Principesa Margareta a Rornaniei

CARTE REGALA DE BUCATE

Bucurest], 2010

Credite fotografke
Focograflile care tntap~eazi'i. retereie, de ia paginile 17, 19,22,27,28,31,32,36,41,42,45,46,51,53,54,59,60, 63, 64, 69,73,77,79,85, 8S, 93, 94, 97,98,101,102, l06, Ill, 112,116, lIS, 120, 125, 127,128,131,135,136,141,142, 145,149,151,155,159, ]62, 164, 169, ]71,173,175,179,180,185,189,191, 193, 194,197,198, au fost realizare de
Cosmin Popescu ~i Sarin Stanciu

Forograflile de la paginile 8,33,48,122,123,147,177, ]83 au fost realizate de Daniel Angelescu Forografiile de la pagina 13 ~ide pe coperra IV au fosr realizare de Robert Lupu (Ctiminu~ Forografiile de la paginile IS, 21, 57, 67, 75, 80, 139, 157, 161, 167, 187 fae pane din Arhiva Farnlliel Regale a Romfiniei Focograflile de la paginile 25 ~i 160 all fost realizate de Marius Barigan Forografia dela pagina 35 a fose realizatii de Adrian Sulyok Porografia de la pagina 38 a fost realizata Antoinette Eugstcr Fotografiile de la paginile 71,83,91, J 05 au fost realizare de Alain Morvan Forogra£li1e de la pagini1e 87 ~i 131 au fosr realizate de Gabriel tarnate
Forografia de la pagina Fotografia

109

face pane din Arhiva Familiei Regale a Iugoslavici ~i Serbiei alui Moritz, Landgrave de Hesse

de la pagina 115 face pane din arhiva personala

Forografia de la pagina ] 53 face pane din Arhiva Farniliei Regale a Suediei

Descrierea Margareta, a Rornaniei,

elP a

Biblioteci]

arionale a Romaniei

Principes.i a Rornaniei - Bllcure§ti : Curtea Veche Publishing,

Carte regala. de bucate I Principesa Margareta

2010

ISBN 978-606-588-054-2 641.55 (4) Coperta:
GRIFFON AND SWA1\1S

www.griFfon.ro © Curtea Veehe Publishing, 20]0
pemru prezema ediue.

ISBN 978-606-588-054-2

CUVANT iNAINTE

itlul

carpi

nu contine nici

0

merafora §i nici

0

ironie.

unt fericira ci va pot oferi

0

carte de bucate, regala la publice ale Casei

modul propriu. Regale, ospitalitatea.

~tim cu totii dt de irnportanta

a fosr ~i rarnane, in ritualul §i actiunile

De-a lungul sutelor de ani, Familiile Regale au adunat atata rraditie, frumos, cali rare ~i experienta In cornporramentul public, incat astazi impana§irea cand ospitalitatea lor este
0

binefacere. Desigur, a Ie ofed musafirilor

mai prerios ~i mal Frumos este retlexul mandru ~ia insernnarare 111 plus.

al oricarei gazde, purtaroare

de coroana regal a sau nu. Dar, arunci

tot ceeste mal bun,

imbraca vesrnintele sirnbolice ale unci intregi natiuni, isrorii, culruri sau rraditii, ea are un inteles

Ideea de a pune impreund retete culinare, alaruri de povesti eu oameni dragi, este placura §i amuzanra. acesr lucru
ell

Am facut

pasiune, arnintindu-mi

0

rnultirne de detalii despre oameni pe care ii iubesc, ii admir sal! carora le

port prietenie ~irecunostinta.

Am fast crescura intr-o lume 111 care comunitarea i spirirul asociativ sum fundamentale pentru individ ~i societate. Am fosr mereu un om de echipa, iar prezenta celor care irni Imparta~eau parerile, preocuparile, profesia
inseamna muir pentru mine. Timpul petrecut in jurul mesei de pranz sau cina este un act de generozirare, de comuniune spirituala §i de iOfelegere orneneasca. Fiecare dintre noi se sirnte bine 111 acesre par~i din zi, Am adunar, de-a lungul anilor, atat de multe feluri de rnancare preferate, lncat rni-a fost mereu ult, In aceasta prima carte regala de bucate, le-arn pus impreuna un instrument util mie ~i celor care doresc sa le cunoasca ~i tmparta~easca. intelectusla sau unde ei traiesc §i rnuncesc
0

frica sa nu le

pe unele dinrre ele, pemru a rarnane peste tirnp

Ana culinara este unul dintre privilegiile impar rasite ell verii nostri, alaturi de cornunicarea afectiva, de frllm.use~ea locurilor mornentele s-au petreeut. ~i de contextul cultural,

politic sau istoric 10 care
§i i-au dat un anume sens,

Inthlnirile de familie, in Europa §i in lume, au ocupar

buna parte din viata noastra

o anume valoare, mal ales In anii perrecuti III afara Romaniei. Caleca mea doreste sa-i onoreze pe acesti oameni §i sa reflecte ceva din boga~ia illtilnirilor cuei, Bunicile mele, Regina Elena a Rornaniei §i Principesa Margareta a Danernarcei, au avut parte, de-a lungul vierii lor, de rnulte experiente culinare, in tor ceea ce avea rnai bun cultura ospitaliratii daneze, gIeCe~ti., engleze, au uirar multe franceze, italiene §i ruse. Numai ca de IlU au tacut rravaliul de a§ternere pe hartie a arnintirilorsi

dinrre reterele lor. Nu a~ vrea ca acesr lucru

sa se inrarnplesi

ell mine.

5

Capltolele cartii nu respecta ordinea In care sunt service felurile la rnasa, nici ordinea alfabetica sau cea a imporranrei personalitatllor, Capitolele poarta numele celor de la care am reteteje §i sunr a§ezate aproxirnariv in ordinea III care rni-am cunoscur rudele. Cresdnd in Angl.ia, Danemarca §i Iralia, arar de aproape de bunicile mele am inceput ell de, apoi am conrinuat CLlpa[in~ii rnei, Regele ~i Regina, surorile §i.verii pe care i-arn stint de mic copil, Principele de Wales, Regina Sofla a Spaniei ~i Ducele de Aosra, Fiecare capitol cuprinde arnintirile mele, detalii despre prietenia ~i legatura noastra de rudenie, un crarnpei din lurnea care ne uneste, conrextul cultural ~i istoricin care familiile noastre au existat impreuna, re~eta sau reretele ~i fotografii. Pentru fiecare dinrre de, am cerut acordul verilor mei, carora le-arn scris scrisori detaliate, le-arn cerut

reretele preferate §i forografli, incercand sa le insutlu entuziasrnul rneu pemru acest velum. Am folosit ~i mulre fotografii din arhiva mea. Cartea esre un fel diferit de a cunoaste Farniliile Regale ale lumii. Sum mandd de acest lucru. Si sunr sigura d socierarea romaneasca va avea de d.§tigar din acest travaliu, Sper ca volumul sale placa, sa-l amuze sa-i inrereseze, sa-i informeze pe oameni, sa fie
0

referinta pentru ei.

Am gasir, impreuna CLl Radu, de-a lungul ultimilor ani, cateva di.r~i bune de bucare sau de decorare a mesei, de ericheta, de arta a prirnirii rnusafirilor, in librarii din Paris, Roma sau Londra. De aceea, martunsesc fapml d. am avut cateva modele In mime, arunci cand mi-am alcatuit propriul velum. Este vorba de cartea lui Lady Laird of Ballindalloch Castle, inrlrulata J Love Food", ~i de cartea de bucate editata de Palatul Buckingham, The RoyaL Table**. Dar bibliografia studiara de 110i, de-a Iungul anilor, cuprinde 0 multime de alte cii.r~i de decoratiuni interioare (rnai ales cele ale Henriettei pencer-Churchill), carri belgiene ~i franceze de decoratiuni ale rneselor, Cc"i.:rri de bucate italiene, francEze, britanice §i romanesti, precurnsi 0 multirne de volume de Iiterarura, din diverse seeole, In care se vorbesre despre ospiralitare, ana. culinarii sau viara de zi cu zi a Caselor Regale. Mulr ne-au folosit, noua ~i colaborarorilor de la Palaml Elisabeta ~iCasrelul Savar~in, episoadele de la BBC dedicate activiratilor ~]actiunilor Familiei Regale britanice 1a Palatul Buckingham ~ila Castelul Windsor. 0 multime de Iucruri noi all fast asimilate
ell

pasiune ~i interes de angajatil nostri, care si-au luat notice, s-au inspirat, au studiat §i au aplicar In munca lor 0 tarama din extraordinarul sauoir-jaire al englezilor, Am multa adrniratie pentru maestrul bucarar Alben Roux, creatorul, alatmi de fraceie lui, Michel Roux, al conceprului de nouuelle cuisine ..Albert este 0 personalirate generoasa ~i ralinata, unanirn apreciata in lumea intreaga. Este unul dinrre patronii fundapei mele ~i a stat alaturi de actiunile Fundariei Principesa Margareta 3 Romaniel la Geneva,. Londra, Paris §i Amsterdam multi ani de zile. A venit in Romania ~i a apreciar savoarea bucateIor de la noi. Radu si cu mine, pirinrii ~i surorile rnele, ca §i multi dintre prietenii nosrri, am fost oaspetii "dinastiei" Roux la faimosul restaurant «Le Gavroche" din Londra sau la legendaru.l • The Watersi.de Inn", de pe rnalul Tamisei, In vecinaratea Londrei.
~ 1 Love Food (It,be5C rndncarea), volum scris ~i ilustrar de Clare Macpherson-Crant Russell, Lady Laird of Ballimblloch Castle, publicat de Heritage House Group In aotl12008. The Royal Tabl: - Dining at the Palac» (M(lsa regtda - Cina fa Palai), velum scris ~iilustrat de Kathryn Jones, public-at de Royal Collection Publications in anul 2008.

6

Sunt._e 111-a dar posibilitatea 1 de a Ie ajusta. a ajutat la prepararea retetelor ~i consilierea de specialitare. Multe dinrre aminririle despre oarneni. de apropiere atat familiei noastre. pe parcursul alcituirii volumului. un fan al stilului culinar alranarului maestru bucitar Jamie Oliver. maestrul bucarar de la Palarul Elisabeta . ceea <.i la ordonarea reretelor. Din mare am tnvapr care ceva §i ware au adus un plus de placere. 0 parte a fotografillor de deraliu folosite In carte au fast realizate de Daniel Angeleseu.. at unci cand a fast cazul. lucru migalos §i complex.. ell corespcndenra. publiee sau oficiale. de familie. locuri ~i tntfunpla:ri din acesr valum au fost traire de noi irnpreuna. la Palarul Elisabetasi la Casrelul de Ia Siivaqin. Editura Curtea Veche a avut curajul sa parieze pe aceasta cane . Multe dinrre retecele din carte lmi sum familiare. sa dam carrii 0 forma literara cit mai apropiara de savoarea ~i adevarul mornenrelor reflectate tn volum. Sandra Gatejeanu a incheiat munca de corectare ~i asamblare a textelor §i a fotografiilor. creatoarea §i directoarea companiei de catering "Privileg". rnodirica sau 1rnbunita~1. i-am vazur episoadele televizate §i sunt de acord ell multe dimre principiile ~i crireriile lui de a se hrani. Cosrnin Popescu §i Sorin Stanciu. punerea reterelor impreuaa. De ajutor rni-a fast Eugenia Ilie.Sper ca ea sa devina preferata multor mil de romani . 111 anu1200 1.Ea a lncercar (In unele cazuri de mai rnulre ori) fiecare refeta. Anca Mitu. Lam citir prima carte ~itoate cele care au urrnat.. ciE §i musafirilor. mereu alaturi de noi la viata Palarului Elisabeta. Felurile de rnancare au avut pane de expresivele forografli ale autorilor vizuali ai volurnului.. rraducerea ~i adaptarea lor. Liana Greavu a selectionat arhiva de focografii. Suzanna Dumitrescu rn-a ajutat. 7 . a contribuit la scrierea coresporidentei . preI de mai multe luni. de asernenea. Radu ~i cu mine am incercar. la urrna.La fel ~ieu .Alrele au venit de la veril mei ~ireprezinta propria lor alegere. Dupa rnurarea. viaja noasrra a alrernat momentele private. ell cele formale. de confort..

.

de apa ~i foane fierbinri la servire. Este cea rnai populara branza din Regatul Unit. dintre de menta sa. dar sum folosite 0 Boabe de ienupir Bouquet garni Cheddar Are 0 rnult in bucataria britanica. In fiecare re}eta cuprinzand consomme. ca sa va fie mal usor dod anurnira rerera. este normal ca unele dintre instrumenrele . se adauga sare dupa sau 0 §i se pun [a fiert ori 0 anumita leguma. AI denee trebuie Proeedeu specific italian de flerbere a pasrelor.GLOSAR L a un numar de retete acoperind ararea meridiane ale globu. multe dintre mirodeniile mid explicarie suplimenrara. apoi se detaseaza esre un produs usor de giisit cu cutitul special fiecare triunghi de Fruct de pielita din jurul lui. se scot §i se arunca.iare cititorilor rornani. 0 Pe de alta pane. Oricare ar f tipul de paste (spaghetti penne linguini. Se rnai numesre §i Swiss Cheese noastre. de pui. ori un ansamblu de legume 0 carne (de vita. Jegarura (ca un buchet) din fire de rarhon. branzeturi. Emmenral- Esre un tip de cascaval din Elvetia. culoare alb-galbuie 1'1a luar numele sarului din Anglia unde a fost creata . aiba de budtiirie. Procedeul de preparare este. asemjinatoare cascavalului. de trebuie sa fie scurse Esre sa ramani putin rari. Se leaga cele rrei Feluri de plante cu a~a §i se inrroduc asrfel in cratira sau oala cu mancare. este un cu~i[ cu zimti pe ambele fructul se poate servi usor ell liogurip. tortellini etc. Branza englezeasca. voi vorbi pe scurt desprc cateva vinuri. lKEA etc. §i Cuptul special de grapefruit - par~i §i CLIvarful Ll~or indoit. &&1.). in supermarket-mile 9' . Real. Frucrul de grapefruit se taie transversal in doua jllmata~i egale. de vanat etc. Se gasesc §i pe piata romaneasci. sa nufie srnramicioase. De asemenea. Consomme - Am utilizat 1n carte terrnenul general de consomme pentru zearna de legume sau de carne folosita gUSt mal ales 1aprepararea orezului pilaf sau risotto.. mai ales in au fost uitate sau ignorate. precum macaroanele.ingrediente sillefie mai putin sau deloc Famil.. in functie de tipul de consomme. Dupa fierbere. Metro.). Unele ?i instrumente au procedee marile magazine precum Carrefour. Folo ire In Romania inrerbelica de bucararie sau ingredientele care sum incluse in rerere au aparut pe piata rornaneasca in ultlmii ani. boabele de ienupar all calitati terapeurice. In mare. 0 parte dintre rnirodeniile. mirodenii cititi sau aJegeri 0 La. dafin ~i salvie. Incepur de cane. Zeama fierbe rirnp de aproape Se gase§re de cumparar la supermarket-mile ora. acelasi: se pune apa intr-o cratita sau intr-o oala. am precizar din ce anurne este preparaL marl. relativ tare ~i ell procentaj destul de mare de gr:lsime. Nurnire 111 engle:zajuniper berries.lui ~i atatea culruri.

Golden Syrup este foarte bine Iegat si se fine cateva luni in dulap. in cuptoI'. anurnite prajituri se fae dintr-o fidea foarte fina. dintr-un vin alb din viile Andaluziei. Muguri de pin ~ Sunt un Eelde miezuri de alune mici. Atat Porto. din familia pitei. Se gase~te In magazinele rornanesti. Mascarpone ~ Crema alba de branza. Sum foarte des utilizatiin bucataria italiana. demi-sec §i sec. Poate fi sec. Asemanaroare la gust eu Mascarpone. este des folosita til retetele europene ?i se gase~te la orice supermarket. de la noi. apoi se foloseste Cll mai multe ocazii. asernanator sosului de apa 9i zahir pentru dulceata. Platoul ~i farfuriile de paste ~ Plaroul in care serviri pastele trebuie sa aiba doua caracreristici: sa fie mare (oval sau rotund). Gouda ~iEdam . creat in Portugalia. 0 cantitate mai mare. Se gaSe$tE sub forma dulce. Este un vin tare. iar in Anglia se gise~te de cumparat in conserve. foarte populari in Statele Unite. usor de in tins pe blaturi de prajituri. Este celebru in bucataria lumii occidentale. Are origine iraliana §i este folosita rnult in felurile specifice de mancare din Lombardia. Se gase§te §i in supermarket-mile noastre. engleza ~i spaniola. francezi. un inlocuiror bun esre Lacrima lui Ovidiu.Branza din lapte de vaca. Este campus din zahar. cremoasfi. Dupa ce s-a deschis. poarta numele de Yin de Madera. in cartea mea terrnenul de "kimaie galbena" §i pe eel de "tamaie verde". Sf poate pregati In casa. siropul auriu este un concentrat de zahir. 10 . Printrc ele. eea mai cunoscuta este cataiful. Golden Syrup . Otet de Xeres ~ Oret produs in Spania. este preparata pentru a fi servita proaspata. In rornaneste. care a luat numele localitarii unde a fast creara. care creste eu mai multe eapete pe un manunchi. Acum se gisese §i III magazinele rornanesti. Ha}ma ~ Hasrna esteo ceapa mica. cat 9i Marsala sum acurn accesibile In magazine. nurnita uneori ~i ~aloti (de la frantuzescul echalotie). Lamaia verde. se pastreaza Ia frigider. rotunda ~j are srrarul de aluat foarte fin. Esre ingredientul principalla riramisu. apa ~i coaja de limaie. pemru a deosebi clar cele doua tip uri de lamaie din rerete.0 specialitare englezeasca. originar din insulele Madeira. 9i sa fie incalzit dinainte. A inceput sa se giseasci ?i in magazlnele de la noi. densa. Jameed ~ Iaurr uscat. de obieei. nurnira cream-cheese. dar poate f inlocuira eu fideaua cea mai fina de pe rafturile de paste fainoase. numita lime. imbracata intr-o coaja rosie sal! galbena. preeum eel de Porto. Fideaua aceasta nu se gase§te usorin supermarket-uri. Este posibil de inlocuit cu Lacrirna lui Ovidiu sau cu orice alt yin tare. Philadelphia ~ Branza alba. de regula. Umaie verde ~i galbena ~ Desi la noi lamdie este un terrnen folosit doar pentm lamala galbena. am preferar sa folosese. de euloare galbena. are 0 forma rotunda $i plata §i este. La noi. derni-sec sau dulce. Markook ~ Este 0 paine din Orientul Mijlociu. Se poate inlocui in re~ete cu iaurrul sirnplu. inainte de folosire. Se face.Branza produsa In Olanda. Este a brinzi elvetiana. Marsala ~ Yin prod us in loealitatea eu acelasi nurne din Sicilia. Este mai mare. pemru ea pastele sa se vadfi in toata Irurnuserea lor de culori.Fidea pentru cataif ~ In ~irile Orientului Mijlociu. care cresc in conurile unor speeii de pin. Gruyere . produs traditional arabesc. eu un procentaj de grasime destul de mare. Madeira ~ Yin tare.

foarte putin prelucrat. carnea rrebuie intoarsa In fiecare zi. Wok .Denurnirea de melasa vine de la cuvantul portughez melaco. Se gase$te de curnparat la rnagazinele IKEA. II . de forma unei srelute. de alrfd. Ramekin . lucru. un gust ~i 0 aroma extraordinare.e. care e putin rnai deschis la culoare §i reprezinta un produs mule mai prelucrat. 1 lingura de serninte de coriandru macinat In mojar. Porto .d de piper rnacinat in rnojar. Produs In regiunea Duoro din Portugalia esre un vin bogat. Este popular ill buddria occidentals. mai ales In Anglia $i In farile nordice. Y2Hngura de ghimbir macinat §i Y2lillgura de cuisoare macinare ill mojar. eu oconcentratie rnai mare de aleool. timp de 3-3Yz ore. se ReIbe cu apa la foc mic. la sectia de prod use inrernarionale. "miere". (3 kilograme de carne se freadi mal lnrai eli 300 g de sare groasi.Fel de yin dulc. la care se adauga uncle mirodenii exotice. hrfuriile in care se servesc pastele rrebuie sa fiesi ele fierbinri. alb sau rose. asemanator vinului italian de Marsala. 1 foaie de dafin rupea in bucarele. Esre un vln rraditional din Toscana §i se foloseste drept acornpaniator al deserturilor. Salted meat . Poare fi produs din rresrie sau sfecla de zahar.Yin tare portughez. Poare fi inlocuit cu vinul franruzesc Sauterne sau cu orice alt yin duke. care provine din cuvanrul mel. 5e gasesc §i la noi. in anumire magazine. preparara ca penrru conservare. rnacra. adanc §i cu volum mare. hazar pe romul negru earaibian. Rom Negrita . Carnea astfel asezonata se pune inn-w1 vas acoperir cu folie de plastic. In anumite carti recente de bucate. Vin Santo .Este un rom produs in Caraibe. Se gasesc. valabil pentru orice fel principal de mancare. Acest Fel de carne poate aparea In cornpozitia unor rerete. 111cazul in care carnea se prepara direct penrru mancat. pasrele se VOl' raci ~i de lnainte de a ajunge in farfuria rnusafirului. ~ lingurii de nucsoara macinara. ingredientLll se gase~te sub denurnirea de "anason srelat". Nu este acelasi lucru cu zaharul brun. se spala cu apa rece ~ise ~terge CLl un §ervet de hartje. Star anise . Star anise se poate folosi miicinat san Inueg. italian. planta denumita "orerar mirositor" pe rorndnesre. In acest limp. care seamana la gustcu anasonul. care poate Fipus la cuprer.Vas ehinezesc de forma unei tigai. cu.Estc a carne cruda de vita. Ia frigider. in jur de 20%.Esre un fruet chinezesc.ra Canefour.Biscuiti scotieni CLl un delicios gust de unt.Este numele unui bol rnic de faian~a pemru servirea suAeului individual. 10 boabe de icnupar. 1 lingurita de sal petru.) Shortbread . de exernplu in Anglia.Dad plaroul de servire esre rece. Diamerrul unui ramekin poate fi intre 7 ~i 11 centimetri. 2lingu. mai ales pe Internet. Sumac . excelent pemru deserturi. Melasa este 0 varianra bruta de zahar. ell fructul uscat. timp de 10 zile. Se poate gasi in magazinde noastre desrul de user. lahar de mdasa . nu ca pane a unei retere mai cornplexe. dulce. 5e Freaca pe urrna ell LLn ames tee de 4linguri de zahar brun. se gase~te de cumparar in rnici borcane. apoi se fin intr-un vas de ceram iei sau de plastic la Frigider tirnp de 12 ore.ln ~arile occidentale.Condiment pudra obrinut din uscarea fructelor de Rhus coriaria. diverse felmi de a prepara salted meat. Esre foarte bun penrru a rurneni legume sau carne. la diverse prajituri salt felUfi de rnancare. greu. preparati ell mult zahar ~i CLl Eiina de ovaz. 5e gase~te. fute folosit muir in bucataria indiana ~i chinezeasci. Se scoate apoi camea.

.

f{ .

. bucatareasa ei de mancare erau simple ei. urrnarea fiecare miscare pe care 0 faceam ~ispunea: "Este atat. dar rn-a lasat sa inva~ din propriile mele gre~eli. A avut un gust desavar~it in decorarea casei. Inva~andu-ne profunda frumuse~e spiriruala pe care viara 0 ascunde ]1 14 . De fapt. de amuzant cum te descurci tu aici!" sa vezi Adesea. ospitalitatii Reginei Elena a acoperit decenii §i a trezir admiratia generala a contemporanilor care i-au Familiilor sculptori. De la ceaiurile de la ora 16 pana la pranzuri]e ell personalitati. Arn peuecut vacanp 0 casa.liuziroare. personal. Traind in Italia. paste ~i delicioase ierburi. venearn la Vila Sparta pentru a 0 vedea in vaeanre si asrfel am invatat multe despre felul in care Amama pregarea rneniurile ~i cum planifica Felurile torul eu Bruna. Cand eramstudenta. Radu ~i Cll mine. artisti dramatici.iplante. Amama ne lua. mi-a deschis ochii catre tot ce este trumos ~i bun pe lume: mi-a ararat §i ce este urat sau primejdios. la Versoix.AMAMA unica mea patern~.. aproape de Florenta. CLl de gradini ori specialist] In Acasa 1a noi. cu talente legume proaspete. Exact acelasi lucru jl facern. la Palatul Elisabeta ~i la Siyar:. fost a modelul rneu spiritual. cu locuitacolo cand parinfii mei s-au rnutat din Anglia in Elveria §i se aflau in cautarea unei case de inchiriar. dar care exisra pentru a fl simtira ~i traita. Au fost multi: ca ~i oameni rnernbri ai Regale ale lurnii. inteligenp §i bunaratea ei nu se va §terge vreodara din mintea ~i din sufletul meu.ta~i ale pamantului ~i se inspira din Tradi~ia culinara italiana. Cu toad grija si rafinarnentul Arnama nu a ei in a primi musafiri. stilul. era inconjurara de cele mai gustoase ~i mai aromate bun3. bijutieri. trecut pragul.Ii placea sa mute lucrurile dintr-un locintr-alrul. Vila Sparta. ea la lntilnirile eli oameni fascinanji. Am avut intotdeauna 0 slabiciune pentIl! salate. mergeam in bucatarie §i preparam diverse feluri de salate. Amama iubea plantele ~i ii placea sa aiba buchete de flori intoate camerele. dand lnfa~i~ari diferite unei camere. pe surorile mele §i pe mine. B care uneori nu este lesne de vazut. pricepura in ale ori de care ori a fost posibil ~i am bucarariei. arhitecti scriitori.Regina~le:1a a. sau cinele de a prirni oaspeti.Arnama". ulei de rnasline. ~i sanatcase. Regina Elena a fost steaua mea di.Arnama" ~i0 strigam "Ama". iar gridina ei de la Vila Sparta era legendara. Imi aduc aminte cum Amama se a§eza pe scaun. nu puteam TOSti . poeti ~i rnuzicieni.in. a fost cladire din secolul al XVI-lea. Nimic din grapa. flori ~. ana. Ea rn-a invatat rnulte despre viata. In fiecare zi. Vila Sparta nu a fost doar o intreaga lume..ROm:11~iei. fructe. taimoasa In intreaga lume. 0 0 Ii spuneam . fast niciodara. speciale. Mergeam adesea incaminul ei minunat. La Vila Sparta am invatar ce rafinarnentul 9i generozitatea insearnna elegan~a. dnd eram midi.

Cred d a fost una dintre cele mai marl porrii de ras pe care le-arn avur vreodata.dem. ell reate rninunatele mornente de viata perrecute acolo. Desi nu eram decar noi rrei. primira cu 0 zi au doua inainte. La final. rnolip indu-ne una de la alta. tara comentarii. Seara. Regina Elena a deschis 0 curie mare ell bornboane de ciocolara.l acesror doua feluri de mancare Irni aduce irnediat in rnemorie copilaria mea la Vila parta. Gustu. Amama a inchi eapacul cunei goale s-a uitat 1a noi §i a conchisr . A gu tat 0 bornboana. 111 vacanta. Sper ca retetele pe care vi Ie ofer apropiare variante posibile de originale. am indus doua imple feluri de mancare pe care le-arn gus tar la Vila Sparta. din memorie. Odara. dupa 0 vrerne am golir-o in racere. Irina ~i eu mine erarn la Florenra. salara )ii careva feluri de branza. ell rotu. fiindca nu le-arn gasit scrise nicaieri in arhiva bunicii. jar rezul- sa fie eele mai tatul a fost [oane bun.iar curia era desm] de mare. cand erarn copii. A trebuit sa le reconstitui.In familie. in To cana. asa incar a rrebuir a-mi cornpletez franturile de amintiri cu diverse rep~t sirnilare gasite III carfi ~i pe Internet. Este verba despre oua coapte In cartcf §i 0 Inghetara de cafea. Regina-Mama Elena a ROl7laniei . apoi ne-a oferir §1 noua. -au fo [cine tie ee bomboanele acestea"! Toare trei am inceput sa di. Bruna nu rnai traieste nici Amama. Am tncercat de mai rnulte ori rerera finala la care a:m ajuns. In volumul acesra. gu rand. In special Amama ~i surorile mele. rand p rand toare felurile de ciocolara din curie. apoi Amama a mai luat 0 bornboana. cand ultima bornboana a di parut. amarori de ciocolata. Eram. Irina a lncercat una eu aha. e-arn uitat la relevizor. dupa ei na impla cornpusa din supa. cele doua rerere.

copiii VOl" avea 0 surpriza. Servire la 200 C. Apoi scoareti-i din cuptor ~i lisari-i sa se raceasca purin. r6 . Parte din umplutura CLl miez de cartof.OuA COAPTE iN CARTOFI (reteta-surpriza. 0 lingurita de smantani. Spalari91 uscati cartofii. puneti-i pe 0 tava de copt {it ungeti-! cu putin ulei sau unto Puneti-I apoi la copt in cuptor pentru 1 crall ora §i un sfert. Arnestecati rniezul cartofului intr-un castron cu unrul rarnas ~i branza rasa. apoi adauga~i sare ~i piper dupa gust. pana dod ouale devin coapte. ca un dpaceL Scoateri eu 0 lingurita rniezul. astfel incat sa nu se rupa. unt §i branza rasa va ramine nefolosita. Verificati canoful daca este rnoale. alaturi de cartoful din retera. dind vor deschide carroful. doriti. Umplutura: Tarati 0 bucata dill carrof orizonral. 4 persoane marl penHll copr 4 carrofl 4 oua sare §1 50 g de unt 50 g de: bralJza Emmenral sau parrrrezan ras rnici 2 lingudre de arpagic talar marunr piper Mod de preparare Incalziti cuptoru] dinainte. pe lungime. pana dind pererele cartofului ramane mal putin de un centirnetru. undeva la treimea de sus a cartofului. dar moi. adiiugand capacelol taiar la lnceput. Condirnenrati putin $i adaugati. folosind 0 furculita. Puneri cartofii lnapoi in euptor. dad. Astfel. pentru copii) Ingredien re Pentru Introduceri amestecul in cartof lisand in mijloc un gol destul de mare pentru un au. Spargep oul ~ipuneri-l in rnijlocul cartofului. 0 Presarati arpagicul taiat marunt deasupra ~i serviti. Coaceti timp de 8-10 minute. Pureti s-o utilizati la un alt fel de mancare sau 5-0 puneri pe farfurie.

.

Esre un desert care lrni aduce arninte de copilarie §i de nenumararele morrrerite petrecute la San Domenico di Fiezole sau Florenta. Amestecati ell 0 lingura. A rost un timp al deseoperirii lumii culturale a Italiei. Pregatiti cafca foarte tare: Puneti 4-5 linguripline Bareti galbenll~urile si zaharul intr-un castron pani cand cornpozitia devine aproape alba. amestecand 'intruna. Turnati api fiarta peste cafeaua proaspar macinata §i lasa~j sa stea maximum 15 minute. din 2 In 2 ore. Transterati apoi intr-o rnasina de £lcur inghepta §i urrnari instructiunile de urilizare. 0 Servire Puneti inghetata in cupe. un timp al afecfiunii §i grariei.. Amesrecati incontinuu tirnp de 3-4 minute (nu la5al"i amestecul sa fiarba). la foe rnic. al bunararii §i elegantei primite de la Regina Elena. amestecand intruna. ~i L1sa\"L concentrarul de eafea sa se race as ca. pen tru a lndeparta zatul. folosind 0 Iingura pentru Ingheptii. Lasa~i toad cornpozitia sa se raceasca. Pureti 01'11a cu ciocolara topira. apoi rurnati incet peste cornpoziria de galbenu?uri ~i zahar. penttu a evira formarea micilor sloiuri de gheatii in cornpozirie. IS. Daca nu averi rnasina de Hcm ingherata. pana obrineti o crerna ornogena. Indepirtati de pe foe §i lisa~i sa se raceasca putin. Incilziti la bain-rnarie srnantana ?i srnantana degresara. .. 'puneti cornpozitia in eongelator.. DE CAFEA Ingredien te Pentru 6 persoane 4 galbenu$uride ou 200 g de zahar tos 200 g de smanta. pe perioada a 12 ore. Apoi strecurati. intr-un vas de plastic ell capac. Turriati incet cafeaua in crerna. pani dnd aproape incep sa flarbi. destul de groasa incat sa ramana pe spatele unci Iinguri..nii dulce (30-35%) 200 g desmantanii dulce degresara (15%) 180 ml de cafea heagra foarte concentrata Cand arnestecul a devenit perfect omogen.. INGHETATA ..al contaetului cu 0 mulrime de personalitati pline de rafinament ?i talent din elita culturala europeanii. puneti-l din nou la bain-marie. Mod de preparare intr-un ibric de cafea proaspat rnacin ata.

.

ell mulre feluri de mancare pe rnasa. ca ~i umul sarar ji crocanti erau galben . dar 111 toadi simplitatea. In eras. ea a rarnas roara viata un am generos. Granny iubea societatea. iar rimpurile pe care le-a trait. ill general. Asernenea tatalui ei. Ii plicea rnulr sa iasa. nirnic rau despre nirneni. sri! bufet. Granny a fast afire puternica ~i robusra. Bunica numea casa de la Bredrejej "cutia mea de chibriruri". Este mnp care a marcar copilaria ~i tineretea marnei mele. dificulrarile rnareriale i-au solicirar rnult aceste calitati. A dus. Dar ea a stat rnult alaturi de noi.. In limba daneza) ~i se gasea In selul Gentofre. Felurile ospiralitatii CLl dupa numele lui Granny..fosr curajoasa. 0 exisrenta modesta. Mama bunicii mele. Bunica mea materna a fost a ferneie rebela. catoare. Prineipesa Margareta a Danernarcei . dar eu varsta a devenit purin mai conservaroare. I"fidiipe Regina Elena era irezistibil. Regina Ana. pe. razboiu].m prirnir numele de Margareta eli noasrre paceme.. A. Painea neagra $i biscuitii nelipsiri. ne amintirn Granny 9i musafirii ei. iar aceasta pierdere ireparahila explica muir din FeluL de a fi al bunidi rnele materne. Un alt fel specific 20 . i-a transmis talentul ei artisticsi dragosrea: pemm natura. eopil Hind. Principesa Marie d'Orleans. Granny avea 0 relatie exrraordinara ell cealalta bunica a mea. Mama lui Granny a: rrrurit devrerne. Granny i~i perrecea iernile in Franra. Uneori. care nu a vorbit niciodata. Regina Elena . fiind ell duiosie ~i placere de clipele mal rnari. car ospitalirarea de mancare ei aveau caracter danez. un fel de a servi tipic scandinav. ianga Copenhaga. se numea Bredrejej ("Deaiul frattlor". heringi ~i alee feluri de pqte.Erau verisoare ~i aveau in. a celor 'G' care i-arn trecut praguL Cas-a din Danernarca. era un om strict. Imi arnintesc ~i astazi de bunatatile creveti. dnd bunica era copil. Granny ii declansa hohore 0 ora- de r. oarnenii.GRANNY ranny este nurnele pe care snrorile rnele §i eLi mine l-am dar bunicii rnaterne.trecute la rnasa ~i temperamental. dar cu o inima de aur. Intr-un stil ei era sirnpia $i ferrneale lui Granny ~i stilul complet diterit de eel al Reginei Elena. de surorile mele ~i de mineflindci Dumnezeu i-a dar sa rraiasca nouazeci §i ~ap{e de ani. Granny a avut un pronun~at sirnt al umorului ~i a fost 0 persoana original a ~i neconventionalii. Principele Valdemar. o proprietate mai mare decal Bredreje]. plin de traditlile gustate acolo: locului. lnconjurata doar de farnilie sau de priereni. cornun sirntul umorului. fipari afurnati sau rnurati. nu foarte sentimentala. 1a Villefranche-sur-Mer. asa cum sora mea Elena a prirnit numele buni- In special Elena $i ell mine. in care am star de multe ori. Casa ei din Danemarca §i resedinta din sudul Frantei au ram as inriparite in rnmtea 9i inima noastra. A. Desi dotata ell un ascutit spirit de observatie.as de nepotolir verisoarei ei iar felul in care facea sa. Nu-i placea sa-~l arate emotiile. in Vila Iris. atat artistic. pierderile suferire de familia ei. Aperitivul era mereu Smorgasbord.

mama ~i tata. Ca ~i in cazul felurilor de rnancare de la Arnarna. servit Cll melasa... Amama aducea cu ea toata frumuserea . ca §i pe cea din SLLfrageria Mica. ca. Principesa Margm'eta a Danemarcei . C0l11binaria celor doua stiluri atat de complementare a fast o experienja unica penrru noi. impreuna cu Radu ~ieLL mine. in eartea The Royal Table. cop iii. In anul 2002.i ca se servea adesea la Palawl Buckingham. la familia noasrra daneza. R0d gr0d a fost una dintre cele rnai dragi rqete ale Reginei Alexandra a Marii Britanii (nascuta principesa a Danernarcei. fa dinee]e de dupa peeracolele de reatru. un iaurr de casa.mine. peste timp.i deliciul ospitalirarii medireraneene.si in anu11997.. dupa 0 vizira oficiala in Danemarca. A rrebuir sa Ie eel' ajutorul verilor mel danezi §i sii caut pe Internet san In caqHe internaticnale de specialitate. am adus de la Copenhaga la Bucuresti 0 serie de mici obiecre pe care Granny i le lasase mamei. A fast greu de ales 0 re~etii anurne §i arunci am decis sa pun in carte cea mal tipica dintre reate pemfu personaliratea bunicii mele. miitll~iia lui Granny) . Asrfel. Gustul acestui desert imi aduce in mime toata frumusetea ~ifarmecul copilariei mele.. d. Se nurneste R0d gr0d med flede (imposibil de pronunFt pentru cei care IlU cunosc daneza). nu am giisir aproape nici 0 reteta consemnara de Granny. cu no I. ceva din ospitalirarea §i gusrul de a primi rnusafirj ale Principesei Margareta a Danemareei d. intrarea Rornaniei In NATO. prin tesramenr ~i care ramasesera acolo. Am citit de curarid. grecesrl §i italiene . Sum acurn toate la Palatul Elisabera §1 cateva dinrre de impodobesc rnasa din Sufrageria Mare.j J orei de ceai de dupa-amiaza eraTyk maelk (lapre gros). in caretatal meu a sustinut.

.

Purieti rubarba intr-o cratij:a mare ~i presarati deasupra zaharul. dad doriti. pana eand coacazele sunt inmuiate bine. . coacazele rosii. Reduceti foculla mic ~i coritinuati fierberea. acopere cornplet rubarba. smantana deasupra. J Strecurati coacazelesi ruharba. Fierbeti Ia foe mie timp de 10 minute.'QS 24 g (4 tin&urij de fecula de c:arto£ (pute~i folo~i amidon de porumb. Rubarba trebuie sa fie moale. coacaze rosii. pentru Mod de preparare Curatati coacazele ~i indepartati crengurele §i coditele. inainte de a-I introduce cateva ore sau chiar pani a doua zi. fri§ci.(desert cu rubarba. Turnati siropul intr-un bol de sticla. apoi adaugati-o peste zearna de rubarba si coaeize. Adallga~j. Lasati sa se raceasca. pentru a evita sa se intareasca. apoi adaugati apa. presarati putin zahar deasupra. . cartoft} Pureti folasi alaturi de rubarba brice frucre de padure (coacize negre. in boluri miei. Fierbeti la foc rnic. ca un jeleu neintarir. Fierbeti 2-3 minute. inca 5 minute. Se adaugi preferinta fiecaruia. dacl_ nu gasiri rn lhagazine fecula de.nd tot timpul. panii dud siropul devine rnai gros. zmeura. in continuare. Indepartati-o ) R0D GR0D MED FL0DE de pe foe. Indepartati-l de pe foe. Intr-un bol mic. amestecati repede pana compozitie omogena. pana cand cornpozitia devine un sirop gros 9i translucid. dar eu prefer cornbinaria de rubarba ~i coacaze rosii. coacazc rosii §i srnantana dulce) Ingrediente Pentru 6 persaane 5GO g de rubarba (numai ijekj lndepartari fmmele. car~ nu sum bune d'e mancar) SOD g de coaciize ro§ii 600 ml de apia" destjll Ca't sa aCQpere fruetde din Gati 160-180 g de ~ahaf l. iar semintele ies din fruct.care rrebuie sa Servire Serviti rece. flindoi este gustul copilariei rnele. dupa grasa sau sirnpla. dia~i caperele si orice resturi de frunze (sunt nocive pentru organism). la frigider. cirese. inconrinuu. Masurati J cantitatea de zeama rezulrata §i puneti-o inapoi in cratita. amested. Taiati rubarba In buciti de 1 ern marirne. pe urrna adaugati zahar dupa gust. capsuni). Spalap tiiele de rubarba. Purieti la foc potrivit §i amestecat. purieti fecula de cartofi sau a111idOI1uI de porurnb cand obtineti 0 ell api reee.

cand esre luara in [amilie. Dupa 2001. Regele a Aiem 0 mare deseoperire culinara: i-a placut atar de mult prajirura. carnea simplu preparata sau supele. din loe In loe §i din casji In casa. rata prefera un pahar de yin rose dulce. ei gustii. dar pranzurile eu pario'fii mei sunt lnrordeauna scurte ~i simple. In casa §i III ~ara lor. Una dinrre reretele lui preferate este New York Cheesecake. aldi. Regina Elena sau Principesa Margareta..Atunci cind merge in vizirii undeva. branza nu e coapra odata cu aluatul. proaspata. In acea vacanta. prajimr:i pe care tara a preferar-o mereu esre spuma de ciocolata. Aeest lueru Ii da 0 nota de prospetirne ~i de lejeritare . "Tatal Nostru". Cele mal tirnpurii aminriri despre tatal melt sum din Anglia. mal dulce ad mal coricentrata in cacao.Exisra ?i 0 varianra de Cheesecake cu branza coapta. maesrrul bucatar de la Palatul Elisabeta. uneori. Mal oncruoasa ori mai spumoasa. de-a Iungul vietii. o .. incepe la ora 18. rareori 11vei auzi facfl. in tirnp ce tatal meu prefera l. 0 spune tn mod discret. acolo unde mi-arn petrecut primii ani din viara. Regina se lipseste bucuroasa de desert. bucuria de a fl gazde. incat a trebuit sa i-o gatesc mereu ~irnereu. esre un desert pe care il gas~ti pe toate rneridianele lurnil. traditia ospitalitatii in felulin care au ficm-o bunieile. In prirnul an 101 Universitatea din Edinburgh. numlt tutor. spuma de ciocolata. Amandai parintif mei slim lndiferemi la salare §i prefera legumele. Am privit prajitura cu suspiciune. el venea sa spunii. inainte de a adormi. iar atunci cand ia masa. Este 111Sa un fin cunoscator al artei culinare ~i. New York Cheesecake seamana en pasca romaneasei cu branza. In tirnp ce mama alege putin Yin rosu demisec. Ollie-a permis asa ceva.l1daprecieri legate de bucate. RegeJe obisnuia sii bea un pahar de Sangria la pranz. Regele nu are preferinre culinare prea rnulte. Prezenta tatei rna face sa mol simt ocrotita.nghepta.TATA egele Miha. Clnd rn-arn intors la Versoix. dar aceasta irn] place mal purin. rugandu-l sa-ml spuna dacae buna Salt nu. In fieeare seara. la prajitura americana. Apreciaza discrer felurile bune de mancare. cateva feluri de mincare pe care le-a pastrat printre favoritele lui. a fest rnereu ernul care s-a afIat inrotdeauna lioga mine .i nu este eeea ee s-ar putea nurni un gurmand. dupa multi ani deasteptare. In anii perrecuti la Versoix .. am incercat sa. Parinfi'i mei nu au pasrrar.30 si nu dureaza niciodara pre-d mule. mi-arn dat seama ea era unul dintre cele mal bunt feluri rnancare vreodara. am gustat pentru prima oara New York Cheesecake. Regde ~i Regina au inceput sa prirneasca rnusafiri la Palatul Elisabeta §i. prepar prajitura acasa. R Taral mel! a avut. La prima vedere. Profesorul era un american ~i a considerar firesc sa ne famiiiarizeze eLI rererele ~arji lui . Viata petrecuta In exi]. falosind sfaturile celor de la restaurantul din Edinburgh. ell surorile mele §i eu mine. Iar cina. dar diferenp este ca. ci asezata deasupra.. la Savar$in. mai ales cea ell caramel. de-a lungul anilor. nu mi s-a parut mare lucru. Varianra noastra de spumi de ciocolara este eea propusa de Eugenia. alaturi de noi. La desert. De atunci. arunci cand ceva it acrage arenria. gusrind-o. 111 prima vacanta de studenta. l-am oferir ratei 0 felie. cariva studenti am fost invitati la pranz de profesorul nOSCH! principal. Retera are 0 poveste a ei. dar.

rni-a spus a doua zi. la Versoix. penrru parin!ii rnei ~j rnusafirii lo[. vegetariana ~i cu 0 aroma ametiroare. tata a acceptatsa-mi oEere ptlrta con peIto. Este 0 mancare specific italieneasca. care nu vorbeste niciodara prea rnult. 1mi aduc aminre ci am gilti! odara. ware trecure prin mixer. la pranz. ell ulei de mas-line ~i cu 0 pasta obtlnuta din busuioc proaspat ~i muguri de pin. In care pasrele. se cornbina cu parmezan. de regula spaghetti. Tara. di ar dori sa guste din nou "chestia aceea verde".5 .Ca fe! principal.pasta conpesto. 2.

Amestecati bine. se pot folosi dteva frunze proaspete de busuioc. usturoiul ~i uleiul. lntr-unmixer. Esre un fd de mancare direct ce nu poate veni de fa ervit in farfurii.uga~i trunzele de busuioc In mixer in manunchiuri mici.u adauga\i parruezanul. Pentru din platoul eu ornare. I Peste. puneti inrr-un vas adaugari parrnezanul arnestecand eu 0 lingura de lemn. Va trebui sa opriti mixerul din clnd In cand. cat §i farfuriile sa fie bine incalzite dinainte.i riki~i 200 ml de ulei de masline 2-3 linguri de parmezan ras pu~jnasafe de mare fara sa sfa. ~ Dad In Itaiia. sii folositi) ~i (dad.. Nu le fierberi decat atunci dod pesto esre gara. Cand obtineti 0 1 pachet de 500 g de spaghetti (100 g de persoafla) 5 rnaini pline de fmme de busuioc proaspat (fad ecdire) 4-5 ca~ei de usturoi (optional) pasta groasa §j §i ornogena. fii. mugurii de pin. flindci\ aces". care rrebuie sa [amana corisistente. mixer.PASTA CON PESTO Ingrediente . penrm a Impinge frunzele mai bine in amestec. Fiecare musafir trebuie bucatarie. ca tori doriri sa pregariri sosul pcstlJ dinainrc §i sii-I pas!rari Ia congelaror. apoi mixati-Ie eu rnugurii de pin. Pasrele trebuie servite imediat dupa fierbere. Este bine ea arat platoul. Ada. 26 . destul de 80 g de muguri de pin pr:iji~i . rotunde. prefera sa presare parmezan pe paste. Adaugarl parmezanul dupa ce afi decongelar sosul. nu sf'idmicioase. Servqi eu parmezan alaruri. nu sc inghearii bine.ramari ~i adiiugati sosul pesto. etala Mod de preparare Pastele se fierb conform instructiurrilor de pe pacher. doriti Pentru 4-5 persoane I mixati-le. Asta inseamna au fost puse In apa nerbinte §.i esre semnul ca pastele paste. rnesenii sa se aseze repede pe scaunele Lor de la masa ~i sa a~tepte servirea felu1ui. usturoiul puneti uleiul de masline. pasrele. scoateri din ras. Scurgeri pasrele. n. sa se serveasca exista obiceiul ca bucararul sa srrige din bucararie: "la pasta e burara".ndcii unii VOl' cat pencm a mai bine frumusetea culorilor ingrediem:elor. Servire Pastele se servesc din plato uri mari. in oricare dintre refete.

.

.

.lbenu§ud ~i puneri-Ie deoparte. Preferabil este. lnsa. Servire Tiirnati in cupe §i serviti de la frigider. Mod de preparare Separati albusurile de ga. ca servirea la masa a fiecarui oaspere sa se fad din bolul mare de spuma de ciocolaci. Arnestecati la bain-marie srnantana dulce ell ciocolata. Folositi rnixerul sau relul pemru a bare albusurile lmpreuna ell zaharul.. Adauga~i-]e peste cornpozitia s-a 250 g de smantana dulce lichida 150 g de ci colata amiiruie 2 aua 2 linguri de zahar raci. Noua cornpozitie se flerbe timp de I minut (asrfel Incac sa nu fie cruda). Cand ingredientele se ropesc 9i devin omogene. Se poate servi ~i cu piscoturi alaturi.SpUMA DE CIOCOLATA Ingrediente Pentru 4 persoane adauga~i galbenll~llrile. de ciocolata ~i galbenu~ doar cand rasturnand permanem de lernn. Lasati ia frigider tirnp user ~i amestecati conrinurul ell lingura de cateva ore. ca pemru bezea.

£ira. s. piersici.NEW YORK CHEESECAKE Ingredien te Peatru 8-10 petsoane Blatul: 300 g de bisculti digestivi.nu se Iipeasca (se poate pune pentru a usura taierea §i hattie de copt. se poate adauga purina scortisoara. pentru fri~d. nu averi afine. Dad.rna~lrnarunt 50 g de <zahar roo 80-95 g de unt ropir 1 I1ngurira de scortisoara (optional) Urnplnrura: 1 plie de gelatin a ra6i aroma zoo 1 praf de sate g de smantaRa grasa 200 g de smant~ma dulce. §i arnestecati pan aluatul sa. 30 . Puneri intr-un zaharul. Ungeti in diarnetru eLL etansa si-i puteti sfarama cu un suci (Or). cap~uni sau alte fmete) 60 mL de ap:i rece 450 g de branza cremoasa. Sosul care se toarna deasupra (afine ~nsiropate)! nufnit 1n engl€zii topping: 200 g de afine (dad. pasta. pureti pune zmeura. Mod de preparare Blarul: Fadmipti biscuitii intr-un (alternativ. 0 pentru ca castron rnijlociu biscuitii sfaramati~i unrul topit. adaugand conserva de supa sau eu unt 0 tava rotunda de rartii de 20-23 em 0 9) puneti folie de alurniniu. doriti. '1i puteti pune inrr-o 0 robot de bucatarie punga eu inchidere ingrediencele se omogenizeaza §i formeaza 0. Philadelphia 100-150 g de zahar marca 2 11 nguri de apa 100 g de zahar ros Puteri dubla cantiratea de ingrediente pentm topping. a cand scoaterea blatului din cava). dupa gust.

.

fara bordura). arnestecand p3:t'li ee cornpozitia devine omogeni. Puneti la frigider pina se intareste (minimum 4 ore S. se inrareste. Servire Treceti eu paleta de. arnestecati La foe mic pana se dizolva. se raceasca. acoperiti aluatul eu 0 folie de plastic si puneti-I in frigider. apoi adaugati incct amestecul de 5111antina in compozitia crernoasa de Philadephia. crerna moale. Adaugati zaharul §i sarea §i continuati sa arnestecati pani compozitia devine usoara Intrcun casrron curarbareti smantana §i pufoasi. prajiturii inainte Umplutura: Diluari gelatina in apa rece. jur-imprejurul sa indepartari marginea tavii. invartiri tlgaia. Turnari tetul peste blarul de biscuiti fi uniformizari suprafata eremei. introducer cutitul 'in apafierbinte.itia se ingroa§a §i se trans- sro- forma inrr-un sirop mal inehegat. Turnati afinele reci §i siropul peste Cheesecakesi serviti rece. in simp. afinele crude ramase. aruncari aflnele fierce §i lasati siropul sa se raceasca la temperatura camerei. Conrinuati sa fierbeti la foe mediu. Cand amesteeul fierbe. Adaugari incet gelatina. . Aflnele cu sirop: Puneri 1ntr-o tigaie 1a foe mediu o treirne din afine. pana cand cornpoz. plna dnd zaharul se topqte 91 afinele se rama.5 ern) folosind spatele unei linguri sau fundul unui pahar. Turnaji srnantana grasa peste fri§ca obtinuta. taierea §i ridicarea se vor face mai usor.Pre sari binepasra de biscuiti pe fundul §i pe laturile ravii (aproximativ 2.Arnestecati §i purieti la frigider. Daca ati folosit hartie de copt. Bateti branza Philadelphia eu mixerul sau eu telul pina devine 0 Mutati usor prajirura pe placoul de servire (acesta trebuiesa Be plat. rnai bine. ea sa. Adaugati. Pe pagina aldturata: Principesa Margareta it Regele Mihai . Cat tirnp preg-ati~i urnplutura. cu doua linguride apa §i 100 g de zahar. dulce pentru fri§ca pana. peste noapte). lnainte sa tiia~i prajirura.lU. Strecurati siropul intr-un castron. pentru a disrribui uniform lichidul.

I .

. lllVara sa fie infirrniera rnilirara. nu 0 voi uita niciodata. iar cativa considerati M s6nfi. pentm 0 vreme . cand parin~ii au incepur sa lucreze la gra. l!1sa. nesterse. Apci a~[eapta dmp de patruzeci ~i patru de ani pentru a pune piciorul in ~ara al carei nume 11poarta. Parisul. uncle taiam eli un cutit mic §i ascurir ghioceii. de cat de rnulta rabdare trebuie fi avut nevoie Regina. Ia picnic. retezate de n01 eu cutirul. in ciutare de spoman. §J ca. continua viata militara pana la sfaqitul razboiului in Maroc. de simplu. aflata undeva la estul Europei. Tot ea ne-a spus noua. Fiorile albe eli tulpinele mici. gatind..dina lor de legume.) §i sa fie avansata la gradul de locorenent. coplilor. 1mi aduc arninre cu placere despre iesirile In natura. Cand eram copii ea 1§.i animale dornesrice. erarn lndragostiri de acesre escapade In Dariemarca. La fel. precurn §i la mica lor gospodari. In vacante sau In clipele lib ere. viata noasrrii s-a schirnbar 'intrucfrva. unii dintre ei eroi. conduce jeep-uri peste campuri mlnate. Copii Rind. Imi aminresc anii copilariei mele din Anglia. mama ne invap sa. Mesele noastre. ea ~i ouale. Mama ne-a spus rnereu ei iubeste orasul ei natal. pentru a-l pune In cos. ci alta. Luxemburg. francez ~ia une] principese daneze. un loc in care "trotuarele canta". fie pranzuri 34 . de nou. 0 buna parte din zi 10 jurul aragazului.Am spus rnereu cii SOEa mea Elena §i ell mine sa am crescut Intr-o ferma de pasarl. dupa rrecerea anilor. pline de sevii.L peuecea. £lid. dar ~i "arta" curararii pestelui §i pregatirii lui pe gratar. Irina a venit mal taniu.e eu pasari :. a unui principe . iar senzatia aceea a oului proaspat. Italia. Elena §i cu mine ne duceam sa culegem Quale din cuibar. Regina a fosr 0 arnaroare a rneselor 111 aer liber. un om care a fugit rnereu de conveniente. inrreaga ei \fia~a a gravitat 10 jurul acestei ~iirj. rnesele In famille erau simple §i autentice. Italia sau Elvetia ~idesigur. ca viata a tras-o de maned! ~i i-a ararat ca tara ei nu este eea 1n care s-a niiscut. viata de zi eu zi. primavara. Mama nu a fost nlciodata 0 pasionata a bucatariei. ia pane Ia razboi la 19 ani. in mica noastra ferma. pentru Elena ~ipemm mine. mecanicsisofer de ambulanta. Mama a avut 0 via~a ca 0 pagini'i de roman: refugiata la varsta de 16 ani. Dupa ce ne-arn rnurar In Elveria. un pamanr nurnit Romania. Mama ne ducea sau ne aducea de la §coaHi. Prinrre striimo~ii ei se numara multi care au purtat desrinele Europei pe umerii lor. Cand eram rnici. pe fiecare dintre 1101. imi raman ~i asrazi in minte. Regina a fast rnereu a personalitate aurenrica. Algeria. iar Sofia ~i Maria si-au peuecut copilaria mal degrabi In Elveria. a carligelor ~imornelii. Ne-a ararat ware secretele pregaririi unditei.MAMA ama mea s-a naSCU! in Franta. Cosurile ei penrru picnic erau alciruite cu arra. In Anglia. caldur. mama ne lua eli ea in padure. ?i-all d~dgat astfel exisrenta. pescuim in lacul Leman. zi de zi. Avearn 0 parte din legume ~i fruete. Iml Inchipui astszi. Germania. penrru ca in 1945 sii prirrieasca decoraria franceza «La Croix de Guerre. cand illuam tn mana.

mai ales de Craciun. A trebuit sa lncercarn torul. Via rica. ca gamirura la traditionala prajirura de Craciun. Chiar ~i astazl. ~i alrul mai lichid.. UnLLl dintre felurile pe care parintii mei le-au pastrat ani de zile In meniullor 3. Mai de curand. phon pudding. iar astazi putine sum felurile de rnancare pe care sa le placa. asa cum l-au descoperir in Corsica. cu multi invitati.dding esre un fel de cozonae cu multe fructe confiate facue eu zahiir nerafinat (melasa) §i care se fierbe la bain-marie . iar rezulrarele au fost. mal ales atunci dind era tn Danemarca. r oroeu1 nostru esre ca nu se maninca dedit 0 data pe an. a rnamei. In final. intr-adevar. In familia noastra. Traditional. apdar. sa includ 0 si ngura reteta. Esre prajmua pe care noi am avur-o lototdeauoa la Craciun.. se bucurau rnereu de prezenp ei scinteietoare. alnvatat a fad un ztlbaglione foarte bun. Regina a fast intordeauna un maestru in prepararea acestui delicios desert. plum p~tdding se serveste cu doua sosuri dulci . dimpotriva. pe care tl prepara rnereu Regina . care nu i-au spus rnare lucru. tn §ederile de la Siivar§in. plina de urnor §i spirit de observatie. rnaestrul nosrru bucatar de la Savaqin. au descoperir gusturi ~i retete pe care Ie-au mancat apoi cu placere. iar in vizitele lor in lume. eu anii. fiindca este 0 bambi cu calorii. pe care tl Regina Ana a Romaniei prepar eu de obieei. foarte retinuta eu alirnentele. Regina a avut rar felmi de mancare preferate . zabagtione. Regina nu a citir in viata ei nici a retera de bucatarie. 35 .i sal! cine simple. A fast rnereu un bucarar din insrincr. numit brand)! butter. mama este eea care pregare§te zabaglione. rni-a fosr greu sa pun in cartea mea de bucate vreo feted. mama a ocolit rnereu salatele. PLump~. una de a cireiexactirate sum sigura! Este vorba despre zabaglione. apoi sa notam pe hattie ingrediemele ~i rnodul de pregatire a lor..UnuI mal cremes. din Africa pani in America. A preferat mancarmi eu savoare..A devenit. Marnei i-au placut frLlctde de mare. fast couscous. "diferite": uneori excelente. alteori nu prea! De aceea. Am decls. fie mese formale. Nu i-an placur prea muir mancarurile ell pe§te. Ca ~itaral men.

.

'lrnJlE. *sp6my ere"" 'D..{.-.lCqt '14'9. pana cand cornpozitia devine 0 crerna alba ~iornogena.(6 em. So.ZABAGLIONE Ingrediente Penrru 4 ersoane 6 ga]benu~uri de ou 8 Ii nguri de zahar puru-a 100 ml de \rill.'{ 5a.Slrwli!a Salmon.u 1998 J(iJJfwrollr.6ct '&ny'S 511. am t cind intruna. pana dnd compozitia devine ornogena §i consisrenra. direct din vasul d cllpru. arunci se poate servi la rnasa in upe.Oif'DrwinB 'i(oa. 'If" OnfUlrl'l9Om utli of 9{. Adaugati treptat vinul. biscuiri..f. J(.&~willi its OWl.r. Marsala ~daca nu gasi¥.losiLacrirna lui Ovidiu] Zabaglione se poate rurna pe re pi coturi de sampanie asezate Intr-o cupa de lnghetata au irnpreuna cu tort de frucre.. 37 . Cornpozitia devine groasa i crernoasa... Dad vasul in care s-a pregaric esre unul de cupru (de prcferat).ntPcrrirr'JipSt 1Jrut [oif" ~Htr6ufS Servire Crema zabaglione se serveste ciJdu~a.{(t oj'fVt4fi Jj'm6.1<'"<5 iAurr.'rS ?>{.106(".. Puneti crema la bain-marie. 0 prajirura impla etc. amestecari user circa 15 minute (apa IlU trebuie sa fiarba). pured fQ. llghlfy o.. (jrwl 'lksn "/IINamato Safd. Mod de preparare Frecati cu mixerul galbenLl~urile de ou irnpr una u zaharul pudra." 'XpscmuTJ qratiJI PottJtl.

Prindpesa ELena tl RomAniei Copyright © Antoinette Eugster .

Danernarca. 39 . Atatea calarorii !acute in adolescenta §i la maturirate. Mic-dejunul era plin de tructe de sezon. ana culinara a locului. Ea stie sii le of ere veselie celor din jurul ei. la toare varstele. alaruri de leglllile .Seara. E Elena a fost a gazda prlceputa.Casei Regale. Inrre aratea feluri de mancare preferate a fast desrul de greu de ales. Savar~in ~i Sinaia. LaBucuresti. Experj·enra a fost unica: sora mea a rrebuit sa invete sa fie . Crecia. Parinrii nostri. amuzanei Ji sensibila. Elena. banane mici. mango $1papaya. din care diversitatea traditiilor ~i ana ospitalirarii fae parte. precum currnale. Ei sunr amandoi cunoscatori ai diverselor arome. sotul ei Robin ~i [icolae. Ei au profesiile lor ~i l§i poarta singuri de griji. dublat de talentui sau natural pentru esretic. Astazi. Alexander. au petrecur d.d Elena au un interes aparte fa~ii de ospitalirare §i ana cullnara. A perrecur hmi de zile in India. gusturi §i mircdenil specifice tururor colturilor Iurnii. Elena evita carnea de capra ~i prefera pestele. eu degall~a ~i fannec. Elena a eUIJOSClH bine tradiriile. uneori prea mare rentru ea insa~i. Nieolae §i Ellsabera-Karina. a rners muir in Mrica. Am crescut impreunasi am rjimas legate. ca §i copilaria petrecuta In tari cu 0 viata culturala puternica. A fost un (imp fericit penecut lrnpreuna. mirodenii ~ipqte. Esre generoasa. participat la realizarea diferitelor proiecte din cadrul . Danemarca. Iralia §. Elena §i Alexander l§i petree desrul de mult cimp ill Romania..ELENA ~ena ~i eu mine suntern p:imele~ascute In faJ~ilje. singuruI copil nascut la vrernea aceea. Amandoua avern amintiri dragi din copilarie.Viziunii pe 30 de ani pentru Romania" a. M-am consultat eu Alexander §i Elena. cand parinrii nostri lncercau sa gaseasca un oimin adevarat In exilul lridclungat pe care destinul [[ rezervase pentru ei.i Elvefia. Elena calatoresre 1n tirnpul liber ~i t§1 imbogate§te orizontu] cultural. La inceputul vietii de farnilie. cu instinctui de a-i proteja pe ceilalri. Maria §i ell mine am rners In Sudan ~j am perrecltt cu rotii Craciunul anului 1985. dar ~j in restul Iiirii Elena apare in public sau tn fara camerelor de luat vederi cu gratie. Sofia. rnai ales dind era adolescenta §i til tinerere. Franta. Alexander . i-au format un sirnt pentTu frurnos. Elena are 0 elegan~a ?i un stil lnnascute. Elena a ciilatorir mult. invenrivitatea Elenei depasea cadrul budtariei africane?! com billa felurile italiene §i spaniole eLI ingredientele sudaneze. legume. Sora mea a avut rnereu simr matern. iar ei rni-au trimis rrei retere pe care le-au considerat potrivite penrm carte: 0 delicioasa 1'qed de paste cu sos de usturoi §i anchois. tar diferenta de 181ul1l dintre nor ne-a faClit sa fim mereu apropiare. <ill ajuns la maturitate. Bucataria italiana ii at rage ill mod special prin simplitatea ~i prospepmea gusturilor ei. 0 rereta originala de miella cuptor §i un desert car. ell Craciunul la peste 30 de grade Celsius . Alexander a. Alaturi de al dcilea ei sot. . Pentru pranz. culrura §i. Plata de acolo era plina de culoare §i de diversitate exotica: fructe. are 0 inlrna mare cat Iurnea. inventiva ~j sa combine in mod judicios ceea ce alimentele locale ii ofere au.. preeum Anglia.~iva ani in Sudan. copiii Eleriei. jeleu de rubarba ell sarnpanie. una de aim. mal ales. despre eel dintdi ani petrecuri 111 Anglia. Elveria.

1 pac I et tie 500 ti de paste. Pe un plarou mare special pemm paste. rotund sau oval. lmr-o tigaie. Pestele se va topi In ulei ?i va rezulta un 50S bagat ~iconsistent. precum macaroanele) conform instructiunilor de pe pachet. Dupa ce ad ras coaja de la una dintre lamai. lilmraj ga!ben€ "Coajarasa de 1a 1 limaie ~lbe~ bUfCll? de file de"pe~te riJ'Ichois 1' ure~f [(fIoSt' 0 oooserva. aclallga~i putin usturoi §i purin parmezan ras. Incalziti. sa nu fie starfunicioase. adauga~i. Scoateti usturoiul §i puneti-l pe un prasop de harrie. Apoi adaugari ardeiul iute. Lasa~i sa se prajeasca aproxirnativ un minut.Tastrari uleiul din tigaie.acgi1e[(i lOG g de paste de persoanaJ 12 caret de. uleiul de masline. de 4JU!:boiJ. adauga~j sosul peste paste ~iiamestecari.e 1-2 Iinguri d'e pa rnezan Servire Servi~i fiecare musalir din plataul de pasre. dupa gust. ~icoa]a de lamale.~oane Mod de preparare Pasrele se fierb at dente (adicii sa ramana purin tari. usturoi '(alar! toarte fin . La fiecare portie. zearna de Himaie.ari de ulei. . dURa gun 4ling. Incalzlfi bine uleiul pasrrar de la usturoi §i adauga~i bucatile de file de anchois. lJil1g1iinj sau ~12. dupa guSt. -e m:h:lin. Taiari ustu. roiul in felii foarte fine §i prajiti-l ill ulei pana cind devine user rnaroniu ~i crocant. 40 . Cit cornpozitia este inca. fierbinte.PASTE CU SOS DE USTUROI ~I ANCHOIS Ingredien tc Pentru 4-5 pel. stoarccri-]e pe arnandoua. Farfuriile invitatilor trebuie sa fie incalzite dinainre la cupror. penew a scmge excesul de ulei. dlupa prefedllfe) ardei lute.

.

.

la fiert! . Praji~i Inca purin. prajifi-Ie in ulei in tigaie pana devin moi §i aurii. pdjifi-o 111 ulei pani se rumerieste. puneti bucarile de carne lun'-un ceaun eu pereti gro$i. 2 frunze de dafin sare ~ipiper (dupa gust) 43 . timp de 1%-2 are. Taiati ceapa.i usturoiul ~i rozmarinul. apoi adauga1. Se poate punesi la cuptor. Taiari rnorcovii. in loc de Madeira §i rozrnarin. La sfar$it. 1a 180 C. MieIul poate flinlocuit cu caprioara.I j Ingrediente TOCANA DE MIEL Mod de preparare Arnestecati taina cu sarea §i piperuL Treceti carnea prin Dina condirnentata ~i rumeniri-o cateva minute in ulei III tigaie. pini cand devine maroriie pe to ate partile. cu atat tocana va fl mal gLlstoasa. Porto sec sau vin Marsala) 1 lingura de rozmarin Servire Pureti servi tocana cu m'amaliga sau galu§te arornate cu salvie.spuma de deasupra) ae 2 pahare pline de vin Madeira (Sf poateinlocui cu Sherry. 0 Pentru 6~8 persoane 900 g de carne de mid tiiiata in bUcUti mici 12 cepe mid de ha§ffia 6 morcovi rnici :2 tije de ~dina 2 fire de praz 5 carei de usturoi . tijele de telina. apoi turnati vinul Madeira §i "curap!i" tigaia. :avand griji sa lndepartati. acoperit bine cu capacul. dar cu yin de Po no si salvie. Adaugati consomme-ul de rniel §i frunzele de dafin in ceaun. 1 ceapa mare 100 g de: mina alba ulei de floarea-·soardui 2 litri de consomme pFepatat 1n msa (este de preferar sa folosi~i C(JIt1somme meut din oasele $i resturile carne d€ mid. timp de 3 ore. Cu cat focul este mal rnic §i timpul de flerbere mai mare. Rurneniti bucitile de carne In mai multe serii. la foc foarte mic. Turnati continutul tigaii in eeaunul eu carne. Fierberi pearagaz.ii hasma in bucati de 3 cm. apoi adaugari-le peste carnea din ceaun. care este $i ea delicioasa gatita astfel. prazul . folosind o linguri de Iemn pentru a strange toate resturile cararnelizate.

de 12 ern lungime. amestecati apa.amaie galbenii I plic de praf de copt 2-3 linguri de semin~e e mac Siropul. scobitoarea lese curari. Cand s-a racit. Acesta va.BlatuI: 225 g de unt la temFeratttta camerei 225 g de zahar 125 g de faina 40ua coaja rasa de la 1 l. scoateti prajitura din tava. Este important ca prijitura ~i siropul sa fie fierbinti.. In timp ce prajitura se co ace. InH-un bol. pregatiti siropul.supratara §i turnati deasupra siropul. Adaugati ccaja rasa de la 0 lamaie galbenii ~iamestecati 111 continuare . rncotpora~i ouale unul dice unu] siarnestecari pana cand cornpozitia devine omogena. $i coaceri compozitia la 180° C. Lasati la racir. insearnna d prajitura este gata. Arnestecari totul ca pe un aluat. rnixari sau bateti eu telul untu] §i zaharul palla devin 0 cornpozitie crernoasa §i aproape alba . zaharul ~izearna de la llamai ~ifierbeti timp de 5-10 minute. Puteti servi aiaturi purina smantana dulce (batuta usor) sal! orice fel de fructe de padure rosii. la foe mic. timp de 40 de minute. Arnestecari raina cu praful de copt si semintele de mac. inrepati-o eu 0 furculita pe toara . Tapetati cu hartie de copt 0 tava de cozonac dreptunghiulara. fi absorbit de pfiijituri. dad. Irnediat ee scoateti prajitura din Clip tor. Scoateti-o din cuptor.LEMON DRIZZLE CAKE (0 delicioasa prajitura ell larnaic) Ingrediente Pentru 6-8 persoane Mod de preparare Incilzi~i dinainte cuptorulla 180 C. 0 . 100 ml de ilpa 200 g de zahiir zcsrna de la 2 hlmai galbene Servire Acesr desert esre ideal pentru a fl servit la ceai. Incereati in mijlocul aluatului eu 0 scobitoaresi. 44 . Inn'-o cratita mica. Adaugari-le apoi peste cornpozitia de mal sus.

.

.

elatin. puneti la fiert apa ~i 8-9 linguri de zahar. Cand da in clocor.i. Cel mai bine se prepara primavara..a dizolvara in apa ~i arnestecati pana se g dizolva complet. adaugati resrul de rubarba cu.11tareasca. nu se 5rarame rubarba. Aeeasta a fast una dinrre retetele favorite ale bunicii lui Alexander. Indepartari de pe foe. dad. Pastrati cealalra jumatate din jeleu intr-un lac cald ~i nu-l lasafi sa se lntarcasca. •~ . jeleuh Dizolvati gelacina in pLl!ina api rece (urrnariri instrucriunile de pe pacher). adauga~i rubarba. . Aruncati frunzele de I. rubarba (nu sunt bune de mttncac). 47 . taiati in fa~ii foarte fine Dad siropuI rezultar nu este de culoare fOZ. §! ell biscuiti shortbread.. Indilziri 1/3 din ~ampanie eu 3. zahar puclra. dod rubarba are culoarea roz.RUBARBA CU JELEU DE ~AMPANIE Ingrediente Pentru.. dar TIll sii se 1.. 8-9 linguri de zahar pline varf ~ampanie sau alt vin spumant 750 ml de <lpa 1 plic de gelatina (lOg) 1 sticlade Servire Puneti 0 jurnatate din canritatea de rubarba In 6 pahare de yin.5 linguri de zahar (in funcrie de ripul de sarnpanie . f"ierbeti-15 minute ~istreeurati-I din nou. Adauga~i restul sarnpaniei ~j lasa~i arnestecul 511 se raceasca. dad. trecurari rubarba ~i puneti-o deoparte. Serviti ell fri§c3. Puneri paharele in frigider pana se inraresre gelatina.. adaugafi 100 g de zrneura. pana cand paharul este plin pe jumatate.) Imr-a oala. Gindjeleul din frigider s-a intarit. este rnai putin frageda. Lasati sa se intareasca bine. rubarba nn este destul de roz) coaja de la 1 lamaie galbena. taiata in bucari mici 100 g de zmeura (pentw culoare. A. feliile de larnaie ~i lasa~i 2 minute. dupa gUSt Mod de preparare Rubarba: Curapri tijele de rubarba §i lndepartari atele. 6 p€fSOaae 750 g de rubarba prnaspata. dteva fa§ll fine de coaja de lamaje ~i acoperiti GU compozitia de jeleu rarnasa. Acoperiti ell 0 [umatate din gelatina.sec sau duke) pana devine fierbime apoi adaLlga~. car sa.

.

la Eel ca fiecare dintre noi. ill mod obisnuit.. Wl fragHa. ca 0 potrivindu-si pasii dupa ai lui. intr-o ferma . pasiunca ei pentru animale. Desi rezervara ~i tlmida. arunci dnd ei plecau de acasa pentru cateva zile. Impreuna ell John. prin aceea ca nu este un om prea gW'maud. Modestia si discretia complereaza aura de bunatare a Irinei. pasiunea ei cea rnai mare esre pentru cai. eu paine de porurnb. frareie bunicii noastre. Sora ocazia sarbatorilor mea era in mod special fericita sa fie in gradina de la Tatoi. de mit copil. Regina Elena. dinrre mate animalele parnantului. Irina este diferita de Elena §i de mine. eu mainile "Palo" la spate. din spatele lui. Irina are asrazi 0' ferma J]] care creste anirnale . dar puternica in acelasl timp. De mid a ingrijit pasarile ranite pe care le gasea In gradinii. cildura ~i via~a narurala. orez ~l ciuperci. la 0 ferma. copil. vietati lumina. preferin ~ele Irinei ~i ale lui John sunr puternic influentare de cultura de dincolo de Atlantic. De-a lungul anilor. Ei mi-au trirnis o salata original:\. delicata §i blonda. mergeam adesea la Arena sau 1a de Paste. Irina Ii Elena 49 .Are cai. Irina esre om ell sirnrul dreprarii. Taroi. fiecare clrpadin viata ei acolo unde erau planre. restoase sau pesti. Era incredibil contrastui din tre barbatu] foarte inalr ~i purernie 0 si fetita panda. Este a mare iubiroare de anirnale ~i a trait. mai ales CLL sa radii irezistibil. Irina §i John au raspuns imediat ccrerii mele privind retetele din carte. dupa ataria ani petrecuji In America. Pe Irina a fascinat-o. hamsreri. avea grija de dinii parin~ilor. Mi-a trimis trei retece inca din prima zi. in copilarle. spuneam incercand sa-i imite rnersul..IRINA I rinaa fost. Regele Pavlos. Introvertita ~i visaroare. pasiune pe care 0 jmparra~e~re ell sorul ei. salt neinjelegeri punand care ar H Cand erarn rnici. §i PI' pagina al<ituratli: Principesele Margareta. Dar. Irina. de ca:re este foarte rnandra. Mihai ~i Angelica. pisicile abandonate la marginea drurnului. apoi adolescenra. a fiin~a atrasa de natura. mica. pasari exotice. (asa cum (j se plilTlba III spatele unchiului eu to tii] . imbracara eu roehie 'lana. Irina a iubir inrotdeauna dinii. SOfa mea le-a trans111is copiilor ei. Pireste. Irina. A ales sa traiasci. a adunar in jurul ei cobai. eu bucurie. 0 varianta de mancare rnexicana chilli con carne ~i un fel dellcios eu pui. viata ei. dar are ~i toate celelalre anirnale pe care Ie gase§ti. ea pLltea capax asrfel oricarei "drame" putur sa ne dea rareoale. John Wesley Walker. aproape wadi. plaalba.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful