CAPITOLUL1 PREZENTAREA GENERALĂ A ACTIVITĂŢII DE CONSTRUCŢII Rezumat După o succintă istorie a realizărilor şi prezentarea principalelor tendinţe de viitor în domeniu

sunt enumerate principalele particularităţi ale procesului de producţie şi ale producţiei de construcţii, precum şi implicaţiile lor asupra activităţii constructorului. Capitolul se încheie cu precizarea domeniului de activitate a ramurii construcţiilor şi cu prezentarea rezultatului material al acestei activităţi (obiectul, lucrările şi producţia de construcţii-montaj). Cuprins 1.1. Trecutul, prezentul şi viitorul construcţiilor 1.2. Particularităţile procesului de producţie şi ale producţiei de construcţii 1.3. Obiectul, lucrările şi producţia de construcţii 1.3.1 Obiectul de construcţii. Clasificare 1.3.1.1 După stadiul de execuţie 1.3.1.2 După destinaţia funcţională 1.3.2 Lucrările de construcţii-montaj. Clasificare. 1.3.2.1 După categoria de lucrări la care se refera 1.3.2.2 După modul de execuţie a lucrărilor 1.3.3 Producţia de construcţii-montaj. Clasificare. 1.3.3.1 După specificul şi natura producţiei 1.3.3.2 După modul de realizare şi profilul de bază al activităţii unităţilor executante 1.3.3.3 După stadiul de realizare în care se află 1.1 Trecutul, prezentul şi viitorul construcţiilor Una dintre primele preocupări ale oamenilor (aşa cum se întâmplă de altfel cu marea majoritate a vieţuitoarelor) a fost cea legată de asigurarea condiţiilor de trai şi, în primul rând, a unor condiţii de locuit cât mai sigure. Locuinţa este locul în care oamenii îşi petrec peste jumătate din timpul disponibil şi de aceea, în decursul istoriei, aceasta a fost permanent perfecţionată pentru a răspunde cât mai bine necesităţilor zilnice. S-a ajuns până la a se compara funcţiunile locuinţei cu funcţiunile corpului uman. Una din cele mai bune alegorii în acest sens a fost realizată de Radu Mihai Papae1 care propune următoarele paralele: OM CONSTRUCŢIE Sistemul osos susţine corpul structura de rezistenţă susţine construcţia Sistemul muscular ziduri de compartimentare şi închidere a construcţiei Protecţia exterioară (pielea) tencuieli - vopsitorii Susţinerea (tălpile picioarelor) fundaţia (talpa construcţiei cea care transmite solului greutatea) Diafragma abdominală planşeele care împart construcţia pe verticală
1

Construcţiile "Tehnică şi Artă", Editura Tehnică 1987

gaze. canale etc. dispozitive de orientare a construcţiei) Contactul vizual cu lumea exterioară ferestrele (ochii) Sistemul de alimentare uşile Sistemul circulaţiei sanguine reţelele de alimentare(apă.). După 220 ani avea încă dimensiuni impresionante şi 127 coloane a 18 m. În toate cele trei mari cicluri construcţiile au fost considerate ca parte importantă a activităţii şi culturii umane.societatea informatizată (al treilea val). atunci când a crescut considerabil cererea de lucrări de construcţii (în special piramide.Hr. a magaziilor pentru păstrarea alimentelor etc. paltoane.Hr. de evacuare a instalaţiile de canalizare produselor de dezasimilare Sistemul nervos instalaţia electrică. calculatorul locuinţei Sistemul respirator instalaţia de ventilaţie Termoreglarea organismului instalaţia de aer condiţionat Alegoria se poate extinde: OM CONSTRUCŢIE Încălţămintea (cizmele) Hidroizolaţia de sub nivelul solului Haine. pe malul stâng al Nilului şi au rămas celebre prin ansamblul de la Gizeh (care cuprinde: "piramida cea mare a faraonului Kheops şi piramidele faraonilor Kephren şi Mikerinos). . Profesia de constructor a apărut mai târziu. la începuturile istoriei scrise.societatea industrială (al doilea val).Sistemul locomotor elementele de circulaţie ale construcţiei(scări. Primul val este înregistrat la începuturile societăţii agricole când fiecare familie era responsabilă pentru construirea spaţiilor de locuit. agent termic etc. temple. piramide etc.societatea agricolă (primul val). .Hr. a adăposturilor pentru animalele de muncă. case. blănuri (pentru protecţia Izolaţia termică a clădirii termică) Cureaua de la brâu Grinzile de centură Pălăria Acoperişul construcţiei Fardul Zugrăveala Omul a creat permanent construcţii (cuiburi în copaci. în terase susţinute de stâlpi imenşi având un ingenios sistem de irigaţii cu un consum minim de energie.) în vestul oraşului Babilon. Construcţiile s-au dezvoltat paralel cu dezvoltarea economică şi socială a omenirii în trei mari cicluri sau "valuri": . 2) Grădinile suspendate ale Semiramidei construite în timpul domniei lui Nabucodonosor(604-561 î. ascensoare. soluţii constructive şi tehnici de realizare greu de explicat chiar şi în zilele noastre: 1) Piramidele egiptene (aproximativ 80) au fost construite între secolele XXX şi XI î. 3) Templul Artemisei din Efes realizat între anii 655-650 î. .) Sistemul excretor.) Sunt recunoscute ca rezultate excepţionale ale geniului uman "cele şapte minuni ale lumii antice" care reprezintă şapte monumente de arhitectură de dimensiuni.

Cisnădioara). şi anume pictura exterioară (Humor. lăţimea între 70 şi 125 m. Kuala Lumpur City Center. . The World Trade Center .Hr. vestigii de arhitectură militară şi religioasă de tip bizantino-balcanic (Păciuiu lui Soare.-I d. tunelele din Japonia sau din munţii Alpi etc. cărămidă zmălţuită (Piatra Neamţ. În secolele XIX-XX se realizează în lume construcţii deosebite cum ar fi: Canalul de Suez (161 km lungime.Hr.4) Mausoleul din Halicarnas construit intre anii 353-350 î. Arbore. proiectat de arhitectul Sostrat din Cnid şi realizat intre anii 308-246 î. În secolele V-XII d. 5) Statuia (ui Zeus din Olimpia a fost construită între anii 470-457 i.) 28.5 m înălţime. Hr.Hr. termele de la Histria. de pe Champs-de-Mars" realizat intre 1887 şi 1889 de Gustave Eiffel. Neamţ etc.Hr.). Cea mai mare deschidere de pod 1410 m.) se compunea din mai multe turnuri suprapuse până la înălţimea de 180 m în care erau 300de incăperi ce adăposteau paznicii şi personalul de întreţinere al farului.(S.Hr. 7) Colosul din Rodos (sau "colosul soarelui din Rodos") a fost executat între anii 292-280 î.A.5 km. În secolele I i.Hr. adâncime minimă 11 m) proiectat încă din anul 600 î. până în anii 220 d. Suceviţa). Remarcabile construcţii s-au realizat în: Roma antică (100 î. Arhitectura mileniului I de pe teritoriul României se distingea prin temple ionice şi dorice precum şi prin teatrele şi construcţiile funerare din cetăţile pontice de influenţă greacă. podul Golden Gate de 20 km peste canalul şi golful San Francisco. activitatea de construcţii a înregistrat un vizibil declin. în principal. 6) Farul din Alexandria (după numele insulei Faros.-476d. Informaţiile şi urmele unor construcţii deosebite din acest interval sunt nesemnificative faţă de realizările anterioare şi se materializează în palatele şi castelele din Anglia. regele Mousol. Niculiţel etc. Voroneţ. se realizează câteva construcţii monumentale (în stilul artei romane imperiale) cum ar fi clădirile publice de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. China (din anii 206 î. şi avea o înălţime de 12 metri. Royal George Bridge Lângă New Orleans cel mai lung pod peste Pontchortrain Consewaz 38.Hr. peste 1500 piloni).U.Hr. Putna. cu 2 turnuri gemene a câte 450 m fiecare ţin construcţie).). Cel mai lung pod C. de către Artemisa pentru înhumarea soţului său.A. dublu (fiecare bandă de 10 m.U. podul de la Drobeta (proiectat şi realizat de Apolodor din Damasc).) şi romanic (Alba lulia. apare aspectul autohton.Hr. Voroneţ.Hr. Bizan (Constantinopol) 330-340 î. Murfatlar. Humber Estuary Bridge în ·vestul Angliei (lungime 2220 m şi piloni de peste-155 m înălţime. Franţa.) Cei mai înalţi stâlpi 210 m (Venezuela Horrows) Cel mai înalt pod Arkansas River 321 m. cu 2 turnuri gemene a câte 110 etaje (420 m fiecare). Empire State Building din New-York cu 102 etaje şi 401 m înălţime.Hr.355 km. Italia şi Spania. de Chares din Lindos şi avea 31.Hr. Salt Lake (Utah S.F. Malaezia. În timpul domniei lui Ştefan cel Mare se realizează în Moldova o îmbinare a stilului arhitectonic occidental cu cel bizantin şi cu elemente arhitecturale proprii (bolta moldovenească) ce conduc la o deosebită zvelteţe a edificiilor militare şi de cult cu faţade din piatră.Hr. Moviliţa. în arhitectura cetăţilor din munţii Orăştiei.) În secolul XVI.). în timpul domniei lui Petru Rareş apare un fenomen particular în realizarea edificiilor de cult. Între secolele V-XV se realizează. În secolele II-IV d. geto-dac. dar inaugurat abia în 1869 de Ferdinand de Sesseps. castre şi bazilici etc. Turnul Eiffel sau "turul celor 300 m.

datorită informatizării. . scăderii ratei natalităţii (în ultima sută de ani numărul mediu de copii pe o familie a scăzut de la 8 la 2). tehnicilor contraceptive. fapt ce permite instalarea în afara oraşului. Factorii cantitativi-demografici influenţează puternic.Talentatul inginer Anghel Saligny realizează în anul 1895 o lucrare de artă deosebită .populaţia urbană cunoaşte influenţe contradictorii . volumul construcţiilor. O astfel de construcţie este numită în prezent "casă inteligentă". În funcţie de volumul şi direcţiile de utilizare a veniturilor. controlul automat al iluminatului. înaintea sau concomitent cu păşirea în societatea informatizată."Casa este castelul meu" în care resursele exterioare sunt consumate în locuinţă . s-au introdus noi materiale şi s-au elaborat noi soluţii constructive Se consideră că după al doilea război mondial s-a construit în lume mai mult decât în orice perioadă anterioară. precum şi ca urmare a creşterii numărului avorturilor. de următorii factori: a. structura şi nivelul de cunoştinţe al familiei influenţează proprietăţile. Al doilea val de dezvoltare socială a generat o nevoie urgentă de construcţii. lung de 3850 m. atât pentru producţia industrială cât şi pentru necesităţile servirii acesteia (locuinţe. Tendinţe în activitatea de construcţii Modificările în activitatea de construcţii în ceea ce priveşte tipul.. în exclusivitate. . Schimbările şi vârsta. unde spaţiul este mai mare.numărul populaţiei creşte foarte încet. independenţei mai timpurii a acestora. în general de o arhitectură rară. Implicaţiile modificărilor determinate de factorii legaţi de populaţie sunt interpretate contradictoriu de specialişti. pentru ţările dezvoltate sunt provocate. căi de comunicaţie etc. de modul de ocupare a timpului de muncă şi de timpul liber se disting două tipuri diferite de case: .) S-au perfecţionat tehnicile de ventilaţie. . mărimea. mediul este nepoluat şi costul vieţii mai redus. printre puţinele din lume la acea vreme cu o astfel de dimensiune şi soluţie tehnică.populaţia îmbătrâneşte ca urmare a creşterii duratei medii de viaţă şi descreşterii relative a numărului tineretului. Al treilea val al dezvoltării societăţii imprimă noi dimensiuni şi activităţi în construcţii prin perfecţionarea importantă a instalaţiilor aferente construcţiei şi subordonarea funcţionării acestora unui calculator care controlează pornirea şi oprirea instalaţiilor de ventilaţie şi încălzire.creşte ca urmare a raţionalizării agriculturii . sistemul automat de prevenire şi stingere a incendiilor etc.podul de la Cernavodă. . După satisfacerea necesităţilor fiziologice de bază se produc modificări în prioritatea valorilor materiale (cu un loc important pentru locuinţă) iar la satisfacerea completă a acestora vor trece pe primul plan valorile ecologice. cu precădere. utilizarea optimă a formelor de energie în funcţie de solicitări şi variaţia preţului. conform opiniei specialiştilor. se menţine sau chiar scade în unele ţări dezvoltate datorită. forma şi numărul construcţiilor în următorii 25-30 de ani. Factori de populaţie: . încălzire termică şi fonică. Toţi aceşti factori cu mutaţiile provocate de ei au o influenţă semnificativă asupra construcţiilor şi a mediului construit.mărimea gospodăriilor şi componenţa familiilor scade ca urmare a reducerii numărului copiilor. gradul de finisare şi serviciile aferente locuinţei. sistemul automat de pază.scade ca urmare a posibilităţilor sporite de lucrul la domiciliu.

Factori legaţi de mediul construit Actualul mediu construit este o parte importantă a avuţiei naţionale din fiecare ţară. Se trece lent de la realizarea de construcţii noi la activitatea de întreţinere şi modernizare a construcţiilor existente. .trecerea la folosirea mijloacelor automate în calculul proiectelor. creşterea ponderii muncii intelectuale în detrimentul muncii fizice.). deşi se va înregistra o descreştere a volumului (fondul de locuinţe existente este relativ nou. b. Locul agriculturii şi industriei clasice va scădea continuu în avantajul serviciilor publice. Se va trece la robotizarea activităţii din construcţii (deşi mai lent decât în industrie). activitatea de construcţii nu dispare în ţările dezvoltate datorită creşterii lente a populaţiei însă îşi va schimba accentul prin modificarea obiectivelor cantitative în obiective calitative. depozite.). reducerea nivelului zgomotului etc. Factori economici Prin trecerea la societatea informatizată se vor produce modificări substanţiale în economie. cel puţin în prezent. a săptămânii de lucru). d. robotizarea şi tehnologia de informare desfiinţează. mai multe locuri de muncă decât creează. Pericolul şomajului şi creşterea timpului liber vor scădea cererile de construcţii de locuinţe dar şi cererile de lucrări de întreţinere şi reparaţii (care vor fi realizate în mare măsură de locatarii ce au mai mult timp la dispoziţie). . Influenţa se răsfrânge asupra tuturor activităţilor de la proiectare până la darea în folosinţă a obiectelor de construcţii. Specialiştii estimează."Casa este locul în care îţi schimbi îmbrăcămintea" în care caz nu se consumă nici un fel de resursă în cadrul locuinţei. În societatea automatizată se va înregistra chiar o disponibilizare a unei importante părţi a fondului construit (hale industriale. .trecerea de la proiectarea bidimensională la cea tridimensională. Remediul acestei mutaţii va fi dat de creşterea importanţei activităţii de cercetare. ponderii mari a caselor individuale. pe ansamblul economiei.dezvoltarea simulării în evaluarea calităţii şi proprietăţilor construcţiei. Se va extinde mecanizarea şi se va introduce mai curajos automatizarea (până la controlul proiectelor mari cu ajutorul calculatorului). Celelalte tipuri de construcţii sunt influenţate de: schimbarea tehnologiilor (vechile clădiri industriale nu corespund cerinţelor viitorului). creşterea veniturilor şi a timpului liber (care facilitează noi tipuri de servicii). o sporire a ratei şomajului dacă nu se înregistrează modificări substanţiale în timpul de lucru. necesitatea păstrării echilibrului ecologic. magazine etc. Automatizarea. Factori legaţi de tehnica construcţiilor Activitatea din construcţii va fi influenţată hotărâtor de informatizare.. c. în continuare. creşterii confortului locuinţelor etc. reducerea timpului de lucru (reducerea numărului de ore/zi şi reducerea. Factori legaţi de calitate şi cantitate În construcţiile de locuinţe. informării şi tehnologiei de informare. Deci. e. creşterii veniturilor şi deci a celor care deţin două case. la care se adaugă o stagnare a urbanizării şi o descreştere a populaţiei) va creşte valoarea totală a producţiei de construcţii (datorită creşterii spaţiului de locuit pe o persoană. de revizuirea tehnicilor de obţinere a materialelor inclusiv prin biotehnologii) şi a utilajelor. comerţului. În proiectare se întrevăd următoarele perfecţionări: .

5% pe an în mediul urban în timp ce în ţările slab dezvoltate aceste ritmuri vor fi de 4 . drumuri. . .dezvoltarea resurselor pentru construcţii. la sistemul robotizat de construcţii (acesta se va asemăna tot mai mult cu procesele industriale). construcţia şi dezvoltarea mediului.construcţiile vor depinde într-o mai mare măsură de resursele locale şi de forta de muncă relativ abundente.4 . .) fapt ce face ca obiectele de construcţii să se consume pe locul în care au fost realizate. un model organizatoric bun poate fi folosit zeci de ani).2% pe an în mediul rural şi -1. Deci. factorii procesului de producţie (forţa de muncă. În unele situaţii solul constituie parte integrantă a construcţiei (tunele.se va pune un accent deosebit pe valorile mediului. Astfel. amenajări portuare. Mobilitatea procesului de producţie impune refacerea organizării şantierului pentru fiecare nou amplasament (în industrie. iar mijloacele de muncă rămân stabile.5%. cât şi în domeniul construcţiilor ca urmare a unor rate diferenţiate de creştere a populaţiei.perfecţionarea maşinilor existente prin adaptarea de elemente de automatizare.se va asigura participarea activă a populaţiei la planificarea.introducerea unor roboţi pentru lucrări individuale instalaţii. în special. . De aceea.Primii paşi în această direcţie i-a făcut Japonia care are.1. se vor reorganiza regiunile din jurul celor existente şi se va dezvolta mediul rural. în ţările dezvoltate ratele de creştere a populaţiei vor fi (pentru perioada 1990-2000) de 1.1. realizări semnificative în privinţa automatizării activităţii din construcţii. astfel: • Procesul de producţie este mobil iar produsele finite (obiectele de construcţii) sunt fixe (legate de sol) Solul serveşte ca fundaţie pentru marea majoritate a obiectelor de construcţii. de la un obiect la altul. într-o perspectivă îndelungată.integrarea roboţilor în sisteme multifuncţionale pentru anumite faze ale lucrării.3. în general. sculele. . .trecerea. atât generale.2 . Spre deosebire. în viitorul apropiat se întrevede o importantă creştere a activităţii de construcţii în ţările în curs de dezvoltare. în industrie. În ţările în curs de dezvoltare aceste tendinţe se vor manifesta odată cu trecerea la societatea industrială sau direct la cea informaţională. Direcţiile de acţiune. Se vor înregistra insă diferenţe de dezvoltare. activitatea de automatizare a execuţiei lucrărilor. în prezent. uneltele şi utilajele etc. vor fi: . produsele ce se fabrică se găsesc în mişcare. În literatura de specialitate aceste particularităţi sunt prezentate. Robotica în construcţii se va dezvolta în următoarele direcţii: . de regulă. 1. de la un amplasament la altul sau de la o localitate la alta. Particularitatea împiedică perfecţionarea acivităţii de mecanizare şi.se vor dezvolta noi oraşe.2 Particularităţile procesului de producţie şi ale producţiei de construcţii Întreaga activitate în construcţii este influenţată puternic de acţiunea particularităţilor sub care se desfăşoară procesul de producţie.) se deplasează de la un loc de muncă la altul. . în acest sens. canale.1% pe an. În industrie toate produsele obţinute se consumă în alt loc decât cel în care au fost produse.6 1. . respectiv 1. .se vor valorifica mai bine cultura şi tendinţele locale. etc. finisaje).

a volumului mare de lucrări pentru fiecare obiect şi a întreruperilor pentru desfăşurarea proceselor naturale.000 de articole de deviz sau peste 10. Acest neajuns poate fi atenuat prin folosirea unor modele moderne de conducere şi organizare (în special modele ale cercetării operaţionale). • Complexitatea mare a procesului de producţie Particularitatea este impusă de volumele foarte mari construite care solicită volume la fel de mari de materiale. • Procesul de producţie din construcţii se desfăţoară. Diminuarea influenţei negative a acestei particularităţi se poate realiza pe seama creşterii gradului de industrializare. intuiţia şi experienţa nu sunt suficiente pentru a rezolva problemele curente ale conducerii şi organizării execuţiei lucrărilor. calitătea lucrărilor şi deci. desfăşurarea proceselor de muncă. curenţi de aer şi lumină.Mobilitatea procesului de producţie diminuează gradul de folosire a utilajelor. măreşte durata de execuţie şi sporeşte costurile de producţie. fapt ce măreşte costurile sociale.000 de articole de deviz comasate aproximativ 150. Această particularitate influenţează negativ volumul producţiei. durata de execuţie. ciclul de producţie din construcţii are. umiditate. care au o durată de viaţă de 5 până la 30 de ori mai redusă: Diminuarea influenţei negative a acestei . Atenuarea influenţelor acestei particularităţi se realilzează prin diminuarea ponderii proceselor umede pe şantier (a căror desfăşurare nu este posibilă pe timp friguros). pe de altă parte. Factorii naturali impun un caracter sezonier al activităţii în construcţii (între 15 noiembrie şi 15 martie activitatea este mult diminuată sau chiar întreruptă. forţei de muncă. Aceştia pot încetini. o durată mare (luni sau chiar ani). la majoritatea ageriţilor economici). în general. Reducerea influenţei negative a acestei particularităţi poate fi asigurată prin creşterea gradului de industrializare a lucrărilor de construcţii. manoperă şi ore funcţionare-utilaj. folosirea unor aditivi pentru procesele umede ce nu pot fi inlocuite ţin timpul friguros) sau protejarea lor termică. ele au o durată mare de folosinţă. sub cerul liber Atât activitatea muncitorilor. • Durata de viaţă a obiectelor de construcţii este foarte mare Deoarece obiectele de construcţii se realizează din materiale rezistente în timp. eşalonarea lucrărilor în aşa fel încât iarna să se lucreze doar în spaţii închise etc. în general. În această situaţie se inregistrează o imobilizare de valori (materiale şi producţie neterminată) mai mare decât în industrie. gradul de folosire al utilajelor. costurile.000 de sortotipodimensiuni de materiale. Aceasta face ca uzura morală a construcţiei să acţioneze mult mai frecvent şi mai intens decât la bunurile industriale. pe de o parte şi de condiţiile în care acestea se execută. În activitatea curentă se operează cu peste 40. sau chiar stopa. 150 de meserii şi peste 200 clase de utilaje. • Durata ciclului de producţie este relativ mare faţă de industrie Ca urmare a acţiunii particularităţilor prezentate. • Diversitatea mare a lucrărilor de construcţii Această particularitate este dată de varietatea foarte mare a obiectelor de construcţii. De aceea. cât şi majoritatea proceselor de producţie sunt influenţate de factori naturali ca: temperatură. cu performanţe ridicate şi un soft deosebit de performant. Şi această particularitate complică activitatea de conducere şi organizare pentru care se apelează din ce în ce mai mult la tehnica de calcul de ultimă oră.

între 1. a lucrărilor de organizare de şantier în soluţie definitivă. În general. un obiect de construcţii se compune din ansambluri. Cheltuielile suplimentare impuse de această particularitate pot fi atenuate prin realizarea. 1. în funcţie de sistemul constructiv adoptat. prin asigurarea multifuncţionalităţii spaţiilor construite. Ramura construcţii realizează.8 tf/mp. bunuri imoblle. finisaje. Greutatea construcţiilor variază. subansambluri şi elemente şi se realizează prin parcurgerea mai multor stadii fizice şi anume: infrastructură. depozit. Reducerea influenţei acestei particularităţi se poate asigura prin prefabricare şi folosirea înlocuitorilor de materiale. structură. • Producţia de construcţii are caracter de unicat Caracterul de unicat este imprimat de diversitatea mare a obiectelor de construcţii. delimitat din punct de vedere spaţial. faţă de doar 0. de cele mai multe ori cu dimensiuni foarte mari. 1. creşterea gradului de industrializare a lucrărilor de construcţii. • Greutatea mare a obiectelor de construcţii Dimensiunile obiectelor de construcţii şi greutatea specifică mare a materialelor folosite determină greutatea mare a obiectelor de construcţii. şi pe această cale. etc. socială şi culturală. hală industrială. ca activităţi principale. dar şi de faptul că fiecare obiect este realizat pe un amplasament care este particular din punct de vedere al structurii şi durităţii solului. Diminuarea influenţei negative a acestei particularităţi se poate asigura prin perfecţionarea activităţii de proiectare modulară. corespunzătoare unei anumite destinaţii funcţionale (clădire de locuit. independent din punct de vedere al utilizării sale.). execută lucrări de menţinere la un nivel cât mai apropiat de cel iniţial a bunurilor produse şi prestează servicii de profil. etc.3. în afara condiţiilor de locuit pentru proprii muncitori. Această particularitate se reflectă în cheltuielile mari cu proiectarea obiectelor de construcţii.6t la un milion lei producţie industrială. instalaţii. de o mare complexitate şi.1 Obiectul de construcţii Obiectul de construcţii este un bun imobil.0 şi 1. prin amplasarea unor pereţi mobili. şi având o alcătuire constructivă definită. • Activitatea de construcţii are un caracter de pionierat Dacă obiectivul este realizat într-un spaţiu nelocuit. în mai mare parte. Unele obiecte de construcţii se realizează . cu organizarea şantierelor şi cu execuţia propriu-zisă a lucrărilor. Masa medie a construcţiiilor este de aproximativ 12t la un milion lei producţie. lucrările şi producţia de construcţii-montaj În ramura construcţii se produc bunuri cu o mare durată de viaţă. constructorul are sarcina să asigure. fixează de sol bunuri obţinute în industrie.Ad (arie desfăşurată). Masa materialelor ce urmează a se transporta pentru un obiect de construcţii solicită mijloace de transport adecvate şi cheltuieli care măresc preţul construcţiei. tunel.3 Obiectul. Bunurile realizate în această ramură se numesc obiecte de construcţii.particularităţi se poate asigura prin proiectarea modulară a suprafeţelor şi volumelor. şi toate celelalte activităţi necesare atragerii spaţiului respectiv la viaţa economică.

4. Această clasificare permite eşalonarea resurselor necesare lucrării şi.scări . la drumuri nu se realizează de obicei instalaţii.3.2 După destinaţia funcţională obiectele de construcţii se împart in: . următoarea componenţă: Clădire Elemente de Elemente de instalaţii Mijloace de transport şi construcţii de ridicat Bloc de .3. capitole de lucrări şi articole de deviz Obiectele de construcţii se clasifică după următoarele criterii: 1.fără a parcurge toate stadiile fizice enunţate (la tuneluri nu se realizează de obicei infrastructură. O clădire are. Împărţirea obiectului de construcţii în categorii de lucrări. Zidărie din cărămidă 2.obiecte în continuare.1.3. Armături 2. Tencuieli 2.1.4. . Instalaţii Figura nr.2.4. Halele pot servi pentru desfăşurarea unor activităţi industriale.în unul din anii următori . începute înaintea anului analizat şi terminate în unul din anii următori. etc. 4 Trama este suprafata.clădiri.gaze naturale .1. de păstrare a valorilor materiale.fundaţii . Fiecare stadiu fizic se obţine prin realizarea unor articole de lucrări. . eşalonarea incasărilor pentru lucrările executate. grupate pe capitole de lucrări care.obiecte începute în timpul anului analizat şi terminate: . Betoane 2. Terasamente 2.4. în mod deosabit. Halele pot fi proiectate şi executate pe baza unor trame4 modul.6. de întreţinere şi reparare a unor bunuri de provenienţă industrială. în general.de ventilaţie .).3. După stadiul de execuţie: . care sunt obiecte de construcţii supraterane cu un nivel. Cofraje 2. care sunt obiecte de construcţii ce delimitează şi amenajează un anumit spaţiu. Zidărie 2.5.hale.ascensoare .electrice .pereţi . Zugrăveli Articolul de deviz 2. cu una sau mai multe deschideri2 şi mai multe travei3. în vederea asigurării condiţiilor de mediu necesare desfăşurării normale a diferitelor activităţii econoimico-sociale (productive sau neproductive).1.l. de obicei modul.scări rulante locuinţe .obiecte terminate în anul analizat.1.planşee . etc.în anul analizat . 1. rezultată din produsul între deschidere şi travee. Zidărie din beton celular autoclavizat 3. Zidărie din cărămidă arsă 2. Construcţii Capitolul de lucrări 2. .sanitare .2. la rândul lor sunt incluse în categorii de lucrări astfel: Obiectul de construcţii Bloc de locuinţe Categoria de lucrări 1.terase 2 Deschiderea este distanţa măsurată între centrele a doi stâlpi de rezistenţă pe o secţiune verticală -transversală 3 Traveea este distanta dintre centrele a doi stâlpi de rezistenţă pe o secţiune verticală-longitudinală.

d) Lucrările de întreţinere .construirea. .3.lucrări de intrejinere şi redare a aspectului arhitectural iniţial al clădirilor. obiectele de construcţii după ce acestea înregistrează un anumit grad de uzură.3 Producţia de construcţii-montaj .lucrări pentru instalarea conducielor (de apă. cum ar fi: căi ferate. 1. la un nivel cât mai apropiat de cel iniţial.lucrări de construcţii-montaj executate în regie.prestări de servicii de natura lucrărilor în construcţii. Montajul executat de furnizorul utilajelor nu intră în categoria lucrărilor de montaj a utilajelor. d) lucrări de întreţinere . coşuri de răcire pentru termocentrate.: 1.lucrări de asamblare şi montare a utilajelor (inclusiv probe mecanice şi rodajul de mers în gol). silozuri. .) care intră în componenta utilajului ce se montează. . dezvoltarea şi transformarea obiectelor de construcţii.1 După categoria de lucrări la care se referă: a) lucrări de construcţii şi de instataţii.3. .. b) Lucrările de montaj al utilajeior cuprind: . b) lucrări de montaj al utilajelor.construcţii speciale.lucrări pentru instalarea platformelor şi a scărilor de servire a utilajelor.reparaţii curente şi de prestări de servicii în construcţii cuprind: .foraje pentru alimentări cu apă. Lucrăriie de reparaţii capitale vizează activităji de refacere a durabilităţii. . instalaţiile şi alte elemente de construcţii şi prin care se prestează servicii de specialitate: Lucrările de construcţii se elasifică astfel: 1.3. c) lucrări de reparaţii eapitale la clădiri şi alte obiecte de construcţii. 1.2. a) Lucrările de construcţii şi de instalaţii la construcţii se referă la: .2. fluide tehnologice. rejele de alimentare cu energie electrică etc. care sunt obidcte de construcţii cu caracteristici constructive şi funcţonale specifice.2 Lucrările de constructii-montaj Lucrările de construcţii montaj constituie ansamblul de operaţii succesive prin care se execută. poduri. refacerea.reparaţit curente şi de prestări de servicii în construcţii. reconstruirea. etc. viaducte.2 După modul de execuţie a lucrărilor . rejele de alimentare cu apă. stabilităţii şi siguranţei în exptoatare.3.lucrări de demontare a utilajelor şi instalaţiilor de natura celor enumerate. castele de apă.lucrări de construcţii-montaj executate în antrepriză. termice.lucrări de montaj al elementelor de construcţii. . rezervoare. drumuri. .lucrări de pregătire şi amenajare a teritoriului şantierului. întreţin şi repară obiectele de construcţii. .lucrări de izolare şi protecţie anticorozivă. . tunele. c) Lucrările de reparaţii capitale la clădiri şi alte obiecte de construcţii cuprind ansamblul de activităţi menite să aducă. se montează utilajul.

precum şi de prestări a unor servicii de profil.ansamblu .tramă . într-o anumită perioadă de timp.3.obiect terminat .instalaţii .3.3.3 După stadiul de realizare în care se află: . .infrastructură .deschidere .producţie de construcţii de bază.producţe neterminată.3. În practică se folosesc următoarele criterii de clasificare a producţiei de construcţii: 1.producţie secundar-industrială.articol de deviz .clădire specială .subansamblu . .produs finit fix .travee .proces de producţie mobil . .2 După modul de realizare şi profilul de bază al activităţii unităţilor executante: . întreţinere şi reparaţii curente ale obiectelor de construcţii. .clădire .capitol de lucrări .3.obiect început .finisaje . de reparaţii capitale.3.caracter de pionierat .hală .1 După specificul şi natura producţiei: . 1. de instalaţii şi de montare a utilajelor. Termeni cheie .producţie de servire.producţie terminată.Producţia de construcţii-montaj este rezultatul material în care se concretizează lucrările de construcţii.producţie de construcţii-montaj executată în regie.structură . 1.stadiu fizic .obiect în continuare .caracter de unicat .obiect de construcţii .structură .categorie de lucrări .producţie de construcţii-montaj executată în antrepriză.element .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful