You are on page 1of 36

Perle naturale de cultura Enciclopedie Perle de apa dulce Perle Akoya Perle de Tahiti Perle din Marile Sudului

Alte perle Despre perle

Brilio.ro doreste ca fiecare client interesat de perle sa fie cat mai bine informat, pentru a putea lua decizia cea mai buna atunci cand doreste sa cumpere inele, coliere, cercei, sau alt gen de bijuterii cu perle. De aceea, cei interesati pot gasi la Brilio.ro toate informatiile minim necesare unui client bine informat. Aceasta este o prezentare detaliata despre perle. Perle – clarificari esentiale Foarte multi comercianti, dar si unii clienti deopotriva, folosesc cuvantul perla fara sa faca clar distinctie intre perlele artificiale (din plastic), perlele naturale si perlele naturale de cultura. In ziua de azi, imitatiile perlelor pot arata atat de bine incat sa insele chiar si pe unii dintre cei mai buni cunoscatori, insa fara exceptie, calitatea imitatiilor dureaza un timp foarte scurt, aparand diverse aspecte de uzura care scot la iveala faptul ca nu

este perla veritabila. Cu titlu informativ, o perla artificiala nu contine nici cel mai mic element natural, fiind de fapt o bila din plastic acoperita cu un strat sau mai multe de vopsea artificiala care imita foarte bine aspectul sidefat al perlelor naturale. Totodata, perlele artificiale sunt toate de exact aceeasi marime intrun sirag de pilda, ceea ce este imposibil in cazul perlelor naturale veritabile sau in cazul perlelor naturale de cultura. Spre exemplu, sunt multe cazuri in care unii comercianti promoveaza, sau clienti mai putin cunoscatori considera perlele din plastic produse in mai multe fabrici din insula Mallorca ca fiind naturale, fiind de fapt o mare eroare, intrucat in apele acestei insule din Marea Mediterana nu se cultiva perle naturale. Exista si cazuri izolate in Mallorca cu unele « fabrici » de perle, care insa importa perlele naturale, preponderent de apa dulce, pe care apoi le monteaza in bijuterii si le prezinta inclusiv in tururi pentru turistii care viziteaza aceasta insula, fiind in definitiv o exploatare a cailor de marketing moderne prin intermediul turismului. Exemple similare exista si in China, tara care insa cultiva si perle naturale. La nivelul tehnologic din ziua de azi si cu materialele avansate care exista, chiar si unii experti se pot insela. Trebuie spus ca pretul foarte mic al unor perle care sunt vandute drept perle naturale si care sunt perfecte ca aspect si identice ca marime, trebuie sa dea mult de gandit oricarui potential client. De asemenea, magazinul din care cumpara clientul, precum si informatiile pe care le primeste de la vanzatori,

trebuie sa-i sporeasca, sau, dimpotriva sa-i micsoreze increderea ca perlele sunt, sau nu, naturale, deci veritabile. Referitor la perlele naturale insa, orice client interesat trebuie sa stie ce este o perla naturala, intelegandu-se prin aceasta ca este vorba despre o perla asupra producerii careia de catre scoica-mama omul nu a intervenit in niciun fel, cu exceptia bineinteles a extractiei perlei din scoica. O perla ia nastere atunci cand in interiorul scoicii-mama este prins captiv un mic corp intrus, un parazit pentru organismul scoicii, putand fi de pilda un micro-organism marin, sau o insecta, dar niciodata un fir de nisip cum fals au lasat unii sa se inteleaga. Apoi, scoica-mama, secreta o substanta ce are la baza carbonat de calciu, denumit sidef (in engleaza, nacre) si Conchiolin, o proteina proprie scoicii care ajuta la lipirea sidefului, in ideea de a izola corpul strain, adica de a se apara de el. Peste timp, depunerile de straturi succesive din sidef peste corpul strain dau nastere perlei atat de ravnite. In consecinta, atat perla propriu-zisa, cat si modul ei de nastere si creare au fost in acest caz 100% naturale. Insa, trebuie stiut ca astfel de perle sunt atat de rare si aproape neintalnite in zilele noastre, incat si in cazul in care mai sunt descoperite, sunt vandute numai la licitatii, cu preturi ce depasesc bugetele clientilor obisnuiti. Trebuie subliniat faptul ca perle 100% naturale nu se mai gasesc in zilele noastre in magazine. Oricum, perlele naturale au de obicei forme neregulate, si cu atat mai rar perfect sferice. Astfel, vasta majoritate a perlelor naturale ce se pot cumpara in zilele noastre din magazinele respectabile de bijuterii sunt de fapt tot perle naturale, dar de cultura. Acest termen complet defineste corect atat tipul de perla pe care un client o poate cumpara, dar si modul in care a fost obtinuta.

Perlele au fost apreciate si cautate inca din cele mai vechi timpuri, din vremea Chinei antice, a Indiei, a Egiptului antic, din timpurile Imperiului Roman, din lumea Araba si pana la triburile Ameri-indiene, toate culturile au lasat mentiuni scrise si au apreciat perlele ca fiind aducatoare de noroc si fericire purtatorului. Un exemplu in acest sens poate fi Maharajahul Rana de Dolfur (1863-1901), care din dragoste nebuna pentru perle, nu numai ca si-a luat singur numele de Printul Perlelor, care ulterior i-a devenit renume, dar si-a placat pana si baldachinul patului si acoperisurile palatului cu perle, nemaivorbind de impodobirea hainelor cu perle. Datorita frumusetii lor, perlele au fost constant cautate pentru bijuterii, fiind asadar singurele « pietre » de natura organica, care iau nastere in interiorul unui organism

viu. Pana in prezent au fost observate stiintific aproximativ 8.000 de specii diferite de moluste bi-valva, scoici, dintre care doar 20 sunt capabile sa produca in mod constant perle. De asemenea, specialistii considera ca doar o scoica din 10.000 poate produce perle de calitate. Iata deci motive suficiente pentru a demonta mitul perlelor naturale ce se pot gasi la orice pas, dar si suficiente motive pentru a intari motivarea pretului lor. Perlele au fost cautate si purtate si pentru banuitele lor diverse efecte terapeutice. Chiar si azi, perlele de calitate inferioara pentru bijuterii sunt folosite in industria farmaceutica pentru obtinerea unei pudre de calciu natural si de calitate foarte ridicata, folosita ulterior in compozitia diverselor produse farmaceutice. Termenul de perla trebuie folosit doar pentru o perla naturala, iar daca este vorba de o perla ne-naturala trebuie obligatoriu sa i se adauge termenul de artificiala. Ce este o perla de cultura? Mai intai trebuie cunoscut faptul ca perlele sunt create numai de anumite scoici, care au capacitatea de a depune sidef peste un corp strain intrat in cavitatea scoicii. Acest corp strain poate fi o insecta, un parazit micro-organic, dar niciodata fire din nisip, cum de foarte multe ori s-a inteles gresit, intrucat nisipul face parte din biotopul perlei, impreuna cu apa, pe care perla nu le percepe ca intrusi. Prezenta corpului strain invadator in cavitatea scoicii, mai precis atingand mantaua cavitatii interne a scoicii, irita mantaua si determina actiunea acesteia de autoaparare, prin izolarea si «neutralizarea» corpului strain prin acoperirea in timp cu straturi succesive de sidef, material organic secretat de scoica, format la baza din carbonat de calciu cristalizat, amestecat cu Conchiolin, o proteina organica proprie secretiilor scoicii respective, care ajuta la lipirea sidefului de intrusul respectiv. Sideful este format la randul sau din milioane de placute minuscule de aragonite, in forme hexagonale si poligonale, ce pot fi vazute doar cu microscopul ce mareste de 2.000 de ori. Marimea unei aragonite este de doar 3-6 microni, cu o grosime de 0,35-0,5 microni. Dar sideful mai contine si biopolimeri elastici, cum sunt lustrin si chitin, dar si proteine matasoase. Acest complex de substante organice dau atat aspectul irizant al sidefului, dar contribuie si la atingerea unei duritati foarte mici, de doar 3-4 pe scara Moch, perlele fiind astfel considerate pietre relativ moi. Formarea perlelor se face practic astfel: celulele epiteliale ale mantalei scoicii formeaza un sac in jurul corpului-intrus, fiind denumit si sacul perlei, secretand apoi substanta cristalina sidef si Conchiolin pentru lipirea sidefului de « parazit ». Fiecare perla, a fiecarei specii pe care o reprezinta, secreta o culoare proprie de sidef. De aici rezulta si unicitatea si imensa diversitate de culori si irizari ale perlelor, fiind destul de greu de gasit seturi de perle cu aceeasi nuanta. Forma finala a perlei depinde, in consecinta, de forma corpului strain. Calitatea lustrului perlei – stralucirea sidefului – depinde de rezultatul natural generat de scoica respectiva.

sau doar o particula de manta.8 mm pana la 1. insa fara succese notabile. Indiferent de tipul perlelor de cultura. . recunoscut international deja. Aceste succese i-au adus o faima de necontestat. In general grosimea sidefului variaza de la 0.0 mm. la randul lor. dar si de calitatea apei. in functie de tipul de scoica. poluarea excesiva a apelor planetare. Trebuie spus ca perlele naturale. prin interventia omului. cu atat grosimea de sidef va fi mai mare. lustrul si stralucirea perlei mai accentuate si diametrul perlei mai mare. sau de zona geografica unde traieste scoica. firma ce-i poarta numele sau existand si in prezent. Dintre toti trei. starea de sanatate a acesteia. Tokishi Nishikawa si fiul unui producator de taitei. denumita nucleu si o particula de manta dintr-o scoicamama pentru a stimula producrea de sidef si de Conchiolin. fiind de fapt mici certificate de garantie a naturaletii lor. desi avea unul pentru cultivarea perlelor mabe inca din 1890. urme sau pete. daca este perla de apa sarata. perlele naturale de cultura sunt perle de apa dulce si perle de apa sarata. la inceputul secolului 20. Astfel. o particula sferica. Cu cat sta mai mult in cavitatea scoicii. ele sunt produse in ferme de perle.Deci nu orice scoica poate produce perle. sau prin observare cu lupa pe marginea gaurii facute cu burghiul pentru fixarea perlei intr-o bijuterie. care introduce in cavitatea perlei. Mikimoto (1858-1954) a fost cel care in urma aprofundarii tehnicilor de cultivare pe scoici Akoya a avut un real succes. avand patent inregistrat inca din 1916 pentru cultivarea perlelor sferice. fara sa raneasca perla. trebuind mentionat faptul ca in ultimii ani. Bazele culturii perlelor au fost puse in Japonia. Lustrul mai poate fi influentat si de tipul scoicii. in mediu controlat si prin proceduri extrem de minutioase si precise. daca este perla de apa dulce. Existasera si incercari timpurii anterioare. care fac parte din constructia lor naturala. a aerului care duce particule nocive deasupra oceanelor. Kokichi Mikimoto au conceput si au testat cu succes primele metode de cultivare a perlelor. fiind chiar marca de bijuterii cu perle. te tipul apei in care traieste scoica. facute de catre William Sawville-Kent.0 mm si chiar 2. cand trei cercetatori. in functie de tipul scoicii. putand fi determinata fie prin observarea cu iradiere cu raze X. Perlele naturale au pe suprafata lor diverse mici imperfectiuni. Tatsuhei Mise. precum si turismul acvatic au dus la inregistrarea unor cote alarmante de scadere a productiei de perle de calitate. sau perlele naturale de cultura fara aceste urme sunt atat de rare incat se vorbeste despre ele ca din legende si oricum pretul lor poate ajunge si la cateva mii de dolari americani pentru o perla.

Dupa un timp. generand in total intre 24. in functie de tipul biologic al scoicii. Calitatea ambelor este echivalenta. Totodata. Aidoma. Apoi. cele mai . mantaua odata introdusa este usor rasucita si i se intorc marginile astfel incat sa i se dea o forma cat mai rotunda. fiind recoltate dupa 2. O alta diferenta fata de perlele de apa sarata este ca mantauadonata nu este introdusa in organul de reproducere (gonad). Atunci cand mentionam termenul perle. acestea din urma nefiind catalogate ca cele cu cea mai buna calitate si deci cu un pret mai mic. Perlele de apa dulce Perlele de apa dulce. Mantaua este primul tesut al unei scoici. perlele de apa dulce nu depasesc diametrul de 8 mm din cauza inaltimii cavitatii scoicii. dar care a fost cultivata de mana omului. sortata si comercializata. datorat formei perfecte. prin intermediul careia este prins organismul ei de una din partile scoicii. dupa caz. unde traiesc specii de scoici triunghiulare (Triangle shell sau Hyriopsis cumingii) care produc efectul de sidefare al unui corp strain. cultivatorii din fermele de perle asteapta pana la recoltarea unei sarje intre 6 luni si 6 ani. variind intre 12 si 16 insertii pe o parte. dar unul dintre cei mai importanti este acela ca dupa o munca grea si sustinuta. ci direct in mantaua perlei cultivate. si numai 10% este de calitate maxima. iar la recoltare doar 50% din cantitatea obtinuta este vandabila in general. dupa cum le spune si numele. se formeaza un sac al perlei unde se depun straturi succesive de sidef peste mantaua ce se dizolva in final. O scoica de apa dulce poate fi multiplu plantata.Pretul perlelor de cultura este influentat de mai multi factori. pana la 32 de perle. Perla de apa dulce se distinge prin faptul ca in ea nu se introduce un nucleu. sau de ambele. se pot introduce mai multe bucatele odata in aceeasi scoica. iar perla nou formata este acoperita cu mai multe straturi de sidef masiv si este intr-un final extrasa. Astfel. Acest gen de perle se disting prin faptul ca sunt de obicei de culoare alba. dar valoric perla naturala va fi mai scumpa datorita raritatii. se va intelege ca este vorba de o perla naturala si care este extrem de rara. in functie de specie. pentru a nu mai folosi termenul mai lung de perle naturale de cultura de apa dulce. in functie de specia scoicii. fara a adauga ca sunt de cultura. sunt produse. maxim 6 ani. o biluta din sidef din perlamama. ci doar o bucatica de manta de circa 3 mm de la o perla-donator similara ca si specie. cu un plus pentru cea cultivata. eventual cu irizari de nuante pale de galben sau roz. in lacuri si rauri cu ape dulci. prin perle naturale de cultura se va intelege automat ca este vorba de o perla produsa de o scoica.

totusi cele de apa sarata sunt si mai apreciate din punctul de vedere al acestor calitati. Desi Japonia a fost in ultimul secol liderul incontestabil al productiei de perle de apa dulce in nu mai putin celebrul lac Biwa. doar ca in astfel de cazuri clientii trebuie informati. sau colorate (eng.: dyed).: enhanced).500 tone raportate in 2006. iar diferentele sunt subliniate la capitolul special dedicat perlelor de cultura Akoya. Nu au nimic in comun. Din alt punct de vedere insa. in cazul in care in mod exceptional se recolteaza si astfel de exceptii. asemanarile fiind doar apropiate. datorata faptului ca sunt formate din sidef masiv. legat de culoare si marime. desi cele de calitate superioara au un aspect foarte frumos. Din cauza ca unele perle de apa dulce au un aspect original aproape perfect. Altfel. din cauza faptului ca si unele si altele pot avea cam aceeasi nuanta de sidef alb. precizandu-se ca au calitatea imbunatatita. cu o forma aproape perfect rotunda. datorita productivitatii mari. ca urmare a faptului ca nu au nucleu. fara asperitati. sau ca sunt tratate (eng. cu o productie anuala de peste 1. cu un lustru apreciat si cu suprafata neteda. Perlele de apa dulce insa au o duritate mai mare decat perlele de apa sarata. China fiind totodata in prezent liderul mondial al productiei de perle naturale de cultura.mari de acest diametru fiind extrem de rare si de scumpe. perlele de apa dulce nu sunt toate de forma perfect sferica. astfel ca perlele de apa dulce sunt in general mai accesibile ca si pret. totusi trebuie recunoscut meritul Chinei. perlele de apa dulce sunt in general mai accesibile decat cele de apa sarata. unde este atestata cultivarea perlelor de apa dulce inca din secolul 13. Astfel de perle se numesc perle naturale de cultura tratate si trebuie precizat . fiind mai rezistente la zgariere sau ciobire. cu perlele de apa dulce. acceptate universal ca fiind corecte. sau ale suprafetei. unii confunda sau aseamana perlele de apa sarata Akoya. Ferma de perle de apa dulce recoltate Perle de apa dulce Din cauza imperfectiunii sferice a mantalei si apoi a perlei rezultate. Adeseori. iar mantaua-donata se dizolva integral in sacul perlei. detinand de fapt aproape un monopol al acestui tip de perle. originare din Japonia. culoarea sau lustrul lor pot fi imbunatatite prin tratamente chimice specifice. deoarece. avand unele imperfectiuni ale culorii neuniforme. perlele de apa dulce contin 100% sidef.

de perle de apa sarata (Akoya. culoarea lor nu se schimba. Tipurile de tratamente de imbunatatire ale calitatilor perlelor sunt detailate la capitolul special dedicat. este mult mai mare decat cea a perlelor de apa dulce. astfel ca toate perlele cultivate in apa salina sunt denumite perle naturale de apa sarata. Perlele de apa sarata de cultura se produc in asa-zisele ferme de cultura. Desi exista mai multe feluri. Perle de apa dulce Perle de apa sarata Akoya (argintie. Odata tratate. . din Marile Sudului. Marea Rosie. ramanand permanent si nealterata in timp. fildes) Perle de Tahiti Perle de Perle naturale de apa sarata se mai gasesc inca. denumite pe scurt perle de apa sarata. cele mai importante sunt considerate perlele de Akoya. ci doar vin sa imbunatateasca ceea ce Mama Natura nu a reusit in totalitate prin intermediul scoicii. atat in ceea ce priveste locatiile de unde provin. sau in apele de coasta ale Indiei sau Japonei. de Tahiti si cele din Marile Sudului. 000) incat este necesara cresterea lor in ferme de perle naturale de cultura de apa sarata. arealul insulelor Tahiti (perlele de Tahiti) sau din Marile Sudului . desi in trecut se produceau in scoicile din apele Golfului Persic. in mediu controlat septic chiar si prin proceduri extrem de minutioase si precise. denumita nucleu. in prezent perlele de apa sarata se produc predominant in Japonia (perlele de Akoya). Cortez. Printr-o deschizatura minuscula de doar 2-3 centimetri se introduce in organul de reproducere (gonad) al scoicii o particula perfect sferica. In acest sens. specii. dar atat de rar (rata fiind de 1 la 1. roz. unde se folosec scoici specifice carora li se introduce in cavitate un corp strain. Perlele de apa sarata Diversitatea perlelor naturale de cultura de apa sarata. fara sa fie ranita perla. dar si culorile si dimensiunile in care se pot gasi. de Tahiti. Ele sunt denumite de apa sarata datorita faptului ca sunt produse de scoici care traiesc doar in apa sarata a marilor sau oceanelor.ca tratamentele la care sunt supuse nu le altereaza calitatile naturale.Australia si Oceania (perle din Marile Sudului). Keshi si Mabe).

Culorile tratate au aparut ca urmare a diversitatii creative din moda.: overtone). albastrui sau combinate. In acest sac se formeaza apoi perla prin « izolarea » ei cu sidef ce se depune in straturi succesive pe nucleu. Aceste tratamente fac culorile permanente.urmata apoi de o particula de manta dintr-o scoica-donator mama pentru a stimula producerea de sidef si de Conchiolin. pe cand Akoya mor la recoltare. prin tratamente chimice. sau colorate. cu asa-zisele “ape” de nuante. fiind solicitate in acest sens si create culori si diverse nuante precum ciocolata. In terminologia de specialitate se vorbeste de doua culori.4. plasate in apele oceanelor de langa tarm.forma Culoarea perlelor de apa sarata difera foarte mult in functie de zona de provenienta. Dupa un timp perla nou formata este acoperita cu mai multe straturi de sidef si este intr-un final extrasa. in care se pot introduce si maxim 5 nuclee. exceptie facand scoicile Akoya. aproape rotunde (2). astfel de perle fiind denumite perle tratate. Culoarea de baza (eng. se pun apoi la refacere si apoi sunt reintroduse in circuitul de cultivare. Forma perlelelor de apa sarata este in general sferica. datorita nucleului inserat. tesuturile mantalei produc celule epiteliale in jurul nucleului. practic neexistand 2 perle perfect identice ca si forma. Totodata. Intr-o scoica de apa sarata se pot introduce maxim 2 astfel de nuclee. Trebuie mentionat ca nucleul este tot din sidef. rosu. Perla rotunde (foto 1). fiind in fapt o culoare neagra cu straluciri verzui. iar nuantele pot fi foarte diverse. cum se pot intalni in Marile Sudului indeosebi. In toate cazurile de cultivare. chiar negru. auriu. marime si culoare. cat si in larg. de apa sarata. pe vapoare specializate. astfel ca perla este 100% naturala. Perlelor ce sunt recultivate li se introduc nucleele in sacii deja formati anterior. care nu au nucleul sferic. dand nastere perlelor cu forma buton/nasture.7) neregulata (5) si baroc . Fermele de perle de apa sarata sunt atat la tarm. mai ales ca pot fi folosite si in bijuteriile fashion. tipul scoicii-mama. gri. adica nuanta care se suprapune in “ape” peste culoarea de baza. ovale (3. dand nastere unui sac al perlei. Diferenta este ca restul perlelor de apa sarata pot fi recultivate de cateva ori.: body color) si culoarea de ton secundar (eng. ovale sau baroc. sau chiar perle de culoare mov. . Exista in ziua de azi si metode stiintifice de imbunatatire a culorilor perlelelor. mai ales privita la lumina intensa. exceptie de la regula facand perlele de apa sarata de tip Keshi. foarte apreciate si cautate deopotriva. dar cultivata. pot exista si “accidente” ale formelor perlelor de apa sarata. verde pal.6. Aceasta este metoda universal folosita in ziua de azi pentru a cultiva perle de apa sarata in fermele specializate. sortata si comercializata.

fie apa dulce. Perlele de apa sarata au fost ravnite inca din vremuri stravechi. perlele naturale tratate de apa sarata. atat pentru frumusetea lor. cat si pentru marimea lor. multi conducatori impodobinu-si nu numai vestimentatiile. alb-roz. dar si a variatiilor de culori.dar clientilor trebuie sa li se mentioneze ca sunt perle naturale tratate. aur alb si aur roz. fie de apa sarata. Dintre toate culorile tratate nou aparute. . roz. stabilitate in gusturile clientilor si combinatiile cu diversele nuante de aur. argintiu. ciocolata. gri si negre. aurii. Iata mai jos cateva exemple de sirag cu perle ciocolata si un grup de perle naturale tratate in diverse culori. implicit propriile bijuterii cu perle in combinatii diverse cu pietre pretioase. Perle naturale albe. auriu. se disting prin aspect. negre de Tahiti. dar chiar si palatele. Tendintele din moda au influentat si inca mai influenteaza si aceasta industrie imbunatatind creatiile Mamei Natura sau reparand accidentele ei. dand nastere unor bijuterii cu perle naturale inimaginabile alta data.

fiind produse de speciile de scoici Pinctada fucata martensii si Pinctada fucata chemnitzii. Productia de nasturi din sidef a incetat odata cu aparitia celor din plastic la inceputul secolului 20. insa folosirea in prezent a perlei-mama in houte-horologerie si a obiectelor de lux a devenit o obisnuinta.Soicile de apa sarata nu furnizeaza doar perle. China. Perle de Akoya Unele dintre cele mai apreciate si mai cautate perle de apa sarata sunt perlele de Akoya. . Aceste perle sunt cu nucleu introdus. Corea de Sud si Australia. apoi atat in bijuterii. acest material natural de valoare fiind regasit inclusiv in insertiile bordurilor unor masini de lux. dar mai nou ca si cadrane pentru ceasuri foarte scumpe. dar si sideful denumit perla-mama. preponderent in Japonia. Vietnam. folosit in trecut pentru producerea nasturilor. sau la instrumente de scris si diverse ornamente.

insa si cantitativ. siraguri sau bratari. uzual insa intre 6 si 8. Aceste perle sunt cunoscute si ca cele mai mici perle. sau prin observare directa la marginea gaurii facute cu un burghiu pentru a fi fixata perla in bijuterii. clasic vorbind. In schimb japonezii s-au concentrat pe cultivarea de perle de Akoya de dimensiuni mari. peste 8 mm. China. argintiu sau crem-fildes. dimensiunile lor variind intre 2 mm si maxim 11 mm mai rar.Renumite pentru lustrul lor. mai ales calitativ. sau maxim 16 luni. Desi la inceputuri Japonia era liderul productiei acestor tipuri de perle. Scoicile de Akoya sunt recoltate dupa o prioada de minim 9 luni. Perle de Tahiti . dupa care nu se mai reinloculeaza. facandu-le ideale in productia de bijuterii pentru potrivirea perlelor multiple.70 mm. detronand Japonia. perlele de Akoya sunt considerate de fapt ca fiind “perlele”. fiind lideri absoluti pe acest segment.5 mm dar avand o caracteristica deosebit de importanta: forma rotunda. este in acest moment atat cantitativ. murind la recoltare. fiind disponibile in culoare alba sau crem.35-0. sau aproape rotunda. mai ales pentru cercei. cat si calitativ liderul incontestabil al acestei categorii de perle. fiind considerat gros comparativ cu diametrul lor si poate fi masurat fie prin metoda razelor X. cu tonuri de roz. Sideful perlelor de Akoya are o grosime de 0. care a fost tot timpul unul din lideri.

perle negre produse de aceeasi scoica se produc si in Australia. albastru. cu tonuri diverse din aceste doua nuante combinate. Cele mai apreciate raman insa cele denumite “peacock”. ci ceva mai spre est. nefiind disponibile in general in magazine. de un negru spre verde. Perlele de Tahiti sunt perle cu nucleu introdus in gonad (organul de reproducere). langa insula Gambier si la vest catre Micronezia. putand avea si 30 cm in lungime si o greutate de 4. parte din Polinezia Franceza din Oceanul Pacific. Aceste scoici produc perle cu nuante uluitoare de gri spre negru. cocos. perle de Tahiti nu se cultiva chiar langa insula cu acelasi nume. verde. aceste scoici sunt de dimensiuni mai mari. denumite si scoici “cu buze negre”.5 kg. cu tonuri de argintiu. Ca o ironie a soartei. . insulele Seychelles si Vietnam. perlele de Tahiti sunt perle ce sunt cultivate in jurul insulelor Tahiti din Insulele Societatii. fiind produse de speciile de scoici Pinctada margaritifera. Perlele de Tahiti de culoare negru intens sunt extrem de rare si foarte scumpe.Asa cum le spune si numele. Totodata. Desi nu se pot numi perle de Tahiti. chiar mov si cu un lustru magnific.

a reusit nu numai sa nucleeze peste 5. extrem de rar de 15 mm si chiar mai mult. de peste 7-8 mm. . Astazi perlele de Tahiti din bijuterii sunt doar de cultura. Astfel ca in 1962 acest domn. Jean-Marie Domard. cat si pentru sideful perla-mama mai inchis la culoare. care dupa 50 de ani ii poate multumi pe deplin. 20.000 de perle de Tahiti de calitate superioara. astfel ca numai eforturile sustinute de protejare si repopulare au dus la reabilitarea si stabilizarea situatiei din punct de vedere ecologic. Scoicile de Tahiti erau pe cale de disparitie la inceputul sec. fiind si in acest caz foarte scumpe.dand nastere unor perle de dimensiuni mai mari in general. dar a reusit sa produca startul unei noi ere in industria de bijuterii. nu numai din cauza interesului pentru perlele produse.000 de astfel de scoici si dupa 3 ani sa recolteze mai mult de 1. din cauza raritatii acestor marimi extreme. Cultivarea perlelor de Tahiti a fost inceputa ca pionerat la inceputul anilor ’60 de catre un pasionat al tehnicilor japoneze de cultivare a scoicilor aplicate de el in premiera scoicilor Pinctada margaritifera. extrem de atractiv ca aspect si raritate.

Arealul Marilor Sudului este considerat ca fiind situat intre coastele tarmurilor sudice ale Chinei si coastele nordice ale Australiei. cu gama de productie uzuala situata intre 9 si 20 mm. in nuante de sidef alb. Pinctada maxima cu buze-aurii si Pinctdata maxima cu buze-argintii. numele sau in latina subliniind ca are dimensiuni ceva mai mari. iar cele alb-aurii din sud- . cunoscute si ca perle din Marile Sudului. argintiu si auriu. iar intre vest si est fiind delimitat de limitele oceanelor Indian si Pacific. spre exemplu. Aceste ape sunt habitatul natural al speciei de soici Pinctada maxima. Astfel. in functie de coloritul sidefului perlei-mama din interiorul scoicii. si anume faptul ca exista in doua subvarietati. Filipine. De altfel.Perle din Marile Sudului Scoica Pinctada maxima este specia care produce in arealele oceanelor Indian si Pacific. Diametrul mediu al unei perle din Marile Sudului este in general de 13 mm. Cea mai mare perla din Marile Sudului cunoscuta pana in prezent are 24 de cm diametru. Indonezia si Myanmar (Burma sau Birmania) perlele dintre cele mai mari cultivate si cunoscute pana in prezent. generand astfel si perle de dimensiuni mai mari totodata. cele alb-argintii provin din nordul Australiei. Aceasta scoica mai are insa ceva deosebit. si perlele produse se vor distinge in functie de acest colorit. astfel ca i se poate insera un nucleu ceva mai mare decat marimea mantalei introduse in cazul scoicilor Akoya. preponderent in Australia.

ci doar speciile scoicilor. alb-argintii. Totodata. cele mai apreciate si deci mai valoroase sunt cele albe. organul de reproducere al acestei scoici este de asemenea mai mare decat a multor alte specii. Fermele de cultivare ale perlelor din Marile Sudului sunt asemanatoare cu fermele perlelor de Tahiti. apele in care se dezvolta aceste scoici sunt ape foarte curate. permitand depunerea de sidef cu o viteza mult mai mare in sacul perlei. de la rotunde (round).estul Asiei. durata mai indelungata de timp in care este tinuta o perla la cultivare in interiorul scoicii si mediul natural al acestor scoici. nasture (button). in apele din jurul Indoneziei. . Pinctada Maxima sunt recoltate in general dupa minim 2 ani. Formele perlelor Marilor Sudului difera foarte mult. aproaperotunde (off-round). devorand cu placere mult plancton. In apele Tailandei si Filipinelor se produc perle crem. ceea ce-i permite sa si produca mai mult sidef. triunghi (triangle). aurii si roz. picatura (drop) sau para (pear). in timp ce. Cele 4 motive principale care determina in principal ca perlele din Marile Sudului sa fie de dimensiuni mai mari sunt: dimensiunea scoicii Pinctada Maxima si deci posibilitatea inserararii unui nucleu mai mare. cele crem sunt mai putin valoroase. Gonada. ovale (oval). cerc (circle) baroc (baroque) si semibaroc (semibaroque sau circle-baroque). Dintre toate perlele Marilor Sudului. metodele nefiind diferite in esenta. corn (acorn). scoica insasi fiind foarte curata.

iar sideful lor variaza intre 0.3 mm. Culorile lor variaza de la alb si alb-argintiu. mov. fiind ceea ce specialistii denumesc ca se califica pentru . Perlele Cortez incep sa redevina in atentia bijutierilor si a cunoscatorilor perlelor. incepand din 1993 unul din simbolurile emblematice ale Mexicului. care sunt recoltate dupa 9-16 luni si apoi mor dupa recoltare. aceste perle negre au redevenit repede. dar foarte rare de chiar 14 mm. moment in care au intrat in prohibitie. la bronz si chiar negru. cu un aspect satinat. cu tonuri diverse de verde. dar si in uitare. Sunt in general perle de dimensiuni intre 8. fiind un sidef aparte. auriu si violet. Aceste perle au un colorit aparte. rapid denumite Regina Perlelor sau chiar Perla Reginelor. uneori cu tonuri foarte asemanatoare curcubeului. cele rotunde fiind sub 3% din totalul productiei. Se recolteaza in general dupa o prioada de 18-24 de luni. Fiind produse de speciile de scoici Pinctada mazatlantica si Pteria sterna in apele clare ale Golfului California din nord-vestul extrem al Mexicului. facandu-le si din acest punct de vedere deosebite. avand insa forme preponderent baroc si semibaroc. datorat atat apelor calde in care se formeaza. au fost pe cale de disparitie prin 1939. Sideful perlelor din Marile Sudului are o grosime intre 2-6 mm. pretul lor fiind uneori dublul greutatii lor in aur. fiind inregistrate si marimi record. Aceste perle nu se trateaza deloc. spre deosebire de scoicile de Akoya. In Evul Mediu si ulterior.repermitand introducerea altor nuclee dupa recoltare.8 si 2.3 si 9.3 mm diametru. albastru. dar si volumului si rapiditatii cu care se formeaza sideful in acest tip de scoici. Alte perle Perle Cortez Descoperite in 1553 de conchistadorul spaniol Hernan Cortez. posesorii unor astfel de perle reuseau chiar si cu o perla sa-si cumpere titluri nobiliare.

Perle Mabe Acest tip de perle mai este denumit si perla-jumatate sau perla-blister. de maxim 5 mm diametru. cat si de apa dulce. prin ruperea mantalei inserate in interiorul perlei cultivate perla sa creeze doi saci. dar nu in sacul perlei. sau semibaroc. atat intentionat cultivate. Aceste perle fiind relativ foarte mici. astfel ca aceste perle nu pot intra inca in categoria perlelor accesibile ca si pret. iar denumirea pentru un acest tip de perle deriva din faptul ca primele astfel de perle au provenit din specia de scoici Pinctada imbricata. De aceea. insa care ulterior elimina nucleul. astfel ca perla rezultata nu are un nucleu. Sunt insa apreciate si datorita unui lustru aparte datorat se pare. In prezent acest nume generic este atribuit perlelor produse de orice fel de scoici prin metoda inserarii nucleului si a unei bucatele de manta-donata. pana la verde pal. producand in final si perle keshi. insa pentru cei mai multi admiratori conteaza forma perlei primordial. fara nucleu. dimensiunile acestor perle sunt reduse. perlele Keshi devin din ce in ce mai rare. la crem. fiind in fapt doar sidef pur 100%. ambele tipuri neavand nucleu. chiar argintiu si auriu. Fara nucleu. doar ca in cazul Keshi mana omului a fost prezenta pentru a lua nastere perla. forma cea mai uzuala este baroc. au fost imediat asemanate cu semintele de mac si denumite ca atare. Perlele Keshi sunt un fel de “new look” in industria bijuteriilor. fiind de fapt o emisfera a unei perle. sub influenta productivitatii. insa productia lor este inca redusa la circa 3-4 kg pe an. iar in caz contrar acele scoici sunt reimplantate. Perle Keshi Semnificaria cuvantului Keshi in limba japoneza inseamna “seminte de mac”.protocoalele “Fair Trade Gems”. in fapt perlele Keshi putand fi gasite de la alb. cat si de “contributia” uraganelor. galben. deoarece. Se poate intampla ca si din accident. cultivatorii au in ferme aparate cu raze X si verifica la perioade fixe daca in scoici mai este vizibil inca nucleul. mai ales a celor fashion. cat si accidental produse. ce se formeaza in interiorul unei scoici. fiind limitata atat de noroc. fiind considerate foarte asemanatoare perlelor naturale. Perle Keshi pot fi atat de apa sarata. o specie de scoici Akoya de si mai mici dimensiuni. maro si nuante de gri si negru. lustru apreciat ca fiind mai frumos decat la oricare alta perla de cultura. “placerii” cu care scoica produce sideful nemaiavand nucleul parazit in cavitatea sa. Culoarea lor insa nu are nimic in comun cu culoarea semintelor de mac. ci . Evident nici forma nu este rotunda. dar sunt cautate si apreciate tocmai pentru puritatea si unicitatea lor.

este decupata de pe peretele scoicii.direct pe peretele perlei-mama. Astfel. acesta fiind stadiul de perla-blister. Perle Conch Perlele Conch – se pronunta konk – sunt de fapt pietre calcaroase produse in interiorul cochiliei melcului Queen Conch (Strombus gigas). in functie de specia scoicii si a regiunii de cultivare. Unii bijutieri prefera astfel de perle mabe pentru productia bijuteriilor lor. apoi i se extrage nucleul. Un alt aspect aparte al acestor perle este o anume irizare a unora de culoare roz sau alb-roz. Noua perla astfel formata este denumita perla mabe. reflexie denumita “structura flacara”. dar trebuie sa mentioneze clientilor ca sunt perle Perlele mabe se recolteaza dupa o perioada intre 6 si 24 de luni. dar se pot gasi si in nuante de galben. fiind o delicatesa in zona Bahamas si a coastelor Floridei. fiind in genere mai usor de obtinut decat perlele naturale de cultura obisnuite si de aceea sunt si mai accesibile ca pret. avand forma ovala sau baroc. mabe. devenind mai pale. perla Conch este . fiind asemanatoare unor oua de maxim 3 mm. Unii cred ca nuantele de culoare se schimba in timp. unde este frecvent intalnita aceasta scoica pescuita de pescari pentru carnea ei. iar mijlocul ii este umplut cu o rasina epoxidica. asadar. foarte rar si in nuante de maro. Partea carnoasa a scoicii este un foarte bun ingredient culinar. alb sau auriu. cand se recolteaza. La maturitate. dupa care i se aplica ca baza un “capac” din sidef de perla-mama. Culorile cele mai intalnite sunt nuante de roz (roz-somon).

totodata fiind extrem de rare si de apreciate pentru bijuterii. Spre deosebire de multe alte perle. fiind 100% naturale.de fapt un produs secundar. Aceste perle nu pot fi cultivate. Se crede chiar ca o scoica din 10.000 produce perle Conch si doar 10% au calitate pentru bijuterii. Forma este in general foarte rotunda. numai ca mecul este iritat de invadarea cavitatii sale de o substanta straina lui. Aceasta perla nu contine sidef. dar acesti melci ce o produc mai pot fi gasiti izolat si in Vietnam sau in Burma (Myanmar sau Birmania). Perlele Conch sunt extrem de rare. Se crede ca nuanta originala paleste in timp. In unele zone supa de Conch era considerata afrodisiac. dar este folosita in bijuterii. . fiind de fapt o perla calcaroasa. este cea cu acelasi nume ca al melcului – perla Melo Melo. Culoarea lor este variata. in special unicate. Este intalnita in zona Marii Chinei de Sud. ci nu de un corp strain. ca si in cazul perlelor Conch. Melo Melo sunt de dimensiuni mari in general. una dintre cele mai cautate nuante fiind portocaliu. neputand fi cultivate. cea mai mare cunoscuta fiind de marimea unei mingi de golf. Perle Melo Melo O alta piatra considerata perla datorita aspectului rotund si datorita faptului ca este produsa de o vietate marina. melcul gastropod Melo Melo. de obicei de nuante inchise de maro si bronz. dar este produsa de acest melc in mod aproape similar ca cel al perlelor cu sidef. intre Singapore si Marea Adaman. intalnita in apele marine. chiar in combinatii cu pietre pretioase.

la culoarea lavandei. nejustificand eforturile. verde roz si argintiu. Foarte rar se gasesc 2 perle Abalone simetrice ca forma. insa nu au aceeasi cautare si sunt oricum foarte dificil de obtinut. Desi perlele Abalone sunt foarte cautate. iar sangerarea scoicii duce la moartea imediata a acesteia. de la nuante iridescente si in palete potpuri. Perlele Abalone sunt produse de catre scoica gastropod Haliotis.Perle Abalone Perlele Abalone sunt foarte rare. fiind intalnite in apele Noii Zeelande si a ale Australiei. aceste scoici nu pot fi cultivate. chiar si mabe sunt insa foarte apreciate. astfel ca introducerea unui nucleu fara a provoca sangerarea scoicii este aproape imposibila. data de forma corpului acestei scoici. cel mai frecvent in Noua Zeelanda. fiind considerate de multi ca perlele cele mai frumoase din lume si cu cel mai deosebit lustru. avand forma de corn drept. Din acest motiv. de la albastru. fiind hemofile. in amestec cu mai multe nuante. doar cultivarea de perle mabe Abalone a fost posibila. Culorile in care pot fi gasite aceste perle sunt variate. la portocaliu. . aproape in toate combinatiile posibile ale acestor culori. Bijuteriile cu perle Abalone.

cele mai mari intalnite cantarind in jur de 7-8 grame. insa care nu produce perle atat de apreciate. existand si o varietate in Oceanul Atlantic. trebuie sa ai mari indoieli ca sunt naturale. de la culoarea prunei la un maro specific. Atat de rar incat un pescar din acele zone abia poate sa gaseasca cateva intr-o viata intreaga. identice sau de aceeasi marime exacta. Sunt perle 100% naturale. denumire data de asemanarea formei lor cu forma amprentei labei leului. produse de orice tip de scoica din familia pectinidae. preponderent in Golful Baja California. ca perlele sa fie cu suprafete perfecte. Testul perfectiunii: sideful perlelor este prea moale pentru a putea fi slefuit. insa foarte simetrice intre ele. fiind formate din materie organica. nu pot fi testate atat de simplu precum pietrele pretioase. taiat sau fasonat precum pietrele pretioase si de aceea sunt extrem de putine sanse. Acesta este un prim test si daca ai in fata un sirag sau o bijuterie cu mai multe perle perfecte. Totusi exista anumite teste traditionale care pot fi probe suficiente pentru a avea certitudini minime daca sunt sau nu perle naturale. mai ales cele de calitate pentru bijuterii. dar fara sidef. Ca marime. Aceste scoici traiesc in apele de coasta ale Oceanului Pacific din zona Central-Nord Americana. ce pune si mai bine in valoare efectele culorilor de asemenea unice. .Perle Scallop Perlele Scallop (de scoica) sunt pietre calcaroase in forma de perle. dar cele mai apreciate sunt cele produse de o anume scoica. putand fi atat rotunde. rotunde perfect si identice. dar si ovale. perlele produse de ele sunt extrem de rar gasite. Testarea perlelor Perlele naturale de cultura. Perlele Scallop Laba Leului se disting insa dintre toate perlele calcaroase printr-un efect tridimensional al lustrului. ceea ce le confera o alta caracteristica aparte. lacrima sau nasture. pot fi de doar cativa milimetri. iar formele sunt diferite. mai ales pentru bijuterii unicat. aproape imposibile. Scoicile Scallop fiind in special pescuite pentru calitatile culinare ale carnii lor. denumita si “Mano de Leon” sau Laba Leului de Pacific.

daca te preseaza. Ambele sisteme au la baza insa doua caracteristici primordiale si direct perceptibile vizual de orice cunoscator sau necunoscator: lustrul. existand 2 sisteme importante: sistemul AAA-A si sistemul A-D. fiind de fapt mult prea perfecte pentru a fi adevarate. pe cand o perla din plastic o vei simti foarte satinata si fina la atingrerea de suprafa dintelui. infranata la miscare. Testul aspectului: o perla naturala este formata din straturi succesive de sidef. Sistemul AAA – A are la baza definirea categoriilor de calitate ale perlelor astfel: AAA (triplu A) este considerata calitatea cea mai ridicata. In extremis. o perla naturala o veti simti usor sterpezit. care vor fi simtite calde. adica efectiv fara imperfectiuni. cum sunt GIA sau EGL. reflectandu-se dintr-unul intr-altul. mai bine alegi o perla relativ imperfecta. In astfel de cazuri. rezultand astfel un lustru inimitabil. Gradarea calitatii perlelor Gradarea perlelor nu este etalonizata la nivel mondial. irizarea lustrului si numarul imperfectiunilor dispersate pe intreaga suprafata a unei perle. de pilda. pana in acest moment nu a fost pus la punct un sistem unitar la nivel mondial. aproape fara imperfectiuni. desi prin gradarea perlelor se incearca identificarea unor categorii de calitate pentru perle. dar este lipsita de lustrul specific perlelor naturale. pretinzand ca sunt ocazii speciale pentru perle cu calitati deosebite. intrucat nu poate fi alocata o astfel de categorie. urme. daca te simti incorsetat mai bine renunta sau mai acorda-ti timp de gandire si verifica si in alte locuri. doar instinctul te mai poate salva: daca nu te simti comfortabil. fiind mai degraba o reflexie sidefata gen oglinda.Testul temperaturii: daca iti vei atinge pielea cu perle. in comparartie cu cele false. Testul dintilor: Daca situatia iti permite si poti freca usor o perla de suprafata unui dinte incisiv. daca magazinul sau “negustorul” nu-ti transmite siguranta. sau la incheietura cotului. infundaturi. Astfel. pete si imperfectiuni ale formei. cu urmele perfectiunii lasate de Mana Omului. Apoi. unde pielea este mai fina si mai sensibila. din plastic. Imitatiile perlelelor naturale au o suprafata ce imita sideful. Perlele din acesta categorie au lustrul cel mai . cel din urma fiind denumit si sistemul tahitian. inca lucrandu-se in acest sens de catre laboratoare internationale cu renume deja format in decenii dedicate pietrelor pretioase. bazate pe practica comuna a cator mai multe entitati implicate in comertul cu perle. perlele naturale vor fi simtite ca fiind reci. astfel ca lumina trece prin fiecare in parte. decat o perla ieftina. eventual pe zona gatului. mai ales la preturile mici la care sunt oferite de obicei. perle false. la preturi ceva mai mari. neputand fi considerata insa ca perfecta. care sunt de fapt adevaratele certificate de garantie ale perlelor naturale: mici semne. daca miscarea este prea ferma. Atentie insa ca sunt si impostori care ofera imitatii. cu urme lasate de Mama Natura. Atentie insa ca exista riscul sa lasi mici zgarieturi pe perla. imitatiile nu au niciunele din urmele lasate de Mama Natura pe suprafata perlelor.

sunt perlele cu un lustru foarte redus si fara irizari. Bijutierii talentati pot monta perlele de orice categorie din cele clasificate. C este categoria in care intra perlele cu nivelul mediu al lustrului si cu imperfectiuni ale suprafetei imprastiate pe nu mai mult de 60% din aceasta. intrand in aceasta categorie chiar si perle cu imperfectiuni combinate. Aceasta categorie este asa-numita categorie comerciala. AA (dublu A) este categoria de perle cu un lustru foarte bun si cu o arie de 75%-95% din suprafata lor fara imperfectiuni (deci doar pe maxim 5-25% din suprafata pot fi vazute imperfectiuni). dar dispersate pe nu mai mult de 60% din suprafata perlei. in asa fel incat sa puna cat mai bine in valoare calitatile lor. adanci si neadanci. sau minim de nivel mediu. relativ opac si fara irizari. fara imperfectiuni). fiind ultima categorie acceptata. Teoretic. de la A la D. Imperfectiunile din aceasta categorie pot fi insa mai multe dar neadanci. sau imperfectiuni adanci. In aceasta categorie intra perlele cele mai scumpe. A este categoria in care intra perlele cu calitatea acceptabila cea mai mica. Imperfectiunile sunt foarte putine. nu ar trebui sa i se vada imperfectiunile in mod direct. sau pe snur. dar imprastiate pe nu mai mult decat 60% din suprafata perlei. trebuie stiut ca sunt nevaloroase. B este categoria de perle cu un lustru bun si chiar mediu. este un sistem guvernamental folosit doar in Polinezia Franceza pentru gradarea calitatii perlelor de Tahiti si a celor din Marile Sudului: A reprezinta categoria de perle de calitate maxima cu lustrul cel mai bun si doar cu mici imperfectiuni imprastiate pe mai putin de 10% din suprafata lor. odata montata o astfle de perla. daca este sirag. Lustrul este foarte bun. avand totodata multe imperfectiuni. ascuzand cat mai multe dintre imperfectiunile vizibile. dar pe nu mai mult decat 30% din supratata totala a perlei. cel ce foloseste primele patru litere din alfabet. cu un lustru redus. Sunt vizibile "zone" de defecte si imperfectiuni vizibile in 75% din suprafata lor totala (doar 25% din suprafata este curata. desi astfel de perle pot uneori fi ofertate la preturi foarte mici. Un alt lucru demn de consemnat referitor la categoriile perlelor este legat de montarea lor in bijuterii. dar care sunt pline de imperfectiuni . iar suprafata poate avea anumite imperfectiuni vizibile. D. Pot intra in aceasta categorie si perle cu un lustru magnific. extrem de mici si de obicei "ascunse" in zona unde se dau gaurile pentru fixare in bijuterii. maxim 23. Sistemul tahitian. A fiind cea mai buna calitate.deosebit si peste 95% din intreaga lor suprafata nu are imperfectiuni. fiind imprastiate in peste 60% din suprafata perlei. in care rata calitate/pret are nivelul optim. De obicei fermierii si comerciantii de perle nu induc in circuitul comercial perlele recoltate sub calitatea A si.

o perla cu suprafata cretoasa. sunt. nu pot fi perfecte. aranjate neuniform in straturi succesive. Astfel. astfel ca lumina trece prin fiecare in parte. Acest complex de substante organice. Marimea unei aragonite este de doar 3-6 microni. Fiecare perla. ce poti fi vazute doar cu microscopul ce mareste de 2. reflectandu-se dintr-unul intr-altul. o reflexie difuza colorata in functie de culoarea sidefului. Sau. totusi ele sunt in general mai ieftine decat perlele de cultura. oricat de calitativa ar fi. Lustrul perlelor O perla naturala este formata din straturi de sidef suprapuse succesiv. In schimb. fara nucleu. cu atat calitatea perlei este mai ridicata. albicioasa si fara stralucire este o perla inferioara ca si calitate. are anumite defecte sau neregularitati ale suprafetei. Cu cat suprafata unei perle este mai stralucitoare si cu efect de oglindire mai pregnant. terna. Sistemul tahitian nefiind unul usor de apreciat. astfel ca se poate spune ca aproape nu exista perla naturala de cultura cu o suprafata perfecta. Dar sideful mai contine si biopolimeri elastici. cu un lustru inimitabil. cum sunt lustrin si chitin. fiind in esenta formate din sidef 100%. fiind unul din factorii foarte importanti in aprecierea valorii unei perle. cu o grosime de 0. Lustrul perlelor este dat de multitudinea de straturi de sidef. Semne pe suprafata perlelor Perlele.000 de ori. este folosit preponderent in tarile producatore. ci nu lustrul. chiar si asistate de mana omului. avand cu siguranta preturi stabilite prin licitatii. O exceptie in acest sens o fac perlele keshi. perlele gradate in Polinezia Franceza si care sunt sub nivel D nu sunt folosite. dar odata intrate in circuitul comercial mondial. si fiind considerate de multi drept cele mai stralucitoare perle. Lustrul indica gradul de reflexie si de stralucire al suprafetei unei perle. care. perlele fiind astfel considerate pietre relativ moi. care la randu-i este format din milioane de placute minuscule de aragonite in forme hexagonale si poligonale. de catre fermieri si comercianti. fiind interzis prin lege si pedepsindu-se inclusiv introducerea lor in circuitul comercial si in bijuterii.5 microni. rezultand astfel un lustru inimitabil. fiind produse naturale.35-0. dar si proteine matasoase.pe suprafata si de aceea este o regula clara ca in acest sistem de gradare primeaza nivelul imperfectiunilor. desi au un lustru impecabil. daca exista nu se vinde prin magazinele obisnuite de bijuterii. Exemple de perle cu defecte majore ale suprafetei . dar contribuie si la atingerea unei duritati foarte mici in acelasi timp. de doar 3-4 pe scara Moch. dau atat aspectul irizant al sidefului. an de an. evaluate si gradate conform sistemului AAA – A. de obicei.

dar de calitate foarte slaba. foarte mici zone mate. ele neputand afecta soliditatea perlei si deci nu poate aparea riscul craparii perlei.Dintre toate posibilitatile intalnite. dimensiunea etc. crapaturile. in functie de grosimea sidefului perlele isi pot pastra in timp lustrul. astfel ca. Alti factori determinanti sunt grosmiea sidefului. de pilda. atat sistemul de gradare AAA-A. cum ar fi forma. dar trebuie sa fie de dimensiuni foarte mici. gaurile sau ciupiturile suprafetei sunt considerate ca fiind cele mai grave. Culoarea perlelor . mai dura si mai durabila in timp respectiva perla. cat si sistemul tahitian A-D iau in considerare primordial aspectul lustrului si al suprafetei unei perle. daca nu sunt foarte dese.8 mm. Criteriul tahitian al grosimii minime a stratului de sidef poate fi aplicat asfel la toate tipurile de perle. de exemplu pentru perlele de Tahiti guvernul din Polinezia Franceza interzice comercializarea de orice fel a perlelor cu un strat de sidef mai mic de 0. Astfel de defecte pot genera decorticarea unor parti de sidef sau craparea perlei ducand la distrugerea iremediabila si la devalorizarea perlei respective. sau a exfolierii sidefului. in general. Nu exista standarde foarte precise in acest sens. Cele mai acceptabile defecte sunt cele care arata ca mici puncte. mici zgarieturi. aceste genuri putand afecta minor lustrul sau chiar culoarea perlei respective. Practic. Cu cat este mai gros stratul de sidef cu atat va fi ma solida. chiar si pentru unele perle considerate valoroase din alte puncte de vedere. Sunt acceptate ca semne minore chiar si unele mici cute sau bule. acestea fiind distruse pentru a se evita “intoxicarea” pietei cu perle foarte ieftine. Sidef Desi sunt mai multi factori ce se iau in considerare pentru gradarea corespunzatoare a unei perle. dar exista deja anumite initiative chiar legislative.

in conditiile in care rata de obtinere a perlelor foarte bune este si asa redusa din totalul recoltelor. chiar negru. Iradierea cu raze gama pentru obtinerea unei nuante mai inchise la culoare a nucleului perlelelor de apa sarata Akoya. iar cele negre fiind din Tahiti. ceea ce determina si imbunatatirea unor nuante ale acestor perle. cele gri din Marile Sudului. mai ales privita la lumina intensa. gri. fiind solicitate in acest sens si fiind create culori si diverse nuante precum ciocolata. cu asa-zisele “ape” de nuante. Culori tratate . negre. rosu. Culoarea perlelor de apa sarata difera foarte mult in functie de zona de provenienta. Culorile tratate au aparut ca urmare a diversitatii creative si coloristice din moda. cat si de apa dulce.: dyed). De obicei perlele cu mici defecte ale suprafetei sau ale culorii naturale sunt folosite pentru astfel de metode de imbunatatire a calitatilor lor pentru a se evita pierderile mari ale fermierilor. irradiated). sau chiar perle de culoare mov. adica nuanta care se suprapune in “ape” peste culoarea de baza. albastre. aurii si ciocolata In prezent exista 3 metode de imbunatatire a culorilor naturale ale perlelor. practic neexistand 2 perle perfect identice ca si forma. negru sau rosu. pot induce influente ale culorilor perlelor rezultate. Cele mai apreciate perle albe sunt perlele Akoya. marime si culoare. putand fi atat perle de apa sarata. . Perle tratate sau imbunatatite in culori argintii. la albargintiu. Culoarea de baza (eng. dar se poate obtine si intensificarea. bineinteles cu tonuri diverse suprapuse peste culoarea de baza. auriu. verde pal. iar nuantele pot fi foarte diverse. alb-roz. auriu. albastrui sau combinate. de la alb. Uneori chiar si nucleul.: treated.: overtone). tipul scoicii-mama. sau colorate (eng. In terminologia de specialitate se vorbeste de doua culori. astfel de perle fiind denumite perle tratate (eng. inchiderea nuantelor straturilor de sidef ale perlelor de apa dulce. negre. culorile naturale ale perlelor naturale de cultura pot varia foarte mult. albe. fiind in fapt o culoare neagra cu straluciri verzui.: body color) si culoarea de ton secundar (eng. verde. argintiu. auriu.In functie de natura scocii producatoare si a mediului acvatic in care se dezvolta. Colorarea perlelor se face prin folosirea nitratului de argint sau a altor coloranti organici pentru obtinerea perlelelor in culori imbunatatite gen ciocolata. alb-bej. prin tratamente chimice. natura si culoarea lui.exista in ziua de azi si metode stiintifice de imbunatatire a culorilor perlelelor. verzi si chiar maro.

de a mentiona cumparatorilor acest detaliu foarte important. Perlele de peste 10 mm sunt intalnite mai des in cazul perlelor de Tahiti. Aceste tratamente fac culorile obtinute sa ramana permanente. Iata ca gama cea mai des intalnita de perle de cultura este cuprinsa intre 5 si 7. Marimea perlelor Marimea unei perle este apreciata doar in mm. dar orice comerciant are obligatia morala. nu crescator.5 6-6. daca nu si in certificatul bijuteriei. macar verbal. iar in cazul unui sirag de 7. cu . sub aceasta dimensiune fiind considerate greseli de productie si netrebuind sa fie ofertate. 5-5. Un astfel de sirag este catalogat ca fiind uniform. dar in ambele cazuri perlele cele mai mici trebuie legate la capetele siragului. Perlele intalnite peste 10 mm nu pot fi decat perlele albe si argintii din Marile Sudului.0-3. daca sunt sub 3-4 mm.Metoda “maeshori”.5 mm. lustru si suprafata. sau siraguri cu perle toate de aceeasi dimensiune perfecta.5-8 mm.0-7.4 7. obtinanduse o imbunatatire a aspectului lustrului. in cazurile comerciale. in principiu. un sirag cu perle perfect identice nu poate fi compus decat din perle din plastic. perlele de apa dulce sunt singurele acceptate de minim 3.9 12. Astfel. fiind exprimarea masuratorii diametrului unei perle.5 10-10.5 mm. neexistand riscuri din acest punct de vedere. perlele negre de Tahiti sau unele perle mari si extrem de rare de apa dulce. dupa cum urmeaza: pentru perlele Akoya se accepta intr-un sirag diferente de diametru de 0. fie de apa dulce. s-au stabilit de-a lungul timpului anumite standarde general acceptate si aplicate.5 9-9.5-13 In acest sens.5-8 8-8. Multi fermieri le arunca sau le distrug. prin care o perla este mai intai incalzita si apoi racita. in principiu fiind extrem de ieftine. langa elementele inchizatoarei. In cazul perlelor din Marile Sudului si a perlelor de Tahiti. ci la licitatii.5 mm. destul de rar se pot intalni seturi de bijuterii cu perle perfect identice dupa marime. la fel. se pot accepta diferente de 1-2 mm. Acest tip de perle se gasesc foarte rar de 7 si 8 mm. cele de peste 8 mm sunt foarte rare. fie de apa sarata.5 mm se intelege ca dimensiunea perlelor poate varia in gama 7. De asemenea. nu din perle naturale. pana la maxim 20 mm. De altfel. deci lipsite de valoare. putand fi si peste 20 mm. Marimile perlelor pot varia de la 1 mm. dar fiind foarte rare si de obicei nevandute in magazine. Perlele de Akoya sunt comercializate intre 6-8. dar clientilor trebuie sa li se mentioneze ca sunt perle naturale tratate.5 7-7.5 mm pana la 6 mm. Trebuie deci subliniat faptul ca perlele naturale tratate sunt considerate ca fiind perle naturale. Insa trebuie spus ca nu exista 2 perle perfect identice nici ca masura si apoi ca si culoare. astfel ca. perlele comerciale cele mai mici sunt in jur de 5 mm. iar cele de 15-20 mm in cazul perlelor din Marile Sudului. iar cele de 9-10 mm extrem de rare. daca nu si legala.

pe cand un sirag cu perle intre 9 si 10 mm este catalogat ca fiind uniform. asta in cazul in care nu pot fi toate relativ identice si imperceptibil diferite. aceste trei categorii mari se impart in sapte subcategorii de forme de perle cunoscute si multor clienti de perle. A fost initial denumita ca “Perla lui Allah”. dupa cum urmeaza: . Perlele de forma simetrica sunt cele care au forma echilibrata si regulata. un sirag cu perle intre 8 si 10 mm este catalogat ca fiind crescator. La randul lor. Pentru referinta. denumirea fiindu-i schimbata datorita si a unei legende inventata de primul proprietar occidental al acestei perle. rezulta 2 jumatati perfect identice. iar perla din mijoclul siragului sa fie cea mai mare in diametru. cand a fost descoperita accidental de un scufundator-cautator de perle in apele insulei Palawan din Filipine.400 de grame. care sunt mai putin dorite.perlele mai mici in diametru asezate la capete.4 kg. comerciantii si specialistii considera ca in functie de forma perlelor. Forma perlelor Forma unei perle este unul din factorii determinanti ai calitatii si valorii unei perle. daca sunt taiate fix in doua parti egale pe axa longitudinala. fiind in definitiv o nuanta de gust propriu fiecaruia. langa inchizatoare. sau aproape rotunda. astfel ca cele mai cautate si apreciate perle sunt cele cu forme cat mai rotunde. Giant Clam) si a carei valoare este imposibil de estimat in prezent. Trebuie mentionat faptul ca este o perla nesidefata. desi nu perfect rotunda. din lungul sir de proprietari din 1934. De aceea. Perlele de apa dulce pot varia de la 0. Perlele de forma baroc sunt cele care au forme neregulate si nesimetrice. dar este incerta. cea mai mare perla din lume. dar se tine cont si de simetria formelor perlelor fata de cele neregulate. Wilburn Cobb. ideale pentru bijuterii unicat-fashion.000 USD. Totusi. astfel ca deopotriva si acest gen de perle pot fi apreciate. Acestea sunt urmatoarele: Perlele de forma sferica sunt cele care au forma perfect rotunda. fiind de fapt forma cea mai cunoscuta si mai cautata.5 la 1 mm si sunt considerate deopotriva ca fiind siraguri uniforme. Formele neregulate sunt insa considerate de unii ca fiind forme unice. acestea se impart in trei mari categorii. adica 6. iar ulterior ca “Perla lui Lao Tzu”. Astfel de perle. fiind calcaroasa si produsa natural de catre o scoica Tridacna Gigas (eng. cunoscuta pana in acest moment are un diametru de 238 mm si 6. De-a lungul istoriei acestei perle a fost vehiculata la un moment dat valoarea de 200. fermierii.

Perlele semibaroc. cu un capat mai mare in diametru si celalalt mult mai mic in diametru. dand nastere unei forme ovale-circulare. cat si mai scurte si facand parte din categoria perlelor simetrice. cu forme chiar abstracte. Perlele ovale au. care datorita formei lor ideale sunt si foarte dorite si cele mai scumpe. ovala. ci simetrice. nasture. forma ovala. putand prezenta mici deformari gen alungiri sau turtiri. Perlele baroc sunt perlele care sunt si neregulate si nesimetrice. Exemple de perle circulare. Acest tip de perle fac parte din categoria perlelor sferice. facand parte din categoria baroc. sunt perlele cu forme aproape total neregulate. Sunt perle cu calitati comerciale apreciabile. Perlele picatura (sau para) au. putand fi atat alungite. acestea mai fiind denumite si perle semibaroc-circulare. dar pot fi considerate totusi perle sferice. fiind mai late in centrul lor si mai inguste la capete. de bete. placi sau chiar cruci. Acest gen de perle sunt nesimetrice si neregulate. avand capetele rotunjite si fiind incadrate in categoria perlelor simetrice. neputand fi catalogate ca fiind sferice. forma de para sau picatura.Exemple de perle cu forma rotunda sau aproape rotunda. semibaroc (simetrica) si baroc (asimetrice si neregulate) Perlele rotunde sunt perlele perfect sferice. Uneori aceste perle pot fi “strangulate” de un cerc invizibil. dupa cum le defineste si numele. dand numele categoriei omonime. Perlele nasture (sau buton) sunt perlele care sunt turtite destul de mult astfel ca asemanarea cu un nasture este chiar izbitoare. Perlele aproape-rotunde sunt perlele care nu sunt perfect rotunde. aproape-rotunde si rotunde . dupa cum le defineste si numele. sau “strangulate” de un cerc invizibil. picatura sau lacrima. baroc.

400 de grame si un diametru de 238 mm. Wilburn Cobb. din lungul sir de proprietari din 1934. in jur de 3-4 pe scara Moch.00 gr Pentru referinta.75 carate = 18. grains sau momme. in functie de zona de recoltare si mai tarziu de cultivare au fost cantarite in diverse moduri specifice. cand a fost descoperita accidental de un scufundator-cautator de perle in apele insulei Palawan din Filipine. Iata cum arata un tabel de echivalente al acestor unitati de masurare a greutatii perlelor: 1 carat = 1 grain = 1 momme = 1 kan = 4 grains = 0. fondul de ten. fiind in fapt vorba de durata chiar a mai multor generatii. devenind apoi mata. dar este incerta. insa cel mai des uzitate in prezent sunt carate.20 gr 0.000 USD. machiajele. Tocmai de aceea perlele necesita o grija si-o intretinere delicata. denumirea fiindu-i schimbata datorita si a unei legende inventata de primul proprietar occidental al acestei perle. sau opacizat. intrucat grasimea pielii umane. carate (acestea primele doua fiind folosite doar in cazul rarelor perle naturale 100%). A fost initial denumita ca “Perla lui Allah”.75 gr 3. cunoscuta pana in acest moment are 6. cu lustru sters. necesita o grija mult mai mare deoarece pot fi usor deteriorate. fiind calcaroasa si produsa natural de catre o scoica Tridacna Gigas (eng. uleiul natural secretat de piele umana ajuta la mentinerea lustrului natural al perlelor. pot afecta definitiv si iremediabil lustrul unei perle. patare sau chiar crapare si exfoliere. sau cum se mai spune metaforic. substante cum ar fi parfurmurile. prin zgariere. kilogram si subdiviziunile acestuia (utilizate frecvent pentru perlele de cultura).750.750 carate = 200 mgr = 50 mgr = 3. Perlele. uleiuri de corp chiar cu ingrediente naturale. grame.25 carate = 18. cea mai mare perla din lume. Trebuie mentionat faptul ca este o perla nesidefata. iar ulterior ca “Perla lui Lao Tzu”. . in conformitate cu recomandarile comerciantilor. chiar transpiratia in unele cazuri. Astfel. sunt totusi pietre organice si avand o duritate mult mai mica. sau ale fermierilor si specialistilor. Intretinerea perlelor Daca sunt bine intretinute. adica 6.Greutatea perlelor De-a lungul timpului perlele. momme sau kan (acestea doua din urma provenind din Japonia).05 gr 3. perlele pot dura foarte mult. Un mic secret ar fi ca ele trebuie purtate cat mai des. fixativele de par. dar nu imposibil de efectuat. chiar si o viata. desi intra in categoria pietrelor pretioase. Giant Clam) si a carei valoare este imposibil de estimat in prezent. cele mai des intalnite inca si astazi fiind “grains” (grauntele).750 mgr = 0. De-a lungul istoriei acestei perle a fost vehiculata la un moment dat valoarea de 200.4 kg.

De asemenea. machaiaje si uleiuri de corp. Inainte de a fi introduse in cutie trebuie insa sterse cu o carpa moale si uscata pentru a se inlatura eventualele urme de parfum. Iata-le pe cele mai cunoscute si folosite inca si astazi: Siragul Baveta (bib) consta in infasurarea in jurul gatului a 2-3 sau mai multor siraguri de diverse lungimi sau de diverse diametre ale perlelor. Un aspect foarte important este acela al verificarii periodice la bijutierul vanzator. In cazul siragurilor de perle. machiajele sau uleiurile de corp inainte de a fi purtate perlele. . atunci intr-o cutie speciala de bijuterii. adica cea din locul rupturii. sunt recomandate siragurile cu noduri intre perle. in care se poate rupe siragul. Este recomandabil ca odata reintoarse acasa. sau de modalitati de a fi purtate. al sigurantei nodurilor.Pentru a se evita contactul cu substante chimice este bine sa se aplice mai intai parfumul pe piele. dar si la tinute lejere. dar posibil. astfel ca nu se poate pierde eventual mai mult de o perla. Tipuri de siraguri de perle Moda a creat de-a lungul istoriei mai multe feluri de siraguri de perle. se recomanda spalarea din cand in cand a perlelor cu o apa usor sapunita si sterse usor cu o carpa moale pentru a se elimina orice depuneri de pe suprafetele perlelor. o data pe an preferabil. chiar sport. Se poarta atat la tinute de seara. oficiale. dar si evitarea deteriorarii perlelor prin frecarea una de cealalta. pentru a se evita zgarierea de catre acestea. perlele sa fie scoase si tinute daca nu in cutia in care au fost cumparate. Acest sistem previne pierderea perlelor in cazul nedorit. Restrangerea lor profesionista de catre bijutier garanteaza siguranta siragului. Se recomanda chiar folosirea de saculeti individuali pentru bijuterii cu perle. fara sa intre in contact cu alte bijuterii totodata.

. deopotriva pentru toate varstele si stilurile vestimentare. dar mai ales si in stilul business-tanar. in jur de 33-40 cm. Este. coborand chiar usor mai jos la baza gatului. Siragul Cravata (choker). sport. fiind oarecum asemenator siragului guler. cat mai fix si fara sa atarne deloc. doar ca este usor mai lung. Fiind un gen “istoric”.Siragul Guler (collar) este un sirag format din unul sau mai multe siraguri de perle cu o lungime nu mai mare de 30-33 cm. de asemenea. punandu-le foarte frumos in evidenta gatul. purtate exact in jurul gatului. este in revenire in prezent. foarte adecvat mireselor. este mai scurt decat o induce numele. Este din ce mai popular. deoarece a fost lansat in perioada victoriana. atat in stilul liber de zi.

mai putin formale. care poate sa coboare pana in zona pieptului. conform tendintelor noi din moda. Siragul Opera este cel a carui lungime se incadreaza intre 66 si 91 cm. cat si de seara. mai ales la tinute de zi. Siragul Matineu. in acest caz devenind stilul baveta. putand fi purtat. dar si liber atarnat lung la gat. fiind foarte adecvat pentru rochii de seara. dar mai ales rochiilor. cu o lungime “rebela” de 51-66 cm. . dar nu numai. poate fi purtat in ocazii semiformale. Nu se recomanda infasurarea de doua ori in jurul gatului si apoi lasat liber atarnat. sau infasurat o data scurt in jurul gatului si restul atarnand sub bust. atat de zi. si poate fi purtat atat in jurul gatului. putand fi adaptat cu succes si tinutelor gen costum.Siragul Printesa este cvasiacceptat ca si siragul clasic de perle ca si lungime. fiind cuprinsa intre 40 si 51 cm. Este genul de sirag care atarna doar putin mai jos dupa baza gatului. fiind foarte versatil si usor de adaptat mai multor genuri de toalete. Lungimea maxima tebuie sa ramana sub bust maxim la nivelul taliei. chiar si in timpul zilei la tinute mai putin formale.

gen bratara multipla. in functie si de tipul de inchizatoare. In functie de tipul de inchizatoare. Poate fi dublat sau chiar innodat la piept. Perlele sunt considerate in majoritatea culturilor ca fiind aducatoare de noroc si fericire. astfel ca pot fi infasurate la incheietura mainii. Unele siraguri pot fi adaptate unor stiluri mai noi legate de modul mai modern sau mai nonconformist de a fi purtate. minim sirag si apoi macar si inel. chiar catre tinute sport indraznete. avand o lungime de peste 91 cm. bratara. chiar gri si de diametru relativ redus 5-7 mm. impreuna cu siragul Opera persoanele cu bust mai scurt. Acest tip de sirag avantajeaza. putand iesi din nota formala. In ceea ce priveste siragul de nunta. sa-i mai ofere miresei. sau in mod similar la incheietura piciorului. trend-setter chiar. pozitionand clapa undeva in mijlocul siragului. format din sirag de perle. roz sau aurii. Avanteajeaza deopotriva persoane de diverse varste. Lungimea siragului poate varia in functie de stilul rochiei de mireasa. . Siragul bratara de mana sau de picior. in preziua nuntii un set de bijuterii din aur cu perle de cultura. inel si cercei cu perle. trebuie sa fie format din perle albe. in afara de inelul de logodna anterior oferit atunci cand a cerut-o pe aleasa inimii sale si in afara de setul de verighete alese impreuna. Traditiile se respecta. a gusturilor miresei sau a stilului ce se potriveste locatiei unde are loc evenimentul. Oricum ar fi. Se potriveste perfect persoanelor indraznete.Siragul Funie este cel mai lung sirag ce se poate purta. daca nu si cercei trebuie sa cuprinda acest cadou al mirelui pentru mireasa pentru ziua nuntii. Siragul de nunta – este o traditie universala aceea ca mirele. inca din cele mai vechi timpuri. unele siraguri pot fi purtate intrerupte. creand o iluzie optica de alungire. nonconformiste. daca sunt cu inchizatoare tip clapa.

varsta. scazand gradual dimensiunea celorlalte perle catre capetele siragului.0 mm se adreseaza femeilor intre 20 si 30 de ani care vor sa arate ca au devenit femei in toata regula. sunt in general purtate mai mult de femeile mai bogate sau de varste mai mature.0 mm indica deja pentru purtatoarea lor o anumita aura si un anumit statut social. Desi exista o traditie referitoare la adaptarea dimensiunii perlelor purtate in functie de varsta celei ce le poarta. pastrand nota modesta. Ultimele ca si marime.In functie de evenimentul la care se participa. Siragurile cu perle de marime aproximativ egala se numesc siraguri uniforme. dar. moda a devenit atat de versatila.5 mm se considera ca sunt mai potrivite in general adolescentelor. perlele raman un simbol candid al puritatii si al finetii. in timp ce perlele cu diametre intre 6.10. sau pot fi crescatoare. femei al caror statut implicit financiar le permite si accesul la acest gen de perle mai mari si mai scumpe. Acest gen de perle sunt indicate. din nou. fiind considerate pe intreg mapamondul ca fiind aducatoare de noroc si fericire. de exemplu. Oricum. permitand deja orice fel de combinatie. desi perlele nu se vor purta foarte strident. perla cea mai mare trebuie intotdeauna sa fie plasata in mijlocul siragului. insa in astfel de cazuri de siraguri. perlele intre 8.0 mm si chiar peste.5 si 8. evidentiind succes si clasa.6.5 . Continuand. femeilor tinere si chiar celor de varsta medie. fiind rare si deopotriva scumpe. stil vestimentar etc perlele unui sirag. acest gen de standard este rasturnat de realitatile zilelor epocii pe care o traim. dar nu ca si importanta. sau ale unei bijuterii in general pot avea diverse dimensiuni. perioada din zi.0 . femeilor intre 30 si 40 de ani. perlele cu diametre mici. perlele intre 9. devenind totodata din ce . Pastrand traditia.0 si 9. traditional vorbind si ignorand actualele tendinte. trebuie subliniat faptul ca in zilele noastre. intre 5.

culorile. formele si posibilitatile de montare in diverse bijuterii din aur. tocmai datorita diversitatii si versatilitatii lor in ceea ce priveste dimensiunile. .in ce mai cautate.