P. 1
Radu Mazare- Primarul

Radu Mazare- Primarul

|Views: 33|Likes:
Published by mamaruza
Radu Mazăre, de 12 ani primar: procese cu ANI şi DNA şi vacanţe în Venezuela şi Madagascar
Radu Mazăre, de 12 ani primar: procese cu ANI şi DNA şi vacanţe în Venezuela şi Madagascar

More info:

Published by: mamaruza on May 09, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/09/2012

pdf

text

original

Radu Mazăre, de 12 ani primar: procese cu ANI şi DNA şi vacanţe în Venezuela şi Madagascar

http://www.mediafax.ro/politic/radu-mazare-de-12-ani-primar-procese-cu-ani-si-dna-sivacante-in-venezuela-si-madagascar-9605089/
Municipiul Constanta are, conform datelor parţiale de la recensământul din 2011, un număr de 254.693 de locuitori, cu 50.000 mai puţin decât în urmă cu zece ani, când în oraş locuiau peste 300.000 de cetăţeni, suprafaţa teritoriului administrativ fiind de 1121,66 kilometri pătraţi. Majoritari sunt cetăţenii de naţionalitate română, alături de care întâlnim minorităţile turcă, tătară, rromă, rusă, maghiară, armeană, greacă, germană, bulgară, ucraineană, adepţi ai religiilor ortodoxă, romano-catolică, greco-catolică, reformată, unitariană, musulmană etc.

 Bugetul municipiului Constanţa, în scădere în ultimii ani din cauza crizei economice
Bugetul municipiului Constanţa a înregistrat scăderi în aceşti ultimi patru ani din cauza crizei economice mondiale. Dacă bugetul din anul 2009 a fost unul în valoare de 535.500.000 de lei, cam la acelaşi nivel cu bugetul din 2008, în anii următori s-au înregistrat scăderi semnificative. Radu Mazăre anunţase, în anul 2009, după votarea bugetului pentru acel an, că acesta nu fusese afectat de criza mondială, dar că trebuie gestionat cu mare atenţie. "Este o situaţie a bugetului care necesită foarte mare atenţie ca să nu fie scăpată din mână. Avem nişte programe şi trebuie să fim atenţi să le ducem la capăt. Mă refer în primul rând la locuinţele ieftine pentru tineri şi la partea socială şi la asfaltat, aici avem cheltuielile majore", afirma Radu Mazăre cu acel prilej. În 2009, au fost operate reduceri de 20 la sută la programele estivale, printre care cursa de bărci şi cea de avioane, ambele organizate în Mamaia pentru atragerea cât mai multor turişti. În anul 2010, Primăria Constanţa a avut un buget mai mic decât în anii precedenţi, valoarea acestuia fiind de 515.250.000 de lei. Astfel, din cauza crizei economice, începând din acel an nu au mai fost acordate bunuri de uz casnic persoanelor aflate la prima căsătorie, suma acordată persoanelor care împlinesc 80 de ani a scăzut de la 500 de lei la 300 de lei, pachetele cu alimente pentru pensionari sunt date doar de opt ori pe an, nu de 12 ori pe an, cum era până atunci, şi nu au mai fost subvenţionate cu 50% abonamentele pe mijloacele de transport în comun pentru studenţi. De asemenea, Radu Mazăre anunţase atunci că au fost tăiate fondurile pentru spectacolele estivale din staţiunea Mamaia şi că în 2010 nu vor fi realizate investiţii noi în oraş din cauza lipsei banilor. Pentru anul 2011, bugetul municipalităţii a fost tot unul de criză, în valoare de 483.000.000 de lei. Bugetul a fost structurat pe câteva priorităţi, aşa cum a rezultat în urma unui sondaj de opinie realizat de Primăria Constanţa, printre acestea fiind înfiinţarea Poliţiei Locale, continuarea programului de asfaltare, finalizarea cartierului de locuinţe ieftine pentru tineri şi acordarea de pachete cu ajutoare pentru persoane în vârstă şi nevoiaşe de opt ori pe an. Bugetul aprobat pentru anul 2012 a fost de 504.781.000 de lei. Şi în acest an continuă programele multianuale ale Primăriei, printre care reabilitarea tramei stradale, modernizarea infrastructurii, a iluminatului public, dar şi programele cu caracter social: acordarea de pachete pensionarilor şi celor nevoiaşi, premiile în bani oferite persoanelor care au împlinit 80 de ani şi familiilor care aniversează 50 de ani de căsătorie. De asemenea, în perioada sezonului rece, adică noiembrie 2011 - aprilie 2012, Primăria a acordat ajutoare pentru încălzire pentru familii sau persoane singure care se încălzesc în sistem centralizat prin RADET sau cu lemne, butelii GPL sau energie electrică, valoarea totală a acestor ajutoare fiind de aproximativ 11 milioane de euro.

 Radu Mazăre, la cel de-al treilea mandat la Primăria Constanţa, ultimele două câştigate din primul
tur Radu Mazăre, în vârstă de 44 de ani, absolvent al Institutului de Marină Civilă, este candidatul USL la Primăria Constanţa pentru al patrulea mandat. Mazăre a intrat în politică în anul 1996, când a fost ales deputat de Constanţa din partea Partidului Democrat. În 1997, îşi dă demisia din PD şi continuă să activeze în Parlament ca indepedent. În anul 2000, candidează la Primăria Constanţa ca indepedent şi reuşeşte să câştige alegerile din cel de-al doilea tur, învingându-l pe candidatul PDSR - Tudor Baltă. Trei ani mai târziu, intră în PDSR, iar în 2004 obţine un nou mandat, din primul tur. Cel de-al treilea mandat ca primar al municipiului Constanţa l-a câştigat în 2008 din partea PSD, tot din primul tur. Acum, Radu Mazăre candidează pentru al patrulea mandat de primar, de această dată din partea USL. El declara, în 8 aprilie, la emisiunea "După 20 de ani" difuzată de Pro TV, că este "foarte relaxat" în privinţa candidaturii pentru un nou mandat, că nu mai este "disperat după funcţie" după 12 ani de administraţie, el arătând totodată că, după scorul în sondaje, nu ar fi prea mult să fie edil şi în următorii ani. Mazăre a explicat şi motivele pentru care a intrat în politică: "Am intrat în politică pentru că am fost ziarist. E ca la un meci de fotbal - e uşor să comentezi când stai în tribună, că ala a făcut aşa, ce-aş fi făcut eu în locul lui. Văzând că ziarist, doar criticând, nu pot să mişc lucrurile, am decis să intru în politică. Am intrat ca deputat, nici de acolo nu puteam să mişc lucrurile şi am spus: domn'e, eu cred că, dacă aş fi primar, aş putea să mişc şi să fac într-adevăr ceea ce cred. Şi aşa am ajuns primar. Dar nu vreau să îmbătrânesc ca Iliescu din politică".

 Diferenţe nesemnificative între declaraţia de avere a lui Mazăre din 2008 şi cea din 2011
În anul 2008, Radu Mazăre nu avea terenuri, clădiri, autoturisme sau obiecte de artă, dar deţinea o şalupă cu motor Bayliner şi o remorcă peridoc pentru şalupă. Edilul avea un cont de 5.500 de dolari, altul de 68 de euro şi un depozit bancar de 8.882 de euro. De asemenea, Mazăre deţinea 230.000 de euro cash şi avea două împrumuturi, unul către Nisipuri SA, de 1.626.310 lei, iar celălalt către un cetăţean grec, în valoare de 600.000 de euro. De asemenea, el avea acţiuni la diverse firme. Potrivit celei mai recente declaraţii de avere, datată 2011 şi postată pe site-ul Primăriei Constanţa, Radu Mazăre a achiziţionat câte patru la sută din două terenuri în Bucureşti. El deţine în continuare o şalupă cu motor Bayliner şi o remorcă peridoc pentru şalupă şi are un cont de aproape 30.000 de dolari, altul de aproape 30.000 de lei şi unul de 68 de euro, dar şi o sumă cash de peste 285.000 de euro. De asemenea, are acţiuni la Sigma Trading SA, Ideea Contrast SRL, Comtext SA, Concordia Press, Xenoti SRL, Conpress Group, Royal Distribution şi are acordate mai multe împrumuturi. Trei dintre acestea, unul de 16.499 de lei, altul de 47.695 de lei şi al treilea de 42.060 de dolari, au fost făcute către Xenoti SRL şi mai are împrumuturile acordate în urmă cu mai mulţi ani către Nisipuri SA, de 1.626.310 lei şi către un cetăţean grec, de 600.000 de euro. Primarul Constanţei nu are datorii, potrivit declaraţiei de avere.Totodată, el nu deţine alte terenuri decât cele două din Bucureşti, clădiri, autoturisme sau obiecte de artă. În 8 aprilie, Radu Mazăre a admis, la Pro TV, că are peste un milion de euro incluzând proprietăţi şi acţiuni. El a menţionat că face afaceri din 1990, prima fiind un ziar. Radu Mazăre a mai spus că nu are casă în Brazilia, deşi este verificat de ANI în acest sens, dar a precizat că îşi cumpără două hectare de teren în Madagascar.

 Mazăre - "lupte" cu DNA şi cu ANI
Mandatul 2008-2012 al lui Radu Mazăre a fost caracterizat şi de numeroase lupte cu unele instituţii ale statului, printre care Direcţia Naţională Anticorupţie şi Agenţia Naţională de Integritate. În toamna lui 2008, Mazăre a fost trimis în judecată de DNA, împreună cu alte 36 de persoane, pentru realizarea unui prejudiciu de peste 100 de

milioane de euro în urma unor retrocedări ilegale. Primarul a afirmat că acest dosar este instrumentat politic şi a acuzat procurorii DNA că au refuzat să comande o expertiză neutră în acest caz, el fiind trimis în judecată doar pe baza unui raport de constatare întocmit de doi specialişti care nu erau experţi tehnici judiciari în momentul realizării documentului respectiv, iar din acest motiv raportul de constatare ar fi nul, susţine Mazăre. Dosarul se judecă, în prezent, la Curtea de Apel Bucureşti. În 2009, Agenţia Naţională de Integritate a anunţat că Radu Mazăre a fost în stare de incompatibilitate în perioada 23 aprilie - 6 noiembrie 2003, pentru că, pe lângă funcţia de primar al municipiului Constanţa, a fost şi administrator al unei firme. Astfel, în urma analizării documentelor primite de la Judecătoria Constanţa, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Constanţa, ANI a constatat că Radu Mazăre, ales primar în primul mandat din 2000 - 2004, a fost până în 6 noiembrie 2003 şi administrator la SC Nisipuri SA. Mazăre fusese numit administrator al firmei respective în 4 noiembrie 1998. Primarul a răspuns acestei acuzaţii la momentul respectiv şi a explicat că totul a fost o greşeală la Registrul Comerţului. El a prezentat actul constitutiv al SC Nisipuri, la care face referire ANI, arătând că firma este administrată de Mihai Mazăre, fratele său, iar el este acţionar unic la această societate, legea neinterzicând acest lucru la vremea respectivă. Primarul Constanţei susţine că, după ce a aflat din presă că este verificat de ANI, s-a informat la Registrul Comerţului, constatând că aceştia au "înregistrat eronat", în loc de Mazăre Mihai, administrator, figurând Mazăre Radu-Ştefan. Pentru acest demers, Mazăre a acţionat în instanţă Agenţia Naţională de Integritate şi a câştigat suma de 5.000 de lei reprezentând daune morale. În timpul mandatului 2008-2012, Mazăre a acuzat numeroase controale la Primărie din partea DNA, Curţii de Conturi, ANRMAP pentru descoperirea unor nereguli, spunând că aceleaşi documente erau verificate de mai multe ori de diferite instituţii. De altfel, din acest motiv, primarul a înlocuit panoul aflat în spatele său la toate conferinţele de presă organizate în sediul Primăriei şi pe care erau trecute realizările sale din 2000 şi până în 2010 cu un alt panou pe care sunt trecute instituţiile care îl anchetează printre care DNA, ANRMAP şi ANI. Mazăre mai precizase în perioada respectivă şi faptul că instituţiile statului au folosit foarte mulţi bani pentru anchetarea sa şi a dat drept exemplul DNA, care ar fi cheltuit aproximativ zece milioane de euro.

 Mazăre, de la James Bond la ofiţerul german, prin Brazilia şi Madagascar
Radu Mazăre a devenit treptat şi un personaj monden în mandatul 2008-2012. Pictoriale, prezentări de modă, cluburi şi fete frumoase, excursii exotice au reprezentat o altă modalitate prin care primarul municipiului Constanţa s-a înfăţişat publicului, descriind cu dezinvoltură aventurile prin care a trecut. Până în 2008, principala destinaţie de vacanţă a lui Radu Mazăre era Brazilia, acolo unde putea practica unul din sporturile sale preferate, anume kite-surfingul. De altfel, în campania electorală din anul 2008, Mazăre a fost acuzat de contracandidaţii săi că petrece prea mult timp în această ţară şi că nu ar mai fi interesat de treburile oraşului, iar cu o săptămână înainte de alegeri a apărut pe internet un filmuleţ care prezenta mai multe proprietăţi ale edilului din Brazilia, dar şi diverse afaceri, printre care şi o firmă de taximetrie. Radu Mazăre a negat aceste lucruri, spunând că nu are nici afaceri, nici proprietăţi în Brazilia şi că atunci când îşi va cumpăra ceva în străinătate va anunţa.

Treptat, Brazilia nu a mai fost principalul loc unde îşi va petrece vacanţele şi pe harta destinaţiilor lui Radu Mazăre au apărut Venezuela, Honduras, Papua Noua Guinee şi Madagascar. Ultima pare să-l fi cucerit în mod special pe primarul Constanţei, care a fost încântat de cele întâlnite acolo în prima sa vizită din 2011 încât a petrecut sărbătorile de Paşte din acest an tot acolo, împreună cu mama sa, şi a anunţat că intenţionează să cumpere teren în Madagascar pentru a construi bungalouuri şi un restaurant. Radu Mazăre a pozat de două ori şi în revista Playboy, prima oară în anul 2009, într-un pictorial desprins din anii ’30, cu gangsteri şi maşini de epocă, şedinţa foto desfăşurându-se în Portul Constanţa, iar a doua oară, în anul 2011, când a fost chiar pe coperta revistei respective. Primarul Constanţei nu a refuzat nici prezentările de modă, fiind pe rând James Bond, ofiţer nazist şi toreador. Prezentarea din vara lui 2009 avea să-i aducă şi cele mai mari bătăi de cap lui Radu Mazăre. Primarul municipiului Constanţa a apărut îmbrăcat într-o uniformă de general Wehrmacht la o prezentare de modă în staţiunea Mamaia, pe data de 18 iulie 2009. Mazăre a spus, după acel eveniment, că gestul său nu are conotaţii naziste, fiind inspirate din filmul Operaţiunea Valkyrie, în care "un ofiţer german încearcă să scape ţara de un dictator nebun". Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa au început în vara lui 2009 cercetările în acest caz, iar la începutul anului 2010 au decis neînceperea urmăririi penale. Două luni mai târziu, dosarul avea să fie redeschis la solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. După mai multe luni de cercetări, procurorii constănţeni vor da din nou neînceperea urmăririi penale în toamna anului trecut. Verificările au fost reluate apoi la începutul anului, iar procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa au hotărât din nou neînceperea urmării penale. În ultima perioadă, Mazăre se îmbracă în haine kaki şi bonetă roşie, ţinută care aminteşte de fostul revoluţionar cubanez Che Guevara, el venind astfel îmbrăcat şi la şedinţele PSD de la Bucureşti. Mai nou, el apare, la evenimentele politice, însoţit de un grup de tinere şi tineri îmbrăcaţi în aceeaşi ţinută. Mazăre vrea să sugereze, astfel, că este într-o luptă permanentă cu actuala putere.

 Mazăre şi Udrea - viziuni despre dezvoltarea staţiunii Mamaia
În calitate de primar al municipiului Constanţa, care are în administrare şi cea mai importantă staţiune de pe litoralul românesc, Radu Mazăre a avut o colaborare cu suişuri şi coborâşuri cu Elena Udrea, ministrul Turismului între decembrie 2008 şi februarie 2012. Dacă la început cei doi au dat semne că se înţeleg şi au aceeaşi viziune despre turism, spre finalul mandatului Elenei Udrea lucrurile se schimbaseră radical. Astfel, în ianuarie 2009, după ce Udrea preluase portofoliul de la Turism, Radu Mazăre spunea că aceasta are cele mai bune intenţii pentru dezvoltarea acestui domeniu. "Am discutat cu Elena Udrea înainte de a fi desemnată şi votată de Parlament ca ministru al Turismului. Chiar am colaborat la programul de guvernare în ceea ce priveşte turismul. A venit să mă întrebe anumite lucruri despre turism, le-am şi trecut acolo. Am încredere în bunele ei intenţii în ce priveşte turismul. Mi-a lăsat impresia unei persoane receptive şi doritoare să facă treabă", a declarat atunci Radu Mazăre. Nici după jumătate de an lucrurile nu se schimbaseră, iar în iunie 2009 Mazăre spunea că Mamaia trebuie să ajungă să semene cu Monte Carlo şi Rio de Janeiro, să devină o staţiune plină de evenimente, cluburi şi agrement, iar Udrea ar fi fost de acord cu această viziune. În 2010, aveau să apară primele contradicţii între cei doi. Totul părea ireconciliabil după ce Planul Urbanistic Zonal al staţiunii Mamaia nu a primit aviz din partea MDRT, iar ulterior avea să fie anulat în instanţă. Udrea spunea

atunci că nu şi-a dat avizul pentru PUZ-ul staţiunii Mamaia deoarece este nemulţumită de faptul că nu se mai oferă turiştilor posibilităţi de agrement şi relaxare, iar numărul construcţiilor ar creşte în continuare. Deşi de atunci s-au mai aşezat la aceeaşi masă, părerile celor doi despre dezvoltarea turismului, cel puţin în privinţa staţiunii Mamaia, au fost diferite. În 2011, Udrea l-a acuzat pe Radu Mazăre că este codaş la accesarea fondurilor europene, iar în replică primarul Constanţei a spus că Elena Udrea este cea care-i blochează la MDRT pentru că nu le dă avizele necesare, Mazăre ameninţând că va face o plângere la Comisia Europeană din acest motiv. Un alt subiect de dispută între Radu Mazăre şi Elena Udrea l-a reprezentat Cazinoul din Constanţa pe care edilul a vrut să-l vândă în vara lui 2011 pentru că municipalitatea nu are fonduri pentru a-l reabilita. Udrea a propus ca acest obiectiv să treacă la MDRT pentru a fi reparat cu bani de la bugetul de stat, iar după ce va fi gata să fie redat Primăriei Constanţa.

 Realizările cu care se laudă Primăria
Actuala administraţie locală se laudă cu mai multe proiecte, unul dintre cele mai importante fiind cartierul de locuinţe ieftine pentru tineri, destinat persoanelor de până în 35 de ani cu domiciliul stabil în Constanţa şi care nu aveau o locuinţă. Lucrările la acest cartier au început în toamna lui 2008, iar în decembrie 2010 au fost inaugurate primele şase blocuri din cele 18 preconizate. Până în prezent au fost finalizate 13 blocuri, în care tinerii s-au mutat deja, ultimele două fiind inaugurate în luna februarie a acestui an, iar celelalte cinci care au mai rămas sunt în diverse stadii de construcţie. Administraţia locală a investit în acest proiect aproximativ opt milioane de euro, dar nu a plătit şi constructorii, aceştia ridicând blocurile pe banii lor, urmând să îi recupereze de la tinerii care au cumpărat locuinţele. Un alt proiect al Primăriei Constanţa a fost reabilitarea şi modernizarea Căminului pentru persoane vârstnice din municipiu. Investiţia a fost de aproape 3,5 milioane de lei, proiect realizat cu fonduri europene. De asemenea, Primăria a amenajat împreună cu Petrom “Parcul Viitorului”, un parc în zona industrială a oraşului, investiţia fiind de peste 600.000 de euro, din care contribuţia municipalităţii a fost de 180.000 de euro. În prezent, administraţia a început lucrările la campusul social Henri Coandă, format din locuinţe modulare şi destinat persoanelor nevoiaşe. Mazăre promite că zona întâi a campusului va fi gata în acest an, în două etape, prima urmând să fie finalizată la sfârşitul lunii mai - începutul lunii iunie, iar cea de-a doua în septembrie-octombrie. Anul viitor va fi realizată şi cea de-a doua zonă a campusului social, tot în două etape, iar la final aici se vor muta aproximativ 7000 de persoane. Municipalitatea va investi peste 7 milioane de euro pentru proiectul din acest an. Potrivit site-ului Primăriei Constanţa, un alt proiect important aflat aproape de finalizare îl reprezintă realizarea unei parcări supraetajate în zona Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, una din cele mai aglomerate din municipiul Constanţa. Proiectul este realizat cu fonduri europene, după ce în luna mai 2011 a fost semnat contractul de finanţare, iar în septembrie au început lucrările. Valoarea investiţiei este aproximativ 4 milioane de euro, urmând ca parcarea să aibă 256 de locuri.

 Candidaţii la alegerile din 10 iunie
La Primăria Constanţa au fost depuse zece candidaturi, principalii contracandidaţi ai lui Mazăre fiind consideraţi liderul PDL Constanţa, Gigi Chiru, şi fostul prefect al judeţului Claudiu Palaz.

Gigi Chiru are 46 de ani, este de profesie jurist şi candidează la primărie din partea Alianţei pentru Constanţa, formată din PDL şi PNŢCD. În anul 2008, el a candidat la Primăria Eforie din partea PDL, dar a pierdut alegerile în faţa actualului primar, Ovidiu Brăiloiu (PSD). Chiru a contestat atunci rezultatul votului, dar Biroul Electoral Central i-a respins solicitarea. În 2008, a candidat pentru un post de deputat la alegerile parlamentare în Colegiul 6, dar nu a reuşit să obţină voturile necesare. Ulterior, a fost numit în funcţia de director al Inspectoratului în Construcţii Constanţa, pâă în iunie 2011. În martie 2011, a câştigat alegerile la organizaţia judeţeană a PDL, învingându-i pe fostul preşedinte Mircea Banias şi pe directorul Autorităţii Navale Române, Paul Brânză. Claudiu Palaz, în vârstă de 42 de ani, fostul prefect al judeţului Constanţa, este candidatul UNPR pentru funcţia de primar al Constanţei. El este de profesie jurist, iar în perioada 1996-2000 a fost consilier juridic, între 2001 şi 2006 fiind secretar general în cadrul Prefecturii Constanţa. Din 2006 şi până în 2009, a fost subprefect, ulterior fiind numit prefect. El a fost înlocuit din funcţie, prin Hotărâre de Guvern, la sfârşitul lunii aprilie, pentru a putea candida la alegerile locale. Un alt candidat la Primăria Constanţa este Gheorghe Donţu, în vârstă de 61 de ani, economist, susţinut de Partidul Ecologist Român. Donţu a fost preşedinte al organizaţiei municipale a PDSR până în anul 2004. De asemenea, în perioada 2003 - 2004 a fost viceprimar al municipiului Constanţa. În 2004, Donţu a demisionat din PDSR şi din funcţia de viceprimar, ieşind din viaţa politică pentru patru ani. În 2008 a revenit, înscriiindu-se în Partidul Ecologist Român, iar în prezent este preşedintele organizaţiei judeţene Constanţa. Pentru funcţia de primar candidează şi Gheorghe Dinu din partea PPDD. Până în anul 1997 a fost şeful UM 0215 din judeţul Constanţa, apoi a devenit avocat. În anul 2004 a candidat ca independent la Preşedinţie, iar un an mai târziu a devenit preşedintele Partidului Republican. În anul 2008, Gheorghe Dinu a candidat la Primăria Capitalei din partea Partidului Popular şi al Protecţiei Sociale, în urma unei alianţe realizate între această formaţiune politică şi Partidul Republican. Tot în anul 2008, Partidul Republican a fost dizolvat în urma unei decizii a instanţei. Gheorghe Dinu a revenit în politică. Din partea PRM candidează Cristina Raluca Dincu, în vârstă de 34 de ani, de profesie medic psiholog. Ea a candidat şi la alegerile parlamentare din urmă cu patru ani tot din partea PRM, concurând pentru un post de deputat în Colegiul 10, dar s-a clasat pe locul al patrulea. Marcel Bouroş este un om de afaceri şi candidează ca independent la Primăria Constanţa. El deţine complexul Curtea Brâncovenească, format dintr-un magazin de produse alimentare naturale, restaurant, fermă ecologică, librărie şi oferă şi produse de catering. Candidatul Partidului Noua Generaţie-Creştin Democrată la Primăria Constanţa este Dumitru Gavari. El are 40 de ani şi lucrează în vânzări. Partidul Verde are, de asemenea, un candidat la Primăria Constanţa, fiind vorba despre liderul organizaţiei judeţene, Sorin Horaţiu Belu. El este profesor şi are 38 de ani. Un alt candidat la primărie este Ion Stoica din partea Alianţei Civice Democratice a Romilor. Stoica are 33 de ani şi este de profesie formator.

 Ce spun unii dintre constănţeni despre administraţia oraşului şi ce aşteptări au după alegerile
locale Constănţenii şi-ar dori ca viitoarea administraţie să se implice mai mult în reabilitarea Zonei Peninsulare, care reprezintă cartierul istoric al oraşului, acesta fiind punctul comun în declaraţiile oamenilor.

"Viitoarea administraţie ar trebui să aibă în vedere câteva probleme stringente pentru majoritatea locuitorilor. Printre acestea se numără reducerea preţului la gigacalorie, înlăturarea câinilor maidanezi de pe străzi, dezvoltarea de parcări în cartierele municipiului, reabilitarea Zonei Peninsulare şi transformarea ei într-un punct de atracţie turistică”, crede Cristian Comănescu, în vârstă de 34 de ani. De asemenea, şi Gheorghe Săndulescu (45 de ani), crede că reabilitarea zonei peninsulare este o prioritate, dar ar mai dori ca viitoarea administraţie să fie mai corectă faţă de banul public şi să nu mai cheltuiască sume importante pentru a oferi pachete pensionarilor, iar banii respectivi să meargă în proiecte de dezvoltare a oraşului. Şi Irina Dumitrescu (22 de ani) îşi doreşte proiecte care să vină în folosul cetăţeanului, proiecte culturale, pentru conservarea spaţiilor verzi, dar şi a clădirilor de patrimoniu. Ea ar mai vrea o administraţie transparentă, “una care să nu se ocupe de afaceri dubioase, să nu permită derularea de contracte pe bani publici cu firmele prietenilor şi care să nu mai sfideze cetăţeanul de rând”. Maria Enache doreşte ca actuala administraţie să îşi continue proiectele, să se implice mai mult în Zona Peninsulară, să existe mai multe atracţii care să aducă turişti în Constanţa, nu numai vara, ci şi în restul anului. Oamenii au opinii împărţite în ceea ce priveşte actuala administraţie. Dacă Irina Dumitrescu şi Gheorghe Săndulescu nu au o părere bună despre aceasta şi ar dori să fie schimbată, Maria Enache ar dori continuitate, iar Cristian Comănescu recunoaşte că au fost făcute şi lucruri bune. “Nu am o părere grozavă despre actuala administraţie, cred că ar fi cazul să fie înlocuită. După 12 ani cred că se impune o schimbare", spune Gheorghe Săndulescu. "Am o părere proastă despre actuala administraţie şi aş vrea să vină altcineva după alegerile din iunie", afirmă Irina Dumitrescu. "Am o părere bună despre actuala administraţie. A arătat că îi pasă de oameni, i-a ajutat pe cei cu venituri mici să nu plătească facturi mari la căldură în această iarnă şi va da locuinţe sociale pentru amărâţi", spune Maria Enache. "Actuala administraţie a făcut câteva lucruri folositoare pentru locuitorii oraşului, dar nu suficient, şi nu a valorificat pe deplin potenţialul acestuia. De pildă, întreaga Zona Peninsulară este în paragină din cauza neimplicării timp de 12 ani. De asemenea, nu s-a creat încă nicio parcare de reşedinţă, cum au alte oraşe. În plus, gigacaloria are un preţ extrem de mare. Consider că dacă se orientau mai mult fondurile oraşului către investiţii, nu către pomeni sociale, administraţia ar fi fost mai eficientă", spune Cristian Comănescu. În privinţa criteriilor luate în calcul la alegerea primarului, alegătorii intervievaţi îşi doresc ca acesta să fie bine pregătit. "Onestitatea, transparenţa, capacitatea de dialog cu cetăţenii şi capacitatea de a crea proiecte şi de a le duce la îndeplinire sunt importante pentru un viitor primar", spune Cristian Comănescu. “Viitorul primar trebuie să aibă o reputaţie bună, trebuie să ştiu câte ceva despre el pentru că altfel nu îl votez, să fie bine pregătit şi să nu aibă facultatea terminată după vârsta de 30 de ani", afirmă Gheorghe Săndulescu. (Material realizat de Cosmin Văideanu, corespondenti@mediafax.ro)

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->