VIITURI ŞI INUNDAŢII

1. Definirea termenilor de viitură şi inundaţie Viiturile şi inundaţiile fluviale sunt fenomene naturale, ce fac parte din regimul normal al scurgerii apei unui organism fluviatil. În funcţie de cauzele care le generează ele au amploare diferită şi o anumită frecvenţă de producere în timp. Viiturile pot deveni dezastre în situaţia în care apele se revarsă peste limitele albiei minore, provocând inundarea albiei majore, cu efecte grave asupra activităţilor social-economice, clădirilor, elementelor de infrastructură desfăşurate în astfel de zone, expuse riscului la inundaţii. Dimensiunea dezastrului este rezultatul, pe de o parte, al amplorii fenomenului natural, iar pe de alta, al gradului de ocupare şi valorificare antropică a spaţiului supus în mod natural revărsărilor sau inundaţiilor. Viiturile Viiturile reprezintă momente de vârf în evoluţia scurgerii apei unui râu. M. Pardé (1969) le considera ca „episoadele cele mai dramatice ale hidrologiei”. Ele se caracterizează prin creşteri deosebit de rapide (de ordinul orelor), uneori extraordinare, ale nivelului apei şi implicit ale debitului, până la atingerea unui maxim, după care urmează scăderea, de asemenea rapidă, a apelor (dar într-un ritm ceva mai lent decât creşterea) care revin la parametri normali de scurgere (Pişota, Zaharia, 2002). Deşi antrenează volume bogate de apă, viiturile se deosebesc de faza de „ape mari” a regimului hidrologic prin intervalul scurt de manifestare. Ele se produc adesea pe fondul perioadelor cu ape mari, dar pot avea loc şi în timpul apelor mici, ca urmare a unor ploi torenţiale foarte intense sau a topirii bruşte a zăpezilor. În general, viiturile sunt consecinţa directă a condiţiilor climatice ce constituie, în majoritatea cazurilor, factorul declanşator al acestor fenomene. Astfel, ele se produc ca urmare a unor ploi cu intensităţi şi strate de ape mari (viituri pluviale), a topirii rapide a zăpezii (viituri nivale) sau din cauze mixte (viituri pluvio-nivale). Din punct de vedere cantitativ, viiturile au fost definite în diferite moduri. După cum apreciază Réméniéras (1999), unii autori consideră că viiturile se produc atunci când debitul depăşeşte de un anumit număr de ori debitul modul (de 3 până la 5 ori; în România se consideră debitul de bază al unei viituri dublul debitului modul). După alţi autori, viitura corespunde unui debit cu frecvenţă sau probabilitate redusă (1 – 5%). Se consideră viituri anuale atunci când se produc cele mai mari debite din cursul unui an . Inundaţiile Adesea, noţiunile de viitură şi inundaţie sunt utilizate ca sinonime, deşi diferenţele dintre cei doi termeni sunt foarte clare. Semnificaţia hidrologică a noţiunii de viitură a fost prezentată mai sus. Inundaţia reprezintă în sensul cel mai general, acoperirea cu apă a unui spaţiu care în mod normal este emers sau uscat. Dintre multiplele definiţii care au fost date inundaţiilor de-a lungul timpului (Chow, 1973; Ward, 1975, 1978; ş.a.), ca fenomene hidrologice, considerăm că cea mai adecvată este cea din Glosarul Internaţional de Hidrologie OMM – UNESCO (1992) conform căreia inundaţia reprezintă „punerea în submersie a albiei majore de către apa care debordează din albia minoră sau acumularea apei provenite din precipitaţii sau topirea zăpezilor în zone cu drenaj natural insuficient”. Inundaţiile pot fi provocate de viiturile fluviale, dar şi de alte fenomene hidrologice: ridicarea nivelului apelor freatice şi stagnarea lor la suprafaţa solului, furtuni, maree, valuri (tsunami), ce provoacă inundaţii litorale ş.a.. În mediul urban sunt frecvente inundaţiile pluviale urbane generate

1

precum şi estimări indirecte ale respectivilor parametri. mai mare decât timpul de creştere. unde: W = volumul maxim al viiturii (în m3). Tt = timpul total al viiturii (în secunde). Volumul viiturii (W) exprimă cantitatea de apă rulată în timpul viiturii (în m3). între momentele producerii debitului maxim şi cel al revenirii la debitul de bază. volumul se calculează cu ajutorul relaţiei: W = Qmax·Tt·γ·3600. Qmax = debitul de vârf (în m3/s). Qb = debitul de bază (în m3/s). pe bază de relaţii de sinteză regionale. în m3) pe suprafaţa bazinului (F. Timpul total al viiturii (Tt) sau durata viiturii reprezintă numărul de ore în care debitul de apă a fost mai mare decât debitul de bază.a. Se determină prin însumarea timpilor parţiali de creştere (Tc) şi de descreştere (Td): Tt = Tc + Td. înmulţind suprafaţa planimetrată a viiturii (cuprinsă între linia debitului de bază şi curbele de creştere şi descreştere a viiturii) cu produsul scărilor de reprezentare. Principalii parametri care definesc o viitură sunt: debitul de bază. în general. debitul maxim sau de vârf. 2 . 2. obţinut prin repartizarea volumului de apă al viiturii (W. Viiturile şi caracteristicile lor Undele de viitură se caractrizează printr-o ansamblu de parametri. care se înregistrează înainte şi după producerea viiturii. Debitul de vârf (Qmax) este debitul maxim pe care îl ating apele în timpul viiturii. strat de apă scurs. În situaţia în care se cunosc debitul maxim şi unele elemente ale undei medii de viitură. γ = coeficientul de formă a viiturii. durata (timpul) de descreştere. O viitură produsă pe un râu poate determina sau nu o inundaţie. dublul debitului mediu multianual. El este. de regulă. în funcţie de debitul de apă care se scurge. 1000 ⋅ F Coeficientul de formă a viiturii (γ) este definit ca raport între volumul viiturii şi volumul echivalent suprafeţei dreptunghiului circumscris viiturii (pe hidrograf) sau ca raport între suprafaţa viiturii şi cea a dreptunghiului circumscris ei: W γ= . Qmax = debitul de vârf (în m3/s). Tt = timpul total (în ore). a căror cunoaştere permite înţelegerea şi stăpânirea mecanismelor de producere a acestor fenomene. 1). Valoric. volum (fără cel de bază datorat alimentării subterane). Aceste elemente se determină pe baza hidrografelor viiturilor singulare (fig. El poate fi determinat pe baza hidrografului. durata (timpul) de creştere.de precipitaţii de mare intensitate şi de capacitatea insuficientă a reţelei de canalizare de a prelua apa pluvială ş. coeficient de formă. în km2) în amonte de secţiunea considerată: W h= . (Qmax − Qb ) ⋅ Tt unde: W = volumul viiturii (în m3). Stratul de apă scurs (h) ilustrează grosimea unui strat uniform de apă (în mm). Debitul de bază (Qb) este debitul rulat în condiţii normale de scurgere a apelor. Timpul de descreştere (Td) exprimă durata de retragere a apelor. el este. Timpul de creştere (Tc) reprezintă durata (în ore) dintre momentul începerii viiturii şi cel al înregistrării debitului de vârf.

un element important îl constituie frecvenţa de producere. Aceasta poate fi exprimată sub formă de probabilitate de depăşire sau de timp (perioadă) de retur (de reperare).coeficientul de vârf (Kv). altitudinea şi panta medie a bazinelor hidrografice). 3 . Frecvenţa viiturilor În analiza viiturilor. care rezultă din raportul dintre grosimea stratului de apă scurs (hs) şi cea a precipitaţiilor care l-a generat (hp): Ks = hs/hp. adică raportul dintre debitul de vârf (Qmax) şi debitul mediu multianual (Qo): Kv = Qmax/ Qo. suprafaţa.h. .Hidrograful viiturii din 10 – 13 X 1972 pe râul Milcov la s. Goleşti Ca elemente caracteristice ale viiturilor se mai pot considera: . = f(F).coeficientul de scurgere (Ks). O corelaţie frecvent utilizată este şi aceea dintre stratul de apă maxim al viiturii (hmax. Legăturile de dependenţă dintre elementele caracteristice ale undelor de viitură şi diferiţi factori spaţiali constituie instrumente deosebit de utile pentru determinarea indirectă a elementelor viiturilor (cu condiţia respectării limitelor de valabilitate ale corelaţiilor). Elementele caracteristice ale undelor de viitură sunt influenţate de parametrii morfometrici ai bazinelor şi reţelei hidrografice (lungimile şi pantele cursurilor de apă.) şi suprafaţa bazinului de recepţie (F): hmax.

P(X ≥ x) = 1 . Timpul de revenire corespunzător unui debit cu probabilitatea de depăşire de 2% este de 50 de ani (T = 1/0. Ele se manifestă o perioadă de timp mai îndelungată. În funcţie de modul de evoluţie în timp. În aceste condiţii. Ea trebuie considerată ca o valoare medie. Un debit cu un timp de retur T este. retur) exprimă faptul că un eveniment de o anumită amplitudine x sau superioară acesteia. la fiecare număr T de ani. se poate produce în medie o dată la T(x) ani. El este definit ca inversul probabilităţii de depăşire: 1 1 T= . în cazul marilor fluvii (Mississippi. în medie. 1998. de mare intensitate. ce sunt provocate. deci. debitul maxim) de să depăşească o anumită valoare x: p(x) = P(X ≥ x). F(x) = probabilitatea sau frecvenţa de nedepăşire (de neapariţie) a evenimentului X. Sunt specifice râurilor de mari dimensiuni. Noţiunea de timp de revenire nu implică o regularitate temporală de producere a evenimentelor (acestea nu au loc regulat o dată la T(x) ani). Cunoaşterea elementelor caracteristice ale undelor de viitură şi estimarea frecvenţei de producere a unor asemenea evenimente permit specialiştilor elaborarea de prognoze hidrologice privind producerea viiturilor. viiturile pot fi: simple sau singulare. în funcţie de diferite criterii. dimensionarea corespunzătoare a construcţiilor şi amenajărilor hidrotehnice. timpul de revenire corespunzător unui debit cu probabilitatea de depăşire de 1% este de 100 de ani (T = 1/0. rezultate din ploi succesive sau din suprapunerea precipitaţiilor cu topirea zăpezilor. Probabilitatea de depăşire este complementara funcţiei de repartiţie F(x) ce exprimă probabilitatea de nedepăşire a unei valori x: F(x) = P(X ≤ x).F(x). 1993. Viiturile lente sunt specifice cursurilor de apă ce drenează suprafeţe bazinale de mărime medie şi mare (de ordinul a mii de km2). Timpul sau perioada de repetare (revenire. Yangtze. caracterizate printr-un singur vârf. Dunărea. complexe sau compuse.Probabilitatea de depăşire (p(x)) reprezintă probabilitatea (P) ca variabila hidrologică X (în cazul viiturilor. se disting viituri lente şi viituri rapide. 2006). evaluarea riscurilor hidrologice generate de viituri. De exemplu. După forma hidrografului. de regulă. ce poate dura de la câteva zile (în cazul bazinelor de mărime medie). ce reflectă distribuţia în timp a precipitaţiilor. p ( x ) 1 − F ( x) unde: T = timpul (perioada) de retur (de revenire) a evenimentului X. 3.02 = 50). p (x) = probabilitatea de depăşire sau frecvenţa de apariţie a evenimentului (variabilei) X. un debit care poate fi depăşit. la câteva săptămâni sau chiar luni. 4 . caracteristică pentru o perioadă foarte lungă. Tipuri de viituri Viiturile pot clasificate în mai multe tipuri. care traversează mai multe unităţi de relief sau zone climatice diferite şi care de-a lungul lor primesc afluenţi ale cărot viituri nu ajung în acelaşi timp în colectorul principal.01 = 100). ce prezintă mai multe vârfuri. de un eveniment pluvial unic.

Sunt specifice pentru sudul Franţei.. distinge mai multe tipuri de viituri: mediteraneene. ajungând până la 1000 mm în 24 de ore. acestea se pot asocia cu apa provenită din topirea rapidă a zăpezilor. insulele Sicilia şi Sardinia. citat de Grecu. bazinele Crişului Alb.Asemenea viituri sunt generate. Întrucât viiturile lente provoacă inundarea unor suprafeţe întinse. 2002). litorale şi urbane (Laganier et Davy. Viiturile rapide se caracerizează prin durată scurtă de manifestare. În cazul viiturilor lente. ceea ce face dificilă alertarea în timp util a populaţiei. dar distrugător. se mai numesc „viituri regionale”. Se produc cu precădere vara şi toamna şi generează trei tipuri principale de inundaţii: toernţiale. Timpul de creştere a apelor este foarte scurt. Se caracterizează prin rapiditate de manifestare. ceea ce determină un impact mecanic puternic asupra albiei şi obstacolelor întâlnite. În cazul în care furtunile coincid cu producerea de viituri pe cursurile de apă care debuşează în mare. Inundaţiile litorale afectează zonele costiere fiind consecinţa conjugării condiţiilor meteorologice şi hidrologice. precipitaţiilor bogate care s-au suprapus topirii stratului de zăpadă ce măsura grosimi de până la 2-3 m în zonele montane din Alpi şi Carpaţi. spaţiile joase litorale. apa adusă de râuri va inunda. Inundaţiile urbane sunt generate de ploile torenţiale care cad pe spaţiile urbanizate. 2004). la rândul ei. de lungă durată (câteva zile). provocând viituri de mare amploare. Sunt generate de ploi torenţiale cu intensităţi mari. generate pe de o parte de precipitaţii de 100 . 2002). Viteza de scurgere a apei este foarte mare. Sunt generate de ploi cu intensităţi foarte mari. sudul Italiei. Vânturile şi furtunile puternice din spaţiul marin provoacă intensificarea valurilor şi creşterea nivelului apei care inundă câmpiile joase litorale. inundarea albiei majore are loc gradual. Crişului Negru. tropicale. grad redus de împădurire şi pondere ridicată a suprafeţelor impermeabile. de obicei. de precipitaţiile bogate şi intense. În condiţiile în care antrenează cantităţi importante de aluviuni. motiv pentru care mai sunt denumite „viituri brutale” (Stănescu şi Drobot. Prezintă o mare rapiditate în evoluţie. 2006). În martie 1981. de topirea stratului de zăpadă care în zonele montane depăşea 1 m grosime. din care cauză asemenea viituri provoacă adesea decese prin înecare. A. pe fondul unor temperaturi de 12 14oC înregistrate la sfârşitul lunii martie şi începutul lunii aprilie în cea mai mare parte a bazinului Dunării (Şerban et all. de ordinul zecilor de minute sau al orelor. Sunt specifice cursurilor de apă ce drenează bazine hidrogafice de mici dimensiuni (până la câteva sute de km2) caracterizate prin pante mari. ea nu se produce prin deversarea laterală a malurilor. de vară. Printre factorii favorizanţi ai viiturilor rapide se înscriu despăduririle şi extinderea urbanizării. Viiturile mediteraneene sunt specifice râurilor de dimensiuni medii şi mici care drenează spaţii montane din areaul mediteranean. ci prin avansarea apei provenite din sectoarele de râu din amonte. la latitudini temperate. 5 . datorită pe de o parte. în general local. iar pe de altă parte. de asemenea. ce pot depăşi 500 mm în 24 de ore. Ele sunt consecinţa capacităţii insuficiente a sistemului de drenaj urban de a colecta apa pluvială. Viitura produsă pe Dunăre în perioada aprilie – mai 2006 s-a datorat. Arieşului şi Oltului superior au fost afectate de viituri cu perioada medie de repetare de 1/100 de ani. în funcţie de caracteristicile şi regiunile de producere. sudul Turciei. ele pot deveni viituri noroioase. Guilcher (1965. frecvent de tip convectiv. caracterizate printr-un coeficient ridicat de impermeabilizare a suprafeţelor. 2002). unde malurile albiei minore sunt mai joase decât în aval (Stănescu şi Drobot. fragmentare accentuată a reliefului. care conduce la impermeabilizarea terenurilor. 2000). Asemenea viituri au un caracter. violenţă deosebită şi frecvenţă ridicată. În anotimpul de primăvară.150 mm căzute pe durata a 48 de ore. ce în timpul zilei au ajuns la 20oC (Stănescu şi Drobot. oceanice. Inundaţiile torenţiale afectează majoritatea cursurilor de apă mediteraneene. provocând dislocarea şi antrenarea lor. în condiţiile unor temperaturi ridicate. în timp relativ îndelungat şi în general. cu durate scurte (de 2 – 6 ore) ce depăşesc timpul de concentrare al bazinului.

A. Viiturile de vară sunt generate de precipitaţii torenţiale produse în sezonul de vară.U. litorale şi urbane. creşterile mareice amplificate de furtuni. iar pe de alta. În România astfel de viituri sunt caracteristice îndeosebi râurilor din regiunile montane şi deluroase. creşterea nivelului apei ca urmare a agradării albiei prin aluvionare. Sunt specifice râurilor de pe faţada atlantică a Franţei. nu poate asigura scurgerea apelor pluviale. Frecvent.inundare prin exces de apă subterană (în zonele cu pânza freatică apropiată de suprafaţa topografică). blocaje de gheaţă. Inundaţiile litorale afectează zonele costiere. Au caracter local şi sunt specifice zonelor temperat –continentale (Europa centrală. S.a. care. ruperea digurilor şi barajelor ş. din Marea Britanie. fiind generate de cauze precum: furtuni puternice ce provoacă valuri de mari dimensiuni ce pot conduce uneori la ruperea digurilor. Viiturile oceanice se produc îndeosebi în timpul iernii.a.a. Amploarea inundaţilor este dată atât de factorii declanşatori. exploatarea defectuoasă a unor asemenea lucrări ş. Alte tipuri de inundaţii: . . dintre care cele mai frecvente sunt inundaţiile fluviale. uragane. în timpul episoadelor pluviale puternice. Inundaţiile urbane sunt datorate dimensionării necorespunzătoare sau a întreţinerii defectuase a sistemului de drenaj urban. din centrul şi estul Statelor Unite ş. topirea zăpezilor.a. Viiturile tropicale sunt caracteristice zonelor afectate de cicloni. pe cursuri de apă tributare oceanului. Inundaţiile naturale sunt generate de cauze naturale: precipitaţii bogate. valuri ş. Inundaţiile fluviale sunt generate de revărsarea apei unui organism fluviatil peste limitele albiei minore în spaţiul albiei majore.inundarea zonelor joase de la baza versanţilor prin acumularea apei de şiroire de pe versanţi. 4. Tipuri de inundaţii În funcţie de factorii care contribuie la producerea lor şi de spaţiile care sunt afectate. În funcţie de factorii generatori. Inundaţiile accidentale sunt determinate de cauze antropice: ruperea barajelor şi a digurilor. precum: precipitaţiile bogate. funcţionării deficitare a sistemului de drenaj (care poate fi subdimensionat sau gestionat şi întreţinut necorespunzător). În general inundaţiile accidentale au consecinţe foarte grave asupra societăţii umane şi provoacă dezechilibre ecologice importante. tornade. lucrări hidrotehnice necorespunzătoare. 5.). Inundaţiile pot avea caracter natural sau accidental.intensităţii deosebite a ploii. Ele pot fi provocate de mai multe cauze. 6 . inundaţiile litorale pot fi cu apă sărată sau salmastră. Cauzele viiturilor şi inundaţiilor Cauzele care generează viiturile şi inundaţiile se pot clasifica în funcţie de mai multe criterii. cât şi de factorii favorizanţi. cauzele viiturilor/inundaţiilor se clasifică în naturale şi antropice. se disting mai multe tipuri de inundaţii.

6000 kmp (Grecu. provocând pagube materiale şi umane de proporţii. 1. Precipitaţiile bogate din iulie 2005 (peste 200 l/m 2) au produs un debit de 2800m 3/s pe Trotuş. Topirea rapidă a zăpezilor datorată invaziei unor mase de aer de aer cald stă la baza formării viiturilor de tip nival. În urma acestui blocaj natural datorat zăporului. Astfel de inundaţii sunt specifice 7 . deci au fost viituri rare (Stanciu. alunecările de teren: Condiţiile climatice reprezintă cauza principală a producerii viiturilor şi inundaţiilor. Temperaturile foarte scăzute ale aerului în regiunile reci şi temperate determină producerea de sloiuri şi poduri de gheţă care afectează scurgerea apei râurilor. cutremurele de pâmânt. la postul Vrânceni. . 2005). 16 case au fost distruse. 2004). din iunie 1979 de pe Argeş. În primele 14 zile din luna mai precipitaţiile bogate căzute au găsit un sol saturat şi s-au scurs în proporţie de 80%. Viitura din decembrie 1995-ianuarie 1996 a fost generată în primul rând de topirea zăpezilor. 709 au fost inundate. parţial 1528 şi au fost evacuate 256000 de persoane (Grecu. 2005). Încălzirea aerului şi precipitaţiile lichide specifice perioadei de trecere către sezonul cald determină creşteri ale debitelor şi vitezei apei. Pe Dunăre. În România acest fenomen a fost caracteristic pentru inundaţiile şi viiturile catastrofale produse în luna mai 1970 pe râurile din Transilvania.5 km de drum naţional a fost inundat. deşi debitele s-au situat în limite normale (5000 – 6000 m 3/s). Ea a afectat cu precădere râurile din vestul şi centru ţării. provocate de ciclonii tropicali sau de musoni generează inundaţii ale coastelor marine. constituie o cauză climatică aflată frecvent la originea viiturilor şi inundaţiilor fluvialeşi urbane. 2005). formând baraje naturale (zăpoare) care blochează scurgerea. se înscriu: condiţiile climatice. 300 de fântâni şi 181 ha de teren arabil etc (Gabor. prin diferite aspecte. Probabilitatea de depăşire a debitelor înregistrate a fost cuprinsă între 1% şi 0. pe Olt.5. Ca urmare 2 persoane au decedat. atât direct. debitul a ajuns la 3200 m 3/s. distrugând 4254 de case şi inundaând o suprafaţă de cca. generând creşteri de nivel în spatele acestora sau scurgeri puternice în momentul ruperii. etc. creşterea nivelului mării.Cauze naturale Între factorii naturali declanşatori ai viiturilor şi inundaţiilor.2004). august şi septembrie 2005 au fost generate de ploile abundente. din iunie 1988 şi din iunie-august 1991 de pe Siret. au fost afectate total 83 de localităţi. Pe Someş. 2004). la Satu Mare. 18 poduri şi 179 de podeţe au fost rupte. mai ales cele torenţiale de intensitate crescută şi cu cantităţi mari de apă căzută într-o perioadă scurtă de timp. Bistriţa superioară). Furtunile puternice. 2004). În primele 4 luni ale anului 1970 au căzut precipitaţii abundente care au saturat solul. iar la munte au topit zăpezile.5%. Târnava Mare a ajuns aproape la nivelul primului etaj (Grecu. iar la munte au generat un strat de zăpadă de grosimi apreciabile. Topirea zăpezilor suprapusă cu căderea precipitaţiilor poate conduce la producerea unor viituri de tip mixt însoţite de inundaţii. care antrenează cu ele blocuri de gheaţă ce se pot aglomera în sectoarele de îngustare şi de meandrare. Ele determină manifestarea unor asemenea fenomene. inclusiv cele din iulie. Inundaţiile din iulie 1975. nivelurile crescute şi acţiunea gheţurilor sub influenţa vânturilor au afectat partea de est a oraşului. În România inundaţiile provocate de zăpoare sunt frecvent întâlnite pe râurile de munte cu albii ce prezintă alternanţă de sectoare lărgite şi înguste sau de meandre (de exemplu. depăşindu-se debite cu probabilităţi de retur de 10 ani pe Mureş la Ocna Mureş şi Alba Iulia (Mustăţea. În 1970. cea maispectaculoasă creştere de nivel datorată unui asemenea fenomen a fost consemnată în anul 1838 când gheţurile au blocat fluviul în dreptul oraşului Budapesta. pe Siret si pe Dunăre. Topirea bruscă a zăpezilor şi a gheţarilor poate fi generată şi de erupţii vulcanice în arealele active din punct de vedere vulcanic. Ploile. ca urma a inundaţiilor. provocatoare de inundaţii (Pişota.1. cât şi indirect. nivelurile depăşind cu 2 m pe cele mai mari înregistrate. iar la Sighişoara. Zaharia şi Diaconu. frecvent provocatore de inundaţii.

Cauze antropice Printre principalele cauze antropice declanşatoare sau favorizante ale viiturilor şi inundaţiilor. al XIX-lea în Alpii Francezi. Rugozitatea. Mareele ce avansează până la 400 km în interiorul continentului în perioadele de ape mari ale fluviilor Gange şi Brahmaputra pot genera inundaţii catastrofale. irigaţiile. Alunecările de teren pot produce inundaţii prin obstrucţionarea albiei râurilor (Stănescu. Factori naturali care favorizează producerea viiturilor şi inundaţilor În afara factorilor naturali cu rol declanşator în producerea viiturilor şi inundaţiilor există mai mulţi factori.A. iar epidemiile generate de excesul de apă şi foametea au făcut peste 80 000 de victime în nord-vestul ţării. insulei Sri Lanka. grad de despletire. care depinde de natura constitutivă a patului albiei şi a malurilor.a. în jurul Philipinelor. în India. afectează viteza şi mărimea valului de viitură. a unor suprafeţe joase de luncă şi a unor terenuri orizontale în mod obişnuit emerse (Gâştescu. Limbile glaciare conţin „pungi” de apă care în anumite condiţii se pot rupe generând inundarea localităţilor amplasate la baza limbii glacire. pe ţărmurile Europei vestice (în special în Olanda şi Belgia) (Grecu. Bangladesh. citat de Grecu. de forma canalului de scurgere. Ca urmare a suprapunerii acestor cauze. gradul de acoperire cu vegetaţie. Un asemenea eveniment s-a produs la sf. sudului Thailandei provocând o adevărata catastrofă (cel puţin 222 046 morţi şi dispăruţi). sec. 2004). Propagarea undei de viitură se face mai rapid în cazul bazinelor şi cursurilor de apă cu pante mari. Cutremurele de pământ. Ruperea barajelor şi digurilor (fluviale sau marine) constituie cauza ce poate genera inundaţii cu consecinţe foarte grave ale zonelor protejate. care pot contribui la intensificarea inundaţiilor. morfografie). Indiei. caracteristici ale solului (permeabilitate. se datorează inundaţiilor. Au fost distruse terenuri agricole. temperatură solului). despăduririle şi lucrarea necorespunzătoare a terenurilor în pantă. grad de umiditate. generează valuri foarte mari (tsunami) ce provoacă inundaţii în regiunile de coastă. Cutremurul de pământ de 9. 1979. a provocat un tsunami uriaş ce a inundat coastele Indoneziei.zonelor costiere din golful Mexic (peninsula Florida). Astfel permeabilitatea redusă a solului şi a rocilor din arealul bazinului de recepţie. din vecinătatea renumitei staţiuni montane Chamonix. afectând oraşul Saint Gervais. de asemenea naturali. Ruperea „pungilor” de gheaţă din masa gheţarilor. se remarcă: ruperea barajelor şi digurilor. doua treimi din statul Bangladesh au fost acoperite de apă în perioade iulie-septembrie 1974. China. 2002). s-au înregistrat aproximativ 2000 de morţi ca urmarea inundaţiei. iar tipul de drenaj dendritic imprimă scurgerii aceeaşi caracteristică (Mustăţea.0 pe scara Richter. 2005). proiectarea şi întreţinerea necorespunzătoare a sistemelor de canalizare vulnerabilitatea socială. formă. favorizează concentrarea rapidă a scurgerii pe versant şi în albie. în special cele produse în domeniul marin. produs pe 26 decembrie 2004 în apropierea insulei Sumatra. densitate) şi ale albiei minore (pantă. ale reţelei hidrografice (pantă. Dobrot. grad de meandrare. rugozitate). 2004). debitul solid al râurilor. valoare înregistrată la sfârşitul lunii octombrie 1974. 63% din decesele înregistrate în timpul ciclonilor ce afectează S. Excesul de umiditate datorat apelor freatice de la adâncime mică poate duce la inundarea crovurilor frecvent seci. Ruperea unor asemenea lucrări cu rol de protecţie 8 . pantă. Creşterea nivelului mării în perioadele de flux poate provoca inundaţii în cazul estuarelor cu ţărmuri joase şi pantă redusă. Aceştia privesc caracteristici morfometrice ale bazinului hidrografic (suprafaţă. coroborată cu lipsa vegetaţiei. de prezenţa vegetaţiei. Vârful viiturii este mai înalt şi mai ascuţit în cazul bazinelor hidrografice cu formă rotundă. adâncimea nivelului freatic ş.U.

După domeniul care este afectat. 1972 citat de Mustăţea. Diminuarea resurselor de apă potabilă. Cele mai grave si dramatice sunt pierderile de vieţi omeneşti. de decesul prin înecare. micro-depresiuni) prin stagnarea apei freatice. Irigaţiile. viteză de scurgere. Decesul este determinat. Oraşul Satu Mare a fost inundat în anul 1970 prin ruperea unui dig de apărare de pe râul Someş (Diaconu. în urma unei crize cardiace sau ca urmare a forţei fizice exercitate de apa în mişcare ce poate antrena diferite corpuri sau poate produce prăbuşirea construcţiilor. de către o viitură excepţională a avut drept urmare producerea în aval a unei viituri soldate cu mari distrugeri şi pierderi de vieţi omeneşti (Podani şi Zăvoianu. s-au produs valuri de până la 12 m ce au produs ruperea digurilor estuarelor. prezenţa corpurilor plutitioare).a.împotriva inundaţiilor. poate surveni ca urmare a unor cauze naturale sau a unor accidente legate de proiectarea. din lipsa unei educaţie adecvate. ca urmare a unei furtuni puternice. Ea derivă din spaimă. 70 000 ha de teren inundate (Grecu. Vulnerabilitatea materială şi socială constituie un important factor ce poate amplifica efectele inundaţiilor. din neconştientizarea riscului. 1992 citaţi de Mustăţea. 2004). economice şi ecologice. Dintre fenomenele naturale de risc. 2200 km 2. de locul (în clădire. inundaţiile pot provoca victime omeneşti prin maladiile pe care le generează şi care afectează populaţia după producerea inundaţiilor. Efectele viiturilor şi inundaţiilor Efectele viiturilor şi inundaţiilor sunt multiple şi complexe. Proiectarea şi întreţinerea necorespunzătoare a sistemelor de canalizare pot genera inundaţii grave în mediul urbanizat ca urmare a drenajului deficitar al apelor pluviale. iar pe de altă parte. Efecte sociale Efectele sociale pot îmbrăca diferite aspecte. contaminarea acestora. ca măsură de protejare a unei regiuni de interes crescut social şi economic. atât la nivel mondial. Vulnerabilitatea socială depinde de gradul de pregătire a societăţii în faţa unui eveniment extrem.1. Despăduririle şi lucrarea necorespunzătoare a terenurilor în pantă sunt factori favorizanţi în producerea inundaţiilor prin creşterea volumului de apă care se scurgere.) Distrugerea barjului Belci de pe râul Tazlău în noaptea de 28/29 iulie 1991. În ianuarie 1953. 2005). 6. resemnare) în momentul în care a fost surprins de apă. Vulnerabilitatea materială este datorată amplasării în zonele expuse riscului la inundaţii a aşezărilor umane. îndeosebi în timpul evenimentelor pluviale extreme. prin pierderile de apă din sistemele de irigare şi în condiţiile unei capacităţi reduse de tranzitare a acviferelor pot contribui la creşterea nivelului freatic şi inundarea subsolurilor construcţiilor sau inundarea arealelor mai joase ale suprafeţei topografice (crovuri. pe stradă ş. 2005. 6. pot fi considerate efecte sociale. de caractersiticile inundaţiei (înălţimea apei. 25 000 de case avariate. În unele situaţii particulare ruperea digurilor se realizează în mod deliberat. inundaţiile sunt răspunzătoare de cele mai mari pierderi umane. În mod indirect. cât şi în România. starea (în activitate sau în timpul somnului) şi comportamentul individului (refugiere. de construcţia barajului/digului sau de modul defectuos de exploatare a acestora. în autoturism. a practicării de activităţi economice. a vitezei şi deci a timpului de concentrare a scurgerii pe versanţi. pe de o parte. dificultatea aprovizionării cu apă şi 9 . 4000 de case distruse. provocând pagube catastrofale: 1800 de morţi. Acestea sunt cauzate în cea mai mare parte în mod direct.). În Ţările de Jos au fost realizate de-a lungul timpului diguri marine ce au scos de sub apele mării cca. Acestea sunt considetate efecte sanitare.

sportive. hepatita. reţele telefonice). linii electrice. de asemenea. prăbuşiri). a unor iazuri de decantare a deşeurilor chimice ş.efecte pe termen lung (luni sau chiar ani).) poate determina contamiarea apei şi a aerului.infrastructuri de transport (căi ferate. 6. La acestea se adaugă costurile suplimetare legate de refacerea elementelor deteriorate. Pagubele directe vizează afectarea mai multor elemente de importanţă economică. culturale. Aceste sunt generate îndeosebi de traumatismele fizice la care a fost supusă persoana în timpul inundaţiei. la viituri şi inundaţii. depresie. . cu gaz. Deşi aceste procese se manifestă pe tot parcursul anului. şosele. diguri) etc.a. reţea de canalizare. afecţiunile de ordin fizic şi psihic produse de asemenea evenimente pot afecta sănătatea oamenilor.).efecte bio-edafice. distrugerea şi deteriorarea lucuinţelor şi gospodăriilor familiale. precum şi deteriorarea unor obiective şi instituiţii social-culturale (de învăţământ. culturale.a. Modificarea albiei se realizează ca urmare a proceselor de eroziune. cu efecte asupra sănătăţii umane.construcţiilor corespunzătoare unor unităţi industriale. 6.a. Totodată se modifică profilul longitudinal şi transversal al 10 .alimente. ce pot conduce în cazuri extreme la sinucidere. În afara deceselor. Efectele sociale ale inundaţilor includ. . Acesta se manifestă îndeosebi prin stări de stres post-traumatic ce prezintă ca simptome: angoasă. chiar fatale. generând în unele situaţii boli grave. săptămâni). în timpul inundaţiilor populaţia poate fi afectată de răniri mai mult sau mai puţin grave. transport şi acumulare desfăşurate de apă. . . Pagubele economice indirecte constau în pierderile datorate disfuncţionalităţii instituţiilor publice şi unităţilor economice ca urmare a diminuării sau întreruperii temporare a activităţii generată de lipsa forţei de muncă. a accesului la instituţiile sanitare.).modificări ale albiei şi malurilor (eroziunea malurilor. . despletiri. Efecte economice Efectele economice includ pagube directe şi indirecte. a întreruperii alimentării cu energie electrică ş.ferme zootehnice şi depozite de furaje. precum şi de pierderile de fiinţe apropiate şi materiale. Efectele sanitare pot fi analizate la diferite scări temporale (Ledoux. Consumul de apă contaminată poate provoca apariţia bolilor hidrice precum dezinteria.în timpul inundaţiei sau imediat după aceasta. . poduri. a materiilor prime.reţele de utilităţi publice (alimentare cu apă.modificări ale proprietăţilor fizico-chimice şi bacteriologice.terenuri şi culturi agricole. conducte petriliere ş. schimbări ale cursului). depuneri de sedimente. lacuri. ele sunt mai accentuate în timpul apelor mari. 2006): . Efecte ecologice Efectele ecologice pot include: .în perioada ulterioară inundaţiei (zile.colmatarea lacurilor de acumulare.reducerea stabilităţii versanţilor (alunecări de teren. -depozite de materii prime agricole şi industriale. dificultăţi de concentrare. holera. religioase ş. Deteriorarea unor infrastructuri de transport special (conducte de gaze.3.a. Un efect social important asociat inundaţiilor îl constituie cel psihologic. sanitare.lucrări hidrotehnice (baraje. . . tulburări ale somnului. . . precum: .2. afectarea ale unor activităţi instructiv-educative. Plata asigurării bunurilor materiale şi umane este o altă consecinţă a inundaţiilor. .

Viituri şi inundaţii în România Viiturile din România pot avea origine pluvială. Toamna şi iarna sunt cele mai reduse frecvenţe ale acestor fenomene: 8-20%. Aceste aluviuni sunt depuse cu precădere în zonele de câmpie. O astfel de viitură s-a produs pe data de 11 iulie 1999 (datorită precipitaţiilor abundente) în bazinul Râului Mare din Munţii Retezat. Poluarea zonelor inundate se datorează antrenării de către apă a diverse substanţe. modificând echilibrul ecologic al râului. Cele mai frecvente exemple de hazarde tehnologice produse de inundaţii se referă la poluarea cu diverse substanţe. Alunecările de teren se produc în condiţii morfo-litologice speciale şi de supraumectare. de obicei. cantităţile de aluviuni târâte şi în suspensie sunt importante şi depind de intensitatea ploii. blocarea canalului de scurgere. 2004). Regiunile de sud şi de est sunt afectate mai rar de viituri. Dobrot. înainte de atingerea debitului de vârf al râului (Stănescu. cantităţi importante de material steril ce conţineau cianură şi metale grele au fost deversate în urma acestor accidente. în bazine cu suprafeţe mici de recepţie. iar depunerile de pietre sunt greu de îndepărtat din zonele inundate. Cea mai mare pondere o deţin viiturile pluviale. cât şi de ceilalţi factori naturali locali (particularităţile geologice. relieful. de formarea şi modificarea unor ostroave etc. în unele cazuri. În ianuarie şi martie 2000 prin accidentele la iazurile de decantare Aurul şi Novăţ. Formarea unui baraj temporar din trunchiuri de copaci şi din fragmente de rocă a produs o viitură însoţită de o curgere de sfărâmături care a generat 13 victime. acoperind 40 ha cu un strat de noroi de 6 m. Cel mai frecvent afectate de viituri sunt râurile din zona de vest a ţării: Someş (12-13% din numărul total înregistrat într-un an). favorizând deci o nouă inundaţie. după două săptămâni de precipitaţii. vegetaţia. alunecările de teren din Filipine au distrus un sat. acestea pot produce distrugeri prin impact dinamic. Sedimentele transportate şi depuse în timpul inundaţiilor pot conţine metale grele care afectează calitatea apei de termen lung. ceea ce poate produce înălţarea albiei. 70 de ani a evidenţiat faptul că numărul cel mai mare de viituri se înregistrează primăvara (30-46% din numărul total analizat). 2002). În zonele de dealuri cu roci friabile pe pante mari. 11 . Crişuri (10-11%). la rândul lor.5 m). migrarea pragurilor aluviale. Ele pot fi favorizate de viiturile de pe versanţii cu pantă mare ce se produc în urma ploilor torenţiale. Au fost înregistraţi 200 de morţi şi 1500 de dispăruţi. Acestea s-au combinat cu unele defecţiuni în sistemul de proiectare şi întreţinere a iazurilor de decantare (Şerban Bălteanu). îngrăşăminte chimice. în timp ce cele provenite din topirea zăpezilor sunt mai rare.. Cauzele accidentelor au fost suprapunerea unei perioade cu cantităţi sporite de precipitaţii şi cu topirea bruscă a zăpezii. 21 de răniţi şi distrugerea căilor de comunicaţie pe zeci de km. precum hidrocarburi. generând astfel poluarea râurilor respective. solul).râului. Hazardele naturale în general şi inundaţiile în particular pot genera. În luna februarie 2006. Depunerile de sedimente depind atât de magnitudinea viiturii. respectiv 5-29% (Stanciu. Scurgerea solidă atinge valori maxime în timpul viiturilor. hazarde tehnologice denumite în limba engleză NATECH (natural triggering technological hazards) Succesiunea de evenimente cu reacţie în lanţ poartă numele de efect domino. În zonele montane. nivală sau mixtă. Scurgerea solidă din perioada apelor mari reprezintă 85-95% din scurgerea anuală de aluviuni. Astfel depunerile de sedimente se adaugă celorlalte consecinţe ale inundaţiilor. modificare însoţită. Scurgerea solidă antrenează microorganismele în aval. unde pantele sunt lente. 7. alţi produşi datoraţi „spălării oraşului” (şi nu numai) şi cu bacterii. În privinţa repartiţiei anotimpuale a viiturilor. Debitul maxim de aluviuni în suspensie se produce. de schimbarea direcţiei cursului de apă. o analiză a frecvenţei acestora într-o perioadă de cca. domină aluviunile târâte de diametre considerabile (1-1. aşadar cauze naturale.

Anul 2005 s-a caracterizat prin viituri excepţionale. Cu ocazia acestora s-au scurs debite extrem de mari (de zeci. în timpul inundaţiilor din 1970. Beclean. septembrie 2005. . Bistriţa-Năsăud. Timiş) (Şerban et all. aprilie. . . 1). în amonte de intrarea în ţară (Tisa. depozitarea deşeurilor etc).caracterul torenţial al precipitaţiilor. 2 – 6%. atingând la Baziaş. nr. iar pe de altă parte.2%. 1 sunt redate cele mai importante debite înregistrate în anul 2005 şi poziţia lor în seriile de date. fie în reprize succesive. la care s-a adăugat producerea de baraje de gheaţă şi zăpoare. s-au declarat ca judeţe cu un grad foarte mare de vulnerabilitate: Maramureş. Câmpeni. În timpul acestei viituri Dunărea a înregistrat cele mai mari valori ale debiteleor maxime din perioada menţionată. 1996).dezatenuarea produsă prin lucrări de îndiguire pe lungimi mari fără măsuri suplimentare privind atenuarea acestor efecte. Caraş-Severin. aprilie – mai 2006 (fig. Astfel. Alba. 2006). Sălaj. Principalele cauze ale producerii inundaţiilor provocatoare de pagube umane şi materiale importante în România sunt (Gabor şi colab.h. în 1897). Salva. Cluj. În cursul acestora numeroase cursuri de apă au înregistrat debite istorice ce s-au situat pe primele poziţii ale seriilor cronologice de date.amplasarea unor construcţii neautorizate în zona torenţilor şi în albiile majore ale cursurilor de apă. producerii aproape simultane de viituri pe afluenţi ai Dunării. a căror lungime a depăşit în unele cazuri 100 de ani. Viitura de pe Dunăre din perioada aprilie – mai 2006 reprezintă cea mai mare viitură produsă în perioada de observaţii 1840 – 2006.neîntreţinerea corespunzătoare a lucrărilor hidrotehnice. În tab. iulie 1999. Suceava.. Arad.5%.h. în unele secţiuni. iulie 1975..Pe râurile cu suprafeţe bazinale mici debitele maxime şi viiturile sunt generate de ploile torenţiale. 1 – 1. . 15 800 m3/s (faţă de 15082 m3/s în anul 1895) şi 17700 m3/s (debit reconstituit) la Isaccea (faţă de 17000 m3/s.5 – 0. Hunedoara. în timp ce la nivelul bazinele mari efectul ploilor torenţaile scade simţitor. .reţele de canalizare subdimensionate. Zerind. Tinca. pe râurile Someş şi Mureş. 3 – 6% (Hidrotehnica. obiective industriale. Inundaţiile din 22 decembrie 1995 – 5 ianuarie 1996 au avut origine mixtă: ploi abundente şi calde (provenite din zona centrală a bazinului Mării Mediterane) suprapuse apelor provenite din topirea bruscă a zăpezii.imposibilitatea prognozei fenomenelor hidro-meteorologice locale din cauza lipsei unui sistem automat de urmărire şi prognoză a acestora. fie în reprize unice. de 0. Mehedinţi. . Inundaţiile menţionate au produs imense pagube materiale (distrugeri de terenuri. Velika Morava.întreţinerea necorespunzătoare a albiilor mai ales în zona podurilor şi a localităţilor (neefectuarea lucrărilor de decolmatare şi de defrişare a vegetaţiei din albia minoră. 12 . . Sava. şosele) şi chiar vieţi omeneşti. case. Crişul Negru la s. Ţinându-se seama de acest ansamblu de factori favorizanţi pentru inundaţii.h.despăduririle masive. chiar sute de ori superioare mediei multianuale). Timiş. căi ferate. ce au afectat aproape întregul teritoriu al ţării. 2. decembrie 1995 – ianuarie 1996. s-au înregistrat debite şi volume cu frecvenţe istorice. Amploarea sa s-a datorat pe de o parte cauzelor climatice (precipitaţii abundente suprapuse peste topirea stratului de zăpadă). 2005): . rolul determinant revenind ploilor de lungă durată şi topirii zăpezilor Printre cele mai grave inundaţii produse în ultimii 50 de ani în România se înscriu cele din mai 1970. octombrie 1972. Debitele maxime atinse de râuri au avut asigurări mai mici de 10%: Arieşul la s. Nepos. Beiuş. iulie. pe 15 aprilie. Mureş. Someşul la s.

cât şi datorită obturării secţiunilor de scurgere cu materiale lemnoase.inexistentţ rigolelor şi a şanturilor de scurgere a apelor pluviale sau neîntreţinerea celor existente. . precum şi a timpului extrem de mare de solicitare al acestora (peste 20 zile.. in general. subdimensionarea sau neîntreţinerea reţelelor de canalizare a localităţilor. . care în perioada de primăvară s-au suprapus peste stratul de zăpada existent (în unele zone acesta depăşind 1 m).crearea unor breşe în acumulările piscicole din administrarea Consiliilor Locale şi persoanelor fizice. care au depăşit debitele de calcul proiectate. Cele mai mari viituri produse in România înainte de anul 2005 şi regiunile afectate Principalele cauze ale producerii inundatiilor din anul 2005 au fost urmatoarele (Raport privind efectele inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase produse în anul 2005.construirea locuinţelor. în secţiunea Şag. pe fundaţii necorespunzatoare şi din materiale de foarte slabă calitate. . fenomenele de tasare şi infiltraţii).defrişarea pădurilor şi efectuarea necorespunzătoare a unor lucrări agrotehnice care facilitează procesele de eroziune şi conduc la mărirea coeficientului de scurgere pe versanţi şi antrenarea unor cantităţi mari de aluviuni. care sunt neadecvate regimurilor torenţiale de scurgere.amplasarea unor obiective neautorizate (case. 1. conducând la volume ale viiturii excepţionale(pe râul Timis. .depăşirea capacităţii de transport a secţiunii podurilor şi podetelor. obturării evacuatoarelor sau efectuării unor supraînălţări neautorizate. atât datorită subdimensionării. 2006): . în zone inundabile. depăşind pe cel din anul 2000.avarierea digurilor ca urmare debitelor produse. care a fost de 250 mil. mc.Fig. în multe localităţi rurale. ca urmare a întreţinerii deficitare. volumul viiturii a fost de 770 mil. anexe gospodăreşti etc) în zonele inundabile.colmatarea. la maxim 5 zile apărând. . 13 . depozitate în albia raurilor sau antrenate de pe versanţi. . mc). . MMGA. . deşeuri menajere sau reziduri tehnologice.căderea unor cantităţi importante de precipitaţii(cumulat peste 200 l/mp).

Vulcana Sotanga 135 147 1997 A doua valoare 9.nerealizarea de către deţinatori a lucrărilor pentru asigurarea scurgerii în zona podurilor în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Trotus Tg. Timis Lugoj 1144 1247 2000 A doua valoare 3. Tazlau S. Ramna Jiliste 666 180 1979 Debit istoric 25. Siret Lungoci 4650 3270 1991 Debit istoric 14.necunoaşterea de către administraţia publică locală şi de către populaţie a atribuţiilor şi respectiv. Putna Botarlau 1323 1250 1970 Debit istoric 22.Sarat Puiesti 550 230 1996 Debit istoric 26. 1 CELE MAI IMPORTANTE DEBITE INREGISTRATE IN 2005 COMPARATE CU VIITURILE EXCEPTIONALE ANTERIOARE DEBIT DEBIT MAXIM Pozitia Qmax MAXIM 2005 anterior anului 2004 (m3/s) 2005 in sirul de (m3/s) şi anul producerii maxime anuale 1. Neajlov Vadu Lat 216 372 1970 A treia valoare 31. Cricov Baltita 413 359 1997 Debit istoric 8. Vedea Alexandria 676 949 1972 A doua valoare 12. Milcov Golesti 577 560 1970 Debit istoric 23. ceea ce întrerupe funcţionarea fluxului informaţional pentru avertizarea-alarmarea populaţiei. Caras Varadia 330 440 1978 A treia valoare 5. Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor. Arges Gradinari 514 436 1996 Debit istoric 27. Vedea Buzesti 226 412 1970 A treia valoare 11. Teleorman Tatarasti 123 141 1997 A doua valoare 30. Ialomita Cosereni 1332 1440 1975 A doua valoare 32. a măsurilor ce trebuie luate în situaţii de urgenţă generate de inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase.Domneasca 582 850 1975 A doua valoare 10. Bega Balint 250 283 1999 A doua valoare 2. Barzava Partos 182 162 2000 Debit istoric 4. Putna Mircesti 1094 786 1991 Debit istoric 21. Prahova Adancata 912 1220 1975 A doua valoare * debit influentat si de exploatarea acumularilor din Ucraina Sursa: Raport privind efectele inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase in anul 2005.lipsa sau insuficienţa stocurilor de materiale şi mijloace de intervenţie.Tufei 354 446 1979 A doua valoare 24. . Topolog Saraiu 203 209 2002 A doua valoare 13. Putna Colacu 1510 709 1991 Debit istoric 20. . Trotus Onesti 1680 1300 1991 Debit istoric 17. la nivelul comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă. Cazaci Tarcau 217 141 1997 Debit istoric 15. Ramna Gr. Prut Radauti Prut 2640* 1963 1998 Debit istoric 29.neasigurarea permanenţei la unele primării din mediul rural. Cricov Sarat Cioranii de S 334 290 1966 Debit istoric 7. Trotus Vranceni 2800 3720 1991 A doua valoare 18. nr. Lucacesti 425 457 1991 A doua valoare 19. . Valea Mare Dacia 152 131 1998 Debit istoric 28. Tab.Ocna 1260 722 1991 Debit istoric 16. Nr. Teleajen M. RAUL STATIA HIDROMETRICA 14 . Prahova Prahova 660 544 1977 Debit istoric 6. Rm. 2006.

iar peste 656.1 mii RON). accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale. Buzău (462. 3.8 mii RON).63 km drumuri judetene şi comunale. 2465. fenomene meteorologice periculoase.276. au fost elaborate . Timiş (mii 406.224. din categoriile de importanţă C şi D (în curs de aprobare. Olt (220.12. reţele de alimentare cu apă. valoarea totală a pagubelor fiind estimată la 5. 2644.227. grindina şi descarcări electrice).2005.5 mii RON. A fost aprobată de Guvern modificarea şi completarea Legii Apelor. precum şi fenomenele meteorologice periculoase (îndeosebi intensificări de vant. Caraş-Severin (363. prin lege). 23.4 km drumuri naţionale.9 mii RON). <creşterea capacităţilor de atenuare>.5 mii RON). Mehedinţi (258. 138/oct. consolidări şi apărări de maluri. 1063 obiective sociale şi economice.397. în principal diguri. <gospodărire ape la nivel de bazin hidrografic>”. A fost promovat noul Regulament pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii.641.0 mii RON). Bacău (338. 2006) Inundaţiile din revarsări ale cursurilor de apă. 5.8 km cale ferata.84 km străzi în localităţi.9 mii RON). I Cele mai afectate de inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase (în funcţie de mărimea valorii pagubelor) au fost judeţele: Vrancea (507. ”Este necesara trecerea de la conceptul de <apărare împotriva inundaţiilor> la cel de <management al dezastrelor>. Teleorman (320.976 case şi anexe gospodaresti.122. noi reglementări privind asigurarea stabilităţii şi integrităţii lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Satu Mare (195. produse in anul 2005 au afectat toate judeţele ţării şi 1734 de localitati. obligativitatea agenţilor economici şi a comunităţilor locale de a participa activ la acţiunile operative de apărare. A fost promovată Ordonanţa de Urgenţă nr. deversări şi avarieri ale digurilor şi acumulărilor mici. In vederea îmbunătăţirii capacităţii de răspuns a autorităţilor locale.470. aprobat prin Ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi publicat în Monitorul Oficial al României. Suceava (202. inregistrandu-se avarii la 9860. Conform acesteia. Au fost avariate 93.4 mii RON). 2. după caz.092.215. scurgeri de pe versanţi. prin aplicarea principiilor <mai mult spaţiu pentru ape>. barajele mici vor funcţiona numai pe baza autorizaţiilor de gospodărire a apelor şi vor fi exploatate de personal calificat şi atestat în domeniul hidrotehnic. Lecţii învăţate şi măsuri pentru limitarea efectelor inundaţiilor (Mihailovici. În acest sens a fost elaborată o nouă Strategie de Apărare Impotriva Inundaţiilor pe termen scurt. Dolj (203.392 ha teren agricol au fost grav afectate. . Botoşani (209.201.841.Efectele inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase din anul 2005 (Raport privind efectele inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase produse în anul 2005. cu prevederi referitoare la: limitarea dreptului de exploatare a agregatelor minerale din albiile cursurilor de apă. care a fost aprobata în şedinta Guvernului din data de 22.9 mii RON).672.0 mii RON).069.7 mii RON). 2005 privind exploatarea în siguranţă a acumulărilor cu folosinţă piscicolă. corelată cu Planurile de amenajare a teritoriului şi ţinand cont de hidrologia modificată a râurilor.3). Au decedat 76 persoane. de agrement sau locală. regularizări ale cursurilor de apă. Conform 15 .1 mii RON).9 km drumuri forestiere.Manualul Prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi Manualul Primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii aprobate prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi de publicare în Monitorul Oficial al României. mărirea sancţiunilor contravenţionale şi penale. Galaţi (214. Infrastructura a suferit pagube importante. 560.6 mii RON). 4. MMGA. care au necesitat lucrări urgente de refacere. 9113 poduri şi podete.209. A fost de asemenea grav avariat un numar de 630 construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor.975. reţele electrice şi telefonice. 2006) 1.

16 .Litoral cu obiectivele generale: -stabilirea strategiilor zonale de apărare împotriva inundaţiilor. BuzăuIalomiţa. pentru crearea de centre de intervenţie rapidă şi managementul integrat al lucrărilor hidrotehnice. Instruirea personalul propriu pentru a fi capabil de estimari/evaluari rapide. protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor şi a finanţării acestuia. continuarea implementării proiectului WATMAN cu o valoare de până la 59 mil USD. care vizează amenajarea complexă a bazinelor hidrografice. în bazinul hidrografic Siret.2005. Apele Române au stabilit contacte cu organizatorii (reprezentantii Suediei) şi va participa alături de Inspectoratul Naţional pentru Situaţii de Urgenţa la acest training. 12.prevederilor acestui ordin. aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. -analiza cost-beneficiu şi stabilirea viitoarelor propuneri de lucrări. Analiza rezultatelor proiectului pilot DESWAT şi continuarea extinderii acestuia la nivel national până în 2008. In anul 2006 vor fi elaborate studiile privind amenajarea bazinului hidrografic Banat şi a altor două bazine considerate ca prioritare. pentru modelarea hidraulică pe zona de interes comun şi a modului de acţiune în cazul scenariilor cele mai defavorabile. Reducerea timpilor de avertizare/alarmare la nivel local a formaţiilor de intervenţie proprii şi ale autoritatilor locale ” 14. -stabilirea hărtilor de hazard hidrologic (inundabilitate) prin modelare hidraulică. 8. 13. training şi achizitionare soft . Romania va fi în 2006 gazda trainingului internaţional NATO PfP pentru Managementul Dezastrelor. In zona Banat. Sunt necesare prognoze hidrologice cu acurateţe mai mare şi cu posibilitatea de avertizare în bazinele mici susceptibile la apariţia inundaţiilor fulger (flash flood) precum şi centre de intervenţie rapidă. In colaborare cu Ministerul Transporturilor. orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva inundaţiilor. 1309/oct. 6. Dobrogea . la nivel naţional. Acţiunea a fost demarată. 11. alunecări de teren şi cutremure pentru fiecare judeţ 7. Construcţiilor şi Turismului. Argeş-Vedea. . Jiu. A fost realizat un sistem de alarmare computerizat ce permite transmiterea a 30 de mesaje voce de avertizare simultan (în Bazinul Argeş-Vedea). a fost lansat Programul de finantare a elaborării harţilor de hazard natural la inundaţii. municipale. în termen de 120 de zile. Siret. unde sunt în curs de finalizare studiile privind amenajarea acestuia. A fost elaborat Programul de realizare a Planului naţional pentru prevenirea. Mureş. 9. vor fi refăcute toate planurile judeţene. în colaborare cu partea sârbă. acesta va fi extins în 2006 la nivel naţional fără costuri suplimentare şi va fi up-gradat după caz pentru transmiterea simultană în format SMS/FAX (poate fi folosit şi ca Back-Up pentru IJSU). prin corelarea lucrărilor executate în albia râului cu lucrări de amenajare a versantilor. Olt. în urma protocolului romano-sârb va fi promovat un proiect cu finanţare norvegiană (prin NIVA – Institutul Naţional de Hidrologie Norvegian). 10. Au fost contactaţi reprezentanţii RIZA – Olanda şi au fost promovate proiecte în colaborare cu Waterboard-urile olandeze in Direcţiile de Ape: Banat. la sfârşitul anului 2005.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful