UNIVERSITATEA “GEORGE BACOVIA” BACAU

FACULTATEA DE CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

SPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

Adaptarea soluţiilor informaţionale financiar contabile la mediul Internet

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC, Lect. univ. drd. ………….. ABSOLVENT, ………….

BACĂU -2008-

CUPRINS CAPITOLUL I. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA AGENŢILOR ECONOMICI..................................................................5 1.1. Istoricul contabilităţii.......................................................................................................6 1.2. Organizarea contabilităţii financiare a agenţilor economici din România.....................8 1.4. Relaţiile contabilităţii cu celelalte ştiinţe......................................................................22 1.5. Norme internaţionale contabile.....................................................................................24 CAPITOLUL II. SISTEMUL INFORMAŢIONAL FINANCIAR-CONTABIL...............................................28 2.1. Sistem informaţional. Sistem informatic.......................................................................28 2.2. Relaţia dintre sistemul de organizare a contabilităţii şi abordarea informatică.......................................................................................................30 2.3. Modernizarea sistemelor informaţionale......................................................................37 CAPITOLUL III. TEHNOLOGII DE REALIZARE A PRODUSELOR PROGRAM UTILIZATE ÎN CONTABILITATE...................................................................................................................42 3.1. Noţiuni generale.............................................................................................................42 3.2. Baze de date...................................................................................................................43 3.3. Sisteme de gestiune a bazelor de date...........................................................................45 3.4. Tehnologii vizuale şi de reprezentare grafică...............................................................51 3.5. Produse program............................................................................................................56 CAPITOLUL IV. E-CONTABILITATE...............................................................................................................63 4.1. Internetul – motorul globalizării...................................................................................63 4.2. Întreprinderea modernă..................................................................................................65 4.3. Contabilitate OnLine în România..................................................................................67 4.3.1. e-Contabilitate.ro....................................................................................................67 4.3.2. de-Contabilitate.ro..................................................................................................70 Concluzii şi propuneri...............................................................................................................71 BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................73

CAPITOLUL I. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA AGENŢILOR ECONOMICI

Prima definiţie dată contabilităţii aparţine lui Luca Paciolo, fiind formulată în lucrarea sa, Tratatus de computis et scripturis, care a apărut la Veneţia în 1494. El analizează contabilitatea ca un ansamblu de principii şi tehnici privind înregistrarea în partidă dublă a averii ce aparţine unui negustor, precum şi toate afacerile acestuia, în ordinea în care au avut loc. Contabilitatea este modul în care se gestionează patrimoniul unui agent economic, ea studiază echilibrul economic al patrimoniului, realizează reflectarea în expresie bănească atât a structurii averii agenţilor economici, cât şi a utilizării eficiente a acesteia. Evidenţa contabila este parte a sistemului de conducere a organizaţiei, ca un complex de proprietate independent, preocupată de acumularea si generalizarea în expresie de cost a informaţiei despre acest complex, despre operaţiile economice efectuate, si de transmiterea ei către beneficiari pentru adoptarea unor soluţii economice şi de administrare întemeiate. Luând în vedere faptul că evidenţa contabilă participă, într-o măsură sau alta, practic la toate sferele de activitate ale organizaţiei, ea îşi îndeplineşte funcţiile, in planul evidenţei, la doua nivele: - La nivelul înregistrării operaţiilor economice şi de sintetizare a lor în raportul analitic situaţie in care prezintă date personalului administrativ al organizaţiei pentru dirijarea operativă a procesului. - La un nivel mai înalt al informaţiei când este generalizată, in expresie de cost, in registrele de evidenţa contabilă sintetică, pentru reflectarea datelor respective in rapoartele contabile. Informaţia şi, îndeosebi, informaţia economică este astăzi prezentă în toate domeniile de activitate, fiind un element indispensabil al progresului. Realităţile societăţii moderne ne arată că odată cu dezvoltarea economiei de piaţă şi sporirea gradului de complexitate a acesteia trebuie să se dezvolte corespunzător - ca arie, conţinut şi operativitate - şi informaţia economică, pentru ca ea să poată furniza elementele necesare luării deciziilor, să poată reflecta exact situaţia patrimonială a unităţilor şi rezultatele activităţii economico-financiare. Conducerea, în general, şi conducerea activităţii economice, în special, nu mai este considerată numai o artă în care intuiţia joacă un rol însemnat în luarea deciziilor, ci şi o ştiinţă de sine stătătoare. Informaţia economică ne ajută să observăm modul de utilizare a resurselor materiale şi umane, să sesizăm şi să examinăm critic aspectele pozitive dar şi deficienţele existente, în vederea luării măsurilor ce se impun. Valorificarea deplină a informaţiei economice se poate realiza numai in cadrul unui sistem informaţional economic, conceput ca un ansamblu al mijloacelor şi metodelor de

5

ale caselor de comerţ. sinuoasă a acesteia au ca factor determinant necesitatea practică de a cunoaşte anumite realităţi de natură economică. “Scrittura doppia”) se punea ordine în socotelile afacerilor companiei. Opera lui Paciolo a răspuns nevoilor vieţii economice.este de a vehicula o cantitate raţională de informaţii. În anul 1494 a apărut la Veneţia prima lucrare de literatură contabilă aparţinând lui Luca Paciolo sub titlul “Summa de arithmetica.indiferent de gradul de complexitate şi de automatizare . care reprezintă şi astăzi una din trăsăturile definitorii ale contabilităţii. geometria. Numai experienţa practică dobândită treptat în domeniul cunoaşterii.XV impunând conceperea şi aplicarea ”metodei veneţiene” de organizare a contabilităţii. principii şi norme cu caracter teoretic privind contabilitatea. A avut la început un caracter rudimentar. financiară. stocare şi utilizare a informaţiilor într-un anumit domeniu al activităţii socialeconomice. Istoricul contabilităţii În accepţiunea modernă. 6 . Veneţia la dezvoltarea afacerilor în sec.1. deoarece prin partida dublă ( den. aceasta constituind etapa evidenţei rudimentare.obţinere. Contabilitatea a început să se contureze în evul mediu odată cu apariţia capitalismului. Noţiunea de contabilitate în înţelesul ei de astăzi nu este echivalentă cu nici una din însemnările sau urmele scrise folosite de unele triburi indiene. rolul său reprezentativ şi multiplele funcţii în activitatea economică. totodată. contabilitatea. financiară şi socială are o istorie proprie. ale cărei începuturi sunt greu de delimitat datorită trecutului îndepărtat al genezei contabilităţii. Ea este instrumentul principal de cunoaştere. Principala sursă de date a sistemului informaţional economic şi. a extinderii economiei monetare. Ceea ce constituie o certitudine este faptul că apariţia contabilităţii şi evoluţia lentă. una dintre componentele de bază ale acestuia este contabilitatea. care pe măsura dezvoltării a crescut rolul ei de cunoaştere a realităţilor. Funcţia de bază a oricărui sistem informaţional economic . gestiune şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute de către agenţii economici. Apariţia contabilităţii este nemijlocită de un anumit context economico-social. aceasta fiind apreciată ca una din cheile succesului (“Upi est non ordo ibi est confusio). 1. nici cu tăbliţele de lut ars. pe baza cărora să se ia decizii economice bine argumentate pe toate treptele organizatorice. proportioni et proportionalita” În cartea a-IX-a a acestei lucrări.Florenţa. socială. nici cu alte însemnări descoperite în Persia.. denumită ” Tractatus de computis et scripuris” descrie pentru prima dată partida dublă . cu ajutorul evidenţei a creat premisele elaborării de reguli. Stadii superioare de dezvoltare a dus contabilitatea în unele oraşe mari ale Iatalia de Nord .

Acest proces constă în stabilirea unui ansamblu de norme şi reguli care trebuie respectate de întreprindere atât pe parcursul desfăşurării activităţii contabile cât şi la prezentarea periodica a acestora cu ajutorul situaţiilor contabile de sinteză (bilanţul contabil). XX contabilitatea de întreprindere începe să fie supusă procesului de normalizare (stabilirea de reguli şi norme privind modul de organizare ala contabilităţii) Începând cu a doua jumătate a sec. . XVII-XVIII. • contabilitatea de gestiune (dualism contabil). Aceste norme şi reguli. Începând cu a doua jumătate a sec XIX se remarcă dezvoltarea societăţilor pe acţiuni. ceea ce îi imprimă caracterul de adevărată ştiinţă. Acţiunea de modernizare a contabilităţii pe plan mondial şi-a propus următoarele obiective: . împreună cu metodologia de determinare.se ocupă cu calculaţia costurilor. îndeosebi în Europa Occidentală. îndeosebi în planul literaturii contabile.Aplicarea metodei dublei partide începe să se generalizeze între sec. XIX se remarcă evoluţia contabilităţii româneşti. ceea ce deşi nu are implicaţii directe şi certe asupra activităţii practice contribuie la promovarea şi orientarea anumitor practici contabile.îmbunătăţirea organizării şi conducerii contabilităţii diferitelor ţări. care şi ea contribuie la dezvoltarea teoriei contabile. . Aceasta a dus la apariţia contabilităţii de întreprindere.mai buna înţelegere a informaţiilor contabile şi controlul lor. deoarece în spaţiul românesc formele economice capitaliste au apărut cu întârziere. a căror conducere se separă de proprietarii acestora. ceea ce a contribuit la creşterea prestigiului lor. cu 2 circuite distincte: • contabilitatea generală . Contabilitatea a ajuns la un nivel la care conceptele ei teoretice pot fi demonstrate matematic. aceasta implicând şi o confirmare a valabilităţii acestora. În Italia profesia de contabil era superioară tuturor celorlalte. Contabili au început să-şi înfiinţeze organizaţii profesionale şi păstrau secretul asupra partidei duble. XVIII în ţările Române se foloseau lucrări de contabilitate ale unor autori străini ( lucrări franceze în ţările Române. Leonardo da Vinci menţiona: 7 . etapă caracterizată şi prin conturarea unei literaturi contabile. Italiene în Moldova). Până în prima parte a sec. În primele decenii ale sec. Cercetarea contabilă aplicativă constă în studierea căilor şi modalităţilor de perfecţionare şi inovare a mijloacelor concrete de lucru cu care operează contabilitatea. ale funcţiilor contabilităţii. de explicare şi evaluare a lor formează conţinutul cercetării contabile de tip normativ. Cercetarea contabilă fundamentală are ca obiect definirea conceptelor. principiilor.compararea informaţiilor contabile în timp şi spaţiu.denumită şi financiară. care apare cu un decalaj de aproape 3 secole faţă de ţările europene occidentale. Cercetarea contabilă normativă a fost propusă de Bernard Colasse în 1993. Ea vizează procesul de normalizare a contabilităţii. În ultimii 25 de ani s-a încercat o armonizare a organizării şi conducerii contabilităţii diferitelor ţări.

dar ne vândute) care se înregistrează în conturile de stocuri corespunzătoare. . Organizarea contabilităţii financiare a agenţilor economici din România La organizarea contabilităţii financiare a agenţilor economici trebuie să se ţină seama şi de clasificarea lor. materiale consumabile. el nu este încă utilizat . B.numărul de angajaţi să nu depăşească cifra de 200. a) Utilizarea conturilor sintetice de gradul 1. simbolizate cu 3 cifre. Se poate utiliza pentru stocurile de materii prime. potrivit legii. cu 4 cifre. concomitent cu creşterea veniturilor din producţia stocată. În timpul lunii nu se folosesc conturile de stocuri. Organizarea şi conducerea contabilităţii se face în strânsă legătură cu tehnologia şi organizarea tehnicoadministrativă a întreprinderii. În funcţie de gruparea unităţilor patrimoniale în cele două categorii. La începutul lunii următoare înregistrarea stocurilor în cauză se anulează.„Nici o cercetare umană nu se poate numi ştiinţă adevărată dacă nu trece prin demonstraţii matematice". şi conturi sintetice de gradul II. . b) Folosirea metodei inventarului intermitent pentru evidenţierea stocurilor. produse finite şi mărfuri. La sfârşitul lunii se stabilesc prin inventariere stocurile existente (adică obţinute. Toate unităţile care nu se încadrează în aceste criterii sunt considerate unităţi mari. Stocurile finale vor deveni stocuri iniţiale ale lunii următoare si ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la începutul lunii următoare. În categoria unităţilor patrimoniale mici şi mijlocii sunt încadrate unităţile care îndeplinesc cumulativ două condiţii şi anume: .2. dacă doresc. sistemul contabil al agenţilor economici din România se diferenţiază în două variante si anume: A. cu diminuarea corespunzătoare a conturilor de stocuri. . obţinerea acestora nu se va înregistra în contabilitatea sintetică.Pentru stocurile procurate din afară. 1. costul lor de achiziţie se înregistrează direct în conturile de cheltuieli corespunzătoare. Unităţile respective pot folosi. ce se aplică de unităţile mari şi care presupune: 8 . Varianta de bază.cifra de afaceri anuală să nu depăşească 2 miliarde lei. în unităţi mici şi mijlocii şi respectiv unităţi mari.Pentru stocurile provenite din producţie proprie. animale. Cu ele se micşorează cheltuielile şi se înregistrează în conturile de stocuri corespunzătoare. Legăturile contabilităţii cu ştiinţele tehnice au o importanţă deosebită deoarece tehnica contabilă reflectă cu ajutorul conturilor sintetice şi analitice cheltuielile unor faze ale proceselor tehnologice sau ale întregului proces de producţie al întreprinderii. ce se aplică unităţilor mici şi mijlocii şi care presupune: . Deşi bilanţul simplificat este prevăzut în legislaţia românească. Varianta simplificată. Uneori acest lucru apare ca o necesitate pentru a evita ţinerea de conturi analitice pentru anumite elemente patrimoniale. c) Întocmirea bilanţului contabil in sistem simplificat. La sfârşitul lunii se stabilesc stocurile finale prin inventariere. acest lucru făcându-se numai pentru vânzarea lor. obiecte de inventar.

Prudenţa presupune. se trec în creditul conturilor de stocuri. 1.. . riscuri şi pierderi posibile. contabilizarea oricărei pierderi probabile şi ne contabilizarea profiturilor sperate. stabilirea la finele anului a unui patrimoniu real care poate fi valorificat la preţurile pieţei libere la o anumită dată. care impune. Evitarea acestor fapte. Condiţiile şi principiile de organizare ale contabilităţii financiare Obiectivul fundamental al contabilităţii îl reprezintă furnizarea de informaţii care să ofere o imagine fidelă asupra situaţiei patrimoniului şi rezultatelor obţinute. care în ultimă instanţă ar putea duce la supraevaluarea rezultatului. Pe măsura ieşirii lor. . care să afecteze cheltuielile agentului economic. stocuri scriptice care periodic sunt verificate şi regularizate în funcţie de inventarierile faptice ce se fac la locurile de depozitare. Formularistica bilanţului. consum etc. indiferent de preţurile cu care figurează în contabilitate. se tipăreşte şi se difuzează tuturor agenţilor economici doar bilanţul în „sistem de bază". Înfăptuirea imaginii fidele de către contabilitate presupune ca informaţiile furnizate de către aceasta să îndeplinească următoarele condiţii : . În cazul utilizării acestei metode. în contabilitatea sintetică stocurile procurate din afara unităţii ori provenite din unitate se înregistrează în conturile de stocuri corespunzătoare. ori de subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor.a) Utilizarea conturilor sintetice de gradul I (când ele nu se detaliază) şi de gradul II prevăzute în planul de conturi. În acest fel contabilitatea poate furniza în permanenţă. pe care le vom prezenta în continuare: a) Prudenţa. în esenţă. printre altele. generate de supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor.informaţiile furnizate de contabilitate să rezulte din aplicarea cu bună credinţă a regulilor şi procedeelor contabile. . chiar dacă acestea sunt foarte probabile. 9 .datele contabile să fie înregistrate în contabilitate în timp util pentru a fi prelucrate şi utilizate.informaţiile contabile să ofere utilizatorilor o descriere adecvată. Pentru creşterea încrederii în imaginea fidelă furnizată de către contabilitate trebuie ca la organizarea contabilităţii agenţilor economici să se ţină seama de mai multe principii. a contului de profit şi pierdere şi anexa la bilanţ se difuzează anual agenţilor economici prin grija Ministerului Finanţelor. desigur. informaţiile de sinteză să servească utilizatorilor pentru luarea deciziilor economice. să fie corecte şi complete. b) Folosirea metodei inventarului permanent pentru evidenţierea stocurilor. c) Întocmirea bilanţului contabil in sistem de bază. Prudenţa temperează optimismul exagerat al oamenilor de afaceri şi oferă în acelaşi timp creditorilor o marjă de siguranţă . Desfăşurarea activităţii exerciţiului curent sau anterior poate determina deprecieri. . aşa cum s-a mai arătat. Ele sunt. Deocamdată. pe baza documentelor primare de vânzare.contabilizarea faptelor să fie în acord cu baza lor juridică şi economică. impune constituirea de provizioane. mărirea stocurilor.

d) Independenţa exerciţiului. între elemente de activ şi de pasiv. Bilanţul de deschidere a unui nou exerciţiu financiar trebuie să corespundă bilanţului de închidere a exerciţiului precedent. Coerenţă şi compatibilitatea informaţiilor contabile implică constanţă în aplicarea regulilor şi procedurilor contabile de evaluare a patrimoniului precum şi în prezentarea lor prin documentele de sinteză contabile. Activitatea unui agent economic este urmărită în accepţiunea de continuitate. În consecinţă. cheltuielile aferente exerciţiului curent se înregistrează în contabilitatea acestor exerciţii chiar dacă se vor plăti în exerciţiile viitoare. se întocmesc documentele de sinteză contabile prevăzute de lege. Se interzice modificarea patrimoniului de la sfârşitul anului ce trebuie raportat la începutul anului viitor. Pot totuşi să apară schimbări de metode. Presupune delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţii unui agent economic pe măsura angajării acestora si trecerii lor la rezultatul exerciţiului la care se referă. după aprobarea şi depunerea bilanţului contabil. între drepturi şi angajamente. Metodele de lucru contabile trebuie să rămână aceleaşi de la un exerciţiu la altul. Este cunoscut şi sub denumirea de principiul fixismului. prin înregistrări contabile adecvate. veniturile aferente exerciţiului curent se înregistrează în contabilitatea acestor exerciţii chiar dacă încasarea lor se va face în perioadele viitoare. 10 . Ne respectarea acestui principiu influenţează direct mărimea rezultatului financiar al exerciţiului financiar curent. Presupune interdicţia compensărilor între avere şi datorii. Ca atare. e) Intangibilitatea bilanţului de deschidere. f) Ne compensarea. Orice schimbări de metodă sau corectarea unor erori trebuie să fie transparente. ci şi în spaţiu. considerat un exerciţiu financiar. la data respectivă trebuind să se întocmească documentele de sinteză contabile corespunzătoare. continuitatea exploatării se întrerupe. Dacă activitatea unităţii este întreruptă în timpul anului printr-o decizie de lichidare. trebuiesc corectate în anul în care acestea se constată. o durată de 12 luni. de regulă. Eventualele erori constatate în contabilitate. ceea ce asigură comparabilitatea datelor nu numai în timp. În această perioadă efectele tranzacţiilor şi a altor operaţii economice sunt luate în considerare din momentul în care se produc şi nu din momentul mişcării sau decontării lor. evaluarea elementelor patrimoniale este efectuată dintr-o perspectivă continuă a activităţii unităţii. Exerciţiile financiare au. De asemenea. In această ipoteză trebuie prezentată clar schimbarea procedurii şi calculată influenţa ei asupra exerciţiului financiar curent. Creanţele şi datoriile agentului economic a căror facturare şi decontare se fac ulterior. în sensul că unitatea patrimonială îşi continuă în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil fără a intra în stare de lichidare sau de reducere sensibilă a activităţii. Este cunoscut şi ca principiul autonomiei exerciţiului. dacă o altă procedură se dovedeşte mai bună pentru informarea agentului economic. bilanţurile contabile ale exerciţiilor anterioare fiind în imposibilitatea de a mai fi modificate. La finele anului calendaristic. vor fi reflectate în contabilitate cu ajutorul unor conturi distincte prevăzute în planul de conturi.b) Permanenţă metodelor. c) Continuitatea activităţii.

2. . formate din: capitaluri proprii. În funcţie de structura activelor şi pasivelor putem prezenta patrimoniul întreprinderii reflectat în bilanţul contabil sub următoarea grupare: a) Posturi de activ. Activele fixe sunt reprezentate de imobilizările corporale. dar numai pe bază de procese-verbale de compensare cu trimitere la documentele primare care au generat asemenea creanţe şi datorii. Valorile disponibile sunt cunoscute ca active băneşti. datorii pe termen lung şi datorii pe termen scurt. Patrimoniul întreprinderii' este reflectat de contabilitate sub aspectul componenţei lui cu ajutorul posturilor de activ si sub aspectul provenienţei lui cu ajutorul posturilor de pasiv. valori disponibile. . respectiv mijloace de trezorerie. . valori realizabile. situaţiei financiare şi rezultatului. .Capitalurile proprii sunt formate din contribuţiile asociaţilor şi acţionarilor la formarea capitalului social. . produsele finite. contabilitatea financiară are în obiectul său de studiu şi cheltuielile şi veniturile întreprinderii. Stocurile reflectă materiile prime. care utilizează mai multe elemente de bază specifice 11 . cum sunt subvenţiile pentru investiţii. formate din: active fixe. necorporale şi financiare. rezultatele exerciţiilor integrate capitalurilor precum şi surse asimilate celor proprii. un an de zile. nu pot fi compensate poziţiile de cheltuieli cu cele de venituri. b) Posturi de pasiv.De asemenea. respectiv din active în curs de decontare sau încasare. compensări între creanţele şi datoriile faţă de acelaşi terţ. în sco pul furnizării de informaţii utile ansamblului de utilizatori atunci când acestia iau decizii economice''. Obiectul şi metoda contabilităţii financiare a agenţilor economici Obiectul contabilităţii financiare cuprinde reflectarea patrimoniului întreprinderilor si a rezultatelor mişcării acestuia. mărfurile si alte active circulante materiale. rezervele de capital. în cadrul mecanismului aplicării principiului prudenţei. În cazul României. materialele. . stocuri.Datoriile pe termen scurt sunt cunoscute ca pasive stabile provenite din activitatea curentă. În normele celei de a 4-a directive europene se menţionează ca obiectul contabilităţii unei întreprinderi este de a „furniza documente de sinteză care să ofere o imagine fidelă a patrimoniului. În afara patrimoniului bilanţier. Contabilitatea financiară îşi realizează sarcinile ce derivă din obiectul ei prin intermediul metodei contabilităţii. temporar. de regulă. care parcurge tranziţia la economia de piaţă. iar la sfârşitul exerciţiului soldul obţinut din compensarea lor influenţează capitalurile proprii ale întreprinderii. . ori plusurile de valoare cu minusurile de valoare. Ele se urmăresc într-o structură adecvată.Datoriile pe termen lung sunt reprezentate de creditele bancare şi împrumuturile de la alte persoane juridice şi fizice a căror rambursare depăşeşte. Valorile realizabile sunt constituite din creanţe în favoarea întreprinderii. pentru diminuarea blocajului financiar se pot face.

În România. având la bază norme contabile armonizate. de particularităţile diferitelor sectoare economice şi de metodele contabile adoptate şi făcute cunoscute ca aplicabile de fiecare întreprindere. printre care şi un sistem contabil pentru agenţii economici. . în generai. evaluarea. bilanţul. calculaţia şi documentele) folosite de contabilitate pentru reflectarea şi controlul tuturor elementelor ce se includ în obiectul ei. ele putând fi influenţate de normele contabile legiferate în cadrul fiecărei ţări. Acesta cuprinde: Legea contabilităţii nr. ţară aflată în tranziţie spre o economie de piaţă. Diferă modul lor de aplicare. Metoda contabilităţii financiare este definită ca fiind totalitatea principiilor şi procedeelor (contul. preocupările privind modernizarea contabilităţii agenţilor economici nu s-au concretizat în elaborarea unui plan contabil general. care prevăd. Generalităţi. în structura cărora distingem 3 secţiuni şi anume: a) Dispoziţii generale.registrele de contabilitate. Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii. cunoscute în literatura de specialitate şi sub denumirea de procedee ale metodei contabilităţii. În speranţa că în viitorul apropiat sistemul contabil românesc se va concretiza într-un ansamblu legislativ coerent şi funcţional de tipul „Planului Contabil General". Principiile şi procedeele care formează metoda contabilităţii financiare sunt. 3. . balanţa de verificare. inventarierea. care să răspundă noilor cerinţe impuse acestora. respectiv instrumentele de lucru ale contabilităţii. ci în emiterea unor. s-a concretizat în elaborarea unor Planuri Contabile Generale.prevederi privind folosirea calculatoarelor electronice la prelucrarea datelor contabile. Ele au devenit principalele instrumente ale normalizării contabile în ţările în care s-au elaborat.acesteia. acte normative care formează un tot unitar cunoscut sub denumirea de Sistem contabil al agenţilor economici din România.regulile de înregistrare în conturi. . Ca structură un plan contabil general cuprinde 3 părţi şi anume: 1. 12 . În majoritatea ţărilor Europei continentale acţiunea de organizare a contabilităţii. Planul de conturi şi Normele de utilizare ale acestuia etc.82/1991. în special din cel francez şi se bazează pe normele contabile internaţionale. aceleaşi în diferitele contabilităţi naţionale. Astfel de norme sunt prevăzute pentru contabilitatea românească în Regulamentul pentru aplicarea Legii contabilităţii. Sistemul de contabilitate al agenţilor economici din România Tranziţia României la economia de piaţă necesită profunde reforme economice. care au fost adaptate cerinţelor şi experienţei practice româneşti. în mod sintetic. Sistemul de contabilitate românesc aplicabil de la 1 ianuarie 1994 s-a inspirat din planurile contabile generale ale ţărilor vest-europene. norme privind: principiile generale ale contabilităţii.

nu este suficient pentru a conduce bine gestiunea întreprinderii.rezultatul global. numită şi generală. b) Gruparea conturilor din contabilitatea financiară Conturile contabilităţii financiare se grupează pe clase de conturi care. dar literatura de specialitate pune la dispoziţia celor interesaţi dicţionare cu termeni financiaricontabili.prezintă patrimoniul unităţilor într-o viziune globală.nu permite decât comparări în timp şi în spaţiu (între întreprinderi) ale rezultatului global şi ale bilanţului contabil. . la rândul lor. Contabilitatea financiară are si anumite limite si anume: . Contabilitatea financiară formează obiectul a 3 secţiuni si anume: a) Reguli de evaluare a patrimoniului şi de determinare a rezultatelor financiare Evaluarea elementelor patrimoniale care constituie obiectul contabilităţii financiare se face pe baza unor reguli bine precizate. pot fi structurate astfel: 13 . .din raţiuni juridice şi fiscale. Pentru determinarea rezultatelor financiare sunt definite reguli precise privind structurarea veniturilor şi a cheltuielilor precum şi modalitatea determinării rezultatului exerciţiului. de regulă. c) Planul de conturi. ce sunt o consecinţă a aplicării principiului prudenţei. Nu permite cunoaşterea contribuţiei fiecărui produs sau sector de activitate la rezultatele financiare ale întreprinderii. fără diferenţe apreciabile de la o unitate la alta. impusă de către autorităţile fiscale şi de cerinţele de control ale statului. . calculat provizoriu lunar şi definitivat anual.este organizată în vederea prezentării patrimoniului organismelor şi persoanelor externe. rezultatele financiare au în vedere. face ca în practică contabilitatea financiară să fie unitară şi în acelaşi timp obligatorie. nepropunându-şi furnizarea unor informaţii de detaliu. care vrea să controleze aplicarea metodelor de evaluare a diferitelor elemente ale patrimoniului şi stabilirea rezultatelor ce formează baza de determinare a impozitelor pretinse de fisc. Aceste limite ale contabilităţii financiare sunt suplinite de contabilitatea de gestiune.se realizează după o schemă normalizată. Datorită faptului că obiectul său este omogen. în care se înregistrează toate operaţiile care afectează patrimoniul întreprinderilor spre a determina rezultatele financiare ale acestora. Prezintă un interes major pentru stat. . Contabilitatea financiară. reprezentat de un tablou al conturilor sintetice ce trebuiesc folosite de unităţile economice 2.b) Legislaţia românească nu cuprinde în mod expres un glosar anume de termeni. Contabilitatea financiară prezintă următoarele caracteristici: . un ciclu de un an. respectiv unitară.

clasa 5 : Conturi de trezorerie. La finele exerciţiilor financiare soldurile lor se închid printr-un cont de rezultate financiare. cuprinse în clasele: .clasa 6: Conturi de cheltuieli. .anexa la bilanţ. . Aceste conturi servesc la determinarea rezultatelor financiare. 14 .clasa 1 : Conturi de capitaluri.clasa 3 : Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie. iar cele din a doua categorie funcţionează în partidă dublă (cu folosirea conturilor bilanţiere ce au sold la începutul şi sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar). . care se compune din: . în care se înregistrează operaţiile economice ce modifică patrimoniul unităţii. . . .bilanţ contabil anual.clasa 7: Conturi de venituri.bilanţul propriu-zis. respectiv conturi ce reflectă posturi de bilanţ. . . clasă ce poartă aceeaşi denumire şi care servesc la: . Conturi de rezultate.raportul de gestiune. care va apare în bilanţul contabil.clasa 4 : Conturi de terţi. .rezultatele financiare. Conturile din prima categorie funcţionează în partidă simplă (fără folosirea de conturi corespondente). cuprinse în clasa a 8-a a planului de conturi.înregistrarea drepturilor şi obligaţiilor formate din angajamente acordate şi angajamente primite precum şi alte valori extrapatrimoniale. care se compune din: . . . c) Documentele de sinteză contabilă Ele se prezintă sub formă de: . Conturile de bilanţ sunt cuprinse în 5 clase şi anume: . La sfârşitul exerciţiilor financiare conturile din aceste clase de conturi pot avea solduri debitoare sau creditoare.raportare contabilă semestrială.anexa.Conturi bilanţiere.clasa 2 : Conturi de imobilizări. ori pot fi soldate.situaţia patrimoniului. Soldurile debitoare sau creditoare se preiau în bilanţul contabil la finele perioadelor pentru care se întocmeşte această lucrare de sinteză contabilă.preluarea soldurilor conturilor bilanţiere la deschiderea şi închiderea fiecărui exerciţiu financiar. care pot duce ulterior la modificarea mărimii sau structurii patrimoniului întreprinderii.contul de profit şi pierdere. Conturi speciale. Funcţia contabilă a conturilor este dată de poziţia lor în bilanţ. . .raportul de gestiune. Se au în vedere regulile universale de funcţionare a conturilor de activ şi pasiv.

Operaţiile înregistrate în contabilitatea de gestiune se împart în două categorii: a) Operaţii preluate din contabilitatea financiară. într-o formă generalizată. în general. obligatorie pentru întreprinderi. care se referă la transformările ce au loc în cadrul procesului de exploatare. adesea legată de ciclul de exploatare. d) Acoperă insuficienţele contabilităţii financiare în materie de gestiune internă a unităţii. Conducerea ei nu este. în contabilitatea de gestiune. Ele sunt constituite dintr-un grup stabil de persoane subordonate unui conducător unic ce au atribuţii cu caracter permanent în domeniul financiarcontabil. activitatea şi structura lor. adică adaptabilă la toate întreprinderile oricare ar fi mărimea. e) Este condusă cu o periodicitate variabilă. 4. dar este utilă. într-o formă detaliată. Modalităţile ţinerii contabilităţii financiare a agenţilor economici Modalităţile tinerii contabilităţii financiare a agenţilor economici sunt prevăzute prin lege şi ele pot fi următoarele: a) Prin compartimente distincte. Astfel. contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. b) Este o contabilitate suplă. Contabilitatea de gestiune. veniturile din exploatare etc. La începutul aplicării noului sistem de contabilitate în România. Aceste persoane trebuie să posede studii economice superioare. Mai poate fi definită şi contabilitate analitică sau contabilitatea exploatării. Aceste operaţii sunt supuse unei duble înregistrări şi anume: în contabilitatea financiară. Agenţii economici pot extinde obiectul contabilităţii de gestiune în funcţie de specificul activităţii lor şi necesităţile proprii ale acestora. Compartimentele financiar-contabile se întâlnesc la întreprinderile mijlocii şi mari. conduse de către directorul financiar-contabil. cu ajutorul acesteia se pot urmări venituri-le şi rezultatele analitice ale activităţii de exploatare. fiind considerată în fapt contabilitatea activităţii de producţie. b) Operaţii înregistrate în mod exclusiv în contabilitatea de gestiune. dar considerăm că numărul minim ar trebui să fie de două posturi. cum sunt cheltuielile de exploatare. indiferent de forma lor de organizare şi tipul de proprietate. respectiv „Conturi de gestiune". fiind prevăzute în acest scop conturi adecvate ce fac parte din clasa a 9-a a planului de conturi. 5. Caracteristicile contabilităţii de gestiune pot fi formulate astfel: a) Are ca obiect gestiunea internă a patrimoniului.Documentele de sinteză contabile anuale si semestriale se întocmesc în mod obligatoriu de către toţi agenţii economici. Ea oferă un avantaj de soluţii pentru gestionarea concretă a întreprinderii. precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli. contabilitatea de gestiune are ca obiect în principal calculaţia costurilor. Conducătorul 15 . Încadrarea cu posturi a compartimentelor nu este prevăzută expres în legislaţie.

reprezentate de societăţi comerciale. întocmesc bilanţ contabil şi răspund de lucrările executate. care au ca obiect ţinerea contabilităţii pentru terţi şi care sunt autorizate în acest scop de Corpul experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România. Ele pot ţine contabilitatea şi întocmi bilanţ contabil numai dacă sunt angajate ale unităţilor economice potrivit legii. împreună cu persoanele din subordine. în care au avut ca disciplină de studiu contabilitatea. Răspunderea pentru conducerea corectă a contabilităţii şi întocmirii bilanţului contabil revine. În această categorie. Aceste unităţi sunt înscrise în Tabloul experţilor contabili şi contabililor autorizaţi. care îşi asumă răspunderea nu numai pentru completarea formularelor de bilanţ. Ele pot conduce contabilitatea agenţilor economici după cum urmează : . . Răspunderea pentru ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii revine persoanei juridice autorizate. adică au alte calificări decât cele specifice economiştilor. ci şi pentru realitatea datelor ce fac obiectul raportării contabile. Întocmirea bilanţului contabil la aceste unităţi se faee de către persoane fizice sau juridice autorizate (înscrise în Tabloul Corpului experţilor contabili şi contabililor autorizaţi). . O asemenea calitate se atribuie de către comisiile stabilite prin ordin comun al ministrului finanţelor şi al ministrului educaţiei naţionale. acestea pot întocmi şi bilanţul contabil. pe baza examenelor organizate de Corpul experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România (CECCAR). în toate cazurile. înfiinţate în baza legislaţiei româneşti. adică cele care au calitatea de contabil autorizat sau expert contabil. care nu au angajat personal calificat şi nu apelează la persoane fizice şi juridice autorizate. Aceste persoane pot să execute lucrări în domeniul contabilităţii în baza unui contract de muncă (deci în regim de angajare) sau pot încheia contracte de prestări servicii cu agenţii economici beneficiari. persoanelor fizice calificate la care neam referit precum şi patronului. c) Prin persoane fizice. pe bază de contracte de prestări servicii.persoane fizice calificate.persoane fizice care nu au calificare necesară în domeniul contabilităţii. publicat în Monitorul Oficial al României. dar care n-au dobândit calitatea de expert contabil sau contabil autorizat.compartimentului financiar-contabil răspunde. .la unităţile care depăşesc cifra de afaceri anuală de 100 milioane lei. contabilitatea potrivit legii. contabililor sau celor asimilaţi acestora. adică cele cu pregătire economică superioară sau medie. În aceste cazuri asemenea persoane ţin doar contabilitatea unităţilor pe răspunderea patronului. intră economiştii indiferent de specialitatea dobândită în facultate. care au urmat şcoli medii economice sau şcoli postliceale economice recunoscute de Ministerul Educaţiei Naţionale.persoane fizice autorizate. 16 . după cum urmează: . Ele ţin. Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii revine integral patronului. contabilii sau alte calificări asimilate. b) Prin persoane juridice autorizate. de ţinerea contabilităţii potrivit legii.la unităţi mici cu cifre de afaceri anuale sub 100 milioane lei.

fişe sintetice şah.Din cele arătate se desprind câteva concluzii de care trebuie să ţină seama conducătorii unităţilor. formele de înregistrare contabilă au evoluat.forma de înregistrare contabilă „pe jurnale".forma de înregistrare contabilă „maestru-şah". potrivit legii. bilanţul contabil. revine administratorului sau altei persoane care are obligaţia gestionării patrimoniului. a) Forma de înregistrare contabilă „maestru-şah" Se aplică încă într-un mare număr de unităţi. s-au perfecţionat continuu.răspunderea pentru ţinerea contabilităţii revine acestora numai când unitatea nu are compartiment financiar-contabil şi nu foloseşte persoane fizice şi juridice autorizate. fiecare având şi conturi corespondente.formularistica de lucru utilizată. Formularistica de lucru utilizată este formată din: note de contabilitate. respectiv atât în debitul cât şi în creditul conturilor. 6. registrul jurnal. . O formă de înregistrare contabilă presupune îmbinarea următoarelor elemente: . În decursul timpului. În figura nr. formele de înregistrare contabilă cu cea mai mare răspândire în unităţile economice din ţara noastră sunt: . şi anume: .răspunderea pentru organizarea contabilităţii.1 se redă schema realizării contabilităţii în forma de înregistrare contabilă „maestru-şah".tehnica de calcul folosită. registrul inventar.forma de înregistrare contabilă adaptată la echipamentele moderne de prelucrare a datelor. jurnalul de înregistrare. fiind apreciată ca o formă de înregistrare simplă. . . şi conturi de gradul II pentru acele conturi de gradul I care se dezvoltă pe conturi de grad superior. 17 . Ea asigură înregistrarea documentelor primare şi centralizatoare în ordine cronologică (în ordinea documentelor sau numărului de ordine al acestora) şi sistematică (după natura şi felul lor) privitoare la toate operaţiile economice ale unităţii. .modul de completare a formularisticii utilizate. În prezent. . balanţa de verificare. uşor accesibilă lucrătorilor contabile. fişe de cont analitic. Forme de înregistrare contabilă Forma de înregistrare contabilă constituie unul din principalele instrumente (mijloace) ale contabilităţii agenţilor economici. Întreprinderile mari utilizează conturi de gradul I în cazul când acestea nu se detaliază pe conturi de grad superior. Are o productivitate a muncii redusă deoarece se bazează pe înregistrarea bilaterală în conturi a operaţiilor economice. 1.

registru jurnal. 1. balanţe de verificare. registrul inventar. bilanţul contabil. care constituie instrumentul de lucru de bază în această formă de înregistrare contabilă. situaţii auxiliare. În figura nr. direct din documentele primare şi centralizatoare în jurnal.2 se redă schema realizării contabilităţii în forma de înregistrare contabilă „pe jurnale". 18 . în corespondenţă cu conturile debitoare. Formularistica de lucru utilizată este formată din: jurnale. adică o singură dată în creditul conturilor.Figura nr. Schema realizării contabilităţii în forma de înregistrare contabilă "maestru şah" b) Forma de înregistrare contabilă „pe jurnale" Asigură înregistrarea operaţiilor economice în mod cronologic şi sistematic. fişe de cont analitice. Prezintă avantajul că înregistrarea operaţiilor economice se face unilaterâl.1. 1.

Schema realizării contabilităţii în forma de înregistrare contabilă „pe jurnale" c) Forma de înregistrare contabilă adaptată la echipamentele moderne de prelucrare a datelor Ca urmare a creşterii gradului de dotare a economiei naţionale cu echipamente moderne de prelucrare a datelor. aceleaşi formulare de lucru specifice formelor de înregistrare contabilă clasice.Figura nr. Acestea au în vedere.2. Potrivit aceluiaşi regulament registrele de contabilitate (formularistica de lucru). Acele persoane juridice şi fizice care desfăşoară activităţi economice în scopul obţinerii de profit se numesc agenţi economici. 19 . cu excepţia statelor de salarii care se păstrează timp de 50 de ani. păstra rea sub forma suporturilor tehnici şi controlul datelor înregistrate în contabilitate. Prin Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii se precizează că persoanele fizice şi juridice care utilizează sisteme de prelucrare automată a datelor au obligaţia să asigure respectarea normelor contabile. tot mai multe unităţi trec de la formele clasice de înregistrare contabilă la forme moderne. 1. în general. pe care le adaptează posibilităţilor de lucru ale calculatoarelor electronice. stocarea.3. Ei au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie a patrimoniului. Sfera de acţiune a contabilităţii financiare Sfera de acţiune a contabilităţii financiare o reprezintă unitatea patrimonială. adaptate calculatoarelor electronice. precum şi documentele justificative care au stat la baza înregistrării lor în contabilitate se păstrează în arhiva unităţilor timp de 10 ani. 1.

O formă aparte de societate comercială este societatea cu răspundere limitată. care au ca obiect exploatarea agricolă a pământului. iar obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. e) Persoanele fizice. d) Organizaţiile cooperatiste. Se cunosc două tipuri de societăţi comerciale: de persoane şi de capital. uneltelor. animalelor şi realizarea de investiţii în interes agricol. Societăţile de capital sunt: . în a cărei funcţionare se regăsesc atât elemente de la societăţile de persoane cât şi de la cele de capital. ce se constituie din două categorii de asociaţi: comanditaţi. Trebuie făcută o distincţie clară între problemele cercetării contabile care derivă din obiectul contabilităţii şi problemele pe care le ridică contabilitatea ca tehnică de investigare. ce se constituie dintr-un singur fel de asociaţi. care au calitatea de comerciant. obligaţia organizării şi conducerii contabilităţii proprii revine următorilor agenţi economici: a) Regiile autonome.Societatea în comandită pe acţiuni al cărei capital social este împărţit pe acţiuni. Capitalul social este divizat în părţi sociale netransmisibile altor persoane. 20 . b) Societăţile comerciale. iar acţionarii sunt obligaţi să răspundă în limita capitalului subscris şi concretizat în acţiuni. potrivit legii. transport de mărfuri şi călători etc. adică persoanele juridice constituite prin asocierea membrilor săi pentru muncă în comun după reguli statutare specifice de administrare şi repartizare a rezultatelor financiare. operaţiuni de asigurare. care se organizează şi funcţionează în ramurile strategice ale economiei naţionale şi au ca obiect exploatarea şi valorificarea în scopul obţinerii de profit a unor bunuri aflate în proprietatea statului.Societatea în nume colectiv. care sunt unităţi patrimoniale cu personalitate juridică înfiinţare prin acte administrative sau prin asociere de persoane fizice sau juridice în scopul fabricării unor produse. organizaţiilor cooperaţiei de consum şi de credit. Societăţile de persoane sunt: . adică acele persoane care efectuează acte de comerţ (cumpărare-vânzare de mărfuri. executării de lucrări sau prestării de servicii. comercializării bunurilor.În România. .Societatea în comandită simplă. care răspund numai până la limită aportului lor de capital şi nu au dreptul să participe la administrarea societăţii. iar asociaţii răspund numai în limita aportului de capital. aportul lor sub formă de părţi sociale fiind netransmisibil. Acţiunile se pot transmite prin vânzare-cumpărare. Este cazul organizaţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti. Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a tuturor asociaţilor. cu răspunderea nelimitată şi solidară a acţionarilor comanditaţi şi cu răspunderea numai în limita acţiunilor subscrise şi deţinute a comanditarilor. Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. . care răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile sociale şi comanditari.Societatea pe acţiuni. ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul social. c) Societăţile agricole.) şi sunt înscrise la Registrul Comerţului.

În al treilea rând. Sfera de aplicare a contabilităţii are două dimensiuni. acestea se varsă în „albia" comună a economiei naţionale. ca urmare. Stabilirea obiectului de studiu al unei discipline ştiinţifice indică în mod precis şi sfera preocupărilor ştiinţifice şi fixează locul pe care îl ocupă disciplina respectivă în procesul cunoaşterii ştiinţifice. inclusiv controlul mişcării şi transformării acestuia pe ramuri de activitate şi pe scara întregii economii până la nivelul economiei naţionale. respectiv. Prin centralizarea datelor contabilităţii unităţilor patrimoniale. unul arată modul de cercetare al obiectului contabilităţii. În al doilea rând. Cercetarea contabilă devine tot mai necesară şi mai importantă pe măsură ce unităţile economice sunt tot mai mari. Fiecare dintre ele cercetează acelaşi patrimoniu dintr-un unghi de vedere. cercetarea contabilă este strâns legată de aspectele tehnice. În elaborarea problemelor contabilitatea foloseşte tehnica sa proprie cu ajutorul căreia cunoaşte activitatea economică desfăşurată şi rezultatele obţinute. Prin centralizarea datelor contabile obiectul contabilităţii se extinde dincolo de limitele unităţilor economice şi sociale. este de subliniat faptul că multe din problemele cercetării contabile se interferează cu cele de cercetare ale altor ştiinţe tehnice sau economice (fiind grefate pe acelaşi patrimoniu). În al patrulea rând. specific fiecărei discipline ştiinţifice. Unităţile economice şi sociale ca celule de bază ale economiei naţionale nu pot fi privite izolat. În primul rând. finalizarea muncii de cercetare contabilă se concretizează în răspunsul fundamentat ştiinţific pe care contabilitatea trebuie să-l dea întrebării dacă un proces de exploatare este justificat din punct de vedere economic. iar celălalt arată mijloacele de acţiune. In orice caz. este firesc ca situaţia 21 . sfera de cercetare a contabilităţii pe verticală. aspectele teoretice legate de tehnica contabilă nu trebuie confundate cu munca de investigare ştiinţifică care decurge din obiectul contabilităţii. una pe orizontală şi una pe verticală. adică dacă veniturile obţinute acoperă cheltuielile efectuate şi aduc un profit întreprinzătorului. In ceea ce priveşte prima dimensiune. aceasta are în vedere circumscrierea contabilităţii pe treptele organizatorice ierarhic superioare ale economiei. iar procesele de producţie tot mai complexe. Ca atare. existenţa. Cât priveşte a doua dimensiune. cercetarea contabilă este chemată să demonstreze rezultatele întregii activităţi economice şi să arate factorii care le-au determinat. rezultatul final. Prin informaţiile furnizate de contabilitate se poate efectua controlul îndeplinirii obiectivelor stabilite în conformitate cu cerinţele creşterii economice. contabilitatea cercetează starea şi mişcarea patrimoniului unităţilor economice şi sociale ca celule de bază ale economiei. cu care trebuie să colaboreze în soluţionarea lor. rupte din angrenajul din care fac parte. Ea cuprinde deci. procedeele tehnice de lucru. mişcarea şi transformarea patrimoniului. tehnologice şi organizatorice ale exploatării factorilor de producţie. în sfera cercetării se cuprind toate problemele legate de starea şi mişcarea patrimoniului unităţilor economice şi sociale studiate sub aspectul eficienţei economice. Se poate afirma că cercetarea contabilă derivă din conţinutul cercetării din domeniul tehnic. tehnologic şi organizatoric şi în acelaşi timp constituie punctul de plecare pentru cercetarea contabilă.Aceste două aspecte ale contabilităţii sunt inseparabile şi se condiţionează reciproc.

În procesul analizei şi controlului.însă din puncte de vedere diferite. Contabilitatea are strânse legături cu economia politică. bani. cum sunt: marfă. ştiinţa financiară. elaborându-se în baza lor măsurile necesare pentru perfecţionare activităţii economice a unităţilor supuse controlului şi analizei. Contabilitatea are relaţii cu statistica. cercetarea contabilă se bazează pe conţinutul categoriilor economice definite de economia politică. Corespunzător naturii economice a obiectului ei de studiu. iar din punct de vedere practic. analiza şi controlul în expresie valorică a stării de mişcare a patrimoniului unei persoane fizice sau juridice. în sensul folosirii datelor ei ca sursă documentară principală în realizarea obiectului ei de studiu. In timp ce contabilitatea înregistrează. acestea constituind baza teoretică a contabilităţii. Din punct de vedere teoretic contabilitatea ţine seama de cerinţele statisticii. calculul. iar informaţiile economice şi financiare furnizate de contabilitate se întregesc şi se desăvârşesc. ar legăturile dintre fenomenele şi procesele economice descoperite de contabilitate sunt demonstrate pe baza legilor descoperite de economia politică. Contabilitatea are relaţii cu dreptul. Prin realizarea obiectului său de cercetare.4. 1. atât pe plan teoretic cât şi practic. economia politică studiază condiţiile sociale de producţie. 22 . analizează şi controlează starea şi mişcarea elementelor patrimoniale. contabilitatea pune la dispoziţia statisticii un volum important de date pe care aceasta le prelucrează şi le generalizează după metodele ei proprii. atât pe plan teoretic cat şi ca activitate practică. contabilitatea constituie un sistem de cunoaştere privind evidenţa. contabilitatea se încadrează în sistemul ştiinţelor economice. Studiind starea şi mişcarea patrimoniului agenţilor economici. prelucrează. Contabilitatea face parte din grupa ştiinţelor sociale. contabilitatea descoperă raporturile între componentele patrimoniului şi pe această bază furnizează cunoştinţe privind modul de gestionare şi dezvoltare a acestuia. contabilitatea are strânse legături cu disciplinele economice naţionale care sunt: ştiinţa managementului economic. lucru ce rezultă din studierea aceluiaşi obiect . Analiza activităţii economice. descoperind legile care guvernează producţia şi schimbul bunurilor materiale în societatea omenească. datele contabile sunt prelucrate şi interpretate după metode proprii ale fiecărei discipline în parte.economică şi financiară a unităţilor patrimoniale oglindită în contabilitate să fie reflectată în formă concentrată prin indicatori sintetici până la nivelul economici naţionale.patrimoniul . Relaţiile contabilităţii cu celelalte ştiinţe În calitatea ei de disciplină ştiinţifică. Astfel. la elaborarea categoriilor proprii acesteia. iar specializarea ei în probleme informaţionale şi de gestiune a patrimoniului o încadrează în grupa ştiinţelor economice funcţionale. valoare etc. analiza activităţii economice şi controlul activităţii economice. constituie o continuare contabilităţii ca disciplină aplicativă. În toate cazurile. analiza şi controlul creează condiţii pentru finalizarea datelor şi valorificarea lor multilaterala.

Leonardo da Vinci menţiona: „Nici o cercetare umană nu se poate numi ştiinţă adevărată dacă nu trece prin demonstraţii matematice". În contabilitate se oglindeşte şi modul cum sunt respectate normele de drept. disciplina contractuală etc. Legăturile contabilităţii cu ştiinţele tehnice este o tehnica contabilă reflectă cu ajutorul conturilor sintetice şi analitice cheltuielile unor faze ale proceselor tehnologice sau ale întregului proces de producţie al întreprinderii. procedee şi metode matematice. Contabilitatea nu este matematică. contabilitatea prezintă importanţă deosebita pentru organele de drept. datele ei constituind forţa probantă in justiţie in stabilirea adevărului în cazul litigiilor patrimoniale. ceea ce îi imprimă caracterul de adevărată ştiinţă. geometria. elaborându-se în baza lor măsurile necesare pentru perfecţionarea activităţii economice a unităţilor supuse controlului şi analizei. aproape toţi autorii care au urmat. 1494. proportioni et proportionalita”.Pe plan teoretic reamintim ca patrimoniul ca obiect al contabilităţii este definit ca fiind totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică aparţinând titularului de patrimoniu precum şi bunurile la care se refera. Din punct de vedere practic. disciplina financiară. Contabilitatea are strânse legături cu matematica. au făcut acelaşi lucru. analiza şi controlul creează condiţii pentru finalizarea datelor şi valorificarea lor multilaterală. Alţii au mers mai departe şi au fundamentat anumite teorii matematice ale conturilor. Faptul utilizării de către contabilitate a raţionamentului. a unor instrumente. drepturile şi obligaţiile reciproce dintre agenţii economici. primul autor al unei cărţi de contabilitate. P. care a încadrat tratatul său de contabilitate în partidă dublă. Contabilitatea a ajuns la un nivel la care conceptele ei teoretice pot fi demonstrate matematic. Bunurile economice care formează activul. au determinat pe unii autori să considere contabilitatea ca fiind o ramură a matematicii. Astfel. Organizarea şi conducerea contabilităţii se face în strânsă legătură cu tehnologia şi organizarea tehnico-administrativă a întreprinderii. Relaţiile strânse şi utilizarea unor instrumente şi procedee matematice. După Luca Paciolo. se pot menţiona: teoria matematică a contabilităţii şi conturilor susţinute de Girlamo Cardano în 1539 în lucrarea sa „Practicae mathematicae ". care face acelaşi lucru. 23 . persoane fizice şi/sau juridice ce apar ca urmare a desfăşurărilor proceselor economice. prelucrate şi interpretate după metode proprii ale fiecărei discipline în parte. în lucrarea “Summa de arithmetica. iar apoi Giovani Rossi în 1889 lucrarea „La teoria matematica della scittura doppia ". şi relaţiile de drepturi şi obligaţii cu privire la aceste bunuri care formează pasivul. iar informaţiile economice şi financiare furnizate de contabilitate se întregesc şi se desăvârşesc. constituie conţinutul teoriei juridice a activului şi pasivului. disciplina muncii. Din aceasta cauză. întrucât totalitatea modificărilor pe care le produc operaţiile economice. nu imprimă contabilităţii caracterul de matematică aplicată şi nu schimbă sau explică conţinutul metodei contabilităţii. Astfel. contabilitatea prin înregistrările sale evidenţiază raporturile juridice dintre stat şi agenţii economici. Bouchet în 1832 care fundamentează partida dublă cu ajutorul ecuaţiilor.

Pe plan european preocupările de armonizare a contabilităţii diferitelor ţări sunt mai vechi. 82/1991 şi să respecte regulamentul de aplicare a acesteia cât şi a planului de conturi general şi a normelor de utilizare a acestuia.1993.nevoile de informaţii economice ale unităţilor ce compun economia fiecărei tării. aprobate de Guvernul României prin HG nr.specificul diferitelor sectoare de activitate. .S. potrivit Legii contabilităţii nr. Un asemenea sistem a avut în vedere: .5.A. are obligaţia să recomande aceste norme agenţilor economici din ţara respectivă. În vederea armonizării contabilităţii grupurilor economice care au sub controlul lor filiale cu activităţi economice s-a emis Directiva a VII-a care prevede reguli de întocmire a bilanţurilor contabile şi a folosirii conturilor de consolidare de către astfel de unităţi. totodată. Pentru coordonarea acţiunii de armonizare. prin care se stabilesc documente de sinteză contabile aproximativ similare şi reguli de evaluare a patrimoniului. S-au asigurat. respectiv de normalizare a contabilităţii pe plan mondial s-a înfiinţat în anul 1973 Comitetului Internaţional de Standarde Contabile (I. În anul 1978 s-a emis Directiva a IV-a cu aplicare în ţările Pieţei Comune. legislaţia României s-a pus în concordanţă cu prevederile Directivei a IV-a a Comunităţii Economice Europene (CEE) şi cu standardele de contabilitate internaţionale.12. Pentru ţările Pieţei Comune s-a mai emis în anul 1983 Directiva a VIII-a prin care se stabilesc principii-de unificare a conturilor folosite.evoluţiile doctrinare ale teoriei contabile pe plan naţional şi internaţional. Pe baza acestor directive ţările vest-europene au emis.reguli generale de evaluare a patrimoniului. 24 .A. norme contabile armonizate concretizate în: . Ele pot fi aplicate de agenţii economici în forma recomandată sau adaptate la specificul lor prin grija şi avizul organismelor naţionale cu atribuţii în domeniul contabilităţii. În acest fel. 704/14. Acesta elaborează şi difuzează norme contabile internaţionale ţărilor membre. În anul 1968 s-a difuzat ţărilor membre ale Pieţei Comune un Cadru Contabil General. Norme internaţionale contabile Începând cu 1 ianuarie 1994. prin grija organismelor contabile naţionale. Fiecare ţară care face parte din I.) are ca obiectiv şi asigurarea posibilităţilor de comparare a bilanţurilor contabile din România cu cele din alte ţări. Normalizarea contabilităţii pe plan mondial a necesitat luarea în considerare a unui sistem de adaptări a regulilor internaţionale de organizare şi conducere a contabilităţii la specificul fiecărei ţări şi respectiv a unităţilor economice componente. posibilităţi superioare de reflectare în contabilitate a operaţiunilor economicofinanciare specifice economiei de piaţă. . persoanele juridice sau fizice care exercită acte de comerţ şi sunt înmatriculate la Oficiul Registrului Comerţului (ORC) trebuie să-şi organizeze şi să conducă o contabilitate proprie.S.S.C.C.C.A. cu scopul de a fi preluate şi adaptate de fiecare ţară.1.). Comitetului Internaţional de Standarde Contabile (I.

în multe cazuri.Aplicarea graduală a reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. aplicabile de către persoanele juridice care desfăşoară activitate în domeniul asigurărilor (publicat în M. nr. Trecerea la aplicarea acestor reglementări implică aspectele: . 94/2001 (publicat în M. realizându-se în final obiectivele ce au fost avute în vedere la elaborarea acestor reglementări. 34 bis din 18 ianuarie 2002). însă. Fiecare ţară a adus. care au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2002. Reglementările contabile aplicabile în România şi categoriile de persoane juridice cărora li se aplică la această dată. dar respectarea acestor reglementări contabile implică muncă şi raţionament profesional şi în consecinţă alocarea de resurse umane. .Reglementările contabile corespund cerinţelor Directivei a IV-a şi Standardelor Internaţionale de Contabilitate. aprobate prin Ordinul comun al ministrului finanţelor publice şi al preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr.Aplicarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a şi IAS face ca tratamentul fiscal al operaţiunilor să fie. c. . prevazute în ordinul menţionat. susţinută de monitorizare şi asistenţă va conduce la aplicarea corectă a acestora. fapt ce implică judecată şi raţionament profesional atât prin prisma reglementărilor contabile cât şi prin prisma legislaţiei fiscale.. potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr.O. întocmirea situaţiilor financiare conform acestor reglementări implică responsabilitate sporită ţinând seama de complexitatea acestora.o terminologie de specialitate comună. diferit de tratamentul contabil. agenţii economici aplică următoarele reglementări contabile: a Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. anumite elemente specifice în concretizarea soluţiilor practice de aplicare a normelor contabile armonizate recomandate de organismele internaţionale. Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate aplicabile instituţiilor reglementate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. .O. totalul activelor şi numărul mediu de salariaţi. 85 din 20 februarie 2001).documente de sinteză contabile comune. 82/1991. aprobate prin Ordinul comun al ministrului finanţelor publice şi al preşedintelui Comisiei Naţionale a 25 . Este recunoscut de o mare parte din specialiştii în domeniu că România a efectuat un progres considerabil prin trecerea la aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate şi la armonizarea contabilităţii cu prevederile cuprinse în directivele europene. b. nr. 2328/2001. republicată. Reglementările contabile specifice domeniului asigurărilor armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. aplicabile de către persoanele juridice care îndeplinesc criteriile de mărime referitoare la cifra de afaceri. aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. Nu în ultimul rând. Aceste Reglementări au fost elaborate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi avizate de Ministerul Finanţelor Publice.

704/1993. Situaţiile financiare anuale trebuie să respecte prevederile Legii contabilităţii nr. Acestea sunt aplicabile de către persoanele juridice care nu îndeplinesc criteriile de mărime cerute pentru aplicarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. 94/2001). nr.O. 82/1991. ale Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare. 44 din 27 ianuarie 2003). 306/2002 (publicat în M. 1982/2001 (publicat în M.4 din Reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. s-au elaborat Reglementările contabile simplificate. republicată. de către persoanele juridice care operează pe piaţa de capital (publicate în M. 694 din 1 noiembrie 2001). Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare. elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate. va fi aplicată împreună cu Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. 94/2001. 3. La punctul 3. aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. d. a fost abrogat prin Hotărârea Guvernului nr. nr. 279 bis din 25 aprilie 2002). 82/1991. Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii nr. inclusiv de către microîntreprinderi.Valorilor Mobiliare nr. Standardele Internaţionale de Contabilitate şi Ghiduri profesionale. elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţional de Contabilitate şi ale Standardelor Internaţionale de Contabilitate (pct. 94/2001. care se aplică începând cu situaţiile financiare anuale ale exerciţiului financiar 2003.O. armonizate cu directivele europene. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. precum şi pentru modificarea şi completarea unor metodologii contabile şi fiscale (publicată în M. aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 se precizează că Legea contabilităţii nr. nr.O. 22 din 16 ianuarie 2003 pentru abrogarea unor dispoziţii legale. 94/2001 asigură conformitatea cu prevederile Directivei a 26 . care au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2003. republicată. Reglementări contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate aplicabile instituţiilor de credit. Pentru persoanele juridice care nu intră sub incidenţa Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. care se aplică începând cu situaţiile financiare ale anului 2003 de către toate instituţiile de credit. 1742/2002. 82/1991. Argumente de ordin pragmatic În susţinerea celor de mai sus sunt prezentate următoarele argumente care se bazează pe prevederi cuprinse în reglementări contabile existente. 94/ 2001. aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. Se menţionează că Reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 947 din 23 decembrie 2002).6 din Reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.O nr. ale Reglementarilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.

27 . pe perioada de implementare a programului de dezvoltare a sistemului de contabilitate. Reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 prevăd la pct. societăţile comerciale pot opta pentru aplicarea unuia dintre acestea. respectarea unora din Reglementările contabile prezentate mai sus nu răspunde cerinţei de a prezenta o imagine fidelă.8 că. 3. dacă în împrejurări speciale ce privesc o întreprindere. În situaţiile în care tratamentul contabil prevăzut de Directiva a IV-a a CEE este diferit de cel cuprins în Standardele Internaţionale de Contabilitate. elaborate de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate. administratorii întreprinderii se pot abate de la cerinţele acestora atât cât este necesar pentru a prezenta o imagine fidelă. astfel încât să se asigure prezentarea unei imagini fidele a evenimentului în cauză.IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare. În acest caz întreprinderile trebuie să prezinte în notele explicative aspectele enumerate în reglementarea contabilă.

Un sistem informatic devine integrat atunci când pentru tot sistemul informaţional. O asemenea abordare s-a dovedit exagerată. atunci acesta este denumit sistem informatic. programe. SISTEMUL INFORMAŢIONAL FINANCIAR-CONTABIL 2. acreditându-se impresia că sistemul informatic nu este chemat să completeze sistemul informaţional. Sistemul informatic constituie în prezent un subiect amplu analizat în literatura de specialitate. în care omul este mai puţin implicat. Prin sistem informatic se consideră acea parte din sistemul informaţional în care prelucrarea este automată. sistemul informaţional. dacă. şi a întreprinderii este lipsa acută de informaţii. având o sferă mai largă. Sistem informatic Un element important al insuccesului unei întreprinderi în general. şi nu un obiectiv imediat. Într-o formă simplistă se poate considera că. cum nu toate procesele de conducere şi execuţie pot fi standardizate. Apariţia calculatorului electronic a indus ideea că un sistem de informare modern nu poate fi conceput decât complet mecanizat şi automatizat.calculatoare.1. intr-un sistem informaţional predomină ca echipament mijloacele de automatizare. un punct de vedere este şi acela al egalităţii sub care sunt privite cele două noţiuni ce se pot înlocui reciproc. pe când cel informaţional. Apariţia mijloacelor mecanografice de prelucrare a informaţiei au determinat abordarea sistemelor informaţionale. Însă. Prima etapă a fost legată de perioada de pionierat a sistemelor informaţionale când prelucrarea informaţiilor se efectua manual şi transmiterea lor se realiza pe suporţi de hârtie. într-o manieră diferită. un asemenea sistem trebuie privit ca o limită spre care este orientată evoluţia sistemului informatic. primele definiţii date sistemului informaţional. Ca urmare. Altfel spus. De altfel. la conţinutul lor. îndeosebi de natură economică şi legislativă. aveau în vedere numai procedurile de prelucrare manuală a informaţiei. sistemul informatic. fişiere. încă de la începutul deceniului '70 prin sistem informaţional se sub înţelegea şi sistemul informatic. include şi sistemul informatic. se referă la prelucrarea structurilor de informare. În această componentă a sistemului informaţional se operează prin 28 . prelucrarea este automată. S-a constatat astfel. Conturarea opiniilor menţionate anterior a fost rezultatul unui proces istoric legat de evoluţia tehnicilor de prelucrare a datelor. rămân o serie de activităţi care nu pot fi conduse exclusiv prin calculator.CAPITOLUL II. Aceste tipuri de definiţii au fost specifice deceniilor 4 şi 5 ale secolului nostru. adică ansamblul de mijloace . Pentru întreprinderile române. aşa cum relevă studiile de specialitate. ele fiind definite prin complexe de proceduri mecanizate parţial sau total. ci să îl înlocuiască. În aceeaşi ordine de idei. presupus parte integrantă din cel informaţional. Sistem informaţional. Prin urmare. că un calculator electronic poate fi foarte util în conducerea proceselor de producţie cu componente tehnologice relativ standardizate.

datorită creşterii ponderii prelucrării electronice. în fapt. era extrem de dificilă o automatizare a sistemelor informaţionale. care derivă din existenţa sistemului decizional. Obiectivul unui sistem informaţional este furnizarea. şi-a făcut astfel loc părerea că prin sistem informatic se înţelege un proces de informare perfecţionat. Pe de altă parte.concepte. . Cu timpul. personal şi baza de date. software (programe). unde datorită intervenţiilor oamenilor în estimarea factorilor de risc. mecanizat sau automatizat negându-se importanţa celorlalte părţi componente ale sistemului informaţional .date sau intrări care urmează a fi prelucrate în sistem. Indiferent că se utilizează sau nu mijloace de prelucrare modeme.un prelucrător (procesor) de date (uman sau maşini). Componentele fizice ale sistemelor informaţionale În vederea transformării datelor în informaţii utile. reguli de transmitere a informaţiilor.oameni şi informaţiile sunt tratate potrivit înţelesului lor. intr-un sistem informaţional. . Gradul de informatizare a sistemului informaţional este strict dependent de nivelul de complexitate al agregării deciziei şi de potenţialul de finanţare al întreprinderii comerciale.instrucţiuni sau proceduri pentru prelucrarea datelor. prelucrarea şi transmiterea datelor ocupă un loc central.unele mijloace de memorare a datelor pentru utilizarea viitoare. deşi este foarte important are o valoare mică fără soft-ul corespunzător care să-l comande. un proces de creştere a eficienţei acestora şi implicit a actului de decizie. Într-un sistem informatic. un sistem informaţional trebuie să aibă cel puţin cinci elemente de bază: . . s-a acreditat ideea renunţării la noţiunea de sistem informaţional. Componentele hardware ale unui mediu tipic de prelucrare a datelor. În condiţiile menţionate. fără personalul care să-l opereze şi să conducă sistemul şi fără căile de acces la date. deci a utilizării sistemelor electronice ca exponente ale modernizării. aceste cinci componente se regăsesc în toate tipurile de sisteme. În acest context apreciem că informatizarea sistemelor informaţionale este.un mijloc de ieşire pentru comunicarea informaţiilor. Acestea au tendinţa de a deveni preponderente. cu eficienţă maximă. 29 . metodologii de prelucrare. elementele esenţiale ale sistemului informaţional pot fi împărţite în patru categorii: hardware (echipament). pe măsura automatizării proceselor. Această constatare a fost coroborată cu apariţia microprocesorului şi a calculatoarelor personale. . culegerea. a informaţiilor necesare conducerii. care. practic au revoluţionat procesele manageriale. În acest caz. informaţiile de prelucrat sau cele prelucrate apar în punctele de intrare şi ieşire. cel informatic fiind suficient. O gamă foarte mare de aplicaţii au fost orientate către întreprinderile comerciale. unde sunt identificate de oameni.

Rezultă că acest concept de organizare a contabilităţii financiare reflectă operaţiile economice desfăşurate prin circuitele patrimoniale externe numai la nivelul conturilor financiare (sintetic). Sistemul informatic „Contabil integrat" are la bază conceptul organizării contabilităţii în două circuite. repartizate spre gestionare la nivelul fiecărei structuri organizatorice interne. motiv pentru care acestea îşi organizează 30 .2. care să-i permită urmărirea stării şi a mişcării elementelor patrimoniale pe niveluri suplimentare de detaliere. Acest concept cuantifică circuitul patrimonial al unităţii economice în corespondenţă cu mediul economic extern la care aceasta participă din punct de vedere informaţional.varianta integrată asigură realizarea contabilităţii la nivelul analitic prin detalierea conturilor financiare (sintetice) pe niveluri de detaliere. ţinând cont de cerinţele informaţionale şi de particularităţile organizatorice şi funcţionale. aferente contabilităţii financiare şi contabilităţii de gestiune internă. Corespunzător conceptului de organizare a contabilităţii de gestiune internă. Această variantă este folosită de unităţile economice care doresc să reflecte alte aspecte decât cele permise de varianta integrată. Sistemele informatice financiar-contabile proiectate şi realizate în unităţile economice (regii autonome şi societăţi comerciale) au la bază conceptul organizării contabilităţii într-un circuit sau în două circuite. sistemul informatic asociat acesteia se poate realiza în două variante: . Relaţia dintre sistemul de organizare a contabilităţii şi abordarea informatică Utilizarea în practica economică a sistemelor informatice financiar-contabile complexe conduce la perfecţionarea proceselor informaţionale şi de fundamentare a deciziilor. datoriile (obligaţiile). Conceptul de organizare a „Contabilităţii de gestiune internă" (managerială sau analitică) reflectă procesele economice proprii activităţii interne a unităţii economice. proiectat şi realizat. ca urmare a faptului că unitatea economică este titulara patrimoniului. asigurarea conţinutului informaţional. .2. potrivit opţiunilor de organizare concretă a contabilităţii. Organizarea contabilităţii într-un singur circuit este orientată pentru a reflecta mişcările patrimoniale în planul intern şi extern al unităţii economice. capitalul propriu şi rezultatele nete obţinute pe parcursul unei perioade de gestiune. care să permită cunoaşterea modificărilor interne şi externe ale patrimoniului. prin care se evidenţiază mişcările transformatoare ale patrimoniului economic într-un interval de gestiune economică. Conceptul de organizare a „Contabilităţii financiare" reflectă starea patrimonială a unităţii economice prin intermediul activului. Sistemul informatic realizat pe baza conceptului de organizare a contabilităţii de gestiune internă oferă informaţii care reflectă cheltuielile şi veniturile pe purtători de valoare şi resursele . Acest concept de organizare impune sistemului informatic.varianta paralelă presupune organizarea contabilităţii analitice prin intermediul unor conturi proprii de gestiune. în concordanţă cu operaţiunile economice desfăşurate în cadrul unei perioade de gestiune. în concordanţă cu cerinţele implementării mecanismului economiei de piaţă.

cât şi pentru conducerea unităţii economice. deoarece asigură conducerea controlul tuturor proceselor economice generatoare de informaţii pentru toate celelalte componente ale sistemului informatic. Complexitatea sistemului informatic financiar-contabil este determinată în principal particularităţile şi conexiunile exhaustive specifice activităţii de contabilitate. sistemul informatic financiar-contabil integrat se compune din următoarele subsisteme: . deoarece leagă celelalte subsisteme informaţionale specifice funcţiilor de cercetare-dezvoltare. Sistemul informatic financiar-contabil poate fi considerat un „instrument" pentru satisfacerea cerinţelor utilizatorilor în luarea celor mai bune decizii şi care să conducă la cea mai bună soluţie în alocarea resurselor.contabilitatea într-o manieră proprie.previziunea financiară. Conţinutul şi importanţa sistemului informatic financiar-contabil Indiferent de cele două concepte de organizare a contabilităţii. 1. producţie. comercială şi resurse umane. control şi reglare specifice funcţiei financiar-contabile a unităţilor economice. cât şi alte informaţii suplimentare utilizate în gestiunea internă a patrimoniului unităţii. care să genereze atât informaţii necesare controlului financiar efectuat de organele Ministerului de Finanţe. 31 . . care asigură evidenţierea proceselor economice interne. care generează mişcarea şi transformarea patrimoniului unităţii în raport de specificul operaţiilor economice desfăşurate. Sistemul informatic financiar-contabil permite administratorilor şi utilizatorilor externi de informaţii contabile să obţină o imagine asupra întregii activităţi economice. Sistemul informatic contabil integrat ocupă o poziţie centrală în cadrul sistemului informatic al unităţii economice prin faptul că oferă informaţii tuturor structurilor funcţionale şi urmăreşte sistematic realizarea programelor de dezvoltare economico-socială a unităţii economice. care are ca principal scop fundamentarea şi elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli. Aceste subsisteme sunt interdependente pentru reflectarea conexiunilor de coordonare. din punct de vedere structural. elemente impun definirea distinctă a sistemului informatic contabil integrat. cu reflectarea factorilor ce au influenţat pozitiv sau negativ rezultatele activităţii şi care au produs modificări în nivelul absolut sau relativ al indicatorilor economico-financiari. contabilitatea financiară şi gestiune reprezintă componenta centrală a sistemului. care urmăreşte prefigurarea cu anticipaţie a nivelului cheltuielilor de producţie şi a costurilor unitare ocazionate de activităţile economice desfăşurate.analiza economică financiară.contabilitatea financiară (sintetică) şi de gestiune internă (analitică). . . alte regii sau sociale comerciale). În cadrul sistemului informatic financiar-contabil integrat. inclusiv pentru legăturile informaţionale cu exteriorul (Ministerul Finanţelor.normarea costurilor de producţie şi antecalculaţie. care asigură comparabilitatea rezultatelor obţinute între două perioade diferite de gestiune.

organismele guvernamentale şi administraţiile. Cu alte cuvinte. publicul.Sistemul informatic financiar-contabil are ca obiectiv obţinerea documentelor de sinteză. informaţiile trebuie să fie clare. presupune exactitate. precise. Mai mult. Din acest punct de vedere. ordonate. fără a-l sufoca cu informaţii suplimentare care-l fac incapabil să decidă ce îi este necesar. scheme) şi pe un suport accesibil. Exhaustivitatea este la fel de importantă ca şi conciziunea informaţiei. „Obiectivul documentelor contabile de sinteză ale unei întreprinderi este de a furniza informaţii privind situaţia financiară. ceea ce impune ca lista celor privilegiaţi să fie nelimitativă. prezentate într-o modalitate adecvată (text. la anumite intervale stabilite şi să reflecte realitatea din momentul utilizării sale. La analiza caracteristicilor informaţiilor şi implicit a calităţii lor se are în vedere: dimensiunea temporală. situaţiei financiare şi rezultatului. conţinutul şi forma. conţinut şi formă. Dimensiunea temporală presupune ca o informaţie să fie obţinută la momentul potrivit. Ierarhizarea proprietăţilor utilizatorilor nu reprezintă o soluţie reală. clienţii. performanţele şi evoluţia situaţiei financiare. Acest lucru poate genera presiuni din partea utilizatorilor dezavantajaţi. Sistemul informatic financiar-contabil oferă contabilităţii posibilitatea de a beneficia de avantajele utilizării tehnologiilor informaţionale. Conţinutul. deoarece conduce la un dezechilibru în furnizarea informaţiilor prin dezavantajarea unor categorii de utilizatori. În definirea obiectivului sistemului informatic financiar-contabil se vor determina caracteristicile pe care trebuie să le îndeplinească informaţiile contabile. grafice. creditorii. în vederea ameliorării caracteristicilor informaţiei contabile sub cele trei aspecte: dimensiune temporală. frecventă şi actuală. financiar şi de 32 . prezintă şapte categorii distincte: investitorii. În Standardele de Contabilitate Internaţionale (IASC). care să fie utilă unei game largi de utilizatori atunci când aceştia iau decizii economice". privitor la utilizatori. salariaţii. Satisfacerea cerinţelor pentru diverse categorii de utilizatori. se vorbeşte tot mai des despre integrarea celor două circuite contabile. care sunt strâns legate de conceptul de imagine fidelă. considerat cea mai importantă dimensiune a informaţiei. concomitent cu creşterea gradului de cuprindere a caracteristicilor în informaţia contabilă şi diminuarea stărilor conflictuale între acestea. iar un organism de normalizare trebuie să dovedească mai multă flexibilitate în această privinţă. pot fi realizate printr-o bună integrare a sistemului informatic financiar-contabil în sistemul informaţional total al întreprinderii. care trebuie să fie atrăgătoare. Forma defineşte modalitatea de prezentare a informaţiei. în sensul furnizării utilizatorului numai a informaţiilor de care acesta are nevoie. furnizorii şi alţi creditori. în scopul furnizării de informaţii utile întregului ansamblu de utilizatori. care să ofere o imagine fidelă a patrimoniului. să răspundă unei nevoi specifice a utilizatorului şi să fie completă. Cadrul conceptual al IASC. uşor de utilizat şi de înţeles. dintre care clienţii şi furnizorii sunt interesaţi de informaţii mai detaliate legate de continuitatea activităţii şi chiar de informaţii oferite de contabilitatea de gestiune. o informaţie trebuie să fie oportună.

se va construi modelul conceptual al datelor. . . pe baza elementelor conceptuale ale sistemului informatic „INTRĂRI" sau „IEŞIRI" sau prin intermediul modelului conceptual al prelucrărilor (MCP). 2. să se poată deduce structura modelului conceptual al datelor. . .valută 33 . care: .Metoda deductivă permite ca. Modelul conceptual al datelor pentru sistemul informatic privind Contabilitatea financiară este o metodă abstractă de reprezentare a tipurilor de date.document . Modelarea conceptuală a datelor (MCD) pentru contabilitatea financiară Modelul conceptual al datelor (MCD) urmăreşte să servească drept suport de comunicare între utilizatori şi informaticieni. Entitatea reprezintă un „obiect" concret sau abstract.tip de asociere (tip de relaţie). . Sistemul informatic pentru contabilitatea financiară va cuprinde entităţile: . care informatic.aparţine spaţiului problemei de rezolvat (face parte sau este relevant pentru entităţi observată).operaţie . pe baza unei analize detaliate şi complete a intrărilor a unui formalism prezentat şi acceptat.poate fi identificat în raport cu celelalte obiecte de acelaşi tip. Formalismul utilizat în modelul conceptual al datelor este descris prin intermediul conceptelor fundamentale ENTITATE-ASOCIERE (E-A).Metoda inductivă permite ca.jurnal . sunt grupate în două clase: entităţi şi asocieri.gestiune. .tip de atribut (proprietate). prin caracteristicile sau proprietăţile specifice prin intermediul cărora se realizează o abstractizare a descrierii datelor folosite.tip de entitate. a dinamicii acestor legături şi a restricţiilor (constrângerilor) aferente prin intermediul unor concepte specifice cum ar fi: .cardinalitate. prin adoptarea unui sistem contabil care devine posibil în condiţiile noilor tehnologii informaţionale. el exprimă modul în care datele din sistemul informatic reflectă realitatea. care au o recunoaştere informaţională prin intermediul Organizaţiei Internaţionale de Standardizare.roluri. Modelul conceptual al datelor se poate realiza prin folosirea metodei deductive sau inductive.cont .are o existenţă de sine stătătoare. Prin acest formalism (E-A). . conceptele lumii reale. a legăturilor dintre acestea. .

pentru lei = ROL. ceea ce presupune că tipul de entitate DOCUMENT va fi ordonat după „Felul documentului" şi apoi după „Numărul documentului". .sold iniţial Creditor este specific conturilor de pasiv şi se referă la valoarea de plecare de la un moment dat.cod valută este un simbol atribuit valutelor utilizate (ex. Exemplu: pentru entitatea CONT. Fiecare entitate constituită are un nume prin care este recunoscută în baza de date. cum ar fi: . .rulaj precedent Debitor redă totalul sumelor debitoare ale conturilor din perioada precedentă (lună. notă contabilă etc. .data documentului reflectă data calendaristică înscrisă în documentul justificativ.suma se referă la valoarea în lei a fenomenului sau procesului economic consemnat în document. .simbolul contului reprezintă codul asociat fiecărui element patrimonial pe care Ministerul Finanţelor 1-a realizat prin Planul de Conturi General. . iar pentru entitatea DOCUMENT identificatori vor fi atributele FelDocument şi NumărDocument. conţinutul informaţional al documentelor primare scoate în evidenţă anumite elemente comune. . trimestru). iar din atributele proprii. trimestru). astfel încât să răspundă cerinţelor de identificare.). . în documente primare care constituie principala sursă de constituire a bazei de date pentru viitorul sistem informatic. se recurge frecvent la coduri.. un atribut sau un grup minimal de atribute primesc valori unice pentru identificarea fără echivoc a entităţii. . .felul documentului evidenţiază tipul documentului justificativ pe baza căruia se va face înregistrarea în contabilitate (ex.). Pentru simplitate. pentru marca germană = DM etc. .rulaj precedent Creditor redă totalul sumelor creditoare ale conturilor din perioada precedentă (lună. bon de consum. .sold iniţial Debitor este specific conturilor de activ şi se referă la valoarea de plecare de la un moment dat.explicaţia operaţiei este o descriere de tip text a operaţiei contabile. Fenomenele şi procesele economice sunt consemnate.tipul contului (funcţia contului) are în vedere caracterul elementului patrimonial respectiv: dacă este o sursă de finanţare (conturi de PASIV) sau o utilizare a acestor surse (conturi de ACTIV) sau conturi care nu pot fi încadrate în cele două categorii (conturi BIFUNCŢIONALE). denumite atribute. .denumirea contului face referire concretă la denumirea efectivă a fiecărui element patrimonial în parte. Din acest punct de vedere.data Fiecare entitate va fi identificată prin proprietăţile care o caracterizează. . factură fiscală. 34 . identificatorul va fi îndeplinit de atributul Simbol cont. pentru dolar = $.numărul documentului redă elementul de identificare şi verificare. care sunt atribute construite special. la locul lor şi în momentul producerii lor.

în consecinţă nu are identificatori specifici. formularele pot conţine şi câmpuri calculate. deoarece rapoartele combină în mod frecvent date din mai multe tabele sau folosesc interogările pentru rezultate de sinteză. . dar o problemă deosebit de importantă vizează modul în care viitorul utilizator îşi fundamentează opţiunea pentru o anumită soluţie informatică. 3. Între tabele se vor stabili legături prin intermediul cheilor primare şi al cheilor externe. Pentru a stabili o interfaţă între utilizator şi tabelele (BD). modificare. Formularele pot fi constituite din unul sau mai multe subformulare în care se pot afişa date asociate. funcţionale sau deductive). care va fi folosit pentru realizarea în practică a sistemului informatic privind contabilitatea financiară.alegerea soluţiei de gestiune a bazei de date (SGBD) are în vedere trei componente esenţiale: . depinzând de existenţa realizărilor entităţilor pe care le leagă. ştergere).Sistemul de operare. 35 . denumite FORMLALARE. nu pot modifica datele. Crearea bazei de date pentru sistemul informatic privind Contabilitatea financiară presupune crearea structurii TABELELOR pentru toate entităţile şi respectiv asocierile.Sistemul de gestiune al datelor. De asemenea. pentru a putea realiza actualizarea bazei de date (adăugare. Modelarea fizică a datelor financiar-contabile Modelarea fizică a datelor presupune: . relaţionale.Alegerea tipului de bază de date (reţea. Ele pot conţine subrapoarte şi. Criterii de alegere a produselor informatice financiar-contabile Necesitatea unei contabilităţi informatizate este recunoscută unanim la ora actuală. spre deosebire de formulare. fie prin soluţia cu PC-uri independente. . se impune să se realizeze interogările bazei de date pentru a contribui la obţinerea unor rezultate de sinteză sau afişarea simultană a înregistrărilor din mai multe tabele. . fie soluţia cu reţele de calculatoare. Rapoartele furnizate de sistemul informatic privind contabilitatea financiară sunt numeroase.Asocierea redă legăturile sau corespondenţele existente între două sau mai multe realizări de entităţi. utilizatorii creează anumite machete. Rapoartele rezultă ca urmare a declanşării operaţiilor de ieşire ale sistemului informatic.alegerea tipului de sistem electronic de calcul (SEC). motiv pentru care. în astfel de cazuri. Majoritatea rapoartelor (liste/situaţii de ieşire din sistemul informatic) folosesc interogările ca sursă de înregistrări. care întrunesc condiţiile pentru a deveni tabele. 4. O asociere nu are existenţă de sine stătătoare. orientate pe obiect.

inclusiv cel informatic. La ora actuală. deci poate fi personalizat.poate fi adaptat la particularităţile specifice utilizatorului. Produsele informatice trebuie să fie deschise. cum ar fi dreptul de a prelua şi de a introduce datele din documentele primare în baza de date (poate fi atribuit unor operatori).Opţiunea pentru un anumit produs informatic trebuie făcută plecând de la particularităţile activităţii desfăşurate de agentul economic şi volumul acesteia. În mod normal. Criteriile după care se vor aprecia produsele informatice vor viza aspecte suplimentare cu privire la posibilitatea definirii şi gestionării concomitente a mai multor societăţi utilizând acelaşi pachet de programe. cea de informare şi control. care în condiţiile actuale trebuie să se realizeze la noi standarde. Agenţii economici mari vor opta pentru produse software la comandă. Se scapă astfel din vedere una din funcţiile de bază ale. în ţara noastră nu sunt precizate standardele specifice pentru 36 . De aceea. trebuie să se alinieze la anumite standarde. contabilităţii. posibilitatea opţiunii pentru versiuni monopost sau reţea locală de calculatoare etc.acoperă integral segmentul contabilităţii financiare şi cerinţele contabilităţii de gestiune. Agenţii economici mijlocii şi mici vor opta pentru un produs informatic la cheie. orice produs. Acest aspect presupune definirea unor drepturi (privilegii) pentru utilizatori. . Modalitatea de lucru oferită de pachetul de programe trebuie să fie deosebit de prietenoasă. Produsele de contabilitate oferite pe piaţă asigură doar realizarea activităţii contabile în manieră informatizată. care determină particularităţi specifice la nivelul reflectării contabile.este un produs testat şi verificat şi poate fi implementat imediat de către utilizator. dreptul de a modifica date din entitatea „conturi" (nu poate fi acordat decât unui anumit utilizator) etc. adică să permită modificări viitoare pentru acoperirea unor cerinţe informaţionale. care să vizeze atât produsul în sine (protecţia hard dovedindu-se cea mai sigură). Sistemul informatic financiar-contabil trebuie să asigure mijloace de protecţie deosebite. se apreciază ca realizarea dezvoltărilor trebuie făcută de către firma producătoare. În majoritatea cazurilor. se consideră utilă dezvoltarea acestor produse în sensul realizării unor module de asistare a deciziei şi de sisteme expert. proiectate şi realizate (intern sau de către firme specializate) în funcţie de particularităţile concrete ale activităţii. . uşor de înţeles şi de utilizat chiar şi de neinformaticieni. Această necesitate generează o problemă deosebit de importantă şi anume „cine va realiza aceste dezvoltări?". Această opţiune este justificată. . cât şi activităţile de prelucrare realizate prin intermediul său. deoarece produsele oferite de firmele specializate prezintă mai multe avantaje: .este mult mai ieftin decât un produs la comandă. Acest lucru poate fi realizat prin oferirea unor meniuri de lucru derulante (cuprinzând opţiuni de prelucrare clar definite) sau prin proiectarea unor ecrane uşor de selectat şi exploatat.

sistemele informaţionale. în special.auditul sistemelor informatice şi în mod special al celor dedicate activităţii financiarcontabile. Un complex de activităţi economice specifice existenţei unei afaceri nu se poate desfăşura fără a lua în calcul costul şi valoarea informaţiei. o componentă a strategiei întreprinderii . informaţia este privită ca o entitate tangibilă sau intangibilă. se poate prezuma ideea că informaţiile produse sunt destinate susţinerii obiectivelor firmei. În acest sens. Implementarea sistemelor informaţionale oferă acesteia o poziţie competitivă pe piaţă. la rândul lor. impun acceptarea ideii că producerea informaţiei este un domeniu de sine stătător. 2. În societatea modernă. subordonată obiectivului reducerii riscului în afaceri (informaţia completă reduce nesiguranţa). Se estimează că. un atribut al calităţii procesării şi analizării informaţiei.controlul şi gestionarea tehnologiilor de informaţii. o evoluţie accelerată. Valorificarea informaţiei şi a tehnologiei de procesare a ei devine. procesul de implementare sau perfecţionare a unui sistem informaţional este strict legat de integrarea tehnologiei computerelor în procesul managerial al firmei. În acest context.3. În conformitate cu obiectivele şi cu dimensiunile afacerilor sale. . Pe măsură ce întreprinderea comercială se încadrează în mediul concurenţial. pe zi ce trece. managerilor întreprinderilor comerciale le revin atribuţii noi legate de creştere rolului informaţiei în actul de decizie. Îmbunătăţirea şi modernizarea sistemelor informaţionale devin un atribut al managementului schimbării. în general şi cele bazate pe tehnologie computerizată. Legate de dinamismul înregistrat de industria tehnicii de calcul. Apar astfel competenţe noi legate de: . pasul următor fiind acela de verificare a produselor la cheie oferite pe piaţă în raport cu standardele internaţionale. domeniile producerii şi distribuirii informaţiei deţin o pondere de peste 30% din produsul naţional brut al Statelor Unite ale Americii. Modernizarea sistemelor informaţionale. spre exemplu. un plus de rapiditate. Potrivit accepţiunii că un sistem informaţional este un set de proceduri organizate. competitivitatea a devenit sau va deveni în viitorul imediat.dobândirea de abilităţii în utilizarea computerelor pentru producerea informaţiilor în vederea elaborării şi monitorizării deciziei. . este necesar ca în viitorul apropiat organele competente să definească aceste standarde. are loc o diversificare a 37 . În accepţiunea modernă. în mod categoric. o întreprindere comercială se află în situaţia procesării unui număr impresionant de date.proiectarea sau reproiectarea sistemelor informaţionale în raport cu creşterea şi diversificarea afacerilor. pentru cele mai multe firme. În prezent. iar un sistem informaţional bazat pe microcomputere aduce. sistemele informaţionale înregistrează. Ca urmare a extinderii şi generalizării domeniilor de producere a informaţiei.

Tehnologia informatică este orientată şi către proceduri mai simple. Computerele pot fi folosite atât pentru activităţi personale. Dacă în primele faze ale existenţei sistemelor informaţionale fişierele (dosarele) erau ţinute în bibliorafturi. tot mai performante. o parte din informaţii sunt destinate utilizării de către angajaţii firmei. companii de asigurări şi bănci. iar o altă parte trebui pusă la dispoziţia publicului (informaţii referitoare la produse. referitoare la cotaţii de acţiuni. etc. care se pot conecta la servere de sistem de bănci de date. cât şi pentru cele profesionale. Indivizii şi întreprinderile manifestă o mare preocupare pentru aplicarea noilor tehnologii ale informaţiilor pentru a îmbunătăţii operaţiile proprii şi pentru câştigarea unui avantaj competitiv. magazine) aflate la distanţa mare. atât pentru facilitarea procesului decizional. cursuri valutare. aceste tipuri de utilizări au devenit domenii de sine stătătoare care oferă permanent informaţii. Astăzi. potrivit cerinţelor managementului. pentru birouri. într-un sistem computerizat. modificată. Există sute de sisteme pentru procesare de text sau tabele de calcul pentru toate tipurile de computere. managerii sunt coordonatorii proiectării şi totodată beneficiarii acestui sistem. Există o mare varietate de moduri în care computerele pot fi folosite. Una din primele utilizări ale computerului a fost. 2. Tehnologia informaţiei poate fi folosită. Fără un sistem informaţional informatizat. Astfel. Sistemele birotice oferă şi posibilitatea creării unui "birou social" pentru indivizi aflaţi în locuri diferite. Deşi procesarea informaţiei nu este obiectivul cel mai important al multor firme. el este totuşi o componentă vitală a cadrului lor operaţional. pot fi conectate prin canale dedicate pentru a facilita interacţiunea între ele. acest lucru nu este posibil. Multe dintre ele pot fi transformate în terminale. Pentru ei informaţia este formată din date care au fost procesate într-o formă care are un înţeles pentru cel care o receptează şi are valoare în procesul decizional actual sau viitor. cât şi pentru procesarea tranzacţiilor. iar producătorii de computere şi soft se întrec în a oferi soluţii şi. sertare. Un mare atu al computerelor este acela că pot stoca mari cantităţi de informaţie întrun spaţiu evident restrâns şi oferă posibilitatea utilizării ulterioare a acestor informaţii stocate. fişierele cu date sunt o componentă majoră a unui sistem informaţional stocat pe computere. cotaţii futures la burse. Ca urmare. 1. procesarea unor volume mari de tranzacţii în special de către firme de pe piaţa de capital. informaţia poate fi luată de pe suportul magnetic pe care se află. adăugată sau ştearsă.destinaţiei informaţiei produse. Tendinţe în informatizarea sistemelor informaţionale ale întreprinderilor 38 . legate în reţea. doar. Sisteme informaţionale computerizate Achiziţionarea oricărui fel de tehnologie informatică are ca obiectiv obţinerea unui avantaj asupra modelelor vechi de desfăşurare a afacerilor. Aceste facilitaţi accelerează şi uşurează procesul decizional. Indiferent de tipurile de activităţi procesate. în timp real. din care utilizatorul poate extrage informaţiile necesare. fără mari probleme. Sedii de firmă (birouri. preturi) sau statului (informaţii referitoare la datele financiare). depozite. dulapuri.

Ciclul contabil de prelucrare a datelor are la intrare în calculator formula contabilă. Rezultă de aici că sistemele de intrare a tehnologiei informatici nu sunt o parte a unui produs finit sau a unui serviciu produs de firmă. după caz. 3. din care 47% sunt informaţii contabile. de obicei. Editarea registrelor cartea-mare este. obligatorie sau facultativă. sistemele competitorilor pot să se dovedească mai fiabile pentru că. o parte a strategiei firmei. În mediul economic. etc. Aplicarea tehnologici informaţiei la o problemă de afaceri cum ar fi introducerea unui nou proces de comercializare. În numeroase cazuri. balanţele conturilor. În mod obligatoriu sunt editate. însă. În acelaşi timp. Pe baza datelor introduse în calculator se editează obligatoriu registrul-jurnal. Cel de al doilea nivel este caracteristic sistemelor de susţine a politicii firmei şi sunt proiectate pentru impulsionarea procesului de planificare strategică. Forma de contabilitate informatică reprezintă. tehnologia informaţiei şi integrarea acesteia în procesul decizional este în relaţie strânsă cu gândirea strategică a managementului firmei prin aportul adus la definirea ariei de posibilităţi şi opţiuni. din totalul informaţiilor. dar. dar nu constituie o parte a acestuia. care constituie evidenţa cronologică. adaptarea formelor de contabilitate prin folosirea tehnicii de calcul. odată aleasă. va fi implementată. în sine. Există trei niveluri de integrare a tehnologiei informaţiei: 1. 39 . cantitatea de informaţii este tot mai mare. 3. concurenta se dezvoltă pe baza experienţei acumulate de primele firme care au găsit o nouă metodă de abordare a afacerilor. o firmă care beneficiază de avantajul unui asemenea nivel de integrare a tehnologiei informaţiilor în procesul decizional. la un moment dat. Cel de al treilea nivel de integrare devine. Din zi în zi. care în cele mai multe cazuri preiau şi funcţia registrelor cartea-mare. oferă o bună parte din mijloacele prin care strategia. 80% sunt informaţii economice. Pe baza ei. creştere calităţii produsului. Rolul sistemelor informaţionale contabile în conducerea organismelor economice Un studiu efectuat de economistul american Hybe relata că într-o unitate economică. conduce la o serie de beneficii primare ca de exemplu: reducerea costurilor unitare de comercializare.Deoarece impactul tehnologiei informaţiei este diferit de impactul oricărui alt tip de tehnologiei orice firmă trebuie să controleze informaţia cu grijă din cauza efectelor primare. lunar. Primul nivel este constituit din sisteme informaţionale independente care ajută firma să implementeze strategia prin mărirea eficienţei activităţilor operaţionale Aceste sisteme nu sunt legate direct de procesul de formulare a strategiei sau de integrare cu un anumit plan strategic 2. sistemele ajută la formularea planului. La acest nivel. În acest caz. mai ales din cauza efectelor secundare potenţiale pe care le generează. în raport cu decizia utilizatorului de sistem informatic. se poate afla în situaţia de concurenţă cu alte firme care îşi dezvoltă sisteme informaţionale similare. se clădeşte întregul sistem de stocare şi prelucrare a datelor.

. În cazul lor trebuie cunoscut cui i se vor adresa. 40 . inclusiv România. .Angajaţii unităţi.a. nu numai că se interesează. Prioritate vor avea informaţiile privind costurile şi beneficiile. Organizaţiile economice sunt deosebit de complexe.situaţie în care. contabilitatea care oferă informaţii utilizatorilor externi se numeşte contabilitate financiară. sunt interesaţi să cunoască disponibilităţile de plată ale unităţii respective. Ei ar fi în stare să ceară situaţia contabilă în fiecare zi. alteori. după cum urmează: .). performanţele lor. . dar de bază rămân tot datele contabilităţii. cataloagele de preţuri şi. şi deciziile vor avea de suferit. economistul contabil trebuie să recurgă la resursele sistemelor informatice .a. alte informaţii (de genul "AT A GLANCE" . ce anume să se ofere. ei vor informaţii despre situaţia la un moment dat (ce datorii au. Aşadar. în acest sens. iar cea care oferă informaţii de utilitate interna este contabilitate manageriala sau contabilitate de gestiune internă. care este situaţia lor la zi. cu ce frecvenţă ş. de cele mai multe ori băncile. bineînţeles. Susţinătorul punctelor de vedere ale muncitorilor este sindicatul . ar mai fi de amintit instituţiile specializate de statistică.Furnizorii. de asemenea.Creditorii. Dacă factorii de conducere nu primesc suficiente informaţii sau primesc informaţii sărace.a. precum şi alte informaţi .Organismele guvernamentale sunt interesate să cunoască profitul unităţii şi impozitele datorate statului. de asemenea. Contabilitatea reprezintă sursa principală de informaţii pentru conducere.Acţionarii sunt interesaţi de toate fazele de derulare a operaţiilor economice. precum şi publicaţiile financiare. care sunt interesaţi să cunoască preţurile produselor. care sunt termenele de plată ş. livrând de cele mai multe ori mărfurile pe credit.dintr-o privire) din care să rezulte că unitatea este" sănătoasă". indiferent de dimensiunile lor . Pentru ei se asigură informaţii speciale şi din alte surse cum sunt "analiştii siguranţei investiţiilor'. iar când s-au onorat la plată. Proiectanţii sistemelor informaţionale contabile trebuie să determine ce informaţii sunt necesare conducerii şi cât de rapid trebuie ele oferite. în orice ipostază s-ar afla. dar şi verifică majoritatea datelor contabile ale unităţi. le vor spune dividendul pe fiecare acţiune şi câştigul avansat în afaceri în continuare. informaţia contabilă este cerută de şase mari categorii de utilizatori. ce parte din profit li se cuvine. În afara acestor grupuri. relaţiile lor cu alte sisteme fiind foarte diversificate. de unde şi când să le aprovizioneze ş. contabilitatea joacă un rol major în conducerea organizaţiilor economice. vor să cunoască salariul mediu. solicită datele contabilităţii.Cumpărătorii. un rol deosebit îl vor avea: publicitatea. de aceea sistemul informaţional al contabilităţii rămâne partea cea mai importantă a unui sistem informaţional pentru conducere. Informaţiile interne au un alt regim.. care. În multe ţari. cercetare. în final.De la bun început avansăm ideea utilizării calculatoarelor electronice pentru uşurarea muncii economistului Poate cel mai important aspect îl reprezintă extraordinara avalanşă a microcalculatoarelor în viaţa unităţilor economice. Din exterior. . învăţământ care.

41 .

timpul preconizat pentru obţinerea răspunsurilor. Totuşi. 3.definirea fiecărui atribut. 4. prin crearea fişierelor. modul de grupare a acestora din una sau mai multe relaţii în una sau mai multe înregistrări fizice. actualizare (inclusiv frecvenţa operaţiunilor). Tot acum se va pune şi problema protecţiei informaţiilor şi a reconstituirii lor după anumite incidente.Transpunerea relaţiilor dintr-un model de reprezentare logică a datelor într-un proiect tehnic. Proiectare a fişierelor şi bazelor de date are două obiective: . TEHNOLOGII DE REALIZARE A PRODUSELOR PROGRAM UTILIZATE ÎN CONTABILITATE 3. Suportul va condiţiona şi organizarea fişierelor În cazul 42 . precum şi proiectarea metodelor de accesare a datelor din unul sau mai multe fişiere. Selectarea formatului de stocare (tipul datei) pentru fiecare atribut al modelului logic al datelor. analistul va lua câteva decizii-cheie. Informaţiile necesare proiectării fizice a fişierelor şi bazelor de date se referă la: . proiectarea fizică se concretizează în specificaţii tehnice folosite ulterior de programatori şi alţi specialişti implicaţi în construirea sistemului (în timpul implementării).Selectarea tehnologiilor folosite pentru stocarea datelor. Deciziile sunt: 1. restaurare. precum şi a bazelor de date. . Un astfel de proiect va conţin formatele sub care vor fi reprezentate atributele. ştergere.relaţii normalizate. Fiecare tehnologie va fi specifică unei anumite arhitecturi a sistemului. Rolul formatului este de minimizare a spaţiului de stocare şi maximizare a integrităţii datelor. a modurilor de organizare a acestora.descrieri ale tehnologiilor folosite pentru crearea fişierelor şi a bazelor de date. cu reflectare directă în integritatea şi performanţele aplicaţiei respective. .specificarea momentului şi a locului utilizării datelor: introducere. Noţiuni generale Proiectarea fişierelor şi a bazelor de date îşi propune să asigure trecerea de la descrierea logică a datelor la una tehnica de stocare a datelor. alegerea modului de organizare a fiecărui fişier cu înregistrări. Pe baza informaţiilor de mai sus. . Gruparea atributelor din modelul logic al datelor în înregistrări fizice numită şi structura înregistrărilor/datelor stocate. . benzi).CAPITOLUL III. . restructurate şi actualizate rapid (operaţiunea este cunoscută ca organizarea fişierelor). inclusiv estimarea volumului. Selectarea suporturilor şi structurilor de stocare a datelor astfel încât să se ofere un acces cât mai eficient. Aranjarea înregistrărilor înrudite în memoria secundară (discuri.1. Tehnologiile includ diverse funcţii ale sistemelor de operare numite metode de acces şi sisteme de gestiune a bazelor de date. astfel încât înregistrările individuale sun grupate că poată fi stocate. 2.

Rezultatele proiectării fizice a fişierelor şi bazelor de date se concretizează într-un set de specificaţii ce vor fi utilizate de programatorii sau analiştii bazelor de date pentru definirea formatului şi structurii datelor stocate în memoria secundară.Evitarea. Structura primară cea mai utilizată în prezent se bazează pe indecşi construiţi prin chei primare şi secundare. . Iată câteva dintre avantaje: . de regulă discuri fixe. . Extragerea şi modificarea datelor .Structurile de date sunt mai aproape de realitate şi mai uşor de manipulat.Un mai bun suport pentru rezolvarea conflictelor ce apar la încercările de modificare simultan a unei aceleiaşi date (de către doi sau mai mulţi utilizatori). noutatea o constituie existenta unui fişier de descriere globală a bazei. Majoritatea lucrărilor consideră ca moment al consacrării termenului anul 1969. . Alteori.Facilitarea partajării informaţiilor intre toţi utilizatorii acestora din cadrul organizaţiei. . specificaţiilor vor conţin toate informaţiile necesare scrierii sau generării declarativelor de definire a datelor în SQL. denumit. C sun C++. dicţionar de date (denumit şi repertoar de date sau catalog de sistem). . Faţă de modelul file-based. Pentru cele mai multe sisteme moderne. (un limbaj standard pentru baze de date relaţionale).sistemelor de gestiune a bazelor de date. Avantajele organizării informaţiilor în baze de date decurg tocmai din existenta acestui fişier de descriere globala a bazei. pasul de faţă va însemna selectarea opţiunilor pentru acces secvenţial sau prin chei precum şi implementarea legăturilor/asociate dintre entităţi si relaţii. specificaţiilor vor ajuta la efectuarea operaţiunii de descriere a datelor de către programatorii în limbajele COBOL. 3.Îmbunătăţirea integrităţii datelor. Baze de date Sintagma baza de date apare pentru prima dată în titlul unei conferinţe organizate la Santa Monica (California) în 1964 de System Development Corporation. primul raport tehnic [CODASYL69] în care este prezentat conceptul de „bază de date". în cadrul unei conferinţe dedicate limbajelor de gestiune a datelor. astfel încât să se poată asigura independenţa programelor fată de date.altfel spus. în mai mare măsură. .Este permisa legătura cu diverse limbaje-gazdă. a inconsistentei datelor. lucrul cu fişierele de date . în general.Suport pentru standardizare.2.Un grad redus de redundanta a datelor. . 43 . . În acest scop specificaţiile vor fi sub forma pseudocoduri dat de multe ori ele sunt orientate spre un anumit limbaj. când CODASYL publică.se derulează exclusiv prin intermediul dicţionarului în care se găsesc informaţii privitoare la structura datelor şi restricţiile îndeplinite de acestea.Implementarea unor mecanisme ameliorate privind asigurarea securităţii informaţiilor.

Specificarea fişierelor de date şi a legăturilor logice dintre acestea. Descrierea logică a bazei de date şi sub-schemelor proprii fiecărui grup de utilizatori. Respectarea acestor restricţii asigură coerenţa bazei. Definirea metodelor de exploatare a fişierelor ce vor fi utilizate în aplicaţii pentru selectarea înregistrărilor. efortul de scriere a programelor (codarea) diminuându-se considerabil. partajată. Principalele funcţii ale DDL sunt: 1. 44 .Întreprinderea poate fi abordata global. ]n funcţie de volumul şi complexitatea proceselor. personal. instituţii etc. BD poate fi definită ca o colecţie de date aflate în interdependenţă. schema unei baze rămâne relativ constantă pe tot parcursul utilizării acesteia. .DDL (Data Definition Language).limbajul de definire a datelor . a semanticii lor şi a restricţiilor la care sunt supuse. iar după G. întreprinderi. Formal. Identificarea schemei.Sistemele informatice ce utilizează baze de date sunt mai flexibile.D. sub-schemelor şi diverselor agregări de date. o BD reprezintă "o colecţie de date utilizata intr-o organizaţie.Datele fiind separate de programele de consultare şi actualizare a lor.. În timp ce volumul prezintă o evoluţie spectaculoasă în timp. contabilitate). împreună cu descrierea datelor şi a relaţiilor dintre ele. definită riguros (formalizata) şi controlată la nivel central . Pe baza acestor specificării se poate realiza accesul la date chiar şi în condiţiile coexistenţei mai multor modele de organizare într-o aceeaşi BD. fiind consultat înaintea oricărei citiri sau modificări a datelor din bază. adică date relative la alte date. colecţie care este automatizată. O bază de date (BD) reprezintă un ansamblu structurat de fişiere care grupează datele prelucrate în aplicaţiile informatice ale unei persoane." Bazele de date evoluează în timp. Un dicţionar de date conţine deci metadate. luându-se în considerare şi interacţiunile dintre compartimente (producţie. Acestea reprezintă ansamblul valorilor permise ale fiecărei date. procesul de dezvoltare a aplicaţiilor-program este sensibil ameliorat. Ansamblul informaţiilor stocate în bază la un moment dat constituie conţinutul sau realizarea acesteia. finanţe. fiind adaptabile la modificările ulterioare ale mediului economic. a relaţiilor dintre acestea. 6. Everest. eventual formula de calcul a unei date pe baza valorilor altor date. Organizarea bazei de date se reflectă în schema sau structura sa. ce reprezintă un ansamblu de instrumente pentru descrierea datelor. grup de persoane. Execuţia acestor definiţii se materializează intr-un ansamblu de tabele care sunt memorate într-un fişier special. Definirea cheilor de acces rapid şi a cheilor confidenţiale (parolelor). Definirea restricţiilor semantice la care sunt supuse datele. denumit dicţionar (sau repertoar) de date. marketing. Limbaje de definire a datelor Arhitectura unei baze de date este specificată printr-o serie de definiţii redactate sub forma de instrucţiuni scrise intr-un anumit limbaj . 2. 3. . fenomenelor şi operaţiunilor pe care le reflectă. 5. 4. reflecta mai bine specificul firmei.

Sisteme de gestiune a bazelor de date Sistemele de Gestiune a Bazelor de Date (prescurtat SGBD-uri) reprezintă un ansamblu de programe ce permit utilizatorilor să interacţioneze cu o baza de date.7. . în vederea creării. Obiectivul esenţial al unui SGBD este furnizarea unui mediu eficient. .3. în vederea generării cheilor de acces. marea majoritate a limbajelor de interogare prezintă comenzi adecvate. .păstrarea independenţei dintre structura bazei şi programe. actualizarea şi extragerea datelor din baza. 3. actualizării şi interogării acesteia.descrierea ansamblului de date la nivelurile fizic şi conceptual. In mod curent. pentru descrierea schemei BD.autorizarea şi controlul accesului la date. . prin DML se vizează identificarea şi implementarea unor algoritmi performanţi de acces la date. în sensul de data de baza sau derivată Dată fiind complexitatea structurilor de memorare şi metodelor de acces la acestea. la nivelul elementar fişierele de date şi dicţionarul de date sunt accesibile numai specialiştilor.asigură şi supervizează introducerea de informaţii în baza de date. 8.Data Manipulation Language) este utilizat pentru a prelucra datele în funcţie de structura lor. în timp ce la nivel extern DML trebuie sa faciliteze dialogul utilizatorului cu baza în vederea obţinerii informaţiilor dorite. Prin limbaj de manipulare a datelor (DML . 45 . ce pot fi utilizate şi de ne-informaticieni. Principalele funcţiuni ale unui SGBD vizează: . Ansamblul instrucţiunilor DML pentru căutarea şi identificarea datelor constituie limbajul de consultare. dintre cele aflate în baza. . Gestiunea acestora impune nu numai o structurare riguroasă a datelor. Denumirea tipului unei date. termenul consultare sau interogare desemnează acţiunea de căutare şi identificare a datelor necesare.scrierea de noi date în baza (adăugare). Bazele de date sunt concepute pentru a prelucra un volum mare de informaţii. Definirea modului de indexare sau de localizare a entităţilor. În schimb. 9. Limbaje de manipulare a datelor Prin manipularea datelor se înţelege efectuarea uneia dintre următoarele operaţiuni: .modificarea valorii unor date. Definirea procedurilor speciale de criptare.extragerea unor date din baza (consultare). adaptat utilizatorilor care doresc să consulte sau să actualizeze informaţiile conţinute în baza. SGBD-ul este cel care : . dar şi o raţionalizare a procedurilor de acces şi prelucrare. La nivel fizic.ştergerea datelor perimate sau eronate (uneori chiar şi a celor corecte).

Procesorul de consultare „traduce" instrucţiunile limbajului de consultare în instrucţiuni elementare. Tendinţa impusă de firma Microsoft (cea care a dezvoltat versiunile VFP) este de a evolua VFP de la un SGBD minimal relaţional spre unul complet relaţional. În momentul actual. au însemnat un salt în ceea ce priveşte tratarea obiectelor (programarea vizuală). . acesta optimizeaza consultarea. Mai mult. . în general.crearea (iniţializarea) şi exploatarea (consultarea şi actualizarea) bazei de date.Modulele Limbajului de Definire a Datelor . cat şi programatorilor. obţinându-se ansamblul de tabele ce reprezintă metadatele stocate în dicţionarul de date. extinderea facilităţilor oferite de generatoare şi extinderea nucleului SQL. care suportă un nucleu extins din limbajul relaţional SQL (Structured Query Language).controlul integrităţii informaţii bazei.Modulele DML (Data Manipulation Language) realizează conversia instrucţiunilor limbajului de manipulare a datelor (DML) inserate intr-un program de aplicaţie în proceduri curente ale limbajului-gazdă. Sistemul de gestiune a bazelor de date Visual FoxPro (VFP) Componenta unui sistem de bază de date care are rolul de a permite descrierea şi manipularea datelor conform unui model de date este sistemul de gestiune a bazelor de date (SGBD). interacţionând cu procesorul de consultare în vederea producerii secvenţelor de cod adecvate.revizia şi restructurarea bazei.. . prin intermediul unui limbaj de manipulate. pentru redactarea programelor de lucru cu baza de date. pentru a obţine rezultatele într-un timp cat mai scurt. 46 . „inteligibile" pentru gestionarul bazei. cea mai mare parte a SGBD-urilor care se utilizează sunt bazate pe modelul relaţional. .furnizarea unui set de comenzi şi instrucţiuni necesare atât utilizatorilor pentru consultarea directa a bazei.Gestionarul bazei de date face legatura datelor „fizice" din bază cu aplicaţiileprogram de consultare şi actualizare. .accesul simultan al mai multor utilizatori la informaţii.0 lansată în septembrie 1998 în cadrul pachetului de programe Visual Studio 6.confidenţialitatea informaţiilor conţinute în bază.DDL (Data Definition Language) „traduc" (prin compilare sau interpretare) şi execută instrucţiunile DDL. Versiunile "Visual" de FoxPro. . următoarele module: . .securitatea în funcţionare.Gestionarul fişierelor. .monitorizarea performantelor. . Un SGBD prezintă. Visual FoxPro (VFP) este un SGBD relaţional cu limbaj propriu. . 1.0. în lume. . care se ocupă cu afectarea spaţiilor de memorie pe disc şi cu structurile fizice de date care servesc la reprezentarea informaţiilor pe suport. ajunse la V6.

Ca SGBD relaţional. pe de o parte. de o buna bucată de vreme. flexibil. pentru obţinerea unor situaţii statistice. printre altele de decizia Microsoft de a dezvolta acest produs în mod continuu. VFP este unul dintre cele mai utilizate atât în lume cât si în ţara noastră.F.Astfel. Un sistem de gestiune a bazelor de date. pentru profesionişti. asa cum este Fox Pro. utilizatorii neinformaticieni au la dispoziţie o gamă largă de generatoare (pentru ecrane. în sfârşit. Faptul că VFP este unul dintre cele mai utilizate SGBD relaţionale este demonstrat. 2. îmbină programarea procedurală (prin limbajul propriu foarte puternic şi uşor) cu cea descriptivă (prin programarea vizuală). stindardul limbajelor din a IV-a generaţie. De asemenea. APPLICATION etc.. aceasta deoarece a fost altoit pe toate tipurile de SGBD-uri.). reprezintă nucleul dezvoltării aplicaţiilor ce utilizează bazele de date. Boyce. Devenit un fel de esperando al limbajelor pentru baze de date. Prin facilităţile sale VFP este destinat tuturor categoriilor de utilizatori care vor să lucreze cu aplicaţii cu baze de date.VFP este un sistem rapid. modularizat. momentul decisiv în naşterea SQL îl constituie lansarea proiectului System/R de către firma IBM. Chamberlin şi Boyce au publicat un articol în care este prezentat un limbaj structurat de interogare.). o formă aplicată de calcul asupra predicatelor". iar pe de alta parte. asemănător SEQUEL-ului. administratorul bazei de date are la dispoziţie instrumente oferite de VFP pentru asigurarea securităţii şi integrităţii datelor (drepturi de acces. Chamberlin. Nu există lucrări sau publicaţii în domeniul SGBD-urilor care să nu prezinte mecanismul de lucru al acestui limbaj sau ultimele produse/tendinţe din lumea SQL. E. precum si asistentul Wizard. King şi Hammer redactează o lucrare dedicată sub-limbajului SQUARE.] care să permită punerea la punct a unui sub-limbaj universal pentru gestiunea acestora. Codd sugera „adoptarea unui model relaţional pentru organizarea datelor [. dar care utilizează expresii matematice şi nu cuvinte 47 . în condiţiile în care firma avea deja un produs similar (ACCESS).Local Area Network). pentru refacerea bazei de date etc. SQL este. denumit SEQUEL (Structured English as QUery Language). în fapt. unul dintre „responsabili informaţii" noii apropieri a noninformaticianului de datele sale. SQL are toate şansele de a nu cadea în desuetudinea esperando-ului propriu-zis.. Tot în 1974.). SQL Se pate afirma ca SQL a devenit. de la cele dedicate microcalculatoarelor (PC). utilizatorii de specialitate (informaticienii) pot dezvolta programe (în limbajul propriu şi în SQL) si aplicaţii (prin componentele DESIGNER. El se recomandă pentru dezvoltarea aplicaţiilor cu baze de date în instituţii si întreprinderi mici si mijlocii pe microcalculatoare ca staţii de lucru individuale sau conectate în reţea locală (LAN . În 1975. concurenţa la date. nu cere resurse de calcul foarte mari. eveniment ce a avut loc în 1974. la cele care operează în medii distribuite/eterogene/client-server. este utilizat pentru a realiza aplicaţii informatice cu baze de date. sub-limbaj care să fie. Impactul său este profund. rapoarte etc. meniuri. Dacă încă din 1970. integritatea semantică a datelor etc.

rapid (în circa doi ani).. proiect de lucru (working draft) întocmit de comitet ( X3H2) şi care este ameliorat până când membrii convin că este aproape finalizat. şi SQL-1 şi-a atras numeroase critici... pentru reprezentarea sintaxei. Deşi recunoscut ca fundament al multor SGBDR-uri comerciale. Organizaţia Internaţională pentru Standarde (ISO) a adoptat propriul document. care este transmis comunităţii profesionale şi firmelor pentru comentarii şi propuneri. se „naşte" SQL89. lucrări legate de SQL şi DB2. Institutul National American pentru Standarde (ANSI) a încredinţat această sarcină comitetului X3H2 în anul 1982. variantele comercializate de diferiţii producători. pe care 1-a publicat în 1987 ca ISO 9075-1987 Database Language SQL. În 1976. astfel încât a fost necesară reluarea lucrului pentru asigurarea unui minim numitor comun. astfel încât rapid a fost publicat un set de specificaţii numit Integrity Enhancement Feature (elemente de ameliorare a integrităţii). dar şi astăzi mulţi specialişti pronunţă SQL ca pe predecesorul său.135-1989. inclusiv pentru crearea de tabele şi tabele virtuale (CREATE TABLE. La trei ani de la publicarea SQL-86./ DROP. respectiv ISO 9075:1989. acesta fiind declarat limbaj de interogare al SGBD-ului System/R al firmei IBM. deşi esenţialmente 48 .din limba engleză. Anii '80 au înregistrat apariţia a o serie intreagă de lucrări dedicate SQL. au fost elaborate câteva versiuni ale standardului care insă devenise incompatibil cu dialectele SQL majore la acel moment. În plus. Un standard nou începe cu o schiţă. In această fază proiectul de lucru devine proiect al comitetului (committee draft). Don Chamberlin lucrează încă la IBM şi publică. prezent în numeroase „dialecte" specifice tuturor SGBDR-urilor actuale.. prin care se pot defini chei primare şi chei străine ca elemente componente ale schemei bazei de date. Încercând să răspundă solicitărilor privind standardizarea unui limbaj de lucru cu bazele de date. care mai este denumit şi SQL-1 . într-o mare măsură. ANSI publică în 1986 standardul SQL ANSI X3. În 1980.ANSI X3. Comitetul pentru baze de date X3H2 (unul dintre numeroasele informaţii tehnice ale X3) a fast şi este format din experţi independenţi şi din aproape toate firmele importante din domeniul bazelor de date. standard ce utilizează. forma Backus-Naur.135-1986. prin revizuirea şi extinderea sa.) şi nici comenzi pentru acordare şi revocare de drepturi utilizatorilor (GRANT/REVOKE). pe „dialectul" SQL al IBM şi se întinde pe aproximativ 100 de pagini. de la DB2 la Microsoft SQL Server. o echipă de autori condusă de Chamberlin elaborează o nouă lucrare în care se face referire la SEQUEL 2.Structured Query Language (Limbaj Structurat de Interogare). însă nu contine opţiuni de modificare a structurii sau ştergere (ALTER . Este un standard care se bazează. în continuare. Lipsa facilităţilor privind defmirea şi asigurarea restricţiilor referenţiale a generat discuţii aprinse şi critici vehemente. aproape identic cu ANSI SQL-86. care 1-au perfecţionat şi consacrat ca pe cel mai răspândit limbaj de interogare a BDR. SQL-86 defineşte comenzile de bază ale SQL. Autorii celor două studii au demonstrat că limbajele SEQUEL şi SQUARE sunt complete din punct de vedere relaţional. CREATE VIEW). Din 1982. Chamberlin schimbă denumirea SEQUEL în SQL . de la Oracle la FoxPro şi Access.

find un producător cu mare influenţă în lumea SGBD-urilor. SQL-89 a inclus şi specificaţiile pentru apelul comenzilor şi funcţiilor SQL din limbaje-gazdă. dar. X/Open este un grup de firme europene care a adoptat SQL ca nucleu al unei întregi serii de standarde menite să asigure realizarea unui mediu general pentru aplicaţii portabile. 49 . iar produsul său. SQL Access Group şi-a concentrat eforturile pentru elaborarea unei interfeţe-standard pentru SQL. pe baza unor specificaţii comune. Pe lângă ANSI. IBM a avut un aport incontestabil la apariţia şi maturizarea SQL. erau (şi sunt) incompatibile la nivel de detaliu. nucleul SQL din Oracle 8 este conform cu nivelul de bază (entry). Specificaţiile RDA n-au reuşit să se impună pe piaţa SGBDurilor.intrare. ODBC (Open DataBase Conectiviry). FIPS PUB 127-2. amânarea verificării restricţiilor. este unul din standardele de facto ale SQL. SQL-92 a fost publicat în aproape 600). Dintre numeroasele facilităţi aduse de SQL92. La insistentele firmei Microsoft. respectiv ISO/IEC 9075:1992. Standardul SQL-92-defineşte trei niveluri de conformitate: • Entry . care a devenit standard în materie de interfaţă SQL pentru accesarea diferitelor baze de date. SQL dinamic. Pe baza unui set de propuneri înaintat de companie. prezintă multe elemente suplimentare specifice celorlalte trei niveluri superioare. ALTER. Fiecare firmă îşi declară nivelul de conformitate al SGBD-ului în raport cu SQL-92. DB2. de bază (opţiunile din SQL-89 corectate). • Full . din care un prim set a fost publicat în 1991 sub titulatura RDA (Remote Database Access). Din 1997 însă. Având drept reper CLI.deplin. în vederea realizării conexiunilor dintre SGBDR-urile fiecăruia. în 1992. Certificarea nivelului de conformitate cădea. modificarea schemei bazei (DROP. REVOKE). niveluri de consistenţă a tranzacţiilor etc. În 1989. specificaţiile fiind prezentate la un nivel mult mai detaliat (dacă SQL-1 se întindea pe numai 100 de pagini. ale cărui standarde au cea mai largă audienţă. merită amintite cu deosebire: joncţiunea externă (OUTER JOIN). după declaraţiile producătorului. mai există şi alte organisme de standardizare SQL. până nu demult. raportare standardizată a erorilor.135-1992 (Database Language SQL). atribute zi-oră şi de alte tipuri. În afară de setul de specificaţii mai sus amintit. Microsoft elaborează şi implementează în acelaşi an un set propriu. FIPS şi-a declinat implicarea în activitatea de certificare. au rezultat specificaţiile CLI (Call Level Interface). Pentru a umple golurile SQL-1. care utiliza Federal Information Processing Standards (FIPS). ANSI şi ISO au elaborat în 1992 versiunea SQL-2. modificări şi ştergeri referenţiale în cascadă.intermediar (ce include aproximativ jumătate dintre facilităţi). Fortran şi C. National Institute for Standards and Technology (NIST). • Intermediate. un grup de producători de instrumente dedicate bazelor de date au format SQL Access Group. ANSI X3. un set standard de tabele din catalog (dictionarul de date).asemănătoare. Spre exemplu. grefat pe sistemul de operare UNIX. precum COBOL. în sarcina unui organism independent. GRANT.

În orice caz.suport pentru sisteme bazate pe gestiunea cunoştinţelor. cu structură ce se apropie de limba engleză 6. o dată cu standardul publicat în 1999. organizaţia X3 a ANSI a fost redenumită NCITS . nefiind o tehnologie proprietară 2. neprevăzute iniţial 50 . deoarece permite. iar comitetul care se ocupă de standardizarea SQL se numeşte acum ANSI NCITS-H2. Se poate spune că. După Groff şi Weinberg. . Este standardizat 4.moşteniri multiple. Obiectivul principal al SQL constă în a oferi utilizatorului mijloacele necesare formulării unei consultări numai prin descrierea rezultatului dorit. Altfel spus. principalele atuuri ale SQL sunt: 1.Definirea datelor .generalizare şi specializare. Portabilitate între diferite sisteme de operare 3. . . un limbaj de interogare.Controlul accesului . ad-hoc. cu ajutorul unei aserţiuni (expresie logică). aşa cum au fost formulate de Codd. în vederea definirii şi gestionării obiectelor complexe şi persistente. Aceasta include: . iar organismele care-i guvernează standardizarea sunt preocupate de întâmpinarea cerinţelor pieţei bazelor de date. Este un limbaj de nivel înalt.încapsulare.tipuri de date definite de utilizator. Deşi este considerat. SQL continuă să evolueze. .Cel mai recent standard este SQL-3. utilizatorul califică (specifică) rezultatul. Complexitatea superioară faţă de precedesor este sugerată şi de numărul de pagini. Principalele orientări ale SQL-3 vizează transformarea acestuia într-un limbaj complet. care a fost publicat în cea mai mare parte în iulie 1999.National Committee for Information Technology Standards. Independenţa de producător. aproape 2000 (faţă de 600 ale SQL-92). În 1997. iar sistemul se ocupă de procedura de căutare. în primul rând. SQL iese din sfera relaţionalului şi a normalizării relaţiilor.Consultarea BD . Permite formularea de răspunsuri la numeroase interogări simple.expresii privind interogări recursive şi instrumente adecvate de administrare a datelor. în egală măsură: . „Filozofia" sa se bazează pe modelul relaţional de organizare a datelor 5. . Scadenţa finalizării sale a fost repetat amânată.Manipularea datelor din bază . SQL este mult mai mult decât un instrument de consultare a bazelor de date. .Partajarea bazei între mai mulţi utilizatori ai acesteia -Menţinerea integrităţii BD. fără a fi necesară şi explicitarea modului efectiv în care se face căutarea în BD.polimorfism.

7. Constituie suportul programatic pentru accesul la BD 8. Permite multiple imagini asupra datelor bazei 9. Este un limbaj relaţional complet 10. Permite definirea dinamică a datelor, în sensul modificării structurii bazei chiar în timp ce o parte dintre utilizatori sunt conectaţi la BD 11. Constituie un excelent suport pentru implementarea arhitecturilor clientserver. 3. ACCESS Access 2003, programul de gestiune a bazelor de date din Microsoft Office, oferă o utilizare mai uşoară şi extinderea abilităţilor de a importa, exporta şi de a lucra cu fişiere de date XML. Lucrul în Access 2003 este mai uşor, deoarece erorile uzuale sunt identificate şi marcate, apoi vi se propun opţiuni de corectare a lor. De asemenea, o nouă caracteristică îi ajută pe dezvoltatorii de baze de date să identifice dependenţele dintre obiecte. Se pot utiliza bare de meniu proprii sau meniuri contextuale proprii în trei moduri - Ataşate de o formă sau de un raport. Microsoft Access afişează meniurile proprii la deschiderea formei sau la afişarea raportului în print preview. - Drept un meniu contextual ataşat unei forme, unui raport sau unui control dintro formă. Microsoft Access afişează un asemenea meniu la click dreapta pe formă, raport sau control. - Ca o bară meniu globală, a aplicaţiei. Microsoft Access afişează această bară proprie în toate ferestrele, cu excepţia formelor sau rapoartelor care au propria bară definită. Se pot utiliza una sau mai multe bare de unelte proprii într-o aplicaţie. Se creează barele de unelte necesare şi se alege pentru afişare una dintre metodele următoare: - Dacă aplicaţia are doar o bară de unelte utilizator, se va utiliza commanda Toolbars (din meniul View) pentru a o afişa; bara respectivă va apare de fiecare dată când se porneşte aplicaţia. - Dacă aplicaţia are bare diferite pentru forme sau rapoarte, se va specifica bara necesară în proprietatea Toolbar a formei sau raportului. Bara indicată se va afişa şi ascunde împreună cu forma. - Dacă sunt necesare mai multe bare de unelte proprii pentru o formă sau raport, sau dacă se doreşte ascunderea/afişarea barelor predefinite, se va utiliza proprietatea Visible a obiectului CommandBar în Visual Basic sau acţiunea ShowToolbar în macro-uri. - Dacă se doreşte ca aplicaţia să afişeze doar barele proprii, se pot ascunde barele de unelte built-in prin comanda Startup (meniul Tools) şi se deselectează boxa de control Allow Built-in Toolbars.

3.4. Tehnologii vizuale şi de reprezentare grafică
In 1937, marele pictor spaniol Pablo Picasso uimea lumea cu capodopera sa fascinantă si dramatică: Guernica. Din fericire, astăzi nu mai e nevoie sa fim pictori extraordinari,

51

înscrişi în cataloagele de arta pentru a putea crea desene si alte documente grafice de mare calitate. Programele de reprezentare grafica moderne sunt suficiente. Printre aceste aplicaţii, OpenOffice.org Draw, Adobe Photoshop, face ca munca să fie mai creativa, mai uşoară şi chiar mai interesantă. Pentru designeri, ilustratori, fotografi şi graficieni, pentru cei implicaţi în multimedia atunci când lucrează cu imagini scanate si în general pentru cei ce prelucrează imagini cu ajutorul computerului, apariţia a tot mai multe programe de editare grafică a însemnat o îmbunătăţire simţitoare muncii lor. Consecinţele nu au constat numai în facilităţile oferite de această aplicaţie în sine, ci de industria ce s-a dezvoltat în spatele ei, aceea de producere a programelor adiţionale, pe de o parte si de creiere de noi algoritmi pentru noi efecte care să poată fi aplicate asupra imaginilor digitale, pe de altă parte si de concurenţa pe care a creat-o în acest domeniu, concurenţă ce a dus si la dezvoltarea rapidă a altor aplicaţii de acelaşi calibru. Practic astăzi nu putem concepe un sistem de calcul dirijat de un sistem de operare fără interfaţă grafică. Deşi se concep în continuare atât sisteme de operare cât si limbaje de programare ce lucrează exclusiv în modul text, acestea se adresează unui număr restrâns de utilizatori, de cele mai multe ori specializaţi, pe o aparatură dedicată. Folosirea mesajului vizual în locul mesajului scris este o abordare noua ce tinde sa acopere o arie din ce în ce mai întinsă în realizarea paginilor de web, si a diverselor tipuri de interfeţe. S-a observat o creştere semnificativă a randamentului în operare, în momentul în care au fost introduse imaginile ca o completare a textului. Este vorba despre clasicele iconuri. Firma Apple a introdus prima dată conceptul de icon la sistemele de operare mac-os prezente pe sistemele de calcul Macintosh. Această abordare a constituit pasul cel mai important în evoluţia interfeţelor utilizator. Imediat după apariţia lui mac os, Microsoft a preluat fără prea multe ezitări ideea de la APPLE, şi a dezvoltat interfeţele grafice WINDOWS versiunile 3.x, urmate în 1995 de WINDOWS95, numele de cod CHICAGO. Din acel moment, Microsoft nu a mai produs nici o versiune de sistem de operare gen DOS. Mai mult de atât, sisteme de operare ce aveau tradiţional un mod de lucru tip terminal text, cum ar fi versiunile de UNIX, au renunţat la modul text sau au completat sistemele cu interfeţe grafice, generându-se astfel noţiune de XWINDOW. Acest mod de lucru, tipurile de operaţiuni fundamentale ce pot fi executate în acest mod de lucru, au devenit standard în foarte scurt timp. Trăim practic în epoca de aur a tehnologiei. Deşi ne este greu să avem o imagine de ansamblu asupra creşterii şi dezvoltării hardware a tehnicii de calcul, în ce priveşte standardele interfeţelor umane, noi, utilizatorii fără experienţă şi training deosebit. Paradoxal, dar utilizatorii de rând prin alegerile pe care le fac, prin feedback-ul pe care îl dau producătorilor de software reuşesc să facă schimbări uneori radicale. Nu acelaşi lucru îl putem spune despre influenţele pieţei tehnicii de calcul asupra producătorilor. Chiar în acest moment, un observator fin, ar putea sesiza spre exemplu infiltrarea subtilă în modul de operare pe calculator a unei noţiuni absolut noi, necunoscută acum 1 an. Este vorba despre mouse gesture, ce s-ar putea traduce ca gesturi efectuate cu mouse-ul. Foarte puţini utilizatori ai internetului ştiu ca exista un browser de internet ce se numeşte Opera, şi care permite realizara unor funcţii elementare cum ar fi refresh, open în new window, back, 52

forward, etc, prin simpla mişcare a mouse-lui. În momentul în care utilizatorul s-a familiarizat cu aceste operaţiuni noi, ele devin o a doua natură, de multe ori încercând să le folosească şi în alte aplicaţii inferioare din punct de vedere al tehnicii de programare, cum ar fi Internet Explorer, Mozilla, etc. Fără îndoială, aceste mici dezvoltări şi tendinţe vor deveni standard în mai puţin de 5 ani, le vom găsi în absolut toate aplicaţiile vizuale sau nu, ca un mod obişnuit de operare. Meniul Meniurile sunt liste cu comenzi din care utilizatorul poate să aleagă. Ele oferă un mod convenabil şi consistent de a grupa comenzi asociate după funcţiuni şi un mod simplu de acces al utilizatorului. Anumite comenzi pot să determine afişarea unor submeniuri, pe diferite nivele de organizare. Există de asemenea meniuri contextuale (shortcut menus) care oferă o modalitate de grupare a comenzilor uzuale aplicabile în contextul limitat al unei acţiuni specifice. Se pot asigura chei de acces pentru a permite afişarea imediată a unui meniu, ca şi asignarea unor taste directe la comenzi. În plus, meniurile ocupă mai puţin loc decât barele de unelte (nu toate comenzile sunt afişate permanent). Avantajul meniurilor este că oferă utilizatorului mai puţină informaţie la un moment dat şi aplicaţia creşte în claritate. Barele de unelte conţin controale care permit executarea comenzilor des utilizate. Barele de unelte sunt adecvate pentru prezentarea atributelor individuale (cum ar fi bold, italic etc.), pentru comenzile care se pot reprezenta vizual (cum ar chenare, dimensiunile liniilor etc.) şi pentru comenzile pentru care se doreşte accesul printr-un simplu click. Barele de unelte rămân mereu vizibile şi acest fapt conduce la o parcurgere mai uşoară pentru determinarea comenzii dorite. Dezavantajele includ necesitatea mouse-ului (controalele nu pot fi accesate din tastatură) şi ocuparea spaţiului de lucru în detrimentul documentului principal. O bară de meniu este o bară aşezată în partea superioară a ferestrei active şi care afişează numele tuturor meniurilor care sunt permise în aplicaţie la un moment dat. Sistemul de meniuri este compus dintr-o mulţime de meniuri şi câte o mulţime de intrări în fiecare meniu. Fiecare menu este fie un meniu, un submeniu sau un meniu contextual. Astăzi aplicaţiile contabile sunt cele mai multe structurate pe module cum ar fi: aplicaţii contabile pentru machintosh, pentru dos, pentru windows 95, 98, xp,2000, milenium, profesional. Ele sunt aplicaţii pentru imobilizării, pentru gestiune, pentru salarii, balanţă şi bilanţ, venituri şi cheltuieli. Bara de meniu este o bară aşezată în partea superioară a ferestrei active şi care afişează numele tuturor meniurilor care sunt permise în aplicaţie la un moment dat. Sistemul de meniuri este compus dintr-o mulţime de meniuri şi câte o mulţime de intrări în fiecare meniu. Fiecare meniu este fie un meniu, un submeniu sau un meniu contextual Organizarea submeniurilor se poate baza pe entităţile procesate (comenzi, clienţi etc.) sau pe acţiunile suportate de entităţi (adăugare, editare etc.). Există şi meniuri pop-up sau verticale care nu sunt legate de bara de meniuri a aplicaţiei şi care se afişează în interiorul unei ferestre, în funcţie de poziţia cursorului în zona 53

aceleaşi ca la crearea meniurilor/submeniurilor. caracterizată în primul rând prin compactitatea sa. Luând ca exemplu editorul de texte Microsoft Word. prin click pe butonul din dreapta. se pot adăuga controale pop-up. discutat în continuare. O altă deosebire între aceste tipuri de meniuri priveşte modul de accesare al acestora. Un astfel de titlu. Meniurile sunt elemente de bază ale interfeţei utilizator pentru aplicaţiile grafice.client a acesteia. Elementele statice sunt cele prevăzute la proiectarea meniului. Un meniu sau element de meniu este activabil dacă selectarea sa provoacă executarea funcţiunii specifice acestuia. partea dinamică a unui meniu este separată de partea sa statică prin bare de separare. Meniurile sunt astăzi elemente nelipsite din interfaţa aplicaţiilor. imprimarea unui fişier). Elementele de meniu pot să reprezinte comenzi. Ea conţine unul sau mai multe titluri de meniuri (sau pe scurt meniuri). aproape toate aplicaţiile standard din Windows posedă în bara de meniuri titlurile File şi Help. meniurile reprezintă cea mai comodă modalitate de expunere şi accesare a funcţionalităţii unei aplicaţii. putem găsi astfel de elemente dinamice în meniul File (lista ultimelor fişiere editate) sau în meniul Window (lista fişierelor deschise. Dacă un meniu (submeniu) nu este vizibil. Fiecare element de meniu are un nume (titlu) care sugerează funcţionalitatea sa. Bara de meniuri apare imediat sub bara de titlu a ferestrei. însă acest lucru nu este general valabil. Invers. tabla de materii a facilităţii de help on-line (Contents). salvarea. Spre exemplu. De regulă. care are numele dat de regulă printr-un singur cuvânt. toolbar-ul. fiecare meniu are o structură arborescentă. fereastra principală a unei astfel de aplicaţii are o bară de meniuri. nodurile interioare sunt 54 . built-in sau proprie. Meniurile şi elementele de meniu au ca atribute importante vizibilitatea şi accesibilitatea. Accesarea lor se face cu mouse-ul. Un meniu poate conţine şi elemente dinamice. Ele sunt utile când bara de meniuri s-a umplut deja sau când se doreşte o mai bună structurare a elementelor (prea numeroase ale) unui meniu. Elementele unui meniu sunt statice şi dinamice. în care rădăcina este reprezentată de titlul meniului din bara de meniuri. dezactivarea unui meniu sau element de meniu inhibă executarea funcţiunii specifice. Abstract vorbind. atât el cât şi elementele sale nu se afişează. la selectarea unui meniu sau element de meniu. când acesta este selectat Submeniurile permit organizarea meniurilor pe nivele. schimbarea numelui. respectiv indexul elementelor cuprinse în sistemul de asistenţă (Index). Împreună cu bara de instrumente. cunoscute sub numele de elemente de meniu. Accesibilitatea se referă la răspunsul aplicaţiei. cu ajutorul cărora se pot prezenta şi accesa funcţiunile acesteia. Primul dintre acestea conţine funcţiile legate de lucrul cu fişiere (deschiderea. Această acţiune este un compromis acceptabil între modificarea unei bare de meniu şi introducerea unui mare număr de butoane unelte. iar cel de al doilea prezintă cartea de vizită a aplicaţiei (elementul About). Există unele aplicaţii Windows pe 16 biţi care le folosesc. are menirea de a grupa funcţii înrudite. Ca regulă. bare de separare şi titluri de submeniuri. Controalele care afişează meniuri sunt cunoscute drept controale pop-up La orice bară de unelte. Word fiind o aplicaţie MDI). ele fiind afişate în ordinea prevăzută acolo. Meniurile pop-up au fost introduse sistematic în versiunile pe 32 de biţi ale lui Windows.

se deplasează cursorul mouse pe el sau se apasă tasta de accesare prezentă în titlul său. tastatura este folosită pentru a introduce text. În cazul accesării elementelor de meniu nu mai este necesară apăsarea tastei Alt deoarece meniul este deja activat. care apare sub forma unei casete în partea stângă a barei de titlu a ferestrei. pe când elementele sunt afişate într-o fereastră poziţionată imediat sub titlu. în engleză pull-down menu). După apăsarea acestei taste. prin urmare este nevoie de o tastă specială (Alt) care să activeze bara de meniuri. În cazul submeniurilor apare însă o diferenţă de comportament între versiunile mai vechi de Windows (până la 3. al cărui nume a fost schimbat în meniul ferestrei (engl. acesta se expandează (sau se derulează. Shift. Implicit. Meniurile derulante sunt legate de bara de meniuri. adică comenzile sau separatorii. verificarea corectitudinii scrierii (elementul Tools/Spelling) are ca prescurtare tasta F7.11) şi cele mai noi (pe 32 de biţi): în versiunile vechi este nevoie de un nou click pentru a expanda submeniul. atunci un click mouse pe el are semnificaţia lansării în execuţie a comenzii respective. F1-F12) cu taste obişnuite sau funcţionale. deschiderea unui fişier (elementul de meniu File/Open) în Word are ca prescurtare combinaţia de taste Ctrl/O (se ţine apăsată tasta Ctrl şi se apasă litera O). La acestea. deoarece scade gradul de confort al utilizatorului în găsirea unui anumit element: cu cât sistemul de meniuri este mai plat. titlul lor rămânând vizibil şi la expandarea lor. Pentru a selecta un element al meniului. Spre exemplu. Prescurtările se folosesc de obicei pentru elementele de meniu şi permit execuţia funcţiunii acestora fără a recurge la meniu. Ele sunt realizate de obicei prin combinaţii de taste funcţionale (Ctrl. window menu). Totuşi. Alt.1 şi 3. Vizual. ci doar apăsarea tastei de accesare. Un alt tip de meniu este meniul sistem (denumit aşa în versiunile anterioare lui Windows 95). iar frunzele sunt celelalte elemente ale meniului sau submeniurilor. neexistând nici un submeniu între elementele meniurilor sale. se recomandă să nu se folosească mai mult de 4-5 nivele de meniuri. Dacă elementul este o comandă. sau Ctrl/T pentru operaţiunea contabilă ştornare Odată ce meniul este accesat. trebuie să remarcăm că sistemul său de meniuri este în întregime plat. Ctrl/R pentru creare document. Folosirea mouse-ului presupune deplasarea cursorului pe denumirea titlului de meniu şi apăsarea butonului stânga (click). Accesarea meniurilor derulante se poate face cu mouse-ul sau cu tastatura. Există o diferenţă între accesarea meniurilor şi accesarea elementelor acestora.submeniurile. fapt ce indică expandarea acestuia. Acest mod de organizare permite mărirea considerabilă a numărului de funcţii distincte pe care o aplicaţie le poate expune în meniul său. elementele sale se expandează. Tasta de accesare este litera subliniată din titlul meniului. prezentându-şi elementele sale. Referindu-ne la editorul Microsoft Word. accesarea unui titlu de meniu se face prin simpla apăsare a tastei de accesare a acestuia. respectiv sub forma unui icon. cu atât utilizatorul se simte mai confortabil în folosirea lui. În momentul în care este selectat un titlu. forma aplicaţiei prezintă numai titlurile din bara de meniuri. pe când în versiunile noi acesta se expandează automat când cursorul mouse este 55 . de unde şi numele de meniu derulant. care este foarte evidentă mai ales în cazul editoarelor de texte. titlul unui submeniu are ca sufix o săgeată spre dreapta. în aceeaşi locaţie a barei.

poziţionat pe el. Orice produs program este constituit din : . Pentru personale implicate în activitatea managerială apar facilităţi noi în ceea ce priveşte redactarea de documente prin procesoare de text. Considerând ca esenţial raportul dintre utilizator şi maşină.programul propriu-zis (codul sau instrucţiunile). testare. produsele program se pot stratifica în următoarele categorii (figura nr. 3. calcule manageriale prin procesoare de tabele sau chiar programe care permit crearea de imagini care pot fi tipărite sau prezentate online.1.1). Figura nr. 3. realizare. proiectare.documentaţia asociată produsului. experimentare şi utilizare. ele trecând prin etapele de analiză. .datele asociate prelucrărilor prevăzute în program. Deosebirea constă în faptul că produsul program rezultă dintr-o activitate intelectuală şi sunt destinate pentru a pune în valoare produse de tip calculator sau echipament. Produsele program (produse software) sunt asemănătoare produselor rezultate dintr-o activitate de producţie tradiţională. care funcţionează pe bază de instrucţiuni (program). . Stratificarea produselor program 56 . 3.5. Caracterizare generală a produselor program Una din marile facilitaţi ale microcomputerelor este soft-ul existent pentru creşterea productivităţii personale. Produsele program sunt componentele software-ului . Expandarea submeniului se face relativ la poziţia acestuia ca element al meniului din care face parte. Produse program 1.

1.sunt produse destinate rezolvării aplicaţiilor din diferite domenii de activitate umană (industrie. 3.sunt sisteme de operare cu caracter dedicat. sănătate etc. sisteme de operare pentru conducere de procese tehnologice etc.sunt sisteme de programare pentru gestiunea datelor dintr-o bază de date. sisteme de dezvoltare complexe. fie ca instrumente de programare. Extensii ale sistemelor de operare . Precizăm faptul că acelaşi produs program poate fi clasificat atât după domeniul de aplicaţie în care este utilizat cât şi după metoda / modelul pe care se bazează. După cum se observă din figura 1. Sisteme de operare . au o structură modulară (care le conferă un grad înalt de flexibilitate în implementare precum şi facilităţi de extindere şi modificare) şi dispun de documentaţie adecvată sub formă de manuale de prezentare. ca exemplu. teleconferinţe. eficienţa algoritmului . Sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD) . Ele pot fi simple instrumente dispersate sau integrate în medii de programare. pachete şi sisteme de programe pentru rezolvarea unor clase de aplicaţii ce au la bază acelaşi model sau metodă matematică etc.parametrii algoritmului să fie sub controlul utilizatorului. produse de tip CASE (Computer Aided Software Engineering). un sistem de operare este o colecţie de elemente software care controlează execuţia programelor şi furnizează servicii altor componente ale software-ului 2. Produse program orientate pe domenii sau pe specificul domeniului de aplicaţie .) 6. agricultură. Instrumente pentru realizarea produselor program .programe de bază. Ele sunt uşor de utilizat. 5. Produsele program orientate pe metode /domenii (categoriile 4 şi 5) formează software-ul de aplicaţie. generalitate . transporturi. De asemenea ele constituie calea prin care componentele de nivel superior (de exemplu cele de nivel 4 şi 5) folosesc facilităţile oferite de cele de nivel inferior. amintim sistemele de operare pentru reţele de calculatoare.sunt entităţi software care prelucrează / acţionează asupra altor entităţi software. 57 .sunt produse program de tipul bibliotecilor de (sub)programe matematice. care asigură independenţa programelor faţă de modul de structurare a datelor.produsul să poată fi implementat pe diferite tipuri de calculatoare fără modificări prea mari. Caracteristicile generale întrunite de produsele program orientate sunt: 1. la nivelul echipamentelor.1. mesagerie electronică. instrumentele pot opera asupra tuturor componentelor clasificării date şi ele se regăsesc la orice nivel al piramidei. o redundanţă minimă în memorarea acestora precum şi timp minim de răspuns la solicitările utilizatorilor 4.produsul program rezolvă toate problemele din clasa respectivă. 4. 2. portabilitate . 3. facilităţi speciale cerute numai de anumite aplicaţii. fie ca o componentă transparentă a sistemului de programare sau a sistemului de operare.durata execuţiei să fie mică iar memoria internă utilizată să fie redusă. Produse program orientate pe metodă sau model matematic . parametrizare completă . 5. care asigură. independenţă între intrări şi ieşiri. utilizare şi operare. cu caracter universal.

fiabilitate ridicată . algoritm şi structură. modulele unui sistem fiind subsistemele. etc. Structura programului defineşte pe mulţimea datelor diferite tipuri de structuri de date necesare prelucrărilor cuprinse în algoritm. iar interacţiunea dintre părţi să fie minimă. Utilizarea produselor program orientate prezintă următoarele avantaje: a) reducerea efortului şi costului realizării programelor / sistemelor informatice. e) asigură performanţe de timp de calcul şi precizie. 3. Programul este o combinaţie de instrucţiuni de calcul şi definiţii de date care permit calculatorului să execute calcule şi funcţii de control. aplicaţie. programul constituie o unitate de sine stătătoare care interacţionează doar cu sistemul de operare şi lucrează cu date de intrare / ieşire proprii. care rezolvă izolat sau împreună probleme de un anumit tip.2) este compus din trei părţi principale: date. robusteţe. Modularitatea la nivel de programe se numeşte micromodularitate. ale unui subsistem fiind aplicaţiile. 3.numărul de erori în faza de execuţie să fie foarte mic. pachete / sisteme de programe. ale unei aplicaţii fiind programele. Elementele constitutive ale software-ului de aplicaţie sau al produselor program orientate pot fi de următoarele tipuri: programe. c) reducerea erorilor în fazele de implementare şi execuţie. atribuiri. Dintre dezavantaje amintim: numărul mare de instrucţiuni. operaţii de intrare / ieşire. aparţinând unei aceleaşi clase de probleme. constituită într-o structură de tip liniar. Interacţiunea acestora este prezentată în figura nr.6. Bibliotecile de (sub)programe sunt colecţii de (sub)programe care rezolvă probleme dintr-o anumită clasă şi sunt folosite de programatori ca instrumente de dezvoltare a aplicaţiilor.. subsistem. Subprogramele nu efectuează operaţii de intrare / ieşire. Menţionăm că termenul de modul este utilizat la orice nivel în ierarhia sistem informatic. Modulul (la nivel de program) este un element de structură al programului. biblioteci de (sub)programe etc. 7. logica.dispun de o bază matematică solidă. datele şi rezultatele fiind transmise prin listă de parametrii sau zonă comună. siguranţă în execuţie . Pachetul / sistemul de programe reprezintă o mulţime de programe / module. arborescent sau reţea. b) reducerea timpului total de implementare a aplicaţiilor / sistemelor. convergenţa algoritmului să fie demonstrată etc. documentaţie deficitară etc. rezultând la intersecţia acestor două parţi. operaţii logice. 58 . Algoritmul specifică un set de operaţii ce se aplică asupra mulţimii datelor. slaba eficienţă sub aspectul utilizării echipamentelor de calcul. Orice program (figura nr. module. Modulul este caracterizat de următoarele elemente: funcţia. programul reprezintă deci codificarea într-un limbaj accesibil maşinii sau într-un limbaj de nivel înalt a unor algoritmi sau a unor funcţii de prelucrare a informaţiei. program. obţinând astfel un înalt grad de standardizare şi modularizare. d) asigură o legătură directă om-maşină. rezultat din divizarea acestuia în părţi disjuncte. astfel încât fiecare parte să aibă independenţa funcţională.3. interfaţa şi ponderea / tăria modulului.

Părţi componente ale unui produs program De asemenea structura programelor induce asupra algoritmului diferite tipuri de structuri fundamentale de control. fibră optică.3. dacă ele sunt protejate. indiferent de modalitatea de creaţie. Aspecte legislative privind protecţia produselor program Protecţia produselor program a fost reglementată prin “Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe”. 3. Interacţiuni între părţile unui program 2. Dispoziţii speciale referitoare la protecţia produselor program: 59 .Figura nr. Astfel. modul şi forma concretă de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor.tot timpul vieţii autorului şi se transmite prin moştenire pe o durată de 50 ani. cablu. transmiterea prin fir. accesul public la bazele de date. difuzarea. închirierea. Prin contractul de închiriere autorul permite folosirea pe un timp determinat a originalului sau a copiilor. utilizarea. Figura nr. Durata dreptului de autor . obiectul dreptului de autor îl reprezintă operele originale de creaţie intelectuală. având o serie de dispoziţii speciale referitoare la produsele software. Conţinutul dreptului de autor: autorul are dreptul exclusiv de a autoriza reproducerea integrală sau parţială.2. 3. aprobată în februarie 1996. împrumutul originalului sau a copiilor. Această lege defineşte obiectul şi conţinutul dreptului de autor.

Informaţiile necesare interoperabilităţii .Nu pot fi utilizate pentru definitivarea.Utilizatorul are dreptul neexclusiv de utilizare a programului . rearanjarea şi alte transformări ale unui program precum şi reproducerea acestor transformări. difuzează. sub orice formă.difuzarea originalului sau a copiilor. producerea sau centralizarea a unui program a cărui expresie este fundamental similară Se sancţionează cu amendă sau închisoare următoarele fapte: .Actele de reproducere sau traducere sunt realizate de o persoană care deţine dreptul de utilizate a unei copii a programului . Protecţia programelor pentru calculator include orice expresie a unui program. metodele de funcţionare. exprimate în orice limbaj (cod sursă sau cod obiect). Prin contractul de utilizare al unui program . conceptele matematice şi principiile care stau la baza oricărui element dintr-un program. materialul de concepţie pregătitor şi manualele 2.Nu pot fi utilizate în alte scopuri decât pentru realizarea acestora .Nu pot fi comunicate altei persoane . programele de aplicaţie şi sistemele de operare.Actele se limitează la părţi din program 7. aparţin acestuia din urmă. procedeele. ca atribuţii de serviciu sau după instrucţiunile celui care angajează. integrală sau parţială a unui program.Utilizatorul nu poate transmite dreptul de utilizare unei alte persoane . 5. Drepturile asupra programelor create de unul sau mai mulţi angajaţi.Accesul public la bazele de date care conţin sau constituie opere protejate. comercializează programe 60 .1. inclusiv prin închiriere 4.Informaţiile necesare interoperabilităţii nu sunt uşor şi rapid accesibile . adaptarea. Reproducerea sau traducerea codului program pentru interoperabilitate cu alte programe trebuie autorizată de titularul dreptului de autor dacă .Utilizatorul autorizat are dreptul de a realiza copii de arhivă sau de siguranţă fără acceptul autorului 6.Reproduce.Cesiunea dreptului de utilizare al unui program nu implică transferul dreptului de autor asupra acestuia . prin orice mijloc sau formă .Fără autorizarea titularului dreptului de autor se: .Însuşirea fără drept a calităţii de autor . Nu sunt protejate ideile.reproducerea permanentă sau temporală. inclusiv cele care stau la baza interfeţelor 3. fără a prejudicia drepturile persoanei care face transformările . fără autorizarea titularului dreptului de autor . Autorul are dreptul exclusiv de a realiza şi de a autoriza: .traducerea.

ca în cazul oricărui produs. a mijloacelor tehnice destinate neutralizării dispozitivelor de protecţie a programelor Beneficiază de protecţie prin lege şi programele create anterior intrării în vigoare a acestei legi. modul de înţelegere (învăţare) a utilizării produsului program şi de interpretare care să conducă la un anumit număr redus de rulări cu erori. În acelaşi timp cererile formulate de beneficiar au ca efect perfecţionarea produselor program existente şi influenţează lansarea în realizare de noi produse program. Vom aminti că putem vorbi. prin vânzare. poate realiza corectarea sau ignorarea unora din acestea. necesarul de memorie internă pentru program sau corelaţia dintre elementele care definesc dimensiunile problemei în raport cu disponibilul de memorie internă. consumului de resurse. produsul poate pune în evidenţă totalitatea erorilor existente în date. strâns legate de caracteristicile de calitate.. vitezei. Implicaţiile algoritmului utilizat în realizarea produsului program asupra preciziei. Nivelele de fiabilitate şi mentenabilitate trebuie să fie astfel dimensionate încât ponderea erorilor ce necesită modificarea de secvenţe în program să fie cât mai redusă. iar mesajele de eroare trebuie să stabilească cât mai exact locul. uşurinţa în vehicularea datelor de I/E. asigurate în toate etapele de elaborare a produsului program. Gestionarea unică a produselor program are menirea de a selecta după criteriul performanţei şi de a generaliza implementarea lor. precizia pe care o pot avea rezultatele în raport cu durata rezolvării 61 . 3. Nivelul de tratare a erorilor să conducă la reducerea numărului de rulări incomplete ale produsului program. de calitatea la elaborator şi calitatea la beneficiar sau de calitatea procesului de realizare şi calitatea produsului final. Flexibilitate. Resursele (configuraţia) sistemelor de calcul necesare implementării produsului program în raport cu resursele configuraţiei sistemului la care are acces utilizatorul.Pune la dispoziţia publicului. Costurile implicate de utilizarea curentă şi de menţinere în exploatare să se situeze la nivele care să nu afecteze negativ eficienţa economică a unităţii beneficiare. Criteriile de alegere sunt după cum rezultă din cele semnalate anterior. Produsul program să poată incorpora noi componente pentru funcţii de prelucrare identificate ulterior şi/sau să poată fi adaptat tehnicilor de prelucrare ce corespund dezvoltării ulterioare a configuraţiei sistemului de calcul. Criterii de alegere a produselor program şi evaluarea performanţelor acestora La alegerea unui produs program se iau în considerare cerinţe ca: Dimensiunea maximă a problemei ce trebuie rezolvată în raport cu dimensiunea maximă planificată de produsul program.. Din punct de vedere al beneficiarului evaluarea performanţelor şi limitelor unui produs program presupune examinarea unor elemente cum sunt: configuraţia minimă (maximă) necesară implementării. cauza şi modalităţile de eliminare a erorilor.

modul de tratare al erorilor.problemei. opţiuni pentru obţinerea rezultatelor intermediare. nivelul fiabilităţii produsului program etc. 62 .

Concret Internetul a constituit o sursă de documentare. Primele demonstraţii cu această reţea au avut loc în 1971. care constituie atât cauză cât şi efect al globalizării şi a tot ce decurge ca transformări ale societăţii în ansamblu şi al societăţii economice în particular. care sunt mai „liberale” au putut să se adapteze mult mai uşor funcţia contabilă care trebuie să recunoaştem este poate cea mai rigidă şi are un grad mai scăzut de adaptare la noi condiţii. Internetul – motorul globalizării A vorbi despre societatea informaţională înseamnă fără îndoială a vorbi în primul rând despre internet. E-CONTABILITATE Volumul de informaţii creat. Era astfel imposibil ca organizaţia prin funcţiile sale specifice să nu să se adapteze la noile cerinţe ale noii societăţi. La originea internetului se află cercetările demarate în 1969 de către departamentul “proiecte avansate” al armatei americane. prelucrat şi transmis la nivelul organizaţiei economice actuale este atât de mare încât nu mai putem concepe o astfel de activitate fără exploatarea unor soluţii informatice. esenţa acestuia fiind acum 63 . a făcut mai greu trecerea în mediul Internet. Din varianta sa de început. alte entităţi organizatori la nivel de organigramă. o infrastructură comunicaţională şi mai puţin un mediu de dezvoltare a noi aplicaţii contabile. Au apărut astfel noi funcţii în nomenclatorul de funcţii. apariţia reţelei de reţele care este INTERNETUL. apariţia telefonului. 4. care a realizat interconectarea computerelor din laboratoarele de cercetare intr-o reţea cunoscută sub numele de Arpanet. Proiectul internet a mai necesitat apoi definirea limbajului comun. fiind un sistem strict reglementat. apariţia tiparului. denumit ARPA. radioului. comunicarea prin scris. O istorie a transmiterii informaţiei cuprinde câteva etape majore: transmiterea informaţiei de la persoană la persoană. alte reguli şi procese la nivel de proceduri specifice etc. Abia în 1973 se va realiza interconectarea acestor reţele separate prin impunerea unui limbaj comun care să fie descifrat şi care să permită trimiterea şi recepţionarea pachetelor în reţea. Ulterior au apărut şi alte reţele similare. şi aş aminti aici funcţia de marketing. Motorul acestor transformări la nivel de societate este Internetul.CAPITOLUL IV. internetul de azi nu mai păstrează decât conceptul de transmisie a informaţiei sub formă de pachete. dar care reprezentau comunităţi izolate. a computerelor şi. Cu timpul când accentul s-a pus pe prelucrare distribuită Internetul prin serviciile pe care le utilizează a constituit un model de organizare datorită protocoalelor folosite a reţelelor locale în primă fază şi mai apoi a Intraneturilor organizaţionale. televiziunii şi industriei filmului.1. Dacă pentru o serie de funcţii. în sfârşit.

Zeci de mii de retele pretutindeni pe globul pământesc se interconectează. Creatorii reţelei internet. poţi să îţi faci cumpărăturile pe alt continent. parte integrantă a afacerii. imagini şi sunete. Ce se poate face şi ce nu se poate face în reţea? Unde intervine statul. schimbând informaţii intre ele. pe zi ce trece. pentru a pătrunde în orizonturile deschise de gigantica poartă a internetului. caracteristica societăţii industriale. eliminând astfel greşelile din lumea reală. milioane de oameni folosesc acest sistem în fiecare zi. pentru corespondenţa zilnică. Fără a exista o autoritate care să controleze traficul. Fiecare furnizor este independent şi dependent de alţii în acelaşi timp. În internet nu există monopoluri de tip naţional sau regional. Internetul este o structură mereu crescândă de dimensiuni gigantice. Internetul este o adevarată casetă cu surprize. Poţi să cauţi raspunsuri la orice întrebare posibilă. să afli ultimele ştiri din lume în orice limbă. În termeni practici. calculatorul personal « comunică » simultan cu un alt calculator sau cu milioane de calculatoare din lume. Cu siguranţă. i se asociază mobilitatea spirituală cu ajutorul accesului la informaţii prin intermediul reţelelor. să obţii software gratuit. mesajele se criptează şi devin ilizibile pentru autorităţi. pentru promovarea produselor şi serviciilor. Ei nu pot să influenţeze cosiderabil ansamblul de opinii şi informaţii din reţea. Internetul este unul dintre mijloacele prin care omul modern poate scutura jugul birocraţiei.cunoscută sub numele de protocolul “Internet IP” şi protocolul de control de transmisie TCP. 64 . necontrolabile. Fiecare are interesul de a-şi dezvolta propria reţea cât mai bine. în toate domeniile imaginabile. minciună şi manipulare. pe orice subiect. sau doar să pierzi vremea navigând printr-o lume de culori. a schimbului de opinii. să vizitezi galerii de artă. toate reţelele cooperează. au avut ca idee crearea unei reţele descentralizate prin eliminarea oricărui punct central a carui distrugere să însemne şi dispariţia reţelei. Internetul este un instrument de afaceri valoros. să joci jocuri. să trimiţi mesaje şi documente oriunde în lume într-o secundă (poşta electronică sau e-mail). Expeditorii şi adresanţii rămân relativi anonimi. guvernul şi care este rolul acestuia în protecţia cetăţenilor şi companiilor din reţea ? Mobilităţii personale. Primele versiuni ale acestora au fost publicate în 1978 iar finalizarea a avut loc in anul 1981. Democraţia a dominat spaţiul virtual încă de la început. şi pe care nu trebuie să îi plăteşti. să citeşti cărţi. să asculţi muzică. Ofertantul de reţea pune la dispoziţie numai căile de comunicare. Urmărindu-se acest deziderat. oricare ar fi fost justificările lor. Internetul se întinde peste graniţe şi evident se pune problema unei forme de cenzură. să te implici pe piaţa bursieră. Propaganda nu mai are forţa din perioada dominaţiei radioului şi televiziunii. nesupravegheabilă. a informaţiilor. Unii spun că este ca şi cum ai avea pe statul de plată peste 30 de milioane de consultanţi. cel mai fascinant aspect al internetului îl constituie ideea de libertate: libertatea cunoaşterii. există o solidaritate interesată de a menţine conectivitatea globală. Internetul reprezintă azi cel mai deschis şi democratic sistem de comunicare. devenind. să stai de vorba în timp real cu oameni din toate colţurile lumii. Informaţia transmisă prin internet traversează graniţele şi împiedică statele să guverneze prin autoritate. ca telefonul sau faxul. dar şi de a se interconecta. toate sunt egale. suportul.

trec succesiv prin stadiile de cercetare şi implementare. Totuşi. schimbările din mentalitatea clienţilor. reprezentate în mod unitar în raport de mediul economic. este important de ştiut care sunt caracteristicile pe care trebuie să le aibă.2. Consider deosebit de important pentru demersul acesta că trebuie discutat pe scurt care sunt principalele tehnologii informaţionale care conduc întreprinderile spre modernitate iar societatea spre globalizare. pentru ca procesul de modernizare să fie eficient. Există şi situaţii când activitatea de cercetare aduce fonduri în urma vânzării rezultatelor cercetării intreprinderilor din domeniul productiv. adica întreprinderi care acum 20-30 de ani nici nu se punea problema să existe. interesele diferitelor organisme profesionale şi sindicale. În tot acest labirint factorial şi informational întreprinderea este obligată să se modernizeze. Cu alte cuvinte. dar care acum sunt suportul unei încrengături de noi întreprinderi moderne: de la publicitate la comert electronic. aflate într-o interdependenţă continuă. În urma celor prezentate mai sus. În urma studierii atente a unui volum însemnat de întreprinderi şi coroborarii rezultatelor cu tendinţele viitoarei societăţi global informaţionale am ajuns la urmatorul set de caracteristici principale pentru viitoarea întreprindere: flexibilitate. astfel încât este foarte greu să se precizeze după parcurgerea unui număr de spirale care este latura determinată şi care este determinantă. schimbările politice. deschidere. care acum 20 de ani nu existau. În esenţă acesta are la bază reţele de calculatoare dispersate la nivel mondial în toate colţurile lumii. De exemplu întreprinderile furnizoare de internet. ba mai mult pe aceste idei moderniste se creează întreprinderi „gata modernizate”. a. se sesizează o spirală evolutionistă a cercetării şi aplicării tehnologiilor informatice. în drumul spre modernitate întreprinderea actuală constituie teatrul de desfăşurare a operaţiilor de tranziţie către viitoarea societate global informatională. în sensul că tehnologiile informaţionale. receptivitate la integrare şi la globalizare şi inteligism1. Dacă întreprinderile existente trebuie sa accepte să supravietuiască în acest mediu global informational. Trebuie reţinut de la bun început că principala tehnologie informaţională a viitoarei societăţi o reprezintă internet-ul. înainte de a fi aplicate în practică. putem spune că întreprinderea reprezintă un sistem deosebit de complex cu componente funcţionale diverse. Definit ca o reţea a tuturor reţelelor. terorismul international etc. Dar înainte de toate cercetarea necesită fonduri care provin în esenţă din sectorul productiv al ţărilor angrenate în acest proces. de la afaceri personale la servicii de outsourcing prestate marilor companii. Internet-ul.4. acesta a revolutionat şi a dinamizat toate activităţile economice dintr-o intreprindere şi a stat la baza altor tehnologii informatice. reţele care comunică între ele prin intermediul unui 65 . Întreprinderea modernă În momentul de faţă există o multitudine de factori ce impun intreprinderii un comportament agitat pentru supravieţuire conomică. Motivul ce stă la baza acestei afirmaţii este destul de simplu. Între aceşti factori enumerăm pe cei mai importanţi: tehnologiile informaţionale.

stoca şi transmite date/informaţii multimedia (text. universuri virtuale. casa şi vânzătorul. pentru luarea unor decizii etc. EDI2 internet. Dacă la aceste informaţii adăugăm data vânzarii. Această tehnologie reprezentă acea configuraţie informatică minimală prin intermediul căreia se pot achiziţiona. Recunoaşterea optică a caracterelor (Optical Character Recognition). Sistemele multimedia.ATM) reprezintă tehnologia informatică şi de comunicaţii prin care cardul bancar este identificat şi poate fi folosit pentru retragerea unei sume de bani sau efectuarea unor plăţi în conturi predefinite (telefonie. de cele 66 . sunet. grupuri de întâlniri. Prin intermediul acestei tehnologii se facilitează întâlnirea virtuală a membrilor unei comunităţi sau unei echipe cu diferite prilejuri între care: conferinţe. rezolvatoarele generale de probleme. poşta electronică. d. piaţa unui terţ (Third Party Marketplace). c. chat (discuţii în timp real). Bancomatele (Automat Teller Machine . telefonie. utilităţi. robotica. Această tehnologie este utilizată în operaţiile de digitizare a datelor de tip text. magazine). preţ. Această tehnologie informatică reuneşte un mănunchi de aplicaţii ce vor cunoaşte o extindere deosebit de mare în viitorul apropiat. gestionar de documente). Toate aceste informaţii se transferă serverului central pentru înregistrare contabilă. taxele aferente (TVA. învatamântul asistat de calculator şi prelucrarea limbajului natural. e-marketing. În scop comercial această tehnologie se foloseşte pe scară largă în magazine la citirea codurilor de bare de pe diferite produse. conectări la distanţă.protocol (internet protocol . e. extranet-ul. raion de vânzare. recunoaşterea formelor. termen de valabilitate. Sistemele electronice de realizare a întâlnirilor. decriptarea. recunoaşterea şi întelegerea vorbirii. Prezentăm cele doua tehnologii informatice şi de comunicaţii în acelaşi grup. În felul acesta se află informaţii cu privire la denumire. comunităţi virtuale (Virtual Communities). atunci obţinem o imagine completă asupra actului de vânzare-cumpărare. biblioteci digitale etc. aprovizionare electronică (e-procurement). precum şi cumpărătorul. În categoria aplicaţiilor specifice inteligenţei artificiale sunt incluse: sistemele inteligente. licitaţie electronică (e-auction). imagini. captare de programe radio-tv. Gestiunea electronică a documentelor şi lucrul în medii colaboraţioniste (groupware). deoarece lucrul în medii colaborationiste presupune lucrul cu documente în format electronic (creat sau digitizat prin scanare) folosind un soft special care contine absolut toate componentele pentru lucrul de birou la care se adauga şi componenta de transmitere coechiperilor (poşta electronică. criptarea. groupware-ul. compresia. simple discuţii video etc. video si animaţii) prezentate. luarea unei decizii. producător etc. Această tehnologie constă în digitizarea secvenţelor audio şi video. e-learning. voce. Inteligenţa artificială şi aplicaţiile ei. b. accize etc. Iată câteva aplicatii care s-au dezvoltat pe baza internet-ului: intranet-ul în sine. decompresia şi vizualizarea acestora cu o viteză foarte mare folosind infrastructura de bază – INTERNET-ul. f. supermagazinul electronic (e-mall). transmiterea. grupuri de ştiri). comerţ electronic (e-commerce cu următoarele modele de afaceri: magazin electronic (eshop). prelucra. videoconferinţe. g.).IP) uşor de recunoscut indiferent de tipul echipamentelor (calculatoare) şi de sistemul de operare utilizat. discuţii pe internet (forumuri.

ro Unul dintre cele mai cunoscute site-uri care oferă astfel de servicii de contabilitate online este www. Alte tehnologii informaţionale. e-Contabilitate.mai multe ori. Atunci când discutăm de un sistem multimedia avem în vedere două componente majore: componente hard digitale şi analogice şi componente soft. Încadrăm aici toate tehnologiile moderne de proiectare asistaţă de calculator. semnatură digitală pentru care şi în România s-a adoptat legislaţia în domeniu. Dacă ţinem cont că la nivelul unei firme mici costurile cu licenţele reprezintă o pondere foarte mare putem concluziona că firmele care apelează la această soluţie pot obţine o reducere considerabilă a cheltuielilor. h. realizându-se o formă particulară a distribuirii prelucrării şi stocării datelor. Astfel pe de o parte este folosit Internetul ca infrastructura comunicaţională care permite exploatarea unor produse program financiar-contabile dezvoltate după tehnologia client-server. ca un spaţiu virtual ce permite interconectarea diverselor categorii de specialişti din domeniu. teleprezenţa la locul de muncă.0. În cadrul unui sistem multimedia toate datele prelucrate trebuie să fie de natură digitală. rezultatul este de 3. ele fiind familiarizate cu aplicaţiile de tip browser Internet. oferind acces gratuit la anumite aplicaţii sau la costuri net inferioare celor generate de angajarea unui contabil. adică o prelucrare distribuită iar pe de altă parte Internetul. Contabilitate OnLine în România Există mai multe forme prin care funcţia contabilă s-a adaptat la noile tehnologii informaţionale. La o simplă căutare în motorul Google pe baza expresiei contabilitate online.ro. 67 .000 de referinţe la nivelul site-urilor din România. mai ales prin avantajele oferite de Internet 2. Cele mai multe servicii oferite sunt din categoria contabilităţii online. sub formă animată conform unei ordini predefinite (inclusiv suprapuse) în vederea asigurarii comunicării. Dezavantajele apelării la astfel de soluţii sunt cele legate de aspectele de securitate datorită gradului ridicat de vulnerabilitate a confidenţialităţii anumitor informaţii.3. Modul se lucru este foarte simplu adresându-se unor persoane care nu au cunoştinţe deosebite în exploatarea tehnologiilor informaţionale.530. trebuie să avem în vedere însă şi fenomenul pirateriei. 4. chiar dacă acestea au fost preluate/redate sub forma analogică din/în periferice corespunzătoare. calculatoarele web.e-contabilitate. Astfel clientul nu mai este nevoit să deţină decât un calculator care să-i permită accesul la Internet (se poate „ţine” contabilitatea şi dintr-un InternetCafe).1. microsistemele etc.3. 4. aşa-zisele tehnologii calme.

e-contabilitate.2.ro Administratorii site-ului îşi propun o formă superioară de externalizare a contabilităţii unei firme. se obţine o perioadă gratuită de utilizare de trei luni după care se plăteşte un tarif lunar în funcţie de aplicaţiile care se doresc a fi exploatate.1. Se adresează firmelor de mici dimensiuni care nu au un număr mare de tranzacţii care să genereze un flux documentar complex. 4. 4.Fig. Fig. Pagina principală www. Formularul de înscriere membru 68 . Procedurile de înscriere sunt simple prin completarea unui formular.

4. Fig.4.3. Oferta de aplicaţii utile 69 . putându-se obţine chiar o reducere pentru abonamentele pe 6 sau 12 luni.Tarifele sunt foarte mici ajungând la echivalentul a 10 euro pe lună.4. Taxe şi tarife Fig.

de-Contabilitate. 4.ro Un alt site care oferă servicii asemănătoare cu cel prezentat anterior este www. Pagina principală www. tehnici de lucru si informatii practice conforme cu Standardele Internationale de Contabilitate.4.2. • diferente de curs valutar. 70 ..ro Fig .5. • provizioane.3. • inregistrari contabile testate si perfect aplicabile.ro Prin intermediul acestui site se oferă posibilitate realizării unor operaţiuni mai complexe: • contabilitatea salariilor si a altor drepturi de personal.de-contabilitate.. • inventariere. • contabilitatea productiei. • contabilitatea importurilor si exporturilor.de-contabilitate. • derularea in paralel a contabilitatii financiare cu cea de gestiune.

Există mai multe forme prin care funcţia contabilă s-a adaptat la noile tehnologii informaţionale. Astfel pe de o parte este folosit Internetul ca infrastructura comunicaţională care permite exploatarea unor produse program financiar-contabile dezvoltate după tehnologia client-server.000 de referinţe la nivelul site-urilor din România. ele fiind familiarizate cu aplicaţiile de tip browser Internet. a computerelor şi. comunicarea prin scris. dar care reprezentau comunităţi izolate. denumit ARPA. adică o prelucrare distribuită iar pe de altă parte Internetul. Abia în 1973 se va realiza interconectarea acestor reţele separate prin impunerea unui limbaj comun care să fie descifrat şi care să permită trimiterea şi recepţionarea pachetelor în reţea. oferind acces gratuit la anumite aplicaţii sau la costuri net inferioare celor generate de angajarea unui contabil. ca un spaţiu virtual ce permite interconectarea diverselor categorii de specialişti din domeniu. Din varianta sa de început. în sfârşit. Primele demonstraţii cu această reţea au avut loc în 1971. radioului. apariţia reţelei de reţele care este INTERNETUL. Dacă ţinem cont că la nivelul unei firme mici costurile cu licenţele reprezintă o pondere foarte mare putem concluziona că 71 . Dezavantajele apelării la astfel de soluţii sunt cele legate de aspectele de securitate datorită gradului ridicat de vulnerabilitate a confidenţialităţii anumitor informaţii. internetul de azi nu mai păstrează decât conceptul de transmisie a informaţiei sub formă de pachete.0. Astfel clientul nu mai este nevoit să deţină decât un calculator care să-i permită accesul la Internet (se poate „ţine” contabilitatea şi dintr-un InternetCafe). La originea internetului se află cercetările demarate în 1969 de către departamentul “proiecte avansate” al armatei americane. Cele mai multe servicii oferite sunt din categoria contabilităţii online. Modul se lucru este foarte simplu adresându-se unor persoane care nu au cunoştinţe deosebite în exploatarea tehnologiilor informaţionale. mai ales prin avantajele oferite de Internet 2. apariţia telefonului. Ulterior au apărut şi alte reţele similare. apariţia tiparului. esenţa acestuia fiind acum cunoscută sub numele de protocolul “Internet IP” şi protocolul de control de transmisie TCP.530.Concluzii şi propuneri A vorbi despre societatea informaţională înseamnă fără îndoială a vorbi în primul rând despre internet. Primele versiuni ale acestora au fost publicate în 1978 iar finalizarea a avut loc in anul 1981. rezultatul este de 3. Proiectul internet a mai necesitat apoi definirea limbajului comun. realizându-se o formă particulară a distribuirii prelucrării şi stocării datelor. care a realizat interconectarea computerelor din laboratoarele de cercetare intr-o reţea cunoscută sub numele de Arpanet. La o simplă căutare în motorul Google pe baza expresiei contabilitate online. O istorie a transmiterii informaţiei cuprinde câteva etape majore: transmiterea informaţiei de la persoană la persoană. televiziunii şi industriei filmului.

trebuie să avem în vedere însă şi fenomenul pirateriei. 72 .firmele care apelează la această soluţie pot obţine o reducere considerabilă a cheltuielilor.

1996. L. D.“Baze de date relaţionale.A.ro www. Ed. Grigorescu –“Sisteme informaţionale pentru afaceri”. Editura Mirton. Roşca (coord) – “Proiectarea sistemelor informatice financiar-contabile". Editura Reprograph. 13. 2. 1994. Ediţia a II-a. 1993 11. Timişoara. Oprea – “Analiza şi proiectarea sistemelor informaţionale economice”. 1999 6. 1999 7. D. Bucureşti. Editura Economica. Ovidiu Nicolescu (coordonator) – “Sistemul informaţional-managerial al organizaţiei”. M. D. Rîcu. vol. V. Oprea – “Premisele şi consecinţele informatizării contabilităţii”. Oradea. Organizare şi interogare”. Drăguşin. Bob. Craiova. I. Ed.A. Iaşi. 4. Bob – “Sisteme informaţionale în comerţ”. 1999 9.agora. Normele contabile internaţionale. Ed. G. Roşca.info.ro 73 . Bucureşti. I. 2000 8.financialservices. Editura EUROUNION.pcconcrete. Economocă. Editura Junimea.chip. Iaşi. I. 1999. Editura POLIROM. Bucureşti. Oprean – “Informatica de gestiune managerială”. C. N. C. Editura Fundaţiei România de Mâine. Rîcu. Racoviţan. G. II. Bucureşti. Craiova. L.BIBLIOGRAFIE 1. 14. L. G. Editura Graphix. Zaharie – “Proiectarea sistemelor informatice de gestiune”. Dacia Europa Nova. A.“Limbaje evoluate”. Mehedintu . D. Lugoj 1999 16. Dănăiaţă – “Informatica în sprijinul managementului”. D. Şoava. 1995 5. Editura Didactica şi Pedagogică. 2001 15. Baduţ – “Informatica pentru management”. Vlăduţu – “Limbaje de programare şi sisteme de gestiune a bazelor de date”. Craiova. A. ASE Bucureşti. Dacia Europa Nova. Şoava. A. Mehedinţu – “Proiectarea sistemelor informatice”. 1988 12. M.uaic. Şoavă. Oprea. Editura Reprograph. 3.ro www. Lugoj 2000 www. Editura Teora.“Proiectarea sistemelor informatice”. M. Fotache . 1999 10. Ed. Feleagă – “Sisteme contabile comparate”. Şoavă . 1998. G. M. Ricu. Reprograph.ro thor. 1999.ro www. D. Bucureşti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful