CURPINS

Revistă fondată în anul 1929 de către Prof. dr. Teodor M. Popescu

Seria a III-a, Anul V, Nr. 2, aprilie-iunie, 2009

1

CUPRINS
COLEGIUL DE REDACŢIE: Preşedinte: Preafericitul Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Membri de onoare: Acad. pr. prof. dr. Mircea PĂCURARIU (SIBIU); Acad. pr. prof. dr. Dumitru POPESCU (BUCUREŞTI); Acad. prof. dr. Emilian POPESCU (IAŞI); PS dr. Hilarion ALFEYEV (VIENA); Pr. prof. dr. John BEHR (CRESTWOOD NY); Pr. prof. dr. John MCGUCKIN (NEW YORK); Pr. prof. dr. Eugen J. PENTIUC (BROOKLINE MA); Prof. dr. Tudor TEOTEOI (BUCUREŞTI). Membri: Pr. prof. dr. Ştefan BUCHIU, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti; Pr. prof. dr. Viorel SAVA, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi; IPS prof. dr. Laurenţiu STREZA, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” din Sibiu; IPS prof. dr. Irineu POPA, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Craiova; Pr. prof. dr. Ioan CHIRILĂ, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca; Pr. prof. dr. Ioan TULCAN, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Arad. Redactori corespondenţi: Lect. dr. Ionuţ-Alexandru TUDORIE, Bucureşti; Pr. conf. dr. Ion VICOVAN, Iaşi; Conf. dr. Paul BRUSANOWSKI, Sibiu; Pr. asist. drd. Cristian-Sebastian SONEA, ClujNapoca; Conf. dr. Mihai-Valentin VLADIMIRESCU, Craiova; Lect. dr. Caius CUŢARU, Arad; Pr. lect. dr. Ionuţ HOLUBEANU, Constanţa; Pr. lect. dr. Radu TASCOVICI, Piteşti; Pr. conf. dr. Ştefan FLOREA, Târgovişte; Pr. lect.. dr. Jan NICOLAE, Alba Iulia; Pr. lect. dr. Viorel POPA, Oradea; Pr. conf. dr. Ionel ENE, Galaţi; Pr. lect. dr. Teofil STAN, Baia-Mare; Asist. dr. Vasile-Adrian CARABĂ, Bucureşti; Drd. Georgică GRIGORIŢĂ, Roma; Dr. Mihai GRIGORE, Erfurt; Marius PORTARU, Roma. Redactor şef: Prof. dr. Remus RUS Redactori: Lect. dr. Adrian MARINESCU, Lect. dr. Alexandru MIHĂILĂ, Asist. drd. Sebastian NAZÂRU Secretar de redacţie: Lect. dr. Ionuţ-Alexandru TUDORIE Corectură: Lect. dr. Constantin GEORGESCU (filolog) Traducere în lb. engleză: Asist. Maria BĂNCILĂ (filolog) Tehnoredactare: Lect. dr. Alexandru MIHĂILĂ Administrator redacţie: Ion-Dragoş VLĂDESCU Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă Director: Dr. Aurelian MARINESCU Tipografia Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă Consilier patriarhal: Pr. Valer ULICAN Coperta şi viziunea grafică a revistei: Doina DUMITRESCU Redacţia: Str. Sf. Ecaterina, Nr. 2-4, cod 040155, Bucureşti, sect. 4, România; OP 53, CP 125; Tel. (+40) 722 620 172; (+40) 21 335 61 17; Fax: (+40) 21 335 07 75; Adresă de corespondenţă: OP 53, CP 125, sect. 4, Bucureşti, România e-mail: studiiteologice@yahoo.com / studiiteologice_expeditie@yahoo.com www.studiiteologice.ro Materialele trimise la redacţie nu se înapoiază. Redacţia îşi rezervă dreptul de a opera modificări atât asupra formei, cât şi a conţinutului materialelor trimise spre publicare şi roagă să fie respectate recomandările postate electronic la următoarea adresă web: www.studiiteologice.editurapatriarhiei.ro/conditii.php

2

.. 7 Diac......................................... Cătălin VATAMANU Legitimitatea filiaţiei divine a regilor davidici ....................................... Dragoş ŞESAN.. note şi comparare cu textul grecesc Adrian MARINESCU) ...................... Observaţii pe marginea capitolului dedicat cultelor din Raportul final al Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România ........... CALIST al Constantinopolului Viaţa Sf. Viorel IONIŢĂ A 4-a Conferinţă Panortodoxă Presinodală Chambésy/Geneva............................. 123 Din SfinÆii PärinÆi ai Bisericii Patr.......................................... 235 3 .............................. 105 Eugen MAFTEI L’image de Dieu et la theologie du Logos dans le traite Contra gentes De incarnatione de Saint Athanase d’Alexandrie ..CURPINS Prolog ........ Grigorie Sinaitul (trad........ 149 Dialog teologic Pr.......................................... Elveţia........................................ introducere..... 6-12 iunie 2009 ........ 5 Studii George-Eugen ENACHE / Adrian-Nicolae PETCU / Ionuţ-Alexandru TUDORIE / Paul BRUSANOWSKI Biserica Ortodoxă Română în anii regimului comunist.

.................................................... Vasile-Adrian CARABĂ) ............................. LAIOU Bizanţul şi cruciadele în secolul al XII-lea: De ce a întârziat cruciada a IV-a? (trad..............................CUPRINS Din Teologia Ortodoxä contemporanä Angeliki E.... 295 4 ................ 255 Cronica ..........................................

care au clarificat mai multe aspecte legate de posibilitatea convocării unui Sfânt şi Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe. Orthodox Diaspora. Elveţia. 235 . Ca urmare a hotărârilor celor patru Conferinţe Panortodoxe (Rhodos 1961. prima întrunire a Comisiei Interortodoxe Pregătitoare a Sfântului şi Marelui Sinod. CHAMBÉSY/GENEVA. Viorel IONIÜÅ A 4-A CONFERINŢĂ PANORTODOXĂ PRESINODALĂ. StTeol 2/2009. ci câţiva ani mai târziu. Elaborarea unor materiale de interes comun pentru toate Bisericile Ortodoxe pe marginea acestor teme avea rostul să faciliteze lucrările conferinţelor care urmau. 1964 şi Chambésy 1968). ELVEŢIA. 235-254 IALOG TEOLOGIC Pr. Biserica Ortodoxă Română a fost singura căreia i s-au încredinţat două teme şi anume: Chestiunea calendarului şi data Paştilor.. 6-12 IUNIE 2009 Keywords: Pan-Orthodox Conference. De aceea prima Conferinţă Panortodoxă Preconcilară nu s-a putut ţine în iulie 1972.A 4-A CONFERINTA PANORTODOXA PRESINODALA. precum şi Iconomia în Biserică.. În luna iulie 1971 a avut loc la Centrul Patriarhiei Ecumenice de la Chambésy. Întrunirea din anul 1971 a propus de asemenea Patriarhiei Ecumenice să convoace prima Conferinţă Panortodoxă Presinodală. care a făcut unele propuneri de revizuire a listei temelor elaborate de prima Conferinţă Panortodoxă şi revăzute de către cea de a 4-a Conferinţă Panortodoxă. Patriarhia Ecumenică a apreciat că nu este potrivit să se convoace prima Conferinţă Presinodală înainte ca Bisericile să fi studiat temele repartizate lor. 1963. pp. care urma să aibă loc în luna iulie 1972. începând cu anul 1971 s-a trecut la faza pregătitoare a acestui sinod. Întrucât a 4-a Conferinţă Panortodoxă repartizase mai multor Biserici Ortodoxe câte una sau mai multe teme spre a fi studiate.

Izvoarele revelaţiei divine. III. conducătorul delegaţiei. Pheidas. Publication périodique du Secrétariat pour la préparation du Saint et Grand Concile de l’Eglise Orthodoxe. desfăşurată tot sub preşedinţia Mitropolitului Meliton de Calcedon şi tot la Chambésy. Readaptarea regulilor bisericeşti privind postul la exigenţele epocii actuale. a stabilit o listă de 10 teme. 1976 la Chambésy. De asemenea. Problema unui calendar comun. 5. Centre Orthodoxe du Patriarchat Œcuménique. Dumitru Popescu. Tot această conferinţă a luat mai multe hotărâri cu privire la dialogul Bisericilor Ortodoxe cu celelalte Biserici creştine. Dipticele. 6. Chestiunea calendarului.Genève. vol. prof. Autonomia şi modul ei de proclamare. libertate. Chambésy . 4. Iconomie şi acribie. Episcopul Antonie Ploieşteanul. Vicar Patriarhal. Încercare de stabilire a unei practici comune a Bisericilor Ortodoxe cu privire la aceasta temă. Bisericile locale erau invitate să prezinte rezultatele studiilor întreprinse pe marginea acestor teme ca un produs ştiinţific şi nu ca o opinie bisericească oficială1. şi pr. Readaptarea rânduielilor bisericeşti privitoare la post. 3. precum şi înlăturarea discriminărilor rasiale. spre a fi prezentate la Sfântul şi Marele Sinod. dr. Impedimente la căsătorie. Definirea normelor 1 Cf. în vederea unei examinări interortodoxe: 1. p. studiul acestei chestiuni în funcţie de hotărârea primului Sinod Ecumenic privitoare la data Paştilor. Relaţiile Bisericilor Ortodoxe cu restul lumii creştine. între 21-28 nov. desfăşurată sub preşedinţia Mitropolitului Meliton de Calcedon. 3. 1979. în legătură cu care urma să se elaboreze texte comune ale tuturor Bisericilor Ortodoxe. 8. Ortodoxia şi mişcarea ecumenică şi 10. Autocefalia şi modul ei de proclamare. Delegaţia Bisericii Ortodoxe Române la prima Conferinţă Panortodoxă Preconcilară a fost formată din Mitropolitul Justin al Moldovei şi Sucevei. 236 . 3. a discutat următoarele teme: 1. Diaspora ortodoxă. Contribuţia Bisericilor Ortodoxe locale la promovarea idealurilor creştine de pace. 2. SYNODICA. această conferinţă a decis să se trimită Bisericilor locale spre studiu special următoarele teme. 1982. editée par Vlassios J. Însemnătatea Bisericii. 9. conducătorul delegaţiei Patriarhiei Ecumenice. 2. precum şi asupra chestiunii sărbătoririi comune a Paştilor de către toţi creştinii în aceeaşi Duminică şi 4. frăţietate şi dragoste între popoare. Codificarea sfintelor canoane şi a prescripţiilor canonice. 2. Impedimentele la căsătorie. 115. 7. ca şi la cooperarea Bisericilor Ortodoxe cu Consiliul Ecumenic al Bisericilor.VIOREL IONITA Prima Conferinţă Panortodoxă Presinodală. 4. între 3-12 sept. Aceste teme erau: 1. Cea de a 2-a Conferinţă Panortodoxă Presinodală.

prof. Acest regulament a fost întru totul respectat la cea de a 4-a Conferinţă Panortodoxă Presinodală. Delegaţia Bisericii Ortodoxe Române la această conferinţă a fost condusă de către Mitropolitul Antonie al Ardealului şi a fost compusă din Mitropolitul Nicolae al Banatului. Dr. Ion Bria şi Părintele Patriarh Daniel. Dumitru Popescu (consilier). Conferinţa din anul 1986 a mai aprobat următoarele texte: 1. Tematica (art.6 nov. . 1986 de către şefii delegaţiilor tuturor Bisericilor Ortodoxe Autocefale. pp. prof. 2 şi 3). pe atunci în calitate de profesor la Institutul Ecumenic de la Bossey. 3. dreptăţii. prof. 1). dr. au făcut parte: Mitropolitul Nicolae al Banatului. 5-9). Aceste texte pregătitoare pentru Sfântul şi Marele Sinod constituie în acelaşi timp importante criterii de orientare a Bisericilor Ortodoxe cu privire la temele respective. 1986). caracterul deciziilor (art. 2. pr. Aprobarea textelor. semnat la 29 oct. SYNODICA VIII. dr. 4. 4). reprezentantul Patriarhiei Ecumenice. 16-19). înlăturarea discriminării rasiale şi altele. Ştefan Alexe (consilier) şi pr. 13-15). prof. Contribuţia Bisericii Ortodoxe la realizarea păcii. facilitând astfel buna desfăşurare a acestei conferinţe. Conferinţa a adoptat o serie de decizii în legătură cu aceste teme. Cea de a 3-a Conferinţă Panortodoxă Presinodală (Chambésy. Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creştine. 28 oct. Vicar Patriarhal. pr. care urmează să fie prezentate Sfântului şi Marelui Sinod.. viitoare în vederea sfinţirii episcopilor aleşi dintre călugării rasofori şi nu numai dintre cei care au depus marea schimă2. desfăşurată sub preşedinţia Mitropolitului Hrisostom de Myra. 2 237 . Compoziţia – preşedintele – secretarul (art. a fraternităţii şi a dragostei dintre popoare. Biserica Ortodoxă şi mişcarea ecumenică. Comisia interortodoxă pregătitoare (art. pe atunci în calitate de Episcop Vicar Patriarhal. Mitropolitul Nifon al Târgoviştei. este normativ pentru convocarea şi desfăşurarea conferinţelor şi a întrunirilor panortodoxe în vederea pregătirii Sfântului şi Marelui Sinod.Genève. grupate în următoarele secţiuni: Introducere (art. libertăţii. condusă de către Mitropolitul Teoctist al Moldovei şi Sucevei. 189-192. Acest regulament. Din delegaţia Bisericii Ortodoxe Române la această conferinţă. pr. 10-12). Les Editions du Centre Orthodoxe. Elveţia. Lucrările conferinţei (art. Importanţa Postului şi a respectării lui astăzi. 1994. Ion Bria.. Convocarea (art. Episcopul Vasile Târgovişteanul. luarea deciziilor. Chambésy . precum şi succesul acesteia. dr.A 4-A CONFERINTA PANORTODOXA PRESINODALA. a elaborat mai întâi un Regulament al Conferinţelor Panortodoxe Preconciliare format din 19 articole.

Dipticele. pp. 3 238 . în calitate de consultant. Timpul necesar pentru elaborarea şi prezentarea studiilor pe marginea acestor teme. trei paragrafe. Autonomia şi modul ei de proclamare şi 4. Conferinţa din anul 1986 a recomandat. Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată la această întrunire prin Mitropolitul Antonie al Ardealului şi pr.VIOREL IONITA Cea de a 3-a conferinţă a considerat că cele trei conferinţe de până atunci au epuizat cea mai mare parte din temele propuse pentru sinod şi au adoptat texte comune. Preşedintele acestei întruniri a fost S. respectiv. Chambésy. Centre Orthodoxe du Patriarchat Œcuménique. Această întrunire a recomandat organizarea unei a doua întruniri a comisiei interortodoxe. precum şi la elaborarea unui proiect de tranziţie cu privire la organizarea diasporei ortodoxe pe regiuni4. care ar urma să precizeze definiţia regiunilor în care se constituie adunări episcopale. potrivit comunicatului final adoptat la această întrunire. 1991. Primul pas pe calea pregătirii celei de a 4-a Conferinţe Panortodoxe Preconciliare l-a constituit întrunirea unei Comisii Interortodoxe Pregătitoare între 10-17 nov. 4 Vezi dosarul intitulat: Commission Interorthodoxe Préparatoire au Saint et Grand Concile. precum şi două articole de câte două şi. Mircea Basarab. Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. în acelaşi timp. ca şi acela privind întrunirile comisiilor interortodoxe pregătitoare a constituit una din cauzele majore ale convocării celei de a 4-a Conferinţe Panortodoxe Preconciliare la o distanţă de 23 de ani faţă de cea precedentă. dr. Scopul acestei întruniri a fost acela de a mijloci un consens al Bisericilor Ortodoxe cu privire la tema Diaspora ortodoxă. 28 octobre — 6 novembre 1986. Procès-Verbaux — Documents. ca cea de a patra conferinţă să dezbată primele patru teme din lista stabilită în anul 1976 şi anume: 1. 1990 la Chambésy. Convocarea celei de a 4-a Conferinţe Panortodoxe Preconciliare urma să aibă loc îndată ce Biserica Greciei va prezenta raportul cu privire la primele trei teme. iar Biserica Ciprului raportul cu privire la diptice. 285. Astfel. 2000. Diaspora ortodoxă. 2. care urmează să fie supuse ad referendum3 acestui sinod. Autocefalia şi modul ei de proclamare. 3. Chambésy. p. Textul adoptat la întrunirea din anul 1990 conţinea o introducere de două paragrafe. pe atunci în calitate de mitropolit de Calcedon. precum şi elaborarea unui regulament cu privire la organizarea şi funcţionarea acestor adunări. 271-272. Acest text a constituit primul document IIIe Conférence Panorthodoxe Préconciliaire. s-a ajuns în unanimitate la redactarea unui document concis şi dens cu privire la criteriile de examinare a acestei chestiuni. Chambèsy-Genève.

p. Această întrunire pregătitoare a elaborat şi adoptat două texte şi anume unul cu privire la Diaspora Ortodoxă. 357. care urma să fie supus celei de a 4-a Conferinţe Panortodoxe Presinodale. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. 1993. precum şi prin proiectul de Regulament privind funcţionarea adunărilor episcopale elaborat de către congresul canoniştilor în anul 1995. 1993. într-o hotărâre sinodală. Potrivit raportului Sectorului Relaţii Bisericeşti şi Interreligioase al Patriarhiei Române din martie 2009. dr.. coordonat pe atunci de către Mitropolitul Damaschin al Elveţiei.. să pregătească un proiect de regulament de funcţionare a adunărilor episcopale. 1993 la Chambésy sub conducerea Mitropolitului Hrisostom de Efes. prof. dr. precum şi acela de a pregăti un text de consens cu privire la autocefalie5. în cadrul şedinţei sale din 24-26 ian. Urmare acestei recomandări. 1991. la care Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată prin Mitropolitul Antonie al Ardealului şi pr.A 4-A CONFERINTA PANORTODOXA PRESINODALA. Ion Bria. de discuţie la cea de a 4-a Conferinţă Panortodoxă Presinodală. Pe baza textelor adoptate la cele două întruniri panortodoxe pregătitoare din anii 1990 şi. ca „la următoarea întrunire a comisiei să fie invitaţi şi reprezentanţii diasporelor ortodoxe de diferite etnii. desfăşurat sub preşedinţia Mitropolitului Damaschin al Elveţiei. Cea de a doua întrunire a Comisiei Interortodoxe Pregătitoare s-a desfăşurat între 7-13 nov. 1995 un congres al canoniştilor. Acest congres. tema privind diaspora ortodoxă Vezi: Commission Interorthodoxe Preparatoire au Saint et Grand Concile. a luat în discuţie propunerile Comisiei Interortodoxe Pregătitoare şi a propus. iar cel de al doilea cu privire la Autocefalie şi modul ei de proclamare. care a constituit cel de al 3-lea document de discuţie la cea de a 4-a Conferinţă Panortodoxă Preconcilară. În comunicatul adoptat la această întrunire se precizează că sarcina şi scopul acesteia au fost de a completa consensul Bisericilor Ortodoxe locale cu privire la diaspora. a elaborat un Proiect de Regulament de funcţionare a adunărilor episcopale din diaspora ortodoxă. cu sarcina de a elabora un proiect pentru acest regulament. 5 239 . 7-13 novembre 1993. Comisia aceasta a solicitat secretariatului pentru pregătirea Sfântului şi Marelui Sinod. Chambésy-Genève. Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată la această întrunire de către Mitropolitul Antonie al Ardealului şi de către pr. respectiv. secretariatul de la Chambésy a organizat între 9-14 apr. care se află sub jurisdicţia canonică a Bisericilor Mame”. Mircea Basarab.

În luna februarie 2009 Patriarhia Ecumenică a trimis invitaţii tuturor Bisericilor Ortodoxe. Ţinând cont de această situaţie. Arhimandrit Inochentie. Alexandru-Gabriel Gherasim. Dr. 1999 a 3-a întrunire a Comisiei Interortodoxe Pregătitoare. Patriarhia Antiohiei: Mitropolit Ioan al Europei Occidentale. Vlasios Fidas (consultant).6 mart. 240 . cu scopul de a definitiva proiectul de text privind autocefalia şi de a elabora proiecte cu privire la autonomie şi la diptice. Teodor Giagou (consultant). pe atunci în calitate de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei şi de către pr. Prof. Arhimandrit Bartolomeu Samaras. secretariatul de la Chambésy a convocat între 28 febr. La această întrunire s-a constatat că timpul disponibil nu era suficient pentru elaborarea textelor aşteptate şi s-a recomandat convocarea unei comisii pregătitoare la o dată ulterioară. Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată la această întrunire prin Părintele Patriarh Daniel. Mitropolit Emmanuel al Franţei. autonomia şi dipticele. Albert Laham. Prof.VIOREL IONITA era pregătită să fie prezentată unei conferinţe panortodoxe. dar rămâneau celelalte teme de pregătit şi anume autocefalia. Dr. Această conferinţă a avut astfel loc la Chambésy între 6-13 iun. Patriarhia Ierusalimului: Mitropolit Hesichios de Capitolia. Delegaţiile Bisericilor Ortodoxe la cea de a 4-a Conferinţă Panortodoxă Presinodală au fost: Patriarhia Ecumenicä: Mitropolit Ioan de Pergamon. . ca acestea să numească delegaţiile lor pentru cea de a 4-a Conferinţă Panortodoxă Presinodală. Georges Galitis (consultant). preşedinte. În acest sens. Protopresbiter Georges Tsetis (consultant). în calitate de consultant. Patriarhia Alexandriei: Mitropolit Serghie al Capului Bunei Speranţe. 2009. secretar. care potrivit recomandării din anul 1986 trebuiau tratate împreună cu tema privind diaspora. Synaxa Intâistătătorilor şi reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe din octombrie 2008 a recomandat convocarea celei de a 4-a Conferinţe Panortodoxe Preconciliare pe parcursul anului 2009 cu scopul de a discuta doar tema privind diaspora ortodoxă. Prof.

. Viorel Ioniţă (consultant). Gajo Gajic (consultant). Pr. Biserica Ciprului: Mitropolit Gheorghe de Pafos. Biserica Ortodoxä Bulgarä: Mitropolit Neofit de Ruse. Episcop Ilie de Filomelio. Ivan Dimitrov. Prof. Arhiepiscop Mark de Berlin. Biserica Ortodoxä din Polonia: Episcop Gheorghe de Siematycze. Prof. Horespiscop Grigorie de Messaoria. Dl Anatolie Churyakov (consultant). Vukasin Milisecici (consultant). Prof. Andrei Kuzma.A 4-A CONFERINTA PANORTODOXA PRESINODALA. Biserica Ortodoxä Sârbä: Episcop Irineu de Baţka. Nicolae Balaşov (consultant). Dr. care a fost oficiată în sobor de mai mulţi 241 16 . Mitropolit Ignatie de Dimitrias şi Almyros. Georges Martzelos (consultant). Biserica Ortodoxä Românä: Mitropolit Irineu al Olteniei. Arhimadrit Justin Anthimiadis (consultant). Pr. Pr. pentru a putea participa cu toţii în Duminica Pogorârii Duhului Sfânt la Sfânta Liturghie în catedrala Centrului Patriarhiei Ecumenice de la Chambésy. Biserica Ortodoxä Rusä: Arhiepiscop Ilarion de Volokolamsk. Biserica Ortodoxä din Cehia öi Slovacia: Episcop Tihon de Komarno. Georges Zviadazde. fost episcop de Herţegovina. Episcop Atanasie. Pr. Biserica Greciei: Mitropolit Hrisostom de Peristerion. Biserica Ortodoxä a Albaniei: Mitropolit Ioan de Korcea. Biserica Ortodoxä a Georgiei: Mitropolit Gherasim de Zukididi şi Tsaissi.. Prof. Dr. Episcop Ciprian Câmpineanul. 6 iunie. Pr. Delegaţii ortodocşi au fost invitaţi să sosească la Geneva în ziua de sâmbătă. Dr.

Mitropolitul Ieremia a subliniat în continuare etapele pregătitoare ale acestei conferinţe. prin care a mulţumit Mitropolitului Damaschin. a prezentat apoi un raport. sub protia Mitropolitului Ioan de Pergam. Expresia „practica şi ordinea canonică” este suficientă. În dimineaţa zilei de luni. a subliniat reprezentantul Bisericii Ortodoxe Române. urările ca această conferinţă să fie încununată de succes spre promovarea unităţii Bisericii Ortodoxe. căci altfel nu se poate ajunge la niciun rezultat. Mitropolitul Ieremia al Elveţiei. Telegrame de mesaje din partea Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe au sosit pe tot parcursul conferinţei. 11 iunie. 8 iunie. la care au asistat toţi delegaţii la conferinţă. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. 1993 şi. Mesajul Părintelui Patriarh Daniel în limba engleză a sosit în ziua de joi. respectiv. 8 iunie. şi a fost singurul mesaj citit în plenară în întregime de către însuşi preşedintele conferinţei. au urmat mesajele cu binecuvântări şi urări de succes din partea conducătorilor delegaţiilor fiecărei Biserici Ortodoxe în ordinea dipticelor. precum şi tuturor întâistătătorilor celorlalte Biserici Ortodoxe. Liturghie. 8 iunie. predecesorul său. preşedintele a prezentat un proiect de mesaj adresat S. pentru activitatea pe care a desfăşurat-o până la pensionarea sa. după-amiază. adoptat la întrunirea pregătitoare din anul 1990. Episcopul Ciprian Câmpineanul a subliniat că nu este înţelept să se adauge referinţe la canoane. după Sf. a transmis din partea Preafericitului Părinte Daniel. cu prilejul prăznuirii Sfintei Treimi. conducătorul delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române. Prima serie de discuţii în legătură cu acest text s-a purtat în jurul întrebării dacă este cazul să se facă referire la canoanele care prevăd întâietatea Patriarhiei Ecumenice.VIOREL IONITA episcopi şi preoţi. respectiv acela de a adopta cele trei texte elaborate în anii 1990. 1995. În ziua de luni. Mitropolitul Irineu al Olteniei. ca şi existenţa într-un oraş a unui singur episcop. secretar pentru pregătirea Sfântului şi Marelui Sinod. s-a trecut la discutarea textului privind diaspora ortodoxă. Înainte de deschiderea lucrărilor. s-a oficiat Sfânta Liturghie în cripta acelui centru. Sale Patriarhului Ecumenic Bartolomeu. Preşedintele a adresat apoi un cuvânt de bunvenit tuturor delegaţilor şi a precizat scopul acestei conferinţe. Lucrările celei de a 4-a Conferinţe Panortodoxe Preconciliare au fost deschise în catedrala acestui centru în dimineaţa zilei de luni. Să nu uităm că acest text a fost adoptat de Biserici şi de aceea nu trebuie adăugat nimic la el. preşedintele întrunirii. membri ai diferitelor delegaţii. precum şi scopul acesteia. În sfârşit. Preşedintele a fost de acord cu propunerea Bisericii Ortodoxe Române. dar a precizat că 242 . căci astfel trebuie adăugate şi alte referinţe.

ţinându-se cont de noile realităţi ale diasporei ortodoxe în urma migraţiei masive de credincioşi ortodocşi spre ţări din afara teritoriilor canonice ale Bisericilor Ortodoxe.A 4-A CONFERINTA PANORTODOXA PRESINODALA. Prima contribuţie de îmbunătăţire a acestui text a venit din partea delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române şi anume în legătură cu lista adunărilor episcopale. Marea Britanie şi Irlanda. După revizuirea textului din anul 1990. Episcopul Ciprian Câmpineanul a propus în numele Bisericii Ortodoxe Române ca. Noua Zeelandă şi Oceania. aceste adunări episcopale au un caracter consultativ şi 2. alineatul c. cu condiţia ca ultimul cuvânt din paragraful 2. Belgia. America de Sud. După mai multe intervenţii cu privire la acelaşi aspect. care se referea la caracterul adunărilor episcopale. arhiepiscopul Ilarion a retras propunerea privind alegerea preşedinţilor adunărilor episcopale. acesta a fost adoptat în unanimitate. Mitropolitul Irineu al Olteniei a propus ca paragraful întâi. Arhiepiscopul Ilarion de Volokolamsk a propus apoi două adaosuri în legătură cu paragraful al 2-lea al textului din anul 1990. Această propunere a fost în final adoptată de către toţi. Germania. Sa trecut apoi la discutarea textului din anul 1993. Elveţia şi Lichtenstein. Ţările scandinave (fără Finlanda).. respectiv. Austria. să se adauge noi regiuni la lista din anul 1993 şi anume (regiunile şi. iar în alineatul 2 al aceluiaşi paragraf să se precizeze doar „adică existenţa unui singur episcop într-un loc”. 243 . Propunerile delegatului Bisericii Ortodoxe Ruse au fost: 1. să nu fie majoritate. ţările marcate în litere italice sunt cele adăugate listei vechi. Australia. cu privire la luarea deciziilor în aceste adunări episcopale. în urma recomandării Bisericii Ortodoxe Române): America de Nord şi America Centrală. Episcopul Ciprian Câmpineanul a precizat că delegaţii Bisericii Ortodoxe Române susţin propunerea Bisericii Ortodoxe Ruse cu privire la luarea deciziilor prin unanimitate. Franţa. alineatul 1 să rămână cum este şi anume să se păstreze expresia „la tradition et la praxis canoniques de l’Eglise orthodoxe”.. deciziile de la această conferinţă nu se mai întorc la sinoadele locale. Italia şi Malta. Olanda şi Luxemburg. După discuţiile care au urmat. ci în unanimitate. iar în lipsa acestuia de către reprezentantul Bisericii care urmează în ordinea dipticelor. Spania şi Portugalia. ci vor fi trimise direct la Sfântul şi Marele Sinod. preşedinţia acestor adunări să fie asigurată prin alegerea celor prezenţi. Cu privire la preşedinţia adunărilor episcopale s-a păstrat propunerea ca aceasta să fie exercitată de drept de către reprezentantul Patriarhiei Ecumenice.

preşedintele (sau un alt membru al adunării episcopale desemnat de către acesta) prezintă faţă de stat. acesta a fost de asemenea adoptat în unanimitate. Lista revăzută cu cele 12 regiuni ale adunărilor episcopale se află în paragraful 3. la bază textele din anii 1990 şi 1993 şi cuprinde şapte paragrafe. articolul 2 din acest Regulament. care. Cu aceste precizări textul din anul 1993 a fost adoptat în unanimitate şi a fost adăugat celui din anul 1990. şi anume cu referire la faptul că adunările episcopale nu pot să anuleze sau să limiteze drepturile episcopilor membri cu privire la competenţele lor administrative şi canonice. societate şi alte organisme religioase poziţia comună a Bisericii Ortodoxe din acea regiune”. conduce lucrările şi prezidează concelebrările. din care paragraful 1 cu două alineate (a şi b) şi paragraful 2 cu trei alineate (a. După precizarea altor aspecte legate de acest Regulament. Au urmat discuţiile pe marginea proiectului de regulament. a fost constituit un comitet de redactare a proiectului de comunicat final. Acest text a fost adoptat. Albert Laham şi pr. Viorel Ioniţă. un alt aspect important în legătură cu textul din anul 1993 se referea la interzicerea înfiinţării unor noi eparhii ortodoxe în diaspora. pe lângă cele existente în anul 1993. rusă şi franceză. dr. Acest comitet a elaborat un proiect de comunicat. La insistenţa delegaţiilor română şi rusă această frază a fost înlăturată. dr. 11 iunie. susţinută de cea a Bisericii Ortodoxe Române. În ziua de joi. Acest Regulament conţine 13 articole cu un total de 32 paragrafe. Textul adoptat de către cea de a 4-a Conferinţă Panortodoxă Presinodală cu privire la diaspora ortodoxă are. a propus apoi un nou paragraf. În acest sens. prof. „preşedintele adunării episcopale convoacă întrunirile acesteia. La sfârşitul conferinţei cele două texte au fost semnate pe fiecare pagină de către fiecare conducător al delegaţiilor celor 14 Biserici Ortodoxe Autocefale. aspecte care se reflectă în paragraful 4. Cu privire la chestiunile care au fost dezbătute pe parcursul întrunirii adunării episcopale şi în legătură cu care s-a luat o hotărâre unanimă. Episcopul Irineu de Baţca. din care au făcut parte: Arhiepiscopul Ilarion de Volokolamsk. În sfârşit. dr. care sau referit mai ales la definirea clară a atribuţiilor preşedinţilor adunărilor episcopale. deci. care a devenit paragraful 5 din textul final.VIOREL IONITA Delegaţia Bisericii Ruse. Vlassios Fidas. iar fiecare delegat a primit la sfârşit câte o copie a acestor documente în câte una din cele trei limbi de lucru ale conferinţei: greacă. după ce a fost discutat şi 244 . b si c). prof.

aniversându-se ziua onomastică a S. s-a renunţat la menţionarea propusă. Sale Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. până în momentul când vor fi adoptate de către Sfântul şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe.. adică imediat după Biserica Ortodoxă Rusă. Fiecare zi a întrunirii a început cu slujba Utreniei şi s-a încheiat cu slujba Vecerniei. pe motivul că acest text va fi accesibil unui cerc larg de cititori care nu cunosc câte şi care sunt Bisericile Ortodoxe. delegaţia Bisericii Ortodoxe Române a propus să fie menţionate în acel text toate Bisericile Ortodoxe. Pentru a se evita o discuţie inutilă la acel moment în legătură cu această temă. care să reglementeze potrivit tradiţiei canonice a Bisericii Ortodoxe situaţia din diaspora ortodoxă. despre care se vorbeşte în acel comunicat şi dintre care este menţionată numai Patriarhia Ecumenică. Aceasta ar fi posibil mai ales dacă fiecare Biserică Ortodoxă Mamă ar încuraja propria diasporă să sprijine implementarea hotărârilor celei de a 4-a Conferinţe Panortodoxe Presinodale. aceste texte oferă un cadru canonic precum şi o serie de linii de orientare. potrivit cărora diaspora ortodoxă ar putea să se organizeze de aşa manieră încât să afirme mai clar unitatea Bisericii Ortodoxe.A 4-A CONFERINTA PANORTODOXA PRESINODALA. ci al 6-lea. ambele slujbe săvârşite în aceiaşi criptă. În legătură cu proiectul de comunicat.. această Biserică nu va mai avea locul al 9-lea. căruia i s-a trimis o telegramă de felicitare în numele întregii conferinţe. Cu toate acestea. 245 . În acest sens se vor întreprinde paşi decisivi pe calea pregătirii Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe. 11 iunie. s-a săvârşit Sfânta Liturghie în cripta centrul de la Chambésy de către Arhimandritul Bartolomeu Samaras. secretarul conferinţei. Cea de a 4-a Conferinţă Panortodoxă Presinodală s-a desfăşurat într-un climat de încredere reciprocă şi de dorinţă comună a tuturor participanţilor de a se ajunge la un text comun. Această propunere a fost respinsă mai ales în urma opoziţiei delegaţiei Bisericii Georgiei. Lucrările fiecărei zile au început cu o scurtă rugăciune şi cu cântarea troparului Rusaliilor în mai multe limbi. În dimineaţa zilei de joi. care a afirmat că după clarificarea temei privind dipticele. Textele aprobate în unanimitate de către această conferinţă au încă un caracter provizoriu. îmbunătăţit în ziua de 12 iunie. a fost adoptat spre a fi dat publicităţii.

să se creeze (sau înfiinţeze) în fiecare din regiunile desemnate mai jos Adunări Episcopale. pe baza principiilor şi a directivelor de mai jos. Această conferinţă. din care să facă parte toţi episcopii recunoscuţi canonic din acea regiune şi care vor continua să fie supuşi aceloraşi jurisdicţii canonice ca şi până în prezent. a examinat chestiunea organizării canonice a diasporei ortodoxe. documente pe care le-a modificat şi aprobat după cum urmează: 1. a) Prezenta conferinţă propune ca. aceasta a discutat documentele aferente prezentate. adică să existe un singur episcop într-un singur loc. de asemenea. Conform articolului 16 din Regulamentul de funcţionare a Conferinţelor Panortodoxe Presinodale. Din acest motiv ea [cea de a 4-a Conferinţă Panortodoxă Presinodală – n. cu acordul unanim al Preafericirilor lor Întâistătătorii Sfintelor Biserici Ortodoxe. 1993 de către Comisia Interortodoxă pregătitoare. trad. 6-13 iunie 2009 DIASPORA ORTODOXÅ Decizie Cea de a 4-a Conferinţă Panortodoxă Presinodală. b) S-a constatat. datorită unor motive de ordin istoric şi pastoral. a) S-a constatat că toate Sfintele Biserici Ortodoxe sunt în unanimitate de acord că problema diasporei ortodoxe trebuie rezolvată cât mai curând posibil şi organizată în conformitate cu ecleziologia ortodoxă şi cu practica şi tradiţia canonică a Bisericii Ortodoxe. când se va pregăti soluţionarea canonică a problemei. A 4-a ConferinÆä Panortodoxä Presinodalä Centrul Ortodox al Patriarhiei Ecumenice Chambésy. delegatul Patriarhiei Ecumenice. convocată de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. sub preşedinţia Înalt Preasfinţitului Mitropolit Ioan de Pergam.] a ajuns la concluzia de a propune crearea unei situaţii tranzitorii. 246 . exprimat pe parcursul întâlnirii lor la Fanar în octombrie 2008. elaborate în 1990 şi. pentru ca acesta să poată trece la soluţionarea canonică a problemei. la care au fost invitate şi reprezentate toate Sfintele Biserici Ortodoxe Autocefale. pe perioada de tranziţie. s-a reunit la Centrul Ortodox al Patriarhiei Ecumenice de la Chambésy. că. Această pregătire nu va trebui să depăşească data convocării viitorului Sfânt şi Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe. care va pregăti terenul pentru o soluţie strict canonică a problemei. respective. 2.VIOREL IONITA Anexa 1. între 6-13 iunie 2009. în stadiul actual nu se poate trece imediat la ordinea strictă a Bisericii cu privire la această chestiune.

Italia şi Malta. Adunări Episcopale vor fi definite după cum urmează: I. Noua Zeelandă şi Oceania. IV. VIII. Austria. Olanda şi Luxemburg. Marea Britanie şi Irlanda. Germania. aflaţi în comuniune canonică cu toate Sfintele Biserici Ortodoxe şi vor fi prezidate de către întâistătătorul jurisdicţiei Bisericii Constantinopolului. b) Aceste adunări vor fi alcătuite din toţi episcopii fiecărei regiuni.. vor fi de asemenea membri ai Adunărilor Episcopale ale acestor regiuni. Elveţia şi Lichtenstein. Aceste adunări. Regiunile în care vor fi create. V. Ţările scandinave (fără Finlanda). etc. preşedintele va fi ales în conformitate cu ordinea dipticelor. Adunările Episcopale nu îi privează pe membrii săi episcopi de competenţele lor cu caracter administrativ şi canonic. în orice caz înainte de convocarea Sfântului şi Marelui Sinod. Spania şi Portugalia. iar. de a sluji mai bine nevoile pastorale ale ortodocşilor care trăiesc în acea regiune. Adunările vor avea un comitet executiv format din ierarhii care prezidează diferitele jurisdicţii existente în acea regiune. de a desfăşura o acţiune comună a tuturor ortodocşilor din fiecare regiune. c) Activitatea şi responsabilitatea acestor Adunări Episcopale va fi de a veghea asupra manifestării unităţii Ortodoxiei. XII. II. care rezidă în diasporă şi au parohii în mai multe regiuni. 5. America de Sud. Episcopii din diasporă. VII. America de Nord şi America Centrală. XI. care sunt constituite pe baza acestei conferinţe. într-o primă etapă. X. 4. 3.A 4-A CONFERINTA PANORTODOXA PRESINODALA. Belgia. Deciziile cu privire la aceste aspecte vor fi luate în unanimitate de către Bisericile reprezentate în adunarea regiunii respective. Australia. de a cultiva învăţământul teologic şi educaţia bisericească. au răspunderea de a completa detaliile regulamentului lor de funcţionare aprobat de către această (conferinţă) şi îl vor pune în aplicare cât mai curând posibil. precum şi a ansamblului societăţii din regiune.. VI. IX. de a reprezenta în comun pe toţi ortodocşii în faţa altor confesiuni. nici nu limitează 247 . Franţa. III. în absenţa acestuia.

Preşedinţii Adunărilor Episcopale convoacă şi prezidează toate întrunirile comune ale episcopilor din regiunea lor (din punct de vedere liturgic. preşedinte (Patriarhia Ecumenică).VIOREL IONITA drepturile acestora în diaspora. Irineu de Baţka (Biserica Ortodoxă Sârbă). 7. pastoral. Ieremia al Elveţiei. Ioan de Korce (Biserica Ortodoxă din Albania). care vor continua să dea socoteală propriilor lor Biserici. Serghie de Capul Bunei Speranţe (Patriarhia Alexandriei). necesită o examinare la nivel panortodox. preşedintele acesteia face apel la Patriarhul Ecumenic pentru a da curs celor de urmare potrivit practicii panortodoxe în vigoare.). Cât priveşte chestiunile de interes comun care. Adunările Episcopale urmăresc formarea unei poziţii comune a Bisericii Ortodoxe cu privire la diferite chestiuni. Irineu al Olteniei (Biserica Ortodoxă Română). Ioan al Europei Occidentale şi Centrale (Patriarhia Antiohiei). Aceasta însă nu îi împiedică pe episcopii membri. destinat să reglementeze de o manieră canonică chestiunea diasporei şi vor face tot ceea ce le va fi posibil pentru a facilita lucrarea Adunărilor Episcopale şi pentru a restabili normalitatea ordinii canonice în diaspora. 6. Hrisostom de Peristerion (Biserica Greciei). Hesichios de Capitolias (Patriarhia Ierusalimului). etc. Gherasim de Zukdidi şi Tsaissi (Biserica Ortodoxă din Georgia). secretar. Neofit de Ruse (Biserica Ortodoxă Bulgară). de a exprima opiniile Bisericilor lor faţă de lume. Bisericile Ortodoxe se angajează să nu recurgă la acte care ar putea aduce prejudicii procesului mai sus menţionat. Viorel IONIŢĂ) 248 . adaptarea la textul adoptat de către cea de a 4-a Conferinţă Panortodoxă Presinodală de pr. administrativ. Georges de Siemiatycze (Biserica Ortodoxă din Polonia). Ilarion de Volokolamsk (Biserica Ortodoxă Rusă). în urma deciziei Adunării Episcopale. Tihon de Komarno (Biserica Ortodoxă din Cehia şi Slovacia). Semnează: Ioan de Pergam. (traducerea proiectului din anul 1990 de Mitropolitul Antonie al Ardealului. Georgios de Paphos (Biserica Ciprului).

Toţi episcopii ortodocşi din fiecare regiune. Episcopii pensionaţi aflaţi în vizită în regiune pot fi invitaţi să participe la Adunări. 6-13 iunie 2009 REGULAMENT DE FUNCÜIONARE A ADUNÅRILOR EPISCOPALE ÎN DIASPORA ORTODOXÅ Decizie Articolul 1. Articolul 4 1. Cât priveşte chestiunile. Articolul 2 Scopul Adunării Episcopale este acela de a manifesta unitatea Bisericii Ortodoxe. 2. care au fost discutate pe parcursul reuniunii Adunării Episcopale şi asupra cărora s-a obţinut o hotărâre unanimă. Preşedintele Adunării Episcopale convoacă reuniunile acesteia. De asemenea. păstra şi dezvolta interesele comunităţilor dependente de episcopii ortodocşi canonici din regiune. un secretar şi un trezorier. sunt membri ai Adunării Episcopale acei dintre episcopii ortodocşi care nu rezidă în regiune. precum şi orice alte funcţiuni pe care Adunarea le-ar putea desemna. 3. 1 sau 2 vice-preşedinţi. a societăţii şi a altor organisme religioase poziţia comună a Bisericii Ortodoxe din regiunea respectivă. Adunarea Episcopală şi Comitetul său Executiv vor avea un Preşedinte. se va urma ordinea dipticelor. 2. se constituie în Adunări Episcopale. în măsura în care îndeplinesc condiţiile din paragraful 1. 249 .A 4-A CONFERINTA PANORTODOXA PRESINODALA. 1. care se găsesc în comuniune canonică cu toate Sfintele Biserici Ortodoxe autocefale locale. A 4-a ConferinÆä Panortodoxä Presinodalä Centrul Ortodox al Patriarhiei Ecumenice Chambésy.. Preşedintele (sau un alt membru al Adunării Episcopale pe care îl va desemna acesta) va prezenta în faţa statului. dar exercită o slujire pastorală în parohiile regiunii respective.. de a promova colaborarea între diferitele Biserici în toate domeniile pastorale şi de a menţine. conduce lucrările şi prezidează concelebrările. printre cele care au fost definite de către cea de a 4-a Conferinţă Panortodoxă Presinodală. Preşedintele este din oficiu cel dintâi dintre prelaţii jurisdicţiei Patriarhiei Ecumenic şi. în absenţa acestuia. dar fără drept de vot. Articolul 3 Adunarea Episcopală va avea un Comitet Executiv format din primii episcopi ai fiecărei Biserici canonice din regiune. Anexa 2.

Coordonarea şi impulsionarea activităţilor de interes comun în domeniile: pastoral. 2. alte confesiuni. în aşa fel încât diversitatea tradiţiilor naţionale să confirme unitatea Ortodoxiei în comuniunea de credinţă şi în legătura dragostei. etc. educative şi pastorale precise ale unei Biserici. educative şi misionare. Pregătirea unui proiect de organizare a ortodocşilor din regiune pe baze canonice. d. precum şi cu alte religii. nici să limiteze drepturile Bisericii acestuia. dintre episcopii membri ai Adunării. Ea trebuie să înregistreze orice judecată referitoare la clerici. al catehezei. organismele naţionale şi interconfesionale. Vice-preşedintele (sau vice-preşedinţii) sunt desemnaţi din oficiu. care nu au o legătură cu Bisericile Ortodoxe autocefale. precum şi relaţia acestora cu Sfintele Biserici Ortodoxe autocefale. al mass-mediei. b.VIOREL IONITA 3. al educaţiei bisericeşti. Secretarul. A veghea şi a contribui la menţinerea unităţii Bisericii Ortodoxe a regiunii în angajamentele sale teologice. din Bisericile care urmează imediat conform ordinii dipticelor. Definiţia câmpului de competenţe (a Adunării Episcopale) nu va putea în niciun caz să se interfereze cu responsabilitatea diocezană a fiecărui episcop. Relaţiile cu alte Biserici creştine şi alte religii. Adunarea Episcopală poate colabora şi cu autoritatea bisericească a acelei Biserici. ecleziologice. c. 250 . spirituale. puterea politică. mass-media. Cu privire la chestiunile lingvistice. în aşa fel încât această judecată să aibă efect în toate Bisericile Ortodoxe din regiune. inclusiv relaţiile acestei Biserici cu organismele internaţionale. Articolul 5 1. caritabile. 2. e. al editării de publicaţii religioase. Articolul 6 1. Sunt de competenţa Adunării Episcopale: a. Tot ce angajează Biserica Ortodoxă în relaţiile sale cu societatea şi cu autorităţile publice. Adunarea Episcopală primeşte şi înregistrează alegerea episcopilor regiunii. al vieţii liturgice. societatea civilă. trezorierul şi alţi responsabili sunt aleşi de Adunare şi pot să nu aibă rangul de episcop. Adunarea Episcopală examinează şi determină statutul canonic al comunităţilor locale din regiune. pronunţată de episcopii lor. 3. canonice.

2. 4.. convocările Adunării Episcopale sunt trimise cu două luni înainte. însărcinate cu probleme liturgice. pastorale. Articolul 8 Cvorumul necesar pentru Comitetul Executiv este de 2/3 din membri. Ea se poate însă reuni ori de câte ori este considerat necesar de către Comitetul Executiv sau la cererea scrisă şi motivată a unei treimi din membrii Adunării Episcopale. pot fi stabilite Comisii prezidate de un episcop. la convocarea Preşedintelui. Ordinea de zi trebuie aprobată la prima sesiune a Adunării şi nu va putea fi modificată decât printr-o hotărâre luată de majoritatea absolută a membrilor prezenţi. fără drept de vot. 2. cu o săptămână înainte. financiare. Hotărârile Adunării Episcopale sunt luate în unanimitate. Articolul 10 1. la convocarea Preşedintelui sau la cererea scrisă şi motivată a unei treimi din membrii săi. potrivit deciziei Adunării Episcopale. Ele vor fi însoţite de ordinea de zi şi de documentele legate de aceasta. Cât despre problemele de interes comun care. De altfel. Articolul 9 Lucrările Adunării Episcopale se desfăşoară în conformitate cu principiile tradiţiei conciliare ortodoxe. educative şi altele. sunt numiţi de către Comitetul Executiv.A 4-A CONFERINTA PANORTODOXA PRESINODALA. necesită o examinare la scară panortodoxă. 3. Prin decizia Adunării Episcopale. În absenţa unor circumstanţe excepţionale. Articolul 7 1. sub conducerea Preşedintelui. clerici sau laici. care îşi asumă astfel responsabilitatea de a supraveghea implementarea deciziilor. membru al Adunării Episcopale. iar pentru Comitetul Executiv. Comitetul Executiv se reuneşte o dată la fiecare trei luni şi de câte ori este necesar. 251 . Articolul 11 1. Preşedintele acesteia le referă Patriarhului Ecumenic pentru a le da urmare după practica panortodoxă.. 2. pot fi chemaţi să participe la lucrările Adunării Episcopale sau ale Comitetului Executiv consilieri şi experţi. Membrii acestor Comisii. Adunarea Episcopală se reuneşte cel puţin o dată pe an. iar pentru Adunare majoritatea absolută a membrilor dimpreună cu Preşedintele.

Ilarion de Volokolamsk (Biserica Ortodoxă Rusă). împărţirea sau desfiinţarea unei Adunări Episcopale existente sau fuzionarea a două sau mai multora dintre aceste Adunări nu se va face decât în urma unei decizii luate de către Synaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe şi la cererea unei Biserici sau a unui Preşedinte al unei Adunări Episcopale adresată Patriarhului Ecumenic.VIOREL IONITA Articolul 12 1. Toate problemele juridice şi financiare privind funcţionarea Adunării Episcopale vor fi decise în contextul legilor civile ale ţărilor pe teritoriul cărora îşi exercită jurisdicţia membrii Adunării Episcopale. Irineu de Baţka (Biserica Ortodoxă Sârbă). adaptarea la textul adoptat de către cea de a 4-a Conferinţă Panortodoxă Presinodală de pr. Articolul 13 Constituirea unei noi Adunări Episcopale. (traducerea proiectului din anul 1993 de Mitropolitul Antonie al Ardealului. preşedinte (Patriarhia Ecumenică). 2. Tihon de Komarno (Biserica Ortodoxă din Cehia şi Slovacia). Ioan de Korce (Biserica Ortodoxă din Albania). potrivit cu nevoile regiunii şi cu respectarea Dreptului Canonic al Bisericii Ortodoxe. Ioan al Europei Occidentale şi Centrale (Patriarhia Antiohiei). Hesichios de Capitolias (Patriarhia Ierusalimului). Adunarea Episcopală va putea să-şi stabilească propriul Regulament interior. Georges de Siemiatycze (Biserica Ortodoxă din Polonia). Serghie de Capul Bunei Speranţe (Patriarhia Alexandriei). spre a completa şi adapta dispoziţiile de mai sus. Hrisostom de Peristerion (Biserica Greciei). Semnează: Ioan de Pergam. secretar. Gherasim de Zukdidi şi Tsaissi (Biserica Ortodoxă din Georgia). Viorel IONIŢĂ) 252 . Ieremia al Elveţiei. Georgios de Paphos (Biserica Ciprului). Irineu al Olteniei (Biserica Ortodoxă Română). Neofit de Ruse (Biserica Ortodoxă Bulgară).

a tradiţiei şi a practicii canonice a Bisericii Ortodoxe. corectate şi completate. exprimat pe parcursul întâlnirii lor la nivel înalt de la Fanar în octombrie 2008. Conferinţa a exprimat dorinţa comună a Bisericilor Ortodoxe de a rezolva problema organizării canonice a diasporei ortodoxe. 2008). cea de a 4-a Conferinţă Panortodoxă Presinodală a fost însărcinată să examineze chestiunea organizării canonice a diasporei ortodoxe. Aceste documente. s-a desfăşurat la Centrul Ortodox al Patriarhiei Ecumenice de la Chambésy. precizate.. Conferinţa a examinat documentele elaborate de către Comisia interortodoxă pregătitoare la cele două întruniri ale sale la Chambésy şi anume aceea din 10-17 noiembrie 1990 şi aceea din 7-13 noiembrie 1993. Înalt Preasfinţitul Mitropolit Ieremia al Elveţiei. delegatul Patriarhiei Ecumenice. La lucrările conferinţei au participat delegaţii Bisericilor Ortodoxe autocefale. cerându-le să se roage şi să binecuvânteze îndeplinirea misiunii lor.A 4-A CONFERINTA PANORTODOXA PRESINODALA. fie transmise prin delegaţii lor. Lucrările s-au desfăşurat sub preşedinţia Înalt Preasfinţitului Mitropolit Ioan de Pergam. între 6-13 iunie 2009. 6-13 iunie 2009 COMUNICAT Cea de a 4-a Conferinţă Panortodoxă Presinodală. la invitaţia Sanctităţii Sale Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. exprimată prin mesajul de la sfârşitul întrunirii lor din Fanar (oct. Lucrările conferinţei au început prin concelebrarea panortodoxă a Sfintei Liturghii. ca urmare a acordului unanim al Preafericirilor lor Întâistătătorii Sfintelor Biserici Ortodoxe locale. în ziua Rusaliilor. Membrii conferinţei au trimis la rândul lor mesaje tuturor Întâistătătorilor Bisericilor locale. cu contribuţia secretarului pentru pregătirea Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe. conform ecleziologiei. Conferinţa a hotărât să înfiinţeze noi Adunări Episcopale în anumite 253 . ca şi documentul elaborat de către congresul canoniştilor întrunit la Chambésy între 9-14 aprilie 1995. au fost adoptate în unanimitate. A 4-a ConferinÆä Panortodoxä Presinodalä Centrul Ortodox al Patriarhiei Ecumenice Chambésy. Anexa 3. Potrivit dorinţei Întâistătătorilor şi delegaţilor Bisericilor Ortodoxe locale. Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe locale au adresat mesaje participanţilor fie trimise direct.. convocată de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. Conferinţa şi-a decis ordinea de zi în şedinţa inaugurală a lucrărilor sale.

franceză de pr. Temele rămase pentru Sfântul şi Marele Sinod. de a exercita împreună slujirea pastorală a credincioşilor din acea regiune şi de a prezenta lumii mărturia lor comună. după ce l-a corectat şi completat. prin care sunt precizate principiile fundamentale de organizare şi funcţionare a acestora. Primii în rang dintre episcopii unei regiuni din cadrul Patriarhiei Ecumenice sunt preşedinţii adunărilor şi. vor fi examinate de către întrunirile următoare ale comisiilor interortodoxe pregătitoare şi vor fi supuse spre aprobare Conferinţelor Panortodoxe Presinodale viitoare. Hotărârile Adunărilor Episcopale sunt luate potrivit principiului unanimităţii Bisericilor reprezentate în cadrul acelor adunări de către episcopii lor. Adunările Episcopale au misiunea de a manifesta şi de a promova unitatea Bisericii Ortodoxe. precum şi ordinea dipticelor. De asemenea. Viorel IONIŢĂ) 254 . 12 iunie 2009. episcopii următori în ordinea dipticelor Bisericilor. din lb. în absenţa lor. adică modalitatea de proclamare a autocefaliei şi a autonomiei. Toţi episcopii Bisericilor Ortodoxe care îşi desfăşoară slujirea lor pastorală în cadrul comunităţilor existente în fiecare din aceste regiuni sunt membrii acelor adunări. (trad. Conferinţa a aprobat proiectul de Regulament al Adunărilor Episcopale. adică a credincioşilor ortodocşi stabiliţi în regiuni din afara frontierelor tradiţionale ale Bisericilor Ortodoxe locale.VIOREL IONITA regiuni ale lumii. Semnează: Mitropolitul Ioan de Pergam: Preşedintele Conferinţei. pentru a reglementa chestiunea diasporei. Chambésy.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful