Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Contractul de vanzare - cumparare si aspecte legate de caracterele juridice

CONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE

Notiunea si caracterele juridice ale contractului de vanzare-cumparare

Art. 1294 C. civ. defineste vanzarea ca fiind “o conventie prin care doua parti se obliga intre sine, una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru si aceasta a plati celei dintai pretul lui.” Contractul de vanzare-cumparare este acel contract in baza caruia o persoana, numita vanzator, transfera si garanteaza altei persoane, numita cumparator, dreptul sau de proprietate asupra unui bun sau alt drept real ori drept de creanta, sau dreptul asupra unei universalitati juridice, cumparatorul obligandu-se in schimb a plati vanzatorului o suma de bani, numita pret. Contractul de vanzare-cumparare nu poate avea ca obiect drepturi personale nepatrimoniale si nici dreptruri patrimoniale care su caracter strict personal, precum nici alte drepturi prevazute de lege ori rezultate din acte unilaterale sau convenite prin contracte intuitu personae.

Caracterele juridice ale contractului de vanzare-cumparare

Din definitia data contractului de vanzare-cumparare rejulta caracterele juridice ale acestuia, si anume: este un contract consensual, bilateral (sinalagmatic), cu titlu oneros, comutativ si translativ de propriatate. consensual - deoarece se incheie valabil prin simplul consimtamant

Pagina 1 din 110

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

al partilor (solo consensu). Acest lucru este prevazut expres de art. 1295 alin. 1 C. civ., conform caruia “vinderea este perfecta… indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului…” De la principiul consensualismului exista insa unele exceptii prevazute expres de lege, situatii cand contractul de vanzare-cumparare, pentru a fi valid, trebuie sa indeplineasca solemnitatea ceruta de aceasta. Aceste cazuri, cand vanzarea-cumpararea este solemna, sunt strict si limitativ prevazute de lege. O prima exceptie de le principiul consensualismului este continuta de art. 2 alin.1 din Legea nr. 54/1998 privind circul;atia juridica a terenurilo. “Terenurile situate in intravilan si extravilan pot fi instrainate si dobandite, prin acte juridice intre vii, incheiate in forma autentica”. Nerespectarea cerintei instituite de lege se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare (art. 14 alin. 1 din Legea nr. 54/1998). Contractul este valabil numai cu respectarea formelor cerute de lege in cazul vanzarii silite, cand aceasta trebuie sa fie facuta ad validitatem prin licitatie publica. Contractu de vanzare-cumparare este un contract sinalagmatic (bilateral) deoarece prin incheierea sa da nastere la obligatii recipropce intre partile contractante. Astfel, vanzatorul are obligatia sa predea lucrul vadut si la-l garanteze pe cumparator contra evictiunii si pentru viciile ascunse ale bunului vandut, iar cumparatorul are obligatia sa plateasca pretul convenit si sa preea lucrul. Rezulta ca obligatia fiecarei parti iai are cauza juridica in obigatia celeilalte. Contractul de vanzare-cumparare este prin esenta sa un contract cu titlu oneros, deoarece ambele parti urmaresc anumite interese patrimoniale, adica primire unui echivalent ( contraprestatie) in schimbul prestatiei la care se obliga. Astfel, vanzatorul urmareste sa primeasca pretul caontra echivalent al prestatiei sale, iar cumparatorul uramreste sa primeasca bunul cumparat in schimbul pretului convenit. Contractu de vanzare-cumparare este un contract comutativ, deoarece esistenta si intinderea drepturilor si obligatiilor reciproce sunt cunoscute de parti la incheierea contractului si nu depind, ca in cazul contractelo aleatorii, de un eveniment viitor si incer, care ar face sa existe sanse de canstig si pierdere pentru oricare din partile contractante. Contractu de vanzare-cumparare este un contract translativ de proprietate. In principui, orice contract are ca efect nasterea de drepturi si obligatii in sarcina partilor daca este vorba de contracte sinalagmatice, sau doar a uneia dintre parti, in contractele unilaterare.
Pagina 2 din 110

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cat priveste transmiterea dreptului de proprietate sau al altui drept (real sau de creanta), aceasta prezinta un aspect particular al contractului de vanzare cumparare. Deosebit de generarea de drepturi pentru vanzator si cumparator, se produce si u efect exceptional constand in transmiterea unui drept, astfel incat incheiere contractului are drept consecinta transmiterea dreptului de proprieteate si a riscurilor de la vanzator la cumparator, daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii: Vanzatorul trebuie sa fie proprietaruol bunului vadut cu exceptia vanzarii lucrului celuilalt – iar contractu valabil incheiat. Obiectul contractului trebuie sa fie format numai din bunuri determinate individual deoarece in cazul bunurilor determinate generic transferul proprietatii nu poate avea loc in momentul incheierii contractului, intrucat nu se cunosc bunurile care urmeaza a fi efectiv dobandite de cumparator. In situatia bunurilor determinate generic efectul translativ se produce numai in momentul individualizarii lor, operatiunea care se face, de regula, prin predarea lucrului vandut cumparatorului. In cazul bunurilor viitoare, efectul translativ se produce, in general, la o alta data decat a cea incheierii contractului. Este necesar ca partile sa nu fi inmanat transferul proprietatii a dreptului real ori de creanta printr-o clauza speciala, pana la predarea bunului sau la implinirea unui termen sau a unei conditii. Asemenea clauze sunt permise si pot fi inserate in contract, intruncat regula stabilita in art. 1295 alin. 1 C. civ. nu este imperativa, ci supletiva putand fii inlaturata chiar daca lucrul vandut este individual determinat. Astfel, partile contractante pot conveni prin “pactul reservati dominii” ca proprietatea sa se transfere de la vanzator la cumparator doar la data achitarii integrale a pretului, pana la indelinirea aceste conditii suspensive vanzatorul ramanand proprietar asunpra bunului care formeaza obiectul vanzarii. In legatura cu publicitatea dobandirii drepturilor reale imobiliare, trebuie aratat ca aceasta isi gaseste reglementarea in art. 1295 alin. 2 C. civ., in Legea notarilor publici si activitatii notariale nr. 36/1995 si indeosebi in Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996. In ipoteza in care mai multe persoane si-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real asupra unui imobil, iar inscriere nu s-a facut, cel din urma indreptatit va pute cere birolui de carce funciare a judecatoriei inscrierea dobandirilor succesive odata cu a cea a dreptului sau, cu conditia de a face dovada prin inscrisur originale a tuturor actelor juridice pe care se intemeiaza inscrierile.
Pagina 3 din 110

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale sunt opozabile fata de terti fara inscriere in cartea funciara, cand provin din vanzare silita sunt dobandite prin efectul legii sau prin hotarare judecatoreasca. Referindu-ne la bunurile mobile mentionam ca nu exista un sistem de publicitate posesia lor constitind cel mai bun sistem de publicitate a propriatatii. Astfel daca vanzatorul a vandut bunul mobil la mai multi cumparatori, potrivit legii va produce efecte, fiind valabil, contractul de vanzare-cumparare incheiat cu cumparatorul care a intrat primul si de bunacredinta in posesia bunului mobil respectiv, chiar daca acesta a cumparat ulterior altuia.

Dreptul de preemtiune Dreptul de preemptiune. In cazul in care proprietarul unui teren agricol din extravilan intentioneaza sa-l vanda, legea confera un drept preferential de cumparare la pret egal (drept de preemptiune) coproprietarilor, proprietarilor vecini si arendasului (art.5-11 din L.nr.54/1998). 1. Natura juridica. Spre deosebire de pactul de preferinta - care are natura contractuala intrucat dreptul prioritar la cumparare al beneficiarului pactului se naste pe baza consimtamantului dintre parti - dreptul de preemptiune are natura legala, fiind instituit printr-o norma imperativa; vointa proprietarului-vanzator nu are nici un rol in nasterea si exercitarea dreptului de catre titularul lui. In masura in care s-a hotarat sa vanda terenul trebuie sa respecte dreptul de preemptiune sub sanctiunea prevazuta de lege. In sfarsit, asemanator drepturilor reale, dreptul de preemptiune - fiind un drept absolut este opozabil erga omnes: deci daca proprietarul vinde terenul cu nerespectarea lui, se poate cere anularea contractului indiferent de buna sau reaua-credinta a tertului cumparator si chiar daca acesta avea calitatea de beneficiar al unui pact de preferinta sau ar avea dreptul la retractul litigios. In conflictul dintre diferitele drepturi de preferinta prioritate are dreptul de preemptiune. 2. Domeniul si conditiile de aplicare ale dreptului de preemptiune se determina in functie de bunul care formeaza obiectul lui, de actul juridic care urmeaza sa fie incheiat si de dreptul care se instraineaza pe baza contractului proiectat. -Dreptul de preemptiune are ca obiect numai terenurile agricole (de exemplu, terenuri arabile, pasuni, fanete, vii etc.) situate in extravilan. Daca terenul nu este agricol (de pilda, padure) sau, fiind agricol, este situat in intravilan (inauntrul vetrei localitatii), dreptul de preemptiune nu exista. Dupa cum am vazut, textele in materie sunt de stricta interpretare si domeniul lor de aplicare nu ar putea fi extins, prin analogie, la alte ipoteze.
Pagina 4 din 110

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-Dreptul de preemptiune este prevazut de lege numai daca instrainarea se face "prin vanzare" (art.5). Intrucat vanzarea se face cu titlu oneros si comutativ, pentru o suma de bani platibila cu titlu de pret, dreptul de preemptiune nu poate fi recunoscut daca instrainarea se face fie cu titlu gratuit (de exemplu, donatie), fie cu caracter aleatoriu (de exemplu, contract de intretinere sau de renta viagera), fie prin contractul de schimb, chiar si cu sulta. -A treia conditie de aplicabilitate a dreptului de preemptiune se refera la dreptul care se instraineaza: actul juridic proiectat trebuie sa aiba ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului. Intr-adevar, notiunea si, respectiv, expresia de ''instrainare prin vanzare" vizeaza transmiterea proprietatii, iar nu si dezmembramintele ei (de exemplu, dreptul de uzufruct) sau folosinta terenului (arendarea). In schimb, in cazul in care se instraineaza proprietatea, dreptul de preemptiune trebuie sa fie respectat, chiar daca se transmite numai nuda proprietate si indiferent de persoana titularului dreptului de uzufruct (o terta persoana sau proprietarul-vanzator care isi rezerva acest drept). Evident, daca titularul dreptului de preemptiune intelege sa-l exercite, va fi obligat sa respecte drepturile reale ca orice dobanditor al dreptului de proprietate dezmembrat (sau grevat). 3. Titularii dreptului de preemptiune sunt: coproprietarii terenului agricol (daca unul unii - dintre ei se hotaraste sa vanda cota-parte din dreptul de proprietate) , proprietarii vecini (prin aceasta intelegandu-se proprietarii terenurilor agricole invecinate cu terenul agricol care se vinde) si arendasul, in cazul instrainarii prin vanzare a terenurilor agricole din extravilan, arendate. Precizam ca, spre deosebire de reglementarea anterioara (Legea nr. 18/1991), potrivit noii reglementari (Legea nr.54/1998) statul - in aceasta calitate - nu mai are drept de preemptiune in cazul vanzarii terenurilor agricole extravilane. Statul are drept de preemptiune numai daca este coproprietar sau daca este proprietarul terenului agricol invecinat cu terenul agricol care se vinde (problema calitatii de arendas nu se pune). Daca au calitatea prevazuta de lege (art.5 din L.nr.54/1998) statul, precum si unitatile administrativ-teritoriale sau societatile cu capital integral sau majoritar de stat vor avea drept de preemptiune, legea nefacand vreo distinctie in aceasta privinta, iar ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. Solutia se impune si in lumina art.41 alin.2 din Constitutie, care prevede un tratament egal pentru orice proprietate privata. Precizam, de asemenea, ca - spre deosebire de reglementarea anterioara a materiei analizate (Legea nr. 18/1991) - in noua reglementare nu se prevede (in orice caz nu se prevede in terminis) o ordine de preferinta intre titularii dreptului de preemptiune, astfel incat - daca mai
Pagina 5 din 110

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

multi titulari si exercita dreptul de preemptiune - "vanzatorul are dreptul de a alege pe unul dintre ofertanti" (art.8 din Legea nr.54/1998). Potrivit unei alte opinii, vanzatorul are libertatea de alegere numai intre titularii din aceeasi categorie (art.8 folosind termenul de "categorie" la singular); in caz contrar, enumerarea titularilor din art.5 (coproprietari, vecini si arendasi) statorniceste rangul lor. Intrucat prin noua reglementare s-a renuntat la consacrarea expresa a unei ordini de prioritate, nu excludem posibilitatea optiunii intre titularii din categorii diferite (de ex., incheierea contractului cu arendasul, desi proprietarul vecin a oferit si el acelasi pret). Cat timp contractul s-a incheiat cu un titular al dreptului de preemptiune, nu mai poate fi aplicata sanctiunea prevazuta (de art. 14 din Legea nr.54/1998) "pentru nerespectarea dispozitiilor art.5". Nu excludem nici posibilitatea incheierii contractului de vanzare-cumparare cu mai multi titulari ai dreptului de preemptiune ofertanti, daca toti sunt de acord in acest sens (de ex., mai multi coproprietari ai terenului agricol in cauza). Este adevarat ca textul prevede dreptul vanzatorului de a alege "pe unul dintre ofertanti", dar "unul" nu are semnificatie de numeral, ci aceea de articol nehotarat. In sfarsit, observam ca alegerea vanzatorului intre ofertautii titulari ai dreptului de preemptiune este libera, neconditionata de lege. Prin urmare, el poate face alegerea luand in considerare si criterii subiective, de exemplu, sa-l aleaga pe arendas, desi proprietarul terenului invecinat ofera un pret mai mare sau conditii de plata a pretului mai avantajoase. Numai optiunea in favoarea unui cumparator care nu este titular al dreptului de preemptiune deschide calea actiunii in anulare, daca vreun titular a oferit un pret cel putin egal. 4. Modul de exercitare a dreptului de preemptiune. In scopul exercitarii dreptului de preemptiune, "vanzatorul va inregistra oferta de vanzare a terenului agricol situat in extravilan la consiliul local in raza caruia este situat terenul. In aceeasi zi, secretarul unitatii administrativteritoriale va afisa oferta, sub semnatura si cu aplicarea stampilei, la sediul primariei. Oferta va cuprinde numele si prenumele vanzatorului, suprafata si categoria de folosinta, precum si locul unde este situat terenul" (art.6 din Legea nr.54/1998)2 Ca natura juridica - contrar textului expres al legii - "oferta" vanzatorului este o simpla declaratie de intentii, iar nu oferta de a contracta (in sens juridic) deoarece - potrivit unei reguli elementare de drept - oferta de a contracta trebuie sa cuprinda toate elementele necesare pentru incheierea contractului prin simpla acceptare. Or, din "oferta" vanzatorului lipseste unul din elementele esentiale ale vanzarii, si anume pretul cerut, care urmeaza sa fie "oferit" abia de titularul care intelege sa-si exercite dreptul de preemptiune (art.7 si 9 din Legea nr.54/1998). in
Pagina 6 din 110

Dar fiindca forma autentica este prevazuta ad validitatem. Sanctiuni.65/1998) contractul de vanzare-cumparare a terenului agricol din extravilan poate fi autentificat si va fi perfect valabil in raport de prevederile legale referitoare la dreptul de preemptiune. in acest caz.nesimulat . incheiate in forma autentica" (art. Prin acceptare ofertei de cumparare de catre vanzator (sau a contraofertei de vanzare de catre titularul dreptului de preemptiune).fata de cel prevazut in oferta comunicata etc. vanzatorul poate reveni asupra intentiei de vanzare si prin neacceptarea pretului oferit de catre titularii dreptului de preemptiune (pret "neconvenabil" potrivit art. urmand ca partile sa se prezinte la notar pentru autentificare (si sa efectueze publicitatea imobiliara. oferta devenind irevocabila. potrivit dreptului comun intre parti s-a incheiat un contract.54/1998).6 nu prevede acest element).11).) se sanctioneaza cu nulitatea relativa a contractului incheiat Pagina 7 din 110 .Vizitati www. dupa plata taxelor fiscale).1 din Legea nr. declaratia vanzatorului inregistrata la consiliul local nu produce efectele unei oferte de vanzare-cumparare. insa vanzatorul poate revoca "oferta" si inainte de expirarea acestei perioade (oricand). Potrivit acestui articol.1 C. cursuri si referate postate de utilizatori.37 alin. Se pune insa intrebarea. In general. prin derogare de la prevederile art. 16/1994 modificata si completa prin Legea nr. arendasul prezinta dovada inregistrarii contractului de arendare la consiliul local potrivit Legii arendarii nr.. Daca forma autentica ar fi prevazuta de lege numai ad probationem. numai ca. titularii dreptului de preemptiune au la dispozitie 45 de zile pentru exercitarea acestuia. 5. Efectele acceptarii. secretarul unitatii administrativ-teritoriale nu va putea elibera actul necesar pentru autentificarea contractului de vanzare-cumparare. Numai daca vanzatorul a prevazut in oferta de vanzare si pretul cerut (desi art. act care poate fi eliberat dupa 45 de zile de la data afisarii "ofertei" vanzatorului (art. 9 din Legea nr. ce contract este incheiat: contractul de vanzare-cumparare a terenului sau numai un antecontract de vanzare-cumparare? Problema se pune intrucat terenurile pot fi instrainate si dobandite "prin acte juridice intre vii. din momentul afisarii "ofertei" de vanzare.tocilar. 6. In orice caz.com.ro ! Arhiva online cu diplome. actul incheiat urmeaza sa fie calificat antecontract. instrainarea terenului cu incalcarea dreptului de preemptiune (neinregistrarea "ofertei" de vanzare la consiliul local. putand servi numai ca temei pentru eliberarea actului necesar vanzatorului la autentificarea contractului de vanzare-cumparare de catre notarul public. consecinta.7 . daca vanzatorul se prezinta la biroul notarial cu un cumparator care dovedeste ca este titular al dreptului de preemptiune (de exemplu.2 alin. contractul incheiat cu titularul dreptului de preemptiune ar fi de vanzare-cumparare. 54/1998). vanzarea terenului inainte de expirarea termenului prevazut pentru exercitarea dreptului sau la pret inferior . ea devine irevocabila in cadrul termenului de 45 de zile prevazut in art.

in proprietatea vanzatorului. la un pret ce nu poate fi mai mare decat despagubirea actualizata.37 din Legea nr. terenul reintra . Termenul de prescriptie (de 3 ani) curge de la data cand cel indreptatit a cunoscut sau trebuia sa cunoasca incheierea contractului de vanzare-cumparare cu nerespectarea dreptului de preemptiune (si a simulatiei. Capacitatea partilor Capacitatea de a contracta constituie o parte componenta a capacitatii juridice civile.indiferent de persoana ori de buna sau reaua-credinta a cumparatorului si cu toate ca titularul dreptului de preemptiune nu este parte in contractul a carui anulare se cere. potrivit art.33/1994 privind expropricrea pentru cauza de utilitate publica . iar expropriatorul doreste instrainarea imobilului.tinand seama de opozabilitatea erga omnes a dreptului de preemptiune . iar daca acesta nu opteaza pentru cumparare sau daca nu raspunde expropriatorului in termen de 60 de zile de la primirea notificarii.tocilar. In dreptul nostru nu se prevede posibilitatea substituirii titularului dreptului de preemptiune in locul cumparatorului . Pagina 8 din 110 .ro ! Arhiva online cu diplome. Dreptul prioritar la dobandirea imobilului expropiat Dreptul prioritar la dobandirea imobilului expropriat. Daca s-a obtinut anularea contractului de vanzare-cumparare incheiat cu incalcarea dreptului de preemptiune. anularea putand fi ceruta potrivit dreptului comun in materie. 14 din Legea nr. donatie. in cazul in care lucrarile pentru care s-a facut exproprierea nu s-au realizat. In cazul in care vanzarea s-a facut prin simulatie (de exemplu.potrivit dreptului comun -.fost proprietar .cu efect retroactiv . expropriatorul se va adresa in scris fostului proprietar. contracte civile.are un drept prioritar la dobandire.Vizitati www. contract de intretinere. Dupa expirarea termenului de prescriptie a actiunii in anulare vanzarea se consolideaza. (art. persoanele interesate pot intenta actiunea in declararea simulatiei . expropriatul . care il va putea vinde cu respectarea procedurii de exercitare a dreptului de preemptiune. In acest scop. constand in aptitudinea unei persoane de a incheia personal sau prin reprezentare. cursuri si referate postate de utilizatori.54/1998). acesta din urma poate dispune de imobil. pret declarat mai mare decat cel platit in realitate). dar . dublata de actiunea in anulare a vanzarii-cumpararii (contract secret) incheiat cu nerespectarea dreptului de preemptiune. cu toate ca s-a incheiat cu nerespectarea dreptului de preemptiune. de arendare. daca este cazul) .

donatia intre soti este revocabila in vreme ce donatia intre alte persoane decat acelea care au calitatea de soti este irevocabila in principiu..ro ! Arhiva online cu diplome. donatii irevocabile. prin vanzari similare..Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. Daca vanzarile intre soti ar fi permise. civ. “pot cumpara si vinde toti carora nu le este oprit prin lege”. Prin aceasta interdictie se urmareste: Impiedicarea sotilor de a realiza. civ.tocilar. Pagina 9 din 110 . vanzarea cumpararea de bunuri proprii si de buna invoiala intre soti este in principiu interzisa. Asa fiind. sotul donatar abuzand de influenta pe care o are asupra sotului donator. civ. de unde rezulta ca orice persoana poate incheia un contract de vanzare-cumparare. 937 C. unul dintre soti ar putea face celuilalt libertati care sa depaseasca marginile cotitatii disponibile.. civ. ceea ce impune ca aceste sa posede capacitate de esxercitiu deplina. Potrivit art. cazurile de incapacitate sunt expres si limitativ prevazute de lege. civ. 940 alin. stiut fiind ca potrivit art. 939 C. in toate cazurile cu autorizatia autoritatii tutelare. Persoane lipsite de capacitate de exercituiu sau care au capacitate de exercitiu vor putea incheia un asemenea contract dar numai prin intermediul ocrotitorilor legali respectiv cu incuviintarea acestuia si. ele fiind de stricat interpretare. ei ar putea realiza sub forma unor vanzari simulate donatii irevocabile. Incapacitati speciale de a vinde si de a cumpara Potrivit art. Daca vanzarea intre soti nu ar fi interzisa expres de lege. regula este capacitatea.. 1307 C. sub aparenta unor vanzari simulate. aceasta interdictie are ca ratiune intarirea prevederilor art. Apararea intereselor mostenitorilo rezervatari ai sotului vanzator. fie ca este vorba de capacitatea de folosinta sau de capacitatea de exercitiu. vizandu-se astfel ocrotirea acestor copii. Apararea intereselor creditorilor sotului vanzator. exceptia.. coroborat cu cele ale art. care interzic sotilor indiferent de sex care au copii dintr-o casatorie anterioara sa-si daruiasca direct sau indirect bunuri pentru cotitatea disponibila spaciala a sotului supravietuitor. iar incapacitatea. care ar putea fi fraudati prin incheierea unor contracte de vanzare-cumparare simulate sau fictive prin care sotul vanzator urmareste sa micjoreze gajul general al creditorilor si sustragerea unor bunuri de la urmarire. 1306 C. 1 C. neputand fi extinse si la alte cazuri. Vanzarea-cumpararea constituie pentru ambele parti contractante un act de dispozitie. Dar in mod deosebit.

avand o cauza imorala si deci ilicita. mandatarilor legali si cei conventionali imputerniciti sa vanda unele bunuri ale mandatului lor nu pot sa le cumpere. Contractul de vanzare-cumparare incheiat intre doua persoane care traiesc in concubinaj nu atrage concluzia ca el este nul. evident. Ratiunea acestei interdictii urmareste ca intre tutore si minor sa nu se iveasca o contrarietate de interese si. situatie in care s-ar ajunge la o contrarietate de interese intre mandat si mandatar (pct.. Ca o exceptie de la aceasta prohibitie. nu pot cumpara direct si nici prin persoane interpuse: tutorii. in ipoteza vanzarii silite prin licitatie publica a unui bun propriu al unuia dintre soti. O alta incapacitate speciala este continuta de art.ro ! Arhiva online cu diplome. apararea intereselor celui aflat sub tutela. in conformitate cu care debitorul nu poate sa-si adjudece la licitatie. celalalt il poate cumpara in mod valabil. functionarii publici nu pot cumpara bunurile statului sau ale unitatilor administrati-teritoriale care se vand prin intermediul lor (pct. 4).Vizitati www. Nu il poate vinde dupa ce somatia de plata facuta prin executorul judecatoresc a fost transcrisa. Incapacitati speciale de a cumpara In cunformitate cu prevederile art. 1). civ. pr. iar pentru incalcarea celor de la pct. pr. Suntem de parere ca pentru nesocotirea prevederilor art. Civ. iar in calitate de cumparator sa ofere un pret cat mai mic.tocilar. direct sau prin persoane interpuse. Pagina 10 din 110 . 1308 pct. administratorii bunurilor statului nu pot cumpara bunurile pe care le administreaza (pct. 1 si 2 este justificata solutia nulitatii relative. bunurile personale care se afla sub tutela lor atata timp cat socotelile definitive ale tutelei nu au fost dat si primite (pct.. 2). cursuri si referate postate de utilizatori. 3 si 4 sanctiunea nu poate fi decat nulitatea absoluta. 535 C. O alta incapacitate speciala de a cumpara este continuta de art. 3). imobilul sau urmarit si tot astfel conform art. 1309 C. 1308 C. 511 C. caci in calitatea lor de vanzator urmaresc sa obtina un pret mai bun. civ.

41 alin. intrucat interdictia vizeaza apararea prestigiului justitiei ca putere in stat. Conditii Enumerarea conditiilor. 1310 C.tocilar. Nerespectarea acestei prevederi a legii atrage reductiunea actului juridic pana la limita suprafetei legale (art. de a forma obiectul dreptului de proprietate sau a altor raporturi juridice. “cetatenii straini si apatrizi nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor”. Stabilind principiul liberei circulatii a lucrurilor susceptibile de apropriere. Prin Legea nr. 5 alin. 54/1998). Astfel. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor s-a instituit o incapacitate speciala de cumparare in privinta terenurilor agricole. “in cazul dobandirii prin acte juridice intre vii. 2 alin.civ. procurori si avocati. care prevede ca pot fi vandute toate lucrurile care sunt in comert (in commercio) afara daca legea opreste aceasta. deci un motiv de ordine publica.Lucrul sa fie in comert Lucrul sa fie in comert ( in circuitul civil).963 C. Art. 1310 C. Potrivit art. potrivit art. cursuri si referate postate de utilizatori.1990.civ. locuinele ocupate de chiriasi se pot vinde acestora pe baza cererilor adresate direct unitatilor specializate in vanzarea locuintelor. de familie”. Conform art. face aplicatia unei reguli generale prevazute in art.civ prevede si o derogare importanta de la acest principiu pentru materia contractului de vanzare-cumparare (si Pagina 11 din 110 . Sanctiunea nerespectarii acestei interdictii este nulitatea absoluta a actului. sa fie proprietatea vanzatorului.. acesta fiind un atribut exclusiv al persoanei care are calitatea de cetatean roman. si priveste pe judecatori. sa existe in momentul incheierii contractului sau sa poata exista in viitor. I. 2 din Constitutie. sa fie determinat sau determinabil. Lucrul vandut trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie in comert (in circuitul civil). 2. 61.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. proprietatea funciara a dobanditorului nu poate depasi 200 ha teren agricol in echivalent arabil. 2 alin 3 din Legea nr. civ. licit si posibil.. Lucrul vandut. 2 din Decretul-Lege nr. Acestia nu pot deveni cesionari de drepturi litigioase ce sunt de competenta Curtii de Apel in a carei circumscriptie teritoriala isi exercita functia sau profesia. conform careia numai lucrurile aflate in comert (in circuitul civil) pot forma obiectul unui contract. art.

in conditiile si limitele prevazute de lege. Rezulta ca notiunea de "lucruri care sunt in comert" (art.6 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia. prin vanzare-cumparare) cat timp fac parte din domeniul public. dar nu pot fi instrainate-dobandite (de exemplu. ca atare. dispozitiile prevazute pentru contractul de vanzare-cumparare.nu sunt in comert.Vizitati www. nefiind inalienabile. sunt inalienabile. schimbul). nu sunt trecute in domeniul public potrivit art. 72-74 din Legea nr. prin urmare.).civ.civ.1 din Legea nr.aerul.1310 C. referitoare la bunurile care. apa marii sau din raul curgator etc. in circuitul civil (extra commercium). fie numai inalienabilitatea unor bunuri . 213/1998. 1.18/1991.7-8 din Legea nr. nu pot forma obiectul acestui contract lucrurile care .civ.).tocilar. In sensul propriu-zis al cuvantului.fie numai regimul juridic special (restrictiv) al circulatiei anumitor bunuri.54/1998. In caz de instrainare se aplica. de exemplu. cursuri si referate postate de utilizatori. pot fi vandute-cumparate. art.) .5 din Legea nr.fiind inepuizabile .647 C. respectiv scoase din comert (din circuitul civil) vizeaza.potrivit legii . locatiune.sunt supuse dispozitiilor de drept comun. razele soarelui. in privinta bunurilor din domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale trebuie sa fie Pagina 12 din 110 . vezi si art.) care . Mentionam ca terenurile si alte bunuri din domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale . art. prin natura lor.2 din Constitutie. in realitate.res communis . Legea declara inalienabile (imprescriptibile si insesizabile) bunurile care fac parte din domeniul public al statului (de interes national) sau al unitatlor administrativ-teritoriale (de interes local). in masura in care prin legea speciala nu se prevede altfel. 69/1991. 213/19982 . alte contracte translative de proprietate. comodat etc. art.74 din Legea administratiei publice locale nr. In conditiile Iegii bunurile proprietate publica pot fi date in administrare (regiilor autonome ori institutiilor publice) sau pot fi concesionate ori inchiriate (art. 1845 C. vizand bunurile care prin natura lor sau printr-o declaratie a legii sunt de uz sau interes public si care. daca prin lege nu se prevede altfel (art. 69/1991 art. 1844 C.cat timp.). prin schimbarea destinatiei.nu apartin nimanui si al caror uz e comun tuturor" (art.ro ! Arhiva online cu diplome. art.11 din Legea nr.dar care pot forma obiectul unor acte juridice netranslative de proprietate (de exemplu.963 si art.). sunt scoase din circuitul civil numai lucrurile care. relativa. dar numai de catre anumite persoane sau numai in anumite conditii.41 alin. art. nu sunt susceptibile de a forma obiectul dreptului de proprietate si al actelor juridice (asa-numitele lucruri comune . De exemplu.civ. 135 din Constitute. Prohibitia poate fi: absoluta. art.

15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale prevede: "StatuI isi poate rezerva activitati economice pe care sa le desfasoare in mod exclusiv cu titlu de monopol de stat. socotiti de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscrierea proprietatii. mostenitorii (legali sau testamentari) neavand dreptul sa-l instraineze.112/1995 pentru reglementarea situatiei juridicc a unor imobile cu destinatia de locuinte trecute in proprietatea statului. este prevazut de art. in cadrul termenului prevazut de lege terenul in cauza nu poate fi instrainat prin acte intre vii.32 din Legea nr. tutun. s-a "constituit" (nu "reconstituit") dreptul de proprietate in favoarea cooperatorilor care nu au adus pamant in cooperativa si a altor persoane prevazute de lege.).76). stupefiante etc. evident. Asemenea monopoluri. cursuri si referate postate de utilizatori. pot fi cumparate numai cu respectarea unor prevederi Pagina 13 din 110 .9 din Legea nr. respectiv cumparate.1.475 C. numai instrainarea prin acte intre vii. precum si modul lor de administrare. exista bunuri care. sub sanctiunea nulitatii absolute. prevederile Legii administratiei publice locale nr. in tot sau in parte (cota mostenita). In sfarsit. in terminologia legii. arme.). dar cu interdictia instrainarii timp de 10 ani de la data cumpararii (indiferent de plata integrala sau in rate a pretului) . sunt in circuitul civil. Tot temporara este si inalienabilitatea prevazuta de art. care sunt de ordine publica (art. Interdictia vizeaza.69/1991 (in special art. sub sanctiunea nulitatii absolute a actului de instrainare".ro ! Arhiva online cu diplome. 31/1996 privind regimul monopolului de stat) . dar numai temporara. terenul ramane inalienabil prin acte intre vii pentru perioada ramasa. Deosebirea de calificare prezinta importanta in caz de moarte a titularului improprietarit (sau al unuia dintre ei). iar nu a persoanei titulare a dreptului . in conditiile prevazute de lege. Legea nr.ci de o inalienabilitate prevazuta propter rem. In general. 2.40 si Legea nr.civ. dar din motive de ordine publica sau economico-sociala. se stabilesc prin legi speciale" (art. Un alt caz de inailienabilitate. 19 alin.Vizitati www. Este vorba de apartamentele ce nu se restituie in natura fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora si care pot fi cumparate de chiriasii titulari de contract de incheiere a apartamentelor in cauza.21 si art. 3. respectate. Consideram ca in acest caz este vorba nu de o simpla incapacitate de instrainare (stabilita intuitu personae). art. In acest sens. numai de persoane juridice sau fizice autorizate pe baza de licenta (de exemplu. In articolele la care se face trimitere este vorba de terenurile cu privire la care. de asemenea. nu si transmisiunile prin mostenire legala sau testamentara. Derogarea relativa la principiul liberei circulatii a bunurilor este prevazuta de lege in privinta bunurilor care constituie monopolul statului si care pot fi vandute. inalienabilitatile sunt prevazute de lege in consideratia bunului (intuitu rei). cu titlu oneros sau gratuit.43 nu poate fi instrainat prin acte intre vii timp de 10 ani.tocilar. 18/1991 (republicata in 1998): "terenul atribuit conform art.

1310 C. i se pot aduce limitari. Precizam ca bunurile din patrimoniul cultural national nu sunt scoase din circuitul civil si deci pot fi instrainate-dobandite (daca nu fac parte din domeniul public al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale).ro ! Arhiva online cu diplome. clauza de inalienabilitate poate fi recunoscuta valabila. Nici metalele pretioase si pietrele pretioase nu sunt scoase din circuitul civil.tocilar. daca este consimtita pur si simplu. impiedicand inutil libera circulate a bunurilor.480 C. 480 C.5 C. Rezulta indirect ca inalienabilitatea conventionala poate fi recunoscuta valabila numai daca se justifica printr-un interes serios si legitim. Clauza de inalienabilitate nu poate avea caracter perpetuu.civ. Astfel fiind. Interesul determina si caracterul temporar al inalienabilitatii (de exemplu.) si dreptului proprietarului de a dispune liber si absolut de bunul sau (art. a unei rente viagere in favoarea unui tert etc. in limitele prevazute de lege. interdictia instrainarii bunului transmis minorului pana la majoratul lui). insa scoaterea din tara a tuturor bunurilor culturale mobile. de catre persoane fizice sau juridice. 17/1996 privind regimul armelor de foc si al munitiilor.Vizitati www. cum ar fi garantarea executarii unei obligatii (de plata a pretului.679/1997. iar prerogativelor proprietarului prevazute de art. intrucat o asemenea clauza (pactum de non alienado) contravine principiului liberei circulatii a bunurilor (art. In sfarsit. mai ales in legatura cu operatiunile avand ca obiect aceste bunuri. pana la stingerea obligatiei garantate sau incetarea in alt fel a interesului). se poate face numai cu prezentarea la unitatile vamale a adeverintei eliberate de oficiul local pentru patrimoniul cultural national. temporar sau definitiv. Amintim in acest sens: armele. fara a fi fost luata in garantarea unui drept. Pagina 14 din 110 . putand fi detinute si instrainate-dobandite. produsele si substantele stupefiante (Legea nr.116/1997 pentru ratificarea Conventiei europene cu privire la controlul achizitionarii si detinerii armelor de foc de catre particulari.41). donat. are caracter imperativ numai in sensul interzicerii instrainarii bunurilor declarate de lege inalienabile. intrucat art.civ. legale speciale. precizam ca in principiu un bun nu poate fi declarat inalienabil (scos din circuitul civil) prin vointa omului (de exemplu. drept garantat. RegulamentuI armelor de foc si al munitiilor.466/1979).73/1969). 4.civ.civ. aprobat prin HG nr. produsele si substantele toxice (Decretul nr. 1310 C.). clauza contractuala sau testamentara prin care se interzice vanzarea bunului cumparat.) sau alt interes (de exemplu. in masura in care limitarea nu contravine unei dispozitii imperative sau ordinii publice si bunelor moravuri (art. In aceste conditii (interes si caracter temporar). daca este lipsita de interes. cursuri si referate postate de utilizatori. in practica judiciara se invalideaza o asemenea interdictie. lasat legat etc.civ. Legea nr. de Constitute (art. adoptata la Strasbourg la 28 iunie 1978). munitiile si materialele explozive (Legea nr. legea prevazand numai anumite limitari.).).

Pagina 15 din 110 .civ.). la incheierea contractului cumparatorul este constient de riscul pieirii (totale sau partiale). 1021 C. si prin lipsa publicitatii sau prin invocarea uzucapiunii. cursuri si referate postate de utilizatori. Daca partile (sau cel putin cumparatorul) au avut in vedere un lucru existent. Daca clauza de inalienabilitate este valabila. in momentul incheierii contractului (sau nici n-a existat in realitate).civ. Alegerea facuta de cumparator nu trebuie sa fie abuziva (de exemplu. Daca lucrul exista in momentul incheierii contractului. 1. dar cumpara sperand sa nu fi intervenit (emtio spei). daca nu este cauza determinanta a incheierii actului .tocilar..Lucrul sa existe sau sa poata exista Lucrul sa existe (existenta actuala sau viitoare). In principiu. cumparatorul poate alege: fie sa renunte la contract (rezolutiune). intrucat obligatia vanzatorului este lipsita de obiect. cum ar fi o pereche de cai de tractiune). Daca clauza de inalienabilitate nu intruneste conditiile aratate. dar era pierit in parte anterior. dar acel lucru era pierit total.) sau repararea prejudiciului cauzat prin nerespectarea clauzei. vanzarea este nula absolut (art. dar cu nerespectarea ei bunul este instrainat. desi partea pierita este neinsemnata sau cele doua sau mai multe lucruri cumparate. fie sa ceara executarea asupra partii ramase din lucru cu o reducere proportionala din pret (art. A doua conditie prevazuta de lege pentru validitatea contractului este ca lucrul sa existe in momentul incheierii contractului sau sa poata exista in viitor.civ. tertul dobanditor de buna-credinta se va putea apara prin invocarea art. 1909 C. riscul pieirii totale sau partiale .este suportat de vanzator (res perit domino). potrivit regulilor generale. Dupa cum rezulta din cele aratate.deoarece se situeaza inainte de momentul incheierii contractului si deci a momentului transferarii dreptului de proprietate . iar daca este cazul proprietarul imobilului sau persoana interesata poate cere radierea interdictiei de instrainare din cartea funciara. nu sunt interdependente. numai clauza urmeaza sa fie considerata nula. II. renuntare la contract. In caz de rezolutiune.Vizitati www. stipulantul clauzei (succesorii lui in drepturi) pot cere rezolutiunea (revocarea) instrainarii initiate (cu daune-interese) nentru neexecutare de obligatii (art. cumparatorul poate renunta la contract cand executarea partiala nu poate duce la realizarea scopului pentru care a inteles sa cumpere.1311). in cazul lucrurilor mobile.ro ! Arhiva online cu diplome. in cazul imobilelor. Face exceptie ipoteza in care operatiunea are caracter aleatoriu. chiar la un pret global.1311 C. ceea ce autreneaza si lipsa cauzei obligatiei cumparatorului. inclusiv ipoteza in care mai multe lucruri formeaza obiectul vanzarii si numai unele au pierit.

emptio-venditio rei speratae).). cumparatorul asumandu-si riscul nerealizarii (in tot sau in parte) a lucrului viitor. se admite ca vanzarea este anulabila pentru eroare (viciu de consimtamant) asupra calitatii esentiale a vanzatorului.948 si 964C. Solutiile adoptate sunt diferite dupa cum consimtamantul partilor a fost afectat de viciul erorii sau incheierea contractului a avut loc in cunostinta de cauza. Pagina 16 din 110 . nemo dat quod non habet sau nemo plus iuris ad alium transferre potest. in acest caz vanzatorul . ca la orice act juridic. Bineinteles. socotind ca lucrul vandut apartine vanzatorului. chiar daca aceste parti nu sunt specificate expres (accesorium sequitur principale). Face exceptie ipoteza in care contractul are caracter aleatoriu. licit si posibil. dar poate exista in viitor (de exemplu.Lucrul sa fie proprietatea vanzatorului Vanzatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului vandut individual determinat. Vanzarea esle valabila daca are ca obiect un lucru viitor (res futura). Dintre bunurile viitoare. quam ipse habet. avand caracter accesoriu potrivit destinatiei. Nerealizarea lucrului viitor nu afecteaza validitatea contractului. care nu exista in momentul incheierii contractului. Se pune deci intrebarea. nerealizarea independenta de vointa si atitudinea vanzatorului (de exemplu.civ. care a fost socotit de cumparator proprietar al lucrului . chiar daca neexecutarea nu este imputabila vanzatorului.va fi obligat si la plata daunelor-interese pentru neexecutarea obligatiei asumate. 2.). 1082 C. o recolta. In caz contrar. 1.civ. numai mostenirea nedeschisa nu poate forma obiectul unui contract (art. ce se intampla daca vanzatorul instraineaza un bun individual determinat care apartine altuia? Este problema cunoscuta sub denumirea de vanzare a lucrului altuia. formeaza obiectul contractului. afara numai daca coproprietatea a incetat cu acordul tuturor coproprietarilor (inentinerea ei nefiind impusa cu necesitate). cursuri si referate postate de utilizatori. lucrul ce se va confectiona).ro ! Arhiva online cu diplome. Lucrul sa fie determinat sau determinabil 0 alta conditie este ca lucrul sa fie determinat sau determinabil (art. Daca partile sau cel putin cumparatorul a fost in eroare. cumparatorul nu va fi obligat sa plateasca pretul.). el nu poate transmite dreptul care face obiectul contractului.pe langa pierderea pretului .civ. Coproprietatea fortata asupra partilor comune din cladirile cu mai multe apartamente.Vizitati www. daca nu dovedeste o cauza straina exoneratoare de raspundere (art. Intrucat contractul este translativ de proprietate. 702 si 965 C. vanzatorul trebuie sa fie titularul dreptului ce se instraineaza. III.tocilar. intrucat acesta din urma suporta riscul contractului in calitate de debitor al obligatiei imposibil de executat.

consideram ca vanzarea-cumpararea lucrului altuia in cunostinta de cauza. pe riscul cumparatorului. Pagina 17 din 110 . cu complicitatea si. Mentionam ca adevaratul proprietar nu poate cere anularea (fiind tert fata de contract). ci vanzatorul s-a obligat numai a-l procura mai tarziu cumparatorului..civ.. se considera ca vanzarea este. constituie un caz tipic de nulitate absoluta in virtutea cunoscutului adagiu clasic frauda corupe totul" (fraus omnia corrumpit). si deci problema anularii pentru eroare nu se poate pune. are o cauza ilicita si deci este nula absolut in baza art. obligatia de garantie a vanzatorului pentru evictiune subzista. in orice caz. dar numai de catre cumparator si succesorii lui. reprezentand o operatiune speculativa. 968 C. caci eroarea comisa de un contractant asupra propriei sale persoane nu poate vicia contractul.Vizitati www. stiind ca lucrul vandut este proprietatea unei alte persoane.. Alaturi de alti autori. in schimb poate intenta actiune in revendicare. acordul de vointa trebuie sa fie interpretat in sensul ca partile n-au urmarit imediata stramutare a proprietatii lucrului. In acest proces cu adevaratul proprietar.. cumparatorul se poate apara prin invocarea uzucapiunii sau prin exceptia trasa din art. lar daca contractul s-a incheiat de catre vanzator "in frauda dreptului proprietarului. in acest caz. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. Daca partile au incheiat contractul in cunostinta de cauza. Contractul incheiat cu vanzatorul neproprietar poate fi invocat de catre cumparator ca just titlu pentru uzucapiunea de 10-20 ani si pentru dobandirea fructelor. Anularea nu poate fi ceruta nici de catre cumparator sau succesorii lui daca vanzatorul a devenit proprietarul lucrului dupa vanzare sau vanzarea este ratificata de adevaratul proprietar (aplicandu-se regulile mandatului tacit sau ale gestiunii de afaceri). perfect valabila. in caz de neexecutare fiind pasibil de plata daunelor interese . 2.2 C.civ.civ. Intr-o parere. 954 alin. 1909-1910 C.. Aceasta nulitate relativa a contractului poate fi invocata pe cale de actiune (cand pretul s-a platit) sau pe cale de exceptie (cand pretul nu s-a platit).ro ! Arhiva online cu diplome. Daca cumparatorul nu a cerut sau inainte de a fi cerut anularea este evins de catre adevaratul proprietar. daca bunul se afla in posesiunea cumparatorului (iar daca stapaneste bunul poate opune cu succes dreptul sau de proprietate actului incheiat cu un neproprietar). (cu eventuala exceptie a savarsirii actului in cadrul exercitarii legale a comertului). eroarea trebuie sa cada "asupra persoanei cu care s-a contractat" (art.). solutia este controversata. vanzatorul nu poate cere anularea chiar daca a fost de buna-credinta (s-a crezut proprietar).

ro ! Arhiva online cu diplome. mostenitorul unei cote succesorale de 1/2 vinde toata casa. validitatea lui va depinde de rezultatul partajului: . Pentru salvgardarea drepturilor proprii asupra bunului instrainat oricare dintre coindivizari poate cere iesirea din indiviziune. . cumparatorul se substituie in drepturile coindivizarului vanzator fiind fara relevanta rezultatul partajului care va interveni ulterior si la care va participa cumparatorul in calitate de coindivizar. fara acordul celuilalt mostenitor.daca bunul este atribuit la partaj copartasului instrainator contractul ramane valabil si dreptul cumparatorului se consolideaza retroactiv. inclusiv legate cu titlu particular). ci regulile proprii starii de indiviziune. ce face parte din masa succesorala. in caz de instrainare a cotei ideale de proprietate din bunul determinant sau din universalitate ori dintr-un bun determinant din universalitate. Pentru intelegerea corecta a acestei solutii reamintim ca . absolut si exclusiv al fiecarui coindivizar.avand ca obiect o universalitate de bunuri (indiviziune propriu-zisa) sau un bun determinat ( proprietate comuna indiviza pe cote-parti) . soarta contractului de vanzare-cumparare depinzand de rezultatul partajului .daca unul dintre coindivizari.Vizitati www. De exemplu. Alta este situatia in cazul in care vanzatorul .in timpul starii de indiviziune . Daca bunul instrainat face parte din domeniul public al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.oricare dintre coindivizari poate sa dispuna liber.in loc sa dispuna de cota sa parte ideala de drept . dreptul asupra coteiparti (ideale) este un drept de proprietate individual. Astfel fiind. cursuri si referate postate de utilizatori. in materialitatea sa bunul (bunurile) aflate in indiviziune sau o portiune determinate material din acel bun. ce solutie urmeaza sa fie adoptata in cazul indiviziunii .tocilar. transmisibil inter vivos si mortis causa (mostenire legala sau testamentara. 3. Evident. In sfarsit se mai pune intrebarea. o asemenea instrainare nu poate aduce atingere drepturilor coindivizarului (coindivizarilor) care nu au consimtit la incheierea contractului si nici nu l-au ratificat ulterior . chiar daca cumparatorul a fost de buna-credinta (art. Pagina 18 din 110 . in materialitatea sa bunul (bunurile) aflate in indiviziune? Potrivit parerii dominante in literatura de specialitate si practica judiciara. in acest caz . contractul este nul absolut in toate cazurile. fara acordul celorlalti.instraineaza in natura.intrucat vanzatorul are o cota ideala din dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor indivize (este proprietar pro part). iar soarta contractului de vanzare-cumparare. 135 din Constitute).nu se aplica regulilor privitoare la vanzarea lucrului altula. desi nu are drept de proprietate exclusive asupra lucrului vandut sau asupra unei parti materiale din lucru. de cota sa ideala de drept asupra bunului determinat sau asupra universalitatii. instraineaza in natura. deoarece imparteala are caracter declarativ. fara acordul celorlalti coindivizari.

predarea cheilor cladirii. deci produce efecte retroactive (art. care contin norme cu caracter dispozitiv).corpore alieno (formularea art. numai o atitudine pur pasiva. in alte cazuri. pe calea actiunii de partaj.). comodatar etc. de regula.din momentul in care a devenit proprietar . ceilalti coindivizari nu pot cere constatarea nulitatii sau anularea actului de instrainare in timpul starii de indiviziune si nici nu pot intenta o actiune in revendicare daca cumparatorul a intrat in posesia bunului. de exemplu. cumparatorul posedand . ci numai a detentiei. 1314 C.ca depozitar. in acest din urma caz se va putea angaja raspunderea lui pentru evictiune in calitate de vanzator al lucrului altula (cu exceptia cazului in care cumparatorul a cumparat pe risc propriu).sau exista posibilitatea preluarii fara concursul vanzatorului). de exemplu. Mai precizam ca.civ. aplicandu-se regulile care guverneaza vanzarea lucrului altuia (nulitatea relativa a contractului). cursuri si referate postate de utilizatori. .tocilar. Drepturile lor indivize asupra bunului urmeaza sa fie aparate.. in unele cazuri. 1315. indeplinirea unor acte sau fapte pozitive necesare pentru ca cumparatorul sa intre in stapanirea efectiva a lucrului cumparat. cand lucrul se afla in detentia lui .civ. vanzatorul devenind proprietar exclusiv in mod retroactiv. iar. 1314-1334 C. predarea nu are semnificatia transferarii dreptului de proprietate si nici chiar a posesiei. predarea presupune.786 C. In ceea ce priveste modul de executare. din partea vanzatorului (lasarea lucrului la dispozitia cumparatorului.civ. in cazul vanzarii bunului indiviz de catre unul dintre coindivizari.Vizitati www. dupa cum am vazut. 1. 2.). Deoarece proprietatea se transmite. eliberarea cladirii de catre vanzator si persoanele care nu au un drept opozabil cumparatorului etc. Cu privire la termenul si dovada predarii se aplica regulile generale referitoare la executarea obligatiilor. Pagina 19 din 110 . Prin predare se intelege punerea lucrului vandut la dispozitia cumparatorului (reglementata de art. din momentul incheierii contractului.civ.ro ! Arhiva online cu diplome. Evident. Predarea lucrului vandut Obligatia principala de predare.iar daca bunul instrainat este atribuit (cade in totul) altui copartas actul de instrainare va fi ineficace (desfiintat) retroactiv pentru lipsa calitatii de proprietar al vanzatorului.. Predarea lucrului I. remiterea titlului de proprietate sau de creanta (art.1318 C. 1316 si art. fiind criticata).

iar nu portabila. 3. cheltuielile de transport sunt in sarcina vanzatorului .1104 C. si daca lucrul nu poate fi localizat. de exemplu. 5. 1326 C. 1317 C. Cheltuielile de predare (cantarire. civ. iar in cazul lucrurilor de gen si viitoare in cantitatea si calitatea ori alte criterii determinate in contract (monstre. in lipsa de stipulatie contrara. 1327 C. 4.civ. Predarea se face la locul unde se afla lucrul vandut in momentul contractarii (ibi dari debet ubi est . transport. cursuri si referate postate de utilizatori. reguli speciale sunt prevazute in materie de vanzare de imobile (in special terenuri) reguli aplicabile in lipsa de stipulatie (expresa sau tacita) contrara in contract (art.civ. dar intinderea lui este diferita fata de aceea specificata in contract: a) Daca imobilul s-a vandut "cu aratare de cuprinsul sau si pe atat masura" (art.civ.daca intinderea este mai mica.). standarde etc. fiind aplicabile regulile generale referitoare la obiectul platii (art. 1319 C. iar cele ale ridicarii de la locul predarii (incarcare. masurare.) si in caz de frauda.).).). potrivit regulilor generale (art.civ. rezolutiunea contractului poate fi ceruta numai daca imobilul nu poate fi folosit pentru destinatia avuta in vedere la incheierea contractului. Aceasta regula se aplica in cazul in care lucrul vandut poate fi localizat din momentul incheierii contractului (este individualizat).civ.el poate cere rezolutiunea contractului (art. daca s-a stabilit ca loc al executarii domiciliul cumparatorului.civ. numarare) sunt in sarcina vanzatorului.civ. predarea trebuie sa se faca la domiciliul debitorului (vanzatorului).).). pe un pret de 10000 lei mp. Cu privire la obiectul predarii.art.daca excedentul dovedit prin masuratoare depaseste a 20-a parte a intinderii aratate in contract . diferenta va fi luata in considerate dupa cum urmeaza: ..ro ! Arhiva online cu diplome.). Pagina 20 din 110 .civ. Rezulta ca. esantioane. un teren de 500 mp. 1330 C.). . 1324 C.). 1328 C.daca intinderea este mai mare. In cazul unui lucru individual determinat si existent in momentul incheierii contractului "in starea in care se afla in momentul vanzarii" (art. chiar daca intelegerea intre parti este diferita (fraus omnia currumpit) pentru ipoteza in care vanzatorul preda imobilul prevazut in contract. daca nu este stipulatie contrara (art.tocilar.) in sarcina cumparatorului. cumparatorul este obligat sa plateasca in plus pretul excedentului sau . 1100-1103 C. In celelalte cazuri. si la predare sau ulterior se constata ca intinderea nu corespunde celei aratate in contract. De exemplu. In ceea ce priveste obiectul predarii. descarcare etc. obligatia de predare a lucrului vandut este cherabila.Vizitati www. vanzatorul este obligat sa predea lucrul vandut "in masura determinata prin contract" (art. cumparatorul poate cere completarea (daca vanzatorul mai are alaturi teren) sau o reducere din pret proportionala cu intinderea gasita lipsa.

actiunea in revendicare sau in garantie (dar nu si actiunea personala de anulare a contractului de locatiune pentru incapaciate). 1333 C. 1334 C. 1324 C. In caz de intindere lipsa. locul de casa situat in. 7. Cumparatorul are dreptul.). Dacapartile nu s-au inteles altfel. 1331 C. 1331 C. vanzatorul este obligat sa predea. 1600 C. cumparatorul nu poate cere completarea terenului sau rezolutiunea contractului. daca este cazul.civ. dar lucrul exista in acel moment si este individualizat.tocilar.art. la restituirea cheltuielilor vanzarii (art.civ.civ. ea poate insa provoca un spor sau o micsorare a pretului daca valoreaza cel putin o a 20-a parte din pretul total al vanzarii (art.civ.). 1332 C. consideram ca vanzatorul (sau alta persoana care nu are drept de folosinta opozabil cumparatorului) are dreptul la restituirea cheltuielilor facute pentru producerea fructelor.civ.in plus sau in minus intre intinderea declarata si cea reala nu se ia in considerate. In caz de excedent peste a 20-a parte.. In cazul in care lucrul vandut nu se preda in momentul incheierii contractului.). Iar daca cumparatorul pastreaza imobilul este obligat sa pIateasca dobanda la suplimentul de pret (art. la accesoriile lucrului vandut si la tot ce a fost destinat la uzul sau perpetuu (art. 6.). precum si la accesoriile convenite (de exemplu.). adica pe un pret global (de exemplu..) si la daune-interese.civ).).civ. iar intinderea unuia este mai mare. diferentele de pret datorate potrivit regulilor aratate se compenseaza (art. cumparatorul poate opta si pentru rezolutiunea vanzarii (art.civ. a celuilalt mai mic. de exemplu. fiindca vanzatorul este in culpa. o data cu lucrul vandut. In toate cazurile cand cumparatorul cere rezolutiunea vanzarii el are dreptul.civ.Vizitati www. chiar daca. culpa lui fiind prezumata cat timp nu dovedeste o cauza Pagina 21 din 110 . de asemenea. 1074 C.). b) Daca vanzarea este facuta "astfel decat pe masura". conform regulilor generale. diferenta .). pe langa pret.ro ! Arhiva online cu diplome.civ. ambalajul). si fructele percepute dupa momentul transferarii dreptului de proprietate(art. imobile prin destinatie. c) Daca s-au vandut doua (sau mai multe) imobile (cu aratarea intinderii) printr-un singur contract si pret. 1329 C. proprietatea se transmite ulterior. 1325 C. potrivit conventiei. 1324 C. vanzatorul este obligat sa-l conserve pana in momentul predarii (art. In caz de deteriorare sau pieire a lucrului. cu pretul de 5 milioane lei).). In lipsa de stipulatie contrara (expresa sau tacita). vanzatorul raspunde ca un depozitar (voluntar sau remunerat . cursuri si referate postate de utilizatori. deoarece lucrul trebuie sa fie predat in starea in care se afla in momentul incheierii contractului (art. Dreptul la actiune pentru majorarea sau scaderea pretului ori rezolutiunea vanzarii se prescrie intr-un an de la data incheierii contractului (art. Obligatia accesorie predarii.civ.

1082-1083 C. II.se transmit asupra subdobanditorului si toate drepturile Pagina 22 din 110 .).civ. 1321 C. Solutia se justifica prin faptul ca. 1077 C.). Codul civil prevede ca vanzatorul este de drept obligat sa-l garanteze pe cumparator de evictiunea totala sau partiala a lucrului vandut.). daune-interese (art. precum si de sarcinile care n-au fost declarate la incheierea contractului (art.civ). 1336 C. dar numai de la data punerii in intarziere a vanzatorului (art. Sanctiunea nerespectarii obligatiei de a preda lucrul. Rezulta ca obligatia de garantie are o dubla infatisare (art.civ.civ. potrivit regulilor generale cumparatorul poate invoca exceptia de neexecutare (exceptio non adimpleti contractus) sau poate cere fie rezolutiunea vanzarii cu daune-interese. art. cumparatorul are dreptul la daune-interese (art. caz fortuit sau forta majora.civ.ro ! Arhiva online cu diplome. adica contra evictiunii si de utila folosinta a lucrului contra viciilor. 1320 C.).linistita si utila .). inclusiv fapta cumparatorului sau a unui tert pentru care nu are a raspunde.civ. Obligatia de garantie a vanzatorului contra evictiunii exista nu numai fata de cumparator. donatar) si cu toate ca cumparatorul initial (donatorul) nu raspunde de evictiune fata de dobanditorul cu titlu gratuit (art.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori.). Garantia contra evictiunii Se numeste evictiune pierderea proprietatii lucrului (in total ori in parte) sau tulburarea cumparatorului in exercitarea prerogativelor de proprietar. 828 C.): vanzatorul trebuie sa-l garanteze pe cumparator de linistita folosinta a lucrului. 1081 si 1079 C. el trebuie sa suporte cheltuielile ocazionate de pastrarea lucrului (art.. 1337) .ca accesoriul lui . In acest sens. straina exoneratoare de raspundere (art.).civ. fie executarea in natura a contractului (punerea sa in posesie. iar daca executarea in natura nu este posibila.civ.civ. In cazul executarii cu intarziere a obligatiei de predare. chiar daca acestia sunt succesori cu titlu particular si cu titlu gratuit (de exemplu. o data cu lucrul . Daca cumparatorul a devenit proprietar din momentul incheierii contractului (intrucat conservarea se face in numele si pe seama lui). 1075 C. In caz de neexecuare (totala sau partiala) datorata culpei vanzatorului.Garantarea lucrului vandut Obligatia de garantie a vanzatorului decurge din principiul ca el trebuie sa faca tot ce-i sta in putinta pentru a asigura cumparatorului stapanirea . 1618 C.Vizitati www. dar si fata de subdobanditori. nefiind exclusa nici posibilitatea procurarii lucrurilor de gen de la terti pe seama vanzatorului (art.a lucrului vandut.

nerezervat prin contract .anterior vanzarii. tot el. indiferent ca este vorba de o tulburare de fapt (de exemplu. nu poate sa evinga (quem de evictione tenet actio.daca evictiunea provine dintr-un fapt personal al vanzatorului.ro ! Arhiva online cu diplome. Ea poate fi invocata (de al doilea cumparator) numai daca reclamantul (primul Pagina 23 din 110 .asupra lucrului vandut).Vizitati www.savarsit de catre vanzator sau succesorii sai universali ori cu titlu universal de natura a-l tulbura pe cumparator in linistita folosinta a lucrului. Daca contractul s-a incheiat printr-un intermediar (de exemplu. Se numeste "fapt personal" (art. exceptia de garantie nu poate fi opusa succesorilor cu titlu particular ai vanzatorului. Astfel fiind. acesta. dar neprevazut in contract . dupa moartea lui. cursuri si referate postate de utilizatori. procesul nu poate fi solutionat prin invocarea exceptiei de garantie. Este insa evident ca obligatia de garantie opereaza . exceptia de garantie poate fi invocata si in ipoteza inversa in care adevaratul proprietar il mosteneste pe vanzator.tocilar.cu atat mai puternic cuvant . sa evinga pe dobanditorul cu titlu oneros" (inclusiv coproprietarul care il mosteneste pe vanzator). evictiunea provenind de la un tert. daca tulburarea provine din partea mostenitorului. el raspunde de evictiune fata de cumparator . in special. de exemplu. eundem agentem repellit exceptio). daca proprietarul (sau mostenitorul lui) a vandut imobilul la doua persoane diferite si primul cumparator il revendica de la cel de al doilea. Vanzatorul nu poate evinge nici in urma dobandirii unei noi calitati. Reglementand obligatia de garantie pentru evictiune. nu raspunde de evictiune. ei nefiind tinuti de obligatiile autorului lor. acesta putandu-i opune exceptia de garantie. Codul civil vizeaza. dar tainuit fata de cumparator ori ulterior vanzarii. pe care nu o avea in momentul incheierii contractului. Daca insa intermediarul s-a comportat ca vanzator aparent (mandat simulat prin interpunere de persoane).civ. ea se transmite asupra succesorului universal sau cu titlu universal. 1339 C. Garantia contra evictiunii rezultand din fapte personale. legate de acel lucru . evident. cumparatorul se poate apara prin invocarea unei exceptii personale numita "exceptie de garantie": cine trebuie sa garanteze pentru evictiune. In schimb. nu-l poate evinge pe cumparator. Astfel. aflate in stransa conexiune cu lucrul care formeaza obiectul contractului (cum omni causa). Astfel. coindivizar). caci "acela care are obligatia garantarii de evictiune nu poate. un mandatar). Deoarece obligatia de garantie a vanzatorului este o obligatie patrimoniala. In cazul tulburarilor din partea vanzatorului. vanzatorul invoca un drept de uzufruct sau de abitatie .) orice fapt sau act . deposedarea cumparatorului de o parte din terenul vandut) sau de o tulburare de drept (de exemplu. daca a vandut lucrul altuia (sau coproprietate cu altul) si apoi l-a mostenit pe adevaratul proprietar (coproprietar.

vanzatorul este obligat sa-l apere pe cumparator. Obligatia de garantie a vanzatorului exista. dar si evictiunea care se realizeaza prin intermediul unui tert (indirect). in acest caz. La aceste trei conditii se mai adauga. orice conventie contrara este nula (art. cumparatorul plateste creanta ipotecara pentru a degreva imobilul si pentru a-l pastra. Referitor la aceasta conditie precizam ca. Pe de alta parte.deoarece evictiunea rezulta din faptuI sau personal. evictiunea este rezultatul unei actiuni in justitie. Astfel. care este numai de natura vanzarii. incat cumparatorul renunta la lucru fara judecata. nu este suficienta o simpla temere a cumparatorului de a fi evins sau o reclamatie oarecare din partea tertului. De exemplu.Vizitati www. In sfarsit. spre deosebire de obligatia de garantie pentru evictiune rezultand din fapta unui tert. in majoritatea cazurilor. precizam ca obligatia negativa a vanzatorului de a nu-1 tulbura pe cumparator in linistita folosinta a lucrului este de esenta vanzarii. fostul proprietar constituie o ipoteca asupra imobilului vandut si creditorul ipotecar trece la realizarea garantiei.tocilar. cauza evictiunii sa fie anterioara vanzarii (b) si cauza evictiunii sa nu fi fost cunoscuta de cumparator (c).1339 C.civ. de exemplu. daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: sa fie vorba de o tulburare de drept (a). cumparator) cumuleaza s1 calitatea de vanzator (de succesor universal sau cu titlu universal al vanzatorului). cursuri si referate postate de utilizatori. cumparatorul de la neproprietar devine proprietarul lucrului pe cale de mostenire etc. Vanzatorul raspunde in asemenea cazuri .ro ! Arhiva online cu diplome. Obligatia de garantie a vanzatorului penru fapte proprii . indiferent ca a fost de buna sau de reacredinta. uneori.desi cauza evictiunii este ulterioara vanzarii . Daca tulburarea provine din partea unei terte persoane. daca. pentru existenta obligatiei de garantie a vanzatorului. evictiunea poate fi consecinta unei actiuni in justitie intentata de cumparatorul Pagina 24 din 110 .indiferent ca au fost savarsite inainte sau dupa incheierea contractului de vanzare-cumparare . daca dreptul tertului asupra lucrului este atat de evident. daca proprietarul vinde lucrul de doua ori. el raspunde de evictiune fata de primul cumparator.). iar daca nu reuseste sa-l apere va fi obligat sa suporte consecintele evictiunii. dupa vanzare. Tot astfel. putand fi inlaturata sau modificata prin conventia dintre parti . daca cel de-al doilea si-a inscris titlul de dobandire a imobilului in cartea funciara inaintea primului cumparator sau a intrat cu buna-credinta in posesia lucrului mobil. Aceasta.vizeaza nu numai tulburarea directa a cumparatorului. In literatura de specialitate se arata insa si cazuri de evictiune care nu sunt consacrate printr-o hotarare judecatoreasca. Garantia contra evictiunii rezultand din fapta unui tert. necesitatea unei actiuni in justitie intentata de catre tert impotriva cumparatorului.

pentru existenta unor servituti nedeclarate si care sunt neaparente (art.tocilar. b) Vanzatorul este garant numai daca tulburarea din partea tertului are o cauza anterioara vanzarii. luate in posesiune de catre cumparatorul de buna-credinta. iar vanzatorul nu i le comunica la incheierea contractului. a) Vanzatorul este garant numai daca tulburarea din partea tertului este o tulburare de drept. Vanzatorul raspunde. care . de exemplu. de exemplu. chiar inceputa inainte. insusi. dar desavarsita ulterior. intrucat micsoreaza valoarea imobilului.) sunt cunoscute si acceptate de cumparator. 1337 si 1349 C. art. In contra tulburarilor de fapt cumparatorul se poate apara singur. Daca imobilul a fost vandut ca fond dominant. Daca cumparatorul nu cunostea existenta locatiunii sau a inbunatatirilor. problema garantiei contra evictiunii se pune numai daca adevaratul proprietar le poate revendica in conditiile art.1909-1910C. obligatia de garantie contra evictiunii nu poate fi conditionata de actiunea in justitie a tertului. prin actiuni posesorii. In acest caz cumparatorul. El nu raspunde pentru simpla tulburare de fapt. In afara drepturilor reale asupra lucrului. actiuni respinse de instanta. afara numai daca evictiunea provine dintr-un fapt personal.). In cazul ipotecilor si privilegiilor obligatia de garantie se declanseaza numai daca debitorul principal nu-si plateste datoria si creditorul trece la realizarea creantei. va fi obligat sa raspunda pentru evictiune . prin mijloacele legale.este opozabil cumparatorului sau a inbunatatirilor aduse de locatar pe care cumparatorul este obligat sa le plateasca . Daca el a avut cunostinta de pericolul evictiunii. Vanzatorul nu poate raspunde de imprejurarile ivite dupa incheierea contractului si transmiterea lucrului in patrimoniul cumparatorului .civ.in anumite conditii . Dreptul invocat de catre tertul evingator poate sa fie un drept real. inseamna ca a acceptat riscul si problema raspunderii Pagina 25 din 110 . vanzatorul nu raspunde. avea posibilitatea sa intrerupa prescriptia achizitiva. de exemplu.Vizitati www. a contractului de locatiune incheiat de catre vanzator. c) A treia conditie este necunoasterea cauzei evictiunii de catre cumparator. cursuri si referate postate de utilizatori. Este ipoteza. impotriva tertului care a pus stapanire pe lucru sau care contesta dreptul de servitute al cumparatorului. deoarece se presupune ca cele aparente (ca si asa-numitele servituti naturale si legale.civ. vanzatorul raspunde daca servitutea nu exista. In consecinta. pentru uzucapiunea. evictiune poate exista si in cazul invocarii de catre tert a unui drept de creanta.ro ! Arhiva online cu diplome. Deoarece cauza evictiunii trebuie sa fie anterioara vanzarii.616 C. de exemplu. Daca vanzarea a avut ca object bunuri mobile.civ. care nu are un temei juridic. de asemenea. cum ar fi dreptul de proprietate sau dreptul de uzufruct. devenit proprietar.

Vizitati www. Daca cumparatorul (sau succesorul lui in drepturi.dupa cum am vazut . In acest scop. vanzatorul este tinut . se angajeaza . Daca cumparatorul nu-l introduce in proces pe vanzator. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. daca cumparatorul este actionat in justitie de catre tert. Sarcina probei cunoasterii cauzei evictiunii de catre cumparator incumba vauzatorului. vanzatorul este obligat sa restituie integral pretul primit (ca la rezolutiune pentru neexecutare sau nulitate pentru vanzarea lucrului altuia). daca dovedeste ca . se poate intoarce impotriva lui pe cale principala. cu consecinta pierderii garantiei de catre cumparator (art.). primele doua sunt indivizibile (de exemplu. Aceasta solutie se impune.civ. Evictiunea totala.ar fi avut mijloace potrivite pentru a respinge pretentiile tertului. chiar daca valoarea lucrului s-a micsorat din cauze fortuite ori din neglijenta cumparatorului. contractul avand caracter aleatoriu. vanzatorul poate opune cumparatorului exceptia procesului rau condus (exceptio mali processus). Daca evictiunea este pe cale sa se produca. Dintre aceste trei obligatii. aparandu-se singur.in conditiile aratate . vanzatorului in caz de realizare a riscului nu se poate pune. In aceasta actiune insa.sa se abtina de la orice fapt sau act ce ar putea avea drept consecinta tulburarea cumparatorului: obligatia de a nu face. vanzatorul este obligat sa-l apere pe cumparator impotriva pretentiilor tertului: obligatia de a face. In conditii identice vanzatorul este obligat sa restituie pretul primit si in ipoteza exercitarii actiunii (directe) in garantie de catre un subdobanditor.plata sumelor de bani datorate cu titlu de despagubire . intre mostenitorii vanzatorului sau intre mai multi vanzatori coproprietari).).1341-1343 C. 1351 C. In schimb. drepturile lui impotriva vanzatorului sunt stabilite de lege dupa cum evictiunea a fost totala sau partiala. fie si cu titlu particular) a fost evins. obligatia de a da .tocilar.civ. Natura si modul de functionare a obligatiei de garantie. 1. Cat timp evictiunea nu s-a produs. si pierde procesul.raspunderea vanzatorului pentru pagubele suferite de cumparator: obligatia de a da. Daca evictiunea s-a produs.este divizibila. o data ce Pagina 26 din 110 . indiferent daca a dobandit lucrul la un pret mai mic sau mai mare ori cu titlu gratuit. Efectele obligatiei de garantie in caz de evictiune consumata. trebuie sa-l introduca in proces pe vanzator printr-o cerere de chemare in garantie pentru a-l apara contra eventualei evictiuni. a) In primul rand. printr-o actiune in garantie pentru evictiune.fiind introdus in procesul cu tertul . cu singura exceptie a foloaselor realizate de cumparator din stricaciunile aduse lucrului (art.

1341 pct. textul vizeaza fructele pe care cumparatorul le-a perceput dupa ce a devenit de rea-credinta (a luat cunostinta de drepturile tertului asupra lucrului. c).In afara sporului de valoare (si in masura in care nu sunt restituite cu acest titlu. el va fi in primul rand obligat sa-l despagubeasca pe cumparator. ceea ce justifica dreptul lui la valoarea fructelor restituite. 2. cursuri si referate postate de utilizatori.a si b). Evictiunea partiala. Pagina 27 din 110 .).cumparatorul are alegerea intre a cere rezolutiunea vanzarii sau mentinerea ei cu despagubiri. 485 C. Insa tertul poate fi obligat numai la restituirea cheltuielilor necesare (daca nu se compenseaza) cu valoarea fructelor culese si pastrate de cumparatorul evins) si utile (acestea din urma in limita sporului de valoare).civ. . c) De asemenea. atat ale procesului din care a rezultat evictiunea. 1344 C.civ. Daca evictiunea este numai partiala . 1341 pct.2 C. Dar fata de vanzator el ramane un cumparator de buna-credinta. Deoarece de aceste cheltuieli profita tertul evingator. Pentru restul cheltuielilor raspunde numai vanzatorul. iar vanzatorul va fi garant numai in subsidiar. .). Deoarece posesorul de buna-credinta dobandeste fructele (art.) potrivit dreptului comun (art. indiferent de cauza care a produs excedentul de valoare sau daca sporul a fost sau nu previzibil ori vanzatorul de buna sau de rea-credinta (art.). .tocilar.are ca obiect fie o fractiune din lucru sau o cota ideala din dreptul de proprietate (lit.ro ! Arhiva online cu diplome. chiar si cheltuielile voluptuarii (facute in scop de lux sau de placere .civ. se recunoaste ca drepturile cumparatorului legate de lucru se transmit asupra subdobanditorului . cat si.civ.art. La aceste cheltuieli se adauga si cheltuielile contractului (autentificare. iar daca vanzatorul a fost de rea-credinta. vanzatorul este obligat sa restituie cumparatorului cheltuielile necesare (facute pentru conservarea lucrului) si utile (care sporesc valoarea lui). cumparatorul are dreptul la daune-interese (art. d) In sfarsit.3-4 C. 1350 C. daca este cazul.civ.).civ.art.). cel tarziu de la data intentarii actiunii de catre tert). de exemplu. cumparatorul are dreptul sa ceara restituirea cheltuielilor de judecata. cheltuielile utile).civ.Vizitati www.). 1341 pct.4 C. b) Cumparatorul mai are dreptul la valoarea fructelor pe care a fost obligat sa le inapoieze tertului evingator (art. taxe de timbru etc.1345-1346 C. fie valorificarea sau negarea unui alt drept cu privire la lucru (lit. ale actiunii in regres contra vanzatorului. insa cu observarea urmatoarelor reguli speciale: -Vanzatorul este obligat sa plateasca cumparatorului diferenta intre pret si sporul de valoare dobandit de lucru intre momentul incheierii contractului si data producerii evictiunii.

legea prevede doua limitari: . indiferent de scaderea sau urcarea valorii lucrului de la vanzare si pana la evictiune (art. 1347 C.civ.). pentru tulburari de fapt) sau chiar pentru evenimentele fortuite (de exemplu. sanctiunea fiind nulitatea clauzei (art. Prescriptia. primind in schimb pretul si despagubiri la fel ca in cazul evictiunii totale. Termenul prescriptiei incepe sa curga de la data producerii evictiunii.tocilar. 1349-1350 C. In privinta clauzelor de agravare a raspunderii vanzatorului . el poate cere rezolutiunea vanzarii (art.Vizitati www.civ. iar contra non valentem agere non currit praescriptio (prescriptia nu curge impotriva celui care este impiedicat sa actioneze). ale tertilor (de exemplu. ca ele trebuie sa fie expres prevazute si clar exprimate. se aplica regulile garantiei de drept. b) Daca cumparatorul nu cere sau nu obtine rezolutiunea vanzarii are dreptul la valoarea partii pierdute prin efectul evictiunii.pentru fapte proprii. cumparatorul are dreptul la daune-interese in conditiile dreptului comun (art. deoarece sunt de stricta interpretare. a) Daca evictiunea unei parti a lucrului este atat de importanta.nefiind stabilit cu caracter imperativ. inundatie. Regimul legal al garantiei . Pagina 28 din 110 . Vanzatorul nu se poate libera oferind o parte din pret si nici cumparatorul nu poate cere o parte din pret. Modificari conventionale ale garantiei contra evictiunii. Mentionam insa. c) In cazul servitutilor (active sau pasive) ori a altor drepturi. proportionala cu partea evinsa. poate fi modificat prin conventia partilor (art.civ. daca nu intervine rezolutiuna potrivit celor aratate (lit. 1338 C. Pana in acest moment obligatia vanzatorului este conditionata si cumparatorul nu poate sa actioneze. Garantia agravata. cursuri si referate postate de utilizatori.) . Actiunea in garantie pentru evictiune a cumparatorului impotriva vanzatorului se prescrie in termenul general de prescriptie.a). 1348 C. incat cumparatorul n-ar fi cumparat daca ar fi putut sa o prevada.ro ! Arhiva online cu diplome.Obligatia negativa de garantie a vanzatorului pentru fapte personale nu poate fi nici inlaturata si nici micsorata prin conventia dintre parti.). cumparatorul restituie lucrul asa cum a ramas dupa evictiune.numita garantie de drept . In acest caz.). valoare socotita in momentul evictiunii. In ceea ce priveste clauzele de exonerare de raspundere (inlaturare sau micsorare a garantiei). 3.). micsorata sau inlaturata complet prin conventia dintre parti se numeste garantie conventionala (de fapt).legea nu prevede limitari.civ. In caz de indoiala. expropriere etc.

numai ca acesta este impropriu intrebuintarii dupa destinatie sau din cauza viciilor se micsoreaza valoarea de intrebuintare . cursuri si referate postate de utilizatori.civ. daca vizeaza fapte anume determinante.1 C. 1339 C.tocilar. Deoarece in cazul viciilor vizate de art. in schimb.1352 C.lat. in cazul erorii asupra substantei obiectului (error in substantiam).). savarsite anterior incheierii contractului si aduse la cunostinta cumparatorului (de exemplu. dar este afectata de vicii. va intra in functie obligatia de garantie pentru vicii . in cunostinta de cauza.).civ.1352C. pentru ca nu reprezinta clauze de exonerare propriu-zise.). a restitui). Clauza nu poate fi considerate cauza determinanta a contractului. lucrul voit si poate cere anularea contractului. In realitate. cumparatorul nu a putut cumpara. pentru a atrage sanctiunea nulitatii totale (a contractului). vanzatorul trebuie sa asigure cumparatorului nu numai folosinta linistita. a lua inapoi.deci eroarea se refera numai la calitatea lucrului . aceste vicii s-au numit redhibitorii. . afara numai daca cumparatorul a cunoscut. dar nu poate scuti pe vanzator de a restitui pretul (fara despagubiri) in caz de evictiune (art. Cand lucrul vandut este afectat de un viciu in sensul art. o servitute constituita etc.daca nu se multumeste cu reducerea pretului . In schimb. nu ar fi cumparat sau ar fi platit un pret mai redus (art. in aceste cazuri. din cauza acestui viciu de consimtamant.poate cere rezolutiunea contractului printr-o actiune in garantie numita redhibitorie (vb.ro ! Arhiva online cu diplome.civ. cumparatorul a cumparat lucrul voit. Astfel fiind. 1340 C.civ.954 alin. Pagina 29 din 110 .si cumparatorul nu poate cere anularea contractului.civ. pericolul evictiunii sau daca a cumparat pe riscul sau (caracter aleatoriu). in cazul viciilor vizate de art. 1352 C.1352 C. se poate cere anularea.Exonerarea totala sau partiala pentru fapta unui tert este permisa. dar si utila a lucrului. el fiind detinut fara cauza.). un contract de locatiune incheiat.). la incheierea contractului. ci clauze menite a determina continutul si limitele dreptului transmis. Asa cum am vazut. daca se vinde o casa despre care vanzatorul afirma ca este construita din caramida. daca casa este construita din caramida.civ. De exemplu. daca din cauza lor lucrul este impropriu intrebuintarii dupa destinatie sau daca viciile micsoreaza intr-atat valoarea de intrebuintare incat cumparatorul. clauza este valabila. In literatura de specialitate se precizeaza ca exonerarea de garantie pentru fapte personale se admite totusi. Garantia contra viciilor lucrului vandut Notiune. redhibere. iar in realitate este din material lemnos. in substanta sa. situatia prezinta asemanare cu viciul de consimtamant al erorii (sau dolului) asupra substantei obiectului contractului (art.Vizitati www.. cumparatorul .civ. ci are o actiune in garantie (redhibitorie sau estimatorie) contra vanzatorului . vanzatorul raspunde de viciile ascunse ale lucrului. Intre aceste doua situatii exista insa deosebiri esentiale.

cursuri si referate postate de utilizatori.). c) Trebuie ca viciul sa fie grav.Vizitati www. Viciul pe care vanzatorul dovedeste ca l-a adus la cunostinta cumparatorului nu poate fi considerat ascuns. inclusiv antecontractul de vanzare-cumparare.civ. In practica judecatoreasca posibilitatea cumparatorului de a lua cunostinta de viciul lucrului se apreciaza in abstracto. n-ar fi cumparat sau ar fi platit un pret mai redus. Pentru viciile ivite ulterior contractarii . III.). de drepturi litigioase etc. "Lipsa de informare. In cazurile in care proprietatea nu se transmite din momentul incheierii contractului.). cu plata pretului in rate. b) Trebuie ca viciul (cauza defectiunilor manifestate anterior) sa fi existent in momentul incheierii contractului (chiar daca predarea lucrului se face ulterior). de experienta. 1354 C. In conditiile aratate. deoarece prin efectul incheierii contractului riscurile trec asupra cumparatorului o data cu dreptul de proprietate. indiferent ca lucrul vandut este un imobil sau un bun mobil. Prin urmare. dar atenta nici nu putea sa-l cunoasca.).vanzatorul nu raspunde. nefiindu-i comunicat nici de catre vanzator.ro ! Arhiva online cu diplome.1352 C. dar pana in momentul transferarii dreptului de proprietate. Precizam ca raspunderea nu este conditionata de cunoasterea viciului de catre vanzator (art. vanzatorul nu raspunde "de viciile aparente si despre care cumparatorul a putut singur sa se convinga" (art. numai intinderea raspunderii lui difera dupa cum a avut sau nu cunostinta de existenta viciului (art. Nu se cere insa ca viciul sa se refere la substanta.civ.civ.deci cand lucrul se strica.tocilar. 1353 C. printr-o verificare normala. Toate cele trei elemente care conditioneaza obligatia de garantie a vanzatorului pentru vicii trebuie sa fie dovedite de cumparator. adica din cauza lui lucrul sa fie impropriu intrebuintarii la care este destinat dupa natura sa ori potrivit conventiei sau sa se micsoreze intr-atat valoarea de intrebuintare. viciul poate fi considerat ascuns numai daca cumparatorul nu l-a cunoscut si. cu doua exceptii: Pagina 30 din 110 . in stare noua sau uzata (de ocazie).civ.). vanzatorul raspunde si pentru viciile ivite ulterior vanzarii. avandu-se in vedere un cumparator prudent si diligent. obligatia de garantie pentru vicii se aplica la orice vanzare (vanzare sub conditie. la esenta lucrului (ca la anularea pentru eroare) . cat si nepriceperea cumparatorului nu fac ca viciile pe care acesta nu le-a putut constata singur sa fie considerate vicii ascunse" . in cunostinta de cauza. 1356-1357 C. incat cumparatorul.Conditii a)Trebuie ca viciul sa fie ascuns (art. dupa imprejurari. indiferent de natura sa. se defecteaza sau isi pierde calitatea din cauza viciilor ivite dupa vanzare .

Dreptul de optiune al cumparatorului intre actiunea redhibitorie si actiunea estimatorie. cumparatorul poate cere o reducere din pret proportionala cu reducerea valorii lucrului datorat viciului.Vizitati www.tocilar. iar daca vanzatorul a fost de rea-credinta si daune-interese (art. Daca cumparatorul a instrainat lucrul.ro ! Arhiva online cu diplome.nu exista obligatia de garantie in cazul vanzarii prin licitatie publica (art. adaugam noi o asemenea solutie nu contravine intereselor cumparatorului (mai ales in cazul cumpararii unui lucru in stare noua). Actiunea speciala de reducere se numeste estimatorie (actio aestimatoria sau quanti minoris) deoarece deprecierea valorii lucrului se estimeaza prin expertiza. Actiunea prin care cumparatorul cere rezolutiunea vanzarii se numeste redhibitorie (actio redhibitoria).civ. 1399 C. cursuri si referate postate de utilizatori.). in literatura de specialitate si practica judiciara se intrevede si posibilitatea "remedierii defectiunilor" (inlaturarea viciilor) de catre sau in contul vanzatorului. In cazul de admitere a actiunii redhibitorii. Ea este admisibila chiar daca natura viciului n-ar face lucrul absolut impropriu destinatiei sale normale.).art.Acordarea de daune-interese Spre deosebire de materia evictiunii. reprimind lucrul. In loc de rezolutiune.civ. considerandu-se ca aceste daune sunt imprevizibile si deci datorate numai in caz de dol (art. daca viciul este de mica importanta.vanzatorul raspunde numai de calitatea sa de mostenitor (art.in cazul vanzarii de drepturi succesorale . 1356 C. vanzatorul este obligat ca. sa restituie pretul si cheltuielile vanzarii suportate de cumparator (art. 2.). cumparatorul are facultatea de a cere fie rezolutiunea vanzarii. Cu toate ca legea reglementeaza numai optiunea intre cele doua actiuni. instanta poate aprecia ca dreptul de optiune a fost exercitat abuziv si sa acorde numai o reducere din pret. 1356-1357 C. 1.civ. 1355 si 1357).). Totusi. 1355 C. 1360 C. in care si vanzatorul de buna-credinta poate fi obligat la plata daunelor-intercse.civ. Efectele si intinderea raspunderii vanzatorului pentru vicii Daca conditiile aratate sunt intrunite. Pagina 31 din 110 . "cand aceasta reparare e posibila si cand ea n-ar ocaziona cheltuieli disproportionate cu valoarea lucrului" si. nu si de calitatea bunurilor din mostenire. . cu orice mijloace de proba (inclusiv prezumtii) ca vanzatorul a fost de rea-credinta (a cunoscut viciile lucrului . in cazul viciilor ascunse vanzatorul este obligat sa plateasca daune-interese numai daca cumparatorul dovedeste. fie o reducere a pretului (art.).daca nu s-a obligat sa garanteze continutul universalitatii . care se face prin intermediul justitiei. .civ. inclusiv beneficiul nerealizat (lucrum cessans). actiunea redhibitorie poate fi exercitata de subdobanditor.

ci ca descoperirea acestora. nesusceptibile de intrerupere sau de suspendare. se prescrie prin implinirea unui termen de 6 luni. 167/1958).civ. 1085 C. Rezulta deci ca actiunile redhibitorii sau estimatorii (ori in remedierea viciilor) pot fi intentate intr-un termen de 6 luni. paguba suferita de cumparator sau despagubirea platita tertilor pentru paguba cauzata prin accidentul survenit datorita viciului lucrului etc. de la care curge prescriptia. ca perioade limita in care viciile ascunse trebuie sa fie descoperite. 3. Daca lucrul a pierit din cauza viciilor.tocilar. s-a precizat ca "dreptul material la actiune privind viciile ascunse ale unei constructii se prescrie intr-un termen de 6 luni..2). Potrivit dreptului comun. Termenele de prescriptie mentionate incep sa curga de la data descoperirii viciilor. vanzatorul este obligat sa restituie pretul si cheltuielile vanzarii. 1357 C.) . deci ca termene legale generale de garantie pentru descoperirea viciilor ascunse si. cu exceptia constructiilor. poate fi obligat numai la restituirea pretului si a cheltuielilor vanzarii (art. ca atare.respectiv 6 luni de la descoperirea viciilor ascunse .1-2 din Decretui nr. Riscul pieirii lucrului afectat de vicii. mentionam ca in practica aceste termene sunt privite. iar in cazul constructiilor cel mai tarziu de la implinirea a trei ani de la predare (art. 167/1958 . Daca el nu cunoaste viciul lucrului..1358 alin. 1356 C. de exemplu.Vizitati www. in cazul in care viciile nu au fost ascunse cu viclenie". Fara a intra in analiza controverselor privind natura juridica a termenului de 1 an. care trebuie constatate cel mai tarziu in 3 ani de la predarea constructiei". vizeaza plata daunelor numai in cadrul actiunii redhibitorii. dovada prejudiciului (de exemplu. In schimb. iar daca viciile au fost ascunse cu viclenie (ceea ce presupune ca vanzatorul a fost de rea-credinta. cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 32 din 110 .1 alin. termenul de un an "nu trebuie interpretat in sensul ca legjuitorul ar fi stabilit un al doilea termen de prescriptie pe langa cel prevazut de art. vanzatorul nu raspunde pentru vicii (art. iar daca a fost de rea-credinta poate fi obligat si la plata daunelor-interese (art. socotit de la data descoperirii viciilor.5 din Decretul nr. 167/1958 "dreptul la actiunea privitoare la viciile ascunse ale unui lucru transmis. Termenul de intentare a actiunilor Conform art. Desi art.1). respectiv 3 ani.civ. 1358 alin. Astfel. Tot astfel.) trebuie sa fie facuta de cumparator.).ro ! Arhiva online cu diplome. de regula. majorarea pretului. insa cel mai tarziu de la implinirea unui an de la predarea lucrului de orice natura.5 din Decretul nr. ea se admite si in cazul actiunii estimatorii . trebuie sa aiba loc cel mai tarziu intr-un an de la predarea lucrului.civ. daca lucrul afectat de viciu a pierit fortuit (sau datorita culpei cumparatorului). cunoscand viciile) in termenul general de prescriptie extinctiva .

ea este valabila si deci produce efecte numai daca vanzatorul a fost de buna-credinta (nu a cunoscut viciile .3). inclusiv cele aparente. de trei ani in care viciile ascunse pot fi descoperite (de exemplu.tocilar. In schimb.1 alin.la expirare . posibilitatea intentarii numai a actiunii estimatorii. nu poate fi modificat prin conventia partilor.). Mentionam ca limitarea garantiei poate fi stipulata si sub forma scurtarii termenului de un an. Dovada cunoasterii viciilor de catre vanzator trebuie sa fie facuta de cumparator. daca termenul legal stabilit pentru descoperirea acestora nu a expirat inca.1354 C. prin interpretare. pentru buna functionare a motorului o perioada determinata etc. in cazul vanzatorului profesionist). care nu cunostea aceste vicii.ro ! Arhiva online cu diplome. clauza de exonerare . de exemplu. in contrariul ei. dimpotriva. DecretuI nr. cursuri si referate postate de utilizatori. In caz de rea-credinta a vanzatorului. ca stipularea unei clauze de agravare pentru orice vicii. nu se aduce o atingere termenelor de garantie. Dispozitiile de drept comun analizate privind existenta. ele nu pot fi invocate pe cale de exceptie in cadrul actiunii neprescrise termenul fiind de trei ani) intentate de vanzator pentru plata pretului. respectiv. Clauza de agravare nu poate fi transformata. cu orice mijloace de proba (inclusiv prezumtii. o asemenea clauza fiind nula (art. principiul quae temporalia sunt ad agendum. sau de buna functionare in cadrul unui termen mai scurt decat cel prevazut pentru descoperirea viciilor ascunse.). Cu respectarea acestei conditii (necunoasterea viciilor). In acest sens. termenul de prescriptie insusi (de 6 luni sau de 3 ani). Pagina 33 din 110 . conditiile. nu atrage dupa sine . Clauzele de agravare a obligatiei de garantie nu comporta limitari (raspundere si pentru vicii aparente. 167/1958 precizeaza ca prin dispozitiile cu privire la data inceperii curgerii prescriptiei. legale sau conventionale (art. perpetua sunt ad excipiendum nu este aplicabil. sa agraveze prin conventia lor aceasta obligatie a vanzatorului printr-o clauza expresa. Precizam insa. vicii descoperite intr-o luna de la data vanzarii autoturismului folosit). partile fiind libere sa limiteze sau chiar sa inlature ori.art. datorita caracterului imperativ al normelor care reglementeaza prescriptia extinctiva. clauzele de inlaturare sau de limitare a garantiei pentru vicii pot fi foarte variate (suprimarea totala a garantiei. rezultand din tainuirea viciilor la incheierea contractului.). In sfarsit.totala sau partiala .Vizitati www.3). precizam ca. pentru vicii aparute ulterior vanzarii. Modificari conventionale ale garantiei pentru vicii.civ.incetarea garantiei pentru viciile ascunse. efectele si intinderea obligatiei de garantie pentru vicii au caracter supletiv.nu ar putea fi invocata fata de cumparatorul de buna-credinta. daca viciile nu au fost invocate (pe cale de actiune sau pe cale de exceptie) in cadrul termenului de prescriptie. asigurarea numai a pieselor de schimb sau a reparatiilor necesare etc. In ceea ce priveste clauza de limitare sau de inlaturare a garantiei pentru vicii. 11 alin.

969 C. mandatarul comun al partilor ( dubla reprezentare). daca drept contraechivalent s-a stipulat o prestatie periodica in bani. cat si pentru instanta. contractul nu mai este vanzare. Astfel. deodata. Pretul sa fie determinat sau determinabil Pretul este determinabil si atunci cand stabilirea lui este lasata la aprecierea unui tert (art. in realitate. ci renta viagera. contractul nu mai poate fi calificat vanzarecumparare. mandat care . El este. in cazul vanzarii de locuinte construite din fondurile statului). In cazurile in care exista preturi legale obligatorii. ori pretul stabilit de tert si care face parte din contract de la incheierea lui . Pagina 34 din 110 . imputernicit sa stabileasca pretul. Pretul sa fie stabilit in bani Stabilirea pretului sub forma unei sume de bani este de esenta vanzarii. o neintelegere. sa inceteze si raspunderea de drept comun pentru vicii ascunse. care va fi. 1304 C. nu poate fi calificat vanzare-cumparare contractul prin care proprietatea unui lucru se transmite in schimbul intretinerii pe viata. de 3 ani.tocilar. dar nu are nici calitatea de expert (in sens procedural). Daca partile au stabilit un alt pret. partile trebuie sa se conformeze (de exemplu. ci in schimbul unui alt lucru. dar care se plateste pana la moartea creditorului. cursuri si referate postate de utilizatori.prin derogare de la dreptul comun in materie nu poate fi revocat decat prin acordul comun al partilor. acesta se inlocuieste de drept cu cel legal. respectiv se subintelege ca partile au avut in vedere pretul legal (deci este determinat). Pentru ca. Tertul ales in aceste conditii nu este un arbitru (desi art.civ. Tot astfel. 1304 vorbeste de "'arbitrariu") fiindca nu este chemat sa solutioneze un litigiu. o data cu raspunderea pentru orice vicii sau de buna functionare in cadrul unui termen de garantie mai scurt de 1 an.). fiindca avizul expertului este la aprecierea instantei. trebuie sa fie stipulate o clauza expresa in acest sens. caci numai conventiile legal facute au putere obligatorie intre parti (art. respectiv.Vizitati www.este obligatoriu atat pentru parti. pentru stingerea unei obligatii sau in schimbul unei alte prestatii. ci un schimb.ro ! Arhiva online cu diplome. de agravare a garantiei (si pentru vicii aparente sau calitati convenite) si de limitare a ei in timp (la o perioada mai scurta pentru descoperirea viciilor ascunse). eventual contract nenumit.civ. chiar daca contractul nu contine precizari in aceasta privinta. care nu echivaleaza cu un pret.) ales de comun acord de catre parti sau de catre persoana desemnata de parti. o dare in plata sau alt contract. Daca instrainarea unui lucru se face nu pentru bani. Obligatia de intretinere a dobanditorului este o obligate de a face.

In cazul in care pretul este fictiv (simulat). nu si contractul in intregime este fictiv . (plata nedatorata). cursuri si referate postate de utilizatori.civ. ci in scopul de a fi cerut si platit in realitate. dar poate subzista ca donatie (nu deghizata.992 C.). 2. sa nu poata constitui obiectul obligatiei cumparatorului si deci o cauza suficienta a obligatei asumate de vanzator de a transmite dreptul de proprietate.1165 C. Pretul este fictiv. atat de disproportionat in raport de valoarea lucrului vandut (de exemplu. iar daca contractul a fost executat cu plata unui alt pret. daca un Pagina 35 din 110 . nu are deschisa calea actiunii in resciziune (art. intrucat partile sunt libere sa determine pretul sub (sau peste) valoarea lucrului. Daca pretul este sincer si serios (nu fictiv sau derizoriu) contractul de vanzarecumparare este. chiar daca pretul este mult inferior (sau superior) valorii reale a lucrului vandut. dar si la subiectivismul partilor.civ. Daca partea lezata este un major. in principiu.deci numai pretul. Pretul trebuie sa fie serios (art. adica sa nu fie derizoriu (infim). datorita raporturilor de rudenie. fiindca nu exista act secret). iar echivalenta este relativa. respectiv restituita in temeiul art.ro ! Arhiva online cu diplome. 1303 C. daca s-a incheiat cu intentia de a face o liberalitate si cu respectarea conditiilor de fond si de forma prevazute pentru donatii. contractul este nul ca vanzare-cumparare caci ii lipseste pretul (sine pretio nulla est venditio). este lasata la aprecierea instantei . Pentru ca pretul sa existe. Daca simulatia consta numai in deghizarea partiala a pretului. daca "vanzatorul" a avut intentia de a face o liberalitate si daca sunt indeplinite toate conditiile cerute pentru validitatea donatiei. fiind raportata nu numai la valoarea lucrului vandut.tocilar. pentru fraudarea fiscului). In mod cu totul exceptional. contractul este valabil ca vanzare-cumparare. dar fara ca pretul sa devina derizoriu. el trebuie sa fie sincer si serios. pe care partile sa-l fi stabilit nu in mod fictiv. Seriozitatea fiind o chestiune de fapt. indiferent de marimea leziunii de care a suferit. valabil.Vizitati www. de regula. ci directa. 1. Si in cazul pretului derizoriu contractul este nul ca vanzare-cumparare. teren instrainat cu 500 lei) incat sa nu existe pret. 3.). cand din intentia partilor (exprimata in actul secret) rezulta ca nu este datorat. devenind aplicable regulile simulatiei si cele fiscale (deghizare partiala se face. diferenta urmeaza sa fie platita (vanzatorul avand o actiune contractuala in acest scop).el poate fi recunoscut valabil ca o donatie deghizata (deghizare totala).civ. dar daca partile au urmarit in realitate instrainarea bunului . Prin pret sincer se infelege un pret real. de exemplu.

ignoranta. au prevazut ca plata pretului sa aiba loc ulterior predarii).civ. .ro ! Arhiva online cu diplome. Deci obligatia de plata a pretului este portabila.civ.civ.) .Vizitati www.tocilar.in dreptul comun.in lipsa de stipulatie expresa contrara .1101 C. in lipsa de stipulatie contrara.). iar in materie de vanzare numai in momentul predarii lucrului vandut. In schimb. in lipsa de termen. intrucat s-a intemeiat pe o cauza ilicita (art. Locul si data platii. cursuri si referate postate de utilizatori. ibi cessat lex. Ubi cessat ratio legis. art. Daca insa partile au derogat de la regula executarii concomitente a celor doua obligatii (de exemplu.civ.1361 C. astfel ca plata trebuie sa fie facuta la domiciliul debitorului" (cumparatorului).civ. 1362 C. potrivit regulilor generale.conform regulilor generale in materie de obligatii plata se face. termenul prevazut numai pentru plata pretului nu afecteaza obligatia vanzatorului de a preda lucrul vandut. cumparatorul este obligat sa plateasca pretul la locul si in momentul in care i se face predarea lucrului vandut (art. Pagina 36 din 110 . Acest text este derogatoriu de la regulile generale sub doua aspecte: .la scadenta cumparatorul trebuie sa plateasca datoria in intregime (principiul indivizibilitatii platii art. spre a obtine avantaje disproportionate. leziunea fiind doar un indiciu al imprejurarii ca s-a profitat de starea de contrangere in care se afla cealalta parte.). la domiciliul debitorului (art. Daca nu s-a prevazut altfel in contract (art.968 C. 1104 C.). decat calificarea nejustificata a unui pret lezionar drept derizoriu (pentru a ocoli inadmisibilitatea actiunii in resciziune intre majori). prin prestatii succesive (vanzare pe credit cu termene esalonate de plata a ratelor de pret). 1104 Codul civil. afara numai daca intelegerea dintre parti a fost ca pretul sa fie platit la diferite termene in mod fractional.termenul prevazut pentru redarea lucrului profita si cumparatorului. Daca partile au stabilit un termen pentru plata pretului . fie domiciliul vanzatorului) . 968 C. Obligatiile partilor 1.civ. contractul poate fi considerat nul absolut (nu anulabil pentru leziune).). iar in materie de vanzare la locul unde se face predarea lucrului vandut (fie locul unde se afla in momentul vanzarii. astfel incat . starea de constrangere in care se afla celalalt. plata se poate cere imediat.vanzare pe credit . (in conditiile aratate). Consideram ca in conditiile economiei de piata este preferabila aplicarea art. 1362 "nu-si mai are ratiune si isi reia aplicatiunea art. contractant profita de nestiinta.

renuntand la aceasta posibilitate.Vizitati www. fie . vanzatorul poate alege intre mai multe posibilitati.tocilar.). totala sau partiala. vanzatorul poate cere obligarea cumparatorului la executarea in natura a obligatiei. 1323 C. refuzand sa predea lucrul vandut. Vanzatorul nu este insa obligat sa ceara executarea silita. 1365 C. 1020-1021 si 1101 C.).civ. Sanctiunea neplatii pretului. sa suspende plata pretului pana ce vanzatorul va face sa inceteze tulburarea sau ii va da o cautiune.civ. Vanzatorul poate invoca exceptia de neexecutare (confundata cu dreptul de retentie daca cumparatorul a devenit proprietar inainte de invocarea ei). 1363 C.civ. 1025 C.civ.ro ! Arhiva online cu diplome. daca cumparatorul nu plateste pretul si nu beneficiaza de un termen suspensiv (art. 1364 C. ca regula generala pentru obligatii banesti).sa ceara rezolutiunea contractului pentru neplata pretului (inclusiv a dobanzilor). Rezolutiunea contractului poate fi ceruta de vanzator (art. Daca vanzatorul a acordat un termen pentru plata pretului. Potrivit art. el are dreptul. afara de cazul in care s-ar fi stipulat ca pretul se va plati si in astfel de imprejurari.civ. daca lucrul vandut si predat este producator de fructe (civile sau naturale). intre timp.). se considera ca a renuntat la acest drept si nu va putea refuza predarea decat daca cumparatorul a decazut din beneficiul termenului (art. fie sa invoce exceptia de neexecutare (daca lucrul vandut nu a fost predat cumparatorului). cumparatorul este obligat sa plateasca dobanda pana la efectiva achitare a pretului in urmatoarele trei cazuri: daca exista conventie in acest sens.daca a predat sau este gata sa predea lucrul vandut si nu intelege sa invoce exceptia . El poate. cum prevede art. care este totdeauna posibila (daca debitorul este solvabil).are caracter personal si se prescrie in termenul general de 3 ani..). In caz de neexecutare. 1322 C. conform art. a cazut in faliment sau a devenit insolvabil. in toate celelalte cazuri numai daca si din momentul in care cumparatorul a fost pus in intarziere printro notificare (iar nu neaparat prin chemare in judecata.avand un asemenea obiect . in caz de transmitere a obligatiei de plata a pretului asupra mostenitorilor cumparatorului sau a creantei asupra mostenitorilor vanzatorului). Astfel. 3. Cand cumparatorul are motive de a se teme de vreo evictiune. 2.) potrivit regulilor generale (art. ambele aceste sauctiuni fiind indivizibile (de exemplu. Dobanda pretului.civ. cazuri in care vanzatorul va fi obligat la predarea lucrului vandut numai daca cumparatorul va da cautiune ca va plati la termen (art. Actiunea in plata pretului .civ. deoarece are ca obiect o suma de bani. intrucat. cu urmatoarele trei precizari: Pagina 37 din 110 . cursuri si referate postate de utilizatori. 1088 C..civ. a obligatiei de plata a pretului de catre cumparator.

si art.tocilar. C din Legea nr. 7/1996). intrucat rezolutiunea se produce cu efect retroactiv si deci se rasfrange si asupra tertilor dobanditori de drepturi asupra lucrului vandut. "actiunea vanzatorului pentru rezolutiunea vanzarii este reala (art. 1369 C. fara punerea in intarziere. 21 lit. ceea ce inseamna ca urmareste . daca cumparatorul nu plateste.nu persoana cumparatorului. insa numai dupa punerea in intarziere a cumparatorului (art.).1367 C. b) fata de tertul adjudecatar in vanzari silite si: c) dreptul de a cere rezolutiunea pentru neplata pretului nu este opozabil tertilor dobanditori de drepturi reale asupra lucrului vandut (care au indeplinit actele necesare pentru ca dreptul lor sa fie opozabil tertilor) decat daca vanzatorul a indeplinit cerintele legii pentru conservarea privilegiului sau de vanzator si anume: daca lucrul vandut este un imobil. . constata doar indeplinirea conditiilor). ci chiar bunul vandut. partile ar fi renuntat si la necesitatea punerii in intarziere (pact comisoriu de ultim grad).). iar daca lucrul vandut este un bun mobil.ro ! Arhiva online cu diplome. La acest principiu. . prevazut pentru exercitiul actiunii derivand din privilegiu.).).5 C.in ultima instanta . suportand si cheltuielile ridicarii de la locul predarii.Daca printr-un pact comisoriu expres s-a prevazut rezolutiunea de drept a contractului pentru neplata pretului (care opereaza numai in favoarea vanzatorului).): a) rezolutiunea ramane fara efect in contra autoritatilor publice (cum ar fi in caz de expropriere sau rechizitie). 1366 C. se produce rezolutiunea de drept a contractului (art.civ. .In materia vanzarii de imobile instanta nu poate acorda un termen de gratie daca vanzatorul este in pericol de a pierde lucrul si pretul. ea se va produce fara interventia justitiei (care. Corelativ cu obligatia de predare a vanzatorului cumparatorul este obligat sa ia in primire lucrul vandut la locul si la termenul la care vanzatorul este obligat sa-l predea. afara numai daca. legea aduce trei restrictii (art. Pagina 38 din 110 . Luarea in primire a lucrului vandut Reguli aplicabile.civ.Vizitati www.civ. prin intentarea actiunii in rezolutiune in termen de 8 zile de la predare (art. cursuri si referate postate de utilizatori. printr-o clauza expresa. in caz de litigiu. 1368 C.civ. instanta poate acorda un singur termen de gratie la expirarea caruia.civ.Potrivit legii. 1730 pet. prin inscrierea privilegiului in cartea funciara inainte de a se fi inscris titlul tertului dobanditor (art.civ. 1368-1369 C. Daca un asemenea pericol nu exista.

ele vor raspunde solidar pentru plata onorariului (art.civ.1121 C. sau poate cere autorizarea instantei sa-l depuna in alt loc. cursuri si referate postate de utilizatori. 1305 C. cheltuielile (de transport. Daca partile nu au stipulat un pact comisoriu expres care sa aiba ca efect rezolutiunea de drept a contractului. daca avocatul care a redactat contractul si a efectuat alte acte este mandatarul ambelor parti. In caz de neexecutare. Cheltuielile vanzarii nu pot fi puse in sarcina vanzatorului pe baza de simple prezumatii. iar nu de reglementarile care guverneaza materia vanzarii-cumpararii. de depozitare etc. 1035 C. potrivit regulilor generale (art. In afara de cele doua obligatii analizate. Vanzatorul mai are posibilitatea sa opteze pentru rezolutiunea contractului cu dauneinterese.. CONTRACTUL DE LOCATIUNE Definitie Notiunea contractului de locatiune Pagina 39 din 110 .).in lipsa de stipulatie contrara . 1551 C. Subliniem ca regulile aratate cu privire la suportarea cheltuielilor vanzarii vizeaza numai raporturile dintre parti (vanzator-cumparator si succesorii lor in drepturi).civ. nu sunt aplicabile.).sa plateasca. taxele de timbru si de autentificare . Suportarea cheltuielilor vanzarii Intre parti si in raporturile cu tertii. In raport cu tertii.) fiind in sarcina cumparatorului. conform art.sau de publicitate imobiliara etc.tocilar. totusi intelegerea a fost ca vanzatorul sa plateasca parte din cheltuieli. dispozitiile art. 1010-1021 C. cumparatorul mai este obligat . la nevoie sub sanctiunea de daune cominatorii. Daca cumparatorul pretinde ca. dupa punerea in intarziere a cumparatorului.). daca are nevoie de locul unde se gaseste (art.onorariul notarial . Astfel.civ. desi in actul ce constata conditiile vanzarii nu s-a stipulat nimic in aceasta privinta. cheltuielile vanzarii (cheltuielile propriu-zise ale actului. vanzatorul poate cere instantei obligarea cumparatorului la luarea in primire a lucrului. ea se produce pe cale judecatoreasca. raporturile partilor sau a uneia dintre ele cu terte persoane sunt guvernate de reglementarile in cauza. el va trebui sa faca dovada acelei intelegeri netrecute in actul de vanzare. potrivit dreptului comun.ro ! Arhiva online cu diplome.). De exemplu.Vizitati www.civ. ca accesoriu al pretului.civ.

asemanator contractului de vanzare-cumparare. numita chirie (art. un antecontract de locatinne (promisiune unilaterala sau bilaterala).Vizitati www. ca aceste contracte reprezinta numai varietati ale locatiunii de drept comun.numita contract de inchiriere. numita locatar (chirias). iar nu un drept real. Pagina 40 din 110 . guvernat de regulile generale aplicabile contractelor (inclusiv promisiunii de vanzare). partile pot incheia. analizate in cadrul acestui capitol. totala sau partiala. este . Cu atat mai puternic cuvant. tinand insa seama ca locatiunea. deoarece folosinta locativa nu poate sa absoarba lucrul insusi si puterea lui productiva . in masura in care legile speciale privind inchirierea suprafetelor locative si arendarea bunurilor agricole nu prevad norme speciale. numita locator.numita contract de arendare . Chiar daca lucrul dat in locatiune este producator de fructe. Caracterele juridice ale contractului de locatiune Enumerare.tocilar. 2. folosinta temporara.si pentru locatiunea unor suprafete locative . astfel incat le sunt aplicabile dispozitiile referitoare la locatiune. Astfel fiind. daca contractul are ca obiect numai dobandirea unor fructe. Subliniem insa.civ. ci vanzare-cumparare. Varietatile contractului de locatiune. recolta de pe camp etc. se obliga sa asigure unei alte persoane. a unui bun in schimbul unei sume de bani sau alte prestatii. cursuri si referate postate de utilizatori. locatarul dobandeste proprietatea fructelor nu in virtutea locatiunii. Locatorul se obliga sa asigure folosinta vremelnica a lucrului inchiriat.ro ! Arhiva online cu diplome. daca are ca obiect producte (foloase trase prin consumarea substantei lucrului). Locatiunea este un contract sinalagmatic (bilateral) intrucat da nastere la obligatii reciproce intre parti. Locatiunea (desi se poate spune ca reprezinta o "vanzare" a folosintei) se deosebeste de contractul de vanzare-cumparare prin faptul ca transmite numai dreptul de folosinta . In Codul civil si alte acte normative reguli speciale sunt prevazute pentru locatiunea fondurilor rurale (bunurilor agricole) . contractul nu poate fi calificat locatiune. Locatiunea este un contract prin care o persoana. iar nu contracte speciale distincte.). locatorul fiind obligat sa-i asigure folosinta lucrului. ci vanzare-cumparare.ca drept de creanta .un act de administrare . 1. iar locatarul se obliga sa plateasca locatorului pretul locatiunii. ci ca accesoriu al folosintei. contractul nu poate fi calificat locatiune. Definitie si delimitare fata de vanzare-cumparare.). nu si dobandirea proprietatii fructelor. Mai precizam ca. deci si antecontractul de locatiune.asupra lucrului.in principiu . (de exemplu. anterior locatiunii. 1411 C. arborii din padure.

Spre deosebire de contractul de vanzare-cumparare.). daca lucrul s-a predat (comodatul fiind un contract real) si daca sunt indeplinite si celelalte conditii de validitate. vesnica. care se incheie prin acordul . in care existenta si intinderea obligatiilor nu depinde de hazard si deci nu exista sanse de castig si pierdere pentru parti. Elemen-tul "timp"' este de esenta locatiunii. ci numai dreptul de folosinta temporara a lucrului inchiriat. ea poate fi si nedeterminata. in care ambele parti contractante urmaresc un interes propriu patrimonial.ro ! Arhiva online cu diplome. riscul pieirii fortuite. Locatiunea este un contract consensual. 2. daca nu este constatat printr-un inscris. dar poate fi valabil ca un imprumut de folosinta. care este un contract esentialmente gratuit.tocilar. Astfel fiind. prin consimtamantul partilor. 3. in timp. In principiu. Locatiunea este un contracl comutativ. dar nu poate fi perpetua. prin definitie (esentialmente) cu titlu oneros. In ceea ce priveste durata contractului. 1415 C. In opozitie cu imprumutul de folosinta (comodat). legiuitorul intervine prin prorogari legale. Locatiunea este un contract cu executare succesiva.Daca folosinta unui lucru se transmite cu titlu gratuit. contractul este nul ca locatiune. In ceea ce priveste insa proba contractului de locatiune. iar pretul este calculat dupa durata folosintei si timpul se are in vedere chiar daca pretul s-a fixat in mod global. fiind supus unui sistem mai riguros de dovada decat celelalte contracte. Locatiunile ereditare (concesiunile perpetue de folosinta imobiliara) cunoscute in vechiul drept sub denumirea de emfiteuze ori embatic (besman) sunt prohibite de lege (art.civ. locatiunea nu transmite dreptul de proprietate. 1. Conditiile de validitate ale contractului de locatiune A.Vizitati www. Locatiunea este un contract cu titlu oneros. prezinta oarecare greutati. fara vreo formalitate. cursuri si referate postate de utilizatori. 4. durata contractului se stabileste liber. Capacitatea partilor Pagina 41 din 110 . locatiunea este dimpotriva. este suportat de locator.fie si tacit al partilor (solo consensu). In anume domenii insa. Locatorul asigura folosinta lucrului pana la incetarea locatiunii.

caci locatiunea este. daca durata locatiunii depaseste termenul de 5 ani. 965 C. Pe de alta parte. cu exceptia cazului cand nu are prerogativa folosintei (de exemplu. este numai posesor de buna sau rea-credinta). Obiectul contractului 1. cursuri si referate postate de utilizatori. cu art. in consecinta.) poate inchiria valabil bunul detinut cu titlu de uzufruct sau de locatiune. dreptul de proprietate industriala). partile trebuie sa aiba capacitatea. Capacitatea de exercitiu. Un lucru viitor poate forma obiectul contractului. In caz de nerealizare a lucrului viitor se va angaja raspunderea locatorului potrivit regulilor generale. un act de administrare'.civ. Atat locatarul cat si locatorul trebuie sa aiba capacitatea.civ. dar numai la cererea partii incapabile. Inseamna ca obiectul locatiunii il formeaza lucruri nefungibile (individual determinate) dupa natura lor sau dupa vointa partilor. 534 C. este considerata de lege ca act de dispozitie si. cu exceptia bunurilor dintr-o mostenire nedeschisa (art. Lucrul inchiriat . Bineinteles. un uzufructuar (art. Pagina 42 din 110 . 1419 comb. proprietarul nu va fi obligat sa respecte locatiunea. acest contract fiind pentru el res inter alios acta. in cazul inchirierii lucrului altuia de catre o persoana care nu are asupra lucrului un drept opozabil fata de proprietar. drept care sa-i confere posibilitatea inchirierii (de exemplu. Titlul locatorului.poate fi un lucru mobil sau imobil. daca un coindivizar (care nu este aparent proprietar exclusiv) inchiriaza bunul aflat in indiviziune.). neque locatio rei suae consistere potest). contractul poate produce efecte fata de adevaratul proprietar .) sau un locatar (art. un mostenitor aparent). se aplica regulile care guverneaza vanzarea de catre unul dintre coproprietari ori teoria mandatului tacit reciproc sau a gestiunii de afaceri.civ. In sfarsit. respectiv sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru a face acte de dispozitie (art. locatorul poate sa nu fie proprietarul lucrului dat in locatiune. B. in principiu. durata locatiuni rcducandu-se la 5 ani. dar in toate cazurile cu conditia sa nu se distruga sau sa nu se consume prin folosinta conform destinatiei dupa natura obiectului sau conform destinatiei stabilita prin acordul partilor.ro ! Arhiva online cu diplome. In cazul imobilelor insa. sa indeplineasca conditiile cerute pentru a face acte de administrare. 1268 C.tolal sau partial . Astfel. proprietarul nu poate fi locatarul propriului sau lucru (neque pignus. este nud proprietar sau a adus ca aport social in societate folosinta unui lucru). Dat fiind faptul ca locatiunea nu transmite dreptul de proprietate.tocilar. Numai daca locatorul a fost un proprietar aparent (de exemplu.) in caz contrar.Vizitati www. corporal sau incorporal (de exemplu. respectiv.1268 C.civ. neque depositum.

lucrurile cu regim special pot fi incheiate numai in condi-tiile legii speciale (de exemplu. un autovehicul cu sofer).tocilar.. cursuri si referate postate de utilizatori.in lipsa de stipulatie contrara . Obligatia efectuarii reparatiilor nu inseamna ca locatorul trebuie sa reconstruiasca imobilul care "a pierit in total sau s-a facut netrebnic spre obisnuita intrebuintare" (art.la locul unde se gasea lucrul in momentul contractarii si cu cheltuiala locatorului. Evident..civ. locatarul poate cere justitiei: fie obligarea lui sub sanctiunea platii de daune cominatorii. Obligatia efectuarii reparatiilor. Daca locatorul nu efectueaza reparatiile necesare in cursul locatiunii. Lucrul.sa efectueze toate reparatiile (inclusiv cele locative) necesare in acest scop inainte de preluarea lucrului de catre locatar si chiar daca. locatarul se poate adresa justitiei. ci intr-o stare corespunzatoare destinatiei in vederea careia a fost inchiriat (art. In sfarsit.civ. impreuna cu accesoriile sale. 1420 pct.l C. locatorul fiind obligat . 1421 alin.Vizitati www.vizeaza reparatiile necesare in cursul locatiunii si nu anihileaza obligatia locatorului de a preda lucrul in stare corespunzatoare folosintei). trebuie sa fie predat nu in starea existenta la incheierea contractului (ca in materie de vanzare). potrivit regulilor generale. in drept sa le detina''). Daca se inchiriaza un lucru cu personalul de deservire (de exemplu. armele numai "catre persoane. Predarea (art. 1420 pct. contractul este mixt: locatiune in privinta lucrului si prestare de servicii in privinta personalului de deservire. locatiunea nu poate avea ca obiect o persoana. Locatorul trebuie sa mentina lucrul in stare de a servi la intrebuintarea pentru care a fost inchiriat (art. cerand predarea silita (daca nu prefera sa ceara rezilierea contractului pentru neexecutare sau nu se multumeste cu invocarea exceptiei de neexecutare). Obligatiile locatorului Obligatia de predare.daca nu s-a prevazut altfel . printr-o clauza contractuala. fie autorizarea de a le Pagina 43 din 110 . iar instanta il poate obliga pe locator si la plata de dauneinterese.2 C.ro ! Arhiva online cu diplome.).). in acest caz incetand contractul.2 si 1421 alin.in lipsa de stipulatie contrara . 1439). toate reparatiile ar fi fost puse in sarcina locatarului (intrucat aceasta clauza .1) lucrului dat in locatiune se poate cere la termenul convenit de parti (imediat daca nu s-a prevazut un termen) si . In caz de nerespectare a acestei obligatii.

civ. 2) de la terti si 3) din viciile lucrului.civ. retinand cheltuielile efectuate din chirie. Locatarul singur. locatorul raspunde de tulburarile provenite: 1) din propria sa fapta. chiar daca pierderea folosintei n-ar intrece 40 de zile(art. Astfel. el nu va raspunde pentru stanjenirea folosintei locatarului. 1077 C.care exercita detinerea lucrului sub nume de proprietar (animus sibi habendi. fie direct prin transformarea materiala a lucrului. atunci el (nu si locatorul) poate cere rezilierea contractului. Daca locatorul nu respecta aceasta obligatie. 1426 C. 1424 C. Dat fiind faptul ca locatorul trebuie sa intretina lucrul in buna stare in tot cursul locatiunii. iar in caz de locatiune dreptul transmis si garantat este folosinta linistita si utila. cursuri si referate postate de utilizatori. chiar daca va fi lipsit in parte de folosinta lucrului.dar si de catre Pagina 44 din 110 .) de care este tinut locatorul se aseamana cu obligatia de garantie a vanzatorului. prin actiunile posesorii. cu deosebirea ca in caz de vanzare dreptul transmis si garantat este proprietatea. 1420 pct. art. Obligatia de garantie (art.proc. In acest sens. atunci locatarul are dreptul sa ceara o scadere de chirie proportionala cu lipsa partiala a folosintei. b) Daca tulburarea folosintei provine de la un tert. C. reparatiile pot fi efectuate si fara autorizarea justitiei.civ. legea distinge intre tulburarea de fapt si cea de drept. daca prin aceste tulburari se aduce o atingere serioasa folosintei. 1425 C. dispune ca locatorul "nu poate in cursul locatiunii sa schimbe forma lucrului inchiriat".). efectua in contul locatorului (art. Legea obliga pe locatar sa suporte tulburarea ce-i provoaca reparatiile facute de locator. Art. tulburare de fapt sau de drept.2 C.3. Iar daca reparatiile sunt de asa natura incat locatarul pierde folosinta totala a lucrului.tocilar. permite folosirea actiunilor posesorii nu numai de catre posesori .civ.civ. C. si anurne.).). prevede ca locatorul nu raspunde de tulburarea cauzata prin faptul unui tert care nu invoca vreun drept asupra lucrului. Se admite ca. animus domini) . legea dispune ca reparatiile sa fie facute in cel mult 40 de zile. 1020-1021 si art. fie indirect prin schimbarea destinatiei. se poate apara contra tulburarilor de fapt. In virtutea obligatiei de garantie.civ. adusa prin efectuarea reparatiilor. care ar avea drept consecinta tulburarea locatarului in folosinta lucrului. in numele sau personal. a) Locatorul este obligat sa se abtina de la orice fapt personal.ro ! Arhiva online cu diplome. fie rezilierea contractului (art.civ. in caz de urgenta. 1439 alin.Vizitati www. Insa reparatiile trebuie sa aiba caracter urgent. Pe de alta parte. neputand fi amanate pana la incetarea contractului. Daca reparatiile nu se efectueaza in acest interval de timp. locatarul poate cere prin justitie oprirea sau distrugerea schimbarilor.

chiar daca dreptul invocat nu este confirmat in justitie. In caz contrar. asupra lucrului. 676). Cand folosinta locatarului este tulburata printr-un fapt al unui colocatar. 1427-1428 C.interese . dar nu va avea actiune in garantie contra locatorului. prin plafon apa patrunde in apartamentul de la parter. cum ar fi dreptul de proprietate in cazul in care locatorul a incheiat contractul in baza unui alt drept (sau pretins drept) asupra lucrului.).1426 C. de uzufruct. Pagina 45 din 110 . locatarul are dreptul de a cere fie rezilierea contractului (cand acesta nu se mai poate executa sau cand folosinta lucrului a fost prea mult micsorata) cu daune .civ. locatarul va avea actiune in despagubire impotriva autorului faptei (raspundere delictuala). locatarul poate folosi actiunile posesorii (desi nu este posesor. De exemplu. locatarul de la etaj lasa robinetul de apa deschis si astfel. in temeiul unui contract incheiat cu posesorul. dar a impiedicat folosinta locatarului. "care detine lucrul in interesul sau propriu. In ambele cazuri locatorul va raspunde numai daca a fost instiintat in timp util de amenintarea evictiunii (chemat in garantie in procesul dintre locatar si tertul evingator). nu pe baza unui drept asupra lucrului sau a unui raport juridic cu locatorul. In toate cazurile in care locatarul este tulburat in folosinta prin faptul exercitarii de catre un tert (inclusiv un alt locatar) a unui drept (de proprietate. adica "cel pentru care el detine" si fata de care el poate actiona sau se poate apara in temeiul contractului de locatiune.sa nu invoce vreun drept asupra lucrului inchiriat (art. poate dovedi ca ar fi avut mijloace potrivite pentru a respinge pretentiile tertului (exceptio mali processus). In acest caz locatorul raspuntde in virtutea obligatiei sale de a se abtine de la orice fapt personal care ar duce la tulburarea locatarului in folosinta lucrului. In acest caz. ci printr-un fapt ilicit cauzator de prejudicii (delict civil).).Vizitati www. cu conditia ca agentul tulburator: -sa nu fie locatorul.civ. Se poate intampla ca tulburarea din partea tertului sa se conbine cu faptul personal al locatorului insusi. Prin urmare. De exemplu.interese (art.tocilar. fie o micsorare a chiriei proportionala cu pierderea partiala a folosintei si daune .). locatorul va raspunde de pierderea sau reducerea folosintei. iar restul imobilului a inchiriat unui meserias care il tulbura pe locatar.ro ! Arhiva online cu diplome. locatorul a inchiriat o camera pentru a fi locuita. de folosinta etc. al unui vecin sau al unui tert oarecare. . ci detentor precar) pentru apararea dreptului sau de folosinta impotriva tertilor. detentorul precar. sau robinetul de gaze lasat deschis provoaca o explozie. cursuri si referate postate de utilizatori. cum este si locatarul. afara numai daca tulburatorul este cel pentru care el detine" (art.

1339 C. Locatorul este garant pentru viciile (defectele. starea necorespunzatoare a cosurilor. Deoarece nu este reglementata prin norme imperative. Practica judecatoreasca stabileste raspunderea locatorului chiar daca lucrul nu este cu desavarsirc impropriu folosintei. 1429 alin. Totusi. exista deosebire intre locatorul de buna-credinta.ro ! Arhiva online cu diplome. agravata (de exemplu. obligfatia de garantie pentru evictiune si vicii ascunse poate fi modificata prin conventia dintre parti. la destinatia prezumata dupa circumstante (natura lucrului. Pe de alta parte. stricaciunile) ascunse ale lucrului care ii impiedica intrebuintarea (art. potrivit regulilor generale aplicabile contractelor sinalagmatice. Conform art.civ). infiltratii de apa sau alte defecte de constlructie. Gravitatea viciilor se apreciaza de instanta. dimpotriva. totala sau partiala.1 C. cursuri si referate postate de utilizatori. locatarul trebuie sa intrebuinteze lucrul inchiriat ca un bun proprietar (culpa fiind apreciata dupa tipul abstract al omului diligent si prudent . 1422 alin.civ.1422 C. incasarea pentru viitor a chiriei ar fi lipsita de cauza. in cunostinta de cauza. destinatia sa anterioara etc. c) Viciile. Obligatia de a intrebuinta lucrul ca un bun proprietar si potrivit destinatiei. de exemplu. dar viciile ascunse micsoreaza atat de mult posibilitatea de folosinta incat se poate prezuma ca. in masura in care folosinta nu poate fi asigurata. de exemplu. locatarul poate cere o reducere prportionala din pret sau rezilierea contractului cu daune interese pentru pagubele suferite din cauza viciilor (art. limitata ori inlaturata. existenta de insecte. iar in lipsa de stipulatie speciala.tocilar. a contractului.culpa levis in abstracto) si numai la destinatia determinata prin contract. d) Modificarea obligatiei de garantie. Obligatiile locatarului 1. dar nu-l pune la adapost de rezilierea.1085 C. In cazul descoperirii viciilor ascunse. Daca degradarea Pagina 46 din 110 . Daunele interese se acorda chiar daca locatorul n-a cunoscut viciile lucrului.).2 C. si pentru vicii care fac mai putin comoda folosinta) sau. consideram ca inlaturarea obligatiei de garantie exonereaza pe locator de plata daunelor-interese. Limitarea sau inlaturarea garantiei produce efecte nuami daca locatarul este de bunacredinta (fraus omnia corrumpit).civ). locatarul n-ar fi inchiriat sau ar fi platit un pret mai redus (locatorul nu raspunde insa pentru vicii care fac mai putin comoda folosinta). nu a cunoscut viciile sau tulburarea locatarului nu se datoreaza faptelor sau actelor savarsite de el (art. care raspunde numai de daunele ce au putut fi prevazute la incheierea contractului (art.).civ.civ) si locatorul de rea-credinta care raspunde si de daunele imprevizibile.Vizitati www.

locatarul nu raspunde nici de uzura normala a lucrului.civ. ele devin prin accesiune proprietatea locatorului .civ. dar si toate persoanele introduse de el in imobil (prepusi. Restituirea lucrului. Plata chiriei. locatorul poate cere executare silita sau rezilierea contractului in privinta locatarului neplatnic.). 1730 pct. 3. prin "persoanele familiei" intelegandu-se nu numai membri prpriu-zisi ai familiei. dar numai la incetarea locatiunii. Daca locatarul nu efectueaza reparatiile locative. iar nu portabila) si in caz de pluralitate de locatari obligatia este conjuncta (divizibila) daca solidaritatea sau indivizibilitatea nu rezulta din contract.).tocilar. 1429 C. Daca lucrul dat in locatiune a fost vandut si noul proprietar nu-l incunostiinteaza pe locatar. Conform art. plata facuta vechiului proprietar este valabila. Iar daca chiria urma sa fie platita cu anticipatie si lucrul nu s-a predat. 1 C. Restituirea lucrului poate fi ceruta de locator printr-o actiune personala (ex. daca intarzierea in efectuarea reparatiilorlocative provoaca stricaciuni mai importante. plata se face la domiciliul debitorului (fiind cherabile. Locatarul nu raspunde de pieirea sau detcriorarea lucrului din cauza vechimii. Actiunile posesorii nu pot fi exercitate impotriva unui detentor precar (decat daca detentiunea locatarului a lost intervertita intr-o posesiune utila). Daca insa neefectuarea reparatiilor locative poate provoca deteriorarea sau chiar pieirea lucrului dat in locatiune. Locatarul raspunde de asemenea. Dovada incumba. 1434 C. sau printr-o actiune in revendicare (daca are calitatea de proprietar). lucrului se datoreaza culpei locatarului. contructu). cerand efectuarea reparatiilor in contul locatarului sau rezilierea contractului. fortei majore sau cazului fortuit. locatorul poate invoca exceptia de neexecutare (exceptio non adimpleti contractus).Vizitati www. Evident. caci incovenientele lipsei de intretinere sunt suportate de locatar. Daca locatarul a facut lucrari de constructii sau plantatii. In caz de neexecutare.civ. daca nu se dovedeste ca stricaciunile sunt cauzate de unul dintre ei. vizitatori etc).1431. locatarului (art.ro ! Arhiva online cu diplome. locatorul poate actiona in cursul locatiunii. 1434 C.civ. chia daca nu sunt locative. locatorul poate cere daune-interese. persoane tolerate. el va fi obligat sa faca reparatiile pe cheltuiala sa. de stricaciunile si pierderile provocate de persoanele familiei sale sau de sublocatar (art. locatarul trebuie sa plteasca pretul locatiunii la termenele stipulate. locatarul este obligat sa faca reparatiile necesare. potrivit regulilor generale. de persoanele familiei sau de sublocatari. cursuri si referate postate de utilizatori. Tot astfel. potrivit regulilor generale. In lipsa de stipulatie contrara. 2.). Toate reparatiile privind partile comune folosite de mai multi locatari sunt in sarcina proprietarului. beneficiind si de privilegiul locatorului de imobile asupra mobilelor locatarului (art.dar fara dreptul de a cere modificarea chiriei daca nu a rambursat Pagina 47 din 110 .

Apararea contra uzurparilor.. provine din caz fortuit sau forta majora (deci fara culpa din partea sa).vor fi solutionate potrivit art. in sensul ca locatarul nu poate fi exonerat de raspundere decat daca dovedeste ca distrugerea. Raspunderea pentru incendiu. spre deosebire de conditiile din epoca adoptarii Codului civil. in sine. 1435 C. de la o casa vecina (art.iar la restituire raporturile dintre parti . fiecare (inclusiv proprietarul) suporta paguba in raport cu valoarea locativa a partii din imobil ce ocupa. In lipsa unei asemenea dovezi. daca nu va dovedi ca incendiul a provenit din caz fortuit . In orice caz.1435 decat pentru cauza anonima.).civ. Astfel fiind. fie ca incendiul a izbucnit in partea ocupata de proprietar sau nu a putut izbucni in partea folosita de ei. 5. Consideram ca faptul locuirii proprietarului in imobil nu poate duce.civ.. in conditiile de azi agravarea raspunderii locatarului pentru incendiu nu mai poate fi extinsa in baza art. 1082-1083 C. Conform art. el va raspunde de prejudiciul suferit de locator in urma neinstiintarii. locatarul trebuie sa-l instiinteze in termen util pentru a fi in masura sa se apere contra incercarii de uzurpare (astfel incat locatorul sa nu piarda nici actiunea posesorie). Incetarea locatiunii Pagina 48 din 110 . locatarul fiind considerat de rea-credinta.civ. intrucat este un detentor precar. pentru a fi exonerati de raspundere. Obligatia de a intretine si a restitui lucrul in starea primita mai face raspunzator pe locatarul unei cladiri de toate pagubele pricinuite cladirii de incendiu. 4. cheltuielile . 1433 C. cursuri si referate postate de utilizatori. orice cauza straina neimputabila dovedita fiind exoneratoare de raspundere (art. S-a considerat ca reglementarea cuprinsa in art. 1435 C. locatarul mai este obligat de a apara lucrul inchiriat contra uzurparilor. Prin uzurpare se intelege orice atingere provenita de la un tert asupra proprie-tatii sau posesiei lucrului dat in locatiune.in lipsa de conventie . totala sau partiala a lucrului. reprezinta o aplicare a dreptului comun in materie de dovada. 1435.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.). 494 C. problema suportarii pagubelor cauzate de incendiu este foarte controversata.tocilar. 1435. Daca locatorul nu are cunostinta de incercarea de uzurpare.. Daca locatorul-proprietar foloseste si el o parte din imobilul inchiriat. forta majora sau dintr-un defect de constructie ori prin comunicarea focului (fara greseala sa).civ.civ. Daca locatarul neglijeaza sa-l informeze pe localor. la inlaturarea raspunderii locatarilor in conditiile art. ei trebuie sa dovedeasca fie imprejurarile prevazute de art.

în caz de pluralitate de parti obligate solidar . Cauze de încetare. asa cum s-a decis. Rezulta ca drepturile si obligatiile trec asupra mostenitorilor (legali sau legatari universali. trebuie sa fie facuta în scris. total (art. Acest termen de preaviz poate fi stabilit prin conventia dintre parti. a lucrului dat în locatiune. în mod constant. In ceea ce priveste transmisiunea mortis causa a lucrului dat în locatiune. în practica judecatoreasca . f) în anumite conditii si prin efectul înstrainarii.art. cu exceptia cazului cand partile s-au înteles altfel (de exemplu. 1440 C.ro ! Arhiva online cu diplome. cu conditia respectarii termenului de preaviz (art. în toate cazurile. iar în lipsa se stabileste în functie de natura lucrului si dupa obiceiul locului (art. 1. 1443 C. termenul de preaviz fiind acoperit de timpul necesar solutionarii litigiului. 2. Legea nu prevede vreo forma speciala pentru denuntare. Denuntarea unilaterala.). nici moartea locatorului si nici aceea a locatarului nu atrage dupa sine încetarea contractului (art. 1436alin. c) rezilierea contractului pentru neexecutare.) sau partial (de exemplu. prin acte între vii cu titlu particular. d) pieirea lucrului. care trebuie sa suporte desfacerea contractului. Pagina 49 din 110 . iar daca partea concediata refuza sa dea o dovada de primire. b) expirarea termenului. Pe langa acordul de vointa al partilor (rezilierea conventionala).civ. prin stabilirea termenului locatiunii în functie de moartea locatorului) sau daca mostenitorul uneia dintre parti (decedate) este cealalta parte.1048 C. contractul de locatiune înceteaza prin: a) denuntarea unilaterala. Daca partile sau legea n-au determinat durata locatiunii.civ.civ. Prin termenul de preaviz se întelege intervalul de timp dintre manifestarea vointei de a desface contractul si data la care contractul urmeaza sa înceteze în urma denuntarii. cu titlu universal ori cu titlu particular).civ. potrivit regulilor generale în materie de obligatii patrimoniale care nu sunt contractate intuitu personae.). contractul ia sfarsit prin denuntarea unilaterala de catre oricare dintre parti.1154 C. "actiunea de chemare în judecata pentru evacuare constituie manifestarea neechivoca a vointei de denuntare a contractului". cursuri si referate postate de utilizatori. se face prin intermediul executorilor judecatoresti. e) desfiintarea (desfacerea) titlului locatorului.Vizitati www.tocilar. caz în care obligatiile reciproce se sting prin confuziune.2C.). Manifestarea de vointa de a desface contractul (numita de lege "concediu") este un act unilateral de vointa si produce efecte chiar daca n-a fost acceptata de partea concediata.) si are drept scop ca cealalta parte sa gaseasca un locatar (daca preavizul a fost dat de locatar) sau un lucru similar pe care sa-l ia în locatiune (daca preavizul a fost dat de locator). Practic. ori cu caracter viager.civ.

civ. De exemplu. fara sa mai fie nevoie de o înstiintare prealabila (art. Desfiintarea (desfacerea) titlului locatorului. Rezilierea pentru neexecutare. Daca se desfiinteaza sau se desface titlul locatorului în baza caruia consimtise la locatiune.ro ! Arhiva online cu diplome. Daca termenul locatiunii a fost determinat prin conventia partilor sau.civ) locatiunea înceteaza de drept (dies pro homine interpellat) prin simpla trecere a termenului.tocilar. 1450-1451 C.civ. reînnoirea tacita poate opera numai cu consimtamantul tacit al tuturor partilor. de exemplu. In caz de pluralitate de parti.cu martori si prezumtii . Intrucat tacita relocatiune opereaza un nou contract de locatiune.civ.dupa punerea în întarziere a debitorului .). caci locatorul nu mai poate asigura locatarului folosinta lucrului si nici nu poate fi obligat la reconstruirea. neexecutarea obligatiilor de catre una dintre parti da dreptul celeilalte parti de a cere . ci si orice imposibilitate de a se folosi lucrul (de exemplu. Conform art. (însa dovada relocatiunii se poate face . caci locatorul nu mai este în masura sa asigure locatarului folosinta lucrului. în lipsa clauzei. constatator si doveditor numai al contractului initial ). de exemplu.1 C. si de pactul comisoriu expres stipulat în contract). refacerea sau înlocuirea lui. 1453 C.). Daca locatarul ramane în folosinta lucrului dupa expirarea termenului contractual si fara ca locatorul sa-l împiedice (deci cu permisiunea lui). iar un nou contract poate fi încheiat numai prin consimtamantul ambelor parti (nu prin simpla renuntare la efectele denuntarii unilaterale). Pagina 50 din 110 .). daca este cazul. iar nu prin înscrisul original. Dupa expirarea termenului de preaviz locatiunea înceteaza. 1423 si 1439 C.2 C. exproprierea sau confiscarea lui). Pieirea lucrului (art. capacitatea partilor contractante..). Expirarea termenului. Deci. fie si autentic.civ. de lege (art. se desface si contractul de locatiune.prin proba ramanerii si lasarii locatarului în folosinta lucrului. daca unul dintre locatori a anuntat concediul sau unul dintre locatarii care au încheiat contractul ori unul dintre mostenitorii unicului locatar nu a continuat folosinta lucrului. 1439 alin. 6. Tacita relocatiune (reconductiune). Astfel.rezilierea contractului cu daune-interese (art. Daca pieirea este totala (lucrul nu mai poate fi folosit potrivit destinatiei).civ. trebuie sa fie îndeplinite conditiile cerute de lege pentru încheierea contractului. rechizitionarea. 1436alin. 5. contractul este desfacut de drept. tacita relocatiune nu poate opera.1437 si 1452 C. Precizam ca prin pieire se întelege nu numai distrugerea materiala a lucrului. contractul de locatiune urmeaza regulile generale în materie de contracte sinalagmatice cu executare succesiva (tinandu-se seama. 4. 3. locatiunea se considera reînnoita prin tacita relocatiune (art. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.

) . renuntarea proprietarului la clauza de reziliere în caz de subînchiriere sau la pactul comisoriu etc.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. care însa va avea actiune în regres împotriva locatorului.ro ! Arhiva online cu diplome. In aceste cazuri de neîndeplinire a conditiilor prevazute de lege contractul nu produce efecte opozabile cumparatorului de buna-credinta. în lipsa de stipulatie contara.locatarul este în drept sa ceara despagubiri de la locator. cumparatorul . daca contractul are data certa dar nu a fost supus publicitatii înainte de înscrierea contractului de vanzare-cumparare în cartea funciara. înstrainarea va atrage încetarea locatiunii dupa expirarea termenului de 3 ani.chiar daca nu s-a obligat în acest sens . Rezulta ca vanzarea este o cauza de încetare a locatiunii numai daca contractul s-a încheiat verbal ori prin înscris sub semnatura privata fara data certa. Pana la plata daunelor locatarul are drept de retentie.este dator sa respecte locatiunea facuta înainte de vanzare. Natura juridica a drepturilor locatarului Pagina 51 din 110 . cat timp nu va fi despagubit de locator sau eventual de cumparator (art.civ).inclusiv clauza expresa în contractul de locatiune de reziliere din cauza vanzarii .Vizitati www. 1441 C.civ. Conform art.civ.. Efectele înstrainarii lucrului (imobilului) prin acte între vii. 7.). 1444 C.). contractul de locatiune cu data certa anterioara vanzarii-cumpararii cu data certa produce efecte si este opozabil tertului dobanditor în conditiile în care a fost încheiat si fara modificarile care nu sunt constatate prin înscris cu data certa (de exemplu. 1442 C. ori daca titlul locatarului principal s-a desfacut prinexpirarea termenului prevazut în contract si nu mai poate asigura sublocatarului (fata de care el este locator) folosinta lucrului etc. cu conditia sa fi fost încheiata prin înscris autentic sau prin înscris sub semnatura privata. daca titlul proprietarului (locator) este anulat ori rezolvit sau daca este evins printr-o actiune în revendicare etc. afara de cazul cand desfacerea ei din cauza vanzarii s-ar fi prevazut în însusi contractul de locatiune.1182 C. Rezulta ca. daca nu s-a prevazut în contract o stipulatie expresa contrara (art. daca locatorul vinde lucrul închiriat sau arendat. In toate cazurile de desfacere prin efectul înstrainarii . dar cu data certa (art. modificarea termenului locatiunii.civ.

) si de un drept de preferinta. Astfel. Dupa cum am vazut. dreptul de folosinta al locatarului este un drept de creanta. Pe de alta parte.civ. ceea ce rezulta din opozabilitatea contractului fata de locatarii ulteriori ai aceluiasi bun (chiar daca acestia ar fi obtinut anterior detentia bunului). De aici rezulta ca dreptul de folosinta al locatarului este un drept de creanta. problema este controversata. 973 C. dar si de catre detentorul precar. In realitate. contractul de locatiune produce efecte fata de cumparator ca si cum ar fi fost parte contractanta. îndeplinirea formelor de publicitate) locatarul se bucura de un drept de urmarire. b) Opozabilitatea contractului fata de dobanditor si fata de creditorii urmaritori este o simpla exceptie de la principiul relativitatii efectelor contractului consacrat de art. Drept de creanta. unii autori acorda preferinta locatarului care a intrat mai întai în folosinta lui.civ. b) în anumite conditii (data certa a contractului si.civ. contractul este supus publicitatii. dar totodata si independenta de solutia adoptata în privinta naturii dreptului locatarului. nu ar fi fost necesare texte speciale care sa consacre exceptia. locatiunea nu este un contract translativ sau constitutiv de drepturi reale. 1441 C.tocilar. in concursul dintre doi locatari ai aceluiasi bun. 513 C. c) daca termenul locatiunii depaseste 3 ani.civ. daca dreptul de folosinta locativa ar fi un drept real. ceea ce rezulta din opozabilitatea contractului fata de tertul dobanditor (art. inclusiv cu privire la obligatiile locatarului fata de el. In literatura de specialitate s-a sustinut însa ca dreptul de folosinta al locatarului ar fi un drept real. potrivit careia.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. In ceea ce priveste opozabilitatea contractului fata de locatarii ulteriori. iar argumentele invocate în favoarea caracterului real al dreptului nu sunt hotaratoare pentru urmatoarele considerente: a) Actiunile posesorii pot fi intentate nu numai atunci cand detinerea lucrului se exercita animus sibi habendi. drepturilor reale.Vizitati www.proc. ci un contract creator de raporturi obligationale. art. 1. chiar daca are un titlu cu data ulterioara (teoria "primului ocupant"). lar aceste trei efecte sunt specifice. în principal pentru urmatoarele motive: a) împotriva tulburarilor de fapt locatarul se poate apara prin actiunea posesorie. caracteristice. respectiv.1441 C. în lumina textului. consacra nu o simpla opozabilitate a dreptului de folosinta a locatarului. Impartasim solutia contrara. contractul cu data certa sau cu data certa anterioara este opozabil locatarului care are un contract fara data certa sau cu data certa Pagina 52 din 110 . De altfel. în conflictul dintre doi locatari urmeaza a se aplica regulile opozabilitatii actelor juridice.) si fata de creditorii urmaritori care au înscris comandamentul dupa încheierea contractului de locatiune (art. de la data cumpararii.

ca drepturi absolute. ceea ce caracterizeaza donatia este trecerea unor valori dintr-un patrimoniu in altul fara echivalent. CONTRACTUL DE DONATIE Definitie Donatia este un contract solemn.801 si 803 C. numita donator.tocilar. nu au relevanta.Vizitati www. 1411C.. ci un drept de creanta care se realizeaza prin intermediul locatorului ("îndatorat a asigura folosinta. locatiunea este supusa publicitatii imobiliare daca depaseste 3 ani. 970 C. ulterioara (si chiar înscris). sunt limitativ enumerate de lege.1441 C.). dreptul de folosinta al locatarului prezinta unele aspecte particulare. cu intentia de a face o donatie (animus donandi).).civ. fara a urmari sa primeasca ceva in schimb (art.incorporale -posesiunea sau detentiunea. marind patrimoniul celeilalte parti. iar dreptul de folosinta locativa nu a fost retinut de legiuitor printre aceste drepturi. Pagina 53 din 110 .cu atat mai mult trebuie sa fie opozabil fata de locatarul ulterior care are numai un simplu drept de folosinta. art. lar teoria "primului ocupant" (desi în materia drepturilor de creanta . cu intentie liberala isi micsoreaza in mod actual si irevocabil patrimoniul sau cu un drept (real sau de creanta). unilateral si cu titlu gratuit prin care una din parti.civ. daca contractul cu data certa anterioara este opozabil dobanditorului de drepturi reale(art. numita donatar."art. Locatiunea de peste trei ani este opozabila locatarului ulterior dupa expirarea acestui termen numai daca contractul a fost înscris. cu acelasi drept. Dar. c) Deoarece dreptul este opozabil fata de terti. fapt pentru care se încadreaza în categoria obligatiilor opozabile tertilor (obligatii in rem scriptae). în concursul dintre doi locatari cu contracte fara data certa (si deci inopozabile). presupunand un contract material cu un lucru (ius ad rem). daca dreptul ar fi real. fiind aplicabil numai în materie de drepturi reale asupra unor bunuri corporale) poate fi invocata numai în lipsa de orice alt criteriu. Aceasta intentie. drepturile reale. în principiu. constituind cauza ei. publicitatea s-ar impune indiferent de durata. drepturile comodatarului). concreti-zata in mcheierea contractului in forma si in conditiile prevazute de lege.ro ! Arhiva online cu diplome. d) In sfarsit. cursuri si referate postate de utilizatori. desi se exercita asupra unui lucru..)2. întradevar. mai ales sub raportul opozabilitatii. justifica marirea unui patrimoniu in detrimentul altuia.civ. Dupa cum rezulta din aceasta definitie. spre deosebire de alte asemenea drepturi de creanta (de exemplu. Mentionam ca. Rezulta ca dreptul de folosinta al locatarului nu este un drept real (ius in re).civ.

recolta viitoare). straine de donatie). In nici un caz. in cazul prestarii unei sume de bani in vederea achizitio-narii unui imobil. dar si cu titlu gratuit. reductiu-nea etc.948 si 964 C. trebuie sa se stabileasca corect ce se doneaza (quid donat).ca varietate a contractelor cu titlu gratuit . de asemenea. Tot astfel. motiv pentru care acestea din urma nu sunt supuse regulilor de fond si de forma prevazute pentru donatii.).Vizitati www. adica obiectul donatiei. Potrivit dreptului comun. revocarea.). obiectul donatiei este suma de bani . Precizam. Daca contractul are ca obiect lucrul altuia.). ca donatia . pentru ca solutionarea problemelor de drept specifice contractului de donatie (capacitatea. mandatul sau depozitul cu titlu gratuit etc. daca donatia se realizeaza prin transcrierea dreptului de proprietate asupra (sau si asupra) altei persoane decat aceea care plateste pretus imobilului. obiectul donatiei este suma de bani sau casa? Regula este ca. iar nu imobilul.reprezinta o liberalitate.) sa nu se rasfranga asupra celuilalt contract cu privire la care reglementarile in materie de donatie nu sunt incidente.ro ! Arhiva online cu diplome. prin care nu se micsoreaza patrimoniul celui care procura altuia un folos. respectiv cota-parte indiviza.civ. donatia este nula absolut in toate cazurile (indiferent de solutia ce se admite in materia vanzarii lucrului altuia) intrucat donatorul se poate abtine sa dobandeasca proprietatea lucrului altuia si deci donatia contravine principiului irevocabilitatii. Dupa deschiderea mostenirii mostenitorul poate instraina universalitatea dobandita. deoarece are ca efect micsorarea patri-moniului donatorului cu bunul donat. Dintre bunurile viitoare numai succesiunile nedeschise nu pot forma obiectul donatiei (art.civ. posibil. precedata sau urmata de incheierea unui alt contract (cu participarea unei alte persoane.702 si 965 C. bunurile viitoare nu pot constitui obiectui darului manual. ceea ce se doneaza este pretul (parte din pret). deci prin donatie. licit si sa existe sau sa poata exista in viitor (de exemplu. Obiectul donatiei Conditii. Daca bunul donat este individual determinat donatorul trebuie sa aiba calitatea de proprietar (fie si sub conditie).tocilar. bunul (dreptul) care formeaza obiectul contractului trebuie sa fie in circuitul civil (art. nu numai cu titlu oneros.963 C. dar numai daca donatia este concomitenta cu plata pretului catre Pagina 54 din 110 . spre deosebire de contractele dezin-teresate (de exemplu. comodatui. Problema se pune in practica in cazul finantarii cumpararii sau construirii unei case.civ.). sa fie determinat sau determinabil (art. cursuri si referate postate de utilizatori. Daca incheierea contractului de donatie este insotita.

nu poate fi validata printr-un act confir-mativ al donatorului (quod nullum est confirmari nequit) si nici acoperita printr-un proces verbal incheiat cu prilejul transcrierii imobilului ori prin alte acte oficiale ulterioare manifestarii de vointa.) Pagina 55 din 110 . sub sanctiu-nea nulitatii absolute.pectarea acestei forme se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a contrac-tului. daca actul juridic initial este nul. Intrucat cerinta formei este prevazuta in mod imperativ. In schimb. de drept public sau privat).3 C.813 C. Forma autentica este o masura de protectie a vointei donatorului. de exemplu.1168C. fara ca acel element activ sa fie inlocuit in patrimoniul sau printr-o valoare echivalenta. Nulitatea donatiei pentru lipsa formei autentice poate fi invocata de orice persoana interesata sau de instanta din oficiu si nu poate fi inlaturata in nici un fel. Astfel. cat si in privinta oricarei alte exceptii. Precizam.). ea trebuie sa fie refacuta in intregime cu respectarea formei cerute de lege (art.1167 alin. indiferent de persoana donatorului sau donatarului (persoana fizica sau juridica. nulitatea unei donatii pentru vicii de forma. poate fi acoperita prin confirmarea. toate donatiile se fac prin act autentic. vanzator. obiectul donatiei il formeaza imobilul . care dispune in mod actual si irevocabil de un drept in favoarea unei alte persoane. de asemenea. iar nu valabila ca act de plata facuta in executarea unei obligatii civile imperfecte.civ. ca inzestrarea unui copil in vederea incheierii casatoriei. ratificarea sau executarea voluntara a donatiei de catre mostenitorii sau reprezentantii donatorului (art. Pentru ca donatia nula pentru vicii de forma sa produca efecte juridice. nu poate fi facuta decat tot prin inscris autentic. daca transcrierea se face dupa incheierea vanzarii si plata pretului la care donatarul n-a luat parte. Neres. dupa moartea donatorului. avand caracterul unei donatii. Deci contractul produce efecte juridice numai daca consimtamantul ambelor parti este manifestat in forma autentica.civ. deci ad validitatem. In schimb.ro ! Arhiva online cu diplome. ca donatie.Vizitati www. chiar daca ar exista un inceput de dovada scrisa.civ. Conditiile donatiei Intre persoane prezente Conform art. dovada existentei unei donatii nu poate fi facuta cu martori. cursuri si referate postate de utilizatori. nu poate acoperi nulitatea si deci se poate cere restituirea prestatiei efectuate in baza actului nul.tocilar. Intrucat parintii nu au o obligatie civila imperfecta (na-turala) de a-si mzestra copiii. nici executarea benevola a donatiei in scop in inzestrare.

Pana in momentul primirii comunicarii donatorul poate revoca donatia (oferta de donatie).). creditorii nu ar putea accepta donatia (nici in timpul vietii donatarului) pe calea actiunii oblice (dreptul de a accepta fiind exclusiv personal. in timpul vietii lui (art.814 alin2. inainte de comunicarea actului de acceptare.827 C. constituie o revocare tacita.civ. daca nu este frauduloasa. corpo-rale sau incorporale.814 alin. oferta devine caduca. Bineinteles. mostenitorii sai nu pot accepta donatia deoarece autorul lor nu le-a putut transmite nici un drept. pe langa conditiile examinate se mai cere ca obiectele mobile donate sa fie trecute intr-un stat estimativ semnat de donator si donatar si care sa cuprinda descrierea si evaluarea. Renuntarea la efectele nulitatii este opozabila si cre-ditorilor. Pagina 56 din 110 .). cel putin globala.). altfel nu vor produce efecte juridice.814 alin. (Revocarea nu trebuie sa fie notifi-cata donatarului).2 C.) si inainte de a fi devenit incapabil. cand se realizeaza acordul de vointa necesar in vederea incheierii contrac-tului.tocilar. In caz de moarte a donatorului mai inainte de acceptare (cu care se echivaleaza situatia cand acesta devine incapabil). ci pierde numai ocazia de a-l mari.civ.Vizitati www. faptul ca. C. pentru ca donatarul nu-si micsoreaza patrimoniul. precizam ca si sarcinile sau conditiile donatiei trebuie sa fie prevazute in forma solemna. Astfel. Pe langa aceste conditii. cat si acceptarea trebuie sa fie facuta in forma autentica. Cu atat mai puternic cuvant. pentru ca donatia acceptata prin inscris separat sa produca efecte. a lucrurilor mobile daruite (art.civ. cursuri si referate postate de utilizatori. se mai cere ca acceptarea sa aiba loc in timpul vietii donatorului (art. atat oferta de a darui. implicand aprecieri de ordin moral) si nici ataca refu-zul acceptarii donatiei pe calea actiunii pauliene. Daca donatarul inceteaza din viata inainte de acceptare. Statul estimativ Daca donatia are ca obiect bunuri mobile.ro ! Arhiva online cu diplome. donatorul vinde lucrul care urmeaza sa faca obiectul donatiei. si donatarul trebuie sa fie in viata in momentul acceptarii.l C. daca confirmarea. ci si tacita. prin oferta si acceptare separate. Revocarea poate fi nu numai expresa. ratificarea sau executarea este benevola si facuta in deplina cunostinta de cauza. se mai cere ca actul de acceptare sa fie comunicat (notificat) donatorului. In sfarsit. fiind nule absolut cu toate consecintele si regulile de mai sus aratate (art. Intre absenti In cazul in care contractu de donatie se incheie intre absenti. Pentru validitatea donatiei acceptata printr-un inscris separat. iar oferta de donatie s-a facut intuitu personae.civ.

insa inscrisul trebuie sa fie semnat de ambele parti. Medicii si farmacistii.41 alin. Capacitatea partilor Incapacitati de a primi 1.1 si 3 C. Darurile manuale si donatiile indirecte sunt scutite de formalitatea statului estimativ. In cazul minorului cu capacitate Pagina 57 din 110 . donatia facuta unui incapabil sau cu capacitate de exercitiu restransa se accepta prin reprezentantii sai legali sau cu incuviintarea prevazuta de lege.). cerintele de forma trebuie sa fie respectate in toate cazurile. Donatia de imobile Daca donatia are ca obiect un imobil.810 alin.808 C. 2. daca sunt potrivite cu starea materiala a donatorului si cu serviciile prestate de donatar (art. inclusiv persoanele care practica ilegal medicina . Statul estimativ poate sa fie cuprins in chiar corpul inscrisului de do-natie. donatiile remuneratorii.810 alin. Sunt exceptate de la interdictia vizata. Cetatenii straini (persoanele juridice straine) si apatrizii nu pot primi donatii avand ca obiect dreptul de proprietate asupra terenurilor (art. precizam ca inscrierea in cartea funciara nu afecteaza validitatea contractului. dreptul de preemptiune (art.).2 C.Vizitati www. 3. cursuri si referate postate de utilizatori. care au tratat pe o persoana in boala din care moare (acea boala fiind cauza mortii). nefiind necesara redactarea lui in forma autentica. In ceea ce priveste publicitatea imobiliara.tocilar.54/1998).civ. dar partile pot intocmi si un inscris separat sub semnatura privata . iar nu numai in cazul terenurilor(art.). dar nu au exercitiul acestui drept.2 din Constitutie) .ro ! Arhiva online cu diplome.civ.2 alin 1 din L. si deci sunt valabile. Minorii si interzisii au dreptul de a primi donatii.48-49) nu este aplicabil in cazul donatiei.nr. Copilul conceput (infans conceptus) poate fi gratificat (art. Persoanele fizice neconcepute si organizatiile care n-au dobandit personalitatea juridica nu au capacitatea de a primi donatii.civ.In schimb. nu pot primi donatiile ce bolnavul a facut in favoarea lor in cursul acestei boli. In principiu. Aceasta dispozitie se aplica si preotilor care au asistat pe donator din punct de vedere religios in cursul ultimei boli (art.In literatura de specialitate se recunoaste si validitatea donatiei facuta medicului de catre bolnavul care este sotui lui 4.

7 din Legea nr. cu autorizatia prealabila a organului tutelar. in toate cazurile. dupa caz. care va avea rolul de interpret al vointei surdo-mutului (surdului sau mutului) in sensul art. 152 si 159 C. liberalitatile facute in scopul formarii patrimoniului necesar se accepta de persoanele imputernicite (prin actul constitutiv) sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii juridice.816 C. Donatiile facute statului (organelor de stat.).2 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. autorizata in prealabil de autoritatea tutelara 5.comb.donatiile oferite unitatilor administrativ-teritoriale se accepta. Daca bunul care formeaza obiectul donatiei (sau legatului facut prin testament) urmeaza sa intre in domeniul public al statului sau unitatii administrativ-teritoriale. cu autorizatia consiliului judetean sau al municipiului Bucuresti.815 C. de consiliul judetean sau de consiliul local. ea trebuie sa fie. unitatilor administrativ-teritoriale.donatiile oferite ministerelor. respectiv prin persoanele imputernicite in acest scop.61 alin. trebuie sa fie interpretat .ro ! Arhiva online cu diplome. Cat priveste persoanele juridice care nu sunt de stat. acceptarea donatiilor (inclusiv a darurilor manuale) se face prin organele abilitate sa incheie actejuridice in numele si pe seama persoanei juridice. daca sunt de interes national. de consiliul judetean sau al municipiului Bucuresti. institutiilor bugetare. . In cursul constituirii.in sensul ca nu numai tutorele sau parintii.civ. dar si ascendentii minorului pot incuviinta accepta-rea.fam. cursuri si referate postate de utilizatori. regiilor autonome sau societatilor co-merciale cu capital majoritar de stat) urmeaza sa fie acceptate dupa cum urmeaza: . 6. dupa caz.tocilar. . cu art. Dar daca donatia contine si element oneros (donatie cu sarcini sau sub conditie).36/1995. altor organe sau institutii centrale care depind direct de Guvern.iar daca sunt de interes local.dupa parerea noastra . Pagina 58 din 110 . Surdo-mutul care nu stie sa scrie nu poate accepta o donatie decat cu asistarea unui curator special numit de autoritatea tutelara (art.civ.Vizitati www.donatiile oferite regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital majoritar de stat se accepta de conducatorii acestora insa. dupa caz (art. deci acceptarea constituie un act de dispozitie.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia). de exercitiu restransa art. dreptul de proprietate publica se dobandeste prin acceptarea liberalitatii de Guvern. precum si unitatilor bugetare care fac parte din sistemul acestora se accepta de ministrul sau conducatorul organului ori institutiei centrale de stat.

intrucat oferta este un act unilateral al donatorului.civ. Incapacitati de a dispune Minorii si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca nu pot incheia contract de donatie. el trebuie sa fie capabil in momentul acceptarii.). 133 alin. cu art.civ.2 C.civ. sanctiunea este nulitatea absoluta a contractului. 9. "a celui ce daruieste". francez). 105 alin. cursuri si referate postate de utilizatori.civ.932 alin. In ceea ce priveste momentul la care trebuie sa ne raportam pentru a aprecia capacitatea partilor.fam. chiar daca minorul a actionat singur. In momentul facerii ofertei (desi problema este controversata) consideram ca donatarul nu trebuie sa fie capabil. numai cu nulitatea relativa a contractului. cat timp autoritatea tutelara n-a dat tutorelui descarcare pentru gestiunea sa (art.a eliminat cuvintele "a 1'egard du donateur" (art.. desi art.Vizitati www. si art. in numele sau.civ. donatiile facute persoanelor juridice. de regula. de ziua femeii etc. nu se pun probleme daca donatia se realizeaza printr-un singur act. de ocrotitorul legal (de exemplu. cand incapacitatile sunt dictate de interese de ordine publica. Astfel.3 comb. Cat priveste pe donatar. De la aceasta regula face exceptie situatia cand tutorele este ascendentul minorului. In aceste conditii se recunoaste validitatea darului.se sanctioneaza.fam. Pagina 59 din 110 . in calitate de donatori. Sanctiunea incapacitatilor speciale de a face si de a primi donatii Nulitatea contractului. in momentul acceptarii ei de catre donatar (cand se realizeaza acordul de vointe) si in momentul primirii comunicarii actului de acceptare.812 C.).814 alin.).3 si 147 C. 141 C. nici prin reprezentantii legali (parinti sau tutor) si nici personal cu incuviintarea ocrotitorului legal (si chiar daca s-ar obtine autorizatia autoritatii tutelareart. 814alin. In unele cazuri insa. nulitatea putand fi invocata de cel ocrotit (prin ocrotitorul legal.tocilar. caci donatia produce efecte numai din acest moment (art..2 C.. In practica se recunoaste insa validitatea darurilor obisnuite facute de minor sau. lipsa incuviintarii sau autorizatiei nu poate fi invocata.Cu toate ca formularea sugereaza sanciunea nulitatii absolute se admite ca nerespectarea incapacitatilor -atat de a face. minorul nu poate dispune prin donatie nici dupa ce a ajuns la majorat.ro ! Arhiva online cu diplome.129 alin.". roman .) daca sunt potrivite cu posibilitatile celui ocrotit. totusi vizeaza numai comunicarea actului de acceptare in timpul vietii "donatorului". Daca donatia se incheie prin acte separate (intre absent). daca este cazul) sau de succesorii sai in drepturi . In favoarea tutorelui. Potrivit art. cat si de a primi donatii . lar in momentul receptarii notificarii de catre donator problema capacitatii donatarului nu se pune. 1-3 si art. cu ocazia unor aniversari. Momentul cand capacitatea este ceruta Reguli aplicabile.809 C.2 C.referitor la efectele donatiei . donatorul trebuie sa fie capabil in momentul facerii ofertei (cand isi manifesta vointa de a dona). "dispozitiile in favoarea unui incapabil sunt nule.

Plata datoriilor vi itoare nedeterminate. Irevocabilitatea donatiilor Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii Conditiile potestative. in principiu.2 din Constitute).civ. Donatia va fi nula.ro ! Arhiva online cu diplome. Astfel. depinde si de circumstance exterioare care insa nu pot actiona in afara vointei lui).civ. ca o dispozitie prohibitiva (nu numai de ocrotire). Cu toate ca dreptul transmis prin donatie poate. in cazul in care donatorul si-a rezervat dreptul de a dispune de un bun sau de o suma determinata din bunurile daruite. in fapt.civ. sa fie conditional. chiar daca partile .au recurs la deghizare sau la interpunere de persoane. cazuale ori mixte. lar in cazul persoanelor care practica ilegal medicina. bunul sau suma se transmite mostenitorilor donatorului.824 C.Dreptul de a dispute de bunul donat. Pagina 60 din 110 .822 C. Controversata este problema sanctiunii aplicabile in cazul donatiilor facute medicilor. . ci se admite ca ea este nula chiar daca este facuta sub o conditie simpla potestativa din partea donatorului (a carei realizare. Consideram ca sanctiunea nulitatii absolute isi poate gasi justificarea si in acest caz. .). daca donatarul nu este cetatean roman (art. caci actul care sincer incheiat ar fi nul. Este nula donatia care impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta in viitor si a caror valoare n-a fost specificata prin actul de donatie (art. pe langa vointa lui.810 C. Conform art.tocilar. respectiv anulabila. donatia avand ca obiect dreptul de proprietate asupra terenului de orice fel. cursuri si referate postate de utilizatori. fapta ce constituie infractiune. intrucat donatorul ar fi liber sa revoce donatia contractand datorii pana la concurenta valorii bunurilor donate (chiar daca. deoarece interdictia este conceputa in art. farmacistilor sau preotilor.823 C. totusi caracterul de irevocabilitate nu permite stipularea unei conditii suspensive sau rezolutorii potestative din partea donatorului (art. ramane nul si daca a fost simulat. ca o regula generala de aparare a prestigiului profesiei de medic sau de preot. chiar daca donatorul moare fara a fi dispus de ele. donatia este nula cu privire la acel bun sau suma. adica supus unei conditii suspensive sau rezolutorii.)..Vizitati www.pentru a ocoli dispozitiile privind incapacitatile speciale . daca n-au fost acceptate in conditiile prevazute de lege. o donatie este nula nu numai cand este facuta sub conditie pur potestativa (a carei realizare depinde exclusiv de vointa donatorului).41 alin. Tot astfel..civ. in orice caz se impune sanctiunea nulitatii absolute. nu contracteaza datorii).

1167 alin. dupa moartea donatorului. Cu toate acestea. contractul are forta obligatorie intre partile contractante (este "legea partilor") si nu poate fi revocat (desfacut. reglementata prin texte speciale (art. Aceasta irevocabilitate.in cunostinta de cauza . in sensul ca in materie de donatii (indiferent daca s-au realizat in forma autentica. atragand nulitatea lor absoluta (art. orice clauza sau conditie a carei indeplinire atarna de vointa donatorului si care i-ar da posibilitatea de a zadarnici sau micsora. ci insasi esenta contractului. Astfel fiind. daca donatia este divizibila si clauza o afecteaza numai in parte.civ. fie si donatarul. Precizam insa ca reintoarcerea nu poate fi stipulata in favoarea unei alte persoane decat donatorul insusi (nici chiar in favoarea mostenitorilor sai). Principiul irevocabilitatii donatiilor Liberalitatile intre vii sunt.civ. fiind o conditie de validitate pentru formarea lui (irevocabilitate de gradul II). forta obligatorie a oricarui contract actioneaza si in cazul contractului de donatie. mai accentual decat forta obligatorie a oricarui contract.nu poate fi desfiintat prin vointa uneia dintre parti.tocilar. o data incheiat.). cursuri si referate postate de utilizatori. prin esenta lor irevocabile.confirma sau executa donatia. care actioneaza descurajant pentru donator si contribuie la siguranta circuitului civil.civ. Dar irevocabilitatea donatiilor are un caracter special. Evident.ro ! Arhiva online cu diplome. Revocabilitatea donatiilor Revocabilitatea donatiilor intre soti Reguli speciale.801 si 822-824 C. nu mai pot invoca nulitatea pentru a cere restituirea bunului donat (art. intrucat ar constitui o substitutie fideicomisara conditionala prohibita de lege. Iar daca.822 C. direct sau indirect. foloasele gratuite pe care contractul le creeaza pentru donatar sunt incompatibile cu esenta donatiilor. pentru rest.969 C. in ceea ce priveste contractul de donatie incheiat intre soti (deci in timpul casatoriei).civ.Vizitati www. poate avea ca obiect numai bunurile proprii ale sotului donator si care devin Pagina 61 din 110 . Sanctiunea nulitatii loveste contractul in intregime. nu este cea prevazuta pentru toate contractele (art. particular. desfiintat sau modificat) prin vointa uneia dintre ele (irevocabilitate de gradul I). succesorii sai in drepturi .).3 C. deghizata. efectele contractului se mentin. iar nu numai clauza incompatibila cu principiul irevocabilitatii si chiar daca aceasta clauza nu a fost cauza determinanta si impulsiva a liberalitatii. indirecta sau dar manual) irevocabilitatea priveste nu numai efectele.).) si care rezulta din principiul ca. in sensul ca -odata incheiat .

Codul civil prevede anumite reguli speciale derogatorii de la regulile generale aplicabile donatiilor. Este insa necesar sa existe o identitate exacta intre bunul care a format obiectul donatiei si obiectul revocarii. DreptuI de revocare fiind de esenta donatiilor dintre soti.937 alin. Cea mai importanta regula speciala (celelalte fiind subsecvente) vizeaza derogarea de la principiul irevocabilitatii donatiilor.Vizitati www. Evident. avand ca obiect bunul donat. expres. prin act notarial sau prin testament).938 C. Referitor la donatiile dintre soti.tocilar. nu este necesar sa fie stipulat in actul de donatie si nu poate fi inlaturat printr-o stipulatie contrara.civ. 2.l C. chiar daca nu aduc atingere rezervei succesorale (art. Nici reintoarcerea conventionala nu este aplicabila. chiar daca se impune donatarului obligatia de a plati datoriile nedeterminate ale donatorului si chiar daca donatorul si-a rezervat dreptul de a dispune de bunurile daruite (art.civ. implicita.civ. "ceea ce inseamna prefacerea dreptului de proprietate exclusiva a sotului donator intr-un drept de proprietate devalmase a ambilor soti".).te sau facute prin interpunere de persoane. In timpul vietii donatorului nu este cazul a se aplica nici regulile privitore la revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii sau pentru ingratitudine. In schimb. cand donatia devine irevocabila. care este bun propriu al sotului-mostenitor (art.fam. legea interzice sub sanctiunea nulitatii absolute donatiile mutuale. prezumandu-se ca sunt persoane interpuse copiii sotului donatar dintr-o alta casatorie (sau din afara casatoriei ori adoptat numai de acesta) si Pagina 62 din 110 . legatul cu titlu particular.civ. Pentru a asigura posibilitatea revocarii unilaterale. Potrivit art.3 C.civ.). cu sau fara aceasta clauza.2 C. reciproce intre soti facute in acelasi act (art.937 alin. facut prin testamentul care nu prevede.b din C. 3. Cat priveste modurile de revocare. donatorul poate dona si cota-parte ideala ce-i apartine din dreptul de proprietate asupra unui bun ce nu formeaza obiectul comunitatii sau dreptul asupra unei mosteniri deschise (universalitate sau cota-parte indiviza asupra universalitatii).) si donatiile deghiza. ea nu trebuie sa imbrace forma unei actiuni in justitie si poate fi atat expresa (de ex.311it. cat si tacita.ro ! Arhiva online cu diplome. dupa moartea donatorului.. revocarea).. 1. constand intr-un act ulterior al donatorului din care rezulta vointa acestuia de a revoca dona-tia (de exemplu. mostenitorii lui pot cere revocarea pentru neexecutarea sarcinilor sau pentru ingratitudine potrivit regulilor pentru aceste cauze legate de revocare. in caz de predeces al donatarului (si descendentilor lui). Aceste donatii sunt valabile chiar daca s-au facut sub conditie potestativa. oricum donatorul poate revoca donatia.826 C. cursuri si referate postate de utilizatori. astfel bunuri proprii ale sotului donatar. el o poate revoca ad nutum si fara a invoca cauzele prevazute de lege. Tot astfel. daca nu s-a stipulat intrarea lor in comunitate.940 alin. "orice donatiune facuta intre soti in timpul maritagiului este revocabila".).). donatiile intre soti nu se revoca de drept pentru survenienta de copil (art.

revocare in cazurile prevazute de lege). reductiune. pentru donatia deghizata se aplica aceleasir'eguli de fond care s-ar aplica si daca donatia ar fi aparenta.tocilar.941 C. Pentru a usura dovada deghizarii.ro ! Arhiva online cu diplome.1197 C.civ. Reamintim ca. se aplica regulile din materia simulatiei. prin care se ascunde natura gratuita a contractului secret ). el ar fi avut vocatie (chemare) succesorala legala concreta. Notiune. Cat priveste proba deghizarii (indiferent de forma in care s-a incheiat actul aparent). contractul prin care se transmite cu titlu gratuit dreptul de superficie asupra unei case sub aparenta unei vanzari-cumparari urmeaza sa fie incheiat in forma autentica (prevazuta de lege pentru donatii) sau poate fi incheiat sub forma unui act sub semnatura privata. irevocabilitate de gradul II. in schimb tertii (inclusiv succesorii cu titlu particular si creditorii chirografari ai partilor) prin orice mijloace de proba. in ipoteza deschiderii mostenirii.civ. raport.) o pot dovedi prin contrainscris sau inceput de dovada scrisa art.civ. actionand deci nu ca succesori universali. ea este supusa si regulilor de fond prevazute special pentru donatii (capacitate. Reguli aplicabile.Vizitati www. Forma. 2. numai ad probationem? De exemplu. .care poate fi completata cu martori si prezumtii (potrivit regulilor de dovada a contractelor).845 C. deci a mortii lor in momentul incheierii contractului de donatie. Avand insa in vedere faptul ca donatia deghizata constituie o adevarata donatie. deci partile si succesorii lor universali ori cu titlu universal (art.) prevede in favoarea mostenitorilor rezervatari o prezumtie relativa potrivit careia instrainarea cu titlu oneros facuta Pagina 63 din 110 . Donatia este deghizata cand conform actului public apare incadrata intr-o operatiune juridica cu titlu oneros.civ. forma autentica ceruta de lege pentru validitatea donatiilor sub sanctiunea nulitatii absolute sau forma contractului care deghizeaza donatia. Donatiile simulate Donatiile deghizate 1. neadevarat. iar nu dobandit prin mostenire de la defunct. mostenitorii rezervatari sunt terti. Controversata este problema ce forma trebuie sa imbrace aceste contracte. Deci. ceruta de lege. Dovada. in aceasta materie. cursuri si referate postate de utilizatori. si ascunde o donatie (deghizare totala. utila (art.). stiut fiind ca. acele rude ale sotului donatar (rude in linie directa si pana la gradul IV inclusiv pe linie colaterala) fata de care. pentru ca se prezinta in apararea unui drept propriu. legea (art. pentru instrainarea cu titlu oneros a constructiilor (fara instrainarea terenului aferent). actul public este simulat. Deci in acest caz.l175 C. legea nu prevede cerinta formei autentice? 3. de regula.

care urmeaza sa fie apreciate si avute in vedere in raport cu adevaratul donatar (capacitatea. de exemplu. medicului.) si care devin . Donatiile indirecte Notiune Conditii de fond si de forma. Prin urmare. dar infaptuite pe calea unui act juridic diferit de contructul de donatie. voit de parti. evident. dar prin intermediul lui se realizeaza indirect o gratificare. prin contrainscris precizandu-se persoana adevaratului donatar. a tutorelui.ro ! Arhiva online cu diplome. Se recurge la aceasta forma a simulatiei. spre deosebire de donatia deghizata . cursuri si referate postate de utilizatori. cetateanului strain etc.care este o adevarata donatie deoarece contractul aparent nu are o existenta reala. "Donatiile" indirecte sunt acte juridice incheiate (nesimulat) cu intentia de a gratifica (de aceea sunt supuse regulilor de fond prevazute pentru liberalitati). Reguli aplicabile. si conditiile de fond prevazute pentru donatii. Din aceasta cauza.812 C.Vizitati www. Donatiile prin interpunere de persoane Notiune. inclusiv rudenia civila rezultand din adoptie) reprezinta o donatie deghizata (supusa reductiunii). iar deghizarea nu este invocata de un mostenitor in linie dreapta care sa fi consimtit la incheierea actului. nu corespunde vointei reale a partilor -. In cazul donatiei prin interpunere de persoane simulatia nu vizeaza natura gratuita a contractului. neindoielnic trebuie sa fie incheiat in forma autentica.) prezuma absolut ca sunt persoane interpuse parintii. In aceasta varietate a simulatiei nu se pun probleme in legatura cu forma contractului. realizandu-se astfel scopul ocrotirii donatorului si a familiei sale. reductiunea etc. in cazul "donatiei" indirecte actul care se incheie (altul decat donatia) este real. deoarece contractul care se incheie cu persoana interpusa este o donatie. dar numai daca instrainarea s-a facut cu rezerva uzufructului sau cu sarcina unei rente viagere.tocilar. in cazul in care adevaratul donatar este incapabil sa primeasca liberalitati de la donator sau gratificarea sa ar provoca ecouri nefavorabile in familia donatorului. unui succesibil in linie dreapta (ruda in linie directa descendenta sau ascendenta. descendentii si sotul persoanei incapabile (de exemplu. Pagina 64 din 110 . revocarea pentru cauzele prevazute de lege. contractul aparent se incheie cu o persoana interpusa.civ. ci persoana adevaratului donatar.). Sunt aplicabile.prin intermediul prezumtiei persoane incapabile de a primi donatii de la donator. Datorita dificultatilor de dovada a simulatiei (la care se recurge mai ales pentru a ocoli incapacitatile speciale prevazute in materie de donatii) legea (art. o liberalitate.

Remiterea Remiterea de datorie. Rezulta ca "donatiile" indirecte sunt supuse numai regulilor de fond -nu si de forma ale donatiilor. actul prin intermediul caruia se realizeaza indirect liberalitatea. Donatia este de fapt un act accesoriu al operatiei principale care este renuntarea si de care va profita persoana chemata in puterea legii de a beneficia de dreptul respectiv (de exemplu. renuntarea la uzufruct de care va profita nudul proprietar.civ.814 C. o imbogatire. constituie o donatie indirecta. prin ea insasi. remiterea de datorie si stipulatia in folosul altuia.renunta. total sau partial. debitorul realizeaza un folos gratuit. renuntarea la legat de care va profita colegatarul sau mostenitorul grevat de executarea legatului etc. ea urmeaza regulile prevazute pentru actul care-i serveste drept suport juridic. cursuri si referate postate de utilizatori.).1138-1142 C. Prin urmare. Dar daca renuntarea este facuta cu intentia de a gratifica (ex animo donandi). Donatia indirecta realizata pe calea stipulatiei pentru altul prezinta insa si alte particularitati fata de regulile generale ale donatiilor. prin care un creditor . In masura in care acceptarea este necesara pentru realizarea donatiei indirecte. Actele cele mai intrebuintate pentru realizarea unei "donatii" indirecte sunt: renuntarea la un drept.civ. Donatii manuale Pagina 65 din 110 . o liberalitate (poate fi si cu titlu oneros). facuta cu intentia de a gratifica (donandi causa). care corespunde cu valoarea creantei ce ar fi trebuit sa plateasca creditorului.cu acordul debitorului . cu titlu gratuit la valorificarea unui drept de creanta (art. In acest caz. Stipulatia Stipulatia in favoarea unei terte persoane. numai existenta intentiei de a gratifica da nastere unei donatii indirecte.).Vizitati www. reprezinta tot o donatie indirecta scutita de formele prevazute pentru donatii. renuntarea la o mostenire de care va profita comostenitorul orimostenitorul subsecvent. referitoare la acceptarea donatiei facuta prin act separat.ro ! Arhiva online cu diplome. Renuntarea Renuntarea la un drept nu este. In cazul acestor acte nu sunt aplicabile nici dispozitlile art. atunci are ca rezultat facerea unei liberalitati. In schimb.tocilar. trebuie sa fie incheiat cu respectarea conditiilor de forma (daca este cazul) si de fond prevazute de lege pentru acel act.

tocilar. cu titlu de depozit. Darul manual poate fi insotit si de clauze accesorii. Astfel. Notiune Darul manual reprezinta o categorie speciala de donatie pentru validitatea careia se cer doua elemente: a) acordul de vointa pentru a transfera si dobandi un drept cu titlu gratuit si b) traditiunea. acceptata de donatar De asemenea. nu constituie un dar manual. sarcini ori conditii. iar nu un mod de executare a contractului.). respectiv cu incuviintarea ocrotitorilor. Deoarece darul manual este un act (iar nu fapt) juridic. predarea unei sume de bani . Iar daca oferta si acceptarea s-au facut in forma autentica suntem in prezenta unei donatii obisnuite (avand ca obiect.971 C. acceptata .direct sau prin virament -unitatii care construieste sau vinde donatarului o locuinta are caracterul unui dar manual pentru a carui Pagina 66 din 110 . scutire de raport etc. iar daca contin si element oneros cu autorizatia autoritatii tutelare.ro ! Arhiva online cu diplome. Darul manual deroga de la regulile de forma ale donatiilor. imprumut etc. 0 asemenea intelegere este nula absolut ca donatie (din lipsa formei autentice). de exemplu. inclusiv principiul irevocabilitatii.de donatar. un autoturism). care. insa este supus acelorasi reguli de fond ca si celelalte donatii (liberalitati). acordul partilor constituie temeiul juridic al transferarii valorii din patrimoniul donatorului in patrimoniul donatarului. Predarea-primirea se poate face si printr-un reprezentant conventional. darul manual se poate realiza numai prin traditiune. Iar "traditiunea" este exteriorizarea acordului. inlocuind (dupa unii autori reprezentand) forma solemna prevazuta de lege pentru donatii si de natura a atrage atentia donatorului asupra gravitatii contractului pe care il incheie. Prin urmare. caci posesiunea se poate transmite sau dobandi prin intermediul altuia. sunt valabile prin traditiunea bunurilor facute reprezentantilor lor legali.644 C. darul manual se poate perfecta prin declaratia donatorului ca intelege sa le daruiasca. predarea efectiva si reala (materiala) a bunului daruit. Darurile manuale facute persoanelor care au capacitatea de a primi o donatie.Vizitati www. mandatar. Traditiunea Traditiunea reala este un element esential al darului manual. Daca insa obiectele pe care donatorul voieste sa le daruiasca se afla deja in mainile donatarului (de exemplu.). Validitatea darurilor manuale este consacrata prin art. la modurile de dobandire a proprietatii (prin exceptie de la art. Reguli Reguli de fond aplicabile. cursuri si referate postate de utilizatori.civ. prevede si traditiunea.civ. insa nu au exercitiul acestui drept. iar nu de dar manual.fie si in scris . Reprezentarea Reprezentarea in cazul darului manual. o simpla oferta verbala sau chiar constatata prin inscris sub semnatura privata a unui dar manual.

tocilar. Constituie dar manual si depunerea unei sume de bani la CEC (sau alta unitate bancara) pe numele unei alte persoane. nici donatie in general) predarea unui libret nominalizat pe numele donatorului ori a altei persoane. bineinteles. Prin urmare. pentru ca nu sunt susceptibile de a fi transferate si dobandite printr-o predare si primire efectiva. Evident. validitate nu este necesara forma autentica si nici inmanarea efectiva a sumei in mainile donatarului . Datorita faptului ca traditiunea reala este un element esential al darului manual.ro ! Arhiva online cu diplome. dar asigura totusi transferul efectiv al valorilor dintr-un patrimoniu in altul. Pana la dovada contrara. fond de comert etc. Nici imobilele. nici mobilele incorporale (drepturi de creanta.devenind fara nici o alta formalitate proprietatea copilului (chiar daca in libret s-a prevazut o clauza de imputernicire in favoarea unuia dintre parinti) . sarcina probei revine celui care contesta intrarea sumei in patrimoniul copilului (minor sau major). astfel incat . pentru ca transmiterea acestora are loc de la mana la mana. care nu implica o predare efectiva. Obiectul Obiectul darului manual.) nu pot forma obiectul unui dar manual. deci existenta lui actuala. darul manual se poate realiza prin forme moderne. materiala a bunului donat. copilul fiind titularul libretului. producandu-se o asa-numita "dematerializare" a traditiunii bunurilor.si biletele de banca. cursuri si referate postate de utilizatori. daca aceasta depunere nu s-a facut cu alt titlu (plata unei datorii.) . In schimb. Tot astfel. dar netransferat pe numele donatarului.Vizitati www. numai bunurile mobile corporate susceptibile de traditiune pot forma obiectul darurilor manuale. afara numai daca se dovedeste ca depunerea pe numele copilului nu s-a facut cu intentia ca suma in cauza sa iasa din patrimoniul comun al sotilor si sa intre in patrimoniul copilului. drepturi de create intelectuala. Fac exceptie titlurile la purtator -asimilate mobilelor corporale. caracterul de liberalitate (donatie) a depunerii se prezuma. Dreptul nu poate fi considerat transmis cata vreme donatarul nu are nici o posibilitate legala sa dispuna de sumele inscrise in libret. Prin urmare. Darurile de nunta Pagina 67 din 110 .nu mai fac parte din bunurile comune ale sotilor si nu formeaza obiectul partajului la incetarea comunitatii. deoarece predarea presupune detinerea materiala (corpus) a bunului. nu constitute dar manual (si. pentru ca simpla predare a unui titlu nominativ nu implica transferul dreptului asupra sumelor.poate constitui dar manual depunerea de catre parinti a unei sume de bani la CEC pe numele copilului lor minor (sau major). acordarea unui imprumut etc. nu pot forma obiectul darului manual nici bunurile viitoare.

Numai daca donatia se face (de parintii unuia dintre soti) nu cu ocazia serbarii nuntii. chiar daca au fost facute de parintii unuia dintre soti. legea nu distinge in functie de persoana donatorului (parinti sau alte rude mai apropiate sau mai indepartate in grad .tocilar. ca atare. sunt calificate bunuri proprii ale fiecarui sot "bunurile dobandite in timpul casatoriei prin. pentru donator si succesorii Pagina 68 din 110 . pentru a fi respectata vointa donatorului. daca s-ar face exceptie (de la excepfie) pentru "darurile de nunta". donatie.b C. fara a distinge dupa forma lor de realizare (act autentic. afara numai daca dispunatorul a aratat (expres sau cel putin exprimat neechivoc) ca a inteles sa gratifice pe ambii soti. Astfel fiind. cu ocazia serbarii nuntii sau la o alta data (dar.). deoarece sunt dobandite in timpul casatoriei si pentru ca se "presupune intentia (mentiunea) dispunatorului ca ele sa devina comune" . In sfarsit.frati-surori. in timpul casatoriei). la un an. Astfel. 0 precizare se mai impune in legatura cu asa-numitele "daruri de nunta"(notiune neprevazuta in legislatie).devin bunuri proprii ale fiecarui sot. Observam ca legea excepteaza de la regula comunitatii donatiile. nec nos distinguere debemus. evident. caci ubi lex non distinguit. bunul se considera ca fiind propriu .). prin derogare de la regula comunitatii bunurilor dobandite de catre oricare dintre soti in timpul casatoriei (art.. fiind o chestiune de fapt poate fi dovedita prin orice mijloace de proba.ro ! Arhiva online cu diplome. ci ulterior. s-a decis ca ele urmeaza a fi considerate bunuri comune ale sotilor in cote egale. In legatura cu aceste daruri de nunta. "bunurile dobandite prin donatie sunt proprii. dar care reprezinta aplicatii relativ frecvente ale darului manual.). nu poate fi presupus ca a inteles sa avantajeze si sotui celui gratificat"'.fam. consideram ca trebuie sa avem in vedere numai dispozitiile legale existente sii numai diferentierile cuprinse in texte.inclusiv darurile de nunta .30 C. bunurile dobandite prin donatie . de ce nu s-ar excepta si darurile facute cu ocazia aniversarii casatoriei (de ex. Dupa cum s-a subliniat mai recent in practica Curtii Supreme de Justitie. Dovada darului manual Cu toate ca darul manual se perfecteaza prin faptui predarii si. Pe de alta parte insa.31 lit. cursuri si referate postate de utilizatori. In solutionarea acestei probleme controversate. daca nu a dispus altfel.. legea nu distinge in functie de momentul realizarii donatiei.bunurile dobandite de catre soti in timpul casatoriei prin donatie sunt bunuri proprii. Problema darurilor de nunta.ori persoane fara legatura de rudenie cu unul dintre soti). Rezulta ca asemenea diferentieri nu se justifica in drept. donatie simulata sau indirecta ori dar manual). daca dispunatorul nu a dispus ca ele sa devina comune. afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune"(art.Vizitati www. s-a decis ca . De altfel. Tot astfel.fam. unchi-matusi . care..in principiu . la nunta de argint sau de aur etc.

obiectul contractului il constituie un drept real. cursuri si referate postate de utilizatori. prezetandu-se cu un drept propriu. deoarece contractul este cu titlu gratuit . Daca dreptul transferat este o creanta.1 C. dar neconditionat de predarea bunului care formeaza obiectul donatiei. Obligatia de garantie. raspunzand de pieirea sau deteriorarea lui provenita din culpa sa. 1391 si urm. Spre deosebire de vanzator. cu derogarile care rezulta din natura gratuita a transferului. 2. Obligatia de predare. ad probationem se cere existenta unui inscris sau inceput de dovada scrisa care poate fi completata cu martori sau prezumtii. Ca efect al donatiei. evident.971 C.civ. transmiterea sau constituirea dreptului opereaza prin efectul realizarii acordului de vointa (art. Donatia poate avea ca efect si stingerea unui drept si a obligatiei corelative (remitere de datorie).). In schimb. aplicandu-se regulile corespunzatoare (art. ei pot dovedi darul manual cu orice mijloc de proba. conform regulilor generale in materie de probe (art. Cazuri in care exista.ro ! Arhiva online cu diplome. Cel mai frecvent. la fel ca si orice alti terti. daca donatorul cere revocarea pentru neexecutarea sarcinii ori pentru ingratitudine sau daca intervine revocarea de drept pentru survenienta de copil si se cere restituirea bunului donat. La fel daca succesorii sai in drepturi cer revocarea donatiei.Vizitati www. sai. Astfel.civ. C. operatia intervenita intre parti se analizeaza ca o cesiune de creanta cu titlu gratuit. ca si in materie de vanzare. In acest caz. iar nu in calitate de succesori in drepturi. in principiu donatorul nu datoreaza garantie pentru evictiune (art.828 alin.). cu exceptia darurilor manuale care se realizeaza prin traditiune. de regula. Obligatiile donatorului 1.civ.) si nici pentru vicii ascunse. C. Dupa incheierea contractului donatorul este obligat sa predea bunul daruit potrivit clauzelor stabilite si sa-l pastreze pana la predare. dreptul care formeaza obiectul contractului se transmite din patrimoniul donatorului in patrimoniul donatarului.civ. daca mostenitorii rezervatari sau cei indreptatiti la raport cer reductiunea ori raportul donatiei. in vederea dovedirii actului juridic al darului manual. In cazul darului manual. in aceasta din urma ipoteza.tocilar.) in forma prevazuta de lege (forma autentica sau forma actului juridic care realizeaza indirect donatia.1191 si urm.. Efectele intre parti Reguli generale Efectul translativ al contractului. problema obligatiei de predare nu se pune. Pagina 69 din 110 . solo consensu).

se poate cere indeplinirea prestatiei care formeaza obiectui sarcinii cu daune-interese si donatarul Pagina 70 din 110 . desfiinteaza dreptul afectat de ea. sarcina obliga pe donatar. 1019). Sarcina. eventual. fie in favoarea donatarului insusi (de exemplu. cel putin moral. un contract sinalagmatic (si cu titlu oneros). plata unei datorii). la executarea sarcinii. insa cu posibilitatea revocarii pentru neexecutare. caci conditia (rezolutorie) este numai o modalitate care. este sanctionata prin posibilitatea data donatorului de a revoca donatia pentru cauza de ingratitudine . efectuarea unei calatorii de studiu). Desi sarcina se aseamana cu o conditie rezolutorie (intrucat nici una. sarcina este o obligatie impusa donatarului. ilicita sau imorala. Altfel se pune problema daca donatia este cu sarcina (sub mode).ro ! Arhiva online cu diplome. Cand donatia este pur gratuita. ele nu trebuie sa fie confundate. in cazurile anume determinate de lege. Altfel obligatia donatarului fata de el insusi nu ar putea avea o existenta juridica (decat. Ea poate fi prevazuta fie in favoarea donatorului (de exemplu. chiar daca este potestativa din partea donatarului. obligatia se justifica numai daca donatorul are vreun interes. . donatarul nu are nici o obligatie.dupa acceptarea donatiei .Vizitati www.civ. In schimb. in caz de neexecutare putandu-se recurge la masuri de executare. Dupa cum se stie. nu trebuie sa fie imposibila. cel putin sub doua aspecte: . daca stipulatia este facuta donandi causa). ca o conditie). in limita sarcinii. In cazul sarcinii stipulate in favoarea donatarului insusi. Obligatiile donatarului Regula. donatia este de fapt pur gratuita. creditorul avand dreptul la actiunea in executare. potrivit regulilor generale. cursuri si referate postate de utilizatori. In acest din urma caz. Numai in cazul sarcinii stipulate in favoarea donatorului sau a unui tert donatia inceteaza sa fie liberalitate in masura sarcinii. nu se creeaza nici o obligatie pentru el. deoarece regimul lor juridic este diferit. fiind liber sa actioneze cum doreste.in cazul conditiei rezolutorii. care . fie in favoarea unei terte persoane (cand se analizeaza ca o stipulatie pentru altul reprezentand o donatie indirecta grefata pe o donatie directa. ci numai o indatorire denumita traditional "de recunostinta" care.).conditia opereaza de drept (art.tocilar. in caz de realizare. ca si conditia.832 C. in schimb revocarea (rezolutiunea) donatiei pentru neexecutarea sarcinii trebuie sa fie ceruta justitiei (art. nici alta nu afecteaza nasterea dreptului si in caz de realizare a conditiei sau de revocare a donatiei pentru neexecuarea sarcinii efectele sunt retroactive). Intrucat donatia cu sarcini este.este tinut s-o execute. fara riscul de a-si vedea angajata raspunderea. in caz de neexecutare intervin efectele specifice contractelor sinalagmatice. Donatia cu sarcini. Astfel.

eventual cu acordarea unui termen de gratie. sa se libereze de sarcina.972 C.819 C. in ce priveste transferul gratuit al unui drept de creanta prin formalitatea notificarii sau acceptarii conform regulilor de la materia cesiunii de creante.61 si 72 din Legea nr. nu sunt totusi admise a invoca lipsa de inscriere in cartea funciara si anume. in privinta bunurilor mobile prin exceptia trasa din art.. succesorii cu titlu particular si creditorii chirografari nu au calitatea de avanzii sai cauza (habentes causam).spre deosebire de actele cu titlu oneros. in aceasta materie se largeste cercul tertilor.tocilar. In privinta publicitatii imobiliare opereaza insa si anumite dispozitii speciale (art. contine o restrictie cu privire la persoanele care. Pe de alta parte. ci aceea de terti. deci fara un nou contract. opozabilitatea fata de terti este ingradita.civ. desi interesate sa o faca (si cu toate ca. (combinat cu art. cursuri si referate postate de utilizatori.819 C.neinscrierea in cartea funciara a dreptului real imobiliar dobandit prin donatie poate fi invocata "de orice persoane ce au interes la aceasta" (art.Vizitati www.7/1996).civ. a caror inopozabilitate din cauza neinscrierii in cartea funciara este limitata . fara consimtamantui donatorului.civ. se aplica deci regulile generale. Ca si in materie de vanzare. Opozabilitatea efectelor contractului fata de terti Reguli aplicabile. abandonand bunurile daruite.ro ! Arhiva online cu diplome. (pe langa parti si succesorii lor universali si cu titlu universal) acele persoane carora lipsa de inscriere li se poate imputa ca o culpa si succesorii lor universali sau cu titlu universal. Dar se poate alege si o alta cale. In caz de neexecutare partiala sau executare cu intarziere instanta este chemata sa aprecieze gravitatea nerespectarii obligatiilor de catre debitor si. In principiu. inclusiv dobanditorul cu titlu gratuit care a inregistrat cererea de inscriere mai intai si creditorul chirografar. Astfel.819 C. Pagina 71 din 110 . Prin urmare. potrivit regulilor generale.civ. 1909-1910 C. revocarea (rezolutiunea) donatiei pentru neexecutarea de obligatii. .): Astfel. nu ar putea. art. Rezulta ca donatia neinscrisa in cartea funciara este opozabila numai partilor contractante si succesorilor lor universali si cu titlu universal (nu si succesorilor cu titlu particular sau creditorilor chirografari).). iar in privinta transmisiunilor gratuite de imobile prin formalitatea inscrierii dreptului in cartea funciara (art. poate dispune rezolutiunea contractului (in cazuri temeinic justificate rezolutiunea partiala).22 si urm.civ. in functie de imprejurari. art. ar avea calitatea de a invoca inopozabilitatea).) prevazuta in favoarea tertului dobanditor de buna-credinta si posesor al lucrului daruit.

831 C.asemanator obligatiei civile imperfecte (naturale) . Gravitatea faptelor se apreciaza de instanta .avand posibilitatea . cursuri si referate postate de utilizatori. 2.civ. c) refuzul de alimente. Actiunea in revocare pentru ingratitudine este o pedeapsa civila si se caracterizeaza prin urmatoarele: a) Este o actiune strict personala si deci poate fi intentata numai de persoana impotriva careia faptele au fost savarsite.). este suficient sa se stabileasca intentia de a ucide. Implicand dezlegarea unei probleme morale de vinovatie si de iertare sau de aplicare a pedepsei. In mod exceptional. In ceea ce priveste cuantumul. Refuzul nu este sanctionat cu revocarea daca donatorul avea rude (sau alte persoane) obligate si in situatia de a-i acorda intretinere. . Cauze. care . In toate cazurile. b) delicte. potrivit art. Tot astfel .nici donatarul nu are actiune in restituirea (prin echivalent) a prestatiilor efectuate de bunavoie (art. Uciderea din culpa nu este cauza de revocare. actiunea in revocarea donatiei pentru ingratitudine. pe calea actiunii oblice (art. 1092 alin. mostenitorii devin titularii actiunii in revocare: .civ.: a) atentat la viata donatorului.daca donatorul a decedat inainte de expirarea termenului in care actiunea putea fi intentata (art. au acceptat donatia facuta unui minor sau interzis. De asemenea.ro ! Arhiva online cu diplome. Se cere insa ca fapta sa fi fost savarsita cu intentie.).815 C.. reprezentantii minorului sau ai celui pus sub interdictie. adica numai de catre donator.civ.civ. refuzul nejustificat de alimente este sanctionat numai prin posibilitatea revocarii donatiei. Cauze de revocare Revocarea pentru ingratitudine 1. chiar daca existau persoane in stare si obligate la intretinere potrivit legii. alimentele nu trebuie sa treaca peste valoarea darului si.).833 alin. daca acesta piere fortuit donatarul poate refuza acordarea lor. ascendentii care. si nici de catre mostenitorii lui (desi actiunea are caracter patrimonial). ceea ce presupune ca donatorul a avut nevoie si a cerut alimente de la donatar.tocilar. donatorul nu are actiune in justitie pentru a cere intretinere de la donatar.2 C. in consecinta.a refuzat sa dea (a refuzat "fara cuvant"). actiunea nu poate fi exercitata nici de catre creditorii donatorului.daca a fost intentata de donator.974 C. dar acesta a decedat inainte de terminarea procesului. intentia manifesta a autorului de a curma viata donatorului. Ele sunt limitativ enumerate de art.Vizitati www. Spre deosebire insa de obligatiile naturale. Nu se cere o condamnare penala. atitudinea negativa a donatarului constand in refuzul de alimente are o sanctiune specifica. Pagina 72 din 110 .civ.2 C. cruzimi sau injurii grave.

ea nu poate fi inlaturata printr-o clauza contrara din contractul de donatie sau printr-un act de renuntare Pagina 73 din 110 . legea (art.civ.834 alin. Donatia se revoca de drept in cazul in care donatorul nu avea nici un copil sau alt descendent in momentul incheierii contractului de donatie si posterior i se naste ("dobandeste") un copil din casatorie sau din afara casatoriei (copil legitim sau natural.civ.fiind revocabila prin vointa sotului-donator . Daca sunt mai multi donatari. Domeniu de aplicare. art. Revocarea pentru survenienta de copil 1. dar nici macar continuata impotriva mostenitorilor donatarului (art. in terminologia C. donatarul ar trebui sa fie tratat ca un posesor de rea-credinta.civ. mostenitorul lui) cunoscand faptul de ingratitudine .tocilar. adica nu poate fi pornita. actiunea in revocare nu poate fi admisa decat impotriva acelor care s-au facut vinovati de ingratitudine . Deoarece aceasta revocare se produce mai mult in interesul copilului. c) Actiunea nu se poate intenta decat in contra autorului faptului de ingratitudine.deci esentialmente personala . d) Deoarece actiunea in revocare pentru ingratitudine nu este o actiune in rezolutiune (cum este revocarea pentru neexecutarea sarcinii) sau in constatarea desflintarii de drept a contractului (ca in cazul revocarii pentru survenienta de copil).civ.admiterea actiunii nu produce efecte retroactive fata de terti. In privinta fructelor. inainte de efectuarea publicitatii cererii de revocare raman neatinse (art.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome.il poate ierta pe donatar (dar nu poate renunta la actiunea in revocare cu anticipatie. de exemplu. Revocarea pentru nasterea unui copil opereaza de drept (art.833 alin.. cursuri si referate postate de utilizatori.832 C. titularul actiunii (donatorul sau. in contractul de donatie).civ.civ.) sunt supuse revocarii pentru cauza de ingratitudine.).). care . Inseamna ca drepturile dobandite de terti (fie si cu titlu gratuit) inainte de intentarea actiunii sau.). Natura juridica. Face exceptie donatia intre soti.1 C.nu este supusa revocarii de drept pentru nastere de copil (art.836 C.2 C. 2.3 C. indirecta.836).). ceea ce nu se produce niciodata de drept (art.). b) Fiind vorba de aplicarea unei pedepse. inainte de producerea actelor sau faptelor de ingratitudine.civ. ci o actiune in restituire cu caracter de pedeapsa .) prevede ca ele se restituie numai de la data cererii de revocare (desi de la comiterea faptului. dar manual etc.2 C. Dispozitia se explica numai prin faptul ca pana in momentul introducerii cererii nu se stie care va fi atitudinea donatorului: il va ierta sau nu). in cazul imobilelor.937 alin. dar manual etc. in conditiile aratate. Revocarea se produce oricare ar fi felul sau valoarea donatiei (directa. Daca el moare fara ca actiunea sa fi fost intentata sau terminata ea se stinge.). Toate donatiile (facute prin act autentic.834alin.

drepturile) sale (quotiens de commodis eius agitur . a) In primul rand.839 C. de regula.art.. sau de confirmare din partea donatorului (art.31/1954) . or in acest caz nu este in interesul sau sa fie considerat nascut. 3.). Daca donatorul avea in momentul incheierii contractului un copil declarat disparut desi acest copil este socotit a fi in viata (art.25/1997).7 din Decretul nr. adoptia? Problema este controversata. In cazul de fata.este. ceea ce il poate determina pe donator sa faca donatia. a) Potrivit unei pareri. el nu mai este "existent".fam.Vizitati www.civ.nasterea ulterioara a unui copil atrage revocarea. Pagina 74 din 110 . b) A doua conditie este ca donatorului sa i se nasca un copil.G. donatie care nu va mai fi revocabila pentru survenienta de copil.).87/1998 pentru aprobarea O.tocilar. daca s-a declarat prin hotarare judecatoreasca moartea copilului. dar manual cu traditio brevi manu etc. 4. Problema adoptiei.ro ! Arhiva online cu diplome. modificata prin Legea nr. Evident.civ.G. chiar daca el moare inainte de intentarea actiunii in restituire.). prezumtia opereaza in interesul lui. ori cel declarat disparut . in legatura cu conditiile revocarii pentru survenienta de copil. cere ca donatorul sa aiba un copil "existent" in timpul facerii donatiei.civ. disparutul este socotit a fi in viata pentru ca. se cere ca donatorul sa nu aiba vreun copil sau alt descendent in viata in momentul incheierii contractului de donatie.836 C. Autorul are in vedere faptui ca raporturile adoptatorului cu copilul adoptat (si descendentii sai) sunt asimilate cu legaturile de rudenie rezultand din filiatia fireasca. revocarea se produce de drept prin nastere. caci copilul conceput este considerat nascut (infans conceptus pro nato habetur) numai de cate ori este vorba de interesele (avantajele.U. si aceasta indiferent daca adoptia a fost cu toate efectele unei filiatii firesti (cu efecte depline) sau cu efecte restranse (art.25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei.U.nr. dupa cum am vazut. prin definitie. daca copilul nascut dupa incheierea contractului a fost conceput la acea data. Conditia este indeplinita. Durata vietii copilului este indiferenta. articole abrogate pentru viitor prin O.31/1954). existenta unui copil adoptat "impiedica revocarea donatiei. 19 din Decr. deoarece este asimilat copilului din casatorie"'. prezumtia ar opera in detrimentui lui. Pentru ca revocarea sa se produca trebuie sa fie indeplinite doua conditii. Existenta unui copil conceput in momentul donatiei nu impicdic revocarea de plin drept prin nasterea copilului dupa incheierea contractului (art 837 C. o persoana a carei existenta este putin probabila. Pe de alta parte. cursuri si referate postate de utilizatori. fie si postum (dupa moarte). dar cu respectarea conditiilor prevazute de lege (forma autentica. Bineinteles. caci pentru ca revocarea sa nu opereze.75 si 79 C.desi prezumat a fi in viata . expresa ori tacita. nr. nr. exista posibilitatea refacerii donatiei dupa nasterea copilului. art. in aceasta materie. ulterior nasterii copilului. Conditii. se mai pune problema ce efecte produce.

cu titlu universal sau cu titlu particular) care au dobandit mortis causa. DEVOLUTIUNEA SUCCESORALA LEGALA Notiuni generale Pentru ca o persoana sa poata mosteni o alta persoana fizica se cere. Posesorul care nu indeplineste conditiile necesare poate invoca numai uzucapiunea de 30 de ani.Vizitati www. nasterea sau adoptarea unui alt copil dupa incheierea contractului nu atrage revocarea. si anume. dar si in privinta tertilor dobanditori prin acte intre vii ai bunurilor daruite. testamentara si contractuala. 1909-1910 C. sa fie chemata la mostenire. revocarea produce efecte nu numai impotriva donatarului si succesorilor sai (universali.tocilar. o a treia conditie. Operatiunea de determinare a persoanelor chemate sa culeaga patrimoniul unei persoane fizice decedate constituie devolutiunea mostenirii.. fie in temeiul legii. adoptarea unui copil dupa momentul donatei are drept efect revocarea donatiei. cursuri si referate postate de utilizatori. resolvitur ius accipientis. lar daca donatorul n-a avut nici un copil in momentul contractarii. potrivit regulilor generale. potrivit acestei pareri. desedit de capacitatea succesorala si de a nu fi nedemna. Deoarece donatia se desfiinteaza retroactiv. daca donatorul avea un copil adoptat in momentul donatiei. ori in baza unei institutiuni cantractuale.ro ! Arhiva online cu diplome. in dreptul succesoral roman. Revocarea pentru survenienta de copil produce efecte retroactive de la data incheierii contractului de donatie. 5. adica sa aiba vocatie succesorala. Daca donatia revocata pentru survenienta de copil era cu sarcini. In consecinta. Dupa izvorul acesteia. dezolutiunea mostenirii poate fi legala. in cazul mobilelor tertul dobanditor de buna credinta va putea opune exceptia prevazuta de art. fie al testamentului. iar in cazul imobilelor uzucapiunea de 10-20 ani. Rudenia – baza devolutiunii succesorala legale Pagina 75 din 110 . revocarea nu se produce decat in limita folosului pur gratuit procurat donatarului. Insa. resoluto iure dantis. Efecte.civ.

45 C. cursuri si referate postate de utilizatori. Clasa a III – a.. precum si fratii si surorile bunicilor lui de cujus). bazata pe influenta dreptului roman. 46 C. nepotii. astfel. si anume: Clasa I – clasa descendentilor lui de cujus (copii. adica unchii si matusile.) Clasa a IV – a. In continutul notiunii de membrii ai aceleasi familii au fost cuprinsi atat descendentii si ascendentii lui de cujus. etc. “rudenia este legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun”.) Clasa a II – a. dupa numarul nasterilor intervenite. Gradul de rudenie Gradul de rudenie este distanta dintre doua rude. Clasa de mostenitori Clasa sauordinul de mostenitori reprezinta grupul de rude apropiate ale lui de cujus.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. gradul de rudenie se stabileste astefel: In linie dreapta. fiul si tatal sunt rude de gradul intai. denumita clasa colateralilor ordinari. In primul caz rudenia este in linie dreapta. precum si descendentii acestora din urma pana la gradul al IV-lea inclusiv).tocilar. Rudenia in linie dreapta poate fi ascendenta sau descendenta. Potrivit art.etc. In Codul Civil sunt reglementate patru clase de mostenitori.. strabunicii celui decedat. denumita clasa ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati (parintii lui de cujus. care isi afla ascendenta in acelasi autor de cujus. cat si colateralii acestuia. in linie colaterala. Potrivit art.fam. chemate la mostenire intr-o anumita ordine stabilita de lege. dupa numarul nasterilor. pana la gradul al IV-lea (ceilalti colaterali decat cei din clasa a II-a. a fost edificata pe principiul traditional al legaturii de sange existente intre membrii aceleasi familii. nepotul de fiu si bunicul sunt rude de gradul al doilea etc. iar in al doilea. Pagina 76 din 110 . Transmisiunea succesorala in dreptul tarii noastre. fata de alte rude dintr-o alta calasa.. fam. masurata pe linia legaturii de rudenie. stranepotii. denumita clasa ascendentilor ordinari (bunicii. verii primari. fratii si surorile acestuia.

fratii sunt rude de gradul al doilea. dupa numarul nasterilor. gradele se stabilesc dupa numarul nasterilor. fiecare nastere. gradul de rudenie este irelevant. pana la cealalta ruda. sau stranepotul de fiu. indiferent de gradulor de rudenie. existand atatea grade de rudenie cate generatii sunt.tocilar. in vreme ce nepotul si stranepotul de fiu fac parte din clasa I-a. al treptelor sau generatiilor care urca si care coboara intre rude. sunt renuntatori sau nedemni. dupa cum am vazut. In line colaterala. ruda de gradul al treilea cu de cujus. astfel. desi rude de graul intai. desi exista. pana la ascendentul comun si de la acesta in jos. in ordinea de preferinta stabilita de Codul Civil. unchiul si nepotul in gradul al treilea. urmeaza ca mostenirea deschisa sa fie chemati mai intai descendentii lui de cujus – adica mostenitorii din clasa I. nepotul de fiu. Exceptii. cu excluderea mostenitorilor din celelalte trei clase.Vizitati www. Pagina 77 din 110 . cu excluderea de la succesiune de la mostenitori.ro ! Arhiva online cu diplome. cei din ultimele doua clase. urcand de la una dintre rude pana la ascendentul comun si coborand de la acesta pana la cealalta ruda. iar in line colaterala. fac parte. De exemplu. a descendentilor. Asa fiind. inlatura de la mostenie parintii lui de cujus care. In cazul in care moartea lui de cujus nu sunt mostenitori din clasa descendentilor sau. Altfel spus. existand tot atatea grade cate generatii exista de la una din rude in sus. Principiul impartiri succesiunii intre rudele de acelasi grad in parti egale (pe capete). In cadrul acestiu principiu. Pricipiul prioritatii clasei de mostenitori. care este ruda de gadul al doilea cu cel ce a decedat. Principiile generala aplicabile devolutiunii succesorale legale. in linie dreapta. cursuri si referate postate de utilizatori. treapta sau generatie reprezinta un grad de rudenie. verii primari in gradul al patrulea. clasele de mostenitori sunt chemate sa culeaga succesiunea numai cate una. din clasa a II-a de mostenitori. atunci mostenirea urmeaza a fi culeasa de succesorii din calasa a II-a (parintii lui de cujus impreuna cu fratii si surorile acestora sau descendentii lor). Principiul proximitatii gradului de rudenie. Principiul prioritatii clasei de mostenitori In conformitate cu acest principiu.

desi exista. indiferent carei clase apartine acesta. Cea de a doua exceptie de la acest principiu o constituie reprezentarea succesorala. sunt insa de grade de rudenie mai indepartate. vin impreuna la mostenirea lasata de de cujus. care sunt rude de gradul al treilea. dar care vine la mostenire in concurs cu fiecare dintre acestea. ci. atunci mostenirea urmeaza a fi culeasa de catre mostenitorii din clasa a IV-a (clasa colateralilor ordinali). au renuntat la succesiune sau sunt nedemni.ro ! Arhiva online cu diplome. si anume. De la principiul prioritatii clase de mostenitori legiuitorul a creat o exceptie si anume. inlatura de la succesiune pe nepotii si stranepotii celui decedat. sotul supraveietuitor al lui de cujus. bunicul lui de cujus – ruda de gradul al doilea . de grdaul II. In absenta mostenitorilor de clasa a II-a ori daca . Principiul proximitatii gradului de rudemie intre mostenitorii din acceasi clasa Copii lui de cujus – descendenti de gradul I. la succesiune vor fi chemati mostenitorii din clasa a III-a (clasa aascendentilor ordinari).tocilar. Din clasa a IV-a. care. desi sunt rude de gradul intai. dinpotriva. unchii si matusile – rude in linie colaterala de gradul al treilea cu de cujus – inlatura pe verii primari ai acestuia. nu inlatura de la mostenire pe fratii si surorile acestuia – rude de gradul al doilea – si nici pe descendentii din frati si surori.ii inlatura pe strabunici. Principiul proximitatii gradului de rudenie cunoaste doua exceptii si anume: In cadrul clasei de mostenitori – clasa mixta a ascendentilor privilegiati – parintii lui de cujus. raspectiv III. Sotul supravietuitor nici nu inlatura si nici nu poate fi inlaturat de la sccesiune de nici un mostenitor. care sunt rude colaterale de gradul al patrulea cu cel decedat. daca sunt. cu excluderea mostenitorilor din clasa a IV-a. cursuri si referate postate de utilizatori. Principiul impartirii succesorale intre rudele de acelasi grad in parti egale (pe capete) In cazul in care exista mai multi mostenitori din aceeasi clasa si au Pagina 78 din 110 . care nu face parte din o clasa de mostenitori legali. In clasa a III-a. Daca nu sunt mostenitori de clasa a III-a ori. desi descendenti ai acestiua. sunt renuntatori sau nedemni.Vizitati www.

In linie colaterala. acelasi grad de rudenie. si anume: In linie dreapta. in concurs cu mostenitorii mai apropiati in grad. descendentii se pot reprezenta unii pe altii (art. O prima exceptie pe care o intalnim in cazul in care la succesiune sunt chemati frati si surori din casatorii diferite. pe linii. a lasat doi frati buni. vor culege o parte mai mare din mostenire decat fratii si surorile numai dupa mama sau numai dupa tata. ci. impartirea mostenirii nu se va mai face in parti egale (pe capete). cand impartirea mosteniriise face pe tulpini si nu in parti egale. Reprezentarea succesorala Reprezentarea succesarala constituie un beneficiu al legii in virtutea caruia un succesibil de gradul de rudenie mai indepartat urca in locul si gradul ascendentului sau precedat la data deschiderii mostenirii. iar cel care vine la succesiune pe calea reprezentarii succesorale se numeste reprezentant. Prin urmare. cat si dupa tata. Cazurile in care este admisa reprezentarea succesorala Reprezentarea succesoralaeste admisa numai in doua cazuri. al carui loc si grad este imprumutat. fiecare culegand o jumatate din mostenirea lasata. atat dupa mama.). partea de mostenire ce s-ar fi cuvenit celui pe care il reprezinta ( ascendentul. fiecare va mosteni o parte egala cu ceilalti. neavand descendenti.civ. 665 C. in cazul in care cel decedat a lasat pentru cei patru copiii ai sai. In aceasta ipoteza. pentru a culege. acetia vor imparti mostenirea in parti egale. desi aceste sunt rude de acelasi garad cu cel despre a carui mostenire este vorba.Vizitati www. Astfel. reprezentare succesorala se bucura numai descendentii lui de cujus (mostenitorii din clasa I) si descendentii fratilor si surorilor lui de cujus (mostenitorii din clasa Pagina 79 din 110 . fratii si surorile lui de cujus. cursuri si referate postate de utilizatori.). sau. 666 C. Acest principiu nu este aplicabil nici in cazul chemarii la mostenire pe calea reprezentarii succesorale. in parti inegale.ro ! Arhiva online cu diplome. Ascendentul precedat. civ.tocilar. fiecare culegand un sfert din masa succesorala. descendentii fratilor si surorilor lui de cujus ii pot reprezenta pe ascendentii lor predecedati (art. se numeste reprezentat. daca s-ar fi aflat in viata). Asa de esxemplu.

este absolut necesar ca reprezentantul sa fie predecedat lui de cujus. ci si descendentii de gradul al treilea pot reprezenta pe descendentii de gradul al dilea. Pentru reprezentarea succesorala. Locul celui reprezentat trebuie sa fie util Deosebit de cerinta ca cel reprezentat sa fi lasat un loc vacant prin deces. cand ne referim la clasa descendentilor. astfel incat descendentul sa poata urca in gradul si in locul sau..Vizitati www. Reprezentarea opereaza “nemarginit” (la infinit). ascendentii ordinari. spre a reprezenta pe descendentii de gradul intai. ca nepotii – rudele de gradul al doilea – au vocatie la mostenire prin reprezentare. precum si cei de gradul al patrulea pot reprezenta pe descendentii de gradul al treilea s. civ. Prin faptul ca reprezentarea opereaza “in toate cazurile” se intelege. Reprezentantul trebuie sa fie descendent in linie dreapta sau descendent din fratii si surorile lui de cujus Pagina 80 din 110 . Subliniem ca. daca cel reprezentat s-ar fi aflat in viata la momentul dechiderii succesiunii lui de cujus.tocilar. ea opereaza: “in toate cazurile”.d.a. De reprezentare nu vor beneficia ascendentii privilegiati.ro ! Arhiva online cu diplome. fie ca exista fii ai lui de cujus – rude de gradu intai – fie ca la mostenire vin doar nepoti a lui de cujus. ci numai pana la gradul al patrulea. a II-a). in cazul descendentilor proveniti din colaterali privilegiati (frati si surori). el ar fi putut sa-l mosteneasca pe acesta. ceea ce inseamna ca.m. colateralii ordinari si nici sotul suparvietuitor. cursuri si referate postate de utilizatori. 668 C. In cazurile in care reprezentarea succesorala este permisa de lege. intelegandu-se prin aceasta ca de ea se vor bucura numai descendentii de gradul al doilea. este necesar si ca acest loc sa fie util. adica la infinit. “nu se reprezinta decat persoanele moarte”. “nemarginit”. Conditiile reprezentarii succesorale Reprezentantul trebuie sa fie decedat la data deschiderii succesiunii In conformitate cu prevederile art. lasand locul sau vacant. reprezentarea nu mai opereaza nemarginit ca in cazul descendentilor in linie dreapt.

intrucat n-au devenit rude si cu acestea. dar pastreaza dreptul de a mosteni pe parintii firesti. de o parte din mostenire. fie prin reprezentare. Descendentii sunt obligati sa raporteze donatiile. in puterea legii. In cazul adoptiei cu efecte depline. Caractere juridice ale drepturilor succesorale ale descendentilor: Descendentii potculege mostenirea fie in nume propriu. aceasta este unica forma de adoptie. adica se bucura. adica sa readuca la masa Pagina 81 din 110 . de drep. insa rup orice legatura de rudenie cu parintii firesti si celalalte rude ale acestora si deci. Descendentii dunt mostenitori sezinari. ceea ce inseamna ca ei beneficiaza.Vizitati www. In prezent. de indeplinirea vreunei formalitati. Indiferent de numarul reprezentantilor. spre a intra in posesia mostenirii. denumita rezerva succesorala.tocilar. daca acesta s-ar fi aflat in viata la data deschiderii succesiunii. de posesia titlului de mostenitor si nu au nevoie. Reguli speciale aplicabile diferitelor categorii de mostenitori legali Clasa descendentilor In cazul adoptiei cu efecte restranse. Efectele reprezentarii succesorale Principalul efect al reprezentarii succesorale consta in impartirea mostenirii pe tulpini. adoptatul si descendentii sai mostenesc pe adoptator si pe rudele acestiua. Legea admite numai descendentii in linie dreapta – mostenitorii din clasa I – si descendentii fratilor sau surorilor lui de cujus – mostenirea din clasa a II-a – sa beneficieze de reprezentarea succesorala. si dreptul de a succede. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. precum si pe celelalte rude firesti. facem mentiunea ca acestia nu mostenesc si pe rudele adoptatorului. adoptatul si descendentii sai au vocatie succesorala la mostenirea adoptatului intocmai ca si descendentii firesti. Prin tulpina se intelege ascendentul predecedat (autor comun) si care este reprezentat de catre descendentii sai. acestia au dreptul numai la partea din succesiune care s-ar fi cuvenit autorului lor. Descendentii sunt mostenitori rezervatari.

tocilar. nu sunt obligati la raportul donatiilor. dica tatal si mama din casatorie. precum si descendentii lor pana la gradul IV inclusiv (nepoti si stranepoti de frate sau de sora). sunt mostenitori sezinari. iar celalta jumatate se cuvine fratilor si surorilor sau descendentilor acestora pe calea reprezentarii succesorale. acestora li se cu vine impreuna o jumatate din mostenire. Caracterele juridice ale drepturilor succesorale ale ascendentilor privilegiati: vin la succesiune numai in nume propriu nu si pe calea reprezentarii succesorale. descendentii lor pana la gradul IV Pagina 82 din 110 .Vizitati www. In ipoteza concursului cu colateralii privilegiati. prin reprezentare succesorala.ro ! Arhiva online cu diplome. restul de ¾ revenind colateralior privilegiati. Daca exista atat parinti firesti. parintii vor avea dreptul la jumatate din succesiune (fiecare cate ¼). fara scutire de raport. cat si adoptatori in concurs cu colateralii privilegiati. intiderea drepturilor succesorale ale ascendentilor privilegiati va fi: Daca exista un singur parinte in concurs cu fratii si surorile lui de cujus sau descendenti acestora. din afara casatoriei si din adoptie. Clasa ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati Ascendentii privilegiati Sunt parintii lui de cujus. parintele va primi ¼ din mostenire. nefiind afectata partea colateralilor privilegiati. sunt mostenitori rezervatari. cursuri si referate postate de utilizatori. Colateralii privilegiati Sunt fratii si surorile lui de cujus. Caracterele juridice ale drepturilor succesorale ale colateralilor privilegiati: pot veni la mostenire in nume propriu. Daca exista ambiiparinti in concurs cu colateralii privilegiati sau descendentii acestora. succesorala bunurile pe care le-au primit de la de cujus cu titlu de donatie.

ceilalti exheredati in totalitate. din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline a parintilor lui de cujus. nu sunt mostenitori rezervatari si nici sezinari. sunt renuntatori sau nedemni.tocilar. In cazul in care la mostenire vin numai ascendentii de acelasi grad. Clasa ascendentilor ordinari Sunt rudele in linie dreapta ascendenta ale lui de cujus. inclusiv pot veni sa culeaga mostenirea si prin reprezentare succesorala. nu sunt obligati la raportul donatiilor. strastrabunici.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. din afara casatoriei si din adoptia cu efecte depline. ori exheredati. nu si prin reprezentare succesorala: sunt mostenitori sezinari. ei vor imparti succesiunea in parti egale. adica: unchii si matusile (gradul III)precum si verii primari (gradul IV) din casatorie. si anume: bunici.ro ! Arhiva online cu diplome. Colateralii ordinari vin la mostenire numai in lipsa mostenitorilor legali din primele trei clase. Pagina 83 din 110 . fiind rude in linie dreapta. Caracterele juridice ale drepturilor succesorale ale ascendentilor ordinari: pot veni la mostenire numai in nume propriu. din casatorie. strabunicic. fara limita de grad. nu sunt mostenitori rezervatari si nici mostenitori sezinari. nu sunt mostenitori rezervatari: nu sunt obligati la raportul donatiilor. desi acestia exista. cei rezervatari de cotitatea disponibila. nu sunt obligati la raportul donatiilor. sau cand. REZERVA SUCCESORALA Consideratii preliminarii. Clasa colateralilor ordinari Clasa colateralilor ordinari este alcatuita din rudele lui de cujus in linie colaterala pana la gradul IV inclusiv. Caracterela juridice ale drepturilor succesorale ale colateralilor ordinari: pot veni la succesiune numai in nume propriu nu si prin reprezentare.

iar nu sub forma echivalentului in bani. a carei parte este. Legea stabileste cotitatea disponibila. chiar daca are rude apropiate sau sot supravietuitor. indirect. Ca mostenire. ca fractiuni din “bunurile defunctului”. cu totul neinsemnat. dar si donatiile pe care le-a facut in timpul vietii. se are in vedere nu numai patrimoniul defunctului le data mortii. daca bunul donat a fost instrainat de donator inainte de deschiderea mostenirii. in principiu. Caracterul propriu al dreptului la rezerva. Pagina 84 din 110 . de exemplu. Caracterul colectiv al rezervei. iar nu dobandit de la defunct prin succesiune. Potrivit legii. In cazul in care exista o pluralitate de mostenitori rezervatari. orice persoana fizica poate dispune liber de bunurile care alcatuiesc patrimoniul sau. mostenitorii rezervatari au dreptul la rezerva. in indiviziunea. Numai in mod exceptional.ro ! Arhiva online cu diplome. global. doi sau mai multi copii. mostenitorilor rezervatari care pot si vor sa mosteneasca. Dreptul la rezerva este un drept propriu. care au calitatea de mostenitori rezervatari. Intrucat cotitatea disponibila si. rezerva lor se determina si se atribuie in mod colectiv. Cercul mostenitorilor rezervatari si cuantumul rezervei sunt stabilite imperativ de lege. in natura. drept exclusiv si absolut poate fi exercitat numai in limitele si cu modificarile determinate de lege. Astfel de limitari sunt prevazute in favoarea unor rude apropiate ale defunctului si in favoarea sotului supravietuitor. astfel incat patrimoniul lasat la moarte poate fi. de exemplu. De exemplu. nici chiar cu acordul viitorilor mostenitori rezervatari care ar comsimti. iar restul bunurilor se atribuie cu titlu de rezerva. Caracterul imperativ al rezervei. impotriva vointei defunctului manifestata prin libertati facute in timpul vietii (donatii) sau prin dispozitii testamentare pentru cauza de moarte. cursuri si referate postate de utilizatori. ce se atribuie mostenitorilor rezervatari impotriva vointei defunctului. rezerva succesorala sunt determinate ce parti din mostenire. neputand fi modificate prin vointa celui care lasa mostenirea. rezerva poate fi atribuita sau intregita sub forma unui echivalent in bani. Dar dreptul de dispozitie. valoric. Caracterele juridice ale rezervei succesorale Rezerva este parte a mostenirii.tocilar. nascut in persoana mostenitorilor rezervatari la data deschiderii mostenirii. in cazurile si in conditiile prevazute de lege. deci are caracter succesoral. Dreptul la rezerva in natura.Vizitati www. la micsorarea cuantumului rezervei. nimeni nu este obligat sa lase o mostenire. Notiune de rezerva succesorala Rezerva succesorala este acea parte din patrimoniul celui care lasa mostenirea la care mostenitorii au dreptul in virtutea legii.

Participatia penala este posibila sub toate formele. Subiect activ poate fi orice persoana. putand consta. iar nu ca “situatia unui lucru…de care nu poate dispune”. protejata in mod egal. Mostenitorii rezervatari Potrivit Codului civil. indiferent de starea sanatatii acesteia. deci ascendentii privilegiati.. poate fi retinuta numai “in intelesul ca nu poate fi stirbita prin donatii sau legate” si exheredari. valoare fundamentala. Indisponibilitatea rezervei. cat si printr-o infractiune. In practica instantei supreme rezerva a fost declarata chiar si inalienabila si inse4sizabila. Actiunile sunt cele mai frecvente modalitati de savarsire a omorului. starea de sanatate. cursuri si referate postate de utilizatori. 174 Continutul juridic Infractiunea consta in uciderea unei persoane. Dreptul la viata este protejat indiferent de varsta victimei. indiferent de titulr.ro ! Arhiva online cu diplome. deci toti mostenitorii din clasa I de mostenitori legali. In literatura de specialitate se mai aminteste caracterul indisponibil al rezervei. in: fapta conducatorului de autovehicul caruia i se cere cu insistenta de catre victima Pagina 85 din 110 . calitatea de mostenitori rezervatari o au descendentii defunctului de orice grad. mostenitorii din clasa a II-a de mostenitori legali. indisponibilitate care este relativa (opereaza numai o fractiune din mostenire si numai acele acte ale defunctului care sunt liberalitati). Continutul constitutiv Latura obiectiva. Obiectul material este reprezentat de corpul victimii. precum si parintii defunctului. Notiunea de indisponibilitate a rezervei (creatoare de confuzii). de exemplu. DREPT PENAL – PARTE SPECIALA Omorul – art.Vizitati www. din momentul nasterii si pana in momentul mortii naturale. persoana in viata. Elementul material al laturii obiective se poate realiza atat printr-o actiune.tocilar. Conditii preexistente Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare le dreptul la viata. etc.

pentru a cobori. concomitenti. de a mari viteza in momentul deschiderii portierii de catre victima. in timp ce la temtativa de omor starea de pericol pentru viata victimei ii este imputabilafaptuitorului pe baza de intentie. vor fi luate la individualizarea juridica a pedepsei. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce rezultatul socialmente periculos. atunci cand faptuitorul nu isi indeplineste obligatia de a actiona pentru impiedicarea mortii victimei. va sri din mers.Vizitati www. lovituri aplicate victimei si de catre o alta persoana. moartea victimei. problema delimitarii tentativei de omor de vatamarea corporala grava. in sensul ca. desi cunostea imprejurarea ca aceasta sufera de cord si ca o astfel de emotie ii provoaca moartea.ro ! Arhiva online cu diplome. Cele douna infractiuni se deosebesc sub aspectul laturei subiective. care. etc. de a nu da curs acestei cereri. de exemplu. Raportul de cauzalitate dintre fapta autorului si moartea victimei. Forme. Faptuitorul ii provoaca victimei o emotie puternica. care poate suferi imediat sau mai tarziu. Infractiunea poate constitui modalitate a elementului material. ceea ce a dus la lovirea si apoi la decesul vivtimei. Omorul calificat – art.tocilar. fie impotriva psihicului acesteia. ori posteriori. In practica judiciara se pune. constand. pentru existenta infractiunii. care poate fi directa sau indirecta. cursuri si referate postate de utilizatori. trebuie sa existe. ci dimpotriva. Acest raport exista chiar daca la producerea rezultatului socialmente periculos. Sanctiuni Tentativa se pedepseste. 175 Continutul juridic Potrivit art. p. contribuie si alti factori preexistenti. Urmarea imediata consta in moartea victimei. nu intereseaza mobilul sau scopul savarsirii faptei. la vatamarea corporala grava. Sub acest aspect. insa. o boala de care sufera victima. prin care se pune in pericol viata victimei. in internarea cu intarzaiere a victimei la spital. 175 C. sa opreasca autovehiculul pentru ca. Actiunea poate fi indreptata fie impotriva corpului victimei.. in mod frecvent. Latura subiectiva presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei. aceasta stare de pericol ii este imputabila pe baza de praeterintentie. Sanctiunea consta in inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. altfel. omorul calificat consta in omorul savarsit in vreuna din urmatoarel imprejurari: Pagina 86 din 110 .

indiferent daca interesul material urmarit de catre faptuitor este realizat sau nu.ro ! Arhiva online cu diplome. profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara. in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei. De asemenea. in vederea savarsirii faptei. avantaje materiale. Pagina 87 din 110 . in vederea savarsirii faptei. Omorul savarsit din interes material Interesul material este orice folos. Faptuitorul actioneaza nu din convingerea realizarii unor interese materiale pe o cale aparent legala. din interes material. bunuri. prin mijoloace ce pun in pericolviata mai multor persoane. efectuarea unor acte de pregatire materiala. omorul este simplu si nu calificat. Omorul savarsit cu premeditare Premeditarea presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor trei conditii: trecerea unui interval de tmp din momentul luarii hotararii de a savarsi omorul si pana in momentul executarii inftactiunii. printr-o casatorie nula datorita bigamiei. efectuarea unor acte de pregatire morala.tocilar. Agravanta exista. in public. Omorul savarsit asupra sotului sau unei rude apropiate Calitatea de sot trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei. daca faptuitorul si victima erau legati. cursuri si referate postate de utilizatori. pentru a se sustrage sau a sustrage pe altul de la urmarire sau arest. fapta constituie un omor simplu. Daca aceasta calitate a incetat. pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni. asupra sotului sau unei rude apropiate.Vizitati www. recunoasterea unui drept. cu premeditare. si poate consta in bani. ca urmare a desfacerii casatoriei prin divort. ori de la executarea unei pedepse. stingerea unei datorii. avantaj sau beneficiu de natura patrimoniala. psihica. ci prin sustragera de bunuri cu ajutorul vilolentei.

Omorul savarsit profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara Pentru existenta agravantei trebuiesc indeplinite cumulativ doua conditii: victima trebuie sa se afle in stare de neputinta de a se apara. fie prin natura lor. nu pot reactiona impotriva agresorului. sa o fi cunoscut. Pagina 88 din 110 . cu conditia.ro ! Arhiva online cu diplome. Circumstanta este reala si se rasfrange asupra participantilor. Starea de neputinta a victimei de a se apara trebuie sa fie exterioara activitatii faptuitorului. Sunt in neputinta de a se apara persoanele care. Circumstanta este reala si se rasfrange asupra eventualilor participanti. in afara mortii victimei. fie datorita imprejurarilor in care sunt folosite. Calitatea de sot sau de ruda apropiata a faptuitorului in raport cu victima este o circumstanta personala.Vizitati www. daca acestia au cunoscut-o. datorita unei stari fizice sau psihice ori altor imprejurari. omorul putand fi savarsit in timpul sau dupa indeplinirea de catre victima a acestor indatoriri. cursuri si referate postate de utilizatori. care nu se rasfrange asupra participantilor. Nu se cere o concordanta in timp intre savarsirea omorului si indeplinirea indatoririlor de serviciu ale victimei. Omorul savarsit prin mijloace ce pun in pericol viata mai multor persoane Agravanta se refera la mijloacele de savarsire a omorului. mijloace care. creaza o stare de pericol pentru viata altor persoana. Este necesar ca faptuitorul sa fi stiut. Se considera ca fiind in stare de neputinta de a se apara si persoanele a caror faorta fizica este vadit disproportionata fata de cea a faptuitorului. faptuitorul trebuie sa profite efectiv de starea victimei. este suficient sa se stabileasca o legatura intre omorul savarsit si indatoririle de serviciu ale victimei. in momentul savarsirii faptei.tocilar. savarsind infractiunea mai usor. ca victima se afla in stare de neputinta de a se apara. Omorul savarsit in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei Pentru aplicarea agravantei. adica sa nu se datoreze acestuia. Este necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut faptul ca mijloacele folosite pun in pericol viata mai multor persoane.

care este data de locul savarsirii.tocilar. faptuitorul prins in flagrant delict care este urmarit de o persoana pentru a fi prins si predat organelor de urmarire penala. cat si arestarea pentru punerea in executare a unei hotarari definitive de condamnare la o pedeapsa cu inchisoarea privativa de libertate. ori de la executarea unei pedepse Agravanta ia in considerare faptul ca prin savarsirea omorului. cursuri si referate postate de utilizatori. Urmarirea poate avea semnificatia de urmarire fizica. insa.ro ! Arhiva online cu diplome. se incalca in secundar si relatiile sociale referitoare la activitatea de infaptuire a justitiei. 152 C. Arestarea semnifica atat arestarea invinuitului sau a inculpatului. complementare si accesorii.Vizitati www. arest. Circumstanta are caracter personal. executarea unei pedepse. Pagina 89 din 110 . cum ar fi. Omorul savarsit in public Agravanta ia in considerare periculozitatea sporita a faptei. p. cfomportandu-se in mod abuziv. aplicabila in cazul in care victima si-a depasit atributiile de serviciu. Omorul savarsit pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmarire sau arestare. Forme. ca masura prevantiva. Sanctiunea consta in inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicere unor drepturi. Situatia premiza consta in faptul ca autorul omorului sau o terta persoana se afla in una din urmatoarele trei situatii prevazute alternativ: urmarire. Executarea unei pedepse semnifica masura luata pentru aducerea la indeplinire a dispozitiilor privind executarea pedepselor principale. Omorul savarsit pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni Agravanta ia in considerare faptul ca omorul este conceput si realizat ca o infractiune mijloc. un loc public in acceptiunea art. cat si sensul de urmarire penala. Sanctiuni Tentativa se pedepseste. Agravanta nu este. de exemplu. pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni.

in sensul ca nu se produce moartea nici uneia dintre acele persoane. Moartea a doua sau mai multor persoane trebuie sa fie rezultatul unei singure actiuni. Omorul deosebit de grav – art. situatie care sporeste periculozitatea sociala a omorului si il caracterizeaza pe faptuitor ca fiind deosebit de periculos. avand acelasi continut. De regula. 75 lit.. si circumstanta agravanta generala prevazuta in art.176 Continutul juridic Omorul deosebit de grav este omorul savarsit in vreuna din urmatoarele imprejurari: prin cruzime. altele decat cele care insotesc moartea violenta. asupra a doua sau mai multe persoane.p. constand de exemplu. Omorul savarsit de catre o persoana care a mai savarsit un omor Pagina 90 din 110 . Agravanta este aplicata numai daca se produce efectiv moartea a cel putin doua persoane. insa acestea pot fi si de natura morala. asupra unei famei gravide.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. suferintele cazate victimei sunt de natura fizica.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora. se aplica numai circumstanta agravanta speciala. prelungitein timp.p. Omorul savarsit asupra a doua sau mai multor persoane Agravanta ia in caonsiderare pluralitatea de victime. politist. in punerea de otrava in mancarea destinata mai multor persoane. de catre o persoana care a mai savarsit un omor. sau daca activitatea de ucidere indreptata impotriva a doua sau mai multor persoane ramane fara rezultatul cerut de lege. Circumstanta agravanta speciala prevazuta in art. b) C. 176 lit. jandarm ori asupra unui militar. caz in care ne aflam in prezenta tentativei acestui omor deosebit de grav. urmata de moartea a cel putin doua persoane dintre acestea. cauzandu-I suferinte puternice. caz in care ne aflam in prezenta omorului deosebit de grav in forma consumata. pentru a savarsi sau a ascunde savarsirea unei talharii sau piraterii. asupra unui magistrat. a) C. Omorul savarsit prin cruzime Caracteristica acestui omor deosebit de grav consta in aceea ca faptuitorul intrebuinteaza in mod voit anumite metode si mijloace de chinuit a victimei.

Latura subiectiva a infractiunii este o circumstanta personala.ro ! Arhiva online cu diplome. scopul este restrans numai la savarsirea sau ascunderea unei talharii sau piraterii. adica faptuitorul savarseste talharia sau pirateria. aceasta tentativa intra in concurs cu tentativa sau cu infractiune consumata de talharie sau piraterie. Circumstanta este personala si nu se rasfrange asupra participantilor. Omorul se savarseste in timp ce victima isi indeplineste in mod legal. in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora Circumstanta care atribuie omorului caracter deosebit de grav se refera la victima infractiunii. Omorul savarsit asupra unui magistrat. pentru omorul deosebit de grav. Omorul savarsit anterior trebuie sa fie un omor consumat. instanta de judecata va tine seama de aceasta la stabilirea pedepsei. in raport cu imprejurarile concrete ale cauzei. Omorul savarsit pentru a savarsi sau a ascunde savarsirea unei talharii sau piraterii Faptuitorul urmareste inlesnirea sau ascunderea oricarei infractiuni. Nu intereseazadaca pentru omorul anterior. faptuitorul a beneficiat sau nu de vreo cauza de atenuare a pedepsei. raspunderea penala se stabileste atat pentru omor deosebit de grav. d) C. dupa cum executarea talhariei sau pirateriei a fost intrrupta sau dusa pana la capat. Circumstanta agravanta se refera la un antecedent al faptuitorului – savarsirea anterioara a altui omor – care demonstreaza persistenta sa in ceea ce priveste savarsirea faptei si il caracterizeaza ca fiind deosebit de periculos. Cunoasterea da catre faptuitor a starii de graviditate a victimei se stabileste. 176 lit. Daca scopul se realizeaz in mod efectiv. Pagina 91 din 110 . indatoririle de serviciu sau publice ori in legatura cu indeplinirea acestora. jandarm ori asupra unui militar. in cazul omorului deosebit de grav. Exista tentativa la omorul deosebit de grav prevazut de art. insa.Vizitati www. Omorul savarsit asupra unei femei gravide Este necesar ca starea de graviditate sa fie reala si sa fie cunoscuta de catre faptuitor. jandarm sau militar. cat si pentru talharie sau piraterie. in fiecare caz. care trebuie sa fie magistrat. insa exista si opinia potrivit careia antecedenta faptuitorului poate consta si intr-o tentativa de omor. daca a beneficiat de o astfel de scuza. cursuri si referate postate de utilizatori. politist.p. politit.tocilar.

ca si in cazul omorului. in fiecare caz concret. Conditii preexistente Obiectul juridic const in relatii sociale referitorre la dreptul la viata. Protectia penala este egala. mama trebuie sa raspunda pentru pruncucidere. in cazul savarsirii faptei in participatie. Subiectul activ poate fi numai mama copilului nou-nascut. care poate fi directa sau indireca. Calitatea de nou-nascut. Pagina 92 din 110 . savarsita imediat dupa nastere de catre mama aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere. Daca mama isi ucide copiluldin culpa. Continutul constitutiv Latura obiectiva.ro ! Arhiva online cu diplome. opinie care este impartasita si de practica judiciara. 177 C. In opinia majoritara. printr-o activitate de ucidere. ea nu se rasfrange asuora participantilor..Vizitati www. fapta constituie infractiune de ucidere di culpa. Pruncuciderea – art. indiferent daca noul-nascut este un copil din cadrul sau din afara casatoriei. Fiind o circumstanta personala atenuanta. drept pe care il are copilul nou-nascut.tocilar. Sanctiuni Tentativa se pedepseste. Sanctiunea consta in detentiune pe viata alternativ cu o inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Latura subiectiva presupune intentia. pe baza expertizei medicolegale. Forme. cursuri si referate postate de utilizatori. imediat dupa nastere. Rezultat care se poate produce imediat sau dupa trecerea unui intreval de timp. p. Obiectul material consta in corpul coplului nou-nascut. se stabileste. dupa cum nu intereseaza starea de sanatate a acestuia. Elementul material se realizeaza. iar ceilalti participanti pentru omor calificat. deoarece asupra acestuia se exercita nemijlocit activitatea de ucidere. Daca mama isi ucide copilul in conditiile art. activitate care poate consta intr-o actiune sau intr-o inactiune. potrivit careia pruncuciderea este o forma atenuanta a omorului. 177 Continutul juridic Infractiunea consta in uciderea copilului nou-nascut. se sustine ca. circumstanta este atenuanta. Urma imediata consta in moartea copilului nou-nascut.

Raportul de cauzalitate. Uciderea din culpa – art. Elementul material se realizeaza ca si in cazul omorului. Subiectul activ poate fi orice persoana. moartea copilului nou-nascut. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 ani la 7 ani. la producerea rezultatului. Obiectul material consta in corpul victimei. 1.Vizitati www. mama s-a aflat sub imperiul unei altfel de stari. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce rezultatul cerut de lege. cursuri si referate postate de utilizatori. Urmarea imediata consta in moartea unei persoane. 178 Continutul juridic Potrivit alin. Sanctiuni Tentativa infractiunii este posibila. si daca sunt indeplinite si celelalte conditii ale premeditarii. trebuie sa existe in toate cazurile. dintre activitatea de ucidere si rezultatului produs. insa nu se pedepseste. Daca faptuitorul are o anumita calitate – de exemplu – este conducator de vehicul cu tractiune mecanica. Participatia penala este posibila numai sub forma participatiei improprii. nu inlatura raportul de cauzalitate. Interventia si a altor factori cu rol cauzal. infractiunea consta in uciderea din culpa a unei persoane. Continutul constitutiv Latura obiectiva. Pentru stabilirea starii de tulburare pricinuita de nastere. Forme. este necesara efectuarea unei expertize medico-legale prin care sa se constate ca in conditiile corecte in care a savarsit fapta. printr-o activitate de ucidere. Pagina 93 din 110 . Intentia mamai de a-si ucide copilul trebuie sa fie determinata de starea de tulburare pricinuita de nastere.tocilar. infractiunea exista in forma agravanta. Conditii preexistente Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la dreptul la viata. fapta constituie un omor calificat.ro ! Arhiva online cu diplome. Daca mama a luat hotararea de a-si ucide copilul inainte de nasterea acestuia. deci in afara si independent de vreo tulburare pricinuita de nastere.

2. faptuitorul nu a prevazut rezultatul. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani. Consumarea infractiunii are loc in momentul producerii mortii victimei. Latura subiectiva presupune culpa. cursuri si referate postate de utilizatori. inlatura raspandirea penala a faptuitorului. 4. nu inlatura raspunderea penala a faptuitorului. la producerea rezultatului. prima forma agravanta consta in uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevenire pentru exercitiul unei profesii meserii. 2-5.ro ! Arhiva online cu diplome. Sanctiuni Tentativa nu poate fi posibila.tocilar. Culpa concurenta a victimei. Potrivit alin. de orice alta persoana in exercitiu profesiei sau meseriei si care se afla in stare de ebrietate. In cazul culpei simple.3. Potrivit alin. Potrivit alin. Vatamarea corporala – art. Continutul agravant Infractiunea are patru forme agravante prevazute in alin. Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 an la 5 ani. desi desi putea si trebuia sa-l prevada. Culpa exclusiva a victimei. a patra forma agravanta exista daca prin fapta savarsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multe persoane. in cele doua forme. a treia forma agravanta consta in fapta savarsita din culpa. 5. 181 Continutul juridic Pagina 94 din 110 . In cazul culpei cu previziune. sau care se afla in stare de ebrietate.Vizitati www. care contribuie la producerea rezultatului. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani. ori pentru efectuarea unei anumite activitati. Forme. Potrivit alin. dar a separat in mod usuratic ca acest rezultat nu se va produce. faptuitorul a prevazut posibilitatea producerii rezultatului periculos. a doua forma agravanta exista cand uciderea din culpa a unei persoane este savarsita de un conducator de vehicul cu tractiune mecanica avand in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 7 ani.

care poate fi directa sau indirecta.Vizitati www. victima este imbrancita si proiectata pe un plan dur. precum si lovitura deviata nu inlatura raspunderea penala. sau impotriva psihicului. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. in mod nemijolocit. care pricinueste persoanei o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii ce necesita pentru vindecere ingrijiri medicale de cel mult 60 de zile. infractiunea este mai gravasi consta in fapta prevazuta de alin. Continutul agravant Potrivit art. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Obiectul material consta in corpul victimei. Contiunutul constitutiv Latura obiectiva. Sanctiunea consta in inchisoare de la unu la 5 ani. Potrivit alin. Elementul material se realizeaza printr-o fapta. Forme. impotriva corpului.tocilar. Subiect activ poate fi orice persoana. Eroarea asupra persoanei victimei. Pagina 95 din 110 . 1. atnci cand. comisiva sau omisiva. Infractiunea exista nimai daca faptuitorul nu-si indeplineste obligatia legala de a impiedica producerea vatamarii. adica vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii persoanei care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel putin 21 de zile si cel mult 60 de zile. Consumarea infractiunii are loc in modul in care se produce rezultatul ceru de lege. cand se produce victimei un soc psihic. Sanctiuni Tentativa nu se pedepseste. Conditii preexistente Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la integritatea corporala si sanatatea persoanei. 1 savarsita asupra membrilor familiei. Actiunea poate fi indreptata. 1¹. in urma caruia are nevoie de ingrijiri medicale.ro ! Arhiva online cu diplome. Latura subiectiva presupune intentia. infractiunea consta in fapta prin care s-a pricinuit integritati corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijire medicalade cel mult 60 zile. Participatia penala este posibila sub toate formele. de exemplu. cursuri si referate postate de utilizatori.

3. o infirmitate permanenta fizica ori psihica.tocilar. infractiunea consta in fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile. prevazute in alin. Pagina 96 din 110 . in scopul producerii consecintei din textul de incriminare. Snctiunea consta in inchisoare de la 2 la 10 ani. in perioada in care au loc ingrijirile medicale necesare pentru vindecare. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce urmarea socialmente periculoasa.ro ! Arhiva online cu diplome. Daca fapta se savarseste cu intentie directa. Forme. insa nu se pedepseste. Conditii preexistente Obiecrtu juridic consta in relatiile sociale referitoare la dreptul persoanei la integritate corporala si sanatate. Continutul constitutiv Latura obiectiva. incadrarea juridica se va face in forma agravanta din ali. ori punerea in primejdie a vietii persoanei. Obiectul material consta in corpul persoanei care este victima a infrectiunii. incetarea functionarii acestora. Continutul agravant Infractiunea are doua forme agravante. 2. cursuri si referate postate de utilizatori. 182 Continutul juridic Potrivit art. avortul. Sanctiuni Tentativa este posibila.2. persoana vatamata a efectuat deplasari ori s-a prezentat la locul de munca. prestand efectiv munca. Potrivit alin. Vatamarea corporala grava – art. slutirea. Latura subiectiva presupune vinovatia sub forma intentiei indirecte. Participatia penala este posibila sub toate formele. Pentru existenta infractiunii ne are relevanta faptul ca. 2 si 3. Elementul material se realizeaza printr-o fapta care produce integritatii corporale sau sanatatii persoanei o vatamare ce necesita pentru vindecare mai mult de 60 de zile ingrijiri medicale.Vizitati www. infractiunea este mai grava daca fapta a produs vreuna din urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 7 ani. Subiectul activ poate fi orice persoana.

Obiectul material consta in corpul persoanei care este victima a infractiunii.art. iar urmarea mai grava produsa – moartea victimei – i se atribuie faptuitorului de baza culpei. 180-182 a avut ca urmare moartea victimei. Subiect activ poate fi orice persoana. 3. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce moartea victimei. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani. Latura subiectiva. infractiune exista daca vreuna dintre faptele prevezute in art. infractiunea este mai grava cand fapta a fost savarsita in scopul producerii consecintelor prevazute la alin. Elementul material se realizeaza prin actiuni sau inactiuni identice cu cele prin care se realizeaza infractiunile de lovire saualte violente. Sanctiuni Tentativa nu este pedeplibila.183 Continutul juridic Potrivit textului de incriminare.Vizitati www. deoarece lovirea sau fapta de vatamare corporala sa savarseste cu intentie. 1 si 2. Participatia penala este posibila sub toate formele. cursuri si referate postate de utilizatori. Conditii preexistente Obiectul juridic consata in relatiile sociale referitoare la dreptul la viata. potrivit alin. deoarece faptuitorul a prevazut consecinta grava care s-a produs.tocilar. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 12 ani. Continutul constitutiv Latura obiectiva. Infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte este o infractiune praeterintentionala. Actiunea sau inactiunea trebuie sa aiba ca urmare moartea victimei. Forme.ro ! Arhiva online cu diplome. Circumstanta agravanta consta in aceea ca fapta este savarsita cu intentie directa. Potrivit alin. drept recunoscut fiecraei persoane. Tentativa se pedepseste. si a urmarit ca aceasta consecinta sa se produca. Pagina 97 din 110 . 3. Loviturile sau vatamarile cauzatoare de moarte .

actiunea de amenintare trebuie sa fie de natura sa-l alarmeze pe cel amenintat. Amenintarea este absorbita uneori. raul cu care se ameninta trebuie sa fie realizabil intr un viitor nu prea indepartat. Actiunea de menintare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa aiba ca obiect savarsirea unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare. Intentia lipseste. consecinta negativa. 193 Continutul juridic Infractiunea consta in fapta de a ameninta o persoana cu savarsirea unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare indreptate impotriva ei. faptuitorul necrezand nici o clipa ca amenintarea facuta ar fi de natura sa alarmeze si sa produca victimei o stare de temere. raul cu care se ameninta trebuie sa siba caracter injust.Vizitati www. in continutul altor infractiuni. Elementul material se realizeaza printr-o actiune de amenitare. cursuri si referate postate de utilizatori. Obiectul material. Participatia penala este posibila sub toate formele. Subiect activ poate fi orice persoana. consecinta negativa. care poate fi directa sau indirecte. a sotului acesteia ori a unei rude apropiate. daca amenintarea s-a facut in gluma. daca este de natura sa alarmeze. Pagina 98 din 110 . Amenintarea – art.ro ! Arhiva online cu diplome. Infractiunea nu are obiect material. infractiuneasau fapta pagubitoare cu a carei savarsire se ameninta trebuie sa fie indreptata impotriva persoanei amenintate. Nu constituie infractiune amenintarea cu realizarea unui drept impotriva celui amenintat. ca element constitutiv.tocilar. intenta lipseste daca faptuitorul a fost in eroare cu prvire la aptitudinea faptei sale de a produce victimei o astfel de stare. Latura subiectiva presupune intentia. Conditii preexistente Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la libertatea morala a persoanei. a sotului ori a unei rude apropiate. De asemena. adica la posibilitatea acesteia de a lua hotarari si de a se manifesta fara temerea ca i s-ar putea produce vreun rau. Continutul constitutiv Latura obiectiva.

victima luand cunostinta de amenintare. pentru sine sau pentru altul. Latura subiectiva presupune intentia directa. De regula.Vizitati www. si eventual. sa faca. in viitor. sa nu faca sau sa sufere ceva. cursuri si referate postate de utilizatori. infractiunea consta in constrangerea unei persoane prin violenta sau amenintare. Continutul constitutiv Latura obiectiva. sa faca. Elementul material se realizeaza printr-o actiune de constrangere exercitata asupra unei persoane. Conditii preexistente Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare la libertatea morala a persoanei. pentru sine sau pentru altul. Obiectul material. Constrangerea trebuie sa fie exercitata prin violenta sau amenintare. Forme. ea. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se savarseste fapta incriminata. chiar daca faptuitorul uramareste. atunci cand folosul urmarit nu este de natura patrimoniala.ro ! Arhiva online cu diplome. Obiectul juridic secundar poate consta in relatiile sociale cu caracter patrimonial. atunci cand se urmareste un folos material. Violenta consta in orice act prin care o forta straina actioneaza asupra persoanei pentru a-i infrange rezistenta fizica. deoarece faptuitorul savarseste fapta cu scopul de a dobandi in mod just un folos. Participatia penala este posibila sub toate formele. 194 Continutul juridic Portivit alin. infractiunea nu are obiect material. Amenintarea presupune efectuarea de catre faptuitor a unui act de natura sa inspire victimei temerea ca. sau sa sufere ceva. fie referitoare la un alt drept sau interes al acesteia. daca fapta este comisa spre a dobandi in mod injust un folos. fapta de natura sa o alarmeze.tocilar. sa nu faca. obtine un folos material. Constrangerea exercitata trebuie sa aiba ca obiect determinarea victimei sa dea. 1. Subeict activ poate fi orice persoana. Santajul – art. Pagina 99 din 110 . Sanctiuni Tentativa nu este pedepsita. sa dea. Forme. Sanctiuni Tentativa nu se pedepseste. sotul ei sau o ruda apropiata urmeaza sa suporte un rau.

de orice natura care are loc fara consimtamantul victimei. avand in vedree faptul ca actul sexual. Orice constrangere exercitata asupra peroanei pentru a o determina la un act sexual. in cazul in care violul a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. este cuprinzatoare.Vizitati www. Obiectul material consta in corpul victimei fata de care se exercita in mod nemijlocit atat constragerea. Lipsa consimtamantului victimei rezulta din imprejurarea ca actul sexual se realizeaza: Pagina 100 din 110 . indiferent de sex. Participatia penala este posibila sub toate formele.ro ! Arhiva online cu diplome. cat si actul sexual.tocilar. Elementul material al laturii obective se realizeala printr-un act sexual. persoana de sex opus ori de acelasi sex cu faptuitorul. deci orice nesocotire a dreptului ei de a consimti sau nu la acesta. in cazul violui savarsit unui membru al familiei. Sfera actelor sexuale. relatiile sociale referitaore la convietuirea in cadrul familiei. moment in care se produce urmarea socialmente periculoasa constand in incalcarea libertatii morale a victimei. Continutul constitutiv Latura obiectiva. prin violenta sau amenintare. presupune o mare varietate de actiuni prin care se poate realiza. Violul – art. de orice natura. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. de orice natura. Subiect al infractiunii poate fi si minorul care raspunde din unct de verede penal. infractiunea consta in actul sexual. cu o alta persoana de sex diferit sau de acelasi sex. Conditii preexistente Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare la libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei. Subiectul activ. Obiectul juridic secundar consta in relatiile sociale referitoare la integritatea corporala si sanatatea persoanei. Consumarea infractiunii are loc in momentul exercitarii constragerii. cat si cele nefiresti de satisfacere a instinctului sexual. incluzand atat raporturile sexuale normale. Infractiunea de viol poate fi savarsita de orice persoana. prin constragerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa. de orice natura. relatiile sociale referitaore la dreptul la viata. de orice natura. indiferent de sex. 1. 197 Continutul jurudic Potrivit alin. cursuri si referate postate de utilizatori. in cazul violului care a avut ca urmare o vatamare corporala grava a victimei.

Vizitati www. Sanctiuni Tentativa infractiunii de viol se pedepseste. Urmarea imediata consta în încalcarea libertatii şi inviolabilitatii sexuale a victimei. precum si de osibilitatile reale de rezistenta pe care le-a avut victima. nu a putut realiza acest act. insa. Intentia faptuitorului trebuie sa existe in momentul exercitarii constrangerii. precum si atunci cand victima. Faptuitorul isi da seama ca realizarea actului sexuala impotriva vointei victimei. datorita unor imprejurari independente de vointa sa. nu are loc. faptuitorul incearca sa profite de aceasta pentru realizarea actului sexual. unei oboseli excesive sau datorita altor imprejurari. act care. iar acesta nu reuseste sa realizeze actul sexual. tentativa de viol exista atunci cand faptuitorul a folosit constrangerea impotriva victimei pentru a o determina la un act sexual. datorita unei infirmitati fizice. Ceea ce intereseaza este vca din comportarea ei sa fi rezultat refuzul categoric la act sexual cu faptuitorul. nu are capacitatea fizica de a opune reziatenta faptuitorului. Infractiunea de viol se savarseste cu intentia directa. si de data aceasta. Faptuitorul trebuie sa profite de imposibilitatea victimei de a se apara sau de a-si exprima vointa. exista si atunci cand faptuitorul pune victima in sarea de neputinta de a se apara sau de a-si exprima vointa.p. Daca victima opune rezistenta faptuitorului. de orice natura. persoana de acelasi sex ori de sex opus. asupra sotului sau unei rude apropiate. urmare a carei producere o doreste. Tentativa de viol. 204 C. cursuri si referate postate de utilizatori. Aptitudinea fortei fizice de constrangere la act sexual se apreciaza in fiecare caz.ro ! Arhiva online cu diplome. potrivit srt. unei stari maladive. fapta constituie tentativa la infractunea de viol. act pe care nu-l poate realiza. pentru a avea cu ea actul sexual. incalca libertatea si inviolabilitatea ei sexuala. Forme. rau care nu poate fi evitat decat prin acceptarea actului sexual. Constrangerea morala presupune amenintarea victimei cu producerea unui rau indreptat in mod nemijlocit asupra acesteia. tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost exercitata aceasta forta. aflandu-se intr-o astfel de stare.tocilar. datorita unor imprejurari independente de vointa sa. prin costrangere. si ca in felul acesta. fizica ori psihica. Pagina 101 din 110 . Imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa presupune situatia in care aceasta. profitand de neputinta victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa. Latura subiectiva.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi. 198 Continutul juridic Potrivit ali. Continutul agravant Infractiunea de viol are trei forme agravante in alin. Gravitatea sporita a faptei este determinata de varsta frageda a victimei. Prima forma agravanta. 2. consta in actul sexual. A doua forma agravanta. de orice natura. de orice natura. exista potrivit alin. daca victima nu a implinit varsta de 15 ani. exista potrivit alin. exista potrivit alin. cu infractiunea de omor sau infractiunea de determinare sau inlesnire a sinuciderii. 3 ipoteza a II-a. iar potrivirt alin. medic curant.tocilar. prin realizare actului sexual. paza sau tratamentul faptuitorului. daca: fapta a fost savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna. cu o persoana de sx diferit sau de acelasi sex. care nu a implinit varsta de 15 ani. cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex intre 15-18 ani. mdeoarece savarsirea faptei asupra unei asemenea persoane constituie o mare primejdie pentru dezvoltarea ei luterioara fizica si psihica. 2. b¹) victima este membru al familiei. de orice natura. dupa caz. ocrotirea. Sanctiiunea consta in inchisoare de la 10 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Sanctiunea consta in inchisoare e la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care este incalcata libertatea si inviolabilitatea sexuala a victimei. infractiunea consta in actu sexual. Pagina 102 din 110 . Actul sexual cu un minor – art. daca fapta este savarsita de tutore sau curator ori de catre supraveghetor. s-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii. victima se afla in ingrijirea. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerae unor drepturi. cu ajutorul constrangerii sau profitand de imposibilitatea victimei de a se apara sau de a-si exprima vointa. daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. educarea.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. ingrijitor. 3 ipoteza I. A treia forma agravanta. 1. infractiunea de viol intra in concurs. Daca faptuitorul a actionat cu intentia in ceea ce priveste moartea sau sinuciderea victimei. 2 si 3.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa, ori daca faptuitorul a abuzat de increderea victimei sau de autoritatea ori influenta sa asuprea acesteia. Conditii preexistente Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitore la libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei care nu a implinit varsta de 15 ani, in cazul anil. 1, iar in cazul alin. 2, in relatiile sociale referitore la libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei avand varsta cuprinsa intre 15-18 ani. Obiectul material. Infractiunea are si un obiect material care consta in corpul persoanei mai mica de 15 ani, in cazul alin. 1, iar in cazul alin. 2 al textului, in corpul persoanei cu varsta cuprinsa intre 15 si 18 ani. Subiectul activ poate fi orice persoana, barbat sau femeie, de sex diferit ori de acelasi sex cu victima infractiunii. Pentru fapta din alin. 2, subiectului acti I se cere calitatea de tutore, curator, suraveghetor, ingrijitor, medic curant, profesor sau educator al minorului, ori persoana care se bucura de increderea victimei sau aupra careia are autoritate sau influenta. Participatia penalaeste posibila, ca si in cazul violului, sub toate formele, data fiind diversitatea formelor de realizare a actelor sexuale incrimunate. Continutul constitutiv Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective consta intr-un act sexual realizat de faptuitor cu o persoana de sex opus ori de acelasi sex, care a implinit varsta de 15 ani, in conditiile alin. 1, iar in conditiile alin. 2, cu o persoana de sex diferit ori de acelasi sex avand varsta cuprinsa intre 15 si 18 ani. Dac faptuitorul nu s-a folosit de calitatea sa ori nu a abuzat de autoritatea, increderea de care se bucura ori influenta sa, fapta nu constituie infractiune. Urmarea imediata consta intr-o incalcare a libertatii vietii sexuale. Raportul de cauzalitate dintre fapta si urmare trebuie sa existe. Latura subiectiva presupune intentia directa. In ipoteza din alin.1, faptuitorul trebuie sa cunoasca, in momentul savarsirii faptei, imprejurarea ca victima nu a implinit 15 ani. Forme. Sanctiuni Tentativa se pedepseste, potrivit art. 204 C. p. Consumarea infractiunii are loc in momentul cand are loc actul sexual. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. Continutul agravant Infractiunea are cinci forme agravante, prevazute in alin. 3-6.

Pagina 103 din 110

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Prima forma agravanta, exista potrivit alin. 3, daca actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex, care nu a implinit varsta de 18 ani, a fost determinatade oferta sau darea de bani ori foloase de catre faptuitor, direct sau indirect, victimei. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicere unor drepturi. A doua forma agravanta, exista potrivit alin. 4 iopteza I, daca faptele prevazute in alin. 1-3 au fost savarsite in scopul producerii de materiale pornografice. Agravanta exista, indiferent daca scopul este realizat sau nu, si indiferent de destinatia sau folosinta pe care urmau sa o aiba respectivele materiale pornografice. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. A treia forma agravanta, exista potrivit alin. 4 ipoteza a II-a, atunci cand faptele prezazute de alin. 1-3 au fost savarsite in scopul producerii de materiale pornografice, si daca pentru realizarea acestui scop s-a folosit constrangerea. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi. A patra forma agravanta, exista potrivit alin. 5 cand fapta prevazuta in alin.1 a fost savarsita in imprejurari prevazute in art. 197 alin. 2 lit. b) ori daca faptele prevazute in alin. 1-4 au avut urmarile prevazute in art. 197 alin. 2 lit. c). Tentetiva se pedepseste, potrivit art. 204 C. p. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi. A cincea forma agravanta, exista potrivit alin. 6, daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. Tentativa se pedepseste, potrivit srt. 204 C. p. Sanctiunea consta in inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Incestul – art. 203 Continutul juridic Infractiunea costa in raportul sexual intre rude in linie directa sau intre frati si surori. Conditii preexistente Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la desfasurarea vietii sexuale a persoanei cu respectarea normelor morale si fara a pune in pericol, sub aspect biologic, specia umana.

Pagina 104 din 110

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Obiectul material este reprezentat de corpul persoanei cu rol pasiv, deoarece asupra acestuia se sxercita in mod nemijlocit actiunea incriminata. Subiectul activ. Pentru existenta infractiunii este necesar ca faptuitorii sa fie rude in linie dreapta sau frate si sora. Raspunderea penala revine ambilor faptuitori, fiecare savarsind infractiunea de incest in calitate de autori. Daca unul dintre faptuitori beneficiaza de o cauza care inlatura caracterul penal al faptei, se va retine infractiunea de incest numai in sarcina celuilalt faptiutor, nefiind necesar ca ambele persoane sa fi actionat cu intentie, pe baza unui acord de vointa consimtit. Participatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii. Instigator sau complice poate fi orice persoana.

Continutul constitutiv Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza printr-un raport sexual normal, un act sexual firesc intre doua persoane de sex opus. Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru fondul biologic al societatii, precum si in incalcarea normelor de convietuire sociala. Raportul de cauzalitate, intre actiunea savarsita si urmarea produsa, trebuie sa existe. Latura subiectiva presupune intentie directa. Faptuitorii trebuie sa stie, in momentul savarsirii faptei, ca sunt rude in linie dreapta sau frate si sora. Eroarea cu preivire la aceasta imprejurare inlatura raspunderea penala a ambilor faptuitori sau numai a unuia, daupa cum ambii faptuitori sau numai unul dintre ei a stiut, in momentul savarsirtii faptei, ca are, in raport cu celalalt faptuitor, calitatea speciala ceruta de lege. Forme. Sanctiuni Tentativa este pedepsita, potrivit art. 204 C. p. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se realizeaza raportul sexual, moment in care se produce si urmarea socialmente periculoasa a faptei. Incestul reprezinta forma continuata de savarsire, epuizandu-se in momentul cand se realizeaza ultimul raport sexual. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 7 ani.

Insulta – art. 205

Pagina 105 din 110

la sentimentul de autopretuire. tinandu-se seama de conditiile concrete de loc.Vizitati www. nu ar trebui relevate. nu ar trebui relevate. Elementul material se poate realiza prin: atingerea onoarei unei persoane. Obiectul juridic secundar consta in relatiile sociale cu privire le demnitatea persoanei privita sub aspect obiectiv.ro ! Arhiva online cu diplome. 1. uzanta. 2. Latura subiectiva presupune vinovatia sub forma intentiei. cursuri si referate postate de utilizatori. Infractiunea de insulta nu are obiect material. consta in relatiile sociale referitoare la onoarea persoanei. in care s-a savarsit fapta. timp. Participatia penala este posibila sub toate formele. sentiment pe care fiecare persoana om il are fata de el insusi. Consumarea infractiunii are loc in momentul savarsirii actiunii cu caracter ofensator. constand in incalcarea onoarei sau reputatiei persoanei. Subiect activ poate fi orice persoana. ori pri expunerea la badjocora. Conditii preexistente Obiectul juribic principal. iar potrivit alin. prin gesturi sau prin orice alte mijloace. atribuirea unei persoane s unui defect. Intentia faptuitorului trebuie stabilita. Sanctiunea consta in amenda Calomnia – art. Continutul juridic Potrivit alin. 206 Pagina 106 din 110 . atingerea reputatiei unei persoane. Subiect pasiv poate fi orice persoana. insa nu se pedepseste. boala sau infirmitate care. persoana. care poate fi directa sau indirecta. etc. infractiunea consta in atingerea adusa onoarei ori reputatiei unei persoane prin cuvinte. chiar reale de ar fi. moment in care se produce si urmarea socialmente periculoasa a faptei.. Sanctiuni Tentativa infractiunii este posibila cand elementul material se realizeaza pe alta cale decat cea orala. Continutul constitutiv Latura obiectiva. consta in fapta de a atribui unei persoane un defect. Forme. Instigarea si complicitatea sun posibile in toate cazurile. iar coautorul numai atunci cand fapta se realizeaza pe alta cale decat ce orala. Obiectul material. o boala sau infirmitate care.tocilar. chiar reale de ar fi.

1. a comunica ceva. iar sub forma coautoratului. numai in cazul in care se comite pe alta cale decat cea orala. constand in afirmarea sau imputarea in public a unei fapte determinate privitoare la o persoana. sub aspect obiectiv.ro ! Arhiva online cu diplome. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se realizeaza fapta de afirmare sau imputare. prin orice mijloace. privind sentimentul de autopretuire. Infractiune nu are obiect material. Forme. sub aspectul aprecierii de care se bucura. infractiunea consta in afirmarea sau imputarea in public.Vizitati www. daca ar fi adevarata. a invinui. Continutul juridic Potrivit alin. care. a reputatiei pozitive pe care a dobandit-o in cadrul colectivitatii. Participatia penala este posibila sub fprma instigarii sau a complicitatii in toate cazurile. Continutul constitutiv Latura obiectiva. Latura subiectivapresupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei. 259 Pagina 107 din 110 . Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 luni la 2 ani sau amenda. Obiectul juridic secundar consta in relatiile sociale privind onoarea persoanei. Afirmarea presupune a sustine. a face pe cineva raspunzator. a unei fapte determinate privitoare la o persoana. a relata. Elementul material se poate realiza prin doua actiuni alternative. Sanctiuni Tentativa infractiunii este posibila numai atunci cand faptuitorul a ales o modalitate de savarsire a actiunii susceptibila de desfasurare in timp. Obiectul material. Conditii preexistente Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare la demnitatea persoanei. sub aspect subiectiv. ar expune acea persoana la o sanctiune penala. Imputarea presupune a reprosa. care poiate fi directa sau indirecta. Denuntarea calomnioasa – art. ori dispretului publicului. administrativa sau disciplinara. insa nu este pedepsita de lege. a povesti. Subiect activ poate fi orice persoana. a atribui cuiva fapte.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori.

Raportul de ceuzalitate trebuie sa existe. iar potrivit altei opinii. Invinuirea trebuie sa fie mincinoasa. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 3 ani pentru fapta din alin. cursuri si referate postate de utilizatori. cu privire la savarsirea unei infractiuni de catre o anumita persoana. Participatia penala este posibila sub toate formele. potrivit unei opinii este numai directa. iar potrivit alin. Conditii preexistente Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare la activitatea de infaptuire a justitiei. Continutul juridic Potrivit alin. infractiunea consta in invinuirea mincinoasa facuta prin denunt sau plangere. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se face invinuirea mincinoasa sau in momentul in care se produc ori se ticluiesc probele mincinoase. in unele cazuri. Cererea referitoare la savarsirea invinuirii prin plangere sau denunt este indeplinita atat in cazul unui denunt semnat. consta in producerea ori ticluirea de probe mincinoase. fara echivoc. si inchisoare de la 1 la 5 ani pentru fapta prevazuta in alin. 1. referitoare si la libertatea personala.tocilar. Invinuirea trebuie sa priveasca o anumita persoana. identificarea ei. este necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut caracterul mincinos al invinuirii sau al probelor. poate fi si indirecta. in sensul ca faptuitorul este de rea-credinta. In ambele situatii. Subiectul activ poate fi orice persoana. Obiectul juridic secundar consta inrelatiile sociale referitoare la denumirea. Forme. Invinuirea trebuie sa se faca prin plangere sau denunt. determinata prin indicarea numelui si a prenumelui sau a lator elemente care sa permita. cat si in cazul unui denutnesemnat. Continutul constitutiv Latura obiectiva. in sprijinul unei invinuiri nedrepte. Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru infaptuirea justitiei. Obiectul material nu exista. 2. 1.ro ! Arhiva online cu diplome. Cauza speciala de reducere a pedepsei Pagina 108 din 110 . Latura subiectiva presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei care. 2. atat in cazul in care plangerea sau denuntul orel a fost consemnat intr-un proces verbal constatator. Sanctiuni Tentativa nu se pedepseste. cat si in cazul cand nu a fost consemnat intr-un asemenea proces verbal.Vizitati www. sau.

1-3 se aplica in mod corespunzator si expertului sau interpretului. Continutul constitutiv Pagina 109 din 110 .Vizitati www. expert sau interpret. Pentru a interveni in timp util. infractiunea consta in fapta martorului vare intr-o cauza penala. Marturia mincinoasa – art. Infractiunea de marturie mincinoasa nu are obiect material.ro ! Arhiva online cu diplome. Coautoratul este exclus prin natura infractiunii. Obiectul material. sau in relatiile socilae cu caracter petrimonial. Participatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii. profita numai celui care a facut declaratia de retractare. 1. avanda cunostinta de vreo fapta sau imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului intr-o cauza penala. relatii cera presupun sinceritate din partea celor ascultati ca martori. Martorul este persoana care. Conditii preexistente Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare la infaptuirea justitiei. este ascultat in legatura cu aceasta.tocilar. civila. 4. 260 Continutul juridic Potrivit alin. cursuri si referate postate de utilizatori. declaratia de retractare trebuie facuta la organul caruia ia fost adresata plangerea sau denuntul ori in fata caruia au fost produse sau ticluite probele. Expertul este persioana insarcinata de organul judiciar sa lamureasca. Potrivit alin. Subiectul activ este calificat prin calitatea de martor. ori nu spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat. face afirmatii mincinoase. Obiectul juridic secundar poate consta in relatiile sociale referitoare le demnitatea ori libertatea persoanei. disciplinara sau in orice alta cauza. Interpretul este persoana la serviciile careia recurge organul judiciar atunci cand una din parti sau alta persoana care urmareste sa fi e ascultata nu cunoaste limba romana sau nu se poate exprima ori atunci cand unele dintre inscrisurile aflate la dosarul cauzei sunt redactate intr-o alta limba decat cea romana. in vederea stabilirii adevarului. civila. disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martorii. anumite fapte sau imprejurari ale cauzei. in baza cunostintelor de specialitate pe care le are. Cauza de reducere a pedepsei are caracter personal. dispozitiile alin.

Sanctiuni Tentativa infractiuniieste posibila cand fapta se realizeaza printr-o actiune. expertul sau interpretul semneaza depozitia facuta sau in momentul in care raportul de expertiza ori traducerea este depusa la organul juridic. insa nu se pedepseste. fie printr-o infractiune si consta in fapta martorului care face afirmatii mincinoase sau nu spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat. Forme.ro ! Arhiva online cu diplome. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care martorul. Elementul material al laturii obiective se realizeaza. Pagina 110 din 110 . Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 la 5 ani. care poate fi directa sau indirecta. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. cursuri si referate postate de utilizatori. Urmarea imediata consta in cererea unei stari de pericol pentru activitatea de infaptuire a justitiei. Latura obiectiva. Latura subiectiva presupune vinovatia sub forma intentiei.Vizitati www.tocilar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful