Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Contractul de vanzare - cumparare si aspecte legate de caracterele juridice

CONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE

Notiunea si caracterele juridice ale contractului de vanzare-cumparare

Art. 1294 C. civ. defineste vanzarea ca fiind “o conventie prin care doua parti se obliga intre sine, una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru si aceasta a plati celei dintai pretul lui.” Contractul de vanzare-cumparare este acel contract in baza caruia o persoana, numita vanzator, transfera si garanteaza altei persoane, numita cumparator, dreptul sau de proprietate asupra unui bun sau alt drept real ori drept de creanta, sau dreptul asupra unei universalitati juridice, cumparatorul obligandu-se in schimb a plati vanzatorului o suma de bani, numita pret. Contractul de vanzare-cumparare nu poate avea ca obiect drepturi personale nepatrimoniale si nici dreptruri patrimoniale care su caracter strict personal, precum nici alte drepturi prevazute de lege ori rezultate din acte unilaterale sau convenite prin contracte intuitu personae.

Caracterele juridice ale contractului de vanzare-cumparare

Din definitia data contractului de vanzare-cumparare rejulta caracterele juridice ale acestuia, si anume: este un contract consensual, bilateral (sinalagmatic), cu titlu oneros, comutativ si translativ de propriatate. consensual - deoarece se incheie valabil prin simplul consimtamant

Pagina 1 din 110

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

al partilor (solo consensu). Acest lucru este prevazut expres de art. 1295 alin. 1 C. civ., conform caruia “vinderea este perfecta… indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului…” De la principiul consensualismului exista insa unele exceptii prevazute expres de lege, situatii cand contractul de vanzare-cumparare, pentru a fi valid, trebuie sa indeplineasca solemnitatea ceruta de aceasta. Aceste cazuri, cand vanzarea-cumpararea este solemna, sunt strict si limitativ prevazute de lege. O prima exceptie de le principiul consensualismului este continuta de art. 2 alin.1 din Legea nr. 54/1998 privind circul;atia juridica a terenurilo. “Terenurile situate in intravilan si extravilan pot fi instrainate si dobandite, prin acte juridice intre vii, incheiate in forma autentica”. Nerespectarea cerintei instituite de lege se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare (art. 14 alin. 1 din Legea nr. 54/1998). Contractul este valabil numai cu respectarea formelor cerute de lege in cazul vanzarii silite, cand aceasta trebuie sa fie facuta ad validitatem prin licitatie publica. Contractu de vanzare-cumparare este un contract sinalagmatic (bilateral) deoarece prin incheierea sa da nastere la obligatii recipropce intre partile contractante. Astfel, vanzatorul are obligatia sa predea lucrul vadut si la-l garanteze pe cumparator contra evictiunii si pentru viciile ascunse ale bunului vandut, iar cumparatorul are obligatia sa plateasca pretul convenit si sa preea lucrul. Rezulta ca obligatia fiecarei parti iai are cauza juridica in obigatia celeilalte. Contractul de vanzare-cumparare este prin esenta sa un contract cu titlu oneros, deoarece ambele parti urmaresc anumite interese patrimoniale, adica primire unui echivalent ( contraprestatie) in schimbul prestatiei la care se obliga. Astfel, vanzatorul urmareste sa primeasca pretul caontra echivalent al prestatiei sale, iar cumparatorul uramreste sa primeasca bunul cumparat in schimbul pretului convenit. Contractu de vanzare-cumparare este un contract comutativ, deoarece esistenta si intinderea drepturilor si obligatiilor reciproce sunt cunoscute de parti la incheierea contractului si nu depind, ca in cazul contractelo aleatorii, de un eveniment viitor si incer, care ar face sa existe sanse de canstig si pierdere pentru oricare din partile contractante. Contractu de vanzare-cumparare este un contract translativ de proprietate. In principui, orice contract are ca efect nasterea de drepturi si obligatii in sarcina partilor daca este vorba de contracte sinalagmatice, sau doar a uneia dintre parti, in contractele unilaterare.
Pagina 2 din 110

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cat priveste transmiterea dreptului de proprietate sau al altui drept (real sau de creanta), aceasta prezinta un aspect particular al contractului de vanzare cumparare. Deosebit de generarea de drepturi pentru vanzator si cumparator, se produce si u efect exceptional constand in transmiterea unui drept, astfel incat incheiere contractului are drept consecinta transmiterea dreptului de proprieteate si a riscurilor de la vanzator la cumparator, daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii: Vanzatorul trebuie sa fie proprietaruol bunului vadut cu exceptia vanzarii lucrului celuilalt – iar contractu valabil incheiat. Obiectul contractului trebuie sa fie format numai din bunuri determinate individual deoarece in cazul bunurilor determinate generic transferul proprietatii nu poate avea loc in momentul incheierii contractului, intrucat nu se cunosc bunurile care urmeaza a fi efectiv dobandite de cumparator. In situatia bunurilor determinate generic efectul translativ se produce numai in momentul individualizarii lor, operatiunea care se face, de regula, prin predarea lucrului vandut cumparatorului. In cazul bunurilor viitoare, efectul translativ se produce, in general, la o alta data decat a cea incheierii contractului. Este necesar ca partile sa nu fi inmanat transferul proprietatii a dreptului real ori de creanta printr-o clauza speciala, pana la predarea bunului sau la implinirea unui termen sau a unei conditii. Asemenea clauze sunt permise si pot fi inserate in contract, intruncat regula stabilita in art. 1295 alin. 1 C. civ. nu este imperativa, ci supletiva putand fii inlaturata chiar daca lucrul vandut este individual determinat. Astfel, partile contractante pot conveni prin “pactul reservati dominii” ca proprietatea sa se transfere de la vanzator la cumparator doar la data achitarii integrale a pretului, pana la indelinirea aceste conditii suspensive vanzatorul ramanand proprietar asunpra bunului care formeaza obiectul vanzarii. In legatura cu publicitatea dobandirii drepturilor reale imobiliare, trebuie aratat ca aceasta isi gaseste reglementarea in art. 1295 alin. 2 C. civ., in Legea notarilor publici si activitatii notariale nr. 36/1995 si indeosebi in Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996. In ipoteza in care mai multe persoane si-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real asupra unui imobil, iar inscriere nu s-a facut, cel din urma indreptatit va pute cere birolui de carce funciare a judecatoriei inscrierea dobandirilor succesive odata cu a cea a dreptului sau, cu conditia de a face dovada prin inscrisur originale a tuturor actelor juridice pe care se intemeiaza inscrierile.
Pagina 3 din 110

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale sunt opozabile fata de terti fara inscriere in cartea funciara, cand provin din vanzare silita sunt dobandite prin efectul legii sau prin hotarare judecatoreasca. Referindu-ne la bunurile mobile mentionam ca nu exista un sistem de publicitate posesia lor constitind cel mai bun sistem de publicitate a propriatatii. Astfel daca vanzatorul a vandut bunul mobil la mai multi cumparatori, potrivit legii va produce efecte, fiind valabil, contractul de vanzare-cumparare incheiat cu cumparatorul care a intrat primul si de bunacredinta in posesia bunului mobil respectiv, chiar daca acesta a cumparat ulterior altuia.

Dreptul de preemtiune Dreptul de preemptiune. In cazul in care proprietarul unui teren agricol din extravilan intentioneaza sa-l vanda, legea confera un drept preferential de cumparare la pret egal (drept de preemptiune) coproprietarilor, proprietarilor vecini si arendasului (art.5-11 din L.nr.54/1998). 1. Natura juridica. Spre deosebire de pactul de preferinta - care are natura contractuala intrucat dreptul prioritar la cumparare al beneficiarului pactului se naste pe baza consimtamantului dintre parti - dreptul de preemptiune are natura legala, fiind instituit printr-o norma imperativa; vointa proprietarului-vanzator nu are nici un rol in nasterea si exercitarea dreptului de catre titularul lui. In masura in care s-a hotarat sa vanda terenul trebuie sa respecte dreptul de preemptiune sub sanctiunea prevazuta de lege. In sfarsit, asemanator drepturilor reale, dreptul de preemptiune - fiind un drept absolut este opozabil erga omnes: deci daca proprietarul vinde terenul cu nerespectarea lui, se poate cere anularea contractului indiferent de buna sau reaua-credinta a tertului cumparator si chiar daca acesta avea calitatea de beneficiar al unui pact de preferinta sau ar avea dreptul la retractul litigios. In conflictul dintre diferitele drepturi de preferinta prioritate are dreptul de preemptiune. 2. Domeniul si conditiile de aplicare ale dreptului de preemptiune se determina in functie de bunul care formeaza obiectul lui, de actul juridic care urmeaza sa fie incheiat si de dreptul care se instraineaza pe baza contractului proiectat. -Dreptul de preemptiune are ca obiect numai terenurile agricole (de exemplu, terenuri arabile, pasuni, fanete, vii etc.) situate in extravilan. Daca terenul nu este agricol (de pilda, padure) sau, fiind agricol, este situat in intravilan (inauntrul vetrei localitatii), dreptul de preemptiune nu exista. Dupa cum am vazut, textele in materie sunt de stricta interpretare si domeniul lor de aplicare nu ar putea fi extins, prin analogie, la alte ipoteze.
Pagina 4 din 110

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-Dreptul de preemptiune este prevazut de lege numai daca instrainarea se face "prin vanzare" (art.5). Intrucat vanzarea se face cu titlu oneros si comutativ, pentru o suma de bani platibila cu titlu de pret, dreptul de preemptiune nu poate fi recunoscut daca instrainarea se face fie cu titlu gratuit (de exemplu, donatie), fie cu caracter aleatoriu (de exemplu, contract de intretinere sau de renta viagera), fie prin contractul de schimb, chiar si cu sulta. -A treia conditie de aplicabilitate a dreptului de preemptiune se refera la dreptul care se instraineaza: actul juridic proiectat trebuie sa aiba ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului. Intr-adevar, notiunea si, respectiv, expresia de ''instrainare prin vanzare" vizeaza transmiterea proprietatii, iar nu si dezmembramintele ei (de exemplu, dreptul de uzufruct) sau folosinta terenului (arendarea). In schimb, in cazul in care se instraineaza proprietatea, dreptul de preemptiune trebuie sa fie respectat, chiar daca se transmite numai nuda proprietate si indiferent de persoana titularului dreptului de uzufruct (o terta persoana sau proprietarul-vanzator care isi rezerva acest drept). Evident, daca titularul dreptului de preemptiune intelege sa-l exercite, va fi obligat sa respecte drepturile reale ca orice dobanditor al dreptului de proprietate dezmembrat (sau grevat). 3. Titularii dreptului de preemptiune sunt: coproprietarii terenului agricol (daca unul unii - dintre ei se hotaraste sa vanda cota-parte din dreptul de proprietate) , proprietarii vecini (prin aceasta intelegandu-se proprietarii terenurilor agricole invecinate cu terenul agricol care se vinde) si arendasul, in cazul instrainarii prin vanzare a terenurilor agricole din extravilan, arendate. Precizam ca, spre deosebire de reglementarea anterioara (Legea nr. 18/1991), potrivit noii reglementari (Legea nr.54/1998) statul - in aceasta calitate - nu mai are drept de preemptiune in cazul vanzarii terenurilor agricole extravilane. Statul are drept de preemptiune numai daca este coproprietar sau daca este proprietarul terenului agricol invecinat cu terenul agricol care se vinde (problema calitatii de arendas nu se pune). Daca au calitatea prevazuta de lege (art.5 din L.nr.54/1998) statul, precum si unitatile administrativ-teritoriale sau societatile cu capital integral sau majoritar de stat vor avea drept de preemptiune, legea nefacand vreo distinctie in aceasta privinta, iar ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. Solutia se impune si in lumina art.41 alin.2 din Constitutie, care prevede un tratament egal pentru orice proprietate privata. Precizam, de asemenea, ca - spre deosebire de reglementarea anterioara a materiei analizate (Legea nr. 18/1991) - in noua reglementare nu se prevede (in orice caz nu se prevede in terminis) o ordine de preferinta intre titularii dreptului de preemptiune, astfel incat - daca mai
Pagina 5 din 110

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

multi titulari si exercita dreptul de preemptiune - "vanzatorul are dreptul de a alege pe unul dintre ofertanti" (art.8 din Legea nr.54/1998). Potrivit unei alte opinii, vanzatorul are libertatea de alegere numai intre titularii din aceeasi categorie (art.8 folosind termenul de "categorie" la singular); in caz contrar, enumerarea titularilor din art.5 (coproprietari, vecini si arendasi) statorniceste rangul lor. Intrucat prin noua reglementare s-a renuntat la consacrarea expresa a unei ordini de prioritate, nu excludem posibilitatea optiunii intre titularii din categorii diferite (de ex., incheierea contractului cu arendasul, desi proprietarul vecin a oferit si el acelasi pret). Cat timp contractul s-a incheiat cu un titular al dreptului de preemptiune, nu mai poate fi aplicata sanctiunea prevazuta (de art. 14 din Legea nr.54/1998) "pentru nerespectarea dispozitiilor art.5". Nu excludem nici posibilitatea incheierii contractului de vanzare-cumparare cu mai multi titulari ai dreptului de preemptiune ofertanti, daca toti sunt de acord in acest sens (de ex., mai multi coproprietari ai terenului agricol in cauza). Este adevarat ca textul prevede dreptul vanzatorului de a alege "pe unul dintre ofertanti", dar "unul" nu are semnificatie de numeral, ci aceea de articol nehotarat. In sfarsit, observam ca alegerea vanzatorului intre ofertautii titulari ai dreptului de preemptiune este libera, neconditionata de lege. Prin urmare, el poate face alegerea luand in considerare si criterii subiective, de exemplu, sa-l aleaga pe arendas, desi proprietarul terenului invecinat ofera un pret mai mare sau conditii de plata a pretului mai avantajoase. Numai optiunea in favoarea unui cumparator care nu este titular al dreptului de preemptiune deschide calea actiunii in anulare, daca vreun titular a oferit un pret cel putin egal. 4. Modul de exercitare a dreptului de preemptiune. In scopul exercitarii dreptului de preemptiune, "vanzatorul va inregistra oferta de vanzare a terenului agricol situat in extravilan la consiliul local in raza caruia este situat terenul. In aceeasi zi, secretarul unitatii administrativteritoriale va afisa oferta, sub semnatura si cu aplicarea stampilei, la sediul primariei. Oferta va cuprinde numele si prenumele vanzatorului, suprafata si categoria de folosinta, precum si locul unde este situat terenul" (art.6 din Legea nr.54/1998)2 Ca natura juridica - contrar textului expres al legii - "oferta" vanzatorului este o simpla declaratie de intentii, iar nu oferta de a contracta (in sens juridic) deoarece - potrivit unei reguli elementare de drept - oferta de a contracta trebuie sa cuprinda toate elementele necesare pentru incheierea contractului prin simpla acceptare. Or, din "oferta" vanzatorului lipseste unul din elementele esentiale ale vanzarii, si anume pretul cerut, care urmeaza sa fie "oferit" abia de titularul care intelege sa-si exercite dreptul de preemptiune (art.7 si 9 din Legea nr.54/1998). in
Pagina 6 din 110

Sanctiuni. Numai daca vanzatorul a prevazut in oferta de vanzare si pretul cerut (desi art. in acest caz. Efectele acceptarii. cursuri si referate postate de utilizatori. Se pune insa intrebarea. vanzarea terenului inainte de expirarea termenului prevazut pentru exercitarea dreptului sau la pret inferior .Vizitati www. declaratia vanzatorului inregistrata la consiliul local nu produce efectele unei oferte de vanzare-cumparare. act care poate fi eliberat dupa 45 de zile de la data afisarii "ofertei" vanzatorului (art. din momentul afisarii "ofertei" de vanzare. dupa plata taxelor fiscale).54/1998).65/1998) contractul de vanzare-cumparare a terenului agricol din extravilan poate fi autentificat si va fi perfect valabil in raport de prevederile legale referitoare la dreptul de preemptiune. 5.6 nu prevede acest element). 6. vanzatorul poate reveni asupra intentiei de vanzare si prin neacceptarea pretului oferit de catre titularii dreptului de preemptiune (pret "neconvenabil" potrivit art. contractul incheiat cu titularul dreptului de preemptiune ar fi de vanzare-cumparare.1 din Legea nr. putand servi numai ca temei pentru eliberarea actului necesar vanzatorului la autentificarea contractului de vanzare-cumparare de catre notarul public.fata de cel prevazut in oferta comunicata etc. potrivit dreptului comun intre parti s-a incheiat un contract.. ce contract este incheiat: contractul de vanzare-cumparare a terenului sau numai un antecontract de vanzare-cumparare? Problema se pune intrucat terenurile pot fi instrainate si dobandite "prin acte juridice intre vii.37 alin. instrainarea terenului cu incalcarea dreptului de preemptiune (neinregistrarea "ofertei" de vanzare la consiliul local. prin derogare de la prevederile art. oferta devenind irevocabila. urmand ca partile sa se prezinte la notar pentru autentificare (si sa efectueze publicitatea imobiliara. In orice caz. 16/1994 modificata si completa prin Legea nr. arendasul prezinta dovada inregistrarii contractului de arendare la consiliul local potrivit Legii arendarii nr. Prin acceptare ofertei de cumparare de catre vanzator (sau a contraofertei de vanzare de catre titularul dreptului de preemptiune).1 C.tocilar. titularii dreptului de preemptiune au la dispozitie 45 de zile pentru exercitarea acestuia. Potrivit acestui articol. incheiate in forma autentica" (art.11). 54/1998). Daca forma autentica ar fi prevazuta de lege numai ad probationem.2 alin. consecinta. insa vanzatorul poate revoca "oferta" si inainte de expirarea acestei perioade (oricand). In general.) se sanctioneaza cu nulitatea relativa a contractului incheiat Pagina 7 din 110 . actul incheiat urmeaza sa fie calificat antecontract.nesimulat . daca vanzatorul se prezinta la biroul notarial cu un cumparator care dovedeste ca este titular al dreptului de preemptiune (de exemplu. 9 din Legea nr. secretarul unitatii administrativ-teritoriale nu va putea elibera actul necesar pentru autentificarea contractului de vanzare-cumparare.ro ! Arhiva online cu diplome.com. numai ca.7 . Dar fiindca forma autentica este prevazuta ad validitatem. ea devine irevocabila in cadrul termenului de 45 de zile prevazut in art.

persoanele interesate pot intenta actiunea in declararea simulatiei . terenul reintra . cursuri si referate postate de utilizatori. Dupa expirarea termenului de prescriptie a actiunii in anulare vanzarea se consolideaza. expropriatorul se va adresa in scris fostului proprietar. iar daca acesta nu opteaza pentru cumparare sau daca nu raspunde expropriatorului in termen de 60 de zile de la primirea notificarii. constand in aptitudinea unei persoane de a incheia personal sau prin reprezentare. In cazul in care vanzarea s-a facut prin simulatie (de exemplu.indiferent de persoana ori de buna sau reaua-credinta a cumparatorului si cu toate ca titularul dreptului de preemptiune nu este parte in contractul a carui anulare se cere. Daca s-a obtinut anularea contractului de vanzare-cumparare incheiat cu incalcarea dreptului de preemptiune. Termenul de prescriptie (de 3 ani) curge de la data cand cel indreptatit a cunoscut sau trebuia sa cunoasca incheierea contractului de vanzare-cumparare cu nerespectarea dreptului de preemptiune (si a simulatiei. In dreptul nostru nu se prevede posibilitatea substituirii titularului dreptului de preemptiune in locul cumparatorului . la un pret ce nu poate fi mai mare decat despagubirea actualizata. Capacitatea partilor Capacitatea de a contracta constituie o parte componenta a capacitatii juridice civile. contract de intretinere. acesta din urma poate dispune de imobil.fost proprietar . donatie.33/1994 privind expropricrea pentru cauza de utilitate publica .Vizitati www. in cazul in care lucrarile pentru care s-a facut exproprierea nu s-au realizat. pret declarat mai mare decat cel platit in realitate).54/1998). iar expropriatorul doreste instrainarea imobilului. Pagina 8 din 110 . Dreptul prioritar la dobandirea imobilului expropiat Dreptul prioritar la dobandirea imobilului expropriat. 14 din Legea nr.are un drept prioritar la dobandire. care il va putea vinde cu respectarea procedurii de exercitare a dreptului de preemptiune. dublata de actiunea in anulare a vanzarii-cumpararii (contract secret) incheiat cu nerespectarea dreptului de preemptiune. daca este cazul) .cu efect retroactiv . In acest scop.37 din Legea nr. contracte civile. anularea putand fi ceruta potrivit dreptului comun in materie. expropriatul . de arendare. (art.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar.tinand seama de opozabilitatea erga omnes a dreptului de preemptiune .in proprietatea vanzatorului.potrivit dreptului comun -. potrivit art. dar . cu toate ca s-a incheiat cu nerespectarea dreptului de preemptiune.

ro ! Arhiva online cu diplome. de unde rezulta ca orice persoana poate incheia un contract de vanzare-cumparare. 939 C. 1307 C. unul dintre soti ar putea face celuilalt libertati care sa depaseasca marginile cotitatii disponibile. sub aparenta unor vanzari simulate. iar incapacitatea. fie ca este vorba de capacitatea de folosinta sau de capacitatea de exercitiu. civ. Vanzarea-cumpararea constituie pentru ambele parti contractante un act de dispozitie. civ.. 940 alin. civ.tocilar. donatii irevocabile. Daca vanzarile intre soti ar fi permise. 937 C. regula este capacitatea. ele fiind de stricat interpretare. in toate cazurile cu autorizatia autoritatii tutelare. vanzarea cumpararea de bunuri proprii si de buna invoiala intre soti este in principiu interzisa. Apararea intereselor creditorilor sotului vanzator. Dar in mod deosebit. Prin aceasta interdictie se urmareste: Impiedicarea sotilor de a realiza. Asa fiind. Potrivit art. prin vanzari similare. exceptia. stiut fiind ca potrivit art.... Daca vanzarea intre soti nu ar fi interzisa expres de lege. aceasta interdictie are ca ratiune intarirea prevederilor art. Incapacitati speciale de a vinde si de a cumpara Potrivit art.. Pagina 9 din 110 . care interzic sotilor indiferent de sex care au copii dintr-o casatorie anterioara sa-si daruiasca direct sau indirect bunuri pentru cotitatea disponibila spaciala a sotului supravietuitor. cazurile de incapacitate sunt expres si limitativ prevazute de lege. coroborat cu cele ale art.Vizitati www. 1306 C. ei ar putea realiza sub forma unor vanzari simulate donatii irevocabile. donatia intre soti este revocabila in vreme ce donatia intre alte persoane decat acelea care au calitatea de soti este irevocabila in principiu. care ar putea fi fraudati prin incheierea unor contracte de vanzare-cumparare simulate sau fictive prin care sotul vanzator urmareste sa micjoreze gajul general al creditorilor si sustragerea unor bunuri de la urmarire. cursuri si referate postate de utilizatori. civ. Persoane lipsite de capacitate de exercituiu sau care au capacitate de exercitiu vor putea incheia un asemenea contract dar numai prin intermediul ocrotitorilor legali respectiv cu incuviintarea acestuia si. ceea ce impune ca aceste sa posede capacitate de esxercitiu deplina. Apararea intereselor mostenitorilo rezervatari ai sotului vanzator. neputand fi extinse si la alte cazuri. sotul donatar abuzand de influenta pe care o are asupra sotului donator. civ. 1 C. “pot cumpara si vinde toti carora nu le este oprit prin lege”. vizandu-se astfel ocrotirea acestor copii.

Civ. Contractul de vanzare-cumparare incheiat intre doua persoane care traiesc in concubinaj nu atrage concluzia ca el este nul. 1308 pct. 3 si 4 sanctiunea nu poate fi decat nulitatea absoluta.. Suntem de parere ca pentru nesocotirea prevederilor art. Incapacitati speciale de a cumpara In cunformitate cu prevederile art. iar pentru incalcarea celor de la pct. direct sau prin persoane interpuse. nu pot cumpara direct si nici prin persoane interpuse: tutorii. 1309 C. O alta incapacitate speciala este continuta de art. situatie in care s-ar ajunge la o contrarietate de interese intre mandat si mandatar (pct. avand o cauza imorala si deci ilicita. civ. 1308 C. civ. pr. Ca o exceptie de la aceasta prohibitie. apararea intereselor celui aflat sub tutela.ro ! Arhiva online cu diplome. 1). mandatarilor legali si cei conventionali imputerniciti sa vanda unele bunuri ale mandatului lor nu pot sa le cumpere. 3). 4). 535 C. in ipoteza vanzarii silite prin licitatie publica a unui bun propriu al unuia dintre soti. Nu il poate vinde dupa ce somatia de plata facuta prin executorul judecatoresc a fost transcrisa. celalalt il poate cumpara in mod valabil. administratorii bunurilor statului nu pot cumpara bunurile pe care le administreaza (pct. caci in calitatea lor de vanzator urmaresc sa obtina un pret mai bun. 511 C. iar in calitate de cumparator sa ofere un pret cat mai mic. 1 si 2 este justificata solutia nulitatii relative. functionarii publici nu pot cumpara bunurile statului sau ale unitatilor administrati-teritoriale care se vand prin intermediul lor (pct. pr. imobilul sau urmarit si tot astfel conform art. O alta incapacitate speciala de a cumpara este continuta de art. Pagina 10 din 110 . bunurile personale care se afla sub tutela lor atata timp cat socotelile definitive ale tutelei nu au fost dat si primite (pct. 2). cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.. Ratiunea acestei interdictii urmareste ca intre tutore si minor sa nu se iveasca o contrarietate de interese si. in conformitate cu care debitorul nu poate sa-si adjudece la licitatie.tocilar. evident.

cursuri si referate postate de utilizatori. si priveste pe judecatori. Nerespectarea acestei prevederi a legii atrage reductiunea actului juridic pana la limita suprafetei legale (art. Prin Legea nr. Potrivit art. 2 din Constitutie. Sanctiunea nerespectarii acestei interdictii este nulitatea absoluta a actului. sa existe in momentul incheierii contractului sau sa poata exista in viitor. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor s-a instituit o incapacitate speciala de cumparare in privinta terenurilor agricole. proprietatea funciara a dobanditorului nu poate depasi 200 ha teren agricol in echivalent arabil. 2 alin. procurori si avocati. Conform art. art. care prevede ca pot fi vandute toate lucrurile care sunt in comert (in commercio) afara daca legea opreste aceasta. 5 alin.963 C.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. “in cazul dobandirii prin acte juridice intre vii. conform careia numai lucrurile aflate in comert (in circuitul civil) pot forma obiectul unui contract..1990. licit si posibil. civ. acesta fiind un atribut exclusiv al persoanei care are calitatea de cetatean roman. 41 alin. sa fie proprietatea vanzatorului. 54/1998). deci un motiv de ordine publica. 1310 C. Acestia nu pot deveni cesionari de drepturi litigioase ce sunt de competenta Curtii de Apel in a carei circumscriptie teritoriala isi exercita functia sau profesia. potrivit art. Astfel. 2. de familie”. 2 din Decretul-Lege nr. Art.Lucrul sa fie in comert Lucrul sa fie in comert ( in circuitul civil). “cetatenii straini si apatrizi nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor”.civ.civ prevede si o derogare importanta de la acest principiu pentru materia contractului de vanzare-cumparare (si Pagina 11 din 110 . 1310 C. Stabilind principiul liberei circulatii a lucrurilor susceptibile de apropriere. locuinele ocupate de chiriasi se pot vinde acestora pe baza cererilor adresate direct unitatilor specializate in vanzarea locuintelor. intrucat interdictia vizeaza apararea prestigiului justitiei ca putere in stat.civ. 2 alin 3 din Legea nr.. I.tocilar. Lucrul vandut trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie in comert (in circuitul civil). 61. face aplicatia unei reguli generale prevazute in art. sa fie determinat sau determinabil. Conditii Enumerarea conditiilor. Lucrul vandut. de a forma obiectul dreptului de proprietate sau a altor raporturi juridice.

2 din Constitutie. prin natura lor. Legea declara inalienabile (imprescriptibile si insesizabile) bunurile care fac parte din domeniul public al statului (de interes national) sau al unitatlor administrativ-teritoriale (de interes local).41 alin.dar care pot forma obiectul unor acte juridice netranslative de proprietate (de exemplu.) . 135 din Constitute.civ. cursuri si referate postate de utilizatori. vezi si art.civ. Mentionam ca terenurile si alte bunuri din domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale . art.civ.fiind inepuizabile .647 C. in realitate. in masura in care prin legea speciala nu se prevede altfel.tocilar. comodat etc.nu sunt in comert. nu sunt susceptibile de a forma obiectul dreptului de proprietate si al actelor juridice (asa-numitele lucruri comune . prin schimbarea destinatiei. art.civ. 1844 C. Prohibitia poate fi: absoluta. 72-74 din Legea nr. relativa. razele soarelui. 69/1991.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia. in circuitul civil (extra commercium). nu pot forma obiectul acestui contract lucrurile care . alte contracte translative de proprietate. In sensul propriu-zis al cuvantului.6 din Legea nr. art. sunt inalienabile.11 din Legea nr. Rezulta ca notiunea de "lucruri care sunt in comert" (art. de exemplu.54/1998.1 din Legea nr. dispozitiile prevazute pentru contractul de vanzare-cumparare.) care . dar nu pot fi instrainate-dobandite (de exemplu. 213/1998.cat timp.18/1991. pot fi vandute-cumparate. sunt scoase din circuitul civil numai lucrurile care. in conditiile si limitele prevazute de lege.).potrivit legii . in privinta bunurilor din domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale trebuie sa fie Pagina 12 din 110 . In conditiile Iegii bunurile proprietate publica pot fi date in administrare (regiilor autonome ori institutiilor publice) sau pot fi concesionate ori inchiriate (art.ro ! Arhiva online cu diplome. referitoare la bunurile care. 213/19982 . art.sunt supuse dispozitiilor de drept comun. daca prin lege nu se prevede altfel (art. dar numai de catre anumite persoane sau numai in anumite conditii. art. locatiune. 1.fie numai regimul juridic special (restrictiv) al circulatiei anumitor bunuri.7-8 din Legea nr.).res communis . schimbul).5 din Legea nr.74 din Legea administratiei publice locale nr.963 si art. 69/1991 art. nu sunt trecute in domeniul public potrivit art.nu apartin nimanui si al caror uz e comun tuturor" (art.aerul.Vizitati www. ca atare.). nefiind inalienabile. respectiv scoase din comert (din circuitul civil) vizeaza. vizand bunurile care prin natura lor sau printr-o declaratie a legii sunt de uz sau interes public si care. apa marii sau din raul curgator etc. prin urmare. prin vanzare-cumparare) cat timp fac parte din domeniul public. De exemplu.1310 C. fie numai inalienabilitatea unor bunuri .). In caz de instrainare se aplica. art. 1845 C.

dar din motive de ordine publica sau economico-sociala. nu si transmisiunile prin mostenire legala sau testamentara. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale prevede: "StatuI isi poate rezerva activitati economice pe care sa le desfasoare in mod exclusiv cu titlu de monopol de stat.tocilar.civ. In articolele la care se face trimitere este vorba de terenurile cu privire la care.112/1995 pentru reglementarea situatiei juridicc a unor imobile cu destinatia de locuinte trecute in proprietatea statului. exista bunuri care. sub sanctiunea nulitatii absolute. respectiv cumparate.). Deosebirea de calificare prezinta importanta in caz de moarte a titularului improprietarit (sau al unuia dintre ei). dar cu interdictia instrainarii timp de 10 ani de la data cumpararii (indiferent de plata integrala sau in rate a pretului) . 2. se stabilesc prin legi speciale" (art. este prevazut de art. arme. in terminologia legii. In sfarsit. mostenitorii (legali sau testamentari) neavand dreptul sa-l instraineze. de asemenea.). iar nu a persoanei titulare a dreptului . sunt in circuitul civil. pot fi cumparate numai cu respectarea unor prevederi Pagina 13 din 110 . Un alt caz de inailienabilitate. in conditiile prevazute de lege. s-a "constituit" (nu "reconstituit") dreptul de proprietate in favoarea cooperatorilor care nu au adus pamant in cooperativa si a altor persoane prevazute de lege. Tot temporara este si inalienabilitatea prevazuta de art. dar numai temporara. in tot sau in parte (cota mostenita).76).ro ! Arhiva online cu diplome. tutun. 3. inalienabilitatile sunt prevazute de lege in consideratia bunului (intuitu rei). In acest sens. Legea nr. socotiti de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscrierea proprietatii. In general. 19 alin. stupefiante etc. sub sanctiunea nulitatii absolute a actului de instrainare".40 si Legea nr. 18/1991 (republicata in 1998): "terenul atribuit conform art.43 nu poate fi instrainat prin acte intre vii timp de 10 ani. cursuri si referate postate de utilizatori. Interdictia vizeaza. precum si modul lor de administrare. cu titlu oneros sau gratuit. evident. Consideram ca in acest caz este vorba nu de o simpla incapacitate de instrainare (stabilita intuitu personae). Este vorba de apartamentele ce nu se restituie in natura fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora si care pot fi cumparate de chiriasii titulari de contract de incheiere a apartamentelor in cauza. Derogarea relativa la principiul liberei circulatii a bunurilor este prevazuta de lege in privinta bunurilor care constituie monopolul statului si care pot fi vandute. Asemenea monopoluri.Vizitati www.475 C.ci de o inalienabilitate prevazuta propter rem.21 si art. care sunt de ordine publica (art. terenul ramane inalienabil prin acte intre vii pentru perioada ramasa. respectate.9 din Legea nr. art. prevederile Legii administratiei publice locale nr.1. 31/1996 privind regimul monopolului de stat) .32 din Legea nr. in cadrul termenului prevazut de lege terenul in cauza nu poate fi instrainat prin acte intre vii.69/1991 (in special art. numai instrainarea prin acte intre vii. numai de persoane juridice sau fizice autorizate pe baza de licenta (de exemplu.

). aprobat prin HG nr. lasat legat etc.civ. daca este consimtita pur si simplu.480 C. cum ar fi garantarea executarii unei obligatii (de plata a pretului. adoptata la Strasbourg la 28 iunie 1978).).civ. temporar sau definitiv. Pagina 14 din 110 . putand fi detinute si instrainate-dobandite. mai ales in legatura cu operatiunile avand ca obiect aceste bunuri. clauza de inalienabilitate poate fi recunoscuta valabila. clauza contractuala sau testamentara prin care se interzice vanzarea bunului cumparat.41). insa scoaterea din tara a tuturor bunurilor culturale mobile.5 C. iar prerogativelor proprietarului prevazute de art. in practica judiciara se invalideaza o asemenea interdictie. legale speciale. in limitele prevazute de lege. de catre persoane fizice sau juridice. 1310 C.Vizitati www.) sau alt interes (de exemplu. drept garantat. In sfarsit. a unei rente viagere in favoarea unui tert etc. produsele si substantele toxice (Decretul nr. fara a fi fost luata in garantarea unui drept. Astfel fiind. Rezulta indirect ca inalienabilitatea conventionala poate fi recunoscuta valabila numai daca se justifica printr-un interes serios si legitim. are caracter imperativ numai in sensul interzicerii instrainarii bunurilor declarate de lege inalienabile. RegulamentuI armelor de foc si al munitiilor.). donat.civ. i se pot aduce limitari. 1310 C. interdictia instrainarii bunului transmis minorului pana la majoratul lui). 17/1996 privind regimul armelor de foc si al munitiilor. Nici metalele pretioase si pietrele pretioase nu sunt scoase din circuitul civil. munitiile si materialele explozive (Legea nr.) si dreptului proprietarului de a dispune liber si absolut de bunul sau (art. produsele si substantele stupefiante (Legea nr. Legea nr. impiedicand inutil libera circulate a bunurilor.679/1997. intrucat art.civ. Interesul determina si caracterul temporar al inalienabilitatii (de exemplu.ro ! Arhiva online cu diplome. legea prevazand numai anumite limitari. precizam ca in principiu un bun nu poate fi declarat inalienabil (scos din circuitul civil) prin vointa omului (de exemplu. in masura in care limitarea nu contravine unei dispozitii imperative sau ordinii publice si bunelor moravuri (art. Precizam ca bunurile din patrimoniul cultural national nu sunt scoase din circuitul civil si deci pot fi instrainate-dobandite (daca nu fac parte din domeniul public al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale).466/1979). se poate face numai cu prezentarea la unitatile vamale a adeverintei eliberate de oficiul local pentru patrimoniul cultural national. Clauza de inalienabilitate nu poate avea caracter perpetuu. intrucat o asemenea clauza (pactum de non alienado) contravine principiului liberei circulatii a bunurilor (art.73/1969). 480 C. de Constitute (art. cursuri si referate postate de utilizatori.116/1997 pentru ratificarea Conventiei europene cu privire la controlul achizitionarii si detinerii armelor de foc de catre particulari. daca este lipsita de interes.civ. pana la stingerea obligatiei garantate sau incetarea in alt fel a interesului).tocilar. In aceste conditii (interes si caracter temporar). 4. Amintim in acest sens: armele.

cumparatorul poate alege: fie sa renunte la contract (rezolutiune). nu sunt interdependente.tocilar. in cazul imobilelor.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. riscul pieirii totale sau partiale .). Dupa cum rezulta din cele aratate. Daca clauza de inalienabilitate nu intruneste conditiile aratate.deoarece se situeaza inainte de momentul incheierii contractului si deci a momentului transferarii dreptului de proprietate . renuntare la contract.1311 C. dar cu nerespectarea ei bunul este instrainat. intrucat obligatia vanzatorului este lipsita de obiect. vanzarea este nula absolut (art.1311). inclusiv ipoteza in care mai multe lucruri formeaza obiectul vanzarii si numai unele au pierit. ceea ce autreneaza si lipsa cauzei obligatiei cumparatorului.Lucrul sa existe sau sa poata exista Lucrul sa existe (existenta actuala sau viitoare). desi partea pierita este neinsemnata sau cele doua sau mai multe lucruri cumparate.civ. In principiu. in cazul lucrurilor mobile. cumparatorul poate renunta la contract cand executarea partiala nu poate duce la realizarea scopului pentru care a inteles sa cumpere. iar daca este cazul proprietarul imobilului sau persoana interesata poate cere radierea interdictiei de instrainare din cartea funciara.civ. si prin lipsa publicitatii sau prin invocarea uzucapiunii.Vizitati www. 1021 C. Alegerea facuta de cumparator nu trebuie sa fie abuziva (de exemplu. potrivit regulilor generale. dar era pierit in parte anterior. dar acel lucru era pierit total. cum ar fi o pereche de cai de tractiune). la incheierea contractului cumparatorul este constient de riscul pieirii (totale sau partiale). fie sa ceara executarea asupra partii ramase din lucru cu o reducere proportionala din pret (art. II. A doua conditie prevazuta de lege pentru validitatea contractului este ca lucrul sa existe in momentul incheierii contractului sau sa poata exista in viitor. Daca partile (sau cel putin cumparatorul) au avut in vedere un lucru existent. Daca clauza de inalienabilitate este valabila. stipulantul clauzei (succesorii lui in drepturi) pot cere rezolutiunea (revocarea) instrainarii initiate (cu daune-interese) nentru neexecutare de obligatii (art.) sau repararea prejudiciului cauzat prin nerespectarea clauzei. In caz de rezolutiune. daca nu este cauza determinanta a incheierii actului . 1. tertul dobanditor de buna-credinta se va putea apara prin invocarea art. Daca lucrul exista in momentul incheierii contractului. in momentul incheierii contractului (sau nici n-a existat in realitate). numai clauza urmeaza sa fie considerata nula. 1909 C.. Pagina 15 din 110 . Face exceptie ipoteza in care operatiunea are caracter aleatoriu. dar cumpara sperand sa nu fi intervenit (emtio spei).civ. chiar la un pret global.este suportat de vanzator (res perit domino).

702 si 965 C. se admite ca vanzarea este anulabila pentru eroare (viciu de consimtamant) asupra calitatii esentiale a vanzatorului. lucrul ce se va confectiona). afara numai daca coproprietatea a incetat cu acordul tuturor coproprietarilor (inentinerea ei nefiind impusa cu necesitate). Se pune deci intrebarea. licit si posibil. o recolta. socotind ca lucrul vandut apartine vanzatorului. Dintre bunurile viitoare. avand caracter accesoriu potrivit destinatiei.civ. care nu exista in momentul incheierii contractului. ca la orice act juridic.Lucrul sa fie proprietatea vanzatorului Vanzatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului vandut individual determinat. in acest caz vanzatorul . cumparatorul asumandu-si riscul nerealizarii (in tot sau in parte) a lucrului viitor. Intrucat contractul este translativ de proprietate. dar poate exista in viitor (de exemplu. Solutiile adoptate sunt diferite dupa cum consimtamantul partilor a fost afectat de viciul erorii sau incheierea contractului a avut loc in cunostinta de cauza.va fi obligat si la plata daunelor-interese pentru neexecutarea obligatiei asumate. care a fost socotit de cumparator proprietar al lucrului . Bineinteles. chiar daca neexecutarea nu este imputabila vanzatorului. 1. cursuri si referate postate de utilizatori. nerealizarea independenta de vointa si atitudinea vanzatorului (de exemplu. Face exceptie ipoteza in care contractul are caracter aleatoriu. ce se intampla daca vanzatorul instraineaza un bun individual determinat care apartine altuia? Este problema cunoscuta sub denumirea de vanzare a lucrului altuia. intrucat acesta din urma suporta riscul contractului in calitate de debitor al obligatiei imposibil de executat. el nu poate transmite dreptul care face obiectul contractului. III. In caz contrar. daca nu dovedeste o cauza straina exoneratoare de raspundere (art.).civ. 2. Coproprietatea fortata asupra partilor comune din cladirile cu mai multe apartamente.civ. Pagina 16 din 110 . Lucrul sa fie determinat sau determinabil 0 alta conditie este ca lucrul sa fie determinat sau determinabil (art. Vanzarea esle valabila daca are ca obiect un lucru viitor (res futura).pe langa pierderea pretului . Nerealizarea lucrului viitor nu afecteaza validitatea contractului.Vizitati www. Daca partile sau cel putin cumparatorul a fost in eroare. numai mostenirea nedeschisa nu poate forma obiectul unui contract (art.).948 si 964C. 1082 C.). formeaza obiectul contractului. quam ipse habet. emptio-venditio rei speratae). cumparatorul nu va fi obligat sa plateasca pretul. chiar daca aceste parti nu sunt specificate expres (accesorium sequitur principale).ro ! Arhiva online cu diplome. vanzatorul trebuie sa fie titularul dreptului ce se instraineaza. nemo dat quod non habet sau nemo plus iuris ad alium transferre potest.tocilar.

Anularea nu poate fi ceruta nici de catre cumparator sau succesorii lui daca vanzatorul a devenit proprietarul lucrului dupa vanzare sau vanzarea este ratificata de adevaratul proprietar (aplicandu-se regulile mandatului tacit sau ale gestiunii de afaceri). are o cauza ilicita si deci este nula absolut in baza art. 2. in acest caz. Daca partile au incheiat contractul in cunostinta de cauza. Daca cumparatorul nu a cerut sau inainte de a fi cerut anularea este evins de catre adevaratul proprietar. 968 C. 1909-1910 C.ro ! Arhiva online cu diplome. acordul de vointa trebuie sa fie interpretat in sensul ca partile n-au urmarit imediata stramutare a proprietatii lucrului.civ. (cu eventuala exceptie a savarsirii actului in cadrul exercitarii legale a comertului). Aceasta nulitate relativa a contractului poate fi invocata pe cale de actiune (cand pretul s-a platit) sau pe cale de exceptie (cand pretul nu s-a platit). in caz de neexecutare fiind pasibil de plata daunelor interese . Pagina 17 din 110 . caci eroarea comisa de un contractant asupra propriei sale persoane nu poate vicia contractul. cu complicitatea si.civ. Alaturi de alti autori. cumparatorul se poate apara prin invocarea uzucapiunii sau prin exceptia trasa din art... 954 alin. cursuri si referate postate de utilizatori. in schimb poate intenta actiune in revendicare. eroarea trebuie sa cada "asupra persoanei cu care s-a contractat" (art. constituie un caz tipic de nulitate absoluta in virtutea cunoscutului adagiu clasic frauda corupe totul" (fraus omnia corrumpit). vanzatorul nu poate cere anularea chiar daca a fost de buna-credinta (s-a crezut proprietar). solutia este controversata.. lar daca contractul s-a incheiat de catre vanzator "in frauda dreptului proprietarului. In acest proces cu adevaratul proprietar. daca bunul se afla in posesiunea cumparatorului (iar daca stapaneste bunul poate opune cu succes dreptul sau de proprietate actului incheiat cu un neproprietar).. Mentionam ca adevaratul proprietar nu poate cere anularea (fiind tert fata de contract). Contractul incheiat cu vanzatorul neproprietar poate fi invocat de catre cumparator ca just titlu pentru uzucapiunea de 10-20 ani si pentru dobandirea fructelor..tocilar. obligatia de garantie a vanzatorului pentru evictiune subzista.2 C. dar numai de catre cumparator si succesorii lui. reprezentand o operatiune speculativa. si deci problema anularii pentru eroare nu se poate pune.civ.Vizitati www. stiind ca lucrul vandut este proprietatea unei alte persoane. se considera ca vanzarea este. Intr-o parere. pe riscul cumparatorului. perfect valabila. ci vanzatorul s-a obligat numai a-l procura mai tarziu cumparatorului. in orice caz.). consideram ca vanzarea-cumpararea lucrului altuia in cunostinta de cauza.

cursuri si referate postate de utilizatori. Pentru salvgardarea drepturilor proprii asupra bunului instrainat oricare dintre coindivizari poate cere iesirea din indiviziune. fara acordul celorlalti.instraineaza in natura. Pentru intelegerea corecta a acestei solutii reamintim ca .ro ! Arhiva online cu diplome. Alta este situatia in cazul in care vanzatorul . 3. inclusiv legate cu titlu particular).Vizitati www. 135 din Constitute).intrucat vanzatorul are o cota ideala din dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor indivize (este proprietar pro part). contractul este nul absolut in toate cazurile.avand ca obiect o universalitate de bunuri (indiviziune propriu-zisa) sau un bun determinat ( proprietate comuna indiviza pe cote-parti) . ce solutie urmeaza sa fie adoptata in cazul indiviziunii .tocilar. o asemenea instrainare nu poate aduce atingere drepturilor coindivizarului (coindivizarilor) care nu au consimtit la incheierea contractului si nici nu l-au ratificat ulterior . soarta contractului de vanzare-cumparare depinzand de rezultatul partajului . fara acordul celorlalti coindivizari.in loc sa dispuna de cota sa parte ideala de drept .in timpul starii de indiviziune . absolut si exclusiv al fiecarui coindivizar. iar soarta contractului de vanzare-cumparare. Daca bunul instrainat face parte din domeniul public al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale. in caz de instrainare a cotei ideale de proprietate din bunul determinant sau din universalitate ori dintr-un bun determinant din universalitate. fara acordul celuilalt mostenitor. de cota sa ideala de drept asupra bunului determinat sau asupra universalitatii. cumparatorul se substituie in drepturile coindivizarului vanzator fiind fara relevanta rezultatul partajului care va interveni ulterior si la care va participa cumparatorul in calitate de coindivizar. in materialitatea sa bunul (bunurile) aflate in indiviziune sau o portiune determinate material din acel bun. . deoarece imparteala are caracter declarativ. Evident.oricare dintre coindivizari poate sa dispuna liber. De exemplu. Astfel fiind.daca bunul este atribuit la partaj copartasului instrainator contractul ramane valabil si dreptul cumparatorului se consolideaza retroactiv. ci regulile proprii starii de indiviziune. validitatea lui va depinde de rezultatul partajului: . ce face parte din masa succesorala. instraineaza in natura.nu se aplica regulilor privitoare la vanzarea lucrului altula. in materialitatea sa bunul (bunurile) aflate in indiviziune? Potrivit parerii dominante in literatura de specialitate si practica judiciara. In sfarsit se mai pune intrebarea.daca unul dintre coindivizari. chiar daca cumparatorul a fost de buna-credinta (art. dreptul asupra coteiparti (ideale) este un drept de proprietate individual. desi nu are drept de proprietate exclusive asupra lucrului vandut sau asupra unei parti materiale din lucru. in acest caz . transmisibil inter vivos si mortis causa (mostenire legala sau testamentara. mostenitorul unei cote succesorale de 1/2 vinde toata casa. Pagina 18 din 110 .

predarea presupune. 1315..iar daca bunul instrainat este atribuit (cade in totul) altui copartas actul de instrainare va fi ineficace (desfiintat) retroactiv pentru lipsa calitatii de proprietar al vanzatorului. eliberarea cladirii de catre vanzator si persoanele care nu au un drept opozabil cumparatorului etc. fiind criticata). 1316 si art. ci numai a detentiei.civ. indeplinirea unor acte sau fapte pozitive necesare pentru ca cumparatorul sa intre in stapanirea efectiva a lucrului cumparat. pe calea actiunii de partaj. cursuri si referate postate de utilizatori. numai o atitudine pur pasiva. vanzatorul devenind proprietar exclusiv in mod retroactiv. care contin norme cu caracter dispozitiv). In ceea ce priveste modul de executare. iar. 1.). de exemplu. din partea vanzatorului (lasarea lucrului la dispozitia cumparatorului.. in cazul vanzarii bunului indiviz de catre unul dintre coindivizari.civ. remiterea titlului de proprietate sau de creanta (art. deci produce efecte retroactive (art. Deoarece proprietatea se transmite.). ceilalti coindivizari nu pot cere constatarea nulitatii sau anularea actului de instrainare in timpul starii de indiviziune si nici nu pot intenta o actiune in revendicare daca cumparatorul a intrat in posesia bunului.1318 C. 1314-1334 C. 2. cumparatorul posedand . cand lucrul se afla in detentia lui . Pagina 19 din 110 . in unele cazuri.din momentul in care a devenit proprietar . Prin predare se intelege punerea lucrului vandut la dispozitia cumparatorului (reglementata de art.Vizitati www. comodatar etc. in alte cazuri. 1314 C.corpore alieno (formularea art.civ. dupa cum am vazut. de exemplu.sau exista posibilitatea preluarii fara concursul vanzatorului).786 C.ca depozitar. predarea nu are semnificatia transferarii dreptului de proprietate si nici chiar a posesiei. din momentul incheierii contractului.civ. Predarea lucrului vandut Obligatia principala de predare. Cu privire la termenul si dovada predarii se aplica regulile generale referitoare la executarea obligatiilor. . predarea cheilor cladirii. in acest din urma caz se va putea angaja raspunderea lui pentru evictiune in calitate de vanzator al lucrului altula (cu exceptia cazului in care cumparatorul a cumparat pe risc propriu).tocilar. de regula.ro ! Arhiva online cu diplome. Predarea lucrului I. Drepturile lor indivize asupra bunului urmeaza sa fie aparate. aplicandu-se regulile care guverneaza vanzarea lucrului altuia (nulitatea relativa a contractului). Evident. Mai precizam ca.

daca intinderea este mai mare.). daca s-a stabilit ca loc al executarii domiciliul cumparatorului. In celelalte cazuri.). 1328 C. 1317 C. 1324 C.). De exemplu. in lipsa de stipulatie contrara.tocilar. dar intinderea lui este diferita fata de aceea specificata in contract: a) Daca imobilul s-a vandut "cu aratare de cuprinsul sau si pe atat masura" (art. . 1330 C.art. Pagina 20 din 110 . Predarea se face la locul unde se afla lucrul vandut in momentul contractarii (ibi dari debet ubi est .civ.).Vizitati www.1104 C. transport. esantioane.). iar cele ale ridicarii de la locul predarii (incarcare. 3. Rezulta ca.civ. obligatia de predare a lucrului vandut este cherabila. 1100-1103 C. 1326 C.civ. potrivit regulilor generale (art. Aceasta regula se aplica in cazul in care lucrul vandut poate fi localizat din momentul incheierii contractului (este individualizat). chiar daca intelegerea intre parti este diferita (fraus omnia currumpit) pentru ipoteza in care vanzatorul preda imobilul prevazut in contract. 4.civ. cursuri si referate postate de utilizatori. pe un pret de 10000 lei mp. In cazul unui lucru individual determinat si existent in momentul incheierii contractului "in starea in care se afla in momentul vanzarii" (art.). Cu privire la obiectul predarii. iar in cazul lucrurilor de gen si viitoare in cantitatea si calitatea ori alte criterii determinate in contract (monstre. 1319 C.. reguli speciale sunt prevazute in materie de vanzare de imobile (in special terenuri) reguli aplicabile in lipsa de stipulatie (expresa sau tacita) contrara in contract (art. 5.civ. si daca lucrul nu poate fi localizat.). standarde etc. fiind aplicabile regulile generale referitoare la obiectul platii (art.) in sarcina cumparatorului.ro ! Arhiva online cu diplome.civ.el poate cere rezolutiunea contractului (art. un teren de 500 mp. civ.). de exemplu. rezolutiunea contractului poate fi ceruta numai daca imobilul nu poate fi folosit pentru destinatia avuta in vedere la incheierea contractului. predarea trebuie sa se faca la domiciliul debitorului (vanzatorului).civ. Cheltuielile de predare (cantarire. cheltuielile de transport sunt in sarcina vanzatorului . daca nu este stipulatie contrara (art. 1327 C. numarare) sunt in sarcina vanzatorului.) si in caz de frauda. iar nu portabila. si la predare sau ulterior se constata ca intinderea nu corespunde celei aratate in contract. cumparatorul poate cere completarea (daca vanzatorul mai are alaturi teren) sau o reducere din pret proportionala cu intinderea gasita lipsa. descarcare etc.daca excedentul dovedit prin masuratoare depaseste a 20-a parte a intinderii aratate in contract . masurare.). diferenta va fi luata in considerate dupa cum urmeaza: . cumparatorul este obligat sa plateasca in plus pretul excedentului sau .daca intinderea este mai mica.civ. vanzatorul este obligat sa predea lucrul vandut "in masura determinata prin contract" (art. In ceea ce priveste obiectul predarii.

adica pe un pret global (de exemplu.civ. daca este cazul. cumparatorul poate opta si pentru rezolutiunea vanzarii (art. ambalajul). b) Daca vanzarea este facuta "astfel decat pe masura". consideram ca vanzatorul (sau alta persoana care nu are drept de folosinta opozabil cumparatorului) are dreptul la restituirea cheltuielilor facute pentru producerea fructelor.tocilar. Iar daca cumparatorul pastreaza imobilul este obligat sa pIateasca dobanda la suplimentul de pret (art. potrivit conventiei. cursuri si referate postate de utilizatori. 1332 C.civ.ro ! Arhiva online cu diplome.). 1324 C. vanzatorul este obligat sa predea.in plus sau in minus intre intinderea declarata si cea reala nu se ia in considerate. iar intinderea unuia este mai mare.). c) Daca s-au vandut doua (sau mai multe) imobile (cu aratarea intinderii) printr-un singur contract si pret. In caz de excedent peste a 20-a parte. 7. 1333 C. de exemplu.civ. la restituirea cheltuielilor vanzarii (art. In cazul in care lucrul vandut nu se preda in momentul incheierii contractului. 1331 C.civ. culpa lui fiind prezumata cat timp nu dovedeste o cauza Pagina 21 din 110 . o data cu lucrul vandut.). vanzatorul este obligat sa-l conserve pana in momentul predarii (art.Vizitati www. 6.). vanzatorul raspunde ca un depozitar (voluntar sau remunerat . deoarece lucrul trebuie sa fie predat in starea in care se afla in momentul incheierii contractului (art. 1074 C. diferentele de pret datorate potrivit regulilor aratate se compenseaza (art. Obligatia accesorie predarii. Dreptul la actiune pentru majorarea sau scaderea pretului ori rezolutiunea vanzarii se prescrie intr-un an de la data incheierii contractului (art.) si la daune-interese.civ.).. si fructele percepute dupa momentul transferarii dreptului de proprietate(art. 1600 C.).civ. pe langa pret. Cumparatorul are dreptul. 1331 C.civ.civ.). fiindca vanzatorul este in culpa.art. In toate cazurile cand cumparatorul cere rezolutiunea vanzarii el are dreptul. 1329 C. In caz de intindere lipsa.. In caz de deteriorare sau pieire a lucrului. de asemenea. imobile prin destinatie. cu pretul de 5 milioane lei). conform regulilor generale.civ.civ). proprietatea se transmite ulterior.civ.). actiunea in revendicare sau in garantie (dar nu si actiunea personala de anulare a contractului de locatiune pentru incapaciate). cumparatorul nu poate cere completarea terenului sau rezolutiunea contractului. 1324 C. 1334 C. a celuilalt mai mic. locul de casa situat in. ea poate insa provoca un spor sau o micsorare a pretului daca valoreaza cel putin o a 20-a parte din pretul total al vanzarii (art. Dacapartile nu s-au inteles altfel. diferenta . dar lucrul exista in acel moment si este individualizat. 1325 C. chiar daca. In lipsa de stipulatie contrara (expresa sau tacita). precum si la accesoriile convenite (de exemplu. la accesoriile lucrului vandut si la tot ce a fost destinat la uzul sau perpetuu (art.).

). Rezulta ca obligatia de garantie are o dubla infatisare (art. Daca cumparatorul a devenit proprietar din momentul incheierii contractului (intrucat conservarea se face in numele si pe seama lui). straina exoneratoare de raspundere (art.civ. cursuri si referate postate de utilizatori. 1618 C. 1321 C.civ). 1336 C.ca accesoriul lui .)..linistita si utila .civ.). 1082-1083 C.civ.civ. 1081 si 1079 C. precum si de sarcinile care n-au fost declarate la incheierea contractului (art.a lucrului vandut. potrivit regulilor generale cumparatorul poate invoca exceptia de neexecutare (exceptio non adimpleti contractus) sau poate cere fie rezolutiunea vanzarii cu daune-interese. dar numai de la data punerii in intarziere a vanzatorului (art. art. In acest sens. 828 C.). Garantia contra evictiunii Se numeste evictiune pierderea proprietatii lucrului (in total ori in parte) sau tulburarea cumparatorului in exercitarea prerogativelor de proprietar. Sanctiunea nerespectarii obligatiei de a preda lucrul.Garantarea lucrului vandut Obligatia de garantie a vanzatorului decurge din principiul ca el trebuie sa faca tot ce-i sta in putinta pentru a asigura cumparatorului stapanirea . II. caz fortuit sau forta majora. el trebuie sa suporte cheltuielile ocazionate de pastrarea lucrului (art.civ.). 1077 C. daune-interese (art.tocilar.civ.civ. donatar) si cu toate ca cumparatorul initial (donatorul) nu raspunde de evictiune fata de dobanditorul cu titlu gratuit (art. o data cu lucrul . Solutia se justifica prin faptul ca.).). fie executarea in natura a contractului (punerea sa in posesie.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. 1320 C. adica contra evictiunii si de utila folosinta a lucrului contra viciilor. cumparatorul are dreptul la daune-interese (art. In caz de neexecuare (totala sau partiala) datorata culpei vanzatorului. inclusiv fapta cumparatorului sau a unui tert pentru care nu are a raspunde. Codul civil prevede ca vanzatorul este de drept obligat sa-l garanteze pe cumparator de evictiunea totala sau partiala a lucrului vandut.): vanzatorul trebuie sa-l garanteze pe cumparator de linistita folosinta a lucrului. dar si fata de subdobanditori. 1337) .civ. Obligatia de garantie a vanzatorului contra evictiunii exista nu numai fata de cumparator.se transmit asupra subdobanditorului si toate drepturile Pagina 22 din 110 . nefiind exclusa nici posibilitatea procurarii lucrurilor de gen de la terti pe seama vanzatorului (art. chiar daca acestia sunt succesori cu titlu particular si cu titlu gratuit (de exemplu. iar daca executarea in natura nu este posibila. In cazul executarii cu intarziere a obligatiei de predare. 1075 C.

evictiunea provenind de la un tert. Este insa evident ca obligatia de garantie opereaza . caci "acela care are obligatia garantarii de evictiune nu poate. 1339 C. Daca contractul s-a incheiat printr-un intermediar (de exemplu. aflate in stransa conexiune cu lucrul care formeaza obiectul contractului (cum omni causa). dar neprevazut in contract . Garantia contra evictiunii rezultand din fapte personale. dupa moartea lui. Astfel fiind. un mandatar). pe care nu o avea in momentul incheierii contractului. procesul nu poate fi solutionat prin invocarea exceptiei de garantie. Daca insa intermediarul s-a comportat ca vanzator aparent (mandat simulat prin interpunere de persoane). legate de acel lucru .cu atat mai puternic cuvant . Se numeste "fapt personal" (art. deposedarea cumparatorului de o parte din terenul vandut) sau de o tulburare de drept (de exemplu.) orice fapt sau act . evident. eundem agentem repellit exceptio). el raspunde de evictiune fata de cumparator . Reglementand obligatia de garantie pentru evictiune. sa evinga pe dobanditorul cu titlu oneros" (inclusiv coproprietarul care il mosteneste pe vanzator). nu raspunde de evictiune. coindivizar). dar tainuit fata de cumparator ori ulterior vanzarii.Vizitati www. ei nefiind tinuti de obligatiile autorului lor. Codul civil vizeaza. In schimb. Vanzatorul nu poate evinge nici in urma dobandirii unei noi calitati.daca evictiunea provine dintr-un fapt personal al vanzatorului.nerezervat prin contract . exceptia de garantie nu poate fi opusa succesorilor cu titlu particular ai vanzatorului.ro ! Arhiva online cu diplome. de exemplu. Astfel. in special. daca a vandut lucrul altuia (sau coproprietate cu altul) si apoi l-a mostenit pe adevaratul proprietar (coproprietar. Deoarece obligatia de garantie a vanzatorului este o obligatie patrimoniala. exceptia de garantie poate fi invocata si in ipoteza inversa in care adevaratul proprietar il mosteneste pe vanzator. acesta. indiferent ca este vorba de o tulburare de fapt (de exemplu.civ. daca proprietarul (sau mostenitorul lui) a vandut imobilul la doua persoane diferite si primul cumparator il revendica de la cel de al doilea. nu-l poate evinge pe cumparator. cursuri si referate postate de utilizatori. daca tulburarea provine din partea mostenitorului.tocilar. In cazul tulburarilor din partea vanzatorului. tot el.savarsit de catre vanzator sau succesorii sai universali ori cu titlu universal de natura a-l tulbura pe cumparator in linistita folosinta a lucrului. Astfel. nu poate sa evinga (quem de evictione tenet actio. Ea poate fi invocata (de al doilea cumparator) numai daca reclamantul (primul Pagina 23 din 110 . vanzatorul invoca un drept de uzufruct sau de abitatie . ea se transmite asupra succesorului universal sau cu titlu universal.anterior vanzarii.asupra lucrului vandut). acesta putandu-i opune exceptia de garantie. cumparatorul se poate apara prin invocarea unei exceptii personale numita "exceptie de garantie": cine trebuie sa garanteze pentru evictiune.

Astfel.Vizitati www. fostul proprietar constituie o ipoteca asupra imobilului vandut si creditorul ipotecar trece la realizarea garantiei.vizeaza nu numai tulburarea directa a cumparatorului. Pe de alta parte. cumparatorul de la neproprietar devine proprietarul lucrului pe cale de mostenire etc.). Tot astfel. cumparator) cumuleaza s1 calitatea de vanzator (de succesor universal sau cu titlu universal al vanzatorului). cauza evictiunii sa fie anterioara vanzarii (b) si cauza evictiunii sa nu fi fost cunoscuta de cumparator (c). incat cumparatorul renunta la lucru fara judecata. Obligatia de garantie a vanzatorului penru fapte proprii . Aceasta. indiferent ca a fost de buna sau de reacredinta. el raspunde de evictiune fata de primul cumparator. daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: sa fie vorba de o tulburare de drept (a). care este numai de natura vanzarii. Garantia contra evictiunii rezultand din fapta unui tert.1339 C. necesitatea unei actiuni in justitie intentata de catre tert impotriva cumparatorului. cursuri si referate postate de utilizatori. spre deosebire de obligatia de garantie pentru evictiune rezultand din fapta unui tert. orice conventie contrara este nula (art. In literatura de specialitate se arata insa si cazuri de evictiune care nu sunt consacrate printr-o hotarare judecatoreasca.desi cauza evictiunii este ulterioara vanzarii . vanzatorul este obligat sa-l apere pe cumparator. Vanzatorul raspunde in asemenea cazuri . dar si evictiunea care se realizeaza prin intermediul unui tert (indirect).ro ! Arhiva online cu diplome. Referitor la aceasta conditie precizam ca.deoarece evictiunea rezulta din faptuI sau personal. nu este suficienta o simpla temere a cumparatorului de a fi evins sau o reclamatie oarecare din partea tertului. uneori. in acest caz. daca. daca cel de-al doilea si-a inscris titlul de dobandire a imobilului in cartea funciara inaintea primului cumparator sau a intrat cu buna-credinta in posesia lucrului mobil. evictiunea este rezultatul unei actiuni in justitie. Daca tulburarea provine din partea unei terte persoane.tocilar. iar daca nu reuseste sa-l apere va fi obligat sa suporte consecintele evictiunii. Obligatia de garantie a vanzatorului exista. La aceste trei conditii se mai adauga. cumparatorul plateste creanta ipotecara pentru a degreva imobilul si pentru a-l pastra. precizam ca obligatia negativa a vanzatorului de a nu-1 tulbura pe cumparator in linistita folosinta a lucrului este de esenta vanzarii. evictiunea poate fi consecinta unei actiuni in justitie intentata de cumparatorul Pagina 24 din 110 . in majoritatea cazurilor.indiferent ca au fost savarsite inainte sau dupa incheierea contractului de vanzare-cumparare . De exemplu. putand fi inlaturata sau modificata prin conventia dintre parti . daca proprietarul vinde lucrul de doua ori. de exemplu. In sfarsit. pentru existenta obligatiei de garantie a vanzatorului. dupa vanzare.civ. daca dreptul tertului asupra lucrului este atat de evident.

civ. vanzatorul raspunde daca servitutea nu exista. chiar inceputa inainte. In afara drepturilor reale asupra lucrului. insusi. problema garantiei contra evictiunii se pune numai daca adevaratul proprietar le poate revendica in conditiile art.este opozabil cumparatorului sau a inbunatatirilor aduse de locatar pe care cumparatorul este obligat sa le plateasca . vanzatorul nu raspunde.) sunt cunoscute si acceptate de cumparator.ro ! Arhiva online cu diplome. inseamna ca a acceptat riscul si problema raspunderii Pagina 25 din 110 . prin mijloacele legale. In acest caz cumparatorul. Vanzatorul raspunde. cum ar fi dreptul de proprietate sau dreptul de uzufruct. evictiune poate exista si in cazul invocarii de catre tert a unui drept de creanta. obligatia de garantie contra evictiunii nu poate fi conditionata de actiunea in justitie a tertului. pentru existenta unor servituti nedeclarate si care sunt neaparente (art. Este ipoteza. intrucat micsoreaza valoarea imobilului. Dreptul invocat de catre tertul evingator poate sa fie un drept real. impotriva tertului care a pus stapanire pe lucru sau care contesta dreptul de servitute al cumparatorului.616 C. In consecinta. art. actiuni respinse de instanta. Vanzatorul nu poate raspunde de imprejurarile ivite dupa incheierea contractului si transmiterea lucrului in patrimoniul cumparatorului . deoarece se presupune ca cele aparente (ca si asa-numitele servituti naturale si legale. va fi obligat sa raspunda pentru evictiune . de asemenea. care . de exemplu. de exemplu. care nu are un temei juridic.civ.1909-1910C. de exemplu. El nu raspunde pentru simpla tulburare de fapt. b) Vanzatorul este garant numai daca tulburarea din partea tertului are o cauza anterioara vanzarii. de exemplu. Daca imobilul a fost vandut ca fond dominant. cursuri si referate postate de utilizatori. luate in posesiune de catre cumparatorul de buna-credinta. Deoarece cauza evictiunii trebuie sa fie anterioara vanzarii. pentru uzucapiunea. dar desavarsita ulterior. 1337 si 1349 C. prin actiuni posesorii. Daca vanzarea a avut ca object bunuri mobile.tocilar.civ. In contra tulburarilor de fapt cumparatorul se poate apara singur. avea posibilitatea sa intrerupa prescriptia achizitiva. devenit proprietar. c) A treia conditie este necunoasterea cauzei evictiunii de catre cumparator. Daca el a avut cunostinta de pericolul evictiunii.Vizitati www. a contractului de locatiune incheiat de catre vanzator.in anumite conditii . In cazul ipotecilor si privilegiilor obligatia de garantie se declanseaza numai daca debitorul principal nu-si plateste datoria si creditorul trece la realizarea creantei.). iar vanzatorul nu i le comunica la incheierea contractului. Daca cumparatorul nu cunostea existenta locatiunii sau a inbunatatirilor. a) Vanzatorul este garant numai daca tulburarea din partea tertului este o tulburare de drept. afara numai daca evictiunea provine dintr-un fapt personal.

contractul avand caracter aleatoriu. daca dovedeste ca . vanzatorului in caz de realizare a riscului nu se poate pune. Daca cumparatorul nu-l introduce in proces pe vanzator. vanzatorul este tinut .fiind introdus in procesul cu tertul . drepturile lui impotriva vanzatorului sunt stabilite de lege dupa cum evictiunea a fost totala sau partiala. cursuri si referate postate de utilizatori.). se angajeaza . Natura si modul de functionare a obligatiei de garantie.plata sumelor de bani datorate cu titlu de despagubire . primele doua sunt indivizibile (de exemplu.raspunderea vanzatorului pentru pagubele suferite de cumparator: obligatia de a da. Daca evictiunea este pe cale sa se produca.ar fi avut mijloace potrivite pentru a respinge pretentiile tertului. chiar daca valoarea lucrului s-a micsorat din cauze fortuite ori din neglijenta cumparatorului. cu singura exceptie a foloaselor realizate de cumparator din stricaciunile aduse lucrului (art. Evictiunea totala. se poate intoarce impotriva lui pe cale principala. printr-o actiune in garantie pentru evictiune. Daca evictiunea s-a produs. Cat timp evictiunea nu s-a produs. fie si cu titlu particular) a fost evins. In aceasta actiune insa.). vanzatorul este obligat sa restituie integral pretul primit (ca la rezolutiune pentru neexecutare sau nulitate pentru vanzarea lucrului altuia). indiferent daca a dobandit lucrul la un pret mai mic sau mai mare ori cu titlu gratuit.este divizibila.civ. In acest scop. vanzatorul poate opune cumparatorului exceptia procesului rau condus (exceptio mali processus). Efectele obligatiei de garantie in caz de evictiune consumata.dupa cum am vazut . In conditii identice vanzatorul este obligat sa restituie pretul primit si in ipoteza exercitarii actiunii (directe) in garantie de catre un subdobanditor.Vizitati www. cu consecinta pierderii garantiei de catre cumparator (art. intre mostenitorii vanzatorului sau intre mai multi vanzatori coproprietari). trebuie sa-l introduca in proces pe vanzator printr-o cerere de chemare in garantie pentru a-l apara contra eventualei evictiuni. Aceasta solutie se impune. 1.ro ! Arhiva online cu diplome. vanzatorul este obligat sa-l apere pe cumparator impotriva pretentiilor tertului: obligatia de a face.sa se abtina de la orice fapt sau act ce ar putea avea drept consecinta tulburarea cumparatorului: obligatia de a nu face. aparandu-se singur.tocilar.in conditiile aratate . 1351 C. daca cumparatorul este actionat in justitie de catre tert. o data ce Pagina 26 din 110 .1341-1343 C. si pierde procesul. obligatia de a da . Daca cumparatorul (sau succesorul lui in drepturi. a) In primul rand. In schimb. Dintre aceste trei obligatii.civ. Sarcina probei cunoasterii cauzei evictiunii de catre cumparator incumba vauzatorului.

civ. ale actiunii in regres contra vanzatorului.civ. La aceste cheltuieli se adauga si cheltuielile contractului (autentificare. daca este cazul. 1350 C. vanzatorul este obligat sa restituie cumparatorului cheltuielile necesare (facute pentru conservarea lucrului) si utile (care sporesc valoarea lui).tocilar.civ. ceea ce justifica dreptul lui la valoarea fructelor restituite. el va fi in primul rand obligat sa-l despagubeasca pe cumparator. fie valorificarea sau negarea unui alt drept cu privire la lucru (lit.civ. Pentru restul cheltuielilor raspunde numai vanzatorul. b) Cumparatorul mai are dreptul la valoarea fructelor pe care a fost obligat sa le inapoieze tertului evingator (art.a si b).Vizitati www. Insa tertul poate fi obligat numai la restituirea cheltuielilor necesare (daca nu se compenseaza) cu valoarea fructelor culese si pastrate de cumparatorul evins) si utile (acestea din urma in limita sporului de valoare). cumparatorul are dreptul sa ceara restituirea cheltuielilor de judecata. d) In sfarsit.). textul vizeaza fructele pe care cumparatorul le-a perceput dupa ce a devenit de rea-credinta (a luat cunostinta de drepturile tertului asupra lucrului. 2.In afara sporului de valoare (si in masura in care nu sunt restituite cu acest titlu. atat ale procesului din care a rezultat evictiunea. c) De asemenea.are ca obiect fie o fractiune din lucru sau o cota ideala din dreptul de proprietate (lit. cheltuielile utile).) potrivit dreptului comun (art. . se recunoaste ca drepturile cumparatorului legate de lucru se transmit asupra subdobanditorului .civ. Evictiunea partiala. chiar si cheltuielile voluptuarii (facute in scop de lux sau de placere . . Pagina 27 din 110 . cursuri si referate postate de utilizatori.civ. Daca evictiunea este numai partiala .art.).ro ! Arhiva online cu diplome. iar daca vanzatorul a fost de rea-credinta.). taxe de timbru etc.1345-1346 C.). de exemplu.). iar vanzatorul va fi garant numai in subsidiar.art.cumparatorul are alegerea intre a cere rezolutiunea vanzarii sau mentinerea ei cu despagubiri. cel tarziu de la data intentarii actiunii de catre tert). c).). indiferent de cauza care a produs excedentul de valoare sau daca sporul a fost sau nu previzibil ori vanzatorul de buna sau de rea-credinta (art. Dar fata de vanzator el ramane un cumparator de buna-credinta. Deoarece de aceste cheltuieli profita tertul evingator. 1341 pct. 1341 pct.2 C. Deoarece posesorul de buna-credinta dobandeste fructele (art. cumparatorul are dreptul la daune-interese (art.civ. . insa cu observarea urmatoarelor reguli speciale: -Vanzatorul este obligat sa plateasca cumparatorului diferenta intre pret si sporul de valoare dobandit de lucru intre momentul incheierii contractului si data producerii evictiunii. 1341 pct. 485 C.4 C. cat si.3-4 C. 1344 C.

cursuri si referate postate de utilizatori. 1348 C. Garantia agravata. micsorata sau inlaturata complet prin conventia dintre parti se numeste garantie conventionala (de fapt). Regimul legal al garantiei . ca ele trebuie sa fie expres prevazute si clar exprimate. c) In cazul servitutilor (active sau pasive) ori a altor drepturi. Prescriptia. sanctiunea fiind nulitatea clauzei (art.legea nu prevede limitari. iar contra non valentem agere non currit praescriptio (prescriptia nu curge impotriva celui care este impiedicat sa actioneze).tocilar. 1347 C. se aplica regulile garantiei de drept. Modificari conventionale ale garantiei contra evictiunii. poate fi modificat prin conventia partilor (art.civ. In acest caz. indiferent de scaderea sau urcarea valorii lucrului de la vanzare si pana la evictiune (art.) .civ.). inundatie. 1338 C. In privinta clauzelor de agravare a raspunderii vanzatorului . el poate cere rezolutiunea vanzarii (art. a) Daca evictiunea unei parti a lucrului este atat de importanta.Obligatia negativa de garantie a vanzatorului pentru fapte personale nu poate fi nici inlaturata si nici micsorata prin conventia dintre parti. 1349-1350 C. Mentionam insa.numita garantie de drept . In ceea ce priveste clauzele de exonerare de raspundere (inlaturare sau micsorare a garantiei). legea prevede doua limitari: .pentru fapte proprii. daca nu intervine rezolutiuna potrivit celor aratate (lit. Vanzatorul nu se poate libera oferind o parte din pret si nici cumparatorul nu poate cere o parte din pret. incat cumparatorul n-ar fi cumparat daca ar fi putut sa o prevada.nefiind stabilit cu caracter imperativ. primind in schimb pretul si despagubiri la fel ca in cazul evictiunii totale. Pana in acest moment obligatia vanzatorului este conditionata si cumparatorul nu poate sa actioneze.a). Pagina 28 din 110 . 3. cumparatorul restituie lucrul asa cum a ramas dupa evictiune. proportionala cu partea evinsa. valoare socotita in momentul evictiunii. Termenul prescriptiei incepe sa curga de la data producerii evictiunii.ro ! Arhiva online cu diplome.).civ. Actiunea in garantie pentru evictiune a cumparatorului impotriva vanzatorului se prescrie in termenul general de prescriptie.Vizitati www.). b) Daca cumparatorul nu cere sau nu obtine rezolutiunea vanzarii are dreptul la valoarea partii pierdute prin efectul evictiunii. deoarece sunt de stricta interpretare. pentru tulburari de fapt) sau chiar pentru evenimentele fortuite (de exemplu. In caz de indoiala.civ. cumparatorul are dreptul la daune-interese in conditiile dreptului comun (art.). expropriere etc. ale tertilor (de exemplu.

se poate cere anularea. iar in realitate este din material lemnos. Cand lucrul vandut este afectat de un viciu in sensul art.Exonerarea totala sau partiala pentru fapta unui tert este permisa.1352 C. Clauza nu poate fi considerate cauza determinanta a contractului.si cumparatorul nu poate cere anularea contractului. nu ar fi cumparat sau ar fi platit un pret mai redus (art.civ. in cazul viciilor vizate de art. la incheierea contractului. din cauza acestui viciu de consimtamant. el fiind detinut fara cauza. in substanta sa.civ.civ.daca nu se multumeste cu reducerea pretului . daca casa este construita din caramida. lucrul voit si poate cere anularea contractului.tocilar. ci are o actiune in garantie (redhibitorie sau estimatorie) contra vanzatorului .deci eroarea se refera numai la calitatea lucrului . savarsite anterior incheierii contractului si aduse la cunostinta cumparatorului (de exemplu. in schimb. afara numai daca cumparatorul a cunoscut.civ. Pagina 29 din 110 . cursuri si referate postate de utilizatori.1352 C.).). In literatura de specialitate se precizeaza ca exonerarea de garantie pentru fapte personale se admite totusi. daca din cauza lor lucrul este impropriu intrebuintarii dupa destinatie sau daca viciile micsoreaza intr-atat valoarea de intrebuintare incat cumparatorul. vanzatorul raspunde de viciile ascunse ale lucrului.1 C. cumparatorul .ro ! Arhiva online cu diplome.. Deoarece in cazul viciilor vizate de art.poate cere rezolutiunea contractului printr-o actiune in garantie numita redhibitorie (vb.civ. 1340 C. va intra in functie obligatia de garantie pentru vicii .civ. dar nu poate scuti pe vanzator de a restitui pretul (fara despagubiri) in caz de evictiune (art. Garantia contra viciilor lucrului vandut Notiune. Asa cum am vazut. dar si utila a lucrului. pentru a atrage sanctiunea nulitatii totale (a contractului). 1352 C. aceste vicii s-au numit redhibitorii. ci clauze menite a determina continutul si limitele dreptului transmis. dar este afectata de vicii. daca se vinde o casa despre care vanzatorul afirma ca este construita din caramida.1352C.lat. 1339 C. un contract de locatiune incheiat.). in cunostinta de cauza. pericolul evictiunii sau daca a cumparat pe riscul sau (caracter aleatoriu). De exemplu.Vizitati www. vanzatorul trebuie sa asigure cumparatorului nu numai folosinta linistita. o servitute constituita etc.). . clauza este valabila. In realitate. a lua inapoi. situatia prezinta asemanare cu viciul de consimtamant al erorii (sau dolului) asupra substantei obiectului contractului (art.954 alin. cumparatorul a cumparat lucrul voit.). daca vizeaza fapte anume determinante. numai ca acesta este impropriu intrebuintarii dupa destinatie sau din cauza viciilor se micsoreaza valoarea de intrebuintare . Intre aceste doua situatii exista insa deosebiri esentiale. cumparatorul nu a putut cumpara.civ. a restitui). pentru ca nu reprezinta clauze de exonerare propriu-zise. in aceste cazuri. In schimb. in cazul erorii asupra substantei obiectului (error in substantiam). redhibere. Astfel fiind.

).tocilar. 1356-1357 C.civ. avandu-se in vedere un cumparator prudent si diligent. In practica judecatoreasca posibilitatea cumparatorului de a lua cunostinta de viciul lucrului se apreciaza in abstracto.vanzatorul nu raspunde. Pentru viciile ivite ulterior contractarii . In cazurile in care proprietatea nu se transmite din momentul incheierii contractului.Vizitati www. dar pana in momentul transferarii dreptului de proprietate. adica din cauza lui lucrul sa fie impropriu intrebuintarii la care este destinat dupa natura sa ori potrivit conventiei sau sa se micsoreze intr-atat valoarea de intrebuintare. dar atenta nici nu putea sa-l cunoasca. la esenta lucrului (ca la anularea pentru eroare) .Conditii a)Trebuie ca viciul sa fie ascuns (art. viciul poate fi considerat ascuns numai daca cumparatorul nu l-a cunoscut si. in cunostinta de cauza. in stare noua sau uzata (de ocazie). Nu se cere insa ca viciul sa se refere la substanta.deci cand lucrul se strica. Viciul pe care vanzatorul dovedeste ca l-a adus la cunostinta cumparatorului nu poate fi considerat ascuns. de experienta.).1352 C.). vanzatorul raspunde si pentru viciile ivite ulterior vanzarii. deoarece prin efectul incheierii contractului riscurile trec asupra cumparatorului o data cu dreptul de proprietate. numai intinderea raspunderii lui difera dupa cum a avut sau nu cunostinta de existenta viciului (art. indiferent ca lucrul vandut este un imobil sau un bun mobil. indiferent de natura sa. In conditiile aratate.civ. cu doua exceptii: Pagina 30 din 110 . Prin urmare. b) Trebuie ca viciul (cauza defectiunilor manifestate anterior) sa fi existent in momentul incheierii contractului (chiar daca predarea lucrului se face ulterior). nefiindu-i comunicat nici de catre vanzator. Precizam ca raspunderea nu este conditionata de cunoasterea viciului de catre vanzator (art. "Lipsa de informare. inclusiv antecontractul de vanzare-cumparare. III. cursuri si referate postate de utilizatori. obligatia de garantie pentru vicii se aplica la orice vanzare (vanzare sub conditie.civ. incat cumparatorul. se defecteaza sau isi pierde calitatea din cauza viciilor ivite dupa vanzare .). c) Trebuie ca viciul sa fie grav.). dupa imprejurari. cat si nepriceperea cumparatorului nu fac ca viciile pe care acesta nu le-a putut constata singur sa fie considerate vicii ascunse" . printr-o verificare normala. n-ar fi cumparat sau ar fi platit un pret mai redus. vanzatorul nu raspunde "de viciile aparente si despre care cumparatorul a putut singur sa se convinga" (art. 1354 C. cu plata pretului in rate. 1353 C.ro ! Arhiva online cu diplome.civ. de drepturi litigioase etc. Toate cele trei elemente care conditioneaza obligatia de garantie a vanzatorului pentru vicii trebuie sa fie dovedite de cumparator.

fie o reducere a pretului (art. Daca cumparatorul a instrainat lucrul. Pagina 31 din 110 . inclusiv beneficiul nerealizat (lucrum cessans).tocilar.). "cand aceasta reparare e posibila si cand ea n-ar ocaziona cheltuieli disproportionate cu valoarea lucrului" si. considerandu-se ca aceste daune sunt imprevizibile si deci datorate numai in caz de dol (art.ro ! Arhiva online cu diplome.daca nu s-a obligat sa garanteze continutul universalitatii . in cazul viciilor ascunse vanzatorul este obligat sa plateasca daune-interese numai daca cumparatorul dovedeste.civ. in literatura de specialitate si practica judiciara se intrevede si posibilitatea "remedierii defectiunilor" (inlaturarea viciilor) de catre sau in contul vanzatorului. 1355 si 1357). Efectele si intinderea raspunderii vanzatorului pentru vicii Daca conditiile aratate sunt intrunite. cumparatorul poate cere o reducere din pret proportionala cu reducerea valorii lucrului datorat viciului. actiunea redhibitorie poate fi exercitata de subdobanditor. Actiunea prin care cumparatorul cere rezolutiunea vanzarii se numeste redhibitorie (actio redhibitoria). 1. Actiunea speciala de reducere se numeste estimatorie (actio aestimatoria sau quanti minoris) deoarece deprecierea valorii lucrului se estimeaza prin expertiza. cumparatorul are facultatea de a cere fie rezolutiunea vanzarii.Vizitati www. nu si de calitatea bunurilor din mostenire. vanzatorul este obligat ca. reprimind lucrul. 1360 C. care se face prin intermediul justitiei. . in care si vanzatorul de buna-credinta poate fi obligat la plata daunelor-intercse. Dreptul de optiune al cumparatorului intre actiunea redhibitorie si actiunea estimatorie.Acordarea de daune-interese Spre deosebire de materia evictiunii. In loc de rezolutiune.in cazul vanzarii de drepturi succesorale . Cu toate ca legea reglementeaza numai optiunea intre cele doua actiuni. sa restituie pretul si cheltuielile vanzarii suportate de cumparator (art.civ.). In cazul de admitere a actiunii redhibitorii.art. 1356-1357 C.civ.civ. 1399 C.). daca viciul este de mica importanta. .nu exista obligatia de garantie in cazul vanzarii prin licitatie publica (art.vanzatorul raspunde numai de calitatea sa de mostenitor (art.). Totusi.). 1355 C. iar daca vanzatorul a fost de rea-credinta si daune-interese (art.civ. 1356 C. 2. cursuri si referate postate de utilizatori. cu orice mijloace de proba (inclusiv prezumtii) ca vanzatorul a fost de rea-credinta (a cunoscut viciile lucrului . adaugam noi o asemenea solutie nu contravine intereselor cumparatorului (mai ales in cazul cumpararii unui lucru in stare noua). instanta poate aprecia ca dreptul de optiune a fost exercitat abuziv si sa acorde numai o reducere din pret. Ea este admisibila chiar daca natura viciului n-ar face lucrul absolut impropriu destinatiei sale normale.

socotit de la data descoperirii viciilor. ca atare.). 1357 C. de la care curge prescriptia.5 din Decretul nr. vizeaza plata daunelor numai in cadrul actiunii redhibitorii. care trebuie constatate cel mai tarziu in 3 ani de la predarea constructiei".tocilar. poate fi obligat numai la restituirea pretului si a cheltuielilor vanzarii (art. Astfel. iar in cazul constructiilor cel mai tarziu de la implinirea a trei ani de la predare (art. Termenul de intentare a actiunilor Conform art. daca lucrul afectat de viciu a pierit fortuit (sau datorita culpei cumparatorului).) trebuie sa fie facuta de cumparator.5 din Decretul nr. iar daca a fost de rea-credinta poate fi obligat si la plata daunelor-interese (art. vanzatorul nu raspunde pentru vicii (art. cunoscand viciile) in termenul general de prescriptie extinctiva . Riscul pieirii lucrului afectat de vicii. cursuri si referate postate de utilizatori. respectiv 3 ani.1 alin. 3.1358 alin.1-2 din Decretui nr. In schimb. 167/1958 . Rezulta deci ca actiunile redhibitorii sau estimatorii (ori in remedierea viciilor) pot fi intentate intr-un termen de 6 luni. dovada prejudiciului (de exemplu.) . s-a precizat ca "dreptul material la actiune privind viciile ascunse ale unei constructii se prescrie intr-un termen de 6 luni. de regula. Tot astfel. de exemplu. 1358 alin. se prescrie prin implinirea unui termen de 6 luni. 1085 C.ci ca descoperirea acestora. termenul de un an "nu trebuie interpretat in sensul ca legjuitorul ar fi stabilit un al doilea termen de prescriptie pe langa cel prevazut de art. 167/1958 "dreptul la actiunea privitoare la viciile ascunse ale unui lucru transmis.civ. 167/1958).respectiv 6 luni de la descoperirea viciilor ascunse . Pagina 32 din 110 . trebuie sa aiba loc cel mai tarziu intr-un an de la predarea lucrului. iar daca viciile au fost ascunse cu viclenie (ceea ce presupune ca vanzatorul a fost de rea-credinta. cu exceptia constructiilor. vanzatorul este obligat sa restituie pretul si cheltuielile vanzarii. Termenele de prescriptie mentionate incep sa curga de la data descoperirii viciilor. Desi art. in cazul in care viciile nu au fost ascunse cu viclenie". Daca lucrul a pierit din cauza viciilor.. majorarea pretului. nesusceptibile de intrerupere sau de suspendare. 1356 C.ro ! Arhiva online cu diplome. Potrivit dreptului comun. deci ca termene legale generale de garantie pentru descoperirea viciilor ascunse si. ca perioade limita in care viciile ascunse trebuie sa fie descoperite. paguba suferita de cumparator sau despagubirea platita tertilor pentru paguba cauzata prin accidentul survenit datorita viciului lucrului etc.2). ea se admite si in cazul actiunii estimatorii . mentionam ca in practica aceste termene sunt privite.Vizitati www.civ..civ. Fara a intra in analiza controverselor privind natura juridica a termenului de 1 an. Daca el nu cunoaste viciul lucrului. insa cel mai tarziu de la implinirea unui an de la predarea lucrului de orice natura.1).

nu ar putea fi invocata fata de cumparatorul de buna-credinta. In schimb. posibilitatea intentarii numai a actiunii estimatorii.3). conditiile. Mentionam ca limitarea garantiei poate fi stipulata si sub forma scurtarii termenului de un an. de trei ani in care viciile ascunse pot fi descoperite (de exemplu. o asemenea clauza fiind nula (art.).art. In acest sens. ca stipularea unei clauze de agravare pentru orice vicii. clauzele de inlaturare sau de limitare a garantiei pentru vicii pot fi foarte variate (suprimarea totala a garantiei. ele nu pot fi invocate pe cale de exceptie in cadrul actiunii neprescrise termenul fiind de trei ani) intentate de vanzator pentru plata pretului. nu se aduce o atingere termenelor de garantie.). respectiv.3). daca viciile nu au fost invocate (pe cale de actiune sau pe cale de exceptie) in cadrul termenului de prescriptie. In caz de rea-credinta a vanzatorului. prin interpretare. vicii descoperite intr-o luna de la data vanzarii autoturismului folosit). precizam ca. Modificari conventionale ale garantiei pentru vicii. 167/1958 precizeaza ca prin dispozitiile cu privire la data inceperii curgerii prescriptiei. nu atrage dupa sine . pentru vicii aparute ulterior vanzarii. daca termenul legal stabilit pentru descoperirea acestora nu a expirat inca. In ceea ce priveste clauza de limitare sau de inlaturare a garantiei pentru vicii. nu poate fi modificat prin conventia partilor. legale sau conventionale (art. sa agraveze prin conventia lor aceasta obligatie a vanzatorului printr-o clauza expresa. cu orice mijloace de proba (inclusiv prezumtii. in cazul vanzatorului profesionist).incetarea garantiei pentru viciile ascunse. Dovada cunoasterii viciilor de catre vanzator trebuie sa fie facuta de cumparator. dimpotriva. inclusiv cele aparente.tocilar. de exemplu.Vizitati www. asigurarea numai a pieselor de schimb sau a reparatiilor necesare etc. rezultand din tainuirea viciilor la incheierea contractului. efectele si intinderea obligatiei de garantie pentru vicii au caracter supletiv. DecretuI nr. in contrariul ei.totala sau partiala . pentru buna functionare a motorului o perioada determinata etc. Pagina 33 din 110 . termenul de prescriptie insusi (de 6 luni sau de 3 ani). Clauza de agravare nu poate fi transformata.).civ. principiul quae temporalia sunt ad agendum. clauza de exonerare . 11 alin.1354 C.ro ! Arhiva online cu diplome. sau de buna functionare in cadrul unui termen mai scurt decat cel prevazut pentru descoperirea viciilor ascunse. cursuri si referate postate de utilizatori. In sfarsit. Clauzele de agravare a obligatiei de garantie nu comporta limitari (raspundere si pentru vicii aparente. care nu cunostea aceste vicii. Precizam insa. Cu respectarea acestei conditii (necunoasterea viciilor). datorita caracterului imperativ al normelor care reglementeaza prescriptia extinctiva. Dispozitiile de drept comun analizate privind existenta.la expirare . perpetua sunt ad excipiendum nu este aplicabil. ea este valabila si deci produce efecte numai daca vanzatorul a fost de buna-credinta (nu a cunoscut viciile .1 alin. partile fiind libere sa limiteze sau chiar sa inlature ori.

Obligatia de intretinere a dobanditorului este o obligate de a face. 1304 C. cursuri si referate postate de utilizatori.prin derogare de la dreptul comun in materie nu poate fi revocat decat prin acordul comun al partilor.). mandat care .Vizitati www. cat si pentru instanta. contractul nu mai este vanzare. ori pretul stabilit de tert si care face parte din contract de la incheierea lui . In cazurile in care exista preturi legale obligatorii. trebuie sa fie stipulate o clauza expresa in acest sens. dar care se plateste pana la moartea creditorului. respectiv se subintelege ca partile au avut in vedere pretul legal (deci este determinat). Tertul ales in aceste conditii nu este un arbitru (desi art. o neintelegere. Tot astfel. pentru stingerea unei obligatii sau in schimbul unei alte prestatii.ro ! Arhiva online cu diplome. deodata. Daca partile au stabilit un alt pret. sa inceteze si raspunderea de drept comun pentru vicii ascunse. o data cu raspunderea pentru orice vicii sau de buna functionare in cadrul unui termen de garantie mai scurt de 1 an. care nu echivaleaza cu un pret. imputernicit sa stabileasca pretul. ci in schimbul unui alt lucru. ci un schimb. fiindca avizul expertului este la aprecierea instantei.tocilar. partile trebuie sa se conformeze (de exemplu. Pretul sa fie determinat sau determinabil Pretul este determinabil si atunci cand stabilirea lui este lasata la aprecierea unui tert (art. El este.civ. care va fi. Pretul sa fie stabilit in bani Stabilirea pretului sub forma unei sume de bani este de esenta vanzarii.) ales de comun acord de catre parti sau de catre persoana desemnata de parti. mandatarul comun al partilor ( dubla reprezentare). daca drept contraechivalent s-a stipulat o prestatie periodica in bani. eventual contract nenumit. Pagina 34 din 110 . caci numai conventiile legal facute au putere obligatorie intre parti (art. Daca instrainarea unui lucru se face nu pentru bani. contractul nu mai poate fi calificat vanzarecumparare. de agravare a garantiei (si pentru vicii aparente sau calitati convenite) si de limitare a ei in timp (la o perioada mai scurta pentru descoperirea viciilor ascunse). chiar daca contractul nu contine precizari in aceasta privinta. nu poate fi calificat vanzare-cumparare contractul prin care proprietatea unui lucru se transmite in schimbul intretinerii pe viata. Astfel. in cazul vanzarii de locuinte construite din fondurile statului).civ. 1304 vorbeste de "'arbitrariu") fiindca nu este chemat sa solutioneze un litigiu. in realitate. acesta se inlocuieste de drept cu cel legal. dar nu are nici calitatea de expert (in sens procedural). Pentru ca. o dare in plata sau alt contract. respectiv. de 3 ani. ci renta viagera.969 C.este obligatoriu atat pentru parti.

sa nu poata constitui obiectul obligatiei cumparatorului si deci o cauza suficienta a obligatei asumate de vanzator de a transmite dreptul de proprietate. ci directa. nu are deschisa calea actiunii in resciziune (art. daca s-a incheiat cu intentia de a face o liberalitate si cu respectarea conditiilor de fond si de forma prevazute pentru donatii. Daca simulatia consta numai in deghizarea partiala a pretului. Pentru ca pretul sa existe. cand din intentia partilor (exprimata in actul secret) rezulta ca nu este datorat. teren instrainat cu 500 lei) incat sa nu existe pret. indiferent de marimea leziunii de care a suferit. fiind raportata nu numai la valoarea lucrului vandut. In cazul in care pretul este fictiv (simulat). 3. nu si contractul in intregime este fictiv . datorita raporturilor de rudenie. de regula. el trebuie sa fie sincer si serios. In mod cu totul exceptional. devenind aplicable regulile simulatiei si cele fiscale (deghizare partiala se face.Vizitati www.civ. dar daca partile au urmarit in realitate instrainarea bunului . pe care partile sa-l fi stabilit nu in mod fictiv.992 C. intrucat partile sunt libere sa determine pretul sub (sau peste) valoarea lucrului. Pretul trebuie sa fie serios (art. ci in scopul de a fi cerut si platit in realitate.ro ! Arhiva online cu diplome. dar fara ca pretul sa devina derizoriu.civ. contractul este valabil ca vanzare-cumparare.). 1. 2. chiar daca pretul este mult inferior (sau superior) valorii reale a lucrului vandut. daca "vanzatorul" a avut intentia de a face o liberalitate si daca sunt indeplinite toate conditiile cerute pentru validitatea donatiei. in principiu. respectiv restituita in temeiul art. contractul este nul ca vanzare-cumparare caci ii lipseste pretul (sine pretio nulla est venditio). Daca pretul este sincer si serios (nu fictiv sau derizoriu) contractul de vanzarecumparare este. Pretul este fictiv. iar echivalenta este relativa. adica sa nu fie derizoriu (infim).tocilar. daca un Pagina 35 din 110 . este lasata la aprecierea instantei . diferenta urmeaza sa fie platita (vanzatorul avand o actiune contractuala in acest scop). pentru fraudarea fiscului). de exemplu.civ.el poate fi recunoscut valabil ca o donatie deghizata (deghizare totala). 1303 C.1165 C. dar poate subzista ca donatie (nu deghizata. Si in cazul pretului derizoriu contractul este nul ca vanzare-cumparare. Seriozitatea fiind o chestiune de fapt. iar daca contractul a fost executat cu plata unui alt pret. cursuri si referate postate de utilizatori. valabil.). Prin pret sincer se infelege un pret real. atat de disproportionat in raport de valoarea lucrului vandut (de exemplu. Daca partea lezata este un major. fiindca nu exista act secret).deci numai pretul. (plata nedatorata). dar si la subiectivismul partilor.

contractant profita de nestiinta. cursuri si referate postate de utilizatori. Daca nu s-a prevazut altfel in contract (art.).Vizitati www. 1362 C.civ. Consideram ca in conditiile economiei de piata este preferabila aplicarea art. 1362 "nu-si mai are ratiune si isi reia aplicatiunea art.in dreptul comun. cumparatorul este obligat sa plateasca pretul la locul si in momentul in care i se face predarea lucrului vandut (art. . fie domiciliul vanzatorului) . astfel incat . ibi cessat lex. intrucat s-a intemeiat pe o cauza ilicita (art.ro ! Arhiva online cu diplome. la domiciliul debitorului (art. iar in materie de vanzare la locul unde se face predarea lucrului vandut (fie locul unde se afla in momentul vanzarii. Deci obligatia de plata a pretului este portabila.).).) . Daca partile au stabilit un termen pentru plata pretului . prin prestatii succesive (vanzare pe credit cu termene esalonate de plata a ratelor de pret). Daca insa partile au derogat de la regula executarii concomitente a celor doua obligatii (de exemplu.in lipsa de stipulatie expresa contrara .1361 C. Obligatiile partilor 1.la scadenta cumparatorul trebuie sa plateasca datoria in intregime (principiul indivizibilitatii platii art. 1104 Codul civil. leziunea fiind doar un indiciu al imprejurarii ca s-a profitat de starea de contrangere in care se afla cealalta parte.civ. 968 C. astfel ca plata trebuie sa fie facuta la domiciliul debitorului" (cumparatorului). iar in materie de vanzare numai in momentul predarii lucrului vandut. plata se poate cere imediat. spre a obtine avantaje disproportionate. (in conditiile aratate).vanzare pe credit . decat calificarea nejustificata a unui pret lezionar drept derizoriu (pentru a ocoli inadmisibilitatea actiunii in resciziune intre majori).tocilar.civ. art.1101 C.968 C.termenul prevazut pentru redarea lucrului profita si cumparatorului. in lipsa de termen. termenul prevazut numai pentru plata pretului nu afecteaza obligatia vanzatorului de a preda lucrul vandut.). contractul poate fi considerat nul absolut (nu anulabil pentru leziune).civ. In schimb. au prevazut ca plata pretului sa aiba loc ulterior predarii). ignoranta. starea de constrangere in care se afla celalalt. afara numai daca intelegerea dintre parti a fost ca pretul sa fie platit la diferite termene in mod fractional. Ubi cessat ratio legis.civ.conform regulilor generale in materie de obligatii plata se face. 1104 C. potrivit regulilor generale. Pagina 36 din 110 . Acest text este derogatoriu de la regulile generale sub doua aspecte: . in lipsa de stipulatie contrara.civ. Locul si data platii.

se considera ca a renuntat la acest drept si nu va putea refuza predarea decat daca cumparatorul a decazut din beneficiul termenului (art. 1322 C. 1088 C. vanzatorul poate alege intre mai multe posibilitati. a obligatiei de plata a pretului de catre cumparator.civ. el are dreptul. a cazut in faliment sau a devenit insolvabil. Vanzatorul nu este insa obligat sa ceara executarea silita. deoarece are ca obiect o suma de bani. Sanctiunea neplatii pretului. daca cumparatorul nu plateste pretul si nu beneficiaza de un termen suspensiv (art.civ.). Vanzatorul poate invoca exceptia de neexecutare (confundata cu dreptul de retentie daca cumparatorul a devenit proprietar inainte de invocarea ei). fie .). intre timp. 1323 C. daca lucrul vandut si predat este producator de fructe (civile sau naturale). Daca vanzatorul a acordat un termen pentru plata pretului..tocilar. care este totdeauna posibila (daca debitorul este solvabil). El poate.sa ceara rezolutiunea contractului pentru neplata pretului (inclusiv a dobanzilor).civ.civ. intrucat.). conform art.daca a predat sau este gata sa predea lucrul vandut si nu intelege sa invoce exceptia . 3. in caz de transmitere a obligatiei de plata a pretului asupra mostenitorilor cumparatorului sau a creantei asupra mostenitorilor vanzatorului). cum prevede art. cursuri si referate postate de utilizatori. fie sa invoce exceptia de neexecutare (daca lucrul vandut nu a fost predat cumparatorului).civ.civ. afara de cazul in care s-ar fi stipulat ca pretul se va plati si in astfel de imprejurari. Dobanda pretului.civ. cu urmatoarele trei precizari: Pagina 37 din 110 .avand un asemenea obiect . 1025 C. in toate celelalte cazuri numai daca si din momentul in care cumparatorul a fost pus in intarziere printro notificare (iar nu neaparat prin chemare in judecata. refuzand sa predea lucrul vandut. ambele aceste sauctiuni fiind indivizibile (de exemplu. Rezolutiunea contractului poate fi ceruta de vanzator (art.civ. totala sau partiala.) potrivit regulilor generale (art. vanzatorul poate cere obligarea cumparatorului la executarea in natura a obligatiei. 1020-1021 si 1101 C. Astfel.Vizitati www. Potrivit art. renuntand la aceasta posibilitate.. sa suspende plata pretului pana ce vanzatorul va face sa inceteze tulburarea sau ii va da o cautiune.are caracter personal si se prescrie in termenul general de 3 ani. In caz de neexecutare. 2. cumparatorul este obligat sa plateasca dobanda pana la efectiva achitare a pretului in urmatoarele trei cazuri: daca exista conventie in acest sens. ca regula generala pentru obligatii banesti). 1364 C.ro ! Arhiva online cu diplome. Actiunea in plata pretului . 1363 C.). 1365 C. cazuri in care vanzatorul va fi obligat la predarea lucrului vandut numai daca cumparatorul va da cautiune ca va plati la termen (art. Cand cumparatorul are motive de a se teme de vreo evictiune.

"actiunea vanzatorului pentru rezolutiunea vanzarii este reala (art.1367 C.in ultima instanta . ceea ce inseamna ca urmareste .). ci chiar bunul vandut. ea se va produce fara interventia justitiei (care.Vizitati www. suportand si cheltuielile ridicarii de la locul predarii.). 1366 C. insa numai dupa punerea in intarziere a cumparatorului (art. La acest principiu.civ.5 C. instanta poate acorda un singur termen de gratie la expirarea caruia.ro ! Arhiva online cu diplome. 1369 C. legea aduce trei restrictii (art. constata doar indeplinirea conditiilor). intrucat rezolutiunea se produce cu efect retroactiv si deci se rasfrange si asupra tertilor dobanditori de drepturi asupra lucrului vandut.Daca printr-un pact comisoriu expres s-a prevazut rezolutiunea de drept a contractului pentru neplata pretului (care opereaza numai in favoarea vanzatorului).civ. Luarea in primire a lucrului vandut Reguli aplicabile. 1368 C. si art. se produce rezolutiunea de drept a contractului (art. b) fata de tertul adjudecatar in vanzari silite si: c) dreptul de a cere rezolutiunea pentru neplata pretului nu este opozabil tertilor dobanditori de drepturi reale asupra lucrului vandut (care au indeplinit actele necesare pentru ca dreptul lor sa fie opozabil tertilor) decat daca vanzatorul a indeplinit cerintele legii pentru conservarea privilegiului sau de vanzator si anume: daca lucrul vandut este un imobil. 7/1996). afara numai daca. Corelativ cu obligatia de predare a vanzatorului cumparatorul este obligat sa ia in primire lucrul vandut la locul si la termenul la care vanzatorul este obligat sa-l predea. prin inscrierea privilegiului in cartea funciara inainte de a se fi inscris titlul tertului dobanditor (art. partile ar fi renuntat si la necesitatea punerii in intarziere (pact comisoriu de ultim grad). .tocilar. Daca un asemenea pericol nu exista.civ.civ. prevazut pentru exercitiul actiunii derivand din privilegiu.). 21 lit.). Pagina 38 din 110 . C din Legea nr.Potrivit legii.civ.In materia vanzarii de imobile instanta nu poate acorda un termen de gratie daca vanzatorul este in pericol de a pierde lucrul si pretul. iar daca lucrul vandut este un bun mobil. fara punerea in intarziere. .): a) rezolutiunea ramane fara efect in contra autoritatilor publice (cum ar fi in caz de expropriere sau rechizitie). printr-o clauza expresa. . 1368-1369 C. daca cumparatorul nu plateste.civ. cursuri si referate postate de utilizatori. prin intentarea actiunii in rezolutiune in termen de 8 zile de la predare (art. 1730 pet. in caz de litigiu.nu persoana cumparatorului.

daca avocatul care a redactat contractul si a efectuat alte acte este mandatarul ambelor parti. cumparatorul mai este obligat . taxele de timbru si de autentificare . potrivit dreptului comun. dupa punerea in intarziere a cumparatorului. Daca cumparatorul pretinde ca. ca accesoriu al pretului.) fiind in sarcina cumparatorului.onorariul notarial . Astfel.civ.civ. sau poate cere autorizarea instantei sa-l depuna in alt loc. 1010-1021 C.). ele vor raspunde solidar pentru plata onorariului (art. vanzatorul poate cere instantei obligarea cumparatorului la luarea in primire a lucrului. Vanzatorul mai are posibilitatea sa opteze pentru rezolutiunea contractului cu dauneinterese. raporturile partilor sau a uneia dintre ele cu terte persoane sunt guvernate de reglementarile in cauza.sau de publicitate imobiliara etc. ea se produce pe cale judecatoreasca. potrivit regulilor generale (art. de depozitare etc. iar nu de reglementarile care guverneaza materia vanzarii-cumpararii. Suportarea cheltuielilor vanzarii Intre parti si in raporturile cu tertii.civ. cheltuielile vanzarii (cheltuielile propriu-zise ale actului. Cheltuielile vanzarii nu pot fi puse in sarcina vanzatorului pe baza de simple prezumatii. daca are nevoie de locul unde se gaseste (art. cheltuielile (de transport.sa plateasca.1121 C. el va trebui sa faca dovada acelei intelegeri netrecute in actul de vanzare.civ.in lipsa de stipulatie contrara .).civ. 1305 C. CONTRACTUL DE LOCATIUNE Definitie Notiunea contractului de locatiune Pagina 39 din 110 . In afara de cele doua obligatii analizate. 1035 C.tocilar. 1551 C. Subliniem ca regulile aratate cu privire la suportarea cheltuielilor vanzarii vizeaza numai raporturile dintre parti (vanzator-cumparator si succesorii lor in drepturi).ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. De exemplu. dispozitiile art.).Vizitati www.).. nu sunt aplicabile. la nevoie sub sanctiunea de daune cominatorii. Daca partile nu au stipulat un pact comisoriu expres care sa aiba ca efect rezolutiunea de drept a contractului. totusi intelegerea a fost ca vanzatorul sa plateasca parte din cheltuieli. conform art. In raport cu tertii. In caz de neexecutare. desi in actul ce constata conditiile vanzarii nu s-a stipulat nimic in aceasta privinta.

daca are ca obiect producte (foloase trase prin consumarea substantei lucrului). deoarece folosinta locativa nu poate sa absoarba lucrul insusi si puterea lui productiva . ca aceste contracte reprezinta numai varietati ale locatiunii de drept comun. folosinta temporara.Vizitati www.si pentru locatiunea unor suprafete locative . locatorul fiind obligat sa-i asigure folosinta lucrului. 2.civ. Cu atat mai puternic cuvant. iar nu contracte speciale distincte. ci vanzare-cumparare. in masura in care legile speciale privind inchirierea suprafetelor locative si arendarea bunurilor agricole nu prevad norme speciale. astfel incat le sunt aplicabile dispozitiile referitoare la locatiune. locatarul dobandeste proprietatea fructelor nu in virtutea locatiunii. anterior locatiunii. numita locatar (chirias). numita chirie (art.). guvernat de regulile generale aplicabile contractelor (inclusiv promisiunii de vanzare). In Codul civil si alte acte normative reguli speciale sunt prevazute pentru locatiunea fondurilor rurale (bunurilor agricole) . arborii din padure. nu si dobandirea proprietatii fructelor. tinand insa seama ca locatiunea. ci vanzare-cumparare. Caracterele juridice ale contractului de locatiune Enumerare.un act de administrare . totala sau partiala. Chiar daca lucrul dat in locatiune este producator de fructe. Definitie si delimitare fata de vanzare-cumparare.asupra lucrului. deci si antecontractul de locatiune.ca drept de creanta . a unui bun in schimbul unei sume de bani sau alte prestatii.tocilar. asemanator contractului de vanzare-cumparare.numita contract de arendare . daca contractul are ca obiect numai dobandirea unor fructe. 1. Locatiunea este un contract prin care o persoana. contractul nu poate fi calificat locatiune. iar nu un drept real. cursuri si referate postate de utilizatori. 1411 C. recolta de pe camp etc. contractul nu poate fi calificat locatiune. Varietatile contractului de locatiune. Subliniem insa. (de exemplu. Pagina 40 din 110 . Locatiunea este un contract sinalagmatic (bilateral) intrucat da nastere la obligatii reciproce intre parti. analizate in cadrul acestui capitol. numita locator. Mai precizam ca.in principiu . Locatiunea (desi se poate spune ca reprezinta o "vanzare" a folosintei) se deosebeste de contractul de vanzare-cumparare prin faptul ca transmite numai dreptul de folosinta . este .ro ! Arhiva online cu diplome. ci ca accesoriu al folosintei. partile pot incheia. iar locatarul se obliga sa plateasca locatorului pretul locatiunii. Locatorul se obliga sa asigure folosinta vremelnica a lucrului inchiriat.numita contract de inchiriere. un antecontract de locatinne (promisiune unilaterala sau bilaterala). se obliga sa asigure unei alte persoane. Astfel fiind.).

Capacitatea partilor Pagina 41 din 110 . contractul este nul ca locatiune. riscul pieirii fortuite. locatiunea nu transmite dreptul de proprietate. in care existenta si intinderea obligatiilor nu depinde de hazard si deci nu exista sanse de castig si pierdere pentru parti. Locatiunea este un contract consensual. dar poate fi valabil ca un imprumut de folosinta. fara vreo formalitate. durata contractului se stabileste liber. daca nu este constatat printr-un inscris. 4.tocilar. Locatiunea este un contracl comutativ. Astfel fiind. care este un contract esentialmente gratuit. Elemen-tul "timp"' este de esenta locatiunii.Daca folosinta unui lucru se transmite cu titlu gratuit. care se incheie prin acordul . In principiu. 1415 C. 2. Locatiunile ereditare (concesiunile perpetue de folosinta imobiliara) cunoscute in vechiul drept sub denumirea de emfiteuze ori embatic (besman) sunt prohibite de lege (art. in care ambele parti contractante urmaresc un interes propriu patrimonial. daca lucrul s-a predat (comodatul fiind un contract real) si daca sunt indeplinite si celelalte conditii de validitate. prezinta oarecare greutati. legiuitorul intervine prin prorogari legale. vesnica. Locatorul asigura folosinta lucrului pana la incetarea locatiunii.fie si tacit al partilor (solo consensu). in timp. In ceea ce priveste durata contractului. este suportat de locator. In ceea ce priveste insa proba contractului de locatiune. iar pretul este calculat dupa durata folosintei si timpul se are in vedere chiar daca pretul s-a fixat in mod global. prin definitie (esentialmente) cu titlu oneros. dar nu poate fi perpetua.). In opozitie cu imprumutul de folosinta (comodat). Locatiunea este un contract cu titlu oneros. ci numai dreptul de folosinta temporara a lucrului inchiriat.Vizitati www. Conditiile de validitate ale contractului de locatiune A. fiind supus unui sistem mai riguros de dovada decat celelalte contracte.ro ! Arhiva online cu diplome.civ. 1. Locatiunea este un contract cu executare succesiva. Spre deosebire de contractul de vanzare-cumparare. 3. prin consimtamantul partilor. cursuri si referate postate de utilizatori. In anume domenii insa. locatiunea este dimpotriva. ea poate fi si nedeterminata.

1419 comb. Atat locatarul cat si locatorul trebuie sa aiba capacitatea. Astfel. Capacitatea de exercitiu. Pagina 42 din 110 . cursuri si referate postate de utilizatori. cu art. Obiectul contractului 1. este nud proprietar sau a adus ca aport social in societate folosinta unui lucru). Pe de alta parte.ro ! Arhiva online cu diplome. daca durata locatiunii depaseste termenul de 5 ani.Vizitati www. In caz de nerealizare a lucrului viitor se va angaja raspunderea locatorului potrivit regulilor generale. 965 C. in cazul inchirierii lucrului altuia de catre o persoana care nu are asupra lucrului un drept opozabil fata de proprietar. Dat fiind faptul ca locatiunea nu transmite dreptul de proprietate.) poate inchiria valabil bunul detinut cu titlu de uzufruct sau de locatiune. corporal sau incorporal (de exemplu. In cazul imobilelor insa. drept care sa-i confere posibilitatea inchirierii (de exemplu. neque locatio rei suae consistere potest). Numai daca locatorul a fost un proprietar aparent (de exemplu.) in caz contrar. cu exceptia bunurilor dintr-o mostenire nedeschisa (art. un mostenitor aparent). respectiv. se aplica regulile care guverneaza vanzarea de catre unul dintre coproprietari ori teoria mandatului tacit reciproc sau a gestiunii de afaceri. sa indeplineasca conditiile cerute pentru a face acte de administrare. proprietarul nu poate fi locatarul propriului sau lucru (neque pignus. neque depositum.tolal sau partial . dar numai la cererea partii incapabile. 534 C. In sfarsit. un uzufructuar (art.civ.1268 C. dar in toate cazurile cu conditia sa nu se distruga sau sa nu se consume prin folosinta conform destinatiei dupa natura obiectului sau conform destinatiei stabilita prin acordul partilor. dreptul de proprietate industriala).civ. caci locatiunea este.).civ. acest contract fiind pentru el res inter alios acta. in consecinta. Inseamna ca obiectul locatiunii il formeaza lucruri nefungibile (individual determinate) dupa natura lor sau dupa vointa partilor.civ. este considerata de lege ca act de dispozitie si.) sau un locatar (art. Lucrul inchiriat . durata locatiuni rcducandu-se la 5 ani. este numai posesor de buna sau rea-credinta). B. in principiu. contractul poate produce efecte fata de adevaratul proprietar . cu exceptia cazului cand nu are prerogativa folosintei (de exemplu.tocilar. Bineinteles. daca un coindivizar (care nu este aparent proprietar exclusiv) inchiriaza bunul aflat in indiviziune. 1268 C. respectiv sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru a face acte de dispozitie (art. locatorul poate sa nu fie proprietarul lucrului dat in locatiune. Titlul locatorului.poate fi un lucru mobil sau imobil. proprietarul nu va fi obligat sa respecte locatiunea. un act de administrare'. Un lucru viitor poate forma obiectul contractului. partile trebuie sa aiba capacitatea.

vizeaza reparatiile necesare in cursul locatiunii si nu anihileaza obligatia locatorului de a preda lucrul in stare corespunzatoare folosintei). printr-o clauza contractuala.in lipsa de stipulatie contrara . Locatorul trebuie sa mentina lucrul in stare de a servi la intrebuintarea pentru care a fost inchiriat (art. trebuie sa fie predat nu in starea existenta la incheierea contractului (ca in materie de vanzare).sa efectueze toate reparatiile (inclusiv cele locative) necesare in acest scop inainte de preluarea lucrului de catre locatar si chiar daca.. locatarul poate cere justitiei: fie obligarea lui sub sanctiunea platii de daune cominatorii. Lucrul. lucrurile cu regim special pot fi incheiate numai in condi-tiile legii speciale (de exemplu. Predarea (art. Obligatia efectuarii reparatiilor nu inseamna ca locatorul trebuie sa reconstruiasca imobilul care "a pierit in total sau s-a facut netrebnic spre obisnuita intrebuintare" (art. cerand predarea silita (daca nu prefera sa ceara rezilierea contractului pentru neexecutare sau nu se multumeste cu invocarea exceptiei de neexecutare).tocilar. 1421 alin.civ. 1420 pct. Daca se inchiriaza un lucru cu personalul de deservire (de exemplu. In sfarsit. un autovehicul cu sofer). ci intr-o stare corespunzatoare destinatiei in vederea careia a fost inchiriat (art. in acest caz incetand contractul.daca nu s-a prevazut altfel .2 si 1421 alin.ro ! Arhiva online cu diplome. armele numai "catre persoane. Obligatia efectuarii reparatiilor. potrivit regulilor generale.Vizitati www..civ. iar instanta il poate obliga pe locator si la plata de dauneinterese.in lipsa de stipulatie contrara . 1439). locatarul se poate adresa justitiei.la locul unde se gasea lucrul in momentul contractarii si cu cheltuiala locatorului. contractul este mixt: locatiune in privinta lucrului si prestare de servicii in privinta personalului de deservire. locatorul fiind obligat . impreuna cu accesoriile sale.). in drept sa le detina''). Daca locatorul nu efectueaza reparatiile necesare in cursul locatiunii. Obligatiile locatorului Obligatia de predare.). toate reparatiile ar fi fost puse in sarcina locatarului (intrucat aceasta clauza . Evident. In caz de nerespectare a acestei obligatii. cursuri si referate postate de utilizatori. locatiunea nu poate avea ca obiect o persoana.1) lucrului dat in locatiune se poate cere la termenul convenit de parti (imediat daca nu s-a prevazut un termen) si .l C. fie autorizarea de a le Pagina 43 din 110 .2 C. 1420 pct.

civ.civ. prevede ca locatorul nu raspunde de tulburarea cauzata prin faptul unui tert care nu invoca vreun drept asupra lucrului. Art.2 C. dispune ca locatorul "nu poate in cursul locatiunii sa schimbe forma lucrului inchiriat". Legea obliga pe locatar sa suporte tulburarea ce-i provoaca reparatiile facute de locator.tocilar. atunci el (nu si locatorul) poate cere rezilierea contractului.care exercita detinerea lucrului sub nume de proprietar (animus sibi habendi. C. in caz de urgenta. permite folosirea actiunilor posesorii nu numai de catre posesori . care ar avea drept consecinta tulburarea locatarului in folosinta lucrului.3.civ. Insa reparatiile trebuie sa aiba caracter urgent. a) Locatorul este obligat sa se abtina de la orice fapt personal. 1020-1021 si art. Daca reparatiile nu se efectueaza in acest interval de timp. adusa prin efectuarea reparatiilor. 1420 pct. Dat fiind faptul ca locatorul trebuie sa intretina lucrul in buna stare in tot cursul locatiunii. efectua in contul locatorului (art. cursuri si referate postate de utilizatori. Astfel. legea distinge intre tulburarea de fapt si cea de drept.dar si de catre Pagina 44 din 110 . Locatarul singur. iar in caz de locatiune dreptul transmis si garantat este folosinta linistita si utila. legea dispune ca reparatiile sa fie facute in cel mult 40 de zile. in numele sau personal. atunci locatarul are dreptul sa ceara o scadere de chirie proportionala cu lipsa partiala a folosintei. b) Daca tulburarea folosintei provine de la un tert.civ. 1426 C.civ. locatorul raspunde de tulburarile provenite: 1) din propria sa fapta.). daca prin aceste tulburari se aduce o atingere serioasa folosintei. animus domini) . neputand fi amanate pana la incetarea contractului. se poate apara contra tulburarilor de fapt.). chiar daca pierderea folosintei n-ar intrece 40 de zile(art. art.).civ. 1425 C. In acest sens. fie indirect prin schimbarea destinatiei.proc. fie direct prin transformarea materiala a lucrului. 2) de la terti si 3) din viciile lucrului. fie rezilierea contractului (art. Se admite ca.Vizitati www. Pe de alta parte. C. Obligatia de garantie (art. si anurne. reparatiile pot fi efectuate si fara autorizarea justitiei. 1439 alin. el nu va raspunde pentru stanjenirea folosintei locatarului. chiar daca va fi lipsit in parte de folosinta lucrului. prin actiunile posesorii. 1077 C.ro ! Arhiva online cu diplome. tulburare de fapt sau de drept. 1424 C. cu deosebirea ca in caz de vanzare dreptul transmis si garantat este proprietatea. In virtutea obligatiei de garantie.) de care este tinut locatorul se aseamana cu obligatia de garantie a vanzatorului.civ. locatarul poate cere prin justitie oprirea sau distrugerea schimbarilor. Daca locatorul nu respecta aceasta obligatie. retinand cheltuielile efectuate din chirie. Iar daca reparatiile sunt de asa natura incat locatarul pierde folosinta totala a lucrului.

cu conditia ca agentul tulburator: -sa nu fie locatorul. detentorul precar.ro ! Arhiva online cu diplome. dar a impiedicat folosinta locatarului. Pagina 45 din 110 . ci printr-un fapt ilicit cauzator de prejudicii (delict civil). "care detine lucrul in interesul sau propriu. In toate cazurile in care locatarul este tulburat in folosinta prin faptul exercitarii de catre un tert (inclusiv un alt locatar) a unui drept (de proprietate. al unui vecin sau al unui tert oarecare. 676). chiar daca dreptul invocat nu este confirmat in justitie. cum este si locatarul. Se poate intampla ca tulburarea din partea tertului sa se conbine cu faptul personal al locatorului insusi.). adica "cel pentru care el detine" si fata de care el poate actiona sau se poate apara in temeiul contractului de locatiune. locatarul are dreptul de a cere fie rezilierea contractului (cand acesta nu se mai poate executa sau cand folosinta lucrului a fost prea mult micsorata) cu daune . de uzufruct. poate dovedi ca ar fi avut mijloace potrivite pentru a respinge pretentiile tertului (exceptio mali processus). nu pe baza unui drept asupra lucrului sau a unui raport juridic cu locatorul. dar nu va avea actiune in garantie contra locatorului.tocilar. fie o micsorare a chiriei proportionala cu pierderea partiala a folosintei si daune . sau robinetul de gaze lasat deschis provoaca o explozie. afara numai daca tulburatorul este cel pentru care el detine" (art. In caz contrar. In ambele cazuri locatorul va raspunde numai daca a fost instiintat in timp util de amenintarea evictiunii (chemat in garantie in procesul dintre locatar si tertul evingator). In acest caz. prin plafon apa patrunde in apartamentul de la parter. iar restul imobilului a inchiriat unui meserias care il tulbura pe locatar. asupra lucrului. cum ar fi dreptul de proprietate in cazul in care locatorul a incheiat contractul in baza unui alt drept (sau pretins drept) asupra lucrului.1426 C. In acest caz locatorul raspuntde in virtutea obligatiei sale de a se abtine de la orice fapt personal care ar duce la tulburarea locatarului in folosinta lucrului.interese (art. in temeiul unui contract incheiat cu posesorul.Vizitati www. locatarul va avea actiune in despagubire impotriva autorului faptei (raspundere delictuala). .). 1427-1428 C. De exemplu. locatarul poate folosi actiunile posesorii (desi nu este posesor. De exemplu.). cursuri si referate postate de utilizatori. Prin urmare.civ.sa nu invoce vreun drept asupra lucrului inchiriat (art. locatarul de la etaj lasa robinetul de apa deschis si astfel. Cand folosinta locatarului este tulburata printr-un fapt al unui colocatar. de folosinta etc. locatorul va raspunde de pierderea sau reducerea folosintei. locatorul a inchiriat o camera pentru a fi locuita.civ.interese . ci detentor precar) pentru apararea dreptului sau de folosinta impotriva tertilor.

Locatorul este garant pentru viciile (defectele. d) Modificarea obligatiei de garantie.).1422 C. de exemplu. potrivit regulilor generale aplicabile contractelor sinalagmatice.culpa levis in abstracto) si numai la destinatia determinata prin contract.civ) si locatorul de rea-credinta care raspunde si de daunele imprevizibile. Daca degradarea Pagina 46 din 110 . Obligatiile locatarului 1. care raspunde numai de daunele ce au putut fi prevazute la incheierea contractului (art. iar in lipsa de stipulatie speciala. agravata (de exemplu.Vizitati www. Limitarea sau inlaturarea garantiei produce efecte nuami daca locatarul este de bunacredinta (fraus omnia corrumpit). Deoarece nu este reglementata prin norme imperative.civ. obligfatia de garantie pentru evictiune si vicii ascunse poate fi modificata prin conventia dintre parti.civ.1339 C. c) Viciile. 1422 alin. consideram ca inlaturarea obligatiei de garantie exonereaza pe locator de plata daunelor-interese.civ). Obligatia de a intrebuinta lucrul ca un bun proprietar si potrivit destinatiei. nu a cunoscut viciile sau tulburarea locatarului nu se datoreaza faptelor sau actelor savarsite de el (art.civ). infiltratii de apa sau alte defecte de constlructie.2 C. dar viciile ascunse micsoreaza atat de mult posibilitatea de folosinta incat se poate prezuma ca. limitata ori inlaturata. in cunostinta de cauza. Pe de alta parte. la destinatia prezumata dupa circumstante (natura lucrului. locatarul poate cere o reducere prportionala din pret sau rezilierea contractului cu daune interese pentru pagubele suferite din cauza viciilor (art. locatarul trebuie sa intrebuinteze lucrul inchiriat ca un bun proprietar (culpa fiind apreciata dupa tipul abstract al omului diligent si prudent . starea necorespunzatoare a cosurilor. Totusi. destinatia sa anterioara etc. existenta de insecte.1085 C. exista deosebire intre locatorul de buna-credinta.1 C.). locatarul n-ar fi inchiriat sau ar fi platit un pret mai redus (locatorul nu raspunde insa pentru vicii care fac mai putin comoda folosinta). Practica judecatoreasca stabileste raspunderea locatorului chiar daca lucrul nu este cu desavarsirc impropriu folosintei. Daunele interese se acorda chiar daca locatorul n-a cunoscut viciile lucrului. Gravitatea viciilor se apreciaza de instanta.tocilar. dar nu-l pune la adapost de rezilierea. In cazul descoperirii viciilor ascunse. stricaciunile) ascunse ale lucrului care ii impiedica intrebuintarea (art. incasarea pentru viitor a chiriei ar fi lipsita de cauza.ro ! Arhiva online cu diplome. totala sau partiala. dimpotriva. Conform art. si pentru vicii care fac mai putin comoda folosinta) sau. in masura in care folosinta nu poate fi asigurata. cursuri si referate postate de utilizatori. de exemplu. 1429 alin. a contractului.

potrivit regulilor generale. Restituirea lucrului poate fi ceruta de locator printr-o actiune personala (ex.1431. 1429 C. locatarul trebuie sa plteasca pretul locatiunii la termenele stipulate. chia daca nu sunt locative. potrivit regulilor generale. prin "persoanele familiei" intelegandu-se nu numai membri prpriu-zisi ai familiei. In caz de neexecutare. de persoanele familiei sau de sublocatari. persoane tolerate. el va fi obligat sa faca reparatiile pe cheltuiala sa.). plata se face la domiciliul debitorului (fiind cherabile.). 1434 C. vizitatori etc). locatorul poate actiona in cursul locatiunii.ro ! Arhiva online cu diplome.civ. ele devin prin accesiune proprietatea locatorului . contructu). locatarul este obligat sa faca reparatiile necesare. beneficiind si de privilegiul locatorului de imobile asupra mobilelor locatarului (art. lucrului se datoreaza culpei locatarului.tocilar. Conform art.civ. cursuri si referate postate de utilizatori. locatorul poate invoca exceptia de neexecutare (exceptio non adimpleti contractus). 2. In lipsa de stipulatie contrara. 1434 C. locatorul poate cere executare silita sau rezilierea contractului in privinta locatarului neplatnic. 1730 pct. Iar daca chiria urma sa fie platita cu anticipatie si lucrul nu s-a predat. iar nu portabila) si in caz de pluralitate de locatari obligatia este conjuncta (divizibila) daca solidaritatea sau indivizibilitatea nu rezulta din contract. Plata chiriei. Locatarul nu raspunde de pieirea sau detcriorarea lucrului din cauza vechimii. Locatarul raspunde de asemenea.Vizitati www. 3. Toate reparatiile privind partile comune folosite de mai multi locatari sunt in sarcina proprietarului. dar si toate persoanele introduse de el in imobil (prepusi. locatarului (art. Tot astfel. Daca lucrul dat in locatiune a fost vandut si noul proprietar nu-l incunostiinteaza pe locatar. sau printr-o actiune in revendicare (daca are calitatea de proprietar).civ. Dovada incumba. Daca insa neefectuarea reparatiilor locative poate provoca deteriorarea sau chiar pieirea lucrului dat in locatiune.civ. locatorul poate cere daune-interese. Actiunile posesorii nu pot fi exercitate impotriva unui detentor precar (decat daca detentiunea locatarului a lost intervertita intr-o posesiune utila). caci incovenientele lipsei de intretinere sunt suportate de locatar. daca intarzierea in efectuarea reparatiilorlocative provoaca stricaciuni mai importante. Daca locatarul a facut lucrari de constructii sau plantatii. plata facuta vechiului proprietar este valabila.). dar numai la incetarea locatiunii. de stricaciunile si pierderile provocate de persoanele familiei sale sau de sublocatar (art. locatarul nu raspunde nici de uzura normala a lucrului. Restituirea lucrului.dar fara dreptul de a cere modificarea chiriei daca nu a rambursat Pagina 47 din 110 . Daca locatarul nu efectueaza reparatiile locative. daca nu se dovedeste ca stricaciunile sunt cauzate de unul dintre ei. 1 C. cerand efectuarea reparatiilor in contul locatarului sau rezilierea contractului. Evident. fortei majore sau cazului fortuit.

1435 decat pentru cauza anonima. locatarul fiind considerat de rea-credinta. 1435 C. in conditiile de azi agravarea raspunderii locatarului pentru incendiu nu mai poate fi extinsa in baza art. Incetarea locatiunii Pagina 48 din 110 . fie ca incendiul a izbucnit in partea ocupata de proprietar sau nu a putut izbucni in partea folosita de ei. pentru a fi exonerati de raspundere. Astfel fiind.civ.iar la restituire raporturile dintre parti .).ro ! Arhiva online cu diplome. 1435. locatarul mai este obligat de a apara lucrul inchiriat contra uzurparilor. la inlaturarea raspunderii locatarilor in conditiile art. 1435. Daca locatorul nu are cunostinta de incercarea de uzurpare. Raspunderea pentru incendiu.civ.civ.. S-a considerat ca reglementarea cuprinsa in art.tocilar. Apararea contra uzurparilor. Conform art. 1433 C. provine din caz fortuit sau forta majora (deci fara culpa din partea sa).civ.Vizitati www.. cheltuielile . totala sau partiala a lucrului. daca nu va dovedi ca incendiul a provenit din caz fortuit . 1082-1083 C. problema suportarii pagubelor cauzate de incendiu este foarte controversata. fiecare (inclusiv proprietarul) suporta paguba in raport cu valoarea locativa a partii din imobil ce ocupa..). in sensul ca locatarul nu poate fi exonerat de raspundere decat daca dovedeste ca distrugerea. Daca locatarul neglijeaza sa-l informeze pe localor. in sine. locatarul trebuie sa-l instiinteze in termen util pentru a fi in masura sa se apere contra incercarii de uzurpare (astfel incat locatorul sa nu piarda nici actiunea posesorie).in lipsa de conventie . forta majora sau dintr-un defect de constructie ori prin comunicarea focului (fara greseala sa). intrucat este un detentor precar. Daca locatorul-proprietar foloseste si el o parte din imobilul inchiriat. ei trebuie sa dovedeasca fie imprejurarile prevazute de art. In lipsa unei asemenea dovezi. Prin uzurpare se intelege orice atingere provenita de la un tert asupra proprie-tatii sau posesiei lucrului dat in locatiune. In orice caz.vor fi solutionate potrivit art. Obligatia de a intretine si a restitui lucrul in starea primita mai face raspunzator pe locatarul unei cladiri de toate pagubele pricinuite cladirii de incendiu. el va raspunde de prejudiciul suferit de locator in urma neinstiintarii. cursuri si referate postate de utilizatori. orice cauza straina neimputabila dovedita fiind exoneratoare de raspundere (art. de la o casa vecina (art.civ. 4. 5. 494 C. spre deosebire de conditiile din epoca adoptarii Codului civil. Consideram ca faptul locuirii proprietarului in imobil nu poate duce. 1435 C. reprezinta o aplicare a dreptului comun in materie de dovada.

Prin termenul de preaviz se întelege intervalul de timp dintre manifestarea vointei de a desface contractul si data la care contractul urmeaza sa înceteze în urma denuntarii. 1436alin. cu titlu universal ori cu titlu particular). 1440 C. prin stabilirea termenului locatiunii în functie de moartea locatorului) sau daca mostenitorul uneia dintre parti (decedate) este cealalta parte. potrivit regulilor generale în materie de obligatii patrimoniale care nu sunt contractate intuitu personae. contractul ia sfarsit prin denuntarea unilaterala de catre oricare dintre parti. c) rezilierea contractului pentru neexecutare. prin acte între vii cu titlu particular. termenul de preaviz fiind acoperit de timpul necesar solutionarii litigiului. ori cu caracter viager.) si are drept scop ca cealalta parte sa gaseasca un locatar (daca preavizul a fost dat de locatar) sau un lucru similar pe care sa-l ia în locatiune (daca preavizul a fost dat de locator). contractul de locatiune înceteaza prin: a) denuntarea unilaterala. 1443 C. caz în care obligatiile reciproce se sting prin confuziune. d) pieirea lucrului. în mod constant. a lucrului dat în locatiune. Pe langa acordul de vointa al partilor (rezilierea conventionala). Legea nu prevede vreo forma speciala pentru denuntare. cu exceptia cazului cand partile s-au înteles altfel (de exemplu. nici moartea locatorului si nici aceea a locatarului nu atrage dupa sine încetarea contractului (art.Vizitati www.) sau partial (de exemplu. cursuri si referate postate de utilizatori.art. Cauze de încetare. în practica judecatoreasca .). f) în anumite conditii si prin efectul înstrainarii. 2. e) desfiintarea (desfacerea) titlului locatorului.civ. Manifestarea de vointa de a desface contractul (numita de lege "concediu") este un act unilateral de vointa si produce efecte chiar daca n-a fost acceptata de partea concediata. iar daca partea concediata refuza sa dea o dovada de primire. total (art. Pagina 49 din 110 .ro ! Arhiva online cu diplome. Rezulta ca drepturile si obligatiile trec asupra mostenitorilor (legali sau legatari universali. trebuie sa fie facuta în scris. "actiunea de chemare în judecata pentru evacuare constituie manifestarea neechivoca a vointei de denuntare a contractului". In ceea ce priveste transmisiunea mortis causa a lucrului dat în locatiune. b) expirarea termenului.1154 C.).tocilar.). asa cum s-a decis. care trebuie sa suporte desfacerea contractului. Acest termen de preaviz poate fi stabilit prin conventia dintre parti.1048 C. 1. se face prin intermediul executorilor judecatoresti. în toate cazurile. Daca partile sau legea n-au determinat durata locatiunii.2C.civ.civ. Denuntarea unilaterala.civ. iar în lipsa se stabileste în functie de natura lucrului si dupa obiceiul locului (art. în caz de pluralitate de parti obligate solidar . Practic. cu conditia respectarii termenului de preaviz (art.civ.

1436alin. contractul de locatiune urmeaza regulile generale în materie de contracte sinalagmatice cu executare succesiva (tinandu-se seama. de exemplu.Vizitati www. fara sa mai fie nevoie de o înstiintare prealabila (art.ro ! Arhiva online cu diplome. capacitatea partilor contractante.civ. Precizam ca prin pieire se întelege nu numai distrugerea materiala a lucrului. daca unul dintre locatori a anuntat concediul sau unul dintre locatarii care au încheiat contractul ori unul dintre mostenitorii unicului locatar nu a continuat folosinta lucrului.).civ.1437 si 1452 C.dupa punerea în întarziere a debitorului . 5. Daca se desfiinteaza sau se desface titlul locatorului în baza caruia consimtise la locatiune. Rezilierea pentru neexecutare. de exemplu.tocilar. 6. 1453 C. de lege (art.civ) locatiunea înceteaza de drept (dies pro homine interpellat) prin simpla trecere a termenului. refacerea sau înlocuirea lui. iar nu prin înscrisul original. In caz de pluralitate de parti. Daca locatarul ramane în folosinta lucrului dupa expirarea termenului contractual si fara ca locatorul sa-l împiedice (deci cu permisiunea lui).2 C.). Astfel. caci locatorul nu mai este în masura sa asigure locatarului folosinta lucrului.prin proba ramanerii si lasarii locatarului în folosinta lucrului. daca este cazul. iar un nou contract poate fi încheiat numai prin consimtamantul ambelor parti (nu prin simpla renuntare la efectele denuntarii unilaterale). Desfiintarea (desfacerea) titlului locatorului. De exemplu.rezilierea contractului cu daune-interese (art. rechizitionarea. Conform art.civ. 1439 alin. în lipsa clauzei. Expirarea termenului. caci locatorul nu mai poate asigura locatarului folosinta lucrului si nici nu poate fi obligat la reconstruirea. tacita relocatiune nu poate opera. reînnoirea tacita poate opera numai cu consimtamantul tacit al tuturor partilor. 3. neexecutarea obligatiilor de catre una dintre parti da dreptul celeilalte parti de a cere .civ. Daca termenul locatiunii a fost determinat prin conventia partilor sau. Pagina 50 din 110 . fie si autentic. (însa dovada relocatiunii se poate face . Tacita relocatiune (reconductiune). Daca pieirea este totala (lucrul nu mai poate fi folosit potrivit destinatiei).. 1450-1451 C.civ. trebuie sa fie îndeplinite conditiile cerute de lege pentru încheierea contractului.cu martori si prezumtii . 1423 si 1439 C. locatiunea se considera reînnoita prin tacita relocatiune (art. Deci. cursuri si referate postate de utilizatori. Intrucat tacita relocatiune opereaza un nou contract de locatiune. exproprierea sau confiscarea lui). contractul este desfacut de drept.). constatator si doveditor numai al contractului initial ). se desface si contractul de locatiune. ci si orice imposibilitate de a se folosi lucrul (de exemplu. si de pactul comisoriu expres stipulat în contract).). Pieirea lucrului (art. 4.1 C. Dupa expirarea termenului de preaviz locatiunea înceteaza.

care însa va avea actiune în regres împotriva locatorului.. contractul de locatiune cu data certa anterioara vanzarii-cumpararii cu data certa produce efecte si este opozabil tertului dobanditor în conditiile în care a fost încheiat si fara modificarile care nu sunt constatate prin înscris cu data certa (de exemplu. daca locatorul vinde lucrul închiriat sau arendat. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. renuntarea proprietarului la clauza de reziliere în caz de subînchiriere sau la pactul comisoriu etc. afara de cazul cand desfacerea ei din cauza vanzarii s-ar fi prevazut în însusi contractul de locatiune. 7. în lipsa de stipulatie contara. dar cu data certa (art. cat timp nu va fi despagubit de locator sau eventual de cumparator (art. 1442 C.este dator sa respecte locatiunea facuta înainte de vanzare. Efectele înstrainarii lucrului (imobilului) prin acte între vii. înstrainarea va atrage încetarea locatiunii dupa expirarea termenului de 3 ani.1182 C.) . daca titlul proprietarului (locator) este anulat ori rezolvit sau daca este evins printr-o actiune în revendicare etc.civ. Pana la plata daunelor locatarul are drept de retentie.civ).tocilar. ori daca titlul locatarului principal s-a desfacut prinexpirarea termenului prevazut în contract si nu mai poate asigura sublocatarului (fata de care el este locator) folosinta lucrului etc.chiar daca nu s-a obligat în acest sens .civ. Natura juridica a drepturilor locatarului Pagina 51 din 110 . Rezulta ca.civ.ro ! Arhiva online cu diplome. In aceste cazuri de neîndeplinire a conditiilor prevazute de lege contractul nu produce efecte opozabile cumparatorului de buna-credinta. 1444 C. In toate cazurile de desfacere prin efectul înstrainarii .locatarul este în drept sa ceara despagubiri de la locator. Rezulta ca vanzarea este o cauza de încetare a locatiunii numai daca contractul s-a încheiat verbal ori prin înscris sub semnatura privata fara data certa. daca nu s-a prevazut în contract o stipulatie expresa contrara (art. 1441 C. daca contractul are data certa dar nu a fost supus publicitatii înainte de înscrierea contractului de vanzare-cumparare în cartea funciara. Conform art. cu conditia sa fi fost încheiata prin înscris autentic sau prin înscris sub semnatura privata.). cumparatorul .inclusiv clauza expresa în contractul de locatiune de reziliere din cauza vanzarii . modificarea termenului locatiunii.).

1441 C. b) în anumite conditii (data certa a contractului si. contractul este supus publicitatii. Impartasim solutia contrara. dar si de catre detentorul precar. De altfel. în principal pentru urmatoarele motive: a) împotriva tulburarilor de fapt locatarul se poate apara prin actiunea posesorie. Drept de creanta. inclusiv cu privire la obligatiile locatarului fata de el. dar totodata si independenta de solutia adoptata în privinta naturii dreptului locatarului. In realitate. Pe de alta parte. art. în lumina textului. îndeplinirea formelor de publicitate) locatarul se bucura de un drept de urmarire. ci un contract creator de raporturi obligationale. contractul de locatiune produce efecte fata de cumparator ca si cum ar fi fost parte contractanta. locatiunea nu este un contract translativ sau constitutiv de drepturi reale. unii autori acorda preferinta locatarului care a intrat mai întai în folosinta lui. dreptul de folosinta al locatarului este un drept de creanta.tocilar.civ. caracteristice. nu ar fi fost necesare texte speciale care sa consacre exceptia. daca dreptul de folosinta locativa ar fi un drept real. contractul cu data certa sau cu data certa anterioara este opozabil locatarului care are un contract fara data certa sau cu data certa Pagina 52 din 110 . consacra nu o simpla opozabilitate a dreptului de folosinta a locatarului.civ. cursuri si referate postate de utilizatori. 513 C. în conflictul dintre doi locatari urmeaza a se aplica regulile opozabilitatii actelor juridice. lar aceste trei efecte sunt specifice. De aici rezulta ca dreptul de folosinta al locatarului este un drept de creanta.ro ! Arhiva online cu diplome.civ.proc. Astfel. In ceea ce priveste opozabilitatea contractului fata de locatarii ulteriori. iar argumentele invocate în favoarea caracterului real al dreptului nu sunt hotaratoare pentru urmatoarele considerente: a) Actiunile posesorii pot fi intentate nu numai atunci cand detinerea lucrului se exercita animus sibi habendi.Vizitati www.) si de un drept de preferinta.) si fata de creditorii urmaritori care au înscris comandamentul dupa încheierea contractului de locatiune (art. drepturilor reale. ceea ce rezulta din opozabilitatea contractului fata de tertul dobanditor (art. chiar daca are un titlu cu data ulterioara (teoria "primului ocupant"). 1441 C.civ. in concursul dintre doi locatari ai aceluiasi bun. ceea ce rezulta din opozabilitatea contractului fata de locatarii ulteriori ai aceluiasi bun (chiar daca acestia ar fi obtinut anterior detentia bunului). respectiv. c) daca termenul locatiunii depaseste 3 ani. problema este controversata. 1. potrivit careia. Dupa cum am vazut. b) Opozabilitatea contractului fata de dobanditor si fata de creditorii urmaritori este o simpla exceptie de la principiul relativitatii efectelor contractului consacrat de art. In literatura de specialitate s-a sustinut însa ca dreptul de folosinta al locatarului ar fi un drept real. 973 C. de la data cumpararii.

Dupa cum rezulta din aceasta definitie. Pagina 53 din 110 . sunt limitativ enumerate de lege.cu atat mai mult trebuie sa fie opozabil fata de locatarul ulterior care are numai un simplu drept de folosinta. unilateral si cu titlu gratuit prin care una din parti. mai ales sub raportul opozabilitatii. Dar.Vizitati www.801 si 803 C. întradevar. ceea ce caracterizeaza donatia este trecerea unor valori dintr-un patrimoniu in altul fara echivalent. nu au relevanta. daca dreptul ar fi real. art.."art.civ. cu intentia de a face o donatie (animus donandi). 1411C. desi se exercita asupra unui lucru.. numita donatar.tocilar. lar teoria "primului ocupant" (desi în materia drepturilor de creanta . iar dreptul de folosinta locativa nu a fost retinut de legiuitor printre aceste drepturi. Rezulta ca dreptul de folosinta al locatarului nu este un drept real (ius in re). numita donator. în principiu. cursuri si referate postate de utilizatori.civ. în concursul dintre doi locatari cu contracte fara data certa (si deci inopozabile).). c) Deoarece dreptul este opozabil fata de terti. cu intentie liberala isi micsoreaza in mod actual si irevocabil patrimoniul sau cu un drept (real sau de creanta). Locatiunea de peste trei ani este opozabila locatarului ulterior dupa expirarea acestui termen numai daca contractul a fost înscris. marind patrimoniul celeilalte parti. Aceasta intentie. ci un drept de creanta care se realizeaza prin intermediul locatorului ("îndatorat a asigura folosinta. spre deosebire de alte asemenea drepturi de creanta (de exemplu. presupunand un contract material cu un lucru (ius ad rem). fiind aplicabil numai în materie de drepturi reale asupra unor bunuri corporale) poate fi invocata numai în lipsa de orice alt criteriu. daca contractul cu data certa anterioara este opozabil dobanditorului de drepturi reale(art.).civ. ulterioara (si chiar înscris). cu acelasi drept. dreptul de folosinta al locatarului prezinta unele aspecte particulare. Mentionam ca. locatiunea este supusa publicitatii imobiliare daca depaseste 3 ani.incorporale -posesiunea sau detentiunea. concreti-zata in mcheierea contractului in forma si in conditiile prevazute de lege. fara a urmari sa primeasca ceva in schimb (art. ca drepturi absolute.ro ! Arhiva online cu diplome. justifica marirea unui patrimoniu in detrimentul altuia. publicitatea s-ar impune indiferent de durata. drepturile reale. constituind cauza ei. drepturile comodatarului). CONTRACTUL DE DONATIE Definitie Donatia este un contract solemn. 970 C.1441 C. fapt pentru care se încadreaza în categoria obligatiilor opozabile tertilor (obligatii in rem scriptae). d) In sfarsit.civ.)2.

spre deosebire de contractele dezin-teresate (de exemplu. recolta viitoare). deoarece are ca efect micsorarea patri-moniului donatorului cu bunul donat.963 C.civ. Daca incheierea contractului de donatie este insotita. cursuri si referate postate de utilizatori.702 si 965 C.civ. deci prin donatie.tocilar. trebuie sa se stabileasca corect ce se doneaza (quid donat). sa fie determinat sau determinabil (art. Potrivit dreptului comun. Daca contractul are ca obiect lucrul altuia. reductiu-nea etc. posibil. comodatui. Daca bunul donat este individual determinat donatorul trebuie sa aiba calitatea de proprietar (fie si sub conditie).). dar numai daca donatia este concomitenta cu plata pretului catre Pagina 54 din 110 . prin care nu se micsoreaza patrimoniul celui care procura altuia un folos. Dintre bunurile viitoare numai succesiunile nedeschise nu pot forma obiectul donatiei (art. obiectul donatiei este suma de bani sau casa? Regula este ca. Problema se pune in practica in cazul finantarii cumpararii sau construirii unei case. ca donatia . Dupa deschiderea mostenirii mostenitorul poate instraina universalitatea dobandita. iar nu imobilul. motiv pentru care acestea din urma nu sunt supuse regulilor de fond si de forma prevazute pentru donatii. in cazul prestarii unei sume de bani in vederea achizitio-narii unui imobil. mandatul sau depozitul cu titlu gratuit etc.ro ! Arhiva online cu diplome.948 si 964 C. donatia este nula absolut in toate cazurile (indiferent de solutia ce se admite in materia vanzarii lucrului altuia) intrucat donatorul se poate abtine sa dobandeasca proprietatea lucrului altuia si deci donatia contravine principiului irevocabilitatii. obiectul donatiei este suma de bani . Obiectul donatiei Conditii. nu numai cu titlu oneros. adica obiectul donatiei.). precedata sau urmata de incheierea unui alt contract (cu participarea unei alte persoane. de asemenea. In nici un caz. dar si cu titlu gratuit. straine de donatie). respectiv cota-parte indiviza.).civ. pentru ca solutionarea problemelor de drept specifice contractului de donatie (capacitatea. bunul (dreptul) care formeaza obiectul contractului trebuie sa fie in circuitul civil (art.) sa nu se rasfranga asupra celuilalt contract cu privire la care reglementarile in materie de donatie nu sunt incidente. ceea ce se doneaza este pretul (parte din pret).reprezinta o liberalitate. revocarea. daca donatia se realizeaza prin transcrierea dreptului de proprietate asupra (sau si asupra) altei persoane decat aceea care plateste pretus imobilului. licit si sa existe sau sa poata exista in viitor (de exemplu.Vizitati www.ca varietate a contractelor cu titlu gratuit . Tot astfel.). Precizam. bunurile viitoare nu pot constitui obiectui darului manual.

obiectul donatiei il formeaza imobilul . de drept public sau privat). Nulitatea donatiei pentru lipsa formei autentice poate fi invocata de orice persoana interesata sau de instanta din oficiu si nu poate fi inlaturata in nici un fel. de exemplu. deci ad validitatem. Intrucat cerinta formei este prevazuta in mod imperativ. dupa moartea donatorului.ro ! Arhiva online cu diplome.) Pagina 55 din 110 . ratificarea sau executarea voluntara a donatiei de catre mostenitorii sau reprezentantii donatorului (art. daca transcrierea se face dupa incheierea vanzarii si plata pretului la care donatarul n-a luat parte. ca donatie.1168C. Conditiile donatiei Intre persoane prezente Conform art. de asemenea. Pentru ca donatia nula pentru vicii de forma sa produca efecte juridice.tocilar.813 C.1167 alin.civ. nici executarea benevola a donatiei in scop in inzestrare. Forma autentica este o masura de protectie a vointei donatorului. ea trebuie sa fie refacuta in intregime cu respectarea formei cerute de lege (art. avand caracterul unei donatii.3 C. chiar daca ar exista un inceput de dovada scrisa. toate donatiile se fac prin act autentic. Astfel. care dispune in mod actual si irevocabil de un drept in favoarea unei alte persoane. nu poate acoperi nulitatea si deci se poate cere restituirea prestatiei efectuate in baza actului nul. fara ca acel element activ sa fie inlocuit in patrimoniul sau printr-o valoare echivalenta. vanzator. Intrucat parintii nu au o obligatie civila imperfecta (na-turala) de a-si mzestra copiii. iar nu valabila ca act de plata facuta in executarea unei obligatii civile imperfecte. daca actul juridic initial este nul.Vizitati www. poate fi acoperita prin confirmarea.civ. In schimb. ca inzestrarea unui copil in vederea incheierii casatoriei. dovada existentei unei donatii nu poate fi facuta cu martori. cat si in privinta oricarei alte exceptii. In schimb.). nulitatea unei donatii pentru vicii de forma. nu poate fi validata printr-un act confir-mativ al donatorului (quod nullum est confirmari nequit) si nici acoperita printr-un proces verbal incheiat cu prilejul transcrierii imobilului ori prin alte acte oficiale ulterioare manifestarii de vointa. Deci contractul produce efecte juridice numai daca consimtamantul ambelor parti este manifestat in forma autentica.civ. sub sanctiu-nea nulitatii absolute. indiferent de persoana donatorului sau donatarului (persoana fizica sau juridica. cursuri si referate postate de utilizatori. Neres. Precizam. nu poate fi facuta decat tot prin inscris autentic.pectarea acestei forme se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a contrac-tului.

pentru ca donatia acceptata prin inscris separat sa produca efecte. oferta devine caduca.2 C. faptul ca. Pentru validitatea donatiei acceptata printr-un inscris separat. iar oferta de donatie s-a facut intuitu personae. in timpul vietii lui (art. cel putin globala. ci pierde numai ocazia de a-l mari. Revocarea poate fi nu numai expresa. Pagina 56 din 110 .l C.827 C.814 alin2.).Vizitati www. Renuntarea la efectele nulitatii este opozabila si cre-ditorilor. Astfel.ro ! Arhiva online cu diplome. inainte de comunicarea actului de acceptare. Pana in momentul primirii comunicarii donatorul poate revoca donatia (oferta de donatie).civ. Cu atat mai puternic cuvant.civ.814 alin.civ. daca nu este frauduloasa. corpo-rale sau incorporale. daca confirmarea. constituie o revocare tacita. si donatarul trebuie sa fie in viata in momentul acceptarii. pe langa conditiile examinate se mai cere ca obiectele mobile donate sa fie trecute intr-un stat estimativ semnat de donator si donatar si care sa cuprinda descrierea si evaluarea.civ. se mai cere ca acceptarea sa aiba loc in timpul vietii donatorului (art. creditorii nu ar putea accepta donatia (nici in timpul vietii donatarului) pe calea actiunii oblice (dreptul de a accepta fiind exclusiv personal. In sfarsit. cand se realizeaza acordul de vointa necesar in vederea incheierii contrac-tului. cat si acceptarea trebuie sa fie facuta in forma autentica.) si inainte de a fi devenit incapabil. Intre absenti In cazul in care contractu de donatie se incheie intre absenti. Pe langa aceste conditii. In caz de moarte a donatorului mai inainte de acceptare (cu care se echivaleaza situatia cand acesta devine incapabil). ci si tacita. (Revocarea nu trebuie sa fie notifi-cata donatarului). atat oferta de a darui.). cursuri si referate postate de utilizatori. precizam ca si sarcinile sau conditiile donatiei trebuie sa fie prevazute in forma solemna. donatorul vinde lucrul care urmeaza sa faca obiectul donatiei. prin oferta si acceptare separate. fiind nule absolut cu toate consecintele si regulile de mai sus aratate (art. pentru ca donatarul nu-si micsoreaza patrimoniul. a lucrurilor mobile daruite (art. Daca donatarul inceteaza din viata inainte de acceptare. ratificarea sau executarea este benevola si facuta in deplina cunostinta de cauza. implicand aprecieri de ordin moral) si nici ataca refu-zul acceptarii donatiei pe calea actiunii pauliene. altfel nu vor produce efecte juridice. Bineinteles.814 alin.).tocilar. mostenitorii sai nu pot accepta donatia deoarece autorul lor nu le-a putut transmite nici un drept. se mai cere ca actul de acceptare sa fie comunicat (notificat) donatorului. C. Statul estimativ Daca donatia are ca obiect bunuri mobile.

In cazul minorului cu capacitate Pagina 57 din 110 . 2. cerintele de forma trebuie sa fie respectate in toate cazurile. dreptul de preemptiune (art.48-49) nu este aplicabil in cazul donatiei. dar nu au exercitiul acestui drept.tocilar. Darurile manuale si donatiile indirecte sunt scutite de formalitatea statului estimativ. Copilul conceput (infans conceptus) poate fi gratificat (art.2 din Constitutie) . donatiile remuneratorii.In literatura de specialitate se recunoaste si validitatea donatiei facuta medicului de catre bolnavul care este sotui lui 4.808 C.810 alin. si deci sunt valabile. cursuri si referate postate de utilizatori.1 si 3 C. donatia facuta unui incapabil sau cu capacitate de exercitiu restransa se accepta prin reprezentantii sai legali sau cu incuviintarea prevazuta de lege.). nu pot primi donatiile ce bolnavul a facut in favoarea lor in cursul acestei boli. Statul estimativ poate sa fie cuprins in chiar corpul inscrisului de do-natie.2 C. daca sunt potrivite cu starea materiala a donatorului si cu serviciile prestate de donatar (art. iar nu numai in cazul terenurilor(art.civ. In principiu.ro ! Arhiva online cu diplome.civ.2 alin 1 din L. precizam ca inscrierea in cartea funciara nu afecteaza validitatea contractului. 3.nr.Vizitati www.).In schimb. care au tratat pe o persoana in boala din care moare (acea boala fiind cauza mortii).).54/1998). In ceea ce priveste publicitatea imobiliara. Capacitatea partilor Incapacitati de a primi 1. Medicii si farmacistii. dar partile pot intocmi si un inscris separat sub semnatura privata . Aceasta dispozitie se aplica si preotilor care au asistat pe donator din punct de vedere religios in cursul ultimei boli (art. insa inscrisul trebuie sa fie semnat de ambele parti.civ.810 alin. Sunt exceptate de la interdictia vizata. Donatia de imobile Daca donatia are ca obiect un imobil. Persoanele fizice neconcepute si organizatiile care n-au dobandit personalitatea juridica nu au capacitatea de a primi donatii. Cetatenii straini (persoanele juridice straine) si apatrizii nu pot primi donatii avand ca obiect dreptul de proprietate asupra terenurilor (art.41 alin. Minorii si interzisii au dreptul de a primi donatii. nefiind necesara redactarea lui in forma autentica. inclusiv persoanele care practica ilegal medicina .

2 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr.). deci acceptarea constituie un act de dispozitie. cu autorizatia prealabila a organului tutelar.donatiile oferite unitatilor administrativ-teritoriale se accepta. precum si unitatilor bugetare care fac parte din sistemul acestora se accepta de ministrul sau conducatorul organului ori institutiei centrale de stat. altor organe sau institutii centrale care depind direct de Guvern.61 alin.815 C.donatiile oferite ministerelor.816 C. Surdo-mutul care nu stie sa scrie nu poate accepta o donatie decat cu asistarea unui curator special numit de autoritatea tutelara (art. 152 si 159 C. Donatiile facute statului (organelor de stat. Dar daca donatia contine si element oneros (donatie cu sarcini sau sub conditie).civ. cursuri si referate postate de utilizatori.in sensul ca nu numai tutorele sau parintii. autorizata in prealabil de autoritatea tutelara 5. dar si ascendentii minorului pot incuviinta accepta-rea. in toate cazurile. Daca bunul care formeaza obiectul donatiei (sau legatului facut prin testament) urmeaza sa intre in domeniul public al statului sau unitatii administrativ-teritoriale. 6.donatiile oferite regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital majoritar de stat se accepta de conducatorii acestora insa. dupa caz.7 din Legea nr. In cursul constituirii.tocilar. de consiliul judetean sau de consiliul local.ro ! Arhiva online cu diplome. cu autorizatia consiliului judetean sau al municipiului Bucuresti. Cat priveste persoanele juridice care nu sunt de stat. . care va avea rolul de interpret al vointei surdo-mutului (surdului sau mutului) in sensul art.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia).36/1995. dupa caz. cu art. Pagina 58 din 110 . de consiliul judetean sau al municipiului Bucuresti. dreptul de proprietate publica se dobandeste prin acceptarea liberalitatii de Guvern.dupa parerea noastra .fam.Vizitati www. . respectiv prin persoanele imputernicite in acest scop. institutiilor bugetare. unitatilor administrativ-teritoriale. daca sunt de interes national. trebuie sa fie interpretat . regiilor autonome sau societatilor co-merciale cu capital majoritar de stat) urmeaza sa fie acceptate dupa cum urmeaza: . ea trebuie sa fie. dupa caz (art.civ.iar daca sunt de interes local. de exercitiu restransa art.comb. acceptarea donatiilor (inclusiv a darurilor manuale) se face prin organele abilitate sa incheie actejuridice in numele si pe seama persoanei juridice. liberalitatile facute in scopul formarii patrimoniului necesar se accepta de persoanele imputernicite (prin actul constitutiv) sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii juridice.

civ.129 alin. Daca donatia se incheie prin acte separate (intre absent). si art. 9. desi art. in momentul acceptarii ei de catre donatar (cand se realizeaza acordul de vointe) si in momentul primirii comunicarii actului de acceptare. In unele cazuri insa. In ceea ce priveste momentul la care trebuie sa ne raportam pentru a aprecia capacitatea partilor.).. 814alin. cu ocazia unor aniversari.. cand incapacitatile sunt dictate de interese de ordine publica. 141 C. nulitatea putand fi invocata de cel ocrotit (prin ocrotitorul legal. Momentul cand capacitatea este ceruta Reguli aplicabile.referitor la efectele donatiei . de regula. 105 alin.). chiar daca minorul a actionat singur. numai cu nulitatea relativa a contractului.). in calitate de donatori. Incapacitati de a dispune Minorii si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca nu pot incheia contract de donatie. In momentul facerii ofertei (desi problema este controversata) consideram ca donatarul nu trebuie sa fie capabil.932 alin.civ. cursuri si referate postate de utilizatori. lipsa incuviintarii sau autorizatiei nu poate fi invocata.2 C. In aceste conditii se recunoaste validitatea darului.3 si 147 C. Cat priveste pe donatar. de ziua femeii etc.civ.se sanctioneaza.814 alin.a eliminat cuvintele "a 1'egard du donateur" (art.".fam.) daca sunt potrivite cu posibilitatile celui ocrotit. nu se pun probleme daca donatia se realizeaza printr-un singur act. donatorul trebuie sa fie capabil in momentul facerii ofertei (cand isi manifesta vointa de a dona).ro ! Arhiva online cu diplome. cat si de a primi donatii . totusi vizeaza numai comunicarea actului de acceptare in timpul vietii "donatorului". minorul nu poate dispune prin donatie nici dupa ce a ajuns la majorat. cu art.3 comb. sanctiunea este nulitatea absoluta a contractului. daca este cazul) sau de succesorii sai in drepturi . In practica se recunoaste insa validitatea darurilor obisnuite facute de minor sau. lar in momentul receptarii notificarii de catre donator problema capacitatii donatarului nu se pune. intrucat oferta este un act unilateral al donatorului.tocilar. De la aceasta regula face exceptie situatia cand tutorele este ascendentul minorului. 1-3 si art.809 C.fam. "a celui ce daruieste". donatiile facute persoanelor juridice. Astfel. nici prin reprezentantii legali (parinti sau tutor) si nici personal cu incuviintarea ocrotitorului legal (si chiar daca s-ar obtine autorizatia autoritatii tutelareart. roman . 133 alin. francez). de ocrotitorul legal (de exemplu.civ.812 C. Potrivit art..Cu toate ca formularea sugereaza sanciunea nulitatii absolute se admite ca nerespectarea incapacitatilor -atat de a face. in numele sau. Pagina 59 din 110 . "dispozitiile in favoarea unui incapabil sunt nule. cat timp autoritatea tutelara n-a dat tutorelui descarcare pentru gestiunea sa (art.2 C. In favoarea tutorelui.civ. caci donatia produce efecte numai din acest moment (art. el trebuie sa fie capabil in momentul acceptarii.2 C.Vizitati www. Sanctiunea incapacitatilor speciale de a face si de a primi donatii Nulitatea contractului.

in cazul in care donatorul si-a rezervat dreptul de a dispune de un bun sau de o suma determinata din bunurile daruite.civ. bunul sau suma se transmite mostenitorilor donatorului. pe langa vointa lui.41 alin. ca o regula generala de aparare a prestigiului profesiei de medic sau de preot. chiar daca donatorul moare fara a fi dispus de ele. totusi caracterul de irevocabilitate nu permite stipularea unei conditii suspensive sau rezolutorii potestative din partea donatorului (art. Conform art. o donatie este nula nu numai cand este facuta sub conditie pur potestativa (a carei realizare depinde exclusiv de vointa donatorului). Controversata este problema sanctiunii aplicabile in cazul donatiilor facute medicilor. Irevocabilitatea donatiilor Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii Conditiile potestative.824 C.).Plata datoriilor vi itoare nedeterminate.pentru a ocoli dispozitiile privind incapacitatile speciale . depinde si de circumstance exterioare care insa nu pot actiona in afara vointei lui). in orice caz se impune sanctiunea nulitatii absolute. daca n-au fost acceptate in conditiile prevazute de lege.civ.tocilar.810 C.822 C. in fapt. ramane nul si daca a fost simulat.civ. sa fie conditional. intrucat donatorul ar fi liber sa revoce donatia contractand datorii pana la concurenta valorii bunurilor donate (chiar daca. Este nula donatia care impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta in viitor si a caror valoare n-a fost specificata prin actul de donatie (art. chiar daca partile . Pagina 60 din 110 .Dreptul de a dispute de bunul donat. deoarece interdictia este conceputa in art. cazuale ori mixte. respectiv anulabila. cursuri si referate postate de utilizatori. Consideram ca sanctiunea nulitatii absolute isi poate gasi justificarea si in acest caz.).823 C.civ.au recurs la deghizare sau la interpunere de persoane.. in principiu. Cu toate ca dreptul transmis prin donatie poate. nu contracteaza datorii).Vizitati www. donatia avand ca obiect dreptul de proprietate asupra terenului de orice fel. Tot astfel. Donatia va fi nula. lar in cazul persoanelor care practica ilegal medicina. ci se admite ca ea este nula chiar daca este facuta sub o conditie simpla potestativa din partea donatorului (a carei realizare. . caci actul care sincer incheiat ar fi nul. daca donatarul nu este cetatean roman (art. Astfel. .2 din Constitute).. farmacistilor sau preotilor.ro ! Arhiva online cu diplome. fapta ce constituie infractiune. donatia este nula cu privire la acel bun sau suma. adica supus unei conditii suspensive sau rezolutorii. ca o dispozitie prohibitiva (nu numai de ocrotire).

in sensul ca in materie de donatii (indiferent daca s-au realizat in forma autentica. in sensul ca -odata incheiat .822 C.civ. iar nu numai clauza incompatibila cu principiul irevocabilitatii si chiar daca aceasta clauza nu a fost cauza determinanta si impulsiva a liberalitatii.civ. ci insasi esenta contractului. efectele contractului se mentin.civ.confirma sau executa donatia. direct sau indirect. intrucat ar constitui o substitutie fideicomisara conditionala prohibita de lege. care actioneaza descurajant pentru donator si contribuie la siguranta circuitului civil. fiind o conditie de validitate pentru formarea lui (irevocabilitate de gradul II). pentru rest.). deghizata. atragand nulitatea lor absoluta (art. cursuri si referate postate de utilizatori. particular. Evident. contractul are forta obligatorie intre partile contractante (este "legea partilor") si nu poate fi revocat (desfacut.Vizitati www.). in ceea ce priveste contractul de donatie incheiat intre soti (deci in timpul casatoriei).969 C.). nu mai pot invoca nulitatea pentru a cere restituirea bunului donat (art. poate avea ca obiect numai bunurile proprii ale sotului donator si care devin Pagina 61 din 110 . Cu toate acestea.ro ! Arhiva online cu diplome.in cunostinta de cauza . Principiul irevocabilitatii donatiilor Liberalitatile intre vii sunt.801 si 822-824 C. reglementata prin texte speciale (art. forta obligatorie a oricarui contract actioneaza si in cazul contractului de donatie. Dar irevocabilitatea donatiilor are un caracter special. 1167 alin. Sanctiunea nulitatii loveste contractul in intregime. orice clauza sau conditie a carei indeplinire atarna de vointa donatorului si care i-ar da posibilitatea de a zadarnici sau micsora. nu este cea prevazuta pentru toate contractele (art. Aceasta irevocabilitate. prin esenta lor irevocabile. daca donatia este divizibila si clauza o afecteaza numai in parte.nu poate fi desfiintat prin vointa uneia dintre parti. Astfel fiind. Precizam insa ca reintoarcerea nu poate fi stipulata in favoarea unei alte persoane decat donatorul insusi (nici chiar in favoarea mostenitorilor sai). indirecta sau dar manual) irevocabilitatea priveste nu numai efectele. o data incheiat.) si care rezulta din principiul ca. Iar daca.tocilar. mai accentual decat forta obligatorie a oricarui contract. fie si donatarul. desfiintat sau modificat) prin vointa uneia dintre ele (irevocabilitate de gradul I). succesorii sai in drepturi .civ. Revocabilitatea donatiilor Revocabilitatea donatiilor intre soti Reguli speciale. dupa moartea donatorului. foloasele gratuite pe care contractul le creeaza pentru donatar sunt incompatibile cu esenta donatiilor.3 C.

constand intr-un act ulterior al donatorului din care rezulta vointa acestuia de a revoca dona-tia (de exemplu.2 C. Este insa necesar sa existe o identitate exacta intre bunul care a format obiectul donatiei si obiectul revocarii.fam. Referitor la donatiile dintre soti. facut prin testamentul care nu prevede. oricum donatorul poate revoca donatia. 2.3 C. in caz de predeces al donatarului (si descendentilor lui).311it. donatiile intre soti nu se revoca de drept pentru survenienta de copil (art. ea nu trebuie sa imbrace forma unei actiuni in justitie si poate fi atat expresa (de ex.) si donatiile deghiza. "ceea ce inseamna prefacerea dreptului de proprietate exclusiva a sotului donator intr-un drept de proprietate devalmase a ambilor soti". chiar daca nu aduc atingere rezervei succesorale (art.937 alin. DreptuI de revocare fiind de esenta donatiilor dintre soti..civ. prin act notarial sau prin testament).940 alin. reciproce intre soti facute in acelasi act (art.).l C.tocilar. legatul cu titlu particular. dupa moartea donatorului. cand donatia devine irevocabila.938 C.civ. 3. chiar daca se impune donatarului obligatia de a plati datoriile nedeterminate ale donatorului si chiar daca donatorul si-a rezervat dreptul de a dispune de bunurile daruite (art. cat si tacita. prezumandu-se ca sunt persoane interpuse copiii sotului donatar dintr-o alta casatorie (sau din afara casatoriei ori adoptat numai de acesta) si Pagina 62 din 110 . nu este necesar sa fie stipulat in actul de donatie si nu poate fi inlaturat printr-o stipulatie contrara. Cat priveste modurile de revocare. Cea mai importanta regula speciala (celelalte fiind subsecvente) vizeaza derogarea de la principiul irevocabilitatii donatiilor. Potrivit art.civ. astfel bunuri proprii ale sotului donatar. cu sau fara aceasta clauza. revocarea). el o poate revoca ad nutum si fara a invoca cauzele prevazute de lege. In timpul vietii donatorului nu este cazul a se aplica nici regulile privitore la revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii sau pentru ingratitudine. Aceste donatii sunt valabile chiar daca s-au facut sub conditie potestativa. implicita. care este bun propriu al sotului-mostenitor (art.).civ. Codul civil prevede anumite reguli speciale derogatorii de la regulile generale aplicabile donatiilor. Pentru a asigura posibilitatea revocarii unilaterale. daca nu s-a stipulat intrarea lor in comunitate. 1.te sau facute prin interpunere de persoane. Tot astfel. cursuri si referate postate de utilizatori. Nici reintoarcerea conventionala nu este aplicabila. mostenitorii lui pot cere revocarea pentru neexecutarea sarcinilor sau pentru ingratitudine potrivit regulilor pentru aceste cauze legate de revocare.civ.). legea interzice sub sanctiunea nulitatii absolute donatiile mutuale. "orice donatiune facuta intre soti in timpul maritagiului este revocabila".ro ! Arhiva online cu diplome. Evident. expres. In schimb.Vizitati www. avand ca obiect bunul donat.826 C.). donatorul poate dona si cota-parte ideala ce-i apartine din dreptul de proprietate asupra unui bun ce nu formeaza obiectul comunitatii sau dreptul asupra unei mosteniri deschise (universalitate sau cota-parte indiviza asupra universalitatii)..937 alin.b din C.

legea (art.) prevede in favoarea mostenitorilor rezervatari o prezumtie relativa potrivit careia instrainarea cu titlu oneros facuta Pagina 63 din 110 . Deci.). numai ad probationem? De exemplu. forma autentica ceruta de lege pentru validitatea donatiilor sub sanctiunea nulitatii absolute sau forma contractului care deghizeaza donatia. in schimb tertii (inclusiv succesorii cu titlu particular si creditorii chirografari ai partilor) prin orice mijloace de proba. legea nu prevede cerinta formei autentice? 3. Pentru a usura dovada deghizarii. raport. Deci in acest caz. Donatiile simulate Donatiile deghizate 1. . Dovada. deci a mortii lor in momentul incheierii contractului de donatie.care poate fi completata cu martori si prezumtii (potrivit regulilor de dovada a contractelor). in aceasta materie. se aplica regulile din materia simulatiei.civ. iar nu dobandit prin mostenire de la defunct. 2. actionand deci nu ca succesori universali. actul public este simulat. Avand insa in vedere faptul ca donatia deghizata constituie o adevarata donatie. deci partile si succesorii lor universali ori cu titlu universal (art.civ. el ar fi avut vocatie (chemare) succesorala legala concreta. Notiune.l175 C. contractul prin care se transmite cu titlu gratuit dreptul de superficie asupra unei case sub aparenta unei vanzari-cumparari urmeaza sa fie incheiat in forma autentica (prevazuta de lege pentru donatii) sau poate fi incheiat sub forma unui act sub semnatura privata. Reguli aplicabile. si ascunde o donatie (deghizare totala.civ. de regula.civ. reductiune. acele rude ale sotului donatar (rude in linie directa si pana la gradul IV inclusiv pe linie colaterala) fata de care. neadevarat.Vizitati www.tocilar. ceruta de lege. Forma.845 C. pentru donatia deghizata se aplica aceleasir'eguli de fond care s-ar aplica si daca donatia ar fi aparenta. pentru instrainarea cu titlu oneros a constructiilor (fara instrainarea terenului aferent).ro ! Arhiva online cu diplome.1197 C.941 C. mostenitorii rezervatari sunt terti.) o pot dovedi prin contrainscris sau inceput de dovada scrisa art. utila (art. in ipoteza deschiderii mostenirii. ea este supusa si regulilor de fond prevazute special pentru donatii (capacitate. pentru ca se prezinta in apararea unui drept propriu. irevocabilitate de gradul II. prin care se ascunde natura gratuita a contractului secret ). Controversata este problema ce forma trebuie sa imbrace aceste contracte. revocare in cazurile prevazute de lege). stiut fiind ca. cursuri si referate postate de utilizatori. Donatia este deghizata cand conform actului public apare incadrata intr-o operatiune juridica cu titlu oneros. Reamintim ca. Cat priveste proba deghizarii (indiferent de forma in care s-a incheiat actul aparent).

Datorita dificultatilor de dovada a simulatiei (la care se recurge mai ales pentru a ocoli incapacitatile speciale prevazute in materie de donatii) legea (art. unui succesibil in linie dreapta (ruda in linie directa descendenta sau ascendenta. prin contrainscris precizandu-se persoana adevaratului donatar. dar infaptuite pe calea unui act juridic diferit de contructul de donatie. dar numai daca instrainarea s-a facut cu rezerva uzufructului sau cu sarcina unei rente viagere. Prin urmare.tocilar. voit de parti. revocarea pentru cauzele prevazute de lege. si conditiile de fond prevazute pentru donatii. Donatiile prin interpunere de persoane Notiune. iar deghizarea nu este invocata de un mostenitor in linie dreapta care sa fi consimtit la incheierea actului. a tutorelui. neindoielnic trebuie sa fie incheiat in forma autentica. Donatiile indirecte Notiune Conditii de fond si de forma. cursuri si referate postate de utilizatori. Se recurge la aceasta forma a simulatiei. spre deosebire de donatia deghizata .). dar prin intermediul lui se realizeaza indirect o gratificare.812 C. in cazul in care adevaratul donatar este incapabil sa primeasca liberalitati de la donator sau gratificarea sa ar provoca ecouri nefavorabile in familia donatorului. cetateanului strain etc. medicului. Reguli aplicabile. Pagina 64 din 110 . ci persoana adevaratului donatar. "Donatiile" indirecte sunt acte juridice incheiate (nesimulat) cu intentia de a gratifica (de aceea sunt supuse regulilor de fond prevazute pentru liberalitati). In cazul donatiei prin interpunere de persoane simulatia nu vizeaza natura gratuita a contractului. de exemplu. Din aceasta cauza. o liberalitate. In aceasta varietate a simulatiei nu se pun probleme in legatura cu forma contractului. deoarece contractul care se incheie cu persoana interpusa este o donatie.civ. nu corespunde vointei reale a partilor -. in cazul "donatiei" indirecte actul care se incheie (altul decat donatia) este real.Vizitati www. Sunt aplicabile. descendentii si sotul persoanei incapabile (de exemplu.ro ! Arhiva online cu diplome. realizandu-se astfel scopul ocrotirii donatorului si a familiei sale.) prezuma absolut ca sunt persoane interpuse parintii. reductiunea etc. evident.prin intermediul prezumtiei persoane incapabile de a primi donatii de la donator. contractul aparent se incheie cu o persoana interpusa.care este o adevarata donatie deoarece contractul aparent nu are o existenta reala. inclusiv rudenia civila rezultand din adoptie) reprezinta o donatie deghizata (supusa reductiunii). care urmeaza sa fie apreciate si avute in vedere in raport cu adevaratul donatar (capacitatea.) si care devin .

Renuntarea Renuntarea la un drept nu este. Prin urmare. o liberalitate (poate fi si cu titlu oneros). Donatii manuale Pagina 65 din 110 . Donatia este de fapt un act accesoriu al operatiei principale care este renuntarea si de care va profita persoana chemata in puterea legii de a beneficia de dreptul respectiv (de exemplu. total sau partial. reprezinta tot o donatie indirecta scutita de formele prevazute pentru donatii. prin care un creditor . referitoare la acceptarea donatiei facuta prin act separat. debitorul realizeaza un folos gratuit. cu titlu gratuit la valorificarea unui drept de creanta (art. ea urmeaza regulile prevazute pentru actul care-i serveste drept suport juridic.tocilar. o imbogatire. facuta cu intentia de a gratifica (donandi causa). remiterea de datorie si stipulatia in folosul altuia. Donatia indirecta realizata pe calea stipulatiei pentru altul prezinta insa si alte particularitati fata de regulile generale ale donatiilor. In schimb. Actele cele mai intrebuintate pentru realizarea unei "donatii" indirecte sunt: renuntarea la un drept.civ. actul prin intermediul caruia se realizeaza indirect liberalitatea. Stipulatia Stipulatia in favoarea unei terte persoane. care corespunde cu valoarea creantei ce ar fi trebuit sa plateasca creditorului. In masura in care acceptarea este necesara pentru realizarea donatiei indirecte. constituie o donatie indirecta.renunta.Vizitati www.814 C. renuntarea la o mostenire de care va profita comostenitorul orimostenitorul subsecvent. In acest caz. numai existenta intentiei de a gratifica da nastere unei donatii indirecte. Remiterea Remiterea de datorie. Rezulta ca "donatiile" indirecte sunt supuse numai regulilor de fond -nu si de forma ale donatiilor. trebuie sa fie incheiat cu respectarea conditiilor de forma (daca este cazul) si de fond prevazute de lege pentru acel act.).1138-1142 C.).civ.ro ! Arhiva online cu diplome.cu acordul debitorului . renuntarea la uzufruct de care va profita nudul proprietar. prin ea insasi. In cazul acestor acte nu sunt aplicabile nici dispozitlile art. renuntarea la legat de care va profita colegatarul sau mostenitorul grevat de executarea legatului etc. Dar daca renuntarea este facuta cu intentia de a gratifica (ex animo donandi). atunci are ca rezultat facerea unei liberalitati. cursuri si referate postate de utilizatori.

ro ! Arhiva online cu diplome. darul manual se poate realiza numai prin traditiune.). acordul partilor constituie temeiul juridic al transferarii valorii din patrimoniul donatorului in patrimoniul donatarului. 0 asemenea intelegere este nula absolut ca donatie (din lipsa formei autentice). Iar daca oferta si acceptarea s-au facut in forma autentica suntem in prezenta unei donatii obisnuite (avand ca obiect. cu titlu de depozit. Astfel. acceptata . insa este supus acelorasi reguli de fond ca si celelalte donatii (liberalitati). Darul manual poate fi insotit si de clauze accesorii. Predarea-primirea se poate face si printr-un reprezentant conventional. Darurile manuale facute persoanelor care au capacitatea de a primi o donatie. inclusiv principiul irevocabilitatii. iar daca contin si element oneros cu autorizatia autoritatii tutelare. mandatar.civ.Vizitati www. nu constituie un dar manual. Iar "traditiunea" este exteriorizarea acordului. scutire de raport etc. Validitatea darurilor manuale este consacrata prin art. iar nu un mod de executare a contractului. iar nu de dar manual. de exemplu. sarcini ori conditii.tocilar.971 C.). acceptata de donatar De asemenea.fie si in scris . darul manual se poate perfecta prin declaratia donatorului ca intelege sa le daruiasca. Daca insa obiectele pe care donatorul voieste sa le daruiasca se afla deja in mainile donatarului (de exemplu.civ. Traditiunea Traditiunea reala este un element esential al darului manual. Darul manual deroga de la regulile de forma ale donatiilor. Reprezentarea Reprezentarea in cazul darului manual. respectiv cu incuviintarea ocrotitorilor. prevede si traditiunea. Notiune Darul manual reprezinta o categorie speciala de donatie pentru validitatea careia se cer doua elemente: a) acordul de vointa pentru a transfera si dobandi un drept cu titlu gratuit si b) traditiunea.de donatar.direct sau prin virament -unitatii care construieste sau vinde donatarului o locuinta are caracterul unui dar manual pentru a carui Pagina 66 din 110 .644 C. Deoarece darul manual este un act (iar nu fapt) juridic. insa nu au exercitiul acestui drept. cursuri si referate postate de utilizatori. predarea efectiva si reala (materiala) a bunului daruit. o simpla oferta verbala sau chiar constatata prin inscris sub semnatura privata a unui dar manual. Reguli Reguli de fond aplicabile. caci posesiunea se poate transmite sau dobandi prin intermediul altuia. un autoturism). Prin urmare. inlocuind (dupa unii autori reprezentand) forma solemna prevazuta de lege pentru donatii si de natura a atrage atentia donatorului asupra gravitatii contractului pe care il incheie. care. la modurile de dobandire a proprietatii (prin exceptie de la art. imprumut etc. predarea unei sume de bani . sunt valabile prin traditiunea bunurilor facute reprezentantilor lor legali.

Evident. deoarece predarea presupune detinerea materiala (corpus) a bunului. bineinteles. Datorita faptului ca traditiunea reala este un element esential al darului manual. copilul fiind titularul libretului.) nu pot forma obiectul unui dar manual.nu mai fac parte din bunurile comune ale sotilor si nu formeaza obiectul partajului la incetarea comunitatii. Nici imobilele. Prin urmare. sarcina probei revine celui care contesta intrarea sumei in patrimoniul copilului (minor sau major). dar netransferat pe numele donatarului. cursuri si referate postate de utilizatori.poate constitui dar manual depunerea de catre parinti a unei sume de bani la CEC pe numele copilului lor minor (sau major). care nu implica o predare efectiva. validitate nu este necesara forma autentica si nici inmanarea efectiva a sumei in mainile donatarului . drepturi de create intelectuala. dar asigura totusi transferul efectiv al valorilor dintr-un patrimoniu in altul. nu constitute dar manual (si. pentru ca nu sunt susceptibile de a fi transferate si dobandite printr-o predare si primire efectiva. nici mobilele incorporale (drepturi de creanta.si biletele de banca. fond de comert etc.devenind fara nici o alta formalitate proprietatea copilului (chiar daca in libret s-a prevazut o clauza de imputernicire in favoarea unuia dintre parinti) . Dreptul nu poate fi considerat transmis cata vreme donatarul nu are nici o posibilitate legala sa dispuna de sumele inscrise in libret. materiala a bunului donat. nici donatie in general) predarea unui libret nominalizat pe numele donatorului ori a altei persoane. producandu-se o asa-numita "dematerializare" a traditiunii bunurilor. afara numai daca se dovedeste ca depunerea pe numele copilului nu s-a facut cu intentia ca suma in cauza sa iasa din patrimoniul comun al sotilor si sa intre in patrimoniul copilului. darul manual se poate realiza prin forme moderne.ro ! Arhiva online cu diplome. daca aceasta depunere nu s-a facut cu alt titlu (plata unei datorii. Obiectul Obiectul darului manual. Constituie dar manual si depunerea unei sume de bani la CEC (sau alta unitate bancara) pe numele unei alte persoane. Pana la dovada contrara. nu pot forma obiectul darului manual nici bunurile viitoare. acordarea unui imprumut etc. Fac exceptie titlurile la purtator -asimilate mobilelor corporale. astfel incat .Vizitati www. Tot astfel. In schimb. pentru ca simpla predare a unui titlu nominativ nu implica transferul dreptului asupra sumelor.) . caracterul de liberalitate (donatie) a depunerii se prezuma. deci existenta lui actuala. pentru ca transmiterea acestora are loc de la mana la mana.tocilar. numai bunurile mobile corporate susceptibile de traditiune pot forma obiectul darurilor manuale. Prin urmare. Darurile de nunta Pagina 67 din 110 .

daca s-ar face exceptie (de la excepfie) pentru "darurile de nunta".). prin derogare de la regula comunitatii bunurilor dobandite de catre oricare dintre soti in timpul casatoriei (art.30 C. afara numai daca dispunatorul a aratat (expres sau cel putin exprimat neechivoc) ca a inteles sa gratifice pe ambii soti. la nunta de argint sau de aur etc. afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune"(art. nu poate fi presupus ca a inteles sa avantajeze si sotui celui gratificat"'.). De altfel.inclusiv darurile de nunta . In legatura cu aceste daruri de nunta. cursuri si referate postate de utilizatori. sunt calificate bunuri proprii ale fiecarui sot "bunurile dobandite in timpul casatoriei prin. Tot astfel.b C.Vizitati www. unchi-matusi . daca dispunatorul nu a dispus ca ele sa devina comune.Numai daca donatia se face (de parintii unuia dintre soti) nu cu ocazia serbarii nuntii. In solutionarea acestei probleme controversate.in principiu .). fara a distinge dupa forma lor de realizare (act autentic. dar care reprezinta aplicatii relativ frecvente ale darului manual. donatie. Problema darurilor de nunta. deoarece sunt dobandite in timpul casatoriei si pentru ca se "presupune intentia (mentiunea) dispunatorului ca ele sa devina comune" .31 lit. pentru donator si succesorii Pagina 68 din 110 . la un an. bunurile dobandite prin donatie ..frati-surori..tocilar. Pe de alta parte insa.ori persoane fara legatura de rudenie cu unul dintre soti). In sfarsit. Astfel fiind. 0 precizare se mai impune in legatura cu asa-numitele "daruri de nunta"(notiune neprevazuta in legislatie).fam. Observam ca legea excepteaza de la regula comunitatii donatiile.ro ! Arhiva online cu diplome. ca atare. fiind o chestiune de fapt poate fi dovedita prin orice mijloace de proba. Dupa cum s-a subliniat mai recent in practica Curtii Supreme de Justitie. "bunurile dobandite prin donatie sunt proprii. evident. nec nos distinguere debemus.. pentru a fi respectata vointa donatorului. daca nu a dispus altfel. chiar daca au fost facute de parintii unuia dintre soti. Rezulta ca asemenea diferentieri nu se justifica in drept. ci ulterior. donatie simulata sau indirecta ori dar manual). de ce nu s-ar excepta si darurile facute cu ocazia aniversarii casatoriei (de ex. bunul se considera ca fiind propriu . caci ubi lex non distinguit.devin bunuri proprii ale fiecarui sot. s-a decis ca ele urmeaza a fi considerate bunuri comune ale sotilor in cote egale.bunurile dobandite de catre soti in timpul casatoriei prin donatie sunt bunuri proprii. legea nu distinge in functie de persoana donatorului (parinti sau alte rude mai apropiate sau mai indepartate in grad . Astfel. Dovada darului manual Cu toate ca darul manual se perfecteaza prin faptui predarii si. legea nu distinge in functie de momentul realizarii donatiei. cu ocazia serbarii nuntii sau la o alta data (dar. care. in timpul casatoriei). s-a decis ca .fam. consideram ca trebuie sa avem in vedere numai dispozitiile legale existente sii numai diferentierile cuprinse in texte.

in vederea dovedirii actului juridic al darului manual. Cel mai frecvent. C.civ. Donatia poate avea ca efect si stingerea unui drept si a obligatiei corelative (remitere de datorie).971 C. dar neconditionat de predarea bunului care formeaza obiectul donatiei.civ. 1391 si urm. ei pot dovedi darul manual cu orice mijloc de proba. cursuri si referate postate de utilizatori. In schimb. obiectul contractului il constituie un drept real. dreptul care formeaza obiectul contractului se transmite din patrimoniul donatorului in patrimoniul donatarului. deoarece contractul este cu titlu gratuit . daca mostenitorii rezervatari sau cei indreptatiti la raport cer reductiunea ori raportul donatiei. Spre deosebire de vanzator.). la fel ca si orice alti terti. in principiu donatorul nu datoreaza garantie pentru evictiune (art. cu derogarile care rezulta din natura gratuita a transferului..828 alin. Obligatiile donatorului 1. Astfel. Obligatia de garantie.1191 si urm. C. conform regulilor generale in materie de probe (art. Pagina 69 din 110 . raspunzand de pieirea sau deteriorarea lui provenita din culpa sa. solo consensu).civ. transmiterea sau constituirea dreptului opereaza prin efectul realizarii acordului de vointa (art. Cazuri in care exista.tocilar. In cazul darului manual. evident. in aceasta din urma ipoteza. ca si in materie de vanzare. cu exceptia darurilor manuale care se realizeaza prin traditiune. operatia intervenita intre parti se analizeaza ca o cesiune de creanta cu titlu gratuit.1 C.Vizitati www. ad probationem se cere existenta unui inscris sau inceput de dovada scrisa care poate fi completata cu martori sau prezumtii. aplicandu-se regulile corespunzatoare (art.) si nici pentru vicii ascunse. Ca efect al donatiei. de regula.) in forma prevazuta de lege (forma autentica sau forma actului juridic care realizeaza indirect donatia. daca donatorul cere revocarea pentru neexecutarea sarcinii ori pentru ingratitudine sau daca intervine revocarea de drept pentru survenienta de copil si se cere restituirea bunului donat. sai.civ. Efectele intre parti Reguli generale Efectul translativ al contractului. 2. problema obligatiei de predare nu se pune. In acest caz.). Dupa incheierea contractului donatorul este obligat sa predea bunul daruit potrivit clauzelor stabilite si sa-l pastreze pana la predare. iar nu in calitate de succesori in drepturi. Daca dreptul transferat este o creanta. La fel daca succesorii sai in drepturi cer revocarea donatiei.ro ! Arhiva online cu diplome. prezetandu-se cu un drept propriu. Obligatia de predare.

in cazurile anume determinate de lege. Ea poate fi prevazuta fie in favoarea donatorului (de exemplu. in schimb revocarea (rezolutiunea) donatiei pentru neexecutarea sarcinii trebuie sa fie ceruta justitiei (art. chiar daca este potestativa din partea donatarului.conditia opereaza de drept (art. este sanctionata prin posibilitatea data donatorului de a revoca donatia pentru cauza de ingratitudine .dupa acceptarea donatiei . ca o conditie). plata unei datorii).). Astfel. Altfel obligatia donatarului fata de el insusi nu ar putea avea o existenta juridica (decat. In schimb. Dupa cum se stie.in cazul conditiei rezolutorii. cel putin moral. donatia este de fapt pur gratuita. care . cursuri si referate postate de utilizatori. fie in favoarea donatarului insusi (de exemplu. nu se creeaza nici o obligatie pentru el. nu trebuie sa fie imposibila. Donatia cu sarcini. potrivit regulilor generale.tocilar. un contract sinalagmatic (si cu titlu oneros). in caz de neexecutare intervin efectele specifice contractelor sinalagmatice. Numai in cazul sarcinii stipulate in favoarea donatorului sau a unui tert donatia inceteaza sa fie liberalitate in masura sarcinii. Obligatiile donatarului Regula. Sarcina. cel putin sub doua aspecte: . creditorul avand dreptul la actiunea in executare. Intrucat donatia cu sarcini este. la executarea sarcinii. se poate cere indeplinirea prestatiei care formeaza obiectui sarcinii cu daune-interese si donatarul Pagina 70 din 110 . fara riscul de a-si vedea angajata raspunderea.Vizitati www. donatarul nu are nici o obligatie. 1019). fiind liber sa actioneze cum doreste. nici alta nu afecteaza nasterea dreptului si in caz de realizare a conditiei sau de revocare a donatiei pentru neexecuarea sarcinii efectele sunt retroactive).832 C. insa cu posibilitatea revocarii pentru neexecutare. ilicita sau imorala. Cand donatia este pur gratuita. ca si conditia.ro ! Arhiva online cu diplome. in caz de realizare. obligatia se justifica numai daca donatorul are vreun interes. In acest din urma caz. efectuarea unei calatorii de studiu).este tinut s-o execute.civ. deoarece regimul lor juridic este diferit. ci numai o indatorire denumita traditional "de recunostinta" care. desfiinteaza dreptul afectat de ea. sarcina obliga pe donatar. . ele nu trebuie sa fie confundate. Altfel se pune problema daca donatia este cu sarcina (sub mode). fie in favoarea unei terte persoane (cand se analizeaza ca o stipulatie pentru altul reprezentand o donatie indirecta grefata pe o donatie directa. Desi sarcina se aseamana cu o conditie rezolutorie (intrucat nici una. daca stipulatia este facuta donandi causa). sarcina este o obligatie impusa donatarului. In cazul sarcinii stipulate in favoarea donatarului insusi. in limita sarcinii. eventual. caci conditia (rezolutorie) este numai o modalitate care. in caz de neexecutare putandu-se recurge la masuri de executare.

7/1996). ci aceea de terti.civ.972 C. deci fara un nou contract.civ. fara consimtamantui donatorului.civ. In privinta publicitatii imobiliare opereaza insa si anumite dispozitii speciale (art. Dar se poate alege si o alta cale.ro ! Arhiva online cu diplome. Pe de alta parte. desi interesate sa o faca (si cu toate ca.tocilar. sa se libereze de sarcina.civ. Pagina 71 din 110 . 1909-1910 C. eventual cu acordarea unui termen de gratie. (pe langa parti si succesorii lor universali si cu titlu universal) acele persoane carora lipsa de inscriere li se poate imputa ca o culpa si succesorii lor universali sau cu titlu universal.819 C.spre deosebire de actele cu titlu oneros. Prin urmare.819 C. succesorii cu titlu particular si creditorii chirografari nu au calitatea de avanzii sai cauza (habentes causam).819 C. in ce priveste transferul gratuit al unui drept de creanta prin formalitatea notificarii sau acceptarii conform regulilor de la materia cesiunii de creante.neinscrierea in cartea funciara a dreptului real imobiliar dobandit prin donatie poate fi invocata "de orice persoane ce au interes la aceasta" (art. nu ar putea. Astfel.civ.). art. Rezulta ca donatia neinscrisa in cartea funciara este opozabila numai partilor contractante si succesorilor lor universali si cu titlu universal (nu si succesorilor cu titlu particular sau creditorilor chirografari). potrivit regulilor generale. ar avea calitatea de a invoca inopozabilitatea). opozabilitatea fata de terti este ingradita. se aplica deci regulile generale. art.Vizitati www. poate dispune rezolutiunea contractului (in cazuri temeinic justificate rezolutiunea partiala). revocarea (rezolutiunea) donatiei pentru neexecutarea de obligatii. abandonand bunurile daruite. contine o restrictie cu privire la persoanele care. . in functie de imprejurari. In caz de neexecutare partiala sau executare cu intarziere instanta este chemata sa aprecieze gravitatea nerespectarii obligatiilor de catre debitor si. Ca si in materie de vanzare. iar in privinta transmisiunilor gratuite de imobile prin formalitatea inscrierii dreptului in cartea funciara (art. a caror inopozabilitate din cauza neinscrierii in cartea funciara este limitata .) prevazuta in favoarea tertului dobanditor de buna-credinta si posesor al lucrului daruit.): Astfel. In principiu.. in aceasta materie se largeste cercul tertilor. inclusiv dobanditorul cu titlu gratuit care a inregistrat cererea de inscriere mai intai si creditorul chirografar.61 si 72 din Legea nr.22 si urm. nu sunt totusi admise a invoca lipsa de inscriere in cartea funciara si anume. Opozabilitatea efectelor contractului fata de terti Reguli aplicabile. cursuri si referate postate de utilizatori. (combinat cu art. in privinta bunurilor mobile prin exceptia trasa din art.

c) refuzul de alimente.).).asemanator obligatiei civile imperfecte (naturale) .civ. Se cere insa ca fapta sa fi fost savarsita cu intentie. Cauze de revocare Revocarea pentru ingratitudine 1. Spre deosebire insa de obligatiile naturale. cursuri si referate postate de utilizatori. daca acesta piere fortuit donatarul poate refuza acordarea lor. au acceptat donatia facuta unui minor sau interzis..2 C. .civ. reprezentantii minorului sau ai celui pus sub interdictie. adica numai de catre donator. intentia manifesta a autorului de a curma viata donatorului.833 alin. Implicand dezlegarea unei probleme morale de vinovatie si de iertare sau de aplicare a pedepsei. care . Ele sunt limitativ enumerate de art. Gravitatea faptelor se apreciaza de instanta .civ. In ceea ce priveste cuantumul. Refuzul nu este sanctionat cu revocarea daca donatorul avea rude (sau alte persoane) obligate si in situatia de a-i acorda intretinere. chiar daca existau persoane in stare si obligate la intretinere potrivit legii.a refuzat sa dea (a refuzat "fara cuvant"). ceea ce presupune ca donatorul a avut nevoie si a cerut alimente de la donatar.tocilar.civ. b) delicte. Pagina 72 din 110 . De asemenea. cruzimi sau injurii grave. 1092 alin. si nici de catre mostenitorii lui (desi actiunea are caracter patrimonial). 831 C. Uciderea din culpa nu este cauza de revocare. actiunea nu poate fi exercitata nici de catre creditorii donatorului. ascendentii care. refuzul nejustificat de alimente este sanctionat numai prin posibilitatea revocarii donatiei. este suficient sa se stabileasca intentia de a ucide.: a) atentat la viata donatorului. Tot astfel . pe calea actiunii oblice (art.daca donatorul a decedat inainte de expirarea termenului in care actiunea putea fi intentata (art. donatorul nu are actiune in justitie pentru a cere intretinere de la donatar. Nu se cere o condamnare penala.974 C.daca a fost intentata de donator.avand posibilitatea .ro ! Arhiva online cu diplome. Actiunea in revocare pentru ingratitudine este o pedeapsa civila si se caracterizeaza prin urmatoarele: a) Este o actiune strict personala si deci poate fi intentata numai de persoana impotriva careia faptele au fost savarsite.civ.815 C.nici donatarul nu are actiune in restituirea (prin echivalent) a prestatiilor efectuate de bunavoie (art. mostenitorii devin titularii actiunii in revocare: . In toate cazurile. 2.2 C.Vizitati www. potrivit art. Cauze. In mod exceptional. actiunea in revocarea donatiei pentru ingratitudine. dar acesta a decedat inainte de terminarea procesului. atitudinea negativa a donatarului constand in refuzul de alimente are o sanctiune specifica. alimentele nu trebuie sa treaca peste valoarea darului si.). in consecinta.

836).admiterea actiunii nu produce efecte retroactive fata de terti.civ. dar manual etc. care . donatarul ar trebui sa fie tratat ca un posesor de rea-credinta.836 C.civ. in conditiile aratate.fiind revocabila prin vointa sotului-donator . dar manual etc. art. actiunea in revocare nu poate fi admisa decat impotriva acelor care s-au facut vinovati de ingratitudine .).2 C. legea (art. d) Deoarece actiunea in revocare pentru ingratitudine nu este o actiune in rezolutiune (cum este revocarea pentru neexecutarea sarcinii) sau in constatarea desflintarii de drept a contractului (ca in cazul revocarii pentru survenienta de copil). in cazul imobilelor.Vizitati www. Revocarea pentru survenienta de copil 1..937 alin. in contractul de donatie).nu este supusa revocarii de drept pentru nastere de copil (art. In privinta fructelor. inainte de efectuarea publicitatii cererii de revocare raman neatinse (art.).deci esentialmente personala . Inseamna ca drepturile dobandite de terti (fie si cu titlu gratuit) inainte de intentarea actiunii sau.) prevede ca ele se restituie numai de la data cererii de revocare (desi de la comiterea faptului. Domeniu de aplicare.civ. de exemplu. Revocarea pentru nasterea unui copil opereaza de drept (art. in terminologia C. b) Fiind vorba de aplicarea unei pedepse. Face exceptie donatia intre soti. ci o actiune in restituire cu caracter de pedeapsa .833 alin.civ. Deoarece aceasta revocare se produce mai mult in interesul copilului. Daca el moare fara ca actiunea sa fi fost intentata sau terminata ea se stinge. Dispozitia se explica numai prin faptul ca pana in momentul introducerii cererii nu se stie care va fi atitudinea donatorului: il va ierta sau nu). mostenitorul lui) cunoscand faptul de ingratitudine . ceea ce nu se produce niciodata de drept (art.tocilar. adica nu poate fi pornita.2 C. ea nu poate fi inlaturata printr-o clauza contrara din contractul de donatie sau printr-un act de renuntare Pagina 73 din 110 . Natura juridica. inainte de producerea actelor sau faptelor de ingratitudine.ro ! Arhiva online cu diplome. Toate donatiile (facute prin act autentic.1 C.3 C. c) Actiunea nu se poate intenta decat in contra autorului faptului de ingratitudine.834 alin.).832 C. Donatia se revoca de drept in cazul in care donatorul nu avea nici un copil sau alt descendent in momentul incheierii contractului de donatie si posterior i se naste ("dobandeste") un copil din casatorie sau din afara casatoriei (copil legitim sau natural.il poate ierta pe donatar (dar nu poate renunta la actiunea in revocare cu anticipatie.civ. indirecta.civ.).civ. 2.). cursuri si referate postate de utilizatori.) sunt supuse revocarii pentru cauza de ingratitudine. titularul actiunii (donatorul sau. Daca sunt mai multi donatari. Revocarea se produce oricare ar fi felul sau valoarea donatiei (directa.). dar nici macar continuata impotriva mostenitorilor donatarului (art.834alin.

Daca donatorul avea in momentul incheierii contractului un copil declarat disparut desi acest copil este socotit a fi in viata (art. fie si postum (dupa moarte).nr. dar cu respectarea conditiilor prevazute de lege (forma autentica. disparutul este socotit a fi in viata pentru ca. ori cel declarat disparut .Vizitati www. or in acest caz nu este in interesul sau sa fie considerat nascut.ro ! Arhiva online cu diplome. in legatura cu conditiile revocarii pentru survenienta de copil. se mai pune problema ce efecte produce. deoarece este asimilat copilului din casatorie"'. dupa cum am vazut.tocilar. o persoana a carei existenta este putin probabila.). caci copilul conceput este considerat nascut (infans conceptus pro nato habetur) numai de cate ori este vorba de interesele (avantajele. cere ca donatorul sa aiba un copil "existent" in timpul facerii donatiei. prezumtia ar opera in detrimentui lui. revocarea se produce de drept prin nastere. expresa ori tacita. se cere ca donatorul sa nu aiba vreun copil sau alt descendent in viata in momentul incheierii contractului de donatie. chiar daca el moare inainte de intentarea actiunii in restituire.7 din Decretul nr. prezumtia opereaza in interesul lui. a) In primul rand. Conditii. cursuri si referate postate de utilizatori. a) Potrivit unei pareri. ceea ce il poate determina pe donator sa faca donatia. Evident.U. daca s-a declarat prin hotarare judecatoreasca moartea copilului.). 19 din Decr. Bineinteles. 4. Existenta unui copil conceput in momentul donatiei nu impicdic revocarea de plin drept prin nasterea copilului dupa incheierea contractului (art 837 C. b) A doua conditie este ca donatorului sa i se nasca un copil.nasterea ulterioara a unui copil atrage revocarea. dar manual cu traditio brevi manu etc. de regula. ulterior nasterii copilului. art.G. daca copilul nascut dupa incheierea contractului a fost conceput la acea data.). existenta unui copil adoptat "impiedica revocarea donatiei. si aceasta indiferent daca adoptia a fost cu toate efectele unei filiatii firesti (cu efecte depline) sau cu efecte restranse (art.G.este.U.839 C.fam. caci pentru ca revocarea sa nu opereze.civ.25/1997). Problema adoptiei.31/1954). adoptia? Problema este controversata. modificata prin Legea nr. articole abrogate pentru viitor prin O. nr.25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei. Pentru ca revocarea sa se produca trebuie sa fie indeplinite doua conditii. drepturile) sale (quotiens de commodis eius agitur .civ.836 C. Conditia este indeplinita. In cazul de fata. Durata vietii copilului este indiferenta. Pagina 74 din 110 .87/1998 pentru aprobarea O.75 si 79 C.desi prezumat a fi in viata . exista posibilitatea refacerii donatiei dupa nasterea copilului.art. Autorul are in vedere faptui ca raporturile adoptatorului cu copilul adoptat (si descendentii sai) sunt asimilate cu legaturile de rudenie rezultand din filiatia fireasca. el nu mai este "existent".civ. 3. nr. donatie care nu va mai fi revocabila pentru survenienta de copil. in aceasta materie. prin definitie. Pe de alta parte.. sau de confirmare din partea donatorului (art.31/1954) .

5. in dreptul succesoral roman. daca donatorul avea un copil adoptat in momentul donatiei. dar si in privinta tertilor dobanditori prin acte intre vii ai bunurilor daruite. sa fie chemata la mostenire. Daca donatia revocata pentru survenienta de copil era cu sarcini. iar in cazul imobilelor uzucapiunea de 10-20 ani. Deoarece donatia se desfiinteaza retroactiv. cu titlu universal sau cu titlu particular) care au dobandit mortis causa. o a treia conditie. Insa. potrivit regulilor generale. resoluto iure dantis. nasterea sau adoptarea unui alt copil dupa incheierea contractului nu atrage revocarea.civ.. In consecinta. fie in temeiul legii. adoptarea unui copil dupa momentul donatei are drept efect revocarea donatiei. dezolutiunea mostenirii poate fi legala. Efecte. resolvitur ius accipientis. si anume.Vizitati www. in cazul mobilelor tertul dobanditor de buna credinta va putea opune exceptia prevazuta de art. fie al testamentului. Posesorul care nu indeplineste conditiile necesare poate invoca numai uzucapiunea de 30 de ani. desedit de capacitatea succesorala si de a nu fi nedemna. Operatiunea de determinare a persoanelor chemate sa culeaga patrimoniul unei persoane fizice decedate constituie devolutiunea mostenirii. revocarea nu se produce decat in limita folosului pur gratuit procurat donatarului. Rudenia – baza devolutiunii succesorala legale Pagina 75 din 110 . testamentara si contractuala. Dupa izvorul acesteia. revocarea produce efecte nu numai impotriva donatarului si succesorilor sai (universali. cursuri si referate postate de utilizatori. adica sa aiba vocatie succesorala. potrivit acestei pareri.tocilar. DEVOLUTIUNEA SUCCESORALA LEGALA Notiuni generale Pentru ca o persoana sa poata mosteni o alta persoana fizica se cere. Revocarea pentru survenienta de copil produce efecte retroactive de la data incheierii contractului de donatie. 1909-1910 C. lar daca donatorul n-a avut nici un copil in momentul contractarii. ori in baza unei institutiuni cantractuale.ro ! Arhiva online cu diplome.

In continutul notiunii de membrii ai aceleasi familii au fost cuprinsi atat descendentii si ascendentii lui de cujus. fata de alte rude dintr-o alta calasa.fam. Transmisiunea succesorala in dreptul tarii noastre. In primul caz rudenia este in linie dreapta. 45 C. nepotul de fiu si bunicul sunt rude de gradul al doilea etc. denumita clasa ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati (parintii lui de cujus.etc.) Clasa a IV – a. chemate la mostenire intr-o anumita ordine stabilita de lege. denumita clasa ascendentilor ordinari (bunicii. in linie colaterala. dupa numarul nasterilor intervenite. Clasa a III – a. Rudenia in linie dreapta poate fi ascendenta sau descendenta. masurata pe linia legaturii de rudenie. Pagina 76 din 110 . adica unchii si matusile. bazata pe influenta dreptului roman. Gradul de rudenie Gradul de rudenie este distanta dintre doua rude. cursuri si referate postate de utilizatori.) Clasa a II – a. 46 C. precum si fratii si surorile bunicilor lui de cujus)..ro ! Arhiva online cu diplome. nepotii. Potrivit art. gradul de rudenie se stabileste astefel: In linie dreapta. care isi afla ascendenta in acelasi autor de cujus.Vizitati www. denumita clasa colateralilor ordinari. astfel. fam. In Codul Civil sunt reglementate patru clase de mostenitori. iar in al doilea. fratii si surorile acestuia. “rudenia este legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun”.tocilar.. fiul si tatal sunt rude de gradul intai.. etc. a fost edificata pe principiul traditional al legaturii de sange existente intre membrii aceleasi familii. pana la gradul al IV-lea (ceilalti colaterali decat cei din clasa a II-a. verii primari. stranepotii. si anume: Clasa I – clasa descendentilor lui de cujus (copii. Clasa de mostenitori Clasa sauordinul de mostenitori reprezinta grupul de rude apropiate ale lui de cujus. precum si descendentii acestora din urma pana la gradul al IV-lea inclusiv). Potrivit art. dupa numarul nasterilor. cat si colateralii acestuia. strabunicii celui decedat.

verii primari in gradul al patrulea. a descendentilor. Altfel spus. treapta sau generatie reprezinta un grad de rudenie. pana la cealalta ruda. fac parte. al treptelor sau generatiilor care urca si care coboara intre rude. unchiul si nepotul in gradul al treilea. nepotul de fiu. in ordinea de preferinta stabilita de Codul Civil. dupa cum am vazut. inlatura de la mostenie parintii lui de cujus care. desi exista. gradul de rudenie este irelevant. gradele se stabilesc dupa numarul nasterilor.Vizitati www. dupa numarul nasterilor. indiferent de gradulor de rudenie. Principiile generala aplicabile devolutiunii succesorale legale.ro ! Arhiva online cu diplome. In cazul in care moartea lui de cujus nu sunt mostenitori din clasa descendentilor sau. in linie dreapta. sunt renuntatori sau nedemni. astfel. De exemplu. In line colaterala. desi rude de graul intai. sau stranepotul de fiu. clasele de mostenitori sunt chemate sa culeaga succesiunea numai cate una. cursuri si referate postate de utilizatori. existand atatea grade de rudenie cate generatii sunt. iar in line colaterala. Principiul prioritatii clasei de mostenitori In conformitate cu acest principiu. ruda de gradul al treilea cu de cujus. Pagina 77 din 110 . existand tot atatea grade cate generatii exista de la una din rude in sus. urcand de la una dintre rude pana la ascendentul comun si coborand de la acesta pana la cealalta ruda. fratii sunt rude de gradul al doilea. pana la ascendentul comun si de la acesta in jos. care este ruda de gadul al doilea cu cel ce a decedat.tocilar. Exceptii. cu excluderea mostenitorilor din celelalte trei clase. Asa fiind. In cadrul acestiu principiu. cu excluderea de la succesiune de la mostenitori. Principiul impartiri succesiunii intre rudele de acelasi grad in parti egale (pe capete). Principiul proximitatii gradului de rudenie. fiecare nastere. atunci mostenirea urmeaza a fi culeasa de succesorii din calasa a II-a (parintii lui de cujus impreuna cu fratii si surorile acestora sau descendentii lor). Pricipiul prioritatii clasei de mostenitori. cei din ultimele doua clase. in vreme ce nepotul si stranepotul de fiu fac parte din clasa I-a. urmeaza ca mostenirea deschisa sa fie chemati mai intai descendentii lui de cujus – adica mostenitorii din clasa I. din clasa a II-a de mostenitori.

ro ! Arhiva online cu diplome. desi descendenti ai acestiua. dar care vine la mostenire in concurs cu fiecare dintre acestea. bunicul lui de cujus – ruda de gradul al doilea . Daca nu sunt mostenitori de clasa a III-a ori. Cea de a doua exceptie de la acest principiu o constituie reprezentarea succesorala. cursuri si referate postate de utilizatori. desi exista. In clasa a III-a. au renuntat la succesiune sau sunt nedemni.Vizitati www. In absenta mostenitorilor de clasa a II-a ori daca . De la principiul prioritatii clase de mostenitori legiuitorul a creat o exceptie si anume. sunt renuntatori sau nedemni. Sotul supravietuitor nici nu inlatura si nici nu poate fi inlaturat de la sccesiune de nici un mostenitor. nu inlatura de la mostenire pe fratii si surorile acestuia – rude de gradul al doilea – si nici pe descendentii din frati si surori. cu excluderea mostenitorilor din clasa a IV-a. Principiul proximitatii gradului de rudenie cunoaste doua exceptii si anume: In cadrul clasei de mostenitori – clasa mixta a ascendentilor privilegiati – parintii lui de cujus. daca sunt. sotul supraveietuitor al lui de cujus. raspectiv III. care sunt rude colaterale de gradul al patrulea cu cel decedat. vin impreuna la mostenirea lasata de de cujus. Principiul impartirii succesorale intre rudele de acelasi grad in parti egale (pe capete) In cazul in care exista mai multi mostenitori din aceeasi clasa si au Pagina 78 din 110 . inlatura de la succesiune pe nepotii si stranepotii celui decedat. care sunt rude de gradul al treilea. dinpotriva. si anume. la succesiune vor fi chemati mostenitorii din clasa a III-a (clasa aascendentilor ordinari). Din clasa a IV-a. care. sunt insa de grade de rudenie mai indepartate. unchii si matusile – rude in linie colaterala de gradul al treilea cu de cujus – inlatura pe verii primari ai acestuia. ci. de grdaul II.ii inlatura pe strabunici. Principiul proximitatii gradului de rudemie intre mostenitorii din acceasi clasa Copii lui de cujus – descendenti de gradul I. atunci mostenirea urmeaza a fi culeasa de catre mostenitorii din clasa a IV-a (clasa colateralilor ordinali). indiferent carei clase apartine acesta. care nu face parte din o clasa de mostenitori legali. desi sunt rude de gradul intai.tocilar.

descendentii se pot reprezenta unii pe altii (art. pentru a culege. sau.). si anume: In linie dreapta.). Astfel. descendentii fratilor si surorilor lui de cujus ii pot reprezenta pe ascendentii lor predecedati (art. daca s-ar fi aflat in viata). acetia vor imparti mostenirea in parti egale. civ. acelasi grad de rudenie. iar cel care vine la succesiune pe calea reprezentarii succesorale se numeste reprezentant. in cazul in care cel decedat a lasat pentru cei patru copiii ai sai. cat si dupa tata. O prima exceptie pe care o intalnim in cazul in care la succesiune sunt chemati frati si surori din casatorii diferite. neavand descendenti. Prin urmare. atat dupa mama.ro ! Arhiva online cu diplome. a lasat doi frati buni. ci.civ.tocilar. Acest principiu nu este aplicabil nici in cazul chemarii la mostenire pe calea reprezentarii succesorale.Vizitati www. impartirea mostenirii nu se va mai face in parti egale (pe capete). Reprezentarea succesorala Reprezentarea succesarala constituie un beneficiu al legii in virtutea caruia un succesibil de gradul de rudenie mai indepartat urca in locul si gradul ascendentului sau precedat la data deschiderii mostenirii. In aceasta ipoteza. pe linii. cand impartirea mosteniriise face pe tulpini si nu in parti egale. Cazurile in care este admisa reprezentarea succesorala Reprezentarea succesoralaeste admisa numai in doua cazuri. Asa de esxemplu. in concurs cu mostenitorii mai apropiati in grad. 666 C. fratii si surorile lui de cujus. in parti inegale. cursuri si referate postate de utilizatori. al carui loc si grad este imprumutat. fiecare va mosteni o parte egala cu ceilalti. se numeste reprezentat. reprezentare succesorala se bucura numai descendentii lui de cujus (mostenitorii din clasa I) si descendentii fratilor si surorilor lui de cujus (mostenitorii din clasa Pagina 79 din 110 . 665 C. partea de mostenire ce s-ar fi cuvenit celui pe care il reprezinta ( ascendentul. fiecare culegand un sfert din masa succesorala. desi aceste sunt rude de acelasi garad cu cel despre a carui mostenire este vorba. Ascendentul precedat. fiecare culegand o jumatate din mostenirea lasata. vor culege o parte mai mare din mostenire decat fratii si surorile numai dupa mama sau numai dupa tata. In linie colaterala.

d. este absolut necesar ca reprezentantul sa fie predecedat lui de cujus.ro ! Arhiva online cu diplome. intelegandu-se prin aceasta ca de ea se vor bucura numai descendentii de gradul al doilea. ca nepotii – rudele de gradul al doilea – au vocatie la mostenire prin reprezentare. daca cel reprezentat s-ar fi aflat in viata la momentul dechiderii succesiunii lui de cujus. lasand locul sau vacant. astfel incat descendentul sa poata urca in gradul si in locul sau.m. cursuri si referate postate de utilizatori. spre a reprezenta pe descendentii de gradul intai. adica la infinit. fie ca exista fii ai lui de cujus – rude de gradu intai – fie ca la mostenire vin doar nepoti a lui de cujus. De reprezentare nu vor beneficia ascendentii privilegiati. Reprezentantul trebuie sa fie descendent in linie dreapta sau descendent din fratii si surorile lui de cujus Pagina 80 din 110 .a.. ci si descendentii de gradul al treilea pot reprezenta pe descendentii de gradul al dilea. “nemarginit”. el ar fi putut sa-l mosteneasca pe acesta. “nu se reprezinta decat persoanele moarte”. in cazul descendentilor proveniti din colaterali privilegiati (frati si surori). ascendentii ordinari. Conditiile reprezentarii succesorale Reprezentantul trebuie sa fie decedat la data deschiderii succesiunii In conformitate cu prevederile art. In cazurile in care reprezentarea succesorala este permisa de lege. Subliniem ca. Reprezentarea opereaza “nemarginit” (la infinit). civ. Locul celui reprezentat trebuie sa fie util Deosebit de cerinta ca cel reprezentat sa fi lasat un loc vacant prin deces. precum si cei de gradul al patrulea pot reprezenta pe descendentii de gradul al treilea s. reprezentarea nu mai opereaza nemarginit ca in cazul descendentilor in linie dreapt. cand ne referim la clasa descendentilor.Vizitati www. Prin faptul ca reprezentarea opereaza “in toate cazurile” se intelege. colateralii ordinari si nici sotul suparvietuitor. ci numai pana la gradul al patrulea. este necesar si ca acest loc sa fie util. 668 C. ea opereaza: “in toate cazurile”.tocilar. Pentru reprezentarea succesorala. a II-a). ceea ce inseamna ca.

Vizitati www. Indiferent de numarul reprezentantilor. aceasta este unica forma de adoptie. ceea ce inseamna ca ei beneficiaza. Descendentii sunt obligati sa raporteze donatiile. de indeplinirea vreunei formalitati. Prin tulpina se intelege ascendentul predecedat (autor comun) si care este reprezentat de catre descendentii sai. Reguli speciale aplicabile diferitelor categorii de mostenitori legali Clasa descendentilor In cazul adoptiei cu efecte restranse.tocilar. In cazul adoptiei cu efecte depline. fie prin reprezentare. dar pastreaza dreptul de a mosteni pe parintii firesti. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. facem mentiunea ca acestia nu mostenesc si pe rudele adoptatorului. insa rup orice legatura de rudenie cu parintii firesti si celalalte rude ale acestora si deci. intrucat n-au devenit rude si cu acestea. spre a intra in posesia mostenirii. Descendentii sunt mostenitori rezervatari. de posesia titlului de mostenitor si nu au nevoie. acestia au dreptul numai la partea din succesiune care s-ar fi cuvenit autorului lor. precum si pe celelalte rude firesti. Efectele reprezentarii succesorale Principalul efect al reprezentarii succesorale consta in impartirea mostenirii pe tulpini. si dreptul de a succede. Legea admite numai descendentii in linie dreapta – mostenitorii din clasa I – si descendentii fratilor sau surorilor lui de cujus – mostenirea din clasa a II-a – sa beneficieze de reprezentarea succesorala. daca acesta s-ar fi aflat in viata la data deschiderii succesiunii. de o parte din mostenire. denumita rezerva succesorala. In prezent. de drep. in puterea legii. adoptatul si descendentii sai mostenesc pe adoptator si pe rudele acestiua. Caractere juridice ale drepturilor succesorale ale descendentilor: Descendentii potculege mostenirea fie in nume propriu. adoptatul si descendentii sai au vocatie succesorala la mostenirea adoptatului intocmai ca si descendentii firesti. adica se bucura. adica sa readuca la masa Pagina 81 din 110 . Descendentii dunt mostenitori sezinari.

acestora li se cu vine impreuna o jumatate din mostenire. intiderea drepturilor succesorale ale ascendentilor privilegiati va fi: Daca exista un singur parinte in concurs cu fratii si surorile lui de cujus sau descendenti acestora. Clasa ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati Ascendentii privilegiati Sunt parintii lui de cujus.tocilar. Daca exista ambiiparinti in concurs cu colateralii privilegiati sau descendentii acestora. sunt mostenitori sezinari. sunt mostenitori rezervatari. succesorala bunurile pe care le-au primit de la de cujus cu titlu de donatie. iar celalta jumatate se cuvine fratilor si surorilor sau descendentilor acestora pe calea reprezentarii succesorale. cat si adoptatori in concurs cu colateralii privilegiati.ro ! Arhiva online cu diplome. restul de ¾ revenind colateralior privilegiati. nefiind afectata partea colateralilor privilegiati. Caracterele juridice ale drepturilor succesorale ale ascendentilor privilegiati: vin la succesiune numai in nume propriu nu si pe calea reprezentarii succesorale. Daca exista atat parinti firesti. dica tatal si mama din casatorie. din afara casatoriei si din adoptie. nu sunt obligati la raportul donatiilor. parintele va primi ¼ din mostenire. Caracterele juridice ale drepturilor succesorale ale colateralilor privilegiati: pot veni la mostenire in nume propriu. In ipoteza concursului cu colateralii privilegiati.Vizitati www. parintii vor avea dreptul la jumatate din succesiune (fiecare cate ¼). cursuri si referate postate de utilizatori. prin reprezentare succesorala. descendentii lor pana la gradul IV Pagina 82 din 110 . precum si descendentii lor pana la gradul IV inclusiv (nepoti si stranepoti de frate sau de sora). Colateralii privilegiati Sunt fratii si surorile lui de cujus. fara scutire de raport.

Caracterele juridice ale drepturilor succesorale ale ascendentilor ordinari: pot veni la mostenire numai in nume propriu. din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline a parintilor lui de cujus. sau cand. Caracterela juridice ale drepturilor succesorale ale colateralilor ordinari: pot veni la succesiune numai in nume propriu nu si prin reprezentare. nu si prin reprezentare succesorala: sunt mostenitori sezinari. din casatorie.tocilar. Clasa colateralilor ordinari Clasa colateralilor ordinari este alcatuita din rudele lui de cujus in linie colaterala pana la gradul IV inclusiv. Pagina 83 din 110 . fara limita de grad. nu sunt obligati la raportul donatiilor. desi acestia exista. ceilalti exheredati in totalitate. ei vor imparti succesiunea in parti egale.ro ! Arhiva online cu diplome. Clasa ascendentilor ordinari Sunt rudele in linie dreapta ascendenta ale lui de cujus. din afara casatoriei si din adoptia cu efecte depline. cursuri si referate postate de utilizatori. REZERVA SUCCESORALA Consideratii preliminarii. si anume: bunici. sunt renuntatori sau nedemni. nu sunt mostenitori rezervatari si nici sezinari. In cazul in care la mostenire vin numai ascendentii de acelasi grad. adica: unchii si matusile (gradul III)precum si verii primari (gradul IV) din casatorie.Vizitati www. cei rezervatari de cotitatea disponibila. nu sunt obligati la raportul donatiilor. nu sunt mostenitori rezervatari si nici mostenitori sezinari. inclusiv pot veni sa culeaga mostenirea si prin reprezentare succesorala. fiind rude in linie dreapta. nu sunt mostenitori rezervatari: nu sunt obligati la raportul donatiilor. Colateralii ordinari vin la mostenire numai in lipsa mostenitorilor legali din primele trei clase. strabunicic. ori exheredati. strastrabunici.

Ca mostenire. Cercul mostenitorilor rezervatari si cuantumul rezervei sunt stabilite imperativ de lege. mostenitorilor rezervatari care pot si vor sa mosteneasca. cursuri si referate postate de utilizatori. neputand fi modificate prin vointa celui care lasa mostenirea. in indiviziunea. impotriva vointei defunctului manifestata prin libertati facute in timpul vietii (donatii) sau prin dispozitii testamentare pentru cauza de moarte. Dreptul la rezerva este un drept propriu. valoric. nascut in persoana mostenitorilor rezervatari la data deschiderii mostenirii. Intrucat cotitatea disponibila si. la micsorarea cuantumului rezervei. Caracterul imperativ al rezervei. indirect. in natura. De exemplu. Notiune de rezerva succesorala Rezerva succesorala este acea parte din patrimoniul celui care lasa mostenirea la care mostenitorii au dreptul in virtutea legii. astfel incat patrimoniul lasat la moarte poate fi. nimeni nu este obligat sa lase o mostenire. dar si donatiile pe care le-a facut in timpul vietii.Vizitati www. de exemplu. Legea stabileste cotitatea disponibila. in principiu. rezerva succesorala sunt determinate ce parti din mostenire. Pagina 84 din 110 . iar nu sub forma echivalentului in bani.ro ! Arhiva online cu diplome. Dar dreptul de dispozitie. drept exclusiv si absolut poate fi exercitat numai in limitele si cu modificarile determinate de lege. a carei parte este. ce se atribuie mostenitorilor rezervatari impotriva vointei defunctului. mostenitorii rezervatari au dreptul la rezerva. in cazurile si in conditiile prevazute de lege. Caracterul colectiv al rezervei. iar restul bunurilor se atribuie cu titlu de rezerva. Caracterul propriu al dreptului la rezerva. rezerva poate fi atribuita sau intregita sub forma unui echivalent in bani. deci are caracter succesoral. chiar daca are rude apropiate sau sot supravietuitor. se are in vedere nu numai patrimoniul defunctului le data mortii. Caracterele juridice ale rezervei succesorale Rezerva este parte a mostenirii. doi sau mai multi copii. iar nu dobandit de la defunct prin succesiune. Potrivit legii. ca fractiuni din “bunurile defunctului”. nici chiar cu acordul viitorilor mostenitori rezervatari care ar comsimti. Numai in mod exceptional. global. care au calitatea de mostenitori rezervatari. daca bunul donat a fost instrainat de donator inainte de deschiderea mostenirii. orice persoana fizica poate dispune liber de bunurile care alcatuiesc patrimoniul sau. In cazul in care exista o pluralitate de mostenitori rezervatari. Astfel de limitari sunt prevazute in favoarea unor rude apropiate ale defunctului si in favoarea sotului supravietuitor.tocilar. de exemplu. rezerva lor se determina si se atribuie in mod colectiv. cu totul neinsemnat. Dreptul la rezerva in natura.

indisponibilitate care este relativa (opereaza numai o fractiune din mostenire si numai acele acte ale defunctului care sunt liberalitati). putand consta. In literatura de specialitate se mai aminteste caracterul indisponibil al rezervei. de exemplu. poate fi retinuta numai “in intelesul ca nu poate fi stirbita prin donatii sau legate” si exheredari.ro ! Arhiva online cu diplome. DREPT PENAL – PARTE SPECIALA Omorul – art. protejata in mod egal. Actiunile sunt cele mai frecvente modalitati de savarsire a omorului. din momentul nasterii si pana in momentul mortii naturale. iar nu ca “situatia unui lucru…de care nu poate dispune”. cursuri si referate postate de utilizatori.. mostenitorii din clasa a II-a de mostenitori legali. cat si printr-o infractiune. indiferent de titulr.tocilar. deci ascendentii privilegiati. calitatea de mostenitori rezervatari o au descendentii defunctului de orice grad. Continutul constitutiv Latura obiectiva. Subiect activ poate fi orice persoana. indiferent de starea sanatatii acesteia. valoare fundamentala. Dreptul la viata este protejat indiferent de varsta victimei.Vizitati www. 174 Continutul juridic Infractiunea consta in uciderea unei persoane. Mostenitorii rezervatari Potrivit Codului civil. In practica instantei supreme rezerva a fost declarata chiar si inalienabila si inse4sizabila. deci toti mostenitorii din clasa I de mostenitori legali. Notiunea de indisponibilitate a rezervei (creatoare de confuzii). Indisponibilitatea rezervei. Obiectul material este reprezentat de corpul victimii. Conditii preexistente Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare le dreptul la viata. Elementul material al laturii obiective se poate realiza atat printr-o actiune. persoana in viata. Participatia penala este posibila sub toate formele. in: fapta conducatorului de autovehicul caruia i se cere cu insistenta de catre victima Pagina 85 din 110 . starea de sanatate. precum si parintii defunctului. etc.

Urmarea imediata consta in moartea victimei. lovituri aplicate victimei si de catre o alta persoana. Sub acest aspect.Vizitati www. pentru a cobori. constand. contribuie si alti factori preexistenti. 175 Continutul juridic Potrivit art. fie impotriva psihicului acesteia. prin care se pune in pericol viata victimei.. Sanctiunea consta in inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. Faptuitorul ii provoaca victimei o emotie puternica. vor fi luate la individualizarea juridica a pedepsei. Latura subiectiva presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei. altfel. de exemplu. In practica judiciara se pune. problema delimitarii tentativei de omor de vatamarea corporala grava. Acest raport exista chiar daca la producerea rezultatului socialmente periculos. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce rezultatul socialmente periculos. la vatamarea corporala grava. pentru existenta infractiunii. etc. Infractiunea poate constitui modalitate a elementului material. de a mari viteza in momentul deschiderii portierii de catre victima. in timp ce la temtativa de omor starea de pericol pentru viata victimei ii este imputabilafaptuitorului pe baza de intentie. in internarea cu intarzaiere a victimei la spital. care. atunci cand faptuitorul nu isi indeplineste obligatia de a actiona pentru impiedicarea mortii victimei. concomitenti. moartea victimei. Raportul de cauzalitate dintre fapta autorului si moartea victimei. o boala de care sufera victima. care poate fi directa sau indirecta. cursuri si referate postate de utilizatori. Sanctiuni Tentativa se pedepseste. nu intereseaza mobilul sau scopul savarsirii faptei.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. in sensul ca. care poate suferi imediat sau mai tarziu. 175 C. p. Forme. ceea ce a dus la lovirea si apoi la decesul vivtimei. desi cunostea imprejurarea ca aceasta sufera de cord si ca o astfel de emotie ii provoaca moartea. in mod frecvent. Omorul calificat – art. omorul calificat consta in omorul savarsit in vreuna din urmatoarel imprejurari: Pagina 86 din 110 . Actiunea poate fi indreptata fie impotriva corpului victimei. de a nu da curs acestei cereri. aceasta stare de pericol ii este imputabila pe baza de praeterintentie. trebuie sa existe. insa. Cele douna infractiuni se deosebesc sub aspectul laturei subiective. va sri din mers. ci dimpotriva. sa opreasca autovehiculul pentru ca. ori posteriori.

recunoasterea unui drept.ro ! Arhiva online cu diplome. avantaj sau beneficiu de natura patrimoniala. in vederea savarsirii faptei. in vederea savarsirii faptei. avantaje materiale. efectuarea unor acte de pregatire materiala. profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara. in public. De asemenea. omorul este simplu si nu calificat. printr-o casatorie nula datorita bigamiei. efectuarea unor acte de pregatire morala. in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei. si poate consta in bani.tocilar. ori de la executarea unei pedepse. indiferent daca interesul material urmarit de catre faptuitor este realizat sau nu. cu premeditare. bunuri. Omorul savarsit asupra sotului sau unei rude apropiate Calitatea de sot trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei.Vizitati www. Omorul savarsit cu premeditare Premeditarea presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor trei conditii: trecerea unui interval de tmp din momentul luarii hotararii de a savarsi omorul si pana in momentul executarii inftactiunii. stingerea unei datorii. din interes material. Faptuitorul actioneaza nu din convingerea realizarii unor interese materiale pe o cale aparent legala. Daca aceasta calitate a incetat. ca urmare a desfacerii casatoriei prin divort. pentru a se sustrage sau a sustrage pe altul de la urmarire sau arest. Omorul savarsit din interes material Interesul material este orice folos. asupra sotului sau unei rude apropiate. fapta constituie un omor simplu. ci prin sustragera de bunuri cu ajutorul vilolentei. pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni. psihica. cursuri si referate postate de utilizatori. Agravanta exista. daca faptuitorul si victima erau legati. Pagina 87 din 110 . prin mijoloace ce pun in pericolviata mai multor persoane.

Se considera ca fiind in stare de neputinta de a se apara si persoanele a caror faorta fizica este vadit disproportionata fata de cea a faptuitorului. datorita unei stari fizice sau psihice ori altor imprejurari. fie datorita imprejurarilor in care sunt folosite.tocilar. este suficient sa se stabileasca o legatura intre omorul savarsit si indatoririle de serviciu ale victimei. cu conditia. cursuri si referate postate de utilizatori. adica sa nu se datoreze acestuia. ca victima se afla in stare de neputinta de a se apara. Este necesar ca faptuitorul sa fi stiut.ro ! Arhiva online cu diplome. Este necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut faptul ca mijloacele folosite pun in pericol viata mai multor persoane. mijloace care. Omorul savarsit prin mijloace ce pun in pericol viata mai multor persoane Agravanta se refera la mijloacele de savarsire a omorului. creaza o stare de pericol pentru viata altor persoana. fie prin natura lor. Nu se cere o concordanta in timp intre savarsirea omorului si indeplinirea indatoririlor de serviciu ale victimei. savarsind infractiunea mai usor. Starea de neputinta a victimei de a se apara trebuie sa fie exterioara activitatii faptuitorului. care nu se rasfrange asupra participantilor. Calitatea de sot sau de ruda apropiata a faptuitorului in raport cu victima este o circumstanta personala. nu pot reactiona impotriva agresorului. omorul putand fi savarsit in timpul sau dupa indeplinirea de catre victima a acestor indatoriri. Pagina 88 din 110 .Vizitati www. Circumstanta este reala si se rasfrange asupra eventualilor participanti. in afara mortii victimei. Circumstanta este reala si se rasfrange asupra participantilor. Sunt in neputinta de a se apara persoanele care. sa o fi cunoscut. faptuitorul trebuie sa profite efectiv de starea victimei. daca acestia au cunoscut-o. in momentul savarsirii faptei. Omorul savarsit profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara Pentru existenta agravantei trebuiesc indeplinite cumulativ doua conditii: victima trebuie sa se afle in stare de neputinta de a se apara. Omorul savarsit in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei Pentru aplicarea agravantei.

insa. arest. cursuri si referate postate de utilizatori. faptuitorul prins in flagrant delict care este urmarit de o persoana pentru a fi prins si predat organelor de urmarire penala. cat si sensul de urmarire penala. pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni. Executarea unei pedepse semnifica masura luata pentru aducerea la indeplinire a dispozitiilor privind executarea pedepselor principale.Vizitati www. Situatia premiza consta in faptul ca autorul omorului sau o terta persoana se afla in una din urmatoarele trei situatii prevazute alternativ: urmarire. p. Forme. aplicabila in cazul in care victima si-a depasit atributiile de serviciu. ori de la executarea unei pedepse Agravanta ia in considerare faptul ca prin savarsirea omorului. Arestarea semnifica atat arestarea invinuitului sau a inculpatului. Sanctiunea consta in inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicere unor drepturi. Omorul savarsit in public Agravanta ia in considerare periculozitatea sporita a faptei. Omorul savarsit pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmarire sau arestare. care este data de locul savarsirii. complementare si accesorii.tocilar. se incalca in secundar si relatiile sociale referitoare la activitatea de infaptuire a justitiei. cum ar fi. Agravanta nu este. Sanctiuni Tentativa se pedepseste. Pagina 89 din 110 . executarea unei pedepse. cat si arestarea pentru punerea in executare a unei hotarari definitive de condamnare la o pedeapsa cu inchisoarea privativa de libertate. un loc public in acceptiunea art. cfomportandu-se in mod abuziv. Circumstanta are caracter personal. 152 C. ca masura prevantiva. Urmarirea poate avea semnificatia de urmarire fizica. Omorul savarsit pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni Agravanta ia in considerare faptul ca omorul este conceput si realizat ca o infractiune mijloc.ro ! Arhiva online cu diplome. de exemplu.

asupra a doua sau mai multe persoane. de catre o persoana care a mai savarsit un omor. Omorul savarsit prin cruzime Caracteristica acestui omor deosebit de grav consta in aceea ca faptuitorul intrebuinteaza in mod voit anumite metode si mijloace de chinuit a victimei. cursuri si referate postate de utilizatori. prelungitein timp. se aplica numai circumstanta agravanta speciala. pentru a savarsi sau a ascunde savarsirea unei talharii sau piraterii..Vizitati www. asupra unei famei gravide. cauzandu-I suferinte puternice. politist. situatie care sporeste periculozitatea sociala a omorului si il caracterizeaza pe faptuitor ca fiind deosebit de periculos. a) C. avand acelasi continut. sau daca activitatea de ucidere indreptata impotriva a doua sau mai multor persoane ramane fara rezultatul cerut de lege. jandarm ori asupra unui militar. urmata de moartea a cel putin doua persoane dintre acestea. asupra unui magistrat. Omorul savarsit de catre o persoana care a mai savarsit un omor Pagina 90 din 110 .p.ro ! Arhiva online cu diplome. caz in care ne aflam in prezenta omorului deosebit de grav in forma consumata. 75 lit.p. Omorul savarsit asupra a doua sau mai multor persoane Agravanta ia in caonsiderare pluralitatea de victime. 176 lit. caz in care ne aflam in prezenta tentativei acestui omor deosebit de grav. suferintele cazate victimei sunt de natura fizica. b) C. Omorul deosebit de grav – art. in sensul ca nu se produce moartea nici uneia dintre acele persoane. Circumstanta agravanta speciala prevazuta in art. si circumstanta agravanta generala prevazuta in art.176 Continutul juridic Omorul deosebit de grav este omorul savarsit in vreuna din urmatoarele imprejurari: prin cruzime. De regula. altele decat cele care insotesc moartea violenta.tocilar. insa acestea pot fi si de natura morala. Agravanta este aplicata numai daca se produce efectiv moartea a cel putin doua persoane. Moartea a doua sau mai multor persoane trebuie sa fie rezultatul unei singure actiuni. constand de exemplu. in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora. in punerea de otrava in mancarea destinata mai multor persoane.

care trebuie sa fie magistrat. 176 lit.tocilar. politit. Omorul savarsit pentru a savarsi sau a ascunde savarsirea unei talharii sau piraterii Faptuitorul urmareste inlesnirea sau ascunderea oricarei infractiuni. aceasta tentativa intra in concurs cu tentativa sau cu infractiune consumata de talharie sau piraterie. d) C. in cazul omorului deosebit de grav. Omorul se savarseste in timp ce victima isi indeplineste in mod legal. dupa cum executarea talhariei sau pirateriei a fost intrrupta sau dusa pana la capat.p.ro ! Arhiva online cu diplome. Circumstanta este personala si nu se rasfrange asupra participantilor. insa exista si opinia potrivit careia antecedenta faptuitorului poate consta si intr-o tentativa de omor. Exista tentativa la omorul deosebit de grav prevazut de art. Omorul savarsit asupra unei femei gravide Este necesar ca starea de graviditate sa fie reala si sa fie cunoscuta de catre faptuitor. Nu intereseazadaca pentru omorul anterior. faptuitorul a beneficiat sau nu de vreo cauza de atenuare a pedepsei. insa. Pagina 91 din 110 . indatoririle de serviciu sau publice ori in legatura cu indeplinirea acestora. politist. pentru omorul deosebit de grav. Latura subiectiva a infractiunii este o circumstanta personala. jandarm sau militar. Daca scopul se realizeaz in mod efectiv. raspunderea penala se stabileste atat pentru omor deosebit de grav. Omorul savarsit asupra unui magistrat. cursuri si referate postate de utilizatori. jandarm ori asupra unui militar. Circumstanta agravanta se refera la un antecedent al faptuitorului – savarsirea anterioara a altui omor – care demonstreaza persistenta sa in ceea ce priveste savarsirea faptei si il caracterizeaza ca fiind deosebit de periculos. Cunoasterea da catre faptuitor a starii de graviditate a victimei se stabileste. in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora Circumstanta care atribuie omorului caracter deosebit de grav se refera la victima infractiunii.Vizitati www. cat si pentru talharie sau piraterie. in fiecare caz. instanta de judecata va tine seama de aceasta la stabilirea pedepsei. adica faptuitorul savarseste talharia sau pirateria. scopul este restrans numai la savarsirea sau ascunderea unei talharii sau piraterii. Omorul savarsit anterior trebuie sa fie un omor consumat. in raport cu imprejurarile concrete ale cauzei. daca a beneficiat de o astfel de scuza.

mama trebuie sa raspunda pentru pruncucidere. Subiectul activ poate fi numai mama copilului nou-nascut. Elementul material se realizeaza. drept pe care il are copilul nou-nascut. imediat dupa nastere. In opinia majoritara. Pagina 92 din 110 . iar ceilalti participanti pentru omor calificat. se sustine ca. Sanctiunea consta in detentiune pe viata alternativ cu o inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.. Forme. circumstanta este atenuanta. Daca mama isi ucide copiluldin culpa. care poate fi directa sau indireca. Sanctiuni Tentativa se pedepseste. indiferent daca noul-nascut este un copil din cadrul sau din afara casatoriei.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. pe baza expertizei medicolegale. Daca mama isi ucide copilul in conditiile art. fapta constituie infractiune de ucidere di culpa. Latura subiectiva presupune intentia. savarsita imediat dupa nastere de catre mama aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere. ca si in cazul omorului. activitate care poate consta intr-o actiune sau intr-o inactiune.Vizitati www. Pruncuciderea – art. ea nu se rasfrange asuora participantilor. Calitatea de nou-nascut. deoarece asupra acestuia se exercita nemijlocit activitatea de ucidere. in fiecare caz concret. p. Rezultat care se poate produce imediat sau dupa trecerea unui intreval de timp. printr-o activitate de ucidere. se stabileste. Conditii preexistente Obiectul juridic const in relatii sociale referitorre la dreptul la viata. Fiind o circumstanta personala atenuanta. 177 Continutul juridic Infractiunea consta in uciderea copilului nou-nascut. Urma imediata consta in moartea copilului nou-nascut. potrivit careia pruncuciderea este o forma atenuanta a omorului. in cazul savarsirii faptei in participatie. 177 C. Protectia penala este egala. cursuri si referate postate de utilizatori. Obiectul material consta in corpul coplului nou-nascut. dupa cum nu intereseaza starea de sanatate a acestuia. Continutul constitutiv Latura obiectiva. opinie care este impartasita si de practica judiciara.

este necesara efectuarea unei expertize medico-legale prin care sa se constate ca in conditiile corecte in care a savarsit fapta. si daca sunt indeplinite si celelalte conditii ale premeditarii. insa nu se pedepseste. Intentia mamai de a-si ucide copilul trebuie sa fie determinata de starea de tulburare pricinuita de nastere. Urmarea imediata consta in moartea unei persoane. Sanctiuni Tentativa infractiunii este posibila. moartea copilului nou-nascut. dintre activitatea de ucidere si rezultatului produs. Uciderea din culpa – art. la producerea rezultatului. Forme. Conditii preexistente Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la dreptul la viata. Raportul de cauzalitate. infractiunea consta in uciderea din culpa a unei persoane. fapta constituie un omor calificat. Obiectul material consta in corpul victimei. Pagina 93 din 110 . Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 ani la 7 ani. mama s-a aflat sub imperiul unei altfel de stari. Elementul material se realizeaza ca si in cazul omorului. infractiunea exista in forma agravanta. nu inlatura raportul de cauzalitate.ro ! Arhiva online cu diplome. Subiectul activ poate fi orice persoana. Participatia penala este posibila numai sub forma participatiei improprii. Interventia si a altor factori cu rol cauzal. 178 Continutul juridic Potrivit alin. 1. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce rezultatul cerut de lege. cursuri si referate postate de utilizatori. deci in afara si independent de vreo tulburare pricinuita de nastere. trebuie sa existe in toate cazurile. Daca mama a luat hotararea de a-si ucide copilul inainte de nasterea acestuia. Daca faptuitorul are o anumita calitate – de exemplu – este conducator de vehicul cu tractiune mecanica.Vizitati www. Pentru stabilirea starii de tulburare pricinuita de nastere. Continutul constitutiv Latura obiectiva. printr-o activitate de ucidere.tocilar.

5. In cazul culpei simple. 2-5. de orice alta persoana in exercitiu profesiei sau meseriei si care se afla in stare de ebrietate. a treia forma agravanta consta in fapta savarsita din culpa. sau care se afla in stare de ebrietate. a patra forma agravanta exista daca prin fapta savarsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multe persoane. la producerea rezultatului. a doua forma agravanta exista cand uciderea din culpa a unei persoane este savarsita de un conducator de vehicul cu tractiune mecanica avand in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala. in cele doua forme. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani. cursuri si referate postate de utilizatori. faptuitorul a prevazut posibilitatea producerii rezultatului periculos. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani. In cazul culpei cu previziune. Latura subiectiva presupune culpa. care contribuie la producerea rezultatului.tocilar. 181 Continutul juridic Pagina 94 din 110 . inlatura raspandirea penala a faptuitorului. Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 an la 5 ani. nu inlatura raspunderea penala a faptuitorului. Potrivit alin.3. Culpa concurenta a victimei. Potrivit alin. Vatamarea corporala – art.ro ! Arhiva online cu diplome. dar a separat in mod usuratic ca acest rezultat nu se va produce. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 7 ani. Forme. Potrivit alin. Sanctiuni Tentativa nu poate fi posibila. Culpa exclusiva a victimei. 2. Continutul agravant Infractiunea are patru forme agravante prevazute in alin. Potrivit alin. ori pentru efectuarea unei anumite activitati. Consumarea infractiunii are loc in momentul producerii mortii victimei. faptuitorul nu a prevazut rezultatul. prima forma agravanta consta in uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevenire pentru exercitiul unei profesii meserii.Vizitati www. 4. desi desi putea si trebuia sa-l prevada.

impotriva corpului. 1. atnci cand. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. cursuri si referate postate de utilizatori. Consumarea infractiunii are loc in modul in care se produce rezultatul ceru de lege. 1 savarsita asupra membrilor familiei. Subiect activ poate fi orice persoana. infractiunea este mai gravasi consta in fapta prevazuta de alin. infractiunea consta in fapta prin care s-a pricinuit integritati corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijire medicalade cel mult 60 zile. in urma caruia are nevoie de ingrijiri medicale. Participatia penala este posibila sub toate formele. Sanctiuni Tentativa nu se pedepseste. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Pagina 95 din 110 . de exemplu. Conditii preexistente Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la integritatea corporala si sanatatea persoanei. care poate fi directa sau indirecta. in mod nemijolocit.Vizitati www. victima este imbrancita si proiectata pe un plan dur. sau impotriva psihicului. Obiectul material consta in corpul victimei. comisiva sau omisiva. Eroarea asupra persoanei victimei. Elementul material se realizeaza printr-o fapta. 1¹. adica vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii persoanei care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel putin 21 de zile si cel mult 60 de zile. Contiunutul constitutiv Latura obiectiva. Actiunea poate fi indreptata. cand se produce victimei un soc psihic. Continutul agravant Potrivit art. Potrivit alin. Sanctiunea consta in inchisoare de la unu la 5 ani.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. precum si lovitura deviata nu inlatura raspunderea penala. Forme. care pricinueste persoanei o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii ce necesita pentru vindecere ingrijiri medicale de cel mult 60 de zile. Infractiunea exista nimai daca faptuitorul nu-si indeplineste obligatia legala de a impiedica producerea vatamarii. Latura subiectiva presupune intentia.

2 si 3. Pagina 96 din 110 . Forme. Vatamarea corporala grava – art.Vizitati www. Continutul constitutiv Latura obiectiva. persoana vatamata a efectuat deplasari ori s-a prezentat la locul de munca. 182 Continutul juridic Potrivit art. ori punerea in primejdie a vietii persoanei. Participatia penala este posibila sub toate formele. insa nu se pedepseste. Conditii preexistente Obiecrtu juridic consta in relatiile sociale referitoare la dreptul persoanei la integritate corporala si sanatate. 2. Sanctiuni Tentativa este posibila. slutirea. incadrarea juridica se va face in forma agravanta din ali. prestand efectiv munca.tocilar. Pentru existenta infractiunii ne are relevanta faptul ca. Continutul agravant Infractiunea are doua forme agravante. Latura subiectiva presupune vinovatia sub forma intentiei indirecte. in scopul producerii consecintei din textul de incriminare. Snctiunea consta in inchisoare de la 2 la 10 ani. avortul. Daca fapta se savarseste cu intentie directa. incetarea functionarii acestora.2. Obiectul material consta in corpul persoanei care este victima a infrectiunii. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 7 ani. in perioada in care au loc ingrijirile medicale necesare pentru vindecare. Elementul material se realizeaza printr-o fapta care produce integritatii corporale sau sanatatii persoanei o vatamare ce necesita pentru vindecare mai mult de 60 de zile ingrijiri medicale. o infirmitate permanenta fizica ori psihica. 3. Potrivit alin. infractiunea este mai grava daca fapta a produs vreuna din urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ. cursuri si referate postate de utilizatori. prevazute in alin. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce urmarea socialmente periculoasa. infractiunea consta in fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile. Subiectul activ poate fi orice persoana.ro ! Arhiva online cu diplome.

Vizitati www. infractiunea este mai grava cand fapta a fost savarsita in scopul producerii consecintelor prevazute la alin. deoarece lovirea sau fapta de vatamare corporala sa savarseste cu intentie. Participatia penala este posibila sub toate formele.tocilar. Pagina 97 din 110 . Subiect activ poate fi orice persoana. Tentativa se pedepseste. Sanctiuni Tentativa nu este pedeplibila.183 Continutul juridic Potrivit textului de incriminare. 180-182 a avut ca urmare moartea victimei. Potrivit alin. Latura subiectiva. infractiune exista daca vreuna dintre faptele prevezute in art. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 12 ani. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce moartea victimei.art. 3. Infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte este o infractiune praeterintentionala. Loviturile sau vatamarile cauzatoare de moarte . Circumstanta agravanta consta in aceea ca fapta este savarsita cu intentie directa. Obiectul material consta in corpul persoanei care este victima a infractiunii. Elementul material se realizeaza prin actiuni sau inactiuni identice cu cele prin care se realizeaza infractiunile de lovire saualte violente. potrivit alin. 1 si 2. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani. Forme. Continutul constitutiv Latura obiectiva.ro ! Arhiva online cu diplome. si a urmarit ca aceasta consecinta sa se produca. cursuri si referate postate de utilizatori. 3. Conditii preexistente Obiectul juridic consata in relatiile sociale referitoare la dreptul la viata. drept recunoscut fiecraei persoane. Actiunea sau inactiunea trebuie sa aiba ca urmare moartea victimei. deoarece faptuitorul a prevazut consecinta grava care s-a produs. iar urmarea mai grava produsa – moartea victimei – i se atribuie faptuitorului de baza culpei.

ro ! Arhiva online cu diplome. daca amenintarea s-a facut in gluma. a sotului acesteia ori a unei rude apropiate. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. consecinta negativa. Pagina 98 din 110 . Infractiunea nu are obiect material. De asemena. intenta lipseste daca faptuitorul a fost in eroare cu prvire la aptitudinea faptei sale de a produce victimei o astfel de stare. ca element constitutiv. raul cu care se ameninta trebuie sa fie realizabil intr un viitor nu prea indepartat. Amenintarea – art.Vizitati www. infractiuneasau fapta pagubitoare cu a carei savarsire se ameninta trebuie sa fie indreptata impotriva persoanei amenintate. Amenintarea este absorbita uneori. Participatia penala este posibila sub toate formele. Latura subiectiva presupune intentia. care poate fi directa sau indirecte. actiunea de amenintare trebuie sa fie de natura sa-l alarmeze pe cel amenintat. Subiect activ poate fi orice persoana. Conditii preexistente Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la libertatea morala a persoanei. Obiectul material. raul cu care se ameninta trebuie sa siba caracter injust. Actiunea de menintare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa aiba ca obiect savarsirea unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare. adica la posibilitatea acesteia de a lua hotarari si de a se manifesta fara temerea ca i s-ar putea produce vreun rau. Nu constituie infractiune amenintarea cu realizarea unui drept impotriva celui amenintat. Elementul material se realizeaza printr-o actiune de amenitare. daca este de natura sa alarmeze. 193 Continutul juridic Infractiunea consta in fapta de a ameninta o persoana cu savarsirea unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare indreptate impotriva ei. Intentia lipseste. consecinta negativa. Continutul constitutiv Latura obiectiva. faptuitorul necrezand nici o clipa ca amenintarea facuta ar fi de natura sa alarmeze si sa produca victimei o stare de temere. in continutul altor infractiuni. a sotului ori a unei rude apropiate.

sa dea. pentru sine sau pentru altul. deoarece faptuitorul savarseste fapta cu scopul de a dobandi in mod just un folos. Constrangerea exercitata trebuie sa aiba ca obiect determinarea victimei sa dea. obtine un folos material. sa nu faca. Obiectul material. cursuri si referate postate de utilizatori. victima luand cunostinta de amenintare. Constrangerea trebuie sa fie exercitata prin violenta sau amenintare. fie referitoare la un alt drept sau interes al acesteia. Conditii preexistente Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare la libertatea morala a persoanei. Forme. Santajul – art. fapta de natura sa o alarmeze. Sanctiuni Tentativa nu se pedepseste. De regula. si eventual.tocilar. Obiectul juridic secundar poate consta in relatiile sociale cu caracter patrimonial. Subeict activ poate fi orice persoana. Continutul constitutiv Latura obiectiva. sotul ei sau o ruda apropiata urmeaza sa suporte un rau. Latura subiectiva presupune intentia directa. Violenta consta in orice act prin care o forta straina actioneaza asupra persoanei pentru a-i infrange rezistenta fizica. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se savarseste fapta incriminata. sa faca. Elementul material se realizeaza printr-o actiune de constrangere exercitata asupra unei persoane. Forme. sa faca. infractiunea nu are obiect material. Pagina 99 din 110 . chiar daca faptuitorul uramareste. Participatia penala este posibila sub toate formele. pentru sine sau pentru altul. sa nu faca sau sa sufere ceva. Sanctiuni Tentativa nu este pedepsita. 1. 194 Continutul juridic Portivit alin. atunci cand folosul urmarit nu este de natura patrimoniala. sau sa sufere ceva.ro ! Arhiva online cu diplome. daca fapta este comisa spre a dobandi in mod injust un folos.Vizitati www. in viitor. ea. Amenintarea presupune efectuarea de catre faptuitor a unui act de natura sa inspire victimei temerea ca. atunci cand se urmareste un folos material. infractiunea consta in constrangerea unei persoane prin violenta sau amenintare.

Obiectul juridic secundar consta in relatiile sociale referitoare la integritatea corporala si sanatatea persoanei. deci orice nesocotire a dreptului ei de a consimti sau nu la acesta. Continutul constitutiv Latura obiectiva. indiferent de sex. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani.tocilar. este cuprinzatoare. prin constragerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa. Conditii preexistente Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare la libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei. Participatia penala este posibila sub toate formele. infractiunea consta in actul sexual.ro ! Arhiva online cu diplome. 197 Continutul jurudic Potrivit alin. avand in vedree faptul ca actul sexual. relatiile sociale referitaore la convietuirea in cadrul familiei. de orice natura. indiferent de sex. cursuri si referate postate de utilizatori. Violul – art. in cazul violui savarsit unui membru al familiei. Elementul material al laturii obective se realizeala printr-un act sexual. relatiile sociale referitaore la dreptul la viata. incluzand atat raporturile sexuale normale. persoana de sex opus ori de acelasi sex cu faptuitorul. Consumarea infractiunii are loc in momentul exercitarii constragerii. Subiect al infractiunii poate fi si minorul care raspunde din unct de verede penal. cu o alta persoana de sex diferit sau de acelasi sex. in cazul in care violul a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. 1. prin violenta sau amenintare. presupune o mare varietate de actiuni prin care se poate realiza. cat si cele nefiresti de satisfacere a instinctului sexual. de orice natura. Obiectul material consta in corpul victimei fata de care se exercita in mod nemijlocit atat constragerea. de orice natura. in cazul violului care a avut ca urmare o vatamare corporala grava a victimei. moment in care se produce urmarea socialmente periculoasa constand in incalcarea libertatii morale a victimei. de orice natura care are loc fara consimtamantul victimei. Lipsa consimtamantului victimei rezulta din imprejurarea ca actul sexual se realizeaza: Pagina 100 din 110 . cat si actul sexual.Vizitati www. Subiectul activ. de orice natura. Sfera actelor sexuale. Infractiunea de viol poate fi savarsita de orice persoana. Orice constrangere exercitata asupra peroanei pentru a o determina la un act sexual.

datorita unor imprejurari independente de vointa sa. precum si de osibilitatile reale de rezistenta pe care le-a avut victima. Faptuitorul isi da seama ca realizarea actului sexuala impotriva vointei victimei. insa.p. Pagina 101 din 110 . incalca libertatea si inviolabilitatea ei sexuala. faptuitorul incearca sa profite de aceasta pentru realizarea actului sexual. prin costrangere. cursuri si referate postate de utilizatori. Infractiunea de viol se savarseste cu intentia directa. rau care nu poate fi evitat decat prin acceptarea actului sexual. tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost exercitata aceasta forta. Daca victima opune rezistenta faptuitorului. nu are capacitatea fizica de a opune reziatenta faptuitorului. act pe care nu-l poate realiza. Aptitudinea fortei fizice de constrangere la act sexual se apreciaza in fiecare caz. Imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa presupune situatia in care aceasta. iar acesta nu reuseste sa realizeze actul sexual. unei oboseli excesive sau datorita altor imprejurari. aflandu-se intr-o astfel de stare.ro ! Arhiva online cu diplome. datorita unor imprejurari independente de vointa sa. unei stari maladive. nu are loc. Tentativa de viol. Intentia faptuitorului trebuie sa existe in momentul exercitarii constrangerii. Constrangerea morala presupune amenintarea victimei cu producerea unui rau indreptat in mod nemijlocit asupra acesteia. pentru a avea cu ea actul sexual. persoana de acelasi sex ori de sex opus. asupra sotului sau unei rude apropiate. potrivit srt. precum si atunci cand victima. profitand de neputinta victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa. de orice natura.tocilar. tentativa de viol exista atunci cand faptuitorul a folosit constrangerea impotriva victimei pentru a o determina la un act sexual. Sanctiuni Tentativa infractiunii de viol se pedepseste. datorita unei infirmitati fizice. si ca in felul acesta. Forme. Ceea ce intereseaza este vca din comportarea ei sa fi rezultat refuzul categoric la act sexual cu faptuitorul. exista si atunci cand faptuitorul pune victima in sarea de neputinta de a se apara sau de a-si exprima vointa. si de data aceasta.Vizitati www. act care. fapta constituie tentativa la infractunea de viol. Urmarea imediata consta în încalcarea libertatii şi inviolabilitatii sexuale a victimei. 204 C. urmare a carei producere o doreste. fizica ori psihica. Latura subiectiva. nu a putut realiza acest act. Faptuitorul trebuie sa profite de imposibilitatea victimei de a se apara sau de a-si exprima vointa.

1. de orice natura. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi. b¹) victima este membru al familiei.tocilar. Sanctiunea consta in inchisoare e la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Gravitatea sporita a faptei este determinata de varsta frageda a victimei. Continutul agravant Infractiunea de viol are trei forme agravante in alin. prin realizare actului sexual. exista potrivit alin. consta in actul sexual. victima se afla in ingrijirea. 2. ingrijitor. cu o persoana de sx diferit sau de acelasi sex. cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex intre 15-18 ani. A doua forma agravanta. A treia forma agravanta. educarea. 2 si 3. Pagina 102 din 110 . cu infractiunea de omor sau infractiunea de determinare sau inlesnire a sinuciderii. 3 ipoteza a II-a. 2. 198 Continutul juridic Potrivit ali. cursuri si referate postate de utilizatori. exista potrivit alin. de orice natura. ocrotirea. dupa caz. Prima forma agravanta. infractiunea consta in actu sexual. daca: fapta a fost savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna.Vizitati www. infractiunea de viol intra in concurs. paza sau tratamentul faptuitorului. Actul sexual cu un minor – art.ro ! Arhiva online cu diplome. daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. s-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii. daca victima nu a implinit varsta de 15 ani. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care este incalcata libertatea si inviolabilitatea sexuala a victimei. exista potrivit alin. 3 ipoteza I. Daca faptuitorul a actionat cu intentia in ceea ce priveste moartea sau sinuciderea victimei. daca fapta este savarsita de tutore sau curator ori de catre supraveghetor. mdeoarece savarsirea faptei asupra unei asemenea persoane constituie o mare primejdie pentru dezvoltarea ei luterioara fizica si psihica. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerae unor drepturi. medic curant. Sanctiiunea consta in inchisoare de la 10 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. de orice natura. iar potrivirt alin. cu ajutorul constrangerii sau profitand de imposibilitatea victimei de a se apara sau de a-si exprima vointa. care nu a implinit varsta de 15 ani.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa, ori daca faptuitorul a abuzat de increderea victimei sau de autoritatea ori influenta sa asuprea acesteia. Conditii preexistente Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitore la libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei care nu a implinit varsta de 15 ani, in cazul anil. 1, iar in cazul alin. 2, in relatiile sociale referitore la libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei avand varsta cuprinsa intre 15-18 ani. Obiectul material. Infractiunea are si un obiect material care consta in corpul persoanei mai mica de 15 ani, in cazul alin. 1, iar in cazul alin. 2 al textului, in corpul persoanei cu varsta cuprinsa intre 15 si 18 ani. Subiectul activ poate fi orice persoana, barbat sau femeie, de sex diferit ori de acelasi sex cu victima infractiunii. Pentru fapta din alin. 2, subiectului acti I se cere calitatea de tutore, curator, suraveghetor, ingrijitor, medic curant, profesor sau educator al minorului, ori persoana care se bucura de increderea victimei sau aupra careia are autoritate sau influenta. Participatia penalaeste posibila, ca si in cazul violului, sub toate formele, data fiind diversitatea formelor de realizare a actelor sexuale incrimunate. Continutul constitutiv Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective consta intr-un act sexual realizat de faptuitor cu o persoana de sex opus ori de acelasi sex, care a implinit varsta de 15 ani, in conditiile alin. 1, iar in conditiile alin. 2, cu o persoana de sex diferit ori de acelasi sex avand varsta cuprinsa intre 15 si 18 ani. Dac faptuitorul nu s-a folosit de calitatea sa ori nu a abuzat de autoritatea, increderea de care se bucura ori influenta sa, fapta nu constituie infractiune. Urmarea imediata consta intr-o incalcare a libertatii vietii sexuale. Raportul de cauzalitate dintre fapta si urmare trebuie sa existe. Latura subiectiva presupune intentia directa. In ipoteza din alin.1, faptuitorul trebuie sa cunoasca, in momentul savarsirii faptei, imprejurarea ca victima nu a implinit 15 ani. Forme. Sanctiuni Tentativa se pedepseste, potrivit art. 204 C. p. Consumarea infractiunii are loc in momentul cand are loc actul sexual. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. Continutul agravant Infractiunea are cinci forme agravante, prevazute in alin. 3-6.

Pagina 103 din 110

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Prima forma agravanta, exista potrivit alin. 3, daca actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex, care nu a implinit varsta de 18 ani, a fost determinatade oferta sau darea de bani ori foloase de catre faptuitor, direct sau indirect, victimei. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicere unor drepturi. A doua forma agravanta, exista potrivit alin. 4 iopteza I, daca faptele prevazute in alin. 1-3 au fost savarsite in scopul producerii de materiale pornografice. Agravanta exista, indiferent daca scopul este realizat sau nu, si indiferent de destinatia sau folosinta pe care urmau sa o aiba respectivele materiale pornografice. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. A treia forma agravanta, exista potrivit alin. 4 ipoteza a II-a, atunci cand faptele prezazute de alin. 1-3 au fost savarsite in scopul producerii de materiale pornografice, si daca pentru realizarea acestui scop s-a folosit constrangerea. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi. A patra forma agravanta, exista potrivit alin. 5 cand fapta prevazuta in alin.1 a fost savarsita in imprejurari prevazute in art. 197 alin. 2 lit. b) ori daca faptele prevazute in alin. 1-4 au avut urmarile prevazute in art. 197 alin. 2 lit. c). Tentetiva se pedepseste, potrivit art. 204 C. p. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi. A cincea forma agravanta, exista potrivit alin. 6, daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. Tentativa se pedepseste, potrivit srt. 204 C. p. Sanctiunea consta in inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Incestul – art. 203 Continutul juridic Infractiunea costa in raportul sexual intre rude in linie directa sau intre frati si surori. Conditii preexistente Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la desfasurarea vietii sexuale a persoanei cu respectarea normelor morale si fara a pune in pericol, sub aspect biologic, specia umana.

Pagina 104 din 110

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Obiectul material este reprezentat de corpul persoanei cu rol pasiv, deoarece asupra acestuia se sxercita in mod nemijlocit actiunea incriminata. Subiectul activ. Pentru existenta infractiunii este necesar ca faptuitorii sa fie rude in linie dreapta sau frate si sora. Raspunderea penala revine ambilor faptuitori, fiecare savarsind infractiunea de incest in calitate de autori. Daca unul dintre faptuitori beneficiaza de o cauza care inlatura caracterul penal al faptei, se va retine infractiunea de incest numai in sarcina celuilalt faptiutor, nefiind necesar ca ambele persoane sa fi actionat cu intentie, pe baza unui acord de vointa consimtit. Participatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii. Instigator sau complice poate fi orice persoana.

Continutul constitutiv Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza printr-un raport sexual normal, un act sexual firesc intre doua persoane de sex opus. Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru fondul biologic al societatii, precum si in incalcarea normelor de convietuire sociala. Raportul de cauzalitate, intre actiunea savarsita si urmarea produsa, trebuie sa existe. Latura subiectiva presupune intentie directa. Faptuitorii trebuie sa stie, in momentul savarsirii faptei, ca sunt rude in linie dreapta sau frate si sora. Eroarea cu preivire la aceasta imprejurare inlatura raspunderea penala a ambilor faptuitori sau numai a unuia, daupa cum ambii faptuitori sau numai unul dintre ei a stiut, in momentul savarsirtii faptei, ca are, in raport cu celalalt faptuitor, calitatea speciala ceruta de lege. Forme. Sanctiuni Tentativa este pedepsita, potrivit art. 204 C. p. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se realizeaza raportul sexual, moment in care se produce si urmarea socialmente periculoasa a faptei. Incestul reprezinta forma continuata de savarsire, epuizandu-se in momentul cand se realizeaza ultimul raport sexual. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 7 ani.

Insulta – art. 205

Pagina 105 din 110

persoana. prin gesturi sau prin orice alte mijloace. ori pri expunerea la badjocora. chiar reale de ar fi. 1. 206 Pagina 106 din 110 . Forme. Sanctiunea consta in amenda Calomnia – art. etc.. care poate fi directa sau indirecta. Continutul juridic Potrivit alin. boala sau infirmitate care. Intentia faptuitorului trebuie stabilita. Continutul constitutiv Latura obiectiva. Sanctiuni Tentativa infractiunii este posibila cand elementul material se realizeaza pe alta cale decat cea orala. Conditii preexistente Obiectul juribic principal. Subiect activ poate fi orice persoana. la sentimentul de autopretuire. sentiment pe care fiecare persoana om il are fata de el insusi. nu ar trebui relevate. tinandu-se seama de conditiile concrete de loc. chiar reale de ar fi. moment in care se produce si urmarea socialmente periculoasa a faptei. Elementul material se poate realiza prin: atingerea onoarei unei persoane. 2. Subiect pasiv poate fi orice persoana. nu ar trebui relevate. timp. consta in relatiile sociale referitoare la onoarea persoanei. iar potrivit alin. Instigarea si complicitatea sun posibile in toate cazurile. atingerea reputatiei unei persoane. in care s-a savarsit fapta. Obiectul material.ro ! Arhiva online cu diplome. Participatia penala este posibila sub toate formele. iar coautorul numai atunci cand fapta se realizeaza pe alta cale decat ce orala. cursuri si referate postate de utilizatori. infractiunea consta in atingerea adusa onoarei ori reputatiei unei persoane prin cuvinte. consta in fapta de a atribui unei persoane un defect. o boala sau infirmitate care.tocilar. atribuirea unei persoane s unui defect. Latura subiectiva presupune vinovatia sub forma intentiei. insa nu se pedepseste.Vizitati www. Infractiunea de insulta nu are obiect material. uzanta. constand in incalcarea onoarei sau reputatiei persoanei. Obiectul juridic secundar consta in relatiile sociale cu privire le demnitatea persoanei privita sub aspect obiectiv. Consumarea infractiunii are loc in momentul savarsirii actiunii cu caracter ofensator.

a povesti. iar sub forma coautoratului. privind sentimentul de autopretuire. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 luni la 2 ani sau amenda. Imputarea presupune a reprosa. Afirmarea presupune a sustine. a comunica ceva.Vizitati www. Denuntarea calomnioasa – art. Sanctiuni Tentativa infractiunii este posibila numai atunci cand faptuitorul a ales o modalitate de savarsire a actiunii susceptibila de desfasurare in timp. ori dispretului publicului. ar expune acea persoana la o sanctiune penala. a atribui cuiva fapte. Elementul material se poate realiza prin doua actiuni alternative. a relata. Obiectul material. prin orice mijloace. insa nu este pedepsita de lege. administrativa sau disciplinara. care poiate fi directa sau indirecta. cursuri si referate postate de utilizatori. 259 Pagina 107 din 110 . Participatia penala este posibila sub fprma instigarii sau a complicitatii in toate cazurile. a unei fapte determinate privitoare la o persoana.tocilar. Infractiune nu are obiect material. 1. sub aspect obiectiv. sub aspectul aprecierii de care se bucura. daca ar fi adevarata. infractiunea consta in afirmarea sau imputarea in public. Obiectul juridic secundar consta in relatiile sociale privind onoarea persoanei. constand in afirmarea sau imputarea in public a unei fapte determinate privitoare la o persoana. a reputatiei pozitive pe care a dobandit-o in cadrul colectivitatii.ro ! Arhiva online cu diplome. numai in cazul in care se comite pe alta cale decat cea orala. sub aspect subiectiv. Continutul juridic Potrivit alin. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se realizeaza fapta de afirmare sau imputare. Latura subiectivapresupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei. a face pe cineva raspunzator. a invinui. Conditii preexistente Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare la demnitatea persoanei. care. Subiect activ poate fi orice persoana. Continutul constitutiv Latura obiectiva. Forme.

referitoare si la libertatea personala. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se face invinuirea mincinoasa sau in momentul in care se produc ori se ticluiesc probele mincinoase. 2. in unele cazuri. sau. cat si in cazul unui denutnesemnat. 1. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 3 ani pentru fapta din alin. Conditii preexistente Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare la activitatea de infaptuire a justitiei. Forme. Subiectul activ poate fi orice persoana. 2. iar potrivit alin. poate fi si indirecta. cursuri si referate postate de utilizatori. atat in cazul in care plangerea sau denuntul orel a fost consemnat intr-un proces verbal constatator. cat si in cazul cand nu a fost consemnat intr-un asemenea proces verbal. infractiunea consta in invinuirea mincinoasa facuta prin denunt sau plangere. 1. Obiectul juridic secundar consta inrelatiile sociale referitoare la denumirea. Continutul constitutiv Latura obiectiva. Latura subiectiva presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei care. In ambele situatii. in sensul ca faptuitorul este de rea-credinta. este necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut caracterul mincinos al invinuirii sau al probelor. Invinuirea trebuie sa fie mincinoasa. fara echivoc. Cererea referitoare la savarsirea invinuirii prin plangere sau denunt este indeplinita atat in cazul unui denunt semnat. si inchisoare de la 1 la 5 ani pentru fapta prevazuta in alin. Cauza speciala de reducere a pedepsei Pagina 108 din 110 . Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru infaptuirea justitiei. consta in producerea ori ticluirea de probe mincinoase. potrivit unei opinii este numai directa. Invinuirea trebuie sa se faca prin plangere sau denunt. Participatia penala este posibila sub toate formele. identificarea ei. Obiectul material nu exista. Sanctiuni Tentativa nu se pedepseste. determinata prin indicarea numelui si a prenumelui sau a lator elemente care sa permita.Vizitati www. cu privire la savarsirea unei infractiuni de catre o anumita persoana. Continutul juridic Potrivit alin.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. Raportul de ceuzalitate trebuie sa existe. Invinuirea trebuie sa priveasca o anumita persoana. iar potrivit altei opinii. in sprijinul unei invinuiri nedrepte.

avanda cunostinta de vreo fapta sau imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului intr-o cauza penala. Conditii preexistente Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare la infaptuirea justitiei.Vizitati www. Interpretul este persoana la serviciile careia recurge organul judiciar atunci cand una din parti sau alta persoana care urmareste sa fi e ascultata nu cunoaste limba romana sau nu se poate exprima ori atunci cand unele dintre inscrisurile aflate la dosarul cauzei sunt redactate intr-o alta limba decat cea romana. Obiectul material. relatii cera presupun sinceritate din partea celor ascultati ca martori. civila. in vederea stabilirii adevarului. expert sau interpret. Infractiunea de marturie mincinoasa nu are obiect material. Potrivit alin. sau in relatiile socilae cu caracter petrimonial. 1. Cauza de reducere a pedepsei are caracter personal. Participatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii. disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martorii. civila. cursuri si referate postate de utilizatori. Pentru a interveni in timp util. Martorul este persoana care. ori nu spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat. anumite fapte sau imprejurari ale cauzei. Subiectul activ este calificat prin calitatea de martor. Obiectul juridic secundar poate consta in relatiile sociale referitoare le demnitatea ori libertatea persoanei. Coautoratul este exclus prin natura infractiunii. 4. profita numai celui care a facut declaratia de retractare. declaratia de retractare trebuie facuta la organul caruia ia fost adresata plangerea sau denuntul ori in fata caruia au fost produse sau ticluite probele. este ascultat in legatura cu aceasta.tocilar. 260 Continutul juridic Potrivit alin. disciplinara sau in orice alta cauza. face afirmatii mincinoase. in baza cunostintelor de specialitate pe care le are. dispozitiile alin. 1-3 se aplica in mod corespunzator si expertului sau interpretului.ro ! Arhiva online cu diplome. Expertul este persioana insarcinata de organul judiciar sa lamureasca. Marturia mincinoasa – art. Continutul constitutiv Pagina 109 din 110 . infractiunea consta in fapta martorului vare intr-o cauza penala.

care poate fi directa sau indirecta.tocilar. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care martorul. Pagina 110 din 110 . insa nu se pedepseste. Latura subiectiva presupune vinovatia sub forma intentiei. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. expertul sau interpretul semneaza depozitia facuta sau in momentul in care raportul de expertiza ori traducerea este depusa la organul juridic. Sanctiuni Tentativa infractiuniieste posibila cand fapta se realizeaza printr-o actiune. fie printr-o infractiune si consta in fapta martorului care face afirmatii mincinoase sau nu spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat. Latura obiectiva.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. Forme. Elementul material al laturii obiective se realizeaza. Urmarea imediata consta in cererea unei stari de pericol pentru activitatea de infaptuire a justitiei. Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 la 5 ani. cursuri si referate postate de utilizatori.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful