P. 1
proiectul -optimizari

proiectul -optimizari

|Views: 222|Likes:

More info:

Published by: Moldovan Iulia-Maria on May 09, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/28/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA "PETRU MAIOR" TÂRGU-MUREŞ FACULTATEA DE INGINERIE Student (a): Vecsei Zoltan Specializarea: IPMI an IV 2011/2012 PROIECT

LA DISCIPLINA: BAZELE OPTIMIZARII PROCESELOR TEHNOLOGICE
1) Pentru început, se va preciza tema* proiectului de diplomă

Studii privind dezvoltarea unei metode de determinare a florurilor și nitritilor din apele potabile și apele subterane.

2) Prezentarea problemei de optimizare/ modernizare din cadrul proiectului de licenţă: BAT

*De regulă, în cadrul proiectului de licenţă/diplomă, absolventul este pus în situaţia de a proiecta sau reproiecta (pentru noi condiţii sau pentru condiţiile date) un proces tehnologic/produs/serviciu sau, pur şi simplu, de a face un studiu de sinteză tehnico-economic – STE (fie el şi de fezabilitate). Tema proiectului de diplomă se va preciza, deoarece din cadrul proiectului de diplomă se va alege o problemă de optimizare/imbunătăţire, ceea ce presupune cunoastera cu claritate a temei.

b) Etape principale care vor fi parcurse în proiectul de BOPT
criteriu de optimizare ales (funcţia criteriu) şi scopul optimizării; variabilele de optimizare; restricţiile existente (impuse); rezolvarea problemei de optimizare - alegerea soluţiei optime; justificarea motivului pentru care această soluţie este mai bună/optimă decât cele deja existente; oportunitatea soluţiei, adică descrierea unor necesităţi care nu sunt satisfăcute sau, dacă acestea sunt satisfăcute parţial, prezentarea motivului pentru care nu sunt satisfăcute în mod adecvat; - evaluarea efectelor tehnico- economice rezultate în urma optimizării. -

Primit la data de: : 8. 05. 2012 Termen de finalizare şi predare a proiectului: 07. 05. 2012 Bibliografie recomandată:
1. 2. 3. 4. Bohosievici C., Modelarea şi optimizarea proceselor de fabricaţie, Ed. Junimea, Iaşi 1999 Boncoi Gh. ş.a., Sisteme de producţie, Vol I, II, III, Editura Lux Libris, Brasov 2001 Grămescu Tr., ş.a., Tehnologii de danturare a roţilor dinţate, Ed. Universitas, Chişinău, 1993 Ivan N. Bazele optimizării proceselor tehnologice în construcţia de maşini, Univ. Transilvania", Braşov, 1983 5. Kerekes L. ş.a. Optimizarea proceselor de aşchiere, Casa cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca, 1995 6. Petriceanu Gh., ş.a., Proiectarea proceselor tehnologice şi reglarea strungurilor automate, 7. Editura Tehnică, Bucureşti, 1979 8. Picoş C., ş.a., Normarea tehnică pentru prelucrări prin aşchiere, Editura Tehnică, Bucureşti, vol. I., 1979, vol. II., 1982 9. Picoş C., ş.a., Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin aşchiere, Vol. I şi II. Editura Universitas, Chişinău, 1992 10. Popa L. Manual de inginerie economică – Management strategic, Editura Dacia, Cluj-Napoca 2002 11. Purcaru I., Matematici generale şi elemente de optimizare, teorie şi aplicaţii, Ed.Economică, Bucureşti 1997 12. Şoaita D. Optimizarea proceselor tehnologice, Editura “Petru Maior”, Tg. Mureş, 2001; 13. Ţuţurea M ş.a., Manual de inginerie economică – Planificarea şi organizarea facilităţilor , Editura Dacia, Cluj-Napoca 2000 14. Tureac I., ş.a., Ingineria valorii, Editura Lux Libris, Braşov, 1997 15. Vlase A., Tehnologia Construcţiilor de Maşini, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1996 16. Zetu D. ş.a., Sisteme flexibile de fabricaţie, Editura Junimea, Iaşi, 1998 17. www.metcut.com 18. http://www.labshop.ro Scopul prezentului proiect: deprinderea studentului cu abilităţi de analiză tehnico-economică a unui produs/proces/serviciu, precum şi stimularea/degrevarea efectuării din timp a unui capitol/subcapitol din cadrul proiectului dediplomă.

s. Din punct de vedere matematic.f.). Modelarea şi simularea sunt puternice instrumente ale optimizării. fiind o funcţie reală. norma de timp a operaţiei sau fazei tehnologice. criterii tehnice (precizie. stabilitatea procesului de prelucrare ca reglaj de precizie etc. care trebuiesc satisfăcute de variabilele de optimizare pentru ca soluţia optimă să ..). Alegerea şi aplicarea soluţiei (economice) optime (dintre mai multe posibile). toate celelalte mărimi rămânând constante. a valorii minime sau a ambelor valori ale unei funcţii de una sau mai multe variabile . În continuare.) alte criterii (de exploatare. în care variabilele de optimizare (x1. se impune ca modelul matematic al problemei să cuprindă criteriul de optimizare în mod analitic. se spune că s-a dat sau s-a ajuns la o problemă de optimizare ori de câte ori se cere determinarea valorii maxime.. cu valori reale. "funcţie obiectiv". "funcţie de optimizare". 1. 2.). fr. În general. reprezintă un sistem de relaţii de constrângere. temperatură de aşchiere. sunt singurele ce-şi modifică valoarea în timpul procesului. despre optimizarea proceselor tehnologice se poate spune că este activitatea prin care sunt analizate posibilităţile tehnico-economice de realizare a unui proces/produsserviciu în scopul alegerii acelei variante (optime).în condiţiile respectării nivelului de calitate impus. (Mat. x2. performanţe. Ca definiţie. în orice problemă de optimizare. estetică etc. care să asigure beneficii economice maxime . – Cf. "funcţie de eficienţă" etc. consum de materiale sau energie etc.Elemente orientative DEX: OPTIMIZÁRE. se va utiliza denumirea de funcţie criteriu.) Raţionament sau calcul care permite găsirea valorilor unuia sau mai multor parametri corespunzând maximului unei funcţii. Cum o problemă de optimizare nu poate fi definită fără precizarea criteriului de optimizare. o p t i m i s a t i o n. o p t i m i s e r. durabilitate a sculelor. Funcţia criteriu reprezintă expresia matematică a criteriului de optimizare ales. drept criterii de optimizare la proiectarea tehnologică se utilizează: criterii economice (costul prelucrării produsului sau costul serviciului. Această funcţie se regăseşte în literatura de specialitate sub diverse denumiri: "funcţie criteriu". adică funcţia criteriu. coeficientul de încărcare al maşinilor. Restricţiile. etc.). criterii tehnico-economice (productivitatea. "funcţie scop". optimizări.care sunt supuse unui anumit număr de condiţii (restricţii).

este posibil ca procesul/fenomenul studiat să nu poată/reuşi a fi modelat matematic.pus în situaţia de a proiecta/reproiecta un proces tehnologic (fie el şi de epurare – caz IPMI) pentru o piesă originală. dintre care se impune alegerea celui mai corespunzător proces tehnologic (optim) pentru cazul dat. De fapt. avansurile. pinioane. Optimizarea parametrică presupune determinarea valorilor numerice optime ale parametrilor tehnologici pentru o structură dată a traseului tehnologic. adică a operaţiilor şi fazelor tehnologice optime ca elemente ale procesului tehnologic. furci. caz în care varianta optimă/convenabilă se alege prin comparaţie din multiplele variante . cum ar fi: costul. Situaţii privind impunerea/găsirea problemei de optimizare . studentul va apela la studiul şi cunoaşterea din literatura de specialitate a proceselor tehnologice tipizate. rigiditatea sistemului tehnologic. lotul optim de piese. . carcase corpuri prismatice. inclusiv a utilajelor şi SDV-urilor. temperatura dezvoltată în timpul prelucrării etc. Privitor la procese tehnologice.. productivitatea sau energia consumată. parghii. etapa următoare constă în determinarea structurii optime a procesului tehnologic .după ce s-a calculat preliminar ritmul de lucru al liniei tehnologice. bucse. metoda de organizare a fabricaţiei şi s-a stabilit semifabricatul cel mai raţional. volumul fabricaţiei şi termenele de execuţie etc.fie acceptată. carcase corpuri de revolutie. din cauza complexităţii/comodităţii.însă tot în baza unor criterii bine stabilite. o primă problemă de optimizare este aceea a determinarea numărului minim de piese care să justifice metoda organizarea fabricaţiei pe linii în flux – de exemplu . – cazul TCM). restricţiile exprimă condiţiile tehnice concrete în care are loc procesul tehnologic şi se referă la limitele privind: turaţiile. rugozitatea suprafeţelor prelucrate. a schemelor de orientare şi fixarea semifabricatelor în dispozitive în vederea prelucrării lor. etc. de tip: arbori.referitor la organizarea fabricaţiei. Restricţiile pot fi însă şi de natură economică. melci şi roti melcate. Necesitatea/oportunitatea optimizării proceselor tehnologice este justificată avându-se în vedere (chiar şi numai) existenţa unei mari varietăţi de metode şi procedee tehnologice. . roti dintate cilindrice şi conice. Uneori. pe care le va adapta/optimiza pentru situaţia concretă cerută prin tema de proiectare. Optimizarea structurală presupune alegerea traseului (itinerarului) tehnologic optim din mulţimea de variante tehnic posibile. s-a stabilit tipul de producţie. se pot distinge două tipuri de optimizare tehnologică. puterea motoarelor de antrenare.

. calculul lotului optim de fabricaţie. metode secventiale de control. metode statistice de control ale caracteristicilor masurabile: metoda mediei aritmetice şi a abaterii medii patratice. . fişe de control statistic. . pozitionarii. fiabilitatii. . În această etapă de proiectare a procesului tehnologic. . configuraţia şi dimensiunile piesei. centre de prelucrare. metoda valorilor extreme. masini cu comanda numerica. . forme organizatorice ale asamblarii. orientarii asamblarii. unde se va efectua analiza capabilităţiii proceselor de fabricatie. mentenabilităţii şi sigurantei în funcţionare. o alterantivă de optimizare poate fi cea a controlulului statistic în timpul procesului de fabricatie.privind optimizarea organizarii şi gestiunii productiei: capacitatea de producţie şi balanţa de capacităţi. situatii de utilizare şi prelucrare eficienta: pe maşini-unelte universale. sporirea calităţii. automatizarea transportarii. pe strunguri semiautomate multicutit. eventual cele ce vor fi achiziţionate. limite de toleranţă şi limite de control. aspecte privind erori şi precizia asamblarii.ca restricţii tehnice care determină variantele posibile ale traseului tehnologic trebuie considerate posibilităţile tehnologice ale utilajelor şi dispozitivelor existente.în privinţa procesului tehnologic de asamblare. reducerea costurilor şi a ciclului de conceptie şi fabricatie.de prelucrare. se poate pune problema concentrării sau divizării operaţiilor. . . agregat. sincronizarea operaţiilor şi a încărcării utilajelor. revolver si multiax. controlul asamblarii. pe masini unelte de alezat.în cazul proceselor tehnologice de control. metode statistice de control ale caracteristicilor atributive. mărimea lotului de piese etc. reducerea termenelor de lansare ale produsului. se poate optimiza: continutul şi structura procesului tehnologic de asamblare. de frezat. reducerea costurilor de productie prin măsuri organizatorice. în scop de optimizare. valorii.în situaţia proiectării/reproiectării produsului pentru avantaje competitive. gestiunea stocurilor. modele tridimensionale (3D). verificator sau sculă combinată sau precizia necesară/optimă a acestora. în cazul investiţiei într-un dispozitiv. de copiat.alegerea optimă a utilajelor/maşinilor-unelte se va face în funcţie de tipul producţiei şi a operaţiilor necesare. o optimizare poate consta în analiza şi îmbunătăţirea funcţionalităţii prin modelarea geometrică cu modele bidimensionale (2D).este posibil să se ceară să se determine pragul de renatbilitate. de găurit de danturat de rectificat. sisteme flexibile de fabricare etc. controlul numarului de defecte etc. metoda medianei şi amplitudinii impraştierii.

a tehnologiilor de prelucrare şi de montaj. În esenţa sa. De actualitate. a produce la timp. ceea ce demonstrează ostilitatea mediului în care evolueaza întreprindea de astăzi.. creşterea continuă a disponibilităţii produselor (termene scurte. metoda de cercetare. vagoane şi alte echipamente pentru căile ferate. ea este considerată soluţia ideală în producerea de echipamente electrice şi electronice. Acest produs este folosit în industria producătoare de locomotive.Computer Aided Manufacturing (Fabricaţia Asistată de Calculator) este o soluţie pentru optimizarea proceselor. fracţionarea cererii în timp) şi caracterul lor evolutiv. Cel mai adesea. aceasta presupune elaborarea programelor NC. În . ca şi scăderea preţului de vânzare a acestora. Acest fapt poate implica un produs/proces/serviciu complet nou sau aplicarea inovativă la cel existent. Trecerea de la o economie de producţie la o economie de piaţa accentuează dificultăţile întreprinderilor de a se adapta acestui nou mediu prin apariţia următorilor factori: creşterea continuă a complexităţii produselor.CAM . soluţiile CATIA ale IBM PLM (Product Lifecycle Management) asigură o dezvoltare foarte rapidă în industria producătoare de automobile. Sony. Astfel CATIA a fost aleasă de 20 din primii 30 de producători mondiali de automobile. în proiect trebuie evidenţiată dezvoltarea şi implementarea unui produs/proces/serviciu care să aducă o contribuţie esenţială la dezvoltarea durabilă. prin micşorarea timpului în care este creat un nou model. de calitate şi la un preţ mai scăzut. în acest caz.în vederea optimizării se va uza şi de alternativa concepţiei integrată şi simultană CAD/CAM a produsului şi a procesului de fabricatie. . Mercedes şi alţii. acest ultim factor conduce la o concurenţă acerbă. În demersul de concepţie integrată şi simultană. mijloace de cercetare a activitatilor elementare pentru produs şi pentru proces – poate fi o alternativă/optimă faţă de procedeele clasice. CAM desemnează asistarea cu calculatorul a procesului de fabricaţie. Spre exemplu. Prin urmare. una dintre soluţiile de optimizare a problemelor apărute în aceste teme este de a le privi „eco”. În formula 1 CATIA este folosită de Ferrari. Grunding şi altele. LOreal. Samsonite. producătorii de automobile. De asemenea. Unii folosesc termenul pentru a defini prelucrarea asistată de calculator. Cele trei segmente beneficiare ale noului produs CATIA sunt: Formula 1. ştanţelor şi sculelor din domeniul construcţiilor de maşini. a diversităţii şi a calitătii lor. fiind folosite de firme precum IBM. Este un produs ideal pentru construcţia şi optimizarea matriţelor. Honda. în industria producătoare de nave şi echipamente pentru navigaţie. producătorii de autobuze şi camioane. Panasonic. alţii includ în CAM funcţiile de control ale producţiei. deci şi prin prisma „dezvoltării durabile”. McLaren.

efect asupra comunităţii locale etc.ambele cazuri.  Valoarea de model: demonstrarea potenţialului pentru adoptarea mai largă a aspectelor inovatoare ale produsului/procesului/serviciului şi disponibilitatea de a împărtăşi aceste cunoştinţe şi expertize cu alţi utilizatori. Aici trebuie demonstrate clar. condiţii de lucru sigure. cum ar fi:     consum minim de energie şi de materiale. din punt de vedere al aspectelor economice şi sociale. acel produs/proces/serviciu trebuie să aibă o contribuţie pozitivă la aspectele de mediu ale durabilităţii şi în acelaşi timp să reprezinte o contribuţie cel puţin neutră. dar preferabil pozitivă.  Beneficiu de mediu: elemente specifice de inovare ale produsului/procesului/serviciului care promovează o producţie eco-eficientă. generare minimă de deşeuri. timp de amortizare a investiţiei respective etc). Apoi se trece la evidenţierea beneficiilor criteriilor de optimizare utilizate şi la beneficiile aduse de acestea. prin trecerea de la resursele neregenerabile la cele reînnoibile. evitând folosirea substanţelor dăunătoare şi reducând emisiile şi deşeurile. se demonstrează că produsul/procesul/serviciul funcţionează cel puţin la fel de bine ca alternativele comparabile şi că respectă standardele relevante de siguranţă şi mediu. Pentru început. apei şi al solului. dar preferabil pozitiv (de exemplu: oportunităţi pentru angajaţi. emisii minime privind poluarea aerului. Beneficiu social: prin adoptarea noului produs/proces/serviciu trebuie să rezulte un impact social cel puţin neutru. . prin reducerea consumului de materiale şi energiei. detailiat şi cuantificat beneficiile de mediu ale produsului/procesului/serviciului.). Evidenţierea beneficiilor soluţiilor optime utilizate:  Beneficiu economic: demonstrarea faptului că noul produs/proces/serviciu este viabil din punct de vedere economic (de exemplu: menţionarea capitalului şi a costurilor de operare. Un astfel de produs/proces/serviciu va trebui să crească eficienţa resurselor şi să reducă impactul asupra mediului pe perioada ciclului de viaţă.

este important să se discute de atingerea obiectivelor. este clar că într-un sistem bun de management cei doi termeni sunt folosiţi în conjuncţie.La baza întregii activităţi de optimizare-modernizare trebuie sa stea principiile eficienţei şi rentabilitatii economice. ape. atingerea unor obiective mărunte cu resurse enorme nu poate conduce la o bună performanţă (când apar astfel de situaţii. Germania. Prin urmare. Eficienţă: relaţie între rezultatul obţinut şi resursele utilizate. SECURITATE. iar organizaţia care şi-a atins obiectivele este mulţumită. OBIECTIVELE PROIECTULUI Proiectul de față are în vedere determinarea florurilor si nitritilor din apele potabile si subterane prin două metode : cromatografie de lichide si spectrometrie UV-VIS. Eficacitate: măsură în care activităţile planificate sunt realizate şi sunt obţinute rezultatele planificate.WESSLING . firma se numeşte WESSLING România SRL. mai sunt doar câţiva paşi până la faliment). Având aceste definiţii. imisii) . Organizaţiile de valoare ating obiective importante manageriind resursele specifice în manieră inteligentă – eficientă. inclusiv prin prisma dezvoltăriin durabile. lucrurile trebuie privite şi ecologic. SĂNĂTATE. Zona de expertiză este:    recoltare de probe pentru mediul înconjurător analize chimice pentru probe de sol. WESSLING România SRL este o companie membră a unei cunoscute reţele de laboratoare din Europa . MEDIU ÎNCONJURĂTOR. mai nou. Aria de activitate a firmei WESSLING România SRL este situată în zona conceptului QSHE . urmând decizia grupului de re-branding. de actualitate. Din februarie 2007. Evident. dar trebuie să ia în considerare câte resurse a consumat pentru atingerea obiectivelor. deseuri analize surselor de poluare a aerului si a calitatii aerului (emisii. Wessling. la firma SC WESSLING ROMÂNIA SRL.CALITATE. aer.cu sediul central în Altenberge. Anul său de naştere este 2003 sub numele de Laborator Chimic Dr.

 toate tipurile de apă folosită ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea. Ca urmare are loc o deteriorare a calității apelor subterane. La rândul ei. Deoarece în cursul proceselor de infiltrare. Deși apele subterane se scurg și ele. folosită pentru băut. apele antrenează diferite substanțe poluante de la suprafața solului aceste substanțe fie ajung în apele freatice. procesarea. Multe din problemele expuse pentru gospodărirea apelor freatice sunt aplicabile și pentru apele de profunzime. indiferent de originea ei și indiferent dacă este furnizată prin rețea de distribuție. . care le face improprii folosirii. aceasta poate fi împărțită în:   gospodărirea apelor freatice. vitezele de scurgere sunt mult mai mici. iar straturile subterane constituie și rezervoare în care apa se acumulează. care se scurg sub nivelul solului. în care majoritatea fenomenelor de scurgere au loc cu nivel liber și care sunt mai strâns legate de apele de suprafață. fie se depun în solurile care constituie straturile acvifere sau în cele de deasupra lor. conservarea sau comercializarea produselor ori substanțelor destinate consumului uman. din rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente. la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice. Gospodărirea apelor subterane are drept obiect toate formele de ape subterane. Aceasta poate fi:  orice tip de apă în stare naturală sau după tratare.  consultanţă de mediu şi analiză de risc cooperare în cercetarea ştiinţifică Prin apă potabilă se înțelege apa destinată consumului uman. b) Gospodărirea apelor subterane de profunzime Gospodărirea apelor subterane de profunzime se ocupă de apele subterane care sunt înmagazinate la adâncimi mai importante sub suprafața solului. gospodărirea apelor subterane de profunzime. a) Gospodărirea apelor freatice Gospodărirea apelor freatice se ocupă de apele subterane de mică adâncime. fiind mai puțin legate de apele de suprafață și unde majoritatea fenomenelor de scurgere au loc sub presiune.

Cromatografia de lichide Cromatografia se bazează pe repetarea echilibrului de repartiţie a componentelor unui amestec între o fază mobilă şi una staţionară. a componentelor purtate de faza mobilă de-a lungul fazei staţionare. eluent care preia proba de analizat şi o o trasportă pe coloana cromatografică.Metodele de determinare a florurilor și nitriților 1. componentele din amestecul de analizat rămân în urma . Principiul cromatografiei lichide este trecerea eluentului prin dispozitivul de introducere a probei. Coloana cromatografică este sediul procesului de separare. cu viteză diferită. Din cauza interacţiunii moleculelor cu faza staţionară. Datorită diferenţelor în repartiţie are loc deplasarea.

Acesta transformă diferenţa unei proprietăţi fizice între component şi eluent. în funcție de natura materialului de umplutură a coloanei cromatografice respectiv de natura componentului de interes (anion/cation). într-un semnal electric. Injectare proprobă Pompă Precoloană Eluent Coloană de separare Detector CD Deșeuri Înregistrator Fig. Înregistrarea grafică a semnalului detectorului în funcţie de timp se numeşte cromatogramă. detector.1 Principiul unui sistem de cromatografie ionică Componentele amestecului separat vor ieşi din coloană la timpuri diferite. coloană.  Pompa : este considerată una dintre cele mai importante componente ale cromatografului deoarece permite realizarea unui debit constant al eluentului prin întreg sistemul: injector. Compoziția eluentului poate fi diferită. modifică deosebit de mult viteza separării . după care sunt introduse de eluent în detector. în funcţie de diferenţele care există între constantele echilibrului de repartiţie între cele două faze.eluentului. proporţional cu concentraţia componentului din eluent.  Eluentul (faza mobilă): are rolul de a transporta proba prin coloana cromatografică. .

. Principalele cerințe pe care trebuie sa le îndeplinească un detector sunt :    Sensibilitate ridicată . componentele din proba raman in urma eluentului in functie de diferentele care exista intre constantele echilibrului de repartitie intre cele doua faze. Un alt rol posibil al acestei coloane este de a satura solventul cu faza stationară si a preveni astfel antrenarea fazei stationare din coloana analitică.  Coloana de separare: este locul unde se realizează separarea componentelor probei .  Cromatograma : ilustrează răspunsul detectorului la un compus de analizat din probă la ieşirea acestuia din coloană ca funcţie de timp sau de volum de fază mobilă adăugată. înscriind rezultatele analizei sub forma cromatografică . Modul de lucru: se pornește aparatul . se așteaptă să se stabilizeze (conductivitate de 3𝜇𝑠) . de exemplu a celor care se adsorb foarte puternic. apasam butonul START . se porneste programul cu ajutorul căreia se face legătura între aparat și calculator . se injectează proba de analizat .  Interfața : face legătura dintre înregistrator și PC pentru înregistrarea cromatogramei . se filtrează proba de analizat .  Înregistrator : preia semnalele amplificate de circuitul detectorului .  Detectorul : instrument care urmărește în mod continuu concentrația în faza mobilă a componentelor amestecului de separat. Răspunsul detectorului să depindă cât mai putin de condițiile de lucru: temperatura si debitul fazei mobile . după terminarea analizei probei se încadrează cu curba de calibrare a anionului/cationului pe care îl determinăm. Ca urmare se produce o diferentiere a vitezelor lor de migrare si în final separarea acestora .la ieșirea acestora din coloană. Sitemul de injectare probă: proba poate fi injectată manual sau folosind un auto-sampler.  Precoloana: previne pierderea eficientei coloanei analitice datorita prezenței anumitor impurități prezente în probă sau eluent. Domeniu de raspuns liniar cât mai extins . Din cauza interactiunii moleculelor cu faza stationara.

Spectrometria UV-VIS Spectroscopia este ştiinţa care se ocupă cu studiul spectrelor. Analiza spectrală reprezintă un şir de procente de investigare a compoziţiei şi concentraţiei substanţelor şi materialelor ce se bazează pe cercetarea şi analiza fenomenelor ce apar ca urmare a acţiunii reciproce dintre radiaţiile electromagnetice sau/şi particule elementare şi proba de analizat. Metodele spectroscopice de investigare se pot clasifica în : . 2. Spectrometrie Raman. Spectroscopie.- se citesc rezultatele. Spectroscopia moleculară în funcție de domeniul spectral optic care este între 𝜆 = 200 ÷ 1400 𝑛𝑚 se împarte în :    Colorimetrie .

. ele fiindfolosite însă şi în infraroşu ( IR ). Se adaugă 1 ml de reactiv colorant (4 . Așteptăm să se stabilizeze spectrofotometrul ( absorbanța = 0 la lungimea de undă 𝜆 = 542 𝑛𝑚 ) . Se pornește programul cu care vom citi concentrația probei .λ=380÷450 nm) şi mai puţin pronunţată la lungimile de undă mari (infraroşu.Atomică Colorimetrie Spectroscopie Moleculară Spectroscopie Spectroscopie Raman Nucleară Pornind de la cele arătate mai înainte şi de la faptul că nu orice material transparent lasă să treacă în egală măsură diferitele lungimi de undă. Se introduce proba pentru citirea concentrației .amino benzen sulfonamidă) peste probă . motiv pentru care rezultatele cele mai bune se obţin la utilizarea prismelor pentru domeniul ultraviolet-vizibil (UVVIS). Sursă de radiație Proba Detectorul Înregistrator Schema bloc a spectrofotometrului de absorbţie UV-VIS Modul de lucru : Se filtrează 40 ml de probă într-un balon cotat de 50 ml . Dispersia este mai pronunţată la lungimile de undă mici (violet. Așteptăm 20 de minute pentru a avea loc reacția de culoare . Se alege curba de calibrare pentru nitriți .spectroscopia se împarte practic în spectroscopie în ultraviolet-vizibil (UV-VIS) şi spectroscopie în infraroşu (IR). Se completează până la semn cu apă bidistilată . peste 800 nm).

𝐵𝑟 − .𝐶𝑙 −. 2) Sunt necesari 25 de minute pentru pregătirea probei la Spectrometrul UV-VIS deoarece 20 de minute sunt necesare pentru a avea loc reacția dintre colorant și anionul de determinat din proba de analizat. − Concluzie : cea mai bună metodă de determinare a 𝐹 − și 𝑁𝑂2 din apele potabile și subterane este cromatografia de lichide datorită faptului că poate să determine mai multe elemente în timpul în care analizează proba.Comparație între cele două metode : Metoda folosită Cromatografia de lichide Spectrometria UV-VIS Timpul de pregătire a probei 5 minute 25 minute Timpul de analiză a probei 13 minute 5 minute Observații 1) Cromatografia de lichide în cele 13 minute de analiză a probei poate determina în cazul − − − acesta mai mulți anioni.cum ar fi : 𝐹 −.5 mg/l. 3) Spectrometrul UV-VIS are o precizie mai mare decât cromatograful de lichde − 4) Curba de calibrare pentru determinarea 𝐹 − și 𝑁𝑂2 a cromatografiei de lichide este între 0. 𝑃𝑂4 . 𝑁𝑂2 . − 5) Curba de calibrare pentru determinarea 𝐹 − și 𝑁𝑂2 a spectrometrului UV-VIS este între 0.025 – 0.1 . .3 mg/l.𝑁𝑂3 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->