P. 1
Diploma - Www.tocilar.ro

Diploma - Www.tocilar.ro

|Views: 36|Likes:

More info:

Published by: Trofea Ro Vadászaterdélyben on May 10, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/10/2012

pdf

text

original

Sections

  • CONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE
  • I. Predarea lucrului vandut
  • II.Garantarea lucrului vandut
  • III.Conditii
  • CONTRACTUL DE LOCATIUNE
  • A. Capacitatea partilor
  • B. Obiectul contractului
  • CONTRACTUL DE DONATIE
  • DEVOLUTIUNEA SUCCESORALA LEGALA
  • REZERVA SUCCESORALA
  • DREPT PENAL – PARTE SPECIALA
  • Omorul – art. 174
  • Omorul calificat – art. 175
  • Omorul deosebit de grav – art.176
  • Pruncuciderea – art. 177
  • Uciderea din culpa – art. 178
  • Vatamarea corporala – art. 181
  • Vatamarea corporala grava – art. 182
  • Amenintarea – art. 193
  • Santajul – art. 194
  • Violul – art. 197
  • Actul sexual cu un minor – art. 198
  • Incestul – art. 203
  • Marturia mincinoasa – art. 260

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Contractul de vanzare - cumparare si aspecte legate de caracterele juridice

CONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE

Notiunea si caracterele juridice ale contractului de vanzare-cumparare

Art. 1294 C. civ. defineste vanzarea ca fiind “o conventie prin care doua parti se obliga intre sine, una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru si aceasta a plati celei dintai pretul lui.” Contractul de vanzare-cumparare este acel contract in baza caruia o persoana, numita vanzator, transfera si garanteaza altei persoane, numita cumparator, dreptul sau de proprietate asupra unui bun sau alt drept real ori drept de creanta, sau dreptul asupra unei universalitati juridice, cumparatorul obligandu-se in schimb a plati vanzatorului o suma de bani, numita pret. Contractul de vanzare-cumparare nu poate avea ca obiect drepturi personale nepatrimoniale si nici dreptruri patrimoniale care su caracter strict personal, precum nici alte drepturi prevazute de lege ori rezultate din acte unilaterale sau convenite prin contracte intuitu personae.

Caracterele juridice ale contractului de vanzare-cumparare

Din definitia data contractului de vanzare-cumparare rejulta caracterele juridice ale acestuia, si anume: este un contract consensual, bilateral (sinalagmatic), cu titlu oneros, comutativ si translativ de propriatate. consensual - deoarece se incheie valabil prin simplul consimtamant

Pagina 1 din 110

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

al partilor (solo consensu). Acest lucru este prevazut expres de art. 1295 alin. 1 C. civ., conform caruia “vinderea este perfecta… indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului…” De la principiul consensualismului exista insa unele exceptii prevazute expres de lege, situatii cand contractul de vanzare-cumparare, pentru a fi valid, trebuie sa indeplineasca solemnitatea ceruta de aceasta. Aceste cazuri, cand vanzarea-cumpararea este solemna, sunt strict si limitativ prevazute de lege. O prima exceptie de le principiul consensualismului este continuta de art. 2 alin.1 din Legea nr. 54/1998 privind circul;atia juridica a terenurilo. “Terenurile situate in intravilan si extravilan pot fi instrainate si dobandite, prin acte juridice intre vii, incheiate in forma autentica”. Nerespectarea cerintei instituite de lege se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare (art. 14 alin. 1 din Legea nr. 54/1998). Contractul este valabil numai cu respectarea formelor cerute de lege in cazul vanzarii silite, cand aceasta trebuie sa fie facuta ad validitatem prin licitatie publica. Contractu de vanzare-cumparare este un contract sinalagmatic (bilateral) deoarece prin incheierea sa da nastere la obligatii recipropce intre partile contractante. Astfel, vanzatorul are obligatia sa predea lucrul vadut si la-l garanteze pe cumparator contra evictiunii si pentru viciile ascunse ale bunului vandut, iar cumparatorul are obligatia sa plateasca pretul convenit si sa preea lucrul. Rezulta ca obligatia fiecarei parti iai are cauza juridica in obigatia celeilalte. Contractul de vanzare-cumparare este prin esenta sa un contract cu titlu oneros, deoarece ambele parti urmaresc anumite interese patrimoniale, adica primire unui echivalent ( contraprestatie) in schimbul prestatiei la care se obliga. Astfel, vanzatorul urmareste sa primeasca pretul caontra echivalent al prestatiei sale, iar cumparatorul uramreste sa primeasca bunul cumparat in schimbul pretului convenit. Contractu de vanzare-cumparare este un contract comutativ, deoarece esistenta si intinderea drepturilor si obligatiilor reciproce sunt cunoscute de parti la incheierea contractului si nu depind, ca in cazul contractelo aleatorii, de un eveniment viitor si incer, care ar face sa existe sanse de canstig si pierdere pentru oricare din partile contractante. Contractu de vanzare-cumparare este un contract translativ de proprietate. In principui, orice contract are ca efect nasterea de drepturi si obligatii in sarcina partilor daca este vorba de contracte sinalagmatice, sau doar a uneia dintre parti, in contractele unilaterare.
Pagina 2 din 110

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cat priveste transmiterea dreptului de proprietate sau al altui drept (real sau de creanta), aceasta prezinta un aspect particular al contractului de vanzare cumparare. Deosebit de generarea de drepturi pentru vanzator si cumparator, se produce si u efect exceptional constand in transmiterea unui drept, astfel incat incheiere contractului are drept consecinta transmiterea dreptului de proprieteate si a riscurilor de la vanzator la cumparator, daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii: Vanzatorul trebuie sa fie proprietaruol bunului vadut cu exceptia vanzarii lucrului celuilalt – iar contractu valabil incheiat. Obiectul contractului trebuie sa fie format numai din bunuri determinate individual deoarece in cazul bunurilor determinate generic transferul proprietatii nu poate avea loc in momentul incheierii contractului, intrucat nu se cunosc bunurile care urmeaza a fi efectiv dobandite de cumparator. In situatia bunurilor determinate generic efectul translativ se produce numai in momentul individualizarii lor, operatiunea care se face, de regula, prin predarea lucrului vandut cumparatorului. In cazul bunurilor viitoare, efectul translativ se produce, in general, la o alta data decat a cea incheierii contractului. Este necesar ca partile sa nu fi inmanat transferul proprietatii a dreptului real ori de creanta printr-o clauza speciala, pana la predarea bunului sau la implinirea unui termen sau a unei conditii. Asemenea clauze sunt permise si pot fi inserate in contract, intruncat regula stabilita in art. 1295 alin. 1 C. civ. nu este imperativa, ci supletiva putand fii inlaturata chiar daca lucrul vandut este individual determinat. Astfel, partile contractante pot conveni prin “pactul reservati dominii” ca proprietatea sa se transfere de la vanzator la cumparator doar la data achitarii integrale a pretului, pana la indelinirea aceste conditii suspensive vanzatorul ramanand proprietar asunpra bunului care formeaza obiectul vanzarii. In legatura cu publicitatea dobandirii drepturilor reale imobiliare, trebuie aratat ca aceasta isi gaseste reglementarea in art. 1295 alin. 2 C. civ., in Legea notarilor publici si activitatii notariale nr. 36/1995 si indeosebi in Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996. In ipoteza in care mai multe persoane si-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real asupra unui imobil, iar inscriere nu s-a facut, cel din urma indreptatit va pute cere birolui de carce funciare a judecatoriei inscrierea dobandirilor succesive odata cu a cea a dreptului sau, cu conditia de a face dovada prin inscrisur originale a tuturor actelor juridice pe care se intemeiaza inscrierile.
Pagina 3 din 110

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale sunt opozabile fata de terti fara inscriere in cartea funciara, cand provin din vanzare silita sunt dobandite prin efectul legii sau prin hotarare judecatoreasca. Referindu-ne la bunurile mobile mentionam ca nu exista un sistem de publicitate posesia lor constitind cel mai bun sistem de publicitate a propriatatii. Astfel daca vanzatorul a vandut bunul mobil la mai multi cumparatori, potrivit legii va produce efecte, fiind valabil, contractul de vanzare-cumparare incheiat cu cumparatorul care a intrat primul si de bunacredinta in posesia bunului mobil respectiv, chiar daca acesta a cumparat ulterior altuia.

Dreptul de preemtiune Dreptul de preemptiune. In cazul in care proprietarul unui teren agricol din extravilan intentioneaza sa-l vanda, legea confera un drept preferential de cumparare la pret egal (drept de preemptiune) coproprietarilor, proprietarilor vecini si arendasului (art.5-11 din L.nr.54/1998). 1. Natura juridica. Spre deosebire de pactul de preferinta - care are natura contractuala intrucat dreptul prioritar la cumparare al beneficiarului pactului se naste pe baza consimtamantului dintre parti - dreptul de preemptiune are natura legala, fiind instituit printr-o norma imperativa; vointa proprietarului-vanzator nu are nici un rol in nasterea si exercitarea dreptului de catre titularul lui. In masura in care s-a hotarat sa vanda terenul trebuie sa respecte dreptul de preemptiune sub sanctiunea prevazuta de lege. In sfarsit, asemanator drepturilor reale, dreptul de preemptiune - fiind un drept absolut este opozabil erga omnes: deci daca proprietarul vinde terenul cu nerespectarea lui, se poate cere anularea contractului indiferent de buna sau reaua-credinta a tertului cumparator si chiar daca acesta avea calitatea de beneficiar al unui pact de preferinta sau ar avea dreptul la retractul litigios. In conflictul dintre diferitele drepturi de preferinta prioritate are dreptul de preemptiune. 2. Domeniul si conditiile de aplicare ale dreptului de preemptiune se determina in functie de bunul care formeaza obiectul lui, de actul juridic care urmeaza sa fie incheiat si de dreptul care se instraineaza pe baza contractului proiectat. -Dreptul de preemptiune are ca obiect numai terenurile agricole (de exemplu, terenuri arabile, pasuni, fanete, vii etc.) situate in extravilan. Daca terenul nu este agricol (de pilda, padure) sau, fiind agricol, este situat in intravilan (inauntrul vetrei localitatii), dreptul de preemptiune nu exista. Dupa cum am vazut, textele in materie sunt de stricta interpretare si domeniul lor de aplicare nu ar putea fi extins, prin analogie, la alte ipoteze.
Pagina 4 din 110

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-Dreptul de preemptiune este prevazut de lege numai daca instrainarea se face "prin vanzare" (art.5). Intrucat vanzarea se face cu titlu oneros si comutativ, pentru o suma de bani platibila cu titlu de pret, dreptul de preemptiune nu poate fi recunoscut daca instrainarea se face fie cu titlu gratuit (de exemplu, donatie), fie cu caracter aleatoriu (de exemplu, contract de intretinere sau de renta viagera), fie prin contractul de schimb, chiar si cu sulta. -A treia conditie de aplicabilitate a dreptului de preemptiune se refera la dreptul care se instraineaza: actul juridic proiectat trebuie sa aiba ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului. Intr-adevar, notiunea si, respectiv, expresia de ''instrainare prin vanzare" vizeaza transmiterea proprietatii, iar nu si dezmembramintele ei (de exemplu, dreptul de uzufruct) sau folosinta terenului (arendarea). In schimb, in cazul in care se instraineaza proprietatea, dreptul de preemptiune trebuie sa fie respectat, chiar daca se transmite numai nuda proprietate si indiferent de persoana titularului dreptului de uzufruct (o terta persoana sau proprietarul-vanzator care isi rezerva acest drept). Evident, daca titularul dreptului de preemptiune intelege sa-l exercite, va fi obligat sa respecte drepturile reale ca orice dobanditor al dreptului de proprietate dezmembrat (sau grevat). 3. Titularii dreptului de preemptiune sunt: coproprietarii terenului agricol (daca unul unii - dintre ei se hotaraste sa vanda cota-parte din dreptul de proprietate) , proprietarii vecini (prin aceasta intelegandu-se proprietarii terenurilor agricole invecinate cu terenul agricol care se vinde) si arendasul, in cazul instrainarii prin vanzare a terenurilor agricole din extravilan, arendate. Precizam ca, spre deosebire de reglementarea anterioara (Legea nr. 18/1991), potrivit noii reglementari (Legea nr.54/1998) statul - in aceasta calitate - nu mai are drept de preemptiune in cazul vanzarii terenurilor agricole extravilane. Statul are drept de preemptiune numai daca este coproprietar sau daca este proprietarul terenului agricol invecinat cu terenul agricol care se vinde (problema calitatii de arendas nu se pune). Daca au calitatea prevazuta de lege (art.5 din L.nr.54/1998) statul, precum si unitatile administrativ-teritoriale sau societatile cu capital integral sau majoritar de stat vor avea drept de preemptiune, legea nefacand vreo distinctie in aceasta privinta, iar ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. Solutia se impune si in lumina art.41 alin.2 din Constitutie, care prevede un tratament egal pentru orice proprietate privata. Precizam, de asemenea, ca - spre deosebire de reglementarea anterioara a materiei analizate (Legea nr. 18/1991) - in noua reglementare nu se prevede (in orice caz nu se prevede in terminis) o ordine de preferinta intre titularii dreptului de preemptiune, astfel incat - daca mai
Pagina 5 din 110

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

multi titulari si exercita dreptul de preemptiune - "vanzatorul are dreptul de a alege pe unul dintre ofertanti" (art.8 din Legea nr.54/1998). Potrivit unei alte opinii, vanzatorul are libertatea de alegere numai intre titularii din aceeasi categorie (art.8 folosind termenul de "categorie" la singular); in caz contrar, enumerarea titularilor din art.5 (coproprietari, vecini si arendasi) statorniceste rangul lor. Intrucat prin noua reglementare s-a renuntat la consacrarea expresa a unei ordini de prioritate, nu excludem posibilitatea optiunii intre titularii din categorii diferite (de ex., incheierea contractului cu arendasul, desi proprietarul vecin a oferit si el acelasi pret). Cat timp contractul s-a incheiat cu un titular al dreptului de preemptiune, nu mai poate fi aplicata sanctiunea prevazuta (de art. 14 din Legea nr.54/1998) "pentru nerespectarea dispozitiilor art.5". Nu excludem nici posibilitatea incheierii contractului de vanzare-cumparare cu mai multi titulari ai dreptului de preemptiune ofertanti, daca toti sunt de acord in acest sens (de ex., mai multi coproprietari ai terenului agricol in cauza). Este adevarat ca textul prevede dreptul vanzatorului de a alege "pe unul dintre ofertanti", dar "unul" nu are semnificatie de numeral, ci aceea de articol nehotarat. In sfarsit, observam ca alegerea vanzatorului intre ofertautii titulari ai dreptului de preemptiune este libera, neconditionata de lege. Prin urmare, el poate face alegerea luand in considerare si criterii subiective, de exemplu, sa-l aleaga pe arendas, desi proprietarul terenului invecinat ofera un pret mai mare sau conditii de plata a pretului mai avantajoase. Numai optiunea in favoarea unui cumparator care nu este titular al dreptului de preemptiune deschide calea actiunii in anulare, daca vreun titular a oferit un pret cel putin egal. 4. Modul de exercitare a dreptului de preemptiune. In scopul exercitarii dreptului de preemptiune, "vanzatorul va inregistra oferta de vanzare a terenului agricol situat in extravilan la consiliul local in raza caruia este situat terenul. In aceeasi zi, secretarul unitatii administrativteritoriale va afisa oferta, sub semnatura si cu aplicarea stampilei, la sediul primariei. Oferta va cuprinde numele si prenumele vanzatorului, suprafata si categoria de folosinta, precum si locul unde este situat terenul" (art.6 din Legea nr.54/1998)2 Ca natura juridica - contrar textului expres al legii - "oferta" vanzatorului este o simpla declaratie de intentii, iar nu oferta de a contracta (in sens juridic) deoarece - potrivit unei reguli elementare de drept - oferta de a contracta trebuie sa cuprinda toate elementele necesare pentru incheierea contractului prin simpla acceptare. Or, din "oferta" vanzatorului lipseste unul din elementele esentiale ale vanzarii, si anume pretul cerut, care urmeaza sa fie "oferit" abia de titularul care intelege sa-si exercite dreptul de preemptiune (art.7 si 9 din Legea nr.54/1998). in
Pagina 6 din 110

11). Efectele acceptarii. prin derogare de la prevederile art.nesimulat .Vizitati www. actul incheiat urmeaza sa fie calificat antecontract. vanzatorul poate reveni asupra intentiei de vanzare si prin neacceptarea pretului oferit de catre titularii dreptului de preemptiune (pret "neconvenabil" potrivit art. 5. 6. act care poate fi eliberat dupa 45 de zile de la data afisarii "ofertei" vanzatorului (art.) se sanctioneaza cu nulitatea relativa a contractului incheiat Pagina 7 din 110 .1 C. Dar fiindca forma autentica este prevazuta ad validitatem. instrainarea terenului cu incalcarea dreptului de preemptiune (neinregistrarea "ofertei" de vanzare la consiliul local.37 alin. arendasul prezinta dovada inregistrarii contractului de arendare la consiliul local potrivit Legii arendarii nr. incheiate in forma autentica" (art.ro ! Arhiva online cu diplome. Sanctiuni. Potrivit acestui articol.6 nu prevede acest element). ce contract este incheiat: contractul de vanzare-cumparare a terenului sau numai un antecontract de vanzare-cumparare? Problema se pune intrucat terenurile pot fi instrainate si dobandite "prin acte juridice intre vii. oferta devenind irevocabila. dupa plata taxelor fiscale). vanzarea terenului inainte de expirarea termenului prevazut pentru exercitarea dreptului sau la pret inferior .65/1998) contractul de vanzare-cumparare a terenului agricol din extravilan poate fi autentificat si va fi perfect valabil in raport de prevederile legale referitoare la dreptul de preemptiune. In orice caz. putand servi numai ca temei pentru eliberarea actului necesar vanzatorului la autentificarea contractului de vanzare-cumparare de catre notarul public. insa vanzatorul poate revoca "oferta" si inainte de expirarea acestei perioade (oricand). secretarul unitatii administrativ-teritoriale nu va putea elibera actul necesar pentru autentificarea contractului de vanzare-cumparare.tocilar.2 alin. urmand ca partile sa se prezinte la notar pentru autentificare (si sa efectueze publicitatea imobiliara. ea devine irevocabila in cadrul termenului de 45 de zile prevazut in art.7 . contractul incheiat cu titularul dreptului de preemptiune ar fi de vanzare-cumparare. Daca forma autentica ar fi prevazuta de lege numai ad probationem. potrivit dreptului comun intre parti s-a incheiat un contract. 9 din Legea nr. cursuri si referate postate de utilizatori. Prin acceptare ofertei de cumparare de catre vanzator (sau a contraofertei de vanzare de catre titularul dreptului de preemptiune). in acest caz.54/1998).1 din Legea nr. In general.com. 54/1998). Numai daca vanzatorul a prevazut in oferta de vanzare si pretul cerut (desi art. daca vanzatorul se prezinta la biroul notarial cu un cumparator care dovedeste ca este titular al dreptului de preemptiune (de exemplu. Se pune insa intrebarea. din momentul afisarii "ofertei" de vanzare. numai ca. consecinta. titularii dreptului de preemptiune au la dispozitie 45 de zile pentru exercitarea acestuia. 16/1994 modificata si completa prin Legea nr. declaratia vanzatorului inregistrata la consiliul local nu produce efectele unei oferte de vanzare-cumparare.fata de cel prevazut in oferta comunicata etc..

potrivit dreptului comun -. cu toate ca s-a incheiat cu nerespectarea dreptului de preemptiune. dar . dublata de actiunea in anulare a vanzarii-cumpararii (contract secret) incheiat cu nerespectarea dreptului de preemptiune. Dupa expirarea termenului de prescriptie a actiunii in anulare vanzarea se consolideaza. care il va putea vinde cu respectarea procedurii de exercitare a dreptului de preemptiune.37 din Legea nr.are un drept prioritar la dobandire.33/1994 privind expropricrea pentru cauza de utilitate publica .fost proprietar .ro ! Arhiva online cu diplome. persoanele interesate pot intenta actiunea in declararea simulatiei . Pagina 8 din 110 . terenul reintra . anularea putand fi ceruta potrivit dreptului comun in materie. constand in aptitudinea unei persoane de a incheia personal sau prin reprezentare. contract de intretinere. (art. expropriatorul se va adresa in scris fostului proprietar. expropriatul . la un pret ce nu poate fi mai mare decat despagubirea actualizata. Daca s-a obtinut anularea contractului de vanzare-cumparare incheiat cu incalcarea dreptului de preemptiune.in proprietatea vanzatorului. in cazul in care lucrarile pentru care s-a facut exproprierea nu s-au realizat. iar daca acesta nu opteaza pentru cumparare sau daca nu raspunde expropriatorului in termen de 60 de zile de la primirea notificarii.tinand seama de opozabilitatea erga omnes a dreptului de preemptiune . daca este cazul) . Termenul de prescriptie (de 3 ani) curge de la data cand cel indreptatit a cunoscut sau trebuia sa cunoasca incheierea contractului de vanzare-cumparare cu nerespectarea dreptului de preemptiune (si a simulatiei. potrivit art.54/1998). In acest scop.tocilar.indiferent de persoana ori de buna sau reaua-credinta a cumparatorului si cu toate ca titularul dreptului de preemptiune nu este parte in contractul a carui anulare se cere. contracte civile. acesta din urma poate dispune de imobil. iar expropriatorul doreste instrainarea imobilului. 14 din Legea nr. cursuri si referate postate de utilizatori. de arendare. Dreptul prioritar la dobandirea imobilului expropiat Dreptul prioritar la dobandirea imobilului expropriat.cu efect retroactiv . In cazul in care vanzarea s-a facut prin simulatie (de exemplu. donatie.Vizitati www. Capacitatea partilor Capacitatea de a contracta constituie o parte componenta a capacitatii juridice civile. pret declarat mai mare decat cel platit in realitate). In dreptul nostru nu se prevede posibilitatea substituirii titularului dreptului de preemptiune in locul cumparatorului .

Asa fiind. 939 C. 1307 C.. Persoane lipsite de capacitate de exercituiu sau care au capacitate de exercitiu vor putea incheia un asemenea contract dar numai prin intermediul ocrotitorilor legali respectiv cu incuviintarea acestuia si. 1306 C. cursuri si referate postate de utilizatori. ceea ce impune ca aceste sa posede capacitate de esxercitiu deplina. prin vanzari similare. Incapacitati speciale de a vinde si de a cumpara Potrivit art. “pot cumpara si vinde toti carora nu le este oprit prin lege”. ei ar putea realiza sub forma unor vanzari simulate donatii irevocabile. exceptia. coroborat cu cele ale art. neputand fi extinse si la alte cazuri. Daca vanzarile intre soti ar fi permise.. care interzic sotilor indiferent de sex care au copii dintr-o casatorie anterioara sa-si daruiasca direct sau indirect bunuri pentru cotitatea disponibila spaciala a sotului supravietuitor. regula este capacitatea. donatii irevocabile. Vanzarea-cumpararea constituie pentru ambele parti contractante un act de dispozitie.. unul dintre soti ar putea face celuilalt libertati care sa depaseasca marginile cotitatii disponibile. Prin aceasta interdictie se urmareste: Impiedicarea sotilor de a realiza. Apararea intereselor creditorilor sotului vanzator. Pagina 9 din 110 . iar incapacitatea. vizandu-se astfel ocrotirea acestor copii. Potrivit art. in toate cazurile cu autorizatia autoritatii tutelare. Apararea intereselor mostenitorilo rezervatari ai sotului vanzator.ro ! Arhiva online cu diplome. 937 C.Vizitati www. Daca vanzarea intre soti nu ar fi interzisa expres de lege. sub aparenta unor vanzari simulate.. sotul donatar abuzand de influenta pe care o are asupra sotului donator. civ. civ.tocilar. de unde rezulta ca orice persoana poate incheia un contract de vanzare-cumparare. 1 C. ele fiind de stricat interpretare. donatia intre soti este revocabila in vreme ce donatia intre alte persoane decat acelea care au calitatea de soti este irevocabila in principiu. civ. 940 alin. cazurile de incapacitate sunt expres si limitativ prevazute de lege. aceasta interdictie are ca ratiune intarirea prevederilor art. care ar putea fi fraudati prin incheierea unor contracte de vanzare-cumparare simulate sau fictive prin care sotul vanzator urmareste sa micjoreze gajul general al creditorilor si sustragerea unor bunuri de la urmarire. Dar in mod deosebit.. vanzarea cumpararea de bunuri proprii si de buna invoiala intre soti este in principiu interzisa. civ. stiut fiind ca potrivit art. fie ca este vorba de capacitatea de folosinta sau de capacitatea de exercitiu. civ.

bunurile personale care se afla sub tutela lor atata timp cat socotelile definitive ale tutelei nu au fost dat si primite (pct. in ipoteza vanzarii silite prin licitatie publica a unui bun propriu al unuia dintre soti. 3 si 4 sanctiunea nu poate fi decat nulitatea absoluta. celalalt il poate cumpara in mod valabil. 1308 C. 2). pr. situatie in care s-ar ajunge la o contrarietate de interese intre mandat si mandatar (pct. nu pot cumpara direct si nici prin persoane interpuse: tutorii. functionarii publici nu pot cumpara bunurile statului sau ale unitatilor administrati-teritoriale care se vand prin intermediul lor (pct. 4). 535 C.tocilar. civ. pr. O alta incapacitate speciala de a cumpara este continuta de art. administratorii bunurilor statului nu pot cumpara bunurile pe care le administreaza (pct.ro ! Arhiva online cu diplome.. avand o cauza imorala si deci ilicita. 1308 pct. civ. apararea intereselor celui aflat sub tutela. 1). in conformitate cu care debitorul nu poate sa-si adjudece la licitatie. imobilul sau urmarit si tot astfel conform art. Pagina 10 din 110 . direct sau prin persoane interpuse. Ca o exceptie de la aceasta prohibitie. Civ. mandatarilor legali si cei conventionali imputerniciti sa vanda unele bunuri ale mandatului lor nu pot sa le cumpere. O alta incapacitate speciala este continuta de art. evident. 1 si 2 este justificata solutia nulitatii relative.. 3). 1309 C. caci in calitatea lor de vanzator urmaresc sa obtina un pret mai bun. Contractul de vanzare-cumparare incheiat intre doua persoane care traiesc in concubinaj nu atrage concluzia ca el este nul. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. iar in calitate de cumparator sa ofere un pret cat mai mic. Ratiunea acestei interdictii urmareste ca intre tutore si minor sa nu se iveasca o contrarietate de interese si. 511 C. Incapacitati speciale de a cumpara In cunformitate cu prevederile art. iar pentru incalcarea celor de la pct. Nu il poate vinde dupa ce somatia de plata facuta prin executorul judecatoresc a fost transcrisa. Suntem de parere ca pentru nesocotirea prevederilor art.

I.1990. procurori si avocati. Prin Legea nr. face aplicatia unei reguli generale prevazute in art. 41 alin. sa fie proprietatea vanzatorului. conform careia numai lucrurile aflate in comert (in circuitul civil) pot forma obiectul unui contract.civ. 54/1998). 2. “in cazul dobandirii prin acte juridice intre vii. 5 alin. art. deci un motiv de ordine publica. Acestia nu pot deveni cesionari de drepturi litigioase ce sunt de competenta Curtii de Apel in a carei circumscriptie teritoriala isi exercita functia sau profesia. Conditii Enumerarea conditiilor. Nerespectarea acestei prevederi a legii atrage reductiunea actului juridic pana la limita suprafetei legale (art.tocilar.civ prevede si o derogare importanta de la acest principiu pentru materia contractului de vanzare-cumparare (si Pagina 11 din 110 ..963 C.Vizitati www. civ. Lucrul vandut. 1310 C. acesta fiind un atribut exclusiv al persoanei care are calitatea de cetatean roman. 61. proprietatea funciara a dobanditorului nu poate depasi 200 ha teren agricol in echivalent arabil. 2 alin 3 din Legea nr. sa fie determinat sau determinabil. 1310 C. Lucrul vandut trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie in comert (in circuitul civil). de familie”. Conform art. 2 din Constitutie. cursuri si referate postate de utilizatori. Stabilind principiul liberei circulatii a lucrurilor susceptibile de apropriere. potrivit art.ro ! Arhiva online cu diplome. de a forma obiectul dreptului de proprietate sau a altor raporturi juridice. Potrivit art. Sanctiunea nerespectarii acestei interdictii este nulitatea absoluta a actului. locuinele ocupate de chiriasi se pot vinde acestora pe baza cererilor adresate direct unitatilor specializate in vanzarea locuintelor. si priveste pe judecatori. licit si posibil. intrucat interdictia vizeaza apararea prestigiului justitiei ca putere in stat.civ. care prevede ca pot fi vandute toate lucrurile care sunt in comert (in commercio) afara daca legea opreste aceasta.Lucrul sa fie in comert Lucrul sa fie in comert ( in circuitul civil). 2 din Decretul-Lege nr. Art.. Astfel. 2 alin. “cetatenii straini si apatrizi nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor”. sa existe in momentul incheierii contractului sau sa poata exista in viitor. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor s-a instituit o incapacitate speciala de cumparare in privinta terenurilor agricole.

).1 din Legea nr.ro ! Arhiva online cu diplome.2 din Constitutie. nu sunt trecute in domeniul public potrivit art. ca atare.).fie numai regimul juridic special (restrictiv) al circulatiei anumitor bunuri. sunt inalienabile.5 din Legea nr. dar numai de catre anumite persoane sau numai in anumite conditii. nefiind inalienabile. 135 din Constitute.74 din Legea administratiei publice locale nr. alte contracte translative de proprietate.). fie numai inalienabilitatea unor bunuri . 69/1991. vizand bunurile care prin natura lor sau printr-o declaratie a legii sunt de uz sau interes public si care. schimbul).213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia. 1. in masura in care prin legea speciala nu se prevede altfel. prin schimbarea destinatiei. cursuri si referate postate de utilizatori.aerul.civ. pot fi vandute-cumparate. 1845 C. Prohibitia poate fi: absoluta. in conditiile si limitele prevazute de lege.nu apartin nimanui si al caror uz e comun tuturor" (art. art. relativa.cat timp.sunt supuse dispozitiilor de drept comun. In caz de instrainare se aplica. 213/1998. apa marii sau din raul curgator etc. De exemplu. prin natura lor. razele soarelui.fiind inepuizabile .) care . in circuitul civil (extra commercium). art. dar nu pot fi instrainate-dobandite (de exemplu. comodat etc. prin vanzare-cumparare) cat timp fac parte din domeniul public.civ.civ. nu pot forma obiectul acestui contract lucrurile care . 69/1991 art. sunt scoase din circuitul civil numai lucrurile care.7-8 din Legea nr. 213/19982 .res communis . referitoare la bunurile care. de exemplu.6 din Legea nr. Rezulta ca notiunea de "lucruri care sunt in comert" (art. 1844 C.1310 C. Mentionam ca terenurile si alte bunuri din domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale . Legea declara inalienabile (imprescriptibile si insesizabile) bunurile care fac parte din domeniul public al statului (de interes national) sau al unitatlor administrativ-teritoriale (de interes local). art. In conditiile Iegii bunurile proprietate publica pot fi date in administrare (regiilor autonome ori institutiilor publice) sau pot fi concesionate ori inchiriate (art.41 alin.11 din Legea nr. daca prin lege nu se prevede altfel (art.18/1991.tocilar. prin urmare. locatiune. in realitate. nu sunt susceptibile de a forma obiectul dreptului de proprietate si al actelor juridice (asa-numitele lucruri comune . in privinta bunurilor din domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale trebuie sa fie Pagina 12 din 110 . respectiv scoase din comert (din circuitul civil) vizeaza. art.civ.potrivit legii . 72-74 din Legea nr. In sensul propriu-zis al cuvantului.nu sunt in comert. dispozitiile prevazute pentru contractul de vanzare-cumparare.Vizitati www. vezi si art.dar care pot forma obiectul unor acte juridice netranslative de proprietate (de exemplu.).) .54/1998.647 C.963 si art. art. art.

tutun. Este vorba de apartamentele ce nu se restituie in natura fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora si care pot fi cumparate de chiriasii titulari de contract de incheiere a apartamentelor in cauza. de asemenea.).32 din Legea nr. In sfarsit.112/1995 pentru reglementarea situatiei juridicc a unor imobile cu destinatia de locuinte trecute in proprietatea statului. nu si transmisiunile prin mostenire legala sau testamentara. Deosebirea de calificare prezinta importanta in caz de moarte a titularului improprietarit (sau al unuia dintre ei). exista bunuri care. in tot sau in parte (cota mostenita).21 si art. Interdictia vizeaza. cu titlu oneros sau gratuit.43 nu poate fi instrainat prin acte intre vii timp de 10 ani. stupefiante etc. Tot temporara este si inalienabilitatea prevazuta de art. arme. respectate. socotiti de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscrierea proprietatii.Vizitati www. numai de persoane juridice sau fizice autorizate pe baza de licenta (de exemplu. 3. 19 alin. 31/1996 privind regimul monopolului de stat) . s-a "constituit" (nu "reconstituit") dreptul de proprietate in favoarea cooperatorilor care nu au adus pamant in cooperativa si a altor persoane prevazute de lege. precum si modul lor de administrare. terenul ramane inalienabil prin acte intre vii pentru perioada ramasa. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale prevede: "StatuI isi poate rezerva activitati economice pe care sa le desfasoare in mod exclusiv cu titlu de monopol de stat. In articolele la care se face trimitere este vorba de terenurile cu privire la care. respectiv cumparate.tocilar. sub sanctiunea nulitatii absolute. evident. este prevazut de art. art. In acest sens. 18/1991 (republicata in 1998): "terenul atribuit conform art. Legea nr.69/1991 (in special art. dar din motive de ordine publica sau economico-sociala. prevederile Legii administratiei publice locale nr. numai instrainarea prin acte intre vii. Asemenea monopoluri.475 C. Un alt caz de inailienabilitate. iar nu a persoanei titulare a dreptului . sunt in circuitul civil.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. sub sanctiunea nulitatii absolute a actului de instrainare".). In general.civ. in cadrul termenului prevazut de lege terenul in cauza nu poate fi instrainat prin acte intre vii.40 si Legea nr. pot fi cumparate numai cu respectarea unor prevederi Pagina 13 din 110 . dar cu interdictia instrainarii timp de 10 ani de la data cumpararii (indiferent de plata integrala sau in rate a pretului) . in conditiile prevazute de lege.ci de o inalienabilitate prevazuta propter rem. inalienabilitatile sunt prevazute de lege in consideratia bunului (intuitu rei). in terminologia legii. Derogarea relativa la principiul liberei circulatii a bunurilor este prevazuta de lege in privinta bunurilor care constituie monopolul statului si care pot fi vandute. dar numai temporara. se stabilesc prin legi speciale" (art.9 din Legea nr. mostenitorii (legali sau testamentari) neavand dreptul sa-l instraineze. 2.76). care sunt de ordine publica (art. Consideram ca in acest caz este vorba nu de o simpla incapacitate de instrainare (stabilita intuitu personae).1.

civ. donat.116/1997 pentru ratificarea Conventiei europene cu privire la controlul achizitionarii si detinerii armelor de foc de catre particulari. cum ar fi garantarea executarii unei obligatii (de plata a pretului.ro ! Arhiva online cu diplome.679/1997.73/1969).civ. munitiile si materialele explozive (Legea nr.5 C.) sau alt interes (de exemplu. lasat legat etc. produsele si substantele stupefiante (Legea nr. daca este consimtita pur si simplu. iar prerogativelor proprietarului prevazute de art. 480 C. a unei rente viagere in favoarea unui tert etc.tocilar. Amintim in acest sens: armele.) si dreptului proprietarului de a dispune liber si absolut de bunul sau (art. putand fi detinute si instrainate-dobandite. produsele si substantele toxice (Decretul nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc si al munitiilor. Precizam ca bunurile din patrimoniul cultural national nu sunt scoase din circuitul civil si deci pot fi instrainate-dobandite (daca nu fac parte din domeniul public al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale). impiedicand inutil libera circulate a bunurilor.480 C. Rezulta indirect ca inalienabilitatea conventionala poate fi recunoscuta valabila numai daca se justifica printr-un interes serios si legitim.civ.). legale speciale. are caracter imperativ numai in sensul interzicerii instrainarii bunurilor declarate de lege inalienabile. RegulamentuI armelor de foc si al munitiilor. intrucat o asemenea clauza (pactum de non alienado) contravine principiului liberei circulatii a bunurilor (art. pana la stingerea obligatiei garantate sau incetarea in alt fel a interesului). in limitele prevazute de lege. in practica judiciara se invalideaza o asemenea interdictie. Interesul determina si caracterul temporar al inalienabilitatii (de exemplu. interdictia instrainarii bunului transmis minorului pana la majoratul lui). de catre persoane fizice sau juridice. fara a fi fost luata in garantarea unui drept. i se pot aduce limitari. temporar sau definitiv. In aceste conditii (interes si caracter temporar). clauza de inalienabilitate poate fi recunoscuta valabila.). Pagina 14 din 110 .41). 1310 C. 4. cursuri si referate postate de utilizatori. aprobat prin HG nr. intrucat art. Astfel fiind. 1310 C. legea prevazand numai anumite limitari.466/1979).civ. daca este lipsita de interes.). de Constitute (art. in masura in care limitarea nu contravine unei dispozitii imperative sau ordinii publice si bunelor moravuri (art. adoptata la Strasbourg la 28 iunie 1978). Clauza de inalienabilitate nu poate avea caracter perpetuu. se poate face numai cu prezentarea la unitatile vamale a adeverintei eliberate de oficiul local pentru patrimoniul cultural national. In sfarsit.civ. drept garantat.Vizitati www. insa scoaterea din tara a tuturor bunurilor culturale mobile. Legea nr. precizam ca in principiu un bun nu poate fi declarat inalienabil (scos din circuitul civil) prin vointa omului (de exemplu. clauza contractuala sau testamentara prin care se interzice vanzarea bunului cumparat. Nici metalele pretioase si pietrele pretioase nu sunt scoase din circuitul civil. mai ales in legatura cu operatiunile avand ca obiect aceste bunuri.

potrivit regulilor generale. desi partea pierita este neinsemnata sau cele doua sau mai multe lucruri cumparate. 1021 C. nu sunt interdependente. in cazul lucrurilor mobile.civ. In caz de rezolutiune. cumparatorul poate renunta la contract cand executarea partiala nu poate duce la realizarea scopului pentru care a inteles sa cumpere. dar acel lucru era pierit total. In principiu. cursuri si referate postate de utilizatori.. dar cumpara sperand sa nu fi intervenit (emtio spei). chiar la un pret global. dar era pierit in parte anterior. cumparatorul poate alege: fie sa renunte la contract (rezolutiune).civ. Daca partile (sau cel putin cumparatorul) au avut in vedere un lucru existent. renuntare la contract.1311 C. Daca lucrul exista in momentul incheierii contractului. cum ar fi o pereche de cai de tractiune). 1909 C. in cazul imobilelor. Daca clauza de inalienabilitate nu intruneste conditiile aratate. daca nu este cauza determinanta a incheierii actului . Face exceptie ipoteza in care operatiunea are caracter aleatoriu.). inclusiv ipoteza in care mai multe lucruri formeaza obiectul vanzarii si numai unele au pierit. dar cu nerespectarea ei bunul este instrainat.ro ! Arhiva online cu diplome. ceea ce autreneaza si lipsa cauzei obligatiei cumparatorului. riscul pieirii totale sau partiale .civ. intrucat obligatia vanzatorului este lipsita de obiect.Vizitati www. Dupa cum rezulta din cele aratate. in momentul incheierii contractului (sau nici n-a existat in realitate). iar daca este cazul proprietarul imobilului sau persoana interesata poate cere radierea interdictiei de instrainare din cartea funciara. A doua conditie prevazuta de lege pentru validitatea contractului este ca lucrul sa existe in momentul incheierii contractului sau sa poata exista in viitor.deoarece se situeaza inainte de momentul incheierii contractului si deci a momentului transferarii dreptului de proprietate . numai clauza urmeaza sa fie considerata nula. Alegerea facuta de cumparator nu trebuie sa fie abuziva (de exemplu. 1. tertul dobanditor de buna-credinta se va putea apara prin invocarea art.Lucrul sa existe sau sa poata exista Lucrul sa existe (existenta actuala sau viitoare). Daca clauza de inalienabilitate este valabila. la incheierea contractului cumparatorul este constient de riscul pieirii (totale sau partiale).1311).) sau repararea prejudiciului cauzat prin nerespectarea clauzei. stipulantul clauzei (succesorii lui in drepturi) pot cere rezolutiunea (revocarea) instrainarii initiate (cu daune-interese) nentru neexecutare de obligatii (art. Pagina 15 din 110 .este suportat de vanzator (res perit domino). vanzarea este nula absolut (art. fie sa ceara executarea asupra partii ramase din lucru cu o reducere proportionala din pret (art. si prin lipsa publicitatii sau prin invocarea uzucapiunii. II.tocilar.

). 702 si 965 C.Lucrul sa fie proprietatea vanzatorului Vanzatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului vandut individual determinat.va fi obligat si la plata daunelor-interese pentru neexecutarea obligatiei asumate. in acest caz vanzatorul . nerealizarea independenta de vointa si atitudinea vanzatorului (de exemplu. 2. chiar daca neexecutarea nu este imputabila vanzatorului. el nu poate transmite dreptul care face obiectul contractului.civ.civ. se admite ca vanzarea este anulabila pentru eroare (viciu de consimtamant) asupra calitatii esentiale a vanzatorului. o recolta. daca nu dovedeste o cauza straina exoneratoare de raspundere (art. ce se intampla daca vanzatorul instraineaza un bun individual determinat care apartine altuia? Este problema cunoscuta sub denumirea de vanzare a lucrului altuia.). Dintre bunurile viitoare. Bineinteles. emptio-venditio rei speratae). formeaza obiectul contractului. Lucrul sa fie determinat sau determinabil 0 alta conditie este ca lucrul sa fie determinat sau determinabil (art. Coproprietatea fortata asupra partilor comune din cladirile cu mai multe apartamente.pe langa pierderea pretului . Se pune deci intrebarea. 1. quam ipse habet.948 si 964C. Solutiile adoptate sunt diferite dupa cum consimtamantul partilor a fost afectat de viciul erorii sau incheierea contractului a avut loc in cunostinta de cauza. afara numai daca coproprietatea a incetat cu acordul tuturor coproprietarilor (inentinerea ei nefiind impusa cu necesitate).civ.). care a fost socotit de cumparator proprietar al lucrului .tocilar. socotind ca lucrul vandut apartine vanzatorului. intrucat acesta din urma suporta riscul contractului in calitate de debitor al obligatiei imposibil de executat. lucrul ce se va confectiona). vanzatorul trebuie sa fie titularul dreptului ce se instraineaza. care nu exista in momentul incheierii contractului. cumparatorul asumandu-si riscul nerealizarii (in tot sau in parte) a lucrului viitor. chiar daca aceste parti nu sunt specificate expres (accesorium sequitur principale). cumparatorul nu va fi obligat sa plateasca pretul. Face exceptie ipoteza in care contractul are caracter aleatoriu. dar poate exista in viitor (de exemplu. nemo dat quod non habet sau nemo plus iuris ad alium transferre potest. numai mostenirea nedeschisa nu poate forma obiectul unui contract (art. ca la orice act juridic. In caz contrar. cursuri si referate postate de utilizatori. Intrucat contractul este translativ de proprietate.Vizitati www. licit si posibil. 1082 C. Vanzarea esle valabila daca are ca obiect un lucru viitor (res futura). III. Pagina 16 din 110 .ro ! Arhiva online cu diplome. Daca partile sau cel putin cumparatorul a fost in eroare. avand caracter accesoriu potrivit destinatiei. Nerealizarea lucrului viitor nu afecteaza validitatea contractului.

civ.).. (cu eventuala exceptie a savarsirii actului in cadrul exercitarii legale a comertului). constituie un caz tipic de nulitate absoluta in virtutea cunoscutului adagiu clasic frauda corupe totul" (fraus omnia corrumpit). consideram ca vanzarea-cumpararea lucrului altuia in cunostinta de cauza. 2. 1909-1910 C. cumparatorul se poate apara prin invocarea uzucapiunii sau prin exceptia trasa din art. Pagina 17 din 110 . Intr-o parere. solutia este controversata. caci eroarea comisa de un contractant asupra propriei sale persoane nu poate vicia contractul. vanzatorul nu poate cere anularea chiar daca a fost de buna-credinta (s-a crezut proprietar). reprezentand o operatiune speculativa. stiind ca lucrul vandut este proprietatea unei alte persoane. Aceasta nulitate relativa a contractului poate fi invocata pe cale de actiune (cand pretul s-a platit) sau pe cale de exceptie (cand pretul nu s-a platit). lar daca contractul s-a incheiat de catre vanzator "in frauda dreptului proprietarului. si deci problema anularii pentru eroare nu se poate pune. perfect valabila.ro ! Arhiva online cu diplome. in acest caz. in schimb poate intenta actiune in revendicare. acordul de vointa trebuie sa fie interpretat in sensul ca partile n-au urmarit imediata stramutare a proprietatii lucrului.. cu complicitatea si. in caz de neexecutare fiind pasibil de plata daunelor interese . 968 C.. obligatia de garantie a vanzatorului pentru evictiune subzista.2 C. Anularea nu poate fi ceruta nici de catre cumparator sau succesorii lui daca vanzatorul a devenit proprietarul lucrului dupa vanzare sau vanzarea este ratificata de adevaratul proprietar (aplicandu-se regulile mandatului tacit sau ale gestiunii de afaceri). cursuri si referate postate de utilizatori. daca bunul se afla in posesiunea cumparatorului (iar daca stapaneste bunul poate opune cu succes dreptul sau de proprietate actului incheiat cu un neproprietar). in orice caz.tocilar. Daca cumparatorul nu a cerut sau inainte de a fi cerut anularea este evins de catre adevaratul proprietar. Daca partile au incheiat contractul in cunostinta de cauza. In acest proces cu adevaratul proprietar. are o cauza ilicita si deci este nula absolut in baza art. pe riscul cumparatorului.civ. 954 alin.civ. ci vanzatorul s-a obligat numai a-l procura mai tarziu cumparatorului.. Contractul incheiat cu vanzatorul neproprietar poate fi invocat de catre cumparator ca just titlu pentru uzucapiunea de 10-20 ani si pentru dobandirea fructelor. Mentionam ca adevaratul proprietar nu poate cere anularea (fiind tert fata de contract). eroarea trebuie sa cada "asupra persoanei cu care s-a contractat" (art. se considera ca vanzarea este.. dar numai de catre cumparator si succesorii lui. Alaturi de alti autori.Vizitati www.

inclusiv legate cu titlu particular). 135 din Constitute). dreptul asupra coteiparti (ideale) este un drept de proprietate individual. in acest caz . transmisibil inter vivos si mortis causa (mostenire legala sau testamentara. Astfel fiind.in loc sa dispuna de cota sa parte ideala de drept .Vizitati www. in materialitatea sa bunul (bunurile) aflate in indiviziune sau o portiune determinate material din acel bun. fara acordul celorlalti coindivizari. Pentru salvgardarea drepturilor proprii asupra bunului instrainat oricare dintre coindivizari poate cere iesirea din indiviziune. fara acordul celorlalti. ce face parte din masa succesorala. in materialitatea sa bunul (bunurile) aflate in indiviziune? Potrivit parerii dominante in literatura de specialitate si practica judiciara.intrucat vanzatorul are o cota ideala din dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor indivize (este proprietar pro part). Pentru intelegerea corecta a acestei solutii reamintim ca . soarta contractului de vanzare-cumparare depinzand de rezultatul partajului .instraineaza in natura. 3. . ce solutie urmeaza sa fie adoptata in cazul indiviziunii .oricare dintre coindivizari poate sa dispuna liber. Evident. deoarece imparteala are caracter declarativ. Pagina 18 din 110 . mostenitorul unei cote succesorale de 1/2 vinde toata casa. ci regulile proprii starii de indiviziune. validitatea lui va depinde de rezultatul partajului: . chiar daca cumparatorul a fost de buna-credinta (art. o asemenea instrainare nu poate aduce atingere drepturilor coindivizarului (coindivizarilor) care nu au consimtit la incheierea contractului si nici nu l-au ratificat ulterior . contractul este nul absolut in toate cazurile. cumparatorul se substituie in drepturile coindivizarului vanzator fiind fara relevanta rezultatul partajului care va interveni ulterior si la care va participa cumparatorul in calitate de coindivizar. Daca bunul instrainat face parte din domeniul public al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.nu se aplica regulilor privitoare la vanzarea lucrului altula.avand ca obiect o universalitate de bunuri (indiviziune propriu-zisa) sau un bun determinat ( proprietate comuna indiviza pe cote-parti) . desi nu are drept de proprietate exclusive asupra lucrului vandut sau asupra unei parti materiale din lucru. fara acordul celuilalt mostenitor. In sfarsit se mai pune intrebarea.daca bunul este atribuit la partaj copartasului instrainator contractul ramane valabil si dreptul cumparatorului se consolideaza retroactiv. de cota sa ideala de drept asupra bunului determinat sau asupra universalitatii. absolut si exclusiv al fiecarui coindivizar. iar soarta contractului de vanzare-cumparare. instraineaza in natura.tocilar. Alta este situatia in cazul in care vanzatorul .daca unul dintre coindivizari. in caz de instrainare a cotei ideale de proprietate din bunul determinant sau din universalitate ori dintr-un bun determinant din universalitate. De exemplu.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.in timpul starii de indiviziune .

ro ! Arhiva online cu diplome. pe calea actiunii de partaj. Predarea lucrului vandut Obligatia principala de predare.). predarea cheilor cladirii. de exemplu. 1314 C. Evident. dupa cum am vazut. numai o atitudine pur pasiva. de regula. in alte cazuri. Mai precizam ca. 2. eliberarea cladirii de catre vanzator si persoanele care nu au un drept opozabil cumparatorului etc. Predarea lucrului I. remiterea titlului de proprietate sau de creanta (art.civ. din partea vanzatorului (lasarea lucrului la dispozitia cumparatorului. cand lucrul se afla in detentia lui . In ceea ce priveste modul de executare. 1.Vizitati www. Prin predare se intelege punerea lucrului vandut la dispozitia cumparatorului (reglementata de art. cumparatorul posedand .corpore alieno (formularea art. indeplinirea unor acte sau fapte pozitive necesare pentru ca cumparatorul sa intre in stapanirea efectiva a lucrului cumparat. cursuri si referate postate de utilizatori.civ. in cazul vanzarii bunului indiviz de catre unul dintre coindivizari. 1314-1334 C. de exemplu.din momentul in care a devenit proprietar . aplicandu-se regulile care guverneaza vanzarea lucrului altuia (nulitatea relativa a contractului). ci numai a detentiei. din momentul incheierii contractului. deci produce efecte retroactive (art. 1316 si art.. care contin norme cu caracter dispozitiv).786 C. predarea presupune. 1315. vanzatorul devenind proprietar exclusiv in mod retroactiv. Drepturile lor indivize asupra bunului urmeaza sa fie aparate.). ceilalti coindivizari nu pot cere constatarea nulitatii sau anularea actului de instrainare in timpul starii de indiviziune si nici nu pot intenta o actiune in revendicare daca cumparatorul a intrat in posesia bunului. iar.civ. Pagina 19 din 110 .civ.ca depozitar. comodatar etc. Deoarece proprietatea se transmite. fiind criticata). .sau exista posibilitatea preluarii fara concursul vanzatorului).tocilar. predarea nu are semnificatia transferarii dreptului de proprietate si nici chiar a posesiei. Cu privire la termenul si dovada predarii se aplica regulile generale referitoare la executarea obligatiilor. in acest din urma caz se va putea angaja raspunderea lui pentru evictiune in calitate de vanzator al lucrului altula (cu exceptia cazului in care cumparatorul a cumparat pe risc propriu).1318 C..iar daca bunul instrainat este atribuit (cade in totul) altui copartas actul de instrainare va fi ineficace (desfiintat) retroactiv pentru lipsa calitatii de proprietar al vanzatorului. in unele cazuri.

iar cele ale ridicarii de la locul predarii (incarcare.daca intinderea este mai mare. un teren de 500 mp. standarde etc. 1100-1103 C. cumparatorul este obligat sa plateasca in plus pretul excedentului sau . numarare) sunt in sarcina vanzatorului.civ. rezolutiunea contractului poate fi ceruta numai daca imobilul nu poate fi folosit pentru destinatia avuta in vedere la incheierea contractului. De exemplu.civ.1104 C. 4.) si in caz de frauda. 1319 C. civ. diferenta va fi luata in considerate dupa cum urmeaza: . cursuri si referate postate de utilizatori.daca intinderea este mai mica. Aceasta regula se aplica in cazul in care lucrul vandut poate fi localizat din momentul incheierii contractului (este individualizat).art. descarcare etc.el poate cere rezolutiunea contractului (art. chiar daca intelegerea intre parti este diferita (fraus omnia currumpit) pentru ipoteza in care vanzatorul preda imobilul prevazut in contract. in lipsa de stipulatie contrara. 1326 C. cumparatorul poate cere completarea (daca vanzatorul mai are alaturi teren) sau o reducere din pret proportionala cu intinderea gasita lipsa. 1324 C. pe un pret de 10000 lei mp. iar nu portabila.civ. 1317 C.ro ! Arhiva online cu diplome.civ. cheltuielile de transport sunt in sarcina vanzatorului . predarea trebuie sa se faca la domiciliul debitorului (vanzatorului). daca s-a stabilit ca loc al executarii domiciliul cumparatorului. reguli speciale sunt prevazute in materie de vanzare de imobile (in special terenuri) reguli aplicabile in lipsa de stipulatie (expresa sau tacita) contrara in contract (art. In ceea ce priveste obiectul predarii. fiind aplicabile regulile generale referitoare la obiectul platii (art.). Pagina 20 din 110 . esantioane. 1327 C. 5..Vizitati www. .civ.civ. si daca lucrul nu poate fi localizat.). 3. potrivit regulilor generale (art.). Predarea se face la locul unde se afla lucrul vandut in momentul contractarii (ibi dari debet ubi est .).).tocilar. dar intinderea lui este diferita fata de aceea specificata in contract: a) Daca imobilul s-a vandut "cu aratare de cuprinsul sau si pe atat masura" (art.). In cazul unui lucru individual determinat si existent in momentul incheierii contractului "in starea in care se afla in momentul vanzarii" (art. Rezulta ca.). si la predare sau ulterior se constata ca intinderea nu corespunde celei aratate in contract.civ.) in sarcina cumparatorului. de exemplu. transport. In celelalte cazuri.). masurare. 1328 C. Cheltuielile de predare (cantarire. iar in cazul lucrurilor de gen si viitoare in cantitatea si calitatea ori alte criterii determinate in contract (monstre. vanzatorul este obligat sa predea lucrul vandut "in masura determinata prin contract" (art. daca nu este stipulatie contrara (art. obligatia de predare a lucrului vandut este cherabila. 1330 C.civ.daca excedentul dovedit prin masuratoare depaseste a 20-a parte a intinderii aratate in contract .). Cu privire la obiectul predarii.

in plus sau in minus intre intinderea declarata si cea reala nu se ia in considerate.). cursuri si referate postate de utilizatori.). iar intinderea unuia este mai mare. 1325 C. In caz de intindere lipsa.. vanzatorul este obligat sa-l conserve pana in momentul predarii (art.). b) Daca vanzarea este facuta "astfel decat pe masura". daca este cazul. conform regulilor generale.civ.. 1333 C. chiar daca. 1074 C. In cazul in care lucrul vandut nu se preda in momentul incheierii contractului. cumparatorul poate opta si pentru rezolutiunea vanzarii (art. dar lucrul exista in acel moment si este individualizat. potrivit conventiei.Vizitati www. adica pe un pret global (de exemplu. cumparatorul nu poate cere completarea terenului sau rezolutiunea contractului.). a celuilalt mai mic. actiunea in revendicare sau in garantie (dar nu si actiunea personala de anulare a contractului de locatiune pentru incapaciate). 7.).civ. Obligatia accesorie predarii.civ.). locul de casa situat in. 1600 C. 1324 C.civ. diferentele de pret datorate potrivit regulilor aratate se compenseaza (art. ambalajul). 1331 C. precum si la accesoriile convenite (de exemplu. vanzatorul raspunde ca un depozitar (voluntar sau remunerat . diferenta . cu pretul de 5 milioane lei). Iar daca cumparatorul pastreaza imobilul este obligat sa pIateasca dobanda la suplimentul de pret (art. consideram ca vanzatorul (sau alta persoana care nu are drept de folosinta opozabil cumparatorului) are dreptul la restituirea cheltuielilor facute pentru producerea fructelor. c) Daca s-au vandut doua (sau mai multe) imobile (cu aratarea intinderii) printr-un singur contract si pret. la accesoriile lucrului vandut si la tot ce a fost destinat la uzul sau perpetuu (art.civ. vanzatorul este obligat sa predea.civ.civ. o data cu lucrul vandut.civ. 1324 C.). culpa lui fiind prezumata cat timp nu dovedeste o cauza Pagina 21 din 110 .civ. Cumparatorul are dreptul. In toate cazurile cand cumparatorul cere rezolutiunea vanzarii el are dreptul.civ). imobile prin destinatie.). fiindca vanzatorul este in culpa. la restituirea cheltuielilor vanzarii (art. ea poate insa provoca un spor sau o micsorare a pretului daca valoreaza cel putin o a 20-a parte din pretul total al vanzarii (art. 6.civ. 1334 C. In caz de excedent peste a 20-a parte. Dacapartile nu s-au inteles altfel. In lipsa de stipulatie contrara (expresa sau tacita). Dreptul la actiune pentru majorarea sau scaderea pretului ori rezolutiunea vanzarii se prescrie intr-un an de la data incheierii contractului (art. de asemenea. 1329 C.ro ! Arhiva online cu diplome.art. 1331 C. In caz de deteriorare sau pieire a lucrului. deoarece lucrul trebuie sa fie predat in starea in care se afla in momentul incheierii contractului (art.) si la daune-interese.). de exemplu. 1332 C. proprietatea se transmite ulterior.tocilar. si fructele percepute dupa momentul transferarii dreptului de proprietate(art. pe langa pret.

1077 C.). o data cu lucrul .ro ! Arhiva online cu diplome. 1082-1083 C.linistita si utila . In caz de neexecuare (totala sau partiala) datorata culpei vanzatorului. 828 C. 1618 C.se transmit asupra subdobanditorului si toate drepturile Pagina 22 din 110 . el trebuie sa suporte cheltuielile ocazionate de pastrarea lucrului (art.). dar numai de la data punerii in intarziere a vanzatorului (art.civ.).civ).. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.civ. iar daca executarea in natura nu este posibila.ca accesoriul lui .civ. adica contra evictiunii si de utila folosinta a lucrului contra viciilor. potrivit regulilor generale cumparatorul poate invoca exceptia de neexecutare (exceptio non adimpleti contractus) sau poate cere fie rezolutiunea vanzarii cu daune-interese.tocilar. Daca cumparatorul a devenit proprietar din momentul incheierii contractului (intrucat conservarea se face in numele si pe seama lui). 1320 C. cumparatorul are dreptul la daune-interese (art. In acest sens.civ. art. 1337) .civ. Codul civil prevede ca vanzatorul este de drept obligat sa-l garanteze pe cumparator de evictiunea totala sau partiala a lucrului vandut. chiar daca acestia sunt succesori cu titlu particular si cu titlu gratuit (de exemplu. dar si fata de subdobanditori. 1075 C. 1321 C. precum si de sarcinile care n-au fost declarate la incheierea contractului (art. II.civ.civ. Garantia contra evictiunii Se numeste evictiune pierderea proprietatii lucrului (in total ori in parte) sau tulburarea cumparatorului in exercitarea prerogativelor de proprietar.Garantarea lucrului vandut Obligatia de garantie a vanzatorului decurge din principiul ca el trebuie sa faca tot ce-i sta in putinta pentru a asigura cumparatorului stapanirea . inclusiv fapta cumparatorului sau a unui tert pentru care nu are a raspunde.).civ. donatar) si cu toate ca cumparatorul initial (donatorul) nu raspunde de evictiune fata de dobanditorul cu titlu gratuit (art. nefiind exclusa nici posibilitatea procurarii lucrurilor de gen de la terti pe seama vanzatorului (art.). Sanctiunea nerespectarii obligatiei de a preda lucrul. 1081 si 1079 C.). fie executarea in natura a contractului (punerea sa in posesie.): vanzatorul trebuie sa-l garanteze pe cumparator de linistita folosinta a lucrului. daune-interese (art. Obligatia de garantie a vanzatorului contra evictiunii exista nu numai fata de cumparator. Rezulta ca obligatia de garantie are o dubla infatisare (art. In cazul executarii cu intarziere a obligatiei de predare. straina exoneratoare de raspundere (art. caz fortuit sau forta majora.). 1336 C. Solutia se justifica prin faptul ca.a lucrului vandut.

cumparatorul se poate apara prin invocarea unei exceptii personale numita "exceptie de garantie": cine trebuie sa garanteze pentru evictiune. deposedarea cumparatorului de o parte din terenul vandut) sau de o tulburare de drept (de exemplu. procesul nu poate fi solutionat prin invocarea exceptiei de garantie. tot el.savarsit de catre vanzator sau succesorii sai universali ori cu titlu universal de natura a-l tulbura pe cumparator in linistita folosinta a lucrului. Este insa evident ca obligatia de garantie opereaza . ei nefiind tinuti de obligatiile autorului lor. nu poate sa evinga (quem de evictione tenet actio. Se numeste "fapt personal" (art. daca tulburarea provine din partea mostenitorului. Garantia contra evictiunii rezultand din fapte personale. dar neprevazut in contract . acesta putandu-i opune exceptia de garantie.asupra lucrului vandut). nu-l poate evinge pe cumparator. caci "acela care are obligatia garantarii de evictiune nu poate. Astfel. sa evinga pe dobanditorul cu titlu oneros" (inclusiv coproprietarul care il mosteneste pe vanzator).civ. aflate in stransa conexiune cu lucrul care formeaza obiectul contractului (cum omni causa). 1339 C. vanzatorul invoca un drept de uzufruct sau de abitatie . el raspunde de evictiune fata de cumparator . indiferent ca este vorba de o tulburare de fapt (de exemplu. exceptia de garantie poate fi invocata si in ipoteza inversa in care adevaratul proprietar il mosteneste pe vanzator. Daca contractul s-a incheiat printr-un intermediar (de exemplu. acesta. Daca insa intermediarul s-a comportat ca vanzator aparent (mandat simulat prin interpunere de persoane). nu raspunde de evictiune. evident. de exemplu.) orice fapt sau act . in special.cu atat mai puternic cuvant .tocilar. Codul civil vizeaza. eundem agentem repellit exceptio).Vizitati www. pe care nu o avea in momentul incheierii contractului.ro ! Arhiva online cu diplome. exceptia de garantie nu poate fi opusa succesorilor cu titlu particular ai vanzatorului. daca a vandut lucrul altuia (sau coproprietate cu altul) si apoi l-a mostenit pe adevaratul proprietar (coproprietar. dupa moartea lui. evictiunea provenind de la un tert. ea se transmite asupra succesorului universal sau cu titlu universal. Astfel fiind. In cazul tulburarilor din partea vanzatorului. daca proprietarul (sau mostenitorul lui) a vandut imobilul la doua persoane diferite si primul cumparator il revendica de la cel de al doilea.daca evictiunea provine dintr-un fapt personal al vanzatorului. Vanzatorul nu poate evinge nici in urma dobandirii unei noi calitati.anterior vanzarii. Reglementand obligatia de garantie pentru evictiune. un mandatar). Astfel. Ea poate fi invocata (de al doilea cumparator) numai daca reclamantul (primul Pagina 23 din 110 . In schimb. Deoarece obligatia de garantie a vanzatorului este o obligatie patrimoniala. legate de acel lucru . coindivizar).nerezervat prin contract . dar tainuit fata de cumparator ori ulterior vanzarii. cursuri si referate postate de utilizatori.

In literatura de specialitate se arata insa si cazuri de evictiune care nu sunt consacrate printr-o hotarare judecatoreasca. In sfarsit.ro ! Arhiva online cu diplome. cumparatorul de la neproprietar devine proprietarul lucrului pe cale de mostenire etc. fostul proprietar constituie o ipoteca asupra imobilului vandut si creditorul ipotecar trece la realizarea garantiei. cauza evictiunii sa fie anterioara vanzarii (b) si cauza evictiunii sa nu fi fost cunoscuta de cumparator (c). spre deosebire de obligatia de garantie pentru evictiune rezultand din fapta unui tert. precizam ca obligatia negativa a vanzatorului de a nu-1 tulbura pe cumparator in linistita folosinta a lucrului este de esenta vanzarii. pentru existenta obligatiei de garantie a vanzatorului. daca cel de-al doilea si-a inscris titlul de dobandire a imobilului in cartea funciara inaintea primului cumparator sau a intrat cu buna-credinta in posesia lucrului mobil. Tot astfel. in acest caz.). incat cumparatorul renunta la lucru fara judecata.deoarece evictiunea rezulta din faptuI sau personal. daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: sa fie vorba de o tulburare de drept (a). cumparatorul plateste creanta ipotecara pentru a degreva imobilul si pentru a-l pastra. uneori.vizeaza nu numai tulburarea directa a cumparatorului. Vanzatorul raspunde in asemenea cazuri . daca. dar si evictiunea care se realizeaza prin intermediul unui tert (indirect).desi cauza evictiunii este ulterioara vanzarii .civ. daca proprietarul vinde lucrul de doua ori. el raspunde de evictiune fata de primul cumparator. La aceste trei conditii se mai adauga. nu este suficienta o simpla temere a cumparatorului de a fi evins sau o reclamatie oarecare din partea tertului. cursuri si referate postate de utilizatori. evictiunea poate fi consecinta unei actiuni in justitie intentata de cumparatorul Pagina 24 din 110 . indiferent ca a fost de buna sau de reacredinta. cumparator) cumuleaza s1 calitatea de vanzator (de succesor universal sau cu titlu universal al vanzatorului). Referitor la aceasta conditie precizam ca. iar daca nu reuseste sa-l apere va fi obligat sa suporte consecintele evictiunii. De exemplu. Obligatia de garantie a vanzatorului penru fapte proprii . de exemplu. Astfel.indiferent ca au fost savarsite inainte sau dupa incheierea contractului de vanzare-cumparare . Aceasta. dupa vanzare.Vizitati www. Pe de alta parte. necesitatea unei actiuni in justitie intentata de catre tert impotriva cumparatorului. putand fi inlaturata sau modificata prin conventia dintre parti . daca dreptul tertului asupra lucrului este atat de evident. care este numai de natura vanzarii.tocilar. orice conventie contrara este nula (art. Garantia contra evictiunii rezultand din fapta unui tert. vanzatorul este obligat sa-l apere pe cumparator.1339 C. evictiunea este rezultatul unei actiuni in justitie. Obligatia de garantie a vanzatorului exista. Daca tulburarea provine din partea unei terte persoane. in majoritatea cazurilor.

a contractului de locatiune incheiat de catre vanzator. afara numai daca evictiunea provine dintr-un fapt personal.Vizitati www. impotriva tertului care a pus stapanire pe lucru sau care contesta dreptul de servitute al cumparatorului. vanzatorul nu raspunde. actiuni respinse de instanta.este opozabil cumparatorului sau a inbunatatirilor aduse de locatar pe care cumparatorul este obligat sa le plateasca . cum ar fi dreptul de proprietate sau dreptul de uzufruct. de asemenea. El nu raspunde pentru simpla tulburare de fapt.). intrucat micsoreaza valoarea imobilului. dar desavarsita ulterior. obligatia de garantie contra evictiunii nu poate fi conditionata de actiunea in justitie a tertului. Daca vanzarea a avut ca object bunuri mobile. prin mijloacele legale.civ. iar vanzatorul nu i le comunica la incheierea contractului. pentru existenta unor servituti nedeclarate si care sunt neaparente (art.civ.616 C. In contra tulburarilor de fapt cumparatorul se poate apara singur. cursuri si referate postate de utilizatori. Dreptul invocat de catre tertul evingator poate sa fie un drept real. Daca el a avut cunostinta de pericolul evictiunii. de exemplu. Daca imobilul a fost vandut ca fond dominant.in anumite conditii . b) Vanzatorul este garant numai daca tulburarea din partea tertului are o cauza anterioara vanzarii. avea posibilitatea sa intrerupa prescriptia achizitiva. va fi obligat sa raspunda pentru evictiune . Este ipoteza. vanzatorul raspunde daca servitutea nu exista. Daca cumparatorul nu cunostea existenta locatiunii sau a inbunatatirilor. inseamna ca a acceptat riscul si problema raspunderii Pagina 25 din 110 . evictiune poate exista si in cazul invocarii de catre tert a unui drept de creanta. devenit proprietar. deoarece se presupune ca cele aparente (ca si asa-numitele servituti naturale si legale.civ.tocilar. prin actiuni posesorii. In consecinta. a) Vanzatorul este garant numai daca tulburarea din partea tertului este o tulburare de drept. insusi. chiar inceputa inainte. Vanzatorul raspunde. de exemplu. In acest caz cumparatorul. Vanzatorul nu poate raspunde de imprejurarile ivite dupa incheierea contractului si transmiterea lucrului in patrimoniul cumparatorului . pentru uzucapiunea. luate in posesiune de catre cumparatorul de buna-credinta. art. 1337 si 1349 C.) sunt cunoscute si acceptate de cumparator. de exemplu. care .1909-1910C. problema garantiei contra evictiunii se pune numai daca adevaratul proprietar le poate revendica in conditiile art.ro ! Arhiva online cu diplome. Deoarece cauza evictiunii trebuie sa fie anterioara vanzarii. In cazul ipotecilor si privilegiilor obligatia de garantie se declanseaza numai daca debitorul principal nu-si plateste datoria si creditorul trece la realizarea creantei. c) A treia conditie este necunoasterea cauzei evictiunii de catre cumparator. care nu are un temei juridic. de exemplu. In afara drepturilor reale asupra lucrului.

intre mostenitorii vanzatorului sau intre mai multi vanzatori coproprietari). Sarcina probei cunoasterii cauzei evictiunii de catre cumparator incumba vauzatorului. Daca evictiunea este pe cale sa se produca. vanzatorul este obligat sa-l apere pe cumparator impotriva pretentiilor tertului: obligatia de a face. fie si cu titlu particular) a fost evins.civ. Efectele obligatiei de garantie in caz de evictiune consumata.1341-1343 C.dupa cum am vazut . cu singura exceptie a foloaselor realizate de cumparator din stricaciunile aduse lucrului (art. trebuie sa-l introduca in proces pe vanzator printr-o cerere de chemare in garantie pentru a-l apara contra eventualei evictiuni. 1. 1351 C. aparandu-se singur. Aceasta solutie se impune. se poate intoarce impotriva lui pe cale principala. cu consecinta pierderii garantiei de catre cumparator (art.Vizitati www. Daca cumparatorul nu-l introduce in proces pe vanzator.plata sumelor de bani datorate cu titlu de despagubire . indiferent daca a dobandit lucrul la un pret mai mic sau mai mare ori cu titlu gratuit. vanzatorul poate opune cumparatorului exceptia procesului rau condus (exceptio mali processus). se angajeaza . printr-o actiune in garantie pentru evictiune. a) In primul rand.sa se abtina de la orice fapt sau act ce ar putea avea drept consecinta tulburarea cumparatorului: obligatia de a nu face.este divizibila. obligatia de a da .). drepturile lui impotriva vanzatorului sunt stabilite de lege dupa cum evictiunea a fost totala sau partiala. Daca evictiunea s-a produs. contractul avand caracter aleatoriu. In schimb. Evictiunea totala.fiind introdus in procesul cu tertul . Daca cumparatorul (sau succesorul lui in drepturi.tocilar. si pierde procesul.in conditiile aratate . daca dovedeste ca . daca cumparatorul este actionat in justitie de catre tert. Cat timp evictiunea nu s-a produs. vanzatorului in caz de realizare a riscului nu se poate pune. Natura si modul de functionare a obligatiei de garantie.raspunderea vanzatorului pentru pagubele suferite de cumparator: obligatia de a da.civ.ro ! Arhiva online cu diplome. vanzatorul este tinut .). chiar daca valoarea lucrului s-a micsorat din cauze fortuite ori din neglijenta cumparatorului. Dintre aceste trei obligatii. In aceasta actiune insa. cursuri si referate postate de utilizatori. o data ce Pagina 26 din 110 . In acest scop.ar fi avut mijloace potrivite pentru a respinge pretentiile tertului. In conditii identice vanzatorul este obligat sa restituie pretul primit si in ipoteza exercitarii actiunii (directe) in garantie de catre un subdobanditor. vanzatorul este obligat sa restituie integral pretul primit (ca la rezolutiune pentru neexecutare sau nulitate pentru vanzarea lucrului altuia). primele doua sunt indivizibile (de exemplu.

2 C. indiferent de cauza care a produs excedentul de valoare sau daca sporul a fost sau nu previzibil ori vanzatorul de buna sau de rea-credinta (art.art. atat ale procesului din care a rezultat evictiunea. cel tarziu de la data intentarii actiunii de catre tert).civ. Deoarece de aceste cheltuieli profita tertul evingator.). . La aceste cheltuieli se adauga si cheltuielile contractului (autentificare.1345-1346 C. c) De asemenea. Dar fata de vanzator el ramane un cumparator de buna-credinta. Daca evictiunea este numai partiala .civ. 1350 C. ale actiunii in regres contra vanzatorului. . Insa tertul poate fi obligat numai la restituirea cheltuielilor necesare (daca nu se compenseaza) cu valoarea fructelor culese si pastrate de cumparatorul evins) si utile (acestea din urma in limita sporului de valoare). cumparatorul are dreptul sa ceara restituirea cheltuielilor de judecata. textul vizeaza fructele pe care cumparatorul le-a perceput dupa ce a devenit de rea-credinta (a luat cunostinta de drepturile tertului asupra lucrului.In afara sporului de valoare (si in masura in care nu sunt restituite cu acest titlu. iar vanzatorul va fi garant numai in subsidiar. de exemplu.). Evictiunea partiala. . iar daca vanzatorul a fost de rea-credinta.a si b). ceea ce justifica dreptul lui la valoarea fructelor restituite. cumparatorul are dreptul la daune-interese (art.3-4 C. cursuri si referate postate de utilizatori.cumparatorul are alegerea intre a cere rezolutiunea vanzarii sau mentinerea ei cu despagubiri. d) In sfarsit. chiar si cheltuielile voluptuarii (facute in scop de lux sau de placere .are ca obiect fie o fractiune din lucru sau o cota ideala din dreptul de proprietate (lit. se recunoaste ca drepturile cumparatorului legate de lucru se transmit asupra subdobanditorului .civ.). cheltuielile utile). c). 1341 pct. taxe de timbru etc.).civ.) potrivit dreptului comun (art. b) Cumparatorul mai are dreptul la valoarea fructelor pe care a fost obligat sa le inapoieze tertului evingator (art. daca este cazul.civ.4 C. 1344 C.Vizitati www. Deoarece posesorul de buna-credinta dobandeste fructele (art. cat si. Pagina 27 din 110 . fie valorificarea sau negarea unui alt drept cu privire la lucru (lit. 1341 pct. 485 C.ro ! Arhiva online cu diplome. el va fi in primul rand obligat sa-l despagubeasca pe cumparator. vanzatorul este obligat sa restituie cumparatorului cheltuielile necesare (facute pentru conservarea lucrului) si utile (care sporesc valoarea lui).civ. 2.). insa cu observarea urmatoarelor reguli speciale: -Vanzatorul este obligat sa plateasca cumparatorului diferenta intre pret si sporul de valoare dobandit de lucru intre momentul incheierii contractului si data producerii evictiunii.art. 1341 pct.tocilar.). Pentru restul cheltuielilor raspunde numai vanzatorul.civ.

Garantia agravata.a). Prescriptia.civ.civ. In acest caz. micsorata sau inlaturata complet prin conventia dintre parti se numeste garantie conventionala (de fapt).) . proportionala cu partea evinsa.Vizitati www. In ceea ce priveste clauzele de exonerare de raspundere (inlaturare sau micsorare a garantiei). legea prevede doua limitari: .numita garantie de drept . sanctiunea fiind nulitatea clauzei (art. In caz de indoiala.). cumparatorul restituie lucrul asa cum a ramas dupa evictiune. Modificari conventionale ale garantiei contra evictiunii.tocilar. ale tertilor (de exemplu. Termenul prescriptiei incepe sa curga de la data producerii evictiunii. Actiunea in garantie pentru evictiune a cumparatorului impotriva vanzatorului se prescrie in termenul general de prescriptie. incat cumparatorul n-ar fi cumparat daca ar fi putut sa o prevada. poate fi modificat prin conventia partilor (art.civ. 1348 C. primind in schimb pretul si despagubiri la fel ca in cazul evictiunii totale.). a) Daca evictiunea unei parti a lucrului este atat de importanta. cumparatorul are dreptul la daune-interese in conditiile dreptului comun (art. iar contra non valentem agere non currit praescriptio (prescriptia nu curge impotriva celui care este impiedicat sa actioneze). Pana in acest moment obligatia vanzatorului este conditionata si cumparatorul nu poate sa actioneze. pentru tulburari de fapt) sau chiar pentru evenimentele fortuite (de exemplu. daca nu intervine rezolutiuna potrivit celor aratate (lit. 1347 C. 1349-1350 C. ca ele trebuie sa fie expres prevazute si clar exprimate.Obligatia negativa de garantie a vanzatorului pentru fapte personale nu poate fi nici inlaturata si nici micsorata prin conventia dintre parti.ro ! Arhiva online cu diplome. se aplica regulile garantiei de drept. inundatie. Vanzatorul nu se poate libera oferind o parte din pret si nici cumparatorul nu poate cere o parte din pret.pentru fapte proprii. In privinta clauzelor de agravare a raspunderii vanzatorului . 1338 C. c) In cazul servitutilor (active sau pasive) ori a altor drepturi. b) Daca cumparatorul nu cere sau nu obtine rezolutiunea vanzarii are dreptul la valoarea partii pierdute prin efectul evictiunii. cursuri si referate postate de utilizatori. el poate cere rezolutiunea vanzarii (art.). 3. Pagina 28 din 110 .civ. deoarece sunt de stricta interpretare. Mentionam insa. indiferent de scaderea sau urcarea valorii lucrului de la vanzare si pana la evictiune (art.nefiind stabilit cu caracter imperativ.). Regimul legal al garantiei . expropriere etc.legea nu prevede limitari. valoare socotita in momentul evictiunii.

Garantia contra viciilor lucrului vandut Notiune. 1340 C. numai ca acesta este impropriu intrebuintarii dupa destinatie sau din cauza viciilor se micsoreaza valoarea de intrebuintare . aceste vicii s-au numit redhibitorii. cumparatorul nu a putut cumpara.civ.954 alin. daca vizeaza fapte anume determinante. dar nu poate scuti pe vanzator de a restitui pretul (fara despagubiri) in caz de evictiune (art. Cand lucrul vandut este afectat de un viciu in sensul art. lucrul voit si poate cere anularea contractului. In literatura de specialitate se precizeaza ca exonerarea de garantie pentru fapte personale se admite totusi.civ. In realitate.Exonerarea totala sau partiala pentru fapta unui tert este permisa. Astfel fiind.civ.civ.deci eroarea se refera numai la calitatea lucrului . Pagina 29 din 110 . in cazul erorii asupra substantei obiectului (error in substantiam). in substanta sa. savarsite anterior incheierii contractului si aduse la cunostinta cumparatorului (de exemplu.).daca nu se multumeste cu reducerea pretului .1352 C. cursuri si referate postate de utilizatori. el fiind detinut fara cauza. ci are o actiune in garantie (redhibitorie sau estimatorie) contra vanzatorului .Vizitati www.1352C. pentru ca nu reprezinta clauze de exonerare propriu-zise. se poate cere anularea.. dar este afectata de vicii. ci clauze menite a determina continutul si limitele dreptului transmis. daca se vinde o casa despre care vanzatorul afirma ca este construita din caramida. 1339 C.civ. daca din cauza lor lucrul este impropriu intrebuintarii dupa destinatie sau daca viciile micsoreaza intr-atat valoarea de intrebuintare incat cumparatorul.tocilar. nu ar fi cumparat sau ar fi platit un pret mai redus (art.poate cere rezolutiunea contractului printr-o actiune in garantie numita redhibitorie (vb. daca casa este construita din caramida. in aceste cazuri.ro ! Arhiva online cu diplome.lat. la incheierea contractului. in cazul viciilor vizate de art. situatia prezinta asemanare cu viciul de consimtamant al erorii (sau dolului) asupra substantei obiectului contractului (art. De exemplu. a lua inapoi. pericolul evictiunii sau daca a cumparat pe riscul sau (caracter aleatoriu). va intra in functie obligatia de garantie pentru vicii . vanzatorul raspunde de viciile ascunse ale lucrului.). Intre aceste doua situatii exista insa deosebiri esentiale. afara numai daca cumparatorul a cunoscut. redhibere. dar si utila a lucrului. cumparatorul a cumparat lucrul voit. a restitui).). 1352 C. in schimb. in cunostinta de cauza. din cauza acestui viciu de consimtamant. vanzatorul trebuie sa asigure cumparatorului nu numai folosinta linistita. clauza este valabila.si cumparatorul nu poate cere anularea contractului. pentru a atrage sanctiunea nulitatii totale (a contractului). o servitute constituita etc. Deoarece in cazul viciilor vizate de art. cumparatorul .1352 C. Asa cum am vazut.civ.1 C. Clauza nu poate fi considerate cauza determinanta a contractului.).). . In schimb. un contract de locatiune incheiat.civ. iar in realitate este din material lemnos.

In cazurile in care proprietatea nu se transmite din momentul incheierii contractului. dar pana in momentul transferarii dreptului de proprietate. inclusiv antecontractul de vanzare-cumparare. Viciul pe care vanzatorul dovedeste ca l-a adus la cunostinta cumparatorului nu poate fi considerat ascuns. indiferent de natura sa. vanzatorul raspunde si pentru viciile ivite ulterior vanzarii. printr-o verificare normala.1352 C. viciul poate fi considerat ascuns numai daca cumparatorul nu l-a cunoscut si. cursuri si referate postate de utilizatori. deoarece prin efectul incheierii contractului riscurile trec asupra cumparatorului o data cu dreptul de proprietate. b) Trebuie ca viciul (cauza defectiunilor manifestate anterior) sa fi existent in momentul incheierii contractului (chiar daca predarea lucrului se face ulterior).civ.Vizitati www. de drepturi litigioase etc. la esenta lucrului (ca la anularea pentru eroare) . c) Trebuie ca viciul sa fie grav.). adica din cauza lui lucrul sa fie impropriu intrebuintarii la care este destinat dupa natura sa ori potrivit conventiei sau sa se micsoreze intr-atat valoarea de intrebuintare. de experienta. "Lipsa de informare.). III.).deci cand lucrul se strica. n-ar fi cumparat sau ar fi platit un pret mai redus. In practica judecatoreasca posibilitatea cumparatorului de a lua cunostinta de viciul lucrului se apreciaza in abstracto. Nu se cere insa ca viciul sa se refere la substanta.tocilar.civ. in stare noua sau uzata (de ocazie). obligatia de garantie pentru vicii se aplica la orice vanzare (vanzare sub conditie. numai intinderea raspunderii lui difera dupa cum a avut sau nu cunostinta de existenta viciului (art.). nefiindu-i comunicat nici de catre vanzator. vanzatorul nu raspunde "de viciile aparente si despre care cumparatorul a putut singur sa se convinga" (art. Pentru viciile ivite ulterior contractarii . Precizam ca raspunderea nu este conditionata de cunoasterea viciului de catre vanzator (art.Conditii a)Trebuie ca viciul sa fie ascuns (art. 1354 C.civ.vanzatorul nu raspunde. 1356-1357 C. in cunostinta de cauza. cu plata pretului in rate. Toate cele trei elemente care conditioneaza obligatia de garantie a vanzatorului pentru vicii trebuie sa fie dovedite de cumparator. avandu-se in vedere un cumparator prudent si diligent.). 1353 C. Prin urmare. cu doua exceptii: Pagina 30 din 110 .civ. dupa imprejurari. cat si nepriceperea cumparatorului nu fac ca viciile pe care acesta nu le-a putut constata singur sa fie considerate vicii ascunse" . se defecteaza sau isi pierde calitatea din cauza viciilor ivite dupa vanzare . In conditiile aratate. incat cumparatorul. dar atenta nici nu putea sa-l cunoasca. indiferent ca lucrul vandut este un imobil sau un bun mobil.ro ! Arhiva online cu diplome.

Pagina 31 din 110 .Vizitati www. in cazul viciilor ascunse vanzatorul este obligat sa plateasca daune-interese numai daca cumparatorul dovedeste. instanta poate aprecia ca dreptul de optiune a fost exercitat abuziv si sa acorde numai o reducere din pret. 1399 C. cu orice mijloace de proba (inclusiv prezumtii) ca vanzatorul a fost de rea-credinta (a cunoscut viciile lucrului .civ. iar daca vanzatorul a fost de rea-credinta si daune-interese (art. vanzatorul este obligat ca.daca nu s-a obligat sa garanteze continutul universalitatii . Totusi. Efectele si intinderea raspunderii vanzatorului pentru vicii Daca conditiile aratate sunt intrunite.vanzatorul raspunde numai de calitatea sa de mostenitor (art. Actiunea speciala de reducere se numeste estimatorie (actio aestimatoria sau quanti minoris) deoarece deprecierea valorii lucrului se estimeaza prin expertiza. Cu toate ca legea reglementeaza numai optiunea intre cele doua actiuni. cumparatorul poate cere o reducere din pret proportionala cu reducerea valorii lucrului datorat viciului. in care si vanzatorul de buna-credinta poate fi obligat la plata daunelor-intercse. 1355 C. 2. fie o reducere a pretului (art.tocilar. nu si de calitatea bunurilor din mostenire. . In loc de rezolutiune.civ.nu exista obligatia de garantie in cazul vanzarii prin licitatie publica (art.civ.art. daca viciul este de mica importanta. cursuri si referate postate de utilizatori. care se face prin intermediul justitiei. 1356 C. sa restituie pretul si cheltuielile vanzarii suportate de cumparator (art. Ea este admisibila chiar daca natura viciului n-ar face lucrul absolut impropriu destinatiei sale normale. "cand aceasta reparare e posibila si cand ea n-ar ocaziona cheltuieli disproportionate cu valoarea lucrului" si. In cazul de admitere a actiunii redhibitorii.ro ! Arhiva online cu diplome. considerandu-se ca aceste daune sunt imprevizibile si deci datorate numai in caz de dol (art. in literatura de specialitate si practica judiciara se intrevede si posibilitatea "remedierii defectiunilor" (inlaturarea viciilor) de catre sau in contul vanzatorului.). cumparatorul are facultatea de a cere fie rezolutiunea vanzarii. actiunea redhibitorie poate fi exercitata de subdobanditor. Daca cumparatorul a instrainat lucrul. Dreptul de optiune al cumparatorului intre actiunea redhibitorie si actiunea estimatorie. 1.Acordarea de daune-interese Spre deosebire de materia evictiunii.). adaugam noi o asemenea solutie nu contravine intereselor cumparatorului (mai ales in cazul cumpararii unui lucru in stare noua).civ. 1356-1357 C.in cazul vanzarii de drepturi succesorale . .).).). inclusiv beneficiul nerealizat (lucrum cessans). 1360 C. Actiunea prin care cumparatorul cere rezolutiunea vanzarii se numeste redhibitorie (actio redhibitoria). 1355 si 1357).civ. reprimind lucrul.

civ. ca perioade limita in care viciile ascunse trebuie sa fie descoperite. cu exceptia constructiilor. Pagina 32 din 110 . termenul de un an "nu trebuie interpretat in sensul ca legjuitorul ar fi stabilit un al doilea termen de prescriptie pe langa cel prevazut de art. cursuri si referate postate de utilizatori.).5 din Decretul nr. Potrivit dreptului comun. Fara a intra in analiza controverselor privind natura juridica a termenului de 1 an. paguba suferita de cumparator sau despagubirea platita tertilor pentru paguba cauzata prin accidentul survenit datorita viciului lucrului etc. 167/1958 "dreptul la actiunea privitoare la viciile ascunse ale unui lucru transmis. Daca el nu cunoaste viciul lucrului.respectiv 6 luni de la descoperirea viciilor ascunse . Termenele de prescriptie mentionate incep sa curga de la data descoperirii viciilor.2). Desi art.1-2 din Decretui nr. In schimb. 167/1958 . Tot astfel. 1358 alin. se prescrie prin implinirea unui termen de 6 luni. in cazul in care viciile nu au fost ascunse cu viclenie".) . respectiv 3 ani.. dovada prejudiciului (de exemplu. 1357 C.5 din Decretul nr.1 alin.civ. deci ca termene legale generale de garantie pentru descoperirea viciilor ascunse si. Daca lucrul a pierit din cauza viciilor. vanzatorul nu raspunde pentru vicii (art..ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.tocilar. cunoscand viciile) in termenul general de prescriptie extinctiva . trebuie sa aiba loc cel mai tarziu intr-un an de la predarea lucrului.1). s-a precizat ca "dreptul material la actiune privind viciile ascunse ale unei constructii se prescrie intr-un termen de 6 luni. de exemplu. de regula.1358 alin. de la care curge prescriptia. ea se admite si in cazul actiunii estimatorii . iar daca viciile au fost ascunse cu viclenie (ceea ce presupune ca vanzatorul a fost de rea-credinta. nesusceptibile de intrerupere sau de suspendare.) trebuie sa fie facuta de cumparator. 167/1958). iar daca a fost de rea-credinta poate fi obligat si la plata daunelor-interese (art. Riscul pieirii lucrului afectat de vicii. Rezulta deci ca actiunile redhibitorii sau estimatorii (ori in remedierea viciilor) pot fi intentate intr-un termen de 6 luni. majorarea pretului. socotit de la data descoperirii viciilor. vanzatorul este obligat sa restituie pretul si cheltuielile vanzarii. insa cel mai tarziu de la implinirea unui an de la predarea lucrului de orice natura. 1085 C. 3. iar in cazul constructiilor cel mai tarziu de la implinirea a trei ani de la predare (art. 1356 C. mentionam ca in practica aceste termene sunt privite. vizeaza plata daunelor numai in cadrul actiunii redhibitorii.ci ca descoperirea acestora.civ. ca atare. Astfel. care trebuie constatate cel mai tarziu in 3 ani de la predarea constructiei". Termenul de intentare a actiunilor Conform art. daca lucrul afectat de viciu a pierit fortuit (sau datorita culpei cumparatorului). poate fi obligat numai la restituirea pretului si a cheltuielilor vanzarii (art.

Pagina 33 din 110 .). Modificari conventionale ale garantiei pentru vicii. nu se aduce o atingere termenelor de garantie. nu poate fi modificat prin conventia partilor. perpetua sunt ad excipiendum nu este aplicabil. cursuri si referate postate de utilizatori.la expirare . Precizam insa. ca stipularea unei clauze de agravare pentru orice vicii. principiul quae temporalia sunt ad agendum. pentru vicii aparute ulterior vanzarii. vicii descoperite intr-o luna de la data vanzarii autoturismului folosit).Vizitati www. asigurarea numai a pieselor de schimb sau a reparatiilor necesare etc. rezultand din tainuirea viciilor la incheierea contractului.totala sau partiala . termenul de prescriptie insusi (de 6 luni sau de 3 ani). de trei ani in care viciile ascunse pot fi descoperite (de exemplu. datorita caracterului imperativ al normelor care reglementeaza prescriptia extinctiva. efectele si intinderea obligatiei de garantie pentru vicii au caracter supletiv. ele nu pot fi invocate pe cale de exceptie in cadrul actiunii neprescrise termenul fiind de trei ani) intentate de vanzator pentru plata pretului.3). clauza de exonerare . Clauzele de agravare a obligatiei de garantie nu comporta limitari (raspundere si pentru vicii aparente. In schimb. daca termenul legal stabilit pentru descoperirea acestora nu a expirat inca.). sa agraveze prin conventia lor aceasta obligatie a vanzatorului printr-o clauza expresa. Clauza de agravare nu poate fi transformata. In sfarsit. precizam ca. posibilitatea intentarii numai a actiunii estimatorii. de exemplu. Dispozitiile de drept comun analizate privind existenta. In acest sens. ea este valabila si deci produce efecte numai daca vanzatorul a fost de buna-credinta (nu a cunoscut viciile . pentru buna functionare a motorului o perioada determinata etc. o asemenea clauza fiind nula (art. partile fiind libere sa limiteze sau chiar sa inlature ori. Mentionam ca limitarea garantiei poate fi stipulata si sub forma scurtarii termenului de un an.3). legale sau conventionale (art. conditiile. care nu cunostea aceste vicii.art. cu orice mijloace de proba (inclusiv prezumtii. Cu respectarea acestei conditii (necunoasterea viciilor).tocilar. in cazul vanzatorului profesionist). In ceea ce priveste clauza de limitare sau de inlaturare a garantiei pentru vicii.1354 C.civ. dimpotriva. Dovada cunoasterii viciilor de catre vanzator trebuie sa fie facuta de cumparator. nu atrage dupa sine . sau de buna functionare in cadrul unui termen mai scurt decat cel prevazut pentru descoperirea viciilor ascunse. respectiv.nu ar putea fi invocata fata de cumparatorul de buna-credinta.ro ! Arhiva online cu diplome. inclusiv cele aparente.incetarea garantiei pentru viciile ascunse. 167/1958 precizeaza ca prin dispozitiile cu privire la data inceperii curgerii prescriptiei. 11 alin. in contrariul ei. prin interpretare. daca viciile nu au fost invocate (pe cale de actiune sau pe cale de exceptie) in cadrul termenului de prescriptie. clauzele de inlaturare sau de limitare a garantiei pentru vicii pot fi foarte variate (suprimarea totala a garantiei. DecretuI nr. In caz de rea-credinta a vanzatorului.).1 alin.

) ales de comun acord de catre parti sau de catre persoana desemnata de parti. daca drept contraechivalent s-a stipulat o prestatie periodica in bani. ori pretul stabilit de tert si care face parte din contract de la incheierea lui . deodata. cursuri si referate postate de utilizatori. dar care se plateste pana la moartea creditorului.Vizitati www. care nu echivaleaza cu un pret. caci numai conventiile legal facute au putere obligatorie intre parti (art.civ. respectiv. sa inceteze si raspunderea de drept comun pentru vicii ascunse. dar nu are nici calitatea de expert (in sens procedural). respectiv se subintelege ca partile au avut in vedere pretul legal (deci este determinat). Pagina 34 din 110 . 1304 C. ci in schimbul unui alt lucru.civ. contractul nu mai poate fi calificat vanzarecumparare. Obligatia de intretinere a dobanditorului este o obligate de a face.). Pretul sa fie determinat sau determinabil Pretul este determinabil si atunci cand stabilirea lui este lasata la aprecierea unui tert (art. o dare in plata sau alt contract. Tot astfel. o neintelegere. ci un schimb. Pretul sa fie stabilit in bani Stabilirea pretului sub forma unei sume de bani este de esenta vanzarii. Daca partile au stabilit un alt pret.prin derogare de la dreptul comun in materie nu poate fi revocat decat prin acordul comun al partilor. fiindca avizul expertului este la aprecierea instantei. pentru stingerea unei obligatii sau in schimbul unei alte prestatii. acesta se inlocuieste de drept cu cel legal. o data cu raspunderea pentru orice vicii sau de buna functionare in cadrul unui termen de garantie mai scurt de 1 an.969 C. Astfel. in realitate. contractul nu mai este vanzare. care va fi.este obligatoriu atat pentru parti. In cazurile in care exista preturi legale obligatorii. nu poate fi calificat vanzare-cumparare contractul prin care proprietatea unui lucru se transmite in schimbul intretinerii pe viata. El este. imputernicit sa stabileasca pretul. in cazul vanzarii de locuinte construite din fondurile statului). eventual contract nenumit. mandat care . de agravare a garantiei (si pentru vicii aparente sau calitati convenite) si de limitare a ei in timp (la o perioada mai scurta pentru descoperirea viciilor ascunse). cat si pentru instanta. trebuie sa fie stipulate o clauza expresa in acest sens. partile trebuie sa se conformeze (de exemplu. 1304 vorbeste de "'arbitrariu") fiindca nu este chemat sa solutioneze un litigiu. chiar daca contractul nu contine precizari in aceasta privinta. mandatarul comun al partilor ( dubla reprezentare). Daca instrainarea unui lucru se face nu pentru bani. de 3 ani.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. Tertul ales in aceste conditii nu este un arbitru (desi art. ci renta viagera. Pentru ca.

pe care partile sa-l fi stabilit nu in mod fictiv. In mod cu totul exceptional. ci in scopul de a fi cerut si platit in realitate.ro ! Arhiva online cu diplome. intrucat partile sunt libere sa determine pretul sub (sau peste) valoarea lucrului. 1303 C. in principiu.civ. In cazul in care pretul este fictiv (simulat). adica sa nu fie derizoriu (infim). Daca simulatia consta numai in deghizarea partiala a pretului.992 C. daca un Pagina 35 din 110 . 2. diferenta urmeaza sa fie platita (vanzatorul avand o actiune contractuala in acest scop). Daca pretul este sincer si serios (nu fictiv sau derizoriu) contractul de vanzarecumparare este. Pretul trebuie sa fie serios (art. de exemplu. indiferent de marimea leziunii de care a suferit.1165 C. 3. Seriozitatea fiind o chestiune de fapt. contractul este valabil ca vanzare-cumparare. nu si contractul in intregime este fictiv .). 1.tocilar. iar echivalenta este relativa. Prin pret sincer se infelege un pret real. Si in cazul pretului derizoriu contractul este nul ca vanzare-cumparare. fiind raportata nu numai la valoarea lucrului vandut. pentru fraudarea fiscului). ci directa. iar daca contractul a fost executat cu plata unui alt pret. Daca partea lezata este un major. daca "vanzatorul" a avut intentia de a face o liberalitate si daca sunt indeplinite toate conditiile cerute pentru validitatea donatiei. dar daca partile au urmarit in realitate instrainarea bunului . daca s-a incheiat cu intentia de a face o liberalitate si cu respectarea conditiilor de fond si de forma prevazute pentru donatii. fiindca nu exista act secret).civ. datorita raporturilor de rudenie. dar si la subiectivismul partilor. dar fara ca pretul sa devina derizoriu. este lasata la aprecierea instantei . respectiv restituita in temeiul art. cand din intentia partilor (exprimata in actul secret) rezulta ca nu este datorat. devenind aplicable regulile simulatiei si cele fiscale (deghizare partiala se face. Pentru ca pretul sa existe. nu are deschisa calea actiunii in resciziune (art.civ. el trebuie sa fie sincer si serios. sa nu poata constitui obiectul obligatiei cumparatorului si deci o cauza suficienta a obligatei asumate de vanzator de a transmite dreptul de proprietate. atat de disproportionat in raport de valoarea lucrului vandut (de exemplu. dar poate subzista ca donatie (nu deghizata. Pretul este fictiv. chiar daca pretul este mult inferior (sau superior) valorii reale a lucrului vandut. teren instrainat cu 500 lei) incat sa nu existe pret.deci numai pretul. de regula.). valabil. (plata nedatorata).el poate fi recunoscut valabil ca o donatie deghizata (deghizare totala). contractul este nul ca vanzare-cumparare caci ii lipseste pretul (sine pretio nulla est venditio). cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.

Ubi cessat ratio legis. fie domiciliul vanzatorului) .civ.tocilar. Daca nu s-a prevazut altfel in contract (art. la domiciliul debitorului (art. au prevazut ca plata pretului sa aiba loc ulterior predarii).civ.civ.968 C.1101 C. in lipsa de stipulatie contrara. . in lipsa de termen.) . potrivit regulilor generale. leziunea fiind doar un indiciu al imprejurarii ca s-a profitat de starea de contrangere in care se afla cealalta parte. astfel ca plata trebuie sa fie facuta la domiciliul debitorului" (cumparatorului). art.). cursuri si referate postate de utilizatori. astfel incat . 1104 C. Daca partile au stabilit un termen pentru plata pretului .civ. Acest text este derogatoriu de la regulile generale sub doua aspecte: .ro ! Arhiva online cu diplome. contractul poate fi considerat nul absolut (nu anulabil pentru leziune). afara numai daca intelegerea dintre parti a fost ca pretul sa fie platit la diferite termene in mod fractional.).in lipsa de stipulatie expresa contrara .).1361 C. ibi cessat lex. plata se poate cere imediat. Deci obligatia de plata a pretului este portabila. starea de constrangere in care se afla celalalt. In schimb. 968 C.la scadenta cumparatorul trebuie sa plateasca datoria in intregime (principiul indivizibilitatii platii art. iar in materie de vanzare numai in momentul predarii lucrului vandut.). Obligatiile partilor 1. Pagina 36 din 110 . decat calificarea nejustificata a unui pret lezionar drept derizoriu (pentru a ocoli inadmisibilitatea actiunii in resciziune intre majori). intrucat s-a intemeiat pe o cauza ilicita (art. ignoranta.civ. Locul si data platii.termenul prevazut pentru redarea lucrului profita si cumparatorului. (in conditiile aratate). 1362 C. spre a obtine avantaje disproportionate. 1362 "nu-si mai are ratiune si isi reia aplicatiunea art. 1104 Codul civil.civ. Daca insa partile au derogat de la regula executarii concomitente a celor doua obligatii (de exemplu. Consideram ca in conditiile economiei de piata este preferabila aplicarea art.vanzare pe credit .Vizitati www. prin prestatii succesive (vanzare pe credit cu termene esalonate de plata a ratelor de pret).conform regulilor generale in materie de obligatii plata se face. termenul prevazut numai pentru plata pretului nu afecteaza obligatia vanzatorului de a preda lucrul vandut. cumparatorul este obligat sa plateasca pretul la locul si in momentul in care i se face predarea lucrului vandut (art.in dreptul comun. contractant profita de nestiinta. iar in materie de vanzare la locul unde se face predarea lucrului vandut (fie locul unde se afla in momentul vanzarii.

). cum prevede art.ro ! Arhiva online cu diplome. totala sau partiala.sa ceara rezolutiunea contractului pentru neplata pretului (inclusiv a dobanzilor). 2. Vanzatorul poate invoca exceptia de neexecutare (confundata cu dreptul de retentie daca cumparatorul a devenit proprietar inainte de invocarea ei).civ. Cand cumparatorul are motive de a se teme de vreo evictiune. a cazut in faliment sau a devenit insolvabil. cu urmatoarele trei precizari: Pagina 37 din 110 . intre timp. intrucat. Rezolutiunea contractului poate fi ceruta de vanzator (art. a obligatiei de plata a pretului de catre cumparator. 1364 C. fie sa invoce exceptia de neexecutare (daca lucrul vandut nu a fost predat cumparatorului). el are dreptul. 1088 C.civ. 1363 C.tocilar.) potrivit regulilor generale (art. Daca vanzatorul a acordat un termen pentru plata pretului.. daca cumparatorul nu plateste pretul si nu beneficiaza de un termen suspensiv (art. deoarece are ca obiect o suma de bani.daca a predat sau este gata sa predea lucrul vandut si nu intelege sa invoce exceptia . Actiunea in plata pretului . 1020-1021 si 1101 C. El poate. 1365 C. cazuri in care vanzatorul va fi obligat la predarea lucrului vandut numai daca cumparatorul va da cautiune ca va plati la termen (art.civ. in toate celelalte cazuri numai daca si din momentul in care cumparatorul a fost pus in intarziere printro notificare (iar nu neaparat prin chemare in judecata.). Sanctiunea neplatii pretului. daca lucrul vandut si predat este producator de fructe (civile sau naturale). Vanzatorul nu este insa obligat sa ceara executarea silita. 3.civ. renuntand la aceasta posibilitate. in caz de transmitere a obligatiei de plata a pretului asupra mostenitorilor cumparatorului sau a creantei asupra mostenitorilor vanzatorului). se considera ca a renuntat la acest drept si nu va putea refuza predarea decat daca cumparatorul a decazut din beneficiul termenului (art. Astfel. care este totdeauna posibila (daca debitorul este solvabil). vanzatorul poate alege intre mai multe posibilitati. afara de cazul in care s-ar fi stipulat ca pretul se va plati si in astfel de imprejurari. conform art. cumparatorul este obligat sa plateasca dobanda pana la efectiva achitare a pretului in urmatoarele trei cazuri: daca exista conventie in acest sens. Dobanda pretului.). refuzand sa predea lucrul vandut.civ.).civ. sa suspende plata pretului pana ce vanzatorul va face sa inceteze tulburarea sau ii va da o cautiune. fie . vanzatorul poate cere obligarea cumparatorului la executarea in natura a obligatiei. 1322 C. In caz de neexecutare.civ. ambele aceste sauctiuni fiind indivizibile (de exemplu. ca regula generala pentru obligatii banesti). cursuri si referate postate de utilizatori.are caracter personal si se prescrie in termenul general de 3 ani. Potrivit art. 1323 C.avand un asemenea obiect .Vizitati www. 1025 C.civ..

tocilar.Potrivit legii. ceea ce inseamna ca urmareste . Daca un asemenea pericol nu exista. Pagina 38 din 110 .Daca printr-un pact comisoriu expres s-a prevazut rezolutiunea de drept a contractului pentru neplata pretului (care opereaza numai in favoarea vanzatorului). insa numai dupa punerea in intarziere a cumparatorului (art. .): a) rezolutiunea ramane fara efect in contra autoritatilor publice (cum ar fi in caz de expropriere sau rechizitie). iar daca lucrul vandut este un bun mobil. intrucat rezolutiunea se produce cu efect retroactiv si deci se rasfrange si asupra tertilor dobanditori de drepturi asupra lucrului vandut. Luarea in primire a lucrului vandut Reguli aplicabile. C din Legea nr. La acest principiu. 1368-1369 C. "actiunea vanzatorului pentru rezolutiunea vanzarii este reala (art.ro ! Arhiva online cu diplome. printr-o clauza expresa. constata doar indeplinirea conditiilor).). 1730 pet.civ.). prin intentarea actiunii in rezolutiune in termen de 8 zile de la predare (art.Vizitati www. b) fata de tertul adjudecatar in vanzari silite si: c) dreptul de a cere rezolutiunea pentru neplata pretului nu este opozabil tertilor dobanditori de drepturi reale asupra lucrului vandut (care au indeplinit actele necesare pentru ca dreptul lor sa fie opozabil tertilor) decat daca vanzatorul a indeplinit cerintele legii pentru conservarea privilegiului sau de vanzator si anume: daca lucrul vandut este un imobil. fara punerea in intarziere. instanta poate acorda un singur termen de gratie la expirarea caruia. in caz de litigiu.civ.). ci chiar bunul vandut.1367 C. prin inscrierea privilegiului in cartea funciara inainte de a se fi inscris titlul tertului dobanditor (art. daca cumparatorul nu plateste. si art.civ. suportand si cheltuielile ridicarii de la locul predarii. 1366 C. . prevazut pentru exercitiul actiunii derivand din privilegiu.5 C.In materia vanzarii de imobile instanta nu poate acorda un termen de gratie daca vanzatorul este in pericol de a pierde lucrul si pretul.). cursuri si referate postate de utilizatori. afara numai daca. partile ar fi renuntat si la necesitatea punerii in intarziere (pact comisoriu de ultim grad). se produce rezolutiunea de drept a contractului (art. 1368 C. . 1369 C. 21 lit. Corelativ cu obligatia de predare a vanzatorului cumparatorul este obligat sa ia in primire lucrul vandut la locul si la termenul la care vanzatorul este obligat sa-l predea. 7/1996). ea se va produce fara interventia justitiei (care. legea aduce trei restrictii (art.in ultima instanta .civ.civ.civ.nu persoana cumparatorului.

desi in actul ce constata conditiile vanzarii nu s-a stipulat nimic in aceasta privinta. In afara de cele doua obligatii analizate. ca accesoriu al pretului. vanzatorul poate cere instantei obligarea cumparatorului la luarea in primire a lucrului.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. de depozitare etc. 1010-1021 C. 1035 C.). daca avocatul care a redactat contractul si a efectuat alte acte este mandatarul ambelor parti.. dispozitiile art. 1551 C. cheltuielile (de transport. nu sunt aplicabile.sa plateasca. cursuri si referate postate de utilizatori. CONTRACTUL DE LOCATIUNE Definitie Notiunea contractului de locatiune Pagina 39 din 110 . 1305 C. iar nu de reglementarile care guverneaza materia vanzarii-cumpararii. ele vor raspunde solidar pentru plata onorariului (art. potrivit regulilor generale (art. In caz de neexecutare. Astfel.civ. cheltuielile vanzarii (cheltuielile propriu-zise ale actului. ea se produce pe cale judecatoreasca.sau de publicitate imobiliara etc. Subliniem ca regulile aratate cu privire la suportarea cheltuielilor vanzarii vizeaza numai raporturile dintre parti (vanzator-cumparator si succesorii lor in drepturi).tocilar. Daca cumparatorul pretinde ca.civ.civ. conform art.civ. potrivit dreptului comun. In raport cu tertii. taxele de timbru si de autentificare . raporturile partilor sau a uneia dintre ele cu terte persoane sunt guvernate de reglementarile in cauza. el va trebui sa faca dovada acelei intelegeri netrecute in actul de vanzare. dupa punerea in intarziere a cumparatorului.civ. De exemplu. Suportarea cheltuielilor vanzarii Intre parti si in raporturile cu tertii. sau poate cere autorizarea instantei sa-l depuna in alt loc. Vanzatorul mai are posibilitatea sa opteze pentru rezolutiunea contractului cu dauneinterese. cumparatorul mai este obligat .).) fiind in sarcina cumparatorului. Cheltuielile vanzarii nu pot fi puse in sarcina vanzatorului pe baza de simple prezumatii.1121 C.). totusi intelegerea a fost ca vanzatorul sa plateasca parte din cheltuieli. Daca partile nu au stipulat un pact comisoriu expres care sa aiba ca efect rezolutiunea de drept a contractului.onorariul notarial . la nevoie sub sanctiunea de daune cominatorii. daca are nevoie de locul unde se gaseste (art.).in lipsa de stipulatie contrara .

deoarece folosinta locativa nu poate sa absoarba lucrul insusi si puterea lui productiva .ro ! Arhiva online cu diplome. recolta de pe camp etc. anterior locatiunii. Chiar daca lucrul dat in locatiune este producator de fructe.in principiu .un act de administrare . Caracterele juridice ale contractului de locatiune Enumerare. contractul nu poate fi calificat locatiune. Pagina 40 din 110 . a unui bun in schimbul unei sume de bani sau alte prestatii. locatarul dobandeste proprietatea fructelor nu in virtutea locatiunii.numita contract de inchiriere.numita contract de arendare . Locatiunea este un contract sinalagmatic (bilateral) intrucat da nastere la obligatii reciproce intre parti.ca drept de creanta . numita locatar (chirias). asemanator contractului de vanzare-cumparare. Cu atat mai puternic cuvant.). iar locatarul se obliga sa plateasca locatorului pretul locatiunii. ca aceste contracte reprezinta numai varietati ale locatiunii de drept comun. 1411 C. daca contractul are ca obiect numai dobandirea unor fructe. contractul nu poate fi calificat locatiune. ci vanzare-cumparare. Definitie si delimitare fata de vanzare-cumparare. Locatiunea este un contract prin care o persoana. Mai precizam ca. Astfel fiind. locatorul fiind obligat sa-i asigure folosinta lucrului.si pentru locatiunea unor suprafete locative . un antecontract de locatinne (promisiune unilaterala sau bilaterala). astfel incat le sunt aplicabile dispozitiile referitoare la locatiune. daca are ca obiect producte (foloase trase prin consumarea substantei lucrului). Subliniem insa.civ. Locatorul se obliga sa asigure folosinta vremelnica a lucrului inchiriat. cursuri si referate postate de utilizatori. ci ca accesoriu al folosintei. Varietatile contractului de locatiune.Vizitati www. 1. se obliga sa asigure unei alte persoane. 2. analizate in cadrul acestui capitol. (de exemplu. arborii din padure. nu si dobandirea proprietatii fructelor. in masura in care legile speciale privind inchirierea suprafetelor locative si arendarea bunurilor agricole nu prevad norme speciale. numita locator. tinand insa seama ca locatiunea. numita chirie (art.tocilar. Locatiunea (desi se poate spune ca reprezinta o "vanzare" a folosintei) se deosebeste de contractul de vanzare-cumparare prin faptul ca transmite numai dreptul de folosinta . In Codul civil si alte acte normative reguli speciale sunt prevazute pentru locatiunea fondurilor rurale (bunurilor agricole) .). totala sau partiala. folosinta temporara. iar nu contracte speciale distincte. guvernat de regulile generale aplicabile contractelor (inclusiv promisiunii de vanzare). iar nu un drept real. deci si antecontractul de locatiune. partile pot incheia. este .asupra lucrului. ci vanzare-cumparare.

daca nu este constatat printr-un inscris. Capacitatea partilor Pagina 41 din 110 .fie si tacit al partilor (solo consensu). durata contractului se stabileste liber.). contractul este nul ca locatiune. In ceea ce priveste durata contractului. legiuitorul intervine prin prorogari legale. este suportat de locator.civ. 4. iar pretul este calculat dupa durata folosintei si timpul se are in vedere chiar daca pretul s-a fixat in mod global. Locatiunea este un contract cu executare succesiva. In ceea ce priveste insa proba contractului de locatiune. 3. Elemen-tul "timp"' este de esenta locatiunii. in timp. Spre deosebire de contractul de vanzare-cumparare. ea poate fi si nedeterminata. In anume domenii insa. 1415 C.tocilar. care este un contract esentialmente gratuit. ci numai dreptul de folosinta temporara a lucrului inchiriat. dar poate fi valabil ca un imprumut de folosinta. locatiunea este dimpotriva. Conditiile de validitate ale contractului de locatiune A. Locatiunea este un contracl comutativ. Astfel fiind. prezinta oarecare greutati. prin definitie (esentialmente) cu titlu oneros. 2. Locatiunile ereditare (concesiunile perpetue de folosinta imobiliara) cunoscute in vechiul drept sub denumirea de emfiteuze ori embatic (besman) sunt prohibite de lege (art.Daca folosinta unui lucru se transmite cu titlu gratuit.Vizitati www. in care ambele parti contractante urmaresc un interes propriu patrimonial. Locatorul asigura folosinta lucrului pana la incetarea locatiunii. prin consimtamantul partilor. in care existenta si intinderea obligatiilor nu depinde de hazard si deci nu exista sanse de castig si pierdere pentru parti. locatiunea nu transmite dreptul de proprietate. In principiu.ro ! Arhiva online cu diplome. care se incheie prin acordul . dar nu poate fi perpetua. In opozitie cu imprumutul de folosinta (comodat). 1. vesnica. riscul pieirii fortuite. Locatiunea este un contract consensual. daca lucrul s-a predat (comodatul fiind un contract real) si daca sunt indeplinite si celelalte conditii de validitate. cursuri si referate postate de utilizatori. fara vreo formalitate. Locatiunea este un contract cu titlu oneros. fiind supus unui sistem mai riguros de dovada decat celelalte contracte.

Atat locatarul cat si locatorul trebuie sa aiba capacitatea. locatorul poate sa nu fie proprietarul lucrului dat in locatiune. In caz de nerealizare a lucrului viitor se va angaja raspunderea locatorului potrivit regulilor generale. daca durata locatiunii depaseste termenul de 5 ani.1268 C. un uzufructuar (art. daca un coindivizar (care nu este aparent proprietar exclusiv) inchiriaza bunul aflat in indiviziune. dar in toate cazurile cu conditia sa nu se distruga sau sa nu se consume prin folosinta conform destinatiei dupa natura obiectului sau conform destinatiei stabilita prin acordul partilor.civ. este nud proprietar sau a adus ca aport social in societate folosinta unui lucru). un mostenitor aparent). Inseamna ca obiectul locatiunii il formeaza lucruri nefungibile (individual determinate) dupa natura lor sau dupa vointa partilor.civ. Un lucru viitor poate forma obiectul contractului. in cazul inchirierii lucrului altuia de catre o persoana care nu are asupra lucrului un drept opozabil fata de proprietar. Numai daca locatorul a fost un proprietar aparent (de exemplu. caci locatiunea este. dar numai la cererea partii incapabile. in consecinta. In cazul imobilelor insa. Capacitatea de exercitiu. sa indeplineasca conditiile cerute pentru a face acte de administrare. proprietarul nu va fi obligat sa respecte locatiunea. cu exceptia cazului cand nu are prerogativa folosintei (de exemplu. B.Vizitati www. contractul poate produce efecte fata de adevaratul proprietar . durata locatiuni rcducandu-se la 5 ani.civ. Titlul locatorului.) sau un locatar (art. corporal sau incorporal (de exemplu. acest contract fiind pentru el res inter alios acta.) poate inchiria valabil bunul detinut cu titlu de uzufruct sau de locatiune.). dreptul de proprietate industriala). Dat fiind faptul ca locatiunea nu transmite dreptul de proprietate. respectiv. 965 C. un act de administrare'. respectiv sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru a face acte de dispozitie (art.ro ! Arhiva online cu diplome. cu exceptia bunurilor dintr-o mostenire nedeschisa (art. Astfel. 1419 comb. neque depositum. drept care sa-i confere posibilitatea inchirierii (de exemplu.tolal sau partial . In sfarsit. 1268 C. cu art.) in caz contrar. se aplica regulile care guverneaza vanzarea de catre unul dintre coproprietari ori teoria mandatului tacit reciproc sau a gestiunii de afaceri. este numai posesor de buna sau rea-credinta). Pe de alta parte. proprietarul nu poate fi locatarul propriului sau lucru (neque pignus.civ. 534 C.poate fi un lucru mobil sau imobil. Obiectul contractului 1. este considerata de lege ca act de dispozitie si. partile trebuie sa aiba capacitatea. in principiu.tocilar. Pagina 42 din 110 . neque locatio rei suae consistere potest). Lucrul inchiriat . Bineinteles. cursuri si referate postate de utilizatori.

in acest caz incetand contractul..2 si 1421 alin. In caz de nerespectare a acestei obligatii. 1420 pct. Evident.ro ! Arhiva online cu diplome. In sfarsit. Predarea (art.sa efectueze toate reparatiile (inclusiv cele locative) necesare in acest scop inainte de preluarea lucrului de catre locatar si chiar daca.. lucrurile cu regim special pot fi incheiate numai in condi-tiile legii speciale (de exemplu. 1439).daca nu s-a prevazut altfel . 1420 pct.). impreuna cu accesoriile sale.la locul unde se gasea lucrul in momentul contractarii si cu cheltuiala locatorului.l C. armele numai "catre persoane. 1421 alin. iar instanta il poate obliga pe locator si la plata de dauneinterese.). locatiunea nu poate avea ca obiect o persoana. locatarul poate cere justitiei: fie obligarea lui sub sanctiunea platii de daune cominatorii.tocilar.in lipsa de stipulatie contrara . Lucrul.vizeaza reparatiile necesare in cursul locatiunii si nu anihileaza obligatia locatorului de a preda lucrul in stare corespunzatoare folosintei). locatorul fiind obligat .2 C.Vizitati www. printr-o clauza contractuala.civ. trebuie sa fie predat nu in starea existenta la incheierea contractului (ca in materie de vanzare). Locatorul trebuie sa mentina lucrul in stare de a servi la intrebuintarea pentru care a fost inchiriat (art. Obligatia efectuarii reparatiilor.civ. fie autorizarea de a le Pagina 43 din 110 . toate reparatiile ar fi fost puse in sarcina locatarului (intrucat aceasta clauza . potrivit regulilor generale.in lipsa de stipulatie contrara .1) lucrului dat in locatiune se poate cere la termenul convenit de parti (imediat daca nu s-a prevazut un termen) si . Daca se inchiriaza un lucru cu personalul de deservire (de exemplu. cursuri si referate postate de utilizatori. contractul este mixt: locatiune in privinta lucrului si prestare de servicii in privinta personalului de deservire. Obligatia efectuarii reparatiilor nu inseamna ca locatorul trebuie sa reconstruiasca imobilul care "a pierit in total sau s-a facut netrebnic spre obisnuita intrebuintare" (art. in drept sa le detina''). un autovehicul cu sofer). Daca locatorul nu efectueaza reparatiile necesare in cursul locatiunii. ci intr-o stare corespunzatoare destinatiei in vederea careia a fost inchiriat (art. Obligatiile locatorului Obligatia de predare. locatarul se poate adresa justitiei. cerand predarea silita (daca nu prefera sa ceara rezilierea contractului pentru neexecutare sau nu se multumeste cu invocarea exceptiei de neexecutare).

In acest sens. prevede ca locatorul nu raspunde de tulburarea cauzata prin faptul unui tert care nu invoca vreun drept asupra lucrului. Insa reparatiile trebuie sa aiba caracter urgent.tocilar.).Vizitati www. 1077 C. legea dispune ca reparatiile sa fie facute in cel mult 40 de zile.) de care este tinut locatorul se aseamana cu obligatia de garantie a vanzatorului. in caz de urgenta.care exercita detinerea lucrului sub nume de proprietar (animus sibi habendi.2 C. 1439 alin. 1426 C. 1425 C. cu deosebirea ca in caz de vanzare dreptul transmis si garantat este proprietatea. Daca reparatiile nu se efectueaza in acest interval de timp. chiar daca pierderea folosintei n-ar intrece 40 de zile(art. Astfel.civ. Daca locatorul nu respecta aceasta obligatie.civ. atunci locatarul are dreptul sa ceara o scadere de chirie proportionala cu lipsa partiala a folosintei.dar si de catre Pagina 44 din 110 . daca prin aceste tulburari se aduce o atingere serioasa folosintei. fie indirect prin schimbarea destinatiei.ro ! Arhiva online cu diplome. atunci el (nu si locatorul) poate cere rezilierea contractului. b) Daca tulburarea folosintei provine de la un tert. Se admite ca.3.civ. reparatiile pot fi efectuate si fara autorizarea justitiei. locatorul raspunde de tulburarile provenite: 1) din propria sa fapta. cursuri si referate postate de utilizatori. 1020-1021 si art. si anurne. el nu va raspunde pentru stanjenirea folosintei locatarului.civ.proc.civ. 1424 C. retinand cheltuielile efectuate din chirie. Legea obliga pe locatar sa suporte tulburarea ce-i provoaca reparatiile facute de locator. Iar daca reparatiile sunt de asa natura incat locatarul pierde folosinta totala a lucrului. in numele sau personal. efectua in contul locatorului (art.). permite folosirea actiunilor posesorii nu numai de catre posesori . tulburare de fapt sau de drept. C. care ar avea drept consecinta tulburarea locatarului in folosinta lucrului. se poate apara contra tulburarilor de fapt. adusa prin efectuarea reparatiilor. locatarul poate cere prin justitie oprirea sau distrugerea schimbarilor. C. a) Locatorul este obligat sa se abtina de la orice fapt personal. iar in caz de locatiune dreptul transmis si garantat este folosinta linistita si utila. prin actiunile posesorii. neputand fi amanate pana la incetarea contractului. Art. fie direct prin transformarea materiala a lucrului. 2) de la terti si 3) din viciile lucrului. fie rezilierea contractului (art.civ. legea distinge intre tulburarea de fapt si cea de drept. dispune ca locatorul "nu poate in cursul locatiunii sa schimbe forma lucrului inchiriat". Locatarul singur. Dat fiind faptul ca locatorul trebuie sa intretina lucrul in buna stare in tot cursul locatiunii. chiar daca va fi lipsit in parte de folosinta lucrului. In virtutea obligatiei de garantie. Obligatia de garantie (art. 1420 pct. Pe de alta parte. art.).civ. animus domini) .

prin plafon apa patrunde in apartamentul de la parter. In ambele cazuri locatorul va raspunde numai daca a fost instiintat in timp util de amenintarea evictiunii (chemat in garantie in procesul dintre locatar si tertul evingator). dar nu va avea actiune in garantie contra locatorului. dar a impiedicat folosinta locatarului. locatarul de la etaj lasa robinetul de apa deschis si astfel. locatorul a inchiriat o camera pentru a fi locuita. poate dovedi ca ar fi avut mijloace potrivite pentru a respinge pretentiile tertului (exceptio mali processus). de uzufruct. locatarul va avea actiune in despagubire impotriva autorului faptei (raspundere delictuala). cursuri si referate postate de utilizatori. Cand folosinta locatarului este tulburata printr-un fapt al unui colocatar. ci detentor precar) pentru apararea dreptului sau de folosinta impotriva tertilor. nu pe baza unui drept asupra lucrului sau a unui raport juridic cu locatorul. locatarul are dreptul de a cere fie rezilierea contractului (cand acesta nu se mai poate executa sau cand folosinta lucrului a fost prea mult micsorata) cu daune . afara numai daca tulburatorul este cel pentru care el detine" (art. locatorul va raspunde de pierderea sau reducerea folosintei. Pagina 45 din 110 . In acest caz. In acest caz locatorul raspuntde in virtutea obligatiei sale de a se abtine de la orice fapt personal care ar duce la tulburarea locatarului in folosinta lucrului. de folosinta etc. In toate cazurile in care locatarul este tulburat in folosinta prin faptul exercitarii de catre un tert (inclusiv un alt locatar) a unui drept (de proprietate.civ.civ.interese (art.ro ! Arhiva online cu diplome. adica "cel pentru care el detine" si fata de care el poate actiona sau se poate apara in temeiul contractului de locatiune.Vizitati www.).sa nu invoce vreun drept asupra lucrului inchiriat (art. In caz contrar.tocilar. al unui vecin sau al unui tert oarecare.). sau robinetul de gaze lasat deschis provoaca o explozie.). asupra lucrului. chiar daca dreptul invocat nu este confirmat in justitie. fie o micsorare a chiriei proportionala cu pierderea partiala a folosintei si daune .interese . Se poate intampla ca tulburarea din partea tertului sa se conbine cu faptul personal al locatorului insusi. ci printr-un fapt ilicit cauzator de prejudicii (delict civil).1426 C. Prin urmare. 1427-1428 C. detentorul precar. in temeiul unui contract incheiat cu posesorul. . De exemplu. De exemplu. iar restul imobilului a inchiriat unui meserias care il tulbura pe locatar. cum ar fi dreptul de proprietate in cazul in care locatorul a incheiat contractul in baza unui alt drept (sau pretins drept) asupra lucrului. 676). cu conditia ca agentul tulburator: -sa nu fie locatorul. cum este si locatarul. locatarul poate folosi actiunile posesorii (desi nu este posesor. "care detine lucrul in interesul sau propriu.

dimpotriva. Daunele interese se acorda chiar daca locatorul n-a cunoscut viciile lucrului. si pentru vicii care fac mai putin comoda folosinta) sau. Practica judecatoreasca stabileste raspunderea locatorului chiar daca lucrul nu este cu desavarsirc impropriu folosintei. consideram ca inlaturarea obligatiei de garantie exonereaza pe locator de plata daunelor-interese. starea necorespunzatoare a cosurilor.tocilar. nu a cunoscut viciile sau tulburarea locatarului nu se datoreaza faptelor sau actelor savarsite de el (art. Pe de alta parte. 1422 alin. Deoarece nu este reglementata prin norme imperative.1339 C. Obligatiile locatarului 1. Gravitatea viciilor se apreciaza de instanta.1085 C. limitata ori inlaturata.civ) si locatorul de rea-credinta care raspunde si de daunele imprevizibile. locatarul n-ar fi inchiriat sau ar fi platit un pret mai redus (locatorul nu raspunde insa pentru vicii care fac mai putin comoda folosinta). In cazul descoperirii viciilor ascunse. c) Viciile. stricaciunile) ascunse ale lucrului care ii impiedica intrebuintarea (art. locatarul trebuie sa intrebuinteze lucrul inchiriat ca un bun proprietar (culpa fiind apreciata dupa tipul abstract al omului diligent si prudent .civ). d) Modificarea obligatiei de garantie. incasarea pentru viitor a chiriei ar fi lipsita de cauza. potrivit regulilor generale aplicabile contractelor sinalagmatice. a contractului.civ. destinatia sa anterioara etc. dar nu-l pune la adapost de rezilierea. Locatorul este garant pentru viciile (defectele. Conform art.civ.2 C. care raspunde numai de daunele ce au putut fi prevazute la incheierea contractului (art. Obligatia de a intrebuinta lucrul ca un bun proprietar si potrivit destinatiei. cursuri si referate postate de utilizatori. iar in lipsa de stipulatie speciala.1 C.civ). de exemplu.culpa levis in abstracto) si numai la destinatia determinata prin contract. dar viciile ascunse micsoreaza atat de mult posibilitatea de folosinta incat se poate prezuma ca.). existenta de insecte.). Limitarea sau inlaturarea garantiei produce efecte nuami daca locatarul este de bunacredinta (fraus omnia corrumpit). infiltratii de apa sau alte defecte de constlructie.1422 C. de exemplu. in masura in care folosinta nu poate fi asigurata. 1429 alin.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. Daca degradarea Pagina 46 din 110 . agravata (de exemplu. Totusi. exista deosebire intre locatorul de buna-credinta. la destinatia prezumata dupa circumstante (natura lucrului. in cunostinta de cauza. locatarul poate cere o reducere prportionala din pret sau rezilierea contractului cu daune interese pentru pagubele suferite din cauza viciilor (art. totala sau partiala. obligfatia de garantie pentru evictiune si vicii ascunse poate fi modificata prin conventia dintre parti.

In caz de neexecutare. Iar daca chiria urma sa fie platita cu anticipatie si lucrul nu s-a predat.civ. 1434 C. In lipsa de stipulatie contrara.). potrivit regulilor generale. lucrului se datoreaza culpei locatarului.civ. iar nu portabila) si in caz de pluralitate de locatari obligatia este conjuncta (divizibila) daca solidaritatea sau indivizibilitatea nu rezulta din contract. 1429 C. fortei majore sau cazului fortuit. contructu).ro ! Arhiva online cu diplome. Tot astfel. 1730 pct. 2. 3. cursuri si referate postate de utilizatori. Conform art. beneficiind si de privilegiul locatorului de imobile asupra mobilelor locatarului (art.1431. Toate reparatiile privind partile comune folosite de mai multi locatari sunt in sarcina proprietarului. vizitatori etc). prin "persoanele familiei" intelegandu-se nu numai membri prpriu-zisi ai familiei.civ. dar numai la incetarea locatiunii. Actiunile posesorii nu pot fi exercitate impotriva unui detentor precar (decat daca detentiunea locatarului a lost intervertita intr-o posesiune utila). persoane tolerate. Evident. locatarul nu raspunde nici de uzura normala a lucrului. el va fi obligat sa faca reparatiile pe cheltuiala sa. Plata chiriei.tocilar. plata facuta vechiului proprietar este valabila. locatarul trebuie sa plteasca pretul locatiunii la termenele stipulate. Locatarul nu raspunde de pieirea sau detcriorarea lucrului din cauza vechimii. locatorul poate cere executare silita sau rezilierea contractului in privinta locatarului neplatnic.). Daca insa neefectuarea reparatiilor locative poate provoca deteriorarea sau chiar pieirea lucrului dat in locatiune. Daca locatarul nu efectueaza reparatiile locative. daca nu se dovedeste ca stricaciunile sunt cauzate de unul dintre ei. caci incovenientele lipsei de intretinere sunt suportate de locatar. chia daca nu sunt locative. sau printr-o actiune in revendicare (daca are calitatea de proprietar). Locatarul raspunde de asemenea. plata se face la domiciliul debitorului (fiind cherabile.dar fara dreptul de a cere modificarea chiriei daca nu a rambursat Pagina 47 din 110 . Dovada incumba. locatorul poate invoca exceptia de neexecutare (exceptio non adimpleti contractus). de persoanele familiei sau de sublocatari. Daca lucrul dat in locatiune a fost vandut si noul proprietar nu-l incunostiinteaza pe locatar. ele devin prin accesiune proprietatea locatorului . potrivit regulilor generale.civ. 1 C. de stricaciunile si pierderile provocate de persoanele familiei sale sau de sublocatar (art. locatarul este obligat sa faca reparatiile necesare. daca intarzierea in efectuarea reparatiilorlocative provoaca stricaciuni mai importante. dar si toate persoanele introduse de el in imobil (prepusi. 1434 C.Vizitati www. locatarului (art. locatorul poate actiona in cursul locatiunii. Restituirea lucrului. cerand efectuarea reparatiilor in contul locatarului sau rezilierea contractului. Restituirea lucrului poate fi ceruta de locator printr-o actiune personala (ex.). locatorul poate cere daune-interese. Daca locatarul a facut lucrari de constructii sau plantatii.

1435 C.civ. Prin uzurpare se intelege orice atingere provenita de la un tert asupra proprie-tatii sau posesiei lucrului dat in locatiune. 1435. Incetarea locatiunii Pagina 48 din 110 . cursuri si referate postate de utilizatori. ei trebuie sa dovedeasca fie imprejurarile prevazute de art. locatarul trebuie sa-l instiinteze in termen util pentru a fi in masura sa se apere contra incercarii de uzurpare (astfel incat locatorul sa nu piarda nici actiunea posesorie). Raspunderea pentru incendiu.1435 decat pentru cauza anonima.tocilar. provine din caz fortuit sau forta majora (deci fara culpa din partea sa). Apararea contra uzurparilor. in conditiile de azi agravarea raspunderii locatarului pentru incendiu nu mai poate fi extinsa in baza art.civ. 5.ro ! Arhiva online cu diplome. Daca locatorul-proprietar foloseste si el o parte din imobilul inchiriat. la inlaturarea raspunderii locatarilor in conditiile art. totala sau partiala a lucrului.civ. fiecare (inclusiv proprietarul) suporta paguba in raport cu valoarea locativa a partii din imobil ce ocupa.in lipsa de conventie . intrucat este un detentor precar. locatarul fiind considerat de rea-credinta. 4..). de la o casa vecina (art. in sensul ca locatarul nu poate fi exonerat de raspundere decat daca dovedeste ca distrugerea.vor fi solutionate potrivit art. in sine.iar la restituire raporturile dintre parti .). 494 C. problema suportarii pagubelor cauzate de incendiu este foarte controversata. pentru a fi exonerati de raspundere. spre deosebire de conditiile din epoca adoptarii Codului civil. el va raspunde de prejudiciul suferit de locator in urma neinstiintarii. 1082-1083 C.civ. orice cauza straina neimputabila dovedita fiind exoneratoare de raspundere (art. forta majora sau dintr-un defect de constructie ori prin comunicarea focului (fara greseala sa).. S-a considerat ca reglementarea cuprinsa in art. 1435 C. reprezinta o aplicare a dreptului comun in materie de dovada. Consideram ca faptul locuirii proprietarului in imobil nu poate duce. fie ca incendiul a izbucnit in partea ocupata de proprietar sau nu a putut izbucni in partea folosita de ei. 1435. Obligatia de a intretine si a restitui lucrul in starea primita mai face raspunzator pe locatarul unei cladiri de toate pagubele pricinuite cladirii de incendiu. 1433 C. daca nu va dovedi ca incendiul a provenit din caz fortuit . locatarul mai este obligat de a apara lucrul inchiriat contra uzurparilor. Daca locatarul neglijeaza sa-l informeze pe localor. Daca locatorul nu are cunostinta de incercarea de uzurpare.. Conform art.civ.Vizitati www. Astfel fiind. In lipsa unei asemenea dovezi. In orice caz. cheltuielile .

Manifestarea de vointa de a desface contractul (numita de lege "concediu") este un act unilateral de vointa si produce efecte chiar daca n-a fost acceptata de partea concediata. cursuri si referate postate de utilizatori.). a lucrului dat în locatiune.tocilar. Acest termen de preaviz poate fi stabilit prin conventia dintre parti.) si are drept scop ca cealalta parte sa gaseasca un locatar (daca preavizul a fost dat de locatar) sau un lucru similar pe care sa-l ia în locatiune (daca preavizul a fost dat de locator). iar daca partea concediata refuza sa dea o dovada de primire. 1.) sau partial (de exemplu. Prin termenul de preaviz se întelege intervalul de timp dintre manifestarea vointei de a desface contractul si data la care contractul urmeaza sa înceteze în urma denuntarii. în caz de pluralitate de parti obligate solidar . 1440 C. trebuie sa fie facuta în scris. cu conditia respectarii termenului de preaviz (art.).ro ! Arhiva online cu diplome. Practic.civ. caz în care obligatiile reciproce se sting prin confuziune. se face prin intermediul executorilor judecatoresti. care trebuie sa suporte desfacerea contractului.civ. Rezulta ca drepturile si obligatiile trec asupra mostenitorilor (legali sau legatari universali. asa cum s-a decis. In ceea ce priveste transmisiunea mortis causa a lucrului dat în locatiune.civ. total (art. prin acte între vii cu titlu particular. Cauze de încetare. f) în anumite conditii si prin efectul înstrainarii. Pagina 49 din 110 . în mod constant. termenul de preaviz fiind acoperit de timpul necesar solutionarii litigiului. contractul ia sfarsit prin denuntarea unilaterala de catre oricare dintre parti.art. ori cu caracter viager. Legea nu prevede vreo forma speciala pentru denuntare. "actiunea de chemare în judecata pentru evacuare constituie manifestarea neechivoca a vointei de denuntare a contractului". Pe langa acordul de vointa al partilor (rezilierea conventionala).civ. în practica judecatoreasca . potrivit regulilor generale în materie de obligatii patrimoniale care nu sunt contractate intuitu personae. d) pieirea lucrului. c) rezilierea contractului pentru neexecutare. 1436alin. iar în lipsa se stabileste în functie de natura lucrului si dupa obiceiul locului (art. Daca partile sau legea n-au determinat durata locatiunii. nici moartea locatorului si nici aceea a locatarului nu atrage dupa sine încetarea contractului (art. e) desfiintarea (desfacerea) titlului locatorului. cu exceptia cazului cand partile s-au înteles altfel (de exemplu. contractul de locatiune înceteaza prin: a) denuntarea unilaterala. în toate cazurile.civ.). cu titlu universal ori cu titlu particular). Denuntarea unilaterala.2C. 2. b) expirarea termenului.1048 C. prin stabilirea termenului locatiunii în functie de moartea locatorului) sau daca mostenitorul uneia dintre parti (decedate) este cealalta parte.Vizitati www.1154 C. 1443 C.

1 C. In caz de pluralitate de parti.2 C. de exemplu. contractul de locatiune urmeaza regulile generale în materie de contracte sinalagmatice cu executare succesiva (tinandu-se seama. Daca pieirea este totala (lucrul nu mai poate fi folosit potrivit destinatiei).civ.prin proba ramanerii si lasarii locatarului în folosinta lucrului.. 5. 4. neexecutarea obligatiilor de catre una dintre parti da dreptul celeilalte parti de a cere . Dupa expirarea termenului de preaviz locatiunea înceteaza. Astfel. 1453 C.rezilierea contractului cu daune-interese (art.tocilar. locatiunea se considera reînnoita prin tacita relocatiune (art. capacitatea partilor contractante. Daca se desfiinteaza sau se desface titlul locatorului în baza caruia consimtise la locatiune. Intrucat tacita relocatiune opereaza un nou contract de locatiune. trebuie sa fie îndeplinite conditiile cerute de lege pentru încheierea contractului. fara sa mai fie nevoie de o înstiintare prealabila (art. daca unul dintre locatori a anuntat concediul sau unul dintre locatarii care au încheiat contractul ori unul dintre mostenitorii unicului locatar nu a continuat folosinta lucrului. Rezilierea pentru neexecutare. rechizitionarea. ci si orice imposibilitate de a se folosi lucrul (de exemplu. 1450-1451 C. caci locatorul nu mai poate asigura locatarului folosinta lucrului si nici nu poate fi obligat la reconstruirea.civ) locatiunea înceteaza de drept (dies pro homine interpellat) prin simpla trecere a termenului. Tacita relocatiune (reconductiune). Expirarea termenului. constatator si doveditor numai al contractului initial ).). Deci. Daca termenul locatiunii a fost determinat prin conventia partilor sau. 1423 si 1439 C. Pagina 50 din 110 . cursuri si referate postate de utilizatori. Pieirea lucrului (art.).civ. (însa dovada relocatiunii se poate face . tacita relocatiune nu poate opera.Vizitati www. 3. Conform art. 1439 alin.civ. contractul este desfacut de drept. exproprierea sau confiscarea lui).cu martori si prezumtii . Daca locatarul ramane în folosinta lucrului dupa expirarea termenului contractual si fara ca locatorul sa-l împiedice (deci cu permisiunea lui).). de lege (art.1437 si 1452 C. 6. fie si autentic. se desface si contractul de locatiune. caci locatorul nu mai este în masura sa asigure locatarului folosinta lucrului. Desfiintarea (desfacerea) titlului locatorului.civ. de exemplu. iar un nou contract poate fi încheiat numai prin consimtamantul ambelor parti (nu prin simpla renuntare la efectele denuntarii unilaterale). 1436alin.). si de pactul comisoriu expres stipulat în contract). în lipsa clauzei. De exemplu.civ. daca este cazul.dupa punerea în întarziere a debitorului . refacerea sau înlocuirea lui. Precizam ca prin pieire se întelege nu numai distrugerea materiala a lucrului. iar nu prin înscrisul original. reînnoirea tacita poate opera numai cu consimtamantul tacit al tuturor partilor.ro ! Arhiva online cu diplome.

In toate cazurile de desfacere prin efectul înstrainarii .inclusiv clauza expresa în contractul de locatiune de reziliere din cauza vanzarii .) .este dator sa respecte locatiunea facuta înainte de vanzare. renuntarea proprietarului la clauza de reziliere în caz de subînchiriere sau la pactul comisoriu etc.ro ! Arhiva online cu diplome. cumparatorul . Rezulta ca vanzarea este o cauza de încetare a locatiunii numai daca contractul s-a încheiat verbal ori prin înscris sub semnatura privata fara data certa. ori daca titlul locatarului principal s-a desfacut prinexpirarea termenului prevazut în contract si nu mai poate asigura sublocatarului (fata de care el este locator) folosinta lucrului etc. înstrainarea va atrage încetarea locatiunii dupa expirarea termenului de 3 ani. afara de cazul cand desfacerea ei din cauza vanzarii s-ar fi prevazut în însusi contractul de locatiune. daca contractul are data certa dar nu a fost supus publicitatii înainte de înscrierea contractului de vanzare-cumparare în cartea funciara. 1442 C.civ. 1444 C.). 7. 1441 C.. Rezulta ca. care însa va avea actiune în regres împotriva locatorului.civ. modificarea termenului locatiunii. cu conditia sa fi fost încheiata prin înscris autentic sau prin înscris sub semnatura privata. cursuri si referate postate de utilizatori. dar cu data certa (art. In aceste cazuri de neîndeplinire a conditiilor prevazute de lege contractul nu produce efecte opozabile cumparatorului de buna-credinta. contractul de locatiune cu data certa anterioara vanzarii-cumpararii cu data certa produce efecte si este opozabil tertului dobanditor în conditiile în care a fost încheiat si fara modificarile care nu sunt constatate prin înscris cu data certa (de exemplu. cat timp nu va fi despagubit de locator sau eventual de cumparator (art.civ.chiar daca nu s-a obligat în acest sens . daca nu s-a prevazut în contract o stipulatie expresa contrara (art. Conform art.). Pana la plata daunelor locatarul are drept de retentie. Natura juridica a drepturilor locatarului Pagina 51 din 110 .1182 C. Efectele înstrainarii lucrului (imobilului) prin acte între vii. daca locatorul vinde lucrul închiriat sau arendat.civ).locatarul este în drept sa ceara despagubiri de la locator. în lipsa de stipulatie contara.Vizitati www.tocilar. daca titlul proprietarului (locator) este anulat ori rezolvit sau daca este evins printr-o actiune în revendicare etc.

locatiunea nu este un contract translativ sau constitutiv de drepturi reale. c) daca termenul locatiunii depaseste 3 ani.1441 C. art. 1441 C.proc. cursuri si referate postate de utilizatori. Pe de alta parte. Impartasim solutia contrara.civ. ceea ce rezulta din opozabilitatea contractului fata de tertul dobanditor (art. De aici rezulta ca dreptul de folosinta al locatarului este un drept de creanta. Dupa cum am vazut.civ.) si fata de creditorii urmaritori care au înscris comandamentul dupa încheierea contractului de locatiune (art. contractul este supus publicitatii. ceea ce rezulta din opozabilitatea contractului fata de locatarii ulteriori ai aceluiasi bun (chiar daca acestia ar fi obtinut anterior detentia bunului). b) în anumite conditii (data certa a contractului si. 1.ro ! Arhiva online cu diplome. problema este controversata. contractul cu data certa sau cu data certa anterioara este opozabil locatarului care are un contract fara data certa sau cu data certa Pagina 52 din 110 . Drept de creanta. In ceea ce priveste opozabilitatea contractului fata de locatarii ulteriori. inclusiv cu privire la obligatiile locatarului fata de el. in concursul dintre doi locatari ai aceluiasi bun. De altfel. drepturilor reale. în lumina textului. iar argumentele invocate în favoarea caracterului real al dreptului nu sunt hotaratoare pentru urmatoarele considerente: a) Actiunile posesorii pot fi intentate nu numai atunci cand detinerea lucrului se exercita animus sibi habendi. 513 C. contractul de locatiune produce efecte fata de cumparator ca si cum ar fi fost parte contractanta.civ. 973 C. In realitate. îndeplinirea formelor de publicitate) locatarul se bucura de un drept de urmarire. în conflictul dintre doi locatari urmeaza a se aplica regulile opozabilitatii actelor juridice. potrivit careia. de la data cumpararii. In literatura de specialitate s-a sustinut însa ca dreptul de folosinta al locatarului ar fi un drept real. lar aceste trei efecte sunt specifice. b) Opozabilitatea contractului fata de dobanditor si fata de creditorii urmaritori este o simpla exceptie de la principiul relativitatii efectelor contractului consacrat de art.civ.) si de un drept de preferinta. daca dreptul de folosinta locativa ar fi un drept real. nu ar fi fost necesare texte speciale care sa consacre exceptia. consacra nu o simpla opozabilitate a dreptului de folosinta a locatarului. chiar daca are un titlu cu data ulterioara (teoria "primului ocupant"). respectiv. dar si de catre detentorul precar.tocilar. în principal pentru urmatoarele motive: a) împotriva tulburarilor de fapt locatarul se poate apara prin actiunea posesorie.Vizitati www. unii autori acorda preferinta locatarului care a intrat mai întai în folosinta lui. ci un contract creator de raporturi obligationale. dreptul de folosinta al locatarului este un drept de creanta. dar totodata si independenta de solutia adoptata în privinta naturii dreptului locatarului. Astfel. caracteristice.

concreti-zata in mcheierea contractului in forma si in conditiile prevazute de lege. ca drepturi absolute.. drepturile comodatarului). în concursul dintre doi locatari cu contracte fara data certa (si deci inopozabile). 1411C.tocilar. ulterioara (si chiar înscris). presupunand un contract material cu un lucru (ius ad rem). unilateral si cu titlu gratuit prin care una din parti. desi se exercita asupra unui lucru. Aceasta intentie.incorporale -posesiunea sau detentiunea.801 si 803 C. numita donator. marind patrimoniul celeilalte parti. publicitatea s-ar impune indiferent de durata. Dar.Vizitati www. spre deosebire de alte asemenea drepturi de creanta (de exemplu. sunt limitativ enumerate de lege.1441 C. drepturile reale. justifica marirea unui patrimoniu in detrimentul altuia. constituind cauza ei."art. cursuri si referate postate de utilizatori. 970 C. nu au relevanta. Mentionam ca..cu atat mai mult trebuie sa fie opozabil fata de locatarul ulterior care are numai un simplu drept de folosinta. cu intentie liberala isi micsoreaza in mod actual si irevocabil patrimoniul sau cu un drept (real sau de creanta). fapt pentru care se încadreaza în categoria obligatiilor opozabile tertilor (obligatii in rem scriptae).).)2. mai ales sub raportul opozabilitatii. daca dreptul ar fi real. cu intentia de a face o donatie (animus donandi). d) In sfarsit.civ. Pagina 53 din 110 . locatiunea este supusa publicitatii imobiliare daca depaseste 3 ani. Rezulta ca dreptul de folosinta al locatarului nu este un drept real (ius in re). Dupa cum rezulta din aceasta definitie. cu acelasi drept. art. ceea ce caracterizeaza donatia este trecerea unor valori dintr-un patrimoniu in altul fara echivalent. numita donatar. fara a urmari sa primeasca ceva in schimb (art. ci un drept de creanta care se realizeaza prin intermediul locatorului ("îndatorat a asigura folosinta. iar dreptul de folosinta locativa nu a fost retinut de legiuitor printre aceste drepturi.civ. dreptul de folosinta al locatarului prezinta unele aspecte particulare.civ. în principiu.ro ! Arhiva online cu diplome. CONTRACTUL DE DONATIE Definitie Donatia este un contract solemn. întradevar. daca contractul cu data certa anterioara este opozabil dobanditorului de drepturi reale(art. c) Deoarece dreptul este opozabil fata de terti. lar teoria "primului ocupant" (desi în materia drepturilor de creanta .civ. Locatiunea de peste trei ani este opozabila locatarului ulterior dupa expirarea acestui termen numai daca contractul a fost înscris. fiind aplicabil numai în materie de drepturi reale asupra unor bunuri corporale) poate fi invocata numai în lipsa de orice alt criteriu.).

Dintre bunurile viitoare numai succesiunile nedeschise nu pot forma obiectul donatiei (art. comodatui. cursuri si referate postate de utilizatori. Daca contractul are ca obiect lucrul altuia. deoarece are ca efect micsorarea patri-moniului donatorului cu bunul donat. licit si sa existe sau sa poata exista in viitor (de exemplu.ro ! Arhiva online cu diplome. adica obiectul donatiei.702 si 965 C. Potrivit dreptului comun. In nici un caz.948 si 964 C. posibil. straine de donatie). Problema se pune in practica in cazul finantarii cumpararii sau construirii unei case.Vizitati www.963 C. motiv pentru care acestea din urma nu sunt supuse regulilor de fond si de forma prevazute pentru donatii. ceea ce se doneaza este pretul (parte din pret). Obiectul donatiei Conditii. de asemenea. Precizam. pentru ca solutionarea problemelor de drept specifice contractului de donatie (capacitatea. bunurile viitoare nu pot constitui obiectui darului manual. revocarea.) sa nu se rasfranga asupra celuilalt contract cu privire la care reglementarile in materie de donatie nu sunt incidente.civ. in cazul prestarii unei sume de bani in vederea achizitio-narii unui imobil.ca varietate a contractelor cu titlu gratuit . deci prin donatie. daca donatia se realizeaza prin transcrierea dreptului de proprietate asupra (sau si asupra) altei persoane decat aceea care plateste pretus imobilului. spre deosebire de contractele dezin-teresate (de exemplu.). reductiu-nea etc. dar si cu titlu gratuit. obiectul donatiei este suma de bani . iar nu imobilul. Dupa deschiderea mostenirii mostenitorul poate instraina universalitatea dobandita. ca donatia .).tocilar. precedata sau urmata de incheierea unui alt contract (cu participarea unei alte persoane. trebuie sa se stabileasca corect ce se doneaza (quid donat).civ. dar numai daca donatia este concomitenta cu plata pretului catre Pagina 54 din 110 . donatia este nula absolut in toate cazurile (indiferent de solutia ce se admite in materia vanzarii lucrului altuia) intrucat donatorul se poate abtine sa dobandeasca proprietatea lucrului altuia si deci donatia contravine principiului irevocabilitatii.civ. recolta viitoare). sa fie determinat sau determinabil (art.reprezinta o liberalitate. obiectul donatiei este suma de bani sau casa? Regula este ca. nu numai cu titlu oneros. Tot astfel. respectiv cota-parte indiviza. Daca bunul donat este individual determinat donatorul trebuie sa aiba calitatea de proprietar (fie si sub conditie). bunul (dreptul) care formeaza obiectul contractului trebuie sa fie in circuitul civil (art.).). prin care nu se micsoreaza patrimoniul celui care procura altuia un folos. Daca incheierea contractului de donatie este insotita. mandatul sau depozitul cu titlu gratuit etc.

ca inzestrarea unui copil in vederea incheierii casatoriei. nu poate acoperi nulitatea si deci se poate cere restituirea prestatiei efectuate in baza actului nul. In schimb. fara ca acel element activ sa fie inlocuit in patrimoniul sau printr-o valoare echivalenta. obiectul donatiei il formeaza imobilul . Deci contractul produce efecte juridice numai daca consimtamantul ambelor parti este manifestat in forma autentica. indiferent de persoana donatorului sau donatarului (persoana fizica sau juridica.civ.tocilar. daca actul juridic initial este nul. Precizam.1168C. de exemplu. ratificarea sau executarea voluntara a donatiei de catre mostenitorii sau reprezentantii donatorului (art. nulitatea unei donatii pentru vicii de forma. ea trebuie sa fie refacuta in intregime cu respectarea formei cerute de lege (art. iar nu valabila ca act de plata facuta in executarea unei obligatii civile imperfecte. nu poate fi facuta decat tot prin inscris autentic. deci ad validitatem. Astfel. avand caracterul unei donatii. Pentru ca donatia nula pentru vicii de forma sa produca efecte juridice.civ. In schimb.pectarea acestei forme se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a contrac-tului. dupa moartea donatorului. daca transcrierea se face dupa incheierea vanzarii si plata pretului la care donatarul n-a luat parte. de asemenea. Forma autentica este o masura de protectie a vointei donatorului. nu poate fi validata printr-un act confir-mativ al donatorului (quod nullum est confirmari nequit) si nici acoperita printr-un proces verbal incheiat cu prilejul transcrierii imobilului ori prin alte acte oficiale ulterioare manifestarii de vointa.813 C. sub sanctiu-nea nulitatii absolute.) Pagina 55 din 110 .ro ! Arhiva online cu diplome. care dispune in mod actual si irevocabil de un drept in favoarea unei alte persoane.1167 alin.3 C. toate donatiile se fac prin act autentic. Nulitatea donatiei pentru lipsa formei autentice poate fi invocata de orice persoana interesata sau de instanta din oficiu si nu poate fi inlaturata in nici un fel.civ. nici executarea benevola a donatiei in scop in inzestrare. cursuri si referate postate de utilizatori. ca donatie. Conditiile donatiei Intre persoane prezente Conform art. vanzator. Neres. cat si in privinta oricarei alte exceptii.). poate fi acoperita prin confirmarea. de drept public sau privat). chiar daca ar exista un inceput de dovada scrisa. Intrucat cerinta formei este prevazuta in mod imperativ. Intrucat parintii nu au o obligatie civila imperfecta (na-turala) de a-si mzestra copiii. dovada existentei unei donatii nu poate fi facuta cu martori.Vizitati www.

civ.). oferta devine caduca. Pentru validitatea donatiei acceptata printr-un inscris separat.civ. mostenitorii sai nu pot accepta donatia deoarece autorul lor nu le-a putut transmite nici un drept. C. precizam ca si sarcinile sau conditiile donatiei trebuie sa fie prevazute in forma solemna. daca confirmarea. daca nu este frauduloasa.827 C. altfel nu vor produce efecte juridice. iar oferta de donatie s-a facut intuitu personae.814 alin2. creditorii nu ar putea accepta donatia (nici in timpul vietii donatarului) pe calea actiunii oblice (dreptul de a accepta fiind exclusiv personal. se mai cere ca acceptarea sa aiba loc in timpul vietii donatorului (art.). (Revocarea nu trebuie sa fie notifi-cata donatarului). In caz de moarte a donatorului mai inainte de acceptare (cu care se echivaleaza situatia cand acesta devine incapabil).civ. ci si tacita. Cu atat mai puternic cuvant.). faptul ca.814 alin. Pe langa aceste conditii. cel putin globala. cand se realizeaza acordul de vointa necesar in vederea incheierii contrac-tului. cat si acceptarea trebuie sa fie facuta in forma autentica. si donatarul trebuie sa fie in viata in momentul acceptarii. Pana in momentul primirii comunicarii donatorul poate revoca donatia (oferta de donatie). se mai cere ca actul de acceptare sa fie comunicat (notificat) donatorului. donatorul vinde lucrul care urmeaza sa faca obiectul donatiei. corpo-rale sau incorporale. atat oferta de a darui. cursuri si referate postate de utilizatori. prin oferta si acceptare separate. ci pierde numai ocazia de a-l mari.tocilar.l C. Revocarea poate fi nu numai expresa.814 alin. constituie o revocare tacita. Intre absenti In cazul in care contractu de donatie se incheie intre absenti. Pagina 56 din 110 . pe langa conditiile examinate se mai cere ca obiectele mobile donate sa fie trecute intr-un stat estimativ semnat de donator si donatar si care sa cuprinda descrierea si evaluarea.2 C.civ. In sfarsit.Vizitati www. ratificarea sau executarea este benevola si facuta in deplina cunostinta de cauza. a lucrurilor mobile daruite (art. Astfel. fiind nule absolut cu toate consecintele si regulile de mai sus aratate (art. Bineinteles. Daca donatarul inceteaza din viata inainte de acceptare. in timpul vietii lui (art. Statul estimativ Daca donatia are ca obiect bunuri mobile. Renuntarea la efectele nulitatii este opozabila si cre-ditorilor. pentru ca donatia acceptata prin inscris separat sa produca efecte. implicand aprecieri de ordin moral) si nici ataca refu-zul acceptarii donatiei pe calea actiunii pauliene.) si inainte de a fi devenit incapabil. pentru ca donatarul nu-si micsoreaza patrimoniul. inainte de comunicarea actului de acceptare.ro ! Arhiva online cu diplome.

54/1998). Minorii si interzisii au dreptul de a primi donatii.In schimb. dreptul de preemptiune (art. donatia facuta unui incapabil sau cu capacitate de exercitiu restransa se accepta prin reprezentantii sai legali sau cu incuviintarea prevazuta de lege. Statul estimativ poate sa fie cuprins in chiar corpul inscrisului de do-natie. nefiind necesara redactarea lui in forma autentica. donatiile remuneratorii.2 C.tocilar. dar partile pot intocmi si un inscris separat sub semnatura privata . Aceasta dispozitie se aplica si preotilor care au asistat pe donator din punct de vedere religios in cursul ultimei boli (art. In ceea ce priveste publicitatea imobiliara.). inclusiv persoanele care practica ilegal medicina . precizam ca inscrierea in cartea funciara nu afecteaza validitatea contractului.civ.2 alin 1 din L. iar nu numai in cazul terenurilor(art. Donatia de imobile Daca donatia are ca obiect un imobil. cursuri si referate postate de utilizatori. Copilul conceput (infans conceptus) poate fi gratificat (art. Cetatenii straini (persoanele juridice straine) si apatrizii nu pot primi donatii avand ca obiect dreptul de proprietate asupra terenurilor (art.41 alin. Persoanele fizice neconcepute si organizatiile care n-au dobandit personalitatea juridica nu au capacitatea de a primi donatii. care au tratat pe o persoana in boala din care moare (acea boala fiind cauza mortii). In cazul minorului cu capacitate Pagina 57 din 110 . cerintele de forma trebuie sa fie respectate in toate cazurile.810 alin. Capacitatea partilor Incapacitati de a primi 1.ro ! Arhiva online cu diplome.In literatura de specialitate se recunoaste si validitatea donatiei facuta medicului de catre bolnavul care este sotui lui 4.48-49) nu este aplicabil in cazul donatiei. 2. Sunt exceptate de la interdictia vizata. si deci sunt valabile. insa inscrisul trebuie sa fie semnat de ambele parti.).). 3.Vizitati www.civ. Darurile manuale si donatiile indirecte sunt scutite de formalitatea statului estimativ. daca sunt potrivite cu starea materiala a donatorului si cu serviciile prestate de donatar (art.808 C. nu pot primi donatiile ce bolnavul a facut in favoarea lor in cursul acestei boli.810 alin.1 si 3 C.civ. Medicii si farmacistii.nr. dar nu au exercitiul acestui drept.2 din Constitutie) . In principiu.

. altor organe sau institutii centrale care depind direct de Guvern. cu autorizatia prealabila a organului tutelar.iar daca sunt de interes local. .ro ! Arhiva online cu diplome. Pagina 58 din 110 .donatiile oferite regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital majoritar de stat se accepta de conducatorii acestora insa. dar si ascendentii minorului pot incuviinta accepta-rea. deci acceptarea constituie un act de dispozitie. acceptarea donatiilor (inclusiv a darurilor manuale) se face prin organele abilitate sa incheie actejuridice in numele si pe seama persoanei juridice. Cat priveste persoanele juridice care nu sunt de stat. cu art. dreptul de proprietate publica se dobandeste prin acceptarea liberalitatii de Guvern. institutiilor bugetare.civ. daca sunt de interes national. respectiv prin persoanele imputernicite in acest scop. autorizata in prealabil de autoritatea tutelara 5.815 C. precum si unitatilor bugetare care fac parte din sistemul acestora se accepta de ministrul sau conducatorul organului ori institutiei centrale de stat. dupa caz (art.donatiile oferite unitatilor administrativ-teritoriale se accepta.816 C. dupa caz.2 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. care va avea rolul de interpret al vointei surdo-mutului (surdului sau mutului) in sensul art.Vizitati www.dupa parerea noastra . regiilor autonome sau societatilor co-merciale cu capital majoritar de stat) urmeaza sa fie acceptate dupa cum urmeaza: .36/1995. de consiliul judetean sau de consiliul local. dupa caz.civ. trebuie sa fie interpretat . de exercitiu restransa art. 152 si 159 C. de consiliul judetean sau al municipiului Bucuresti. liberalitatile facute in scopul formarii patrimoniului necesar se accepta de persoanele imputernicite (prin actul constitutiv) sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii juridice. In cursul constituirii. cursuri si referate postate de utilizatori. Daca bunul care formeaza obiectul donatiei (sau legatului facut prin testament) urmeaza sa intre in domeniul public al statului sau unitatii administrativ-teritoriale.).in sensul ca nu numai tutorele sau parintii. Surdo-mutul care nu stie sa scrie nu poate accepta o donatie decat cu asistarea unui curator special numit de autoritatea tutelara (art. unitatilor administrativ-teritoriale. ea trebuie sa fie.7 din Legea nr.donatiile oferite ministerelor. Donatiile facute statului (organelor de stat.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia).fam.comb. cu autorizatia consiliului judetean sau al municipiului Bucuresti.61 alin. in toate cazurile. Dar daca donatia contine si element oneros (donatie cu sarcini sau sub conditie).tocilar. 6.

civ. cand incapacitatile sunt dictate de interese de ordine publica. In practica se recunoaste insa validitatea darurilor obisnuite facute de minor sau.Vizitati www. In aceste conditii se recunoaste validitatea darului. 105 alin.tocilar. de regula. 141 C. minorul nu poate dispune prin donatie nici dupa ce a ajuns la majorat. Momentul cand capacitatea este ceruta Reguli aplicabile.civ. nu se pun probleme daca donatia se realizeaza printr-un singur act.civ. In ceea ce priveste momentul la care trebuie sa ne raportam pentru a aprecia capacitatea partilor. lar in momentul receptarii notificarii de catre donator problema capacitatii donatarului nu se pune. daca este cazul) sau de succesorii sai in drepturi .civ.932 alin. el trebuie sa fie capabil in momentul acceptarii. 1-3 si art.). nulitatea putand fi invocata de cel ocrotit (prin ocrotitorul legal. Potrivit art. Daca donatia se incheie prin acte separate (intre absent). in calitate de donatori. nici prin reprezentantii legali (parinti sau tutor) si nici personal cu incuviintarea ocrotitorului legal (si chiar daca s-ar obtine autorizatia autoritatii tutelareart.3 comb. Astfel. lipsa incuviintarii sau autorizatiei nu poate fi invocata. cat timp autoritatea tutelara n-a dat tutorelui descarcare pentru gestiunea sa (art. In momentul facerii ofertei (desi problema este controversata) consideram ca donatarul nu trebuie sa fie capabil. cu ocazia unor aniversari. in numele sau.809 C.812 C.) daca sunt potrivite cu posibilitatile celui ocrotit. caci donatia produce efecte numai din acest moment (art. desi art.129 alin. De la aceasta regula face exceptie situatia cand tutorele este ascendentul minorului. "a celui ce daruieste".ro ! Arhiva online cu diplome.3 si 147 C.2 C. Pagina 59 din 110 . 133 alin.814 alin.2 C. numai cu nulitatea relativa a contractului... "dispozitiile in favoarea unui incapabil sunt nule.". roman . in momentul acceptarii ei de catre donatar (cand se realizeaza acordul de vointe) si in momentul primirii comunicarii actului de acceptare. donatorul trebuie sa fie capabil in momentul facerii ofertei (cand isi manifesta vointa de a dona). 814alin.fam. si art. sanctiunea este nulitatea absoluta a contractului. totusi vizeaza numai comunicarea actului de acceptare in timpul vietii "donatorului".civ. francez).2 C.fam.a eliminat cuvintele "a 1'egard du donateur" (art. Sanctiunea incapacitatilor speciale de a face si de a primi donatii Nulitatea contractului. Incapacitati de a dispune Minorii si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca nu pot incheia contract de donatie.).Cu toate ca formularea sugereaza sanciunea nulitatii absolute se admite ca nerespectarea incapacitatilor -atat de a face. 9. intrucat oferta este un act unilateral al donatorului.. Cat priveste pe donatar. donatiile facute persoanelor juridice. de ziua femeii etc. de ocrotitorul legal (de exemplu.referitor la efectele donatiei . cursuri si referate postate de utilizatori. chiar daca minorul a actionat singur.se sanctioneaza. cu art.). cat si de a primi donatii . In favoarea tutorelui. In unele cazuri insa.

ro ! Arhiva online cu diplome. chiar daca partile . Controversata este problema sanctiunii aplicabile in cazul donatiilor facute medicilor. . totusi caracterul de irevocabilitate nu permite stipularea unei conditii suspensive sau rezolutorii potestative din partea donatorului (art.tocilar. farmacistilor sau preotilor. ci se admite ca ea este nula chiar daca este facuta sub o conditie simpla potestativa din partea donatorului (a carei realizare.810 C. sa fie conditional. cazuale ori mixte. lar in cazul persoanelor care practica ilegal medicina. donatia avand ca obiect dreptul de proprietate asupra terenului de orice fel.).civ.civ.Dreptul de a dispute de bunul donat. intrucat donatorul ar fi liber sa revoce donatia contractand datorii pana la concurenta valorii bunurilor donate (chiar daca. adica supus unei conditii suspensive sau rezolutorii. caci actul care sincer incheiat ar fi nul.civ.Vizitati www. . Este nula donatia care impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta in viitor si a caror valoare n-a fost specificata prin actul de donatie (art. donatia este nula cu privire la acel bun sau suma.au recurs la deghizare sau la interpunere de persoane.pentru a ocoli dispozitiile privind incapacitatile speciale . nu contracteaza datorii). cursuri si referate postate de utilizatori. Donatia va fi nula.. ramane nul si daca a fost simulat. in fapt. daca donatarul nu este cetatean roman (art.41 alin. Cu toate ca dreptul transmis prin donatie poate. o donatie este nula nu numai cand este facuta sub conditie pur potestativa (a carei realizare depinde exclusiv de vointa donatorului).2 din Constitute).). ca o dispozitie prohibitiva (nu numai de ocrotire). chiar daca donatorul moare fara a fi dispus de ele. in orice caz se impune sanctiunea nulitatii absolute.. fapta ce constituie infractiune.Plata datoriilor vi itoare nedeterminate. Astfel. respectiv anulabila. in cazul in care donatorul si-a rezervat dreptul de a dispune de un bun sau de o suma determinata din bunurile daruite. Tot astfel. Irevocabilitatea donatiilor Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii Conditiile potestative. daca n-au fost acceptate in conditiile prevazute de lege.822 C. pe langa vointa lui. Pagina 60 din 110 .824 C. in principiu. bunul sau suma se transmite mostenitorilor donatorului. depinde si de circumstance exterioare care insa nu pot actiona in afara vointei lui). ca o regula generala de aparare a prestigiului profesiei de medic sau de preot.823 C.civ. deoarece interdictia este conceputa in art. Conform art. Consideram ca sanctiunea nulitatii absolute isi poate gasi justificarea si in acest caz.

particular. care actioneaza descurajant pentru donator si contribuie la siguranta circuitului civil. Aceasta irevocabilitate.tocilar. in sensul ca in materie de donatii (indiferent daca s-au realizat in forma autentica. efectele contractului se mentin. indirecta sau dar manual) irevocabilitatea priveste nu numai efectele. o data incheiat. mai accentual decat forta obligatorie a oricarui contract. Sanctiunea nulitatii loveste contractul in intregime. fie si donatarul. desfiintat sau modificat) prin vointa uneia dintre ele (irevocabilitate de gradul I). orice clauza sau conditie a carei indeplinire atarna de vointa donatorului si care i-ar da posibilitatea de a zadarnici sau micsora. Dar irevocabilitatea donatiilor are un caracter special. in sensul ca -odata incheiat .). in ceea ce priveste contractul de donatie incheiat intre soti (deci in timpul casatoriei). forta obligatorie a oricarui contract actioneaza si in cazul contractului de donatie.822 C. nu mai pot invoca nulitatea pentru a cere restituirea bunului donat (art.in cunostinta de cauza .civ. 1167 alin. dupa moartea donatorului.).confirma sau executa donatia.nu poate fi desfiintat prin vointa uneia dintre parti. atragand nulitatea lor absoluta (art.969 C.3 C. succesorii sai in drepturi . reglementata prin texte speciale (art.civ.Vizitati www.). Revocabilitatea donatiilor Revocabilitatea donatiilor intre soti Reguli speciale.801 si 822-824 C. ci insasi esenta contractului. Cu toate acestea. daca donatia este divizibila si clauza o afecteaza numai in parte. fiind o conditie de validitate pentru formarea lui (irevocabilitate de gradul II). Precizam insa ca reintoarcerea nu poate fi stipulata in favoarea unei alte persoane decat donatorul insusi (nici chiar in favoarea mostenitorilor sai). poate avea ca obiect numai bunurile proprii ale sotului donator si care devin Pagina 61 din 110 . foloasele gratuite pe care contractul le creeaza pentru donatar sunt incompatibile cu esenta donatiilor. nu este cea prevazuta pentru toate contractele (art. Evident. cursuri si referate postate de utilizatori. Iar daca.) si care rezulta din principiul ca. pentru rest. intrucat ar constitui o substitutie fideicomisara conditionala prohibita de lege.ro ! Arhiva online cu diplome.civ. prin esenta lor irevocabile. contractul are forta obligatorie intre partile contractante (este "legea partilor") si nu poate fi revocat (desfacut. iar nu numai clauza incompatibila cu principiul irevocabilitatii si chiar daca aceasta clauza nu a fost cauza determinanta si impulsiva a liberalitatii.civ. direct sau indirect. Principiul irevocabilitatii donatiilor Liberalitatile intre vii sunt. deghizata. Astfel fiind.

"orice donatiune facuta intre soti in timpul maritagiului este revocabila".Vizitati www. Evident.3 C.civ.ro ! Arhiva online cu diplome. reciproce intre soti facute in acelasi act (art. legea interzice sub sanctiunea nulitatii absolute donatiile mutuale. 2.b din C. Aceste donatii sunt valabile chiar daca s-au facut sub conditie potestativa. legatul cu titlu particular.tocilar.civ. in caz de predeces al donatarului (si descendentilor lui).civ. In timpul vietii donatorului nu este cazul a se aplica nici regulile privitore la revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii sau pentru ingratitudine. constand intr-un act ulterior al donatorului din care rezulta vointa acestuia de a revoca dona-tia (de exemplu.fam.). mostenitorii lui pot cere revocarea pentru neexecutarea sarcinilor sau pentru ingratitudine potrivit regulilor pentru aceste cauze legate de revocare. cat si tacita. astfel bunuri proprii ale sotului donatar. In schimb. Tot astfel.938 C. 3.937 alin. expres. nu este necesar sa fie stipulat in actul de donatie si nu poate fi inlaturat printr-o stipulatie contrara.).940 alin.civ. revocarea).te sau facute prin interpunere de persoane.). dupa moartea donatorului. Codul civil prevede anumite reguli speciale derogatorii de la regulile generale aplicabile donatiilor. Cat priveste modurile de revocare. avand ca obiect bunul donat. 1. prin act notarial sau prin testament). cu sau fara aceasta clauza. facut prin testamentul care nu prevede. care este bun propriu al sotului-mostenitor (art. Referitor la donatiile dintre soti.civ. Nici reintoarcerea conventionala nu este aplicabila. prezumandu-se ca sunt persoane interpuse copiii sotului donatar dintr-o alta casatorie (sau din afara casatoriei ori adoptat numai de acesta) si Pagina 62 din 110 .) si donatiile deghiza. DreptuI de revocare fiind de esenta donatiilor dintre soti. Este insa necesar sa existe o identitate exacta intre bunul care a format obiectul donatiei si obiectul revocarii..937 alin. chiar daca nu aduc atingere rezervei succesorale (art. Cea mai importanta regula speciala (celelalte fiind subsecvente) vizeaza derogarea de la principiul irevocabilitatii donatiilor. Potrivit art. donatiile intre soti nu se revoca de drept pentru survenienta de copil (art. Pentru a asigura posibilitatea revocarii unilaterale.2 C.826 C. "ceea ce inseamna prefacerea dreptului de proprietate exclusiva a sotului donator intr-un drept de proprietate devalmase a ambilor soti". el o poate revoca ad nutum si fara a invoca cauzele prevazute de lege. ea nu trebuie sa imbrace forma unei actiuni in justitie si poate fi atat expresa (de ex.. cand donatia devine irevocabila. cursuri si referate postate de utilizatori. chiar daca se impune donatarului obligatia de a plati datoriile nedeterminate ale donatorului si chiar daca donatorul si-a rezervat dreptul de a dispune de bunurile daruite (art. oricum donatorul poate revoca donatia.l C.311it. implicita. donatorul poate dona si cota-parte ideala ce-i apartine din dreptul de proprietate asupra unui bun ce nu formeaza obiectul comunitatii sau dreptul asupra unei mosteniri deschise (universalitate sau cota-parte indiviza asupra universalitatii). daca nu s-a stipulat intrarea lor in comunitate.).

in aceasta materie.Vizitati www. Notiune. se aplica regulile din materia simulatiei.civ. reductiune. in ipoteza deschiderii mostenirii. utila (art. pentru instrainarea cu titlu oneros a constructiilor (fara instrainarea terenului aferent). .) prevede in favoarea mostenitorilor rezervatari o prezumtie relativa potrivit careia instrainarea cu titlu oneros facuta Pagina 63 din 110 .). Donatiile simulate Donatiile deghizate 1. actionand deci nu ca succesori universali. Donatia este deghizata cand conform actului public apare incadrata intr-o operatiune juridica cu titlu oneros. legea nu prevede cerinta formei autentice? 3. Cat priveste proba deghizarii (indiferent de forma in care s-a incheiat actul aparent).845 C. Deci. Reamintim ca.1197 C.tocilar. ceruta de lege.care poate fi completata cu martori si prezumtii (potrivit regulilor de dovada a contractelor). si ascunde o donatie (deghizare totala. Avand insa in vedere faptul ca donatia deghizata constituie o adevarata donatie. legea (art.ro ! Arhiva online cu diplome. pentru donatia deghizata se aplica aceleasir'eguli de fond care s-ar aplica si daca donatia ar fi aparenta. Deci in acest caz. irevocabilitate de gradul II. numai ad probationem? De exemplu. acele rude ale sotului donatar (rude in linie directa si pana la gradul IV inclusiv pe linie colaterala) fata de care. Controversata este problema ce forma trebuie sa imbrace aceste contracte. mostenitorii rezervatari sunt terti. raport. el ar fi avut vocatie (chemare) succesorala legala concreta. contractul prin care se transmite cu titlu gratuit dreptul de superficie asupra unei case sub aparenta unei vanzari-cumparari urmeaza sa fie incheiat in forma autentica (prevazuta de lege pentru donatii) sau poate fi incheiat sub forma unui act sub semnatura privata. iar nu dobandit prin mostenire de la defunct.civ.civ. in schimb tertii (inclusiv succesorii cu titlu particular si creditorii chirografari ai partilor) prin orice mijloace de proba. forma autentica ceruta de lege pentru validitatea donatiilor sub sanctiunea nulitatii absolute sau forma contractului care deghizeaza donatia. ea este supusa si regulilor de fond prevazute special pentru donatii (capacitate. revocare in cazurile prevazute de lege). Forma. cursuri si referate postate de utilizatori. Pentru a usura dovada deghizarii.941 C. stiut fiind ca. neadevarat.civ. pentru ca se prezinta in apararea unui drept propriu. de regula. Reguli aplicabile. Dovada.) o pot dovedi prin contrainscris sau inceput de dovada scrisa art. actul public este simulat. deci partile si succesorii lor universali ori cu titlu universal (art. 2. prin care se ascunde natura gratuita a contractului secret ). deci a mortii lor in momentul incheierii contractului de donatie.l175 C.

deoarece contractul care se incheie cu persoana interpusa este o donatie.care este o adevarata donatie deoarece contractul aparent nu are o existenta reala. care urmeaza sa fie apreciate si avute in vedere in raport cu adevaratul donatar (capacitatea. dar prin intermediul lui se realizeaza indirect o gratificare. in cazul in care adevaratul donatar este incapabil sa primeasca liberalitati de la donator sau gratificarea sa ar provoca ecouri nefavorabile in familia donatorului. spre deosebire de donatia deghizata . Donatiile prin interpunere de persoane Notiune. revocarea pentru cauzele prevazute de lege. evident. cetateanului strain etc.civ.). descendentii si sotul persoanei incapabile (de exemplu. "Donatiile" indirecte sunt acte juridice incheiate (nesimulat) cu intentia de a gratifica (de aceea sunt supuse regulilor de fond prevazute pentru liberalitati). reductiunea etc.Vizitati www. realizandu-se astfel scopul ocrotirii donatorului si a familiei sale. in cazul "donatiei" indirecte actul care se incheie (altul decat donatia) este real. medicului.prin intermediul prezumtiei persoane incapabile de a primi donatii de la donator. voit de parti. In cazul donatiei prin interpunere de persoane simulatia nu vizeaza natura gratuita a contractului. In aceasta varietate a simulatiei nu se pun probleme in legatura cu forma contractului. contractul aparent se incheie cu o persoana interpusa. dar infaptuite pe calea unui act juridic diferit de contructul de donatie. Se recurge la aceasta forma a simulatiei. neindoielnic trebuie sa fie incheiat in forma autentica.) si care devin . o liberalitate. Donatiile indirecte Notiune Conditii de fond si de forma. nu corespunde vointei reale a partilor -. unui succesibil in linie dreapta (ruda in linie directa descendenta sau ascendenta.812 C. iar deghizarea nu este invocata de un mostenitor in linie dreapta care sa fi consimtit la incheierea actului.) prezuma absolut ca sunt persoane interpuse parintii. de exemplu. prin contrainscris precizandu-se persoana adevaratului donatar. a tutorelui. Pagina 64 din 110 . Prin urmare.ro ! Arhiva online cu diplome. dar numai daca instrainarea s-a facut cu rezerva uzufructului sau cu sarcina unei rente viagere. Din aceasta cauza. cursuri si referate postate de utilizatori. si conditiile de fond prevazute pentru donatii. Sunt aplicabile. inclusiv rudenia civila rezultand din adoptie) reprezinta o donatie deghizata (supusa reductiunii). ci persoana adevaratului donatar.tocilar. Datorita dificultatilor de dovada a simulatiei (la care se recurge mai ales pentru a ocoli incapacitatile speciale prevazute in materie de donatii) legea (art. Reguli aplicabile.

facuta cu intentia de a gratifica (donandi causa). Actele cele mai intrebuintate pentru realizarea unei "donatii" indirecte sunt: renuntarea la un drept. In cazul acestor acte nu sunt aplicabile nici dispozitlile art.civ. Dar daca renuntarea este facuta cu intentia de a gratifica (ex animo donandi). reprezinta tot o donatie indirecta scutita de formele prevazute pentru donatii. prin care un creditor .ro ! Arhiva online cu diplome. Donatia indirecta realizata pe calea stipulatiei pentru altul prezinta insa si alte particularitati fata de regulile generale ale donatiilor.814 C. constituie o donatie indirecta. actul prin intermediul caruia se realizeaza indirect liberalitatea. numai existenta intentiei de a gratifica da nastere unei donatii indirecte.1138-1142 C. prin ea insasi.tocilar. ea urmeaza regulile prevazute pentru actul care-i serveste drept suport juridic.civ. Remiterea Remiterea de datorie. cursuri si referate postate de utilizatori. remiterea de datorie si stipulatia in folosul altuia. total sau partial.). o liberalitate (poate fi si cu titlu oneros). cu titlu gratuit la valorificarea unui drept de creanta (art.Vizitati www.renunta. referitoare la acceptarea donatiei facuta prin act separat. In acest caz. Stipulatia Stipulatia in favoarea unei terte persoane. o imbogatire. Donatii manuale Pagina 65 din 110 . Rezulta ca "donatiile" indirecte sunt supuse numai regulilor de fond -nu si de forma ale donatiilor. In schimb. debitorul realizeaza un folos gratuit. Renuntarea Renuntarea la un drept nu este. renuntarea la legat de care va profita colegatarul sau mostenitorul grevat de executarea legatului etc. Donatia este de fapt un act accesoriu al operatiei principale care este renuntarea si de care va profita persoana chemata in puterea legii de a beneficia de dreptul respectiv (de exemplu. Prin urmare. renuntarea la uzufruct de care va profita nudul proprietar. atunci are ca rezultat facerea unei liberalitati.).cu acordul debitorului . In masura in care acceptarea este necesara pentru realizarea donatiei indirecte. care corespunde cu valoarea creantei ce ar fi trebuit sa plateasca creditorului. trebuie sa fie incheiat cu respectarea conditiilor de forma (daca este cazul) si de fond prevazute de lege pentru acel act. renuntarea la o mostenire de care va profita comostenitorul orimostenitorul subsecvent.

caci posesiunea se poate transmite sau dobandi prin intermediul altuia.). de exemplu.civ. darul manual se poate perfecta prin declaratia donatorului ca intelege sa le daruiasca. iar nu un mod de executare a contractului.). Traditiunea Traditiunea reala este un element esential al darului manual. respectiv cu incuviintarea ocrotitorilor.direct sau prin virament -unitatii care construieste sau vinde donatarului o locuinta are caracterul unui dar manual pentru a carui Pagina 66 din 110 . acceptata de donatar De asemenea. Iar "traditiunea" este exteriorizarea acordului. Validitatea darurilor manuale este consacrata prin art. acordul partilor constituie temeiul juridic al transferarii valorii din patrimoniul donatorului in patrimoniul donatarului. inlocuind (dupa unii autori reprezentand) forma solemna prevazuta de lege pentru donatii si de natura a atrage atentia donatorului asupra gravitatii contractului pe care il incheie. nu constituie un dar manual.de donatar. predarea efectiva si reala (materiala) a bunului daruit. iar daca contin si element oneros cu autorizatia autoritatii tutelare.civ. un autoturism). imprumut etc. care. Darurile manuale facute persoanelor care au capacitatea de a primi o donatie. acceptata . Notiune Darul manual reprezinta o categorie speciala de donatie pentru validitatea careia se cer doua elemente: a) acordul de vointa pentru a transfera si dobandi un drept cu titlu gratuit si b) traditiunea. insa nu au exercitiul acestui drept.Vizitati www. Darul manual deroga de la regulile de forma ale donatiilor. 0 asemenea intelegere este nula absolut ca donatie (din lipsa formei autentice).tocilar. Astfel. insa este supus acelorasi reguli de fond ca si celelalte donatii (liberalitati). sarcini ori conditii. Deoarece darul manual este un act (iar nu fapt) juridic. mandatar. darul manual se poate realiza numai prin traditiune.971 C. la modurile de dobandire a proprietatii (prin exceptie de la art. Prin urmare. prevede si traditiunea. Reprezentarea Reprezentarea in cazul darului manual. cursuri si referate postate de utilizatori. predarea unei sume de bani . scutire de raport etc.fie si in scris . Darul manual poate fi insotit si de clauze accesorii. Daca insa obiectele pe care donatorul voieste sa le daruiasca se afla deja in mainile donatarului (de exemplu. o simpla oferta verbala sau chiar constatata prin inscris sub semnatura privata a unui dar manual. Reguli Reguli de fond aplicabile.ro ! Arhiva online cu diplome. Predarea-primirea se poate face si printr-un reprezentant conventional. Iar daca oferta si acceptarea s-au facut in forma autentica suntem in prezenta unei donatii obisnuite (avand ca obiect. cu titlu de depozit. iar nu de dar manual. sunt valabile prin traditiunea bunurilor facute reprezentantilor lor legali.644 C. inclusiv principiul irevocabilitatii.

Evident. Dreptul nu poate fi considerat transmis cata vreme donatarul nu are nici o posibilitate legala sa dispuna de sumele inscrise in libret.) nu pot forma obiectul unui dar manual.Vizitati www. darul manual se poate realiza prin forme moderne. Fac exceptie titlurile la purtator -asimilate mobilelor corporale. sarcina probei revine celui care contesta intrarea sumei in patrimoniul copilului (minor sau major).devenind fara nici o alta formalitate proprietatea copilului (chiar daca in libret s-a prevazut o clauza de imputernicire in favoarea unuia dintre parinti) . In schimb.si biletele de banca. pentru ca transmiterea acestora are loc de la mana la mana.nu mai fac parte din bunurile comune ale sotilor si nu formeaza obiectul partajului la incetarea comunitatii. Datorita faptului ca traditiunea reala este un element esential al darului manual. nu pot forma obiectul darului manual nici bunurile viitoare. drepturi de create intelectuala. Nici imobilele. Prin urmare. afara numai daca se dovedeste ca depunerea pe numele copilului nu s-a facut cu intentia ca suma in cauza sa iasa din patrimoniul comun al sotilor si sa intre in patrimoniul copilului. cursuri si referate postate de utilizatori. care nu implica o predare efectiva. nici mobilele incorporale (drepturi de creanta. nu constitute dar manual (si. Constituie dar manual si depunerea unei sume de bani la CEC (sau alta unitate bancara) pe numele unei alte persoane. materiala a bunului donat.) . bineinteles. numai bunurile mobile corporate susceptibile de traditiune pot forma obiectul darurilor manuale. nici donatie in general) predarea unui libret nominalizat pe numele donatorului ori a altei persoane.tocilar. Obiectul Obiectul darului manual. pentru ca simpla predare a unui titlu nominativ nu implica transferul dreptului asupra sumelor.ro ! Arhiva online cu diplome.poate constitui dar manual depunerea de catre parinti a unei sume de bani la CEC pe numele copilului lor minor (sau major). deci existenta lui actuala. copilul fiind titularul libretului. daca aceasta depunere nu s-a facut cu alt titlu (plata unei datorii. dar asigura totusi transferul efectiv al valorilor dintr-un patrimoniu in altul. dar netransferat pe numele donatarului. Pana la dovada contrara. astfel incat . Darurile de nunta Pagina 67 din 110 . Tot astfel. producandu-se o asa-numita "dematerializare" a traditiunii bunurilor. caracterul de liberalitate (donatie) a depunerii se prezuma. acordarea unui imprumut etc. fond de comert etc. deoarece predarea presupune detinerea materiala (corpus) a bunului. validitate nu este necesara forma autentica si nici inmanarea efectiva a sumei in mainile donatarului . Prin urmare. pentru ca nu sunt susceptibile de a fi transferate si dobandite printr-o predare si primire efectiva.

pentru a fi respectata vointa donatorului. "bunurile dobandite prin donatie sunt proprii. s-a decis ca . la nunta de argint sau de aur etc. evident. legea nu distinge in functie de persoana donatorului (parinti sau alte rude mai apropiate sau mai indepartate in grad . donatie.ro ! Arhiva online cu diplome. In legatura cu aceste daruri de nunta. Problema darurilor de nunta.tocilar. Tot astfel. afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune"(art.in principiu .frati-surori.30 C. daca dispunatorul nu a dispus ca ele sa devina comune. donatie simulata sau indirecta ori dar manual).b C.fam.devin bunuri proprii ale fiecarui sot. caci ubi lex non distinguit.ori persoane fara legatura de rudenie cu unul dintre soti). In sfarsit.fam.Vizitati www. 0 precizare se mai impune in legatura cu asa-numitele "daruri de nunta"(notiune neprevazuta in legislatie). Astfel fiind. Astfel.bunurile dobandite de catre soti in timpul casatoriei prin donatie sunt bunuri proprii. deoarece sunt dobandite in timpul casatoriei si pentru ca se "presupune intentia (mentiunea) dispunatorului ca ele sa devina comune" . ci ulterior. Rezulta ca asemenea diferentieri nu se justifica in drept. Pe de alta parte insa. bunurile dobandite prin donatie .. cu ocazia serbarii nuntii sau la o alta data (dar.inclusiv darurile de nunta .Numai daca donatia se face (de parintii unuia dintre soti) nu cu ocazia serbarii nuntii. sunt calificate bunuri proprii ale fiecarui sot "bunurile dobandite in timpul casatoriei prin. chiar daca au fost facute de parintii unuia dintre soti.). la un an. Observam ca legea excepteaza de la regula comunitatii donatiile. bunul se considera ca fiind propriu . Dovada darului manual Cu toate ca darul manual se perfecteaza prin faptui predarii si. fara a distinge dupa forma lor de realizare (act autentic. De altfel. daca nu a dispus altfel. nu poate fi presupus ca a inteles sa avantajeze si sotui celui gratificat"'. s-a decis ca ele urmeaza a fi considerate bunuri comune ale sotilor in cote egale.31 lit. fiind o chestiune de fapt poate fi dovedita prin orice mijloace de proba. in timpul casatoriei). prin derogare de la regula comunitatii bunurilor dobandite de catre oricare dintre soti in timpul casatoriei (art. Dupa cum s-a subliniat mai recent in practica Curtii Supreme de Justitie. pentru donator si succesorii Pagina 68 din 110 ..).). unchi-matusi .. consideram ca trebuie sa avem in vedere numai dispozitiile legale existente sii numai diferentierile cuprinse in texte. nec nos distinguere debemus. cursuri si referate postate de utilizatori. ca atare. de ce nu s-ar excepta si darurile facute cu ocazia aniversarii casatoriei (de ex. daca s-ar face exceptie (de la excepfie) pentru "darurile de nunta". care. In solutionarea acestei probleme controversate. afara numai daca dispunatorul a aratat (expres sau cel putin exprimat neechivoc) ca a inteles sa gratifice pe ambii soti. dar care reprezinta aplicatii relativ frecvente ale darului manual. legea nu distinge in functie de momentul realizarii donatiei.

ei pot dovedi darul manual cu orice mijloc de proba. in vederea dovedirii actului juridic al darului manual.) in forma prevazuta de lege (forma autentica sau forma actului juridic care realizeaza indirect donatia.971 C. evident. la fel ca si orice alti terti. Donatia poate avea ca efect si stingerea unui drept si a obligatiei corelative (remitere de datorie). Astfel. C. daca mostenitorii rezervatari sau cei indreptatiti la raport cer reductiunea ori raportul donatiei. dar neconditionat de predarea bunului care formeaza obiectul donatiei. daca donatorul cere revocarea pentru neexecutarea sarcinii ori pentru ingratitudine sau daca intervine revocarea de drept pentru survenienta de copil si se cere restituirea bunului donat. Obligatia de predare. problema obligatiei de predare nu se pune. sai.Vizitati www.).civ. C. Dupa incheierea contractului donatorul este obligat sa predea bunul daruit potrivit clauzelor stabilite si sa-l pastreze pana la predare. cursuri si referate postate de utilizatori.civ. ca si in materie de vanzare. raspunzand de pieirea sau deteriorarea lui provenita din culpa sa.. La fel daca succesorii sai in drepturi cer revocarea donatiei. cu exceptia darurilor manuale care se realizeaza prin traditiune.ro ! Arhiva online cu diplome. Cel mai frecvent.828 alin. conform regulilor generale in materie de probe (art. Daca dreptul transferat este o creanta. Spre deosebire de vanzator.1 C. Efectele intre parti Reguli generale Efectul translativ al contractului. obiectul contractului il constituie un drept real. in principiu donatorul nu datoreaza garantie pentru evictiune (art. dreptul care formeaza obiectul contractului se transmite din patrimoniul donatorului in patrimoniul donatarului. Cazuri in care exista. transmiterea sau constituirea dreptului opereaza prin efectul realizarii acordului de vointa (art. operatia intervenita intre parti se analizeaza ca o cesiune de creanta cu titlu gratuit. 2. in aceasta din urma ipoteza.tocilar. Pagina 69 din 110 . 1391 si urm. Obligatiile donatorului 1. In cazul darului manual. de regula.1191 si urm.civ. ad probationem se cere existenta unui inscris sau inceput de dovada scrisa care poate fi completata cu martori sau prezumtii. In schimb. aplicandu-se regulile corespunzatoare (art. solo consensu). prezetandu-se cu un drept propriu.) si nici pentru vicii ascunse. iar nu in calitate de succesori in drepturi. cu derogarile care rezulta din natura gratuita a transferului. deoarece contractul este cu titlu gratuit . In acest caz.). Ca efect al donatiei.civ. Obligatia de garantie.

care . Astfel. ilicita sau imorala. creditorul avand dreptul la actiunea in executare.tocilar. donatia este de fapt pur gratuita. eventual. efectuarea unei calatorii de studiu). Donatia cu sarcini. in caz de neexecutare putandu-se recurge la masuri de executare.civ. in caz de realizare. Altfel se pune problema daca donatia este cu sarcina (sub mode). ele nu trebuie sa fie confundate. fie in favoarea unei terte persoane (cand se analizeaza ca o stipulatie pentru altul reprezentand o donatie indirecta grefata pe o donatie directa. obligatia se justifica numai daca donatorul are vreun interes. insa cu posibilitatea revocarii pentru neexecutare.conditia opereaza de drept (art. Desi sarcina se aseamana cu o conditie rezolutorie (intrucat nici una. In cazul sarcinii stipulate in favoarea donatarului insusi.832 C. Cand donatia este pur gratuita. in cazurile anume determinate de lege. Intrucat donatia cu sarcini este. 1019).). desfiinteaza dreptul afectat de ea. la executarea sarcinii. nu trebuie sa fie imposibila. sarcina este o obligatie impusa donatarului. chiar daca este potestativa din partea donatarului. se poate cere indeplinirea prestatiei care formeaza obiectui sarcinii cu daune-interese si donatarul Pagina 70 din 110 . donatarul nu are nici o obligatie. cursuri si referate postate de utilizatori. este sanctionata prin posibilitatea data donatorului de a revoca donatia pentru cauza de ingratitudine . nu se creeaza nici o obligatie pentru el. Altfel obligatia donatarului fata de el insusi nu ar putea avea o existenta juridica (decat. sarcina obliga pe donatar.Vizitati www. plata unei datorii).este tinut s-o execute. Numai in cazul sarcinii stipulate in favoarea donatorului sau a unui tert donatia inceteaza sa fie liberalitate in masura sarcinii. fie in favoarea donatarului insusi (de exemplu. daca stipulatia este facuta donandi causa). deoarece regimul lor juridic este diferit. Dupa cum se stie. in caz de neexecutare intervin efectele specifice contractelor sinalagmatice. nici alta nu afecteaza nasterea dreptului si in caz de realizare a conditiei sau de revocare a donatiei pentru neexecuarea sarcinii efectele sunt retroactive).in cazul conditiei rezolutorii. . Obligatiile donatarului Regula. caci conditia (rezolutorie) este numai o modalitate care. ca si conditia. in schimb revocarea (rezolutiunea) donatiei pentru neexecutarea sarcinii trebuie sa fie ceruta justitiei (art. In acest din urma caz. In schimb. cel putin sub doua aspecte: . Ea poate fi prevazuta fie in favoarea donatorului (de exemplu. potrivit regulilor generale. Sarcina. ca o conditie). cel putin moral. fiind liber sa actioneze cum doreste. un contract sinalagmatic (si cu titlu oneros). ci numai o indatorire denumita traditional "de recunostinta" care.ro ! Arhiva online cu diplome. fara riscul de a-si vedea angajata raspunderea. in limita sarcinii.dupa acceptarea donatiei .

819 C.). In caz de neexecutare partiala sau executare cu intarziere instanta este chemata sa aprecieze gravitatea nerespectarii obligatiilor de catre debitor si.spre deosebire de actele cu titlu oneros.819 C. in ce priveste transferul gratuit al unui drept de creanta prin formalitatea notificarii sau acceptarii conform regulilor de la materia cesiunii de creante. cursuri si referate postate de utilizatori. a caror inopozabilitate din cauza neinscrierii in cartea funciara este limitata . sa se libereze de sarcina. in privinta bunurilor mobile prin exceptia trasa din art. se aplica deci regulile generale. .neinscrierea in cartea funciara a dreptului real imobiliar dobandit prin donatie poate fi invocata "de orice persoane ce au interes la aceasta" (art. in aceasta materie se largeste cercul tertilor. Dar se poate alege si o alta cale. revocarea (rezolutiunea) donatiei pentru neexecutarea de obligatii. opozabilitatea fata de terti este ingradita.61 si 72 din Legea nr. In principiu. nu ar putea. art.. iar in privinta transmisiunilor gratuite de imobile prin formalitatea inscrierii dreptului in cartea funciara (art. (pe langa parti si succesorii lor universali si cu titlu universal) acele persoane carora lipsa de inscriere li se poate imputa ca o culpa si succesorii lor universali sau cu titlu universal. Rezulta ca donatia neinscrisa in cartea funciara este opozabila numai partilor contractante si succesorilor lor universali si cu titlu universal (nu si succesorilor cu titlu particular sau creditorilor chirografari). Opozabilitatea efectelor contractului fata de terti Reguli aplicabile. contine o restrictie cu privire la persoanele care. ar avea calitatea de a invoca inopozabilitatea).7/1996). poate dispune rezolutiunea contractului (in cazuri temeinic justificate rezolutiunea partiala). fara consimtamantui donatorului. 1909-1910 C.22 si urm.civ. nu sunt totusi admise a invoca lipsa de inscriere in cartea funciara si anume.) prevazuta in favoarea tertului dobanditor de buna-credinta si posesor al lucrului daruit. art.tocilar.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. deci fara un nou contract. Pagina 71 din 110 .civ.civ. ci aceea de terti. Astfel. Ca si in materie de vanzare. desi interesate sa o faca (si cu toate ca.civ. In privinta publicitatii imobiliare opereaza insa si anumite dispozitii speciale (art.): Astfel.819 C. (combinat cu art. eventual cu acordarea unui termen de gratie. Prin urmare. in functie de imprejurari. potrivit regulilor generale. inclusiv dobanditorul cu titlu gratuit care a inregistrat cererea de inscriere mai intai si creditorul chirografar. succesorii cu titlu particular si creditorii chirografari nu au calitatea de avanzii sai cauza (habentes causam). Pe de alta parte.civ. abandonand bunurile daruite.972 C.

civ. mostenitorii devin titularii actiunii in revocare: . Uciderea din culpa nu este cauza de revocare.civ. pe calea actiunii oblice (art. care . In mod exceptional. Ele sunt limitativ enumerate de art. actiunea nu poate fi exercitata nici de catre creditorii donatorului. donatorul nu are actiune in justitie pentru a cere intretinere de la donatar. Spre deosebire insa de obligatiile naturale. . Implicand dezlegarea unei probleme morale de vinovatie si de iertare sau de aplicare a pedepsei. 831 C. 1092 alin.974 C.). Pagina 72 din 110 .). alimentele nu trebuie sa treaca peste valoarea darului si. Refuzul nu este sanctionat cu revocarea daca donatorul avea rude (sau alte persoane) obligate si in situatia de a-i acorda intretinere. Gravitatea faptelor se apreciaza de instanta . este suficient sa se stabileasca intentia de a ucide.). In toate cazurile.tocilar.2 C. ceea ce presupune ca donatorul a avut nevoie si a cerut alimente de la donatar. Se cere insa ca fapta sa fi fost savarsita cu intentie. au acceptat donatia facuta unui minor sau interzis. Actiunea in revocare pentru ingratitudine este o pedeapsa civila si se caracterizeaza prin urmatoarele: a) Este o actiune strict personala si deci poate fi intentata numai de persoana impotriva careia faptele au fost savarsite. Cauze. b) delicte.civ.. Tot astfel . actiunea in revocarea donatiei pentru ingratitudine.daca a fost intentata de donator.833 alin. c) refuzul de alimente. cruzimi sau injurii grave.asemanator obligatiei civile imperfecte (naturale) .civ. cursuri si referate postate de utilizatori.nici donatarul nu are actiune in restituirea (prin echivalent) a prestatiilor efectuate de bunavoie (art. Nu se cere o condamnare penala. atitudinea negativa a donatarului constand in refuzul de alimente are o sanctiune specifica. adica numai de catre donator.a refuzat sa dea (a refuzat "fara cuvant"). si nici de catre mostenitorii lui (desi actiunea are caracter patrimonial). 2. reprezentantii minorului sau ai celui pus sub interdictie.2 C.: a) atentat la viata donatorului. daca acesta piere fortuit donatarul poate refuza acordarea lor. In ceea ce priveste cuantumul.avand posibilitatea .ro ! Arhiva online cu diplome. chiar daca existau persoane in stare si obligate la intretinere potrivit legii. refuzul nejustificat de alimente este sanctionat numai prin posibilitatea revocarii donatiei. Cauze de revocare Revocarea pentru ingratitudine 1.civ. dar acesta a decedat inainte de terminarea procesului.815 C. potrivit art. intentia manifesta a autorului de a curma viata donatorului.Vizitati www. De asemenea.daca donatorul a decedat inainte de expirarea termenului in care actiunea putea fi intentata (art. in consecinta. ascendentii care.

Inseamna ca drepturile dobandite de terti (fie si cu titlu gratuit) inainte de intentarea actiunii sau. dar nici macar continuata impotriva mostenitorilor donatarului (art.civ. In privinta fructelor.). Dispozitia se explica numai prin faptul ca pana in momentul introducerii cererii nu se stie care va fi atitudinea donatorului: il va ierta sau nu). in conditiile aratate.ro ! Arhiva online cu diplome. Donatia se revoca de drept in cazul in care donatorul nu avea nici un copil sau alt descendent in momentul incheierii contractului de donatie si posterior i se naste ("dobandeste") un copil din casatorie sau din afara casatoriei (copil legitim sau natural. Toate donatiile (facute prin act autentic.tocilar. care .2 C. Deoarece aceasta revocare se produce mai mult in interesul copilului.) sunt supuse revocarii pentru cauza de ingratitudine.836). Face exceptie donatia intre soti. in cazul imobilelor.. de exemplu. inainte de producerea actelor sau faptelor de ingratitudine. d) Deoarece actiunea in revocare pentru ingratitudine nu este o actiune in rezolutiune (cum este revocarea pentru neexecutarea sarcinii) sau in constatarea desflintarii de drept a contractului (ca in cazul revocarii pentru survenienta de copil). ea nu poate fi inlaturata printr-o clauza contrara din contractul de donatie sau printr-un act de renuntare Pagina 73 din 110 .834 alin.).civ.).fiind revocabila prin vointa sotului-donator .). Revocarea pentru survenienta de copil 1.civ. Revocarea pentru nasterea unui copil opereaza de drept (art. donatarul ar trebui sa fie tratat ca un posesor de rea-credinta.). actiunea in revocare nu poate fi admisa decat impotriva acelor care s-au facut vinovati de ingratitudine . Daca sunt mai multi donatari.836 C. cursuri si referate postate de utilizatori.deci esentialmente personala .civ. 2. ci o actiune in restituire cu caracter de pedeapsa .Vizitati www. mostenitorul lui) cunoscand faptul de ingratitudine . dar manual etc. Domeniu de aplicare.civ.833 alin. Daca el moare fara ca actiunea sa fi fost intentata sau terminata ea se stinge. inainte de efectuarea publicitatii cererii de revocare raman neatinse (art.937 alin. art. indirecta. ceea ce nu se produce niciodata de drept (art.). legea (art. dar manual etc.834alin.) prevede ca ele se restituie numai de la data cererii de revocare (desi de la comiterea faptului. in contractul de donatie). in terminologia C.3 C.nu este supusa revocarii de drept pentru nastere de copil (art.admiterea actiunii nu produce efecte retroactive fata de terti.civ.832 C. Revocarea se produce oricare ar fi felul sau valoarea donatiei (directa.il poate ierta pe donatar (dar nu poate renunta la actiunea in revocare cu anticipatie.civ. b) Fiind vorba de aplicarea unei pedepse.1 C. c) Actiunea nu se poate intenta decat in contra autorului faptului de ingratitudine. Natura juridica. titularul actiunii (donatorul sau. adica nu poate fi pornita.2 C.

fam. el nu mai este "existent". Evident.). revocarea se produce de drept prin nastere. 4. Conditia este indeplinita.desi prezumat a fi in viata .). de regula.75 si 79 C. b) A doua conditie este ca donatorului sa i se nasca un copil. Durata vietii copilului este indiferenta.ro ! Arhiva online cu diplome. a) In primul rand. prezumtia ar opera in detrimentui lui. cere ca donatorul sa aiba un copil "existent" in timpul facerii donatiei. si aceasta indiferent daca adoptia a fost cu toate efectele unei filiatii firesti (cu efecte depline) sau cu efecte restranse (art. Problema adoptiei.G. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.nr. caci copilul conceput este considerat nascut (infans conceptus pro nato habetur) numai de cate ori este vorba de interesele (avantajele. prin definitie. Pentru ca revocarea sa se produca trebuie sa fie indeplinite doua conditii. prezumtia opereaza in interesul lui.art. Conditii.25/1997).31/1954). a) Potrivit unei pareri. drepturile) sale (quotiens de commodis eius agitur .87/1998 pentru aprobarea O. ceea ce il poate determina pe donator sa faca donatia. nr. art. articole abrogate pentru viitor prin O. sau de confirmare din partea donatorului (art. ulterior nasterii copilului.U. Daca donatorul avea in momentul incheierii contractului un copil declarat disparut desi acest copil este socotit a fi in viata (art.839 C. daca copilul nascut dupa incheierea contractului a fost conceput la acea data. Autorul are in vedere faptui ca raporturile adoptatorului cu copilul adoptat (si descendentii sai) sunt asimilate cu legaturile de rudenie rezultand din filiatia fireasca. 19 din Decr. chiar daca el moare inainte de intentarea actiunii in restituire. 3.836 C.civ. expresa ori tacita. exista posibilitatea refacerii donatiei dupa nasterea copilului.civ.nasterea ulterioara a unui copil atrage revocarea. in legatura cu conditiile revocarii pentru survenienta de copil.tocilar.G. disparutul este socotit a fi in viata pentru ca. dar manual cu traditio brevi manu etc.). In cazul de fata. Pagina 74 din 110 .civ. Existenta unui copil conceput in momentul donatiei nu impicdic revocarea de plin drept prin nasterea copilului dupa incheierea contractului (art 837 C.este. nr. adoptia? Problema este controversata.25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei. daca s-a declarat prin hotarare judecatoreasca moartea copilului. o persoana a carei existenta este putin probabila. or in acest caz nu este in interesul sau sa fie considerat nascut.7 din Decretul nr. dupa cum am vazut. dar cu respectarea conditiilor prevazute de lege (forma autentica. Bineinteles.31/1954) . deoarece este asimilat copilului din casatorie"'. in aceasta materie.. existenta unui copil adoptat "impiedica revocarea donatiei. caci pentru ca revocarea sa nu opereze. modificata prin Legea nr. donatie care nu va mai fi revocabila pentru survenienta de copil. se mai pune problema ce efecte produce. Pe de alta parte. ori cel declarat disparut .U. fie si postum (dupa moarte). se cere ca donatorul sa nu aiba vreun copil sau alt descendent in viata in momentul incheierii contractului de donatie.

potrivit regulilor generale. fie al testamentului. nasterea sau adoptarea unui alt copil dupa incheierea contractului nu atrage revocarea. 5. adica sa aiba vocatie succesorala. revocarea produce efecte nu numai impotriva donatarului si succesorilor sai (universali. cu titlu universal sau cu titlu particular) care au dobandit mortis causa. o a treia conditie.. revocarea nu se produce decat in limita folosului pur gratuit procurat donatarului. Operatiunea de determinare a persoanelor chemate sa culeaga patrimoniul unei persoane fizice decedate constituie devolutiunea mostenirii. Efecte. si anume. resoluto iure dantis. Deoarece donatia se desfiinteaza retroactiv. Rudenia – baza devolutiunii succesorala legale Pagina 75 din 110 . in dreptul succesoral roman. cursuri si referate postate de utilizatori. Dupa izvorul acesteia.Vizitati www. resolvitur ius accipientis. Daca donatia revocata pentru survenienta de copil era cu sarcini. Insa. ori in baza unei institutiuni cantractuale. DEVOLUTIUNEA SUCCESORALA LEGALA Notiuni generale Pentru ca o persoana sa poata mosteni o alta persoana fizica se cere.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. iar in cazul imobilelor uzucapiunea de 10-20 ani. in cazul mobilelor tertul dobanditor de buna credinta va putea opune exceptia prevazuta de art. 1909-1910 C. daca donatorul avea un copil adoptat in momentul donatiei. testamentara si contractuala. potrivit acestei pareri. fie in temeiul legii. dar si in privinta tertilor dobanditori prin acte intre vii ai bunurilor daruite. dezolutiunea mostenirii poate fi legala.civ. desedit de capacitatea succesorala si de a nu fi nedemna. Revocarea pentru survenienta de copil produce efecte retroactive de la data incheierii contractului de donatie. In consecinta. sa fie chemata la mostenire. adoptarea unui copil dupa momentul donatei are drept efect revocarea donatiei. Posesorul care nu indeplineste conditiile necesare poate invoca numai uzucapiunea de 30 de ani. lar daca donatorul n-a avut nici un copil in momentul contractarii.

masurata pe linia legaturii de rudenie. nepotul de fiu si bunicul sunt rude de gradul al doilea etc. Rudenia in linie dreapta poate fi ascendenta sau descendenta. Clasa de mostenitori Clasa sauordinul de mostenitori reprezinta grupul de rude apropiate ale lui de cujus. pana la gradul al IV-lea (ceilalti colaterali decat cei din clasa a II-a. precum si fratii si surorile bunicilor lui de cujus). fratii si surorile acestuia. Transmisiunea succesorala in dreptul tarii noastre. dupa numarul nasterilor. Potrivit art. denumita clasa colateralilor ordinari.) Clasa a IV – a. Gradul de rudenie Gradul de rudenie este distanta dintre doua rude.fam. astfel. Clasa a III – a. In continutul notiunii de membrii ai aceleasi familii au fost cuprinsi atat descendentii si ascendentii lui de cujus. Pagina 76 din 110 . in linie colaterala. si anume: Clasa I – clasa descendentilor lui de cujus (copii.tocilar. strabunicii celui decedat.. cat si colateralii acestuia. nepotii. fiul si tatal sunt rude de gradul intai. denumita clasa ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati (parintii lui de cujus. verii primari. stranepotii. 45 C. bazata pe influenta dreptului roman. In Codul Civil sunt reglementate patru clase de mostenitori. Potrivit art. chemate la mostenire intr-o anumita ordine stabilita de lege.Vizitati www. care isi afla ascendenta in acelasi autor de cujus. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. fata de alte rude dintr-o alta calasa. iar in al doilea. “rudenia este legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun”. a fost edificata pe principiul traditional al legaturii de sange existente intre membrii aceleasi familii. gradul de rudenie se stabileste astefel: In linie dreapta. dupa numarul nasterilor intervenite. etc.etc.. In primul caz rudenia este in linie dreapta. precum si descendentii acestora din urma pana la gradul al IV-lea inclusiv). denumita clasa ascendentilor ordinari (bunicii.) Clasa a II – a.. fam. adica unchii si matusile. 46 C.

ruda de gradul al treilea cu de cujus. indiferent de gradulor de rudenie. treapta sau generatie reprezinta un grad de rudenie. Exceptii. fratii sunt rude de gradul al doilea. cursuri si referate postate de utilizatori. astfel. pana la cealalta ruda. dupa numarul nasterilor. dupa cum am vazut. din clasa a II-a de mostenitori. gradele se stabilesc dupa numarul nasterilor. Pricipiul prioritatii clasei de mostenitori. nepotul de fiu. cu excluderea mostenitorilor din celelalte trei clase. sau stranepotul de fiu. Altfel spus. cei din ultimele doua clase. atunci mostenirea urmeaza a fi culeasa de succesorii din calasa a II-a (parintii lui de cujus impreuna cu fratii si surorile acestora sau descendentii lor). Principiul prioritatii clasei de mostenitori In conformitate cu acest principiu. fiecare nastere. iar in line colaterala. sunt renuntatori sau nedemni. in ordinea de preferinta stabilita de Codul Civil.tocilar. Asa fiind. desi exista. Principiul impartiri succesiunii intre rudele de acelasi grad in parti egale (pe capete). gradul de rudenie este irelevant. inlatura de la mostenie parintii lui de cujus care. fac parte. clasele de mostenitori sunt chemate sa culeaga succesiunea numai cate una. a descendentilor. cu excluderea de la succesiune de la mostenitori. urcand de la una dintre rude pana la ascendentul comun si coborand de la acesta pana la cealalta ruda. pana la ascendentul comun si de la acesta in jos. al treptelor sau generatiilor care urca si care coboara intre rude.ro ! Arhiva online cu diplome. De exemplu. In cazul in care moartea lui de cujus nu sunt mostenitori din clasa descendentilor sau. existand atatea grade de rudenie cate generatii sunt. Principiul proximitatii gradului de rudenie. In line colaterala. in linie dreapta.Vizitati www. verii primari in gradul al patrulea. unchiul si nepotul in gradul al treilea. desi rude de graul intai. care este ruda de gadul al doilea cu cel ce a decedat. In cadrul acestiu principiu. in vreme ce nepotul si stranepotul de fiu fac parte din clasa I-a. existand tot atatea grade cate generatii exista de la una din rude in sus. Principiile generala aplicabile devolutiunii succesorale legale. urmeaza ca mostenirea deschisa sa fie chemati mai intai descendentii lui de cujus – adica mostenitorii din clasa I. Pagina 77 din 110 .

ro ! Arhiva online cu diplome.ii inlatura pe strabunici. sunt insa de grade de rudenie mai indepartate. raspectiv III. daca sunt. dinpotriva. dar care vine la mostenire in concurs cu fiecare dintre acestea. desi descendenti ai acestiua. desi sunt rude de gradul intai.Vizitati www. ci. Din clasa a IV-a. si anume. inlatura de la succesiune pe nepotii si stranepotii celui decedat. Cea de a doua exceptie de la acest principiu o constituie reprezentarea succesorala. indiferent carei clase apartine acesta. atunci mostenirea urmeaza a fi culeasa de catre mostenitorii din clasa a IV-a (clasa colateralilor ordinali). Principiul proximitatii gradului de rudenie cunoaste doua exceptii si anume: In cadrul clasei de mostenitori – clasa mixta a ascendentilor privilegiati – parintii lui de cujus. unchii si matusile – rude in linie colaterala de gradul al treilea cu de cujus – inlatura pe verii primari ai acestuia. Principiul impartirii succesorale intre rudele de acelasi grad in parti egale (pe capete) In cazul in care exista mai multi mostenitori din aceeasi clasa si au Pagina 78 din 110 . De la principiul prioritatii clase de mostenitori legiuitorul a creat o exceptie si anume. sotul supraveietuitor al lui de cujus. au renuntat la succesiune sau sunt nedemni.tocilar. desi exista. de grdaul II. vin impreuna la mostenirea lasata de de cujus. In clasa a III-a. cu excluderea mostenitorilor din clasa a IV-a. la succesiune vor fi chemati mostenitorii din clasa a III-a (clasa aascendentilor ordinari). sunt renuntatori sau nedemni. care nu face parte din o clasa de mostenitori legali. Principiul proximitatii gradului de rudemie intre mostenitorii din acceasi clasa Copii lui de cujus – descendenti de gradul I. care sunt rude colaterale de gradul al patrulea cu cel decedat. cursuri si referate postate de utilizatori. care. bunicul lui de cujus – ruda de gradul al doilea . Sotul supravietuitor nici nu inlatura si nici nu poate fi inlaturat de la sccesiune de nici un mostenitor. In absenta mostenitorilor de clasa a II-a ori daca . Daca nu sunt mostenitori de clasa a III-a ori. care sunt rude de gradul al treilea. nu inlatura de la mostenire pe fratii si surorile acestuia – rude de gradul al doilea – si nici pe descendentii din frati si surori.

cand impartirea mosteniriise face pe tulpini si nu in parti egale. Reprezentarea succesorala Reprezentarea succesarala constituie un beneficiu al legii in virtutea caruia un succesibil de gradul de rudenie mai indepartat urca in locul si gradul ascendentului sau precedat la data deschiderii mostenirii. Cazurile in care este admisa reprezentarea succesorala Reprezentarea succesoralaeste admisa numai in doua cazuri.Vizitati www. O prima exceptie pe care o intalnim in cazul in care la succesiune sunt chemati frati si surori din casatorii diferite. fiecare va mosteni o parte egala cu ceilalti. descendentii se pot reprezenta unii pe altii (art.tocilar.). Prin urmare. desi aceste sunt rude de acelasi garad cu cel despre a carui mostenire este vorba. In aceasta ipoteza. partea de mostenire ce s-ar fi cuvenit celui pe care il reprezinta ( ascendentul. pe linii. fiecare culegand o jumatate din mostenirea lasata.civ. iar cel care vine la succesiune pe calea reprezentarii succesorale se numeste reprezentant.). Acest principiu nu este aplicabil nici in cazul chemarii la mostenire pe calea reprezentarii succesorale. descendentii fratilor si surorilor lui de cujus ii pot reprezenta pe ascendentii lor predecedati (art. se numeste reprezentat. vor culege o parte mai mare din mostenire decat fratii si surorile numai dupa mama sau numai dupa tata. al carui loc si grad este imprumutat. ci. acetia vor imparti mostenirea in parti egale. civ. cat si dupa tata. sau. In linie colaterala. in cazul in care cel decedat a lasat pentru cei patru copiii ai sai. 666 C. acelasi grad de rudenie. cursuri si referate postate de utilizatori. fiecare culegand un sfert din masa succesorala. reprezentare succesorala se bucura numai descendentii lui de cujus (mostenitorii din clasa I) si descendentii fratilor si surorilor lui de cujus (mostenitorii din clasa Pagina 79 din 110 . a lasat doi frati buni.ro ! Arhiva online cu diplome. daca s-ar fi aflat in viata). Ascendentul precedat. impartirea mostenirii nu se va mai face in parti egale (pe capete). in concurs cu mostenitorii mai apropiati in grad. neavand descendenti. Astfel. Asa de esxemplu. pentru a culege. 665 C. si anume: In linie dreapta. in parti inegale. atat dupa mama. fratii si surorile lui de cujus.

civ.tocilar. el ar fi putut sa-l mosteneasca pe acesta. ca nepotii – rudele de gradul al doilea – au vocatie la mostenire prin reprezentare. Conditiile reprezentarii succesorale Reprezentantul trebuie sa fie decedat la data deschiderii succesiunii In conformitate cu prevederile art. in cazul descendentilor proveniti din colaterali privilegiati (frati si surori). ci si descendentii de gradul al treilea pot reprezenta pe descendentii de gradul al dilea. daca cel reprezentat s-ar fi aflat in viata la momentul dechiderii succesiunii lui de cujus. “nu se reprezinta decat persoanele moarte”. In cazurile in care reprezentarea succesorala este permisa de lege.Vizitati www. este necesar si ca acest loc sa fie util. ea opereaza: “in toate cazurile”. colateralii ordinari si nici sotul suparvietuitor. Reprezentantul trebuie sa fie descendent in linie dreapta sau descendent din fratii si surorile lui de cujus Pagina 80 din 110 . cursuri si referate postate de utilizatori. spre a reprezenta pe descendentii de gradul intai. a II-a). ci numai pana la gradul al patrulea. reprezentarea nu mai opereaza nemarginit ca in cazul descendentilor in linie dreapt. precum si cei de gradul al patrulea pot reprezenta pe descendentii de gradul al treilea s. intelegandu-se prin aceasta ca de ea se vor bucura numai descendentii de gradul al doilea. lasand locul sau vacant. Subliniem ca. 668 C. fie ca exista fii ai lui de cujus – rude de gradu intai – fie ca la mostenire vin doar nepoti a lui de cujus. Prin faptul ca reprezentarea opereaza “in toate cazurile” se intelege. “nemarginit”.d. ascendentii ordinari. Reprezentarea opereaza “nemarginit” (la infinit). De reprezentare nu vor beneficia ascendentii privilegiati. Locul celui reprezentat trebuie sa fie util Deosebit de cerinta ca cel reprezentat sa fi lasat un loc vacant prin deces.. cand ne referim la clasa descendentilor. astfel incat descendentul sa poata urca in gradul si in locul sau. este absolut necesar ca reprezentantul sa fie predecedat lui de cujus. Pentru reprezentarea succesorala.m. adica la infinit. ceea ce inseamna ca.a.ro ! Arhiva online cu diplome.

Vizitati www. Descendentii sunt obligati sa raporteze donatiile. In prezent. daca acesta s-ar fi aflat in viata la data deschiderii succesiunii. fie prin reprezentare. Reguli speciale aplicabile diferitelor categorii de mostenitori legali Clasa descendentilor In cazul adoptiei cu efecte restranse. aceasta este unica forma de adoptie.tocilar. de o parte din mostenire. ceea ce inseamna ca ei beneficiaza. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. Descendentii sunt mostenitori rezervatari. adica sa readuca la masa Pagina 81 din 110 . facem mentiunea ca acestia nu mostenesc si pe rudele adoptatorului. Descendentii dunt mostenitori sezinari. de drep. Legea admite numai descendentii in linie dreapta – mostenitorii din clasa I – si descendentii fratilor sau surorilor lui de cujus – mostenirea din clasa a II-a – sa beneficieze de reprezentarea succesorala. de posesia titlului de mostenitor si nu au nevoie. acestia au dreptul numai la partea din succesiune care s-ar fi cuvenit autorului lor. in puterea legii. precum si pe celelalte rude firesti. denumita rezerva succesorala. adoptatul si descendentii sai au vocatie succesorala la mostenirea adoptatului intocmai ca si descendentii firesti. In cazul adoptiei cu efecte depline. Efectele reprezentarii succesorale Principalul efect al reprezentarii succesorale consta in impartirea mostenirii pe tulpini. Prin tulpina se intelege ascendentul predecedat (autor comun) si care este reprezentat de catre descendentii sai. dar pastreaza dreptul de a mosteni pe parintii firesti. intrucat n-au devenit rude si cu acestea. spre a intra in posesia mostenirii. adica se bucura. Indiferent de numarul reprezentantilor. insa rup orice legatura de rudenie cu parintii firesti si celalalte rude ale acestora si deci. adoptatul si descendentii sai mostenesc pe adoptator si pe rudele acestiua. de indeplinirea vreunei formalitati. Caractere juridice ale drepturilor succesorale ale descendentilor: Descendentii potculege mostenirea fie in nume propriu. si dreptul de a succede.

In ipoteza concursului cu colateralii privilegiati. parintele va primi ¼ din mostenire. parintii vor avea dreptul la jumatate din succesiune (fiecare cate ¼). nefiind afectata partea colateralilor privilegiati. iar celalta jumatate se cuvine fratilor si surorilor sau descendentilor acestora pe calea reprezentarii succesorale. Clasa ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati Ascendentii privilegiati Sunt parintii lui de cujus. dica tatal si mama din casatorie. sunt mostenitori rezervatari. descendentii lor pana la gradul IV Pagina 82 din 110 . Colateralii privilegiati Sunt fratii si surorile lui de cujus. Daca exista ambiiparinti in concurs cu colateralii privilegiati sau descendentii acestora.ro ! Arhiva online cu diplome. acestora li se cu vine impreuna o jumatate din mostenire. nu sunt obligati la raportul donatiilor. sunt mostenitori sezinari. precum si descendentii lor pana la gradul IV inclusiv (nepoti si stranepoti de frate sau de sora).Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. Caracterele juridice ale drepturilor succesorale ale colateralilor privilegiati: pot veni la mostenire in nume propriu.tocilar. Caracterele juridice ale drepturilor succesorale ale ascendentilor privilegiati: vin la succesiune numai in nume propriu nu si pe calea reprezentarii succesorale. Daca exista atat parinti firesti. fara scutire de raport. prin reprezentare succesorala. intiderea drepturilor succesorale ale ascendentilor privilegiati va fi: Daca exista un singur parinte in concurs cu fratii si surorile lui de cujus sau descendenti acestora. succesorala bunurile pe care le-au primit de la de cujus cu titlu de donatie. cat si adoptatori in concurs cu colateralii privilegiati. restul de ¾ revenind colateralior privilegiati. din afara casatoriei si din adoptie.

fara limita de grad. Caracterela juridice ale drepturilor succesorale ale colateralilor ordinari: pot veni la succesiune numai in nume propriu nu si prin reprezentare. In cazul in care la mostenire vin numai ascendentii de acelasi grad. inclusiv pot veni sa culeaga mostenirea si prin reprezentare succesorala. strastrabunici. nu sunt obligati la raportul donatiilor. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. cei rezervatari de cotitatea disponibila. adica: unchii si matusile (gradul III)precum si verii primari (gradul IV) din casatorie. nu sunt mostenitori rezervatari si nici sezinari. Pagina 83 din 110 . si anume: bunici. Colateralii ordinari vin la mostenire numai in lipsa mostenitorilor legali din primele trei clase. din casatorie. fiind rude in linie dreapta. ceilalti exheredati in totalitate. Caracterele juridice ale drepturilor succesorale ale ascendentilor ordinari: pot veni la mostenire numai in nume propriu. sau cand. nu sunt mostenitori rezervatari si nici mostenitori sezinari. nu si prin reprezentare succesorala: sunt mostenitori sezinari. din afara casatoriei si din adoptia cu efecte depline. sunt renuntatori sau nedemni. strabunicic. desi acestia exista. Clasa colateralilor ordinari Clasa colateralilor ordinari este alcatuita din rudele lui de cujus in linie colaterala pana la gradul IV inclusiv. ori exheredati. REZERVA SUCCESORALA Consideratii preliminarii. din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline a parintilor lui de cujus. nu sunt mostenitori rezervatari: nu sunt obligati la raportul donatiilor. Clasa ascendentilor ordinari Sunt rudele in linie dreapta ascendenta ale lui de cujus. ei vor imparti succesiunea in parti egale.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. nu sunt obligati la raportul donatiilor.

global. Caracterul imperativ al rezervei. ce se atribuie mostenitorilor rezervatari impotriva vointei defunctului. dar si donatiile pe care le-a facut in timpul vietii. nascut in persoana mostenitorilor rezervatari la data deschiderii mostenirii. rezerva poate fi atribuita sau intregita sub forma unui echivalent in bani. de exemplu. iar nu sub forma echivalentului in bani.tocilar. Dreptul la rezerva este un drept propriu. Numai in mod exceptional. neputand fi modificate prin vointa celui care lasa mostenirea. Caracterul propriu al dreptului la rezerva. in indiviziunea. care au calitatea de mostenitori rezervatari. Cercul mostenitorilor rezervatari si cuantumul rezervei sunt stabilite imperativ de lege.Vizitati www. Caracterul colectiv al rezervei. cursuri si referate postate de utilizatori. indirect. daca bunul donat a fost instrainat de donator inainte de deschiderea mostenirii. in natura. cu totul neinsemnat. orice persoana fizica poate dispune liber de bunurile care alcatuiesc patrimoniul sau. Dreptul la rezerva in natura.ro ! Arhiva online cu diplome. Dar dreptul de dispozitie. nimeni nu este obligat sa lase o mostenire. Notiune de rezerva succesorala Rezerva succesorala este acea parte din patrimoniul celui care lasa mostenirea la care mostenitorii au dreptul in virtutea legii. doi sau mai multi copii. a carei parte este. Astfel de limitari sunt prevazute in favoarea unor rude apropiate ale defunctului si in favoarea sotului supravietuitor. drept exclusiv si absolut poate fi exercitat numai in limitele si cu modificarile determinate de lege. la micsorarea cuantumului rezervei. De exemplu. Caracterele juridice ale rezervei succesorale Rezerva este parte a mostenirii. iar nu dobandit de la defunct prin succesiune. in principiu. deci are caracter succesoral. impotriva vointei defunctului manifestata prin libertati facute in timpul vietii (donatii) sau prin dispozitii testamentare pentru cauza de moarte. ca fractiuni din “bunurile defunctului”. rezerva succesorala sunt determinate ce parti din mostenire. valoric. iar restul bunurilor se atribuie cu titlu de rezerva. In cazul in care exista o pluralitate de mostenitori rezervatari. mostenitorii rezervatari au dreptul la rezerva. Pagina 84 din 110 . Ca mostenire. chiar daca are rude apropiate sau sot supravietuitor. de exemplu. se are in vedere nu numai patrimoniul defunctului le data mortii. Intrucat cotitatea disponibila si. nici chiar cu acordul viitorilor mostenitori rezervatari care ar comsimti. rezerva lor se determina si se atribuie in mod colectiv. in cazurile si in conditiile prevazute de lege. Potrivit legii. Legea stabileste cotitatea disponibila. mostenitorilor rezervatari care pot si vor sa mosteneasca. astfel incat patrimoniul lasat la moarte poate fi.

In literatura de specialitate se mai aminteste caracterul indisponibil al rezervei. protejata in mod egal. mostenitorii din clasa a II-a de mostenitori legali. Indisponibilitatea rezervei. deci toti mostenitorii din clasa I de mostenitori legali. Elementul material al laturii obiective se poate realiza atat printr-o actiune.tocilar. Mostenitorii rezervatari Potrivit Codului civil. etc. In practica instantei supreme rezerva a fost declarata chiar si inalienabila si inse4sizabila. Continutul constitutiv Latura obiectiva.. Participatia penala este posibila sub toate formele. cursuri si referate postate de utilizatori. Dreptul la viata este protejat indiferent de varsta victimei. Notiunea de indisponibilitate a rezervei (creatoare de confuzii). 174 Continutul juridic Infractiunea consta in uciderea unei persoane. indiferent de titulr. precum si parintii defunctului. iar nu ca “situatia unui lucru…de care nu poate dispune”. de exemplu. DREPT PENAL – PARTE SPECIALA Omorul – art. persoana in viata. deci ascendentii privilegiati. valoare fundamentala. putand consta. Actiunile sunt cele mai frecvente modalitati de savarsire a omorului.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. poate fi retinuta numai “in intelesul ca nu poate fi stirbita prin donatii sau legate” si exheredari. din momentul nasterii si pana in momentul mortii naturale. starea de sanatate. in: fapta conducatorului de autovehicul caruia i se cere cu insistenta de catre victima Pagina 85 din 110 . indiferent de starea sanatatii acesteia. calitatea de mostenitori rezervatari o au descendentii defunctului de orice grad. indisponibilitate care este relativa (opereaza numai o fractiune din mostenire si numai acele acte ale defunctului care sunt liberalitati). Obiectul material este reprezentat de corpul victimii. Conditii preexistente Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare le dreptul la viata. Subiect activ poate fi orice persoana. cat si printr-o infractiune.

altfel. omorul calificat consta in omorul savarsit in vreuna din urmatoarel imprejurari: Pagina 86 din 110 .tocilar. Acest raport exista chiar daca la producerea rezultatului socialmente periculos. in timp ce la temtativa de omor starea de pericol pentru viata victimei ii este imputabilafaptuitorului pe baza de intentie. p. aceasta stare de pericol ii este imputabila pe baza de praeterintentie. ceea ce a dus la lovirea si apoi la decesul vivtimei. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce rezultatul socialmente periculos. o boala de care sufera victima. de a nu da curs acestei cereri. in mod frecvent. Sub acest aspect. pentru a cobori. fie impotriva psihicului acesteia. Cele douna infractiuni se deosebesc sub aspectul laturei subiective. desi cunostea imprejurarea ca aceasta sufera de cord si ca o astfel de emotie ii provoaca moartea. concomitenti. insa. la vatamarea corporala grava. in sensul ca. Latura subiectiva presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei. pentru existenta infractiunii. in internarea cu intarzaiere a victimei la spital. vor fi luate la individualizarea juridica a pedepsei. 175 C. de a mari viteza in momentul deschiderii portierii de catre victima. problema delimitarii tentativei de omor de vatamarea corporala grava. atunci cand faptuitorul nu isi indeplineste obligatia de a actiona pentru impiedicarea mortii victimei. de exemplu. 175 Continutul juridic Potrivit art. care. Omorul calificat – art. care poate fi directa sau indirecta. sa opreasca autovehiculul pentru ca. moartea victimei. cursuri si referate postate de utilizatori. trebuie sa existe. contribuie si alti factori preexistenti. Raportul de cauzalitate dintre fapta autorului si moartea victimei. care poate suferi imediat sau mai tarziu.ro ! Arhiva online cu diplome. Urmarea imediata consta in moartea victimei. Sanctiuni Tentativa se pedepseste. Infractiunea poate constitui modalitate a elementului material. In practica judiciara se pune.. prin care se pune in pericol viata victimei. nu intereseaza mobilul sau scopul savarsirii faptei. va sri din mers.Vizitati www. Forme. Sanctiunea consta in inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. ci dimpotriva. constand. Actiunea poate fi indreptata fie impotriva corpului victimei. ori posteriori. etc. Faptuitorul ii provoaca victimei o emotie puternica. lovituri aplicate victimei si de catre o alta persoana.

in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. bunuri. asupra sotului sau unei rude apropiate. printr-o casatorie nula datorita bigamiei. in public. Daca aceasta calitate a incetat.ro ! Arhiva online cu diplome. recunoasterea unui drept. Omorul savarsit din interes material Interesul material este orice folos. daca faptuitorul si victima erau legati. stingerea unei datorii. avantaje materiale. Omorul savarsit cu premeditare Premeditarea presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor trei conditii: trecerea unui interval de tmp din momentul luarii hotararii de a savarsi omorul si pana in momentul executarii inftactiunii. avantaj sau beneficiu de natura patrimoniala. Omorul savarsit asupra sotului sau unei rude apropiate Calitatea de sot trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei. si poate consta in bani. omorul este simplu si nu calificat. ori de la executarea unei pedepse. profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara. ci prin sustragera de bunuri cu ajutorul vilolentei. efectuarea unor acte de pregatire materiala. pentru a se sustrage sau a sustrage pe altul de la urmarire sau arest.Vizitati www. ca urmare a desfacerii casatoriei prin divort. De asemenea. efectuarea unor acte de pregatire morala. pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni. Faptuitorul actioneaza nu din convingerea realizarii unor interese materiale pe o cale aparent legala. psihica. cu premeditare. fapta constituie un omor simplu. indiferent daca interesul material urmarit de catre faptuitor este realizat sau nu. Pagina 87 din 110 . din interes material. in vederea savarsirii faptei. in vederea savarsirii faptei. prin mijoloace ce pun in pericolviata mai multor persoane. Agravanta exista.

Circumstanta este reala si se rasfrange asupra participantilor. Calitatea de sot sau de ruda apropiata a faptuitorului in raport cu victima este o circumstanta personala. in afara mortii victimei. in momentul savarsirii faptei. cursuri si referate postate de utilizatori. care nu se rasfrange asupra participantilor. creaza o stare de pericol pentru viata altor persoana. Pagina 88 din 110 . Omorul savarsit prin mijloace ce pun in pericol viata mai multor persoane Agravanta se refera la mijloacele de savarsire a omorului. Este necesar ca faptuitorul sa fi stiut. Omorul savarsit profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara Pentru existenta agravantei trebuiesc indeplinite cumulativ doua conditii: victima trebuie sa se afle in stare de neputinta de a se apara. este suficient sa se stabileasca o legatura intre omorul savarsit si indatoririle de serviciu ale victimei. Sunt in neputinta de a se apara persoanele care. savarsind infractiunea mai usor. Se considera ca fiind in stare de neputinta de a se apara si persoanele a caror faorta fizica este vadit disproportionata fata de cea a faptuitorului. omorul putand fi savarsit in timpul sau dupa indeplinirea de catre victima a acestor indatoriri. ca victima se afla in stare de neputinta de a se apara. Circumstanta este reala si se rasfrange asupra eventualilor participanti.Vizitati www. mijloace care. daca acestia au cunoscut-o. faptuitorul trebuie sa profite efectiv de starea victimei. fie datorita imprejurarilor in care sunt folosite.tocilar. Nu se cere o concordanta in timp intre savarsirea omorului si indeplinirea indatoririlor de serviciu ale victimei. fie prin natura lor. Starea de neputinta a victimei de a se apara trebuie sa fie exterioara activitatii faptuitorului. Omorul savarsit in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei Pentru aplicarea agravantei. adica sa nu se datoreze acestuia. nu pot reactiona impotriva agresorului. datorita unei stari fizice sau psihice ori altor imprejurari.ro ! Arhiva online cu diplome. cu conditia. sa o fi cunoscut. Este necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut faptul ca mijloacele folosite pun in pericol viata mai multor persoane.

Omorul savarsit pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmarire sau arestare. cum ar fi. complementare si accesorii. care este data de locul savarsirii. Arestarea semnifica atat arestarea invinuitului sau a inculpatului. Sanctiunea consta in inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicere unor drepturi. aplicabila in cazul in care victima si-a depasit atributiile de serviciu. Sanctiuni Tentativa se pedepseste. Urmarirea poate avea semnificatia de urmarire fizica. Pagina 89 din 110 .ro ! Arhiva online cu diplome. Situatia premiza consta in faptul ca autorul omorului sau o terta persoana se afla in una din urmatoarele trei situatii prevazute alternativ: urmarire. arest. insa. faptuitorul prins in flagrant delict care este urmarit de o persoana pentru a fi prins si predat organelor de urmarire penala. Executarea unei pedepse semnifica masura luata pentru aducerea la indeplinire a dispozitiilor privind executarea pedepselor principale. Omorul savarsit in public Agravanta ia in considerare periculozitatea sporita a faptei. cfomportandu-se in mod abuziv. un loc public in acceptiunea art. de exemplu. se incalca in secundar si relatiile sociale referitoare la activitatea de infaptuire a justitiei. 152 C. p. cursuri si referate postate de utilizatori. cat si arestarea pentru punerea in executare a unei hotarari definitive de condamnare la o pedeapsa cu inchisoarea privativa de libertate. Agravanta nu este. ori de la executarea unei pedepse Agravanta ia in considerare faptul ca prin savarsirea omorului. Circumstanta are caracter personal.tocilar.Vizitati www. cat si sensul de urmarire penala. Omorul savarsit pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni Agravanta ia in considerare faptul ca omorul este conceput si realizat ca o infractiune mijloc. executarea unei pedepse. pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni. Forme. ca masura prevantiva.

. in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora. asupra a doua sau mai multe persoane. caz in care ne aflam in prezenta tentativei acestui omor deosebit de grav. caz in care ne aflam in prezenta omorului deosebit de grav in forma consumata. Omorul savarsit prin cruzime Caracteristica acestui omor deosebit de grav consta in aceea ca faptuitorul intrebuinteaza in mod voit anumite metode si mijloace de chinuit a victimei. Omorul deosebit de grav – art. pentru a savarsi sau a ascunde savarsirea unei talharii sau piraterii. Omorul savarsit de catre o persoana care a mai savarsit un omor Pagina 90 din 110 . si circumstanta agravanta generala prevazuta in art. altele decat cele care insotesc moartea violenta. Omorul savarsit asupra a doua sau mai multor persoane Agravanta ia in caonsiderare pluralitatea de victime. insa acestea pot fi si de natura morala. 176 lit. suferintele cazate victimei sunt de natura fizica.p. De regula. situatie care sporeste periculozitatea sociala a omorului si il caracterizeaza pe faptuitor ca fiind deosebit de periculos. a) C. b) C.ro ! Arhiva online cu diplome. avand acelasi continut. Agravanta este aplicata numai daca se produce efectiv moartea a cel putin doua persoane. Moartea a doua sau mai multor persoane trebuie sa fie rezultatul unei singure actiuni. de catre o persoana care a mai savarsit un omor. 75 lit. cursuri si referate postate de utilizatori. asupra unui magistrat. asupra unei famei gravide.Vizitati www. in punerea de otrava in mancarea destinata mai multor persoane. politist. cauzandu-I suferinte puternice. jandarm ori asupra unui militar.p. se aplica numai circumstanta agravanta speciala.176 Continutul juridic Omorul deosebit de grav este omorul savarsit in vreuna din urmatoarele imprejurari: prin cruzime. prelungitein timp.tocilar. constand de exemplu. Circumstanta agravanta speciala prevazuta in art. in sensul ca nu se produce moartea nici uneia dintre acele persoane. urmata de moartea a cel putin doua persoane dintre acestea. sau daca activitatea de ucidere indreptata impotriva a doua sau mai multor persoane ramane fara rezultatul cerut de lege.

politit. pentru omorul deosebit de grav. in raport cu imprejurarile concrete ale cauzei. Nu intereseazadaca pentru omorul anterior. aceasta tentativa intra in concurs cu tentativa sau cu infractiune consumata de talharie sau piraterie. Pagina 91 din 110 . jandarm ori asupra unui militar. Omorul savarsit anterior trebuie sa fie un omor consumat. Omorul se savarseste in timp ce victima isi indeplineste in mod legal. instanta de judecata va tine seama de aceasta la stabilirea pedepsei. cat si pentru talharie sau piraterie. jandarm sau militar. daca a beneficiat de o astfel de scuza. adica faptuitorul savarseste talharia sau pirateria. Omorul savarsit pentru a savarsi sau a ascunde savarsirea unei talharii sau piraterii Faptuitorul urmareste inlesnirea sau ascunderea oricarei infractiuni. dupa cum executarea talhariei sau pirateriei a fost intrrupta sau dusa pana la capat. Daca scopul se realizeaz in mod efectiv. politist.Vizitati www. faptuitorul a beneficiat sau nu de vreo cauza de atenuare a pedepsei. in cazul omorului deosebit de grav.tocilar. Omorul savarsit asupra unei femei gravide Este necesar ca starea de graviditate sa fie reala si sa fie cunoscuta de catre faptuitor. d) C. raspunderea penala se stabileste atat pentru omor deosebit de grav. Exista tentativa la omorul deosebit de grav prevazut de art. in fiecare caz. in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora Circumstanta care atribuie omorului caracter deosebit de grav se refera la victima infractiunii. cursuri si referate postate de utilizatori. Latura subiectiva a infractiunii este o circumstanta personala. insa. Cunoasterea da catre faptuitor a starii de graviditate a victimei se stabileste. Circumstanta este personala si nu se rasfrange asupra participantilor. Omorul savarsit asupra unui magistrat.p. care trebuie sa fie magistrat. 176 lit. scopul este restrans numai la savarsirea sau ascunderea unei talharii sau piraterii. indatoririle de serviciu sau publice ori in legatura cu indeplinirea acestora. insa exista si opinia potrivit careia antecedenta faptuitorului poate consta si intr-o tentativa de omor.ro ! Arhiva online cu diplome. Circumstanta agravanta se refera la un antecedent al faptuitorului – savarsirea anterioara a altui omor – care demonstreaza persistenta sa in ceea ce priveste savarsirea faptei si il caracterizeaza ca fiind deosebit de periculos.

circumstanta este atenuanta. Latura subiectiva presupune intentia. fapta constituie infractiune de ucidere di culpa. ea nu se rasfrange asuora participantilor. Forme. Subiectul activ poate fi numai mama copilului nou-nascut. p. imediat dupa nastere. opinie care este impartasita si de practica judiciara. Rezultat care se poate produce imediat sau dupa trecerea unui intreval de timp. potrivit careia pruncuciderea este o forma atenuanta a omorului. In opinia majoritara. Sanctiuni Tentativa se pedepseste. iar ceilalti participanti pentru omor calificat. savarsita imediat dupa nastere de catre mama aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere. 177 C. Pagina 92 din 110 . cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.. in fiecare caz concret. se sustine ca. deoarece asupra acestuia se exercita nemijlocit activitatea de ucidere. Obiectul material consta in corpul coplului nou-nascut. drept pe care il are copilul nou-nascut. Calitatea de nou-nascut. Continutul constitutiv Latura obiectiva.Vizitati www. Pruncuciderea – art.ro ! Arhiva online cu diplome. indiferent daca noul-nascut este un copil din cadrul sau din afara casatoriei. Fiind o circumstanta personala atenuanta. Elementul material se realizeaza. ca si in cazul omorului. printr-o activitate de ucidere. Daca mama isi ucide copilul in conditiile art. in cazul savarsirii faptei in participatie. Daca mama isi ucide copiluldin culpa. Protectia penala este egala. se stabileste. Sanctiunea consta in detentiune pe viata alternativ cu o inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Conditii preexistente Obiectul juridic const in relatii sociale referitorre la dreptul la viata. care poate fi directa sau indireca. dupa cum nu intereseaza starea de sanatate a acestuia. 177 Continutul juridic Infractiunea consta in uciderea copilului nou-nascut. activitate care poate consta intr-o actiune sau intr-o inactiune. mama trebuie sa raspunda pentru pruncucidere. pe baza expertizei medicolegale. Urma imediata consta in moartea copilului nou-nascut.

insa nu se pedepseste. mama s-a aflat sub imperiul unei altfel de stari. Pentru stabilirea starii de tulburare pricinuita de nastere. Forme. Urmarea imediata consta in moartea unei persoane. infractiunea consta in uciderea din culpa a unei persoane. Uciderea din culpa – art. Sanctiuni Tentativa infractiunii este posibila. nu inlatura raportul de cauzalitate. Conditii preexistente Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la dreptul la viata. infractiunea exista in forma agravanta. fapta constituie un omor calificat. Pagina 93 din 110 . Raportul de cauzalitate. trebuie sa existe in toate cazurile. moartea copilului nou-nascut. Obiectul material consta in corpul victimei. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce rezultatul cerut de lege. si daca sunt indeplinite si celelalte conditii ale premeditarii. deci in afara si independent de vreo tulburare pricinuita de nastere. Intentia mamai de a-si ucide copilul trebuie sa fie determinata de starea de tulburare pricinuita de nastere. la producerea rezultatului. 1. dintre activitatea de ucidere si rezultatului produs. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 ani la 7 ani.Vizitati www. Interventia si a altor factori cu rol cauzal. Daca mama a luat hotararea de a-si ucide copilul inainte de nasterea acestuia.tocilar. Subiectul activ poate fi orice persoana.ro ! Arhiva online cu diplome. printr-o activitate de ucidere. este necesara efectuarea unei expertize medico-legale prin care sa se constate ca in conditiile corecte in care a savarsit fapta. Participatia penala este posibila numai sub forma participatiei improprii. 178 Continutul juridic Potrivit alin. Daca faptuitorul are o anumita calitate – de exemplu – este conducator de vehicul cu tractiune mecanica. Continutul constitutiv Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza ca si in cazul omorului. cursuri si referate postate de utilizatori.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani. Potrivit alin. Potrivit alin.tocilar. Consumarea infractiunii are loc in momentul producerii mortii victimei. 2. In cazul culpei cu previziune.Vizitati www. dar a separat in mod usuratic ca acest rezultat nu se va produce. ori pentru efectuarea unei anumite activitati. Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 an la 5 ani. faptuitorul a prevazut posibilitatea producerii rezultatului periculos. Culpa concurenta a victimei. Continutul agravant Infractiunea are patru forme agravante prevazute in alin. 4. prima forma agravanta consta in uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevenire pentru exercitiul unei profesii meserii. Culpa exclusiva a victimei. de orice alta persoana in exercitiu profesiei sau meseriei si care se afla in stare de ebrietate. care contribuie la producerea rezultatului. nu inlatura raspunderea penala a faptuitorului.ro ! Arhiva online cu diplome. desi desi putea si trebuia sa-l prevada. In cazul culpei simple. Forme. Potrivit alin. a doua forma agravanta exista cand uciderea din culpa a unei persoane este savarsita de un conducator de vehicul cu tractiune mecanica avand in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala. Sanctiuni Tentativa nu poate fi posibila. cursuri si referate postate de utilizatori. a treia forma agravanta consta in fapta savarsita din culpa. Vatamarea corporala – art. la producerea rezultatului. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 7 ani.3. a patra forma agravanta exista daca prin fapta savarsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multe persoane. faptuitorul nu a prevazut rezultatul. 181 Continutul juridic Pagina 94 din 110 . in cele doua forme. Potrivit alin. 2-5. 5. sau care se afla in stare de ebrietate. inlatura raspandirea penala a faptuitorului. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani. Latura subiectiva presupune culpa.

Consumarea infractiunii are loc in modul in care se produce rezultatul ceru de lege. precum si lovitura deviata nu inlatura raspunderea penala. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. atnci cand. comisiva sau omisiva. Elementul material se realizeaza printr-o fapta. Latura subiectiva presupune intentia. Participatia penala este posibila sub toate formele. cand se produce victimei un soc psihic. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Subiect activ poate fi orice persoana. de exemplu.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. 1 savarsita asupra membrilor familiei. adica vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii persoanei care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel putin 21 de zile si cel mult 60 de zile. Infractiunea exista nimai daca faptuitorul nu-si indeplineste obligatia legala de a impiedica producerea vatamarii. sau impotriva psihicului. Conditii preexistente Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la integritatea corporala si sanatatea persoanei.Vizitati www. 1¹. 1. Forme. Obiectul material consta in corpul victimei. Potrivit alin. Actiunea poate fi indreptata. Continutul agravant Potrivit art. care pricinueste persoanei o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii ce necesita pentru vindecere ingrijiri medicale de cel mult 60 de zile. infractiunea este mai gravasi consta in fapta prevazuta de alin. in urma caruia are nevoie de ingrijiri medicale. Sanctiunea consta in inchisoare de la unu la 5 ani. Contiunutul constitutiv Latura obiectiva. care poate fi directa sau indirecta. in mod nemijolocit. Pagina 95 din 110 . Sanctiuni Tentativa nu se pedepseste. infractiunea consta in fapta prin care s-a pricinuit integritati corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijire medicalade cel mult 60 zile. Eroarea asupra persoanei victimei. impotriva corpului. victima este imbrancita si proiectata pe un plan dur.

Pentru existenta infractiunii ne are relevanta faptul ca. infractiunea consta in fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile. infractiunea este mai grava daca fapta a produs vreuna din urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ. incadrarea juridica se va face in forma agravanta din ali.Vizitati www. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 7 ani. in perioada in care au loc ingrijirile medicale necesare pentru vindecare. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce urmarea socialmente periculoasa. Continutul constitutiv Latura obiectiva. in scopul producerii consecintei din textul de incriminare. ori punerea in primejdie a vietii persoanei. Obiectul material consta in corpul persoanei care este victima a infrectiunii. Daca fapta se savarseste cu intentie directa. prevazute in alin. prestand efectiv munca. Continutul agravant Infractiunea are doua forme agravante. Pagina 96 din 110 . 2 si 3. Elementul material se realizeaza printr-o fapta care produce integritatii corporale sau sanatatii persoanei o vatamare ce necesita pentru vindecare mai mult de 60 de zile ingrijiri medicale.ro ! Arhiva online cu diplome. Vatamarea corporala grava – art. insa nu se pedepseste. o infirmitate permanenta fizica ori psihica. Conditii preexistente Obiecrtu juridic consta in relatiile sociale referitoare la dreptul persoanei la integritate corporala si sanatate. Sanctiuni Tentativa este posibila.tocilar. 2. 3. Latura subiectiva presupune vinovatia sub forma intentiei indirecte. avortul. slutirea.2. Potrivit alin. incetarea functionarii acestora. Snctiunea consta in inchisoare de la 2 la 10 ani. Subiectul activ poate fi orice persoana. cursuri si referate postate de utilizatori. Participatia penala este posibila sub toate formele. persoana vatamata a efectuat deplasari ori s-a prezentat la locul de munca. 182 Continutul juridic Potrivit art. Forme.

Pagina 97 din 110 . 3. Sanctiuni Tentativa nu este pedeplibila. infractiunea este mai grava cand fapta a fost savarsita in scopul producerii consecintelor prevazute la alin. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani. Loviturile sau vatamarile cauzatoare de moarte .183 Continutul juridic Potrivit textului de incriminare. 180-182 a avut ca urmare moartea victimei. Tentativa se pedepseste. Latura subiectiva. 1 si 2. Potrivit alin.art. Conditii preexistente Obiectul juridic consata in relatiile sociale referitoare la dreptul la viata. si a urmarit ca aceasta consecinta sa se produca.ro ! Arhiva online cu diplome. Subiect activ poate fi orice persoana. deoarece faptuitorul a prevazut consecinta grava care s-a produs.Vizitati www. Obiectul material consta in corpul persoanei care este victima a infractiunii. Infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte este o infractiune praeterintentionala. Elementul material se realizeaza prin actiuni sau inactiuni identice cu cele prin care se realizeaza infractiunile de lovire saualte violente. iar urmarea mai grava produsa – moartea victimei – i se atribuie faptuitorului de baza culpei. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce moartea victimei. Circumstanta agravanta consta in aceea ca fapta este savarsita cu intentie directa. cursuri si referate postate de utilizatori. Actiunea sau inactiunea trebuie sa aiba ca urmare moartea victimei. 3. deoarece lovirea sau fapta de vatamare corporala sa savarseste cu intentie. Continutul constitutiv Latura obiectiva. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 12 ani. infractiune exista daca vreuna dintre faptele prevezute in art.tocilar. Participatia penala este posibila sub toate formele. Forme. potrivit alin. drept recunoscut fiecraei persoane.

a sotului acesteia ori a unei rude apropiate. cursuri si referate postate de utilizatori. Continutul constitutiv Latura obiectiva. daca amenintarea s-a facut in gluma. consecinta negativa. adica la posibilitatea acesteia de a lua hotarari si de a se manifesta fara temerea ca i s-ar putea produce vreun rau. Amenintarea este absorbita uneori. Elementul material se realizeaza printr-o actiune de amenitare. Infractiunea nu are obiect material. ca element constitutiv. intenta lipseste daca faptuitorul a fost in eroare cu prvire la aptitudinea faptei sale de a produce victimei o astfel de stare. raul cu care se ameninta trebuie sa fie realizabil intr un viitor nu prea indepartat. Nu constituie infractiune amenintarea cu realizarea unui drept impotriva celui amenintat. Participatia penala este posibila sub toate formele. infractiuneasau fapta pagubitoare cu a carei savarsire se ameninta trebuie sa fie indreptata impotriva persoanei amenintate. Latura subiectiva presupune intentia.ro ! Arhiva online cu diplome. Amenintarea – art. daca este de natura sa alarmeze. Pagina 98 din 110 . actiunea de amenintare trebuie sa fie de natura sa-l alarmeze pe cel amenintat. Actiunea de menintare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa aiba ca obiect savarsirea unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare. a sotului ori a unei rude apropiate.tocilar. Subiect activ poate fi orice persoana. faptuitorul necrezand nici o clipa ca amenintarea facuta ar fi de natura sa alarmeze si sa produca victimei o stare de temere. De asemena. raul cu care se ameninta trebuie sa siba caracter injust. consecinta negativa. Conditii preexistente Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la libertatea morala a persoanei.Vizitati www. in continutul altor infractiuni. Intentia lipseste. Obiectul material. care poate fi directa sau indirecte. 193 Continutul juridic Infractiunea consta in fapta de a ameninta o persoana cu savarsirea unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare indreptate impotriva ei.

chiar daca faptuitorul uramareste. Pagina 99 din 110 . Obiectul juridic secundar poate consta in relatiile sociale cu caracter patrimonial. Forme. Subeict activ poate fi orice persoana. victima luand cunostinta de amenintare. 1. Conditii preexistente Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare la libertatea morala a persoanei. De regula.tocilar. sa nu faca sau sa sufere ceva. 194 Continutul juridic Portivit alin. obtine un folos material. sa faca.ro ! Arhiva online cu diplome. sa dea. atunci cand folosul urmarit nu este de natura patrimoniala. sau sa sufere ceva. Latura subiectiva presupune intentia directa. Constrangerea trebuie sa fie exercitata prin violenta sau amenintare. Elementul material se realizeaza printr-o actiune de constrangere exercitata asupra unei persoane. Forme. cursuri si referate postate de utilizatori. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se savarseste fapta incriminata. pentru sine sau pentru altul. Obiectul material. pentru sine sau pentru altul. atunci cand se urmareste un folos material. fapta de natura sa o alarmeze. deoarece faptuitorul savarseste fapta cu scopul de a dobandi in mod just un folos. Sanctiuni Tentativa nu se pedepseste. in viitor. infractiunea consta in constrangerea unei persoane prin violenta sau amenintare. Violenta consta in orice act prin care o forta straina actioneaza asupra persoanei pentru a-i infrange rezistenta fizica. si eventual. ea. Amenintarea presupune efectuarea de catre faptuitor a unui act de natura sa inspire victimei temerea ca. Participatia penala este posibila sub toate formele. sa faca. Constrangerea exercitata trebuie sa aiba ca obiect determinarea victimei sa dea. sa nu faca. Sanctiuni Tentativa nu este pedepsita. Santajul – art.Vizitati www. infractiunea nu are obiect material. sotul ei sau o ruda apropiata urmeaza sa suporte un rau. Continutul constitutiv Latura obiectiva. fie referitoare la un alt drept sau interes al acesteia. daca fapta este comisa spre a dobandi in mod injust un folos.

Infractiunea de viol poate fi savarsita de orice persoana. Sfera actelor sexuale. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Subiect al infractiunii poate fi si minorul care raspunde din unct de verede penal. Violul – art. Obiectul juridic secundar consta in relatiile sociale referitoare la integritatea corporala si sanatatea persoanei. Orice constrangere exercitata asupra peroanei pentru a o determina la un act sexual.ro ! Arhiva online cu diplome. este cuprinzatoare. infractiunea consta in actul sexual. deci orice nesocotire a dreptului ei de a consimti sau nu la acesta. presupune o mare varietate de actiuni prin care se poate realiza. de orice natura. in cazul violului care a avut ca urmare o vatamare corporala grava a victimei. relatiile sociale referitaore la dreptul la viata. Continutul constitutiv Latura obiectiva. avand in vedree faptul ca actul sexual. Lipsa consimtamantului victimei rezulta din imprejurarea ca actul sexual se realizeaza: Pagina 100 din 110 . moment in care se produce urmarea socialmente periculoasa constand in incalcarea libertatii morale a victimei. Conditii preexistente Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare la libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei. cu o alta persoana de sex diferit sau de acelasi sex. Participatia penala este posibila sub toate formele. 1. de orice natura. indiferent de sex. cat si cele nefiresti de satisfacere a instinctului sexual. relatiile sociale referitaore la convietuirea in cadrul familiei. Elementul material al laturii obective se realizeala printr-un act sexual. Subiectul activ. Obiectul material consta in corpul victimei fata de care se exercita in mod nemijlocit atat constragerea. prin constragerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa. prin violenta sau amenintare. de orice natura. indiferent de sex.Vizitati www. incluzand atat raporturile sexuale normale. 197 Continutul jurudic Potrivit alin. cat si actul sexual. in cazul in care violul a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. persoana de sex opus ori de acelasi sex cu faptuitorul. Consumarea infractiunii are loc in momentul exercitarii constragerii. de orice natura. de orice natura care are loc fara consimtamantul victimei. in cazul violui savarsit unui membru al familiei.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori.

Imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa presupune situatia in care aceasta. prin costrangere.tocilar. faptuitorul incearca sa profite de aceasta pentru realizarea actului sexual. Daca victima opune rezistenta faptuitorului. exista si atunci cand faptuitorul pune victima in sarea de neputinta de a se apara sau de a-si exprima vointa. insa. Faptuitorul isi da seama ca realizarea actului sexuala impotriva vointei victimei. Intentia faptuitorului trebuie sa existe in momentul exercitarii constrangerii.Vizitati www. pentru a avea cu ea actul sexual. asupra sotului sau unei rude apropiate.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. fizica ori psihica.p. 204 C. datorita unor imprejurari independente de vointa sa. fapta constituie tentativa la infractunea de viol. Infractiunea de viol se savarseste cu intentia directa. Aptitudinea fortei fizice de constrangere la act sexual se apreciaza in fiecare caz. nu are capacitatea fizica de a opune reziatenta faptuitorului. Tentativa de viol. precum si atunci cand victima. profitand de neputinta victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa. Constrangerea morala presupune amenintarea victimei cu producerea unui rau indreptat in mod nemijlocit asupra acesteia. unei oboseli excesive sau datorita altor imprejurari. si ca in felul acesta. Ceea ce intereseaza este vca din comportarea ei sa fi rezultat refuzul categoric la act sexual cu faptuitorul. iar acesta nu reuseste sa realizeze actul sexual. unei stari maladive. aflandu-se intr-o astfel de stare. act care. persoana de acelasi sex ori de sex opus. nu are loc. Pagina 101 din 110 . de orice natura. datorita unor imprejurari independente de vointa sa. Faptuitorul trebuie sa profite de imposibilitatea victimei de a se apara sau de a-si exprima vointa. act pe care nu-l poate realiza. Urmarea imediata consta în încalcarea libertatii şi inviolabilitatii sexuale a victimei. Latura subiectiva. rau care nu poate fi evitat decat prin acceptarea actului sexual. precum si de osibilitatile reale de rezistenta pe care le-a avut victima. si de data aceasta. tentativa de viol exista atunci cand faptuitorul a folosit constrangerea impotriva victimei pentru a o determina la un act sexual. nu a putut realiza acest act. incalca libertatea si inviolabilitatea ei sexuala. potrivit srt. urmare a carei producere o doreste. datorita unei infirmitati fizice. tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost exercitata aceasta forta. Sanctiuni Tentativa infractiunii de viol se pedepseste. Forme.

cu ajutorul constrangerii sau profitand de imposibilitatea victimei de a se apara sau de a-si exprima vointa. 198 Continutul juridic Potrivit ali. de orice natura. 1. de orice natura. care nu a implinit varsta de 15 ani. s-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii. b¹) victima este membru al familiei. de orice natura. exista potrivit alin. consta in actul sexual.ro ! Arhiva online cu diplome. medic curant. cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex intre 15-18 ani. prin realizare actului sexual. Prima forma agravanta. Pagina 102 din 110 . Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerae unor drepturi. 2. 2 si 3. ingrijitor. cu o persoana de sx diferit sau de acelasi sex. cursuri si referate postate de utilizatori. cu infractiunea de omor sau infractiunea de determinare sau inlesnire a sinuciderii. daca fapta este savarsita de tutore sau curator ori de catre supraveghetor. iar potrivirt alin. infractiunea consta in actu sexual.tocilar. daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. exista potrivit alin. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care este incalcata libertatea si inviolabilitatea sexuala a victimei. daca: fapta a fost savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna. Daca faptuitorul a actionat cu intentia in ceea ce priveste moartea sau sinuciderea victimei. dupa caz.Vizitati www. mdeoarece savarsirea faptei asupra unei asemenea persoane constituie o mare primejdie pentru dezvoltarea ei luterioara fizica si psihica. exista potrivit alin. ocrotirea. Continutul agravant Infractiunea de viol are trei forme agravante in alin. victima se afla in ingrijirea. daca victima nu a implinit varsta de 15 ani. paza sau tratamentul faptuitorului. educarea. Sanctiiunea consta in inchisoare de la 10 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. 3 ipoteza I. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi. infractiunea de viol intra in concurs. 3 ipoteza a II-a. Actul sexual cu un minor – art. A doua forma agravanta. Gravitatea sporita a faptei este determinata de varsta frageda a victimei. 2. A treia forma agravanta. Sanctiunea consta in inchisoare e la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa, ori daca faptuitorul a abuzat de increderea victimei sau de autoritatea ori influenta sa asuprea acesteia. Conditii preexistente Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitore la libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei care nu a implinit varsta de 15 ani, in cazul anil. 1, iar in cazul alin. 2, in relatiile sociale referitore la libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei avand varsta cuprinsa intre 15-18 ani. Obiectul material. Infractiunea are si un obiect material care consta in corpul persoanei mai mica de 15 ani, in cazul alin. 1, iar in cazul alin. 2 al textului, in corpul persoanei cu varsta cuprinsa intre 15 si 18 ani. Subiectul activ poate fi orice persoana, barbat sau femeie, de sex diferit ori de acelasi sex cu victima infractiunii. Pentru fapta din alin. 2, subiectului acti I se cere calitatea de tutore, curator, suraveghetor, ingrijitor, medic curant, profesor sau educator al minorului, ori persoana care se bucura de increderea victimei sau aupra careia are autoritate sau influenta. Participatia penalaeste posibila, ca si in cazul violului, sub toate formele, data fiind diversitatea formelor de realizare a actelor sexuale incrimunate. Continutul constitutiv Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective consta intr-un act sexual realizat de faptuitor cu o persoana de sex opus ori de acelasi sex, care a implinit varsta de 15 ani, in conditiile alin. 1, iar in conditiile alin. 2, cu o persoana de sex diferit ori de acelasi sex avand varsta cuprinsa intre 15 si 18 ani. Dac faptuitorul nu s-a folosit de calitatea sa ori nu a abuzat de autoritatea, increderea de care se bucura ori influenta sa, fapta nu constituie infractiune. Urmarea imediata consta intr-o incalcare a libertatii vietii sexuale. Raportul de cauzalitate dintre fapta si urmare trebuie sa existe. Latura subiectiva presupune intentia directa. In ipoteza din alin.1, faptuitorul trebuie sa cunoasca, in momentul savarsirii faptei, imprejurarea ca victima nu a implinit 15 ani. Forme. Sanctiuni Tentativa se pedepseste, potrivit art. 204 C. p. Consumarea infractiunii are loc in momentul cand are loc actul sexual. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. Continutul agravant Infractiunea are cinci forme agravante, prevazute in alin. 3-6.

Pagina 103 din 110

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Prima forma agravanta, exista potrivit alin. 3, daca actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex, care nu a implinit varsta de 18 ani, a fost determinatade oferta sau darea de bani ori foloase de catre faptuitor, direct sau indirect, victimei. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicere unor drepturi. A doua forma agravanta, exista potrivit alin. 4 iopteza I, daca faptele prevazute in alin. 1-3 au fost savarsite in scopul producerii de materiale pornografice. Agravanta exista, indiferent daca scopul este realizat sau nu, si indiferent de destinatia sau folosinta pe care urmau sa o aiba respectivele materiale pornografice. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. A treia forma agravanta, exista potrivit alin. 4 ipoteza a II-a, atunci cand faptele prezazute de alin. 1-3 au fost savarsite in scopul producerii de materiale pornografice, si daca pentru realizarea acestui scop s-a folosit constrangerea. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi. A patra forma agravanta, exista potrivit alin. 5 cand fapta prevazuta in alin.1 a fost savarsita in imprejurari prevazute in art. 197 alin. 2 lit. b) ori daca faptele prevazute in alin. 1-4 au avut urmarile prevazute in art. 197 alin. 2 lit. c). Tentetiva se pedepseste, potrivit art. 204 C. p. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi. A cincea forma agravanta, exista potrivit alin. 6, daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. Tentativa se pedepseste, potrivit srt. 204 C. p. Sanctiunea consta in inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Incestul – art. 203 Continutul juridic Infractiunea costa in raportul sexual intre rude in linie directa sau intre frati si surori. Conditii preexistente Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la desfasurarea vietii sexuale a persoanei cu respectarea normelor morale si fara a pune in pericol, sub aspect biologic, specia umana.

Pagina 104 din 110

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Obiectul material este reprezentat de corpul persoanei cu rol pasiv, deoarece asupra acestuia se sxercita in mod nemijlocit actiunea incriminata. Subiectul activ. Pentru existenta infractiunii este necesar ca faptuitorii sa fie rude in linie dreapta sau frate si sora. Raspunderea penala revine ambilor faptuitori, fiecare savarsind infractiunea de incest in calitate de autori. Daca unul dintre faptuitori beneficiaza de o cauza care inlatura caracterul penal al faptei, se va retine infractiunea de incest numai in sarcina celuilalt faptiutor, nefiind necesar ca ambele persoane sa fi actionat cu intentie, pe baza unui acord de vointa consimtit. Participatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii. Instigator sau complice poate fi orice persoana.

Continutul constitutiv Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza printr-un raport sexual normal, un act sexual firesc intre doua persoane de sex opus. Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru fondul biologic al societatii, precum si in incalcarea normelor de convietuire sociala. Raportul de cauzalitate, intre actiunea savarsita si urmarea produsa, trebuie sa existe. Latura subiectiva presupune intentie directa. Faptuitorii trebuie sa stie, in momentul savarsirii faptei, ca sunt rude in linie dreapta sau frate si sora. Eroarea cu preivire la aceasta imprejurare inlatura raspunderea penala a ambilor faptuitori sau numai a unuia, daupa cum ambii faptuitori sau numai unul dintre ei a stiut, in momentul savarsirtii faptei, ca are, in raport cu celalalt faptuitor, calitatea speciala ceruta de lege. Forme. Sanctiuni Tentativa este pedepsita, potrivit art. 204 C. p. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se realizeaza raportul sexual, moment in care se produce si urmarea socialmente periculoasa a faptei. Incestul reprezinta forma continuata de savarsire, epuizandu-se in momentul cand se realizeaza ultimul raport sexual. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 7 ani.

Insulta – art. 205

Pagina 105 din 110

Subiect activ poate fi orice persoana. Consumarea infractiunii are loc in momentul savarsirii actiunii cu caracter ofensator. care poate fi directa sau indirecta.ro ! Arhiva online cu diplome. chiar reale de ar fi. cursuri si referate postate de utilizatori. nu ar trebui relevate. Obiectul juridic secundar consta in relatiile sociale cu privire le demnitatea persoanei privita sub aspect obiectiv. Continutul constitutiv Latura obiectiva. Forme. etc. Participatia penala este posibila sub toate formele. boala sau infirmitate care. consta in relatiile sociale referitoare la onoarea persoanei. consta in fapta de a atribui unei persoane un defect. chiar reale de ar fi. Conditii preexistente Obiectul juribic principal. constand in incalcarea onoarei sau reputatiei persoanei.tocilar. atribuirea unei persoane s unui defect. persoana. Intentia faptuitorului trebuie stabilita. Subiect pasiv poate fi orice persoana. Obiectul material. ori pri expunerea la badjocora. atingerea reputatiei unei persoane. la sentimentul de autopretuire. in care s-a savarsit fapta. nu ar trebui relevate. tinandu-se seama de conditiile concrete de loc. timp. Sanctiuni Tentativa infractiunii este posibila cand elementul material se realizeaza pe alta cale decat cea orala.. uzanta. 206 Pagina 106 din 110 . o boala sau infirmitate care. Infractiunea de insulta nu are obiect material. Latura subiectiva presupune vinovatia sub forma intentiei. sentiment pe care fiecare persoana om il are fata de el insusi. iar coautorul numai atunci cand fapta se realizeaza pe alta cale decat ce orala. Continutul juridic Potrivit alin.Vizitati www. moment in care se produce si urmarea socialmente periculoasa a faptei. Sanctiunea consta in amenda Calomnia – art. Elementul material se poate realiza prin: atingerea onoarei unei persoane. insa nu se pedepseste. prin gesturi sau prin orice alte mijloace. infractiunea consta in atingerea adusa onoarei ori reputatiei unei persoane prin cuvinte. Instigarea si complicitatea sun posibile in toate cazurile. 2. iar potrivit alin. 1.

a atribui cuiva fapte. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 luni la 2 ani sau amenda. numai in cazul in care se comite pe alta cale decat cea orala. iar sub forma coautoratului. constand in afirmarea sau imputarea in public a unei fapte determinate privitoare la o persoana. Continutul constitutiv Latura obiectiva. a invinui. prin orice mijloace. a reputatiei pozitive pe care a dobandit-o in cadrul colectivitatii. sub aspect obiectiv.ro ! Arhiva online cu diplome. a relata. Forme. sub aspect subiectiv. ori dispretului publicului. 1. care.Vizitati www. a povesti. ar expune acea persoana la o sanctiune penala. daca ar fi adevarata. Subiect activ poate fi orice persoana. Obiectul material. insa nu este pedepsita de lege. Infractiune nu are obiect material. Imputarea presupune a reprosa.tocilar. Denuntarea calomnioasa – art. Sanctiuni Tentativa infractiunii este posibila numai atunci cand faptuitorul a ales o modalitate de savarsire a actiunii susceptibila de desfasurare in timp. Conditii preexistente Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare la demnitatea persoanei. privind sentimentul de autopretuire. cursuri si referate postate de utilizatori. Elementul material se poate realiza prin doua actiuni alternative. Obiectul juridic secundar consta in relatiile sociale privind onoarea persoanei. infractiunea consta in afirmarea sau imputarea in public. a unei fapte determinate privitoare la o persoana. administrativa sau disciplinara. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se realizeaza fapta de afirmare sau imputare. a comunica ceva. a face pe cineva raspunzator. Afirmarea presupune a sustine. Continutul juridic Potrivit alin. care poiate fi directa sau indirecta. Participatia penala este posibila sub fprma instigarii sau a complicitatii in toate cazurile. Latura subiectivapresupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei. sub aspectul aprecierii de care se bucura. 259 Pagina 107 din 110 .

Sanctiuni Tentativa nu se pedepseste. Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru infaptuirea justitiei.Vizitati www. cat si in cazul cand nu a fost consemnat intr-un asemenea proces verbal. consta in producerea ori ticluirea de probe mincinoase. 2. Subiectul activ poate fi orice persoana. infractiunea consta in invinuirea mincinoasa facuta prin denunt sau plangere. 2. in unele cazuri.tocilar. 1. iar potrivit alin. in sprijinul unei invinuiri nedrepte. Obiectul material nu exista. iar potrivit altei opinii. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 3 ani pentru fapta din alin. identificarea ei. Invinuirea trebuie sa se faca prin plangere sau denunt. determinata prin indicarea numelui si a prenumelui sau a lator elemente care sa permita. este necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut caracterul mincinos al invinuirii sau al probelor. Raportul de ceuzalitate trebuie sa existe. fara echivoc. cu privire la savarsirea unei infractiuni de catre o anumita persoana. In ambele situatii. Cauza speciala de reducere a pedepsei Pagina 108 din 110 . Forme. Invinuirea trebuie sa priveasca o anumita persoana. cat si in cazul unui denutnesemnat. sau. cursuri si referate postate de utilizatori. Cererea referitoare la savarsirea invinuirii prin plangere sau denunt este indeplinita atat in cazul unui denunt semnat. in sensul ca faptuitorul este de rea-credinta. Continutul juridic Potrivit alin. poate fi si indirecta. Invinuirea trebuie sa fie mincinoasa. Participatia penala este posibila sub toate formele.ro ! Arhiva online cu diplome. Latura subiectiva presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei care. 1. referitoare si la libertatea personala. atat in cazul in care plangerea sau denuntul orel a fost consemnat intr-un proces verbal constatator. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se face invinuirea mincinoasa sau in momentul in care se produc ori se ticluiesc probele mincinoase. Continutul constitutiv Latura obiectiva. Obiectul juridic secundar consta inrelatiile sociale referitoare la denumirea. Conditii preexistente Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare la activitatea de infaptuire a justitiei. si inchisoare de la 1 la 5 ani pentru fapta prevazuta in alin. potrivit unei opinii este numai directa.

4.tocilar. Interpretul este persoana la serviciile careia recurge organul judiciar atunci cand una din parti sau alta persoana care urmareste sa fi e ascultata nu cunoaste limba romana sau nu se poate exprima ori atunci cand unele dintre inscrisurile aflate la dosarul cauzei sunt redactate intr-o alta limba decat cea romana. Potrivit alin. Marturia mincinoasa – art. disciplinara sau in orice alta cauza. anumite fapte sau imprejurari ale cauzei. Obiectul material. Conditii preexistente Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare la infaptuirea justitiei. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. Infractiunea de marturie mincinoasa nu are obiect material. este ascultat in legatura cu aceasta. Expertul este persioana insarcinata de organul judiciar sa lamureasca. civila. expert sau interpret. 1. avanda cunostinta de vreo fapta sau imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului intr-o cauza penala. profita numai celui care a facut declaratia de retractare. Obiectul juridic secundar poate consta in relatiile sociale referitoare le demnitatea ori libertatea persoanei. declaratia de retractare trebuie facuta la organul caruia ia fost adresata plangerea sau denuntul ori in fata caruia au fost produse sau ticluite probele. disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martorii. Cauza de reducere a pedepsei are caracter personal. Continutul constitutiv Pagina 109 din 110 . relatii cera presupun sinceritate din partea celor ascultati ca martori. Martorul este persoana care.ro ! Arhiva online cu diplome. in vederea stabilirii adevarului. Participatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii. dispozitiile alin. Subiectul activ este calificat prin calitatea de martor. civila. Coautoratul este exclus prin natura infractiunii. face afirmatii mincinoase. sau in relatiile socilae cu caracter petrimonial. infractiunea consta in fapta martorului vare intr-o cauza penala. 1-3 se aplica in mod corespunzator si expertului sau interpretului. 260 Continutul juridic Potrivit alin. Pentru a interveni in timp util. ori nu spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat. in baza cunostintelor de specialitate pe care le are.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care martorul. cursuri si referate postate de utilizatori. care poate fi directa sau indirecta. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Pagina 110 din 110 .tocilar. Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective se realizeaza. Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 la 5 ani. insa nu se pedepseste. fie printr-o infractiune si consta in fapta martorului care face afirmatii mincinoase sau nu spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat. Forme. Sanctiuni Tentativa infractiuniieste posibila cand fapta se realizeaza printr-o actiune. expertul sau interpretul semneaza depozitia facuta sau in momentul in care raportul de expertiza ori traducerea este depusa la organul juridic. Urmarea imediata consta in cererea unei stari de pericol pentru activitatea de infaptuire a justitiei.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. Latura subiectiva presupune vinovatia sub forma intentiei.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->