P. 1
Ion Deleanu, Drept constituţional şi instituţii politice – tratat I

Ion Deleanu, Drept constituţional şi instituţii politice – tratat I

|Views: 3,061|Likes:
Published by Liliana Lirca

More info:

Published by: Liliana Lirca on May 08, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/29/2015

pdf

text

original

DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

1

SISTEME CONSTITUTIONALE CONTEMPORANE

Sectiunea 1 Criterii de identificare a sistemelor constitutionale Este bine cunoscut faptul ca în cadrul sistemului institutiilor constitutionale juridice si politice, seful de stat ocupa un rol si o pozitie dintre cele mai importante. În conditiile separatiei puterilor, seful statului poate fi însusi titularul puterii executive (cum este, de pilda, în S.U.A.), poate fi un arbitru între puterile statului, detinând totodata si unele prerogative ce apartin puterii executive (cum ar fi, de pilda, în Franta) sau poate sa reprezinte un simbol al statului, o emanatie a puterii legiuitoare, fiind responsabil fata de aceasta (de pilda, în Germania si Italia). În tarile care au pastrat forma de guvernamânt monarhica, seful statului – monarhul ereditar – nu detine însa responsabilitati politice. În aceste state, Guvernul este de fapt titularul puterii executive, monarhul pastrând numai anumite prerogative legate de reprezentarea statului pe planul relatiilor externe, pastrarea echilibrului între puterile statului si continuitatea autoritatilor statale. Luându-se în considerare în special locul si pozitia sefului de stat, regimurile constitutionale au fost de fapt clasificate în regimuri prezidentiale, semiprezidentiale, parlamentare si directoriale.1

Sectiunea a 2-a Regimuri prezidentiale În regimurile prezidentiale, cum este de pilda cel american, seful de stat, care dispune de considerabile atributii, este ales direct de popor, dar puterea sa este contracarata de aceea a forumului legislativ – Congresul – pe care nu îl poate dizolva. În sistemul american presedintele nu are dreptul de initiativa legislativa, aceasta apartinând în exclusivitate membrilor puterii executive, el fiind totodata obligat sa obtina asentimentul Congresului pentru încheierea unor acorduri internationale si avizul comisiilor de specialitate ale forumului legislativ pentru confirmarea unor înalti demnitari. Congresul dispune însa de posibilitatea de a -l demite pe presedinte si a-l trage la raspundere penala în cadrul unei proceduri destul de complicate care se numeste impeachment. Puterea judecatoreasca – absolut independenta, desi membrii Curtii supreme sunt numiti de presedintele

1

Victor Duculescu, Constanta Calinoiu, Georgeta Duculescu, Drept constitutional comparat. Tratat, editia III-a, vol.I, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002, pag.91.

PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

2

S.U.A.- are dreptul sa ia în discutie legalitatea si constitutionalitatea chiar a actelor Guvernului. Potrivit prevederilor Constitutiei S.U.A., presedintele american dispune de numeroase puteri, dar el este ales în baza unei proceduri democratice si cât se poate de eficiente de consultare a poporului, iar odata ales nu este cu nimic în afara sistemului de responsabilitati. Adoptarea si aplicarea regimului prezidential nu este, prin urmare, atât de mult influentata de tipul de atributii pe care le detine presedintele, de prerogativele mai mari sau mai mici ce apartin acestuia, ci de modul în care se încadreaza aceasta putere – considerabila, desigur – în mecanismul de control democratic. Sistemul prezidential permite, deci, o autentica înfaptuire a aspiratiilor democratice, dar numai cu conditia ca el sa fie raportat la un întreg sistem de norme si mecanisme, de institutii si forme de control care sunt menite sa-i garanteze eficienta si stabilitatea. Faptul ca un presedinte american a putut fi tras la raspundere în 1974, cum a fost cazul Watergate, demonstreaza forta si vitalitatea democratiei americane, bazata pe traditii, pe drepturile omului, dar si pe un sistem eficient de guvernare, care permite sefului de stat sa exercite un numar extrem de mare de responsabilitati, dar numai cu conditia de a le folosi corect si în serviciul întregii natiuni. Mai mult, în regimul prezidential al Statelor Unite ale Americii de Nord, sistemul de frâne si contragreutati opereaza uneori chiar în cadrul aceleiasi puteri. Alcatuirea Congresului pe baza bicamerala nu urmareste numai ca prin crearea Senatului sa se asigure o reprezentare paritara a statelor ce formeaza federatia nordamericana ci, si ca, fractionându-se puterea legiuitoare, aceasta sa nu fie concentrata în mâinile unei singure adunari care, neîmpartindu-si atributiile cu nimeni, ar putea dobândi un rol politic excesiv. 2 Sectiunea a 3-a Regimuri semiprezidentiale Spre deosebire de regimurile prezidentiale, regimurile semiprezidentiale pastreaza alegerea directa a presedintelui de catre popor, dar confera presedintelui o serie de importante atributii politice. Desi în sistemul semiprezidential seful statului nu este în acelasi timp si prim ministru – functia de prim ministru fiind separata de aceea de presedinte -, el poate prezida lucrarile Cabinetului, poate sesiza Curtea Constitutionala si dispune de o prerogativa importanta – dreptul de veto legislativ pe care îl are, desigur, si presedintele american. Regimul semiprezidential cauta sa suplineasca o serie de dezavantaje ale sistemului prezidential, dar si de imperfectiuni ale regimului parlamentar – la care ne vom referi în continuare. Între un sistem care acorda presedintelui prerogative 2

Tudor Draganu, op.cit., pag.8-9.

DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

3

foarte largi si un sistem care nu îi acorda deloc, regimul semiprezidential imagineaza o cale de mijloc în care presedintele, ales de întregul popor, devine un arbitru între puterile statului, însa puterea executiva apartine de fapt Guvernului, în fruntea caruia se gaseste primul ministru. Aceasta reprezinta, de fapt, prima si cea mai importanta deosebire între regimul semiprezidential si cel prezidential, deoarece în regimurile prezidentiale presedintele este totodata si seful puterii executive. Ca element comun între regimurile prezidentiale si cele semiprezidentiale este posibilitatea de punere sub acuzare a presedintelui în anumite situatii grave dar, în timp ce în regimurile semiprezidentiale presedintele poate dizolva Parlamentul, acest lucru nu-l poate face niciodata presedintele într-un sistem prezidential. Desigur, sunt si unele puncte de asemanare, care nu respecta pe deplin aceasta demarcatie de puteri. Asa, de pilda, în regimurile semiprezidentiale presedintele republicii prezideaza Consiliul de Ministri, fie de regula (cum este în Franta), fie numai în anumite situatii. Implicarea sa directa în viata politica nu este posibila în regimurile semiprezidentiale unde, desi presedintele este ales prin vot direct, cu sprijinul unui partid sau anumitor partide, el nu poate desfasura totusi o activitate politica relevanta, deoarece prin definitie el trebuie sa adopte o pozitie echidistanta fata de diferitele forte politice care participa la competitie pentru guvernare. Atât în regimul prezidential cât si în regimul semiprezidential, presedintele nu are initiativa legislativa, dar el poate opri adoptarea unor proiecte de legi, exercitând dreptul de veto, si sa dispuna trimiterea lor pentru o noua discutare Camerei (sau Camerelor), în scopul reexaminarii proiectului pe care nu îl considera acceptabil. Atributiile de politica externa sau cele privind functiile militare ale Presedintelui în diverse sisteme sunt, în general, aceleasi. La fel si cunoscutele prerogative ce privesc amnistia si gratierea, care în regimul anumitor constitutii, solicita însa si un aviz din partea Ministerului Justitiei. Exemplul clasic al regimului semiprezidential îl constituie r egimul politic francez consacrat de Constitutia Frantei din 4 octombrie 1958. În legatura cu sistemul semiprezidential francez, mai trebuie subliniat ca, potrivit art.16 din Constitutia citata, presedintele dispune de dreptul de a lua masuri exceptionale când institutiile republicii, independenta natiunii, integritatea teritoriului sau executarea angajamentelor sale internationale sunt amenintate întrun mod grav si imediat. Spre deosebire de sistemul român, unde presedintele poate sa prezideze sedintele Consiliului de Ministri, art.9 din Constitutia franceza din 1958 mentioneaza numai ca presedintele conduce sedintele Consiliului de Ministri, de unde concluzia ca aceasta reglementare este obligatorie. În sistemul francez, Presedintele Republicii poate sa pronunte dizolvarea Adunarii Nationale, dar nu si a Senatului. Dizolvarea Adunarii Nationale este pronuntata însa numai dupa consultarea primului ministru si a presedintilor celor doua Camere, desi parerea acestora nu este obligatorie. În afara acestor atributii, în Franta, presedintele – ales în prezent pe cinci ani, ca urmare a celei mai recente reforme constitutionale – este comandantul suprem al armatei, are dreptul de gratiere, adreseaza mesaje celor doua Camere ale

acrediteaza si primeste trimisii diplomatici. Slovenia si Albania. El poate trimite mesaje celor doua Camere. Cererea de punere sub acuzare trebuie însa prezentata de cel putin o patrime din membrii Bundestag-ului sau o patrime din membrii Bundesrat-ului. Ungaria. Presedintele autorizeaza prezentarea proiectelor de lege apartinând initiativei Guvernului. deoarece presedintele va recurge la o anumita nominalizare numai dupa ce va avea girul fortelor politice si se va confrunta cu acestea. Croatia. Constitutia instituie procedura punerii sub acuzare a Presedintelui. în conditiile în care apreciaza ca nu-si îndeplineste mandatul. . iar dintre fostele tari socialiste Cehia. În Germania.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 4 Parlamentului. Asa cum s aratat. El fixeaza alegerile si stabileste prima întrunire a Parlamentului.16 – necesita semnatura primuluiministru sau a ministrilor responsabili. Acuzatia va fi sustinuta în fata Tribunalului Constitutional de un reprezentant al Adunarii care a votat punerea sub acuzare. un rol politic minor. exemplele clasice de regimuri parlamentare în Europa -a sunt Germania si Italia. Presedintele republicii poate actiona însa cu succes în situatii de criza. precum si a ofiterilor si subofiterilor. Pentru abuzuri grave. în care el este de fapt cel ce va conferi mandatul viitorului premier. potrivit Constitutiei din 1947. Printre atributiile presedintelui se pot mentiona: numirea si revocarea judecatorilor. În Italia. presedintele reprezinta federatia si încheie tratate. care îi poate retrage oricând încrederea. o asemenea optiune nu poate fi facuta însa nici ea discretionar. presedintele republicii este ales de ambele Camere ale Parlamentului pe termen de 7 ani. Sectiunea a 4-a Regimuri parlamentare Un al treilea regim constitutional este cel parlamentar. o figura mai mult decorativa. Presedintele republicii este. ca si regulamentele. Presedintele republicii este seful statului si reprezinta unitatea nationala. care devine de fapt adevaratul forum de guvernare. exercitarea dreptului de gratiere – presedintele putând delega unele din aceste prerogative altor autoritati. în asemenea conditii. fixeaza referendum-ul popular în cazurile prevazute de Constitutie. desemneaza pe primul ministru. potrivit Constitutiei din 1949. având atributii de reprezentare si protocol. Decizia de punere sub acuzare trebuie luata cu o majoritate de doua treimi din membrii Bundestag-ului sau doua treimi din Bundesrat. ce este depasit – de departe – de pozitia proeminenta a primului ministru. Slovacia. Bundestag-ul sau Bundesrat-ul poate pune sub acuzare Presedintele Republicii în fata Tribunalului Constitutional Federal pentru violare voluntara a legii fundamentale sau a unei alte legi federale. Acest regim acorda o însemnatate considerabila Parlamentului. a functionarilor federali. Guvernul – condus de un prim ministru eficient si cu largi puteri – este obligat sa dea socoteala Parlamentului. promulga legile si emite decretele cu valoare de lege. fara prea mari dificultati. iar actele sale – cu exceptia unor masuri printre care Decretul de aplicare a art.

Slovacia. respectându-se traditiile si institutiile nationale. El nu poate exercita însa acest drept în ultimele sase luni ale mandatului sau.35. cu majoritatea absoluta a membrilor sai. El are dreptul de gratiere si poate comuta pedepsele. dupa înstiintarea presedintilor celor doua Camere. vechile constitutii fiind numai partial aprobate si pastrate mult timp în vigoare cu anumite modificari (Ungaria. Presedintele republicii poate. Integrarea noilor democratii în ordinea de drept europeana s-a facut. Nici un act al Presedintelui republicii nu este valabil daca nu este contrasemnat de ministrii care l au propus si care îsi asuma responsabilitatea. de asemenea. Actele care au valoare legislativa si celelalte acte de competenta Presedintelui sunt. În atributiile sale intra si declararea starii de razboi. institutia sefului de stat a ramas una dintre institutiile cheie. fireste. . ungaria). Croatia. de care depinde edificarea. este comandantul fortelor armate si prezideaza Consiliul Suprem al Apararii. altele spre modelul francez (România) iar altele spre modelul german (Slovenia. Din acest punct de vedere este de remarcat ca unele state foste socialiste s -au orientat spre modelul american (Rusia). Acest regim se caracterizeaza prin aceea ca puterea 3 Ibidem. în aceste tari. 3 Sectiunea a 5-a Regimul directorial O varietate a regimurilor întemeiate pe principiul pluralismului politic o constituie regimul directorial. În conditiile profundelor transformari politice care au avut loc în anii ’90 în Europa centrala si de rasarit. fostele tari comuniste – care au abolit sistemul monopartid si economia planificata – au transformat structural cadrul lor legislativ si constitutional. acorda decoratii. Presedintele prezideaza Consiliul Superior al Magistraturii. contrasemnate de presedintele Consiliului de Ministri. dupa autorizarea prealabila a Camerelor. acrediteaza si primeste reprezentantii diplomatici. În aceste cazuri el este pus sub acuzatie de catre Parlament în sedinta comuna. controlul constitutionalitatii si aplicarea efectiva si imediata a angajamentelor internationale în ordinea interna a statelor respective. preocupându-se de elaborarea unor noi legi fundamentale care sa garanteze drepturile si libertatile cetatenilor. cehia. dupa deliberarea Camerelor. pluralismul politic. o functionare armonioasa a institutiilor statului. ratifica tratatele internationale.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 5 el numeste. Presedintele republicii nu raspunde de actele savârsite în exercitiul functiilor sale decât în cazurile de înalta tradare sau atentat contra Consiliului. a unui nou cadru democratic. Indiferent de optiunile pe care aceste state le-au manifestat fata de unul sau altul dintre sistemele constitutionale pe care leam mentionat. în unele cazuri folosindu-se chiar fostul cadru constitutional. pag. constituit conform legii. functionarii de stat. sa dizolve una sau ambele Camere. daca acest lucru este prevazut de lege. în cazurile prevazute de lege. Polonia).

pe un anumit termen. Este de remarcat.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 6 executiva este detinuta de un colegiu ales de catre legislativ. întrucât guvernul (executivul) nu poate fi revocat de Parlament pâna când nu îsi va fi terminat mandatul. 4 Sectiunea 6-a Sistemul constitutional român În tara noastra. de aceeasi autoritate ca si puterea legiuitoare. în principiu. Institutions politiques et droit constitutionnel. În perioada anilor 1938-1940 a existat tendinta transformarii monarhiei parlamentare într-o monarhie cu prerogative foarte largi. ci fiind un executiv colegial. care a fiintat în tara noastra pâna în 1947. dar si o cunoastere aprofundata a problemelor. ceea ce face ca sa existe totusi o posibilitate de a diminua – sau de a evita – excesele unei puteri care pe tot timpul mandatului sau devine independenta fata de legislativ. Executivul. îi poate anula sau modifica actele. 2000. ca executivul. Un important element de specificitate în cadrul regimului directorial este însa acela ca „desi puterea legiuitoare nu poate revoca executivul înainte de expirarea mandatului lui. pâna la expirarea caruia nu poate fi revocat. în care monarhia detinea de fapt numai unele atributii protocolare si reprezentative. iar în perioada 1940-1944 România a cunoscut un regim autoritar condus de Maresalul Ion Antonescu. în locul unui executiv numit de seful statului. potrivit parerii autorilor de specialitate. Elementele mentionate deosebesc regimul directorial si de regimul prezidential. I. editia II-a. vol. Paris. Dupa cum s-a remarcat în literatura noastra de specialitate. dependent de legislativ.I. pag. pag. prin chiar originea sa. Bucuresti. determinata de bogata practica pe care au acumulat-o în decursul timpului fiecare dintre membri si Consiliul Federal în totalitatea sa.174. executivul regimului directorial este. fiind colegial. citat de Tudor Draganu. 4 Maurice Duverger. traditia regimului politic a fost aceea de regim parlamentar – dar în cadrul formei de guvernamânt monarhic. Un asemenea sistem se deosebeste în mod evident de regimul parlamentar. caci pe când acesta creaza un executiv puternic. În Elvetia. în acelasi timp. . ca în regimul parlamentar. vol. se constata totusi o puternica influenta a executivului asupra legislativului. regimul directorial cunoaste un executiv ales de puterea legiuitoare pe un termen determinat. presupune o dezbatere în cadrul sau a principalelor acte pe care le emite. Dar acest fapt nu este menit sa duca la o consolidare a pozitiei executivului pentru ca. fiind ales întocmai ca ea de corpul electoral.274. unde functioneaza acest sistem. stabilitatea membrilor Consiliului Federal – unii ramânând în functie timp de peste 25 de ani – le confera acestora o mare autoritate asupra adunarilor. Dupa cum observa Maurice Duverger. care se bucura. Editura „Lumina Lex”. nefiind concentrat în mâinile unei singure persoane. va fi necesara întotdeauna realizarea unei unitati de vointa între cei care fac parte din executivul colegial. regimul directorial nu cunoaste institutia responsabilitatii politice a ministrilor. Drept constitutional si institutii politice.

cu marile principii ale dreptului constitutional. fie în categoria republicilor parlamentare. desi categoria de republica semiprezidentiala a fost calificata de unii autori ca o notiune artificiala. inclusiv aceea de a dizolva Parlamentul. Desi au existat în literatura de specialitate si anumite punct de vedere care considera regimul existent în România ca fiind parlamentar. dupa parerea noastra. fara nici un amestec din afara. trebuie subliniat ca în epoca contemporana formele autocratice de guvernamânt s dovedit pretutindeni nu -au numai în contradictie cu interesele propriilor lor popoare. în care presedintele depinde exclusiv de Parlament. toate popoarele au în mod permanent dreptul de a determina în deplina libertate. ea este totusi preferabila. a libertatii de expresie. sociala si culturala”. Carta de la Paris pentru o noua Europa din 1990 preciza si ea ca „Guvernul democratic se întemeiaza pe vointa poporului. . în care presedintele este totusi ales de popor. statutul lor politic intern si extern. Dupa Revolutia din Decembrie 1989 a fost mentinuta forma republicana de guvernamânt. Numerosi autori de specialitate care au analizat regimul politic din România l-au caracterizat ca fiind un regim semiprezidential inspirat în buna masura din regimul francez. care – dupa cum aratam în alta parte a acestei lucrari – au devenit astazi principii acceptate si recunoscute pe plan international. estimam – cu tot respectul pentru argumentele aduse – ca nu poate fi pus semnul identitatii între un regim parlamentar de tipul celui german si italian. regimul republican existent în România a fost de fapt subordonat unor circumstante de ordin politic legate de existenta unui singur partid si de promovarea unei singure doctrine. în anumite conditii. dispune de atributii importante. ca doctrina oficiala a statului. aceleia de a ignora elementele de specificitate si de a “clasa” România – fara o analiza suficienta – fie în categoria republicilor prezidentiale. Prin urmare. si sistemul existent în România. Democratia reprezinta cea mai buna garantie a libertatii de expresie. În Documentul final al reuniunii de la Viena din 1986. dezvoltarea lor politica. dar si cu imperativele generale ale pacii si stabilitatii în lume. a tolerantei fata de orice grupuri ale societatii si a egalitatii sanselor pentru fiecare persoana”. În ceea ce priveste libertatea optiunilor. si de a urmari. validata de prevederile Constitutiei din Decembrie 1991. Democratia are ca fundament respectarea persoanei umane si a statului de drept. exprimata periodic prin alegeri libere si corecte. reprezentantii statelor participante la Conferinta pentru Securitate si Cooperare în Europa subliniau în aceasta ordine de idei ca “în virtutea principiului egalitatii în drepturi si dreptului popoarelor de a dispune de ele însele si în conformitate cu prevederile corespunzatoare ale Actului final.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 7 Dupa instaurarea republicii (în 1947) si pâna la Revolutia din Decembrie 1989. Aprofundând ideea democratiei politice. economica. atunci când doresc si cum doresc. conform dorintei lor. fara a se ridica însa la nivelul prerogativelor de care dispune seful statului într-o republica prezidentiala.

deoarece renuntarea la democratie ar fi împotriva oricaror principii ale dreptului constitutional modern. soin. Nu trebuie uitat ca. de raporturile de forte. fiind o premisa a democratiei” 5. O importanta realizare a gândirii si practicii politice contemporane este. Lupta politica constând în confruntarea dintre doctrine. nu contesta valoarea pluralismului care si-a dobândit. de circumstantele speciale care fac ca în anumite conditii sa prevaleze anumite metode sau optiuni strategice. tome VII “La Démocratie gouvernante. „Pluralismul implica dreptul inalienabil al omului de a apartine oricaror comunitati de ordin moral. acceptarea pluralismului ca o conditie indispensabila pentru asigurarea progresului societatii. ci din predominanta unuia dintre ele. la fel de prezent pe toate treptele vietii sociale. 6 Citat de Georges Burdeau. unele pasnice altele nu. absurd sa ne imaginam societatea civila în termenii unei uniformitati care ar anihila confruntarea politica. pag. programe. Pericolul pentru libertatea personala nu vine din constituirea grupurilor multiple si puternice. de aceea. indiferent de orientarea sa. Dupa cum remarca. ideologii se desfasoara în conditii diferite de la o epoca la alta. În România de astazi nici o forta politica. pe buna dreptate. determinate de fizionomia si traditiile societatii. 1993. ea nu putea sa dauneze unitatii nationale”7. Helenan S. intelectual si spiritual. cum pretind anumiti oameni politici si. recunoscut. deoarece politica este un aspect inevitabil al convietuirii sociale8.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 8 Principiile democratice de conducere a societatii constituie astazi un drept câstigat. singurele care permit dezvoltarea persoanei. Nu trebuie uitat ca însasi functia sistemului politic este aceea de a rezolva conflicte si de a promova solutii de cooperare. Ar fi. Asa cum arata Jacques Lacroix. Aristotel se ridica cu vigoare împotriva pretinsei “unitati absolute” a societatii civile. „ca filosofie politica pluralismul firma ca diversitatea este de dorit. un prestigiu bine meritat. ea implica o multitudine de forme. cum a fost si pentru societatile anterioare. „Diversitatea spirituala este un drept. Traité de Science politique. de la care nu se pot face drogari sau abateri. Paris 1973. cultural.Plano. înca la timpul sau.114. Librairie . dar si o norma ce decurge din respectul diversitatii. Asa cum subliniaza un Dictionar de analiza politica. relevând pericolul unei asemenea uniformizari în urmatorii termeni: „Este evident ca natura societatii civile nu admite unitatea. Asa cum este unanim. ceea ce ei numesc cel mai mare bine pentru stat este în mod precis ceea 5 Jack C. În opinia aceluiasi autor. devenind nu numai o regula valabila pentru relatiile politice.Riggs. „orice viata este o lupta si orice istorie a societatilor atesta ca viata politica nu scapa acestei legi” 9. Robert E. Dictionar de analiza politica. Georges Burdeau. ci grupul mic” 6. de ceea ce trebuie sa ne temem nu este grupul puternic. Editura “Ecce Homo”. de aceea. pentru desfasurarea activitatii politice si elaborarea normelor cu caracter juridic care trebuie sa guverneze conduita oamenilor în societate. în prezent. lupta politica este un fenomen specific pentru societatea de azi. Bucuresti.Robin. assise sociale et sa philosophie politique”.

Plano s.Générale de Droit et de Jurisprudence.115. 8 Jack C. L. 9 Georges Burdeau. 7 Idem..560. tome III. Traité de science politique.cit. pag. La Dynamique politique.575. .G.D. Paris 1968.J.a. p. p.561. p.. op.

denumite si norme electorale. sunt amanuntit cercetate în literatura juridica. ele gasindu-se înscrise atât în Constitutie cât si în legea electorala. Aceeasi organizatie a mai propus ca alegerea senatorilor sa se faca. Drept constitutional si institutii politice. avansând propuneri de perfectionare a lui. privind Codul electoral (potrivit Legii nr. În legatura cu diversele moduri de concepere a scrutinului. La politique. În tara noastra. „Relatiile sociale care privesc alegerea prin vot a deputatilor. sefului de stat si autoritatilor locale sunt reglementate de dreptul constitutional. Normele juridice care reglementeaza aceste relatii sociale formeaza o institutie distincta a dreptului constitutional.III. Editura Lumina Lex. care este consacrat. desi numerosi oameni politici si organizatii neguvernamentale au criticat acest mecanism. pentru ambele Camere ale Parlamentului.388. aproximativ 70% dintre deputati urmând sa fie alesi prin sistemul uninominal majoritar absolut în circumscriptiile uninominale.336 din 21 mai 2002 13 Tudor Draganu. paragraf 7 Ioan Muraru. Din toate cele aratate mai sus rezulta cu evidenta ca lupta politica. amintim sistemul majoritar. se desfasoara într-o multitudine de forme si circumstante. printre care sistemul Hondt. precum si a sefului statului. potrivit reglementarilor în vigoare. Astfel. mentinerii si exercitarii puterii. Mecanismele electorale la diverse nivele trebuie concepute într-un mod democratic. propunerea Organizatiei Pro Democratia privind alegerea Camerei Deputatilor printr-un sistem mixt. editia VIII. În ce priveste scrutinul. deoarece prin continutul lor sunt relatii constitutionale. cu alegerea si desemnarea parlamentarilor. consecinta fireasca a importantei lor în sistemul de drept si faptul ca indica cel mai direct si eficient caracterul democratic sau nedemocratic al unui sistem constitutional” 11. conferind organelor alese un element de autentica reprezentativitate populara. O problema veche. fiinteaza. 13 Fiecare alegator ar avea 10 11 Aristotel. numai cu titlu de exemplu. Mentionam. pag. Bucuresti 2001. revazuta si adaugita. Se cuvine a fi semnalata si initiativa legislativa a cetatenilor. Dupa cum observa autorii români Ioan Muraru si Simina Tanasescu. în toate cazurile. astfel. acesta poate fi uninominal sau scrutin de lista. au fost enuntate diverse sisteme în literatura de drept constitutional. adica apar în procesul instaurarii. Simina Tanasescu. printre alte legislatii. senatorilor. În esenta. se are în vedere reducerea numarului de parlamentari prin cresterea normei de reprezentare si un scrutin asemanator celui din Republica Federala Germania. În competitia pentru putere între diversele forte politice o însemnatate cu totul hotarâtoare o prezinta desfasurarea în conditii democratice a competitiei electorale.189 din 1999) 12.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 9 ce tinde spre pieirea sa” 10. sistemul proportional si diferite sisteme intermediare. prin vot uninominal. 12 „Monitorul Oficial” nr. si de legislatia electorala româna actuala. Aceste norme juridice. dar întotdeauna noua a . la nivelul fiecarui judet si al Municipiului Bucuresti. fenomen inevitabil pentru orice societate. un sistem de alegeri pe baza de liste. si 30% prin scrutin de lista.

nr.33 si urm. 1997. . în „Fiat Justitia”. pag.1. Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir.dreptului electoral – scrutinul uninominal sau cel de lista. Facultatea de Drept. Cluj-Napoca.

acestea nu au fost retinute si inserate în Constitutie. fara a duce însa la farâmitarea spectrului electoral. Deputatii ar urma sa fie alesi printr-un „sistem mixt cu compensatie”. . în continuare. iar pe de alta parte. un sistem electoral democratic. reglementarea regimului electoral urmând a fi facuta.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 10 dreptul la doua voturi. iar senatorii la nivelul colegiilor uninominale în care sunt alesi si doua treimi din deputati. printr-o lege organica. Mentionam ca. prin scrutin uninominal majoritar. care sa permita o reprezentare corecta a fortelor politice. Înfaptuirea optiunii democratice pe calea alegerii libere reprezinta. desi în cursul dezbaterilor privind revizuirea Constitutiei s-au facut si unele propuneri de modificare a sistemului electoral. o conditie indispensabila a democratiei. Ea presupune pe de o parte asigurarea posibilitatii tuturor fortelor politice de a-si desfasura campania electorala. în actualele conditii istorice. unul pentru un candidat în colegiul uninominal si unul pentru o lista la nivelul circumscriptiei electorale. cu doua tururi de scrutin.

pentru a asigura desfasurarea normala a întregii vieti economice si sociale. Lui i se vor subordona Consiliul Militar Superior. În document se arata ca „Din acest moment se dizolva toate structurile de putere ale clanului Ceausescu. ramânând în vigoare toate acele dispozitii ale sale care nu priveau structurile de putere ale fostei dictaturi. Acest punct de vedere s-a reflectat si în Tezele cu privire la elaborarea noii Constitutii a României. Întreaga putere în stat este preluata de Consiliul Frontului Salvarii Nationale. îsi vor continua activitatea normala subordonându-se Frontului Salvarii Nationale. la interpretari dezavantajoase pentru ordinea ce fusese instaurata în 14 A se vedea. în actuala lor structura. Toate ministerele si organele centrale. Consiliul de Stat si institutiile sale îsi înceteaza activitatea. pe de o parte datorita faptului ca nu numai prevederile vadit incompatibile ale Constitutiei din 1965 cu ideile Revolutiei din Decembrie 1989 nu mai erau aplicabile. ca Revolutia din decembrie 1989 nu a abrogat decât partial prevederile Constitutiei din 1965. 1999. orasenesti si comunale ale Frontului Salvarii Nationale ca organe ale puterii locale” 14. a consacrat abolirea dictaturii dar nu a specificat în mod expres regimul constitutional al tarii si nici forma de guvernamânt a statului. din 22 decembrie 1989. Bucuresti.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 11 CONSTITUTIA ROMÂNIEI DIN 1991 CAPITOLUL I CONSIDERATII GENERALE Sectiunea 1 Optiunile democratice dupa Revolutia din Decembrie 1989 Primul document al Revolutiei române Comunicatul catre tara al Consiliului Frontului Salvarii Nationale. municipale. Proclamatia Revolutiei române. practic. în forma initiala. În teritoriu se vor constitui consilii judetene. O asemenea interpretare a generat pe drept cuvânt obiectii. S-a sustinut. ca de la data intrarii în vigoare a noii Constitutii. Inexistenta unor prevederi clare cu privire la forma de guvernamânt a statului si regimul constitutional aplicabil a generat în rândul specialistilor o diversitate de interpretari cu privire la semnificatia acestui Comunicat. de pilda. acceptarea tezei potrivit careia Constitutia din 21 august 1965 nu a fost expres abrogata putea duce. Guvernul se demite. care puteau fi considerate depasite în raport cu noile structuri. care au prevazut. Constitutia din 21 august 1965 este abrogata. pentru dezvoltari: Dumitru Mazilu. Pe de alta parte. dar si alte numeroase dispozitii ale vechii Constitutii. care coordoneaza întreaga activitate a armatei si a unitatilor Ministerului de Interne. . Editura „Lumina Lex”.

urmau sa se constituie de drept în Adunare Constituanta. Potrivit acestui decret. pentru a demonstra încetarea fortei juridice a constitutiei din 1965. ca forma de guvernamânt a tarii este republica. idee ce nu fusese enuntata initial în Comunicatul din 22 decembrie 1989. compusa din membrii celor doua forumuri legislative. La câteva zile dupa victoria Revolutiei. cerinta indispensabila pentru definirea cadrului în care urma sa fie edificat ulterior noul stat de drept. la 27 decembrie 1989. pentru adoptarea Constitutiei. În orice caz. aceasta ar fi ramas totusi.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 12 stat. pentru prima data. 15 Adunarea Constituanta. deoarece era de natura sa puna sub semnul întrebarii întreaga ordine juridica postrevolutionara. organizarea si functionarea Consiliului Frontului Salvarii Nationale. fiind convinse ca ea fusese deja solutionata prin primul act al Revolutiei române „Comunicatul catre tara al Frontului Salvarii Nationale”. Nici acest act normativ nu cuprinde referiri la mentinerea sau abrogarea Constitutiei din 21 august 1965. care a dezbatut si adoptat noua Constitutie. preferabil – consideram noi – ca primul document al Revolutiei române „Comunicatul catre tara al Consiliului Frontului Salvarii Nationale” sa precizeze expres situatia Constitutiei din 1965. Se poate concepe însa si explicatia ca noile autoritati revolutionare nu au mai abordat problema Constitutiei tarii. S-ar putea sustine. Mai trebuie mentionat si faptul ca în primele zile ale Revolutiei din Decembrie au fost abrogate o serie de acte normative emise de fostul regim. desigur. deci. executiva si judecatoreasca. ca toata activitatea ulterioara.2 privind constituirea. ale carui principii erau vadit contrare Constitutiei din 21 august 1965. ar fi fost neconstitutionala. a fost emis Decretul-lege nr. În cadrul amplelor dezbateri ce s-au purtat pe aceasta tema s-a mai sustinut ca ar putea fi invocate si normele generale de drept cu privire la desuetudine. fara a fi abrogat formal. este totusi desconsiderat intentionat si pe fata de toate cele trei puteri existente în stat: legislativa. Este de observat ca în acest act normativ se mentioneaza. 15 . În doctrina a mai fost invocat si argumentul potrivit caruia revolutiile au un efect abrogator asupra constitutiilor existente în momentul încheierii lor victorioase. astfel. Ar fi fost. atunci când un act normativ. Adunarea Deputatilor si Senatul. S-a argumentat ca scurgerea timpului nu este necesarmente un element de esenta desuetudinii. teza subzistentei Constitutiei din 1965 a fost larg contestata. Aceasta împrejurare ar putea fi folosita. a functionat pe baza Decretului-lege nr.92/1990 pentru alegerea Parlamentului si a Presedintelui României. în vigoare. inclusiv activitatea Parlamentului ales la 20 mai 1990. deoarece contravenea evident principiilor Constitutiei din 21 august 1965. inclusiv o serie de legi importante care au fost adoptate dupa constituirea noului Parlament. partial. ca argument de cei care sustin ca din moment ce nu s-a produs o abrogare expresa a Constitutiei din 1965. reunite în sedinta comuna.

Editura Hyperion. 1993.Dan Ciobanu.54. Bucuresti. Victor Duculescu. pag. Drept constitutional român. .

în final.92/1990. au fost validate si doua prevederi noi. vicepresedintii si secretarii celor doua Camere. numai de un vot consultativ. prin rotatie. cu prilejul sedintei pentru adoptarea Constitutiei. o puteau face prin corespondenta. Data fiind încetineala cu care se realizau progresele în prima faza a lucrarilor Adunarii Constituante. în cadrul comisiei. creata în baza Hotarârii nr. compus din presedintii. configuratia politica a celor doua Camere. nu ar fi votat nici direct. În ce priveste modalitatea de adoptare a Constitutiei. a trecut mai întâi la elaborarea unor Teze. care nu figurau în regulamentele anterioare. pe cât posibil. unele organe de presa erau de parere ca o asemenea perspectiva a dizolvarii Adunarii Constituante. Partea a doua a lucrarilor Adunarii Constituante s-a desfasurat sub sabia lui Damocles a dizolvarii Adunarii Constituante. Regulamentul de desfasurare a lucrarilor fiind modificat la 10 septembrie 199117 în sensul limitarii duratei interventiilor la maximum 5 minute si al renuntarii de a se mai pune în discutie acele probleme asupra carora Constituanta se pronuntase cu prilejul discutarii Tezelor. S-a mai convenit. accelerarea ritmului lucrarilor. A urmat. de presedintele Senatului si de presedintele Adunarii Deputatilor. nu ar fi fost deloc exclusa. în consecinta. propunerile care vizau votul nominal al parlamentarilor cu prilejul adoptarii Constitutiei. în special pentru a se pune de acord asupra unor probleme politice. Comitetul Adunarii Constituante. totodata. ca propunerile de deputati si senatori – membri ai Comisiei – sa fie astfel facute pentru a se respecta. Adunarea functionând pe baza unui Regulament. O a doua inovatie a constituit-o masura decaderii din calitatea de deputat sau senator a parlamentarului care. Astfel. nici prin corespondenta.1 din 11 iulie 1990. a fost acceptata ideea ca acei deputati sau senatori care nu-si puteau exercita votul fiind retinuti în alte probleme importante. prin aceeasi hotarâre. ideile esentiale ale textelor constitutionale. acestia din urma dispunând. în cazul neîndeplinirii mandatului sau. alegerea unei Comisii pentru redactarea proiectului Constitutiei României. ele au fost retrimise Comisiei pentru elaborarea proiectului de Constitutie. neconvenindu-se anumite teze. formata din deputati. care cuprindeau de fapt.1 din 11 iulie 1990 s-a stabilit ca sedintele sa fie prezidate. senatori si specialisti în domeniul dreptului constitutional si al altor stiinte socio-umane. în ipoteza în care ea nu putea sa elaboreze textul Constitutiei în termenul fixat. unele teze fiind astfel redactate încât au putut fi transformate cu usurinta în articole ale noii Constitutii. potrivit Decretului – lege nr. Metodologia 16 urmata pentru adoptarea noii Constitutii a fost urmatoarea: Comisia pentru redactarea proiectului de Constitutie. Au fost situatii în care.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 13 Prin Hotarârea Constituantei nr. Totodata. într-o forma concisa. S-a stabilit. A fost constituit. au fost acceptate. care erau destul de spinoase si care implicau realizarea unui consens. În unele situatii s-a recurs la întâlniri ale sefilor grupurilor parlamentare. totodata. Singurul 16 17 .

Drept constitutional si institutii politice.2 din 10 septembrie 1991. Editura Fundatiei Chemarea.184 din 13 septembrie 1991. vol.II. Iasi.63. publicata în Monitorul Oficial al României.Ion Deleanu. Hotarârea Adunarii Constituante nr. nr. pag. . 1992.

Comisia pentru elaborarea proiectului de constitutie preconizase si pentru România aceeasi denumire de Consiliu Constitutional. Op. ea folosind atât practica daneza. institutie nou creata în România prin Constitutia din 1991. institutia Avocatului Poporului are o filiatie mult mai complexa. cât si 18 Ion Deleanu. vol. Avocatul Poporului. Rezulta.II. Constitutia româna. ca si a valorificarii celor mai bune traditii din trecutul gândirii constitutionale românesti. desigur. deci. Dupa cum arata însusi textul Constitutiei. Consideram necesar sa precizam totodata ca. Curtea de Conturi. care nu a participat la sedinta de adoptare a Constitutiei si nici nu si-a exercitat votul prin corespondenta. cu prilejul pregatirii Tezelor pentru Constitutia României. Aceasta nu a constituit însa singura sursa de inspiratie. din momentul în care Adunarea Constituanta adopta legea fundamentala. Intrarea în vigoare a noii Constitutii ca urmare a referendum-ului din 8 decembrie 1991 nu a constituit însa punctul terminus al schimbarilor constitutionale din tara noastra. de asemenea. care au prezentat expuneri.M. cautându-se a se adopta în toate cazurile numai acele solutii sau redactari de texte care s-au dovedit eficiente si sigure în practica altor state. fiind decazut. au fost întreprinse studii si vizite în numeroase tari.R). printre care Curtea Constitutionala. conferinte etc. Constitutia franceza din 1958.D.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 14 caz înregistrat a fost acela al senatorului Karoly Kiraly (U. suedeza. si sa fie numiti din nou membrii Curtii Supreme de Justitie 18. folosit si în alte tari.. însa pâna la urma a fost preferat termenul de Curte Constitutionala. a avut în vedere. obiectul unor vii dezbateri si confruntari de pareri. s-a facut apel la specialisti din alte tari. Momentul urmator legat de adoptarea Constitutiei. au fost adunate documente privind experienta si viata politica a altor state. pag. a constituit. prin Hotarârea adoptata de Adunarea Constituanta. într-o prima varianta. În ceea ce priveste situarea Constitutiei române din 1991 în contextul reglementarilor constitutionale moderne. a avut în vedere institutia Consiliului Constitutional francez. fara a prelua însa absolut toate aspectele de competenta ale acestei institutii. urmau sa fie înfiintate o serie de institutii noi. tocmai spre a da si mai bine expresie ideii înfaptuirii unei justitii constitutionale. Mai multi deputati si senatori din partidele de opozitie au apreciat ca fiind inutil referendumul. De altfel.66 . ca urmare. în cel mai înalt grad. nu odata membrii Comisiei pentru redactarea proiectului de Constitutie sau parlamentari au facut referinte la institutii din dreptul constitutional comparat. supunerea ei spre aprobare în cadrul unui referendum. germana.cit. În cadrul lucrarilor Adunarii Constituante în care s-au discutat diferite texte constitutionale. Curtea Constitutionala de pilda. Dintre institutiile nou create. trebuie precizat ca noua Constitutie a fost elaborata pe baza unui studiu atent al constitutiilor tarilor democratice. din calitatea de senator. ca elaborarea noii Constitutii a României avut în vedere ca un obiectiv primordial racordarea Constitutiei ce urma sa fie elaborata la standardele internationale. consacrând un sistem semi-prezidential.

.

nu toate din aceeasi sursa –. a cerintei respectarii principiilor si normelor juridice pe care trebuie sa se întemeieze statul de drept. daca în Franta presedintele republicii prezideaza sedintele de guvern. presedintele poate lua parte la sedintele de guvern în care se dezbat probleme de interes national. este aceea a superioritatii ordinii juridice internationale fata de ordinea juridica interna si a aplicarii tratatelor în ordinea interna din România. dar sa contribuie. Desigur. . renuntând la ideea mandatului imperativ si consacrând teoria mandatului de reprezentare. Cu toate ca România a adoptat sistemul semiprezidential francez. totodata. care de fapt preia o dispozitie ce s-a afirmat cu putere în ultimele decenii în dreptul constitutional comparat. altele prelucrate si adaptate. care a constituit o traditie a vietii parlamentare românesti. situatie în care prezideaza sedintele la care participa. juristilor le revine un rol esential. cultivarea respectului fata de lege trebuind sa devina o ratiune a însasi existentei si a functionarii organelor statului. specifica tuturor constitutiilor moderne democratice. urmând practica unor tari democratice. dar si a spiritului lor. sa aplice cu consecventa si cu dreptate legile. deoarece în Constitutia româna din 1991 se întâlnesc foarte multe elemente de originalitate si noutate. Constitutia din 1991 nu numai ca a reintrodus institutia Senatului. Integrarea României în noua ordine juridica europeana revendica un rol sporit pentru drepturile si libertatile omului care se cer a fi respectate cu strictete. în mod direct la constientizarea întregii opinii publice românesti în legatura cu valoarea normelor juridice. care refuza acceptarea instrumentelor internationale în masura în care nu fusesera acceptate expres de tara noastra în virtutea propriei suveranitati. Edificarea întregii vieti politice românesti pe ideile de drept si legalitate a devenit si devine tot mai mult o conditie a acceptarii României ca membru cu drepturi depline al comunitatii statelor europene.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 15 institutia spaniola corespunzatoare. statutul deputatilor si senatorilor. nu toate atributiile Presedintelui francez se regasesc în Constitutia României din 1991. Aceste importante prevederi marcheaza o schimbare fundamentala de conceptie fata de vechea optica existenta înainte de 1989. un respect sporit fata de norma de drept. dar a stabilit totodata cu precizie si claritate mecanismul procedurii legislative. Asa. al unor organisme internationale. Este neîndoielnic ca asemenea transformari de substanta vizeaza însusirea nu numai a literei noilor reglementari constitutionale. fata de reglementarile internationale la care tara noastra a devenit parte. de pilda. O importanta inovatie a Constitutiei din 1991. Este cert ca functionarea în bune conditii a tuturor mecanismelor prevazute de noua Constitutie implica un grad sporit de întelegere a separatiei puterilor în stat. unele preluate din dreptul constitutional comparat – evident. în întregul mecanism de functionare a organelor si organismelor statului nostru. cu cerinta respectarii neabatute a dreptului în relatiile dintre indivizi. sirul exemplelor poate fi continuat. însa. ei trebuind sa fie primii care sa contribuie la promovarea respectului pentru statul de drept. O inovatie deosebit de interesanta este reintroducerea sistemului bicameral. evitarea amestecului unei puteri în treburile celeilalte. potrivit art.87 din Constitutie. în functie tocmai de specificul national al tarii noastre. în România. În acest amplu efort.

culturale si profesionale. preciza ca "se impune cu necesitate efectuarea unui proces de atenta revizuire si adaptare a unor prevederi constitutionale în raport cu actualele realitati social-politice ale tarii. Presedintele tarii având rol de arbitru între puterile statului. decurgând din practica. pag. decrete. “Monitorul Oficial al României”. 19 20 Ion Deleanu. de organizatiile societatii civile. sub egida Camerei Deputatilor si a Asociatiei Pro Democratia. la adaptarea si perfectionarea prevederilor Constitutionale. a opiniei publice. Aceste prevederi ale Constitutiei reprezinta tot atâtea directii de actiune pentru promovarea valorilor statului de drept.138. ideea unei reforme constitutionale a fost avansata mai de mult de majoritatea partidelor politice. Partea I-a.23 din 25 iunie 2000 privind constituirea Comisiei pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constitutiei. pentru eliminarea oricaror vestigii ale arbitrariului din viata societatii noastre. Legi. revizuirea Constitutiei a devenit o cerinta imperioasa în ultimii ani. de Parlament (puterea legislativa) si de instantele judecatoresti (puterea judecatoreasca). În acelasi an. Op.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 16 Sectiunea a 2-a Cai si directii de actiune Constitutia României din 1991 stabileste un regim de guvernare semiprezidential si fundamenteaza organizarea bicamerala a Parlamentului. organism al Consiliului Europei constituit pentru a da asistenta noilor democratii. Pe parcursul timpului. Joi 28 decembrie 2000.700. . spre a se încadra în marea familie a popoarelor europene. Programul de guvernare. Puterile statului (desi nu se consacra expres principiul separatiei puterilor) sunt exercitate de Guvern (puterea executiva). ca si de Comisia de le Venetia.. În anul 2002 a fost adoptata Hotarârea Parlamentului României nr. Anul XII. organizatiilor stiintifice. hotarâri si alte acte. pentru faurirea unei democratii durabile. ca o consecinta a necesitatii de a se valorifica experienta acumulata în perioada care a trecut de la adoptarea actualei Constitutii din 1991 ca si a imperativului de a fi înscrise în Constitutie probleme si aspecte noi. s-au desfasurat lucrarile "Forumului constitutional". ca si de lucrarile de specialitate publicate în ultimii ani. Cu toate acestea. adoptat de Parlamentul României la 28 decembrie 2000. nr. De altfel. prevederile Constitutiei României s-au dovedit fie în general adaptate conditiilor dezvoltarii tarii în anii de tranzitie. importanta forma de participare a societatii civile. garanteaza pe larg drepturile si libertatile si consacra mecanisme eficiente de garantare a drepturilor si libertatilor cetatenilor.cit. compus din Camera Deputatilor si Senat 19. Constitutia instituie un mecanism democratic de functionare a organelor statului. precum si cu exigentele procesului aderarii României la Uniunea Europeana" 20. prevederile constitutionale fiind apreciate de numerosi specialisi straini.

care a obtinut avizul Consiliului Legislativ si pe marginea caruia Curtea Constitutionala a emis Decizia nr. în care au fost reprezentate toate partidele parlamentare. Trebuie amintit ca înca din 1215 Magna Charta definea. În esenta. ca si al Curtii Constitutionale. a rolului Consiliului Superior al Magistraturii. LIBERTATILE SI ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE CETATENILOR ROMÂNIEI Sectiunea 1 Notiunea si natura juridica a drepturilor si libertatilor fundamentale Respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti constituie unul dintre domeniile esentiale în care dreptul constitutional a actionat în decursul timpului si de care este legata însasi configuratia moderna a acestei discipline. propunerea legislativa a avut în vedere o mai buna definire a pozitiei si rolului organelor de stat. Dupa cum este bine cunoscut. Privind retrospectiv se poate aprecia ca declaratiile de drepturi au reprezentat – atât la timpul respectiv. dupa efectuarea procedurii de mediere si aprobarea Raportului de mediere de catre cele doua Camere. Ele au fundamentat ideea egalitatii oamenilor atât în domeniul drepturilor civile. un grup de 233 deputati si 94 senatori au semnat Propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei. drepturile cetatenesti au aparut pentru prima data sub forma unor declaratii de drepturi. 21 Tudor Draganu. ce s-au constituit în adevarate pledoarii pentru recunoasterea drepturilor omului în societate si apararii demnitatii sale împotriva oricarui arbitrar21. o eficienta sporita a prevederilor prin care sunt aparate. cât si mai ales dupa trecerea unor secole – documente fundamentale. întarirea principiului autonomiei locale. respectate si garantate drepturile cetatenesti. cât si în domeniul politic. si validata în urma referendumului popular la 18 . dintre om si autoritate. . de o incomparabila relevanta pentru definirea continutului politic si juridic al institutiei drepturilor omului. a independentei justitiei. pag. Propunerea legislativa a fost votata de Camera Deputatilor la 30 iunie 2003 si de Senat la 1 septembrie 2003.65 si urm. care au dat expresie traducerii în viata a unor mari conceptii si idei umaniste. Bucuresti.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 17 Din initiativa Comisiei pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constitutiei. definind o viziune elaborata cu privire la raporturile dintre individ si stat.148 din 16 aprilie 2003 privind constitutionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constitutiei României. Declaratiile de drepturi ale omului si repercusiunile lor în Dreptul international public. CAPITOLUL III DREPTURILE.19 octombrie 2003. 1998. Editura „Lumina Lex”.

.

A. Sfera drepturilor omului este. În ceea ce priveste conceptul propriu zis de drepturi. dupa cum apreciaza prof. redactate de juristi de mare prestigiu. la timpul lor. acestea. manifestari curajoase ale tendintei de a proteja drepturile legitime ale cetateanului împotriva tentativelor puterii de a-si extinde prerogativele în pofida drepturilor oamenilor si în detrimentul acestora. Conceptul în sine de drepturi ale omului a reprezentat. deoarece drepturile omului includ în egala masura. de altfel. cu argumente temeinice.Ioan Muraru sunt „acele drepturi subiective apartinând cetatenilor. fiind studiate. Profesorul Paul Negulescu clasifica libertatile publice în „primordiale” sau „primare” (ex. Doctrina liberala a demonstrat. reluând elemente din gândirea religioasa si din nazuintele generale de libertate care se facusera cunoscute cu atâta vigoare în secolele XVII si XVIII. în Anglia. esentiale pentru viata. toate constitutiile efectueaza diferentieri în ceea ce priveste drepturile. mult mai larga decât aceea de drepturi ale cetateanului. indispensabile pentru libera dezvoltare a 22 Drepturile cetatenesti sunt denumite si „libertati publice”. aceasta limitare nu poate fi justa si legala decât daca se întemeiaza pe o regula de drept. o regula de maxima importanta: aceea ca ori de câte ori guvernul unei tari vrea sa aduca o anumita limitare bunului plac al indivizilor.U. care actioneaza si atunci când este vorba de straini si apatrizi. Toate documentele elaborate. si protectia strainilor si a apatrizilor. libertati si îndatoriri fundamentale ale cetateanului român. care au rezistat timpului.libertatea individuala. conceptul de drepturi ale omului s-a regasit si se regaseste în special sub forma notiunii de drepturi si libertati cetatenesti 22. O examinare – chiar si sumara – a conceptiilor elaborate în decursul timpului cu privire la drepturile omului arata c încarcatura filosofica a acestui a concept s-a reflectat nemijlocit în definirea trasaturilor politice si juridice ale conceptului însusi. inviolabilitatea domiciliului) si . o operatiune de sinteza. în numeroase Facultati de drept din tarile occidentale. sub aceasta denumire. în fond. asa dar. Pe planul dreptului constitutional. Consideram demn de subliniat faptul ca elaborarea conceptului de drepturi ale omului a constituit. în mod necesar. ridicând pe trepte noi principiile filosofice umaniste. exercitarea drepturilor ce-i sunt recunoscute si garantate individului de legi si de Constitutie. Franta si S. o generalizare si o abstractizare a tot ceea ce gândirea umana a avut mai bun. constând din generalizarea unor idei consacrate în diferite tari în documente juridice cu un bogat continut moral si politic.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 18 pentru prima oara. libertatile si îndatoririle fundamentale ale cetatenilor proprii. care sunt direct corelate cu obligatiile de fidelitate si loialitate. Cu toate acestea. preexistenta si impartial interpretata. au reprezentat. libertatea si demnitatea acestora. si obligatia generala de protectie a drepturilor omului. evident. privite prin perspectiva istoriei. obligatia statului de a nu întreprinde nimic în masura sa împiedice libera dezvoltare a activitatilor pe care omul le desfasoara.

Curs de Drept constitutional român. Bucuresti. . a asociatiunii.518). pag.Doicescu.Th. a întrunirilor).„secundare” sau „complementare” (ex. 1927. editat de Alex.libertatea presei. A se vedea Paul Negulescu.

b) principiul neretroactivitatii legilor (art. cele doua Pacte internationale ale drepturilor omului (Pactul privind drepturile civile si politice si Pactul privind drepturile economice si sociale). regimul strainilor si apatrizilor.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 19 personalitatii umane. Bucuresti. respectiv Capitolul 1 Dispozitii comune (articolele 15-21). prezentând o importanta primordiala atât pentru cetatean. de catre statul român. Editura Lumina Lex. Capitolul 2 Drepturile si libertatile fundamentale (articolele 22-53). libertatilor si îndatoririlor sunt de remarcat o serie de dispozitii esentiale. definitorii pentru modul în care noua Constitutie concepe interpretarea si traducerea în viata a reglementarilor cu caracter umanitar. pag. revazuta si cmpletata. a cetatenilor români aflati în strainatate (art. d) protectia. Pe de alta parte.15 alin. drepturi stabilite prin Constitutie si garantate prin Constitutie si legi23.16). Titlul II cuprinde de fapt patru capitole. constituie unul dintre domeniile cele mai importante ale reglementarilor constitutionale. enunta garantii de natura sa asigure respectul ferm al acestora. În ceea ce priveste Dispozitiile comune ale Titlului II. e) cetatenia româna. 23 Ioan Muraru. cu alte cuvinte prevederile constitutionale care sunt în egala masura aplicate tuturor drepturilor. inclusiv problemele pe care le ridica extradarea si expulzarea (art. la drepturi subiective si la drepturi esentiale ce apartin cetateanului. Simina Tanasescu. f) relatia dintre dispozitiile constitutionale si tratatele internationale privitoare la drepturile omului (art.17). cu toate consecintele lor. legi fundamentale sau declaratii de drepturi. 2001. Totodata.162. cât si pentru stat si societate. 18 si 19). El cuprinde nu numai o enumerare clara si corespunzatoare a drepturilor.20).2). si care sunt în fond determinante pentru definirea statutului juridic al cetateanului. Notiunea de drepturi fundamentale se refera. rolul si însemnatatea deosebita a drepturilor fundamentale au facut ca acestea sa fie înscrise în acte deosebite. . prin urmare. Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Drept constitutional si institutii politice. în acelasi timp.1). g) accesul liber la justitie pentru apararea drepturilor si libertatilor. Elaborarea textelor a avut în vedere în primul rând conventiile internationale privind drepturile omului. au fost avute în vedere modul în care aceste drepturi sunt enuntate în constitutiile principalelor state democratice. intitulat Drepturile. Editia VIII-a. c) egalitatea în drepturi a cetatenilor în fata legii si autoritatilor publice (art. libertatile si îndatoririle fundamentale. cum ar fi constitutii. Sectiunea 2 Principiile reglementarii drepturilor si libertatilor fundamentale Titlul II din Constitutia României.15 alin. În rândul acestor dispozitii sunt enuntate: a) universalitatea drepturilor si libertatilor (art. Capitolul 3 Îndatoririle fundamentale (articolele 55-57) si Capitolul 4 Avocatul Poporului (articolele 58-60). libertatilor si îndatoririlor fundamentale dar.

PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

20

Sub titulatura dispozitiilor comune sunt enuntate, deci, o serie de principii cu caracter general, considerate indispensabile pentru întelegerea întregii problematici a drepturilor, libertatilor si îndatoririlor. Astfel, este de retinut de la început ideea universalitatii, în sensul ca toti cetatenii tarii beneficiaza de drepturile si libertatile consacrate prin Constitutie si prin legi, asumându-si totodata si obligatiile pe care acestea le prevad. Corelata acestui aspect se înfatiseaza ideea accesului la justitie, specifica pentru statul de drept, care întregeste, în mod fericit ideea de universalitate. Ideea de universalitate se coroboreaza si cu principiul egalitatii în drepturi, care statorniceste egalitatea tuturor cetatenilor în fata legii, fara privilegii si discriminari. Reforma constitutionala din 2003 a adus precizarea importanta ca statul român garanteaza egalitatea de sanse între femei si barbati pentru ocuparea unor functii sau demnitati publice. Este de remarcat si prevederea expresa cuprinsa în articolul 16 alineatul 2, care dispune ca nimeni nu este mai presus de lege, întelegând prin aceasta sa puna capat pentru totdeauna unor practici care au facut ca în trecut anumite persoane ocupând functii importante în stat sa încalce în mod voit prevederile Constitutiei si ale altor legi. Constitutia diferentiaza regimul cetatenilor români de acela al cetatenilor straini. Functiile si demnitatile publice, civile si militare, pot fi ocupate numai de persoanele care au cetatenia româna si domiciliaza în tara. Apare, în felul acesta, o deosebire între doua categorii de cetateni români: cetatenii români care au domiciliul în tara, si cetatenii români care au domiciliul în strainatate. Cetatenii români aflati în strainatate se bucura de protectia statului român, trebuind sa îndeplineasca obligatiile ce le revin, cu exceptia acelora care nu sunt compatibile cu absenta lor din tara. Astfel, de pilda, cetatenii români aflati în strainatate nu sunt obligati sa efectueze serviciul militar. Este de remarcat ca actele normative aparute dupa Revolutia din Decembrie 1989 au permis cetatenilor români care si-au pierdut cetatenia din diferite motive, sa o redobândeasca, pastrându-si totodata cetatenia straina pe care au dobândit-o între timp. Pe de alta parte, modificarile aduse Legii cetateniei române, în forma sa republicata în anul 2000, permit cetatenilor români sa beneficieze de o dubla cetatenie. Aceste prevederi normative întregesc cadrul diviziunii pe care am enuntat-o, ceea ce face ca în momentul de fata sa avem practic trei categorii de cetateni români: a) cetateni români care traiesc pe teritoriul tarii; b) cetateni români aflati în strainatate cu domiciliul; si c) cetateni români care beneficiaza si de cetatenia unui alt stat. Drepturile si îndatoririle cetatenilor români sunt, evident, aceleasi, cu mentiunea însa ca în ceea ce priveste cetatenii români aflati în strainatate, acestia nu beneficiaza de anumite categorii de drepturi. Cu referire la regimul strainilor si apatrizilor, Constitutia prevede ca acestora li se poate acorda sau retrage dreptul de azil “în conditiile legii”, respectându-se tratatele si conventiile internationale la care România este parte. Aceasta prevedere este vadit insuficienta, deoarece dupa Revolutia din Decembrie 1989 s-a produs o schimbare a opticii fata de continutul si natura dreptului de azil. În regimul trecut,

DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

21

în fostele tari comuniste s-a acordat de multe ori azil politic unor persoane care desfasurasera activitati teroriste sau care contribuisera la destabilizarea vietii politice într-o serie de tari din Occident, participând la activitatea unor organizatii clandestine, interzise, sprijinite din afara. Este cert ca noua orientare a politicii românesti, de prietenie cu toate statele si de respectare a principiilor statului de drept, nu mai face posibila în viitor acordarea de azil pentru asemenea motive. În legatura cu regimul cetatenilor români, strainilor si al apatrizilor mai trebuie precizat si faptul ca pâna la modificarea din 2003 a Constitutiei, cetateanul român nu putea fi nici extradat si nici expulzat, în timp ce strainii si apatrizii puteau fi extradati, în baza unei conventii internationale sau în conditii de reciprocitate. Neexistând o mentiune expresa în Constitutie cu privire la expulzarea strainilor, este clar ca aceasta poate fi efectuata în conditiile în care ei ar fi indezirabili pe teritoriul statului român. Prin urmare, se contura o mare deosebire de principiu între cetatenii români (de toate categoriile) si straini, primii neputând fi nici extradati si nici expulzati, iar cei de al doilea fiind pasibili de ambele masuri. Amintim ca expulzarea constituie o masura administrativa, luata de organele Ministerului de Interne, masura ce se confirma de justitie, prin care un cetatean strain este îndepartat de pe teritoriul României. Extradarea reprezinta remiterea strainului catre o alta tara (tara sa de origine, statul împotriva caruia a comis o infractiune sau statul pe teritoriul caruia a savârsit o fapta deosebit de grava) pentru a executa o pedeapsa privativa de libertate. Mentionam ca întrucât România a desfiintat pedeapsa cu moartea, un strain sau apartid nu poate fi extradat în conditiile în care statul catre care ar urma sa fie extradat ar trebui sa-i aplice pedeapsa cu moartea. Consideratii umanitare împiedica asemenea proceduri. Prin faptul ca atât expulzarea cât si extradarea se hotarasc de justitie, sunt eliminate masurile arbitrare sau discriminatorii, luate la nivelul unor autoritati administrative, care ar putea viza un strain sau apartid. Justitia este cea care va hotarî si în caz de extradare si în caz de expulzare, tinând seama de toate elementele concrete si de argumentele care pledeaza în favoarea sau împotriva aplicarii acestor masuri. O prevedere deosebit de importanta se refera la tratatele internationale privind drepturile omului. Sediul materiei se gaseste în articolul 20 din Constitutie, care initial avea urmatorul cuprins: (1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate în concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte. (2) Daca exista neconcordanta între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte si legile interne, au prioritate reglementarile internationale 24. Din analiza acestui text rezulta ca el ridicau doua categorii de probleme: a) problema interpretarii dispozitiilor constitutionale privind drepturile si libertatile 24

Reforma constitutionala din 2003 a adaugat la acest text sintagma „cu exceptia cazului în care Constitutia sau

legile interne contin dispozitii mai favorabile”.

Parlamentul României a adoptat si o lege prin care au fost aduse unele completari Codului penal. Mentionam ca asemenea modificari legislative s-au operat în momentul în care România a devenit parte la Conventia internationala împotriva torturii si altor pedepse ori tratamente cu cruzime. desigur. inumane sau degradante. ale carei atributiuni au fost considerabil extinse. situatiile la care se referea conventia mentionat 25. mai târziu. Ratificând conventia în cauza. S-a aratat. introducându-se în legislatia penala. Cu alte cuvinte. pentru o fapta care era initial sanctionata cu o pedeapsa grava. Trebuie amintit ca în cadrul dezbaterilor Adunarii Constituante au fost ridicate obiectii în legatura cu consacrarea principiului în cauza ca principiu constitutional. fara îndoiala. Desi textul este. cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte. Ar fi. adoptata la New York la 10 decembrie 1984.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 22 cetatenilor. în timpul urmaririi sau judecarii. Dispozitiile constitutionale urmeaza sa fie interpretate în concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului. ceea ce ar face legea în cauza inaplicabila. anterior aderarii sau ratificarii unui tratat international. În materie penala s-a aplicat în toate cazurile si se aplica înca principiul legii mai blânde (mitior lex). dreptul penal a recunoscut ca infractorul trebuie sa beneficieze de legea cea mai blânda. ca acest principiu functioneaza numai în materie civila. O ultima mentiune cu privire la dispozitiile comune ale Titlului II priveste principiul neretroactivitatii legilor. În ceea ce priveste cea de a doua problema. se va aplica aceasta lege. ar apare o lege noua. dimpotriva. este mai greu de vazut cum vor fi aplicate în concordanta cu acestea. ca fapte sanctionate prin lege. de imaginat si solutia adaptarii prealabile a legislatiei interne. si b) situatia unei eventuale neconcordante între pactele si tratatele internationale referitoare la drepturile omului si dispozitiile legislative interne. referirea din text potrivit careia dispozitiile constitutionale vor fi interpretate si aplicate suscita unele probleme. în situatia în care o persoana a comis o infractiune si. solutia optima pare a fi o Decizie a Curtii Constitutionale. este de semnalat ca prin articolul 20 din Constitutie se consacra în mod expres teza prioritatii dreptului international fata de dreptul intern. de pilda. Situatia este valabila si în cazul în care. În toate aceste situatii. apare o lege care prevede o pedeapsa mai usoara sau chiar dezincrimineaza fapta respectiva. în situatia în care fapta sa este afectata de doua sau mai multe legi care reglementeaza 25 . În ceea ce priveste prima dintre cele doua probleme. mai bine precizate în urma reformei constitutionale din 2003. prin care s-ar constata incompatibilitatea sau neconcordanta. generos si da expresie principiilor noi care trebuie sa calauzeasca statul de drept. Daca este de înteles ca textele constitutionale pot fi interpretate în spiritul documentelor internationale. articolul 1 din Codul civil începând cu enuntul „Legea dispune numai pentru viitor. care este mai favorabila infractorului. Acest principiu a fost consacrat sub forma unei reguli cu caracter general în articolul 15 alineatul 2. Ea nu are putere retroactiva”.

112 din 10 octombrie 1990). .Legea nr.20 din 9 octombrie 1990 pentru modificarea si completarea unor dispozitii din Codul penal si Codul de procedura penala (Monitorul Oficial al României nr.

ceea ce însemneaza ca nu ar fi posibile legi cu caracter exceptional. 27 Ioan Muraru. precum si siguranta domiciliului persoanei fizice.cit. în literatura de specialitate au fost emise puncte de vedere autorizate de catre specialistii români care au analizat aceasta institutie. aplicate de o îndelungata practica. op. pot fi exercitate de cetateni numai pentru participarea la guvernare. posibilitatea de miscare libera. joaca în principal rolul de garantii constitutionale 27. si e) drepturi garantii. fie pentru rezolvarea unor probleme sociale si spirituale. b) drepturi si libertati social-economice si culturale. În cadrul dezbaterilor constitutionale s-a ridicat problema daca consacrarea principiului neretroactivitatii legii. fireste. Editura Europa Nova. fie pentru participarea la guvernare. prin continutul lor. nu ar vrea sa însemneze o abrogare a principiului mitior lex. fiind încriminate fapte savârsite cu multi ani în urma etc. prin continutul lor. clasificarea si interpretarea prevederilor legate de drepturile fundamentale. pag. exceptii de la principiul mitior lex. de la faptul ca omul este o fiinta bio-psihosociala.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 23 succesiv materia în cauza. c) drepturi exclusiv politice care. 26 Ion Deleanu.Ion Deleanu clasifica drepturile si libertatile în: a) drepturi si libertati care ocrotesc fiinta umana ca valoare în sine. vol. Simina Tanasescu. 1996. Bucuresti. în directia recunoasterii principiului aplicarii legii mai blânde. adica acele drepturi si libertati care. În legatura cu neretroactivitatea legilor se pune si problema legilor exceptionale.181. ca un principiu general. este greu de imaginat ca el ar putea sa se refere si la faptele penale unde exista reglementari statornice. care au fost edictate numai pentru anumite perioade speciale.131. siguranta fizica si psihica. Sectiunea 3 Clasificarea drepturilor si libertatilor fundamentale 3. Desi textul nu face exceptii. Tratat. În aceasta privinta prevederile Constitutiei sunt categorice si trebuie interpretate ca atare. Este evident ca aceasta categorie de legi este afectata de principiile Constitutiei. care sa încrimineze fapte din domeniul trecutului. ca relatie sociala sau ca molecula sociala 26. ca entitate biopsihica si b) drepturi care proteguiesc fiinta umana ca persoana. educatia si posibilitatea protectiei. sau care se aplica pe un anumit termen. prin continutul lor. Asemenea legi consacrau. pag. drepturi care. prof. asigura viata. drepturile si libertatile s-ar clasifica în: a) inviolabilitati. d) drepturi si libertati socialpolitice care.1. Pornind de la triada structurii române. Drept constitutional si institutii politice. . adica acele drepturi si libertati care. pot fi exercitate de cetateni la alegere. În ceea ce priveste enumerarea. În opinia profesorului Ioan Muraru. prin continutul lor. asigura conditiile sociale si materiale de viata.II.. prin continutul lor. Uneori era încalcat însusi principiul neretroactivitatii.

dreptul de petitionare (art. Fiecare dintre aceste articole.34). la raportarea libertatii individului fata de mediul în care omul traieste prin recunoasterea dreptului de a cunoaste informatii de interes public – articolul 31.32). secretul corespondentei (art. dreptul la învatatura (art.36).51). doua mari idei: drepturile legate organic de persoana omului (drepturile civile) si drepturile ce vizeaza participarea sa la viata politica (drepturile politice). dreptul de a fi ales (art. libertatea întrunirilor (art. dreptul de vot (art. familiala si privata (art. protectia persoanelor cu handicap (art. dreptul de a fi ales (art.52). b) În categoria drepturilor economice si sociale pot fi încadrate dreptul la munca si protectie sociala (art. care se refera la posibilitatea restrângerii exercitiului unor drepturi sau libertati.29). O serie de drepturi apar ca o consecinta fireasca a dreptului la viata si a libertatii persoanei ca. protectia proprietatii private (art. accesul la cultura (art. apreciem ca acestea ar putea fi subsumate celor doua mari diviziuni ale drepturilor omului consacrate de altfel de cele doua pacte adoptate de Organizatia Natiunilor Unite.31). inviolabilitatea domiciliului (art. în 1966. asa cum o arata însasi denumirea acestei categorii.50). pe parcursul a 28 de articole. dreptul la aparare (art. În ce priveste drepturile din prima categorie – drepturi civile si politice – ele vizeaza.articolul 26. Astfel.41).41).40). Alte drepturi vizeaza împlinirea unor deziderate firesti de autoperfectionare. dreptul de asociere (art.37). trateaza un drept distinct.43). libertatea individuala (art. a) În ce priveste drepturile civile si politice sunt enuntate: dreptul la viata si la integritatea fizica si psihica (art.26). libertatea de exprimare (art.40) etc. 3. În legatura cu drepturile din aceasta categorie dorim sa atragem atentia numai asupra unor elemente de noutate pe care le ofera actuala Constitutie. în ceea ce priveste libertatea individuala remarcam prevederile deosebit de importante ale articolului 23. libera circulatie (art. libertatea întrunirilor (art. dreptul de asociere (art. libertatea constiintei (art. secretul corespondentei (art. cu exceptia articolului 49. libera circulatie (art. cum este cazul dreptului la învatatura (art.27). protectia copiilor si a tinerilor (art.28).30).2.23). 22). dreptul de protectie sociala (art. si anume: drepturile civile si politice si drepturile economice si sociale. care are urmatorul cuprins: .37). acestea sunt: dreptul la viata si integritatea fizica si psihica si libertatea individuala (art.24). Drepturi politice propriu zise sunt dreptul de vot (art.39).PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 24 Capitolul 2 din Titlul II al Constitutiei se ocupa de enuntarea propriu zisa a drepturilor si libertatilor fundamentale.46). dreptul la mostenire (art.25). dreptul la greva (art.35). Încercând sa sistematizam multitudinea de drepturi si libertati pe care le consacra Constitutia României. dreptul la mediul sanatos (art.49).27).22).33). În ce priveste drepturile civile propriu zise. interzicerea muncii fortate (art.32). dreptul la ocrotirea sanatatii (art. dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica (art. Unele drepturi privesc protectia acestui drept pe plan judiciar (cum este cazul dreptului la aparare – articolul 24: altele se refera la viata particulara a persoanei .44).39).42).28).36). dreptul la informatie (art.25). dreptul la viata intima. inviolabilitatea domiciliului (art. de pilda.

Remarcam si prevederile potrivit carora celui retinut trebuie sa i se aduca de îndata la cunostinta. frecvente în trecut. împotriva caruia arestatul se poate plânge judecatorului. fara ca durata totala sa depaseasca un termen rezonabil. (11) Pâna la ramânerea definitiva a hotarârii judecatoresti de condamnare. daca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au încetat sau daca instanta constata ca nu exista temeiuri noi care sa justifice mentinerea privarii de libertate. (13) Sanctiunea privativa de libertate nu poate fi decât de natura penala”. Textul prevede o serie de termeni si modalitati în care se pot aduce limitari ale libertatii individuale. iar învinuirea. . din partea unor autoritati chemate tocmai sa respecte ordinea. (10) Persoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar sau pe cautiune. în conditiile legii. (7) Încheierile instantei privind masura arestarii preventive sunt supuse cailor de atac prevazute de lege. în limba pe care o întelege. potrivit careia pâna la ramânerea definitiva a unei hotarâri judecatoresti de condamnare. punerea în libertate a inculpatului. facând sa dispara definitiv arbitrarul si abuzurile.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 25 „(1) Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile. persoana este considerata nevinovata. o persoana este considerata nevinovata. (6) În faza de judecata instanta este obligata. Aceste masuri sunt de natura a garanta drepturile individuale ale cetatenilor împotriva oricarui abuz sau arbitrar. legalitatea si temeinicia arestarii preventive si sa dispuna. precum si în alte situatii prevazute de lege. de îndata. sub control judiciar sau pe cautiune. retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile si cu procedurile prevazute de lege. pe o durata de cel mult 30 de zile. remarcam valoarea prezumtiei de nevinovatie. Ele sunt de natura a conferi ideii statului de drept o dimensiune cât se poate de reala si concreta. În sfârsit. Sunt de retinut astfel prevederile care dispun ca arestarea se poate face numai în temeiul unui mandat emis de judecator. motivele retinerii sau ale arestarii. dreptul persoanei arestate preventiv de a solicita punerea sa în libertate provizorie. (8) Celui retinut sau arestat i se aduce de îndata la cunostinta. (9) Punerea în libertate a celui retinut sau arestat este obligatorie. si nu mai mult de 180 de zile. ales sau numit din oficiu. (4) Arestarea preventiva se dispune de judecator si numai în cursul procesului penal. (2) Perchezitionarea. în limba pe care o întelege. învinuirea se aduce la cunostinta numai în prezenta unui avocat. si nu mai târziu de 60 de zile. (12) Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decât în conditiile si în temeiul legii. daca motivele acestor masuri au disparut. motivele retinerii sau arestarii. (3) Retinerea nu poate depasi 24 de ore. (5) În cursul urmaririi penale arestarea preventiva se poate dispune pentru cel mult 30 de zile si se poate prelungi cu câte cel mult 30 de zile. în cel mai scurt termen. sa verifice periodic.

apararea sigurantei nationale. referitor la viata intima. Reforma constitutionala din 2003 a adus o completare. în prezent. spre a-si manifesta democratismul. în Constitutia din 1965. Pe de alta parte. exprimat în primul rând în dreptul unei persoane de a avea acces la orice informatie de interes public. Aceasta masura reprezinta si ea o cucerire a Revolutiei din Decembrie 1989. fiind legiferata prin Legea nr. Conditiile si limitele exercitarii dreptului persoanei vatamate de a se adresa justitiei sunt stabilite. anularea actului si repararea pagubei. inclusiv cele particulare. prevenirea raspândirii unei epidemii). prin Legea contenciosului administrativ. persoanele vatamate într-un drept al lor de o autoritate publica. care se refera la dreptul la informatie. autoritatile sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal. În conditiile vechiului regim. prin care se garanteaza autonomia universitara. în conditiile legii”. într-o anumita forma. Cât priveste dreptul de petitionare. printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termen legal a unei cereri. în sensul ca „statul acorda burse sociale. nu au fost aplicabile. Învatamântul de stat este gratuit potrivit legii. Desi o asemenea prerogativa a existat. Elemente demne de analiza sunt aduse de articolul 31. se înfiinteaza si îsi desfasoara activitatea în conditiile legii. Elemente noi aduce si articolul 26.1/1967. În legatura cu dreptul la învatatura subliniem valoarea prevederilor de la articolul 32 alineatul 5. familiala si privata. copiilor si tinerilor proveniti din familii defavorizate si celor institutionalizati. sunt relevante posibilitatile inedite pe care le ofera textul constitutional al articolului 51. înlaturarea unei primejdii. care dadeau posibilitatea cetatenilor sa atace în justitie actele administrative ilegale. În legatura cu aspectele politice ale exercitarii drepturilor cetatenesti subliniem importanta prevederilor legate de libertatea întrunirilor si dreptul de .1/1967. nefiind posibile patrunderea sau ramânerea în domiciliul unei persoane în alte situatii decât cele prevazute de lege (executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarâri judecatoresti. au dreptul sa se adreseze instantelor judecatoresti pentru a obtine recunoasterea dreptului pretins.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 26 În legatura cu drepturile civile remarcam valoarea prevederilor privind libera circulatie în tara si strainatate – o noutate pentru sistemul nostru constitutional. ea nu si-a gasit o aplicatie practica în conditiile regimului de dictatura. Situatiile în care se poate deroga de la inviolabilitatea domiciliului sunt precis enumerate în articolul 27 alineatul 2. prevederile Legii nr. ca si a prevederii de la punctul 6 al aceluiasi articol. care prefera sa îndrume cetatenii sa ia calea sesizarilor catre organele de stat. care aveau nevoie de un numar cât mai mare de solicitari. de studii. ceea ce constituie o importanta inovatie a legii. Se înfaptuieste astfel un deziderat al constitutiilor moderne actuale. stiut fiind ca în trecut dreptul de circulatie peste hotare fusese supus unor numeroase restrictii. În conditiile acestuia. care fac din protectia vietii intime un element esential decurgând din respectul personalitatii. unde se statueaza ca Institutiile de învatamânt.

devenind garantul independentei nationale. O asemenea prevedere se coreleaza cu dispozitiile legii sigurantei nationale. Cu referire la drepturile economice si sociale trebuie amintit ca în noile conditii social-economice rolul statului în economie s-a restrâns si se va restrânge în continuare. 3. dispune în primul sau alineat ca „Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale. avocatii poporului.. care constituie sediul acestei materii. Este de mentionat ca legea conflictelor colective de munca detaliaza situatiile în care dreptul la greva poate fi exercitat. fascista sau comunista. al unitatii si integritatii teritoriale a tarii. nu pot sa adopte o atitudine partizana. membrii activi ai armatei. care trebuie respectata de partile în conflict. Ea este determinata de ratiuni bine justificate. militeaza împotriva pluralismului politic. care interzic activitatile de natura a pune în pericol cuceririle statului de drept. desfacerea contractului de munca al unui anumit salariat. precum si orice actiuni de sorginte totalitarista. stabilind o procedura prealabila declansarii grevei. în concordanta cu noile realitati. principiile pluralismului politic. sa instituie un salariu minim în economie. În schimb. „Partidele sau organizatiile care. ca urmare a diversificarii agentilor economici si a trecerii la masurile de privatizare. Este reafirmat principiul ca dreptul la greva nu poate fi exercitat pentru motive politice si nici în sprijinul unor cazuri individuale. care nu se încadreaza în textul constitutional. prin functiile pe care le îndeplinesc si pe care ei le exercita în interesul întregii populatii. Statul român nu mai poate sa garanteze dreptul la munca în conditiile desprinderii de regimul centralizat. de pilda. politistii etc. aceasta fiind o conditie a exercitiului functiei lor. O importanta prevedere o constituie recunoasterea dreptului la greva. care este ocrotita de lege si nu poate fi supusa exproprierii decât în cazuri de utilitate publica. ci numai o atitudine de deplina obiectivitate. el va trebui sa ia masuri de protectie. este de observat ca nu pot face parte din partidele politice judecatorii Curtii Constitutionale. a principiilor statului de drept ori a suveranitatii. Importante prevederi sunt legate de protectia proprietatii private. pe baza unei drepte si prealabile despagubiri. Cu privire la dreptul de asociere trebuie observat ca.3. odata ales. stabilite prin lege organica. Este lesne de înteles ca judecatorii Curtii Constitutionale. politistii si alte categorii de functionari publici. Cu privire la partidele politice. O asemenea prevedere exclude greva cu caracter politic. magistratii. potrivit Constitutiei. a integritatii sau a independentei României sunt neconstitutionale”. În aceste conditii si rolul statului trebuie regândit. În categoria persoanelor care nu pot face parte din partidele politice se afla si Presedintele României care. . Articolul 43. sa vegheze la respectarea stricta a legilor de catre toti factorii economici. economice si sociale”. cum ar fi. magistratii.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 27 asociere. prin scopurile ori prin activitatea lor. Restrângerea dreptului de a face parte din partidele politice – mai exact interdictia pentru unele persoane de a fi membri ai unor partide sau altora – nu reprezinta o masura de natura a aduce restrictii dreptului de asociere. al tuturor categoriilor sociale. trebuie sa pastreze o atitudine de echidistanta fata de toate fortele politice.

contributia prin impozite si taxe la cheltuielile publice. dispozitia din articolul 53 al Constitutiei. statul român a configurat un adevarat catalog corespunzator de drepturi si libertati asigurând totodata posibilitatile juridice ale garantarii acestora. de la tratate internationale. într-o societate democratica. în rândul lor fiind înscrise prevederi normale. si un anumit sistem de îndatoriri. a suprematiei sale si a legilor. având. în situatii deosebite. O privire de ansamblu asupra modului în care sunt reglementate drepturile si libertatile în noua Constitutie a României atesta preocuparea de a se da acestora un continut real si concret. precum si mijloacele ce pot fi utilizate pentru restabilirea situatiilor încalcate si repararea prejudiciilor. care trebuie. fara nici un fel de discriminari sau oprelisti. ca un tot armonios. unitar. aceasta este datoare sa-i asigure un numar de drepturi si libertati. firesti în orice stat democratic. dreptul si obligatia de a apara tara. referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau libertati.54-57). Îndatoririle fundamentale constau în fidelitatea fata de tara respectarea Constitutiei. ca o prevedere comuna tuturor categoriilor de drepturi la care ne-am referit. a unui sinistru etc. cât si pentru straini si apatrizi. deoarece într-un stat de drept. neputându-se aduce atingere existentei însasi a dreptului sau a libertatii în cauza. în schimb. enuntându-se însa. În legatura cu îndatoririle fundamentale trebuie observat ca unele dintre acestea privesc exclusiv pe cetatenii români. pornindu-se de la declaratii de drepturi. fara a aduce atingere drepturilor si libertatilor celorlalti. Întrucât în conditiile moderne cetateanul nu mai poate fi abordat în mod izolat. este firesc ca sa fie recunoscute. sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna credinta. în primul rând. drepturile si libertatile omului. ca de pilda fidelitatea fata de tara. evident un corolar al drepturilor. ci devine el însusi o componenta a marelui mecanism al societatii. Sectiunea 4 Îndatoririle fundamentale ale cetatenilor În capitolul 3 din Titlul II al Constitutiei României sunt înscrise îndatoririle fundamentale (art. a ordinii. prin urmare. si el o serie de îndatoriri fata . În ce priveste îndatoririle fundamentale. apararea tarii ori prestarea unor contributii financiare. Respectarea legilor este însa obligatorie atât pentru cetatenii români. Sistemul drepturilor si libertatilor cetatenesti se înfatiseaza. acestea constituie. în care.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 28 Este de remarcat. de care sa se bucure. totodata. Trebuie semnalata si dispozitia potrivit careia restrângerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o. prevenirea unei calamitati. în conformitate cu prevederile articolului 57 din Constitutie. desprins de societate. Aceasta nu poate fi efectuata decât prin lege. cum ar fi apararea sigurantei nationale. Capitolul despre îndatoririle fundamentale întregeste prevederile legate de drepturi si libertati.

"cetatenii români pot fi extradati în baza conventiilor internationale la care România este parte. a fost introdus un text special la art. ca printr-o derogare de la cunoscutele prevederi ale art. În ceea ce priveste posibilitatea unor cetateni ai Uniunii Europene de a alege si de a fi alesi pentru constituirea autoritatilor administratiei publice locale. o alta fateta. totodata. Este de mentionat ca în legatura cu îndatorirea cetatenilor români de a efectua serviciul militar exista si posibilitatea efectuarii unor servicii alternative pentru persoanele care nu presteaza serviciul militar obligatoriu din motive religioase sau de constiinta.20. pe baza de reciprocitate.19 alin. Cu privire la proprietatea cetatenilor straini au fost intoduse modificari corespunzatoare în art. care are urmatorul continut: "În conditiile aderarii României la Uniunea Europeana. si legile . Textul art. care a fost considerat de unii comentatori ca nesuficient de clar.44 din Constitutie.16." Reforma constitutionala a avut în vedere. Reforma constitutionala din anul 2003 a avut în vedere o actiune de precizare si de concretizare a unora dintre drepturile si libertatile fundamentale pe care le-am precizat în cuprinsul prezentului capitol. un alt aspect al drepturilor si libertatilor cetatenesti. în conditiile prevazute prin lege organica. cetatenii Uniunii care îndeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi în autoritatile administratiei publice locale". îndatoriri care reprezinta. si alte aspecte ce vizeaza întarirea drepturilor si libertatilor cetatenesti în concordanta cu prevederile internationale. la care România este parte.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 29 de societate. Cetatenii straini si apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai în conditiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care România este parte. Astfel. a carui formulare a devenit urmatoarea: "(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita în mod egal de lege. în conditiile legii si pe baza de reciprocitate”. Noi dimensiuni ale drepturilor cetatenesti ca urmare a reformei constitutionale. Sectiunea 5-a. Cu privire la extradare s-a specificat într-un nou aliniat al art.20 având astfel urmatorul cuprins: "Daca exista neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului. ca urmare a pregatirii conditiilor necesare aderarii României la Uniunea Europeana au fost efectuate mai multe modificari ce vizeaza conceptia privind sistemul electoral.2 al art. alin. într-un fel. precum si prin mostenire legala. a fost modificat.19.1. extradarea nationalilor si dobândirea de catre cetatenii Uniunii Europene a dreptului de proprietate asupra terenurilor. indiferent de titular. în concordanta cu care cetateanul român nu poate fi extradat sau expulzat din România.

4 a fost modificat. fara ca durata ei totala sa depaseasca un termen rezonabil si nu mai mult de 180 de zile. care se refera la accesul liber la justitie. În felul acesta se stabileste în mod clar ca exista o superioritate a reglementarilor internationale. pentru apararea securitatii nationale sau ordinii publice. punerea în libertate a inculpatului.23 alin. sa verifice periodic. Încheierile instantei privind masura arestarii preventive sunt supuse cailor de atac prevazute de lege. pentru înlaturarea unei primejdii privind viata. La art.45). dar în situatiile în care Constitutia si legile României contin dispozitii mai favorabile. acestea vor fi aplicate . O importanta prevedere. Sunt de retinut si o serie de alte prevederi legate de arestarea sau lipsirea de libertate a unei persoane. În legatura cu inviolabilitatea domiciliului se aduce precizarea ca de la principiul inviolabilitatii domiciliului nu se pot admite exceptii decât în baza unui mandat de arestare si a unei hotarâri judecatoresti. cum ar fi introducerea unui text aparte cu privire la libertatea economica (art. instanta este obligata. respectiv alin. înscrierea unui articol nou . cu exceptia cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile". sau pentru prevenirea raspândirii unor epidemii. în cursul urmaririi penale. daca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au încetat sau daca instanta constata ca exista temeiuri noi care sa justifice mentinerea privarii de libertate. Importante prevederi au fost introduse pentru a da o garantie mai buna respectarii standardelor europene în materie procesuala. "(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite". de îndata. este de remarcat ca activitatea de cercetare a politiei judiciare trece sub conducerea si supravegherea parchetelor de pe lânga instantele de judecata. daca acest drept apartine numai judecatorilor sau si procurorilor. si nu mai târziu de 60 de zile.3 si 4. în conditiile legii. specificându-se ca "arestarea preventiva se dispune numai de judecator si numai în cursul procesului penal".13). O serie de texte noi introduse la art. Sunt demne de relevat si alte prevederi. Vechiul text facea numai precizarea ca arestarea se face "în temeiul unui mandat emis de magistrat". Pe de alta paarte. Ea va dispune. în concordanta cu standardele europene este si aceea prin care art. O prevedere extrem de importanta este si aceea care dispune ca sanctiunea privativa de libertate nu poate fi decât de natura penala (art. ceea ce a suscitat controverse.23 pct. care dispun ca: "(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor întrun termen rezonabil. în formele prevazute de lege. Astfel. legalitatea si temeinicia arestarii preventive.23 aduc precizari importante. În faza de judecata.21 din Constitutie. arestarea preventiva se poate dispune pentru cel mult 30 de zile si se poate prelungi cu câte cel mult 30 de zile. integritatea fizica sau bunurile unei persoane. Si aci întâlnim o importanta precizare. în sensul ca perchezitia se dispune numai de judecator.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 30 interne. au prioritate reglementarile internationale. au fost introduse doua alineate noi.

DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

31

(art.35 alin.1) privind "dreptul la un mediu de viata sanatos", introducerea - de asemenea - a unui alt text nou, potrivit caruia în conditiile aderarii României la Uniunea Europeana, cetatenii români au dreptul de a alege si de a fi alesi în Parlamentul European. Importante prevederi vizeaza accesul la cultura (art.33). Constitutia garanteaza accesul la cultura si libertatea persoanei , dreptul persoanei de a-si dezvolta spiritualitatea si de a accede la valorile culturii nationale si universale. Se prevede, în mod expres, ca statul trebuie sa asigure pastrarea identitatii spirituale, sprijinirea culturii nationale, stimularea artelor, protejarea si conservarea mostenirii culturale, dezvoltarea creativitatii contemporane, promovarea valorilor culturale si artistice ale României în lume. Dintre celelalte modificari mai semnalam anumite precizari legate de protectia speciala a persoanelor cu handicap, în legatura cu care statul asigura o politica de egalitate a sanselor, precizarea ca raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare nu înlatura, în conditiile legii, raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea credinta (art.52 alin.3), înserarea unei prevederi de principiu în art.53, care se ocupa de restrângerea exercitiului unor drepturi sau libertati, în sensul ca restrângerea poate fi dispusa numai daca este necesara într-o societate democratica, mentinându-se în continuare prevederile ca masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata în mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau libertatii. Sectiunea 6-a Avocatul Poporului Institutia Avocatul Poporului a fost introdusa în Constitutia României dupa modelul tarilor scandinave si al altor state în care exista un organ independent, având prerogativa sa exercite un control asupra actelor de guvernamânt. Asa, de pilda, în Danemarca, Ombudsman-ul este ales de Folketing pentru a controla administratia civila, militara si municipala, având dreptul sa procedeze la anumite anchete, ce pot avea loc ca urmare a initiativei serviciilor sale sau a unei plângeri individuale. În Finlanda, Ombudsman-ul este numit de Eduskunta, are atributii asemanatoare cu cel danez, având în plus dreptul de a controla respectul legalitatii de catre tribunale. În Suedia, Ombudsman-ul, care este ales de Rikstag, asigura supravegherea tuturor functionarilor publici si a magistratilor, pentru a se asigura ca ei respecta legile si se achita de functiile lor. În Germania exista un comisar parlamentar pentru fortele armate, ales de Bundestag, în competenta caruia revine apararea drepturilor membrilor fortelor armate, având si dreptul de a asista Bundestag-ul în controlul fortelor armate. Comisarul parlamentar poate efectua anchete la sesizarea comisiei pentru aparare a Bundestag-ului, a membrilor fortelor armate, dar si din proprie initiativa. În Franta, un mediator numit de Consiliul de Ministri are dreptul de a face anchete în legatura cu plângerile ce privesc functionarea administratiei si relatiile acesteia cu particularii, dar el nu poate fi sesizat de catre parlamentari. În Marea Britanie exista un comisar parlamentar

PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

32

pentru administratie, numit de regina la propunerea primului ministru, care examineaza plângerile cu care este sesizat de catre Camera Comunelor, actionând pentru interesele particularilor. În Zambia exista o comisie de investigatii, iar în Israel un controlor de stat etc. În tara noastra, introducerea institutiei Avocatul Poporului a suscitat vii discutii în rândul specialistilor, care au ridicat problema oportunitatii înscrierii în Constitutie a unei asemenea institutii, ce nu avea precedent în traditia constitutionala româna, unde prevederile legale cu privire la contenciosul administrativ fusesera considerate suficiente pentru a permite cetatenilor sa declanseze o procedura având ca scop anularea actelor administrative ilegale. În final, institutia Avocatul Poporului - care avea sa-si demonstreze din plin utilitatea - si-a gasit consacrarea în doua texte constitutionale si ulterior în Legea nr.37/1997, care cuprinde reglementarile de baza ce privesc activitatea ei. Art.58 al Constitutiei, modificat ca urmare a reformei constitutionale din 2003, prevede ca Avocatul Poporului este numit pe o durata de cinci ani pentru apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. Adjunctii Avocatului Poporului sunt specializati pe domenii de activitate. Avocatul Poporului si adjunctii sai nu pot îndeplini nici o alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din învatamântul superior. Exercitarea atributiilor Avocatului Poporului este reglementata de art.59 din Constitutie. Textul acestui articol prevede ca Avocatul Poporului îsi va exercita atributiile atât din oficiu, cât si la cererea persoanelor lezate. Cel de al doilea alineat al art.59 înscrie obligatia generala a autoritatilor publice sa asigure Avocatului Poporului tot sprijinul necesar în exercitarea atributiilor sale. Dispozitia nu poate fi însa considerata cu totul satisfacatoare, deoarece nu sunt prevazute sanctiuni pentru refuzul de a se acorda sprijinul solicitat de Avocatul Poporului. Raporturile dintre Avocatul Poporului si Parlament sunt definite de art.60 din Constitutia României. Textul articolului respectiv prevede obligatia prezentarii de catre Avocatul Poporului a unor rapoarte catre Parlament, anual sau la cererea acestuia. Rapoartele pot cuprinde recomandari privind legislatia sau masuri de alta natura, pentru ocrotirea drepturilor si libertatilor cetatenilor, ceea ce ridica valoarea constatarilor Avocatului Poporului la un nivel mai general. Este de remarcat, însa, ca Avocatul Poporului nu dispune de initiativa legislativa, potrivit art.74 din Constitutie. În ipoteza în care el ar estima necesar fie sa se modifice o lege existenta, fie sa se initieze un proiect de lege, va trebui sa recurga în toate cazurile la factorii îndrituiti, potrivit Constitutiei, sa declanseze procedura legislativa. În schimb, potrivit modificarii constitutionale din 2003 Avocatul Poporului a capatat dreptul de a adresa sesizari de neconstitutionalitate Curtii Constitutionale în legatura cu legile, înainte de promulgarea acestora, precum si de a ridica în mod direct exceptii de neconstitutionalitate. O reforma partiala fusese efectuata prin Legea nr.181/2002 care prevazuse posibilitatea consultarii Avocatului Poporului de catre initiatorii unor proiecte de legi sau ordonante care s fi referit la drepturile cetatenilor si obligatia Curtii -ar

DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

33

Constitutionale de a solicita un punct de vedere al Avocatului Poporului în cazul unor exceptii de neconstitutionalitate pe probleme de profilul sau. Detaliind prevederile constitutionale, Legea nr.37/1997 prevede ca institutia Avocatul Poporului are drept scop apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor în raporturile acestora cu autoritatile publice, în activitatea sa Avocatul Poporului fiind independent fata de orice autoritate publica. Legea mai precizeaza ca în exercitarea atributiilor sale Avocatul Poporului nu se substituie autoritatilor publice. El nu poate fi supus nici unui mandat imperativ sau reprezentativ, nimeni neputând obliga Avocatul Poporului sa se supuna instructiunilor sau dispozitiilor sale. În continuare, Legea nr.37/1997 precizeaza ca poate fi numit Avocat al Poporului orice cetatean român care îndeplineste conditiile de numire prevazute pentru functia de judecator la Curtea Constitutionala. În ceea ce priveste incompatibilitatile, legea prevede ca Avocatul Poporului si adjunctii acestuia nu pot fi membri ai unui partid politic si nici nu pot îndeplini o functie publica sau privata. Incompatibilitatile prevazute sunt în egala masura aplicabile personalului care îndeplineste functii de executie de specialitate, fiind exceptate numai functiile didactice din învatamântul superior. Legea mai prevede - dezvoltând dispozitiile constitutionale - posibilitatea revocarii din functie a Avocatului Poporului. Alte situatii în care mandatul sau înceteaza înainte de termen pot fi demisia, decesul, incompatibilitatea cu alte functii publice sau private, precum si imposibilitatea de a îndeplini atributiile -si mai mult de 90 de zile, constatata prin examen medical de specialitate. Avocatul Poporului si adjunctii sai nu raspund juridic pentru opiniile exprimate sau pentru actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atributiilor prevazute de lege. Potrivit prevederilor legale, Avocatul Poporului primeste si repartizeaza cereri privind încalcarea drepturilor si libertatilor cetatenesti de catre autoritatile administratiei publice, urmareste rezolvarea lor, solicitând autoritatilor sau functionarilor administratiei publice în cauza încetarea încalcarii drepturilor si libertatilor, repunerea în drepturi a petitionarilor si repararea pagubelor. Nu fac obiectul activitatii Avocatului Poporului cererile care se refera la acte emise de Camera Deputatilor, de Senat sau de Parlament, actele si faptele deputatilor si senatorilor, ale Presedintelui României si Guvernului, precum si ale Curtii Constitutionale, ale Presedintelui Consiliului Legislativ si ale autoritatii judecatoresti. În exercitarea atributiilor sale, Avocatul Poporului emite recomandari, care nu pot fi supuse controlului parlamentar si nici controlului judecatoresc. Prin recomandarile emise, el sesizeaza autoritatile administratiei publice asupra unor ilegalitati, ale unor acte sau fapte administrative, totodata fiind semnalate acestora refuzul organelor administrative de a rezolva anumite situatii ori emiterea tardiva a actelor. Avocatul Poporului are si dreptul de a face anchete proprii, solicitând informatii si documente. Daca constata ca plângerea persoanei lezate este întemeiata, el va cere revocarea actului ilegal si repararea pagubelor. Autoritatile în

U. Legea mai precizeaza ca rapoartele întocmite de Avocatul Poporului sunt prezentate în sedinta comuna a celor doua Camere ale Parlamentului. care introducea pentru prima data responsabilitatea Guvernului fata de Adunarea deliberativa. CAPITOLUL IV PARLAMENTUL Sectiunea 1 Rolul Parlamentului în sistemul politic si cel institutional al puterii de stat Institutia Parlamentului are origini îndepartate. lacune în legislatie si cazuri grave de coruptie. dupa caz. Islanda înainte de anul 1000. Regimurile parlamentare sunt cele care astazi controleaza cel mai eficient activitatea guvernelor. Ele pot contine informatii.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 34 cauza vor lua de îndata masurile necesare pentru înlaturarea ilegalitatilor constatate. Acest model a fost adoptat ulterior în Franta si Belgia. de pilda. parlamentele au început sa-si asume atributii tot mai importante legate de alegerea unor demnitari. Daca Avocatul Poporului constata. care vor putea fi facute publice prin mijloacele de informare în masa. primului-ministru. persoanei care a adresat cererea îi vor fi comunicate rezultatele. presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului sau. În conformitate cu prevederile legii. a creat un Parlament bicameral (Congresul). ori de nerespectare a legilor tarii. care echilibreaza si astazi puterea prezidentiala. În secolul al XVIII-lea. îsi permite sa le înlocuiasca atunci când comit greseli si . Sicilia în 1130 si Anglia în jurul anului 1300. Parlamentul britanic – profitând de slabiciunea unor monarhi – a impus ca model de guvernare regimul parlamentar. iar în unele tari chiar a sefului statului. a judecatorilor. cunosteau existenta unor adunari care aveau sa constituie. dar si întreaga activitate guvernamentala. dar si recomandari privind modificarea legislatiei sau alte masuri de natura sa asigure ocrotirea drepturilor si libertatilor cetatenilor. Pe masura însa ce principiul separatiei puterilor s afirmat ca o creatie a -a gândirii liberale. modelul unor Adunari deliberative. anual sau la cererea acestora.nu numai sa controleze modul în care erau utilizate fondurile statului. parlamentele au ajuns chiar sa dispuna de întreaga politica a tarii. cu prilejul cercetarilor întreprinse. Conventia revolutionara franceza prin comitetele sale (Le Régime des Assemblées). În anumite situatii. în secolul urmator. va prezenta un raport cuprinzând cele constatate. parlamentele au ajuns – cu timpul . Constitutia S. asa cum a facut. Create la origine cu misiunea unica de a consimti asupra stabilirii unor impozite.A.

având un rol ponderator. Lucrul acesta s-a petrecut în special în statele federale si în numeroase tari din America Latina. Cunoscutul principiu din drept roman delegata potestas non delegatur se opune transmiterii oricaror prerogative parlamentare catre alte institutii alese sau numite. bicameralismul are o ratiune istorica (Franta. cea de a doua Camera înclina sa devina tot mai mult o Camera consultativa. în timp ce în altele. în mod inspirat. Puterea exceptionala ce revine parlamentelor si calitatea cu totul aparte a celor care le alcatuiesc au determinat elaborarea unor statute.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 35 chiar sa traga la raspundere pe seful statului. Anglia). în cadrul unei procedurii care. având un singur interes. fara putinta de tagada. Exacerbarea dezbaterilor. Asa cum sublinia la timpul sau. parlamentul reprezentând nu o particica din suveranitatea natiunii. Drepturile si relatiile reciproce între cele doua Camere. uneori imposibilitatea gasirii unor solutii. Revigorarea ideii democratice si esecul tuturor formelor de guvernare totalitara au demonstrat însa. în ideea ca Parlamentul reprezinta poporul însusi. Principiul autonomiei parlamentului garanteaza forumului legislativ plenitudinea de actiune si decizie în orice domeniu.”28. Parlamentul fiind. evident. comporta o serie de trepte si garantii. care au teoretizat suprematia executivului si au redus pâna la anihilare rolul factorului reprezentativ. iar parlamentarii sunt delegatii sai. factori de raspundere ai vietii publice. nu au fost si nici nu sunt pretutindeni aceleasi. elemente de contrapondere fata de orice tentative de a diminua drepturile democratice si valoarea institutiilor statului de drept. dar si laboratoare eficiente de elaborare a legilor. ci însasi aceasta suveranitate. În unele state s-a acceptat ideea egalitatii Camerelor. chemate tocmai sa garanteze exercitarea mandatului parlamentar. filosoful si omul politic irlandez Edmund Burke (1729-1797): „Parlamentul nu este un congres de ambasadori care exprima interese diferite si ostile. ca un întreg…. totodata. Acesta a devenit tot mai mult un mandat reprezentativ. Forta sistemului parlamentar consta însa în principiul suveranitatii nationale. au fost invocate ca argumente de catre adeptii regimurilor antiparlamentare de toate nuantele. 28 . în unele state. în nici un caz. forta si viabilitatea institutiei Parlamentului ca exponent al suveranitatii nationale. Conditiile istorice au facut ca în anumite state configuratia parlamentelor sa fie înca de la început bicamerala. de unde fundamentul drepturilor si prerogativelor parlamentarilor. care nu pot delega. a unui regim de imunitati si inviolabilitati. Împotriva parlamentarismului au fost formulate fel si fel de critici. A devenit general recunoscuta ideea ca parlamentele nu reprezinta astazi în lume numai cele mai largi forumuri democratice nationale. cu unele nuante – desigur –. independenta de care ei se bucura pentru a-si putea înfaptui mandatul în conditii optime. singurul organism în masura sa traga la raspundere pe membrii sai. prerogativele lor unor functionari ai statului. confruntarea de idei. acolo unde exista un sistem bicameral. În alte state. pe care fiecare urmareste sa le pastreze…Parlamentul este adunarea deliberativa a unei singure natiuni.

. New York. pag.189. The Concise Columbia Dictionary of quotations. Columbia University Press. 1989.Robert Andrews.

statale si juridice.120. 1999. 29 30 Ioan Muraru. potrivit caruia se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor. Idem. de exemplu. functia de control. a caror enumerare implica o ordine fireasca si anume: a) functia legislativa (legiferarea). sindicatele.în cadrul democratiei constitutionale. Ca putere deliberativa. înfiintarea si organizarea Consiliului Legislativ. culturale. a constituit-o stabilirea expresa a principiului separatiei si echilibrului puterilor . formare. Mihai Constantinescu.legislativa. în prima lectura. executiva si judecatoreasca . propunându-se – pentru definirea mai corecta si mai exacta a rolului si functiei Parlamentului în stat – termenul de putere deliberativa. numirea sau revocarea unor autoritati statale. .119.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 36 În literatura de specialitate a fost subliniat faptul ca desi Parlamentul a fost desemnat. b) functia de stabilire a directiilor principale ale activitatii social-economice. atributiile si competentele sale sunt mult mai largi. Drept Parlamentar românesc. Propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei a avut în vedere introducerea unui nou articol (75). organizarea Guvernului. în fond. Bucuresti. regimul juridic al proprietatii si mostenirii. au fost operate o serie de modificari privind departajarea atributiilor celor doua Camere si perfectionarea procesului legislativ. parlamentul are mai multe functii. Editura ACTAMI. Totodata. precum si proiectele legilor organice ce privesc serviciul de radio si televiziune. legile organice ce privesc regimul starii de asediu si a celei de urgenta. a serviciilor de informatii si celorlalte componente ale fortelor armate. avizarea formarii. de catre reprezentanti ai societatii civile. exceptarea de la serviciul militar a cetatenilor români. O idee esentiala la care ne-am mai referit. e) functia de conducere în politica externa. statutul functionarilor publici. persoanele care nu pot face parte din partidele politice. structura sistemului national de aparare. dar si realitatea ca parlamentul are si alte functii decât cea legislativa. în mod traditional. înfiintarea autoritatilor administrative autonome. pag. proiectele de legi si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale si a masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestor tratate sau acorduri. privind îmbunatatirea activitatii Parlamentului si o mai buna precizare a pozitiei acestuia în sistemul organelor statului. a reformei constitutionale din 2003. d) functia de control. Cu prilejul dezbaterilor ce au privit revizuirea Constitutiei României au fost avansate numeroase propuneri de catre partidele politice. “puterea” legislativa este doar o componenta a competentei parlamentului” 29. cum ar fi. incompatibilitatile cu functia de membru al Guvernului. c) functia de alegere. Ca atare. pag. “Aceasta denumire exprima clar importanta competentei parlamentului de a decide în toate problemele fundamentale ale statului.30 Reforma constitutionala din 2003 si precizarea unor atributii vizând competentele celor doua Camere si desfasurarea procesului legislativ. raporturile de munca. f) functia de organizare interna a sa. prin expresia de putere legiuitoare.

.

au existat si alte variante ce aveau în vedere stabilirea unor competente specifice si pentru Senat. proiectul sau propunerea legislativa se trimite pentru a doua lectura la cealalta Camera. Propunerea legislativa prezentata Camerei Deputatilor nu a retinut alte elemente de diferentiere între cele doua Camere. În perioada premergatoare elaborarii noii Constitutii a tarii – si chiar în perioada anterioara. care urmeaza a decide definitiv. Camera sesizata în prima lectura urmeaza a se pronunta într-un termen de 30 de zile.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 37 competenta instantelor judecatoresti. Organele de lucru ale Parlamentului În legatura cu structura Parlamentului dorim sa remarcam ca Parlamentul României este un parlament bicameral. În sprijinul ideii bicameralismului au fost invocate argumente istorice. în cazul unor divergente între textele legislative adoptate de fiecare din cele doua Camere. pentru a fi convenit cele mai bune solutii. Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii si adoptarii Senatului în prima lectura. Mentionam ca. spre a-l diferentia mai mult sub aspectul competentei de Camera Deputatilor. alcatuit din Camera Deputatilor si Senat. se considera ca proiectul de lege sau propunerea legislativa au fost adoptate tacit. S-a mai relevat ca sistemul unicameral a fost folosit de statul totalitar. dupa ce au . precum si experienta altor state democratice europene. În cazul depasirii acestor termene. necesitatea unei dezbateri temeinice în cadrul a doua forumuri distincte a proiectelor de legi. Asa cum s-a aratat mai sus. Dupa adoptarea sau respingerea legii de catre prima Camera sesizata. modul de alegere a parlamentarilor. Reformele constitutionale au avut în vedere suprimarea institutiei medierii si a concilierii dintre cele doua Camere în cazul în care procedura de mediere nu ar fi putut duce la un rezultat. ducând la o simplificare nedorita a procesului legislativ si la adoptarea unor masuri ce n-au corespuns în toate cazurile asigurarii suprematiei legii. În final. componenta. Aceste modificari au avut în vedere sporirea operativitatii procesului legislativ. termen care pentru coduri si alte legi de complexitate deosebita este de 45 de zile. când se puneau de abia bazele viitoarelor institutii ale statului – dupa Revolutia din Decembrie 1989 a fost luata în discutie problema daca Parlamentul României trebuie sa fie alcatuit dintr-o singura Camera sau din doua. în anumite domenii pe care le-am mentionat. proiectele de legi si propunerile legislative se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor în prima lectura. cu prilejul dezbaterilor care s-au purtat în ultimii ani cu privire la revizuirea Constitutiei României. evitându-se situatiile în care anumite legi au fost adoptate numai dupa o perioada destul de îndelungata de timp datorita cerintei de a fi respectate toate etapele obligatorii ale procedurii de mediere si de conciliere. cu exceptia obligatiei sesizarii primei Camere cu anumite proiecte de lege sau propuneri legislative ce privesc domenii specifice. Sectiunea 2 Structura. conditiile în care se efectueaza reînnoirea periodica a membrilor Curtii Constitutionale.

în absolut toate problemele. subliniem ca aceasta modalitate este aceeasi – vot universal. secret si liber exprimat. Aceasta inovatie. care preconiza ca. O propunere care viza alegerea Senatului prin vot indirect. practic între cele doua Camere ale Parlamentului nu exista nici un fel de diferenta din punct de vedere al prerogativelor. o anumita specializare a Camerelor si o oarecare departajare a atributiunilor ce le revin ar fi fost preferabila. a fost aleasa solutia bicamerala – dar si aici s-a ivit o a doua problema: daca între cele doua Camere urma sa existe o specializare sau daca ele vor avea aceeasi competenta. contra-productiva. motiunile de cenzura. s-a acceptat principiul unor locuri suplimentare pentru reprezentantii acestor minoritati. senatorii sa fie alesi nu pe liste. Reforma constitutionala din 2003 a redus vârsta pentru alegerea senatorilor de la 35 la 33 ani. avansata cu prilejul dezbaterii legii electorale.. de pilda. -a consacrându-se ideea plenitudinii de competenta a celor doua Camere. prin derogare de la principiile de reprezentare stabilite. sa adopte bugetul. nu putem sa nu observam ca experienta functionarii pâna în prezent a celor doua Camere cu atributiuni identice a relevat ca dezbaterea în doua rânduri a aceluiasi proiect de lege s-a dovedit.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 38 fost confruntate toate argumentele pro si contra. a fost apreciata pozitiv de o serie de comentatori internationali si . sa numeasca Avocatul Poporului. pe care a consacrat-o pentru prima data Decretul-lege nr. În consecinta. ele actionând absolut în aceleasi materii si fiind alese pe aceeasi baza. direct. Cu referire la modalitatea de alegere a parlamentarilor. Nu a fost retinuta nici acea propunere. egal. nu a fost retinuta de catre Constituanta. În consecinta. fara a mai vorbi de procedura de mediere – uneori deosebit de dificila – în cazul adoptarii unor texte diferite de catre cele doua Camere ale Parlamentului. si care recunoaste existenta unor senatori de drept. de catre consiliile colectivitatilor locale. Singura atributiune care a revenit exclusiv Senatului. pentru a se asigura o reprezentare a minoritatilor care nu întrunesc în alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament. sa aprobe compunerea si programul Guvernului etc. respectând optiunea bicameralista. ci prin scrutin uninominal. a fost alegerea Avocatului Poporului. pe directorul Serviciului Român de Informatii s. spre deosebire de deputati. Trebuie retinut ca reforma constitutionala din 2003 – la care ne-am referit – nu a diferentiat competentele ci a stabilit numai o procedura mai eficienta de sesizare si de desfasurare a fluxului legislativ. Pe parcursul dezbaterilor parlamentare s renuntat însa la aceasta specializare. în anumite cazuri. indiferent daca este vorba de deputati sau de senatori. pentru fiecare optiune.a. iar Senatul sa ratifice tratatele. mentinând vârsta de 23 ani pentru persoanele care candideaza pentru a fi alesi în Camera Deputatilor. Este de remarcat ca în Camera Deputatilor. Tezele pentru elaborarea proiectului noii Constitutii prevazusera initial o anumita specializare între cele doua Camere. consumând foarte mult timp. În ceea ce ne priveste.92/1990. Camera Deputatilor fiind competenta. pâna la reforma constitutionala din 2003.

existând un numar superior de deputati fata de cel de senatori. la care s-au adaugat un numar de 18 reprezentanti ai minoritatilor nationale. De altfel. abroga sau modifica legi organice. În actualul Parlament. Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabileste prin Regulamentul sau de lucru. De altfel. modificate sau abrogate legi organice”. În final s-a renuntat însa la aceasta institutie care ar fi constituit. denumita. axata pe vechiul raport de forte dintre partide nu ar fi reprezentat imaginea reala a fortelor politice românesti aflate în competitie. Presedintele Camerei Deputatilor si Presedintele Senatului sunt alesi însa pe durata întregului mandat al Parlamentului. Fiecare Camera îsi alege un birou permanent la începutul fiecarei sesiuni. a existat preocuparea de a se asigura continuitatea lucrarilor Parlamentului si de a nu lasa tara fara organul reprezentativ decât pentru o perioada foarte scurta. iar Senatul are 140 de senatori. asa cum s-a aratat. Exista si . putând fi adoptate orice legi care se considera necesare. cu exceptia revizuirii Constitutiei. în caz de razboi sau de catastrofa. Trebuie sa mentionam ca într-o varianta a textului Constitutiei. O prevedere interesanta. componenta Delegatiei temporare. având competenta de a exercita prerogativele acestuia. din punct de vedere conceptual ea nu ar mai fi avut aceleasi caracteristici de reprezentativitate pe care le avea vechiul Parlament. Dupa cum se vede. Mandatul Camerei Deputatilor si al Senatului poate fi însa prelungit. În ceea ce priveste durata mandatului celor doua Camere. dar neputându-se revizui Constitutia ori adopta. este aceea care dispune ca „ Mandatul Camerelor se prelungeste pâna la întrunirea legala a noului Parlament. ce a fost supusa Constituantei în toamna anului 1991. Constitutia prevede ca alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat urmeaza sa se desfasoare în cel mult trei luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. În ceea ce priveste numarul deputatilor si al senatorilor. care ar fi trebuit sa functioneze din momentul dizolvarii Camerelor pâna la întrunirea noului Parlament. de 4 ani. figurase o institutie intermediara. iar pe de alta parte. care este consacrata de articolul 63 alineatul 4 din Constitutie. modificarii si abrogarii unor legi organice. întrucât raportul de forte între diferitele partide este supus schimbarilor. în principiu. aceasta este. Delegatia temporara. În aceasta perioada nu poate fi revizuita Constitutia si nu pot fi adoptate. deoarece pe de o parte. Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îsi continua procedura în Parlamentul nou. adoptarii. ea constituind o posibilitate de exprimare a punctelor de vedere ale minoritatilor care nu ar fi avut altfel dreptul sa fie reprezentate în Parlamentul României. un hibrid. de fapt.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 39 oameni de stiinta care ne-au vizitat tara. Camera Deputatilor cuprinde 327 deputati. Ea urma sa fie alcatuita potrivit configuratiei politice a Parlamentului. Parlamentul nou ales întrunindu-se la convocarea Presedintelui României în cel mult 20 de zile de la alegere. acesta este stabilit prin legea electorala. prin lege organica. în aceasta perioada mandatul Camerelor este înca valabil. Ratiunea acestui text constitutional a fost aceea de a se evita un vacuum juridic în perioada dintre cele doua parlamente (vechiul parlament si parlamentul nou ales).

a birourilor permanente ale fiecarei Camere sau a cel putin unei treimi din numarul deputatilor sau senatorilor.000 semnaturi) era. Cetatenii care îsi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii. care au vederi apropiate. Camera Deputatilor si Senatul îsi desfasoara lucrarile în sedinte separate sau în sedinte comune. asupra felului în care îsi îndeplineste îndatoririle. cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor care. Parlamentul are însa dreptul sa adopte si motiunea de cenzura. la cererea Presedintelui României. Deputatii si senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare. Sectiunea 3 Competenta Parlamentului Sunt de competenta Parlamentului o serie de activitati ca: adoptarea actelor normative. Se pot constitui însa si grupuri mixte ale deputatilor din partide mai mici. Parlamentarii pot sa adreseze întrebari orale. daca este adoptata. nu exista nici o diferenta de competenta între cele doua Camere. în anumite situatii. fiecare Camera îsi constituie comisii permanente. senatorilor. Atât Camera Deputatilor cât si Senatul pot sa se întruneasca însa si în sesiuni extraordinare.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 40 posibilitatea ca membrii birourilor permanente sa fie revocati înainte de expirarea mandatului. iar cea de a doua începe în luna septembrie si nu poate depasi sfârsitul lunii decembrie. nefiind de natura sa stimuleze initiativa legislativa a cetatenilor. Convocarea Camerelor se face de catre presedintii acestora. Prima sesiune începe în luna februarie si nu poate depasi sfârsitul lunii iunie. care se depun în scris cu cel putin 10 zile înainte. Se pot constitui însa si comisii de ancheta sau comisii speciale. evident. Exista si posibilitatea constituirii unor comisii comune ale celor doua Camere. amnistia si gratierea. Parlamentul are importante atributii legate de controlul membrilor Guvernului sau al Guvernului în întregul sau. deputatilor. . pe anumite probleme. Prevederea initiala (250. Initiativa legislativa apartine Guvernului. cele cu caracter international. iar în fiecare dintre aceste judete sau în Municipiul Bucuresti sa fie înregistrate cel putin 5. destul de severa.000 de cetateni cu drept de vot – în urma recentei modificari constitutionale. trebuie sa mentionam ca nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor problemele fiscale. desemnarea unor înalti demnitari etc. Ele se întrunesc în doua sesiuni ordinare pe an. exercitarea controlului asupra modului cum îsi desfasoara activitatea Guvernul si chiar Presedintele tarii. asa cum am aratat. În ceea ce priveste legiferarea. precum si unui numar de cel putin 100. dar si interpelari.000 de semnaturi în sprijinul acestei initiative. Pe de alta parte. duce la angajarea raspunderii Guvernului. Pentru desfasurarea lucrarilor. daca exista cel putin 10 deputati sau 5 senatori apartinând aceluiasi partid.

a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege. o declaratie de politica generala sau un proiect de lege. starea de razboi. este -a angajata raspunderea Guvernului. si atunci programul prezentat de Guvern se considera adoptat sau motiunea de cenzura sa fie acceptata. alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii de catre ambele Camere în sedinta comuna. deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia o noua motiune de cenzura în aceeasi sesiune.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 41 Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor. ca motiunea de cenzura sa fie depusa pentru a contracara un program. exista doua posibilitati: motiunea de cenzura sa fie respinsa. Guvernul este considerat demis. reunite în sedinta comuna. Daca motiunea de cenzura este acceptata. Ea se comunica Guvernului la data depunerii si se dezbate dupa trei zile de la data când a fost prezentata în sedinta comuna a celor doua Camere. pentru a numi – la propunerea Presedintelui României – pe directorul Serviciului Român de . cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. ca exista doua posibilitati: aceea ca o patrime din numarul deputatilor sau senatorilor sa initieze ei o motiune de cenzura la adresa politicii Guvernului. situatie în care Guvernul va fi obligat sa-si prezinte demisia. pentru a declara mobilizarea generala sau partiala. daca motiunea de cenzura este adoptata. Sedintele comune ale Camerei Deputatilor si Senatului au loc pentru a audia si dezbate mesajele Presedintelui tarii. suspendarea sau încetarea ostilitatilor militare. Guvernul poate sa-si angajeze singur raspunderea în fata Camerei Deputatilor si a Senatului. ceilalti trei fiind desemnati de Presedintele României. exista doua modalitati de lucru: a) sedinte comune ale celor doua Camere si b) sedinte separate. în sedinta comuna. În competenta Parlamentului revine si acordarea votului de încredere asupra programului si î tregii liste a Guvernului. dar daca ea a fost respinsa. asa dar. asupra unui program. care se dezbate de ambele Camere în n sedinta comuna. deoarece retragerea încrederii acordata Guvernului îl obliga pe acesta sa demisioneze. si o a doua posibilitate. Asa cum s aratat. Sectiunea 4 Modalitati de lucru Dupa cum s-a vazut. Desi nu este ales de Parlament. În toate aceste situatii. Presedintele României poate fi suspendat din functie în cazul savârsirii unor fapte grave prin care încalca prevederile Constitutiei. Daca împotriva acestei angajari se emite o motiune de cenzura. pentru a aproba bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat. de catre Camera Deputatilor si Senat. Parlamentul dispune de prerogative deosebit de importante. desemnarea a trei judecatori ai Curtii Constitutionale de catre Camera Deputatilor si a trei judecatori de catre Senat. dupa consultarea Curtii Constitutionale. ci în mod direct de catre popor. Rezulta. pentru a examina rapoartele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si ale Curtii de Conturi.

Parlamentul poate adopta si legi constitutionale. sau cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera daca era vorba de o lege ordinara. în prezenta majoritatii membrilor fiecarei Camere. În afara sedintelor comune. organizarea si desfasurarea referendumului. la sediul Camerei din care el face parte (Camera Deputatilor sau Senatul). regimul starii de asediu si al starii de urgenta. În cazul în care existau diferente între textele adoptate. proiectele de lege sau propunerile legislative puteau fi discutate si adoptate mai întâi în oricare din cele doua Camere ale Parlamentului. Ele îsi desfasoara lucrarile în prezenta majoritatii membrilor lor. În cadrul activitatii sale. mai trebuie amintite si comisiile de mediere. Raportul comisiei de mediere era supus în mod separat în discutia fiecareia dintre cele doua Camere. Comisiile de mediere adoptau hotarâri cu votul majoritatii membrilor lor. dar si hotarâri si motiuni. organizarea si functionarea partidelor politice. se initia procedura de conciliere. statutul functionarilor publici. Lucrarile comisiilor se desfasoara în prezenta majoritatii membrilor acestora. însa aceasta prerogativa a sa trebuie raportata la prevederile Titlului VII. Comisiile pot adopta hotarâri. sedintele comisiilor nu au caracter public decât daca se hotaraste în mod expres acest lucru. si b) legile ordinare. organizarea administratiei locale. Parlamentul adopta nu numai legi. Camerele pot hotarî si ele ca anumite sedinte sa nu fie publice. pentru care este necesar votul majoritatii membrilor fiecarei Camere. Printre legile organice mentionam pe cele care reglementeaza sistemul electoral. În acest scop erau convocate cele doua Camere în sedinta reunita. pentru ratiuni bine întemeiate. O modalitate importanta de lucru a Parlamentului o reprezinta dezbaterea proiectelor de legi sau a propunerilor legislative în cadrul comisiilor. solicitând totodata avizul unor alte comisii de specialitate si directiilor legislative din cele doua Camere. organizarea generala a învatamântului. Comisiile permanente sesizate în fond cu anumite proiecte de lege elaboreaza rapoarte. Asa cum am aratat. care se adopta numai cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera. se disting doua situatii: a) legile organice. referitoare la revizuirea Constitutiei (articolele 150-152). daca era vorba de legi organice. care se va convoca din initiativa celui mai vârstnic dintre ei. Ca modalitati importante de lucru. adoptându-se legile cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere. se exercita în sedinte comune. potrivit Constitutiei sau regulamentelor.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 42 Informatii si a exercita controlul asupra activitatii acestui serviciu. . se constituie o comisie de mediere. În timp ce sedintele celor doua Camere au caracter public. pâna la reforma constitutionala din 2003. Comisiile pot invita la lucrarile lor specialisti sau chiar demnitari din componenta Guvernului. formata din sapte deputati si sapte senatori. precum si pentru îndeplinirea altor atributii care. În ceea ce priveste adoptarea legilor si hotarârilor. precum si regimul general privind autonomia locala etc. Camerele lucreaza în sedinte separate. Daca nu se ajungea la un acord.

În urma reformei constitutionale din 2003. dupa ascultarea lor. neputându-se concepe întrun stat de drept ca un deputat sau senator sa fie obligat. fireste. deoarece deputatii si senatorii. în cazul în care deputatii sau senatorii se îndeparteaza cu totul de la pozitiile de principiu . de incompatibilitate ori de deces. Urmarirea si trimiterea în judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie. În cadrul fostei si chiar a actualei legislaturi au existat numeroase cazuri de deputati si senatori care au parasit formatiunile politice carora le apartineau. Deputatii si senatorii îsi încep mandatul la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte. nici de alegatorii sai. Competenta de judecata apartine. Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricaror functii publice de autoritate. consacrata într-un text constitutional. preferând mai curând sa renunte la calitatea lor de membri ai unor anumite partide. Este de remarcat si ideea. dar nu pot fi perchezitionati. Evident. potrivit careia orice mandat imperativ este nul. sau în caz de demisie. decât la modalitatea independenta de exercitare a mandatului lor. deputatul sau senatorul poate fi retinut si supus perchezitiei. Calitatea lor înceteaza la data întrunirii legale a Camerelor nou alese. sa dispuna imediat revocarea acestei masuri. un deputat sau senator nu poate fi obligat sa actioneze împotriva propriilor sale convingeri. Nimeni nu poate fi în acelasi timp deputat si senator. sub conditia validarii alegerii si a depunerii juramântului. inacceptabila. deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi în judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile exprimate în exercitarea mandatului. O asemenea prevedere este fireasca. retinuti sau arestati fara încuviintarea Camerei din care fac parte. dar ministrul justitiei va informa neîntârziat pe Presedintele Camerei asupra retinerii si perchezitiei. Camera având dreptul. daca apreciaza ca nu exista temei de retinere. în mod expres. În numele unei discipline de partid. cu exceptia celei de membru al Guvernului.1. Începutul mandatului de deputat si senator.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 43 Sectiunea 5 Statutul deputatilor si al senatorilor 5. la sustinerea unei anumite pozitii sau revendicari. Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Ideea de mandat imperativ este. de pierdere a drepturilor electorale. dobândesc o anumita autonomie fata de cei care i-au ales si chiar fata de formatiunile politice din care fac parte. În cazul savârsirii unor infractiuni flagrante. în toate cazurile. odata alesi. O asemenea explicatie se gaseste în principiul potrivit caruia în exercitarea mandatului deputatii si senatorii se afla în serviciul poporului. Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere pentru modul în care au votat sau pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului.

236-237. vol.II. sunt în serviciul poporului (art.2. pag. în opozitie cu mandatul imperativ.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 44 dictate de apartenenta lor la un anumit partid. Lipsa raspunderii juridice sau neresponsabilitatea 34 reprezinta o trasatura a mandatului parlamentar. Regimul imunitatii parlamentare nu trebuie interpretat ca un privilegiu al deputatilor si senatorilor. 32 În practica noastra parlamentara au fost cazuri când unii deputati au declarat în Camera ca renunta la beneficiul imunitatii parlamentare. în drept de a nui mai considera printre aderentii sai. Acest text constitutional consacra mandatul reprezentativ. în ipostaza neresponsabilitatii. consta în specificul activitatii parlamentare. 1995. Regimul imunitatii parlamentare. sa protejeze originea si scopul acestuia. ca modalitate (forma) a imunitatii parlamentare este o protectie traditionala.1 al Constitutiei).1 al Constitutiei). asigura libertatea de expresie si de decizie a Parlamentarului. Astfel. stabilita de Constitutia franceza de la 1791. garantând prin regulile privitoare la imunitati. pe care îl declara nul (art. potrivit art. Drept constitutional si institutiile publice. liber exprimate. Paris. sau ale persoanelor fizice 31. 31 A se vedea I. ca o imunitate de fond. Sintetic. imunitatea parlamentara. în virtutea careia deputatul sau senatorul îsi poate exercita prerogativele specifice. Lipsa raspunderii juridice si inviolabilitatea sunt prevazute de Constitutia noastra în articolul 72. care impune participarea la dezbateri. fara a putea suferi consecinte nefavorabile pentru votul sau pentru opiniile sale politice. Membrii Parlamentului. Editura Europa Nova.Gicquel. în limitele statutului sau legal si constitutional. acesta este. legiuitorul constituant a înteles. Justificarea constituirii acestui tip de protectie. în esenta. 2-e édition. J. care reglementeaza imunitatea parlamentara. Droit parlementaire. Aceste protectii functionale (lipsa raspunderii juridice) si personale (inviolabilitate) au caracter obiectiv si de ordine publica.66 alin. Montchrestien.Avril. „Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau opiniile lor politice exprimate în exercitarea mandatului”.45. b) inviolabilitatea parlamentarului. judiciare. . Deoarece mandatul constituie expresia vointei populare.72 din Constitutie. Modalitatile prin care se realizeaza imunitatea parlamentara constau în: a) lipsa raspunderii juridice. 33 A se vedea P. în exercitarea mandatului lor. 5. întrucât aceasta ar contraveni principiului constitutional al egalitatii cetatenilor în fata legii 33. 1996. independenta parlamentarului în exercitarea mandatului sau si apararea lui de acte sau fapte abuzive ori sicanatorii ale autoritatilor administrative. Bucuresti. pag. Demersurile sau declaratiile parlamentarilor de renuntare la imunitate sunt nule în raport cu regimul de ordine publica al imunitatilor.66 alin. Tratat. ele fiind instituite în favoarea stabilitatii adunarii reprezentative si nu create în interesul parlamentarului32. 34 Neresponsabilitatea. Deleanu. desigur.

prin intermediul neresponsabilitatii.Gicquel.70 din legea fundamentala. nu-l va expune unor urmari judiciare 35. cum ar fi opiniile exprimate în presa. sunt extrinseci mandatului. Se considera. Actele si faptele parlamentarului care exced.97. întrebarile si interpelarile.Avril. Pentru ca aceasta participare sa fie reala. Mihai Constantinescu. actele si dispozitiile parlamentarului care nu sunt savârsite sau exprimate în limitele mandatului sau pot atrage raspunderea lui juridica. îl situeaza pe parlamentar în afara protectiei constitutionale prevazute de art. televiziune. Depasirea acestui cadru de manifestare. în îndeplinirea unei misiuni stabilite de Camere etc. rapoartele si avizele prezentate din partea comisiilor etc.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 45 exprimarea de opinii. etc. la greva. în organele sale de lucru. pag.m. amendamentele. pag. 37 A se vedea P. pro sau contra. cum sunt votul. Ioan Muraru. uneori critice. cât si la faptul ca aceasta protectie vizeaza toate actele de exercitare a mandatului parlamentar si toate formele de raspundere juridica.350. luarile de cuvânt.cit. Ibidem. manifestari în scopul violarii ordinii publice. se realizeaza în considerarea actelor savârsite în exercitiul mandatului sau. pag. prin ratiunea ei constitutionala. dar numai în masura în care o fac cu buna-credinta si nu cu scop de agitatie. op.46-47. proferarea de insulte s. pag.. Pe cale de consecinta. Neresponsabilitatea prezinta un dublu caracter: este absoluta si permanenta sau perpetua. . ca neresponsabilitatea protejeaza deputatii si senatorii si în privinta informarii asupra celor petrecute în Parlament. implicarea în adoptarea unor decizii prin vot. radio. Imunitatea sub forma neresponsabilitatii. Protectia parlamentarului. op.d.a. nu intra sub incidenta acestei imunitati36. la tribuna acestuia. luari de atitudine. Caracterul permanent sau perpetuu se refera la apararea parlamentarului de orice consecinte ale vreunei forme de raspundere juridica si dupa încetarea mandatului. Mihai Constantinescu.364. În ce cadru poate fi considerat legal mandatul parlamentar ? Literatura de specialitate 37 este unanima în a considera ca exercitarea mandatului se realizeaza în cadrul institutionalizat al Parlamentului. prin reluarea tendentioasa a unor dezbateri si deformarea lor. parlamentarul trebuie sa aiba siguranta ca pozitia sa deschisa. iar nu numai în timpul efectiv al exercitarii acestuia. Caracterul absolut se refera la imposibilitatea înlaturarii ei. în formele stabilite de dreptul comun. J. Drept parlamentar românesc.. de asemenea.. nu poate forma o garantie a independentei opiniilor politice a membrilor Parlamentului daca acestia îsi exercita mandatul lor chiar în incinta Parlamentului într-un mod abuziv. 35 36 A se vedea Ioan Muraru. incitarea la violenta.cit. discursuri la reuniunile publice.

În orice caz. Deputatii si senatorii. Activitatea parlamentarului. Reforma constitutionala din anul 2003 a departajat în mod clar imunitatea politica a parlamentarilor de situatia comiterii unor fapte care nu au legatura cu voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. ea nerezumându-se la un exercitiu functionaresc si birocratic realizat stricto sensu în cadrul institutiei Parlamentului. a protectiei neresponsabilitatii doar în acest cadru. au rolul de a promova si fixa în constiinta politica a electoratului programe. de la tribuna Parlamentului. daca sunt îndeplinite exigentele buneicredinte si ale unei conduite neabuzive. idei politice si solutii exprimate în Parlament prin intermediul unei competitii si confruntari loiale. De aceea. de regula membri ai unor partide care sustin anumite curente politice existente în societate. de exemplu. în opinia noastra. constituie o prelungire (o reverberare) naturala a exercitarii mandatului sau care. pentru a se evita masuri pripite. ar putea sa se bucure de protectia neresponsabilitatii. cu maturitate si chibzuinta.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 46 Astfel. În realitate. Nu putem fi însa întru totul de acord cu teza circumscrierii activitatii si exercitiului mandatului deputatilor si senatorilor în mod restrictiv – numai în incinta Parlamentului. iar autorii unor astfel de manifestari risca a-si atrage sanctiuni diciplinare. de natura sa aduca prejudicii unor valori publice sau personale. . activitatea parlamentarilor este mai complexa. demonstrând o conduita antiparlamentara. asa cum au sustinut unii specialisti – si acordarii. nu se pot rezuma în mod strict numai în cadrul institutiei Parlamentului sau la posibilitatea unei informari pure si simple a celor întâmplate în Parlament. ceea ce trebuie retinut este ca prin aceasta reforma s-au clarificat definitiv o serie de confuzii în legatura cu institutia imunitatii parlamentare. profereaza insulte sau calomnii ori încalca regulamentele. ramânând fara obiect chiar si distinctia pe care unii autori o faceau între „imunitate” si „inviolabilitate”. în consecinta. vexatorii sau determinate de rivalitati politice. de natura sa nu lezeze valorile sociale proteguite legal. toate elementele cauzei. atari acte nu ar putea fi încadrate în exercitiul firesc al mandatului. pentru a putea justifica situatiile în care parlamentarii nu puteau fi trimisi în judecata pentru fapte ce nu aveau legatura cu calitatea lor decât dupa încetarea mandatului. exprimate în articole de presa si chiar în lucrari de profil. Explicatia faptului ca pentru asemenea situatii se cere totusi încuviintarea Camerei din care face parte parlamentarul în cauza (pentru perchezitie. credem ca activitatea. exprimarea opiniilor si pozitiilor sale politice în afara Parlamentului. retinere sau arestare) iar urmarirea si judecata se fac de organe la un anumit nivel (respectiv Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si Înalta Curte de Casatie si Justitie) se datoreste cerintei de a se lua în considerare. inclusiv unele atribute ale mandatului parlamentar. daca un parlamentar.

Daca Parlamentul este independent în exercitarea mandatului sau. cât si la nivelul fiecarui parlamentar exista o preocupare spre a cunoaste problemele ce framânta anumite categorii de cetateni. supunându-le factorilor de decizie. în final. daca nimeni nu poate impune un mandat imperativ. De aceea. deoarece exprima vointa cetatenilor care au ales forumul reprezentativ.cu masele de cetateni. se elaboreaza chiar studii legate de modalitatile optime de înfaptuire a mandatului parlamentar. exercitarea mandatului parlamentar este indisolubil legata de cunoasterea realitatilor din teren. ca actioneaza în exercitarea mandatului sau fara a cunoaste framântarile sociale. al comisiilor permanente. aceasta nu însemneaza ca este izolat de întreaga viata economica si sociala. Sectiunea 6 Relatiile Parlamentului cu societatea civila. parlamentarii recepteaza permanent semnalele ce se emit la nivelul societatii civile pentru a se putea adopta decizii într-adevar corespunzatoare. De aceea. este evaluata experienta altor Parlamente si. identificând un anumit spectru de optiuni politice. dubiile privind manoperele politice oculte sunt mai putine. în vederea elaborarii unor reglementari. În mod firesc. atât la nivelul întregului Parlament. care sa dea satisfactie cerintelor pe care alegatorii le exprima la un moment dat. numai una dintre institutiile fundamentale ale statului. de contacte . cu profesii. probleme care într-un fel sau altul solicita un anumit interes din partea cetatenilor. Toate Parlamentele din lume dispun de un sistem de informare. cu diverse organisme politice si profesionale Parlamentul reprezinta.directe si indirecte . atât la nivelul birourilor permanente pentru Senat si Camera Deputatilor. aceasta neînsemnând însa ca indiciile sau chiar elementele probatorii ale unei infractiuni flagrante nu trebuie examinate si apreciate de Parlament cu circumspectia si scrupulozitatea corespunzatoare. dar si o institutie politica prin excelenta. asa cum este bine cunoscut. sunt studiate materialele ce apar în presa legate de activitatea parlamentara. de contacte cu diverse categorii sociale. nevoile populatiei. îndeletniciri. cât si la nivelul celor doua Camere.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 47 Cât priveste situatia speciala a infractiunilor flagrante38 aceasta se justifica mai ales prin faptul ca în astfel de împrejurari concrete si evidente. astfel încât un parlamentar sa poata realiza pe deplin importanta adoptarii unei anumite politici sau alteia. 38 Infractiune flagranta este aceea descoperita în momentul savârsirii ei sau înainte ca efectele ei sa se fi consumat. În consecinta. exista interesul de a cunoaste aceste preocupari si nu mai putin de a adopta masuri eficiente pentru solutionarea lor. în special cu privire la anumite probleme care sunt de interes general. . Parlamentul nu este o institutie izolata de manifestarile societatii civile. de toate formele prin care aceasta polarizeaza anumite revendicari ale cetatenilor.

132. inclusiv implicarea lor în sprijinul unor activitati ale unor cercuri din afara S. Comisiile parlamentare întretin relatii organizate cu diferite organizatii neguvernamentale. fie împotriva adoptarii unei masuri legislative. ale femeilor. de pilda. precum si a veniturilor lor. Astfel. O expresie a relatiilor dintre Parlament si societatea civila a constituit-o Forumul constitutional. . în cadrul caruia au fost formulate peste 4. activitatea de lobby a fost reglementata initial în 1946. acest termen a fost folosit pentru prima data în 183039. cele care actioneaza pentru drepturile copiilor. care precizeaza ca lobbystii actioneaza fie pentru. acest termen derivând din mijloacele pe care lobbystii le folosesc discutând cu parlamentarii pe culoare sau în afara salilor în care acestia îsi desfasoara sedintele. recurg la serviciile lobiurilor organizatiile de veterani. La serviciile lobistilor recurg un numar foarte larg de persoane cre au "interese speciale".000 de opinii de catre vizitatorii site-ului pe Internet si în cadrul caruia au fost organizate mai multe dezbateri atât în Bucuresti cât si în alte orase ale tarii (Timisoara. care . prin care s-a dispus înregistrarea celor care desfasoara o asemenea activitate.U.printre altele semnaleaza Guvernului aparitia unor fenomene economice si sociale care impun elaborarea unor noi acte normative. când a fost adoptata Legea cu privire la reglementarea activitatii de lobby. Potrivit autorilor de specialitate. Despre pluralismul american.U.U. asociatii care promoveaza drepturile omului si alti reprezentanti ai societatii civile. Ulterior. Grupurile de interese ale diverselor categorii solicita serviciile lobistilor pentru promovarea intereselor lor fie în favoarea. un sistem de consultari si informare organizat sub forma Consiliului Economic si Social. formuleaza avize la proiecte de hotarâri.109 din 2 iulie 1997. Iasi). loc în care parlamentarii discuta cu ziaristii.A.. exista un sistem original de legatura cu societatea civila. 1997.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 48 Parlamentul României cunoaste. fie în defavoarea adoptarii unor reglementari. asociatii ale patronatului. termenul "lobby" înseamna coridor sau culoare. Dictionarul Webster defineste "lobbying"-ul ca fiind o actiune "de influentare si obtinere a votului legislativului în favoarea sau împotriva unei masuri legislative". care si-a desfasurat activitatea în perioada iulieoctombrie 2002. În S. sub forma activitatii de "lobby". În S. în 1995. Congresul a adoptat o noua lege. Bucuresti. cu diverse asociatii profesionale. Istoric. Cluj. pag. O definitie asemanatoare este adoptata si de Enciclopedia Encarta. Craiova.A.A. organizat de Camera Deputatilor împreuna cu Asociatia Pro Democratia. ca si la proiectele de legi ce urmeaza a fi prezentate spre adoptare Parlamentului. cu diverse alte persoane. Editura Enciclopedica. si iau în considerare opiniile care li se prezinta. sindicate. constituit prin Legea nr. prin care a extins definitia lobistilor si a instituit obligatia prezentarii de catre acestia a unor semi-rapoarte anuale cu privire la activitatile desfasurate în domeniile specifice. organizatiile 39 Liliana Mihut.

prezentatori de emisiuni TV. contacte personale care sa duca la influentarea deciziilor guvernamentale"40. artisti.. consultarea unei mari cantitati de materiale scrise. ca si persoane apartinând celor mai diverse profesii. . Din punct de vedere practic.73 din 3 noiembrie 1993 pentru înfiintarea. resurse legislative sau de reglementare. Activitatea lobistilor consta nu numai în sustinerea propriu-zisa a intereselor acestor categorii pe lânga senatori sau reprezentanti. 9-10 iunie 1998. astfel încât ei pot exercita un rol însemnat în asistarea membrilor Parlamentului.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 49 religioase. "Grupurile de interese folosesc de regula lobisti profesionisti care sa monitorizeze demersurile legislative si sa îi ajute în sustinerea punctului de vedere în fata oficialitatilor. în perspectiva.5. aceasta este o problema care poate fi luata în considerare numai pe masura accentuarii complexitatii fenomenelor sociale si economice. De regula. elemente care ar favoriza. a afirmarii tot mai puternice a libertatii economice. oameni de stiinta. având profilul unui organ de specialitate. pentru drepturile consumatorilor. dezvoltarea si atragerea suportului public.Andrews Jr. organizarea si functionarea Consiliului Legislativ. Printre atributiile cele mai importante ale Consiliului Legislativ. pag. în vedere elaborarea unui act normativ care sa reglementeze în mod practic activitatea de lobby. lobistii sunt persoane specializate care poseda cunostinte juridice. fermieri etc. analiza propunerilor legislative. contactele cu presa. cine. sunt: 1) analizarea si avizarea proiectelor de legi. "Activitatile de lobby si relatii guvernamentale: ce. reprezentantii si staff-ul acestora. pentru ca acestia sa înteleaga cât se poate de clar interesele diverselor categorii ce pot fi afectate printr-un act normativ. Senatul României. Dupa cum se arata într-un studiu al unui specialist american. economice. constituind punctul final al unei activitati deosebit de ample. adoptând în consecinta decizia cea mai corecta si mai eficienta. expertiza. propunerilor legislative si proiectelor de ordonante si hotarâri cu caracter 40 În “Simpozion cu privire la Importanta lobby-ului si a lobistilor în relatiile cu Parlamentul. o asemenea reglementare. Bucuresti. Guvernul si cu societatea”. în viitor. În ce masura în tara noastra ar putea fi avuta. a desavârsirii procesului de privatizare. contactele directe cu senatorii. Sectiunea 7-a Consiliul Legislativ Consiliul Legislativ functioneaza pe lânga Parlamentul României. multe organizatii care au interese guvgrnamentale foarte mari duc lipsa de timp. dar si în culegerea de informatii. organizatiile pentru protectia mediului. deoarece aceasta este metoda cea mai eficace si eficienta de a-si atinge scopurile. au de multe ori experienta în activitatea guvernamentala sau în alte domenii importante. înscrise în articolul 2 din Legea nr. Wright J. desigur. dezvoltarea unor strategii politice. compus din cadre de înalta calificare în domeniul juridic. cum si de ce".

respectiv al celor doua Camere. organizarea evidentei actelor normative. Din analiza prevederilor legii rezulta în principal urmatoarele: a) avizarea de catre Consiliul Legislativ se face atât cu privire la proiectele de legi si propunerile legislative care se supun dezbaterii celor doua Camere ale Parlamentului.(e) din lege.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 50 normativ emise de Guvern.2 lit. urmeaza sa fie abrogate. de regula. emise de Guvern. în cel mult 12 luni de la înfiintare. desi a fost consumat mult timp cu dezbateri sterile. a unor studii de sistematizare a legislatiei. în conformitate cu prevederile art. Desi dezbaterile în cadrul Parlamentului României. modificate sau unificate. iar lipsa de la lucrari a unor deputati sau senatori a pus uneori Parlamentul în situatii delicate. chiar în acele situatii în care solicitarea lui este obligatorie – art. avizele au în vedere prezentarea implicatiilor noii reglementari asupra legislatiei în vigoare prin identificarea dispozitiilor legale care. precum si evitarea reglementarii unor aspecte identice în acte normative diferite. în cazul amendamentelor supuse dezbaterii comisiilor. dar si facultativa în anumite situatii (de pilda. a amendamentelor supuse dezbaterii comisiei. pe ansamblu se poate spune ca viata . precum si natura legii. În afara acestor atributii principale. Avizul emis de Consiliul Legislativ vizeaza în principal concordanta cu Constitutia a reglementarilor propuse. b) prezinta. obligatorie. legate de înfaptuirea procesului curent de legiferare. viata parlamentara si-a regasit întreaga sa bogatie si personalitate din epoca interbelica. cât si cu privire la proiectele de ordonante si de hotarâri cu caracter normativ. dupa caz. atributiune în legatura cu care sesizeaza birourile permanente ale Camerelor Parlamentului si. editarea de repertorii legislative s. propuneri pentru punerea de acord a legislatiei anterioare Constitutiei cu prevederile si principiile acesteia. la cererea presedintelui comisiei parlamentare sesizate în fond. nu s-au soldat întotdeauna cu rezultatele scontate. De asemenea. c) avizul are numai valoare consultativa. Mai trebuie remarcat si faptul ca. Guvernul. înlaturarea contradictiilor sau necorelarilor si respectarea normelor de tehnica legislativa. si 2 ) analizarea si avizarea. asupra cazurilor de neconstitutionalitate constatate. nefiind obligatoriu pentru cei carora le este adresat. Dupa Revolutia din Decembrie 1989. dupa adoptarea lor de catre una din Camerele Parlamentului. b) solicitarea avizului este. de fond. precum si a proiectelor de legi sau propunerilor legislative primite de comisie.a.(3). în vederea propunerii lor spre legiferare sau adoptate.3 alin. Consiliul Legislativ mai îndeplineste doua atributii foarte importante si anume: a) examineaza conformitatea legislatiei cu prevederile si principiile Constitutiei. când sesizarea Consiliului Legislativ ramâne la latitudinea presedintelui comisiei parlamentare sesizata în fond). având acelasi obiect de reglementare. Consiliului Legislativ îi mai revine sarcina de mare raspundere a elaborarii unor proiecte de Coduri sau de legi de complexitate deosebita.

adica majoritatea numarului deputatilor sau al senatorilor. renuntându-se la vechea conditie de doua treimi pe care o preconizasera regulamentele în anterioare ale celor doua Camere ale Parlamentului. permite câteva constatari.A. Mentionam ca republicile pot fi: a) prezidentiale. totodata. si exercita un numar limitat de . un fapt pozitiv. Pe de alta parte. în care presedintele este ales de parlament.U. sistem în care presedintele este si seful executivului. care se ocupa de Autoritatile publice. careia îi sunt consacrate 21 de articole. argumente în favoarea unor teze sau altora si – nu rareori – critici la adresa unor organe centrale sau locale. De asemenea. schimburi de pareri. activitatea parlamentara ar spori în eficienta si operativitate daca ar fi acordata o mai mare pondere activitatii comisiilor permanente. în anumite state interpelarile fiind urmate în mod necesar de dezbateri asupra problemelor ridicate. renuntarea la conditiile de cvorum pentru simplele sedinte de dezbateri. cum este de pilda S. b) parlamentare. dispune de largi prerogative si este ales direct de popor. un mai mare rol acordat grupurilor parlamentare în definirea prioritatilor si a ordinii de zi s. Modul în care sunt reglementate prerogativele si atributiile Presedintelui României evidentiaza acceptarea conceptiei cu privire la România ca republica semiprezidentiala. CAPITOLUL V PRESEDINTELE ROMÂNIEI Sectiunea 1 Rolul si locul Presedintelui Republicii în sistemul organelor statului Constitutia României din 1991 reglementeaza în mod detaliat institutia prezidentiala. O apreciere de ansamblu asupra vietii parlamentare. procedura unor sedinte speciale de votare la care toti parlamentarii sa fie prezenti. sar putea lua în considerare ideea exprimarii votului prin corespondenta. iar procedura ridicarii imunitatii parlamentare sa fie corelata si ea cu modalitatile de vot prin care se adopta de regula toate celelalte hotarâri ale Camerelor Parlamentului. înregistrându-se dezbateri vii. urmând practica unor numeroase tari democratice. ca în ultimii ani au fost aduse îmbunatatiri si regimului imunitatii parlamentare. care în general a însemnat foarte mult din punctul de vedere al reasezarii institutiilor democratice si al edificarii statului de drept. care a fost corelata în mod esential cu cerintele exercitarii mandatului.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 51 parlamentara revine în drepturile sale. Consideram. pentru optimizarea lucrarilor forumului legislativ. Urmând practica parlamentelor democratice.a. respectiv capitolul 2 din Titlul III al Constitutiei. s-ar putea perfectiona procedura întrebarilor si interpelarilor. poate fi destituit tot de parlament.

Acolo exista un executiv colegial. într-un anumit termen. în acelasi timp. inspirata dupa modelul Constitutiei franceze din 1958. aceasta este definita de articolul 80 al Constitutiei. aceasta urmând sa fie stabilita ulterior adoptarii Constitutiei. inspirata din modelul francez. deoarece parlamentul care îl alege pe presedinte este si forumul care îi poate retrage înalta functie care i-a conferit-o. chiar într-un fel de nelegitimitate. mecanismul situatiei de exceptie al revocarii presedintelui este mult mai simplu. si c) semiprezidentiale. principalele competente politice fiind concentrate în mâinile primului ministru (cum este. O serie de partide si formatiuni politice au facut propunerea ca sa se lase deschisa problema formei de guvernamânt. care va infirma hotarârea Parlamentului. respectiv pentru monarhie sau republica. a carui presedintie este asigurata prin rotatie. în cazul în care presedintele este ales de Parlament. În final. d) exista si o singura republica care a adoptat sistemul directorial de guvernare (Elvetia). implicând ca o prima etapa suspendarea sa din functie de catre parlament. în cazul comiterii unor fapte deosebit de grave. urmeaza a se stabili si mecanismul de revocare a presedintelui. problema formei de guvernamânt a României a fost una dintre cele mai controversate. Alti parlamentari au sustinut ca este necesar sa se organizeze un referendum prealabil pentru a se stabili cu exactitate optiunea electoratului. care precizeaza ca: .PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 52 atributii. presedintele este ales direct de popor. În ceea ce priveste profilul institutiei presedintelui. si posibilitatea înlaturarii presedintelui din functie. Adunarea Constituanta a adoptat formula republicii semiprezidentiale. care nu poate fi revocat de Parlament si nici nu poate sa dizolve Parlamentul. S-a mai aratat ca în functie de optiunea ce se va face pentru o republica prezidentiala sau parlamentara. În sistemul semiprezidential presedintele are totusi posibilitatea de a dizolva parlamentul. sa acorde votul de încredere pentru constituirea Guvernului. În cadrul dezbaterilor parlamentare. daca acesta nu a putut. dupa care hotarârea de demitere ramâne definitiva. acesta va fi pus întro situatie neta de inferioritate fata de presedinte. respectiv daca România trebuie sa fie republica semiprezidentiala sau republica parlamentara. în Germania sau în Italia). si ca o etapa ulterioara organizarea unui referendum. reprezentând o forma intermediara între aceste doua variante. Întrucât amendamentele de mai sus nu au fost acceptate. nefiind sef al executivului. Daca se accepta ideea republicii semiprezidentiale si presedintele demis de parlament va fi totusi confirmat printr-un referendum. În acest sistem. de pilda. În sistemul semiprezidential presedintele poate fi demis în urma unei proceduri relativ complicate. în cadrul Parlamentului s purtat ample discutii în legatura cu forma de guvernamânt a -au tarii. care confera presedintelui un numar important de atributii dar consacra. În schimb. ci exercitând o functie de mediere între puterile statului. în cazul în care acesta ar încalca Constitutia.

pe de alta parte. Potrivit recentei modificari constitutionale. care sa-si asume majoritatea problemelor guvernarii. cu privire la institutia presedintelui României au fost exprimate diverse puncte de vedere si opinii legate de îmbunatatirea activitatii acestei institutii. presedintele României a primit dreptul de a sesiza Curtea Constitutionala pentru solutionarea conflictelor juridice dintre autoritatile publice. iar pe de alta parte. dotat cu puteri largi. precum si între stat si societate. opinii care au preconizat sporirea prerogativelor prezidentiale. acesta a fost marit la cinci ani. considerându-se ca este preferabil ca alegerile parlamentare sa nu coincida cu alegerile prezidentiale. precum si între stat si societate”. . în esenta. Aceasta pozitie deosebita a Presedintelui tarii face ca el sa nu poata fi membru al nici unui partid politic. Au fost aduse totusi anumite precizari legate de punerea sub acuzare a presedintelui. Cât priveste mandatul prezidential. Presedintele tarii reprezinta statul pe plan extern. a ramas neschimbata în conceptia si structurile ei. dezbaterile asupra revizuirii Constitutiei nu au afectat institutia prezidentiala care.107. unitatii si integritatii statului. exercitând un rol deloc neglijabil în solutionarea unor probleme controversate sau în dezamorsarea unor crize politice. Au existat puncte de vedere care au considerat necesar ca România sa renunte la sistemul "semiprezidential" de organizare constitutionala de tip francez si sa treaca la un sistem parlamentar în care presedintele sa fie ales si sa fie demis de Parlament. vegheaza la buna functionare a autoritatilor publice si exercita functia de mediere între puterile statului. (2) Presedintele României vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. dotarea sa cu mai multe atributii dupa sistemul prezidential american. dispunând de un numar redus de prerogative. specificânduse totodata într-un alineat distinct la art. el neconfundându-se cu nici una din puterile statului. întarirea pozitiei presedintelui. fiind garantul independentei.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 53 “(1) Presedintele României reprezinta statul român si este garantul independentei nationale. al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. deoarece el trebuie sa pastreze o pozitie de echidistanta fata de toate fortele politice. Din analiza textului constitutional se desprinde constatarea ca presedintele are o pozitie specifica în sistemul organelor statului. Presedintele exercita functia de mediere între puterile statului. Pe de o parte. Rolul presedintelui nu este însa numai acela de a veghea la buna desfasurare a activitatii autoritatilor publice. astfel încât componenta forumului legislativ sa nu fie influentata în nici un fel de opiniile alegatorilor pentru unul sau altul dintre candidatii în cursa prezidentiala. privind dreptul sau de a încheia tratate internationale. existând în schimb în structurile statului un guvern puternic. Cu prilejul dezbaterilor ce au avut loc în tara noastra în legatura cu revizuirea Constitutiei. În final. el are posibilitatea sa intervina în mod direct în anumite situatii. În acest scop. Au existat. ca "presedintele României nu îl poate revoca pe primul ministru". condus de un prim ministru puternic.

Astfel. potrivit modificarii ce a fost adusa Constitutiei în anul 2003. prevalând ideea ca durata mandatului prezidential trebuie sa coincida cu cea a mandatului Parlamentului.2). cheltuielile substantiale legate de organizarea unei a doua alegeri ar putea fi evitate. În urma celui de al doilea tur de scrutin. în primul rând. În al doilea rând. s-a aratat ca daca alegerea Presedintelui Republicii ar avea loc concomitent cu alegerea Parlamentului. suveranitatea. va fi organizat un al doilea tur de scrutin între primii doi candidati. s-a relevat ca. Sectiunea 3 Durata mandatului Presedintelui României Durata mandatului prezindential este de cinci ani.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 54 Sectiunea 2 Alegerea Presedintelui României În ce priveste modalitatea de alegere a presedintelui. care are urmatoarea formula: “Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala si materiala a poporului român. sa respect Constitutia si legile tarii.82 pct. si se exercita de la data depunerii juramântului pâna la depunerea juramântului de catre presedintele nou ales. Rezultatul alegerilor va fi validat de Curtea Constitutionala. în cazul în care Presedintele Republicii este ales cu sprijinul unui partid politic. fiind expresia . În cazurile în care nici unul dintre candidati nu a întrunit aceasta majoritate. independenta. alegerile concomitente. cât si „împotriva” simultaneitatii celor doua tipuri de alegeri. sa apar democratia. Mandatul presedintelui poate fi însa prelungit prin lege organica în caz de razboi sau de catastrofa. prin vot universal. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!” (art. În literatura de specialitate si în dezbaterile parlamentare au fost aduse argumente atât „pentru”. direct. Este considerat ales candidatul care a întrunit la primul tur de scrutin majoritatea de voturi ale alegatorilor înscrisi în listele electorale. dupa care candidatul va depune în fata Parlamentului juramântul. în ordinea numarului de voturi obtinute la primul tur de scrutin. Constitutia prevede ca nimeni nu poate îndeplini functia de presedinte decât pentru cel mult doua mandate. egal. secret si liber exprimat. unitatea si integritatea teritoriala a României. În redactarea sa initiala. va fi declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi. Constitutia României din 1991 a prevazut un mandat de patru ani. potrivit prevederilor Constitutia presedintele va fi ales pe termen de cinci ani. drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor.

sigur de sprijinul Presedintelui Republicii. s-a mai aratat ca în conditiile prevazute de art. Sectiunea 4 Incompatibilitatile functiei de Presedinte al României . ca emanatie a majoritatii parlamentare. ca urmare. sa-si puna în aplicare programul prezentat în alegeri fara sa întâmpine vreo opozitie semnificativa. În aceasta ipoteza. Stabilirea de catre Constitutie a aceleiasi durate atât pentru mandatul Presedintelui Republicii cât si pentru cel al Parlamentului. prin demisie.95 al Constitutiei) decât din momentul în care suspendarea este aprobata prin referendum. Pe de alta parte. Presedintele Republicii sa nu fie exponentul partidului care are majoritatea în Parlament. Este suficienta o asemenea dizolvare pentru ca acea coincidenta în timp a mandatului Presedintelui Republicii cu cel al Parlamentului. În sfârsit. potrivit careia Guvernul este obligat sa organizeze alegeri pentru un nou Presedinte al Republicii. alegerile prezindentiale si cele parlamentare sa nu dea rezultate favorabile pentru acelasi partid politic si. deces sau ca urmare a condamnarii pentru înalta tradare. Ca atare. va deveni operanta dispozitia art. nici asupra duratei de cinci ani a mandatului acestuia. În acest caz. O încetare a mandatului Presedintelui Republicii din oricare din aceste motive nu are însa nici o consecinta asupra functionarii Parlamentului si. odata cu aceasta. Ori de câte ori aceasta situatie se va produce. avantajele ei sa dispara. desi concomitente. mandatul Presedintelui Republicii poate înceta înainte de expirarea celor cinci ani pentru care a fost ales. Guvernul. sa fie rasturnata si. ceea ce va duce la o decalare în timp a acestor mandate. prezumata de Constitutie. de imposibilitatea definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces. Parlamentul poate fi dizolvat anticipat. va putea. vor face cu putinta ca acelasi partid care a câstigat alegerile parlamentare sa detina si functia de Presedinte al Republicii. organizarea de noi alegeri pentru functia de Presedinte al Republicii nu va putea avea loc în cazul în care el este suspendat din functie printr-un vot al Parlamentului (art. dat fiind ca dezbaterile publice desfasurate în vederea alegerii Presedintelui republicii se vor concentra pâna în cele din urma în jurul celor doua personalitati politice care vor ramâne în competitie la cel de al doilea scrutin. demitere din functie. nu a fost însa de natura sa asigure întotdeauna functionarea armonioasa în timp a acestor organe. În legatura cu durata mandatului Presedintelui Republicii trebuie sa se mai observe ca functia lui devine vacanta numai în caz de demisie. de demitere. Abia atunci când una din aceste situatii se produce si este constatata în conditiile prevazute de Constitutie. În al treilea rând.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 55 spectrului politic existent în momentul tinerii lor.96 al Constitutiei.89 al Constitutiei. Pe de o parte. s-a relevat ca alegerile concomitente pot contribui substantial la polarizarea optiunilor alegatorilor în directia a doua curente de opinie principale. coordonarea actiunii guvernamentale cu cea parlamentara va fi cu usurinta realizata. unitatea de actiune a executivului risca sa fie pusa în cumpana. prin urmare. este posibil ca.

1.1 al Constitutiei. în nici un caz. În ceea ce priveste relatiile dintre Presedinte si Guvern.84 alin. promulgarea este obligatorie. care prevede ca Presedintele va desemna un candidat pentru functia de prim ministru si va numi Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.71 lit. Presedintele Republicii nu poate ocupa nici o alta functie. fie ea publica sau privata. presedintele tarii nu poate fi membru al nici unui partid politic si nici nu poate îndeplini o alta functie publica sau privata. În cazul în care Parlamentul mentine legea în forma în care a fost. Având în vedere ca întreaga campanie electorala pentru functia de Presedinte al Republicii. Sectiunea 5 Atributiile Presedintelui României 5. Consacrarea prin Constitutie a acestei incompatibilitati tinde sa sublinieze ca. pe senatori si deputati. În ceea ce priveste puterea legislativa. Presedintele Republicii nu poate fi membru al unui partid politic. în timpul starii de asediu sau al starii de urgenta. al carei personaj principal a fost. conform art. Presedintele tarii mai are si posibilitatea exceptionala de a-l dizolva.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 56 În legatura cu incompatibilitatile. la propunerea primului ministru. O alta incompatibilitate consta în interdictia adresata Presedintelui Republicii de a îndeplini orice alta functie publica sau privata. Presedintele are dreptul sa adreseze acesteia mesaje cu privire la principalele probleme politice. acestea sunt stabilite cu exactitate de Constitutie.b) al Constitutiei. Constitutia precizeaza ca în cursul unui an. Constitutia precizeaza ca pe durata mandatului sau. s-a axat pe programul unui partid politic. în ipoteza în care acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare si dupa respingerea a cel putin doua solicitari de învestitura. o data ales.2. O prima incompatibilitate consta în faptul ca. în conformitate cu art. prin urmare. Presedintele revoca si numeste. cu exceptia celei de membru al Guvernului. în ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui României. regula constitutionala va ramâne mai curând un deziderat. candidatul. întrucât România este un stat pluralist. În timp ce deputatilor si senatorilor li se interzice numai ocuparea functiilor de autoritate. pe unii . 5. Aceasta incompatibilitate este formulata în termeni mai categorici decât cea care priveste. Bineînteles ca ori de câte ori viitorul Presedinte al Republicii se prezinta în alegeri ca exponentul unui partid politic sau al unei coalitii de partide. Tot în legatura cu Parlamentul. Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singura data si. sa actioneze în acord cu linia politica a formatiunii pe listele careia a fost ales. În cazul remanierii guvernamentale sau de vacanta a postului. functia de Presedinte al Republicii trebuie sa fie echidistanta fata de partidele politice. va fi fara doar si poate pus în situatia de a trebui sa-si respecte angajamentele si. iar în cadrul procedurii de legiferare poate sa retrimita textul unei legi spre a fi dezbatut de catre Parlament înainte de a promulga legea în cauza.

apararea tarii. În cazurile în care Presedintele participa la sedintele Guvernului. În asemenea cazuri exceptionale. în caz de mobilizare sau razboi. Tot în cadrul atributiilor prezidentiale se înscrie si instituirea starii de asediu sau starii de urgenta în întreaga tara sau în anumite localitati. Presedintele exercita importante atributii si în domeniul apararii. care vor fi supuse spre ratificare Parlamentului în termen de 60 de zile. Potrivit modificarii constitutionale din 2003. la propunerea Guvernului41. 5. el va fi convocat de drept în termen de 24 de ore de la declansarea agresiunii. Presedintele mai dispune de prerogativa de a numi trei judecatori ai Curtii constitutionale din cei noua care compun acest organism. provocând o criza de guvern. ceea ce ar dauna stabilitatii politice. În asemenea 41 . Presedintele are. o gama larga de atributii dintre care am examinat pâna acum o serie de prerogative care privesc colaborarea sa cu diferite puteri ale statului.4. în termen de 5 zile de la adoptare. aducând neîntârziat la cunostinta Parlamentului masurile luate printr-un mesaj. acordata la propunerea primului ministru. la cererea primului ministru. precum si în alte situatii. 5. Printre atributiile prezidentiale. la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. În caz de agresiune armata îndreptata împotriva României. cu aprobarea prealabila a Parlamentului. Presedintele are si unele atributii care sunt legate de activitatile judecatoresti. Este de remarcat însa ca. Este de mentinat ca. În cazul în care Parlamentul nu se afla în sesiune. desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. el acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai României si aproba înfiintarea. Presedintele are dreptul sa încheie tratate internationale în numele României.6. el are dreptul sa acorde gratierea individuala unor condamnati. El dispune de prerogativele numirii în functie a magistratilor. Astfel. Presedintele României poate consulta Guvernul cu privire la problemele urgente si de importanta deosebita.5. 5.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 57 membri ai Guvernului. În ceea ce priveste puterea judecatoreasca. el are dreptul sa prezideze aceste sedinte. El poate lua parte la sedintele Guvernului în care se dezbat probleme de interes national privind politica externa. El poate declara. mobilizarea generala sau partiala a fortelor armate. El este comandantul fortelor armate si îndeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Presedintele nu poate demite pe primul ministru. un rol important îl ocupa însa si atributiile în domeniul politicii externe. Reprezentantii diplomatici ai statelor straine sunt acreditati pe lânga Presedintele tarii. deoarece prin aceasta întregul Cabinet ar trebui sa-si dea demisia. potrivit modificarii constitutionale din 2003. 5. Presedintele are dreptul sa ia masuri pentru respingerea agresiunii. potrivit modificarii constitutionale din 2003. asigurarea ordinii publice. asadar.3. hotarârea Presedintelui va fi supusa ulterior aprobarii Parlamentului. daca prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului. Presedintele României îsi va putea exercita aceasta atributie numai pe baza aprobarii Parlamentului. Parlamentul îsi continua activitatea pe toata durata acestor stari. Astfel.

se aproba sau se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege”.Modificarea constitutionala din 2003 a adus urmatoarea precizare : „celelalte tratate si acorduri internationale se încheie. .

cazul mobilizarii partiale sau generale. fie sub forma consultarii sale. de pilda. Potrivit articolului 90. neexistând însa obligativitatea aprobarii declansarii procedurii referendumului de catre Parlament. potrivit careia Presedintele are dreptul sa adreseze Parlamentului mesaje cu privire la problemele politice ale natiunii. el functionând mai departe în asemenea situatii. iar pe de alta parte. ca urmare a reformei constitutionale din 2003. care este un factor de echilibru. este si dreptul de a se adresa poporului si de a-i solicita sa-si exprime. care marcheaza implicarea sa directa în problemele fundamentale ale tarii. el va fi convocat de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si va functiona pe toata durata acesteia. cum este situatia prevazuta de articolul 90. În cazul în care Parlamentul nu se afla în sesiune. presedintele României se poate adresa Curtii Constitutionale pentru solutionarea conflictelor juridice dintre autoritatile publice. a opina ca în situatiile deosebit de grave. instituirii starii de asediu sau a starii de urgenta. Aceasta prevedere este deosebit de importanta deoarece în trecut. între toate puterile statului. daca o asemenea restrictie se impune. restrângerea trebuind sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si neputând atinge existenta dreptului sau a libertatilor. consultarea poporului prin referendum se poate efectua numai dupa consultarea Parlamentului. Sectiunea 6 Raspunderea politica si penala a Presedintelui României . potrivit carora restrângerea unor drepturi sau libertati nu va putea fi efectuata decât în cazuri anume specificate. în termen de 5 zile de la luarea acesteia. prin referendum. Aceasta prerogativa se coreleaza cu cea din articolul 88.8. formalitate care nu are însa semnificatia unei aprobari date de cele doua Camere. cum este. trebuie sa tina seama de punctul de vedere al Parlamentului. 5. în viziunea Constitutiei. Remarcam ca întregul sistem al relatiilor dintre Presedinte si Parlament este axat pe ideea ca Presedintele. Din lectura textului se desprinde concluzia ca Presedintele se poate adresa natiunii solicitându-i sa îsi exprime vointa numai dupa îndeplinirea acestei formalitati. fie sub forma ratificarii ulterioare a unora dintre masurile sale. Urmeaza. O importanta atributie a Presedintelui. au existat situatii în care starea de asediu sau starea de urgenta a dus practic la paralizarea activitatii forumului legislativ. Dupa cum am mai aratat.7. Presedintele va solicita Parlamentului încuviintarea masurii adoptate. si numai prin lege. În legatura cu dispozitiile acestui articol sunt de semnalat si prevederile articolului 49. vointa cu privire la probleme de interes national. asa dar. cum sunt cele care privesc starea de asediu sau starea de urgenta. Parlamentul nemaifiind informat în legatura cu masurile adoptate si uneori dizolvat chiar. întreaga putere concentrându-se în mâinile executivului. 5.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 58 cazuri. în mod arbitrar. pe care o reprezinta consultarea Parlamentului. în practica unor state. garantarea libertatilor este asigurata în primul rând prin aceea ca Parlamentul nu va putea fi dizolvat. prin aceea ca drepturile si libertatile democratice nu vor putea fi limitate sau restrânse decât în cazuri speciale.

. dar nu precizeaza cine va face cercetarile. Sunt necesare de examinat. nu ar fi aprobat hotarârea Parlamentului. uneori complexe si cât se poate de delicate. procedura este mult mai rapida. el este totusi incomplet. din analiza celor doua situatii. prin care a încalcat prevederile Constitutiei. cum este redactat textul constitutional. al punerii sub acuzare pentru înalta tradare. Presedintele este considerat demis de drept din functia sa. este necesar sa existe o hotarâre în acest sens – de punere sub acuzare – a Camerei Deputatilor si Senatului. cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. de la data punerii sub acuzare si pâna la data demiterii. procedura este mult mai simpla în cazul punerii sub acuzare pentru înalta tradare decât în cazul savârsirii unor fapte grave prin care se încalca prevederile Constitutiei. Astfel. Într-o asemenea situatie. ceea ce se îndeparteaza de la principiul separatiei puterilor în stat. Reforma constitutionala din 2003 a adus precizarea ca. În cazul în care propunerea de suspendare din functie este aprobata de Parlament în conditiile aratate. b) În cazul savârsirii unor fapte grave. explicatii în legatura cu faptele ce i s-au imputat. dar numai dupa consultarea Curtii Constitutionale. fiind obligat sa guverneze cu un Parlament ostil. din acest punct de vedere. a) În primul caz. O asemenea situatie nu ar putea fi solutionata decât prin dizolvarea Parlamentului si convocarea unor noi alegeri. Parlamentul functionând si ca organ de acuzare. Presedintele poate fi suspendat de cele doua Camere reunite în sedinta comuna.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 59 Constitutia din 1991 stabileste si unele prevederi deosebit de importante în legatura cu raspunderea pe care Presedintele o are si modalitatile prin care el poate fi îndepartat din functia pe care o exercita. deci. Dupa cum se vede. va fi organizat un referendum. Daca acest referendum se pronunta în sens afirmativ. pentru demiterea Presedintelui. pentru a stabili daca Presedintele s-a facut vinovat de înalta tradare. doua situatii: a) ipoteza punerii sub acuzare a Presedintelui pentru înalta tradare. dar este o masura ce poate fi înteleasa tinând seama de gravitatea faptelor. si b) suspendarea din functie. în situatia în care Presedintele ar fi fost suspendat din functie de catre Parlament dar poporul. competenta de judecata apartine Înaltei Curti de Casatie si Justitie. cu prilejul dezbaterilor. cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor. în termen de cel mult 30 de zile. În ceea ce priveste procedura suspendarii din functie a Presedintelui tarii. În primul caz. Presedintele poate da Parlamentului. La data ramânerii definitive a hotarârii de condamnare. reunite în sedinta comuna. în cazul savârsirii unor fapte grave. Presedintele va fi considerat demis. fiind vorba de o situatie exceptionala. Presedintele este suspendat de drept. aceasta marcheaza – asa cum am mai aratat – o procedura în doua etape. Ipotetic vorbind. aceasta poate fi initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor. Presedintele ar ramâne în functie. însa. prin care se încalca prevederile Constitutiei (deci altele decât înalta tradare). prin referendum. În ce priveste declansarea propunerii de suspendare din functie. urmând a fi adusa neîntârziat la cunostinta Presedintelui. deoarece prevede competenta de judecata si dreptul Parlamentului de a hotarî punerea sub acuzare.

Dupa cum s-a relevat în literatura de specialitate. supunerea unor tratate Parlamentului spre ratificare. imposibilitatea definitiva a exercitarii atributiilor sau prin deces. Aceasta masura a fost luata pentru a se evita situatii de genul celor întâlnite în fostul regim. „Izvoarele istorice ale <<Guvernului>>. care se publica în Monitorul Oficial al României. precum si acordarea gratierii individuale. În ce priveste o serie de decrete ale Presedintelui ca.U. se vor organiza. interimatul functiei de presedinte se asigura în ordine de presedintele Senatului sau presedintele Camerei Deputatilor. decretarea mobilizarii partiale sau generale. de general si de amiral. Acestia exercita prerogativele prezidentiale. Raspunderea Presedintelui interimar în cazul savârsirii unor fapte grave este reglementata de aceleasi prevederi ce sunt aplicabile Presedintelui. Presedintele emite decrete. În unele sisteme constitutionale se specifica chiar dualitatea puterii executive. aceasta apartinând sefului statului si Guvernului (exemplu. Grecia). în termen de trei luni de la data constatarii vacantei.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 60 Constitutia prevede ca în cazul în care functia de Presedinte devine vacanta prin demisie. masurile luate pentru respingerea unei agresiuni armate. seful statului este în acelasi timp si reprezentantul puterii executive (ex. de pilda. demitere din functie. neavând însa dreptul sa adreseze mesaje sau sa consulte poporul prin referendum. Nepublicarea decretelor în Monitorul Oficial atrage inexistenta lor. Institutia Guvernului ocupa un loc dintre cele mai importante în toate Constitutiile lumii. conferirea decoratiilor si titlurilor de onoare. când anumite decrete prezindentiale . În altele.care au adus atingere drepturilor si libertatilor cetatenilor – nu au fost publicate.. stiut fiind faptul ca el este.S. pâna la noile alegeri. CAPITOLUL VI ADMINISTRATIA PUBLICA CENTRALA Sectiunea 1 Rolul si locul Guvernului în sistemul separatiei puterilor 1.A. numirea reprezentantilor diplomatici. acordarea gradelor de maresal. noi alegeri pentru ocuparea functiei de Presedinte al României. este obligatorie contrasemnarea decretelor respective de catre primul ministru. titularul puterii executive.1. Sectiunea a 7-a Actele emise de Presedintele României În exercitarea atributiilor sale. Luxemburg) dar. de regula. decretarea starii de asediu sau a starii de urgenta. ca . În cazul în care functia de presedinte este vacanta. în imensa majoritate a cazurilor reglementarile constitutionale confera Guvernului o pozitie distincta în sistemul separatiei puterilor.

realizarea reglementarilor referitoare la salarizare. a balantei comerciale si de p1ati externe. iar în Tarile Române <<Sfatul Domnesc>>. Printre domeniile în care Guvernul urma sa emita hotarâri se mentiona aprobarea programelor de dezvoltare economicosociala pe ramuri de activitate.10 privind constituirea. Se releva faptul ca daca în Tarile Române ministerele au fost create prin Regulamentele Organice (respectiv în 1831 în Moldova si în 1832 în Muntenia). au fost specificate activitatile pentru care Guvernul adopta hotarâri. 42 . ca institutie politica si juridica a statului. Dupa Revolutia din Decembrie 1989. asigurând executarea masurilor stabilite prin decretele adoptate de acesta”. 1923 si 1938 consacrau rolul Guvernului ca titular al puterii executive. se regasesc în perioada absolutismului. având obligatia de a îndeplini obiectivele cuprinse în programul Consiliului Frontului Salvarii Nationale. Constitutiile din 1866. Aceste institutii au capatat însa rolul si semnificatii mai apropiate de ceea ce înseamna Guvernul din epoca moderna. ca forme organizatorice statale.90 din 2001. Retine atentia în mod deosebit formularea cuprinsa în preambulul acestui act normativ care se refera la principiul separatiei puterilor în stat si la necesitatea asigurarii conditiilor pentru ca guvernul. stabilirea structurii organizatorice si a numarului de posturi la ministere si celelalte organe centrale etc. ca fiind similar cu acela de Guvern. La 31 decembrie 1989 a fost adoptat Decretul-lege nr. înlocuita ulterior prin Legea nr. organizarea rea1izairii sarcinilor economico-financiare si de comert exterior. responsabile pentru administrarea unor domenii de activitate pe întreg teritoriul tarii. de putere a statului. cu rolul si semnificatia de astazi” 42. organ suprem al administratiei de stat. Am putea spune chiar ca mai întâi au fost create ministere conduse de ministri care. În timpul regimului totalitar. pe masura ce la nivelul administratiei centrale au început sa se contureze departamentele. Printr-un Decret-lege ulterior. Constitutia din 1948 foloseste pentru prima data termenul de Consiliu de Ministri. 1.37 din 7 decembrie 1990. Autorii de specialitate au relevat însa ca cele doua notiuni nu sunt absolut identice. fara ca ei sa alcatuiasca Guvernul.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 61 institutie publica.2. sa realizeze puterea executiva ce-i revine în temeiul legii. alaturi de prerogativele suveranului. Constitutia din 1923 specifica în mod expres ca „Guvernul exercita puterea executiva în numele regelui”. functia de presedinte al Consiliului de Ministri a fost înlocuita cu aceea de prim-ministru al Guvernului. organizarea si functionarea Guvernului României. Decretul-lege nr. aprobarea de norme în domeniul învatamântu1ui.104 din 30 martie 1990. În articolul 2 al acestui act normativ se precizeaza ca „Guvernul României exercita conducerea generala a activitatii administrative pe întreg teritoriul tarii. Astfel. Organizarea si functionarea Guvernului României a fost stabilita initial prin Legea nr. structurile totalitare ale regimului comunist au fost dizolvate. pentru a nu se diminua nici macar terminologic autoritatea fostului sef al statului. conceptul de Guvern ca atare apare abia dupa Unirea Principatelor. culturii. întâlnite în multe dintre tarile europene. aprobarea initierii si încheierii de tratate. în asa-numitele curia regis. o buna perioada de timp au functionat ca atare.

329. pag.Mircea Preda. . Editura “Lumina Lex”. Bucuresti. Tratat elementar de drept administrativ român. 1996.

functia de reglementare.90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor.101). trebuie precizat ca ea comporta mai multe faze: . El este alcatuit din primul ministru si alti membri. Sectiunea a 2-a Învestitura Guvernului 2. functia de reprezentare si functia de autoritate de stat. stabiliti prin legea organica. Se mai precizeaza ca Guvernul are menirea sa asigure functionarea echilibrata si dezvoltarea sistemului national economic si social. Guvernul asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice. în conditiile promovarii intereselor nationale. Astfel. care conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia. masurile luate de Guvern capata un surplus de eficienta. ceea ce confera o mai larga deschidere functiilor sale. precum si racordarea acestuia la sistemul economic mondial. care ar fi inacceptabile pentru anumite categorii sau organisme sociale.90/2001 precizeaza pentru prima oara functiile pe care le îndeplineste Guvernul pentru realizarea programului sau: functia de strategie. De retinut sunt câteva idei esentiale.1. Fazele învestiturii Guvernului În ceea ce priveste învestitura Guvernului. În lege este subliniata pozitia deosebita a primului ministru. pe care le cuprinde noua lege.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 62 Potrivit prevederilor Constitutiei (art. prezentând rapoarte si declaratii în fata celor doua Camere ale Parlamentului si raspunzând întrebarilor ori interpelarilor care îi sunt adresate de catre deputati sau senatori. Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate. în special sub aspectul precizarii pozitiei pe care Guvernul o ocupa în sistemul organelor statului. Prevederile Constitutiei legate de organizarea Guvernului si pozitia sa în sistemul organelor statului au fost dezvoltate prin prevederile Legii nr. exercitând totodata conducerea generala a administratiei publice. Prin colaborarea cu organismele sociale. functia de administrare a proprietatii statului. Constitutia prevede ca în îndeplinirea atributiilor sale. sa caute împreuna cu acestea formule pentru depasirea unor situatii de criza. obligându-l sa intre într-un anumit sistem de re1atii implicând contacte de lucru cu exponentii principalelor categorii sociale. se precizeaza ca Guvernul este autoritatea publica a puterii executive care functioneaza în baza votului de încredere acordat de Parlament si care asigura realizarea politicii interne si externe a tarii. deoarece fiind luate cu consultarea unor factori dintre cei mai diversi evita riscul unor solutii unilaterale. Legea nr.

reunite în sedinta comuna. a revocarii. fara exceptie.2. în termen de 10 zile de la desemnare. votul de încredere al Parlamentului asupra programului si a întregii liste a Guvernului. Potrivit prevederilor Constitutiei. Incompatibili tati Constitutia prevede ca functia de membru al Guvernului este incompatibila cu exercitarea altei functii publice de autoritate. Asa cum se cunoaste. ca functia de ministru este incompatibila cu exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizata în cadrul organizatiilor cu scop comercial. 2. b) Dupa ce primul ministru va fi fost desemnat. totodata. Prin legi organice pot fi însa stabilite si alte incompatibilitati. a decesului. Referirea pe care o face textul la întreaga lista a Guvernului trebuie interpretata în sensul ca toti membrii Guvernului. c) Un al treilea moment îl reprezinta dezbaterea programului si a listei Guvernului de catre Camera Deputatilor si Senat. în întregul sau. altii nu au aceasta calitate. cu exceptia celei de deputat sau senator. în urma consultarii partidului care are majoritatea în Parlament. Momentul acesta este deosebit de important. în parte. acesta putând fi. precum si în alte cazuri prevazute de lege. încep sa-si exercite mandatul numai din acest moment. deoarece Guvernul. ministrii si ceilalti membri ai Guvernului depun în mod individual juramântul în fata Presedintelui României. Presedintele României dispune de o larga arie de posibilitati pentru desemnarea primului ministru. dupa Revolutia din Decembrie 1989 a fost reintrodusa în România institutia secretarilor de stat. sau daca nu exista o asemenea majoritate. Presedintele României va desemna un candidat pentru functia de prim-ministru. si fiecare membru al acestuia. aceasta are loc în urma demisiei. Astfel cum este redactat textul constitutional al articolului 103. a pierderii drepturilor electorale. o persoana independenta. dar care sa fie acceptabila tuturor formatiunilor politice. d) Un al patrulea – si ultim – moment este acela în care primul ministru. trebuie sa fie aprobati de Parlament. Acei secretari de stat care sunt membri ai Guvernului. care sa nu apartina nici unui partid. Unii dintre acesti secretari de stat sunt membri ai Guvernului. În ceea ce priveste încetarea calitatii de membru al Guvernului.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 63 a) În primul rând. a starii de incompatibilitate. fiind inclusi în componenta acestuia. a partidelor reprezentate în Parlament. în anumite situatii. . nu rezulta ca primul ministru trebuie sa fie neaparat un membru al Parlamentului. trebuie sa fie cuprinsi în lista membrilor Guvernului care este supusa Parlamentului spre aprobare. el urmeaza sa solicite. Se prevede. Parlamentul acorda încrederea Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.

115 din 1999). Exista însa si posibilitatea unei raspunderi penale. pe care Guvernul o are în totalitatea sa în fata Parlamentului. Presedintele României poate dispune suspendarea din functie a respectivului membru al Guvernului. lege care a fost adoptata în 1999 (Legea nr. Constitutia mai prevede si raspunderea membrilor Guvernului. Hotarârile se emit pentru organizarea executarii legilor în timp ce ordonantele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare. numai Camera Deputatilor. Presedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar. Sectiunea a 3-a Raspunderea membrilor Guvernului 3. Acest interimat va înceta daca primul ministru îsi reia activitatea într-un termen de cel mult 45 de zile.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 64 2.1. Trimiterea în judecata a unui membru al Guvernului atrage însa. Atât hotarârile cât si ordonantele vor fi semnate de primul ministru si contrasemnate de ministrii care au obligatia punerii lor în executare. a decedat sau se gaseste într-o stare de incompatibilitate. nepublicarea atragând inexistenta hotarârii sau ordonantei.3. se admite în mod unanim ca exista în primul rând o raspundere politica. Senatul si Presedintele României având dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savârsite în exercitiul functiei lor. Ele urmeaza sa fie publicate în Monitorul Oficial al României. acestora urmeaza a fi reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministeriala. Guvernul adopta hotarâri si ordonante. În cazul în care s-a cerut urmarirea penala.4. Termenul de 45 de zile este valabil si pentru cazul altor ministri care nu-si pot exercita temporar functiile. . în limitele si în conditiile prevazute de aceasta. Seful executivului O pozitie speciala în cadrul Guvernului o ocupa primul ministru. Actele Guvernului În îndeplinirea atributiilor care îi revin. pentru întreaga activitatea desfasurata de Guvern. Constitutia a prevazut ca raspunderea membrilor Guvernului si sanctiunile ce le pot fi aplicate. În ipoteza în care primul ministru se afla în imposibilitate sa-si exercite functiile ori a demisionat. de drept. iar competenta judecarii sale apartine Înaltei Curti de Casatie si Justitie. eventual. suspendarea lui din functie. Astfel. 2. care conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia. El prezinta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului. pentru a îndeplini atributiile sale. care urmeaza sa fie dezbatute cu prioritate.

România are o traditie democratica pe care consideram util sa o subliniem atunci când ne referim la raspunderea ministeriala. cât si pentru acelea care le-ar fi dat o sustinere intentionata. sub imperiul Constitutiilor din 1866. responsabilitatea penala era conditionata de punerea sub urmarire a ministrilor pentru fapte savârsite în exercitiul functiunii lor.101 din Constitutia din 1866. Aceeasi raspundere ar fi revenit si celui care prin violenta sau frauda ar fi împiedicat. Doctrina româneasca de drept constitutional. cum ar fi de pilda în Marea Britanie – Camera Lorzilor. Legea mentionata stabilea ca un principiu general ca toate dispozitiile legilor penale ordinare relative la infractiunile comise de functionarii publici în exercitiul functiilor lor sau de particulari. sau ar fi încercat sa împiedice. Totodata. Legea mai stabilea ca raspunderea ministrilor acopera o perioada ce începe cu depunerea juramântului pâna la încetarea lor de fapt din functie (art. dar autorizarea corpurilor legiuitoare era necesara. responsabilitatea penala si responsabilitatea civila a ministrilor. aceasta se exercita în regimul parlamentar fata de Parlament iar sanctiunea era tot politica. Membrii Cabinetului erau solidar raspunzatori din punct de vedere penal. 1923 si 1938 a facut întotdeauna diferentierea – în conditiile inviolabilitatii suveranului monarhic – între responsabilitatea politica. dar si interdictia – de la 3 ani pâna la interdictia pe viata – de a ocupa functii publice pentru ministrul care ar fi semnat sau contrasemnat decrete ori ar fi luat dispozitii care încalcau un text expres al Constitutiei. chiar si în cazul în care asemenea fapte ar fi obtinut aprobarea ulterioara a corpurilor legiuitoare.5). compusa din Sectiunile Unite ale Înaltei Curti de Casatie. Spre deosebire de alte tari în care organul jurisdictional în asemenea situatie era un organ politic. Daca în ceea ce priveste responsabilitatea politica. atât pentru faptele savârsite în comun. liberul exercitiu al dreptului electoral al cetatenilor. Articolul 4 stabilea raspunderea civila a ministrului. sau care cu rea credinta si în prejudiciul intereselor tarii amagesc reprezentatiunea nationala asupra situatiei afacerilor statului.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 65 Trebuie mentionat ca. referitoare la punerea sub acuzare a ministrilor si trimiterea lor în judecata înaintea Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Un important act normativ – Legea asupra responsabilitatii ministeriale din 2 mai 1879 – dezvolta prevederea art. iar în Franta – Senatul. se aplicau si ministrilor.3) stabilea pedeapsa interdictiei de la 3 ani pâna la maximum pe viata de a ocupa functii publice pentru ministrul care ar fi semnat sau contrasemnat dispozitii care încalcau texte exprese ale unor legi existente. din punct de vedere istoric. înaintea Sectiunilor Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie. litigiul urma sa se judece conform dreptului comun. în cazul ca acesta cu rea credinta ar fi cauzat daune statului sau particularilor. Constitutia belgiana din 1831 si Constitutia româna din 1866 au conferit competenta pentru examinarea unor asemenea fapte Curtii de Justitie. Un articol special al legii (art.2) prevedea nu numai detentia penala pentru anumite fapte. Asemenea functionari erau considerati complici ai . legea mai stabilea si raspunderea functionarilor care ar fi executat dispozitii sau ordine al caror obiect nu era de resortul ministrului sau a caror ilegalitate era evidenta. În asemenea caz. Un text distinct al Legii (art.

În asemenea situatii. prezentarea cu rea credinta de date inexacte Parlamentului sau Presedintelui României. potrivit articolului 107 din Constitutie. Senatului sau comisiilor permanente ale acestora informatiile solicitate. Urmarirea penala se efectueaza de catre o comisie speciala. ori daca acesta a demisionat. a decedat. Presedintele României va trebui sa desemneze un candidat pentru functia de prim ministru. Constitutia prevede ca Guvernul îsi exercita mandatul pâna la data validarii alegerilor parlamentare generale.115/1999 privind responsabilitatea ministeriala. si-a pierdut drepturile electorale etc. cu aprobarea Presedintelui României. aceasta lege dezvolta principiul responsabilitatii ministeriale. În prezent. Membrul Guvernului condamnat printr-o hotarâre judecatoreasca va fi demis din functie de Presedintele României. modificata prin Legea nr. O prevedere de natura sa asigure continuitatea activitatii Guvernului este aceea care dispune ca Guvernul al carui mandat a încetat îsi îndeplineste în continuare actele curente necesare pentru administrarea treburilor publice pâna la depunerea juramântului de catre membrii noului Guvern. refuzul nejustificat de a prezenta Camerei Deputatilor. Legea încrimineaza o serie de fapte care daca sunt savârsite de membrii Guvernului în exercitiul functiei lor constituie infractiuni (de pilda. . Guvernul este considerat demis la data retragerii de catre Parlament a încrederii acordate sau daca primul ministru se afla în imposibilitate de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile. Dupa 1990.253/2002. Numai Camera Deputatilor. În esenta. Senatul si Presedintele României au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savârsite în exercitiul functiei lor. în rândul juristilor parerile au fost împartite.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 66 ministrului. dar judecatorul putea sa le aplice beneficiul circumstantelor atenuante. potrivit dreptului comun. responsabilitatea ministeriala este reglementata prin Legea nr. emiterea de ordine normative sau instructiuni cu caracter discriminatoriu). daca legea responsabilitatii ministeriale din 2 mai 1879 este înca în vigoare (ea nu a fost expres abrogata) sau daca „a cazut în desuetudine”. Sectiunea a 4-a Durata mandatului În ceea ce priveste durata mandatului. la propunerea primului ministru. facând distinctie între raspunderea politica a Guvernului în totalitatea sa si a fiecarui membru în parte si celelalte forme de raspundere. urmând sa se treaca la înfaptuirea tuturor etapelor procedurii de desemnare a Guvernului.

sau daca nu este posibil. în cadrul controlului parlamentar. urmeaza sa se dea raspuns întrebarilor formulate. la o sedinta urmatoare a Camerei Deputatilor sau Senatului. pe baza dezbaterilor purtate. Ea consta într-o cerere scrisa adresata Guvernului. Interpelarile se înscriu în ordinea prezentarii lor într-un registru special si se afiseaza în sala de sedinte.3. 5. 5. în sedinta comuna a celor . În aceeasi sedinta. Întrebarea consta într-o simpla cerere de a raspunde daca un fapt este adevarat. prin care una sau alta dintre cele doua Camere. Constitutia mai prevede un sistem de legaturi între Guvern si Parlament care actioneaza în ambele sensuri. trebuind sa fie comunicata Guvernului la data depunerii. În sedinta consacrata sustinerii si dezbaterii interpelarilor. Aceasta poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor. Procedura interpelarilor este ceva mai complicata si implica un text scris. daca Guvernul întelege sa comunice acte si informatii care i au fost solicitate sau daca are intentia de a lua o hotarâre într-o problema determinata. La Camera Deputatilor interpelarile se fac numai în numele grupurilor parlamentare. ori comisiile parlamentare. În afara de aceasta. Motiunea de cenzura se dezbate dupa trei zile de la data când a fost prezentata. Constitutia prevede ca membrii Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului. în probleme interne sau externe. solicitarea informarii este absolut necesara. fie unui anumit membru al Guvernului. În cazul în care o initiativa legislativa presupune modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale. prin care se solicita explicatii asupra politicii sale. este obligat sa prezinte informatiile si documentele pe care le solicita Camera Deputatilor si Senatul.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 67 Sectiunea a 5-a Raporturile legislativ-executiv 5. prin intermediul presedintilor Camerei din care fac parte. ca Guvernul sa solicite de la organele centrale ale administratiei de stat orice acte sau dosare. daca o informatie este exacta. îsi exprima pozitia în legatura cu problema care a facut obiectul interpelarii.1. deputatii sau senatorii pot cere. Exista însa – solutie consacrata si în dreptul parlamentar comparat – si posibilitatea adoptarii unei motiuni. precum si alte informatii utile pentru activitatea lor. Guvernul.2. în timp ce la Senat ele se fac individual. se da cuvântul mai întâi interpelatorului si apoi reprezentantului Guvernului sau ministerului. Un mijloc pe care îl au parlamentarii pentru a se informa în mod public asupra stadiului solutionarii unor anumite probleme îl constituie procedura întrebarilor si interpelarilor. în numele senatorilor. participarea lor fiind obligatorie numai daca li se solicita prezenta. ca si celelalte organe ale administratiei publice. Printre modalitatile cele mai importante de care dispune Parlamentul de a actiona în raporturile sale cu Guvernul se numara motiunea de cenzura. Întrebarile sunt adresate verbal fie Guvernului în totalitatea sa.

se considera ca încrederea Guvernului a fost retrasa. Daca motiunea de cenzura a fost însa respinsa. O alta modalitate a delegarii legis1ative o constituie ordonantele de urgenta.). care s-a încetatenit în practica constitutionala.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 68 doua Camere. fapt ce ar contraveni principiului separatiei puterilor. în legatura cu functionarea partidelor politice. Parlamentul urmeaza sa aprobe sau sa respinga ordonantele respective printr-o lege care va specifica în mod expres acest lucru. Parlamentul are o competenta nelimitata deoarece a primit direct de la popor împuterniciri ce tin de exercitiul suveran al puterii. 5. de pilda Guvernului în exercitarea functiei sale . organizarea învatamântului etc. Guvernul este considerat demis. statutul functionarilor publici. el urmeaza sa fie convocat în mod obligatoriu. în termen de 3 zile de la prezentarea lor. regimul proprietatii. Ea trebuie sa specifice domeniul. de natura sa împuterniceasca Guvernul pentru a emite ordonante. în cazul în care acesta apreciaza ca este necesar sa-si angajeze direct raspunderea în fata Camerei Deputatilor si a Senatului reunite în sedinta comuna.2. potrivit Constitutiei României. Este evident ca Parlamentul nu se poate substitui. În conformitate cu prevederile Constitutiei României din 1991.4. poate fi introdusa o motiune de cenzura. iar programul sau declaratia de politica generala devin obligatorii pentru Guvern. În cazul în care nu s-a întrunit majoritatea ceruta. În cazul în care Parlamentul nu se afla în sesiune. Potrivit punctului de vedere exprimat de autorii de specialitate. în legatura cu un program. dar si termenul pâna la care asemenea ordonante pot fi emise. proiectul de lege se considera adoptat. În cazul în care a fost adoptata cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia o noua motiune de cenzura în cadrul aceleiasi sesiuni. Acest principiu. o declaratie de politica generala sau un proiect de lege. exista si posibilitatea angajarii raspunderii Guvernului. sau de a substitui Parlamentul unor alte organe. 6. Prin delegare legislativa se întelege transferarea unor prerogative ale Parlamentului catre Guvern. nu este limitat decât de conditia de a nu se contraveni însesi prevederilor Constitutiei. Sectiunea a 6-a Delegarea legislativa 6. Aceasta so1utie este explicabila deoarece. În legatura cu programul prezentat de Guvern sau proiectul de lege. Daca motiunea de cenzura este adoptata cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.1. Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare a tarii. O modalitate speciala a desfasurarii raporturilor dintre Parlament si Guvern o constituie “delegarea legislativa”. Acestea vor intra în vigoare numai dupa depunerea lor spre aprobare la Parlament. Aceasta implica o lege speciala de abilitare. cu precizarea ca nu pot fi emise ordonante în probleme care formeaza obiectul unor legi organice (de pilda.

fara a încalca cu nimic principiile Constitutiei si regulile generale de drept sa intervina pe calea unor legi chiar în problemele ce privesc administratia publica. sub aspect material. De altfel. al monedei. În sistemul francez exista. se cuvine a preciza si faptul ca. 114 alin.. Pe plan teoretic. acestea sar îndeparta de la principiile constitutionale.sa poata fi exercitata. Delimitarea de competenta este atât de puternica încât daca . pentru anumite domenii specifice. De aceea. potrivit carora legea speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante nu poate privi domeniile ce fac obiectul legii organice. sistemul constitutional francez cunoaste posibilitatea exercitarii unei competente . pe un timp limitat. Aceasta situatie se deosebeste de regimul “ordonantelor" pe care le prevede Constitutia României. Constitutia franceza din 1958 stabileste chiar o diferenta neta între materiile care sunt de “domeniul legii" specificate de art. prin simplul ei continut. fireste.75 din 13 iulie 1994 s-a precizat ca “Tinând seama de prevederile art.în Franta ca si în România . conceptual. stabilirea infractiunilor si a pedepselor. în afara de dreptul de a emite “regulamente în aplicarea legilor". deoarece acestea se iau . de exercitare a unei competente “delegate". deoarece aceasta ar reprezenta o încalcare a Constitutiei. jurisprudenta Curtii Constitutiona1e în aceasta materie a stabilit cu deosebita claritate care sunt sensurile si limitele actiunii de abilitare a Guvernului. În legatura cu acest aspect. abilitarea are un caracter limitat nu numai de scopul prevazut în legea de abilitare. rezulta ca sensul abilitarii este acela al investirii Guvernului cu competenta stabilirii unor masuri legislative care însa sa nu afecteze. nationalitatea. în cazurile în care. regimul electoral etc. si domeniile care au “un caracter reglementar" si care sunt de fapt toate cele care nu sunt enumerate ca fiind de domeniul legii. care nu cunoaste limitari. ci doar ordonantele ce s-ar emite în baza legii. deci si în domeniul care “apartine legii”. evident. este normal deci ca orice abilitare a acestuia de a emite acte normative sa fie limitata în timp si supusa unor anumite circumstantieri privitoare la domeniile la care ea trebuie sa se refere. care apartine exclusiv Guvernului. În Decizia Curtii Constitutiona1e nr. Este firesc. de aceea. o lege de abilitare a Guvernului de a emite ordonante nu poate fi considerata ea însasi ca fiind neconstitutionala. prin urmare. dar si de interdictia constitutionala de a depasi sfera legii ordinare printr-o ingerinta în domeniul legii organice".DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 69 executive si sa emita acte cu caracter executiv. În masura în care Parlamentul îsi exercita functia normativa. care ar fi contrare pozitiei si atributiilor pe care le are sistemul general al organelor statului de drept.34. În ceea ce priveste Guvernul. aceste domenii.si posibilitatea emiterii unor acte normative primare. prin urmare. dar el poate . ca legile de abilitare sa defineasca toate modalitatile în care competenta legislativa a Guvernului ..pe baza unei abilitari din partea Parlamentului de a emite acte normative. printre care drepturile civile. nu i se poate reprosa o abatere de la spiritul Constitutiei sau o depasire a atributiilor sale.(1) din Constitutie. Parlamentul poate reglementa asemenea domenii fara a-si atribui functii executive. abilitat a emite acte normative cu caracter primar în unele domenii specifice de activitate.competenta de exceptie . în nici un fel.reglementare" . el actioneaza în concordanta cu interesele generale si. Spre deosebire de sistemul român. regimul impozitelor.

8. nou introdus.7. pentru a evita orice neîntelegeri în legatura cu situatiile în care executivul adopta Ordonante de Urgenta. potrivit noului text al alin. a fost introdus si un alt alineat (6). Camerele. nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului. Ordonanta de urgenta cuprinzând norme de natura legii organice se aproba cu majoritatea prevazuta de articolul 76 alineatul (1)". aceasta este considerata adoptata ?i se trimite celeilalte s Camere. Astfel. dupa caz. precizeaza ca “Ordonanta de urgenta intra în vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere în procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Mentionam ca problema ordonantelor de urgenta a fost relevata nu numai în lucrarile de specialitate.7 si alin.114.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 70 Parlamentul ar intentiona sa elaboreze un proiect într-un domeniu care tine de competenta reglementara. sa precizeze mai bine raporturile dintre Parlament si Guvern. conform rolului si pozitiei sale constitutionale. De mentionat mai sunt si alte prevederi înscrise respectiv în alin. Guvernul are dreptul sa se adreseze Consiliului Constitutional. procedura "legislatiei delegate" urmând sa fie folosita numai în situatii de exceptie care . Alineatul 5.4 al art. a caror reglementare nu poate fi amânata. având obligatia motivarii urgentei în cuprinsul acestora”. acesta dispune ca "Prin legea de aprobare sau respingere se vor reglementa. Daca în termen de cel mult 30 de zile de la depunere. În conformitate cu alin. Modificarile care se înscriu pe linia unor propuneri formulate în mod constant în ultimii ani în lucrarile de specialitate vor fi de natura sa asigure o mai corecta delimitare între atributiile Parlamentului si ale Guvernului. Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei. de la trimitere. daca este cazul. drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri în proprietatea publica". care decide. În aceasta privinta. libertatile si îndatoririle prevazute de Constitutie. drepturile. masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei". printre altele. care au solicitat ca prioritatea reglementarilor legislative sa revina Parlamentului. de asemenea. în procedura de urgenta. evitându-se situatiile în care ordonantele de urgenta ar fi adoptate fara luarea în considerare a unor situatii care determina într-adevar recurgerea la aceasta procedura. "Ordonantele cu care Parlamentul a fost sesizat se aproba sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse si ordonantele ale caror efecte au încetat potrivit alineatului (3)". precum si situatiile în care Guvernul poate emite ordonante de urgenta.115 "Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai în situatii extraordinare. în conformitate cu care "Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate în domeniul legilor constitutionale. Reforma constitutionala din 2003 si-a propus. dar si în rapoartele anuale de monitorizare ale Comisiei Europene. În ce priveste alin. se convoaca în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau. Totodata.8 nou introdus la art. au fost preconizate modificari si completari ale unor texte de lege. daca nu se afla în sesiune.

masurile necesare pentru respingerea unui atac armat. precum si la actiuni de mentinere sau de restabilire a pacii. cu avizul Curtii de Conturi. Consiliul analizeaza situatiile de natura sa impuna declararea starii de urgenta. planul de cooperare între Ministerul de Interne si Ministerul Apararii Nationale. precizând ca acesta propune spre aprobare Parlamentului conceptia fundamentala de aparare a tarii. structura sistemului national de aparare. încheierea armistitiului sau încetarea starii conflictuale. El analizeaza si aproba. În legatura cu Consiliul Suprem de Aparare a Tarii trebuie relevate prevederile Legii nr. de la brigada în sus. cu conditia ca legea sa le fi recunoscut în mod expres aceasta competenta. pot î fiinta însa organe de n specialitate în subordinea lor. participarea la mentinerea securitatii internationale si la apararea colectiva în sistemele de alianta militara. organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. suspendarea . printre altele. declararea starii de razboi. orientarile de baza în domeniul relatiilor internationale militare etc.a ostilitatilor. precum si declararea mobi1izarii generale. planul de interventie al unitatilor Ministerului Apararii Nationale si ale Ministerului de Interne. se organizeaza si functioneaza potrivit legii adoptate de Parlament.1.în caz de razboi . a Marilor Unitati. Administratia publica centrala de specialitate cuprinde ministerele si alte organe de specialitate. Ministerele se înfiinteaza. Guvernul si ministerele. dislocarea si redislocarea în timp de pace. care pot fi în subordinea Guvernului. Aceasta lege defineste atributiile Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. .DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 71 justifica într-adevar o derogare de la procedura normala de adoptare a actelor normative cu valoare generala de catre Parlament. pe teritoriul national. Sectiunea a 7-a Structura administratiei publice centrale 7. Consiliul Suprem de Aparare a Tarii În cadrul administratiei publice centrale de specialitate. programele de perspectiva privind înzestrarea cu tehnica militara a fortelor armate.39 din 13 decembrie 1990 privind înfiintarea. care organizeaza si coordoneaza în mod unitar activitatile care privesc apararea tarii si siguranta nationala. Sectiunea a 8-a Autoritati autonome ale administratiei publice centrale de specialitate Constitutia prevede ca este posibila si înfiintarea unor autoritati administrative autonome – deci nesubordonate Guvernului– dar numai printr-o lege organica. un loc important revine Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. organizarea generala a fortelor armate si a celorlalte componente ale sistemului national de aparare.

dar si în ceea ce priveste modalitatile de exercitare a acestora si mijloacele de care dispun pentru îndeplinirea lor. Instaurarea unor regimuri centralizate puternice a însemnat. adoptata de Consiliul Europei la Strasbourg. slabirea puterii locale si “guvernarea de catre centru". Carta Europeana a Autonomiei Locale mentioneaza ca “existenta colectivitatilor locale investite cu responsabilitati efective permite o administratie în acelasi timp eficace si apropiata de cetateni". Sunt de remarcat. Între acestea exisa însa si o serie de sisteme intermediare: “deconcentrarea” (sistem în care autoritatile locale dispun de importante puteri. în primul rând. uneori fiind chiar mai vechi decât acesta. care defineste si precizeaza o serie de importante principii indispensabile organizarile oricaror state democratice. autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice în organizarea si functionarea administratiei publice locale Procesul constituirii unor organe ale administratiei locale este la fel de vechi ca si procesul de constituire a statelor. în acelasi timp. Exista. întarirea autonomiei locale presupune existenta unor colectivitati locale puternice. atributiile organelor locale au suferit limitari. . deoarece primele colectivitati au fost acelea care au grupat oameni constituiti în comune. un sistem “centralizat” si altul “descentralizat”. ci numiti de centru) si “tutela administrativa” (ce implica un anumit drept de control de catre autoritatile centrale asupra autoritatilor administratiei publice locale descentralizate). dotate cu organe de decizie. problema relatiilor dintre administratia centrala si cea locala s-a pus în mod cu totul nou. la 15 octombrie 1985. Pe masura ce sau constituit statele centralizate. Preambulul documentului mentionat subliniaza si ideea ca “apararea si întarirea autonomiei locale în diferite tari ale Europei reprezinta o contributie importanta la edificarea unei Europe întemeiate pe principiile democratiei si ale descentralizarii puterii". În opinia Consiliului Europei.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 72 CAPITOLUL VII ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA Sectiunea 1 Principiile descentralizarii. În teoria dreptului administrativ exista mai multe sisteme de modelare a relatiilor dintre comunitatile locale si administratia centrala a unei tari. dar titularii lor nu sunt alesi. în aceasta privinta. Atunci când în majoritatea tarilor lumii regimurile totalitare au facut loc unor regimuri democratice. dupa cum elementul preponderent în luarea deciziilor este factorul central sau cel local. sate. prevederile Cartei Europene a Autonomiei Locale. constituite în mod democratic si beneficiind de o larga independenta atât în ceea ce priveste competentele. exprimata în preambulul Cartei. mici asezari care se bucurau de o deplina autonomie.

profesorul E. în limitele cerintei de a se garanta la nivelul întregii tari înfaptuirea obiectivelor generale. dezvoltarea culturala prin crearea de scoli de adulti. trebuie mentionata si parerea unui alt mare specialist român în dreptul administrativ. ordinea publica si siguranta statului. recunoasterea posibilitatii pentru factorii locali de a dispune de o deplina competenta.Tarangul. “legislatia româna în materie poate fi apreciata ca profund democratica. crearea de scoli de meserii etc. de aceea. între capacitatea de decizie a unora si a celorlalte. în orice sistem. Realizarea unor asemenea obiective implica. asigurând realizarea obiectivelor si masurilor ce se cer înfaptuite la nivel local în contextul prevederilor generale de aplicabilitate nationala. aducerea apei. spre exemplu: îndestularea comunei cu articole alimentare de prima necesitate. Mircea Preda. dar si elemente foarte puternice de autonomie locala si unele elemente de tutela administrativa. ridicarea gunoaielor si curatitul strazi1or. numai astfel un stat poate fi puternic si în masura de a se impune inamicului din afara sau dinauntru 43.69/1991 (cu modificarile ulterioare) au consacrat principiul autonomiei locale.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 73 Prevederile constitutionale sunt menite. supravegherea si distribuirea justitiei. la timpul sau. dezvoltarea simtului artistic prin crearea de muzee locale.D. la concluzia ca sistemul administrativ actual cuprinde o îmbinare a sistemelor clasice de fundamentare a relatiilor dintre autoritatile centrale si cele locale. Numai astfel putem avea unitatea Statului. totodata. garantarea drepturilor si libertatilor cetatenilor. “În orice tara sunt doua categorii de interese: unele care au un caracter cu totul general privind totalitatea cetatenilor.dr. Sub acest aspect. S-a subliniat ca în administratia publica din România întâlnim atât elemente (de centralizare. care opina ca “O i dependenta n completa a autoritatilor descentralizate ar aduce anarhia în stat. Dupa cum a subliniat autorul român. orchestre comunale. în masura în care acest lucru este necesar. de biblioteci. Pe de alta parte. raporturilor Tarii cu strainatatea. Autorii de specialitate care au examinat sistemul existent în România au ajuns. de natura a permite o larga manifestare a creativitatii si posibilitatilor de actiune ale unei administratii locale eficace. marele jurist român Paul Negulescu. întreaga colectivitate. Autoritatile centrale au dreptul si chiar datoria sa aiba un control asupra activitatii si autoritatilor descentralizate” 44. cum bunaoara: facerea legilor. menite sa asigure independenta tarii. Este incontestabil ca interesele comune întregii colectivitati nu pot fi încredintate decât puterii centrale. conf. îngrijirea de saracii din comuna. canalizarea. organizarea armatei. cadrul general fiind însa acela al realizarii unui sistem democratic. cu dreptul inerent al organelor centrale de a asigura un anumit control. facerea de parcuri si gradini. buna stare sanitara a comunei. sa asigure un echilibru corespunzator între organele centrale si cele locale. altele însa sunt speciale unei anumite localitati. Dupa cum observa. Constitutia României din 1991 si Legea nr. înfrumusetarea comunei. facerea unui pod peste un râu. a luminii. instituind 43 44 . dezvoltarea sa economica.

.621.1. 1934.82. pag. Tratat de drept administrativ român. Tratat de drept administrativ. E.Paul Negulescu.Tarangul.D. 1944. pag. Cernauti. Bucuresti. vol.

oral sau în scris. aratând ca prin aceasta se întelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona treburile publice. În localitatile mentionate. care raspunde pe deplin exigentelor si principiilor statului de drept si se racordeaza în totul la legislatia statelor europene cu administratie publica eficienta. si în limba materna. care este reprezentantul autoritatii centrale. egal. în conditiile legii. În ceea ce priveste administratia publica locala. Prevederile constitutionale privind autonomia locala au fost dezvoltate prin Legea nr. iar inscriptionarea denumirii localitatilor si a institutiilor publice se face si în limba respectiva (art.4). al autonomiei locale si al deconcentrarii serviciilor publice”.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 74 pentru autoritatile locale. Reforma constitutionala din 2003 se refera la „principiile descentralizarii. Acest importnt act normativ aduce precizari privind însasi notiunea de autonomie locala. direct. fiind reprodusa în art. în consens cu scopul si finalitatile dorite de legiuitor. deoarece realizarea în concret a acesteia este. Legea aduce dezvoltari si precizari principiului autonomiei locale stabilind cu strictete atributiile primarilor.(2) din Constitutie. definind cu exactitate mecanismul relatiilor dintre primar si prefect.2). în numele si în interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta.90 alin. poate. Ramâne numai ca si în activitatea practica aceasta sa fie aplicata în mod corect. cetatenii la care face referire legea se pot adresa autoritatilor. Totodata. a precizat ca „administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se întemeiaza pe principiul autonomiei locale si al descentralizarii serviciilor publice”.120 alin. secret si liber exprimat. care face referire la prevederile legii organice. hotarârile cu caracter normativ se aduc la cunostinta publica si în limba materna a cetatenilor apartinând minoritatii respective (art. ale consiliilor.215 din 23 aprilie 2001 privind administratia publica locala. un regim de larga autonomie. Prin aceasta nu se aduce atingere posibilitatii de a se recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice alte forme de participare directa a cetatenilor la treburile publice. În asemenea unitati. stabileste garantii împotriva demiterii abuzive a primarilor. precum si de consiliile judetene autoritati ale administratiei publice locale alese prin vot universal. Legea aduce precizari în sensul ca acest drept se exercita de consiliile locale si primari. elementul definitoriu în a statua sau nu existenta în România a unui regim accentuat de autonomie administrativa 45. primind raspuns atât în limba româna cât si în limba materna (art. 45 . Prevederea în cauza a fost ridicata la rangul de norma constitutionala.90 alin.51). adaugând ideea de „deconcentrare” la principiile descentralizarii (considerate a fi mai multe) si la autonomia locala. Constitutia României din 1991. autonome. dupa modificarea din 2003. în formularea sa initiala. în conditiile legii. sunt înscrise anumite prevederi speciale pentru unitatile administrativteritoriale în care cetatenii apartinând unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor.

pag.Mircea Preda. op. Editura “Lumina Lex”.286.. Bucuresti.cit. 1996. .

dar asa cum s-a aratat. Exista posibilitatea ca autoritati de genul celor mentionate (consiliile locale alese si primarii alesi) sa fie constituite si în cadrul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor. Atât consiliile locale. secretarilor sau altor functionari din serviciile consiliului. Ele se aleg si functioneaza în conditiile legii. 2. deoarece el este ales direct de catre cetateni. având competenta de a rezolva treburile publice din comune si din orase. cum este cazul Municipiului Bucuresti. Primarii – în exercitarea functiei lor – sunt ocrotiti de lege. numarul acestora fiind stabilit în raport de numarul locuitorilor comunei sau orasului. Consiliile sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal. aprobarea bugetului local. primind raspuns atât în limba româna cât si în limba materna (art. Singurul organ abilitat sa dispuna suspendarea din functie a primarului este prefectul. Consiliul judetean se compune din consilieri alesi. acestea reprezinta. Primarul nu este ales de consiliul local. Numarul consilierilor este de 37 în cazul în care populatia . Sectiunea a 2-a Autoritati prin care se realizeaza autonomia locala În conformitate cu prevederile Constitutiei.69/1991 pentru administratia pub1ica locala precizeaza componenta si constituirea consiliului judetean. autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza si autonomia locala la nivelul comunelor si oraselor sunt consiliile locale alese si primarii alesi în conditiile legii.1.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 75 În localitatile mentionate. El este seful administratiei publice locale si raspunde în fata consiliului de buna functionare a acesteia. primarul se poate adresa instantei în conditiile Legii contenciosului administrativ. printre care alegerea viceprimarilor. dar numai pe timpul unei anchete judiciare. numai pe durata unei anchete judiciare.90 alin. în raport cu populatia judetului. ci direct de cetateni. el emite dispozitii. functioneaza în conditiile legii ca autoritati administrative autonome. cetatenii la care face referire legea se pot adresa autoritatilor oral sau în scris si în limba materna.2 din lege). aprobarea statutului comunei sau orasului. În exercitarea atributiilor sale. secret si liber exprimat. Prefectul poale dispune suspendarea din functie a primarului. potrivit Constitutiei.2. cât si primarii. înfiintarea unor institutii si agenti economici de interes local etc. Primarul poate delega exercitarea unora dintre atributiile sale viceprimarilor. autoritatile administratiei publice carora le revine competenta de a coordona activitatea consiliilor comunale si orasenesti. Legea nr. care devin executorii dupa ce-au fost aduse la cunostinta persoanelor interesate. atributiile sale si modul în care acesta functioneaza. Este de observat ca primarul nu poate fi demis sau destituit de catre consiliile locale. 2. Consiliul are o multitudine de atributii. direct. spre a se putea realiza serviciile publice de interes judetean. egal. În ceea ce priveste consiliile judetene. stabilirea de impozite si taxe locale. Împotriva acestei masuri.

Pe durata mandatului el alege din rândul membrilor sai o delegatie permanenta. nu exista raporturi de subordonare. de 39 când populatia se înscrie între 350. ori de câte ori este necesar.5.000 de locuitori. presedintele si vicepresedintii consiliului. 2. Consiliul judetean se întruneste în sedinte ordinare trimestrial. si consiliile locale si judetene si primari. în fata instantei de contencios administrativ.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 76 judetului este inferioara cifrei de 350. Prefectul este seful serviciilor publice ale ministerelor si . precum si amenajarea teritoriului. administrarea domeniului public si privat al judetului. Mandatul consiliilor judetene este de patru ani. adoptarea bugetului judetean.001 si 500. Prefectii sunt reprezentantii Guvernului în judete sau în municipiul Bucuresti si conduc serviciile publice descentralizate ale ministerelor si celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale. care este numit de catre Departamentul pentru administratia publica locala. organizarea si conducerea serviciilor publice judetene. stabilirea de impozite si taxe judetene. exercita functia de ordonator principal de credite. pe de alta parte. stabilirea orientarilor generale privind organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor. prefectul poate sa atace în fata instantei de contencios administrativ un act al consiliului local sau al primarului. Într-o asemenea ipoteza. asigura executarea hotarârilor consiliului. consiliul judetean adopta hotarâri. Prefectul are dreptul sa exercite un control cu privire la legalitatea actelor adoptate de autoritatile administratiei publice judetene. în situatia în care considera actul în cauza ca fiind ilegal. numeste si elibereaza din functii personalul administratiei publice judetene. întocmeste proiectul de buget judetean. totodata. compusa din 5-7 consilieri. Atacarea actelor administrative judetene are ca efect suspendarea lor de drept. cu exceptia secretarului.4. Printre atributiile consiliului judetean figureaza coordonarea activitati consiliilor locale. consilierii exercitândusi mandatul de la data depunerii juramântului pâna la întrunirea consiliului nou ales. Aceasta situatie specifica a prefectului trebuie bine înteleasa. înfiintarea de institutii si agenti economici de interes judetean etc. Asa cum s-a vazut mai sus. pe de o parte. Presedintele consiliului judetean conduce sedintele consiliului. 2.000 locuitori. si seful administratiei publice judetene. El nu se suprapune cu prefectul. 2. el poate asista la sedintele delegatiei permanente sau sa-si trimita un reprezentant. actul atacat va fi considerat suspendat de drept. Între prefecti.000 locuitori si de 45 când populatia judetului depaseste 500. atacând actele pe care le considera ilegale. dar se poate întruni si în sedinte extraordinare.3. deoarece prefectul nu mai dispune de prerogativele fostilor presedinti ai consiliilor populare judetene din perioada anterioara anului 1989. În ceea ce priveste prefectul. Este de remarcat ca presedintele consiliului judetean este. În exercitarea atributiilor ce-i revin. trebuie precizat ca el ocupa o pozitie distincta în sistemul administratiei publice locale.

Ordinul prefectului devine executoriu numai dupa ce a fost adus la cunostinta publica. în final. daca considera actul în cauza ca fiind ilegal. de aceea. prefectul asigura realizarea intereselor nationale. Legea nr. dar numai în cazul în care acesta este anchetat pe plan judiciar. ca „Între prefect. al celui local sau al primarului. actul atacat este suspendat de drept. s-a precizat ca demiterea primarului bazata pe hotarâri definitive ale instantei de judecata se face prin hotarâre a Guvernului.4). controlul cu privire la legalitatea actelor administrative ale autoritatilor publice locale si judetene. dupa cum am mai aratat. pe de o parte. în conditiile legii. Ca reprezentant al Guvernului. Legea a fost modificata la 12 aprilie 1996. pe de alta parte. cu care prilej a fost specificat continutul autonomiei locale. pentru îndeplinirea atributiilor ce-i revin. Cele mai importante prevederi ramân însa cele legate de ocrotirea consilierilor locali si garantiile privind demiterea din functie a primarului pentru motive nejustificate. care este ales direct de populatie. Totodata.a. s-ar fi adus atingere principiului autonomiei locale. au fost aduse elemente suplimentare în legatura cu incompatibilitatile ce exista între functia de consilier si alte functii. precum si consiliile judetene si presedintii acestora. S-a acceptat. în toate celelalte cazuri. ideea ca prefectul are numai posibilitatea de a ataca în fata instantei de contencios administrativ un act al consiliului judetean. În toate celelalte situatii.123 alin. respectarea legilor si a ordinii publice. Legea cu privire la administratia publica locala prevede ca prefectul.69/1991 cu privire la administratia pub1ica locala a dezvoltat. Daca sar fi recunoscut prefectului dreptul de a-l demite sau destitui pe primar. în mod expres. Prefectul dispune. dispune luarea masurilor corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor cetatenilor etc. primarul fiind un organ ales direct de electoratul local. aducând totodata importante precizari indispensabile întelegerii autonomiei locale în tara noastra. prin afisare si publicare când contine dispozitii normative. Ordinele care stabilesc masuri cu caracter tehnic si de specialitate sunt emise dupa consultarea organelor sau serviciilor de specialitate si sunt contrasemnate de conducatorii acestora. Astfel. Dificultatea cea mai mare a constat în sincronizarea activitatii unui organ numit de catre Guvern si activitatea primarului. si de posibilitatea de a-l suspenda pe primar. În legatura cu prefectul mai trebuie subliniat ca raporturile sale cu primarii si consiliile locale au fost minutios examinate în perioada premergatoare elaborarii Legii privind administratia publica locala. dar cu anumite interferente. Într-o asemenea situatie. care a specificat. sau de la data comunicarii. au fost aduse completari si în ce priveste constituirea consiliilor locale. fiecare dintre aceste organe având competenta sa bine determinata. O importanta precizare a fost adusa prin reforma constitutionala din 2003. nu exista raporturi de subordonare” (art. dupa cum am vazut. la . consiliile locale si primari.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 77 ale celorlalte autoritati ale administratiei centrale organizate în unitatile administrativ-teritoriale. activitatea primarului si cea a prefectului se desfasoara paralel. emite ordine. încetarea mandatului de consilier s. au fost operate reduceri ale numarului membrilor consiliilor locale. prevederile constitutionale. a fost definit cu mai multa precizie. profilul prefectului si prerogativele sale.

CAPITOLUL VIII AUTORITATEA JUDECATOREASCA Sectiunea 1 Justitia si statul de drept Ideea statului de drept este indisolubil legata de rolul justitiei. în termen de 5 zile de la publicarea hotarârii în Monitorul Oficial al României. acestea se aduc la cunostinta primarului de catre prefect. Cât priveste hotarârile si motivele care au stat la baza emiterii. introducerea actiunii suspenda executarea masurii de demitere. De asemenea. s-a mai precizat ca în situatia în care înceteaza calitatea de primar sau de consilier a celui în cauza. nr. anul II. de apararea ferma a drepturilor si libertatilor cetatenilor. instaurarea 46 Monitorul Oficial al României.22 din 26 mai 1997 pentru modificarea si completarea Legii administratiei publice locale nr. Referindu-se la adevarata semnificatie si la implicatiile profunde ale conceptului de stat de drept. obiectivele actiunii nu pot fi realizate de autoritatile administratiei publice locale datorita dimensiunilor sau efectelor pe care ar urma sa le produca”46.18. dreptul odata creat se impune statului – el însusi subiect de drept – asemenea altor subiecte.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 78 propunerea motivata a prefectului. mandatul de primar – respectiv cel de consilier va fi reluat. Partea II. în termen de 10 zile de la data aducerii la cunostinta O importanta prevedere este si aceea ca într-un asemenea caz. ca „printr-un original circuit feedback. Au fost operate numeroase alte modificari care precizeaza aplicarea practica a autonomiei locale. Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. într-o apreciere cât se poate de reusita. s-a precizat ca “Autoritatile administratiei publice centrale nu intervin în domeniile care nu tin de competenta lor exclusiva. Pentru a avea forta de a se impune. Astfel. profesorul Ion Deleanu sublinia. de promovarea legalitatii în activitatea organelor de stat. hotarârea de demitere putând fi atacata însa de catre primarul demis. perioada de suspendare neputând fi însa mai mare în asemenea situatii decât durata mandatului.69/1991 au fost introduse noi prevederi de natura a conferi o si mai mare pondere autonomiei locale. si în masura în care. câteva minime conditii sunt indeniabile: postularea prin normele dreptului a unor valori morale si politice autentice si persuasive pentru societatea civila globala si pentru individ. la instanta de contencios administrativ. precum si unele dispozitii care stabilesc ca mandatul primarului sau al consilierului se suspenda în cazul numirii ca membru al Guvernului. decât daca. 16 mai 1991 .

În sistemul separatiei puterilor în stat. I. Este bine cunoscut faptul ca. Imixtiunea arbitrara a executivului în treburile justitiei a constituit întotdeauna o piedica în calea exercitarii functiilor instantelor judecatoresti. Bucuresti. atribuita lui Platon. instituirea unei ordini juridice coerente si stabile. garantând totodata suprematia legii si contribuind la faurirea unei imagini cu adevarat convingatoare cu privire la valorile democratiei. rolul justitiei este însa covârsitor în garantarea institutiilor statului de drept. de mecanisme clare si eficace de garantare a drepturilor procesuale.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 79 unei ambiante democratice. Jus est ars aequi et boni – postula un vechi adagiu latin care s-a pastrat. prin mijloacele sale specifice. Împartirea corecta a dreptatii reprezinta în fond o dovada esentiala a atasamentului unei tari sau alteia fata de marile principii ale democratiei internationale.113. O inscriptie aflata pe frontispiciul cladirii Departamentului Justitiei din Washington. a garantarii drepturilor si libertatilor cetatenilor. pag. înca din antichitate conceptul de justitie a fost asociat cu ideea de dreptate. puterii judecatoresti îi revin o serie de atributii esentiale în garantarea bunei functionari a tuturor mecanismelor statului. Amestecurile de orice fel si sugestiile date judecatorilor de a judeca într-un fel sau altul au umbrit ideea de dreptate. institutionalizarea unor mijloace de control eficiente asupra activitatii lui. Tratat. repararea unor nedreptati. sub pretexte ideologice sau ale unei ratiuni de stat. în promovarea libertatilor. promovarea stricta a principiului legalitatii si a principiului constitutionalitatii. este de constatat ca rolul cu adevarat eficace al puterii judecatoresti este conditionat de garantarea inamovibilitatii judecatorilor. în eliminarea oricaror vestigii ale politicii de coruptie si arbitrar. sa constrânga judecatorii. sa se abata de la îndatoririle lor firesti si sa pronunte dreptatea în spiritul anumitor interese politice. sa permita. Independenta judecatorilor – corect înteleasa si înfaptuita – este menita sa aiba un rol exceptional în garantarea tuturor institutiilor statului de drept. glasuieste astfel: „Justitia în viata si conduita statului este posibila numai daca salasluieste mai întâi în inimile si sufletele cetatenilor”48. transformarea omului în reper axiologic cardinal47. Pe de alta parte. puterea judecatoreasca este chemata sa repare orice eventuale disfunctionalitati în sistemul separatiei puterilor. de accesul fara discriminari al tuturor la instantele judecatoresti. consolidarea principiului responsabilitatii statului. a se vedea pentru o temeinica fundamentare a rolului justitiei în statul român: Gavril Iosif . Actionând ca un factor de echilibru între puterea legislativa si puterea executiva. În tarile democratice. de posibilitatile recunoscute oricarui cetatean care se simte nedreptatit sa apeleze la serviciile justitiei. Europa Nova. eliminarea oricaror abuzuri nedorite de putere. Drept constitutional si institutii politice. diminuând valoarea uneia dintre cele mai importante ale statului 47 Ion Deleanu. vol. Regimurile totalitare – de toate nuantele – au cautat sa umbreasca rolul puterii judecatoresti si sa o transforme într-o simpla anexa a puterii executive. cu posibilitatile de a i se asigura cetateanului simplu accesul la împartirea corecta a dreptatii. 1996. cu lichidarea oricaror abuzuri.

Sistemul puterii judecatoresti.184. A Dictionary of Quotations requested from the Congressional Research Service. Editura Continent XXI. 48 Respectfully Quoted. 2002. 429 pag.Chiuzbaian. pag. . Bucuresti. Washington. 1989.

a-i sacrifica unui exces de logica. prin definitie. care releva ideea ca în practica se poate produce o îndepartare a institutiilor juridice de rolul lor firesc. ar impieta sau ar diminua prestigiul judecatorilor. În antichitate a avut. sanctionând pe cei vinovati de încalcarea legii si restabilind în toate cazurile drepturile ce au fost încalcate. preciza ca prima sarcina a dreptului constitutional si în special a legiuitorului în asemenea materie. garanteaza inamovilibilitatea judecatorilor. ceea ce e o absurditate” 49. stabilesc mecanisme clare si eficiente pe care cetatenii le pot folosi spre a se adresa justitiei si a obtine din partea acesteia garantarea respectarii drepturilor lor. care deci nici nu ar trebui sa mai fie repetat. care era în acelasi timp si un mare jurist. a aratat cu multa claritate ca „Sub abstractiunea legilor se misca oameni si. al sarcinilor pe care trebuia sa le îndeplineasca. Piso condamnase pe un cetatean pentru crima de omor. de nedespartit de restabilirea prestigiului puterii judecatoresti. înseamna a zice Omul este facut pentru lege.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 80 si reducând pe slujitorii sai la pozitia modesta a unor simpli functionari. Sub acest aspect este de mentionat ca toate constitutiile democratice acorda un rol esential puterii judecatoresti. care trebuia executata. însa. este sa caute ca o asemenea deosebire între institutiuni si 49 . Evident. Cu toate ca aceste lucruri par astazi firesti. prin urmare. A devenit un adevar cu valoare de axioma. Originea acestui principiu este îndepartata. Ideea implicarii justitiei în apararea drepturilor omului este. Aceasta. acela ca unul dintre mijloacele cele mai importante si mai eficiente pentru asigurarea protectiei si respectului drepturilor omului îl constituie justitia. Filosoful Seneca povesteste ca la Roma exista un pretor. Centurionul a suspendat atunci executia si a trimis lui Piso un curier. i-a facut aparitia însusi omul care se credea ca ar fi fost victima asasinatului. pentru ca împotriva sa exista o sentinta definitiva. Piso. dar si prin rigiditatea sa. asteptând noi ordine din partea acestuia. nu întotdeauna justitia a avut atât de clar stabilit profilul activitatilor sale. o asemenea conceptie absurda despre justitie nu are nimic comun cu apararea drepturilor omului. de garantarea eficientei mecanismelor sale. trebuie sa garanteze drepturile cetatenilor împotriva oricaror abuzuri. o larga circulatie principiul fiat justitia pereat mundus (sa se faca dreptate chiar de ar fi sa piara lumea). iar nu legea pentru om. La rândul sau. marele profesor Mircea Djuvara. dar în momentul în care cel condamnat a fost adus în piata publica spre a fi executat. se refera la suprematia legilor. o creatie moderna legata de însusi conceptul existentei acestor drepturi. de a-i face dependenti de anumite forte politice. de înlaturarea oricaror conditii care ar stirbi. pe centurion. ier pe presupusa victima. i-a condamnat pe toti trei la moarte: persoana deja condamnata. celebru prin constiinciozitatea. evident. Mare diplomat român Nicolae Titulescu. deoarece a constituit cauza mortii a doi oameni nevinovati. Revitalizarea ideilor statului de drept si garantarea unei autentice democratii sunt. dar fiind caracterul iesit din comun al cazului Piso. fiindca n-a executat ordinul. la un moment dat.

Editura Albatros. Bucuresti. Reflectii. pag. 1985.5.Nicolae Titulescu. .

fiind nevoie. au fost aduse prin recenta modificare constitutionala – actuala Lege de organizare judecatoreasca stabileste categoriile de instante judecatoresti si anume: a) judecatoriile. securitate publica etc. . Institutul Social Român. Constitutia prevede ca instantele judecatoresti dispun de o politie care este pusa în serviciul lor. care prin natura lucrurilor exista în orice institutiune de drept 50. împotriva hotarârilor judecatoresti. pe care le-am semnalat. justitia se realizeaza prin Înalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti. cu exceptia unor cazuri speciale. în care legea permite ca ele sa nu aiba un asemenea caracter (moralitate. Pentru a pastra ordinea si disciplina în timpul desfasurarii dezbaterilor judiciare si a evita incidente nedorite. c) curtile de apel. existând si propuneri privind desfiintarea lor. Cât priveste cetatenii straini si apatrizii. pag. Utilitatea acestei prevederi este evidenta. Dezbaterile sedintelor de judecata sunt publice.1.2. în cadrul Constituantei s-a ridicat problema instantelor militare. Este interzisa înfiintarea de instante extraordinare. în procesele penale. ca instanta sa ia masuri corespunzatoare pentru asigurarea ordinii. deoarece au existat – dupa cum se stie – o serie de procese importante în care s exprimat puncte de vedere diferite si chiar aprecieri de -au ordin politic care au suscitat reactii ale participantilor. ci tribunale speciale. Modalitatile de exercitare a acestui drept urmeaza sa fie stabilite astfel încât sa nu împiedice buna administrare a justitiei si sa nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesati.). fara nadejde însa ca vreodata sa poata ajunge a acoperi acest abis.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 81 realitati sa fie cât se poate de mica.90. de a vorbi în instanta si de a pune concluzii. înfaptuirea egala a justitiei. În afara de unele prevederi cu caracter principial. prin interpret. Puterea legiuitoare în noua Constitutie a României si Noile constitutii europene. dupa cum vom vedea. b) tribunalele. care nu înteleg sau nu vorbesc limba româna. acest drept este asigurat în mod gratuit. d) Înalta Curte de Casatie si Justitie. Sectiunea a 2-a Instantele judecatoresti 2. Cetatenii români apartinând minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime în limba materna în fata instantelor de judecata. acestia au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului. Potrivit reglementarilor procesuale democratice. În legatura cu acest aspect. Dupa o analiza temeinica s-a considerat însa ca tribunalele militare nu sunt tribunale extraordinare. de aceea. folosirea limbii române în procedura judiciara – cu corectivul unor exceptii care. 50 Mircea Djuvara. privind independenta judecatorilor. Procedura judiciara se desfasoara în limba româna. Potrivit prevederilor Constitutiei. care sunt abilitate de lege. 2. Editura Cultura Nationala. partile interesate si Ministerul Public pot sa exercite caile de atac în conditiile legii.

în conditiile prevazute de lege. Bacau. Constanta. exercitarea cailor de atac.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 82 2.1. ele judeca apelurile declarate împotriva hotarârilor pronuntate în prima instanta de tribunale. numele si localitatile de resedinta ale judecatoriilor fiind prevazute în Anexa nr. Bucuresti. iar ca instante de apel. În sistemul separatiei puterilor. 2. recursurile declarate împotriva hotarârilor pronuntate în apel. Craiova. Suceava. propriu unui stat de drept. sunt obligatorii. Parchetul General de pe lânga Curtea Suprema de Justitie este condus de un procuror general.3. tribunale si curti de apel. care este inclus în sistemul organelor judecatoresti. ajutat de mai multi adjuncti. în circumscriptiile acestora fiind cuprinse toate judecatoriile din judet sau din municipiul Bucuresti. Brasov. Ploiesti si Timisoara. Pitesti. Principalele atributii ale Ministerului Public constau în efectuarea urmaririi penale sau supravegherea acesteia. sesizarea instantelor judecatoresti. respectiv la Alba Iulia. precum si alte cauze prevazute de lege. Iasi. în vederea respectarii si aplicarii legii. toate apelurile declarate împotriva hotarârilor pronuntate de judecatorii în prima instanta. Ca instante de recurs. judecatorii. Procurorul general de pe lânga Curtea Suprema de Justitie participa la sedintele Curtii supreme de Justitie în Sectiuni Unite si desemneaza procurorii ce vor participa. Sectiunea a 3-a Statutul judecatorilor 3. supravegherea respectarii legii în activitatea de punere în executare a hotarârilor judecatoresti. Prin noua lege de organizare judecatoreasca au fost înfiintate 15 Curti de apel. O noutate o constituie consacrarea unui întreg Titlu distinct Ministerului Public. c) Curtile de apel îsi exercita fiecare competenta într-o circumscriptie ce cuprinde mai multe tribunale. Parchetele functioneaza pe lânga judecatorii. pentru a-si putea îndeplini sarcinile de mare raspundere ce le revin. . la sedintele Curtii Constitutionale. exercitarea actiunii civile în cazurile prevazute de lege.4. nu sunt supuse apelului. Cluj. Ele judeca în prima instanta o serie de procese care le sunt date expres în competenta. potrivit legii. b) Tribunalele functioneaza numai în localitatile resedinta de judet si în municipiul Bucuresti. tribunalele judeca recursurile împotriva hotarârilor pronuntate de judecatorii si care.1 a legii organice. dispozitiile ministrului justitiei date în mod direct sau prin Procurorul general de pe lânga Curtea Suprema de Justitie. a) Judecatoriile constituie instantele ordinare care functioneaza în fiecare judet si în municipiul Bucuresti. oradea. participarea la judecarea cauzelor. fiind conduse de catre un prim procuror. trebuie sa fie independenti si sa se supuna numai legii. Târgu Mures. Galati. Curtile de apel judeca în prima instanta cauzele ce sunt date în competenta lor prin lege. iar ca instante de recurs. Desi parchetele sunt independente fata de instantele judecatoresti. Ca instante de apel.

3. Prin consacrarea incompatibilitatii functiei de judecator cu orice fel de alte functii publice sau private sunt create conditiile pentru asigurarea unei obiectivitati si reale independente a judecatorilor în exercitarea responsabilitatilor ce le revin. Magistratii nu pot fi eliberati din functie decât în caz de demisie. ei sunt inamovibili. potrivit legii. potrivit prevederilor constitutionale.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 83 Constitutia României din 1991 precizeaza. ori daca magistratul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala. Astfel. respectiv pe o perioada de sase ani. precizând totodata în ce consta drepturile si îndatoririle acestora. întrucât asupra lui s fi -ar putut exercita presiuni sau influente. exceptându-se functiile didactice din învatamântul superior. în acele cazuri în care viata. platindu-i-se drepturile banesti de care a fost lipsit. fie pentru vadita incapacitate profesionala ori pentru boala psihica. Daca s-ar fi acceptat sistemul ca judecatorul poate sa îndeplineasca alte functii. ar fi persistat dubii asupra obiectivitatii sale depline în judecarea cauzelor. Functia de magistrat este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata. În spiritul prevederilor constitutionale care impun judecatorilor un anumit statut. daca instanta sau parchetul se desfiinteaza ori se schimba localitatea de resedinta a acestora iar magistratul refuza postul oferit. daca împotriva magistratului s-a luat masura îndepartarii din magistratura fie ca sanctiune disciplinara.3. de aceea. dar daca se va constata nevinovatia sa. el va fi suspendat din functie pâna la ramânerea definitiva a hotarârii. Ei pot fi însa reinvestiti dupa terminarea mandatului lor. Ideea înscrisa în Constitutie potrivit careia judecatorii sunt inamovibili. se prevede ca magistratii nu pot fi cercetati. aratând ca judecatorii sunt numiti de Presedintele României. În legatura cu statutul judecatorilor trebuie precizat ca. este detaliata de prevederile Legii. Magistratii care îndeplinesc conditiile pentru a fi avansati dar care nu doresc sa schimbe functia si instanta ori parchetul. Constitutia consacra inamovibilitatea lor numai pe termenul pe care sunt numiti. O alta idee demna de retinut este si aceea potrivit careia avansarea sau transferarea magistratilor se poate face numai cu consimtamântul acestora. cu exceptia functiilor didactice din .2. legea pentru organizarea judecatoreasca reglementeaza pe larg conditiile pentru admiterea. Ratiunea acestei prevederi consta în dorinta de a asigura conditii pentru înfaptuirea independentei persoanelor care functioneaza în magistratura. O importanta prevedere a legii este aceea care dispune ca daca împotriva unui magistrat se pune în miscare actiunea penala. statutul judecatorului. protectie magistratilor si familiilor lor. legea interzice magistratilor sa faca parte din partide politice sau sa desfasoare activitati cu caracter politic. numirea si avansarea în corpul magistratilor. pensionare. integritatea lor corporala sau avutul lor ar fi supuse unor amenintari. 3. el va fi repus în toate drepturile. În ceea ce priveste judecatorii Curtii Supreme de Justitie. functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata. pot fi avansati pe loc. Ocupându-se în mod detaliat de statutul judecatorilor. la cerere. Ministerul de Interne are obligatia sa acorde. retinuti sau arestati fara avizul ministrului justitiei.

3. În afara de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie s-a stabilit ca si parchetele de pe lânga curtile de apel vor fi conduse de procurori generali. judecata se va face de un singur judecator. tribunalelor si curtilor de apel. stabilind totodata si o serie de masuri organizatorice de natura sa ridice nivelul administrarii justitiei. de acordarea . Aceste modificari si completari se înscriu tocmai pe linia unei cât mai corecte implicari a activitatii judecatoresti în garantarea respectarii legilor. Totodata. sunt diminuate termenele minime de vechime pentru obtinerea unor functii de conducere în magistratura. participarea la administrarea sau conducerea unor societati comerciale sau civile. o serie de dispozitii principale înscrise în lege. în competenta de prima instanta a judecatoriilor. controlul asupra tuturor parchetelor dar. Procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie exercita. ca de pilda aceea ca orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 84 învatamântul superior. Denumirile de parchet general si procuror general au fost înlocuite în lege cu Parchetul de pe lânga Curtea Suprema de Justitie si Procurorul general al Parchetului de pe lânga Curtea Suprema de Justitie. Pe planul organizarii justitiei atributii sporite revin ministrului justitiei pe linia organizarii si functionarii justitiei ca serviciu public.5.142/1997 au fost aduse importante modificari si completari Legii nr. în mod direct sau prin procurorul general. nici o lege neputând îngradi exercitarea acestui drept. care va putea efectua asemenea controale din proprie initiativa sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii. Magistratilor le este interzisa exercitarea – direct sau prin persoane interpuse – a activitatilor de comert. procedura de urmarire penala. direct sau prin procurorii inspectori. se fac precizari în legatura cu drepturile absolventilor Institutului National al Magistraturii precum si în legatura cu organizarea acestui institut. 3. procurorului competent sa înceapa. în afara de cazurile în care legea prevede un alt mod de numire. Sunt precizate mai bine conditiile de stagiu. În ce priveste magistratii. a libertatilor si a intereselor sale legitime. Numirea magistratilor în diverse comisii sau comitete prevazute de lege se face numai de ministrul justitiei. în conditiile legii. legea mai stabileste ca în cauzele date. sunt introduse dispozitii stimulative legate de drepturile magistratilor. Ministrul justitiei are dreptul sa exercite controlul asupra tuturor procurorilor. urmându-se exemplul unor alte state democratice si lichidându-se sindromul neîncrederii fata de posibilitatea administrarii eficiente a justitiei de catre un singur judecator. potrivit legii. prin inspectori generali sau prin procurori detasati în Directia de relatii cu Ministerul Public si coordonarea strategiei antiinfractionale din cadrul Ministerului Justitiei. Se cuvine a fi mentionate. asa cum s-a aratat. sa ceara informari si chiar sa dea dispozitii scrise. în primul rând. Prin Legea nr.4. importante atributii de control revin si ministrului justitiei.92/1992 pentru organizarea judecatoreasca.

astfel. asigurându-se acestora conditiile optime pentru a se putea dedica în exclusivitate profesiei lor. noile prevederi legislative adoptate dupa Revolutia din Decembrie 1989 privind urmarirea penala. Astfel. impartiala si egala pentru toti". sprijinirea în construirea sau cumpararea unor locuinte proprietate personala. în ultimii ani au sporit preocuparile pentru perfectionarea legislatiei penale si procesual penale. Vom aminti. instituirea ordinului si medaliei „Meritul judiciar”. Toate aceste masuri si prevederi se înscriu în cadrul unei viziuni noi. garantiile procesuale pe care le prevede legislatia procesual penala. Referindu-ne la rolul sporit al justitiei în statul de drept. De asemenea o mai mare grija este acordata problemei abaterilor sanctiunilor.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 85 asistentei medicale. precum si împotriva hotarârilor de îndepartare din magistratura. protectia martorilor. Sectiunea a 4-a Reforma constitutionala din 2003 si întarirea rolului justitiei. Au fost aduse importante precizari si completari legate de numirea judecatorilor si pozitia Înaltei Curti de Casatie si Justitie în sistemul instantelor judiciare din România. asigurarea apararii în aceasta faza a procesului penal. a unor gratuitati în ce priveste transportul. nu putem sa nu remarcam si preocuparile vizând implicarea tot mai puternica a justitiei în combaterea fenomenelor antisociale. de pilda. Nu în ultimul rând se cuvin a fi mentionate preocuparile meritorii pentru elaborarea unui nou Cod penal. garantarea eficienta si asigurarea respectarii tuturor drepturilor cetatenilor. a concediilor de odihna. alaturi de masurile privind o mai buna administrare a justitiei. introducându-se posibilitatea magistratilor de a se adresa Curtii Supreme de Justitie cu plângeri în cazul refuzului numirii lor în functie. precum si majorarea pensiilor. ca alaturi de masurile privind întarirea rolului justitiei si asigurarea unei mai bune administrari a actului de dreptate. Reforma constitutionala din 2003 a introdus o serie de prevederi noi de natura a puncta si mai clar rolul justitiei în statul de drept. la nivelul standardelor Uniunii Europene. . cale extraordinara de atac care a suscitat foarte multe discutii etc. în masura sa garanteze respectarea nestirbita a principiilor statului de drept. dispozitiile noi privind eliberarea pe cautiune. în consonanta cu principiile si standardele acceptate pe plan international. Rezulta. numai cu titlu de exemplu. de reconsiderare a rolului judecatorilor.124 a fost introdus un alineat deosebit de important care precizeaza ca "justitia este unica. în art. redefinirea recursului în anulare. pensiile ce se acorda magistratilor. deci. în tara noastra este înca în curs un proces de perfectionare continua a legislatiei. a legislatiei civile si a altor numeroase domenii în care justitia poate aduce o contributie importanta la respectarea drepturilor cetatenilor si la eliminarea oricarei disfunctionalitati în ce priveste modul în care actioneaza mecanismele sociale. dupa cum este bine cunoscut. având implicatii în ce priveste reducerea impozitelor. Asa.

Noua reglementare distinge între situatia cetatenilor români apartinând minoritatilor nationale care au dreptul sa se exprime în limba materna în fata instantelor de judecata. prin dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale. acest drept fiind asigurat în mod gratuit. Este adaugata însa precizarea ca prin lege organica pot fi înfiintate instante specializate în anumite materii. În vechea reglementare. cu posibilitate participarii . Propunerile de numire. precum si promovarea. în conditiile legii organice. În Constitutie a fost introdusa o prevedere importanta privind controlul judecatoresc al actelor autoritatii publice.128) – la care ne-am mai referit – este modificat total. Acestia au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului. Articolul privind "dreptul la interpret" (art. prevazându-se totodata si raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea credinta sau grava neglijenta (art.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 86 În ceea ce priveste numirea judecatorilor s-a precizat ca acestia sunt numiti de presedintele României si sunt inamovibili în conditiile legii. anterioara modificarii constitutionale. Se precizeaza ca un asemenea control pe calea contenciosului administrativ este garantat. Legea privind reforma constitutionala mai precizeaza ca numai prin lege poate fi stabilita competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata. acesta fiind reformulat în "folosirea limbii materne si a interpretului în justitie". potrivit traditiei sistemului judiciar românesc. Se mentine prevederea constitutionala în vigoare cu privire la interdictia înfiintarii de instante extraordinare. sa solutioneze cererile persoanelor vatamate prin ordonante sau. cu exceptia actelor ce privesc raporturile cu Parlamentul si actele de comandament cu caracter militar. În ceea ce priveste Înalta Curte de Casatie si Justitie se precizeaza ca aceasta asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti.3). Titulatura celei mai înalte instante judiciare a fost schimbata din "Curtea Suprema de Justitie" în "Înalta Curte de Casatie si Justitie". dupa caz. În legatura cu Ministerul Public se introduce o importanta precizare.dupa caz . Un important organ care primeste atributii noi si deosebit de importante în sistemul judiciar este Consiliul Superior al Magistraturii. potrivit careia parchetele conduc si controleaza activitatea politiei judiciare. Instantele de contencios administrativ sunt competente. si cetatenii straini si apatrizii care nu înteleg sau nu vorbesc limba româna. transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de competenta Consiliului Superior al Magistraturii în conditiile legii sale organice. potrivit Constitutiei. A fost instituita raspunderea patrimoniala a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare de orice fel.52 alin.a unor persoane din afara magistraturii. potrivit competentei sale. compunerea Înaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile de functionare a acesteia fiind stabilite prin lege organica. Consiliul Superior al . de a vorbi în instanta si de a pune concluzii prin interpret în procesele penale.

De notat este si prelungirea mandatului membrilor Consiliului de la patru ani la sase ani. Astfel. În situatiile în care presedintele României participa la unele lucrari ale Consiliului. Dupa cum am vazut. au fost aduse importante precizari si dezvoltari prerogativelor sale în domeniul jurisdictiei disciplinare. Din Consiliul Superior al Magistraturii mai fac parte ministrul justitiei. Într-o a doua ipostaza.133 alin. precum si doi reprezentanti ai societatii civile. situatie în care lucrarile sale erau prezidate de presedintele Curtii Supreme de Justitie. tocmai pentru a pastra specificul acestor doua categorii de magistrati. se specifica faptul ca rolul de instanta de judecata se îndeplineste de Consiliul Superior al Magistraturii în sectiuni. cu exceptia celor stagiari. componenta acestuia (19 membri).1). Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinea rolul de consiliu de disciplina al judecatorilor. În schimb. care se bucura de înalta reputatie profesionala si morala. în chiar textul Constitutiei.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 87 Magistraturii era alcatuit din magistrati alesi pe o durata de patru ani. de Camera Deputatilor si Senat. cu exceptia celor stagiari. în sedinta comuna. ci unul dintre magistratii alesi în cadrul adunarilor generale. cu exceptia situatiilor când acesta exercita prerogative de jurisdictie disciplinara. una pentru judecatori si alta pentru procurori. situatie în care lucrarile sale erau prezidate fara drept de vot de ministrul justitiei. Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii erau diferentiate. În vechea reglementare se specifica numai ca el poate îndeplini "rolul de Consiliu de disciplina al magistratilor". Potrivit noii reglementari constitutionale. O inovatie a reformei constitutionale ete ca presedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu mai este nici seful statului si nici ministrul justitiei. presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie.una pentru judecatori si alta pentru procurori -. având dreptul de a participa numai la lucrarile în plen. se precizeaza în primul rând baza principiala a acestuia. În asemenea situatie. Constitutia precizeaza ca hotarârile Consiliului Superior al Magistraturii se adopta prin vot secret. nu vor participa la vot . Consiliul Superior al Magistraturii este împartit în doua sectiuni. adoptata în 2003. precum si procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie. Prerogativa de propunere. În ceea ce priveste competentele Consiliului Superior al Magistraturii. un text special al Constitutiei aduce urmatoarea precizare: "Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei" (art. Acestea sunt definitive si irevocabile. În noua reglementare. ele sunt precizate si diferentiate. dintre care 14 sunt alesi în adunarile generale ale magistratilor si validati de Senat în cadrul a doua sectiuni . a ramas neschimbata. el putea propune presedintelui României numirea în functie a judecatorilor si a procurorilor. specialisti în domeniul dreptului. numire în functie a judecatorilor si procurorilor. el prezideaza sedintele acestuia. Astfel. Acestia din urma sunt alesi de Senat. Se precizeaza.

ar fi aparut ca o tautologie sa se enunte “principii fundamentale” pentru o lege care este ea însasi fundamentala.prerogative noi. o lege fundamentala a statului. si nici procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie. Înlocuirea termenului de „principii fundamentale” cu „principii generale” se explica tinând seama de caracterul de maxima generalitate al principiilor enuntate. 1) În ceea ce priveste prima categorie de prevederi cu caracter general. .dupa cum se vede . ar putea fi grupate în jurul a patru idei principale: 1) trasaturile fundamentale ale statului. Constitutia fiind.3). 2. respectiv. caruia i s-au conferit . sunt de semnalat dispozitiile articolelor 1. O deosebita importanta o are caracterizarea României ca fiind stat de drept. care nu vorbea de posibilitatea unui dublu grad de justitie. modificarea constitutionala dispune ca hotarârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinara pot fi atacate la Înalta Curte de Casatie si Justitie.1 alin. deosebit de importante. în realizarea rolului sau de garant al independentei justitiei. 4) statul român si relatiile internationale. presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Aceste texte se refera. CAPITOLUL II PRINCIPIILE GENERALE ALE CONSTITUTIEI DIN 1991 Noua Constitutie a României consacra în Titlul I o serie de principii generale. unitar si indivizibil. 3) cetatenii români si românii aflati în strainatate. spre deosebire de formularea initiala pe care au folosit-o Tezele pentru elaborarea proiectului de Constitutie. 13 si 14. Modificarea constitutionala mai prevede ca este posibil ca acest organism. democratic si social. prin definitie. indispensabile pentru întelegerea institutiilor ce sunt reglementate ulterior prin textele constitutionale. drepturile si libertatile cetatenilor. La fel de importanta este si precizarea potrivit careia forma de guvernamânt a statului este republica. Este de mentionat ca în forma definitiva a Constitutiei a fost retinut termenul de “principii generale”. care cuprind reglementari cu caracter general. 3. Retine atentia. suveran si independent. Spre deosebire de reglementarea anterioara. în care demnitatea omului. prevederea potrivit careia România este stat national. în spiritul traditiilor democratice ale poporului român si idealurilor Revolutiei din Decembrie 1989 si sunt garantate (art. 12.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 88 ministrul justitiei. Prevederile Titlului I. care privesc în mod direct statul român. dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme. în primul rând. la trasaturile statului român. libera dezvoltare a personalitatii umane. simbolul national. care faceau referire la principii fundamentale. limba oficiala si capitala tarii. suveranitatea sa asupra teritoriului acestuia. sa îndeplineasca si alte atributii stabilite printr-o lege organica. 2) sistemul politic al României.

R. garantate prin mecanismul apararii legii. în România. Respectul drepturilor cetatenilor si pluralismul politic devin consecinte firesti ale reasezarii întregii vieti politice pe baza principiilor dreptului. iar referirea la statul national nu este îndreptata împotriva nici unei minoritati. si el o precizare. a) În ceea ce priveste caracterul national al statului. Dintre caracteristicile mentionate mai sus consideram necesar sa insistam asupra a doua dintre acestea. în acceptia cea mai exacta a termenului. În conditiile amintite. atunci când este cazul. continuitatea poporului român pe teritoriul înauntrul caruia îsi exercita suveranitatea. Constitutia prevede printre drepturile . luând masuri. S-a dorit sa se sublinieze în mod special faptul ca în viitor. Calificativul de stat social solicita. însa. e) ideea ca România este un stat de drept. sustinere care a fost reiterata de altfel cu prilejul recentelor dezbateri ce au avut loc în anul 2003 în Camera Deputatilor si Senat. care figureaza într-o serie de constitutii moderne.(3) din Constitutie . d) forma republicana de guvernamânt. pentru a opri degradarea vietii economice sau pauperizarea unor categorii ale populatiei. ce promoveaza drepturile omului. Ei au argumentat ca aceasta mentiune se întâlneste numai în constitutiile mai vechi. împotriva sa votând numai 25 de parlamentari.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 89 Caracteristicile statului român enuntate în articolul 1 sunt deosebit de importante deoarece pun în lumina mai multe idei: a) suveranitatea si independenta tarii. Acestor sustineri li s-a raspuns ca ideea de stat national reflecta traditiile tarii. c) caracterul de stat national. Aceasta idee. S-a mai relevat ca un parlament în care figureaza reprezentanti a sapte minoritati nationale este cea mai buna dovada ca România nu poate fi considerata un “stat national”. ideea de stat social devine o garantie a înfaptuirii drepturilor cetatenilor întrucât. f) trasaturile statului român ca fiind un stat democratic si social. nefiind permise nici un fel de îndepartari de la principiile acestora. întrucât aceasta idee a fost viu discutata în cadrul lucrarilor Adunarii Constituante. fie asimilarea minoritatilor nationale. b) unitatea si indivizibilitatea statului român.D. întreaga activitate de stat va fi subordonata dreptului. natiunea româna cuprinde si minoritatile nationale. si b) ideea de stat de drept. legilor.M. d eoarece într-o acceptie larga. mai multi parlamentari membri ai U. ci autentice valori. asa cum se cunoaste.1 alin. din secolul trecut si ca înscriind în Constitutia României ca România este un stat national. printre care si cea italiana. au propus ca sa se renunte la termenul de stat national. în cadrul dezbaterilor purtate în Adunarea Constituanta. În final. doreste sa puna în lumina împrejurarea ca statul se preocupa de apararea drepturilor tuturor categoriilor de cetateni. aceasta ar avea drept consecinta fie excluderea celor care nu sunt de nationalitate româna. prin reforma din 2003. În conditiile statului de drept valorile democratice apar pentru prima data ca nefiind niste simple enunturi declarative. termenul “national” a fost înscris în Constitutie. b) Ideea statului de drept a fost consacrata de noua Constitutie tocmai ca o reactie împotriva omniprezentei statului totalitar în perioada ce a premers Revolutiei din 22 Decembrie 1989 – precizare expres introdusa în textul art. deoarece ni se pare ca ele solicita explicatii suplimentare: a) ideea de stat national.

potrivit caruia: (1) Teritoriul României este inalienabil.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 90 fundamentale: dreptul la munca. în mod nemijlocit. când cetatenii încredinteaza unor reprezentanti alesi prerogativa lor de a actiona în cadrul Parlamentului. si democratia directa. El nu se opune însa posibilitatii pe care o au strainii de a deveni cetateni români. prezinta o însemnatate dintre cele mai mari si dispozitiile art. Constitutia precizeaza ca exercitiul suveranitatii se poate înfaptui prin organele reprezentative constituite prin alegerilibere periodice si corecte . Deosebit de importanta ni se pare si prevederea potrivit careia nici un grup sau nici o persoana nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. orase si judete. (2) Frontierele tarii sunt consfintite prin lege organica. Este vorba. deci. . potrivit carora Suveranitatea nationala apartine poporului român. Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. principiu recunoscut de toate constitutiile democratice dupa Marea Revolutie Franceza. Din lectura textului rezulta ca suveranitatea nationala apartine poporului. Tot în legatura cu acele prevederi fundamentale care se refera la stat. dar ar crea un factor nedorit de presiune asupra evolutiei institutiilor statului. când cetatenii. încercarile unor partide unice de a prelua puterea sub pretextul exprimarii intereselor nationale.2. În legatura cu teritoriul. Stramutarea unor populatii straine ar fi nu numai în contradictie cu traditiile nationale. precum si prin referendum. sub aspect administrativ. În conditiile legii. orase si judete.3. În legatura cu problemele statului. interzicerea muncii fortate si dreptul la greva. este de semnalat si prevederea potrivit careia pe teritoriul statului român nu pot fi stramutate sau colonizate populatii straine. Din text retinem ideea inalienabilitatii teritoriului statului. în conditiile în care îndeplinesc formalitatile cerute de lege. unele orase fiind declarate municipii. în cele doua alineate ale sale. mai mentionam enuntarea cuprinsa în art. (3) Teritoriul este organizat. Este evident ca aceste prevederi au în vedere colonizari masive cu populatii din alte state. În legatura cu modul de exercitare a suveranitatii. (4) Pe teritoriul statului român nu pot fi stramutate sau colonizate populatii straine. ceea ce înseamna ca nu pot fi înstrainate portiuni ale teritoriului national. dreptul la protectie sociala. de asa numita democratie reprezentativa. cu respectarea principiilor si a celorlalte norme general admise ale dreptului international. idee ce se împleteste cu cea a inviolabilitatii frontierelor. Teritoriul este organizat sub aspect administrativ în comune. unele orase sunt declarate municipii. în comune. Aceasta prevedere are în vedere pastrarea caracterului national al statului si a unitatii etnice a poporului român. a unor probleme importante privind viata de stat sau asupra modificarii Constitutiei. fiind vizate aici tendintele dictatoriale totalitare. îsi spun cuvântul asupra unor legi. care o exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum.

5 alin. Constituanta nu a solutionat aceasta problema. o a doua varianta. Ele contribuie la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale. care nu considera necesara întrunirea unei asemenea conditii. Desi textul constitutional nu cuprinde reglementari detaliate în legatura cu cetatenia.14. din modul în care este elaborat textul. deoarece ar fi nedrept a nu permite membrilor unei minoritati sa aiba propriile optiuni (de pilda. 9 cu privire la sindicate. Este de mentionat însa ca nici Legea nr. Titlul I cuprinde o prevedere fundamentala în art. activitatea lor limitându-se la apararea drepturilor si intereselor profesionale. În aceasta privinta mentionam prevederea constitutionala potrivit careia cetatenia româna se dobândeste. sindicatele au dreptul sa dialogheze cu Guvernul. 3) O a treia categorie de probleme se refera la cetatenia româna si la minoritatile nationale. nu este permisa nici de Constitutie si nici de legea de organizare a sindicatelor. potrivit caruia Capitala tarii este municipiul Bucuresti. de aceea. un principiu fundamental potrivit caruia Cetatenia româna nu poate fi retrasa aceluia care a dobândit-o prin nastere (art.14 din 2003 nu au solutionat în mod explicit aceasta problema. Cu toate acestea. Implicarea directa a sindicatelor în probleme politice ar reprezenta o încalcare a statutului lor si. ca sindicatele nu au atributii politice.2). potrivit caruia în România limba oficiala a tarii este limba româna. Suedia etc. militând pentru solutionarea problemelor care privesc pe membrii acestor organizatii. nici Legea nr. Este de retinut. pe care a transferat-o legii organice.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 91 În cadrul prevederilor cu caracter general ce privesc statul român mai mentionam si dispozitiile înscrise la art. Sustinatorii tezei constituirii partidelor numai pe criterii politice au argumentat ca o asemenea prevedere este necesara si în Constitutia României. este de semnalat ca Legea nr. se pastreaza sau se pierde în conditiile legii (art. dar numai în limitele atributiilor lor. Evident. Acest text se întemeiaza pe Declaratia Universala a Drepturilor Omului si pe tendintele cele mai recente care s-au manifestat în literatura de drept constitutional. liberali. el enunta. Acest text prevede ca Sindicatele se constituie si îsi desfasoara activitatea potrivit cu statutele lor.). cu partidele politice. Spania.8.5 alin. socialdemocrati etc. puternicul partid al minoritatii maghiare (Uniunea Democrata a Maghiarilor din România) ar fi trebuit dizolvat. ce trebuia sa fie adoptata în legatura cu partidele politice.13. Legat de aspectul vietii politice si sociale este de mentionat si prevederea art. în conditiile legii. totusi. Sustinatorii ideii constituirii partidelor pe criterii etnice au invocat în favoarea tezei lor existenta unor partide pe criterii etnice ale minoritatilor în tari ca Belgia.27 din 1996. economice si sociale. În forma initiala a Tezelor pentru elaborarea proiectului de Constitutie a României fusesera prezentate doua variante: o varianta potrivit careia partidele se puteau constitui numai pe criterii politice si. Este clar ca daca ar fi fost acceptata prima varianta. 2) Cu referire la sistemul politic.1). care recunoaste sistemul politic pluralist. economice si sociale ale salariatilor. ca sanctiune cetateanului român care a savârsit în strainatate fapte . si art.21/1991 cu privire la cetatenia româna – în forma sa initiala – recunoaste posibilitatea retragerii cetateniei române.

O problema de mare interes este abordata de articolul 11. Prevederea respectiva are în vedere marele potential spiritual pe care îl reprezinta românii de peste hotare si posibilitatile foarte mari pe care ei le pot avea contribuind nu numai la propagarea culturii si gândirii românesti în alte tari. lingvistice si religioase cu respectarea legislatiei statului ai carui cetateni sunt”. Aceasta prevedere a fost abolita cu prilejul modificarii Legii cetateniei române. lingvistice si religioase. nici în asemenea situatii. Din analiza acestui text se desprinde ideea ca statul român nu numai recunoaste. (2) Masurile de protectie luate de stat pentru pastrarea. ca o componenta a relatiilor pasnice pe care statul român urmeaza sa le întretina cu toate tarile lumii. Textul are urmatorul cuprins: . oferita de normele si principiile dreptului international. cetatenia româna nu mai poate fi retrasa cetatenilor români prin nastere. O prevedere pe care o consideram demna de a fi relevata. dezvoltarea si exprimarea identitatii persoanelor apartinând minoritatilor nationale trebuie sa fie conforme cu principiile de egalitate si de nediscriminare în raport cu ceilalti cetateni români”. Din lectura textului se desprinde si însemnatatea relatiilor de buna vecinatate pe care România le întretine cu statele vecine. în acest cadru. indivizii. la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice. care se refera la relatia dintre dreptul international si dreptul intern în sistemul noii Constitutii a României. culturale. dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice. care dispune ca „Statul sprijina întarirea legaturilor cu românii din afara frontierelor tarii si actioneaza pentru pastrarea. 4) Problemele statului român în relatiile internationale sunt enuntate în articolul 10 si 11. dar si la dezvoltarea relatiilor economice ale României cu alte state. astfel ca. text ce are urmatorul cuprins: „(1) Statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinând minoritatilor nationale dreptul la pastrarea. este aceea pe care o enunta articolul 7. Din analiza textului rezulta ca se are în vedere fundamentarea întregii politici externe românesti pe o baza juridica. legata de românii din strainatate. asadar. iar nu colectivitatile compacte. relatii de buna vecinatate. fiind inadmisibile privilegii. Articolul 10 se refera la relatiile internationale ale României si prevede urmatoarele: „România întretine si dezvolta relatii pasnice cu toate statele si. nici ale cetatenilor de origine etnica româna în detrimentul minoritatilor. incompatibile cu loialitatea fata de tara. în prezent.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 92 deosebit de grave. ca de dreptul la identitate beneficiaza persoanele. în articolul 6. În legatura cu minoritatile nationale este recunoscut acestora dreptul la identitate. Pe de alta parte. dar si garanteaza “persoanelor” apartinând minoritatilor nationale pastrarea identitatii. culturale. nici ale persoanelor apartinând minoritatilor nationale în raport cu cetatenii români. Rezulta. sau care ar fi lezat prestigiul României. în 1999. din prevederile de la alineatul 2 se desprinde ideea ca „masurile de protectie trebuie sa se întemeieze pe principii de egalitate si de nediscriminare” în raportul cu ceilalti cetateni români. întemeiate pe principiile si pe celelalte norme general admise ale dreptului international”.

ca tara noastra sa-si îndeplineasca cu bunacredinta toate obligatiile internationale asumate. ci legile tarii. daca un tratat la care România urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 93 „1) Statul recunoaste se obliga sa îndeplineasca îmtocmai si cu bunî credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte. prin faptul ca România a aderat la un anumit tratat? În sistemul american. sub forma unui nou alineat. 2) Tratatele ratificate de Parlament. un raspuns la aceasta întrebare este usor de dat. Cu privire la aceasta situatie s-au ridicat însa unele probleme de aplicare. la articolul 11. din momentul ratificarii. fac parte din dreptul intern”. Reforma constitutionala din 2003. deoarece era vorba. fac parte din dreptul intern. numai în ceea ce priveste drepturile omului se recunoaste în mod direct prioritatea reglementarilor internationale dar numai în acest domeniu strict.148. luând în considerare tocmai acest aspect. S-a pus întrebarea ce se întâmpla în situatia în care exista o contradictie între un tratat si o lege interna? Va fi legea respectiva considerata implicit abrogata. În sistemul constitutional român. Partea VIII-a PUTEREA POLITICA. ROLUL PARTIDELOR POLITICE . potrivit legii. Dupa cum se stie. Pe de alta parte. precum si „celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu” au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne. care. a introdus o noua prevedere.147 din actuala Constitutie a fost introdus un nou text. deoarece printr-o lege ulterioara. Nici într-o asemenea situatie însa problema nu este suficient de clara. dupa art. în sensul ca. probleme deosebite. judecatorii si organele statului nu aplica direct tratatele internationale. COMPETITIA PENTRU PUTERE. o prevedere a unui tratat care a fost încorporata în dreptul intern va putea fi abolita de noile prevederi. Daca prima parte a textului nu suscita. unde tratatele au o valoare egala cu legea. în timp ce legile statului privesc ordinea juridica interna. prevederea de la alineatul 2 ridica mai multe probleme practice de aplicare. art. tratatele. cu respectarea prevederilor actului de aderare. Nu trebuie uitat ca tratatele se refera la ordinea juridica internationala. Potrivit textului constitutional. la alineatul (2) înscrie prevederea ca dispozitiile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. desigur. deoarece obligatia de aplicare a tratatului în ordinea juridica interna vizeaza mai curând o adaptare a legii la prevederile tratatului respectiv decât o aplicabilitate directa a tratatului în ordinea juridica interna. cum este si firesc. ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei.

în fond. cunoscutul specialist francez Pierre Pactet constata. incapabil sa-si satisfaca ratiunea de a fi" 52.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 94 CAPITOLUL I CONSIDERATII GENERALE Sectiunea 1 Puterea politica si competitia pentru putere. Profesorul Ion Deleanu sublinia ca "În sens sociologic si aparent tautologic.60. s-a relevat de catre autorii care au consacrat numeroase studii si cercetari fenomenului puterii ca aceasta se poate realiza prin constrângere sau prin convingere. pag.21. Ed. Referindu-se la reglementarile actuale. pe baza unei judicioase analize. Editura „Europa Nova”. 52 Ibidem. Dupa cum arata Pierre Pactet. în doctrina româna a fost subliniata ideea potrivit careia partidele politice sunt subiecte de drept public. ed. El observa însa ca în epoca noastra asemenea personalitati nu pot fi propulsate sau si nici nu pot sa parvina la unele functii politice decât daca sunt "purtati" de catre partide politice si acestea sunt. puterea desemneaza ansamblul sau sistemul relatiilor de putere constituite într-o societate istoriceste determinate. Pe de alta parte. 1999. acelea care conditioneaza si impun cucerirea si exercitarea puterii. Institutions politiques.59. trebuie sa observam ca ea este tributara în regimurile pluraliste competitiei care se desfasoara între partide politice si pe care poporul o arbitreaza prin alegeri iar în regimurile dictatoriale luptei de influenta care opune diferitele curente care exista în cadrul partidului unic"53. Profesorul Antonie Iorgovan constata – pe baza unei bogate argumentari – ca "teza dupa care partidele politice reprezinta o categorie de subiecte de drept constitutional apare ca o constanta a stiintei juridice actuale". ca ea reprezinta un fenomen relational si esentialmente social. Cu privire la puterea politica. Bucuresti. "fiind vorba de cucerirea puterii. 53 Pierre Pactet.Armand Colin. care înseamna "putere". Paris. ca puterea politica a fost mult timp legata de afirmarea unor anumite personalitati care au jucat un rol dominant în legatura cu exercitarea puterii. vol. exprimând autoritatea pe care un individ sau un grup de indivizi o are asupra altora pentru realizarea unui scop comun. dar totodata si "abilitate". în lipsa caruia societatea ar deveni un adevarat "corp inert. Tratat. pag. asumat de membrii colectivitatii sau impus acestora de catre cei care exercita puterea" 51. Droit constitutionnel.I. . Drept constitutional si institutii politice.18-a. În literatura de specialitate s-a relevat faptul ca termenul de "putere" deriva din cuvântul latin "potestas". Din punctul de vedere al dreptului constitutional. autorul sublinia ca "Dreptul constitutional si. în primul rând. pag. 1996. reglementarile din constitutii ne obliga sa depasim 51 Ion Deleanu.

autoritatea ca sa guverneze" (P. partidele se deosebesc în primul rând de "formatiunile politice". constituirea structurilor interne.P.Negulescu. diferite grupari ale minoritatilor nationale. care nu urmaresc practic preluarea conducerii politice în stat ci dau expresie numai unor anumite interese comune ale membrilor lor. pe cai legale. având un caracter organizat si permanent. care grupeaza pe toti acei cetateni ce-si manifesta adeziunea fata de un anumit program. desemnarea pentru anumite functii. exercitarea controlului politic al Parlamentului asupra Guvernului. exercitarea anumitor prerogative de catre seful executivului (ex. Partidele politice reprezinta structuri politice. pe buna dreptate. adoptarea unor declaratii sau mesaje. Excluderea pluralismului politic duce.50.an. si anumite elemente de coeziune. sau Miscarea Ecologista Româna (M. de pilda. cât si mecanismul practic al functionarii lor. Pe de alta parte. 55 P. Editura Garamond. Sunt suficiente ratiuni. pag. prin urmare. dizolvarea Parlamentului etc. Prin aceste elemente. adeziunea membrilor la un grup de presiune sau altul este de obicei determinata de evenimente temporare (majorarea unor 54 Antonie Iorgovan. Ele sunt subiecte de drept constitutional si în relatiile sociale ce au ca obiect functionarea organelor legislative (ex. f. si ca sa le reprezinte trebuie sa se gaseasca în comunitate de idei cu ele.)" 54. Partidele politice se diferentiaza apoi de "grupurile de interese" si de "grupurile de presiune". adica în raporturile de constituire a organelor reprezentative. Bucuresti. Regia Autonoma "Monitorul Oficial". potrivnice apararii drepturilor omului si exprimarii libertatii de opinie. Partidele politice. Sectiunea a 2-a Pluralismul politic .DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 95 teza dupa care partidele politice ne apar ca subiecte de drept constitutional doar în raporturile electorale. Partidele politice ca subiecte de drept public. încetarea calitatii de parlamentar. la eliminarea democratiei si la instaurarea unor regimuri autoritare. si pentru aplicarea programului de guvernare al respectivului partid la nivel national55. . desi participa la viata politica.P.principiu constitutional al statului de drept Este îndeobste cunoscut faptul ca democratia si statul de drept sunt direct conditionate de existenta pluralismului politic. nu a revendicat titulatura de partid. cu alte cuvinte. credem. înfatisând atât aspectele teoretice ce le privesc. în mod practic. în "Partidele politice". în luptele politice si. exprimându-si vointa de a actiona pentru dobândirea puterii politice în stat.Negulescu observa. pentru a demonstra ca orice manual de drept constitutional si institutii politice trebuie sa acorde o importanta corespunzatoare rolului partidelor. altele decât cea maghiara. dar acestea nu merg însa pâna la crearea unei structuri cu caracter permanent. si nu partide.). Numai aceasta comunitate da partidelor puterea sa învinga.R.347). În cazul unor asemenea grupuri exista. declansarea unei motiuni de cenzura etc. Asa. fara îndoiala. ca "Pentru ca sa merite numele de partide politice. a recunoasterii diversitatii optiunilor si programelor politice de guvernare a unei tari.) care. prin mijloace constitutionale. pag. sunt considerate "formatiuni politice". gruparile de cetateni trebuie sa reprezinte parti ale masei nationale. Bucuresti. 1993.E.

.

Partidele democratice sunt de regula partide în cadrul carora organele de conducere sunt alese la toate nivelele. dar exceptional de bine pregatiti si capabili de a respecta o disciplina de fier si de a actiona. fostele partide comuniste în tarile din Europa de rasarit au început prin a fi partide de cadre. Partidele totalitare sunt acelea care au un sistem de conducere stabilit "de sus". si grupuri de presiune cu caracter organizat. la diminuarea actiunilor sale. chiar prin mijloace "extra-constitutionale" pentru obtinerea realizarii scopurilor politice. pentru dezvoltari: Liliana Mihut. conducatorilor de camioane. desfasurând chiar o intensa campanie de atragere a unor aderenti. deoarece chiar daca lobby-urile pot exercita anumite influente (deloc neglijabile) asupra unor congresmani. în primul rând partide democratice si partide totalitare. în unele state. iar organele de conducere dispun de împuterniciri foarte largi.A. În asemenea partide primirea se face greu. iar nu participarea la conducerea vietii politice. daca majoritatea membrilor de partid considera acest lucru necesar. maghiar. concedieri. Exista. exprimarea unor puncte de vedere diferite de cele ale conducerii partidului atragând în mod automat eliminarea celor considerati "rebeli" din cadrul formatiunilor respective.. neexistând posibilitatea schimbarii liderului.).totala sau partiala . mecanicilor de locomotiva etc. implicând satisfacerea unor revendicari imediate. ale asistentelor medicale. ce-i drept. În acest sens pot fi mentionate diferitele demonstratii ale agricultorilor. desigur. taiwanez etc. 1997. la nevoie.U. Astfel. au dorit sa-si asigure o 56 A se vedea. Nici în acest caz nu este însa vorba de vreo asemanare cu partidele politice. Despre pluralism în America. acestea pot fi. O a doua clasificare a partidelor politice vizeaza partidele de cadre si partidele de masa.87 si urm. în diferite tari. existând posibilitatea schimbarii conducatorilor. Sectiunea a 3-a Clasificarea partidelor politice În ce priveste clasificarea partidelor politice. existând criterii foarte riguroase de selectie. În toate aceste cazuri. Dupa cucerirea puterii politice. pag. În asemenea partide disciplina este foarte stricta. Bucuresti.. israelian. Experienta istorica atesta faptul ca în decursul timpului au existat partide care au folosit alternativ aceste metode. aceste influente nu pot duce la o preeminenta politica a lobby-ului în chestiune asupra altor forte care actioneaza în viata politica americana 56.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 96 preturi sau tarife. . Aceasta clasificare este sugerata de Georges Burdeau. Editura Enciclopedica.a dus la dizolvarea grupului de presiune sau. în anumite cazuri. actionând în ilegalitate. legate în special de apartenenta etnica a unor actuali cetateni americani.). care înteleg sa-si manifeste solidaritatea cu statele carora le-au apartinut (lobby-ul grec. Partidele de "cadre" se bazeaza pe un numar mic de aderenti. Partidele de "masa" sunt acele partide care nu creeaza restrictii dobândirii calitatii de membru. satisfacerea revendicarilor . cum sunt diferitele "lobby"-uri în S. masuri restrictive etc.

pe aceasta cale.devine automat prim ministru în cazul succesului în alegeri. în orice caz. cum este cazul în Marea Britanie. Partidele parlamentare sunt acelea care acorda un rol preponderent luptei pentru obtinerea unei majoritati în Parlament si pentru realizarea. dar el poate fi si camuflat sub aparenta unui "pluri-partidism" formal. de pilda. "centru stânga".. când considerau ca si-au atins un numar suficient de membri iar sporirea efectivelor partidelor în cauza nu mai aparea necesara. în partide de "stânga". când seful opozitiei . în „Ziua” din 27 februarie 2003. dar puterea reala apartinea partidului comunist (de pilda. Sectiunea a 4-a. Partidele politice si democratia. acestea sunt si ele de mai multe feluri.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 97 baza populara si au recurs la înrolari masive de membri. Numai o analiza atenta a programelor acestor partide si a modului în care actioneaza practic poate facilita gruparea partidelor pe un anumit esichier 57. 1. o a cincea clasificare ar putea avea în vedere gruparea partidelor în functie de programele lor. Sistemele de partide În ce priveste sistemele de partide. partidul conservator a luat fiinta în Marea Britanie ca urmare a alegerilor care se desfasurau periodic pentru Camera Comunelor. ambele mari partide Democrat si Republican . Bi-partidismul este sistemul de partide în care practic numai doua partide îsi disputa suprematia pe plan politic. ce poate fi utilizata mai mult din punctul de vedere al stiintei politice decât din acela al dreptului constitutional. . totusi.D.premierul "cabinetului fantoma" . are în vedere partidele care au o origine electorala si partide care au luat fiinta în afara sistemului electoral. Ea ramâne. actiunile greviste etc. partidul laburist îsi are originea în organismele sindicale. o clasificare importanta. În sfârsit. si "suplu".au o origine electorala. a programului lor. etc. în care exista o multitudine de variante si de optiuni chiar în cadrul competitiei dintre cele doua principale partide.U. Mono-partidismul este sistemul existentei unui singur partid. când existau diferite categorii de fronturi sau aliante. Asa. sunt partide care considera ca prezinta o mai mare importanta pentru realizarea scopului lor demonstratiile. În schimb. În S. în Polonia. "conservatoare". nu le exclud. manifestatiile de strada. Partidele neparlamentare pun accentul pe alte metode sau. "dreapta". 2. O a treia clasificare a partidelor politice priveste partidele parlamentare si partidele neparlamentare. O a patra clasificare. "liberale" etc. cum este sistemul american. "centru dreapta". El poate fi "rigid".G. preconizata de autori britanici.A. de "centru". pentru a recurge apoi la verificari si excluderi. cum a fost situatia din unele foste state comuniste.). 57 A se vedea pentru o documentata analiza Ruxandra Manolea. de pilda. Asemenea etichetari ale partidelor sunt însa relative. Asa. în fosta R. Monopartidismul poate fi real sau declarat.

institutia Curtii Constitutionale reprezinta o inovatie consacrata de Constitutia din 1991. În legatura cu înfiintarea si functionarea Curtii Constitutionale. fiecare fiind exponentul unui anumit program sau al unei anumite variante de guvernare. respectarea competentelor ce sunt conferite diferitelor organe ale statului. Belgia s. Este firesc deci ca. el poate exercita si alte prerogative. apreciind existenta unui sistem de control constitutional având realizari notabile în tari democratice precum Franta. Germania. o garantie necesara a traducerii în viata a principiilor si normelor constitutionale. Spania. în Adunarea Constituanta s-au purtat vii discutii în anii 1990-1991 fiind exprimate puncte de vedere pozitive. Adunarea Constituanta a consacrat institutia Curtii Constitutionale. în orice stat de drept. în acest context.. În final. concordanta legilor cu constitutia. cât si puncte de vedere critice. prin urmare. a aplicarii lor practice. deoarece în sistemul Constitutiei din 1923 controlul constitutionalitatii legii fusese încredintat unui organ judiciar – Înalta Curte de Casatie si Justitie. Multi-partidismul este sistemul de partide ce asigura existenta si competitia loiala între mai multe partide politice.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 98 3. Nefiind un organ esentialmente si exclusiv jurisdictional si aflându-se situat între puteri. a realizarii neabatute a drepturilor si libertatilor cetatenesti. între care alegatorii sunt chemati sa se pronunte în mod liber. ca si necesitatea existentei unei asemenea institutii în statul de drept. cum de altfel s si preconizat: -a vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui României si .a. CAPITOLUL II CONTROLUL CONSTITUTIONALITATII LEGILOR Controlul constitutionalitatii legilor devine. asigurarea conformitatii tuturor prevederilor legale cu dispozitiile legii fundamentale sa reprezinte o conditie esentiala a realizarii însasi a obiectivelor statului de drept. care au sustinut consacrarea noii institutii. a garantarii conformitatii întregii ordini normative – privite în totalitatea sa – cu ideile si normele de baza pe care le consacra Constitutia în calitatea sa de cea mai importanta lege a statului. Acest control urmareste totodata garantarea înfaptuirii separatiei/echilibrului puterilor în stat. Sectiunea 1 Locul si rolul Curtii Constitutionale în sistemul organelor de stat În tara noastra. Italia. Portugalia.

58. o înalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani în activitatea juridica sau în învatamântul juridic superior.m. . Functia de judecator al Curtii Constitutionale este incompatibila cu oricare alta functie publica sau privata.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. 16 mai 1991.34. cu exceptia functiilor didactice din învatamântul juridic superior (articolul 144). prin vot secret. Curtea Constitutionala este.a. din trei în trei ani. care consacra. Judecatorii Curtii Constitutionale urmeaza sa aleaga dintre ei. Sectiunea 3 Statutul judecatorilor Referitor la statutul judecatorilor. Curtea Constitutionala se compune din noua judecatori. trei sunt numiti de Camera Deputatilor. independenta Curtii Constitutionale fata 58 Monitorul Oficial al României. Camera Deputatilor si Senatul desemnând câte un judecator pentru fiecare perioada. Aceasta prevedere a Constitutiei se coroboreaza cu prevederile Legii privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. Sectiunea 2 Structura Curtii Constitutionale Potrivit legii.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 99 confirma definitiv rezultatele sufragiului. Partea a II-a nr. Constitutia prevede ca judecatorii Curtii sunt independenti în exercitarea mandatului lor si inamovibili pe durata acestuia. ce nu poate fi prelungit sau reînnoit. În ceea ce priveste conditiile pentru numirea în functia de judecatori ai Curtii Constitutionale. Întrucât Constitutia prevede obligativitatea reînnoirii Curtii Constitutionale cu o treime din judecatorii ei. care sunt numiti pentru un mandat de noua ani. unica autoritate de jurisdictie constitutionala existenta în România. Constitutia prevede ca judecatorii acestui înalt forum constitutional trebuie sa aiba pregatire juridica superioara. trei de Senat si trei de Presedintele României. potrivit legii sale de organizare. ea fiind independenta fata de orice alta autoritate publica si supunându-se numai Constitutiei si prevederilor înscrise în legea sa organica. în cadrul Capitolului privind dispozitiile generale. de sase si respectiv de noua ani. hotaraste asupra contestatiilor având ca obiect neconstitutionalitatea unui partid politic s. pentru o perioada de trei ani. Astfel. Prevederilor de baza înscrise în Titlul V din Constitutia României li s -au adus importante precizari prin Legea nr. Presedintele României. Titlul VIII al Constitutiei României „Dispozitii finale si tranzitorii” înscria prevederea ca judecatorii primei Curti Constitutionale sunt numiti pe o perioada de trei. în legatura cu profilul si natura acestei institutii. presedintele Curtii. În lege se mai precizeaza ca Scopul Curtii Constitutionale este garantarea suprematiei Constitutiei. pag.d.18. Dintre acestia.

g) vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia. g) si h).PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 100 de orice alta autoritate publica. Sunt de remarcat si acele dispozitiuni ale legii organice care dispun ca judecatorii Curtii Constitutionale nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau opiniile exprimate în exercitarea mandatului lor. Competenta Curtii se refera exclusiv la situatiile enuntate de articolul 146 din Constitutie. h) verifica îndeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni. atributiile Curtii sunt urmatoarele: a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor înainte de promulgarea acestora. în exercitarea atributiilor prevazute de acelasi articol la literele e). emite avize. a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori. Deciziile si sentintele se pronunta în numele legii. b) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului. În exercitarea atributiilor prevazute la articolul 144 literele a)-c) si i). precum si. c) hotaraste asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor. la sesizarea Presedintelui României. a Guvernului. a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori. f) emite aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui României. i) hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic. si care se supune numai Constitutiei si prevederilor legii sale organice de functionare. Curtea pronunta decizii. a Curtii Supreme de Justitie. ea fiind o autoritate unica de jurisdictie constitutionala în România. Reforma constitutionala din 2003 – dupa cum vom arata în sectiunea speciala consacrata acesteia – a adaugat doua alte importante atributii si anume. Curtea se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor si altor acorduri internationale si solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice. din oficiu. iar în exercitarea atributiilor prevazute la litera f). a unuia dintre presedintii celor doua Camere. asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei. e) constata existenta împrejurarilor care justifica interimatul în execitarea functiei de Presedinte al României si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului. la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere. . ea pronunta sentinte. Potrivit acestui text. Sectiunea 4 Competenta Curtii Constitutionale Curtea Constitutionala îsi desfasoara activitatea în plen sau în complete de jurisdictie. d) vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui României si confirma rezultatele sufragiului.

DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

101

Sectiunea 5-a Extinderea competentei Curtii Constitutionale si întarirea autoritatii sale ca urmare a reformei constitutionale din 2003. Reforma constitutionala din anul 2003 a întarit rolul Curtii Constitutionale ca aparatoare a statului de drept, conturând totodata cu mai multa claritate pozitia sa în sistemul organelor statului. Asa cum s aratat, primul articol al Constitutiei a fost completat în anul -a 2003 ca urmare a votului Parlamentului României, înscriindu-se ideea ca "în România respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie" (art.1 alin.5). Titlul V din Constitutia României a suferit, în consecinta, importante modificari. Primul articol al acestui Titlu art.142 - a fost completat cu un nou alineat, care a fost introdus în fruntea celorlalte prevederi, în conformitate cu care se precizeaza ca în România Curtea Constitutionala "este garantul suprematiei Constitutiei". În consecinta, diversele texte constitutionale care stabilesc atributii legate de competentele Curtii Constitutionale au fost amendate: unele dintre acestea au fost precizate, modificate sau completate, fiind introduse totodata si unele competente noi. Dintre noile competente ce revin Curtii Constitutionale, ca o consecinta a reformei efectuate în anul 2003, mentionam în primul rând prerogativa Curtii de a se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori. O a doua competenta noua este prerogativa Curtii Constitutionale de a solutiona conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea presedintelui României, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului ministru sau a presedintelui Consiliului Suprem al Magistraturii. Este de mentionat ca în Avizul Curtii Constitutionale pe marginea propunerii legislative de revizuire a Constitutiei României, Curtea Constitutionala a specificat ca "într-o asemenea situatie Curtea Constitutionala solutioneaza sau aplaneaza litigii constitutionale între autoritati", asemenea prevederi fiind întâlnite în reglementarile constitutionale ale altor state, cum ar fi de pilda art.189 din Constitutia Poloniei sau art.160 din Constitutia Sloveniei. Potrivit punctului de vedere exprimat de Curtea Constitutionala, introducerea unei asemenea prevederi "este o masura necesara, urmarind înlaturarea unor posibile blocaje institutionale". Cu toate acestea, Curtea a considerat necesar sa sublinieze, în Avizul sau, ca "pentru a se evita antrenarea Curtii în solutionarea unor conflicte politice este necesar sa se prevada ca este

PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

102

vorba doar de blocajele institutionale, respectiv de conflictele pozitive sau negative de competenta"59. Dintre atributiile si competentele Curtii Constitutionale care au cunoscut amendari mentionam exceptiile de neconstitutionalitate. Vechiul text al lit.c) de la art.144 se limita sa precizeze numai ca printre alte atributii ale Curtii Constitutionale este si aceea de a hotarî asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor. Modificarea constitutionala din 2003 se refera, de asemenea, la prerogativa Curtii de a hotarî asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, dar precizeaza ca acestea pot fi ridicate "în fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial", ceea ce constituie o noutate fata de textul anterior. De asemenea, modificarea constitutionala mai preconizeaza ca exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de Avocatul Poporului, întarindu-se astfel si concretizându-se rolul acestei institutii ca aparatoare a statului de drept. În sfârsit, o modificare extrem de importanta este aceea care priveste efectele deciziilor Curtii Constitutionale. Vechiul text al art.145 se limita sa mentioneze ca în cazurile de neconstitutionalitate, legea se retrimite spre examinare, putând fi adoptata din nou, în aceeasi forma, cu o majoritate de cel putin doua treimi, situatie în care obiectia de neconstitutionalitate era înlaturata. Noua reglementare cuprinsa în alin.1 al art.147 este mult mai transanta, dispunând ca acele prevederi constatate ca fiind neconstitutionale îsi înceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, daca în acest interval Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. În acest fel dispare dreptul Parlamentului de a mentine o lege declarata neconstitutionala, problema în legatura cu care autorii de specialitate au emis puncte de vedere critice la adresa fostei reglementari cuprinse în fostul art.145 alin.1. Mai este de mentionat ca în cazul în care constitutionalitatea unui tratat sau a unui acord international a fost constatata, acesta nu poate face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate. În schimb, daca tratatul sau acordul international a fost constatat ca fiind neconstitutional, el nu va putea fi ratificat. Într-o asemenea situatie urmeaza a se recurge la o reforma constitutionala. Sectiunea 6 Procedura jurisdictionala 6.1. Sedintele de judecata ale Curtii Constitutionale sunt publice, afara de cazurile în care, din motive de ordine publica, presedintele Curtii Constitutionale ar hotarî altfel. În toate situatiile partile au acces la lucrarile dosarului. Cererile 59

Avizul Curtii Constitutionale nr.2141 din 22 aprilie 2003, pag.39

DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

103

adresate Curtii Constitutionale sunt scutite de taxa de timbru. Procedura jurisdictionala prevazuta de legea privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale se completeaza cu regulile de procedura civila, în masura în care aceste reguli sunt compatibile cu natura procedurii în fata Curtii Constitutionale, compatibilitatea fiind stabilita exclusiv de Curte. 6.2. Procedura propriu-zisa care se desfasoara în fata Curtii Constitutionale, se refera în mod diferentiat la mai multe tipuri de activitati: a) controlul constitutionalitatii legilor înainte de promulgare; b) controlul constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului; c) solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate; d) respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui României; e) judecarea contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic; f) emiterea avizului pentru suspendarea din functie a Presedintelui României; g) constatarea existentei împrejurarilor ce justifica interimatul în exercitarea functiei de Presedinte al României. 6.3. În ceea ce priveste situatia de la litera a), mentionam ca legea organica privind Curtea Constitutionala dispune ca în vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii, legile se comunica cu 5 zile înainte de a fi trimise spre promulgare, Guvernului si Curtii Supreme de Justitie. În situatiile vizate la pct.a), dezbaterile au loc în plenul Curtii Constitutionale, iar decizia se adopta cu votul majoritatii judecatorilor si se comunica Presedintelui României. Decizia prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi se comunica presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului în scopul deschiderii procedurii prevazute de articolul 146 alineatul 1 din Constitutie, legea urmând sa fie supusa din nou dezbaterii. Daca legea este adoptata în aceeasi forma, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere, obiectia de neconstitutionalitate este înlaturata, iar promulgarea devine obligatorie. 6.4. În ipoteza avuta în vedere la litera c), dezbaterea are loc de asemenea în plenul Curtii Constitutionale; decizia se adopta cu votul majoritatii judecatorilor si se comunica numai Camerei al carei regulament a fost dezbatut. În cazul în care se constata neconstitutionalitatea unor dispozitii ale regulamentului, Camera în cauza este obligata se reexamineze dispozitiile în cauza, pentru a le pune de acord cu prevederile Constitutiei. 6.5. Pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate, în situatia enuntata la punctul d), procedura este urmatoarea: daca, în cursul judecatii, instanta – din oficiu sau la solicitarea unei parti – invoca neconstitutionalitatea unei prevederi dintr-o lege sau ordonanta, de care depinde judecarea cauzei, dosarul se trimite Curtii Constitutionale spre a se pronunta asupra constitutionalitatii a celei prevederi. Presedintele Curtii Constitutionale va desemna un complet, alcatuit din trei judecatori, condus de un presedinte, care va solutiona exceptia de neconstitutionalitate. Unul dintre judecatori va fi desemnat ca raportor. Daca raportorul constata ca exceptia este vadit nefondata, va înstiinta pe presedinte

iar decizia se adopta cu votul majoritatii judecatorilor. în termen de 10 zile de la comunicare. Daca recursul este admis. Daca se adopta o decizie în sensul considerarii unui partid ca neconstitutional. 6. . Decizia Curtii nu este supusa nici unei cai de atac si se publica în Monitorul Oficial al României. confirmând rezultatele sufragiului. considerat neconstitutional.9.8. Contestatia se judeca de plenul Curtii Constitutionale. care va transmite contestatia împreuna cu toate actele doveditoare partidului politic în cauza. Decizia prin care se constata n econstitutionalitatea unei legi constituie un temei pentru rejudecarea cauzei în favoarea partii care a invocat exceptia de neconstitutionalitate într-un proces civil. acest demers trebuie sa se întemeieze pe baza unei hotarâri adoptate de Camera cu votul majoritatii membrilor sai.7. partile putând fi reprezentate prin avocati. care au dreptul de a pleda la Curtea Suprema de Justitie. 6. În cazul în care contestatia este formulata de presedintele uneia dintre cele doua Camere. 6. precizându-i si data pâna la care poate depune un memoriu în apararea sa. cu votul majoritatii judecatorilor. Curtea Constitutionala vegheaza la respectarea procedurii. Curtea pronunta hotarâri adoptate în plen. dintre care unul este presedintele Curtii Constitutionale. În legatura cu respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui României. Pentru solutionarea contestatiei. în conditiile prevazute de Legea pentru alegerea Presedintelui României. care nu sunt supuse nici unei cai de atac si se publica în Monitorul Oficial al României. În exercitarea atributiilor de mai sus. Legea prevede ca numai Guvernul sau presedintele uneia dintre Camerele Parlamentului pot sesiza Curtea Constitutionala cu o contestatie privind neconstitutionalitatea unui partid. 6. În toate situatiile. În legatura cu judecarea contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic.6. care poate hotarî cu unanimitate de voturi sa respinga exceptia fara citarea partilor. recursul urmând a se judeca de un complet alcatuit din cinci judecatori. din evidenta partidelor politice legal constituite. presedintele va desemna un judecator raportor. instanta de recurs se va pronunta prin aceeasi decizie si asupra exceptiei de neconstitutionalitate. Judecata are loc pe baza raportului prezentat de judecatorulraportor. decizia în cauza va fi comunicata Tribunalului Municipiului Bucuresti pentru radierea partidului politic în cauza. pentru rejudecarea cauzei în toate procesele în care condamnarea s-a pronuntat pe baza prevederilor legale declarata ca neconstitutionala. Decizia completului de judecata poate fi atacata prin recurs. contestatia va trebui sa fie motivata si însotita de dovezile pe care se întemeiaza. iar într-un proces penal.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 104 pentru convocarea completului de judecata.

În legatura cu prevederile art.147 din Constitutia României „deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii si au putere numai pentru viitor”. În cazul în care interimatul s-ar datora imposibilitatii Presedintelui de a-si exercita atributiile. 6.2 din Constitutie s-au ridicat interesante probleme de interpretare cu privire la Decizia nr. cu votul a doua treimi din numarul judecatorilor. Cu privire la emiterea avizului pentru suspendarea din functie a Presedintelui României este de semnalat ca avizul se emite de plenul Curtii Constitutionale.147 alin. CAPITOLUL III SOLUTIONAREA SESIZARILOR PRIVIND NECONSTITUTIONALITATEA În ce priveste solutionarea sesizarii de neconstitutionalitate. În aceasta situatie. decât cu aprobarea procurorului general. pe baza unui raport prezentat de trei judecatori desemnati ca raportori. care se stabilesc prin legea privind reglementarea acestor activitati. de verificare a respectarii regulilor de organizare si desfasurare a referendumului si de confirmare a rezultatelor acestuia. Dintre celelalte prevederi ale legii organice mai semnalam pe cele privind abaterile disciplinare ale judecatorilor si sanctiunile care sunt de competenta exclusiva a plenului Curtii Constitutionale: judecatorii Curtii Constitutionale nu pot fi arestati sau trimisi în judecata penala sau contraventionala. În cazul în care Presedintele a fost suspendat din functie de Parlament. iar constatarea împrejurarilor ce justifica interimatul se va face de plenul Curtii Constitutionale. cererea pentru constatarea existentei împrejurarilor ce justifica interimatul se face de presedintele care a condus lucrarile sedintei comune a celor doua Camere. Avizul Curtii Constitutionale se comunica Parlamentului si Presedintelui României. cererea se va adresa chiar de Presedinte sau de presedintele uneia dintre cele doua Camere ale Parlamentului. 6.1 din 17 ianuarie 1995 a Plenului Curtii Constitutionale privind obligativitatea deciziilor sale pronuntata în cadrul controlului de constitutionalitate.12.11.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 105 6. competenta de judecata pentru infractiuni apartinând Curtii Supreme de Justitie. Aceasta decizie – care a suscitat vii .10. consideram necesar sa precizam ca în conformitate cu prevederile art. cu votul majoritatii judecatorilor. Dintre celelalte prevederi ale legii organice mentionam procedura pentru verificarea îndeplinirii conditiilor de exercitare a initiativei legislative de catre cetateni. care constituie – poate – functia cea mai importanta a Curtii Constitutionale. În legatura cu constatarea existentei împrejurarilor ce justifica interimatul în exercitarea functiei de Presedinte al României trebuie semnalat ca vacanta functiei de Presedinte al României se constata la cererea presedintelui uneia din Camere sau a Presedintelui interimar care exercita atributiile Presedintelui României pe perioada cât acesta este suspendat din functie. cererea va fi însotita de dovezile necesare.

a prevazut expres ca dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale îsi înceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea Deciziei Curtii Constitutionale. . semnatarii opiniei majoritare amintesc ca o parte – deloc neglijabila – a doctrinei constitutionale asimileaza aceste decizii cu actele având forta legii. o a doua opinie separata (II). Curtea Constitutionala a desfasurat o remarcabila activitate. daca în acest interval Parlamentul sau Guvernul. avut obstesc. delegare legislativa. Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra problemelor de drept. fara a putea modifica sau completa prevederea legala supusa controlului. Modificarea constitutionala din 2003 a întarit forta obligatorie a deciziilor Curtii Constitutionale deoarece.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. majoritatea judecatorilor Curtii Constitutionale au opinat ca în cazul în care se ataca o lege prin care s-a aprobat o ordonanta a Guvernului si aceasta a fost declarata neconstitutionala. dar si de a suspendaactele normative contrare Constitutiei. substituindu-se organului legislativ. Principala problema care a fost pusa în discutia Curtii cu prilejul adoptarii deciziei mentionate a fost în special aceea daca Curtea Constitutionala poate da nu numai o interpretare obligatorie a legii fundamentale a statului. Referindu-se la forta obligatorie a deciziilor Curtii Constitutionale. continutul si limitele dreptului de proprietate. Curtea Constitutionala nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si aplicare a legii. trei judecatori semnând o opinie separata (I). pe durata acestui termen. Remarcam în aceasta privinta introducerea la art. dreptul de organizare în grupuri parlamentare. având urmatorul continut: „În exercitarea controlului. ci numai asupra întelesului sau contrar Constitutiei”. nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. nu se poate sustine ca ar fi afectat de acest viciu numai articolul unic al legii de abilitare.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 106 comentarii – a fost adoptata cu sase voturi. dispozitiile constatate ca neconstitutionale sunt suspendate de drept. Desi problema a fost deosebit de interesanta si a suscitat numeroase discutii. conceptele de lege organica. ea si-a gasit o rezolvare de fond de abia prin modificarea Legii nr. deoarece aceasta a parasit domeniul de actiune al Guvernului si a intrat în regimul procedurii legislative. modificare survenita la 25 iulie 1997. ci si continutul legii. Curtea a contribuit la clarificarea unor concepte juridice ca. reglementarile stabilite de Curtea Constitutionala dobândind astfel o valoare directa în procesul legiferari. adoptând un numar important de decizii ce au vizat fie problemele aplicarii temporare a legilor. echilibrul constitutional în conditiile separatiei puterilor. dupa caz. ca si la cristalizarea unor reguli procedurale ce prefigureaza un autentic Cod de procedura constitutionala.2 al legii mentionate a unui nou paragraf. limitele mandatului reprezentativ. adica dispozitiile legale ce au fost emise pe cale de ordonanta. Totodata. drepturile si libertatile cetatenesti. De asemenea. Totodata. de pilda. autonomia parlamentara. Mai mult decât atât. exercitarea drepturilor electorale. prin practica sa. În decursul existentei sale.iar doi dintre acestia. asa cum am aratat.

Drept constitutional si institutii politice. revazuta si completata. având un rol esential în determinarea întregii organizari politico-sociale si de stat a tuturor tarilor lumii. se precizeaza ca „Suprematia constitutionala se justifica prin faptul ca ea aseaza temeliile puterii statului în acelasi timp în care o instituie. 2001. Exprimând o opinie competenta cu privire la elementele ce determina fundamentarea suprematiei Constitutiei. În literatura de specialitate au fost emise. Într-o recenta lucrare franceza de Drept constitutional elaborata de profesorii Charles Debbasch. de natura a conferi Constitutiei un loc fundamental. CONTROLUL CONSTITUTIONALITATII LEGILOR CAPITOLUL I FUNDAMENTAREA SUPREMATIEI CONSTITUTIEI Sectiunea 1 Suprematia Constitutiei În conditiile în care constitutia este legea suprema a statului. Economie si Stiinte de la Aix-Marsilia. ansamblul relatiilor dintre drept si economie. De aceea. unele corelând aceasta suprematie a constitutiei cu principiul legalitatii (George Burdeau). nu numai politico-juridice. Simina Tanasescu. a relatiei dintre drept si politica (André Hauriou). de aceea. în primul rând. Bucuresti. Editura Lumina Lex. iar exprimarea vointei guvernantilor este chiar functia puterii de stat. în sirul cauzelor care determina si explica suprematia constitutiei nu pot lipsi tocmai acesti factori” 60. altele cu însusi fundamentul puterii si cu rolul sau în înfaptuirea democratiei. Dupa cum arata profesorul Ioan Muraru.83. sa fie detectat lantul de determinari la nivele diferite. esential. pe buna dreptate. „Suprematia constitutiei se explica prin functiile sale. profesorul Ioan Muraru a relevat. fundamentarea ideii suprematiei constitutiei prezinta o însemnatate teoretica dar si practica dintre cele mai mari. editia a IX-a. Apare clara legatura dintre Constitutie si putere care este tocmai puterea organizata a guvernantilor de a exprima si realiza vointa lor ca vointa general obligatorie pentru întreaga societate. de la Universitatea de Drept. Jean-Marie Pontier si Jean-Claude Ricci. diverse puncte de vedere legate de suprematia constitutiei. ca este necesar. dar si de organizare statala. în modelarea institutiilor statului. Jacques Bourdon.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 107 PARTEA VII SUPREMATIA CONSTITUTIEI. Functiile constitutiei sunt deci determinate de functiile puterii (ratiunea de a fi a puterii). . Principiile subordonarii si coerentei se 60 Ioan Muraru. în întregul ansamblu al determinarilor. dintre stat si putere. Iar puterea este determinata în continutul sau de anumiti factori exteriori statului si anume factori economici si sociali. pag.

64 Idem. cât si sub aspect formal). elemente ce se înscriu în mod armonios si necesar în unitatea si complexitatea lor în cadrul garantiilor suprematiei Constitutiei. prima este controlul general al aplicarii Constitutiei. . bineînteles. Fundamentarea suprematiei Constitutiei se regaseste în totalitatea acestor factori economici sociali. Op. sociali. Constitutia comanda întregul drept. dupa care urmeaza controlul constitutionalitatii legilor si îndatorirea fundamentala a tuturor de a respecta Constitutia. politici si juridici. ca o consecinta a faptului ca prin continutul si pozitia sa. asupra oricaror alte reguli juridice ale dreptului intern. „Suprematia constitutiei este deci o notiune complexa. Droit constitutionnel et institutions politiques. în continutul careia se cuprind trasaturi si elemente (valori) politice si juridice care exprima pozitia supraordonata a Constitutiei nu numai în sistemul de drept ci în întregul sistem social-politic al unei tari.82. care se afla într-o strânsa legatura unii cu altii si care trebuie priviti. asadar.85. Aceasta pozitie deosebita în sistemul social-politic implica un continut normativ complex dar. fundamentarea stiintifica a suprematiei constitutiei înseamna identificarea cauzelor care determina continutul si forma sa precum si pozitia sa supraordonata din sistemul de drept. Jean-Marie Pontier. pag. pag. 63 Ioan Muraru. consecintele suprematiei Constitutiei. Prin urmare.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 108 împletesc pentru a impune prioritatea absoluta. Bucuesti. pag. Editura Lumina Lex. suspendarea si abrogarea Constitutiei. a opina ca fundamentarea stiintifica a suprematiei Constitutiei trebuie sa fie cautata în totalitatea unor factori economici. numai în unitatea si indivizibilitatea lor 62. Sectiunea 2 Consecintele si garantiile juridice ale suprematiei constitutiei În ceea ce priveste consecintele juridice ale suprematiei Constitutiei.cit. implicatiile. 62 Victor Duculescu. 1998. CAPITOLUL III PARTIDELE POLITICE SI COMPETITIA PENTRU PUTERE 61 Charles Debbasch. Jean-Claude Ricci. si nu în ultimul rând conformitatea întregului drept cu Constitutia.Economica. deosebirile ce exista între Constitutie si legi (atât sub aspect material. Printre garantiile juridice ale suprematiei Constitutiei. Constanta Calinoiu. Urmeaza. Ed. Crestomatie de drept constitutional. deci. 2001. a pactului care stabileste statutul puterii în stat”61. Simina Tanasescu.81. si importante consecinte si garantii juridice”63. pe planul întregului sistem de drept al unei tari care decurg din modificarea. politici si juridici64. 4e edition. Georgeta Duculescu. acestea privesc diferentele de proceduri privind adoptarea constitutiei – care în toate tarile lumii necesita proceduri specifice –. Paris. Jacques Bourdon.

partidele politice beneficiaza diferentiat de accesul la serviciile publice ale radioului si televiziunii (partide parlamentare si partide neparlamentare). ca si în cadrul Biroului Electoral Central.68 din 15 iulie 1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului. Asemenea dezbateri parlamentare. care se dezbat de catre parlamentari. În ceea ce priveste diferitele mecanisme ale desfasurarii pocesului electoral.197. mai întâi 65 Respectfully Quoted. Tot în legatura cu partidele politice s-a ridicat si problema "pragului electoral” de 5 la suta din voturile exprimate pe întreaga tara pe care trebuie sa-l întruneasca un anumit partid sau formatiune politica spre a putea fi reprezentat în Parlament. potrivit reglementarilor în vigoare partidele politice dispun de reprezentanti în cadrul birourilor electorale ale sectiilor de votare. în care partidele îsi exprima opiniile. Unele formatiuni politice mici au criticat aceasta prevedere. cu prezenta activa a partidelor. de fapt. . pot avea loc fie pe marginea unor documente cu caracter general. Nu este suficient ca Legislativul sa fie numeros. Constitutia recunoaste însa. 1989. începe o activitate deosebit de intensa pe planul vietii parlamentare. În ceea ce priveste campania electorala. dreptul parlamentarilor de a veni chiar ei cu anumite propuneri legislative. îsi confrunta punctele de vedere. din care fac parte sapte judecatori si 16 reprezentanti ai partidelor care nu sunt însa candidati în alegeri. A Dictionary of quotations requested from the Congressional Research Service. în cadrul birourilor electorale de circumscriptie. în afara listelor propuse de partide.5% din numarul alegatorilor respectivei circumscriptii.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 109 Sectiunea 1 Partidele politice si competitia electorala Partidele politice joaca un rol important în competitia electorala. în acelasi timp. cum ar fi programul de guvernare. el trebuie sa fie si divizat"65. Dupa cum arata la timpul sau Benjamin Franklin. pe care sa le supuna celor doua Camere. Amintim ca în sistemul existent în tara noastra legile sunt propuse în primul rând de catre Guvern. În primul rând. candidaturile se propun de partidele politice. dar si cu privire la anumite legi concrete. nefiind posibila propunerea unor candidati independenti pe liste de partide. asa cum prevede articolul 5 din Legea nr. Odata terminata campania electorala si constituite cele doua Camere ale Parlamentului. partidele mari. "O legislatura pluralista este o necesitate pentru o buna guvernare. tot asa cum este un singur executiv. sub forma unor proiecte care sunt supuse Parlamentului. pag. considerând ca ea ar avantaja. beneficiind de semnaturile a 0. anumite masuri importante preconizate de catre Guvern. Candidatii independenti se pot prezenta. Sectiunea a 2-a Partidele politice si viata parlamentara.

Grupurile parlamentare au o importanta deosebit de mare în cadrul mecanismului parlamentar. în situatia în care nu sunt multumite de proiectele trimise de Guvern. au fost discutate în prealabil la nivelul reprezentantilor grupurilor parlamentare. mandatul lor capatând un caracter autonom. Ea sustine ca parlamentarii odata alesi devin reprezentanti ai poporului. mai ales daca se tine seama de textul Constitutiei. Anumite probleme complexe si dificile cum a fost. un rol dintre cele mai importante îl au. Sectiunea a 3-a Mandatul parlamentar reprezentativ si disciplina interna de partid O problema cu implicatii pe planul dreptului constitutional este si aceea a disciplinei de partid în cadrul grupurilor parlamentare. Dupa parerea noastra. erau astfel constituite încât sa asigure o participare corespunzatoare a tuturor grupurilor parlamentare. care cuprind deputati sau senatori care au candidati în alegeri pe listele aceluiasi partid sau ale aceleiasi formatiuni politice. O a doua conceptie despre relatiile dintre parlamentari si partidele carora acestia apartin este fundamental diferita. Grupurile parlamentare propun candidaturi pentru birourile permanente ale celor doua Camere. Chiar comisiile de mediere care au existat în fosta reglementare. Parlamentul constituind o expresie a suveranitatii nationale. înainte de 2003. grupurile parlamentare. în situatia existentei unor divergente între Senat si Camera Deputatilor cu privire la anumite texte de lege. Într-o asemenea conceptie. A fost sustinut. ele sunt consultate frecvent de conducerea celor doua Camere. problema în legatura cu care s-au exprimat doua puncte de vedere. de pilda. punctul de vedere potrivit caruia deputatii si senatorii alesi pe listele unui partid trebuie sa sprijine în mod obligatoriu aplicarea în viata a programului formatiunii respective. În prezent. detasat de vointa concreta a alegatorilor care i-au ales într-o anumita circumscriptie. conform celor mai recente modificari ale regulamentelor celor doua Camere. Ele se pot constitui din cel putin zece deputati sau sapte senatori. parlamentarii pot actiona absolut independent si exprima orice fel de puncte de vedere. de pilda. este clar ca nu se poate pretinde parlamentarilor sa respecte o disciplina rigida de partid sau sa urmeze automat un anumit program . în care grupul parlamentar în cauza este chemat sa adopte o atitudine. fac propuneri pentru diferite organe sau comisii ce sunt create pe parcursul legislaturii. Partidele politice. ca si pentru delegatiile care participa la reuniunile internationale. ele reunindu-se cel putin odata pe saptamâna si dezbatând principalele probleme ale activitatii Camerei respective.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 110 Camerei din care fac parte si apoi celeilalte Camere. Totodata. în viata politica româneasca. care prevede în mod expres ca "mandatul imperativ este nul". deoarece ei au devenit reprezentanti ai întregii natiuni. convenirea unor candidati pentru birourile permanente. pot avansa propriile lor propuneri sau pot formula amendamente la diferite articole cuprinse în proiectele trimise de Guvern.

de asemenea. distractive. Donatiile primite de un partid politic într-un an nu pot depasi 0. În momentul în care un anumit parlamentar ajunge la concluzia ca nu mai poate reprezenta programul sau politica pe care o duce partidul din care face parte. Pe de alta parte.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 111 politic. de la o regie autonoma. închirierea spatiilor proprii pentru conferinte si actiuni social culturale. actiuni culturale. legea mai stipuleaza ca donatiile din partea altor state ori a organizatiilor din strainatate. sportive. donatii si legate si venituri provenite din activitati proprii si subventii de la bugetul de stat. precum si din partea persoanelor fizice straine. dar numai dupa cel putin cinci ani d la e primire. economica sau sociala. desigur. ca de pilda aceea ca partidele politice nu pot accepta donatii sau servicii prestate cu titlu gratuit de la o autoritate sau institutie publica. sunt interzise. Persoanele juridice sunt obligate ca la data efectuarii donatiei sa aiba achitate integral toate datoriile fata de bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat. dar care nu sunt materiale de propaganda electorala. . societate comerciala sau societate bancara cu capital integral sau majoritar de stat. aducând eventuale critici chiar conducerii propriilor lor partide.441 din 30 septembrie 2002 privind finantarea partidelor politice. Parlamentarii au. servicii interne. organizarea de întâlniri si seminarii cu tematica politica. solutia corecta ar fi aceea ca sa se retraga si sa candideze la noile alegeri ca independent sau din partea formatiunii politice careia întelege sa i se ralieze.025% din veniturile bugetului de stat pe anul respectiv. Sectiunea a 4-a Finantarea partidelor politice În conformitate cu prevederile Legii nr. Sunt de remarcat o serie de prevederi importante. Donatiile primite de la o persoana juridica într-un an pot fi de pâna la 500 de salarii de baza minime brute pe tara. dreptul sa-si spuna punctul de vedere. Donatiile primite de la o persoana fizica într-un an pot fi de pâna la 200 de salarii de baza minime brute pe tara. de la o companie nationala. Mai trebuie retinut si faptul ca subventiile de la bugetul de stat sunt diferentiate dupa cum partidele politice au obtinut sau nu mandate în Parlament. dobânzi bancare. sursele de finantare ale unui partid politic provin din cotizatii ale membrilor de partid. Fac exceptie de la prevederile acestui alineat donatiile constând în bunuri materiale necesare activitatii politice. atâta timp cât ei se situeaza însa pe aceeasi platforma de gândire si de actiune. sunt interzise donatiile în bani din partea unui sindicat sau a unei asociatii ori fundatii. primite de la organizatii politice internationale la care partidul politic respectiv este afiliat sau de la partide politice ori formatiuni politice aflate în relatii de colaborare politica. precum si din înstrainarea bunurilor din patrimoniu. Sursele proprii de venituri ale partidelor pot rezulta din editarea de publicatii.

18). partidele politice promoveaza valorile si interesele nationale. morale si juridice fata de care nici un atentat nu este admis.14/2003 . partidul care prin scopuri si activitati neaga aceste valori sau îsi propune distrugerea lor este apreciat ca nelegal" ( Partidele politice. pluralismul politic. si care militeaza pentru respectarea suveranitatii nationale. au drept de vot. Ca atare. care a fost ulterior înlocuit de Legea nr. a ordinii de drept si a principiilor democratiei constitutionale" (art. . contribuie la formarea opiniei publice. potrivit legii 66. Decretul-Lege nr. pag. participa cu candidati în alegeri si la constituirea unor autoritati publice si stimuleaza participarea cetatenilor la scrutinuri. Bucuresti.3 din Legea nr. a independentei si a unitatii statului.14/2003. lege ce constituie actualul cadru de organizare si de desfasurare a activitatii partidelor politice. cadrul juridic al desfasurarii activitatii partidelor politice este determinat în primul rând de prevederile Constitutiei si ale Legii organice nr. cu exceptia persoanelor carora le este interzisa prin lege asocierea 66 "Definirea partidului politic nu poate face abstractie de necesitatea existentei unor coordonate juridice cât priveste scopurile si activitatea. a integritatii teritoriale.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 112 Controlul finantarii partidelor politice si a campaniilor electorale se efectueaza de catre Curtea de Conturi. Ele sunt persoane juridice de drept public. În ordinea constitutionala a unui stat exista valori politice. O importanta prevedere este aceea care dispune ca "Pot functiona ca partide politice numai asociatiile cu caracter politic. Regia Autonoma "Monitorul Oficial". acestea sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor români cu drept de vot. Aceste coordonate juridice sunt prevazute în constitutii si legi.Legea partidelor politice. în functie de ele apreciindu-se constitutionalitatea partidului politic. constituite potrivit legii. Pot fi membri ai partidelor politice toti cetatenii care. Prin activitatea lor. potrivit Constitutiei. Dupa Revolutia din Decembrie 1989 a fost adoptat. initial. iar apoi de Legea nr.8 din 31 decembrie 1989 privind înregistrarea si functionarea partidelor politice si a organizatiilor obstesti în România. 1993. îndeplinind o misiune publica garantata de Constitutie.14/2003). Partidele politice se organizeaza si functioneaza dupa criteriul administrativ teritorial.27 din 29 aprilie 1996. care participa în mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice. CAPITOLUL CADRUL JURIDIC AL DESFASURARII ACTIVITATII PARTIDELOR POLITICE II În România. Sectiunea 1 Consideratii generale Potrivit Legii partidelor politice.

domiciliati în cel putin 18 din judetele tarii si Municipiul Bucuresti. O prevedere importanta este aceea potrivit careia dobândirea sau pierderea calitatii de membru al unui partid politic nu creeaza privilegii sau restrângeri în exercitarea drepturilor cetatenesti. împreuna cu lista semnaturilor de sustinere a membrilor fondatori. Este posibila interventia în proces a unor persoane fizice sau juridice în interes propriu. Pentru solutionarea unor eventuale diferende între membrii unui partid politic sau între acestia si conducerea organizatiei partidului. de la înregistrarea acesteia. a statutului.000 de membri fondatori.000 de membri fondatori. . Un cetatean român nu poate face parte.14/2003 solicita prezentarea la Tribunalul Bucuresti a cererii de înregistrare. Prin Legea nr. se constituie comisii de arbitraj la nivelul partidului si al organizatiei. precum si dovada deschiderii contului bancar. lista semnaturilor de sustinere s-a ridicat la 10. dar nu mai putin de 300 în fiecare judet. adunarea generala a membrilor partidului politic sau a delegatilor acestora reprezinta organul suprem de decizie la nivel national. a programului politic. programului. În ceea ce priveste organizarea partidelor politice.27/1996.8 din 31 decembrie 1989 conditiona înregistrarea partidelor politice de prezentarea statutului.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 113 politica. Aceasta conditie era. de declararea sediului si a mijloacelor financiare. în termen de cinci zile. fireasca în conditiile revenirii la democratie si trecerii la pluralismul politic. Numarul sustinatorilor a fost ridicat la 25. dar nu mai putin de 700 pentru fiecare dintre aceste judete si Municipiul Bucuresti. domiciliati în cel putin 15 din judetele tarii. din doua sau mai multe partide politice. o declaratie privitoare la sediu si la patrimoniul partidului. actului de constituire. în acelasi timp. Legea dispune ca fiecare partid politic trebuie sa aiba un statut si un program politic propriu. interventia fiind comunicata din oficiu persoanelor care au semnat cererea de înregistrare. Sectiunea a 2-a Înregistrarea partidelor politice Decretul . cu participarea Ministerului Public. Împotriva deciziei Tribunalului Bucuresti se poate face o contestatie la Curtea de Apel Bucuresti. precum si de dovada ca întruneste cel putin 251 de membri. neîndoielnic. Legea nr. Tribunalul se pronunta în termen de cel mult 15 zile de la afisarea cererii de înregistrare la sediul sau. lista fiind însotita de o declaratie autentificata a conducatorului organului executiv al partidului privind autenticitatea semnaturilor. Indiferent de denumire. Curtea de Apel va examina contestatia în termen de cel mult 15 zile.Lege nr. Tribunalul Bucuresti examineaza cererea de înregistrare în sedinta publica. decizia sa fiind definitiva si irevocabila.

88% la voturile pentru Camera (3. Se pot mentiona astfel.D. Sectiunea a 4-a Reorganizarea partidelor politice Reorganizarea partidelor politice se poate efectua prin comasare. 67 În perioada de dupa 1990 au existat numeroase aliante politice. e) semnul permanent sub forma grafica alb-negru si color.S. În protocolul de asociere a partidelor politice într-o alianta politica trebuie sa se mentioneze denumirea integrala si denumirea prescurtata ale aliantei politice. de catre P. Pentru înregistrarea aliantelor politice se depun la Tribunalul Bucuresti urmatoarele documente: a) cererea de înregistrare a aliantei politice. prin absorbtie 68 sau fuziune69 ori prin divizare (totala sau partiala). Mic dictionar al Partidelor Politice din România 1989-2000.212 voturi).464 voturi). constituind 67 o alianta politica? . Alianta National Liberala (1996-1997). care au avut o existenta mai îndelungata sau mai redusa. (2003). a P. . obiectivele aliantei. componenta Consiliului National si a Biroului Executiv Central.F. precum si ale partidelor politice componente. A se vedea pentru dezvoltari. (2003) etc. în varianta Polului Democrat Social. 68 Ca exemple de comasare prin absorbtie se pot mentiona comasarea prin absorbtie de catre Partidul National Liberal a Partidului Aliantei Civice (1998) si a U.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 114 Sectiunea a 3-a Asocierea partidelor politice Partidele politice se pot asocia pe baza unui protocol de asociere.M. respectiv 37. semnata de conducerile executive ale partidelor politice componente.S. Uniunea Nationala de Centru (1996) s. 2000. candidatii trebuie sa faca parte dintr-un partid politic membru al aliantei. b) protocolul de asociere. Congresul de constituire a P. în baza Protocolului Politic convenit de cele doua partide în data de 8 septembrie 2000.5% la Senat (4.a. c) denumirea integrala si denumirea prescurtata ale aliantei politice. Conventia Democratica din România (1991-2000). pag. Editura Meronia. Partidul Social Democrat s-a constituit la data de 16 iunie 2001 prin fuziunea Partidului Democratiei Sociale din România cu Partidul Social Democrat Român.D. a aprobat Statutul si Programul politic al partidului. Comasarea a doua sau mai multe partide politice se realizeaza prin aprobarea protocolului de comasare de catre organele supreme de decizie ale fiecarui partid.040. Aliantele politice ale caror cereri de înregistrare au fost admise se înscriu în registrul aliantelor politice.D.968. modul de organizare si factorii de decizie. 69 Astfel. d) descrierea semnului permanent. Alianta civic -liberala „liberalii” (1994-1995). În cazul în care alianta politica se va prezenta în alegeri cu liste comune. semnul permanent al aliantei. Stan Stoica. obtinând 36. La alegerile generale din 2000 PDSR a participat pe liste comune cu PUR.90 si urm. Bucuresti. în anexa la protocol.S.

în situatii de comasare. cu tot mai multa vigoare. bunurilor si contractelor detinute de partidele comasate. inclusiv prin cumularea subventiilor acestora. s-a . precum si a programului politic. În protocolul de comasare se va preciza care partid îsi pastreaza personalitatea juridica. prin dizolvare prin hotarâre pronuntata de Tribunalul Bucuresti. subrogându-se în drepturile si obligatiile partidelor absorbite care îsi înceteaza activitatea.în doua campanii electorale parlamentare succesive. PARTEA a IX-a STRUCTURILE ECONOMICE CAPITOLUL I REASEZAREA STRUCTURILOR ECONOMICE SI EDIFICAREA STATULUI DE DREPT Odata cu aparitia si încetatenirea în viata a principiilor economiei liberale sa impus. fuziune etc. O noutate a actualei reglementari este aceea a posibilitatii dizolvarii unui partid politic pentru inactivitate.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 115 În protocolul de comasare se vor mentiona. prin autodizolvare hotarâta de organele competente prevazute în statut. Se considera ca un partid politic se gaseste într-o situatie de inactivitate daca nu a tinut nici o adunare generala timp de cinci ani sau nu a desemnat candidati . în epoca fauririi si apoi a desavârsirii unitatii statelor moderne. a denumirii prescurtate. În situatia comasarii prin absorbtie. modalitatile de transfer al sumelor. Cu toate acestea. având drept consecinta pastrarea denumirii integrale. unul dintre partidele politice îsi pastreaza personalitatea juridica. Dizolvarea unui partid pentru inactivitate se pronunta de catre Tribunalul Bucuresti. în cel putin 18 circumscriptii electorale. precum si procedura de garantare a continuitatii vechimii în partid a membrilor partidelor politice care fuzioneaza. în mod expres. Sectiunea a 5-a Încetarea activitatii partidelor politice Un partid politic îsi înceteaza activitatea prin dizolvare de catre Curtea Constitutionala când încalca prevederile Constitutiei. estimându-se ca asemenea activitati trebuie sa fie guvernate în mod neabatut de regulile economiei de piata. si reorganizare. a semnului permanent si electoral. principiul ca nu este necesar ca statul sa se implice direct în activitatile economice. înca din momentul aparitiei primelor reglementari constitutionale.singur sau în alianta .

dar care în nici un caz nu putea fi exceptat atunci când se dorea a se da o dimensiune cât mai completa sectoarelor de activitate pe care trebuiau sa le reglementeze normele constitutionale. ca în procesul elaborarii noii Constitutii a României sa fie ridicate probleme de principiu. Este suficient sa mentionam articolul 14 din Constitutia germana. sub influenta afirmarii miscarii muncitoresti. drepturile consumatorilor. precum dreptul la munca. articolul 62 din Constitutia Republicii Portugheze s. cooperativele si autogestiunea etc. Era firesc.un domeniu nou de reglementari. articolul 42 din Constitutia italiana. statul pastrând un . în articolul 21 alin. caracterul inviolabil al proprietatii a fost consacrat prin articolul 19 al Constitutiei din 1866. protectia proprietatii private.) pentru a preveni conflicte economice sau sociale. dreptul la greva.a. camerele de munca. Astfel. ea reprezentând – desigur .” În dreptul constitutional comparat. Proprietatea socialista. au fost recunoscute drepturile economice si sociale. dreptul de mostenire. drepturile asociatiilor sindicale si negocierile colective. Constitutia României din 1991 contine importante prevederi care privesc în mod direct aspectele economice sau se refera la ele. exista prevederi detaliate privind securitatea muncii. este suficient sa mentionam acele prevederi constitutionale referitoare la libertatea alegerii profesiei si locului de munca. economia socialista planificata presupunând un strict control al statului. si principiul ca toti factorii de productie se bucura de o egala ocrotire. Trebuie subliniat faptul ca în constitutiile anterioare problemele economice si-au gasit o solutionare globala. care fusese limitata de cele mai multe ori pâna la anihilarea ei. în articolul 21. Mai târziu.a. Constitutia din 1923 a mai introdus. au capatat un loc important în toate constitutiile moderne. a înscris pentru prima data. drepturile muncitorilor.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 116 admis înscrierea dreptului de proprietate ca un drept fundamental al omului.2. dar Constitutia din 1923. la protectia muncii. libertatea sindicala. obligatia statului de a lua masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala. dreptul la protectia sociala a muncii. de aceea. ca problematica economica nu putea sa ramâna straina procesului de elaborare a constitutiilor moderne. de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent. ca în majoritatea tarilor de fosta orientare marxista. Se vede. care urmeaza o tehnica moderna de elaborare. iar libertatea muncii urmeaza sa fie aparata. dreptul la munca. articolul 33 din Constitutia spaniola. cât si în cele recente. initiativa privata. iar unele dintre aceste drepturi. dobândise un rol cvazidominant în economie. în dauna proprietatii personale. prohibirea lock-out-ului. În unele constitutii. cum este de pilda Constitutia Portugaliei. si prevederea ca “statul poate interveni prin legi în raporturile dintre acesti factori (factorii de productie – n. garantarea dreptului de proprietate este întâlnit atât în constitutiile mai vechi. reiterând apararea dreptului de proprietate. discutându-se daca este necesar ca statul sa joace un anumit rol în economie sau daca este suficient ca sa se garanteze economia de piata si libertatea de actiune a legilor economice. deci. În România. dreptul la greva. dreptul la asigurare sociala. interzicerea muncii fortate.

În cadrul sedintei Adunarii Constituante din 12 noiembrie 1991.”71 Într-o alta interventie de substanta în cadrul aceleiasi dezbateri parlamentare s-a relevat ca “aceasta interventie a statului… nu este în contradictie deloc cu principiile economiei de piata. anumite aspecte cu caracter economic. un senator a relevat ca “exista de fapt. La aceasta se adauga si faptul ca. când privatizarea nu s-a înfaptuit înca în mod integral. de pilda. financiara si valutara. nr. în actualele conditii. Cu toate acestea. protejarea intereselor nationale în activitatea economica. Partea a 2-a. când el era proprietar al principalelor mijloace de productie si când controla. cunoaste o crestere permanenta în economia moderna.24. pentru a se asigura tocmai functionalitatea noului sistem economic. a diferitelor ramuri cade în sarcina exclusiva a agentilor economici.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 117 rol de impartialitate si neutralitate deplina în legatura cu actiunea si influenta acestor legi. a diferitelor întreprinderi.” Ca urmare a unor discutii fructuoase au fost aprobate prevederile cu caracter economic ale noii Constitutii. dupa mature reflectii. statul. sa creeze conditii pentru cresterea calitatii vietii. statul nu ar mai avea nici un fel de grija si ca problema dezvoltarii economice. Asemenea functii pun în lumina schimbarea structurala a rolului statului fata de epoca anterioara. s-a convenit ca statul este chemat sa asigure libertatea comertului. tocmai ca un garant al înfaptuirii tranzitiei catre economia de piata. pag. Idem. statul are aceasta grija deosebita de a stimula dezvoltarea diferitelor ramuri prin diferite pârghii economice. s-a ajuns la concluzia ca este necesar un capitol care sa precizeze atributiile statului în noile conditii economice. s-a sustinut. ca si încurajarea agriculturii. enuntând totodata si principalele obligatii ale statului în actuala perioada de dezvoltare a tarii noastre.36 din 14 noiembrie 1991. chiar si în statele cu economie de piata cu vechi traditii” 70. sa stimuleze cercetarea stiintifica. În aceste conditii. Cu prilejul dezbaterilor. daca este cazul. de fapt.36 . refacerea si ocrotirea mediului înconjurator. o opinie – dupa parerea mea gresita – a unor persoane din cadrul economiei noastre nationale. Dupa experienta care exista pe plan mondial. pag. prin APAPS (Agentia pentru 70 71 Monitorul Oficial al României. deoarece acesta ar fi amintit inevitabil de mecanismele si practicile regimului abolit. Înfaptuirea noilor atributii care revin statului în conditiile economiei de piata presupune masuri politice si organizatorice la cel mai înalt nivel. Adunarea Constituanta a României a ezitat mult timp daca sa introduca sau nu un capitol cu caracter economic în noua Constitutie. Cei mai mari liberali ai perioadei dintre cele doua razboaie – ma refer la neoliberalii economisti – au sustinut protejarea economiei nationale. care sa stimuleze dezvoltarea unor ramuri. sa asigure exploatarea resurselor naturale. Printre altele. ca “Functia statului de protejare a intereselor nationale prin politica economica. sau care sa îngradeasca. încurajarea industriei. istoria economica demonstreaza din plin un lucru: în conditiile unei economii de piata. care precizeaza ca economia României este o economie de piata. întreaga bogatie a tarii. care considera ca. protejarea industriei si protejarea agriculturii de catre stat. într-o economie de piata. financiare.

.

Legea privind valorile mobiliare si bursele de valori. marea teritoriala. rolul sau în economie. financiara si valutara”. Legea privind registrul comertului. Constitutia României preciza initial. În conditiile legii. un rol important îl ocupa reglementarile juridice privitoare la proprietate. concesionate ori închiriate. totodata. pe care Constitutia o declara ca fiind. bogatiile de orice natura ale subsolului. Modificarea adusa Constitutiei României în anul 2003 mai aduce si o alta precizare importanta la art. Astfel. plajele. în conditiile legii. Constitutia mai specifica. caile de comunicatie. Se cuvine a retine faptul ca în perioada care a trecut dupa 1990 au fost adoptate importante legi care se înscriu în viziunea de principiu pe care o înfatiseaza textul constitutional cu privire la activitatile economice si rolul lor în statul de drept. Legea privind procedura reorganizarii si lichidarii judiciare.” Din analiza textului rezulta ca ocrotirea proprietatii viza toate tipurile de proprietate: proprietatea publica. ca „proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege”. Astfel. în activitatea economica.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 118 Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului). dar numai la un anumit nivel. desigur. resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental. a fost introdusa specificarea ca printre obiectivele politicii economice a României se înscrie si "aplicarea politicilor de dezvoltare regionala în concordanta cu obiectivele Uniunii Europene". ele puteau fi date în administrare regiilor autonome ori institutiilor publice. si proprietatea privata. Prin Legea de revizuire a Constitutiei României din 2003 s-a specificat. Legea privind regimul concesiunilor. În cadrul prevederilor economice. spatiul aerian. specificând ca "economia României este economie de piata. apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite în interes public. Legea privind privatizarea societatilor comerciale bancare la care statul este actionar s. inviolabila. bazata pe libera initiativa". care au cunoscut si ele un proces de tranzitie. Aceasta dispozitie urmeaza însa a fi interpretata în strânsa corelatie si cu prevederile art. Totodata. . care apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale. în concordanta si cu experienta altor state. în conditiile legii organice”. Pentru a da numai câteva exemple vom mentiona Legea privind societatile comerciale.a. iar proprietatea privata „este inviolabila. În Constitutie se mai preciza si care anume bunuri pot face obiectul exclusiv al proprietatii publice.135 (2) litera b). în articolul 135 alineatul 1.135 paragraful I. Legea privind privatizarea societatilor comerciale. precum si alte bunuri stabilite de lege. continua sa controleze un numar de întreprinderi. ca “ statul ocroteste proprietatea. Legea privind regimul investitiilor straine. care arata ca statul trebuie sa asigure (protejarea intereselor nationale. fac obiectul exclusiv al proprietatii publice. ca bunurile proprietate publica sunt inalienabile. ceea ce mentine.

definesc întreaga organizare statala si fundamenteaza însusi sistemul drepturilor si libertatilor. nr. 1921. de mai multe ori. Gabriel Tarde.180. Alte constitutii. Unele constitutii. la fel ca oricare alte reglementari. deoarece constitutiile .1447 pag. Institutes juridiques modernes. de a nu cauta sa permanentizam 72 Edmond Picard. Orice constitutie fiind rezultatul unor anumite conditionari istorice. pentru respectul suprematiei Constitutiei si mai ales pentru întarirea prestigiului ei care. 72 Adeptii stabilitatii au pledat pentru securitatea relatiilor economice si juridice. datorita înaltei lor încarcaturi morale. 73 Pitagora.. Paris. Les transformations du droit. care a fost dezbatuta de nenumarate ori în lucrarile de specialitate si careia i s-au dat . au rezistat veacurilor. Les constantes du droit. Editura « Antet ». de o multime de factori: cât de precis erau determinate atributiile diferitelor puteri si raporturile dintre acestea. au avut o existenta efemera.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 119 PARTEA a X-a REVIZUIREA CONSTITUTIEI CAPITOLUL I CONSIDERATIUNI GENERALE Adoptarea.162 si urm. fiind legate de un anumit regim politic sau chiar de autoritatea despotica a unor anumite persoane care s gasit pentru moment în -au fruntea statelor.144 si urm. ca uneori o lege în plus poate fi mai periculoasa decât o lege în "minus". Legile morale si politice. cât de efectiv au fost asigurate drepturile si libertatile cetatenilor.105. 73 Adeptii schimbarilor în drept au subliniat însa. "Longevitatea" unei constitutii sau ineficienta ei la orice schimbare de guvern au depins. în fond. Pitagora atragea atentia crotonienilor.asa cum se cunoaste prea bine . 1996.solutii diferite. pag. Librairie Felix Alcan. Paris. modificarea sau abrogarea unei constitutii reprezinta un moment istoric în viata fiecarui popor. 1912. cerinta de a nu cadea în greseala de a aplica legi învechite. Problema relatiei dintre "inovatie" si "stabilitate" în drept este o problema veche. în schimb. a repartitiei simetrice a atributiilor între puteri. inevitabil.evident . Oradea. nr. în ce mod o constitutie sau alta a raspuns standardelor internationale de comportament ale popoarelor civilizate. Ernest Flammarion ed. îndemnându-i pe cetateni sa se gândeasca de mai multe ori atunci când doresc sa adopte sau sa-si modifice legile. ar fi fost pus la încercare daca sar fi admis ideea ca legea fundamentala a statului poate fi schimbata oricând. pag. .2508 pag. cum este Constitutia americana. economice si socialpolitice va reflecta în mod inevitabil momentul în care ea a fost elaborata. pe drept cuvânt. pe care nimeni nu s-a gândit sa o schimbe.

Ti se vor aplica regulile facute pentru bunicul tau. Întelegând dilemele si nehotarârea tânarului. . devine un adevarat imperativ într-o epoca în care cibernetica domneste.55. la timpul sau. Despre dreptul viu. a ceea ce nu corespunde realitatilor. un pasaj din "Faust" ce reproduce o conversatie între Mefisto si un student vagabond. a pus fruntasilor cetatii sale întrebarea: "spunetimi pentru care timp si pentru ce popor?". consacrându-se garantii ferme pentru apararea si respectarea drepturilor omului. ca raportul dintre stabilitate si inovatie în drept constituie o problema complexa si dificila. Realitatile epocii imediat postrevolutionare reclamau cu necesitate.8. Anul I licenta. adica sa fie adaptata la experienta sociala specifica natiunii" 75. Facultatea de drept Bucuresti. Se vadeste. 1997. deci. în introducerea cursului sau. fiind chemat sa elaboreze o constitutie. care nu se putea dedica stiintei dreptului. Culegere de texte . în acelasi timp trebuie sa aiba si un caracter de particularitate. 74 Faust. ca: "O constitutie. Bucuresti. partea I. scena III. Lupta împotriva a ceea ce este "vetust" în drept.A. Marele sociolog si jurist român Dimitrie Gusti arata.Rarincescu. Raportarea oricarei constitutii la realitatile sociale constituie o idee ce a fost pregnant pusa în lumina de gândirea româneasca. citat de Constantin G. 1940. vai. 75 Dimitrie Gusti.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 120 reglementari desuete si anacronice. Mefisto îi spunea urmatoarele: "Nu-ti fac nici o crima din aceasta. eminentul profesor român de drept constitutional Constantin Rarincescu cita. Stiu prea mult ce înseamna aceasta stiinta. nu trebuie sa uitam ca. Totodata. Solon. ce trebuie abordata cu toata atentia. ele trec din generatie în generatie. angajata ireversibil pe drumul edificarii statului de drept. care sa defineasca orientarile politicii noi ale României. pag.. în urma cu multe secole. o noua lege fundamentala a statului. trebuind sa fie conforma cu experienta sociala a timpului. se transporta dintr-un loc în altul. unor comenzi sociale.pusa la îndoiala de ignorarea noilor transformari sociale. Ea a însumat o bogata experienta de drept comparat si a fost pregatita de studii întocmite cu migala si deplina competenta de juristi dintre cei mai avizati. Ceea ce este ratiune devine nebunie si ceea ce este bine devine rau. Sociologie juridica. nici o vorba!"74. atunci. Editura didactica si pedagogica R. Constitutia României din 1991 a fost rezultatul unei elaborari ce a raspuns cerintelor si comandamentelor momentului respectiv. nascut odata cu noi. era important sa se regândeasca mecanismele si raporturile dintre diversele puteri ale statului. pag. În mod cât se poate de plastic. Curs de drept constitutional. daca are un caracter de relativitate. iar fenomenele se succed cu atâta rapiditate încât determina reglementarile juridice sa raspunda mult mai prompt si cu o operativitate necunoscute în trecut. De altfel. luându-se în considerare o larga paleta de factori care pot determina întrun anumit moment o pozitie favorabila sau defavorabila modificarii legislatiei. progresele cunoasterii umane devin tot mai mari. ce nu-si mai gasesc actualitatea si a caror eficienta este inevitabil . Legile se transmit ca o boala.

.

de fapt. În sprijinul ideii adaptarii prevederilor constitutionale la noile realitati ale momentului istoric au pledat importante considerente. stimulând creativitatea. se reflectau în experienta guvernarii. Competitia politica. desigur. normala.problema de fond si deosebit de i portanta. dinamizând spiritele si propulsând în viata politica personalitati noi. enuntase principiul "Timeo hominem unius libri" (ma tem de omul care citeste o singura carte). trebuie sa existe între scopurile diferitelor forte politice un minimum de puncte comune"76.au înteles noile realitati ale momentului. ca problema modificarii Constitutiei României . care . 76 . modificarea Constitutiei era solicitata în mod direct de ratiuni de stat. S-a justificat întru totul celebra maxima a teologului Thomas d'Aquino care. Reinstaurat în drepturile sale firesti. care impuneau adaptarea prevederilor constitutionale la standardele si exigentele Uniunii Europene. Pozitiile partidelor politice fata de Constitutie au reflectat. ci mai multe "carti". dar si modul în care platformele.frustrati mult timp de un asemenea drept de optiune .fiecare. asadar. de reasezare a institutiilor noi. atât viziunea si optiunea lor proprie. Cu ani în urma. la timpul sau. chiar desfasurata uneori sub semnul acuitatii si depasind limitele polemicii. . platforme. a mobilizat spiritele si a convins . ca pretutindeni dupa abolirea unui regim totalitar.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 121 Perioada care a trecut de atunci a fost o perioada framântata. programele lor.În primul rând. preferabile fata de monotonia si caracterul paternalist al unei singure ideologii. A aparut astfel un incomensurabil de bogat patrimoniu de idei si de fapte ce se cer studiate si evaluate cu grija pentru a selecta tot ce este mai bun în viziunea unor forte politice sau altele. pluralismul politic s-a dovedit a fi o forta dintre cele mai mari ale progresului societatii noastre. celebrul constitutionalist francez Georges Burdeau îsi exprima opinia ca "Pentru ca puterea etatica sa poata sa ramâna larg deschisa. depasirea greutatilor si deficientelor constatate în timpul diverselor guverne care s-au succedat la cârma tarii.de a studia nu o "singura" carte. de interese generale ale tarii. de natura a conferi drepturilor cetatenesti o garantare prompta si eficace.desigur . neîndoielnic. reprezentând programele unor partide politice. Accesul la un numar considerabil de programe si optiuni politice a permis cetatenilor României . Ea a fost caracterizata prin elaborarea si adoptarea unor noi reglementari aproape în toate domeniile. dar si o referire la practica internationala.în cele mai multe cazuri . interesând în esenta toate partidele politice. documente programatice. Rezulta.daca mai era nevoie . Aceasta implica. care sintetizeaza . dar si printr-o puternica efervescenta politica. o anumita experienta.de avantajele democratiei si ale confruntarilor de idei. dar mai ales gasirea unor formule si solutii optime. ideile oamenilor politici. dar m si societatea civila în ansamblul sau – a trebuit sa fie abordata în directia gasirii celor mai bune formule si solutii care sa permita guvernarea tarii.

Traité de science politique. 1968. pag.Georges Burdeau. Paris.D. La dynamique politique. tome III.636.G. L.. .J.

critici constructive. . cu o politica înteleapta de protejare de catre societate a intereselor diferitelor categorii sociale . în legatura cu care textele constitutionale nu au putut da un raspuns precis. abordari de perspectiva. în sprijinul modificarii Constitutiei au actionat si ratiuni economice. racordarea cu necesitate la standardele si exigentele firesti pe care le contin documentele de baza ale acestor organizatii. având o remarcabila încarcatura teoretica. Curtea Constitutionala a României a emis în toti acesti ani decizii de principiu. . . daca dreptul de proprietate nu va fi pe deplin garantat. documente ce au un rol fundamental. a calitatii de membru al Uniunii Europene si Aliantei Nord-Atlantice cere. deoarece consideram ca ea cuprinde un adevarat set autonom de reguli. care au contribuit la dezvoltarea si concretizarea unor prevederi constitutionale.evitându-se perspectiva crearii unor discrepante între diversele categorii sociale si. în sprijinul modificarii Constitutiei au pledat ratiuni politice legate de aprofundarea democratismului. având un anumit grad de autonomie. astfel încât reforma constitutionala sa reprezinte cu adevarat un moment istoric în viata tarii. în sprijinul revizuirii Constitutiei pledau elemente importante. Nu rareori s-au ridicat probleme importante interesând guvernarea tarii. desprinse din practica statului român în toti acesti ani. de cautarea unor modalitati si mai clare de asigurare a înfaptuirii drepturilor cetatenesti în spiritul documentelor europene. practica ce trebuia sa-si gaseasca consacrarea. în mod imperios. a sprijinirii initiativei întreprinzatorilor. Asemenea ratiuni de ordin economic se împletesc însa cu protectia sociala. Pe de alta parte.si în special a celor defavorizate .În al patrulea .dar nu în ultimul . Actiunea de modificare a Constitutiei a capatat. iar mecanismele economice nu vor fi lasate sa actioneze în directia garantarii competitivitatii. aprecieri lucide. . Economia României nu va putea fi niciodata ridicata la parametrii doriti daca nu vor fi asigurate garantii certe investitorilor straini. în perspectiva. în acest context. Ea solicita reevaluari.În al doilea rând. de întarirea rolului partidelor politice. a organismelor societatii civile. pe acest fundal.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 122 Dobândirea de catre tara noastra. Am putea defini revizuirea Constitutiei ca fiind o "institutie" a dreptului constitutional. dar care se raporteaza permanent la marile principii ale organizarii constitutionale.În al treilea rând. solutii viabile.rând. iar rolul acestei prestigioase institutii si competentele sale sa fie clar si precis determinate în raport cu alte organe ale statului. semnificatia unui adevarat bilant al evolutiei României în toata perioada care a trecut de la Revolutia din Decembrie 1989. a repunerii în discutie a întregii orientari a tarii pe drumul reformelor economice si politice democratice.

În cazul în care legea bugetului de stat si legea bugetului asigurarilor sociale de stat nu sunt adoptate cu cel putin trei zile înainte de expirarea exercitiului bugetar. ale unitatilor administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice sunt reglementate prin lege. pentru a exista o evidenta si un control asupra modului în care bugetul este executat.” (art. pe care le supune. O prevedere importanta pe care o cuprinde Constitutia este aceea ca nici o cheltuiala bugetara nu va putea fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare. În fiecare an. Curtea de Conturi poate fi solicitata direct de Camera Deputatilor sau de Senat sa controleze modul de gestionare a resurselor publice.1). oraselor si ale judetelor. de altfel.2). Legatura dintre Curtea de Conturi si Parlament se face pe de o parte prin aceea ca membrii Curtii de Conturi sunt numiti de Parlament. acestea vor fi elaborate. care stabileste utilizarea bunurilor publice. Aceasta institutie fusese creata pentru a controla modul în care puterea executiva respecta vointa puterii legiuitoare care a stabilit un anumit mod de folosire a veniturilor publice. raportând despre cele constatate.137 alin. Curtea de Conturi exercita în prezent un control asupra modului de formare. având însa. pâna la adoptarea noilor bugete.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 123 CAPITOLUL II FINANTELE PUBLICE În ce priveste sistemul financiar. Dupa cum rezulta din textul articolului 140 din Constitutie. Guvernul elaboreaza proiectul bugetului de stat si al bugetului asigurarilor sociale de stat. Importante prevederi ale Constitutiei sunt consacrate bugetului public national. Este de mentionat. În vechea organizare. aprobate si se vor executa în conditiile legii. . banul” (art. totodata. Cât priveste bugetele locale. Acesta cuprinde: bugetul de stat. În afara de aceste modalitati de a actiona în sprijinul puterii legiuitoare. discutiei Parlamentului. ca prin articolul 140 din Constitutie sunt precizate trasaturile unei institutii de control deosebit de importanta – Curtea de Conturi– care a avut o traditie în organizarea constitutionala româna interbelica. bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale ale comunelor. administrarea. separat.137 alin. ca si prin aceea ca anual Curtea de Conturi prezinta Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public national din exercitiul bugetar expirat. si dreptul de a exercita atributii jurisdictionale. contabililor si administratorilor de bani si materiale (altii decât ministrii). iar subdiviziunea acestuia. Curtea de Conturi avea si atributii preventive – si chiar de jurisdictie – în ceea ce priveste responsabilitatea mânuitorilor. se va aplica în continuare bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat ale anului precedent. sunt independenti si inamovibili. întrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului. cuprinzând si neregulile constatate. Constitutia mai precizeaza ca “Moneda nationala este leul. potrivit legii. de administrare si de întrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. acelasi Titlu IV al Constitutiei dispune ca “Formarea.

în al treilea rând). precum si reprezentanti numiti de Guvern. propunerea nu a fost acceptata. De aceea. seamana foarte mult cu una din institutiile rau famate ale vechiului regim. Partea a II-a. la rândul sau. De aceea. Sprijinitorii acestei institutii au invocat experienta franceza. 2). în cadrul unui articol special (art. având dreptul de initiativa legislativa si obligatia de a emite avize asupra proiectelor de legi cu caracter economic si social. Titlul IV din Constitutia României se ocupa. ca urmare a reformei constitutionale din 2003. Practic.3. cu anumite interese. în timpul dezbaterilor purtate în Adunarea Constituanta a fost emisa ideea crearii unui Consiliu Economic si Social. politicii pe care o are în vedere Parlamentul la elaborarea legilor. taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege. aducând o contributie pozitiva în procesul de legiferare. în plus. consider ca aceasta înfiintare a Consiliului Economic si Social nu face. nou introdus). Ca urmare a unor vii discutii. privind economia si finantele publice. Este de retinut. dorim sa mai semnalam si faptul ca. toti desemnati pe un termen de patru ani.140 alin.18. acestea se stabilesc de consiliile locale sau judetene. pe care îl propun a fi introdus în institutiile constitutionale stimatii nostri colegi.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 124 Cât priveste atributiunile jurisdictionale ale Curtii de Conturi – prevazute initial în Constitutia din 1991 – acestea au trecut în competenta instantelor judecatoresti specializate (art.139 alin. în conditiile legii. reunind reprezentanti ai confederatiilor sindicale si patronale. se substituie politicii guvernamentale si economice pe care o promoveaza un guvern si. care sa fie interpus între politica economica a Guvernului si aprobarea acesteia de catre Parlament. cu anumiti oameni. ca impozitele. CAPITOLUL III CONSILIUL ECONOMIC SI SOCIAL În legatura cu întreg acest Titlu nou introdus în Constitutia României. respectiv. în limitele si în conditiile legii (art. nu are un regim juridic bine sau foarte bine determinat. nr. unde un asemenea Consiliu exista. modificat în anul 2003). eventual. cât si atributiile Parlamentului. aratând ca “nu vad de ce sa înfiintam un organism birocratic.”77 Un alt parlamentar a estimat. decât sa birocratizeze munca de adoptare a legilor. O precizare importanta a fost adusa.139 alin. consider ca Consiliul Economic si S ocial nu-si are rostul în viitoarele prevederi 77 Monitorul Oficial al României.38 din 18 noiembrie 1991. În alta ordine de idei (deci.139) si de problemele care privesc impozitele si taxele. numai potrivit destinatiei acestora (art. ca “acest organism nou. În al doilea rând. consider ca atributiile propuse încalca atât atributiile guvernamentale. Cât priveste impozitele si taxele locale.1 si.1. p. în sensul ca sumele reprezentând contributiile la constituirea unor fonduri se folosesc. . astfel. Un parlamentar a contestat utilitatea înfiintarii unui asemenea organism.

totodata.141 din Constitutie.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 125 constitutionale. într-o alta forma non-guvernamentala: o fundatie. în cadrul târgurilor politice. Consiliul analizeaza situatia economica si sociala a tarii. . partenerii 78 79 Ibidem. de interes public. Justificând existenta acestei institutii. Pierre -Henri Chalvidan. El cuprinde 230 de membri desemnati pe termen de cinci ani. a diverselor grupari pe care regimurile politice nu le integrau decât cu titlu subsidiar. Integrarea lor oficiala. Pe durata medierii. Consiliul reprezinta diferite domenii de activitate economica si sociala. dar care sa nu încalce atributiile Guvernului si Parlamentului. de a formula avize la anumite proiecte de Hotarâri si Ordonante ale Guvernului. 1996. prin Legea nr. nimic nu împiedica o asociere sindicatpatronat-guvern. ocrotirea sanatatii. În afara de prevederile Constitutiei franceze (art. chiar daca nu este lipsita de riscuri. învatamânt si cercetare vor solicita si avizul consultativ al Consiliului Economic si Social. activitatea Consiliului Economic si Social este reglementata prin Ordonanta nr. iar altii de catre organizatiile profesionale cele mai reprezentative. ele se manifesta în strada sau în subteran. Consiliul Economic si Social are un rol consultativ în stabilirea politicii economice si sociale. prin jocul lobby-urilor. Paris. al realizarii climatului de pace sociala. sindicatelor. Institutions et regimes politiques. În tara noastra.266. protectie sociala. o comisie oarecare. starile conflictuale intervenite între acestia.69-71).15/1991 pentru solutionarea conflictelor de munca. În Franta. iar pe de alta parte.58-1360 din 29 decembrie 1958. de munca. în organisme precum Consiliul Economic si Social. În acest scop. unii dintre acestia fiind desemnati de catre Guvern. precum si asupra oricaror alte probleme cu caracter economic sau social. face sa creasca în mod cert influenta autoritatii în mediul sau economic si social…”79. initiatorii proiectelor de acte normative ce se refera la aspectele economice. a fost stabilita organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social care dezvolta prevederile art. salariale. creat în scopul realizarii dialogului social dintre Guvern. la nivel de ramura sau la nivel national. la cererea partenerilor sociali interesati. având dreptul de a face propuneri si. Propun respingerea acestor amendamente” 78. pag. înainte de a se declansa procedurile prevazute de Legea nr. autonom. sindicate si patronat. Editura Nathan. organism consultativ care îsi da avizul asupra unor proiecte ce îi sunt supuse. Droit constitutionnel. precum si la proiectele de legi ce urmeaza a fi prezentate Parlamentului.109 din 1 iulie 1997. legislativa si judecatoreasca – societatea nu generase înca proliferarea asociatiilor. precum si în medierea starilor conflictuale intervenite între partenerii sociali. O interesanta atributie a Consiliului Economic si Social este aceea de a media. Constitutia din 1958 prevede institutia Consiliului Economic si Social. Retine atentia faptul ca el reprezinta un organism tripartit. profesorul francez Pierre-Henri Chalvidan arata urmatoarele: “Când Montesquieu sistematiza separatia celor trei puteri – executiva.

PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 126 sociali au obligatia de a suspenda masurile care au generat conflictul. Aceste modalitati se refera la subiectul initiativei revizuirii constitutiei. Componenta Consiliului Economic si Social include 27 de membri. se afla în permanenta evolutie. a unor relatii sociale aflate în dinamica. Legile fundamentale ale statelor consacra. conditia temporala a acestor norme juridice. Editura „Lumina Lex”. la propunerea Consiliului Economic si Social. CAPITOLUL II DREPT COMPARAT. cine are dreptul de a o revizui. ele devin o frâna în calea evolutiei raporturilor sociale pe care le exprima. dar mandatul lor poate fi reînnoit. Presedintele Consiliului Economic si Social este numit de Parlament. adoptata cu o majoritate de trei patrimi din numarul total al membrilor sai. determina adaptarea lor la noua forma pe care o îmbraca raporturile sociale. iar realitatea juridica este nevoita sa tina pasul. Drept constitutional si institutii politice. revazuta si completata. dintre care noua sunt numiti de Guvern. Activitatea politica si cea sociala sunt însa în permanenta evolutie. nu s ajuns totusi la o întelegere. pe plan normativ. experienta politica si cea legislativa au demonstrat valabilitatea aprecierilor pozitive aduse Constitutiei de catre specialistii în drept. care sunt limitele revizuirii. Numai îmbinarea armonioasa a durabilitatii normelor constitutionale cu capacitatea lor de a se adapta noilor evolutii în plan politic poate da unei constitutii viabilitate în timp 80. în functie de transformarile din aceste domenii. care este procedura ce trebuie urmata în acest caz si. Simina Tanasescu. pag. Toti membrii Consiliului sunt alesi pe o durata de patru ani. De la intrarea în vigoare a legii fundamentale si pâna în prezent. într-un termen de 30 de zile. 2001. Bucuresti. stabilitatea necesara unei legi fundamentale trebuie sa fie corelata cu posibilitatea acesteia de a se adapta noilor realitati politice si sociale si de a-si “corija” imperfectiunile ivite pe parcursul aplicarii sale în timp. în cazul -a respectiv atributiile de mediere ale Consiliului Economic si Social înceteaza. având în vedere ca ele sunt expresia . în general. În conditiile unei stabilitati “impuse” în mod artificial normelor constitutionale si normelor juridice. pentru dezvoltari: Ioan Muraru. LIMITELE REVIZUIRII CONSTITUTIEI. În situatia în care. proceduri si modalitati specifice pentru amendarea prevederilor lor. Instituirea modalitatilor specifice de revizuire se explica prin importanta politica si 80 A se vedea. Acest lucru este firesc. Prevederile constitutionale. Iata de ce. De aceea. editia a IX-a. si a celor constitutionale în mod special. uneori. pe o perioada de patru ani. ca si celelalte texte juridice. de regula. noua sunt numiti de comun acord de confederatiile sindicale reprezentative la nivel national si noua sunt numiti de comun acord de confederatiile patronale reprezentative la nivel national. Cristian . 84.

pag. vol.Ionescu. editie revazuta si adaugita. Bucuresti. I. 199. Drept constitutional si institutii politice. Editura „Lumina Lex”. . 2001.

sporita cu 250 de membri. cele care au consacrat constitutii nescrise. putea proceda la modificare. Aceste sisteme sunt. iar procedura de modificare este asemanatoare celei de adoptare. 82 Exemplul francez a fost urmat si de catre Constitutia româna din 1991. cutumiare. 1998. si solutia stabilirii unei proceduri extrem de greoaie de modificare. iar abia cea de-a patra legislatura. fie prin stabilirea unei proceduri care nu se poate realiza decât dupa trecerea unei perioade de timp. care se remarca prin elasticitatea lor. acestea opereaza cu o mare varietate de norme scrise si obiceiuri care. fie prin consacrarea unui termen precis (de ex. Constitutia americana din 1787 prevedea ca nici o modificare nu poate fi adusa anumitor prevederi decât dupa o perioada de 21 de ani). 82 Philippe Ardant.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 127 juridica a constitutiei în cadrul sistemului politic si juridic al unui stat. facându-se apel fie la anumite majoritati calificate. de-a lungul timpului s-a încercat acreditarea ideii potrivit careia odata adoptata o constitutie. Alte reguli de revizuire erau cele potrivit carora aceasta nu se putea face în caz de ocupatie partiala sau totala de catre forte straine. de asemenea. pag. De principiu. Bucuresti. practic. În consecinta. Constitutiile franceze din 1946 si 1958 au stabilit o astfel de procedura. Un exemplu în acest sens îl constituie Constitutia României din 1866. dreptul de revizuire trebuie sa apartina aceluiasi organism care a adoptat-o. precum si cea din 1923. Tratat elementar. precum si al celei italiene din 1948. care interzicea orice propunere de modificare pe timpul primelor doua legislaturi. 81 Pentru realizarea stabilitatii. considerându-se ca valoarea juridica a unor atari prevederi este nula. fac inaplicabil principiul rigiditatii în materie de revizuire. I. urmând ca propunerea sa fie reînnoita în trei legislaturi consecutive. 8e . O alta solutie juridica a fost cea a imposibilitatii modificarii constitutiei pe o perioada de timp prestabilita. caci puterea constituanta de astazi nu are nici o putere limitativa asupra puterii constituante viitoare. Institutions politiques de droit constitutionnel. cum a fost cazul Constitutiei franceze din 1791. O asemenea încercare de „rigidizare” a constitutiei a fost însa criticata în doctrina. A fost consacrata. 48. Printr-o astfel de prevedere. fie la o procedura de consultare populara. care interzice revizuirea pe durata starii de asediu. Cunoscute în doctrina sub numele de constitutii flexibile sau suple. cu excluderea posibilitatii amestecului sau a interventiei 81 Tudor Draganu. ea nu mai poate fi modificata. Aceasta idee s-a exprimat juridic în cadrul legii fundamentale franceze din 1884 si din 1958. vol. Drept constitutional si institutii politice. a starii de urgenta sau în timp de razboi. în marea lor majoritate. Regula în materie o constituie însa constitutiile rigide. Constituanta româna a urmarit ca revizuirea constitutiei sa se poata face în conditii de calm politic în tara. potrivit principiului simetriei. Este drept ca exista si sisteme de drept în care modificarea constitutiei se poate face dupa aceeasi procedura prin care se modifica toate celelalte legi. sistemele de drept ale lumii consacra o varietate întreaga de tehnici de revizuire a constitutiei. urmarind sa evite situatia din Franta anului 1940 si instituirea regimului de la Vichy. Editura "Lumina Lex".

Jean Gicquel.. 1996. Montchrestien. . 1995.G.D. 170. 14e édition. pag. 49.J. L. Paris. Paris. pag.édition. Droit constitutionnel et institutions politiques.

forma republicana de guvernamânt.168). Instituind aceasta formula de organizare politica a Europei.131 bis).2).PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 128 straine. care exprima aspecte ale suveranitatii sale. unul din elementele ce nu pot forma obiect al revizuirii. constituita din state care au optat liber. Revenind la Constitutia româna. semnat la 7 februarie 1992. va ridica unele dificultati în procesul de integrare în Uniunea Europeana. care nu pot fi redobândite oricum. În opinia specialistilor. lucru deja cunoscut. si anume caracterul suveran (independent) al statului. statele membre au înteles sa încredinteze o parte a suveranitatii lor unor organisme suprastatale. De pilda. unitar si indivizibil al statului. Desigur. în limitele Constitutiei europene. renuntarea la anumite prerogative ale statului.88 par. De aceea. renuntând la sau transferând o serie de atribute nationale specifice. sunt înscrise si în art.23 al Constitutiei germane.289) sau cea albaneza (art. în sensul posibilitatii transferurilor de suveranitate. În fine. independent. Franta consimte la transferurile de competente necesare instituirii Uniunii Economice si Monetare Europene” (art. Atâta vreme cât statele membre ale Uniunii Europene accepta sa renunte în acelasi grad la atributele în cauza. Constitutia franceza prevede ca “Republica participa la Comunitatile Europene si la Uniunea Europeana. Prevederi asemanatoare. Astfel. 83 . sa exercite în comun unele din competentele lor" (art. pluralismul politic si limba oficiala. independenta justitiei. dispozitii privind interzicerea revizuirii constitutiei pe durata starii de urgenta sau în timp de razboi au fost înscrise si în Constitutia belgiana (art. desprinsa de contextul international actual si de modalitatile evolutiei procesului de integrare.178). potrivit art. Din rationamente similare. în favoarea deciziilor structurilor de la nivelul Uniunii Europene. Constitutia României adoptata în 1991 stabileste unele domenii în care nici o initiativa de revizuire nu poate fi acceptata. integritatea teritoriului. ci doar în conditii de exceptie. 152.83 Faptul renuntarii la unele atribute ale suveranitatii este prevazut expressis verbis în chiar constitutiile nationale ale unor state. problema înscrierii printre limitele revizuirii a caracterului suveran al statului nu trebuie. nu pot forma obiectul revizuirii: caracterul national. nu se poate vorbi de crearea unor pozitii de subordonare sau de inegalitate între state. Nu pot. deoarece o astfel de integrare presupune.88 par. în virtutea tratatelor care le-au instituit. cea spaniola (art. de asemenea. “Sub rezerva reciprocitatii si potrivit modalitatilor prevazute de Tratatul asupra Uniunii Europene. sa fie primite nici initiativele de revizuire care urmaresc suprimarea drepturilor si libertatilor politice sau a garantiilor lor. care ar putea aparea în conditiile în care doar unul sau mai multe state membre ar renunta într-un grad mai mic decât alte state la atribute ale suveranitatii nationale. se considera ca transferul de putere catre institutiile comunitare are caracter ireversibil.1). cea portugheza (art.

Iasi. Câteva aspecte teoretice si practice privind problematica revizuirii Constitutiei. Seria III-a. pag. a se vedea si Victor Duculescu. An XIII.Un concept românesc privind viitorul Uniunii E uropene. 2002. 16 si urm. Editura Polirom. în "Dreptul". nr. 51. 2001. pag. 4. .

forma republicana de guvernamânt. ale comitetelor de muncitori si asociatiilor sindicale. Constitutia portugheza (art. ca si Constitutia italiana din 1947 (art. Au fost nu putine voci care. alegerea uneia din formele de guvernamânt o va face natiunea. extrem de importanta din punct de vedere juridic. în ansamblul sau. independenta tribunalelor. pluralismul de expresie si de organizare politica. De altfel. Constitutia portugheza înscrie cel mai mare numar de limite ale revizuirii.139). existenta planurilor economice în cadrul unei economii mixte. în conditiile în care Constitutia. Constanta Calinoiu.89 alin. egal. si anume: independenta nationala si unitatea statului. sufragiul universal.5). autonomia colectivitatilor locale si autonomia politica si administrativa a arhipelagurilor Azore si Madera. prin exprimarea votului popular în cadrul referendumului asupra Constitutiei. Si aceasta optiune. în conditii date.288). Constitutia greaca (art. de fapt. numeroase dezbateri a produs si înscrierea între limitele revizuirii a formei de guvernamânt. derivata din cea primara si originara. iar nu “forma republicana de guvernamânt” 84. cuprinde un mare numar de texte. controlul de constitutionalitate. comentata si adnotata. coexistenta sectorului public. Editura "Lumina Lex". ca. Georgeta Duculescu. de care am mai amintit. Între constitutiile lumii. libertatile si garantiile cetatenilor. cuprinde un numar de 14 conditii care trebuie respectate în privinta limitelor materiale ale revizuirii (art.110) sau Constitutia rusa (art.288). 458. au facut si precizarea. În cadrul Adunarii Constituante din 1991. interdictia viza “forma democratica de guvernamânt”. chiar si Constitutia franceza din 1958 prevede ca forma de guvernamânt nu poate constitui obiectul unei revizuiri (art. drepturile. pag. Constitutia României.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 129 atunci când se va pune problema integrarii în structurile politice ale Europei de mâine si în situatia în care prevederile constitutionale nu se armonizeaza cu cele europene este pe deplin posibil ca elemente ale art. separarea si interdependenta organelor de suveranitate. direct si periodic pentru desemnarea membrilor organelor ce exprima suveranitatea.148 sa constituie puncte de plecare pentru o noua Adunare Constituanta.1). desigur. Bucuresti. pronuntânduse în favoarea republicii. a sectorului privat si a sectorului cooperatist si social de proprietate asupra mijloacelor de productie. au exprimat opinia poporului român la un anumit moment istoric. ca si toate celelalte optiuni majore facute cu acest prilej. 1997. drepturile muncitorilor. ceea ce s-a si întâmplat la 8 decembrie 1991. . Constitutia portugheza. 84 Victor Duculescu. Este de mentionat faptul ca. separarea bisericii de stat. initial.

cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere. la propunerea Guvernului. Mai întâi.000 de semnaturi în sprijinul initiativei. la a cel putin o patrime din numarul deputatilor sau senatorilor. Astfel. iar în cazul în care aceasta majoritate este obtinuta. Camera Deputatilor si Senatul vor hotarî prin votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor. care urmeaza sa întruneasca în sprijinul propunerii o majoritate de doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere.000 de cetateni cu drept de vot provenind din cel putin jumatate din judetele tarii. sau a cel putin 500. în termen de 30 de zile de la data adoptarii de catre Parlament a proiectului sau propunerii de revizuire. acesta urmeaza sa fie supus unui referendum ce va fi organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptarii sale. este nevoie ca proiectul sau propunerea de revizuire sa fie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat. în sedinta comuna. Procedura de revizuire cuprinde dezbaterea si adoptarea proiectului de revizuire în cele doua Camere ale Parlamentului. . Dupa aprobarea modificarii prin referendum. În situatia în care procedura de mediere nu ajunge la un acord. revizuirea ramâne definitiva. Este de remarcat ca aceasta prevedere confera o pondere mult mai mare deputatilor decât senatorilor. în fiecare din aceste judete sau municipiul Bucuresti urmând sa fie înregistrate cel putin 20. Initiativa revizuirii Constitutiei României din 1991 apartine – dupa cum rezulta din continutul sau – unor subiecte expres si limitativ aratate. în conditiile în care exista divergente asupra unor probleme ce formeaza obiectul revizuirii Constitutiei. Dupa dezbaterea parlamentara a proiectului (sau a propunerii) de revizuire. urmeaza a se organiza un referendum.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 130 CAPITOLUL III PROCEDURA REVIZUIRII CONSTITUTIEI. Este de semnalat faptul ca cele doua faze de dezbatere ale revizuirii Constitutiei comporta majoritati diferite. ea apartine Presedintelui României.

4. Constitutia României în fata exigentelor integrarii tarii în Uniunea Europeana. Totodata. apreciata. în vederea asigurarii unei separatii autentice a puterilor si eliminarii din viata popoarelor a tuturor formelor anacronice. autarhice si antidemocratice de guvernare. este fidela traditiilor democratice ale tarii noastre. în Consiliul Legislativ. nr. cu prisosinta din tratarea problemelor ce au format obiectul diverselor capitole ale prezentului manual. printre inovatiile actualei 85 Valer Dorneanu. pentru principiile statului de drept. elaborata si adoptata în anul 1991. prin spirit si continut. ea fiind . economiei de piata. de catre numerosi oameni politici si constitutionalisti de renume”.totodata . credem. dintre fostele state socialiste.un elaborat juridic de calitate superioara. calitativ diferite fata de constitutiile anterioare. dreptul constitutional cunoaste un amplu si impetuos proces de dezvoltare si afirmare în lumina generalizarii respectului pentru drepturile omului. cuprinzând idei si solutii. aspiratiile si modul de a gândi al oricarui popor. noilor comandamente care guverneaza organizarea si functionarea unui stat de drept. care a aprobat în acest mod. care. democratic. de tara noastra.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 131 PARTEA XI-A DIMENSIUNEA EUROPEANA A DREPTULUI CONSTITUTIONAL Sectiunea 1 Consideratii generale Asa cum s-a desprins. s-a afirmat ca un document de o incontestabila rezonanta politica pentru mersul mai departe al societatii noastre. 2002. dar si expresia unei modernitati. pag. Astfel. spre a -a putea asigura un cadru juridic indispensabil afirmarii pluralismului politic. este întâia Constitutie româna aprobata de popor în urma unui referendum national. România este prima tara. norme si principii la care s reflectat îndelung. dar si personalitatea. “Reconstituind procesul de elaborare a Constitutiei în vigoare si caracteristicile sale de baza consider ca este bine sa ne reamintim si sa evocam meritele ei incontestabile. cu standardele elaborate pe plan international. 85 Constitutia României din 1991 a adus un numar important de elemente noi. Este prima Constitutie a statului român adoptata de o Adunare Constituanta special aleasa în acest scop. cu întelegerea corecta a necesitatii asigurarii unui echilibru cât se poate de armonios între marile principii general recunoscute. Constitutia României. Legea noastra suprema reîntregeste sirul constitutiilor democratice adoptate. în trecut. la data adoptarii ei.4 . statornicite pe plan international si interesele nationale ce reflecta nu numai suveranitatea. Respectul pentru principiile democratice se împleteste cu preocuparea pentru perfectionarea constitutiilor moderne în raport cu cerintele vietii. Buletin de informare legislativa. Constitutia sa.

pâna la acea data. Totodata. implicând . suveranitatea de stat poate fi exercitata în forme noi. întrucât în anul 2007. va avea loc o noua reforma constitutionala determinata în special de conditiile noi ale aderarii României la Uniunea Europeana. Consideram ca nu este lipsit de interes a reproduce. daca suveranitatea poporului ramâne unica si indivizibila. factori de raspundere ai societatii civile. printre altele.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 132 Constitutii se înscrie consacrarea larga a drepturilor si libertatilor cetatenesti. câteva dintre consideratiunile cuprinse în Decizia Curtii Constitutionale nr. fara a leza cu nimic cerintele dezvoltarii economice a tarii si pozitia sa ca entitate independenta în relatiile internationale. recunoasterea superioritatii dreptului international. din initiativa parlamentara.daca putem sa-l numim asa .a. acceptarea unor solutii de principiu. oameni politici.exercitarea în comun a unor prerogative pe baza de reciprocitate. repunerea în drepturi a unor institutii traditionale precum Consiliul Legislativ. în special din punct de vedere juridic. înfiintarea unor noi institutii . a fost elaborat. abordarea unor probleme de principiu într-un spirit nou. crearea unui mecanism de control al constitutionalitatii legilor. cu sârg si competenta. cum este institutia Avocatul Poporului s. eficient si cât se poate de modern. dupa cum au subliniat factorii de conducere ai tarii. Respectând si pretuind în mod deosebit activitatea specialistilor care. dar si gasirea unor modalitati prin care procesul de integrare sa se desfasoare în conditii avantajoase. în aceasta ordine de idei. Reforma constitutionala nu se opreste însa aci. Procesul de "constitutionalizare" . care a fost aprobat de Camera Deputatilor si de Senat si supus referendumului popular. au contribuit la elaborarea actualei legi fundamentale a României.la nivel european a implicat si implica. nu putem sa nu remarcam ca unele dintre prevederile Constitutiei au suscitat ample dezbateri. ce implica numeroase adaptari.având ca scop asigurarea protectiei drepturilor cetatenesti.148 din 16 aprilie 2003 privind constitutionalitatea Propunerii legislative de revizuire a Constitutiei României: “Curtea Constitutionala constata ca prin actele de transfer al unor atributii catre structurile Uniunii Europene.similare celor din unele state democratice . un proiect de lege pentru modificarea Constitutiei României. unele dintre ele preconizând modificari sau amendari substantiale ale unor texte constitutionale. Ca o consecinta a efectuarii unui larg schimb de idei între specialisti. numeroase forte politice de toate orientarile si-au facut cunoscute punctele de vedere. Asa cum s-a aratat. prin . În primul rând este vorba de a accepta o modalitate noua de exercitare în comun a unor prerogative ale suveranitatii de stat.un proces complex.asa cum a stabilit textul constitutional nou adoptat . Constitutia României în aceasta forma va trebui sa concorde pe deplin cu prevederile Constitutiei Europene ce va fi adoptata si perfectata la toate nivelele. Actiunea de adaptare a Constitutiei României la standardele europene a reprezentat . în ultimii ani. acestea nu dobândesc.si reprezinta înca .

DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

133

înzestrare, o “supracompetenta”, o suveranitate proprie. În realitate, statele membre ale Uniunii Europene au decis sa exercite în comun atributii care, în mod traditional, tin de domeniul suveranitatii nationale. Este evident ca, în actuala era a globalizarii problematicii omenirii, a evolutiilor interstatale si a comunicarii interindividuale la scara planetara, conceptul de suveranitate nationala nu mai poate fi conceput ca absolut si indivizibil, fara riscul unei izolari inacceptabile”. În al doilea rând, era vorba de regândirea unor prerogative traditionale ale principalelor organe ale statului, deoarece în mod inevitabil, acceptarea prioritatii dreptului comunitar - si în special aplicarea directa a actelor comunitare opereaza anumite diminuari în competenta Parlamentului, considerat foarte mult timp, pe drept cuvânt, ca unic organ de legiferare. În sfârsit, în al treilea rând, acceptarea acquis-ului comunitar impune nu numai însusirea unui cod de reguli ce au fost elaborate la nivelul institutiilor europene, dar si o noua optica în legatura cu exercitarea drepturilor cetatenesti, cu cetatenia europeana, cu standardele imperative ce sunt astazi acceptate si recunoscute la nivel european. Acest proces de adaptare este – asa cum s-a aratat – un proces continuu, ce se va concretiza si mai mult pe parcursul dezvoltarii integrarii, având ca moment de referinta adoptarea Constitutiei Europene. Am considerat, de aceea, ca fiind firesc sa înfatisam în aceasta ultima parte a manualului nostru câteva consideratii legate de problematica Constitutiei Europene, tinând seama tocmai de faptul ca în prezent dreptul constitutional a capatat tot mai mult o dimensiune europeana, determinata de conditiile noi ale apropierii si sincronizarii principalelor obiective ale tarilor europene în domeniul dreptului constitutional si institutiilor politice. Dupa cum se cunoaste, lucrarile Consiliului European de la Salonic au dat "unda verde" proiectului Constitutiei Europene, prezentata de Valéry Giscard d'Estaing, fost presedinte al Frantei, cel care a prezidat timp de 15 luni lucrarile Conventiei pentru Viitorul Europei. Acest forum inedit, cu participare guvernamentala dar si parlamentara, care a polarizat atâta timp atentia opiniei publice europene dar si internationale, a elaborat - dupa îndelungate dezbateri bazele unui document ce trebuie sa constituie cadrul juridic al desfasurarii raporturilor europene în perspectiva desavârsirii integrarii. Declaratia finala a Summitului nu a limpezit prea mult pozitiile statelor europene cu privire la viitorul Constitutiei, desi aceasta a fost validata de summitul european iar Valery Giscard d'Estaing însusi a considerat-o ca fiind un "pas istoric" în vederea înfaptuirii obiectivelor propuse. Amintim ca în etapa finalizarii documentelor Conventiei, o serie de state (Austria, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia si Suedia) s-au pronuntat împotriva unui presedinte permanent al Consiliului European si a transformarii acestui organism întro noua institutie. Pe de alta parte, statele mici si-au manifestat pe tot parcursul lucrarilor Conventiei temerea ca extinderea votului prin majoritate calificata va diminua considerabil pozitiile lor politice.

PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

134

Reuniunea la nivel înalt de la Salonic a oferit însa si elemente de satisfactie unor tari candidate, printre care România si Bulgaria, mentionate în Declaratia finala si despre care s-a specificat în mod expres ca aderarea lor la Uniunea Europeana reprezinta "o parte ireversibila a procesului de extindere". Reuniunea de la Salonic a fost puternic marcata însa si de manifestatiile violente împotriva globalizarii, care au determinat de altfel închiderea lucrarilor Summit-ului în conditiile unor masuri de securitate maxima si a opozitiei grupurilor protestatare. Pornind de la textul adoptat, Constitutia Europeana urmeaza a fi supusa atentiei viitoarei Conferinte Interguvernamentale în octombrie 2003 de catre presedintia italiana. Faptul ca reuniunea de la Salonic a fost prezidata de Grecia tara care de altfel a detinut pentru a patra oara presedintia europeana - a facilitat exprimarea unor puncte de vedere ale statelor mici. Dezbaterile Summit-ului s-au caracterizat prin elogii la adresa operei întreprinse sub presedintia fostului presedinte francez, Valéry Giscard d'Estaing, dar si prin nemultumiri, prin reiterarea unor obiectii, prin exprimarea sperantei (înca nesigura) ca disputele deloc neglijabile vor fi transate de viitoarea Conferinta Interguvernamentala. Pentru a întelege întreaga amploare si complexitate a procesului elaborarii Constitutiei Europene, câteva elemente de referinta sunt absolut necesare. Sectiunea a 2-a O idee cu traditie istorica Istoric privind lucrurile, ideea Constitutiei Europene este o consecinta fireasca a traducerii în viata a unor propuneri federaliste mai vechi sau mai noi. De la Pax romana, pax germannica, pax eclessiastica si pâna la proiectele moderne de înfaptuire a unei federatii europene, istoria a cunoscut numeroase propuneri ingenioase si originale, bine structurate si minutios gândite, elaborate de celebri oameni de stat, oameni de stiinta si cultura. Este suficient sa numim aci pe Pierre Dubois, Emeric Crucé, George Podiebrad, Ducele de Sully, Abatele Saint Pierre, Immanuel Kant si multi atâtia altii86. Un entuziast aparator al ideii europene a fost, în secolul XVIII, Abatele Saint Pierre. El a elaborat, în 1713, un proiect de constituire a unei Ligi a celor 24 de state crestine, la care urma sa se alature si Turcia, implicând printre altele alcatuirea unui corp reprezentativ (Parlamentul) cu sediul la Utrecht - oras de care erau legate interese internationale ale acelui timp. Filosoful german Immanuel Kant a elaborat, si el, în 1795, un proiect de pace vesnica, proiect care însuma principii valoroase, printre care renuntarea la forta si neamestecul în treburile interne ale statelor. Spre deosebire de ceilalti 86

Pentru elemente de ordin istoric privind ideea europeana, a se vedea în special teza de doctorat a lui V.I.Feraru, Proiectul de Uniune a statelor europene, Tipografia "Olimpul", Bucuresti, 1935.

DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

135

gânditori amintiti, care preconizau existenta unor armate, având chiar efective limitate, Kant se pronunta categoric pentru desfiintarea armatelor permanente. El propunea, totodata, instituirea unei federatii de state, cu o constitutie republicana, garantata de anumite legi pozitive internationale, care sa serveasca drept îndrumari la buna sa organizare. În testamentul sau politic, Napoleon îsi exprima încrederea ca numai prin pace si convingere Europa va putea sa puna capat neîntelegerilor si sa se transforme într-un stat federal. "Am fost obligat a îmblânzi Europa prin arme; astazi trebuie sa o convingem. Las fiului meu destula forta si simpatie pentru ca sa poata continua opera mea prin singurele arme ale unei diplomatii luminate si conciliatoare... Europa prin legaturi federale indisolubile... Învingator al Rusiei la 1812, problema pacii ar fi fost rezolvata pe 100 de ani". În perioada dintre cele doua razboaie mondiale, proiectele lui Aristide Briand si Coudenhove Kallergi au facut epoca, inspirând numeroase dezbateri si conferinte internationale. Dupa terminarea celui de al doilea razboi mondial, ideea unitatii europene a fost revitalizata si fundamentata pe baze noi. Au existat, neîndoielnic, elemente politice puternice, care au întarit convingerea tarilor europene ca în noile conditii se impune cu necesitate depasirea vechilor rivalitati si deosebiri de interese, ca si convenirea unor forme de colaborare care sa depaseasca institutiile traditionale, cunoscute de dreptul international. Sectiunea a 3-a Europa în cautarea identitatii La sfârsitul celui de al doilea razboi mondial numai S.U.A. si fosta Uniune Sovietica îsi mentineau un rol proeminent pe arena mondiala. Statele europene, confruntate cu numeroase probleme economice, sociale, unele dintre ele cu pierderea fostelor imperii coloniale, care jucasera un rol important în ascensiunea lor economica si politica, erau obligate în mod necesar sa depaseasca fenomenul divizarii. Experienta pacii de la Westphalia de la 1648 era înca prezenta în amintirea europenilor, iar ineficienta sistemelor de organizare a pacii de dupa primul razboi mondial, în care europenii îsi pusesera atât de multe sperante, constituia o amintire trista, ce nu se dorea a fi reeditata. Angajându-se pe drumul înfiintarii unor forme noi de asociere internationala, tarile europene au înteles sa-si asume, cu mult curaj, sarcina depasirii unor situatii defavorabile, orientându-si energiile cu hotarâre spre revitalizarea si fundamentarea, pe baze noi, a Uniunii Europene. În noile conditii, revitalizarea ideii europene a fost fundamentata pe doua mari idei: necesitatea unei structuri regionale, care sa permita un mai puternic grad de asociere decât cadrul oferit de o simpla organizatie internationala si un sistem de drept original, care sa permita aplicarea dreptului comunitar - creatie inedita - în toate tarile membre ale noii familii europene.

Editura Lumina Lex. Viorel Marcu. S-a spus de aceea. nu dispun de posibilitatile si de mijloacele de a duce singure la bun sfârsit angajamentele comunitare. 2002. din numarul de 20 de comisari tarile mari au un membru în plus în comparatie cu celelalte state. în cadrul dezbaterilor care s-au purtat în ultimii ani. s-a preconizat limitarea numarului membrilor Parlamentului European. Bucuresti. acceptarea ideii . pag. . afirmând ideea ca este necesara si de dorit o interventie a Comunitatii numai în acele domenii în care statele. 2001. Drept comunitar si institutii europene. Drept comunitar general. marcându-si cu hotarâre superioritatea fata de sistemele de drept nationale. aceasta a determinat luarea în consideratie a unor modificari în structurile comunitare.. care dintr-un simplu organ consultativ a devenit cu timpul un organ de control. în conditiile în care Uniunea Europeana ar putea atinge în viitor cifra de 28 de membri. Pe de alta parte. tarile candidate la aderare. de catre unii comentatori. dar ar dezavantaja în mod considerabil tarile mici. individual. ar exclude inevitabil statele mici. Tratat. care dispun de un numar de voturi incomensurabil mai mare decât statele mici. Integrarea europeana. 87 Dintre organele care s-au afirmat trebuie mentionat în mod special Parlamentul European. cresterea prerogativelor unor organe. În masura în care pe plan international s-a ridicat problema extinderii Uniunii Europene.o regula de baza a constructiei comunitare. Bucuresti. Parlamentul a pus în dificultate Comisia condusa de Jacques Santer. de consultare si de codecizie. Comunitatea Europeana nu a înteles nici un moment sa se substituie suveranitatii si dreptului de decizie al statelor membre.27 si urm. În actualul sistem. Pe de alta parte.preconizata cu i sistenta la întâlnirile n 87 Pentru dezvoltari: Dumitru Mazilu. Principiul subsidiaritatii a ramas . când exista 15 state membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene. Este cert ca generalizarea sistemului votului cu majoritate "calificata" în cadrul Consiliului de Ministri avantajeaza statele foarte mari. Editura Lumina Lex. fara un sprijin decisiv din partea acesteia.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 136 Originalitatea constructiei comunitare consta în faptul ca.23 si urm. de la posibilitatea eventuala de a avea un reprezentant în cadrul Comisiei. care a trebuit sa-si dea demisia în mod colectiv. Astfel. Nicoleta Diaconu. limitarea numarului membrilor Comisiei la 20. Sectiunea a 4-a Dinamica transformarilor Dinamica relatiilor dintre organele principale ale Uniunii Europene a evidentiat. Exercitându-si dreptul de control. precum si noile state candidate la aderare. descresterea atributiilor altora si mentinerea constanta a ponderii si importantei unor alte organe.si ramâne . ca reforma institutionala ar favoriza o mai rapida adoptare a hotarârilor. pag. pe parcursul timpului. stabilirea numarului membrilor Comisiei la 20 si renuntarea la sistemul adoptarii hotarârilor prin consens într-o serie de probleme importante.

precum si asupra unor mecanisme mai eficiente care sa sporeasca încrederea lor în Uniunea Europeana. rezolvarea deficitului democratic al Uniunii Europene: modalitatile de a atinge un nivel mai ridicat în ceea ce priveste democratia. transparenta si eficienta. Consiliul European de la Nisa (decembrie 2000) a identificat ca fiind în special obiective majore ale acestei Conventii: delimitarea mult mai clara a competentelor între Uniune si statele membre. aveau sa fie precizate si dezvoltate în Declaratia de la Laeken (15 decembrie 2001). 88 Conventia pentru viitorul Europei. apropierii Uniunii Europene de cetateni. apropierea Uniunii Europene de cetatenii sai. evolutia Consiliului de ministri si cea a Parlamentului European într-un Parlament bicameral. de aceea. Aceste obiective. definirea rolului Uniunii Europene într-un context global accentuat. Document 362/02. Accentul principal al documentelor ce fusesera adoptate în decembrie 2001 la Laeken avea în vedere o reforma "constitutionala" a Uniunii Europene. statutul Cartei drepturilor fundamentale. de integrare economica si politica. 2002. A se vedea pentru dezvoltari: Dumitru Adrian Craciunescu.a unei Europe "cu doua viteze" si validata prin Tratatul de la Amsterdam. Printre acestea se numarau: divizarea mai clara a competentelor în domenii mai eficient gestionate de statele membre. simplificarea instrumentelor politice ale Uniunii Europene. document în care au fost identificate o serie de probleme suplimentare ce urmau a fi dezbatute. foarte mult asupra credibilitatii viitoare a organizatiei. simplificarea tratatelor europene. a democratizarii Uniunii Europene si apropierii acesteia de cetateni.23 si urm. Dezbaterile s-au concentrat.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 137 franco-germane din vara anului 2000 . Arad. Bruxelles. 2003. Proiectul de Tratat de stabilire a unei Constitutii pentru Europa. mai putin accentuate. integrarea tratatelor Uniunii Europene într-un singur text constitutional. dar aceasta se dorea mai mult la nivelul tratatelor decât al elaborarii unei viitoare Constitutii Europene. definirea rolului parlamentelor nationale în arhitectura europeana. Aspecte fundamentale ale proiectului constitutional European. pag. . în derularea procesului de integrare europeana. este de natura sa creeze inevitabile discrepante între statele ce înteleg sa dezvolte si sa accentueze inter se procesul de integrare si tarile ramase fidele principiilor originare. Radu Dan Badoiu. O examinare atenta a dezbaterilor Conventiei de la Bruxelles pentru o Europa viitoare confirma faptul ca problemele dezbatute au fost complexe si dificile. în institutiile acesteia. schimbarile institutionale. Sectiunea a 5-a Reforme de anvergura Conventia de la Bruxelles privind viitorul Uniunii Europene a reprezentat asa cum s-a aratat . enuntate înca de la Nisa la sfârsitul anului 2000. evolutia Comisiei Europene. în posibilitatea înfaptuirii intereselor lor în conditii sporite. prezentat de presedintele Valéry Giscard d'Estaing în ultima zi a dezbaterilor din 2002 88.un moment de cotitura pe calea înfaptuirii reformelor institutionale.

http://www. un deputat liberal britanic .46). . prevederea din art. definirea mai clara a obiectivelor integrarii. ideea ca "Uniunea are o singura structura institutionala" (art.1. procedurile de implementare pentru traducerea în viata a deciziilor. recunoasterea diversitatii Uniunii (specificata în acelasi articol). de pilda. Se impun de asemenea atentiei prevederile ce privesc competentele si actiunile Uniunii. asigurarea unei vieti democratice si chiar posibilitatea unui stat de a se retrage din Uniune (art. în propunerile sale. perfectionarea institutiilor si mecanismelor etc. An European Constitution. Un inventar al propunerilor care au fost facute în cadrul Conventiei de la Bruxelles atesta si alte idei interesante care. precum si între ponderea diverselor institutii comunitare în procesul decizional.sunt totusi relevante pentru a demonstra o anumita stare de spirit.desi accepta ideea unei integrari mai accentuate între statele membre ale Uniunii . dar a redus considerabil numarul comisarilor 89 90 Future EU. delimitarea categoriilor de competente.CONV 724/03.14). a intereselor si a independentei Uniunii (art.nici în forma initiala si nici în proiectul final . continea si elemente care ar fi putut da de înteles ca orientarea viitoarei Europe urma sa fie aceea a unei federatii. Actiunile sale nu trebuie sa treaca dincolo de ceea ce este necesar pentru a îndeplini aceste obiective" 89. dubla cetatenie a tuturor celor care erau cetateni ai statelor ce fac parte din Uniunea Europeana. care se referea la "mentinerea identitatii nationale" a statelor membre ale Uniunii Europene. Retine atentia. "Statele Unite ale Europei" sau "Europa Unita". chiar daca nu s-au regasit în proiectul elaborat de Giscard d'Estaing . Astfel. Valéry Giscard d'Estaing la 28 octombrie 2002.sublinia chiar ideea ca "Uniunea Europeana va respecta identitatea nationala a statelor membre. în mod special. Bruxelles. În acest sens se puteau invoca denumirile propuse.Andrew Duff .PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 138 înfatisa o viziune echilibrata între interesele statelor si interesele Comunitatii.euractiv. prevedere ce reflecta caracterul pe deplin democratic de luare în considerare a tuturor intereselor nationale pe care se întemeiaza si se va întemeia în continuare Uniunea Europeana. "Uniunea europeana". înscrierea printre obiectivele generale a protectiei valorilor comune. Guvernul britanic . 26 mai 2003. În propunerile sale. Trebuie mantionat totusi ca Anteproiectul de Tratat constitutional supus Conventiei pentru Viitorul Europei de catre presedintele sau. în acest proiect.la sugestia premierului britanic Tony Blair formularea ce facea referiri la o "uniune federala".com/cgi-bin/cg Doc. Proiectul de Constitutie (textul revizuit. care sa vegheze ca Uniunea Europeana sa nu-si asume puteri care ar apartine guvernelor nationale sau regionale.estima necesar sa fie creat un nou organism "un câine de paza al subsidiaritatii" (watchdog). dat publicitatii în 2003) 90 a îndepartat . sporirea prerogativelor Parlamentului European. compus din membri ai Parlamentelor nationale. de "Comunitate europeana".2).

institutiile si prerogativele sale si. Dorim sa promovam si sa dezvoltam metoda comunitara de luare a deciziilor pentru care institutiile UE îsi împart responsabilitatile. în "Adevarul" nr.. Institutul Social Român. cu multa claritate. 2001. dar si relatiile cu tarile învecinate ale acesteia. nu în ultimul rând. pe parcursul desfasurarii lucrarilor Conventiei Europene. Astfel. România într-o Europa Unita. Tratatul Constitutional trebuie sa încorporeze Carta Drepturilor Fundamentale. Delegatia româna s-a pronuntat pentru adoptarea unei Constitutii prin folosirea instrumentului juridic al unui tratat constitutional european.4016 din 28 mai 2003. incluzând obiectivele si misiunile sale. prezentând opinii si puncte de vedere concordante cu interesele nationale ale tarii noastre 93.96-97. În egala masura. Desi recunoaste pastrarea "identitatilor nationale". În domeniile ce revin responsabilitatii statelor membre. la 5 decembrie 2002. Bucuresti. Date fiind aceste consideratiuni. Aceasta va da cetatenilor europeni o garantie ferma a respectului Uniunii pentru drepturile lor” 92 De altfel. noul document a extins considerabil prerogativele comunitare. în felul urmator: “Viitorul Tratat Constitutional trebuie sa defineasca natura Uniunii. Sectiunea a 6-a România si Constitutia Europeana Pozitia de principiu a României cu privire la Constitutia Europeana a fost definita. drepturile cetatenilor.puternic contestat de membrii U. Regia Autonoma "Monitorul Oficial". o serie de state mai mici si-au manifestat rezerve fata de modificarile variantei preliminare. Coordonator Adrian Nastse. Tratatul Constitutional ar trebui.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 139 europeni (la 15). 2003. solicita avizul Bancii Europene "asupra oricarui proiect de reglementare la nivel national" etc. participantii români au adus importante contributii la dezbaterea numeroaselor probleme ce s-au aflat pe agenda ordinii de zi. considerând ca desi teoretic s-a renuntat la formula "Statele Unite ale Europei". în diversele sale faze. de premierul Adrian Nastase la Dublin. 93 Pentru dezvoltari: România si viitorul Europei. sa stabileasca mecanismele de finantare a Uniunii si o procedura pentru amendamentele constitutionale. 92 Adrian Nastase. în fapt viitoarea Constitutie Europeana ar tinde spre asa ceva 91. . Uniunea Europeana poate acorda sprijin prin promovarea si coordonarea politicilor nationale. sa specifice care sunt responsabilitatile exclusive ale Uniunii si cele pe care Uniunea le împarte cu alte state. acordând puteri foarte mari presedintelui Comisiei si a consacrat totodata ideea franco-germana cu privire la existenta unei presedintii "bicefale" (presedintele Consiliului European si presedintele Comisiei). În viziunea 91 Proiectul viitoarei Constitutii Europene .E. asa cum este bine cunoscut. totusi. el preconizeaza competenta Uniunii în "toate problemele politicii externe". Bucuresti. pag. Tratatul Constitutional va trebui sa defineasca atât relatiile dintre Uniune si statele membre (incluzând autoritatile regionale si locale).

. Delegatia româna a relevat totodata ca îsi manifesta acordul cu luarea deciziilor cu majoritate calificata. sa fie asistat în exercitarea competentelor sale de catre un colegiu prezidential. A fost sustinuta si prevederea privind dreptul statelor membre de a parasi în mod voluntar Uniunea. exprimat în special prin dreptul de a recunoaste un rol sporit parlamentelor nationale. iar nu cea de reprezentativitate. Totodata. ales cu respectarea principiului unei rotatii echitabile. România s-a pronuntat pentru o presedintie a Consiliului European bazata pe reprezentativitate. tara noastra s-a pronuntat pentru crearea unui spatiu comun european de libertate. conferind forta juridica. functionând dupa proceduri parlamentare. A avansat chiar ideea ca presedintele permanent al Consiliului European ales pe doi ani si jumatate. care sa participe la activitatea Comisiei. Totodata s-a mai sugerat ca pe lânga comisarii propriu zisi sa poata fi numiti si comisari-delegati (asociati) fara portofoliu. cu posibilitatea de realegere. În ceea ce priveste Comisia Europeana a fost acceptata ideea unui presedinte al Comisiei Europene. cu corectivul respectarii unor proceduri care sa minimalizeze pagubele eventuale produse celorlalti membri printr-o asemenea retragere. transparenta si eficienta. România a sprijinit ideea crearii unui minister european al afacerilor externe si reprezentarea unica a Uniunii Europene în actiunile internationale. dar s-a mentionat ca în alegerea comisarilor trebuie sa se aiba în vedere o anumita reprezentativitate si o anumita rotatie. urmând sa aiba un numar de membri permanenti care sa fie asistati de ministri de resort ai statelor membre sau reprezentanti ai acestora. conceput ca un drept de a avertiza ("cartonas galben") si nu ca o modalitate de a bloca deciziile institutiilor europene. cu conditia ca aceasta cerinta sa fie expres prevazuta. propus de Consiliul European si confirmat de Parlament. În acelasi timp. mijlocii si mici (eventual prim ministri ai statelor respective).un comisar". În felul acesta s-a renuntat la formula costisitoare "un stat membru .PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 140 tarii noastre. în functie de obiectul actului de legiferare. Delegatia româna a sprijinit principiul subsidiaritatii. alcatuit din câte un reprezentant al statelor mari. delegatia româna s-a pronuntat pentru separarea functiei legislative de cea executiva dar si pentru constituirea unui Consiliu legislativ. iar în ceea ce priveste alcatuirea Comisiei Europene s-a aratat ca aceasta trebuie sa includa un numar de comisari care sa reflecte nevoia de eficienta în gestiunea intereselor Comisiei Europene. legitimitate. Carta Europeana a drepturilor fundamentale. securitate si justitie. un asemenea tratat trebuia sa includa în mod necesar.

în forma sa acceptata prin reuniunea Consiliului European de la Salonic . cât si de opinia publica 94. Spre deosebire de confederatie.bin/cgin. Sunt garantate drepturile cetatenilor europeni. în acelasi timp. 13 iunie 2003. Cu toate acestea.au fost puse sau nu bazele unei federatii europene. când fiecare stat dispunea de un anumit numar de voturi ce-i fusese conferit nu atât în ratiunea respectarii stricte a criteriilor populatiei. iar Carta europeana devine o parte integranta a noului Tratat. Dupa o munca asidua de 15 luni.com. Constitutional Treaty. în genere. dar o noutate o constituie specificarea dreptului fiecarei tari de a avea un comisar. c) limitarea puterii conferite confederatiei asupra statelor membre si nu asupra cetatenilor lor. http://www.la care ne-am referit -. politica externa si securitate comuna. Perspective Încheierea lucrarilor Conventiei de la Bruxelles a fost salutata cu satisfactie atât de cancelariile diplomatice. http://www. Astfel. existenta statelor federale reprezinta un fenomen ce are explicatii istorice. Dupa cum se cunoaste si dupa cum am aratat si în cuprinsul prezentului manual. Documentul final consacra institutia Presedintelui Consiliului Europei . ale caror componente beneficiaza numai de autonomie. majoritatea calificata este considerata întrunita atunci când jumatatea statelor membre reprezentând 60% din populatie aproba o decizie. federatia de state este compusa din doua sau mai multe colectivitati care nu au. O asemenea conceptie înlocuieste viziunea anterioara. În decursul timpurilor au existat diverse tipuri de confederatii dintre care singura care a subzistat în aceasta forma este confederatia elvetiana. Conventia a fost în sfârsit în masura sa prezinte textul unui document structurat. de obicei numit dieta. sub forma unei adunari deliberative având mai degraba caracterul unei conferinte diplomatice. dar a crescut considerabil.fr/imprimer. calitatea de subiecte de drept 94 "Le Monde". a se vedea si Future EU. care ofera elemente de noutate dar si de echilibru. votul cu majoritate calificata a fost extins la 70 de probleme fata de 34. în cazul încalcarii principiului subsidiaritatii. cât ca urmare a unor consideratiuni de echilibru politic. conduse printr-un singur rând de organe la nivel central. si puterea de codecizie a Parlamentului European în toate aceste materii. iar nu de suveranitate. unanimitatea ramâne mai departe regula în probleme de fiscalitate. Însusi sistemul de vot cu majoritate calificata a fost înnoit deoarece. Celelalte confederatii existente în istorie s-au transformat fie în state federale. câte sunt în prezent.exe . O problema juridica de cea mai mare importanta este aceea daca prin adoptarea Constitutiei Europene . Din punct de vedere juridic exista importante deosebiri între confederatia de state si federatie. b) crearea unui organ comun. a unei Comisii restrânse. sau chiar în state unitare.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 141 Sectiunea a 7-a Concluzii.lemonde. Confederatia prezinta urmatoarele caracteristici principale: a) stabilirea ei printr-un tratat. Rolul parlamentelor nationale este mentionat în special ca factor de "alerta".euractiv. ca urmare a noii conceptii ce a fost consacrata de tratat. chiar fara drept de vot.

daca li se recunoaste o asemenea calitate .o astfel de recunoastere este facuta pentru scopuri politice limitate. În S. consta în aceea ca S. conflictele dintre statele federate sunt solutionate de catre curtile si tribunalele federale.A. 13 iunie 2003. d) populatia sa reprezinta un corp distinct. statele federate au dreptul sa-si adopte fiecare propria constitutie. b) sub rezerva aceleiasi conditii. g) în conditiile precizate în constitutia statului federativ. a se vedea si Future EU. statul federat participa la constituirea principalelor organe federative. în anumite limite. trebuie mentionat ca în virtutea suveranitatii interne de care dispun. în timp ce Germania este o republica parlamentara. Deosebirea fundamentala între acestea.euractiv. Pe de alta parte. la stabilirea ordinii constitutionale federative si a legislatiei comune 95. Dupa cum am aratat în Partea a II-a a manualului nostru. care proclama. Între aceste colectivitati se desfasoara raporturi de drept intern. care nu se gasesc într-o legatura intima cu structura interna a federatiei. Prin structura sa constitutionala. este sau poate fi subiect de drept international. statul federal se aseamana. pastrându-si personalitatea juridica si relativa lor autonomie. în multe privinte. din punctul de vedere al dreptului constitutional.lemonde.doua categorii de probleme. De asemenea. si nu pe cale diplomatica sau prin recurs la organe de jurisdictie internationala.U. e) el este subiect de drept constitutional si. consacrata în constitutia sa.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 142 international sau. "Acele puteri care nu au fost delegate de Constitutia S. c) are organe proprii legiuitoare. http://www.fr/imprimer. emanând de la organele sale cu competenta normativa. în S. statului unitar. unele în care 95 "Le Monde". În Germania. potrivit celui de al 10-lea amendament la Constitutie. f) teritoriul sau constituie o entitate în cadrul teritoriului statului federativ. drepturile si libertatile politice ale cetatenilor tuturor statelor federale sunt reglementate. sunt rezervate acestora sau poporului".A. integrata însa în colectivitatea unificata a statului federativ. aplicabila pe teritoriile tuturor statelor federate. În statul federal exista întotdeauna o constitutie. Legea fundamentala din 1949 distinge . este o republica prezidentiala.U.exe . si Germania.bin/cgin.U. statul federat are o legislatie proprie. administrative si de justitie. Profesorul Ion Deleanu releva faptul ca statele federate. la nivel federal.U. http://www. prin legislatia adoptata de catre organele centrale.com. având cetatenia statului federat. fiecare stat federat are o ordine constitutionala proprie.cum a fost cazul cu participarea Republicii Belarus si Ucrainei ca membri fondatori ai Organizatiei Natiunilor Unite . asa cum s subliniat. în prezent exemplele cele mai relevante de state federale existente sunt S.dupa modelul Constitutiei de la Weimar din 1919 . Mai mult. si nici interzise de ea statelor.A. principiul potrivit caruia în caz de conflict -a între legile federale si legile statelor federate cele dintâi primeaza.U. bazata pe respectul riguros al separatiei puterilor. se afla în relatii de complementaritate cu statul federativ: a) sub rezerva respectarii constitutiei statului federativ. Constitutional Treaty.A.A..

.

asa cum a aratat de altfel în luarile sale de cuvânt în cadrul Conventiei.ca el reprezinta un pas important pe drumul apropierii dintre popoarele europene si al intensificarii colaborarii dintre ele. coexistând cu organe interstatale precum Consiliul European sau Consiliul Ministrilor. asa dar. . al popoarelor. pentru a fi întradevar viabila si a se concretiza sub forma unui document acceptabil pentru toate statele.30 din Legea fundamentala a R. astfel cum se cunoaste. protectiei împotriva activitatilor care compromit interesele R. în schimb. nu se întâlnesc la nivelul federatiei. Singurul element de apropiere l ar constitui .U. Nu exista decât o vaga asemanare între Amendamentul X din Constitutia S. întrucât competenta sa este strict determinata la problemele comunitare.în nici un caz statele membre ale unei federatii. domeniul legislatiei "concurente".a.F.în al treilea rând trebuie remarcat ca elementele componente ale federatiei sunt state nationale suverane. cum sunt problemele apararii. drept pe care nu îl au . întelegerea imperativului de a . Ideea europeana. prin forta lucrurilor". Alte probleme formeaza. colaborarii în problemele politiei criminale. principiile pe baza carora a fost elaborata Constitutia Europeana nu sunt nici ele asemanatoare cu principiile unei federatii.F. respectarea intereselor nationale.poate . pasapoartelor. putem spune .G. la vremea sa. care îsi pastreaza suveranitatea si care nu si-au pierdut-o prin actul acceptarii tratatului constitutional. În sprijinul acestei opinii se pot invoca urmatoarele argumente: .DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 143 Federatia are dreptul exclusiv de a legifera. acest deziderat nu va putea fi realizat decât concepând viitoarea federatie ca o federatie a statelor natiuni. Apreciind în ansamblu lucrarile Conventiei de la Bruxelles si documentul acceptat la Salonic. ca în actuala etapa a evolutiei relatiilor europene nu se poate vorbi înca de o federatie. si drepturile de care dispun statele europene în virtutea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii. Organe precum Comisia (care este organ supranational).Curtea de Justitie a Uniunii Europene. . în strainatate s.în primul rând.în al doilea rând. nu seamana nici pe departe cu organele unei federatii si nici macar cu ale unei confederatii.A. trebuie sa garanteze supletea mecanismelor. Traducerea în viata a principiilor si hotarârilor convenite depind însa în foarte mare masura de interesul guvernelor. Parlamentul (care este o expresie a vointei populare). de a depasi cât mai curând vechile bariere si de a pune cu adevarat capat disensiunilor si neîntelegerilor din trecut. libertatii de circulatie. Daca Napoleon spunea. ca "federatia europeana va sosi mai devreme sau mai târziu.fara a ezita . delegatia tarii noastre. Rezulta.G. Constitutia Europeana recunoaste dreptul de iesire din Uniune. organele principale ale Uniunii Europene. dar nici aceasta nu dispune de autoritatea unei Curti Federale de Justitie. în repetate rânduri. Mai mult decât atât. afacerilor externe. Examinarea atenta a textului Constitutiei Europene adoptat la Salonic evidentiaza faptul ca în actualul moment istoric nu se poate vorbi de o federatie. sau art. nationalitatii federale. în care landurile au puterea de a legifera atâta timp si în masura în care Federatia nu face uz de dreptul sau de a legifera.

specific. nemaiîntrunind adeziunea entuziasta care s-a manifestat la începutul elaborarii acestei opere de viitor. xxx Perspectivele dezvoltarii Dreptului constitutional în contextul european reclama. cel putin câteva directii importante: . delimitare ce trebuie efectuata cu maximum de acuratete. În masura în care Constitutia Europeana va consfinti aceasta realitate ea va fi cu adevarat un document programatic de referinta. O asemenea problema ar putea fi solutionata prin crearea unei Curti Constitutionale la nivel european sau prin conferirea unor prerogative de ordin constitutional actualei Curti de Justitie a Uniunii Europene. eliminându-se neconcordantele si asigurându-se o îmbinare armonioasa între prevederile generale stabilite la nivelul comunitatii si constitutiile nationale ale statelor membre. subsidiaritatii. ca si multe altele. În aceasta ordine de idei se cuvine a fi studiate si modalitatile prin care Curtile Constitutionale ale statelor (sau organismele echivalente) vor colabora cu aceasta institutie europeana. în actualul moment istoric. dat fiind caracterul cu totul inedit al aspectelor pe care le îmbraca constructia europeana în etapa actuala. Nu o federatie cu reguli stricte.în al doilea rând este necesar a se asigura o sincronizare deplina a unor prevederi ale Constitutiei Europene cu prevederile constitutiilor nationale. . În conditiile în care cerintele respectarii suveranitatii. Toate aceste aspecte. ci o unitate în diversitate.în primul rând este necesara o precizare si o delimitare a competentelor între Uniunea Europeana si statele membre. ce se cere înca studiata si în care solutiile urmeaza sa fie înca elaborate. acesta este viitorul Europei. intereselor nationale vor fi neglijate. de solutionare a eventualelor conflicte de interese. . iar documentul institutional sa-si piarda din substanta. respectându-se principiul subsidiaritatii si evidentiindu-se ca anumite competente ce tin exclusiv de statele nationale urmeaza sa fie transferate unui organism supranational. demonstreaza ca problema relatiei dintre dreptul constitutional intern si dreptul constitutional european este o problema de perspectiva. mult timp.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 144 corela permanent tot ce este national. cu marile idei pe care promotorii gândirii europene le-au promovat timp de secole. dar si eficient. a divergentelor în ce priveste interpretarea unor texte ale Constitutiei Europene si ale constitutiilor nationale. .în sfârsit. însusi procesul integrarii risca sa treneze în continuare. în al treilea rând este necesar a fi elaborat un mecanism riguros. elastic.

2001. – Dumitru-Adrian Craciunescu. 2002. Editura ALL Beck.3-12. – Ion Deleanu.11/2000. LUCRARI DE SPECIALITATE – Academie Internationale de Droit Constitutionnel. Editura “Lumina Lex”.I si II. Bucuresti. – Ion Diaconu.S. Aspecte fundamentale ale proiectului constitutional european.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 145 BIBLIOGRAFIE A. 1992. revazuta si adaugita. XVII-e session. Regia Autonoma “Monitorul Oficial”. Florin Vasilescu. Bucuresti. seria III-a. p. Editura Hyperion XXI. – Ion Deleanu. Drept constitutional si institutii politice. – Mihai Constantinescu. volume XI. Bucuresti. – Ion Deleanu. Recueil des cours. Bucuresti.” Print. – Mihai Badescu. Bucuresti. Ioan Muraru. – Ion Deleanu. Revizuirea Constitutiei – propunerea legislativa a cetatenilor. nr. comentata si adnotata. – Mihai Constantinescu. Drept constitutional si institutii politice. 1995. Editura “Lumina Lex”. anul XI. 1999. . Delegarea legislativa – ordonantele de urgenta ale Guvernului. Universitatea “Hyperion”. 1999. Societatea Ateneul Român. – Barbu Berceanu. 2002 – Dan Ciobanu. jurisdictiile speciale. Editura NOVA.9/2000. – Constanta Calinoiu. 1993. 2003. Alegerile parlamentare si prezidentiale.Bucuresti. –Nicolae Cochinescu. Editura SERVO – SAT. 1992. Facultatea de Drept. Ion Deleanu. texte legale comentate. – Ion Deleanu. Bucuresti. Bucuresti. seria IIIa. Ministerul Public. 1998. anul XI. Istoria constitutionala a României. 6-21 iulie 2001. editia a doua. Sistemul puterii judecatoresti. p. 1996. Universitatea Ecologica Bucuresti. vol. Organizarea puterii judecatoresti în România. Justitia constitutionala. Arad. Bucuresti. Bucuresti. Antonie Iorgovan. Constitutia României. Drepturile omului în dreptul international contemporan. Editura “continent” XXI. Victor Duculescu. Ioan Vida. Drept constitutional român. 2001.9-18. Bucuresti. Instantele judecatoresti. Deziderate nationale si realitati sociale. în “Dreptul”. – Angela Banciu. Tratat. . Radu Dan Badoiu. în “Dreptul”. Editura Lumina Lex.Gavril Iosif Chiuzbaian. Fundatia Universitara “Hyperion”. Bucuresti. Droit Constitutionnel et mutations de la société internationale. 1997. Editura Lumina Lex. Institutii si proceduri constitutionale. „V. Drept constitutional si institutii politice. Regia Autonoma “Monitorul Oficial”. Arad.I.I si II. Cetatenia. vol. Monografie juridica. nr.

– Victor Duculescu.I. Editura Lumina Lex. Editura “Lumina Lex”. Mecanisme. 2002. Georgeta Duculescu. 2001. 1998. Victor Duculescu. – Victor Duculescu. Editura “Lumina Lex”. vol. – Vasile Gionea. 1998. 1998. Bucuresti 1998. Georgeta Duculescu. Editura POLIROM. vol. 2002. Bucuresti. Editura Lumina Lex. revazuta si adaugita. – Victor Duculescu. 2002. 2001. Drept constitutional si institutii politice. Istoric. Tratat de teorie si practica parlamentara. Protectia juridica a drepturilor omului. – Victor Duculescu. Dezvoltarea constitutionala a României. drept comparat. deziderate si perspective. Editura “Lumina Lex”. Editura “Lumina Lex”. Constitutia României. Georgeta Duculescu. Curs de drept constitutional. – Marian Enache. – Victor Duculescu. 1998. vol. III (1995). – Cristian Ionescu. Editura “Humanitas”. Editura Holding Reporter. – Cristian Ionescu. Editura “Lumina Lex”. Editura “Lumina Lex”. – Cristian Ionescu. 1997.I si II. Controlul parlamentar. Constanta Calinoiu. Nicolae Pavel. – Victor Duculescu.I si II. Drept constitutional comparat. Revizuirea Constitutiei. Bucuresti. Editura Lumina Lex. – Tudor Draganu. Drept constitutional si institutii politice. Teoria generala a institutiilor politice. Editura “Lumina Lex”. vol. Georgeta Duculescu.. Bucuresti. Principii fundamentale ale democratiei constitutionale. Constanta Calinoiu. Studii de drept constitutional si istoria dreptului. 1997. Constanta. Bucuresti. Bucuresti.II. Crestomatie de drept constitutional. 1915. Bucuresti. vol.Dissescu. Bucuresti. 1998. – Victor Duculescu.I si II. Liberul acces la justitie. Bucuresti. Tratat . vol. Acte si documente.I si II. Tratat elementar. Sistemul constitutional român. Tratat elementar. – Tudor Draganu. – Eleodor Focseneanu. Istoria constitutionala a României. Editura “Lumina Lex”. .PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 146 – Constantin C. Regia Autonoma “Monitorul Oficial”. Editie noua. – Vasile Gionea. Bucuresti. Declaratiile de drepturi ale omului si repercursiunile lor în dreptul international public. Constanta Calinoiu. Editura Lumina Lex. Bucuresti. Georgeta Duculescu. mijloace interne si internationale. comentata si adnotata. Bucuresti. vol. Iasi. 2003. Dreptul integrarii europene. 1998. Editia III-a. 1998. Justitia europeana. Curs de drept constitutional. 1741-1991. documente.II (1994). editia II-a.I (1993). 1859-1991. Bucuresti. opinii. Georgeta Duculescu. Bucuresti. Bucuresti. 2001. Bucuresti. vol. – Tudor Draganu. Editura Lumina Lex. Editura “Lumina Lex”. Bucuresti. vol.

Tunis. Bucuresti. 1997. 1994. Marian Enache. – Ioan Muraru. – Adrian Nastase. 1998. Bucuresti. Statul de drept. 2001. 1995. vol. 2002. Studii constitutionale. – Ioan Muraru. Bucuresti. – Paul Negulescu. George Alexianu. – P.Oroveanu. Editura Enciclopedica. Interpretarea Constitutiei. Teorie generala. Editura “J. Istoria dreptului românesc si evolutia institutiilor constitutionale. Bucuresti. 1994. Bucuresti. – Mihai T. Bucuresti. Bucuresti. – Valeriu Mangu. Bucuresti. – Petru Miculescu. – Ioan Muraru. Constitutia României din 1991 si istoria dreptului public românesc. Bucuresti. Concept. 1998. Gheorghe Iancu. – Mihai T. Bucuresti. f. 1999. – Antonie Iorgovan. Mihai Constantinescu. Drept constitutional si institutii politice. Comunicare. Bucuresti. Bucuresti. Institutul Român pentru Drepturile Omului. Gheorghe Iancu. – Ioan Muraru. – Ioan Muraru. Contra Constitutia. Editura „Lumina Lex”. Despre pluralism în America. – Dumitru Mazilu¸ Proclamatia Revolutiei române. Oroveanu. Editura „Cerma”. Institutul Român pentru Drepturile Omului. Le bicameralisme en Roumanie – entre la tradition et les exigences de l’integration europeenne.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 147 – Cristian Ionescu. 1998. Bucuresti. Studii de drept constitutional. 2 vol.II. – Liliana Mihut .I. 2000. Bucuresti. Regia Autonoma „Monitorul Oficial”. Constitutiile române. – Dumitru Mazilu. Casa Scoalelor. Bucuresti. 1942-1943. vol. Editura „Lumina Lex”. Academia Internationala de Drept Constitutional. Simina Tanasescu. Mihai Constantinescu. Editia a IX-a revazuta. exigente si realitati contemporane. Bucuresti. 2003. Editura Garamond. Bucuresti. Protectia constitutionala a libertatilor de opinie. Mihai Constantinescu. Societatea civila. Partidele politice. – Adrian Nastase. Doctrina si practica.Calderon”. 1992. – Ioan Muraru. 1998. Tratat de drept public. Mihai Constantinescu. 2002. Editura „Sfera”. Editura “Lumina Lex”. Editura ACTAMI. Editura „Cerma”. Editura “Lumina Lex”. Editura ACTAMI. Editura ACTAMI. . Studii constitutionale. 1995. 1999. 1992. Constanta Calinoiu. Diplomatia parlamentara. Editura “Lumina Lex”.P. Editura „Lumina Lex”. Bucuresti. – Paula Pantea. Drept parlamentar românesc. Editura ACTAMI. – Ioan Muraru. 1999. Ministerul Public. Bucuresti. Simina Tanasescu. Drept constitutional si institutii politice. Drepturile omului – religie a sfârsitului de secol. Bucuresti.L. Drepturile omului. – Antonie Iorgovan. Negulescu. 1998. Bucuresti.an. Editura “Lumina Lex”. Drepturile omului.

Iasi. comunicari prezentate la seminarul stiintific din 21 decembrie 1992. Bucuresti. 2001. Drept constitutional si institutii politice.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 148 – Partidele politice. Editura ALL Beck. . Bucuresti. Bucuresti. 2003. – Ion Rusu. Bucuresti.11/1997. Problema dublei cetatenii în legislatia româna.3-14. Dictionnaire du droit constitutionnel. Editura “Cugetarea”. 1993. – Genoveva Vrabie. et de la Roumanie. Stefan Deaconu. – Simina Elena Tanasescu. Institutul European. Les regimes politiques des pays de l’U. Editura SERVOSAT.Constanta Calinoiu. Etudes de Droit Constitutionnel. Parlamentul României. Drept constitutional si institutii politice contemporane. seria III-a. Statul de drept în dezbaterile contemporane. 1999.E. Principiul egalitatii în dreptul românesc. Drept constitutional si institutii politice. Bucuresti. Senatul României. Drept constitutional si institutii politice. – Mihai Constantinescu. Procedura legislativa. Editura Academiei Române. Ed. 2001. – Ioan Vida. COMUNICARI – Ion M. anul VIII. seria III-a. p. Editura Lumina Lex. Editia a V-a. – Elena Simina Tanasescu. – Genoveva Vrabie (coord. Constitutionalitate si constitutionalism . comunicare prezentata la Simpozionul stiintific “De la Constitutia tranzitiei la Constitutia integrarii Euro-Atlantice”. 1999. Editura „Silvi”. . în “Dreptul”. în “Dreptul”.Armand Colin. Forma de guvernamânt. – Michel de Villiers. Mandatul de parlamentar si imunitatea parlamentara. Modificarea procedurilor de solutionare a exceptiilor de neconstitutionalitate. Garantii ale drepturilor si libertatilor omului consfintite prin Legea de revizuire a Constitutiei României. STUDII. octombrie 2003. Bucuresti. ARTICOLE. – Ion Predescu. 1998. nr. Bucuresti. Editura „National”. Caiet de seminarii. Arad. Bucuresti.15-20. Paris.). 1998. – Florin Vasilescu. Iasi. 2001. Regia Autonoma „Monitorul Oficial”.Anghel.2/1999. Bucuresti. 2002. – Sofia Popescu. Ombudsman-ul în dreptul comparat. 1999. 3e edition. 1998. – Monica Vlad. 1998. 2002. Editura “Lumina Lex”. organizat cu sprijinul Curtii Constitutionale. Craiova. revazuta si întregita. p. Editura „Scrisul românesc”. nr. – Iulian Teodoroiu. Editura ALLBECK. Bianca Predescu. 1997. anul X. – Genoveva Vrabie. Bucuresti. Universitatea „Româno-Americana”. Regia Autonoma “Monitorul Oficial”. – Ion Rusu.

în “Revista de Drept Comercial”. nr.7/1998.38. Bucuresti. anul IX. anul XI.1/1997. Constanta Calinoiu. anul X.1-2/1998.19-24. anul VIII. anul IX. Editura “Rosetti”. anul XI. în “Dreptul”. Antonie Iorgovan. seria III-a. – Victor Duculescu. B.4/2000. nr. – Corneliu-Liviu Popescu. Explicatii si comentarii. în “Studii de drept românesc”. Imunitatea parlamentara.63-70. anul I.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 149 – Mihai Constantinescu.30-39. Ioan Vida. – Victor Duculescu. p. editata de Guvernul României. Ioan Vida.7/1997. 2003 .12/2000.249-253. nr. nr. Regulamentul Camerei Deputatilor din 24 februarie 1994.65-71. p. anul X. Procedura de investire a Guvernului. . Ioan Muraru. p. în “Fiat Justitia”. seria III-a. nr. p. în “Revista cercului juridic banatean” nr. seria III-a. în “Juridica”. – Corneliu Turianu.7. p.13-22. în “Dreptul”. seria III-a. anul XI. Constanta Calinoiu. p. – Victor Duculescu. în “Revista de Drept Comercial”. Câteva reflectii privind functiile Parlamentului. în “Dreptul”.64-69. – Victor Duculescu. seria III-a. nr. Mihai Constantinescu. p. Ratificarea tratatelor de la Maastricht si Amsterdam si unele implicatii pe planul dreptului constitutional.18-24.7/1998. p. anul 10(43) nr. nr. p. p. seria III-a. ACTE NORMATIVE Constitutia României. nr. – Victor Duculescu.7-8/1999. dar întotdeauna noua a dreptului electoral: scrutinul uninominal sau cel de lista.33-38. în “Dreptul”. republicat în Monitorul Oficial al României nr. Constanta Calinoiu. nr. în “Dreptul”. anul XI. Promulgarea legii.11/2000. Revizuirea Constitutiei României. Avocatul Poporului. nr. nr. seria III-a. – Ioan Les. în “Dreptul”. Câteva observatii în legatura cu structura bicamerala a Parlamentului si cu raporturile dintre cele doua Camere în “Dreptul”.51 din 31 ianuarie 2001. serie noua. Consideratii privind institutia imunitatii parlamentare. – Marian Enache. în “Dreptul”. p.10-1112/1997. revista lunara de drept. 2003 – Tudor Draganu. Integrarea României în Uniunea Europeana si eventualitatea unei reforme constitutionale. p. O tema de dezbatere între oamenii politici si juristii români: modificarea Constitutiei. O problema veche. .Mihai Constantinescu. august 2000. ClujNapoca. p. – Mihai Constantinescu.9/2000. serie noua.6/2000. nr. seria III-a.57-67.22-24. – Ioan Muraru. institutie a statului de drept. – Victor Duculescu. publicatie a Editurii ALL Beck.3-11.12-17. Bucuresti.6/2000. Unele probleme teoretice si practice legate de existenta dreptului parlamentar. Aprobarea ordonantei de urgenta. anul IX. p. Aplicarea în România a Conventiei -cadru pentru protectia minoritatilor nationale.

163 din 7 august 1991.559 din 17 noiembrie 1999). .311 din 5 iulie 2000).90/2001) în Monitorul Oficial al României nr.150 din 7 august 1992.164 din 16 iulie 1992. modificata si completata prin Legea privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. Legea privind alegerile locale (nr.63/2000. (Monitorul Oficial al României nr. republicat în Monitorul Oficial al României nr.63/2000. (Monitorul Oficial al României nr.98 din 6 martie 2000.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 150 Regulamentul Senatului din 30 iunie 1993. Legea privind siguranta nationala a României (nr.79 din 18 aprilie 1996.215/2001) în Monitorul Oficial al României nr.240 din 31 mai 2000) si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. modificata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.122 din 8 noiembrie 1990.164 din 2 aprilie 2001. publicata în Monitorul Oficial al României nr. Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului (nr. Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.63/2000. Legea pentru organizarea judecatoreasca (nr. Legea pentru organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor (nr. Legea administratiei publice locale (nr.4/1991) în Monitorul Oficial al României nr.204 din 23 aprilie 2001. 58 din 2 februarie 2001.48/1999. republicata în Monitorul Oficial al României nr. Legea audiovizualului (nr. republicata în Monitorul Oficial al României nr. Legea privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale (nr. (Monitorul Oficial al României nr.129/2000.92/1992). republicata în Monitorul Oficial al României nr. publicat în MonitorulOficialalRomâniei nr. Legea pentru alegerea Presedintelui României (nr.70/1991). (Monitorul Oficial al României nr. republicata în Monitorul Oficial al României nr. modificata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.129/2000.311 din 5 iulie 2000).21/1991).259 din 30 septembrie 1997. Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale în Monitorul Oficial al României nr.240 din 31 mai 2000) si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.240 din 31 mai 2000.48/1992) în Monitorul Oficial al României nr.29/1990).5 din 12 ianuarie 1991. modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.69/1992) în Monitorul Oficial al României nr. în Monitorul Oficial al României nr. Legea pentru încheierea si ratificarea tratatelor (nr.34 din 4 martie 1992. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.15/2000. în Monitorul Oficial al României nr. Legea contenciosului administrativ (nr.47/1992).354 din 28 iulie 2000). Legea cetateniei române (nr.104 din 25 mai 1992. (Monitorul Oficial al României nr.179/1999.51/1991). modificata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. (Monitorul Oficial al României nr.68/1992) în Monitorul Oficial al României nr.187 din 7 august 1997.164 din 16 iulie 1992.

311 din 5 iulie 2000). Legea pentru înfiintarea.109/1997) în Monitorul Oficial al României nr. Culegere de decizii si hotarâri 1992-1993.107/2001 privind frontiera de stat a României.116 din 16 martie 2000. CULEGERI DE DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE Curtea Constitutionala. Legea privind regimul strainilor în România (nr.43 din 29 februarie 1996. Regia Autonoma „Monitorul Oficial”. Bucuresti.73/1993) în Monitorul Oficial al României nr. C. Curtea Constitutionala. 1998. Legea privind organizarea si desfasurarea referendumului (nr. organizarea si functionarea Consiliului Legislativ (nr. Legea privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi (nr.25 din 17 ianuarie 2003.111 din 14 martie 2000) si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. Regia Autonoma „Monitorul Oficial”.113/2000 (Monitorul Oficial al României nr. 1998.94/1992). Regia Autonoma „Monitorul Oficial”. în Monitorul Oficial al României nr.1/1996) în Monitorul Oficial al României nr. Curtea Constitutionala. 1995.35/1997).123-2001) în Monitorul Oficial al României nr. 1992-1997. Bucuresti. Hotarârea Birourilor permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului Legislativ si a nomenclatorului de functii (nr. Culegere de decizii si hotarâri 1997. Regia Autonoma „Monitorul Oficial”.14/2003) în Monitorul Oficial al României nr.3/2000) în Monitorul Oficial al României nr.168 din 3 aprilie 2001. . Legea privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social (nr.611 din 14 decembrie 1999. Legea privind exercitarea initiativei legislative de catre cetateni (nr.352 din 30 iunie 2001. Regia Autonoma „Monitorul Oficial”.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 151 (Monitorul Oficial al României nr. Bucuresti. Ordonanta de Urgenta a Guvernului României nr.141 din 7 iulie 1997. Jurisprudenta Curtii Constitutionale. Culegere de decizii si hotarâri 1995-1996. Editura „National”. Legea partidelor politice (nr. Bucuresti. Bucuresti. 1997. Culegere de decizii si hotarâri 1994.48 din 20 martie 1997. republicata în Monitorul Oficial al României nr.84 din 24 februarie 2000. Curtea Constitutionala. 1994. 1995.189/1999) în Monitorul Oficial al României nr.260 din 5 noiembrie 1993. în Monitorul Oficial al României nr. Legea privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului (nr. Curtea Constitutionala. Culegere de decizii si hotarâri 1995.

238 din 4 octombrie 1993. 2000. în Monitorul Oficial al României nr.U.PARTEA I CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE GENERALE ALE DISCIPLINEI DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 152 Curtea Constitutionala. Editura “Lumina Lex”. Georgeta Duculescu. . amendata prin Protocolul nr. Declaratia Universala a Drepturilor Omului.62-70. Statutul Consiliului Europei. Conventia pentru apararea drepturilor si a libertatilor fundamentale si protocoalele aditionale. p.143 din 30 iunie 1993. Constanta Calinoiu. editata de Centrul de Informare al O. în Drepturile omului. Bucuresti. în aceeasi culegere.1. în Victor Duculescu. Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale. Drepturile omului. Pact international cu privire la drepturile civile si politice. Bucuresti. 9-11 iulie 1991) în Monitorul Oficial al României nr.11 în Manualul Consiliului Europei.307-324. Culegere de documente internationale si acte normative de drept intern. textul publicat în Monitorul Oficial al României nr. Bucuresti. p. vol. p. p.I p. Pact international cu privire la drepturile economice. Editura “Lumina Lex”. – Documentele conferintei la nivel înalt pentru Securitate si Cooperare în Europa (Helsinki.181 din 9 septembrie 1991 sau în Culegerea citata. Editura Militara. Decizii de constatare a neconstitutionalitatii – 1992-1998.135 din 31 mai 1994 sau Crestomatie de drept constitutional.91-102. 1999.192195. 1998. p. Regia Autonoma „Monitorul Oficial”. vol. – Declaratia privind drepturile persoanelor care fac parte din minoritatile etnice. Victor Duculescu. 1993. p. Bucuresti. în Victor Luncan. Traducere în limba româna. Actul final al Conferintei pentru securitate si cooperare în Europa (Helsinki)1 august 1975. Crestomatie de drept constitutional. vol. Centrul de Informare si documentare al Consiliului Europei la Bucuresti. pentru România. Protocolul facultativ al Pactului international cu privire la drepturile civile si politice. Decizii si hotarâri 1999. în Monitorul Oficial al României nr.129-145. sociale si culturale.I si II.N. Carta de la Paris pentru o noua Europa.122-128. 1999. Culegere de documente internationale si acte normative de drept international.175-191. în Monitorul Oficial al României nr.312 din 3 decembrie 1993. nationale sau religioase si protectia identitatii acestora (Copenhaga 1990) în Crestomatie de drept constitutional. Curtea Constitutionala. DOCUMENTE INTERNATIONALE Carta Organizatiei Natiunilor Unite. Bucuresti.

Centrul de Informare si documentare al Consiliului Europei la Bucuresti. – Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale. . Centrul de Informare si documentare al Consiliului Europei la Bucuresti. p.82 din 4 mai 1995 sau în Manualul Consiliului Europei. Carta europeana a limbilor regionale sau minoritare.396-411. Carta europeana a autonomiei locale. 1999. Bucuresti. p. Centrul de Informare si documentare al Consiliului Europei la Bucuresti. în Manualul Consiliului Europei.DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE 153 Carta sociala europeana. Bucuresti.388-395. Bucuresti. revizuita. Centrul de Informare si documentare al Consiliului Europei la Bucuresti.357-387. 1999. în Manualul Consiliului Europei. Bucuresti. 1999.412-439. în Monitorul Oficial al României nr. în Manualul Consiliului Europei. p. p. 1999.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->