Scurtă prezentare a regiunii de vest a României

-din punct de vedere administrativ-teritorial este alcătuită din 4 judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş - suprafaţă de 32.034 km2, adică 13,4%din suprafaţa României -42 de municipii şi oraşe(12 municipii şi 30 de oraşe) şi 280 comune - unele dintre orase sunt vechi, dar majoritate apar în perioada de industrealizare planificată din anii `70`80, având un caracter monoindustrial - regiunea de vest este adesea considerată pe locul 2, după Regiunea Bucureşti-Ilfov; acest lucru fiind reflectat de PIB-ul total, cât şi de PIB-ul pe locuitor, care au crescut de la un an la altul, a ajuns în anul 2006 la 44,6% din media PIB/loc. a Uniunii Europene. TABEL 1, TABEL 2

Cuprins
Analiza situaţiei demografice a Regiunii Vest Populaţia estimată Densitatea populaţiei la recensăminte Densitatea populaţiei estimată Rata de creştere a populaţiei Natalitatea Nupţialitatea Mortalitatea şi mortalitatea infantilă Sporul natural Durata medie de viaţă Dinamica teritorială Migraţiile Migraţia internă Migraţia internaţională Structura populatiei Structura populaţiei pe vârste şi pe sexe Structura etnică Structura confesională

000 de persoane în perioada 2000-2008. am luat în considerare pe lângă elementele ce ţin de mişcarea naturală şi migratorie şi alte elemente economice care au afectat zona după 1990. iar judeţul Caraş-Severin. 1992 şi 2002. a populaţiei în 2002 faţă de 1992. Densitatea populaţiei la recensăminte Ca şi caracteristică generală. de 66 loc./km2. 1977..000 loc.1966. Populaţia estimată în urma calculelor realizate pe datele de la recensăminte.000 de locuitori. Judeţul Hunedoara a pierdut peste 62. 73. apropiindu-se de valoarea înregistrată în 1966. judeţul Hunedoara atinge o populaţie apropiată de cea din anul 1966. . când la recensământul din 1930 populaţia era în număr de 1. judeţele Timiş şi Hunedoara deţineau un nivel al densităţii mai ridicat decât cel existent la nivelul regiunii. Judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin. Evoluţia populaţiei este fluctuantă din cauza evenimentelor istorice şi intervalelor mari de timp la care au fost înregistrate datele.2% din pierderile de populaţie la nivelul anului 2008 se datorează judeţelor Hunedoara şi Caraş-Severin./km2. 1956. cât şi Anuarele Statistice ale României pentru perioada 2000-2008. În anul 2002 se situa sub nivelul din anul 1930./km2.000 de persoane. Judeţul Arad este cel mai afectat din punct de vedere demografic. Acest lucru s-a observat prin reducerea cu 150. Graficul 1 Se observă pe grafic evoluţia populaţiei în perioada 1930-2002. Cea mai discretă evoluţie a avut-o judeţul Arad.7 loc. apropiată de cea din anul 1956. a relevat scăderea cu peste 100.306 de locuitori din anul 2008 fiind sub cel din 1930. iar judeţul Caraş-Severin 43. cu un maxim atins la recensământul din 1992. Populaţia s-a confruntat cu un proces de scădere întâlnit la nivelul întregii ţări. Pentru înţelegerea fenomenului de scădere a populaţiei. Dacă în 2000 era de 63. în anul 2008 aceasta a înregistrat o valoare de 60. densitatea populaţiei regiunii se află mult sub cea medie existentă la nivel naţional indiferent de momentul de referinţă. ca urmare a menţinerii ritmului de dezvoltare.947 loc.Analiza situaţiei demografice a Regiunii Vest Pentru analiza demografică a regiunii am pornit de la determinarea efectivului populaţiei. totalul estimat de 457.165 loc.6 loc. dar şi a politicilor de industrealizare care au afectat în mod deosebit judeţul Hunedoara. Evoluţia demografică a judeţului Timiş este cea mai stabilă. când a înregistrat 2. afectate de precesul de restructurare economică. 1948.1 loc. Graficul 2 Din punct de vedere procentual.687./km2 Densitatea populaţiei estimată În perioada 2000-2008 se observă o tendinţă de descreştere discretă a densităţii populaţiei. Astfel. unde densitatea a atins valoarea maximă în anul 1977. Graficul 3 În anul 2002. Am avut în vedere recensămintele populaţiei organizate în anii 1930.111. au suferit cele mai mari variaţii în termeni de populaţie. ulterior scăzând. respectiv 59.

după care tendinţa este de usoară creştere în 2008. gradul de implicare a populaţiei feminine în activităţile sociale -economici: nivelul veniturilor (natalitate ridicată în rândul populaţiei cu venituri foarte mici sau foarte mari şi o natalitate scăzută în cazul populaţiei cu venituri medii). concepţiile şi tradiţiile religioase şi în ultimele decenii cu planificarea familială -politici. Se poate observa că cea mai mică rată de creştere o regăsim la nivelul judeţelor Hunedoara şi Caraş-Severin. regional şi judeţean. a crescut discret de la 9. Cea mai spectaculoasă creştere o cunoaşte populaţia Hunedoarei. care depăşeşte după 1966 rata naţională până în anul 1992. apartenenţa etnică. dar şi a factorilor economici sau a concepţiei despre viaţă. Această evoluţie este mai degrabă o consecinţă a politicilor de industrializare a zonei şi mai puţin ca urmare a ritmului normal de creştere. Graficul 6 Urmatorul grafic reflecta evolutia in perioada 2001-2008. iar cea minimă în 2001. Natalitatea Natalitatea este determinată de un complex de factori: -biologici: fertilitatea -sociali: nivelul de instruire a populaţiei. iar pe fondul politicilor pro-nataliste şi a îmbunătăţirii asistenţei medicale atinge punctul maxim în anul 1992. Această tranziţie către grupele de vârstă mai înaintate reflectă amânarea momentului de a avea copii pe fondul folosirii pe scară largă a anticoncepţionalelor. rata de natalitate la nivelul Regiunii de Vest. gradul de ocupare a populaţiei feminine în activităţile economice .6%. valoarea maxima atingându-se în anul 2000. În perioada 2000-2008.Graficul 4 Rata de creştere a populaţiei În continuare este prezentată rata de creştere la nivel naţional.culturali: gradul general de cultură a populaţiei. starea civilă. . fiind calculată pentru fiecare an în parte raportat la numărul populaţiei de la începutul anului 1930. după care cunoaşte un regres. Graficul 8 Analiza evoluţiei numărului născuţilor vii în perioada 2000-2008 relevă o fluctuaţie discretă la nivelul Regiunii de Vest . Pentru acest interval de timp rata de creştere ia valori negative pentru fiecare caz în parte.2% la 9. Graficul 5 Evoluţia ratei de creştere cunoaşte o explozie după terminarea celui de-al doilea război mondial. etc. Cea mai importantă contribuţie la această creştere o are judeţul Timiş. Graficul 10 Cu toate acestea dinamica generală se manifestă prin tranziţia uşoară a ponderii ratei de fertilitate dinspre categoria de vârstă 20-24 ani spre cea de 25-29 ani şi chiar către 30-34 ani. Astfel.

atât a soţilor(de la 31.000 de persone.1 cazuri/100. Creşterea vârstei de căsătorie a femeilor se datorează şi schimbului de mentalitate în ceea ce priveşte propriul rol şi urmează trendul deja existent în vestul Europei.9). înregistrează în anul 2008 valori sub cele la nivel naţional. Însă începând cu 2006 se remarcă o scădere a ratei mortalităţii apropiindu-se de cea existenă la nivel naţional. aceasta este superioară cele naţionale.5 ani la 28. Pentru această perioadă s-a înregistrat o pierdere de aproape 60. Mortalitatea şi mortalitatea infantilă Graficul 14 Dacă comparăm cu rata de mortalitate a României se observă că.1 ani la 31. în Regiunea de Vest.000 loc. după modelul demografic al ţărilor dezvoltate. Dacă iniţial modelul se manifesta prin existenţa unui dacalaj evident între vârsta soţilor. Judeţul Timiş. Sporul natural Sporul natural al populaţiei în perioada 2000-2008 este negativ la nivelul întregii regiuni şi a fiecărui judeţ în parte.5 ani).000 loc. În strânsă legătură cu rata de nupţialitate este rata de divorţealitate. şi tumori cu o rată specifică de 236. cu o rată specifică de 744.3 cazuri/100. Principalele cause de deces în Regiunea de Vest în anul 2007. Durata medie de viaţă Graficul 19 . cât şi a soţiilor(de la 27. Nupţialitatea Nupţialitatea populaţiei în Regiunea de Vest are câteva caracteristici genarale dintre care: vârsta relativ tânără la încheierea primei căsătorii. Graficul 12 Evoluţia recentă a fenomenului indică tendinţa de creştere a vârstei de căsătorie. frecvenţa redusă a celibatului definitiv. ritmul rapid de încheiere a căsătoriilor. Graficul 17 Analizând graficul se observă că valorile sunt mai mari la nivel de regiune decât la nivel naţional. ei sunt concepuţi la o vârstă mai înaintată. au fost bolile aparatului circulator. caracterul cvasi universal al căsătoriei. acum aceste diferenţe se diminuează prin creşterea vârstei soţiilor. dar şi în 2008.chiar dacă numărul de copii creşte. Analiza ei poate oferii o explicaţie a scăderii numărului populaţiei în condiţiile în care desfacerea căsătoriei şi procesul de refacere a vieţii personale poate amâna sau întârzia evoluţia sporului natural.

cataclismele şi maladiile. Analiza distribuţiei populaţiei pe grupe de vârstă şi sex a relevat existenţa unei structuri aproape simetrice pe fiecare categorie de vârstă. cea mai mare diferenţă situându-se pe intervalul 20-24 de ani de 4. Creşterea duratei medii de viaţă este explicată prin îmbunătăţirea serviciilor medicale ce asigură o mai bună asistenţă persoanelor în vârstă comparativ cu cele de care au beneficiat cei dinaintea lor.3%. Distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe respectă tendinţele demografice existente în Regiunea Vest: -existenţa unei simetrii pe fiecare categorie de vârstă. Dacă la nivelul judeţului Arad ponderea era de 44% din populaţie pentru intervalul 0-34 de ani. . respectiv a unui surplus de populaţie feminină pentru acest interval. Migraţia internă La nivelul Regiunii de Vest aceasta are loc dinspre Hunedoara şi Caraş-Severin înspre Timiş şi Arad. Migraţiile Cauzele: suprapoluarea. Graficul 20 Graficul 21 Graficul 23 Migraţia internaţională Graficul 24 Graficul 25 Graficul 26 Structura populaţiei pe vârste şi pe sexe Structura populaţiei pe vârste şi pe sexe se reprezintă grafic folosind ceea ce din literatura de specialitate este cunoscut sub numele de piramida demografică. Intervalul de vârstă cel mai numeros este cel de 35-39 de ani. Ponderea minimă s-a înregistrat în judeţul Hunedoara (42.3%). -menţinerea ponderii de 44%din populaţie pentru intervalul 0-34 ani.062 persoane.În perioada 1998-2007 se observă faptul că deşi are o tendinţă fluctuantă. iar ponderea maximă s-a înregistrat în judeţul Timiş. transportul maritim. Graficul 33 Între cele 4 judeţe prezentate se disting câteva asemănări şi deosebiri în ceea ce priveşte distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe. -existenţa unui surplus de populaţie masculină pe intervalul 0-39 de ani. dezvoltarea căilor de comunicaţie. Calculul diferenţei dintre populaţia masculină şi cea feminină. durata medie de viaţă tinde să crească cu aproximativ 2 ani. a relevat un surplus de populaţie masculină pe intervalul 0-34 de ani . în judeţul Caraş-Severin s-a înregistrat o pondere uşor mai mică de 43. Dinamica teritorială Mobilitatea populaţiei este un fenomen care a caracterizat societatea din cele mai vechi timpuri şi până astăzi.

Diversitatea etnică rămâne o caracteristică puternică a cel puţin 3 judeţe din 4 ale Regiunii Vest. În prezent 18 minorităţi. Datele cu privire la structura etnică a Regiunii Vest sunt cele de la Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002. Graficul 38 Structura confesională Graficul 39 . altele decât cea maghiară. datorată cursului istoric care a imprimat un profil multicultural şi multilingvistic. chinezi). Conform acestor informaţii în România trăiau 16 etnii.Totodată dupa anul 1989 au apărut în România grupuri etnice noi (italieni. Evenimentele istorice precum al doilea război mondial. iar acestea puteau fi regăsite şi în judeţele componente ale Regiunii Vest. instaurarea comunismului şi momentul decembrie 1989 au determinat scăderea numărului diverselor etnii prin emigraţia în diferite valuri (în special germanii şi maghiarii). au reprezentanţi în Parlamentul României.Structura etnică Regiunea Vest este caracterizată printr-o diversitate etnică.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful