P. 1
Audit Mediu

Audit Mediu

|Views: 33|Likes:
Published by Ranga Catalina

More info:

Published by: Ranga Catalina on May 12, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/02/2012

pdf

text

original

SERIA: MANAGEMENTUL MEDIULUI

Matei Macoveanu

Camelia Ciubotă-Roşie

AUDITUL DE MEDIU
EDIŢIA a 3-a

Editura ECOZONE IAŞI, 2008

Editura ECOZONE
Bd. D. Mangeron 71 A, 700050 Iasi, Romania Tel: 0232-271759 E-mail: mmac@ch.tuiasi.ro www.ecozone.ro

Referenţi ştiinţifici: Prof.dr.ing. Carmen Teodosiu, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi Prof.dr.ing. Maria Gavrilescu, Univesitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi Tehnoredactare computerizată: Mihaela Vornicu Coperta: Camelia Ciubotă-Roşie

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Auditul de mediu /Matei Macoveanu–Camelia CiubotăRoşie - Ed. a 3-a–Iaşi: Ecozone, 2008 ISBN 978-973-7645-56-2

I. Camelia Ciubotă-Roşie 657.6: 504

Tiparit la Tipografia Universităţii Tehnice “Gheorghe Asachi” din Iaşi

2

ISBN 978-973-7645-56-2
CUPRINS: INTRODUCERE ...........................................................................................................6 Termeni şi definiţii ...................................................................................................6 CAPITOLUL 1 CONCEPTUL DE AUDIT...............................................................12 1.1. Istoric................................................................................................................12 1.2. Conceptul de audit ..........................................................................................13 1.3. Caracteristicile auditului ................................................................................15 1.4. Principiile auditului ........................................................................................17 1.4.1. Comportamentul etic al auditorilor ..................................................................17 1.4.2. Prestaţia corectă a auditorului...........................................................................18 1.4.3. Responsabilitatea auditorilor ............................................................................18 1.4.4. Caracterul de independenţă al auditului ..........................................................18 1.4.5. Caracterul documentat al auditului ..................................................................18 1.5. Tipuri de audit.................................................................................................19 1.5.1. Auditul în funcţie de scop .................................................................................19 1.5.2. Auditul în funcţie de obiect...............................................................................22 1.5.3. Auditul în funcţie de domeniu ..........................................................................24 1.5.4. Audituri în funcţie de planificare .....................................................................24 1.5.5. Alte tipuri de audit .............................................................................................24 CAPITOLUL 2 AUDITUL DE MEDIU....................................................................26 2.1. Introducere ......................................................................................................26 2.2. Principiul de auditare .....................................................................................29 2.3. Obiectivele auditului de mediu ......................................................................30 2.3.1. Aspecte de mediu ...............................................................................................31 2.3.2. Ierarhizarea aspectelor de mediu ......................................................................32 2.3.3. Etapele de identificare a aspectelor şi impacturilor de mediu .....................34 2.4. Tipuri de audit de mediu ................................................................................35 2.4.1. Auditul intern. ...................................................................................................36 2.4.2. Auditul de secundă parte ...................................................................................37 2.4.3. Auditul de terţă parte (de certificare) ..............................................................38 2.5. Discriminarea tipurilor de audit....................................................................38 2.6. Principalele grupe de audit de mediu............................................................38 2.6.1. Audit de răspunderi ............................................................................................39 2.6.2. Audit de management .......................................................................................44 2.6.3. Audit de prevenire a poluării ............................................................................47 2.7. Conţinutul unui audit de mediu.....................................................................48 2.7.1. Aspecte tehnice ...................................................................................................48 2.7.2.Aspecte de securitate şi sănătate a muncii .......................................................50

3

2.7.3. Aspecte economico-financiare .........................................................................50 2.7.4. Aspecte ale managementului de mediu ...........................................................50 2.8. Etape în auditul de mediu...............................................................................51 2.9. Avantajele auditului de mediu .......................................................................53 2.10. Implementarea auditului de mediu în Uniunea Europeană......................55 2.11. Standardizarea în auditul de mediu ...........................................................56 2.12. Sistemul naţional de acreditare/certificare .................................................59 2.13. Criterii de calificare pentru auditorii de mediu .........................................63 CAPITOLUL 3 PROCESUL DE AUDIT DE MEDIU.............................................70 3.1. Realizarea auditului de mediu ......................................................................70 3.2. Fazele de realizare a auditului de mediu.......................................................71 3.2.1. Faza de pre-audit ................................................................................................72 3.2.2. Auditul propriu-zis .............................................................................................78 3.2.3. Faza post-audit ....................................................................................................87 CAPITOLUL 4 ECO-AUDITUL – (EMAS)..............................................................94 4.1. Conceptul de eco-audit ..................................................................................94 4.2. Declaraţia de mediu şi marca Eco-audit .......................................................99 4.3. Aderarea la sistemul “ECO-MANAGEMENT şi AUDIT” (EMAS)..........99 4.4. Implementarea auditului de mediu şi a eco-auditului în România...........100 4.5.Procedura de organizare şi coordonare a schemelor de management de mediu şi audit (EMAS) ........................................................................................101 CAPITOLUL 5 AUDITUL SISTEMELOR DE MANAGEMENT DE MEDIU ...106 5.1. Introducere ....................................................................................................106 5.2. Obiective, roluri şi responsabilităţi în auditul sistemului de management de mediu ................................................................................................................107 5.2.1.Obiective ale auditului ......................................................................................107 5.2.3.Roluri, responsabilităţi şi activităţi .................................................................108 5.3. Realizarea auditului EMS...........................................................................111 5.3.1. Iniţierea auditului .............................................................................................111 5.3.2.Pregătirea auditului ...........................................................................................111 5.3.3. Realizarea auditului . .....................................................................................113 5.3.4. Rapoarte de audit şi păstrarea documentelor .............................................115 5.3.5. Încheierea auditului ..........................................................................................116 CAPITOLUL 6 AUDITUL EVALUĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI118 6.1. Introducere ....................................................................................................118 6.2. Caracteristici ale metodelor de audit de EIM ............................................119 6.3. Nevoia de a îmbunătăţi domeniul pentru EIM-urile de proiecte mici .....123 6.3. Concluzii ........................................................................................................131 CAPITOLUL 7 AUDITUL DE PREVENIRE A POLUĂRII.................................134 7.1. Conceptul de prevenire a poluării ...............................................................134 7.2. Auditul de prevenire a poluării....................................................................135 7.3. Principiile Managementului Total al Calităţii Mediului (TQEM) ...........137 7.4. Studii de caz privind prevenirea poluării ..................................................139

4

7.5. Metodologia auditului emisiilor şi deşeurilor.............................................144 7.5.1. Faza 1: Preevaluare....................................................................................144 7.5.1.1. Pas 1: Pregătirea evaluării...........................................................................144 7.5.1.2. Pas 2: Trecereea în revistă a operaţiilor unitare ........................................145 7.5.1.3. Pas 3: Elaborarea schemelor bloc ...............................................................146 7.5. 2. Faza 2: Bilanţul de materiale: intrări şi ieşiri din proces ......................147 7.5.2.1. Pas 4: Identificarea intrărilor .......................................................................147 7.5.2.2. Pas 5: Înregistrarea consumului de apă ......................................................150 7.5.2.3. Pas 6: Măsurarea cantităţilor de deşeuri reutilizate reciclate ..................152 7.5.2.4. Pas 7: Cuantificarea ieşirilor din proces ....................................................152 7.5.2.5. Pas 8: Bilanţul apei uzate .............................................................................153 7.5.2.7. Pas 10: Bilanţul deşeurilor evacuate de pe platforma industrială ..........156 7.5.2.8. Pas 11: Ordonarea informaţiei privind intrările şi ieşirile din operaţiile unitare 158 7.5.2.9. Pas 12: Obţinerea bilanţului preliminar de materiale pentru operaţiile unitare. ..........................................................................................................................158 7.5.2.10. Pas 13: Evaluarea bilanţului de materiale ...............................................160 7.5.2.11. Pas 14: Desăvîrşirea bilanţului de materiale ...........................................160 7.5.3. Faza 3: Sinteza............................................................................................161 7.5.3.1. Pas 15: Examinarea măsurilor evidente de reducere a deşeurilor ..........161 7.5.3.2. Pas 16: Identificarea şi caracterizarea deşeurilor......................................163 7.5.3.3. Pas 17: Sortarea deşeurilor ..........................................................................164 7.5.3.4. Pasul 18: Dezvoltarea unor alternative de reducere a deşeurilor pe termen lung.... ....................................................................................................164 7.5.3.5. Pas 19: Evaluarea opţiunilor de reducere a deşeurilor din punct de vedere economic şi de mediu .................................................................................................166 7.5.3.6. Pas 20: Dezvoltarea şi implementarea unui plan de acţiune ...................168 ANEXE ......................................................................................................................171 ANEXA A. Chestionar de informaţii de bază............................................................175 Chestionar pentru conformare de reglementare.....................................182 ANEXA B. Chestionarul auditului Sistemelor de Management al mediului..........206 ANEXA C. Chestionarul auditului prevenii poluării................................................214 ANEXA D. Chestionarul auditului managementului riscului....................................226

5

2004) Element al activităţilor. AUDIT DE MEDIU (Ordinul MAPAM nr. 50 din 14. pentru a determina dacă activităţile.INTRODUCERE Termeni şi definiţii Termenii şi definiţiile din domeniul managementului de mediu sînt prezentate în ISO-14050 de asemenea au fost folosite definiţiile unor termeni conform Ordinului MAPAM nr. documentată. condiţiile. -a evalua respectarea politicii de mediu. 50 din 14. 50 din 14. ASPECT DE MEDIU (Ordinul MAPAM nr. AUDIT DE MEDIU (ISO 14050) Proces sistematic şi documentat de verificare a dovezilor de audit.01. pentru a determina dacă sistemul de management de mediu al unei organizaţii este în conformitate cu criteriile de audit ale sistemului de management de mediu stabilite de organizaţie şi comunicarea rezultatelor acestui proces conducerii clientului.01. şi comunicarea rezultatelor acestui proces clientului. Un aspect de mediu semnificativ este acela care are sau poate 6 . evenimentele.2004 privind Stabilirea procedurii de organizare şi coordonare a schemelor de management de mediu şi audit (EMAS). inclusiv realizarea obiectivelor şi ţintelor de mediu ale organizaţiei.01. AUDITUL SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU Proces de verificare (internă) sistematică şi documentată a dovezilor de audit obţinute şi evaluate în mod obiectiv. cu scopul de: -a facilita controlul managerial al practicilor cu posibil impact asupra mediului. produselor sau serviciilor unei organizaţii care poate interacţiona cu mediul. a sistemului de management şi a proceselor elaborate pentru protecţia mediului. obţinute şi evaluate în mod obiectiv. sistemele de management de mediu stabilite sau informaţiile asupra acestora sînt în conformitate cu criteriile de audit. periodică şi obiectivă a performanţei organizaţiei.2004) Instrument managerial de evaluare sistematică.

competenţele conform cadrului legal şi este suficient de independentă faţă de activităţile auditate pentru a formula o apreciere obiectivă.2004) Întregul teren dintr-o locaţie geografică distinctă. Aceasta include întreaga infrastructură. ANALIZĂ DE MEDIU (Ordinul MAPAM nr. dar nu sînt limitate la acestea. Cerinţele pot include standarde. care are.2004) Persoană sau echipă aparţinînd personalului organizaţiei sau din afara acesteia. ghiduri. proceduri sau cerinţe faţă de care auditorul compară dovezile de audit colectate privind obiectul auditat. CRITERII DE AUDIT Politici. 50 din 14.2004) Perioadă de timp în care toate activităţile organizaţiei sînt auditate conform cadrului legal. care acţionează în numele conducerii organizaţiei. 50 din 14. 50 din 14. CICLU DE AUDIT (Ordinul MAPAM nr. produse şi servicii.01. AUDITOR ŞEF Persoană calificată pentru conducerea şi realizarea auditurilor de mediu.01. echipamente şi materiale. AMPLASAMENT (OrdinulMAPAM nr. aflat sub controlul managerial al organizaţiei. acoperind activităţi. 7 .01.avea un impact semnificativ aspra mediului. AUDITOR DE MEDIU (Ordinul MAPAM nr. practici. cerinţe organizaţionale specifice şi prevederi legale sau reglementări. individual sau colectiv. Criteriile de calificare pentru auditorii şefi sînt prezentate în ISO-14012. a impactului şi a performanţei care decurg din activităţile unei organizaţii conform legislaţiei în vigoare.2004) Analiza iniţială şi completă a problemelor de mediu.01. AUDITAT Organizaţie supusă auditării. 50 din 14.

rezultatele existente ale măsurătorilor şi încercărilor sau pe alte mijloace din domeniul auditului. CONSTATĂRI ALE AUDITULUI Rezultate ale evaluării dovezilor de audit colectate şi comparate cu criteriile de audit convenite. CONCLUZIE A AUDITULUI Apreciere sau opinie profesională exprimată de către un auditor asupra subiectului auditat. se utilizează de către auditor pentru a determina dacă sînt îndeplinite criteriile de audit. Clientul poate fi auditatul sau orice altă organizaţie care are dreptul prin reglementări sau prin contract să comande un audit. pe interviuri. cum sînt cele descrise în ISO14001 şi dacă este aplicabilă. examinarea documentelor. faţă de care auditorul compară dovezile de audit colectate referitoare la sistemul de management de mediu al organizaţiei. Echipa de audit poate include şi experţi tehnici 8 . orice cerinţă suplimentară pentru EMS (Environmental management systems). CLIENT Organizaţie care solicită auditul. care poate fi calitativă sau ctitativă. proceduri sau cerinţe. observarea activităţilor şi a condiţiilor. timp integral. sau orice calificare echivalentă obţinută în mod normal după învăţămîntul secundar ca urmare a absolvirii unor studii autorizate de cel puţin trei ani. Constatările auditului constituie baza raportului de audit. DIPLOMĂ Diplomă recunoscută la nivel naţional sau internaţional. sau alt ciclu cu timp parţial cu o durată echivalentă (SR EN ISO 14012). Dovada de audit. ECHIPA DE AUDIT Grup de auditori sau un singur auditor desemnat pentru efectuarea unui anumit audit. de regulă. practici. Dovada de audit se bazează. înregistrări sau declaraţii verificabile ale faptelor. DOVADĂ DE AUDIT Informaţii.CRITERII DE AUDIT ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU Politici. bazată numai pe raţionamentul pe care auditorul l-a aplicat constatărilor auditului.

2004) 9 . care rezultă din activităţile. 50 din 14. eveniment.2004) Procesul anual de creştere a rezultatelor cuantificabile ale sistemului de management de mediu. pe care organizaţia îşi propune să-l atingă şi care este cuantificabil acolo unde acest lucru este posibil. IMPACT ASUPRA MEDIULUI Orice modificare a mediului. OBIECT AL AUDITULUI DE MEDIU Activitate.precum şi auditori în curs de formare. cu răspundere limitată. ÎMBUNĂTĂŢIRE CONTINUĂ A PERFORMANŢEI DE MEDIU (Ordinul MAPAM nr. sau serviciile unei organizaţii. obiectivelor şi ţintelor sale de mediu. 50 din 14. rezultat în baza politicii de mediu.01. firmă. ORGANIZAŢIE Companie. autoritate sau instituţie. POLITICĂ DE MEDIU (Ordinul MAPAM nr. OBIECTIV DE MEDIU Scop general de mediu. EXPERT TEHNIC Persoană care furnizează echipei de audit cunoştinţele sale specifice sau expertiza. o parte din sau o combinaţie a acestora. sistem de management de mediu şi/sau iinformaţiile aferente. dar care nu participă în calitate de auditor. ÎNVĂŢĂMÎNT SECUNDAR Etapă a sistemului educativ naţional care urmează după ciclul gimnazial şi al cărei sfîrşit coincide cu intrarea la universitate sau la o instituţie similară (SR EN ISO 14012). totală sau parţială.01. Unul dintre auditorii echipei de audit deţine funcţia de auditor şef. publică sau privată. conform politicii. societate comercială. produsele. sau cu orice alt statut juridic. care are propria sa structură funcţională şi administrativă. în funcţie de abordarea pe care organizaţia o are faţă de problemele semnificative de mediu. întreprindere. dăunătoare sau benefică. condiţie.

politica de mediu furnizează cadrul legal pentru stabilirea şi revizuirea obiectivelor şi a ţintelor de mediu.01. PERFORMANŢĂ DE MEDIU (Ordinul MAPAM nr. PARTE INTERESATĂ (Ordinul MAPAM nr. 50 din 14. materiale sau produse pentru eliminarea. practici. inclusiv reciclarea. care rezultă din obiectivele de mediu şi care trebuie stabilită şi îndeplinită pentru atingerea acestor obiective. 50 din 14. inclusiv reprezentanţi ai autorităţilor. practicile. cuantificată dacă este posibil. precum şi pentru respectarea termenelor de realizare a acestor obiective şi ţinte de mediu. 50 din 14. mecanismelor de control. implementarea. modificarea proceselor. 50 din 14.01. interesată sau afectată de performanţa de mediu a organizaţiei.2004) Rezultatele managementului organizaţiei faţă de aspectele de mediu. aplicabilă ansamblului sau unei părţi a organizaţiei. PROGRAM DE MEDIU (Ordinul MAPAM nr.Scopurile şi principiile generale de acţiune ale unei organizaţii privind mediul. procedurile. ŢINTĂ DE MEDIU Cerinţă detaliată de performanţă. inclusiv respectarea tuturor standardelor de reglementare din domeniul mediului. SISTEM DEMANAGEMENT DE MEDIU Componentă a sistemului de management general care include structura organizatorică.2004) Utilizarea unor procese. inclusiv a responsabilităţilor.2004) Persoană sau grup. realizarea. procesele şi resursele pentru elaborarea. precum şi utilizarea eficientă a resurselor şi înlocuirea materialelor.2004) Descrierea măsurilor.01. tratarea. activităţile de planificare. responsabilităţile. revizuirea şi menţinerea politicii de mediu. precum şi angajamentul faţă de îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu.01. mijloacelor şi acţiunilor întreprinse sau planificate pentru atingerea obiectivelor şi ţintelor de mediu. PREVENIREA POLUĂRII (Ordinul MAPAM nr. 10 . reducerea sau controlul poluării.

11 . care a obţinut acreditarea pentru a verifica: -respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind analiza de mediu iniţială. raportul de mediu. credibilitatea şi corectitudinea datelor şi informaţiilor din raportul de mediu şi a informaţiilor care necesită validare. după caz sistemul de management de mediu. independentă faţă de organizţia verificată. -acurateţea. audit de mediu şi rezultatele acestuia.VERIFICATOR DE MEDIU Persoană sau organizaţie. în conformitate cu condiţiile şi procedurile conforme cu legislaţia în vigoare.

avînd ca obiectiv principal 12 . în acea perioadă erau mai mult din rîndul preoţilor. ei avînd titlul de experţi. unul din criteriile de selecţie fiind reprezentat de calităţile morale ale acestora. statele şi acţionarii au început să i-a locul vechilor clase sociale. lucrările lor fiind comandate de stat şi de acţionari. odată cu dezvoltarea comerţului internaţional. Auditul şi-a extins din ce în ce mai mult influenţa asupra reprimării fraudelor. Astăzi auditorii sînt specialişti cu un grad înalt de pregătire teoretică şi practică. patronatului şi a instituţiilor financiare. respectarea cadrului conceptual contabil (postulate. astfel că ordonatorii de audit îşi lărgesc sfera de influenţă şi în rîndul băncilor.1. Intre 1970 şi 1990. a pedepsirii celor care le produceau. auditul se direcţionează către atestarea controlului intern. auditul era realizat de profesionişti specializaţi în audit alături de contabili. apar multe schimburi de bunuri şi servicii între state. necunoscîndu-se data şi locul unde a fost întîlnit în practică prima dată. La începutul secolului XX. Istoric Conceptul de audit a fost pentru prima dată cunoscut la începuturile secolului al XVIII-lea. datorită pieţelor de capital aflate într-o continuă transformare în aceeasi perioadă apărînd şi conceptul de “sinceritate şi regularitate a activităţilor financiare” ca şi concept evoluat în lumea auditului. principii şi reguli de evaluare ) şi a normelor de audit. precum şi a căutării neîncetate a soluţiilor de prevenire a influenţelor ce conduceau la deteriorarea integrităţii patrimoniului. Pe la jumătatea secolului al XIX –lea au apărut schimbări în rîndul ordonatorilor de audit în sensul că tribunalele jurisdicţionale. Intre 1940 şi 1970.CAPITOLUL 1 CONCEPTUL DE AUDIT 1. Oamenii desemnaţi pentru desfăşurarea activităţii de audit. Conceptul de audit era utilizat în pedepsirea hoţilor pentru fraude şi înşelătorii şi pentru prevenirea unor astfel de fapte cu scopul clar de a proteja patrimoniul. iar auditorii erau consideraţi ca fiind din categoria celor mai distinşi contabili.

care apar în urma contractelor primite de la terţi. fiecare din acestea depinzînd de aplicarea în practică şi. adică. Dicţionarul Oxford defineşte auditul ca substantiv şi verb în felul următor: Ca substantiv: o examinare oficială a conturilor. a veniturilor şi cheltuielilor). cînd s-a tradus simplist termenul de audit raportat la problema protecţiei mediului înconjurător. cu verificare prin mărturii şi documente justificative. standarde) şi care se finalizează cu o constatare şi o judecată de valoare. Acest lucru arată că funcţia de audit implică o recunoaştere oficială în ierarhia organizaţiei sau în cea în care are 13 . Auditul este o activitate veche şi foarte respectată în profesia contabilă. pe cînd auditul contabil analizează. Bilanţul este o comparaţie rece a cifrelor (a intrărilor şi ieşirilor. de utilizator. în multe cazuri. în acest sens trebuie înţelese mai toate auditurile: auditul are calitatea de a fi interpretativ.2. Prima frază cheie din definiţiile de mai sus este examinare oficială sistematică. 1. chiar dacă auditul se traduce adesea în limba română prin bilanţ (aşa cum s-a întîmplat în România. De fapt. În limba engleză termenul audit este extrem de comun şi are mai multe înţelesuri. modul în care s-au gestionat ieşirile şi intrările şi motivele care au generat diferenţe între acestea. în termeni contabili. acesta înseamnă că poate fi aplicat în situaţii diferite şi folosit pentru a evalua o gamă largă de subiecte. Este clar însă că nu trebuie confundat auditul contabil cu bilanţul contabil. în general. Conceptul de audit Conceptul de audit are un sens generic. prin bilanţ de mediu). bilanţul şi inspecţia fiind constatative. În general este acceptată următoarea definiţie: auditul este un proces de evaluare umană pentru determinarea gradului de respectare a unor norme prescrise (criterii.analize şi expertize. Ca verb: a efectua o examinare sistematică a conturilor. aceştia cercetînd situaţiile financiare.

propria activitat activitatea pentru ale cărei rezultate sunt responsabili ori au alte influen sau conflicte de interese. nu vag).obiectuale. documentat . pe baza program. Examinarea pretinde. idei. culese din mai multe surse concordante (prezen 14 . calitativ verificabile (pot fi regăsite exact şi de către alţi auditori. care transform intrări ( materiale. chestionar şi celelalte formulare de audit obţinerea de dovezi de audit .ansamblu de activităţi corelate. persoane cu care disensiuni. Auditul este un proces sistematic. palpabile. Această combinaţie de surse ale datelor este extrem de pertinentă în domeniul mediului şi al calităţii. plan.nu „scapă" nici un proces/ compartiment. este nevoie de o abordare planificată. să fie sistematică. . serviciului sau procesului de fabricaţie. cantitative. mentalităţi. Aceasta denotă faptul că auditul implică atît persoane cît şi date înregistrate. independent şi documentat în scopul obţinerii de dovezi de audit şi de evaluare a lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de audit (tabel nr. de asemenea. pentru a fi dusă la bun sfîrşit. ceea ce înseamnă că. nu păreri. organizată şi eficientă.dovezile sunt obiective .1).auditorii nu auditează. A doua frază cheie este verificare prin mărturii şi documente justificative.legătură cu organizaţia. de căt auditaţi. informaţ date) . concepte. pentru că sunt exprimate precis.în ieşiri (produse (ne)palpabile ) sistematic . De altfel.informaţii relevante pentru audit (faţă de criteri de audit.scris în raport. procedură independent . care se limitează la verificarea produsului. „sol evidence". Element Înţelegere proces . concret. impresii. sintetizate în chestionar). tocmai în această combinaţie rezidă diferenţa dintre audit şi inspecţie.

Instrumentul de audit poate fi folosit pentru a evalua un obiectiv (organizaţie sau o parte a acesteia) concentrîndu-se asupra unei game largi de subiecte. În calitate de proces. îndeplinite . • Sisteme manageriale de calitate.între criteriile de audit nu intră şi impresiile a auditorului determinare . Realizare de către o echipă de audit ai căror membri sînt obiectivi. cerinţe din proceduri/ le criteriile de reglementări ş. Caracteristicile auditului Caracteristicile principale ale unui audit pot fi considerate următoarele: Termeni de referinţă clari şi precişi. Confidenţialitate în privinţa informaţiilor furnizate. profesionişti şi de preferat independenţi. Verificare prin mărturii şi documente justificative. Auditul este focalizat pe îndeplinirea cerinţelor clientului (clientul de audit) pînă la depăşirea aşteptărilor acestuia. • Managementul operaţional. viitor) evaluare de dovez . audit 1. În ultimele decenii instrumentele de audit sînt dezvoltate pentru a fi folosite în cadrul de lucru a unui număr de subiecte: • Managementul financiar.politici.trecut. aflată la latitudin măsură în conducătorului echipei de care sunt audit/ evaluatorilor organismului de certificare. auditul este integrat sistemului compex de procese ale organizaţiei. Auditul este utilizat pentru a vizualiza orientarea 15 . Concentrare asupra identificării şi definirii problemelor. • Managementul de siguranţă.3.concluzia auditului.a. Examinare oficială sistematică. obiective.prin raportare la criterii de audit transparen de (cunoscute dinainte de toţi) audit cu obiectivitate .

nr. Caracterul sistematic al auditului constă în acţiunile de programare. obiectiv şi documentat şi ca orice proces trebuie să adauge valoare. cu o anumită frecvenţă şi cu anumite obiective. Auditul este un process independent. pentru a efectua auditul extern.). Caracterul de audit documentat constă în desfăşurarea auditului în conformitate cu procedurile. Fiecare audit programat se desfăşoară pe baza unui plan de audit documentat care conţine descrierea activităţilor auditului. din exteriorul organizaţiei. Acesta nu se bazează pe impresii ci pe fapte verificabile (fig. planurile de audit. Procesul de audit Caracterul de independenţă a procesului de audit este asigurat de acţiunea de desemnare a unei funcţii responsabile pentru desfăşurarea auditurilor interne care nu are responsabilităţi în zona auditată sau prin desemnarea unui organism independent. 1.managementului organizaţiei şi pentru a constitui mediul adecvat pentru îmbunătăţirea continuă a organizaţiei. timpii alocaţi şi auditorii responsabili pentru activităţile prevăzute. programele. 1. planificare şi organizare a activităţilor. 16 . Fig. Programul de audit cuprinde audituri desfăşurate într-un anumit interval de timp.

auditul devenind un mijloc de comunicare între partenerii de evaluare şi nu sursă de tensiune între părţile aflate în relaţia de examinator-examinat. Auditul cuprinde cinci principii : comportamentul etic al atitudinilor. integritate. 1. Scopul auditului nu constă în furnizarea unor liste cu neconformităţi. Auditorul tinde să devină un instructor al clientului intern. prestaţia corectă a auditorului. fişe de neconformităţi). Finalitatea auditului constă în identificarea necesităţilor şi posibilităţilor de îmbunătăţire prin valorificarea potenţialului găsit pentru îmbunătăţirea proceselor. Aderarea la aceste principii este o condiţie prealabilă pentru a furniza concluzii ale auditului care să fi relevante şi suficiente precum şi pentru a da posibilitatea ca auditorii care lucrează independent unul de altul să ajungă la concluzii similare.4.4.Rezultatele obţinute sînt materializate în conformitate cu această procedură prin înregistrări specifice (fişe de observaţii. Rezultatele auditului trebuie documentate astfel încît managementul organizaţiei să le poată folosi imediat pentru luarea deciziilor de imbunătăţire continuă. încredere. Valoarea generată de audit nu înseamnă să fie materializată într-o listă de neconformităţi. iar auditul un mijloc de comunicare internă. rapoarte de audit. Auditorul nu este apreciat după numărul de neconformităţi găsite ci după numărul soluţiilor de imbunătăţire. Unul dintre scopurile auditului constă în identificarea oprortunităţilor de imbunătăţire. caracterul de interdependenţă a auditului şi caracterul documentat al auditului. Astfel auditul reprezintă un proces care adaugă valoare. 1. confidenţialitate şi 17 .1. în circumstanţe similare. Acestea fac din audit un instrument eficace şi de încredere în susţinerea politicilor de management şi evaluărilor efectuate. Auditorul trebuie să-l ajute pe auditat să identifice posibilităţile de îmbunătăţire a proceselor sale. furnizând informaţii pe baza cărora o organizaţie poate acţiona pentru a-şi îmbunătăţi performanţa. Principiile auditului Auditarea se caracterizează prin faptul că se bazează pe un număr de principii. responsabilitatea auditorilor. Comportamentul etic al auditorilor Auditorul trebuie să facă dovada unui comportament etic bazat pe respectarea adevărului.

Responsabilitatea auditorilor Auditorii trebuie să obţină constatări astfel încît să permită stabilirea corectă a concluziilor auditului. 18 . Nivelul de implicare pe care îl dovedesc auditorii trebuie să fie adecvat importanşei sarcinii ce le revine şi încrederii care le-a fost acordată de către clientul auditului sau de către părţile interesate.4. identificate şi păstrate corespunzător.4.2. Acurateţea constă în adevărul conţinut în dovezile de audit. 1. Implementarea lor în modul de lucru al fiecărui angajat este o modalitate pentru a construi cultura industrială a organizaţiei în corelaţie cu lumea modernă. Un auditor este o persoană integră. care furnizează clientului auditului sentimentul de siguranţă prin încrederea în cinstea.4. Membrii echipei de audit trebuie să fie feriţi de orice conflict de interese sau orice motiv de părtinire.4. Auditorii trebuie să raporteze toate problemele rămase nerezolvate. 1. Precizia constă în faptul că în condiţii identice aceleaşi fapte şi înregistrări furnizează auditorilor diferiţi aceleaşi dovezi de audit. activităţile sînt înregistrate rezultatele obţinute sînt prezentate în documente specifice. 1. Dovezile de audit trebuie să aibă acurateţe şi precizie. Prestaţia corectă a auditorului Prestaţia corectă a auditorului constă în obligaţia de a raporta rezultatele onest. Constatările. Informaţiile cu privire la auditat. concluziile şi rapoartele de audit reflectă în mod onest şi complet realitatea.3. Caracterul de independenţă al auditului Auditul este un proces obiectiv şi independent. precis şi complet.discreţie. Caracterul documentat al auditului Auditul este un proces documentat în sensul că se desfăşoară în conformitate cu o procedură documentată.4. Caracterul independent al procesului constă în imparţialitatea şi obiectivitatea concluziilor de audit. Principiile sunt componente ale culturii. constatările şi concluziile auditului sînt confidenţiale. buna credinţă şi sinceritatea sa. 1. Auditoul păstrează secretele cu privire la procesele şi metodele de lucru ale părţii auditate fără să divulge informaţiile obţinute.5. pe baza unei planificări documentate.

.Audituri în funcţie de planificare. Tipuri de audit Auditurile se împart în două mari clase : . .Audit extern care poate fi : . 2. Fig. 19 .Audituri în funcţie de obiect.5. nr. Tipuri de audit în funcţie de scop sînt : Principale părţi interesate care participă la un proces de audit .Audituri în funcţie de scop . .2) : . Cultura este ceea ce furnizează continuitate. . că se poate avea încredere acestui în rezultatele acestui audit. .1.clientul auditului . Auditul în funcţie de scop Din punctul de vedere al scopului auditului există trei tipuri principale de audit (Fig. . încredere că voi face audit şi azi şi mâine la fel.Audituri in funcţie de domeniu .audit extern de terţă parte.Auditorul caută dovezi pentru a se convinge de faptul că aceste principii sunt implementate în cultura organizaţiei.5. 1.audit extern de secundă parte. 1.Audit intern sau de primă parte .auditatul .

numit şi audit de primă parte reprezintă auditul efectuat în exteriorul organizaţiei de către auditorii proprii în scopul evaluării conformităţii propriului sistem de management cu documentele de referinţă.auditorul (echipa de audit). Tabel nr. Tipul crt. Auditul intern acţionează ca un instrument de diagnoză al managementului pentru evaluarea proceselor şi activităţilor proprii. punctele forte ale propriului sistem de management şi posibilităţile de îmbunătăţire. Relaţiile dintre aceste părţi şi modul lor de implicare în procesul de audit depind de tipul auditului şi sunt prezentate în tabelul nr. 2. auditului 1 Partea interesată clientul auditului Intern echipa de audit auditatul clientul auditului Participantul Organizaţia însăşi sau o altă organizaţie care acţionează în numele său Organizaţia însăşi sau o altă parte care are un 2 Extern de interes echipa de audit în raport sau cu o organizaţia numele acestora auditatul clientul auditului 3 Extern terţă parte de echipa de audit auditatul furnizorul organismul de certificare auditorii de certificare organizaţia certificaţi desemnaţi de organismul secundă parte organizaţie ce acţionează în Auditul intern. Rolul părţilor implicate în principalele tipuri de audituri Nr. Prin acest tip de audit organizaţia identifică punctele slabe.. 2. 20 .

verificarea îndeplinirii acţiunilor corective stabilite cu ocazia unor audituri executate anterior. oportunităţile pentru îmbunătăţirea continuă.pentru obţinerea dovezilor cu privire la faptul că cerinţele sînt îndeplinite şi pentru identificarea oportunităţilor de imbunătăţire. selectarea şi aprobarea furnizorilor. Auditorii interni însoţesc auditorii externi în vederea realizării auditului de terţă parte (de certificare) oferind justificări asupra unor decizii ale managementului. 21 . Auditul de secundă parte este un audit extern. . capabilitatea proceselor.să evalueze sistemul de management al furnizorului în vederea aprobării acestuia de către organizaţie. când organizaţia nu dispune de auditori calificaţi. însă aceştia desfăşoară auditul pentru scopuri interne şi în numele organizaţiei solicitante. Scopurile auditului de secundă parte este : .să identifice metodele de îmbunătăţire ale sistemului de management al furnizorului în vederea aprobării acestuia de către organizaţie. În acest caz partea interesată este organizaţia sau o altă parte care are un interes în raport cu aceasta. cum ar fi clientul sau alte persoane în numele acestora. eficacitatea şi eficienţa resurselor utilizate. . În anumite cazuri. . utilizarea eficientă şi eficace a tehnicilor statistice. utilizarea tehnologiei informaţionale. adecvanţa şi precizia măsurătorilor. Obiectivele auditurilor interne pot avea în vedere: eficacitatea şi eficienţa implementării proceselor. referitor la practici sau proceduri. performanţa relaţiilor şi a comunicării în interiorul organizaţiei. performanţa rezultatelor şi aşteptărilor referitoare la procese şi produse.să identifice elementele necesare pentru clasificarea. ea poate apela la auditori externi.de supraveghere continuă a furnizorului. performanţa activităţilor de îmbunătăţire. efectuat la furnizor (auditatul) de către auditor sau de către un alt organism care acţionează în numele organizaţiei. analiza costurilor calităţii.

instrument de dezvoltare a relaţiilor de parteneriat cu furnizorul (informaţia obţinută din audit este utilizată de ambele părţi: organizaţia pentru a-şi face mai bine înţelese cerinţele cu privire la furnituri. 22 . acţiune voluntară sau impusă de client sau de către autorităţi.. Auditul în funcţie de obiect Auditurile nu au ca obiect numai sistemele de management. Astfel auditurile calităţii. Audituri de produs/ serviciu Acest tip de audituri au ca obiectiv evaluarea menţinerii conformităţii produselor/ serviciilor cu documentaţia constructivă. Auditurile interne ale sistemului de management se planifică anual şi cuprind întreaga organizaţie. Auditul de sistem reprezintă examinarea întregului sistem de management şi cuprinde compararea documentelor semnificative din punct de vedere al auditului cu cerinţele şi examinarea conformităţii execuţiei. Scopurile acestor tipuri de audit este: • evaluarea voluntară. iar furnizorul pentru a-şi îmbunătăţi propriile performanţe). Audituri ale sistemului de management Auditurile sistemului de management au ca obiectiv evaluarea menţinerii conformităţii produselor cu documentaţia constructivă.5.2. în funcţie de obiectul lor pot fi clasificate în: Audituri ale sistemului de management Audituri de produs/ serviciu Audituri de proces/ procedură a. Auditurile de terţă parte sînt conduse de organisme externe independente. • obţinerea certificării din partea unui organism de certificare acreditat. Sistemul de management reprezintă sistemul prin care se stabilesc politica şi obiectivele şi cu ajutorul căruia se realizează acele obiective. 1. obiectivă şi independentă de către un organism neutru a propriului sistem de management al organizaţiei (evaluare care nu se finalizează prin certificare). b.

conformitatea. la procesul de fabricaţie şi a aşteptărilor clientului. rolul responsabilului de proces. măsurare. Procedura este descrierea modului de desfăşurare a unei activităţi sau a unui proces. răspunderile. pentru a constata în ce măsură sunt îndeplinite cerinţele referitoare la produs. competenţa. experienţa participanţilor. Audituri de proces/ procedură Auditurile de process/procedură au ca obiectiv verificarea gradului de conformitate a proceselor cu specificaţiile aplicate. interfeţele cu alte procese. măsurarea şi controlul abaterilor şi neconformităţilor. accesibilitatea documentelor. cerinţelor. obiectivelor. privit din perspectiva ciclului de viaţă. care transformă intrările în ieşiri. cunoscând cerinţele referitoare la produs. evaluarea adecvării locului de inspecţie c. mediul de lucru. controlul înregistrărilor la fiecare nivel al organizaţiei. evaluarea impactului produsului asupra mediului. pregătirea. 23 . sarcinile. investigarea posibilităţilor de îmbunătăţire a calităţii produsului. Această examinare are loc după terminarea procesului de fabricaţie şi înainte de predarea către clientul următor (poate fi şi client intern) şi respectă un plan de verificare stabilit. monitorizare. respectarea procedurilor aferente. Procesul reprezintă ansamblul de activităţi corelate sau aflate în interacţiune. îmbunătăţirea procesului.Este numit şi auditul ciclului de funcţionare sau de viaţă reprezintă examinarea unei mostre de produs fabricat. realizarea directivelor. În cadrul unui audit de proces se urmăresc următoarele: respectarea legislaţiei aferente şi a reglementărilor legale. dar şi oamenilor. colectarea de date. de la sursa de materie primă până la eliminarea lui finală (ca deşeu). Scopul auditului de produs este: evaluarea independentă a nivelului calitativ al produsului. Are drept scop examinarea proceselor/ procedurilor pentru a vedea în ce măsură sunt satisfăcute criteriile referitoare la acestea.

Cvasiauditul constă într-o vizită la potenţialul auditat în vederea evaluării capabilităţii acestuia de a îndeplini cerinţele specificate. cvasiauditul poate servi la stabilirea fezabilităţii auditului. Auditul în funcţie de domeniu În funcţie de tipul de management auditat. Auditul comun are loc atunci cînd două sau mai multe organizaţii de audit cooperează pentru a audita în comun un singur auditat. .5. Acest tip de audit poate fi justificat de existenţa unor criterii de audit specifice unor domenii sensibil diferite. auditurile de deomeniu pot fi : -Audituri ale calităţii . audit planificat care se desfăşoară după un program anual de audit. executat fără asentimentul prealabil al auditatului. conform unui plan detaliat. Alte tipuri de audit Auditul combinat reprezintă activitatea prin care se auditează împreună două sau mai multe sisteme de management. etc. reclamaţiile din partea clienţilor sau rebuturi în creştere. Auditul extraordinar este auditul nedeclarat ca atare. 24 .1.5. 1. pus în faţa unui fapt înplimit ( formulare de cerere de acţiune corectivă). 2. numit şi audit de diagnosticare.Audituri ale managementului responsbilităţii sociale. în general cu caracteristici asemănătoare.5.3. audit extraordinar (neprogramat) ce se datorează unor evenimente neaşteptate. constă în examinarea preliminară a sistemului de management în vederea diagnosticării acestuia. 1.4.5.Audituri ale mediului . În cazul auditului de terţă parte. . Anunţarea auditorului se face cu cel puţin 4 săptămâni înainte. Audituri în funcţie de planificare Din punct de vedere a planificării auditurilor acestea sunt: 1. . Anunţarea auditatului se face cu cel puţin o zi înainte.Audituri ale sistemului de securitate şi sănătate a muncii . precum şi a necesarului de sprijin ce poate fi oferit de organizaţia auditoare. Preauditul.

TUV rheiland Intercert. 4. 3. Auditul spontan este auditul declanşat imdiat de la identificarea unei probleme semnificative. executat fără asentimentul prealabil al auditatului. Auditul de mediu-note de curs-caiet de seminar. 2. Transilvania din Brşov. Bugheanu C. 2007 . Principiile auditului. Valentin Nedeff. Tipuri de audit. 3. Ion Martinescu. Ed. Curs auditori interni în sisetemul de managementul al mediului conform ISO 14001..2005. în organizare sau în calitatea produselor.Auditul la faţa locului constă în principal în culegerea dovezilor de audit ce servesc la stabilirea concluziilor auditului. Auditul de supraveghere constă în examinarea în vederea actualizării statutului unui sistem de management sau pentru a stabili dacă acţiunile corective recomandate şi convenite cu ocazia auditului precedent au fost aplicate şi dacă sînt eficiente. 2. 2002. Mirela Panaite. pus în faţa faptului împlinit. Teodoru. Caracteristicile auditului. Auditul suplimentar este atunci cînd apar schimbări importante în sistemul de management. 4. Auditul calităţii şi mediului. Univ. după scurgerea perioadei de valabilitate a certificatului acordat anterior. Auditul neanunţat este auditul nedeclarat ca atare. Auditul sistemelor de management. proceselor sau serviciilor. Concepul de audit. Delia Martinecu. Bucureşti. 1.2005. Emilian Moşneguţu. Auditul de prelungire constă în examinarea în vederea prelungirii valabilităţii certificării. Bogdan Măcărescu. 25 . Editura Conteca '94. 1. Traian.

vizite.) simţeau nevoia să măsoare conformarea lor la legislaţie pentru a evalua răspunderea legală. Cu începere de atunci. conştientizarea ameninţărilor la adresa mediului a cuprins sfere largi ale populaţiei. fie pentru a preciza unele ţinte vizate de acesta.CAPITOLUL 2 AUDITUL DE MEDIU 2. Astfel se explică şi de ce conceptul de audit de mediu s-a extins dincolo de înţelesul său original de conformare la legislaţia de mediu. observaţii nebazate pe evidenţă. la origine.) pentru a desemna un statut. Între anii 1970 şi 1980 şi mai ales după Conferinţa de la Stockholm din 1972. modificarea proceselor de fabricaţie. mai ales din sectorul petrochimic (în S. a fost precizat în ce priveşte conţinutul în anul 1989 de către Centrul mondial al întreprinderilor pentru mediu printr-un grup prezidat de Jaques Salamitou. Termenul de audit de mediu a fost introdus – din păcate cu întîrziere – pentru a denumi procesul de inspecţie care are loc la anumite uzine sau situri în scopul identificării abaterilor –existente sau posibile – de la lege. ca instrument de gestiune internă a întreprinderilor. Introducere Multe companii. celui din exemplul amintit i se poate spune audit proactiv. adaptate la cerinţele locale.1. auditul in situ şi activităţi posterioase auditului. La începutul anilor ’90 termenul audit de mediu a fost mai mult sau mai puţin folosit la întîmplare în diferite tipuri de investigaţii (inspecţii.A. programele companiei caută să elimine cauzele poluării prin regîndirea continuă a produselor.U. 26 . poate fi interpretat ca un audit de conformare. Auditul de mediu. adoptînd în anul 1975 Principiul “Prevenirii Poluării”. care stabileşte între altele activităţi prealabile auditului. Dacă auditul de mediu. ale industriaşilor şi ale decidenţilor. evaluări cu un scop nedefinit etc. reproiectarea echipamentului de producţie şi reciclarea produselor secundare. dar niciuna din ele nu defineşte suficient de clar sfera cîmpului de acţiune al auditului de mediu. fie pentru a defini noţiunea de audit de mediu. Multe alte denumiri au fost ulterior propuse. Dezvoltarea şi utilizarea conceptului de audit în domeniul mediului sînt destul de recente. Corporaţia “3M” a fost una dintre primele societăţi care au extins acest înţeles: ea s-a hotărît să aplice standarde exigente.

comunicîndu-se clientului rezultatele acestui proces. EVENIMENTELE. Termene şi definiţii). CONDIŢIILE. CLIENTULUI. auditul de mediu al tuturor catagoriilor de întreprinderi a devenit o componentă de bază a managementului de mediu al întreprinderii. Pentru ţările cu o dezvoltată activitate de protecţia mediului. auditul de mediu este definit astfel: PROCES DE VERIFICARE SISTEMATICĂ ŞI DOCUMENTATĂ A DOVEZILOR DE AUDIT. Acest document furnizează un ghid referitor la ceea ce înseamnă a fi un audit de mediu în termeni internaţionali. completînd astfel managementul global al acesteia. Standardul 14010 defineşte auditul de mediu ca reprezentînd procesul de verificare sistematică şi documentară a dovezilor de audit care trebuie obţinute şi evaluate în mod obiectiv pentru a determina în ce măsură activităţile. OBŢINUTE ŞI EVALUATE ÎN MOD OBIECTIV. proceduri pentru auditarea sistemelor de management ale protecţiei mediului şi criterii pentru calificarea auditorilor. Auditul sistemului de management de mediu. PENTRU A DETERMINA DACĂ ACTIVITĂŢILE. Standardul face parte dintr-o serie de standarde din domeniul auditului de mediu care mai include : ISO 14011-Ghid pentru auditul de mediu. În standardul ISO 14050 (Management de mediu. evenimentele. Proceduri de audit. Standardele pentru auditul de mediu se referă la principiile generale ale auditului de mediu.Ghid pentru audit de mediu-criterii de calificare pentru auditorii de mediu. ISO 14012. SISTEMELE DE MANAGEMENT DE MEDIU STABILITE SAU INFORMAŢIILE ASUPRA ACESTORA SÎNT ÎN CONFORMITATE CU CRITERIILE DE AUDIT ŞI DE COMUNICARE A REZULTATELOR ACESTUI PROCES. 27 . sisteme de management de mediu sau informaţiile aferente acestora sau conforme cu criteriile de audit.Organizaţia Internaţională pentru Standardizare (ISO) a publicat în 1996 un ghid pentru procedura care trebuie urmată în momentul în care se efectuează un audit (al managementului) de mediu. condiţiile specifice referitoare la mediu.

În figura 3 se prezintă definiţia auditului de mediu sub forma unei diagrame informaţionale. Fig. nr. 3 Diagrama informaţională folosită pentru a defini auditul de mediu 28 .

29 . evenimente. Un audit de mediu care este în concordanţă cu ghidurile internaţionale acceptate (ISO 14010). scopul fiind protecţia calităţii mediului prin: facilitatea controlului managerial al practicilor de mediu şi evaluarea conformării cu politicile companiei. reprezintă un instrument de management care comportă o evaluare sistematică. sistemele manageriale ca o entitate) cu o referinţă specifică legată de mediu (de exemplu. autorizaţia de mediu. Această definiţie atotcuprinzătoare practic înseamnă că auditul de mediu este o procedură prin care o persoană sau o echipă compară activităţile de mediu specificate (inclusiv energia. În figura 4 este prezentat principiul şi structura de bază a procedurii auditului de mediu. sistemul managerial) şi raportează constatările (diferenţa dintre activităţile. Din definiţia de mai sus rezultă cu claritate faptul că un audit de mediu este un exerciţiu cît se poate de structurat pentru a garanta o consistenţă şi transparenţă maximă atît pentru subiectul entitate al auditului cît şi pentru client.2.2. care implică satisfacerea cerinţelor legislative. studiate şi cerinţele de referinţă) clientului. periodică şi obiectivă pentru a stabili cît de bine funcţionează organizarea. condiţii. evenimentele etc. documentată. gospodărirea şi dotările de mediu. legislaţia de mediu. Principiul de auditare Auditul de mediu este o nouă formă a unei vechi activităţi şi anume o analiză sistematică a impactului activităţii companiei asupra mediului.

Acesta poate fi atins cu ajutorul unui program aprofundat. etc.). 4 Principiul şi structura procedurii auditului de mediu 2.3. În alegerea obiectivelor programului de audit. . focalizat pe dezvoltarea şi implementarea unor practici şi proceduri eficiente (Best Practice Programme) şi prin verificări sistematice ale modului în care au fost îndeplinite punctele din program. înainte ca acestea să se transforme în răspunderi (penale. Obiectivele auditului de mediu Obiectivul general al auditului de mediu constă în identificarea aspectelor de mediu asociate cu procese de fabricaţie.învingerea opoziţiei sectorului public faţă de activitatea companiei. trebuie să fie avut în vedere ca obiectivele alese să 30 . Obiectivele specifice ale auditului de mediu sînt : . bancherilor şi companiilor de asigurare. .satisfacerea cerinţelor investitorilor. nr. amenzi. prelucrare.confirmarea menţinerii şi funcţionării la un nivel corespunzător a sistemului de managenemnt de mediu. specifice fiecărei întreprinderi. operare sau prestări servicii.asigurarea conformării cu legislaţia şi standardele de mediu . .Fig.

. e. Auditul de mediu este în primul rînd un proces de verificare. utilizarea şi contaminarea terenului. deversările în apă. produselor sau serviciilor sale şi să decidă.1. 2. există două opţiuni: − Pe baza unui chestionar. .3. b. Aspecte de mediu Organizaţia trebuie să aibă în vedere toate aspectele de mediu ale activităţilor.sînt operţionale. . reciclarea. În cazul în care nu sînt disponibile informaţii suficiente în documente. c. pe baza criteriilor prevăzute în legislaţia naţională.sînt controlabile. − Echipa de audit strînge cît mai multe informaţii prin intermediul interviurilor. în special a deşeurilor periculoase. cît şi cele indirecte ale activităţilor.corespundă următoarelor criterii: -sînt importante. înainte de a începe auditul propriu-zis.sînt specifice şi măsurabile. Organizaţia trebuie să ia în considerare atît aspectele de mediu directe. reutilizarea.1. 31 . utilizarea resurselor naturale şi a materiilor prime (inclusiv a energiei). dar nu se limitează la: a. ca bază de stabilire a obiectivelor şi ţintelor de mediu.1.sînt conduse. d. transportul şi eliminarea deşeurilor solide sau de alt tip. care dintre acestea au un impact semnificativ asupra mediului. Aspecte de mediu directe Aspectele de mediu directe se referă la activităţile unei organizaţii asupra cărora aceasta are control managerial şi pot include. produselor sau serviciilor sale. datele sau informaţiile sînt furnizate de către obiect/auditat.3. Acest lucru implică faptul că informaţiile legate de aspectele de mediu ale entităţii supuse auditului (obiect/auditat) trebuie să fie disponibile înainte de a începe exerciţiul de audit. . 2. emisiile în aer. evitarea. observaţiilor şi revederii documentaţiei disponibile şi foloseşte aceste informaţii ca o bază pentru aprecierea lor.

3. activităţi de transport sau de catering).1. f. organizaţia trebuie să aibă în vedere influenţa pe care o poate avea asupra acestor aspecte. probleme legate de produse (design.3. Ierarhizarea aspectelor de mediu Organizaţia are responsabilitatea de a defini criteriile de evaluare pentru ierarhizarea aspectelor de mediu ale activităţilor.2. asupra cărora organizaţia nu are intregul control. vibraţii. 2.2. precum si măsurile pe care le poate lua pentru a le diminua impactul.f. alegerea serviciilor şi natura acestora (de exemplu. e. acordarea de imprumuturi şi servicii de asigurări.). In cazul aspectelor de mediu indirecte. alte probleme care pot fi percepute vizual etc. transport. 32 . praf. şi pot include. Organizaţiile trebuie să demonstreze că aspectele de mediu semnificative asociate cu procedurile de achiziţii publice au fost identificate şi că impactul semnificativ asociat cu aceste aspecte este gestionat in cadrul sistemului de management de mediu. produsele şi serviciile unei organizaţi. g. subcontractanţilor şi furnizorilor. h. d. decizii administrative şi de planificare. dezvoltare. mirosuri. b. probleme de transport. i. compoziţia gamei de produse. performanţa de mediu şi practicile contractanţilor. g. efectele asupra biodiversităţii. c. din care rezultă aspecte de mediu semnificative. cît şi al angajatilor). accidentelor sau posibilelor situaţii de urgenţă. riscurile de accidente de mediu şi impactul. care rezultă sau pot rezulta în urma incidentelor. Organizaţia trebuie să depună toate eforturile pentru ca furnizorii şi cei care actionează numele sau sa respecte politica sa de mediu in cadrul activităţilor prevăzute in contract. investiţii de capital. utilizare şi recuperare/eliminare a deşeurilor). ambalaj. 2. probleme locale (zgomot. noi pieţe. (atît al bunurilor şi al serviciilor. Aspecte de mediu indirecte Aspectele de mediu indirecte se referă la activităţile. dar nu se limitează la: a.

c. descrierea criteriilor de evaluare a ierarhizării aspectelor de mediu cu impact semnificativ. b. producţia. cît şi cele de punere in funcţiune sau de incetare a activităţilor. se iau in considerare. cerinţe legislative. b. reciclarea şi depozitarea produselor organizaţiei. 33 . e.produselor şi serviciilor sale şi de determina care dintre acestea au impact de mediu semnificativ. service-ul. poziţia referitoare la mediu. Organizaţia care nu furnizează informaţiile necesare pentru identificarea si evaluarea aspectelor de mediu semnificative trebuie să îşi stabilească. identificarea tuturor aspectelor de mediu cu impact semnificativ. Criteriile elaborate de către o organizaţie trebuie să fie cuprinzătoare. precum şi situaţiile de urgenţă previzibile. activităţile de achiziţii publice. deşeurilor si emisiilor. proiectarea. deversărilor. dar nu se limitează la: a. În evaluarea importanţei impactului activităţilor organizaţiei asupra mediului se iau in considerare atît condiţiile normale de operare. de asemenea. Scopul acestei analize constă in evaluarea tuturor aspectelor de mediu ale organizaţiei. precum şi redactarea unui registru al aspectelor de mediu cu impact semnificativ. Se iau. printr-o analiză. Cerinţele unei analize de mediu Analiza trebuie să acopere 5 domenii – cheie: a. f. In vederea stabilirii criteriilor de evaluare a importanţei aspectelor de mediu ale organizaţiei. d. la care se supune organizaţia. ca bază pentru stabilirea unui sistem de management de mediu. datele existente privind riscurile asociate consumului de materiale şi energie. prezente si cele planificate. informaţii despre condiţii de mediu. clasificate şi cuantificate in mod corespunzător. activităţile de mediu reglementate. acele activităţi ale organizaţiei care implică cele mai mari costuri şi beneficii de mediu. reutilizarea. distribuţia. in considerare activităţile trecute. produselor sau serviciilor care pot avea impact asupra mediului. precum şi accesibile publicului. c. utilizarea. g. de reglementare si de altă natură. dezvoltarea. punctele de vedere ale părţilor interesate. pentru identificarea activităţilor. sa poate fi verificate independent si reproduse cu usurintă.

3 Aspecte de mediu şi impactul acestora Nr. crt. Reducerea volumului Emisii de gaze de ardere 34 . 2.d. nr. evaluarea rezultatelor investigării incidentelor anterioare. Evaluarea semnificaţiei impacturilor. Identificarea impacturilor asupra mediului. 1. Alegerea unei activităţi/produs/serviciu: • Elaborarea schemei bloc.3. • Identificarea fluxului subproduselor şi a produselor. SURSĂ GENERATOARE ACTIVITATE Manipulare de produse petroliere într-un depozit PECO PRODUS Proiectare produs SERVICIU Revizia centralelor termice ASPECT DE MEDIU Posibile scurgeri accidentale IMPACT Contaminarea solului/apelor freatice Prezervarea materiilor prime Poluarea aerului 2. d. b.5 Corelaţia aspecte de mediu-impacturi Tabelul nr. e. • Identificarea intrărilor şi ieşirilor. examinarea tuturor practicilor şi procedurilor existente de management de mediu. c. Fig. Etapele de identificare a aspectelor şi impacturilor de mediu sînt următoarele: a.3. 3. Identificarea aspectelor de mediu ale activităţii/produsului/serviciului. Corelaţia dintre aspectele de mediu şi impacturi este sintetizată în schema din figura 5 şi în tabelul 3.

Trei tipuri de audit de mediu sînt similare auditurilor de calitate. PRACTICI. în scopul certificării clientului..Organizaţia verifică ea însăşi în ce măsură funcţionează în limitele cerinţelor la care aderă. În acest caz clientul şi subiectul auditului se află în cadrul aceleiaşi organizaţii.) • Canadian Environmental Auditing Association • QCB (Quality Certification Bureau Inc. 2. PROCEDURI SAU CERINŢE FAŢĂ DE CARE AUDITORUL COMPARĂ DOVEZILE DE AUDIT COLECTATE PRIVIND OBIECTUL AUDITAT.) • LRQA (Loyid’s Register Quality Assourences Ltd. auditul efectuat de client asupra unui furnizor sau potenţial furnizor (de materii prime. b.CERT • BVQ I (Bureau Veritas Quality International) • GP World Headquartes (General Physics Corp. acestea sînt definite în SR EN ISO 14011 ca fiind POLITICI. de obicei acreditată ca organism de certificare. Audit intern . c. etc. Exemple de organizaţii acreditate ca organisme de certificare: • TŰV . Tipuri de audit de mediu Relaţia dintre client şi subiectul auditat determină tipul de audit. a. Audit de secundă parte – O organizaţie (a clientului) doreşte să verifice în ce măsură o altă organizaţie definită îşi desfăşoară activităţile în limitele cerinţelor asupra cărora s-a căzut de acord de ambele părţi (ar putea fi orice cerinţă legată de mediu). Audit de terţă parte sau audit de certificare – Organizaţia este verificată de către o organizaţie independentă (terţă parte).de servicii. De exemplu. bazate pe relaţia dintre client şi subiectul auditat (figura 6).4.În ceea ce priveşte criteriile de audit. UK) 35 .).

au posibilitatea să evalueze obiectiv punctele tari sau slabe ale sistemului de management de mediu din cadrul firmei. este deseori mai uşor de a determina conducerea unei organizaţii să întreprinde acţiuni în vederea cercetării deficienţelor semnalate. referitor la practici sau proceduri. a. poate face recomandări şi da sugestii. auditorii interni oferă justificări asupra unor decizii ale managementului. conducerea se poate opune în a lua în considerare recomandările propriilor auditori.4. Auditurile interne sînt efectuate de către persoane independente de activitatea auditată . b. Rolul auditorului intern Auditul intern verifică dacă activităţile care se desfăşoară într-o organizaţie sînt în conformitate cu procedurile stabilite. Identificarea punctelor tari şi slabe ale sistemului Auditorul intern. Cu această ocazie. nr. în calitate de observatori. spre deosebire de auditorul de terţă parte (extern). 6 Tipuri de audit bazate pe relaţia client-subiect auditat 2. Evaluarea obiectivă a sistemului Auditorii interni însoţesc auditorii externi în vederea realizării auditului de terţă parte (de certificare).Fig. În acest caz poate fi utilă cooperarea între auditorii interni şi auditorii de terţă parte. În acelaşi timp. Întrucît auditorii interni fac parte din propria structură a organizaţiei. pentru a se asigura o evaluare imparţială. Dacă auditorii de terţă parte ridică probleme similare cu cele semnalate anterior în auditurile interne. sau să evalueze în general politica de mediu dusă în cadrul firmei. stabilind 36 . Auditul intern.1.

filialelor lor. produsele şi serviciile firmei. unei organizaţii i se poate solicita să trimită rapoarte scrise sau să se supună unor audituri din partea firmei mamă. impun o serie de elemente de politică de mediu. În acest caz. Auditorul intern încearcă să aducă dovezi obiective că firma se conformează cerinţelor. Auditorul intern va avea de asemenea şi posibilitata de a învăţa mai mult despre tehnica de audit prin observarea metodelor folosite de alţii. Pentru ca politica şi strategia de mediu acceptate la nivel naţional să se poată regăsi la nivelul firmei. auditorul nu trebuie să cunoască numai elementele de politică şi strategii de mediu acceptabile pentru firmă. multinaţionale. În cazul auditurilor de secundă parte există posibilitatea ca 37 . Auditul de secundă parte Deseori companiile mari. că menţine/îmbunătăţeşte performanţa de mediu a organizaţiei. dar nescrise. Evaluarea consecvenţei organizaţiei în menţinerea sistemului de management de mediu. că aplică consecvent procedurile şi practicile acceptate conform documentelor Sistemului de Management de Mediu (SMM). c. Evaluarea îmbunătăţirii performanţelor de mediu Auditorul intern trebuie să propună şi să sprijine conducerea în formularea de noi proceduri şi în documentarea de proceduri noi şi existente.4. Evaluarea conformării sistemului la legislaţia în vigoare şi asigurarea feedback-ului pentru îmbunătăţirea sistemului. pentru a demonstra că îndeplineşte acele elemente ale politicii stabilite la nivelul grupului. Auditorul poate de asemenea fi util în aplicarea noilor proceduri prin explicarea necesităţilor în legătură cu asigurarea protecţiei mediului.2.căile şi măsurile necesare unor posibile îmbunătăţiri. Auditorul trebuie să determine şi să convingă conducerea superioară de necesitatea schimbărilor în practica existentă. ci trebuie să cunoască foarte bine cum funcţionează firma. nu doar cum crede conducerea că funcţionează. d. 2. Auditorul trebuie de asemenea să înţeleagă pe deplin impacturile asupra mediului ce decurg din activităţile.

). tranzacţie. 2.5. urmărirea auditului. Raportul auditorului de terţă parte se referă numai la neconformităţile sistemului şi nu include recomandări – aceasta pentru a păstra caracterul de indepenţă al auditului de terţă parte şi pentru a preveni ca acest audit să devină un audit de consultanţă.). • audit de prevenire a poluării.un sit. o activitate. prezentarea rezultatelor. Discriminarea tipurilor de audit În general. 2. etc. − obiectivul său într-un context precis ( cesiune. audituri de secundă parte asupra furnizorilor sau contractorilor lor. o filială. concesiune. altele). procesul de analiză. 2. discriminarea tipurilor de audit nu se face atît după denumire cît după: − obiectul auditului (limitat la un produs.3. Principalele grupe de audit de mediu Pot fi distinse trei grupe principale de audit de mediu: • audit de răspunderi. • audit de management (ISO 14001).6.4. − metoda sa (modul de operare. 38 . un flux tenologic.numai un singur element al sistemului să fie auditat. ele însele. de exemplu conformarea cu un anumit set de cerinţe ale clientului referitor la specificaţia de produs sau de ambalaj. Unele organizaţii pot efectua. etc. cîmpul de investigaţie. Auditul de terţă parte (de certificare) Auditul de terţă parte se realizează atunci cînd organismul de certificare evaluează conformitatea Sistemului de Management de Mediu (fata de cerintele ISO – 14001) în vederea certificării acestuia. In figura 7 se prezinta nivelurile de complexitate ale unui audit. Fiecare grupă poate fi împărţită mai departe în tipuri specifice de audit.

7.1. Audit de răspunderi 2. Evolutia complexităţtii unui program de audit de mediu 2. Este foarte important să se precizeze şi să se documenteze referinţa auditului înainte de execuţia acestuia pentru a evita discuţiile referitoare la constatările din faza de raportare.6. 2.Fig.1. Auditurile de răspunderi (Liability audits) reprezintă un mijloc care demonstrează că o companie îndeplineşte cerinţele legale atît în prezent cît şi în viitor. etc (bilanţurile de mediu reglementate în România prin Ordinul nr. Auditurile de conformare (Compliance audits) reprezintă cea mai obişnuită formă de auditare.1.2.6. Constituie un proces de verificare prin care compania stabileşte în ce măsură se conformează cu legislaţia de mediu. cu autorizaţiile de construcţie.1.6. 184/1997 emis de 39 . cu limitele impuse pentru emisii şi imisii prin autorizaţia de mediu.

asupra pădurii (ploile acide).5. atît pentru procesele de fabricaţie.3. Auditurile de achiziţie şi de înstrăinare (Acqusition audits) – majoritatea companiilor efectuează în mod automat o oarecare formă de audit atunci cînd achiziţionează terenuri sau clădiri care pot implica testare şi analiză. acoperind zone încă nelegiferate şi formînd baza unei strategii de mediu. Audituri de sănătate şi securitate – evaluează efectele expunerii forţei de muncă şi a populaţiei locale la poluare şi la alte disconforturi precum mirosul şi zgomotul.Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului reprezintă un astfel de audit). privite din perspectiva ciclului de viaţă. cu unele servicii sau investiţii. Auditurile de conformare mai avansate se pot extinde pentru anticiparea unor standarde mai severe. 2. Audituri de probleme – vizează chestiuni ecologice de importanţă cheie ca impactul activităţii desfăşurate de o organizaţie asupra stratului de ozon. Una dintre formele de audit de conformare utilizată frecvent o constituie evaluarea înregistrărilor care urmăreşte să stabilească conformarea cu procedurile administrative.1. O echipă de angajaţi cu diferite sarcini de lucru. de mare ajutor sînt observaţiile.4. 2.6. Obiectivul este de a determina dacă acestea sînt corespunzătoare cu standardele de gestionare acceptate ale produsului.6.6. 2. cît şi pentru modul 40 . ţinînd seama de ambalaje şi chiar de impactul probabil al legislaţiei asupra pieţelor viitoare. de la sursa de materie primă pînă la eliminarea finală a deşeurilor.1.6.6. 2. sau altele asemenea care abordează încălzirea globală sau contaminarea solului. estimează răspunderile asociate cu vînzarea sau cumpărarea unor intreprinderi. Mai mult decît auditul financiar. acest tip de audit este realizat din birou. La realizarea acestei evaluări. Aceste audituri se pot efectua de exemplu în legătură cu solurile şi apele subterane contaminate sau cu justificarea unor cheltuieli pentru controlul respectării standardelor de poluare.1. analizînd toate documentele utile pentru a se asigura că sînt întrunite toate cerinţele legale şi cele ale companiei. Auditurile de produs (auditul ciclului de viaţă) – examinează impactul asupra mediului ale unor produse sau servicii.1. avînd cunoştinţe în fabricarea şi utilizarea unui produs. analizează procedeele pentru realizarea şi folosirea acestuia.

2.8. conştiinţa de mediu şi eficienţa 2.9.6. b. un chimist şi operatori. Aceste evaluări pot fi efectuate la diferite niveluri din organizaţie. Auditul de proces – acest audit necesită o analiză a proceselor specifice. Un audit pentru o fabrică mare poate fi similar cu analiza conducerii pentru evaluarea globală a performanţelor de mediu. Totuşi. eficienţa este maximă dacă auditul este împărţit pe zone de proces. poate zilnic.1. minimă. folosind o listă de verificare a punctelor pe care le consideră importante. de asemenea. de către contractanţi.de utilizare a produsului. un supraveghetor de zonă. Auditul fabricii – evaluările fabricii pot fi oficiale sau neoficiale. un inginer tehnolog.7. În tabelele 4 şi 5 sînt prezentate exemple tipice de liste de 41 . Intenţia este de a evalua performanţa funcţionării normale. trebuie evaluate incinta fabricii şi instalaţiile de producţie pentru verificarea conformării cu legislaţia de mediu.1. De obicei. majoritatea evaluărilor de fabrică sînt efectuate cu participanţi reprezentînd numeroase niveluri sociale ale organizaţiei. în funcţie de dimensiunea şi complexitatea fabricii. Un astfel de audit trebuie realizat. aceste evaluări ar trebui făcute frecvent.6.6. în mare măsură. Auditul secţiei –în unele programări de rutină ale fabricii.1. Deoarece protocolul este foarte flexibil şi raportarea este. a. inclusiv o vedere generală pentru înţelegerea şi observarea procesului în funcţionare. Abaterile de la proceduri sînt notate pentru raportare către managerul de proces în vederea unei acţiuni de corectare sau/si explicaţii.Evaluările neoficiale pot fi efectuate de conducerea fabricii sau de supraveghetorul de zonă cu sprijinul operatorilor. astfel încât auditorii să se poată concentra pe diferite operaţii. Echipa tipică poate include: un specialist de mediu. Pentru evaluarea performanţei conform standardelor şi procedurilor acceptate se utilizează capacitatea de observare a participanţilor. de obicei. la proceduri şi reglementări. 2. Participarea muncitorilor (operatorilor) la această echipă de audit poate îmbunătăţi. de produs şi audituri consemnate. conform procedurilor stabilite şi obiectivelor companiei.Un audit oficial respectă un protocol care include o listă de întrebări referitoare la conformarea. precum şi adeziunea la un sistem de management. Auditul va include probabil elemente de proces.

. Întreţinere curăţenie Eveniment cu deversare Containere Deversare Rugină* Deteriorare* Deformări* Etichetă corespunzătoare Data pe etichetă Închis/acoperit Scurgere Altele OK Problema OK Problema *suficient pentru a compromite integritatea Acţiuni corective şi termen limita ………………………………. Data şi ora ……………………. Inspectarea zonei cu deşeuri Numărul zonei …………………………………… Semnătura inspectorului ……………………. Tabelul nr.verificare pentru evaluare. 42 . 4.

Tabelul nr. 5. Formular pentru inspectarea rezervoarelor Probleme in atentia inspectiei Zona Semne de avertizare prezente şi lizibile Blocarea accesului Întreţinere şi curăţenie Deversări evidente Coroziune Rezervoare Scurgeri Deversări Coroziune Deteriorat Sistem de control al deversărilor Sistem de control al preaplinului Spaţiu de gardă suficient Compatibilitatea cu deşeurile depozitate Etichetă corectă Date de la dispozitivul de supraveghere şi detectarea scurgerilor Curentul măsurat pentru sistemul de protecţie catodică Altele (descrieri) O O O O O O O O O O O O O O Rezultate Nu sînt Prezente prezente O Acţiuni corective Alte Necesare realizări O Semnătura inspectorului _________________ Data inspecţiei _____________ Semnătura şefului de secţie _______________ Ora inspecţiei ______________ Notă: Pentru toate verificările marcate cu cerculeţ trebuie să fie întreprinse şi înregistrate acţiuni corective 43 .

experienţele comune şi soluţiile la problemele întîlnite. de obicei. PENTRU A DETERMINA DACĂ SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU AL UNEI ORGANIZAŢII ESTE ÎN CONFORMITATE CU CRITERIILE DE AUDIT AL SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU STABILITE DE ACEASTA ŞI PENTRU COMUNICAREA REZULTATELOR ACESTUI PROCES.6.1. în care diferiţi 44 . de asemenea. Auditul de politică – politica de mediu trebuie revizuităşi reevaluată în mod regulat în lumina evoluţ iilor care au loc în interiorul cît ş i în afara companiei. O astfel de revizuire este realizată .1. Conform ISO 14050 (Management de Mediu. 2. Termene şi definiţii). CONDUCERII ORGANIZAŢIEI.10.6. 2. este o metodă eficientă pentru obţinerea unui raport nepărtinitor privind conformarea. 2. ei îşi pot însă împărtăşi. este necesară o analiză periodică pentru a determina dacă obiectivele sînt atinse şi pentru a adapta angajamentul conducerii organizaţiei.2.2.2. programată în mod regulat. Audit încrucişat – tehnica utilizării membrilor echipei de audit care nu lucrează în zonă sau în fabrica evaluată. Auditul sistemului – sistemele care au fost elaborate şi aplicate pentru conducerea programelor specifice trebuie evaluate în mod obişnuit pentru a se asigura că ele sînt respectate şi întrunesc nevoile preconizate.2. Chiar şi procedura de audit necesită un audit de rutină al sistemului. Auditul Sistemului de Management de Mediu este definit în felul următor: PROCES DE VERIFICARE SISTEMATICĂ ŞI DOCUMENTATĂ CE PERMITE OBŢINEREA ŞI EVALUAREA DOVEZILOR OBIECTIVE.6. Audit de management Auditurile sistemului de management al mediului (Environmental management audits) – sunt auditurile de mediu care acordă o atenţie deosebită sistemelor de management deoarece ele constituie indicaţii privind eficienţa conducerii unei activităţi.6.2. într-o întrunire a conducerii pentru mediu. Nu se vor face doar observaţii privind situaţiile neglijate de către oameni prea familiarizaţi cu zona în discuţie sau fabrica. dacă este justificat.

Acest lucru oferă ocazia de a se evalua performanţele conform standardelor din exteriorul fabricii. în acelaşi timp cu evaluarea Sistemului de Management de Mediu 2. evaluarea corectă este realizată de către alţii. astfel încît să se poată lua decizii mai eficiente referitoare la viitoarele acţiuni de management. ALARA (minimum ce poate fi realizat rezonabil). EVABAT (aplicaţia economică viabilă.2. Auditul evaluării impactului asupra mediului Un audit al evaluării impactului asupra mediului (EIM) evaluează performanţele (eficienţa) EIM comparînd impactul efectiv cu ceea ce a fost prezis. Un astfel de audit ar putea folosi specialişti de mediu de la firmă sau furnizori. Trebuie furnizate informaţii suficiente pentru a ajuta conducerea în deciziile de angajare a resurselor pentru îmbunătăţirea situaţiei mediului. Participanţii la această analiză la nivel înalt include.6. care nu sînt implicaţi direct.4.3. aşa cum o cer participanţii. sistemele manageriale de mediu.6. echipa evaluează conformarea fabricii la standarde şi reglementări. a celei mai bune tehnologii disponibile) sau orice altă cerinţă asupra căreia s-a căzut de acord înainte de execuţia unui audit. de obicei. Deşi conducerea companiei va evalua continuu eficienţa analizei conducerii. 2. Unul de management – de apreciere a succesului atenuării în ceea ce priveşte reducerea impacturilor. se conformează cu criteriile stabilite. o echipă de evaluare poate fi organizată cu participanţi de la alte companii. inclusiv managerul de mediu al companiei. Raportările pot fi efectuate de alţi manageri. Criteriile pot fi clasificate începînd de la autorizaţia de mediu.2. managerul general al companiei şi echipa lui. Aceasta se poate realiza în numeroase moduri.membri ai organizaţiei pot raporta despre progresele înregistrate faţă de obiectivele stabilite. totuşi. În general. Auditul de mediu este în primul rînd un proces de verificare pentru a determina în ce măsură operaţiile legate de mediu ale unei organizaţii. un audit este efectuat în situaţii care prezintă următoarele caracteristici: 45 . Pentru evaluarea Sistemelor de Managementde Mediu pentru o fabrică. Frecvent. Un astfel de audit are două obiective: Unul ştiinţific – de verificare a exactităţii predicţiilor şi de explicare a erorilor astfel încît metodele ce vor fi folosite în viitoarele EIM-uri să fie mai valide.

Argumentele exprimate anterior susţin faptul că procedurile de audit ar putea fi folosite la fel de bine pentru a efectua 46 .5. planificarea. .Cînd este cerută o părere obiectivă şi independentă. cînd se ia în considerare un audit de conformare. audituri şi revizuirea managementului etc.. existăde asemenea o mare asemănare între referinţele auditului asupra mediului şi siguranţei cînd se considerămodelul pentru un management adecvat a ambelor aspecte din cadrul unei organizaţii. răspunsul în caz de urgenţă. diferenţele dintre referinţele auditului asupra mediului şi siguranţei sînt evidente datorită diferenţei în ceea ce priveşte normele. controlul operaţional. deoarece ia în considerare. . echipamentelor şi operaţiilor companiei. Totuşi. Audit de siguranţă Un audit de siguranţă se concentrează asupra aspectelor de siguranţă ale instalaţiilor. structura sistemului managerial prezintă o similitudine mare. există zone cu o suprapunere considerabilă. Separat de similitudinea între procedurile de audit ca atare. . 2. . sînt destul de diferite. structura şi metodologia de conducere a unui audit este aceeaşi.Cînd obiectul supus auditului sau criteriile auditului sînt complexe. În particular.2.6. elemente ale managementului cum ar fi politica. în ambele cazuri. şi relaţiile între ele. datorită lipsei de cunoştinţe specifice sau a lipsei de timp. . Un audit de mediu se concentrează asupra acelor aspecte ale operaţiilor unei companii care au un impact semnificativ asupra mediului.Cînd există o relaţie între două părţi (pot să fie şi două părţi din cadrul aceleiaşi companii) în care o parte datorează responsabilitate celeilalte părţi. cum ar fi răspunsul în caz de urgenţă şi manipularea substanţelor periculoase. Cu toate că subiecteleşi cuprinsul tratate într-un sistem managerial de mediu şi într-un sistem managerial de siguranţă.Cînd problema ce urmează a fi evaluată este privită în general ca o problemă importantă.Cînd partea solicitantă nu se află în poziţia de a realiza ea însăşi o investigaţie.Cînd autenticitatea informaţiilor urmează a fi demonstrată. Cu toate că referinţa pentru audit poate fi diferită (referinţe orientate către mediu respectiv siguranţă).

O atenţie deosebită este necesar să se acorde formării echipei de audit pentru a fi siguri de existenţa unor membri competenţi şi experimentaţi pe probleme diferite în cadrul echipei.3. Termenii “rezonabil” şi “viabil” se referă la situaţia economică a unei regiuni sau ţări sau la viabilitatea măsurilor dintr-un anumit sector al unei industrii. Audituri de aprovizionare – măsoară performanţa de mediu a furnizorilor de servicii. 47 . Transportul poate fi un exemplu în ceea ce priveşte auditul de aprovizionare. Acesta este motivul pentru care sînt efectuate din ce în ce mai multe audituri integrate (Mediu. Auditul deşeurilor – există două tipuri principale de audituri de deşeuri: -Primul identifică sursele şi cuantifică fluxurile de deşeuri şi este un precursor atît al programelor de minimizare a deşeurilor cît şi al ţinerii unei evidenţe a efectelor asupra mediului. de componente şi materii prime de bază. Auditul de amplasament – auditul complex al unui amplasament este un audit de mediu. decît dacă s-ar realiza interviuri separate). Aceste principii nu sînt standardizate pe plan internaţional deoarece ele depind de contextul economic în care acestea sînt folosite. 2. Siguranţă şi Sănătate). . Evaluarea iniţială a propriului amplasament constituie o parte a auditului complex al amplasamentului.6. a celei mai bune tehnologii disponibile). Auditul pentru activităţi învecinate – pentru audit pot fi alese activităţi care depăşesc graniţele secţiilor sau ale unităţilor implicate în aprecieri.audituri de siguranţă. Un avantaj particular este acela că auditurile pot fi conduse mai eficient (intervievînd o aceeaşi persoană despre două subiecte în acelaşi timp. Audit de prevenire a poluării Auditul de prevenire a poluării determină în ce măsură obiectul/auditatul foloseşte echipamentul şi aplică practici ce sînt în conformitate cu principii cum ar fi ALARA (minimul ce poate fi realizat rezonabil) sau EVABAT (aplicaţie economică viabilă.Cel de-al doilea evaluează practicile de management a deşeurilor şi cuprinde un audit al firmei specializate în deşeuri.

48 . Evaluarea este în general denumită Evaluare de mediu corespunzătoare efortului (EDDA) şi include un audit de conformare (de răspundere) şi în unele cazuri un audit al sistemelor de management de mediu şi auditul de prevenire a poluării. aria tematică abordată de audit depinde de condiţiile specifice ale fiecărei aplicaţii şi ar putea include următoarele teme : .1. procesele. Caracterizarea procesului auditat consă în identificarea operaţiunilor.aspecte ale managementului deşeurilor. Acestea sînt părti componente ale auditului de mediu. . Aspecte tehnice Obiectivul aspectelor tehnice constă în . .aspecte legale. proceselor unitare. Această evaluare urmăreşte să identifice printre altele.stingerea. responsabilităţile care sînt în legătură cu mediul în conexiune cu transferul proprietăţii şi evaluează costurile (potenţiale) pentru acţiuni corective.7.7. Conţinutul unui audit de mediu În termeni generali. Aceasta implică controlarea procedeelor folosite pentru identificarea şi cuantificarea utilizării resurselor energetice. . analizarea şi evaluarea informaţiei despre natura procesului. deşeurile şi produsele finale sînt adecvate sau nu. Există de asemenea şi alte tipuri de audit de activităţi (de prevenire a poluării): În cadrul tranzacţiilor un audit legat de o evaluare este efectuat sau de partea care vinde sau de partea care cumpără. Aspectele tehnice evaluează dacă tehnologia. .Auditul energetic – evaluează eficienţa utilizării resurselor energetice ale organizaţiei. 2.aspecte economico-financiare. Permite identificarea potenţialelor îmbunătăţiri în sistem.aspecte tehnice. 2.aspecte de securitate şi sănătate a muncii . comparând-o cu eficienţa teoretică. Rezultatele evaluării sprijină negocierile finale între cele două părţi. problemele de mediu asociate şi deşeurilor materiale şi energetice .

.elaborarea unui bilanţ de materiale şi energie : determinarea intrărilor şi eşirilor. . presiune.solide Depozitare Recuperare Valorificare Fig. compuşi periculoşi .identificarea şi cuantificarea materiilor prime. . pH extrem.Procesele constau în : . INTRĂRI -mat. apă şi energie) . 8 Fluxul operaţional şi aspectele de mediu ale unei organizaţii 49 .8). depozitare finală a deşeurior de producţie. pierderilor şi a eficienţei de utilizare (materii prime. aer Produse finite Subproduse Activitate operaţională IEŞIRI Servicii auxiliare: -transport/ livrare .instalare/ servicii Aspectele de mediu -Emisii în aer/apă. nr. nr. tratare. prime -prefabricate -subansamble -materiale reciclabile -energie. consumului. .determinarea nivelului de zgomot . . apă.caracterizarea sistemului de managemnt. .lichide . caracterizarea şi cuantificarea emisiilor gazoase. consumabilelor şi serviciilor .caracterizarea.compararea cu alte alternative tehnologice (Fig. solide şi lichide. -zgomote Deşeuri .identificarea condiţiilor de mediu periculoase (temperatura ridicată.identificarea. depozitarea şi gestiunea materialelor periculoase .

.planuri de securitate şi igiena muncii.Aspecte de securitate şi sănătate a muncii Obiectivul princial al acestor aspecte este de a identifica. pierderea clienţilor. Aspectele economico-financiare sînt urătoarele: . . cost unitar crescut). temperatura). prin creşterea eficienţei datorată subproduselor. modificări în proces. . .cerinţele de investiţii pentru protecţia (îmbunătăţirea) mediului: închiderea sau redirecţionarea unităţilor ineficiente.7. .statistica accidentelor.7. închideri de instalaţii.costuri directe şi indirectedatorate nerespectării standardelor de mediu: amenzi. costului de tratare şi depozitare a deşeurilor. compoziţia aerului. indemnizaţii. analiza şi evalua ariile cu potenţial de risc.3.2. asigurări. etc. . Aspecte ale managementului de mediu Obiectivul aspectelor managementului de mediu este de a evalua punerea în practică a sistemului de management de mediu al organizaţiei.2. noi sisteme de control ale procesului.politica şi programele privind sănătatea şi protecţia muncii. 2.7. .costuri asociate tratamentului şi depozitării deşeurilor de producţie.costuri asociate accidentelor.planuri de instruire. 2. reducerii deşeurilor.identificarea şi valorificarea potenţialelor beneficii retzultate din economisirea energiei şi materialelor. creşterea costului poliţei de asigurare. . Aspecte economico-financiare Obiectivul acestor aspecte constă în structurarea unui program de acţiune pentru îmbunătăţirea mediului. . .prevenirea accidentelor.registrul incidentelor de mediu. noi linii.analiză cost – beneficiu a alternativelor de protecţia mediului.condiţii de lucru (zgomot.4. . incidentelor de mediu. . . 50 .planuri de urgenţă.costuri de operare asociate protecţiei mediului: creşteri ale costurilor materialelor şi energiei (îmbunătăţirea calităţii. . daune asupra personalului şi a instrumentelor. scăderea producţiei. Aspectele de securitate şi sănătate a muncii sînt: -analiza riscului.

În tabelul 6 sînt prezentate etapele şi succesiunea acestora pînă la diagnosticarea situaţiei. a treia. Auditul nu reprezintă altceva decît o analiză sistematică a activităţii privind impactul asupra mediului şi se concretizează prin culegerea de informaţii. . .programe de perfecţionare a managementului de mediu. în care componentele cele mai importante sînt: realizarea şi implementarea planului de acţiuni corective. controlul şi accesibilitatea documentaţiei de mediu. .imaginea externă :comunitate-clienţi-furnizori-instituţii .păstrarea. de date într-un mod ordonat. o constituie desfăşurarea activităţilor post-audit. . Ultima etapă. . 2.resursele financiare destinate gestiunii de mediu .mecanismele de comunicare în interiorul societăţii cu comunitatea şi instituţiile de mediu .8.Aspectele managementului de mediu sînt : . Etape în auditul de mediu În cadrul activităţilor desfăşurate în vederea protecţiei calităţii mediului înconjurător. A doua etapă o constituie analiza impactului activităţii întreprinderii (organizaţiei) asupra mediului sau auditul de mediu (Environmental Audit).verificarea îndeplinirii obiectivelor şi planurilor de management de mediu. prima etapă o constituie pregătirea auditului propriu-zis şi anume desfăşurarea activităţilor de preaudit. asigurîndu-se astfel abordarea riguroasă a problemei. . Din punct de vedere tehnic. fără valoare tehnică. analiza impactului activităţii intreprinderii asupra mediului se realizează în cadrul fiecărei acţiuni. Fără informaţii referitoare la funcţionarea intreprinderii. 51 . ierarhiile. toate analizele efectuate nu conduc decît la afirmaţii neargumentate. fără date concrete care să caracterizeze o situaţie sau alta.organigrama societăţii. . funcţiile şi responsabilităţile de mediu .nivele de sensibilitate/conştiinţa de mediu.

52 . În timpul efectuării auditului pot fi puse în evidenţă proporţiile deteriorării mediului precum şi cauzele generatoare. precum şi elementele necesare pentru stabilirea programelor pentru remediere. De importanţă majoră este informaţia tehnică asupra proporţiilor contaminării preexistente şi potenţialelor daune determinate de activitatea desfăşurată în prezent şi în viitor. trebuie subliniată importanţa stabilirii limitelor responsabilităţii pentru poluarea din trecut.6 Etapele principale într-un audit de mediu (auditul Sistemului de Management de Mediu) Etapa 0 Etape (faze) 1 Activităţi 2 Stabilirea scopului şi a obiectivelor Selectarea şi programarea sectoarelor pentru auditare Colectarea informaţiilor Selectarea echipei de auditori Pregătirea planului de audit Pregătirea fişelor chestionar Vizită preliminară a amplasamentului Programarea activităţilor în zonă Alocarea resurselor necesare Planificarea individuală Scop 3 I Activităţi preaudit (faza de pre-audit) Pregătirea auditului II Desfăşurarea auditului (faza de execuţie a auditului) Şedinţa de deschidere Inspectarea zonei auditate şi intervievarea personalului relevant Strîngerea datelor de evidenţă Evaluarea datelor (rezumatul constatărilor şi interpretarea rezultatelor) Verificarea datelor Evaluarea rezultatelor găsite Şedinţa de închidere Stabilirea conformării III Activităţi post-audit (faza postaudit) Întocmirea raportului de audit Realizarea planului de acţiuni corective Implementarea planului de acţiuni corective şi a strategiei de mediu Planificarea auditului de urmărire Stabilirea remedierilor şi a priorităţilor pentru conformare. în contextul actual. în condiţiile transferului de proprietăţi. în situaţia în care acest lucru este posibil.Tabelul nr.

folosit în mod eficient împreună cu cunoştinţele experţilor din afara întreprinderii. . Elaborarea unui audit de mediu încununat de succes necesită concomitent luarea în consideraţie a particularităţilor ramurii şi a detaliilor specifice ale societăţii (organizaţiei) precum cunoaşterea evoluţiilor actuale ale nivelului tehnicii pe ramuri.Înlocuirea substanţelor periculoase pentru mediu cu materiale inofensive. Avantajele auditului de mediu Avantajul auditurilor de mediu constă în micşorarea riscurilor în domeniul mediului. generatoare de deşeuri la încheierea ciclului de viaţă. . Prin aceasta este micşorat pericolul nerespectării prescripţiilor şi legilor în situaţii complexe.Utilizarea durabilă a resurselor prin eliminarea produselor cu ciclu de viaţă scurt.9.2. Cerinţele ce trebuie respectate şi gradul lor de înfăptuire sînt actualizate cu regularitate. Prin cooperarea strînsă în cadrul echipei de audit.Pregătirea întreprinderilor pentru investitori sau pentru oportunităţi de asociere. . a dreptului şi metodicii mediului. . De aceea auditul de mediu constitie un instrument indispensabil pentru o conducere eficientă.Protecţia resurselor naturale şi asigurarea unui mediu curat pentru generaţiile viitoare. .Evitarea problemelor de mediu la produsele noi. . . Verificarea regulată a tehnicii şi organizării joacă un rol central în reducerea riscului. este posibilă valorificarea know-how-ului propriu al firmei. . . reducerea costurilor şi înfătuirea asigurărilor în viitor.Conformarea la standardele de emisie şi imisie.Conformarea la presiunile comunităţii.Dezvoltarea de produse noi acceptate pe scară mai largă.Identificarea necesităţilor de instruire şi perfecţionare a personalului. mai ales în cazul firmelor care sînt supuse unor prevederi cu durată lungă ale Legii răspunderilor în materie de mediu. 53 . Pe lîngă acestea este necesară experienţa dobîndită la aplicarea unor strategii de conducere a societăţilor orientate spre mediu.Problemele potenţiale sînt identificate înainte de apariţia incidentelor. Avantajele auditului de mediu pot fi prezentate dezvoltat astfel: . evitîndu-se atingerea calităţii mediului. orientată spre viitor a societăţii (organizaţiei).

Eficienţa auditurilor operaţionale de mediu este amplificată considerabil prin verificarea critică regulată a obiectivelor legislative. . printre altele. a măsurilor realizate şi a rezultatelor obţinute.Creşte competenţa salariaţilor în legătură cu problemele de mediu. . . iar îndeplinirea şi respectarea sarcinilor este controlată în mod regulat..Oferă date pentru solicitări de asigurări sau finanţări suplimentare.Măreşte credibilitatea întreprinderii cu privire la eforturile vizînd asigurarea calităţii mediului şi îmbunătăţeşte imaginea publică.Identifică situaţii care pot determina producerea. . de măsurile operaţionale adoptate pentru reducerea riscului de garanţie.Identifică posibilităţi de economisire a unor materiale şi utilităţi. În acest fel pot fi înlăturate în mare măsură greşelile de organizare.Costurile de asigurare pentru obligaţiile de garanţie pot fi micşorate întrucît nivelul contribuţiilor de asigurare depinde.Asigură stabilirea cauzelor şi proporţiile daunelor din trecut. cu avantaje în planul competitivităţii. . Se asigură o documentare clară a delegării răspunderilor în cadrul societăţii. .Oferă baza de date pentru luarea deciziilor şi permite îmbunătăţirea practicilor manageriale. . În continuare. . Comunicarea cu autorităţile de protecţia mediului se desfăşoară fără dificultăţi şi cu efort redus. scurgerea sau pierderea de poluanţi în mediu. societăţile (organizaţiile) pot utiliza auditurile de mediu ca instrument de management cu alte efecte pozitive: . Aceasta se referă atît la angajarea mijloacelor de investiţie orientate pe obiective cît şi la calificarea angajaţilor. . De aceea. adaptarea 54 .Oferă posibilităţi pentru stabilirea responsabilităţilor privind evenimentele din trecut. . Prin prezentarea unui raport ceritificat de audit de mediu. .Micşorarea încărcării mediului din procesul de producţie asigură pe termen lung şansele de desfacere a produselor.Îmbunătăţeşte comunicarea în interiorul întreprinderii. Sarcinile oficiale referitoare la informaţiile despre măsurile interne de protecţia mediului aplicate în exploatare sînt îndeplinite cu regularitate.Îmbunătăţeşte relaţiile cu autorităţile de mediu şi cu administraţia publică. societatea (organizaţia) documentează abordarea sa responsabilă şi orientată spre viitor în domeniul protecţiei mediului.

.10.Integrarea acţiunilor de protecţie a mediului în alte politici ale Comunităţii Europene vizînd dezvoltarea regională pe baza celor trei principii: .măsuri de prevenire. .poluatorul plăteşte. politica mediului fiind singurul domeniu care necesită o astfel de cerinţă. În această situatie. . . Comportamentul activ al conducerii are în plus o funcţie de model şi măreşte motivaţia colaboratorilor. Organizaţia Internaţională pentru Standardizare (ISO) a acceptat şi publicat în 1996.remedieri la sursă a pagubelor produse mediului.la evoluţiile politicii de mediu şi un comportament preventiv sînt imperios necesare. − Ghid pentru auditarea de mediu – Proceduri de audit – 55 . 2. pe principiul corecţiei degradării mediului prin acţionarea la sursă şi pe principiul poluatorul plăteşte.Respectarea reglementărilor de mediu. . confirmă competenţa comunităţii în elaborarea legislaţiei pentru protecţia mediului. Cea mai importantă prevedere a Actului European Unic o constituie principiul integrării. Prevenirea poluarii constituie unul din obiectivele auditului de mediu. ACTUL EUROPEAN UNIC. Politica de mediu la nivelul Comunităţii Europene are ca scop: . . intrat în vigoare la 1 iulie 1987. Implementarea auditului de mediu în Uniunea Europeană Politica Comunităţii Europene în domeniul protecţiei mediului este fundamentată pe principiile precauţiei şi al acţiunii preventive.Identificarea colaboratorilor cu societatea (organizaţia) depinde astăzi în măsură crescîndă de “imaginea de mediu” a acesteia.Îmbunătăţirea continuă a performanţelor de mediu. în cadrul cărora se regăsesc procedurile referitoare la auditul de mediu.Prevenirea degradării mediului. Comunitatea Europeană a fost obligată să adopte procedurile de aplicare. trei ghiduri în domeniul auditării de mediu: − Ghid pentru audit de mediu – Principii generale (ISO 14010).

În cursul anului 1992 au fost organizate grupuri de lucru SAGE.11. Eco – marcarea . Avînd în vedere importanţa acestuia pentru ţările membre UE şi desigur şi pentru România. Standardizarea în auditul de mediu Una din cele mai importante activităţi din ultimii ani. Activitatea Comitetului Tehnic 207 este divizată în şase subcomitete (SC) şi un grup de lucru (WG-working group).auditarea sistemelor de management al mediului (ISO 14011). Sistemul de management de mediu (EMS – Environmental Management System ). − Ghid pentru auditarea de mediu – Criterii de calificare pentru auditorii de mediu (ISO 14012). 4. Evaluarea performanţei de mediu (EPE – Environmental Performance Estimate ). Evaluarea ciclului de viaţă (LCA – LIFE Cycle Analyse ). În cadrul Comitetului Tehnic 207 al Organizaţiei Internaţionale pentru Standardizare. în special al celor din seria ISO-14000. rămîne dezvoltarea standardelor de mediu. Ele sînt acceptate de asemenea de către Comitetul European de Standardizare (CEN) şi sînt utilizate în acelaşi timp de către practicienii din toată lumea incluzînd Europa de vest. cea mai importantă activitate rămîne dezvoltarea standardelor de mediu. 2. pe plan mondial. În ţările Uniunii Europene se practică din ce în ce mai mult un nou instrument de gospodărire a mediului şi anume sistemul EMAS (Sistem de Management de Mediu şi Audit numit curent eco-audit). care s-au reunit pentru elaborarea de standarde cadru în domeniul protecţiei mediului. Aceste ghiduri descriu în termeni generali procedura de a efectua un audit de mediu şi stabilesc calificările şi rolul auditorului în procesul de audit. În luna septembrie 1991. 2. Organizaţia Internaţională pentru Standardizare (ISO) a constituit un Grup de Avizare Strategică pentru Mediu (SAGE) care să studieze standardizarea de mediu. ca mijloc de înfăptuire a conceptelor privind dezvoltarea durabilă. Lucrările acestui comitet sînt grupate în următoarele direcţii: 1. 3. 56 x4 x3 x2 x1 .

precum şi evacuarea acestuia la sfîrşitul ciclului său de viaţă (ISO14040-14043. Alegerea de mediu (Canada). siguranţă şi risc (ISO-14001. prin analiza evoluţiei începînd cu extracţia materiilor prime pînă la producţie. ) – Etichetarea de mediu. ISO-14031-14032 şi ISO14060). În seria standardelor ISO-14000. ) – Standarde referitoare la includerea considerentelor de mediu în standardele de produse. 11. Armonizarea regimurilor existente şi propuse la scară naţională în ceea ce priveşte etichetarea de mediu (Ecomarcarea) cum ar fi: Îngerul albastru (Germania). distribuţia şi folosirea de către consumator a produsului.) (ISO-1402014025). ) – Standarde pentru examinarea efectelor asupra mediului ale unui anumit produs. Seria de standarde ISO-14000 are ca principal obiectiv asigurarea unui cadru comun de abordare a managementului de mediu. Standardele ISO-9000 şi ISO14000 sînt utilizate în toatălumea. 8. ) – Standarde pentru efectuarea auditurilor de mediu şi certificarea auditorilor de mediu. fiind similar cu seria de standarde ISO-9000 pentru managementul calităţii.5. 7. metode şi indicatori de performanţă în domeniul mediului destinate măsurării performanţei de mediu a întregului lanţ de valori al unei întreprinderi – de la furnizor pînă la prelucrarea. 6. 9. utilizare şi evacuare finală a produsului. fabricarea. Auditul de mediu (EA – Environmental Audit ). Aspecte de mediu ale standardelor de produse (EAP – Environmental Aspects Products Standard ).A. ) – Standarde. ISO-14004). sănătate.U. 12. La baza seriei de standarde ISO-14000 se află standardul ISO14001 (Sisteme de management de mediu – Specificaţii şi ghid de utilizare). 10. Implementarea standardelor din seria ISO-14000 impune un parametru nou în procesul concurenţial şi anume acela că produsele 57 x6 x5 x4 x3 x2 x1 x6 x5 . Eco-Semnul (Japonia)şi Sigiliul Verde (S. pentru auditul de mediu sînt cuprinse urmă toarele standarde prezentate în tabelul 7. ) – Sistem de conducere care orientează modurile în care industria şi comerţul se conformează reglementărilor legate de mediu.

Termenii şi definiţiile sînt utilizate în conformitate cu prevederile Standardului ISO14050. 58 . integrîndu-se în activitatea de management care vizează verificarea şi acţiunile colective din cadrul unui program. Tabelul nr.lansate pe piaţă sînt realizate avînd în vedere şi criteriile privind protecţia mediului. cu rezultate în creşterea eficienţei producţiei şi amortizării mai rapide a investiţiilor în orice condiţii geografice.3* ISO-14013* ISO-14014* ISO-14060* ISO-14050 Ghid pentru audit de mediu. culturale sau sociale. Termene ş i definiţii Notă: Standardele marcate cu * se află în diferite faze de elaborare. Principii generale Ghid pentru audit de mediu Proceduri de audit. Auditul sistemelor de management de mediu Ghid pentru audit de mediu Criterii de calificare pentru auditorii de mediu Evaluarea de mediu a siturilor şi entităţilor Ghid pentru audit de mediu Auditul de conformitate Ghid pentru audit de mediu Audit pentru declaraţ ia de mediu Ghid pentru audit de mediu Managementul programelor de audit Ghid pentru analiza preliminară de mediu Ghid pentru includerea aspectelor de mediu în standardele de produs Managementul de mediu. Seria standardelor ISO-14000 pentru auditul de mediu ISO-14010 ISO-14011 ISO-14012 ISO-14015* ISO-14011. În cadrul acestor activităţi – auditul de mediu are rolul stabilirii şi menţinerii programelor sistemului de management de mediu.7. Standardele sînt aplicate oricăror tipuri de activităţi şi organizaţii şi determină un management de mediu performant.2* ISO-14011.

În baza acestei Ordonanţe pot fi acreditate: • Laboratoare de încercări. • Organisme de certificare a personalului. • Organisme de inspecţie. • Organisme de certificare a sistemelor de management de mediu. ca persoană juridică de drept privat. • Organisme de certificare a produselor. în conformitate cu practica europeană şi de a creea condiţii pentru participarea României la Acordul European privind evaluarea conformităţii. • Organisme de certificare a sistemelor calităţii.38/1998 privind “Acreditarea şi infrastructura pentru evaluarea conformităţii” şi are ca scop promovarea acreditării organismelor şi laboratoarelor. În 1998 s-a constituit Reţeaua Naţională de Acreditare din România – RENAR. 59 .2. Sistemul naţional de acreditare/certificare Sistemul naţional de acreditare/certificare din România a fost instituit prin Ordonanţa nr. În schemele bloc din figurile 9 şi 10 se prezintă etapele care trebuiesc parcurse într-un proces de certificare şi respectiv procedura de certificare. fără scop lucrativ şi care are ca scop acreditarea laboratoarelor şi organismelor. Conform Ordonanţei 38/1998. • Laboratoare de etalonare. RENAR reprezintă organismul naţional de acreditare (tabelul 8). de interes public.12.

Tabelul nr.8 RENAR-Organismul Naţional de Acreditare 60 .

Se verifică desemnarea echipei de audit de certificare şi se stabileşte data auditului de certificare. Organismul de certificare se asigură că sînt furnizate toate informaţiile şi sînt îndeplinite toate criteriile în vederea încheierii contractului. Auditul de certificare se mai numeşte auditul principal sau stagiul 2. serviciile organizaţiei care solicită certificarea.nr. Se recomandă să se furnizeze cît mai multe informaţii despre activităţile. Prin auditul de supravegere. Preauditul de certificare se mai numeşte audit iniţial sau stagiul 1.Se alege un organism de certificare SMM local sau internaţional. Fig. la cerinţele standardului. certificatorul trebuie să se asigure că organizaţia se conformează în mod continuu. Pe plan internaţional există “Internaţional Accreditation Forum” – IAF – la care sînt membre mai multe organisme de certificare.9 Etapele unui proces de certificare 61 . Criteriile de selecţie pot fi: • Satisfacerea părţilor interesate de certificarea SMM • Numărul de acreditări al organismului de certificare. produsele. Auditul de supravegere are loc cel puţin odată pe an şi după trei ani va avea loc un re-audit similar cu un audit de certificare. IAF a publicat un ghid comun pentru acreditare.

nr.Fig. 10 Procedură de certificare 62 .

dar nu este necesar să se respecte în detaliu toate criteriile stabilite în SR EN ISO 14012.2. reglementărilor şi altor documente referitoare la mediu. în funcţie de o serie de factori precum: • Mărimea. ştiinţe şi tehnologii de mediu. d. Auditorii interni trebuie să aibă acelaşi nivel de pregătire ca şi auditorii externi. b. e. cerinţe ale prevederilor legale. natura şi complexitatea organizaţiei. proceduri. standard care este identic cu Standardul European EN ISO 14012 (Ghid pentru audit de mediu – Criterii de calificare pentru auditorii de mediu). Conform SR EN ISO 14012 trebuiesc folosiţi următorii termeni şi definiţii: • Auditor de mediu – persoană calificată pentru realizarea auditului de mediu. Criteriile care permit alegerea şi compunerea echipelor de audit sînt incluse în SR EN ISO 14011. se recomandă să aibă minimum 5 ani de experienţă 63 . sisteme de management de mediu şi standarde utilizate pentru efectuarea auditurilor de mediu. Acestea sînt prezentate în SR EN ISO 14012. Auditorii de mediu trebuie să fie absolvenţi cel puţin al învăţămîntlui secundar sau al unuia echivalent. Auditorii absolvenţi doar ai învăţămîntului secundar sau al unuia echivalent. Se recomandă ca auditorii să aibă experienţă profesională corespunzătoare. • Auditor şef – persoană calificată pentru conducerea şi realizarea auditului de mediu. procese şi tehnici de audit. c. sînt necesare îndrumări referitoare la criteriile de calificare pentru auditorii de mediu. Criterii de calificare pentru auditorii de mediu Pentru a susţine introducerea sistemelor de management de mediu şi a auditului de mediu. aspecte tehnice şi de mediu privind funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor. precum şi impactul acesteia asupra mediului • Nivelul de competenţă profesională şi de experienţă în domeniu în cadrul organizaţiei.13. experienţă care contribuie la dezvoltarea aptitudinilor şi a cunoştinţelor într-unul sau în ansamblul următoarelor domenii: a.

fără a se limita la acestea: a) capacitatea de a-şi exprima conceptele şi ideile clar. al cărui conţinut se referă la unele sau la toate domeniile enumerate mai sus. Se recomandă ca acesta să includă implicarea sa în totalitatea proceselor de audit sub îndrumarea auditorului şef. Competenţa obţinută în timpul formării se recomandă să fie demonstrată prin mijloace adecvate. Aceste formări pot fi asigurate de organizaţia de care aparţine auditorul sau de către o organizaţie externă. Criteriile privind formarea teoretică asupra tuturor sau numai asupra cîtorva din domeniile de la a) la e) pot fi modificate atunci cînd candidatul îşi demonstrează competenţa prin examinări acreditate sau prin calificări profesionale corespunzătoare.profesională corespunzătoare. Se recomandă ca auditorii care a obţinut o diplomă să aibă experienţă profesională corespunzătoare de minimum 4 ani. iar reducerea totală să nu depăşească 2 ani. se recomandă ca auditorii să absolve atît un ciclu de formare teoretică cît şi unul de formare practică. Acest criteriu poate fi modificat dacă auditorul a absolvit un ciclu recunoscut de pregătire profesională. în tabelul 9 fiind prezentate cîteva exemple. pentru dezvoltarea competenţelor în efectuarea auditurilor de mediu. c) capacitatea de menţinere a independenţei şi obiectivităţii. cu timp integral sau parţial. atît oral cît şi în scris. care permit îndeplinirea responsabilităţilor de auditor. b) calităţi cum sînt diplomaţia. care contribuie la realizarea eficientă a auditorului. Se recomandă ca auditorii să posede calităţi şi aptitudini personale cum sînt cele care urmează. 64 . În plus faţă de criteriile prezentate mai sus. iar reducerea totală să nu depăşească un an. Se recomandă ca auditorul să urmeze un ciclu de fomare practică cu o durată totală echivalentă a 20 de zile lucrătoare şi minimum 4 audituri de mediu. Acest criteriu poate fi modificat prin absolvirea unui ciclu recunoscut de pregătire post-secundară. cu timpi integral sau parţial al cărui conţinut se referă la unele sau la toate domeniile enumerate mai sus. Se recomandă ca orice reducere să nu depăşească durata totală a pregătirii în aceste domenii. Se recomandă ca orice reducere să nu depăşească durata totală a pregătirii în aceste domenii. Se recomandă ca acest ciclu de formare practică să se desfăşoare într-o perioadă mai mică de 3 ani consecutiv. tactul şi capacitatea de a asculta.

reglementărilor şi altor documente referitoare la mediu. Se recomandă ca aceste criterii suplimentare pentru auditorul şef să fie îndeplinite într-o perioadă nu mai mare de 3 ani consecutiv. Auditorii trebuie să dea dovadă de profesionalism. Fie: • demonstrarea acestor aptitudini şi calităţi pentru conducerea programului de audit prin intermediul interviurilor. Se recomandă ca auditorii să-şi menţină competenţa prin actualizarea cunoştinţelor în următoartele domenii: a.d) calităţi personale de organizare. c. procese şi tehnici de audit. Auditorul şef este un auditor care dovedeşte o bună cunoaştere a problemelor. referinţelor şi/sau evaluărilor performanţei sale în efectuarea unui audit de mediu. • participarea în calitate de auditor şef. observaţiilor. e. echivalentă cu 15 zile lucrătoare. necesare realizării eficiente a auditului. e) capacitatea de a lua hotărîri juste pe baza unor dovezi obiective. sisteme de management de mediu şi standarde utilizate pentru efectuarea auditurilor de mediu. proceduri. sub îndrumarea auditorului şef titular. b. conform ISO 14010 şi să respecte codul deontologic corespunzător. cerinţe ale prevederilor legale. aspecte tehnice şi de mediu privind funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor. dispune de calităţi personale şi de aptitudini necesare organizării şi conducerii efective şi eficiente a procesului de audit şi care satisface şi următoarele criterii: Fie: • participarea la întregul proces de audit pe o perioadă suplimentară. în cadrul programului de asigurare a calităţii. Se recomandă ca nici un auditor să nu participe la audituri fără sprijin atunci cînd nu poate comunica efectiv în limba necesară pentru 65 . pe parcursul a cel puţin 3 audituri de mediu complete. la cel puţin unul din cele 3 audituri menţionate mai sus. ştiinţe şi tehnologii de mediu. d. f) capacitatea de a înţelege convenţiile şi cultura ţării sau a regiunii în care se realizează auditul.

care nu este supusă influenţelor ce ar putea afecta conducerea auditului. Tabelul nr.a-şi îndeplini responsabilităţile. interfeţele. „vinde” convingerea că procesele trebuie concepute auditabile (să poată fi înţelese dintr-o privire activităţile.11). Atunci cînd este necesar. dincolo de definiţiile ştiinţifice. Auditorul transmite. 9 Evaluarea calificărilor auditorilor de mediu Calităţile auditorului 1) Comunicarea este una dintre sarcinile fundamentale abordate de auditor pe parcursul auditării. Auditorul vizează mai binele celuilalt cu propriul bine (Fig. exprimă talentul de a te pune în locul celuilalt. A comunica. relaţiile. comunică. nr. 66 . se recomandă obţinerea sprijinului de la o persoană competentă din punct de vedere lingvistic. modul în care sunt ţinute sub control).

nr. raportul de audit sunt acte doveditoare (inclusiv la tribunal). modul de a gândi. principalitatea conferă credibilitate. comportarea – persoanelor intervievate. Înregistrările de audit – chestionarul completat cu dovezile de audit. rapoartele de neconformitate. Scrisul – documentarea în cazul sistemelor de management – face transparent ceea ce altminteri nu este vizibil.11 Auditorul – competent la vorbit. De exemplu. îşi pune întrebarea cum stau oamenii cu principiile managementului respectiv. atitudinile. ascultat. privit. constanţă în timp. Este sensibil la cultura – mentalităţile. crede. scris 2) Om de cultură Auditorul cultivă încredere în principiile aflate la baza sistemelor de management pe care le auditează. 3) Notar şi procuror Auditorul este notar pentru că notează tot ce vede. furnizăm începuturi pentru cei care urmează. 67 . cealaltă parte a valorii fiind comunicarea. principiile fac parte din cultură. lista cu posibilităţi de îmbunătăţire. Aceste documente materializează o parte din valoarea adăugată de auditor. rămânem. prin scris durăm. Auditorul scrie – scrisul fiind principalul instrument cultural.SCRIE (înregistrează) VORBEŞTE (întreabă) ASCULTĂ PRIVEŞTE (observă) Fig. aude.

20. de muncă privind corelaţia dintre aspectele de mediu şi impacturi. 6. Discutaţi patru tipuri de audit. 17. Enumeraţi şi discutaţi 4-5 din avantajele auditului de mediu. 14. 13. Etapele unui audit de mediu. 2. În ce document sînt prezentate îndrumări referitoare la criteriile de calificare pentru auditorii de mediu. 4. 3. 7. Care sînt standardele din seria ISO 14000 care se referă la auditul de mediu? 12. Pentru auditor funcţionează prezumţia de conformitate a sistemului auditat: orice organizaţie are sistem (de calitate şi/sau de mediu) problema e că oamenii nu ştiu să se exprime în termenii specifici. Ce inţelegeţi prin aspecte de mediu directe? Prezentaţi 3-4 exemple de aspecte de mediu directe. Prezentaţi tipurile de audit.Auditorul este procuror pentru că respectă codul de procedură al auditului şi principiile auditării/ auditorului definite în ISO 19011. de aceea auditorul are obligaţia de a se face înţeles folosind limbajul celor cu care conversează. Ierarhizarea aspectelor de mediu. Atitudinea potrivită pentru auditor este: căutarea conformităţii – punctele tari. Daţi un exemplu legat de locul Dvs. Ce inţelegeţi prin analiză de mediu? Prezentaţi 2-3 domenii care trebuie să fie acoperite la efectuarea unei analize de mediu. 68 . 1. Rolul auditorului extern. Explicaţi conceptul de “audit”. 16. 5. 15. abaterile. 19. Definiţi auditul de mediu. Subliniaţi deosebirea dintre “audit” şi “bilanţ”. Evaluarea calificării auditorilor de mediu. Ce inţelegeţi prin aspecte de mediu indirecte? Prezentaţi 3-4 exemple de aspecte de mediu indirecte. 18. Clasificarea auditurilor de mediu în funcţie de subiectul auditat. Avantajele auditului de mediu. posibilităţile de îmbunătăţire nu căutarea neconformităţii – puncte slabe. 21. Prezentaţi caracteristicile principale ale unui audit.

Renningen. 2000.2005 . Traian. 3. Teodoru. Center for Environmental Assurance. Bucureşti.V. Curs auditori interni în sisetemul de 69 . I. Editura Conteca '94. 5. 1987. ISO 14012.. EMAS und ISO 14001 in Praxis und Entwickunlg – ein Leitfaden. 6. Diberto M.2005.. Fundamentals and Techniques”. Lehmann G. TUV rheiland Intercert.. 1997. Auditul sistemelor de management. Ehrig S. “Umweltschutz und Umweltmanagement in der gewerblichen Wirtscaft”...managementul al mediului conform ISO 14001. 4.. Expert Verlag.L.. “Ghid pentru auditul de mediu”. Rotterdam. 1. 8. Filiala vest. 2. Grosse. IWACO B. Bugheanu C. Greeno J. Second Edition. 7. ISO 14011. Hedstrom S. traducerea versiunii din engleză.G. „Environmental Auditing. H. ISO 14010.. vol.

în conformitate cu prevederile Reglementarii Europene nr. 1836/93 referitoare la eco-audit (audit ecologic) şi cu recomandările Camerei Internaţionale de Comerţ (ICC) este prezentată în figura 12 (metodologia firmei germane Lahmayer International). Desfăşurarea auditului de mediu conform metodologiei firmei germane Lamayer International 70 .CAPITOLUL 3 PROCESUL DE AUDIT DE MEDIU 3.nr. Realizarea auditului de mediu Desfăşurarea auditului de mediu. 12.1. Fig.

evaluarea rezultatelor gasite. - DESFĂŞURAREA AUDITULUI şedinţa de deschidere.implementarea planului de acţiune şi a unei strategii de mediu.2. pregătirea planului de audit.planificarea următorului audit. ACTIVITĂŢI PRE-AUDIT stabilirea scopurilor şi a obiectivelor. . . Din analiza a peste 1000 de audituri de mediu executate în 25 de ţări.realizarea planului de acţiuni corective. ACTIVITĂŢI POST-AUDIT . evaluarea datelor de evidenţă.întocmirea raportului final. programarea activităţilor în cadrul sectorului auditat. Fig. faza post audit. evaluarea datelor (rezultatul constatărilor şi interpretarea rezultatelor). inspectarea sectorului auditat. selectarea echipei de auditori.13). nr. execuţia unui audit este împărţită în trei faze: Faza de pre-audit.sedinţa de închidere (prezentarea unor rezultate preliminare). a rezultat un număr de caracteristici ce se regăsesc în logica tuturor modurilor de abordare a auditului şi care pot fi prezentate într-o schemă logică (Fig. nr. Fazele de realizare a auditului de mediu Procesul şi structura generală a execuţiei auditului de mediu este specificată în seria ghid pentru auditarea de mediu (ISO 14010 şi ISO 14011). .3. alocarea resturilor necesare.verificarea datelor. stîngerea datelor de evidenţă. faza de execuţie a auditului. pregătirea chetionarului. selectarea şi programarea sectoarelor pentru audiere. . Conform ghidului pentru auditarea de mediu. .13 Fazele auditului de mediu 71 . .

activităţile de auditat . Pregătirea pentru audit trebuie să includă familiarizarea cu activităţile organizaţiei şi cu sistemul de management de mediu instruit în cadrul organizaţiei. − organizarea protecţiei mediului în cadrul societăţii. trebuie să definească şi să precizeze explicit : . loc de muncă.2. salariaţii acesteiea şi experţii companiei angajate. precum şi evaluarea rezultatelor şi concluziilor auditurilor anterioare. pe baza unei liste de probleme. depozitării. La început. . interdisciplinară. elaborate de la caz la caz. de audit. secţie. Programul de audit al oricărei organizaţii defineşte în scris obiectivele fiecărui audit sauf cicer de audit. . Acţiuni importante sînt pregătirea planului de audit în consultare cu clientul şi auditatul. Scopul fiecărui audit sau al fiecărei etape din ciclul de audit. Selectarea şi programarea sectoarelor pentru auditare şi imlicit stabilirea programului de audit. Planificarea auditului şi pregărirea acestuia îi revin responsabilului managementului de mediu.3. Acesta coordonează întreg sistemul de management de mediu de la fiecare deparatament. este constituită o echipă comună. în mod sistematic. toate datele şi informaţiile relevante asupra situaţiei existente a societăţii în domeniile: − gestiunea (managementul) mediului.criteriile de mediu care trebuie avute în vedere. de exemplu în privinţa instalaţiiilor de producţie. 72 . Faza de pre-audit În această primă fază a auditului sînt efectuate toate aranjamentele necesare pentru pregătirea execuţiei auditului actual la locul amplasamentului. programul de audit este aprobat de către directorul general. după caz. transportului şi al eliminării materialelor periculoase.1. se realizează de către responsabilul managementului de mediu din organizaţie (RMM). Pentru stăpînirea acestei sarcini complexe.domeniile acoperite . aranjamente logistice şi de obicei o vizită preliminară a amplasamentului pentru a pregăti un proces verbal al auditului şi pentru a obţine asigurarea pentru disponibilitatea informaţiilor. sînt culese. . O condiţie a succesului auditului de mediu este o cooperare strînsă între conducerea societăţii.perioada acoperită de audit. − nivelul tehnic. inclusiv frecvenţa auditului pentru fiecare activitate.

sînt identificate şi efectuate monitorizările. . etalonările dispozitivelor de măsurare impuse prin lege.se asigură că sînt respectate cerinţele legale aplicabile performanţelor SMM de către furnizori. 73 . -obţinerea dovezilor relevante .O etapă importantă în realizarea unui audit de mediu o constituie selectarea echipei de audit. -evaluarea punctelor tari şi slabe ale sistemelor de management . -pregătirea concluziilor auditului .sînt distribuite aceste documente în mod controlat. . . implementarea şi menţinerea unui procedeu pentru evaluarea periodică a conformităţilor cu cerinţele legale aplicabile şi cu alte cerinţe. . -raportarea constatărilor şi a concluziilor auditului. .stabilirea .este asigurată competenţa personalului a cărui autorizare este cerută prin lege. discuţiile se vor desfăşura doar în timpul lucrului fără a afecta pauza angajaţilor şi respectînd timpul prevăzut în planul de audit pentru fiecare serviciu/activitate.este asigurată menetenanţa infrastructurii solicitate conform legii. . . -sînt respectate cerinţele legale aplicabile tratării şi prevenirii neconformităţilor.sînt identificate documentele cuprinzînd cerinţele legale . măsurările. sînt actualizate. După conceperea planului de audit auditorul întocmeşte o listă de verificare care reprezintă temele de discuţie : .sînt păstrate înregistrări referitoare la aceste competenţe. . La auditare se ia în calcul programul de lucru al angajaţilor întreprinderii. . Procesul de audit cuprinde cel puţin următoarele etape: -familiarizarea cu sistemele de management . Planul de audit este transmis organizaţiei cu cel puţin două săptămîni înainte.politica SMM include un angajament de conformare cu cerinţele legale.se asigură ca documentele să conţină cerinţe legale.sînt definite documente şi comunicate atribuţiile şi responsabilităţile privind cerinţele legale. . distribuţia lor este ţinută sub control şi se previne utilizarea neintenţionată a lor. -evaluarea constatărilor auditului .

Important pentru audit este să se definească cu atenţie obiectul sau subiectul organizaţiei. auditat şi auditor) asupra obiectivelor. realizarea în timp. Termeni de referinţă (TOR) pentru auditul de mediu Proiect nr. Tabelul nr.1. 11 şi 12 se prezintă planul de audit şi anume planificarea în timp respectiv planificarea auditului.1.2.3. Termeni de referinţă (TOR) Înainte de a începe un audit de mediu ar trebui să existe o înţelegere şi un acord între părţile implicate (client.10. a execuţiei auditului. Subiectele asupra cărora trebuie să se convină sînt rezumate în tabelul 10. Documentaţia adecvată a termenilor de referinţă (TOR) de către toate părţile implicate. în tabelele nr. 74 . să se definească şi să se specifice criteriile/referinţa auditului cît mai exact posibil. Situaţie Client Obiectiv Auditat Criteriile auditului Scop Profunzime Concentrare Informaţii şi facilităţi Condiţii limită şi execuţie Raportare Planificare Echipa de audit Confidenţialitate Independenţa În continuare. etc. scopului. previne discuţii îndelungate după execuţia auditului şi prezentarea constatărilor.

Tabelul nr. 11. Planificare în timp Auditat: Conducătorul auditor Activităţi de pre-audit Termeni de referinţă Revizuirea documentului Planul de audit Întîlnirile echipei de audit Documente de lucru Liste de verificări Activităţi de audit la locul amplasamentului Întîlnire de deschidere Revizuirea documentului Interviuri Inspecţii Întîlnirile echipei Întîlnirea de închidere Raportare de după audit Schiţa raportului pentru audit Raport final Auditor Auditor Auditor Auditor Expert Expert 75 .

00 09.30-09.30-14.30-10.30 15.30 10.00-16.30-17.30 11.30 08.00 12.00 14.30 14.30-16.00 16.00 PLANIFICAREA AUDITULUI Auditor Auditor Auditor Auditor Interviu : Revizuirea documentului : Inspecţie : Intv.30 09.Tabelul 12. Program zilnic Auditat: Zi: Conducătorul auditor 08.30 12.00 11.00-13.00-09.30-12.00 13. 76 . Insp.30-13.00-12.00-10.00 15.30-15.00-15.30-11.00-08.00-14. Doc.30 16.30 13.00 10.00-11.

77 . Vizitarea amplasamentului În faza de pregătire.2.1. Ca o referinţă în acest document au fost incluse tipuri diferite de chestionare generale (tabelele 13-14: Anexa A) ce reflectă experienţe din lumea intreagă.1. cît mai mult posibil. chestionarele sînt trimise auditatului înainte de începerea activităţilor la locul amplasamentului. 3. Chestionar Într-un număr de cazuri datele şi informaţiile asupra aspectelor de mediu a funcţionării unei societăţi (organizaţii) sînt sau limitate sau disponibile numai pentru un anumit număr de persoane de la diferite nivele din cadrul organizaţiei. Acestea sînt principalele întrebări la care toţi membrii ecipei trebuie să răspundă în procesul verbal al auditului. Este o regulă generală în practica de auditare să se planifice şi să se documenteze toţi paşii posibili din proces cît mai din timp posibil. pentru o utilizare eficientă a resurselor. Încercaţi să potriviţi aceste lucruri încît să aveţi interviurile “unu la unu” (o persoană a auditatului şi un membru al echipei de audit).4. Pentru eficienţă şi pentru a planifica activităţile auditului.3.2.2. − A fi în stare să se planifice activităţi diferite (planificarea în timp şi numărul membrilor necesari echipei). 2. vizita amplasamentului este folositoare pentru: − A avea o impresie a stării fizice a instalaţiei şi este o posibilitate de a cere informaţii suplimentare (pe baza a ceea ce s-a completat în chestionar). Procesul verbal al auditului Termenii de referinţă ai auditului conduc la întocmirea procesului verbal al auditului. cînd va face şi de care documente are nevoie pentru ca el/ea să se pregăteacă ? Cu cine trebuie să vorbească pentru a verifica informaţiile într-un mod eficient şi ce zonă a instalaţiei trebuie să inspecteze. 3.1. Întrebările din chestionar sînt strîns legate de tipul de referinţă asupra căruia s-a căzut de acord împreună cu clientul.3. care membru al echipei va face ceva şi ce anume. De exemplu.

În cadrul întîlnirii sînt prezente persoane cheie cum ar fi: reprezentantul conducerii obiectului auditului. − colectarea dovezilor. Toate informaţiile trebuie tratate în regim de confidenţialitate. Scopul întîlnirii este de a introduce echipa de audit. de a prezenta o privire de ansamblu a obiectivelor auditului. metodologia folosităşi forma de raportare.3. ar trebui să dureze maximum 45 minunte. Echipa este pregătită pentru efectuarea auditului iar activitatea iniţială este şedinţa de deschidere unde conducătorul echipei. − verificarea conformităţilor. întrucît acesta are capacitatea de a impune subordonaşilor săi să ofere ajutor echipei de audit. nu un membru va decide dacă există sau nu conformare cu referinţa folosita . 78 . în mod obişnuit. Personalul obiectului supus auditului trebuie săaibă posibilitatea de a pune întrebări pentru o mai bună înţelegere. Auditul propriu-zis cuprinde: − vizitarea amplasamentului. va: − Prezenta echipa.Auditul propriu-zis Fiţi atenţi ca echipa de audit sa functioneze ca un tot. persoana responabilă pentru problemele de mediu şi şefii diferitelor departamente/secţii.1. 3. − comunicarea neconformităţilor (sedinta de inchidere). Este important ca şedinţa de deschidere să se desfăşoare în prezenţa directorului general. în calitate de lider. Sedinţa de deschidere Întîlnirea de deschidere este primul pas important şi activează faza de lucru a auditului (auditul propriu-zis).2. − tehnici de audit.2. − înregistrarea neconformităţilor. înainte de întîlnirea de închidere.2.este o decizie a echipei ! Membrii echipei de audit nu trebuie să aducă la cunoştinţa reprezentantului obiectului auditat constatările lor. Se stimulează punerea de întrebări. Întîlnirea.2. Conducătorul de audit este organizatorul întîlnirii.

2.). − Prezintă cerinţele standard ce vor fi folosite ca bază pentru audit. planificarea timpului şi scopul şedinţei. − întîlnirile de legătură trebuie ţinute în pauzele de masă sau după orele de program pentru a asigura folosirea eficientă a timpului. etc. − Explică necesitatea si rolul şedinţei de închidere. Planificaţi traseul vizitei. − Răspunde la întrebările asistenţei referitoare la defăşurarea auditului. − Anunţă unde vor avea loc şedinţele echipei de audit. − Confirmă aspectele logistice necesare (transport. − Explică noţiunea de neconformitate şi felul în care va fi raportată şi clasificată (minoră/majoră).2.2. copiere. tact şi respect). − Asigură ca activităţile prevăzute în Planul de Audit sînt cunoscute şi le va puncta pe scurt. − Detaliază cine şi ce va face. Precizări: − conducătorul echipei de audit prezidează şedinţa şi deţine controlul desfăşurăii ei (cu politeţe. care vor fi folosite pe durata auditului. înainte de a începe. detaliile acesteia.− Confirma motivele şi scopul auditului (prezentarea – scrisă în prealabil – include activităţile şi departamentele auditate şi detaliază/aprofundează auditul). pentru o primă impresie. precum şi şedinţele cu reprezentanţii auditatului. cereţi o hartă a amplasamentului sau un plan şi asiguraţi-vă ca 79 . − Organizează dacă este necesar o prezentare sau vizitare a organizaţiei. − Verifică dacă personalul organizaţiei auditate cunoaşte că auditul are loc. − Agreea starea documentelor de sistem ale auditatului. comunicaţii. 3. Vizitarea amplasamentului Vizitarea amplasamentului are ca scop familiarizarea echipei de audit cu amplasamentul şi cu operaţiile.

observaţii. De obicei. documentate sau dovezi verbale suplimentare de la o altă sursă. Înregistrările auditoruluitrebuie să cuprindă: .este necesar a fi susţinute de dovezi fizice. . care se obţin prin: . -dovezi documentate. Auditorul trebuie să păstreze notele detaliate ale auditului pentru a face referire în orice moment din cursul aditului şi pentru a demonstra că dovezile sînt bazate pe fapte şi sînt obiective.interviuri.răspunsurile la întrebările cheie.numerele de referinţă pentru documentele analizate. dovezi circumstanţionale: coroborate cu informaţii suplimentare. Pot fi distinse următoarele tipuri de dovezi obiective: a. dovezi fizice.aveţi la dispoziţie echipament personal de protecţie.2. 80 . fie prin intermediul chestionarului în faza de preaudit. dovezi verbale.observare directă. . care se obţin prin: verificare prin sondaj a procedurilor.dezvoltarea aptitudinilor de a observa şi analiza critic zonele susceptibile ecologic.2. .numele persoanelor intervievate. documentelor şi înregistrărilor. Aceste înregistrări vor fi utilizate în auditurile ulterioare. c. înregistrată imediat după primire şi accesibilă tuturor membrilor echipei.3. . Colectarea dovezilor În timpul unui audit este colectată foarte multă documentaţie. 3. vizita amplasamentului durează o oră şi jumătate pînă la două ore. . în timpul interviurilor şi în timpul inspecţiilor. Membrii echipei ar trebui să-şi noteze observaţiile în decursul vizitei pentru o cunoaştere mai aprofundată şi pentru discuţii ulterioare. b. care se obţin prin: . Este foarte important ca toată documentaţia să fie arhivată corespunzător.

În decursul interviurilor şi inspecţiilor succesive se furnizează de către auditat o documentaţie suplimentară. este revizuirea chestionarului şi a documentaţiei asociate pentru ca informaţia să aibă un caracter complet şi înţelegerea cu persoana care furnizează informaţia. care sînt folosite de către auditat./… Nr.. Constatările trebuie să fie consemnate şi cunoscute de către toţi membrii echipei. Tabelul nr. managmentul. Primul pas pentru auditul de la locul amplasamentului în ceea ce priveşte documentaţia. 81 . Pag………. Nr………….15 Model de chestionar de audit Cod ……. practicile operaţionale. crt. În tabelul 15 este prezentat un model de chestionar de audit. CHESTIONAR DE AUDIT Sigla auditorului Întrebări/referinţe Comentarii Definiţi acţiuni pentru a obţine documentele sau informaţiile care lipsescşi decideţi împreună cu echipa de audit care sînt informaţiile ce trebuie verificate prin intermediul inspecţiilorşi interviurilor ! Următorul pas îl constituie compararea documentaţiei furnizate cu referinţa auditului.. Asiguraţi-vă de faptul cătoate documentele primite sînt arhivate şi înregistrate ! Interviuri Interviurile sînt organizate pentru a înţelege în profunzime organizarea. tehnologiile etc.note despre elementele care necesită a fi verificate ulterior în cursul auditului. Anexa nr. acestea constituind una dintre sursele de informaţii ce reprezintă baza investigaţiei ulterioare.

păstraţi tăcerea pentru a permite intervievatului să-şi formuleze întrebările şi răspunsurile. dar profesional. încercaţi să aveţi interviuri “unu la unu” şi faceţi ca intervievatul să fie implicat în cea mai mare parte a discuţiilor. fiţi prietenos. Fiţi insistenţi dar nu văpiedeţi niciodatăcumpătul ! Evitaţi a fi atraşi în discuţii care vă îndepărtează de scopul audituluişi vă pot cauza pierderea unui timp valoros. Persoanele auditate vor oferi atît informaţii irelevante cît şi informaţii relevante. asiguraţi timpul corespunzător şi nu depăşiţi limita de timp fără a obţine acordul unei prelungiri. puneţi întrebări clare şi evitaţi să faceţi presupuneri sau să puneţi întrebări conducătoare. dacă documentele trebuie să fie consultate de către intervievat în altă parte. amînaţi acest lucru pentru sfîrşitul interviului sau cereţi intervievatului să furnizeze aceste informaţii ulterior. Pentru pregătirea şi conducerea interviurilor trebuie reţineţinute următoarele recomandări: creaţi o atmosferră relaxată în relaţia cu auditatul. nu lăudaţi. Auditorii trebuie să poată să facă diferenţa între cele douăşi să aducă persoanele auditate din nou la subiect dacă se îndepărtează de acesta. 82 . nu dezaprobaţi. conduceţi discuţia în zona de activitate a intervievatului. cînd este necesar. de cîte ori este posibil daţi un exemplu. fiţi politicos. Uneori este necesar a repeta o întrebare dacă nu s-a răspuns la ea. Completaţi zilnic toate rapoarteleinterviurilor în aşa fel încît informaţiile săpoată fi folosite de către alţi membrii ai echipei în următoarea zi. definiţi rezultatul dorit al interviului şi stabiliţi o succesiune logică a întrebărilor.Pregătiţi-vă din timp pentru interviu şi studiaţi informaţiile furnizate de intervievaţi.

Explicaţi constatările dvs. persoanelor auditate pentru a verifica dacă ambele părţ i sînt de acord şi că au înţeles. clar şi simplu. − întrebări orientate. − întrebări capcană (ambigue).La sfîrşitul interviului. prezentaţi rezumatul constatărilor dvs. verificaţi-vă dovezile – rămîneţi calmi şi politicoşi ! Tehnica interogării Pot fi distinse urmă toarele tipuri de întrebă ri: − întrebări deschise . Decizia de schimbare a planului de audit se va lua de către toţi membrii echipei de audit. şi de a vă asigura că persoanele auditate au înţeles pe deplin neconformităţile şi observaţiilor identificate de Dvs. În timpul auditului (inspecţii şi interviuri) pot să apară aspecte care să necesite o atenţie specială (mai mult decît se aşteaptă în faza iniţială ). Dacă apare un conflict. 83 . În planul de audit echipa de audit trebuie să decidă care informaţii sînt cruciale în legătură cu referinţa auditului şi să determine pe baza recoltării de probe ce părţi din instalaţie trebuie să fie inspectate pentru a verifica informaţiile furnizate. Cel mai bun mod de a evita conflictele cu persoanele auditate este de a fi sigur de dovezile Dvs. în general. să se inspecteze toate părţile instalaţiei. Este imposibil. sau oricînd aţi ajuns la o concluzie definită. În tehnica interogării se consideră că auditorul se poate baza pe următorii şapte “prieteni”: cine ? ce ? unde ? cînd ? cum ? de ce ? arătaţi-mi ! Inspecţii Inspecţiile sînt destinate verificării informaţiilor furnizate de către auditat. − întrebări închise.

este important să ştiţi cînd să vă opriţi. − împărtăşirea informaţiilor între membrii echipei de audit.5. totuşi.3. Înainte de întîlnirea de închidere este convocată o întîlnire specială a echipei pentru a elabora concluziile finale şi pentru a pregăti materialele necesare pentru întîlnirea de închidere. Pe baza experienţei împărtăşite de membrii echipei. În timpul întîlnirilor echipei. În planul de audit ar trebuie planificate întîlniri periodice ale echipei de audit cel puţin odată pe zi. − asigurarea că activităţile planificate sînt îndeplinite. 3. Comunicarea în timpul auditului Liderul echipei de audit trebuie să se asigure că în timpul auditului comunicarea are loc eficient atît în interiorul echipei de audit cît şi cu auditatul. Aceasta are loc de obicei cînd aveţi suficiente dovezi despre conformitatea sau neconformitatea unui anume punct de pe lista Dvs.2. planul de audit poate să necesite o revizie (obiecte ale inspecţiei.2.2. sînt discutate în plen observaţiile fiecărui membru al echipei şi sînt elaborate constatările preliminare. Organizarea timpului Managerii ocupaţi nu vor aprecia dacă întîrziaţi jumătate de oră la un interviu deoarece aveţi o discuţie extrem de interesantă într-un atelier ! În mod egal membrii echipei Dvs. nu vor fi încîntaţi dacă întîziaţi la o întrunire a echipei. relevantă şi frecventă. Încercaţi să evitaţi pauzele lungi de prînz şi cafea. aceasta trebuie comunicată. de obicei la sfîrşitul zilei.2. Uneori. persoane pentru a fi intervievate. astfel încît să nu apară surprize la şedinţa de închidere. care vă consumă din timpul disponibil pentru audit ! Cînd aveţi interviuri. de verificări. este imposibil de a ajunge la o concluzie în timpul disponibil şi va trebui să lăsaţi un punct fără răspuns pentru 84 . În mod obişnuit efectuarea auditurilor are loc pe o perioadă mai mare de o zi.).4. Comunicarea cu auditatul trebuie să fie clară şi concisă. întrebări specifice etc. Echipa de audit ar trebui să se întîlnească în mod regulat pentru a compara şi împărtăşi constatările şi pentru a se asigura că toate activităţile planificate au fost efectuate în întregime. Comunicarea în cadrul echipei de audit se poate asigura prin: − întruniri/discutarea constatărilor. Odată ce există suficiente dovezi despre o problemă.

2. arătaţi bună-voinţă pentru a discuta toate constatările. Este important ca persoana responsabilă de instalaţie (obiectul auditat) să fie prezentă la întîlnire. care intră în structura raportului de audit (ca anexă). aşteptarea irită ! 3. − echipa evaluează aceste rezultate. − se elaborează. în detaliu. nu ar trebui să constituie o problemă ajungerea la o concluzie în perioada de timp planificată. constatările. raportul final. − se determină acţiunile ce se vor lua ca rezultat al tuturor cercetărilor.2. sînt comunicate auditatului. cei care sînt prezenţi la întîlnirea de deschidere sînt de asemenea invitaţi şi la întîlnirea de închidere. Şedinţa de închidere La sfîrşitul auditului de pe amplasament în cadrul întîlnirii de închidere.6. Înainte de şedinţa de închidere echipa de audit se întîlneşte pentru a prezenta verbal constatările şi concluziile auditului: − fiecare membru expunne propriile rezultate echipei. în schiţă. − fiţi punctuali. În tabelul 16 se prezintă un model de fişe cu neconformităţi. de obicei verbal. deoarece este necesar săse asigure o deplinăînţelegere. iar auditorul utilizează în cel mai bun mod timpul disponibil. Dacă auditul a fost planificat bine. − evitaţi subiectele “domestice”. − se confirmă categoria neconformităţilor găsite.a acoperi alte subiecte. În principiu. oricum nu argumentaţi. Notaţi orice comentariu din timpul întîlnirii. Organizarea timpului: − să ştiţi cînd să vă opriţi. 85 . Această întîlnire este din nou convocată de către auditorul şef.

86 . . Data …………….explicare.prezentarea de către fiecare membru al echipei a neconformităţilor pe elemente şi /sau zone auditate (doar fapte). pentru prezentarea datelor legate de acţiunile colective impuse şi pentru determinarea acţiunilor de supraveghere. Şedinţa va include: .rezumat al scopului auditului. Model de fişă cuprinzînd neconformităţi Cod ……. . De asemenea o declaraţie că nu toate neconformităîile existente au fost descoperite./…… Departament Serviciu/zonă Proces Produs Dată Procedură: Auditor: Neconformităţi: Referinţă: Auditat: Semnătură ……. nu şi ceea ce era conform.rugămintea de a lăsa discuţiile şi întrebările pentru final. ..invitaţie către reprezentanţii auditatului pentru discuţii specifice. Şedinţa de închidere este prezidată tot de conducătorul echipei de audit.obţinerea acordului asupra datelor pentru acţiuni corective.clarificarea motivelor.Tabelul nr. . .concluzie care să cuprindă recomandările pe care conducătorul echipei de audit le va face către organizaţie (opţional).mulţumiri pentru ajutorul acordat de auditat.. unde este necesar. . a acţiunilor de supraveghere. 16. FIŞĂ NECONFORMITĂŢI Sigla auditorului Anexă nr. obiectivelor şi metodelor folosite pe parcursul auditului.reluarea prezentării echipei (dacă este cazul).. . Chestionar de audit Nr. . Pag……. . . .furnizarea tuturor neconformităţilor în parte şi a datei de prezentare a raportului final (dactilografiat/editat). …… ……….declaraţie prin care se menţionează că sînt prezentate în raport numai neconformităţile.

acesta va fi datat şi semnat de către auditorul şef.susţinerea prin documente a scopului auditului . Constituind un subiect asupra căruia auditorul şef şi organizaţia auditată trebuie să convină. • Elemente pozitive sau detalii despre progresul înregistrat de la data ultimului audit. Faza post-audit. Forma raportului va depinde de tipul auditului.2. Auditurile interne şi de secundă parte pot avea rapoarte mai detaliate. . Totuşi. Raportul auditorului este în mod obişnuit un raport concis care exprimă în primul rînd constatările auditului şi concluziile legate de acestea. raportul poate include: • Detalii ale tuturor neconformităţilor găsite (tabelul 17). raportul poate fi extins cu formularea recomandărilor. Auditorul şef este responsabil pentru acurateţea şi pentru faptul că raportul este semnat.susţinerea prin documente a necesităţii acţiunilor corective. raportul de audit mai poate include şi următoarele: 87 .3. conţinînd inclusiv recomandări pentru îmbunătăţiri. după caz. Obiectivele fundamentale ale unui raport de audit scris sînt : .2. . Raportul de audit Raportul de audit este pregătit sub îndrumarea liderului auditor (auditor şef) şi trebuie să conţină constatările auditului sau un sumar al acestora cu referiri la dovezile care le vin în sprijin.situaţia conformării la politica de mediu a organizaţiei şi progresul în domeniul mediului al organizaţiei . . Ar trebui totuşi să se înţeleagă faptul că funcţia auditului este în primul rînd de a identifica şi de a defini clar problemele şi nu să furnizeze soluţii. Dacă s-a căzut de acord cu clientul înainte de execuţia auditului.furnizarea de informaţii conducerii despre eficacitatea şi acurateţea măsurilor de monitorizare a impactului de mediu al organizaţiei. Subiectele prezentate în raportul de audit trebuie să fie acelea stabilite în planul de audit. Părţile interesate trebuie să cadă de acord asupra oricăror schimbări dorite în momentul pregătirii raportului.1. Raportul auditului de mediu 3.3.3.

pe lîngă constatările oficiale (care sînt în legătură cu referinţa auditului) există şi aspecte sau observaţii relevante în context care sustin constatările sau concluziile (probleme de neconsistenţă sau ineficienţa sau situaţii care ar putea afecta mediul în mod substanţial şi care nu sînt reglementate prin intermediu reglementărilor (naţionale). inclusiv o listă de documente de referinţă. Acest capitol poate fi folosit pentru a evalua constatările individuale. Aceste aspecte sînt notate separat constituind "aspecte de preocupare" (folosirea asbestului !). În acest capitol sînt exprimate una cîte una constatările auditului. Include numele clientului şi al auditatului. Faceţi o declaraţie a confidenţialităţii raportului şi a confidenţialităţii informaţiilor care au fost înaintate membrilor echipei de audit. Specificaţi numele membrilor echipei de audit. scopul şi planificarea. 88 .1. Aspecte de preocupare (opţional). Introducere. Constatările sînt în mod obişnuit facute folosind criteriile de referinta stabilite (reglementări sau standarde). Un sumar al procesului de audit. 6. 2. Descrierea pe scurt a obiectivului/auditatului. Perioada acoperită de audit şi data (datele) la care a avut loc auditul. Descrierea obiectivului ar trebui să fie cît se poate de concisă (o pagină). 4. 3. Obiectivele. principalele instalaţii de producţie. expertiza şi responabilităţile lor în cadrul auditului. Echipa de audit. 10. Identificarea reprezentanţilor organizaţiei auditat care participă la audit. impactul constatărilor luînd în considerare performanţa de mediu şi poate furniza o imagine de ansamblu a constatărilor legate de referinţa auditului. Menţionaţi numai acele fapte descoperite de echipa de audit. Specificaţi principalele produse. 7. Lista de distribuţie pentru raportul de audit. conform cărora are loc auditul. Constatări. Nu menţionaţi generalităţi şi declaraţii vagi. Copiaţi obiectivul şi scopul din termenii de referinţă. De obicei. relaţia posibilă dintre o constatare şi o altă constatare. inclusiv orice obstacole întîlnite. 11. Identificarea organizaţiei auditate. 5. emisiile principale ale obiectelor şi fluxurilor de deşeuri. 9. 8. Evaluare (opţional). etc. personalul angajat. scopurile şi planurile de audit convenite. Criteriile convenite.

• Secţiune pentru auditor. 3. Raportarea neconformităţilor Este necesar să se folosească un mod specific de raportare a fiecărei neconformităţi. • Secţiune pentru înregistrarea de către auditor a detaliilor deficienţei (neconformităţii). Concluzii. şi care trebuie să includă cîteva elemente: • Un titlu cuprinzător care să permită referirea la toate detaliile auditului. Deoarece nu există o formă standard.3. fiecare firmă trebuie să elaboreze una care să fie adecvată condiţiilor sale specifice (de exemplu forma prezentată în tabelul 17). observaţie care detaliază complet şi exact ceea ce a fost văzut/găsit de către auditor. 89 .2. Alte aspecte care trebuiesc luate în considerare: • Fiecare deficienţă/neconformitate trebuie să aibă un raport separat. 13. • Secţiune pentru înregistrarea de către firma auditată a acţiunii corective care trebuie întreprinse şi data propusă pentru îndeplinirea ei. Recomandari (opţional). În acest caz auditorul va indica la modul general doar direcţia modului de rezolvare a problemei identificate sau a domeniilor problemei. b. explicaţie a cerinţei clauzei/documentaţiei citate.12. sau succesorul sau. atribuire la clauza standardului şi/sau documentelor proprii firmei referitoare la mediu. este în mod obişnuit. Recomandările se fac numai la cererea specială a clientului. • Dacă Sistemul este implementat şi menţinut. o declaraţie scurtă şi rezumativă de cîteva rînduri care exprimă ideile principale ale constatărilor. • Raportul auditorului trebuie să conţină trei puncte: a. Capitolul. De exemplu: • Dacă Sistemul de managament de mediu (SMM) este conform cu criteriile SMM. pentru a confirma că acţiunea a fost efectuată la timp şi dacă a fost eficientă. c. • Un număr unic. Aceasta trebuie asistată de persoana auditată pentru a îi confirma acurateţea.2. • Secţiune pentru managementul firmei pentru a înregistra punctul de vedere asupra costatărilor şi pentru a permite solicitarea de acţiuni suplimentare.

• Să se stabilească limitele de acces. • Partea relevantă a managementului. • Experienţa acumulată ca urmare a incidentelor de mediu. • Punctele de vedere ale părţilor interesate. analiza efectuată de management are ca scop să identifice oportunităţile de schimbare a elementelor SMM. • Modificări ale activităţilor sau produselor organizaţiei. • Obiectivele şi ţintele stabilite. În vederea analizei efectuate de management se abordează: • Rezultatele auditurilor. •Cerinţele pieţei. Ghidul ISO 14004 recomandă evaluarea politicii de mediu luînd în considerare: • Schimbările de legislaţii. 3. În ceea ce priveşte înregistrările auditului este necesar: • Să se stabilească timpul de păstrare. de exemplu deficienţă. • Auditorii următori.3. Se pot utiliza cuvinte similare.3. Comunicarea raportului şi înregistrarea auditului Trebuie să se asigure accesul la raportul de audit şi înregistrări pentru: • Sectorul (zona) auditată. • Utilitate şi relevanţa SMM (dacă este cazul).2. • Ocazional singura atribuire este propria documentaţie a firmei. dar oricare termen adoptat va trebui să fie utilizat cu consecvenţă. • Obiectivelor/programelor de mediu. • Adaptările şi cerinţele părţilor interesate. în principal a: • Politicii de mediu. • Nu există o cerinţă pentru utilizarea termenului “neconformare”. Rapoartele de audit se recomanda sa fie luate în considerare la Analiza Managementului (bilunar sau si extraordinar) şi de asemenea constituie baza planificării pe viitor a auditurilor. • Tehnologii avansate. 90 .• Neconformităţile trebuie atribuite fiecare numai unei singure clauze din standard – cea mai aplicabilă. Dacă este cazul abordării utilităţii şi relevanţei SMM. neconformitate.

17 Raport de neconformitate 91 .Tabelul nr.

Planificarea auditului 3. Acţiuni de urmărire Persoanele responsabile trebuie să determine programe de acţiuni corective pentru eliminarea oricăror neconformităţi găsite în cadrul auditului. 3. Dacă acţiunea corectivă nu este dusă la îndeplinire pînă la data convenită în program – poate fi necesar ca acest subiect să fie supus atenţiei conducerii superioare. Dacă este necesar.4. Cauza care a generat lipsa de conformitate trebuie determinată. Acolo unde s-a convenit asupra programelor de acţiuni corective. etc.2. auditorul se poate întoarce la departament pentru închiderea Rapoartelor de Neconformitate. incluzînd subiectul) 4. 92 .Anexele raportului de audit sînt: 1.) 5. În plus. Lista de distribuţie a raportului auditului 7. auditorul trebuie să găseacă dovezi relevante a faptului că activitatea a fost executată satisfăcător. Lista de participare la întîlnirile de deschidere şi de închidere. Nu este stabilită o limită de timp pentru acţiunea corectivă deşi ISO 14001 menţionează că acţiunile corective trebuie să fie adecvate severităţii problemelor întîlnite. iar auditorii trebuie să aibă suficientă autoritate pentru a putea lua orice măsuri ar fi necesare astfel încît să devină posibilă implementarea acţiunii corective. Termen de referinţă 2. Lista documentelor consultate 6. Lista inspecţiilor (obiecte/părţi ale instalaţiei.3. Lista interviurilor (cel care ia interviul şi intervievaţi. poate fi necesară organizarea de şedinţe suplimentare pentru a discuta implementarea altor recomandări făcute în timpul auditului.

2. 3. Renningen. 5. Elaboraţi un chestionar de audit pentru unitatea la care lucraţi. Elaboraţi planificarea în timp a unui audit de mediu desfăşurat la unitatea unde lucraţi. 5.V. Menţionaţi 4-5 dintre anexele raportului de audit.L. Lehmann G.. Auditul de mediu-note de curs-caiet de seminar. 4. Cine trebuie să primească raportul de audit ? 1. Bogdan Măcărescu. Definiţi termenii de referinţă (TOR) pentru un audit de mediu realizat la unitatea unde lucraţi.1. Center for Environmental Assurance. 3.. EMAS und ISO 14001 in Praxis und Entwickunlg – ein Leitfaden. 7.. 1987. Hedstrom S. Ehrig S. Mirela Panaite.. Fundamentals and Techniques”. “Umweltschutz und Umweltmanagement in der gewerblichen Wirtscaft”. 2. Ce cuprinde un raport de audit. 1997. ISO 14011 7. “Ghid pentru auditul de mediu”. H. Prezentaţi fişa de neconformităţi în cazul în care unitatea auditată ar fi unitatea în care lucraţi. ISO 14012 93 . vol. 38/1998. Ce activităţi şi organizaţii pot fi acreditate/certificate în baza Ordonanţei nr. Filiala vest. Cum sînt raportate neconformităţile. 2007 . I. Grosse.. Expert Verlag. 6. Emilian Moşneguţu. 4. Diberto M. Valentin Nedeff. 2000. 8. IWACO B. 9.. ISO 14010 6.G.. Greeno J. Second Edition. „Environmental Auditing. Rotterdam. traducerea versiunii din engleză.

în funcţie de investiţiile determinate de costurile de exploatare. gestionarea deşeurilor(reducere. gestionarea şi transportul materiilor prime 4. Pe baza acestui diagnostic iniţial. Implementarea sa definitivă s-a făcut în cursul anului 1995. Aspectele care trebuie abordate cu ocazia acestui diagnostic sunt: 1.1. reutilizare. 94 . reciclare. întreprinderea va trebui să identifice măsurile care trebuie luate şi să utilizeze dispozitive de protecţie a mediului acolo unde este aplicabil. consumul de energie şi resursele energetice 3. 12 ministere ale statelor membre au adoptat acest proiect sub numele de sistem comunitar de gestiune şi de audit de mediu. influenţa activităţii asupra diferitelor medii 2. prevenirea şi reducerea accidentelor 7. Pentru a putea solicita această marcă. informarea şi instruirea personalului pe probleme de mediu 8. Scopul său este să îmbunătăţească performanţele de mediu ale activităţilor industriale. Conceptul de eco-audit Eco-auditul este un nou instrument de gospodărire a mediului practicat în ţările Uniunii Europene. transport şi eliminare) 6. În martie 1993. comunicare externă cu informarea publicului Cunoaşterea soluţiilor practice şi mai ales noile tehnologii vor permite alegerea soluţiilor optime structurilor şi particularităţilor întreprinderii.CAPITOLUL 4 ECO-AUDITUL (EMAS) 4. o întreprindere trebuie să facă o analiză preliminară globală şi aprofundată a problemelor. Eco – Audit este un sistem comunitar bazat pe adeziunea voluntară a întreprinderilor. alegerea. a efectelor şi a performanţelor de mediu relative la activităţile desfăşurate într-o zonă dată. gestionarea apei 5. de pierderile comerciale şi consecinţele asupra ansamblului de procese de producţie.

programelor şi sistemelor de gospodărire a mediului pentru zonele în care sînt amplasate.O dată implementată această strategie întreprinderea trebuie să efectueze audituri de mediu pentru a verifica la intervale stabilite aplicarea şi eficacitatea dispozitivelor sale. să asigure stabilireaşi punerea în aplicare de către intreprinderi a politicilor. 761/2001 privind Participarea voluntarăa organizaţiilor la schema comunitarăde management de mediu şi audit (EMAS). În cazul întreprinderilor industriale. EMAS a intrat în vigoare în luna aprilie 1995 în contextul celui de al cincilea Program de Acţiune pentru Mediu intitulat către durabilitate şi reprezintă un instrument de piaţă dezvoltat cu scopul de a introduce în managementul mediului principiile de piaţă prin promovarea pe principii ecologice. Evaluarea este necesar a fi efectuatăsistematicşi periodicşi trebuie să fie urmată de o informare a publicului asupra rezultatelor în materie de mediu(EMAS 2).Prevenirea riscurilor poluării. . Rezultatele auditurilor trebuie să permită îmbunătăţirea continuă a performanţelor de mediu fixând noi obiective şi noi măsurări. 1836/93) care stabileşte participarea voluntară a întreprinderilor din sectorul industrial la un sistem de management de mediu şi audit numit curent ecoaudit (Eco-management and Audit Scheme-EMAS). Un sit va putea să fie înregistrat cu condiţia ca obligaţiile stabilite prin regulament să fie aplicabile tuturor activităţilor 95 . pentru fiecare aspect determinat. Obiectivul sistemului este să promoveze îmbunătăţirea constantă a rezultatelor în materie de mediu în cadrul activităţilor industriale. 1836/93 decît aspectul “Labell” la care ea permite să se acceadă. înscrierea va fi acordată sit cu sit. Consiliul Comunităţii Europene a adoptat la 29 iunie 1993 o reglementare (Reglementarea europeană nr. . Textul comunitar este în realitate mult mai amplu şi se bazează pe trei mari principii: . În ţările membre UE procedura de organizare şi coordonare a schemelor de Management de mediu şi audit (EMAS) este reglementată prin Regulamentul Parlamentului şi Consiliului Europei nr.Integrarea conceptului de dezvoltare durabilă cu cel de gestiune al mediului în perspectiva ameliorării continue a performanţelor de mediu. De regulă nu se reţine din Reglementarea europeană nr.Informarea obiectivă a publicului cu privire la impactele activităţii sitului asupra mediului.

consumul de energie şi resursele energetice. după constatare.gestionarea apei. pot atribui eticheta de calitate Logo Eco Audit (marca Eco-audit). Principiul are la bază adeziunea voluntară a întreprinderilor la acest sistem (EMAS) prin înscrierea pe o listă de înregistrare care se publică anual de către Comisia Europeană în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene. Aspectele care trebuie abordate cu ocazia acestui diagnostic sînt: . a efectelor şi a performanţelor de mediu relative la activităţile desfăşurate într-o zonă dată. . Statele membre ale Comunităţii Europene trebuie să înfiinţeze la nivel naţional echipe de specialişti care să aibă responsabilitatea alegerii auditorilor. o întreprindere trebuie să facă o analiză preliminară globală şi aprofundată a problemelor. .informarea şi instruirea personalului pe probleme de mediu. Acest logo (simbol) poate fi înscris pe declaraţiile de mediu. Pentru a putea solicita marca Eco-audit. . transport şi eliminare). reutilizare. . reciclare. .gestionarea deşeurilor (reducere.comunicare externă cu informarea publicului. Aceştia. declaraţie care se va verifica şi valida de către verificatori autorizaţi. Firmele care au aplicat programul EMAS primesc dreptul folosirii Declaraţiei de Eco-audit de participare. ea va putea să se înscrie pentru toate activităţile sale industriale. persoane juridice sau persoane fizice. care la rîndul lor trebuie să fie autorizate pentru a realiza auditurile de mediu. ceea ce reprezintă cîştigarea prestigiului de către firma care se dovedeşte prietenoasă faţă de mediu pe piaţa concurenţială. gestionarea şi transportul materiilor prime.alegerea. Cunoaşterea soluţiilor practice şi mai ales a noilor tehnologii 96 . . Dacă o organizaţie se angajează să se conformeze exigenţelor reglementării pentru toate siturile.industriale pe care o organizaţie o desfăşoară în respectivul sit.influenţa activităţii asupra calităţii factorilor de mediu. . Întreprinderea sau compania trebuie să prezinte o declaraţie de mediu pentru obiectivul care face obiectul eco-auditului. corespondenţă etc.prevenirea şi reducerea accidentelor. pe rapoarte.

întreprinderea trebuie să efectueze audituri de mediu pentru a verifica la intervale stabilite aplicarea şi eficacitatea dispozitivelor sale. În tabelul 18 sînt prezentate principalele diferenţe între standardul ISO14001 şi EMAS. de pierderile comerciale şi consecinţele asupra ansamblului de procese de producţie. 97 . pentru fiecare aspect determinat.vor permite alegerea soluţiilor optime pentru managementul întreprinderii. De asemenea avantajele unui eco-audit în cazul unei întreprinderi mici de cele mai multe ori nu sînt cuantificabile. instruirea şi asistenţa tehnică. Eco-auditul permite o mai bună gopodărire a resurselor naturale. în acest sens incluzînd în legislaţia proprie stimulente economice şi asistenţă tehnică. întreprinderea va trebui să identifice măsurile care trebuie luate şi să utilizeze sistemele de protecţie a mediului acolo unde este cazul (implementarea unui program şi a unui sistem de management de mediu). asigură mobilizarea personalului în direcţia protecţiei mediului. în funcţie de investiţiile determinate de costurile de exploatare. Rezultatele auditurilor trebuie să permită îmbunătăţirea continuă a performanţelor de mediu fixînd noi obiective şi noi măsuri. impactul ecoauditului produs asupra benericiarilor fiind redus. Eco-auditul. cu atît mai mult cu cît astfel de întreprinderi nu au capacităţi de expertiză internă. motiv pentru care este necesară asigurarea de mijloace pentru informarea mai ales a clienţilor cu privire la conformarea faţă de legislaţia de mediu. Rezultatele eco-auditului la astfel de întreprinderi sînt foarte puţin spectaculoase. Odată implementat sistemul Eco-audit. Pe baza acestui diagnostic iniţial. îmbunătăţeşte imaginea întreprinderii în exterior prin intermediul etichetelor obţinute. Eco-auditul aplicat în întreprinderile mici şi mijlocii constituie o procedură costisitoare. are un rol important în politica de prevenire a riscului deoarece determină aplicarea conceptului supravegherii mediului în cadrul întreprinderii pentru a evita orice incident potenţial. Statele membre ale Comunităţii Europene pot lua măsuri de încurajare a firmelor de a participa la programul de eco-audit. Comisia şi Consiliul Europei urmăresc îmbunătăţirea participării întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) la Sistemul Eco-audit prin mijloace indirecte cum ar fi informarea.

Diferenţele semnificative între standardul ISO-14001 şi EMAS ISO-14001 EMAS Reglementare legislativă în cadrul UE cu Standard internaţional aplicabilitate în UE Auditul de mediu fără Frecvenţa de realizare a auditului de mediu specificări privind maxim 3 ani frecvenţa Aplicare obligatorie Aderare voluntară O prezentare schematică a EMAS pune în evidenţă faptul că auditul de mediu este instrumentul utilizat în vederea stabilirii obiectivelor de mediu (vezi figura 14). Prezentare schematică a sistemului EMAS 98 .Tabelul nr.nr. 18. 14. responabilităţile şi termenele de realizare vizînd implementarea politicii de mediu a întreprinderii şi realizarea obiectivelor de mediu luînd în considerare rezultatele auditului de mediu. Fig. Programul de mediu va cuprinde acţiunile care vor fi întreprinse.

Ea poate fi utilizată pentru publicitate cu condiţia să nu se facă referire la produse şi servicii specifice. producţiei de deşeuri. O structură de asistenţă tehnică va fi creată pentru a ajuta organizaţiile în acest demers. Va evalua şi performanţele dispozitivului de protecţie implementat. După verificarea şi validarea declaraţiei de mediu.4. pe cataloagele întreprinderii. Nu se poate utiliza pe ambalaje. Este interzisă aplicarea mărcii pentru alte zone decît cele verificate. În declaraţia de mediu se vor prezenta politica. impactul asupra faunei. ci şi să descrie în detaliu toate problemele importante de mediu legate de activitatea descrisă. Marca poate fi aplicată pe declaraţia de mediu. În declaraţia de mediu se pot preciza şi alte aspecte de mediu importante cantitativ şi chiar calitativ: nivelul zgomotului. peisajului.3. consumului de materii prime. Ea trebuie să fie scrisă într-un limbaj clar şi accesibil tuturor. atunci cînd acestea vor elabora norme în acet sens. 4. Declaraţia de mediu şi marca Eco-audit Întreprinderea trebuie să stabilească o declaraţie de mediu. accesibilă publicului. Aderarea la sistemul “ECO-MANAGEMENT şi AUDIT” (EMAS) Candidaturile la sistemul comunitar de management de mediu şi de audit vor putea fi adresat la Direcţia de Strategie şi Reglementări din cadrul Autorităţii Centrale pentru Protecţia Mediului. documente informative şi la entête. Declaraţia de mediu trebuie să conţină un rezumat al datelor în cifre asupra emisiilor de poluanţi. Pe marcă va trebui să figureze permanent zona pentru care s-a acordat aceasta. energie şi apă. rapoarte. În anumite zone. întreprinderea va putea utiliza marca eco-audit. Aceasta trebuie să fie un document complet care să prezinte nu numai activităţile din întreprindere din zona luată în considerare.2. consiliile judeţene au optat pentru asistarea tehnică şi financiară a întreprinderilor în 99 . programul şi obiectivele de mediu specifice întreprinderii relative la zona considerată. Data publicării viitoarei declaraţii de mediu trebuie prevăzutăşi specificată de asemenea în declaraţie. florei.

validarea şi evaluarea stării mediului. Frecvenţa auditurilor depinde de importanţa şi de activitatea sitului. 100 . format din specialişti în probleme de mediu din diferite sectoare de activitate. Durata validităţii participării este legată de menţinerea acestei proceduri şi de urmărirea prescripţiilor reglementate relative la mediu. Aplicarea de către întreprinderi a acestor standarde în vederea realizării unui management de mediu performant. care are ca sarcină adoptarea seriei de standarde internaţionale ISO-14000. Scopul acestor audituri l-a reprezentat identificarea. Investiţiile pot cuprinde. Costul pregătirii unei candidaturi este dificil de apreciat din cauza unei slabe angajări actuale şi a marei varietăţi a taliei întreprinderilor. implementarea unei gestiuni a mediului este mai uşoară cînd un demers pentru calitate este deja demarat. a rezultat seria de standarde care privesc auditul de mediu (tabelul 19). Punerea înpracticăa sistemului de audit de mediu în România s-a realizat în special în procesul de privatizare. nu constituie o obligaţie impusă în România. situaţie în care pentru evaluarea unor întreprinderi s-a apelat la firme străine specializate în privatizări.4. Întreprinderile pot aplica standardele în funcţie de problemele de mediu cu care se confruntă. de asemenea.demersul lor. o declaraţie mai completă este stabilită şi comunicată pentru validare. Standardele au rezultat ca urmare a traducerii versiunii engleze a standardelor europene EN ISO. Lista siturilor înregistrate este adusă la zi anual. De altfel. au apelat la efectuarea de audituri de mediu. Întreprinderea (numai dacă nu există un dezacord al verificatorilor) publică. integrat în sistemul de management al organizaţiei. în plus faţă de remunerarea muncii în interior şi apelarea la consultanţi externi pentru care există totodată şi fonduri regionale de ajutor la Consiliu. o declaraţie de mediu simplificată. La sfîrşitul fiecărui audit. 4. Urmare a efortului de promovare a sistemului de management de mediu şi a standardelor de aplicare. dar nu trebuie să depăşească 3 ani. care. Implementarea auditului de mediu şi a ecoauditului în România În România s-a constituit Comitetul Tehnic 323 în cadrul Institutului Român de Standardizare. la rîndul lor prin specialişti proprii sau alte firme. în fiecare an.

Permite stabilirea politicii şi obiectivelor de mediu ale unei companii vizînd îmbunătăţirea continuă a performanţelor de mediu SR EN ISO14011 SR EN ISO14012 ISO14015 * SR EN ISO14001 S.01.01.19 Versiunea română a standardelor ISO care privesc auditul de mediu Standardul stabileşte principiile generale necesare efectuării SR EN ISO14010 unui audit de mediu aplicabile oricărui tip de audit de mediu Standardul stabileşte procedurile pentru realizarea şi conducerea auditurilor de mediu indicînd obiectivele unui audit. menţinerea şi evaluarea unui sistem de management de mediu. implementarea. 81 din 30. 50/14.2004).Procedura de organizare şi coordonare a schemelor de management de mediu şi audit (EMAS) Procedura de organizare şi coordonare a schemelor de management de mediu şi audit (EMAS) în vederea participării voluntare a organizaţiilor la aceste scheme este reglementată în România prin Ordinul MAPAM nr. 101 . – STANDARD ROMÂN (versiune română a standardelor ISO cu acelaşi număr) *) – nu este asiguratăversiunea română 4. nr. Tabelul nr.5. partea I.R.precum şi a riscurilor anumitor aspecte avînd ca obiectiv central conformarea la legislaţia de mediu. Procedura de organizare şi coordonare a schemelor de management de mediu şi audit (EMAS) urmăreşte realizarea următoarelor obiective: .2004 (publicat în MO. rolurile şi responsabilităţile pe care le au auditorii de mediu Standardul stabileşte criteriile de calificare pentru auditorii de mediu şi criteriile de evaluare a acestor calificări Evaluarea de mediu a unui amplasament Standardul prezintă cerinţele referitoare la elaborarea.introducerea în cadrul organiozaţiilor care desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului a sistemului de management şi audit de mediu.

La solicitarea angajaţilor. să respecte legislaţia relevantă din domeniul mediului. evaluarea sistematică. furnizarea informaţiilor privind performanţa de mediu şi menţinerea unui dialog cu publicul şi cu alte părţi intersate din afara organizaţiilor. iniţială şi avansată. referitoare la aspectele de mediu specifice. Auditul de mediu are ca scop evaluarea performanţei de mediu a organizaţiei. să pregătească un raport de mediu. Pentru organizaţiile care au deja un sistem de management de mediu certificat nu este necesară efectuarea acestei analize de mediu în momentul implementării EMAS. obiectivă şi periodică a performanţelor acestor sisteme . dacă sistemul conţine informaţiile necesare pentru identificarea şi evaluarea aspectelor de mediu. Raportul trebuie să includă: 102 - . orice reprezentant relevant al acestora trebuie să fie implicat. elaborarea şi implementarea de către organizaţii a sistemelor de management de mediu. b. să realizeze cel puţin o analiză de mediu pentru activităţile. care să le permită participarea activă la elaborarea şi punerea în aplicare a sistemelor de management de mediu. în special. conform cerinţelor sistemului de management al mediulu. conform cerinţelor sistemului de management al mediului. organizaţia trebuie să respecte următoarele condiţii: a. produsele şi serviciile sale. se realizează prin: a.furnizarea de inorformaţii relevante de mediu publicului şi altor părţi interesate din afara organizaţiilor. şi. b. să efectueze sau să solicite efectuarea a cel putin unui audit de mediu în conformitate cu cerinţele privind auditul intern de mediu. Obiectivul EMAS. implicarea activă a angajaţilor în organizarea şi în instruirea proprie. c. adecvată. d.evaluarea şi îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale organizaţiilor. c. să implementeze un sistem de management de mediu care răspunde tuturor cerinţelor sistemului de management al mediului şi. care trebuie să promoveze îmbunătăţirea continuă a performanţelor de mediu ale organizaţiilor. . În scopul obţinerii înregistrării EMAS. pe baza rezultatelor obţinute.

pentru a garanta conformarea cu raportul de mediu. Comitetul consultativ EMAS şi Biroul EMAS asigură proceduri pentru suspendarea şi anularea înregistrării organizaţiilor şi le aplică cel puţin pentru: -evaluarea observaţiilor părţilor interesate despre organizaţiile inregistrate. 103 . să deţină un sistem de management de mediu şi un program de audit privind frecvenţa verificărilor. În scopul menţinerii înregistrării EMAS. b. anularea sau suspendarea inregistrării organizaţiilor. sistemul de management.cerinţele de îmbunătăţire continuă a performanţei de mediu şi să ia in considerare necesităţile de informare ale părţilor interesate. ca parte a Serviciului controlului integrat al poluării. să inainteze anual către organismul competent actualizările necesare şi validate ale raportului de mediu şi să le pună la dispoziţia publicului. să se asigure că: -analiza de mediu. -raportul de mediu este validat de către un verificator de mediu. organizaţia trebuie să respecte următoarele condiţii: a. d.rezultatele obţinute de organizaţie faţă de obiectivele şi ţintele de mediu propuse.. Comitetul consultativ EMAS stabileşte un sistem de acreditare a verificatorilor de mediu independenţi şi de supraveghere a activităţii acestuia. supravegherea şi atribuţiile verificatorilor de mediu. . să inainteze organismului naţionat competent raportul de mediu validat. conform cerinţelor privind acreditarea. Autoritatea competentă pentru aplicarea procedurii de organizare şi coordonare a sistemului EMAS este autoritatea publică centrală de mediu în cadrul căruia s-a infiinţat Comitetul consultativ EMAS şi Biroul EMAS. e. procedura de audit şi raportul de mediu sînt examinate în scopul de a verifica indeplinirea cerinţelor prezentului ordin. Biroul EMAS asigură inscrierea şi menţinerea organizaţiilor într-un registru şi actualizează lista cu organizaţiile inregistrate EMAS. -refuzul.

Comitetul consultativ EMAS poate suspenda sau anula. organizaţia nu prezintă actualizările anuale validate ale raportului de mediu. c. Documentele necesare înregistrării unei organizaţii în cadrul EMAS sînt: a. c. Formularul tipizat. sînt utilizate şi aplicate de organizaţii pe următoarele documente: a. pe antetul organizaţiilor inregistrate. folosindu-se prima versiune a mărcii. în următoarele situaţii: a. d. cuprinzînd cerinţele minime cu privire la datele de inregistrare. pe rapoartele de mediu validate folosindu-se versiunea a doua a mărcii. b. Raportul de mediu. 50/14. cu condiţia să folosească formularea reglementată. în termen de 3 luni de la data la care sînt solicitate. b. pe informaţii validate. Dovada achitării tarifului de inregistrare. 104 . Versiunile 1 şi 2 ale mărcii EMAS.01. prin care se elimină confuzia cu etichetele produselor ecologice. autoritatea publică locală de mediu informează că organizaţia a incălcat una dintre prevederile legislaţiei privind protecţia mediului. în termen de 3 luni de la data la care sînt solicitate. conform prevederii Ordinului nr.Activităţile de acreditare şi supraveghere a verificatorilor de mediu se realizează de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM Bucureşti.2004. în limba română şi în oricare alte 12 limbi reglementate ţărilor membre UE. folosindu-se versiunea a doua a mărcii. completat. organizaţia nu mai respectă una sau mai multe dintre condiţiile prevăzute în Ordinul nr. revizuieşte şi actualizează o listă cu verificatorii de mediu. 50/2004. pe care o comunică lunar Comitetului consultativ EMAS. d. după caz. pe informaţiile care anunţă participarea unei organizaţii în cadrul EMAS. organizaţia nu achită tarifele de inregistrare corespunzătoare. b. inregistrarea unei organizaţii. c. folosindu-se prima versiune a mărcii. Organizaţiile înregistrate în cadrul EMAS pot utiliza marca EMAS. Organismul de acreditare deschide.

Expert Verlag.e. „Environmental Auditing. doar în condiţiile in care există siguranţa că nu se produce o confuzie cu etichetele produselor ecologice. activităţi şi servicii ale aceleiaşi organizaţii. pe sau în reclamele la produse. Diberto M. “Umweltschutz und Umweltmanagement in der gewerblichen Wirtscaft”. Fundamentals and Techniques”. activităţi sau servicii. Greeno J. “Ghid pentru auditul de mediu”.G. 5. 1. Care sînt aspectele analizate într-o întreprindere care a solicitat marca Eco-audit ? 3. Hedstrom S. 3.L. pentru alte produse. vol. Marca nu trebuie folosită şi aplicată în următoarele situaţii: a. Prezentaţi sistemul EMAS reglementat în România. 2000. 105 .. care nu fac obiectul inregistrării EMAS. Center for Environmental Assurance.V. Grosse. Rotterdam. H... Declaraţia de mediu şi marca Eco-audit. pe produse sau pe ambalajul acestuia. I. IWACO B.. Renningen... Lehmann G. Prezentaţi 2-3 diferenţe semnificative între standardul ISO 14001 şi EMAS. Second Edition. 1987. 4. 2. Care sînt documentele necesare înregistrării unei oragnizaţii în cadrul EMAS ? 1. 2. traducerea versiunii din engleză. EMAS und ISO 14001 in Praxis und Entwickunlg – ein Leitfaden. Ehrig S. b. 1997.. Filiala vest.

Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină unul sau mai multe programe şi proceduri pentru realizarea periodică a auditurilor sistemului de management de mediu (conform cerinţelor Standardului Internaţional SR EN ISO 14001). Standardul Internaţional SR EN ISO 14011 stabileşte proceduri pentru realizarea auditorilor sistemelor de management de mediu. Introducere Monitoringul efectiv al poluării nu poate fi realizat exclusiv pe soluţii tehnologice. Scopul introducerii unui SMM nu constă numai în conformarea cu legislaţia de mediu şi minimizarea riscurilor financiare. pentru: a. Avînd în vedere reglememtările legislative în domeniul protecţiei mediului şi preocupările populaţiei. Acesta se aplică tuturor organizaţiilor în care funcţionează un EMS. indiferent de tipul şi mărimea acestor organizaţii.1. Aceste sisteme au ca scop sprijinirea unei organizaţii în stabilirea şi îndeplinirea în permanenţă a politicilor. asigurîndu-se astfel o bună imagine şi o serie de avantaje pe piaţa competiţională. indiferent de tip. obiectivelor. ci şi îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu. a determina dacă sistemul de management de mediu este 106 . agenţilor economici în ceea ce priveşte protecţia mediului şi reducerea poluării în contextul dezvpltării durabile. ci trebuie abordat în baza unui sistem de anagement de mediu. Conceptul de sistem de management de mediu (EMS – din limba engleză. Astfel se creează o structură sistematică de integrare a problematicii de mediu în toate aspectele activităţii unei întreprinderi. se poate constata o orientare a preocupărilor companiilor către introducerea Sistemului de Management de Mediu. poate avea nevoie să demonstreze responsabilitatea sa faţă de mediu.CAPITOLUL 5 AUDITUL SISTEMELOR DE MANAGEMENT DE MEDIU 5. Orice organizaţie. standardelor şi altor cerinţe privind mediul. integrat managementului general al întreprinderii. Environmental Management Systems) şi practica auditurilor de mediu care li se asociază sînt promovate ca un mod de satisfacere a acestei necesităţi.

conform dispoziţiilor convenite pentru managementul de mediu. precum şi responsabilităţile şi cerinţele pentru conducerea auditurilor şi raportarea rezultatelor. exemple din obiective tipice sînt următoarele: a. proceduri sau cerinţe. este implementat corespunzător şi menţinut. împreună cu definiţiile următoare: • sistem de management de mediu: componentă a sistemului de management general care cuiprinde structura de organizare. orice cerinţă suplimentară pentru un EMS. procedurile. 5. a furniza conducerii organizaţiei informaţii referitoare la rezultatele auditorilor. practicile.1. pentru a determina dacă sistemul de management de mediu al organizaţiei este în conformitate cu criteriile de audit al sistemului de management de mediu. activităţile de planificare. responsabilităţile. incluzînd cerinţele Standardului Internaţional SR EN ISO 14001. analizarea şi menţinerea politicii de mediu. roluri şi responsabilităţi în auditul sistemului de management de mediu 5. Programul de audit al organizaţiei. procedurile de audit trebuie să abordeze domeniul de aplicare. faţă de care auditorul compară dovezile de audit colectate referitoare la sistemul de management de mediu al organizaţiei. • auditul sistemului de management de mediu: proces sistematic şi documentat de verificare a dovezilor de audit obţinute şi evaluate în mod obiectiv. inclusiv termenele. Obiective. şi pentru comunicarea rezultatelor acestui proces clientului. realizarea. trebuie să se bazeze pe importanţa privind mediul a activităţii implicate şi că rezultatele auditurilor precedente.Obiective ale auditului Se recomandă ca un audit al EMS să aibă obiective definite. frecvenţa şi tehnicile de audit. Pentru a fi complete. să determine conformitatea EMS auditat cu criteriile de audit 107 . practici. Pentru scopurile Standardului Internaţional SR EN ISO 14011 se aplică definiţiile din ISO 14010 şi ISO 14001. implementarea.2. cum sînt cele descrise în ISO 14001 şi. b.2. • criterii de audit ale sistemului de management de mediu: politici. dacă este aplicabilă. procesele şi resursele pentru elaborarea.

precum şi detalii ale auditurilor precedente. dacă este cazul. 5. d. d. c. auditatului şi clientului. cum sînt detaliile referitoare la activităţile. h. În plus. 108 . i. locul şi împrejurimile auditatului. g. b. formarea echipei de audit ţinînd seama de posibilele conflicte de interese şi obţinerea acordului clientului privind componenţa acesteia. b. determinarea îndeplinirii cerinţelor pentru un audit de mediu.Roluri. recunoaşterea caracterului nerealizabil al unui obiectiv şi raportarea acestui lucru clientului şi auditatului. comunicarea planului final de audit echipei de audit. aşa cum sînt indicate în ISO 14010. se recomandă ca responsabilităţile şi activităţile auditorului şef să includă: a. e.2. consultarea cu clientul şi auditatul. serviciile.ale EMS. în cadrul domeniului auditului şi al planului de audit aprobate de client. Să evalueze EMS al unei organizaţii atunci cînd se doreşte stabilirea unei relaţii contractuale. dirijarea activităţilor echipei de audit în conformitate cu îndrumările din ISO 14010 şi din ISO 14011. f. Să evalueze capacitatea procesului de analiză efectuată de conducerea organizaţiei de a asigura în permanenţă că EMS este adecvat şi eficient. c. de comun acord cu clientul. precum relaţia cu un potenţial furnizor sau un partener de “joint venture”. rezolvarea tuturor problemelor care apar în timpul auditului. Să identifice zonele de îmbunătăţire posibilă în EMS auditat. Să determine dacă EMS auditat a fost implementat corespunzătoar şi menţinut. obţinerea informaţiilor relevante necesare realizării obiectivelor auditului. coordonarea pregătirii documentelor de lucru şi a procedurilor detaliate şi asigurarea informării echipei de audit. produsele. pentru a determina criteriile şi domeniul auditului. j. responsabilităţi şi activităţi Auditor şef Auditorul şef este responsabil de asigurarea conducerii efective şi eficiente şi de finalizare a auditului. cu auditatul şi cu membrii echipei de audit. întocmirea planului de audit.3. e.

aşa cum sînt cele definite în ISO 14012. procesele. planificarea şi executarea sarcinilor care-i revin din domeniul auditului. în mod obiectiv. asigurarea protecţiei documentelor referitoare la audit şi returnarea lor conform acordurilor stabilite. în mod clar şi concis. l. fără întîrziere a oricărei neconformităţi critice constate în timpul auditului. reprezentarea echipei de audit în discuţiile cu auditatul. tipul organizaţiei. pregătirea documentelor de lucru sub îndrumarea auditorului şef. cunoştinţele lingvistice şi competenţa fiecărui membru al echipei de audit. formularea de recomandări pentru îmbunătăţirea EMS. de exemplu. Auditor Se recomandă ca responsabilităţile şi activităţile auditorului să includă: a. calificările. e. respectarea instrucţiunilor auditorului şef şi susţinerea acestuia. efectiv şi eficient. cerinţele clienţilor şi ale organismelor de acreditare şi certificare. în timpul şi după realizarea auditului. Se recomandă să fie luate în considerare următoarele aspecte: a. aducerea la cunoştinţa auditatului. redactarea pentru client a raportului de audit. c. b. colectarea şi analizarea unor dovezi de audit. la termenul convenit în planul de audit. posibilelel conflicte de interese între auditor şi auditat. documentarea fiecărei constatări de audit. Echipa de audit poate să cuprindă şi auditori în formare şi 109 . numărul. c. n. suficiente şi relevante. activităţile sau funcţiile care urmează a fi auditate. dacă există un acord pentru acest lucru în domeniul aditului. f. d. pentru a formula constatările auditului şi a obţine concluziile referitoare la EMS.k. Echipă de audit Se recomandă ca procedeul de alegere a membrilor echipei de audit să confere siguranţa că aceştia posedă experienţa şi competenţa necesare realizării auditului. colaborarea la redactarea raportului auditului. g. b. e. d. m. înainte.

f. e. g. informaţiile şi înregistrările corespunzătoare la solicitarea auditorilor. aprobarea criteriilor de audit al EMS. alegerea auditorului şef sau a organizaţiei auditoare şi. punerea la dispoziţia echipei de audit a mijloacelor necesare pentru a asigura o desfăşurarea eficientă şi efectivă a auditului. aşa cum este necesar. d. h. b.experţi tehnici care sînt acceptaţi de client. definirea obiectivelor auditului. b. pentru a permite realizarea auditului. personalul aferent. determinarea necesităţii auditului. aprobarea planului de audit. informarea personalului propriu asupra obiectivelor şi domeniului auditului. aprobarea componenţei echipei de audit. e. i. d. cu excepţia cazului în care clientul se opune în mod expres. de auditat şi de auditorul şef. c. Client Se recomandă ca responsabilităţile şi activităţile clientului să cuprindă: a. primirea raportului de audit şi stabilirea difuzării acestuia. contactarea auditatului pentru obţinerea cooperării sale integrale şi pentru iniţierea procesului de audit. consultarea cu auditorul şef pentru determinarea domeniului auditului. f. desemnarea personalului responsabil şi competent care să însoţească membrii echipei de audit pentru a-i îndruma la faţa locului şi a se asigura că aceştia sînt conştienţi de aspectele referitoare la sănătate şi securitate şi la alte cerinţe corespunzătoare. cooperarea cu echipa de audit în vederea atingerii obiectivelor auditului. permiterea accesului la instalaţiile. primirea unui exemplar al raportului de audit. dacă este cazul. c. 110 . asigurarea echipei de audit cu autoritatea corespunzătoare şi cu resurse. Auditat Se recomandă ca responsabilităţile şi activităţile auditatului să cuprindă: a.

se recomandă informarea clientului. e. referitoare la EMS al auditatului.Pregătirea auditului Planul de audit Se recomandă întomirea unui plan de audit flexibil. identificarea unităţilor funcţionale şi organizaţionale care urmează să fie auditate. dacă sînt aplicabile: a. precum declaraţiile privind politica de mediu. se recomandă ca auditorul şef să analizeze documentaţia organizaţiei. Se recomandă ca planul de audit să includă.2. obiectivele şi domeniul auditului. programele. identificarea acelor elemente ale EMS al auditatului care au prioritate în audit. Iniţierea auditului Domeniul auditului Domeniul auditului descrie extinderea şi limitele auditului.3. înregistrările sau manualele care permit îndeplinirea cerinţelor EMS. 5. precizînd de exemplu. care sînt 111 . de obicei. importante. identificarea funcţiilor şi/sau a persoanelor din cadrul organizaţiei auditate care au responsabilităţi directe. f. Dacă se constată că documentaţia nu corespunde necesităţilor auditului. Pentru aceasta.1. ca auditatul să fie consultat atunci cînd se determină domeniul auditului.5. pentru a permite schimbări în funcţie de informaţiile colectate în cursul auditului şi pentru a permite utilizarea eficientă a resurselor. activităţile organizaţiei. precum şi modul de raportare. d.3. Se recomandă ca resursele agajate pentru realizarea auditului să fie suficiente pentru acoperirea domeniului stabilit. b. Orice modificare ulterioară a domeniului auditului necesită un acord între client şi auditorul şef. Nu se recomandă să se investească resurse suplimentare înainte de a primi alte instrucţiuni de la client. locul. criteriile de audit. se recomandă utilizarea tuturor informaţiilor relevante referitoare la organizaţia auditată. c. Se recomandă. Analiza preliminară a documentaţiei La începutul procesului de audit.3. procedurile pentru auditarea elementelor EMS. Realizarea auditului EMS 5. Domeniul auditului se stabileşte de client şi auditorul şef.

g. Documente de lucru Documentele de lucru necesare pentru a uşura investigaţiile auditorului pot cuprinde: a. perioada şi durata pevăzute pentru principalele activităţi ale auditului. structura şi conţinutul raportului de audit. k. Se recomandă ca planul de audit să fie comunicat clientului. În timpul auditului. Se recomandă să se ajungă la o înţelegere între auditorul şef. programul reuniunilor care urmează să aibă loc cu conducerea auditatului. formulare pentru consemnarea dovezilor şi a constatărilor auditului. limbile folosite pentru efectuarea şi raportarea auditului. auditat şi client. data prevăzută pentru finalizare şi difuzarea raportului. h. Dacă auditatul are de formulat obiectii asupra oricărei prevederi din planul de audit. o. Se recomandă analizarea şi aprobarea acestui plan de către client. se recomandă ca fiecărui membru al echipei de audit să i se atribuie elemente. m. datele şi locurile unde urmează să fie efectuat auditul. funcţii sau activităţi specifice ale EMS de auditat şi să fie instruit asupra procedurii de audit care trebuie urmate. membrilor echipei de audit şi auditatului. audit Atribuirea responsabilităţilor în cadrul echipei de În funcţie de necesităţi. cerinţele pentru păstrarea documentelor. auditorul şef poate face modificări în atribuirea responsabilităţor pentru a asigura realizarea obiectivelor auditului în condiţii optime.adecvate organizaţiei auditate. l. i. Se recomandă ca auditorul şef să atribuie responsabilităţile prin consultarea cu membrii echipei de audit. j. identificarea membrilor echipei de audit. pînă la finalizarea auditului. n. Orice plan de audit revizuit trebuie să fie aprobat de părţile interesate înainte sau în timpul efectuării auditului. înainte de a începe efectuarea auditului. aceste obiecţii trebuie aduse la cunoştinţa auditorului şef. formatul. documentele care conţin informaţii confidenţiale sau care se referă la proprietatea industrială este indicat să fie protejate în mod adecvat de către membrii echipei 112 . cerinţele de confidenţialitate. identificarea documentelor de referinţă.

Încurajarea participării active a auditatului. Se recomandă ca neconformităţilor faţă de criteriile de 113 .3. Prezentarea unui sumar al metodelor şi procedurilor care vor fi utilizate pentru efectuarea auditului. Dovezile de audit se recomandă să fie colectate în nuimăr suficient. Confirmarea punerii la dispoziţie a resurselor şi a ecipamentelor necesare ecipei de audit.3. d. Scopul acestei reuniuni este: a. astfel încît să permită verificarea conformităţii EMS al auditatului cu criteriile de audit al EMS. Stabilirea modurilor oficiale de comunicare între echipa de audit şi auditat. domeniul şi criteriile auditului. b. g. Realizarea auditului . Se recomandă ca dovezile de audit să fie colectate prin interviuri. examinarea documentelor şi observarea activităţilor şi a condiţiilor. h. documentle care conţin informaţii confidenţiale sau care se referă la proprietatea industrială este indicat să fie protejate în mod adecvat de către membrii echipei de audit. Se recomandă ca documentele de lucru să fie păstrate cel puţin pînă la finalizarea auditului. activităţi şi procese trebuie colectate prin eşantioane corespunzătoare pe parcursul auditului de verificare. proceduri şi liste de verificare utilizate pentru evaluarea elementelor EMS. c. Numai informaţia care este verificabilă poate fi dovadă de audit.de audit. e. Revederea obiectivelor şi a planului de audit şi stabilirea de comun acord a unui program de audit c. Dovezile de audit trebuie înregistrate ca atare. f. Reuniunea de deschidere Se recomandă organizarea unei reuniuni de deschidere. Prezentarea membrilor echipei de audit conducerii auditatului. b. înregistrarea reuniunilor. Revederea procedurilor de urgenţă şi de securitate a locurilor importante pentru echipa de audit. Colectarea dovezilor de audit Informaţiile relevante faţă de obiectivele. Confirmarea datei şi a orei reuniunii de încidere. inclusiv informaţiile referitoare la interfeţele dintre funcţii. 5.

cum sînt observaţiile.audit al EMS să fie înregistrate. Echipa de audit ar trebui să se asigure că aceste constatări ale neconformităţii sînt documentate în mod clar şi precis şi sînt susţinute de dovezi de audit. înregistrările şi rezultatele măsurătorilor existente. se recomandă că membrii echipei de audit să aibă o întîlnire de conducerea auditatului şi cu responsabilii pentru funcţiile auditate. Se recomandă rezolvarea punctelor de dezacord. pe baza faptelor. Se recomandă ca membrii echipei de audit să examineze baza programelor de prelevare a probelor relevante şi a procedurilor care asigură eficienţa controlului calităţii prelevărilor şi a metodelor de măsurare utilizate de auditat ca parte a activităţilor EMS. Se recomandă ca informaţiile obţinute în urma convorbirilor să fie verificate cu alte informaţii ce provin din surse independente. pentru a-i aduce la cunoştinţă toate constatările privind neconformitatea. Constatări ale auditului Se recomandă ca echipa de audit să analizeze toate dovezile auditului pentru a determina neconformitate EMS faţă de criteriile de audit al EMS. Dacă acest lucru este inclus în domeniul stabilit. Reuniunea de închidere După finalizarea etapei de colectare a dovezilor de audit şi înainte de pregătirea raportului de audit. deşi auditatul sau clientul pot totuşi să nu fie de acord cu aceste constatări. înainte de finalizarea raportului de către auditorul şef. Declaraţiilor neverificabile se recomandă să fie înregistrate ca atare. 114 . Deciziile finale privind importanţa şi descrierea constatărilor auditului aparţin auditorului şef. Se recomandă ca toate constatările auditului să se analizeze împreună cu managerul responsabil al auditatului. pot fi documentate. de asemenea. dacă este posibil. Scopul principal al acestei reuniunii este de a prezenta auditatului constatările auditului astfel încît auditatul să obţină o înţelegere clară şi luare la cunoştinţă a acestor constatări pe baze faptice. detaliii ale constatărilor auditului privind conformitatea evitîndu-se însă cu grijă o implicare în asigurări absolute.

5. Conţinutul raportului de audit Se recomandă ca raportul de audit să fie datat şi semnat de către auditorul şef. Se recomandă ca orice schimbare dorită în momentul pregătirii raportului să facă obiectul unui acord între părţile interesate.4. f. i. b.: lista de difuzare a raportului de audit. h. e. concisă şi clară a auditului. cu referinţă la dovezile pe care le susţin. cum ar fi: • conformitatea EMS cu criteriile de audit al EMS. identificarea reprezentanţilor auditatului care au poarticipat la audit. Difuzarea raportului de audit Se recomandă ca auditorl şef să trimită clientului raportul de audit. identificarea membrilor echipei de audit. declaraţie privind natura confidenţială a conţinutului. criteriile convenite şi lista documentelor de referinţă faţă de care a fost realizat auditul. c. conform planului de audit. raportul de audit poate conţine următoarele informaţii: a. • capacitatea procesului de analiză efectuată de conducere de a asigura caracterul adcvat şi eficienţa continuă a EMS. • dacă sistemul este implementat corespunzător şi menţinut. care este responsabil ca acesta să fie exact şi complet. Rapoarte de audit şi păstrarea documentelor Pregătirea raportului de audit Raportul de audit trebuie să furnizeze o înregistrare completă. d. domeniul. • g. Se recomandă ca raportul să conţină constatările auditului şi/sau un rezumat al acestora. Se recomandă să se trimită auditatului o copie a raportului. obiectivele şi planul de audit convenite. Raportul de audit se pregăteşte sub conducerea auditorului şef. Difuzarea raportului de audit ar trebui stabilite de client. durata auditului şi data(ele) la care a fost realizat. identificarea organizaţiei auditate şi a clientului. Se recomandă ca subiectele tratate în raportul de audit să fie cele fixate în planul de audit.3. în afară de cazul în care clientul exclude acest 115 . un rezumat al procesului de audit cuprinzînd dificultăţile concluziile auditului. exactă. întîlnite. În funcţie de acordul dintre auditorul şef şi client.

în mod oficial. Această verificare poate fi parte a unui audit ulterior. după caz. auditorul şef şi auditat. preventive sau de îmbunătăţire. Finalizarea şi eficienţa acţiunilor corective trebuie verifivată. de obicei. echipa de audit şi cei responsabili pentru conducerea programului de audit nu trebuie să dezvăluie conţinutul documentelor. în funcţie de cerinţele aplicabile. cînd este cazul. clientului auditului şi auditatul trebuie să fie informaţi cît mai curînd posibil. Păstrarea documentelor Toate documentelor de lucru. sînt întreprinse de auditat în cadrul perioadei de timp convenite şi nu sînt considerate ca făcînd parte din audit. legale şi contractuale aplicabile. orice informaţii obţinute în perioada auditului sau raportul de audit. oricărei părţi fără acordul explicit al clientului auditului şi. Se recomandă ca raportul de audit să se finalizeze în termenul prevăzut în planul de audit.3. în legătură cu motivele de întîrziere şi să se fixeze o nouă dată de finalizare. se recomandă să fie păstrate conform acordului încheiat între client.lucru. Încheierea auditului Auditul este finalizat atunci cînd toate activităţile defnite în planul de audit au fost îndeplinite. proiectele rapoartelor şi rapoartele finale referitoare la audit. Concluziile auditullui pot indica necesitatea unor acţiuni corective. Astfel de acţiuni. 5. Auditatul trebuie să-l informeze pe clientul auditului referitor la stadiul acestor acţiuni. 116 .5. Documentele referitoare la audit trebuie reţinute sau distruse în baza acordului dintre părţile participante şi în concordanţă cu procedurile programului de audit şi cerinţele reglementate. Orice altă difuzare în exteriorul organizaţiei autitate necesită aprobarea auditatului. Rapoartele de audit sînt proprietate exclusivă a clientului de aceea ar trebui să se respecte caracterul lor confidenţial şi să fie protejate în mod adecvat de către auditor şi de toţi destinatarii raportului. Dacă nu se cere astfel prin lege. se recomandă să se informeze clientul şi auditatul. cu aprobarea auditatului. Dacă este cerută dezvăluirea conţinutului documentelor auditului. Dacă acest lucru nu se poate realiza în intervalul de timp prevăzut.

Criterii utilizate în alegerea membrilor unei echipe de audit. diaconu Simona. 2007 .1. Grigire Florin. Rojanschi Vladimir. Auditul de mediu-note de curs-caiet de seminar. 4. SR EN ISO 14011. 2. 3. Bogdan Măcărescu. Mirela Panaite. 5. Ce conţine un plan de audit. 3. Enumeraţi 4-5 dintre responsabilităţile şi activităţile auditorului. 2. Enumeraţi 4-5 dintre responsabilităţile şi activităţile auditorului şef. 2005. Bran Florina. Ed. 7. Care este scopul reuniunii de deschidere al auditului de EMS. Obiectivele auditului EMS. Fundaţiei României de Mîine. Evaluarea impactului ecologic şi auditul de mediu. Emilian Moşneguţu. 117 . Conţinutul raportului de audit al EMS. 6. 1. Valentin Nedeff.

− Unul de management – de apreciere a succesului atenuării în reducerea impacturilor. Procedura de audit simplă a fost aplicată EIMului unei mine mici de cărbune. Aceste audituri au două obiective: − Unul ştiinţific – de verificare a exactităţii predicţiilor şi de explicare a erorilor astfel încît metodele ce vor fi folosite în viitoarele EIMuri să fie mai valide.1. A treia concluzie. astfel încît să se poată lua decizii mai eficiente referitoare la viitoarele acţiuni de management. în care EPA a folosit pentru prevederea impacturilor o listă de control. Soluţia recomandată este îmbunătăţirea sferei EIM-urilor de proiecte mici. În 1991. Să folosească rezultatele auditurilor pentru a sugera agenţiei (EPA) cum să îmbunătăţească viitoarele sale EIM-uri. Îmbunătăţirea recomandată 118 . Nici aici nu au existat erori serioase. Să elaboreze un procedeu de auditare a programului de EIM al agenţiei în partea centrală de sud a SUA. Este nevoie de o procedură mai simplă care se descrie în cele ce urmează.CAPITOLUL 6 AUDITUL EVALUĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 6. Să testeze procedeul de audit pe EIM-uri reale. Introducere Un audit al evaluării impactului asupra mediului (EIM) evaluează performaneţele (eficienţa) EIM comparînd impactul efectiv cu ceea ce a fost prezis. Procedurile de audit care sînt descrise în gneral în literatură nu sînt prea practice. În urma lucrării efectuate au rezultat trei concluzii prezentate mai jos: Prima concluzie. “Erorile” mărunte din EIM au fost determinate de informaţiile insuficiente cu privire la specificul şi amplasamentul proiectului. unde EPA a elaborat o evaluare de impact detaliată. 3. Agenţia de Protecţie a Mediului a SUA (EPA) a solicitat unei firme de consultanţă: 1. Totuşi măsurile de atenuare nu au fost tratate sistematic. A doua concluzie. 2. Procedura de auditare a fost aplicată şi la EIMul unei mine mari.

2. publicate în literatură. metodele publicate tratează auditul ca pe un experiment ştiinţific. principalele motive sînt prezentate în partea a doua a tabelului 18. Derafin (1989) descrie doar o tentativă de audit ştiinţific şi demonstrează doar cît de dificilă va fi abordarea în realitate. Prima parte a tabelului 18 enumeră elementele procedurale ale unui astfel de audit ştiinţific. o piedică suplimentară este că auditurile care folosesc proceduri recomandate în literatură sînt în mod inerent dificil de întreprins. 6. 119 . Buckley (1989) discută şi el numeroasele obstacole în calea unui audit reuşit. aşa cum arată tabelul 20. s-a elaborat o listă de motive pentru care auditurile ştiinţifice nu sînt practice. EPA 1985). Faptul că auditurile sînt rare este atribuit adesea problemelor instituţionale: auditurile nu sînt impuse de lege şi de obicei nu sînt finanţate. Ca o parte a lucrării comandate de EPA. printre care şi un protocol de monitorizare a succesului atenuării. nu folosesc abordarea ştiinţifică (de ex. Este de remarcat că puţinele audituri de EIM realizate. Aproape fără excepţie.comportă modificări ale structurii EIM pentru a îmbunătăţi măsurile de atenuare. Cei mai mulţi autori au recunoscut existenţa unor dificultăţi în calea atingerii idealului ştiinţific. Caracteristici ale metodelor de audit de EIM Există o amplă literatură referitoare la auditurile de EIM. Totuşi.

riguroase şi/sau a face testări statistice. aceasta poate însemna că unele predicţii importante nu sînt verificate. • În cazul multor impacturi. autorul s-a bazat pe cei 25 de ani de practică în materie de EIM şi pe cunoaşterea lucrărilor altor experţi în domeniul EIM. în mod obişnuit nu sînt abordate de un audit ştiinţific. • Impacturile cumulative nu pot fi evaluate cu uşurinţă prin auditarea unui singur proiect şi de aceea. • Predicţii sub formă de ipoteze nule cantitative formulate în termeni de întindere spaţialăşi temporală. Principiile unei proceduri de auditare În vederea elaborării pentru EPA a unei proceduri de audit mai practice. • Predicţiile din EIM nu sînt făcute în vederea unei prognoze precise ci pentru a permite comparaţii de compromis între variante şi ca urmare rareori se impune ca ele să fie riguroase din punct de vedere ştiinţific şi precise din punct de vedere cantitativ. • În principiu trebuie monitorizate toate predicţiile de impact probabile. descrirea proiectului este adesea incompletă şi sînt puţine proiectele care sînt executate şi exploatate exact aşa cum au fost proiectate. • Testarea ipotezelor nule prin comparaţii statistice riguroase ale datelor de după realizarea proiectului cu datele situaţiei de fond şi a datelor din zona/zonele proiectului cu datele din zona/zonele de referinţă. • Desemnarea locurilor de referinţă sau a punctelor de control experimentale pentru colectarea curentă a datelor.Tabelul 20 Caracteristicile auditurilor ştiinţifice de EIM Elemente ale unui auditştiinţific • Un inventar cantitativ extensiv al condiţiilor (situaţia de fond) dinainte de proiect. Probleme ale auditurilor ştiinţifice • De obicei proiectele sînt prea complexe pentru a fi tratate în mod eficient ca experimente de mediu. limitările metodelor de predicţie ale EIM restrîng capacitatea de a specifica ipoteze nule. studiile ştiinţifice sau 120 . probabilitate şi semnificaţie a impacturilor. timp (moment) de apariţie. Această experienţă arată că profesioniştii din domeniul EIM află despre erori atunci cînd plîngerile cetăţenilor. • diferenţă între impacturile prezise şi cele efective poate să reflecte abordarea folosită în EIM ca şi atunci cînd se folosesc ipoteze de cazul cel mai nefavorabil pentru a supraevalua în mod deliberat efectele negative aşteptate ale proiectului. • În momentul efectuării unei EIM. ceea ce nu este posibil în practică.

121 . cheia auditului neconvenţional este că se bazează pe rapoarte sau observaţii asupra impacturilor efective ulterioare realizării unui proiect şi confruntă acele impacturi cu predicţiile EIM.monitorizarea legată de reglementare dezvăluie un impact negativ care s-a produs efectiv. Comparaţia este prezentată în tabelul 21. Auditurile neconvenţionale sînt cu “impacturi ulterioare”: ele pot fi începute oricînd după realizarea efectivă a proiectului şi se concentrează pe ceea ce se constată că s-a întîmplat în realitate în zona proiectulu. dar care a fost subestimat (sau n-a fost prezis deloc). O etapă în conceperea unei proceduri simple a constat în înşiruirea principalelor elemente ale procesului neconvenţional care a funcţionat în realitate şi apoi în compararea sa cu auditul ştiinţific ideal care n-a funcţionat. Din tabelul 21 s-a tras concluzia că. Faptul că auditurile neconvenţionale se ocupă cu impacturi selectate post-factum face ca aceste audituri să fie mai practice. În contrast cu aceasta. auditul ştiinţific încearcă să stabilească un program complex de monitorizare înainte de realizarea proiectului. Procedeul neconvenţional de a afla greşelile este un tip de audit pentru EIM. Procedura descrisă aici foloseşte pur şi simplu conceptele de bază ale metodei neconvenţionale făcînd-o mai structurată. Auditurile ştiinţifice pot fi calificate “predicţiile în prim plan” pentru că întregul concept de audit este elaborat în momentul în care documentul EIM îşi face predicţiile sale. Limitarea acestei proceduri neconvenţionale de audit este că ea nu este nici cuprinzătoare nici sistematică. Aceşti profesionişti au grijă să evite repetarea unor astfel de greşeli.

ca ipoteze nule. Este disponibil amplasamentul de referinţă Tehnicile statistice sînt folosite rareori. în acelaşi mod ca un experiment ştiinţific care concepe monitorizarea pentru a testa ipoteze. Structurat după principiul “predicţiile în prim plan”.Tabelul nr. Pentru rigoarea ştiinţifică a metodei sînt importante amplasamentele de control (neafectate de proiect). Se concentrează pe identificarea erorilor din predicţiile EIM Programul de EIM profită pentru că experţii învaţă din greşelile anterioare. Procedura de audit cuprinde nouă etape care sînt expuse în tabelul 22. Se cioncentrează pe îmbunătăţirea înţelegerii legăturilor reale cauzăefect. Etapele sînt explicate în cele ce urmează în contextul a două studii de caz. Studiază numai impacturile efective sau probabile Studiile se bazează pe observaţii uşor accesibile. Studiile au nevoie de datele situaţiei de fond şi stabilirea de protocoale experimentale de anticipare a impacturilor. Poate fi privit ca orientat pe “impacturi ulterioare” pentru că vizează impacturi efective raportate înainte de a privi la predicţiile EIM. 122 . Studiază toate impacturile prezise sau subsetul predeterminat de astfel de impacturi. Programul de EIM profită pentru că are loc o evoluţie a ştiinţei predicţiei impactului asupra mediului.21 Compararea procedurilor de audit Auditul neconvenţional (practic) Auditul ştiinţific (ideal) Începe cu observarea efectelor Începe cu predicţiile EIM formulate reale ale proiectului. Tehnicile statitice constituie miezul metodei.

3. În fiecare dintre cazuri. acestea cuprind impacturile la care însăşi EIM a menţionat incertitudinea şi impacturile prezise prin metode îndoielnice. Tabelul 22 Cele nouă etape ale unui audit de EIM Etapa Descrierea 1. 123 . EPA a folosit pentru evaluarea impacturilor o simplă listă de control şi a ajuns la “constatarea unor impacturi nesemnfiicative”. administraţii locale şi grupuri de cetăţeni care sînt familiarizaţi direct cu efectele proiectelor alese sau aletele similare. Acesta a constituit un test asupra utilităţii procedurii de audit şi în acelaşi timp a asigurat un audit asupra unei anumite EIM. Identificarea impacturilor Se cercetează literatura şi se probabile ale proiectului stabilesc relaţii extinse cu experţii de la agenţii. Alegerea proiectului de auditat Se concentrează studiul şi se limitează costurile alegînd cîteva proiecte reprezentative care au funcţionat destul timp pentru a fi produs impacturi efective şi pentru care există cel puţin cîteva informaţii asupra perioadei ulterioare realizării proiectului. În tabelul 20 au fost prezentate etapele pentru auditarea unui exemplu dintre aceste EIMuri.3. Această etapă asigură linia generală a aspectelor ce vor fi examinate în audit. predicţie sau insuccese de atenuare. Nevoia de a îmbunătăţi domeniul pentru EIM-urile de proiecte mici În ultimii 10 ani EPA a întocmit o sumă de rapoarte de EIM pentru mine mici de cărbune cu exploatare la suprafaţă din partea de răsărit a statului Oklahoma. 2. Analiza iniţială pentru a Se analizează EIM pentru a determina dacă EIM ar fi putut identifica erorile posibile de prezice incorect impacturile.6.

Se folosesc metodele din tabelul 21 pentru a determina ce s-a întîmplat de fapt în zona proiectului.4. 5. Se explică de ce o predicţie nu a fost corectă. Rezultatele auditului se folosesc pentru modificarea procesului de EIM folosit în lucrările ulterioare. Se elaborează un plan de studiu detaliat pentru evaluarea fiecărui impact prioritar. 7. metodele de prognoză neadecvate şi/sau proasta utilizare a unor date şi metode bune. Identificarea impacturilor efective ale proiectului. Etapele 8/9 se aplică erorilor identificate în etapa 7. Impacturile alese pe baza: magnitudinii erorii aparente (mai ales subevaluării ale impacturilor pentru programele agenţiei. Ipoteza nulă este că EIM este presupusă corectă atîta vreme cît nu este în mod clar eronată. 8. Determinarea cauzelor erorii. Alte surse de erori sînt datele necorespunzătoare. 9. Erorile nu pot proveni din cauza limitării sferei EIM precum şi din modificarea proiectului după elaborarea EIM. Compararea impacturilor efective cu cele prezise. Aceasta necesită de obicei să se determine de ce s-a produs un impact (analiza cauzăefect). erorile majore pot necesita o instruire specială. Se face o evaluare a EIM pentru a stabili dacă a intervenit o eroare. Erorile neînsemnate pot fi corectateprintr-o conştiinciozitate mai mare a practicanţilor. gradului de controversă publică şi/sau incertitudine ştiinţifică. 124 . uşurinţei studierii). Pregătirea protocoalelor pentru investigarea de teren. 6. Stabilirea ordinii de prioritate a impacturilor pentru investigaţia ulterioară. o nouă clasificare şi/sau noi cercetări. inclusiv identificarea corelaţiilor cauză-efect care ar putea explica impacturile efective. Aplicarea învăţămintelor rezultate.

Etapa 1: Alegerea proiectului. Pe baza listei de control a EIM. lixivianţ i 5.I R. segmentate de mici pîraie cu vegetaţie de mal. păşune. Detonaţ ii care provoacă disconfort sau daune în zone învecinate 3.R. Lista impacturilor este suficient de întinsă pentru a acoperi o gamă largă de efecte asupra mediului. Mai multe impacturi pot fi semnificative în lipsa unei proiectări.M I. deteriorare 4. Tabelul 23 Categorii de impact şi metode de auditare la o mină de cărbune Metoda Categoria de impact de auditare Impacturi ale activităţilor de exploatare efecte în afara amplasamentului 1.I I. exploatări şi conduceri corespunză toare. aglomeră ri. Etapa 2: Identificarea impacturilor.I.S O. praf. Toate categoriile de impact din tabelul 23 sînt rezultate directe ale construcţiei şi exploatării. Utilaje din amplasament care produc praf ş i zgomot în zone învecinate 2. praf. cu efecte pe termen lung asupra folosirii terenului şi asupra habitatelor. dar destul de scurtă pentru a face ca auditarea să fie practică. Proiectul a fost ales pentru că era tipic pentru minele supuse EIM-urilor şi pentru că .O. Gropi pentru gunoaie care exercită atracţ ie în afara amplasamentului pentru animale.R 125 . Transporturi care produc zgomot. care produc zgomot. a consultării cu experţi şi a trecerii în revistă a literaturii de specialitate au fost identificate douăzeci de impacturi reprezentative.R. Auditarea impacturilor secundare şi indirecte ale unui proiect ar fi foarte dificilă şi este puţin să fie făcută . Categoriile de impact sînt prezentate în tabelul 23.I. oameni O.S. Depozită ri (basculă ri) în afara amplasamentului. Proiectul ales pentru audit a fost o mină mică (500 ha) situată într-o zonă cu pantă lină caracterizată prin teren împădurit. cuprindea atît excavaţii active – cu impacturi legate de exploatarea minei – cît şi excavaţii părăsite. în afara cazului că auditul are ca scop explicit evaluarea unor astfel de impacturi.

calităţii apei. S – măsurători de teren/recoltări/testări.S M.A.A M. Analiza din etapa 3 pentru respectivul proiect nu a indicat în vreun fel sau altul dacă predicţiile EPA au fost corecte.P.A. E – baze de date de mediu. Deci s-a decis ca auditul să se concentreze pe determinarea succesului atenuării.M R. Etapa 3: Analiza iniţială.S O.R. 126 . Evacuarea de poluanţi în afara reglementărilor 3. Aruncare de solvent/lubrifianţi în gropi 5.I O.R O.I. I – interviuri cu experţi. Pentru multe dintre categoriile de impact enumerate în tabelul 23.S S. O observarea generală a amplasamentului.S. Impact cu efect de secare a apei din puţ uri private Impacturi ale exploatării asupra hidrologiei. vecini.P. Perturbarea unor resurse cheie Impacturi legate de reabilitarea zoneişi efecte după încheierea activităţilor proiectului 1. Crearea de habitate de sedimente în lacuri sau iazuri M. Înrăutăţirea calităţii scurgerilor pluviale 5. Modificări ale tipului şi calităţii habitatului din amplasament 6.E.O.P. aport de aluviuni) 3. Restaurarea productivităţii vegetale 2. terenurilor 1.M M.M.P.P I. Calitatea generală a apei 2.O. Evacuarea de sedimente 4. Eroziune şi sedimentare (brăzdare. Perturbarea unor habitate cheie 6.R.P M. De aceea nici unul dintre impactele enumerate în tabelul 23 nu a fost eliminat din studiile ulterioare. predicţia EPA de “nesemnificativ” s-a bazat pe aprecierea că măsurile de atenuare propuse de compania minieră vor fi eficiente.S Notă: Metodele sînt enumerate într-o ordine generală de prioritate. M – automonitorizare efectuate de operatorul proiectului. Modificări în folosinţa terenurilor.I.I O. Modificări ale calităţii apelor subterane 4. R – evidenţe ale agenţiei de supraveghere. alimentării cu apă. P – interpretarea fotografiilor.S M.M O.S. a valorii proprietăţilor şi/sau a impozitelor 8. Modificări în aval ale habitatelor legate de cursurile de apă 7.6.S E. Coduri pentru metodele de audit: A – analog cu alt amplasament.

cu oficialităţile locale şi cu vecinii. Evaluarea impactului efectiv produs de mină este rezumată în tabelul 24. în practică s-a dovedit posibilă evaluarea EIM cu privire la toate impacturile cuprinse în tabelul 23. Etapa 6: Documentarea impactului. • Interpretarea fotografiilor aeriene disponibile. folosind ca aparat de măsură a zgomotului portabil. • Interviuri cu personalul de reglementare. • Analiza dosarelor de reglementare şi a bazelor de date de mediu în special a celor ale Departamentului Minelor din statul Oklahoma. • Analiza datelor de auto-monitorizare ale operatorului minei. O etapă importantă a metodologiei a constat în alegerea tehnicilor de teren şi a amplasamentelor şi în elaborarea unui plan detaliat de studiu în teren. 127 . ale zonei proiectului. • Efectuarea de măsurători de teren. îndeosebi evidenţele privind calitatea apelor de suprafaţă şi nivelele apelor subterane. adică ca analogi de zone care au fost supuse impactuluii şi respectiv nesupuse impactului. Impacturile cărora li s-a atribuit cea mai înaltă prioritate pentru auditare au fost cele legate de restaurarea zonei miniere.Etapa 4: Stabilirea ordinii de prioritate a impacturilor. cît şi zonele neperturbate de minerit au fost folosite ca “martori”. Volumul efortului necesar chiar pentru acest nivel relativ simplu de lucrări de teren a fost de ordinul a 500 ore om. Etapa 5: Elaborarea protocoalelor pentru investigarea în teren. Scopul stabilirii priorităţilor a fost de a concentra resursele (fondurile) limitate ale echipei de audit. o trusă de teren pentru analize chimice şi un aparat de bioevaluare rapidă. În plus. Metodele de evaluare a impactului sînt specificate în tabelul 21 şi cuprind: • Observarea condiţiilor din şi de lîngă mină în cursul unei deplasări în teren a 4 persoane timp de 3 zile. Totuşi. cel mai important factor pentru succesul atenuării. zonele învecinate în care s-a practicat mineritul în trecut.

un impact minor negativ asupra productivităţii agricole şi a evaluării impozitelor (nr. Impacturile efective ale proiectului au fost foarte mici. S-au observat efecte minore dar cauzele nu au putut fi stabilite. Praf/zgomot de la utilaje 2. dar nu şi în cazul proiectului. 128 . mina de cărbune din Oklahoma “nu a avut impacturi semnificative”. • Pentru multe dintre impacturi s-a considerat că atenuarea este mai eficientă decît s-a dovedit în realitate. Gropi care atrag neplăceri 6. Secarea puţurilor particulare Impactul identificat folosind metodele enumerate în tabelul 23 S-a observat un impact minor S-a constatat disconfort. ceea ce este rezultatul inevitabil al mineritului la zi aşa cum este practicat în zonă (articolul 17 în tabelul 24). • Impacturile cumulative nu li s-a acordat suficientă atenţie (aceasta este o problemă obişnuită la EIM). Tabelul 24 Categorii de impact identificate de auditul minei de cărbune Categoria de impact din tabelul 23 1. Etapa 8: Determinarea cauzelor erorii. traficului şi a detonărilor (articolele 1-3 din tabelul 24). dar nu şi în cazul proiectului. De aceea. aceste diferenţe minore dintre predicţii şi efectele reale nu schimbă concluziile de bază ale analizei de impact în mod particulare. Au fost observate pentru alte mine din zonă. Praf de la transport 4. EPA nu a putut dedica mult timp şi efort (financiar) pentru EIM şi ca urmare.Etapa 7: Compararea cu raportul EIM. 19 din tabelul 24) şi pierderea cumulativă negativă a habitatului de vieţuitoare sălbatice. Detonări disconfort/daune 3. Acestea cuprindeau: impacturi măsurate la vecini din cauza prafului. au existat puţine investigaţii specifice proiectului pentru a identifica impacturile legate de amplasament sau proiectarea minei. Au fost constatate o serie de impacturi care s-au fost prezise în EIM. Impact provenit de la depozitare în afara amplasamentului 5. S-a observat un impact minor. zgomotului. La erorile de predicţie identificate de audit au contribuit trei factori: • Întrucît proiectul evaluat a fost foarte mic. Au fost observate pentru alte mine din zonă. Revendicările de pagube nu pot fi dovedite.

Perturbarea habitatelor cheie 12. Proiectul a distrus întinderi mici din ambele habitate. S-a observat Solul a fost perturbat de minerit S-a făcut la nivelul impus de reglementări. Aruncarea de deşeuri în gropi 11. 129 . Modificări ale tipului de habitat S-au observat efecte minore dar care ar putea fi provocate de alte mine din bazinul hidrografic. Evacuarea de poluanţi nereglementaţi 9. Restaurarea productivităţii 14. Eroziune şi sedimentare 15. Perturbarea resurselor cheie 13. Conform proiectului acest impact trebuia să aibă loc dar nu s-a produs deoarece modul de evacuare propus a fost interzis prin reglementări adoptate după elaborarea EIM. dar nu la acelea dinaintea exploatării miniere. 18. Reabilitarea a îndeplinit toate cerinţele reglementării federale dar aceste reglementări nu impun restaurarea habitatului de viaţă sălbatică de la mare altitudine şi nici a habitatului complet funcţional de zone de mal. Înrăutăţirea calităţii scurgerilor pluviale 17. S-au observat efecte minore Nu s-au observat impacturi Nu s-au observat impacturi Impact pe termen lung provocat de reabilitarea “păşune îmbunătăţită”. Calitatea generală a apelor 8.7. Evacuareea de sedimente 10. Modificărea calităţii apelor subterane 16. Acest impact s-a cumulat cu acela produs de alte mine din zonă. Modificări ale habitatelor de rîu S-au observat efecte minore care ar putea fi provocate de alte mine din bazinul hidrografic. Nu s-au observat S-au observat efecte minore.

Nu a fost suficientă o listă de control în care impacturile să fie apreciate ca nesemnificative doar pentru că a fost identificată o măsură de atenuare. această măsură de atenuare ar putea fi mai funcţională. Auditurile de EIM reprezintă un instrument de creare a unei evidenţe privind măsurile de atenuare pe care se poate conta. Crearea de habitate în iazuri Etapa 9: Aplicarea experienţei dobîndite. 20. De exemplu succesul atenuării poate fi presupus dacă titularul/operatorul proiectului are o bună reputaţie în obţinerea de atenuări adecvate.19. O a doua lecţie se referă la atenuare. Pe baza auditării limitate a altor EIM pentru proiecte mici de mine. De aceea se recomandă extinderea procesului de stabilire a sferei în cazul proiectelor mici. folosind măsuri similare în proiecte şi medii similare şi dacă există o bază de reglementare sau de alt fel care să asigure că atenuarea va fi implementată. Aceasta a condus la o mică reducere a impozitului impus de administraţia locală în comparaţie cu alte terenuri de păşunat. studiul de caz de EIM nu a fost singurul exemplu în care aspectele specifice amplasamentului nu au fost caracterizate deplin. pentru a asigura o mai bună înţelegere a condiţiilor specifice proiectului. O lecţie importantă a acestui audit se referă la sfera proiectului. Modificări ale folosinţei terenurilor Terenurile recuperate prezentau un potenţial mai mic de productivitate agricolă decît terenurile care a fost defrişate dar n-au fost exploatate minier. O apreciere de “nesemnificativ” necesită o bază afirmativă pentru a conchide că atenuarea va fi eficientă. Se recomandă dimpotrivă ca atunci cînd lista de control indică unele impacturi (cum ar fi modificările de habitat). 130 . Cu o mai bună planificare. cel puţin unele să fie categorisite ca fiind semnificative în lipsa dovezilor contrarii.

auditul s-a limitat la un singur impact – pierderea de habitate acvative provocată atunci cînd excavaţiile miniere au pătruns în cursuri de apă. Un al doilea audit a fost realizat pentru o mină de cărbune mare şi pentru complexul aferent de termocentrală în estul statului Texas. În plus compania minieră a organizat un control experimental sub forma unor perechi de bazine hidrografice. prezentate mai sus. Concluzii EIM-urile trebuie îmbunătăţite în ceea ce priveşte atenuarea. “ ipoteza este că terenurile exploatate minier au fost restaurate la următoarele condiţii”. Metodele de auditare au constat din: discuţii cu o reţea de experţi în EIM. zone de infiltrare şi zone umede. 131 . Auditul a cuprins toate etapele prezentate în tabelul 20 dar în cele de faţă discuţia se mărgineşte la rezultatele care extind substanţial constatările primului audit. unde EPA a elaborat o EIM la scară tehnică.6. Pentru că proiectul era atît de mare. interviuri cu agenţia. date deţinute de compania minieră care au fost culese în conformitate cu autorizaţia de evaluare emisă de EPA pe baza Legii apei curate (Clean Water Act). condiţiile au fost formulate relativ detaliat conform descrierii din EIM a stării existente a mediului. şi analiza datelor privind calitatea apelor. Aceste date au fost folosite în audit. adunînd totodată date de monitorizare a calităţii apei pe intervale de timp la o serie de staţii din cadrul acestor bazine şi din altă parte. Predicţiile din EIM refertoare la impacturile asupra habitatelor acvatice au fost reformulate ca ipoteze nule care caracterizează succesul aşteptat al atenuărilor. bioevaluări rapide ale macronevertebratelor bentice în locuri în care însăşi compania minieră a făcut anterior bioevaluări rapide. Etapele 2-4: identificarea/prioritizare impact.. De exemplu o afirmaţie din EIM în sensul că “terenurile vor fi restaurate la condiţiile dinaintea exploatării miniere” a fost reformulată în sensul că….3. Etapa 5: Protocoale de teren. deşi valoarea lor a fost limitată pentru că în multe cazuri staţiile de urmărire a calităţii apei nu se aflau în aceleaşi amplasamente ca şi locurile unde compania a făcut studii bentice.

Impactele generale negative asupra calităţii apei şi asupra habitatului acvatic a avut loc aşa cum au fost prezise în EIM. Protocolul cuprinde următoarele elemente: • EIM trebuie să conţină o “listă de angajamente” care rezumă toate propunerile de atenuare a impactului şi care precizează organizaţiile responsabile pentru implementarea şi reglarea fiecărei propuneri. De exemplu. Totuşi auditul a constatat că deşi atenuarea a satisfăcut cerinţele stabilite în reglementările în vigoare. Un alt exemplu. Pentru raportare se poate folosi un formular standardizat care se bazează pe cerinţele extensive deja existente pentru monitorizarea evacuărilor de apă şi a altor 132 . De fapt. A fost elaborat un protocol de urmărire a reabilitării bazat pe informaţii despre modul în care diverse agenţii au fost implicate în reabilitări în amplasamentul proiectului. EIM-ul a greşit probabil caracterizînd impactele asupra habitatelor ca fiind “pe termen scurt”. Etapa 9: Învăţăminte. succesul restaurării (dacă ar fi deplin) ar necesita multe decenii şi este mai bine să fie socotit un impact “pe termen lung”. reglementărilor şi politicilor existente. EIM-rile ar fi mult îmbunătăţite dacă ar cuprinde o descriere extinsă asupra reabilitării pentru a explica cu detalii măsurile şi pentru a documenta rolul diverselor agenţii în asigurarea publicului că reabilitarea va avea loc aşa cum a fost planificată. predicţia că “şenalele cursurilor de apă au fost restaurate cu succes la formele de teren existente înainte de minerit” a fost înlăturată pentru că şenalele care au fost restaurate în conformitate cu standardele de reglementare pentru transportul unui anumit debit. motivele pentru care se prevede că va reuşi şi consecinţele în caz de eşec. • În cadrul legislaţiei. Cea mai importantă lecţie desprinsă din acest audit a fost aprecierea suplimentară că multe dintre predicţiile EIM presupun implementarea şi succesul măsurilor de reabilitare. nu prezentau variabilitatea geomorfologică şi diversitatea ecologică a şenalelor naturale. ea nu a îndeplinit toate predicţiile fixate în EIM. Unul din scopurile principale ale auditurilor de EIM este de a determina succesul reabilitării. sponsorul proiectului va fi obligat să raporteze formal cu privire la succesul (sau eşecul) atenuării impactului. În acest scop.Etapele 6-8: Rezultatele auditului. Lista trebuie să cuprindă detalii cu privire la reabilitarea care urmează să fie realizată.

Discutaţi două dintre cele nouă etape ale unui audit de EIM. Ce se înţelege prin procesul de audit de EIM. nr. • Auditurile de EIM viitoare trebuie să se concentreze pe eficienţa măsurilor de atenuare a impactelor asupra mediului (reabilitare). 1. 2. 3. 1997. în sensul realizării beneficiilor prezise în procesul de EIM. agenţia de supravegere corespunzătoare trebuie să analizeze periodic măsura în care atenuarea a fost reuşită sau nu.efecte asupra mediului. 4. Care sînt caracteristicile principale ale unui audit neconvenţional (practic). 2. 133 . • Agenţiile care au responsabilităţi pentru reabilitare în legătură cu un anumit proiect. 1. Eco-Management and Auditing 4. vor crea o reţea care va permite să împărtăşească informaţii şi să-şi coordoneze urmărirea atenuării impactului. Care sînt caracteristicile principale ale unui audit ştiinţific (ideal). Cel puţin în cazul unor impacte şi proiecte.

Ideal. În realitate. Prevenirea este de obicei în contradicţie cu controlul sau remedierea. implementarea tehnologiilor curate şi dotarea cu echipamente dintre cele mai performante. chiar dacă este sau nu reglementat prin legislaţia de mediu. 134 . unităţile producătoare de bunuri ar trebui să genereze zero deşeuri. dar acest nu înseamnă că eliminăm deşeurile sau poluarea. prevenirea poluării prin minimizarea emisiilor generate şi utilizarea tehnologiilor mai curate este mult mai costisitoare decît metodele tradiţionale de control al poluării.CAPITOLUL 7 AUDITUL DE PREVENIRE A POLUĂRII 7. Aplicarea conceptul de "prevenire a poluării" poate asigura creşterea eficienţei unei firme. Conceptul de prevenire a poluării Prevenirea poluării presupune diminuarea eforturilor privitor la tratarea şi îndepărtarea emisiilor şi multiplicarea preocupărilor pentru reducerea şi eliminarea produselor nedorite acţionîndu-se asupra însuşi procesului de producere. În mod simplist. pe de altă parte ne dă posibilitatea să controlăm defectele. Ceea ce plăteşte clientul este produsul.1. asigură protecţia resurselor naturale necesare producţiei şi face posibilă creşterea resurselor financiare necesare dezvoltării economice. la modificări majore precum înlocuirea substanţelor toxice. Prevenirea reprezintă acţiunea prin care se iau măsuri anticipative contra ceva posibil sau probabil. putem să şi prevenim defectele. Prevenirea poluării se aplică oricărui proces producător de bunuri şi variază de la modificări minore ale operaţiilor şi practicilor de bună gospodărire. iar cu ceea ce rămîne unitatea înseamnă deşeu. industria încearcă să reducă cantitatea de deşeuri generate în procesul de producere deoarece acestea reprezintă o utilizare ineficientă a resurselor şi aşa insuficiente. toate ieşire dintr-o unitate producătoare pot fi împărţite în două categorii: produs sau deşeu. În mare. Inspecţia. Dacă realizăm produse de calitate.

poluanţi sau contaminanţi. Principalele obiective ale auditurilor de mediu sînt de a aprecia gradul în care o tehnologie aplicată într-o întreprindere sau bunurile rezultate. sau de deşeu contaminant. Din acest punct de vedere termenul "audit de mediu" poate avea o conotaţie negativă pentru industrie şi în special pentru unităţile mici şi mijlocii. şi de a face recomandări care vor aduce întreprinderea în conformitate cu standardele de mediu. realizată prin activităţi care promovează.De aici. cu toate acestea cei doi termeni nu trebuie confundaţi. în multe cazuri este mai laborios pentru industrie să prevină poluarea decît să o controleze. calitatea. Tehnologie Curată. Auditul de prevenire a poluării Auditul de prevenire a poluării reprezintă un concept care a evoluat din conceptul de "audit de mediu". Motivul pe baza căreia se face o astfel 135 . inspecţia şi prevenirea sînt concepte şi termeni cheie în implementarea practicilor de prevenire a poluării. folosit încă de acum două decenii. Reducerea Deşeurilor. tratat sau depozitat. poluanţi.2. Cu alte cuvinte. Se poate spune că: "un gram de prevenire valorează cît un kilogram de remediu". sau eliminat altfel în mediu înainte de a fi recirculat. recirculat. Auditul de mediu are un alt obiectiv decît auditul de prevenire a poluării. Eficienţă Economicăşi Minimizarea Deşeurilor sînt folosiţi în legătură sau chiar în locul termenului "prevenire a poluării". În termenii unei definiţii formale prevenirea poluării este orice activitate care: • Reduce cantitatea de substanţe nedorite. • Reduce riscurile pentru sănătatea publică şi a mediului asociate cu eliminarea unor astfel de substanţe. încurajează şi necesită schimbări în structura de bază a diferitelor ramuri industriale. • Reduce sau elimină posibilităţile de generare a poluanţilor prin creşterea eficienţei utilizării materiei prime şi protecţia resurselor naturale prin conservare. Unii termeni ca: Producţie Curată. Prevenirea Deşeurilor. Astfel. prevenire a poluării este orice acţiune care reduce sau elimină polsibilitatea generării poluanţilor şi a deşeurilor la sursă. 7. vin în contradicţie cu standardele de mediu.

Auditul de mediu. "Evaluarea substituirii cu tehnologii mai curate" ş. Faza de 136 . auditul de prevenire a poluării are în vedere beneficiile financiare sau mai exact acele recomandări care reduc costurile de operare (în prezent şi în viitor). există reguli şi paşi asemănători în ambele tipuri de activităţi. "Evaluarea minimizării emisiilor". fără a a efectua iniţial un audit de mediu. Orientului Îndepărtat şi chiar părţi din America de Sud. a reprezentat şansa de aur pentru consultanţii de mediu la începutul anilor '80 şli chiar în anii '90 în special în Statele Unite unde aşa numite legi de transfer a proprietăţii au devenit populare şi ca urmare reglementările stricte privind rezervoarele subterane au forţat multe firme mici la cheltuieli importante de remediere şi îmbunătăţire. Cu toate că obiectivele diferă şi că auditul de prevenire a poluării nu este un audit de mediu. instituţiile care acordă împrumuturi solicită un audit independent de mediu asupra proprietăţile industriale şi comerciale înainte de a discuta împrumutul. în special acolo unde are loc procesul de privatizare. Achiziţia şi cumpărarea unor proprietăţi industriale pur şi simplu nu are loc cel puţin în ţările avansate tehnologic. auditul de prevenire a poluării se concentrează asupra acelor practici şi tehnologii care ori evită poluarea (şi deci elimină costrurile de conformare) ori se bazează pe o similitudine cvasitotală a costurilor în comparaţie cu tehncile convenţionale de control a poluării. În ţările cu economie de tranziţie confuzia dintre auditul de prevenire a poluării şi auditul de mediu există. fără însă a lua în consideraţie cele mai bune tehnologii. Chiar şi în prezent. Un "audit de prevenire a poluării" nu se bazează pe conceptele de grijă şi precauţie.a.de afirmaţie este că auditurile de mediu se referă în cele mai multe cazuri la ceea ce trebuie corectat în vederea reducerii riscurilor de mediu. tehnologii de tratare "la capătul conductei". Drept urmare. nu aşa se întîmplă şi în cazul Europei Centrale şi de Est. deoarece pentru a respecta un standard de mediu se pot aplica de exemplu. Ceea ce diferenţiază cele două audituri este că acum avem atît instrumentele financiare cît şi pe cele specifice analizei ciclului de viaţă în faza de evaluare a auditului. au apărut alţi termeni pentru a distinge auditul de prevenire a poluării de auditul de mediu şi în general pentru a-l face mai "prietenos": "Evaluarea la faţa locului". în schimb. Cu toate că diferenţele dintre auditul de prevenire a poluării şi auditul de mediu sînt în cea mai mare măsură clare în vestul Europei. în cele mai multe cazuri. Aşadar.

3. TQM pare a nu avea legătură cu preocupările privind mediul. dar de fapt sînt acoperite şi o parte din aceste preocupări. Principiile Managementului Total al Calităţii Mediului (TQEM) În cazul opţiunii pentru măsuri aplicate la "capătul conductei" cum ar fi: sisteme de epurare a apelor uzate. necesită găsirea soluţiilor de reducere a deşeurilor ceea ce presupune studiul cauzelor responsabile pentru generarea deşeurilor şi stabilirea posibilităţilor de îmbunătăţire ale procesului. incinerarea diferitelor deşeuri şi alte tehnologii de depoluare. Procesul identificării oportunităţilor ce decurg din prevenirea poluării implică de asemenea oportunităţi de a identifica măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii produselor. • Munca de echipă. elementele de management de tip TQM includ: • Urmărirea atentă a realizării solicitărilor clientului (beneficiar). • Îmbunătăţirea continuă. • Angajament managerial total. echipamente de monitorizare. • Mai puţin rapoarte şi posibilitatea recomandărilor. • Concordanţă cu reglementările în vigoare. Auditul de prevenire a poluării necesită realizarea unei analize amănunţite a procesului de producţie. Prevenirea poluării oferă industriei următoarele avantaje: • nevoie mai mică de echipamente scumpe de control a poluării. La prima vedere. acum justificăm beneficiile economice ale alternativei auditului de prevenire a poluării. 7. echipamente de control a poluării şi convertoare catalitice s-a dovedit că acestea sînt foarte scumpe şi nu rezolvă toate problemele de mediu.analiză şi evaluare reprezintă cheia întregii operaţiuni deoarece. • Mai puţine operaţii de menţinere a echipamentului de control a poluării. Managementul Total al Calităţii (TQM) este sistemul de management dezvoltat pentru a realiza o calitate ridicată a serviciilor şi produselor. 137 .

• companie poate obţine economii prin antrenarea 138 . Beneficiarul intern este următoarea persoană pe fluxul de producţie în timp ce. ultimul element . prin atenţia acordată beneficiarului. beneficiarul extern este cel care se va folosi de produs sau serviciu. • Cheltuielile de evacuare a deşeurilor pot fi reduse sau eliminate. Ca şi în practicile tradiţionale. Extrapolînd definiţia beneficiarului şi pentru a include acei oameni şi medii care sînt afectate de deşeurile generate în proces. măsurile de prevenire a poluării pot avea rezultate clare datorită stopării emisiilor de poluanţi. îmbunătăţirea continuăşi munca de echipă se aplică întradevăr şi problemelor de mediu. limitarea folosirii substanţelor toxice. trebuie să înţeleagă că atît aşteptările beneficiarilor interni cît şi a celor externi include un acord cu mediul înconjurător a proceselor şi produselor. care este considerat drept cel care impune caracteristicile produselor şi serviciilor. În primul rînd.Specialiştii care aplică conceptele TQM problemelor de mediu au lansat sintagma TQEM (Total Quality Environmental Management) adică Managementul Total al Calităţii Mediului. Beneficiarii pot fi împărţiţi în două categorii: interni şi externi. Aceştia trebuie să vadă avantajele aplicării TQEM pentru identificarea cauzelor responsabile de producerea deşeurilor şi să creeze echipe de diferiţi specialişti care să încerce să îmbunătăţească procesul de producţie şi să implementeze soluţii tot mai "curate". adică cei care şi-au construit cariera pe vremea cînd deşeurile erau privite drept o componentă normală a procesului de producţie. • companie poate economisi pe baza costului muncii. este poate cel mai important. În general.anagajamentul managerial -. Trei dintre elementele TQM şi anume: atenţia acordatăî clientului. Managementul Total al Calităţii ne cere să înţelegem impactul acestor deşeuri asupra acestor "beneficiari" şi să încercăm să le reducem. Managerii la vîrf. TQEM reprezintă o metodă logică pentru implementarea practicii de prevenire a poluării. economiile pot fi realizate în următoarele moduri: • companie poate economisi materii prime şi energie. În multe cazuri. Nici un program TQEM nu va avea succes fără angajamentul managerilor la vîrf. economisirea utilităţilor etc.

În timp de producţie generează deşeuri. • Scăderea cantităţii de materii prime toxice utilizate. iar inginerii de mediu sînt familiarizaţi cu aspectele privind impactul asupra mediului.muncitorilor la colectarea şi depozitarea deşeurilor. Un efort concentrat face ca toţi factorii de mediu să fie avuţi în vedere. Producătorul trebuie să identifice şi să elimine continuu cauzele care împiedică realizarea calităţii. responsabilitatea gestionării deşeurilor conform reglementărilor de mediu aparţine departamentului de Ingineria Mediului. calitatea produselor adesea se îmbunătăţeşte odată cu reducerea deşeurilor. inginerii de calitate sînt obişnuiţi cu aspectele de calitate. 7. Contabilii sînt obişnuiţi cu costurile. trebuie antrenaţi angajaţii cu cunoştinţe privind caracteristicile procesului de producţie. Obiectivul "zero deşeuri" este la fel de importat ca şi obiectivul "zero defecte". pot rezulta şi îmbunătăţiri ale calităţii. Eforturile TQEM determină angajaţii să devină mai familiari cu aspectele procesului. Studii de caz privind prevenirea poluării Pentru a înţelege cum şi de ce auditul de prevenire a poluării este practicat este nevoie de cîteva studii de caz (exemple practice). Ca rezultat al proiectelor TQEM.4. Abordarea problemei deşeurilor industriale trebuie considerată la fel de importantă ca şi însuşi procesul de producţie. Realitatea este că auditul de prevenire a poluării nu se aplică în toate situaţiile. deoarece reducerea deşeurilor nu este o componentă a raportului de performanţă inginerii de mediu nu au motivaţia instituţională pentru a reduce deşeurile. Mai mult. Avînd un obiectiv de viaţă. Îmbunătăţirea continuă este de asemenea cheia reducerii impactului proceselor de producţie asupra mediului. inginerii de proces şi chimiştii sînt obişnuiţi cu aspectele privind fezabilitatea. Deoarece inginerii de mediu primesc deşeul după ce acesta a fost generat. nu sînt familiarizaţi cu procesul din care au rezultat. Operatorii şi inginerii de proces sînt responsabili de identificarea şi eliminarea cauzelor care duc la producerea de deşeuri. clasificarea deşeurilor şi activităţile desfăşurate pentru controlul lor nu sînt incluse în preţul produselor. 139 . Deoarece inginerii de mediu se ocupă de deşeuri după ce acestea sînt eliminate în mediu şi nu înainte de a fi generate. TQEM vizează minimizarea generării deşeurilor. cînd urmăreşti deşeurile din proces.

Aşa este de exemplu industria siderurgică. sînt cîteva sectoare industriale mari poluatoare care trebuie să facă faţă unor probleme serioase privind investiţiile majore. numai dacă însumezi micile creşteri de economii de la un număr mare de proiecte de prevenire a poluării se poate observa impactul pozitiv pe termen lung asupra profitabilităţii şi afacerii respective în general. Prevenirea poluării poate însemna pe ansamblu amplificarea creşterii economice. care să suţină operaţiile. Dar această procedură nu este singura tehnologie alternativă. Să începem prin a analiza un exemplu simplu de practică a prevenirii poluării. sînt foarte puţine exemple de industrii unde un singur proiect de prevenire a poluării s-a finalizat cu mari reduceri de cheltuieli. Se reduce de asemenea şi timpul afectat operaţiei de vopsire. În acest context. Vopsirea electrostatică asigură aderenţa foarte bună a pigmentului la suprafaţa tratată a metalului. procesul de curăţire a vopselei vechi şi revopsirea măresc durata procesului de producţie. îndreptate nu numai spre tehnologii mai curate. vopseaua veche trebuie îndepărtată de pe linia de producţie înainte de vopsirea fiecărei maşini.Auditul este el însuşi un instrument care ne ajută să identificăm şi să cuantificăm situaţiile favorabile pentru auditul de prevenire a poluării. care determină reducerea cantităţii de reziduu şi a emisiei de solvent. În plus. Un aspect foarte important de care trebuie să ţinem cont este acela că prevenirea poluării nu este un substitut pentru investiţiile de modernizare sau pentru demersurile de raţionalizare a industriei. rezultă un reziduu de vopsea şi emisii de toluen şi xilen. Studiul de caz numărul 1 În cadrul companiilor auto este aplicată curent procedura schimbării culorii vopselei la fiecare maşină care trece prin procesul de vopsire. Maşinile pot fi vopsite fără solvenţi toxici pe bază de toluen şi xilen. Combinînd rezultatele auditului cu instrumentele financiare de evaluare a proiectului şi cu instrumentele specifice analizei ciclului de viaţă putem judeca critic dacă situaţiile favorabile din proiect se justifică din punctul de veder al unei afaceri. reprezintă o schimbare adusă procesului de producţie. Vopsirea în bloc. dar şi mai eficiente. În altă ordine de idei. În timp ce curăţarea vopselei vechi (iniţiale) reprezintă tratamentul iar vopsirea în bloc reprezintă modalitatea de reduce deşeurile. adică vopsirea unui lot de maşlini cu aceeaşi culoare. recurgerea la vopsirea 140 . în comparaţie cu economii de operare mici şi în creştere.

consumatorii conştientizează mai bine produsele nepoluante şi acordă o încredere mai mare companiilor publice care ocrotesc mediul şi posedă sisteme de management al mediului. Aspectele vizate s-au axat pe costuri. fezabilitatea procesului şi impactul asupra mediului. Ţinînd cont de factorii de mai sus. Este foarte probabil ca nu toate proiectele să aibă acelaşi succes. o echipă de specialişti de la Ford a căutat o soluţie de degresare a radiatoarelor fără TCE.electrostatică reprezintă a porevenire a poluării în faza de proiect. Rîurile din aval pot fi contaminate de efluenţi. Una din alternativele "curate" pot fi mai costisitoare. Nu numai că s-a înlăturat substanţa toxică dar s-a şi asigurat reciclarea apei din noul procedeu. trebuie doar să privim la cererea tot mai crescîndă de produse nepoluante. Muncitorii din fabrică sînt expuşi la vaporii de TCE fără voia lor. un inginer de mediu. În ţările avansate din punct de vedere tehnologic. Degresantul apos este chiar mai bun ca TCE. Proiectul prezentat mai sus reprezintă un exemplu de îmbunătăţire a calităţii. Mediul înconjurător are şi el de suferit. Echipa a fost formată dintr-un inginer chimist. dar cheltuielile trebuie să aibă în vedere şi reducerea impactului asupra mediului. 141 . Amenajarea unor sistem mai sigure de depozitare reduce riscul. Atît vopsirea în bloc cît şi vopsirea electrostatică reprezintă exemple de soluţii potenţiale de prevenire a poluării care înlocuiesc procesul convenţional de schimbare a culorii unei maşini urmînd ca analiza economică privind cele două soluţii să asigure argumente pentru a justifica investiţia necesară schimbării procedeului. un inginer de proces şi un inginer de producţie. calitatea produselor. Echipa a realizat un sistem de degresare apos (în speţă săpun şi apă) pentru a înlocui TCE. Problema TCE constituie un exemplu privind aplicarea principiilor TQEM la compania Motor Ford. Studiul de caz numărul 2 În multe ramuri industriale se foloseşte ca solvent tricloretilena (TCE). Această substanţă este foarte toxică şi trebuie păstrată în sisteme închise deoarece scăpările de TCE sînt letale şi pot determina evacuarea fabricii. Degresarea anumitor componente de aluminiu cu TCE necesită procedee şi mecanisme extrem de sigure. Pentru a justifica acest punct de vedere. dar nu şi cauza: utilizarea TCE. reducerea cheltuielilor şi reducerea impactului asupra mediului. Viaţa acvatică şi oamenii care folosesc rîuri ca sursă de apă potabilă au de suferit.

Se poate vorbi despre o ierarhie în clasificarea. sînt mai apreciate decît cele care implică eliminarea sau tratarea deşeurilor. Conform acestei metodologii realizarea auditului se face în trei faze: − fază de preevaluare.5.14). urmînd principiile de prevenire a poluării. Metodologia este concepută la modul general. Metoda prezentată nu este unica şi poate nici cea mai bună. 7. după importanţă. − fază de documentare pentru obţinerea unui bilanţ de materiale. pentru a putea fi aplicată în mai multe ramuri industriale. Metodologia auditului emisiilor şi deşeurilor În continuare se prezintă pas cu pas realizarea unui audit al emisiilor şi deşeurilor. − fază de sinteză în care.Managementul de mediu implică anumite strategii cu privire la deşeuri. 142 . a acestor strategii. dar este concisă şi uşor de aplicat. nr. Strategiile care reduc sau elimină deşeurile înainte de a fi create. rezultatele bilanţului de materiale sînt folosite la conceperea unui plan de acţiune pentru reducerea deşeurilor (fig.

14 Etapele auditului emisiilor şi deşeurilor 143 . nr. Dezvoltarea şi implementarea unui plan de acţiune Etapa 20: Reducerea deşeurilor şi creşterea eficienţei producţiei Fig.14: Evaluarea şi ajustarea bilanţului de materiale FAZA A III A : SINTEZA Identificarea opţiunilor de reducere a deşeurilor Etapa 15: Identificarea măsurilor evidente de reducere a deşeurilor Etapa 16: Identificarea şi caracterizarea deseurilor reciclabile Etapa 17: Studierea posibilităţii de triere a deşeurilor Etapa 18: Identificarea opţiunilor pe termen lung de reducere a deşeurilor Evaluarea opţiunilor de reducere a deşeurilor Etapa 19: Efectuarea unei evaluări de mediu şi economică a opţiunilor de reducere a deşeurilor şi întocmirea unei liste cu opţiunile viabile.FAZA I: PREEVALUAREA Pregătirea unui audit Etapa 1: Pregătirea şi organizarea echipei şi mijloacelor Etapa 2: Împărţirea procesului de operaţii elementare Etapa 3: Eleborarea diagramelor de fabricaţie Intrările de proces Etapa 4 : Determinarea intrărilor Etapa 5: Înregistrarea consumurilor de apă Etapa 6: Măsurarea nivelurilor actuale de refolosire/recirculare deşeuri Ieşirile de proces Etapa 7 : Cuantificarea produselor/subproduselor Etapa 8: Luarea în calcul a apelor uzate Etapa 9: Luarea în calcul a emisiilor FAZA A II A : BILANŢ DE MATERIALE Calcularea bilanţului de materiale Etapa 11: Regruparea datelor de intrare şi ieşire Etapa 12: Stabilirea unui bilanţ de materiale preliminar Etapa 13.

angajaţi din producţie şi un specialist de mediu. Implicarea personalului din fiecare compartiment al procesului de producţie duce la creşterea conştientizării de către angajaţi a importanţei reducerii deşeurilor şi îi determină să participe şi să susţină programul. altfel recomandările nu vor fi concretizate. O privire generală asupra uzinei poate furniza 144 . Putem privi minimizarea deşeurilor ca un tot sau ne putem concentra atenţia asupra anumitor deşeuri sau evacuări. Un început bun în conceperea evaluării prevenirii poluării este determinarea problemelor majore asociate cu procesul sau sectorul industrial avut în discuţie. Oarecum. Faza 1: Preevaluare 7. deşeuri întîmplătoare sau deşeuri a căror gestionare costă mult. Toată documentaţia cu privire la proces trebuie restudiată ca fază preliminară.5. În acest caz. Auditul poate necesita resurse exterioare. Un proces mai amplu necesită cel puţin 3-4 oameni: staf tehnic. Trebuie formată echipa ce va realiza auditul. echipament pentru prelevarea probelor şi întocmirea schemelor tehnologice.7. Auditul se poate referi la un proces întreg sau la anumite operaţii. cum ar fi: pierderi de materie primă.1. Serviciile şi echipamentele analitice nu sînt disponibile întro fabrică mică. Scopul depinde de obiectivele evaluării. Numărul de oameni necesar depinde de mărimea şi complexitatea procesului investigat. cum ar fi: laboratoare.1. Auditul de prevenire a poluării pentru o fabrică mică poate fi realizat de o singură persoană cu contribuţia celorlalţi angajaţi.1.5. astfel încît costul resurselor externe să fie împărţit. Este important alegerea scopului evaluării încă din faza de pregătire. trebuie încercată găsirea posibilităţii de realizare a unor asociaţii de prevenire a poluării împreună cui alte fabrici sau industrii. importantă este obţinerea de sprijin din partea managerilor de top pentru implementarea rezultatelor. Trebuie identificate resursele exterioare de la început. Pas 1: Pregătirea evaluării O pregătire minuţioasă a auditului de prevenire a poluării este o etapă importantă pentru studiul economic. deşeuri ce cauzează probleme de operare.

a sistemului de canalizare. un proces poate conţine următoarele operaţii: depozitarea materiilor prime. În tot acest timp.5.informaţii utile cu privire la procesul studiat. stare sau compoziţie. O operaţie unitară este o parte din proces sau o parte din utilaj în care materialele intră. scurgeri instalaţie 145 . hidrologia şi aşezările umane? • Există uzine cu activităţi similare în zonă? • Care sînt deşeurile evidente. vopsire. tratament de suprafaţă. clătire. În cele ce urmează sînt prezentate cîteva întrebări ce trebuie puse cu privire la utilitatea documentaţiei: • Există un plan general al uzinei? • Există o schemă tehnologică a procesului? • Au fost monitorizate vreodată deşeurile rezultate din proces? Putem accesa aceste date? • Există o hartă a zonei înconjurătoare care să indice cursurile de apă. Este folositor pentru echipa de evaluare să dispună de descriere procesului de operaţii unitare. Pas 2: Trecereea în revistă a operaţiilor unitare Procesul conţine o serie de operaţii unitare.1. este bine de înregistrat observaţiile şi discuţiile şi de realizat schiţe de ansamblu a procesului. Susţinerea personalului angajat este foarte importantă pentru acest tip de studiu interactiv. rezultate din proces? • Unde sînt folosite cele mai mari cantităţi de apă? • Se folosesc substanţe chimice care au instrucţiuni speciale de folosire? • Există cheltuieli cu privire la tratarea şi evacuarea deşeurilor? Care sînt acestea? • Unde sînt punctele de evacuare a emisiilor lichide. solide şi gazoase? Angajaţii uzinei trebuie informaţi cu privire la acţiunea întreprinsă şi trebuie încurajaţi să se implice. Crearea unei priviri de ansamblu include urmărirea întregii instalaţii de producţie pentru a înţelege operaţiile şi interconexiunile dintre ele. uscare. echipamentul să fie văzut la lucru iar deşeurile să poată fi măsurate.2. De exemplu. sînt transformate şi apoi sînt evacuate într-o altă formă. Este important ca evaluarea să se desfăşoare în timpul orelor normale de lucru pentru ca muncitorii şi operatorii să poată fi consultaţi. 7. depozitarea produsului şi tratarea deşeurilor.

de apă. Echipa de audit trebuie să înţeleagă funcţionarea şi variabilele procesului asociate fiecărei operaţii. Trebuie stabilită scara de realizare a schemei. Clătirea sticlelor înaintea (B) Clătire 2 etichetării 7. (A) Spălarea pulverizator suprafeţelor 1 de 100 m3. 146 . Pentru procese complexe se realizează o schemă generală care arată procesele principale şi pe foi separate se reprezintă fiecare proces în parte. Pas 3: Elaborarea schemelor bloc Prin conectarea operaţiilor unitare sub forma unei scheme logice se poate realiza o schemă bloc. Se acordă atenţie sporită deşeurilor care pot fi reduse sau prevenite înainte de începerea realizării bilanţului de materiale. pompe de exterioare. dosarul Spălarea suprafeţei exterioare a recipienţilor din sticlă.3. Echipa de evaluare trebuie să consulte operatorii cu privire la condiţiile normale de operare. Un angajat cu experienţă poate oferei informaţii despre posibilele defecţiuni ale procesului. Investigaţiile pot scoate la iveală faptul că procedurile din tura de noapte sînt diferite de cele din tura de zi. dacă scara este mică se pot omite informaţii datorită simplificării. Toate informaţiile disponibile despre operaţiile unitare şi procesul în ansamblu trebuie stocate în dosare separate. 6 jeturi. operaţiile care generează deşeuri neprevăzute cum sînt stropirile sau prespălările şi să ofere evaluatorilor indicaţii despre modul actual de operare.1.5. Este util de tabelat aceste informaţii după cum urmează: Tabelul 25 Operaţia unitară Rolul Nr. Aceştia vor fi interesaţi să afle despre punctele de evacuare a deşeurilor. Este ştiut că. Stabilirea scării şi concentrarea asupra anumitor detalii este importantă într-o fază. 100 cm/min.

substanţe chimice. Tabelul 26 oferă un exemplu în acest sens. Faza 2: Bilanţul de materiale: intrări şi ieşiri din proces 7. care ne vor da informaţii cu privire la tipul şi cantitatea de materie primă folosită. împrăştierile. operaţiile unitare care înregistrează cele mai mari pierderi de materie primă sînt depozitarea şi transportul.5. 2. Măsurătorile se vor desfăşura într-un interval de timp adecvat. acestea pot fi rectificate foarte simplu. apa. Se vor nota modul de depozitare şi transport a materiei prime. De exemplu. Vor fi avute în vedere pierderile prin evaporare. scăpările de vapori de la rezervoarele subpresiune şi contaminările. se vor efectua măsurători pentru a determina valorile medii.2. Pas 4: Identificarea intrărilor Intrările într-un proces sau operaţie unitară include: materia primă. La determinarea intrărilor nete vor fi avute în vedere şi aceste operaţii. scurgerile de la rezervoarele subterane. dacă realizarea unui lot durează o săptămînă atunci măsurătorile se vor efectua timp de trei săptămîni. iar altele prin procedee de numărare.7. 147 . Intrarea în orice proces sau operaţie unitară trebuie cuantificat. Adesea. Odată determinată intrarea de materie primă în proces trebuie cuantificate intrările de materie primă în fiecare operaţie unitară. Înainte de cuantificarea materiei prime se va studia înregistrările existente. În multe cazuri. Dacă nu sînt disponibile informaţii precise cu privire la consumurile specifice pentru fiecare operaţie unitară în parte atunci. valorile pot fi extrapolate pentru luni sau ani.1. Unele cuantificări sînt posibile prin simpla observaţie. Se va înregistra materia primă cumpărată şi depozitată şi pierderile de la manevreare într-un tabel pentru a obţine intrarea netă in proces. aerul şi energia electrică.5.

148 . Volumul rezervorului se poate estima cu ajutorul diametrului şi lungimii în cazul în care nu dispunem de alte posibilităţi. cu toate că consumul de energie ar avea nevoie de o evaluare aparte. Se va urmări nivelurile din rezervor şi cisternele care vin pe platformă. Se va cîntări selectiv sacii pentru probă. Dacă consumul de energie este însemnat trebuie recomandată întreprinderea unui audit al energiei. În timpul investigării intrărilor. Pentru materii prime lichide cum ar fi apa sau solvenţii. Intrările de energie într-o operaţie trebuie de asemeni avute în vedere. În cazul nostru. Aceste informaţii va ajuta echipa să găsească modalităţi de economisire a materiei prime. se vor urmări operaţiile unitare la treabă. se va verifica capacitatea rezervorului de depozitare şi se va întreba operatorul cînd a fost umplut ultima oară rezervorul. vom considera problema energiei tangentă la studiul de evaluare întreprins. În tabelul 27 se prezintă un chestionar elaborat în vederea indentificării oportunităţilor de economisire a materiei prime.Tabelul 26 Exemplu de înregistrare a materiei prime şi a pierderilor datorate manevrării Materie primă Acid sulfuric Catalizator pe bază de nichel Agenţi tensioactivi Cantitate Durata Mod de Cantitate cumpărate depozitării depozitare pe an (luni) 2500 litri 600 kg 1000 kg 2800 litri 2000kg 7000 kg Recipiente Saci Închis 1 3 2 Pierderi de materie pe an 100 litri 50 kg 50 kg În cazul materiilor prime solide. reducere a poluării şi conservare a energiei. se va cere magazionerului numărul sacilor depozitaţi la începutul. unei săptămîni sau înainte de folosirea într-o operaţie unitară anume. Auditul se bazează pe informaţiile culese de pe teren.

Există echipamente ce necesită Există un program de reparaţii? întreţinere? 14. Sînt folosite rezervoare similare Există riscuri de pentru contaminare? depozitarea de materii prime diferite? 4. Se recirculă apa de la pompa de vid? 149 . Se pot reduce distanţele între depozit Sînt lăzile şi silozurile o şi proces pentru a reduce posibilitatea sursă de pierderi? pierderilor prin transport? 3. Cum pot fi protejate materiile prime de razele directe ale soarelui sau de ploaie? 8. Procesul este manevrat experienţă al corespunzător? operatorilor? 12. Echipamentul folosit la transport este Este întreţinut frecvent? eficient? 10. Este mărimea inventarului adecvată. Cum pot fi monitorizate intrările de materii prime? 13. Sacii. Pot fi evitate răsturnările? Există o procedură în acest sens? Care este nivelul de 11. sînt goliţi sau mai rămîne materie primă? Se pot reduce pierderile 5. Conductele sînt sigure? Unde merge reziduul? 15. Locul de depozitare este sigur? restricţionat accesul cu ajutorul unui gard? 7. sau poate fi 6.Tabelul 27 Exemple de întrebări pentru identificarea oportunităţilor de economisire a materiei prime Prima întrebare Întrebarea următoare 1. Sînt folosite materii prime vîscoase? din butoaie? Clădirea poate fi închisă noaptea. De cîte ori este verificat astfel încît pierderile datorate manevrării inventarul? să fie minimizate? 2. Praful creează probleme? 9.

alta decît în procesul de tranformare chimică. chiar dacă reprezintă un domeniu unde reducerea deşeurilor poate fi frecvent realizată simplu şi ieftin. este un factor care trebuie acoperit în toate evaluările de prevenire a poluării. Acestea reprezintă de asemenea intrări. • Este apa extrasă din puţuri. Tabelul 28 Exemplu de tabelare a intrărilor de materii prime Materia Materia Sursa Apă Operaţia unitară primă 1 primă 2 de m3/an m3/an m3/an energie Spălarea suprafeţelor exterioare (A) Clătire (B) Vopsire (C) Etape de uscare (D) Etape de desăvîrşire (E) Total 7.5. Consumul de apă trebuie cuantificat ca intrare (tabelul 28). clătiri şi curăţare cu abur. gravitaţional 150 . spălarea gazelor. clătire şi răcire este adeseori trecută cu vederea. spălări. prin pompare.Datele cu privire la intrări pot fi înregistrate într-o diagramă sau sub formă de tabel. rîuri sau rezervoare? Este apa stocată pe platformă în rezervoare sau iazuri? • Care este capacitatea de stocare a apei pe platforma industrială? • Cum este transportată apa.2. Folosirea apei pentru spălare. Paşii 5 şi 6 descriu modul în care aceşti doi factori trebuie incluşi în audit. Apa este frecvent folosită în procesul de producţie pentru răcire. Pas 5: Înregistrarea consumului de apă Folosirea apei.2. Unele operaţii unitare pot primi deşeuri reciclate de la alte operaţii. Aceste puncte generale cu privire la alimentarea cu apă a platformei trebuie considerate înaintea consumurilor de apă pentru unităţi individuale: • Identificaţi sursele de apă din cadrul operaţiilor din uzină.

măsurătorile trebuie să acopere o perioadă suficientă de timp pentru a ne asigura că toate activităţile sînt monitorizate. se pot reduce cantităţile şi creşte concentraţiile asigurînd posibilităţi 151 3 3 Curăţire Formarea aburului Răcire Altele . Folosind mai puţină apă se pot face economii.sau manual? • Este ploaia torenţială un factor semnificativ? • Pentru fiecare operaţie unitară consideraţi următoarele: • La ce este folosită apa în fiecare operaţie. m /an). În multe operaţii industriale vechi programele de economisire a apei sînt trecute cu vederea. întreţinere. s-ar putea să trebuiască să întreprindeţi un program de monitorizare pentru a evalua posibilitatea de folosire a apei în fiecare operaţie unitară. transportul reziduulor. asiguraţi-vă că elementele folosite pentru a descrie activităţi intermitente indică o perioadă de timp. Chiar ceva radical ca întreţinerea unei valve poate avea ca rezultat reduceri semnificative ale consumului de apă. Înregistraţi datele de consum a apei într-un tabel. Din nou. Tabelul 29 este un exemplu: Tabelul 29 Operaţia unitară Amestecarea latexului Spălarea reactorului Alimentarea reactorului Asiguraţi-vă că toate măsurătorile folosite pentru înregistrarea de date în tabelul 29 sînt standardul (m /zi. Consideraţi următoarele puncte atunci cînd investigaţi consumul de apă: • Controlul mai exigent al utilizării apei poate reduce volumul de apă uzată care necesită a fi epurate şi de aici reduceri de cheltuieli. spălarea gazelor.consumul de apă în timpul acestor activităţi este deseori abuziv. Aflaţi cînd se vor întreprinde aceste operaţiuni astfel încît să poată fi realizate măsurători detaliate. contra incendiilor. etc. spălare.? • Cît de des se produce fiecare activitate? • Cîtă apă se foloseşte pentru fiecare activitate? Este puţin probabil ca răspunsul la aceste întrebări va fi uşor de găsit. Acordaţi o atenţie specială activităţilor intermitente cum ar fi: curăţarea cu abur şi spălarea rezervoarelor . răcire.

7. apă uzată şi emisiile de gaze în atmosferă. pregătirea procesului.2.5. asta înseamnă că un deşeu va fi cuantificat drept o ieşire din unele procese şi ca intrare în altele. altele necesită a fi tratate înainte de refolosire într-un proces. • Costurile depozitării apei uzate în scopul refolosirii ulterioare poate fi cu mult mai mici decît costurile de epurare şi decît costurile de deversare. • Contorizarea apei de clătire şi a apei reutilizate tot pentru clătire sînt sfaturi utile pentru reducerea consumurilor.de recuperare a materialelor în locul operaţiunilor costisitoare de epurare. Pas 7: Cuantificarea ieşirilor din proces Pentru a calcula a doua jumătate a bilanţului de materiale ieşirile din operaţiile unitare şi din procese trebuie cuantificate. Cînd calculăm intrările în operaţiile unitare trebuie să ne gîndim la posibilităţile de reutilitare şi reciclare a ieşirilor din alte operaţii. Ieşirile includ produsele primare.4. • Atenţie la practicile de gospodărire a bunurilor care reduc deseori consumul de apă şi pe rînd cantitatea de apă uzată canalizată. pierderile de apă.3. Pas 4. zonele evidente în care există probleme trebuie trecute în documentaţie pentru a fi luate în calcul la faza a III-a.5. secundare. Orice intrare reutilizată sau reciclată trebuie să aibă o documentaţie.2. 5 şi 6: Rezumat Pînă la terminarea pasului 6 trebuie săfi cuantificat toate intrările din proces. Intrarea netăde materie primăşi de apăcătre proces trebuie stabilită ţinînd cont de orice pierdere datorată etapelor de stocare şi transport. Pas 6: Măsurarea cantităţilor de deşeuri reutilizate reciclate Unele deşeuri se pretează la folosirea directă în producţie şi pot fi transferate dintr-o unitate în alta. Dacă deşeurile reutilizate nu sînt bine cuantificate. Toate datele privind manipularea materiei prime. 7. deşeurile solide şi lichide care trebuie depozitate sau evacuate în scopul neutralizării şi reutilizării sau reciclării. luarea în calcul de două ori afectează bilanţul de materiale la nivelul procesului sau la nivelul întregii unităţi. Este 152 . Aceşti curenţi de deşeuri reutilizate trebuie cuantificaţi. Reutilizarea sau reciclarea poate reduce consumul de apă proaspătă şi a materiei prime necesare pentru un proces.

Debitele de apă uzată care ies din fiecare operaţie unitară precum şi din proces trebuie cuantificate. prelevat probe şi analizate. Operaţia unitară A B C TOTAL Produs Principal Secundar Deşeuri . Pas 8: Bilanţul apei uzate În multe locuri.2. Este foarte important de ştiut cîtă apă uzată este canalizată şi ce compoziţie are. Unul din factorii care deseori este trecut cu vederea este folosirea mai multor puncte de eliminare . cuantificarea oricăror produse secundare poate necesita măsurători.important de identificat unitatea de măsură. În plus. Odată înţeles sistemul de canalizare este posibilă prelevarea de probe precum şi un program de monitorizare a debitelor de apă uzată de la fiecare operaţie unitară. Identificaţi aportul debitelor de la diferitele operaţii unitare sau procese la debitul total. tipul şi mărimea tuturor debitelor deversate. Dacă produsul este un intermediar ce trebuie introdus la un alt proces sau operaţie unitară atunci ieşirea nu este la fel de uşor de cuantificat. Identificaţi punctele de evacuare a efluenţilor adică locul de evacuare a apei uzate.5. 153 . puteţi înţelege reţeaua de canalizare pentru unitatea în cauză.este important să identificaţi amplasamentul. Similar. Viteza de producţie va fi măsurată după o perioadă de timp. În multe cazuri aceste ape uzate afectează mediul şi necesită costuri de tratare. Evaluarea cantităţii de produs primar sau produs util este un factor cheie în eficienţa unui proces sau a unei operaţii unitare. În acest fel. cantităţi semnificative de apă convenţional curate şi uzate sînt eliminate la canalizare sau într-un curs de apă.poluanţi Apă Gaze Depozitat Reciclat Deversat 7. Dacă produsul este vîndut atunci cantitatea produsă trebuie trecută în înregistrările companiei. apa uzată poate spăla materii prime valoaroase nefolosite încă în zona de producţie. Deşeul lichid poate merge spre o staţie de epurare sau direct la canalizare sau într-un curs de apă.5.

un volum mic (100 ml) pentru a aduce 1 litru de probă compusă. Acolo unde avem variaţii semnificative de debit. trebuie dată importanţă mărimii probelor prelevate. timp de zece ore. • solide în suspensie. Analizele care trebuie făcute neapărat sînt: • pH. Proba compusă reprezintă media condiţiilor din apa uzată pe acea perioadă. apa uzată din sistemul de drenaj este amestecată cu apa pluvială. Ceilalţi parametri care trebuie măsuraţi depind de natura materiei prime intrate în proces. atunci prelevarea probelor şi măsurările de debit se va face pe vreme uscată. astfel încît acestea să fie în concordanţă cu valoarea momentană a debitului pentru a ne asigura prelevarea unei probe compuse reprezentative. acolo unde apa uzată este recirculată. Debitele de apă uzuată. Aceasta subliniază importanţa înţelegerii operaţiilor unitare şi a relaţiilor dintre acestea. oprirea şi spălarea. Printre debite mici sau discontinue de apă uzată. În cazul în care. Apa uzată trebuie analizată pentru a determina concentraţia contaminanţilor. Prelevaţi probe pentru analiza de laborator. pornirea. • grăsimi şi uleiuri. Pentru rezervoare şi scurgeri periodice este necesar doar a picătură 154 . • consumul biochimic de oxigen (CBO5). De exemplu. poate fi colectat în fiecare oră. un proces de galvanizare este posibil să folosească Ni şi Cr. Cantitatea de apă uzată rezultată din fiecare operaţie unitară trebuie să fie aproximativ aceeaşi cu apa intrată în proces. este posibilă din punct de vedere fizic colectarea probelor cu ajutorul unei găleţi şi a unui ceas de mînă. mai mari sau continue pot fi evaluate folosind tehnici de măsurarea a debitului. Orice substanţă toxică folosită în proces trebuie măsurată. De exemplu. Concentraţia de metale grele trebuie măsurată pentru a ne asigura că nu depăşesc valorile maxime admise dar şi pentru a ne asigura că nu sînt pierderi mari de materie primă. Pentru fluxurile continue de apă uzată trebuie prelevate probe compuse. Aşa cum s-a arătat la pasul 6 există pericolul numărării de două ori. • consumul chimic de oxigen (CCO).Planificaţi-vă programul de monitorizare în întregime şi încercaţi să luaţi probe dintr-un anumit domeniu al condiţiilor de operare cum ar fi: producţia maximă.

estimările pot fi făcute folosind informaţii stoichiometrice. Este important de considerat emisiile gazoase actuale şi potenţiale asociate cu fiecare operaţie unitară la depozitarea materiei prime pînă la depozitarea produsului finit. Singura informaţie disponibilă este aceea conform căreia cărbunele este de calitate slabă. Tabelul 29 este un exemplu în acest sens. Evaluatorul nu poate să măsoare debitul unic de SO2 care părăseşte coşul boilerului.6.5. Aşadar: Kg-moli S = 32 kg/kg-mol = kg-mol de SO2 format 155 . Mai întîi se calculează cantitatea de sulf arsă: 1000 kg cărbune x 0. Debitele de apă uzată şi concentraţiile respective trebuie tabelate.de probă. Tabelul 29 Sursa Operaţia unitară A Operaţia unitară B Operaţia unitară C Total Mod de deversare Canal Apă meteorică Reutilizare Depozitare Total 7. cu un conţinut de 3% S în greutate şi se ard în medie 1000 kg zilnic.2. datorită problemelor de acces şi lipsei de orificii potrivite de luare de probe pe coş. Următorul exemplu ilustrează folosirea estimării indirecte. Emisiile gazoase nu sînt întodeauna evidente şi pot fi dificil de măsurat. Masa atomică a sulfului este 32 şi masa moleculară a dioxidului de sulf 64. Acolo unde este imposibilă cuantificarea. Pas 9: Bilanţul emisiilor gazoase Pentru a ajunge la un bilanţ de materiale corect sînt necesare cîteva cuantificări ale emisiilor gazoase asociate cu procesul.03 kg sulf/kg cărbune = 30 kg sulf/zi Reacţia de ardere este cu aproximaţie: S + O2 = SO2 Numărul de moli de sulf ars este egal cu numărul de moli de SO2 produs. Se consideră cărbunele care arde într-un boiler.

Cînd se întocmeşte bilanţul emisiilor gazoase apar următoarele semne de întrebare: • Rezultă mirosuri dezagreabile de la una din operaţiile unitare? • Există momente cînd emisiile gazoase devin mai supărătoare? Astfel de momente sînt datorate temperaturii? • Există echipamente de control a poluării? • Se face ventilarea emisiilor gazoase din spaţiile înguste (inclusiv scăpările)? • Este practicată spălarea gazelor? Ce se face cu soluţia rezultată de la spălare? Poate fi convertită în produs util? • Angajaţii poartă echipament de protecţie. unele pot înşira însuşiri pentru a calcula acurateţea aprecierii. Aceste tipuri de calcule stoichiometrice sînt banale şi pot furniza date exacte pentru bilanţul de materiale. Ca şi metodele de calcul. 156 .5.2. Deseori. Acestea trebuie transportate în scopul tratării şi depozitării în afara unităţii. Rezultatele se vor înregistra într-un tabel (tabelul 30). Datele cuantificate ale emisiilor se vor înregistra într-un tabel care va indica valorile estimate şi valorile măsurate. Se va măsura cantitatea şi înregistra compoziţia oricărui deşeu asociat procesului. Pas 10: Bilanţul deşeurilor evacuate de pe platforma industrială Procesul poate produce deşeuri care nu pot fi tratate pe platformă. Deşeurile de acest tip sînt de obicei lichide neapoase. ce trebuie transportat în afara unităţii. Evaluatorul va trebui să ia în calcul şi caracteristicile calitative în timpul cuantificării emisiilor gazoase. Aşadar minimizarea acestor deşeuri aduce beneficii directe atît în prezent cît şi în viitor.Kg SO2 format = (64 kg SO2/kg-mol) x kg/moli SO2 = 64 x 30/32 = 60 kg Astfel se poate estima că se emite în fiecare zi 60 kg SO2 de la coşul boilerului. Oricînd se pot lua probe de teren pentru verificare.7. transportul în afara platformei în scopul depozitării sau tratării necesită eforturi financiare şi reprezintă o altă responsabilitate. sedimente sau solide. cum ar fi măştile? 7.

Deşeu solid Conc. Cantităţile vor fi exprimate în m /an sau tone/an iar concentraţiile în unităţi de masă raportate la unităţi de volum. • Conţine deşeul materiale valoroase care pot fi recuperate sau vîndute în exterior. Se recomandă să se pună următoarele întrebări în timpul etapei de culegere a datelor: • Care este factorul care determină apariţia acestor deşeuri în timpul desfăşurării procesului? • Operaţiile de producere pot fi optimizate în scopul producerii unei cantităţi mai mici de deşeuri? • Se pot folosi alte materii prime pentru a limita formarea de deşeuri? • Există o componentă anume responsabilă de producerea necontrolată a deşeurilor? Poate fi izolată această componentă? Aceasta poate fi o întrebare cheie. Depozitarea acestor deşeuri cauzează alte emisii? De exemplu. Deşeurile existenteşi cele potenţiale trebuie cuantificate. Conc. 9 şi 10: Rezumat La sfîrşitulpasului 10 echipa de evaluare trebuie să aibă strînse toate informaţiile necesare pentru evaluarea bilanţului de materiale pentru fiecare operaţie unitarăşi pentru întreg procesul. 8. • Deşeurile triumise în exterior necesită a fi depozitate pe platformă înainte.Tabelul 30 Operaţia unitară A B C D Lichide Cant. Conc. atunci întregul deşeu este considerat cancerigen. Cant. solvenţii epuizaţi sînt depozitaţi în recipiente închise? • Cît timp sînt depozitate aceste deşeuri? Se conformează reglementările privind depozitarea? • Sînt sigure haldele de deşeuri solide? Paşii 7. Acolo unde nu este 157 3 . dacă avem un deşeu cu un procent de doar 1% cancerigen. Nămol Cant. Conform reglementărilor de exemplu.

nu este esenţial faptul că apa de răcire intrată este egală cu apa de ieşire ieşită. s-ar putea să trebuiască un bilanţ de materiale pentru fiecare operaţie unitară sau unul pentru întreg procesul. Pas 12: Obţinerea bilanţului preliminar de materiale pentru operaţiile unitare. S-ar putea să fie necesară modificarea diagramei debitelor din proces prin întreprinderea unui studiu mai amănunţit. tone sau kg) pe zi. De exemplu. trebuie făcute estimări pe baza datelor stoichiometrice. Nu se solicită un bilanţ perfect . 158 . evaluatorul trebuie să ia notiţe cu privire la acţiunile. În timpul fazei de colectare a informaţiilor. Unităţile de măsură trebuie standardizate (litri. în special a deşeurilor de la o operaţie unitară. Dezechilibrele cer investigaţii suplimentare. Aranjaţi informaţiile de intrare şi ieşire pentru fiecare operaţie unitară şi apoi se decide dacă toate trebuie incluse în bilanţ. În final. procedurileşi operaţiile care pot fi îmbunătăţite.posibilă măsurarea directă. Acum este posibil desăvîrşirea bilanţului preliminar de materiale pentru fiecare operaţie unitară. Pas 11: Ordonarea informaţiei privind intrările şi ieşirile din operaţiile unitare Conform legii conservării masei. an sau pe baza de calcul. acolo unde informaţia este incorectă sau incompletă să poată fi identificată. 7. De exemplu. Datele trebuie dispuse în tabele iar unităţile de măsurăstandardizate. adunaţi valorile măsurate în unităţi standard cu referire la diagrama debitelor din proces.2.5.2. Se întocmeşte un bilanţ de materiale la o scară potrivită nivelului de detaliu necesar studiului. utilizaţi datele de la paşii 1-10 şi elaboraţi bilanţul de materiale.bilanţul iniţial ar putea fi considerat ca o evaluare dificilă pentru a fi îmbunătăţit.8. Expuneţi informaţiile clar. tot ce intră în proces trebuie să fie egal cu ceea ce părăseşte procesul. Întocmirea bilanţului de materiale are rolul de a căpăta o înţelegere mai bună a intrărilor şi ieşirilor.5. 7.9.Tabelul 31 oferă cititorului un mod de prezentare a informaţiei de bilanţ de materiale.

pentru intrările de materie primă şi deşeuri ieşite ar trebui repetată procedura pentru fiecare contaminant problematic. Bilanţul individual de materiale poate fi sumat pentru a da un bilanţ pentru tot procesul. o zonă de producţie sau unitatea întreagă. Odată ce bilanţul de materiale pentru fiecare operaţie unitară a fost făcut.Tabelul 31 Intrări în unităţi standard /an Materie primă 1 Materie primă 2 Materie primă 3 Deşeuri reutilizate Apă Total Ieşiri în unităţi standard /an Produse Produse intermediare Pierderi de la depozitare Deşeuri reutilizate Ape uzate Emisii gazoase Deşeuri depozitate Deşeuri lichide întîmplătoare transportate în afara unităţii Deşeuri solide întîmplătoare transportate în afara unităţii Deşeuri lichide neîntîmplătoare transportate în afara unităţii Deşeuri solide neîntîmplătoare transportate în afara unităţii Total Se observă că un bilanţ de materiale va trebui să fie întocmit de regulă în unităţi de masă deoarece volumul nu se conservă întotdeauna. Acolo unde măsurătorile de volum trebuie să fie convertite în unităţi de masă ţineţi cont de densitatea lichidului gazului sau solidului. 159 . Este de dorit să se întocmească bilanţul apei.

7.5.2.10. Pas 13: Evaluarea bilanţului de materiale Bilanţurile de materiale individuale sau totale trebuie revăzute pentru a determina erorile. Dacă există un dezechilibru semnificativ de materiale atunci este necesară o investigaţie suplimentară. De exemplu, dacă ieşirile sînt mai mici decît intrările, trebuie căutate posibilile pierderi sau descărcări de deşeuri (precum evaporarea sau emisii nejustificate). Ieşirile pot părea mai mari decît intrările dacă sînt făcute măsurători generale sau estimate erori sau cîteva intrări au fost scăpate din vedere. În acest stadiu, trebuie prelungit timpul de examinare a operaţiilor unitare şi încercată identificarea pierderilor neobservate. S-ar putea să fie necesară repetarea unor activităţi de colectare a datelor. Bilanţul de materiale reflectă nu numai proporţionalism colecţiei de date, dar prin natura sa, asigură înţelegerea procesului investigat. 7.5.2.11. Pas 14: Desăvîrşirea bilanţului de materiale Acum se poate reconsidera ecuaţia de bilanţ de materiale prin adăugarea acelor factori adiţionali identificaţi în pasul precedent. Dacă este necesar, estimările pierderilor inexplicabile vor fi calculate. Observaţi că în cazul fabricilor mici pregătirea bilanţului şi corectarea lui pot fi combinate. Pentru evaluări mai complexe paşii sînt distincţi. O regulă importantă este aceea că intrările ar trebui să fie egale cu ieşirile dar în prectică se întîmplă rar, şi se cere judecată pentru a determina precizia acceptabilă. În cazul concentraţiilor mari sau a deşeurilor periculoase, sînt necesare măsurători exacte pentru a realiza alternative rentabile de reducere a deşeurilor. Este posibil ca bilanţul de materiale pentru un număr de operaţii unitare să trebuiască să fie repetat. Paşii 11, 12, 13 şi 14: Rezumat La sfîrşitulpasului 14, ar trebui ansamblate informaţiile referitoare la intrărileşi ieşirile din proces. Aceste date trebuie să fieorganizateşi prezentate clar în forma bilanţului de materiale pentru fiecare operaţie unitară. Aceste date formează baze pentru dezvoltarea unui plan de acţiune pentru minimizarea deşeurilor. Acum sîntem gata sătrecem la următoarea fază din proces care este realizarea alternativelor de minimizare a pierderilorşi evaluarea din punctdevederefinanciar. 160

7.5.3. Faza 3: Sinteza
Fazele 1 şi 2 au realizat planificarea şi execuţia auditului de prevenire a poluării, concretizîndu-se prin întocmirea unui bilanţ de materiale pentru fiecare operaţie unitară. Faza 3 reprezintă interpretarea bilanţului de materiale pentru a iidentifica zonele procesului sau componentele investigate. Bilanţul de materiale se bazează pe atenţia evaluatorilor. Aranjarea datelor de intrare şi ieşire în forma unui bilanţ de materiale facilitează înţelegerea modului în care materialele străbat procesul. Pentru a interpreta un bilanţ de materiale, este nevoia înţelegerii performanţelor normale de operare. Cum se poate evalua dacă o operaţie unitară este eficientă dacă nu ne raportăm la condiţiile normale? Pentru aceasta, este esenţial ca un membru din echipă să aibă o bună cunoaştere a procesului. Pentru un inginer de proces experimental, cu ajutorul membrilor echipei, bilanţul va furniza ariile de preocupare şi zonele fierbinţi. Bilanţul de materiale trebuie folosit pentru a identifica sursele majore de deşeuri, să căutaţi abaterile de la normă în termeni de producere a deşeurilor, să identificaţi zonele cu pierderi inexplicabile şi să fixaţi operaţiile care contribuie la depăşirea reglementărilor naţionale şi locale. De asemenea, un lucru important de subliniat e acela că dintr-un pounct de vedere practic, eficienţa procesului este sinonimă cu minimizarea deşeurilor. Diferite măsuri de reducere a deşeurilor cer grade variate de efort, timp şi resurse financiare. Ele pot fi clasificate în două grupe: Grupa 1: măsuri evidente de reducere a deşeurilor, care include îmbunătăţirea tehnicilor de gospodărire care pot fi implementate ieftin şi rapid. Grupa 2: măsuri de reducere pe termen lung ce implică modificări sau substituiri de proces pentru a elimina deşeurile problemă. 7.5.3.1. Pas 15: Examinarea măsurilor evidente de reducere a deşeurilor Ar putea fi posibil să fie implementat deja măsuri evidente de reducere a deşeurilor, înainte de începerea realizării bilanţului de materiale (pas 3). Acum trebuie considerate informaţiile de bilanţ de materiale împreună cu informaţiile vizuale făcute în timpul perioadei de colectare a datelor, pentru a scoate în evidenţă zonele sau operaţiile unde simple modificări pot îmbunătăţi în mare măsură 161

performanţele procesului prin reducerea pierderilor inutile. Informaţiile adunate pentru fiecare operaţie unitară trebuie folosite pentru a dezvolta practici de operare pentru toate unităţile. Reduceri semnificative a deşeurilor pot fi realizate deseori prin operaţii îmbunătăţite, tratare mai bună şi în general avînd mai mult grijă la execuţia operaţiilor şi mînuirea materialelor. Tabelul 32 furnizează o listă de sugestii cu privire la reducerea deşeurilor, care pot fi aplicate imediat cu costuri mici sau fără costuri. Tabelul 32 Sugestii pentru reducerea deşeurilor Specificareaşi ordonarea materialelor • Nu supradimensionaţi cantitatea de materie primă, mai ales dacă este vorba de materiale perisabile sau dificil de depozitat; • Se achiziţionează materie primă uşor de manevrat (granule în loc de praf); • Adesea este mai eficient şi mai ieftin cumpărarea angro; • Se cere controlul calităţii de la furnizori, refuzînd pe cele stricate, cu scăpări sau neetichetate; • Întreprindeţi o inspecţie vizuală a materialelor; • Se verifică ca greutatea unui sac să fie cea care trebuie şi ca volumul cerut să fie volumul furnizat; • Se verifică dacă compoziţia şi calitatea sînt cele corecte; Depozitarea materialelor • Se cere controlul strict al rezervoarelor pentru a preîntîmpina scurgerile; • Se asigură rezervoarele care se pot răsturna; • Se folosesc rezervoare care se pot ridica prevăzute cu margini rotunjite pentru uşurinţa spălării; • Rezervoarele în care se depozitează numai un anumit tip de material nu necesită a fi spălate aşa des; • Butoaiele se aranjează pe suporturi; • Se implementează o acţiune de inspecţie a rezervoarelor (de obicei a celor mari); • Pierderile prin evaporare sînt reduse prin utilizarea rezervoarelor acoperite sau închise; Manipularea materialelor şi a apei • Se micşorează numărul de mută ri pe care le fac materialele pe platformă ; • Se verifică căile de transport pentru depistarea scurgerilor; • Reţeaua de ţevi flexibile este prea lungă ?

162

• Se captează scurgerie de la furtun? • Se captează scurgerile de la furtun? • Se stabilesac restricţii cu privire la consumul de apă . Controlul procesului • Se creează un program de monitorizare pentru a verifica emisiile şi deşeurile de la fiecare operaţie unitară ; • Întreţinerea permanentă a echipamentului ajută la reducerea pierderilor; • Confirmarea rezultatelor de îmbunătăţire a procesului va motiva operatorii - este necesar ca angajaţii să fie informaţi despre acţiunile intreprinse şi despre aşteptări. Activităţile de curăţire • Se minimizează cantitatea de apă folosită la spălarea şi clătirea vaselor. Se asigură că robinetele nu sînt lăsate să curgă ; • Se investighează cîtă cantitate de apă poate fi depozitată pentru a fi refolosită , înainte de a fi evaluată la canalizare. Este valabil şi pentru solvenţii folosiţi la spă lare şi care pot fi întrebuinţaţi de mai multe ori. Exigenţa cu privire la practicile de gospodărire poate duce la reducerea considerabilă a deşeurilor. Modificări simple şi rapide pot duce la îmbunătăţirea eficienţei procesului. Acolo unde mă surile evidente nu dau roade este nevoie de o analiză mai detaliată prezentată în paşii 16-18. 7.5.3.2. Pas 16: Identificarea şi caracterizarea deşeurilor Se foloseşte bilanţul de materiale pentru fiecare operaţie unitară în scopul evidenţierii problemelor asociate procesului. Bilanţul de materiale poate scoate la lumină originea deşeurilor care necesită tratamente costisitoare, sau indică care dintre deşeuri este responsabil de problemele din proces. Bilanţul de materiale trebuie folosit ca strategie de reducere a deşeurilor pe termen lung. În această etapă este bine a lua în considerare cauzele ascunse ale generării deşeurilor şi factorii care conduc la apariţia lor; de exemplu tehnologia sărăcăcioasă sau învechită, slaba întreţinere şi dezacordul cu procedurile companiei. Prelevarea mai multor probe şi caracterizarea deşeurilor ar putea fi necesară în cazul unei analize, mai amănunţite pentru a şti concentraţia exactă a contaminanţilor.O 163

aplicaţie bine meritată este listarea deşeurilor în ordinea priorităţii pentru acţiunile de reducere. Acest lucru va atrage atenţia atît a echipei cît şi a managerilor asupra deşeurilor costisitoare şi va ajuta la definirea mai bună a resurselor care ar putea fi necesare. 7.5.3.3. Pas 17: Sortarea deşeurilor Sortarea deşeurilor poate oferi avantaje extinse pentru reciclare şi refolosire, cu economii în ceea ce priveşte materia primă. Deşeurile simple, concentrate sînt mai degrabă valoroase decît cele diluate sau complexe. În comparaţie, practica amestecării deşeurilor poate accentua problema poluării. Dacă un deşeu foarte concentrat este amestecat cu o cantitate mare de efluent relativ necontaminat, rezultatul este un volum mai mare de deşeu care trebuie tratat. Izolarea deşeurilor concentrate poate reduce costurile de tratare. Deşeurile concentrate pot fi reciclate/reutilizate sau pot necesita tratament fizic, chimic şi biologic în scopul îndeplinirii valorilor maxime admise, astfel încît efluentul să poată fi reutilizat sau depozitat înainte de evacuare. Aşadar sortarea deşeurilor este o practică utilă pentru recirculare şi refolosire, şi în acelaşi timp reducerea cheltuielilor de tratare. Deci, pasul 17 este o catalogare a deşeurilor şi posibilităţilor de stocare pentru a determina dacă segregarea este posibilă. Dacă da, lista de priorităţi trebuie adaptată. 7.5.3.4. Pasul 18: Dezvoltarea unor alternative de reducere a deşeurilor pe termen lung Problema deşeurilor nu poate fi rezolvată prin simple ajustări procedurale decît dacă îmbunătăţirile aduse practicile de gospodărire vor necesita schimbări mai substanţiale şi pe termen lung. Este necesar să se dezvolte alternativele posibile de prevenire în problema deşeurilor. Modificările de proces sau de producere care ar putea creşte eficienţa producţiei şi reducerea generării deşeurilor includ următoarele: • Modificări în procesul de producţie (proces continuu sau discontinuu); • Schimbări ale echipamentului instalaţiei; • Schimbări în controlul proceselor (automatizare); • Schimbarea condiţiilor din proces cum ar fi timpii de retenţie, temperaturi, grad de agitare, presiune şi catalizatori. • Folosirea, acolo unde este posibil, a dispersanţilor în locul solvenţilor organici; 164

De aici practica firească este de a amesteca emisiile de deşeu solid înainte de transportul la groapa de gunoi. Din acest moment al operaţiei. fabrica a ales să depoziteze in situ şi în fiecare trimestru să-l transporte în alt loc de depozitare. Evident acest lucru ar fi total inacceptat în SUA. Reutilizarea deşeurilor poate adesea fi implementată dacă materialele cu suficientă puritate pot fi concentrate sau purificate. Aceste bobine sînt trimise la altă operaţie unitară unde firul este îmbrăcat cu un izolator. cablul este trimis la etapa finală de tragere şi spălare. electroliza şi schimb de ioni. Spălarea se realizează prin tragerea firului printr-o baie ce conţine soluţie de curăţat. distilarea. • Înlocuirea materiilor prime prin folosirea deşeurilor. Soluţia de curăţare este recirculată. chimice şi biologice. Operaţia este realizată cu ajutorul unor dispozitive de tragere a firului şi maşini de extrudere la rece. sau a unui alt tip de materie primă.• Reducerea cantitativăşi calitativă a materiilor prime folosite în producţie. într-o altă fabrică. ultrafiltrarea. dar din cauza cantităţilor semnificative de nămol. • Înlocuirea procesului cu o tehnologie mai curată. HDPE (polietilenă de înaltă 165 . trebuie luate în consideraţie o multitudine de tehnologii. Deşeul conţine nămol impurificat cu cupru (cupru este un metal greu şi toxic). sau tratate. Un exemplu în acest sens este operaţia de producere a firelor şi cablurilor. poate duce la scăderea cantităţii de deşeuri rezultate. Tehnologii ca osmoza inversă. dar Rusia nu are reglementări cu privire la deşeurile de acest tip. Acestea includ procese de tratare fizice. Deoarece acumularea deşeului solid este semnificativă (3t/an). aceasta trebuie schimbată la fiecare zece zile. Acolo unde tratarea este necesară. asemeni unei structuri de tratare în comun şi reutilizarea materialelor. În trecut nămolul era depozitat in situ. În faza de spălare se acumulează cele mai mari pierderi. electrodializa. care subţiază firul de cupru la diferite diametre şi apoi bobinează produsul. Este bine de investigat posibilitatea creării unui centru de schimb a deşeurilor. permit materialelor să fie reutilizate şi astfel să se reducă sau să se elimine nevoia de tratare a deşeurilor. Deşeurile care nu pot fi tratate in situ pot fi folosite. Bobinele sînt un produs intermediar. În această operaţie se pierde o cantitate mare de materie primă din cauza abraziunii de la suprafaţa moale a firului în timpul tragerii. În unele cazuri metoda de tratare poate recupera materiale valoroase în scopul reutilizării.

este necesar să se cîntărească starea de fapt existentă cu celelalte alternative identificate. în acest exemplu este foarte evidentă printr-un management mai bun. cu excepţiile de rigoare.3. Oportunitatea de prevenire a poluării. Nu s-a pus niciodată problema măsurării concentraţiei de cupru din nămol. 7. dar acest lucru este greu de cuantificat. a rezultat că aceasta se ridică la circa 60%. Pentru fiecare alterantivă trebuie luate în considerare următoarele: • Efectul fiecărei alternative asupra volumului şi gradului de contaminare a deşeului rezultat din proces. fiecare dintre ele trebuie cîntărite din punct de vedere al beneficiului economic şi de mediu.5. Paşii 15. eliminarea unui element toxic dintr-un efluent apos prin separarea deşeului poluat. • Are alternativa de reducere a deşeurilor efecte derivate? De exemplu. Trebuie luate în considerare şi posibilităţile de îmbunătăţire a producţiei prin soluţii mai curate şi fabricarea de produse nepoluante. înainte de depozitarea la groapa de gunoi. ca de exemplu. Evaluarea impactului asupra mediului: Deseori. 16.densitate) şi alte materiale izolatoare pentru cabluri folosite în procesul din aval. Măsurînd concentraţia de cupru din nămol. Fabrica ar putea realiza profituri considerabile din vînzarea nămolului şi sortarea deşeurilor. În alte cazuri. Pas 19: Evaluarea opţiunilor de reducere a deşeurilor din punct de vedere economic şi de mediu Pentru a decide care opţiune trebuie dezvoltată pentru a formula un plan de acţiune. se trece cu vederea faptul că din reducerea deşeurilor rezultă beneficii de mediu. Crearea unui loc de muncă mai curat şi mai sănătos va creşte productivitatea muncii. sau prin modificarea procesului în scopul prevenirii producerii deşeului. În multe cazuri. lucru ce poate fi foarte atractiv pentru o oţelărie locală. beneficiile de mediu pot fi mai greu de realizat. reducerea unui anumit deşeu poate conduce la creşterea pH-ului sau la un deşeu mai dificil de tratat ceea ce este un dezavantaj pentru mediu.5. avantajele sînt evidente. De exemplu. De aici. Este timpul evaluării din punct de vedere economic. reducerea de deşeu gazos produce deşeu lichid? 166 . 17 şi 18: Rezumat La sfîrşitul pasului 18 ar trebui identificate toate opţiunile de reducere a deşeurilor care pot fi aplicate. Acesta este un adevăr general valabil.

o măsură de reducere a cantităţii de materie primă pierdută în timpul procesului înseamnă reducerea cheltuielilor pentru materia primă. degradabilitatea şi tratabilitatea deşeului? • Opţiunea foloseşte mai multe sau mai puţine resurse reînnoibile. Evaluarea economică a opţiunilor de reducere a deşeurilor trebuie să compare costurile de operare pentru a ilustra cazurile în care trebuie făcute economiii. Pentru a vedea ce opţiune este rentabilă se vor lua în considerare beneficiile de mediu. Acolo unde beneficiile sau modificările nu pot fi cuantificate trebuie realizată o evaluare calitativă. Acum cînd au fost determinate posibilele economii. în funcţie de costurile anuale de operare şi tratare a deşeurilor. Mărimea unei staţii de tratare şi procedeul folosit sînt schimbate semnificativ în cazul implementării unei opţiuni. Exemplul oferit în tabelul 33 oferă componentele tipice ale cheltuielilor. În multe cazuri. Se calculează costurile anuale de operare în cazul procesului existent indicînd tratarea deşeului şi se estimează cum se modifică acestea odată cu implementarea opţiunii de reducere. O analiză a riscurilor permite ierarhizarea opţiunilor identificate. sînt reduse cheltuielile pentru transport. Înlocuirea materiei prime sau modificările de proces poate duce la reducerea cantităţii de deşu solid care trebuie transportat în afara unităţii. sînt uşor de comparat costurile de tratare în condiţiile existente cu cele rezultate prin implementarea unei opţiuni de reducere. Se tabelează şi se compară procesele şi costurile de tratare pentru situaţia existentă şi situaţia propusă. În plus. se i-au în consideraţie investiţiile necesare pentru implementarea fiecărei opţiuni. Evaluarea economică: Trebuie întreprinsă o analiză economică comparativă a opţiunilor de reducere a deşeurilor şi a situaţiei existente. în cazul în care există beneficii băneşti. atunci acestea se scad din cheltuielile de operare sau tratare a deşeurilor. Astfel.• Opţiunea schimbă toxicitatea. De exemplu. Investiţiile pot fi evaluate avînd în vedere perioada de recuperare a banilor pentru fiecare opţiune. • Opţiunea necesită mai puţină energie? În această fază trebuie aplicate principiile analizei ciclului de viaţă. economiile din cadrul procesului şi a cheltuielilor de tratare a 167 . O analiză mai detaliată asupra investiţiilor poate include evaluarea "ratei interne de recuperare" (IRR) şi a valorii nete existente (NPV). Acest lucru ar trerbui luat în considerare în evaluarea economică.

6.3. Implementarea lui ar trebui precedată de o explicaţie a obiectivelor. Pas 20: Dezvoltarea şi implementarea unui plan de acţiune: Reducerea deşeurilor şi creşterea eficienţei producţiei Se iau în considerare măsurile de reducere identificate în pasul 15 şi măsurile pe termen lung evaluate la pasul 18 şi 19.deşeurilor împreună cu perioada de recuperare a banilor investiţi. echipa de audit poate alcătui un plan de recomandări care va fi inclus raportul final adresat managerilor. Odată făcut acest lucru. Se discută cu membrii din conducere şi se dezvoltă un plan aplicabil. Tabelul 33 Costurile anuale de operare şi de tratare a deşeurilor Costuri de operare Materie primă I Materie primă II Apă Energie Forţa de muncă Întreţinere Administraţie Alte TOTAL Costuri de operare la tratarea deşeurilor Materie primă (nămol) Materie primă (floculant) Apă Energie Deversarea efluentului Transport Depozitarea în afara platformei Forţa de muncă Întreţinere Administraţie Alte (depăşiri. Aceste măsuri ar trebui să formeze baza planului de reducere a deşeurilor. Cei care sînt 168 .5. înainte de înfăptuirea evaluării prevenirii poluării. taxe) TOTAL Cost anual Cost anual 7. Se pregăteşte terenul pentru planul de reducere a deşeurilor.

Aşadar. Evaluarea impactului reducerii deşeurilor (auditele de prevenire a deşeurilor) ar trebui să fie o practică obişnuită. Este de amintit că va trece ceva timp pînă cînd conducerea se va acomoda cu un nou mod de gîndire. Se demarează un plan de monitorizare pentru a măsura modul în care măsurile implementate afectează eficienţa. Se va adopta un sistem de înregistrare şi păstrare a datelor utile pentru realizarea bilanţurilor de materiale şi a evaluării impactului reducerii deşeurilor. Matricea de prevenire a poluării Reducerea emisiilor tone/an Apa Aer Sol Economii tone/an Investiţii dolari Economii dolari Scadenţa luni Rezultatele se aduc la cunoştinţa angajaţilor ca dovadă a avantajelor reducerii deşeurilor. Se folosesc postere pentru a amplifica importanţa în rîndul muncitorilor. Este posibil. matricea de prevenire a poluării prezentată mai jos este un instrument adecvat de urmărire şi constatare a performanţei în ansamblu. ca în timpul investigaţiilor pentru realizarea evaluării impactului reducerii deşeurilor să fie descoperit anumite breşe sau inconsistenţe informaţionale. pentru a putea fi adaptată unei situaţii particulare avînd în vedere şi 169 . este realizarea unui sistem intern de preluare a deşeurilor de la acele procese care produc mari cantităţi de deşeuri sau care sînt dificil de manevrat şi care contribuie direct proporţional la cheltuielile de tratare. Avînd la dispoziţie un plan de implementare se demarează planul de acţiune vizat. În cazul în care au fost implementate mai multe proiecte.adepţii conceptului de "tratare înainte de evacuare" trebuie convinşi că prevenirea formării deşeurilor îmbunătăţeşte eficienţa. a reducerii deşeurilor fapt ce aduce cu sine minimizarea costurilor de operare şi tratare a deşeurilor şi acolo unde se poate. pentru a permite tuturor să se adapteze şa schimbări. Acum trebuie căutate modalităţi de acoperire a acelor breşe. îmbunătăţirea siguranţei şi sănătăţii personalului angajat. cu bani economisiţi prin implementarea măsurilor de reducere. O altă modalitate de motivare a conducerii este acordarea de recompense pentru eforturile individuale de reducere a deşeurilor. este indicat ca implementarea măsurilor de reducere a deşeurilor să fie lentă dar consistentă. O modalitate bună de încurajare a măsurilor de reducere.

conceptul de bază şi modul de desfăşurare este acelaşi. Fără această combinaţie. Se va instrui personalul în scopul realizării evaluării impactului reducerii deşeurilor. Audit and Reduction Manual for Industrial Emission and Wastes 170 . Angajaţii vor fi instruiţi să poată realiza bilanţuri de materiale. Prezentaţi conceptul de “audit de prevenire a poluării”.Tillhör Mikael Backman. 3. Pentru ca prevenirea poluării să dea roade este necesar sprijinul managerilor şi munca de echipă. 2. Pregătirea terenului pentru planul de reducere a deşeurilor constă în atragerea sprijinului din partea managerilor seniori pentru evaluarea şi implementarea rezultatelor. Se va monitoriza eficienţa procesului. Deşi.noile tehnologii care conduc la produce "mai curate" şi deşeuri mai puţine. 2. Planul se va desfăşura lent pentru a acorda timp muncitorilor să se adapteze. Este important de reţinut că auditul este doar un instrument. 4. procesul nu va da rezultate pozitive. Rezultatele vor fi prezentate angajaţilor. Enumeraţi etapele principale ale unui audit al emisiilor şi deşeurilor. Pas 20: Rezumat Elementele cheie pentru ultima etapă a auditului sînt: 1. 1. Ce se înţelege prin TQEM ( Managememtul Total al Calităţii mediului) 3. Fără ajutorul operatorilor măsurile de prevenire a formării deşeurilor sînt inutile. 1. sînt mai multe variante ale auditului descris în acest capitol.

ANEXE 171 .

2.5. 1. Anul în care compania a început să funcţioneze în zonă …………………………………………………………………………………………. 1.Anexa A Tabelul 13 Chestionar de informaţii de bază Acest chestionar vă este trimis pentru a furniza echipei de audit o impresie generală asupra posibilităţilor de producţie. Număr de telefon ………………………………………………………………… Număr fax ………………………………………………………………… Număr telex ………………………………………………………………… 1. Chestionarul este întocmit astfel încât la toate întrebările să se poată răspunde într-o perioadă scurtă de timp (de exemplu o zi).1. Numele şi numărul de telefon al responsabilli individual pentru furnizarea acestor date …………………………………………………………………………………………. Dacă o societate (organizaţie) are mai multe amplasamente care constituie subiectul auditului atunci sunteţi rugaţi să copiaţi chestionarul şi să îl completaţi separat pentru fiecare dintre aceste amplasamente. Dacă nu cunoaşteţi cifrele exacte. Informaţii generale despre societate (organizaţie) 1. facilitând o planificare corespunzătoare a auditului. Număr de angajaţi 172 .3. 1. ………………………………………………………………………………………….4. Numele companiei ………………………………………………………………… Numele amplasamentului ……………………………………………………… Adresa …………………………………………………………………………………………. Chestionarul este întocmit pentru un singur amplasament. Numele proprietarului şi a reprezentantului legal …………………………………………………………………………………………. sunteţi rugaţi să furnizaţi valori aproximative.

. 1.8. Programarea anuală a producţiei include şi o perioadă de nefuncţionare ? nu da. şefii de departamente şi persoanele responsabile cu problemele de mediu şi energie. Sunteţi rugaţi să menţionaţi sărbătorile oficiale (ex. 1.1. …………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………. Sunteţi rugaţi să ataşaţi în completarea chestionarului (anexa 1) o organigramă detaliată a organizării care include numele conducerii. (lucrând în schimburi) 1.Personal ……………………………….2. Instalaţia de producţie este amplasată într-o zonă care poate fi descrisă ca: − urbană − suburbană − rurală − rezidenţială − industrială 2. Aria totală a proprietăţii …………………………………… m2 173 . …………………………………………………………………………………………. Descrieţi activitatea pe schimburi şi programul lor individual ………………………………………………………………………………………….9. perioada: de la ……………….6.7. …………………………………………………………………………………………. 1. Personal în producţie ………………………………. până la ……………………. …………………………………………………………………………………………. Caracteristicile amplasamentului 2. …………………………………………………………………………………………. sărbătorile naţionale/locale) în următoarele 3 luni (exceptând sâmbetele/duminicile) ………………………………………………………………………………………….

m2 2. − gropi şi lagune la suprafaţă. Destinaţia terenului la proprietarii anteriori (inclusiv anul fondării şi anul când activităţile respective au fost oprite) …………………………………………………………………………………………. − perimetrul clădirilor. suprafaţa rezervoare de depozitare. − indicarea pe artă a tipului de activităţi (industriale) din vecinătate. − rezervoare de depozitare supraterane.4. utilităţilor.3.9. Compania a concesionat părţi din proprietate către terţe părţi ? nu da cui au fost concesionate ………………………………. − săgeata ce indică nordul. − destinaţia clădirilor inclusiv anul contrucţiei. instalaţia de epurare a apei uzate etc. 2.6.2. …………………………………………………………………………………………. Media anuală a precipitaţiilor 174 . Sunteţi rugaţi să ataşaţi în completarea chestionarului o hartă a amplasamentului (anexa 2) cu instalaţii care să arate: − perimetrul terenului pe care este amplasată instalaţia. Aria totală ocupată în prezent de instalaţii amplasate ………….3. al instalaţiilor de producţie. 2. suprafaţa zonei de depozitare a deşeurilor. indică suprafaţa acoperită de pe hartă din anexa 4. Care sunt activităţile companiei în zonele din aproprierea acesteia …………………………………………………………………………………………. 2.5. − scara. 2.8.7. Solul amplasamentului este acoperit cu: − beton ………… % − lespezi ………… % − asfalt …………% − moloz …………% − alte …………% − neacoperit …………% Procentajul ariei totale menţionate în 2. Suprafaţa totală concesionată …………………… m2 2.

foraj geologic) în anexa 3.12. Societatea (organizaţia) are cunoştinţă de orice contaminare a solului sau apei subterane în amplasament sau în împrejurimi ? nu da. Au fost evaluate vreodată solul şi apa subterană cu privire la prezenţa contaminării.13... Furnizaţi o indicaţie a adâncimii pânzei freatice …………………. ataşaţi profilul stratificării solului (ex. Datele examinării sau investigaţiei şi zona afectată investigată. au apărut scurgeri majore şi/sau are cunoştinţă societatea (organizaţia) de orice activitate de depunere de către proprietarii anteriori ? nu da. Indicaţi localizarea pe hartă din anexa 4. Societatea (organizaţia) a depus deşeuri lichide sau solide în cadrul proprietăţii. 175 .11. Solul amplasamentului (de la suprafaţă până la nivelul pânzei freatice) are următoarea structură: − roca solidă − piatra de râu − pietriş − nisip − mâl − pământ argilos − argilă Unde sunt disponibile. Indicaţi localizarea pe hartă din anexa 4. 2.10. 2.m sub nivel − 2. nu da. perioada precipitaţiilor majore 2.14. ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………. 2.………………… mm/an ………………………….

coloane de distilare. ………………………………. incineratoare. ………………………………. (ex. rezervoare de depozitare subterane şi de suprafaţă – inclusiv cele învechite – etc. *rezervoare de depozitare la suprafaţă …. scruber. staţii de frig. compresoare ……………………………….1. ………………………………. ………………………………. transformatoare electrice ………………………………. Întocmiţi lista cu echipamentul de producţie şi numărul de bucăţi. ………………………………. turnuri de răcire boilere instalaţii frigorifice incineratoare generatoare de energie cuptoare băi de galvanizare ……………………………….. vase de reacţie. *rezervoare de depozitare subterane …………………………. boilere. Vă rugăm să întocmiţi o listă cu produsele fabricate anul trecut incluzând volumul anual de producţie: 176 . turnuri de răcire.Infrastructura instalaţiei. ………………………………. dispozitive de uscare. ……………………………….2. ………………………………………………………………… ………………………………………………………………… *inclusiv rezervoarele învechite 3. centrifuge. ……………………………….) echipament vase de reacţie amestecătoare uscătoare mori centrifuge coloane de distilare scrubere număr de bucăţi ……………………………….……………………. generatoare electrice. ………………………………. ………………………………. ………………………………. substanţe şi produse 3. ……………………………….

Produs de producţie ……….. ……….. ……….. ……….. ……….. ……….. ……….. ………..

Volumul de producţie din anul trecut ……………tone/an* ……………tone/an* ……………tone/an* ……………tone/an* ……………tone/an* ……………tone/an* ……………tone/an* ……………tone/an*

zile

………………….. ………………….. ………………….. ………………….. ………………….. ………………….. ………………….. …………………..

*sau într-o altă unitate de măsură adecvată 3.3. Întocmiţi o listă cu chimicalele principale* utilizate în mod curent în procesul de producţie (materii prime, aditivi, etc.) incluzând indicaţii asupra consumului anual. chimicale trecut ……………………………………. tone/an ……………………………………. tone/an ……………………………………. tone/an ……………………………………. tone/an ……………………………………. tone/an ……………………………………. tone/an ……………………………………. ………………………………… ……………………………………. tone/an consumul anului

………………………………

tone/an

*principal în termeni de volum şi/sau periculozitate 3.4. Întocmiţi o listă cu alte chimicale decât cele menţionate utilizate în trecut. chimicale …………………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………………….. 177

3.5. Întocmiţi o listă cu combustibili, conţinutul în sulf, folosirea lor şi un consum anual estimat. tipul de combustibil utilizarea conţinut consumul sulf în % anului trecut …………………….. ………… ……….. ………. tone/an …………………….. ………… ……….. ………. tone/an …………………….. ………… ……….. ………. tone/an 3.6. Apa folosită în instalaţie este: preluată din apa potabilă ……..…………. m3 preluată din puţ propriu de apă subterană …………….m3 alte surse anuală……………….. m3 consum anual recuperare utilizare anuală

3.7. În cazul unei alimentări din pânza freatică proprie sau comună, care este adâncimea refacerii pânzei freatice faţă de suprafaţă ………………m. 3.8. Curentul electric consumat este: cumpărat de la utilităţile publice/industrie din vecinătate consumul de curent de anul trecut ……..kWh tarif ……… produs de generatorii din amplasament curentul produs anul trecut curentul vândut anul trecut în exterior ……… Deşeuri şi efluenţi 4.1. Instalaţia de producţie a generat anul trecut următorul volum estimat de deşeuri: − deşeuri municipale …………….. tone − alte deşeuri ne-periculoase …………….. tone 178 ……..kWh ……..kWh tarif

− − − − − − −

solvenţi uzaţi capete de distilare petrol uzat şi grăsime alte deşeuri periculoase deşeuri solide, lichide deşeuri de laborator nămoluri

…………….. tone ……………. tone …………….. tone ……………… tone ……………… tone ……………… tone ……………… tone

4.2. Deşeurile periculoase (lichide/solide) generate sunt: − dispuse după cum urmează: • pe câmp • incinerate • depozit în teren controlat permanent • incinerare pe teren − dispuse în alte moduri 4.3. În cadrul instalaţiei sunt depozitate şi tratate deşeuri de la o terţă parte ? nu da de la cine şi ce tip de deşeuri …………………………………….. 4.4. Apa uzată este epurată înainte de evacuare/neepurată − mecanic − fizic − chimic − biologic 4.5. Numărul punctelor de evacuare a apei uzate în canalizare sau apa de suprafaţă în afara instalaţiei − sanitară ……………. apa de proces ………… − apă pluvială ……………. efluenţi laborator ………… − apă răcire ……………. 4.6. Efluenţii de apă uzată sunt eliminaţi la − canalizare publică − apa de suprafaţă − alte ……………………………………………………………… 179

4.7. Ataşaţi la chestionarul completat o hartă a amplasării instalaţiei (anexa 4) care arată: − − − − − − perimetrul (conturul) proprietăţii instalaţiei schiţa sistemului de drenare (proces, pluvial etc.) amplasarea rezervoarelor de depozitare subterane gropi subterane sau lagune amplasarea punctelor de evacuare a efluenţilor apei uzate amplasarea rezervoarelor subterane învechite şi a rezervoarelor ridicate în trecut. Anexe Organigrama Harta “infrastructura de la suprafaţă” Foraj geologic Harta “infrastructura subterană”.

180

Tabelul 14 Chestionar pentru conformare de reglementare Acest chestionar furnizează echipei pentru auditul de mediu informaţii detaliate despre instalaţie şi operaţiile sale focalizate pe probleme reglementatoare şi pe problemele consumului de energie. Chestionarul conţine un număr mare de înmtrebări cu detalii complete (mai ales anexele ataşate chestionarului). Suntem conştienţi că adunarea acestor informaţii va necesita un efort considerabil. Aceste informaţii elaborate sunt oricum necesare pentru a evalua situaţia autorizării reglementatoare a instalaţiei în totalitate şi într-un mod eficient. Dacă lipsesc informaţii exacte sau nu sunt accesibile în timp scurt, vă rugăm să folosiţi valori sau date aproximative. În cazul în care spaţiul pentru răspunsul la unele întrebări particulare este insuficient, vă rugăm să folosiţi o foaie separată şi să o ataşaţi pentru completarea chestionarului. General 1.1.Care este distanţa şi direcţia spre zona rezidenţială cea mai apropiată ? Distanţa …………………… ………………………… Direcţia

1.2.Care este numărul estimativ al populaţiei pe 2 km de la instalaţie ? 1.3.Numărul populaţiei: …………………….. Instalaţia oferă servicii populaţiei din împrejurimi ? nu da. Vă rugăm să menţionaţi aceste ……………………………… …………………………………………………………………………………….. 181 servicii

nu da. …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… 1. mărime şi amplasare). altele decât produsele (intermediare) şi vândute vreodată unor părţi din exterior (inclusiv personalului). A fost societatea (organizaţia) în centrul atenţiei în presa (locală) sau în ziare şi în ultimii 5 ani în ceea ce priveşte problemele de mediu ale instalaţiei ? nu da. Vă rugăm să furnizaţi detalii despre apariţia.) …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… 1. produse reziduale. nu da. partea implicată şi volumul). perioada. Există substanţe (reziduuri sau uzate). Vă rugăm să furnizaţi o copie a articolului respectiv în anexa 1 1.5. Vă rugăm furnizaţi detalii despre intalaţiile în folosire (ex. petrol uzat. natura incidentului şi substanţele implicate. nu da. …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… 1.1. Vă rugăm să faceţi o listă cu datele reclamaţiilor înaintate şi natura reclamaţiei (fum. substanţele. Ex. zgomot etc. Vă rugăm furnizaţi informaţii despre substanţele vândute unei părţi din exterior (ex.7. nu da. Au existat explozii sau incendii în cadrul instalaţiei. solvenţi uzati.6. combustibil.4. către managerii acesteia sau agenţia administrativă (locală).În ultimii 5 ani au existat reclamaţii din partea vecinilor sau a populaţiei din jur referitoare la problemele de mediu a fabricii. Sunt utilizate pe baza contractuale sau de închiriere alte instalaţii de fabricaţie sau depozitare decât cele menţionate în chestionar.8. …………………………………………………………………………………………… 182 . miros.

− − − − Rezervoare de depozitare supraterane şi subterane în anexa 3.Societatea (organizaţia) reciclează materiale sau substanţe în instalaţii proprii ? nu da. Vă rugăm furnizaţi detalii despre următoarele echipamente conform informaţiilor cerute în anexe. Rugăm furnizaţi în anexa 2 informaţi topografice. geologice. în anexa 6. şi hidrologice privind amplasarea fabricii şi a împrejurimilor (hărţi). Instalaţia posedă o bandă colorată sau un sistem de identificare codificat pentru reţeaua de ţevi a instalaţiei ? nu 183 .2. coloane de distilare. Boilere în anexa 5. centrifuge. 2. compresoare etc. scrubbere. Rugăm menţionaţi tipul activităţii de reciclare şi substanţele implicate …………………………………………………………………………………………… 1. 1. turnuri de răcire.…………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… 1.11. Societate (organizaţie) particulară …………. Recuperarea apă subterană pentru apa potabilă sau utilizare industrială alta societate (organizaţie) particulară sau publică din împrejurimi ? nu da. instalaţii de uscare. generatoare de energie. Alte echipamente de producţie ca de pildă vase de reacţie. Instalaţii de răcire în anexa 4. Utilizare ………… Societate (organizaţie) publică ……………………… Nu se cunoaşte Echipamente 2. incineratoare.9.1.10.

………………………….2.da. Autorizaţii 3.. 3.. Vă rugăm întocmiţi o listă pentru fiecare substanţă periculoasă (materii prime.. volumul maxim al compartimentului vagonului (cisternei) transportator(e). ……………………………………. ……………………………………. volumul ………………………….3. produşi solvenţi. 2..3.. Vă rugăm ataşaţi în anexa 7 culoarea bandei sau sistemul codificat. ……………………………………. 184 ... 3.. depozitarea şi evacuarea finală a deşeurilor periculoase. Furnizaţi numele acelor funcţionari administrativi ce sunt principalii responsabili pentru legea intrată în vigoare/inspecţii în ultimii 5 ani.1.. substanţe compartimentului în litri ……………………………………. …………………………………….. combustibili) transportată la şi de la locul amplasamentului. Furnizaţi în anexa 9 o listă cu rapoartele de inspecţie ale agenţiei autorizate din ultimii 5 ani şi păstraţi documentele pregătite pentru o revizuire după sosirea echipei de audit în amplasament. − − − − − De exemplu: Autorizaţia de operare sau permisul Certificatul de operare Autorizaţia de deversare a apei uzate Autorizaţii pentru importul şi exportul de substanţe periculoase Autorizaţiile contractanţilor responsabili cu transportul. …………………………. …………………………. Furnizaţi în anexa 8 o listă a documentelor reglementatoare şi păstraţi documentele pregătite pentru o revizuire după ajungerea echipei de audit în amplasament. ………………………….

... împrăştieri (accidentale) etc. Vă rugăm să întocmiţi o listă cu acele aspecte ale infrastructurii şi activităţii fabricii care nu sunt în acord cu autorizaţiile şi cerinţele legislative. …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… 3..8.5. ………………………….4. ……………………………………. standarde de depunere sau evacuare a substanţelor sau pagube prejudicii faţă de o a treia parte..9. regulamente sau autorizaţii ? nu da. Vă rugăm să explicaţi 185 . 3. ……………………………………. În ultimii 10 ani societatea (organizaţia) s-a confruntat cu procese civile sau acţiuni legale pornite împotriva societăţii (organizaţiei) în legătură cu nerespectarea cerinţelor legale sau emisiilor. ………………………….Agenţia administrativă implicate ………………………………….7.. În ultimii 10 ani societatea (organizaţia) a fost amendată de către agenţia împuternicită pentru (aparente) nerespectării ale legii mediui. din ultimii trei ani. ……………………………………. Furnizaţi în anexa 16 o listă a incidentelor de mediu (abatere de la cerinţele legislative) sau cerinţele autorizaţiei. ………………………….. 3. nu da. Vă rugăm să explicaţi …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… 3... ……………………………………. Numele persoanelor ………………………… …………………………... În ultimii 10 ani a fost oprită funcţionarea instalaţiei sau a unor părţi a acesteia ca rezultat al unei acţiuni legale ? nu da. Vă rugăm să explicaţi …………………………………………………………………………………………… 3.

aditivii. produsele intermediare. PCB-uri (Bifenil policloruraţi). Colectaţi rapoartele analizelor PCB pentru revizuire după ajungerea echipei de audit în amplasament. agenţii de curăţire.3.4. combustibilii. procesează. CFC etc. Amplasamentul conţine condensatori şi/sau transformatori electrici. de ex.3. 4.1. Vă rugăm să furnizaţi un inventar al substanţelor (excluzând) deşeurile.3.) folosite şi depozitate în instalaţie conform formularului prezentat în anexa 10. nu da. Vă rugăm să includeţi în anexa 10 depozitarea şi volumul consumului de CFC. Instalaţia produce.3. 4.2. nu da.3. Care este confiţia fizică actuală a transformatorilor 186 .1. importă sau foloseşte cloroflorcarbon (CFC’s). Vă rugăm să pregătiţi un inventar al condensatorului şi transformatorilor conform schemei generale prezentate în anexa 11. incluzând chimicalele.…………………………………………………………………………………………… Substanţe 4. aparatură şi echipament frigorific.3. Autorităţile au fost informate cu privire la posibila prezenţă a PCB-urilor ? nu da. Care agenţii au fost contactate pentru informare …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… 4.2. …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… 4. 4. 4.

de către cine şi unde este depozitat ? …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… Deşeuri 5. conţinut secundar. sol acoperit.…………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… 4. …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… 187 . Instalaţia are un depozit (central) de deşeuri. nu. Dacă da. 4. Vă rugăm să furnizaţi în anexa 12 un inventar al deşeurilor generate anual (anul trecut) şi modul de depozitare.). depozitat în prezent în amplasamentul instalaţiei ? nu da. 5. Care sunt amplasările şi condiţiile în care sunt depozitate deşeurile …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… da.2.1. Există echipamente care conţine PCB sau echipament (deconectat sau scoase din exploatare) al cărui conţinut în PCB este necunoscut. Vă rugăm să furnizaţi amănunte despre zona de depozitare a deşeurilor conform informaţiilor cerute în anexa 13 (zona.3.3. Cunoaşteţi să fi fost folosit anterior în amplasament vreun echipament electric conţinând PCB.5.6. când a fost mutat. alarme etc.

tratarea şi depunerea acestora. m3/ sau m3/zi 6.5. …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… 5. 6. Care este vârsta sistemului de canalizare din amplasament şi când a fost el inspectat ultima dată.2. nu da Apa uzată 6. compoziţia. − sistemul de canalizare a fost construit în anul 19…. nu da.4.5. …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… 5. volumul anual.3. Vă rugăm să indicaţi originea. Instalaţia produce deşeuri radioactive.. Care este capacitatea staţiei de tratare a apei reziduale capacitatea ……………………………….1. importă sau utilizează azbest sau materiale ce conţin azbest. − Ultima inspecţie a sistemului de canalizare a fost executată în 19…. Prin construcţie instalaţia conţine azbest.3. Instalaţia elimină anual următoarele volume de apă reziduală efluent laborator efluent apă proces efluent apă pluvială apă uzată sanitară ………………… m3 ………………… m3 ………………… m3 ………………… m3 188 . tratarea şi depozitarea finală. volumul anual. procesează. Vă rugăm sa indicaţi originea. compoziţia. nu da. Instalaţia generează deşeuri care sunt considerate ca deşeuri medicale.

Specificaţi orice taxe legate de evacuarea apei reziduale. …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… Transportori de energie 7.%producţie (încălzire.4. petrol şi grăsimi. .. producţie abur) ……… păcură în MWh/a ………… .5... 6. tipul de scurgere al efluentului. . producţie abur………..6..apă răcire ………………… m3 6.. Vă rugăm să furnizaţi buletinele de analize chimice reprezentative ale apei uzate evacuate. gaz natural în MWh/a ………… .% producţie (încălzire.% producţie (stoc de alimentare)……….% birouri (încălzire) ………. − % producţie (încălzire. în anexa 15. Analiza poate include CBO5. producţie abur)………. Vă rugăm întocmiţi o listă cu datele. .% birouri ………. parametrii fizici şi chimici ale buletinelor de analiză a apei uzate (ultimii 3 ani) în anexa 14 şi păstraţi notaţiile pentru revizuire. 6. electricitate în MWh/a ………… . ………………………. conductivitate etc. .. punct de evacuare. pH. cărbune în MWh/a ………… − % birouri (încălzire) ………. − abur în MWh/a ………… specificaţi utilizarea ………………………. CCO. 189 .% producţie ………. Vă rugăm să specificaţi în anexa 17 consumul anual şi respectiv costurile anuale a următorilor transportori de energie din ultimii 5 ani..1.% birouri (încălzire) ……….

8.7.) − substanţe emise în atmosferă la fiecare punct de emisie (de ex. Care dintre următoarele informaţii referitoare la transportorii de energie sunt disponibile.1.). − amplasarea punctelor de emisie (ventilatoare.2. …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… 190 . Care sunt principalele surse ale emisiilor fugitive şi care sunt substanţele emise …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… Zgomot 9.2. pulberi. amplasările şi numele contractantului care execută măsurători de zgomot pe sau în jurul locului. particule. etc. coşuri. măsuri implementate de economisire a energiei. etc. SO2. una pentru utilităţi şi una pentru producţie care conţine următoarele informaţii despre emisiile în aer. hidrocarburi (volatile). Vă rugăm să listaţi mai jos datele. CO2. indicatori ai performanţei energiei. Furnizaţi două hărţi ale amplasamentului în anexa 19. − inventarul/bilanţul transportorilor de energie − instrumente de măsurare a transportorilor de energie − reţeaua de monitorizare a transportorilor de energie Vă rugăm să furnizaţi în anexa 18 o listă cu sursele de informaţii documentate referitoare la consumul de energie. măsurători de energie/echipamente de monitorizare. Emisiile în aer 8. − indicaţi dacă au fost efectuate sau nu măsurători de emisie în ultimii trei ani. etc. emisii de la rezervoarele de depozitare. NOx.1.

Există scrisă o Procedură de prevenire a evacuărilor şi Plan de măsuri pentru acestea (un plan a procedurilor de prevenire a 191 .2. A fost testat Planul de Pregătire şi Intervenţie urgentă în caz de dezastru ? Când a fost ultimul test ……………….Programe şi planuri 10. Cine este responsabil pentru coordonare 10. Are societatea (organizaţia) moduri de anunţare operaţionale şi proceduri de raportare în eventualitatea unei scurgeri sau a unui accident ? anunţare internă şi raportări nu da. Aveţi personal instruit în cazuri de urgenţă ? nu da. Care sunt numele persoanelor implicate …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… 10.4. Cine este responsabil pentru coordonare externe (facilităţi înconjurătoare sau populaţie şi autoritate administrativă) nu da.. Când a fost ultima instruire şi care sunt numele participanţilor …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… 10.5. Există scris un Plan de Pregătire şi Intervenţie urgentă în caz de dezastru ? nu da 10.3.1.

9. Există procese noi sau modificate şi chimicale evaluate pentru a determina riscurile lor asupra muncitorilor nu da. evaluarea siguranţei la risc) şi pentru care procese şi/sau chimicale …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… 10. echipament pentru pierderi şi conţinutul pierderilor curente şi măsuri de prevenire pentru reducerea riscului unei scurgeri de petrol sau alte substanţe periculoase în procesarea apei uzate sau în drenarea apei pluviale peste limitele permise).pierderilor de la instalaţie. ce evaluare a fost realizată (HAZOP. Există un plan de reducere a evacuării apei reziduale (cantitativ şi calitativ) nu da. Au fost completate la instalaţie audituri de mediu şi evaluările riscului? indicaţi care operaţii din instalaţie au fost incluse în studii au fost toate recomandările evaluărilor urmate şi completate ca necesare ? …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… 10.6. nu da 10.8.7. Vă rugăm să explicaţi ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… 10. Toate zonele de lucru sunt libere de depozitare şi acumulările de combustibili şi substanţe inflamabile ? nu da. ce echipament de monitorizare a fost instalat ? 192 .

Există un plan de management pentru minimizarea generării deşeurilor periculoase. Vă rugăm să furnizaţi în anexa 20 un rezumat al programului de îmbunătăţire a eficienţei energiei Anexe: Copia articolului. 193 .10. Depozite de rezervoare subterane şi supraterane (vezi formularul ataşat). Conducte colorate şi sistemul codificat.11.…………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… 10. Boilere (vezi formularul ataşat). evacuarea efluentului lichid şi a volumului de deşeu) ? nu da. Există uin plan managerial de prevenire a poluării (minimizarea integrată a emisiilor în aer. geologică. Vă rugăm să explicaţi …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… 10. hidrologică a instalaţiei şi împrejurimilor. nu da. nu da. Alte echipamente de producţie (vezi formularul ataşat). Există un program referitor la îmbunătăţirea eficienţei energiei. Vă rugăm să explicaţi …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… 10. Harta topografică. Lista documentelor reglementatoare ale societăţii (organizaţiei) (vezi formularul ataşat) Lista vizitelor inspecţiei agenţiei autorizate şi a rapoartelor din ultimii 5 ani (vezi formularul ataşat).12. Instalaţii frigorifice (vezi formularul ataşat).

Inventarul substanţelor (vezi formularul ataşat). 194 . Două hărţi ale amplasamentului. Un buletin reprezentativ al analizelor apei uzate. Lista buletinelor de analiză a apei uzate (vezi formularul ataşat). Depozite pentru deşeuri şi inventar depozitare (vezi formularul ataşat). Zona pentru anumite depozite de deşeuri (vezi formularul ataşat). Consumul anual şi costul respectiv al transportorilor de energie din ultimii 5 ani. Lista de informaţii/surse de date referitoare la consumul de energie. Programul de îmbunătăţire a eficienţei energiei. Transformatori şi condensatori particulari (vezi formularul ataşat). Una care să prezinte punctele de emisie ale instalaţiei şi una în care să se prezinte punctele de emisie ale producţiei. echipamente de monitorizare. măsurători de energie. Lista incidentelor de mediu. indicatori ai performanţei de energie şi a măsurilor implementate de economisire a energiei.

altele Anul Protecţi Material testăr Presi e ul de ii supraconstruc inte./……. sau codul rezervorul ui Subtera n suprateran Depozi t de solvent / comb.) INVENTARUL REZERVOARELOR DE DEPOZITARE SUPRATERANE ŞI SUBTERANE Nr.Anexa 3 (pag …….unea umpler -ţie grate e da/nu Presiunea supapei de descărcar e da/nu Oprito r flăcări da/nu Capacit a-te în litri Data autoriza ţ-iei Conţinut secundar da/nu 195 .

/CFC … Agent frigorific conţinut în kg Consumul de agent frigorific din anul trecut în kg Utilizare Capacitatea în 106 BTU/h 196 .) INSTALAŢII FRIGORIFICE Numărul sau codul instalaţiei frigorifice Tipul de agent frigorific folosit R….Anexa 4 (pag…./….

Tempera tu-ra gazelor evacuate 0C Anexa 6 (pag…. te în în l/oră oră/an oră/an m m cu tone/oră ft/min./…) PERFORMANŢA BOILERULUI N r Tipu l Capacitat e B mill./…) INVENTARUL ECHIPAMENTULUI DE PRODUCŢIE (altele decât rezervoarele supraterane şi subterane. a-re coşului coşului abur comb. instalaţii frigorifice. HP BTU/ h Presiu ne în bari Produc Consu Debitul Consum Ore de Înălţi Diame-ţia m total gazelor de funcţion mea trul de de evacua comb.Anexa 5 (pag…. boilere şi transformatori) Tipul echipamentului Capacitatea Intrare Ieşire Particularităţi 197 .

independenţ primară/ fabric echipamentu m de tate sau scos de PCB în serie ă şi secundar . Nr.) Consumul anual (din depozit) în kg Anul trecu t Anul acest a Cantitatea rapor tată (RQ) în kg Cantitatea limită planific ată (TPQ) în kg US US Federal Federa Subst. Periculoa Peric -se usuplimen loase tare extre (RQ în me kg) CA S nr. oa-se substanţe toxice de mediu periculoa Sara se 313 Subst. -lui răcire din uz ulei temperatură ă Data ultimei deservi -ri 198 .Anexa 10 (pag…. Anexa 11 (pag…. combustibili. CFC-uri./…) INVENTAR MATERII PRIME* Substan -ţa (numel e chimic./…) CONDENSATORI TRANSFORMATORI Tabelul 1 Condensatori În Analiza Procent de Tensiune Anul Marca Siste Capaci. aditivi. etc. Volumul max. produse intermediare. Subst.depoz itat anul trecut *materiile prime includ chimicale.exploatare conţinut. şi New l pericul Jersey chimic. agenţi de spălare.

de PCB în ulei Marca echipamentu -lui Nr. Serie Procent de independenţ ă şi temperatură Sistem de răcire Tensiun e Data primară ultimei / deservi Secunda -ri -ră 199 . Analiza conţinut.Tabelul 2 Transformatori Capacitat e În exploatare sau scos din uz Anul fabric .

Anexa 12 (pag…./…) INVENTARUL DEŞEURILOR DEPOZITATE ŞI A DEŞEURILOR DEPUSE Modul de Volumul maxim depozitat Volumul produs Tipul de deşeu depozitare anul trecut anul trecut Solvenţi utilizaţi Capetele coloanelor de distilare Nămol (de la tratarea apei uzate) Deşeuri de laborator lichide solide Ulei uzat şi grăsimi Grăsime şi deşeu uleios solid Alte deşeuri nepericuloase (ambalaje) Alte materiale periculoase Deşeuri medicinale Reziduuri de construcţie, pământ

200

Anexa 13 ZONA DEPOZITĂRII DEŞEURILOR SPECIALE 1. Această anexă va fi completată pentru fiecare zonă de depozitare individuală în amplasament. Suprafaţa zonei depozitului de deşeuri …………..m2 2. Solul amplasamentului depozitului este acoperit cu: − Neacoperit: sol neacoperit − Asfalt − Beton − Lespezi − Altele 3. Zona depozitului de deşeuri este echipată cu acoperiş: Nu, apa de ploaie este drenată către ………. Da 4. Zona depozitului este echipată cu puţ de retenţie Nu Da, volumul …… m3 5. Capacitatea depozitului de deşeu ….. butoaie …... tone de deşeu m3 de deşeu 6. Deşeul este depozitat în: − Butoaie metalice − Containere sintetice − Altele 7. Butoaiele sunt etichetate Nu Da, vă rugăm să explicaţi sistemul de etichetare …………………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………………….. 8. Depozitul de deşeuri are un detector pentru gaze şi vapori Nu Da 201

LISTA DOCUMENTELOR* REGLEMENTATOARE ALE SOCIETĂŢII (ORGANIZAŢIEI) Document reglementator Data elaborării

Nr.

Elaborat de către

Permise, autorizaţii, licenţe etc.

202

LISTA RAPOARTELOR INSPECŢIEI AGENŢIEI AUTORIZATE (ULTIMII 5 ANI) Rapoarte da/nu

Data inspecţiei

Autoritatea de inspecţie

203

LISTA BULETINELOR DE ANALIZĂ A APELOR UZATE DIN ULTIMII 3 ANI Parametrii fizici şi chimici măsuraţi

Data

Fluxul efluent/punct de evacuare

204

ο ne-certificat dar în curs de certificare ο certificat ISO ο pentru care produs sau servicii 2. a fost întocmit prezentul chestionar. Sistemul managerial de mediu la care se referă prezentul chestionar include managementul surselor de energie. procedurile. practicile. 1. 205 . Vă rugăm să furnizaţi informaţiile în anexa 1. responsabilităţile. Care sunt aspectele semnificative de mediu ale companiei şi care este scopul sistemului managerial de mediu. Conform cărui standard 3. Compania aplica un sistem managerial de mediu (şi energie) ? ο Nu ο Da. activităţile de planificare. achiziţionării. procesele şi resursele necesare dezvoltării. Pentru pregătirea revizuirii documentelor şi interviurilor în cadrul auditului de mediu. Compania are un sistem managerial de calitate în funcţiune ? ο Nu ο Da.ANEXA B Chestionarul auditului Sistemelor de Management al mediului Un sistem managerial de mediu reprezintă acea parte din întregul sistem managerial al companiei care include structura organizatorică. Compania a pregătit o revizuire iniţiată de mediu ο Nu ο Da. revizuirii şi menţinerii politicilor de mediu. implementării.

de către cine Vă rugăm furnizaţi declaraţia în anexa 3. de cine? d) Politica conţine un angajament pentru o îmbunătăţire continuă şi pentru prevenirea poluării. 6. ο Nu ο Da. 206 . autorităţi etc. ο Nu ο Da. 7.) ο Nu ο Da. b) Parte din introducerea noului personal ο Nu ο Da. 5. c) Cunoscută de către alte părţi (parteneri de afaceri. S-a emis în scris o politică referitoare la problemele de mediu de către compania tutelară sau de către însăşi compania.4. angajamentul pentru minimizarea energiei) la care compania subscrie. cerere de autorizaţie etc. Compania are un document de control al sistemului operaţional în legătură cu documentaţia sistemului managerial de mediu. Compania are un registru cu toate cerinţele legale (autorizaţie. ο Nu ο Da.) şi alte cerinţe (cerinţe al companiei tutelare. Furnizaţi procedurile care sunt asociate documentului de control al sistemului în anexa 2.Politica de mediu sau declaraţia politicii de mediu este a) Cunoscută (în scris) de către toţi angajaţii din organizaţie ο Nu ο Da.

207 . ο Nu ο Da. Vă rugăm să furnizaţi cuprinsul registrului în anexa 4. Numele persoanei şi/sau al departamentului ……………………………………………………………………………………….ο Nu ο Da. ο Nu ο Da. responsabilităţile şi autoritatea funcţionarilor ce au legătură cu problemele de mediu. menţionaţi trei dintre obiectivele principale ………………………………………………………………………………………. 8. Sunt aceste sarcini. Indicaţi în anexa 6 sarcinile. ο Nu ο Da. 10. ………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………. responsabilităţi împreună cu autoritatea integrate în specificarea/sarcina funcţiei lucrătorilor (fişa postului). Numele _________________________________ persoanei 11. la diferite nivele de organizaţie. Există vreo persoană sau departament din organizaţie cu responsabilităţi specifice privind problemele de mediu. ………………………………………………………………………………………. 12. ultimul program emis la …………………………………… Vă rugăm furnizaţi în anexa 5 ultimul program de mediu 9. Compania întocmeşte periodic un program de mediu. Există vreo persoană din echipa managerială a companiei responsabilă de problemele de conservarea mediului şi a energiei. ο Nu ο Da. Programul de mediu include obiective concrete de mediu şi energie.

vă rugăm furnizaţi în anexa 9 linia directoare/procedura. ο Nu ο Da. 208 . este instruit perioadic cu privire la problemele de mediu relatate. Există unele linii directoare sau proceduri pentru actualizarea acestei specificaţii/sarcini (fişa postului) actualizate asociate cu sarcinile din cadrul de lucru al sistemului managerial de mediu. cum ar fi manevrarea substanţelor. consecinţele abaterii de la procedurile specificate sau în caz de urgenţă. Există o linie directoare/procedură pentru comunicarea în interior şi în exterior a problemelor de mediu. Există întâlniri periodice (oficiale) între diferite nivele din cadrul organizaţiei la care aspectele de mediu şi energie ale funcţionării companiei sunt discutate şi sunt luate decizii în cadrul acestor întâlniri. 14. 13. Furnizaţi o listă cu contractori în anexa 8 pentru care dintre procedurile specifice de mediu se aplică. Vă rugăm marcaţi aceste sarcini. Personalul companiei. 17. atât cel deja existent cât şi cel nou. ο Nu ο Da.ο Nu ο Da. ο Nu ο Da. 15. ţinerea evidenţei. 16. controlul scurgerilor. vă rugăm furnizaţi în anexa 7 aceste linii directoare şi proceduri. inspecţia internă. furnizaţi în anexa 10 o privire de ansamblu a întâlnirilor de la diferite nivele din ultimele 12 luni. măsurarea emisiilor. responsabilităţi şi autorităţi în anexa 6. ο Nu ο Da. Au fost stipulare unele condiţii privind aspectele de mediu ale muncii care a fost contractată în exterior.

20. punerea în funcţiune şi oprirea. instrucţiunilor. curăţarea şi întreţinerea integrală a echipamentului. vă rugăm furnizaţi în anexa 12 informaţii privind participarea la instruire şi la seminarii. înregistrarea incidentului. consum de energie şi alte obligaţii legale. Compania întocmeşte şi păstrează un document periodic (anual) sau un jurnal privind emisiile în aer. participanţi. 19. vă rugăm furnizaţi în anexa 13 documentul respectiv pentru ultimele 12 luni. autorizări. ο Nu ο Da. Personalul desemnat este instruit şi participă la seminarii în exteriorul companiei. Inspecţiile de rutină interne ale operaţiilor instalaţiei se efectuează pentru a asigura conformarea cu regulile aplicabile. descărcări de efluenţi. regulamentele. înregistrărilor şi jurnalelor privitoare la activităţi de mediu cum ar fi controlul scurgerii. ο Nu ο Da. compania revizuieşte aspectele de mediu. evacuarea apei uzate. 21. Furnizaţi în anexa 15 o listă/privire de ansamblu asupra procedurilor operaţionale.ο Nu ο Da. depozitarea deşeurilor. Compania revizuieşte aspectele de mediu şi consumurile de energie ale noului echipament şi/sau noului proces în etapa proiectată. ο Nu 209 . 22. în acest an şi anul trecut. frecvenţa etc. ο Nu ο Da. măsurători ale emisiei. distilarea solvenţilor etc. testarea. cu politica companiei şi procedurile companiei. vă rugăm furnizaţi în anexa 14 ultimele 4 exemple. depozitarea materialelor şi a deşeurilor. tematica. 18. vă rugăm furnizaţi în anexa 11 informaţii despre activităţile de instruire ca de pildă obiective.

27. 26. 210 . vă rugăm furnizaţi în anexa 16 listele de verificare 24. De către cine ………………………………………………………………………………………. vă rugăm furnizaţi procedura în anexa 20. Compania întomeşte rapoarte periodice interne (progresul) privind problemele de mediu şi energie menţionate. 23. programul sau planul de mediu sau energie nu sunt implementate sau nu conduc spre rezultatele urmărite. în ce formă şi cât de des se raportează. ο Nu ο Da. Aceste inspecţii interne sunt desfăşurate cu ajutorul listelor de verificare ο Nu ο Da. Este stabilită o procedură despre ce. cine întocmeşte aceste rapoarte şi cui i se raportează. sunt documentate şi comunicate ο Nu ο Da. Constatările inspecţiilor conducerii de resort. ο Nu ο Da. Frecvenţa ………………………………………………………………………………………. 25. vă rugăm furnizaţi în anexa 18 această procedură. vă rugăm prezentaţi o listă a rapoartelor progresului intern în anexa 19.ο Da. vă rugăm furnizaţi în anexa 17 rapoartele inspecţiilor din ultimele 12 luni. Există o linie directoare sau procedură ce stipulează cum trebuie acţionat în cazul în care standardele sunt depăşite. ο Nu ο Da.

Compania revizuieşte periodic continuitatea. Procedura revizuirii şi urmărirea neconformărilor. Rapoartele inspecţiilor din anul trecut. 15. Lista contractorilor. Sarcini. 6. vă rugăm furnizaţi în anexa 21 un rezumat executiv al ultimului raport de audit. Înregistrara emisiilor de aer. oportunitatea. Lista întâlnirilor la diferite nivele din ultimele 12 luni. Participarea la instruire şi seminarii în acest an şi anul trecut. 17. Înregistrarea tuturor actelor legale şi a altor cerinţe. ο Nu ο Da. 211 . 3. 13. 11. 2. 7. 4. 10. Anexe: 1. 5. 29. instrucţiunilor. 16. Lista procedurilor operaţionale. Linia directoare/procedura internă/comunicarea externă. Procedura sau linia directoare pentru a menţine specificul muncii/sarcina atribuită/fişa postului la zi. 8. Declaraţia scrisă a politicii de mediu a companiei sau a companiei tutelare. furnizaţi ultimul rezumat executiv al raportului de revizuire a managementului de mediu în anexa 22. responsabilităţi şi autoritatea cu privire la problemele de mediu. Documentul de control al sistemului operaţional. 18. Cel mai recent program de mediu. Există o verificare periodică (audit) a sistemului managerial de mediu al organizaţiei. 14. 12.28. evacuările şi depunerea deşeurilor. Particularităţi în activitatea de instruire. Lista verificărilor folosite în timpul inspecţiilor. Revizuirea echipamentului sau reproiectarea procesului (4 exemple). Aspecte semnificative de mediu ale funcţionării companiei şi scopul sistemului managerial de mediu. 9. registrelor şi a caietelor de evidenţă. acceptabilitatea şi eficacitatea sistemului managerial de mediu? ο Nu ο Da.

19. 22. 20. Lista rapoartelor de progres intern asupra problemelor de mediu relatate. Procedura asupra raportării interne de mediu. Cuprinsul executiv al raportului de revizuire a managementului. 21. Cuprinsul executiv al ultimului raport de audit. Anexe 212 .

.Măsurate (monitorizare continuă) . 2. Pregătiţi bilanţul de masă a fluxului de apă pentru toată producţia amplasamentului (a se vedea exemplul). vânzare. operaţii normale b.. apă uzată) în caz de: a. Se iau în considerare doar unităţile ce fabrică produse. a apei uzate etc. depozitare. cu excepţia cazului în care constituie miezul întreprinderii. etc. întreţinere Descrieţi ecuaţiile chimice de reacţie în ansamblu. 8.Cea mai bună presupunere 6.Calculate din ecuaţii sau bilanţuri . Pregătiţi diagramele de flux calitativ pentru fiecare unitate în care se indică mărimile intrate (materii prime. oprire/pornire c. Cuatificaţi mărimile intrate şi ieşite per unitate de produs cu referire la diagrama fluxului (a se vedea exemplul) pentru anul ……. Nu detaliaţi diagrama fluxului prea mult. . apă.Bazate pe specificări de proiectare . producţie. lista unităţilor de proces ale companiei b. Nu se iau în considerare utilităţile de tratare a deşeurilo. Pregătiţi o privire de ansamblu privind distribuţia şi conversia energiei electrice în întreg amplasamentul (a se vedea exemplul).) şi mărimile ieşite (deşeuri.Estimate pe baza măsurătorilor . 3. Divizaţi instalaţia în unităţi de produs.) . producţie. 7. aditivi. agenţi de curăţare. 9. energia electrică etc. Pregătiţi un document cu următorul conţinut: a.Înregistrări (achiziţionare. O singură unitate logică ar trebui să acopere doar o pagină (a se vedea exemplul). Indicaţi valoarea datelor obţinute după cum urmează. depozitare). 10.ANEXA C Chestionarul auditului prevenii poluării BILANŢUL DE MASĂ Instrucţiuni: 1. Utilizaţi datele obţinute de la mai multe departamente ale companiei (achiziţionare. completaţi în formular bilanţul de masă pentru fiecare unitate de proces 213 .

2. 10. schema distribuţiei energiei electrice şi consumul anual pentru întregul amplasament. Bilanţul de masă Numele companiei Data Anul Unităţi de producţie Nr. 8. Observaţi i 214 . 7. Nume Produs Producţie anuală (tone/an) 1. 6. 4. bilanţul de masă perntru apa pentru întreg amplasamentul d. 5.c. 9. 3.

BILANŢ DE MASĂ – DIGRAMA FLUXULUI PROCESULUI Numele companiei Unitate de proces 215 .

BILANŢ DE MASĂ – ECUAŢIILE REACŢIILOR CHIMICE Numele companiei Unitate de proces 216 .

BILANŢ DE MASĂ – INTRĂRI ÎN UNITATE DE PROCES Compania: Unitate de proces: Produs: Nr. R1 Numele/numele chimicalei CAS nr. Materii prime Volum/Masa (tone) Cerinţa Cerinţa actuală stoichiometrică

Perioada de evaluare: 200… Rata achiziţionării US $/kg Observaţii

* Referiri la flux în diagrama fluxului procesului

217

BILANŢ DE MASĂ – INTRĂRI ÎN UNITATEA DE PROCES Compania: Unitate de proces: Produs:

Perioada de evaluare: 200… ADITIVI (solvenţi, catalizatori, lubrifianţi, agenţi de curăţare)

Nr. AD D

Nume/chimicală nume CAS nr.

Volum/Masa cerută (kg)

Rata achiziţionării US $/kg

Observaţii

* Referiri la flux în diagrama fluxului procesului

218

BILANŢ DE MASĂ – INTRĂRI ÎN UNITATEA DE PROCES Compania: Unitate de proces: Produs: APA Nr. Apa 1 Apa 2 Apa 3 Apa 4 … … … * Referiri la flux în diagrama fluxului procesului ** Indicaţi folosinţa ca proces, apa, abur, răcire, curăţare Volum/Masa (tone) Rata achiziţionării US $/kg Transferul de căldură KWh Temperatu ra 0C Observaţii**

Perioada de evaluare: 200…

219

BILANŢ DE MASĂ – INTRĂRI ÎN UNITATEA DE PROCES Compania: Unitate de proces: Produs: ELECTRICITATE Nr. EL 1 EL 2 EL 3 EL 4 … … … … … … … * Referiri la flux în diagrama fluxului procesului Consumul în kwh Rata achiziţionării US $/kg Consumatori majori Observaţii

Perioada de evaluare: 200…

220

BILANŢ DE MASĂ – IEŞIRI DIN PROCES Compania: Unitate de proces: Produs: DEŞEURI (lichide/solide) Nr. Numele/numele chimic. Componentul chimic major Concentraţia componentului chimic major (gr./tona) Masa totală (kg/tonă) Depuse liber în US $/kg Observaţii

Perioada de evaluare: 200…

Deşeu 1 … … … … … * Referiri la flux în diagrama fluxului procesului

221

BILANŢ DE MASĂ – IEŞIRI DIN PROCES Compania: Unitate de proces: Produs: APA UZATĂ (inclusiv apa de răcire) Nr. Componente le chimice majore Concentraţia componentelor chimice majore (g/m3) Debit de masă (m3) Masa componentel or majore (kg) Plata deversărilor apei uzate US $/kg Temperat ura 0C Observa ţii Perioada de evaluare: 2000… Apa uzată 1 Apa uzată 2 * Referiri la flux în diagrama fluxului de proces 222 .

GAZ Debit de aer m3/sec Concentraţia substanţelor majore (g/m3) Masa totală (kg) Observaţii Perioada de evaluare: 200… * Referiri la flux în diagrama fluxului procesului 223 .BILANŢ DE MASĂ – IEŞIRI DIN PROCES Compania: Unitate de proces: Produs: EMISII GAZOASE Nr.

. Pregătiţi o privire de ansamblu a distribuţiei şi conversiei de energie (combustibil –> electricitate şi/sau căldă (pentru tot amplasamentul.ÎNTRĂRI/IEŞIRI PENTRU BILANŢ DE MASĂ 1. pentru unitatea de timp pe întreg amplasamentul (intrare apă/apă uzată – ieşire apă răcită) 2. Pregătiţi un bilanţ de masă pentru apă.

Politica privind riscul. Autorizaţii. 8. 3. Accentul investigaţiei este orientat către managementul riscului. imaginea generală a întrebărilor poate oferi indicaţii valoroase în ceea ce priveşte domeniile în care se pot face progrese pentru a îmbunătăţi pe viitor managementul riscului companiei. 5. Studii de evaluare a riscului. Diagrame. Echipament tehnic de prevenire a riscului. CUPRINS 1. mereu pozitiv la toate aceste întrebări. 2. Lista întrebărilor este foarte extensivă şi nu este necesar să se răspundă pozitiv la toate întrebările. Instruirea managerială. documentaţie Echipament tehnic. 225 . 6. sistemul managerial privind riscul. sau să existe diferite sisteme şi documentaţii complete. Totuşi. Chiar şi companiile cu un standard bun al managementului riscului nu pot să răspundă. Vă rugăm să răspundeţi pe cât de complet posibil la toate întrebările şi să fiţi pregătiţi să arătaţi documentele existente care dovedesc măsura în care se poate răspunde pozitiv la întrebări. 4. echipamentul tehnic şi procedurile de urgenţă pentru o anumită instalaţie. Chestionarul este împărţit pe următoarele capitole: Managementul şi structura organizatorică. Ingineria de proiectare şi de schimbare. 7. Proces şi instrumentaţie.ANEXA D CHESTIONARUL AUDITULUI MANAGEMENTULUI RISCULUI INTRODUCERE Acest chestionar este pregătit să investigheze nivelul managementului riscului. Funcţii şi sarcini. programul privind riscul. Reglementări şi norme.

1.4.9. Servicii medicale. Inspecţie şi întreţinere. Înregistrări. Distribuţia funcţiilor şi angajaţilor pe unităţile organizatorice Vă rugăm să descrieţi funcţiile diferite (inclusiv funcţiile manageriale) şi numărul angajaţilor în acea funcţie pe departament. Instruire în caz de urgenţă. Funcţii ale departamentelor şi subunităţilor Vă rugăm să daţi numele fiecărui departament şi unităţile oirganizatorice mai mici de la baza precum şi funcţiile şi sarcinile ce corespund fiecărui departament şi unităţi mai mici. Analiza procesului organizatoric şi relaţiile organizatorice A fost deja întocmit până acum o analiză a procesului de lucru a tuturor sarcinilor diferite care sunt realizate? Cum sunt aceste sarcini împărţite pe departamente şi unităţi mai mici şi cum influenţează acest lucru inter-relaţiile dintre unităţile organizatorice? dacă este aşa.3.Instrucţiuni. Pentru unităţile în care angajaţii lucrează în schimburi diferite daţi numărul de angajaţi pe schimb.2. Programul de instruire pentru protecţia muncii. 14. Proceduri. 1. sau pe unităţi organizatorice mai mici. cu o structură arborescentă cu toate departamentele şi subdepartamentele. 18. 10. 16. Sănătate profesională. 1. 1. MANAGEMENTUL ŞI STRUCTURA ORGANIZATORICĂ 1. până la cel mai scăzut nivel organizatoric al companiei. Proceduri. Ascest lucru trebuie efectuat pebntru toate unităţile deci de asemenea şi pentru acele departamente care nu par să joace un rol referitor la risc. 13. 12. Promovarea internă a prevenirii riscurilor. Comunicarea cu autorităţile şi cu publicul. 17. 226 . Practica angajării. 15. Echipamentul personal de protecţie. Primul ajutor. 11. Planificare. 1. Măsurători. vă rugăm să furnizaţi documentaţia. Contractori. Structura organizaţiei Vă rugăm să daţi o descriere a organizaţiei.

Procedura de reorganizare Există o procedură de reorganizare standardizată? Dacă este aşa.7. Cine îi supraveghează? 1. de exemplu pentru munca de întreţinere şi construcţie? Dacă este cazul specificaţi. etc.10. Responsabilităţi Responsabilităţile funcţiilor manageriale şi ale altor funcţii diferite. Influenţa personalului asupra structurii organizatorice Angajaţii au vreo influenţă asupra structurii organizatorice şi asupra reorganizărilor? Există o procedură de preluare a observaţiilor 227 . Cine îi supravegează? 1. Angajaţi externi şi cei temporari Există angajaţi externi sau temporari ce lucrează în cadrul societăţii.11.1. opinia politică.5. Contractori Există contractori şi/sau alte companii ce lucrează pe platformă. Distribuţia personalului în relaţie cu factorii personali Sunt luaţi în considerare factorii personali cum ar fi de ex: sexul.8. în această procedură sunt luate în considerare considerentele asupra riscului? 1.12. sunt clar documentate în special responsabilităţile ce iau în considerare riscul? 1. cultura. Considerentele asupra riscului cu privire la structura organizatorică Considerentele asupra riscului joacă un rol în formarea şi stabilirea structurii organizatorice actuale a fabricii? 1.9. care nu sunt trecuţi pe lista obişnuită de salarii şi/sau care nu sunt plasaţi în mod oficial în cadrul structurii organizatorice? Dacă este cazul. educaţia. limba maternă. în momentul în care se face distribuirea personalului pe unităţile organizatorice ? 1. vă rugăm să specificaţi. Revizuirea şi reorganizările Cât de frecventă este o revizuire organizatorică şi cât de des sunt realizate reorganizările? 1.6.

16. în care din aceste întâlniri aspectele privind riscul revin îm mod periodic? Există întâlniri speciale pentru aspectele privind riscul? 228 . probleme etc. Schimburi Activitatea de schimburi a fost organizată luând în considerare aspectele riscului.? Sunt întocmite minute ale acestor întâlniri şi sunt distribuite aceste minute? Indicaţi nivelul managementului care participă la diferite întâlniri. Angajarea managerială Există o procedură pentru angajarea celor care vor ocupa funcţii manageriale? Dacă este aşa. etc.? Există măsuri speciale pentru funcţiile ce au în vedere aspectele privind riscul? 1. Măsuri în cazul absenţei personalului Au fost liuate măsuri în structura organizatorică şi în organizarea activităţii în cazul absenţei planificate sau neplanificate a personalului datorită concediilor. de către cine şi cât de des? Vă rugăm să verificaţi împreună cu titlurile capitolelor din cuprins. 1.14. considerentekle privind riscul joacă un rol? 1. pentru care sarcini manageriale există standarde ale performanţei manageriale. Standardele performanţei manageriale Există standarde de performanţă pentru diferite sarcini ale managerilor. în special în ceea ce priveşte riscul. activitatea în schimbul de noapte şi în weekend-uri. transferul activităţii odată cu schimbarea schimburilor. Întâlniri Ce fel de întâlniri periodice au loc în cadrul organizaţiei pentru a discuta progresul activităţii. Revizuirile performanţei manageriale Există o perocedură de revizuire periodică pentru activitatea angajaţilor în funcţiile manageriale? Dacă este aşa.13.17.despre risc de la angajaţi cu luarea în considerare a structurii organizatorice? 1. cum ar fi perioada schimburilor.? 1. planuri noi.15.18. îmbolnăvirilor. sarcinile legate de risc reprezintă un punct separat în acea revizuire? Această performanţă este documentată într-un raport de performanţă personal ? 1. etc. specificând în mod explicit ce trebuie făcut.

funcţiile sale manageriale şi sarcinile manageriale? Dacă există verificaţi pe baza cuprinsului care aspecte sunt descrise în manualul pentru organizare.20. Rapoarte Care tipuri de rapoarte periodice şi incidentale sunt întocmite de către management şi de către angajaţi? Există rapoarte periodice speciale referitoare la aspectele privind riscul? Există o procedură prin care situaţiile periculoase sunt raportate imediat? La ce nivel al managamentului? 1.21.24. organizarea sa. Angajamentul managementului privind riscul Manasgementul de vârf . Sistemele manageriale Organizaţia foloseşte sistemele generale pentru management (planificare.23.19.1. care din aceste liste de verificări se folosesc atunci? 1. organizare.şi cel de mijloc sprijină în mod efectiv programul privind riscul (vezi capitolul 3)? 1. Există o procedură pentru a revizui manualul pentru organizare în mod periodic şi pentru a-l ţine la zi? 1. Revizuirea programului privnd riscul Managerii de vârf şi cei de mijloc revizuiesc programul privind riscul şi în mod special punctele care sunt sub propria lor responsabilitate? 229 . Manualul pentru organizare Există un manual pentru organizare care descrie principalele operaţii ale instalaţiei. Vizitele pentru controlul aspectelor privind riscul efectuat de către management Care membri ai managementului de vârf şi de mijloc efectuează vizite periodice pentru controlul privind riscul de pe platforma fabricii? Cât de des? Dacă există liste de verificări. în special cu luarea în considerare a aspectelor privind riscul.22. implementare şi control) pentru diferite funcţii din instalaţie? Aceeaşi întrebare în special pentru managementul aspectelor privind riscul. Aceste sisteme exprimă în mod explicit ţelurile lor privind riscul? 1.

Lista funcţiilor Există o listă cu toate funcţiile diferite? Această listă prezintă datele ultimei revizuiri/actualizări a descrierilor individuale ale funcţiei? Această listă prezintă cerinţele de calificare pentru funcţii diferite? Această listă prezintă faptul că pentru funcţii speciale sunt valabile reguli speciale şi cerinţe speciale pentru instrucţia privind riscul şi şcolarizare? Există o procedură scrisă pentru revizuirea periodică a acestei liste? Există un manager specific care este responsabil de menţinerea la zi a acestei liste? 2.2.Dacă este aşa. FUNCŢII ŞI SARCINI Acest capitol se referă la funcţiile şi sarcinile atât a angajaţilor cât şi a managerilor. etc.1.4. datorită îmbolnăvărilor. Descrierile funcţiei Sunt redactate descrieri ale funcţiei pentru fiecare fiuncţie diferită (angajat). Absenţa şi cererile crescute S-a asigurat faptul că diferite funcţii (în special funcţii cu aspecte privind riscul) vor fi realizate într-un mod satisfăcător chiar şi în cazul absenţei angajaţilor.3.. sau în cazul în care apare dintr-odată o cerere crescută pentru o funcţie specifică? 2. Proceduri pentru oprire şi refuzul de a lucra 230 . 2. Descrierea funcţiei angajatului Fiecare angajat a primit ultima actualizare a descrierii proprieii funcţii? 2. specificând sarcinile diferite sau domeniile sarcinilor? Pentru care funcţii sunt descrise explicit sarcinile ce iau în considerare aspectele privind riscul? Pentru care fiuncţii sunt descrise explicit sarcinile şi responsabilităţile managementului? 2. de câte ori pe an şi care elemente sunt incluse pentru a fi rezivuite? Aceste revizuiri se înregistrează sau sunt întocmite sub forma unor documente? 2.5.

electrică. produselor. etc). Sarcinile privind riscul pentru funcţiile specifice Au fost specificate sarcini privind riscul în descrierea funcţiilor următoarelor funcţii: Operatori şi supraveghetori ai acestora. Personalul responsabil pentru vânzarea produselor şi a serviciilor. echipamentelor. Personalul responsabil pentru controlul materialelor care intră în unitate.Există reguli sau proceduri. echipamentelor. datorită riscului? Pentru care funcţii sau pentru care operaţii? 2. sau au fost specificate în cadrul descrierilor funcţiilor cazurilor în care unui angajat îi este permis. Personalul de la laborator. pentru această funcţie? Câte persoane au această funcţie? Cum este înlocuit coordonatorul privind riscul în cazul absenţei sale? 2. serviciilor. echipamente şi bunuri. serviciilor. Brigada de pompieri şi personalul pentru cazuri de urgenţă Personalul responsabil pentru achiziţionarea materialelor. 231 . Coordonatorul privind riscul Există o funcţie “Coordonator privind riscul”. în special responsabil de a promova şi de a urmări toate aspectele privind riscul din cadrul companiei? Care este poziţia acestei funcţii în schema organizaţiei? Coordonatorul privind riscul raportează direct managerului de vârf? Care sunt cerinţele de calificare pentru această funcţie? Ce procent de timp se foloseşte în mos exclusiv pentru sarcinile privind riscul. proiectare şi dezvoltarea materialelor. fără a ţine seama de ceilalţi sau de alte sarcini ale lui? Acest lucru este definit în cadrul descrierii funcţiei lui? 2.7. Personalul responsabil pentru cercetare. Echipa de întreţinere şi reparaţii (mecanică.8. Inspectori. sau chiar este obligat să oprească operaţiile sau să refuze să lucreze. Responsabilitatea managementului de vârf Este cineva de la nivelul managerial cel mai ridicat în mod explicit responsabil pentru riscul din cadrul companiei.6.

10. subsarcinilor şi etapelor. Acestea sunt sarcinile care. Revizuirea descrierii funcţiei Există o procedură scrisă pentru o revizuire periodică a descrierilor funcţiilor? Cât de des sunt revizuite aceste descrieri ale funcţiilor pe o bază periodică (regulată)? Schimbările în sarcinile privind riscul sunt implementate mai rapid sau numai în cazul unei revizuiri periodice? 2. eficientă şi efectivă cale de a se realiza fiecare sarcină. cu scopul de a determina cea mai sigură.12.2.11. Instrucţiunile sarcinii Pentru care sarcini există instrucţiuni scrise (nu numai sarcinile critice)? 232 . ce afectează sarcinile critice. şi modul în care schimbările sunt implementate în sarcinile critice şi cum sunt informaţi funcţionarii despre aceste schimbări? Există o procedură de a revizui sarcinile critice după apariţia incidentelor sau a accidentelor? 2.9. Sarcini critice S-a efectuat un inventar a sarcinilor critice? Au fos întocmite proceduri şi reguli pentru toate sarcinile critice? Riscurile privind siguranţa sunt indicate în descrierile sarcinii? Există o procedură care prezintă modul în care sunt efectuate schimbările în operaţii. a sarcinilor sale. ar putea să aibă consecinţe fată de riscul personal. riscul companiei sau riscul public. Analiza funcţiei şi a sarcinii Analiza funcţiei şi a sarcinii reprezintă investigarea sistematică a funcţiei. Analizele funcţiei şi a sarcinii sunt realizate la instalaţie? Există o procedură scrisă care prezintă modul în care se îndeplinesc analizele funcţiei şi a sarcinii? Există o persoană specifică responsabilă pentru analizele funcţiei şi a sarcinii? 2. Este foarte important să se identifice sarcinile critice. în momentul în care nu sunt realizate în mod corespunzător.

Criteriile de calificare Există criterii speciale pentru personalul care lucrează cu sarcinile critice.13.2. Întâlniri Care angajaţi trebuie să participe la întâlniri la care se discută progresul muncii.De a determina dacă un angajat realizează o sarcină în concordanţă cu regulile şi instrucţiunile. sau există o instrucţiune generală referitoate la comportamentul în diferite situaţii de urgenţă? 2. dar de asemenea plictiseala şi lipsa sarcinilor pot conduce la erori în execuţia sarcinii.16.14. examene speciale. .17. Cum a fost acest punct luat în considerare împreună cu distribuţia sarcinilor pe funcţie şi cu distribuţia angajaţilor pentru funcţii diferite? 2. Observaţiile sarcinii O observaţie a sarcinii este realizată de către manager sau de către un angajat instruit special pentru acest lucru. instruiri speciale. înainte de a fi consideraţi calificaţi să realizeze sarcini critice? 233 . Sarcini şi comportament în cazuri de urgenţă Au fost specificate în mod explicit sarcinile în cazuri de urgenţă în cadrul funcţiilor corespunzătoare? Pentru personalul fără o sarcină în caz de urgenţă: s-a prezentat în descrierea funcţiei. cum ar fi educaţia.De a determina dacă regulile şi instrucţiunile sunt adecvate. Compania are un program sistematic de observare a sarcinii? Observaţiile sarcinilor sunt făcute pentru toate sarcinile critice? Managerii sau angajaţii specializaţi au fost instruiţi pentru observaţia sarcinii? Există o procedură ulterioară după o observaţie a sarcinii de a reinstrui angajatul şi/sau de a adapta instrucţiunile sarcinii? 2. Scopurile acestor observaţii sunt: . problemele întâlnite şi la care sunt furnizate informaţii noi? Care angajaţi participă la întâlniri pe probleme privind riscurile deosebite? 2. diplome.15. Încărcarea muncii Încărcarea muncii şi stresul.

Instruirea privind riscul Există un program special ce ia în considerare aspectele privind riscul a funcţiilor diferite? Există o procedură specială de a introduce conceptele de bază privind riscul şi instrucţiunile generale privind riscul ale companiei pentru toţi noi angajaţi? Cât de repede după angajarea lor. instrucţiuni Sunt date personalului implicat diferite proceduri. proceduri şi instrucţiuni noi? Sunt aceste proceduri.20.19.18. Cunoştinţe Există pentru funcţii diferite.21. reguli. Programul de instruire Există un porogram de instruire detaliat. noul personal primeşte această instruire privind riscul? Există un program a reînnoirii instruirii pe problemele privind riscul? 2. reguli. cerinţe specificate ce iau în considerare cunoştinţe despre: proceduri şi instrucţiuni scrise procese şi operaţii proprietăţi ale materialelor periculoase construcţia şi funcţionarea instalaţiilor procedurile în cazuri de urgenţă echipament personal privind riscul 2.22. a regulilor şi instrucţiunilor? Există o politică scrisă a disciplinei şi a recomandărilor de a promova faptul că angajaţii urmează regulile şi instrucţiunile? 234 . Proceduri. reguli şi instrucţiuni de asemenea discutate cu personalul? Cum este făcută o verificare a faptului că intradevăr a existat o înţelegere din partea lor.2. de a aduce toţi angajaţii la nivelul de calificare pentru a-şi îndeplini sarcinile lor? 2. Asigurarea calificării Există o procedură pentru a asigura faptul că o persoană poate să ducă la îndeplinire sigur şi corect o sarcină? 2. instrucţiuni? Există o procedură de a asigura faptul că într-adevăr tot personalul implicat primeşte reguli.

SISTEMUL MANAGERIAL PRIVIND RISCUL. PROGRAMUL PRIVIND RISCUL. Sistemul stabilit Există un sistem stabilit.23. Elemente ale declaraţiei politicii privind riscul Declaraţia Politicii privind riscul cuprinde următoarele elemente: Risc personal Risc public Pierderea controlului şi pagube ale proprietăţii Sănătatea profesională Intervenţiile de urgenţă Responsabilitatea conducerii şi ale personalului Conformarea cu legislaţia şi autorizaţiile Obiectivele generale ale companiei în legătură cu obiectivele privind riscul. care descrie politica privind riscul a întreprinderii şi o angajare a conducerii referitoare la acesta? 3. Semnătura directorului Această Declaraţie a Politicii privind riscul a fost aprobată şi semnată de către directorul întreprinderii? 3. 3.4. în care opinia supravegetorului direct. POLITICA PRIVIND RISCUL.2.2. referitoare la activitatea angajatului. Distribuirea declaraţiei politicii privind riscul A fost dată fiecărui angajat o copie a Declaraţiei Politicii privind riscul? A fost discutată aceasta cu toţi angajaţii în cadrul unor întâlniri de lucru regulate. Declaraţia politicii privind riscul Există o Declaraţie a Politicii privind riscul redactată. este documentaţia? Execuţia sarcinilor privind riscul şi cunoştinţele generale privind riscul sunt stabilite în acest sistem? 3.3. DOCUMENTAŢIE 3.1. sau în cadrul unor întâlniri speciale? S-a verificat dacă întregul personal cunoaşte Declaraţia Politicii privind riscul? Este dată Declaraţia Politicii privind riscul tuturor noilor angajaţi? 235 - .

ce prevede faptul că toate planurile.8. în instrucţiuni şi broşuri? Autorităţile şi publicul au fost informaţi cu privire la Declaraţia Politicii privind riscul? 3.7. proiectele.5. Care sunt elementele cuprinse în documentul politicii privind riscul sau în manualul privind riscul la nivel de întreprindere? 3. procedurile şi operaţiile ar trebui desfăşurate în conformitate ciu politica privind riscul stabilită? Cum a fost organizat controlul faptului că această directivă este implementată într-adevăr peste tot? 3.6. Programul privind riscul Un Program privind riscul reprezintă un plan pentru o anumită perioadă de timp (1-4 ani) privind defăşurarea iunui număr de proiecte şi activităţi. Directiva pentru implementare Există o directivă scrisă. Politica privind riscul Declaraţia Politicii privind riscul a fost prelucrată într-un diocument mai amplu al politicii privind riscul sa într-un manual privind riscul general? În principiu toate elementele menţionate în cuprins reprezintă puncte de preocupare cu privire la politica privind riscul.Toate cursurile majore de instruire fac referire la declaraţia Politicii privind riscul? Există copii ale acesteia în toate manualele principale de operare. Obiectivele politicii privind riscul Politica privind riscul a întreprinderii are formulate clar obiectivele pentru diferitre domenii de preocupare şi pentru operaţii diferite? Operaţiile reale pot fi comparate cu obiectivele stabilite? Care sunt aspectele cuantificabile ale obiectivelor? Care sunt aspectele măsurate în prezent? 3.9. Evaluare şi revizuire A fost planificată o evaluare şi o revizuire regulată a politicii privind riscul? Cât de des? 3. în vederea realizării obiectivelor bine definite 236 .

astfel încât. dacă este necesar. astfel încât la sfârşitul perioadei progamului să se poată verifica în ce măsură au fost realizate obiectivele Implicarea forţei de muncă şi a bugetelor pentru diferite proiecte şi activităţi Repartizarea responsabilităţilor şi contabilizarea pentru diferite proiecte Programarea timpului Este un manager superior responsabil pentru întregul program privind riscul? 3.11. să poată fi făcute adaptări? 237 . Întreprinderea are un Program privind riscul? Programul privind riscul are: Obiective clare.10. repartizarea responsabilităţilor şi o programare a timpului.13. Obiectivele programului privind riscul Există obiective referitoare la: îmbunătăţirea sistemului managerial privind riscul? reducerea riscului? îmbunătăţirea echipamentului şi instrumentaţiei? îmbunătăţirea procedurilor şi instrucţiunilor? programele de instruire? pregătirile pentru cazurile de urgenţă (intervenţie)? alte chestiuni? 3. Implicarea şi angajarea personalului În planificarea unui astfel de proiect au fost implicaţi angajaţi care vor fi afectaţi de proiect sau de activitatea programului privind riscul şi conducerea s-a asigurat că aceşti angajaţi sunt implicaţi în proiect şi sunt gata să facă din acesta un succes? riscul 3.12. Evaluarea intermediară a programului privind Este planificată o evaluare regulată în cursul programului.ale politicii privind riscul. El include implicarea forţei de muncă şi a bugetelor. Aprobarea directorului Programul privind riscul este aprobat oficial de către director? 3.

proiectarea tehnică. pentru care trebuie făcută o alegere. care asigură comunicarea corectă cu personalul companiei. implementării şi controlului activităţilor ce au ca scop realizarea prevenirii riscului aşa cum este stabilit în politica privind riscul. 238 . elemente ce au fost alese în mod optim în vederea planificării. evaluări ale riscului.3. alocarea de echipament şi personal pentru operaţiile normale.14. un sistem. proiectarea procesului. organizarea funcţiilor şi sarcinilor şi calificări pentru performanţa lor. Sistemul managerial privind riscul Un sistem managerial privind riscul este parte a sistemului managerial general al unei companii. audituri privind riscul împreună cu criteriile calitative ale acestora. destinat şi organizat în mnod deosebit pentru realizarea preveniriir riscului aşa cum este stabilit în politica privind riscul a companiei. care să asigure faptul că sunt respectate toate reglementările. cu standardele şi procedurile fixe pentru acestea. Cele mai importante elemente interactive ale unui sistem managerial privind riscul. studii ale pericolului şi operabilităţi. un sistem. instruire organizată a managementului şi personalului şi instruirea specială privind riscul. condiţiile de autorizare şi normele. un program bine organizat pentru întreţinere şi inspecţie. un sistem al procedurilor şi instrucţiunilor pentru operarea instalaţiilor în condiţii de siguranţă şi pentru executarea în siguranţă a tuturor sarcinilor. sunt: structura organizatorică şi standardele performanţei conducerii (managementului). organizării. pentru sarcinile şi funcţiile prevenirii riscului. proiectarea echipamentului privind riscul şi control. un sistem pentru studii regulate privind riscul. autorităţile şi pubicul în ceea ce priveşte chestiunile legate de risc. Sistemul conţine mai multe elemente care interacţionează.

instruirea şi exerciţiile pentru cazurile de urgenţă (intervenţie). Cât de înaintat este progresul elementelor de mai sus al sistemului managerial privind riscul în întreprindere? Este necesară aici o scurtă descriere a sistemului managerial privind riscul şi a elementelor sale. Ce documente sunt disponibile pentru descrierea diferitelor elemente? Cum este asigurată consecvenţa (considerenta) diferitelor documente? 239 . raportarea şi evaluarea incidentelor şi accidentelor. Detaliile sunt acoperite de alte întrebări ale acestui chestionar. în timp ce un manager superior sau un director este responsabil pentru sistem ca întreg. revizuire regulată planificată a întregului sistem. un bun sistem de control pentru a asigura faptul că toate elementele de mai sus operează bine şi vor continua să opereze bine. implementare şi control. În unele companii un comitet de risc este responsabil pentru desfăşurarea şi menţinerea sistemului managerial privind riscul. legate de planificare. organizare.- un sistem al măsurătorilor şi înregistrărilor care poate arăta cât de bună a fost performanţa privind prevenirea riscului a diferitelor activităţi. O mare parte a sistemului managerial privind riscul poate fi descris într-un manual al prevenirii riscului la nivel de întreprindere. Pentru fiecare dintre aceste elemente ar trebui acoperite aspectele manageriale. planificarea. corespunzătoare. servicii medicale şi protecţie a sănătăţii profesionale. Pentru fiecare dintre aceste elemente unul sau mai mulţi manageri ar trebui să fie responsabili în ceea ce priveşte buna funcţionare a unui element al sistemului managerial privind riscul. un bun sistem al documentaţiei pentru elementele de mai sus.

2. pompelor. astfel încât să se poată vedea atunci când părţi. 4. sau întreaga unitate a fost înlocuită.4. cum ar fi temperatura.modificată sau reparată? 240 . indicate pe hartă. componente. supapelor şi ale altor echipamente descrise în paragraful 4. Schimbări Cine este responsabil pentru actualizarea desenelor şi diagramelor? Toate desenele şi diagramele sunt în concordanţă cu situaţia fizică reală? 4. Condiţiile de proces Vă rugăm să furnizaţi condiţiile de proces.6. Diagramele Instrumentaţiei şi ale Procesului. Vă rugăm de asemenea să indicaţi presiunile. Harta amplasamentului întreprinderii Vă rugăm să furnizaţi o hartă a amplasamentului întreprinderii. ECHIPAMENT TEHNIC 4. Istoricul echipamentului Este documentat istoricul fiecărei părţi a instalaţiilor. Diagrame şi desene Vă rugăm să furnizaţi Diagramele Fluxului Procesului.3. 4. presiunea.2.5.4.7. debitul din toate aceste instalaţii: în timpul operaţiilor normale în timpul pornirii şi opririi în timpul întreţinerii. 4. temperaturile şi capacitatea de proiect ale acestui echipament. cu toate instalaţiile relevante. desene tehnice şi alte documentaţii ale întregului echipament. Dimensiuni Vă rugăm să furnizaţi principalele dimensiuni şi capacităţi ale recipientelor. reparaţiilor şi comutărilor în timpul condiţiilor extreme şi excepţionale 4. conductelor. tancurilor.1. 4. Coduri şi standarde Vă rugăm să indicaţi conform căror coduri naţionale sau internaţionale au fost proiectate. fabricate şi construite diferite părţi ale instalaţiei.

8. Proceduri de fabricare şi construcţie Există proceduri scrise pentru fabricare şi inspecţia fabricării părţilor care sunt produse în propriile ateliere? 4. Date de fiabilitate Există un program de fiabilitate. cum ar fi recipientele şi tancurile are propria documentaţie? 4. garnituri. Piese mici Există reguli sau proceduri de verificare a calităţii şi conformării setului de criterii pentru piesele mici. 4.9. suportul adecvat al ţevilor.13.12.14. Controlul pieselor şi componentelor care intră Există proceduri de verificare a calităţii şi a conformării cu standardele pieselor şi componentelor cumpărate care ajung în instalaţie? 4.10.11. 241 . protecţia împotriva îngheţării sau radiaţiei provenite de la o flacără a echipamentului critic etc. Achiziţionarea pieselor de rezervă şi de înlocuire Există instrucţiuni privind calitatea şi siguranţa pentru achiziţionarea pieselor de rezervă şi de înlocuire. Instrucţiuni de instalare şi montare Există instrucţiuni scrise de instalare şi montare pentru componentele care trebuie să fie înlocuite? Există instrucţiuni pentru inspectare înainte de pornire? Există instrucţiuni pentru calibrarea noilor instrumente de măsurare şi pentru timpii de închidere şi deschidere a supapelor critice? 4. cum ar fi ambalaje. cum ar fi: protecţia conductelor mici şi a armăturilor faţă de impactul extern. în cadrul căruia datele legate de fiabilitate şi defecţiune sunt colectate pentru diferite componente? Pentru care componente? 4. bolturi? 4. Protecţia echipamentului vulnerabil Există reguli (şi sunt acestea implementate) pentru protecţia echipamentului vulnerabil.Fiecare dintre componentele principale.

15. Camera de control. localizări sigure pentru punctele de evacuare a supapelor de presiune. cum ar fi: localizarea şi identificarea echipamentului critic privind riscul.4. mijloace de acces spre supape.17. supape principale. Utilităţi Vă rugăm să oferiţi o descriere a utilităţilor care au un rol în operarea sigură a instalaţiei. îmbinări sudate proiectate să cedeze în caz de suprapresiune etc. Echipamentul de închidere Vă rugăm să descrieţi pentru fiecare dintre părţile principale ale instalaţiilor echipamentul disponibil pentru închiderea în siguranţă a operaţiilor şi pentru izolarea diferitelor părţi unele de altele. cum ar fi: sisteme automate de declanşare alarme. 4. 4. accesibilitatea şi identificarea echipamentului critic Există reguli privind riscul pentru accesibilitatea şi identificarea uşoară a componentelor critice. în camera (camerele) de control şi direct în apropierea sau chiar în diferite instalaţii. apă. azot etc. monitorizare şi control. scrubere şi instalaţii de neutralizare. supape de presiune. discuri de rupere. aer pentru instrumentaţie. abur. opriri în caz de urgenţă. instrumente şi echipamentul de control. 5. echipament de protecţie în caz de incendiu. sirene controale pentru închidere şi închidere în caz de urgenţă supape de închidere în caz de urgenţă.1. ECHIPAMENTUL TEHNIC RISCULUI DE PREVENIRE A 5. indicatoare de sigranţă etc. Localizarea. cum ar fi alimentarea cu energie electrică. perdele de apă sisteme de detectare pentru gaz şi alarmă 242 .16. control şi instrumentaţie Vă rugăm să oferiţi o descriere şi documentaţia principalelor instrumente şi a controalelor disponibile pentru operatori în vederea controlului operării diferitelor instalaţii.

3. cum ar fi: garduri puncte de control legitimaţii iluminare încuietori împărţire a zonei camere video. 5. Utilităţi în caz de urgenţă Vă rugăm să oferiţi o descriere a alimentării disponibile în caz de urgenţă cu electricitate. abur. dacă alimentarea este întreruptă. Capacităţile de proiectare Care sunt capacităţile de proiectare relevante ale sistemelelor de prevenire a riscului menţionate în paragraful 5.2.4. aer pentru instrumentaţie.5.6.1. Echipament de combatere a incendiilor Vă rugăm să descrieţi principalul echipament mobil pentru combaterea incendiilor 5. Echipament de intervenţie pentru oprirea scurgerilor Vă rugăm să descrieţi echiamentul disponibil pentru efectuarea reparaţiilor de intervenţie pentru oprirea scurgerilor mici şi a celor mari. 5. Echipamentul de securitate Vă rugăm să descrieţi echipamentul şi sistemul de protecţie a instalaţiei împotriva persoanelor neuatorizate şi a sabotajelor.? Inginerii întreprinderii au verificat potrivirea capacităţilor de proiectare ale acestor sisteme de prevenire a riscului prin calcule proprii? 243 . apa. sisteme de detectare a persoanelor 5.- protecţie împotriva suprapresiunii în caz de închideri bruste ale supapelor dilatare în caz de urgenţă sisteme de spumă şi apă pentru stingerea incendiilor 5.

modificate sau reparate? 5.11.12. Proceduri de fabricare şi construcţie Există proceduri scrise pentru fabricare şi inspecţia fabricării părţilor sistemului de prevenire a riscului care sunt produse în propriile ateliere? 5. temperaturilor şi a debitelor la care alarmele şi sistemul automat de declanşare intră în funcţiune? 5. Istoricul echipamentului de prevenire a riscului Există o documentaţie referitoare la istoricul fiecărei părţi a echipamentului de prevenire a riscului.7.14. Instrucţiuni de instalare şi montare Există instrucţiuni scrise de instalare şi montare pentru componentele care trebuie să fie înlocuite? Există instrucţiuni pentru inspectare înainte de pornire? Există instrucţiuni pentru fixarea supapelor de presiune şi pentru calibrarea fixării presiunilor.1. pentru a preveni închiderea simultană a sistemelor de prevenire a riscului relatate? 244 .9. care ajung în instalaţie? 5. Coduri şi norme Care coduri şi norme naţionale şi internaţionale au fost folosite pentru diferite părţi ale echipamentului privind riscul descris în paragraful 5.8. Cuplare Unde sunt prezente sistemele de cuplare. Controlul pieselor şi componentlor care intră Există proceduri de verificare a calităţii şi a conformării cu standardele pieselor şi componenteloir cumpărate ale echipamentului de prevenire a riscului. Achiziţionarea pieselor de rezervă şi de înlocuire Există instrucţiuni privind calitatea şi siguranţa pentru achiziţionarea pieselor de rezervă şi de înlocuire? 5.? 5. Date de fiabilitate Există un program de fiabilitate. astfel încâît să se poată observa când instrumentele sau părţile au fost înlocuite.5.10.13. în cadrul căruia datele legate de fiabilitate şi defecţiune sunt colectate pentru diferitre componente ale echipamentului de prevenire a riscului? Pentru care componente? 5.

în conformitate cu directivele scrise revizuirii privind riscul şi studii de evaluare a riscului oficiale: schimbări făcute de către personalul din inginerie.5. chimică şi electrică şi alte subiecte speciale. mai ales în ceea ce priveşte aspectele privind riscul? 6. Expertize corespunzătoare Există directive care prevăd ca pentru orice proiect de inginerie să participe experţi corespunzători pentru incendii. INGINERIA DE PROIECTARE ŞI SCHIMBARE.2.6. Procedura de urmărire Există o procedură de urmărire. pentru a judeca aspectele speciale privind riscul ale proiectului? 6. Aprobarea oficială Există o procedură oficială pentru aprobarea rezultatelor unui proiect cu studiile de evaluare a riscului asociate şi confirmarea acestei aprobări prin semnătura unui manager? 6. operare sau întreţinere schimbări făcute de către contractori externi. Proceduri de proiectare sigură Compania are redactate directive pentru studiile oficiale de evaluare riscului împreună cu toate proiectele pentru construcţie şi dezvoltări noi? Cine are responsabilitatea de a vedea dacă aceste directive sunt urmărite pentru toate situaţiile relevante? 6.4. sau alte firme 245 .3. inginerie mecanică. Responsabilităţi Directivele specifică responsabilitatea şefului oricărui proiect precum şi pe cele ale altor membri ai echipei de proiect.1. care asigură faptul că vor fi implementate recomandările studiilor de evaluare a riscului şi revizuirilor privind riscul asociate unor astfel de proiecte? 6. STUDII DE EVALUARE A RISCULUI 6.6. Schimbări de trebuie luate în considerare Care dintre următoarele tipuri de schimbări necesită.

responsabile pentru aprobare? 6. cu întrebări relevante şi locuri pentru semnături? 6. Tipurile de studii oficiale pentru prevenirea riscului utilizate Care dintre următoarele tipuri de studii oficiale privind prevenirea riscului au fost utilizate în ultimii zece ani în cadrul companiei şi pentru ce proiecte sau instalaţii: 246 .7. controalelor. Urmărirea recomandărilor privind prevenirea riscului.8. împreună cu schimbările Există o procedură pentru asigurarea faptului că toate recomandările din studiile de evaluare a riscului în conexiune cu schimbările planificate ce au loc. de pornire şi orpire schimbări în procese schimbări ale limitelor pentru operarea în siguranţă schimbări ale metodelor de lucru şi ale practicilor de atelier schimbări în descrierea sarcinilor schimbări organizatorice care pot afecta siguranţa procedurilor şi practicilor rearanjări ale conductelor instalarea echipamentului experimental ce urmează a fi testat modificări ale materialelor de construcţie modificări ale instrumentaţiei. înainte de a implementa schimbările? 6.9. circuitele logice programabile. calculatoarele procesului modificări ale programelor computerelor schimbări temporare schimbări solicitate de către surse din exterior. confederaţia industrială. Aprobarea schimbărilor Este clar pentru toate aceste cazuri cine trebuie să aprobe schimbările şi acest lucru este confirmat prin semnătura persoanei respective. autorităţi. consultanţi. cum ar fi proprietarii. 6. parteneri.- schimbări ale procedurilor pentru operarea normală.10. Formate standard pentru aprobarea schimbărilor Există formate standard pentru aprobarea diferitelor tipuri de schimbări.

complexitatea instalaţiei) care determină ce tipuri de studii privind riscul (menţionate în paragraful 6. pentru ce tipuri de studii menţionate la paragraful 6.10) trebuie efectuate pentru diferite instalaţii sau pentru modificări ale instalaţiilor? 6.- Studii de identificare a riscurilor Studii privind riscurile şi operabilitatea Controale cu liste de verificări ale scenariilor în cazul defecţiunilor Modelul defecţiunilor şi analiza efectelor Analiza arborelui defecţiunilor Analiza arborelui evenimentelor Analiza cantitativă a riscului Auditul privind riscul Analiza sarcinii Studii de observare a sarcinii pentru sarcinile critice Care dintre studiile menţionate mai sus au fost efectuate de către proprii angajaţi şi care de către consultanţi externi? Ce fel de documentaţie este disponibilă pentru aceste tipuri de studii? Au fost acestea aprobate oficial? Ce s-a întâmplat cu recomandările rezultate din aceste studii? 6.11.12.13. Criterii pentru documentaţie şi aprobare Există criterii sau reguli pentru documentaţia pentru diferite tipuri de studii privind riscul ca cele menţionate la 6. Criterii pentru efectuarea studiilor de evaluare a riscului Există criteri (cum ar fi riscurilor aşteptate.10? Ce manageri şi angajaţi au competenţa de a aprecia şi aproba astfel de studii de evaluare a riscului? 6.10 şi pentru aprobarea lor oficială? 247 . Competenţa de a efectua şi aprecia studiile oficiale de evaluare a riscului Ce manageri şi angajaţi ai companiei au fost instruiţi pentru efectuarea studiilor oficiale de evaluare a riscului.

Program specializat de instruire managerială privind riscul Există un program de cursuri specializate pentru manageri.4.6. Responsabilitatea pentru programul specializat de instruire managerială privind riscul Cine este responsabil de acest program? 7.1. INSTRUIREA MANAGERIALĂ 7.15.3. ce cuprinde sarcini în care aspectele privind riscul joacă un rol important? 7. Procedura de urmărire pentru studiile oficiale privind riscul Există o procedură destinată asigurării faptului că recomandările din studiile oficiale privind riscul sunt implementate într-adevăr? 6. Responsabilitatea pentru programul de instruire managerială privind riscul Cine este responsabil de acest program? 7.7. Programul general de instruire managerială Există un program general de instruire pentru tot personalul de conducere (managerial) al companiei? 7. Schema de participare Există o planificare generală şi o schemă de participare pentru aceste programe ce specifică care manageri trebuie să participe la cursuri diferite ale programelor de instruire? Există evidenţe efectuate pentru: 248 . Programul repetărilor Există o programare în timp şi o procedură pentru repetarea periodică a acestor tipuri de studii? 7. Programul de instruire managerială privind riscul Există un program de instruire legat de managementul general privind riscul.2.6.5. la care să participe tot personalul de conducere? 7.14. Responsabilitatea pentru programul general de instruire managerială Cine este responsabil de acest program? 7.

accentuând responsabilităţile şi răspunderile manageriale la acest nivel? 7. pentru: • a îmbunătăţi calitatea cursului • a găsi deficienţele obiectivelor cursului • a găsi deficienţele metodelor de instruire pentru a atinge obiectivele cursului 249 .8. implicarea managementului (conducerii) Există o revizuire periodică a acestei scheme? Conducerea executivă. coordonatorul privind riscul. şeful de personal.11.- manageri individuali care au urmat cursuri diferite? performanţa managerilor individuali la curs? data instruirii şi numele instructorului? programarea reinstruirii? continuarea programării sau urmarea cursului? 7. Revizuirea cursului După fiecare curs se efectuează o revizuire împreună cu studenţii. linia relevantă de manageri sunt implicaţi în dezvoltarea şi revizuirea acestei scheme? 7. Revizuirea schemei. arătând în acest fel că participanţii şi-au însuşit obiectivele de învăţare? 7. Adaptarea la nivelul managerial (de conducere) Cursurile legate de programul general de instruire managerială şi programul general de instruire managerială privind riscul sunt adaptate şi elaborate specific pentru nivelul managerial pentru care cursul este predat.9. Specificarea cursurilor Fiecare curs din programul de instruire are: ţeluri clar specificate şi obiective de învăţare listă de subiecte ce urmează a fi tratate specificarea perioadei de instruire pentru fiecare subiect specificarea materialului disponibil de instruire calificarea necesară (educaţia anterioară) pentru poarticipanţi calificarea necesară instructorului rezultate sau performanţe necesare pentru a trece cursul.10.

planificarea cazurilor de urgenţă şi exerciţii de urgenţă probleme de limbaj şi comunicare în cazul situaţiilor critice sau în cazuri de urgenţă 250 . în cadrul programului general de instruire managerială din ultimii 5 ani. organizării.13. utilizarea echipamentului personal de protecţie locul echipamentului critic de protecţie acordarea primului ajutor medical. negociere conducere a întâlnirilor managementul de personal radactarea instrucţiunilor şi procedurilor managementul de proiect teoria de organizare utilizarea calculatoarelor? 7. Cursuri pentru programul general de instruire managerială Vă rugăm să prezentaţi o listă de cursuri care au fost predate în cadrul companiei sau în afara companiei. luând în considerare aspectele de risc reguli generale privind riscul ale companiei modul de instruire privind riscul pentru personal şi modul de a menţine o disciplină bună privind riscul protecţia personalului.• a determina importanţa cursului faţă de sarcinile zilnice ale participanţilor? 7.12. implementării şi controlului comunicare. Această listă include cursuri de: instruire generală managerială a planificării. Curs general al managementului privind riscul Cursul general pentru managementul privind riscul acordă atenţie: obiectivelor privind riscul general şi de sănătate profesională politicii privind riscul a companiei schema generală a companiei şi operaţiilor companiei.

Participarea la cursul general al managementului privind riscul Care dintre managerii actuali au urmat un asemenea curs în ultimii 5 ani. în ultimii 5 ani. Această listă cuprinde cursuri legate de: manipularea în siguranţă a materialelor periculose instrucţiuni de luptă contra incendiilor cursuri speciale pentru brigada de pompieri sănătatea profesională şi siguranţa întocmirea şi revizuirea planurilor de urgenţă exerciţii de urgenţă întocmirea instrucţiunilor şi procedurilor de prevenire a riscurilor analiza sarcinii observarea critică a sarcinii investigarea accidentului/incidentului redactarea procedurilor de operare. Cursurile din programul specializat pentru managementul privind riscul Vă rugăm să furnizaţi o listă de cursuri specializate care au fost frecventate de către manageri în cadrul companiei sau în afara companiei. inspectare şi întreţinere metode de identificare a riscului studii de operatibilitate şi evaluare a riscului apariţia defecţiunii şi analiza efectului analiza arborelui de defecţiuni analiza arborelui de evenimente auditul de risc analiza cantitativă a riscului? Care dintre manageri au participat. la care cursuri speciale în ultimii 5 ani? 251 .- responsabilitate şi răspundere specifice manageriale cu respectarea subiectelor menţionate mai sus? 7.14.15. în cadrul companiei? 7.

Responsabilitatea pentru sistemul de autorizare ine este responsabil în ceea ce priveşte păstrarea la zi a copiilor autorizaţiilor în arhiva centrală şi în alte locuri din întreprindere în funcţie de modificarea şi reînnoirea autorizaţiilor? 8.2. unde sunt păstrate copii ale tuturor autorizaţiilor În ce alte locuri din întreprindere sunt disponibile copii ale autorizaţiilor? 8.8.3.4. referitoare la operaţiile instalaţiilor siguranţa publică. Disponibilitatea autorizaţiilor Există un punct central în biroul principal al întreprinderii. Autorizaţiile întreprinderii în conformitate cu protecţia mediului şi de prevenire a riscului Vă rugăm să oferiţi o listă a tuturor autorizaţiilor de care are nevoie întreprinderea şi a celor pe care le are deja. procedurilor şi instrucţiunilor tehnice şi organizatorice? Cine este responsabil pentru faptul că această procedură se desfăşoară corect? 252 .1. condiţiile de autorizare sunt încorporate în operarea întreprinderii sub forma măsurilor. REGLEMENTĂRI ŞI NORME 8. AUTORIZAŢII. planificarea în caz de urgenţă şi protecţia mediului. să menţină şi să controleze faptul că întreprinderea operează conform condiţiilor de autorizare? 8. Vă rugăm să specificaţi pentru fiecare autorizaţie următoarele puncte: care agenţie administrativă a acordat autorizaţia? ce legislaţie prevede necesitatea unei astfel de autorizaţii? data acordării autorizaţiei? această autorizaţie are un istoric. au existat acorduri anterioare ale unei astfel de autorizaţii pentru întreprindere? care agenţie sau agenţii administrative ar trebui să inspecteze. Transformarea condiţiilor de autorizare în măsuri organizatorice şi tehnice. proceduri şi instrucţiuni Există o procedură standard în care se poate vedea faptul că. siguranţa şi sănătatea profesională.

apei şi materiilor prime alte chestiuni 8.5. Subiecte specifice cuprinse în condiţiile de autorizare Care dintre următoarele subiecte spercifice sunt cuprinse în condiţiile de autorizare. 8.8. nefiind necesar să întocmiţi o listă a condiţiilor): condiţii de risc privind modul de operare al diferitelor instalaţii cerinţe tehnice privind riscul şi referinţe la standarde naţionale şi internaţionale şi codurile pentru instalaţii cum ar fi: pompe şi compresoare conducte şi ţevi controlul presiunii gazului şi sisteme de reducere sisteme de control al fluxului 253 .8.7.6. în una sau mai multe autoritaţii (verificaţi doar dacă asemenea condiţii există. Chestiuni generale incluse în autorizaţii Care dintre următoarele chestiuni generale sunt cuprinse în una sau mai multe autorizaţii: Sănătatea şi Risc profesional Riscul publicului şi al muncitorilor din întreprinderea vecină planificarea şi exerciţiile pentru cazurile de urgenţă poluarea aerului poluarea apei şi tratarea apei uzate poluarea solului zgomotul deşeurile chimice şi periculoase utilizarea economică a energiei. Cunoştinţe legate de condiţiile de autorizare Cum se asigură şi se verifică faptul că supraveghetorii şi operatorii relevanţi cunosc condiţiile de autorizare în ceea ce priveşte propria activitate. Revizuirea conformării faţă de condiţiile de autorizare Există o revizuire internă regulată în vederea verificării faptului că întreprinderea încă operează conform condiţiilor de autorizare? 8.

sacilor şi a cutiilor cu materiale periculoase vagoane şi vapoare alte instalaţii şi echipamente educaţia şi instruirea cerută pentru manageri şi operatori disponibilitatea instrucţiunilor scrise înregistrarea şi disponibilitatea manualelor de operare întreţinere şi inspecţie 254 - .- supape supape de siguranţă. sticlelor. birouri sisteme de detectare a gazului alarme echipament de combatere a incendiilor echipament de combatere a altor urgenţe scrubere şi instalaţii de neutralizare chimică utilităţi pentru electricitate. buteliilor. abur sticle. utilităţi de rezervă şi urgenţă şi recipiente transportabile pentr gaz utilizarea şi depozitarea de materiale nucleare şi echipament ce produce radiaţii ionizante laboratoare terenuri şi drumuri instalaţii de umplere pentru rezervoare şi alte containere depozitarea butoaielor. structuri de sprijin clădiri. garnituri. butelii pentru gaz. sisteme de eliberare pentru presiune în caz de urgenţă flanşe. blind-uri braţe de încărcare recipiente sub presiune tancuri de depozitare şi puţuri tanc sisteme de drenare ale conductelor şi recipientelor tancuri de depozitare la temperaturi scăzute materiale izolante echipament şi cabluri electrice instalaţii de încălzire şi cuptoare sisteme de semnalizare luminoasă sisteme şi instrumentaţie de control camere de control structuri. apă.

care au fost implementate de către managementul întreprinderii în cadrul măsurilor. 8. Vă rugăm oferiţi lista subiectelor din cadrul întrebărilor 8. şi 8. sisteme de epurare a apei emisii în aer şi apă în condiţii normale şi în condiţiile excepţionale sau de urgenţă tratarea. instrucţiuni şi proceduri tehnice.10. – 8.7.8.8. dacă subiectele întrebării 8. 255 . chiar dacă nu au fost date condiţiile de autorizare. îndepărtarea şi reciclarea deşeurilor prevenirea poluării solului diminuarea şi recuperarea după incindente de poluare raportarea incidentelor către autorităţi alarmarea autorităţilor în caz de urgenţă reducerea zgomotului alte chestiuni 8.6. nefiind necesar să oferiţi aici instrucţiuni şi proceduri explicite pentru fiecare siubiect).4. ar trebui să fie acoperite de către conducerea întreprinderii în afara propriei responsabilităţi.8. Implementarea în afara propriei responsabilităţi Multe dintre subiectele menţionate în cadrul întrebărilor 8. au fost implementate de către întreprindere în cerinţele. şi 8.9.7.- ordinea generală a terenurilor. drumurilor. Implementarea condiţiilor de autorizare Vă rugăm verificaţi din nou prin intermediul întrebărilor 8. deşi nu există condiţii de autorizare explicite pentru aceste subiecte (doar verificaţi lista. clădirilor şi instalaţiilor operaţii de curăţare înăuntru şi în afară permise de lucru pentru întreţinere şi reparaţii marcarea prin coduri speciale de culori sau alte coduri a instalaţiilor şi conductelor ce conţin materiale periculoase marcarea traseelor de salvare în caz de urgenţă şi echipamentul pentru cazuri de urgenţă cerinţa ca întreprinderea să instituie reguli de siguranţă personală disponibilitatea şi utilizarea echipamentului personal de protecţie siseme de canalizare. instrucţiunilor şi procedurilor tehnice. separatoare de ulei.

Directive generale Există directive sau reguli generale pentru raportarea externă şi pentru furnizarea de informaţii către autorităţi şi public? 9. COMUNICAREA CU AUTORITĂŢILE ŞI PUBLICUL 9. publicului şi altor părţi din exterior. Responsabilitate Există un manager care este responsabil în mod deosebit pentru relaţiile şi comunicarea cu publicul? 9.8. Incidente şi accidente 256 .4.6. în vederea păstrării în crederii publicului faţă de siguranţa operaţiilor? 9.3. Legislaţie În departamentul principal al întreprinderii sunt disponibile copii ale principalelor legi. de la nivelul instalaţiei sunt raportate obligatoriu autorităţilor? 9. regulilor şi instrucţiunilor interne? 9. planificarea pentru cazurile de urgenţă şi protecţia mediului? În cadrul întreprinderii există o persoană anume responsabilă de informare la zi a conducerii şi a propriei persoane în ceea ce priveşte dezvoltările şi schimbările ce au loc în această legislaţie? Există o procedură care asigură faptul că toate legile şi reglementările sunt respectate şi implementate în cadrul măsurilor. Verificarea securităţii Există directive pentru o verificare a securităţii informaţiilor furnizate autorităţilor.1.11. regionale şi locale referitoare la riscul profesional. pentru a preveni divulgarea secretelor sau informaţiilor senzitive ale companiei care ar putea fi folosite pentru sabotaje? 9.2.5. Politica de comunicare a riscului şi a siguranţei Există o politică şi un plan de comunicare într-un mod obiectiv cu privire la riscurile şi siguranţa operaţiilor unei instalaţii. norme generale şi reglementări ale administraţiei centrale. Obligaţii Este clar ce subiecte privind riscul sau de mediu. riscul public.

măsurile de siguranţă luate pentru reducerea la minimum a acelor riscuri. Comunicarea aspectului privind riscul Autorităţile şi publicul sunt informaţi de către companie despre declaraţia politicii privind riscul precum şi despre alte aspecte ale politicii sale privind riscul? 9. Inspectori guvernamentali Fiecărui inspector guvernamental care vizitează compania îi este permis să viziteze oricând. orice instalaţie? Inspectorul guvernamental este însoţit de un angajat al companiei? Inspectorul guvernamental poate să meargă singur în instalaţii.8.9.Există criterii clare cu privire la raportarea către autorităţi a incidentelor/accidentelor: Ce indicente (tip mărime)? La cât timp după apariţia acestora? Către care autorităţi? Prin ce mijloace de comunicare? Există de asemenea o informare a publicului cu privire la incidente/accidente: Care incidente? Informaţii oferite din propria iniţiativă sau doar după întrebări puse de jurnalişti sau de către publicul larg? 9.10. Comportamentul faţă de autorităţi Există directive sau ghiduri referitoare la comportamentul în cadrul comuncării cu funcţionarii din autorizare şi inspecţie? 9. dacă doreşte acest lucru? Atunci când acesta o solicită i se dau fără întârziere toate registrele sau toate informaţiile pe care le cere? Inspectorul are dreptul să pună întrebări oricărui operator sau angajat? 9.7. măsurile în cazul situaţiilor de urgenţă şi sfaturi date publicului pentru protecţia personală în cazul situaţiilor de urgenţă? 257 . Comunicarea riscului Compania furnizează publicului orice informaţie legată de riscurile operaţiilor sale.

16. Evaluarea comunicării şi relaţiilor cu publicul Există o evaluare periodică a calităţii şi eficacităţii raportării în exterior. Programul de prevenire a riscurilor? Autorităţile şi publicul sunt informaţi cu privire la programul de prevenire a riscurilor? 9.14.12.1. Sistemul programului inspecţiei Există un sistem general al programelor inspecţiei ce cuprinde întregul echipament şi toate măsurile organizatorice care trebuie 258 . Zile deschise A organizat vreodată compania zile deschise pentru familiile angajaţilor săi şi/sau pentru publicul larg. despre companie? 9.9. în care acesta să poată vizita unele instalaţii. INSPECŢIE ŞI ÎNTREŢINERE 10. a comunicării cu autorităţile şi cu publicul şi o evaluare a relaţiilor cu publicul în general? 10. Rapoartele anuale Există rapoarte anuale sau rapoarte ale progresului. să obţină informaţii despre operaţii şi măsurile de prevenire a riscurilor. Broşura de informare Există o broşură de informare generală cu privire la activităţile companiei. să aibă loc demonstraţii ale brigăzii de pompieri sau exerciţii pentru situaţiile de urgenţă? 9. fiind însoţiţi de o persoană din cadrul companiei.13. în care sunt puse în discuţie şi problemele de mediu şi risc? Există un alt material de prezentare sau un film.11. Vizite ale companiei Există o politică pentru modul în care trebuie să se reacţioneze în urma cererilor primite de la cetăţeni sau grupuri de a vizita compania şi de a cunoaşte operaţiile acesteia? 9.15. prin care sunt informate autorităţile şi publicul şi aceste rapoarte conţin subiecte legate de risc şi protecţia mediului? 9.

4. Dezvoltarea programului inspecţiei Există o procedură generală pentru stabilirea unui program al inspecţiei şi întreţinerii? 10. Conţinutul programului inspecţiei Fiecare program al inspecţiei specifică clar: Ţelurile programului Persoanele responsabile pentru program Bugetul necesar şi cel disponibil Lista instalaţiilor. garnituri. blind-uri braţe de încărcare recipienţi sub presiune recipienţi la presiune atmosferică tancuri de depozitare şi puţuri tanc 259 . Programe specifice de inspecţie Întreprinderea are programe de inspecţie pentru: pompe şi compresoare conducte şi ţevi controlul presiunii gazului şi sisteme de reducere sisteme de control a fluxului supape suprape de siguranţă.2. sisteme de evacuare pentru presiune în caz de urgenţă flanşe.inspectate în vederea asigurării fiabilităţii şi operării sigure a întreprinderii? 10. părţilor sau procedurilor ce urmează a fi inspectate Punctele ce urmează a fi inspectate Listele de verificări care sunt folosite Criterii de aprobare Frecvenţa inspecţiilor Calificările cerute inspectorilor Raportarea şi înregistrările ce urmează a fi făcute de către inspectori Clasificarea pericolelor deficienţelor observate Procedurile ce urmează a fi urmărite pentru a corecta deficienţele descoperite? 10.3.

macarale şi alt echipament mobil greu unelte de atelier echipament şi piese de rezervă noi alte instalaţii şi echipamente proceduri de operare. separatoare de ulei. butelii pentru gaz şi recipiente transportabile echipament ce produce radiaţii ionizante laboratoare terenuri şi drumuri instalaţii de umplere pentru butoaie şi alte containere depozitarea butoaielor. sistemele de epurare a apei coşuri şi furnale lifturi bifurcate. abur sticle. pornire şi închidere proceduri de curăţare. sticlelor. structuri de sprijin clădiri.- sisteme de drenare ale conductelor şi recipienţilor tancuri de depozitare la temperaturi scăzute materiale izolante echipament şi cabluri electrice instalaţii de încălzire şi cuptoare sisteme de semnalizare luminoasă sisteme şi instrumentaţie de control camere de control structuri. reparaţie şi întreţinere alte proceduri 260 . birouri sisteme de detectare a gazului alarme echipament de combatere a incendiilor echipament de combatere a altor urgenţe marcarea echipamentului de prevenire a riscurilor şi urgenţă şi căile de evacuare de urgenţă scrubere şi instalaţii de neutralizare chimică utilităţi pentru electricitate. apă. buteliilor. sacilor şi a cutiilor cu materiale periculoase vagoane şi vapoare sisteme de canalizare.

Stabilirea priorităţii Există o stabilire a priorităţii legate de inspecţie pe baza experienţei şi a unei liste a echipamentului critic? 10. instrumentelor şi controalelor vibraţii nedorite şi periculoase ordinea generală fixări şi calibrarea supapelor de presiune şi a instrumentelor de măsurare vizite generale specifice de inspecţie ale operatorilor şi inspectorilor 10.10. protecţia împotriva impactului siguranţa şi accesibilitatea uşoară a echipamentului.6. Aspecte ale inspecţiei Sunt luate în considerare următoarele aspecte ale inspecţiei în programele respective: conform condiţiilor de autorizare conform codurilor şi normelor valabile şi a propriilor instrucţiuni coroziunea uzura vopsirea şi izolarea calitatea materialului aşa cum s-a specificat grosimea minimă cerută a materialului etanşeitatea gazului şi lichidului localizarea sigură. Sistemul programului de întreţinere preventivă Există un sistem general al programelor de întreţinere preventivă pentru diferite instalaţii şi echipamente? 10.5. Conţinutul programului de întreţinere Fiecare program de întreţinere cuprinde: ţelurile programului persoana responsabilă pentru program bugetul necesar şi cel disponibil lista instalaţiilor sau a părţilor acestora ce urmează a fi cuprinse prin programul de întreţinere punctele întreţinerii pentru fiecare instalaţie sau parte a acesteia şi listele de verificare ce urmează a fi utilizate 261 .8. supapelor.7.

abur 262 .- etapele de lucru ce urmează a fi desfăşurate pentru fiecare punct all întreţinerii unelte şi materiale ce urmează a fi folosite sistemul permisului de lucru ce urmează a fi folosit frecvenţa întreţinerii calificări necesare mecanicului sau electricianului raportarea şi înregistrările operaţiilor de întreţinere ce urmează a fi efectuate 10. apă. structuri de sprijin clădiri. blind-uri braţe de încărcare recipiente sub presiune recipienţi la presiune atmosferică tancuri de depozitare şi puţuri tanc sisteme de drenare ale conductelor şi recipienţilor tancuri de depozitare la temperaturi scăzute materiale izolante echipament şi cabluri electrice instalaţii dfe încălzire şi cuptoare sisteme de semnalizare luminoasă sisteme şi instrumentaţie de control camere de control structuri. Programe specifice de întreţinere Există programe de întreţinere pentru: pompe şi compresoare conducte şi ţevi controlul presiunii gazului şi sisteme de reducere sisteme de control a fluxului supape supape de siguranţă. garnituri. sisteme de evacuare pentru presiune în caz de urgenţă flanşe. birouri sisteme de detectare a gazului alarme echipament de combatere a incendiilor echipament de combatere a altor urgenţe scrubere şi instalaţii de neutralizare chimică utilităţi pentru electricitate.9.

deschiderea echipamentelor lucru în condiţii de temperatură ridicată. sticlelor. Stabilirea priorităţii pentru întreţinere Există o stabilire a priorităţii şi o programare a muncii pentru diferite programe de întreţinere şi pentru întreţinerea echipamentului critic? 10.12. cum ar fi sudura şi tăierea şi utilizarea uneltelor ce produc scântei intrare în tancuri. sacilor şi a cutiilor cu materiale periculoase vagoane şi vapoare sisteme de canalizare. reparaţiilor şi altor lucrări pe terenul întreprinderii? 10.11. buteliilor. macarale şi alt echipament mobil greu unelte de atelier alte instalaţii şi echipamente 10. scrise pentru: deschiderea ţevilor. Permise specifice de lucru Există permise specifice de lucru. separatoare de ulei. Sistemul permisului de lucru Întrepirnderea are un sistem documentat al permisului de lucru pentru efectuarea întreţinerii. Practici de lucru în siguranţă Există un îndrumar sau un manual pentru siguranţa ce descrie practicile generale de lucru în siguranţă.13.10.- sticle. sistemele de epurare a apei coşuri şi furnale lifturi bifurcate. recipiente şi alte spaţii înguste săpături operaţii de construcţie şi demolare 10. butelii pentru gaz şi recipiente transportabile echipament ce produce radiaţii ionizante laboratoare terenuri şi drumuri instalaţii de umplere pentru butoaie şi alte containere depozitarea butoaielor. cum ar fi: utilizarea echipamenttului personal de protecţie utilizarea uneltelor speciale izolaţia echipamentului 263 .

funcţiilor şi sarcinilor pentru care este necesar să fie elaborate proceduri şi instrucţiuni scrise? 11. Inventarierea procedurilor şi a instrucţiunilor scrise cerute solicitate A fost realizată o inventariere a tuturor operaţiilor. Raportarea către managementul superior Sunt trimise managementului superior rapoarte de revizuire a inspecţiei şi întreţinerii şi rapoarte despre cazurile neobişnuite? Managementul superior ia decizii oficiale privind concluziile şi recomandările unor astfel de rapoarte? 10.2.15. PROCEDURI.- marcarea şi blocarea echipamentului defect şi care din acest motiv nu mai poate fi atins de către persoane neautorizate golirea şi purjarea echipamentului înainte de deschidere utilizarea echipamentului greu cum ar fi lifturile bifurcate şi macaralele în apropierea instalaţiilor operaţionale gospodărire generală bună şi ordonată 10. Revizuirea rapoartelor de inspecţie şi întreţinere Există o revizuire regulată a rapoartelor de inspecţie şi întreţinere în vederea: descoperirii defecţiunilor repetate descoperirii cauzelor defecţiunilor descoperirii cauzelor uzurilor neobişnuite întocmirii statisticilor şi a producerii de date de fiabilitate evaluării şi adaptării programelor de inspecţie şi întreţinere? 10. ÎNREGISTRARE INSTRUCŢIUNI.16. chiar şi atunci când aceasta nu ţine de propriile sarcini regulate? 11. MĂSURĂTORI.14. Arhivele instrucţiunilor scrise centrale ale procedurilor şi a 264 . Raportarea individuală Operatorii şi alte persoane angajate sunt stimulate să raporteze orice situaţie nesigură sau incertă pe care a observat-o. 11.1.

trebuie făcută precis .ţeluri/obiective ale procedurilor/instrucţiunilor . Pregătirea procedurilor şi a instrucţiunilor scrise Există prescripţii şi indicaţii asupra modului în care se întocmesc procedurile şi instrucţiunile scrise? Aceste indicaţii specifică faptul că pentru toate procedurile şi instrucţiunile scrise ar trebui să se acorde atenţie următoarelor puncte: .revizuirea instrucţiunilor elaborate împreună cu grupul ţintă . monitoarele computerului . oboselii şi a supraîncărcării muncii . rutinei şi plictiselii . panourile de control.strângerea şi prelucrarea informaţiilor . cum ar fi: .descrierea pas cu pas a fiecărei sarcini pentru fiecare fază a operaţiei sau a procesului .grupul ţintă al angajaţilor care ar trebui să respecte procedurile . neglijenţei.acurateţea instrucţiunilor .capacitatea de recuperare de la erori şi de la defecţiunile tehnice .claritate şi logică .erori datorate lenei.modificarea schimbului de lucru 265 .utilizarea practică a instrucţiunilor .3.distribuţia sarcinilor între diferiţi operatori şi şefi de schimb trebuie făcută precis .aspectele factorului uman.erori datorate stresului.Există un fişier central al procedurilor şi instrucţiunilor scrise care este păstrat la zi? Cine este responsabil de acest fişier? 11.practicabilitatea instrucţiunilor .înţelegerea scopului şi a aspectelor privind riscul a fiecărui pas .explicarea/definirea termenilor tehnici importanţi .schiţa sarcinii: cea mai simplă care de a realiza o sarcină trebuie să fie de asemenea şi cea mai sigură .controale.distribuţia sarcinilor între operator şi computerul de proces.observarea sarcinii sau alte teste şi instrucţiuni elaborate .

presiunea înregistrarea.4. inspecţie.reguli generale de siguranţă şi practici de lucru în siguranţă 266 .6. construire. din motive de siguranţă proceduri şi instrucţiuni scrise? 11. Stabilirea priorităţii pentru dezvoltarea procedurii Managementul de vârf a stabilit priorităţi pentru care sarcini.- comunicarea interacţiunea om-maşină sănătatea profesională şi considerentele privind riscul limitele optime şi limitele de siguranţă a parametrilor de proces cum ar fi temperatura.proceduri de a opri lucru şi proceduri de a refuza să se lucreze datoirită condiţiilor nesigure .5. caietele de înregistrări verificarea instrucţiunilor elaborate de către coordonatorul privind riscul şi managerul de pe această linie aprobarea scrisă a procedurilor/intrucţiunilor noi sau schimbate de către management introducerea şi implementarea noilor proceduri distribuirea procedurilor şi a revizuirilor instruirea noilor angajaţi sau a angajaţilor noi pentru această funcţie revizuirea periodică a instrucţiunilor împreună cu grupul ţintă 11. demolare şi reparare se află împreună cu un sistem scris al autorizaţiei de lucru . funcţii sau operaţii ar trebui să se realizeze în primul rând. Proceduri specifice Există proceduri scrise pentru următoarele subiecte: operaţiile de întreţinere. astfel încât fiecare operator să le înţeleagă cu uşurinţă? Acesta este cazul special pentru instrucţiunile critice privind riscul şi a instrucţiunilor pentru cazuri de urgenţă? S-a acordat de asemenea atenţie oricărei probleme de limbaj ce ia în considerare marcarea echipamentului critic. traseelor de evacuare şi controalele? 11. Limbaje Instrucţiunile şi procedurile scrise sunt disponibile în limbaje diferite. purificare. echipamentului de siguranţă.activitatea efectuată de către firme externe . curăţare.

cum ar fi: . debite. nivelele rezervoarelor în timpul fazelor diferite ale operaţiilor .localizarea punctelor de măsurare .emisii zilnice. Revizuirea procedurilor Există in program pentru o revizuire periodică a tuturor procedurilor şi instrucţiunilor? 11.producerea zilnică.utilizarea energiei.care măsurători ar trebui efectuate . lunare.scopul acestor măsurători . a tuturor măsurătorilor şi înregistrărilor ai parametrilor de funcţionare a instalaţiei.performanţa personalului 11. Programul de măsurători şi înregistrare Există un program aprobat de către managementul de vârf. inspectarea echipamentelor livrate . accidente .9.achiziţionarea echipamentelor şi a pieselor de schimb. lunară..7.8.abateri severe.sănătatea profesională şi personalului .apariţia scurgerilor şi a emisiilor incidentale . aburului şi a materialelor .depozitarea materialelor periculoase în magazii şi laboratoare 11.proiectarea şi dezvoltarea unor instalaţii.modul de raportare şi persoanele către care trebuie să raporteze . anuală a diferitelor tipuri de deşeuri . procese.înregistrările ce trebuie păstrate 267 .modul de măsurare şi procedurile de măsurare .frecvenţa măsurătorilor . incidente.condiţii de întreţinere a tuturor instalaţiilor . Rezumatul programului de măsurare şi înregistrare Programul specifică următoarele aspecte: . operaţii noi sau schimbare . temperaturi.presiuni. anuale în aer şi apă .cine este responsabil pentru diferite măsurători .

situaţii periculoase. pentru a asigura faptul că informaţiile esenţiale sunt colectate şi raportate într-un mod uniform? Această formă şi instrucţiunile acestei forme asigură faptul că sunt furnizate următoarele informaţii: . 11.injurii personale .situaţii reale de urgenţă Există criterii separate pentru care incidentele şi accidentele trebuie raportate către autorităţi? 11.operatorii şi supravegetorul implicat în acel timp de apariţia incidentului 268 . investigate şi evaluate? Criterii pentru incidentele ce urmează a fi raportate Există criterii clare şi precise în momentul în care este cerut un raport scris pentru diferite tipuri de incidente şi accidente care pot apărea. eşecuri apropiate .avarierea echipamentului .scurgeri şi emisii incidentale şi accidentale. Forma de raportare pentru incidente Există o formă standard de raportare în cazul incidentelor şi a accidentelor. cum ar fi: .data şi timpl incidentului . Responsabilitatea programului Care manager de vârf este responsabil de acest întreg program de măsurători şi înregistrare? 11.poluarea solului .10.12..valorile extreme măsurarte. Raportarea incidentelor şi procedura de investigare Există o procedură scrisă care descrie modul în care incidentele şi accidentele ar trebui raportate.opriri în cazuri de urgenţă .instalaţia şi/sau locul unde s-a petrecut incidentul . deschiderea în caz de urgenţă a supapelor de refulare .care parte a echipamentului a fost implicată .autorul (autorii) raportului . care trebuie raportate imediat managerului în mod direct şi/sau managerului de vârf (senior).11.

incluzând enumerarea acţiunilor luate.cauze datorate coroziunii sau uzurii . desenelor instalaţiei.proceduri sau instrucţiuni nescrise sau greşite .cauze mecanice/electrice sau alte cauze tehnice .normală .utilizarea materialelor neadecvate .. 11.descriere sumară a instalaţiei şi a scopului acesteia. cum ar fi: .greşeli în relaţie cu autorizaţiile de lucru . faza şi starea operaţiilor şi a instalaţiei la apariţia incidentului . interviurilor. pas. cu clasificarea principalelor cauze şi a cauzelor secundare în cadrul unei scheme. înregistrărilor. până în momentul în care situaţia a fost pusă sub control sau într-o situaţie (semi) .alte persoane implicate .cauze evidente sau probabile ale incidentului . cu pas. Analiza incidentului Există o instrucţiune în care pentru incidente sau accidente mai serioase se efectuează o analiză mai detaliată de către o echipă de investigare specială.cursul evenimentelor.erori din construcţie sau în momentul montării .analiza detaliată a cauzei prin intermediul investigării documentelor. darea alarmelor.numele şi funcţiile membrilor ecipei de investigaţii .erori în timpul montării echipamentului sau a pieselor de schimb sau în timpul reparaţiei . necesară pentru a înţelege incidentul.greşeli în întreţinere sau în programul de inspecţie .13.procedura sau instrucţiunea nu este urmărită . serviciile de urgenţă oferite de alte persoane.analizarea insuficientă a procesului . ce va fi desemnată de către şeful instalaţiei? Este descris faptul că raportul lor ar trebui să conţină: .erori în proiect .13.unele subiecte de informaţii aşa cum s-a menţionat la 11.măsuri propuse pentru a preveni aceste incidente pe viitor. inspecţiei amplasamentului. procedurilor. investigaţiile de laborator etc.recomandări de a îmbunătăţi situaţia în aceste instalaţii particulare sau la instalaţii similare 269 . sau o referire la acel raport .

1.public .propriul personal .mediu 270 .personalul de la întreprinderile vecine .. Plan de urgenţă Întreprinderea are un plan de urgenţă redactat? A fost aprobat în scris de către director? S-a discutat cu autorităţile corespunzătoare? Cine are responsabilitatea pentru editarea şi revizuirea planului general de urgenţă? Planul de urgenţă are specificat clar ţelurile şi obiectivele cum ar fi: . Comitetul de sănătate şi prevenire a riscurilor Există un comitet de sănătate şi prevenire a riscurilor? Cum sunt desemnaţi membrii acestui comitet? Care sunt datoriile. Statisticile şi înregistrările incidentelor Toate rapoartele incidentelor sunt păstrate într-un loc central şi cineva are sarcina de a întocmi statistici ale principalelor caracteristcii ale incidentelor şi de a identifica direcţii care vor ajuta la îmbunătăţirea viitoare a siguranţei operaţiilor din cadrul instalaţiei? 11.14.15.de a controla şi limita orice efecte negative cauzate de către starea de urgenţă pentru: . Urmărirea rapoartelor incidentelor Există o procedură care asigură faptul că managementul de vârf ia decizii referitoare la recomandările efectuate în raportul incidentului şi în raportul analizei incidentului? Există o procedură ce asigură faptul că aceste decizii sunt întradevăr implementate? 11.recomandări de a îmbunătăţi procedurile şi instrucţiunile speciale scrise şi a procedurilor similare aici sau în altă parte a instalaţiei 11. PLANIFICARE.16. PROCEDURI. responsabilităţile şi autoritatea lor (ce decizii pot să ia)? Comitetul revizuieşte toate rapoartele incidentelor? 12. INSTRUIRE ÎN CAZ DE URGENŢĂ 12.

2. Echipa de urgenţă Întreprinderea are organizată o echipă de urgenţă care sub conducerea comandantului de urgenţă va lua parte la toate operaţiunile de urgenţă în caz de urgenţă şi care este activă în cadrul pregătirilor şi instruirilor de urgenţă? 12. Disponibilitatea unui plan de urgenţă Manualul ce conţine planul de urgenţă este marcat clar şi pe coperta din spate? Planul de urgenţă a fost distribuit tuturor managerilor importanţi.a facilita activităţile de reorganizare şi reconstruire pentru a rezuma operaţiile normale ..a asigura comunicarea cu toate informaţiile vitale din cadrul companiei.proprietatea celei de-a treia părţi .a organiza o revizuire periodică a procedurilor de urgenţă 12. Comanda de urgenţă S-a specificat cine va comanda toate operaţiunile de urgenţă din cadrul întreprinderii în orice moment? S-a specificat la ce etapă un comandant din partea autorităţilor va prelua comanda supremă şi momentul în care comanda va fi încredinţată din nou comandantului de urgenţă al întreprinderii? S-a specificat momentul în care comandantul de urgenţă al întreprinderii va încredinţa comanda sferei de conducere obişnuită a instalaţiilor din întreprindere? 12.3. autorităţilor şi terţelor părţi? Există o listă de distribuire şi este asigurat faptul că toate copiile sunt ţinute la zi? 271 . cu întreprinderile vecine şi cu publicul general .5.a facilita răspunsul în caz de urgenţă şi de a organiza asistenţa şi eliminarea cauzei stării de urgenţă .a organiza instruire în cazul răspunsului de urgenţă .propria proprietate şi instalaţiile . de unde echipa de urgenţă va conduce operaţiile? Există un loc alternativ pentru centru în cazul în care locul planificat este nesigur? 12.4. cu autorităţile. personalului. Centrul de comunicaţii şi control de urgenţă Planul de urgenţă asigură stabilirea unui centru de comunicaţii şi control de urgenţă.

7. ce acţiuni vor fi luate şi de către cine. împreună cu brigăzile de pompieri. pentru a verifica dacă cineva lipseşte? 272 . funcţii şi nume? Aceste numere sunt clar expuse la tabloul de comandă şi/sau la fiecare telefon? Există o alternativă pentru alerta în cazul în care reţeaua uzuală de telefoane s-a defectat? 12. Plan de evacuare S-a analizat modul în care fiecare secţie.Au fost acoperite toate dificultăţile posibile de limbaj? 12. Alerte şi alarme Întreprinderea are o procedură de alarmă care descrie cine ar trebui să fie alertat în diferite stadii ale urgenţelor şi care personal al întreprinderii. unde şi cum. .s-a verificat dacă comunicarea prin radio este posiibilă cu uşurinţă între toate aceste organisme. depizând de severitatea situaţiei ce există sau poate apărea? 12. când. unde personalul evacuat ar trebui să se deplaseze. spitale.8. având echipament diferit şi o utilizare a frecvenţelor radio diferite? 12. poliţie. apărarea civilă etc. alertei şi alarmei întregii întreprinderi alertei şi alarmei externe.în interiorul întreprinderii .9. Comunicări În cazuri de urgenţă comunicările au fost planificate şi organizate: . după ce a fost descoperită o situaţie de urgenţă sau desfăşurată? Această organigramă prezintă nivelurile alertei locale a instalaţiei. Organigrama operaţiunilor de urgenţă Există la începutul planului o organigramă a operaţiunilor de urgenţă care indică.în exterior. departament sau clădire ar putea sa poate fi evacuată în cazul unor tipuri diferite de urgenţă? Personalul ce aparţine de aceste unităţi a fost informat şi instruit? Pentru fiecare unitate există cineva care răspuinde de operaţiile de evacuare? Au fost desemnate punctele de concentrare.6. care companii vecine şi ce public trebuie alarmat? Sunt date numere de telefon.

conţin o clauză pentru cazuri în care operaţiile instalaţiei sunt întrerupte din cauza unor cazuri de urgenţă importante? 12.12. cum ar fi: . Planuri de atac detaliate Planul de urgenţă conţine planuri de atac mai detaliate referitor la modul în care se poate interveni în anumite cazuri de urgenţă. supape pentru operarea sistemului de stropire şi pentru perdele de apă .pentru a preveni pierderea importantă de capital Au fost identificate documentele şi arhivele importante şi sunt protejate prin depozitare în trezorerie şi prin alte mijloace de protecţie? Copiile sunt depozitate într-un loc sigur în exteriorul companiei? Au fost identificate sistemele de date computerizate importante şi sunt zilnic efectuate şi depozitate salvările într-un loc sigur? Toate contractele.12. comutatoare şi controale importante .incendii şi explozii .pentru a preveni emiterea şi extinderea ulterioară a stării de urgenţă .accidente de lucru cu multe răniri 273 . funcţiile acestora. Descrierea amplasamentului întreprinderii şi a instalaţiei Planul de urgenţă conţine o hartă a amplasamentului cu o marcare clară a următoarelor aspecte: instalaţiile importante.10.ameninţări cu bombe şi teroare .monitoare pentru apă şi spumă.pentru a preveni pierderea unităţilor vitale în cazul unei operaţii normale . materiale prezente .principala alimentare cu energie electrică şli comutatoare .eliberări de substanţe toxice .11.camere de control şi panouri de control .supape de blocare. Protecţia patrimoniului vital Există o listă cuprizând obiecte de patrimoniu vitale şi instalaţiile care ar trebui să fie protejate: .camere şi magazii cu recipiente de gaz care ar trebui să fie îndepărtate în caz de incendiu? .intrare în caz de urgenţă şi rute de evacuare 12. prin care întreprinderea semnează pentru livrări şi servicii.

Echipament pentru a efectua reparaţiile de urgenţă pentru a stopa scurgerile .14.Aparate de sudură şi echipament greu pentru a tăia oţelul şi de a sparge ziduri .Paturi. pompe. echipament de respiraţie cu aer sub presiune.Camioane ale brigăzilor de pompieri.Furtunuri flexibile şi robinete pentru stingerea apei . costume de protecţie împotriva substanţelor chimice. cum ar fi: . substanţe chimice de producere a spumei . plus localizarea acestora pentru combaterea urgenţelor diferite? Această linie conţine aspecte cum ar fi: . furtunuri. brancarde.Iluminare în caz de urgenţă şi surse de energie electrică în caz de urgenţe .Sisteme de stropire .Planurile de atac au fost de asemenea detaliate pentru instalaţii şi locuri diferite din cadrul întreprinderii? 12. Lista de echipamente Există o listă a tuturor echipamentelor necesare şi disponibile. măşti în caz de evacuări gaze.Costume de protecţie în caz de incendiu. paturi.Materiale de neutralizare şi absorbţie . Inventar pe unitate sau clădire S-a efectuat un inventar a echipamentului necesar pe unitate sau pe clădire. cum ar fi personalul de la brigăzile 274 .Numere de telefon şi locuri în afara întreprinderii de unde se poate lua echipament suplimentar 12.Sisteme de detectare a fumului şi a incendiului .Echipament pentru a stăvili şi combate evacuările de substanţe chimice pe teren (sol) şi în apă . brancarde .Duşuri de urgenţă şi duşuri pentru ochi Acest echipament a fost instalat sau există o prioritate de instalare? Acest inventar este efectuat periodic? 12. măşti în caz de evacuare a gazului . Personal de urgenţă Planul conţine o listă cu personalul cu calificări speciale care poate fi folosit în cazuri de urgenţă.15.13.

19.16. reorganizare.18. măsuri provizorii.a investigării cauzelor accidentului şi a măsurilor ce urmează a fi luate 12.17.21. Revizuirea planului de urgenţă Există o procedură pentru revizuirea periodică şi evaluarea planului de urgenţă? 13. Plan de restabilire Planul de urgenţă conţine un plan de restabilire care descrie modul în care pot fi reluate cât de curând posibil operaţiile normale după reconstruire.1.de pompieri. Exerciţii de urgenţă Exerciţii de urgenţă sunt organizate acolo unde procedurile şi colaborarea cu serviciile de urgenţă din partea autorităţilor sunt instruite şi testate? 12. SĂNĂTATE PROFESIONALĂ PRIMUL AJUTOR. 13. mass-mediei şi publicului general în timpul sau imediat după starea de urgenţă ? 12. SERVICII MEDICALE. ce sunt instruiţi special.20.a accidentelor şi a operaţiilor de urgenţă însoţite de o evaluare . 12. primul ajutor şi personalul medical. Comunicarea cu publicul Planul acordă atenţie întrebărilor. sau operatori cu experienţă etc. Serviciile medicale ale companiei 275 . Instruiri pentru cazuri de urgenţă Personalul de urgenţă primeşte instrucţie şi instruire speciale periodic? Tot personalul primeşte instrucţii şi instruire de bază referitor la modul de comportare în cazuri de urgenţă? 12. Raportare Planul prezintă proceduri de raportare: . de a da informaţii autorităţilor.? 12.

sfaturi şi asistenţă pentru a schimba funcţia şi sarcinile angajatului.verificări medicale mai frecvente ale acestui angajat .prescripţia concediului de boală pentru angajat pentru a fi vindecat . cu eforturi pentru îmbunătăţire .testele medicale suplimentare . Controlul medical periodic Există un control medical periodic a tuturor angajaţilor? Sunt verificate diferite aspecte medicale.Întreprinderea are propriul cabinet medical sau are un acord cu un spital sau un institut medical pentru a asigura servicii medicale referitoare la activitatea angajaţilor? 13. Control în caz de boală Ce controale se efectuează de către cabinetul medical în cazul în care un anagajat s-a îmbolnăvit şi nu se prezintă la muncă: . Controlul medical înainte de angajare Se efectuează un control medical înainte ca persoana să fie angajată? Acest control este diferenţiat în concordanţă cu funcţia şi sarcinile? 13.investigaţia circumstanţelor la locul de muncă. Măsurile următoare după controalele medicale Ce tipuri de măsuri următoare sunt luate în momentul în care un control medical prezintă puncte de legătură cu: .3. în mod dependent de funcţie şi sarcini? Rezultatele controlului sunt comunicate angajatului sau sunt aduse acestuia la cunoştinţă în scris? 13.sfaturi în cazul unei pensionări premature datorită indicaţiilor medicale.sfătuirea angajaţilor .4.investigaţia circumstanţelor particulare ale angajatului.2.pe un timp scurt 276 .5. în cadrul companiei sau în oricare altă parte .trimiterea angajatului la un specialist general sau la un medic specialist . cu eforturi pentru îmbunătăţire . 13.

utilizării de droguri şi impotriva fumatului Cabinetul medical are campanii sau programe împotriva alcoolismului. utilizării de droguri sau împotriva fumatului? 13.10. astfel încât pot fi găsite cu uşurinţă? 13.7.9. în care un angajat revine la muncă după perioade de boală îndelungate sau serioase sau după vindecare în cazul unui accident? 13. Disponibilitatea primului ajutor Este asigurat faptul că persoanele ce au instruire pentru prim ajutor sunt prezente în cadrul întreprinderii în orice moment? 277 . Staţiile de prim ajutor Întreprinedrea are o staţie principală de prim ajutor şi mai multe staţii auxiliare de prim ajutor? Câte? S-a verificat dacă este adecvată distribuţia staţiilor de prim ajutor în cadrul clădirilor şi a construcţiilor întreprinderii? Echipamentul staţiilor este suficient? Staţiile au echipament special sau medicamente în legătură cu accidentele cu substanţele chimice utilizate în apropiere de staţie? Toate staţiile de prim ajutor sunt bine marcate. Instruire pentru acordarea primului ajutor Există un program prin care le oferă instruire de prim ajutor managerilor şi angajaţilor? Câţi manageri au o autorizaţie pentru prim ajutor? Câţi angajaţi au o autorizaţie pentru prim ajutor? 13..6.pe o perioadă îndelungată de boală Controalele speciale sau verificările medicale se efectuează în momentul în care un angajat se îmbolnăveşte foarte frecvent? Există criterii pentru ceea ce trebuie considerat a fi perioada îndelungată de boală şi pentru îmbolnăviri frecvente? 13. Responsabilitatea în caz de prim ajutor Întreprinderea are program de acordare a primului ajutor? Cine este responsabil de acesta? 13. Programe împotriva alcoolismului.8. Asistenţă şi revenire după boli serioase şi îndelungate Cabinetul medical ia măsuri speciale sau furnizează asistenţă în momentul.11.

Sănătatea profesională Există o legislaţie care să prescrie condiţiile minime de muncă cu respectarea sănătăţii medicale? Întreprinderea se află în conformitate cu toate aspectele acelei legislaţii? Există un program pentru sănătatea profesională? Cine este responsabil de acesta? 13.substanţele chimice folosite sau prezente la locul de muncă .1.zgomot . în instalaţii şi în birouri .curăţenia şi siguranţa la locul de muncă . pasarele şi scări de siguranţă .substanţele chimice utilizate pentru curăţare .utilizarea în condiţii de siguranţă a instrumentelor şi echipamentelor . Aspectele sănătăţii profesionale Care din următoarele aspecte sunt luate în considerare de către proigramul sănătăţii profesionale: .13. Reglementări pentru utilizarea echipamentului personal de protecţie Compania are reglementări referitoare la utilizarea echipamentului personal de protecţie? Cine este responsabil de păstrarea acestor reglementări la zi? Cine trebuie să vadă dacă aceste reglementări privind protecţia sunt urmărite? 278 . ECHIPAMENTUL PERSONAL DE PROTECŢIE 14.utilizarea echipamentelor mobile şi a lifturilor .12. în camerele de control.aspectele ergonomice ale sarcinilor şi situaţiilor de muncă.stres 14.Există o reglementare referitoare la câte persoane ce prezintă o autorizaţie pentru prim ajutor trebuie să fie prezente pe un schimb? Câte persoane ce au autorizaţie de prim ajutor sunt prezente în fiecare schimb? 13.drumuri.

măştilor de gaze .mănuşilor .ochelarilor de protecţie . instalaţii sau clădiri şi pentru sarcini specifice? Regulile sunt în vigoare pentru angajaţii contractorilor şi pentru firme externe? Aceştia trebuie să aibă propriul lor echipament sau echipamentul de protecţie este furnizat de către întreprindere? Regulile sunt în vigoare pentru vizitatori? 14.2.ochelari de sudură. Instruire pentru utilizarea echipamentului personal de protecţie Fiecare angajat a primit instruire pentru utilizarea echipamentului personal de protecţie pe care este obligat să îl folosească? Această instruire explică scopul echipamentului şi accentuează importanţa utilizării acestuia? Această instruire aparţine instruirii preliminare de protecţia muncii pentru noi angajaţi? Această instruire este repetată periodic? 279 .echipamnt de respiraţie cu aer sub presiune .pantofilor de protecţie . Disponibilitatea echipamentului personal de protecţie Fiecare angajat care este obligat să folosească diferite părţi din echipamentul personal de protecţie are propriul lui set? Există seturi de rezervă şi înlocuire disponibile pentru piesele uzate în cantităţi suficiente? Există instrucţiuni redactate şi fotografii care descriu cum se foloseşte echipamentul furnizat? 14.căştilor de protecţie . şorţ şi ecran de sudură Regulile sunt diferenţiate pentru zone specifice. Detalii ale reglementărilor Reglementările menţionează utilizarea: .14.4.costume de protecţie chimică .3.

Cursul general de siguranţă Există un curs general de siguranţă urmat de către tot personaliul.1. Inventarul necesarului S-a efectuat un inventar al necesarului de cursuri de instruire. practicile generale de lucru în siguranţă. Program general de instruire şi program pentru protecţia muncii Există pentru angajaţii întreprinderii un program general de instruire având un program pentru protecţia muncii încorporat în acesta. reglementărille generale de siguranţă. sau acest program de protecţia muncii sâ este separat? Cine este responsabil pentru programul general de instruire şi cine este responsabil pentru programul de instruire pentru protecţia muncii? 15.14. legat de inventarul tuturor funcţiilor şli sarcinilor din cadrul întreprinderii şi în special sarcinile critice. care introduce politica de siguranţă a întreprinderii. utilizarea echipamentului de siguranţă personal şi pregătirea în caz de urgenţă? A fost înregistrată prezenţa la acest curs.2. PROGRAM DE INSTRUIRE PENTRU MUNCII PROTECŢIA 15.4. Disciplina pentru utilizarea echipamentului personal de protecţie Toţi conducătorii şi toţi spraveghetorii au sarcina de a observa dacă reglementările pentru utilizarea echipamentului personal de protecţie sunt urmărite? Cum este disciplina angajaţilor referitor la respectarea reglementărilor? 15.5.specificat clar ţelurile şi obiectivele de studiu 280 .3. astfel încât să se poată stabili care angajaţi nu au urmat încă cursul? Câţi angajaţi nu au urmat încă un astfel de curs? 15. Specificaţia cursurilor Fiecare curs are în prgramele de instruire: . pentru a stabili un program de instruire adecvat? Au fost luate în considerare criterii de calificare pentru personal pentru a realiza sarcini speciale şi critice? 15.

Instruirea operatorului Cursurile de instruire pentru operator conţin următoarele elemente: . Lista cursurilor Vă rugăm să furnizaţi lista cursurilor programului de instruire a personalului şi în special cursul programului de instruire pentru protecţia muncii.7.politica privind riscul a întreprinderii 281 . pentru a: .îmbunătăţi calitatea cursului .Programarea reinstruirii? .6.identifica dieficienţele în obiectivele cursului .8.determina relevanţa cursului pentru sarcinile zilnice ale participanţilor? 15.5.identifica deficienţele în metodele instrucţiei pentru a realiza obiectivele cursului . sau cursul ce cuprinde elemente de prevenire a riscului.data instrucţiei şi numele instructorului? . Revizuirea cursului După fiecare curs se face o revizuire împreună cu participanţii. Schema de participare Există o planificare generală şi o schemă de participare pentru aceste programe care specifică care angajaţi trebuie să urmeze cursurile diferite ale programului de instruire? Sunt efectuate înregistrările pentru: .participamnţii individuali ce au urmat cursuri diferite? . 15.Programarea continuării sau cursul următor? 15.- lista cu subiectele ce urmează a fi tratate specificarea timpului de instrucţie pentru fiecare subiect specificarea materialului de instrucţie disponibil calificarea necesară (ediucaţie anterioară) a participanţilor calificarea necesară a instructorului rezultatele sau performanţele necesare pentru a absolvi cursul arătând faptul că participanţii şi-au însuşit obiectivele de studiu? 15.performanţele individuale ale angajaţilor la curs? .

CONTRACTORI 16.procese şi operaţii .schiţa întreprinderii. funcţionarea instalaţiilor . pe lângă cursul general de protecţia muncii. Politica de prevenire a riscurilor cu luarea în considerare a contractorilor 282 . rutele de evacuare .instruirea sarcinii .organizarea . echipamentul de protecţia muncii. un conducător sau un angajat desemnat pentru a da această introducere noilor angajaţi? Această introducere include: .instruirea la locul de muncă . Introducerea în activitate Există. Revizuirea programului Există o programarea pentru o revizuire periodică a întregului program de instruire? Coordonatorul de protecţia muncii şi sfera de conducere vor fi implicaţi în aceastăî revizuire periodică? 16.proceduri .sarcini şi sarcini critice .practicile lucrului în siguranţă .proceduri de urgenţă . sau cu care nu au mai lucrat de mult timp? 15.instruirea în cazuri de urgenţă? 15.1.11.10. staţiile de prim ajutor.instruirea pentru stări de urgenţă la locul de muncă 15.9.. o instruire pentru o introducere în activitate pentru fiecare angajat la locul său de muncă? Există pentru fiecare caz.pericole .orientarea la locul de muncă.consecinţele eşecurilor .sistem de control şi alarme . instalaţiile. Transferul operatorului Există o instruire special adaptată pentru operatorii care sunt transferaţi să lucreze la instalaţiile cu care încă nu sunt obişnuiţi.proprietăţile substanţelor chimice prelucrate şi folosite .

Compania are o politică de prevenire a riscurilor cu luarea în considerare a utilizării contractorilor şi a firmelor externe pentru a desfăşura munca pe teren. pentru a discuta: .modului sigur de desfăşurare a activităţii .aspecte speciale de prevenire a riscurilor la faţa locului sau în instalaţia unde activitatea trebuie să se desfăşoare 283 . Calificările contractorilor Compania foloseşte criteriile de calificare cu luarea în considerare a prevenirii riscurilor şi instruirii privind prevenirea riscurilor pentru contractori? 16. ce se desfăşoară de către un contractor.2.calităţii şi siguranţei produsului sau serviciului . Întâlnirea preliminară Se ţine o întâlnire preliminară cu contactorul. Supravegerea muncii Pentru fiecare activitate particulară.5.siguranţa personalului contractor care lucrează în apropirere de instalaţiile periculoase? 16. Cereri pentr oferte Compania menţionează în toate cererile sale pentru oferte din partea contractorilor: .calificarea necesară privind prevenirea riscurilor a contractorului .3. înainte ca orice activitate de la amplasament să înceapă.certinţe speciale privind riscurile cu luarea în considerare a contractorului pentru această activitate particulară? 16. în clădiri sau în cadrul instalaţiilor companiei? Această politică acordă atenţie: . este desemnat un manager din cadrul companiei care să supravegheze progresul şi activităţile privind prevenirea riscurilor? Aceast manager are de asemenea responsabilitatea pentru autorizaţii de muncă elaborate personalului contractor? În decursul operaţiunilor particulare periculoase coordonatorul privind riscuri sau alt personal din cadrul companiei sunt prezenţi pentru a urmări siguranţa operaţiilor? 16.4.practicile lucrului în siguranţă şi reglementările companiei .politica ei privind prevenirea riscurilor cu liuarea în considerare a contractorilor în general .

Incidente şi accidente Compania cere ca contractorul să urmeze aceleaşi proceduri de raportare a incidentelor şi accidentelor care sunt valabile pentru şefii de instalaţie şi pentru personal? 17.echipament personal de protecţia muncii . Sarcinile managementului referitoare la comunicarea internă privind riscul Fiecare funcţie de conducere are o sarcină explicită de promovare internă a prevenirii riscurilor? Se cere în mod explicit ca managerii să ofere un exemplu bun de comportament pe probleme de prevenire a riscurilor? 284 .proceduri de urgenţă şi căi de evacuare . Postere.sistemul de autorizaţie de lucru . articole de înştiinţare sau note? Câte buletine sunt disponibile pe tot cuprinsul companiei în acest scop? Fiecare angajat găseşte asemenea buletine la locul său de muncă sau în drumul sau către locul de muncă? Cât de des sunt schimbate posterele cu altele noi? Există o planificare pentru tratarea temelor speciale privind riscul prin intermediul acestor mijloace? 17.2.3.instrucţiuni de protecţia muncii contractorului pentru angajaţii 16. Program pentru promovarea practicilor sigure şi a cunoştinţelor privind prevenirea riscurilor Compania are un program în desfăşurare pentru a promova practicile de lucru sigure şi cunoştinţele generale privind prevenirea riscurilor? Există un program de activităţi în acest domeniu aprobat anual de către conducerea executivă? Cine este responsabil de program în general? 17. buletine. PROMOVAREA RISCURILOR INTERNĂ A PREVENIRII 17.6.1. teme speciale Programul foloseşte postere.. buletine. semne de risc.

6. Subiectele legate de prevenirea riscurilor în cadrul întâlnirilor Prevenirea riscurilor constituie un subiect la întâlnirile de la toate nivelele din cadrul organizaţiei.schimbarea procedurilor şi a instrucţiunilor .sugestii pentru o îmbunăţirea ulterioară a situaţiei prevenirii riscurilor? .4. Curăţenia şi buna gospodărire Există un program în desfăşurare de a menţine toate clădirile. terenurile şi instalaţiile curate şi în bună ordine? Responsabilitatea pentru curăţenie şli bună gospodărire este bine desemnată funcţiilor de conducere pentru diferite părţi ale companiei? Se efectuează verificări periodice de către managerii de linie şi de către coordonatorul privind riscul? 285 . birourile.evaluarea riscurilor .Managerilor li se cere să menţină o bună disciplină privind prevenirea riscurilor? Există un sistem de premiere pentru un comportament exemplar privind prevenirea riscurilor şi pentru promovarea exemplară privind prevenirea riscurilor? 17.incidente.întreţinere specială şi activităţi de reparaţii .progresul programului de prevenire a riscului .disciplina în domeniul riscurilor 17. accidente . drumurile. eşecuri apropiate.progresul sistemului managerial privind riscul .schimbarea echipamentului . printre alte subiecte de pe ordinea de zi: . Propuneri de diminuare a riscurilor Prezentarea propunerilor de diminuare a riscurilor a siguranţei de către personal şi conducere este promovată pe tot cuprinsul companiei? Există o procedură clară pentru a prelucra asemenea propuneri.5. începând cu întâlnirile managementului de vârf până la întâlnirile personalului? Următoarele subiecte sunt discutate în mod periodic la acele întâlniri. cu decizii asupra lor şi revenirea către persoana care a prezentat iniţial propunerea? Există un sistem de premiere pentru propuneri bune? 17.

Verificarea modului de angajare şi comportamentului anterior Se efectuează o verificare a comportamentului bun candidatului cu angajaţii anteriori şi cu autorităţile? a al 286 . licenţe? Sunt luate în considerare alte aspecte suplimentare. caracterul şi comportamentul colegilor viitori? 18. Cerinţele funcţiei Există pentru fiecare funcţie.diplome. cum ar fi: .1.cultura specială şi atmosfera la locul de muncă.cerinţe fizice .caracter şi comportament . în scopul angajării.3. PRACTICA DE ANGAJARE 18.aptitudini şi abilităţi . examene. Verificarea cerinţelor Sunt verificate abilităţile cadidatului în funcţie de cerinţele funcţiei? Sunt verificate toate diplomele şi licenţele? Sunt realizate teste speciale pentru aptitudini şi abilităţi? În ce cazuri? Sunt realizate teste psihologice? În ce cazuri? 18.4. Procedura de selectare Selecţia finală este efectuată de către viitoarea conducere? Există o întâlnire pentru procedura de selecţie între delegaţia personalului şi partea care candidează (Delegaţia personalului informează conducerea)? 18.2. o listă de cerinţe minime: .Există un sistem de premiere pentru o curăţenie şi bună gospodărire în special? 18.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->