poporului (articolele 58-60). în acelasi timp. la drepturi subiective si la drepturi esentiale ce apartin cetateanului. cât si pentru stat si societate. prin urmare. libertatilor si îndatoririlor sunt de remarcat o serie de dispozitii esentiale. Capitolul 2 Drepturile si libertatile fundamentale (articolele 22-53). cu toate consecintele lor. inclusiv problemele pe care le ridica extradarea si expulzarea (art.20). Declaratia Universala a Drepturilor Omului. 2001. intitulat Drepturile. Elaborarea textelor a avut în vedere în primul rând conventiile internationale privind drepturile omului. respectiv Capitolul 1 Dispozitii comune (articolele 15-21).15 alin. libertatile si îndatoririle fundamentale. revazuta si cmpletata. Totodata. 23 Ioan Muraru. Bucuresti. legi fundamentale sau declaratii de drepturi.15 alin. În rândul acestor dispozitii sunt enuntate: a) universalitatea drepturilor si libertatilor (art. pag. enunta garantii de natura sa asigure respectul ferm al acestora. Sectiunea 2 Principiile reglementarii drepturilor si libertatilor fundamentale Titlul II din Constitutia României. b) principiul neretroactivitatii legilor (art. Pe de alta parte. Titlul II cuprinde de fapt patru capitole. Drept constitutional si institutii politice. au fost avute în vedere modul în care aceste drepturi sunt enuntate în constitutiile principalelor state democratice. e) cetatenia româna. . c) egalitatea în drepturi a cetatenilor în fata legii si autoritatilor publice (art. cu alte cuvinte prevederile constitutionale care sunt în egala masura aplicate tuturor drepturilor. Editura Lumina Lex.17). f) relatia dintre dispozitiile constitutionale si tratatele internationale privitoare la drepturile omului (art. de catre statul român.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 19 personalitatii umane. d) protectia. drepturi stabilite prin Constitutie si garantate prin Constitutie si legi23.

PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

20

Sub titulatura dispozitiilor comune sunt enuntate, deci, o serie de principii cu caracter general, considerate indispensabile pentru întelegerea întregii problematici a drepturilor, libertatilor si îndatoririlor. Astfel, este de retinut de la început ideea universalitatii, în sensul ca toti cetatenii tarii beneficiaza de drepturile si libertatile consacrate prin Constitutie si prin legi, asumându-si totodata si obligatiile pe care acestea le prevad. Corelata acestui aspect se înfatiseaza ideea accesului la justitie, specifica pentru statul de drept, care întregeste, în mod fericit ideea de universalitate. Ideea de universalitate se coroboreaza si cu principiul egalitatii în drepturi, care statorniceste egalitatea tuturor cetatenilor în fata legii, fara privilegii si discriminari. Reforma constitutionala din 2003 a adus precizarea importanta ca statul român garanteaza egalitatea de sanse între femei si barbati pentru ocuparea unor functii sau demnitati publice. Este de remarcat si prevederea expresa cuprinsa în articolul 16 alineatul 2, care dispune ca nimeni nu este mai presus de lege, întelegând prin aceasta sa puna capat pentru totdeauna unor practici care au facut ca în trecut anumite persoane ocupând functii importante în stat sa încalce în mod voit prevederile Constitutiei si ale altor legi. Constitutia diferentiaza regimul cetatenilor români de acela al cetatenilor straini. Functiile si demnitatile publice, civile si militare, pot fi ocupate numai de persoanele care au cetatenia româna si domiciliaza în tara. Apare, în felul acesta, o deosebire între doua categorii de cetateni români: cetatenii români care au domiciliul în tara, si cetatenii români care au domiciliul în strainatate. Cetatenii români aflati în strainatate se bucura de protectia statului român, trebuind sa îndeplineasca obligatiile ce le revin, cu exceptia acelora care nu sunt compatibile cu absenta lor din tara. Astfel, de pilda, cetatenii români aflati în strainatate nu sunt obligati sa efectueze serviciul militar. Este de remarcat ca actele normative aparute dupa Revolutia din Decembrie 1989 au permis cetatenilor români care si-au pierdut cetatenia din diferite motive, sa o redobândeasca, pastrându-si totodata cetatenia straina pe care au dobândit-o între timp. Pe de alta parte, modificarile aduse Legii cetateniei române, în forma sa republicata în anul 2000, permit cetatenilor români sa beneficieze de o dubla cetatenie. Aceste prevederi normative întregesc cadrul diviziunii pe care am enuntat-o, ceea ce face ca în momentul de fata sa avem practic trei categorii de cetateni români: a) cetateni români care traiesc pe teritoriul tarii; b) cetateni români aflati în strainatate cu domiciliul; si c) cetateni români care beneficiaza si de cetatenia unui alt stat. Drepturile si îndatoririle cetatenilor români sunt, evident, aceleasi, cu mentiunea însa ca în ceea ce priveste cetatenii români aflati în strainatate, acestia nu beneficiaza de anumite categorii de drepturi. Cu referire la regimul strainilor si apatrizilor, Constitutia prevede ca acestora li se poate acorda sau retrage dreptul de azil “în conditiile legii”, respectându-se tratatele si conventiile internationale la care România este parte. Aceasta prevedere este vadit insuficienta, deoarece dupa Revolutia din Decembrie 1989 s-a produs o schimbare a opticii fata de continutul si natura dreptului de azil. În regimul trecut,

DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

21

în fostele tari comuniste s-a acordat de multe ori azil politic unor persoane care desfasurasera activitati teroriste sau care contribuisera la destabilizarea vietii politice într-o serie de tari din Occident, participând la activitatea unor organizatii clandestine, interzise, sprijinite din afara. Este cert ca noua orientare a politicii românesti, de prietenie cu toate statele si de respectare a principiilor statului de drept, nu mai face posibila în viitor acordarea de azil pentru asemenea motive. În legatura cu regimul cetatenilor români, strainilor si al apatrizilor mai trebuie precizat si faptul ca pâna la modificarea din 2003 a Constitutiei, cetateanul român nu putea fi nici extradat si nici expulzat, în timp ce strainii si apatrizii puteau fi extradati, în baza unei conventii internationale sau în conditii de reciprocitate. Neexistând o mentiune expresa în Constitutie cu privire la expulzarea strainilor, este clar ca aceasta poate fi efectuata în conditiile în care ei ar fi indezirabili pe teritoriul statului român. Prin urmare, se contura o mare deosebire de principiu între cetatenii români (de toate categoriile) si straini, primii neputând fi nici extradati si nici expulzati, iar cei de al doilea fiind pasibili de ambele masuri. Amintim ca expulzarea constituie o masura administrativa, luata de organele Ministerului de Interne, masura ce se confirma de justitie, prin care un cetatean strain este îndepartat de pe teritoriul României. Extradarea reprezinta remiterea strainului catre o alta tara (tara sa de origine, statul împotriva caruia a comis o infractiune sau statul pe teritoriul caruia a savârsit o fapta deosebit de grava) pentru a executa o pedeapsa privativa de libertate. Mentionam ca întrucât România a desfiintat pedeapsa cu moartea, un strain sau apartid nu poate fi extradat în conditiile în care statul catre care ar urma sa fie extradat ar trebui sa-i aplice pedeapsa cu moartea. Consideratii umanitare împiedica asemenea proceduri. Prin faptul ca atât expulzarea cât si extradarea se hotarasc de justitie, sunt eliminate masurile arbitrare sau discriminatorii, luate la nivelul unor autoritati administrative, care ar putea viza un strain sau apartid. Justitia este cea care va hotarî si în caz de extradare si în caz de expulzare, tinând seama de toate elementele concrete si de argumentele care pledeaza în favoarea sau împotriva aplicarii acestor masuri. O prevedere deosebit de importanta se refera la tratatele internationale privind drepturile omului. Sediul materiei se gaseste în articolul 20 din Constitutie, care initial avea urmatorul cuprins: (1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate în concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte. (2) Daca exista neconcordanta între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte si legile interne, au prioritate reglementarile internationale 24. Din analiza acestui text rezulta ca el ridicau doua categorii de probleme: a) problema interpretarii dispozitiilor constitutionale privind drepturile si libertatile 24

Reforma constitutionala din 2003 a adaugat la acest text sintagma „cu exceptia cazului în care Constitutia sau

legile interne contin dispozitii mai favorabile”.

generos si da expresie principiilor noi care trebuie sa calauzeasca statul de drept. Acest principiu a fost consacrat sub forma unei reguli cu caracter general în articolul 15 alineatul 2. solutia optima pare a fi o Decizie a Curtii Constitutionale. În toate aceste situatii. în situatia în care fapta sa este afectata de doua sau mai multe legi care reglementeaza 25 . ale carei atributiuni au fost considerabil extinse. În ceea ce priveste cea de a doua problema. Daca este de înteles ca textele constitutionale pot fi interpretate în spiritul documentelor internationale. fara îndoiala. Ea nu are putere retroactiva”. O ultima mentiune cu privire la dispozitiile comune ale Titlului II priveste principiul neretroactivitatii legilor. S-a aratat. Cu alte cuvinte. de pilda. Desi textul este. ca fapte sanctionate prin lege. ca acest principiu functioneaza numai în materie civila. situatiile la care se referea conventia mentionat 25. pentru o fapta care era initial sanctionata cu o pedeapsa grava. Dispozitiile constitutionale urmeaza sa fie interpretate în concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 22 cetatenilor. articolul 1 din Codul civil începând cu enuntul „Legea dispune numai pentru viitor. Trebuie amintit ca în cadrul dezbaterilor Adunarii Constituante au fost ridicate obiectii în legatura cu consacrarea principiului în cauza ca principiu constitutional. este mai greu de vazut cum vor fi aplicate în concordanta cu acestea. ar apare o lege noua. prin care s-ar constata incompatibilitatea sau neconcordanta. Situatia este valabila si în cazul în care. care este mai favorabila infractorului. desigur. anterior aderarii sau ratificarii unui tratat international. Mentionam ca asemenea modificari legislative s-au operat în momentul în care România a devenit parte la Conventia internationala împotriva torturii si altor pedepse ori tratamente cu cruzime. de imaginat si solutia adaptarii prealabile a legislatiei interne. este de semnalat ca prin articolul 20 din Constitutie se consacra în mod expres teza prioritatii dreptului international fata de dreptul intern. adoptata la New York la 10 decembrie 1984. se va aplica aceasta lege. În materie penala s-a aplicat în toate cazurile si se aplica înca principiul legii mai blânde (mitior lex). ceea ce ar face legea în cauza inaplicabila. inumane sau degradante. Parlamentul României a adoptat si o lege prin care au fost aduse unele completari Codului penal. mai târziu. referirea din text potrivit careia dispozitiile constitutionale vor fi interpretate si aplicate suscita unele probleme. Ar fi. în timpul urmaririi sau judecarii. în situatia în care o persoana a comis o infractiune si. dimpotriva. Ratificând conventia în cauza. cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte. În ceea ce priveste prima dintre cele doua probleme. apare o lege care prevede o pedeapsa mai usoara sau chiar dezincrimineaza fapta respectiva. si b) situatia unei eventuale neconcordante între pactele si tratatele internationale referitoare la drepturile omului si dispozitiile legislative interne. introducându-se în legislatia penala. dreptul penal a recunoscut ca infractorul trebuie sa beneficieze de legea cea mai blânda. mai bine precizate în urma reformei constitutionale din 2003.

112 din 10 octombrie 1990).Legea nr. .20 din 9 octombrie 1990 pentru modificarea si completarea unor dispozitii din Codul penal si Codul de procedura penala (Monitorul Oficial al României nr.

fiind încriminate fapte savârsite cu multi ani în urma etc. prin continutul lor. drepturile si libertatile s-ar clasifica în: a) inviolabilitati. siguranta fizica si psihica. ca relatie sociala sau ca molecula sociala 26. d) drepturi si libertati socialpolitice care. adica acele drepturi si libertati care. în directia recunoasterii principiului aplicarii legii mai blânde. asigura viata. prin continutul lor. În cadrul dezbaterilor constitutionale s-a ridicat problema daca consacrarea principiului neretroactivitatii legii. si e) drepturi garantii. prof. joaca în principal rolul de garantii constitutionale 27. Sectiunea 3 Clasificarea drepturilor si libertatilor fundamentale 3. ceea ce însemneaza ca nu ar fi posibile legi cu caracter exceptional. adica acele drepturi si libertati care. prin continutul lor. pot fi exercitate de cetateni numai pentru participarea la guvernare.131. care au fost edictate numai pentru anumite perioade speciale. În legatura cu neretroactivitatea legilor se pune si problema legilor exceptionale. prin continutul lor. în literatura de specialitate au fost emise puncte de vedere autorizate de catre specialistii români care au analizat aceasta institutie. . clasificarea si interpretarea prevederilor legate de drepturile fundamentale. de la faptul ca omul este o fiinta bio-psihosociala. precum si siguranta domiciliului persoanei fizice.1. Este evident ca aceasta categorie de legi este afectata de principiile Constitutiei. 26 Ion Deleanu.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 23 succesiv materia în cauza. Asemenea legi consacrau.. 27 Ioan Muraru.181. op. Drept constitutional si institutii politice. pag. nu ar vrea sa însemneze o abrogare a principiului mitior lex.II. În ceea ce priveste enumerarea. c) drepturi exclusiv politice care. exceptii de la principiul mitior lex. Desi textul nu face exceptii. b) drepturi si libertati social-economice si culturale. fireste. este greu de imaginat ca el ar putea sa se refere si la faptele penale unde exista reglementari statornice. ca un principiu general. educatia si posibilitatea protectiei. pot fi exercitate de cetateni la alegere. sau care se aplica pe un anumit termen. Bucuresti.Ion Deleanu clasifica drepturile si libertatile în: a) drepturi si libertati care ocrotesc fiinta umana ca valoare în sine. În opinia profesorului Ioan Muraru. pag. posibilitatea de miscare libera. prin continutul lor.cit. 1996. Pornind de la triada structurii române. fie pentru rezolvarea unor probleme sociale si spirituale. Editura Europa Nova. În aceasta privinta prevederile Constitutiei sunt categorice si trebuie interpretate ca atare. aplicate de o îndelungata practica. Simina Tanasescu. Tratat. fie pentru participarea la guvernare. asigura conditiile sociale si materiale de viata. drepturi care. care sa încrimineze fapte din domeniul trecutului. Uneori era încalcat însusi principiul neretroactivitatii. ca entitate biopsihica si b) drepturi care proteguiesc fiinta umana ca persoana. vol.

22). dreptul de petitionare (art. În ce priveste drepturile civile propriu zise. dreptul la greva (art. libertatea întrunirilor (art. dreptul de asociere (art.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 24 Capitolul 2 din Titlul II al Constitutiei se ocupa de enuntarea propriu zisa a drepturilor si libertatilor fundamentale.50).28). interzicerea muncii fortate (art. familiala si privata (art. la raportarea libertatii individului fata de mediul în care omul traieste prin recunoasterea dreptului de a cunoaste informatii de interes public – articolul 31. Încercând sa sistematizam multitudinea de drepturi si libertati pe care le consacra Constitutia României. protectia copiilor si a tinerilor (art. accesul la cultura (art. Alte drepturi vizeaza împlinirea unor deziderate firesti de autoperfectionare. dreptul la aparare (art.29). Astfel. pe parcursul a 28 de articole.31).32). dreptul la mediul sanatos (art. protectia persoanelor cu handicap (art.39).34). protectia proprietatii private (art. Drepturi politice propriu zise sunt dreptul de vot (art. si anume: drepturile civile si politice si drepturile economice si sociale. în ceea ce priveste libertatea individuala remarcam prevederile deosebit de importante ale articolului 23. dreptul la ocrotirea sanatatii (art.52).23).44). dreptul de asociere (art.36). acestea sunt: dreptul la viata si integritatea fizica si psihica si libertatea individuala (art. Unele drepturi privesc protectia acestui drept pe plan judiciar (cum este cazul dreptului la aparare – articolul 24: altele se refera la viata particulara a persoanei . În ce priveste drepturile din prima categorie – drepturi civile si politice – ele vizeaza.51). libertatea constiintei (art.41).articolul 26. dreptul la informatie (art. de pilda.37). apreciem ca acestea ar putea fi subsumate celor doua mari diviziuni ale drepturilor omului consacrate de altfel de cele doua pacte adoptate de Organizatia Natiunilor Unite. dreptul de vot (art. care se refera la posibilitatea restrângerii exercitiului unor drepturi sau libertati.40) etc. libertatea de exprimare (art. dreptul la viata intima.26). dreptul la mostenire (art.35). care are urmatorul cuprins: . a) În ce priveste drepturile civile si politice sunt enuntate: dreptul la viata si la integritatea fizica si psihica (art.22). libera circulatie (art.28).25).40).30). dreptul de a fi ales (art.46). libertatea întrunirilor (art. trateaza un drept distinct.32).2. cu exceptia articolului 49.25). b) În categoria drepturilor economice si sociale pot fi încadrate dreptul la munca si protectie sociala (art.41).49). asa cum o arata însasi denumirea acestei categorii. doua mari idei: drepturile legate organic de persoana omului (drepturile civile) si drepturile ce vizeaza participarea sa la viata politica (drepturile politice).24). dreptul la învatatura (art. cum este cazul dreptului la învatatura (art. dreptul de protectie sociala (art. libera circulatie (art. În legatura cu drepturile din aceasta categorie dorim sa atragem atentia numai asupra unor elemente de noutate pe care le ofera actuala Constitutie.33).42). în 1966.27). inviolabilitatea domiciliului (art.37). secretul corespondentei (art.39). 3. O serie de drepturi apar ca o consecinta fireasca a dreptului la viata si a libertatii persoanei ca. dreptul de a fi ales (art. inviolabilitatea domiciliului (art.36). libertatea individuala (art.27).43). Fiecare dintre aceste articole. secretul corespondentei (art. dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica (art.

fara ca durata totala sa depaseasca un termen rezonabil. sa verifice periodic. daca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au încetat sau daca instanta constata ca nu exista temeiuri noi care sa justifice mentinerea privarii de libertate. . sub control judiciar sau pe cautiune. persoana este considerata nevinovata. frecvente în trecut. (2) Perchezitionarea. iar învinuirea. remarcam valoarea prezumtiei de nevinovatie. (3) Retinerea nu poate depasi 24 de ore. (11) Pâna la ramânerea definitiva a hotarârii judecatoresti de condamnare. în limba pe care o întelege. motivele retinerii sau ale arestarii. precum si în alte situatii prevazute de lege. în cel mai scurt termen. împotriva caruia arestatul se poate plânge judecatorului. (13) Sanctiunea privativa de libertate nu poate fi decât de natura penala”. retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile si cu procedurile prevazute de lege. din partea unor autoritati chemate tocmai sa respecte ordinea. de îndata. pe o durata de cel mult 30 de zile. potrivit careia pâna la ramânerea definitiva a unei hotarâri judecatoresti de condamnare. facând sa dispara definitiv arbitrarul si abuzurile. Textul prevede o serie de termeni si modalitati în care se pot aduce limitari ale libertatii individuale. si nu mai mult de 180 de zile. si nu mai târziu de 60 de zile. Aceste masuri sunt de natura a garanta drepturile individuale ale cetatenilor împotriva oricarui abuz sau arbitrar. în conditiile legii. (4) Arestarea preventiva se dispune de judecator si numai în cursul procesului penal. în limba pe care o întelege. (7) Încheierile instantei privind masura arestarii preventive sunt supuse cailor de atac prevazute de lege. (6) În faza de judecata instanta este obligata. daca motivele acestor masuri au disparut. legalitatea si temeinicia arestarii preventive si sa dispuna. (10) Persoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar sau pe cautiune. motivele retinerii sau arestarii. ales sau numit din oficiu. (5) În cursul urmaririi penale arestarea preventiva se poate dispune pentru cel mult 30 de zile si se poate prelungi cu câte cel mult 30 de zile. dreptul persoanei arestate preventiv de a solicita punerea sa în libertate provizorie. În sfârsit. Ele sunt de natura a conferi ideii statului de drept o dimensiune cât se poate de reala si concreta. Remarcam si prevederile potrivit carora celui retinut trebuie sa i se aduca de îndata la cunostinta. Sunt de retinut astfel prevederile care dispun ca arestarea se poate face numai în temeiul unui mandat emis de judecator. o persoana este considerata nevinovata. (12) Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decât în conditiile si în temeiul legii. învinuirea se aduce la cunostinta numai în prezenta unui avocat.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 25 „(1) Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile. (9) Punerea în libertate a celui retinut sau arestat este obligatorie. punerea în libertate a inculpatului. (8) Celui retinut sau arestat i se aduce de îndata la cunostinta.

prevenirea raspândirii unei epidemii). care fac din protectia vietii intime un element esential decurgând din respectul personalitatii. prin Legea contenciosului administrativ. fiind legiferata prin Legea nr. nu au fost aplicabile. Conditiile si limitele exercitarii dreptului persoanei vatamate de a se adresa justitiei sunt stabilite. prevederile Legii nr. În legatura cu aspectele politice ale exercitarii drepturilor cetatenesti subliniem importanta prevederilor legate de libertatea întrunirilor si dreptul de . exprimat în primul rând în dreptul unei persoane de a avea acces la orice informatie de interes public. în sensul ca „statul acorda burse sociale. care aveau nevoie de un numar cât mai mare de solicitari. persoanele vatamate într-un drept al lor de o autoritate publica. referitor la viata intima. Cât priveste dreptul de petitionare.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 26 În legatura cu drepturile civile remarcam valoarea prevederilor privind libera circulatie în tara si strainatate – o noutate pentru sistemul nostru constitutional. într-o anumita forma. se înfiinteaza si îsi desfasoara activitatea în conditiile legii. anularea actului si repararea pagubei. printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termen legal a unei cereri. care se refera la dreptul la informatie. ea nu si-a gasit o aplicatie practica în conditiile regimului de dictatura. autoritatile sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal. în conditiile legii”. sunt relevante posibilitatile inedite pe care le ofera textul constitutional al articolului 51. Reforma constitutionala din 2003 a adus o completare. Învatamântul de stat este gratuit potrivit legii. inclusiv cele particulare. nefiind posibile patrunderea sau ramânerea în domiciliul unei persoane în alte situatii decât cele prevazute de lege (executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarâri judecatoresti. au dreptul sa se adreseze instantelor judecatoresti pentru a obtine recunoasterea dreptului pretins. de studii. Elemente noi aduce si articolul 26. ceea ce constituie o importanta inovatie a legii. Elemente demne de analiza sunt aduse de articolul 31. în prezent. apararea sigurantei nationale. În conditiile acestuia.1/1967. ca si a prevederii de la punctul 6 al aceluiasi articol. În conditiile vechiului regim. stiut fiind ca în trecut dreptul de circulatie peste hotare fusese supus unor numeroase restrictii.1/1967. spre a-si manifesta democratismul. Aceasta masura reprezinta si ea o cucerire a Revolutiei din Decembrie 1989. care prefera sa îndrume cetatenii sa ia calea sesizarilor catre organele de stat. prin care se garanteaza autonomia universitara. Se înfaptuieste astfel un deziderat al constitutiilor moderne actuale. înlaturarea unei primejdii. în Constitutia din 1965. care dadeau posibilitatea cetatenilor sa atace în justitie actele administrative ilegale. Situatiile în care se poate deroga de la inviolabilitatea domiciliului sunt precis enumerate în articolul 27 alineatul 2. unde se statueaza ca Institutiile de învatamânt. copiilor si tinerilor proveniti din familii defavorizate si celor institutionalizati. familiala si privata. Pe de alta parte. În legatura cu dreptul la învatatura subliniem valoarea prevederilor de la articolul 32 alineatul 5. Desi o asemenea prerogativa a existat.

de pilda. prin scopurile ori prin activitatea lor. precum si orice actiuni de sorginte totalitarista. magistratii. magistratii. Cu privire la partidele politice. ci numai o atitudine de deplina obiectivitate. principiile pluralismului politic. trebuie sa pastreze o atitudine de echidistanta fata de toate fortele politice. În categoria persoanelor care nu pot face parte din partidele politice se afla si Presedintele României care.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 27 asociere. O asemenea prevedere exclude greva cu caracter politic. politistii si alte categorii de functionari publici. Articolul 43. cum ar fi. O importanta prevedere o constituie recunoasterea dreptului la greva. care interzic activitatile de natura a pune în pericol cuceririle statului de drept. Cu referire la drepturile economice si sociale trebuie amintit ca în noile conditii social-economice rolul statului în economie s-a restrâns si se va restrânge în continuare. aceasta fiind o conditie a exercitiului functiei lor. Cu privire la dreptul de asociere trebuie observat ca. Este lesne de înteles ca judecatorii Curtii Constitutionale. al tuturor categoriilor sociale. stabilite prin lege organica. care constituie sediul acestei materii. stabilind o procedura prealabila declansarii grevei. devenind garantul independentei nationale. . este de observat ca nu pot face parte din partidele politice judecatorii Curtii Constitutionale. odata ales. el va trebui sa ia masuri de protectie. al unitatii si integritatii teritoriale a tarii. membrii activi ai armatei. care nu se încadreaza în textul constitutional. sa instituie un salariu minim în economie.. potrivit Constitutiei. Statul român nu mai poate sa garanteze dreptul la munca în conditiile desprinderii de regimul centralizat. avocatii poporului. „Partidele sau organizatiile care. 3. Restrângerea dreptului de a face parte din partidele politice – mai exact interdictia pentru unele persoane de a fi membri ai unor partide sau altora – nu reprezinta o masura de natura a aduce restrictii dreptului de asociere.3. Ea este determinata de ratiuni bine justificate. Este reafirmat principiul ca dreptul la greva nu poate fi exercitat pentru motive politice si nici în sprijinul unor cazuri individuale. prin functiile pe care le îndeplinesc si pe care ei le exercita în interesul întregii populatii. politistii etc. a integritatii sau a independentei României sunt neconstitutionale”. care trebuie respectata de partile în conflict. în concordanta cu noile realitati. fascista sau comunista. dispune în primul sau alineat ca „Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale. ca urmare a diversificarii agentilor economici si a trecerii la masurile de privatizare. sa vegheze la respectarea stricta a legilor de catre toti factorii economici. Importante prevederi sunt legate de protectia proprietatii private. care este ocrotita de lege si nu poate fi supusa exproprierii decât în cazuri de utilitate publica. desfacerea contractului de munca al unui anumit salariat. nu pot sa adopte o atitudine partizana. În schimb. militeaza împotriva pluralismului politic. O asemenea prevedere se coreleaza cu dispozitiile legii sigurantei nationale. Este de mentionat ca legea conflictelor colective de munca detaliaza situatiile în care dreptul la greva poate fi exercitat. pe baza unei drepte si prealabile despagubiri. a principiilor statului de drept ori a suveranitatii. În aceste conditii si rolul statului trebuie regândit. economice si sociale”.

în rândul lor fiind înscrise prevederi normale. unitar. pornindu-se de la declaratii de drepturi. Sistemul drepturilor si libertatilor cetatenesti se înfatiseaza. desprins de societate. deoarece într-un stat de drept. aceasta este datoare sa-i asigure un numar de drepturi si libertati. În ce priveste îndatoririle fundamentale. Capitolul despre îndatoririle fundamentale întregeste prevederile legate de drepturi si libertati. sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna credinta. Respectarea legilor este însa obligatorie atât pentru cetatenii români. Întrucât în conditiile moderne cetateanul nu mai poate fi abordat în mod izolat.54-57). în conformitate cu prevederile articolului 57 din Constitutie. Îndatoririle fundamentale constau în fidelitatea fata de tara respectarea Constitutiei. a unui sinistru etc. neputându-se aduce atingere existentei însasi a dreptului sau a libertatii în cauza. de la tratate internationale. Sectiunea 4 Îndatoririle fundamentale ale cetatenilor În capitolul 3 din Titlul II al Constitutiei României sunt înscrise îndatoririle fundamentale (art. care trebuie. ca de pilda fidelitatea fata de tara. a suprematiei sale si a legilor. în primul rând. referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau libertati. evident un corolar al drepturilor. În legatura cu îndatoririle fundamentale trebuie observat ca unele dintre acestea privesc exclusiv pe cetatenii români. apararea tarii ori prestarea unor contributii financiare. acestea constituie. Aceasta nu poate fi efectuata decât prin lege. ci devine el însusi o componenta a marelui mecanism al societatii. enuntându-se însa. si un anumit sistem de îndatoriri. în schimb. dreptul si obligatia de a apara tara. este firesc ca sa fie recunoscute. totodata. fara a aduce atingere drepturilor si libertatilor celorlalti. ca un tot armonios. având. în situatii deosebite. si el o serie de îndatoriri fata . într-o societate democratica. fara nici un fel de discriminari sau oprelisti. O privire de ansamblu asupra modului în care sunt reglementate drepturile si libertatile în noua Constitutie a României atesta preocuparea de a se da acestora un continut real si concret. Trebuie semnalata si dispozitia potrivit careia restrângerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o. statul român a configurat un adevarat catalog corespunzator de drepturi si libertati asigurând totodata posibilitatile juridice ale garantarii acestora. prevenirea unei calamitati.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 28 Este de remarcat. precum si mijloacele ce pot fi utilizate pentru restabilirea situatiilor încalcate si repararea prejudiciilor. cât si pentru straini si apatrizi. dispozitia din articolul 53 al Constitutiei. cum ar fi apararea sigurantei nationale. contributia prin impozite si taxe la cheltuielile publice. în care. drepturile si libertatile omului. firesti în orice stat democratic. ca o prevedere comuna tuturor categoriilor de drepturi la care ne-am referit. a ordinii. prin urmare. de care sa se bucure.

20 având astfel urmatorul cuprins: "Daca exista neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului. cetatenii Uniunii care îndeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi în autoritatile administratiei publice locale". Cu privire la proprietatea cetatenilor straini au fost intoduse modificari corespunzatoare în art. si legile . Cu privire la extradare s-a specificat într-un nou aliniat al art. Este de mentionat ca în legatura cu îndatorirea cetatenilor români de a efectua serviciul militar exista si posibilitatea efectuarii unor servicii alternative pentru persoanele care nu presteaza serviciul militar obligatoriu din motive religioase sau de constiinta. În ceea ce priveste posibilitatea unor cetateni ai Uniunii Europene de a alege si de a fi alesi pentru constituirea autoritatilor administratiei publice locale. a carui formulare a devenit urmatoarea: "(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita în mod egal de lege. extradarea nationalilor si dobândirea de catre cetatenii Uniunii Europene a dreptului de proprietate asupra terenurilor. o alta fateta. Cetatenii straini si apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai în conditiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care România este parte. Sectiunea 5-a.19. Reforma constitutionala din anul 2003 a avut în vedere o actiune de precizare si de concretizare a unora dintre drepturile si libertatile fundamentale pe care le-am precizat în cuprinsul prezentului capitol. totodata. care a fost considerat de unii comentatori ca nesuficient de clar. alin. la care România este parte. a fost modificat." Reforma constitutionala a avut în vedere.20.1. îndatoriri care reprezinta. indiferent de titular. a fost introdus un text special la art. un alt aspect al drepturilor si libertatilor cetatenesti.44 din Constitutie. pe baza de reciprocitate. în conditiile prevazute prin lege organica. care are urmatorul continut: "În conditiile aderarii României la Uniunea Europeana. ca printr-o derogare de la cunoscutele prevederi ale art. Astfel. "cetatenii români pot fi extradati în baza conventiilor internationale la care România este parte. în conditiile legii si pe baza de reciprocitate”.2 al art. si alte aspecte ce vizeaza întarirea drepturilor si libertatilor cetatenesti în concordanta cu prevederile internationale. Noi dimensiuni ale drepturilor cetatenesti ca urmare a reformei constitutionale.16. în concordanta cu care cetateanul român nu poate fi extradat sau expulzat din România. într-un fel. ca urmare a pregatirii conditiilor necesare aderarii României la Uniunea Europeana au fost efectuate mai multe modificari ce vizeaza conceptia privind sistemul electoral. Textul art.19 alin. precum si prin mostenire legala.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 29 de societate.

Sunt de retinut si o serie de alte prevederi legate de arestarea sau lipsirea de libertate a unei persoane. în sensul ca perchezitia se dispune numai de judecator. O serie de texte noi introduse la art. punerea în libertate a inculpatului. este de remarcat ca activitatea de cercetare a politiei judiciare trece sub conducerea si supravegherea parchetelor de pe lânga instantele de judecata.23 pct.45). care se refera la accesul liber la justitie. cu exceptia cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile".4 a fost modificat. Importante prevederi au fost introduse pentru a da o garantie mai buna respectarii standardelor europene în materie procesuala. O prevedere extrem de importanta este si aceea care dispune ca sanctiunea privativa de libertate nu poate fi decât de natura penala (art. arestarea preventiva se poate dispune pentru cel mult 30 de zile si se poate prelungi cu câte cel mult 30 de zile. integritatea fizica sau bunurile unei persoane. si nu mai târziu de 60 de zile.13). O importanta prevedere. "(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite". respectiv alin. cum ar fi introducerea unui text aparte cu privire la libertatea economica (art. instanta este obligata. în cursul urmaririi penale. au prioritate reglementarile internationale.23 alin. au fost introduse doua alineate noi. specificându-se ca "arestarea preventiva se dispune numai de judecator si numai în cursul procesului penal". Sunt demne de relevat si alte prevederi. în concordanta cu standardele europene este si aceea prin care art. La art. acestea vor fi aplicate . Astfel.21 din Constitutie. Ea va dispune.23 aduc precizari importante. sau pentru prevenirea raspândirii unor epidemii. pentru apararea securitatii nationale sau ordinii publice. În legatura cu inviolabilitatea domiciliului se aduce precizarea ca de la principiul inviolabilitatii domiciliului nu se pot admite exceptii decât în baza unui mandat de arestare si a unei hotarâri judecatoresti. Pe de alta paarte. dar în situatiile în care Constitutia si legile României contin dispozitii mai favorabile. de îndata. înscrierea unui articol nou . legalitatea si temeinicia arestarii preventive. în formele prevazute de lege. pentru înlaturarea unei primejdii privind viata. în conditiile legii. Vechiul text facea numai precizarea ca arestarea se face "în temeiul unui mandat emis de magistrat".3 si 4. care dispun ca: "(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor întrun termen rezonabil. În faza de judecata.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 30 interne. Încheierile instantei privind masura arestarii preventive sunt supuse cailor de atac prevazute de lege. În felul acesta se stabileste în mod clar ca exista o superioritate a reglementarilor internationale. fara ca durata ei totala sa depaseasca un termen rezonabil si nu mai mult de 180 de zile. sa verifice periodic. Si aci întâlnim o importanta precizare. ceea ce a suscitat controverse. daca acest drept apartine numai judecatorilor sau si procurorilor. daca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au încetat sau daca instanta constata ca exista temeiuri noi care sa justifice mentinerea privarii de libertate.

DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

31

(art.35 alin.1) privind "dreptul la un mediu de viata sanatos", introducerea - de asemenea - a unui alt text nou, potrivit caruia în conditiile aderarii României la Uniunea Europeana, cetatenii români au dreptul de a alege si de a fi alesi în Parlamentul European. Importante prevederi vizeaza accesul la cultura (art.33). Constitutia garanteaza accesul la cultura si libertatea persoanei , dreptul persoanei de a-si dezvolta spiritualitatea si de a accede la valorile culturii nationale si universale. Se prevede, în mod expres, ca statul trebuie sa asigure pastrarea identitatii spirituale, sprijinirea culturii nationale, stimularea artelor, protejarea si conservarea mostenirii culturale, dezvoltarea creativitatii contemporane, promovarea valorilor culturale si artistice ale României în lume. Dintre celelalte modificari mai semnalam anumite precizari legate de protectia speciala a persoanelor cu handicap, în legatura cu care statul asigura o politica de egalitate a sanselor, precizarea ca raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare nu înlatura, în conditiile legii, raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea credinta (art.52 alin.3), înserarea unei prevederi de principiu în art.53, care se ocupa de restrângerea exercitiului unor drepturi sau libertati, în sensul ca restrângerea poate fi dispusa numai daca este necesara într-o societate democratica, mentinându-se în continuare prevederile ca masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata în mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau libertatii. Sectiunea 6-a Avocatul Poporului Institutia Avocatul Poporului a fost introdusa în Constitutia României dupa modelul tarilor scandinave si al altor state în care exista un organ independent, având prerogativa sa exercite un control asupra actelor de guvernamânt. Asa, de pilda, în Danemarca, Ombudsman-ul este ales de Folketing pentru a controla administratia civila, militara si municipala, având dreptul sa procedeze la anumite anchete, ce pot avea loc ca urmare a initiativei serviciilor sale sau a unei plângeri individuale. În Finlanda, Ombudsman-ul este numit de Eduskunta, are atributii asemanatoare cu cel danez, având în plus dreptul de a controla respectul legalitatii de catre tribunale. În Suedia, Ombudsman-ul, care este ales de Rikstag, asigura supravegherea tuturor functionarilor publici si a magistratilor, pentru a se asigura ca ei respecta legile si se achita de functiile lor. În Germania exista un comisar parlamentar pentru fortele armate, ales de Bundestag, în competenta caruia revine apararea drepturilor membrilor fortelor armate, având si dreptul de a asista Bundestag-ul în controlul fortelor armate. Comisarul parlamentar poate efectua anchete la sesizarea comisiei pentru aparare a Bundestag-ului, a membrilor fortelor armate, dar si din proprie initiativa. În Franta, un mediator numit de Consiliul de Ministri are dreptul de a face anchete în legatura cu plângerile ce privesc functionarea administratiei si relatiile acesteia cu particularii, dar el nu poate fi sesizat de catre parlamentari. În Marea Britanie exista un comisar parlamentar

PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

32

pentru administratie, numit de regina la propunerea primului ministru, care examineaza plângerile cu care este sesizat de catre Camera Comunelor, actionând pentru interesele particularilor. În Zambia exista o comisie de investigatii, iar în Israel un controlor de stat etc. În tara noastra, introducerea institutiei Avocatul Poporului a suscitat vii discutii în rândul specialistilor, care au ridicat problema oportunitatii înscrierii în Constitutie a unei asemenea institutii, ce nu avea precedent în traditia constitutionala româna, unde prevederile legale cu privire la contenciosul administrativ fusesera considerate suficiente pentru a permite cetatenilor sa declanseze o procedura având ca scop anularea actelor administrative ilegale. În final, institutia Avocatul Poporului - care avea sa-si demonstreze din plin utilitatea - si-a gasit consacrarea în doua texte constitutionale si ulterior în Legea nr.37/1997, care cuprinde reglementarile de baza ce privesc activitatea ei. Art.58 al Constitutiei, modificat ca urmare a reformei constitutionale din 2003, prevede ca Avocatul Poporului este numit pe o durata de cinci ani pentru apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. Adjunctii Avocatului Poporului sunt specializati pe domenii de activitate. Avocatul Poporului si adjunctii sai nu pot îndeplini nici o alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din învatamântul superior. Exercitarea atributiilor Avocatului Poporului este reglementata de art.59 din Constitutie. Textul acestui articol prevede ca Avocatul Poporului îsi va exercita atributiile atât din oficiu, cât si la cererea persoanelor lezate. Cel de al doilea alineat al art.59 înscrie obligatia generala a autoritatilor publice sa asigure Avocatului Poporului tot sprijinul necesar în exercitarea atributiilor sale. Dispozitia nu poate fi însa considerata cu totul satisfacatoare, deoarece nu sunt prevazute sanctiuni pentru refuzul de a se acorda sprijinul solicitat de Avocatul Poporului. Raporturile dintre Avocatul Poporului si Parlament sunt definite de art.60 din Constitutia României. Textul articolului respectiv prevede obligatia prezentarii de catre Avocatul Poporului a unor rapoarte catre Parlament, anual sau la cererea acestuia. Rapoartele pot cuprinde recomandari privind legislatia sau masuri de alta natura, pentru ocrotirea drepturilor si libertatilor cetatenilor, ceea ce ridica valoarea constatarilor Avocatului Poporului la un nivel mai general. Este de remarcat, însa, ca Avocatul Poporului nu dispune de initiativa legislativa, potrivit art.74 din Constitutie. În ipoteza în care el ar estima necesar fie sa se modifice o lege existenta, fie sa se initieze un proiect de lege, va trebui sa recurga în toate cazurile la factorii îndrituiti, potrivit Constitutiei, sa declanseze procedura legislativa. În schimb, potrivit modificarii constitutionale din 2003 Avocatul Poporului a capatat dreptul de a adresa sesizari de neconstitutionalitate Curtii Constitutionale în legatura cu legile, înainte de promulgarea acestora, precum si de a ridica în mod direct exceptii de neconstitutionalitate. O reforma partiala fusese efectuata prin Legea nr.181/2002 care prevazuse posibilitatea consultarii Avocatului Poporului de catre initiatorii unor proiecte de legi sau ordonante care s fi referit la drepturile cetatenilor si obligatia Curtii -ar

DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

33

Constitutionale de a solicita un punct de vedere al Avocatului Poporului în cazul unor exceptii de neconstitutionalitate pe probleme de profilul sau. Detaliind prevederile constitutionale, Legea nr.37/1997 prevede ca institutia Avocatul Poporului are drept scop apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor în raporturile acestora cu autoritatile publice, în activitatea sa Avocatul Poporului fiind independent fata de orice autoritate publica. Legea mai precizeaza ca în exercitarea atributiilor sale Avocatul Poporului nu se substituie autoritatilor publice. El nu poate fi supus nici unui mandat imperativ sau reprezentativ, nimeni neputând obliga Avocatul Poporului sa se supuna instructiunilor sau dispozitiilor sale. În continuare, Legea nr.37/1997 precizeaza ca poate fi numit Avocat al Poporului orice cetatean român care îndeplineste conditiile de numire prevazute pentru functia de judecator la Curtea Constitutionala. În ceea ce priveste incompatibilitatile, legea prevede ca Avocatul Poporului si adjunctii acestuia nu pot fi membri ai unui partid politic si nici nu pot îndeplini o functie publica sau privata. Incompatibilitatile prevazute sunt în egala masura aplicabile personalului care îndeplineste functii de executie de specialitate, fiind exceptate numai functiile didactice din învatamântul superior. Legea mai prevede - dezvoltând dispozitiile constitutionale - posibilitatea revocarii din functie a Avocatului Poporului. Alte situatii în care mandatul sau înceteaza înainte de termen pot fi demisia, decesul, incompatibilitatea cu alte functii publice sau private, precum si imposibilitatea de a îndeplini atributiile -si mai mult de 90 de zile, constatata prin examen medical de specialitate. Avocatul Poporului si adjunctii sai nu raspund juridic pentru opiniile exprimate sau pentru actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atributiilor prevazute de lege. Potrivit prevederilor legale, Avocatul Poporului primeste si repartizeaza cereri privind încalcarea drepturilor si libertatilor cetatenesti de catre autoritatile administratiei publice, urmareste rezolvarea lor, solicitând autoritatilor sau functionarilor administratiei publice în cauza încetarea încalcarii drepturilor si libertatilor, repunerea în drepturi a petitionarilor si repararea pagubelor. Nu fac obiectul activitatii Avocatului Poporului cererile care se refera la acte emise de Camera Deputatilor, de Senat sau de Parlament, actele si faptele deputatilor si senatorilor, ale Presedintelui României si Guvernului, precum si ale Curtii Constitutionale, ale Presedintelui Consiliului Legislativ si ale autoritatii judecatoresti. În exercitarea atributiilor sale, Avocatul Poporului emite recomandari, care nu pot fi supuse controlului parlamentar si nici controlului judecatoresc. Prin recomandarile emise, el sesizeaza autoritatile administratiei publice asupra unor ilegalitati, ale unor acte sau fapte administrative, totodata fiind semnalate acestora refuzul organelor administrative de a rezolva anumite situatii ori emiterea tardiva a actelor. Avocatul Poporului are si dreptul de a face anchete proprii, solicitând informatii si documente. Daca constata ca plângerea persoanei lezate este întemeiata, el va cere revocarea actului ilegal si repararea pagubelor. Autoritatile în

persoanei care a adresat cererea îi vor fi comunicate rezultatele. modelul unor Adunari deliberative. asa cum a facut. parlamentele au ajuns – cu timpul . Acest model a fost adoptat ulterior în Franta si Belgia. de pilda. În secolul al XVIII-lea. parlamentele au început sa-si asume atributii tot mai importante legate de alegerea unor demnitari. dar si întreaga activitate guvernamentala. Create la origine cu misiunea unica de a consimti asupra stabilirii unor impozite.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 34 cauza vor lua de îndata masurile necesare pentru înlaturarea ilegalitatilor constatate. CAPITOLUL IV PARLAMENTUL Sectiunea 1 Rolul Parlamentului în sistemul politic si cel institutional al puterii de stat Institutia Parlamentului are origini îndepartate. presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului sau. Pe masura însa ce principiul separatiei puterilor s afirmat ca o creatie a -a gândirii liberale. Ele pot contine informatii. În anumite situatii. primului-ministru. Legea mai precizeaza ca rapoartele întocmite de Avocatul Poporului sunt prezentate în sedinta comuna a celor doua Camere ale Parlamentului. iar în unele tari chiar a sefului statului. Parlamentul britanic – profitând de slabiciunea unor monarhi – a impus ca model de guvernare regimul parlamentar. care introducea pentru prima data responsabilitatea Guvernului fata de Adunarea deliberativa. Islanda înainte de anul 1000. Daca Avocatul Poporului constata. Sicilia în 1130 si Anglia în jurul anului 1300.U.nu numai sa controleze modul în care erau utilizate fondurile statului. parlamentele au ajuns chiar sa dispuna de întreaga politica a tarii. care echilibreaza si astazi puterea prezidentiala. îsi permite sa le înlocuiasca atunci când comit greseli si . cunosteau existenta unor adunari care aveau sa constituie. Regimurile parlamentare sunt cele care astazi controleaza cel mai eficient activitatea guvernelor. dar si recomandari privind modificarea legislatiei sau alte masuri de natura sa asigure ocrotirea drepturilor si libertatilor cetatenilor. va prezenta un raport cuprinzând cele constatate. a creat un Parlament bicameral (Congresul). ori de nerespectare a legilor tarii. care vor putea fi facute publice prin mijloacele de informare în masa. a judecatorilor. Constitutia S. în secolul urmator.A. anual sau la cererea acestora. dupa caz. lacune în legislatie si cazuri grave de coruptie. cu prilejul cercetarilor întreprinse. În conformitate cu prevederile legii. Conventia revolutionara franceza prin comitetele sale (Le Régime des Assemblées).

Drepturile si relatiile reciproce între cele doua Camere. Lucrul acesta s-a petrecut în special în statele federale si în numeroase tari din America Latina.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 35 chiar sa traga la raspundere pe seful statului. Revigorarea ideii democratice si esecul tuturor formelor de guvernare totalitara au demonstrat însa. Forta sistemului parlamentar consta însa în principiul suveranitatii nationale. cea de a doua Camera înclina sa devina tot mai mult o Camera consultativa. factori de raspundere ai vietii publice. bicameralismul are o ratiune istorica (Franta.”28. ca un întreg…. În unele state s-a acceptat ideea egalitatii Camerelor. evident. care nu pot delega. A devenit general recunoscuta ideea ca parlamentele nu reprezinta astazi în lume numai cele mai largi forumuri democratice nationale. în ideea ca Parlamentul reprezinta poporul însusi. în timp ce în altele. iar parlamentarii sunt delegatii sai. parlamentul reprezentând nu o particica din suveranitatea natiunii. 28 . Anglia). în unele state. a unui regim de imunitati si inviolabilitati. în nici un caz. pe care fiecare urmareste sa le pastreze…Parlamentul este adunarea deliberativa a unei singure natiuni. prerogativele lor unor functionari ai statului. Exacerbarea dezbaterilor. dar si laboratoare eficiente de elaborare a legilor. cu unele nuante – desigur –. Puterea exceptionala ce revine parlamentelor si calitatea cu totul aparte a celor care le alcatuiesc au determinat elaborarea unor statute. fara putinta de tagada. Acesta a devenit tot mai mult un mandat reprezentativ. confruntarea de idei. comporta o serie de trepte si garantii. de unde fundamentul drepturilor si prerogativelor parlamentarilor. Conditiile istorice au facut ca în anumite state configuratia parlamentelor sa fie înca de la început bicamerala. nu au fost si nici nu sunt pretutindeni aceleasi. În alte state. singurul organism în masura sa traga la raspundere pe membrii sai. acolo unde exista un sistem bicameral. totodata. uneori imposibilitatea gasirii unor solutii. elemente de contrapondere fata de orice tentative de a diminua drepturile democratice si valoarea institutiilor statului de drept. independenta de care ei se bucura pentru a-si putea înfaptui mandatul în conditii optime. au fost invocate ca argumente de catre adeptii regimurilor antiparlamentare de toate nuantele. Împotriva parlamentarismului au fost formulate fel si fel de critici. Principiul autonomiei parlamentului garanteaza forumului legislativ plenitudinea de actiune si decizie în orice domeniu. forta si viabilitatea institutiei Parlamentului ca exponent al suveranitatii nationale. filosoful si omul politic irlandez Edmund Burke (1729-1797): „Parlamentul nu este un congres de ambasadori care exprima interese diferite si ostile. în mod inspirat. având un singur interes. ci însasi aceasta suveranitate. Parlamentul fiind. Cunoscutul principiu din drept roman delegata potestas non delegatur se opune transmiterii oricaror prerogative parlamentare catre alte institutii alese sau numite. având un rol ponderator. în cadrul unei procedurii care. Asa cum sublinia la timpul sau. chemate tocmai sa garanteze exercitarea mandatului parlamentar. care au teoretizat suprematia executivului si au redus pâna la anihilare rolul factorului reprezentativ.

Robert Andrews. pag. The Concise Columbia Dictionary of quotations. 1989.189. . Columbia University Press. New York.

raporturile de munca. dar si realitatea ca parlamentul are si alte functii decât cea legislativa. prin expresia de putere legiuitoare. cum ar fi. e) functia de conducere în politica externa. în mod traditional. Propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei a avut în vedere introducerea unui nou articol (75). pag. incompatibilitatile cu functia de membru al Guvernului. O idee esentiala la care ne-am mai referit.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 36 În literatura de specialitate a fost subliniat faptul ca desi Parlamentul a fost desemnat. în prima lectura. culturale. Ca putere deliberativa. au fost operate o serie de modificari privind departajarea atributiilor celor doua Camere si perfectionarea procesului legislativ. 1999. regimul juridic al proprietatii si mostenirii. atributiile si competentele sale sunt mult mai largi. functia de control. Drept Parlamentar românesc. . 29 30 Ioan Muraru. structura sistemului national de aparare. a serviciilor de informatii si celorlalte componente ale fortelor armate. de catre reprezentanti ai societatii civile. Idem. b) functia de stabilire a directiilor principale ale activitatii social-economice. “Aceasta denumire exprima clar importanta competentei parlamentului de a decide în toate problemele fundamentale ale statului. în fond. Cu prilejul dezbaterilor ce au privit revizuirea Constitutiei României au fost avansate numeroase propuneri de catre partidele politice. Mihai Constantinescu. exceptarea de la serviciul militar a cetatenilor români. pag. formare.120. precum si proiectele legilor organice ce privesc serviciul de radio si televiziune. proiectele de legi si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale si a masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestor tratate sau acorduri. a constituit-o stabilirea expresa a principiului separatiei si echilibrului puterilor . potrivit caruia se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor. statale si juridice.în cadrul democratiei constitutionale.119.legislativa.30 Reforma constitutionala din 2003 si precizarea unor atributii vizând competentele celor doua Camere si desfasurarea procesului legislativ. privind îmbunatatirea activitatii Parlamentului si o mai buna precizare a pozitiei acestuia în sistemul organelor statului. d) functia de control. sindicatele. legile organice ce privesc regimul starii de asediu si a celei de urgenta. Totodata. Editura ACTAMI. înfiintarea autoritatilor administrative autonome. organizarea Guvernului. c) functia de alegere. înfiintarea si organizarea Consiliului Legislativ. numirea sau revocarea unor autoritati statale. propunându-se – pentru definirea mai corecta si mai exacta a rolului si functiei Parlamentului în stat – termenul de putere deliberativa. Bucuresti. f) functia de organizare interna a sa. de exemplu. parlamentul are mai multe functii. statutul functionarilor publici. persoanele care nu pot face parte din partidele politice. a caror enumerare implica o ordine fireasca si anume: a) functia legislativa (legiferarea). Ca atare. executiva si judecatoreasca . a reformei constitutionale din 2003. “puterea” legislativa este doar o componenta a competentei parlamentului” 29. avizarea formarii.

.

în anumite domenii pe care le-am mentionat. Reformele constitutionale au avut în vedere suprimarea institutiei medierii si a concilierii dintre cele doua Camere în cazul în care procedura de mediere nu ar fi putut duce la un rezultat. în cazul unor divergente între textele legislative adoptate de fiecare din cele doua Camere. proiectele de legi si propunerile legislative se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor în prima lectura. termen care pentru coduri si alte legi de complexitate deosebita este de 45 de zile. conditiile în care se efectueaza reînnoirea periodica a membrilor Curtii Constitutionale. Sectiunea 2 Structura. evitându-se situatiile în care anumite legi au fost adoptate numai dupa o perioada destul de îndelungata de timp datorita cerintei de a fi respectate toate etapele obligatorii ale procedurii de mediere si de conciliere. spre a-l diferentia mai mult sub aspectul competentei de Camera Deputatilor. În cazul depasirii acestor termene. componenta. S-a mai relevat ca sistemul unicameral a fost folosit de statul totalitar. care urmeaza a decide definitiv. Dupa adoptarea sau respingerea legii de catre prima Camera sesizata. când se puneau de abia bazele viitoarelor institutii ale statului – dupa Revolutia din Decembrie 1989 a fost luata în discutie problema daca Parlamentul României trebuie sa fie alcatuit dintr-o singura Camera sau din doua. Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii si adoptarii Senatului în prima lectura. În sprijinul ideii bicameralismului au fost invocate argumente istorice. În final. pentru a fi convenit cele mai bune solutii. Propunerea legislativa prezentata Camerei Deputatilor nu a retinut alte elemente de diferentiere între cele doua Camere. Mentionam ca. dupa ce au . cu prilejul dezbaterilor care s-au purtat în ultimii ani cu privire la revizuirea Constitutiei României. au existat si alte variante ce aveau în vedere stabilirea unor competente specifice si pentru Senat. modul de alegere a parlamentarilor. ducând la o simplificare nedorita a procesului legislativ si la adoptarea unor masuri ce n-au corespuns în toate cazurile asigurarii suprematiei legii. precum si experienta altor state democratice europene. În perioada premergatoare elaborarii noii Constitutii a tarii – si chiar în perioada anterioara. necesitatea unei dezbateri temeinice în cadrul a doua forumuri distincte a proiectelor de legi. Camera sesizata în prima lectura urmeaza a se pronunta într-un termen de 30 de zile. cu exceptia obligatiei sesizarii primei Camere cu anumite proiecte de lege sau propuneri legislative ce privesc domenii specifice. Asa cum s-a aratat mai sus. Aceste modificari au avut în vedere sporirea operativitatii procesului legislativ. alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 37 competenta instantelor judecatoresti. Organele de lucru ale Parlamentului În legatura cu structura Parlamentului dorim sa remarcam ca Parlamentul României este un parlament bicameral. se considera ca proiectul de lege sau propunerea legislativa au fost adoptate tacit. proiectul sau propunerea legislativa se trimite pentru a doua lectura la cealalta Camera.

Cu referire la modalitatea de alegere a parlamentarilor. În consecinta. sa adopte bugetul. Este de remarcat ca în Camera Deputatilor. Tezele pentru elaborarea proiectului noii Constitutii prevazusera initial o anumita specializare între cele doua Camere. O propunere care viza alegerea Senatului prin vot indirect. indiferent daca este vorba de deputati sau de senatori. iar Senatul sa ratifice tratatele. fara a mai vorbi de procedura de mediere – uneori deosebit de dificila – în cazul adoptarii unor texte diferite de catre cele doua Camere ale Parlamentului. spre deosebire de deputati. Trebuie retinut ca reforma constitutionala din 2003 – la care ne-am referit – nu a diferentiat competentele ci a stabilit numai o procedura mai eficienta de sesizare si de desfasurare a fluxului legislativ. egal. nu a fost retinuta de catre Constituanta. Reforma constitutionala din 2003 a redus vârsta pentru alegerea senatorilor de la 35 la 33 ani. În consecinta. pe care a consacrat-o pentru prima data Decretul-lege nr. de catre consiliile colectivitatilor locale. pâna la reforma constitutionala din 2003.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 38 fost confruntate toate argumentele pro si contra. a fost aleasa solutia bicamerala – dar si aici s-a ivit o a doua problema: daca între cele doua Camere urma sa existe o specializare sau daca ele vor avea aceeasi competenta. motiunile de cenzura. pe directorul Serviciului Român de Informatii s. o anumita specializare a Camerelor si o oarecare departajare a atributiunilor ce le revin ar fi fost preferabila.. -a consacrându-se ideea plenitudinii de competenta a celor doua Camere. sa numeasca Avocatul Poporului. de pilda. subliniem ca aceasta modalitate este aceeasi – vot universal.a. în absolut toate problemele. direct. consumând foarte mult timp. contra-productiva. ele actionând absolut în aceleasi materii si fiind alese pe aceeasi baza. s-a acceptat principiul unor locuri suplimentare pentru reprezentantii acestor minoritati.92/1990. în anumite cazuri. si care recunoaste existenta unor senatori de drept. Aceasta inovatie. Singura atributiune care a revenit exclusiv Senatului. prin derogare de la principiile de reprezentare stabilite. respectând optiunea bicameralista. practic între cele doua Camere ale Parlamentului nu exista nici un fel de diferenta din punct de vedere al prerogativelor. În ceea ce ne priveste. pentru a se asigura o reprezentare a minoritatilor care nu întrunesc în alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament. nu putem sa nu observam ca experienta functionarii pâna în prezent a celor doua Camere cu atributiuni identice a relevat ca dezbaterea în doua rânduri a aceluiasi proiect de lege s-a dovedit. pentru fiecare optiune. sa aprobe compunerea si programul Guvernului etc. mentinând vârsta de 23 ani pentru persoanele care candideaza pentru a fi alesi în Camera Deputatilor. Nu a fost retinuta nici acea propunere. Camera Deputatilor fiind competenta. senatorii sa fie alesi nu pe liste. Pe parcursul dezbaterilor parlamentare s renuntat însa la aceasta specializare. secret si liber exprimat. avansata cu prilejul dezbaterii legii electorale. a fost apreciata pozitiv de o serie de comentatori internationali si . a fost alegerea Avocatului Poporului. ci prin scrutin uninominal. care preconiza ca.

de fapt. Trebuie sa mentionam ca într-o varianta a textului Constitutiei. abroga sau modifica legi organice. În final s-a renuntat însa la aceasta institutie care ar fi constituit. În ceea ce priveste durata mandatului celor doua Camere. În actualul Parlament. Exista si . Ratiunea acestui text constitutional a fost aceea de a se evita un vacuum juridic în perioada dintre cele doua parlamente (vechiul parlament si parlamentul nou ales). componenta Delegatiei temporare. la care s-au adaugat un numar de 18 reprezentanti ai minoritatilor nationale. a existat preocuparea de a se asigura continuitatea lucrarilor Parlamentului si de a nu lasa tara fara organul reprezentativ decât pentru o perioada foarte scurta. în principiu. În aceasta perioada nu poate fi revizuita Constitutia si nu pot fi adoptate. Fiecare Camera îsi alege un birou permanent la începutul fiecarei sesiuni. din punct de vedere conceptual ea nu ar mai fi avut aceleasi caracteristici de reprezentativitate pe care le avea vechiul Parlament. Camera Deputatilor cuprinde 327 deputati. asa cum s-a aratat.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 39 oameni de stiinta care ne-au vizitat tara. de 4 ani. în aceasta perioada mandatul Camerelor este înca valabil. Parlamentul nou ales întrunindu-se la convocarea Presedintelui României în cel mult 20 de zile de la alegere. figurase o institutie intermediara. adoptarii. cu exceptia revizuirii Constitutiei. existând un numar superior de deputati fata de cel de senatori. Delegatia temporara. De altfel. prin lege organica. deoarece pe de o parte. De altfel. modificarii si abrogarii unor legi organice. Mandatul Camerei Deputatilor si al Senatului poate fi însa prelungit. În ceea ce priveste numarul deputatilor si al senatorilor. Presedintele Camerei Deputatilor si Presedintele Senatului sunt alesi însa pe durata întregului mandat al Parlamentului. iar Senatul are 140 de senatori. având competenta de a exercita prerogativele acestuia. ce a fost supusa Constituantei în toamna anului 1991. care este consacrata de articolul 63 alineatul 4 din Constitutie. denumita. un hibrid. O prevedere interesanta. dar neputându-se revizui Constitutia ori adopta. Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îsi continua procedura în Parlamentul nou. axata pe vechiul raport de forte dintre partide nu ar fi reprezentat imaginea reala a fortelor politice românesti aflate în competitie. putând fi adoptate orice legi care se considera necesare. Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabileste prin Regulamentul sau de lucru. modificate sau abrogate legi organice”. este aceea care dispune ca „ Mandatul Camerelor se prelungeste pâna la întrunirea legala a noului Parlament. întrucât raportul de forte între diferitele partide este supus schimbarilor. Constitutia prevede ca alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat urmeaza sa se desfasoare în cel mult trei luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. care ar fi trebuit sa functioneze din momentul dizolvarii Camerelor pâna la întrunirea noului Parlament. Ea urma sa fie alcatuita potrivit configuratiei politice a Parlamentului. Dupa cum se vede. iar pe de alta parte. aceasta este. în caz de razboi sau de catastrofa. acesta este stabilit prin legea electorala. ea constituind o posibilitate de exprimare a punctelor de vedere ale minoritatilor care nu ar fi avut altfel dreptul sa fie reprezentate în Parlamentul României.

asa cum am aratat. daca exista cel putin 10 deputati sau 5 senatori apartinând aceluiasi partid. nefiind de natura sa stimuleze initiativa legislativa a cetatenilor. dar si interpelari. fiecare Camera îsi constituie comisii permanente. . în anumite situatii. precum si unui numar de cel putin 100. Prevederea initiala (250. Cetatenii care îsi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii. trebuie sa mentionam ca nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor problemele fiscale. duce la angajarea raspunderii Guvernului. senatorilor. nu exista nici o diferenta de competenta între cele doua Camere. care se depun în scris cu cel putin 10 zile înainte. Camera Deputatilor si Senatul îsi desfasoara lucrarile în sedinte separate sau în sedinte comune. Se pot constitui însa si grupuri mixte ale deputatilor din partide mai mici. Atât Camera Deputatilor cât si Senatul pot sa se întruneasca însa si în sesiuni extraordinare. amnistia si gratierea. evident. Parlamentul are însa dreptul sa adopte si motiunea de cenzura. exercitarea controlului asupra modului cum îsi desfasoara activitatea Guvernul si chiar Presedintele tarii. Pentru desfasurarea lucrarilor. a birourilor permanente ale fiecarei Camere sau a cel putin unei treimi din numarul deputatilor sau senatorilor. cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor care. iar cea de a doua începe în luna septembrie si nu poate depasi sfârsitul lunii decembrie. cele cu caracter international. iar în fiecare dintre aceste judete sau în Municipiul Bucuresti sa fie înregistrate cel putin 5. asupra felului în care îsi îndeplineste îndatoririle.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 40 posibilitatea ca membrii birourilor permanente sa fie revocati înainte de expirarea mandatului. Se pot constitui însa si comisii de ancheta sau comisii speciale. Initiativa legislativa apartine Guvernului. Exista si posibilitatea constituirii unor comisii comune ale celor doua Camere. deputatilor. Deputatii si senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare. Sectiunea 3 Competenta Parlamentului Sunt de competenta Parlamentului o serie de activitati ca: adoptarea actelor normative. În ceea ce priveste legiferarea.000 semnaturi) era. Prima sesiune începe în luna februarie si nu poate depasi sfârsitul lunii iunie.000 de semnaturi în sprijinul acestei initiative. Pe de alta parte. pe anumite probleme.000 de cetateni cu drept de vot – în urma recentei modificari constitutionale. care au vederi apropiate. Ele se întrunesc în doua sesiuni ordinare pe an. daca este adoptata. destul de severa. Parlamentul are importante atributii legate de controlul membrilor Guvernului sau al Guvernului în întregul sau. la cererea Presedintelui României. Parlamentarii pot sa adreseze întrebari orale. desemnarea unor înalti demnitari etc. Convocarea Camerelor se face de catre presedintii acestora.

situatie în care Guvernul va fi obligat sa-si prezinte demisia. alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii de catre ambele Camere în sedinta comuna. Presedintele României poate fi suspendat din functie în cazul savârsirii unor fapte grave prin care încalca prevederile Constitutiei. Guvernul este considerat demis. exista doua posibilitati: motiunea de cenzura sa fie respinsa. Desi nu este ales de Parlament. reunite în sedinta comuna. care se dezbate de ambele Camere în n sedinta comuna. a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege. pentru a numi – la propunerea Presedintelui României – pe directorul Serviciului Român de . suspendarea sau încetarea ostilitatilor militare. ci în mod direct de catre popor. Daca împotriva acestei angajari se emite o motiune de cenzura. Sedintele comune ale Camerei Deputatilor si Senatului au loc pentru a audia si dezbate mesajele Presedintelui tarii. si o a doua posibilitate. Ea se comunica Guvernului la data depunerii si se dezbate dupa trei zile de la data când a fost prezentata în sedinta comuna a celor doua Camere.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 41 Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor. starea de razboi. În competenta Parlamentului revine si acordarea votului de încredere asupra programului si î tregii liste a Guvernului. Parlamentul dispune de prerogative deosebit de importante. o declaratie de politica generala sau un proiect de lege. Asa cum s aratat. pentru a declara mobilizarea generala sau partiala. dar daca ea a fost respinsa. Daca motiunea de cenzura este acceptata. Guvernul poate sa-si angajeze singur raspunderea în fata Camerei Deputatilor si a Senatului. dupa consultarea Curtii Constitutionale. ca exista doua posibilitati: aceea ca o patrime din numarul deputatilor sau senatorilor sa initieze ei o motiune de cenzura la adresa politicii Guvernului. asa dar. Rezulta. daca motiunea de cenzura este adoptata. În toate aceste situatii. exista doua modalitati de lucru: a) sedinte comune ale celor doua Camere si b) sedinte separate. deoarece retragerea încrederii acordata Guvernului îl obliga pe acesta sa demisioneze. pentru a aproba bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat. pentru a examina rapoartele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si ale Curtii de Conturi. deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia o noua motiune de cenzura în aceeasi sesiune. de catre Camera Deputatilor si Senat. si atunci programul prezentat de Guvern se considera adoptat sau motiunea de cenzura sa fie acceptata. ca motiunea de cenzura sa fie depusa pentru a contracara un program. Sectiunea 4 Modalitati de lucru Dupa cum s-a vazut. în sedinta comuna. este -a angajata raspunderea Guvernului. desemnarea a trei judecatori ai Curtii Constitutionale de catre Camera Deputatilor si a trei judecatori de catre Senat. ceilalti trei fiind desemnati de Presedintele României. asupra unui program. cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.

Camerele pot hotarî si ele ca anumite sedinte sa nu fie publice. proiectele de lege sau propunerile legislative puteau fi discutate si adoptate mai întâi în oricare din cele doua Camere ale Parlamentului. se exercita în sedinte comune. care se adopta numai cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera. O modalitate importanta de lucru a Parlamentului o reprezinta dezbaterea proiectelor de legi sau a propunerilor legislative în cadrul comisiilor. mai trebuie amintite si comisiile de mediere. Comisiile permanente sesizate în fond cu anumite proiecte de lege elaboreaza rapoarte. pentru care este necesar votul majoritatii membrilor fiecarei Camere. pentru ratiuni bine întemeiate. statutul functionarilor publici. Parlamentul adopta nu numai legi. organizarea si functionarea partidelor politice. precum si regimul general privind autonomia locala etc. în prezenta majoritatii membrilor fiecarei Camere. Comisiile pot invita la lucrarile lor specialisti sau chiar demnitari din componenta Guvernului. În cadrul activitatii sale. adoptându-se legile cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere. Raportul comisiei de mediere era supus în mod separat în discutia fiecareia dintre cele doua Camere. Comisiile de mediere adoptau hotarâri cu votul majoritatii membrilor lor. dar si hotarâri si motiuni. se disting doua situatii: a) legile organice. precum si pentru îndeplinirea altor atributii care. potrivit Constitutiei sau regulamentelor. sedintele comisiilor nu au caracter public decât daca se hotaraste în mod expres acest lucru. însa aceasta prerogativa a sa trebuie raportata la prevederile Titlului VII. referitoare la revizuirea Constitutiei (articolele 150-152). Parlamentul poate adopta si legi constitutionale. sau cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera daca era vorba de o lege ordinara. Lucrarile comisiilor se desfasoara în prezenta majoritatii membrilor acestora. pâna la reforma constitutionala din 2003. si b) legile ordinare. la sediul Camerei din care el face parte (Camera Deputatilor sau Senatul).PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 42 Informatii si a exercita controlul asupra activitatii acestui serviciu. În afara sedintelor comune. Camerele lucreaza în sedinte separate. organizarea generala a învatamântului. Asa cum am aratat. se initia procedura de conciliere. regimul starii de asediu si al starii de urgenta. În cazul în care existau diferente între textele adoptate. se constituie o comisie de mediere. care se va convoca din initiativa celui mai vârstnic dintre ei. În ceea ce priveste adoptarea legilor si hotarârilor. . formata din sapte deputati si sapte senatori. Daca nu se ajungea la un acord. Ele îsi desfasoara lucrarile în prezenta majoritatii membrilor lor. organizarea administratiei locale. În timp ce sedintele celor doua Camere au caracter public. În acest scop erau convocate cele doua Camere în sedinta reunita. Comisiile pot adopta hotarâri. daca era vorba de legi organice. Ca modalitati importante de lucru. organizarea si desfasurarea referendumului. solicitând totodata avizul unor alte comisii de specialitate si directiilor legislative din cele doua Camere. Printre legile organice mentionam pe cele care reglementeaza sistemul electoral.

Deputatii si senatorii îsi încep mandatul la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte. cu exceptia celei de membru al Guvernului. în cazul în care deputatii sau senatorii se îndeparteaza cu totul de la pozitiile de principiu . în mod expres. în toate cazurile. Nimeni nu poate fi în acelasi timp deputat si senator. dar ministrul justitiei va informa neîntârziat pe Presedintele Camerei asupra retinerii si perchezitiei. dobândesc o anumita autonomie fata de cei care i-au ales si chiar fata de formatiunile politice din care fac parte. retinuti sau arestati fara încuviintarea Camerei din care fac parte. sau în caz de demisie. Ideea de mandat imperativ este. la sustinerea unei anumite pozitii sau revendicari. Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere pentru modul în care au votat sau pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului. de pierdere a drepturilor electorale. neputându-se concepe întrun stat de drept ca un deputat sau senator sa fie obligat. Calitatea lor înceteaza la data întrunirii legale a Camerelor nou alese. daca apreciaza ca nu exista temei de retinere. Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Începutul mandatului de deputat si senator. un deputat sau senator nu poate fi obligat sa actioneze împotriva propriilor sale convingeri. În cazul savârsirii unor infractiuni flagrante. Competenta de judecata apartine. dupa ascultarea lor.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 43 Sectiunea 5 Statutul deputatilor si al senatorilor 5. deputatul sau senatorul poate fi retinut si supus perchezitiei. de incompatibilitate ori de deces. decât la modalitatea independenta de exercitare a mandatului lor. preferând mai curând sa renunte la calitatea lor de membri ai unor anumite partide. Camera având dreptul. Urmarirea si trimiterea în judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie. Evident. odata alesi. potrivit careia orice mandat imperativ este nul. inacceptabila. fireste. sub conditia validarii alegerii si a depunerii juramântului. dar nu pot fi perchezitionati. Este de remarcat si ideea.1. În numele unei discipline de partid. O asemenea explicatie se gaseste în principiul potrivit caruia în exercitarea mandatului deputatii si senatorii se afla în serviciul poporului. O asemenea prevedere este fireasca. În cadrul fostei si chiar a actualei legislaturi au existat numeroase cazuri de deputati si senatori care au parasit formatiunile politice carora le apartineau. deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi în judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile exprimate în exercitarea mandatului. sa dispuna imediat revocarea acestei masuri. nici de alegatorii sai. În urma reformei constitutionale din 2003. consacrata într-un text constitutional. Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricaror functii publice de autoritate. deoarece deputatii si senatorii.

pe care îl declara nul (art. b) inviolabilitatea parlamentarului. Lipsa raspunderii juridice sau neresponsabilitatea 34 reprezinta o trasatura a mandatului parlamentar. Editura Europa Nova. 5.II. Drept constitutional si institutiile publice. . fara a putea suferi consecinte nefavorabile pentru votul sau pentru opiniile sale politice. Modalitatile prin care se realizeaza imunitatea parlamentara constau în: a) lipsa raspunderii juridice. sunt în serviciul poporului (art. în exercitarea mandatului lor.1 al Constitutiei).72 din Constitutie. Acest text constitutional consacra mandatul reprezentativ.66 alin.2. în esenta. pag. desigur. ca modalitate (forma) a imunitatii parlamentare este o protectie traditionala. Astfel. sau ale persoanelor fizice 31. Deoarece mandatul constituie expresia vointei populare. sa protejeze originea si scopul acestuia. ele fiind instituite în favoarea stabilitatii adunarii reprezentative si nu create în interesul parlamentarului32. 1995. Sintetic. potrivit art. imunitatea parlamentara. în virtutea careia deputatul sau senatorul îsi poate exercita prerogativele specifice. în limitele statutului sau legal si constitutional. „Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau opiniile lor politice exprimate în exercitarea mandatului”. în ipostaza neresponsabilitatii. în drept de a nui mai considera printre aderentii sai. Montchrestien. Membrii Parlamentului. consta în specificul activitatii parlamentare. 31 A se vedea I. Lipsa raspunderii juridice si inviolabilitatea sunt prevazute de Constitutia noastra în articolul 72.Gicquel. 2-e édition.Avril. 1996. judiciare.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 44 dictate de apartenenta lor la un anumit partid. Deleanu. pag. care impune participarea la dezbateri. 33 A se vedea P. Bucuresti. Justificarea constituirii acestui tip de protectie. J. întrucât aceasta ar contraveni principiului constitutional al egalitatii cetatenilor în fata legii 33. Aceste protectii functionale (lipsa raspunderii juridice) si personale (inviolabilitate) au caracter obiectiv si de ordine publica. Tratat.236-237. Droit parlementaire.66 alin. Paris. vol. Regimul imunitatii parlamentare. Regimul imunitatii parlamentare nu trebuie interpretat ca un privilegiu al deputatilor si senatorilor. care reglementeaza imunitatea parlamentara. ca o imunitate de fond. legiuitorul constituant a înteles. în opozitie cu mandatul imperativ. 34 Neresponsabilitatea. garantând prin regulile privitoare la imunitati. 32 În practica noastra parlamentara au fost cazuri când unii deputati au declarat în Camera ca renunta la beneficiul imunitatii parlamentare. asigura libertatea de expresie si de decizie a Parlamentarului.45. Demersurile sau declaratiile parlamentarilor de renuntare la imunitate sunt nule în raport cu regimul de ordine publica al imunitatilor.1 al Constitutiei). acesta este. stabilita de Constitutia franceza de la 1791. independenta parlamentarului în exercitarea mandatului sau si apararea lui de acte sau fapte abuzive ori sicanatorii ale autoritatilor administrative. liber exprimate.

cit. proferarea de insulte s.. . Actele si faptele parlamentarului care exced. Protectia parlamentarului. cum ar fi opiniile exprimate în presa. pag. op. ca neresponsabilitatea protejeaza deputatii si senatorii si în privinta informarii asupra celor petrecute în Parlament. la tribuna acestuia. Drept parlamentar românesc. Caracterul permanent sau perpetuu se refera la apararea parlamentarului de orice consecinte ale vreunei forme de raspundere juridica si dupa încetarea mandatului. prin intermediul neresponsabilitatii. incitarea la violenta. dar numai în masura în care o fac cu buna-credinta si nu cu scop de agitatie. uneori critice.350. cum sunt votul. Depasirea acestui cadru de manifestare. J. Se considera. etc. amendamentele. prin reluarea tendentioasa a unor dezbateri si deformarea lor. prin ratiunea ei constitutionala. televiziune. Mihai Constantinescu. în formele stabilite de dreptul comun. pag. op. luarile de cuvânt. discursuri la reuniunile publice. în îndeplinirea unei misiuni stabilite de Camere etc. manifestari în scopul violarii ordinii publice. în organele sale de lucru. Caracterul absolut se refera la imposibilitatea înlaturarii ei. Imunitatea sub forma neresponsabilitatii. nu intra sub incidenta acestei imunitati36. îl situeaza pe parlamentar în afara protectiei constitutionale prevazute de art. sunt extrinseci mandatului. Mihai Constantinescu. de asemenea.cit. Pentru ca aceasta participare sa fie reala.97.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 45 exprimarea de opinii. nu poate forma o garantie a independentei opiniilor politice a membrilor Parlamentului daca acestia îsi exercita mandatul lor chiar în incinta Parlamentului într-un mod abuziv. iar nu numai în timpul efectiv al exercitarii acestuia. pro sau contra.m. luari de atitudine. se realizeaza în considerarea actelor savârsite în exercitiul mandatului sau.Gicquel. implicarea în adoptarea unor decizii prin vot. În ce cadru poate fi considerat legal mandatul parlamentar ? Literatura de specialitate 37 este unanima în a considera ca exercitarea mandatului se realizeaza în cadrul institutionalizat al Parlamentului. pag. Ioan Muraru. pag.Avril. Ibidem.a.364. radio. cât si la faptul ca aceasta protectie vizeaza toate actele de exercitare a mandatului parlamentar si toate formele de raspundere juridica. Pe cale de consecinta. rapoartele si avizele prezentate din partea comisiilor etc. actele si dispozitiile parlamentarului care nu sunt savârsite sau exprimate în limitele mandatului sau pot atrage raspunderea lui juridica.. 35 36 A se vedea Ioan Muraru. la greva. parlamentarul trebuie sa aiba siguranta ca pozitia sa deschisa.. 37 A se vedea P.70 din legea fundamentala. nu-l va expune unor urmari judiciare 35. Neresponsabilitatea prezinta un dublu caracter: este absoluta si permanenta sau perpetua.46-47.d. întrebarile si interpelarile.

în consecinta. retinere sau arestare) iar urmarirea si judecata se fac de organe la un anumit nivel (respectiv Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si Înalta Curte de Casatie si Justitie) se datoreste cerintei de a se lua în considerare. activitatea parlamentarilor este mai complexa. Nu putem fi însa întru totul de acord cu teza circumscrierii activitatii si exercitiului mandatului deputatilor si senatorilor în mod restrictiv – numai în incinta Parlamentului. de la tribuna Parlamentului. vexatorii sau determinate de rivalitati politice. de natura sa nu lezeze valorile sociale proteguite legal. idei politice si solutii exprimate în Parlament prin intermediul unei competitii si confruntari loiale. ea nerezumându-se la un exercitiu functionaresc si birocratic realizat stricto sensu în cadrul institutiei Parlamentului. nu se pot rezuma în mod strict numai în cadrul institutiei Parlamentului sau la posibilitatea unei informari pure si simple a celor întâmplate în Parlament. daca sunt îndeplinite exigentele buneicredinte si ale unei conduite neabuzive. pentru a putea justifica situatiile în care parlamentarii nu puteau fi trimisi în judecata pentru fapte ce nu aveau legatura cu calitatea lor decât dupa încetarea mandatului.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 46 Astfel. ceea ce trebuie retinut este ca prin aceasta reforma s-au clarificat definitiv o serie de confuzii în legatura cu institutia imunitatii parlamentare. ramânând fara obiect chiar si distinctia pe care unii autori o faceau între „imunitate” si „inviolabilitate”. În orice caz. . De aceea. au rolul de a promova si fixa în constiinta politica a electoratului programe. exprimarea opiniilor si pozitiilor sale politice în afara Parlamentului. de regula membri ai unor partide care sustin anumite curente politice existente în societate. daca un parlamentar. asa cum au sustinut unii specialisti – si acordarii. Activitatea parlamentarului. Explicatia faptului ca pentru asemenea situatii se cere totusi încuviintarea Camerei din care face parte parlamentarul în cauza (pentru perchezitie. de natura sa aduca prejudicii unor valori publice sau personale. de exemplu. cu maturitate si chibzuinta. atari acte nu ar putea fi încadrate în exercitiul firesc al mandatului. demonstrând o conduita antiparlamentara. pentru a se evita masuri pripite. constituie o prelungire (o reverberare) naturala a exercitarii mandatului sau care. ar putea sa se bucure de protectia neresponsabilitatii. iar autorii unor astfel de manifestari risca a-si atrage sanctiuni diciplinare. Deputatii si senatorii. În realitate. credem ca activitatea. exprimate în articole de presa si chiar în lucrari de profil. Reforma constitutionala din anul 2003 a departajat în mod clar imunitatea politica a parlamentarilor de situatia comiterii unor fapte care nu au legatura cu voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. profereaza insulte sau calomnii ori încalca regulamentele. inclusiv unele atribute ale mandatului parlamentar. a protectiei neresponsabilitatii doar în acest cadru. în opinia noastra. toate elementele cauzei.

care sa dea satisfactie cerintelor pe care alegatorii le exprima la un moment dat. Sectiunea 6 Relatiile Parlamentului cu societatea civila. atât la nivelul birourilor permanente pentru Senat si Camera Deputatilor. al comisiilor permanente. În consecinta. cât si la nivelul celor doua Camere. este evaluata experienta altor Parlamente si. 38 Infractiune flagranta este aceea descoperita în momentul savârsirii ei sau înainte ca efectele ei sa se fi consumat. în special cu privire la anumite probleme care sunt de interes general. parlamentarii recepteaza permanent semnalele ce se emit la nivelul societatii civile pentru a se putea adopta decizii într-adevar corespunzatoare. dar si o institutie politica prin excelenta. de contacte cu diverse categorii sociale. îndeletniciri. ca actioneaza în exercitarea mandatului sau fara a cunoaste framântarile sociale. exercitarea mandatului parlamentar este indisolubil legata de cunoasterea realitatilor din teren. Parlamentul nu este o institutie izolata de manifestarile societatii civile. .directe si indirecte . astfel încât un parlamentar sa poata realiza pe deplin importanta adoptarii unei anumite politici sau alteia. se elaboreaza chiar studii legate de modalitatile optime de înfaptuire a mandatului parlamentar. de toate formele prin care aceasta polarizeaza anumite revendicari ale cetatenilor. cu diverse organisme politice si profesionale Parlamentul reprezinta. în final. deoarece exprima vointa cetatenilor care au ales forumul reprezentativ. cu profesii. de contacte . dubiile privind manoperele politice oculte sunt mai putine.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 47 Cât priveste situatia speciala a infractiunilor flagrante38 aceasta se justifica mai ales prin faptul ca în astfel de împrejurari concrete si evidente. în vederea elaborarii unor reglementari. daca nimeni nu poate impune un mandat imperativ. atât la nivelul întregului Parlament. Daca Parlamentul este independent în exercitarea mandatului sau.cu masele de cetateni. aceasta nu însemneaza ca este izolat de întreaga viata economica si sociala. supunându-le factorilor de decizie. exista interesul de a cunoaste aceste preocupari si nu mai putin de a adopta masuri eficiente pentru solutionarea lor. identificând un anumit spectru de optiuni politice. asa cum este bine cunoscut. În mod firesc. De aceea. aceasta neînsemnând însa ca indiciile sau chiar elementele probatorii ale unei infractiuni flagrante nu trebuie examinate si apreciate de Parlament cu circumspectia si scrupulozitatea corespunzatoare. Toate Parlamentele din lume dispun de un sistem de informare. probleme care într-un fel sau altul solicita un anumit interes din partea cetatenilor. numai una dintre institutiile fundamentale ale statului. sunt studiate materialele ce apar în presa legate de activitatea parlamentara. nevoile populatiei. De aceea. cât si la nivelul fiecarui parlamentar exista o preocupare spre a cunoaste problemele ce framânta anumite categorii de cetateni.

asociatii ale patronatului. sindicate. fie în defavoarea adoptarii unor reglementari.U. Istoric. si iau în considerare opiniile care li se prezinta. un sistem de consultari si informare organizat sub forma Consiliului Economic si Social. prin care a extins definitia lobistilor si a instituit obligatia prezentarii de catre acestia a unor semi-rapoarte anuale cu privire la activitatile desfasurate în domeniile specifice. în cadrul caruia au fost formulate peste 4. Editura Enciclopedica.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 48 Parlamentul României cunoaste. când a fost adoptata Legea cu privire la reglementarea activitatii de lobby. termenul "lobby" înseamna coridor sau culoare. Cluj. Despre pluralismul american. La serviciile lobistilor recurg un numar foarte larg de persoane cre au "interese speciale". formuleaza avize la proiecte de hotarâri. activitatea de lobby a fost reglementata initial în 1946. Comisiile parlamentare întretin relatii organizate cu diferite organizatii neguvernamentale.A. organizat de Camera Deputatilor împreuna cu Asociatia Pro Democratia.132. loc în care parlamentarii discuta cu ziaristii. recurg la serviciile lobiurilor organizatiile de veterani. constituit prin Legea nr.U. sub forma activitatii de "lobby". cele care actioneaza pentru drepturile copiilor.A. de pilda.printre altele semnaleaza Guvernului aparitia unor fenomene economice si sociale care impun elaborarea unor noi acte normative.. În S. Astfel.A. care precizeaza ca lobbystii actioneaza fie pentru. . cu diverse alte persoane. O expresie a relatiilor dintre Parlament si societatea civila a constituit-o Forumul constitutional. Potrivit autorilor de specialitate. ca si la proiectele de legi ce urmeaza a fi prezentate spre adoptare Parlamentului.000 de opinii de catre vizitatorii site-ului pe Internet si în cadrul caruia au fost organizate mai multe dezbateri atât în Bucuresti cât si în alte orase ale tarii (Timisoara. În S. acest termen a fost folosit pentru prima data în 183039. fie împotriva adoptarii unei masuri legislative. acest termen derivând din mijloacele pe care lobbystii le folosesc discutând cu parlamentarii pe culoare sau în afara salilor în care acestia îsi desfasoara sedintele. precum si a veniturilor lor. Iasi). asociatii care promoveaza drepturile omului si alti reprezentanti ai societatii civile. organizatiile 39 Liliana Mihut. care . Ulterior. Grupurile de interese ale diverselor categorii solicita serviciile lobistilor pentru promovarea intereselor lor fie în favoarea. care si-a desfasurat activitatea în perioada iulieoctombrie 2002. 1997. O definitie asemanatoare este adoptata si de Enciclopedia Encarta. prin care s-a dispus înregistrarea celor care desfasoara o asemenea activitate.109 din 2 iulie 1997. Bucuresti. exista un sistem original de legatura cu societatea civila. cu diverse asociatii profesionale. Dictionarul Webster defineste "lobbying"-ul ca fiind o actiune "de influentare si obtinere a votului legislativului în favoarea sau împotriva unei masuri legislative". pag. în 1995. Craiova. Congresul a adoptat o noua lege.U. inclusiv implicarea lor în sprijinul unor activitati ale unor cercuri din afara S. ale femeilor.

adoptând în consecinta decizia cea mai corecta si mai eficienta. Activitatea lobistilor consta nu numai în sustinerea propriu-zisa a intereselor acestor categorii pe lânga senatori sau reprezentanti. în viitor. 9-10 iunie 1998. cine. Sectiunea 7-a Consiliul Legislativ Consiliul Legislativ functioneaza pe lânga Parlamentul României. Senatul României. în vedere elaborarea unui act normativ care sa reglementeze în mod practic activitatea de lobby.Andrews Jr. dezvoltarea unor strategii politice. "Grupurile de interese folosesc de regula lobisti profesionisti care sa monitorizeze demersurile legislative si sa îi ajute în sustinerea punctului de vedere în fata oficialitatilor. pentru drepturile consumatorilor. au de multe ori experienta în activitatea guvernamentala sau în alte domenii importante. pag. organizatiile pentru protectia mediului. propunerilor legislative si proiectelor de ordonante si hotarâri cu caracter 40 În “Simpozion cu privire la Importanta lobby-ului si a lobistilor în relatiile cu Parlamentul. a desavârsirii procesului de privatizare.. în perspectiva. contactele cu presa. pentru ca acestia sa înteleaga cât se poate de clar interesele diverselor categorii ce pot fi afectate printr-un act normativ.5. De regula. astfel încât ei pot exercita un rol însemnat în asistarea membrilor Parlamentului. contactele directe cu senatorii. desigur.73 din 3 noiembrie 1993 pentru înfiintarea. dezvoltarea si atragerea suportului public. dar si în culegerea de informatii. economice. consultarea unei mari cantitati de materiale scrise. . "Activitatile de lobby si relatii guvernamentale: ce. În ce masura în tara noastra ar putea fi avuta. aceasta este o problema care poate fi luata în considerare numai pe masura accentuarii complexitatii fenomenelor sociale si economice. cum si de ce". Guvernul si cu societatea”. Dupa cum se arata într-un studiu al unui specialist american. contacte personale care sa duca la influentarea deciziilor guvernamentale"40. expertiza. resurse legislative sau de reglementare. multe organizatii care au interese guvgrnamentale foarte mari duc lipsa de timp. prezentatori de emisiuni TV. artisti. Printre atributiile cele mai importante ale Consiliului Legislativ. Bucuresti.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 49 religioase. constituind punctul final al unei activitati deosebit de ample. oameni de stiinta. elemente care ar favoriza. organizarea si functionarea Consiliului Legislativ. înscrise în articolul 2 din Legea nr. Wright J. o asemenea reglementare. reprezentantii si staff-ul acestora. lobistii sunt persoane specializate care poseda cunostinte juridice. deoarece aceasta este metoda cea mai eficace si eficienta de a-si atinge scopurile. ca si persoane apartinând celor mai diverse profesii. având profilul unui organ de specialitate. a afirmarii tot mai puternice a libertatii economice. analiza propunerilor legislative. compus din cadre de înalta calificare în domeniul juridic. fermieri etc. Din punct de vedere practic. sunt: 1) analizarea si avizarea proiectelor de legi.

avizele au în vedere prezentarea implicatiilor noii reglementari asupra legislatiei în vigoare prin identificarea dispozitiilor legale care. în cazul amendamentelor supuse dezbaterii comisiilor. Desi dezbaterile în cadrul Parlamentului României. Consiliul Legislativ mai îndeplineste doua atributii foarte importante si anume: a) examineaza conformitatea legislatiei cu prevederile si principiile Constitutiei. obligatorie.(3). la cererea presedintelui comisiei parlamentare sesizate în fond. având acelasi obiect de reglementare. De asemenea. dar si facultativa în anumite situatii (de pilda. în vederea propunerii lor spre legiferare sau adoptate. legate de înfaptuirea procesului curent de legiferare. dupa caz.3 alin.2 lit. desi a fost consumat mult timp cu dezbateri sterile. b) solicitarea avizului este. organizarea evidentei actelor normative.(e) din lege. Guvernul. când sesizarea Consiliului Legislativ ramâne la latitudinea presedintelui comisiei parlamentare sesizata în fond). în conformitate cu prevederile art. precum si natura legii. Mai trebuie remarcat si faptul ca. pe ansamblu se poate spune ca viata . b) prezinta. Dupa Revolutia din Decembrie 1989. în cel mult 12 luni de la înfiintare. respectiv al celor doua Camere. Avizul emis de Consiliul Legislativ vizeaza în principal concordanta cu Constitutia a reglementarilor propuse. atributiune în legatura cu care sesizeaza birourile permanente ale Camerelor Parlamentului si. viata parlamentara si-a regasit întreaga sa bogatie si personalitate din epoca interbelica. modificate sau unificate. iar lipsa de la lucrari a unor deputati sau senatori a pus uneori Parlamentul în situatii delicate. a unor studii de sistematizare a legislatiei. emise de Guvern. În afara acestor atributii principale. propuneri pentru punerea de acord a legislatiei anterioare Constitutiei cu prevederile si principiile acesteia. înlaturarea contradictiilor sau necorelarilor si respectarea normelor de tehnica legislativa. c) avizul are numai valoare consultativa.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 50 normativ emise de Guvern. si 2 ) analizarea si avizarea. precum si evitarea reglementarii unor aspecte identice în acte normative diferite. asupra cazurilor de neconstitutionalitate constatate. urmeaza sa fie abrogate. cât si cu privire la proiectele de ordonante si de hotarâri cu caracter normativ. Consiliului Legislativ îi mai revine sarcina de mare raspundere a elaborarii unor proiecte de Coduri sau de legi de complexitate deosebita. chiar în acele situatii în care solicitarea lui este obligatorie – art. editarea de repertorii legislative s. dupa adoptarea lor de catre una din Camerele Parlamentului. de regula. de fond. precum si a proiectelor de legi sau propunerilor legislative primite de comisie. nu s-au soldat întotdeauna cu rezultatele scontate.a. a amendamentelor supuse dezbaterii comisiei. Din analiza prevederilor legii rezulta în principal urmatoarele: a) avizarea de catre Consiliul Legislativ se face atât cu privire la proiectele de legi si propunerile legislative care se supun dezbaterii celor doua Camere ale Parlamentului. nefiind obligatoriu pentru cei carora le este adresat.

în anumite state interpelarile fiind urmate în mod necesar de dezbateri asupra problemelor ridicate. totodata. s-ar putea perfectiona procedura întrebarilor si interpelarilor.A. care în general a însemnat foarte mult din punctul de vedere al reasezarii institutiilor democratice si al edificarii statului de drept. O apreciere de ansamblu asupra vietii parlamentare. si exercita un numar limitat de . un mai mare rol acordat grupurilor parlamentare în definirea prioritatilor si a ordinii de zi s. adica majoritatea numarului deputatilor sau al senatorilor.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 51 parlamentara revine în drepturile sale. Urmând practica parlamentelor democratice. activitatea parlamentara ar spori în eficienta si operativitate daca ar fi acordata o mai mare pondere activitatii comisiilor permanente. De asemenea. renuntându-se la vechea conditie de doua treimi pe care o preconizasera regulamentele în anterioare ale celor doua Camere ale Parlamentului. permite câteva constatari. care a fost corelata în mod esential cu cerintele exercitarii mandatului. poate fi destituit tot de parlament. CAPITOLUL V PRESEDINTELE ROMÂNIEI Sectiunea 1 Rolul si locul Presedintelui Republicii în sistemul organelor statului Constitutia României din 1991 reglementeaza în mod detaliat institutia prezidentiala. Modul în care sunt reglementate prerogativele si atributiile Presedintelui României evidentiaza acceptarea conceptiei cu privire la România ca republica semiprezidentiala. procedura unor sedinte speciale de votare la care toti parlamentarii sa fie prezenti. Consideram. dispune de largi prerogative si este ales direct de popor. sistem în care presedintele este si seful executivului. argumente în favoarea unor teze sau altora si – nu rareori – critici la adresa unor organe centrale sau locale. respectiv capitolul 2 din Titlul III al Constitutiei. iar procedura ridicarii imunitatii parlamentare sa fie corelata si ea cu modalitatile de vot prin care se adopta de regula toate celelalte hotarâri ale Camerelor Parlamentului. un fapt pozitiv.a. b) parlamentare. Pe de alta parte. careia îi sunt consacrate 21 de articole. cum este de pilda S. Mentionam ca republicile pot fi: a) prezidentiale. schimburi de pareri. înregistrându-se dezbateri vii. care se ocupa de Autoritatile publice. urmând practica unor numeroase tari democratice. sar putea lua în considerare ideea exprimarii votului prin corespondenta. ca în ultimii ani au fost aduse îmbunatatiri si regimului imunitatii parlamentare. în care presedintele este ales de parlament. pentru optimizarea lucrarilor forumului legislativ. renuntarea la conditiile de cvorum pentru simplele sedinte de dezbateri.U.

sa acorde votul de încredere pentru constituirea Guvernului. În acest sistem. implicând ca o prima etapa suspendarea sa din functie de catre parlament. inspirata din modelul francez. a carui presedintie este asigurata prin rotatie. nefiind sef al executivului. mecanismul situatiei de exceptie al revocarii presedintelui este mult mai simplu. acesta va fi pus întro situatie neta de inferioritate fata de presedinte. În final. si posibilitatea înlaturarii presedintelui din functie. în acelasi timp. d) exista si o singura republica care a adoptat sistemul directorial de guvernare (Elvetia). Daca se accepta ideea republicii semiprezidentiale si presedintele demis de parlament va fi totusi confirmat printr-un referendum. reprezentând o forma intermediara între aceste doua variante. chiar într-un fel de nelegitimitate. presedintele este ales direct de popor. aceasta urmând sa fie stabilita ulterior adoptarii Constitutiei. de pilda. într-un anumit termen. care confera presedintelui un numar important de atributii dar consacra. Alti parlamentari au sustinut ca este necesar sa se organizeze un referendum prealabil pentru a se stabili cu exactitate optiunea electoratului. urmeaza a se stabili si mecanismul de revocare a presedintelui. inspirata dupa modelul Constitutiei franceze din 1958. în cadrul Parlamentului s purtat ample discutii în legatura cu forma de guvernamânt a -au tarii. respectiv daca România trebuie sa fie republica semiprezidentiala sau republica parlamentara. O serie de partide si formatiuni politice au facut propunerea ca sa se lase deschisa problema formei de guvernamânt. S-a mai aratat ca în functie de optiunea ce se va face pentru o republica prezidentiala sau parlamentara. în cazul comiterii unor fapte deosebit de grave.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 52 atributii. în cazul în care presedintele este ales de Parlament. ci exercitând o functie de mediere între puterile statului. În cadrul dezbaterilor parlamentare. problema formei de guvernamânt a României a fost una dintre cele mai controversate. daca acesta nu a putut. si c) semiprezidentiale. aceasta este definita de articolul 80 al Constitutiei. care precizeaza ca: . în cazul în care acesta ar încalca Constitutia. În sistemul semiprezidential presedintele poate fi demis în urma unei proceduri relativ complicate. Acolo exista un executiv colegial. dupa care hotarârea de demitere ramâne definitiva. Adunarea Constituanta a adoptat formula republicii semiprezidentiale. care va infirma hotarârea Parlamentului. în Germania sau în Italia). respectiv pentru monarhie sau republica. În schimb. În ceea ce priveste profilul institutiei presedintelui. si ca o etapa ulterioara organizarea unui referendum. principalele competente politice fiind concentrate în mâinile primului ministru (cum este. deoarece parlamentul care îl alege pe presedinte este si forumul care îi poate retrage înalta functie care i-a conferit-o. Întrucât amendamentele de mai sus nu au fost acceptate. În sistemul semiprezidential presedintele are totusi posibilitatea de a dizolva parlamentul. care nu poate fi revocat de Parlament si nici nu poate sa dizolve Parlamentul.

el are posibilitatea sa intervina în mod direct în anumite situatii. vegheaza la buna functionare a autoritatilor publice si exercita functia de mediere între puterile statului. Au existat puncte de vedere care au considerat necesar ca România sa renunte la sistemul "semiprezidential" de organizare constitutionala de tip francez si sa treaca la un sistem parlamentar în care presedintele sa fie ales si sa fie demis de Parlament. unitatii si integritatii statului. specificânduse totodata într-un alineat distinct la art. Presedintele tarii reprezinta statul pe plan extern. fiind garantul independentei. Aceasta pozitie deosebita a Presedintelui tarii face ca el sa nu poata fi membru al nici unui partid politic. care sa-si asume majoritatea problemelor guvernarii. condus de un prim ministru puternic. al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. dezbaterile asupra revizuirii Constitutiei nu au afectat institutia prezidentiala care. exercitând un rol deloc neglijabil în solutionarea unor probleme controversate sau în dezamorsarea unor crize politice. în esenta. Cu prilejul dezbaterilor ce au avut loc în tara noastra în legatura cu revizuirea Constitutiei. existând în schimb în structurile statului un guvern puternic. acesta a fost marit la cinci ani. el neconfundându-se cu nici una din puterile statului. Pe de o parte. Rolul presedintelui nu este însa numai acela de a veghea la buna desfasurare a activitatii autoritatilor publice. precum si între stat si societate. ca "presedintele României nu îl poate revoca pe primul ministru". Din analiza textului constitutional se desprinde constatarea ca presedintele are o pozitie specifica în sistemul organelor statului. opinii care au preconizat sporirea prerogativelor prezidentiale. (2) Presedintele României vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. Potrivit recentei modificari constitutionale. iar pe de alta parte. Cât priveste mandatul prezidential. deoarece el trebuie sa pastreze o pozitie de echidistanta fata de toate fortele politice. cu privire la institutia presedintelui României au fost exprimate diverse puncte de vedere si opinii legate de îmbunatatirea activitatii acestei institutii. considerându-se ca este preferabil ca alegerile parlamentare sa nu coincida cu alegerile prezidentiale. precum si între stat si societate”. Au existat.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 53 “(1) Presedintele României reprezinta statul român si este garantul independentei nationale. a ramas neschimbata în conceptia si structurile ei. întarirea pozitiei presedintelui.107. dotat cu puteri largi. În acest scop. În final. . presedintele României a primit dreptul de a sesiza Curtea Constitutionala pentru solutionarea conflictelor juridice dintre autoritatile publice. Presedintele exercita functia de mediere între puterile statului. pe de alta parte. Au fost aduse totusi anumite precizari legate de punerea sub acuzare a presedintelui. dotarea sa cu mai multe atributii dupa sistemul prezidential american. privind dreptul sau de a încheia tratate internationale. astfel încât componenta forumului legislativ sa nu fie influentata în nici un fel de opiniile alegatorilor pentru unul sau altul dintre candidatii în cursa prezidentiala. dispunând de un numar redus de prerogative.

Mandatul presedintelui poate fi însa prelungit prin lege organica în caz de razboi sau de catastrofa. Sectiunea 3 Durata mandatului Presedintelui României Durata mandatului prezindential este de cinci ani. alegerile concomitente. fiind expresia . cheltuielile substantiale legate de organizarea unei a doua alegeri ar putea fi evitate. potrivit prevederilor Constitutia presedintele va fi ales pe termen de cinci ani. În literatura de specialitate si în dezbaterile parlamentare au fost aduse argumente atât „pentru”. prevalând ideea ca durata mandatului prezidential trebuie sa coincida cu cea a mandatului Parlamentului. va fi organizat un al doilea tur de scrutin între primii doi candidati. sa respect Constitutia si legile tarii. va fi declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi. Rezultatul alegerilor va fi validat de Curtea Constitutionala. În al doilea rând. În urma celui de al doilea tur de scrutin. dupa care candidatul va depune în fata Parlamentului juramântul. în ordinea numarului de voturi obtinute la primul tur de scrutin. suveranitatea. cât si „împotriva” simultaneitatii celor doua tipuri de alegeri.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 54 Sectiunea 2 Alegerea Presedintelui României În ce priveste modalitatea de alegere a presedintelui. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!” (art. s-a aratat ca daca alegerea Presedintelui Republicii ar avea loc concomitent cu alegerea Parlamentului. În redactarea sa initiala. direct. în cazul în care Presedintele Republicii este ales cu sprijinul unui partid politic. care are urmatoarea formula: “Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala si materiala a poporului român. potrivit modificarii ce a fost adusa Constitutiei în anul 2003.2). sa apar democratia. prin vot universal.82 pct. secret si liber exprimat. unitatea si integritatea teritoriala a României. s-a relevat ca. independenta. si se exercita de la data depunerii juramântului pâna la depunerea juramântului de catre presedintele nou ales. În cazurile în care nici unul dintre candidati nu a întrunit aceasta majoritate. drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor. Constitutia prevede ca nimeni nu poate îndeplini functia de presedinte decât pentru cel mult doua mandate. egal. Constitutia României din 1991 a prevazut un mandat de patru ani. Este considerat ales candidatul care a întrunit la primul tur de scrutin majoritatea de voturi ale alegatorilor înscrisi în listele electorale. în primul rând. Astfel.

mandatul Presedintelui Republicii poate înceta înainte de expirarea celor cinci ani pentru care a fost ales. În sfârsit. nici asupra duratei de cinci ani a mandatului acestuia. În acest caz. vor face cu putinta ca acelasi partid care a câstigat alegerile parlamentare sa detina si functia de Presedinte al Republicii. Abia atunci când una din aceste situatii se produce si este constatata în conditiile prevazute de Constitutie.89 al Constitutiei. va deveni operanta dispozitia art. Este suficienta o asemenea dizolvare pentru ca acea coincidenta în timp a mandatului Presedintelui Republicii cu cel al Parlamentului. Presedintele Republicii sa nu fie exponentul partidului care are majoritatea în Parlament. prezumata de Constitutie. În aceasta ipoteza. Guvernul. demitere din functie.95 al Constitutiei) decât din momentul în care suspendarea este aprobata prin referendum. prin urmare. sa fie rasturnata si. avantajele ei sa dispara. O încetare a mandatului Presedintelui Republicii din oricare din aceste motive nu are însa nici o consecinta asupra functionarii Parlamentului si. dat fiind ca dezbaterile publice desfasurate în vederea alegerii Presedintelui republicii se vor concentra pâna în cele din urma în jurul celor doua personalitati politice care vor ramâne în competitie la cel de al doilea scrutin. Parlamentul poate fi dizolvat anticipat. ca urmare. va putea. Ori de câte ori aceasta situatie se va produce. ceea ce va duce la o decalare în timp a acestor mandate. s-a relevat ca alegerile concomitente pot contribui substantial la polarizarea optiunilor alegatorilor în directia a doua curente de opinie principale. unitatea de actiune a executivului risca sa fie pusa în cumpana. În legatura cu durata mandatului Presedintelui Republicii trebuie sa se mai observe ca functia lui devine vacanta numai în caz de demisie. potrivit careia Guvernul este obligat sa organizeze alegeri pentru un nou Presedinte al Republicii. deces sau ca urmare a condamnarii pentru înalta tradare. odata cu aceasta. sa-si puna în aplicare programul prezentat în alegeri fara sa întâmpine vreo opozitie semnificativa. nu a fost însa de natura sa asigure întotdeauna functionarea armonioasa în timp a acestor organe. desi concomitente. coordonarea actiunii guvernamentale cu cea parlamentara va fi cu usurinta realizata. de imposibilitatea definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces. sigur de sprijinul Presedintelui Republicii. prin demisie.96 al Constitutiei. s-a mai aratat ca în conditiile prevazute de art. este posibil ca. de demitere. alegerile prezindentiale si cele parlamentare sa nu dea rezultate favorabile pentru acelasi partid politic si. Stabilirea de catre Constitutie a aceleiasi durate atât pentru mandatul Presedintelui Republicii cât si pentru cel al Parlamentului. În al treilea rând. Sectiunea 4 Incompatibilitatile functiei de Presedinte al României . ca emanatie a majoritatii parlamentare.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 55 spectrului politic existent în momentul tinerii lor. Pe de alta parte. Ca atare. organizarea de noi alegeri pentru functia de Presedinte al Republicii nu va putea avea loc în cazul în care el este suspendat din functie printr-un vot al Parlamentului (art. Pe de o parte.

va fi fara doar si poate pus în situatia de a trebui sa-si respecte angajamentele si. Bineînteles ca ori de câte ori viitorul Presedinte al Republicii se prezinta în alegeri ca exponentul unui partid politic sau al unei coalitii de partide.71 lit. Sectiunea 5 Atributiile Presedintelui României 5. sa actioneze în acord cu linia politica a formatiunii pe listele careia a fost ales. În ceea ce priveste puterea legislativa. regula constitutionala va ramâne mai curând un deziderat.1. Având în vedere ca întreaga campanie electorala pentru functia de Presedinte al Republicii. la propunerea primului ministru. Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singura data si. În cazul remanierii guvernamentale sau de vacanta a postului. Presedintele tarii mai are si posibilitatea exceptionala de a-l dizolva.b) al Constitutiei. Presedintele revoca si numeste. Presedintele Republicii nu poate ocupa nici o alta functie. Presedintele are dreptul sa adreseze acesteia mesaje cu privire la principalele probleme politice. iar în cadrul procedurii de legiferare poate sa retrimita textul unei legi spre a fi dezbatut de catre Parlament înainte de a promulga legea în cauza. presedintele tarii nu poate fi membru al nici unui partid politic si nici nu poate îndeplini o alta functie publica sau privata. al carei personaj principal a fost. în ipoteza în care acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare si dupa respingerea a cel putin doua solicitari de învestitura. acestea sunt stabilite cu exactitate de Constitutie. Constitutia precizeaza ca pe durata mandatului sau.2. pe senatori si deputati. O alta incompatibilitate consta în interdictia adresata Presedintelui Republicii de a îndeplini orice alta functie publica sau privata. Aceasta incompatibilitate este formulata în termeni mai categorici decât cea care priveste. O prima incompatibilitate consta în faptul ca. în timpul starii de asediu sau al starii de urgenta. candidatul. Consacrarea prin Constitutie a acestei incompatibilitati tinde sa sublinieze ca. În timp ce deputatilor si senatorilor li se interzice numai ocuparea functiilor de autoritate. în ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui României. o data ales. prin urmare. întrucât România este un stat pluralist. care prevede ca Presedintele va desemna un candidat pentru functia de prim ministru si va numi Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. în conformitate cu art. promulgarea este obligatorie. fie ea publica sau privata. Presedintele Republicii nu poate fi membru al unui partid politic.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 56 În legatura cu incompatibilitatile. pe unii . cu exceptia celei de membru al Guvernului. În ceea ce priveste relatiile dintre Presedinte si Guvern. conform art. În cazul în care Parlamentul mentine legea în forma în care a fost. functia de Presedinte al Republicii trebuie sa fie echidistanta fata de partidele politice.84 alin. în nici un caz. s-a axat pe programul unui partid politic. Constitutia precizeaza ca în cursul unui an.1 al Constitutiei. 5. Tot în legatura cu Parlamentul.

5. aducând neîntârziat la cunostinta Parlamentului masurile luate printr-un mesaj. În ceea ce priveste puterea judecatoreasca. desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. În cazul în care Parlamentul nu se afla în sesiune. El este comandantul fortelor armate si îndeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Parlamentul îsi continua activitatea pe toata durata acestor stari. În asemenea cazuri exceptionale. în caz de mobilizare sau razboi. care vor fi supuse spre ratificare Parlamentului în termen de 60 de zile. daca prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului. ceea ce ar dauna stabilitatii politice. 5. un rol important îl ocupa însa si atributiile în domeniul politicii externe. Printre atributiile prezidentiale. Este de mentinat ca.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 57 membri ai Guvernului. potrivit modificarii constitutionale din 2003. Este de remarcat însa ca. precum si în alte situatii. Potrivit modificarii constitutionale din 2003. la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Presedintele are si unele atributii care sunt legate de activitatile judecatoresti. 5. Presedintele are dreptul sa ia masuri pentru respingerea agresiunii. Reprezentantii diplomatici ai statelor straine sunt acreditati pe lânga Presedintele tarii. deoarece prin aceasta întregul Cabinet ar trebui sa-si dea demisia. el are dreptul sa prezideze aceste sedinte. Astfel. În cazurile în care Presedintele participa la sedintele Guvernului. 5. asigurarea ordinii publice. Presedintele are. cu aprobarea prealabila a Parlamentului.4. În asemenea 41 . Tot în cadrul atributiilor prezidentiale se înscrie si instituirea starii de asediu sau starii de urgenta în întreaga tara sau în anumite localitati. el acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai României si aproba înfiintarea. la cererea primului ministru. el va fi convocat de drept în termen de 24 de ore de la declansarea agresiunii. potrivit modificarii constitutionale din 2003.6. Presedintele României îsi va putea exercita aceasta atributie numai pe baza aprobarii Parlamentului. În caz de agresiune armata îndreptata împotriva României. el are dreptul sa acorde gratierea individuala unor condamnati. provocând o criza de guvern. El poate lua parte la sedintele Guvernului în care se dezbat probleme de interes national privind politica externa. acordata la propunerea primului ministru. asadar. o gama larga de atributii dintre care am examinat pâna acum o serie de prerogative care privesc colaborarea sa cu diferite puteri ale statului. Presedintele României poate consulta Guvernul cu privire la problemele urgente si de importanta deosebita. mobilizarea generala sau partiala a fortelor armate. apararea tarii. Presedintele nu poate demite pe primul ministru. Presedintele are dreptul sa încheie tratate internationale în numele României. Astfel.3. El dispune de prerogativele numirii în functie a magistratilor. Presedintele mai dispune de prerogativa de a numi trei judecatori ai Curtii constitutionale din cei noua care compun acest organism. Presedintele exercita importante atributii si în domeniul apararii. la propunerea Guvernului41. El poate declara. în termen de 5 zile de la adoptare. 5. hotarârea Presedintelui va fi supusa ulterior aprobarii Parlamentului.

Modificarea constitutionala din 2003 a adus urmatoarea precizare : „celelalte tratate si acorduri internationale se încheie. se aproba sau se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege”. .

daca o asemenea restrictie se impune. el va fi convocat de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si va functiona pe toata durata acesteia. 5. asa dar. Aceasta prerogativa se coreleaza cu cea din articolul 88. potrivit careia Presedintele are dreptul sa adreseze Parlamentului mesaje cu privire la problemele politice ale natiunii. au existat situatii în care starea de asediu sau starea de urgenta a dus practic la paralizarea activitatii forumului legislativ. presedintele României se poate adresa Curtii Constitutionale pentru solutionarea conflictelor juridice dintre autoritatile publice. Din lectura textului se desprinde concluzia ca Presedintele se poate adresa natiunii solicitându-i sa îsi exprime vointa numai dupa îndeplinirea acestei formalitati. cazul mobilizarii partiale sau generale. restrângerea trebuind sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si neputând atinge existenta dreptului sau a libertatilor. Aceasta prevedere este deosebit de importanta deoarece în trecut. trebuie sa tina seama de punctul de vedere al Parlamentului. Dupa cum am mai aratat. neexistând însa obligativitatea aprobarii declansarii procedurii referendumului de catre Parlament. O importanta atributie a Presedintelui. în practica unor state. prin aceea ca drepturile si libertatile democratice nu vor putea fi limitate sau restrânse decât în cazuri speciale. Parlamentul nemaifiind informat în legatura cu masurile adoptate si uneori dizolvat chiar.8. În legatura cu dispozitiile acestui articol sunt de semnalat si prevederile articolului 49. vointa cu privire la probleme de interes national. formalitate care nu are însa semnificatia unei aprobari date de cele doua Camere. care este un factor de echilibru. Urmeaza. Remarcam ca întregul sistem al relatiilor dintre Presedinte si Parlament este axat pe ideea ca Presedintele. potrivit carora restrângerea unor drepturi sau libertati nu va putea fi efectuata decât în cazuri anume specificate. fie sub forma ratificarii ulterioare a unora dintre masurile sale. cum este situatia prevazuta de articolul 90. între toate puterile statului. consultarea poporului prin referendum se poate efectua numai dupa consultarea Parlamentului. cum este. este si dreptul de a se adresa poporului si de a-i solicita sa-si exprime. în mod arbitrar. garantarea libertatilor este asigurata în primul rând prin aceea ca Parlamentul nu va putea fi dizolvat. iar pe de alta parte. 5. care marcheaza implicarea sa directa în problemele fundamentale ale tarii. instituirii starii de asediu sau a starii de urgenta.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 58 cazuri. si numai prin lege. pe care o reprezinta consultarea Parlamentului. fie sub forma consultarii sale. În cazul în care Parlamentul nu se afla în sesiune. a opina ca în situatiile deosebit de grave. el functionând mai departe în asemenea situatii. în viziunea Constitutiei. Sectiunea 6 Raspunderea politica si penala a Presedintelui României . de pilda. Potrivit articolului 90. în termen de 5 zile de la luarea acesteia. cum sunt cele care privesc starea de asediu sau starea de urgenta. ca urmare a reformei constitutionale din 2003.7. întreaga putere concentrându-se în mâinile executivului. prin referendum. Presedintele va solicita Parlamentului încuviintarea masurii adoptate.

pentru a stabili daca Presedintele s-a facut vinovat de înalta tradare. cum este redactat textul constitutional. cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor. La data ramânerii definitive a hotarârii de condamnare. dar este o masura ce poate fi înteleasa tinând seama de gravitatea faptelor. deci. din analiza celor doua situatii. Presedintele poate fi suspendat de cele doua Camere reunite în sedinta comuna. dar nu precizeaza cine va face cercetarile. fiind obligat sa guverneze cu un Parlament ostil. Într-o asemenea situatie. cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. dar numai dupa consultarea Curtii Constitutionale. Sunt necesare de examinat. nu ar fi aprobat hotarârea Parlamentului. Reforma constitutionala din 2003 a adus precizarea ca. a) În primul caz. de la data punerii sub acuzare si pâna la data demiterii. în termen de cel mult 30 de zile. aceasta marcheaza – asa cum am mai aratat – o procedura în doua etape. ceea ce se îndeparteaza de la principiul separatiei puterilor în stat. cu prilejul dezbaterilor. procedura este mult mai simpla în cazul punerii sub acuzare pentru înalta tradare decât în cazul savârsirii unor fapte grave prin care se încalca prevederile Constitutiei. Parlamentul functionând si ca organ de acuzare. . Presedintele este considerat demis de drept din functia sa. va fi organizat un referendum. este necesar sa existe o hotarâre în acest sens – de punere sub acuzare – a Camerei Deputatilor si Senatului. În primul caz. aceasta poate fi initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor. reunite în sedinta comuna. competenta de judecata apartine Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Presedintele va fi considerat demis. Astfel. prin care a încalcat prevederile Constitutiei. însa. prin care se încalca prevederile Constitutiei (deci altele decât înalta tradare). Presedintele poate da Parlamentului. al punerii sub acuzare pentru înalta tradare. Presedintele ar ramâne în functie. si b) suspendarea din functie. fiind vorba de o situatie exceptionala. deoarece prevede competenta de judecata si dreptul Parlamentului de a hotarî punerea sub acuzare. Daca acest referendum se pronunta în sens afirmativ. uneori complexe si cât se poate de delicate. Ipotetic vorbind. În cazul în care propunerea de suspendare din functie este aprobata de Parlament în conditiile aratate. În ceea ce priveste procedura suspendarii din functie a Presedintelui tarii. urmând a fi adusa neîntârziat la cunostinta Presedintelui. prin referendum. pentru demiterea Presedintelui. explicatii în legatura cu faptele ce i s-au imputat. b) În cazul savârsirii unor fapte grave. În ce priveste declansarea propunerii de suspendare din functie. Dupa cum se vede. procedura este mult mai rapida. din acest punct de vedere. doua situatii: a) ipoteza punerii sub acuzare a Presedintelui pentru înalta tradare.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 59 Constitutia din 1991 stabileste si unele prevederi deosebit de importante în legatura cu raspunderea pe care Presedintele o are si modalitatile prin care el poate fi îndepartat din functia pe care o exercita. Presedintele este suspendat de drept. în situatia în care Presedintele ar fi fost suspendat din functie de catre Parlament dar poporul. O asemenea situatie nu ar putea fi solutionata decât prin dizolvarea Parlamentului si convocarea unor noi alegeri. în cazul savârsirii unor fapte grave. el este totusi incomplet.

în termen de trei luni de la data constatarii vacantei. neavând însa dreptul sa adreseze mesaje sau sa consulte poporul prin referendum. titularul puterii executive. imposibilitatea definitiva a exercitarii atributiilor sau prin deces. de pilda. Nepublicarea decretelor în Monitorul Oficial atrage inexistenta lor. de general si de amiral. CAPITOLUL VI ADMINISTRATIA PUBLICA CENTRALA Sectiunea 1 Rolul si locul Guvernului în sistemul separatiei puterilor 1. demitere din functie. masurile luate pentru respingerea unei agresiuni armate.care au adus atingere drepturilor si libertatilor cetatenilor – nu au fost publicate. Raspunderea Presedintelui interimar în cazul savârsirii unor fapte grave este reglementata de aceleasi prevederi ce sunt aplicabile Presedintelui. seful statului este în acelasi timp si reprezentantul puterii executive (ex. Dupa cum s-a relevat în literatura de specialitate. În altele. acordarea gradelor de maresal. care se publica în Monitorul Oficial al României. decretarea mobilizarii partiale sau generale.A. Grecia).PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 60 Constitutia prevede ca în cazul în care functia de Presedinte devine vacanta prin demisie. Presedintele emite decrete.S. numirea reprezentantilor diplomatici. noi alegeri pentru ocuparea functiei de Presedinte al României. în imensa majoritate a cazurilor reglementarile constitutionale confera Guvernului o pozitie distincta în sistemul separatiei puterilor. Acestia exercita prerogativele prezidentiale. decretarea starii de asediu sau a starii de urgenta. pâna la noile alegeri. precum si acordarea gratierii individuale. „Izvoarele istorice ale <<Guvernului>>. Sectiunea a 7-a Actele emise de Presedintele României În exercitarea atributiilor sale. supunerea unor tratate Parlamentului spre ratificare. În cazul în care functia de presedinte este vacanta. Institutia Guvernului ocupa un loc dintre cele mai importante în toate Constitutiile lumii. În unele sisteme constitutionale se specifica chiar dualitatea puterii executive. când anumite decrete prezindentiale . ca . stiut fiind faptul ca el este.1. conferirea decoratiilor si titlurilor de onoare. Luxemburg) dar.U. se vor organiza. interimatul functiei de presedinte se asigura în ordine de presedintele Senatului sau presedintele Camerei Deputatilor. aceasta apartinând sefului statului si Guvernului (exemplu.. de regula. este obligatorie contrasemnarea decretelor respective de catre primul ministru. Aceasta masura a fost luata pentru a se evita situatii de genul celor întâlnite în fostul regim. În ce priveste o serie de decrete ale Presedintelui ca.

Dupa Revolutia din Decembrie 1989.2. Printre domeniile în care Guvernul urma sa emita hotarâri se mentiona aprobarea programelor de dezvoltare economicosociala pe ramuri de activitate. ca fiind similar cu acela de Guvern. La 31 decembrie 1989 a fost adoptat Decretul-lege nr. întâlnite în multe dintre tarile europene. fara ca ei sa alcatuiasca Guvernul. Printr-un Decret-lege ulterior. structurile totalitare ale regimului comunist au fost dizolvate. alaturi de prerogativele suveranului. în asa-numitele curia regis.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 61 institutie publica. stabilirea structurii organizatorice si a numarului de posturi la ministere si celelalte organe centrale etc. 1923 si 1938 consacrau rolul Guvernului ca titular al puterii executive. organizarea si functionarea Guvernului României. aprobarea initierii si încheierii de tratate. Organizarea si functionarea Guvernului României a fost stabilita initial prin Legea nr. sa realizeze puterea executiva ce-i revine în temeiul legii. aprobarea de norme în domeniul învatamântu1ui. responsabile pentru administrarea unor domenii de activitate pe întreg teritoriul tarii. În timpul regimului totalitar. Constitutiile din 1866. având obligatia de a îndeplini obiectivele cuprinse în programul Consiliului Frontului Salvarii Nationale. organ suprem al administratiei de stat. culturii.104 din 30 martie 1990. pe masura ce la nivelul administratiei centrale au început sa se contureze departamentele. se regasesc în perioada absolutismului. pentru a nu se diminua nici macar terminologic autoritatea fostului sef al statului.10 privind constituirea. realizarea reglementarilor referitoare la salarizare. 1. functia de presedinte al Consiliului de Ministri a fost înlocuita cu aceea de prim-ministru al Guvernului. cu rolul si semnificatia de astazi” 42. Am putea spune chiar ca mai întâi au fost create ministere conduse de ministri care. înlocuita ulterior prin Legea nr. ca institutie politica si juridica a statului. ca forme organizatorice statale. o buna perioada de timp au functionat ca atare. de putere a statului. organizarea rea1izairii sarcinilor economico-financiare si de comert exterior. a balantei comerciale si de p1ati externe. Autorii de specialitate au relevat însa ca cele doua notiuni nu sunt absolut identice. Aceste institutii au capatat însa rolul si semnificatii mai apropiate de ceea ce înseamna Guvernul din epoca moderna. Astfel. 42 . asigurând executarea masurilor stabilite prin decretele adoptate de acesta”. În articolul 2 al acestui act normativ se precizeaza ca „Guvernul României exercita conducerea generala a activitatii administrative pe întreg teritoriul tarii.37 din 7 decembrie 1990. Constitutia din 1923 specifica în mod expres ca „Guvernul exercita puterea executiva în numele regelui”. Retine atentia în mod deosebit formularea cuprinsa în preambulul acestui act normativ care se refera la principiul separatiei puterilor în stat si la necesitatea asigurarii conditiilor pentru ca guvernul. au fost specificate activitatile pentru care Guvernul adopta hotarâri. Decretul-lege nr. Se releva faptul ca daca în Tarile Române ministerele au fost create prin Regulamentele Organice (respectiv în 1831 în Moldova si în 1832 în Muntenia). Constitutia din 1948 foloseste pentru prima data termenul de Consiliu de Ministri.90 din 2001. conceptul de Guvern ca atare apare abia dupa Unirea Principatelor. iar în Tarile Române <<Sfatul Domnesc>>.

Mircea Preda. Bucuresti. 1996.329. . Tratat elementar de drept administrativ român. Editura “Lumina Lex”. pag.

Sectiunea a 2-a Învestitura Guvernului 2. Fazele învestiturii Guvernului În ceea ce priveste învestitura Guvernului. De retinut sunt câteva idei esentiale.90/2001 precizeaza pentru prima oara functiile pe care le îndeplineste Guvernul pentru realizarea programului sau: functia de strategie. Astfel.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 62 Potrivit prevederilor Constitutiei (art. masurile luate de Guvern capata un surplus de eficienta. El este alcatuit din primul ministru si alti membri. obligându-l sa intre într-un anumit sistem de re1atii implicând contacte de lucru cu exponentii principalelor categorii sociale. în conditiile promovarii intereselor nationale. în special sub aspectul precizarii pozitiei pe care Guvernul o ocupa în sistemul organelor statului. se precizeaza ca Guvernul este autoritatea publica a puterii executive care functioneaza în baza votului de încredere acordat de Parlament si care asigura realizarea politicii interne si externe a tarii.90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor. care ar fi inacceptabile pentru anumite categorii sau organisme sociale. care conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia. Constitutia prevede ca în îndeplinirea atributiilor sale. Prevederile Constitutiei legate de organizarea Guvernului si pozitia sa în sistemul organelor statului au fost dezvoltate prin prevederile Legii nr.101). functia de reglementare. Se mai precizeaza ca Guvernul are menirea sa asigure functionarea echilibrata si dezvoltarea sistemului national economic si social. precum si racordarea acestuia la sistemul economic mondial. Legea nr. deoarece fiind luate cu consultarea unor factori dintre cei mai diversi evita riscul unor solutii unilaterale. trebuie precizat ca ea comporta mai multe faze: . functia de reprezentare si functia de autoritate de stat. functia de administrare a proprietatii statului. exercitând totodata conducerea generala a administratiei publice. În lege este subliniata pozitia deosebita a primului ministru. Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate. prezentând rapoarte si declaratii în fata celor doua Camere ale Parlamentului si raspunzând întrebarilor ori interpelarilor care îi sunt adresate de catre deputati sau senatori. pe care le cuprinde noua lege. Prin colaborarea cu organismele sociale. sa caute împreuna cu acestea formule pentru depasirea unor situatii de criza. stabiliti prin legea organica. Guvernul asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice. ceea ce confera o mai larga deschidere functiilor sale.1.

precum si în alte cazuri prevazute de lege. Asa cum se cunoaste. votul de încredere al Parlamentului asupra programului si a întregii liste a Guvernului. fiind inclusi în componenta acestuia. el urmeaza sa solicite. în întregul sau. deoarece Guvernul. în anumite situatii. în termen de 10 zile de la desemnare. a starii de incompatibilitate. . nu rezulta ca primul ministru trebuie sa fie neaparat un membru al Parlamentului. si fiecare membru al acestuia. Prin legi organice pot fi însa stabilite si alte incompatibilitati. aceasta are loc în urma demisiei. cu exceptia celei de deputat sau senator. totodata. ca functia de ministru este incompatibila cu exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizata în cadrul organizatiilor cu scop comercial. a decesului. o persoana independenta. fara exceptie. Astfel cum este redactat textul constitutional al articolului 103. acesta putând fi. Unii dintre acesti secretari de stat sunt membri ai Guvernului. Presedintele României va desemna un candidat pentru functia de prim-ministru. Potrivit prevederilor Constitutiei. trebuie sa fie cuprinsi în lista membrilor Guvernului care este supusa Parlamentului spre aprobare.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 63 a) În primul rând. reunite în sedinta comuna. dar care sa fie acceptabila tuturor formatiunilor politice. ministrii si ceilalti membri ai Guvernului depun în mod individual juramântul în fata Presedintelui României. Presedintele României dispune de o larga arie de posibilitati pentru desemnarea primului ministru. b) Dupa ce primul ministru va fi fost desemnat. Momentul acesta este deosebit de important. care sa nu apartina nici unui partid. Referirea pe care o face textul la întreaga lista a Guvernului trebuie interpretata în sensul ca toti membrii Guvernului. sau daca nu exista o asemenea majoritate. a partidelor reprezentate în Parlament. c) Un al treilea moment îl reprezinta dezbaterea programului si a listei Guvernului de catre Camera Deputatilor si Senat. încep sa-si exercite mandatul numai din acest moment. d) Un al patrulea – si ultim – moment este acela în care primul ministru. Acei secretari de stat care sunt membri ai Guvernului. în parte.2. în urma consultarii partidului care are majoritatea în Parlament. Incompatibili tati Constitutia prevede ca functia de membru al Guvernului este incompatibila cu exercitarea altei functii publice de autoritate. 2. altii nu au aceasta calitate. În ceea ce priveste încetarea calitatii de membru al Guvernului. Parlamentul acorda încrederea Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. a pierderii drepturilor electorale. Se prevede. trebuie sa fie aprobati de Parlament. a revocarii. dupa Revolutia din Decembrie 1989 a fost reintrodusa în România institutia secretarilor de stat.

a decedat sau se gaseste într-o stare de incompatibilitate. Atât hotarârile cât si ordonantele vor fi semnate de primul ministru si contrasemnate de ministrii care au obligatia punerii lor în executare. acestora urmeaza a fi reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministeriala. lege care a fost adoptata în 1999 (Legea nr. care conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia.3. Exista însa si posibilitatea unei raspunderi penale.4. 2. Ele urmeaza sa fie publicate în Monitorul Oficial al României. . suspendarea lui din functie.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 64 2. pentru a îndeplini atributiile sale. pentru întreaga activitatea desfasurata de Guvern. Acest interimat va înceta daca primul ministru îsi reia activitatea într-un termen de cel mult 45 de zile. Astfel. Seful executivului O pozitie speciala în cadrul Guvernului o ocupa primul ministru. în limitele si în conditiile prevazute de aceasta. Actele Guvernului În îndeplinirea atributiilor care îi revin. se admite în mod unanim ca exista în primul rând o raspundere politica. El prezinta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului. Constitutia a prevazut ca raspunderea membrilor Guvernului si sanctiunile ce le pot fi aplicate. Sectiunea a 3-a Raspunderea membrilor Guvernului 3. Trimiterea în judecata a unui membru al Guvernului atrage însa. În cazul în care s-a cerut urmarirea penala.1.115 din 1999). Hotarârile se emit pentru organizarea executarii legilor în timp ce ordonantele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare. În ipoteza în care primul ministru se afla în imposibilitate sa-si exercite functiile ori a demisionat. numai Camera Deputatilor. iar competenta judecarii sale apartine Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Termenul de 45 de zile este valabil si pentru cazul altor ministri care nu-si pot exercita temporar functiile. Presedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar. de drept. care urmeaza sa fie dezbatute cu prioritate. Senatul si Presedintele României având dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savârsite în exercitiul functiei lor. pe care Guvernul o are în totalitatea sa în fata Parlamentului. nepublicarea atragând inexistenta hotarârii sau ordonantei. Presedintele României poate dispune suspendarea din functie a respectivului membru al Guvernului. Constitutia mai prevede si raspunderea membrilor Guvernului. eventual. Guvernul adopta hotarâri si ordonante.

101 din Constitutia din 1866. sau care cu rea credinta si în prejudiciul intereselor tarii amagesc reprezentatiunea nationala asupra situatiei afacerilor statului. Daca în ceea ce priveste responsabilitatea politica. legea mai stabilea si raspunderea functionarilor care ar fi executat dispozitii sau ordine al caror obiect nu era de resortul ministrului sau a caror ilegalitate era evidenta. Aceeasi raspundere ar fi revenit si celui care prin violenta sau frauda ar fi împiedicat. dar autorizarea corpurilor legiuitoare era necesara. Doctrina româneasca de drept constitutional. se aplicau si ministrilor. atât pentru faptele savârsite în comun. litigiul urma sa se judece conform dreptului comun. în cazul ca acesta cu rea credinta ar fi cauzat daune statului sau particularilor. În asemenea caz. aceasta se exercita în regimul parlamentar fata de Parlament iar sanctiunea era tot politica. Constitutia belgiana din 1831 si Constitutia româna din 1866 au conferit competenta pentru examinarea unor asemenea fapte Curtii de Justitie. liberul exercitiu al dreptului electoral al cetatenilor. Membrii Cabinetului erau solidar raspunzatori din punct de vedere penal. responsabilitatea penala si responsabilitatea civila a ministrilor. Legea mentionata stabilea ca un principiu general ca toate dispozitiile legilor penale ordinare relative la infractiunile comise de functionarii publici în exercitiul functiilor lor sau de particulari.5).3) stabilea pedeapsa interdictiei de la 3 ani pâna la maximum pe viata de a ocupa functii publice pentru ministrul care ar fi semnat sau contrasemnat dispozitii care încalcau texte exprese ale unor legi existente. dar si interdictia – de la 3 ani pâna la interdictia pe viata – de a ocupa functii publice pentru ministrul care ar fi semnat sau contrasemnat decrete ori ar fi luat dispozitii care încalcau un text expres al Constitutiei. Spre deosebire de alte tari în care organul jurisdictional în asemenea situatie era un organ politic. sub imperiul Constitutiilor din 1866. Un important act normativ – Legea asupra responsabilitatii ministeriale din 2 mai 1879 – dezvolta prevederea art. chiar si în cazul în care asemenea fapte ar fi obtinut aprobarea ulterioara a corpurilor legiuitoare. responsabilitatea penala era conditionata de punerea sub urmarire a ministrilor pentru fapte savârsite în exercitiul functiunii lor. Asemenea functionari erau considerati complici ai . Totodata. sau ar fi încercat sa împiedice. compusa din Sectiunile Unite ale Înaltei Curti de Casatie. din punct de vedere istoric. cât si pentru acelea care le-ar fi dat o sustinere intentionata. Un text distinct al Legii (art. iar în Franta – Senatul. referitoare la punerea sub acuzare a ministrilor si trimiterea lor în judecata înaintea Înaltei Curti de Casatie si Justitie.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 65 Trebuie mentionat ca. 1923 si 1938 a facut întotdeauna diferentierea – în conditiile inviolabilitatii suveranului monarhic – între responsabilitatea politica. Articolul 4 stabilea raspunderea civila a ministrului. România are o traditie democratica pe care consideram util sa o subliniem atunci când ne referim la raspunderea ministeriala. Legea mai stabilea ca raspunderea ministrilor acopera o perioada ce începe cu depunerea juramântului pâna la încetarea lor de fapt din functie (art. Un articol special al legii (art.2) prevedea nu numai detentia penala pentru anumite fapte. cum ar fi de pilda în Marea Britanie – Camera Lorzilor. înaintea Sectiunilor Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Urmarirea penala se efectueaza de catre o comisie speciala. În asemenea situatii. a decedat. potrivit articolului 107 din Constitutie. Legea încrimineaza o serie de fapte care daca sunt savârsite de membrii Guvernului în exercitiul functiei lor constituie infractiuni (de pilda. Dupa 1990. Senatului sau comisiilor permanente ale acestora informatiile solicitate. Membrul Guvernului condamnat printr-o hotarâre judecatoreasca va fi demis din functie de Presedintele României. . O prevedere de natura sa asigure continuitatea activitatii Guvernului este aceea care dispune ca Guvernul al carui mandat a încetat îsi îndeplineste în continuare actele curente necesare pentru administrarea treburilor publice pâna la depunerea juramântului de catre membrii noului Guvern.253/2002. Guvernul este considerat demis la data retragerii de catre Parlament a încrederii acordate sau daca primul ministru se afla în imposibilitate de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile. urmând sa se treaca la înfaptuirea tuturor etapelor procedurii de desemnare a Guvernului. în rândul juristilor parerile au fost împartite. daca legea responsabilitatii ministeriale din 2 mai 1879 este înca în vigoare (ea nu a fost expres abrogata) sau daca „a cazut în desuetudine”. si-a pierdut drepturile electorale etc. modificata prin Legea nr. În esenta. Presedintele României va trebui sa desemneze un candidat pentru functia de prim ministru. facând distinctie între raspunderea politica a Guvernului în totalitatea sa si a fiecarui membru în parte si celelalte forme de raspundere. refuzul nejustificat de a prezenta Camerei Deputatilor. prezentarea cu rea credinta de date inexacte Parlamentului sau Presedintelui României.115/1999 privind responsabilitatea ministeriala. Senatul si Presedintele României au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savârsite în exercitiul functiei lor. Sectiunea a 4-a Durata mandatului În ceea ce priveste durata mandatului. la propunerea primului ministru. potrivit dreptului comun. emiterea de ordine normative sau instructiuni cu caracter discriminatoriu). dar judecatorul putea sa le aplice beneficiul circumstantelor atenuante. aceasta lege dezvolta principiul responsabilitatii ministeriale. În prezent.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 66 ministrului. cu aprobarea Presedintelui României. Constitutia prevede ca Guvernul îsi exercita mandatul pâna la data validarii alegerilor parlamentare generale. Numai Camera Deputatilor. responsabilitatea ministeriala este reglementata prin Legea nr. ori daca acesta a demisionat.

prin intermediul presedintilor Camerei din care fac parte. în numele senatorilor. sau daca nu este posibil. Printre modalitatile cele mai importante de care dispune Parlamentul de a actiona în raporturile sale cu Guvernul se numara motiunea de cenzura. este obligat sa prezinte informatiile si documentele pe care le solicita Camera Deputatilor si Senatul. daca Guvernul întelege sa comunice acte si informatii care i au fost solicitate sau daca are intentia de a lua o hotarâre într-o problema determinata. 5. În cazul în care o initiativa legislativa presupune modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale. La Camera Deputatilor interpelarile se fac numai în numele grupurilor parlamentare. Guvernul. în cadrul controlului parlamentar. în timp ce la Senat ele se fac individual. în sedinta comuna a celor . prin care una sau alta dintre cele doua Camere. urmeaza sa se dea raspuns întrebarilor formulate. 5. Constitutia prevede ca membrii Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului. daca o informatie este exacta. Motiunea de cenzura se dezbate dupa trei zile de la data când a fost prezentata. Interpelarile se înscriu în ordinea prezentarii lor într-un registru special si se afiseaza în sala de sedinte. Ea consta într-o cerere scrisa adresata Guvernului. Aceasta poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor. Întrebarile sunt adresate verbal fie Guvernului în totalitatea sa. în probleme interne sau externe.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 67 Sectiunea a 5-a Raporturile legislativ-executiv 5. Exista însa – solutie consacrata si în dreptul parlamentar comparat – si posibilitatea adoptarii unei motiuni. fie unui anumit membru al Guvernului. solicitarea informarii este absolut necesara. În sedinta consacrata sustinerii si dezbaterii interpelarilor. participarea lor fiind obligatorie numai daca li se solicita prezenta. pe baza dezbaterilor purtate. În afara de aceasta. Un mijloc pe care îl au parlamentarii pentru a se informa în mod public asupra stadiului solutionarii unor anumite probleme îl constituie procedura întrebarilor si interpelarilor. trebuind sa fie comunicata Guvernului la data depunerii. Procedura interpelarilor este ceva mai complicata si implica un text scris.2. ca Guvernul sa solicite de la organele centrale ale administratiei de stat orice acte sau dosare. îsi exprima pozitia în legatura cu problema care a facut obiectul interpelarii. precum si alte informatii utile pentru activitatea lor. deputatii sau senatorii pot cere.3. Constitutia mai prevede un sistem de legaturi între Guvern si Parlament care actioneaza în ambele sensuri. prin care se solicita explicatii asupra politicii sale. la o sedinta urmatoare a Camerei Deputatilor sau Senatului. În aceeasi sedinta. ca si celelalte organe ale administratiei publice. se da cuvântul mai întâi interpelatorului si apoi reprezentantului Guvernului sau ministerului. Întrebarea consta într-o simpla cerere de a raspunde daca un fapt este adevarat. ori comisiile parlamentare.1.

poate fi introdusa o motiune de cenzura. în legatura cu functionarea partidelor politice. proiectul de lege se considera adoptat. O alta modalitate a delegarii legis1ative o constituie ordonantele de urgenta.1. statutul functionarilor publici.2. Aceasta so1utie este explicabila deoarece. Daca motiunea de cenzura este adoptata cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare a tarii. nu este limitat decât de conditia de a nu se contraveni însesi prevederilor Constitutiei. 5. fapt ce ar contraveni principiului separatiei puterilor. dar si termenul pâna la care asemenea ordonante pot fi emise. Acestea vor intra în vigoare numai dupa depunerea lor spre aprobare la Parlament. în cazul în care acesta apreciaza ca este necesar sa-si angajeze direct raspunderea în fata Camerei Deputatilor si a Senatului reunite în sedinta comuna. În conformitate cu prevederile Constitutiei României din 1991. Ea trebuie sa specifice domeniul. cu precizarea ca nu pot fi emise ordonante în probleme care formeaza obiectul unor legi organice (de pilda. organizarea învatamântului etc. de pilda Guvernului în exercitarea functiei sale . potrivit Constitutiei României. 6. Acest principiu. Prin delegare legislativa se întelege transferarea unor prerogative ale Parlamentului catre Guvern.). O modalitate speciala a desfasurarii raporturilor dintre Parlament si Guvern o constituie “delegarea legislativa”.4. o declaratie de politica generala sau un proiect de lege. Aceasta implica o lege speciala de abilitare. iar programul sau declaratia de politica generala devin obligatorii pentru Guvern. deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia o noua motiune de cenzura în cadrul aceleiasi sesiuni. Daca motiunea de cenzura a fost însa respinsa. Potrivit punctului de vedere exprimat de autorii de specialitate. sau de a substitui Parlamentul unor alte organe. În cazul în care nu s-a întrunit majoritatea ceruta. în termen de 3 zile de la prezentarea lor. se considera ca încrederea Guvernului a fost retrasa. exista si posibilitatea angajarii raspunderii Guvernului. Este evident ca Parlamentul nu se poate substitui. el urmeaza sa fie convocat în mod obligatoriu. În cazul în care a fost adoptata cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. În legatura cu programul prezentat de Guvern sau proiectul de lege. Parlamentul are o competenta nelimitata deoarece a primit direct de la popor împuterniciri ce tin de exercitiul suveran al puterii. în legatura cu un program. Parlamentul urmeaza sa aprobe sau sa respinga ordonantele respective printr-o lege care va specifica în mod expres acest lucru. de natura sa împuterniceasca Guvernul pentru a emite ordonante. Guvernul este considerat demis.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 68 doua Camere. În cazul în care Parlamentul nu se afla în sesiune. care s-a încetatenit în practica constitutionala. regimul proprietatii. Sectiunea a 6-a Delegarea legislativa 6.

care nu cunoaste limitari. Pe plan teoretic.si posibilitatea emiterii unor acte normative primare. care ar fi contrare pozitiei si atributiilor pe care le are sistemul general al organelor statului de drept. În masura în care Parlamentul îsi exercita functia normativa.competenta de exceptie . fireste. aceste domenii. se cuvine a preciza si faptul ca. prin urmare.. Spre deosebire de sistemul român. În Decizia Curtii Constitutiona1e nr. abilitarea are un caracter limitat nu numai de scopul prevazut în legea de abilitare. în nici un fel.pe baza unei abilitari din partea Parlamentului de a emite acte normative. de aceea.. prin urmare. pe un timp limitat. De aceea. De altfel. deoarece aceasta ar reprezenta o încalcare a Constitutiei. printre care drepturile civile.sa poata fi exercitata. deoarece acestea se iau . regimul electoral etc.fara a încalca cu nimic principiile Constitutiei si regulile generale de drept sa intervina pe calea unor legi chiar în problemele ce privesc administratia publica.(1) din Constitutie.75 din 13 iulie 1994 s-a precizat ca “Tinând seama de prevederile art. el actioneaza în concordanta cu interesele generale si.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 69 executive si sa emita acte cu caracter executiv. care apartine exclusiv Guvernului. nu i se poate reprosa o abatere de la spiritul Constitutiei sau o depasire a atributiilor sale.34. stabilirea infractiunilor si a pedepselor. dar si de interdictia constitutionala de a depasi sfera legii ordinare printr-o ingerinta în domeniul legii organice". sub aspect material. În ceea ce priveste Guvernul. este normal deci ca orice abilitare a acestuia de a emite acte normative sa fie limitata în timp si supusa unor anumite circumstantieri privitoare la domeniile la care ea trebuie sa se refere. rezulta ca sensul abilitarii este acela al investirii Guvernului cu competenta stabilirii unor masuri legislative care însa sa nu afecteze. Delimitarea de competenta este atât de puternica încât daca . regimul impozitelor. În sistemul francez exista. în cazurile în care. sistemul constitutional francez cunoaste posibilitatea exercitarii unei competente . evident. în afara de dreptul de a emite “regulamente în aplicarea legilor". Constitutia franceza din 1958 stabileste chiar o diferenta neta între materiile care sunt de “domeniul legii" specificate de art. nationalitatea. prin simplul ei continut. abilitat a emite acte normative cu caracter primar în unele domenii specifice de activitate. conceptual. Este firesc. deci si în domeniul care “apartine legii”. ci doar ordonantele ce s-ar emite în baza legii. ca legile de abilitare sa defineasca toate modalitatile în care competenta legislativa a Guvernului . În legatura cu acest aspect. o lege de abilitare a Guvernului de a emite ordonante nu poate fi considerata ea însasi ca fiind neconstitutionala. 114 alin. Parlamentul poate reglementa asemenea domenii fara a-si atribui functii executive. acestea sar îndeparta de la principiile constitutionale.reglementare" . Aceasta situatie se deosebeste de regimul “ordonantelor" pe care le prevede Constitutia României. al monedei. pentru anumite domenii specifice. potrivit carora legea speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante nu poate privi domeniile ce fac obiectul legii organice. de exercitare a unei competente “delegate". jurisprudenta Curtii Constitutiona1e în aceasta materie a stabilit cu deosebita claritate care sunt sensurile si limitele actiunii de abilitare a Guvernului. si domeniile care au “un caracter reglementar" si care sunt de fapt toate cele care nu sunt enumerate ca fiind de domeniul legii. dar el poate .în Franta ca si în România .

Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei. drepturile.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 70 Parlamentul ar intentiona sa elaboreze un proiect într-un domeniu care tine de competenta reglementara. Reforma constitutionala din 2003 si-a propus. care decide. precum si situatiile în care Guvernul poate emite ordonante de urgenta.8. printre altele. precizeaza ca “Ordonanta de urgenta intra în vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere în procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea ei în Monitorul Oficial al României. acesta dispune ca "Prin legea de aprobare sau respingere se vor reglementa. procedura "legislatiei delegate" urmând sa fie folosita numai în situatii de exceptie care . drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri în proprietatea publica". De mentionat mai sunt si alte prevederi înscrise respectiv în alin. în conformitate cu care "Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate în domeniul legilor constitutionale. care au solicitat ca prioritatea reglementarilor legislative sa revina Parlamentului. Totodata. având obligatia motivarii urgentei în cuprinsul acestora”. evitându-se situatiile în care ordonantele de urgenta ar fi adoptate fara luarea în considerare a unor situatii care determina într-adevar recurgerea la aceasta procedura. În conformitate cu alin. "Ordonantele cu care Parlamentul a fost sesizat se aproba sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse si ordonantele ale caror efecte au încetat potrivit alineatului (3)". aceasta este considerata adoptata ?i se trimite celeilalte s Camere. daca este cazul. conform rolului si pozitiei sale constitutionale. Guvernul are dreptul sa se adreseze Consiliului Constitutional. de la trimitere. În aceasta privinta.8 nou introdus la art. de asemenea. În ce priveste alin. potrivit noului text al alin. în procedura de urgenta. Modificarile care se înscriu pe linia unor propuneri formulate în mod constant în ultimii ani în lucrarile de specialitate vor fi de natura sa asigure o mai corecta delimitare între atributiile Parlamentului si ale Guvernului.115 "Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai în situatii extraordinare. Camerele. Mentionam ca problema ordonantelor de urgenta a fost relevata nu numai în lucrarile de specialitate. Alineatul 5. sa precizeze mai bine raporturile dintre Parlament si Guvern. libertatile si îndatoririle prevazute de Constitutie. dar si în rapoartele anuale de monitorizare ale Comisiei Europene. masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei".4 al art. Ordonanta de urgenta cuprinzând norme de natura legii organice se aproba cu majoritatea prevazuta de articolul 76 alineatul (1)". Astfel. nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului. pentru a evita orice neîntelegeri în legatura cu situatiile în care executivul adopta Ordonante de Urgenta. au fost preconizate modificari si completari ale unor texte de lege. daca nu se afla în sesiune. se convoaca în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau. nou introdus. a fost introdus si un alt alineat (6).7 si alin.7. Daca în termen de cel mult 30 de zile de la depunere. dupa caz.114. a caror reglementare nu poate fi amânata.

organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. structura sistemului national de aparare.1. Ministerele se înfiinteaza. cu conditia ca legea sa le fi recunoscut în mod expres aceasta competenta. precum si la actiuni de mentinere sau de restabilire a pacii. Sectiunea a 8-a Autoritati autonome ale administratiei publice centrale de specialitate Constitutia prevede ca este posibila si înfiintarea unor autoritati administrative autonome – deci nesubordonate Guvernului– dar numai printr-o lege organica. cu avizul Curtii de Conturi. Consiliul Suprem de Aparare a Tarii În cadrul administratiei publice centrale de specialitate. masurile necesare pentru respingerea unui atac armat. El analizeaza si aproba. care organizeaza si coordoneaza în mod unitar activitatile care privesc apararea tarii si siguranta nationala. suspendarea . se organizeaza si functioneaza potrivit legii adoptate de Parlament. pot î fiinta însa organe de n specialitate în subordinea lor. precum si declararea mobi1izarii generale. programele de perspectiva privind înzestrarea cu tehnica militara a fortelor armate. dislocarea si redislocarea în timp de pace. Aceasta lege defineste atributiile Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. . care pot fi în subordinea Guvernului.39 din 13 decembrie 1990 privind înfiintarea. orientarile de baza în domeniul relatiilor internationale militare etc. pe teritoriul national. precizând ca acesta propune spre aprobare Parlamentului conceptia fundamentala de aparare a tarii. planul de interventie al unitatilor Ministerului Apararii Nationale si ale Ministerului de Interne. declararea starii de razboi. Administratia publica centrala de specialitate cuprinde ministerele si alte organe de specialitate. încheierea armistitiului sau încetarea starii conflictuale. un loc important revine Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Guvernul si ministerele. a Marilor Unitati. organizarea generala a fortelor armate si a celorlalte componente ale sistemului national de aparare. În legatura cu Consiliul Suprem de Aparare a Tarii trebuie relevate prevederile Legii nr.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 71 justifica într-adevar o derogare de la procedura normala de adoptare a actelor normative cu valoare generala de catre Parlament. participarea la mentinerea securitatii internationale si la apararea colectiva în sistemele de alianta militara.a ostilitatilor. printre altele. de la brigada în sus. planul de cooperare între Ministerul de Interne si Ministerul Apararii Nationale.în caz de razboi . Sectiunea a 7-a Structura administratiei publice centrale 7. Consiliul analizeaza situatiile de natura sa impuna declararea starii de urgenta.

constituite în mod democratic si beneficiind de o larga independenta atât în ceea ce priveste competentele. slabirea puterii locale si “guvernarea de catre centru". în acelasi timp. exprimata în preambulul Cartei. un sistem “centralizat” si altul “descentralizat”. în primul rând. Exista. la 15 octombrie 1985. dar si în ceea ce priveste modalitatile de exercitare a acestora si mijloacele de care dispun pentru îndeplinirea lor. . dar titularii lor nu sunt alesi. întarirea autonomiei locale presupune existenta unor colectivitati locale puternice. dupa cum elementul preponderent în luarea deciziilor este factorul central sau cel local. adoptata de Consiliul Europei la Strasbourg. Carta Europeana a Autonomiei Locale mentioneaza ca “existenta colectivitatilor locale investite cu responsabilitati efective permite o administratie în acelasi timp eficace si apropiata de cetateni". deoarece primele colectivitati au fost acelea care au grupat oameni constituiti în comune. În teoria dreptului administrativ exista mai multe sisteme de modelare a relatiilor dintre comunitatile locale si administratia centrala a unei tari. în aceasta privinta. prevederile Cartei Europene a Autonomiei Locale. În opinia Consiliului Europei. Sunt de remarcat.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 72 CAPITOLUL VII ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA Sectiunea 1 Principiile descentralizarii. dotate cu organe de decizie. care defineste si precizeaza o serie de importante principii indispensabile organizarile oricaror state democratice. autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice în organizarea si functionarea administratiei publice locale Procesul constituirii unor organe ale administratiei locale este la fel de vechi ca si procesul de constituire a statelor. Preambulul documentului mentionat subliniaza si ideea ca “apararea si întarirea autonomiei locale în diferite tari ale Europei reprezinta o contributie importanta la edificarea unei Europe întemeiate pe principiile democratiei si ale descentralizarii puterii". mici asezari care se bucurau de o deplina autonomie. problema relatiilor dintre administratia centrala si cea locala s-a pus în mod cu totul nou. Între acestea exisa însa si o serie de sisteme intermediare: “deconcentrarea” (sistem în care autoritatile locale dispun de importante puteri. Pe masura ce sau constituit statele centralizate. uneori fiind chiar mai vechi decât acesta. ci numiti de centru) si “tutela administrativa” (ce implica un anumit drept de control de catre autoritatile centrale asupra autoritatilor administratiei publice locale descentralizate). atributiile organelor locale au suferit limitari. sate. Atunci când în majoritatea tarilor lumii regimurile totalitare au facut loc unor regimuri democratice. Instaurarea unor regimuri centralizate puternice a însemnat.

Autorii de specialitate care au examinat sistemul existent în România au ajuns. în limitele cerintei de a se garanta la nivelul întregii tari înfaptuirea obiectivelor generale. totodata. “În orice tara sunt doua categorii de interese: unele care au un caracter cu totul general privind totalitatea cetatenilor. dar si elemente foarte puternice de autonomie locala si unele elemente de tutela administrativa. Realizarea unor asemenea obiective implica.69/1991 (cu modificarile ulterioare) au consacrat principiul autonomiei locale. Pe de alta parte. în masura în care acest lucru este necesar.Tarangul. înfrumusetarea comunei. instituind 43 44 . conf. profesorul E. organizarea armatei. sa asigure un echilibru corespunzator între organele centrale si cele locale. dezvoltarea culturala prin crearea de scoli de adulti. ordinea publica si siguranta statului.dr. recunoasterea posibilitatii pentru factorii locali de a dispune de o deplina competenta. Sub acest aspect. dezvoltarea sa economica. marele jurist român Paul Negulescu. cum bunaoara: facerea legilor. la concluzia ca sistemul administrativ actual cuprinde o îmbinare a sistemelor clasice de fundamentare a relatiilor dintre autoritatile centrale si cele locale. cu dreptul inerent al organelor centrale de a asigura un anumit control. altele însa sunt speciale unei anumite localitati. dezvoltarea simtului artistic prin crearea de muzee locale. cadrul general fiind însa acela al realizarii unui sistem democratic. asigurând realizarea obiectivelor si masurilor ce se cer înfaptuite la nivel local în contextul prevederilor generale de aplicabilitate nationala.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 73 Prevederile constitutionale sunt menite. la timpul sau. de natura a permite o larga manifestare a creativitatii si posibilitatilor de actiune ale unei administratii locale eficace. numai astfel un stat poate fi puternic si în masura de a se impune inamicului din afara sau dinauntru 43. facerea de parcuri si gradini. Dupa cum observa. raporturilor Tarii cu strainatatea. S-a subliniat ca în administratia publica din România întâlnim atât elemente (de centralizare. facerea unui pod peste un râu. Numai astfel putem avea unitatea Statului. care opina ca “O i dependenta n completa a autoritatilor descentralizate ar aduce anarhia în stat. Este incontestabil ca interesele comune întregii colectivitati nu pot fi încredintate decât puterii centrale. Autoritatile centrale au dreptul si chiar datoria sa aiba un control asupra activitatii si autoritatilor descentralizate” 44. ridicarea gunoaielor si curatitul strazi1or. întreaga colectivitate. supravegherea si distribuirea justitiei. garantarea drepturilor si libertatilor cetatenilor. Mircea Preda. “legislatia româna în materie poate fi apreciata ca profund democratica. de biblioteci. între capacitatea de decizie a unora si a celorlalte. Dupa cum a subliniat autorul român. îngrijirea de saracii din comuna. în orice sistem. orchestre comunale. de aceea. menite sa asigure independenta tarii. buna stare sanitara a comunei. a luminii. trebuie mentionata si parerea unui alt mare specialist român în dreptul administrativ. Constitutia României din 1991 si Legea nr. aducerea apei. spre exemplu: îndestularea comunei cu articole alimentare de prima necesitate. crearea de scoli de meserii etc. canalizarea.D.

E. vol. Tratat de drept administrativ român.621. pag.D.Tarangul.82. 1944. Tratat de drept administrativ. . Bucuresti. pag.1. 1934. Cernauti.Paul Negulescu.

si în limba materna. Reforma constitutionala din 2003 se refera la „principiile descentralizarii. care face referire la prevederile legii organice. în conditiile legii. care raspunde pe deplin exigentelor si principiilor statului de drept si se racordeaza în totul la legislatia statelor europene cu administratie publica eficienta. În ceea ce priveste administratia publica locala. a precizat ca „administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se întemeiaza pe principiul autonomiei locale si al descentralizarii serviciilor publice”. hotarârile cu caracter normativ se aduc la cunostinta publica si în limba materna a cetatenilor apartinând minoritatii respective (art. dupa modificarea din 2003. Legea aduce dezvoltari si precizari principiului autonomiei locale stabilind cu strictete atributiile primarilor. care este reprezentantul autoritatii centrale. deoarece realizarea în concret a acesteia este. fiind reprodusa în art. aratând ca prin aceasta se întelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona treburile publice.(2) din Constitutie. Acest importnt act normativ aduce precizari privind însasi notiunea de autonomie locala. sunt înscrise anumite prevederi speciale pentru unitatile administrativteritoriale în care cetatenii apartinând unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor. în conditiile legii. în formularea sa initiala. precum si de consiliile judetene autoritati ale administratiei publice locale alese prin vot universal. un regim de larga autonomie. Legea aduce precizari în sensul ca acest drept se exercita de consiliile locale si primari. al autonomiei locale si al deconcentrarii serviciilor publice”. În asemenea unitati. Totodata. Ramâne numai ca si în activitatea practica aceasta sa fie aplicata în mod corect. Prin aceasta nu se aduce atingere posibilitatii de a se recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice alte forme de participare directa a cetatenilor la treburile publice.2). în numele si în interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta.90 alin. primind raspuns atât în limba româna cât si în limba materna (art. elementul definitoriu în a statua sau nu existenta în România a unui regim accentuat de autonomie administrativa 45. oral sau în scris. direct. stabileste garantii împotriva demiterii abuzive a primarilor. ale consiliilor. în consens cu scopul si finalitatile dorite de legiuitor. Constitutia României din 1991.51). Prevederile constitutionale privind autonomia locala au fost dezvoltate prin Legea nr.4). adaugând ideea de „deconcentrare” la principiile descentralizarii (considerate a fi mai multe) si la autonomia locala. În localitatile mentionate. iar inscriptionarea denumirii localitatilor si a institutiilor publice se face si în limba respectiva (art.215 din 23 aprilie 2001 privind administratia publica locala. Prevederea în cauza a fost ridicata la rangul de norma constitutionala.90 alin. definind cu exactitate mecanismul relatiilor dintre primar si prefect. 45 . egal. poate. autonome.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 74 pentru autoritatile locale.120 alin. secret si liber exprimat. cetatenii la care face referire legea se pot adresa autoritatilor.

286. Editura “Lumina Lex”. op.Mircea Preda. 1996.cit.. pag. Bucuresti. .

deoarece el este ales direct de catre cetateni. primind raspuns atât în limba româna cât si în limba materna (art. secretarilor sau altor functionari din serviciile consiliului. Primarul poate delega exercitarea unora dintre atributiile sale viceprimarilor. Primarii – în exercitarea functiei lor – sunt ocrotiti de lege. Este de observat ca primarul nu poate fi demis sau destituit de catre consiliile locale.2 din lege). Singurul organ abilitat sa dispuna suspendarea din functie a primarului este prefectul. Numarul consilierilor este de 37 în cazul în care populatia .2. Legea nr. spre a se putea realiza serviciile publice de interes judetean. aprobarea statutului comunei sau orasului. 2. Consiliul are o multitudine de atributii. dar numai pe timpul unei anchete judiciare. cetatenii la care face referire legea se pot adresa autoritatilor oral sau în scris si în limba materna. acestea reprezinta. Ele se aleg si functioneaza în conditiile legii. Prefectul poale dispune suspendarea din functie a primarului. dar asa cum s-a aratat. El este seful administratiei publice locale si raspunde în fata consiliului de buna functionare a acesteia. autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza si autonomia locala la nivelul comunelor si oraselor sunt consiliile locale alese si primarii alesi în conditiile legii.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 75 În localitatile mentionate. Primarul nu este ales de consiliul local.90 alin. 2. functioneaza în conditiile legii ca autoritati administrative autonome. atributiile sale si modul în care acesta functioneaza. Consiliile sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal. cum este cazul Municipiului Bucuresti. Sectiunea a 2-a Autoritati prin care se realizeaza autonomia locala În conformitate cu prevederile Constitutiei. ci direct de cetateni. numai pe durata unei anchete judiciare. cât si primarii. printre care alegerea viceprimarilor.69/1991 pentru administratia pub1ica locala precizeaza componenta si constituirea consiliului judetean. direct. numarul acestora fiind stabilit în raport de numarul locuitorilor comunei sau orasului. el emite dispozitii. Consiliul judetean se compune din consilieri alesi. stabilirea de impozite si taxe locale.1. primarul se poate adresa instantei în conditiile Legii contenciosului administrativ. Împotriva acestei masuri. autoritatile administratiei publice carora le revine competenta de a coordona activitatea consiliilor comunale si orasenesti. În exercitarea atributiilor sale. egal. Atât consiliile locale. potrivit Constitutiei. înfiintarea unor institutii si agenti economici de interes local etc. secret si liber exprimat. În ceea ce priveste consiliile judetene. în raport cu populatia judetului. care devin executorii dupa ce-au fost aduse la cunostinta persoanelor interesate. aprobarea bugetului local. Exista posibilitatea ca autoritati de genul celor mentionate (consiliile locale alese si primarii alesi) sa fie constituite si în cadrul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor. având competenta de a rezolva treburile publice din comune si din orase.

înfiintarea de institutii si agenti economici de interes judetean etc. Mandatul consiliilor judetene este de patru ani. asigura executarea hotarârilor consiliului. organizarea si conducerea serviciilor publice judetene. care este numit de catre Departamentul pentru administratia publica locala. Presedintele consiliului judetean conduce sedintele consiliului.000 locuitori si de 45 când populatia judetului depaseste 500. Printre atributiile consiliului judetean figureaza coordonarea activitati consiliilor locale. si seful administratiei publice judetene. presedintele si vicepresedintii consiliului. precum si amenajarea teritoriului. si consiliile locale si judetene si primari. 2. actul atacat va fi considerat suspendat de drept. Într-o asemenea ipoteza. În ceea ce priveste prefectul. Asa cum s-a vazut mai sus. prefectul poate sa atace în fata instantei de contencios administrativ un act al consiliului local sau al primarului.5. Prefectul are dreptul sa exercite un control cu privire la legalitatea actelor adoptate de autoritatile administratiei publice judetene. El nu se suprapune cu prefectul. pe de o parte. administrarea domeniului public si privat al judetului. exercita functia de ordonator principal de credite. 2. consiliul judetean adopta hotarâri. dar se poate întruni si în sedinte extraordinare. el poate asista la sedintele delegatiei permanente sau sa-si trimita un reprezentant. pe de alta parte. de 39 când populatia se înscrie între 350.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 76 judetului este inferioara cifrei de 350. întocmeste proiectul de buget judetean. trebuie precizat ca el ocupa o pozitie distincta în sistemul administratiei publice locale. în fata instantei de contencios administrativ. Prefectii sunt reprezentantii Guvernului în judete sau în municipiul Bucuresti si conduc serviciile publice descentralizate ale ministerelor si celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale. adoptarea bugetului judetean. deoarece prefectul nu mai dispune de prerogativele fostilor presedinti ai consiliilor populare judetene din perioada anterioara anului 1989. atacând actele pe care le considera ilegale. 2.000 locuitori. Aceasta situatie specifica a prefectului trebuie bine înteleasa. ori de câte ori este necesar. în situatia în care considera actul în cauza ca fiind ilegal.4. stabilirea orientarilor generale privind organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor. Atacarea actelor administrative judetene are ca efect suspendarea lor de drept.001 si 500. În exercitarea atributiilor ce-i revin. compusa din 5-7 consilieri. Este de remarcat ca presedintele consiliului judetean este. Între prefecti.3. cu exceptia secretarului. consilierii exercitândusi mandatul de la data depunerii juramântului pâna la întrunirea consiliului nou ales. totodata. nu exista raporturi de subordonare. stabilirea de impozite si taxe judetene. numeste si elibereaza din functii personalul administratiei publice judetene. Consiliul judetean se întruneste în sedinte ordinare trimestrial. Pe durata mandatului el alege din rândul membrilor sai o delegatie permanenta.000 de locuitori. Prefectul este seful serviciilor publice ale ministerelor si .

aducând totodata importante precizari indispensabile întelegerii autonomiei locale în tara noastra. dispune luarea masurilor corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor cetatenilor etc. Totodata. Legea a fost modificata la 12 aprilie 1996. actul atacat este suspendat de drept. au fost operate reduceri ale numarului membrilor consiliilor locale. consiliile locale si primari. în conditiile legii. prefectul asigura realizarea intereselor nationale. Ca reprezentant al Guvernului. daca considera actul în cauza ca fiind ilegal. Daca sar fi recunoscut prefectului dreptul de a-l demite sau destitui pe primar. Într-o asemenea situatie. s-a precizat ca demiterea primarului bazata pe hotarâri definitive ale instantei de judecata se face prin hotarâre a Guvernului. dar numai în cazul în care acesta este anchetat pe plan judiciar. sau de la data comunicarii. încetarea mandatului de consilier s. Legea nr. pe de o parte. pentru îndeplinirea atributiilor ce-i revin. care a specificat.4). În toate celelalte situatii.69/1991 cu privire la administratia pub1ica locala a dezvoltat. Astfel. pe de alta parte. în final. dupa cum am vazut. dupa cum am mai aratat. În legatura cu prefectul mai trebuie subliniat ca raporturile sale cu primarii si consiliile locale au fost minutios examinate în perioada premergatoare elaborarii Legii privind administratia publica locala. în toate celelalte cazuri. al celui local sau al primarului. dar cu anumite interferente. ideea ca prefectul are numai posibilitatea de a ataca în fata instantei de contencios administrativ un act al consiliului judetean. Ordinul prefectului devine executoriu numai dupa ce a fost adus la cunostinta publica. prin afisare si publicare când contine dispozitii normative. Legea cu privire la administratia publica locala prevede ca prefectul. a fost definit cu mai multa precizie. Prefectul dispune. S-a acceptat. prevederile constitutionale. Ordinele care stabilesc masuri cu caracter tehnic si de specialitate sunt emise dupa consultarea organelor sau serviciilor de specialitate si sunt contrasemnate de conducatorii acestora. activitatea primarului si cea a prefectului se desfasoara paralel. au fost aduse completari si în ce priveste constituirea consiliilor locale. Cele mai importante prevederi ramân însa cele legate de ocrotirea consilierilor locali si garantiile privind demiterea din functie a primarului pentru motive nejustificate. primarul fiind un organ ales direct de electoratul local. Dificultatea cea mai mare a constat în sincronizarea activitatii unui organ numit de catre Guvern si activitatea primarului.123 alin. au fost aduse elemente suplimentare în legatura cu incompatibilitatile ce exista între functia de consilier si alte functii. controlul cu privire la legalitatea actelor administrative ale autoritatilor publice locale si judetene. s-ar fi adus atingere principiului autonomiei locale. ca „Între prefect. si de posibilitatea de a-l suspenda pe primar. cu care prilej a fost specificat continutul autonomiei locale.a. care este ales direct de populatie. profilul prefectului si prerogativele sale. în mod expres. emite ordine. nu exista raporturi de subordonare” (art. de aceea.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 77 ale celorlalte autoritati ale administratiei centrale organizate în unitatile administrativ-teritoriale. O importanta precizare a fost adusa prin reforma constitutionala din 2003. precum si consiliile judetene si presedintii acestora. fiecare dintre aceste organe având competenta sa bine determinata. la . respectarea legilor si a ordinii publice.

s-a precizat ca “Autoritatile administratiei publice centrale nu intervin în domeniile care nu tin de competenta lor exclusiva. introducerea actiunii suspenda executarea masurii de demitere. si în masura în care. dreptul odata creat se impune statului – el însusi subiect de drept – asemenea altor subiecte.18. decât daca.69/1991 au fost introduse noi prevederi de natura a conferi o si mai mare pondere autonomiei locale. Pentru a avea forta de a se impune. Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.22 din 26 mai 1997 pentru modificarea si completarea Legii administratiei publice locale nr. Partea II. Au fost operate numeroase alte modificari care precizeaza aplicarea practica a autonomiei locale. perioada de suspendare neputând fi însa mai mare în asemenea situatii decât durata mandatului. CAPITOLUL VIII AUTORITATEA JUDECATOREASCA Sectiunea 1 Justitia si statul de drept Ideea statului de drept este indisolubil legata de rolul justitiei. în termen de 10 zile de la data aducerii la cunostinta O importanta prevedere este si aceea ca într-un asemenea caz. s-a mai precizat ca în situatia în care înceteaza calitatea de primar sau de consilier a celui în cauza. profesorul Ion Deleanu sublinia. câteva minime conditii sunt indeniabile: postularea prin normele dreptului a unor valori morale si politice autentice si persuasive pentru societatea civila globala si pentru individ. Referindu-se la adevarata semnificatie si la implicatiile profunde ale conceptului de stat de drept. în termen de 5 zile de la publicarea hotarârii în Monitorul Oficial al României. instaurarea 46 Monitorul Oficial al României. hotarârea de demitere putând fi atacata însa de catre primarul demis. Astfel. 16 mai 1991 . de apararea ferma a drepturilor si libertatilor cetatenilor. ca „printr-un original circuit feedback. precum si unele dispozitii care stabilesc ca mandatul primarului sau al consilierului se suspenda în cazul numirii ca membru al Guvernului. mandatul de primar – respectiv cel de consilier va fi reluat. la instanta de contencios administrativ. Cât priveste hotarârile si motivele care au stat la baza emiterii. într-o apreciere cât se poate de reusita. de promovarea legalitatii în activitatea organelor de stat. nr. anul II. De asemenea.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 78 propunerea motivata a prefectului. acestea se aduc la cunostinta primarului de catre prefect. obiectivele actiunii nu pot fi realizate de autoritatile administratiei publice locale datorita dimensiunilor sau efectelor pe care ar urma sa le produca”46.

a garantarii drepturilor si libertatilor cetatenilor. 1996. rolul justitiei este însa covârsitor în garantarea institutiilor statului de drept. repararea unor nedreptati. puterii judecatoresti îi revin o serie de atributii esentiale în garantarea bunei functionari a tuturor mecanismelor statului.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 79 unei ambiante democratice. Pe de alta parte. este de constatat ca rolul cu adevarat eficace al puterii judecatoresti este conditionat de garantarea inamovibilitatii judecatorilor. Europa Nova. sa constrânga judecatorii. de posibilitatile recunoscute oricarui cetatean care se simte nedreptatit sa apeleze la serviciile justitiei. de mecanisme clare si eficace de garantare a drepturilor procesuale. instituirea unei ordini juridice coerente si stabile. transformarea omului în reper axiologic cardinal47. sa se abata de la îndatoririle lor firesti si sa pronunte dreptatea în spiritul anumitor interese politice.113. prin mijloacele sale specifice. Bucuresti. garantând totodata suprematia legii si contribuind la faurirea unei imagini cu adevarat convingatoare cu privire la valorile democratiei. Imixtiunea arbitrara a executivului în treburile justitiei a constituit întotdeauna o piedica în calea exercitarii functiilor instantelor judecatoresti. În sistemul separatiei puterilor în stat. Împartirea corecta a dreptatii reprezinta în fond o dovada esentiala a atasamentului unei tari sau alteia fata de marile principii ale democratiei internationale. pag. eliminarea oricaror abuzuri nedorite de putere. promovarea stricta a principiului legalitatii si a principiului constitutionalitatii. Este bine cunoscut faptul ca. diminuând valoarea uneia dintre cele mai importante ale statului 47 Ion Deleanu. sub pretexte ideologice sau ale unei ratiuni de stat. în eliminarea oricaror vestigii ale politicii de coruptie si arbitrar. Jus est ars aequi et boni – postula un vechi adagiu latin care s-a pastrat. O inscriptie aflata pe frontispiciul cladirii Departamentului Justitiei din Washington. Regimurile totalitare – de toate nuantele – au cautat sa umbreasca rolul puterii judecatoresti si sa o transforme într-o simpla anexa a puterii executive. în promovarea libertatilor. atribuita lui Platon. Actionând ca un factor de echilibru între puterea legislativa si puterea executiva. În tarile democratice. Independenta judecatorilor – corect înteleasa si înfaptuita – este menita sa aiba un rol exceptional în garantarea tuturor institutiilor statului de drept. vol. înca din antichitate conceptul de justitie a fost asociat cu ideea de dreptate. de accesul fara discriminari al tuturor la instantele judecatoresti. Tratat. I. consolidarea principiului responsabilitatii statului. institutionalizarea unor mijloace de control eficiente asupra activitatii lui. sa permita. glasuieste astfel: „Justitia în viata si conduita statului este posibila numai daca salasluieste mai întâi în inimile si sufletele cetatenilor”48. cu lichidarea oricaror abuzuri. cu posibilitatile de a i se asigura cetateanului simplu accesul la împartirea corecta a dreptatii. Amestecurile de orice fel si sugestiile date judecatorilor de a judeca într-un fel sau altul au umbrit ideea de dreptate. puterea judecatoreasca este chemata sa repare orice eventuale disfunctionalitati în sistemul separatiei puterilor. a se vedea pentru o temeinica fundamentare a rolului justitiei în statul român: Gavril Iosif . Drept constitutional si institutii politice.

Chiuzbaian. A Dictionary of Quotations requested from the Congressional Research Service. 1989. 2002.184. Sistemul puterii judecatoresti. Editura Continent XXI. . 429 pag. Washington. 48 Respectfully Quoted. Bucuresti. pag.

însa. marele profesor Mircea Djuvara. deoarece a constituit cauza mortii a doi oameni nevinovati. prin definitie. Mare diplomat român Nicolae Titulescu.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 80 si reducând pe slujitorii sai la pozitia modesta a unor simpli functionari. iar nu legea pentru om. A devenit un adevar cu valoare de axioma. o larga circulatie principiul fiat justitia pereat mundus (sa se faca dreptate chiar de ar fi sa piara lumea). pentru ca împotriva sa exista o sentinta definitiva. i-a condamnat pe toti trei la moarte: persoana deja condamnata. de garantarea eficientei mecanismelor sale. dar fiind caracterul iesit din comun al cazului Piso. la un moment dat. o asemenea conceptie absurda despre justitie nu are nimic comun cu apararea drepturilor omului. o creatie moderna legata de însusi conceptul existentei acestor drepturi. al sarcinilor pe care trebuia sa le îndeplineasca. de nedespartit de restabilirea prestigiului puterii judecatoresti. prin urmare. asteptând noi ordine din partea acestuia. Revitalizarea ideilor statului de drept si garantarea unei autentice democratii sunt. i-a facut aparitia însusi omul care se credea ca ar fi fost victima asasinatului. dar în momentul în care cel condamnat a fost adus în piata publica spre a fi executat. garanteaza inamovilibilitatea judecatorilor. de a-i face dependenti de anumite forte politice. nu întotdeauna justitia a avut atât de clar stabilit profilul activitatilor sale. a aratat cu multa claritate ca „Sub abstractiunea legilor se misca oameni si. Piso. pe centurion. ar impieta sau ar diminua prestigiul judecatorilor. este sa caute ca o asemenea deosebire între institutiuni si 49 . celebru prin constiinciozitatea. care era în acelasi timp si un mare jurist. care deci nici nu ar trebui sa mai fie repetat. Piso condamnase pe un cetatean pentru crima de omor. care releva ideea ca în practica se poate produce o îndepartare a institutiilor juridice de rolul lor firesc. ceea ce e o absurditate” 49. Originea acestui principiu este îndepartata. stabilesc mecanisme clare si eficiente pe care cetatenii le pot folosi spre a se adresa justitiei si a obtine din partea acesteia garantarea respectarii drepturilor lor. Sub acest aspect este de mentionat ca toate constitutiile democratice acorda un rol esential puterii judecatoresti. Centurionul a suspendat atunci executia si a trimis lui Piso un curier. Evident. a-i sacrifica unui exces de logica. se refera la suprematia legilor. înseamna a zice Omul este facut pentru lege. În antichitate a avut. Cu toate ca aceste lucruri par astazi firesti. de înlaturarea oricaror conditii care ar stirbi. Ideea implicarii justitiei în apararea drepturilor omului este. ier pe presupusa victima. sanctionând pe cei vinovati de încalcarea legii si restabilind în toate cazurile drepturile ce au fost încalcate. acela ca unul dintre mijloacele cele mai importante si mai eficiente pentru asigurarea protectiei si respectului drepturilor omului îl constituie justitia. La rândul sau. Aceasta. fiindca n-a executat ordinul. dar si prin rigiditatea sa. Filosoful Seneca povesteste ca la Roma exista un pretor. preciza ca prima sarcina a dreptului constitutional si în special a legiuitorului în asemenea materie. trebuie sa garanteze drepturile cetatenilor împotriva oricaror abuzuri. evident. care trebuia executata.

Nicolae Titulescu. . Bucuresti. 1985. Editura Albatros.5. Reflectii. pag.

dupa cum vom vedea. Constitutia prevede ca instantele judecatoresti dispun de o politie care este pusa în serviciul lor. fiind nevoie. existând si propuneri privind desfiintarea lor. Modalitatile de exercitare a acestui drept urmeaza sa fie stabilite astfel încât sa nu împiedice buna administrare a justitiei si sa nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesati. b) tribunalele. Potrivit reglementarilor procesuale democratice. 50 Mircea Djuvara. de aceea. în care legea permite ca ele sa nu aiba un asemenea caracter (moralitate.2.1. Editura Cultura Nationala. .90. justitia se realizeaza prin Înalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti. împotriva hotarârilor judecatoresti. folosirea limbii române în procedura judiciara – cu corectivul unor exceptii care. În afara de unele prevederi cu caracter principial. de a vorbi în instanta si de a pune concluzii. Pentru a pastra ordinea si disciplina în timpul desfasurarii dezbaterilor judiciare si a evita incidente nedorite. Cetatenii români apartinând minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime în limba materna în fata instantelor de judecata. în cadrul Constituantei s-a ridicat problema instantelor militare. Puterea legiuitoare în noua Constitutie a României si Noile constitutii europene. pag.). Institutul Social Român. Sectiunea a 2-a Instantele judecatoresti 2. c) curtile de apel. prin interpret. partile interesate si Ministerul Public pot sa exercite caile de atac în conditiile legii.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 81 realitati sa fie cât se poate de mica. ca instanta sa ia masuri corespunzatoare pentru asigurarea ordinii. acest drept este asigurat în mod gratuit. care nu înteleg sau nu vorbesc limba româna. pe care le-am semnalat. Utilitatea acestei prevederi este evidenta. Dezbaterile sedintelor de judecata sunt publice. Este interzisa înfiintarea de instante extraordinare. înfaptuirea egala a justitiei. Procedura judiciara se desfasoara în limba româna. securitate publica etc. ci tribunale speciale. În legatura cu acest aspect. deoarece au existat – dupa cum se stie – o serie de procese importante în care s exprimat puncte de vedere diferite si chiar aprecieri de -au ordin politic care au suscitat reactii ale participantilor. Dupa o analiza temeinica s-a considerat însa ca tribunalele militare nu sunt tribunale extraordinare. au fost aduse prin recenta modificare constitutionala – actuala Lege de organizare judecatoreasca stabileste categoriile de instante judecatoresti si anume: a) judecatoriile. acestia au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului. cu exceptia unor cazuri speciale. privind independenta judecatorilor. Potrivit prevederilor Constitutiei. fara nadejde însa ca vreodata sa poata ajunge a acoperi acest abis. d) Înalta Curte de Casatie si Justitie. 2. care prin natura lucrurilor exista în orice institutiune de drept 50. care sunt abilitate de lege. în procesele penale. Cât priveste cetatenii straini si apatrizii.

precum si alte cauze prevazute de lege. Suceava. a) Judecatoriile constituie instantele ordinare care functioneaza în fiecare judet si în municipiul Bucuresti. Galati.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 82 2. participarea la judecarea cauzelor. exercitarea cailor de atac. Sectiunea a 3-a Statutul judecatorilor 3. tribunalele judeca recursurile împotriva hotarârilor pronuntate de judecatorii si care. oradea.4. Ele judeca în prima instanta o serie de procese care le sunt date expres în competenta. în vederea respectarii si aplicarii legii. Prin noua lege de organizare judecatoreasca au fost înfiintate 15 Curti de apel.1 a legii organice. Constanta. respectiv la Alba Iulia. c) Curtile de apel îsi exercita fiecare competenta într-o circumscriptie ce cuprinde mai multe tribunale. Desi parchetele sunt independente fata de instantele judecatoresti. iar ca instante de apel. iar ca instante de recurs. tribunale si curti de apel. recursurile declarate împotriva hotarârilor pronuntate în apel. care este inclus în sistemul organelor judecatoresti. ele judeca apelurile declarate împotriva hotarârilor pronuntate în prima instanta de tribunale. dispozitiile ministrului justitiei date în mod direct sau prin Procurorul general de pe lânga Curtea Suprema de Justitie. Ploiesti si Timisoara.1. Târgu Mures. supravegherea respectarii legii în activitatea de punere în executare a hotarârilor judecatoresti. judecatorii. . Curtile de apel judeca în prima instanta cauzele ce sunt date în competenta lor prin lege. Bucuresti. Parchetele functioneaza pe lânga judecatorii. Iasi. toate apelurile declarate împotriva hotarârilor pronuntate de judecatorii în prima instanta. Procurorul general de pe lânga Curtea Suprema de Justitie participa la sedintele Curtii supreme de Justitie în Sectiuni Unite si desemneaza procurorii ce vor participa. Ca instante de recurs. O noutate o constituie consacrarea unui întreg Titlu distinct Ministerului Public. nu sunt supuse apelului. sesizarea instantelor judecatoresti. Craiova. Principalele atributii ale Ministerului Public constau în efectuarea urmaririi penale sau supravegherea acesteia. Bacau. Parchetul General de pe lânga Curtea Suprema de Justitie este condus de un procuror general. exercitarea actiunii civile în cazurile prevazute de lege. Ca instante de apel. în conditiile prevazute de lege. Brasov. trebuie sa fie independenti si sa se supuna numai legii. 2. ajutat de mai multi adjuncti. potrivit legii. la sedintele Curtii Constitutionale. Cluj. fiind conduse de catre un prim procuror. b) Tribunalele functioneaza numai în localitatile resedinta de judet si în municipiul Bucuresti. În sistemul separatiei puterilor.3. pentru a-si putea îndeplini sarcinile de mare raspundere ce le revin. Pitesti. sunt obligatorii. propriu unui stat de drept. numele si localitatile de resedinta ale judecatoriilor fiind prevazute în Anexa nr. în circumscriptiile acestora fiind cuprinse toate judecatoriile din judet sau din municipiul Bucuresti.

Magistratii nu pot fi eliberati din functie decât în caz de demisie. protectie magistratilor si familiilor lor. el va fi repus în toate drepturile. potrivit prevederilor constitutionale. cu exceptia functiilor didactice din . daca instanta sau parchetul se desfiinteaza ori se schimba localitatea de resedinta a acestora iar magistratul refuza postul oferit. Ei pot fi însa reinvestiti dupa terminarea mandatului lor. se prevede ca magistratii nu pot fi cercetati. potrivit legii. daca împotriva magistratului s-a luat masura îndepartarii din magistratura fie ca sanctiune disciplinara. el va fi suspendat din functie pâna la ramânerea definitiva a hotarârii. În legatura cu statutul judecatorilor trebuie precizat ca. statutul judecatorului. Ministerul de Interne are obligatia sa acorde. exceptându-se functiile didactice din învatamântul superior. O alta idee demna de retinut este si aceea potrivit careia avansarea sau transferarea magistratilor se poate face numai cu consimtamântul acestora.2. 3. platindu-i-se drepturile banesti de care a fost lipsit. este detaliata de prevederile Legii. ei sunt inamovibili. pensionare. În ceea ce priveste judecatorii Curtii Supreme de Justitie. functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata. Astfel. Magistratii care îndeplinesc conditiile pentru a fi avansati dar care nu doresc sa schimbe functia si instanta ori parchetul.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 83 Constitutia României din 1991 precizeaza. ar fi persistat dubii asupra obiectivitatii sale depline în judecarea cauzelor. Functia de magistrat este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata. dar daca se va constata nevinovatia sa. pot fi avansati pe loc. întrucât asupra lui s fi -ar putut exercita presiuni sau influente. Ideea înscrisa în Constitutie potrivit careia judecatorii sunt inamovibili. legea pentru organizarea judecatoreasca reglementeaza pe larg conditiile pentru admiterea. la cerere. de aceea. în acele cazuri în care viata. 3. integritatea lor corporala sau avutul lor ar fi supuse unor amenintari. numirea si avansarea în corpul magistratilor. O importanta prevedere a legii este aceea care dispune ca daca împotriva unui magistrat se pune în miscare actiunea penala. Ocupându-se în mod detaliat de statutul judecatorilor. retinuti sau arestati fara avizul ministrului justitiei. fie pentru vadita incapacitate profesionala ori pentru boala psihica. Daca s-ar fi acceptat sistemul ca judecatorul poate sa îndeplineasca alte functii. În spiritul prevederilor constitutionale care impun judecatorilor un anumit statut. respectiv pe o perioada de sase ani. precizând totodata în ce consta drepturile si îndatoririle acestora. Constitutia consacra inamovibilitatea lor numai pe termenul pe care sunt numiti. Ratiunea acestei prevederi consta în dorinta de a asigura conditii pentru înfaptuirea independentei persoanelor care functioneaza în magistratura. aratând ca judecatorii sunt numiti de Presedintele României. legea interzice magistratilor sa faca parte din partide politice sau sa desfasoare activitati cu caracter politic. ori daca magistratul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala.3. Prin consacrarea incompatibilitatii functiei de judecator cu orice fel de alte functii publice sau private sunt create conditiile pentru asigurarea unei obiectivitati si reale independente a judecatorilor în exercitarea responsabilitatilor ce le revin.

legea mai stabileste ca în cauzele date.5. urmându-se exemplul unor alte state democratice si lichidându-se sindromul neîncrederii fata de posibilitatea administrarii eficiente a justitiei de catre un singur judecator. de acordarea . Prin Legea nr. direct sau prin procurorii inspectori. în primul rând. sa ceara informari si chiar sa dea dispozitii scrise. Pe planul organizarii justitiei atributii sporite revin ministrului justitiei pe linia organizarii si functionarii justitiei ca serviciu public.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 84 învatamântul superior. Ministrul justitiei are dreptul sa exercite controlul asupra tuturor procurorilor. Totodata. judecata se va face de un singur judecator. în conditiile legii. 3. ca de pilda aceea ca orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor. în mod direct sau prin procurorul general. în competenta de prima instanta a judecatoriilor. asa cum s-a aratat. importante atributii de control revin si ministrului justitiei. Denumirile de parchet general si procuror general au fost înlocuite în lege cu Parchetul de pe lânga Curtea Suprema de Justitie si Procurorul general al Parchetului de pe lânga Curtea Suprema de Justitie. procurorului competent sa înceapa. Procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie exercita. 3. prin inspectori generali sau prin procurori detasati în Directia de relatii cu Ministerul Public si coordonarea strategiei antiinfractionale din cadrul Ministerului Justitiei. Aceste modificari si completari se înscriu tocmai pe linia unei cât mai corecte implicari a activitatii judecatoresti în garantarea respectarii legilor. Numirea magistratilor în diverse comisii sau comitete prevazute de lege se face numai de ministrul justitiei. nici o lege neputând îngradi exercitarea acestui drept. care va putea efectua asemenea controale din proprie initiativa sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii. În ce priveste magistratii. tribunalelor si curtilor de apel. a libertatilor si a intereselor sale legitime. Magistratilor le este interzisa exercitarea – direct sau prin persoane interpuse – a activitatilor de comert. o serie de dispozitii principale înscrise în lege. stabilind totodata si o serie de masuri organizatorice de natura sa ridice nivelul administrarii justitiei. procedura de urmarire penala.142/1997 au fost aduse importante modificari si completari Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecatoreasca. sunt introduse dispozitii stimulative legate de drepturile magistratilor.4. În afara de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie s-a stabilit ca si parchetele de pe lânga curtile de apel vor fi conduse de procurori generali. Se cuvine a fi mentionate. în afara de cazurile în care legea prevede un alt mod de numire. potrivit legii. se fac precizari în legatura cu drepturile absolventilor Institutului National al Magistraturii precum si în legatura cu organizarea acestui institut. sunt diminuate termenele minime de vechime pentru obtinerea unor functii de conducere în magistratura. controlul asupra tuturor parchetelor dar. Sunt precizate mai bine conditiile de stagiu. participarea la administrarea sau conducerea unor societati comerciale sau civile.

ca alaturi de masurile privind întarirea rolului justitiei si asigurarea unei mai bune administrari a actului de dreptate. asigurându-se acestora conditiile optime pentru a se putea dedica în exclusivitate profesiei lor. Astfel. . redefinirea recursului în anulare. introducându-se posibilitatea magistratilor de a se adresa Curtii Supreme de Justitie cu plângeri în cazul refuzului numirii lor în functie. având implicatii în ce priveste reducerea impozitelor. garantarea eficienta si asigurarea respectarii tuturor drepturilor cetatenilor. Rezulta. garantiile procesuale pe care le prevede legislatia procesual penala.124 a fost introdus un alineat deosebit de important care precizeaza ca "justitia este unica. Vom aminti.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 85 asistentei medicale. în ultimii ani au sporit preocuparile pentru perfectionarea legislatiei penale si procesual penale. în tara noastra este înca în curs un proces de perfectionare continua a legislatiei. a concediilor de odihna. pensiile ce se acorda magistratilor. nu putem sa nu remarcam si preocuparile vizând implicarea tot mai puternica a justitiei în combaterea fenomenelor antisociale. De asemenea o mai mare grija este acordata problemei abaterilor sanctiunilor. Au fost aduse importante precizari si completari legate de numirea judecatorilor si pozitia Înaltei Curti de Casatie si Justitie în sistemul instantelor judiciare din România. Asa. cale extraordinara de atac care a suscitat foarte multe discutii etc. la nivelul standardelor Uniunii Europene. Reforma constitutionala din 2003 a introdus o serie de prevederi noi de natura a puncta si mai clar rolul justitiei în statul de drept. Referindu-ne la rolul sporit al justitiei în statul de drept. numai cu titlu de exemplu. precum si împotriva hotarârilor de îndepartare din magistratura. alaturi de masurile privind o mai buna administrare a justitiei. de reconsiderare a rolului judecatorilor. în art. în masura sa garanteze respectarea nestirbita a principiilor statului de drept. noile prevederi legislative adoptate dupa Revolutia din Decembrie 1989 privind urmarirea penala. sprijinirea în construirea sau cumpararea unor locuinte proprietate personala. precum si majorarea pensiilor. Nu în ultimul rând se cuvin a fi mentionate preocuparile meritorii pentru elaborarea unui nou Cod penal. de pilda. dupa cum este bine cunoscut. asigurarea apararii în aceasta faza a procesului penal. instituirea ordinului si medaliei „Meritul judiciar”. dispozitiile noi privind eliberarea pe cautiune. impartiala si egala pentru toti". deci. a unor gratuitati în ce priveste transportul. protectia martorilor. a legislatiei civile si a altor numeroase domenii în care justitia poate aduce o contributie importanta la respectarea drepturilor cetatenilor si la eliminarea oricarei disfunctionalitati în ce priveste modul în care actioneaza mecanismele sociale. astfel. Sectiunea a 4-a Reforma constitutionala din 2003 si întarirea rolului justitiei. în consonanta cu principiile si standardele acceptate pe plan international. Toate aceste masuri si prevederi se înscriu în cadrul unei viziuni noi.

Se precizeaza ca un asemenea control pe calea contenciosului administrativ este garantat. Titulatura celei mai înalte instante judiciare a fost schimbata din "Curtea Suprema de Justitie" în "Înalta Curte de Casatie si Justitie". Instantele de contencios administrativ sunt competente. În legatura cu Ministerul Public se introduce o importanta precizare. potrivit careia parchetele conduc si controleaza activitatea politiei judiciare.dupa caz . Este adaugata însa precizarea ca prin lege organica pot fi înfiintate instante specializate în anumite materii. cu exceptia actelor ce privesc raporturile cu Parlamentul si actele de comandament cu caracter militar. Consiliul Superior al .PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 86 În ceea ce priveste numirea judecatorilor s-a precizat ca acestia sunt numiti de presedintele României si sunt inamovibili în conditiile legii. În Constitutie a fost introdusa o prevedere importanta privind controlul judecatoresc al actelor autoritatii publice. Se mentine prevederea constitutionala în vigoare cu privire la interdictia înfiintarii de instante extraordinare. în conditiile legii organice. prevazându-se totodata si raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea credinta sau grava neglijenta (art. Noua reglementare distinge între situatia cetatenilor români apartinând minoritatilor nationale care au dreptul sa se exprime în limba materna în fata instantelor de judecata. prin dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale. Legea privind reforma constitutionala mai precizeaza ca numai prin lege poate fi stabilita competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata. Acestia au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului. potrivit Constitutiei. Un important organ care primeste atributii noi si deosebit de importante în sistemul judiciar este Consiliul Superior al Magistraturii. si cetatenii straini si apatrizii care nu înteleg sau nu vorbesc limba româna. În ceea ce priveste Înalta Curte de Casatie si Justitie se precizeaza ca aceasta asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti. Articolul privind "dreptul la interpret" (art. cu posibilitate participarii .3). de a vorbi în instanta si de a pune concluzii prin interpret în procesele penale.52 alin. În vechea reglementare. acest drept fiind asigurat în mod gratuit. compunerea Înaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile de functionare a acesteia fiind stabilite prin lege organica. potrivit competentei sale. sa solutioneze cererile persoanelor vatamate prin ordonante sau. dupa caz. Propunerile de numire. transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de competenta Consiliului Superior al Magistraturii în conditiile legii sale organice. precum si promovarea.a unor persoane din afara magistraturii. A fost instituita raspunderea patrimoniala a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare de orice fel. acesta fiind reformulat în "folosirea limbii materne si a interpretului în justitie". potrivit traditiei sistemului judiciar românesc.128) – la care ne-am mai referit – este modificat total. anterioara modificarii constitutionale.

Acestia din urma sunt alesi de Senat. tocmai pentru a pastra specificul acestor doua categorii de magistrati. cu exceptia situatiilor când acesta exercita prerogative de jurisdictie disciplinara.133 alin. în sedinta comuna. De notat este si prelungirea mandatului membrilor Consiliului de la patru ani la sase ani. un text special al Constitutiei aduce urmatoarea precizare: "Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei" (art. presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Dupa cum am vazut. precum si procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie. În ceea ce priveste competentele Consiliului Superior al Magistraturii. adoptata în 2003. de Camera Deputatilor si Senat. O inovatie a reformei constitutionale ete ca presedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu mai este nici seful statului si nici ministrul justitiei. numire în functie a judecatorilor si procurorilor. În schimb. se precizeaza în primul rând baza principiala a acestuia. una pentru judecatori si alta pentru procurori. În vechea reglementare se specifica numai ca el poate îndeplini "rolul de Consiliu de disciplina al magistratilor". situatie în care lucrarile sale erau prezidate de presedintele Curtii Supreme de Justitie. Se precizeaza. Astfel. a ramas neschimbata. cu exceptia celor stagiari. În asemenea situatie. În noua reglementare.una pentru judecatori si alta pentru procurori -. se specifica faptul ca rolul de instanta de judecata se îndeplineste de Consiliul Superior al Magistraturii în sectiuni. în chiar textul Constitutiei. În situatiile în care presedintele României participa la unele lucrari ale Consiliului. Din Consiliul Superior al Magistraturii mai fac parte ministrul justitiei.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 87 Magistraturii era alcatuit din magistrati alesi pe o durata de patru ani. specialisti în domeniul dreptului. nu vor participa la vot . Potrivit noii reglementari constitutionale. Acestea sunt definitive si irevocabile. având dreptul de a participa numai la lucrarile în plen. Într-o a doua ipostaza. au fost aduse importante precizari si dezvoltari prerogativelor sale în domeniul jurisdictiei disciplinare. Prerogativa de propunere. precum si doi reprezentanti ai societatii civile. care se bucura de înalta reputatie profesionala si morala. dintre care 14 sunt alesi în adunarile generale ale magistratilor si validati de Senat în cadrul a doua sectiuni . Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinea rolul de consiliu de disciplina al judecatorilor. ele sunt precizate si diferentiate.1). componenta acestuia (19 membri). ci unul dintre magistratii alesi în cadrul adunarilor generale. Consiliul Superior al Magistraturii este împartit în doua sectiuni. Astfel. Constitutia precizeaza ca hotarârile Consiliului Superior al Magistraturii se adopta prin vot secret. el putea propune presedintelui României numirea în functie a judecatorilor si a procurorilor. Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii erau diferentiate. cu exceptia celor stagiari. el prezideaza sedintele acestuia. situatie în care lucrarile sale erau prezidate fara drept de vot de ministrul justitiei.

Modificarea constitutionala mai prevede ca este posibil ca acest organism. 1) În ceea ce priveste prima categorie de prevederi cu caracter general. dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme. indispensabile pentru întelegerea institutiilor ce sunt reglementate ulterior prin textele constitutionale. în primul rând. Retine atentia. drepturile si libertatile cetatenilor. 13 si 14. în spiritul traditiilor democratice ale poporului român si idealurilor Revolutiei din Decembrie 1989 si sunt garantate (art.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 88 ministrul justitiei. Aceste texte se refera. ar putea fi grupate în jurul a patru idei principale: 1) trasaturile fundamentale ale statului. o lege fundamentala a statului. suveran si independent. si nici procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie. presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie. 3) cetatenii români si românii aflati în strainatate.3). sa îndeplineasca si alte atributii stabilite printr-o lege organica. care nu vorbea de posibilitatea unui dublu grad de justitie. 12. care faceau referire la principii fundamentale. 2) sistemul politic al României. în realizarea rolului sau de garant al independentei justitiei. simbolul national. caruia i s-au conferit . 3. . respectiv. care cuprind reglementari cu caracter general. Constitutia fiind. Spre deosebire de reglementarea anterioara. în care demnitatea omului.prerogative noi.1 alin. libera dezvoltare a personalitatii umane. CAPITOLUL II PRINCIPIILE GENERALE ALE CONSTITUTIEI DIN 1991 Noua Constitutie a României consacra în Titlul I o serie de principii generale. modificarea constitutionala dispune ca hotarârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinara pot fi atacate la Înalta Curte de Casatie si Justitie. La fel de importanta este si precizarea potrivit careia forma de guvernamânt a statului este republica.dupa cum se vede . Este de mentionat ca în forma definitiva a Constitutiei a fost retinut termenul de “principii generale”. prin definitie. Înlocuirea termenului de „principii fundamentale” cu „principii generale” se explica tinând seama de caracterul de maxima generalitate al principiilor enuntate. ar fi aparut ca o tautologie sa se enunte “principii fundamentale” pentru o lege care este ea însasi fundamentala. prevederea potrivit careia România este stat national. care privesc în mod direct statul român. 4) statul român si relatiile internationale. suveranitatea sa asupra teritoriului acestuia. 2. limba oficiala si capitala tarii. la trasaturile statului român. spre deosebire de formularea initiala pe care au folosit-o Tezele pentru elaborarea proiectului de Constitutie. O deosebita importanta o are caracterizarea României ca fiind stat de drept. deosebit de importante. sunt de semnalat dispozitiile articolelor 1. Prevederile Titlului I. democratic si social. unitar si indivizibil.

Constitutia prevede printre drepturile . legilor. întreaga activitate de stat va fi subordonata dreptului. asa cum se cunoaste.R. În final. au propus ca sa se renunte la termenul de stat national. prin reforma din 2003. Respectul drepturilor cetatenilor si pluralismul politic devin consecinte firesti ale reasezarii întregii vieti politice pe baza principiilor dreptului. f) trasaturile statului român ca fiind un stat democratic si social. în România. a) În ceea ce priveste caracterul national al statului. Dintre caracteristicile mentionate mai sus consideram necesar sa insistam asupra a doua dintre acestea. ci autentice valori. în acceptia cea mai exacta a termenului. natiunea româna cuprinde si minoritatile nationale. garantate prin mecanismul apararii legii. În conditiile amintite.(3) din Constitutie . termenul “national” a fost înscris în Constitutie. nefiind permise nici un fel de îndepartari de la principiile acestora. b) unitatea si indivizibilitatea statului român. împotriva sa votând numai 25 de parlamentari. S-a mai relevat ca un parlament în care figureaza reprezentanti a sapte minoritati nationale este cea mai buna dovada ca România nu poate fi considerata un “stat national”. e) ideea ca România este un stat de drept. pentru a opri degradarea vietii economice sau pauperizarea unor categorii ale populatiei. însa. S-a dorit sa se sublinieze în mod special faptul ca în viitor. doreste sa puna în lumina împrejurarea ca statul se preocupa de apararea drepturilor tuturor categoriilor de cetateni.D. ce promoveaza drepturile omului.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 89 Caracteristicile statului român enuntate în articolul 1 sunt deosebit de importante deoarece pun în lumina mai multe idei: a) suveranitatea si independenta tarii. d) forma republicana de guvernamânt. continuitatea poporului român pe teritoriul înauntrul caruia îsi exercita suveranitatea. Calificativul de stat social solicita. iar referirea la statul national nu este îndreptata împotriva nici unei minoritati. sustinere care a fost reiterata de altfel cu prilejul recentelor dezbateri ce au avut loc în anul 2003 în Camera Deputatilor si Senat. Acestor sustineri li s-a raspuns ca ideea de stat national reflecta traditiile tarii. printre care si cea italiana. Ei au argumentat ca aceasta mentiune se întâlneste numai în constitutiile mai vechi. si el o precizare. În conditiile statului de drept valorile democratice apar pentru prima data ca nefiind niste simple enunturi declarative.M. Aceasta idee. atunci când este cazul. în cadrul dezbaterilor purtate în Adunarea Constituanta. aceasta ar avea drept consecinta fie excluderea celor care nu sunt de nationalitate româna. mai multi parlamentari membri ai U. din secolul trecut si ca înscriind în Constitutia României ca România este un stat national. si b) ideea de stat de drept. deoarece ni se pare ca ele solicita explicatii suplimentare: a) ideea de stat national. b) Ideea statului de drept a fost consacrata de noua Constitutie tocmai ca o reactie împotriva omniprezentei statului totalitar în perioada ce a premers Revolutiei din 22 Decembrie 1989 – precizare expres introdusa în textul art. fie asimilarea minoritatilor nationale. care figureaza într-o serie de constitutii moderne. c) caracterul de stat national. întrucât aceasta idee a fost viu discutata în cadrul lucrarilor Adunarii Constituante. ideea de stat social devine o garantie a înfaptuirii drepturilor cetatenilor întrucât. d eoarece într-o acceptie larga.1 alin. luând masuri.

unele orase fiind declarate municipii. orase si judete. de asa numita democratie reprezentativa. (2) Frontierele tarii sunt consfintite prin lege organica. Este vorba. În legatura cu modul de exercitare a suveranitatii. În legatura cu teritoriul. cu respectarea principiilor si a celorlalte norme general admise ale dreptului international. În conditiile legii. Tot în legatura cu acele prevederi fundamentale care se refera la stat. prezinta o însemnatate dintre cele mai mari si dispozitiile art. (3) Teritoriul este organizat. interzicerea muncii fortate si dreptul la greva. idee ce se împleteste cu cea a inviolabilitatii frontierelor.3. Din lectura textului rezulta ca suveranitatea nationala apartine poporului. Teritoriul este organizat sub aspect administrativ în comune. Aceasta prevedere are în vedere pastrarea caracterului national al statului si a unitatii etnice a poporului român. Stramutarea unor populatii straine ar fi nu numai în contradictie cu traditiile nationale. sub aspect administrativ. Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. În legatura cu problemele statului. (4) Pe teritoriul statului român nu pot fi stramutate sau colonizate populatii straine. mai mentionam enuntarea cuprinsa în art. potrivit caruia: (1) Teritoriul României este inalienabil. încercarile unor partide unice de a prelua puterea sub pretextul exprimarii intereselor nationale. orase si judete. Din text retinem ideea inalienabilitatii teritoriului statului. unele orase sunt declarate municipii. dreptul la protectie sociala.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 90 fundamentale: dreptul la munca. a unor probleme importante privind viata de stat sau asupra modificarii Constitutiei. este de semnalat si prevederea potrivit careia pe teritoriul statului român nu pot fi stramutate sau colonizate populatii straine. fiind vizate aici tendintele dictatoriale totalitare. precum si prin referendum. Constitutia precizeaza ca exercitiul suveranitatii se poate înfaptui prin organele reprezentative constituite prin alegerilibere periodice si corecte . când cetatenii încredinteaza unor reprezentanti alesi prerogativa lor de a actiona în cadrul Parlamentului. Deosebit de importanta ni se pare si prevederea potrivit careia nici un grup sau nici o persoana nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. în cele doua alineate ale sale. în comune. dar ar crea un factor nedorit de presiune asupra evolutiei institutiilor statului. principiu recunoscut de toate constitutiile democratice dupa Marea Revolutie Franceza. Este evident ca aceste prevederi au în vedere colonizari masive cu populatii din alte state.2. . si democratia directa. care o exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum. când cetatenii. El nu se opune însa posibilitatii pe care o au strainii de a deveni cetateni români. potrivit carora Suveranitatea nationala apartine poporului român. ceea ce înseamna ca nu pot fi înstrainate portiuni ale teritoriului national. deci. în conditiile în care îndeplinesc formalitatile cerute de lege. îsi spun cuvântul asupra unor legi. în mod nemijlocit.

Cu toate acestea. Desi textul constitutional nu cuprinde reglementari detaliate în legatura cu cetatenia. este de semnalat ca Legea nr. ca sanctiune cetateanului român care a savârsit în strainatate fapte . dar numai în limitele atributiilor lor.1). socialdemocrati etc. puternicul partid al minoritatii maghiare (Uniunea Democrata a Maghiarilor din România) ar fi trebuit dizolvat. Acest text prevede ca Sindicatele se constituie si îsi desfasoara activitatea potrivit cu statutele lor. liberali. Titlul I cuprinde o prevedere fundamentala în art. cu partidele politice. economice si sociale ale salariatilor.21/1991 cu privire la cetatenia româna – în forma sa initiala – recunoaste posibilitatea retragerii cetateniei române.2). el enunta. Legat de aspectul vietii politice si sociale este de mentionat si prevederea art. sindicatele au dreptul sa dialogheze cu Guvernul.5 alin. care nu considera necesara întrunirea unei asemenea conditii. nu este permisa nici de Constitutie si nici de legea de organizare a sindicatelor. totusi.). Sustinatorii ideii constituirii partidelor pe criterii etnice au invocat în favoarea tezei lor existenta unor partide pe criterii etnice ale minoritatilor în tari ca Belgia. 2) Cu referire la sistemul politic. Este clar ca daca ar fi fost acceptata prima varianta. din modul în care este elaborat textul.5 alin. militând pentru solutionarea problemelor care privesc pe membrii acestor organizatii. Ele contribuie la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale. Constituanta nu a solutionat aceasta problema. nici Legea nr. economice si sociale. Evident. Sustinatorii tezei constituirii partidelor numai pe criterii politice au argumentat ca o asemenea prevedere este necesara si în Constitutia României. 9 cu privire la sindicate. potrivit caruia în România limba oficiala a tarii este limba româna. si art. activitatea lor limitându-se la apararea drepturilor si intereselor profesionale. ca sindicatele nu au atributii politice.27 din 1996. Este de mentionat însa ca nici Legea nr.14 din 2003 nu au solutionat în mod explicit aceasta problema. În forma initiala a Tezelor pentru elaborarea proiectului de Constitutie a României fusesera prezentate doua variante: o varianta potrivit careia partidele se puteau constitui numai pe criterii politice si. ce trebuia sa fie adoptata în legatura cu partidele politice. 3) O a treia categorie de probleme se refera la cetatenia româna si la minoritatile nationale. În aceasta privinta mentionam prevederea constitutionala potrivit careia cetatenia româna se dobândeste. Suedia etc.14. în conditiile legii. Acest text se întemeiaza pe Declaratia Universala a Drepturilor Omului si pe tendintele cele mai recente care s-au manifestat în literatura de drept constitutional. Spania. o a doua varianta. un principiu fundamental potrivit caruia Cetatenia româna nu poate fi retrasa aceluia care a dobândit-o prin nastere (art. de aceea.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 91 În cadrul prevederilor cu caracter general ce privesc statul român mai mentionam si dispozitiile înscrise la art. care recunoaste sistemul politic pluralist. pe care a transferat-o legii organice.8.13. Este de retinut. Implicarea directa a sindicatelor în probleme politice ar reprezenta o încalcare a statutului lor si. potrivit caruia Capitala tarii este municipiul Bucuresti. deoarece ar fi nedrept a nu permite membrilor unei minoritati sa aiba propriile optiuni (de pilda. se pastreaza sau se pierde în conditiile legii (art.

în 1999. asadar. nici în asemenea situatii. care se refera la relatia dintre dreptul international si dreptul intern în sistemul noii Constitutii a României. la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice. lingvistice si religioase cu respectarea legislatiei statului ai carui cetateni sunt”. Articolul 10 se refera la relatiile internationale ale României si prevede urmatoarele: „România întretine si dezvolta relatii pasnice cu toate statele si. Din lectura textului se desprinde si însemnatatea relatiilor de buna vecinatate pe care România le întretine cu statele vecine. din prevederile de la alineatul 2 se desprinde ideea ca „masurile de protectie trebuie sa se întemeieze pe principii de egalitate si de nediscriminare” în raportul cu ceilalti cetateni români. incompatibile cu loialitatea fata de tara. ca de dreptul la identitate beneficiaza persoanele. O problema de mare interes este abordata de articolul 11. iar nu colectivitatile compacte. (2) Masurile de protectie luate de stat pentru pastrarea. Pe de alta parte. oferita de normele si principiile dreptului international. este aceea pe care o enunta articolul 7. ca o componenta a relatiilor pasnice pe care statul român urmeaza sa le întretina cu toate tarile lumii. dar si garanteaza “persoanelor” apartinând minoritatilor nationale pastrarea identitatii. legata de românii din strainatate. culturale. Aceasta prevedere a fost abolita cu prilejul modificarii Legii cetateniei române. dar si la dezvoltarea relatiilor economice ale României cu alte state. care dispune ca „Statul sprijina întarirea legaturilor cu românii din afara frontierelor tarii si actioneaza pentru pastrarea. în prezent. sau care ar fi lezat prestigiul României. relatii de buna vecinatate. text ce are urmatorul cuprins: „(1) Statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinând minoritatilor nationale dreptul la pastrarea. Din analiza textului rezulta ca se are în vedere fundamentarea întregii politici externe românesti pe o baza juridica. indivizii. dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice. Prevederea respectiva are în vedere marele potential spiritual pe care îl reprezinta românii de peste hotare si posibilitatile foarte mari pe care ei le pot avea contribuind nu numai la propagarea culturii si gândirii românesti în alte tari.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 92 deosebit de grave. Rezulta. culturale. în articolul 6. dezvoltarea si exprimarea identitatii persoanelor apartinând minoritatilor nationale trebuie sa fie conforme cu principiile de egalitate si de nediscriminare în raport cu ceilalti cetateni români”. În legatura cu minoritatile nationale este recunoscut acestora dreptul la identitate. Textul are urmatorul cuprins: . astfel ca. lingvistice si religioase. cetatenia româna nu mai poate fi retrasa cetatenilor români prin nastere. nici ale cetatenilor de origine etnica româna în detrimentul minoritatilor. Din analiza acestui text se desprinde ideea ca statul român nu numai recunoaste. 4) Problemele statului român în relatiile internationale sunt enuntate în articolul 10 si 11. întemeiate pe principiile si pe celelalte norme general admise ale dreptului international”. fiind inadmisibile privilegii. O prevedere pe care o consideram demna de a fi relevata. în acest cadru. nici ale persoanelor apartinând minoritatilor nationale în raport cu cetatenii români.

luând în considerare tocmai acest aspect. ci legile tarii. Nici într-o asemenea situatie însa problema nu este suficient de clara. Partea VIII-a PUTEREA POLITICA. 2) Tratatele ratificate de Parlament. desigur. fac parte din dreptul intern. deoarece obligatia de aplicare a tratatului în ordinea juridica interna vizeaza mai curând o adaptare a legii la prevederile tratatului respectiv decât o aplicabilitate directa a tratatului în ordinea juridica interna. dupa art. cum este si firesc. în timp ce legile statului privesc ordinea juridica interna. o prevedere a unui tratat care a fost încorporata în dreptul intern va putea fi abolita de noile prevederi. sub forma unui nou alineat. În sistemul constitutional român. daca un tratat la care România urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei. la articolul 11. judecatorii si organele statului nu aplica direct tratatele internationale. ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei. Daca prima parte a textului nu suscita. potrivit legii.148. cu respectarea prevederilor actului de aderare. probleme deosebite. prin faptul ca România a aderat la un anumit tratat? În sistemul american. în sensul ca. Pe de alta parte.147 din actuala Constitutie a fost introdus un nou text. care. la alineatul (2) înscrie prevederea ca dispozitiile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. un raspuns la aceasta întrebare este usor de dat. deoarece era vorba. Nu trebuie uitat ca tratatele se refera la ordinea juridica internationala. Dupa cum se stie. a introdus o noua prevedere. prevederea de la alineatul 2 ridica mai multe probleme practice de aplicare. fac parte din dreptul intern”. deoarece printr-o lege ulterioara. numai în ceea ce priveste drepturile omului se recunoaste în mod direct prioritatea reglementarilor internationale dar numai în acest domeniu strict. S-a pus întrebarea ce se întâmpla în situatia în care exista o contradictie între un tratat si o lege interna? Va fi legea respectiva considerata implicit abrogata. ca tara noastra sa-si îndeplineasca cu bunacredinta toate obligatiile internationale asumate. COMPETITIA PENTRU PUTERE. ROLUL PARTIDELOR POLITICE .DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 93 „1) Statul recunoaste se obliga sa îndeplineasca îmtocmai si cu bunî credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Potrivit textului constitutional. precum si „celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu” au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne. Cu privire la aceasta situatie s-au ridicat însa unele probleme de aplicare. unde tratatele au o valoare egala cu legea. art. din momentul ratificarii. tratatele. Reforma constitutionala din 2003.

El observa însa ca în epoca noastra asemenea personalitati nu pot fi propulsate sau si nici nu pot sa parvina la unele functii politice decât daca sunt "purtati" de catre partide politice si acestea sunt. acelea care conditioneaza si impun cucerirea si exercitarea puterii. Editura „Europa Nova”. care înseamna "putere". ca puterea politica a fost mult timp legata de afirmarea unor anumite personalitati care au jucat un rol dominant în legatura cu exercitarea puterii.18-a.21. Bucuresti.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 94 CAPITOLUL I CONSIDERATII GENERALE Sectiunea 1 Puterea politica si competitia pentru putere. trebuie sa observam ca ea este tributara în regimurile pluraliste competitiei care se desfasoara între partide politice si pe care poporul o arbitreaza prin alegeri iar în regimurile dictatoriale luptei de influenta care opune diferitele curente care exista în cadrul partidului unic"53. Drept constitutional si institutii politice. 1996. "fiind vorba de cucerirea puterii. pag. Paris. incapabil sa-si satisfaca ratiunea de a fi" 52. pag. Profesorul Ion Deleanu sublinia ca "În sens sociologic si aparent tautologic.I. Pe de alta parte. 1999. Profesorul Antonie Iorgovan constata – pe baza unei bogate argumentari – ca "teza dupa care partidele politice reprezinta o categorie de subiecte de drept constitutional apare ca o constanta a stiintei juridice actuale". în doctrina româna a fost subliniata ideea potrivit careia partidele politice sunt subiecte de drept public. ca ea reprezinta un fenomen relational si esentialmente social. pag. în lipsa caruia societatea ar deveni un adevarat "corp inert. s-a relevat de catre autorii care au consacrat numeroase studii si cercetari fenomenului puterii ca aceasta se poate realiza prin constrângere sau prin convingere. Cu privire la puterea politica. autorul sublinia ca "Dreptul constitutional si. 53 Pierre Pactet. în primul rând. asumat de membrii colectivitatii sau impus acestora de catre cei care exercita puterea" 51. reglementarile din constitutii ne obliga sa depasim 51 Ion Deleanu. Institutions politiques. exprimând autoritatea pe care un individ sau un grup de indivizi o are asupra altora pentru realizarea unui scop comun. puterea desemneaza ansamblul sau sistemul relatiilor de putere constituite într-o societate istoriceste determinate.60. Referindu-se la reglementarile actuale. . Tratat. vol. ed. pe baza unei judicioase analize. dar totodata si "abilitate". 52 Ibidem.59. În literatura de specialitate s-a relevat faptul ca termenul de "putere" deriva din cuvântul latin "potestas". Droit constitutionnel. în fond. Ed.Armand Colin. Din punctul de vedere al dreptului constitutional. cunoscutul specialist francez Pierre Pactet constata. Dupa cum arata Pierre Pactet.

)" 54. si pentru aplicarea programului de guvernare al respectivului partid la nivel national55. exprimându-si vointa de a actiona pentru dobândirea puterii politice în stat.an. prin urmare. pag. declansarea unei motiuni de cenzura etc. Ele sunt subiecte de drept constitutional si în relatiile sociale ce au ca obiect functionarea organelor legislative (ex. pentru a demonstra ca orice manual de drept constitutional si institutii politice trebuie sa acorde o importanta corespunzatoare rolului partidelor. Bucuresti. în mod practic.Negulescu observa. Partidele politice ca subiecte de drept public. care grupeaza pe toti acei cetateni ce-si manifesta adeziunea fata de un anumit program. Partidele politice. 55 P. diferite grupari ale minoritatilor nationale. si ca sa le reprezinte trebuie sa se gaseasca în comunitate de idei cu ele. Sectiunea a 2-a Pluralismul politic . Bucuresti. pe cai legale.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 95 teza dupa care partidele politice ne apar ca subiecte de drept constitutional doar în raporturile electorale. Excluderea pluralismului politic duce. pe buna dreptate. prin mijloace constitutionale. fara îndoiala.Negulescu. pag. Editura Garamond. Sunt suficiente ratiuni. ca "Pentru ca sa merite numele de partide politice. f. dizolvarea Parlamentului etc. nu a revendicat titulatura de partid. constituirea structurilor interne. Regia Autonoma "Monitorul Oficial". având un caracter organizat si permanent. altele decât cea maghiara. în luptele politice si. Partidele politice se diferentiaza apoi de "grupurile de interese" si de "grupurile de presiune". partidele se deosebesc în primul rând de "formatiunile politice".principiu constitutional al statului de drept Este îndeobste cunoscut faptul ca democratia si statul de drept sunt direct conditionate de existenta pluralismului politic. a recunoasterii diversitatii optiunilor si programelor politice de guvernare a unei tari. cu alte cuvinte. credem. desemnarea pentru anumite functii.R. adica în raporturile de constituire a organelor reprezentative. gruparile de cetateni trebuie sa reprezinte parti ale masei nationale. care nu urmaresc practic preluarea conducerii politice în stat ci dau expresie numai unor anumite interese comune ale membrilor lor. încetarea calitatii de parlamentar.). si anumite elemente de coeziune. cât si mecanismul practic al functionarii lor. desi participa la viata politica. . în "Partidele politice". înfatisând atât aspectele teoretice ce le privesc.) care. adoptarea unor declaratii sau mesaje. Partidele politice reprezinta structuri politice. 1993. Pe de alta parte. Asa. exercitarea controlului politic al Parlamentului asupra Guvernului. În cazul unor asemenea grupuri exista. Prin aceste elemente. autoritatea ca sa guverneze" (P. si nu partide. de pilda. Numai aceasta comunitate da partidelor puterea sa învinga. la eliminarea democratiei si la instaurarea unor regimuri autoritare. sau Miscarea Ecologista Româna (M.P.50. exercitarea anumitor prerogative de catre seful executivului (ex. sunt considerate "formatiuni politice". dar acestea nu merg însa pâna la crearea unei structuri cu caracter permanent.347). potrivnice apararii drepturilor omului si exprimarii libertatii de opinie.E.P. adeziunea membrilor la un grup de presiune sau altul este de obicei determinata de evenimente temporare (majorarea unor 54 Antonie Iorgovan.

.

PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 96 preturi sau tarife. taiwanez etc. la diminuarea actiunilor sale. satisfacerea revendicarilor . Partidele de "masa" sunt acele partide care nu creeaza restrictii dobândirii calitatii de membru. Bucuresti. O a doua clasificare a partidelor politice vizeaza partidele de cadre si partidele de masa. ale asistentelor medicale. Dupa cucerirea puterii politice. în anumite cazuri. iar organele de conducere dispun de împuterniciri foarte largi. actionând în ilegalitate. daca majoritatea membrilor de partid considera acest lucru necesar. Editura Enciclopedica. Partidele de "cadre" se bazeaza pe un numar mic de aderenti. În asemenea partide primirea se face greu. existând posibilitatea schimbarii conducatorilor. desigur.A.U. concedieri. dar exceptional de bine pregatiti si capabili de a respecta o disciplina de fier si de a actiona. neexistând posibilitatea schimbarii liderului. Partidele democratice sunt de regula partide în cadrul carora organele de conducere sunt alese la toate nivelele. care înteleg sa-si manifeste solidaritatea cu statele carora le-au apartinut (lobby-ul grec.87 si urm.a dus la dizolvarea grupului de presiune sau. Astfel. au dorit sa-si asigure o 56 A se vedea. exprimarea unor puncte de vedere diferite de cele ale conducerii partidului atragând în mod automat eliminarea celor considerati "rebeli" din cadrul formatiunilor respective. pag. Partidele totalitare sunt acelea care au un sistem de conducere stabilit "de sus". în diferite tari. Exista. În toate aceste cazuri. aceste influente nu pot duce la o preeminenta politica a lobby-ului în chestiune asupra altor forte care actioneaza în viata politica americana 56. mecanicilor de locomotiva etc. Aceasta clasificare este sugerata de Georges Burdeau. fostele partide comuniste în tarile din Europa de rasarit au început prin a fi partide de cadre. în unele state.. existând criterii foarte riguroase de selectie. ce-i drept. cum sunt diferitele "lobby"-uri în S. israelian. Sectiunea a 3-a Clasificarea partidelor politice În ce priveste clasificarea partidelor politice. la nevoie. maghiar. implicând satisfacerea unor revendicari imediate.). legate în special de apartenenta etnica a unor actuali cetateni americani.). conducatorilor de camioane. în primul rând partide democratice si partide totalitare. . acestea pot fi. si grupuri de presiune cu caracter organizat. Despre pluralism în America. 1997. În acest sens pot fi mentionate diferitele demonstratii ale agricultorilor. Nici în acest caz nu este însa vorba de vreo asemanare cu partidele politice. Experienta istorica atesta faptul ca în decursul timpului au existat partide care au folosit alternativ aceste metode. În asemenea partide disciplina este foarte stricta.totala sau partiala . desfasurând chiar o intensa campanie de atragere a unor aderenti.. chiar prin mijloace "extra-constitutionale" pentru obtinerea realizarii scopurilor politice. iar nu participarea la conducerea vietii politice. pentru dezvoltari: Liliana Mihut. masuri restrictive etc. deoarece chiar daca lobby-urile pot exercita anumite influente (deloc neglijabile) asupra unor congresmani.

Monopartidismul poate fi real sau declarat. "liberale" etc. ce poate fi utilizata mai mult din punctul de vedere al stiintei politice decât din acela al dreptului constitutional. nu le exclud. dar puterea reala apartinea partidului comunist (de pilda. în „Ziua” din 27 februarie 2003. ambele mari partide Democrat si Republican . "centru dreapta". O a patra clasificare. când seful opozitiei .D. când existau diferite categorii de fronturi sau aliante. o clasificare importanta. În S. în fosta R. O a treia clasificare a partidelor politice priveste partidele parlamentare si partidele neparlamentare.. si "suplu". în care exista o multitudine de variante si de optiuni chiar în cadrul competitiei dintre cele doua principale partide. pe aceasta cale. sunt partide care considera ca prezinta o mai mare importanta pentru realizarea scopului lor demonstratiile.U. partidul laburist îsi are originea în organismele sindicale. Asa.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 97 baza populara si au recurs la înrolari masive de membri. Ea ramâne. Mono-partidismul este sistemul existentei unui singur partid. are în vedere partidele care au o origine electorala si partide care au luat fiinta în afara sistemului electoral. Partidele parlamentare sunt acelea care acorda un rol preponderent luptei pentru obtinerea unei majoritati în Parlament si pentru realizarea. cum este sistemul american. 1. totusi. Asemenea etichetari ale partidelor sunt însa relative. Sectiunea a 4-a. pentru a recurge apoi la verificari si excluderi. dar el poate fi si camuflat sub aparenta unui "pluri-partidism" formal.A. preconizata de autori britanici. 57 A se vedea pentru o documentata analiza Ruxandra Manolea. cum a fost situatia din unele foste state comuniste. de "centru". "dreapta". Sistemele de partide În ce priveste sistemele de partide. . În schimb. "conservatoare".). partidul conservator a luat fiinta în Marea Britanie ca urmare a alegerilor care se desfasurau periodic pentru Camera Comunelor. în orice caz. manifestatiile de strada. în Polonia. "centru stânga". de pilda. etc. Asa. cum este cazul în Marea Britanie.premierul "cabinetului fantoma" .devine automat prim ministru în cazul succesului în alegeri. în partide de "stânga". Numai o analiza atenta a programelor acestor partide si a modului în care actioneaza practic poate facilita gruparea partidelor pe un anumit esichier 57. În sfârsit. 2. o a cincea clasificare ar putea avea în vedere gruparea partidelor în functie de programele lor. Partidele neparlamentare pun accentul pe alte metode sau.G. de pilda. când considerau ca si-au atins un numar suficient de membri iar sporirea efectivelor partidelor în cauza nu mai aparea necesara.au o origine electorala. a programului lor. acestea sunt si ele de mai multe feluri. Partidele politice si democratia. actiunile greviste etc. El poate fi "rigid". Bi-partidismul este sistemul de partide în care practic numai doua partide îsi disputa suprematia pe plan politic.

cum de altfel s si preconizat: -a vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui României si . Germania. asigurarea conformitatii tuturor prevederilor legale cu dispozitiile legii fundamentale sa reprezinte o conditie esentiala a realizarii însasi a obiectivelor statului de drept. fiecare fiind exponentul unui anumit program sau al unei anumite variante de guvernare.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 98 3. a realizarii neabatute a drepturilor si libertatilor cetatenesti. în acest context. Spania. concordanta legilor cu constitutia. Belgia s. cât si puncte de vedere critice. prin urmare. CAPITOLUL II CONTROLUL CONSTITUTIONALITATII LEGILOR Controlul constitutionalitatii legilor devine. institutia Curtii Constitutionale reprezinta o inovatie consacrata de Constitutia din 1991. el poate exercita si alte prerogative. între care alegatorii sunt chemati sa se pronunte în mod liber. Adunarea Constituanta a consacrat institutia Curtii Constitutionale. a aplicarii lor practice. Multi-partidismul este sistemul de partide ce asigura existenta si competitia loiala între mai multe partide politice. în Adunarea Constituanta s-au purtat vii discutii în anii 1990-1991 fiind exprimate puncte de vedere pozitive. care au sustinut consacrarea noii institutii. o garantie necesara a traducerii în viata a principiilor si normelor constitutionale.a. Este firesc deci ca. a garantarii conformitatii întregii ordini normative – privite în totalitatea sa – cu ideile si normele de baza pe care le consacra Constitutia în calitatea sa de cea mai importanta lege a statului. Sectiunea 1 Locul si rolul Curtii Constitutionale în sistemul organelor de stat În tara noastra. ca si necesitatea existentei unei asemenea institutii în statul de drept. în orice stat de drept. Portugalia. apreciind existenta unui sistem de control constitutional având realizari notabile în tari democratice precum Franta. Italia. În legatura cu înfiintarea si functionarea Curtii Constitutionale. Nefiind un organ esentialmente si exclusiv jurisdictional si aflându-se situat între puteri. Acest control urmareste totodata garantarea înfaptuirii separatiei/echilibrului puterilor în stat. În final. respectarea competentelor ce sunt conferite diferitelor organe ale statului.. deoarece în sistemul Constitutiei din 1923 controlul constitutionalitatii legii fusese încredintat unui organ judiciar – Înalta Curte de Casatie si Justitie.

care sunt numiti pentru un mandat de noua ani. pentru o perioada de trei ani. Constitutia prevede ca judecatorii acestui înalt forum constitutional trebuie sa aiba pregatire juridica superioara. în legatura cu profilul si natura acestei institutii. Curtea Constitutionala se compune din noua judecatori. trei de Senat si trei de Presedintele României.m. trei sunt numiti de Camera Deputatilor. pag. În ceea ce priveste conditiile pentru numirea în functia de judecatori ai Curtii Constitutionale.d. ea fiind independenta fata de orice alta autoritate publica si supunându-se numai Constitutiei si prevederilor înscrise în legea sa organica. ce nu poate fi prelungit sau reînnoit. 16 mai 1991. unica autoritate de jurisdictie constitutionala existenta în România. presedintele Curtii. Titlul VIII al Constitutiei României „Dispozitii finale si tranzitorii” înscria prevederea ca judecatorii primei Curti Constitutionale sunt numiti pe o perioada de trei. Functia de judecator al Curtii Constitutionale este incompatibila cu oricare alta functie publica sau privata. care consacra. o înalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani în activitatea juridica sau în învatamântul juridic superior. Curtea Constitutionala este. . Partea a II-a nr. Constitutia prevede ca judecatorii Curtii sunt independenti în exercitarea mandatului lor si inamovibili pe durata acestuia. independenta Curtii Constitutionale fata 58 Monitorul Oficial al României. Întrucât Constitutia prevede obligativitatea reînnoirii Curtii Constitutionale cu o treime din judecatorii ei. Prevederilor de baza înscrise în Titlul V din Constitutia României li s -au adus importante precizari prin Legea nr. hotaraste asupra contestatiilor având ca obiect neconstitutionalitatea unui partid politic s. Sectiunea 2 Structura Curtii Constitutionale Potrivit legii. Judecatorii Curtii Constitutionale urmeaza sa aleaga dintre ei. potrivit legii sale de organizare.a. cu exceptia functiilor didactice din învatamântul juridic superior (articolul 144). în cadrul Capitolului privind dispozitiile generale. Camera Deputatilor si Senatul desemnând câte un judecator pentru fiecare perioada. În lege se mai precizeaza ca Scopul Curtii Constitutionale este garantarea suprematiei Constitutiei.18. Astfel. de sase si respectiv de noua ani. Presedintele României. Aceasta prevedere a Constitutiei se coroboreaza cu prevederile Legii privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 99 confirma definitiv rezultatele sufragiului. 58. Sectiunea 3 Statutul judecatorilor Referitor la statutul judecatorilor.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.34. din trei în trei ani. prin vot secret. Dintre acestia.

precum si. c) hotaraste asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor. emite avize. Reforma constitutionala din 2003 – dupa cum vom arata în sectiunea speciala consacrata acesteia – a adaugat doua alte importante atributii si anume. Sectiunea 4 Competenta Curtii Constitutionale Curtea Constitutionala îsi desfasoara activitatea în plen sau în complete de jurisdictie. Potrivit acestui text. si care se supune numai Constitutiei si prevederilor legii sale organice de functionare. a unuia dintre presedintii celor doua Camere. g) si h). atributiile Curtii sunt urmatoarele: a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor înainte de promulgarea acestora. Curtea pronunta decizii. la sesizarea Presedintelui României. d) vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui României si confirma rezultatele sufragiului. Competenta Curtii se refera exclusiv la situatiile enuntate de articolul 146 din Constitutie. a Curtii Supreme de Justitie. i) hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic. . ea fiind o autoritate unica de jurisdictie constitutionala în România. a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori. Sunt de remarcat si acele dispozitiuni ale legii organice care dispun ca judecatorii Curtii Constitutionale nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau opiniile exprimate în exercitarea mandatului lor. a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori. Curtea se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor si altor acorduri internationale si solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice. g) vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 100 de orice alta autoritate publica. e) constata existenta împrejurarilor care justifica interimatul în execitarea functiei de Presedinte al României si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului. În exercitarea atributiilor prevazute la articolul 144 literele a)-c) si i). iar în exercitarea atributiilor prevazute la litera f). din oficiu. Deciziile si sentintele se pronunta în numele legii. b) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului. f) emite aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui României. a Guvernului. în exercitarea atributiilor prevazute de acelasi articol la literele e). asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei. la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere. h) verifica îndeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni. ea pronunta sentinte.

DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

101

Sectiunea 5-a Extinderea competentei Curtii Constitutionale si întarirea autoritatii sale ca urmare a reformei constitutionale din 2003. Reforma constitutionala din anul 2003 a întarit rolul Curtii Constitutionale ca aparatoare a statului de drept, conturând totodata cu mai multa claritate pozitia sa în sistemul organelor statului. Asa cum s aratat, primul articol al Constitutiei a fost completat în anul -a 2003 ca urmare a votului Parlamentului României, înscriindu-se ideea ca "în România respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie" (art.1 alin.5). Titlul V din Constitutia României a suferit, în consecinta, importante modificari. Primul articol al acestui Titlu art.142 - a fost completat cu un nou alineat, care a fost introdus în fruntea celorlalte prevederi, în conformitate cu care se precizeaza ca în România Curtea Constitutionala "este garantul suprematiei Constitutiei". În consecinta, diversele texte constitutionale care stabilesc atributii legate de competentele Curtii Constitutionale au fost amendate: unele dintre acestea au fost precizate, modificate sau completate, fiind introduse totodata si unele competente noi. Dintre noile competente ce revin Curtii Constitutionale, ca o consecinta a reformei efectuate în anul 2003, mentionam în primul rând prerogativa Curtii de a se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori. O a doua competenta noua este prerogativa Curtii Constitutionale de a solutiona conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea presedintelui României, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului ministru sau a presedintelui Consiliului Suprem al Magistraturii. Este de mentionat ca în Avizul Curtii Constitutionale pe marginea propunerii legislative de revizuire a Constitutiei României, Curtea Constitutionala a specificat ca "într-o asemenea situatie Curtea Constitutionala solutioneaza sau aplaneaza litigii constitutionale între autoritati", asemenea prevederi fiind întâlnite în reglementarile constitutionale ale altor state, cum ar fi de pilda art.189 din Constitutia Poloniei sau art.160 din Constitutia Sloveniei. Potrivit punctului de vedere exprimat de Curtea Constitutionala, introducerea unei asemenea prevederi "este o masura necesara, urmarind înlaturarea unor posibile blocaje institutionale". Cu toate acestea, Curtea a considerat necesar sa sublinieze, în Avizul sau, ca "pentru a se evita antrenarea Curtii în solutionarea unor conflicte politice este necesar sa se prevada ca este

PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

102

vorba doar de blocajele institutionale, respectiv de conflictele pozitive sau negative de competenta"59. Dintre atributiile si competentele Curtii Constitutionale care au cunoscut amendari mentionam exceptiile de neconstitutionalitate. Vechiul text al lit.c) de la art.144 se limita sa precizeze numai ca printre alte atributii ale Curtii Constitutionale este si aceea de a hotarî asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor. Modificarea constitutionala din 2003 se refera, de asemenea, la prerogativa Curtii de a hotarî asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, dar precizeaza ca acestea pot fi ridicate "în fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial", ceea ce constituie o noutate fata de textul anterior. De asemenea, modificarea constitutionala mai preconizeaza ca exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de Avocatul Poporului, întarindu-se astfel si concretizându-se rolul acestei institutii ca aparatoare a statului de drept. În sfârsit, o modificare extrem de importanta este aceea care priveste efectele deciziilor Curtii Constitutionale. Vechiul text al art.145 se limita sa mentioneze ca în cazurile de neconstitutionalitate, legea se retrimite spre examinare, putând fi adoptata din nou, în aceeasi forma, cu o majoritate de cel putin doua treimi, situatie în care obiectia de neconstitutionalitate era înlaturata. Noua reglementare cuprinsa în alin.1 al art.147 este mult mai transanta, dispunând ca acele prevederi constatate ca fiind neconstitutionale îsi înceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, daca în acest interval Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. În acest fel dispare dreptul Parlamentului de a mentine o lege declarata neconstitutionala, problema în legatura cu care autorii de specialitate au emis puncte de vedere critice la adresa fostei reglementari cuprinse în fostul art.145 alin.1. Mai este de mentionat ca în cazul în care constitutionalitatea unui tratat sau a unui acord international a fost constatata, acesta nu poate face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate. În schimb, daca tratatul sau acordul international a fost constatat ca fiind neconstitutional, el nu va putea fi ratificat. Într-o asemenea situatie urmeaza a se recurge la o reforma constitutionala. Sectiunea 6 Procedura jurisdictionala 6.1. Sedintele de judecata ale Curtii Constitutionale sunt publice, afara de cazurile în care, din motive de ordine publica, presedintele Curtii Constitutionale ar hotarî altfel. În toate situatiile partile au acces la lucrarile dosarului. Cererile 59

Avizul Curtii Constitutionale nr.2141 din 22 aprilie 2003, pag.39

DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

103

adresate Curtii Constitutionale sunt scutite de taxa de timbru. Procedura jurisdictionala prevazuta de legea privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale se completeaza cu regulile de procedura civila, în masura în care aceste reguli sunt compatibile cu natura procedurii în fata Curtii Constitutionale, compatibilitatea fiind stabilita exclusiv de Curte. 6.2. Procedura propriu-zisa care se desfasoara în fata Curtii Constitutionale, se refera în mod diferentiat la mai multe tipuri de activitati: a) controlul constitutionalitatii legilor înainte de promulgare; b) controlul constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului; c) solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate; d) respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui României; e) judecarea contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic; f) emiterea avizului pentru suspendarea din functie a Presedintelui României; g) constatarea existentei împrejurarilor ce justifica interimatul în exercitarea functiei de Presedinte al României. 6.3. În ceea ce priveste situatia de la litera a), mentionam ca legea organica privind Curtea Constitutionala dispune ca în vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii, legile se comunica cu 5 zile înainte de a fi trimise spre promulgare, Guvernului si Curtii Supreme de Justitie. În situatiile vizate la pct.a), dezbaterile au loc în plenul Curtii Constitutionale, iar decizia se adopta cu votul majoritatii judecatorilor si se comunica Presedintelui României. Decizia prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi se comunica presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului în scopul deschiderii procedurii prevazute de articolul 146 alineatul 1 din Constitutie, legea urmând sa fie supusa din nou dezbaterii. Daca legea este adoptata în aceeasi forma, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere, obiectia de neconstitutionalitate este înlaturata, iar promulgarea devine obligatorie. 6.4. În ipoteza avuta în vedere la litera c), dezbaterea are loc de asemenea în plenul Curtii Constitutionale; decizia se adopta cu votul majoritatii judecatorilor si se comunica numai Camerei al carei regulament a fost dezbatut. În cazul în care se constata neconstitutionalitatea unor dispozitii ale regulamentului, Camera în cauza este obligata se reexamineze dispozitiile în cauza, pentru a le pune de acord cu prevederile Constitutiei. 6.5. Pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate, în situatia enuntata la punctul d), procedura este urmatoarea: daca, în cursul judecatii, instanta – din oficiu sau la solicitarea unei parti – invoca neconstitutionalitatea unei prevederi dintr-o lege sau ordonanta, de care depinde judecarea cauzei, dosarul se trimite Curtii Constitutionale spre a se pronunta asupra constitutionalitatii a celei prevederi. Presedintele Curtii Constitutionale va desemna un complet, alcatuit din trei judecatori, condus de un presedinte, care va solutiona exceptia de neconstitutionalitate. Unul dintre judecatori va fi desemnat ca raportor. Daca raportorul constata ca exceptia este vadit nefondata, va înstiinta pe presedinte

iar într-un proces penal. dintre care unul este presedintele Curtii Constitutionale. 6. Decizia Curtii nu este supusa nici unei cai de atac si se publica în Monitorul Oficial al României. Daca recursul este admis. 6. considerat neconstitutional. contestatia va trebui sa fie motivata si însotita de dovezile pe care se întemeiaza. Curtea pronunta hotarâri adoptate în plen. din evidenta partidelor politice legal constituite. confirmând rezultatele sufragiului. 6. În toate situatiile. Decizia completului de judecata poate fi atacata prin recurs. decizia în cauza va fi comunicata Tribunalului Municipiului Bucuresti pentru radierea partidului politic în cauza. cu votul majoritatii judecatorilor. care au dreptul de a pleda la Curtea Suprema de Justitie. 6. care va transmite contestatia împreuna cu toate actele doveditoare partidului politic în cauza. Curtea Constitutionala vegheaza la respectarea procedurii. În legatura cu respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui României.9. precizându-i si data pâna la care poate depune un memoriu în apararea sa. . recursul urmând a se judeca de un complet alcatuit din cinci judecatori. Pentru solutionarea contestatiei. Contestatia se judeca de plenul Curtii Constitutionale. În legatura cu judecarea contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic. Daca se adopta o decizie în sensul considerarii unui partid ca neconstitutional. Judecata are loc pe baza raportului prezentat de judecatorulraportor. care nu sunt supuse nici unei cai de atac si se publica în Monitorul Oficial al României.8. partile putând fi reprezentate prin avocati. Decizia prin care se constata n econstitutionalitatea unei legi constituie un temei pentru rejudecarea cauzei în favoarea partii care a invocat exceptia de neconstitutionalitate într-un proces civil. care poate hotarî cu unanimitate de voturi sa respinga exceptia fara citarea partilor. pentru rejudecarea cauzei în toate procesele în care condamnarea s-a pronuntat pe baza prevederilor legale declarata ca neconstitutionala.6. Legea prevede ca numai Guvernul sau presedintele uneia dintre Camerele Parlamentului pot sesiza Curtea Constitutionala cu o contestatie privind neconstitutionalitatea unui partid.7.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 104 pentru convocarea completului de judecata. În exercitarea atributiilor de mai sus. iar decizia se adopta cu votul majoritatii judecatorilor. instanta de recurs se va pronunta prin aceeasi decizie si asupra exceptiei de neconstitutionalitate. presedintele va desemna un judecator raportor. acest demers trebuie sa se întemeieze pe baza unei hotarâri adoptate de Camera cu votul majoritatii membrilor sai. În cazul în care contestatia este formulata de presedintele uneia dintre cele doua Camere. în termen de 10 zile de la comunicare. în conditiile prevazute de Legea pentru alegerea Presedintelui României.

CAPITOLUL III SOLUTIONAREA SESIZARILOR PRIVIND NECONSTITUTIONALITATEA În ce priveste solutionarea sesizarii de neconstitutionalitate.11. care constituie – poate – functia cea mai importanta a Curtii Constitutionale. 6. cu votul majoritatii judecatorilor. Dintre celelalte prevederi ale legii organice mentionam procedura pentru verificarea îndeplinirii conditiilor de exercitare a initiativei legislative de catre cetateni. Avizul Curtii Constitutionale se comunica Parlamentului si Presedintelui României. iar constatarea împrejurarilor ce justifica interimatul se va face de plenul Curtii Constitutionale. care se stabilesc prin legea privind reglementarea acestor activitati.1 din 17 ianuarie 1995 a Plenului Curtii Constitutionale privind obligativitatea deciziilor sale pronuntata în cadrul controlului de constitutionalitate. În legatura cu constatarea existentei împrejurarilor ce justifica interimatul în exercitarea functiei de Presedinte al României trebuie semnalat ca vacanta functiei de Presedinte al României se constata la cererea presedintelui uneia din Camere sau a Presedintelui interimar care exercita atributiile Presedintelui României pe perioada cât acesta este suspendat din functie. pe baza unui raport prezentat de trei judecatori desemnati ca raportori. decât cu aprobarea procurorului general. competenta de judecata pentru infractiuni apartinând Curtii Supreme de Justitie. În cazul în care interimatul s-ar datora imposibilitatii Presedintelui de a-si exercita atributiile.12. Cu privire la emiterea avizului pentru suspendarea din functie a Presedintelui României este de semnalat ca avizul se emite de plenul Curtii Constitutionale.147 alin. cu votul a doua treimi din numarul judecatorilor.147 din Constitutia României „deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii si au putere numai pentru viitor”. Dintre celelalte prevederi ale legii organice mai semnalam pe cele privind abaterile disciplinare ale judecatorilor si sanctiunile care sunt de competenta exclusiva a plenului Curtii Constitutionale: judecatorii Curtii Constitutionale nu pot fi arestati sau trimisi în judecata penala sau contraventionala. În cazul în care Presedintele a fost suspendat din functie de Parlament.2 din Constitutie s-au ridicat interesante probleme de interpretare cu privire la Decizia nr. cererea pentru constatarea existentei împrejurarilor ce justifica interimatul se face de presedintele care a condus lucrarile sedintei comune a celor doua Camere.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 105 6. cererea se va adresa chiar de Presedinte sau de presedintele uneia dintre cele doua Camere ale Parlamentului. de verificare a respectarii regulilor de organizare si desfasurare a referendumului si de confirmare a rezultatelor acestuia. În legatura cu prevederile art. consideram necesar sa precizam ca în conformitate cu prevederile art. 6. În aceasta situatie. cererea va fi însotita de dovezile necesare.10. Aceasta decizie – care a suscitat vii .

Modificarea constitutionala din 2003 a întarit forta obligatorie a deciziilor Curtii Constitutionale deoarece. Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra problemelor de drept. ea si-a gasit o rezolvare de fond de abia prin modificarea Legii nr. exercitarea drepturilor electorale. limitele mandatului reprezentativ. adica dispozitiile legale ce au fost emise pe cale de ordonanta. o a doua opinie separata (II). . de pilda. Totodata. nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. fara a putea modifica sau completa prevederea legala supusa controlului. nu se poate sustine ca ar fi afectat de acest viciu numai articolul unic al legii de abilitare. substituindu-se organului legislativ.iar doi dintre acestia. Remarcam în aceasta privinta introducerea la art. delegare legislativa. Mai mult decât atât. Totodata. Desi problema a fost deosebit de interesanta si a suscitat numeroase discutii. drepturile si libertatile cetatenesti. prin practica sa. dreptul de organizare în grupuri parlamentare. deoarece aceasta a parasit domeniul de actiune al Guvernului si a intrat în regimul procedurii legislative. dispozitiile constatate ca neconstitutionale sunt suspendate de drept. dupa caz. Principala problema care a fost pusa în discutia Curtii cu prilejul adoptarii deciziei mentionate a fost în special aceea daca Curtea Constitutionala poate da nu numai o interpretare obligatorie a legii fundamentale a statului. autonomia parlamentara. ca si la cristalizarea unor reguli procedurale ce prefigureaza un autentic Cod de procedura constitutionala.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. continutul si limitele dreptului de proprietate. reglementarile stabilite de Curtea Constitutionala dobândind astfel o valoare directa în procesul legiferari. Referindu-se la forta obligatorie a deciziilor Curtii Constitutionale. Curtea a contribuit la clarificarea unor concepte juridice ca. ci numai asupra întelesului sau contrar Constitutiei”. dar si de a suspendaactele normative contrare Constitutiei. De asemenea. Curtea Constitutionala a desfasurat o remarcabila activitate.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 106 comentarii – a fost adoptata cu sase voturi.2 al legii mentionate a unui nou paragraf. conceptele de lege organica. avut obstesc. semnatarii opiniei majoritare amintesc ca o parte – deloc neglijabila – a doctrinei constitutionale asimileaza aceste decizii cu actele având forta legii. Curtea Constitutionala nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si aplicare a legii. ci si continutul legii. pe durata acestui termen. asa cum am aratat. daca în acest interval Parlamentul sau Guvernul. În decursul existentei sale. trei judecatori semnând o opinie separata (I). a prevazut expres ca dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale îsi înceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea Deciziei Curtii Constitutionale. echilibrul constitutional în conditiile separatiei puterilor. majoritatea judecatorilor Curtii Constitutionale au opinat ca în cazul în care se ataca o lege prin care s-a aprobat o ordonanta a Guvernului si aceasta a fost declarata neconstitutionala. având urmatorul continut: „În exercitarea controlului. modificare survenita la 25 iulie 1997. adoptând un numar important de decizii ce au vizat fie problemele aplicarii temporare a legilor.

de la Universitatea de Drept. Principiile subordonarii si coerentei se 60 Ioan Muraru. editia a IX-a. în modelarea institutiilor statului. În literatura de specialitate au fost emise. De aceea. în sirul cauzelor care determina si explica suprematia constitutiei nu pot lipsi tocmai acesti factori” 60. în primul rând. nu numai politico-juridice. altele cu însusi fundamentul puterii si cu rolul sau în înfaptuirea democratiei. pe buna dreptate. Într-o recenta lucrare franceza de Drept constitutional elaborata de profesorii Charles Debbasch. pag. 2001.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 107 PARTEA VII SUPREMATIA CONSTITUTIEI. Apare clara legatura dintre Constitutie si putere care este tocmai puterea organizata a guvernantilor de a exprima si realiza vointa lor ca vointa general obligatorie pentru întreaga societate. Functiile constitutiei sunt deci determinate de functiile puterii (ratiunea de a fi a puterii). Exprimând o opinie competenta cu privire la elementele ce determina fundamentarea suprematiei Constitutiei. sa fie detectat lantul de determinari la nivele diferite. ansamblul relatiilor dintre drept si economie. diverse puncte de vedere legate de suprematia constitutiei. esential. având un rol esential în determinarea întregii organizari politico-sociale si de stat a tuturor tarilor lumii. revazuta si completata. profesorul Ioan Muraru a relevat. Drept constitutional si institutii politice. Jacques Bourdon. în întregul ansamblu al determinarilor. iar exprimarea vointei guvernantilor este chiar functia puterii de stat. de aceea. Bucuresti. dar si de organizare statala. de natura a conferi Constitutiei un loc fundamental. ca este necesar. Dupa cum arata profesorul Ioan Muraru. Economie si Stiinte de la Aix-Marsilia. Editura Lumina Lex. a relatiei dintre drept si politica (André Hauriou). dintre stat si putere. Iar puterea este determinata în continutul sau de anumiti factori exteriori statului si anume factori economici si sociali.83. Jean-Marie Pontier si Jean-Claude Ricci. „Suprematia constitutiei se explica prin functiile sale. Simina Tanasescu. fundamentarea ideii suprematiei constitutiei prezinta o însemnatate teoretica dar si practica dintre cele mai mari. unele corelând aceasta suprematie a constitutiei cu principiul legalitatii (George Burdeau). se precizeaza ca „Suprematia constitutionala se justifica prin faptul ca ea aseaza temeliile puterii statului în acelasi timp în care o instituie. . CONTROLUL CONSTITUTIONALITATII LEGILOR CAPITOLUL I FUNDAMENTAREA SUPREMATIEI CONSTITUTIEI Sectiunea 1 Suprematia Constitutiei În conditiile în care constitutia este legea suprema a statului.

în continutul careia se cuprind trasaturi si elemente (valori) politice si juridice care exprima pozitia supraordonata a Constitutiei nu numai în sistemul de drept ci în întregul sistem social-politic al unei tari. implicatiile.81.85. bineînteles. si nu în ultimul rând conformitatea întregului drept cu Constitutia. asupra oricaror alte reguli juridice ale dreptului intern. 64 Idem. 2001.82. Sectiunea 2 Consecintele si garantiile juridice ale suprematiei constitutiei În ceea ce priveste consecintele juridice ale suprematiei Constitutiei. Editura Lumina Lex. Georgeta Duculescu.cit. 1998. pag.Economica. Bucuesti. fundamentarea stiintifica a suprematiei constitutiei înseamna identificarea cauzelor care determina continutul si forma sa precum si pozitia sa supraordonata din sistemul de drept. deosebirile ce exista între Constitutie si legi (atât sub aspect material. 62 Victor Duculescu. prima este controlul general al aplicarii Constitutiei. Op. Jean-Marie Pontier. elemente ce se înscriu în mod armonios si necesar în unitatea si complexitatea lor în cadrul garantiilor suprematiei Constitutiei. Paris. a opina ca fundamentarea stiintifica a suprematiei Constitutiei trebuie sa fie cautata în totalitatea unor factori economici. pag. Droit constitutionnel et institutions politiques. a pactului care stabileste statutul puterii în stat”61. dupa care urmeaza controlul constitutionalitatii legilor si îndatorirea fundamentala a tuturor de a respecta Constitutia. Jacques Bourdon. asadar. Fundamentarea suprematiei Constitutiei se regaseste în totalitatea acestor factori economici sociali.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 108 împletesc pentru a impune prioritatea absoluta. Constanta Calinoiu. care se afla într-o strânsa legatura unii cu altii si care trebuie priviti. Printre garantiile juridice ale suprematiei Constitutiei. cât si sub aspect formal). CAPITOLUL III PARTIDELE POLITICE SI COMPETITIA PENTRU PUTERE 61 Charles Debbasch. suspendarea si abrogarea Constitutiei. si importante consecinte si garantii juridice”63. pag. Constitutia comanda întregul drept. ca o consecinta a faptului ca prin continutul si pozitia sa. deci. „Suprematia constitutiei este deci o notiune complexa. acestea privesc diferentele de proceduri privind adoptarea constitutiei – care în toate tarile lumii necesita proceduri specifice –. 63 Ioan Muraru. 4e edition. sociali. Urmeaza. Jean-Claude Ricci. Crestomatie de drept constitutional. numai în unitatea si indivizibilitatea lor 62. Prin urmare. politici si juridici. . consecintele suprematiei Constitutiei. Aceasta pozitie deosebita în sistemul social-politic implica un continut normativ complex dar. Simina Tanasescu. politici si juridici64. Ed. pe planul întregului sistem de drept al unei tari care decurg din modificarea.

partidele mari.68 din 15 iulie 1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 109 Sectiunea 1 Partidele politice si competitia electorala Partidele politice joaca un rol important în competitia electorala. Constitutia recunoaste însa. ca si în cadrul Biroului Electoral Central. Sectiunea a 2-a Partidele politice si viata parlamentara. tot asa cum este un singur executiv. sub forma unor proiecte care sunt supuse Parlamentului. de fapt. considerând ca ea ar avantaja. candidaturile se propun de partidele politice. pot avea loc fie pe marginea unor documente cu caracter general. cum ar fi programul de guvernare. potrivit reglementarilor în vigoare partidele politice dispun de reprezentanti în cadrul birourilor electorale ale sectiilor de votare. îsi confrunta punctele de vedere. dar si cu privire la anumite legi concrete. asa cum prevede articolul 5 din Legea nr. în acelasi timp. dreptul parlamentarilor de a veni chiar ei cu anumite propuneri legislative. Amintim ca în sistemul existent în tara noastra legile sunt propuse în primul rând de catre Guvern. cu prezenta activa a partidelor. beneficiind de semnaturile a 0. 1989. pag. În ceea ce priveste campania electorala. pe care sa le supuna celor doua Camere. anumite masuri importante preconizate de catre Guvern. mai întâi 65 Respectfully Quoted. nefiind posibila propunerea unor candidati independenti pe liste de partide. .5% din numarul alegatorilor respectivei circumscriptii. în afara listelor propuse de partide. începe o activitate deosebit de intensa pe planul vietii parlamentare. Asemenea dezbateri parlamentare. Tot în legatura cu partidele politice s-a ridicat si problema "pragului electoral” de 5 la suta din voturile exprimate pe întreaga tara pe care trebuie sa-l întruneasca un anumit partid sau formatiune politica spre a putea fi reprezentat în Parlament. "O legislatura pluralista este o necesitate pentru o buna guvernare. Odata terminata campania electorala si constituite cele doua Camere ale Parlamentului. din care fac parte sapte judecatori si 16 reprezentanti ai partidelor care nu sunt însa candidati în alegeri. în care partidele îsi exprima opiniile. el trebuie sa fie si divizat"65. În ceea ce priveste diferitele mecanisme ale desfasurarii pocesului electoral. În primul rând. partidele politice beneficiaza diferentiat de accesul la serviciile publice ale radioului si televiziunii (partide parlamentare si partide neparlamentare). în cadrul birourilor electorale de circumscriptie. Dupa cum arata la timpul sau Benjamin Franklin. A Dictionary of quotations requested from the Congressional Research Service. care se dezbat de catre parlamentari. Candidatii independenti se pot prezenta. Nu este suficient ca Legislativul sa fie numeros.197. Unele formatiuni politice mici au criticat aceasta prevedere.

Chiar comisiile de mediere care au existat în fosta reglementare. ele reunindu-se cel putin odata pe saptamâna si dezbatând principalele probleme ale activitatii Camerei respective. problema în legatura cu care s-au exprimat doua puncte de vedere. care cuprind deputati sau senatori care au candidati în alegeri pe listele aceluiasi partid sau ale aceleiasi formatiuni politice. convenirea unor candidati pentru birourile permanente. punctul de vedere potrivit caruia deputatii si senatorii alesi pe listele unui partid trebuie sa sprijine în mod obligatoriu aplicarea în viata a programului formatiunii respective. ca si pentru delegatiile care participa la reuniunile internationale. Dupa parerea noastra. grupurile parlamentare. mandatul lor capatând un caracter autonom. A fost sustinut. deoarece ei au devenit reprezentanti ai întregii natiuni.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 110 Camerei din care fac parte si apoi celeilalte Camere. Într-o asemenea conceptie. care prevede în mod expres ca "mandatul imperativ este nul". Sectiunea a 3-a Mandatul parlamentar reprezentativ si disciplina interna de partid O problema cu implicatii pe planul dreptului constitutional este si aceea a disciplinei de partid în cadrul grupurilor parlamentare. în care grupul parlamentar în cauza este chemat sa adopte o atitudine. înainte de 2003. de pilda. pot avansa propriile lor propuneri sau pot formula amendamente la diferite articole cuprinse în proiectele trimise de Guvern. conform celor mai recente modificari ale regulamentelor celor doua Camere. Totodata. În prezent. de pilda. în situatia în care nu sunt multumite de proiectele trimise de Guvern. Ele se pot constitui din cel putin zece deputati sau sapte senatori. Grupurile parlamentare au o importanta deosebit de mare în cadrul mecanismului parlamentar. Partidele politice. au fost discutate în prealabil la nivelul reprezentantilor grupurilor parlamentare. este clar ca nu se poate pretinde parlamentarilor sa respecte o disciplina rigida de partid sau sa urmeze automat un anumit program . O a doua conceptie despre relatiile dintre parlamentari si partidele carora acestia apartin este fundamental diferita. parlamentarii pot actiona absolut independent si exprima orice fel de puncte de vedere. în viata politica româneasca. Anumite probleme complexe si dificile cum a fost. Parlamentul constituind o expresie a suveranitatii nationale. Grupurile parlamentare propun candidaturi pentru birourile permanente ale celor doua Camere. Ea sustine ca parlamentarii odata alesi devin reprezentanti ai poporului. mai ales daca se tine seama de textul Constitutiei. ele sunt consultate frecvent de conducerea celor doua Camere. un rol dintre cele mai importante îl au. erau astfel constituite încât sa asigure o participare corespunzatoare a tuturor grupurilor parlamentare. în situatia existentei unor divergente între Senat si Camera Deputatilor cu privire la anumite texte de lege. fac propuneri pentru diferite organe sau comisii ce sunt create pe parcursul legislaturii. detasat de vointa concreta a alegatorilor care i-au ales într-o anumita circumscriptie.

solutia corecta ar fi aceea ca sa se retraga si sa candideze la noile alegeri ca independent sau din partea formatiunii politice careia întelege sa i se ralieze. Sectiunea a 4-a Finantarea partidelor politice În conformitate cu prevederile Legii nr. de asemenea.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 111 politic. organizarea de întâlniri si seminarii cu tematica politica. dobânzi bancare. sunt interzise donatiile în bani din partea unui sindicat sau a unei asociatii ori fundatii. servicii interne. închirierea spatiilor proprii pentru conferinte si actiuni social culturale.441 din 30 septembrie 2002 privind finantarea partidelor politice. Fac exceptie de la prevederile acestui alineat donatiile constând în bunuri materiale necesare activitatii politice. economica sau sociala. sportive. de la o companie nationala. sunt interzise. Persoanele juridice sunt obligate ca la data efectuarii donatiei sa aiba achitate integral toate datoriile fata de bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat. În momentul în care un anumit parlamentar ajunge la concluzia ca nu mai poate reprezenta programul sau politica pe care o duce partidul din care face parte. ca de pilda aceea ca partidele politice nu pot accepta donatii sau servicii prestate cu titlu gratuit de la o autoritate sau institutie publica. Donatiile primite de la o persoana fizica într-un an pot fi de pâna la 200 de salarii de baza minime brute pe tara. precum si din înstrainarea bunurilor din patrimoniu. dar numai dupa cel putin cinci ani d la e primire.025% din veniturile bugetului de stat pe anul respectiv. actiuni culturale. legea mai stipuleaza ca donatiile din partea altor state ori a organizatiilor din strainatate. primite de la organizatii politice internationale la care partidul politic respectiv este afiliat sau de la partide politice ori formatiuni politice aflate în relatii de colaborare politica. Mai trebuie retinut si faptul ca subventiile de la bugetul de stat sunt diferentiate dupa cum partidele politice au obtinut sau nu mandate în Parlament. aducând eventuale critici chiar conducerii propriilor lor partide. distractive. Sunt de remarcat o serie de prevederi importante. dreptul sa-si spuna punctul de vedere. atâta timp cât ei se situeaza însa pe aceeasi platforma de gândire si de actiune. desigur. Donatiile primite de un partid politic într-un an nu pot depasi 0. precum si din partea persoanelor fizice straine. donatii si legate si venituri provenite din activitati proprii si subventii de la bugetul de stat. Parlamentarii au. dar care nu sunt materiale de propaganda electorala. Sursele proprii de venituri ale partidelor pot rezulta din editarea de publicatii. Donatiile primite de la o persoana juridica într-un an pot fi de pâna la 500 de salarii de baza minime brute pe tara. de la o regie autonoma. Pe de alta parte. . societate comerciala sau societate bancara cu capital integral sau majoritar de stat. sursele de finantare ale unui partid politic provin din cotizatii ale membrilor de partid.

Aceste coordonate juridice sunt prevazute în constitutii si legi. a ordinii de drept si a principiilor democratiei constitutionale" (art.14/2003. Partidele politice se organizeaza si functioneaza dupa criteriul administrativ teritorial. 1993. iar apoi de Legea nr. Pot fi membri ai partidelor politice toti cetatenii care. În ordinea constitutionala a unui stat exista valori politice. Sectiunea 1 Consideratii generale Potrivit Legii partidelor politice.8 din 31 decembrie 1989 privind înregistrarea si functionarea partidelor politice si a organizatiilor obstesti în România. contribuie la formarea opiniei publice. partidul care prin scopuri si activitati neaga aceste valori sau îsi propune distrugerea lor este apreciat ca nelegal" ( Partidele politice. participa cu candidati în alegeri si la constituirea unor autoritati publice si stimuleaza participarea cetatenilor la scrutinuri. constituite potrivit legii. care participa în mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice. a independentei si a unitatii statului. lege ce constituie actualul cadru de organizare si de desfasurare a activitatii partidelor politice. cu exceptia persoanelor carora le este interzisa prin lege asocierea 66 "Definirea partidului politic nu poate face abstractie de necesitatea existentei unor coordonate juridice cât priveste scopurile si activitatea.27 din 29 aprilie 1996. care a fost ulterior înlocuit de Legea nr. Decretul-Lege nr. acestea sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor români cu drept de vot.14/2003). Prin activitatea lor. O importanta prevedere este aceea care dispune ca "Pot functiona ca partide politice numai asociatiile cu caracter politic. au drept de vot.18).Legea partidelor politice. Regia Autonoma "Monitorul Oficial". morale si juridice fata de care nici un atentat nu este admis.14/2003 . pag. Ele sunt persoane juridice de drept public. pluralismul politic. CAPITOLUL CADRUL JURIDIC AL DESFASURARII ACTIVITATII PARTIDELOR POLITICE II În România. Bucuresti.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 112 Controlul finantarii partidelor politice si a campaniilor electorale se efectueaza de catre Curtea de Conturi. cadrul juridic al desfasurarii activitatii partidelor politice este determinat în primul rând de prevederile Constitutiei si ale Legii organice nr.3 din Legea nr. în functie de ele apreciindu-se constitutionalitatea partidului politic. a integritatii teritoriale. partidele politice promoveaza valorile si interesele nationale. initial. potrivit Constitutiei. potrivit legii 66. Ca atare. Dupa Revolutia din Decembrie 1989 a fost adoptat. si care militeaza pentru respectarea suveranitatii nationale. îndeplinind o misiune publica garantata de Constitutie. .

cu participarea Ministerului Public. domiciliati în cel putin 15 din judetele tarii. în acelasi timp.000 de membri fondatori. de declararea sediului si a mijloacelor financiare. domiciliati în cel putin 18 din judetele tarii si Municipiul Bucuresti. interventia fiind comunicata din oficiu persoanelor care au semnat cererea de înregistrare. actului de constituire. programului.14/2003 solicita prezentarea la Tribunalul Bucuresti a cererii de înregistrare. din doua sau mai multe partide politice. precum si dovada deschiderii contului bancar. a statutului. neîndoielnic. lista fiind însotita de o declaratie autentificata a conducatorului organului executiv al partidului privind autenticitatea semnaturilor.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 113 politica. lista semnaturilor de sustinere s-a ridicat la 10. Aceasta conditie era.Lege nr. Pentru solutionarea unor eventuale diferende între membrii unui partid politic sau între acestia si conducerea organizatiei partidului. În ceea ce priveste organizarea partidelor politice. a programului politic. Legea dispune ca fiecare partid politic trebuie sa aiba un statut si un program politic propriu. Tribunalul Bucuresti examineaza cererea de înregistrare în sedinta publica. Prin Legea nr. dar nu mai putin de 700 pentru fiecare dintre aceste judete si Municipiul Bucuresti. dar nu mai putin de 300 în fiecare judet. de la înregistrarea acesteia. precum si de dovada ca întruneste cel putin 251 de membri. decizia sa fiind definitiva si irevocabila. fireasca în conditiile revenirii la democratie si trecerii la pluralismul politic. O prevedere importanta este aceea potrivit careia dobândirea sau pierderea calitatii de membru al unui partid politic nu creeaza privilegii sau restrângeri în exercitarea drepturilor cetatenesti. Numarul sustinatorilor a fost ridicat la 25. se constituie comisii de arbitraj la nivelul partidului si al organizatiei. în termen de cinci zile. adunarea generala a membrilor partidului politic sau a delegatilor acestora reprezinta organul suprem de decizie la nivel national. Un cetatean român nu poate face parte. Este posibila interventia în proces a unor persoane fizice sau juridice în interes propriu. Indiferent de denumire.27/1996.000 de membri fondatori. Legea nr. Curtea de Apel va examina contestatia în termen de cel mult 15 zile. Tribunalul se pronunta în termen de cel mult 15 zile de la afisarea cererii de înregistrare la sediul sau. o declaratie privitoare la sediu si la patrimoniul partidului. Sectiunea a 2-a Înregistrarea partidelor politice Decretul . .8 din 31 decembrie 1989 conditiona înregistrarea partidelor politice de prezentarea statutului. Împotriva deciziei Tribunalului Bucuresti se poate face o contestatie la Curtea de Apel Bucuresti. împreuna cu lista semnaturilor de sustinere a membrilor fondatori.

semnul permanent al aliantei. obiectivele aliantei. A se vedea pentru dezvoltari. 67 În perioada de dupa 1990 au existat numeroase aliante politice. Mic dictionar al Partidelor Politice din România 1989-2000.040. Partidul Social Democrat s-a constituit la data de 16 iunie 2001 prin fuziunea Partidului Democratiei Sociale din România cu Partidul Social Democrat Român. e) semnul permanent sub forma grafica alb-negru si color. în anexa la protocol. b) protocolul de asociere. Stan Stoica. Congresul de constituire a P.D. Sectiunea a 4-a Reorganizarea partidelor politice Reorganizarea partidelor politice se poate efectua prin comasare.968. respectiv 37. (2003). La alegerile generale din 2000 PDSR a participat pe liste comune cu PUR. modul de organizare si factorii de decizie. Comasarea a doua sau mai multe partide politice se realizeaza prin aprobarea protocolului de comasare de catre organele supreme de decizie ale fiecarui partid.D. precum si ale partidelor politice componente. în varianta Polului Democrat Social. În protocolul de asociere a partidelor politice într-o alianta politica trebuie sa se mentioneze denumirea integrala si denumirea prescurtata ale aliantei politice. Bucuresti. 2000. d) descrierea semnului permanent. obtinând 36.M. care au avut o existenta mai îndelungata sau mai redusa.S.a.F. Pentru înregistrarea aliantelor politice se depun la Tribunalul Bucuresti urmatoarele documente: a) cererea de înregistrare a aliantei politice. a P.5% la Senat (4. În cazul în care alianta politica se va prezenta în alegeri cu liste comune. a aprobat Statutul si Programul politic al partidului. Editura Meronia. 68 Ca exemple de comasare prin absorbtie se pot mentiona comasarea prin absorbtie de catre Partidul National Liberal a Partidului Aliantei Civice (1998) si a U. Conventia Democratica din România (1991-2000). Aliantele politice ale caror cereri de înregistrare au fost admise se înscriu în registrul aliantelor politice.212 voturi). componenta Consiliului National si a Biroului Executiv Central. 69 Astfel. de catre P.S.464 voturi). Alianta National Liberala (1996-1997). Alianta civic -liberala „liberalii” (1994-1995).S. Uniunea Nationala de Centru (1996) s.90 si urm. (2003) etc. . prin absorbtie 68 sau fuziune69 ori prin divizare (totala sau partiala).PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 114 Sectiunea a 3-a Asocierea partidelor politice Partidele politice se pot asocia pe baza unui protocol de asociere. pag. în baza Protocolului Politic convenit de cele doua partide în data de 8 septembrie 2000. semnata de conducerile executive ale partidelor politice componente. constituind 67 o alianta politica? . candidatii trebuie sa faca parte dintr-un partid politic membru al aliantei.88% la voturile pentru Camera (3.D. c) denumirea integrala si denumirea prescurtata ale aliantei politice. Se pot mentiona astfel.

Dizolvarea unui partid pentru inactivitate se pronunta de catre Tribunalul Bucuresti. în cel putin 18 circumscriptii electorale. Sectiunea a 5-a Încetarea activitatii partidelor politice Un partid politic îsi înceteaza activitatea prin dizolvare de catre Curtea Constitutionala când încalca prevederile Constitutiei. estimându-se ca asemenea activitati trebuie sa fie guvernate în mod neabatut de regulile economiei de piata. fuziune etc. în situatii de comasare. cu tot mai multa vigoare. principiul ca nu este necesar ca statul sa se implice direct în activitatile economice. subrogându-se în drepturile si obligatiile partidelor absorbite care îsi înceteaza activitatea. O noutate a actualei reglementari este aceea a posibilitatii dizolvarii unui partid politic pentru inactivitate. a semnului permanent si electoral. modalitatile de transfer al sumelor. PARTEA a IX-a STRUCTURILE ECONOMICE CAPITOLUL I REASEZAREA STRUCTURILOR ECONOMICE SI EDIFICAREA STATULUI DE DREPT Odata cu aparitia si încetatenirea în viata a principiilor economiei liberale sa impus. având drept consecinta pastrarea denumirii integrale. unul dintre partidele politice îsi pastreaza personalitatea juridica. prin autodizolvare hotarâta de organele competente prevazute în statut. precum si a programului politic. a denumirii prescurtate. În situatia comasarii prin absorbtie. În protocolul de comasare se va preciza care partid îsi pastreaza personalitatea juridica. prin dizolvare prin hotarâre pronuntata de Tribunalul Bucuresti. Cu toate acestea. înca din momentul aparitiei primelor reglementari constitutionale.în doua campanii electorale parlamentare succesive.singur sau în alianta . bunurilor si contractelor detinute de partidele comasate. si reorganizare. în epoca fauririi si apoi a desavârsirii unitatii statelor moderne. inclusiv prin cumularea subventiilor acestora. Se considera ca un partid politic se gaseste într-o situatie de inactivitate daca nu a tinut nici o adunare generala timp de cinci ani sau nu a desemnat candidati . în mod expres. s-a .DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 115 În protocolul de comasare se vor mentiona. precum si procedura de garantare a continuitatii vechimii în partid a membrilor partidelor politice care fuzioneaza.

interzicerea muncii fortate. au capatat un loc important în toate constitutiile moderne. Constitutia din 1923 a mai introdus. dar care în nici un caz nu putea fi exceptat atunci când se dorea a se da o dimensiune cât mai completa sectoarelor de activitate pe care trebuiau sa le reglementeze normele constitutionale. articolul 42 din Constitutia italiana. de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent.un domeniu nou de reglementari. au fost recunoscute drepturile economice si sociale. în articolul 21. Este suficient sa mentionam articolul 14 din Constitutia germana. dar Constitutia din 1923. si prevederea ca “statul poate interveni prin legi în raporturile dintre acesti factori (factorii de productie – n. precum dreptul la munca.2. ca problematica economica nu putea sa ramâna straina procesului de elaborare a constitutiilor moderne. la protectia muncii. în articolul 21 alin. Astfel. libertatea sindicala. dobândise un rol cvazidominant în economie. articolul 62 din Constitutia Republicii Portugheze s. Era firesc. camerele de munca. În unele constitutii. drepturile consumatorilor. ca în majoritatea tarilor de fosta orientare marxista. Se vede.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 116 admis înscrierea dreptului de proprietate ca un drept fundamental al omului. care urmeaza o tehnica moderna de elaborare. exista prevederi detaliate privind securitatea muncii. dreptul la asigurare sociala. iar libertatea muncii urmeaza sa fie aparata. dreptul la protectia sociala a muncii. obligatia statului de a lua masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala. economia socialista planificata presupunând un strict control al statului. si principiul ca toti factorii de productie se bucura de o egala ocrotire.” În dreptul constitutional comparat. iar unele dintre aceste drepturi. sub influenta afirmarii miscarii muncitoresti. garantarea dreptului de proprietate este întâlnit atât în constitutiile mai vechi. dreptul la munca. prohibirea lock-out-ului. ea reprezentând – desigur . în dauna proprietatii personale.a. cooperativele si autogestiunea etc. dreptul la greva. ca în procesul elaborarii noii Constitutii a României sa fie ridicate probleme de principiu. statul pastrând un . cum este de pilda Constitutia Portugaliei. În România. discutându-se daca este necesar ca statul sa joace un anumit rol în economie sau daca este suficient ca sa se garanteze economia de piata si libertatea de actiune a legilor economice. drepturile asociatiilor sindicale si negocierile colective. a înscris pentru prima data. care fusese limitata de cele mai multe ori pâna la anihilarea ei. Constitutia României din 1991 contine importante prevederi care privesc în mod direct aspectele economice sau se refera la ele. Trebuie subliniat faptul ca în constitutiile anterioare problemele economice si-au gasit o solutionare globala. de aceea. cât si în cele recente. reiterând apararea dreptului de proprietate. Proprietatea socialista. drepturile muncitorilor. caracterul inviolabil al proprietatii a fost consacrat prin articolul 19 al Constitutiei din 1866. protectia proprietatii private. dreptul de mostenire. initiativa privata. dreptul la greva. deci. articolul 33 din Constitutia spaniola.) pentru a preveni conflicte economice sau sociale. este suficient sa mentionam acele prevederi constitutionale referitoare la libertatea alegerii profesiei si locului de munca. Mai târziu.a.

statul are aceasta grija deosebita de a stimula dezvoltarea diferitelor ramuri prin diferite pârghii economice. încurajarea industriei. statul. refacerea si ocrotirea mediului înconjurator. daca este cazul. Asemenea functii pun în lumina schimbarea structurala a rolului statului fata de epoca anterioara. când el era proprietar al principalelor mijloace de productie si când controla. cunoaste o crestere permanenta în economia moderna. ca “Functia statului de protejare a intereselor nationale prin politica economica. La aceasta se adauga si faptul ca.”71 Într-o alta interventie de substanta în cadrul aceleiasi dezbateri parlamentare s-a relevat ca “aceasta interventie a statului… nu este în contradictie deloc cu principiile economiei de piata.36 . protejarea industriei si protejarea agriculturii de catre stat. Partea a 2-a. enuntând totodata si principalele obligatii ale statului în actuala perioada de dezvoltare a tarii noastre. într-o economie de piata. tocmai ca un garant al înfaptuirii tranzitiei catre economia de piata. în actualele conditii. a diferitelor ramuri cade în sarcina exclusiva a agentilor economici. s-a ajuns la concluzia ca este necesar un capitol care sa precizeze atributiile statului în noile conditii economice. întreaga bogatie a tarii. ca si încurajarea agriculturii. pag. pag. sa stimuleze cercetarea stiintifica. un senator a relevat ca “exista de fapt. sa asigure exploatarea resurselor naturale. pentru a se asigura tocmai functionalitatea noului sistem economic. Idem. când privatizarea nu s-a înfaptuit înca în mod integral.24. s-a sustinut. statul nu ar mai avea nici un fel de grija si ca problema dezvoltarii economice. financiare. În aceste conditii. Adunarea Constituanta a României a ezitat mult timp daca sa introduca sau nu un capitol cu caracter economic în noua Constitutie. care considera ca. nr. o opinie – dupa parerea mea gresita – a unor persoane din cadrul economiei noastre nationale. Printre altele. În cadrul sedintei Adunarii Constituante din 12 noiembrie 1991.36 din 14 noiembrie 1991. chiar si în statele cu economie de piata cu vechi traditii” 70. istoria economica demonstreaza din plin un lucru: în conditiile unei economii de piata.” Ca urmare a unor discutii fructuoase au fost aprobate prevederile cu caracter economic ale noii Constitutii. anumite aspecte cu caracter economic. protejarea intereselor nationale în activitatea economica. Cei mai mari liberali ai perioadei dintre cele doua razboaie – ma refer la neoliberalii economisti – au sustinut protejarea economiei nationale. s-a convenit ca statul este chemat sa asigure libertatea comertului. Dupa experienta care exista pe plan mondial. sau care sa îngradeasca. a diferitelor întreprinderi. dupa mature reflectii.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 117 rol de impartialitate si neutralitate deplina în legatura cu actiunea si influenta acestor legi. de fapt. Cu toate acestea. financiara si valutara. sa creeze conditii pentru cresterea calitatii vietii. Cu prilejul dezbaterilor. deoarece acesta ar fi amintit inevitabil de mecanismele si practicile regimului abolit. de pilda. prin APAPS (Agentia pentru 70 71 Monitorul Oficial al României. care precizeaza ca economia României este o economie de piata. care sa stimuleze dezvoltarea unor ramuri. Înfaptuirea noilor atributii care revin statului în conditiile economiei de piata presupune masuri politice si organizatorice la cel mai înalt nivel.

.

Pentru a da numai câteva exemple vom mentiona Legea privind societatile comerciale. specificând ca "economia României este economie de piata. desigur.135 paragraful I. pe care Constitutia o declara ca fiind. bogatiile de orice natura ale subsolului. iar proprietatea privata „este inviolabila. plajele. Legea privind regimul concesiunilor. financiara si valutara”. Prin Legea de revizuire a Constitutiei României din 2003 s-a specificat. rolul sau în economie. În Constitutie se mai preciza si care anume bunuri pot face obiectul exclusiv al proprietatii publice. apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite în interes public. în conditiile legii organice”. În cadrul prevederilor economice. Legea privind regimul investitiilor straine. a fost introdusa specificarea ca printre obiectivele politicii economice a României se înscrie si "aplicarea politicilor de dezvoltare regionala în concordanta cu obiectivele Uniunii Europene". spatiul aerian.135 (2) litera b). inviolabila. si proprietatea privata. Astfel. concesionate ori închiriate. bazata pe libera initiativa". Legea privind privatizarea societatilor comerciale. Legea privind privatizarea societatilor comerciale bancare la care statul este actionar s. Legea privind registrul comertului. caile de comunicatie. Totodata. Aceasta dispozitie urmeaza însa a fi interpretata în strânsa corelatie si cu prevederile art. ceea ce mentine. fac obiectul exclusiv al proprietatii publice. în activitatea economica. un rol important îl ocupa reglementarile juridice privitoare la proprietate. care au cunoscut si ele un proces de tranzitie. Modificarea adusa Constitutiei României în anul 2003 mai aduce si o alta precizare importanta la art. Se cuvine a retine faptul ca în perioada care a trecut dupa 1990 au fost adoptate importante legi care se înscriu în viziunea de principiu pe care o înfatiseaza textul constitutional cu privire la activitatile economice si rolul lor în statul de drept. totodata. care arata ca statul trebuie sa asigure (protejarea intereselor nationale. resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental. Constitutia mai specifica. ca „proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege”. Legea privind valorile mobiliare si bursele de valori. ele puteau fi date în administrare regiilor autonome ori institutiilor publice. marea teritoriala. ca “ statul ocroteste proprietatea. dar numai la un anumit nivel. continua sa controleze un numar de întreprinderi.a. în conditiile legii. În conditiile legii. Legea privind procedura reorganizarii si lichidarii judiciare. . care apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale. în articolul 135 alineatul 1. Constitutia României preciza initial. Astfel. precum si alte bunuri stabilite de lege. ca bunurile proprietate publica sunt inalienabile. în concordanta si cu experienta altor state.” Din analiza textului rezulta ca ocrotirea proprietatii viza toate tipurile de proprietate: proprietatea publica.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 118 Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului).

fiind legate de un anumit regim politic sau chiar de autoritatea despotica a unor anumite persoane care s gasit pentru moment în -au fruntea statelor.105. 72 Adeptii stabilitatii au pledat pentru securitatea relatiilor economice si juridice. de mai multe ori.162 si urm.. în ce mod o constitutie sau alta a raspuns standardelor internationale de comportament ale popoarelor civilizate. îndemnându-i pe cetateni sa se gândeasca de mai multe ori atunci când doresc sa adopte sau sa-si modifice legile. nr.solutii diferite. Unele constitutii. Ernest Flammarion ed. 73 Pitagora. Alte constitutii.asa cum se cunoaste prea bine . pag. cât de efectiv au fost asigurate drepturile si libertatile cetatenilor. 73 Adeptii schimbarilor în drept au subliniat însa. Institutes juridiques modernes. ar fi fost pus la încercare daca sar fi admis ideea ca legea fundamentala a statului poate fi schimbata oricând. Pitagora atragea atentia crotonienilor. Orice constitutie fiind rezultatul unor anumite conditionari istorice. pentru respectul suprematiei Constitutiei si mai ales pentru întarirea prestigiului ei care. au avut o existenta efemera. în fond. 1912. inevitabil. 1921.2508 pag. Editura « Antet ». care a fost dezbatuta de nenumarate ori în lucrarile de specialitate si careia i s-au dat . pag.1447 pag. cum este Constitutia americana. Les transformations du droit. nr. Librairie Felix Alcan. pe drept cuvânt. de a nu cauta sa permanentizam 72 Edmond Picard. în schimb. . deoarece constitutiile .180. datorita înaltei lor încarcaturi morale. au rezistat veacurilor. "Longevitatea" unei constitutii sau ineficienta ei la orice schimbare de guvern au depins. de o multime de factori: cât de precis erau determinate atributiile diferitelor puteri si raporturile dintre acestea. Paris. cerinta de a nu cadea în greseala de a aplica legi învechite. la fel ca oricare alte reglementari. Gabriel Tarde. Paris. modificarea sau abrogarea unei constitutii reprezinta un moment istoric în viata fiecarui popor.144 si urm. pe care nimeni nu s-a gândit sa o schimbe. 1996.evident . Problema relatiei dintre "inovatie" si "stabilitate" în drept este o problema veche. ca uneori o lege în plus poate fi mai periculoasa decât o lege în "minus".definesc întreaga organizare statala si fundamenteaza însusi sistemul drepturilor si libertatilor. economice si socialpolitice va reflecta în mod inevitabil momentul în care ea a fost elaborata.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 119 PARTEA a X-a REVIZUIREA CONSTITUTIEI CAPITOLUL I CONSIDERATIUNI GENERALE Adoptarea. Legile morale si politice. Oradea. a repartitiei simetrice a atributiilor între puteri. Les constantes du droit.

pusa la îndoiala de ignorarea noilor transformari sociale. Curs de drept constitutional. . ca: "O constitutie. se transporta dintr-un loc în altul.8. ca raportul dintre stabilitate si inovatie în drept constituie o problema complexa si dificila. vai. Anul I licenta. trebuind sa fie conforma cu experienta sociala a timpului. a ceea ce nu corespunde realitatilor. Ea a însumat o bogata experienta de drept comparat si a fost pregatita de studii întocmite cu migala si deplina competenta de juristi dintre cei mai avizati. în introducerea cursului sau. Sociologie juridica. Raportarea oricarei constitutii la realitatile sociale constituie o idee ce a fost pregnant pusa în lumina de gândirea româneasca. citat de Constantin G. luându-se în considerare o larga paleta de factori care pot determina întrun anumit moment o pozitie favorabila sau defavorabila modificarii legislatiei. Constitutia României din 1991 a fost rezultatul unei elaborari ce a raspuns cerintelor si comandamentelor momentului respectiv. angajata ireversibil pe drumul edificarii statului de drept.Rarincescu. era important sa se regândeasca mecanismele si raporturile dintre diversele puteri ale statului. Despre dreptul viu.55. Bucuresti. la timpul sau. nici o vorba!"74. Totodata. Lupta împotriva a ceea ce este "vetust" în drept. o noua lege fundamentala a statului. adica sa fie adaptata la experienta sociala specifica natiunii" 75. Marele sociolog si jurist român Dimitrie Gusti arata. consacrându-se garantii ferme pentru apararea si respectarea drepturilor omului. Se vadeste. deci. nascut odata cu noi. a pus fruntasilor cetatii sale întrebarea: "spunetimi pentru care timp si pentru ce popor?". Stiu prea mult ce înseamna aceasta stiinta. nu trebuie sa uitam ca. pag. Facultatea de drept Bucuresti. ce trebuie abordata cu toata atentia. ele trec din generatie în generatie. scena III.. Ceea ce este ratiune devine nebunie si ceea ce este bine devine rau. De altfel.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 120 reglementari desuete si anacronice. devine un adevarat imperativ într-o epoca în care cibernetica domneste. 75 Dimitrie Gusti. care sa defineasca orientarile politicii noi ale României. 1997. ce nu-si mai gasesc actualitatea si a caror eficienta este inevitabil . 74 Faust. un pasaj din "Faust" ce reproduce o conversatie între Mefisto si un student vagabond. Întelegând dilemele si nehotarârea tânarului. în acelasi timp trebuie sa aiba si un caracter de particularitate. partea I. în urma cu multe secole. Solon. daca are un caracter de relativitate. progresele cunoasterii umane devin tot mai mari. Culegere de texte . care nu se putea dedica stiintei dreptului.A. Realitatile epocii imediat postrevolutionare reclamau cu necesitate. unor comenzi sociale. În mod cât se poate de plastic. Editura didactica si pedagogica R. atunci. fiind chemat sa elaboreze o constitutie. Ti se vor aplica regulile facute pentru bunicul tau. Legile se transmit ca o boala. eminentul profesor român de drept constitutional Constantin Rarincescu cita. 1940. iar fenomenele se succed cu atâta rapiditate încât determina reglementarile juridice sa raspunda mult mai prompt si cu o operativitate necunoscute în trecut. pag. Mefisto îi spunea urmatoarele: "Nu-ti fac nici o crima din aceasta.

.

interesând în esenta toate partidele politice. platforme. se reflectau în experienta guvernarii.În primul rând. dar si o referire la practica internationala. neîndoielnic. enuntase principiul "Timeo hominem unius libri" (ma tem de omul care citeste o singura carte).desigur . de reasezare a institutiilor noi. normala. celebrul constitutionalist francez Georges Burdeau îsi exprima opinia ca "Pentru ca puterea etatica sa poata sa ramâna larg deschisa. o anumita experienta. la timpul sau. care impuneau adaptarea prevederilor constitutionale la standardele si exigentele Uniunii Europene.de avantajele democratiei si ale confruntarilor de idei. chiar desfasurata uneori sub semnul acuitatii si depasind limitele polemicii.de a studia nu o "singura" carte. S-a justificat întru totul celebra maxima a teologului Thomas d'Aquino care. Accesul la un numar considerabil de programe si optiuni politice a permis cetatenilor României .au înteles noile realitati ale momentului. trebuie sa existe între scopurile diferitelor forte politice un minimum de puncte comune"76. În sprijinul ideii adaptarii prevederilor constitutionale la noile realitati ale momentului istoric au pledat importante considerente. Rezulta. Aceasta implica. pluralismul politic s-a dovedit a fi o forta dintre cele mai mari ale progresului societatii noastre. ca pretutindeni dupa abolirea unui regim totalitar. dar mai ales gasirea unor formule si solutii optime. de fapt. care . 76 . modificarea Constitutiei era solicitata în mod direct de ratiuni de stat. care sintetizeaza .fiecare. ca problema modificarii Constitutiei României .problema de fond si deosebit de i portanta.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 121 Perioada care a trecut de atunci a fost o perioada framântata. programele lor. dar si modul în care platformele. desigur. Reinstaurat în drepturile sale firesti. atât viziunea si optiunea lor proprie. preferabile fata de monotonia si caracterul paternalist al unei singure ideologii. A aparut astfel un incomensurabil de bogat patrimoniu de idei si de fapte ce se cer studiate si evaluate cu grija pentru a selecta tot ce este mai bun în viziunea unor forte politice sau altele. Cu ani în urma. dar m si societatea civila în ansamblul sau – a trebuit sa fie abordata în directia gasirii celor mai bune formule si solutii care sa permita guvernarea tarii.frustrati mult timp de un asemenea drept de optiune . ci mai multe "carti". de natura a conferi drepturilor cetatenesti o garantare prompta si eficace. a mobilizat spiritele si a convins . Ea a fost caracterizata prin elaborarea si adoptarea unor noi reglementari aproape în toate domeniile. .daca mai era nevoie . ideile oamenilor politici. documente programatice. dar si printr-o puternica efervescenta politica. Competitia politica. de interese generale ale tarii. Pozitiile partidelor politice fata de Constitutie au reflectat. asadar. reprezentând programele unor partide politice. stimulând creativitatea. depasirea greutatilor si deficientelor constatate în timpul diverselor guverne care s-au succedat la cârma tarii.în cele mai multe cazuri . dinamizând spiritele si propulsând în viata politica personalitati noi.

La dynamique politique. tome III. 1968.636. pag.D. Traité de science politique. L. ..Georges Burdeau.G. Paris.J.

în sprijinul modificarii Constitutiei au actionat si ratiuni economice. Economia României nu va putea fi niciodata ridicata la parametrii doriti daca nu vor fi asigurate garantii certe investitorilor straini.În al patrulea .PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 122 Dobândirea de catre tara noastra. de cautarea unor modalitati si mai clare de asigurare a înfaptuirii drepturilor cetatenesti în spiritul documentelor europene. Nu rareori s-au ridicat probleme importante interesând guvernarea tarii. dar care se raporteaza permanent la marile principii ale organizarii constitutionale. pe acest fundal. . având un anumit grad de autonomie.si în special a celor defavorizate . abordari de perspectiva. în legatura cu care textele constitutionale nu au putut da un raspuns precis. practica ce trebuia sa-si gaseasca consacrarea. a repunerii în discutie a întregii orientari a tarii pe drumul reformelor economice si politice democratice. aprecieri lucide. în sprijinul modificarii Constitutiei au pledat ratiuni politice legate de aprofundarea democratismului. în perspectiva. daca dreptul de proprietate nu va fi pe deplin garantat. astfel încât reforma constitutionala sa reprezinte cu adevarat un moment istoric în viata tarii. Ea solicita reevaluari. iar rolul acestei prestigioase institutii si competentele sale sa fie clar si precis determinate în raport cu alte organe ale statului. racordarea cu necesitate la standardele si exigentele firesti pe care le contin documentele de baza ale acestor organizatii.dar nu în ultimul . Am putea defini revizuirea Constitutiei ca fiind o "institutie" a dreptului constitutional. . critici constructive. Pe de alta parte. în sprijinul revizuirii Constitutiei pledau elemente importante. documente ce au un rol fundamental. în mod imperios. cu o politica înteleapta de protejare de catre societate a intereselor diferitelor categorii sociale .evitându-se perspectiva crearii unor discrepante între diversele categorii sociale si. având o remarcabila încarcatura teoretica. iar mecanismele economice nu vor fi lasate sa actioneze în directia garantarii competitivitatii. Curtea Constitutionala a României a emis în toti acesti ani decizii de principiu. care au contribuit la dezvoltarea si concretizarea unor prevederi constitutionale. deoarece consideram ca ea cuprinde un adevarat set autonom de reguli. în acest context.În al doilea rând. Actiunea de modificare a Constitutiei a capatat. semnificatia unui adevarat bilant al evolutiei României în toata perioada care a trecut de la Revolutia din Decembrie 1989. a calitatii de membru al Uniunii Europene si Aliantei Nord-Atlantice cere. de întarirea rolului partidelor politice. . Asemenea ratiuni de ordin economic se împletesc însa cu protectia sociala.rând. solutii viabile. .În al treilea rând. a sprijinirii initiativei întreprinzatorilor. a organismelor societatii civile. desprinse din practica statului român în toti acesti ani.

având însa.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 123 CAPITOLUL II FINANTELE PUBLICE În ce priveste sistemul financiar. aprobate si se vor executa în conditiile legii.137 alin. Curtea de Conturi poate fi solicitata direct de Camera Deputatilor sau de Senat sa controleze modul de gestionare a resurselor publice. Constitutia mai precizeaza ca “Moneda nationala este leul. separat. de altfel. oraselor si ale judetelor. pentru a exista o evidenta si un control asupra modului în care bugetul este executat. si dreptul de a exercita atributii jurisdictionale.137 alin. contabililor si administratorilor de bani si materiale (altii decât ministrii). ca si prin aceea ca anual Curtea de Conturi prezinta Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public national din exercitiul bugetar expirat. raportând despre cele constatate. bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale ale comunelor. iar subdiviziunea acestuia. Guvernul elaboreaza proiectul bugetului de stat si al bugetului asigurarilor sociale de stat. Curtea de Conturi avea si atributii preventive – si chiar de jurisdictie – în ceea ce priveste responsabilitatea mânuitorilor. acelasi Titlu IV al Constitutiei dispune ca “Formarea. În fiecare an. administrarea. potrivit legii. Cât priveste bugetele locale. Aceasta institutie fusese creata pentru a controla modul în care puterea executiva respecta vointa puterii legiuitoare care a stabilit un anumit mod de folosire a veniturilor publice. Legatura dintre Curtea de Conturi si Parlament se face pe de o parte prin aceea ca membrii Curtii de Conturi sunt numiti de Parlament. Importante prevederi ale Constitutiei sunt consacrate bugetului public national. pe care le supune. se va aplica în continuare bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat ale anului precedent. În vechea organizare.1). Dupa cum rezulta din textul articolului 140 din Constitutie. O prevedere importanta pe care o cuprinde Constitutia este aceea ca nici o cheltuiala bugetara nu va putea fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare. discutiei Parlamentului. totodata. pâna la adoptarea noilor bugete. Acesta cuprinde: bugetul de stat. ca prin articolul 140 din Constitutie sunt precizate trasaturile unei institutii de control deosebit de importanta – Curtea de Conturi– care a avut o traditie în organizarea constitutionala româna interbelica. În afara de aceste modalitati de a actiona în sprijinul puterii legiuitoare. sunt independenti si inamovibili. întrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului.” (art. banul” (art. . Curtea de Conturi exercita în prezent un control asupra modului de formare. ale unitatilor administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice sunt reglementate prin lege. acestea vor fi elaborate. cuprinzând si neregulile constatate. În cazul în care legea bugetului de stat si legea bugetului asigurarilor sociale de stat nu sunt adoptate cu cel putin trei zile înainte de expirarea exercitiului bugetar. de administrare si de întrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. care stabileste utilizarea bunurilor publice.2). Este de mentionat.

18.1.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 124 Cât priveste atributiunile jurisdictionale ale Curtii de Conturi – prevazute initial în Constitutia din 1991 – acestea au trecut în competenta instantelor judecatoresti specializate (art. aratând ca “nu vad de ce sa înfiintam un organism birocratic. Partea a II-a.”77 Un alt parlamentar a estimat. toti desemnati pe un termen de patru ani. unde un asemenea Consiliu exista. p.139 alin. În al doilea rând. precum si reprezentanti numiti de Guvern. dorim sa mai semnalam si faptul ca. în al treilea rând).38 din 18 noiembrie 1991. .1 si. ca “acest organism nou. în conditiile legii. ca urmare a reformei constitutionale din 2003. 2). ca impozitele. numai potrivit destinatiei acestora (art. nou introdus). Practic.140 alin. cu anumiti oameni. care sa fie interpus între politica economica a Guvernului si aprobarea acesteia de catre Parlament. se substituie politicii guvernamentale si economice pe care o promoveaza un guvern si.3. Un parlamentar a contestat utilitatea înfiintarii unui asemenea organism. respectiv. în cadrul unui articol special (art. cât si atributiile Parlamentului. decât sa birocratizeze munca de adoptare a legilor. Este de retinut. Ca urmare a unor vii discutii. propunerea nu a fost acceptata. consider ca aceasta înfiintare a Consiliului Economic si Social nu face. taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege. CAPITOLUL III CONSILIUL ECONOMIC SI SOCIAL În legatura cu întreg acest Titlu nou introdus în Constitutia României. în sensul ca sumele reprezentând contributiile la constituirea unor fonduri se folosesc. având dreptul de initiativa legislativa si obligatia de a emite avize asupra proiectelor de legi cu caracter economic si social. nr. reunind reprezentanti ai confederatiilor sindicale si patronale. cu anumite interese. Sprijinitorii acestei institutii au invocat experienta franceza. privind economia si finantele publice. astfel. nu are un regim juridic bine sau foarte bine determinat.139) si de problemele care privesc impozitele si taxele. acestea se stabilesc de consiliile locale sau judetene. la rândul sau. în timpul dezbaterilor purtate în Adunarea Constituanta a fost emisa ideea crearii unui Consiliu Economic si Social. În alta ordine de idei (deci. seamana foarte mult cu una din institutiile rau famate ale vechiului regim. pe care îl propun a fi introdus în institutiile constitutionale stimatii nostri colegi. consider ca atributiile propuse încalca atât atributiile guvernamentale. O precizare importanta a fost adusa. eventual. modificat în anul 2003). aducând o contributie pozitiva în procesul de legiferare. consider ca Consiliul Economic si S ocial nu-si are rostul în viitoarele prevederi 77 Monitorul Oficial al României. Titlul IV din Constitutia României se ocupa. De aceea. în plus. politicii pe care o are în vedere Parlamentul la elaborarea legilor.139 alin. Cât priveste impozitele si taxele locale. în limitele si în conditiile legii (art. De aceea.

Consiliul reprezinta diferite domenii de activitate economica si sociala.266. Pe durata medierii. creat în scopul realizarii dialogului social dintre Guvern. iar pe de alta parte. precum si în medierea starilor conflictuale intervenite între partenerii sociali. sindicate si patronat. unii dintre acestia fiind desemnati de catre Guvern.15/1991 pentru solutionarea conflictelor de munca. în organisme precum Consiliul Economic si Social.141 din Constitutie. înainte de a se declansa procedurile prevazute de Legea nr. prin Legea nr. profesorul francez Pierre-Henri Chalvidan arata urmatoarele: “Când Montesquieu sistematiza separatia celor trei puteri – executiva. sindicatelor. protectie sociala. în cadrul târgurilor politice. al realizarii climatului de pace sociala. totodata. activitatea Consiliului Economic si Social este reglementata prin Ordonanta nr. de a formula avize la anumite proiecte de Hotarâri si Ordonante ale Guvernului. a fost stabilita organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social care dezvolta prevederile art. de interes public. Justificând existenta acestei institutii. În tara noastra. la cererea partenerilor sociali interesati. În afara de prevederile Constitutiei franceze (art. nimic nu împiedica o asociere sindicatpatronat-guvern. organism consultativ care îsi da avizul asupra unor proiecte ce îi sunt supuse. Retine atentia faptul ca el reprezinta un organism tripartit. Consiliul Economic si Social are un rol consultativ în stabilirea politicii economice si sociale.58-1360 din 29 decembrie 1958. starile conflictuale intervenite între acestia. dar care sa nu încalce atributiile Guvernului si Parlamentului. prin jocul lobby-urilor. O interesanta atributie a Consiliului Economic si Social este aceea de a media. salariale.69-71). El cuprinde 230 de membri desemnati pe termen de cinci ani. la nivel de ramura sau la nivel national. Propun respingerea acestor amendamente” 78. . a diverselor grupari pe care regimurile politice nu le integrau decât cu titlu subsidiar. partenerii 78 79 Ibidem. pag.109 din 1 iulie 1997. precum si asupra oricaror alte probleme cu caracter economic sau social. Pierre -Henri Chalvidan. Consiliul analizeaza situatia economica si sociala a tarii. Paris. ele se manifesta în strada sau în subteran.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 125 constitutionale. 1996. În Franta. Institutions et regimes politiques. În acest scop. iar altii de catre organizatiile profesionale cele mai reprezentative. într-o alta forma non-guvernamentala: o fundatie. autonom. ocrotirea sanatatii. Integrarea lor oficiala. Constitutia din 1958 prevede institutia Consiliului Economic si Social. precum si la proiectele de legi ce urmeaza a fi prezentate Parlamentului. initiatorii proiectelor de acte normative ce se refera la aspectele economice. de munca. Editura Nathan. chiar daca nu este lipsita de riscuri. legislativa si judecatoreasca – societatea nu generase înca proliferarea asociatiilor. Droit constitutionnel. face sa creasca în mod cert influenta autoritatii în mediul sau economic si social…”79. având dreptul de a face propuneri si. învatamânt si cercetare vor solicita si avizul consultativ al Consiliului Economic si Social. o comisie oarecare.

Simina Tanasescu. dar mandatul lor poate fi reînnoit.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 126 sociali au obligatia de a suspenda masurile care au generat conflictul. Acest lucru este firesc. Aceste modalitati se refera la subiectul initiativei revizuirii constitutiei. Numai îmbinarea armonioasa a durabilitatii normelor constitutionale cu capacitatea lor de a se adapta noilor evolutii în plan politic poate da unei constitutii viabilitate în timp 80. determina adaptarea lor la noua forma pe care o îmbraca raporturile sociale. revazuta si completata. pe plan normativ. Editura „Lumina Lex”. uneori. se afla în permanenta evolutie. Activitatea politica si cea sociala sunt însa în permanenta evolutie. De la intrarea în vigoare a legii fundamentale si pâna în prezent. dintre care noua sunt numiti de Guvern. Presedintele Consiliului Economic si Social este numit de Parlament. nu s ajuns totusi la o întelegere. ca si celelalte texte juridice. de regula. În conditiile unei stabilitati “impuse” în mod artificial normelor constitutionale si normelor juridice. având în vedere ca ele sunt expresia . LIMITELE REVIZUIRII CONSTITUTIEI. Bucuresti. a unor relatii sociale aflate în dinamica. Toti membrii Consiliului sunt alesi pe o durata de patru ani. 84. cine are dreptul de a o revizui. care sunt limitele revizuirii. Cristian . pentru dezvoltari: Ioan Muraru. noua sunt numiti de comun acord de confederatiile sindicale reprezentative la nivel national si noua sunt numiti de comun acord de confederatiile patronale reprezentative la nivel national. stabilitatea necesara unei legi fundamentale trebuie sa fie corelata cu posibilitatea acesteia de a se adapta noilor realitati politice si sociale si de a-si “corija” imperfectiunile ivite pe parcursul aplicarii sale în timp. adoptata cu o majoritate de trei patrimi din numarul total al membrilor sai. care este procedura ce trebuie urmata în acest caz si. În situatia în care. proceduri si modalitati specifice pentru amendarea prevederilor lor. CAPITOLUL II DREPT COMPARAT. conditia temporala a acestor norme juridice. 2001. pe o perioada de patru ani. editia a IX-a. într-un termen de 30 de zile. Componenta Consiliului Economic si Social include 27 de membri. în general. si a celor constitutionale în mod special. Instituirea modalitatilor specifice de revizuire se explica prin importanta politica si 80 A se vedea. în cazul -a respectiv atributiile de mediere ale Consiliului Economic si Social înceteaza. Legile fundamentale ale statelor consacra. Iata de ce. iar realitatea juridica este nevoita sa tina pasul. ele devin o frâna în calea evolutiei raporturilor sociale pe care le exprima. Prevederile constitutionale. la propunerea Consiliului Economic si Social. De aceea. pag. în functie de transformarile din aceste domenii. Drept constitutional si institutii politice. experienta politica si cea legislativa au demonstrat valabilitatea aprecierilor pozitive aduse Constitutiei de catre specialistii în drept.

vol. I. Editura „Lumina Lex”. . 199.Ionescu. editie revazuta si adaugita. 2001. Bucuresti. pag. Drept constitutional si institutii politice.

Un exemplu în acest sens îl constituie Constitutia României din 1866. sporita cu 250 de membri. a starii de urgenta sau în timp de razboi. Aceasta idee s-a exprimat juridic în cadrul legii fundamentale franceze din 1884 si din 1958. putea proceda la modificare. 8e . urmând ca propunerea sa fie reînnoita în trei legislaturi consecutive. Aceste sisteme sunt. De principiu. cele care au consacrat constitutii nescrise. cutumiare. ea nu mai poate fi modificata. precum si cea din 1923. urmarind sa evite situatia din Franta anului 1940 si instituirea regimului de la Vichy. fac inaplicabil principiul rigiditatii în materie de revizuire. fie la o procedura de consultare populara. iar procedura de modificare este asemanatoare celei de adoptare. care interzice revizuirea pe durata starii de asediu. Drept constitutional si institutii politice. Bucuresti. 1998. cum a fost cazul Constitutiei franceze din 1791. În consecinta. fie prin stabilirea unei proceduri care nu se poate realiza decât dupa trecerea unei perioade de timp. 81 Pentru realizarea stabilitatii. I. practic. 82 Philippe Ardant. Constitutia americana din 1787 prevedea ca nici o modificare nu poate fi adusa anumitor prevederi decât dupa o perioada de 21 de ani). potrivit principiului simetriei. de-a lungul timpului s-a încercat acreditarea ideii potrivit careia odata adoptata o constitutie. vol. cu excluderea posibilitatii amestecului sau a interventiei 81 Tudor Draganu. Tratat elementar. Institutions politiques de droit constitutionnel. care interzicea orice propunere de modificare pe timpul primelor doua legislaturi. 82 Exemplul francez a fost urmat si de catre Constitutia româna din 1991. Printr-o astfel de prevedere. de asemenea. O alta solutie juridica a fost cea a imposibilitatii modificarii constitutiei pe o perioada de timp prestabilita. facându-se apel fie la anumite majoritati calificate. si solutia stabilirii unei proceduri extrem de greoaie de modificare. care se remarca prin elasticitatea lor. Constitutiile franceze din 1946 si 1958 au stabilit o astfel de procedura. sistemele de drept ale lumii consacra o varietate întreaga de tehnici de revizuire a constitutiei. Editura "Lumina Lex". iar abia cea de-a patra legislatura. 48. O asemenea încercare de „rigidizare” a constitutiei a fost însa criticata în doctrina. Constituanta româna a urmarit ca revizuirea constitutiei sa se poata face în conditii de calm politic în tara. în marea lor majoritate. considerându-se ca valoarea juridica a unor atari prevederi este nula. acestea opereaza cu o mare varietate de norme scrise si obiceiuri care. A fost consacrata.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 127 juridica a constitutiei în cadrul sistemului politic si juridic al unui stat. precum si al celei italiene din 1948. Regula în materie o constituie însa constitutiile rigide. Alte reguli de revizuire erau cele potrivit carora aceasta nu se putea face în caz de ocupatie partiala sau totala de catre forte straine. fie prin consacrarea unui termen precis (de ex. pag. caci puterea constituanta de astazi nu are nici o putere limitativa asupra puterii constituante viitoare. dreptul de revizuire trebuie sa apartina aceluiasi organism care a adoptat-o. Cunoscute în doctrina sub numele de constitutii flexibile sau suple. Este drept ca exista si sisteme de drept în care modificarea constitutiei se poate face dupa aceeasi procedura prin care se modifica toate celelalte legi.

Droit constitutionnel et institutions politiques. 1995. . pag. Paris. 14e édition. Jean Gicquel. 1996. 170.. Paris. 49.G.J.édition.D. L. pag. Montchrestien.

Astfel.168). deoarece o astfel de integrare presupune. Instituind aceasta formula de organizare politica a Europei.88 par. Constitutia României adoptata în 1991 stabileste unele domenii în care nici o initiativa de revizuire nu poate fi acceptata. Desigur. sa fie primite nici initiativele de revizuire care urmaresc suprimarea drepturilor si libertatilor politice sau a garantiilor lor. sunt înscrise si în art. care ar putea aparea în conditiile în care doar unul sau mai multe state membre ar renunta într-un grad mai mic decât alte state la atribute ale suveranitatii nationale. sa exercite în comun unele din competentele lor" (art. Atâta vreme cât statele membre ale Uniunii Europene accepta sa renunte în acelasi grad la atributele în cauza. independent.83 Faptul renuntarii la unele atribute ale suveranitatii este prevazut expressis verbis în chiar constitutiile nationale ale unor state.289) sau cea albaneza (art.2). care nu pot fi redobândite oricum. În fine. problema înscrierii printre limitele revizuirii a caracterului suveran al statului nu trebuie. 83 . care exprima aspecte ale suveranitatii sale. unitar si indivizibil al statului. dispozitii privind interzicerea revizuirii constitutiei pe durata starii de urgenta sau în timp de razboi au fost înscrise si în Constitutia belgiana (art. de asemenea. 152. De aceea. se considera ca transferul de putere catre institutiile comunitare are caracter ireversibil. nu se poate vorbi de crearea unor pozitii de subordonare sau de inegalitate între state. Nu pot. în virtutea tratatelor care le-au instituit. va ridica unele dificultati în procesul de integrare în Uniunea Europeana. nu pot forma obiectul revizuirii: caracterul national.178). forma republicana de guvernamânt. “Sub rezerva reciprocitatii si potrivit modalitatilor prevazute de Tratatul asupra Uniunii Europene. statele membre au înteles sa încredinteze o parte a suveranitatii lor unor organisme suprastatale. lucru deja cunoscut. cea spaniola (art.88 par. renuntarea la anumite prerogative ale statului.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 128 straine. si anume caracterul suveran (independent) al statului. în favoarea deciziilor structurilor de la nivelul Uniunii Europene. independenta justitiei. Prevederi asemanatoare.23 al Constitutiei germane. în limitele Constitutiei europene.1). unul din elementele ce nu pot forma obiect al revizuirii. În opinia specialistilor. pluralismul politic si limba oficiala. integritatea teritoriului. semnat la 7 februarie 1992. desprinsa de contextul international actual si de modalitatile evolutiei procesului de integrare. constituita din state care au optat liber.131 bis). în sensul posibilitatii transferurilor de suveranitate. renuntând la sau transferând o serie de atribute nationale specifice. potrivit art. Revenind la Constitutia româna. cea portugheza (art. De pilda. ci doar în conditii de exceptie. Din rationamente similare. Constitutia franceza prevede ca “Republica participa la Comunitatile Europene si la Uniunea Europeana. Franta consimte la transferurile de competente necesare instituirii Uniunii Economice si Monetare Europene” (art.

Seria III-a. 16 si urm. în "Dreptul". Iasi. pag. . 51. Câteva aspecte teoretice si practice privind problematica revizuirii Constitutiei.Un concept românesc privind viitorul Uniunii E uropene. pag. An XIII. nr. Editura Polirom. 2002. 4. a se vedea si Victor Duculescu. 2001.

ale comitetelor de muncitori si asociatiilor sindicale. cuprinde un numar de 14 conditii care trebuie respectate în privinta limitelor materiale ale revizuirii (art. au exprimat opinia poporului român la un anumit moment istoric.1). pronuntânduse în favoarea republicii.288). Constanta Calinoiu. controlul de constitutionalitate. în ansamblul sau. 1997. ceea ce s-a si întâmplat la 8 decembrie 1991. . separarea bisericii de stat. În cadrul Adunarii Constituante din 1991. direct si periodic pentru desemnarea membrilor organelor ce exprima suveranitatea.288). forma republicana de guvernamânt. autonomia colectivitatilor locale si autonomia politica si administrativa a arhipelagurilor Azore si Madera. Între constitutiile lumii. extrem de importanta din punct de vedere juridic.148 sa constituie puncte de plecare pentru o noua Adunare Constituanta. initial. Georgeta Duculescu. 458. în conditiile în care Constitutia. numeroase dezbateri a produs si înscrierea între limitele revizuirii a formei de guvernamânt. Bucuresti. comentata si adnotata. interdictia viza “forma democratica de guvernamânt”. pluralismul de expresie si de organizare politica. Si aceasta optiune. de fapt. drepturile muncitorilor. în conditii date. Au fost nu putine voci care. libertatile si garantiile cetatenilor. si anume: independenta nationala si unitatea statului.139). chiar si Constitutia franceza din 1958 prevede ca forma de guvernamânt nu poate constitui obiectul unei revizuiri (art. Constitutia portugheza. Editura "Lumina Lex". pag. de care am mai amintit. existenta planurilor economice în cadrul unei economii mixte. ca si Constitutia italiana din 1947 (art.89 alin. alegerea uneia din formele de guvernamânt o va face natiunea. ca. iar nu “forma republicana de guvernamânt” 84. derivata din cea primara si originara. separarea si interdependenta organelor de suveranitate. sufragiul universal. De altfel. independenta tribunalelor. prin exprimarea votului popular în cadrul referendumului asupra Constitutiei. a sectorului privat si a sectorului cooperatist si social de proprietate asupra mijloacelor de productie. Este de mentionat faptul ca. Constitutia portugheza înscrie cel mai mare numar de limite ale revizuirii.5). egal. desigur.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 129 atunci când se va pune problema integrarii în structurile politice ale Europei de mâine si în situatia în care prevederile constitutionale nu se armonizeaza cu cele europene este pe deplin posibil ca elemente ale art. Constitutia României. au facut si precizarea. cuprinde un mare numar de texte.110) sau Constitutia rusa (art. coexistenta sectorului public. 84 Victor Duculescu. ca si toate celelalte optiuni majore facute cu acest prilej. Constitutia portugheza (art. Constitutia greaca (art. drepturile.

în sedinta comuna. iar în cazul în care aceasta majoritate este obtinuta. revizuirea ramâne definitiva. în fiecare din aceste judete sau municipiul Bucuresti urmând sa fie înregistrate cel putin 20. Mai întâi. ea apartine Presedintelui României.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 130 CAPITOLUL III PROCEDURA REVIZUIRII CONSTITUTIEI. acesta urmeaza sa fie supus unui referendum ce va fi organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptarii sale. Initiativa revizuirii Constitutiei României din 1991 apartine – dupa cum rezulta din continutul sau – unor subiecte expres si limitativ aratate. este nevoie ca proiectul sau propunerea de revizuire sa fie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat. la a cel putin o patrime din numarul deputatilor sau senatorilor.000 de semnaturi în sprijinul initiativei. Camera Deputatilor si Senatul vor hotarî prin votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor. în conditiile în care exista divergente asupra unor probleme ce formeaza obiectul revizuirii Constitutiei. la propunerea Guvernului. sau a cel putin 500. În situatia în care procedura de mediere nu ajunge la un acord. în termen de 30 de zile de la data adoptarii de catre Parlament a proiectului sau propunerii de revizuire. care urmeaza sa întruneasca în sprijinul propunerii o majoritate de doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere. Dupa dezbaterea parlamentara a proiectului (sau a propunerii) de revizuire. Este de semnalat faptul ca cele doua faze de dezbatere ale revizuirii Constitutiei comporta majoritati diferite. cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere. Dupa aprobarea modificarii prin referendum. Astfel. .000 de cetateni cu drept de vot provenind din cel putin jumatate din judetele tarii. Este de remarcat ca aceasta prevedere confera o pondere mult mai mare deputatilor decât senatorilor. urmeaza a se organiza un referendum. Procedura de revizuire cuprinde dezbaterea si adoptarea proiectului de revizuire în cele doua Camere ale Parlamentului.

dreptul constitutional cunoaste un amplu si impetuos proces de dezvoltare si afirmare în lumina generalizarii respectului pentru drepturile omului.un elaborat juridic de calitate superioara. calitativ diferite fata de constitutiile anterioare. nr. este întâia Constitutie româna aprobata de popor în urma unui referendum national.4 . Totodata. autarhice si antidemocratice de guvernare. Constitutia României în fata exigentelor integrarii tarii în Uniunea Europeana. s-a afirmat ca un document de o incontestabila rezonanta politica pentru mersul mai departe al societatii noastre. Legea noastra suprema reîntregeste sirul constitutiilor democratice adoptate. care. democratic.4. Astfel. Constitutia sa.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 131 PARTEA XI-A DIMENSIUNEA EUROPEANA A DREPTULUI CONSTITUTIONAL Sectiunea 1 Consideratii generale Asa cum s-a desprins. norme si principii la care s reflectat îndelung. în trecut. dar si expresia unei modernitati. în vederea asigurarii unei separatii autentice a puterilor si eliminarii din viata popoarelor a tuturor formelor anacronice. Respectul pentru principiile democratice se împleteste cu preocuparea pentru perfectionarea constitutiilor moderne în raport cu cerintele vietii. economiei de piata. dintre fostele state socialiste. Este prima Constitutie a statului român adoptata de o Adunare Constituanta special aleasa în acest scop. noilor comandamente care guverneaza organizarea si functionarea unui stat de drept. Constitutia României. care a aprobat în acest mod. cu prisosinta din tratarea problemelor ce au format obiectul diverselor capitole ale prezentului manual. cuprinzând idei si solutii. spre a -a putea asigura un cadru juridic indispensabil afirmarii pluralismului politic. pentru principiile statului de drept. de catre numerosi oameni politici si constitutionalisti de renume”. statornicite pe plan international si interesele nationale ce reflecta nu numai suveranitatea. apreciata. elaborata si adoptata în anul 1991. credem. de tara noastra. pag.totodata . 85 Constitutia României din 1991 a adus un numar important de elemente noi. Buletin de informare legislativa. cu întelegerea corecta a necesitatii asigurarii unui echilibru cât se poate de armonios între marile principii general recunoscute. 2002. la data adoptarii ei. printre inovatiile actualei 85 Valer Dorneanu. în Consiliul Legislativ. cu standardele elaborate pe plan international. aspiratiile si modul de a gândi al oricarui popor. România este prima tara. este fidela traditiilor democratice ale tarii noastre. “Reconstituind procesul de elaborare a Constitutiei în vigoare si caracteristicile sale de baza consider ca este bine sa ne reamintim si sa evocam meritele ei incontestabile. ea fiind . dar si personalitatea. prin spirit si continut.

în special din punct de vedere juridic.daca putem sa-l numim asa . implicând . numeroase forte politice de toate orientarile si-au facut cunoscute punctele de vedere. întrucât în anul 2007.148 din 16 aprilie 2003 privind constitutionalitatea Propunerii legislative de revizuire a Constitutiei României: “Curtea Constitutionala constata ca prin actele de transfer al unor atributii catre structurile Uniunii Europene. în ultimii ani. unele dintre ele preconizând modificari sau amendari substantiale ale unor texte constitutionale. crearea unui mecanism de control al constitutionalitatii legilor. în aceasta ordine de idei. În primul rând este vorba de a accepta o modalitate noua de exercitare în comun a unor prerogative ale suveranitatii de stat. prin . ce implica numeroase adaptari.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 132 Constitutii se înscrie consacrarea larga a drepturilor si libertatilor cetatenesti. recunoasterea superioritatii dreptului international. fara a leza cu nimic cerintele dezvoltarii economice a tarii si pozitia sa ca entitate independenta în relatiile internationale. Reforma constitutionala nu se opreste însa aci. daca suveranitatea poporului ramâne unica si indivizibila. va avea loc o noua reforma constitutionala determinata în special de conditiile noi ale aderarii României la Uniunea Europeana. cum este institutia Avocatul Poporului s. Procesul de "constitutionalizare" . abordarea unor probleme de principiu într-un spirit nou. Asa cum s-a aratat. oameni politici. un proiect de lege pentru modificarea Constitutiei României. dar si gasirea unor modalitati prin care procesul de integrare sa se desfasoare în conditii avantajoase. acestea nu dobândesc. acceptarea unor solutii de principiu. repunerea în drepturi a unor institutii traditionale precum Consiliul Legislativ.având ca scop asigurarea protectiei drepturilor cetatenesti. printre altele. din initiativa parlamentara. Constitutia României în aceasta forma va trebui sa concorde pe deplin cu prevederile Constitutiei Europene ce va fi adoptata si perfectata la toate nivelele. înfiintarea unor noi institutii . factori de raspundere ai societatii civile.la nivel european a implicat si implica. Ca o consecinta a efectuarii unui larg schimb de idei între specialisti.a. dupa cum au subliniat factorii de conducere ai tarii. Respectând si pretuind în mod deosebit activitatea specialistilor care. Totodata. nu putem sa nu remarcam ca unele dintre prevederile Constitutiei au suscitat ample dezbateri.similare celor din unele state democratice . câteva dintre consideratiunile cuprinse în Decizia Curtii Constitutionale nr.asa cum a stabilit textul constitutional nou adoptat . care a fost aprobat de Camera Deputatilor si de Senat si supus referendumului popular. Actiunea de adaptare a Constitutiei României la standardele europene a reprezentat .un proces complex. cu sârg si competenta. Consideram ca nu este lipsit de interes a reproduce. au contribuit la elaborarea actualei legi fundamentale a României. a fost elaborat.exercitarea în comun a unor prerogative pe baza de reciprocitate.si reprezinta înca . suveranitatea de stat poate fi exercitata în forme noi. pâna la acea data. eficient si cât se poate de modern.

DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

133

înzestrare, o “supracompetenta”, o suveranitate proprie. În realitate, statele membre ale Uniunii Europene au decis sa exercite în comun atributii care, în mod traditional, tin de domeniul suveranitatii nationale. Este evident ca, în actuala era a globalizarii problematicii omenirii, a evolutiilor interstatale si a comunicarii interindividuale la scara planetara, conceptul de suveranitate nationala nu mai poate fi conceput ca absolut si indivizibil, fara riscul unei izolari inacceptabile”. În al doilea rând, era vorba de regândirea unor prerogative traditionale ale principalelor organe ale statului, deoarece în mod inevitabil, acceptarea prioritatii dreptului comunitar - si în special aplicarea directa a actelor comunitare opereaza anumite diminuari în competenta Parlamentului, considerat foarte mult timp, pe drept cuvânt, ca unic organ de legiferare. În sfârsit, în al treilea rând, acceptarea acquis-ului comunitar impune nu numai însusirea unui cod de reguli ce au fost elaborate la nivelul institutiilor europene, dar si o noua optica în legatura cu exercitarea drepturilor cetatenesti, cu cetatenia europeana, cu standardele imperative ce sunt astazi acceptate si recunoscute la nivel european. Acest proces de adaptare este – asa cum s-a aratat – un proces continuu, ce se va concretiza si mai mult pe parcursul dezvoltarii integrarii, având ca moment de referinta adoptarea Constitutiei Europene. Am considerat, de aceea, ca fiind firesc sa înfatisam în aceasta ultima parte a manualului nostru câteva consideratii legate de problematica Constitutiei Europene, tinând seama tocmai de faptul ca în prezent dreptul constitutional a capatat tot mai mult o dimensiune europeana, determinata de conditiile noi ale apropierii si sincronizarii principalelor obiective ale tarilor europene în domeniul dreptului constitutional si institutiilor politice. Dupa cum se cunoaste, lucrarile Consiliului European de la Salonic au dat "unda verde" proiectului Constitutiei Europene, prezentata de Valéry Giscard d'Estaing, fost presedinte al Frantei, cel care a prezidat timp de 15 luni lucrarile Conventiei pentru Viitorul Europei. Acest forum inedit, cu participare guvernamentala dar si parlamentara, care a polarizat atâta timp atentia opiniei publice europene dar si internationale, a elaborat - dupa îndelungate dezbateri bazele unui document ce trebuie sa constituie cadrul juridic al desfasurarii raporturilor europene în perspectiva desavârsirii integrarii. Declaratia finala a Summitului nu a limpezit prea mult pozitiile statelor europene cu privire la viitorul Constitutiei, desi aceasta a fost validata de summitul european iar Valery Giscard d'Estaing însusi a considerat-o ca fiind un "pas istoric" în vederea înfaptuirii obiectivelor propuse. Amintim ca în etapa finalizarii documentelor Conventiei, o serie de state (Austria, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia si Suedia) s-au pronuntat împotriva unui presedinte permanent al Consiliului European si a transformarii acestui organism întro noua institutie. Pe de alta parte, statele mici si-au manifestat pe tot parcursul lucrarilor Conventiei temerea ca extinderea votului prin majoritate calificata va diminua considerabil pozitiile lor politice.

PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

134

Reuniunea la nivel înalt de la Salonic a oferit însa si elemente de satisfactie unor tari candidate, printre care România si Bulgaria, mentionate în Declaratia finala si despre care s-a specificat în mod expres ca aderarea lor la Uniunea Europeana reprezinta "o parte ireversibila a procesului de extindere". Reuniunea de la Salonic a fost puternic marcata însa si de manifestatiile violente împotriva globalizarii, care au determinat de altfel închiderea lucrarilor Summit-ului în conditiile unor masuri de securitate maxima si a opozitiei grupurilor protestatare. Pornind de la textul adoptat, Constitutia Europeana urmeaza a fi supusa atentiei viitoarei Conferinte Interguvernamentale în octombrie 2003 de catre presedintia italiana. Faptul ca reuniunea de la Salonic a fost prezidata de Grecia tara care de altfel a detinut pentru a patra oara presedintia europeana - a facilitat exprimarea unor puncte de vedere ale statelor mici. Dezbaterile Summit-ului s-au caracterizat prin elogii la adresa operei întreprinse sub presedintia fostului presedinte francez, Valéry Giscard d'Estaing, dar si prin nemultumiri, prin reiterarea unor obiectii, prin exprimarea sperantei (înca nesigura) ca disputele deloc neglijabile vor fi transate de viitoarea Conferinta Interguvernamentala. Pentru a întelege întreaga amploare si complexitate a procesului elaborarii Constitutiei Europene, câteva elemente de referinta sunt absolut necesare. Sectiunea a 2-a O idee cu traditie istorica Istoric privind lucrurile, ideea Constitutiei Europene este o consecinta fireasca a traducerii în viata a unor propuneri federaliste mai vechi sau mai noi. De la Pax romana, pax germannica, pax eclessiastica si pâna la proiectele moderne de înfaptuire a unei federatii europene, istoria a cunoscut numeroase propuneri ingenioase si originale, bine structurate si minutios gândite, elaborate de celebri oameni de stat, oameni de stiinta si cultura. Este suficient sa numim aci pe Pierre Dubois, Emeric Crucé, George Podiebrad, Ducele de Sully, Abatele Saint Pierre, Immanuel Kant si multi atâtia altii86. Un entuziast aparator al ideii europene a fost, în secolul XVIII, Abatele Saint Pierre. El a elaborat, în 1713, un proiect de constituire a unei Ligi a celor 24 de state crestine, la care urma sa se alature si Turcia, implicând printre altele alcatuirea unui corp reprezentativ (Parlamentul) cu sediul la Utrecht - oras de care erau legate interese internationale ale acelui timp. Filosoful german Immanuel Kant a elaborat, si el, în 1795, un proiect de pace vesnica, proiect care însuma principii valoroase, printre care renuntarea la forta si neamestecul în treburile interne ale statelor. Spre deosebire de ceilalti 86

Pentru elemente de ordin istoric privind ideea europeana, a se vedea în special teza de doctorat a lui V.I.Feraru, Proiectul de Uniune a statelor europene, Tipografia "Olimpul", Bucuresti, 1935.

DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

135

gânditori amintiti, care preconizau existenta unor armate, având chiar efective limitate, Kant se pronunta categoric pentru desfiintarea armatelor permanente. El propunea, totodata, instituirea unei federatii de state, cu o constitutie republicana, garantata de anumite legi pozitive internationale, care sa serveasca drept îndrumari la buna sa organizare. În testamentul sau politic, Napoleon îsi exprima încrederea ca numai prin pace si convingere Europa va putea sa puna capat neîntelegerilor si sa se transforme într-un stat federal. "Am fost obligat a îmblânzi Europa prin arme; astazi trebuie sa o convingem. Las fiului meu destula forta si simpatie pentru ca sa poata continua opera mea prin singurele arme ale unei diplomatii luminate si conciliatoare... Europa prin legaturi federale indisolubile... Învingator al Rusiei la 1812, problema pacii ar fi fost rezolvata pe 100 de ani". În perioada dintre cele doua razboaie mondiale, proiectele lui Aristide Briand si Coudenhove Kallergi au facut epoca, inspirând numeroase dezbateri si conferinte internationale. Dupa terminarea celui de al doilea razboi mondial, ideea unitatii europene a fost revitalizata si fundamentata pe baze noi. Au existat, neîndoielnic, elemente politice puternice, care au întarit convingerea tarilor europene ca în noile conditii se impune cu necesitate depasirea vechilor rivalitati si deosebiri de interese, ca si convenirea unor forme de colaborare care sa depaseasca institutiile traditionale, cunoscute de dreptul international. Sectiunea a 3-a Europa în cautarea identitatii La sfârsitul celui de al doilea razboi mondial numai S.U.A. si fosta Uniune Sovietica îsi mentineau un rol proeminent pe arena mondiala. Statele europene, confruntate cu numeroase probleme economice, sociale, unele dintre ele cu pierderea fostelor imperii coloniale, care jucasera un rol important în ascensiunea lor economica si politica, erau obligate în mod necesar sa depaseasca fenomenul divizarii. Experienta pacii de la Westphalia de la 1648 era înca prezenta în amintirea europenilor, iar ineficienta sistemelor de organizare a pacii de dupa primul razboi mondial, în care europenii îsi pusesera atât de multe sperante, constituia o amintire trista, ce nu se dorea a fi reeditata. Angajându-se pe drumul înfiintarii unor forme noi de asociere internationala, tarile europene au înteles sa-si asume, cu mult curaj, sarcina depasirii unor situatii defavorabile, orientându-si energiile cu hotarâre spre revitalizarea si fundamentarea, pe baze noi, a Uniunii Europene. În noile conditii, revitalizarea ideii europene a fost fundamentata pe doua mari idei: necesitatea unei structuri regionale, care sa permita un mai puternic grad de asociere decât cadrul oferit de o simpla organizatie internationala si un sistem de drept original, care sa permita aplicarea dreptului comunitar - creatie inedita - în toate tarile membre ale noii familii europene.

S-a spus de aceea. pe parcursul timpului. Drept comunitar general. Pe de alta parte. Astfel. când exista 15 state membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene. Integrarea europeana. stabilirea numarului membrilor Comisiei la 20 si renuntarea la sistemul adoptarii hotarârilor prin consens într-o serie de probleme importante. Sectiunea a 4-a Dinamica transformarilor Dinamica relatiilor dintre organele principale ale Uniunii Europene a evidentiat.preconizata cu i sistenta la întâlnirile n 87 Pentru dezvoltari: Dumitru Mazilu. În masura în care pe plan international s-a ridicat problema extinderii Uniunii Europene. 2002. . Editura Lumina Lex. marcându-si cu hotarâre superioritatea fata de sistemele de drept nationale. de la posibilitatea eventuala de a avea un reprezentant în cadrul Comisiei. Exercitându-si dreptul de control. Drept comunitar si institutii europene.. limitarea numarului membrilor Comisiei la 20. precum si noile state candidate la aderare.o regula de baza a constructiei comunitare. 87 Dintre organele care s-au afirmat trebuie mentionat în mod special Parlamentul European. Pe de alta parte. descresterea atributiilor altora si mentinerea constanta a ponderii si importantei unor alte organe. Bucuresti. Bucuresti. 2001. care dintr-un simplu organ consultativ a devenit cu timpul un organ de control. Editura Lumina Lex.23 si urm. acceptarea ideii . ar exclude inevitabil statele mici. individual.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 136 Originalitatea constructiei comunitare consta în faptul ca. aceasta a determinat luarea în consideratie a unor modificari în structurile comunitare. dar ar dezavantaja în mod considerabil tarile mici. fara un sprijin decisiv din partea acesteia. pag. Parlamentul a pus în dificultate Comisia condusa de Jacques Santer. Este cert ca generalizarea sistemului votului cu majoritate "calificata" în cadrul Consiliului de Ministri avantajeaza statele foarte mari.si ramâne .27 si urm. nu dispun de posibilitatile si de mijloacele de a duce singure la bun sfârsit angajamentele comunitare. tarile candidate la aderare. care a trebuit sa-si dea demisia în mod colectiv. Tratat. Viorel Marcu. În actualul sistem. care dispun de un numar de voturi incomensurabil mai mare decât statele mici. pag. de consultare si de codecizie. în conditiile în care Uniunea Europeana ar putea atinge în viitor cifra de 28 de membri. afirmând ideea ca este necesara si de dorit o interventie a Comunitatii numai în acele domenii în care statele. cresterea prerogativelor unor organe. Nicoleta Diaconu. de catre unii comentatori. Principiul subsidiaritatii a ramas . în cadrul dezbaterilor care s-au purtat în ultimii ani. ca reforma institutionala ar favoriza o mai rapida adoptare a hotarârilor. Comunitatea Europeana nu a înteles nici un moment sa se substituie suveranitatii si dreptului de decizie al statelor membre. din numarul de 20 de comisari tarile mari au un membru în plus în comparatie cu celelalte state. s-a preconizat limitarea numarului membrilor Parlamentului European.

dar aceasta se dorea mai mult la nivelul tratatelor decât al elaborarii unei viitoare Constitutii Europene. statutul Cartei drepturilor fundamentale.a unei Europe "cu doua viteze" si validata prin Tratatul de la Amsterdam. Consiliul European de la Nisa (decembrie 2000) a identificat ca fiind în special obiective majore ale acestei Conventii: delimitarea mult mai clara a competentelor între Uniune si statele membre. Sectiunea a 5-a Reforme de anvergura Conventia de la Bruxelles privind viitorul Uniunii Europene a reprezentat asa cum s-a aratat . apropierii Uniunii Europene de cetateni. definirea rolului parlamentelor nationale în arhitectura europeana. schimbarile institutionale. document în care au fost identificate o serie de probleme suplimentare ce urmau a fi dezbatute. este de natura sa creeze inevitabile discrepante între statele ce înteleg sa dezvolte si sa accentueze inter se procesul de integrare si tarile ramase fidele principiilor originare. în posibilitatea înfaptuirii intereselor lor în conditii sporite. mai putin accentuate. . aveau sa fie precizate si dezvoltate în Declaratia de la Laeken (15 decembrie 2001). Document 362/02. Dezbaterile s-au concentrat. Printre acestea se numarau: divizarea mai clara a competentelor în domenii mai eficient gestionate de statele membre. în institutiile acesteia.23 si urm. de integrare economica si politica. Aceste obiective.un moment de cotitura pe calea înfaptuirii reformelor institutionale. A se vedea pentru dezvoltari: Dumitru Adrian Craciunescu. enuntate înca de la Nisa la sfârsitul anului 2000.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 137 franco-germane din vara anului 2000 . 2003. de aceea. 2002. O examinare atenta a dezbaterilor Conventiei de la Bruxelles pentru o Europa viitoare confirma faptul ca problemele dezbatute au fost complexe si dificile. rezolvarea deficitului democratic al Uniunii Europene: modalitatile de a atinge un nivel mai ridicat în ceea ce priveste democratia. Aspecte fundamentale ale proiectului constitutional European. pag. în derularea procesului de integrare europeana. precum si asupra unor mecanisme mai eficiente care sa sporeasca încrederea lor în Uniunea Europeana. Arad. 88 Conventia pentru viitorul Europei. foarte mult asupra credibilitatii viitoare a organizatiei. evolutia Consiliului de ministri si cea a Parlamentului European într-un Parlament bicameral. integrarea tratatelor Uniunii Europene într-un singur text constitutional. Accentul principal al documentelor ce fusesera adoptate în decembrie 2001 la Laeken avea în vedere o reforma "constitutionala" a Uniunii Europene. definirea rolului Uniunii Europene într-un context global accentuat. Bruxelles. simplificarea tratatelor europene. apropierea Uniunii Europene de cetatenii sai. evolutia Comisiei Europene. Radu Dan Badoiu. simplificarea instrumentelor politice ale Uniunii Europene. a democratizarii Uniunii Europene si apropierii acesteia de cetateni. Proiectul de Tratat de stabilire a unei Constitutii pentru Europa. prezentat de presedintele Valéry Giscard d'Estaing în ultima zi a dezbaterilor din 2002 88. transparenta si eficienta.

chiar daca nu s-au regasit în proiectul elaborat de Giscard d'Estaing . . 26 mai 2003. În acest sens se puteau invoca denumirile propuse. prevedere ce reflecta caracterul pe deplin democratic de luare în considerare a tuturor intereselor nationale pe care se întemeiaza si se va întemeia în continuare Uniunea Europeana. "Uniunea europeana". un deputat liberal britanic .com/cgi-bin/cg Doc. în mod special. compus din membri ai Parlamentelor nationale. procedurile de implementare pentru traducerea în viata a deciziilor. Un inventar al propunerilor care au fost facute în cadrul Conventiei de la Bruxelles atesta si alte idei interesante care.sunt totusi relevante pentru a demonstra o anumita stare de spirit. Astfel. Retine atentia. dar a redus considerabil numarul comisarilor 89 90 Future EU. perfectionarea institutiilor si mecanismelor etc. care se referea la "mentinerea identitatii nationale" a statelor membre ale Uniunii Europene.nici în forma initiala si nici în proiectul final . ideea ca "Uniunea are o singura structura institutionala" (art. Se impun de asemenea atentiei prevederile ce privesc competentele si actiunile Uniunii. de "Comunitate europeana". înscrierea printre obiectivele generale a protectiei valorilor comune. recunoasterea diversitatii Uniunii (specificata în acelasi articol).46). delimitarea categoriilor de competente.Andrew Duff .sublinia chiar ideea ca "Uniunea Europeana va respecta identitatea nationala a statelor membre.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 138 înfatisa o viziune echilibrata între interesele statelor si interesele Comunitatii. în acest proiect. de pilda. http://www. prevederea din art. asigurarea unei vieti democratice si chiar posibilitatea unui stat de a se retrage din Uniune (art.euractiv. Trebuie mantionat totusi ca Anteproiectul de Tratat constitutional supus Conventiei pentru Viitorul Europei de catre presedintele sau. a intereselor si a independentei Uniunii (art. Bruxelles.CONV 724/03. definirea mai clara a obiectivelor integrarii.1. dubla cetatenie a tuturor celor care erau cetateni ai statelor ce fac parte din Uniunea Europeana.2). Actiunile sale nu trebuie sa treaca dincolo de ceea ce este necesar pentru a îndeplini aceste obiective" 89.14). În propunerile sale. sporirea prerogativelor Parlamentului European. Valéry Giscard d'Estaing la 28 octombrie 2002. care sa vegheze ca Uniunea Europeana sa nu-si asume puteri care ar apartine guvernelor nationale sau regionale. precum si între ponderea diverselor institutii comunitare în procesul decizional.estima necesar sa fie creat un nou organism "un câine de paza al subsidiaritatii" (watchdog). An European Constitution.la sugestia premierului britanic Tony Blair formularea ce facea referiri la o "uniune federala".desi accepta ideea unei integrari mai accentuate între statele membre ale Uniunii . în propunerile sale. "Statele Unite ale Europei" sau "Europa Unita". dat publicitatii în 2003) 90 a îndepartat . Guvernul britanic . Proiectul de Constitutie (textul revizuit. continea si elemente care ar fi putut da de înteles ca orientarea viitoarei Europe urma sa fie aceea a unei federatii.

Tratatul Constitutional va trebui sa defineasca atât relatiile dintre Uniune si statele membre (incluzând autoritatile regionale si locale). în felul urmator: “Viitorul Tratat Constitutional trebuie sa defineasca natura Uniunii. în fapt viitoarea Constitutie Europeana ar tinde spre asa ceva 91..4016 din 28 mai 2003.E. 93 Pentru dezvoltari: România si viitorul Europei. el preconizeaza competenta Uniunii în "toate problemele politicii externe". pe parcursul desfasurarii lucrarilor Conventiei Europene. . sa stabileasca mecanismele de finantare a Uniunii si o procedura pentru amendamentele constitutionale. dar si relatiile cu tarile învecinate ale acesteia. În domeniile ce revin responsabilitatii statelor membre. Bucuresti. Coordonator Adrian Nastse.96-97. Tratatul Constitutional ar trebui. cu multa claritate. institutiile si prerogativele sale si. Uniunea Europeana poate acorda sprijin prin promovarea si coordonarea politicilor nationale. În viziunea 91 Proiectul viitoarei Constitutii Europene . solicita avizul Bancii Europene "asupra oricarui proiect de reglementare la nivel national" etc. Astfel. în "Adevarul" nr. 2001. pag. Aceasta va da cetatenilor europeni o garantie ferma a respectului Uniunii pentru drepturile lor” 92 De altfel. drepturile cetatenilor. Delegatia româna s-a pronuntat pentru adoptarea unei Constitutii prin folosirea instrumentului juridic al unui tratat constitutional european. În egala masura. România într-o Europa Unita. totusi. Tratatul Constitutional trebuie sa încorporeze Carta Drepturilor Fundamentale. nu în ultimul rând. în diversele sale faze. Institutul Social Român. Sectiunea a 6-a România si Constitutia Europeana Pozitia de principiu a României cu privire la Constitutia Europeana a fost definita. considerând ca desi teoretic s-a renuntat la formula "Statele Unite ale Europei". Desi recunoaste pastrarea "identitatilor nationale". de premierul Adrian Nastase la Dublin. la 5 decembrie 2002. Date fiind aceste consideratiuni. Bucuresti.puternic contestat de membrii U. participantii români au adus importante contributii la dezbaterea numeroaselor probleme ce s-au aflat pe agenda ordinii de zi. asa cum este bine cunoscut. Dorim sa promovam si sa dezvoltam metoda comunitara de luare a deciziilor pentru care institutiile UE îsi împart responsabilitatile. o serie de state mai mici si-au manifestat rezerve fata de modificarile variantei preliminare. 2003. sa specifice care sunt responsabilitatile exclusive ale Uniunii si cele pe care Uniunea le împarte cu alte state. acordând puteri foarte mari presedintelui Comisiei si a consacrat totodata ideea franco-germana cu privire la existenta unei presedintii "bicefale" (presedintele Consiliului European si presedintele Comisiei). prezentând opinii si puncte de vedere concordante cu interesele nationale ale tarii noastre 93. 92 Adrian Nastase. incluzând obiectivele si misiunile sale. Regia Autonoma "Monitorul Oficial". noul document a extins considerabil prerogativele comunitare.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 139 europeni (la 15).

legitimitate. Totodata s-a mai sugerat ca pe lânga comisarii propriu zisi sa poata fi numiti si comisari-delegati (asociati) fara portofoliu. exprimat în special prin dreptul de a recunoaste un rol sporit parlamentelor nationale. mijlocii si mici (eventual prim ministri ai statelor respective). A fost sustinuta si prevederea privind dreptul statelor membre de a parasi în mod voluntar Uniunea. transparenta si eficienta. A avansat chiar ideea ca presedintele permanent al Consiliului European ales pe doi ani si jumatate.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 140 tarii noastre. functionând dupa proceduri parlamentare. în functie de obiectul actului de legiferare. securitate si justitie. conferind forta juridica. iar în ceea ce priveste alcatuirea Comisiei Europene s-a aratat ca aceasta trebuie sa includa un numar de comisari care sa reflecte nevoia de eficienta în gestiunea intereselor Comisiei Europene. iar nu cea de reprezentativitate. . un asemenea tratat trebuia sa includa în mod necesar. Carta Europeana a drepturilor fundamentale. România a sprijinit ideea crearii unui minister european al afacerilor externe si reprezentarea unica a Uniunii Europene în actiunile internationale. sa fie asistat în exercitarea competentelor sale de catre un colegiu prezidential. ales cu respectarea principiului unei rotatii echitabile. delegatia româna s-a pronuntat pentru separarea functiei legislative de cea executiva dar si pentru constituirea unui Consiliu legislativ. În acelasi timp. Delegatia româna a sprijinit principiul subsidiaritatii. Delegatia româna a relevat totodata ca îsi manifesta acordul cu luarea deciziilor cu majoritate calificata. propus de Consiliul European si confirmat de Parlament. Totodata. În ceea ce priveste Comisia Europeana a fost acceptata ideea unui presedinte al Comisiei Europene. cu conditia ca aceasta cerinta sa fie expres prevazuta.un comisar". cu posibilitatea de realegere. conceput ca un drept de a avertiza ("cartonas galben") si nu ca o modalitate de a bloca deciziile institutiilor europene. tara noastra s-a pronuntat pentru crearea unui spatiu comun european de libertate. cu corectivul respectarii unor proceduri care sa minimalizeze pagubele eventuale produse celorlalti membri printr-o asemenea retragere. alcatuit din câte un reprezentant al statelor mari. România s-a pronuntat pentru o presedintie a Consiliului European bazata pe reprezentativitate. urmând sa aiba un numar de membri permanenti care sa fie asistati de ministri de resort ai statelor membre sau reprezentanti ai acestora. care sa participe la activitatea Comisiei. dar s-a mentionat ca în alegerea comisarilor trebuie sa se aiba în vedere o anumita reprezentativitate si o anumita rotatie. În felul acesta s-a renuntat la formula costisitoare "un stat membru .

existenta statelor federale reprezinta un fenomen ce are explicatii istorice. sub forma unei adunari deliberative având mai degraba caracterul unei conferinte diplomatice. Constitutional Treaty. Astfel. http://www.lemonde. b) crearea unui organ comun. Sunt garantate drepturile cetatenilor europeni. a se vedea si Future EU. când fiecare stat dispunea de un anumit numar de voturi ce-i fusese conferit nu atât în ratiunea respectarii stricte a criteriilor populatiei.au fost puse sau nu bazele unei federatii europene. a unei Comisii restrânse. Conventia a fost în sfârsit în masura sa prezinte textul unui document structurat.euractiv. c) limitarea puterii conferite confederatiei asupra statelor membre si nu asupra cetatenilor lor. iar nu de suveranitate.bin/cgin.exe .com. Din punct de vedere juridic exista importante deosebiri între confederatia de state si federatie.la care ne-am referit -. federatia de state este compusa din doua sau mai multe colectivitati care nu au. sau chiar în state unitare. O problema juridica de cea mai mare importanta este aceea daca prin adoptarea Constitutiei Europene . Perspective Încheierea lucrarilor Conventiei de la Bruxelles a fost salutata cu satisfactie atât de cancelariile diplomatice. 13 iunie 2003. unanimitatea ramâne mai departe regula în probleme de fiscalitate. Documentul final consacra institutia Presedintelui Consiliului Europei . chiar fara drept de vot. cât ca urmare a unor consideratiuni de echilibru politic. http://www. În decursul timpurilor au existat diverse tipuri de confederatii dintre care singura care a subzistat în aceasta forma este confederatia elvetiana. Confederatia prezinta urmatoarele caracteristici principale: a) stabilirea ei printr-un tratat. Dupa o munca asidua de 15 luni. în acelasi timp. si puterea de codecizie a Parlamentului European în toate aceste materii. cât si de opinia publica 94. Spre deosebire de confederatie. ca urmare a noii conceptii ce a fost consacrata de tratat.fr/imprimer. majoritatea calificata este considerata întrunita atunci când jumatatea statelor membre reprezentând 60% din populatie aproba o decizie. Cu toate acestea. calitatea de subiecte de drept 94 "Le Monde". Rolul parlamentelor nationale este mentionat în special ca factor de "alerta". în cazul încalcarii principiului subsidiaritatii. Însusi sistemul de vot cu majoritate calificata a fost înnoit deoarece. iar Carta europeana devine o parte integranta a noului Tratat. conduse printr-un singur rând de organe la nivel central. dar a crescut considerabil. câte sunt în prezent. politica externa si securitate comuna. de obicei numit dieta.în forma sa acceptata prin reuniunea Consiliului European de la Salonic . în genere. Celelalte confederatii existente în istorie s-au transformat fie în state federale. dar o noutate o constituie specificarea dreptului fiecarei tari de a avea un comisar. care ofera elemente de noutate dar si de echilibru.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 141 Sectiunea a 7-a Concluzii. votul cu majoritate calificata a fost extins la 70 de probleme fata de 34. O asemenea conceptie înlocuieste viziunea anterioara. Dupa cum se cunoaste si dupa cum am aratat si în cuprinsul prezentului manual. ale caror componente beneficiaza numai de autonomie.

b) sub rezerva aceleiasi conditii. a se vedea si Future EU. http://www. unele în care 95 "Le Monde". integrata însa în colectivitatea unificata a statului federativ. care nu se gasesc într-o legatura intima cu structura interna a federatiei. în prezent exemplele cele mai relevante de state federale existente sunt S. din punctul de vedere al dreptului constitutional. f) teritoriul sau constituie o entitate în cadrul teritoriului statului federativ. administrative si de justitie.A. conflictele dintre statele federate sunt solutionate de catre curtile si tribunalele federale. Deosebirea fundamentala între acestea. aplicabila pe teritoriile tuturor statelor federate. Prin structura sa constitutionala.bin/cgin. În S. consta în aceea ca S. statul federal se aseamana.A. În statul federal exista întotdeauna o constitutie. Dupa cum am aratat în Partea a II-a a manualului nostru.A. Profesorul Ion Deleanu releva faptul ca statele federate.doua categorii de probleme. care proclama.U.U. "Acele puteri care nu au fost delegate de Constitutia S. la nivel federal. c) are organe proprii legiuitoare. trebuie mentionat ca în virtutea suveranitatii interne de care dispun. prin legislatia adoptata de catre organele centrale.o astfel de recunoastere este facuta pentru scopuri politice limitate. se afla în relatii de complementaritate cu statul federativ: a) sub rezerva respectarii constitutiei statului federativ.fr/imprimer. este sau poate fi subiect de drept international.dupa modelul Constitutiei de la Weimar din 1919 . Pe de alta parte. statului unitar. în S. si nici interzise de ea statelor. http://www.euractiv.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 142 international sau. fiecare stat federat are o ordine constitutionala proprie. g) în conditiile precizate în constitutia statului federativ. daca li se recunoaste o asemenea calitate . sunt rezervate acestora sau poporului". este o republica prezidentiala.com.A.A.exe . e) el este subiect de drept constitutional si. în timp ce Germania este o republica parlamentara. statele federate au dreptul sa-si adopte fiecare propria constitutie. având cetatenia statului federat. Între aceste colectivitati se desfasoara raporturi de drept intern.U. În Germania. la stabilirea ordinii constitutionale federative si a legislatiei comune 95. în anumite limite.lemonde. potrivit celui de al 10-lea amendament la Constitutie. si Germania. bazata pe respectul riguros al separatiei puterilor. statul federat participa la constituirea principalelor organe federative. d) populatia sa reprezinta un corp distinct. Mai mult. pastrându-si personalitatea juridica si relativa lor autonomie. în multe privinte. si nu pe cale diplomatica sau prin recurs la organe de jurisdictie internationala.U. drepturile si libertatile politice ale cetatenilor tuturor statelor federale sunt reglementate. statul federat are o legislatie proprie.cum a fost cazul cu participarea Republicii Belarus si Ucrainei ca membri fondatori ai Organizatiei Natiunilor Unite . consacrata în constitutia sa. De asemenea. Legea fundamentala din 1949 distinge . principiul potrivit caruia în caz de conflict -a între legile federale si legile statelor federate cele dintâi primeaza. Constitutional Treaty. 13 iunie 2003.. asa cum s subliniat. emanând de la organele sale cu competenta normativa.U.

.

ca "federatia europeana va sosi mai devreme sau mai târziu.30 din Legea fundamentala a R. care îsi pastreaza suveranitatea si care nu si-au pierdut-o prin actul acceptarii tratatului constitutional. drept pe care nu îl au . În sprijinul acestei opinii se pot invoca urmatoarele argumente: . asa cum a aratat de altfel în luarile sale de cuvânt în cadrul Conventiei.F. libertatii de circulatie. Constitutia Europeana recunoaste dreptul de iesire din Uniune. coexistând cu organe interstatale precum Consiliul European sau Consiliul Ministrilor. nationalitatii federale. Mai mult decât atât. în repetate rânduri. Examinarea atenta a textului Constitutiei Europene adoptat la Salonic evidentiaza faptul ca în actualul moment istoric nu se poate vorbi de o federatie.în nici un caz statele membre ale unei federatii. în schimb. delegatia tarii noastre. domeniul legislatiei "concurente". în care landurile au puterea de a legifera atâta timp si în masura în care Federatia nu face uz de dreptul sau de a legifera. pentru a fi întradevar viabila si a se concretiza sub forma unui document acceptabil pentru toate statele. Rezulta. de a depasi cât mai curând vechile bariere si de a pune cu adevarat capat disensiunilor si neîntelegerilor din trecut.Curtea de Justitie a Uniunii Europene. Traducerea în viata a principiilor si hotarârilor convenite depind însa în foarte mare masura de interesul guvernelor. organele principale ale Uniunii Europene. asa dar. întelegerea imperativului de a . Singurul element de apropiere l ar constitui .G. la vremea sa. cum sunt problemele apararii.a.G. afacerilor externe. al popoarelor. . astfel cum se cunoaste. sau art. Alte probleme formeaza. putem spune . si drepturile de care dispun statele europene în virtutea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii. dar nici aceasta nu dispune de autoritatea unei Curti Federale de Justitie. Apreciind în ansamblu lucrarile Conventiei de la Bruxelles si documentul acceptat la Salonic. .în primul rând. pasapoartelor.U. întrucât competenta sa este strict determinata la problemele comunitare.în al doilea rând. ca în actuala etapa a evolutiei relatiilor europene nu se poate vorbi înca de o federatie. trebuie sa garanteze supletea mecanismelor. prin forta lucrurilor". principiile pe baza carora a fost elaborata Constitutia Europeana nu sunt nici ele asemanatoare cu principiile unei federatii. Parlamentul (care este o expresie a vointei populare).ca el reprezinta un pas important pe drumul apropierii dintre popoarele europene si al intensificarii colaborarii dintre ele.fara a ezita .DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 143 Federatia are dreptul exclusiv de a legifera.poate . Ideea europeana.A. Daca Napoleon spunea.F. nu seamana nici pe departe cu organele unei federatii si nici macar cu ale unei confederatii. protectiei împotriva activitatilor care compromit interesele R. nu se întâlnesc la nivelul federatiei. acest deziderat nu va putea fi realizat decât concepând viitoarea federatie ca o federatie a statelor natiuni. Nu exista decât o vaga asemanare între Amendamentul X din Constitutia S. colaborarii în problemele politiei criminale. Organe precum Comisia (care este organ supranational). în strainatate s.în al treilea rând trebuie remarcat ca elementele componente ale federatiei sunt state nationale suverane. respectarea intereselor nationale.

În conditiile în care cerintele respectarii suveranitatii. O asemenea problema ar putea fi solutionata prin crearea unei Curti Constitutionale la nivel european sau prin conferirea unor prerogative de ordin constitutional actualei Curti de Justitie a Uniunii Europene. eliminându-se neconcordantele si asigurându-se o îmbinare armonioasa între prevederile generale stabilite la nivelul comunitatii si constitutiile nationale ale statelor membre. specific. În masura în care Constitutia Europeana va consfinti aceasta realitate ea va fi cu adevarat un document programatic de referinta. cu marile idei pe care promotorii gândirii europene le-au promovat timp de secole. elastic. delimitare ce trebuie efectuata cu maximum de acuratete. nemaiîntrunind adeziunea entuziasta care s-a manifestat la începutul elaborarii acestei opere de viitor. dat fiind caracterul cu totul inedit al aspectelor pe care le îmbraca constructia europeana în etapa actuala. în al treilea rând este necesar a fi elaborat un mecanism riguros. în actualul moment istoric. . . subsidiaritatii. acesta este viitorul Europei. însusi procesul integrarii risca sa treneze în continuare. de solutionare a eventualelor conflicte de interese.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 144 corela permanent tot ce este national. ca si multe altele. ce se cere înca studiata si în care solutiile urmeaza sa fie înca elaborate. În aceasta ordine de idei se cuvine a fi studiate si modalitatile prin care Curtile Constitutionale ale statelor (sau organismele echivalente) vor colabora cu aceasta institutie europeana.în primul rând este necesara o precizare si o delimitare a competentelor între Uniunea Europeana si statele membre.în sfârsit. iar documentul institutional sa-si piarda din substanta. Nu o federatie cu reguli stricte. ci o unitate în diversitate. dar si eficient. demonstreaza ca problema relatiei dintre dreptul constitutional intern si dreptul constitutional european este o problema de perspectiva. . respectându-se principiul subsidiaritatii si evidentiindu-se ca anumite competente ce tin exclusiv de statele nationale urmeaza sa fie transferate unui organism supranational. Toate aceste aspecte. xxx Perspectivele dezvoltarii Dreptului constitutional în contextul european reclama.în al doilea rând este necesar a se asigura o sincronizare deplina a unor prevederi ale Constitutiei Europene cu prevederile constitutiilor nationale. mult timp. a divergentelor în ce priveste interpretarea unor texte ale Constitutiei Europene si ale constitutiilor nationale. intereselor nationale vor fi neglijate. cel putin câteva directii importante: .

în “Dreptul”. 1999. Drept constitutional român. Aspecte fundamentale ale proiectului constitutional european. 1997. Societatea Ateneul Român. Editura Hyperion XXI. revazuta si adaugita.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 145 BIBLIOGRAFIE A. – Ion Deleanu. Radu Dan Badoiu. Bucuresti. comentata si adnotata. 2001. . Editura “Lumina Lex”. Drept constitutional si institutii politice. Ioan Muraru. Universitatea Ecologica Bucuresti. Institutii si proceduri constitutionale. Justitia constitutionala. 2001. Instantele judecatoresti. – Angela Banciu. Bucuresti. LUCRARI DE SPECIALITATE – Academie Internationale de Droit Constitutionnel. Fundatia Universitara “Hyperion”. – Dumitru-Adrian Craciunescu. Sistemul puterii judecatoresti. seria III-a.I si II. Bucuresti. 1993. texte legale comentate. vol. Editura SERVO – SAT. vol. Revizuirea Constitutiei – propunerea legislativa a cetatenilor. – Ion Diaconu. editia a doua. – Ion Deleanu. nr. XVII-e session. 1996. . Bucuresti. „V. Tratat. 1999. Monografie juridica. Editura NOVA. – Mihai Constantinescu.I. anul XI. seria IIIa. Bucuresti.” Print. Regia Autonoma “Monitorul Oficial”. Bucuresti. 2002. Antonie Iorgovan. Editura Lumina Lex. p.Bucuresti. Delegarea legislativa – ordonantele de urgenta ale Guvernului. 1995. Cetatenia. Bucuresti. Deziderate nationale si realitati sociale.S. Florin Vasilescu.9-18. Bucuresti. Ministerul Public. Facultatea de Drept. Universitatea “Hyperion”. Istoria constitutionala a României. Alegerile parlamentare si prezidentiale. în “Dreptul”. – Ion Deleanu. Arad. Bucuresti. – Constanta Calinoiu. Ioan Vida.3-12. volume XI. –Nicolae Cochinescu. – Barbu Berceanu. anul XI.Gavril Iosif Chiuzbaian. Editura ALL Beck. Droit Constitutionnel et mutations de la société internationale. p. Bucuresti. – Ion Deleanu. – Ion Deleanu. 1992. Drept constitutional si institutii politice. Editura Lumina Lex. Editura “continent” XXI. 1992. 1998. 2002 – Dan Ciobanu. Drepturile omului în dreptul international contemporan. Recueil des cours.11/2000.I si II. 6-21 iulie 2001. Drept constitutional si institutii politice. 2003. Constitutia României. Editura “Lumina Lex”. Regia Autonoma “Monitorul Oficial”. Arad. Ion Deleanu. – Mihai Badescu. nr. Victor Duculescu. jurisdictiile speciale. Bucuresti. – Mihai Constantinescu.9/2000. Organizarea puterii judecatoresti în România.

opinii. – Tudor Draganu. Curs de drept constitutional. Constanta Calinoiu.Dissescu. Revizuirea Constitutiei. Istoric. 1998. – Cristian Ionescu. 1998. Editura Holding Reporter. mijloace interne si internationale. vol. Iasi. III (1995). drept comparat. Principii fundamentale ale democratiei constitutionale.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 146 – Constantin C. – Victor Duculescu. vol. 1998. Editura “Lumina Lex”. Bucuresti. Editura Lumina Lex. comentata si adnotata. – Vasile Gionea. Editura “Lumina Lex”. Mecanisme.II.I (1993). Constanta Calinoiu. Curs de drept constitutional. 2002.II (1994). – Eleodor Focseneanu. Crestomatie de drept constitutional. Bucuresti. vol. Tratat elementar. Constanta Calinoiu.I si II. . Declaratiile de drepturi ale omului si repercursiunile lor în dreptul international public.I. Dreptul integrarii europene. Tratat elementar. – Victor Duculescu. Editura “Lumina Lex”. Editura Lumina Lex. Regia Autonoma “Monitorul Oficial”. Justitia europeana. Editura “Lumina Lex”. Editura “Lumina Lex”. 1915. Drept constitutional si institutii politice. documente. Studii de drept constitutional si istoria dreptului.I si II. Bucuresti 1998. – Victor Duculescu.I si II. Editura Lumina Lex. Bucuresti. Bucuresti. Editie noua. 2002. Istoria constitutionala a României. Constanta. 2003. Bucuresti. – Tudor Draganu. – Marian Enache. vol. Georgeta Duculescu. 2002. Georgeta Duculescu. Victor Duculescu. Nicolae Pavel. 1859-1991. – Cristian Ionescu. Editura “Humanitas”. deziderate si perspective. Dezvoltarea constitutionala a României. Bucuresti. 1998. Editura Lumina Lex. Editia III-a. – Victor Duculescu.. Controlul parlamentar. Bucuresti. Constitutia României. 1997. Protectia juridica a drepturilor omului. Bucuresti. Editura “Lumina Lex”. 1741-1991. Drept constitutional comparat. revazuta si adaugita.I si II. Editura “Lumina Lex”. Teoria generala a institutiilor politice. Editura “Lumina Lex”. Bucuresti. Drept constitutional si institutii politice. Bucuresti. 2001. 1998. – Victor Duculescu. Editura Lumina Lex. – Cristian Ionescu. Bucuresti. editia II-a. – Victor Duculescu. vol. Tratat de teorie si practica parlamentara. – Tudor Draganu. Bucuresti. vol. 1998. vol. Acte si documente. 2001. Georgeta Duculescu. Bucuresti. Liberul acces la justitie. 2001. – Victor Duculescu. Editura “Lumina Lex”. – Vasile Gionea. Bucuresti. Georgeta Duculescu. 1997. Bucuresti. vol. 1998. vol. Georgeta Duculescu. Sistemul constitutional român. Editura POLIROM. Tratat . Bucuresti. Georgeta Duculescu.

1997. Constitutiile române. Oroveanu. Editura „Lumina Lex”. Contra Constitutia.II. – Liliana Mihut . Comunicare. Academia Internationala de Drept Constitutional. Negulescu. Drepturile omului – religie a sfârsitului de secol. 1994. Bucuresti. Marian Enache. – Dumitru Mazilu¸ Proclamatia Revolutiei române. Editura „Cerma”. 1995. 1998. Statul de drept. Bucuresti. Drept constitutional si institutii politice. Protectia constitutionala a libertatilor de opinie. – Ioan Muraru. 1998. – Antonie Iorgovan. Diplomatia parlamentara. Editura ACTAMI. Bucuresti. Editia a IX-a revazuta. Gheorghe Iancu. Ministerul Public. exigente si realitati contemporane. Institutul Român pentru Drepturile Omului. Studii constitutionale. vol. Drepturile omului. Institutul Român pentru Drepturile Omului. Mihai Constantinescu. Despre pluralism în America. Bucuresti. vol. Teorie generala. Concept. Editura ACTAMI. 1994. Bucuresti.Calderon”. – Mihai T. Editura “Lumina Lex”. Bucuresti. Tunis. Bucuresti. Bucuresti. 1998. Editura Garamond. Simina Tanasescu. – Mihai T. – Paul Negulescu. Constanta Calinoiu. Editura „Lumina Lex”. Constitutia României din 1991 si istoria dreptului public românesc. 2000. Bucuresti. Bucuresti. Bucuresti. 1995. – Ioan Muraru. Editura „Sfera”. Mihai Constantinescu. Bucuresti. Istoria dreptului românesc si evolutia institutiilor constitutionale. Bucuresti.L. Le bicameralisme en Roumanie – entre la tradition et les exigences de l’integration europeenne. Doctrina si practica. Partidele politice. 2002. – Ioan Muraru. Editura „Cerma”. Editura ACTAMI. – P. f. 2003. Bucuresti. 1999. – Antonie Iorgovan. – Ioan Muraru. Drept constitutional si institutii politice. Bucuresti. Bucuresti. Tratat de drept public. Drepturile omului. . – Adrian Nastase. 1992. 1999. Mihai Constantinescu. – Adrian Nastase.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 147 – Cristian Ionescu. Editura “Lumina Lex”.P. – Ioan Muraru. Drept parlamentar românesc.Oroveanu. 1998. Regia Autonoma „Monitorul Oficial”. Gheorghe Iancu. 2 vol. 1942-1943. George Alexianu. 1992. Editura “Lumina Lex”. Editura ACTAMI. – Valeriu Mangu. Interpretarea Constitutiei. Simina Tanasescu. Mihai Constantinescu. – Ioan Muraru. – Ioan Muraru. Societatea civila. Studii constitutionale.I. 2001. Casa Scoalelor. Bucuresti. Bucuresti. 1999. Editura “Lumina Lex”. Editura Enciclopedica. Studii de drept constitutional. Editura „Lumina Lex”. Bucuresti. – Paula Pantea. Bucuresti.an. – Dumitru Mazilu. Editura “J. – Petru Miculescu. Bucuresti. 2002. 1998.

Modificarea procedurilor de solutionare a exceptiilor de neconstitutionalitate.). Editura Lumina Lex. Editura „Silvi”. Bucuresti. Ombudsman-ul în dreptul comparat.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 148 – Partidele politice. Bucuresti. – Mihai Constantinescu. p.15-20. 2001. Caiet de seminarii. anul VIII. Senatul României. Editura SERVOSAT. 1998. organizat cu sprijinul Curtii Constitutionale. comunicari prezentate la seminarul stiintific din 21 decembrie 1992. – Genoveva Vrabie. anul X. Editura „Scrisul românesc”. Iasi. Bianca Predescu. seria III-a. Regia Autonoma „Monitorul Oficial”. Bucuresti. Editura „National”. Bucuresti. 2001. 1999. Stefan Deaconu. – Elena Simina Tanasescu. octombrie 2003. p. 1997. – Iulian Teodoroiu. COMUNICARI – Ion M. – Genoveva Vrabie. Bucuresti. ARTICOLE. Mandatul de parlamentar si imunitatea parlamentara. revazuta si întregita. nr.11/1997. STUDII. seria III-a. .2/1999. Les regimes politiques des pays de l’U. – Genoveva Vrabie (coord. Drept constitutional si institutii politice contemporane. 3e edition. 1999. Drept constitutional si institutii politice. Forma de guvernamânt. Universitatea „Româno-Americana”. Arad. Statul de drept în dezbaterile contemporane. 1998. Editura “Cugetarea”. – Ion Predescu. 1998. în “Dreptul”. 1993. 1999. Editura ALL Beck. Editura Academiei Române. – Simina Elena Tanasescu. Etudes de Droit Constitutionnel. Craiova. Institutul European. Ed. 2003. – Ion Rusu.E. 2002.Constanta Calinoiu. Parlamentul României. . Bucuresti. Dictionnaire du droit constitutionnel. et de la Roumanie. – Michel de Villiers. – Florin Vasilescu. Drept constitutional si institutii politice. – Ioan Vida.Armand Colin. nr. Regia Autonoma “Monitorul Oficial”.Anghel. în “Dreptul”. Principiul egalitatii în dreptul românesc. 2001. 2002. Editura “Lumina Lex”. Bucuresti. comunicare prezentata la Simpozionul stiintific “De la Constitutia tranzitiei la Constitutia integrarii Euro-Atlantice”.3-14. Constitutionalitate si constitutionalism . 1998. – Monica Vlad. Procedura legislativa. Bucuresti. Editura ALLBECK. Editia a V-a. Garantii ale drepturilor si libertatilor omului consfintite prin Legea de revizuire a Constitutiei României. Bucuresti. Problema dublei cetatenii în legislatia româna. – Ion Rusu. Drept constitutional si institutii politice. Bucuresti. Iasi. Paris. – Sofia Popescu.

nr. în “Dreptul”. în “Revista cercului juridic banatean” nr. – Mihai Constantinescu. seria III-a. Avocatul Poporului. în “Studii de drept românesc”. în “Juridica”. Revizuirea Constitutiei României.38. – Victor Duculescu. ClujNapoca. Aplicarea în România a Conventiei -cadru pentru protectia minoritatilor nationale. în “Dreptul”. seria III-a. anul XI. în “Dreptul”. Unele probleme teoretice si practice legate de existenta dreptului parlamentar. – Victor Duculescu. serie noua.6/2000. Ioan Vida. seria III-a. republicat în Monitorul Oficial al României nr.65-71. Antonie Iorgovan.19-24. institutie a statului de drept. în “Fiat Justitia”. seria III-a. Consideratii privind institutia imunitatii parlamentare. Mihai Constantinescu.9/2000. p. p.10-1112/1997. Explicatii si comentarii. p.33-38. B. serie noua. – Victor Duculescu. Aprobarea ordonantei de urgenta. seria III-a. Bucuresti. p.7/1998. Integrarea României în Uniunea Europeana si eventualitatea unei reforme constitutionale. în “Dreptul”. p.4/2000. seria III-a. anul IX. p. – Victor Duculescu. Ratificarea tratatelor de la Maastricht si Amsterdam si unele implicatii pe planul dreptului constitutional.12/2000.249-253. p. anul IX. anul X. anul XI.12-17. publicatie a Editurii ALL Beck. anul XI. Procedura de investire a Guvernului. în “Dreptul”. p.64-69. O tema de dezbatere între oamenii politici si juristii români: modificarea Constitutiei. anul 10(43) nr.7. . – Corneliu Turianu. ACTE NORMATIVE Constitutia României. Câteva reflectii privind functiile Parlamentului. p. nr. 2003 .11/2000.57-67. – Marian Enache. august 2000. în “Revista de Drept Comercial”. revista lunara de drept. Constanta Calinoiu.1/1997. anul IX. seria III-a. anul X. p.51 din 31 ianuarie 2001.Mihai Constantinescu. nr. nr.7/1997. editata de Guvernul României. anul VIII. Regulamentul Camerei Deputatilor din 24 februarie 1994. anul XI.63-70. 2003 – Tudor Draganu. – Victor Duculescu.6/2000. anul I. în “Revista de Drept Comercial”. Constanta Calinoiu. p. Câteva observatii în legatura cu structura bicamerala a Parlamentului si cu raporturile dintre cele doua Camere în “Dreptul”. nr.18-24. – Victor Duculescu.7-8/1999. în “Dreptul”.1-2/1998. Constanta Calinoiu. – Ioan Muraru.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 149 – Mihai Constantinescu. Ioan Vida. seria III-a. O problema veche. nr.7/1998. . în “Dreptul”. Imunitatea parlamentara. dar întotdeauna noua a dreptului electoral: scrutinul uninominal sau cel de lista.30-39. Bucuresti. – Corneliu-Liviu Popescu. p. nr. nr. Ioan Muraru. nr. nr. Promulgarea legii. Editura “Rosetti”. nr. – Ioan Les. p.13-22.3-11.22-24. p. nr.

92/1992). (Monitorul Oficial al României nr. republicata în Monitorul Oficial al României nr. republicata în Monitorul Oficial al României nr.48/1999.150 din 7 august 1992. 58 din 2 februarie 2001. Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.163 din 7 august 1991.164 din 16 iulie 1992.69/1992) în Monitorul Oficial al României nr. Legea contenciosului administrativ (nr. publicata în Monitorul Oficial al României nr. Legea privind siguranta nationala a României (nr.79 din 18 aprilie 1996. Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale în Monitorul Oficial al României nr.98 din 6 martie 2000.21/1991).129/2000.187 din 7 august 1997.68/1992) în Monitorul Oficial al României nr.63/2000.311 din 5 iulie 2000). Legea administratiei publice locale (nr. republicata în Monitorul Oficial al României nr.259 din 30 septembrie 1997.311 din 5 iulie 2000). (Monitorul Oficial al României nr. (Monitorul Oficial al României nr.29/1990).215/2001) în Monitorul Oficial al României nr. Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului (nr.240 din 31 mai 2000.164 din 16 iulie 1992.48/1992) în Monitorul Oficial al României nr.63/2000. modificata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. republicat în Monitorul Oficial al României nr. modificata si completata prin Legea privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.5 din 12 ianuarie 1991.204 din 23 aprilie 2001.354 din 28 iulie 2000). (Monitorul Oficial al României nr. Legea privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale (nr. Legea pentru organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor (nr.129/2000.240 din 31 mai 2000) si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.179/1999. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. Legea pentru organizarea judecatoreasca (nr.559 din 17 noiembrie 1999). în Monitorul Oficial al României nr. Legea pentru alegerea Presedintelui României (nr.63/2000.34 din 4 martie 1992. .4/1991) în Monitorul Oficial al României nr. (Monitorul Oficial al României nr. Legea cetateniei române (nr.90/2001) în Monitorul Oficial al României nr.70/1991). Legea privind alegerile locale (nr.240 din 31 mai 2000) si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. republicata în Monitorul Oficial al României nr.104 din 25 mai 1992.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 150 Regulamentul Senatului din 30 iunie 1993.122 din 8 noiembrie 1990.51/1991).164 din 2 aprilie 2001. Legea pentru încheierea si ratificarea tratatelor (nr. modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. (Monitorul Oficial al României nr. în Monitorul Oficial al României nr.15/2000. Legea audiovizualului (nr. modificata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. publicat în MonitorulOficialalRomâniei nr. modificata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.47/1992).

1/1996) în Monitorul Oficial al României nr.94/1992). 1992-1997. organizarea si functionarea Consiliului Legislativ (nr.109/1997) în Monitorul Oficial al României nr.260 din 5 noiembrie 1993. Bucuresti.123-2001) în Monitorul Oficial al României nr. CULEGERI DE DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE Curtea Constitutionala.14/2003) în Monitorul Oficial al României nr.352 din 30 iunie 2001. 1997. Curtea Constitutionala. 1995. 1998. Legea privind organizarea si desfasurarea referendumului (nr.84 din 24 februarie 2000. Legea privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social (nr.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 151 (Monitorul Oficial al României nr. Bucuresti.107/2001 privind frontiera de stat a României. Regia Autonoma „Monitorul Oficial”. Ordonanta de Urgenta a Guvernului României nr. Culegere de decizii si hotarâri 1997. Regia Autonoma „Monitorul Oficial”.73/1993) în Monitorul Oficial al României nr. . în Monitorul Oficial al României nr. Editura „National”. 1998. republicata în Monitorul Oficial al României nr. Legea privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi (nr. 1994. Regia Autonoma „Monitorul Oficial”.189/1999) în Monitorul Oficial al României nr.116 din 16 martie 2000. Culegere de decizii si hotarâri 1995-1996. Legea partidelor politice (nr. Bucuresti. Regia Autonoma „Monitorul Oficial”. C. Legea privind regimul strainilor în România (nr. Bucuresti.113/2000 (Monitorul Oficial al României nr. Regia Autonoma „Monitorul Oficial”.311 din 5 iulie 2000). Bucuresti.25 din 17 ianuarie 2003. Jurisprudenta Curtii Constitutionale. Legea pentru înfiintarea.168 din 3 aprilie 2001. Culegere de decizii si hotarâri 1992-1993.611 din 14 decembrie 1999. 1995.141 din 7 iulie 1997. Legea privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului (nr. Curtea Constitutionala.111 din 14 martie 2000) si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. Culegere de decizii si hotarâri 1995. Culegere de decizii si hotarâri 1994. Legea privind exercitarea initiativei legislative de catre cetateni (nr. Hotarârea Birourilor permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului Legislativ si a nomenclatorului de functii (nr. în Monitorul Oficial al României nr. Curtea Constitutionala.48 din 20 martie 1997.43 din 29 februarie 1996. Curtea Constitutionala.35/1997).3/2000) în Monitorul Oficial al României nr.

192195.238 din 4 octombrie 1993. Bucuresti. DOCUMENTE INTERNATIONALE Carta Organizatiei Natiunilor Unite.U. în Monitorul Oficial al României nr. Editura Militara.307-324.143 din 30 iunie 1993. Centrul de Informare si documentare al Consiliului Europei la Bucuresti. amendata prin Protocolul nr. în Monitorul Oficial al României nr. p. Pact international cu privire la drepturile civile si politice. Decizii si hotarâri 1999.N.135 din 31 mai 1994 sau Crestomatie de drept constitutional. în Victor Luncan. nationale sau religioase si protectia identitatii acestora (Copenhaga 1990) în Crestomatie de drept constitutional. editata de Centrul de Informare al O.I p.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 152 Curtea Constitutionala. 1999.181 din 9 septembrie 1991 sau în Culegerea citata. Drepturile omului. Editura “Lumina Lex”. textul publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1999. în aceeasi culegere. p. Regia Autonoma „Monitorul Oficial”. Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale. Culegere de documente internationale si acte normative de drept international. Culegere de documente internationale si acte normative de drept intern. 1993. Constanta Calinoiu. p. Statutul Consiliului Europei. Georgeta Duculescu.11 în Manualul Consiliului Europei. Actul final al Conferintei pentru securitate si cooperare în Europa (Helsinki)1 august 1975. Protocolul facultativ al Pactului international cu privire la drepturile civile si politice. Victor Duculescu. Bucuresti. Editura “Lumina Lex”.62-70. Conventia pentru apararea drepturilor si a libertatilor fundamentale si protocoalele aditionale. sociale si culturale.1. Declaratia Universala a Drepturilor Omului. – Documentele conferintei la nivel înalt pentru Securitate si Cooperare în Europa (Helsinki. Decizii de constatare a neconstitutionalitatii – 1992-1998.129-145.I si II.312 din 3 decembrie 1993. vol. p. în Drepturile omului. vol. Bucuresti. . Crestomatie de drept constitutional. – Declaratia privind drepturile persoanelor care fac parte din minoritatile etnice. Traducere în limba româna.91-102.175-191. Curtea Constitutionala.122-128. pentru România. 2000. Bucuresti. în Victor Duculescu. 9-11 iulie 1991) în Monitorul Oficial al României nr. vol. p. Pact international cu privire la drepturile economice. p. 1998. Bucuresti. în Monitorul Oficial al României nr. Carta de la Paris pentru o noua Europa.

Bucuresti. p.82 din 4 mai 1995 sau în Manualul Consiliului Europei. p.396-411. în Monitorul Oficial al României nr.388-395. Carta europeana a limbilor regionale sau minoritare. – Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale. Bucuresti. Bucuresti. 1999. Centrul de Informare si documentare al Consiliului Europei la Bucuresti. 1999.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 153 Carta sociala europeana. Carta europeana a autonomiei locale. în Manualul Consiliului Europei.412-439. Centrul de Informare si documentare al Consiliului Europei la Bucuresti. . Bucuresti. în Manualul Consiliului Europei. Centrul de Informare si documentare al Consiliului Europei la Bucuresti. revizuita.357-387. în Manualul Consiliului Europei. Centrul de Informare si documentare al Consiliului Europei la Bucuresti. p. 1999. p. 1999.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful