FRACTURILE MEMBRULUI INFERIOR

Spitalul Clinic de Urgenţă “BagdasarArseni” Catedra de Ortopedie-Traumatologie Şef catedră: Prof. Dr. Florian Purghel

FRACTURI TROHANTERIENE

FRACTURI TROHANTERIENE

Anatomie chirurgicală

baza colului femural marele trohanter imediat sub micul trohanter

FRACTURI TROHANTERIENE  Clasificare Decoulx şi Lavarde : cervicotrohanteriene  pertrohanteriene (simple şi complexe)  intertrohanteriene  subtrohanteriene  trohanterodiafizare  .

FRACTURI TROHANTERIENE   Clasificarea Kyle :    Fracturi intertrohanteriene stabile. fǎrǎ deplasare şi fǎrǎ cominuţie Fracturi intertrohanteriene stabile cu deplasare şi minimǎ cominuţie Fracturi intertrohanteriene instabile cu deplasare şi cominuţie postero— medialǎ Fracturi intertrohanteriene instabile cu deplasare. cominuţie posteromedialǎ şi componentǎ subtrohanterianǎ .

FRACTURI TROHANTERIENE  Clasificarea Kyle  .

Fracturi subtrohanteriene fǎrǎ deplasare sau cu o deplasare de cel mult 2mm II.Fracturǎ spiroidǎ cu micul trohanter ataşat de fragmentul proximal IIc.FRACTURI TROHANTERIENE  Clasificarea Seinsheimer :   I.Fracturǎ spiroidǎ cu micul trohanter ataşat de fragmentul distal IIIa Fracturǎ spiroidǎ în care micul trohanter este al 3-lea fragment IIIb Fracturǎ spiroidǎ cu al 3 –lea fragment în “aripǎ de fluture”  III Fracturǎ cu 3 fragmente:     IV Fracturi cominutive cu 4 sau mai multe fragmente V Fracturi subtrohanteriene şi intertrohanteriene .Fracturǎ transversalǎ IIb. Fracturile cu 2 fragmente:    IIa.

FRACTURI TROHANTERIENE  Clasificarea Seinsheimer .

FRACTURI TROHANTERIENE  SIMPTOMATOLOGIE Durere accentuata  Impotenta functionala totala  Tumefactie  ATITUDINE VICIOASA: adductie + rotatie externa + scurtare  .

FRACTURI TROHANTERIENE  TRATAMENT  CHIRURGICAL !  tije Ender DHS Gamma nail   .

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE .

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE  LOCALIZARE:  3 cm sub micul trohanter 12 cm deasupra marginii superioare a condililor  .

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE  Clasificare Winquist : Tip I : cu fragment “în fluture” < 25 % din lăţimea osului  Tip II : cu fragment “în fluture” < 50 % din lăţimea osului  Tip III : cu fragment “în fluture” > 50 % din lăţimea osului  Tip IV : cominuţie severă  Tip V : cominuţie cu lipsă de os  .

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE  Clasificare Winquist Tip I Tip V Tip II Tip III Tip IV .

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE  SIMPTOMATOLOGIE:  durere  impotenţă funcţională totala  deformare : crosa cu convexitatea antero-extern  examen vasculo-nervos periferic ! .

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE   TRATAMENT: în urgenţă: atelă  membrul pelvin lezat legat de celălalt membru pelvin   în spital : tracţiune transosoasă (doar ca pregătire preoperatorie)  osteosinteză centromedulară pe focar închis. zăvorâte static sau dinamic  fixator extern  . cu tije nealezate.

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE  TRATAMENT .

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE   COMPLICATII: imediate      generale : şoc traumatic. hemoragic locale : fractura deschisă leziunea de pachet vascular femural leziunea de nerv sciatic  precoce    şoc traumatic şi hemoragic embolia grăsoasă accidente tromboembolice (embolia pulmonară !) generale    tardive  escare infecţii urinare. respiratorii redoare de genunchi pseudartroză calus vicios  locale    .

FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR .

FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR  LOCALIZARE  epifiza metafiza portiunea distala a diafizei (12 cm deasupra condililor femurali)   .

FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR  CLASIFICARE  supracondiliene  supra si intercondiliene  unicondiliene .

FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR  CLASIFICAREA AO A FRACTURILOR SUPRACONDILIENE Tip A – fractură extraarticulară  A1 – avulsia epicondilului lateral sau medial  A2 – fractură supracondiliană simplă  A3 – fractură supracondiliană cominutivă Tip B – fractură unicondiliană  B1 – condil medial sau lateral  B2 – fractură condiliană cu extensie diafizară  B3 – fractură posterioară de condil Tip C – fractură bicondiliană  C1 – intercondiliană  C2 – intercondiliană cu cominuţie supracondiliană  C3 – fractură bicondiliană cominutivă    .

FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR  SIMPTOMATOLOGIE tumefiere accentuată a genunchiului prin hemartroză  deformarea segmentului  scurtare variabilă a memebrului inferior  deviere (valg. var. recurvatum)  .

FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR  COMPLICATII lezarea pachetului vascular popliteu → gangrenă  pseudartroză  calus vicios  artroză de genunchi  redoare de genunchi  .

FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR   TRATAMENT în urgenţă : imobilizare în spital : tracţiune continuă  tratament chirurgical → refacerea suprafeţei articulare şi a axului membrului pelvin :   tije zavorâte  lamă-placă + şuruburi  DCS (Dynamic Condylar Screw)  .

FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR  TRATAMENT .

FRACTURI DIAFIZARE AMBE OASE GAMBA .

având: limita superioară : plan orizontal pe sub tuberozitatea anterioară a tibiei  limita inferioară : plan orizontal la 5 cm deasupra interliniului articular tibiotarsian  .FRACTURI AMBE OASE GAMBA  Definitie: fracturi ale tibiei şi peroneului.

FRACTURI AMBE OASE GAMBA Epidemiologie  frecvente (aproximativ 20 % din totalul fracturilor)  mai frecvente la bărbaţi adulţi .

frecvent deschise  mecanism indirect : inflexiune – fracturi oblice / transversale  torsiune – fracturi spiroide  .fracturi transversale / cominutive .FRACTURI AMBE OASE GAMBA  Etiologie  mecanism direct .

FRACTURI AMBE OASE GAMBA  Anatomie patologică  Fracturi simple (cu 2 fragmente pe fiecare diafiză) – in general stabile : transversale  oblice  spiroide   Fracturi complexe .instabile: fracturi cu un al 3-lea fragment  fracturi bifocale  fracturi cominutive  .

FRACTURI AMBE OASE GAMBA  Fracturi transversale .

FRACTURI AMBE OASE GAMBA  Fracturi oblice .

FRACTURI AMBE OASE GAMBA  Fracturi spiroide .

FRACTURI AMBE OASE GAMBA  Fracturi cu al 3-lea fragment (“aripa de fluture”) .

FRACTURI AMBE OASE GAMBA  Fracturi bifocale (in dublu etaj) .

complexe .FRACTURI AMBE OASE GAMBA  Fracturi cominutive .

FRACTURI AMBE OASE GAMBA  Deplasarea fragmentelor : translatie lateral  deplasare longitudinala  angulare  rotatie  asocieri de deplasari  .

flictene intransmisibilitatea miscarilor intreruperea continuitatii osoase (palparea crestei tibiei) angularea gambei scurtarea gambei pozitie de equin a piciorului Examen neurovascular periferic !  .FRACTURI AMBE OASE GAMBA  Simptomatologie         durere în focarul de fractură tumefacţie echimoze.

FRACTURI AMBE OASE GAMBA  Diagnostic Se face in conformitate cu examenul clinic si cel radiologic care consta in radiografie gamba (F+P) – radiografia trebuind sa vizualizeze atat articulatia genunchiului cat si pe cea a gleznei. .

FRACTURI AMBE OASE GAMBA


Tratament
Actualmente s-a chirurgicalizat

ortopedic : în fracturile fără deplasare – aparat gipsat femuro-podal chirurgical :
 

osteosinteză centromedulară cu tije Kuntscher(clasica)doar in fracturile stabile osteosinteză centromedulară cu tije zavorâte static – Kuntscher- pe focar inchis cu sau fara alezaj. osteosinteză cu plăci cu şuruburi (în fracturile de 1/3 proximală şi distală de tibie)-din ce in ce mai rar folosită. fixator extern in fracturile deschise de tip IIIB sau C

 

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

 

Tratament osteosinteză centromedular ă cu tijă zavorâtă static –Kuntscher- pe focar inchis

preoperator

postoperator

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

 

Tratament osteosinteză cu placă cu şuruburi (în fracturile de 1/3 proximală de tibie)

FRACTURI AMBE OASE GAMBA   Tratamen t fixator extern .

FRACTURI AMBE OASE GAMBA   Complicaţii imediate : fractura deschisă (cea mai frecventă şi gravă)  leziuni vasculare  leziuni nervoase  sindromul de compartiment  .

FRACTURI AMBE OASE GAMBA  Fractura deschisa  cea mai frecventa si mai grava complicatie deschiderea focarului se produce prin: fragmente osoase ascutite  lovitura directa (risc septic mare !)  deschidere secundara prin eliminarea unei zone de necroza (defect tegumentar mare)   .

putin poluata Gradul II: fractura deschisa produsa de o forta de energie moderata. dilacerari tegumentare. lambouri devitalizate. poluare intensa Gradul IIIB: idem IIIA + smulgerea periostului si expunerea osului Gradul IIIC: idem IIIB + leziuni ale axului vascular principal ce impun reparare chirurgicala pentru salvarea membrului . contuzia tegumentelor si musculaturii vecine. plaga cutanata >2 cm. devitalizare musculara. fractura cominutiva. fractura oblica sau transversala cu plaga cutanata <2 cm. poluare mai accentuata Gradul IIIA: fractura produsa de o forta de energie mare. fractura complexa.FRACTURI AMBE OASE GAMBA   Fractura deschisa Clasificarea Gustilo-Anderson:      Gradul I: fractura deschisa produsa de o forta de energie mica.

FRACTURI AMBE OASE GAMBA  Fractura deschisa tip IIIB Gustilo ambe oase gamba .

FRACTURI AMBE OASE GAMBA   Complicaţii tardive : consolidare întârziată  pseudartroza  calus vicios  .

FRACTURI AMBE OASE GAMBA  Complicaţii  pseudartroza .

FRACTURI AMBE OASE GAMBA   Complicaţii calus vicios .

FRACTURI AMBE OASE GAMBA  Evolutie si prognostic  Cu tratament corect consolideaza in: 3 – 4 luni (fracturile stabile. . necomplicate)  4 – 5 luni (fracturile cominutive)  Prognosticul postoperator este in general favorabil. cu reintegrarea socio-profesionala a pacientului.

FRACTURI MALEOLARE .

FRACTURI MALEOLARE  MECANISM DE PRODUCERE: indirect Eversiune: abductie + rotatie externa  Inversiune: adductie + rotatie interna  .

FRACTURI MALEOLARE  CLASIFICARE  Monomaleolare Bimaleolare Trimaleolare (fractura bimaleolara + fractura de pilon tibial posterior)   .

cu atât este mai grav deficitul gleznei.FRACTURI MALEOLARE  Clasificarea AO :   Elementul principal este sediul fracturii fibulare : cu cât acesta este mai înalt. Tipul A : fractura fibulei sub sindesmoza tibio-peroniera (infrasindesmotica)    A1: izolata A2: cu fractura maleolei mediale A3: cu fractura posteromediala  Tipul B : fractura fibulei la nivelul sindesmozei (transsindesmotica)    B1: izolata B2: cu leziune de maleola sau ligament medial B3: cu leziune mediala si fractura posterolaterala de tibie  Tipul C : fractura fibulei deasupra sindesmozei (suprasindesmotica)    C1: fractura simpla a diafizei fibulare C2: fractura complexa a diafizei fibulare C3: fractura proximala a fibulei .

tibiofibular anterior Fractura oblica a fibulei deasupra nivelului articulatiei Ruptura lig. tibiofibulare sau fractura prin smulgere a insertiei lor Fractura oblica a fibulei deasupra nivelului articulatiei Fractura transversa a maleolei mediale sau ruptura lig.FRACTURI MALEOLARE  Clasificarea Lauge-Hansen :  SUPINATIE-ADDUCTIE (SA):   Fractura transversa a fibulei sub nivelul articulatiei Fractura verticala a maleolei mediale Ruptura lig. tibiofibular anterior Fractura oblica distala a fibulei Ruptura lig. tibiofibular posterior Fractura maleolei mediale sau ruptura lig. deltoid  SUPINATIE-EVERSIUNE (ROTATIE EXTERNA) (SRE):      PRONATIE-ABDUCTIE (PA):    Fractura transversa a maleolei mediale sau ruptura lig. deltoid Ruptura lig. deltoid Ruptura ligg. tibiofibular posterior sau fractura prin smulgere a regiunii posterolaterale a tibiei Fractura maleolei mediale Fractura marginii anterioare a tibiei Fractura supramaleolara a fibulei Fractura transversa a suprafetei tibiale posterioare  PRONATIE-EVERSIUNE (ROTATIE EXTERNA) (PRE):      PRONATIE-DORSIFLEXIE (PD):     .

FRACTURI MALEOLARE  SIMPTOMATOLOGIE:  fracturi fără deplasare : semne clinice asemănătoare cu ale contuziilor sau entorselor fracturi cu deplasare : se asociază deplasarea postero-laterală sau posteromedială a piciorului  .

FRACTURI MALEOLARE  COMPLICATII :  imediate : fractura deschisă  leziuni vasculo-nervoase  ireductibilitate prin interpunerea de părţi moi   tardive : artroză  persistenţa unor subluxaţii  .

FRACTURI MALEOLARE  TRATAMENT  Ortopedic: fracturi maleolare fara deplasare Chirurgical:     Maleola externa: suruburi. placa cu suruburi Maleola interna: surub de maleola ± brosa K Diastazis tibio-peronier: surub de diastazis .

FRACTURI MALEOLARE   TRATAMENT CHIRURGICAL Maleola externa .

FRACTURI MALEOLARE   TRATAMENT CHIRURGICAL Maleola interna .

FRACTURI MALEOLARE   TRATAMENT CHIRURGICAL Fracturi bimaleolare .

FRACTURI MALEOLARE   TRATAMENT CHIRURGICAL Fractura bimaleolara + diastazis tibioperonier .

FRACTURI MALEOLARE   TRATAMENT CHIRURGICAL Fractura trimaleolara Cand fragmentul tibial posterior >30% suprafta articulara  .

FRACTURILE ASTRAGALULUI .

care in fracturi sunt deteriorate. taloscafoidiana  3/5 este acoperit de cartilaj articular  nu are insertii musculare  irigatia sanguina este deficitara. subastragaliana.FRACTURILE ASTRAGALULUI  ANATOMIE: astragalul (talusul) intra in componenta mai multor articulatii : tibiotalica. putand determina necroza ischemica avasculara  . iar arterele trec prin sinus tarsi si canalul tarsal.

FRACTURILE ASTRAGALULUI .

NAV 91 % cazuri tratament : tipul II si III beneficiaza de tratament chirurgical. avand aplicatie asupra indicatiei terapeutice si prognosticului Tip I : fracturi verticale de col astragalian. tumefactie anterioara prognostic : favorabil (fara necroza sau pseudartroza) tratament : gips gambier. fara deplasare dureri pe fata anterioara a gleznei la palpare si mobilizare. imposibilitatea sprijinului pe picior.FRACTURILE ASTRAGALULUI                 CLASIFICARE HAWKINS: se refera la fracturile de col astragalian. fara sprijin 8 saptamani Tip II : fractura de col astragalian cu subluxatie sau luxatie subastragaliana deformarea gleznei si piciorului prognostic : necroza avasculara in 40 % cazuri Tip III : fracturi de col astragalian cu luxatie subastragaliana si in articulatia gleznei deformarea gleznei. cu reducere sangeranda a fracturii si osteosinteza cu suruburi . piciorului . uneori astragalul sparge tegumentul posterior prognostic : pseudartroza 11 % cazuri.

FRACTURILE CALCANEULUI .

FRACTURILE CALCANEULUI     ANATOMIE: os spongios sustentaculum tali (medial) unghiul tuberoarticular (Böhler) normal 25 – 40 º participa la formarea boltii longitudinale a piciorului. iar modificarea formei lui atrage grave disfunctionalitati ale piciorului (picior plat) intra in componenta articulatiilor talocalcaneana si calcaneocuboidiana   .

FRACTURILE CALCANEULUI .

FRACTURILE CALCANEULUI  SIMPTOMATOLOGIE: calcai tumefiat. largit. scurtat  pierderea reliefului bimaleolar si ahilian  bolta longitudinala stearsa  echimoza numulara Mondor  dureri sub si retromaleolare  miscari in articulatia subtalara foarte dureroase  .

FRACTURILE CALCANEULUI   CLASIFICARE: Böhler (radiologica) :    tip I : unghiul Böhler < 30º tip II : unghiul Böhler in jur de 0º tip III : unghiul Böhler < 0º extraarticulara : 25-30% din fracturile de calcaneu :     Essex – Lopresti :  tuberozitate anterioara sustentaculum tali corp calcanean fractura cu infundare articulara fractura « in limba » subtalara  intraarticulara : 70-75% din fracturile de calcaneu :   .

FRACTURILE CALCANEULUI   CLASIFICARE Sanders – DiPasquale : pe baza aspectului CT Tip I Tip IIA IIC Tip IIB Tip Tip IIIA Tip IIIC Tip IIIB Tip IV .

FRACTURILE CALCANEULUI  COMPLICATII: calus vicios  sindrom Südeck  artroza subtalica  .

FRACTURILE CALCANEULUI   TRATAMENT: fracturi extraarticulare cu minimă deplasare: gips Graffin  fracturi intraarticulare :   <50 ani : reconstructie chirurgicala >50 ani : tratament functional .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful