You are on page 1of 108

1.CE INSEAMNA UN PROIECT EUROPEAN?

La nivelul oricrui segment social, la nivelul fiecrui grup organizat pe baza unui interes de dezvoltare se vorbete despre proiecte. Conceptul este att de des utilizat nct a nceput s se abat de la propria definiie, crend astzi reale confuzii n rndul celor care l folosesc. Este utilizat pentru a exprima activiti simple sau complexe, organizate sau dezorganizate, de termen scurt sau mediu sau lung, creatoare sau distrugtoare, aductoare de beneficii sau caritabile, de cerc restrns sau de consorii, etc. Unele utilizri ale conceptului sunt corecte, altele sunt forate, iar altele frizeaz ridicolul. Pentru clarificarea acestui aspect este suficient s observm definiiile oferite de sursele cele mai de ncredere, dicionarele: Dicionarul Explicativ al Limbii Romne, DEX: Proiect - plan sau intentie de a ntreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru Dicionarul Oxford: Proiect - actiune individual sau colectiv care este atent planificat i construit pentru atingerea unui obiectiv specific Dicionarul Larrouse: Proiect - ceea ce intenionm s facem Mai largi sau mai restrnse din punct de vedere al acoperirii, mai mult sau mai puin detaliate, definiiile standard exprim dorina organizat de a ntreprinde o aciune. Specialitii domeniului ns sunt sensibil mai explicii n definire: PMI (Project Management Institute Institutul de Management al Proiectului): Proiect este un efort temporar, ntreprins pentru a crea un serviciu sau un produs unic, prin aplicarea cunostintelor, tehnicilor si relationarilor pentru proiectarea activitatilor, cu scopul de a satisface nevoile actionarilor si de a respecta cerintele de scop, timp, cost si calitate Organisation for Economic Co-Operation and Development (OECD): Un proiect este un set de activiti integrate, menite s ating un obiectiv prestabilit, ntr-o perioad de timp determinat i urmnd un plan de aciune stabilit. Proiectele sunt aadar activiti unice, complexe, care au un scop i obiective clar definite, care sufer limitri datorit unor restricii impuse (timp, cost, calitate) i care necesit structuri organizatorice i metode speciale. Scopul unui proiect reprezint rezultatul favorabil ce se ateapt de la un proiect. Comparativ cu obiectivele proiectului nu este necesar ca scopul proiectului s fie cuantificabil. Obiectivul / Obiectivele (deoarece uzual un proiect are mai multe obiective) proiectului reprezint un rezultat sau mai multe rezultate ateptate / estimate ce trebuie obinute n efortul de atingere a scopului proiectului i, implicit, a rezolvrii problemei. Este necesar ca obiectivele s fie cuantificabile i s se stabileasc limite de timp pentru atingerea lor. Definirea unui obiectiv trebuie s in cont de coninutul acestuia, de modul de raportare la la seturi de valori bine precizate, de valoarea cantitativ i calitativ efectiv a rezultatului care se urmrete i de posibilitatea de a se obine rezultatul dorit n perioada de timp existent la dispoziia celor care implementeaz proiectul. n acest fel, obiectivul va avea caracteristicile cunoscute sub numele de SMART: - Specificitatea exprimat prin claritate: ce, cine, cum, pentru cine, cnd i unde face? - Msurabilitatea: cunoaterea i controlarea nivelului atins; - Abordabilitatea: posibilitatea de a derula activiti n vederea obinerii obiectivului;

Realitatea: costurile, timpul i capacitatea echipei de lucru sunt considerate realiste; Timpul: respectarea termenelor temporale propuse la iniierea proiectului. Conform figurii 1.1 un proiect parcurge mai multe etape din punct de vedere al managementului de proiect: iniierea, planificarea, execuia, controlul i finalizarea. -

Startul sau iniierea proiectului

Organizarea activitilor

Derularea activitilor

Controlul intermediar i final

Fig. 1.1 Etapele de management ale unui proiect

Finalizarea proiectului

Importanta accesarii fondurilor europene in perspectiva dezvoltarii economice


Fondurile bugetare sunt alocate pentru susinerea cheltuielilor instituiilor comunitare i pentru cheltuielile n sectorul agriculturii, pentru aciunile fondurilor structurale (cc 20%), pentru finanarea programelor de cercetare i dezvoltare (cc 3%) i pentru alte politici comune. Fondurile structurale sunt destinate "promovrii dezvoltrii armonioase", "ntrirea coeziunii economice i sociale", "reducerea diferenelor ntre nivelul de dezvoltare a diverse regiuni" (art.130a, din T.M.). Obiectivele fondurilor structurale sunt: "promovarea dezvoltrii i amenajarea structural a regiunilor rmase n urm; reconvertirea economic a regiunilor greu afectate de declin industrial; combatarea omajului de lung durat; facilitarea pregtirii profesionale a tinerilor; accelerarea adaptrii structurilor agricole; promovarea dezvoltrii n zonele rurale". Aceste obiective sunt ndeplinite prin Fondul Social European, Fondul european de orientare i garanie agricol, Fondul european de dezvoltare regional. Banca European de Investiii acord mprumuturi i garanii att n interiorul Comunitii ct i n exteriorul acesteia. Avantajele sunt reprezentate de dobnzile reduse i garaniile de stat. Fondul Social European ( ESF ) Cel mai vechi fond structural comunitar, FSE a fost prevzut n Tratatul de la Roma (articolele 123-125 ) i creat n 1960. I s-au ncredinat dou misiuni :

S acopere jumtate din cheltuielile statelor membre pentru a asigura muncitorilor o reconversie productiv prin reintegrare profesional i cu indemnizaii de reinstalare;

S acorde ajutoare salariailor afectai de restructurarea ntreprinderilor unde lucreaz Administrat de Comisie, asistat la rndul ei de un Comitet condus de un comisar

european, FSE a venit n ajutorul unui numr de 35 000 000 de persoane ( din 1960 pn n 1997 ) cu o sum de aproape 30 miliarde de ECU ( la cursul curent). Consiliul din 10 iunie 1969 a considerat criteriile de selecie prea stricte.De aceea s-a introdus o reform a sistemului de ajutoare, prevzut n articolul 125 ( care a impus la 1 februarie 1971 o revizuire parial a Tratatului de la Roma ), reforma ce a fost urmat ( la 20 decembrie 1977 ) de modificarea regulilor de funcionare, apoi o reexaminare ( la 17 octombrie 1983 ) a sarcinilor pentru rezolvarea mai eficient a problemei omajului n rndul tinerilor, FSE fiind un instrument cheie al coeziunii economice i sociale.

Fondul pentru Coeziune


Dei nu aparine grupului Fondurilor Structurale, Fondul pentru Coeziune este totui unul dintre instrumentele necesare pentru obinerea coeziunii sociale i economice.O dat cu Tratatul de la Maastricht i cu scopul nfiinrii unei Uniuni Economice i Monetare (EMU), noiunea de coeziune economic i social a dobndit un nou neles.Coeziunea a devenit o condiie preliminar pentru participarea la viitoarea moned unic european. Pentru guvernele statelor membre mai puin prospere, aceasta a reprezentat o sarcin foarte dificil. Chiar dac n lumina EMU, Tratatul de la Maastricht a stipulat Fondul pentru Coeziune. Articolul 130 d al Tratatului CE stipuleaz c pn la 31 decembrie 1993, Consiliul acionnd n unanimitate, la propunerea Comisiei i dup obinerea acordului Parlamentului European i consultarea Comitetului Economic i Social i a Comitetului Regiunilor, va nfiina un fond pentru Coeziune.

Fondul pentru Coeziune a fost neles ca un tip foarte specific de instrument att prin obiectivele sale, ct i prin modul n care funcioneaz. Fondurile Structurale au n special scopul de a rezolva probleme legate de dezechilibre regionale. Ele i propun s reduc i s elimine aceste zone ale subdezvoltrii prin programe structurale i proiecte structurale individuale. Scopul Fondului pentru Coeziune a fost considerat a fi complet diferit, deoarece i propune s permit statelor membre aderarea la faza final a UEM ntr-un timp ct mai scurt. Politica de coeziune este finantata din bugetul UE prin 3 instrumente structurale:Fondul European de Dezvoltare Regionala(FEDR), Fondul Social European(FSE) Cele trei instrumente financiare finanteaza urmatoarele obiective:8 Obiectivul 1. Obiectivul de convergenta. Vizeaza regiunile NUTS II cu un PIB/Capita mai mic dect 75% din media comunitara. Alocarea financiara pentru acest obiectiv a crescut la aproximativ 81,54%, 251,163 mld. euro din alocarea pentru politica de coeziune. De asemenea sunt eligibile a fi finantate sub acest obiectiv din Fndul de Coeziune, statele membre ale caror PNB/capita este mai mic dect 90% din media comunitara.Obiectivul urmareste accelerarea dezvoltarii economice n regiuni mai putin dezvoltate prin investitii n infrastructura, capitalul uman, inovare si dezvoltarea societatii bazate pe cunoastere, protejarea mediului. Obiectivul 2. Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca. Regiunile care pot beneficia de finantari sub acest obiectiv sunt acelea care nu sunt eligibile pentru a primi fonduri sub obiectivul de convergenta. Acest obiectiv este finantat doar din fondurile structurale, adica din FEDR si FSE. Alocarea financiara este de 15,95% din bugetul politicii de coeziune si nsumeaza 49,127 mld.euro pentru perioada financiara 2007-2013. Actiunile care pot fi finantate sub acest obiectiv sunt acelea care privesc dezvoltarea regiunilor competitive, ocuparea fortei de munca prin anticiparea schimbarilor economice si sociale, prin cresterea si mbunatatirea calitatii investitiilor n capitalul uman, inovare si promovarea societatii informationale. Obiectivul 3. Cooperare teritoriala europeana.

Acest obiectiv urmareste cresterea cooperarii ntre regiuni pe trei niveluri: cooperare interregionala ncurajarea schimbului de experienta ntre zone din UE, cooperare transfrontaliera programe comune derulate de regiuni aflate la granite si cooperare transnationala. Alocarea financiara pentru acest obiectiv este de 7,75 mld. Euro, reprezentnd 2,52% din fondurile pentru politica de coeziune si este finantat integral din FEDR. Pentru perioada financiara 2007-2013, cadrul politicii va fi strns legat de ndeplinirea obiectivelor nscrise n Agenda de la Lisabona dar si de Agenda de la Goteborg. Instrumentele financiare ale politicii regionale Pentru perioada 2007-2013 o treime din bugetul UE (aproximativ 840 miliarde euro) va fi alocat politicii de coeziune care va fi finantat prin trei instrumente financiare: Fondul European de Dezvoltare regionala (FEDR) Fondul European de Dezvoltare Regional - destinat reducerii dezechilibrelor ntre diferitele regiuni ale UE. Este cel mai important fond structural n termeni de resurse, acordnd ajutoare financiare zonelor defavorizate, find astfel un important instrument de corectie a dezechilibrelor regionale. Principiile alocrii acestui fond sunt: concentrarea pe obiective si regiuni (pentru maximizarea efectelor), parteneriatul ntre Comisia European, statele membre UE si autorittile locale si regionale (pentru planificarea si punerea n practic a interventiei structurale), programarea interveniei si aditionalitatea contributiei comunitare (care nu trebuie s se substituie celei nationale). FEDR trebuie s contribuie la cresterea coeziunii economice si sociale si reducerea disparittilor regionale, prin sprijinirea dezvoltrii si ajustrii structurale a economiilor regionale, inclusiv conversia regiunilor aflate n declin industrial si a regiunilor rmase n urm, cooperrii frontaliere, transnationale si interregionale. n acest sens, FEDR va sustine priorittile Comunittii, n special ntrirea competitivittii si inovrii, crearea de locuri de munc pe termen lung si asigurarea dezvoltrii durabile. Domenii de finantare: inovare, cercetare-dezvoltare, antreprenoriat; creare de noi locuri de munca; investitii; turism; mediu prevenire accidente ecologice;

infrastructura; educatie; asistenta tehnica; servicii de sprijin pentru afaceri si crearea de fonduri de garantare. Fondul Social European(FSE) Fondul Social European - principalul instrument al politicii sociale a Uniunii Europene. Prin intermediul su se acord sustinere financiar actiunilor de formare si reconversie profesional ca si celor viznd crearea de noi locuri de munc. FSE trebuie s contribuie la ndeplinirea priorittilor Comunittii n ceea ce priveste ntrirea coeziunii economice si sociale, a asigurrii unui nivel nalt de ocupare si locuri de munc mai multe si mai bune, prin mbunttirea oportunittilor de angajare. Acesta va trebui s sprijine politicile nationale pentru obtinerea unei ocupri depline a fortei de munc, asigurarea calittii si productivitatea muncii si promovarea incluziunii sociale, prin asigurarea accesului la piata muncii a categoriilor dezavantajate si reducerea disparittilor regionale si nationale. Domenii de finantare: Promovarea includerii sociale si a sanselor egale pentru toti; Dezvoltarea educatiei si a formarii continue; Promovarea unei forte de munca adaptabile si calificate, sprijinirea inovatiei n organizarea muncii; Sprijinirea ntreprinzatorilor si a crearii de locuri de munca; Sustinerea potentialului uman n cercetare stiinta si tehnologie; mbunatatirea participarii femeilor pe piata muncii. Fondul de Coeziune - Fondul de Coeziune -contribuie la ntrirea coeziunii economice si sociale a Comunittii, n vederea promovrii unei dezvoltri durabile. Prin Fondul de coeziune se finanteaza proiecte pentru: masuri n domeniul mediului cum ar fi surse regenerabile de energie care promoveaza dezvoltarea durabila; retele trans-europene, in special proiecte de interes european. Principiile de programare ale fondurilor structurale: Complementaritate: actiunile comunitare trebuie sa fie complementare cu cele nationale corespondente. Parteneriat: actiunile comunitare trebuie realizate printr-o strnsa consultare ntre Comisie si Statele Membre, mpreuna cu autoritati si organisme numite de Statele Membre, cum ar fi autoritati regionale si

locale, parteneri economici si sociali. Parteneriatul trebuie sa acopere pregatirea, finantarea, monitorizarea si evaluarea asistentei financiare. Statele Membre trebuie sa asigure asocierea partenerilor relevanti la diferite stadii ale programarii. Subsidiaritate: Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie. Principalele prioritati ale programului de dezvoltare sunt definite de autoritati nationale/regionale n cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor si managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusiva a autoritatilor nationale si regionale. Aditionalitate: Ajutorul Comunitar nu poate nlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre. Bugetul programelor pot include att fonduri UE ct si fonduri nationale din surse publice sau private. Compatibilitate: Operatiunile finantate de Fonduri Structurale trebuie sa fie n conformitate cu prevederile Tratatului UE, precum si cu politicile si actiunile UE, inclusiv regulile privind concurenta, achizitiile publice, protectia mediului, eliminarea inegalitatilor, promovarea egalitatii ntre barbati si femei. Multianualitate: actiunea comuna a Comunitatii si Statelor Membre trebuie sa fie implementata pe o baza multianuala printr-un proces de organizare, luare de decizii si finantare bazat pe formularea de strategii integrate si coerente multianuale si definirea de obiective concrete. Concentrare: Fondurile Structurale sunt concentrate pe cteva obiective prioritare; de fapt, o mare parte a acestora acopera un numar limitat de zone, care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor, iar resursele ramase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confrunta cu dificultati n toata FONDURILE STRUCTURALE SI DE COEZIUNE IN ROMANIA Alocarea Fondurilor Structurale si de Coeziune Suma totala a Fondurilor Structurale si de Coeziune alocate Romniei este de 19,668 miliarde Euro, din care 12,661 miliarde Euro reprezinta Fonduri Structurale n cadrul Obiectivului Convergenta, 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 miliarde Euro sunt alocate Obiectivului Cooperare Teritoriala Europeana (inclusiv transferurile la Instrumentul pentru Asistenta de Pre-Aderare - IPA si Instrumentul European de Vecinatate si Parteneriat - ENPI). Cadrul legislativ Legislatia nationala n domeniul gestionarii fondurilor structurale: HG nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului institutional pentru

coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor structurale (MO nr. 346/20.04.2004) HG nr. 1179/2004 pentru modificarea si completarea HG nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor structurale (MO nr. 690/30.07.2004) HG nr. 1200/2004 pentru constituirea, organizarea si functionarea Comitetului national de coordonare a procesului de pregatire pentru gestionarea instrumentelor structurale (MO nr. 702/04.08.2004) HG nr. 1115/2004 privind elaborarea n parteneriat a Planului National de Dezvoltare (MO nr. 694 / 02.08.2004) LEGEA nr. 315 privind dezvoltarea regionala n Romnia ( MO nr. 577 / 29.06.2004) HG 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, (M.O. nr. 269/31.03.2005) Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiara a personalului care gestioneaza fonduri comunitare HOTARRE nr.170 din 09.03.2005 pentru aplicarea Legii nr.490/2004 privind stimularea financiara a personalului care gestioneaza fonduri comunitare HG 1269/205 pentru modificarea si completarea HG nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala Legea nr. 200/2005 privind aprobarea OUG nr. 22/2005 pentru completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi Ordonanta Guvernului nr. 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare aferente utilizate necorespunzator Hotarrea de Guvern nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private Legea nr. 500/2002 a finantelor publice Legea nr. 108/2004 pentru aprobarea OUG nr. 45/2003 privind finantele publice locale Legea nr. 84/2003 pentru modificarea si completarea OG nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv

Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 63/1999 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile alocate Romniei si a fondurilor de co-finantare aferente, modificata si completata prin OG nr. 6/2002 Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala (art. 200, lit. c) H.G. nr.128/2006 privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor structurale Cadrul programatic Documentele strategice de implementare a fondurilor structurale si de coeziune in Romania sunt urmatoarele: - Planul National de Dezvoltare 2007-2013 - Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 - Programele Operationale - Documente Cadru de Implementare (Programele Complement) Cadrul National Strategic de Referinta si Programele Operationale sunt, conform legislatiei comnitare n domeniu, documentele obligatorii pentru statele membre. Planul National de Dezvoltare a Romniei pentru perioada financiara 2007-2013 reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, aprobat de Guvern si elaborat ntrun larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economica a Romniei n conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene. PND reprezinta documentul pe baza caruia au fost elaborate Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR), reprezentnd strategia convenita cu Comisia Europeana pentru utilizarea instrumentelor structurale, precum si Programele Operationale prin care se vor implementa aceste fonduri. Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013 este o reflectare a nevoilor de dezvoltare a Romniei, n vederea reducerii ct mai rapide a decalajelor existente fata de UE. Strategia PND 2007-2013 se axeaza att pe orientarile strategice comunitare privind coeziunea, ct si pe prioritatile Agendei Lisabona si obiectivele de la Gteborg. PND-ul Romniei pentru perioada 2007-2013 prevede sase prioritati nationale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013: 1. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere 2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport 3. Protejarea si mbunatatirea calitatii mediului 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii sociale si ntarirea capacitatii administrative

5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii n sectorul agricol 6. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare ntre regiunile tarii Planul National de Dezvoltarea Romniei reprezint: Instrument pentru eficientizarea prioritizarii investitiilor publice pentru dezvoltare Creeaza conditiile pentru imbunatatirea managementului cheltuielilor bugetare pe termen mediu, cadru de investitii stabil, vizibil si predictibil Fundamenteaza necesitatile strategice de finantare a caror acoperire se va realiza cu sprijinul UE Instrument util pentru coordonarea donatorilor (UE, IFI)Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 Cadrului Strategic National de Referint(CSNR) este documentul strategic de referint pentru programarea Fondurilor Structurale si de Coeziune n Romnia. Acest tip de document este elaborat de fiecare stat membru al UE, conform noului acquis privind Politica de Coeziune.Acest document nu va servi nsa ca instrument de management, ci ca document strategic prin care se stabilesc prioritatile de interventie ale Fondurilor Structurale si de Coeziune n perioada de referinta. Prin CSNR se explic modul n care vor fi implementate Instrumentele Structurale in Romania in perioada 2007-2013. CSNR face legatura ntre prioritatile nationale de dezvoltare, stabilite n Planul National de Dezvoltare 2007-2013, si prioritatile la nivel european Orientarile Strategice Comunitare (OSC) privind Coeziunea 2007-2013 si Liniile Directoare Integrate ale UE pentru Crestere Economica si Locuri de Munca 2005-2008. Baza pentru elaborarea acestui document strategic de planificare pe termen mediu a Fondurilor Structurale si de Coeziune a constituit-o Planul National de Dezvoltare 2007-2013, aprobat de Guvernul Romniei n luna decembrie 2005. Scopul principal al CSNR este de a consolida obiectivul strategic al politicilor economice, de coeziune social si regionale ale Romniei, precum si de a stabili legturile potrivite si corecte cu politicile Comisiei Europene, mai ales cu Strategia de la Lisabona, care st la baza elaborrii politicilor de dezvoltare economic si de crearea a noi locuri de munc. Viziunea CSNR : Crearea unei Romnii competitive, dinamice si prospere Obiectiv CSNR : Reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala

dintre Romnia si statele membre ale Uniunii Europene prin generarea unei cresteri suplimentare de 15-20% a PIB pna n anul 2015 CSNR a fost elaborat pe baza Planului National de Dezvoltare (PND) 2007-2013. CSNR se implementeaz prin Programele Operationale. Programele operationale sunt documente aprobate de Comisia Europeana pentruimplementarea acelor prioritati sectoriale si/sau regionale din Planul national de dezvoltare care sunt aprobate spre finantare prin Cadrul de sprijin comunitar. Programele operationale (PO) sunt instrumentele de management prin care se realizeaz obiectivele CSNR 2007-2013, prin intermediul unor interventii specifice. Romania are elaborate 7 programe operationale sub obiectivul de convergenta: 1. Programul operational dezvoltarea resurselor umane 2. Programul operational cresterea competitivitatii economice 3. Programul operational de transport 4. Programul operational de mediu 5. Programul operational dezvoltarea capacitatii administrative 6. Programul operational regional 7. Programul operational asistenta tehnica Un program operational are urmatoarea structura: - Analiza puncte forte/puncte slabe a situatiei curente - Strategia n domeniu(Axe prioritare, Domenii majore de interventie, Actiuni si Operatiuni indicative) - Ilustrarea prioritatilor identificate n raport cu cele comunitare - Tinte, indicatori - Plan financiar - Prevederi referitoare la implementare - Lista indicativa a proiectelor - Documente Cadru de Implementare( Programele Complement) Fiecare Program Operational este completat de un Document Cadru de Implementare, documente ce nu sunt supuse aprobarii Comisiei Europene, dar care detaliaza programele operationale cu elemente practice privind proiectele si cheltuielile eligibile, potentialii beneficiari, modurile de decontare, rolul autoritatilor samd. Documentul Cadru de Implementare: este documentul elaborat pentru implementarea strategiei si a axelor prioritare ale Programului Operational.

Documentul Cadru de Implementare contine elemente detaliate ale Programului Operational la nivel de domeniu major de interventie si sunt elaborate de Statele Membre si revizuite, unde este cazul, de Comitetele de Monitorizare, potrivit propunerii din partea AM; Documentul Cadru de Implementare reprezinta documentul elaborat de Autoritatea de Management pentru detalierea implementarii domeniilor majore de interventie ale Programului Operational Sectorial sau Regional (art. 2, alin. 7 al HG nr. 497 din 1 aprilie 2004 cu modificarile ulterioare); Documentul Cadru de Implementare este trimis la Comisia Europeana (CE) pentru informare; Pentru a urgenta procedurile, Documentul Cadru de Implementare poate fi naintat n acelasi timp cu proiectul de Program Operational. Indiferent de situatie, Autoritatea de Management trebuie sa adopte Documentul Cadru de Implementare cel mai trziu la trei luni dupa decizia CE de aprobare a unui PO. Sistem de implementare. Aceasta sectiune cuprinde: Managementul; Principii de aplicare, selectie si evaluare a proiectelor; Mecanisme de asigurare a cofinantarii; Indicatori (sinteza indicatorilor de monitorizare si evaluare de la nivelul fiecarui DMI); Plan de promovare; Proceduri de modificare a Documentului Cadru de Implementare. Cadrul institutional Responsabilitatea principala pentru coordonarea, implementarea si controlul interventiilor, conform principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii revine statului membru, adica Romniei. Cadrul legislativ desemneaza institutiile care coordoneaza implementarea si gestionarea asistentei financiare comunitare, precum si misiunile ncredintate fiecareia. Astfel, Ministerul Economiei si Finantelor este stabilit ca Autoritate pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, avnd responsabilitatea coordonarii implementarii asistentei comunitare prin fondurile structurale.

- Conform HG 361/2007, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor este desemnat ca Autoritate de Management pentru Programul operational regional, avnd responsabilitatea managementului, gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program. - Ministerul Economiei si Finantelor va fi Autoritatea de Management pentru Programul operational sectorial cresterea competitivitatii economice, avnd responsabilitatea managementului, implementarii si gestionarii asistentei financiare alocate acestui program. - Ministerul Transporturilor este Autoritate de Management pentru Programul operational sectorial pentru infrastructura de transport si energie, avnd responsabilitatea managementului, implementarii si gestionarii asistentei financiare alocate acestui program. - Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile este autoritate de management pentru Programul operational sectorial pentru infrastructura de mediu, avnd responsabilitatea managementului,implementarii si gestionarii asistentei financiare alocate acestui program. - Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, Autoritate de Management pentru Programul operational sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane, avnd responsabilitatea managementului, gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestuia. - Ministerul Internelor si Reformei Administrative a fost desemnat AM pentru PO Dezvoltarea Capacitatii Administrative - Ministerul Economiei si Finantelor a fost desemnat AM pentru PO de Asistenta tehnica. De asemenea au fost stabilite: - Cadrul institutional la nivelul Autoritatilor de Management, Autoritatilor de Plata si Organismelor Intermediare; - Principalele atributii ale Autoritatii de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, Autoritatilor de Management pentru Programele Operationale, Autoritatii de Management pentru Fondul de Coeziune si ale Autoritatilor de Plata, pe baza reglementarilor comunitare; - Obligatia, pentru toate Autoritatile de Management, Autoritatile de Plata si Organismele Intermediare, de a constitui unitati de audit; Autoritatea Nationala pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ANCIS) are urmatoarele responsabilitati: Coordoneaza constructia cadrului legislativ, institutional si procedural necesar pentru managementul Fondurilor Structurale si de coeziune ale UE; sprijina procesul de programare, elaborarea si implementarea a Programelor Operationale din cadrul CSNR, asigurarea coordonarii si

coerentei ntre programe, precum si ntre acestea si Programul National pentru Dezvoltare Rurala si Programul Operational pentru Pescuit. Comitetele de Monitorizare a Programelor Operationale Comitetele de Monitorizare a Programelor (CMP) vor fi nfiintate n termen de trei luni de la hotarrea de aprobare a Programelor Operationale. CMP-urile vor fi nfiintate de statul membru de comun acord cu Autoritatile de Management, dupa consultarea partenerilor. CMP vor avea responsabilitatea de a superviza ntreaga coordonare a programelor operationale. Autoritatile de Management sunt responsabile cu asigurarea unui management si a unei implementari eficiente si corecte a programelor finantate din Fondurile Structurale. n conformitate cu prevederile Articolului 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006, fiecare Autoritate de Management este responsabila pentru managementul si implementarea eficienta, eficace si corecta a Programului Operational. Ministerul Finantelor Publice a fost desemnat sa ndeplineasca rolul de Autoritate de Certificare pentru toate Programele Operationale, fiind responsabil de certificarea declaratiilor de cheltuieli si a cererilor de plata nainte de transmiterea acestora la Comisie, n conformitate cu prevederile Articolului 61 din Regulamentul nr. 1083/2006 privind prevederile generale referitoare la Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune. Autoritatea de Certificare functioneaza n cadrul Fondului National, fiind utilizata astfel experienta din perioada de pre-aderare. Autoritatea de plata O unitate separata din cadrul Fondului National este desemnata de statul membru pentru a functiona ca Autoritate de Plata, organism responsabil cu primirea tuturor platilor de la Comisia Europeana aferente FEDR, FSE si Fondului de Coeziune, pentru toate Programele Operationale, si cu efectuarea platilor din resursele comunitare catre Beneficiari (plati directe) sau catre Unitatile de Plata din cadrul ministerelor avnd rol de Autoritati de Management (plati indirecte).Vezi fig. Cum se obtine finantarea?

Pasul 1: Beneficiarii eligibili completeaza cererea de finantare si anexele solicitate de Autoritatea de Management. Pasul 2: Cererea de finantare este transmisa Organismului Intermediar / Autoritatii de Management. Pasul 3: Se verifica conformitatea administrativa a cererii de finantare, in conformitate cu procedurile interne ale fiecarei AM. Pasul 4: Dupa verificarea conformitatii administrative urmeaza verificarea eligibilitatii proiectului. Criteriile de eligibilitate a proiectelor sunt prezentate in Programul Complement si trebuie aprobate de catre Comitetul de Monitorizare. Pasul 5: Evaluarea tehnica si financiara a proiectului. Pasul 6: Selectarea proiectului conform criteriilor aprobate de Comitetul de Monitorizare. Pasul 7: Aprobarea proiectului si semnarea contractului de finantare

Distribuia fondurilor comunitare

Pentru o distibuie optim a fondurilor structurale la nivelul regiunilor comunitare este foarte important ca Uniunea European s aib o politic Politica Regional (PR).Aceast politic, desemnat n cele ce urmeaz prin sigla PR, prevede reducerea diferenelor socio economice dintre diversele regiuni ale UE, prin susinerea eforturilor celor mai slab dezvoltate de a le ajunge din urm pe celelalte i prin coordonarea politicilor duse de statele membre, orice dezechilibru fiind un obstacol major n calea integrrii. Necesitatea unei Politici Regionale care s aib n vedere att echilibrarea repartiiei demografice, ct i localizarea polilor de dezvoltare nu a scpat legiuitorului.Tratatul CECO ( 1951 ) recunotea deja existena unor contraste suprtoare, ns abia n preambulul Tratatului de la Roma semnatarii acestuia i declarau dorina de a aciona eficient n domeniul respectiv. Totui, pn n 1975 ( anul n care s-a creat fondul structural FERER ), Comunitatea nu a jucat nici un rol activ n acest domeniu. Va trebui s

intre n vigoare Actul Unic, la 1 iulie 1987, ca s se observe o angajare mai evident, reglementarea 2953/88 din iulie 1988 definind ase obiective prioritare:

Obiective regionale
O biecT ive e FEDER r.1 FSE FEOGAorientare N Realizarea reconversiei FEDER r.2 profesionale a regiunilor sau FSE azonelor ( inclusive a comunitilor urbane i a zonelor industriale ) grav afectate de declinul industrial N Contribuia la FEOGAr.5b dezvoltarea zonelor rurale orientare N Promovarea dezvoltrii i ajustrii structurale a zonelor slab dezvoltate Regiuni n care PIB cap de locuitor este mai mic de 75 % din media comunitar Nivelul crescut al omajului,diminuarea numrului de locuri de munc n industrie Zone rurale situate n afara obiectivului nr.1,caracterizate printrun nivel slab de dezvoltare Regiuni n care densitatea populaiei este egal sau mai mic de 8 locuitori pe km ptrat. e implicat Msuri Fonduri structural Criterii de intervenie

N r.6

Ajutorarea regiunilor arctice,foarte puin populate (obiectiv adoptat n ianuarie 1995, dup aderarea Finlandei i Suediei )

FSE FEDER

Obiective naionale

O biective N r.3

Msuri

Combaterea omajului de lung durat

Fonduri structurale impl icate FSE

Public vizat

omeri pe durat lung, persoane excluse de pe piaa muncii,mn de lucru feminin.

Facilitarea FSE Salariaii n IMM-URI r.4 integrrii profesionale a tinerilor N Accelerarea FEOGA Agricultori, pescari i ali r.5a adaptrii structurilor orientare ageni economici interesai de agricole n cadrul transformarea sau PAC comercializarea produselor din aceste sectoare.

Un pilon important al Politicii Regionale este programul FEDER FEDER intervine numai dup ce cunoate i analizeaz n prealabil toate proiectele i toate anexele pentru a evita risipa, dubla direcionare sau lipsa de coeren. Din 1975 pn n 1984, resursele alocate s-au mrit de peste 8 ori. Aproximativ 91 % din sprijin s-a ndreptat spre 5 ri, 50 % din ajutoare au fost distribuite n regiunile prioritare din sudul Italiei, din Grecia ( cu excepia Atenei ), Irlanda, Groenlanda ( nainte de a se retrage din CE ) i din dominioanele franceze. Cea de-a doua perioad, din 1985 ncoace, este cea a unui FEDER total renovat, capabil s rspund mai eficient, mai transparent, respectnd diversitile istorice, geografice i administrative, tuturor sarcinilor ce i sunt ncredinate, repartizarea baznduse de acum nainte pe un sistem gradual ( limita inferioar fiind constituit, n anumite condiii, de un minimum garantat, iar fondurile acordate variind n funcie de gradul de interes comunitar pentru aciunile propuse ). n zilele noastre se pune un accent deosebit pe : zonele puternic urbanizate i industrializate ( ocrotirea mediului nconjurtor i a calitii vieii, mai ales n zonele aglomerate; regiunile naturale,separate artificial prin frontiere politice, adesea deconectate de la sursele de aprovizionare sau de pieele de desfacere ;

zonele cele mai expuse omajului i srciei ( de exemplu programul integrat mediteranean . Rmn totui multe de fcut; programul de reducere a inegalitilor este de abia la

nceput i necesit uneori msuri coercitive .


n vederea ndeplinirii unor obligaii n domeniul auditului extern, ce revin Romniei n calitate de stat membru al Uniunii Europene, este organizat i funcioneaz Autoritatea de Audit pentru fondurile nerambursabile de preaderare acordate Romniei de Uniunea European prin programele PHARE, ISPA i SAPARD, pentru fondurile structurale i de coeziune, pentru Fondul European de Garantare n Agricultur, pentru Fondul European pentru Agricultur i Dezvoltare Rural, pentru Fondul European pentru Pescuit, precum i pentru fondurile ce vor fi acordate n perioada postaderare, denumit n continuare Autoritatea de Audit, care are atribuii i proceduri de lucru proprii. Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de vedere operaional fa de Curtea de Conturi i fa de celelalte autoriti responsabile cu gestionarea i implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, cu sediul n municipiul Bucureti. n teritoriu, Autoritatea de Audit are structuri regionale organizate n judeele n care i desfoar activitatea agenii, autoriti de management i/sau organismele intermediare care gestioneaz fondurile comunitare. Autoritatea de Audit este singura autoritate naional competent s efectueze audit public extern, n conformitate cu legislaia comunitar i naional, asupra fondurilor men ionate; poate efectua audit public extern i asupra altor categorii de fonduri, urmnd ca reglementrile care vizeaz fondurile respective s prevad i asigurarea resurselor necesare. n conformitate cu prevederile legislaiei comunitare i naionale, cu standardele de audit acceptate pe plan internaional, Autoritatea de Audit efectueaz audit de sistem i audit al operaiunilor. Principalele atribuii ale Autoritii de Audit sunt urmtoarele: a) evaluarea conformitii sistemelor de management i control pentru programele operaionale cofinanate prin instrumentele structurale i prin Fondul European pentru Pescuit, cu prevederile legale comunitare; b) verificarea, pe baz de eantion reprezentativ, a cheltuielilor declarate de autoritile responsabile cu gestionarea i implementarea fondurilor men ionate; c) raportarea anual privind compatibilitatea sistemelor de management i control ale autoritilor responsabile cu gestionarea i implementarea fondurilor men ionate, referitor la capacitatea acestora de a asigura conformitatea operaiunilor cu reglementrile comunitare; d) verificarea existenei i corectitudinii elementului de cofinanare naional; e) eliberarea certificatelor de audit privind conturile anuale ale ageniilor de pli, precum i pentru contul Euro SAPARD, n ceea ce privete integralitatea, acurateea i veridicitatea acestor conturi; f) emiterea opiniei asupra declaraiei de asigurare, emise de ageniile de pli pentru agricultur i dezvoltare rural; g) emiterea declaraiilor de nchidere, nsoite de rapoarte de audit, pentru fiecare program sau msur, finanate din fondurile menionate, dup caz; h) urmrirea respectrii criteriilor de acreditare a autoritilor responsabile cu gestionarea i implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, destinate agriculturii i dezvoltrii rurale, pe toat perioada de implementare tehnic i financiar a acestora; i) urmrirea modului de implementare de entitile auditate a recomandrilor formulate ca urmare a aciunilor de audit efectuate de Autoritatea de Audit.

Pentru fondurile comunitare nerambursabile, destinate susinerii agriculturii i dezvoltrii rurale, Autoritatea de Audit ndeplinete rolul de organism de certificare. Pentru realizarea atribuiilor ce i revin, Autoritatea de Audit poate ncheia acorduri cu structurile responsabile pentru managementul fondurilor men ionate. Autoritatea de Audit raporteaz Comisiei Europene asupra modului de utilizare a fondurilor comunitare nerambursabile men ionate, iar principalele constatri i recomandri rezultate n urma auditurilor efectuate sunt incluse n raportul public anual al Curii de Conturi. Autoritatea de Audit are acces nengrdit la acte, documente i informaii necesare exercitrii atribuiilor sale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice deintoare. Autoritatea de Audit poate ncheia contracte cu societi specializate sau cu experi autorizai pentru realizarea unor activiti, n vederea ndeplinirii atribuiilor sale. Autoritatea de Audit este condus de un preedinte i 2 vicepreedini numii de Parlament dintre consilierii de conturi, pentru perioada mandatului de consilier de conturi pentru care acetia au fost numii. Mandatul nu poate fi rennoit. Pentru organizarea i funcionarea structurilor centrale i regionale pe care le coordoneaz, preedintele Autoritii de Audit emite decizii i instruciuni. Fondurile necesare pentru desfurarea activitii Autoritii de Audit se asigur de la bugetul de stat i vor fi incluse n bugetul de cheltuieli al Curii de Conturi.

. .

1.2 Fondurile europene


n materie de politici structurale, demersul comunitar consta pe de o parte n a propune si acorda stimulente financiare, iar pe de alta parte n coordonarea politicilor statelor membre. Instrumentele folosite n acest scop sunt fondurile structurale (FEDR, FSE, FEOGA, IFOP) si Fondul de Coeziune (pentru finantarea proiectelor n domeniul protectiei mediului si al infrastructurii de transporturi), initiativele comunitare si, mai recent instrumentele financiare de pre-aderare. Fondurile structurale suplimenteaza finantarile traditionale si uzuale. Orice proiect finantat din fonduri structurale trebuie sa-si demonstreze impactul economic.
1. Fondul European de Dezvoltare Regionala

(FEDR)
Fondul European de Dezvoltare Regionala a fost nfiintat n anul 1957 n scopul redistribuirii unei parti a contributiilor bugetare a statelor membre catre regiunile mai putin dezvoltate. Filozofia FEDR urmareste ntarirea coeziunii economice, sociale si teritoriale prin reducerea disparitatilor de dezvoltare si sustinerea ajustarii structurale a economiilor regionale, inclusiv reconversia regiunilor industriale aflate n declin.

La summitul de la Paris, din anul 1974, s-a stabilit pentru FEDR o alocare de 1300 milioane unitati de cont, pentru perioada 1975 1977, suma ce includea si un transfer din FEOGA. Din 1979 alocarile FEDR au nceput sa creasca, ajungng la suma de 3175 mil. ECU n 1986. Cea mai mare parte din aceste fonduri era adresata statelor care se confruntau cu probleme socio-economice grave, fie din punct de vedere al populatiei afectate, fie din punct de vedere al intensitatii problemelor. Sprijinul financiar se acorda masurilor de politica regionala adoptate de statele membre n cadrul unei sectiuni numite quota. Un procent de 5% din alocarea financiara FEDR era utilizat pentru finantarea unor masuri comunitare specifice (ex. pescuit, constructia de nave), n cadrul unei sectiuni numite non-quota1[21]. n perioada 1975 1985 s-au acordat prin FEDR finantari n valoare de 104,278 ECU. Granturile pentru infrastructura au reprezentat 80,8%, pentru activitati economice 17,6%2[22] (desi regulamentele prevedeau un minim de 30% pentru activitati economice, infrastructura era prioritara), iar restul s-a folosit pentru elaborarea de studii.

1 2

Prin regulamentul din anul 1984 s-a decis renuntarea la departajarea prin quota si non-quota, resursele financiare urmnd sa fie alocate pe baza unor plafoane minime si maxime stabilite pentru statele membre si a respectarii conditiilor prevazute n regulament. Existau doua tipuri de programe prin care regiunile puteau primi finantare: cele comunitare si cele nationale de interes comunitar3[23]. Tot n acest moment s-a introdus si principiul platilor n avans. Au fost finantate investitii n zonele considerate prioritare la nivel national si n particular zonelor prioritare din punct de vedere comunitar (Mezzogiorno, Irlanda de Nord, etc.), care au primit 57% din asistenta FEDR n perioada 1975-1985. n perioada de programare 1989-19934[24] s-au alocat FEDR 30,1 mld euro pentru finantarea a trei din cele cinci obiective stabilite la nivel comunitar: Ajustarea economica si structurala a regiunilor ramase n urma Reconversia economica a regiunilor aflate n declin industrial Promovarea dezvoltarii rurale. FEDR a mai contribuit n aceasta perioada si la finantarea unor initiative comunitare, care aveau rolul de a completa operatiunile ntreprinse prin fondurile structurale pentru anumite probleme specifice, printr-o alocare n medie de 5% din bugetul acestor fonduri, cu coordonare si implementare la nivel national Konver, Rechar, Resider, INTERREG, SME, Urban, etc. Al doilea ciclu de programare, 1994-1999 aduce o crestere a alocarilor financiare (162 mil. ECU) pentru cele 12 state. Din 1995 devin eligibile pentru aceste finantari si noile state membre: Austria, Finlanda si Suedia. FEDR finanteaza n aceasta perioada patru din cele sase obiective comunitare, cu un buget de 71,5 mil. Euro (excluznd initiativele comunitare), n cadrul a 700 de programe: Ajustarea economica si structurala a regiunilor ramase n urma Reconversia economica a regiunilor aflate n declin industrial Promovarea dezvoltarii rurale Ajustarea structurala a regiunilor slab populate din zonele nordice ale Suediei si Finlandei.

3 4

n perioada de programare 2000-2006, alocarea resurselor are un pronuntat caracter geografic si se face pe baza unei planificari integrate. FEDR contribuie la doua din cele trei obiective comunitare: Ajustarea economica si structurala a regiunilor ramase n urma Reconversia economica si sociala a regiunilor cu dificultati structurale Initiativele comunitare la care a participat FEDR pe parcursul acestei perioade de programare au fost INTERREG III (dezvoltarea armonioasa, echilibrata si viabila a ntregii uniuni prin sprijinirea cooperarii transfrontaliere masura A, transnationale masura B si interregionale masura C) si Urban II (sprijina implementarea strategiilor inovatoare n orase si n zonele urbane). De asemenea, Fondul finanteaza si actiuni inovative5[25], formulate n cadrul a trei teme strategice: Economii regionale bazate pe cunoastere si inovare tehnologica eEuropeRegio: societatea informationala n sprijinul dezvoltarii regionale Identitate regionala si dezvoltare durabila. Alocarile FEDR se concentraza cu precadere pe investitii productive care permit crearea sau mentinerea locurilor de munca, pe investitii n infrastructura, n dezvoltare locala si a IMM-urilor. Regulamentele propuse pentru perioada de programare 2007-2013, respectiv proiectul perspectivei financiare, urmaresc simplificarea abordarii fondurilor. Noile regulamente prevad ca fiecare program sa poata fi finantat prin intermediul unui singur fond, permitnd finantarea unor actiuni specifice domeniului de activitate al altui fond, prin alocarea unei marje. FEDR va contribui la finantarea celor trei obiective promovate n cadrul politicii regionale n aceasta noua perioada: Convergenta, Competitivitate regionala si ocupare, Cooperare teritoriala europeana. Statele Membre elaboreaza programe operationale care definesc activitatile concrete n cadrul FEDR.

2. Fondul Social European (FSE)

Fondul Social European este cel mai vechi fond structural european, prevazut n Tratatul de la Roma (art. 123-125) si creat n anul 19606[26]. Initial, rolul fondului a fost conceput pe doua paliere: sa acopere jumatate din cheltuielile statelor membre pentru a asigura muncitorilor o reconversie productiva prin reintegrare profesionala si cu indemnizatii de reinstalare si sa acorde ajutoare salariatilor afectati de restructurarea ntreprinderilor unde lucreaza. Administrat de Comisia Europeana si asistat de un comitet condus de un comisar european, FSE a sprijinit un numar de 35 mil persoane din 1970 pna n 1997, cu o suma de aproape 30 mld ecu. Principalele obiective ale FSE vizeaza sprijinirea politicilor active ale pietei muncii prin promovarea ocuparii si a incluziunii sociale, a politicilor n domeniul educatiei si formarii (prin nvatare pe parcursul ntregii vieti si mobilitate), promovarea adaptabilitatii si spiritului antreprenorial, precum si a politicilor specifice pentru femei. Principalele actiuni promovate de FSE se refera la investitiile n capitalul uman avnd ca scop mbunatatirea ocuparii prin intermediul unor masuri pentru someri sau pentru angajatii amenintati de somaj, a masurilor pentru ntreprinderi si angajati, dar si investitii n infrastructura, legate nsa tot de formarea profesionala (cladiri, etc.). n cadrul masurilor pentru someri pot fi promovate proiecte referitoare la consilierea n cariera si formarea profesionala pentru obtinerea unui loc de munca, consultanta antreprenoriala. Se mai urmareste calificarea initiala, recalificarea, perfectionarea n meseria dobndita. Se ofera indemnizatii la angajare si alte tipuri de sprijin pentru angajare (ex indemnizatii la mutarea n alt oras), dar si masuri de ocupare temporara. Se sprijina si initierea unei activitati independente, de exemplu prin ajutorul acordat pentru ntretinere n etapa initierii unei afaceri. n cazul masurilor pentru angajatii amenintati de somaj pot fi promovate proiecte care au ca scop consilierea n cazul riscului somajului n ceea ce priveste schimbarea meseriei si a domeniului, instruirea n procedura de cautare a unui loc de munca, dar si posibilitatea initierii unei afaceri proprii. n cadrul masurilor destinate ntreprinderilor si angatilor pot fi incluse actiuni de consultanta acordata ntreprinderilor n vederea asigurarii competitivitatii si locurilor de munca prin modernizarea fluxurilor de munca (n special dezvoltarea organizatiei si a personalului), calificarea si instruirea managementului si angajatilor, consultanta n vederea consolidarii afacerii si asistenta pentru ntreprinderile nou-create. FSE are si o componenta de investitii n infrastructura n cadrul careia pot fi acoperite costurile materiale si de personal n vederea nfiintarii si extinderii institutiilor de formare si consiliere, dar si extinderea administratiei muncii Pentru perioada de programare 2007 2013, FSE va adresa obiectivele Comunitatii n domeniul integrarii sociale, educatiei si nvatamntului si egalitatii ntre sexe. FSE si 6

concentreaza sprijinul pe un numar de prioritati tematice care reflecta obiectivul Strategiei pentru Coeziune a UE (Art. 3 din Regulamentul FSE).

3. Fondul European pentru Orientare si Garantare n Agricultura (FEOGA) initiat din 1962, este scindat doi ani mai trziu n doua. Sectiunea Orientare contribuie la sprijinirea regiunilor a caror dezvoltare este ramasa n urma, prin mbunatatirea eficientei structurilor de productie, procesarea si marketingul produselor agricole si forestiere si dezvoltarea de potentialuri locale n zonele rurale. Sectiunea Garantii sprijina dezvoltarea rurala n cadrul Politicii Agricole Comune n zonele cu dificultati structurale. Sectiunea de orientare actioneaza ca fond structural propriu-zis si are urmatoarele domenii de interventie: investitii n asociatiile agricole (n vederea modernizarii, reducerii costurilor de productie, asigurarea calitatii produselor, protejarii mediului, etc.), sprijinirea tinerilor agricultori si a formarii profesionale n domeniu sprijinirea pensionarii nainte de vrsta limita sprijinirea zonelor mai putin favorizate, masuri protectie a mediului n interactiunea cu agricultura (inclusiv de conservare a peisajului rural) procesarea si promovarea pe piata a produselor agricole, dezvoltarea si utilizarea optima a padurilor, dezvoltarea zonelor rurale prin furnizarea de servicii, ncurajarea agro-turismului si a activitatilor mestesugaresti, etc. Pentru perioada de programare 2007 2013, s-a stabilit ca att FEOGA, ct si instrumentul de pescuit, care faceau parte din categoria de fonduri structurale, sa creeze, mpreuna cu platile directe, un instrument specific numai pentru agricultura, dezvoltare rurala si pescuit, cu fonduri si reguli specifice7[27]. Aceste fonduri vor fi incluse n cadrul Politicii Agricole Comune si vor continua sa aiba o actiune complementara fondurilor structurale. Diferenta consta ntr-o baza legala si procedurala specifice. Obiectivele Fondului European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) sunt stabilite prin art. 4 din regulament: 7

mbunatatirea competitivitatii agriculturii si silviculturii prin sprijinirea restructurarii, dezvoltarii si inovarii,

mbunatatirea mediului si a zonelor rurale prin sprijinirea gospodaririi terenului mbunatatirea calitatii vietii n zonele rurale si ncurajarea diversificarii activitatilor economice.

Autoritatile din statele membre trebuie sa elaboreze Planuri Nationale Strategice si Programe Nationale de Dezvoltare Rurala. Activitatile care nu sunt incluse n programele de dezvoltare rurala nu pot fi finantate prin FEADR. Acest fond este structurat conform celor patru axe de dezvoltare rurala si cheltuielile minime pentru fiecare axa variaza dupa cum urmeaza: Tabel 4: Alocare financiara indicativa pe axele FEADR Axe mbunatatirea competitivitatii sectorului agricol si forestier mbunatatirea mediului si a spatiului rural Calitatea vietii n zonele rurale si diversificarea economiei rurale Programul LEADER8[28]
Sursa: Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala finantat prin Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

Cheltuieli minime (%) 10 25 10 5

4. Instrumentul Financiar pentru Orientare n domeniul Pescuitului (IFOP) contribuie la adaptarea si modernizarea industriei pescuitului n regiunile Obiectiv 1 si n alte regiuni, prin crearea unui echilibru durabil ntre resursele marine si folosirea lor, cresterea competitivitatii companiilor, mbunatatirea furnizarii si dezvoltarii de produse de pescuit si acva-cultura, revitalizarea zonelor dependente de pescuit. Acest instrumentul financiar a fost creat n 1994, prin gruparea tuturor instrumentelor comunitare privind pescuitul. Ca si celelalte fonduri, IFOP a trecut printrun proces de reforma n anul 1999, nsa noul regulament adoptat atunci pentru perioada de programare 2000-2006, a suferit modificari si noi masuri au intrat n vigoare la 1 ianuarie 2003. Schimbarile au aparut din dorinta Comisiei de a se asigura ca fondurile publice nu vor fi folosite pentru cresterea capacitatii de pescuit, dat fiind ca un numar considerabil de stocuri comerciale sunt nca exploatate n exces. Cu toate acestea, obiectivele IFOP au ramas neschimbate si au n vedere: 8

contributia la realizarea unui echilibru de durata ntre resursele piscicole si exploatarea lor, ntarirea competitivitatii si dezvoltarea unor activitati de afaceri viabile n industria pescuitului, mbunatatirea ofertei de piata si a valorii adaugate a produselor piscicole si de acvacultura, sprijinirea revitalizarii zonelor dependente de pescuit si acvacultura.

Schimbarile aduse de noul regulament constau n introducerea unor prevederi ce au n vedere favorizarea pescuitului la scara mica (si a pescuitului independent) si sprijinirea tinerilor pescari n achizitionarea primului lor vas de pescuit. Un element de noutate este accentul crescut care s-a pus pe aspectele de mediu, acordndu-se prioritate proiectelor colective dezvoltate n cadrul industriei piscicole. Alte modificari se refera la regulile de rennoire a flotelor de pescuit si introducerea de conditii privind crearea de ntreprinderi mixte, cu scopul de a preveni pescuitul n exces. Alaturi de noile prevederi, au fost rennoite masurile privind investitiile n industria de prelucrare si piscicultura, precum: constructia, largirea si modernizarea fabricilor pentru prelucrarea pestelui si a fermelor de peste. Pentru perioada de programare 2007 2013, conform dosarului inter-institutional 2004/0169 (CNS), Instrumentul Financiar pentru Orientare n domeniul Pescuitului devine Fondul European pentru Pescuit (FEP) si are urmatoarele obiective: Sprijinirea Strategiei Comune pentru Pescuit, Asigurarea protectiei mediului si sporirea resurselor naturale legate de sectorul piscicol, ncurajarea dezvoltarii durabile si a mbunatatirii calitatii vietii n zonele cu activitati n sectorul piscicol.

Statele Membre trebuie dezvolte si sa adopte Planurile Nationale Strategice, stabilind strategia pentru sectorul piscicol si programele operationale nationale. O activitate nu poate fi finantata prin FEP daca nu este inclusa ntr-un astfel de program operational national.

5. Fondul de Coeziune

Spre deosebire de Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune nu a co-finantat programe, dar a furnizat finantare directa pentru proiecte sau stagii din proiecte, care sunt clar identificate de la nceput. Fondul de coeziune apare ca un instrument special al politicii de solidaritate si, prin circumstantele n care a fost nfiintat, trimite n mod direct la principiile acestei politici si la unul din scopurile principale ale Uniunii Europene: de a promova progresul economic si social si de a elimina diferentele care exista ntre standardele de viata la nivelul diferitelor regiuni si State Membre. nfiintat n 1993 pentru a sprijini Spania, Portugalia, Grecia si Irlanda - care, din punct de vedere economic, se situau la un nivel inferior comparativ cu celelalte State Membre- Fondul de coeziune a trecut deja printr-un proces de reforma, n 1999 (odata cu ntreaga politica structurala) si are doua etape de functionare: 1994-1999 si 2000-2006. De mentionat este faptul ca, desi sunt eligibile n cadrul acestui fond numai statele al caror Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor se situeaza sub 90% din media UE, pentru perioada 2000-2006 ramn aceleasi state, desi Irlanda si anumite regiuni din Spania au depasit acest prag. Procesul de reforma nu a adus schimbari de substanta si nu a modificat caracteristicile acestui fond, ci s-a adresat mai degraba aspectelor administrative, promovnd subsidiaritatea si ntarind rolul SM n controlul financiar; mici amendamente au fost facute si conditiilor de asistenta, disparnd astfel conditionalitatea data de criteriul deficitului bugetar al statului beneficiar n continuarea finantarii (ajutorul nu mai este suspendat n cazul depasirii pragului de 3%) si fiind ncurajate utilizarea de fonduri suplimentare private si aplicarea principiului poluatorul plateste. Domeniile de actiune ale Fondului de coeziune sunt protectia mediului nconjurator si retelele trans-europene asociate infrastructurilor de transport; sprijinul financiar acordat nu a fost structurat pe programe, ci pe proiecte, fiecare proiect primind finantare n proportie de 80-85% din totalul costurilor eligibile. Finantarea celor doua domenii este echilibrata, fiecare primind 50% din bugetul alocat acestui fond. Proiectele sunt selectate si implementate de catre statele membre beneficiare, care sunt responsabile si de managementul si monitorizarea lor financiara. Pentru perioada 2000-2006, bugetul estimat al Fondului de coeziune s-a ridicat la suma de 18 mld. Euro (valoarea din 1999), cu o medie anuala de 2,5 mld. Euro; pentru perioada anterioara de programare (1994 1999) au fost prevazute 15,15 mld. Euro (valoarea din 1992) si alocate16,7 mld.Euro (diferenta aparuta fiind datorata ratei inflatiei, astfel nct sa se pastreze valoarea reala a finantarii). Bugetul alocat pentru perioada 2000 2006, a fost distribuit ntre cele patru state beneficiare corespunzator procentajului stabilit de Consiliul European (Berlin, martie 1999), dupa cum urmeaza: Spania: 61-63.5% Grecia si Portugalia: 16-18.0%

Irlanda: 2-6% Referitor la domeniile mentionate anterior, acestea sunt configurate n functie de caracteristicile politicii comunitare aferente si de directiile de dezvoltare prefigurate, ceea ce nseamna ca sunt acceptate numai proiectele care contribuie la realizarea acestora, sau care sunt compatibile cu alte politici comunitare sau actiuni din cadrul FS. Astfel, n ceea ce priveste mediul, proiectele care vor fi finantate trebuie sa contribuie la realizarea obiectivelor de mediu ale UE, si anume: conservarea, protectia si mbunatatirea calitatii mediului; protectia sanatatii populatiei;

crearea conditilor necesare utilizarii prudente si rationale a resurselor naturale. n particular, directiile prioritare n cadrul acestui domeniu sunt reprezentate de: rezerva de apa potabila, tratarea apei menajere, depozitarea deseurilor solide.

Alaturi de acestea, sunt eligibile si proiecte ce vizeaza re-mpadurirea terenurilor, controlul eroziunii solului si conservarea naturii. n domeniul infrastructurii de transport sunt eligibile proiectele care si propun sa creeze sau sa dezvolte infrastructura la nivelul Retelei Trans-Europene de Transport (TEN), sau care asigura acces la aceasta retea. Obiectivele Fondului de Coeziune pentru perioada 2007 2013 se refera la: Retele de transport trans-european, acordnd prioritate deosebita proiectelor de interese european, Realizarea obiectivului din art. 174 al Tratatului referitor la protectia mediului si programul de actiune pentru mediu. Zone n care se poate aplica dezvoltarea durabila si care prezinta evidente avantaje naturale, respectiv eficienta energetica si energie regenerabila.

6. Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (The European Union Solidarity Fund) este cel mai nou fond al politicii regionale si a fost nfiintat n noiembrie 2002, n urma inundatiilor ce au afectat Franta, Germania, Austria si Republica Ceha. Obiectivul acestui fond este de a facilitata exprimarea solidaritatii UE fata de populatia unui Stat Membru sau n curs de aderare, care a fost afectata de un dezastru natural major. Astfel, acesta este un fond care permite reactia imediata, eficienta si flexibila, n functie de natura si de amploarea situatiei. Acest fond va fi folosit numai n cazul dezastrelor naturale majore, cum sunt inundatiile din august 2002, care au dus la nfiintarea sa sau incendiile spontane din Portugalia (iulie 2003), si care au repercusiuni importante asupra conditiilor de viata, mediului nconjurator sau economiei tarilor afectate. Pentru a estima amploarea unui dezastru natural si justifica utilizarea acestui fond, au fost stabilite doua criterii: n cazul unui stat: pierderi estimate la 3 mld. EURO (preturi 2002), sau la mai mult de 0,6% din venitul national brut; n cazul unor dezastre regionale extraordinare: daune mai mici dect aceasta limita (3 mld EURO), care afecteaza cea mai mare parte a populatiei si au consecinte majore si de durata asupra conditiilor de viata si stabilitatii economice a regiunii respective (se acorda o atentie speciala regiunilor ndepartate si izolate); Suma maxima alocata anual Fondului de Solidaritate este de 1 mld. EURO. Modalitatea de asistenta a acestui fond consta n acordarea unei singure transe de finantare pentru tara/regiunea solicitanta, care este complementara eforturilor nationale si care nu necesita co-finantare din partea statului afectat. Pentru a obtine acest sprijin, statul n cauza trebuie sa nainteze o cerere Comisiei Europene, n termen de 10 saptamni de la nregistrarea primei pagube cauzate de dezastru. n cadrul acestei aplicatii trebuie oferite informatii referitoare la amploarea si impactul pagubelor nregistrate, trebuie estimata suma solicitata si indicate alte surse de finantare nationala, comunitara si/sau internationala. n cazul n care estimarea finala a dezastrului este semnificativ mai mica dect s-a prevazut initial (si s-a solicitat de catre statul n cauza), Comisia Europeana va cere rambursarea diferentei. Fondul finanteaza n general actiuni reparatorii pentru daune care nu pot fi asigurate. Actiunile eligibile pentru finantare din cadrul acestui fond sunt: reabilitarea imediata a infrastructurii, a uzinelor electrice, uzinelor de apa (att de alimentare cu apa, ct si a statiilor de epurare), a telecomunicatiilor, transportului, sanatatii si educatiei; asigurarea de locuinte temporare si servicii de salvare, ca raspuns la nevoile imediate ale populatiei afectate;

asigurarea imediata a structurilor si masuri imediate de protectie a patrimoniului cultural;

curatarea imediata a zonelor lovite de dezastru, inclusiv a zonelor naturale. Implementarea grantului primit constituie responsabilitatea statului beneficiar, precum si coordonarea cu alte fonduri comunitare n vederea complementarii finantarii, cu mentiunea ca acestea sa nu fie celelalte fonduri ale politicii regionale. Suma alocata trebuie cheltuita pe parcursul unui singur an, iar ceea ce nu s-a utilizat n acest interval trebuie rambursat. Evaluarea impactului, utilitatii si eficientei acestui fond se realizeaza anual. Astfel, la data de 1 iulie a fiecarui an, Comisia trebuie sa prezinte un raport referitor la activitatea Fondului de Solidaritate.

7. Initiativele Comunitare au rolul de a identifica solutii problemelor care afecteaza un numar mare, daca nu chiar totalitatea statelor membre si a regiunilor europene, fiind reprezentate de patru programe special create n vederea realizarii obiectivelor prioritare si finantate din bugetul fondurilor structurale. Fiecare program este finantat printr-un singur fond, iar mpreuna absorb 5,35% din bugetul total alocat FS (n perioada de programare 2000 - 2006). Initial, pentru perioada 1994-1999 au existat 13 initiative comunitare, care au fost nsa reduse prin reforma din 1999 la numai 4 initiative, pentru cresterea eficientei actiunii FS: Interreg III este finantat prin FEDR si promoveaza cooperarea trans-frontaliera, transnationala si inter-regionala; Equal - este finantat prin ESF si sustine dezvoltarea de noi modalitati pentru combaterea discriminarii si inegalitatilor privind accesul la piata muncii; Leader+ - este finantat prin FEOGA sectiunea de orientare si promoveaza dezvoltarea rurala prin sprijinirea initiativelor grupurilor locale de actiune (dezvoltarea durabila); Urban II - este finantat prin FEDR si ncurajeaza strategii inovatoare pentru regenerarea economica si sociala a oraselor si zonelor urbane n declin.

8. Actiunile inovatoare sunt un set de masuri finantate din bugetul fondurilor structurale si care au drept scop experimentarea celor mai noi idei ce pot contribui la

diversificarea si mbunatatirea strategiilor de dezvoltare regionala. Fondurile care finanteaza sau au n vedere finantarea de actiuni inovatoare sunt FEDR, FSE si IFOP. Prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) sunt finantate actiuni inovatoare ce experimenteaza 3 teme strategice: economii regionale bazate pe cunoastere si inovare tehnologica; e-EuropeRegio: societatea informationala n serviciul dezvoltarii regionale; identitatea regionala si dezvoltarea durabila. n cadrul Fondului Social European (FSE) sunt planificate actiuni inovatoare ce au n vedere formarea si ocuparea profesionala, iar IFOP are n vedere finantarea de actiuni ce se adreseaza sectorului piscicol. Sunt finantate de asemenea studii, proiecte pilot si schimburile de experienta. Bugetul alocat acestor actiuni este de 1 mld. Euro si reprezinta 0,5% din bugetul Fondurilor Structurale.
Pentru perioada 2000-2006, un total de 213 miliarde de euro a fost alocat ansamblului de instrumente structurale pentru cele cincisprezece state membre, conform tabelului 5. n plus, n urma revizuirii perspectivelor nanciare ale Uniunii, aproape 22 de miliarde de euro sunt alocate pentru asistenta nanciara pentru preaderare si alte 22 de miliarde sunt destinate interventiilor structurale n noile state membre pentru perioada 2004-2006. Cifra totala, care se ridica la aproape 257 de miliarde de euro, reprezinta aproape 37% din bugetul comunitar prevazut pna n 2006. Majoritatea acestor nantari sunt acordate n cadrul programelor de dezvoltare multianuale, gestionate colectiv de catre serviciile Comisiei, de statele membre si de autoritatile regionale. Subventiile europene nu nlocuiesc ajutoarele nationale, ci le completeaza.

Tabelul 5: Bugetul acordat Fondurilor Structurale perioada 2000-20069[29] (n miliarde Euro, angajamente n preturile anului 1999)
Obiectiv 1 Obiectiv 2 Obiectiv 3 INTERREG URBAN EQUAL LEADER Pescuit F. Coeziune Total UE 15 137,800 22,040 24,050 4,875 0,700 2,850 2,020 1,106 18,000 213,441 UE+10 13,230 0,120 0,110 0,420 0,000 0,220 0,000 0,003 7,590 21,693 UE 25 151,030 22,160 24,160 5,295 0,700 3,070 2,020 1,109 25,590 235,134

Sursa: Financial perspectives 2000 2006, European Commission

Pentru perioada de programare 2007 2013, multe din initiativele comunitare sau actiunile inovatoare sunt cuprinse n notiunea de fonduri structurale si reprezinta parti ale programelor operationale propuse spre finantare din aceste fonduri.

1.2.2 Instrumentele financiare de pre-aderare: precursoare ale viitoarelor fonduri structurale si de coeziune
Pentru prima data n istoria extinderii sale succesive, Uniunea Europeana a prevazut acordarea de asistenta financiara de pre-aderare celor 10 state candidate din Europa Centrala si de Est, dintre care 8 au devenit membre n 2004 (Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Slovaca si Slovenia). In prezent, aceasta asistenta continua sa fie implementata n Romnia si Bulgaria. Asistenta financiara nerambursabila s-a acordat tarilor candidate la aderare n baza Regulamentului (CEE) nr. 3906/89 al Consiliului Comunitatilor Europene, modificat prin Regulamentului (CEE) nr. 2698/90 al Consiliului Comunitatilor Europene. n conformitate cu prevederile acestor regulamente, Uniunea Europeana a pus n aplicare, pe baza unor criterii stabilite, masuri n favoarea unor state din Centrul si Estul Europei.

Fondurile de pre-aderare au fost concepute de Uniunea Europeana pentru a pregati tarile candidate sau n curs de aderare sa utilizeze fondurile structurale. Aceste fonduri reprezinta o componenta n procesul de nvatare ele au fost destinate, pe de o parte, ndeplinirii unor obligatii legate de acquis-ul comunitar, deci un sprijin financiar pentru ndeplinirea conditiilor de a deveni stat membru, si n al doilea rnd, pentru a crea institutii, proceduri, obisnuinta de a utiliza fonduri europene.
n cadrul strategiei de pre-aderare a Uniunii Europene, asistenta financiara acordata tarilor candidate prin intermediul instrumentelor financiare de pre-aderare PHARE, ISPA si SAPARD, se implementeaza cu respectarea principiului privind evitarea dublei interventii, prin favorizarea complementaritatii si a unui impact economic pozitiv al implementarii diferitelor programe comunitare (Reglementarea (CE) nr. 1266/1999).
Asistenta de pre-aderare este finantata n principal prin intermediul a trei instrumente comunitare:

Cel mai vechi dintre acestea, Programul PHARE10[30], a fost creat n 1989, pentru Polonia si Ungaria, primele doua tari din regiune care au renuntat la comunism si economie centralizata, cu scopul de a le sprijini n procesul de tranzitie de la regimul comunist la cel democratic. Ulterior, si alte state din Centrul si Estul Europei au fost incluse n program, astfel nct n anul 1996, 13 state primeau asistenta nerambursabila PHARE: 10 state candidate la acea data (Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romnia, Slovacia si Slovenia), precum si Albania, Bosnia Hertegovina si Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.11[31] Avnd n vedere procesul de extindere a Uniunii Europene, precum si ritmul reformelor din tarile central si est-europene, rolul Programului PHARE a evoluat. Obiectivul general al Programului PHARE urmarea ajutarea statelor candidate sa se pregateasca n vederea aderarii la Uniunea Europeana, sprijinul concentrndu-se asupra prioritatilor care vizau ndeplinirea criteriilor de aderare de la Copenhaga:

10 11

stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia, statul de drept, respectarea drepturilor omului si protectia minoritatilor; exitenta unei economii de piata functionale; capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si pietei din UE; capacitatea de asumare a obligatiilor de stat membru UE. Obiectivele PHARE sunt: ntarirea capacitatii administrative si institutionale n statele candidate, pentru ca acestea sa poata functiona eficient n cadrul UE (Dezvoltarea institutionala); sprijinirea statelor candidate n efortul investitional de aliniere a activitatilor industriale si a infrastructurii la standardele UE (investitii pentru sprijinirea aplicarii legislatiei comunitare); promovarea coeziunii economice si sociale (investitii n coeziune economica si sociala). Din 1997, Programul PHARE acorda un sprijin crescut dezvoltarii cadrului legislativ si structurilor administrative, proiectelor care promoveaza democratia si dezvoltarea societatii civile, investitiilor n infrastructura, inclusiv cooperarii transfrontaliere. n perioada 2000 2006 sprijinul PHARE se concentreaza pe doua mari prioritati: dezvoltare institutionala si investitii n coeziunea economica si sociala. ntarirea capacitatii institutionale si administrative a tarilor candidate este o conditie cheie pentru a putea deveni membre ale UE, situatie n care trebuie sa adopte, sa aplice si sa urmareasca respectarea acquis ului comunitar. Aceasta presupune modernizarea sistemului administrativ si judiciar prin aplicarea principiului neutralitatii si al profesionismului. Scopul dezvoltarii institutionale este de a ajuta tarile candidate sa creeze bazele institutionale necesare aderarii. Dezvoltarea institutionala prin transfer de know-how presupune procesul de sprijinire a tarilor candidate de a-si crea structurile, strategiile, resursele umane si managementul necesare pentru dezvoltarea capacitatii economice, sociale, administrative si de reglementare. Aproximativ 30% din resursele PHARE sunt alocate acestui scop si n principal sunt utilizate prin proiecte de nfratire institutionala (twinning). Alaturi de acestea, alte doua mecanisme importante de consolidare institutionala sunt: Furnizarea expertizei n domeniul acquis-ului prin biroul TAIEX (Technical Assistance and Information Exchange) al Comisiei Europene; Reforma administratiei publice si a organismelor de reglementare prin Programul SIGMA initiativa comuna (Support for Improvement in Givernance and Management in Central and Eastern European Countries) a CE si OECD. Pentru investitiile privind dezvoltarea institutionala sunt alocate aproximativ 35% din resursele PHARE. Investitiile n sustinerea coeziunii economice si sociale n tarile candidate impun masuri similare celor finantate n statele membre ale UE prin intermediul FEDR si FSE. Pentru a se evita suprapunerile cu celelalte instrumente de pre-aderare ale UE (programele ISPA si SAPARD), PHARE nu acorda asistenta pentru proiecte de anvergura n domeniul mediului, transportului sau agriculturii, cu exceptia armonizarii legislative, care nu este eligibila pentru asistenta ISPA sau SAPARD. Programele PHARE sunt de trei tipuri: nationale, de cooperare transfrontaliera si orizontale si multi-beneficiar. Programele nationale detin cea mai mare pondere n bugetul PHARE si sunt negociate bilateral cu fiecare tara. Parteneriatul pentru Aderare, precum si rapoartele anuale permit partii comunitare sa identifice punctele slabe n tarile candidate privind capacitatea de a adopta acquis-ul comunitar si de a ndeplini criteriile de aderare, si stabilesc prioritatile generale pe care statul respectiv

trebuie sa le aiba n vedere n procesul de pregatire pentru aderare si resursele disponibile aferente. Pe baza acestor documente fiecare stat candidat elaboreaza propriul Plan National de Adoptare a Acquis-ului Comunitar. Anul 2003 a fost ultimul exercitiu de programare PHARE pentru noile state membre, n timp ce pentru Romnia si Bulgaria au fost alocate nsemnate fonduri PHARE pentru perioada 2004 2006 (1,4 milioane euro). Programele de cooperare transfrontaliera au fost introduse n anul 1994 si acorda asistenta regiunilor de frontiera din tarile candidate cu alte tari din Europa Centrala si de Est, n vederea depasirii problemelor specifice de dezvoltare si alinierea acestora la standardele UE. Programele de cooperare trasfrontaliera sunt implementate n conformitate cu Regulamentul CE nr. 2760/1998, completat de Regulamentul nr. 1596/2002 si 1822/2003, se bazeaza pe Documente Comune de Programare si sunt gestionate de Comitete Mixte de Cooperare. Avnd n vedere aderarea celor 10 state n anul 2004, Regulamentul PHARE de cooperare transfrontaliera (PHARE CBC) a fost modificat n vederea actualizarii listei cu tarile care ramn eligibile si aria acestui program a fost extinsa pentru a acoperi zona de granita dintre Bulgaria si Turcia, precum si dintre granitele Romniei si Bulgariei cu tarile TACIS si CARDS nvecinate (Ucraina, Moldova, Serbia si Muntenegru si fosta Republica Iugoslava a Macedoniei). Mai mult, Comunicatul Comisiei Paving the way for a New Neighborhood Instrument 12[32], prezinta Documentele Comune de Programare PHARE CBC Granite externe pentru Romnia si Bulgaria ca pe o baza foarte utila pentru Programul de Vecinatate, menit sa sprijine cooperarea ntre UE extinsa si tarile nvecinate acesteia, care nu sunt candidate pentru aderare. n vederea ntaririi capacitatii institutionale n domeniile cheie, cum ar fi societatea civila, frontiera sau participarea la programele comunitare, asistenta acordata initial n cadrul programelor multi-beneficiar a fost integrata progresiv n cadrul programelor nationale. Prin urmare, n prezent programele multi-beneficiar sunt utilizate numai n cazul n care acestea reprezinta instrumentul cel mai eficient n ceea ce priveste pregatirea pentru aderare sau nevoia de a promova cooperarea regionala. Programele multi-beneficiar sunt programate si implementate centralizat. Spre deosebire de acestea, programele orizontale sunt programate centralizate, dar implementate descentralizat, de tarile candidate. Programele orizontale n curs de implementare includ proiecte privind capacitatea autoritatilor de reglementare n domeniul securitatii nucleare n tarile candidate precum si proiecte pentru aplicarea Sistemului Extins de Implementare Descentralizata (EDIS). Programul SAPARD

PROGRAMUL SAPARD (Special Accession Programme for Agriculture and Rural Development) a fost initiat n baza Reglementarii nr. 1268/1999 a Consiliului Uniunii Europene, privind sprijinul pentru masurile de pre-aderare n domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale, n tarile candidate din centrul si estul Europei, fiind echivalentul FEOGA la nivelul tarilor UE. La data de 21 iunie 2000, Comisia Europeana a propus o alocare orientativa a fondurilor pentru fiecare din statele candidate. Aceasta a fost realizata pe baza urmatoarelor criterii obiective: populatia din mediul rural, suprafata agricola, produsul intern brut pe cap de locuitor raportat la puterea puterii de cumparare si situatia teritoriala specifica existenta n fiecare din statele candidate. 12

Avnd un buget anual de peste 1 miliard de euro n perioada 2000 2006, obiectivul prioritar al Programului SAPARD, conform Regulamentului SAPARD, este acela de a crea cadrul necesar implementarii unei agriculturi performante si dezvoltarii durabile a zonelor rurale n tarile candidate. Programul urmareste preluarea acquis-ului comunitar si adaptarea progresiva a mecanismelor de piata la principiile care guverneaza Politica Agricola Comuna.
Programul SAPARD urmareste sa sprijine statele beneficiare n pregatirea pentru participarea la Politica Agricola Comuna implementata n Uniunea Europeana, obiectivele operationale n acest sens fiind: rezolvarea problemelor specifice legate de o dezvoltare rurala durabila;

mbunatatirea standardelor de calitate ale produselor agricole si piscicole, ale procesului de productie si de comercializare a acestora si aducerea lor la standardele practicate n Uniunea Europeana; sprijinirea implementarii legislatiei Uniunii Europene (acquis-ului comunitar) corespunzatoare acestui sector.

Acest program include o gama larga de masuri menite sa adapteze structurile agricole si dezvoltarea rurala, protectia consumatorilor si a mediului, precum si asistenta tehnica. n comparatie cu instrumentele PHARE si ISPA, Programul SAPARD acorda statelor candidate responsabilitati depline n ceea ce priveste gestionarea proiectelor de investitii, ncepnd cu etapa de selectare si pna la efectuarea platilor, n vederea acumularii de experienta n implementarea normelor si practicilor U.E. si n gestionarea, n viitor, a fondurilor alocate Romniei n calitate de stat membru. Motivele principale care au stat la baza acestei decizii de descentralizare sunt n primul rnd de necesitate a familiarizarii a statelor candidate cu aplicarea unor mecanisme similare celor existente n statele membre pentru implementarea FEOGA, iar n al doilea rnd, numarul mare de proiecte care ar fi facut practic imposibil, din punct de vedere administrativ evaluarea ex-ante a Comisiei. Pentru implementarea masurilor din programul SAPARD, n toate statele candidate a fost nfiintata Agentia SAPARD, a carei structura organizationala urmareste modelul agentiilor de plata din statele membre, care face obiectul Regulamentului Comisiei 1663/1995. Programul are la baza Programul Multi-Anual de Finantare, negociat ntre Comisia Europeana si tarile candidate pentru perioada 2000 - 2006. In fiecare an, este semnat un Acord Anual de Finantare, prin care se stabileste bugetul alocat pentru anul respectiv si prin care se pot modifica prevederile Programului Multi-Anual.

n baza unor criterii reprezentative pentru toate tarile candidate (suprafata agricola, populatia ocupata n agricultura, produsul intern brut, situatia teritoriala speciala, zone defavorizate), prin Decizia Comisiei C(2000) 3742 Final a fost aprobat Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR). UE a aprobat eliberarea fondurilor SAPARD si a conferit gestiunea lor administratiilor din statele candidate numai dupa ndeplinirea a trei conditii: aprobarea Planului National de Dezvoltare, semnarea Acordurilor Internationale de Finantare si Acreditarea Agentiei SAPARD. Comparabil n cea mai mare parte cu programul de dezvoltare agricola si rurala din statele membre, exercitiul programarii a fost n ntregime unul nou pentru administratiile din tarile candidate. Astfel, desi planurile au fost aprobate si negocierea acordurilor a fost finalizata n anul 2000, eforturile privind nfiintarea Agentiilor SAPARD nu au fost complete pna la sfrsitul acestui an, fiind necesara extinderea perioadei limita pentru cheltuirea fondurilor alocate n anul 2000 pna n 2003. n anul 2002, programul SAPARD a devenit operational n toate cele zece tari beneficiare, odata cu Deciziile Comisiei de a acorda gestiunea ajutorului Cehiei (pentru 7 masuri n aprilie 2002), Slovaciei (pentru 5 masuri n aprilie 2002), Poloniei (pentru 5 masuri n iulie 2002), Romniei (pentru 3 masuri n iulie 2002) si Ungariei (pentru 4 masuri n iulie 2002). Pna n anul 2001, n toate statele candidate au fost nfiintate Comitete de Monitorizare SAPARD. n anul 2002, acestea au discutat primele rezultate ale implementarii si au aprobat propunerile facute de Autoritatea de Management privind unele modificari aduse programelor SAPARD. Rapoartele anuale ale Comitetelor de Monitorizare sunt prezentate Comitetului Comun de Monitorizare, care discuta aspectele privind coordonarea monitorizarii n timpul reuniunii sale anuale. Noutatea exercitiului programarii si a managementului descentralizat reflecta lipsa unor evaluari unitare pentru statele candidate n ceea ce priveste utilizarea fondurilor si nivelul capacitatii de absorbtie. Raspunsul slab al beneficiarilor a fost cauzat de faptul ca, n paralel cu sprijinul acordat prin intermediul SAPARD, au existat si alte posibilitati de finantare oferite n cadrul schemei nationale, la care s-a adaugat caracterul restrictiv al criteriilor de eligibilitate pentru depunerea proiectelor. Programul ISPA Creat de asemenea n 1999, Instrumentul Structural pentru Pre-aderare (ISPA) intervine dupa modelul Fondului de Coeziune n scopul finantarii proiectelor importante care favorizeaza protectia mediului si retelele de transport transeuropene, pentru ncurajarea aplicarii normelor europene asupra mediului si pentru oferirea de asistenta tehnica. Astfel, prin programul ISPA, se urmareste:

sprijinirea tarilor beneficiare n vederea alinierii standardelor de mediu la cele ale Uniunii Europene;
extinderea si conectarea retelelor de transport ale statelor beneficiare la cele transeuropene, precum si

familiarizarea tarilor beneficiare cu politicile si procedurile Uniunii Europene. n domeniul protectiei mediului, ISPA se concentreaza pe investitii masive legate de directivele de mediu, a caror implementare solicit costuri foarte importante. Ele se refera la urmatoarele domenii: rezerva de apa potabila, tratarea apelor reziduale, administrarea deseurilor solide si a celor periculoase si respectiv poluarea aerului. n domeniul transporturilor, ISPA acorda prioritate investitiilor legate de integrarea sistemului national n sistemul de transporturi al Uniunii Europene si n retelele trans-europene. De asemenea, se acorda prioritate mbunatatirii legaturilor cu alte tari candidate, precum si eliminarii lacunelor din sistemul national de transporturi. ISPA finanteaza dezvoltarea cailor ferate, a soselelor si a cailor de navigatie. n perioada 2000-2006, s-au alocat n cadrul acestui instrument 1 040 milioane de EURO pe an (la preturile anului 1999). Baza legala o reprezinta tot un Memorandum de finantare, semnat anual ntre Comisia Europeana si statul candidat, care stabileste care sunt proiectele ce ndeplinesc criteriile necesare pentru a beneficia de asistenta. Desi, spre deosebire de alte instrumente financiare comunitare, ISPA finanteaza direct proiecte de investitii n infrastructura, procesul de pregatire a acestor proiecte trebuie sa aiba la baza Strategiile Nationale ISPA. Avnd n vedere faptul ca strategiile ISPA reprezinta instrumente de planificare a investitiilor, n cadrul exercitiului de elaborare a acestor documente, statele candidate urmaresc: prioritatile sectoriale si sub-sectoriale; prioritatile geografice, nlaturarea blocajelor de trafic, zone critice din punctul de vedere al poluarii, precum si utilizarea optima a fondurilor ISPA (n combinatie cu alte resurse).
Ca urmare a acestui exercitiu, sunt finalizate strategiile ISPA care definesc criteriile de promovare a proiectelor pentru finantare prin ISPA, precum si lista proiectelor identificate (cu posibile surse de finantare).

Proiectele depuse pentru aprobare n cadrul programului ISPA trebuie sa aiba un buget minim de 5 milioane euro13[33], din care maximum 75% poate fi finantat din fonduri ISPA. Restul fondurilor trebuie sa provina de la beneficiar: din bugetele centrale sau locale, din mprumuturi, donatii etc. 13

n vederea aprobarii de catre Comitetul de Management ISPA (format din reprezentantii statelor membre ale Uniunii Europene), asigurarea unei cofinantari de minim 25% din partea beneficiarului este o conditie obligatorie pentru orice proiect ISPA.

Beneficiarii proiectelor ISPA pot fi autoritatile locale si centrale, regiile autonome din domeniul utilitatilor publice si companiile nationale care sunt capabile sa dezvolte proiecte de infrastructura de amploare.

Pentru ca un proiect ISPA sa fie aprobat de catre Comitetul de Gestiune ISPA, beneficiarii trebuie sa pregateasca o aplicatie ISPA n formatul standard prezentat pe siteul DG Regio din cadrul Comisiei Europene si anexele aferente. n elaborarea aplicatiei ISPA, beneficiarii trebuie sa: Demonstreze compatibilitatea proiectului cu strategia nationala ISPA pentru sectorul respectiv; Prezinte o analiza financiara completa, care sa conduca la evaluarea viabilitatii proiectului, a capacitatii acestui proiect de a genera venituri si, prin urmare, sa fie un instrument credibil de justificare a bugetului solicitat pentru finantare nerambursabila prin ISPA; Prezinte o analiza cost-beneficiu, care sa releve impactul proiectului asupra sectoarelor economic si social; Demonstreze capacitatea institutionala a beneficiarului de a gestiona proiectul ISPA (si, daca este cazul, sa prezinte relatia ntre autoritatea locala / operator);

Asigure co-finantarea de minim 25%; Sa asigure ca proiectul a primit acordul de mediu, n conformitate cu procedurile UE.

Implementarea ISPA este guvernata de aprobarea ex-ante a licitatiilor si contractarii proiectelor. Desi Comisia nu este partener de contractare, are totusi o parte din responsabilitatea corectitudinii procedurale a procesului de achizitie (fara aprobarea Comisiei, contractele ncheiate ntre beneficiari si contractori nu sunt valide). Partea principala de responsabilitate este atribuita Delegatiilor din tarile beneficiare. Toate proiectele ISPA fac obiectul prevederilor Regulamentului ISPA si Acordului de Finantare pentru fiecare masura ISPA n ceea ce priveste monitorizarea si evaluarea. Progresul implementarii este revizuit sistematic si periodic de catre serviciile Comisiei. n vederea monitorizarii procesului de implementare a Programului ISPA, a fost creat Comitetul de Monitorizare ISPA, ale carui reuniuni, care au loc de doua ori pe an, au rolul de a analiza stadiul de implementare a tuturor proiectelor ISPA aprobate de catre partea comunitara si, totodata, pentru a evalua capacitatea institutionala necesara implementarii proiectelor, precum si elaborarii si promovarii unor noi proiecte.
Cerintele privind evaluarea ex-post sunt stipulate n Sectiunea XIII a Anexei la Memorandumul de Finantare, care este ncheiat pentru fiecare proiect ntre Comisie si statul beneficiar ISPA. Dupa finalizarea fiecarui proiect, Comisia si statul beneficiar evalueaza modul n care acestea s-au derulat, inclusiv utilizarea efectiva si eficienta a resurselor, precum si evaluarea impactului actual al implementarii, pentru a stabili daca obiectivele initiale au fost atinse.

Pe lnga finantarea de actiuni, asistenta de pre-aderare are de asemenea rolul de a pregati organismele nationale desemnate sa gestioneze Fondurile Structurale si de Coeziune. Dupa momentul aderarii, interventiile PHARE vor fi preluate de catre FEDR si FSE, cele ISPA de catre Fondul de Coeziune, iar cele SAPARD de catre FEADR.

1.2.3 Abordare comparativa instrumente structurale instrumente de preaderare


Exista o serie de diferente de fond ntre fondurile structurale si cele de pre-aderare, cele mai relevante fiind urmatoarele:

Volumul bugetului este mai mare si se adreseaza unui program multianual pe 7 ani,

Obiectivele si prioritatile de finantare sunt propuse de fiecare stat membru, dar trebuie sa se ncadreze n politicile orizontale ale Uniunii Europene, Fiecare stat membru si construieste propria structura de gestionare, tinnd cont, pe de o parte de structura administrativa existenta, dar si de conectarea regulilor de utilizare a acestor fonduri la legislatia nationala, Regulile sunt stabilite pentru o perioada cuprinsa ntre 7 si 9 ani (depinde de calcularea perioadei de aplicabilitate), ceea ce presupune o anumita stabilitate a cadrului legislativ si a regulilor care stau la baza utilizarii fondurilor (beneficiarul va avea aceleasi reguli de solicitare fonduri pe tot parcursul celor 7 ani). Fondurile de pre-aderare au la baza, care pot suporta modificari de la un an la altul.

Fondurile de pre-aderare funtioneaza ntr-un cadru rigid, prin faptul ca au un set de reguli stabilite de Comisia Europeana, nu neaparat negociate cu statele pentru care se aplica (tarile candidate). Rigiditatea a fost generata de ncercarea de a crea un cadru comun pentru mai multe state si pentru mai multe tipuri de beneficiari, care aveau nevoi si caractersitici specifice. n cazul fondurilor structurale este evident ca la nivelul Comisiei Europene exista reglementari care creeaza cadrul, dar ele sunt dezvoltate pe specificul national, astfel nct acest cadru, fara a fi foarte rigid, nu ofera o marja de flexibilitate foarte mare beneficiarilor. Nu mai exista totusi rigiditate cu privire la tipurile de proiecte, deoarece un beneficiar si va putea finanta proiectul, n anumite limite, din setul de Programe Operationale elaborate pentru perioada de programare respectiva. Desi regulile de finantare sunt specifice fiecarui program operational n parte, se ncearca totusi ca elementele comune sa fie ct mai multe si standardul sa fie o regula. Totusi, pentru fiecare program exista o departajare clara ntre grupurile tinta, prioritati si documentele relevante. n cazul fondurilor structurale se porneste de la ideea ca un proiect nu se compara cu un alt proiect, ci cu un set de criterii. De asemenea, nu mai exista nici acea rigiditate legata de termene, existnd un proces cursiv n care proiectele pot fi mbunatatite pentru a deveni finantabile.

n paralel cu constructia noilor perspective financiare, Uniunea Europeana tine cont de lectiile nvatate n perioada de programare precedenta si ncearca sa-si mbunatateasca si sa-si eficientizeze sistemul de reguli si proceduri pentru utilizarea fondurilor.

1.3 Reformarea Politicii Regionale la nivel comunitar pentru perioada de programare 2007 -2013
1.3.1 Necesitatea reformarii politicii regionale: cauze, principii si obiective
Extinderea Uniunii la 25 de state membre, si ulterior la 27 sau chiar mai multi reprezinta o situatie fara precedent n ce priveste competitivitatea si coeziunea interna a gruparii. Extinderea adnceste inegalitatile n materie de dezvoltare economica, producnd un decalaj geografic catre Est al disparitatilor si ngreunnd si mai mult situatia pe piata muncii: inegalitatile socio-economice se dubleaza, iar media PIB-ului se micsoreaza cu 12,5 %. n acelasi timp, ansamblul Uniunii se confrunta cu situatii carora trebuie sa le faca fata, rezultnd din probabila accelerare a restructurarii economice ca urmare a mondializarii, a deschiderii schimburilor comerciale, a efectelor revolutiei tehnologice, a dezvoltarii economiei bazate pe cunoastere, a mbatrnirii populatiei si a intensificarii emigratiei.

Trecerea la o Uniune Europeana care include 27 de state membre a presupus att modificari de natura institutionala ct si de politica la nivel comunitar. n acest sens, o atentie sporita a fost acordata redefinirii coordonatelor politicii regionale n vederea eficientizarii si simplificarii mecanismelor si procedurilor sale de lucru corespunzatoare noului context. Noile reglementari vizeaza n primul rnd aspecte ale managementului si implementarii programelor, cu accent pe descentralizarea procesului decizional.

Principalul scop al modificarii regulamentelor ce stau la baza implementarii politicii regionale n Uniunea Europeana este reprezentat de necesitatea reformularii politicii de coeziune n contextul Agendei Lisabona. n principiu, propunerea privind noile Orientari Strategice Comunitare vizeaza articularea actiunilor n cadrul a trei mari teme, consistente cu prioritatile Agendei Lisabona: Transformarea Statelor Membre si a regiunilor n areale economice atractive pentru investitii, Promovarea inovarii, Crearea unor locuri de munca mai multe si mai bune. Astfel, politicii de coeziune i se recunoaste cu fermitate rolul de instrument cheie pentru implementarea Agendei Lisabona, ceea ce se va traduce printr-un impact resimtit mai ales la nivelul regiunilor Uniunii Europene. La 18 februarie 2004, Comisia Europeana a adoptat cel de-al treilea Raport privind coeziunea economica si sociala n UE14[34], Un nou parteneriat privind coeziunea ntro Uniune largita: convergenta, competitivitate, cooperare, prezentnd propunerile executivului european n ce priveste reforma politicii de coeziune comunitare n UE27.
Sistemul de implementare a politicii de coeziune este sustinut de o serie de principii, cele mai importante fiind: planificarea strategica, gestionarea descentralizata, supravegherea si evaluarea permanenta. Raportul propune n acelasi timp schimbari profunde, n special deschiderea unui nou dialog cu Consiliul pentru a facilita un proces de adaptare a politicii de coeziune la prioritatile stabilite la Lisabona si la Goteborg. In acelasi timp, institutiile europene vor analiza n fiecare an progresele realizate n materie de prioritati strategice si rezultate obtinute, pe baza unei sinteze stabilite de Comisie prin intermediul diferitelor rapoarte nationale. In concluzie, politica regionala si de coeziune va adresa ansamblul cetatenilor si teritoriului regiunilor Uniunii, fiind bazata pe o solidaritate eficienta, concentrata asupra celor mai defavorizati, dar modulata n functie de situatii.

14

Raportul expliciteaza, din perspectiva politicii regionale, viziunea Comisiei asupra viitoarei politici bugetare a UE, prezentata n propunerea sa privind noua perspectiva financiara 2007 2013 [COM(2004)101], care include 308 miliarde euro15[35] (n preturile anului 2004) pentru politica regionala, respectiv 0,41% din VNB comunitar. 1. Cauze Principalele cauze pentru care Comisia Europeana propune reforma politicii de coeziune sunt extinderea Uniunii si aplicarea strategiei Lisabona. a) Extinderea Comisia a pornit de la aprecierea ca extinderea Uniunii Europene de la 15 la 27 de state reprezinta o provocare fara precedent pentru competitivitatea si coeziunea interna a UE. Raportul ntre venitul pe cap de locuitor ntre regiunile cele mai bogate si cele mai sarace din Uniune se mareste de la 2,6 n UE15 la 4,4 n UE25 si, respectiv la 6 n UE 27, iar media PIB/cap scde cu 12,5%. In UE27, peste o treime din populatie are un venit pe cap de locuitor mai mic de 90% din media comunitara (pragul actual de eligibilitate pentru Fondul de Coeziune), fata de o sesime n UE15. arile UE 27 pot fi ncadrate n trei grupuri: grupul celor mai prospere, n care venitul pe cap de locuitor este peste media comunitara, format de statele membre UE15 cu exceptia Greciei, Spaniei si Portugaliei; grupul intermediar, format din cele trei tari de mai sus mpreuna cu Cipru, Malta, Slovenia si Cehia, grup cu un venit mediu pe cap de locuitor de aproximativ 80% din media comunitara; al treilea grup, care include si Romnia, caracterizat de o medie a venitului pe cap de locuitor de circa 40% din media UE27. b) Strategia Lisabona
Uniunea Europeana se confrunta n prezent cu necesitatea accelerarii restructurarii economice impusa de globalizare, liberalizarea comertului international, revolutia tehnologica, dezvoltarea societatii si economiei cunoasterii/informatiei, mbatrnirea populatiei si amplificarea migratiei.

15

In pofida lansarii strategiei Lisabona, cresterea economica a UE s-a ncetinit apreciabil din 2001, n paralel cu cresterea somajului n unele zone ale Uniunii.

Aceasta strategie a fost consolidata de Strategia Europeana de Angajare a Fortei de Munca, ale carei aspecte coincid uneori sau vin sa accentueze mai mult prevederile adoptate la Lisabona, de exemplu prin evidentierea dimensiunilor sociale cu privire la reconcilierea dintre activitatea la locul de munca cu viata de familie sau la mbunatatirea locurilor de munca oferite grupurilor defavorizate, dar si prin ncercarile facute pentru a mbunatati posibilitatile de angajare a fortei de munca si de a contribui la realizarea obiectivului de angajare n procent de 100% a fortei de munca.
Comisia porneste de la premisa ca politica regionala aduce o contributie importanta la ndeplinirea obiectivelor Lisabona, prin reducerea disparitatilor intracomunitare, asigurndu-se posibilitatea participarii tuturor regiunilor si grupurilor sociale la dezvoltarea economica generala a Uniunii. Din aceste considerente, politica regionala trebuie perceputa ca parte integranta a strategiei Lisabona. In aceste conditii, s-a luat n considerare utilizarea bugetului comunitar ca instrument de sustinere a atingerii obiectivelor strategiei Lisabona, respectiv stimularea competitivitatii si atenuarea efectelor sociale ale restructurarii economice.

Folosirea prghiei sprijinului bugetar comunitar pentru stimularea cresterii economice n UE intra nsa n contradictie, cu opinia unor state membre care au dificultati de ncadrare n limita deficitului bugetar national ceruta de Pactul de Stabilitate si Crestere Economica (Germania, Franta etc.), care fac astfel presiuni asupra reducerii bugetului comunitar. Comisia considera propunerile sale drept ambitioase, realiste si responsabile n conditiile n care nivelul bugetar de 1,14% din VNB (plati) pentru 2007-2013 (din care 0,41% pentru politica regionala, sau 0,45% daca se includ sumele destinate dezvoltarii rurale) se situeaza la jumatatea distantei dintre pragul de 1% propus n scrisoarea celor 6 state membre net contributoare (considerat de Comisie ca nerealist pentru ndeplinirea tuturor obiectivelor comunitare) si nivelul maxim de 1,24% aflat in vigoare (NOTA: dupa cum este cunoscut exista o opozitie foarte puternica a statelor membre net contributoare fata de cadrul financiar propus de Comisie).
Desi noile state membre vor avea prioritate n obtinerea de fonduri structurale fata de beneficiarii traditionali (Spania, Grecia, Irlanda, Portugalia), totusi finantarea se va realiza pe criteriul competitivitatii, astfel nct, daca o tara va propune un portofoliu calitativ de proiecte

care depaseste alocarea financiara acordata initial, aceasta poate beneficia de fondurile alocate altei tari al carei portofoliu de proiecte nu corespunde fie calitativ, fie ca numar pentru absorbtia bugetului alocat. Alocarea financiara corespunzatoare fiecarui stat membru n cadrul politicii regionale 2007 2013 este prezentata n Anexa 1. Comisia Europeana a propus un nou sistem de programare constituit din urmatoarele etape: Stabilirea de catre Consiliul European a unor linii directoare privind strategia comunitatii (Orientarile strategice comunitare - Community Strategic Guidelines-CSG)

Dezvoltarea de catre statele membre a strategiilor nationale (Cadrul strategic national de referinta - National Strategic Reference Framework-NSRF) n concordanta cu strategia UE si
Elaborarea programelor operationale de catre statele membre.

2. Principii Pornind de la experienta acumulata n derularea actiunilor structurale pe parcursul exercitiilor financiare anterioare, Comisia Europeana a propus reforma politicii regionale pornind de la urmatoarele principii generale: cresterea eficientei, transparentei si a responsabilitatii factorilor politici; o abordare strategica generala care sa asigure coordonarea politicii regionale cu principiile guvernarii economice si sociale si sa permita revizuirea periodica a progreselor nregistrate; simplificarea sistemului de management prin introducerea diferentierii si proportionalitatii, n contextul asigurarii unei gestiuni financiare eficace;

continuarea descentralizarii responsabilitatilor catre regiuni si autoritatile locale; mentinerea plafonului de eligibilitate la 75% din media comunitara PIB/capita pentru obiectivul de convergenta ; mentinerea plafonului de 90% din media comunitara VNB/capita pentru accesul la fondul de coeziune, care va finanta n continuare infrastructura de transport si de mediu; mentinerea plafonului de 4% din PIB national pentru fondurile structurale si de coeziune alocate unei tari. 3. Obiective

Politica regionala a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013 se fundamenteaza pe Orientarile Strategice Comunitare pentru Coeziune economica, sociala si teritoriala (adoptate la 6 octombrie 2006) care stabilesc principiile, prioritatile si directiile de actiune ale programelor operationale, prin care se implementeaza strategiile nationale de dezvoltare si asigura concordanta cu liniile directoare ale strategiei Lisabona relansate, axata pe crestere economica si creare de locuri de munca, constnd n: mbunatatirea atractivitatii Statelor Membre, regiunilor si oraselor prin mbunatatirea accesibilitatii, asigurarii unui nivel adecvat si a calitatii serviciilor, si conservarea mediului nconjurator. ncurajarea inovarii, a antreprenoriatului si a cresterii economiei bazate pe cunoastere prin cercetare si capacitate de inovare, inclusiv noi tehnologii de informare si comunicare. Crearea de locuri de munca mai multe si mai bune prin atragerea mai multor oameni n cmpul muncii sau n activitatea antreprenoriala, mbunatatirea adaptabilitatii muncitorilor si a ntreprinderilor si cresterea investitiilor n capitalul uman.

Comisia Europeana propune ca politica regionala sa se concentreze asupra unui numar limitat de prioritati, pentru a asigura un efect multiplicator si o valoare adaugata semnificativa actiunilor structurale comunitare. Principalele obiective ale politicii de coeziune vizeaza realizarea convergentei, cresterea competitivitatii regionale si ocuparea fortei de munca precum si ntarirea cooperarii teritoriale europene. ncadrarea statelor membre ca fiind eligibile pentru finantare n cadrul Obiectivelor de Convergenta sau Competitivitate Regionala este prezentata n Anexa II. Alocarea financiara propusa pentru realizarea acestor obiective este prezentata n tabelul de mai jos: Tabelul 6: Alocarea financiara pentru Obiectivele Prioritare ale Politicii Regionale n perioada 2007 - 201316[36] Convergenta Fond de Coeziune 69.578 Convergenta Phasingout 199.322 13.955 Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca Phasingin 11.409 Competitivitate 43.556 8.723 Cooperare Teritoriala Europeana

Sursa: http://ec.europa.eu/regional_policy/atlas2007/fiche a) Obiectivul 1 - convergenta dezvoltarii regiunilor: este destinat n proportie de doua treimi regiunilor aflate sub 75% din media de dezvoltare comunitara, deci practic noilor state membre; o treime este destinata sprijinirii temporare a 16

regiunilor din vechile state membre care suporta efectul statistic al extinderii (acele regiuni care depasesc pragul de eligibilitate de 75% ca urmare a coborrii statistice a acestuia prin aderarea noilor state membre si care aveau un PIB pe cap de locuitor aflat sub 75% din media comunitara calculata pentru Europa celor 15). Resursele alocate acestui obiectiv pentru perioada de programare 2007 - 2013 se cifreaza la 251,163 miliarde euro, reprezentnd 81,54% din total. Criterii de eligibilitate 1. Pentru fondurile structurale se califica pentru finantare regiunile al caror PIB/locuitor este mai mic de 75% din media comunitara, precum si regiunile al caror PIB/locuitor depaseste 75% din media comunitara datorita efectelor extinderii (pentru acestea acordndu-se o finantare degresiva si tranzitionala); 2. Pentru Fondul de Coeziune se califica pentru finantare statele membre al caror VNB reprezinta mai putin de 90% din media comunitara si care au n derulare programe de convergenta economica. si n acest caz, se acorda o finantare degresiva si tranzitionala statelor membre al caror VNB se situeaza peste plafonul de 90% din media comunitara, datorita efectelor extinderii;
Pentru finantarea specifica din FEDR pentru regiunile ultraperiferice n scopul facilitarii integrarii acestora pe piata interna. Grad de co-finantare 75% din cheltuielile publice sunt finantare de FEDR si FSE. Plafonul poate ajunge la 80% n cazul regiunilor eligibile care se califica pentru finantare din Fondul de Coeziune, n cazul regiunilor ultraperiferice putnd ajunge si pna la 85%; 85% pentru finantarea prin Fondul de Coeziune; 50% pentru co-finantarea regiunilor ultraperiferice. 3.

n UE27, pentru acest obiectiv sunt eligibile pentru 17 State Membre 84 regiuni cu o populatie totala de 154 milioane si un PIB/locuitor sub 75% din media comunitara si, n cadrul procedurii de phasing out alte 16 regiuni cu un total de 16,4 milioane locuitori si un PIB/locuitor foarte putin peste plafonul stabilit (ca urmare a efectelor statistice ale extinderii UE).
b) Obiectivul 2 - competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca: destinat sustinerii strategiilor Lisabona si Goteborg prin anticiparea si promovarea schimbarilor economice n zonele industriale, urbane si rurale, n vederea ntaririi competitivitatii si atractivitatii acestora, precum si prin sprijinirea angajarii. Politica regionala ajuta persoanele sa se pregateasca si sa se adapteze la evolutia economica, conform prioritatilor stabilite de strategia europeana privind ocuparea fortei de munca, sprijinind politicile care urmaresc o ocupare deplina a fortei de munca, calitatea si productivitatea muncii si integrarea sociala. Criterii de eligibilitate regiunile eligibile n cadrul obiectivului 1, aferent perioadei 2000-2006 si care nu se mai califica pentru obiectivul de Convergenta, beneficiind astfel de sprijin.

restul regiunilor neeligibile pentru obiectivul 1 Convergenta.

n ceea ce priveste programele finantate prin FSE, Comisia a propus patru prioritati, dupa cum urmeaza:

cresterea adaptabilitatii lucratorilor si afacerilor; cresterea incluziunii sociale; mbunatatirea accesului la piata muncii; implementarea reformelor n domeniul angajarii fortei de munca si incluziunii. Resursele alocate pentru acest obiectiv se cifreaza la 49,13 miliarde euro, reprezentnd 15,95% din totalul alocarilor, mpartite n mod egal ntre FEDR si FSE. Din aceste sume: 78,86% sunt destinate regiunilor care nu sunt acoperite de obiectivul 1 Convergenta; 21,14% sunt destinate sprijinului tranzitional. Grad de co-finantare Plafonul de finantare, n cadrul acestui obiectiv, este situat la 50%, putnd ajunge la 85% pentru cazul regiunilor ultraperiferice. n UE27, pentru acest obiectiv se califica 168 de regiuni, cu o populatie de 314 milioane persoane. Dintre acestea, 13 regiuni, cu o populatie de 19 milioane persoane reprezinta zone phasing-in ce beneficiaza de alocari financiare speciale n conformitate cu statutul de regiuni eligibile pentru fostul Obiectiv 1. c) Obiectivul 3 - cooperarea teritoriala europeana (dezvoltarea echilibrata n profil teritorial) cu componentele cooperare transfrontaliera externa si interna, cooperare transnationala si cooperare inter-regionala. Cooperarea transfrontaliera se refera n principiu la toate regiunile aflate la frontierele externe si interne, fie ca sunt terestre sau maritime. Se urmareste identificarea unor solutii comune pentru probleme comune, cu ajutorul cooperarii ntre autoritatile competente ale entitatilor nvecinate, n domenii cum ar fi dezvoltarea zonelor urbane, rurale si de coasta, ntarirea relatiilor economice si implantarea n aceasta retea a ntreprinderilor mici si mijlocii. Obiectivul acopera zonele NUTS nivel III (nivel-judet) care sunt granite interne ale UE, precum si anumite granite externe. Pentru retelele de cooperare si schimb de experienta, ntreg teritoriul UE este eligibil. Grad de co-finantare Plafonul de finantare pentru acest obiectiv, finantat exclusiv prin FEDR, este de 75%. Resursele alocate pentru acest obiectiv se cifreaza la 7,75 miliarde euro, echivalentul a 2,52% din totalul alocarilor. Aceste resurse sunt mpartite astfel: - 73,86% pentru finantarea cooperarii transfrontaliere; - 20,95% pentru finantarea cooperarii transnationale; - 5,19% pentru finantarea cooperarii interregionale. Populatia ce locuieste n regiuni eligibile pentru acest obiectiv se ridica la 181,7 milioane (37,5% din populatia UE).

1.3.2 Noul cadru de reglementare comunitar coordonatele unei noi abordari regionale

In iulie 2004, Comisia Europeana a publicat propunerile sale la acel moment, care ulterior vor deveni noul cadru de reglementare a instrumentelor structurale17[37], si anume: Regulamentul Consiliului care stabileste prevederile generale referitoare la fondul european de dezvoltare regionala, fondul social european si fondul de coeziune (aprobat Regulamentul general 1083/11.07.2007 de stabilire a unor dispozitii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999). Acesta defineste principiile comune, regulile si standardele pentru implementarea celor trei fonduri, este bazat pe principiul unui management realizat n comun de Comisia Europeana, statele membre si regiuni si descrie cerintele programelor, precum si standardele comune privind gestionarea financiara, controlul si evaluarea. Regulamentul Parlamentului European si Consiliului privind fondul european de dezvoltare regionala (aprobat Regulamentul (CE) NR. 1080/05.07.2006 al Parlamentului European si al Consiliului privind Fondul European de Dezvoltare Regionala si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1783/1999). Finantarea prin FEDR are rolul de a promova investitiile si de a contribui la reducerea dezechilibrelor regionale din UE si va avea n vedere urmatoarele prioritati: cercetarea, inovarea, protectia mediului si prevenirea riscurilor, infrastructura (mai ales n regiunile mai puin dezvoltate).

Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului privind fondul social european (aprobat Regulamentul (CE) NR. 1081/05.07.2006 al Parlamentului European si al Consiliului privind Fondul Social European si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1784/1999): FSE finanteaza actiuni conforme cu orientarile si recomandarile cuprinse n Strategia europeana pentru ocuparea fortei de munca, sprijinind politici si prioritati menite sa contribuie la realizarea de progrese n domeniul ocuparii fortei de munca, la mbunatatirea calitatii si productivitatii muncii, la promovarea incluziunii si coeziunii sociale.

Regulamentul Consiliului care stabileste un fond de coeziune (aprobat Regulamentul (CE) nr. 1084/11.07.2006 al Consiliului de creare a Fondului de coeziune si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1164/94). FC va contribui la interventiile n domeniul mediului si cel al retelelor trans-europene si se va aplica statelor membre cu un venit national brut mai mic de 90% din media UE (Grecia si Portugalia, cele zece noi state membre UE, Romnia si Bulgaria). FC nu va mai avea o abordare pe proiecte, ci va face parte din programele multi-anuale n domeniul transporturilor si al protectiei mediului.

Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului care stabileste o grupare de cooperare transfrontaliera (aprobat Regulamentul (CE) nr. 1082/05.07.2006 Parlamentului European si al Consiliului privind stabilirea unei grupari europene de cooperare teritoriala), care permite crearea de grupari de cooperare pe teritoriul

17

comunitatii, investite cu personalitate juridica, bazate pe o conventie optionala de participare a autoritatilor publice regionale, locale si de alta natura. Regulamentul este propus n baza art.159 din Tratatul UE.

Avnd n vedere legatura indisolubila ntre perspectivele financiare 2007-2013 si reglementarile privind noile instrumente structurale, etapele de adoptare a deciziilor la nivelul UE privind noua politica regionala au fost: (1) adoptarea deciziei formale privind perspectivele financiare 2007-2013; (2) adoptarea regulamentului general, a regulamentelor sectoriale si a celui privind fondul de coeziune. In septembrie 2004, Grupul de lucru pentru actiuni structurale a demarat discutiile pe fond asupra noului cadru de reglementare propus de Comisia Europeana. Desi statele membre nu au abordat n aceasta structura de lucru dect regulile de utilizare a fondurilor structurale si de coeziune comunitare, partea financiara fiind discutata separat n comitetul ad-hoc de profil, discutiile au fost totusi foarte dificile. Cele mai sensibile subiecte au fost cele legate de aspectele financiare, respectiv metodologiile de calcul, accesul si reducerea graduala a fondurilor (phasing in/ phasing out) pentru noile regiuni eligibile, repectiv pentru cele care depasesc/vor depasi pragul de eligibilitate (afectate statistic etc). Ce aduc nou propunerile Comisiei? Principala modificare este legata de filozofia utilizarii acestor fonduri. Pentru a raspunde noii arhitecturi a politicii de coeziune, caracterizata prin interventii concentrate asupra unui numar limitat de prioritati/obiective, adaptabilitate la specificitatile teritoriale, coordonarea cu celelalte politici comunitare, Comisia a propus un sistem de implementare reformat, cu urmatoarele principii generale: a) Principiile asistentei Principiile care reglementeaza asistenta financiara comunitara se pastreaza n mare parte n aceleasi linii. S-a ajuns la un acord general n ceea ce priveste mentinerea principiilor parteneriatului, proportionalitatii si aditionalitatii, precum si acordarea importantei cuvenite principiului egalitatii ntre sexe. Parteneriatul trebuie sa fie organizat conform aranjamentelor institutionale si practicilor fiecarui stat. n ceea ce priveste principiul aditionalitatii - pentru perioada de programare 20072013, acesta este aplicat doar pentru Obiectivul de Convergenta si are caracter de obligativitate. Daca un stat membru nu va reusi sa demonstreze pna la data de 30 Iunie 2016 ca a respectat principiul aditionalitatii, atunci Comisia poate aplica corecturi financiare n conformitate cu procedura descrisa n articolul 100 al noii reglementari. Procesul de verificare a respectarii principiului aditionalitatii se va desfasura n trei etape: Ex-ante, inclusa n elaborarea Cadrului Strategic National de Referinta.

Mid-term, n 2011. Principiul aditionalitatii va fi considerat respectat la acest moment daca media anuala a cheltuielilor nationale publice eligibile n anii 20072009 a atins nivelul cheltuielii agreat n analiza ex-ante. Aceasta evaluare intermediara reprezinta totodata o oportunitate pentru Statul Membru respectiv, de a modifica, n acord cu Comisia, nivelul cheltuielilor prevazute pentru restul perioadei de programare. Ex-post n 2016. Daca, dupa transmiterea tuturor informatiilor solicitate de Comisie, Statul Membru nu poate demonstra respectarea principiului aditionalitatii, fie prin referire la nivelul prevazut n Cadru National Strategic de Referinta, fie la cel modificat n momentul evaluarii intermediare, Comisia poate trece la aplicarea unor corectii financiare, conform reglementarilor.

Cheltuielile eligibile din fonduri structurale sunt clasificate n aceleasi 3 categorii ca n perioada anterioara de programare, plus o noua categorie Altele. Principalele 3 categorii de domenii eligibile pentru cheltuieli sunt: Infrastructura de baza, Mediu productiv, Resurse umane.

b) Abordare cu un caracter strategic mai pronuntat (pe baza prioritatilor UE)


Comisia a propus definirea prioritatilor UE ntr-un document strategic adoptat de Consiliul UE (Community Strategic Guidelines - orientari strategice generale). Ulterior, aceste prioritati urmeaza sa fie preluate/transpuse de catre fiecare stat membru n cadrul strategic national de referinta (National Strategic Reference Framework), negociat cu Comisia. Acesta nlocuieste cadrul de sprijin comunitar (Community Support Framework), dar nu mai are caracter de instrument de management, ci constituie numai cadrul pentru pregatirea programelor operationale regionale si tematice prin care vor fi implementate operational prioritatile definite la nivel comunitar.

n perioadele de programare precedente exista, pentru Statele membre, un set de reguli mai stricte cu privire la documentele de programare necesare accesarii fondurilor structurale: Planul National de Dezvoltare, un program general care trebuia negociat si aprobat de Comisie Cadrul de Sprijin Comunitar, Programele Operationale si Programele Complement care trebuiau aprobate de Comisie. n momentul de fata s-a optat pentru doua documente: Cadrul National Strategic de Referinta (cu accentuat caracter politic) si Programele Operationale. Toate celelalte documente care pna acum faceau obiectul negocierilor reprezinta exclusiv sarcina statelor membre.

Orientarile strategice comunitare/Community strategic guideline-CSG: Abordarea strategica a avut drept scop si oferirea une ndrumari si a unui cadru politic stabil pentru interventiile fondurilor. Orientarile strategice trebuie sa fie concise si sa fie stabilite n parteneriat de Comisie si statele membre. Este necesara evitarea unei abordari top-down care ar impune constrngeri statelor membre. Elementele cheie ale CSG se stabilesc prin regulamentul general si trebuie sa includa mijloacele de atingere a principalelor obiective ale politicii de coeziune, precum si o descriere a contributiei acesteia la atingerea obiectivelor Lisabona si Goteborg. Ar putea fi avuta n vedere o revizuire a CSG la mijlocul perioadei financiare (n 2010), numai daca este necesar, functie de aparitia unor schimbari majore n ceea ce priveste prioritatile comunitare. Revizuirea nu ar trebui nsa sa aiba impact direct asupra revizuirii cadrului strategic national de referinta si nici asupra programelor operationale. Cadrul strategic national de referinta/national strategic reference framework NSRF: Acesta ar trebui sa faca legatura ntre prioritatile nationale si regionale, pe de o parte, si cadrul comunitar, pe de alta parte. NSRF ar trebui sa aiba o sectiune strategica principala si o sectiune operationala simpla, care sa includa numai elementele de coordonare, lista programelor operationale si defalcarea indicativa a alocarilor financiare, pe programe, fonduri si obiective, astfel nct sa permita evaluarea ex-ante a aditionalitatii pentru Obiectivul 1 convergenta. Urmarirea strategica si dezbaterea anuala: S-a cazut de acord cu principiul urmaririi strategice, propunndu-se elaborarea unor rapoarte de progrese, la interval de trei ani, asigurnd coerenta cu orientarile generale de politica economica si orientarile privind ocuparea fortei de munca. Concentrare bugetara si tematica Resursele bugetare sunt concentrate catre cei care au cea mai mare nevoie de acestea (peste 78% din bugetul propus este alocat obiectivului de convergenta, si anume regiunilor si tarilor mai putin dezvoltate, precum si regiunilor supuse efectului statistic al extinderii UE). Concentrarea tematica are n vedere focalizarea programelor catre prioritatile Lisabona si Goteborg. c) Abordare descentralizata si teritoriala, printr-o mai mare responsabilitate pentru statele membre, regiuni si orase Fiecare regiune poate beneficia de un program pe care tot ea l implementeaza. Specificitatile teritoriale sunt avute n vedere prin integrarea dimensiunii urbane, atentia acordata zonelor cu handicap natural (insule, zone montane, zone rurale cu o mica densitate a populatiei), zonelor nordice si regiunilor ultraperiferice. d) Simplificarea metodelor de management

utilizarea a trei instrumente financiare (fondul de coeziune, fondul european de dezvoltare regionala si fondul social european) si finantarea fiecarui program dintr-un singur fond (1 fond = 1 program18[38]); integrarea proiectelor finantate din fondul de coeziune n programarea multianuala, aplicnd pentru fondul de coeziune aceleasi reguli de management ca pentru fondurile structurale; programarea si managementul financiar pe prioritati, si nu pe masuri, ca n perioada actuala;

aplicarea regulilor de eligibilitate nationale, n locul celor comunitare, ca n prezent. e) Proportionalitatea si eficienta controlului si monitorizarii

diviziune clara a responsabilitatilor ntre Comisie si statele membre, cu nivele diferite de control; generalizarea regulii N+2 sau N+3 de dezangajare automata a fondurilor, menita sa aduca eficienta si disciplina n utilizarea fondurilor; interventia Comisiei n control si monitorizare, proportional cu gradul de asigurare dat de statele membre si partile implicate financiar; conditionarea platilor de angajamentul asumat de statele membre cu privire la siguranta sistemelor nationale de management si control;

clarificarea mecanismelor de corectie financiara n cazul unor iregularitati; conditionarea fondului de coeziune de respectarea programelor de convergenta (suspendarea temporara a angajamentelor, cu posibilitatea deblocarii fondurilor). Eficacitate S-au convenit principii referitoare la aspectele legate de evaluare, rezerva de calitate si de performanta si rezerva pentru cazuri neprevazute. Statele membre sprijina cresterea nivelului de flexibilitate, unele chiar dincolo de limitele propuse de Comisie, precum si explorarea extinderii principiului proportionalitatii. Sunt necesare termene realiste pentru evaluarile ex-ante (care trebuie realizate de evaluatori independenti de autoritatile de management si programare), astfel nct sa fie evitata ntrzierea aprobarii programelor operationale. 18

1.3.3 Noi initiative de sprijin comunitar: JASPERS JEREMIE, JESSICA, Regiuni pentru schimbare economica
Ca urmare a modificarii regulamentelor ce stau la baza implementarii politicii regionale n Uniunea Europeana, aceasta politica devine n noua perioada de programare a Fondurilor Structurale 2007 2013, un instrument cheie pentru implementarea Agendei Lisabona, prin care se asteapta un puternic impact pozitiv la nivelul regiunilor Uniunii Europene. Necesitatea de reformare si modernizare a politicii de coeziune pentru a raspunde noii agende Lisabona a generat, ca o consecinta a colaborarii sustinute dintre Comisia Europeana si Institutii Financiare Internationale (Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare si Banca Europeana de Investitii), trei initiative foarte importante pentru noile programe finantate din Fonduri Structurale si de Coeziune, care vor implementa politica regionala n perioada 2007 2013, respectnd totodata principiul unei mai bune utilizari a resurselor: JASPERS JEREMIE si JESSICA. Aceste initiative au rolul de a sprijini statele membre n utilizarea si absorbtia fondurilor comunitare, ct si sa promoveze implicarea institutiilor interesate de la nivel regional. n data de 30 mai 2006, s-au semnat la Bruxelles, n prezenta Presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a comisarului pe probleme de politica regionala, Danuta Hubner, a presedintelui Bancii Europene de Investitii, Philippe Maystadt si a reprezentantilor la nivel nalt ai altor institutii financiare internationale, trei Memorandumuri de acord pentru cele trei noi initiative ale politicii regionale, nfiintate cu scopul de a oferi mai multe investitii, crestere economica si locuri de munca regiunilor.

JEREMIE
Initiativa JEREMIE (Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises) nfiintata n scopul de a creste accesul la forme alternative de finantare pentru dezvoltarea afacerilor, se refera, n mod special la mbunatatirea ofertei de capital de risc pentru ntreprinderile mici si mijlocii din regiuni. Astfel, JEREMIE este gndit sa ofere un sistem la cheie autoritatilor de management, daca acestea doresc, pentru a beneficia de sprijin din partea Bancii Europene de Investitii/Fondului European de Investitii pentru dezvoltarea capacitatii de a opera cu inginerii financiare acolo unde aceasta nu exista sau unde nu este adaptata corespunzator nevoilor pietei. JEREMIE nu este o organizatie, ci un set de actiuni coerente menite sa ajute ntreprinderile mici si mijlocii (IMM) sa aiba acces la finantare; JEREMIE si datoreaza existenta n primul rnd necesitatii de a mbunatati accesul la finantare al IMM, dar si faptului ca documentele comunitare19[39] pun accent pe obiectivul UE de a dezvolta noile ntreprinderi (start-ups) si de a crea produse financiare pentru IMM care sa fie durabile si orientate catre cerintele pietei. 19

Autoritatile care gestioneaza si asigura managementul programelor cu finantare din Fonduri Structurale pot accesa JEREMIE n mod voluntar, pe baza unui plan de actiune care sa aiba ca obiectiv general realizarea unei oferte de instrumente financiare si de servicii pentru micro-credite care sa raspunda, n termeni de calitate si diversitate, obiectivelor de dezvoltare a afacerilor din programe operationale. Dupa aprobarea Planului de Actiune de catre partile implicate, urmatoarea etapa consta n crearea unui Fond, pe baza unui acord de finantare ntre Autoritatea de Management desemnata si Fondul European de Investitii, daca se decide ca acesta sa aiba calitatea de manager al Fondului. Acordul de finantare va stabili contributiile financiare la acest Fond (pot participa diferite institutii financiare internationale), n general, si procentul alocat din Fondul European de Dezvoltare Regionala de catre Autoritatea de Management respectiva pentru alimentarea Fondului, n mod special. De asemenea, Grupul BEI si poate suplimenta contributia cu capital de mprumut, daca este necesar. Dupa nfiintarea acestui Fond, conform acordului de finantare, managementul Fondului va avea dreptul sa selecteze att schemele financiare prin care se va acorda finantare ntreprinderilor mici si mijlocii din regiuni (ex. venture capital, schema de garantare, etc.), ct si intermediarii financiari (cel mai probabil, banci) care vor implementa aceste scheme.
Daca se decide ca Fondul European de Investitii sa fie managerul Fondului, dupa semnarea acordului de finantare, acesta are obligatia de a fi prezent fizic, prin birouri, la nivel local. Birourile locale au rolul de informare, marketing si dezvoltarea unor contacte similare cu intermediarii financiari si cu IMM-urile din regiunile respective. Costurile de functionare ale acestor birouri vor fi incluse n taxa de management aferenta managerului Fondului pentru serviciile oferite si n conformitate cu Contractul de finantare.

Printre avantajele oferite de aceasta initiativa, pot fi enumerate: Management profesional al schemelor financiare la selectia carora contribuie Urmarirea implementarii proiectelor din cadrul JEREMIE prin intermediari financiari sau furnizori de micro-credite, asigurndu-se astfel conditiile pentru promovarea IMM si a micro ntreprinderilor Existenta unei game largi de produse financiare oferite prin aceasta initiativa (capital, garantii, mprumuturi), n intentia de a crea un eficient prin care sa se asigure, treptat, si consolidarea financiara a ntreprinderilor. mbunatatirea conditiilor pentru furnizarea mprumuturilor acordate IMM si micro-ntreprinderilor

Acces direct la expertiza Grupului BEI n stabilirea, evaluarea, si acordarea asistentei tehnice Riscurile sunt preluate de banci la mprumuturi, si de Fondul European de Dezvoltare Regionala, n celelalte cazuri

Schema va ncepe ct mai curnd posibil, n mod ideal neexistnd un sfrsit (este o schema de tip revolving) Posibilitatea de a beneficia de capacitatea grupului BEI si a altor Institutii Financiare Internationale de a atrage capital de mprumut de pe pietele financiare internationale, n conditii de competitivitate.

Calendarul de operationalizare a acestei initiative vizeaza, ntr-o prima faza (2006 2007), desfasurarea etapei de evaluare a IMM, pe baza unui chestionar transmis spre completare autoritatilor centrale implicate n vederea elaborarii planului de actiune. n cadrul acestui plan de actiune vor fi identificate, de asemenea, instrumentele de inginerie financiara (venture capital, micro-finantare, scheme de garantie). n urmatoarea etapa, de implementare, se selecteaza componenta Fondului si intermediarii financiari si totodata se va semna acordul de finantare. Ultima etapa a implementarii JEREMIE consta n desfasurarea propriu zisa a initiativei, prin acordarea de instrumente de inginerie financiara intermediarilor financiari, si, prin intermediul acestora, IMM-urilor. De asemenea, o serie de trasaturi cheie ale acestei initiative comunitare constau n: Aceasta initiativa comunitara se refera doar la programele operationale prin care se acorda asistenta financiara rambursabila (repayable assistance), si nu granturi.

Fondul finanteaza alte fonduri de investitii si nu proiecte individuale. Avnd n vedere competitia care exista deja pe piata, dobnda pentru instrumentele financiare (garantii, credite, etc.) care vor fi gestionate n cadrul Fondului va fi, de asemenea, competitiva (invers proportionala cu marimea fondurilor acordate). Va exista un singur Fond pentru Romnia, care va fi finantat doar din bugetul unui singur program si va respecta mandatul Autoritatii de Management a programului din care s-a facut alimentarea fondului. De asemenea, va fi semnat si un contract ntre Autoritatea de Management si Managementul Fondului. JASPERS n ceea ce priveste istoricul ideii care a condus la aparitia JASPERS, este de mentionat faptul ca procesul de extindere a amplificat necesitatea de a pregati ct mai multe proiecte corespunzatoare din punct de vedere calitativ, avnd n vedere ca ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, Uniunea Europeana are 15 state membre (cele 10 state

membre noi, Romnia, Bulgaria, Spania, Portugalia, Grecia) beneficiare ale Fondului de Coeziune, caruia i este alocat o treime din bugetul uniunii. Astfel, initiativa JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions) reprezinta un parteneriat ntre DG Regio, BERD si BEI cu scopul de a oferi asistenta tehnica gratuita pentru pregatirea proiectelor mari de infrastructura (valoare minima proiect: 25 mil. euro mediu, 50 mil. euro tranport). Valoarea adaugata a acestei initiative se intentioneaza a fi asimilarea, ntr-o masura ct mai mare, din experienta si expertiza BEI/BERD ntr-o maniera mai bine structurata si coordonata dect n trecut. Ca si istoric, discutiile initiale cu privire la JASPERS au avut loc la nceputul anului 2005 ntre reprezentantii DG Regio si cei ai BEI, iar n luna aprilie s-a agreat de principiu ntre comisarul european Hubner si presedintele BEI o mai strnsa colaborare ntre cele 2 institutii. De asemenea, la nceputul lunii octombrie 2006, s-a agreat si participarea BERD n cadrul acestui parteneriat. Astfel, JASPERS nu va fi o agentie de sine statatoare, ci, din ratiuni administrative, va fi un departament n cadrul BEI, separat de activitatile curente de mprumut pe care banca le desfasoara. JASPERS va oferi nca din stadiul incipient al unui proiect, asistenta tehnica pe aspecte tehnice, economice, financiare si de alta natura, care tin de pregatirea si transmiterea spre aprobare a unui proiect matur, calitativ elaborat. De altfel, scopul n care a fost nfiintata aceasta initiativa consta n transmiterea unor aplicatii de proiecte corespunzatoare n termeni calitativi, n vederea unei aprobari rapide de catre Comisia Europeana. Mai concret, JASPERS va functiona ca un manager de proiect pe aspecte de consultanta, coordonare, revizuirea structurii proiectului, identificare si nlaturarea blocajelor care intervin n diferite etape n faza de programare. Totusi, cea mai mare parte din dezvoltarea tehnica a unui proiect (ex. studiu de fezabilitate) va ramne n responsabilitatea statului membru. n ceea ce priveste partea de resurse umane JASPERS, aceasta va fi asigurata n parteneriat de DG Regio (40 experti), BERD (8 experti) si BEI (16 experti), care urmeaza sa fie recrutati n cursul anului 2006. Totusi, se asteapta ca aceste resurse sa fie insuficiente pentru potentiala solicitare de asistenta JASPERS, ceea ce implica necesitatea unei puternice prioritizari pe tari si sectoare. Astfel, JASPERS se va concentra pe urmatoarele criterii: Acordarea de asistenta tehnica n special celor 10 noi state membre, plus Romnia si Bulgaria, Pregatirea unor proiecte mari de infrastructura, care urmeaza sa fie finantate din Fondul de Coeziune si Fondul European de Dezvoltare Regionala (s-a mentionat ca limitele de 25 mil. euro, respectiv 50 mil. euro sunt oarecum flexibile, urmnd sa se stabileasca exact marjele de fluctuatie), Se va acorda asistenta tehnica n principal pregatirii proiectelor din urmatoarele sectoare: drumuri, cai ferate, transport public, furnizarea apei, tratarea apelor reziduale, deseuri solide.

Sediul central JASPERS este localizat n Luxemburg. De asemenea, vor mai exista trei birouri regionale, cel mai probabil localizate n Varsovia (pentru Polonia si tarile Baltice), Bucuresti (pentru Romnia si Bulgaria), Viena/Budapesta sau Praga pentru tarile din partea centrala a Uniunii Europene. Alte tari membre vor beneficia de asistenta n cadrul birourilor existente n sucursalele BEI. Principii pe baza carora va fi acordata asistenta tehnica prin JASPERS: Asistenta JASPERS va fi acordata gratuit beneficiarului JASPERS reprezinta o resursa de asistenta tehnica aditionala si nu alternativa aranjamentelor deja existente Nu va exista nici o obligatie pentru nici un stat membru sa foloseasca JASPERS Nu va exista nici o obligatie pentru nici un stat membru care beneficiaza de JASPERS sa foloseasca mprumuturi BEI/BERD Nu va exista nici o obligatie pentru BEI/BERD sa finanteze proiecte pregatite prin JASPERS De asemenea, un proiect pregatit prin JASPERS nu va fi exclus de la finantare prin mprumuturi BEI/BERD. n ceea ce priveste modalitatea de aplicare pentru asistenta JASPERS, Autoritatea de Management din statul membru viitor potential beneficiar, poate solicita direct asistenta biroului JASPERS din Luxemburg, sau birourilor regionale, atunci cnd acestea vor fi stabilite. De asemenea, atunci cnd DG Regio primeste o aplicatie pentru asistenta, poate solicita asistenta biroului JASPERS din Luxemburg. Totusi, JASPERS nu va evalua niciodata un proiect pe care l-a pregatit. n ceea ce priveste responsabilitatile legale: JASPERS nu schimba responsabilitatile legale existente JASPERS reprezinta o valoare adaugata n pregatirea aplicatiilor spre finantare din fonduri structurale Statul membru este proprietarul proiectului, si nu JASPERS, care doar transmite aplicatia standard, elaborata n conformitate cu regulamentele aferente Pregatirea unui proiect cu asistenta JASPERS nu garanteaza aprobarea acestui proiect de catre Comisia Europeana. Responsabilitatea legala finala n privinta acordarii de asistenta financiara nerambursabila ramne la aprecierea Comisiei. Prioritatile si obiectivele pentru JASPERS vor fi agreate n fiecare an n cadrul unui Plan de Actiune, elaborat de expertii JASPERS pentru fiecare tara n acord cu DG Regio si statul membru respectiv. Managementul JASPERS va fi asigurat n cadrul unui Comitet, compus din membrii DG Regio, BEI si BERD. n ceea ce priveste auditul, orice cheltuiala efectuata de JASPERS din fonduri comunitare va reprezenta un subiect deschis pentru inspectie si audit din partea DG Regio si a Curtii de Audit. Astfel, JASPERS nu poate functiona eficient fara participarea activa a statelor membre si a birourilor de tara ale DG Regio, care vor avea un rol important n

prezentarea JASPERS n tarile membre, discutiile initiale asupra portofoliului de proiecte, elaborarea Planului de Actiune pentru fiecare tara si monitorizarea activitatii JASPERS. Din perspectiva Bancii Europene de Investitii, institutie financiara internationala cu renume, nfiintata n anul 1958, cu un capital de 160 mld. Euro si cu filiale si experienta n peste 140 de tari, JASPERS va fi o facilitate de al carei management va fi direct responsabila, separata de activitatile curente de mprumut ale bancii. Astfel, BEI va coopera strns cu statele membre, DG Regio si BERD n definirea prioritatilor si a strategiei n Planurile de Actiune Anuale. De asemenea, expertii BEI pe baza expertizei acumulate, vor oferi consultanta n pregatirea unor proiecte complexe/cu componente de Parteneriat Public Privat, n definirea unor programe de investitii regionale / multi municipale, n crearea unui model organizational viabil pentru dezvoltarea sectorului respectiv. Avnd n vedere experienta BEI n derularea proiectelor mari de investitii, JASPERS va ajuta inclusiv n ceea ce priveste ndeplinirea cerintelor aplicarii regulii n+2 de dezangajare automata a fondurilor, la proiectele mari, finantate din fondul de coeziune. Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare este, de asemenea, un partener important pentru dezvoltarea si implementarea cu succes a initiativei JASPERS. Astfel, BERD, prin intermediul JASPERS, va oferi expertiza n pregatirea proiectelor (de la dezvoltarea conceptului proiectului) si pe aspecte orizontale (abordarea analizei financiare, aspecte referitoare la ajutorul de stat, modele pentru eficienta energetica, etc.), va avea o prezenta locala, interactionnd att cu autoritatile nationale, ct si cu beneficiarii si va desfasura vizite de monitorizare regulate la beneficiari si la proiecte. O serie de trasaturi cheie ale acestei initiative comunitare constau n: Expertii JASPERS nu vor purta nici o responsabilitate legala pentru natura si calitatea informatiei oferite la solicitarea statului membru, care este liber, de altfel, sa decida daca va folosi sau nu aceasta informatie, JASPERS intentioneaza sa ofere un serviciu de cea mai buna calitate dar nu va fi responsabil daca proiectul astfel pregatit nu va fi aprobat de catre Comisia Europeana, JASPERS nu va implica si asistenta directa n implementarea proiectelor (dar, de exemplu, poate evalua daca planul de achizitii este corect si bine structurat), Daca, pe baza solicitarilor statelor membre, va fi necesar un numar mai mare de experti pentru pregatirea proiectelor propuse, nu este exclusa varianta prevederii unor resurse aditionale astfel nct sa se asigure ca toti cei care doresc, sa beneficieze pe criteriile stabilite de asistenta JASPERS, Criteriile pe baza carora se va acorda asistenta JASPERS sunt nca n curs de elaborare. Totusi, printre acestea se vor numara cu siguranta: complexitatea proiectului, valoarea adaugata pe care proiectul o aduce, impactul proiectului,

Expertii JASPERS vor lucra numai pe proiecte eligibile conform reglementarilor UE, cu finantare din Fondul European de Dezvoltare Regionala/Fondul de Coeziune, Pe termen lung se asteapta ca JASPERS sa aiba un impact pozitiv (efect de multiplicare informatii/expertiza) asupra personalului cu care expertii vor lucra, pe baza transferului de know-how, JASPERS va urmari, n cadrul unui proiect, aceeasi ierarhizare a prioritatilor pe care o propune Uniunea Europeana, JASPERS nu va fi subiectul unei reglementari/directive, deoarece acest demers ar ntrzia foarte mult implementarea sa, Rolul JASPERS va fi acela de intermediar ntre consultant si organism legal Nu se va semna nici un contract ntre JASPERS si beneficiar, si de asemenea, nu vor exista alte formalitati, Planul de Actiune va trebui sa fie elaborat ca o lista generala de propuneri, iar dupa ce va fi agreat, orice proiect care figureaza n acest document este eligibil pentru asistenta JASPERS. JESSICA JESSICA (JOINT EUROPEAN SUPPORT FOR SUSTAINABLE INVESTMENT IN CITY AREAS) este o initiativa comuna a Comisiei, a Bancii Europene de Investitii si a Consiliului Bancii de Dezvoltare a Europei, prin care se urmareste combinarea granturilor oferite n cadrul noilor programe de coeziune finantate prin FEDR pentru perioada de programare 2007-2013, care au o componenta de dezvoltare urbana (inclusiv locuinte sociale), cu mprumuturile si experienta Bancilor n acest domeniu. Astfel, prin intermediul JESSICA, autoritatilor de management li se vor oferi noi oportunitati de a sprijini dimensiunea urbana, avnd n vedere ca scopul acestei initiative este de a prezenta solutii financiare la cheie proiectelor propuse pentru dezvoltare urbana si facilitarea relatiei cu promotorii acestor proiecte. Filozofia de functionare a acestei initiative se bazeaza pe multe puncte de similaritate cu JEREMIE, care a si reprezentat de altfel, o sursa de inspiratie pentru JESSICA. Cele doua initiative pot deveni complementare n contextul planurilor integrate de dezvoltare urbana: JEREMIE poate oferi un acces mbunatatit la finantare a ntreprinderilor mici si mijlocii din mediul urban, n timp ce JESSICA poate sprijini proiecte de infrastructura urbana sau orice proiect sau grup de proiecte care nu se refera la accesul la finantare al IMM-urilor, dar este inclus ntr-un plan integrat de dezvoltare urbana. Principalele avantaje pe care utilizarea acestei initiative le ofera sunt urmatoarele: Diversificarea gamei de resurse de mprumut pentru parteneriatele public-private si pentru alte proiecte de dezvoltare urbana care vor fi implementate n regiunile UE Un plus de flexibilitate si expertiza financiara si de management oferite de expertii unor institutii de renume pe plan international (BEI, BCE, etc.)

Asigurarea unei sustenabilitati pe termen lung prin caracterul regenerabil al FEDR ca si contributor la fondurile specializate n investitii pentru dezvoltare urbana Ramne de apreciat n timp valoarea adaugata pe care aceste 3 initiative comunitare o vor aduce n statele membre n ceea ce priveste, pe de o parte, transferul de expertiza avut n vedere si pe de alta parte cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor structurale n special pentru domeniile de infrastructura si mediu de afaceri care vor fi finantate prin programele operationale, care implementeaza prioritatile Planului National de Dezvoltare al Romniei pentru perioada 2007 2013. Este de asteptat ca impactul JASPERS/JEREMIE/JESSICA pentru domeniile pe care vor interveni sa poata fi descris ca o situatie win win, ntre Comisia Europeana si institutiile conexe n aceste parteneriate, care cu siguranta vor acumula cel putin un capital de imagine n urma acestui exercitiu si statul membru vizat sa beneficieze de aceste servicii. Regiuni pentru schimbare economica Orientarile Strategice Comunitare identifica principalul scop al programelor de cooperare interregionala ca fiind acela de a contribui la realizarea Agendei Lisabona, si considera ca aceasta cooperare poate fi sprijinita prin programele Convergenta si Competitivitate Regionala. Pornind de la observatia ca multe programe nu acorda importanta necesara cooperarii interregionale, Comisia Europeana si-a prezentat, n noiembrie 2006, propriul proiect pentru consolidarea schimbului de bune practici n inovare si promovarea parteneriatului n cadrul retelelor europene regionale si urbane, prin initiativa Regiuni pentru schimbare economica. Cu un buget de aproximativ 375 milioane euro, aceasta initiativa va functiona prin mecanismele pentru Cooperare Interregionale si Dezvoltare Urbana n cadrul Obiectivului Cooperarii Teritoriale. Sprijinul acordat statelor membre, regiunilor si oraselor se refera la implementarea noii Agende Lisabona prin actiuni de modernizare economica. O trasatura caracterisitca a acestei initiative este concentrarea pe schimbul de experienta si diseminarea acestor informatii. Se urmareste evidentierea celor mai bune practici din regiuni cu o performanta ridicata si transferul acestora spre celelalte regiuni, n scopul mbunatatirii situatiei lor. Obiectivele principale ale acestei initiative urmaresc: Identificarea temelor prioritare referitoare la modernizare economica si Strategia Lisabona rennoita (transpunerea rapida a ideilor inovative pe piata, managementul migrarii si facilitarea integrarii sociale, facilitarea accesului regiunilor si afacerilor la serviciile e-government). Dezvoltarea unei relatii ntre retele si programe Promovarea comunicarii si a diseminarii prin organizarea de conferinte anuale Stabilirea unor retele pe baza de parteneriat pentru testarea activitatilor care decurg din temele prioritare.

Elementul de noutate pentru aceasta perioada de programare este faptul ca o serie de tematici referitoare la modernizarea economica si Strategia Lisabona rennoita vor fi promovate n retele chiar de Comisia Europeana. Acest fapt va permite statelor membre, regiunilor si oraselor sa lucreze n strnsa colaborare cu Comisia, iar Comisia va avea posibilitatea de a testa ideile selectate n vederea promovarii acestora n programele de Convergenta si Competitivitate Regionala.

1.3.4 Metodologia operationalizarii politicii regionale


Abordarea pronuntat strategica pentru programare constituie modificarea de fond pentru perioada de programare 2007-2013. n acest context, viitoarele programe operationale trebuie sa propuna o politica de dezvoltare clara si coerenta, care, pe de o parte sa fundamenteze atingerea obiectivelor europene, conform recomandarilor cuprinse n Orientarile Strategice Comunitare, transpuse n documente programatice tip Cadru National Strategic de Referinta, iar pe de alta parte sa se adreseze problemelor si provocarilor particulare dintr-un anumit sector sau regiune. Prin urmare, programele operationale vor fi documente, prin definitie, strategice care nu vor mai contine descrierea masurilor, ci se vor concentra n principal pe descrierea prioritatilor si a strategiei, a indicatorilor si scopurilor propuse. Aceasta schimbare trebuie sa se reflecte si n structura si volumul sectiunilor specifice (partea analitica, n mod ideal nu ar trebui sa ocupe mai mult de 10 pagini, si de asemenea, si capitolul de implementare ar trebui sa ocupe, grosso modo, acelasi spatiu. Tabelele financiare vor fi simplificate si limitate la nivel de prioritate.). Principiile cheie ale politicii de coeziune programare, parteneriat, cofinantare si evaluare continua sa fie aplicate si n perioada de programare 2007 2013. n conformitate cu Art. 2 al Regulamentului General, un Program Operational este un document transmis de Statul Membru si aprobat de Comisie, n care se stabileste o strategie de dezvoltare, prin identificarea unui set coerent de prioritati, pentru a obtine asistenta financiara printr-un Fond, n cazul obiectivului Convergenta, prin Fondul de Coeziune si Fondul European de Dezvoltare Regionala. Noul cadru legislativ pentru perioada 2007 2013, care ofera o abordare cu un pronuntat caracter strategic programarii, propune si o serie de modificari n continutul si structura programelor operationale care se elaboreaza pentru aceasta perioada. Odata cu aprobarea Cadrului Strategic Comunitar, programarea devine concentrata pe obiectivele UE, iar programele operationale obtin o dimensiune strategica pronuntata. Aceste documente nu vor mai contine descrierea masurii, accentul fiind orientat spre strategie si prioritati. Partile componente ale unui Program Operational trebuie sa contina urmatoarele elemente principale:

Analiza Analiza reprezinta baza pentru strategia programului. Componenta analitica trebuie sa contina un diagnostic al situatiei, sa identifice principalele provocari si dificultati, precum si punctele tari si slabe ale situatiei prezentate (analiza SWOT). Acest capitol trebuie sa tina cont de obiectivele UE referitoare la coeziune, politica de ocupare a fortei de munca, si sa ofere o analiza fundamentata a unor aspecte particulare, care vizeaza contextul national/regional/sectorial. n conformitate cu Art. 36 (1) a Regulamentului General, Programele Operationale elaborate n cadrul obiectivului Convergenta, trebuie sa contina analiza situatiei ariei sau sectorului eligibil n termeni de puncte tari, puncte slabe si strategia identificata pentru dezvoltare. Astfel, componenta analitica trebuie sa se refere la aria geografica eligibila selectata n cadrul programului operational (NUTS I, NUTS II sau alt nivel geografic), n conformitate cu Art. 34. n cazul programelor tematice, analiza trebuie sa se refere la sectorul avut n vedere prin program. Avnd n vedere necesitatea unui caracter strategic pronuntat, analiza trebuie sa fie orientata pe obiectivele europene n general, si pe prioritatile Lisabona si Goteburg, n special. n acest sens, analiza trebuie sa tina cont de Programele Nationale de Reforma, elaborate ca raspuns pentru Strategia Lisabona si de Cadrul Strategic Comunitar pentru Coeziune. Analiza trebuie sa scoata n evidenta fortele pietei si tendintele de dezvoltare, inclusiv dimensiunea sectoriala si regionala a dezvoltarii socio-economice. Identificarea punctelor tari, slabe, a oportunitatilor si a amenintarilor sub forma unei analize SWOT reprezinta un instrument necesar pentru identificarea alegerilor strategice pentru regiunea sau sectorul avute n vedere. n cadrul programelor regionale, sau a celor nationale cu dimensiune regionala este necesara o analiza a disparitatilor regionale / locale. Trasaturile specifice ale regiunilor/sectoarelor trebuie prezentate si n relatie cu prioritatile tematice identificate n cadrul Cadrului Strategic Comunitar (Cresterea atractivitatii Statelor Membre, a regiunilor si oraselor, ncurajarea inovarii, entreprenoriatului si dezvoltarii economiei informatie, Locuri de munca mai multe si mai bune). Capitolul de analiza trebuie sa prezinte indicatori statistici generali sau regionali (EUROSTAT, baza de date REGIO, etc.) De asemenea, capitolul de analiza trebuie sa ia n calcul si principalele lectii nvatate din exercitiile de programare anterioare, din experienta proprie sau a altor State Membre / Regiuni, pe baza unor rezultate disponibile (studii de evaluare, rapoarte de audit, cercetare academica, etc.), precum si a concluziilor evaluarii ex-ante. Acestea ar trebui sa permita identificarea principalelor interventii de succes, bune practici si efecte pozitive obtinute, care sa reprezinte baza de pornire n noua perioada de programare.

Analiza ar trebui sa faca referire si la situatia mediului nconjurator (evaluarea strategica de mediu), a egalitatii de sansa ntre femei si barbati (oportunitatile pietei muncii, inclusiv constrngerile pentru anumite grupuri, daca este cazul). Strategia Strategia trebuie sa fie coerenta cu analiza si cu strategia identificata la nivelul Cadrului National Strategic de Referinta si a Programelor Nationale de Reforma (Lisabona). n strategie trebuie sa se regaseasca obiectivele globale si specifice ale programului operational, indicatori cuantificabili si prioritatile de actiune. o justificare a prioritatilor alese, avnd n vedere Cadrul Strategic Comunitar pentru Coeziune, Cadrul National Strategic de Referinta si rezultatele evaluarii ex-ante conform Regulamentului General. Elaborarea strategiei trebuie sa porneasca de la analiza si sa ofere un raspuns coerent si eficient pentru problemele si punctele slabe identificate n analiza. Corelarea abordarii strategice cu politica regionala trebuie subliniata. Statul Membru trebuie sa identifice obiective nationale de dezvoltare n Cadrul Strategic Comunitar, care trebuie sa fie corelate cu obiectivele strategice ale UE, prezentate n Cadrul Strategic Comunitar si sa propuna o strategie pentru atingerea acestor obiective. Urmatoarea etapa consta n operationalizarea strategiei prin intermediul programelor operationale. Astfel, strategia unui program operational poate fi asimilata ca parte integranta a abordarii strategice de ansamblu a tarii. Strategia va include urmatoarele elemente: Obiectivul general / global a Programului Operational, care trebuie sa fie coerent cu prioritatile identificate n Cadrul Strategic Comunitar, Cadrul National Strategic de Referinta si Programele Nationale de Reforma pentru Strategia Lisabona. Daca este posibil, acest obiectiv poate fi cuantificat. Obiectivele specifice, care vor fi atinse prin implementarea axelor prioritare ale programului. Este recomandat ca fiecare obiectiv specific sa corespunda unei axe prioritare. Gradul de ndeplinire a obiectivelor specifice se masoara prin indicatori de rezultat si indicatori de rezultat imediat. Indicatorii trebuie sa fie realisti si sa poata fi obtinuti prin interventiile propuse n cadrul axelor prioritare ale programului. Identificarea si justificarea axelor prioritare trebuie sa se faca tinnd cont de CSG si CNSR. De asemenea, alocarea financiara pe axe prioritare tematice sau geografice trebuie justificata n strategie. Alocare indicativa pe categorii, la nivelul programului, n conformitate cu decizia Consiliului de a acorda 60% (pentru Obiectivul Convergenta), respectiv 75% (Obiectivul Competitivitate Regionala si Ocupare), aplicate ca o medie pentru aceasta perioada de programare, pentru a promova competitivitatea si crearea de noi locuri de munca (Strategia Lisabona). Aceste procente nu sunt obligatorii pentru Statele Membre ale UE care au aderat dupa 2004. De asemenea, trebuie prezentate pe scurt principalele concluzii ale evaluarii ex-ante, referitoare la impactul estimat a obiectivelor strategice si specifice si a prioritatilor identificate, inclusiv impactul care ar putea fi dificil de cuantificat. Din motive referitoare la transparenta, se recomanda

ca n textul programului operational, concluziile evaluarii ex-ante sa fie prezentate sub forma unui rezumat, care nu nlocuieste totusi, raportul de evaluare, care trebuie transmis, mpreuna cu programul oprational Comisiei. Descriere sumara a procesului de parteneriat, prin care strategia programului si axele prioritare au fost identifcate. Descriere sumara a modului prin care se vor promova oportunitatea de sanse si dezvoltarea durabila prin intermediul programului. Pentru cazurile n care s-a aplicat procedura referitoare la evaluarea strategica de mediu, este necesara prezentarea modului prin care rezultatele evaluarii strategice de mediu au fost ncorporate n strategie. Axele prioritare Descrierea axelor prioritare trebuie sa se refere la modalitatea prin care obiectivele identificate n strategie vor fi ndeplinite. De asemenea, trebuie sa ofere suficiente informatii despre ariile de interventie si principalele activitati care vor fi implementate prin axa prioritara respectiva. informatii referitoare la axele prioritare si scopurile/tintele specifice pe care le propun. Aceste tinte trebuie cuantificate, prin folosirea unui numar redus de indicatori de rezultat si de rezultat imediat, conform principiului proportionalitatii. Indicatorii trebuie sa permita masurarea progresului realizat n comparatie cu situatia de baza si a eficacitatii interventiilor propuse pentru realizarea obiectivelor.20[40] n mod ideal, o axa prioritara tematica ar trebui sa corespunda maxim unei prioritati identificate n regulamentul specific unui Fond. Cu alte cuvinte, se recomanda ca prioritatile de finantare eligibile n cadrul FEDR/FSE sa nu fie unificate prin translatia lor n axele prioritare ale programului. Pe de alta parte, pentru programe operationale specifice, o prioritate particulara FEDR/FSE, poate fi transpusa n mai multe axe prioritare ale programului operational. Descrierea axelor prioritare nu mai contine informatii referitoare la masuri, n sensul regulamentelor aplicate pentru perioada de programare 2000-2006. Informatiile prezentate n cadrul axelor prioritare trebuie sa ofere indicatii clare referitoare la domeniile majore de interventie si la activitati. Prin urmare, descrierea prioritatilor trebuie sa contina n special urmatoarele: Obiectivele principale ale axei prioritare inte cuantificate si indicatori. Alegerea indicatorilor adecvati este indispensabila pentru functionarea mecanismului de raportare si a Comitetului de Monitorizare. Indicatorii trebuie sa fie clar definiti (valoare de baza, valoare estimata n timp, explicatii referitoare la metoda de masurare si sursa de informare). Identificarea grupurilor/sectoarelor/ariilor tinta si/sau a beneficiarilor. 20

Informatii referitoare la activitatile indicative, care sa fundamenteze alocarea financiara indicativa pe categorii la nivelul strategiei. Asigurarea unei facilitati de flexibilitate, care sa poata fi folosita doar n cazul activitatilor care intra sub incidenta altui Fond, dar sunt necesare pentru implementarea operatiunii respective. Flexibilitatea este limitata la 10% pentru fiecare axa prioritara, cu exceptia masurilor de dezvoltare urbana, pentru care este de 15%. Informatii referitoare la delimitarile fata de activitati similare finantate de alte fonduri (ex. Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala), precum si la masurile propuse pentru asigurarea coordonarii cu aceste fonduri. Este recomandat ca asistenta tehnica sa fie prezentata ca axa prioritara separata, pentru a facilita verificarea respectarii limitelor financiare (maxim 4% din alocarea totala). Descrierea prioritatii trebuie sa se refere si la modalitatea de acordare a granturilor globale, cnd aceste instrumente se intentioneaza a fi folosite. Este recomandata includerea unei axe prioritare specifice pentru dezvoltarea urbana durabila, precum si prezentarea unei liste cu orasele selectate si procedurile de sub-delegare a responsabilitatilor catre autoritatile locale. Pentru Statele Membre care au aderat dupa anul 2004, este obligatorie prezentarea de informatii referitoare la potentiale activitati care au n vedere renovarea locuintelor sociale (inclusiv activitati de eficienta energetica, n cadrul unui plan integrat de dezvoltare urbana, si pna la 3% din alocarea totala a programului operational). De asemenea, daca este cazul, activitatile referitoare la cooperare inter-regionala cu cel putin o regiune sau o autoritate locala din alt stat membru, trebuie mentionate n acest capitol. Daca este cazul, la acest capitol trebuie prezentata o lista cu marile proiecte (care trebuie transmise la Comisie) sau o lista indicativa cu schemele de ajutor de stat (conform art. 87 din Tratat), care trebuie transmise spre aprobare pe durata perioadei de programare. n ceea ce priveste caracterul inovativ, fiecare stat membru trebuie sa-si asigure rezerve pentru experimentare n cadrul prioritatilor relevante, n vederea cresterii capacitatii de stimulare a actorilor regionali si locali, n special, IMM-uri, pentru inovare. Aceste rezerve trebuie sa permita dezvoltarea unor operatiuni si abordari pilot, care, daca nregistreaza succes, sa fie implementate pe o baza extinsa. Implementarea Programul Operational trebuie sa contina o sectiune referitoare la masuri de implementare, inclusiv o descriere generala a organismelor implicate n procedurile si mecanismele de implementare, referitor la functiile de monitorizare si evaluare, precum si la masurile de publicitate si informare.

n conformitate cu art. 57/73, capitolul de implementare pentru fiecare program operational trebuie sa includa o descriere a: Autoritatii de management, autoritatii de certificare, autoritatii de audit si a organismului intermediar, desemnate de Statul Membru pentru fiecare program operational. Aceste informatii trebuie sa includa numele acestor autoritati/institutii, precum si orice alte date de identificare, o descriere generala a rolului lor si a responsabilitatilor n managementul programului si a modalitatii n care este respectat principiul separarii functiilor. Organismului responsabil cu primirea platilor de la Comisie, precum si a celui responsabil cu efectuarea platilor catre beneficiarul final. Sistemului de monitorizare si evaluare sistemul de indicatori si modul de functionare, inclusiv responsabilitatea colectarii de date si a elaborarii analizelor initiale (Autoritatea de Management), prezentarea datelor, n mod regulat n Comitetul de Monitorizare, rapoarte anuale, evaluari, etc. Acordului stabilit ntre Comisie si statul membru respectiv, referitor la schimbul informatizat de date21[41]. Planului de evaluare pentru care trebuie prezentat un sumar, n cazul Obiectivului Convergenta, care trebuie sa includa urmatoarele elemente: teme sau parti ale programului care vor fi evaluate, resurse financiare alocate, calendar indicativ, specificarea structurii de management responsabila pentru functia de evaluare. Procedurilor deja implementate pentru asigurarea functionarii corespunzatoare a sistemului de raportare financiara, monitorizare n forma computerizata, precum si a procedurilor care asigura transparenta circuitului financiar (care se refera la 2 tipuri de circuit financiar: contributia diversilor parteneri la finantarea programului si principalele stadii de finantare ale Comisiei ntre organismul responsabil cu efectuarea platilor si beneficiarul final). De asemenea, acest capitol trebuie sa includa informatii suplimentare referitoare la respectarea principiilor orizontale, si anume: oportunitatea sanselor egale, actiuni inovative, parteneriat, coordonarea si consistenta activitatilor ntre Fonduri.

21

Fondurile structurale provenite de la Uniunea Europeana reprezinta o sursa importanta de sustinere a afacerilor pentru IMM. Insa un numar redus de mici intreprinzatori stiu care sunt etapele pe care trebuie sa le parcurga pentru accesarea acestor fonduri. Si in numar mai redus sunt cei care constientizeaza provocarile cu care se vor confrunta. Fondurile structurale sunt menite sa ajute dezvoltarea proiectelor de investitii viabile, prin intermediul carora sa se ajunga la cresteri de calitate si de productivitate. In felul acesta, cresterea consumului din productia interna va depasi cresterea importurilor, ceea ce va avea, pe termen mediu, efecte extrem de benefice asupra echilibrelor macroeconomice.
Etape de parcurs

La nivelul fiecarei afaceri insa, pentru a simti efectele benefice ale sustinerii europene, trebuie indepliniti doi pasi foarte importanti. Trebuie ales un consultant care sa evalueze proiectul si compania pe principii de eficienta si este necesara asigurarea surselor proprii de finantare. Dovada existentei surselor proprii de finantare trebuie sa fie sustinuta inainte de a incheia contractul cu institutiile statului care aloca fondurile structurale. Banii europeni nu vin insa imediat, ci doar dupa finalizarea etapelor investitionale stabilite prin contract. La finalul fiecarei etape, se fac deconturile pe tipuri de cheltuieli eligibile, conform cerintelor din ghidurile utilizatorilor de fonduri structurale. In medie, fondurile structurale vor acoperi aproximativ 50% din cuantumul cheltuielilor eligibile efectuate la nivelul fiecarei etape a proiectului.
Resurse pentru cofinantare

Ce pot face aceia care nu dispun de bani suficienti? Chiar inainte de demararea studiului de fezabilitate este bine sa se colaboreze indeaproape cu o banca, care poate asigura o cota-parte importanta din sursele de finantare ale proiectului. Anul 2008 a debutat cu cresterea dobanzii de referinta a BNR de la 8% la 9%. Acest fapt, coroborat cu o tendinta tot mai redusa de economisire a populatiei, a determinat o scumpire a surselor in lei ceea ce conduce la majorarea costurilor creditelor in lei. Asadar, daca la un cost mediu de 9,5% pe an pentru atragerea de resurse se adauga si marja de risc specifica fiecarui client si marja de profit a bancii, se ajunge usor la un cost de 12% pe an sau chiar mai mult.

In aceste conditii, EximBank poate oferi un ajutor important clientilor din categoria IMM care vor sa-si asigure la costuri accesibile sursele proprii necesare pentru a fi eligibili in vederea accesarii fondurilor structurale europene.
Credite subventionate

In oferta EximBank, exista credite cu dobanda subventionata - 5 puncte procentuale din dobanda pietei, al caror plafon maxim il reprezinta echivalentul in lei a sumei de 1,5 milioane euro. Cu alte cuvinte, in cazul unui client care din punct de vedere al indicatorilor economico-financiari ar fi eligibil pentru un credit pentru investitii la o dobanda a pietei de 12% pe an, acesta va putea accesa finantarea respectiva prin Eximbank cu o dobanda de 7% pe an. Asta insa cu o conditie si anume sa se respecte cu strictete schema de finantare detaliata prin contractul de credit si anexele acestuia.
Garantiile influenteaza costul creditului

O alta provocare a accesarii fondurilor structurale o constituie problema garantiilor. Pentru a obtine banii de la banca, trebuie sa ai cu ce sa garantezi. Si, in cele mai multe cazuri, la inceputul proiectului nu exista decat, cel mult, un teren. Trebuie gasite alte garantii colaterale, care sa implice riscuri minime si costuri scazute pentru bancile comerciale. In plus, de calitatea garantiilor depinde intr-o proportie importanta si marja de risc stabilita pentru fiecare client in parte. O posibila rezolvare a acestei probleme poate fi gasita apeland la garantiile oferite de EximBank. Banca poate acorda garantii aferente creditelor pentru investitii in domeniile prioritare (cercetare-dezvoltare, uitilitati de interes public, dezvoltare regionala, investitiile romanesti in strainatate, protectia mediului si ocuparea si formarea profesionala). Avantajele acestor garantii, care pot acoperi maxim 80% din cuantumul creditului, se regasesc atat la clienti - prin costuri reduse si accesare rapida, cat si la bancile comerciale - prin costuri zero, intrucat angajamentele cu acest tip de colateral nu sunt provizionate, urmare a faptului ca garantiile Eximbank sunt irevocabile si neconditionate.
/af

Regulamentul nr. 1082/2006 din 5 iulie 2006, constituie baza legala a nfiinrii unei Grupri Europene pentru Cooperare Teritoriala (EGTC).
1.5 Asistena financiar pentru Romnia

Asistena financiar nerambursabil n cadrul Politicii de Coeziune Economic i

Social a Uniunii Europene se acorda Romniei prin Fondurile Structurale i de Coeziune n cadrul obiectivelor Convergen i Cooperare teritorial european. Suma total a Fondurilor Structurale i de Coeziune alocate Romniei pentru perioada 2007-2013 este de 19,668 miliarde Euro, din care 12,661 miliarde vor fi alocate prin Fondurile Structurale n cadrul obiectivului Convergen, 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 miliarde vor fi alocate Obiectivului Cooperare Teritorial European. Alocrile proiectate corespund prioritilor naionale stabilite prin Cadrul Strategic Naional de Referin 2007-2013 (CSNR) elaborat pe baza prevederilor Planului Naional de Dezvoltare 2007-2013 (PND). Asistena financiar nerambursabil complementar n cadrul Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene nsumeaz 8,022 miliarde Euro acordnduse Romniei prin Fondul European de Dezvoltare Rural. Prioritile au fost stabilite prin Planului Naional Strategic pentru Dezvoltare Rural 2007-2013.
PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE 2007-2013
Programe Operaionale

Politica de Coeziune

FEDR, FSE (similar PHARE-CES) FC (similar ISPA) FEADR (similar SAPARD)

Politica Agricola Comun Politica Comuna de Pescuit

FEP (similar SAPARD) Program National Dezvoltare Rurala Plan National Strategic Pescuit Cadrul Strategic Naional de Referin Plan National Strategic Dezvoltare Rurala

Program Operaional Pescuit

1.6 Alocri financiare

Potrivit Perspectivei Financiare 2007-2013 convenit la Consiliul European din Decembrie 2005, Statele Membre al cror PNB (PPS) mediu per capita n perioada 2001-2003 este sub 40% din media UE-25 sunt ndreptite s primeasc transferuri de Instrumente Structurale n valoare maxim de 3,7893% din PIB-ul lor. ntregul teritoriu al Romniei este eligibil sub obiectivul Convergen", avnd n vedere c PIB-ul (PPS) per capita n fiecare regiune NUTS II este sub 75% din media UE-25. Romnia va primi finanare i n cadrul obiectivului Cooperare Teritorial European", pentru aciuni de cooperare transfrontalier, transnaional i interregional. Ca stat membru al crui PNB (PPS) per capita este sub 90% din media UE-25, Romnia va beneficia de Fondul de Coeziune. Pentru a reflecta nevoile semnificative ale noilor State Membre cu privire la infrastructura de transport i de mediu, proporia Fondului de Coeziune va fi stabilit la o treime din alocarea financiar total (Fonduri Structurale plus Fond de Coeziune) pentru noile State Membre n perioada 2007-2013.
1.7 Cofinanare

Reglementrile referitoare la Fondurile Structurale i de Coeziune prevd ca mprumuturile nerambursabile UE s fie cofinanate de statele membre. Nivelul maxim al unui mprumut nerambursabil UE va fi stabilit n Regulamentul General, n conformitate cu Perspectiva Financiar UE pentru 2007-2013. Romniei i se ofer o rat maxim de finanare comunitar la nivelul PO de 85% pentru toate cele trei Fonduri: FEDR, FSE i FC. Alocarea CSNR n cadrul obiectivului Convergen" necesit o finanare naional

estimat la 4,4 mld Euro, constituit att din surse publice ct i din surse private. Cofinanarea public va fi asigurat de la bugetul de stat de ctre Guvernul Romniei i de la bugetele locale de ctre autoritile publice locale, care vor aplica pentru finanare din Instrumente Structurale. Cofinanarea privat va fi necesar pentru proiectele adresate beneficiarilor privai, cum ar fi ntreprinderile. Fondurile Structurale i de Coeziune 2007-2013
PREZENTAREGENERAL

11

dec. 2006 AF/af

2 Planificare i programare
2.1 Prioriti

Documentele de programare care stau la baza implementrii FSC la nivel naional sunt: Planul Naional de Dezvoltare 2007-2013 (PND), Cadrul Strategic Naional de Referin 2007-2013 (CSNR) i Programele Operaionale (PO). Fiecare PO este detaliat printr-un Program Complement (PC). Pentru accesul la Fondurile Structurale i de Coeziune ale Uniunii Europene, Romnia a elaborat Planul Naional de Dezvoltare 2007-2013, pe baza strategiilor sectoriale de dezvoltare i a strategiei naionale de dezvoltare regional, realizndu-se astfel o programare a dezvoltrii economice i sociale a rii, similar celei realizate de statele membre ale UE. Planul Naional de Dezvoltare reprezint documentul de planificare strategic i programare financiar multianual, n conformitate cu principiile Politicii de Coeziune, avnd ca obiectiv strategic global reducerea ct mai rapid a disparitilor de dezvoltare socio-economic fa de statele membre ale UE. Cadrul Strategic Naional de Referin realizeaz programarea strategic a FSC, avnd la baz prioritile strategice stabilite n PND. Obiectivele strategice ale CSNR sunt: reducerea disparitilor sociale i de dezvoltare economic dintre Romnia i statele membre ale Uniunii Europene i reducerea disparitilor fa de UE prin generarea

unei creteri suplimentare de 10% a PIB pn n anul 2015. Strategia stabilete patru prioriti tematice: 1. Dezvoltarea infrastructurii la standarde europene; 2. mbuntirea competitivitii pe termen lung a economiei romneti; 3. Dezvoltarea i utilizarea mai eficient a capitalului uman; 4. Construirea unei capaciti administrative eficiente. De asemenea, s-a stabilit o prioritate teritorial Promovarea dezvoltrii teritoriale echilibrate.
2.2 Programe operaionale 2007-2013

Implementarea strategiei CSNR se realizeaz prin programele operaionale. Programele Operaionale sunt elaborate de ctre Autoritile de Management i stabilesc domeniile majore de intervenie ale FSC, conform prevederilor regulamentelor europene. Elaborarea lor se realizeaz n coordonarea metodologic a MFP. Finanarea aciunilor indicative din Programele Operaionale se realizeaz din fonduri europene i naionale (buget de stat, bugete locale, alte surse publice, surse private). Fondurile Structurale i de Coeziune 2007-2013
PREZENTAREGENERAL

12

dec. 2006 AF/af

Program Operaional (PO) Autoritate de Management (AM) Organisme Intermediare (OI) Finanare UE PO Sectorial Creterea competitivitii economice Ministerul Economiei i Comerului - Agenia Naional pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii i Cooperaie - Ministerul Educaiei i Cercetrii Departamentul de Cercetare - Ministerul Comunicaiilor i

Tehnologiei Informaiei - Ministerul Economiei i Comerului Departamentul Energie - Autoritatea Naional de Turism FEDR PO Sectorial Transport Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului FEDR + FC PO Sectorial Mediu Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor Ageniile Regionale de Protecie a Mediului FEDR + FC PO Regional Ministerul Integrrii Europene Ageniile de Dezvoltare Regional FEDR PO Sectorial Dezvoltarea resurselor umane Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei - Agenia Naional de Ocupare a Forei de Munc - Ministerul Educaiei i Cercetrii Departamentul de Educaie FSE PO Dezvoltarea capacitii administrative Ministerul Administraiei i Internelor - FSE PO Asistena tehnic Ministerul Finanelor

Publice - FEDR Cooperarea transfrontalier Ministerul Integrrii Europene (cu excepia Romnia-Ungaria) - FEDR Autoritatea de Management (AM) este responsabil de implementarea n ntregime a Programului Operaional. Organismele Intermediare (OI) instituii publice (de regul) crora le pot fi atribuite unele responsabiliti privind implementarea curent i relaiile cu Beneficiarii. Beneficiarii (BF) entiti care aplic pentru finanare i implementeaz proiecte individuale sau scheme de granturi cofinanate de PO. Beneficiarii contracteaz lucrri i servicii pentru implementarea proiectelor. Beneficiarii pot fi organizaii guvernamentale sau neguvernamentale sau parteneri din sectorul privat n funcie de specificitatea msurilor PO. Fondurile Structurale i de Coeziune 2007-2013
PREZENTAREGENERAL

13

dec. 2006 AF/af

Alocare financiara indicativ pe programe % PO Sectorial Transport 23,7 PO Sectorial Mediu 23,5 PO Sectorial Creterea competitivitii economice 13,3 PO Regional 19,4 PO Sectorial Dezvoltarea resurselor umane 18,1 PO Dezvoltarea capacitii administrative 1,1 PO Asistena tehnic 0,9 Programe Operaionale care ofer posibiliti de finanare direct pentru mediul de afaceri: PO Sectorial Creterea competitivitii economice; PO Sectorial Dezvoltarea resurselor umane; PO Regional. Fondurile Structurale i de Coeziune 2007-2013
PREZENTAREGENERAL

14

dec. 2006 AF/af

3 Programele Operaionale prezentare general

Cadrul Strategic Naional de Referin descrie strategia care sprijin Programele Operaionale, care vor fi cofinanate de Fondul European pentru Dezvoltare Regional, Fondul European Social i Fondul de Coeziune.
3.1 Programul Operaional de Transport

Obiectivul global al POST este de a promova un sistem de transport n Romnia, care s faciliteze circulaia rapid i eficient, n condiii de siguran i la standarde europene, a persoanelor i bunurilor, la nivel naional i internaional. Pentru realizarea obiectivului POST, se propune ca fondurile de la UE i de la buget s se concentreze pe modernizarea i dezvoltarea infrastructurii TEN-T i naionale, pe toate modurile de transport de transport. Reeaua feroviar are un rol important n infrastructura de transport din Romnia, iar dezvoltarea sa implic nu numai investiii n infrastructur, ci i mbuntirea calitii serviciilor. n cadrul acestui proces de modernizare, o atenie deosebit va fi acordat dezvoltrii durabile a sectorului transport. Axa prioritar 1: Modernizarea i dezvoltarea axelor prioritare TEN-T Obiectiv: Aceast ax prioritar are scopul de a ntri coeziunea teritorial dintre Romnia i statele membre UE, prin reducerea semnificativ a duratelor cltoriilor, n condiii de siguran i servicii de calitate sporite, ctre destinaiile principale, n Romnia i n Europa, att pentru pasageri, ct i pentru mrfuri, de-a lungul Axelor Prioritare TEN-T 7,18 i 22. Aceasta se va realiza prin construirea de autostrzi i modernizarea celor existente, modernizarea infrastructurii feroviare i navale, cu scopul de a creterea calitatea, eficiena i viteza de furnizare a serviciilor de transport, "door-to-door" i creterea volumului traficului de pasageri i marf. Aceast ax prioritar se va concentra asupra dezvoltrii reelei de autostrzi (prioritatea TEN-T nr.7) i modernizrii infrastructurii feroviare din punct de vedere

al inter-operabilitii (prioritatea TEN-T nr.22). Se va acorda o atenie special transportului naval pe cile navigabile interioare (prioritatea TEN-T nr.18). Axa prioritar 2: Modernizarea i dezvoltarea infrastructurii naionale de transport n afara axelor prioritare TEN-T Obiectiv: Aceast ax prioritar urmrete modernizarea i dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare, navale i aeriene din reeaua naional care se afl n afara axelor prioritare TEN-T. Va crete volumul i viteza traficulului de pasageri i marf, n condiii de siguran i calitate a serviciilor sporite, inclusiv n ceea ce privete interoperabilitatea feroviar. Pentru atingerea acestui obiectiv, POT va lua n considerare i celelalte programe operaionale i va evita suprapunerile cu operaiunile din cadrul acestora. Fondurile Structurale i de Coeziune 2007-2013
PREZENTAREGENERAL

15

dec. 2006 AF/af

Axa prioritar 3: Modernizarea materialului rulant feroviar de pasageri din reelele feroviare naionale i TEN-T Obiectiv: Aceast ax prioritar urmrete promovarea echilibrului dintre modurile de transport. Urmrete furnizarea de servicii mai rapide, mai sigure i de o calitate mai bun, la standarde europene de inter-operabilitate, pentru transportul feroviar naional i internaional de persoane, prin modernizarea materialului rulant de cale ferat, astfel nct transportul feroviar s poat concura cu transportul rutier, din ce n ce mai utilizat. Acest obiectiv se nscrie n efortul general de revitalizare a cilor ferate, pentru echilibrarea modurilor de transport, obiectivul Cartei Albe a CE: Politica european n transport pn n 2010. Axa prioritar 4: Dezvoltarea durabil a sectorului de transport Obiectiv: Aceast ax prioritar urmrete implementarea principiilor de dezvoltare

durabil a sectorului transport n Romnia, conform concluziilor Consiliului European de la Cardiff (1998) i Strategiei europene de dezvoltare durabil (Gothenburg 2001). Va promova nivele crescute de siguran, va minimiza efectele adverse asupra mediului i va promova transportul inter-modal i combinat. Axa prioritar 5: Asistena tehnic
3.2 Programul Operaional de Mediu

Obiectivul global al Programului Operaional pentru Mediu este de a mbunti standardele de via i calitatea mediului, punndu-se accent n special pe respectarea acquis-ului privind mediul. Programul sectorial operaional pentru mediu urmrete reducerea decalajului dintre Uniunea European i Romnia, n ceea ce privete respectarea standardelor de mediu, lund n considerare dou scopuri pe termen lung: 1. Asigurarea accesului general la utilitile publice de baz; 2. mbuntirea calitii mediului; 3. Consolidarea capacitii instituionale i a guvernrii. Obiectivele specifice ale Axelor Prioritare sunt formulate pe baza acquisului European de mediu i a angajamentelor asumate n procesul de negociere la Capitolul 22 Mediu. Axa prioritar 1 - Extinderea i modernizarea infrastructurii de ap i ap uzat Obiective: Asigurarea serviciilor de ap i canalizare, la tarife accesibile; Furnizarea de ap potabil de calitate corespunztoare n toate aglomerrile urbane; mbuntirea calitii cursurilor de ap; Fondurile Structurale i de Coeziune 2007-2013
PREZENTAREGENERAL

16

dec. 2006 AF/af

Creterea calitii managementului nmolurilor provenite din staiile de epurare a apelor uzate; Axa prioritar 2 - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al

deeurilor i reabilitarea siturilor contaminate Obiective: Creterea ratei de conectare la servicii publice de salubritate, la un nivel calitativ adecvat i la tarife accesibile; Reducerea cantitii de deeuri depozitate; Creterea cantitii de deeuri reciclate i refolosite; Reducerea numrului de situri contaminate; Axa prioritar 3 - mbuntirea sistemelor municipale de termoficare n zonele prioritare selectate Obiective: Reducerea emisiilor de poluani provenite de la centralele publice de termoficare; Ameliorarea nivelului minim de concentraie al poluanilor n localitile vizate; mbuntirea strii de sntate a populaiei din localitile vizate; Axa prioritar 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protejarea naturii Obiective: Conservarea diversitii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor slbatice de flor i faun; Asigurarea managementului durabil al zonelor protejate; Axa prioritar 5 - Implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale n zonele cele mai vulnerabile Obiective: Un management durabil al inundaiilor n zonele cele mai expuse la risc; Asigurarea proteciei i reabilitrii litoralului Mrii Negre; Axa prioritar 6 -Asisten tehnic pentru sprijinirea implementrii PO Mediu
3.3 Programul Operaional Creterea Competitivitii Economice

Obiectivul general al POS CCE este de a contribui la creterea productivitii ntreprinderilor romneti n primul rnd prin modernizarea celor existente i crearea unora noi, n special IMM-uri n sectoarele productive i de servicii pentru afaceri. Dezvoltarea antreprenoriatului prin mbuntirea accesului la finanare i la Fondurile Structurale i de Coeziune 2007-2013
PREZENTAREGENERAL

17

dec. 2006 AF/af

infrastructura de afaceri poate avea un rol important n conturarea unui mediu economic sntos, cu reale posibiliti de dezvoltare. Dezvoltarea infrastructurii CDI, creterea calitii i diversificarea ofertei de servicii inovative destinate sectorului productiv, valorificarea potenialului TIC n procesele administrative ca i n viaa cotidian, va avea rezultate aplicabile direct n economie i va oferi pieei o nou generaie de produse i servicii cu valoare adugat semnificativ. Reducerea intensitii energetice, producerea de energie din surse regenerabile, ca i implementarea de tehnologi moderne pentru reducerea emisiilor datorate marilor instalaii energetice va avea impact direct asupra competitivitii economice, dar i asupra proteciei mediului. Nu n ultimul rnd, promovarea Romniei i a potenialului ei turistic poate impulsiona mediul economic n general i competitivitatea prin sporirea ncrederii investitorilor strini i creterea atractivitii spaiului romnesc n strintate. Axa prioritar 1: Un sistem inovativ deproducie Obiective: mbuntirea/ valorificarea echipamentului de producie, prin extinderea i modernizarea sa, inovarea proceselor productive i sprijin pentru adoptarea standardelor internaionale, promovarea creterii gamei de produse; mbuntirea serviciilor de consultan specializate i sprijin pentru internaionalizare n scopul dezvoltrii segmentului de pia; Asigurarea unui cadru favorabil dezvoltrii antreprenoriatului prin reducerea constrngerilor existente n domeniile de eec al pieei acces la finanare, instrumente financiare inovatoare, accesabilitatea infrastructurii i serviciilor de afaceri. Axa prioritar 2: Cercetare i dezvoltare pentru asigurarea competitivitii Obiectiv:

Sprijinirea modernizrii i dezvoltrii capacitilor i infrastructurii CDI, pentru a mbunti gama de servicii inovatoare i calitatea acestora i a stimula cererea de inovare din sectorul productiv. Axa prioritar 3: TIC pentru sectoarele public i privat Obiectiv: Extinderea infrastructurii TIC, n special n zonele de eec al pieei; Promovarea introducerii inovrii n sectorul productiv, n procesele administrative i sociale; Dezvoltarea unei piee pentru o nou generaie de conexiuni pentru produse i servicii, sprijin pentru crearea de portaluri, dezvoltarea de sisteme informaionale integrate pentru creterea interoperabilitii bazate Fondurile Structurale i de Coeziune 2007-2013
PREZENTAREGENERAL

18

dec. 2006 AF/af

pe sisteme GIS (geographic information systems) i dezvoltarea de aplicaii e-business. Axa prioritar 4: Creterea eficienei energetice i dezvoltarea durabil a sistemului energetic Obiective: Creterea eficienei energetice; Intensificarea folosirii de surse energetice regenerabile; Reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului. Axa prioritar 5: Romnia - destinaie atractiv pentru turism i afaceri Obiectiv: mbuntirea imaginii Romniei ca i destinaie turistic, n scopul creterii atractivitii nu doar n scop turistic ci i pentru afaceri, precum i crearea unui sistem integrat de oferte turistice. Axa prioritar 6: Asistena tehnic
3.4 Programul Operaional Regional

Scopul POR este de a accelera creterea economic a Regiunilor rmase n urm. Obiectivul poate fi atins doar printr-o coordonare strns cu aciunile prevzute pentru celelalte programe operaionale. POR va acorda prioritate regiunilor rmase n urm, folosind resurse regionale i locale. Principalul mijloc de sprijinire a Regiunilor

este finanarea difereniat, astfel nct Regiunile rmase n urm s primeasc proporional mai multe fonduri dect cele dezvoltate. Axa prioritar 1: mbuntirea infrastructurii publice regionale i locale Obiectiv: aceast ax prioritar prevede mbuntirea infrastructurii de baz n transport, educaie i a infrastructurii sociale, cu scopul de a crete atractivitatea i accesibilitatea Regiunilor i de a stimula dezvoltarea lor socioeconomic. Se va acorda atenie special regiunilor mai puin dezvoltate i de asemenea zonelor din regiunile mai prospere care trec printr-o perioad de declin. Domeniile principale de intervenie identificate n infrastructura de transport i social sunt: Reabilitarea / modernizarea reelelor judeene i locale de transport rutier; Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea serviciilor de sntate i a infrastructurii sociale i de siguran public; Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea infrastructurii educaionale. Axa prioritar 2: ntrirea mediului de afaceri regional i local Obiectiv: creterea contribuiei economiilor locale i regionale la crearea produsului intern brut, prin sprijinirea acelor economii care au devenit mai puin competitive n economia de pia i crearea de structuri economice funcionale, pentru susinerea utilizrii eficiente a potenialului endogen al regiunilor - resurse naturale, materii Fondurile Structurale i de Coeziune 2007-2013
PREZENTAREGENERAL

19

dec. 2006 AF/af

prime, resurse umane - i pentru stimularea economiilor regionale. Domeniile principale de intervenie sunt: Dezvoltarea structurilor de sprijin pentru afaceri specifice fiecrei regiuni; Sprijinirea iniiativelor antreprenoriale locale. Axa prioritar 3: Dezvoltarea turismului regional i local Obiectiv: Crearea de surse suplimentare de venit la nivel regional / local i crearea de noi locuri de munc, prin dezvoltarea patrimoniului istoric, natural i cultural al

tuturor regiunilor( i n interiorul regiunilor, n zonele izolate, cu potenial turistic, care pot contribui la dezvoltarea lor economic i la reducerea gradului de izolare). Domeniile principale de intervenie sunt: Restaurarea i dezvoltarea patrimoniului cultural i istoric; Dezvoltarea resurselor turistice naturale n contextul dezvoltrii durabile; Creterea calitii serviciilor turistice din punct de vedere al condiiilor de cazare i recreere. Axa prioritar 4: Dezvoltarea urban durabil Obiectiv: creterea rolului centrelor urbane n dezvoltarea economic local i regional prin regenerarea / revitalizarea oraelor mici i mijlocii, precum i a unor pri ale oraelor mari, cu scopul reducerii disparitilor existente. Domeniile principale de intervenie vor fi legate de sprijinirea regenerrii urbane prin finanarea de proiecte integrate de regenerare urban pentru zonele urbane defavorizate ("zone urbane de aciune"), delimitate clar, din punct de vedere spaial, n interiorul zonelor urbane. Aceste proiecte vor viza: Reabilitarea mediului construit, dezvoltarea centrelor urbane i spaiilor publice pentru a crete calitatea vieii i a ncuraja activitile economice; Stimularea antreprenoriatului, crearea de oportuniti de ocupare, furnizarea de servicii de consiliere; Sprijinirea incluziunii sociale, care va asigura anse egale pentru brbai i femei, precum i condiii pentru o mai bun integrare n viaa social i piaa muncii. Axa prioritar 5: Asistena tehnic
3.5 Programul Operaional Dezvoltarea Resurselor Umane

Obiectivele strategice ale POS DRU sprijin ndeplinirea obiectivelor comune la nivel European, n ceea ce privete participarea sporit pe piaa muncii a unei fore de munc nalt calificate i adaptabile, mbuntirea sistemului educaional i creterea adaptabilitii acestuia la cererea pieei muncii, promovarea educaiei pe tot parcursul

vieii, creterea adapabilitii angajailor i a ntreprinderilor, asigurarea calificrilor i cunotinelor necesare integrrii i mobilitii pe piaa muncii i facilitarea dezvoltrii economice. PO urmrete promovarea i dezvoltarea tuturor formelor de economie Fondurile Structurale i de Coeziune 2007-2013
PREZENTAREGENERAL

20

dec. 2006 AF/af

social ca i modalitate de asigurare a incluziunii sociale a personalelor care aparin grupurilor vulnerabile, minoritilor etnice sau populaiei Rrom. Axa prioritar 1 - Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii economice i dezvoltrii societii bazate pe cunoatere Obiective: Asigurarea premiselor pentru dezvoltarea unui capital uman competitiv prin dezvoltarea rutelor flexibile de nvare pe tot parcursul vieii, furnizarea de servicii educaionale i de formare profesional continu moderne i de calitate pentru toi, care s rspund cerinelor specifice ale pieei muncii i societii bazate pe cunoatere; Modernizarea sistemului de educaie i formare profesional astfel nct s satisfac nevoile pieei muncii i asumarea unei abordri comune a nvrii i instruirii, pentru a genera valoare adugat interveniilor SF; Sprijinirea asigurrii calitii, elaborarea curiculelor colare n sprijinul competitivitii, asigurarea relevanei ofertelor educaionale. Axa prioritar 2 - Conectarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii Obiective: Crearea premiselor pentru mbuntirea nivelului de educaie, dezvoltarea de programe de nvare bazate pe aciune i creterea capacitii de angajare a resurselor umane pe tot parcursul vieii, n contextul societii bazate pe cunoatere; Asigurarea educaiei pe tot parcursul vieii i a nsuirii competenelor i aptitudinilor cerute pe piaa muncii. Axa prioritar 4- Modernizarea Serviciului Public de Ocupare Obiectiv:

Modernizarea SPO, diversificarea i actualizarea serviciilor n sprijinul unei bune funcionari a pieei muncii. Axa prioritar 3 - Creterea adaptabilitii forei de munc i a ntreprinderilor Vezi mai jos Axa prioritar 5 - Promovarea msurilor active de ocupare Vezi mai jos Axa prioritar 6 - Promovarea incluziunii sociale Vezi mai jos Obiectivele axelor prioritare 3, 5 i 6 privesc nevoia indivizilor de a-i crete capacitatea de ocupare i adaptabilitatea, ntrirea antreprenoriatului, i promovarea incluziunii sociale i a egalitii de anse. Aceste axe prioritare vor fi abordate regional i datorit existenei unor dispariti ntre regiuni n ceea ce privete ratele de ocupare a forei de munc, ratele omajului de toate tipurile (omaj de lung durat, omaj structural, omaj ascuns, inclusiv n zonele rurale), participarea la FPC, cultura antreprenorial diferit, ratele variabile ale Fondurile Structurale i de Coeziune 2007-2013
PREZENTAREGENERAL

21

dec. 2006 AF/af

srciei, problemele specifice populaiei Rroma, mbuntirea poziiei femeilor pe piaa muncii etc. Axa prioritar 7: Asistena tehnic
3.6 Programul Operaional pentru Dezvoltarea Capacitii Administrative

Obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la realizarea obiectivelor naionale i ale Uniuni Europene de a obine progresul n dezvoltarea socioeconomic potrivit obiectivelor de coeziune i convergen. Realizarea obiectivului general se va reflecta n creterea activitilor economice din Romnia, creterea gradului de ocupare a forei de munc i n mbuntirea msurabil a furnizrii de servicii publice la nivelul administraiei publice centrale i locale. Aceste realizri vor fi legate n mod direct de implementarea cu succes a unui pachet de reforme ale administraiei publice care vizeaz ntrirea capacitii de management.

Axa prioritar 1: ntrirea interveniilor de politici publice n administraia central Obiective: S contribuie la dezvoltarea capacitii administrative a administraiei centrale din Romnia; S modernizeze i s integreze procesele de formulare a propunerilor de politici publice (PPP-uri) i relaionarea lor cu planurile instituionale strategice (PIS-uri); Finalizarea reformelor funciei publice care vizeaz raionalizarea structurilor administraiei centrale, implementarea managementului performanei i consolidarea reformelor prin intervenii durabile de instruire; Introducerea unei culturi de monitorizare i evaluare a rezultatelor. Axa prioritar 2: Dezvoltarea capacitii de mbuntire a performanei serviciilor n administraia local Obiective: S contribuie la reforma administraiei publice la nivel judeean i subjudeean prin implementarea unui pachet de management al reformei care se adreseaz unor elemente cheie ale ciclului de management strategic; S modernizeze i s integreze procesele privind planificarea strategic i a activitilor, managementul resurselor umane (managementul performanei) i rezultatul activitilor de monitorizare i evaluare; S ofere sprijin pentru implementare organizaiilor judeene i subjudeene (municipaliti i comune), pentru creterea eficienei i calitii furnizrii de servicii publice. Fondurile Structurale i de Coeziune 2007-2013
PREZENTAREGENERAL

22

dec. 2006 AF/af

Axa prioritar 3: Asistena tehnic


3.7 Programul Operaional pentru Asisten Tehnic

Obiectivul Programului operaional pentru asisten tehnic la nivel naional este de a asigura sprijin pentru coordonarea i implementarea instrumentelor structurale n Romnia. Axa prioritar 1: Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale i pentru coordonarea programelor

Obiectiv: Atingerea unei capaciti administrative suficiente pentru o implementare i absorbie eficient i efectiv a instrumentelor structurale n perioada 20072013 i pregtirea interveniilor viitoare ale instrumentelor structurale. Axa prioritar 2: Dezvoltarea i sprijinirea n continuare a funcionrii Sistemului Informatic Unic de Management Obiectiv: Asigurarea funcionrii SMIS, dezvoltarea organizaional i funcional i extinderea continu a sistemului, astfel nct s permit accesul prompt la date din toate instituiile implicate n procesul instrumentelor structurale i instituirea unui management eficient al programelor europene, n conformitate cu reglementrile naionale i europene. Axa prioritar 3: Diseminarea de informaii i promovarea instrumentelor structurale Obiectiv: Informarea potenialilor candidai cu privire la oportunitile existente i promovarea cunoaterii publice a obiectivelor i realizrilor instrumentelor structurale i ale Planului Naional de Dezvoltare, precum i asigurarea recunoaterii rolului instrumentelor structurale ale UE. Axa prioritar 4: Asistena tehnic Fondurile Structurale i de Coeziune 2007-2013
PREZENTAREGENERAL

23

dec. 2006 AF/af

Puncte cheie pentru accesarea fondurilor structurale i de

coeziune

4.1 Beneficiarul eligibil

ndeplinete criteriile de eligibilitate stabilite n Programul Complement pentru fiecare domeniu major de intervenie (Programele Complement trebuie prezentate pe paginile de internet ale ministerelor n care se afl Autoritile de Management); Respect eventuale cerine specifice stabilite de Autoritatea de Management la momentul lansrii cererii de proiecte, precum i n Ghidul Solicitantului.;

Are o forma de organizare conform legislaiei romne i s fie nregistrat n Romnia.


4.2 Proiectul eligibil

Este dezvoltat i implementat pe teritoriul Romniei; Se regsete pe lista operaiunilor eligibile prezentate n Programul Complement, pentru fiecare domeniu major de intervenie; Se adreseaz unei zone sau grup int (dac este cazul), aa cum este prezentat n Programul Complement sau n Ghidul Solicitantului; Durata i valoarea finanrii solicitate se ncadreaz n limitele stabilite n cererea de proiecte; Respect politicile i normele comunitare i naionale n ce privete ajutorul de stat, achiziiile publice, respectiv egalitatea de anse, dezvoltare durabil.
4.3 Cofinanare necesar pentru un proiect cu fonduri structurale

Din costul total al proiectului, beneficiarul trebuie s acopere cheltuielile neeligibile, precum i cofinanarea. Cofinanarea poate fi reprezentat i de contribuia n natur a beneficiarului, aa cum este prezentat n Manualul privind eligibilitatea cheltuielilor i n Ghidul Solicitantului. De asemenea, cheltuielile eligibile pentru fiecare proiect n parte vor fi stabilite de ctre Autoritile de Management n conformitate cu regulile naionale de eligibilitate. Astfel, n momentul lansrii unei cereri de proiecte, Autoritatea de Management va face cunoscut i lista cu cheltuielile eligibile pentru acele proiecte.
4.4 Documentaie necesar

Documentele necesare depind de tipul de proiect: Analiza economico-financiar; Fondurile Structurale i de Coeziune 2007-2013
PREZENTAREGENERAL

24

dec. 2006 AF/af

Analiz de risc; Studiul de fezabilitate; Proiectul tehnic, acolo unde este cazul; Autorizaia de construcie; Aviz de mediu; Evaluarea strategic de mediu; Documente de confirmare a cofinanrii;

Detalii privind contribuia n natur; Titlul de proprietate/ Act de concesiune; Documente contabile ale firmei; Cazierul fiscal al persoanei autorizate s depun cererea de finanare i al persoanei responsabile de proiect; Adeverina c solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (obinuta de la Administraia Financiara).
4.5 Pai n obinerea finanrii

Pai urmai n procesul de obinere a finanrii: Pasul 1: Beneficiarii eligibili completeaz cererea de finanare i anexele solicitate de Autoritatea de Management. Exist un model unic de cerere de finanare pentru toate cele trei instrumente structurale, cu anexe difereniate pe fiecare fond n parte; Pasul 2: Cererea de finanare este transmis Organismului Intermediar / Autoritii de Management; Pasul 3: Se verific conformitatea administrativ a cererii de finanare, n conformitate cu procedurile interne ale fiecrei AM; Pasul 4: Dup verificarea conformitii administrative urmeaz verificarea eligibilitii proiectului. Criteriile de eligibilitate a proiectelor sunt prezentate n Programul Complement i trebuie aprobate de ctre Comitetul de Monitorizare; Pasul 5: Evaluarea tehnic i financiar a proiectului; Pasul 6: Selectarea proiectului conform criteriilor aprobate de Comitetul de Monitorizare; Pasul 7: Aprobarea proiectului i semnarea contractului de finanare.

5Alocarea anual estimativ pe fond i pe program


Euro preuri curente

CONVERGEN Participare comunitara Program Operaional Fond Total 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Competitivitate economic ERDF 2.554.222.109 74.709.043 194.837.789 386.097.057 506.773.089 528.395.407 456.947.159 406.462.565 Transport FEDR+FC 4.565.937.295 308.090.115 441.348.842 603.105.515 718.406.119 774.298.450 830.470.875 890.217.379 FEDR FC 1.289.332.210

3.276.605.085 84.938.144 223.151.971 122.249.222 319.099.620 174.085.731 429.019.784 202.851.916 515.554.203 219.643.530 554.654.920 234.263424 596.207.451 251.300.243 638.917.136 Mediu FEDR+FC 4.512.470.138 311.995152 437.302.592 568.601.613 673.445.127 751.240.426 838.908.117 930.977.111 FEDR FC 1.236.652.195 3.275.817.943 90.202.680 221.792.472 117.985.105 319.317.487 139.114.181 429.487.432 158.788.901 514.656.226 196.425.249 554.815.177 242.533.492 596.374.625 291.602.587 639.374.524 Dezvoltare Regional FEDR 3.726.021.762 330.168.339 404.126.047 441.135.485 523.721.833 556.767.943 663.832.914 806.269.201 Asisten Tehnic FEDR 170.237.790 16.979.328 18.401.347 20.977.535 24.775.573 27.568.456 30.463.144 31.072.407 Dezvoltarea Resurselor Umane FSE 3.476.144.996 212.973.834 330.141.809 452.584.803 538.429.514 595.593.519 666.545305 679.876212 Capacitate Administrativ FSE 208.002.622 20.162.952 28.143.236 40.850.990 41.668.010 29.865.828 24.604.847 22.706.759 TOTAL fonduri CSNR 2007-2013 19.213.036.71 2 1.275.078.763 1.854.301.66

2 2.513.352.998 3.027.219.265 3.263.730.029 3.511.772.36 1 3.767.581.634 Total FEDR 8.976.466.066 596.997.534 857.599.510 1.161.409.98 9 1.416.911.31 2 1.528.800.585 1.628.040.13 3 1.786.707.00 3 Total FC 6.552.423.028 444.944.443 638.417.107 858.507.216 1.030.210.42 9 1.109.470.09 7 1.192.582.07 6 1.278.291.66 0 Total FSE 3.684.147.618 233.136.786 358.285.045 493.435.793 580.097.524 625.459.347 691.150.152 702.582.971

Fondurile Structurale i de Coeziune 2007-2013


PREZENTAREGENERAL

28

dec. 2006 AF/af

5.2 Autoriti de management date de contact

Program operaional Autoritate de management Coordonator Contact Creterea competitivitii economice Ministerul Economiei i Comerului Nazare APU Secretar de stat Ctlina MELI, director adjunct Cristina PARASCHIV, consilier Tel: 021/ 202 52 72 Fax: 021/ 202 52 75 cparaschiv@minind.ro Transport Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului Septimiu BUZASU Secretar de stat Liliana BARNA, director general Tel/fax: 021/ 319 61 47 dgrfe5@mt.ro Mediu Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor Attila KORODI Secretar de stat Madalina ENACHE, consilier de integrare Malina FRATEANU, manager public Tel: 021/ 316 84 02 Fax: 021/300 77 77 madalina.enache@mmediu.ro

Dezvoltarea resurselor umane Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei Valer BINDEA Secretar de stat Cristina IOVA, director general Tel: 021/315 02 14 Fax 021/315 02 06 icristina@mmssf.ro Critina Zorlin, director Tel/fax: 021/315 02 08 cristinazorlin@mmssf.ro Agricultur, dezvoltare rural i pescuit Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale Danut APETREI Secretar de stat Cornelia HARABAGIU, director general Tel. 021/307 85 65; Fax: 021/307 86 06 cornelia.harabagiu@maa.ro Regional Ministerul Integrrii Europene Anca BOAGIU Ministru Iuliana TOPOLEANU, consilier Tel: 021/301 15 91 Fax: 021/301 15 13 iuliana.topoleanu@mie.ro Dezvoltarea capacitii administrative Ministerul Administraiei i Internelor Liviu RADU Secretar de stat Zsolt BOGOS director general Tel: 021/ 315 62 96, 303 70 80/11150 Fax: 021/310 35 62 Zsolt.bogos@mai.gov.ro Perla SIMION ef serviciu Tel: 021/ 303 70 80/11114 Fax: 021/ 310 35 62 perla.simion@mai.gov.ro

Fondurile Structurale i de Coeziune 2007-2013


PREZENTAREGENERAL

29

dec. 2006 AF/af

Resurse WEB

Planul Naional de Dezvoltare 2007-2013 http://discutii.mfinante.ro/static/10/pnd/pnd_2007.htm Cadrul Strategic Naional de Referin 2007-2013 http://discutii.mfinante.ro/static/10/pnd/csnr.htm Planul Naional Strategic pentru Dezvoltare Rural http://www.maap.ro/pages/page.php? self=03&sub=0303&tz=030301&la

ng=2 Proiectele de regulamente comunitare privind managementul Fondurilor Structurale i de Coeziune n perioada 2007-2013 http://europa.eu.int/comm/regional_policy/sources/docoffic/official/reg ulation/newregl0713_en.htm Orientri Strategice de Coeziune ale UE pentru perioada 2007-2013 http://europa.eu.int/comm/regional_policy/sources/docoffic/2007/osc/i ndex_en.htm

Anexe

Ce sunt Instrumentele Structurale ? Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de catre Comisia Europeana si au ca destinatie finantarea masurilor de ajutor structural la nivel comunitar, in scopul promovarii regiunilor cu intarzieri in dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea somajului de lunga durata, insertia profesionala a tinerilor sau promovarea dezvoltarii rurale. Aceste fonduri vor trebui gestionate eficient si trebuie sa ajunga acolo unde este nevoie pentru dezvoltare, altfel, exista pericolul pierderii lor. Chiar daca banii nu vor fi atrasi in proiecte in Romania, fiecare contribuabil va cotiza pentru suma cu care Romania va contribui la bugetul UE. Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de catre Comisia Europeana si au ca destinatie finantarea masurilor de ajutor structural la nivel comunitar, in scopul promovarii regiunilor cu intarzieri in dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea somajului de lunga durata, insertia profesionala a tinerilor sau promovarea dezvoltarii rurale (sursa MIE). Exista 4 tipuri de Fonduri Structurale prezentate pe site-ul Parlamentului European, fiecare dintre acestea acoperind un domeniu tematic bine specificat. Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDER) sprijina crearea de infrastructuri, investitiile destinate ocuparii fortei de munca, proiectele de dezvoltare locala si asistenta intreprinderilor mici. Fondul Social European (FSE) este menit sa promoveze reintegrarea pe piata fortei de munca a somerilor si a grupurilor defavorizate, in special prin finantarea sistemelor de instruire si a sistemelor de asistenta la angajare. Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP) contribuie la adaptarea si modernizarea acestui sector. Sectiunea "Orientare" a Fondului European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA-Sectiunea Orientare) finanteaza masuri in vederea dezvoltarii rurale si ofera sprijin agricultorilor, in special in regiunile ramase in urma. Pe langa Fondurile Structurale exista si alte instrumente financiare, printre care Fondul de Coeziune.

Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) este fondul structural care sprijina regiunile mai putin dezvoltate, prin finantarea de investitii n sectorul productiv, infrastructura, educatie, sanatate, dezvoltare locala si ntreprinderi

mici si mijlocii, precum si la conversia economica si sociala pentru zone care se confrunta cu dificultati structurale. Masuri eligibile Investitii productive care permit crearea sau mentinerea de locuri de munca permanente;

Investitii in infrastructura, cu diferite scopuri n functie de Obiectivul de interventie; Dezvoltari indigene: dezvoltare locala si a IMM-urilor.

Fondul Social European (FSE) este fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijina masuri de ocupare a fortei de munca si dezvoltare a resurselor umane.
Contribuie la: promovarea oportunitatilor pentru angajarea fortei de munca - someri si grupuri dezavantajate, prin cresterea mobilitatii lor si facilitarea adaptarii lor la schimbarile industriale;

implementarea Strategiei Europene pentru Ocuparea Fortei de Munca. Masuri eligibile Asistenta pentru persoane: instruire educationala si vocationala, ajutor pentru angajare, educatie superioara n stiinta si cercetare, informare asupra unor noi surse de locuri de munca; Asistenta pentru structuri si sisteme: mbunatatirea sistemelor de educatie si instruire, modernizarea serviciilor de angajare a fortei de munca, dezvoltarea de sisteme care sa anticipeze nevoile de calificare;

Masuri nsotitoare: constientizare, servicii, etc.

Fondul European pentru Orientare si Garantare in Agricultura (FEOGA) sectiunea Orientare este fondul structural destinat politicii agricole comune a Uniunii Europene, care sprijina masuri pentru modernizarea agriculturii si dezvoltare rurala.
Sectiunea Orientare contribuie la sprijinirea regiunilor mai putin dezvoltate, prin mbunatatirea eficientei structurilor de productie, procesarea si marketingul produselor agricole si forestiere, precum si dezvoltarea potentialului local in zonele rurale.

Sectiunea Garantii a acestui fond, care nu este de tip structural, contribuie la dezvoltarea rurala in cadrul Politicii Agricole Comune n zonele cu dificultati structurale.

Masuri eligibile
investitii n holdinguri agricole; sprijin de nceput pentru tineri fermieri; instruire profesionala; sprijin pentru scheme de pensionare anticipata; alocatii compensatorii pentru zone dezavantajate; masuri de agro-mediu; procesarea si marketingul produselor agricole; dezvoltarea si promovarea padurilor; masuri pentru adaptarea si dezvoltarea zonelor rurale.

Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicola (IFOP) este fondul structural destinat politicii comunitare din domeniul pescuitului, care sprijina masuri pentru cresterea competitivitatii sectorului piscicol, n conditiile asigurarii unui echilibru durabil ntre resurse si capacitatea de exploatare.
Contribuie la adaptarea si modernizarea industriei pescuitului in regiunile Obiectiv 1 si in alte regiuni, prin: crearea unui echilibru durabil ntre resursele marine si folosirea lor; cresterea competitivitatii companiilor; mbunatatirea furnizarii si dezvoltarii de produse de pescuit si acva-cultura; sustinerea revitalizarii zonelor dependente de pescuit. Masuri eligibile ajustari ale efortului n sectorul pescuitului; modernizarea flotei; dezvoltarea de ferme de pescuit; protectia zonelor maritime; facilitati n porturile de pescuit; procesarea si marketingul produselor de peste; promovarea produselor.

Fondul de Coeziune

Un fond special, Fondul de Coeziune este menit sa ajute statele membre cele mai sarace: cele zece noi state membre, precum si Grecia, Portugalia si Spania si, pna la sfrsitul anului 2003, Irlanda. Criteriul inintial este ca produsul national brut (PNB) al tarii respective sa nu atinga 90% din media Uniunii. Fondul de Coeziune intervine pe ansamblul teritoriului national pentru a co- nanta nu programe, ci mari proiecte n materie de mediu si retele de transport transeuropene si a permite astfel ca aceste costuri ale lucrarilor sa nu perturbe eforturile bugetare interne necesare satisfacerii exigentelor uniunii economice si monetare. Mai mult, Fondul ajuta aceste tari sa se conformeze normelor europene n aceste domenii. O treime din Fondul de Coeziune ntre 2004 si 2006 este rezervata noilor state membre. 4.2. PRINCIPII DE PROGRAMARE A FONDURILOR STRUCTURALE A. Complementaritate: actiunile comunitare trebuie sa fie complementare sau sa contribuie la operatiunile nationale corespondente. B. Parteneriat: actiunile Comunitare trebuie realizate printr-o strnsa consultare ntre Comisie si Statele Membre, mpreuna cu autoritati si organisme numite de Statele Membre, cum ar fi autoritati regionale si locale, parteneri economici si sociali. Parteneriatul trebuie sa acopere pregatirea, finantarea, monitorizarea si evaluarea asistentei financiare. Statele Membre trebuie sa asigure asocierea partenerilor relevanti la diferite stadii ale programarii. C. Subsidiaritate: Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie. Principalele prioritati ale programului de dezvoltare sunt definite de autoritati nationale/regionale n cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor si managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusiva a autoritatilor nationale si regionale. D. Aditionalitate: Ajutorul Comunitar nu poate nlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre. Bugetele Programului pot include att fonduri UE ct si fonduri nationale din surse publice sau private. E. Compatibilitate: Operatiunile finantate de Fonduri Structurale trebuie sa fie n conformitate cu prevederile Tratatului UE, precum si cu politicile si actiunile UE, inclusiv regulile privind concurenta, achizitiile publice, protectia mediului, eliminarea inegalitatilor, promovarea egalitatii ntre barbati si femei. F. Multianualitate: actiunea comuna a Comunitatii si Statelor Membre trebuie sa fie implementata pe o baza multianuala printr-un proces de organizare, luare de decizii si finantare bazat pe formularea de strategii integrate si coerente multi-anuale si definirea de obiective concrete G. Concentrare: Fondurile Structurale sunt concentrate pe cteva obiective prioritare; de fapt, o mare parte a cestora acopera un numar limitat de zone, care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor, iar resursele ramase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confrunta cu dificultati n toata Uniunea Europeana, fara a satisface criterii geografice speciale.

4.3. Care sunt etapele ? Bugetul Fondurilor Structurale si normele priving folosirea acestora sunt decise de Consiliul European, cu alte cuvinte de catre toti membrii Uniunii, pe baza unei propuneri a Comisiei Europene negociata cu Parlamentul European. Fondurile Structurale sunt repartizate pe tara si pe Obiectiv prioritar. Zonele care pot benecia de ajutoare sunt denite de Comisie, de comun acord cu statele. Commisia propune orientarile tematice comune.

2. n urma acestor decizii, ecare stat sau regiune formuleaza si ntocmeste un plan cu propunerile sale n favoarea zonelor n di cultate si a grupurilor sociale defavorizate, tinnd cont de orientarile tematice ale Comisiei. Partenerii economici si sociali, precum si alte organisme abilitate participa la elaborarea acestui plan.

3. Odata elaborate, planurile sunt prezentate Comisiei Europene.

4.

Fiecare

stat

dezbate cu Comisia asupra continutului acestor documente precum si asupra fondurilor nationale si comunitare care trebuie folosite pentru a le pune n practica.

5. Cnd cele doua parti ajung la un acord asupra ansamblului acestor chestiuni, Comisia adopta planurile si programele care decurg din acestea. Comisia acorda Statelor un avans pentru a le permite demararea programelor.

6. Autoritatile nationale sau regionale hotarasc n mod autonom asupra detaliilor acestor programe, cum ar de pilda excedentele acestora. Aceste documente nu sunt negociate cu Comisia, ci ele i sunt trimise cu scop informativ. Documentele permit acestor autoritati sa lanseze proiectele n functie de modalitatile proprii (cereri de proiecte, licitatii pentru realizarea de infrastructuri). Din acest moment, programele intra n faza lor operationala.

7. Autoritatea nsarcinata cu gestionarea unui program selectioneaza proiectele cele mai potrivite scopului acestuia si informeaza candidatii de alegerea facuta.

8. Organismele selectionate pot din acest moment sa nceapa implementarea proiectului. Acest proiect trebuie neaparat nalizat nainte de termenul limita stabilit n program, dat ind faptul ca ritmul ajutoarelor europene este xat la nceput.

9. Autoritatile de gestiune responsabile urmaresc ndeaproape evolutia programelor cu ajutorul Comitetelor de Monitorizare n care sunt reprezentati diferitii parteneri (agenti economici, sociali si de mediu). Aceste autoritati informeaza Comisia Europeana despre evolutia programelor, dovedind acesteia ca banii sunt folositi n conditii optime (justi carea cheltuielilor). Comisia supravegheaza sistemele de monitorizare create si varsa treptat restul contributiei din Fondurile Structurale. Comisia analizeaza evolutia indicatorilor de monitorizare si studiile de evaluare si organizeaza schimburi tematice. Ea informeaza autoritatile responsabile asupra noilor prioritati comunitare care au consecinte asupra dezvoltarii regionale.

5. Alocari bugetare Romania 2007-2013 De la data aderarii la Uniunea Europeana, Romania va participa ca membru cu drepturi depline la Politica de Coeziune, Politica Agricola Comuna si Politica Comune de Pescuit a UE si va beneficia, pentru perioada de programare 20072013, de o alocare financiara indicativa de aprox. 30 miliarde euro. Politica de Coeziune a UE are trei obiective - Convergenta, Competitivitate Regionala si Ocuparea Fortei de Munca si Cooperare Europeana Teritoriala si este finantata prin instrumentele structurale - Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul Social European (cunoscute si sub denumirea de Fonduri Structurale) si Fondul de Coeziune. In perioada 2007-2013, Romania este eligibila in cadrul obiectivului de Convergenta, dat fiind faptul ca Produsul Intern Brut pe cap de locuitor este mai mic de 75% din media Comunitatii. Acest obiectiv al Politicii de Coeziune vizeaza accelerarea convergentei celor mai putin dezvoltate state membre si regiuni prin imbunatatirea conditiilor de dezvoltare si ocupare a fortei de munca, iar Romania va beneficia in acest scop de o alocare financiara de 16,912 miliarde Euro. De asemenea, Romaniei i-au fost alocate 404 milioane Euro pentru Obiectivul de Cooperare Europeana Teritoriala, care vizeaza cresterea cooperarii dintre regiuni pe trei niveluri: cooperare trans-frontaliera, cooperare intre zone trans-nationale si cooperare inter-regionala. Investitiile din instrumentele structurale, aferente Politicii de Coeziune, vor fi completate cu fondurile Politicii Agricole Comune si Politicii Comune de Pescuit a UE. Romania va beneficia in perioada 20072013 de Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurala si Fondul European pentru Pescuit, avand alocat un buget de cca. 12 miliarde euro. Daca fonduri nu sunt gestionate eficient si nu ajung acolo unde este nevoie de ele exista pericolul pierderii lor. Chiar daca banii nu vor fi atrasi in proiecte in Romania, fiecare contribuabil va cotiza pentru suma cu care Romania va contribui la bugetul UE. Total buget Romania peste 28 (30) miliarde de Euro: - Agricultura si dezvoltare rurala - peste 11 miliarde Euro - Instrumente Structurale- peste 17 miliarde Euro (Cofinantare minima 85% pentru ERDF pentru cheltuieli eligibile si 80% pentru CF cofinantare cheltuieli neeligibile) 14 domenii pot atrage finantare UE 14 domenii pot fi finantate din fondurile structurale si de coeziune ale UE: -- Cercetare si dezvoltare tehnologica -- Informatizarea societatii -- Transport

-- Energie -- Protectia mediului si prevenirea riscului -- Turism -- Cultura -- Regenerare urbana si rurala -- Suport pentru companii si antreprenori -- Acces la locuri de munca stabile -- Incluziune sociala pentru persoane defavorizate -- Dezvoltarea capitalului uman -- Investitii in infrastructura sociala, inclusiv cea de sanatate si educatie -- Promovarea dezvoltarii parteneriatului

6. Stadiul de pregatire al Romaniei


6.1 Cadrul legislativ si institutional n Romnia, sistemul institutional de programare si implementare a FSC este n plin proces de consolidare, pornind de la prevederile Documentului Complementar de Pozitie la Capitolul 21 Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale si ale regulamentelor comunitare care reglementeaza Politica de Coeziune Economica si Sociala a Uniunii Europene. Rolul de coordonator national al managementului FSC este asigurat de Ministerul Finantelor Publice, prin Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar (AMCSC). Hotarrea de Guvern nr. 497/2004 cu modificarile si completarile ulterioare stabileste institutiile desemnate ca Autoritati de Management (organisme publice care asigura gestionarea asistentei financiare din FSC), Organisme Intermediare (institutii desemnate de catre autoritatile de management care, prin delegare de atributii de la acestea si/sau de la autoritatile de plata, implementeaza masurile din programele operationale) si Autoritate de Plata, precum si documentele de programare prin care se implementeaza FSC. Pentru perioada de programare 2007-2013, Romnia elaboreaza 7 Programe Operationale n cadrul Obiectivului Convergenta (Cresterea competitivitatii economice, Mediu, Transport, Dezvoltare regionala, Dezvoltarea resurselor umane, Dezvoltarea capacitatii administrative si Asistenta tehnica) si colaboreaza cu tarile vecine si alte state membre UE la elaborarea altor 7 Programe Operationale sub Obiectivul Cooperare teritoriala europeana. Lista acestor programe, institutiile desemnate ca Autoritati de Management si fondurile din care se finanteaza sunt prezentate n tabelul urmator. Programele Operationale 2007- 2013

Program Autoritate de Organisme Operational Management (AM) Intermediare (OI) (PO) PO Sectorial Ministerul - Agentia Nationala Cresterea Economiei si Comertului pentru ntreprinderi Mici competitivitatii si Mijlocii si Cooperatie economice Ministerul Educatiei si Cercetarii Departamentul de Cercetare Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei Ministerul Economiei si Comertului Departamentul Energie Autoritatea Nationala de Turism PO Sectorial Transport Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului PO Sectorial Ministerul Agentiile Regionale Mediu Mediului si Gospodaririi de Protectie a Mediului Apelor PO Regional Ministerul Agentiile de Integrarii Europene Dezvoltare Regionala PO Sectorial Ministerul Muncii, - Agentia Nationala Dezvoltarea Solidaritatii Sociale si de Ocupare a Fortei de resurselor umane Familiei Munca Ministerul Educatiei si Cercetarii Departamentul de Educatie -

Finantare UE FEDR

FEDR + FC

FEDR + FC

FEDR FSE

PO Dezvoltarea capacitatii administrative PO Asistenta tehnica Cooperarea transfrontaliera

Ministerul Administratiei si Internelor Ministerul Finantelor Publice Ministerul

FSE

FEDR

Urmeaza desemnate

sa

fie

FEDR

Program Operational (PO)

Autoritate de Management (AM) Integrarii Europene (cu exceptia Romnia-Ungaria)

Organisme Intermediare (OI)

Finantare UE

Crearea cadrul institutional si legislativ pentru gestionarea fondurilor structurale pentru dezvoltare rurala, ce urmeaza a fi derulate dupa aderare - Prin HG. 497/2004 MAPDR a fost desemnat ca Autoritatea de Management pentru Programului Operational Sectorial Agricultura, Dezvoltare Rurala si Pescuit (POS ADRP) si ca Autoritate de Plata, prin Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala pentru FEOGA Sectiunea Orientare si IFOP

6.2. Programarea Fondurilor Structurale La nceputul fiecarei perioade de programare (cadru financiar multianual pe o perioada de 7 ani), Uniunea Europeana decide asupra bugetului dedicat Instrumentelor Structurale si defineste regulile de baza care se aplica n utilizarea lor. Bugetul este mpartit pe State Membre si Obiective de interventie; zonele care pot beneficia de finantare din Fonduri Structurale sunt definite de Comisie n acord cu Statul Membru implicat. Comisia propune orientari tematice comune pentru toate Statele Membre. Ca urmare a acestor decizii UE, fiecare Stat Membru cu implicarea actorilor economici si sociali relevanti stabileste propriile obiective strategice de dezvoltare pentru a caror realizare se elaboreaza un Plan National de Dezvoltare (PND), care prezinta: 1. SWOT); 2. 3. 4. 5. 6. Analiza situatiei economice si sociale (inclusiv analiza de tip Prioritatile de dezvoltare pe perioada de programare; Strategia pentru realizarea prioritatilor stabilite; Programarea financiara multianuala; Prezentarea mecanismelor de implementare a PND; Descrierea cadrului partenerial pentru elaborarea PND

Planul National de Dezvoltare (PND) este un concept specific politicii europene de coeziune economica si sociala (Cohesion Policy) care ofera o conceptie coerenta si stabila privind dezvoltarea statelor membre ale Uniunii Europene,

transpusa in prioritati de dezvoltare, programe, proiecte, in concordanta cu principiul programarii fondurilor structurale. PND 2007-2013 reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, aprobat de Guvern si elaborat intr-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economica a Romaniei in conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene. Obiectivul principal al PND pentru Romania il reprezinta reducerea cat mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica intre Romania si Statele Membre ale Uniunii Europene. Conform estimarilor realizate, Romania ar putea recupera pana in anul 2013 cca. 10 puncte procentuale din decalajul general fata de UE, ajungand la cca. 41% din media UE. Obiectivul global se sprijina pe trei obiective specifice: - Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza - Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton Statul Membru si Comisia Europeana discuta asupra continutului Planului National de Dezvoltare si, pe baza acestuia, definesc cea mai adecvata repartizare a fondurilor nationale si comunitare necesare implementarii lui.

Cadrul Strategic National de Referinta realizeaza programarea strategica a FSC, avnd la baza prioritatile strategice stabilite n PND. Obiectivele strategice ale CSNR sunt: reducerea disparitatilor sociale si de dezvoltare economica dintre Romnia si statele membre ale Uniunii Europene si reducerea disparitatilor fata de UE prin generarea unei cresteri suplimentare de 10% a PIB pna n anul 2015. Strategia CSNR are la baza patru prioritati tematice, si anume: Dezvoltarea infrastructurii la standarde europene; mbunatatirea competitivitatii pe termen lung a economiei romnesti; Dezvoltarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman si Construirea unei capacitati administrative eficiente. De asemenea, s-a stabilit o prioritate teritoriala Promovarea dezvoltarii teritoriale echilibrate.
Implementarea strategiei CSNR se realizeaza prin programele operationale, care sunt anexe ale acestui document de programare.

Programele Operationale sunt elaborate de catre Autoritatile de Management si stabilesc domeniile majore de interventie ale FSC, conform prevederilor regulamentelor europene. Elaborarea lor se realizeaza n coordonarea metodologica a MFP. Finantarea actiunilor indicative din Programele Operationale se realizeaza din fonduri europene si nationale (buget de stat, bugete locale, alte surse publice, surse private).
biectiv Global

CSNR si Programele Operationale au fost finalizate ntr-o prima versiune si aprobate de Guvern. Conform angajamentelor asumate, documentele au fost transmise Comisiei Europene n data de 20 aprilie 2006, n vederea demararii negocierilor tehnice. Dupa ce Romnia va deveni stat membru, CSNR si Programele Operationale vor fi negociate oficial cu Comisia Europeana. Coordonatorul autoritatilor de management care vor gestiona fondurile structurale este Ministerul Finantelor Publice iar programele operationale vor avea urmatoarele autoritati de management: PROGRAM OPERATIONAL (AUTORITATEA DE MANAGEMENT) - Cresterea Competitivitatii Economice (Ministerul Economiei si Comertului) Infrastrucura de Transport (Ministerul Transporturilor) - Infrastructura de Mediu (Ministerul Mediului) - Dezvoltarea Resurselor Umane (Ministerul Muncii) - Agricultura si Dezvoltare Rurala (Ministerul Agriculturii) - Dezvoltare Regionala (Ministerul Integrarii Europene) - Asistenta Tehnica (Ministerul Finantelor Publice) - Administratia Publica (MAI) - Cooperare Teritoriala Europeana (Ministerul Integrarii Europene) Autoritatile nationale sau regionale traseaza si aproba detaliile operationale ale acestor programe n documente numite Programe Complement, asupra carora este informata Comisia. Odata ce Programele Complement sunt agreate, programele devin operationale. Ce sunt Autoritatea Organismul Intermediar? de Management, Autoritatea de Plata si

Autoritatea de Management este organismul public care asigura gestionarea asistentei financiare din instrumentele structurale. Exista o Autoritate de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar si cate o Autoritate de Management pentru fiecare

Program Operational. Ministerul Finantelor Publice reprezinta Autoritatea de plata pentru Fondul de Coeziune, Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul Social European.

Autoritatea de Plata reprezinta organismul care elaboreaza si inainteaza cererile de plata si primeste de la Comisia Europeana sumele aferente Fondurilor Structurale si Fondului de Coeziune. Organismele Intermediare sunt institutiile desemnate de aAutoritatile de mManagement si care, prin delegare de atributii de la acestea si/sau de la aAutoritatile de pPlata, implementeaza operatiunile din Programele Operationale. Delegarea de atributii catre oOrganismul iIntermediar si reglementarea mecanismelor de coordonare si control ale acestuia de catre autoritatea care deleaga se fac pe baza contractuala. Autoritatile de Management si/sau Autoritatile de Plata raman responsabile pentru indeplinirea corespunzatoare a atributiilor delegate, precum si a operatiunilor finantate prin instrumentele structurale.
Fluxul de plata

7. Ce pot face n prezent administratiile locale pentru accesarea fondurilor structurale?


Pregatirea administratiilor locale pentru accesarea fondurilor structurale poate sa nceapa de acum, prin activitati de informare (folosind n special adresele de web-site ale institutiilor cu atributii n domeniu), prin mentinerea legaturii cu Autoritatile de Management (AM) sau cu Organismele Intermediare (OI), prin pregatirea echipei care va elabora proiectul si va asigura implementarea, prin pregatirea proiectului, prin asigurarea coerentei proiectului cu planul de dezvoltare regionala /locala, ntocmirea studiului de fezabilitate si a proiectului tehnic. n plus, autoritatile trebuie sa caute surse de finantare pentru asigurarea co-finantarii ce le revine si sa contacteze potentiali parteneri pentru asigurarea unui management eficient al proiectului. Autoritatile administratiei publice locale vor fi eligibile sa depuna proiecte singure sau n parteneriat - n cadrul tuturor Programelor Operationale, cu exceptia celui de Transport si a celui de Asistenta Tehnica, dupa cum urmeaza: n cadrul Programului Operational Cresterea Competitivitatii Economice, pentru Axele Prioritare: Dezvoltarea unui sistem inovativ de productie, Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele privat si public, mbunatatirea eficientei energetice, n conditiile dezvoltarii durabile a sistemului energetic n cadrul PO de Mediu, pentru Axele Prioritare: Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata, Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si reabilitarea siturilor poluate istoric, mbunatatirea sistemelor de ncalzire municipale n ariile prioritare selectate, Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii. n cadrul PO Dezvoltarea Resurselor Umane, pentru Axele Prioritare: Educatia si formarea profesionala n sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere, conectarea nvatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii, cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a ntreprinderilor, promovarea masurilor active de ocupare, Promovarea incluziunii sociale. n cadrul PO Regional, pentru Axele Prioritare: mbunatatirea infrastructurii publice regionale si locale, ntarirea mediului de afaceri regional si local, Dezvoltarea turismului regional si local, Dezvoltarea urbana durabila. n cadrul PO pentru Dezvoltarea Capacitatii Administrative, pentru Axa Prioritara Dezvoltarea capacitatii de mbunatatire a performantei serviciilor n administratia locala.

Pentru fiecare Program Operational vor fi elaborate Ghiduri ale Solicitantului, n care se va mentiona explicit pentru ce tipuri de operatiuni (proiecte) administratiile publice locale sunt eligibile ca si beneficiari. In cazul n care Programul Operational si/sau Ghidul Solicitantului prevede administratiile publice ca beneficiari eligibili pentru o anumita axa prioritara sau domeniu major de interventie, orice administratie publica va putea solicita finantare, daca prin respectivul Program nu sunt stabilite alte conditii restrictive. Cea mai importanta obligatie de eligibilitate pentru autoritatea publica locala ramne cea de a asigura capacitatea tehnica si financiara (asigurarea co-finantarii) necesara implementarii proiectului.

Criteriile care trebuie ndeplinite de proiectul pentru care se solicita finantare vor fi definite n Ghidul Solicitantului pentru fiecare Program Operational, axa prioritara sau domeniu major de interventie n parte. Proiectul dezvoltat trebuie n primul rnd sa raspunda obiectivelor definite prin Programul Operational si, n al doilea rnd, sa fie coerent cu strategia de dezvoltare locala si regionala. Pe lnga relevanta la nivel regional si local, solicitantul va trebui sa demonstreze sustenabilitatea proiectului, din punct de vedere financiar si institutional (fezabilitatea si capacitatea lui de a se sustine n timp si dupa acordarea finantarii), dar si posibilitatea de a asigura implementarea eficienta a acestuia. 7.1. Etapele proiectului: de urmat n obtinerea finantarii si n implementarea

1. Autoritatea de Management (AM) sau Organismul Intermediar (OI) sau Administratorul schemei de grant (dupa caz) lanseaza cererea de oferte 2. Solicitantul (administratia locala) si procura ghidul de finantare (Ghidul Solicitantului) 3. Echipa elaboreaza proiectul 4. Asigurarea co-finantarii pentru proiect (solicitantul trebuie sa demonstreze ca are capacitatea sa asigure co-finantarea, fie din resurse proprii, fie prin contractarea unui credit) 5. Solicitantul completeaza cererea de finantare (formular cerere de finantare, documente suport, proiect etc.) 6. Solicitantul depune cererea de finantare la Autoritatea de Management, la Organismul Intermediar sau la Administratorul schemei de grant 7. Selectia si apoi evaluarea cererii de finantare (la nivel regional sau national de catre AM/OI)

8. Autoritatea de Management (AM) sau Organismul Intermediar (OI) aproba (sau respinge fundamentat) dosarul de finantare 9. Daca dosarul de finantare este aprobat, urmeaza semnarea contractului de finantare intre AM/OI si beneficiar 10. Beneficiarul ncepe implementarea proiectului n etapa implementarii proiectului beneficiarul, administratie locala, trebuie are obligatia sa respecte legislatia n vigoare (inclusiv n domeniul ajutorului de stat si achizitiilor publice) si sa organizeze licitatii pentru contractele de bunuri, lucrari si servicii a caror valoare depaseste pragul minim stabilit prin lege. n plus, selectia riguroasa a contractorilor este un punct important n asigurarea succesului unui proiect, ca si semnarea contractelor ntre beneficiar si contractor si realizarea acestor contracte, ntocmirea si transmiterea la timp a cererilor de plata catre Autoritatea de Management (AM) sau Organismul Intermediar (OI), certificarea platii (AM/OI) si efectuarea acesteia de catre AM / Autoritate de Plata. Foarte importanta este si evaluarea continua a derularii proiectului, astfel beneficiarul sa descopere si sa remedieze din timp aspectele care nu corespund.

7.2. Rambursarea cheltuielilor Beneficiarii proiectelor vor primi contributiile comunitare si contributiile din bugetul de stat dupa principiul rambursarii dupa desfasurarea activitatilor si plata serviciilor catre contractori de catre autoritatile locale, acestea vor depune cereri de rambursare catre Autoritatea de Management DCA n cazul nostru, nsotite de documente justificative. Asadar, autoritatile publice trebuie sa dispuna de fonduri suficiente pentru demararea proiectului si plata contractorilor, ntruct rambursarea sumei investite de catre UE se va face doar dupa depunerea documentelor justificative privind cheltuielile efectuate si verificarea eligibilitatii acestora.

Este important de retinut ca studiile de fezabilitate nu se finanteaza din fonduri europene. Ele sunt o cheltuiala nedecontabila, care intra n sarcina beneficiarului.

7.3. Tipuri de proiecte cu aplicabilitate n administratia publica locala: realizarea de studii si cercetari privind experientele de reforma ale administratiei locale din alte state membre, inclusiv scurte vizite de studiu, acordarea de asistenta tehnica pentru realizarea unui cadru integrat de management al reformei si a unei metodologii de implementare, sprijin pentru continuarea implementarii abordarii ghiseului unic la nivelul administratiilor judetene si locale, consultari cu beneficiarii vizati si sondaje de opinie adresate acestora pe tema progresului reformei, sprijin pentru implementarea recomandarilor de rationalizare, inclusiv mbunatatirea activitatilor de comunicare ntre autoritatile judetene, orasenesti/comunale si cetateni, sprijin acordat autoritatilor locale pentru initiative viznd mbunatatirea eficientei si calitatii furnizarii serviciilor publice locale, sprijin acordat initiativelor de colaborare ntre administratia locala si organizatiile publice locale, asociatiilor de dezvoltare comunitara pentru a solicita sprijin financiar, ntarirea capacitatii de management al resurselor umane n administratia locala prin instruire si asistenta tehnica pentru sprijinul receptarii bunelor practici, formularea si implementarea unei initiative de management al performantei n administratia locala, formularea si furnizarea unor programe de instruire pentru a sustine domenii diferite ale reformei, dezvoltarea de documentatie pentru sprijinul reformei (formulare, tipizate, manuale, ghiduri, materiale de referinta, fluturasi, brosuri, reviste, postere etc.), implementarea planificarii strategice la nivel judetean