Staţiunea este amplasată în centrul comunei Bălţăteşti, judetul Neamt, fiind situată la 33 km N de reşedinta judeţului municipiul Piatra Neamt

şi la 12 km, de oraşul Tg. Neamţ, pe drumul national 15C, care face legătura între cele doua localităţi . În 1810 principele Gheorghe Cantacuzino, proprietarul moşiei Bălţăteşti, află de existenţa unor “izvoare tămăduitoare” pe pământul său, de unde apa era scoasă şi transportată la Mănăstirea Văratec, unde servea la tratamentul reumatismului. În apropierea acestor izvoare, în număr de trei, amenajate din vechime şi numite de către săteni ,,fântânile cu slatină rea”, principele construieşte două barăci din lemn, folosite pentru băi de către familie şi cunoscuţi. Băile cu slatină erau utilizate în tratamentul reumatismului, a guturaiului, a afecţiunilor de piele. După 1850 proprietarul din acea vreme al moşiei, principele Ştirbei, construieşte stabilimentul balnear, pe care îl vinde, în 1878, doctorului Dimitrie Cantemir. Acesta transformă “stabilimentul de slatină” într-o adevărată staţiune, construind cea mai mare parte a clădirilor şi a instalaţiilor. Tot doctorului Cantemir i se datorează şi descoperirea unui al patrulea izvor de apă sărată, folosit pentru cura internă, şi încercarea de introducere în circuitul farmaceutic a “sării de Bălţăteşti”, solvent cu efecte purgative şi diuretice. Pe durata Primului Război Mondial staţiunea este transformată în spital militar şi suferă importante deteriorări. Noii proprietari, doctorii Lazăr şi David Goldhamer, fac reparaţiile necesare, iar staţiunea Bălţăteşti mai cunoaşte o perioadă de prosperitate, până în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Naţionalizate în 1948 şi trecute în administraţia Staţiunii Balneoclimaterice Slănic Moldova, băile sunt sporadic folosite până în 1971, când intră în reparaţii capitale şi chiar după încheierea acestora, în 1973, gradul de frecventare a staţiunii se situează, în medie, sub 50% din capacitate. După 1989 staţiunea este trecută pentru o perioadă în administraţia Direcţiei de Asistenţă Medicală a Ministerului Apărării Naţionale, iar din 2000 primeşte rangul de Sanatoriu Balneoclimateric şi de Recuperare Medicală. Astăzi izvoarele de apă minerală de la Bălţăteşti sunt recomandate pentru tratarea, prin cură internă, a maladiilor aparatului digestiv, a obezităţii, a afecţiunilor catarale, precum şi prin vindecarea limfatismului, a afecţiunilor sistemului nervos, a paraliziilor, a afecţiunilor pielii prin cură externă (băi). Statiunea Bălţăteşti se bucură de un climat moderat, iar existenţa izvoarelor de ape minerale cu un conţinut foarte ridicat în săruri plasează Sanatoriul de Balneofizioterapie şi Recuperare Medicala "Dr. Dimitrie Cantemir" Baltatesti din punct de vedere curativ, la nivelul zonelor turistice europene: KARLSBAD, VICH . Serviciile medicale balneofizioterapeutice şi de recuperare medicală se desfăşoară în cele 75 de cabinete ale bazei de tratament: Cabinete electrofizioterapie: curenţi diadinamici, curenţi interferenţiali, ultrasunete, nemectrodyn, magnetodiaflux, aerosoli, laser terapie, duş subacval, băi galvanice 4 celulare, aerodyne Cabinete bai NaCl, 40 de cabine; Impachetări cu nămol; Băi plante; Parafină; Masaj; Bazin hidrokinetoterapie, capacitate 25 persoane, Sauna, capacitate 10 persoane. Sarea medicinală de Bălţăteşti Renumită pentru eficacitate în ameliorarea multor afecţiuni reumatismale şi ginecologice, sarea medicinală de Bălţăteşti, clorosodică, sulfatată, calcică, bromurată şi magneziană, este un produs natural obţinut pe cale industrială prin fierberea şi evaporarea apelor din izvoarele minerale. Folosită în cura externă la domiciliu, sarea de Bălţăteşti constituie un excelent factor terapeutic natural foarte solicitat în primul rând pentru suferinzii ce n-au timp necesar pentru tratament în staţiune.

Are un microclimat specific zonei colinare. când este inaugurată o nouă bază de tratament. probabil. cu o circulaţie atmosferică moderată şi fără temperaturi excesive. Într-o primă etapă izvoarele sunt captate. Persoanele suferinde pot lua gratis apă din fântâni. Aerul este bogat în ioni negativi. şi cel terapeutic. mult timp după aceea (până spre 1970) staţiunea Oglinzi a fost închisă. mai ales în ultimii doi ani ai acesteia. Conform datelor obţinute de la Institutul Naţional de Balneologie. se află Staţiunea Oglinzi. asemănătoare fiind cu cele de la Karlovy Vary. apele minerale terapeutice de la Oglinzi se situează pe locul cinci în Europa. fiind vizitată de un număr mare de pacienţi. reumatismul. aflată sub supravegherea medicilor de la spitalul din Târgu Neamţ. iar tratamentele se realizează la domiciliu. diverse boli ale pielii. Se tratau aici anemii. Neamţ. în lipsa fondurilor pentru reparaţii. imobilul urmând să găzduiască baza de tratament şi renovarea celor două hoteluri deja existente. la numai 15 Km spre nord. Astăzi. S-au refăcut analizele microbiologice şi fizico-chimice ale apelor (izvoarele nu au mai fost exploatate de multă vreme) şi s-a stabilit profilul terapeutic: sunt indicate pentru tratarea afecţiunilor reumatismale.În apropiere de Bălţăteşti. staţiunea va fi renovată. sodice. este ozonat şi are un efect tonifiant asupra organismului. Izvoarele cu apă sărată au fost cunoscute şi exploatate de către populaţia primelor aşezări din zonă. în urma unui parteneriat încheiat între SIF Transilvania şi Consiliul local din Tg. anul următor băile fiind date în folosinţă. băile funcţionează cu numai două pavilioane până în 1998. Pe fondul general al reconsiderării la scară industrială a resurselor naturale din a doua jumătate a aceluiaşi secol. comparându-le cu ape minerale celebre din Europa şi insistând asupra calităţilor deosebite şi mai ales asupra disponibilităţii acestora pentru întreaga populaţie. cu circa 300 de locuri de cazare. Până spre mijlocul secolului al XIX-lea localnicii folosesc apa izvoarelor din Poiana Dăscăliţei fără o supraveghere medicală. unul din scopurile urmărite fiind. care fac demersuri pentru analizarea compoziţiei apei. În timpul conflagraţiei. apoi pentru instalarea în apropierea lor a unor stabilimente balneare. boli ale sistemului nervos. clădirile băilor au suferit distrugeri mari. neurologice periferice şi ginecologice. în baza unui certificat medical emis de medicul oraşului sau de către spital. Redeschise în 1988. Până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial staţiunea a cunoscut o perioadă de prosperitate. . Aprobarea pentru construirea stabilimentului balnear este obţinută în 1892. în special ca urmare a încercărilor din ce în ce mai numeroase de a pune în valoare a izvoarelor minerale din Regat. şi apele clorurosodice de la Oglinzi intră în atenţia autorităţilor locale. rahitismul. prin construirea unui hotel de patru stele. înfiinţată în 1889 de către “Consiliul Comunal al urbei Neamţ”. Apele terapeutice de la Oglinzi sunt clorurate. sulfatate şi bromo-iodurate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful