Istoria comunismului romanesc

VOLUMUL III.

Articole publicate in “Jurnalul National” in perioada 2007 - 2008

Editorial: Inginerii sufletului LAVINIA BETEA Dintre putinele "flori de stil" ale discursului politic din trecutul regim, metafora aceasta prin care erau desemnati scriitorii a fost de netagaduit succes. Pusa in circulatie de Stalin, istoria ei s-a facut pierduta dupa moartea acestuia. Practicile lui Stalin de a cultiva artistii si scriitorii fusesera insa preluate de discipolii sai din celelalte tari socialiste, chiar daca nu si obiceiul "tarului rosu" de a citi multe si diverse carti. Intr-o seara din toamna lui 1932, in casa "scriitorului proletar" Maxim Gorki a avut loc neobisnuita intalnire despre care ulterior se va spune ca a inlantuit scriitorii intr-o breasla sovietica, menita "sa produca" dupa canoanele realismului socialist. Erau prezenti (asezati pretutindeni in spatiul apartamentului) vreo 50 dintre marii literati ai Rusiei, iar din partea Biroului Politic (la loc de cinste, in capul mesei) – Stalin, Molotov, Vorosilov si Kaganovici. Se discuta (atunci se spunea "se dezbate") despre rostul literaturii in constructia unei lumi ce urma a fi populata de "oamenii noi". Tarziu in noapte se bea, se canta si se toasteaza in traditia sarbatorii rusesti. La un moment dat (citam din memoriile unui participant): "Stalin se ridica din nou in picioare, cu o cupa in mana: «Pentru Solohov! Da, am uitat sa va mai spun ceva. Viata insasi modeleaza omul. Dar si voi contribuiti la prefacerea sufletului lui. Sufletele oamenilor – aceasta e o productie importanta. Voi sunteti ingineri ai sufletelor omenesti. Iata de ce bem pentru scriitori si pentru cel mai modest dintre ei, tovarasul Solohov»". In istorie va intra inchinarea aceasta, simbolica pentru relatia putere-artist. Peste patru decenii abia, Solohov, scriitorul care ajunsese celebru dupa primul volum al romanului "Pe Donul linistit" (distins cu Premiul "Nobel" in 1965) va povesti "intalnirea de lucru" avuta cu Stalin mai inainte de sedinta din apartamentul lui Gorki. Cum Stalin, cu creionul in mana, ceruse explicatii de ce unii dintre "exploatatori" si dusmani din razboiul civil aveau trasaturi pozitive. Si cum il convinsese stapanul de la Kremlin ca, dupa temele razboiului civil si ale revolutiei, scriitorul sovietic urma a se arunca in valtorile periculoase ale colectivizarii si industrializarii. Ce-a fost realismul socialism si cum era inteles rolul de "inginer al sufletelor" au fost bine descrise de Andrei Sineavski intr-o vreme cand literatura din Est trecea clandestin inspre "lumea libera", unde era publicata cu pseudonim. "Exigenta noastra de a reprezenta veridic viata in dezvoltarea ei revolutionara – explica Sineavski – nu reprezinta decat o chemare la a descrie adevarul intr-o lumina ideala, la a da o interpretare ideala realului, la a zugravi ceea ce trebuie sa fie asa cum este. Caci ceea ce noi intelegem prin «dezvoltare revolutionara» este o miscare inevitabila spre comunism, spre idealul nostru, a carui lumina transfigureaza realitatea sub ochii nostri. Noi reprezentam viata asa cum avem nevoie sa o vedem si asa cum trebuie sa devina conform logicii marxismului»." Despre scriitorii romani s-ar putea spune ca "primisera totul de-a gata" in materie de practici si teorii pentru "inginerii sufletelor". Ca pentru toti "oamenii muncii", "curelele de transmisie" ale comenzii politice fusesera sindicatele. Prin ele, oricare om care-si muncea painea simtea presiunea puterii partidului. Fie sub forma unui corn al abundentei din care, inspre literati si artisti, se revarsau repartitii de locuinte bune, premii si calatorii ori onorarii grase primite ca avans pentru opere nescrise. Fie sub forma interdictiei de semnatura si publicare ori a avizului intrarii in uniunea de creatie. In 1948, prin intermediul unora dintre sindicalistii cu functii, scriitorilor romani aflati in starea de trecere catre menirea de "inginer al sufletelor" li s-a cerut sa raspunda unor intrebari. "Ce scrie acum?" era prima intrebare despre cel chestionat. Ce munci indeplineste si ce venituri are scriitorul? Care-i sunt angajamentele si contractele literare? Care-i sunt proiectele? Si ultima: "In ce conditii creeaza si ce necesitati sau doleante are in legatura cu conditiile de creatie (bani, timp liber, calatorii pentru studii si documentare etc.)". Nu era nevoie de o deosebita capacitate de gandire pentru a stabili legatura intre "proiecte", "contracte" si "angajamente", pe de-o parte, "doleante" si "conditii de creatie" de cealalta. Nu trebuia nici tumult de imaginatie ca sa ceri "de la stat" o casa frumoasa, concediu platit ("de creatie") ori

-2-

"avans literar" garantat cu "opere angajate". Dnii voiau sa-si "desavarseasca" poemul, romanul ori schita la Sinaia (caci palatele "odiosilor" de-atunci se transformasera in case de creatie); altii cereau ceea ce azi am numi "burse pe viata" pentru a scrie. Iar partidul-stat – unic proprietar al editurilor si librariilor dupa nationalizare, beneficiar declarat al literaturii si artei – face comenzi, supravegheaza, evalueaza. Si plateste. "Inginerilor de suflete" mai bine decat celorlalti din uzine si fabrici.

„Imblanzirea“ scriitorilor CRISTINA DIAC In ianuarie 1948, "Scinteia" gazduia un articol semnat de redactorul-sef Sorin Toma. "Poezia putrefactiei sau putrefactia poeziei", era un atac virulent la adresa poetului Tudor Arghezi. In ciuda legendelor create ulterior in jurul lui Sorin Toma, primul mare contestatar al lui Arghezi fusese poetul Miron Radu Paraschivescu. Peste putine luni de la aparitia in ziar, articolul a fost publicat in brosura. Scriitorul Petru Dumitriu il aprecia ulterior ca "un exemplu de critica marxista", textul lui Toma fiind studiat in universitati. INTREBARI SI RASPUNSURI. Despre pataniile poetului Tudor Arghezi in primii ani de regim comunist s-au vorbit si s-au scris multe. Au "atacat" subiectul criticii si istoricii literari care au studiat viata si opera poetului, "factori de raspundere" din interiorul staff-ului comunist, confratii. Intr-un recent volum de memorii s-a pronuntat si Sorin Toma, autorul articolului care facuse sa curga atata cerneala. Cu timpul, Arghezi a devenit un adevarat "caz": adunand documentele, marturiile, opiniile exprimate atat in epoca, cat si ulterior s-ar putea realiza un dosar voluminos. Ce "pacate" ale autorului "Cuvintelor potrivite" au starnit furia zeilor din Olimpul comunist?; cine a avut initiativa scrierii unui articol amplu in ziarul partidului?; articolul insusi l-a scris Sorin Toma de unul singur sau a mai fost ajutat de cineva, si daca da, de cine?; de ce a fost ales tocmai redactorul-sef al Scinteii pentru a-i administra poetului severa corectie?; in ce a constat marginalizarea lui Tudor Arghezi si cat de lunga a fost ea?; cine i-a fost alaturi in perioada dificila de dupa aparitia articolului si cine s-a bucurat de necazurile "maestrului de la Martisor"? La toate acestea si la alte intrebari s-au dat de-a lungul timpului raspunsuri variate, s-au cautat vinovati, s-au tesut legende. MITUL INITIATIVEI LUI SORIN TOMA. In ciuda notorietatii ulterioare a articolului antiarghezian din Scinteia, nu Sorin Toma fusese primul contestatar al poetului dupa 23 august 1944. Intaiul si cel mai constant a fost un confrate, poet la randu-i si cu trecut "ilegalist". Miron Radu Paraschivescu – MRP-ul dupa cum il apelau cunoscutii – s-a "ocupat" de Arghezi incepand cu 1945 si nu l-a "slabit" cu criticile pana in 1948, cand a predat stafeta. "Viata e o porcarie". Din 1946 si pana in primavara lui 1947, Tudor Arghezi a publicat saptamanal cate o "tableta" pe prima pagina a ziarului Adevarul. Presupunem ca cel putin una dintre ele, aparuta in martie 1947 si intitulata "Viata literara", trebuie sa fi produs mare suparare. Cu privire la prezentul vietii culturale romanesti, Arghezi scria: "Pentru ca ne displace sa spunem ca viata e o porcarie, ne flatam a prefera sa spunem ca viata e o lupta. (...) Tot o porcarie e si viata literara, ba poate ca si mai rau. (...) Trebuia ca tu, scriitor cunoscut si apreciat, ba cateodata si premiat cu titlul de national, si nu numai atat, ci si sarbatorit, sa ceri autorizatie ca sa scrii, cuvintele romanesti fiind incuiate in lada de fier si cheile stand pe veriga in buzunarul unor domnisori care au invatat sa iscaleasca exact. Incolo, viata literara e libera, cu conditia sa nu scrii". "DRUMURILE UNUI POET". Replica a aparut in Scinteia, sub forma articolului "Drumurile unui poet: Tudor Arghezi", scris de Miron Radu Paraschivescu, care ambitiona sa "ia in discutie

-3-

viata si opera dlui Arghezi". "Nu stiu ce va fi gandit cititorul, scria MRP-ul, obisnuit sa vada in dl. T. Arghezi un «scriitor cunoscut si apreciat, ba cateodata si premiat – si nu numai atat, dar si sarbatorit» (cum ii place poetului sa se priveasca-n oglinda), citind de sub pana acestuia postulate demne de toti ratatii, de toti estropiatii si mizeriosii, acriti fie-n neputinta, fie-n blazare sau veninuri marunte, consumate launtric. Nu, hotarat lucru, nu acesta poate fi mesajul unui mare poet. Dar, vorba e, dupa cum vorbeste si cum scrie, este dl. Tudor Arghezi intr-adevar un poet mare? Un scriitor al carui mesagiu poate fi rezumat la «porcaria vietii» este in vreun fel vrednic de a fi numit «mare»?" Intrebarea lansata de Miron Radu Paraschivescu in martie 1947 n-a ramas in pura retorica literara. Cu acceptul liderilor comunisti, Sorin Toma avea sa ofere un raspuns transant dupa numai cateva luni. REPROSURI "Pentru ca ne displace sa spunem ca viata e o porcarie, ne flatam a prefera sa spunem ca viata e o lupta. (...) Tot o porcarie e si viata literara, ba poate ca si mai rau. (...) Trebuia ca tu, scriitor cunoscut si apreciat, ba citeodata si premiat cu titlul de national, si nu numai atit, ci si sarbatorit, sa ceri autorizatie ca sa scrii (...). Incolo, viata literara e libera, cu conditia sa nu scrii". Tudor Arghezi

Arghezi, sub surghiun literar CRISTINA DIAC Pentru scriitori: "O lovitura de avertisment si de intimidare". In legatura cu perioada "surghiunului literar" al poetului Tudor Arghezi s-au facut de-a lungul timpului multe speculatii. Despre aceasta etapa controversata din viata poetului de la Martisor am intervievat-o pe doamna Sanda Cordos – critic literar, conferentiar la Universitatea BabesBolyai din Cluj-Napoca. Jurnalul National: Intr-o vreme in care trecutul, "dosarul" devenisera esentiale, existau in biografia lui Tudor Arghezi "detalii" care sa explice atacul "Scinteii" impotriva lui? Sanda Cordos: Exista, cred, mai multe motive pentru care Tudor Arghezi a devenit obiectul compunerii necrutatoare a lui Sorin Toma. Unele sunt livrate de biografia – atunci – recenta a poetului. De altfel, intr-un loc, textul lui Toma e explicit in aceasta privinta, condamnand scrierile din ultimii ani ai scriitorului: "Scrie tablete reactionare in stil de sarada si, din cind in cind, si poezii, criptate si ele, dar totusi mai limpezi decit tabletele". Chiar erau "reactionare" tabletele si poeziile lui Arghezi? Arghezi a publicat tabletele incriminate in rubrica sustinuta o data pe saptamana in ziarul "Adevarul", din toamna anului 1946 pana in primavara anului urmator, pe prima pagina. Se adresa, asadar, unui public suparator de numeros. In aceste articole se exprima explicit in contra noii puteri populare si a interventiei autoritare in probleme de arta. Cat priveste poeziile la care se refera Sorin Toma, acestea au aparut in volumul "Una suta una poeme", la Editura de Stat, in 1947. Sunt aici poeme de dragoste, cativa psalmi, mai multe inscriptii (o specie, ca si psalmul, indragita de Arghezi), precum si cateva poeme cu tematica sociala (civica). Tonul satiric, ba chiar sarcastic, al unora, viziunea apocaliptica asupra noii lumi au suparat foarte tare autoritatile si inclin sa cred ca "Poezia putrefactiei..." a fost comandata ca o replica imediata la acest din urma afront. Desigur, volumul de poezii a fost retras din librarii si scos din circulatia publica. Foarte multe decenii n-a putut fi citit in biblioteci, iar in editiile din timpul vietii sale (inclusiv in cea declarata definitiva din 1959), Arghezi n-a mai indraznit sa reia titlul volumului cu pricina, desi

-4-

unele poeme, regrupate altfel, antedatate, au fost totusi reeditate. Ce consecinte a avut articolul lui Sorin Toma pentru viata poetului? Pentru cativa ani, Arghezi iese din viata publica si incepe o perioada pe care o numeste intr-o scrisoare ingrijorata din 1948 "a vacantei mele literare indefinite". Cum a fost unul dintre putinii scriitori romani liber profesionisti, consecintele imediate au aparut in planul vietii cotidiane. Au fost cativa ani, pana prin 1954-1955, in care familia a trait foarte stramtorat; se spune ca Arghezi vindea cirese in fata casei sale de la Martisor si ca unii apropiati il ajutau cu bani si cu bucate. De pe la inceputul anilor '50 incepe sa primeasca din partea editurilor comenzi pentru traduceri sau pentru stilizarea acestora. In 1954 i se publica o carte de mici dimensiuni, "Prisaca", cu versuri – splendide, de altfel, pentru copii. Din 1955 revine in forta, cu multe carti atat de poezie, cat si de publicistica si cu multe onoruri, in viata publica. Primeste mai multe titluri si medalii nationale, intra in Academie, e sarbatorit in cateva randuri cu foarte mult fast intr-o maniera festivista, proprie epocii, in calitatea sa de poet national. As indazni, asadar, sa afirm ca articolul lui Toma a avut in timp (si ma refer acum doar la anii ’50) doua efecte: unul imediat, fara indoiala dramatic, de excludere a poetului (care devine exemplul negativ predilect), si altul cativa ani mai tarziu, de reintoarcere triumfala in cetate. Daca in 1947 Arghezi a inselat asteptarile Puterii care si-l dorea alaturi, dupa 1955, el s-a straduit sa maguleasca aceste asteptari si a fost rasplatit in consecinta. Atat in plan material, cat si in cel simbolic. Pana lui Arghezi a incetat de-a mai fi "ascutita" dupa episodul Sorin Toma? Consecinte au existat si in plan literar. Si nu ma gandesc numai la tematica poeziei argheziene din anii '50 – intr-un fel – e adevarat, tezist – aceasta duce mai departe un filon social existent deja in opera –, ci la faptul ca poetul renunta la pamflet si ajunge sa cultive un alt registru: ambiguitatea, echivocul, paradoxul. Uneori foloseste aceste procedee in discursul public. E vorba, intre altele, de cuvantul de incheiere de la primul Congres al Scriitorilor din Republica Populara Romana din 1956, acolo unde vorbeste despre "bocetul soptit al constiintei" sau despre convingerea si credinta care i-au lipsit mereu intelectualitatii noastre. Peste ani, Radu Cosasu scrie despre efectul extraordinar pe care acest discurs l-a avut ("sa ne deschida ochii") in randul tinerilor scriitori de atunci. Cat de corecta este presupunerea potrivit careia Sorin Toma a dorit indepartarea din literatura a lui Arghezi pentru a-i "netezi calea" tatalui sau, poetul A. Toma? Nu cred ca presupunerea aceasta este corecta. Indiferent ce dorinte va fi avut Sorin Toma (inclin totusi sa cred ca ceva mai rezonabile), un asemenea plan nu-i statea in putere. Un asemenea plan nu putea sa-i apartina decat unui conducator care, inflacarat de modelul supunerii sovietice si de betia propriei forte, a crezut ca poate transforma literatura in propaganda. Intr-o masura semnificativa, lucrul acesta s-a intimplat. Insa – cred ca trebuie sa adaug – mereu literatura a incercat sa se sustraga disciplinei si documentelor de partid, acelui caracter ideologic de clasa pe care incerca sa-l impuna si celebrul text al lui Sorin Toma. Mai soptit sau mai apasat, "bocetul constiintei" (sau, alteori, rasul ei nesupus) e mereu prezent in literatura romana postbelica si cred ca lucrul acesta are o importanta mai mare decat ne place astazi sa credem. Cat de mare este responsabilitatea lui Sorin Toma in aparitia articolului? Sorin Toma este responsabil pentru producerea si aparitia acestui text, o responsabilitate, de altfel, asumata (insotita si de cainta) in marturii publicate, mai intai in presa culturala, in 1997, apoi in cartea autobiografica "Privind inapoi. Amintirile unui fost ziarist comunist", aparuta in 2004 la Editura Compania. Nu stiu sa spun cat de mare este aceasta responsabilitate, nu am un etalon si nu am termeni de comparatie stabili. Stiu, in schimb, ca e vorba de un autor executant care, in acord, de altfel, cu convingerile sale politice de la acea data si in conformitate cu disciplina de partid a dus la indeplinire o sarcina. Cum initiativa venea de la "insusi tovarasul

-5-

mai ales. A revenit in tara impreuna cu aceasta "sora mai mica" a mult mai cunoscutei Divizii "Tudor Vladimirescu". Sigur. Dar e mai mult de atat. Fusese membru de partid din ilegalitate. iar din 1947 – redactorsef. Acesta da vina pe "partid" si pe "sistem". Toma. el reprezenta acea libertate a artistului pe care Puterea dorea sa o reteze. ca a tuturor ilegalistilor. onoranta. Dupa cedarile teritoriale din vara lui 1940 a plecat in URSS. Jdanov cu celebrul "Raport asupra revistelor «Zvezda» si «Leningrad»". Closca si Crisan".A. unde si-a reluat activitatea publicistica la ziarul Pamant sovietic din Balti si la Moldova socialista. Lucrase si inainte de 23 august 1944 in domeniul agitatiei si propagandei (Agitprop). pentru care a tradus in limba romana operele lui Lenin. In deceniul patru activase ca secretar al Agitpropului de pe langa organizatia PCdR Bucuresti si ca redactor la ziarele comuniste Scanteia si Fapta. dat fiind faptul ca nici Arghezi. sovieticii s-au retras. provenit din Uniunea Sovietica. a fost mobilizat din nou. El a ramas in teritoriul ocupat de inamic. publicat in Scanteia la inceputul anului 1948. Dupa schimbarea cursului razboiului.Dej". In plus. de unde a fost trimis la Directia a II-a Voluntari Romani "Horia. de care apartinea si presa de partid. "CV" BUN. "Poezia putrefactiei sau putrefactia poeziei" a fost in acest sens o lovitura de avertisment si de intimidare data integii lumi culturale. Referitor la acest subiect. nascute in vremuri grele CRISTINA DIAC Sorin Toma. era redactor-sef la Scinteia si membru in CC al PMR. Apropiatii lui Gheorghiu-Dej ii invinuiesc pe "cei ce desconsiderau marile valori ale culturii nationale romane". cu o viata agitata. Sunt preluate de acolo temele. la marea poeta Anna Ahmatova. dupa cum a existat un model. Sorin Toma a negat in memoriile sale ca ar fi avut un interes personal in "punerea la punct" a poetului Tudor Arghezi. a se citi cominternistii-evrei. Cu trecutul de ilegalist. experienta sovietica si in sectorul "agitatoric". probabil. s-au spus si s-au scris multe. nici nimeni altcineva n-a putut sa raspunda. ajuns la varsta senectutii. fiul "poetului militant" A. mai mult decat oricine. nici Sorin Toma nu era un oarecine. anume A. e o lovitura fara drept de apel. scria: "Cu privire la articolul meu despre poezia lui Tudor Arghezi. sarcina era foarte importanta si. Cultura si Propaganda Bucuresti. tonul. lui Tudor Arghezi ii sunt sanctionate articolele si poeziile despre care am vorbit. ajunge in 1946 la Scanteia – prima data ca redactor-sef adjunct. In lumea literara a fost acreditata -6- . Pe langa prestigiul artistic. Dupa un stagiu la ziarul Glasul armatei. raspunzator pentru marginalizarea temporara a poetului Tudor Arghezi este facut Sorin Toma. cat si strategia de a alege pentru corectia publica un mare scriitor. a lucrat la Directia Superioara Politica a Armatei Rosii. Potrivit aceleiasi marturii tarzii. A fost membru in Comitetul Central al PMR si deputat in Marea Adunare Nationala aproape un deceniu. Poezii pentru copii. A colaborat cu Editura de Limbi Straine din Chisinau. Mai tarziu. In fata inaintarii armatei germane. Sorin Toma nu aparuse de nicaieri in redactia Scanteii si nu era tocmai un anonim. lucrand ca muncitor agricol. acesta va fi un episod care-i va atrage mari neplaceri in cariera politica din Romania. Cel mai adesea. Unii il acuza pe Sorin Toma si reduc totul la nivelul rivalitatilor literare. S-a mentinut in functie pana in 1960. Jdanov se oprise la Mihai Zoscenko si. semnatarul articolului "Poezia putrefactiei sau putrefactia poeziei". De altminteri. scriitorul era renumit pentru orgoliu si nesupunere. Sorin Toma a fost numit la Inspectoratul pentru Educatie. Pana in ziua de azi se tot cauta vinovatii marginalizarii lui Arghezi. Chemat la Moscova. atitudinea (umilitoare). la compunerea textului au contribuit mai multi sfatuitori. Dupa declansarea razboiului antisovietic de catre Germania nazista si aliatii ei. Peste ani. "SISTEMUL E DE VINA". Sorin Toma a fost mobilizat in Armata Rosie.

In afara de povestea versificata a minerului Silvester Andrei. suna clopotel" si "Piuici si fratii lui mai mici"." ALEXANDRU TOMA – VIATA SI OPERA Printre legendele din epoca tesute in jurul "cazului Arghezi" se numara si aceea ca Sorin Toma a vrut sa-l defaimeze pe Arghezi pentru a-i netezi calea spre gloria literara tatalui sau. acest articol pentru a-l da jos de pe piedestal pe Tudor Arghezi si a-l pune in locul acestuia pe tatal sau. director la Editura de Stat pentru Literatura si Arta – cea mai mare editura a tarii pana in anul mortii sale (1954) si posesor al unei celebritati la care probabil nu visase niciodata.. fara doar si poate. Chipul -7- .) Cei ce nu aveau nimic comun cu cultura romaneasca si cu interesele noastre nationale au reusit sa-l inlature pe Tudor Arghezi temporar din viata noastra spirituala si sa-l aduca la sapa de lemn din punct de vedere financiar. in opinia "tovarasei Ana". Toma a fost un adevarat "star" la inceputul anilor ’50. Toma. primea insarcinari in timpul unui razboi) care a folosit cu de la sine putere paginile organului oficios al partidului. Desi astazi putini isi mai amintesc ceva despre el. n-ar fi putut publica in ziarul partidului orice ii trecea prin minte. pe canale obscure. care l-a aprobat atat inainte. Din documentele de arhiva reiese ca liderii partidului – membri ai Secretariatului si ai Biroului Politic – coordonau si controlau ce si cum aparea in Scanteia. poetul minor Alexandru Toma. A. este una din cele mai reprezentative poezii "de tip nou". de familie pentru a netezi tatalui sau «drumul spre consacrare».. intretinute oficios. dogmatismului. era de parere ca Sorin Toma. subtitlurile care au mai disparut." "Bunul tovaras" Gheorghiu-Dej. Si Paul Sfetcu. deoarece asa ceva nu era permis la comunisti atunci cand se folosea spatiul central al ziarului partidului. reunite in volumele "Suna ghiocel.) Toate acestea au putut sa circule liber dupa 1968-1969. Trei decenii fusese profesor la licee din Bucuresti si Ploiesti. si Paul Sfetcu avanseaza niste prezumtivi vinovati: "Articolul fusese. ci si de cum era paginata gazeta. care faceau ca ziarul partidului sa semene cu o publicatie occidentala. Ana Pauker a exprimat nemultumiri legate nu doar de continutul articolelor. cat si dupa publicare". poetul A. Zelul sau ar putea confirma numai o parte de adevar. SCANTEIA NU MISCA IN FRONT. daca privim toate acestea. (. A. cat o fi fost el de redactor-sef. Incriminate erau titlurile din Scanteia – prea mari. Vina ar fi fost exclusiv a unui functionar abuziv. Alaturi de "Lazar de la Rusca" a lui Dan Desliu. Ea pretindea ca articolul ar fi fost o initiativa strict personala – actiunea personala a unui franctiror (n. A. ba chiar o rafuiala intre scriitori. In sedinta Biroului Politic din 26 ianuarie 1951 – sedinta la care Sorin Toma a prezentat raportul de activitate al ziarului. iar acesta invinuieste "partidul" si "sistemul"." Daca unii il invinuiesc pe Sorin Toma. A mai scris versuri pentru copii. fara sa faca parte dintr-o armata regulata. pentru a da publicitate unor teze personale.o legenda calomnioasa. asa cum era dorita a fi poezia in "noul regim". chipurile. atunci vedem ca un procent destul de important din continutul ziarului il ocupa aceste titluri. (. Toma s-a trezit in 1950 membru al Academiei. "Faptul ca «autorul» articolului era fiul unui poet a lasat multora impresia ca acesta scrisese articolul din interes personal. din insarcinarea si sub controlul conducerii de partid. dar din initiativa. care au un caracter de subapreciere a cititorului nostru. spunea Ana Pauker. scotandu-se din cauza «partidul» si «sistemul». parca trebuie sa-l atragi cu o reclama luminoasa.n. – soldat care. Alexandru Toma este autorul poemului "Silvester Andrei salveaza abatajul". inspirat si comandat de cei ce desconsiderau marile valori ale culturii nationale romane si care voiau sa-i intimideze si sa-i «puna la respect» pe toti cei ce intentionau sa nu se supuna noilor canoane. Toma s-a mai remarcat printr-o adaptare dupa calapodul vremurilor a unor poezii scrise la timpul lor de Mihai Eminescu. seful de cabinet al lui Gheorghiu-Dej o lunga perioada.. "Insesi titlurile. locul mare pe care-l ocupa. pentru ca procesul Arghezi sa fie redus ad personam. distanta dintre titluri si articolas de multe ori sau titlul mai mare decat telegrama. in interes personal: Sorin Toma a scris. lansata de cercuri interesate. precum "Glossa" ori "Dintre sute de catarge". In iuresul "transformarilor" de tot felul prin care trecea tara la finele deceniului cinci al secolului trecut.. Realitatea este ca articolul a fost scris de mine.

Tudor Arghezi fusese o prezenta vie in literatura si publicistica romaneasca.n. cu care poetul a fost distins. Iosif Bogdan (vicepresedinte al ARLUS. Din delegatie a facut parte si Romeo Asteleanu. si-a amintit Pavel Tugui. UNDA VERDE DE LA MOSCOVA. Anul 1946 a fost unul benefic sub aspect literar.) sa grabeasca elucidarea cazului Tudor Arghezi. In amintirile sale legate de cazul Arghezi. spunand: "Ce mai conteaza zece minute. Paul Sfetcu. poetul a gasit bresa literaturii pentru copii. i-au adus ulterior multe necazuri. LAUREAT AL PREMIULUI NATIONAL. scria Paul Sfetcu. ca este imperios necesar ca maestrul sa fie repus in toate drepturile si sa fie solicitat sa-si publice opera.n. Toma". Tudor Arghezi a trait din traducerea in limba romana a unor clasici ai literaturii universale. I-au aparut doua volume de publicistica – "Manual de morala practica" si "Bilete de papagal" si volumul "Versuri alese". cat si cei ai partii sovietice. dupa cate isi aminteste Sfetcu. Un an mai tarziu publica volumul "Una suta una poeme". povesteste cum a inceput "REABILITAREA POETULUI". la zece ani de la evenimentele din 1944). In 1948. n. Pana la aparitia articolului semnat de Sorin Toma. au subliniat necesitatea stringenta de a angaja in traducerile din limba rusa si din romana scriitori cu experienta artistica bogata. care prin "fisa postului" era obligat sa -8- . Din relatarile aceluiasi Pavel Tugui. incat operele literare traduse «sa se apropie» de valoarea expresiva a originalului. directorul Editurii "Cartea Rusa". care lucra in acea perioada la Sectia de Propaganda si Agitatie a CC-ului. Primind scuzele. sau stabilit si niste obiective concrete ale traducerilor in romana si din romana in limba rusa. La sfarsitul anului 1950. Publica saptamanal "tablete" in ziarul Adevarul. nascut in vremuri grele." Din cauza unor neintelegeri. intarziere pentru care "marele Iosca" si-a cerut scuze. Colocviul a fost instructiv." SALVAT DE TRADUCERI. consemnate intr-un document. "Talharul pedepsit".poetului a fost imortalizat pe panza de pictorul Jean Steriadi. "Am fost de fata cand Gheorghiu-Dej i-a cerut lui Iosif Chisinevschi (membru al Secretariatului CC al PMR.) si Romeo Asteleanu. Dupa atacul din Scanteia. masina care trebuia sa-l transporte pe Arghezi la Consiliul de Ministri l-a adus cu o intarziere de zece minute. cand eu am asteptat zece ani?" (momentul relatat se petrecea in 1954. Atunci s-au nascut "Zdreanta". In perioada "vacantei literare". prin continutul lor critic la adresa "oranduirii". n. A dispus ca Iosif Chisinevschi sa-l invite pe poet la Consiliul de Ministri si sa discute in acest sens cu el. semnat din partea noastra de dr. in tabloul numit simplu "Academicianul A. acesta din urma a fost retras de pe piata. Reabilitarea lui Tudor Arghezi CRISTINA DIAC Nemuritorul "Zdreanta". deja foarte "stranse" la acea ora. Recunoasterea din partea contemporanilor s-a concretizat in Premiul National pentru Literatura. seful de cabinet al lui Gheorghiu-Dej. "Iscoada" si alte poeme care au incantat generatii de copii. "Atat reprezentantii partii romane. Printre scriitorii solicitati sa stilizeze traducerile "brute" s-a numarat si Tudor Arghezi. Cum versurile pentru oameni mari nu i se publicau. responsabil cu Agitatia si Propaganda. poetul a potrivit cuvintele. aparuta la editura particulara "Europolis". o delegatie a Asociatiei pentru Strangerea Legaturilor cu Uniunea Sovietica (ARLUS) a efectuat o vizita de aproape trei saptamani in tara cu care-si propunea sa stranga legaturile. sa spuna clar si precis ce masuri trebuie intreprinse pentru ca poetul sa fie adus la masa de lucru. deci implicit si cu chestiunile literare. admiratorii lui Arghezi mai puteau gasi in librarii o a treia editie a volumului de proze "Cartea cu jucarii". care. In acest scop sa faca tot ce depinde de guvern pentru a-l determina pe Tudor Arghezi sa iasa din izolarea ce-i fusese impusa.

semnatura lui Arghezi reapare si sub articole de presa. ca sa sune mai bine in limba romana. pana la caderea regimului partidul comunist a fost un organism autonom. Fabulele lui Kralov (1952). era. "nucleu politic" sau "centru vital" al societatii. se sfarsise.I.. Constructia pilonilor totalitarismului comunist s-a facut in fiecare tara a "lagarului". dupa cum se exprimase poetul. organizatiilor si practicilor din alcatuirea "corpului" sau.»" Editorial: Enigma partidului unic LAVINIA BETEA Motto: "Foarte ascutit a fost prezentata ascutirea luptei de clasa. Tudor Arghezi a fost ales membru al Academiei. Pe masura ce dispar aluviunile unde-au sedimentat ideologia. Astfel. prin imitarea realitatilor din Uniunea Sovietica. Kuprin. El se apuca si modifica ." "Am dat admitere la Facultatea de Litere. propaganda si interdictiile care impiedicau altadata cunoasterea anatomiei lui. dupa teoriile leniniste. care uneori revenea la forma initiala si scria din nou «pantofi». Rezultatul discutiilor s-a vazut la 29 decembrie 1951. Imi aduc aminte ca la «Suflete moarte» de Gogol a primit manuscrisul inapoi de patru ori. i s-au atribuit misiunile propagandistice de "detasament inaintat al clasei muncitoare". au fost parcurse anevoioase etape. fiica poetului. cred. «conduri» de exemplu. secretar general al Ministerului Artelor) m-a pus sa vorbesc la examenul de admitere despre «Poezia putrefactiei. La un moment dat. "Vacanta literara". independent. Numarul lor difera de la un loc la -9- . rolul declarat al partidului comunist fusese de "forta conducatoare si indrumatoare a proletariatului" in pregatirea si victoria revolutiei.. sub puterea caruia sunt cuprinsi toti cetatenii unei tari. La inceput. de A. in Romania! De fatada. Varianta lui o trimitea la editura. fiica poetului. "Nicolae Moraru (ilegalist. Nefiind supus nici unui control din exteriorul sau. poetului i se publica alte trei poezii in revista Viata romaneasca. subordonat doar lui insusi si cu o nelimitata putere.». Fabule de La Fontaine.. Toate aceste teorii vor fi aplicate in fiecare tara comunizata. In anii ce au urmat. Treptat. romanul "Suflete moarte" al lui Gogol..cunoasca ce se intampla cu mediile scriitoricesti. ma arunc pe geam! Suflete moarte mi-a mancat sufletul.. Asa cum vor fi ramas dupa retragerea apelor de la potop formele limpezi ale reliefului de origine si ale alcatuirilor insemnate ale lumii vechi. abia acum "se vede" scheletul institutiilor. poetului i s-a permis sa-si publice si versurile. Partid unic a existat insa doar in Uniunea Sovietica si. prin 1949.acolo unde se tradusese «pantofi». o traducere pur si simplu. in cursul anului 1951 mai multe persoane din conducerea ARLUS si a Editurii "Cartea Rusa" au discutat cu Tudor Arghezi si i-au propus colaborarea cu editura. printre altele. in septembrie 1953. data la care a aparut prima carte de dupa 1948 cu numele lui Tudor Arghezi ca traducator: Moloh. Dupa aceea. dupa care i-o retrimitea tatei. si-a amintit de perioada in care acesta a lucrat la "stilizarea" traducerilor. ni se lumineaza trecutul. semnate Tudor Arghezi. bruta. in revista Cravata rosie apar poemele "Plaja" si "Scoala". Contemporanul. "Tata primea o prima forma. Veac nou. In 1955.. Incet-incet. Doua luni mai tarziu. el inlocuia cu un sinonim. TRADUCATORUL ARGHEZI Mitura Arghezi. in reviste precum Cultura poporului. i-a spus unei doamne de la editura: «Daca mi-l mai trimiteti o data. in celelalte tari au fost mentinute partide si organizatii care ajutasera in instalarea comunistilor la putere. Anul urmator i se tipareste volumul "Prisaca". dupa sase ani de interdictie. isi aminteste astazi doamna Mitura. In acelasi an publica "1907-Peisaje" si editia a doua din "Prisaca". continand de asemenea versuri pentru copii. Pana la partidul-stat. Dezintegrarea imperiului comunist a scos la iveala structurile din care fusese acesta articulat. precum Anatole France. Arghezi a continuat sa lucreze pentru traducerea in limba romana a operelor unor clasici." – Vasile Luca.

in luna septembrie. sedinta din 22 ianuarie 1948 a cadrelor superioare din partidele care urmau sa fuzioneze. Spre sfarsitul anului 1947. iar printre deciziile luate una privea relatia comunistilor cu partidele social-democrate. Iar glosarea pe-o asemenea tema nu este catusi de putin intamplatoare ori aleasa din pura dorinta de succes a vorbitorului (de altfel. ca o "cetate asediata" inauntrul careia e obligatorie coeziunea si rezistenta lor. Gheorghe Vasilichi apreciaza prezentul ca fiind o grava perioada cand "lupta intre frontul pacii si cel al razboiului se ascute pe zi ce trece". Gheorghe Apostol regreta (ca prima eroare politica a PCR!) faptul ca-si desfiintasera "fostii aliati". In frunte lor e Uniunea Sovietica. sovieticii au decis crearea Cominformului. relata fostul lider al sindicatelor si component al Biroului Politic. Cu prilejul . "Chiar Dej spunea: «Ce prostie am facut! Macar Frontul Plugarilor sa-l fi lasat!»". Unificarea intr-un partid unic al stangii s-a facut peste tot sub semnul santajului. Ca-n orice vreme de razboi si primejdii. Caragiale ori Luchian si a "macelurilor" din 1907. In "expunerea politica" citita participantilor. Ceea ce foarte curand se va petrece in Romania – epurarile si verificarile de partid coincid cu pregatirile pentru aparitia Securitatii. tradatorii ori dusmanii sunt. Folositoare ne sunt stenogramele intalnirilor premergatoare congresului de unificare dintre PCR si PSD in cunoasterea "starii de spirit" a liderilor. Cum trebuie de-acum incolo abordata ("just") chestiunea regalitatii ocupa pagini intregi din lectura lui Vasilichi. In interviul ce mi l-a dat in 1991. Lichidarea social-democratiei FLORIN MIHAI Lichidarea partidelor social-democrate. textele erau aprobate in Biroul Politic). De ce. anterior prezentarii. aparatoare a libertatii celorlalti. Daca nu avem explicatii din stenograme – care au fost si raman niste documente oficiale a caror producere comporta reticente si uneori distorsiuni – deseori de folos ne sunt participantii ori martorii la decizie. panicarzii.10 - . in primavara lui 1948. Prin asemenea contextualizari si tehnici de manipulare se deschide si calea terorii. raspunsurile la aceste intrebari sunt inca enigme ale istoriei comunismului romanesc. Pus la cale cu ocazia conferintei Cominformului din luna septembrie a anului 1947. organizatie internationala a partidelor comuniste.altul – unul in Bulgaria. Incepuse ceea ce mai tarziu istoricii vor numi "razboiul rece". identificati si starpiti. Prima conferinta a avut loc in Polonia. ("in mod complet dezinteresat"). sovaielnicii. pe cand in China erau opt. decriptarea ratiunilor care au condus la inlaturarea lui Lucretiu Patrascanu ori a interpretarilor recomandate pentru tratarea propagandistica a temelor de actualitate. asadar. planul de desfiintare a partidelor socialiste a fost respectat intocmai de liderii comunisti locali in decursul anului urmator. Ideile expuse atunci vor alimenta condeierii deceniilor viitoare in descrierea saraciei si suferintelor indurate de Eminescu. Oamenilor li se induce ideea ca tara e in pericol. oportunismului si al fortei. in Romania s-a optat pentru desfiintarea oricarui "obiect de decor" al "democratiei socialiste"? Cui a apartinut decizia aceasta? Prin ce argumente a fost sustinuta de la (sau catre) Moscova? Cu informatiile actuale. patru in Cehoslovacia si in Germania Democrata. fara mila. Remarcabila este si satisfactia de-a fi "instaurat republica". 1929 ori 1933 datorate "deplinului acord" dintre regalitate si "clasele exploatatoare". doua in Polonia si in Coreea. bunaoara. Un moment periculos cand actiunilor anglo-americane de transformare a anumitor zone din Europa "in colonii" li se opune "lagarul popoarelor iubitoare de pace si libertate". cum se-ajunsese la exceptionala stare de tara cu un singur partid. Din documente nu aflam. Interesanta sub acest raport este. declarata cu acel prilej ca primul dintre ("imensele"!) succese.

In acest regim de teroare. in toate tarile sovietizate. Totodata in fruntea PSD a fost instalata o conducere noua. dupa model sovietic. Insusindu-si noua directiva. Printr-o campanie neobosita – utilizand adesea "metode gangsteriste" dupa cum se exprima socialistul Prokop Drtina – Vaclav Nosek a determinat liderii social-democrati sa fie de acord cu unificarea (17 aprilie 1948). Scindati in doua tabere . ministru de Interne. "tovarasii" de la Varsovia au decis ca data a unificarii 21 decembrie 1948. Cu exceptia Cehoslovaciei. devenit Ministru al Afacerilor Interne. s-a reusit revocarea din Parlamentul Ungariei a 32 de deputati socialisti. detineau prima pozitie cu 22% din voturi. Dupa "eliberarea" Poloniei de catre Armata Rosie. Comunistii trebuia sa-si "concentreze tirul" impotriva socialistilor de dreapta "care creeaza disensiuni in randul clasei muncitoare si ii otravesc spiritul". singurul partid comunist din aceasta parte a Europei acceptat ca legal. li s-a permis comunistilor revenirea in patrie unde. Pregatirile au intrat in linie dreapta spre sfarsitul anului 1948.reuniunii. Partidul Social Democrat (PSD) obtinuse 15 procente. pro-comunista. "Norocul" comunistilor cehoslovaci s-a numit Vaclav Nosek. Partidul Comunist (PCC) se bucura de o mare popularitate. dar au inteles amenintarea popularitatii socialistilor. In Cehoslovacia comunistii nu au folosit in titlul noului lor partid cuvantul "muncitoresc". Unificarea devenea doar o chestiune de timp. comunistii polonezi au infiintat in exil Partidul Muncitoresc Polonez (PMP). Polonia) sau "ale muncitorilor" (Ungaria). "OMUL CU MANA DE FIER". foarte util dovedindu-se social-democratul Josef Cyrankiewicz. Noile partide exprimau de la infiintare atasamentul la "idealurile proletariatului".800 de delegati au participat la sedinta ce consfintea aparitia Partidului Muncitoresc Unit Polonez condus de Wladislaw Gomulka. liderii comunisti au trecut la treaba. Congresele generale ale PMP si PSD s-au pronuntat in favoarea unificarii. salutul lor "tovarasesc" fiind insa "Cinste muncii!" PRINTRE ULTIMII. alaturi de ramasite ale Partidului taranesc Polonez. Tactica Frontului National care aduna laolalta partidele politice de stanga trebuia abandonata. partid leninist. social-democratii reprezentau o adevarata forta. Comunistii. La 13 iunie 1948 s-a infiintat Partidul Muncitorilor Unguri. in anii interbelici. In alegerile organizate in luna august a anului 1947. Bulgaria. Pe scena politica din Ungaria de dupa razboi. care conduceau Blocul Stangii. In paralel. Mai putin grabiti decat romanii ori ungurii. partidele se numeau "muncitoresti" (Romania. Au ramas insa la vechea titulatura adoptata – Partidul Comunist Cehoslovac. SOCIALISTI DIVIZATI. de altfel. Fusese. "simbolul viu al luptei proletariatului roman". membru de frunte al PCC. PROLETARIAT Potrivit ideologiei staliniste. Impartirea socialistilor in mai multe partide politice a folosit liderilor comunisti praghezi. In Romania. 1. Lui Rajk i-au fost recunoscute eforturile pentru infiintarea noului partid si a fost rasplatit cu functia de secretar general-adjunct. Andrei Jdanov – "parintele" sovietic al organizatiei – a sugerat partidelor fratesti schimbarea tacticii fata de aliatii socialisti.11 - . Doua formatiuni ce se declarau promotoare ale social-democratiei se luptau pentru simpatia alegatorilor cehi si slovaci – Partidul Socialist-National si Partidul Social-Democrat. Gheorghe Gheorghiu-Dej reprezenta. "Gazduiti" la Moscova din 1942. In mediul sobru al Universitatii Tehnice din capitala poloneza. la Tribunalul Militar se desfasura procesul a sase opozanti ai lichidarii socialdemocratiei poloneze. (in care-au fost folositi social-democratii favorabili unificarii stangii maghiare). muncitorii din tarile comuniste "trebuiau condusi de un singur partid". au format Blocul Democrat. clasandu-se astfel pe locul secund in optiunile electoratului maghiar. atragand de partea sa numerosi intelectuali social-democrati. Omul care a reusit sa desfiinteze social-democratia in Ungaria a fost cominternistul Laszlo Rajk. Prin diverse manevre politice. Prin intermediul acestuia au atras social-democratii polonezi spre unificarea intr-un partid muncitoresc. In Cehoslovacia postbelica. dupa cum declara Leonte Rautu.

Discutiile referitoare la unificare si crearea unui nou . pentru continuarea activitatii Guvernului. nu agrea intentiile PCR de a cuceri pe deplin puterea. in persoana ministrului Minelor si Petrolului – Tudor Ionescu –.. pana intr-acolo incat a "mutat" partidul chiar la el acasa. O SCRISOARE. nedorind sa fie partasi la sciziunea partidului. Radaceanu si Voitec – secretari generali ai PSD – au orientat partidul spre colaborarea politica cu PCR. fostul lider PSD-ist a fost impiedicat de comunisti sa-si desfasoare activitatea noii formatiuni politice. nici nu au participat la congres. Radaceanu si-a desavarsit "manaria" printr-un fals. cu un program politic propriu. Uimit de "acuzatiile" aduse.12 - . Au fost si membri PSD care. La randul sau. Prin declaratii oficiale. INVENTATA. Titel Petrescu a decis sa paraseasca partidul. Barbu Solomon sau Zaharia Tanase. Din 1945. apropiatul sau. Social-democratii s-au ferit sa dea un raspuns clar si direct. SE COACE SCHISMA! Primele semne ale delimitarii celor doua pozitii au aparut in timpul grevei regale (21 august 1945 – ianuarie 1946): Titel Petrescu a cerut demisia guvernului condus de Groza. sustinea ca oportuna colaborarea cu celelalte partide de stanga. sprijiniti de alti membri ai Comitetului Central al PSD. comunistii au profitat de situatia favorabila lor. In plin congres. Lothar Radaceanu a decis preluarea fraielor PSD. folosindu-se de unii dintre membrii PSD. "plin de indignare".. Voitec – ministrul Educatiei Nationale. Titel Petrescu si oamenii sai de incredere au pledat pentru participarea PSD pe liste separate. votul nu a produs nici o emotie: 232 au votat pentru alianta electorala cu comunistii.FLORIN MIHAI "Socialism nu vom face cu doua partide deosebite". cresterea influentei comunistilor pe scena politica a determinat tulburarea vietii interne din Partidul Social Democrat (PSD). Sesizand ruptura din cadrul PSD. iar 60 de socialisti s-au abtinut. Al doilea curent. In pregatirea intrunirii. Incepand cu 1945. Desi urmat de cativa fideli. Chiar a doua zi dupa incheierea lucrarilor Congresului. gruparea social-democratilor din jurul lui Radaceanu si Voitec – practic PSD – a functionat in sensul apropierii din ce in ce mai intense de comunisti. In problema tacticii electorale ce urma a fi pusa in aplicare pentru alegerile din 1946. Anonima il acuza astfel direct pe Titel Petrescu. Chiar la Conferinta nationala a PCR (octombrie 1945) s-au auzit noi apeluri pentru realizarea Partidului Unic Muncitoresc. au cerut participarea pe liste comune cu Frontul National Democrat – dominat de comunisti. Cum delegatii fusesera deja "alesi" pe spranceana. comunistii au incercat sa profite de situatie. Aron Braester. In interiorul formatiunii s-au conturat doua curente de opinie: unul. "procomunistii" Radaceanu si Voitec. 29 contra. Cum o decizie atat de importanta pentru un partid ca tactica electorala nu putea fi luata decat de un organ superior de conducere. O noua infrangere a suferit tabara "titelistilor" in momentul supunerii la vot a colaborarii electorale cu FND-ul. Timp de un an. nerenuntand la ideea unificarii celor doua formatiuni politice. Epistola "dovedea" ca liderul taranist Iuliu Maniu a avut in intentie sa cumpere participarea PSD pe liste separate. prin unificarea social-democratilor cu comunistii. reprezentat de secretarii generali ai PSD – Lothar Radaceanu si Stefan Voitec –. dimpotriva. "PUTEM MANEVRA CU EI". presedintele social-democratilor nu a schitat nici un gest de protest. reprezentat de presedintele social-democratilor – Constantin Titel Petrescu –. liderii comunisti au sugerat ca venise timpul crearii unui alt partid. o "anonima". Ultimii erau motivati de propriul lor rol din Cabinet: Radaceanu – ministrul Muncii. Titel Petrescu a decis sa infiinteze Partidul Social Democrat Independent. pe cand Radaceanu si Voitec insistau. La randul lor. Comunistii au "pus umarul" la scindarea social-democratilor. in Vatra Luminoasa. a prezentat. Dezamagit de noua directie. la 10 martie 1946 a fost convocat Congresul general al PSD. un rol important l-au avut Lothar Radaceanu si Stefan Voitec. Cele mai eficiente s-au dovedit manevrele lor de culise care au avut ca rezultat formarea unei "majoritati" de delegati pro-comunisti. inclusiv cu comunistii. De cealalta parte. precum Theodor Iordachescu. ofuscat de deciziile colegilor sai.

de pilda. "dar de manevrat putem manevra cu ei. unul dintre "titelisti" – Adrian Dimitriu – a povestit in cartea sa de memorii despre admiratia manifestata de Radaceanu fata de forma de socialism propovaduita de Hitler. perspectivele acestui partid ii fac sa caute locusoare cat mai sigure". social-democratii au declarat ca Voitec avea acordul partidului pentru a scrie in ziarele germane si astfel a scapa de incorporare. Patrascanu si-a permis chiar sa-l numeasca pe Lothar Radaceanu "ceasornicar".13 - . Promovarea doctrinei se facea exclusiv prin intermediul brosurilor. In cazul lui Stefan Voitec. apoi a social-democratilor. toti au cazut de acord ca tactica "vicleniei" lui Gheorghiu-Dej era cea mai indicata. Era sigur ca evenimentele se desfasurau in favoarea comunistilor: "Ei merg cu noi. Radaceanu. a decis infiintarea Partidului Social Democrat Independent (PSDI). Lucretiu Patrascanu adoptase o pozitie oarecum de centru – unificarea trebuia realizata in conditii prielnice printr-o "munca permanenta de destramare de jos. Totodata. soarta PSDI s-a inrautatit. mai intai a membrilor comunisti. de exemplu. vor fi ei pe urma exclusi. In alegerile din noiembrie 1946. Ion Fluieras ori George Grigorovici. Eliberat dupa sapte ani (1955). Vasile Luca si Gheorghe Gheorghiu-Dej s-au dovedit cei mai transanti si practici. pe care a primit-o la parasirea PSD-ului si care l-a tinut departe de politica timp de noua ani (1928-1937). PSDI a obtinut un "dureros" 1.9% voturi. unde sa se deschida serios aceasta lupta intre dreapta si stanga". Totodata. Ba mai mult. Nici alti lideri social-democrati nu au scapat de valul de arestari – Iosif Jumanca. pentru a crea o framantare in sanul PSD. lui Voitec i se putea "aminti" de catalogarea sa ca "trotkist". Pentru a-i feri de santaj. culmea fiind atinsa in 1948. mai profitabil. ai carui conducatori au intervenit pe langa Hrusciov pentru salvarea lui Titel Petrescu. se declara sceptic in legatura cu moralitatea socialdemocratilor: "Tare greu o sa ne vie sa dam peste un element cinstit si devotat in conducerea PSD. conform aceluiasi Adrian Dimitriu. In luna mai. sa lasam la o parte moralitatea si romantismul si sa ne dam seama ce importanta are pentru Romania lichidarea firmei social-democrate". i se putea imputa colaborarea cu "inamicul": in calitate de reporter de razboi pe frontul estic. iar pe Stefan Voitec – "o barba". In sedinta din 9 septembrie 1947. care nu gasea normal ca "toata sleahta s-o bagam la noi". Titel Petrescu a incercat sa ii apere pe "vinovati". Titel Petrescu a fost arestat si condamnat la munca silnica pe viata. La finalul sedintei. insistand pentru declansarea campaniei de lamurire ideologica. chiar in comitetele astea unice. Dupa razboi. Faptul a starnit rumoare inclusiv in cancelaria Partidului Laburist din Marea Britanie.partid s-au derulat in cadrul restrans al Biroului Politic al PCR. Notorietatea si cuvantarea lui Dej i-au convins pe tovarasii din Biroul Politic. Primul a recunoscut cu franchete ca nu se putea conta pe fractionistii din PSD." O parere asemanatoare exprima Gheorghe Vasilichi. preferand politicii comertul. al carui sediu a functionat initial in casa lui Titel Petrescu din strada Brezoianu. parerile liderilor comunisti au fost impartite: unii nu doreau atragerea lui Radaceanu si a lui Voitec." Ultimul a cuvantat Gheorghe Gheorghiu-Dej. autoritatea. prin luarea de elemente cinstite". dar nu de la inceput. parasise PSD in timpul regimului antonescian. el fusese corespondentul ziarelor germane Sentinela si Der Soldat. Toti au sfarsit in puscariile comuniste. avand exemplul "viu" al ministrilor Radaceanu si Voitec: "Influenta. recunostea importanta desfiintarii pe cale legala a PSD prin unificarea cu PCR: "Noi sa ne facem trebusoara si sa fim oleaca si vicleni. nu s-a bucurat de libertate decat doi ani. Moartea i-a fost cauzata de tratamentul din inchisori. SANTAJABILI Biografiile lui Lothar Radaceanu si a lui Stefan Voitec nu erau dintre cele mai "curate" si "corecte politic" pentru acele vremuri. Dej era convins de oportunismul procomunistilor din PSD. "la nevoie". de colaborare cu hitlerismul. In consecinta. Cu timpul. Teohari Georgescu. . INTERVENTIE Congresul PSD din 10 martie 1946 l-a "lamurit" pe Titel Petrescu de directia procomunista a partidului sau. Cei doi puteau fi acuzati. cu ceasuri si bijuterii nemtesti.

prezentandu-le raportul politic general. O data ce "lamurirea ideologica". timp de trei ore. Nu au lipsit reprezentantii partidelor comuniste din Italia. In cuvantul de deschidere. La doua saptamani dupa aparitia articolului.Congresul PMR. locul de desfasurare a Congresului. steaguri rosii si pancarte cu lozinci. special alese spre a ilustra necesitatea crearii unor partide unice ale muncitorilor. membrii din conducerea PCR au organizat si sustinut o campanie de convingere a membrilor de rand de oportunitatea unificarii cu PSD si crearii unui partid unic. Engels. Intre 21 si 23 februarie 1948 a avut loc la Ateneul Roman congresul ce unea cele doua partide de stanga. Nici vitrinele magazinelor nu au "scapat". PSD si PCR. ca prima faza a proiectului de unificare. i-a tintuit in scaune pe cei 800 de delegati. Din partea Iugoslaviei au participat Vilco Kristulovici. costume si pantofi. care. In interviul acordat ziarului Scinteia (8 ianuarie 1948). In plus. TOTI PENTRU PARTIDUL UNIC. LA RAPORT. Ultimul cuvant i-a apartinut lui Lothar Radaceanu.. . Intru sustinerea proiectului de formare a noului partid. urma momentul punerii in practica a deciziilor Biroului Politic. prin intermediul Scinteii. pe frontispiciul hotelului fusesera ridicate doua panouri uriase cu citate din operele lor. Stefan Voitec a adus "omagiul neprecupetit generalissimului Stalin. glorificat si de la tribuna congresului. dar si Ateneului Roman. si Jarco Vaselinov. Peroanele au fost "artistic pavoazate" cu ghirlande de brad. Febra pregatirilor cuprinsese rapid Capitala. Sosise clipa organizarii congresului de unificare! STEAGURI SI PORTRETE. Ei inteleg de asemenea ca evolutia istorica duce la PUM". Se declara totodata convins de trainicia unificarii celor doua partide: "Ceea ce facem astazi e bine facut si facut pentru totdeauna – o unificare organica". Hotelul. ministru de Interne. lumina marxismului vine de la Rasarit". Intr-adevar. O atentie deosebita a fost acordata hotelului ce urma sa gazduiasca invitatii.. Ana Pauker lauda eforturile Partidului Comunist "spre crearea Partidului Unic Muncitoresc in Romania". Primul obiectiv a carui imagine trebuia "infrumusetata" era Gara de Nord. secretarul general al PCR – Gheorghiu-Dej – anunta "apropiata infaptuire in tara noastra a Partidului Unic Muncitoresc" si ca "pregatirile sunt in toi". desfasurat intre 21 si 23 februarie 1948. Nici el nu a uitat sa-si exprime "recunostinta" pentru URSS. intr-un unic Partid Muncitoresc Roman.n. Lenin si Stalin – si stema PMR. Dej a acuzat "buruienile de felul lui Titel Petrescu si a acolitilor sai" ca se opun infiintarii partidului unic muncitoresc. Sute de invitati romani si straini au putut admira gigantice portrete cu Stalin. "complet drapat in rosu". Comunistii Ungariei l-au trimis pe Laszlo Rajk. "tronau" panouri dedicate congresului.14 - ... era "vegheat" de Marx si de Stalin. unde soseau delegatii la congres. il parafraza Radaceanu pe Sadoveanu. se terminase. Conform indicatiilor lui Dej. A urmat la tribuna Gheorghiu-Dej. cu chipurile "dascalilor proletariatului" – Marx. ministrul Marinei. care a dat citire "Raportului asupra Statutului membrilor Partidului Muncitoresc Roman". oficiosul PCR reproducea pozitia liderilor comunisti din tarile invecinate. secretarul general al Partidului Comunist Ungar – Mathias Rakosi – declara: "Acum toti muncitorii constienti inteleg ca Partidul Unic Muncitoresc ar insemna o intarire extraordinara a fortelor democratice. "bastion al democratiei si socialismului. La congres. cel mai iubit fiu al poporului sovietic". Capitala a fost "gatita" special pentru eveniment. In discursul rostit dupa terminarea raportului.e Palace. Franta si Olanda. Printre palarii si postavuri. au sosit invitati din Romania si din strainatate. Alte doua portrete gigantice ale celor doi "parinti" impodobeau si Piata Ateneului Roman. alianta „frateasca“ RIN MIHAI Pemeristi vegheati de Marx si de Stalin. membru CC al Partidului Comunist Iugoslav. Ath. Orasul intreg fusese impanzit cu stindarde comuniste. La 11 ianuarie 1948.

Lothar Radaceanu si Stefan Voitec.n. viitori invatacei ai lui Marx. social-democratii si comunistii urmasera cai politice diferite. La fel in Biroul Politic. erau inscrisi peste o suta de elevi. Lupta este extrem de grea. Stalin. Angajamentele de depasire a planurilor de productiei s-au inmultit peste noapte.In final. din cauza violentelor si teroarei exercitate de organele guvernamentale si ale partidului comunist si social-democrat comunizat" Titel Petrescu RIVALITATE "Epurat de elementele compromise in viata lor particulara si publica.) luptam pentru unitate. Cei mai multi doreau "marirea productiei" peste programe cu 30%. Noi (PSDI – n.15 - . SCOALA DE CADRE Pana in 1944. Scenariul s-a repetat in Secretariat – dintre cei cinci membri. Elevii scolii de cadre urmau a fi recrutati dintre membrii cei mai buni ai celor doua partide de stanga. Fabrica de chibrituri Filaret s-a angajat chiar la sporirea productiei de la 14 milioane de cutii de chibrituri la 15. dupa votarea infiintarii Partidului Muncitoresc Roman. la 5 ianuarie 1948. Clasa muncitoare nu trebuie sa aiba loc decat o directie in sens unic: comunist.) este astazi expresiunea vointei aproape a tuturor organizatiunilor muncitoresti si a micii burghezii din tara! In actiunea politica ce ducem cu multe jertfe suntem atacati de comunisti comunizanti ca inamicii nr. dar si disciplina in munca ori "micsorarea numarului de absente la lucru de la 7 la suta la 1 la suta". iar profesorii – dintre activistii Comitetelor Centrale ale PCR si PSD.n. din 41 de locuri. partidul nostru (PSDI – n. La inaugurarea scolii. delegatilor le-a revenit sarcina de a desemna componenta principalelor organe de conducere a PMR. INDEPENDENTI "Cine nu este comunist este tratat de fascist si tradator al clasei muncitoare. Radaceanu. Theodor Iorda-chescu. unde din 13 membri. Aparitia Partidului Muncitoresc Roman nu ar fi fost posibila fara sprijinul a doi social-democrati. "Imparteala" inegala a posturilor la varful PMR a demonstrat ca nu principiul egalitatii a stat la baza unificarii comunistilor cu socialistii. ARO sau Silco se intreceau in promisiuni adresate Comitetului Central de Organizare a PMR. doar trei locuri au revenit fostilor social-democrati Voitec. STAHANOVII DIN ROMANIA "Nasterea" Partidului Muncitoresc Roman i-a pus pe jar pe proletarii din intreaga tara. cele doua partide au inceput sa colaboreze. Initiativa lor se dovedise a fi unicat. doar zece reveneau lui Radaceanu si a lor sai. Din oportunism . Lenin. Muncitorii de la Standard Cauciuc. Dupa momentul 23 august. dar in independenta si in ideologie democrata a socialismului international. 1 ai lor si la o ultima conferinta a lor s-a hotarat lichidarea politica a noastra ca spargatori ai unitatii clasei muncitoare" Oportunistii FLORIN MIHAI Trecerea de la PSDR la PMR. In cadrul campaniei de "lamurire ideologica" in vederea unificarii lor. Iosif Chisinevschi si Lothar Radaceanu s-au gandit la crearea unei institutii pentru pregatirea teoretica a cadrelor viitorului PMR. ponderea comunistilor in forurile conducatoare era mult mai mare decat a social-democratilor. Dupa cum era de asteptat. In Comitetul Central. Engels. doar Radaceanu ii reprezenta pe social-democrati.5 milioane! Clasa muncitoare din tanara Republica Populara se voia la inaltimea momentului. dupa cum a tinut sa-i asigure Radaceanu in discursul de deschidere. Carpati.

vicepresedinte al Consiliului de Ministri (1956-1961). in timpul campaniei electorale pentru alegerile din 1946. Lothar Radaceanu a pledat pentru apropierea celor doua miscari politice ale stangii romanesti. Impreuna cu Mihail Ralea si-a incercat norocul cu un alt partid – Partid Socialist taranesc – fara succes insa. cat a unificarii". Replica finala a apartinut lui Dej. santajati ori din credinta sincera ca lucreaza spre binele tarii. Gheorghiu-Dej a replicat spre veselia participantilor: "Nu oamenii. Radaceanu s-a nascut la Radauti in 1899. IN ELITA PMR. Dupa 23 august 1944 primise functia de ministru al Educatiei Nationale. dupa cum il caracteriza din amintiri Adrian . era considerat un adevarat ideolog al miscarii. Intervenind. ci tu. Din 1980 era si membru deplin al Academiei Romane. Stefan Voitec era in perioada interbelica profesor de scoala. la un bal organizat in cantina Atelierelor CFR Grivita. Dialogul intre cei doi a continuat pe un ton tot mai serios: "Dar nici pe tine nu te intrec!". In cadrul Plenarei din 26-27 mai 1952. membru al Prezidiului Republicii Populare Romane pana la moarte (1984). IN DIZGRATIE. In timpul regimului Antonescu se indepartase de socialdemocrati. In randurile Partidului Socialist Democrat Roman s-a afirmat mai ales ca ziarist. Dintre toate functiile detinute. A murit in 1955 la Helsinki. pana la moarte. calitatea de membru al Comitetului Central. s-ar fi mirat muncitorul. Membru al Partidului Socialist Democrat (PSD) inca din 1919. Lothar Radaceanu a devenit membru al Biroului Politic. membru al Comitetului Central. "LOTHARE. membru al Biroului Politic (1948-1952). a fost reprimit in PSD din 4 noiembrie 1944 devenind ministru al Muncii. Pe numele adevarat Würtzler Lothar. "Fricos si intrigant din fire". Nascut in 1900. ca oricat de mult ai sa traiesti. nici din Secretariat. Unul dintre cei vizati era Lothar Radaceanu. dar nu a mai avut acces la sfera inalta a puterii.16 - . Aceste functii le-a ocupat insa doar pentru patru ani.politic. fiind bine rasplatiti cu functii importante dupa 1948. eu consider just ca nu mai fac parte nici din Biroul Politic. "De ce nu sunteti de acord cu unitatea politica si organizatorica a miscarii muncitoresti in cadrul unui partid unic?". unde participa la o Conferinta Interparlamentara. functie pe care a ocupat-o pana in 1952. esti dat dracului!". cat si atitudinea dura a autoritatilor romane fata de comunisti. la Corabia. Speriat de posibilitatea de a fi asociat cu deviatorii de dreapta si de a le impartasi soarta. Radaceanu a dat vina pe anumiti "oameni ai dracului" care s-ar opune. Lothare. In perioada interbelica a criticat atat teroarea din Rusia lui Stalin. Radaceanu a fost intrebat de unul dintre muncitori despre oportunitatea crearii unui partid unic muncitoresc. "LINGUSITOR SI PLECAT". dupa 1948. Lothare. Radaceanu recunostea: "Tovarasi. Faptul ca am ajuns in Secretariat si in Biroul Politic e nu atat urmare a calitatilor mele de comunist. care aproape ca l-a amenintat pe social-democrat: "Sa stii. pe rand. cei doi si-au convins colegii sa colaboreze cu comunistii. Rolul important pe care l-a avut in atragerea social-democratilor spre unificarea cu Partidul Comunist Roman a fost rasplatit cu numeroase functii in nou-creatul PMR. Ar fi fost cu adevarat sfarsitul sau politic. Contextul era favorabil si pentru alte discrete despartiri. acuzata de "deviere de dreapta". A fost. regimul comunist a tolerat prezenta sa. pentru ca sunt tovarasi mult mai ridicati decat mine pentru aceste sarcini. Voitec a facut parte din delegatia Romaniei condusa de Gheorghe Tatarescu la Conferinta de Pace de la Paris. PSD si PCR. Treptat a castigat increderea lui Titel Petrescu si a ajuns astfel secretar al PSD. Timp de trei ani. Din 1946. troica Ana Pauker – Vasile Luca – Teohari Georgescu a cazut. precum si membru al Biroului Organizatoric. a fost membru al Comitetului Central al PMR (ulterior PCR). Sustinut de Stefan Voitec. Alaturi de alti lideri politici. acesta a mai pastrat. membru al Secretariatului CC. Ambitiile politice ale celor doi ieseau la iveala chiar si intr-un mediu sarbatoresc. ESTI DAT DRACULUI!" Potrivit lui Paul Sfetcu. A detinut si presedintia Marii Adunari Nationale (1961-1974). ajutor de sef de cabinet si apoi de sef de cabinet al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej in perioada 1951-1965. tu pe mine n-ai sa ma intreci!". Radaceanu a cerut oficial lui Dej sa fie declarat nevinovat. In 1952.

Roosevelt – au impus configuratia mondiala pentru urmatoarele cinci decenii ale secolului XX. Dar visul nu a devenit realitatea imaginata de Roosevelt. atitudinea comunistilor fata de social-democrati s-a schimbat. a dezvaluit cititorilor ziarului taranist Dreptatea adevaratele culise ale destramarii partidului pe care il condusese. in epoca circulau zvonuri ca Voitec umbla la el "cu un pistol in buzunar. Intalnirile si deciziile "celor trei mari" – Stalin. a 51 de state semnatare a Chartei Organizatiei Natiunilor Unite. partidul nostru este astazi expresiunea vointei aproape a tuturor organizatiunilor muncitoresti si a micii burghezii din tara! El a salvat unitatea si individualitatea social-democratiei independente. decisa de marile puteri invingatoare. INARMAT Dupa realizarea unificarii dintre PSD si PCR. Adrian Dimitriu aminteste in memoriile sale despre teama lui stefan Voitec de a nu impartasi soarta "titelistilor" arestati in mai 1948. Cursul razboiului a permis crearea unor noi institutii care urmau sa asigure reconstructia economica a statelor beligerante si mentinerea starii de pace. Voitec a jucat pana la moarte rolul de relicva vie a social-democratiei "unite" cu comunistii. asa cum s-a intamplat si in cazul lui Lothar Radaceanu (foto). Presedintele american Franklin Delano Roosevelt a avut un vis: prezenta in lumea postbelica a catorva mari puteri. In epurarile din 1948-1950.17 - . ii cunostea bine pe cei doi oportunisti. SUA. Unul cate unul au fost trecuti pe linie moarta. Voitec a scapat. Astfel. DEZVALUIRI ELECTORALE Constantin Titel-Petrescu. iar dupa eliminarea politica a lui Radaceanu a ramas ultimul socialist din cercul puterii. Radaceanu si Voitec. din cauza violentelor si teroarei exercitate de organele guvernamentale". . pretinzand ca se va sinucide daca i se va intampla ceva". ca Fondul Monetar International si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare. dar in demnitate si independenta si in ideologie democrata a socialismului international. In timpul campaniei electorale pentru alegerile din 1946. Lupta este extrem de grea. care sa-si canalizeze intreaga forta pentru crearea unui spatiu de pace si prosperitate. Churchill. la 1-22 iulie 1944. unde s-au reunit "cei trei mari" – Roosevelt. Insa deciziile care au pecetluit soarta lumii postbelice si cursul istoriei urmatoarei jumatati de veac s-au luat la Palatul Grand Livadia din Crimeea. Am ajuns in Secretariat si in Biroul Politic nu atat urmare a calitatilor mele de comunist. REALISM "Consider just ca nu mai fac parte nici din Biroul Politic. cat a unificarii" Lothar Radaceanu Lumea dupa Yalta PAULA MIHAILOV CHICIUC O data cu incheierea celei de-a doua conflagratii mondiale. lumea a cunoscut o noua ordine. ambele infiintate la Conferinta de la Bretton Woods. nici din Secretariat. (…) Noi luptam pentru unitate. Partidul Social-Democrat: "Partidul Social Democrat Independent s-a desprins – la congresul din 10 martie – de ramura oportunista care a ramas in guvern. la Conferinta de la Dumbarton Oaks (SUA). In plan politic. actul de nastere a uneia dintre cele mai longevive organisme internationale. CHEIA LUI STALIN. fostul lider al social-democratilor romani. Epurat de elementele compromise in viata lor particulara si publica.Dimitriu. toamna lui 1944 a insemnat reunirea.

" Astfel rezuma in 1945 presedintele Frantei. Harry Truman. Tocmai dintr-o astfel de panda permanenta intre SUA si URSS a cazut peste Europa "cortina de fier". Diplomatul american George Kennan si-a informat presedintele. Artisti ca Frank Sinatra sau Duke Wellington faceau deliciul publicului. spun ei. Aceasta a fost cheia cu care Stalin a deschis aria controlului extins pe glob. Dincolo de opinii. Roosevelt a aceptat toate conditiile "tarului rosu". pierderile omenesti si materiale fiind nesemnificative si repede recuperate de societatea tanara. Miscarile sovieticilor din Europa Rasariteana nu puteau trece neobservate. facand posibila continuarea conflagratiei sub forma unui "razboi rece". SECOLUL AMERICAN. situatia internationala determinata de jocul celor doi colosi politici. despre planurile expansioniste ale URSS. cadrul… legal prin care Moscova si-a asigurat "temelia" viitorului bloc sovietic! SUA VERSUS URSS. Jean Renoir). Invocand necesitatea evitarii unui conflict deschis. acordul de aderare la ONU. In orice competitie. Descoperirile tehnice si dezvoltarea marketingului au condus la cresterea prestigiului produselor americane. Altii ii "scuza" reactia. Nu trece insa multa vreme si Rusia va intra si ea in posesia secretului fabricarii armei nucleare (1949). John Steinbeck. considerand ca nu a facut decat sa se apere de ofensiva SUA. Astfel ca URSS s-a alaturat ONU cu conditia (secreta) ca membrii sai permanenti in Consiliul de Securitate sa aiba drept de veto. Unii acuza lacomia lui Stalin de a detine o larga zona de influenta. Scriitorilor americani consacrati (Ernest Hemingway. La nivel cultural. America si-a mai demonstrat o data puterea prin lansarea celor doua bombe atomice (august 1945) asupra Japoniei. Care au fost motivele pentru care SUA s-au aflat in avantaj la mijlocul deceniul patru din secolul XX? Razboiul nu i-a afectat teritoriul. adversarii isi urmaresc unul altuia miscarile si reactiile. JDANOV ARE CUVANTUL! Kremlinul nu s-a lasat insa intimidat. dar si tentativelor puterilor occidentale de a interveni si stopa comunizarea partii rasaritene a Europei. filme ca "Cetateanul Kane" sau productiile animate ale lui Walt Disney se aflau "pe val". Henry Luce. de altfel. ca va aparea un "secol american". Uniunea Sovietica – obtinerea controlului asupra unui teritoriu extins si consolidarea pozitiei in teritoriile deja cucerite. in anumite regiuni ale lumii. URSS s-a folosit de prima "arma" ce-o avea la indemana – ideologia.18 - . iar Statele Unite incercau sa se asigure ca rusii vor "juca" dupa "cantecul" lor. Cu teritoriul distrus. Dupa ce pe teritoriul american s-au creat instrumentele financiar-bancare pentru reconstructia lumii de dupa razboi. "Fratia" in lagarul socialist PAULA MIHAILOV CHICIUC In privinta motivatiilor si modului de constructie a blocului comunist. unul dintre magnatii presei americane. parerile specialistilor sunt impartite. La Conferinta de la Yalta (4-11 februarie 1945). care deja detinea prin intermediul Armatei Rosii controlul asupra unei parti din Europa. Vincent Auriol. o populatie decimata si o economie decimata – toate efecte ale razboiului –. lagarul socialist a devenit realitate.Churchill si Stalin. prezisese. "Statele Unite se tem de expansiunea sovietica deja inceputa. de la filme pana la guma de mestecat. propunand o strategie de "stopare" a Moscovei. Fondarea Cominformului (septembrie 1947) a parut intr-o prima etapa a fi raspunsul dat Planului Marshall. . William Faulkner) li s-au alaturat ilustri refugiati din Europa (Thomas Man. noi genuri muzicale ca jazz-ul. mai ales dupa aparitia televiziunii. fiecare participant si-a sustinut obiectivele: Marea Britanie dorea mentinerea imperiului colonial. country-ul. iar Uniunea Sovietica se teme de o agresiune a capitalismului asupra comunismului si-si ridica un zid de aparare in jur. cerandu-i lui Stalin. Evolutia postbelica a SUA si a URSS a inclinat balanta cand in favoarea uneia. cand in a celeilalte.

Comunizarea Albaniei a fost favorizata de devastatorul razboi civil (1943) purtat intre regalisti. Raportul sau constata "impartirea" lumii in lagarul imperialist si cel socialist. iar presedintele Benes. dupa intrevederea Stalin – presedintele Benes. Astfel s-a derulat "lovitura de la Praga". acestia au pastrat puterea pana in 1989. Din martie 1945. reprezentantul URSS. comunistii cehoslovaci n-au vizat acapararea dintr-o data a intregii puteri. formeaza un nou guvern (25 februarie 1948) in care vor intra 12 ministri comunisti.n. In Bulgaria. Cu toate ca in interiorul formatiunii exista o ruptura: "militantii" pentru unificarea cu . socialistii si comunisti au organizat Frontul National de Independenta. dupa ce initial il acceptasera. "intronat" de sovietici. liderul PCC. in urma careia comunistii. Aceeasi "reteta" a functionat si in Ungaria. In noiembrie 1944. Toate acestea sunt acoperite cu masca liberalo-pacifista. nationalisti si triburile din zona muntoasa. micii proprietari. MASTILE PROPAGANDEI "Aci (in lagarul capitalist – n. in Polonia. Japonia. In primul erau incluse Franta. Cehoslovacia a anuntat "brusc" respingerea "ajutorului anglo-britanic". national-taranistii.). a obtinut majoritatea la alegerile din noiembrie 1945. la Szeged. sub presiunea militiilor si a sindicatelor. au reusit impunerea unui guvern compus mai ales din comunisti instruiti la Moscova. Peste o luna s-a format la Debrecen guvernul provizoriu. cu folosirea contradictiilor si disensiunilor interne pentru intarirea propriilor pozitii. Din vara lui 1947. Frontul National Cehoslovac a stabilit la Kosice un program de actiune care a "nascut" guvernul de uniune de la 5 aprilie. cu tot felul de masuri de presiune politica si economica. de pilda. compus din comunisti. liniile directoare ale politicii internationale. Belgia. "pilonii de sustinere" ai lagarului imperialist erau Anglia. cu scopul de a insela si a atrage in cursa pe oamenii neincercati in politica. "SUPUSII". organizarea de greve prin intermediul sindicatele coordonate de lideri comunisti. supus Moscovei se afla lagarul socialist – "bastionul pacii si democratiei" – la care se adaugau "simpatizantii" (Indonezia. in viziunea Moscovei. Italia. "armonia" din Frontul National s-a rupt. "fratii mai mici" ai URSS pot fi impartiti in doua categorii: "supusi" si "refractari". odata Armata Rosie intrata si comunistii instalati in posturi-cheie. Ele trebue sa ia in mainile lor steagul apararii independentei si suveranitatii nationale a tarilor lor astfel incat nici un fel de planuri de inrobire a tarilor din Europa si Asia nu vor putea fi realizate" Declaratia participantilor la sedinta de constituire a Cominformului. Franta. Egiptul si Siria). au transformat tara intr-o "democratie populara". Din prima categorie fac parte statele in care. de asta data.Al doilea "raspuns" a constat in crearea CAER (5 ianuarie 1949). Olanda (ultimele doua ca tari colonialiste). Vietnam. Rezultatul? 12 ministri moderati demisioneaza. Sovieticii. Cehoslovacia si Albania sunt doua cazuri de "refractari" ai lagarului socialist. IN LAGARUL SOCIALIST. aflat sub "aripa protectoare" a sovieticilor. "eliberatori ai Cehoslovaciei". La intalnirea celor noua state comuniste care au pus bazele Cominformului. propaganda filosovietica. (…) De aici rezulta ca partidelor comuniste le revine o sarcina deosebita. a trasat. In opinia lui Jdanov. Spre deosebire de celelalte state-"surori".19 - . Anglia. Un guvern asemanator a fost creat si la Lublin. in frunte cu premierul Gottwald. aflat sub controlul generalului sovietic Vorosilov. India. amenintarea directa cu forta se imbina cu santajul. Dupa 1945. Partidul Comunist Cehoslovac isi pune in aplicare metodele "moscovite": hartuirea partenerilor in scopul obtinerii posturilor-cheie din guvern. nu au respectat dintotdeauna "regulile" Kremlinului. socialisti si taranisti. castigatori si in alegeri. ba mai mult. Autointitulatul Comitet-comunist-de-la-Lublin a "dat" guvernului format in iunie 1945 17 ministri comunisti dintr-un total de 21. Frontul Patriei. Polonia 1947 "REFRACTARII". Turcia si Grecia ("tari cu regimuri reactionare si antidemocratice") si "tari politiceste si economiceste dependente de SUA ca tarile Orientului Apropiat. ale Americii de Sud si China". Dar. liderul comunist albanez Enver Hodja si partidul comunist – "Frontul democratic" – obtin puterea. readusi la linia "corecta" de Stalin. De cealalta parte. cu coruptia. reinfiintarea "militiilor populare" din timpul razboiului. Andrei Jdanov. SUA si invinsele in urma razboiului: Germania.

de pilda. Republica Populara Democrata Coreeana semneaza cu aliatul sau sovietic un tratat de cooperare economica si culturala (martie 1949). Cu atat mai mult cu cat. practic.000 de coreeni emigranti in URSS. "omul sovieticilor" si presedinte al "Guvernului provizoriu al Greciei libere". sustinut de o "adunare populara". Dupa asigurarea suprematiei in partea central-sud-estica a Europei. SUPUNEREA "SATELITILOR" Factorii favorizanti ai instaurarii comunismului si formarii. In schimb. britanicii au intervenit militar impotriva Frontului de eliberare nationala condus de generalul Markos. an in care unitatea blocului comunist a fost zdruncinata de eliminarea "tradatorului Tito" din "fratia lagarului socialist". eliminarea "dusmanilor de clasa". "Comitetul de pregatire a independentei Coreii". Recunoscuta imediat de catre URSS. Kim Ir Sen si Mao Tsedong devin noii idoli ai unor mari multimi convertite la "religia" comunista. Liderul acestora era fostul subofiter al Armatei Rosii. . Acolo. imposibilitatea fortelor de opozitie de a se manifesta. in principal.Iugoslavia si "intelectualii" lui Hodja. a unui Pact de cooperare si ajutor reciproc. in aprilie 1948. Proclamarea Republicii Populare Federative Iugoslavia (29 noiembrie 1945) a fost precedata de adevarate masacre intre locuitorii tarii. Rusii nu s-au straduit foarte tare sa acapareze nici Finlanda. Comunistii coreeni au pierdut dominatia. in care se prevedea ca principiul de baza era cel al "neinterventiei in treburile celeilalte parti". discipolii Kremlinului au ajuns la conducerea Coreii de Nord si Chinei. va avea un cuvant greu de spus in proclamarea "Republicii Populare Democrate Coreene" (9 septembrie 1948). avansat acum la gradul de capitan. ajutati fiind de Armata Rosie. Stalin s-a consolat cu ideea ca Europa Meridionala era o "cauza pierduta". Dar sosirea trupelor americane (8 septembrie 1945) si instaurarea in decembrie a unui regim de tutela strica planurile sovieticilor si consensul de pe teritoriul corean. a lagarului socialist in Europa Centrala si de Sud-Est au fost. unde comunistii au pierdut alegerile din iulie 1948.000 dintre cei 200. care voiau independenta tarii. Tito a acceptat formarea unui guvern de uniune. acaparat ulterior de comunisti.20 - . alcatuit din comunisti si nationalisti coreeni. S-au multumit cu incheierea. In zonele ocupate de soldatii sovietici s-au refugiat 30. trucarea alegerilor pentru a aduce la putere partidele comuniste. influenta Statelor Unite si a Angliei se simtea mult mai pregnant. dificultatile economice si sociale postbelice. titulari a 23 din cele 25 de posturi ministeriale. Kim Ir Sen. vecinii din Asia si prezenta in zona a trupelor sovietice au dat sperante Moscovei. in Grecia. CELE DOUA COREI. pastrandu-si doar zona de Nord. crearea altor comitete populare in toata tara. Tot el. prezenta fizica si insistenta sau doar proximitatea trupelor sovietice. din preajma paralelei 38. sovieticii erau singura forta de ocupatie. In Coreea. de pilda. incepand cu vara lui 1945. Asia comunista PAULA MIHAILOV CHICIUC Folosindu-se de mijloacele tipice organizarii statului bolsevic si de propaganda. intre diversele populatii. Sovietizarea a parcurs aceleasi etape concrete in toate tarile "supuse": impunerea de catre Armata Rosie a "guvernelor de uniune nationala". Conducatorul iugoslav a aparut ca preferat al lui Stalin pana in 1949. al carei "creier si suflet" va deveni. provenite din fronturile formate in scopul organizarii rezistentei comuniste. Finlanda exprimandu-si "dorinta de a nu se implica in dezacordurile dintre marile puteri". carisma si popularitatea de care s-au bucurat liderii comunisti (unii aureolati de anii petrecuti in puscarie pentru "cauza socialismului"). dupa modelul bolsevic. dar si speculand neintelegerile dintre liderii locali. avea ca scop. Abia la insistentele lui Stalin.

Inmultirea sindicatelor pe toate ramurile. care permitea femeilor coreene sa se casatoreasca de la varsta de 18 ani si barbatilor de la 20. Copiii erau invatati sa asculte de povetele si cuvintele presedintelui Mao. Dalloz SUPREMATIE "Beijingul nici macar nu are libertatea de a alege. insa. Victoria definitiva a liderul chinez a grabit sfarsitul razboiului franco-vietnamez. comunistii chinezi au convenit cu nationalistii sa lupte petru infrangerea "invadatorilor" japonezi. Ei nu sunt doar inspiratorii planului economic. caci rusii sunt deja prezenti. dupa 10 ani treceau la pionieri. aflandu-se in fruntea intregii industrii de stat existente. Primul pas fusese facut cu patru ani inainte. cand pericolul a fost inlaturat "multumita" atacului atomic al americanilor asupra Japoniei. Una dintre cadourile "la moda" in China Populara era opera filosofica in patru volume a "Marelui Conducator". scria un manual chinezesc. iar "tanar muncitor sau comunist" se numeau dupa 15 ani. lipsei de unitate dintre comandantii armatei adverse. urmarea includerea si dependenta fiecarui individ de un grup controlat politic. China a venit la ea".INVINGATOR – MAO TSEDONG. dar nici unul nu este la fel de aproape ca presedintele Mao". Comunistii au excelat si la capitolul propaganda. al carei conducator a fost ales. Copiii cresteau simultan cu parcursul lor de membri ai organizatiilor de tineret. specializata in "tehnicile de gherila". poeziile si invataturile copiilor chinezi dau masura fortei cu care au fost implementate noile reguli si inceputul manifestarii cultului personalitatii liderului. mai degraba decat de cele spuse de parinti sau bunici. relatiile dintre tanara republica si "protectoarea" Franta au degenerat in atacuri armate (1946-1954). in sanul aliatilor chinezi s-a cuibarit discordia: orgoliile celor doi lideri – Mao Tsedong si Cian Kai Si – au impins tara intr-un razboi civil (1946-1949). conducatorul nationalistilor vietnamezi – Ho Si Min (foto dreapta) – a proclamat Republica Democrata Vietnam. daca nu ar fi fost insotite de schimbarile la nivelul societatii. Printre noile reglementari ale autoritatilor comuniste s-a numarat stabilirea unui nou "ciclu de mariaj"." J. l-a indemnat pe istoricul Lucien Bianco sa declare ca "Armata Rosie nu a cucerit China. insa. Franta a fost infranta de armata vietnameza. Dupa 1945. De altfel. integrata. o data cu fondarea Ligii pentru Independenta Vietnamului. "Tatal tau este aproape de tine. facand apologia si promisiunea unor reforme utile. Victoria obtinuta de "tabara" lui Mao s-a datorat unui spirit de motivatie mai puternic in randul soldatilor sai. Mao recunoscand Guvernul lui Ho Si Min in 1950. Deveneau "octombristi" la implinirea varstei de 7 ani.21 - . In plus. nici Stalin nu-si facuse mari sperante in privinta lui Mao. in timp ce in China varsta legala era de 27 la femei si 30 la barbati. Cantecele. CONTROLUL ABSOLUT AL PARTIDULUI. primul scop al puterii revolutionare fiind crearea unui «ocean imens» care sa inece laolalta «colonialisti» si «marionete». Foarte curand. Si in China si in Coreea de Nord. dar il . toata populatia trebuie sa participe la lupta de eliberare. INVERSUNARE "Mobilizata. FRANTA PIERDE La 29 august 1945. una dintre conditiile pentru incheierea unei bune casatorii era ca partenerii sa fie alesi dupa rationamente ideologice si politice. atragand de partea lor populatia satelor pe unde treceau. a greselilor tactice comise de adversari. apeland la sentimentul patriotic. Desi ajutata de SUA. partidul s-a implicat inclusiv in organizarea si propagarea unui nou stil de viata. Nici una dintre schimbarile politice nu ar fi produs efecte atat de vizibile si durabile in noile "republici populare" asiatice. Victoria lui Mao si proclama rea Republicii Populare China (1 octombrie 1949). indoctrinata. Inainte de finalul celui de-al doilea razboi mondial. preferandu-l intr-o prima etapa pe nationalistul Cian Kai Si. la fel ca si mama ta. a organizatiilor de femei.

restabilirea echilibrului monetar si comercial. dar si functional. medicina. In 1949. IMPARTEALA BERLINULUI. in 1940. Wangh. recunosc independenta Irlandei (Eire). In literatura devin cunoscute operele unor autori ca Agatha Cristie. Tragediile Nagasaki si Hiroshima. nevoia de renastere a societatii engleze a dus la cresterea importantei sectorului public. Invinsa in razboi. Si in fizica. sistem de protectie sociala. prin care sa se asigure cresterea nivelului de trai. cat a-si petrece timpul liber. a avut mult de pierdut a fost Anglia. sfarsind in 1948 cu zacamintele de gaz. politice si economice. marcat de unitatea supunerii fata de Coroana. Unesc Terra Nova cu Canada (1949). E. puternic afectate de razboiul tocmai incheiat. a carui misiune ca sef de partid si de guvern intr-o perioada tulbure precum cea postbelica era dificil de indeplinit. Venirea laburistilor la putere. Prin asemenea mijloace de propagare a culturii de masa. in 1945. C. desi castigatoare in al doilea razboi mondial si parte in cruciale negocieri politice. secata economic. premierul Attlee a decis inarmarea atomica a tarii.000 in 1951. marcata de conflictul arabo-israelian. Fry. au aratat lumii ca incepe o noua era in istoria omenirii cand granitele terestre ale statelor nu mai sunt barierele de altadata. cele doua orase japozene bombardate atomic in august 1945.. la 70. tara care se retrage si din Commonwealth. Ca dovada." David Rousset Europa dincolo de "cortina de fier" PAULA MIHAILOV CHICIUC Daca in statele ce formau lagarul socialist jocurile politice si economice erau facute de Uniunea Sovietica. Evolutii favorabile s-au putut observa in universitatile publice. folosirea completa a fortei de munca.000. al radioului sau cinematografiei nu era de neglijat. Keynes-ianismul coroborat si cu alte masuri in domeniul social au transformat Anglia in statul cu cel mai avansat. Nici rolul presei. bilogie.. laburistii reusesc sa inregistreze cateva succese notabile necesare tarii. astronomie. Promovarea si aplicarea teoriei economice a lui Keynes avea ca principal scop constructia unei economii de pace. URSS a intrat in posesia armei nucleare acesta a fost inceputul unei curse a inarmarilor intre cele doua "lagare". Britanicii au fost nevoiti sa renunte si la Palestina. Si ca ultima marturie a importantelor schimbari suferite de Anglia. minele de carbuni. . CASTIGURI.SI PIERDERI In ciuda bunei dinamici sociale. Cu toate ca sistemul privat. Commonwealth. elitist. Si in celelalte tari din Vestul Europei s-au produs mari schimbari.. ambele acceptand totusi sa intre in conglomeratul multirasial. T. India – "perla Coroanei" – si-a proclamat independenta la 15 august 1947. Incepute inca din timpul razboiului. RECONSTRUCTIA ANGLIEI. aviatia civila.. englezilor li se ofereau mai multe si diverse posibilitati nu doar a se instrui. hulita de comunisti. dincolo de "cortina de fier" puteri occidentale ca Anglia si Franta au fost nevoite sa gaseasca rapid solutiile care sa le salveze economia si societatea. Anglia va constientiza o cruda realitate: dependenta de Statele Unite si degenerarea sentimentului anticolonialismului in coloniile engleze.S. Despre un adevarat fenomen al "renasterii engleze" se poate vorbi o data cu lansarea "Festival of Britain" (1951). . telecomunicatii.22 - . acum s-au definitivat nationalizarile de la Banca Angliei. Locul sau a fost luat de Clement Atllee. Cu toate acestea. l-a scos din prim-planul scenei politice pe faimosul premier de sorginte conservatoare Winston Churchill. filozofie si stiintele sociale (Russell si Hayek) se obtin rezultate excelente. s-a pastrat.controleaza la toate nivelurile. exemplul ei fiind urmat de Pakistan si Ceylon (azi Sri Lanka). unde numarul studentilor a crescut de la 5. Elliot. Una dintre tarile care.

Berlinul s-a despartit in doua… orase pe 19 iunie 1948.000. Lucru ce a favorizat cresterea numarului aderentilor la miscarea de stanga.700. Incurajate. Ca raspuns la "protectoratul" vechilor aliati. In unele tari occidentale (cazul Frantei) comunistii au inregistrat rezultate bune in alegerile parlamentare. Era prima alianta politica infiintata in noul context international cu organizatie militara comuna. condusa de un ofiter american. In unele tari occidentale (cazul Frantei) comunistii au inregistrat rezultate bune in alegerile parlamentare.000 la 900.000 la 1 milion de comunisti.“ LAVINIA BETEA "Propaganda comunismului rusesc se intemeiaza pe credinta ca repetarea de lozinci poate inlocui adevaratele convingeri castigate prin judecata critica in clasele primare.700. autoritatile comuniste au decis ridicarea unui zid.000. Radulescu-Motru . aliatii au gasit modalitatea de a scapa berlinezii de infometare: au aprovizionat orasul pe calea aerului. COMUNISMUL In era postbelica.000. in mijlocul fostei Capitale. nici poezia.Germania a trebuit sa-si gaseasca resursele pentru a supravietui.000. suferinta si dezastru.23 - . cerand o mai solida protectie in cazul unui atac sovietic.000 la 1. "Republica mareata vatra/ Nascuta-n fum de batalii/ Pamant al pacii si-al dreptatii/ Slavita fii. din care ei erau exclusi.000 la 100. Nu mai stiu cine i-a scris muzica. Cu toate masurile de siguranta luate de rusi. zece state europene. Anglia si Franta de a aplica aceeasi reforma monetara inainte de a "fuziona" intr-o singura entitate. suferinta si dezastru. alaturi de SUA si Canada. provocatoare de razboi. Un zid al plangerii… in Europa. Lucru ce a favorizat cresterea numarului aderentilor la miscarea de stanga. in Franta – de la 320. cu "ajutorul" autoritatilor celor trei zone occidentale administrate de SUA.000.. astfel ca fostul Reich s-a vazut pus in situatia de a-si accepta soarta de moneda de schimb. sovieticii au grabit "infiintarea" Republicii Democrate Germania (septembrie 1949). rebotezata ulterior "republica socialista" a esuat in amintirea unui cantec invatat la scoala.1948 Incercarea de aducere aminte a impresiilor si discutiilor ce le-ar fi putut avea generatia mea in tinerete despre forma sub care eram guvernati numita "republica populara". statele Europei de Vest au prins glas impotriva URSS. ideologia comunista a fost perceputa ca un antidot la ideologiile de dreapta. ca "democratie populara". Prin intermediul Partidului Comunist German. ramaneau memorabile numele autorilor acelui "imn . Astfel ca in Italia numarul comunistilor a crescut de la 5. Zidul Berlinului.. chiar si in randurile statelor in care partidele comuniste nu erau agreate in perioada interbelica. Editorial: „Traii sub patru regi. in Belgia – de la 9. Poate ca n-am stiut nici cand l-am cantat. in Cehoslovacia – de la 85. Astfel ca. Impartirea statului german in zone de influenta a avut loc la Yalta si a fost pusa in aplicare incepand cu 1946. Astfel ca in Italia numarul comunistilor a crescut de la 5.000 la 1. Daca insa atunci s-ar fi publicat topurile celor mai difuzate cantece ori clasamentele compozitorilor si textierilor dupa drepturile de creatie incasate. provocatoare de razboi.000 la 100.000 la 1 milion de comunisti. In era postbelica. "SOLUTIA" EUROPEANA.000. Si ca despartirea sa fie vizibila.000 la 900. in Cehoslovacia – de la 85. separand-o de Republica Federala Germana din lagarul "imperialist". slavita fii!" erau versurile uneia dintre strofele sale. in Belgia – de la 9. Motiv de negociere intre puterile invingatoare. la 4 aprilie 1949. ideologia comunista a fost perceputa ca un antidot la ideologiile de dreapta. copiii sunt obligati sa repete cliseele obisnuite din brosurile despre Karl Marx si Engels" C. sovieticii au decis impunerea "blocadei Berlinului de Vest" (iunie 1948 – mai 1949). chiar si in randurile statelor in care partidele comuniste nu erau agreate in perioada interbelica. in Franta – de la 320. au semnat Tratatul Atlanticului de Nord (NATO). Faptic.

Cu distantele si drumurile Rusiei este imposibil ca. se pronunta in insemnarile personale ca Parhon si Sadoveanu. S-a pus la cale traducerea tuturor legilor judecatoresti.24 - . repertoriul oricarei formatii corale sau "manifestari culturale".. fara ancore afective ori rationale. Se imiteaza acum formele institutionale sovietice..99% pe "cei mai buni fii". adica de fapt rusificarea Romaniei.. De asemenea. si iar slavita fii. Iar viitorul este "citit" cu ochii limpezi ai cugetatorului. provenite de la martori cu deprinderea reflectiei scrise. Astfel istoria romanilor va avea un lapsus de 80 de ani. unde se afundasera si teoriile "partinice" despre instaurarea si functionarea republicii. prezidand-o intre 1938 si 1941. Este probabil ca si Constitutia politica viitoare va fi o traducere dupa Constitutia lui Stalin. sunt "simple marionete" in Prezidiul Republicii pentru comunistii Pauker. administrative si fiscale din Uniunea Sovietelor. ceea ce cetatenii romani nu au". De la 30 decembrie inainte incepe adevarata lui viata in libertate. dupa care. in doar cateva ceasuri. "Ce n-as fi crezut vreodata "exclama" la 20 ianuarie 1948." "Bizare" relatari si descrieri pentru romanul care citeste in "actualitatile" ziarelor de azi cum criminal si corupt a fost totul din 1948 si pana-n 1989. filosoful e "epurat" din Academia Romana. Se bucura cumva de "instaurarea republicii" al carei presedinte devenise tocmai prietenul sau Constantin Parhon? Il "firitiseste" pe acela printr-o scrisoare. Bodnaras si Luca. Mihai copilaros". au fost scoase portretele vechilor monarhi de peste tot.! Republica populara ILARION TIU . amandoi colegi de Academie. milioane de cetateni alegatori sa ajunga la urne intr-o jumatate de zi si sa voteze in procent de 99. si alegerile sunt fictive. sunt caietele unde Constantin Radulescu Motru (1866-1957) si-a consemnat "Revizuirile si adaugirile" din 1943 si pana la moarte. "regimul parlamentar n-a fost nici pana acum practicat in mod sincer in Romania. fiindca el presupune la cetateni o vointa libera de a se guverna... Singurul cu prestigiu de rege adevarat a fost Carol I. dupa ce luase cunostinta de sfarsitul monarhiei. trait sub patru regi si trei dictaturi. iar bataliile in urma carora se intronasera pacea si dreptatea de pe pamantul ei erau indiscutabilele "flori de stil" din compozitia discursului public. Printre putinele marturii oneste de epoca. Construind o reprezentare fara legatura cu datele realitatii. scrie el. Si continua astfel despre trecut: "Traii sub patru regi: Carol I. adevarata viata. In cartile de scoala s-a luat dispozitia sa se rupa paginile care vorbesc despre regii dinastiei de Hohenzollern. I-am cunoscut pe catesipatru. iata. Poporul a trait in acest rastimp in robie si coruptie.. cu luciditate. Motivul? Ascultati motivul. ca o intrare in cea de-a patra: "Socializarea politica a Romaniei. In chiar primul an de republica. Ferdinand I. la randu-le simpli agenti ai lui Vasinski.. acum. Ceilalti trei n-au fost nascuti pentru a fi conducatori de popor. la mosia sa din Butoesti... Dupa astfel de criterii a fost unul dintre "hiturile" romanesti "legendare". Ne nascusem si traiam "in republica". versurile sale repetate mecanic au ramas fara alt ecou in amintire decat al imprejurarilor cand s-au cantat. Tot ce s-a facut in ultimii 80 de ani a fost corupt si putred. Carol II si Mihai I. Ferdinand I a fost norocos. Prezentul imediat il surprinde peste masura cu noutatile lui. in prietenie cu marea Uniune a Republicilor Sovietice.. s-a intamplat: denumirea Bulevardului Regele Ferdinand unde locuiesc in Bucuresti s-a schimbat de doua zile in Bulevardul Gheorghe Dimitroficii. unde intrase in urma cu un sfert de veac. De altfel. slavita adevarata libertate fii. noteaza el in cea de-a doua zi a anului 1948. Carol II excentric vanitos. Lipsit de suportul emotiilor. asa cum altadata erau imitate acele din Apusul european". se face intr-un tempo grabit..patriotic" ce intra la modul obligatoriu in programele scolare. cantecul a alunecat in strafundurile memoriei colective. Prevede si "ratificarea de forma" a actelor unui conducator comunist de "eprezentantii poporului"dupa modelul sovietic. "N-am crezut ca viata mea are sa fie mai lunga decat durata regalitatii romanesti!". Probabil ca in Uniunea Sovietica.

In 1917. insa. nu putea revoca guvernul. Cu aceasta lozinca si-au justificat comunistii dorinta de a transforma Romania in republica.. Zece secole mai tarziu. In formele "clasice" de republica. Intr-o sedinta a Biroului Politic al PMR din 1953. In realitate. "organul suprem al puterii" era Marea Adunare Nationala. tarani si soldati". Parhon. In 1859. intaiul conducator al unui nucleu statal de pe "meleagurile noastre" a fost Burebista. intr-o republica cetatenii cu drept de vot isi deleaga puterea unor alesi. rolul si atributiile sefului de stat erau ambiguu definite.I. ci avea "amprenta" modelului "socialist" impus de la Moscova. guvernul comunist a proclamat Romania "republica populara". LA POPOR!". Conceptul fusese elaborat de ganditorii iluministi in secolul al XVII-lea. inseamna ca membrii de partid care lucreaza in Prezidiu lucreaza prost".Dupa abdicarea regelui Mihai I la 30 decembrie 1947. Insa noua republica nu era una clasica. atributiile fostului monarh au fost preluate de Prezidiul Provizoriu al republicii. ci "imprumutase" forma "republicii populare" de la Moscova. Astfel.n.. "PUTEREA. de "intoarcere a puterii la popor". "sovietelor de muncitori. i-a adunat pe sefii uniunilor de triburi sub conducerea sa. Era pentru prima data in istorie cand in acest spatiu se renunta la principiul monarhic de guvernare. noua forma de guvernare avea putine in comun cu modelul original de administrare a statului sub forma republicii. in teorie. Romania a devenit monarhie constitutionala. Prezidiul MAN nu avea nici o putere in stat: nu conducea armata. desi fusese ales de "adunarile populare". ci un organ ca si Consiliul de Ministri. Guvernul republican trebuia sa reprezinte dorintele natiunii. Profesorul Parhon a ramas in functia simbolica de sef al statului si dupa votarea noii Constitutii. Gheorghe Gheorghiu-Dej a trasat "obiectiv" rolul Prezidiului MAN in Romania populara: "Daca nu merge bine (Prezidiul MAN n. Prin traditie.Hr. in "republica populara" de tip comunist. Marx propunea o republica a "oamenilor muncii". sustinand ca forma "burgheza" de reprezentare cetateneasca era subordonata tot "intereselor de clasa". Insa. care in anul 82 i. iar europenii moderni un presedinte. Karl Marx a "rasturnat" viziunea iluminista asupra republicii. rolul sefului de stat este foarte bine definit. La jumatatea secolului al XIX-lea. Alexandru Ioan Cuza. asa cum aveau posibilitatea constitutionala presedintii republicilor occidentale. PREZIDIU. cei 19 membri ai Prezidiului exercitau rolul colectiv de sef al statului. Activitatea sa era indrumata exclusiv de membrii conducerii de partid. care le reprezinta interesele in Parlament. ca majoritatea statelor vest-europene. venetienii medievali un doge. .). Formal. in sensul ca interesul celor multi este superior intereselor claselor dominante. domnitorul fiind descendent al dinastiei Basarabilor in Tara Romaneasca si a Musatinilor in Moldova. bolsevicii "au pus in practica" aceste concepte. In realitate.25 - . forma de stat care a functionat pana la 30 decembrie 1947. institutia medievala a Domniei avea tot o constructie monarhica. condus de C. cand s-a format statul roman modern. DE PARTID. Insa birocratia de partid a preluat curand "fraiele" guvernarii. pentru ca el nu este un organ independent. aici intr-adevar conducerea partidului va fi de vina. in relatiile oficiale. Daca merge prost. insa liderii PCR doreau sa-si justifice inlaturarea lui Mihai I printr-un gest "nobil". Din mai 1866. Conform acesteia. nu putea refuza sanctionarea legilor. In teorie. Republica grecilor antici avea un arhonte in frunte. dupa abdicarea lui Mihai I. care alegea un Prezidiu cu rolul de sef al statului. Romania nu devenise o republica parlamentara. presedintele acestui organism era considerat omologul sefilor de stat straini. care propuneau separarea puterilor in stat. guverna asemenea unui monarh. fondand un nou stat in care puterea apartinea. Desi Romania a fost "botezata" republica dupa abdicarea regelui. Asa-numitul spatiu "carpato-danubiano-pontic" a fost administrat inca din vremea anticilor daci dupa norme monarhice de guvernare. bazata exclusiv pe interesele lor si condusa de reprezentantii muncitorilor. avand functia de principe. precum si delimitarea relatiei dintre biserica si stat. la 13 aprilie 1948. si tot ce misca in tara condus de partid. din punct de vedere tehnic era imposibil ca morahia sa fi coexistat cu modul comunist de guvernare. iar Uniunea Sovietica a ajuns sa fie condusa de un mic grup de oameni din Biroul Politic al bolsevicilor.

fostul "raportor pentru Romania" al URSS. ci exclusiv interventii dirijate ale "oamenilor muncii". ea este compusa din reprezentantii paturilor largi populare. Pentru a arata "apropierea de popor". precum Gheorghe Tatarescu. guvernul Groza a organizat alegeri parlamentare. VREMURI IN SCHIMBARE. in mainile poporului". Fantomele trecutului se mai zvarcolesc cu disperare si incearca in fel si chip sa opreasca din mersul ei roata istoriei. Nu suntem singuri in aceasta batalie pentru apararea pacii. Niciodata in Marea Adunare Nationala nu au existat dezbateri asupra proiectelor de lege. care confirmau "geniul calauzitor" al partidului. comunistii au schimbat titulatura Camerei Deputatilor in Marea Adunare Nationala. Marea Adunare Nationala nu mai reprezinta interesele unei clase dominante exploatatoare. Visinski. In ciuda realitatii. Totalitarismul consacrat de aceasta constitutie era imbracat in haine democratice "luxoase". JOACA DE-A DEMOCRATIA. constitutionala. ai clasei muncitoare. organism in care nu aveau ce cauta "exploatatorii burghezi". Parhon. presedintele Prezidiului MAN: "Tara s-a desteptat la o viata noua. pentru a-si alege "adevaratii reprezentanti" intr-un organism nou. Aceasta este un parlament cu adevarat al poporului. astfel incat oficial era respectata lozinca "Puterea. La 6 aprilie 1948. intrucat partidul era unicul conducator al Romaniei. Guvernul a participat la alegeri in alianta cu formatiunile-satelit sub denumirea de Frontul Democratiei Populare. "democratic" Marea Adunare Nationala. desi nu trecusera patru ani de la precedentul scrutin (noiembrie 1946). dupa care erau transmise la guvern.26 - . "alianta strategica" dintre PCR si PSD se "fructificase" in mod "democratic" prin constituirea PMR. Prima lege votata de Marea Adunare Nationala a fost o noua Constitutie. Legea fundamentala avea la baza Constitutia stalinista din 1938. Insa niciodata din 1948 pana in 1989 aceasta prevedere nu a fost respectata.I. Momentul sedintei de deschidere a MAN a fost precedat de "mari prefaceri" pentru Romania devenita populara. au fost exclusi din peisajul politic. in care reactiunea sau ramasitele reactiunii vor avea un curent modest de spus. Marea Adunare Nationala va tine sesiuni scurte si va .Marea Adunare Nationala ILARION TIU In martie 1948. prin cei cativa deputati liberali alesi. iar "tovarasii de drum" incomozi. Marea Adunare Nationala isi deschidea prima sesiune de lucru printr-un discurs al lui C. In realitate. Marea si nebiruita Uniune a Republicilor Socialiste Sovietice". iar MAN trebuia numai sa dea o baza legala.2% din voturi. Asadar. Vasile Luca le-a transmis deputatilor "rolul istoric" pe care-l aveau: "Marea Adunare Nationala se deosebeste de toate parlamentele pe care le-am avut pana acum in tara noastra. Inca din prima sedinta. ai taranimii muncitoare si ai intelectualitatii progresiste. In mare fast. comunistii au anuntat ca era momentul ca "poporul" sa fie chemat din nou la urne. la 13 aprilie 1948. unicul organ legislativ al Republicii Populare Romane". dupa cum se deosebeste si de democratiile burgheze apusene. care ulterior le inainta comisiilor speciale ale MAN. articolul 38 prevedea ca "organul suprem al puterii de Stat este Marea Adunare Nationala. in frunte cu cea mai puternica aparatoare a pacii si libertatii popoarelor. caci avem alianta tarilor democratice. creata de A. s-au deschis mugurii care anunta inflorirea si maretia unei Tari ce munceste si lupta pentru a lichida starea de inapoiere economica si culturala. hotararilor luate in Biroul Politic al PMR. regimul comunist a dat o importanta propagandistica deosebita Marii Adunari Nationale. Romania populara se afla in mare sarbatoare.I. cu un popor traind o viata de bunastare materiala si progres cultural. "Partidele burgheze" fusesera scoase in afara legii. Tara ne-a incredintat mandatul de deputati pentru a apara pacea si independenta nationala din toate puterile. "castigand" 93. proiectele legislative erau discutate initial in forurile superioare de partid.

infaptuind reformele mari pe care poporul le asteapta". sub conducerea Partidului sau. "MANDRI" DE MAN Diversiunea conform careia Marea Adunare Nationala era "cea mai inaintata forma a democratiei" a fost sustinuta continuu de presa de partid. Partidul Muncitoresc Roman. ei trebuiau sa activeze "pe teren" si "sa contribuie la realizarea sarcinilor de plan si la rezolvarea diferitelor treburi gospodaresti in circumscriptiile unde au fost alesi". Da. de sarbatoare. Ei aveau o retributie anuala de 20. nici raurile de sange varsat de poporul nostru pentru a-si cuceri drepturile sale sfinte pe care impilatorii haini i le rapisera. Scinteia publica un editorial elogios la adresa evenimentului: "Ni-s pline azi inimile de bucurie. visul de a fi el singur stapan in tara lui. in 1948 salariul unui muncitor industrial varia intre 500 si 3.I. intrunindu-se in sesiuni "ordinare" de cel putin doua ori pe an sau in sesiuni extraordinare ori de cate ori era convocata de guvern. prinde viata sub ochii nostri. Spre comparatie. Marea Adunarea Nationala nu era o institutie cu activitate permanenta (asemenea Parlamentului din perioada 1866-1947). functiile MAN erau: alegerea Prezidiului MAN (organism de 19 membri care avea atributiile unui sef de stat). s-a numarat si mesajul de Anul Nou adresat "fiilor patriei". stabilirea numarului si atributiilor ministerelor. detine in mainile sale viguroase puterea politica. sesiunile de lucru ale MAN durau cateva zile.000 de lei. Realizarile obtinute in 1948 au dat posibilitatea introducerii in viata noastra economica a Planului.000 de lei neimpozabili. Pentru intaia oara in istoria poporului nostru. sasi realizeze sarcinile de la locul de munca unde erau incadrati. de mandrie. un calduros salut de felicitare si felicitarile cele mai sincere. n-au fost zadarnice luptele. deputatii au "beneficiat" de traduceri ale unor brosuri destinate colegilor sovietici. Da. avand drept aliat taranimea muncitoare. in divanurile domnesti si in parlamentele ciocoiesti. dupa ce sute si sute de ani. textul a fost redactat sub semnatura lui C. fixarea impozitelor si a modului de perceptie a lor etc. In restul timpului. salarizarea deputatilor in Marea Adunare Nationala era in 1948 consistenta. atunci cand clasa muncitoare. asadar deputatii nu lucrau mai mult de zece zile pe an.500 de lei lunar. iar pentru activitatea in timpul sesiunilor MAN primeau 3. Azi se deschide in Capitala tarii Marea Adunare Nationala pe care proiectul noii Constitutii o proclama organul suprem al puterii in stat a Republicii Populare Romane. votarea bugetului de stat. ce marete realizari se pot infaptui pe taramul politic. iata azi stransi pe deputatii alesi ai poporului". spre bunastarea poporului nostru muncitor. cultural si social. iar presedintele Prezidiului era retribuit cu aceeasi suma ca si prim-ministru. in numele Prezidiului Marii Adunari Nationale. In ziua inceperii primei sesiuni a MAN. precum si o insemnata sporire a productiei agricole. aveau gratuitate la transportul public � CFR si auto.. Planul economic prevede cresterea cu 40%. MESAJ DE ANUL NOU Printre atributiile Prezidiului MAN. iata-l. "sa se mobilizeze pentru a sprijini desfasurarea campaniilor de recoltari. In decembrie 1948." . glasul multimilor nu se facea auzit decat ca un ecou indepartat al gemetelor impilatilor sau al strigatelor de lupta din vremea razmeritelor. colectari" si. In general.. Drumul parcurs in anul care a trecut este drumul care duce spre lumina. a carui realizare va creia noui resurse pentru a cladi o tara infloritoare si prospera. In plus.discuta numai probleme de fond. cu urmatorul mesaj: "Iubiti cetateni ai Republicii Populare Romane. Comparativ cu munca prestata. in pragul Anului Nou va adresez. in calitate de presedinte al Prezidiului. precum si o reducere de 50% la calatoriile cu avionul. Spre a se instrui politic. formarea guvernului.27 - . Potrivit Constitutiei.000 de lei/zi. Membrii Prezidiului primeau un salariu lunar de 30. in calitate de "sef de stat". Anul 1948 a aratat cu prisosinta tuturor. Parhon.

decizand ca pana la alegeri (care au avut loc pe 3 decembrie 1950) sa functioneze Comitete Executive provizorii. guvernul Groza s-a preocupat de subordonarea politica a administratiei locale. Partidul a organizat scoli speciale pentru instruirea functionarilor locali. deoarece si in administratia locala functiona principiul "centralismului democratic". popularizarea Planului economic in mase. RAIONAREA RPR. Reorganizarea administrativa a fost insotita de o noua impartire teritoriala a Romaniei. In ianuarie 1949. delegand puterea unor Comitete executive care aveau sarcina de a administra comunitatea locala. ridicarea nivelului politic al maselor populare. Sfaturile Populare nu aveau activitatea permanenta. prin Constitutie. organizate in plasi si comune (urbane si rurale). La propunerea ministrului de Interne. apeland astfel la consilierii sovietici. denumirea Consilii Populare a fost modificata cu Sfaturi Populare. Judetul ca forma locala de administrate isi are originea in . REORGANIZARE. din aceste Adunari faceau parte toti locuitorii cu drept de vot ai "catunului. satului sau ai circumscriptiei electorale urbane". Pregatirile au inceput inca din ianuarie 1949. cand liderii PMR au decis sa faca apel la consilierii sovietici pentru raionarea teritoriului RSR. liderii Partidului au decis sa nu organizeze alegeri pentru proiectatele Consilii Populare. in sensul mobilizarii tuturor fortelor de munca pentru executarea si depasirea lui. Reforma administratiei locale in Republica Populara Romana era anuntata inca din aprilie 1948. Insa aceasta "democratie" era de fatada. "republica populara" intra definitiv "in mainile poporului". Sfaturile Populare trebuiau sa asigure aplicarea dispozitiilor Partidului Comunist in teritoriu: realizarea in viata locala a principiilor oranduirii socialiste.28 - . dupa cum sustinea propaganda oficiala. deoarece se asteptau sa fie inlocuiti. pentru o cat mai buna "sincronizare" cu modelul URSS. Conform legii din 13 ianuarie 1949. fara ca vreun partid sau altul sa monopolizeze viata comunitatii. Sub indrumarea Ministerului de Interne au avut loc in toate judetele cursuri de 12 zile in acest scop. Ca si Marea Adunare Nationala. Pana atunci. care apoi aveau obligatia sa faca instructaje cu primarii si functionarii rurali. deoarece taranimea era "agitata" din cauza inceperii colectivizarii. In aceasta perioada au intrat in administratia locala multi muncitori si tarani cu educatie minimala. au fost infiintate Adunari Populare care aveau dreptul sa controleze Sfaturile Populare si Comitetele Executive. liderii PMR au discutat legea Consiliilor Populare. Liderii Partidului aveau in vedere si modificarea diviziunii administrative a tarii. Astfel. In "democratia burgeza" administratia locala functiona descentralizat.Sfaturile Populare ILARION TIU Dupa ce a finalizat comunizarea institutiilor centrale ale statului. Teohari Georgescu. Problema administratiei locale a fost dezbatuta prima data in sedinta Secretariatului CC la 10 decembrie 1948. pentru a se verifica relatia lor cu "cercurile fasciste si reactionare". multi fiind scosi din slujbe si inlocuiti cu simpatizanti ai guvernului comunist. termen intrat in limbajul comun pana in 1989. Romania fusese impartita administrativ in judete. In randul functionarilor au inceput "comprimari". cu prilejul discutarii legii Sfaturilor Populare. La Bucuresti a fost creata o scoala de cadre judetene. Acestia au fost pusi sa-si scrie autobiografii. Legea Sfaturilor Populare a creat ingrijorare printre functionarii administratiei locale. SCOLI SPECIALE. Tocmai de aceea. Pentru a demonstra ca "poporul" este cel care guverneaza "noua oranduire". executarea planului local si participarea la realizarea planului economic se Stat. Teoretic. care prevedea existenta Consiliilor Populare ca "organe locale ale puterii de stat". La propunerea lui Iosif Chisinevschi. Sfaturile Populare au luat locul institutiilor "burgheze" ale prefectului si primarului. ceea ce a creat curand probleme in functionarea sistemului.

teritoriul RPR a fost impartit in 28 regiuni. Ei vot trebui sa se sprijine in munca lor pe cele mai largi straturi ale poporului. PROPAGANDA. pe baza invataturii sovietice si pe baza sprijinului concret pe care ni l-au dat consilierii sovietici. Insa Miron Constantinescu a sustinut ca "termenul de raionare este corect. initiativa si spiritul gospodaresc de care vor da dovada. Legea raionarii a fost publicata la 6 septembrie. 424 plasi si 6.29 - . La sfarsitul lunii iunie s-a constituit o comisie centrala de partid pentru pregatirea raionarii. cinstita si devotata sa dea o contributie de pret la infaptuirea Planului Cincinal si a planului de electrificare a tarii. sa depuna performante eforturi pentru a imbunatati munca organelor de stat. imprimandu-le convingerea ca pentru prima data isi vor alege "adevaratii" reprezentanti locali: "Tovarasi si cetateni. sa fie atenti fata de criticile indreptatite ce vin din randurile poporului. . propaganda de partid ii indemna pe romani sa mearga la alegerile din 3 decembrie. Reformarea justitiei in spirit "democratic" ILARION TIU Printre modificarile aduse de regimul comunist statului de tip "traditional" au fost si "reformele" justitiei. cat si notarii publici si judecatorii au fost supusi unei campanii de "verificari". sa lupte cu darzenie pentru indepartarea lipsurilor in munca. devotamentul. In perioada dictaturii Regelui Carol al II-lea (1938-1940). iar mai apoi asupra Dobrogei (1878) si Transilvaniei (1923). Ei isi vor manifesta patriotismul prin sarguinta. guvernantii au organizat cu mare fast alegerile pentru Sfaturile Populare la 3 decembrie 1950. Ei au invatat sa iubeasca si sa urmeze Partidul care timp de 30 de ani a aratat fara sovaire poporului muncitor calea spre eliberarea sociala si nationala". Milioanele de oameni ai muncii vor pasi la 3 Decembrie in fata urnelor cu increderea in Partid si in Frontul Democratiei Populare. in contextul pregatirii alegerilor pentru Sfaturile Populare. sa combata cu strasnicie birocratismul si indiferenta fata de nevoile celor ce mun-cesc. Odata finalizata noua impartire administrativa. iar liderii PMR au realizat turnee electorale pentru a prezenta "binefacerile" regimului nou. Pe liste au fost inclusi "oamenii muncii.276 de comune (rurale si urbane). carora le multumim pentru ajutor". Tot Miron Constantinescu a prezentat Raportul privind raionarea catre Plenara. principala "tinta" a reformelor administrative Discutiile privind raionarea au fost reluate la Plenara CC din 15-17 mai 1950. in care au fost inclusi si consilieri sovietici. Pentru "supravegherea muncitoreasca" a aplicarii legii apar asesorii populari. Dupa constituirea Romaniei moderne denumirea a fost extinsa si asupra Moldovei (1859). in urma carora au fost exclusi din actul de justitie. Zeci de mii de deputati pe care-i veti alege in Sfaturile Populare vor trebui prin munca lor harnica.052 de comune. pentru ca subliniaza caracteristica acestei reorganizari si ca expresia folosita in citatul dat de Stalin este raionare". puse de regimul de democratie populara in slujba poporului. judetele fusesera desfiintate prin formarea a 10 "tinuturi". taranimea muncitoare si intelectualii progresisti". schimband radical impartirea administrativa a Romaniei. sa munceasca pentru mobilizarea celor mai largi mase in munca de zidire a socialismului. 177 de raioane. 148 de orase si 4. Unii membrii ai CC erau de parere sa se mentina impartirea in judete.impartirea medievala a Tarii Romanesti. in care sublinia ca "intregul continut al criteriilor propuse aici este intocmit pe baza studiului materialului sovietic. In locul celor 25 judete. LA VOT PENTRU O ROMANIE DEMOCRATA! Prin Scinteia si Romania libera. Chiaburii. Atat avocatii. deoarece Romania nu avea teritoriul URSS pentru a fi organizata in regiuni.

altele decat cele din profesiunea de avocat proprietati agricole sau imobiliare. s-au facut in justitia noastra atatea schimbari adanci. "dintre elementele cinstite. Cand intru azi intr-un tribunal sau la vreo judeca-torie. parca respir alt aer. insa. cand magistratilor considerati vinovati de "fascism" li s-a interzis sa mai profeseze. 42. guvernul Groza a elaborat o noua lege de organizare judecatoreasca. primii intrati in "atentia" guvernantilor comunisti au fost avocatii. in intreaga tara. La instalare. Acesti asesori nu aveau pregatire si cultura juridica. prin introducerea asesorilor populari. ci. Cu scopul de a fi organizati "in sprijinul unei reale democratii populare". cu pregatire scolara corespunzatoare.. functionari etc. intelectuali. Erau admisi in colegii doar notarii care aveau aceasta meserie "principala sursa de existenta". pana in octombrie 1948.30 - . activisti de partid si de stat. Initial aveau dreptul sa participe numai la procesele penale. Jur a pastra legile RPR si secretul de serviciu". primesc dreptul de a judeca procese civile. mai sanatos. Notarii publici au avut parte de acelasi "tratament" ca si avocatii. Dupa instaurarea republicii. Printr-o lege din 19 ianuarie 1948. Treptat.000 de "reprezentanti ai poporului" au ajuns in instantele de judecata. tot mai multi oameni ai legii incomozi sunt scosi din actul de justitie. ministrul de Justitie Avram Bunaciu aprecia ca din 18. Singura instanta unde nu le era permis asesorilor populari sa intre a fost Curtea Suprema. "PAZNICII LEGII" Presa de partid "sustinea" eforturile de introducere a asesorilor populari in curtile de judecata: "Au trecut abia doua luni de cand reprezentantii alesi ai poporului au inceput sa ia parte la impartirea dreptatii in tara noastra. Gheorghiu-Dej opina ca "asesorii judecau cu sentimentul de clasa. cand de teama judecatii se multumea adesea cu o impacare stramba sau cu permanentizarea unei situatii nelamurite. fruntasi in productie. asesorii depuneau urmatorul juramant fata de "republica populara": "Jur de a fi credincios poporului si de a apara Republica Populara Romana impotriva dusmanilor dinafara si dinauntru. cu sediu in capitalele de judet. La primele "alegeri" de asesori. Numarul membrilor colegiilor de avocati a fost stabilit de Ministerul de Justitie. devotati regimului democratic-popular si care s-au dovedit luptatori fermi pentru respectarea legalitatii populare". activitati comerciale sau industriale etc. intr-un timp atat de scurt. adica nu condamna pe un taran pentru ca vaca lui a intrat pe pamantul chiaburului. o data cu ascensiunea comunistilor.000 de avocati la inceputul anului ramasesera inscrisi in colegii 4. camerele de notari publici au fost transformate in colegii de notari publici. mai proaspat. Daca nu se gaseau astfel de "bube". "Selectia" acestora era facuta de "organele" locale de partid. Pentru prima data se faceau modificari asupra componentei instantelor de judecata. Ierarhic. pentru a se face loc "fidelilor regimului". ASESORII POPULARI. Modalitatile de "epurare" au fost diverse. PE TUSA. urmatorul "criteriu" pe lista erau sursele de venit. Astfel. In martie 1948. prin legile de organizare a "justitiei populare" de la sfarsitul anilor �40. asesorii ii secondau pe judecatori. tarani muncitori. Si totusi. judecand cu sentimentul de clasa. mai prietenos. Cel mai des invocat motiv erau "legaturile" cu elementele "fasciste" in timpul razboiului. barourile de avocati au fost desfiintate.rani. . activisti ai organizatiilor de masa. considera ca pamantul acela nu mai este al chiaburului". ta. iar in locul lor au aparut colegiile de avocati. AVOCATII. precum si posibilitatea de a participa la anchetele Parchetului.Primele "epurari" din justitie au avut loc dupa 23 august 1944. fiind inclusi in instantele de judecata ca reprezentanti ai puterii politice. In sedinta Biroului Politic de la 9 aprilie 1947. Pe langa limita numerica impusa colegiilor judetene de avocati au fost invocate si alte cauze ce duceau la pierderea dreptului de profesie. Asesorii erau recrutati din categorii sociale diverse: muncitori. subordonate Uniunii Colegiilor de Avocati din RPR. Omul din popor nu mai are azi strangerea de inima de dinainte.500.

O "moarte de erou". in absenŃa documentelor de arhivă şi a interesului pentru structurile de profunzime ale actului de decizie politică in "epoca stalinistă". dar superiorii ierarhici. cateodată la ani ori mii de kilometri distanŃă . nu l-au admis. Pe filiera cealaltă a serviciilor speciale. Curand insă din "omul zilei". majorităŃii anchetatorilor) in ce iŃe mărunte .Editorial: „Bomba“ in halat alb LAVINIA BETEA In 1956. Dimitrov. acesta a şi rămas in istorie cu numele de "jdanovşcina"). După citirea raportului lui Hruşciov . se spunea . Jdanov. a fost recomandat tratamentul adecvat diagnosticului stabilit de şefi. cardiolog la direcŃia medicală a Kremlinului? In 1952. Diagnosticul corect de infarct al miocardului l-a pus cardiologul. Şcerbakov şi insuşi scriitorul Gorki. procesele politice staliniste sunt manipulări care asigură combustia sistemului. Iar specialista a fost indepărtată de acesta pe motiv că nu are competenŃe de nivelul Kremlin. şeful gărzii lui Stalin.31 - . era şi un apropiat al "stăpanului" (fiul său se va căsători cu fiica lui Stalin). iar Abakumov. ca să-l impiedice să declare intregul complot pus la cale de "sionismul mondial" impotriva liderilor comunişti. cand denunŃase "crimele trecutului". iar in 1950 a fost arestat primul "asasinin halat alb". starnind furtuni in paharele de apă ale "reabilitărilor" victimelor locale.. pacientul a decedat. academicianul Vinogradov şi profesorul Egorov. dintre care mai mică in rang era tocmai specialista in cardiologie Timaşuk. Jdanov fusese jelit şi elogiat la inmormantare ca pierdere irecuperabilă pentru patria sovietică. ori ca somnifer ii transformaseră organismul intr-o epavă. iar autopsia a confirmat diagnosticul doctoriŃei. dar şi de reputaŃia de-a fi capabil să conducă o campanie pe frontul periculos al bătăliilor cu intelectualii (de altfel. NedreptăŃită şi rănită in orgoliul profesional. responsabilităŃile unor mari decizii cu imprevizibile consecinŃe şi consumul de alcool pentru destindere. Toate scrisorile cu dovezi de disculpare ce le-a adresat forurilor superioare au rămas fără răspuns. după reguli verbale) Timaşuk a raportat in scris şefului pazei lui Jdanov. istoricii le-au preluat. intră la randu-i "in colimator": i se cerea mărturia că-l ucisese pe doctorul Etinger. poate. baza explicativă pe temeiul declaraŃiilor lui Hruşciov. la moartea lui Jdanov. Hruşciov a pus intreg răul in seama lui Stalin şi Beria. căci inima bărbatului de 52 de ani nu rezistase voinŃei sale indarjite de-a conduce poporul pe culmile biruinŃei. profesorul evreu Etingher. In realitate. Anchetat printre hartille sale s-a găsit şi memoriul doctoriŃei. reconstruind . Torturat in anchetă a decedat.. In 1948. Peste două zile. Aureolat de multiple funcŃii politice. unul dintre capii serviciilor speciale. secretarul CC KuzneŃov. fidel principiului că "partidul are totdeauna dreptate". s-a adresat printr-un memoriu altui inalt pacient. cand fusese menŃionată ca "provocatoare" de tragedie . lui Jdanov i s-a făcut şi mai rău. raportul a ajuns la generalul Vlasik. După conclavul medical. Trimis la "refacere" in staŃiunea Valdai. dintr-o dată Timaşuk a devenit nume de eroină. Conducătorul care coordonase rezistenŃa Leningradului avea un nume cunoscut in galeria internaŃională a eroilor de război. a zburat in ajutor. avionul cu trei somităŃi medicale. li se-ncalcise soarta! Cu atat mai puŃin intuiau "spectatorii" culisele piesei! Cine să bănuiască. Geneza unei erezii cu mii de victime apărea uneori dintr-o pură intamplare. deopotrivă. solicitările emoŃionale dese şi neaşteptate. Temele "cultului personalităŃii" şi "luptei pentru putere" au proliferat in toate Ńările lagărului comunist. KuzneŃov "a ajuns" trădător. Din dorinŃa conservării puterii şi "paranoiei" defunctului fuseseră ataŃia oameni ucişi. a trăit pană la moarte purtand nedreptul stigmat. Nu le-ar fi trecut niciodată prin minte actorilor (victime şi. Pentru medicii Kremlinului insă fusese un pacient tipic din lumea puterii: munca exagerată sub stres extrem. alteori din ceea ce-ar fi socotit cotidian profesional. ce "bombă" cu detonare intarziată e doctoriŃa cardiolog Lidia Feodosievna Timaşuk. ca şi in "cazul Pătrăşcanu" . cam aşa era evenimentul prezentat marelui public. S-a intamplat că (ori. laureată a Ordinului "Lenin" pentru "vigilenŃă" in "demascarea complotului" pus la cale de medicii Kremlinului contra conducătorilor sovietici. KuzneŃov şi alŃii au fost impuşcaŃi in 1949. . care l-a incunoştiinŃat pe academicianul Vinogradov. Urgent.

ar fi fost victimele lui. Stalin şi-a intors privirile spre interior. Printr-un anunŃ telefonic de numai o frază.000 de activişti cu funcŃii mai mici in ierarhia de partid şi de stat. ulterior. După Marea Victorie. Ana Pauker ar fi urmat implicată).. intrată in istorie cu numele de "afacerea Leningrad". Cei care mai trăiau dintre "complotiştii medici evrei" au fost eliberaŃi. Cehoslovacia şi Romania. La inceputul lui septembrie 1950. Sarabanda şi-a aflat sfarşitul in moartea lui Stalin. liderul comuniştilor leningrădeni. rebotezat ulterior cu numele lui Lenin. "Afaceri interne" ale URSS erau şi tinerele "democraŃii populare" din Europa de Est.Leningrad. KuzneŃov şi Voznesenski. Modelul experimentat cu succes in URSS-ul anilor '30 a fost folosit de această dată şi ca "marfă de export" pentru "Ńările comuniste surori". Pregătirea procesului in sine durase aproape doi ani. ori pentru a spăla creierele celorlalŃi. Primele semnale care avertizau asupra a ceea ce urma să vină au fost trase spre tabăra scriitorilor. Aici va fi şi epicentrul cutremurelor produse de procesele staliniste postbelice. "Zvezda" a supravieŃuit. secondaŃi de alŃi peste 2. O dată cu ei au fost aspru mustrate şi două reviste culturale ce le publicaseră operele. Uniunea Sovietică intra intr-o nouă etapă. Ca intr-un joc de domino au căzut sute de ofiŃeri (printre care şi Vlasik). Invingătorii din vremurile tulburi nu mai aduceau insă nici un folos. ANTECEDENTELE. harta politică a Europei postbelice se desenase şi avea să rămană intocmai incă 40 de ani. Jdanov insuşi nu era un străin in oraşul lui Petru cel Mare. Fusese declarat după război "oraşmartir". oferise pretextul pentru declanşarea terorii. Noua etapă a terorii fusese pregătită cu caŃiva ani inainte. . au fost implicaŃi intr-un proces politic care amintea de anii Marii Terori. inclusiv in Romania. Lămurit in privinŃa căii de urmat in politica externă. In anii '30. in primii ani postbelici. alŃi zeci de subalterni şi colaboratori impărtăşindu-le soarta. asasinarea misterioasă a lui Kirov. ca şi atunci cand o primise. in Uniunea Sovietică se consuma o nouă dramă. Jdanov a criticat dur doi scriitori sovietici foarte cunoscuŃi umoristul Mihail Zoscenko şi poeta Ana Ahmatova. iar doctoriŃei Timaşuk i s-a cerut decoraŃia inapoi. Reincepe teroarea roşie! CRISTINA DIAC Leningradul rezistase 29 de luni incercuirii germane. La jumătatea secolului al XX-lea.A. precum şi "reŃelele internaŃionale" din celelalte Ńări comuniste (in Romania. liderul de la Kremlin a aşteptat o vreme inainte de a denunŃa alianŃa cu anglo-americanii. de "cardăşia cu imperialismul putred anglo-american" trebuiauindepărtaŃi pentru a face loc altora.. Şi tot de aici a ales Stalin primele victime ale noului val de teroare abătut asupra URSS după război. Bulgaria. Modelul proceselor politice lucrat in "laboratoarele" de la Kremlin a fost apoi "exportat" in "Ńările comuniste surori". vechile cadre de partid care aminteau de alianŃa cu Germania nazistă şi. activişti şi doctori sovietici. In 1946. intelectuali. "Leningrad" şi-a incetat apariŃia. la capătul unor procese politice. La inceputul lui 1948. După victoria pe front şi la masa tratativelor. Militari. fără amintiri. Critica a fost administrată "la faŃa locului" chiar in oraşul lor de domiciliu . Numai că de data aceasta "interiorul" depăşea graniŃele Uniunii Sovietice. Jdanov fusese secretar al Comitetului Regional şi al Comitetului Orăşenesc Leningrad al PCUS. "Lagărul comunist" se construia pas cu pas. organizate in toate Ńările proaspăt comunizate. In 1934.32 - . lideri care păreau cocoŃaŃi pe vecie in Olimpul puterii au ajuns in faŃa plutoanelor de execuŃie. doi importanŃi lideri de partid. Capii procesului au fost condamnaŃi la moarte şi executaŃi.atunci. in Ungaria. A. Stalin a inceput să "scape" treptat de "glorioşii eroi" din timpul "marelui război pentru apărarea patriei".. artiştilor. a oamenilor de cultură.

au sfarşit prin a recunoaşte că fabricaseră cu bună ştiinŃă avioane defecte. dar cucerit de aliaŃi. "Liberalist şi suflet vulgar. Stalin dăduse ordin serviciilor speciale să inregistreze convorbirile telefonice ale generalilor şi mareşalilor Armatei Roşii. suna acuzaŃia. Rabalcenko (general-maior. "un derbedeu literar. Pentru asemenea "fapte". Aventurile maimuŃei aveau substrat politic.protagoniştii primului proces politic postbelic din URSS. Generalul a primit o condamnare la 25 de ani de lagăr. din 1946 comandant al regiunii militare din Bazinul Volgăi) intr-o convorbire telefonică din vara lui 1942. şi tu mă tot indemni "Du-te la Stalin". doi "eroi" ai regimului sovietic din timpul războiului -KuzneŃov şi Voznesenski . oamenii mor pur şi simplu. cantandu-le soldaŃilor pe front şi in spitale. străin literaturii sovietice".Marea Baltică. ii spusese T. bijuterii şi alte valori. Concertase chiar in Berlinul distrus. autorii au fost arestaŃi şi torturaŃi pană cand s-au declarat conspiratori şi spioni. zece. BătuŃi şi schingiuiŃi in timpul anchetei. Gordov (Erou al Uniunii Sovietice. tablouri. "Ce viaŃă avem. Tu crezi că eu sunt singurul care gandeşte aşa? Deloc nu sunt singurul. Ulterior.33 - . Eroii de ieri deveniseră intre timp "jefuitori şi hoŃi". considerate la momentul respectiv "pradă de război"." Gordov i se plansese la randul său soŃiei."un pamflet vulgar contra modului de viaŃă sovietic şi al sovieticilor". cunoscuta cantăreaŃă Lidia Ruslanova. Printre altele. Cu astfel de "dovezi" au fost aduşi in faŃa plutonului de execuŃie."UN DERBEDEU LITERAR" Textul pentru care scriitorul Mihail Zoşcenko fusese criticat de A. Evadată de la grădina zoologică. nu pot respira acelaşi aer cu el. fără principii şi fără conştiinŃă" sunt numai cateva dintre epitetele cu care este etichetat Mihail Zoşcenko. "PRIVIGHETOAREA FRONTULUI". Generalii care se distinseseră pe front. In septembrie 1948 au fost arestaŃi general-locotenentul Vladimir Krinkov şi soŃia sa. . covoare. care avea să-i cauzeze neplăceri. Istoria unui şantier". iar povestirea sa . nici pe departe". sub acuzaŃia că s-au intors din Germania cu patru camioane conŃinand piese de mobilier. Au fost arestaŃi. cum era numită in epoca de glorie. Mareşalul de AviaŃie Novikov. au intrat primii in vizorul Ńarului de la Kremlin. comandant al forŃelor Militare Aeriene.A. iar scriitorul calomniase Leningradul contemporan şi oferise o imagine caricaturală şi monstruoasă a vieŃii din Uniunea Sovietică. Mihail Zoşcenko fusese un scriitor aflat o lungă vreme in graŃiile puterii. Ruslanova se bucura de popularitatea caştigată in timpul războiului. Gloria dobandită pe front devenise intre timp periculoasă. "mic burghez trivial". insoŃise trupele Armatei Roşii. In timpul războiului. in calitate de coautor. avusese loc tot pe front. "Privighetoarea drumurilor de pe front". Curată inchiziŃie. porŃelanuri. Jdanov era o nuvelă umoristică intitulată "Aventurile unei maimuŃe". mai bine te culci şi mori. a fost arestat in aprilie 1946 impreună cu toŃi conducătorii industriei aviatice. "infectat de otrava unei uri zoologice pentru regimul sovietic". Şi căsătoria cu generalul Krinkov. şef al Statului Major) general-colonelului V. intorcandu-se incărcaŃi de glorie şi de popularitate. au fost condamnaŃi la moarte şi executaŃi. atent inregistrată de serviciile speciale. Ca şi soŃul ei. GLORIE PERICULOASĂ. motiv pentru care muriseră mulŃi piloŃi. Volumul proslăvea lagărul de muncă Belomorkanal şi se intitula "Canalul Stalin Marea Albă . ToŃi sunt nemulŃumiŃi de viaŃa pe care o duc şi afirmă acest lucru in mod deschis. Cei trei au fost impuşcaŃi in ianuarie 1947. semnase in 1934. un volum coordonat de Maxim Gorki. Tatiana: "Nici nu pot să-l văd. iar soŃia sa. Afacerea Leningrad CRISTINA DIAC Primele victime ale noilor realităŃi postbelice au fost militarii. primata din poveste se vede nevoită să infrunte greutăŃile vieŃii urbane.

Lui KuzneŃov i s-a reproşat "obŃinerea demagogică a popularităŃii cu organizaŃia de partid din Leningrad. după toate aparenŃele. emisarul lui Stalin. comisarul poporului pentru Flota Maritimă. la Leningrad se organizase Targul Comercial Unional. Voznesenski a scăpat cu o mustrare. Stalin l-a promovat apoi -n funcŃia de secretar al Comitetului Central responsabil "pe linie de partid" cu ministerele "sensibile" . Primele victime ale epurărilor de după război aveau să fie doi lideri tineri. Peste ani. PRETEXTUL. După moartea lui Stalin. Vosnesenski era prim-vicepremier al Consiliului de Miniştri. au lăsat-o. n-am .Voznesenscki şi KuzneŃov. Stalin s-a răzgandit şi l-a lăsat -n pace. vila in care locuia "geniul popoarelor". Malenkov. pentru a-i putea asigura funcŃionarea. O lună mai tarziu. e acasă. In astfel de momente. Molotov a recunoscut că toate pregătirile fuseseră permanent monitorizate de insuşi "părintele popoarelor".34 - . SPERANłE Victime noului val de teroare au căzut şi apropiaŃii demnitarilor. soŃia lui Piotr Şirşov. I. InvitaŃiile la vila lui Stalin indicau dacă mai erai sau nu in graŃiile stăpanului absolut. a povestit că pe pereŃii sălii principale unde Stalin işi primea invitaŃii erau atarnate tablourile membrilor Biroului Politic. In martie 1949 şi-a pierdut toate funcŃiile. a mărturisit că face spionaj in favoarea Marii Britanii. Stalin spunea deseori că NKVD-ul are dreptul să ancheteze pe oricine. La inceputul lui ianuarie 1949. iar instanŃa i-a condamnat la moarte. ambele conduse de Beria.M. sosind noaptea acasă. sper intr-o minune. Voznesenski şi al activiştilor de rang inferior. Piotr Şirşov nota in jurnalul său: "De trei luni tot sper.. Pentru moment. membru al Academiei şi erou al Uniunii Sovietice. Ajuns acasă.Cunoscătorii din varful aparatului de partid şi serviciilor speciale au inŃeles poate adevărata semnificaŃie a arestărilor şi le-au interpretat corect. aştept ca Jenia să se intoarcă. membru de partid din 1919. cand sună telefonul. obligandu-l pe fiecare să se aşeze sub propriul portret. dandu-i de inŃeles printr-o serie de gesturi că nu se mai numără printre favoriŃi. Simultan. Avea 30 de ani şi era actriŃă de succes. Scăzuse premeditat cifrele de plan şi tolera angajaŃilor din subordine să inşele Guvernul. Kaputin. portertele celor doi au dispărut. şi-a pierdut toate funcŃiile. direct in arest. nerecunoscandu-mă.. De cate ori. insărcinat cu paza vilei. "Marea teroare" dintre 1937-1938 urma să fie reeditată la sfarşitul deceniului cinci. "PROBELE". De cate ori. KuzneŃov fusese liderul comuniştilor din Leningrad. In preajma debarcării lui KuzneŃov şi Vosnesenski. Din vila lui Stalin. intra şi alimentarea sa cu sange şi frică. Orlov. aveau in faŃă o carieră strălucită. Pe neaşteptate. a fost arestată in 1946. iar Stalin l-a imbrăŃişat şi a ridicat paharul in cinstea lui. In anchete. aceştia au "recunoscut" ceea ce voia Malenkov să audă. De altfel. SoŃul său nu a ştiut de ce era acuzată. impuse chiar de Lenin. Următorii pe listă erau oameni importanŃi ai regimului miniştrii şi membri in conducerea de partid. fostul prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri a fost arestat. Două mii de activişti de partid au fost arestaŃi. care se remarcaseră in timpul războiului . G. cu misiunea de a strange probe care să ateste trădarea celor doi. După arestare. Voznesenski a fost chemat de Stalin să-l viziteze la Blijnaia. Malenkov l-a acuzat pe KuzneŃov şi pe ceilalŃi lideri locali de partid că au organizat manifestaŃia fără să ceară aprobarea Comitetului Central şi a Consiliului de Miniştri. Abia după un an şi jumătate a inceput la Leningrad procesul lui KuzneŃov. Evghenia Garuşka. in care garniturile se schimbau. alături de ceilalŃi membri ai Biroului Politic.. InculpaŃii au recunoscut toateinvinuirile. la Leningrad soseşte G.Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul SecurităŃii de Stat. SentinŃa a fost executată in aceeaşi zi. erau destul de tineri şi. După ce l-a Ńinut -n şah. ca in cazul lui Voznesenski. Viaceslav Molotov. pentru moment. Dar in regulile de funcŃionare ale comunismului. Ambii se remarcaseră in vremea războiului. numi tresare inima . Primul căzut in dizgraŃie părea a fi ministrul de Externe. a sunat acuza. incercările de a indepărta oraşul de CC". In urma acestor acuzaŃii.Jenia mă sună. Proaspăt destituitul a luat loc la masă. Gazda se amuza. oricine putea ajunge in faŃa plutonului de execuŃie.M. economistul Voznesenski a fost acuzat de sabotaj economic. secretarul Comitetului Orăşensc. chiar dacă nu intotdeauna aceasta era o certitudine. şi al Biroului Politic din 1947.. trădarea Comitetului Central.

prin refuzul invitaŃiei gazdelor. Albania. Editorial: Ce zicea Tito. Ori naraŃiuni cu tentă eroică precum istoriile lui Tito şi Dej. Nici o aluzie la adevăratele motive ce Ńin de apucăturile lui Tito de a-l copia. plănuind o federaŃie unde să înglobeze Bulgaria. Însuşi spiritul luptei de clasă este împiedicat de “putreda teorie oportunistă a pătrunderii paşnice a elementelor capitaliste în socialism” ori menŃinerea în funcŃii de răspundere a unor agenŃi englezi. nu aleg (“ci cooptează”) conducătorii şi pun partidul sub controlul securităŃii. democraŃie a iugoslavilor care nu-şi publică hotărârile în presă. Nimeni nu-mi spune nimic şi nici nu-mi va spune. Tirul acuzaŃiilor – reluate ulterior de întregul cor al liderilor şi propagandiştilor comunişti – Ńinteşte “principii”. Propusese să i se facă lui Tito o scrisoare (suplimentară) de invitaŃie la consfătuirea Cominformului de la Bucureşti. Stalin fusese de acord să amâne cu încă o zi şedinŃa pe raŃionamentul lui Dej că. dar şi viitor partener de afacere cu Tito la PorŃile de Fier. Gheorghiu-Dej părea a fi în rolul actorului principal. Un fapt minor pentru omul de azi ca acesta ar fi cauzat mari pericole atunci pentru Dej. oarecum. A murit după trei ani de la arestare. De trei luni incerc să aflu ceva despre ea şi de fiecare dată mă lovesc de zidul tăcerii.. Contrar aparenŃelor. Tito voise să fie un “Ńar al Balcanilor”. amintind de stilul mafiei. ce povestea Dej. în nume propriu. analogia cu ereziile lui Buharin şi TroŃki sunt direcŃii de decodare a discursurilor incriminatoare şi proceselor staliniste ce vor urma în “lagărul comunist”. Evghenia Garuşka fusese deportată şi a lucrat la minele de aur.". pe Stalin nu e consemnată. scriu Stalin şi Molotov. Pentru experŃii acestor lecturi însă. ei îl laudă “în mod fariseic şi îl ridică în slava cerului”). “tovarăş şi prieten” acum. cu urme bogate în arhivele presei şi diverselor instituŃii oficiale. În 1961..deschis cu grijă uşa dormitorului . poate s-a intamplat o minune şi ea este acasă şi mie nu mi-a spus. Aflăm însă că şi el avusese o contribuŃie în scenariul Kremlinului. apropierea în timp de anumite evenimente istorice ale contemporaneităŃii.. Dej însuşi se îndoia de-a fi cunoscut motivele distribuŃiei sale în partitură. “Dar de ce i-au dat tocmai lui Dej să Ńină cuvântarea asta?” – se întreba şi-şi întreba Dej tovarăşii credincioşi în şedinŃa Biroului Politic din 7 decembrie 1961 cu retorica monarhului absolut ce ajunsese. În 1961 însă. însă critica tovarăşilor iugoslavi “nu este deschisă şi cinstită” (oficial.35 - .. LAVINIA BETEA După război.. anunŃate . Tocmai citând asemenea documente vor fi Ńesute şi istorii contrafactuale. România (şi Grecia chiar – contrar înŃelegerilor stabilite de Stalin cu aliaŃii anglo-americani). Reiese din perfida misivă că aceste (şi nu alte) abateri de la puritatea dogmei sunt cauzele discordiei. Tito s-ar “demasca” definitiv ca duşman. MotivaŃiile expuse lui Tito în scrisoarea semnată de Stalin şi Molotov la 27 martie 1948 sunt lămuritoare pentru capcanele “marxism-leninismului”. în comunicatul Secretariatului Cominformului din iulie 1948). Însuşi anunŃul “rupturii” poate fi subiect al unei altfel de istorii decât cea clasică. Şi refuzul de-a da informaŃiile solicitate consilierilor ori declaraŃiile jignitoare la adresa soldaŃilor sovietici (“cum că stau din punct de vedere moral mai prejos decât ofiŃerii armatei engleze”) sunt menŃionate. nu garantează deplina lor limpezire. În faŃa scenei deschise pe care s-a jucat la Bucureşti spectacolul excomunicării lui Tito (“în afara familiei partidelor comuniste frăŃeşti” – cum este consemnat. “evenimenŃială”. Duri sunt la adresa lipsei de. Căci. orice partid are dreptul să critice PC (b) al URSS.. Rechemarea consilierilor sovietici din Iugoslavia (trimişi la cererea Ńărilor-gazdă) este echivalentul declaraŃiei de război în practicile noului “lagăr al frăŃiei proletare”. în treacăt. dar nici nu-şi asumă raportul prezentat în 1948. Pe-atunci însă Tito avea încă imagine de “democrat” – în opoziŃie cu tiranicul Stalin – percepută acum ca rebut de portret cu “figură mişcată”. în intimitatea cercului puterii Dej nu exprimă regrete. PretenŃii teritoriale ridica la toŃi vecinii (din România voia întregul Banat cu ReşiŃa şi Timişoara).

cu toate că acesta o bea mai la vale”). într-o familie de Ńărani croaŃi din localitatea Kumrovec. LucreŃiu Pătrăşcanu a fost executat ca şef al unui grup de conspiratori (cu sediul în Castelul BulciSăvârşin) aflaŃi în legătură cu “partizanii lui Tito”.000 de “titoişti”. după spusele sale. Iosip Broz a locuit la Moscova. executând până la eliberare 2. Într-un interviu acordat televiziunii din Belgrad în 1972. Mă bucur că nu m-am înşelat”. după cea mai lungă anchetă din istoria comunismului. PCI era în ilegalitate. începând cu “procesul Rajk”. mirosindu-i. şi în Partidul Bolşevic. ci la Kiev pentru o convorbire secretă cu Stalin. devenind totodată un reprezentant “de vază” al comuniştilor iugoslavi din Comintern. Următorul pas în cariera sa politică l-a făcut tot la Moscova. Sub acuzaŃia de “titoism (“verigă a agenturii anglo-americane”) s-au făcut anchetele proceselor staliniste postbelice. a fost rănit în luptele de pe teritoriul Bucovinei. mii de maghiari au fost deportaŃi în pusta Hortobagy.. “sediul” activiştilor cominternişti.000!) închişi de Tito în cumplitele lagăre de la Goli Otok şi Grigur. Ascensiunea sa politică a început din 1927.046 de zile de detenŃie. pregătiŃi-vă pentru . însă eu am fost pentru Walter. a moarte (căci “lupul îi reproşează mielului că îi tulbură apa. om de încredere al liderului croat. Tito. Din 1935. În 1937. a protestat că n-a fost primit în CAER şi i-a mers mult mai bine. Cei dintâi – “cominterniştii” iugoslavi (circa 16. A zis “niet”. lider al Cominternului. care se împotrivise printre cei dintâi planului Marschall. a fost numit secretar al PCI. Cât adevăr în epica lor – cine să ştie?! şi povestea a curs diferit arătărilor sale. În răstimp de doi ani (1917-1918) şi-a făcut ucenicia şi în Armata Roşie. alŃii au trecut graniŃa “la tovarăşii stalinişti” şi au fost condamnaŃi ca “spioni”. Fără noroc au fost alŃii. iar următorii ani a lucrat prin fabricile din München. a devenit membru al sindicatului de la vârsta de 18 ani..36 - . Tito s-a împotrivit ulterior conducerii Kremlinului. pentru că este muncitor şi mi s-a părut ferm şi serios. Iosip Broz Tito s-a născut la 25 mai 1892. alegând primul calea “comunismului naŃional”. Semnarea pactului Ribbentropp – Molotov dintre nazişti şi sovietici nu l-a pus pe Tito în dilemă ideologică.de semnele acuzaŃiilor de “titoism”. Mannheim şi Viena. fiind luat prizonier de ruşi. Şi mai ales a trăit suficient cât să-şi laude şi săşi asculte elogiată “clarviziunea”. Considerat multă vreme “elevul” cel mai sârguincios al Moscovei. Internarea în lagărele ruseşti îi va schimba destinul tânărului Iosip Broz. Anul următor a fost condamnat la cinci ani de închisoare. Lucrător metalurgist. Începutul primului război mondial l-a găsit în armata austro-ungară în care a căpătat gradul de caporal. Dimitrov dezvăluia din culisele numirii tovarăşului Tito: “Când s-a impus să discutăm pe cine să punem secretar al partidului iugoslav erau şovăieli. Manuilski. Şi într-un final. filială a Cominternului. Mareşalul Iosip Broz Tito FLORIN MIHAI Liderul iugoslav Iosip Broz Tito a fost unul dintre puŃinii comunişti care l-au contrazis în vremea vieŃii sale pe Iosif Stalin. a profitat din plin mai apoi de el. În duminica de Rusalii a anului 1951. la propunerea bulgarului Gheorghi Dimitrov. atunci când devine secretarul general al organizaŃiei din Zagreb a Partidului Comunist Iugoslav (PCI). Partidul Comunist Iugoslavia s-a sustras hegemoniei sovietice. La acea dată. de pe graniŃa noastră cu Iugoslavia au fost “dislocaŃi în Bărăgan” circa 50. A fost “botezat” de superiorii de partid cu numele conspirativ Friedrich Walter. În aceeaşi zi. Trimis pe frontul estic. iar sarcina de reorganizare a partidului se anunŃa dificilă. într-o discuŃie amicală cu Milovan Djilas. povesteşte cum înaintea întâlnirii Cominformului de la Bucureşti fusese invitat nu în România. RAZBOIUL PARTIZANILOR. l-a “lămurit” în urma unei vizite-fulger a croatului la Moscova: “Vorbesc despre ameninŃarea ce vă paşte poporul – îşi aducea aminte Tito în memoriile sale publicate în 1977 –. În 1943. la Hotelul Lux. Pericole de moarte îl pândeau şi pe Tito.

Trebuie să luptaŃi. iar Tito era un lider respectat de toate popoarele Iugoslaviei. Lola Ribar şi Vukmanovici. Devenit erou al luptei împotriva nazismului. “Armata Partizanilor” lui Tito nu era singura de acest fel. La sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Liderul sovietic a decis în 1948 excluderea PCI din Cominform. În plan politic. Deşi buna dispoziŃie nu a lipsit de la dineul oficial al întâlnirii. Dornic de a-şi consolida puterea. primind în acelaşi timp şi funcŃia de preşedinte al Comitetului NaŃional de Eliberare a Iugoslaviei. 96% dintre iugoslavi au votat cu Frontul Popular. Din 1946. Curând s-a inaugurat şi primul plan cincinal. Tito deŃinea portofoliul de prim-ministru şi era simultan comandantul suprem al forŃelor armate. a relatat în memoriile sale încordarea care domnea între cei doi şefi de stat: . generalul regalist Draza Mihailovici avea propriile trupe – “cetnicii”. Tot de la sovietici a fost importată şi ConstituŃia.000 de cetnici şi ustaşi (extremişti de dreapta croaŃi). colaborator apropiat în acea vreme al lui Tito. fără să vă preocupaŃi ce face Uniunea Sovietică”. de multe ori soldaŃii lui Mihailovici considerându-i adevăraŃii duşmani pe partizanii lui Tito. Biroul Politic al PCI a decis formarea primelor comandouri de partizani pentru eliberarea naŃională. PoliŃia secretă iugoslavă (OZNA) avea drept model temutul NKVD din Uniunea Sovietică. după cum a confirmat scrutinul electoral de la 11 noiembrie 1945. MODEL SOVIETIC Comuniştii iugoslavi s-au bucurat de un context favorabil imediat după 1945. deşi Iugoslavia număra doar 400. În anul 1943. Numărând la sfârşitul războiului peste 140. MAREŞALUL. Tito a fost decorat la Moscova de Prezidiul Sovietului Suprem al URSS cu Ordinul “Suvorov”. primit şi de Regele Mihai I (1945). Apropierea dintre el şi Gheorghi Dimitrov pentru realizarea unei federaŃii iugoslavo-bulgare l-a înfuriat pe Stalin. iar ca membri ai “cartierului său general” pe Kardelj.000 de muncitori! Excluderea comuniştilor iugoslavi din Cominform FLORIN MIHAI Tito a căutat să se elibereze de influenŃa Moscovei şi a dus o politică externă ce lovea în interesele hegemonice ale Uniunii Sovietice. iar la 31 ianuarie 1946. PCI avea o puternică influenŃă în armată şi în poliŃie. Conform acestuia. noua ConstituŃie – după model sovietic – proclama Iugoslavia Ńară socialistă. iar Milovan Djilas şi alŃi lideri iugoslavi l-au însoŃit. Tito a urmărit o politică externă de cuceriri în zona Balcanilor şi în statele vecine. tinerii muncitori voluntari căutând cu frenezie să depăşească normele de lucru. Tito a fost onorat cu titulatura de mareşal. Tito s-a deplasat personal la Moscova. Djilas. mulŃi suferind din cauza tuberculozei şi a maladiilor nervoase. Rezultatele s-au întors împotriva lor. PRIETENIE DE SALON. În luna iunie 1941. Între cele două formaŃiuni de luptă a existat o continuă rivalitate. Noua armată îl avea drept comandant suprem pe Tito. monarhia era abolită.000 de membri.37 - . PCI devenise o forŃă politică în Iugoslavia. Regimul încuraja stahanovismul. fiind proclamată Republica Federală a Popoa-relor din Iugoslavia. Invazia nazistă din aprilie 1941 l-a propulsat în scurt timp în rolul de erou al mişcării de rezistenŃă. Izbucnirea celui de-al doilea război mondial a dat o nouă dimensiune activităŃii politice a lui Tito. copiată aproape în întregime după versiunea sovietică din 1936.posibilitatea ca fasciştii să vă atace. clasa I (1944) şi cu Ordinul “Pobeda”. RelaŃia diplomatică dintre statele Iugoslavia şi Uniunea Sovietică a fost oficializată prin semnarea unui acord de prietenie (11 aprilie 1945). Rankovic. condus de comunişti. mişcarea comunistă iugoslavă se afla într-o poziŃie privilegiată faŃă de “surorile” ei balcanice. După două săptămâni. Represaliile împotriva adversarilor regimului comunist au lichidat 30. atmosfera nu era cea mai cordială. PCI se mândrea cu numeroşi membri.

“Am fost acuzaŃi că nu există în cadrul nostru nici critică. apoi s-au ridicat toasturi numeroase şi lipsite de sens”. Praga. a intrat şi ea în “competiŃie”. “Îngăduitor”. Stalin şi-a acordat astfel răgazul pentru înlăturarea PCI din Cominform. I-a învinuit printre altele de semnarea unui acord fără informarea prealabilă a Uniunii Sovietice. Titlul a fost inventat de Stalin. În contextul începutului războiului rece s-a remarcat o apropiere între Stalin şi Tito. însă fiecare se abŃinea din considerente proprii. au fost şi ei înlăturaŃi. iar comuniştii francezi şi cei italieni erau criticaŃi că nu îi imitaseră pe iugoslavi în privinŃa preluării puterii. Molotov. Mai rămânea de stabilit sediul central al organizaŃiei. DeclaraŃiile lui Dimitrov stârniseră furia Moscovei. însă în acelaşi timp făcea în treacăt observaŃii critice la adresa situaŃiei din Iugoslavia”. Steaua mareşalului era în ascensiune. a declanşat atacul împotriva politicienilor balcanici. În unanimitate. iar Generalissimul a decis – Belgradul! Decizia lui Stalin demonstra prestigiul de care se bucura Tito. Andrei Jdanov (“sufletul” Cominternului) şi Gheorghi Malenkov au cerut opinia lui Stalin. să citească oricare dintre discursurile sau articolele noastre şi vor vedea imediat că au mers mult . Iugoslavia a combătut cu fermitate ideea unui ajutor din partea capitaliştilor. Şi România urma să intre acolo fără a fi întrebată! Ba mai mult. Iugoslavii au refuzat invitaŃia de a participa la propria “mazilire”. URSS (Andrei Jdanov.38 - . iugoslavii au numit. Tito iniŃiase cu prietenul său Gheorghi Dimitrov convorbiri despre o uniune statală între cele două Ńări vecine. Cehoslovacia (Rudolf Slansky) şi Italia (Palmiro Togliatti). Acceptul dat de Moscova în chestiunea federaŃiei era doar un tertip. În vara anului 1946. Vicleanul Stalin l-a temperat în timpul şedinŃei pe impulsivul său ministru. Biroul Informativ reunit la Bucureşti în iunie 1948 nu a îndeplinit decât o formalitate. CONDAMNAłI ÎN ABSENłĂ. Pentru această “onoare” concurau mai multe state est-europene. Gorshich şi Ziherl. cominformiştii au acuzat regimul de la Belgrad de “abandonare a marxism-leninismului” şi politică ostilă faŃă de URSS. dar ideea înfiinŃării instituŃiei se pare că i-a aparŃinut croatului. liderul Iugoslaviei s-a deplasat din nou la Moscova. În vara lui 1946. “sugerând posibilitatea” creării mult visatei federaŃii. Kolarov şi Kostov. În luna februarie 1948. bulgarul numea şi Grecia în proiectata federaŃie. Iugoslavia şi Bulgaria. Alături de Uniunea Sovietică. la rândul lor. ca şi când amândoi ar fi avut ceva să-şi reproşeze. Tito şi Dimitrov au decis crearea unui “organ al partidelor comuniste”. LăsaŃi pe aceşti critici. # DISCULPARE. nici autocritică. De asemenea. Este vorba despre ignorarea afacerilor statului aici. într-un discurs din 17 ianuarie 1948. Picătura care a umplut paharul tensionatelor relaŃii sovieto-iugoslave a fost proiectul unei federaŃii balcanice. Au participat la şedinŃă liderii partidelor comuniste din Bulgaria (Traico Kostov). rezoluŃia conchidea în mod sentenŃios: “O asemenea orientare naŃionalistă poate să ducă numai la degenerarea Iugoslaviei într-o obişnuită republică burgheză. pe Kardelj şi pe Djilas. Stalin se ferea să-l ofenseze cu ceva pe Tito personal. Capitala Cehoslovaciei. La acuzele aduse. elita politică iugoslavă pleda pentru o mai mare influenŃă în Albania. la pierderea independenŃei Iugoslaviei şi la transformarea ei într-o colonie a Ńărilor imperialiste”.“În raporturile dintre Stalin şi Tito se simŃea ceva aparte. Stalin admitea adăugarea Albaniei în uniune. redactorii iugoslavi ai oficiosului Cominformului “Pentru pace trainică şi prietenie”. Din partea Bulgariei au venit Dimitrov. În 1947. Stalin i-a convocat de urgenŃă la Kremlin pe liderii iugoslavi şi bulgari. Ungaria (Matías Rákosi). povesteşte acelaşi Djilas. stalinismul drept o deviere de la marxism şi au acuzat birocratizarea excesivă din URSS. atenŃionând însă asupra necesităŃii păstrării independenŃei României. AMENINłAREA. semnatarii rezoluŃiei. Un alt punct de vedere comun l-a reprezentat înfiinŃarea Cominformului. preferând să trimită doi secretari ai partidului. Gheorghi Malenkov). Stinghereala a fost înlăturată de copiosul festin pregătit de bucătarii sovietici şi de toasturile şefilor lor: “S-a mâncat zdravăn şi s-a băut şi mai zdravăn. iar Stalin începu să îşi facă griji. nemărturisit. americanii au propus tuturor statelor europene un ajutor economic prin planul Marshall. Tito a refuzat să se prezinte la “judecată”. În final. Stalin prezenta PCI drept modelul demn de urmat de către celelalte partide. ministrul de Externe sovietic. PCI. Vasile Luca şi Ana Pauker). FranŃa (Jacques Duclos). Stalin. România (Gheorghe Gheorghiu-Dej. UN PARTID MODEL.

. s-a menŃinut Tito pe poziŃie. Generalul sovietic Korneev. Spre sfârşitul războiului au apărut şi alte divergenŃe. Replica scriitorilor iugoslavi a venit imediat. căutând să evite discuŃia despre aceste probleme sensibile". secretar al Partidului Comunist Iugoslav. Tito a trebuit să renunŃe. Erau singurii comunişti care gândeau astfel în acele vremuri. Comuniştii iugoslavi se arătau în 1948 tot mai nemulŃumiŃi de hegemonia sovieticilor.. alegorie a Iugoslaviei izolate printre Ńările de “democraŃie populară”: “Suntem singuri. . Liderii iugoslavi au protestat împotriva jafurilor comise de “eliberatori”. Gladkov şi Tihonov le reproşau scriitorilor iugoslavi “laşitatea” din timpul celui de-al doilea război mondial şi îi criticau pe Tito şi pe colaboratorii săi. nemulŃumirile s-au înmulŃit. Djilas a descris astfel comportamentul Anei Pauker: "Tăcea atentă sau se declara fără entuziasm de acord cu câte ceva. În drum spre Moscova a făcut o escală la Bucureşti pentru a afla şi părerile liderilor români. în zadar/ Vântul. Aşa să fie. Romancierii sovietici Fadeev. ABłINEREA ANEI PAUKER. tocmai pentru că am realizat importanŃa criticii şi a autocriticii pentru un partid revoluŃionar” Iosip Broz Tito Prolog la. colaborare şi asistenŃă mutuală. POLEMICĂ Urmând exemplul liderilor politici. Gheorghe Gheorghiu-Dej a prezentat raportul intitulat "Partidul Comunist din Iugoslavia. Ei combăteau teza conform căreia Uniunea Sovietică trebuia să fie modelul absolut. 67 de scriitori. Stalin nu a schiŃat nici o replică. schisma politică Primele neînŃelegeri dintre comuniştii iugoslavi şi cei sovietici au apărut încă din timpul războiului. am fost mereu/Ca un stejar care stă singur într-o poiană/Am crescut şi am înflorit. Tito a contactat comandamentul german. a raportat totul la Moscova. scriitorii iugoslavi şi ruşi s-au angajat în polemici nesfârşite şi acuze reciproce. a fost chemat la Kremlin pentru obişnuitele întrevederi cu Stalin. Românii nu le împărtăşeau "erezia". De la Bucureşti au fost lansate acuze dure la adresa regimului titoist.. La protestele vehemente ale liderilor occidentali Winston Churchill şi Harry Truman.. Stalin însuşi a recomandat iugoslavilor mai mult respect faŃă de “bravii soldaŃi ruşi”. Milovan Djilas. insistând pe ideea unor "construcŃii socialiste" specifice fiecărei Ńări. În ianuarie 1948. Dezamăgit de atitudinea “tovarăşilor” de ideologie. printre care şi Ivo Andric – laureat Nobel. în mâinile unor asasini şi spioni". Gheorghiu-Dej şi ceilalŃi lideri comunişti şi-au schimbat atitudinea faŃă de Mareşalul Tito. Poetul Vladimir Nazor a versificat schisma politică în poezia intitulată “Stejarul singuratic”. în impas FLORIN MIHAI În decembrie 1947. ReacŃia ruşilor a fost virulentă – nici o comunicare cu inamicul! “Noi suntem în primul rând datori să ne îngrijim de armata noastră şi de poporul nostru”. La numai 6 luni după acest eveniment. se “tânguia” acesta în 1949. O dată cu intrarea trupelor Armatei Roşii pe teritoriul iugoslav în octombrie 1944.prea departe cu acuzaŃiile. au semnat o scrisoare de ataşament faŃă de liderul lor.39 - . greu încercaŃi de război. În noiembrie 1949. În timpul dineului de la Ambasada Iugoslaviei. Noi am reuşit să creăm un partid puternic. Stalin a decis ca liderul român Gheorghe Gheorghiu-Dej să prezinte raportul prin care era condamnată politica lui Tito. Ocuparea oraşului italian Trieste nu a fost susŃinută diplomatic de ruşi. grindina şi tunetul ne lovesc cu putere”. Prietenia româno-iugoslavă. România şi Iugoslavia semnau un tratat de prietenie. iar sârbii din Banatul românesc au fost persecutaŃi. STRĂNŞI CU UŞA. Ana Pauker şi Emil Bodnăraş au refuzat să comenteze nemulŃumirile regimului de la Belgrad şi acuzele aduse lui Stalin. indignat de gestul “nerecunoscător” al fraŃilor slavi. Preocupat de atrocităŃile comise de nazişti împotriva prizonierilor iugoslavi.

Orice turist român aflat în vizită în Iugoslavia era privit cu suspiciune. relata Virgil Trofin la un an după experienŃa sa iugoslavă. Gruzinul i-ar fi promis lui Dej întreaga documentaŃie. indiferent de vârstă. oi. recolta de pe câmp) a rămas de izbelişte. Dej a Ńinut cuvântarea împotriva lui Tito. În miez de noapte au fost treziŃi de câte o patrulă militară.. ura mareşalul iugoslav. Tito vizita Bucureştiul. ginerele Anei Pauker. dar l-a sfătuit să redacteze mai întâi raportul. având în frunte un subofiŃer sau ofiŃer de grăniceri. Drept pedeapsă au fost mutaŃi în zona Bărăganului. Paul Niculescu-Mizil era convins că un eventual refuz al lui Dej de a citi raportul l-ar fi "condamnat" politic. De ce am procedat aşa? N-am avut încotro!". În paginile ziarului "Scînteia" erau publicate articole care denunŃau greşelile iugoslavilor.Paul Sfetcu. se afla la Belgrad în august 1948. poliŃia politică titoistă l-a supravegheat îndeaproape. un căŃel. poet român din Iu-goslavia. îmbrăcăminte. După declaraŃiile sale. «Luptăm pentru Tito». Virgil Trofin. Se pare că Dej ar fi cerut lui Stalin dovezi despre acuzaŃiile care i-au fost aduse lui Tito. fără documente care să ateste vinovăŃia lui Tito şi injusteŃea politicii PCI – se confesa Dej lui Paul Sfetcu. director de cabinet la Ministerul Afacerilor Externe. Ion Bălan. l-a publicat în revista "Pentru pace trainică şi pentru prietenie". fost colonel de Securitate. ceva unelte şi mâncare dacă mai încăpeau. în frunte cu marea Uniune Sovietică. i-a dedicat poemul "Cântec pentru Tito". "Conducătorul de popoare în zile grele şi-n zile de soare" era elogiat pentru modul în care trata minoritatea românească din Iugoslavia. care nu uitaseră să-l omagieze pe Stalin: "Trăiască această mare comunitate pacifică în Răsărit.. VICTIME. a "demascat cultul personalităŃii lui Tito" printre tinerii muncitori: "Munca educativă era înlocuită cu un cult oarecum mistic pentru tovarăşul Tito". Oficiosul Scînteia a dedicat pagini întregi evenimentului. Cu prilejul vizitei. MulŃi dintre ei au fost acuzaŃi de spionaj în favoarea serviciilor secrete iugoslave şi de simpatii titoiste. l-a trimis la Moscova. miliŃie sau securitate care le-au pus în vedere ca în trei-patru ore să se prezinte la gară.40 - . diplomatul temându-se să nu fie victima vreunei provocări. erau cele mai dese lozinci lansate pe şantier". aflaŃi la graniŃa cu Iugoslavia. Restul lucrurilor (casă. iar apoi să adauge completările. Odată întocmit raportul. Potrivit aceluiaşi autor. Aveau voie să-şi ia o căruŃă cu doi cai sau boi în care să pună un purcel. Despre Partidul Comunist şi poporul iugoslav nu se auzea decât foarte rar. În decembrie 1947. Imediat după comunicarea deciziei Biroului Informativ. Atacurile românilor la adresa regimului au crescut tensiunile dintre cele două Ńări. vaci. COLATERALE. condusă de genialul generalissim Stalin!". şeful de cabinet al lui Dej. turmă de oi. "Au fost dislocate familii cărora nici prin cap nu le trecea să simpatizeze cu Tito. plus copiii. A fost jale mare. Paul Niculescu-Mizil a oferit câteva explicaŃii despre atitudinea lui Dej faŃă de Tito în 1949 în volumul de amintiri "O istorie trăită". a rămas fidel lui Stalin. un fost comandant al brigăzii Ştefan PlevăŃ pe şantierele iugoslave în vara anului 1947. pe «încredere». Propaganda antititoistă s-a pus repede în mişcare. Confruntat cu spectrul unei intervenŃii sovietice la Bucureşti. PROPAGANDA ANTITITOISTĂ. Despre clasa muncitoare niciodată. au avut de suferit în urma acestor disensiuni. «Tito ne-a cerut să facem linia» etc. capre. atacurile împotriva lui Tito s-au înmulŃit. ParticipanŃii la mitingul din PiaŃa Victoriei din 19 decembrie 1947 au ascultat discursurile lui Tito şi Dej. Totodată credea că atacul împotriva lui Tito era "cea mai mare eroare comisă de conducerea română. de Gheorghiu-Dej". Orice activitate era legată de numele tovarăşului Tito: «Muncim pentru Tito». El era de părere că prezenŃa Armatei Roşii în România şi procesele care aveau loc în acea perioadă în Ńările comuniste est-europene l-au intimidat pe Dej. a relatat în memoriile sale detaliile "afacerii". Gheorghe Brătescu. când pregătirile pentru îndepărtarea regelui Mihai I erau în toi. Iugoslavii din Banatul românesc." TRATAT DE PRIETENIE RelaŃiile diplomatice dintre România şi Iugoslavia erau foarte bune înainte de 1948. Dej ar fi propus ca şi Tito să fie prezent la consfătuirea Biroului Informativ. dar documentaŃia "incriminatoare" tot nu i-a parvenit: "Am întocmit şi prezentat un raport pe bază de idei dictate. pierzând agoniseala de-o viaŃă. În anul 1997. relatează Vasile Crăciunoiu. . puişori.

HITLER AL IUGOSLAVIEI Propaganda antititoistă a făcut recurs şi la Adolf Hitler. Asemenea atacuri trebuia să-l defăimeze pe Tito, asociindu-l personalităŃii istorice celei mai detestate după al doilea război mondial. În România s-a remarcat la acest capitol Iosif Chişinevschi, pe numele adevărat Iosif Roitman, membru al Comitetului Central al PMR şi al Biroului Politic şi responsabil al SecŃiei de Politică Externă. În articolul "Goebbels-ii iugoslavi în slujba aŃâŃătorilor la război", publicat în ziarul Scînteia, Chişinevschi descria astfel prezentarea lui Tito, făcută în revista americană "Life": "Asemenea lui Hitler la Berchtesgaden, Tito ba priveşte încruntat marginea unui zid, ba stă lângă un biliard, ba pe yachtul său, ba se află la pescuit sau stă călare, gata să plece la vânătoare cu escorta după el."

"Clica fascistă a lui Tito" FLORIN MIHAI După 1948, împotriva lui Tito s-a dus o dură campanie de propagandă. Fiecare dintre statele aliate sovieticilor trebuia să "înfiereze" greşelile lui. Cei mai "harnici" s-au dovedit românii, bulgarii şi albanezii. În rapoarte ori articole de presă, comuniştii est-europeni îl acuzau pe Tito de capitalism, spionaj, fascism şi naŃionalism. La sugestia Moscovei, liderii partidelor comuniste, rebotezate muncitoreşti, şi-au schimbat atitudinea faŃă de Mareşalul Tito. Din eroul antinazist, slăvit de popoarele democraŃiilor populare, Tito s-a transformat în "spionul Occidentului" şi în "fascist trădător". De la Varşovia până în Tirana, elita politică iugoslavă era demonizată, iar ataşamentul faŃă de Kremlin era proclamat cu tărie. LEPĂDAREA LUI DIMITROV. Proiectata federaŃie dintre Iugoslavia şi Bulgaria dăduse mari bătăi de cap lui Stalin. IntervenŃia brutală în relaŃiile diplomatice ale celor două state l-a speriat pe Gheorghi Dimitrov, fostul conducător al Cominternului şi liderul Partidului Comunist Bulgar (PCB). Pentru a-i demonstra Moscovei credinŃa, Dimitrov a declanşat atacul propagandistic asupra fostului său prieten Tito. După moartea lui Dimitrov (iulie 1949), sarcina de acuzator a revenit lui Raico Damianov, membru de frunte al Biroului Politic al PCB. Acesta a imaginat o "monstruoasă" alianŃă între Iugoslavia şi Turcia capitalistă, îndreptată împotriva... Bulgariei. A inclus chiar şi Grecia în alianŃa antibulgărească! O altă învinuire ce se aducea "clicii lui Tito" era prezenŃa nestingherită a "agenŃilor imperialişti" americani pe teritoriul Iugoslaviei, deghizaŃi în "specialişti şi business-meni". CONFLICT. DorinŃa lui Tito de a spori influenŃa Iugoslaviei pe seama vecinei Albania i-a deranjat pe liderii comunişti albanezi. Ruptura dintre Stalin şi Tito le-a dat şansa unor răfuieli. AutorităŃile de la Tirana erau convinse de ura lui Tito pentru Ńara lor. Împotriva ministrului iugoslav de Interne, Rankovici, au formulat acuzaŃii foarte grave. Lili Berişova, secretară a Comitetului Central al Partidului Muncii din Albania, îl cataloga pe acesta drept "călău". Rankovici ar fi decis comiterea unor acte de sabotaj pe teritoriul Albaniei şi acŃiuni de spionaj. Mai mult, susŃinea Lili Berişova: iugoslavii ar fi comis "zeci de crime, incendieri, deteriorări ale liniilor telefonice, ale şoselelor şi ale căilor ferate, distrugeri de vite". "IUDA TITO". În România, primele reacŃii la adresa excluderii Partidului Comunist Iugoslav din rândul Cominformului au apărut în presă. Leonte Răutu, ideologul partidului, a publicat la 1 iulie 1948 un articol pe tema rezoluŃiei semnate la Bucureşti. Tonul părea blând, se mai spera într-o întoarcere a iugoslavilor "pe calea cea bună". Deşi nu contesta rolul lui Tito în lupta împotriva nazismului, Răutu îl acuza de a fi uitat că "factorul hotărâtor al victoriei finale a fost Armata Sovietică". Ana Pauker reproşa însă "tovarăşilor" iugoslavi refuzul autocriticii, greşeală de

- 41 -

neiertat pentru adevăraŃii comunişti. Abordând probleme doctrinare, îi recomanda lui Tito studierea "cursului scurt al istoriei staliniste a Partidului Comunist al URSS". Treptat, comuniştii români şi-au înăsprit tonul. Noile "descoperiri" legate de afaceri de spionaj iugoslav în favoarea Occidentului trebuiau valorificate propagandistic. În luna noiembrie 1949, Gheorghe Gheorghiu-Dej a citit raportul despre situaŃia internă a Iugoslaviei în plenul şedinŃei Cominformului. Regimul titoist era descris în cele mai sumbre culori. Teroarea, cenzura, înfometarea populaŃiei erau "la ordinea zilei". Politica Iugoslaviei era definită ca "naŃional-şovinistă rasială de tip fascist". AcuzaŃia supremă ce s-a adus lui Tito a fost legătura cu serviciile secrete "imperialiste". Aurel Duma, viitor diplomat de rang înalt, a publicat în 1951 un "studiu" pe această temă. De la început, afirmă el, Tito s-ar fi aflat în plata americanilor, plănuind cu aceştia acapararea conducerii Partidului Comunist Iugoslav. "Banda titoistă" nu a reacŃionat imediat după 1945 împotriva Uniunii Sovietice, ci a acceptat, sub presiunea "maselor populare", transformarea democratică a Ńării. În 1948, adevăratul lor plan a ieşit totuşi la iveală. Pretinsa "cale independentă" ar fi fost o mască a urii faŃă de democraŃie. "COMPLOTUL " MAREŞALULUI Partidele comuniste au fost zguduite în anii 1949-1950 de numeroase procese politice. AcuzaŃia de colaborare cu regimul lui Tito a fost o armă împotriva unor cunoscuŃi lideri comunişti. În Ungaria, Laszlo Rajk a fost "demascat" ca spionul lui Tito. Capete de acuzare asemănătoare au formulat procurorii şi împotriva lui Dzodze (Albania), Şvermova şi Şling (Cehoslovacia), Pătrăşcanu (România). Bulgarul Traicio Kostov, remarcat iniŃial de sovietici pentru atitudinea sa antititoistă, a fost acuzat şi executat în 1949 pentru spionaj, deşi şi-a susŃinut până în ultima clipă nevinovăŃia. Şi comuniştii români au pornit în căutarea "spionilor lui Tito". Pentru a avea succes, Gheorghiu-Dej a cerut Moscovei specialişti pentru a "ajuta la descoperirea şi nimicirea agenŃilor serviciilor de informaŃii imperialiste".

Editorial: „Naşul“ Pantiuşa LAVINIA BETEA Primul director general al SecurităŃii a fost ucraineanul Pantelei Bodnarenko, "românizat" cu numele de Gheorghe Pintilie şi înălŃat cu prilejul numirii la gradul de general-locotenent. Prin interpretările sale contradictorii, biografia acestui personaj e un bun caz pentru semantica istoriei partidului comunist în imaginarul colectiv al românilor. În decursul a trei decenii, Bodnarenko a parcurs ciclul de spion, puşcăriaş, "erou al luptei contra exploatării burgheze", "conducător neînfricat în încleştarea cu duşmanul de clasă" şi "exclus din partid", plasându-se prin rolurile sale politice în extremele unor categorii de excepŃie – "victime", "eroi" ori "călăi" – în chiar aceeaşi comunitate. Din biografia reprodusă după fişele de cadre ce i-au fost făcute în România reiese că, în pofida excesului de neprevăzut, a trăit adânci bătrâneŃi. Vecinii din zona selectă a Capitalei îl întâlneau adesea, în plimbare, cu soŃia la braŃ. Un cuplu vârstnic, salutat respectuos şi cu devoŃiunea recomandată în epocă foştilor ilegalişti a căror "luptă" ascundea mistere de nepătruns. S-a născut la Tiraspol (1902) şi, după cum va fi declarat el, a lucrat lungă vreme – între 1915 şi 1928 – lăcătuş la Odessa. Un copil ucenic, probabil aruncat de sărăcia familiei în mizeria vreunui atelier din vremea primei mari conflagraŃii mondiale, când bărbaŃii erau pe front. În războiul civil ştim c-a ajuns doar din poveştile celor care-l cunoscuseră îndeaproape; nimeni dintre ei nu-l auzise însă spunând cum intrase în NKVD. Frânturi din naraŃiunile sale eroice i-au cutremurat pe ascultători (astupase o dată intrarea unui bordei din stepă unde se-adunaseră câŃiva preoŃi şi "culaci" într-o şedinŃă "reacŃionară" lăsându-i pe-aceia să moară asfixiaŃi). Dar în vâltorile revoluŃiei bolşevice aceasta era o faptă de erou, ca şi misiunile pentru care va fi fost trimis în Ńara

- 42 -

vecină şi ostilă sovietelor, România, unde-a acŃionat din 1928 până în 1937, când e prins şi condamnat. În autobiografiile după care i s-au făcut actele (căci dosarul său de cadre de la Moscova n-a fost făcut cunoscut în Ńara de adopŃie, iar documentele procesului au fost, desigur, distruse când se afla şi el la putere), declarase că trecuse Nistrul cu misiunea de a asigura "protecŃia" contra-informativă a comuniştilor, depistându-i pe informatorii SiguranŃei. O misiune imposibilă şi de ridicol desăvârşit dac-ar fi să-Ńi închipui un străin care-a vorbit până la moarte stricat limba română, bezmeticind să descopere spioni într-o organizaŃie ilegală, taxată de autorităŃile locului ca organizaŃie de spionaj în favoarea URSS. Şi la Doftana, Văcăreşti şi Caransebeş îndeplineşte "misiuni speciale" în organizaŃia partidului din închisoare. La Caransebeş răspundea de "legătura cu exteriorul": prelua şi gestiona pachetele trimise prin Ajutorul Roşu deŃinuŃilor comunişti şi participa la contra-anchetele făcute de "comisia de control" din închisoare care, după model sovietic, îl cerceta pe fiecare nou-venit: cum "căzuse", pe cine şi ce "dăduse" SiguranŃei. Membrii "organizaŃiei" de la Caransebeş vor deveni peste puŃini ani majoritate între "cei mai iubiŃi fii ai poporului" de la conducerea Ńării. La Caransebeş află despre "trădarea lui Foriş" şi tot aici îşi va fi cunoscut, probabil, viitoarea nevastă, pe Ana Toma. Măritată cu Sorin Toma, pe-atunci imigrant în Uniunea Sovietică, încălcând "disciplina de partid", aceasta procurase deŃinuŃilor de aici un aparat de radio şi Ńinea legătura cu ei fără ştiinŃa lui Foriş. Ajuns la Bucureşti, câteva zile după "revoluŃia de eliberare" din 23 august 1944, se instalează în fostul sediu al Gestapo-ului din Aleea Alexandru, botezat Comandamentul Gărzilor Patriotice. Bodnarenko răspundea de magazie. Locul va fi teatrul unor crime: în secret, trei foşti ilegalişti au fost ucişi şi îngropaŃi ntr-o groapă comună, în acelaşi fel şi sub aceeaşi acuzaŃie de agenŃi ai SiguranŃei în partid – Petru Melinte, Ioan Pârgaru şi Ştefan Foriş, ultimii doi, foşti secretari ai PCdR. Deşi crimele aveau aceiaşi făptaşi – decizia fiind a întregului Secretariat al partidului alcătuit din Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca şi Teohari Georgescu, iar executanŃii aceiaşi: Pantelimon Bodnarenko şi şoferul său, Dumitru Neciu, doar uciderea ui Foriş a fost cercetată în ancheta din 1968. Pentru aceasta, "eroul" Gheorghe Pintilie a fost criticat de tovarăşii săi şi exclus din partid. Deja pensionar, făcând figură de tată de familie model, companion preŃuit de un anturaj ales (unde după moartea lui Dej se distingea Leonte Răutu), Bodnarenko a fost profund afectat de "trădarea" fostului camarad, Ceauşescu. Nu putea fi însă învinuit că făcuse ceva "de capul lui". După propriile sale declaraŃii, nici măcar şef al SecurităŃii nu vrusese să fie: mulŃi kilometri îl plimbase Dej în "munca de lămurire". Până la capăt "soldat credincios al partidului", s-a declarat gata să semneze orice declaraŃie i s-ar fi cerut. În 1971, Ceauşescu l-a decorat pe "naşul" SecurităŃii – "lancea şi pavăza" puterii partidului.

Teroarea, un rău indispensabil în comunism PAULA MIHAILOV CHICIUC Modelul leninist al CEKA s-a dovedit atât de eficient în Rusia revoluŃionară, încât a fost imitat cu succes şi în noile "democraŃii populare" de după 1945. Trimişii Kremlinului la Bucureşti au dat "o mână de ajutor" "fraŃilor" români în organizarea SecurităŃii după modelul NKVD – poliŃia politică sovietică. O dată ajunşi la putere, comuniştii români au pornit la consolidarea ei, respectând "reŃeta" "vândută" – ce-i drept cu sprijinul Armatei Roşii – de către "fraŃii sovietici". Din ecuaŃie mai lipsea instrumentul terorii, absolut vital în instaurarea şi menŃinerea puterii totalitare, încă de la CEKA lui Feix Dzerjinski încoace. MODELUL. Primul lider sovietic, Lenin, era convins, şi istoria i-a validat, din nefericire, teoria,

- 43 -

că dictatura proletariatului putea fi definitiv instaurată prin declanşarea "terorii roşii". Comisia extraordinară pe întreaga Rusie pentru combaterea sabotajului şi contrarevoluŃiei – pe scurt CEKA – înfiinŃată în 1918 pentru "succesul cauzei revoluŃionare", a răspândit teroarea bolşevică în Rusia, iar după război, şi în Ńările învecinate, printre care şi România. De-a lungul timpului, poliŃia politică sovietică a schimbat mai multe denumiri (GPU, înglobat ulterior în NKVD, NKGB, KGB), dar nu şi scopul: represiunea. "Părintele" CEKA, Felix Dzerjinski, a definit astfel "creaŃia" sa şi a lui Lenin: "Teroarea era singura cale prin care comuniştii îşi puteau înspăimânta adversarii". Liderii "democraŃiilor populare" din lagărul socialist, apărut după 1945, au aplicat metodele lui "Felix cel de Fier" (cum era supranumit în biografia comunistă Dzerjinski), înfiinŃând poliŃii politice la fel de "eficiente". PREGĂTIRILE. În România lui 1948, comuniştii câştigaseră puterea. Însă pentru a deveni stăpâni absoluŃi trebuiau să elimine "duşmanii de clasă", din orice categorie socială ar fi făcut ei parte, şi să aducă populaŃia sub controlul absolut al partidului. Imediat după instalarea Guvernului dr. Petru Groza (martie 1945), proaspătul general Emil Bodnăraş (agent sovietic) primeşte în sarcină conducerea vechiului Serviciu Special de InformaŃii (SSI), al cărui obiectiv declarat consta în "strângerea de informaŃii de ordin general în interesul suprem al statului". Din postul său, Bodnăraş a pregătit structurile şi a selectat personalul de rang înalt al viitoarei SecurităŃi. Documentele de arhivă de curând deschise demonstrează rolul demonstrativ al lui Bodnăraş, "grosul" informaŃiilor trecând prin mâna lui Serghei Nikonov, alt agent sovietic de rang înalt, condamnat înainte de război pe teritoriul românesc, devenit ulterior generalul de securitate Sergiu Nicolau. O altă instituŃie de interes pentru comunişti a fost DirecŃiunea PoliŃiei de SiguranŃă. Dintre foştii agenŃi ai SiguranŃei au fost recrutaŃi, într-o primă etapă, viitorii "lucrători de Securitate". DEłINĂTORII DE SECRETE. Ceea ce se petrecea pe scena politică sau în culisele serviciilor de informaŃii era sub controlul sovieticilor. Arhivele dezvăluie, de pildă, că atât Bodnăraş, cât şi Bodnarenko (alias Pintilie) primeau sarcini direct de la Moscova, prin intermediul lui Dmitri G. Fedîcikin, primul consilier sovietic în România (1944-1947) şi reprezentant al DirecŃiei de InformaŃii Externe a NKGB. În Ńară, domeniul informaŃiilor şi contrainformaŃiilor se afla sub comanda unei echipe de consilieri de la Ministerul Sovietic al SecurităŃii Statului (MGB), conduse de Aleksandr Saharovski. Acesta a fost începutul temutei instituŃii a SecurităŃii în România. Agentul Nikonov, "omul" lui Dej Unul dintre personajele-cheie din serviciile secrete româneşti infiltrat de sovietici a fost Serghei Nikonov. Alexandru Bârlădeanu şi-a amintit de generalul Sergiu Nicolau, cunoscut ca "om de casă" a lui Dej: "Fratele lui Nikonov murise la Doftana în timpul cutremurului, unde fusese închis împreună cu Dej. Pe Nikonov Dej îl vizita deseori acasă. Ani de zile, soŃia lui Nikonov a fost secretara lui Dej. Pot să spun că Dej avea încredere în ei şi se aflau în relaŃii prieteneşti. De aceea l-a şi păstrat pe mai departe în serviciile secrete". Nikonov s-a născut în Basarabia (1905) şi a studiat la Iaşi, la Facultatea de Chimie. Exmatriculat ca simpatizant comunist, este "reciclat" de NKVD şi trimis la Bruxelles pentru continuarea studiilor. A revenit în România, la ordinul NKVD, ce-i va încredinŃa misiunea de a organiza aici o reŃea de spionaj. Planul îi este dejucat de autorităŃile româneşti, Nikonov ajungând în închisoare. Eliberat după 23 august 1944, a figurat ca director al Serviciului Special de InformaŃii. În martie 1954, general-locotenentul Sergiu Nicolau a avansat în conducerea Biroului II (spionaj militar) al Statului Major al Armatei Române.

Începuturile temutei instituŃii a SecurităŃii PAULA MIHAILOV CHICIUC Organizare haotică, dar secretizată, cadre cu pregătire puŃină şi birocraŃie excesivă sunt

- 44 -

doar câteva dintre caracteristicile primilor ani de existenŃă ai SecurităŃii Statului. Scopul declarat al noii instituŃii era "apărarea cuceririlor democratice şi asigurarea securităŃii RPR împotriva uneltirilor duşmanilor interni si externi". ÎnfiinŃarea unui serviciu de informaŃii, cu tot ce presupune ea, nu este subiect de ştire publică. De aceea, despre cum a luat fiinŃă Securitatea românească nu avem amănunŃite informaŃii, cele existente putând fi culese doar din compendiile de istorie sau din memoriile contemporanilor. Oameni din sistem indică şi arhivele sovietice de la Moscova drept sursă de informaŃii despre anii de început ai SecurităŃii. Se pare că, odată cu retragerea lor de pe teritoriul României, consilierii sovietici au luat cu ei şi documente din arhiva secretă a poliŃiei politice comuniste. CreaŃia lor, de altfel. SECURITATEA POPORULUI. Oricât de complicate ar părea la prima vedere pregătirile pentru "naşterea" poliŃiei politice comuniste, începutul a fost crearea cadrului legal. La 30 august 1948, PreşedinŃia Marii Adunări NaŃionale a emis Decretul numărul 221 de înfiinŃare în cadrul Ministerului de Interne a DirecŃiei Generale a SecurităŃii Poporului (DGSP). La rândul său, PreşedinŃia Consiliului de Miniştri avea subordonat Serviciul Special de InformaŃii, păstrat în "gestiunea" sa de dinainte de război, cu sarcini în domeniile informaŃiilor externe şi a contraspionajului, ca serviciu funcŃional. Noua DGSP, conform Decretului 221, avea rolul "de a apăra cuceririle democratice şi de a asigura securitatea RPR împotriva uneltirilor duşmanilor interni şi externi". Pentru îndeplinirea rolului său, organele de Securitate, cu competenŃă extinsă pe întreg teritoriul Ńării, aveau ca sarcină "instrumentarea infracŃiunilor ce primejduiesc regimul democratic şi securitatea poporului", formulare general-ambiguă, care permitea ilegalităŃi şi represalii de mare amploare. HAOS ŞI SECRETOMANIE. Scris într-un limbaj propagandistic, Decretul 221 contura doar liniile principale de funcŃionare ale DirecŃiei SecurităŃii Poporului. Detaliile de încadrare, dotare, atribuŃiile şi competenŃele specifice urmau a fi stabilite şi transmise ca "decizii şi instrucŃiuni" secrete şi directe ale Ministerului de Interne, fără girul vreunui for legislativ. Odată înscrise în registrul special al DGSP şi comunicate cadrelor competente, instrucŃiunile şi deciziile Ministerului Internelor erau executate prioritar celor specificate prin legi şi acte oficiale publice. "DEMASCARE" ŞI DISTRUGERE. Libertatea de mişcare şi decizie a Internelor nu era atât de sigură pe cât poate părea. Fără un cadru instituŃional bine pus la punct, DirecŃia SecurităŃii Poporului a suferit în primii săi ani mai multe reorganizări. La începutul anului 1949, de pildă, au apărut alte două organe ce vizau securitatea internă: DirecŃia Generală a MiliŃiei (instituŃie ce a înlocuit PoliŃia, condusă de alt general de etnie evreiască şi provenienŃă rusă – Pavel Cristescu – pe numele "nou") şi Trupele de Securitate, "înlocuitoarele" jandarmilor. La 30 martie 1950, DGSP-ul îşi schimbă denumirea în DirecŃia Generală a SecurităŃii Statului (DGSS), ale cărei competenŃe se vor lărgi prin înglobarea în structurile ei a Serviciului Special de InformaŃii (aprilie 1951). Printre obiectivele SecurităŃii, asemănătoare sau identice cu cele ale NKVD-ului, se numărau "demascarea activităŃii de spionaj imperialist", precum şi "identificarea şi distrugerea oricărei forme de activitate antidemocratică subversivă a duşmanilor poporului". În categoria "duşmanilor poporului", adică a celor care se opun regimului comunist, au fost trecuŃi foştii proprietari de întreprinderi, moşierii, liderii partidelor istorice, foşti ofiŃeri şi poliŃişti. Iar mai târziu, Ńăranii. CADRE PUłINE ŞI SEMIANALFABETE. Nici în ceea ce priveşte cadrele sale Securitatea nu a "strălucit", în primii ani suferind un deficit mai ales la nivelul ofiŃerilor. În 1949, în cadrul DGSPului funcŃionau zece direcŃii naŃionale şi 13 regionale. În aceste direcŃii lucrau, în 1949, 1.148 de cadre, dintre care 848 figurau ca salariaŃi de birou sau muncitori necalificaŃi. Este perioada în care dactilografele, instalatorii, şoferii sau chelnerii au fost încadraŃi ca... ofiŃeri inferiori. Cu salarii mult peste cele medii. Pentru a deveni "lucrător la Securitate" era nevoie de un dosar care să demonstreze "originea sănătoasă" şi "ura de clasă" a "elementului" angajat, urmând ca acesta să se perfecŃioneze pe parcurs într-ale muncii de informaŃii.

- 45 -

motiv pentru care istoricii spionajului consideră DIE ca având cea mai mare contribuŃie la sovietizarea Ńării. în JustiŃie să nu mai trimitem. În plină epocă de sovietizare a RPR. Astfel.n. Pantelei Bodnarenko şi făcea parte din "pleiada" de agenŃi trimişi în România de serviciile secrete sovietice. aflăm că locotenent generalul Pintilie se numea. Ca şi "suratele" ei din domeniu. Securitatea a reuşit să stârnească groaza nu doar cetăŃenilor de rând.". RelaŃiile amicale cu liderii partidului şi ordinele NKVD-ului i-au ajutat să "modeleze" Securitatea după chipul şi asemănarea poliŃiei politice sovietice. Aceasta este şi cauza datorită căreia sunt imposibil de stabilit cifrele exacte ale celor care au avut de suferit la modul direct de pe urma SecurităŃii şi pot fi declaraŃi fără putinŃă de tăgadă victime ale regimului comunist. derulată pe parcursul a trei decenii. în 1902. alŃii obligaŃi. OFIłERII DIE DirecŃia de InformaŃii Externe (DIE) sau serviciul de spionaj al SecurităŃii (aflată în subordinea ministrului de Interne Teohari Georgescu – foto) a fost înfiinŃată prin Decretul 50 din 30 martie 1951. ci doar pe baza ordinului telefonic al vreunui ofiŃer zelos şi a denunŃurilor unor "cetăŃeni vigilenŃi". în calitate de ministru de Interne ce avea în subordine Securitatea. prin metode "specifice". trebuie să facem acte. Manualul de instrucŃiuni al cadrelor DIE era. Este obligată să respecte legalitatea. cei mai mulŃi fără judecată."LEGEA SUNTEM NOI!". Căror fapte se datora funcŃia lui Pintilie? Din memorialistică şi puŃinele lucrări de specialitate. "duşmanii poporului" au înfundat puşcăriile şi coloniile de muncă. Alexandru Nicolschi şi Vladimir Mazuru – agenŃi sovietici cu ştate vechi – au fost numiŃi în 1948 la conducerea DirecŃiei Generale a SecurităŃii Poporului.. Supranumit "arhitectul DIE". a fost racolat de GPU din Transnistria şi instruit în acŃiuni subversive împotriva autorităŃilor româneşti. de fapt. Fraza de început a manualului a rămas un fel de motto pentru generaŃii întregi de ofiŃeri: "Spionajul capitalist raportează istoria. a recunoscut omnipotenŃa instituŃiei: "Securitatea era şi este un instrument al partidului. Saharovski a "lucrat" acest serviciu ca o oficină a spionajului sovietic în România. Alexandru Drăghici. cu cinci zile înaintea publicării în Monitorul Oficial a Decretului de înfiinŃare a DirecŃiei Generale a SecurităŃii Poporului. fiindcă este mai greu. Cu mulŃi dintre liderii politici de după 1944 viitorii şefi ai SecurităŃii conlucraseră din vremea când împărŃeau aceleaşi spaŃii de detenŃie.. Teoharie Georgescu. a avut un "mentor" sovietic – pe Alexandr Mihailovici Saharovski. fără probe şi dovezi. Documentele oficiale însă îi prezintă ca ofiŃeri cu nume românizate. Succesul organizării şi funcŃionării DIE l-a făcut pe Saharovski să-şi caracterizeze "creaŃia" din România ca fiind "diamantul cel mai de preŃ din coroana sa profesională". Ascensiunea lor avea rădăcini adânci în istoria PCdR. de altfel. Cu toată lipsa de cadre competente şi instruite. Prima misiune din România (1928) avea ca scop întemeierea unei reŃele de diversiune . Gheorghe Pintilie era avansat la gradul de general-locotenent şi numit în fruntea noii instituŃii cu rang de ministru. mulŃi arestaŃi fără mandat de la procuror. Născut în Ucraina. să recunoască vini imaginare.) în unităŃile de muncă. unul dintre viitori săi conducători din anii ’50. specialişti ai muncii de informaŃii şi contrainformaŃii. Primii capi ai SecurităŃii PAULA MIHAILOV CHICIUC Generalii Gheorghe Pintilie. La 15 august 1948. ŞEFUL – PANTIUŞA. declara: "Va fi mai uşor să trimitem (arestaŃii – n. dar legalitatea o întoarcem cum ne convine". noi o creăm". trebuie să găsim dovezi. ci şi membrilor de partid. Securitatea a avut în fruntea sa agenŃi sovietici. De altfel. La conferinŃa comandanŃilor MiliŃiei şi SecurităŃii (28 februarie 1950). "Istoria spionajului sovietic".46 - .

Dej. condus de Alexandru Drăghici. Descoperit şi arestat de SiguranŃa românească. Abia în 1992 crimele lui Nicolschi au ajuns la ora judecăŃii. în tipicul închisorii.47 - . Boris Grünberg (numele de naştere al lui Nicolschi) s-a născut în 1915. Înainte de plecarea în România. . în Basarabia ocupată de ruşi. În 1932 a aderat la organizaŃia tinerilor comunişti – Komsomol –. Ascensiunea sa în funcŃii după 23 august 1944 seamănă carierei celorlalŃi agenŃi sovietici. pe numele său de "alint" conspirativ a fost însărcinat să depisteze agenŃii SiguranŃei infiltraŃi printre deŃinuŃii comunişti. Venirea la putere a Guvernului Groza (martie 1945) i-a adus numirea de şef al echipei de detectivi din DGP. propuse spre promovare sau eliminare. unde a şi absolvit primele patru clase şi o şcoală de meserii. Se mai spune că era şi un băutor performant. În 1968. PRIMUL ADJUNCT – NICOLSCHI. cu misiunea de a strânge informaŃii privind mişcările de trupe sau situaŃia economică. Ultima avansare s-a petrecut în 1953. transformându-l într-un pion esenŃial al regimului. fiecare nou deŃinut fiind "anchetat" de tovarăşii săi în legătură cu "căderea" sa şi informaŃiile ce le dăduse SiguranŃei în propria-i anchetă. Pintilie nu şi-a pierdut niciodată accentul rusesc. Numirea lui în conducerea SecurităŃii a fost mai mult decât aşteptată în branşă. Până să avanseze ca subdirector al SecurităŃii Poporului. îi trecuseră prin mâini toate dosarele de cadre importante. la Chişinău. din orice post. a trecut prin Doftana. Mazuru a ratat misiunea.) deoarece acesta acŃiona doar la ordinul superiorului. pe numele de Vasile Ştefănescu. Pantiuşa. n. loc unde i-a cunoscut pe Teoharie Georgescu. Alexandru Bârlădeanu a povestit despre relaŃia lui Dej cu Pantiuşa: "Dej avea multă încredere în el. Grünberg a intrat în atenŃia NKVD şi a fost trimis la CernăuŃi. în puşcărie avea în grijă şi serviciul administrativ al partidului.. numele său fiind legat de lichidarea lui Ştefan Foriş şi a mamei acestuia şi de arestarea (aprilie 1948) lui LucreŃiu Pătrăşcanu. Numai că. Nicolschi a murit. a declarat că multe crime le-a comis din convingere. în postul de secretar general al MAI. Se spune că sfârşitul carierei sale în Securitate a fost unul. ALCOOLIC ŞI INCULT. Sunt convins că tot ce a făcut Pantiuşa era la ordinul lui Dej". Printre altele.. care fusese soŃia lui Sorin Toma şi apoi "tovarăşa" lui Constantin Pârvulescu. Aşadar. în urma convieŃuirii din închisoare. (.şi spionaj. în componenŃa căreia revenise Basarabia. a fost condamnat la muncă silnică pe viaŃă.n. i s-au întocmit acte false. a mai ocupat şi postul de inspector general al SiguranŃei. doar cu o zi înaintea prezentării sale la Procuratura Generală. la 1 septembrie 1948. anchetat cu privire la perioada în care a condus Securitatea. şi funcŃia de adjunct pentru probleme de securitate al rezidenŃei INU (DirecŃia de InformaŃii Externe a NKVD) la Bucureşti. În viaŃa de zi cu zi. CRIMINAL NEPEDEPSIT. la Chişinău). subdirector general al DGSP a fost numit general maiorul Alexandru Nicolschi.. unde urmase un curs special de spionaj pe informaŃii externe. ocupând. fiind numit în 1948 director general adjunct al DGSP-ului. pe care trebuia să-l demaşte ca "spion în slujba imperialiştilor anglo-americani". Văcăreşti şi Caransebeş. Despre viaŃa sa de ilegalist nu se ştiu prea multe. După reanexarea Basarabiei de către URSS (1940). Şi el provenea din Basarabia (născut în 1915. Iosif Chişinevschi. în paralel. Eliberat după august 1944.. prietenă şi adjunctă a Anei Pauker. a fost represiunea "duşmanilor". dându-se de gol de necunoaşterea limbii române şi dezvăluindu-şi "adevărata" identitate – Aleksandr Sergheevici Nikolski. unde urma a fi cercetat. Vladimir Mazuru a completat troika din fruntea SecurităŃii. motiv pentru care peste doar un an a fost arestat de SiguranŃa României Mari. de vreme ce el îndeplinise la MAI funcŃia de director al DirecŃiei cadrelor. Curând după ieşirea din închisoare tovarăşă de viaŃă i-a devenit AnuŃa Toma (Ana Grossman. GENERAL CU PATRU CLASE. Misiunile sale au fost dintre cele mai "incomode". altele din respect faŃă de disciplina de partid. Ca "ajutor de nădejde" al noului şef al SecurităŃii. Unica sarcină a lui Nicolschi. Cert este că a fost infiltrat de NKVD în Ministerul român de Interne (1947). La două ore după trecerea graniŃei (26 mai 1941) a fost prins. cu "cântec": trimis în 1952 să aresteze nişte paraşutişti ce urmau a pătrunde pe teritoriul judeŃului Teleorman. calităŃile dovedite şi în detenŃie i-au asigurat un post de şef al Departamentului Special al CC al PCR.). Judecat pentru spionaj.

Comitetul NaŃional Român. După care.606 a luat fiinŃă. a dispărut din vizorul foştilor subalterni. După înfiinŃarea DirecŃiei SecurităŃii Poporului. Primele lor misiuni au fost eliminarea grupurilor de rezistenŃă din munŃi sau a elementelor paraşutate pe teritoriul Ńării şi asigurarea ordinii şi liniştii publice. Presa românească postcomunistă a scos la iveală o informaŃie conform căreia acelaşi Nicolschi ar fi ordonat în 1949 asasinarea a şapte deŃinuŃi de la Gherla. mai bine dotate şi instruite.îmbătându-se. PUłINI ROMĂNI. îndeplinirea misiunilor SecurităŃii a revenit trupelor de securitate. început sub coordonarea lui la 6 decembrie 1948. şi trupele sale au avut . iar jandarmeria ca instituŃie a fost desfiinŃată. Printre numele celor trei "anchetatori comunişti" se află şi cel al lui Nicolschi. în cadrul instituŃiei SecurităŃii au avut loc şi schimbări la nivelul efectivelor." MULłI BURGHEZI. Trupele "combinate" se numeau "trupe de securitate". în cadrul Jandarmeriei. şi a organizării. Securitatea avea nevoie de efective serioase. trupele de jandarmi. a revenit în atenŃia publică în calitate de ambasador la Varşovia. Neinstruite şi prost dotate. Teoharie Georgescu: "Numeroasa burghezie de la noi este asmuŃită de provocările imperialiştilor din afară. din DirecŃia Generală a SecurităŃii Poporului în cea a Statului. şcoala de Educatori ai Trupelor Ministerului AdministraŃiei şi Internelor (MAI) din Bucureşti. Numele său este legat şi de teribilul experiment al reeducării de la Piteşti. DESFIINłAREA JANDARMERIEI. prin Ordinul 11. participau împreună cu organele de securitate pentru îndeplinirea unor misiuni. Adriana Georgescu Cosmovici. în timp ce erau tranferaŃi în alt loc al detenŃiei. dată fiind situaŃia noastră şi vecinătatea cu Marea Uniune Sovietică. acestea stăteau bine la capitolul "pregătire ideologică". multiplicării direcŃiilor regionale şi naŃionale.. Scos din organigrama SecurităŃi în ianuarie 1953. (. acolo nu se va mai putea merge cu propaganda. Justificarea necesităŃii înfiinŃării unor astfel de trupe a găsit-o însuşi ministrul de Interne. care existau. actul de naştere a trupelor de Securitate. Pentru distrugerea "duşmanului de clasă". problema este foarte serioasă şi noi nu putem merge pe pista autoliniştirii. noi încă nu am dat lovituri chiaburimii.48 - . Trupele de securitate PAULA MIHAILOV CHICIUC După desfiinŃarea Jandarmeriei. Documentul menŃiona declaraŃia unei tinere femei. BRUTA NICOLSCHI Măsura durităŃii pe care a folosit-o generalul Alexandru Nicolschi în "eliminarea duşmanului de clasă" au dat-o documentele din arhive. lovirea cu capul de zid. La fel ca în cazul SecurităŃii. a dat publicităŃii în 1949 un act despre încălcarea drepturilor omului în România. distrugerea organizaŃiilor de rezistenŃă armată anticomunistă din munŃi sau intervenŃia în cazul unor revolte populare. fără a avea un cadru legal de funcŃionare.. ci va trebui acŃionat. Prin decretul 163 din 7 februarie 1949. a monopolizării activităŃilor informative. Odată cu modificările denumirii. Peste doar o lună. La 7 octombrie 1948 au fost organizate 17 centre de instrucŃie pentru jandarmi. Ancheta a presupus şi bătăi cu un sac de piele cu nisip.) Problema Ńărănească începe a fi serioasă. care ar putea să ne puie piedici în drum spre socialism. care a fost arestată şi anchetată în 1945 sub acuzaŃia de apartenenŃă la o mişcare de rezistenŃă.. Avem judeŃe întregi de chiaburi şi dacă ar lua foc un judeŃ întreg. FormaŃiunile teritoriale ale Jandarmeriei au trecut la DirecŃia Generală a MiliŃiei. lovirea feŃei şi mutilarea. pentru paza lagărelor. acestea au trecut în subordinea Secretariatului General pentru Trupe din MAI.. care funcŃiona la Washington.

. staŃiile de emisie-recepŃie erau acum doar 5%. Mai mult. Îndeplinirea unor astfel de misiuni presupunea. 20% la autovehicule.parte de reorganizări. niciodată misiunea principală. cât şi numerotarea. încadrarea în trupele de Securitate a unor "elemente" devotate "trup şi suflet" Partidului. 17 centre de instrucŃie. 30% la materialele de transmisiuni pe fir. în cadrul căruia atributele fostei Jandarmerii au fost preluate de Comandamentul Trupelor de Securitate. De aceea au fost organizate programe de studiu: pentru ofiŃeri s-a stabilit un program de 10 ore lunar pentru studiu şi seminar la pregătirea politico-ideologică. iar la subofiŃeri predomină elementele provenite din Ńărani săraci şi mijlocaşi". la ofiŃerii inferiori predomină elementele mic-burgheze. Cu timpul. de buldozer care a dat totul la o parte. după cum rezultă din rapoartele de la sfârşitul anului 1949. Misiunile trupelor de Securitate au constat în primii ani în desfăşurarea de operaŃiuni de capturare. indiscutabil. iniŃial. 11 batalioane de Securitate-IntervenŃie dislocate pe întreg teritoriul Ńării. gărzi în Bucureşti. DirecŃia a-V-a – Cercetări penale. 25% la cai. Un alt deficit se înregistra la dotare.49 - . în primul rând. precum şi drepturile şi îndatoririle personalului". precum şi asigurarea liniştii publice şi ordinii şi prevenirea oricărei acŃiuni a "forŃelor contrarevoluŃionare". DirecŃia a-VI-a – Paza Guvernului. din care cauză şi-a atras oprobiul general. Un alt neajuns observat de şefii săi a fost acela al "compoziŃiei de clasă" a activului: "La ofiŃerii generali şi superiori predomină elementele mic-burgheze. Erau exceptate de la publicarea în Monitorul Oficial "normele de numire. bune cunoscătoare ale ideologiei. iar săptămânal se desfăşura timp de o oră "informarea politică". Ńărani mijlocaşi şi săraci. 30% din echipament. POLITICĂ LA SERAL. unde un agitator citea "Scînteia" şi comenta articolele. cu durata de 2 ani. general de Securitate SECURITATEA PRIVITĂ DIN INTERIOR Folosind metodele şi mijloacele "specifice" "importate" de la sovietici. unul dintre pilo-nii pe care s-a sprijinit regimul dictatorial al lui Gheorghiu-Dej şi Ceauşescu. Oradea şi Timişoara) au fost create "universităŃi" serale de marxism-leninism. aflat sub conducerea generalului Eremia Popescu. ca şi în cazul întregii instituŃii a DGSS-ului. ea constituind. capturarea. "BULDOZERUL" "InstituŃia SecurităŃii a săvârşit multe şi abominabile crime. "citirea presie". ConstanŃa. LocŃiitorii politici şi comandanŃii de toate gradele trebuiau să participe la pregătirea politică a cadrelor. descoperirea. neutralizare şi nimicire a grupurilor de rezistenŃă armată anticomunistă sau a altor elemente înarmate aflate în diverse regiuni ale Ńării. Secretariatul General pentru Trupe se transformă în Comandamentul Trupelor MAI. Zilnic avea loc. DirecŃia a-IV-a – ContrainformaŃii militare. în faza de început a jucat rolul de deschizător de drum. DirecŃia a-IX-a – Politică. netezind drumul celor ce o dirijau" Neagu Cosma. DirecŃia a-VIII-a – Cadre. Comandamentului îi erau subordonate un regiment şi un batalion de Securitate. tratare şi ieşire din serviciu. FuncŃiona. Cluj. i în cadrul trupelor de Securitate existau aceleaşi probleme de cadre şi dotare. DirecŃia a VII-a – Tehnică. DirecŃia a-X-a – Administrativă şi contabilitate. Ńinute pe plutoane de conducători de lecŃii politice. numiŃi din rândul comandanŃilor de plutoane şi companii şi pregătiŃi de aparatul politic al unităŃii. pe treisprezece direcŃii regionale şi zece direcŃii naŃionale notate astfel: DirecŃia I – InformaŃii interne. ceea ce se declara a fi serviciul de informaŃii al RPR a fost până în decembrie 1989 poliŃia politică a regimului. DirecŃia a-III-a – ContrainformaŃii penitenciare şi miliŃii. În martie 1949. armament era doar 50%. paza şi apărarea unor obiective şi căi de comunicaŃii. În oraşele cu garnizoane mari (Bucureşti. timp de 33 de minute. direcŃiile îşi vor schimba atât denumirea. bugetul DirecŃiei. DirecŃia a-II-a – Contrasabotaj. Cu soldaŃii s-a aplicat sistemul "convorbirilor" la lecŃiile politice. nimicirea elementelor paraşutate pe teritoriul României.

Plenara CC al PMR din iulie 1950 stabilise o nouă Ńintă – în doi-trei ani muncitorii trebuiau să depăşească 60% din totalul membrilor de partid. Din noiembrie s-a înfiinŃat Comisia Centrală de Verificare. Iosif RangheŃ. Măsurile dure luate de guvernanŃii vremii i-au speriat pe comunişti. JudeŃele industriale (Timiş. 42. efectivele lui sporiră spectaculos.500 de membri. La numai patru luni. La 21 decembrie . În urma verificărilor de partid au fost excluşi 10% dintre membrii de partid. 192. Nicolae Ceauşescu. de răfuieli personale sau de sentimentalism mic-burghez. GOANA DUPĂ MEMBRI Atragerea de noi membri a adus în PCR şi politicieni din partidele burgheze. liderii bolşevici lăsaseră “larg deschise” porŃile partidului.000 de membri! ApariŃia Partidului Muncitoresc Român (PMR) în 1948. “În întreaga noastră activitate ne-am inspirat din experienŃa Partidului Bolşevic.000 de membri de partid. Pe lângă Comisia Centrală. Înainte de a-şi începe treaba. în schimb în structura socială a PMR ei reprezentau doar 39 % din total. în iunie 1948. mulŃi preferând să rămână doar simpatizanŃi ai mişcării.” Comuniştii români nu erau singurii în această situaŃie. MEMBRI. membrii comisiilor au fost “prelucraŃi” de la centru. În aprilie 1945. au fost înfiinŃate 74 de comisii judeŃene.13%) au părăsit partidul. la începutul verificărilor. INFLAłIE DE. concluziona mândru Chişinevschi. Partidul Comunist Cehoslovac îşi redusese efectivele de la 2. Cluj. După doi ani.500. anunŃa “trierea” membrilor de partid. ştiind ce-i aşteaptă în faŃa comisiei. Ion VinŃe. Leonte Răutu. care ar putea să-i abată de la o verificare obiectivă şi conştiincioasă”. Li se impunea să fie “foarte atenŃi. Modelul sovietic şi în Uniunea Sovietică.Comisia de Verificare “curăŃă” partidul FLORIN MIHAI Înainte de 1945. Scopul liderilor comunişti era atragerea muncitorilor în partid. Iosif Chişinevschi recunoştea studierea asiduă de către membrii comisiei a documentelor sovietice despre verificare. la Plenara CC. În noiembrie 1948.000 dintre ei (21. între anii 1926 şi 1929. devenit subit o atracŃie pentru oportunişti.2 %. Prahova) au fost printre primele “verificate”. pentru a nu cădea sub anumite influenŃe locale.000 de membri la 1. Cu ocazia prezentării raportului politic. au refuzat şi să se mai prezinte la “verificare”. anunŃa creşterea activului de partid la 42.000. cu o treime! DECIZIA LUI DEJ. Din 1950.500. pentru a nu se lăsa influenŃaŃi de relaŃii de prietenie. Acesta este un merit al nostru. Alexandru Moghioroş. Partidul Comunist din România (PCdR) nu se bucura de popularitate printre români. înainte de a fi interzis (1924). secretarul noii formaŃiuni politice. Iosif RangheŃ. astfel că în vara lui 1944 numărul lor era de numai opt sute în toată Ńara. Dumitru Petrescu. Dacă muncitorii se regăseau în titulatura formaŃiunii politice. condusă de “vechiul tovarăş” Constantin Pârvulescu. Gheorghe Gheorghiu-Dej. de familie. pentru ca ulterior să-l “cureŃe” de elementele socotite nesigure... Epurările din partid îmbunătăŃeau compoziŃia socială în perioada de trecere la socialism. şeful secŃiei organizatorice a Comitetului Central al PCR.50 - . În mai 1950. iar Partidul Comunist Maghiar. Intrarea Armatei Roşii în România a sporit influenŃa micului partid comunist. În vremurile sale cele mai bune. AlŃi componenŃi ai CC completau efectivul Comisiei: Iosif Chişinevschi. MulŃi dintre ei. Timp de jumătate de an (noiembrie 1948 – iunie 1949) activiştii de partid din provincie au răspuns chestionărilor comisiilor. prin unificarea celor două partide de stânga – PCR şi PSDR – a crescut la peste un milion contingentul militanŃilor săi. În februarie 1948 fusese Congresul de unificare prin care a apărut PMR. PMR număra 913. În câŃiva ani. MAI MULłI MUNCITORI. Plenara CC al PMR a hotărât verificarea membrilor de partid. Ńăranii reprezentând 33.5 % dintre membrii de partid se puteau mândri cu originea proletară. avusese în jur de 2.

În ciuda originii sociale “mic-burgheze” (tatăl său fiind şi militant social-democrat). Haralambie Bădeanu. Leonte Tismăneanu. De multe ori în ultimul caz. “Anchetatorii” aveau dinainte pregătit un set de întrebări pe baza căruia cercetau “trecutul şi activitatea” de membru de partid. Ultima şansă a celor excluşi era contestaŃia. unii aflau dinainte întrebările Comisiei şi pregăteau răspunsurile “corecte”. VINOVAłI ŞI PEDEPSE. Un adevărat plan organizatoric urma să fie redactat de Miron Constantinescu. o anchetă oficială însoŃea ilegalităŃile descoperite. România liberă. de asemenea. Pentru a “umfla” efectivele PCR şi a-i anihila pe reprezentanŃii extremei drepte din România. Sarcina oficială a verificării era de a întări partidul “ideologic. Anchetele au cuprins toate ministerele. Din raportul de verificare al organizaŃiei de partid din Bucureşti reiese că “veneau oameni şi din alte organizaŃii să ceară să vină la verificarea anumitor elemente despre care cunoşteau câte ceva”. promovarea muncitorilor în funcŃii de conducere în stat şi în partid. Mihai Roller. Dacă Silviu Brucan şi Ştefan Voicu erau socotiŃi intangibili – mai presus de orice bănuială.A. În timpul verificării nu se miza doar pe buna credinŃă a membrilor de partid. Jdanov. Vasile Luca îşi îndemna colegii la prudenŃă: “Atragem în partid fel de fel de elemente. politic şi organizatoric”. Erau redactorii ziarelor Scînteia. precum şi instituŃii importante ale partidului (Academia Ştefan Gheorghiu. comoditatea şi supraaprecierea. Comisia lua în calcul denunŃurile. LA COMISIE. Pentru pace trainică şi prietenie şi angajaŃii Radiodifuziunii. era considerat un “element” de nădejde al partidului. care trebuia să-şi dovedească activitatea din “Ńara sovietică” în război. Şcoala Centrală de lectori A.. Pentru a fi “acoperiŃi” la anchetă. ocuparea unor funcŃii în timpul regimului antonescian ori o vizită în Germania erau. Lucrase încă de elev la Tipografia “Tiparul Românesc” (1940-1943) şi la ziarul . DirecŃia Propagandă şi AgitaŃie). Membru de partid din 1945.51 - . Conducerea partidului trecea cu vederea aceste greşeli. nefiind emigraŃi în URSS –. Piatra de încercare a membrilor cercetaŃi era “mărturisirea” activităŃii de dinainte de 1939. în urma unei autocritici temeinic făcute în faŃa Comisiei de Verificare. Zina Brâncu. Era apreciat trecutul său fără pată. La DirecŃia de AgitaŃie şi Propagandă au intrat în “colimatorul” anchetelor 75 de tovarăşi. Biroul Politic alcătuise un plan pentru mărirea efectivelor Partidului Comunist. lipsa de combativitate. Paul Niculescu-Mizil avea în timpul epurării 26 de ani. Verificările l-au “prins” director de studii la Universitatea de partid Ştefan Gheorghiu. ANCHETĂ LA AGITPROP. sub lupa verificării FLORIN MIHAI Prin epurările din partid. Nicolae Petraşcu. întorşi în România după actul de la 23 august 1944. Pedepsele variau de la trimiterea în munca de producŃie în cazul activiştilor de partid (fără pierderea calităŃii de membru de partid) şi sancŃionarea cu vot de blam până la excluderea din partid. MulŃi dintre ei vor fi “oameni de bază” ai partidului în deceniul proletcultismului. Savin Tudor). în schimb alŃi trei redactori au fost excluşi din PMR (Pavel Popa..1945. fără nici un fel de control”. profesia şi originea socială stârneau interesul Comisiei. Surprinzătoare a fost pentru contemporani pătrunderea în partid a legionarilor. RedacŃia oficiosului Scînteia a cunoscut totuşi câteva pierderi. PAUL NICULESCU-MIZIL. Mai puŃin grave erau abaterile de la “morala proletară”. ApartenenŃa la unul dintre partidele istorice sau (mai rău!) la Garda de Fier era păcat de neiertat! Participarea pe frontul de Est împotriva Armatei Roşii – în bătăliile de la Stalingrad şi la masacrul din Odessa –. comandant legionar. iar în anumite cazuri apela la metode poliŃieneşti – confruntarea cu alŃi martori. vârsta. OrganizaŃia de partid. liderii PMR urmăreau îmbunătăŃirea compoziŃiei sociale a PMR. “bile negre” la “dosar”. Pe baza ei au fost reprimiŃi în partid ilegaliştii deveniŃi cetăŃeni sovietici după 1940. şi Teohari Georgescu încheiaseră un pact în 1945. Singur. Printre numele sonore cercetate s-au aflat Nicolae Goldberger. Astfel data intrării în partid.

căci acolo găseşte numai fraze tip. A fost unul dintre membrii fondatori ai PCdR (1921) şi ilegalist de frunte. mulŃi din ei crezându-se savanŃi de pe acum”. Comisia îi eticheta în urma cercetărilor “îngâmfaŃi şi încrezuŃi. spunând că de fapt nu e greu să scapi de controlul tovarăşilor din grupul studenŃilor români. Tinerii trimişi cu burse la studiu aveau. În acelaşi timp.TinereŃea (1945). În apărarea ei. CONSTANTIN PÂRVULESCU În fruntea Comisiei Centrale de Verificare a fost numit Constantin Pârvulescu. Comisia a “dezvăluit” în anchetă încercările lui Niculescu-Mizil de a crea imaginea de revoluŃionar de stânga tatălui său. I se reproşa acceptarea formală a criticii. În schimb. iar în 1989 a semnat “Scrisoarea celor şase”. În consecinŃă. distant”. Greşeala a fost pusă în seama lui Remus Koffler. La ordinea zilei printre studenŃi erau jocurile de cărŃi şi aventurile. un vechi membru de partid. Potrivit anchetei. obligatorie era cunoaşterea statutului şi a liniei politice a PMR. izbăvitor pentru tânărul activist: “corespunde!”. un chestionar lămurea motivele pentru care numitul voia să intre în PMR. trei tineri “studioşi” au fost retraşi. . se pare. printr-o analiză atentă a trecutului lor politic.. studenta Lucia Mârza afirmase în faŃa Comisiei de Verificare că “nu citeşte Scînteia. iar acesta a plătit cu viaŃa. Li se reproşau dispreŃul pentru realităŃile din România şi lipsa lecturilor din Scînteia. Ńăranii săraci. StudenŃii români trimişi la studii în URSS au fost chemaŃi în Ńară şi verificaŃi la rându-le. familia sa “a avut o oarecare activitate în PSD. Probabil pe baza unor colegi “binevoitori” a fost catalogat ca fiind “un tânăr cu manifestări de îngâmfare. Pârvulescu era un personaj uşor de compromis. Din cauza abaterilor. Odată încheiat stagiul. îŃi faci autocritica şi s-a terminat”. muncitorii agricoli şi membrii Gospodăriilor Colective trebuiau să aştepte un an. bârfeli şi chiar şi bătăi”. ceea ce obligă pe colegii de partid să îi aducă “documentaŃie”. Condamnat în contumacie în 1934 la zece ani de închisoare. În finalul anchetei se dădea şi verdictul. Era o practică a comuniştilor cu funcŃii importante să-şi “cureŃe” trecutul. ŞcoliŃii în URSS învăŃaseră cum să înşele vigilenŃa anchetatorilor: “Studentul Sandu a apucat calea autocriticilor formale. membrii de partid urmau să intre individual. A decis în 1917. Din cauza neatenŃiei sale sa produs o neglijenŃă în manevrarea actelor ilegaliştilor în 1943. să se înroleze în Armata Roşie. “deviind în certuri. Membrii comisiei intuiau că putea deveni “într-un scurt timp un element de valoare pentru partid”. “ÎNGÂMFAłI ŞI ÎNCREZUłI”. dar după ce s-a creat PCR. Primul război mondial îl găsise stabilit la Odessa. În timpul regimului Ceauşescu influenŃa sa politică a scăzut. Între 1945-1961 a ocupat funcŃia de preşedinte al Comisiei de Control a Partidului. mai-marii partidului au decis noi reguli de primire în partid. În final. N-a fost un om “fără pată”. cu “un bagaj destul de mare de cunoştinŃe marxist-leniniste”. După eliminarea lui Ştefan Foriş a devenit formal secretarul PCdR. Un stagiu de candidat a fost introdus în funcŃie de categoriile sociale.52 - . Astfel. a fost arestat după un an. amoroase. CU CV ŞI RECOMANDARE Odată încheiată verificarea. Din dosarul colectiv ce li s-a făcut reies invidia şi imaginea negativă pe care o aveau printre activiştii din Ńară. ocupându-se cu comerŃ şi rupând legăturile cu mişcarea muncitorească”. aşa cum li se spunea comuniştilor care apucaseră scoaterea în afara legii a PCR (1924). după izbucnirea revoluŃiei bolşevice. iar intelectualii şi funcŃionarii chiar şi un an şi şase luni. Printre cerinŃele necesare accederii în partid. A executat trei ani de detenŃie la Jilava (1936-1939). ei au avut o atitudine oportunistă. preocupări contrare “moralei proletare”. candidatul prezenta biroului organizaŃiei de bază o cerere personală. comisia recunoştea în Niculescu-Mizil un “tovarăş energic”. Totodată ataşa două recomandări din partea altor membri de partid şi o autobiografie.. repetate”. Muncitorii din industrie aveau de aşteptat doar şase luni pentru a primi carnetul de membru. Comisia i-a găsit însă “o serie de lipsuri”.

plin de venin". "DISTANT". Şi Pătrăşcanu la rândul său îi desconsidera pe liderii din fruntea partidului. incapabil de a gândi. De la începuturile activităŃii sale politice. În luna aprilie sau mai a aceluiaşi an a aflat însă cu stupoare că Bodnăraş primise de la Gheorghiu-Dej o hotărâre prin care Pătrăşcanu urma "să nu facă parte din Secretariat". mai ales deputăŃia de cinci zile din 1931". Pătrăşcanu ar fi afirmat că nu avea nimic împotriva muncitorilor. Gheorghiu-Dej e un om periculos pentru Ńară şi pentru partid. se putea oferi pretext germanilor pentru lichidarea lor fizică. umani. Pătrăşcanu negociase cu Regele formarea unui nou guvern. E perfid. Între Pătrăşcanu şi ceilalŃi lideri erau disensiuni şi pe tema alegerii "tovarăşilor de drum". Pătrăşcanu se arăta mulŃumit. viaŃa. Ion Gheorghe Maurer. în final. Ba mai mult. căruia îi plăcea să demonstreze superioritatea intelectuală. Despre structura de conducere a partidului. De asemenea. alcătuit din cinci persoane". a încercat să organizeze alegeri de partid printre deŃinuŃii comunişti din lagărul Tg. duşmănos. a relatat Avram Bunaciu. El sugera formarea unui "comitet central restrâns. Pătrăşcanu avea o altă teorie." După acelaşi Bunaciu. într-un text redactat probabil prin 1965. iar Pătrăşcanu se temea să nu fie compromis la rându-i. fostul ministru al JustiŃiei a fost executat. "Avea o părere foarte ferm negativă despre Gheorghiu-Dej. În timp ce membrii de partid ai PMR erau supuşi verificărilor din noiembrie 1948 şi ameninŃaŃi cu excluderea din partid. liderii comunişti l-au marginalizat în conducerea partidului pe LucreŃiu Pătrăşcanu. "Ce a căutat ăla acolo?. în timpul grevei regale (23 august 1945-8 ianuarie 1946). mărginit. de a emite judecăŃi. Ana Pauker i-a lămurit astfel decizia: "E la latitudinea organelor de conducere pe cine să popularizeze şi în ce formă şi pe cine nu". nebănuit de rău. Trimiterea lui Pătrăşcanu la Moscova (septembrie 1944) în fruntea Comisiei de ArmistiŃiu a stârnit şi adversitatea Anei Pauker neplăcut surprinsă de prezenŃa lui la Kremlin. Atrăgând atenŃia asupra comuniştilor închişi. De ce l-aŃi trimis?" Sentimentele erau de altfel reciproce. Între timp. fără cultură elementară. LucreŃiu Pătrăşcanu avea imaginea unui om orgolios. dornici să înveŃe şi să-i asculte pe ceilalŃi. NEÎNłELEGERI.Tovarăşul „Andrei“ – neînŃelegeri cu tovarăşii FLORIN MIHAI În anii ilegalităŃii. pentru că se întorsese "la muncă. după şase ani de interminabile anchete. LucreŃiu Pătrăşcanu (nume conspirativ "Andrei") a luat apărarea comuniştilor în procesele intentate lor. considera greşită tactica lui Pătrăşcanu. Ba mai mult. fără înştiinŃarea conducerii partidului. orgolios. închis şi el la Târgu-Jiu. unul dintre liderii fostului partid comunist – LucreŃiu Pătrăşcanu – le împărtăşea soarta. . Succesele politice şi imaginea sa de intelectual arogant l-au costat poziŃia din partid şi. Niculescu-Buzeşti fugise din Ńară cu ajutorul misiunii militare americane. din care urma să facă parte şi el. ÎN CONFLICT CU DEJ ŞI CU ANA PAUKER. în rândurile partidului". Convins că trebuia să fie în fruntea celorlalŃi. Poate că era prea categoric şi afirma că Gheorghiu-Dej e un om mărginit. Ana Pauker şi Vasile Luca. deoarece i se promisese şi lui din partea "opoziŃiei" să fugă în străinătate. Mihai Novicov. conducerea Scînteii a primit interdicŃia de a-i mai publica o vreme numele. Începând de la data de 7 noiembrie 1944. cel care i-a urmat în funcŃia de ministru al JustiŃiei. relatând întâmplarea. Jiu în vremea războiului. întâlnirile cu Victor Rădulescu-Pogoneanu şi Grigore Niculescu-Buzeşti le-a păstrat secrete faŃă de tovarăşii săi. un om rău. S-a implicat în toate acŃiunile partidului şi a participat la îndepărtarea Mareşalului Antonescu de la putere. i-ar fi reproşat lui Teoharie Georgescu la sosirea la Bucureşti. Eliberat din lagăr în 1943. îi reproşa purtarea distantă şi lipsa de modestie: "Îi plăcea să povestească episoade din viaŃa lui. Spre sfârşitul anului 1944. ci doar împotriva lui Dej: "Cunosc muncitori comunişti care sunt inteligenŃi.53 - . Miza ocupării funcŃiilor de conducere în partid l-a adus pe LucreŃiu Pătrăşcanu în conflict cu ceilalŃi lideri comunişti.

Pătrăşcanu l-a învinuit pe Emil Bodnăraş de plănuirea atentatului. nu a fost informat de arestarea fruntaşilor Ńărănişti la Tămădău şi nici de proiectul noii ConstituŃii. În faŃa anchetatorilor săi. Pătrăşcanu semnase angajamente la eliberarea din detenŃie. la o săptămână de la evenimentele de la Atelierele GriviŃa. A fost primul lider comunist arestat din statele europene proaspăt comunizate. Betea însă primise misiunea "să-l provoace să fugă în străinătate". la ancheta comandată de Ceauşescu în 1968. LucreŃiu Pătrăşcanu a aflat în februarie 1945 o veste îngrijorătoare. la 6 martie 1945. anchetat timp de şase ani. Nici Pătrăşcanu nu era însă mai loial tovarăşului său. A doua zi. Pătrăşcanu a plecat de urgenŃă în ultima zi a anului la petrecerea de Revelion organizată acasă la Ana Pauker. Potrivit sursei. iar pentru mulŃi părea în plină ascensiune. În timpul anchetei din 1948-1954. Abdicarea Regelui Mihai I şi pregătirile pentru proclamarea Republicii l-au găsit în tihna prietenilor. iar el. Colaboratorii săi apropiaŃi au fost arestaŃi. LucreŃiu Pătrăşcanu fusese ameninŃat continuu cu privarea de libertate. "un om al Gestapoului" pregătea un atentat împotriva sa. Va reieşi peste ani. nu vine la Interne". PRIVILEGIILE LUI PĂTRĂŞCANU Până în 1944. COMPLET IZOLAT. Deşi păstra încă portofoliul Ministerului de JustiŃie. Despre plan fusese înştiinŃat şi ministrul de Interne. Pătrăşcanu i-a mărturisit fericit lui Belu Zilber: "L-am ars pe Emil. iar în 1933. generalul Anton. comandantul Jandarmeriei. Temerea lui Pătrăşcanu avea de altfel o bază reală. două luni. la 12 noiembrie 1949. Ulterior (1932) a fost închis la Văcăreşti. ÎnŃelegând imediat pericolul izolării. a fost închis. între LucreŃiu Pătrăşcanu şi Emil Bodnăraş era o permanentă tensiune. La formarea guvernului Petru Groza. Teoharie Georgescu. Ceea ce în conformitate cu cutumele vieŃii ilegaliştilor însemna o trădare. în timpul anchetei începute împotriva sa. FaŃă de tovarăşii săi de partid se bucura de un regim preferenŃial. Din mărturiile lui Gheorghiu-Dej către Paul Sfetcu. Nicolae Betea. Pătrăşcanu i-a sugerat Regelui Mihai I să-l respingă pe Bodnăraş din funcŃia de secretar de stat la Ministerul de Interne. că din ordinul lui Bodnăraş. Mai târziu. Deciziile politice importante le afla din presa vremii. Perioadele de detenŃie erau scurte. acuzaŃie gravă pentru care va fi de altfel arestat."ATENTATUL" LUI BODNĂRAŞ. pe baza acestor "dovezi" de eliberare din închisoare şi trimitere în domiciliu forŃat a fost acuzat de colaborare cu SiguranŃa.54 - . LOVITURI PE LA SPATE Deşi colaboraseră la răsturnarea lui Antonescu. Bodnăraş îi ordonase lui Didenco "filarea" lui Pătrăşcanu imediat după întoarcerea acestuia de la Moscova (septembrie 1944). se pare. În prima parte a anchetei. prietenii l-au trădat şi a fost acuzat că vrea să fugă în străinătate. Printr-un fost elev de-al tatălui său. LucreŃiu Pătrăşcanu – victimă a „epurărilor“ FLORIN MIHAI ApariŃia Partidului Muncitoresc Român a coincis şi cu eliminarea lui Pătrăşcanu din viaŃa politică. se pare că Dej ar fi spus . A fost arestat în 1924 şi în 1928. Pentru colegii de partid era un motiv de invidie şi bănuieli că are legături speciale cu autorităŃile. pe care naivul Pătrăşcanu îl credea prieten şi devotat al său. care răspundea de SSI Pătrăşcanu era urmărit. cel care a ocupat funcŃia de ajutor de şef de cabinet şi apoi de şef de cabinet a lui Dej în perioada 1951-1965. conform cărora urma să nu mai facă politică. De fapt. Pe lângă el fusese infiltrat un informator al SSI. el a vorbit despre "unele planuri fanteziste ale lui Bodnăraş şi la posibilitatea de a fi gândit că un atentat împotriva mea ar fi putut fi foarte bine utilizat împotriva reacŃionarilor şi a duşmanilor noştri". Pătrăşcanu ajunsese un paria printre liderii comunişti. iar în urma intervenŃiilor familiei sale era eliberat. În 1947. la Păltiniş (Sibiu).

numindu-l "duşman al poporului". Pătrăşcanu a făcut lucruri deosebit de grave.ministrul de Interne maghiar. Dar pentru Pătrăşcanu greul de-abia începea. La acea dată. Firul anchetei a "mers" pe aceste capete de acuzare până în anul 1950. Temător. pe care o avea pregătită în buzunar. Mărturiile lui Zilber. era obligaŃia mea morală să apăr sistemul. PROCESE POLITICE PRINTRE COMUNIŞTI Despre procesele politice din Uniunea Sovietică Pătrăşcanu vorbise de multe ori cu apropiaŃii săi. Din respect pentru idei trebuia să fiu sincer. Pătrăşcanu îşi manifesta încrederea în mersul anchetei. Despre soarta celorlalŃi anchetaŃi din Ńările comuniste Pătrăşcanu nu a aflat nimic. desigur lucruri grave. sub acuzaŃia de agent al SiguranŃei şi al serviciilor secrete britanice. Deşi. (. În amintirile sale scrise imediat după Plenara CC din 1968 şi publicate după 1989 sub titlul "Actor în procesul Pătrăşcanu". Furios. procesele comuniştilor s-au înmulŃit. Kamenev şi Buharin.55 - . La 24 august 1948. "Am cerut să mi se dea muncă de partid. că soŃul ei nu credea în vinovăŃia lui Zinoviev. Prin intermediul lui Belu Zilber. În anii 1948-1949 însă. Au mai fost arestaŃi Traicio Kostov în Bulgaria." În RezoluŃia Plenarei CC din 10-11 iunie 1948. PRIETENIE TRĂDATĂ. pe numele lui s-a emis un mandat de arestare. a fost însă considerat o crimă. Aceeaşi cerere o fac şi acum prin această scrisoare.. Cei doi fuseseră colegi în clasa a patra de gimnaziu. aceştia fuseseră trimişi în "schimb de experienŃă" la procesul Slanski de la Praga. Faptul că nu raportase partidului propunerile lor. precum şi informaŃiile referitoare la propunerile de a fugi în străinătate venite din partea prietenilor săi l-au compromis definitiv pe Pătrăşcanu. ci eşti exclus. în Ńările satelit ale URSS. care îi fusese între 1944 şi 1948 cel mai apropiat colaborator. în timpul anchetei. Din aproape în aproape am ajuns duşmanul lui Pătrăşcanu. Laszlo Rajk . considerându-se că din partid nu se demisionează. atunci vor fi spuse şi alte lucruri pe care nu le ştiam. Iosif RangheŃ şi Alexandru Drăghici. Rudolf Slanski şi Vladimir Clementis în Cehoslovacia şi albanezul Koci Xoxe. Prin urmare.) Deci de vreme ce Pătrăşcanu era vinovat. Îmi spuneam că nimeni nu mă obligase să devin membru de partid. după declaraŃiile anchetatorilor şi procurorilor lui Pătrăşcanu. deferindu-i justiŃiei." LA ANCHETĂ. Evident. Partidul şi conducerea lui au puterea să controleze activitatea mea nu după vorbe.. După arestarea lui Zilber (februarie 1948). spunând adevărul. Din anturajul său. Pătrăşcanu le respinsese planul. A fost supus unei anchete de o comisie de partid compusă din Teoharie Georgescu. Toată luna martie a fost urmărit de agenŃii Serviciului Special de InformaŃii. "De multe ori mi-am pus întrebarea ce se va întâmpla dacă ceilalŃi n-au vorbit. componenŃa Comitetului Central a fost schimbată. LucreŃiu Pătrăşcanu a fost primul arestat dintre toŃi liderii comunişti. datată 1 mai 1948. La 28 aprilie 1948 a fost reŃinut într-o vilă din Băneasa şi sub paza "oamenilor de la partid". „ReŃeta“ pentru anihilarea Bisericii . În urma Congresului de unificare prin care a apărut PMR. ci după fapte. dar nu a fost primită. Pătrăşcanu a cunoscut alŃi viitori prieteni – Lena Constante şi Hari Brauner. declara el într-o scrisoare adresată anchetatorilor.amfitrioanei Ana Pauker: "Ce caută trădătorul acesta printre noi? Dacă rămâne el. Elena Pătrăşcanu a mărturisit în 1951. eu plec". iar mai târziu (1918-1919) s-au reîntâlnit la sediul Partidului Social Democrat. Este singurul lucru pe care îl cer. partidul l-a acuzat pentru prima dată public. Pătrăşcanu şi-ar fi depus demisia. Pătrăşcanu devine convins că acesta fusese "omul SiguranŃei" în anii ’30. Zilber oferă justificarea comportamentului său în mediul claustrant al închisorii. Între timp fusese arestat Belu Zilber. când s-a finalizat prima anchetă. În timpul anchetei desfăşurate cu privaŃiunile şi constrângerile tipice. Nu a fost ales membru în CC şi la câteva zile a fost înlocuit cu Avram Bunaciu în funcŃia de ministru al JustiŃiei. Zilber a oferit numeroase mărturii false despre fostul său prieten. Nicolae Betea şi Herant Torosian i-au propus fuga în străinătate.

ceea ce înseamnă că decizia a fost una valabilă pentru toŃi. principiile generale după care trebuiau să se comporte autorităŃile laice faŃă de biserici au fost stabilite la Moscova. pentru “activitate fascistă” şi complot împotriva statului. BULGARIA. Conform noii legislaŃii. Activitatea bisericii a fost redusă la oficierea liturghiei. catolici sau musulmani. łările intrate sub dominaŃia sovietică erau un mozaic confesional. s-a modificat statutul de funcŃionare al Bisericii Ortodoxe. în republica federativă mozaicul etnic se suprapunea peste cel religios. învingătorii s-au dovedit neiertători cu cei ce susŃinuseră inamicul german. din cauza legăturii cu Vaticanul. Peste o sută de preoŃi ortodocşi au fost executaŃi. şcolile confesionale. În această perioadă a încercat să găsească o cale de mijloc între interesele bisericii şi cele ale statului comunist. neoprotestanŃi. Eşuând. Măsurile luate în lagăr faŃă de culte seamănă izbitor. numit “cap al imperialismului”. s-a trecut la clerul de rând. în funcŃie de realităŃile fiecărui stat în parte. În 1948. De sute de ani. Arhiepiscopul ortodox Kristofer Kisi a fost întemniŃat de asemenea în 1948. a fost obligat să se retragă şi i s-a stabilit domiciliu forŃat la o mănăstire. Soarta bisericilor a fost crudă peste tot în Europa Răsăriteană supusă dominaŃiei sovietice. În 1948. catolici de rit latin. protestanŃi. a rezistat în scaun doar trei ani. alteori nu – creştini ortodocşi. desfiinŃarea Bisericii Greco-Catolice şi aducerea la ascultare a bisericilor ortodoxe şi protestante prin teroare şi şantaj. Aflată într-o zonă tradiŃional marcată de conflicte interetnice. de religie musulmană. peste 20 dintre ei fiind executaŃi. Capii bisericii care au cutezat să se împotrivească au ispăşit ani grei de temniŃă. În 1948. Mitropolit al Sofiei ales în 1945. fie ei ortodocşi. proprietăŃile sale – în majoritatea cazurilor considerabile – au trecut la stat. Când în alte state represiunea împotriva bisericilor abia începea. Anul 1948 a fost decisiv pentru consolidarea regimurilor comuniste est-europene. propunând să o aşeze sub jurisdicŃia Vaticanului. în această zonă coexistaseră – uneori paşnic. Vecinii de la sud de Dunăre erau majoritatea ortodocşi.56 - . alături de populaŃia majoritară. Iugoslavia a făcut notă distinctă faŃă de celelalte “Ńări frăŃeşti”. Prelatul avusese o iniŃiativă mai deosebită. IUGOSLAVIA. anul 1948 a marcat începutul confruntării statului cu biserica. dată fiind situaŃia din epocă: a refuzat să subordoneze ortodoxia albaneză Patriarhiei de la Moscova.După “decapitarea” bisericilor. În 1948. Arhiepiscopul Stepinac de Zagreb a fost judecat pentru colaboraŃionism în 1946. Rezultatele au fost drastice: în 1953. Sarcina transpunerii în fapte şi metodele reveneau partidelor comuniste locale. trăiau romanocatolici şi ortodocşi. În raporturile cu religia. Ştefan. ALBANIA. Cea mai afectată a fost Biserica Catolică. la a doua reuniune a Cominformului din iunie. Ca şi în alte situaŃii. prelaŃii puteau fi suspendaŃi din funcŃie nu de biserică. CroaŃia fusese un stat-marionetă. pentru “activităŃi îndreptate contra ordinii de stat”. Peste tot s-au adoptat legi care puneau biserica sub ascultarea statului şi îi îngrădeau posibilităŃile de a fi alături de credincioşi. într-un processpectacol şi a fost condamnat la 16 ani închisoare. din circa 2. Ca urmare a laicizării învăŃământului. cei mai importanŃi prelaŃi catolici au fost arestaŃi pentru complot împotriva statului. prigoana s-a îndreptat împotriva clericilor consideraŃi colaboraŃionişti. ca şi în atâtea alte cazuri. . dar şi al celorlalte confesiuni. supus celui de-al treilea Reich. În timpul războiului. catolici de rit oriental. După încheierea războiului. AcŃiunea principală s-a îndreptat însă împotriva croaŃilor şi slovenilor de confesiune catolică.700 de preoŃi catolici.CRISTINA DIAC Din Albania până în Polonia. catalogat drept “cap al imperialismului”. Moscova a decis ruperea legăturilor bisericilor catolice cu Vaticanul. În micul stat. RezistenŃa iugoslavă împotriva ocupantului nazist fusese aproape la fel de cunoscută ca şi cea franceză. spitalele şi instituŃiile de caritate finanŃate de biserică au fost desfiinŃate. a fost adoptată şi calea de urmat în privinŃa bisericilor. Rezultatele nu s-au lăsat prea mult aşteptate. în Albania mai oficiau doar zece preoŃi catolici. Astfel. în Iugoslavia era pe sfârşite. După cel de-al doilea război mondial. ci de stat. sub păstorirea Mitropolitului Paisie. În urma naŃionalizărilor.

în 1948. dispunea de importante resurse materiale. În zilele reprimării revoluŃiei maghiare. În acelaşi timp. iar bisericii i s-a interzis să mai întreŃină spitale şi să se implice în asistenŃă socială (cantine pentru săraci. cea mai afectată a fost biserica catolică locală. înaltul prelat a primit condamnare pe viaŃă. Ca şi în Ungaria. puterea laică a încercat prin felurite mijloace să scadă influenŃa preoŃilor asupra credincioşilor. Monseniorul Beran. iar 300 fugiseră din Ńară. l-a excomunicat pe prelatul Plojhar. s-a refugiat la Ambasada SUA. IniŃial. care permitea autorităŃii laice să intervină în chestiunile bisericeşti. arhiepiscop de Esztergom şi şef al bisericii catolice maghiare. Supus unui proces-spectacol. arhiepiscopul a fost deportat din Praga. guvernul de la Praga a emis două legi cu importante consecinŃe: bisericile au fost deposedate de proprietăŃile lor. personalitate puternică şi cu carismă. persecuŃiile împotriva cultelor s-au diminuat. implicându-se în viaŃa socială şi politică. dar rămăşiŃele sale pământeşti s-au întors în Ungaria abia în 1991. i s-a permis să părăsească Ungaria. În 1971.peste 400 au fost ucişi. Pentru biserica ortodoxă rusă începea o perioadă neagră. În cele din urmă. excesele deceniilor trei şi patru din Uniunea Sovietică au fost evitate. Modelul după care s-a făcut “îngrădirea” bisericii a fost pretutindeni acelaşi. În octombrie 1945. care spunea că poate fi practicată orice religie. sub a cărei protecŃie a rămas 15 ani. Ca şi în celelalte state supuse comunizării. În lupta inegală dintre Partidul-Stat şi Biserică. al cărui nume fusese rostit de mulŃimile răzvrătite ca viitor lider. În vara lui 1948. religia era un “opiu al popoarelor”. În 1922. aparŃinea religiei catolice. A fost eliberat în 1956. ajutoare pentru orfani). Sfântul Scaun a numit în fruntea Bisericii Catolicii Maghiare pe Jozsef Mindszenty. Lenin a ordonat campania de confiscare a odoarelor bisericeşti şi împuşcarea preoŃilor ce s-ar fi opus măsurii. aproximativ 70% din populaŃia Ungariei. În statele din Europa de Est aflate sub influenŃa Moscovei. Jozsef Mindszenty. Anii grei ai celui de-al doilea război mondial aveau să aducă reconcilierea. Conform recensământului din 1949. catolicismul fiind religia a peste 90% din populaŃie. a fost arestat. ce fusese închis în timpul regimului de extremă-dreapta maghiar al lui Szalaszi. primatul Mindszenty s-a opus regimului şi a încercat să apere biserica şi pe credincioşi. modelul fusese încercat iniŃial în URSS. iar sistemul de educaŃie a fost naŃionalizat. Din aceste motive.5 milioane de maghiari. cea din urmă nu avea cum să biruie. Regimurile comuniste din Europa de Est s-au declarat atee şi au pornit prigoana împotriva cultelor. atâta vreme cât nu contravine legilor . CEHOSLOVACIA. a degradat relaŃiile dintre stat şi puterea religioasă. POLONIA. vinovată de a fi Ńinut oamenii în ignoranŃă şi obscurantism. catolicismul era puternic în Polonia. A trecut la cele veşnice patru ani mai târziu. În februarie 1948. aproximativ 500 se aflau în închisori. Prin numeroase discursuri. puterea comunistă a încercat să ajungă la un compromis şi să ofere bisericii un statut privilegiat. UNGARIA. ministru în guvernul dominat de comunişti şi condus de Clement Gottwald. Adoptarea legii din 1949. locul său fiind luat de un preot mai înŃelegător cu noua putere. ca urmare a presiunilor Vaticanului. autorităŃile comuniste au văzut biserica supusă Romei ca pe unul dintre principalii oponenŃi la comunizare.57 - . În iunie 1948. peste 6. Arhiepiscopul de Praga. Un articol al ConstituŃiei sovietice din 1936. După declanşarea conflictului Tito-Stalin.500 de şcoli confesionale catolice au fost naŃionalizate. Cu toate acestea. Biserica Catolică era deosebit de puternică şi fusese dintotdeauna o prezenŃă vie pe scena publică. Ca şi în alte situaŃii. adică 6. Noua ordine religioasă CRISTINA DIAC Conform ideologiei marxist-leniniste. Mindszenty. A doua zi de Crăciun a anului 1948. Istoria bisericii se împletise cu istoria statului.

Şcoala. să nu uitaŃi că «ce e val. ocupase chiar funcŃii politice importante în stat. episcopul greco-catolic de Blaj.). rezistând în scaun aproape trei decenii. De aceea. decretul referitor la funcŃionarea cultelor în RPR. a fost desfiinŃată. după moartea Regelui Ferdinand. Legea fundamentală – ConstituŃia din aprilie 1948.. Ioan Suciu. primatul Papei fiind unul dintre principiile fundamentale ale catolicismului. AN DECISIV. schingiuiŃi. Am fost ameninŃat cu deportarea. ci numai atribuŃii în plan simbolic. Vor umbla din casă în casă să iscăliŃi liste pentru a trece la ortodoxie. azile. La finele deceniului cinci. întreŃinând pe cheltuiala proprie şcoli. Astfel. O serie de acte normative elaborate atunci au adus modificări în viaŃa bisericii ca instituŃie. Sfântul Scaun de la Roma era văzut ca un “cap al imperialismului mondial”. dus cu maşina. sănătatea publică şi asistenŃa socială deveniseră între timp afaceri de stat. indiferent de confesiune.. anul 1948 şi cei imediat următori reprezintă un moment important şi pentru cultele din România. a fost preluată după război în toate actele fundamentale din Europa răsăriteană. rolul său fiind şi în acest caz mai mult simbolic. decretul care organiza învăŃământul pe baze exclusiv laice. Zeci de preoŃi de-ai mei au fost arestaŃi. lea vorbit credincioşilor.. ordinii sociale şi bunelor moravuri. A fost lăudat şi criticat în egală măsură. ocupantul ei neavând nici un drept real propriu-zis. făcându-le practic dependente de acesta. nici nu era greu să intre în conflict cu “noua ordine”. să nu vă lăsaŃi influenŃaŃi chiar dacă vă ameninŃă. În 1948. Romano-catolicii au avut şi ei de suferit. “PĂCATUL” CATOLICISMULUI. primul numit în scaunul patriarhal. Patriarhul a fost . Atât biserica greco-catolică. legea de înfiinŃare a Ministerului Cultelor.). Aceste măsuri au atins mai puŃin biserica ortodoxă. Biserica Unită cu Roma. în realitate un act administrativ. cât şi salvatorul Ortodoxiei. enoriaşilor adunaŃi în catedrala de la Blaj: “În curând vor sigila porŃile bisericilor catolice (. atâta vreme cât aceasta se clădea inclusiv pe ruinele bisericilor. Pentru culte.. activitatea Bisericii Romei s-a redus la oficierea liturgiilor. A avut una dintre cele mai lungi cârmuiri. din care biserica trebuia îndepărtată. pălmuiŃi şi ŃinuŃi în nămol pentru credinŃa pe care nu vor să şi-o părăsească. PrelaŃi. nu doar din punct de vedere administrativ. ŃinuŃi în beciuri umede. afectate au fost cele două biserici dependente de Vatican. lagărelor şi coloniilor de muncă. anticipând ce avea să urmeze. din cauza legăturilor cu Vaticanul: fără a avea soarta uniŃilor. duşman al Uniunii Sovietice. statutul de funcŃionare a Bisericii Ortodoxe Române au adus fiecare schimbări în viaŃa religioasă. căci toate sunt trecătoare şi timpul se va întoarce (. Unirea religioasă. în iulie 1927. EsenŃial pentru evoluŃia ulterioară a regimului politic de la Bucureşti. nu a fost recunoscută de majoritatea capilor bisericii desfiinŃate. ca valul trece» şi neamul românesc se va bucura de toată libertatea. ci şi la nivel de dogmă. care prin tradiŃie fusese apropiată de putere.statului.58 - .” „Patriarhul roşu“ sau salvatorul Bisericii CRISTINA DIAC Istoria Bisericii Ortodoxe în timpul regimului comunist a fost marcată de personalitatea patriarhului Justinian. sau greco-catolică. funcŃia de patriarh fusese una onorifică. dar toate astea nu mă înspăimântă. fiind văzut atât drept “omul lui Gheorghiu-Dej”. au luat drumul închisorilor. Între cele două războaie mondiale. Miron Cristea. spitale. Vă cer să fiŃi uniŃi pentru a lupta împotriva valului care a venit peste noi. TRECUłI CU FORłA LA ORTODOXIE În octombrie 1948 Biserica Greco-Catolică dispărea prin unificarea forŃată cu Biserica Ortodoxă. ci mă întăresc. Întreg cadrul legislativ creat cu această ocazie intenŃiona să întărească legăturile dintre culte şi statul român comunist. dar şi cea romano-catolică avuseseră de-a lungul timpului funcŃii şcolare şi sociale.

Din punct de vedere politic. După 1989 s-au făcut numeroase aprecieri legate de personalitatea Întâi Stătătorului BOR în primele decenii de comunism. în valoare de 1. S-a spus adeseori că patriarhul Justinian a făcut multe servicii puterii comuniste. ci în bisericile lor. După 1945 a urcat în ierarhia bisericească. cantine şcolare. de Ion Mihalache. Din fondurile colectate încă de la înfiinŃarea băncii au fost ajutaŃi preoŃii internaŃi în sanatorii şi spitale. patriarhul avea dreptul de a controla modalitatea în care se aplică în eparhii hotărârile Sfântului Sinod. Voi. birourile Protoieriei Vâlcea.cooptat în regenŃa ce trebuia să vegheze asupra Regelui Mihai I. cantina bisericilor din oraş. “omul” lui Gheorghiu-Dej care şi-a datorat ascensiunea colaborării cu regimul. preotul Marina era apropiat de Partidul NaŃional łărănesc. în amintirile sale despre Patriarhul Justinian. PublicaŃiile bisericeşti din anii ’40 ai secolului trecut îl menŃionează pe preotul Ioan Marina ca fiind una dintre prezenŃele cele mai active în urbea vâlceană. nu este posibil acest lucru. credeŃi că vin americanii. InstituŃia bancară a avut succes. Bartolomeu Anania. adoptat la începutul anului 1949. Strategia pe termen scurt presupune confruntare cu un duşman inegal şi. Capitalul social. Şeful BOR se născuse în 1901 în comuna Cermegeşti din judeŃul Vâlcea şi absolvise Facultatea de Teologie din Bucureşti. o strategie pe termen lung presupune găsirea unui modus vivendi. în 1939. Din profit a achiziŃionat cel mai frumos imobil din centrul oraşului. În această perioadă este localizat unul dintre cele mai cunoscute episoade din biografia sa. Strategiile sunt de două feluri: pe termen scurt şi pe termen lung. Doisprezece ani a slujit ca paroh la Biserica Sfântul Gheorghe din Râmnicu-Vâlcea. preotul avea să ia calea călugăriei. care nu încălcau autonomia episcopatului. Strategia pe termen scurt se bazează pe o presupunere. deŃinătorul funcŃiei de patriarh dobândea noi atribuŃii. Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost adăpostit în casa unui preot vâlcean – nimeni altul decât viitorul patriarh. Evadat din lagărul de la Târgu-Jiu în august 1944. compus din parter şi etaj. locŃiitor de Patriarh. precum şi birourile băncii. arhiepiscop al Clujului. Documentele de arhivă disponibile în ultima vreme arată că acesta din urmă l-ar fi dorit înscăunat ca episcop de Argeş. iar eu sunt convins că americanii nu vin. PRAGMATISM. patriarhul a fost şi întâiul premier al noului regim de autoritate monarhică instituit de Regele Carol al II-lea. apoi director al Seminarului Sfântul Nicolae din Râmnicu-Vâlcea. Voi sunteŃi tineri. La iniŃiativa lui a apărut prima bancă populară cooperatistă din Ńară. pe cât este posibil. Eu doresc ca pe durata acestei stăpâniri. dar politica Bisericii o fac eu. Din acel moment. ca preoŃi.2 milioane lei. uneori credinŃă. tinerii. “Patriarhul roşu”. o sală pentru adunările culturale şi religioase. preoŃii mei să nu fie în puşcărie. La moartea soŃiei. în vârstă de şase ani. a fost subscris de 120 de preoŃi vâlceni. cantina ajutorului legionar şi altele. sau cel puŃin. căreia îi datorează astfel cariera. dar Mihai Antonescu şi-a dat acordul numai pentru cârja episcopală din BălŃi. Strategii pe termen lung. pentru asta. Zece ani mai târziu. funcŃie ce avea să o deŃină până la moartea sa. A fost mai întâi preot în comuna natală. CredeŃi ce vreŃi. relatează o discuŃie referitoare la punctul de vedere al şefului BOR faŃă de puterea comunistă şi totodată referitor la misiunea sa: “Orice instituŃie mare trebuie să aibă o strategie. InstituŃia patriarhatului a fost introdusă prin noul statut al Bisericii Ortodoxe Române. nu vin curând. iar dintre liderii Ńărănişti. iar strategia bisericii trebuie să fie o strategie pe termen lung. În anii următori au luat fiinŃă bănci populare preoŃeşti şi în celelalte judeŃe din Oltenia. o mare personalitate a epocii sale – toate aceste variante s-au vehiculat. propunere neacceptată de Mihalache. studenŃi teologi. Această stăpânire comunistă este de durată. salvatorul bisericii. o bibliotecă. Aici s-au amenajat camere pentru un cămin. Cel dintâi ocupant al scaunului patriarhal care a beneficiat de prevederile noului statut a fost Justinian Marina. până în 1945.59 - .” . îndeplinind funcŃiile de Arhiereu Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor. al cărei preşedinte a fost chiar preotul Marina. soŃiile de preoŃi suferinde de diverse boli. Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Sucevei. aşa gândiŃi. numită Banca Populară “Ajutorul” din Râmnicu-Vâlcea. că în curând vin americanii şi ne scapă de comunişti. De pildă. cu 26 de camere. De aceea. un dialog cu noua putere şi realizarea a ceea ce se numeşte compromis în orice politică şi în orice diplomaŃie. Eu nu voi încerca să vă sugerez credinŃa voastră.

înalta faŃă bisericească a avut dificila misiune de a conduce corabia bisericii în vremuri tulburi. se spunea în lege. turnătorie de clopote. ambele apărute la începutul lunii august. au fost interzise orele de religie. Dacă prevederi mai abstracte ale ConstituŃiei sau Legii cultelor. Obiectele realizate în mănăstiri erau preluate de unităŃile comerŃului de stat spre comercializare ori export.SOLUłII DE CRIZĂ. poate cel mai important a fost deposedarea mănăstirilor de suprafeŃele însemnate de pământ pe care le aveau în proprietate sau folosinŃă. autorităŃile au bătut în retragere. inclusiv şcolile confesionale deŃinute de biserici. la Mănăstirea łigăneşti se realizau covoare. Spiritul practic al Patriarhului Justinian a făcut ca monahismul ortodox să depăşească momentele de criză. care viza îndepărtarea populaŃiei de cele sfinte. au fost desfiinŃate toate şcolile particulare. “Este absolută nevoie să se înfăptuiască viaŃa de obşte. înaintând-o către Ministerul de Interne. stofe frumoase”. transformându-se mănăstirile în ateliere. au avut impact asupra unui număr limitat de cunoscători. Fiind sesizat de familii. Cârmuitor în vremuri tulburi. ConstituŃia din aprilie 1948 a deschis calea către modelarea instituŃiilor în spiritul dorit de puterea comunistă. “Domnul Minstru Stanciu Stoian îşi aminteşte că lucrarea i-a fost adusă de la Patriarhie (listele primite din teritoriu – n. înscăunat ca Patriarh al României în vara lui 1948. s-a introdus interdicŃia de a se face rugăciuni la intrarea şi ieşirea copiilor de la ore şi s-a prevăzut eliminarea icoanelor şi a tuturor simbolurilor religioase din sălile de clasă. în special la sate. Mai departe. Confruntate cu pericolul de revoltă.) cu o adresă. APĂRĂTORUL PREOłILOR Justinian nu era un necunoscut la învestirea sa cu cea mai înaltă funcŃie în biserica ortodoxă. Interzicerea orelor de religie şi a rugăciunilor la începutul şi sfârşitul orelor de curs ori scoaterea icoanelor din şcoli au trezit vii proteste. în care cerea să se elaboreze tabele cu toŃi preoŃii închişi. “Toate şcolile confesionale sau particulare de orice fel devin şcoli de stat”. călugării şi călugăriŃele au organizat în mănăstiri cooperative meşteşugăreşti şi ateliere. scoarŃe româneşti. Astfel. au refuzat să îşi mai trimită copiii la şcoală. precum reorganizarea eparhiilor în funcŃie de numărul credincioşilor practicanŃi ai cultului respectiv. Din documentele întocmite de fosta Securitate reiese că Justinian Marina. De exemplu. LEGEA ÎNVĂłĂMÂNTULUI Decretul 175 din 3 august 1948 a introdus monopolul de stat asupra învăŃământului. stofe. la Plumbuita – sculptură. . Biserica greco-catolică din Ardeal întreŃinuse cu mijloace proprii şcoli primare şi secundare. s-a preocupat de soarta preoŃilor aflaŃi în temniŃele comuniste.60 - . Ministerul Cultelor a dat curs solicitării Patriarhului. unde să se lucreze covoare. Pe aceeaşi linie. mai cu seamă în mediul rural. A fost ideea Patriarhului Justinian ca aşezămintele monahale să devină centre meşteşugăreşti.n. spunea Înalt Prea Fericitul Patriarh în cuvântul de deschidere a cursurilor seminarului monahal de la Mănăstirea Văratec în martie 1949. Dintre acestea. Aceasta din urmă a stârnit reacŃii dure din partea credincioşilor care. broderii. în unele sate fiind necesară amânarea debutului anului şcolar. tâmplărie. cuprinzând rugămintea patriarhului de a se interveni la Ministerul de Interne pentru a se cerceta situaŃia celor închişi”. Scoaterea religiei şi a icoanelor din şcoli CRISTINA DIAC Reorganizarea vieŃii bisericeşti nu a însemnat mare lucru pentru masa credincioşilor. Bisericile au fost afectate în special de Legea învăŃământului şi de Legea cultelor. Patriarhul a adresat o telegramă Episcopiilor. Legi adoptate ulterior aveau să aducă lămuririle necesare fiecărui domeniu în parte. scoaterea icoanelor din şcoli a întâmpinat rezistenŃa populaŃiei şi a determinat conducerea partidului să bată în retragere. Urmând îndemnul înaltei feŃe bisericeşti. grăieşte documentul.

care data din 1928. slujbaşii bisericilor care vădeau “atitudini antidemocratice” riscau să nu îşi mai primească salariul de la stat. . supuse Papei. legea introducea şi noutăŃi. facultăŃi). au produs consecinŃe pentru toate cultele din România. aproba bugetele şi controla fondurile cultelor. Acest act normativ stabilea raporturile dintre stat şi biserici. recunoştea numirile. prin Ministerul Cultelor. decretul din august spunea că “statul garantează libertatea religioasă pe tot cuprinsul RPR. s-a falsificat şi s-a denaturat linia CC. Această prevedere afecta mai puŃin biserica majoritară ortodoxă şi mai mult pe cea greco-catolică şi romano-catolică. iar ca organe centrale executive. supraveghea toate şcolile care pregăteau personal clerical. În alcătuirea Adunării NaŃionale Bisericeşti intrau membrii Sfântului Sinod şi câte un cleric şi doi mireni din fiecare eparhie. Noul act legislativ prevedea că statul. a întări credinŃa şi am dat o armă în mâna reacŃiunii care îşi are rezervele la sate. autorităŃile au solicitat modificarea statutelor – acte care reglementau viaŃa internă a confesiunilor. indiferent de grad (seminarii teologice. Această structură aproba înfiinŃarea de noi parohii sau unităŃi administrativ-religioase. atât cele creştine. De asemenea. pe fondul pregătirilor pentru colectivizarea agriculturii. cu noua lege a cultelor a fost promulgat şi actul de înfiinŃare a ministerului de resort responsabil cu aplicarea politicii partidului în chestiunile religioase. După trasarea cadrului legal general. Desigur. Anul 1949 a adus alte măsuri care vizau activitatea Bisericii Ortodoxe Române. sunt contra noastră. măsura este contrară ConstituŃiei”. ordinii publice sau bunelor moravuri”. şi nu de chestiunile de dogmă. care Ńineau de organizare. dacă exerciŃiul ei nu contravine ConstituŃiei. Veniturile obŃinute de pe terenurile în folosinŃă reveneau parohiilor şi preoŃilor. al căror proprietar era totuşi statul. sunt credincioşi şi nu-i putem face dintr-o dată materialişti. Prin scoaterea obiectelor religioase. didactic sau administrativ. încă din primul său articol. în afară de aceasta. În februarie s-a adoptat un nou statut al bisericii majoritare. BOR avea ca organe deliberative Sfântul Sinod şi Adunarea NaŃională Bisericească. Sfântul Sinod se compunea din mitropoliŃi. arhiepiscopi şi episcopi în funcŃie. În aceeaşi zi. cel mai probabil de inspiraŃie sovietică. care confundă scoaterea obiectelor religioase cu scoaterea conştiinŃei religioase din capul oamenilor.61 - . După rezolvarea situaŃiei legale. aleşi pentru o perioadă de patru ani. AVERILE BISERICII.Chestiunea s-a discutat în Secretariatul CC al PMR. chiar în nucleul restrâns de conducere aşadar. statul comunist a socotit că venise vremea să se ocupe şi de averile bisericii. Prin măsurile luate am dat o armă bisericii pentru a-i întări poziŃiile la sate în sânul populaŃiei. iar. Biserica era un mare proprietar de pământ şi deŃinea în folosinŃă mari suprafeŃe de teren. LEGEA CULTELOR Regimul cultelor în recent proclamata republică populară a fost reglementat prin Decretul numărul 177 din 4 august 1948. Trăgând concluziile şedinŃei. cu mici excepŃii. La începutul anului 1949. Consiliul NaŃional Bisericesc şi AdministraŃia Patriarhală. precum Legea Cultelor sau legea prin care se reorganiza ministerul de resort. interpretată ca o măsură împotriva religiei. exercită controlul asupra cultelor religioase. securităŃii. relaŃiile cu credincioşii. cât şi cele necreştine. ORGANIZAREA BISERICII ORTODOXE Măsurile legislative din 1948. Oricine poate să aparŃină oricărei religii sau să îmbrăŃişeze orice credinŃă religioasă. Conform acestuia. personal. Specialiştii în Drept şi istoricii care l-au analizat au ajuns la concluzia că decretul viza manifestările exterioare ale credinŃei. ÎnvăŃătorii şi clerul. Dezvoltând un articol din ConstituŃia promulgată în aprilie. transferările şi pensionările întregului personal. unanimitatea Ńărănimii – 76% din populaŃia Ńării. 12 milioane de oameni. Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus: “AcŃiunea Ministerului ÎnvăŃământului Public a fost o acŃiune anarhică. mic-burgheză. nefăcând faŃă impozitelor şi cotelor mari. biserica ortodoxă a fost nevoită să cedeze terenurile pe care le deŃinea în proprietate sau în folosinŃă. În caz contrar. au fost preluate numeroase articole din precedenta lege a cultelor. înfiinŃarea de noi posturi de personal clerical.

trimis la studii la "academia partidului". Constantin Dobre.a avut insa un singur solicitant (gazetarul Marian Boboc din Petroşani). DOSARE "FaRa INTERES".vazute şi nevazute . Reiese (şi din cazul lor) ca misiunea asumata de Securitate este anihilarea oricarui demers de a aduce adevaruri suparatoare la cunoştinŃa conducatorilor. "ProducŃii" şi mai impresionante sub raportul eforturilor facute pentru a modifica realitatea faptelor dupa modelul expus in discursul de partid sunt "informarile privind starea de spirit a populaŃiei" din fiecare punct minier al Vaii Jiului şi "planurile de masuri". Dupa ce te-ai familiarizat cu conŃinutul dosarelor. actualmente azilant politic in Anglia.. Dosarul de peste cinci sute de file despre evenimentele din august 1977 .. Din documentele SecuritaŃii reiese insa ca "elemente descompuse" s-au dedat la "manifestari huliganice". analişti şi jurnalişti.Greva minerilor in Arhivele CNSAS Lavinia Betea Prima mişcare de protest a unei mulŃimi impotriva unor decizii luate dupa instaurarea regimului comunist a fost greva minerilor din 2-3 august 1977 in Valea Jiului..62 - . . Ceauşescu.   PE FIRUL RAPOARTELOR. "baile de mulŃime" avand atunci reguli stricte şi clare. Judecand dupa numarul institutelor de cercetare care şi-au facut "obiect de activitate" din istoria recenta şi dupa mediatizarea excesiva a campului de batalie politica in care s-a transformat instituŃia CNSAS. iŃi dai seama ca din ele lipsesc tocmai piesele esenŃiale pentru evaluarea evenimentului. nici o informare privind programul şi deciziile lui Ceauşescu. Prima dintre ele impiedicarea "jalbarilor" sa ajunga la Ceauşescu. care cumula atunci prin funcŃiile sale toata puterea. O uluitoare desfaşurare de forŃe . Insaşi evoluŃia liderului de-atunci al minerilor. Celalalt volum pus in circuit este dosarul personal al "eroului de la Lupeni". Consultat pana in prezent exclusiv de "obiectivul" care a cauzat producerea sa.petrecuta intr-un timp cand in Cehoslovacia şi Polonia mulŃi intelectuali reflectau public asupra viitorului economiei şi starii democraŃiei din Ńarile lor . Greva minerilor din Valea Jiului . ci şi doleanŃele lor. Nici o relatare a altercaŃiilor dintre mineri şi Ilie VerdeŃ. O tiparitura ingalbenita. Iar documentele despre grevişti sunt departe de a satisface aşteptarile unui public pregatit sa afle din arhiva SecuritaŃii poveşti despre "feŃi-frumoşii" anticomunişti şi "adevaraŃii torŃionari". oamenii care Ńintesc rezolvarea unor "interese personale" ori incearca sa reclame nedreptaŃi şi minciuni sunt asimilaŃi unei categorii de infractori. diplomaŃie. a fost obligat sa vina la negocierile directe cu protestatarii. Urmeaza "schiŃele topografice" (denumirea imi aparŃine) cu amplasarea angajaŃilor SecuritaŃii in dispozitivele de paza şi protecŃie de pe traseul parcurs de Ceauşescu la Lupeni la data de 3 august. Cum se face insa ca asupra unui presupus "subiect gras" ca acesta nu s-au repezit nici macar angajaŃii CNSAS cu statut de cercetatori.prima greva din Romania dupa trei decenii de la instaurarea regimului comunist . Cu ajutorul reŃelei de informatori fusesera depistaŃi nu doar "jalbarii".e semn al incalcelilor de ieri şi de azi ale istoriei. Din conŃinutul dosarelor de la CNSAS reconstitui cu greutate greva pentru revendicari economice şi sociale ce l-a adus pe insuşi Ceauşescu in postura de negociator. actualmente azilant politic in Anglia .nu este o tema ilustrativa pentru metafora "rezistenŃei romaneşti prin cultura". Constantin Dobre . In sintezele şi rapoartele SecuritaŃii. al carei conŃinut starnise vartejul din Valea Jiului. intuieşti cat ce-ai "frunzarit" cele doua dosare. te-ai aştepta ca dosarele cu greva din Valea Jiului sa fi fost consultate de mulŃimi de istorici. PRIORITałI ALE SECURITałII. Primul document in dosarul grevei este un numar al Monitorului Oficial de la 8 iulie 1977 care reproduce noua Lege privind pensiile de asigurari sociale de stat şi asistenŃa sociala. iar dupa 1990 in.

analiza şi sinteza şi "operative" in fiecare localitate miniera) urmau a fi dirijorii vastei operaŃii. ConsecinŃa acestora urmau a fi "masuri de scoatere din Valea Jiului a elementelor cu antecedente penale care au o comportare necorespunzatoare la munca şi in societate" şi "masuri de intarire şi reorganizare a potenŃialului informativ". Cauza presupusa a acestui tratament deosebit nu poate fi. Inainte de a ajunge in faŃa judecatorilor. Ceauşescu.c.este prima dintre prevederile sale. AlbaIulia. reiese ca soarta multora dintre ei fusese decisa inainte inca de venirea secretarului general. bunaoara. informarile şi rapoartele din dosar prezinta grija SecuritaŃii de a raspandi veşti despre "buna purtare" a acestuia in faŃa "organelor". O "verificare la evidenŃa operativa" a tuturor celor peste 40. paza şi securitatea obiectivelor economice. Dolj. verificarea tuturor purtatorilor autorizaŃi de arma . decat popu-laritatea lui. Daca "grupele operative pe localitaŃi. La fel sunt şi producŃiile despre insurgenŃii remarcabili ai Vaii Jiului şi intreg dosarul personal de peste cinci sute de file alcatuit pentru Dobre. va supunem dumneavoastra. Sibiu şi Arad". precum şi "masurile operative" la care se trecuse deja in intregul bazin minier al Vaii Jiului.  Un "comandament" alcatuit din cinci ofiŃeri superiori de securitate şi miliŃie din Bucureşti şi Petroşani. in scopul tragerii lor la raspundere administrativa şi penala". Cu excepŃia documentelor premergatoare recrutarii unui informator. asigurarea ordinei şi liniştei publice" . liderul minerilor in negocierile cu Ceauşescu de la 3 august 1977. este un program ("strict secret"!) in 30 de puncte. urmatorul Program de . se decidea insa "punerea in discuŃia colectivelor de munca a tuturor persoanelor carora li s-au administrat probe de vinovaŃie. şeful SecuritaŃii Hunedoara. Dimpotriva. numarul angajaŃilor SecuritaŃii cuprinşi in mecanismele de punere in aplicare a "planului de masuri" intocmit "cu prilejul evenimentelor din 2-3 august 1977" sub comanda lui Nicolae PleşiŃa. in aceasta etapa. intarirea pazei in toate locurile publice. puteau fi o practica uzuala in organizarea vizitelor lui Ceauşescu.63 - . semn de alarma şi gravitate deosebita pot fi socotite menŃiunile: "Vor fi suplimentate forŃele existente cu efective de ofiŃeri şi subofiŃeri de miliŃie şi securitate ce vor fi aduşi din judeŃele Gorj. dactilografiat ulterior cu modificari) precizeaza: "Noi. prim-adjunct al ministrului de Interne. Dobre n-a fost arestat. Nu ştiu care sunt criteriile dupa care la CNSAS anumite dosare personale sunt puse in circuitul ziariştilor şi cercetatorilor (şi prin aceasta implicit in difuzarea publica). "o grupa de analiza şi sinteza" va intocmi de trei ori pe zi buletine informative ce vor fi raportate "organelor de partid şi ierarhic superioare". pentru comiterea de infracŃiuni anterior trimiterii dosarelor la Procuratura". prin alesul (votatul) şi iubitul nostru coleg Dobre Costica. stabilirea programului de lucru al intregului personal din securitate şi miliŃie intre orele 7:00 şi 23:00. Din "planul de masuri". SOARTA HOTaRaTa. Deosebit de celalalte "elemente". iar altele nu. "zilnic se vor organiza şedinŃe de lucru şi de analiza a situaŃiei operative din zona cu şefii grupelor operative şi factorii de raspundere pe linie de securitate şi miliŃie". cunoaşterea şi cercetarea elementelor care s-au dedat la acte violente şi de dezordine in data de 2. general-locotenent.000 de angajaŃi din Valea Jiului şi avertizarea pe linie de securitate şi miliŃie a unor "elemente cunoscute cu manifestari turbulente şi tendenŃioase". Documentul. Prin "masuri specifice" urmau a se impiedica "difuzarile de ştiri denaturate". celelalte descriu "elementele descompuse". "Constituirea unui comandament de conducere şi coordonare a tuturor acŃiunilor ce urmeaza a fi intreprinse pe linie de securitate şi miliŃie. tovaraşe N. a. neutralizarea acŃiunilor elementelor turbulente.erau alte acŃiuni preliminare de anvergura.08. minerii din Valea Jiului.  DOSARUL LUI DOBRE.De ordinul sutelor trebuie sa fi fost. definitivat şi aprobat de Securitate in chiar ziua cand Ceauşescu se intalnise cu minerii. Caraş-Severin. alcatuite din ofiŃeri şi subofiŃeri de securitate şi miliŃie". Prima lista de revendicari (document olograf. prin trasaturi negative de personalitate şi exemple de "comportare necorespunzatoare in familie şi societate". care aveau in subordine alte zece grupe coordonatoare (de cercetare penala. pentru asigurarea securitaŃii conducatorilor de partid şi de stat prezenŃi in Valea Jiului. Un proces politic unde inculpaŃii sa fie prezentaŃi ca infractori de drept comun era deja proiectat. datat 3 august 1977 şi semnat de colonelul Gheorghe Şimon. In chiar ziua de 3 august se hotarasc "identificarea.

".. Aici se incadreaza probabil şi viitorul lui Dobre. g cunoaşterea şi prevenirea unor stari de fapte şi cauze care influienŃeaza (sic!) negativ ordinea şi liniştea publica". vor afla. omul "rupt de colectiv" nu mai putea ieşi. pentru ducerea la indeplinire a masurilor "comandamentului" se raporteaza "99 lucrari speciale" (fara detalii despre conŃinutul şi autorii lor). fraŃii şi cumnaŃii. In rapoartele SecuritaŃii sunt multe semne de avertizare asupra fabricarii "ade-varului". parinŃii. pe atunci secretar al CC al PCR şi prim-viceprim-ministru al guvernului. un mare grup de mineri turbulenŃi navalise cerand eliberarea lui. Din documentele SecuritaŃii aflam şi ca. ca sa-l "influenŃeze" in direcŃia dorita. STAREA DE SPIRIT Masura cu numarul 11 din planul de masuri al SecuritaŃii datat 3 august 1977 stabileşte structura rapoartelor care vor analiza starea de spirit a populaŃiei astfel: "Intreaga activitate informativ-operativa va fi orientata pe urmatoarele probleme. "La liber". "organele de partid şi de stat" il preseaza sa paraseasca Valea. stranepoŃii sai. deoarece prejudiciaza interesele minerilor din Valea Jiului. d culegerea de date cu privire la starea de spirit din exploatarile miniere şi contracararea acŃiunilor duşmanoase.inclusiv aceea de a nu se intampla vreun rau .. in arhivele CNSAS nu se gaseşte nimic despre "lucrarile speciale" prin care minerul cu potenŃial de lider şi trasaturi de inadaptat social (un model tipic de personalitate al revoluŃionarilor din orice timp şi loc) a fost transformat in cursant al Academiei de partid "Ştefan Gheorghiu". socrii. b urmarirea informativa a tuturor persoanelor aparute in timpul acŃiunii ca turbulente. Dosarul se incheie cu inştiinŃarea facuta unor informatori ca se va muta curand cu familia la Craiova. f cunoaşterea şi prevenirea unor stari de fapte şi cauze care influienŃeaza (sic!) procesul de producŃie. ca o biata gaza. folosite in acei ani pentru inştiinŃari oficiale. unde i s-a oferit alt serviciu şi un apartament bun. Scontand pe efectele "demoralizarii" acestor "lucrari speciale".revendicari. Printre altele.. in scopul prevenirii de explozii şi starii de pericol. e obŃinerea de informaŃii cu privire la respectarea normelor departamentale de protecŃia muncii şi a fenomenelor negative din subteran. simultan. c cunoaşterea in permanenŃa a evoluŃiei acestei stari create in scopul prevenirii oricaror manifestari negative. deŃinatorul puterii. Cariera de "erou" a lui Constantin Dobre sfarşeşte aici in dosarele SecuritaŃii puse la dispoziŃia celui interesat de mişcarea de protest a minerilor din Valea Jiului. cu influienŃa (sic!) din afara. probabil. Criticile şi "sfaturile de bine" primite pe aceasta cale sunt dublate de scrisori anonime de ameninŃare.. dupa 1990. fiindu-i apoi trimişi anumiŃi informatori. şi anume: a daca avem de a face cu o acŃiune organizata de elemente din interior. imprejurul lui Dobre Securitatea Ńesuse o panza de paianjen de unde. Minerii insa l-au sechestrat pe VerdeŃ şi l-au cerut pe Ceauşescu.64 - . ZVONURI Se ştia din zvonuri ca minerii din Valea Jiului au facut greva. insa Dobre o refuzase. De la Bucureşti a fost trimis sa-i potoleasca Ilie VerdeŃ. Prin scrisori trimise in hartia cerata a unor plicuri galbui. instigatoare sau a celor care au acŃionat indirect. Cat despre "lucrarile speciale" prin care "i s-a gasit un serviciu bun". Ceauşescu le-a promis minerilor satisfacerea revendicarilor . "LUCRaRI SPECIALE" DE "DEMORALIZARE". Ii sunt investigaŃi soŃia. I se propusese şi trimiterea la munca in Irak. atunci cand se zvonise ca Dobre e reŃinut de autoritaŃi. Din notele informatorilor şi sintezele ofiŃerilor reiese ca. ConversaŃiile sale de-acasa cu nevasta sunt inregistrate şi ii sunt studiate intenŃiile. presupuşi "ortaci" il injura scabros şi-l ameninŃa "ca-i vor lua gatul". ulterior evenimentelor. la Amabasada Romaniei din Londra.

ofiŃerul care deserveşte informativ Exploatarea Miniera Lupeni s-a deplasat la cabina de la poarta nr. s-au dus paşnic la sediul comitetului de partid al minei Lupeni. Deoarece lamuririle şi explicaŃiile intarziau. şeful securitaŃii judeŃene il "incondeiaza" superiorilor sai pe conducatorul local al partidului: "In dimineaŃa zilei de 02. ajunsese Clement NegruŃ. deşi protestatarii din 1977 au cerut (şi li s-a promis) difuzarea informaŃiilor despre protestul lor. Cand a venit la birou contabilul Gomoi.capilor revoltei . prim-secretar NegruŃ Clement. Adica. oamenii l-au interpelat iaraşi fara rezultat. Evenimentele s-au produs in "citadela muncitoreasca" a Vaii Jiului. Cu elicopterul a sosit grabnic la ora 14:00 şi fostul miner Ilie VerdeŃ. Un "comitet de acŃiune" format ad-hoc n-a mai permis muncitorilor din schimbul III sa iasa din incinta minei. informarea consemneaza ca "tovaraşul NegruŃ a vorbit cu ministrul Minelor. secretar al CC al PCR. Inainte de a-şi pune gandul in fapta. raportorul) sa acŃioneze. unde s-a prezentat tov. teoretic. au anunŃat ca vor trimite o delegaŃie la Bucureşti . prim-secretar al Comitetului de partid Petroşani. Alarma data "forurilor superioare" ii aduce la poarta nr. ministru adjunct al Minelor şi pe directorul general al Centralei Carbunelui Petroşani. in jurul orelor 7:30-8:00. 2. dupa trei decenii de regim totalitar. Daca meritele organizatorilor şi curajul minerilor din vremea burghezo-moşierimii sunt hiperbolizate in istoria partidului. epicentrul grevei. pe la 12:30.08. 2. menŃioneaza documentul. Sub presiunea grupului de mineri.specifica documentul semnat de colonelul Gheorghe Şimon. "se scoate" colonelul Şimon in informarea inaintata superiorilor. Intre timp. "Incepand cu data de 29 iulie 1977 . pentru prima data in Romania. şeful SecuritaŃii Hunedoara . Pierzandu-şi rabdarea in faŃa contabiluluişef Nicolae Gomoi. au insistat şi in zilele urmatoare. Ion Mineu. Se subinŃelege ca exclusiv pentru "uz intern". Astfel ca pe la ora 12:00 grupul de oameni in loc sa se impraştie crescuse la 200-300 de persoane. spaŃiu inclus in topografia eroica a partidului comunist ce-şi revendica meritele de a fi organizat greva de la Lupeni din 1929.65 - . "grupul operativ" din Lupeni sub direcŃia "comandamentului" coordonat de generalul PleşiŃa a intocmit la 15 august o "Informare privind evenimentele de la Exploatarea Miniera Lupeni". 3/1977 au inceput sa aiba discuŃii in grupuri care comentau negativ prevederile acestui act normativ. au fost luate masuri de secretizare a evenimentelor. GREŞELI TACTICE. cerandu-i aprobarea sa-i trimita acasa pe cei adunaŃi. Acestuia i s-a spus sa se preocupe de problemele sale". pe Mircea Lucaci. muncitorii organizeaza o greva pe fondul unor masuri ce prelungeau durata de munca şi varsta de pensionare. circa 50 de oameni venisera in faŃa lampariei minei Lupeni. venit cu alta treaba. S-a acŃionat ("totuşi") "prin reŃeaua informativa pentru a convinge unele persoane sa renunŃe la acŃiunile lor". in dimineaŃa zilei de 2 august. in acel moment secretar al CC . Nu s-a Ńinut de cuvant.cand muncitorii din cadrul EM Lupeni au luat cunoştinŃa despre intrarea in vigoare a Legii nr. Ilie VerdeŃ. iar "ortacii" l-au onorat cu titlul "miner de onoare". evenimentele puteau fi evitate daca Securitatea ar fi fost lasata de reprezentantul partidului (sub controlul caruia se afla. Dintru inceput. la poarta nr. apoi a comunicat celor prezenŃi ca urmeaza sa soseasca la EM Lupeni tov. Petrolului şi Geologiei. lucru care a liniştit spiritele". 2 a minei. persecutaŃi şi daŃi disparuŃi. Ceauşescu şi minerii . Aşa cum se decisese prin "planul de masuri" de la 3 august 1977. secretar al judeŃenei de partid Hunedoara.1977.."in lumina" SecuritaŃii Lavinia Betea La 2-3 august 1977." Intai. afectaŃi de prevederile noii legi. caŃiva pensionari de gradul III. mulŃi mineri fiind condamnaŃi. "INFORMARE" DIN LUPENI.reacŃie normala judecand dupa sloganurile "legaturilor maselor cu partidul".

Spuneau .au facut diverse interpretari atunci cand li se parea ca nu le convine ceva şi alte gesturi de nemulŃumire". sa se asigure serviciu soŃiilor etc". Gloata stransa la nimereala dobandeşte consistenŃa. Prin staŃie. din punctul de vedere al SecuritaŃii.al PCR şi vice-prim-ministru al guvernului. toŃi cei adunaŃi s-au deplasat in ordine la domiciliu. In timpul cuvantarii. evenimentele au crescut in amploare prin faptul ca se auzea şi in oraş ce se vorbea la microfonul instalat. Despre intalnirea lui Ceauşescu cu minerii. 2 apar alte convoaie de mineri din Barbateni. iar unii dintre aceştia sub influenŃa alcoolului". 2. s-au oprit in jurul acestei porŃi muncitorii din celelalte schimburi precum şi alŃi cetaŃeni din oraş. prilej cu care "s-au adus jigniri ministrului Minelor. Constantin Babalau. in autocritica de la 13 august: "La miting am strigat şi eu alaturi de ceilalŃi pentru program de şase ore şi pensie la 50 de ani. secretarul general i-a minŃit pe mineri. ca aprovizionarea oraşului este necorespunzatoare.. cu lampile aprinse şi cu o pancarta pe care scria: "Vrem programul de şase ore şi pensie la 50 de ani". fara a mai putea fi opriŃi. Uricani. au venit imbracaŃi in haine de lucru. masuratorul de gaze Mihai Fodor a impiedicat intrarea in subteran a doritorilor de lucru. Din declaraŃiile date SecuritaŃii de "elementele active" reiese ca. "a contracarat punct cu punct cuvantarea lui Dobre". enunŃata astfel in informarea SecuritaŃii: "Intrucat nu se auzeau peste tot explicaŃiile date. care a fost interpelat cu intrebari: "Daca eşti ministru. Iar forŃa ei creşte. INALTA VIZITa DE PARTID ŞI DE STAT. In zadar fostul "ortac" VerdeŃ ii sfatuieşte sa mearga la lucru promiŃandu-le ca toate revendicarile lor vor fi satisfacute. Astfel descrie colonelul Şimon o parte din "manifestarile huliganice" depistate şi anchetate de subordonaŃii sai: "Profitand de faptul ca era noapte şi imbulzeala. sa se imbunataŃeasca asistenŃa medicala. "Cei de la EM Paroşeni. Roca Ilie şi alŃii .) PoziŃia mea faŃa de cele strigate de unii o consider nejusta. casatorit şi tata a patru copii. Vulcan şi Aninoasa. incursul zilei de 3 august. s-a montat o staŃie de amplificare la ghereta porŃii nr. ca in numele lor sa vorbeasca in faŃa secretarului general al Partidului". lideri şi program. in frunte cu şeful de brigada Constantin Gradinaru. LIDERI ŞI MULłIME. Odata instalat microfonul pentru VerdeŃ. o parte din cei adunaŃi s-a dedat la manifestari huliganice asupra numiŃilor FraŃila Gheorghe. sa nu se mai aplice penalizari pentru nerealizarea planului.. şeful SecuritaŃii Hunedoara e cum nu se poate mai laconic: "In jurul orelor 13:00 a sosit la Lupeni secretarul general al PCR.66 - . De la nemulŃumirile legate de pensii. Din nou. S-au ivit şi minerii "cu iniŃiativa": in fruntea unui grup de circa zece persoane. Şi mai rau a fost primit indemnul la linişte facut de ministrului Minelor.raporteaza colonelul Şimon . (. Dobre "a cerut celor adunaŃi sa-l delege pentru a doua zi. conducerii EM Lupeni şi altor organe de stat"). pentru ca tov. Dupa miezul nopŃii. dar nu s-a respectat de organele din Vale şi dansul n-a ştiut de cele petrecute". Sunt anunŃaŃi ca. femei şi copii". FORłA MULłIMII. Intreaga dupa-amiaza şi seara de 2 august minerii sau perindat pe la microfon ("in mod dezorganizat.unii dintre ei aflaŃi in stare de ebrietate . Dupa aceea a intocmit o lista de revendicari. secretar general a spus ca am avut program redus. discursurile s-au auzit din oraş. fost capitan de . Asemanator au venit şi cei de la Uricani. membru de partid. dactilografiata (stilizat şi cu omisiuni) la sediul partidului din Lupeni. incitaŃi şi conduşi de minerul Constantin Dobre. Se produsese insa alta "greşeala tactica". Dupa montarea acestei staŃii. la poarta nr. organelor de partid. Ca urmare. raporteaza in scris colonelul Şimon. MulŃimea cere insistent sa vina Ceauşescu. miner la EM Paroşeni. "HULIGANII". In urma masurilor expuse de secretarul general al Partidului. ca nu te-am vazut?". numitul Toderaşcu Ioan. de la el au vorbit toŃi doritorii. fidel principiului cominternist al dreptaŃii partidului in orice imprejurare. Paroşeni. vorbitorii au trecut la revendicari şi sesizari mai generale."sa nu se mai lucreze sambata şi duminica. preşedintele Romaniei va veni la faŃa locului. unde ai fost pana acum. VerdeŃ a luat cuvantul şi. Iata ce declara Ioan Onofrei. sa se termine cu abuzurile din partea unor factori de conducere şi raspundere a exploatarii. neclar. caci "cei adunaŃi au spus in cor ca toŃi sunt membri de partid şi nu incep lucrul pana nu vine preşedintele Ńarii".

Autobuzele respective. are trei copii majori. unde se va sarbatori ziua minerului in comuna Aninoasa. In procesul avertizarii nu a recunoscut ca scrisoarea trebuia sa ajunga la PAUL GOMA.1977 s-au obŃinut informaŃii din care rezulta ca unor muncitori li s-a comunicat ca in dupa-amiaza zilei de 7. La 15 august.08. Trecandu-se la verificarea celor care au iniŃiat aceasta acŃiune. 15 august 1977 ADEPTUL LUI PAUL GOMA Printre cei menŃionaŃi in informarea colonelului Gheorghe Şimon ca fiind obiectivele unor "masuri de neutralizare" se afla şi un adept al lui Goma. care au fost ameninŃaŃi. La data de 06. prin forŃarea şoferilor.miliŃie. au fost dirijate in faŃa Comitetului Municipal de partid Petroşani. iar 15 condamnate pentru infracŃiuni de drept comun. iar asupra cinci persoane au fost luate masuri pe linia organelor de miliŃie". pus in circuit de CNSAS. colonelul Gheorghe Şimon raporta ca in Valea Jiului "se acŃioneaza in continuare". fost demascat public. printre care s-a aflat şi MANILIUC GHEORGHE (vezi nota informatorului «DUCA» din 10. acŃiunea neavand loc" "Informare privind evenimentele de la E.08. Aninoasa". 3. La capitolul "masuri luate de organele noastre". In ansamblul sau. 241 dintre acestea erau "scoase din zona".08. care a fost taiat cu cuŃitul. Un grup de muncitori de la EM Paroşeni au scos cu forŃa din comitetul de partid al oraşului Lupeni activiştii de partid de la municipiu şi judeŃ. neincadrat politic. dosarul grevei din 1977. sa se adune pentru a pleca la Vulcan «sa-l vada pe DOBRE». prietenului sau PAUL GOMA. s-a stabilit ca este vorba de Andrişan Gheorghe (vezi declaraŃia lui Ungureanu Petru) care nu a recunoscut acest lucru in timpul cercetarilor efectuate de Serviciul Municipal Petroşani. In septembrie. Indeosebi acesta a cerut celor din autobuze ca in coloana (5 autobuze) sa se deplaseze la Petroşani «pentru ca DOBRE este arestat».09. "compoziŃia" rapoartelor fiind simetrica planului de masuri al SecuritaŃii de la 3 august. casatorit. Rapaniu Tudor. este alcatuit in cea mai mare parte din declaraŃii şi informari despre sute de "elemente descompuse". La data de 7. cu domiciliul in Lupeni. pe care au intenŃionat sa-i bata". deşi de nicaieri nu reiese ca acesta ar fi participat la intalnirea cu Ceauşescu. iar ulterior s-a stabilit ca a fost nesincer şi continua sa se menŃina pe poziŃii ostile şi de a pleca definitiv din Ńara cu renunŃare la cetaŃenia romana".M. subinginer. erou al muncii socialiste. suspect de evaziune. INFORMAREA SECURITATII "In ziua de 6. membru al cultului baptist. erijandu-se in luptator pentru drepturile omului.67 - . Florin Ioan şi alŃii. maistru.1977. printr-o persoana necunoscuta. MenŃionam ca pentru impiedicarea acestei deplasari s-au intreprins masuri preventive. şeful lampariei. Velescu Dumitru.1977 a incercat. nascut la 23. InfraŃirii nr. şi Moroe Ioan.08. sa trimita o scrisoare prin care prezenta tendenŃios evenimentele de la Lupeni. unde au spart geamurile şi au ameninŃat soŃiile şi copiii.1928 in Lupeni. gospodarul EM Lupeni. printre "faptele de vitejie" declarate a fi fost facute doar la EM Lupeni sunt urmatoarele: "Cu sprijinul reŃelei informative şi a altor oameni de incredere" (nici o menŃiune nominala!) s-a trecut la "identificarea şi luarea in verificare" a 44 de persoane ("asupra unui numar de 13 persoane au fost intreprinse masuri de neutralizare. Securitatea Hunedoara. la ieşirea din schimbul I in jurul orei 15:00 autobuzele ce transportau angajaŃii din schimbul respectiv spre Petroşani au fost oprite in satul Iscroni de cateva persoane. adept al lui PAUL GOMA. Nişte semne de intrebare se cuvin aşezate şi asupra veridicitaŃii acestor descrieri. angajat la EM Lupeni ca maşinist la sectorul XIII.1977.1977). REVENDICARI In forma dactilografiata adresata lui Ceauşescu. Prezentam in cele ce urmeaza "portretul" sau facut cu "tuşul negru" al SecuritaŃii: "BAN ILIE.08. Unii s-au deplasat la locuinŃele numiŃilor: Petre Constantin. "Programul de revendicari ale minerilor din Valea Jiului" are urmatorul conŃinut: . Str.

cerem cu insistenŃa reducerea programului de lucru la 6 ore pe zi incepand cu data de 4. sancŃiuni. tovaraşe secretar general. 15. Sa nu se adopte in nici un caz lucrul in acord global. Munca in subteran . Pensionarea minerilor de varsta de 50 de ani (limita maxima)." Acestea au fost doleanŃele exprimate in scris pentru a fi prezentate dumneavoastra. Reducerea programului de lucru la timpul de 6 ore pe zi. Sa se respecte exercitarea forŃei de munca a individului in orice intreprindere miniera (prin transfer cu articolul 11 a). 5. viaŃa a fost diferita aici.1977. Calcularea pensiilor de batraneŃe cu coeficient de procentaj cel stabilit de lege pana la data de 1. 3. 3 (cu respectarea drepturilor din trecut .frica de accidente. Speram din toata inima ca aceste revendicari sa fie satisfacute integral. Lupeni la 3 august 1977" Negru la Securitate şi alb la partid Lavinia Betea Imediat dupa plecarea lui Ceauşescu. 8. Din secolul al XIX-lea incepand. Asigurarea reala şi nepartinitoare a asistenŃei medicale in toata Valea Jiului. Sistarea penalizarilor la salariile in regie. 13. Sa nu se ridice costul alimentelor o data cu creşterea salariilor (se poate face acest lucru cu o perioada de intarziere sau intr-o mai mica masura faŃa de creşterea reala a salariilor).07. cat şi asupra celor care au luat cuvantul inaintea sosirii dumneavoastra. in Valea Jiului s-au luat "masuri de liniştire": controale. evacuari şi un proces cu condamnari pentru infracŃiuni de drept comun. Cerem cu insistenŃa ca intreaga demonstraŃie paşnica a minerilor din Valea Jiului sa fie data publicitaŃii radio şi televiziune. Asigurarea de locuri de munca pentru femei. nemŃi şi cehi pentru a-i exploata carbunele. Daca in documentele SecuritaŃii Valea Jiului e vazuta in "negru". 9.08. Dorim ca in nici un caz sa nu se adopte masuri de represiune morala fizica sau de alt gen asupra delegaŃiei reprezentative. cand sub administraŃia Imperiului Habsburgic in Valea Jiului au fost colonizaŃi mineri polonezi. claustrofobia. Sistarea abuzurilor de funcŃie (prin control inopinant exercitat de organele de partid şi de stat la nivel de minister).07.1977.adica pana la data de 1. (crearea) de noi locuri de munca pentru femei. in incinta exploatarii miniere Lupeni. In urma revendicarilor susnumite de tovaraşii noştri de munca de la exploatarea miniera Aninoasa.07.68 - . Revenind asupra punctului numarul unu din programul susnumit. anchete. lipsa de aer. Cerem reducerea reala a personalului tehnico-ingineresc şi administrativ in toate exploatarile miniere şi introducerea personalului ingineresc in producŃie ca cel puŃin sa lucreze efectiv 4 (patru) ore in producŃie. Calcularea retribuŃiei de doi la suta la pensia de batraneŃe cu procentajul stabilit pana la data de 1."DelegaŃia reprezentativa a minerilor din Valea Jiului formata din 13 tovaraşi cere cu insistenŃa acordarea urmatoarelor revendicari de fond (şi nu de forma) 1. 12.1977). cerem sa fie eliberaŃi toŃi cei care au fost reŃinuŃi de organele de ordine. 10. 7. dependenŃa "pe viaŃa şi pe . 16.1977. Sa se menŃina deciziile de pensionare privind gradul de invaliditate nr. 2. 11. in documentele partidului i se pregateşte un "viitor luminos". Reducerea planului de producŃie la nivelul centralei carbunelui Petroşani proporŃional cu forŃa vie activa productiva. 14. 4. 6.

unde sunt convocaŃi capii sectoarele reclamate de mineri: aprovizionare. Salarizarea "oamenilor muncii" facandu-se. chelnerii şi coafezele. iar munca bruta şi in colectiv a minerului este elogiata propagandistic ca un model al "omului nou". "VOI FACEłI TEORIE. cand industria extractiva este o prioritate a "revoluŃiei industriale". in zona locuiau aproape 150. şi inalŃi activişti de partid din Hunedoara şi Petroşani. Gurile minelor continuu deschise forŃei de munca . In fortareaŃa puterii. iar angajarea la lucru o obligaŃie deopotriva a societaŃii şi a individului . In anii regimului comunist. Ceauşescu a convocat o alta "şedinŃa de lucru cu conducerea Ministerului Minelor.69 - . In chiar ziua de 3 august 1977. Petrolului şi Geologiei privind analiza unor probleme din Valea Jiului". cand Ceauşescu le promitea minerilor ca nimanui nu i se va intampla nimic. "Tunul" criticii sale. A doua zi dupa revenirea din Valea Jiului. dar acolo sunt şi 309 foşti condamnaŃi. Securitatea şi-a fixat "lupa"." Porunceşte ministrului SanataŃii. Ceea ce apare in culori sumbre in dosarele SecuritaŃii e diferit prezentat insa in chiar documentele secrete intocmite "la partid". Ceauşescu il indreapta insa spre medici.. cantitatea de carbune extrasa din zona e de cinci ori mai mare decat in 1938. daca sunt "familişti". Cat de eficienŃi sunt minerii sub raportul costuri şi beneficii ale carbunelui extras din Valea Jiului n-a fost in 1977 un indicator public. certitudinea repartiŃiei unui apartament cu nesemnificative cheltuieli de intreŃinere. in planul de masuri intocmit de Securitate erau prevazute represaliile.853 de "persoane verificate" pana la 20 septembrie 1977. Fara calificare profesionala anterioara şi implicit fara deprinderi ce Ńin de rigoarea organizarii fluxului industrial. facuta de rapoartele SecuritaŃii privind "starea de spirit" in exploatarile miniere din zona. energicul Ceauşescu din acea vreme intra abrupt in chestiune.aproape toŃi sunt oameni cu patru clase primare care-şi parasisera satele de baştina pentru un salariu mare (prin comparaŃie cu alte meserii) şi. iau bani şi ca trebuie daŃi afara şi aduşi oameni cinstiŃi. Nicolae Nicolaescu. In 1977. sanatate. Reducerea personalului tehnico-administrativ şi crearea de locuri de munca pentru soŃiile minerilor sunt celelalte dispoziŃii date de Ceauşescu. Ceauşescu cere construcŃia unui mare depozit pentru pastrarea alimentelor perisabile. atunci viceprim-ministru al guvernului. la o luna dupa Lupeni. Sunt prezenŃi şi cei care fusesera trimişi la 4 august in Valea Jiului "sa rezolve problemele".au marcat şi viaŃa comunitaŃilor din localitaŃile miniere. Descrierile multora dintre ei permit o "tipologie a infractorilor" . "sa-i puna sub ancheta" (medicii.şomajul fiind la cota zero. şi lui Ion IoniŃa. zice el. furt din avutul obştesc. DETAŞAMENT DE FRUNTE AL PROLETARIATULUI. Ca şi cum singur ar fi observat "lipsurile" din Valea Jiului. participanŃii la şedinŃa urmand sa plece grabnic la faŃa locului pentru "a le transpune in realitate". Nimic despre greva. fluctuaŃia minerilor atingea cote inalte. de asemenea. in grila politica. prezentand uluitoarea zi de 3 august ca o obişnuita vizita de lucru.000 de angajaŃi).095 aveau antecedente penale. FILOZOFIE!" Conform documentelor provenite din Arhiva Cancelariei CC al PCR. nimic despre pretenŃiile minerilor privind reducerea timpului de lucru şi varstei de pensionare. Din totalul de 33. Socotind implinite "datoriile" partidului catre . "In primul rand nu exista numarul de medici care este prevazut. In al doilea rand ca sunt necinstiŃi. distrugeri şi scandaluri la beŃie) sunt in firescul vieŃii din mediul lor social. (Pana şi citrice s-au trimis pentru "sarbatoare" . Cea mai mare mina e la Lupeni (peste 4.raporteaza prompt unul dintre subalterni. mineritul era o soluŃie ce parea la indemana oricarui barbat fara calificare. mai ales ca vine şi "ziua minerului". zice Ceauşescu. locuri de munca pentru soŃii. "VIZITA DE LUCRU". "infracŃiunile" lor (intarzieri şi absenŃe la lucru. in "regimul Ceauşescu". Asupra acestora. inca "se imbogaŃesc pe seama muncitorilor").moarte" de actele celorlalŃi componenŃi ai echipei . incheie militareşte IoniŃa. 3. Din imaginea globala a Vaii Jiului. Faptul ca locurile de munca crescusera şi ca "detaşamentele muncitorilor" sporisera peste noapte cu mulŃimi de Ńarani domina asupra indicatorilor economici. "Luam masuri!". Ceauşescu Ńine o şedinŃa la CC al PCR. Astfel ca. Valea Jiului "infloreşte". lamaile şi portocalele fiind pe atunci o culme a bunastarii).000 de oameni din care ceva mai puŃin de o treime era angajata. interesante sunt datele "nivelului infracŃional".

.. pe patru schimburi! Cand primul secretar de la Hunedoara aminteşte ca pentru aceasta e nevoie de avizul medicilor. la exploatarea propriu-zisa a carbunelui.000 de angajaŃi ai Centralei Miniere Valea Jiului (CMVJ). relaŃiile extraconjugale ale judecatorilor. Ceauşescu izbucneşte: "Lasa. Unele dintre ele (precum anchetele asupra medicilor) fusesera inspirate de "jalbarii" care ajunsesera cu prilejul "adunarii oamenilor muncii din Lupeni" (cum e numita "oficial" greva). aplicate 287 de sancŃiuni disciplinare de catre conducerile minelor.70 - ..) Trebuie dus acolo şi trebuie sa rezolvam rapid problemele. pentru ca este mai greu. in total 12 lei. darurile de nunta sau botez primite şi facute de "cei cu responsabilitaŃi".. in cazul de faŃa lucrul. "99 de lucrari speciale"! FEłELE "TRANSPARENłEI". inca din 1977 Ceauşescu nu mai putea fi contrazis. de asemenea. Babalau. Nu e greu sa-Ńi imaginezi suspiciunea şi groaza coborata in familiile minerilor şi a celorlalŃi localnici din zona imediat dupa greva. certurile şi scandalurile din familiile angajaŃilor "verificaŃi". sa fie marite salariile celor din subteran. Astfel. Cum invaŃasera pe vremurile stahanovismului. draga! Voi faceŃi teorie. Securitatea nu-şi incheiase inca "lucrarile speciale" incepute dinaintea venirii lui Ceauşescu. direct la Ceauşescu ("350 scrisori am primit cat am fost acolo . doctorilor. In fond. Au fost. lucreaza doar unul din patru angajaŃi? . Astfel ca pentru viitorul celor din Valea Jiului se prevede: "sa nu mai fie aduşi acolo derbedei care au stat la inchisoare". Dupa cum arata stenogramele unor asemenea discuŃii. Din rapoartele ofiŃerilor de Securitate reies numeroase amanunte din care s-ar putea recompune o istorie a cotidianului cu exemplificari privind mita pe care o dadea un gestionar la angajare. ca sa zic aşa").371 de informaŃii.la intrebari ca acestea nu gaseşti raspuns in dosarele de la CNSAS. unde a plouat cu controale. Ministrul minelor. o bucata de slanina". restul la cu totul alte probleme. O fructa. Ce fel de lucrari. "şperŃurile" la medici.. "au fost scoase din zona 241 persoane" (nu se spune unde au fost duse). Trebuie dus in mina la faŃa locului!". Şi mai sibilice sunt descrierile acelora "asupra carora s-au intreprins masuri de catre organele de securitate şi miliŃie".. Cum sa se faca planul daca in subteran. vanzatoarelor şi contabililor. fara ciorba. tehnicile şi lucrarile "speciale" . "16 elemente care au comis violenŃe" (nu sunt specificate) au fost puse in discuŃia colectivelor de munca. De la 3 august şi pana la jumatatea lui septembrie 1977 fusesera "verificaŃi" peste 20. Remarcabil e voluntarismul lui Ceauşescu şi din "indicaŃiile" privind aceste mese: "Propriu-zis masa sa fie şase lei. "pe linia compartimentului 8" au fost obŃinute 3. Cu acestea. O adevarata teroare s-a instalat şi in "comerŃ". lucrurile intra in normalitatea "vieŃii de partid". sa aiba "activitate culturala" şi sa li se dea cate o masa calda ("fara Ńuica!") la intrarea şi ieşirea din şut. 197 dintre acestea fiind angajaŃi ai CMVJ. soluŃia ramane mai buna organizare a muncii. "pe linie de securitate" au fost 73 de avertizari şi 399 de atenŃionari (numele oamenilor nu sunt menŃionate). "LUCRaRI SPECIALE". filozofie! (. adica stau deasupra şi il vantura.000 sunt care dau carbunele.. REłETE CULINARE ŞI DE GUVERNARE. pot sa primeasca şi o mancare. deci doua mese a cate şase lei. I se puteau insa face propuneri. sa-şi faca stagiul militar lucrand in mine. de data aceasta Ceauşescu cere dur socoteala de ce nu şi-au facut minerii planul (pe primele opt luni ale anului sunt in minus cu 170 milioane de tone de carbune cocsificabil). Prin tirajul de zeci de mii de exemplare al ziarelor poŃi insa difuza ("democratic"!) mizerii rezultate din filaj. sa se incheie contracte de munca pe o durata de cinci ani şi sa li se dea minerilor posibilitatea sa-şi cumpere apartamentele pentru a reduce fluctuaŃia. "Pe linie de miliŃie" s-au dat 453 de avertismente şi. amenzi şi condamnari. raporteaza ca s-a trecut la programul de munca de şase ore. de catre cine şi cu ce rezultate? .. din care numai 70 se refereau la pensii. mai mult de 600 de "contravenŃii pe acte normative". procurorilor.. Conform notei sinteza intocmite de Securitate.se supara Ceauşescu ("Numai 4. şi au fost executate.mineri."). restul transporta. 15 mineri fiind "deferiŃi justiŃiei". şi ceva dulce. Eliptice sunt raportarile metodelor care au condus la aceste rezultate: "tehnicile folosite" . conform Codului Muncii.au fost in numar de 552. cel ce fusese negociat de mineri cu Ceauşescu in intalnirea de care nimeni nu aminteşte.zice el .

Caci dosarele unde acestea erau "iniŃiative şi sarcini specifice de munca" repartizate pe angajaŃi vor fi fost de multa vreme tocate şi distruse (conform instrucŃiunilor interne) ori nu sunt conexate in structurile arhivei CNSAS la cazurile din "teren".5 ani inchisoare pentru vatamare corporala şi 4 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice SORTAN IOJA din Lupeni . asistenŃa sanitara şi ordinea şi disciplina in spitale lasa de dorit.3 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice CaILa VASILE din Lupeni . ce ieşisera la iveala la 2-3 august. Gheorghe Dumitrache şi Adolf Flamon (pentru care aceştia au fost condamnaŃi) nu este efectul catorva "lucrari speciale". Pana in 1989 acestea fusesera mesajele raspandite in toata Ńara prin zvonuri.. Ca om care işi doreşte sa creada ca de drepturile democratice beneficiaza. au spus apoi despre ei. Dar ticaloşii şi metodele prin care-au ajuns la asemenea "rezultate" sunt bine "conspiraŃi". scopurile organizarii sale au fost dirijate catre efectele scontate de regim asupra mulŃimii. Avorturile soŃiilor provocate de violenŃe conjugale. fara discriminare. pe de alta parte se dorea inhibarea oricaror iniŃiative de insurgenŃa la deciziile partidului. ca nu s-a realizat programul pe care l-am discutat acum doi ani şi orientarea stabilita atunci la Comitetul Politic Executiv de a asigura o aprovizionare prioritara pentru Valea Jiului" Nicolae Ceauşescu. Ca in orice proces politic. condamnat la 4 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi perturbarea liniştii publice DABELEA ALEXANDRU din Vulcan . rezultat al celor 552 de "tehnici folosite" şi 99 de "lucrarile speciale". oricare cetaŃean roman. deşi sentinŃele s-au dat pentru condamnari de drept comun. S-au ridicat foarte multe probleme legate de proasta aprovizionare. Dar cat adevar şi cata ticaloşie. In vreme ce pentru oricare om care fusese la faŃa locului era clar ca acela care-ar mai "indrazni" le va impartaşi soarta.71 - .un an inchisoare pentru vatamare corporala şi 3 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri TODERAŞCU IOAN din Lupeni . nu poŃi consemna şi expune public conŃinutul "informarilor" şi "declaraŃiilor" unde viaŃa personala şi imaginea unor oameni este infaŃişata prin cele mai intime şi jenante aspecte. aceiaşi mineri remarcandu-se ca oameni cu iniŃiativa şi aptitudini organizatorice la 2 şi 3 august.1. Reiese astfel. sunt acestea oare? Procesul. acestea le-am discutat cu cei de acolo şi sunt tovaraşi care rezolva problemele."obiectivele" acestora aparand ca fiinŃe subumane intocmai cum a fost scopul SecuritaŃii. Gheorghe Costache. la Petroşani a avut loc un proces politic. E greu de crezut bunaoara ca scandalul provocat la 4 august intr-un local din Petroşani de Vasile Guzu. Acolo s-au ridicat o serie de probleme legate de organizarea muncii. relaŃiile amoroase "ilicite". Nu de "moarte buna" pierisera. Nici la Elias nu este mai bine este dezordine şi indisciplina" Nicolae Ceauşescu. Pe de o parte se urmarea deturnarea furiei şi frustrarilor oamenilor.2 ani şi 6 luni inchisoare pentru instigare publica VITEZ GHEORGHE din Petrila . pentru orice eventual "cautator de adevaruri" in arhive ca nişte recidivişti turbulenŃi işi primisera binemeritata pedeapsa. spre "neajunsuri" remediabile. certurile şi bataile in localuri publice. cu documente in regula.4 august 1977 SENTINTE ALE PROCESULUI DARADICS PETRU din Lupeni. CondamnaŃilor trimişi in domiciliu forŃat in locuri necunoscute.2 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi . La 17 septembrie 1977. "VIZITA DE LUCRU" "Am fost ieri in Valea Jiului. foştii ortaci le-au pierdut urma. neglijenŃele şi sustragerile de bunuri la locul de munca sunt "materia prima" a textelor care-i descriu pe insurgenŃii din Valea Jiului.4 august 1977 DOCTORII "In general.

In schimb. Prima impresie facuta sub influenŃa eforturilor de a nu ne rupe picioarele-n gropile din peron.72 - . in Scinteia acelei vremi. fie insoŃiŃi de nepoŃi. nu cade in sarcina Primariei. oamenii aflaŃi in mijlocul evenimentelor din august 1977 din Valea Jiului trateaza prima contestare majora a regimului comunist ca pe un eveniment ce aparŃine istoriei. documentele produse de fosta Securitate au reŃinut doar aspectele negative. dupa cum se exprimau ofiŃerii in prozele accesibile astazi din arhiva CNSAS. Dintr-o viaŃa de om. prin efectuarea unei activitaŃi productive". veşnic nemulŃumiŃi . InstanŃa a decis ca inculpaŃii sa execute pedeapsa "prin munca corecŃionala intr-o alta unitate socialista. nerespectand nici o regula. zugraviŃi in culori atat de diferite? DIN NUCLEUL PUTERII. Cel mai important reprezentant al partidului pe plan local şi-a expus . DUMITRACHE GHEORGHE din Lupeni şi FLAMON ADOLF din Lupeni . minerii . alcoolici. ViolenŃi in familie şi cu semenii.4 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri. Aveam sa aflam ulterior ca tot ce Ńine de gara.apar precum personajele negative din basme.sunt astazi pensionari.violenŃi. 3 ani şi 6 luni pentru ofensa adusa autoritaŃii ILIE CONSTANTIN din Uricani. vinovaŃi de toate relele posibile. Ni se spune ca aici şi pe "strada mare" a municipiului işi face plimbarea zilnica şi Clement NegruŃ. fie singuri. La acea data DOBRE COSTICa este scos din zona..la 3 ani şi 6 luni inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri. prim-secretar şi primar al oraşului in timpul grevei. In parcul din faŃa Primariei se plimba pensionari.3 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice.. GUZU VASILE din Lupeni. ce amanunte au ramas in memoria colectiva a comunitaŃii.tulburarea liniştii publice MANILIUC GHEORGHE din Petroşani . COSTACHE GHEORGHE din Vulcan. ci a SNCFR-ului. Citind arhivele SecuritaŃii. alcoolici. autori de fapte eroice pe "frontul muncii".5 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri. Ce se mai ştie azi in Vale despre greva din august 1977. Cei descrişi de arhivele SecuritaŃii in cele mai sumbre culori . veşnic razvratiŃi.plini de calitaŃi. s-a mai atenuat la lumina zilei. prezentarea lor atingea cealalta extrema . camuflate complice de intunericul de smoala al nopŃii. nici mai rau decat alte oraşe de provincie. lovire şi ofensa adusa autoritaŃii SILVESTER CORNEL din Vulcan . ce spun supravieŃuitorii despre evenimentele la care au luat parte de voie. Petroşaniul arata nici mai bine. lovire şi ofensa adusa autoritaŃii PETACA PETRU din Vulcan . Pe zi.2 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice NAGY CAROL din Vulcan . cu bune şi rele. Asta a fost demult!" PreocupaŃi mai degraba de problemele lor actuale. şi ca singurul felinar ce le mai lumineaza cat de cat calea pasagerilor nocturni a fost montat din bunavoinŃa autoritaŃilor locale. de nevoie? Cu astfel de curiozitaŃi am coborat in gara Petroşani. la 30 de ani fara cateva zile de la evenimente. minerii erau "elemente descompuse moral". dosarul penal urmand a fi "definitivat". ce greva?. Amintirea palida a protestului minerilor Cristina Diac Florin Mihai "Ce Ceauşescu. Cum vor fi fost in realitate oamenii aceia. lovire şi ofensa adusa autoritaŃii S-a stabilit ca in viitorul apropiat sa fie judecat şi GRaDINARU CONSTANTIN.prima comunitate din Romania socialista care a avut curajul sa se impotriveasca unei decizii luate "la nivel inalt" . de la repararea peroanelor la iluminat.

Oarecum impotriva voinŃei sale.73 - . parca innebunisera. sa vedem ce putem face. dracu’. "CUM A FOST POSIBIL?" "Nicolae Ceauşescu a consimŃit cu greu sa plece din Neptun. contabilul-şef al Centralei Carbunelui Petroşani in timpul evenimentelor. a rememorat Iosif Barsan zilele grevei. "Erau ca turbaŃi. sunt in stare sa ne dea in cap!». Legenda locala a reŃinut ca. Ceauşescu ar fi spus: "Tovaraşi. inginerulşef al minei. Peste ani. oameni din nucleul puterii sau mineri obişnuiŃi aflaŃi in mulŃime. unde a ajuns in jurul orelor 13:00-13:30. in loc de urale. dar intenŃia s-a dovedit irealizabila. se faceau toate de statul comunist. şi am zis in prima faza: «Hai. . la intalnirea cu minerii. nervozitatea şi nemulŃumirea sub un aparent calm şi stapanire de sine. Ghid binevoitor şi competent in insuşirea evenimentelor din Valea Jiului.amintirile legate de evenimente pentru volumul "Lupeni 77. Din povestea fostului activist de partid NegruŃ reiese ca şeful SecuritaŃii din Hunedoara nu-l inştiinŃase despre masurile luate de aceasta instituŃie. Ceauşescu a plecat la Lupeni cu maşina. Nicolae Ceauşescu era foarte marcat de ceea ce se intampla. Martor privilegiat al evenimentelor. insoŃit şi de alte maşini. a acceptat sa se deplaseze in Valea Jiului.. Victor Apostu. Le-am spus sa nu ne grabim. Nicolae Ceauşescu s-a aflat in august 1977 intr-o situaŃie fara precedent. de ce. comitet de primire alcatuit din pionieri şi localnice imbracate in costum naŃional care sal intampine cu paine şi cu sare. in prima faza. economistul crede ca Ceauşescu a avut curaj sa mearga in mijlocul minerilor infuriaŃi la culme de suspendarea acordarii pensiilor de invaliditate. obligaŃiile de serviciu reŃinandu-l in Centrala." "ERAU CA TURBAłI". nici in timpul regimului burghezo-moşieresc nu am fost primit atat de rau". Ceauşescu a avut parte de coruri de fluieraturi şi huiduieli. Prim viceprim-ministrul Ilie VerdeŃ se gandise sa faca o şedinŃa la «Palatul Cultural». unde a aterizat cu elicopterul in dimineaŃa zilei de 3 august. sa plecam de aici. inainte de a ateriza elicopterul prezidenŃial pe vechiul stadion sportiv «JIUL» au aparut in jur de 200-250 de soldaŃi care s-au constituit in garda de onoare şi i-au dat onorul lui Nicolae Ceauşescu. in folosul careia.000 de oameni care cereau explicaŃii. Cu doua zile inainte. anunŃase "forurile superioare" ca in sala de apel se stransesera circa 1. programat sa apara la inceputul lunii august in cadrul ceremoniei organizate la Lupeni cu ocazia a 30 de ani de la greva minerilor. Nici pana azi nu ştiu cine i-a chemat. povesteşte NegruŃ. unde a avut o şedinŃa de lucru fulger cu activul de partid. teoretic. minerii i-au facut un culoar de acces care se inchidea dupa ce trecea el. La sosirea lui Ceauşescu. O decizie a sa era contestata de un grup mare de oameni. reprezentanŃi ai "clasei muncitoare". Ma tot intreba: «Cum a fost posibil?!.. Nicolae Ceauşescu a minimalizat importanŃa evenimentelor. şi-a amintit contabilul-şef. Remember".. al neobositului gazetar local Ion Velica. dar nu intr-o "vizita de lucru". cu ce scop?!. dar minerii n-au fost de acord şi au impus ca «şedinŃa» sa se Ńina la vedere la Poarta numarul doi a Minei Lupeni. Alta cunoştinŃa deosebita pe care-am facut-o la Petroşani a fost domnul Iosif Barsan. neau huiduit. Ne-am lipit uşor de zid. A sosit dimineaŃa la orele 9 ale zilei de 3 august 1977 la Petroşani. şeful statului le-a lasat impresia unui om care incearca sa-şi ascunda panica. am stat aşa de vorba cu ei vreo doua ore". ne-au fluierat. Se stabilise ca Ceauşescu sa fie intampinat cu flori de nişte pionieri. Celor care l-au vazut in acea zi la Petroşani. Şi-a amintit ca l-a vazut pe şeful statului la Petroşani. HUIDUIT DE MINERI. Iosif Barsan fusese in mijlocul minerilor de la Aninoasa şi vazuse cu ochii lui ce inseamna furia mulŃimii dezlanŃuite. şi numai la insistenŃele lui Ilie VerdeŃ. dupa care a plecat la Lupeni. Din relatarea lui Clement NegruŃ reiese ca. Tot inedita a fost şi primirea: pentru prima data. calificandu-le drept "manifestari galagioase".». primul-secretar Clement NegruŃ şi reprezentantul Ministerului Muncii pe plan local. Fara sa ştiu. marturia lui Clement NegruŃ intregeşte povestea grevei cu amanunte pe care doar cei aflaŃi in cercul puterii le puteau şti. Cand am intrat eu.. Ne-am facut curaj şi am avansat. aşa cum a titrat Scinteia. domnul Velica şi investigaŃiile sale ne-au ajutat sa intram in atmosfera din urma cu trei decenii. de a deplasa forŃe din alte judeŃe in Valea Jiului.

fie ca a participat la greva. de la Bucureşti. Singurul nume reŃinut de memoria colectiva este cel al lui Constantin Dobre. ca nu era tribuna. De Ceauşescu işi amintesc vag.. Intr-un singur caz. "Ne trezeam dimineaŃa. fie ca ştie din auzite. ce-ai cautat acolo. pregatirile speciale. domnul Costel a urmarit evenimentele impreuna cu alŃi copii. Condamnarile pronunŃate in procesele care au urmat grevei presupuneau executarea la locul de munca. nimeni nu poate sa spuna cu precizie. pe care documentele SecuritaŃii il prezinta ca un inofensiv şef al asociaŃiei de locatari Lupeni. Prin ochii de copil. ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice. Ceauşescu i-a parut "tare popular". Dobre a fost huiduit de mineri. ca cine şi-a pierdut o data lampa nu mai poate fi miner niciodata". Stateam toata ziua pe la mina. şi ne indemnam unul pe altul: «Bai. pentru vatamare corporala. iar impresiile de-acum nu sunt tocmai pozitive. puŃini mai sunt astazi in viaŃa. MINERUL-CaLUGaR. Dintre supravieŃuitori. Concret. ne spune Ion Velica. Dintre muncitorii care au suferit condamnari. Spre disperarea tatalui. pedeapsa iniŃiala a fost comutata intr-una privativa de libertate." PRIN OCHI DE COPIL. Şi aşa se creeaza legendele. ci ofiŃer de . de la oameni de pe strada la oficialitaŃi. cred ca s-a desprins o scandura dintre cele din care.74 - . gazetar local şi autor al mai multor carŃi de istorie locala. Unii dintre minerii care-l adusesera in Vale pe Ceauşescu işi petrec astazi dimineŃile de pensionari pe bancile de langa terasa Cina din Lupeni. la repezeala. dar minerii l-au primit foarte rau. In 1977 avea 14 ani şi işi aminteşte ca pentru copii greva a fost un eveniment care a rupt din monotonia zilelor de vara. Pentru copii şi adolescenŃi. a fost luat prizonier la Lupeni". vine Ceauşescu!" a inceput sa circule prin urbe. "a dat de toate la lume". pentru ca nu se facusera. ascultam ce se vorbea. DOBRE "ŞI-A PIERDUT LAMPA"." TentaŃia unui eveniment inedit. Ca strange bani pentru manastire. a ascultat şi a plecat. La un moment dat nu mai ştiu cine vorbea. a cazut ceva. Victima nu fusese toata viaŃa şef de bloc. ramas in memoria localnicilor pana in ziua de azi. conducatorul grevei». Mai ales cand zvonul "Bai. Interlocutorii noştri. "Dupa ’90.CEAUŞESCU S-A SPERIAT. Ceauşescu a tresarit puternic. a vorbit. minerul in cauza participase la lovirea lui Gheorghe FraŃila. deşi se straduia sa n-o arate. Cand ajungeam seara acasa ma lua tata: «Ma. sa nu te mai prind!». Domnul Costel l-a vazut pe şeful statului in carne şi oase tot din punctul de observaŃie aflat in copac. S-a urcat pe scena improvizata.le-a spus oamenilor «Eu sunt Dobre. miner la Lupeni. de meserie miner.. lideri ai grevei sau minerii condamnaŃi in procesele de drept comun care au urmat nu pare sa se mai ştie mare lucru. cred ca era speriat. "L-am vazut destul de bine. ca a venit. hai la greva!». a stat acolo şi a ascultat pe toata lumea care a vrut sa vorbeasca". nu inŃelegeam noi mare lucru. ne povesteşte domnul Costel. şi ca apare in Valea Jiului ca sa ceara bani pentru aşezamant. povesteşte despre Ceauşescu un fost miner care a refuzat sa ne spuna cum se numeşte . caŃaraŃi in copacii din jurul porŃii numarul doi a minei de la Lupeni. greva era un fel de distracŃie. Punctul memorabil al grevei. şi a facut un zgomot. A venit. imbracat in haine de calugar. care in timpul liber face un ban şi din taximetrie. care sa beneficieze de protocolul obişnuit in astfel de ocazii. Numele nu şi-l mai amintesc cu precizie. a fost mai mare pentru copil decat ameninŃarile paterne. este reŃinerea lui Ilie VerdeŃ de catre mineri. ca cerşeşte. care a concurat cu succes ştrandul.. In aceasta ipostaza l-am cunoscut şi noi pe domnul Costel din Lupeni. ca ostatic. Ca "vizita de lucru" nu era una obişnuita. "s-a urcat pe o stiva de lemne. deşi "opinia publica" inclina mai degraba catre a doua varianta. care "califica" activişti de partid. Pe oricine intrebi la Petroşani despre greva din august 1977. In oraş se ştie ca a intrat in viaŃa monahala undeva. au reŃinut din bogata-i biografie faptul ca a urmat ulterior evenimentelor cursurile Şcolii "Ştefan Gheorghiu". intr-un oraşel de provincie in care de regula nu se intampla nimic. se construise scena. Nici despre protagonişti. şi-a amintit şi domnul Costel. unul este o figura pitoreasca pe strazile Petroşaniului: Ion Toderaşcu bantuie cand şi cand pe strazile din Petroşani. ca şi ceilalŃi mineri de la Lupeni care suferisera condamnari. decat poate dupa cateva momente de gandire. iŃi va raspunde ca "unul mare.la o manastire din Moldova.. ca de obicei. cand a venit in Vale. Ion Toderaşcu fusese condamnat la patru ani de inchisoare cu executarea pedepsei la mina Barbateni. Printre ei circula o vorba. ne uitam.

Pentru perioada respectiva acŃiunea minerilor din Valea Jiului a fost un gest mai mult decat temerar: a fost un mare semn de intrebare pus in faŃa unei concepŃii ce se dorea infailibile. Dabelea Alexandru. aproape ca ne ocarasc pensionarii care pe vremuri au lucrat la mina. "A FOST ODATa". Toderaşcu a avut un destin mai aparte. Şortan Ioja şi Toderaşcu Ion au primit condamnari cuprinse intre doi ani şi jumatate şi patru ani. pentru ca a fost o greva in adevaratul inŃeles al cuvantului.. semnata de locotenentul Guia Nicolae.. este foarte posibil ca prezenŃa lui Gheorghe FraŃila printre greviştii de la Lupeni sa nu fi fost intamplatoare. De pe urma incidentului.75 - . li s-a recunoscut munca din mina şi au pensii aproape duble. INVINS DE MINERI Clement NegruŃ a caracterizat astfel greva minerilor din 1977: "Cele 22 de revendicari pe care leau prezentat minerii au avut un profund caracter social-economic. care a refuzat sa ne spuna cum il cheama.) Impresionanta solidaritate a minerilor l-a determinat pe Nicolae Ceauşescu sa se deplaseze la I. dar a fost refuzat. anterior. iar agresarea lui sa fi fost una sau mai multe din cele 99 de "lucrari speciale" raportate de Securitate. şi de aici in conştiinŃa generaŃiilor viitoare. consumand bauturi alcoolice. Dintre aceştia. Ii preocu-pa.. mai mult. iar drepturile baneşti i s-au calculat ca şi cand n-ar fi lucrat 32 de ani in subteran. Asta a fost atunci. ei trebuie sa mai ştie cate ceva". sa accepte o seama de revendicari economice. Ştiute fiind metodele de lucru ale SecuritaŃii. Aceasta greva. printre care se numara şi "plantarea" unor "agenŃi provocatori" pe langa oamenii care ii doreau compromişi intr-un fel sau altul. pentru ca "n-are nici un rost". dupa un accident de munca şi-a luat in mod repetat concediu medical. ci la suprafaŃa. inarmat cu o secure. ce greva?. Caila Vasile. a trecut. ispaşita la penitenciarul Aiud. aproape uitata de participanŃi. Toderaşcu nu se putea deplasa in Ńara decat cu aprobarea MiliŃiei." . precum şi modificarea conŃinutului unei legi abia aprobate de Marea Adunare NaŃionala. A ieşit la pensie cu puŃin inainte de RevoluŃie.M. Conform fişei personale intocmite de Securitatea din Petroşani. "Ce Ceauşescu. NemulŃumit de diferenŃa pe care o considera nedreapta. dar pe care prefera sa nu le dezvaluie. membru de partid din ilegalitate. Cenuşiul zilei ploioase face poveştile oamenilor parca şi mai triste. (... il insultase pe fostul director al minei. in afara de acei care astazi spun ca s-a strigat «Jos comunismul!». nu a avut un caracter politic. in timp ce-şi ispaşea condamnarea la locul de munca a avut un "comportament necorespunzator". De greva din ’77 ne mai arde noua acum?". Unul dintre ei se declara cunoscatorul unor secrete nebanuite despre greva. Denaturata in rapoartele ofiŃerilor de Securitate. iar astazi cu atat mai puŃin ducem lipsa. "Noi nu ştim prea multe. Colegilor batranului miner. oare cum va intra prima greva din timpul regimului comunist in manualele de istorie. şi nicidecum altfel. Nu a Ńinut cont de interdicŃie. stranşi in grup intr-un fel de parc din Lupeni. Fiind condamnat la locul de munca. Daragics Petre. Dar oportunişti au fost intotdeauna. fireşte. localnicii se raporteaza ca la un eveniment ce aparŃine deja istoriei. nici nu ne nascuseram pe atunci". problemele lor de zi cu zi. acuzat de ortaci in zilele grevei ca nu are ce cauta in mijlocul lor. din moment ce nu este miner şi. A cerut-o pentru a merge la o ruda in Bucureşti. acesta parasise locul de munca şi. nimeni dintre zecile de mii de oameni aflaŃi la mitingul de la Lupeni din 3 august 1977 nu a auzit o asemenea zicere. cele mai mari pronunŃate in procesele "construite" dupa greva. motiv pentru care pedeapsa i-a fost comutata intr-una privativa de libertate.MiliŃie. aşa cum incearca sa se rastalmaceasca. dupa care işi trecea vremea prin restaurantele din Lupeni. interlocutorul nostru. a patruns in sala de şedinŃe a Minei Barbateni şi a ameninŃat conducerea. IntrebaŃi-i pe cei mai in varsta.? CEAUSESCU. a dat in judecata Casa de Pensii. ne-au raspuns majoritatea tinerilor chestionaŃi ce ştiu despre greva ce a tulburat Valea cu 30 de ani in urma. ca intreŃinuse "relaŃii neprincipiale" cu soŃiile lor. in aprilie 1978. pensionaŃi cateva luni mai tarziu. mai degraba decat amintirea grevei la care unii dintre ei au şi participat. Lupeni impotriva voinŃei sale. La prima forma de opoziŃie organizata faŃa de o decizie a regimului. Astfel..

insoŃit de un civil. Ingineri. Dupa 1977. la Lupeni sau unde vor vrea. mi s-a povestit de unul pe care il bagau in vana cu apa şi apoi puneau curent pe el" Clement NegruŃ. Ilie VerdeŃ l-a sunat pe Ceauşescu sa vina la Lupeni la solicitarea minerilor. La inceput. Ştiu ca alŃii au paŃit-o rau de tot. care atunci echivala cu moartea sociala. spunand ca trebuie sa se pregateasca sa plece la Moscova la 5 august 1977 şi nu are timp de «manifestari galagioase». mai ales ca era imbracat civil. Eu pe el nu-l cunoşteam. sa mearga cu ele la Petroşani. Eram şi eu pe lista sa fiu scos din Valea Jiului. mai mult. unde era aşteptat Ceauşescu. Pe termen lung. Am observat ca printre noi erau oameni care ne indemnau sa strigam. Ba. a intrebat civilul. Ilie VerdeŃ l-a sunat de vreo trei-patru ori pe Ceauşescu: "Ve-niŃi. In august 1977. in dimineaŃa de 3 august. erau tot mineri. şi-a amintit dumnealui. ca le-a pus la dispoziŃie autobuzele cu care de obicei erau transportaŃi de la mina catre localitaŃile de domiciliu. pe care-l "cunoşteam" deja din dosarele SecuritaŃii. Dupa plecarea autobuzelor burduşite catre Lupeni.INSTIGATORI "Eram in mulŃime cand a venit Nicolae Ceauşescu. dar norocul meu a fost ca m-am imbolnavit şi am intrat in concediu medical.76 - . "Eu sunt!" Mi-a tras o injuratura de mama şi a zis: "Vei vedea tu ce paŃeşti! Ai organizat transportul oamenilor la Lupeni!". s-a construit infrastructura. a raspuns civilul. din senin.prim-secretar la Petroşani Pierderi şi caştiguri Cristina Diac Florin Mihai In lunile care au urmat grevei. Am ramas la Lupeni pana la ora 3:00 noaptea. de la etaj. persoane care avusesera mai mult sau mai puŃin tangenŃa cu evenimentele au fost destituiŃi din funcŃii. chemaŃi zi de zi la Securitate. Colonelul Şimon mi-a spus ca este generalul Emil Macri. "No. O intalnire de excepŃie am avut la Petroşani cu domnul Victor Apostu. in jurul orelor 10:30. impreuna cu Constantin Babalau . unde ne stranseseram in aşteptarea lui Ceauşescu. ameninŃaŃi cu excluderea din partid. Huiduielile nu se porneau aşa. Ceauşescu l-a refuzat categoric pe VerdeŃ. . Il cunoşteam pe Şimon. in Valea Jiului fondul de locuinŃe s-a dublat. minerii refuza cu fermitate noua lege a pensiilor!" Clement NegruŃ. Securitatea şi MiliŃia s-au ocupat de gasirea unor Ńapi ispaşitori. şi intra Gheorghe Şimon. de la Bucureşti. cine e dansul de are tupeul sa ma injure?". şi m-am adresat lui: "Tovaraşe colonel. Şi dintr-o cladire aflata peste drum de Poarta 2 a Minei Lupeni. Apostu?". Din dosarele intocmite de Securitate reiese ca vina sa fusese ca nu se impotrivise plecarii minerilor de la Aninoasa catre Lupeni. inginerul Apostu s-a retras in biroul sau. sa fluieram. economişti.ministrul minelor din ianuarie şi pana in decembrie 1977. am vazut pe unul care ne fotografia. au aparut fabrici de confecŃii care ofereau locuri de munca pentru soŃiile şi fiicele minerilor. Partidul. "Cine e. prim-viceprim-ministru al guvernului in acea perioada. De tras de pe urma grevei n-au avut numai muncitorii condamnaŃi. colegi de-ai noştri. Nicolae Ceauşescu şi regimul patronat de el au pierdut "meciul" cu minerii. Victor Apostu era inginer-şef la mina Aninoasa. INTaLNIRE DE GRAD ZERO. ba. şeful SecuritaŃii judeŃene. probabil de la Securitate. a aparut marŃi. iŃi arat eu Ńie tupeu!". 2 august 1977. Se faceau deja trei zile de cand nu parasise mina. pentru ca lucrurile «nu sunt chiar atat de simple».prim-secretar la Petroşani CU FORTA "Ilie VerdeŃ. "Deodata se smulge pur şi simplu uşa din ŃaŃani.

Primele zile de dupa greva au fost ingrozitoare pentru inginerul Apostu. Dupa protestele minerilor. care nu ar fi explicat oamenilor conŃinutul legii. Generalul in civil m-a intrebat apoi cu ce drept am organizat eu plecarea in grup a minerilor la Lupeni. Relevante pentru rezultatele "combinaŃiilor" SecuritaŃii este prezentarea unui miner care facuse fotografii. Ca urmare a razboiului psihologic. ACUZAłI DE PARTID. şeful SecuritaŃii locale. Din declaraŃiile şi masurile de intimidare şi presiune la care au fost supuse alte persoane (unele vor aparea ca martori in proces) reiese ca puteau fi produse in orice moment. Gheorghe Şimon. I-am raspuns direct lui: "Daca dvs. care se afla in curs de desfaşurare. in care spera ca va veni cineva. In timpul cercetarilor. condusa de Ilie Radulescu. contra sumei de 5-10 lei." A fost destituit din funcŃia de inginer-şef şi mutat inginer principal la Centrala Carbunelui. povesteşte Iosif Barsan. a avut loc la Petroşani o şedinŃa cu activul de partid. PRESIUNI PSIHICE. primul secretar de la Petroşani. daca eraŃi in locul meu. şi au plecat.1977 a executat fotografii pe care apoi le-a multiplicat şi difuzat in mod discret unor persoane din Uricani şi Lupeni. Emil Macri era şeful DirecŃiei a II-a ContrainformaŃii Economice. fotograf amator. Iosif Barsan a fost acuzat ca ar fi singurul vinovat de cele intamplate la Lupeni. 4. La doua saptamani dupa greva. s-au mai stabilit ca fiica acestuia a fost atrasa la cultul baptist . Str. de a fi difuzate in Ńara pentru a se cunoaşte adevarul despre ceea ce s-a intamplat la Lupeni". dar şi pentru familie. Singuri. cu scopul . Iata referatul SecuritaŃii din 1977:"Spatariu Gheorghe.. responsabilul cu asigurarile sociale. de ce sa acŃionez eu. şi LaurenŃiu Tecşa. deloc prevestitoare de lucruri bune. işi aminteşte Iosif Barsan. sa va duca in alta parte cu domiciliu obligatoriu". primul secretar al judeŃului Hunedoara. primul secretar de la Hunedoara. a primit "alte insarcinari". pus pe sancŃiuni. Uricani. nu era intrebat nimic. cu domiciliul in Lupeni. Conform indicaŃiilor. şi-a amintit şi doamna Apostu. era cat pe ce ca oalele sparte sa fie platite de contabili. sau ca nu ne-au mai sunat la telefon. Efectuandu-se verificari asupra acestuia s-au obŃinut date şi probe materiale şi s-a inceput urmarirea penala pentru savarşirea infracŃiunilor de raspandire a materialelor obscene şi exercitarea meseriei fara autorizaŃie. i-am pus o intrebare domnului Ilie Radulescu: "Dumneavoastra. nu fusese "prelucrata" de organizaŃiile de partid din intreprinderi. inginerul care nu fumase niciodata ajunsese la un pachet de Ńigari pe zi. membru de partid.insarcinat cu rezolvarea problemelor de disciplina in Valea Jiului. n-aŃi fi aplicat aceasta lege?"". a carei participare la evenimente lipsise cu desavarşire. de ce nu aŃi acŃionat dvs. miner la E. casatorit. Nu venea nimeni. Probabil ca autoritaŃile de la Bucureşti au incercat sa faca cat mai puŃina valva in jurul ei şi sa puna astfel "beneficiarii" reducerilor salariale in faŃa faptului implinit. care nici n-am ştiut? SunteŃi prima persoana care ma informeaza ca maşina a plecat spre Lupeni". In fiecare dupaamiaza era chemat la Securitatea din Petroşani şi Ńinut intr-o camera care avea un gemuleŃ prin care se putea privi din exterior inauntru. Narciselor nr. apt. "Spre sfarşitul intrevederii. Dupa şedinŃa oficiala. Printre randuri se poate citi cum pornind de la o asemenea "infracŃiune" s-au obŃinut "date şi probe materiale" care-i acuza pe el şi fiica sa de infracŃiuni ce cadeau atunci sub incidenŃa Codului penal.77 - . intreŃineau presiunile psihice.M. de punere in ordine. Barsan impreuna cu Clement NegruŃ. care intre timp işi ispravise concediul şi se inapoiase in Ńara din staŃiunea Karlovi Vary. cu consecinŃele financiare ce aveau sa urmeze.08. CONTABILII. Legea prin care erau suspendate pensiile de invaliditate luase prin surprindere pe toata lumea. La scurta vreme. foşti prieteni ai familiei. Dupa cateva ore. Ajuns acasa. pentru a-i explica prevederile noii legi a pensiilor.aşa dupa cum el a declarat unei surse a organelor noastre . au fost chemaŃi de Ilie Radulescu. doar lunga aşteptare. FOTOGRAFUL AMATOR. pentru ca ştiau ca e pus sub urmarire. de 49 de ani. indiferent ce "probe".. S-a lasat cu repercusiuni. inginerul Apostu era lasat sa plece. 6. Mi-a raspuns ca o sa mai vedem noi. işi gasea soŃia şi copiii aşteptandu-l ingroziŃi. Prima data i s-a interzis sa se intoarca la mina Aninoasa. contabilii Centralei Carbunelui şi cei de la fiecare intreprindere miniera fusesera informaŃi mai exact in legatura cu prevederile legii şi implicit." La acea data. Cu prilejul mitingului din 03. Telefonul era pus sub urmarire şi mulŃi "binevoitori". are o fetiŃa de 19 ani. "Veneau şi imi spuneau: "Am auzit ca vor sa va mute din Valea Jiului. sunteŃi organul de forŃa in Ńara aceasta.

presupunem ca şeful SecuritaŃii avea in vedere "spiritismul" ca "practica obscurantista" ce-ar fi atras acuza la "instigare de grup" şi eventuale sancŃiuni penale. mulŃi cadeau victima accidentelor de munca. dar in valmaşeala am reuşit sa ascund doua fotografii. statea de fapt.. Cei de la Securitate l-au pus sa le adune. Legea pensiilor nu ii afecta pe minerii din subteran. Curentul electric obŃinut pe baza de carbune era de zece ori mai scump decat cel produs de hidrocentrale. Cauza imediata a grevei minerilor a fost o masura economica impusa de regim unor categorii mari de oameni . auzi. dar eu am ramas batuta şi cu durerea de cap. ce-am mai paŃit dupa aceea. Muncitorii care nu mai puteau cobori in mina se pensionau pe caz de boala dupa care erau reangajaŃi. in anii ’70.. cu un etaj mai sus. ce-i drept. le-am raspuns eu. extinzandu-se astfel campurile miniere. deschizand pe jumatate uşa apartamentului. cu precadere pentru a dezvolta industria grea. precum silicoza. negativele.. au scotocit tot prin casa. dar nu-i mai ştia pe toŃi".. "A. ne chestioneaza din cand in cand.". Incepand din anii ’50." Amabila.78 - . Cu ceva vreme in urma fusesem atacata de un beŃiv. "Vai. . atrage in special tineri. ParticipanŃii nu-şi amintesc ca greva sa fi avut tenta politica faŃişa.. bunaoara.. cel mai mare procent fiind atins in 1986. Maria Spatariu ne deschide. lucrul in subteran. munca administrativa. A venit cineva sa ne faca percheziŃie. Conform Anuarului Statistic. se alegeau cu boli profesionale. sa spuna cui le-a dat. şi nu Spasariu. constructoare de maşini şi celelalte ramuri ale "industriei grele". spunem ce ştim despre paŃania soŃului. Valea Jiului a beneficiat de un tratament de excepŃie. unde se incadra şi cea extractiva. pentru munci prestate la suprafaŃa: intreŃinerea utilajelor.. aproximativ 85% din investiŃiile totale facute in industrie fusesera direcŃionate catre industria grea. De asemenea. nu aveau ei de unde sa ştie cate. mi-au spus "Sa ne dai tot. caci daca aflam ca a mai ramas ceva. dupa munca grea. pentru obŃinerea oŃelului.. Iosif Barsan spune astazi ca industria miniera nu era eficienta. pe undeva. cand 90% din banii investiŃi in sectorul industrial au fost direcŃionaŃi catre siderurgie. De dat. in 1989 proporŃia era de 38 de procente. daca in deceniul şase doar 12% din populaŃie era ocupata in aceasta ramura a economiei. Maria Spatariu a ramas şi azi cu spaima. de atunci am ramas cu o durere. La suprafaŃa au fost reconstruite şi modernizate incintele miniere. ne priveşte uimita. chiar şi dupa ce soŃul a trecut la cele veşnice: "Da de ce intrebaŃi totuşi. sunt pe aici. nu credeam sa mai Ńina minte cineva. vecina fotografului amator descris in documentele SecuritaŃii ne spune ca vaduva lui Gheorghe locuieşte. care-s exact la fel. SoŃul meu facuse mai multe exemplare din fiecare cadru. In acest scop.. Doamna Spatariu işi aminteşte ca soŃul era. din informaŃiile politice cu caracter general reiese ca pentru industrializare se alocasera fonduri uriaşe. ca s-au intamplat demult. prelucrarea carbunelui extras. care m-a lovit la cap de-am vazut stele verzi. nici macar "Jos Ceauşescu!". Ajunşi la Lupeni. asta nu vreŃi sa mai ştiŃi".. "Dar de unde ştiŃi toate astea.pensionarii pe motiv de boala. ne-a intampinat o doamna trecuta de mult de prima tinereŃe. dar care puteau desfaşura activitaŃi mai uşoare decat. Pe uşa de vizavi. Astfel.un carbune special. şi nici ca la venirea lui Nicolae Ceauşescu in Vale sa se fi strigat "Jos comunismul!"." "Pe astea le vedeŃi. e bai ca a facut?". Incepand cu deceniul opt a demarat un vast program de modernizare a industriei miniere. l-a fotografiat inclusiv pe "dumnealui". Astfel. pe la oameni. M-a confundat cu altcineva. industria extractiva. Dincolo de aceste poveşti de viaŃa ale oamenilor din Valea Jiului. fotograf amator şi ca in zilele grevei. sa nu ascunzi nimic. folosind materiale şi inregistrari magnetice. folosit in siderurgie. Le am şi astazi. De obicei se folosea pentru obŃinerea energiei electrice şi pentru a fi transformat in cocs . ca a murit...un domn Spatariu. ci pe cei care lucrau la suprafaŃa. aici sta fratele lui.." Cum tinerii nu puteau veni la domiciliul cuiva de un defect de vedere precum "prezbitismul". De teama unor viitoare greve.şi aceasta la randul ei organizeaza activitaŃi de prezbitism (sic!) la domiciliu. la adresa menŃionata. le-a mai dat. Aceasta situaŃie s-a menŃinut pana in 1989. adica pe Ceauşescu. Pentru aceasta. o placuŃa indica numele locatarului .. intr-adevar. avand alt prenume decat Gheorghe. In subteran s-au sapat puŃuri şi galerii. procentul populaŃiei care lucra in industrie a crescut. Le-am dat fotografiile. Cheltuielile cu extragerea şi prelucrarea carbunelui erau mari.. ca şi acum 30 de ani. dar altele nu. ca şi Gheorghe. SCUMP ŞI PROST. Ca era cat pe ce sa ma omoare pe strada.

secretar NegruŃ şi catre Ogarlaci. Mai mult chiar. In urma protestului. Liderii grevei din Valea Jiului. a alimentat la randul ei speculaŃiile. de ce in fiecare dupa-amiaza de la ora patru stau inchis la Securitate şi nu vorbeşte nimeni cu mine?" S-a aşternut tacerea. care a intrat in amurg in toate Ńarile ce au trecut intr-o alta etapa a modernizarii economiei. considerat al doilea dupa Dobre. Moartea lui Gheorghe Maniliuc. In Valea Jiului. vizitele la Securitate au incetat" Victor Apostu. in ciuda slabelor performanŃe economice. directorul. 16 mineri au fost condamnaŃi. care pregatea activişti de partid. minerii au obŃinut o masa calda pe zi şi diverse reduceri la plata intreŃinerii. "avertizaŃi" şi "atenŃionaŃi" de Securitate. Astfel. M-am indreptat catre primul. tacerea minerilor a fost cumparata cu sume importante alocate de stat pentru reconstrucŃia Vaii Jiului. Dupa experienŃa protestului. Din acel moment. In anii '80 a fost trimis la cursurile Academiei Ştefan Gheorghiu. PREłUL TaCERII. MiliŃia a dat la randul ei avertismente şi a taiat amezi. Pe termen lung. In 1990 a fost numit casier al ambasadei Romaniei de la Londra. oficialii au decis in iulie 1977 sa mai reduca din cheltuieli. in completare. sa fabrice eroi sau "bandiŃi" dupa trebuinŃa. s-a imbunataŃit infrastructura in general. cam tot ce s-a realizat in zona se datoreaza grevei din august 1977. eram la capatul nervilor. confruntaŃi cu realitatea dura a cifrelor. VerdeŃ a ordonat ca şedinŃa sa se suspende cu jumatate de ora. spitale. "SpuneŃi. PuŃina credibilitate de care se mai bucura astazi Constantin Dobre in chiar locul unde a fost erou acum trei decenii pare sa fie un argument ca manevrele de compromitere puse la cale de fosta Securitate au avut succes. In opinia lui Iosif Barsan. "Minerii sunt o forŃa numai impreuna". Astazi este dificil de stabilit cu exactitate ceva legat de organizarea grevei. nimeni n-a raspuns nimic. Platita sa se joace cu viaŃa oamenilor. Candva. se vor consacra studii pertinente istoriei unei asemenea comunitaŃi speciale. tovaraşe secretar. cel puŃin in privinŃa lor. fondul de locuinŃe s-a dublat. Bucureştiul a fost "curtenitor" cu minerii din Vale. circa opt mii de persoane beneficiau de pensii pe caz de boala. Restul. intr-un viitor nu prea indepartat. o categorie profesionala emblematica pentru revoluŃia industriala clasica. s-au facut şosele. printre ei . au aparut noi cartiere. aproape 250 au fost scoşi din Valea Jiului. cum sunt minerii din Valea Jiului. PRESIUNI "Intr-o seara m-am dus la o şedinŃa de partid. unde opinia publica este zilnic intoxicata şi manipulata sa creada in marile revelaŃii şi adevaruri pe care le-ar furniza arhivele fostei SecuritaŃi. Prin legea din iulie 1977. tocmai suspendarea acestei diferenŃe era vizata. Probabil. "recondiŃionate" dupa 1990. i-au marcat destinul lui Constantin Dobre. Unii dintre patricipanŃi au ramas cu impresia ca in zilele protestului unele mişcari ale minerilor n-au fost tocmai spontane. este taramul ideal pentru speculaŃii. probabil. şcoli. dupa greva au acordat o atenŃie speciala Vaii Jiului. fie ele oricat de fantasmagorice. MulŃi oameni au avut de tras dupa greva minerilor din august 1977.79 - . destine de roman Cristina Diac Florin Mihai Lumea nebuna in care traim.general al Combinatului. au aparut fabrici de confecŃii şi alte intreprinderi de industrie uşoara unde au fost angajate soŃiile şi fiicele minerilor.inginer-şef la Mina Aninoasa. Protestul energic al minerilor l-a facut pe Ceauşescu sa se razgandeasca. spune toata lumea la Petroşani. a energiei electrice şi altele.primeau un salariu reprezentand cam a cincea parte din retribuŃia lunara obŃinuta de un lucrator in subteran. serviciile secrete ale fostului regim comunist. de pana la patru cincimi. liderul grevei din august 1977. se acorda sub forma pensiei de invaliditate de gradul III.

Dobre era in 1977 angajat al Minei Lupeni. Dupa ce a picat examenul de preselecŃie. Dupa terminarea grevei a fost mutat cu domiciliu forŃat in oraşul Craiova. PROTEST IN NOIEMBRIE 1987. conŃine scrisori de ameninŃare trimise. ci dimpotriva. Despre protestul muncitorilor braşoveni din noiembrie 1987 s- . un dosar de comunist model. Desigur. l-a "lamurit" ca singura instituŃie unde ar fi putut studia pentru a deveni ziarist era Academia Ştefan Gheorghiu. ci ca minerii au fost organizaŃi: "Am auzit ca schimburile au fost intoarse de nişte muncitori de la Lupeni. cineva care Ńinea legatura cu muncitorii". Miu Dobrescu. Dobre a fost interogat adeseori de securiştii craioveni sau de cei veniŃi special de la Bucureşti. Cu noul loc de munca Dobre nu s-a impacat nici un moment. Victor Apostu. Aceştia sperau sa obŃina informaŃii "compromiŃatoare" despre alŃi grevişti. Considerat de unii drept liderul minerilor din Valea Jiului in 1977. Nu era la prima tentativa de a urma cursurile invaŃamantului superior. unde el şi familia au primit un apartament ce aparŃinuse SecuritaŃii. totodata. La "Ştefan Gheorghiu" insa nu te puteai inscrie pur şi simplu ca orice candidat. a organizat protestul minerilor. Presupusele victime ale minerilor sunt persoane asupra carora planeaza multe semne de intrebare. Iacob Dumitru. Securitatea a imaginat planuri mai complexe şi mai perfide. inginer-şef la Mina Aninoasa in timpul grevei. Trebuia sa Ńi se "propuna" dosarul de catre partid. MUTAT LA CRAIOVA. in 1981 şi-a incercat norocul la ziarul local "Steagul Roşu". care erau organizaŃi ca sa menŃina treaza atenŃia tuturor colectivelor de munca.cel puŃin acelea care sunt puse in circuit pana la aceasta ora . El a trecut pe hartia inmanata autoritaŃilor revendicarile lucratorilor din Valea Jiului. A incercat in doua randuri sa urmeze cursurile FacultaŃii de ştiinŃe Economice din Craiova. Nici documentele din arhiva fostei SecuritaŃi . De pilda. Dobre nu mai spune. La prima vedere. Acestea reprezinta mai mult ca sigur una dintre "lucrarile speciale" executate de Securitate. menite sa-i zdruncine moralul. de care mai mult ca sigur ca Securitatea n-a fost straina. promiŃandu-i-se. Anterior. Dobrescu ii sugera un curs la fara frecvenŃa. Cum i s-a facut un astfel de dosar. Constantin Dobre şi-a asociat numele in istorie cu greva de la Lupeni. dar sigur au fost. ajutat de Gheorghe Maniliuc. dar a fost respins de fiecare data. "oportunitate" refuzata de Dobre. Batalia pentru compromiterea oricarui om cu potenŃial de lider sa fi fost caştigata de impresionanta maşinarie de fabricat legende care a fost. Dupa propriile declaraŃii. iar de alŃii doar un simplu exponent al nemulŃumirilor acestora. fraŃii Amariei şi Slavovschi. Probabil ca la fiecare mina au existat nişte agenŃi. sau o parte din el. prim-secretarul PCR Dolj de atunci. parca o fac şi mai ceŃoasa. i se oferise sa plece la lucru in Irak. pentru ca de la sine putere oamenii nu puteau sa se mobilizeze cu atata rapiditate şi sa ocupe curtea minei. care şcolea cadrele de partid. in cel mai rau caz lovire şi vatamare corporala. Pentru anihilarea lui Dobre. tulburarea liniştii publice. ca se poate califica ulterior ca sudor la aceeaşi intreprindere. autoritaŃile au fost blande cu Dobre. spune astazi domnia sa. I s-a oferit un post de muncitor necalificat la Intreprinderea de ReparaŃii Auto. Dosarul lui Dobre. printre altele. Nascut in comuna Galicea Mare (judeŃul Dolj).existand oameni care le spuneau ce şi cum sa faca. de ortaci de-ai sai. Securitatea? Elementele esenŃiale din biografia complexa a liderului primei greve din Romania comunista raman neelucidate.nu lamuresc aceasta problema. nu reiese şi din dosarele existente in arhiva CNSAS. Dupa propriile declaraŃii. işi aminteşte astazi Constantin Dobre. eu nu ştiu cine au fost. la secŃia economica. nici acum nu crede ca evenimentele au evoluat spontan. Ce s-a intamplat cu Dobre pe traseul lider al greviştilor . N-a avut soarta celorlalŃi mineri taraŃi in procese de drept comun. ceea ce Constantin Dobre a acceptat. Cateva episoade din viaŃa lui. chipurile. Minerii au fost taraŃi in procese de drept comun. pentru ultraj contra bunelor moravuri. ba chiar generoase.80 - . In timpul grevei. ce dura cinci ani. Securitatea i-a cautat. dupa cel de "oaie neagra" compus de Securitate. scrise intr-un limbaj de nereprodus. Ca Dobre n-a fost privit ca un miner oarecare o demonstreaza destinul sau ulterior. au semanat indoiala şi au starnit suspiciunile ortacilor. sa spunem aşa.azilant politic in Marea Britanie.

Victor Apostu. inginerul-şef al minei de atunci.carnetul de partid. Atacurile din presa locala de la Craiova s-au inteŃit. dupa spusele sale. pe baza convenŃiei NaŃiunilor Unite. un alt lider al minerilor din 1977. securiştii "l-ar fi dezbracat la pielea goala. Dupa doi ani. "El sa implicat pentru ca era cunoscut de oameni. iradiat pe frunte şi pe piept". iar ce-a de-a doua . care relua teza decesului. Dupa cateva zile a luat legatura cu Iacob Dumitru. "La sfarşitul lunii septembrie 1990. şi in septembrie "s-a gasit" pentru el un post de casier la Ambasada romana de la Londra." Şi printre colegii de serviciu din Craiova s-a raspandit acelaşi zvon.. Marea Britanie a hotarat acordarea azilului familiei Dobre." Speriat. un doctor a incercat sa il convinga ca e nebun.81 - . a fost transferat ca vicepreşedinte al Cooperativei Doljana. şi era un bun organizator şi serios. mi-au parvenit semnale clare ca se luasera deja doua posibile hotarari la Bucureşti. Dupa declaraŃiile sale. şi-l aminteşte astfel: "Maniliuc era un baiat foarte cumsecade. iar din 2002 le-a acordat cetaŃenia britanica. Securitatea raspandise ştirea morŃii lui Dobre intr-un accident rutier. "Scapat" de supravegherea SecuritaŃii. Ulterior. Maniliuc culegea informaŃii despre tot ce "mişca" in Vale. liniştit. ca sa zic aşa". In consecinŃa. BUN ORGANIZATOR. In acest scop. dar fostul miner a refuzat. directorul de cadre al Ministerului Afacerilor Externe. declara Dobre. La Aninoasa nu i-a fost greu sa-şi convinga colegii. iar pe baza tuturor acestor "marturii". a decis sa ceara azil politic Marii Britanii la 1 octombrie 1990. injectat cu substanŃe halucinogene. dorind sa revina in structurile de conducere ale minerilor. in prima instanŃa (1991). Constantin Dobre fusese condamnat la cinci ani de inchisoare prin sentinŃa penala din data de 27 noiembrie 1992. In primele luni ale anului 1990 ramasese şomer. spune acelaşi Victor Apostu. in septembrie 1989. Şi l-a primit! AZIL POLITIC. nu era un revoluŃionar de profesie. Şi el a fost pentru Aninoasa liderul la ce s-a putut intampla pe linie de grupare a oamenilor. Deja la 22 decembrie. Virgil Magureanu i-a propus angajarea la SRI. Printre altele. nu se ştie pe ce criterii. fostul miner a fost angajat ca arhivist la MAE. In luna mai. in Romania. Originar din comuna Fantanele (judeŃul Suceava). trimiterea mea la o alta ambasada din Africa. sub acuzaŃia ca invinuitul fugise in 1990 cu banii din casieria Ambasadei. In august 1977 era angajat ca miner la Exploatarea Miniera Aninoasa. destinul lui Gheorghe Maniliuc s-a schimbat. O data cu declanşarea protestelor din Vale. Dobre "s-a legitimat" cu vechea diploma de miner din anii '70. iar Dobre decide sa plece din Romania. A primit cazare la Hotelul Majestic. Amnesty International preluase ipoteza.demonstrativ . Dupa propriile declaraŃii. Dobre povesteşte acum ca s-a solidarizat şi a "vizitat" sediul PCR din Bucureşti unde şi-a aruncat pe jos . a fugit la Petroşani. circa 2. Inca din timpul grevei. Pe Constantin Dobre RevoluŃia din 1989 l-a "prins" in Craiova. Un telefon primit in aprilie 1990 de la Bucureşti parea sa-i schimbe soarta. A inaintat o noua cerere la MAE. Din spusele lui Dobre. Intre timp insa. de asociere. al nebuniei lui. Gheorghe Maniliuc venise in Valea Jiului pentru a scapa de saracia satelor din nordul Moldovei. in zilele de 2 şi 3 august a strabatut Valea Jiului imbracat civil pentru a nu atrage in vreun fel atenŃia autoritaŃilor. ameninŃarile la adresa sa s-au inmulŃit." Cu ajutorul cunoscuŃilor sai. ANGAJAT DE MAE. Dobre s-a dus in audienŃa la Constantin Tunsanu. atenŃie sporita acordandu-se infiltrarii . statul britanic i-a refuzat cererea de azil politic. pe motive ca sunt extremist". iar Dobre a demisionat de la Doljana. unde ar fi urmat sa fiu ucis. Prima era aducerea mea imediata in Romania. de unde a urmarit direct demonstraŃia din PiaŃa UniversitaŃii. Imediat a fost "cules" de Securitate şi supus unui tratament special. La sfarşit. ReprezentanŃii noii puteri s-au purtat puŃin diferit faŃa de cei din 1977: "Imediat a inceput sa curga cu acuzaŃii din partea tuturor membrilor FSN. S-a ocupat personal de aducerea a cat mai multor oameni la Lupeni. Dupa 12 ani de absenŃa din Vale. CURTAT DE MaGUREANU. Dobre era banuit de a fi preluat identitatea adevaratului lider miner din 1977 despre care in Marea Britanie se zvonea ca murise.a auzit şi la Craiova. AutoritaŃile britanice au iniŃiat insa şi investigaŃii. inainte de a fi expediat cu trenul la Craiova. "Numai un nebun poate sa arunce cu carnetul de partid. i-ar fi spus omul in halat alb. in 1986 Europa Libera lansase in eter declaraŃiile lui Istvan Hossu. sugestionat sub hipnoza profunda.000 de mineri demonstrau in faŃa Primariei. Ba mai mult. Crea credibilitate la ce vorbea. povesteşte Dobre.

Ramas singur. i-a mobilizat pe securiştii locului. vorbea.trupelor de MiliŃie şi de Securitate printre localnici. in Mina Lupeni. Aceste fapte l-au costat trei ani şi jumatate condamnare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi ofensa adusa autoritaŃii. ImbracaŃi civil. "l-a luat cu forŃa" la Lupeni pe Mişu Dima. Nu ştiu cum ajungea. ce-a urmat pentru familie n-a fost uşor. SoŃia lui Maniliuc s-a intors in locul de baştina. "Printre randuri". preşedintele de sindicat. "Venea numai noaptea. fosta soŃie a "citit" ca Securitatea i-ar fi interzis sa-l salveze pe Maniliuc. a stat chiar gestul "necontrolat" din ghereta. contestarea regimurilor comuniste incepuse pretutindeni in Europa de Est. deoarece la cateva zile a murit. Dupa spusele lor.. Se pare ca in cazul sau. iar prin anii '80 se afla tot cu domiciliu forŃat in Petroşani. Intre 1977 şi 1987. inainte de plecarea autobuzelor spre Lupeni unde urma sa vina Nicolae Ceauşescu. Potrivit relatarilor lui Constantin Dobre. Femeia e sigura ca Securitatea l-a otravit. cunoscut in Vale drept grevist de frunte in 1977. in urma caruia a ramas invalid). INTERNAT LA NEBUNI. minerul din Aninoasa a fost condamnat alaturi de alŃi 15 grevişti pentru "acte de violenŃa". a venit de doua ori. l-ar fi trantit de zid de cateva ori pe VerdeŃ. Nu ştiu daca mituia. La sfarşitul grevei. La spital. facea vreo cerere. mai mult.82 - . Pedeapsa de domiciliu obligatoriu in Vale ii expira. a murit cu dinŃii din faŃa in maini". in dreptul carora erau menŃionate şi alte infracŃiuni anterioare. Dosarul de Securitate intocmit despre evenimentele din august 1977 menŃioneaza caracterul violent al minerilor condamnaŃi. CU PROBLEME. la un an şi jumatate pentru furtul unei motociclete (facuse apoi un accident cu ea. DIN FALIMENT ECONOMIC Dupa greva din august 1977. de altfel. Cateva autobuze "burduşite" cu "oamenii legii" au insoŃit coloana funebra. nu ştiu cum facea sa ajunga sau banuiesc ca lua un bilet. Ilie VerdeŃ şi Gheorghe Pana. Despre decesul sau insa. cu executarea pedepsei la locul de munca. de asemenea. Voia doar sa mai vada meciul echipei favorite. special pentru aplanarea grevei. enervat de taraganarea negocierilor cu cei doi demnitari. retraieşte cu lacrimi in ochi momentul Ileana Diculescu. Inmormantarea lui Maniliuc. ca Maniliuc a fost condamnat şi apoi internat de mai multe ori la spitalul de boli mintale de la Zam. iar in 1968. Din aceleaşi surse reiese ca la Aninoasa. işi aminteşte Romulus Maniliuc. el a reuşit sa inşele vigilenŃa supraveghetorilor sai şi sa-şi vada fosta soŃie şi copilul. Fugea din Petroşani şi venea.. la baza pedepsei primite. istoria comunismului est-european. in comuna Ioneşti (judeŃul Valcea). sechestraŃi ulterior in ghereta portarului de la Mina Lupeni. Constantin Dobre spune ca aflase prin Dumitru Iacob. Despre viaŃa lui Gheorghe Maniliuc dupa incetarea grevei ştim puŃine. Maniliuc mai fusese condamnat la trei luni inchisoare in 1953 pentru vatamare corporala. alt grevist. aceştia au inŃesat mulŃimea care venise sa-şi ia ramas bun de la Gheorghe Maniliuc. fiind şi cele mai . Gheorghe Maniliuc şi-a ispaşit condamnarea la locul de munca. Printre sarcinile pe care le-a avut in acele zile agitate din august s-a numarat şi supravegherea celor doi activişti de partid veniŃi de la Bucureşti. N-a mai apucat. "N-am putut sa-l mai scap. Maniliuc "şi-a refacut viaŃa" alaturi de alta femeie. doctorul i-ar fi marturisit jenat ca nu l-a putut salva ca era "problema". Gheorghe Maniliuc i-a trimis o scrisoare fostei soŃii. AGONIA COMUNISMULUI. Recent am intalnit-o pe doamna Ileana Diculescu (cea de-a doua soŃie) şi pe Romulus Maniliuc (fiul cel mic). SituaŃia financiara a familiei nu era deloc stralucita. cu domiciliu forŃat in oraşul Petroşani. Episodul cu VerdeŃ e trecut sub tacere de Securitate. La capataiul sau s-a ridicat şi a ramas o cruce din doua Ńevi. Maniliuc i-ar fi ameninŃat cu moartea şi. care seamana izbitor cu tatal sau. In ianuarie 1987 familia stabilita la Ioneşti primise o veste buna. ca a terminat cu nenorociŃii". şi omul a decis sa se stabileasca in Ioneşti. "A DAT CU EI DE ZID". "conducerea de partid şi de stat" a acordat o atenŃie deosebita Vaii Jiului. Jiul Petroşani. Ileana Diculescu nu crede ca a fost natural. Incercarea de a preveni viitoare revolte nu era lipsita de temei. dupa care urma sa plece. Conform acestuia." UN DECES. in care o anunŃa ca "se intoarce acasa. in dimineaŃa de 3 august. La finele deceniului opt. NemulŃumirile de natura economica au marcat. Maniliuc a luat parte la "bruscarea" inginerilor Virgil Costinaş şi Ioan Solga şi.

bunaoara Iuliu Maniu. Şi el a fost pentru Aninoasa liderul la ce s-a putut intampla pe linie de grupare a oamenilor. a devenit prapastie de netrecut. Povestea ei. Şi am facut-o atunci cand riscurile erau enorme. surclasate net de cele occidentale. dar contactul cu aceştia l-a Ńinut Maniliuc Gheorghe" Constantin Dobre LIDER LA ANINOASA "Maniliuc era un baiat foarte cumsecade. un protest care ingrijoreaza Securitatea. in sensul organizarii şi conducerii efective a grevei propriu-zise de la Lupeni. in numele careia. De fapt se spunea ca şi numeroşi participanŃi la greva ar fi fost calcaŃi de maşini sau mutaŃi forŃat in alte centre miniere. Desigur ca au fost colaboratori care ne-au ajutat şi sprijinit. Doream sa cunosc adevarul. In Polonia aparuse fenomenul "Solidaritatea". se guverna. care garanta respectarea drepturilor omului inclusiv de regimurile comuniste. Eram la Neptun. Crea credibilitate la ce vorbea. dar şi cele mai puternice. de asociere. breşa dintre partidele-stat şi "clasa muncitoare". liniştit. printre care se numarau dreptul la greva şi de libera asociere. pentru ca am mers şi pe urmele unora dintre aceştia. Dar el s-a implicat pentru ca era cunoscut de catre oameni şi era un bun organizator şi serios. inainte de toate. Plus zvonurile cum ca Dobre ar fi fost impuşcat la Lupeni. şi nu sa fac pe eroul. spunandu-i ca aş dori sa cobor in mina. Ceea ce a fost adevarat. la randul sau. Am mai fost şi pe urmele luptatorilor din Fagaraş şi Apuseni sau pe ale unor oameni politici inchişi la Sighet. despre care s-a zvonit repede ca este o carte despre greva minerilor. ca sa zic aşa.timpurii. in 1977? Aproape totul despre cum s-a desfaşurat "simpozionul". au fost de natura economica şi sociala. Protestele muncitorilor polonezi au "fisurat" insaşi temelia regimului. AlŃii jurau ca o maşina ar fi trecut peste el. Din nefericire aceasta a fost situaŃia reala. in plina strada. ştiind ca sunt destul de cunoscut. spusa astazi de autor. Şi ce-aŃi aflat atunci. am . scriitorul Augustin Buzura a publicat romanul "Drumul cenuşii". AVERTIZAT "In afara de mine şi Maniliuc Gheorghe nu au mai fost şi alŃi lideri. La sfarşitul comunismului a contribuit decisiv falimentul economiilor socialiste centralizate. din zvonuri şi. Ulterior. teoretic. caci aşa se numea greva in mediile minereşti. din relatarile colegilor mei medici. seamana prin interpretarile şi subteranele acelui trecut cu istoria grevei din 1977. un grup de intelectuali slovaci pusesera bazele Chartei 77. in Romania.zvonuri şi ameninŃari Lavinia Betea In 1988. In Valea Jiului am plecat de indata ce s-au mai liniştit lucrurile. Invocand Actul Final de la Helsinki. M-a dus prin toate cotloanele. la Editura Cartea Romaneasca. m-am prezentat la un director.83 - . nu era un revoluŃionar de profesie. Revendicarile iniŃiale. Inspirat de aceasta mişcare. dar nu pe linie tehnica" Victor Apostu "Drumul cenuşii" . Cum aŃi reuşit?! Din nevoia de a cunoaşte istoria reala. scriitorul Paul Goma iniŃiaza. domnule Augustin Buzura. despre greva? Augustin Buzura: De la Europa Libera. dupa numele sindicatului care s-a aşezat in fruntea sutelor de mii de muncitori nemulŃumiŃi. prin care protestau impotriva abuzurilor comise de autoritaŃi impotriva formaŃiei rock The Plastic People. Cat despre Valea Jiului. Jurnalul NaŃional: Cum aŃi aflat.

Mi s-au parut foarte bine organizaŃi. Cartea nu este despre greva. cea care il inspaimantase pe Mihai Dulea. printre altele. in 1984. Şi cat aŃi scos pana la urma din carte? 78 de randuri! A fost o incleştare foarte lunga şi dura şi un om caruia ii port o foarte mare recunoştinŃa. Cartea a avut un mare succes. M-am aparat. Ceea ce am aflat. Toate datele din roman erau insa reale şi. mi-au cerut sa transpun povestea in alt mediu. dupa '90. aparut in '88. lasandu-l sa treaca doar pe el spre platforma de camion şi inchizand dupa aceea culoarul. tot ce aflasem despre cele intamplate in Valea Jiului. pentru a-l salva. O schiŃasem inca din 1977 şi imi propusesem. m-au interesat relaŃiile omului cu istoria. In realitate au dat drumul carŃii. de luptator pentru diverse cauze le-au imparŃit mai ales foştii turnatori. cum se intampla dupa orice revoluŃie. Am venit. Inceputul il facusem cu romanul "Refugii". Am mers apoi la locul de intalnire a microbiştilor. Oamenii mi-au mai povestit cum l-au izolat pe Ceauşescu de garzile lui. Pana la urma. Cred ca sunt primul care m-am interesat de el.. De pe platforma acelui camion Ceauşescu şi-a Ńinut cuvantarea şi a purtat dialogul cu minerii. in cateva numere din revista Tribuna. caci apariŃia ei in strainatate ar fi insemnat un scandal şi mai mare. şi ce-o da Domnul!". La cateva saptamani dupa apariŃia carŃii. cum de altfel se scrisese şi in referatul editurii. la tot ce avea in roman legatura cu mina. Am vorbit cu el abia la inceputul anului 1990. susŃinand ca n=avusesem cum sa scriu despre greva. şi nu o carte a grevei. m-a chemat la telefon: "Tovaraşul Dulea a afirmat ca iam pricinuit cel mai mare rau din toata cariera lui. de fapt. Cand aŃi terminat cartea? Cred ca prin '86. nici Scinteia şi nici vreun alt ziar sau document oficial nu pomenisera despre aşa ceva. spre deosebire de intelectualii din Polonia şi Cehoslovacia care s-au alaturat protestelor şi grevelor muncitorilor. Acesta mi-a spus: "Daca scot 180 de pagini. am facut edem cerebral.mai vorbit cu oamenii. Ce s-a ales şi din eroismul celor de la Braşov? De ce credeŃi ca. se puneau la cale diverse acŃiuni. fiii de bolşevici şi. il cunoşteau probabil caŃiva prieteni. Dar.. deoarece nu ştiau daca am trimis sau nu manuscrisul in strainatate. unde mi s-a pus in vedere ca in roman am scris despre greva minerilor din Valea Jiului şi ca trebuie sa scot cam 180 de pagini. cenzura şi Securitatea au lasat intreaga decizie in seama unui cenzor.. intelectualii romani n-au facut-o? . SusŃinusem sus şi tare ca este doar o poveste de dragoste. A urmat mineriada şi toate cate le ştim. pentru a-l convinge sa mearga unde trebuia. Securitatea avea insa la Casa Scinteii nişte corectori care trageau şpalturi in plus pentru ea. in drum spre celebrul Cabinet 2. cenzura i-a dat drumul carŃii. provocand un scandal uriaş.84 - . Cartea a fost salvata şi de teama de scandal. dupa multe discuŃii. sa fie literatura. Dupa a doua corectura insa am fost chemat la Consiliul Culturii. obsedat sa aflu ce s-a intamplat cu oamenii aceia. urma sa fie daŃi afara toŃi cei ce nu fusesera vigilenŃi. Am publicat apoi. In realitate. Acolo i-am cunoscut şi pe unii care abatusera drumul maşinilor cu mineri spre locul grevei. cat a durat interesul oamenilor pentru a şti ce li s-a intamplat minerilor? Foarte puŃin. ci pe fundalul unei greve. numeroşi profitori şi lichele. şi l-am continuat apoi cu "Drumul cenuşii". certificatele de anticomunist. Vino urgent la Bucureşti!". Mi se povestise ca in unele imprejurari aceştia ii pusesera şoferului cuŃitul in spate. In plus. In prima instanŃa. Pe Dobre l-aŃi intalnit? Am intrebat peste tot de el. Deci ceea ce scrisesem eu era pura ficŃiune. intrucat nici Ceauşescu. cand aceasta tabareşte peste el. de democrat. romanul nu mai exista. unde. ceea ce sper ca am şi reuşit. Riscam. dar nimeni nu ştia sa-mi spuna unde se afla. Pe care-l traiaŃi dvs. Pe deasupra. dar. mai tarziu. La ce va cereau sa renunŃaŃi? Mi-au aratat zeci de pagini la care trebuia sa renunŃ. am cerut audienŃa Tovaraşei. de fapt. mi-au povestit cum a fost la "simpozion".

in mizeria incredibila de atunci. STRATURILE SUBTERANULUI POVESTII Cand am inceput documentarea despre greva minerilor am reluat cartea lui Augustin Buzura. in democraŃie şi deplina libertate. uneori. in Ńara. surprins fidel ca în atâtea alte cazuri de literatură. “Urcările” şi “coborârile” în ierahia partidului comunist erau vag ştiute chiar de membrii cu stagii vechi. Sau. reforma învăŃământului a influenŃat destinul a milioane de români. Măsurile puse în practică în a doua jumătate a anului 1948 au fost mai uşor de înŃeles. ca alŃi vreo noua mineri (din Valea Jiului se ştia ca pierisera oameni. el care era prieten cu mari preşedinŃi şi regi etc. FORME FĂRĂ FOND. a reŃinut expresia “aplică-i ConstituŃia” ca fiind sinonimă cu o mamă de bătaie. criminali şi deviaŃi psihic. care facea parte din grup.. pentru vreo fapta politica erai trecut la cei de drept comun. Havel. In sfarşit. lider reprezentativ. El. “fiii elementelor exploatatoare” nu mai erau primiŃi decât în şcolile profesionale. Dar unde e greva? Cum se oprise curajul? Şi ce "respinsese" cenzura? . Sa scrii astfel "despre lume şi viaŃa" in anii ’80 seamana insa cu ceea ce ar fi azi calatoria in acelaşi metrou cu un terorist infaşurat in dinamita. Mentalul colectiv. ne-a trimis un mesaj filmat din inchisoare. inginerul de mina. Apoi: Ceauşescu era la mare cinste in Occident pana cu doi-trei ani inainte de RevoluŃie. De altfel.!") o ilicita poveste de dragoste.. protesteaza vreun intelectual ca Ńara este nenorocita. România se mândrea cu cea mai modernă ConstituŃie din Europa. Puterea sprijinea o patura de mediocritaŃi care.ma nedumerisem reparcurgandu-i acum filele in zigzag. În 1948.cu toate dificultaŃile . la noi se decretase ca nu exista deŃinuŃi politici.85 - . au afectat însă prea puŃin pe oamenii obişnuiŃi. În acelaşi timp. iar cata vreme . Astazi. De la 1866... importante în plan politic. cand la Amsterdam s-a infiinŃat grupul Gulliver. repovestita banal: un ziarist insurat traieşte (e vremea "Codului eticii şi echitaŃii. social-democraŃia dispărea în mod oficial de pe scena politică românească. "daca aveai noroc". Şi pentru orice vorba rea la adresa lui erai admonestat fara menajamente. Deci. romanii se solidarizeaza rar şi pentru puŃin timp. erau mai agresive decat securiştii. care se opunea Uniunii Sovietice. o prietena doctoriŃa il roaga sa-i gaseasca fostul iubit. ÎnvăŃământul de masă şi de clasă CRISTINA DIAC Dintre evenimentele anului 1948. pentru că influenŃau viaŃa de zi cu zi a fiecăruia. Tratatului de la Varşovia. aşa cum ma indemnau securiştii şi activiştii. nu se ştia unde şi caŃi). semn că aveau să vină vremuri tulburi. cele mai importante au fost cele care au avut în prim-plan biserica şi şcoala. se pregateşte sa scrie un roman şi inregistreaza pareri diverse despre sursele fericirii şi nefericirii oamenilor (in chiar vremea cand cheile paradisului sunt la partid!). ca saracia şi ignoranŃa au atins culmi greu de imaginat? Din pacate. LucreŃiu Pătrăşcanu. disparut fara urma. Pe scurt. dominanta era mentalitatea de lagar: fiecare se salveaza cum poate. nivelul de înŃelegere a politicului de către românul mediu nu-l depăşea pe cel din Poiana lui Iocan. in Ńara. In 1987. nu avea rost sa aleg inchisoarea sau sa parasesc Ńara. automat.puteam publica. la un staŃionar de psihiatrie. Plus ca.Spun ce cred şi cum am gandit atunci. Toate aceste schimbări. nu mai “prinde” un loc în Comitetul Central. . Dintre acestea. ca şi acum. Se ştie. In condiŃiile din Cehoslovacia aş fi riscat fara ezitare. Toate aceste cautari sunt un "drum al cenuşii" in straturile istoriei colectivitaŃii unde traiesc personajele principale şi ale memoriei lor. prin fuziunea cu Partidul Comunist Român. Pe urma: scopul meu era sa scriu şi sa public aici. nici nu putea fi vorba. Războiul declarat analfabetismului de autorităŃile comuniste a aşezat în bănci şi oameni trecuŃi de jumătatea vieŃii. printre hoŃi. Ca omul de rând să le priceapă rostul. şi atunci.

desfiinŃarea tuturor şcolilor particulare. statul n-a putut tipări milioanele de exemplare necesare.86 - . pentru că asemenea elemente duşmănoase în şcoli ne aruncă în aer o generaŃie întreagă. Dumitru Theodor NeculuŃă.. s-a trecut la întocmirea lor în Ńară. Nicolae Bălcescu. ieşită din rândurile clasei muncitoare şi a Ńărănimii nevoiaşe. Din opera “clasicilor” s-au reŃinut numai acele pagini care puteau să ilustreze “lupta de clasă” dusă din cele mai vechi timpuri. care dura şapte ani. cu avantajele şi dezavantajele ce decurgeau din aceasta. să răspândească cultura în masele cele mai largi. Ion Creangă. În raportul din februarie 1949 despre reforma învăŃământului. menită să lichideze analfabetismul şi înapoierea culturală. Ulterior. iar dintre acestea. Însă cei mai mulŃi n-au aflat aceste lucruri din manuale. O tragedie pentru unii. limba română era principalul obiect de studiu. spunea Iosif Chişinevschi în şedinŃa de la 31 ianuarie 1949 a Secretariatului CC al PMR. nu difereau cu mult de cele traduse. fabula “Lupul moralist” a lui Grigore Alexandrescu era însoŃită de următorul comentariu: “Citind-o. interzicerea orelor de religie.SCOPURI. ci Comisiei de ÎnvăŃământ a DirecŃiei de AgitaŃie şi Propagandă a Comitetului Central al P. ŞI MIJLOACE. Depăşit de situaŃie. îndepărtarea din şcoli a cadrelor didactice “cu probleme” şi crearea unui nou corp profesoral format din “oamenii zilei”. Ion Luca Caragiale. şi nu după cel al valorii literare. Alexandru Sahia.R. modificarea compoziŃiei sociale a elevilor şi studenŃilor în favoarea “claselor defavorizate” de “regimurile burgheze” şi defavorizarea de astă dată a celor “cu origine socială nesănătoasă”. din 1953. Manualul de limba română pentru clasa a VII-a – ultima a ciclului elementar –. obligativitatea de a studia limba rusă începând cu clasa a IV-a. În prima fază. 175 din 3 august 1948 a fost impus sistemul manualului unic. Astfel. În august s-a dat publicităŃii noua lege a învăŃământului. În programa pentru şcolile elementare. având alocat cel mai mare număr de ore. schimbarea programelor şi a manualelor şcolare. ura noastră devine tot mai puternică împotriva celor care veacuri de-a rândul au asuprit poporul şi simŃim un puternic îndemn la luptă pentru a lărgi şi întări cuceririle oamenilor muncii”. La partid au fost elaborate manualele pentru ciclul elementar. Mihail Sadoveanu şi Alexandru Toma. LUPUL ŞI LUPTA DE CLASĂ Cele mai afectate de reforma din 1948 au fost ştiinŃele socio-umane. Sarcina întocmirii cărŃilor de şcoală nu a revenit însă Ministerului. modificarea raportului dintre învăŃământul teoretic şi cel tehnic în favoarea celui din urmă.M. Vasile Alecsandri. printre altele. Mihai Eminescu. benefică pentru alŃii. reŃinea ca demni de studiat doisprezece scriitori: Grigore Alexandrescu. condusă de Mihail Roller. Prin decretul nr. “Noi pornim pe drumul revoluŃiei culturale. LUAłI PE NEPREGĂTITE. Manualele vremurilor noi CRISTINA DIAC La începutul anului şcolar 1948. dar. să ree-duce pe membrii corpului didactic actual în spirit marxist-leninist şi să cureŃe ministerul şi instituŃiile de învăŃământ de toate elementele duşmane. buchea cărŃii le spunea că Alexandru Toma este un mare poet sau că România fusese “stat imperialist”. muncitorească. Şcoala devenea monopol de stat. în viaŃa elevilor au apărut o sumedenie de noutăŃi. Limba română şi istoria. acesta s-a plâns că .” Chişinevshi enunŃase practic platforma-program a regimului în privinŃa şcolii. Reforma învăŃământului a însemnat. SelecŃia fusese făcută după criteriul politic. Alexandru VlahuŃă. reforma din august 1948 a schimbat complet faŃa învăŃământului românesc. George Coşbuc. să creeze o intelectualitate nouă. în spirit. prezentat de ministrul Gheorghe Vasilichi în faŃa membrilor Biroului Politic. acestea au fost traduceri ale manualelor sovietice. După vacanŃă.

În ceea ce priveşte manualele şcolare ale învăŃământului elementar. Astfel. căci am o înclinare deosebită către această materie.”. Ne lipsesc şi alte feluri de manuale şi rechizite şcolare. şi să semnifice. “Însemnătatea istorico-mondială a M. întărită prin argumente logice şi ştiinŃifice.”.”.C. Noul manual unic pentru clasa a VIII-a îmi oferă pentru întâia dată o imagine ştiinŃifică a istoriei moderne şi contemporane. “Eroicele lupte din ianuarie-februarie 1933” şi altele.”. “În special ne lipsesc manualele de limba română. “Participarea României burghezo-moşiereşti la războiul criminal antisovietic”. Nu avem aproape deloc manuale tehnice.R.87 - . şi jumătate din învăŃământ de specialitate profesională. de asemenea.C.000 de abecedare de clasa I şi azi nu mai avem nici unul. noua publicaŃie a iniŃiat o anchetă referitoare la manualele şcolare. Titlurile capitolelor şi lecŃiilor sunt sugestive: “InfluenŃa primei revoluŃii burghezodemocratice din Rusia (1905) în România”. am reuşit să-mi limpezesc o serie de nelămuriri şi să-mi însuşesc o idee generală bine fundată asupra unei perioade pe care o consideram înainte ca o simplă acumulare de fapte fără legătură şi fără un conŃinut istoric. a căror nevoie se simte foarte mult. am fost puşi în situaŃia ca. Un manual destinat învăŃării acestei discipline avea să devină la rândul lui. “Congresul II P. setea mea de cunoştinŃe în acest domeniu nu era deloc satisfăcută până în acest moment. în anii 1929-1933”. “A trebuit să refacem totul dintr-o dată şi să tipărim milioane de exemplare.).R.” MANUAL CELEBRU. ceea ce a făcut ca.O.S.R. a mers mai departe cu repararea nedreptăŃii şi i-a dedicat volumul “ViaŃa şi opera lui D. Manualul de istorie pentru cursul secundar (liceu). .. spre a scoate dintr-însele învăŃămintele pentru prezent. şi-a expus opiniile legate de manualul de istorie: “Mă voi referi la manualul de istorie..R. În primul număr. înainte de reforma învăŃământului. A fost apoi reeditat în 1948 şi 1952. Nefiind o evidenŃă exactă şi neştiind numărul copiilor care vor veni la şcoală. în februarie 1948 a apărut “Revista elevilor”. Printre alŃii.R. acestea au fost făcute din nou. transformau istoria într-un basm neverosimil. ceea ce îngreunează foarte mult bunul mers al şcoalei. a spus Vasilichi. “Eliberarea naŃională a României de către glorioasa Armată Sovietică”.C. am putut cunoaşte în adevărata lor lumină evenimentele de la 1848. (. peste ani. Ion Vitner. în momentul de faŃă să ne găsim într-o mare criză. tipografiile noastre să nu mai fie în stare să execute comenzile. iar cererile sunt foarte mari..R. Am citit cartea filă cu filă încă din primele zile ale anului şcolar. Largi spaŃii în manual ocupa istoria patridului comunist. mai precis după “Marea RevoluŃie Socialistă din Octombrie” (M. a avut o primă ediŃie în 1947. un elev pe nume Ion Iliescu din “clasa a VIII-a Liceu Teoretic”. Manualele şcolare. la un moment dat. în ciuda numărului mare de manuale ale învăŃământului elementar comandate şi tipărite.S. am tipărit peste 300.O.O). De exemplu. Întreaga carte este întemeiată pe o concepŃie unitară. ca şi majoritatea cărŃilor cu subiect istoric ce se găseau în comerŃ. prototipul stalinismului în materie. biologie. Am avut astfel prilejul să întâlnesc o expunere amănunŃită a cauzelor sociale ale RevoluŃiei Franceze (care era ridiculizată în vechile manuale).. Îmi place să studiez faptele trecutului. elevii de liceu învăŃau despre “Crearea P. “Participarea României la războiul imperialist”. dat fiind că învăŃământul tehnic se compune jumătate din învăŃământ de cultură şi educaŃie. “Lupta P. critic literar al “vremurilor noi”. ELEVUL ION ILIESCU ŞI ISTORIA LUI ROLLER. pedagogie. “România în epoca imperialistă (Până la Marea RevoluŃie Socialistă din Octombrie)”. “România în perioada avântului revoluŃionar creat sub influenŃa M. Studiul istoriei începea din clasa a III-a elementară. Din păcate. Datorită noului manual. în manualele şcolare de limba română şi-a făcut loc după 1948 opera poetului-cizmar Dumitru Theodor NeculuŃă.” NECULUłĂ. Înainte de reformă. am găsit date interesante despre Comuna din Paris şi mişcările muncitoreşti din a doua jumătate a secolului trecut. istorie. Th. redactat de un colectiv coordonat de Mihail Roller. POETUL-CIZMAR NedreptăŃit de “orânduirea burgheză”.S. Periodizarea istoriei României se făcea în funcŃie de evenimentele din Rusia. şi deci neştiind precis de ce număr de exemplare avem nevoie.întâmpină serioase dificultăŃi în realizarea manualelor pentru toate ciclurile de învăŃământ.” Nici situaŃia cărŃilor pentru învăŃământul mediu nu era mai bună.

istoricul P. s-au înfiinŃat Comisii de Epurare. despre copilăria nefericită a viitorului cizmar-poet. de la Universitatea Bucureşti au fost îndepărtaŃi Nichifor Crainic de la Catedra de Apologetică şi Dogmatică a FacultăŃii de Teologie. Ştefan Ciobanu. au fost îndepărtaŃi profesorii "cu probleme". Astfel. Prin decizii ale Ministerului ÎnvăŃământului Public. semnată de România la 12 septembrie 1944 cerea epurarea "fasciştilor" din aparatul de stat – justiŃie. profesor la Catedra de Istoria literaturii române vechi. Peste 500 de persoane au fost îndepărtate din învăŃământul superior în toamna lui 1947. “Nu a fost uşor pentru NeculuŃă să renunŃe la visurile sale de violonist şi să exercite o meserie pentru care nu avea nici un fel de înclinaŃie specială (cizmăria. "Adaptarea" corpului profesoral universitar la vremurile noi începuse la finele lui 1944. pensionări. pensionări. Unii profesori şi conferenŃiari nu aveau vârsta de pensionare. printre altele.n. În capitolul dedicat biografiei aflăm. Comisia ministerială creată cu scopul de a "raŃionaliza învăŃământul superior" ia avut ca membri pe Traian Săvulescu. C.NeculuŃă”. precum şi că adevărata chemare artistică a simŃit-o pentru muzică. inclusiv în universităŃi. la începutul anilor ’50 s-a "lucrat" şi asupra "compoziŃiei sociale" a studenŃilor. titular al catedrei de Drept InternaŃional de la Facultatea de Drept. Panaitescu şi profesorul Alexandru Marcu de la Facultatea de Litere şi Filozofie. ConvenŃia de ArmistiŃiu cu NaŃiunile Unite. Constantin Daicoviciu – toŃi patru îndeplineau funcŃia de ministru-secretar de stat – şi Petre Constantinescu-Iaşi. poezia fiind abia a doua opŃiune. "DEFASCIZAREA". învăŃământ. neprelungirea contractelor de muncă. au fost îndepărtaŃi de la catedră profesorii care făcuseră parte din guvernul Antonescu sau fuseseră apropiaŃi de legionari. desfiinŃarea posturilor sub motivaŃia economiilor bugetare. o ură neîmpăcată împotriva lumii bazată pe exploatarea omului de către om. Statul român s-a supus cerinŃelor internaŃionale.88 - . Violonistul împiedicat de a-şi desăvârşi arta îşi transpune toată pasiunea pentru muzică. ca şi celelalte Ńări învinse în cel de-al doilea război mondial şi a adoptat mai multe legi. În fiecare instituŃie din Ńară. filosoful Ion Petrovici. fost ministru de Externe şi vicepremier în guvernul Ion Antonescu. SCOŞI LA PENSIE. Miron Niculescu.P. care stabileau criteriile epurărilor. în versuri Ńâşnite ca o lavă fierbinte. la finele lui 1944 şi în 1945. n. preşedintele Uniunii Sindicatelor Corpului Didactic. Printre metodele de "raŃionalizare" propuse de comisie şi acceptate de ministrul Ştefan Voitec s-au numărat pensionarea pentru limită de vârstă şi suprimarea a circa 300 de posturi din învăŃământul superior. istoricul Silviu Dragomir .” Profesorii. IniŃial. printre alŃii. ce aveau ca sarcină să analizeze activitatea angajaŃilor în perioada dictaturii lui Carol al II-lea şi a celei militare instituite de Ion Antonescu. o mândrie a muncitorului care nu se apleacă în faŃa oprimării nemiloase. ÎnvăŃământul superior a fost mai puŃin afectat de legea propriu-zisă care a reformat şcoala românească. prinşi în vârtejul vremurilor CRISTINA DIAC Factorii politici s-au uitat atent la "resursele umane" din învăŃământul superior. administraŃie.). Au fost pensionaŃi. Cadrele didactice indezirabile fuseseră îndepărtate prin diverse metode: epurări. toată suferinŃa şi toată ura lui împotriva societăŃii care-i sugruma aspiraŃiile. Aspirantul la studenŃie trebuia să prezinte un certificat din care să reiasă veniturile părinŃilor şi că el însuşi nu este "bandit". Mihai Antonescu. Tăgeneanu. Din această dramă a existenŃei sale s-a născut însă – în contact cu mişcarea muncitorească – o puternică conştiinŃă de clasă a exploatatului. cum nici un alt poet până la dânsul nu manifestase în versuri. O serie de măsuri anterioare şi-au pus amprenta asupra corpului profesoral. Prin epurări. desfiinŃarea posturilor şi rezilierea contractelor.

prin Ministerul EducaŃiei NaŃionale. "FIII ELEMENTELOR EXPLOATATOARE" nu puteau urma decât anumite tipuri de învăŃământ: "Ei trebuie îndreptaŃi către şcolile profesionale pentru muncitori calificaŃi. care şi-a înjumătăŃit practic catedrele. căpătând astfel putere de lege. La începutul deceniului şase. trădătorilor. spionilor. le schimbăm şi mentalitatea. istorie. dar funcŃionau în continuare prin dispensă – ceea ce reprezenta o practică uzuală – au fost de asemenea pensionaŃi. la Universitatea Bucureşti. cu 3. ce reuşise să menŃină peste jumătate din cadrele didactice de dinainte de război.33% studenŃi proveniŃi din familii de muncitori şi 15. participarea la acŃiuni împotriva regimului. duşmănoase. Dimitrie Gusti – întemeietorul şcolii româneşti de sociologie şi Anibal Teodorescu de la Facultatea de Drept care depăşiseră vârsta de pensionare de 65 de ani. în locul lui George Călinescu a fost adus Ion Vitner. după criteriul originii sociale. de ofiŃer.Conform hotărârilor de partid sintetizate de Gheorghiu-Dej. celor fugiŃi peste hotare. Deşi au fost publicate în Monitorul Oficial în luna octombrie.89 - . "Faptul că este fiu de muncitor. Actul nu era numai un certificat de sărăcie. prin aceasta. care se lua de la Sfaturile Populare şi din care trebuiau să reiasă veniturile părinŃilor. Şi dacă îi îndreptăm spre producŃie. STUDENłI CU "ORIGINE SĂNĂTOASĂ". "Fiii criminalilor de război. În urma "comprimării" posturilor." În anii 1944-1946. încălcând astfel un principiu de drept potrivit căruia legea nu reglementează situaŃii petrecute anterior intrării sale în vigoare. La 1 octombrie 1948. păcatele mai mari sau mai mici ale părinŃilor trebuiau plătite inclusiv de urmaşi. de schimbare. justifica Gheorghiu-Dej măsura. geografie. candidaŃii trebuiau să prezinte un formular-tip. "Fiii claselor exploatatoare". La înscriere. astfel că 16% dintre studenŃi erau fii de muncitori. Vom contribui. era necesară şi semnătura unui lucrător al Ministerului Afacerilor Interne. Academia Comercială – 18. Măsura rezilierii în bloc a contractelor unei întregi bresle era unică în istoria învăŃământului românesc. iar Ministerul a încheiat unele noi. ci naturală. unde au dispărut 14. dar să fie un bandit".5 procente şi Facultatea de Matematică-Fizică. de deschiaburire. şi dintre facultăŃile acesteia. Cea mai afectată fiind Universitatea. dintre cadrele didactice anterioare lui 23 august 1944 mai rezistaseră foarte puŃini. Biroul Politic al Comitetului Central a elaborat o directivă ce stabilea criteriile de admitere. dar şi că au "origine socială sănătoasă" şi că nu sunt "bandiŃi". Politehnica – 23. dramaturgul Marcel Breslaşu a ocupat catedra de istorie a literaturii dramatice. După toate aceste măsuri. "pentru că poate să fie de origine socială bună. la impulsionarea procesului de restructurare. DESFIINłAREA POSTURILOR. Locurile lăsate libere au fost rapid ocupate de "oamenii noi" promovaŃi de puterea politică. pentru a urma o şcoală medie sau superioară elevii trebuiau să dovedească nu numai aptitudini pentru învăŃătură. În opinia conducătorilor partidului. şi 31. drept. toate contractele personalului didactic din învăŃământul mediu şi superior au fost reziliate. în următorii doi ani procentele se modificaseră. După modificările impuse de stat. pensionările şi suprimările de posturi universitare se aplicau începând cu 1 septembrie. REZILIEREA ÎN BLOC. La Facultatea de Litere. nu îndreptăŃeşte manifestările huliganice. în centrul Universitar Bucureşti.de la Cluj. fiii foştilor miniştri sau altor elemente conducătoare ale regimului burghezo-moşieresc" nu erau primiŃi decât la şcoala elementară de patru clase. iar în învăŃământul superior nu se puteau înscrie la facultăŃi precum geologie. în anul universitar 1948-1949. la Universitatea Bucureşti erau 0. Facultatea de Litere zece. filologie. AdeverinŃa era contrasemnată de reprezentantul local al Ministerului FinanŃelor.2% fii de Ńărani. filozofie." Nu aveau acces la şcoli pedagogice. pentru a-i aduce spre producŃie. ci şi unul de bună purtare: pentru a fi valabil. pedagogie. O catedră a ocupat şi Nicolae Moraru. "în funcŃie de necesităŃi".8 din cele Ńărăneşti. Facultatea de medicină a pierdut 29 de posturi. probabil Facultatea de Litere. învăŃământul superior românesc era mai sărac cu peste două sute de catedre. Din octombrie 1947. . sabotorilor. La Conservatorul de Stat Bucureşti. Extremele – Facultatea de Filozofie. economie. nu forŃată. unul dintre teoreticienii locali ai "culturii proletare". dintre care mai mult de o sută numai la facultăŃile din Bucureşti. condamnaŃilor politici.

mediu – patru ani şi superior. sanitare. pentru protecŃia . explica metodele ce trebuiau avute în vedere pentru diminuarea acestuia: "Este nepărată nevoie să fie vizitaŃi părinŃii care nu şi-au înscris copiii la şcoală. Până în 1948. Schimbări importante s-au produs şi pentru învăŃământul liceal. licee tehnice (industriale. Trebuie readuşi la învăŃământ copiii care. în opinia decidenŃilor. Analfabetismul era o problemă reală a societăŃii româneşti. raportul s-a inversat. s-a legiferat învăŃământul seral şi fără frecvenŃă. să fie egalizaŃi cu cei care au făcut şcoala medie. şcolile speciale de doi ani au primit numele de "facultăŃi muncitoreşti". AdulŃilor neşcolarizaŃi deloc sau foarte puŃin li s-au oferit multiple posibilităŃi de instrucŃie. cu patru ani de învăŃământ elementar şi opt pentru şcolarizarea secundară (liceul începea în clasa a V-a). cu durata de şapte ani (clasele I-VII). horticultură. în toată Ńara funcŃionând 186 de licee teoretice. Pentru adulŃi au mai apărut şcoli de calificare. pentru a putea urma după aceea o şcoală superioară". Trei ani într-o astfel de şcoală erau echivalaŃi cu clasele V-VII din şcolile elementare de zi. de Ministerul Agriculturii depindeau liceele tehnice de agricultură. Statul comunist şi-a făcut o prioritate din alfabetizarea adulŃilor. Diploma obŃinută după frecventarea unor astfel de cursuri era echivalentă celei obŃinute după patru ani de şcoală în învăŃământul primar obişnuit. ca să termine şi ultimele trei clase. În 1953. Tot pentru persoanele mature au fost înfiinŃate şcoli elementare serale. a durat o vreme organizarea practică a şcolilor elementare de şapte ani. după noua lege existau patru tipuri de şcoli: licee teoretice. a explicat Gheorghe Vasilichi raŃiunea înfiinŃării acestora. cât şi pentru cel superior. Mai dificilă misiune decât a-i convinge pe părinŃi să-şi trimită copiii la şcoală era sarcina de a-i face să se aşeze ei înşişi în bănci. "cu scopul de a da posibilitatea celor care n-au putut să înveŃe înainte. pentru ca promoŃiile aflate în şcoală la momentul reformei să-şi poată finaliza studiile. liceele teoretice reprezentau aproximativ 70% din total. pentru prima dată în istoria României s-a inversat raportul între şcolile teoretice şi cele tehnice. comerciale) şi şcoli profesionale. instituŃii şi ministere. PROPAGANDA PENTRU ŞCOALĂ. Gheorghe Vasilichi. Au apărut totodată şi şcolile speciale de doi ani. din diferite motive. au întrerupt şcoala. fiind astfel scoase de sub autoritatea Ministerului ÎnvăŃământului. zootehnice. astfel că elevii se puteau înscrie la facultate după finalizarea a zece clase. mediu sau secundar. O vreme a funcŃionat în paralel şi vechiul sistem de învăŃământ. Pentru că. era nevoie de ingineri. existau următoarele forme de învăŃământ: preşcolar. La aceste şcoli au fost primiŃi şi absolvenŃii cursurilor de alfabetizare de doi ani.Lupta împotriva analfabetismului CRISTINA DIAC Reformarea învăŃământului în 1948 a stat sub semnul luptei cu analfabetismul. ÎNVĂłĂMĂNTUL MEDIU. În plus. Bunăoară. După reforma din august 1948." ÎNVĂłĂMÂNTUL PENTRU ADULłI. viticultură. ministrul care a girat reforma din 1948. Cu o durată de patru ani. Între 1951 şi 1956 liceul a fost redus la trei ani. După reforma din acel an. licee pedagogice. veterinare. agricole. să se vadă concret care sunt cauzele şi să fie convinşi de a o face. Persoanele cu vârste cuprinse între 14 şi 55 de ani puteau urma cursuri de alfabetizare.90 - . precum şi cei care au terminat primele patru clase anul trecut sau acum doi ani. Cursurile durau între unu şi doi ani pentru cursanŃii care rămâneau în producŃie şi trei-şase luni pentru cei scoşi din producŃie. ca urmând această şcoală cu program special. atât pentru ciclul mediu. Totodată. pe lângă întreprinderi. Şcolile tehnice depindeau de ministerul de resort. piscicultură. care durau unul sau doi ani. elementar. ÎnvăŃământul de cultură generală dura astfel 11 ani – şapte şcoala elementară şi patru ani de liceu.

cu condiŃia să fi absolvit cel puŃin patru clase elementare şi să aibă vârsta cuprinsă între 14-16 ani. economie politică erau obligatorii pentru studenŃii tuturor facultăŃilor. De altfel.91 - . “Critica – zice cursantul chestionat – înseamnă să spunem că Max Auschnitt este un trădător de Ńară care a fugit pentru a se vinde . ÎNVĂłĂMĂNTUL SUPERIOR. cercetătorii “oficializaŃi” ai comunismului românesc se feresc cu îndârjire de analizele economice şi sociale. Cu diploma astfel obŃinută. că în doar câŃiva ani. 70% dintre locurile la acest tip de şcoli erau destinate copiilor de muncitori şi Ńărani săraci. A crescut numărul de locuri în facultăŃile cu profil tehnic şi au fost create altele noi. Exista şi varianta mai simplă – a şcolilor speciale de doi ani.plantelor. cel superior a fost orientat către necesităŃile producŃiei. în Biroul Politic şi în Secretariatul Comitetului Central. Iaşi. printre altele. Chestiunea învăŃământului superior a preocupat în mod deosebit conducerea partidului. care avea ca scop pregătirea lucrătorilor calificaŃi. secretar general pentru industria de stat tocmai în vederea pregătirii naŃionalizării. care a luat-o în discuŃie de mai multe ori. după reformă. S-au înfiinŃat şcoli profesionale. Respectând modelul sovietic. care dura trei ani şi valora cât clasele V-VII dintr-o şcoală obişnuită. Ca şi învăŃământul mediu. Au emigrat mulŃi şi dintre aceia care deŃinuseră cinematografe şi prăvălii. Gaston Marin. pentru că făcuseră afaceri prospere într-o Ńară aliată cu Germania nazistă. Cursurile de marxism-leninism. Şi a fost greu nu. De groaza de-a nu fi acuzaŃi de “colaboraŃionism”. Editorial: A sărăcit primul-ministru! LAVINIA BETEA Deşi criteriile evaluării regimurilor politice sunt gradul de bunăstare al cetăŃenilor şi libertatea acestora. cum s-ar putea crede. DIN TREAPTĂ-N TREAPTĂ După reformă. de unu sau doi ani. În această fază. se putea înscrie mai departe la şcoala elementară serală. adultul era considerat absolvent al şcolii elementare de şapte ani şi se putea înscrie la cursuri de calificare. Un adult în vârstă de 40 de ani. hoteluri şi farmacii. în România existau două categorii de instituŃii: universităŃi – patru la nivelul întregii Ńări. sistemul de învăŃământ a fost gândit de aşa manieră. numărul lor se împuŃinase după război. în Bucureşti. două la Cluj şi 42 de institute de învăŃământ superior. la o şcoală profesională sau chiar la un liceu seral. mărunŃi comercianŃi şi antreprenori care presimŃiseră pustietatea vântului din Răsărit. din analfabet puteai ajunge student. echivalentă cu cea a şcolii elementare de patru ani. putea urma cursurile de alfabetizare. indiferent de profil. şi de livrările datoriilor de război către sovietici şi avea în sarcină naŃionalizarea. cel ce fusese numit la începutul lui mai 1948. Astfel că un eveniment care a determinat însăşi forma statului român. precum decretul naŃionalizării din iunie 1948. Nu întâmplător Gheorghiu-Dej conducea Ministerul Economiei NaŃionale care răspundea. din cauza proprietarilor care s-ar fi opus. marii industriaşi şi finanŃişti fugiseră din Ńară. are sărace referinŃe bibliografice. materialism dialectic şi istoric. spunea că la “cursurile de democratizare” ale evreilor care urmau să plece în noul stat Israel. la care te puteai înscrie şi fără să fi absolvit cele patru clase elementare. de pildă. în linii generale. Un banc de epocă. În noiembrie 1948 era organizat învăŃământul profesional. profesorul întreabă ce este critica şi autocritica. S-a impus totodată politizarea învăŃământului superior. în dauna celui teoretic. în funcŃie de ramura industrială pentru care se pregăteau cursanŃii. OperaŃiunea a fost dificilă. favorizându-se cel tehnic. experimentele şi realităŃile din Uniunea Sovietică. îmbunătăŃiri funciare. istorisit cu haz de însuşi Bodnăraş. de mecanică agricolă. la care cursurile durau doi. Absoleventul unei astfel de şcoli valora cât un absolvent de studii medii şi se putea înscrie la facultate. scrie după 1990. Cert este că tot ceea ce s-a întâmplat în România reproduce. trei sau patru ani.

“ReŃeta sovietică” pentru înfăptuirea idealului comunist cerea parcurgerea unor paşi concreŃi de către noile state-satelit subordonate URSS-ului: câştigarea alegerilor de către un partid comunist sau muncitoresc. când PCdR avea legăturile rupte cu centrul moscovit. Istorisind povestea acestui unic prim-ministru din istoria României. au donat singuri statului proprietăŃile lor. Între avere şi putere. Cu excepŃia casei familiei sale din Deva. premierul Groza a semnat lista cu naŃionalizarea tuturor proprietăŃilor sale. specialiştii “mic-burghezi” trecuseră. Groza alesese puterea. Avocatul Groza deŃinea pe deasupra stocuri de acŃiuni şi funcŃii de conducere în nenumărate consilii de administraŃie. Calmanovici avea în privinŃa averii statut de proletar cu “înalte responsabilităŃi”: ministru adjunct al ConstrucŃiilor şi profesor la facultatea de profil. dându-le citire. cu confiscarea averii Casei Regale. cunoscând dinainte decizia naŃionalizării. Cu paşi mărunŃi şi tăcuŃi spre naŃionalizare PAULA MIHAILOV CHICIUC Deşi făcută “pentru binele poporului şi în numele lui”. . cunoscut antreprenor în construcŃii. condamnat apoi la muncă silnică pe viaŃă şi confiscarea averii pe care n-o mai avea după donaŃia făcută partidului. Sub comanda activiştilor de partid. era proprietar de bănci. dimpreună cu toate bunurile celorlalŃi în Marea Adunare NaŃională. instituirea controlului puterii comuniste în toate variantele ei – executivă. deŃinea simultan preşedinŃia administraŃiei. În 1943-1944. acŃiuni la diverse antreprize industriale şi comerciale. a fost însă acuzat de spionaj. a fost şi cazul lui Petru Groza. Dacă nu de patroni se temeau comuniştii la naŃionalizarea din iunie 1948. neîncrezători că mâna de oameni care fuseseră ilegaliştii ar fi în stare acum să mişte roŃile economiei naŃionale după modelul unei utopice etatizări şi planificări globale. comenta Bârlădeanu.92 - . sionism şi colaborare cu SiguranŃa. În martie 1945. prin verificări care validau pe moment prezumŃia că sunt buni ca “tovarăşi de drum”. Peste numai trei ani. Groza începuse mandatul de prim-ministru ca unul dintre cei mai avuŃi ardeleni. Înainte de decizia naŃionalizării însă. Băile Buziaş. Căci nu se putea atunci să le ai pe amândouă. Banca JudeŃului Bihor. începându-l. Avea pământ. Petru Groza i s-a adresat amuzat de propria-i situaŃie: “Bârlădene. Fabrica de cărămidă şi Ńiglă din Lugoj sunt doar câteva dintre cele 45 de firme unde. cinematografe şi hoteluri. Notoriu a fost în “elita roşie” cazul inginerului Emil Calmanovici. Popularitatea şi priceperea avocatului jovial cu doctorat la Budapesta atrăsese încrederea magnaŃilor (între 1923 şi 1926 îl aleseseră preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor Români). sutele de oameni care fuseseră pregătiŃi pentru a fi numiŃi directori. dar într-un fel diferit. cred că sunt singurul primministru care a intrat în funcŃiune bogat şi va ieşi sărac”. Conducătorii Partidului Muncitoresc Român au pregătit actul în amănunt. “cadrele” şi specialiştii care urmau să asigure continuitatea producŃiei puteau să-i dea peste cap. Au existat şi bogătaşi apropiaŃi comuniştilor care. Alexandru Bârlădeanu îşi amintea că la ieşirea din acea şedinŃă a forului legislativ care votase naŃionalizarea. Uluitor. ilegalistul Calmanovici subvenŃionase din afacerile sale case conspirative şi întreŃinerea clandestinilor săi tovarăşi. Fabrica de Sticlă Pădurea Neagră. iar când fac autocritică zic: prost am fost că nu am fugit şi eu”. Când s-a făcut naŃionalizarea. NaŃionalizarea – va spune mai târziu economistul Alexandru Bârlădeanu care a coordonat mulŃi ani economia planificată – a fost o adevărată lovitură de stat. ingineri-şefi şi contabili trebuiau să se prezinte la “post” în preziua adoptării legii pentru ca nimic să nu fie înstrăinat şi să nu se producă tulburări. naŃionalizarea – trecerea mijloacelor economice în proprietatea statului – a fost Ńinută departe de “urechile poporului”.americanilor. în forŃă. Mizau pe credinŃa aceasta şi cetăŃenii de rând. mulŃi fără s-o ştie. la un moment dat.

În România. în toată Ńara erau programate mitinguri de susŃinere a naŃionalizării de către oamenii muncii.” Însă de la intenŃie la faptă nu a fost decât un pas. s-a pus la cale un plan amănunŃit ce cuprindea locul. Fraza cu pricina o va repeta. în discursul rostit în faŃa Marii Adunări NaŃionale. judecătorească. pot deveni proprietatea statului. Ministerului Industriei. LEGISLAłIE “Când interesul general cere. precum şi personalul “insuficient verificat”. condus de Teohari Georgescu. trecerea economiei sub “protectoratul” statului. 1948 . adică bun al poporului. O “NECESITATE”. sprijinită de o comisie tehnică de naŃionalizare şi de 35 de comisii judeŃene. care sunt proprietate particulară a persoanelor fizice sau juridice. au fost puşi sub straşnică urmărire. se specifica în actul normativ. când urma a fi făcut marele anunŃ. astfel încât fiecare ştia ce are de făcut şi în cât timp. liderii comunişti au pregătit în cele mai mici detalii naŃionalizarea. băncile. societăŃile de asigurare. Şi unul aproape sigur după cel de abolire a monarhiei: în mai 1948. art. Prin Decretul nr. care sunt proprietate particulară a persoanelor fizice sau juridice.legislativă. la 14. revista Biroului Informativ al partidelor comuniste şi muncitoreşti (Cominform) – “Pentru pace trainică. se făcea instruirea personalului din întreprinderi. Gheorghe Gheorghiu-Dej. aceştia. împotrivirea patronilor de întreprinderi naŃionalizate. Rolul funcŃionarilor Internelor era precis: să împiedice “orice acŃiune de sabotaj. Este pentru prima dată când Dej vorbeşte despre “necesitatea” iniŃierii actului de naŃionalizare. ori a altor membri ai fostei familii regale. timpul şi oamenii cu care se va înfăptui actul naŃionalizării. Abia după deschiderea arhivelor s-a aflat că. Pentru a-şi asigura succesul acŃiunii. în special a liderilor organizaŃiilor de partid din fiecare fabrică sau uzină şi a reprezentanŃilor sindicatului. fusese împărŃită pe ore. în condiŃiunile prevăzute de lege. deoarece aceste arme economice se smulg din mâinile acelora de la care am smuls armele politice. registre. 729/13 aprilie 1948 fusese promulgată noua ConstituŃie a Republicii Populare Române. până la ora 13. începând cu 1945 şi până în 1948. propagandă duşmănoasă şi sustragere de bunuri. comuniştii mai “scapă” un semn al intenŃiei lor de trecere în proprietatea “celor mulŃi” averea celor puŃini. pentru democraŃie populară” – a publicat un articol semnat de liderul comuniştilor români. trec pe aceeaşi dată în proprietatea statului român.” SCENARII DIN UMBRĂ. “toate bunurile mobile şi imobile care la data de 6 martie 1945 se aflau în proprietatea fostului Rege Mihai I. şase luni mai târziu. 11. 938 prin care Domeniile Coroanei intrau în proprietatea statului. când cei aleşi de partid în funcŃii de conducere – neapărat din rândul muncitorilor. De asemenea. Ora următoare. mijloacele de producŃie. ziua de 11 iunie (aleasă datorită încărcăturii ei festive – se împlineau 100 de ani de la revoluŃia paşoptistă. Prezidiului Marii Adunări NaŃionale a emis Decretul nr. care prevedea la articolul 11: “Când interesul general cere. acte. Iar programul s-a desfăşurat întocmai. Rolul de mână forte al întregii acŃiuni a revenit Ministerului Afacerilor Interne. Întregul plan a căzut în sarcina Comisiei superioare pentru naŃionalizare. FinanŃelor şi JusiŃiei. cu ocazia supunerii spre aprobare a legii naŃionalizării: “Trecerea mijloacelor de producŃie în mâinile statului este o necesitate. pot deveni proprietatea statului” ConstituŃia Republicii Populare Române.” Fără a rosti vreodată public cuvântul “naŃionalizare”. în tainice şedinŃe ale Biroului Politic. În numărul din 1 ianuarie 1948. activişti fideli ai PMR – trebuiau să preia conducerea fabricilor. comuniştii făcuseră toŃi paşii. alcătuită din reprezentanŃi ai Comisiei Superioare Economice. la jumătatea anului 1948 a venit rândul naŃionalizării.93 - .” Şi pentru a se evita răscularea. al celui de Interne. terorism. După proclamarea Republicii Populare Române şi înfăptuirea reformelor agrară şi monetară. Ba mai mult. băncile. societăŃile de asigurare. Începând cu ora 4 dimineaŃa. agitaŃie. mijloacele de producŃie. Pregătirile continuau cu sigilarea caselor de bani sub pretextul efectuării unor controale.

Fluturată doar pe sub ochii românilor. În Anexă. constând în trecerea în mâinile statului. Rigurozitatea textului şi atenŃia de a cuprinde toate amănuntele nu fac decât să demonstreze că legea fusese pregătită cu mult timp înainte. naŃionalizarea părea umbrită propagandistic de măreŃul gest făcut de Stalin de reducere a datoriei de război a României. a raportului privitor la “problema naŃionalizării întreprinderilor industriale. i-a “probat” efectele pe propria piele. După îndeplinirea formalităŃilor de ordin politic. Subiectul naŃionalizării a apărut pe prima pagină a Scînteii doar două zile la rând. era menit să distragă atenŃia populaŃiei de la adevăratul fapt: naŃionalizarea. URSS”. miniere şi de transporturi”. În primul capitol – “Obiectul naŃionalizării” – erau enumerate toate întreprinderile ce urmau a fi naŃionalizate.c. desfăşurată între 9 şi 10 iunie. De altfel. La întrunirea din 4 iunie 1948. Preşedintele Consiliului de Miniştri al URSS. Cu profund respect. Frazele pompos-propagandistice abundă şi au menirea ca “reprezentanŃii poporului” să convingă cetăŃenii că naŃionalizarea e o necesitate. uşurând sarcinile Statului Român. Documentul normativ prevedea şi “excepŃiile” de la naŃionalizare şi anume “întreprinderile sau parte a capitalurilor acestora care se găsesc în proprietatea unui stat făcând parte din NaŃiunile Unite. ca “bun de consum al poporului” a celei mai importante părŃi din mijloacele de producŃie.94 - . Actul naŃionalizării avea în structura sa şapte capitole. Consiliul de Miniştri a decis trimiterea unei scrisori către Stalin prin care Guvernul român să ceară reducerea sumei datorate de Ńara noastră în contul datoriei de război. însumând 1. legea naŃionalizării a fost votată în Parlament la 11 iunie 1948.Lege şi fărădelege PAULA MIHAILOV CHICIUC Ce. Cunoscând sentimente de caldă prietenie ale Domniei Voastre şi ale Guvernului pe care-l prezidaŃi faŃă de poporul român şi ajutorul ce i l-aŃi acordat în clipele sale de grea încercare. Scînteia anunŃa triumfătoare primirea de către Guvern a scrisorii de răspuns din partea lui Stalin.” S-A VOTAT NAłIONALIZAREA! De fapt. Cine nu i-a înŃeles forma. Iată fraza esenŃială a epistolei. de asigurări. care a Ńinut prima pagină a presei oficiale mai bine de o săptămână: “Dorind să uşureze restabilirea cât mai grabnică a economiei naŃionale a României şi Ńinând seama de relaŃiile de prietenie ce s-au stabilit între Ńările noastre. proiectul de lege al naŃionalizării propus de Guvern a trecut în Parlament spre aprobare. miniere şi de transporturi. care a dobândit aceste bunuri ca urmare a executării Tratatului de Pace sau prin achitarea unor obligaŃiuni de despăgubire izvorând din starea de război.050 de obiective din toate ramurile industriale. acestea erau nominalizate. LA BANI MĂRUNłI. “Această micşorare.” Peste doar trei zile. ar însemna un mare ajutor dat poporului nostru în efortul pe care îl depune pentru întărirea şi dezvoltarea vieŃii economice a RPR. încheiată favorabil primului. În discursul care a însoŃit prezentarea în faŃa deputaŃilor poporului a proiectului de lege. “tăvălugul” iscat de corespondenŃa dintre guvernele român şi sovietic. de asigurări. ne permitem să nădăjduim că rugămintea Guvernului RPR va fi luată în considerare. restul zilelor fiind ocupate cu “beneficiile” reducerii datoriei de război de către “fratele mai mare. când sau cum s-a naŃionalizat în 1948?Conform planului “copt” la vârful PMR-ului. 119 pentru naŃionalizarea întreprinderilor industriale. LEGEA. Guvernul Sovietic a luat hotărârea de a reduce suma ce a mai rămas de plătit drept reparaŃiuni cu începere de la data de 1 iulie a. bancare. Gheorghiu-Dej a calificat naŃionalizarea ca o “schimbare structurală”. bancare. se încerca exceptarea de la naŃionalizare a societăŃilor cu capital . întreaga acŃiune a naŃionalizării s-a rezumat la anunŃarea discutării în cadrul celei de a doua plenare a Comitetului Central al PMR. Iosif Stalin. cu 50%. scria prim-ministrul Petru Groza în depeşa către generalissim.” Practic. Urmare a fost votarea Legii nr. Şi cum sesiunea parlamentară din 11 iunie 1948 era una aniversară – se sărbătoreau 100 de ani de la revoluŃia paşoptistă – semnificaŃia momentului a crescut.

Altă posibilitate a fost strecurată în articolul 14: “Din drepturile de despăgubire se vor scădea datoriile întreprinderilor neprevăzute în pasivul acestora. PLANIFICARE “Lăsând mai departe uneltele de producŃie în aceste mâini (ale burgheziei. şi anume cei care “fiind în serviciul Statului (. directorii cei noi (nu se preciza cum erau aceştia aleşi sau numiŃi) vor prelua conducerea în prezenŃa autorităŃilor poliŃieneşti. ca şi pierderile provenite din reaua administraŃie a acestor întreprinderi înainte de naŃionalizare. în paginile Scînteii. să continue politica ei de a dezorganiza viaŃa noastră economică. poporul nu a aflat “binefacerea” ce i se pregătise în culisele conducerii comuniste.) ar însemna să permitem burgheziei înlăturarea poporului de la conducerea politică. astfel încât munca braŃelor muncitoare să nu se irosească pentru înavuŃirea burgheziei. regimul comunist pare a-i veni în “ajutor”. care . De pildă. Capitolul II – “Efectele naŃionalizării” – prin art. cei care au plecat din Ńară în mod clandestin sau fraudulos. al treilea. Promisiunile de viaŃă mai bună colorau vorbele mai-marilor PMR. 7 dădea mână liberă noilor conduceri ale întreprinderilor naŃionalizate să anuleze orice hotărâre luată sau tranzacŃie încheiată de vechea conducere. despăgubind proprietarii fabricilor şi uzinelor naŃionalizate. ascund sau deteriorează bunuri supuse naŃionalizării. În caz că apărea contestarea deciziilor noii echipe de administraŃie. Cele mai aspre sunt prevăzute la articolul 18 din capitolul VI. precum şi acele izvorând din evaziuni fiscale şi alte operaŃiuni contrare legii. ministerele de resort trebuiau să numească noi directori ce vor lua în primire conducerea întreprinderilor naŃionalizate pe baza unor “situaŃiuni sumare de la proprietarii lor”. dacă acestea se “dovedesc păguboase pentru întreprindere”. lucrurile au fost astfel organizate încât masele “trebuiau” să se bucure: în fabrici.. şi “promiteau” pedepsirea cu 5-10 ani muncă silnică şi confiscarea întregii averi a celor care împiedică sau zădărnicesc aplicarea legii. Deşi înfiera cu “mânie proletară” burghezo-moşierimea.” Gheorghe Gheorghiu-Dej Clasa muncitoare mulŃumeşte Partidului! PAULA MIHAILOV CHICIUC Până în ziua votului Legii 119 a naŃionalizării. (. aceasta urma a fi soluŃionată de către o comisie numită de Ministerul JustiŃiei şi ale cărei decizii erau inatacabile. Aşadar.. nici proprietarul sau acŃionarii nu erau despăgubiŃi. Nici sancłiunile nu lipsesc. cum erau Sovromurile.. naŃionalizarea s-a făcut pentru “binele poporului”. n. Prea puŃini ştiau dimensiunea adevărată a deciziei inspirate de politica Moscovei. uzine. Capitolul despre “Procedura naŃionalizării”.” În următorul articol se enumerau categoriile de persoane care nu vor fi despăgubite.) Pentru a putea trece la o economie planificată pe care cea mai mare parte a poporului o aşteaptă din partea Guvernului. După cum spuneau toate discursurile liderilor politici şi lozincile de partid. pentru a compromite regimul în ochii poporului.95 - . legea prevedea şi o portiŃă de “scăpare” – în eventualitatea în care fabrica nu producea beneficiu.sovietic. În caz de lipsă a proprietarilor. este necesar a trece aceste mijloace în mâinile Statului.. făcea referire la organizarea concretă a lucrurilor după intrarea în vigoare a legii. pe stradă. Însă după aflarea veştii. se înfiinŃa Fondul Industriei NaŃionalizate (a cărui gestiune era supusă controlului Ministerului de FinanŃe) care va emite obligaŃiuni pe care “le va răscumpăra din beneficiul net al întreprinderilor naŃionalizate”. cei care nu se întorc în Ńară după expirarea termenului de şedere în străinătate.n.) s-au îmbogăŃit în timpul cât erau în serviciu. Articolul 11 din Capitolul IV al legii – “Despăgubiri” – prevedea că în scopul acordării de despăgubiri “proprietarilor şi acŃionarilor întreprinderilor naŃionalizate”. prin fapte ilicite constatate judecătoreşte”.

care până atunci nu aparŃineau statului. 80% din industria textilă şi a pielăriei. nici nu se înrăutăŃeau. aproape 80% din industria alimentară. A urmat un discurs menit să capteze atenŃia unei întregi hale cu muncitori chemaŃi să-l asculte: “Pe drumul reformelor care grăbesc desvoltarea Ńării noastre spre socialism. 80% din industria materialelor de construcŃie. aproape 80% din industria lemnului. industria petrolieră. decorat cu Ordinul Muncii”. Stahanovismul începuse! În spatele propagandei. centralele de energie electrică. scăderea preŃului de cost. Căci înainte. Scînteia anunŃa cu pompă prima întrecere în industria socialistă. fabrica o conducem noi: eu. “Împreună să zdrobim duşmanul!” La Uzinele “Vulcan”. toate bogăŃiile subsolului. reducerea deşeurilor şi a absenŃelor. se uită în jur: “Uite fabrica în care lucrez de atâta amar de vreme. Aici. Au fost însă şi voci. Efectele naŃionalizării aveau să apară la nivel naŃional abia în câŃiva ani. peste 80% din industria metalurgică prelucrătoare. Să o păzim ca ochii din cap!”. deputatului muncitorilor. care avea ca scop mărirea producŃiei şi a productivităŃii muncii. Nu s-a mutat nici o cărămidă din loc şi totuşi acum o văd cu alŃi ochi. Totul se făcea la comandă sovietică. Nu ştiu dacă ei au indicat şi . cu toŃi care v-aŃi legat viaŃa de strungurile şi cuptoarele noastre. Gheorghe Gaston Marin oferă în memoriile sale – “Însemnări din viaŃă” – câteva cifre relevante pentru dimensiunea pe care a căpătat-o naŃionalizarea: “Prin efectul acestei legi au trecut în patrimoniul statului întreaga industrie siderurgică. La “MociorniŃă”. Iar Alexandru Bârlădeanu. dar vocea li se înalŃă neşovăitoare”. este un mare pas înainte!”. precum şi cele mai importante societăŃi bancare şi de asigurări”. Ei au colindat Ńara în lung şi-n lat pentru a surprinde reacŃiile mulŃimii. astăzi «MociorniŃa» scapă de stăpâni!”. Unul dintre artizanii actului de naŃionalizare. Constantin Diaconescu. prea puŃini muncitori realizau ce schimbări se fac. când fabrica e în “mâinile poporului”? “Un mare pas înainte”. naŃionalizarea întreprinderilor. “seretarul organizaŃiei de partid din fabrică a anunŃat că “pe linia măsurilor luate de guvern. încheie apoteotic ziaristul oficiosului partidului. celulozei şi hârtiei. peste 80% din industria chimică. de azi înainte.imediat după 11 iunie au început a colinda fabricile şi uzinele pentru a-i convinge pe muncitori de avantajele deciziei luate de regimul comunist. Cele mai “vânate” au fost marile uzine din Capitală. Dar acum. Din călimările corespondenŃilor Scînteii şi ai României libere a curs multă cerneală pe seama naŃionalizării. scria Scînteia reproducând jalba unui grup de muncitori. Unul. Dincolo de cuvintele frumoase şi mitingurile de susŃinere. Propaganda funcŃionează din plin. împreună cu voi. Duşmanul va încerca să ne împiedice drumul. De pildă. la fabrica de Ńevi “Malaxa”. pentru îmbunătăŃirea vieŃii celor ce muncesc. muncitorii întâmpină naŃionalizarea în sunetele InternaŃionalei: “Sunt negri de funingine. cel de-al doilea specialist în materie de economie care a fost martor. mai bătrân. fabrica de încălŃăminte. timp suficient pentru comunişti de a-şi consolida puterea astfel încât acŃiunile lor să nu mai poată fi contestate. toate mijloacele de transport fluvial şi maritim şi de transmisiune. La turnătoria “Lemaitre”. Cuvintele de laudă curg: “Muncitorii ies din sală”. zelul noilor directori din fiecare fabrică şi uzină. noul director este un “tovarăş de la strungărie. Cine va uita asta e la fel de primejdios ca însuşi duşmanul!”. aclama hotărârea Guvernului Groza şi a PMR-ului.96 - . oamenii îl “puteau strânge de gât pe administrator sau pe patron”. are o concluzie scurtă: “NaŃionalizarea s-a făcut categoric la comandă sovietică. i-a revenit onoarea de a face anunŃul: “S-a făcut naŃionalizarea!”. bucuria muncitorilor. viaŃa lor şi mai ales condiŃia lor la locul de muncă nu se îmbunătăŃeau. slabe şi “calmate” rapid de funcŃionari zeloşi. acest măreŃ act iniŃiat de PMR. şi muşchii le mai tremură de muncă. Rădan Isache. scrie reporterul Scînteii. muncitorii au înŃeles şi mai bine ce înseamnă naŃionalizarea: “Înseamnă că. tovarăşi! Întreaga fabrică lucrează azi pentru noi. Practic. “când în cămaşă de cânepă şi pantaloni de doc s-a ridicat să vorbească noul director. În cinstea actului naŃionalizării. la 14 iunie. dar şi actor din partea puterii la naŃionalizare. Majoritatea clasei muncitoare. sau cel puŃin cea văzută din Scînteia. care se întrebau pe cine vor mai trage la răspundere dacă lucrurile nu merg bine. Să băgăm însă bine de seamă.

pe alŃii i-a împins la sinucidere. Exemplele de “duşmani ai poporului” umplu paginile ziarelor. foştii industriaşi trimişi la “muncă voluntară”? FuncŃionarii publici din domeniul bancar şi cel al asigurărilor erau speriaŃi de perspectiva lipsei unui loc de muncă adecvat pregătirii şi experienŃei lor. deşi se pregătiseră în mare parte pentru ceea ce va urma. ci şi cu distrugerea vieŃii acestora şi a familiilor lor. soldată nu doar cu confiscarea averii marilor industriaşi. A fost “simpatizant” deopotrivă al legionarilor şi al comuniştilor. IntervenŃia brutală a statului. Poporul avea nevoie de “fapte”. Fabuloasele lor averi. Familia lui. a fost despăgubită în 2006 pentru cea mai mare parte din fabuloasa lui avere. este astăzi la dispoziŃia oamenilor muncii de la SRT” Scrisoare de la un grup de muncitor Poporul muncitor. ar fi contribuit la scăderea nivelului de trai al românilor pentru următoarele decenii. călăul burgheziei PAULA MIHAILOV CHICIUC Ziua de 11 iunie 1948 a fost supranumită în propaganda comunistă “vinerea patimilor” burghezilor. A devenit o regulă în istoriografia românească de a pune splendoarea Micului Paris şi bunăstarea românilor din deceniile trei şi patru ale secolului trecut pe seama succeselor industriei interbelice. ToŃi “inculpaŃii” se întrebau: sunt sau nu muncitorii violenŃi. cei mai afectaŃi de măsura naŃionalizării au fost patronii. acum că se simt “stăpâni” în fabricile “aflate în mâinile lor”? Vor fi sau nu proprietarii. confiscate la naŃionalizare.momentul şi formele. MAX AUSCHNITT. mulŃumim PMR şi guvernului pentru lupta ce o duc neîncetat în folosul celor ce muncesc. proprietarii morii «Herdan». comuniştii l-au condamnat la moarte în contumacie (emigrase în SUA) pentru colaborare cu Garda de Fier.000 lei amendă pentru nedeclararea de stoc şi vânzarea de mărfuri fără factură”. Într-adevăr. de la Sovromtransport GalaŃi. unde am petrecut 15 zile. o fabrică de muniŃii de artilerie şi armament. cea .” RECUNOŞTINłĂ “Tovarăşe redactor. Numai că adevărul se află undeva pe la mijloc. acŃiuni la câteva dintre cele mai mari fabrici din Ńară – Astra Arad şi Uzinele şi Domeniile ReşiŃa. “Sever şi Max Herdan. Averea sa i-a permis să se implice şi în jocurile politice ale fiecărui regim prin care a trecut. Deşi l-au păstrat o vreme aproape de cercurile puterii drept consilier. administratorii. prin moştenitoarea Irina. un grup de muncitori evidenŃiaŃi în producŃie. care altădată a aparŃinut contelui Hause de Blome.97 - . primele automobile. De numele lui sunt legate primele locomotive româneşti (Fabrica a devenit după 1948 Uzina “23 August”). o fabrică de Ńevi din oŃel (devenită după naŃionalizare şi rămasă până în zilele noastre Uzina “Republica”). inclusiv prin naŃionalizare. Castelul de la Voila. Unii. Administrator delegat al Uzinelor de Fier şi Domeniile ReşiŃa (UDR). au fost condamnaŃi la câte cinci ani de închisoare şi câte 40. sunt cu greu redobândite şi despăgubite. scria Scînteia. Venirea la putere a acestora din urmă însă a însemnat sfârşitul “epocii Malaxa”. ForŃa cu care comuniştii şi-au promovat “măreŃul act” i-a înfricoşat pe cei mai mulŃi. întorşi de la casa de odihnă din Voila a fabricii. soŃia savantului român George Emil Palade. Înfloreşte zvonistica. pe alŃii i-a adus după gratii. emigraseră cu “grosul” avutului şi cu familiile. Pe unii i-a alungat din Ńară. Ce se întâmplă însă cu marii industriaşi? NICOLAE MALAXA. Mai toŃi marii industriaşi ai României interbelice au fost alungaŃi sau întemniŃaŃi din ordinul autorităŃilor comuniste. deŃinătorii de acŃiuni la întreprinderile naŃionalizate. uzina “Nicolae Malaxa” (actuala “Faur”). mai prevăzători.

Născut într-o familie săracă din Prahova. În 1923. Frigul. “Cinematograful este o armă puternică de propagandă şi de agitaŃie pentru mase”. Pentru a plati creditele externe contractate la mijlocul anilor '70. vicepreşedinte al Uniunii Generale a Industriaşilor din România. peste tot in Est comunismul tragea sa moara. senator al Camerei de ComerŃ şi Industrie din GalaŃi. Nici Societatea Română de Radiodifuziune nu a “scăpat” de naŃionalizare. industria grea şi-a continuat dezvoltarea.C. Romania oferea un spectacol cenuşiu şi trist. cat şi la caldura şi energie electrica. obŃinând chiar din partea lui Ion I. fara sa aiba vreun sprijin de undeva. După venirea la putere a comuniştilor. RaŃionalizarea devenise cuvantul de ordine in Romania atat in alimentaŃie. În timpul celui de-al doilea război mondial a rămas în străinătate. proprietate a Casei de Pensii a societăŃii. Împreună cu fratele său deŃinea societatea Titan-Nădrag-Călan. Cele 40 de procente deŃinute de bănci. Muncitorii braşoveni au fost singurii romani din acea vreme care au avut curajul şi demnitatea sa infrunte regimul.669 în anul 1938). Convins pana la fanatism de posibilitatea anularii decalajului economic intre Vestul capitalist şi Estul socialist. cea mai mare cifră de afaceri. Nicolae Ceauşescu a ramas fidel vechilor practici economice staliniste. Brătianu două burse la şcoli de comerŃ din Bucureşti şi Paris. Braşov '87 . cu credit din Germania. ignorand nevoile populaŃiei de rand. susŃinea Eduard Mezincescu. Monaco şi companii româneşti ca Societatea Română de Telefoane. STATUL PUNE MÂNA PE CINEMA ŞI RADIO! Fenomenul naŃionalizării nu s-a oprit la momentul iunie 1949. In schimb. Ion. urmand tradiŃia instituita de Stalin in Rusia Sovietica . NaŃionalizarea instituŃiilor sanitare particulare s-a produs prin Decretul 302 de la 3 noiembrie 1948. cu doi ani inainte de sfarşitul dictaturii. Banca Chrissoveloni. La sfarşitul anilor '80. atât el. retrăgându-se în final în Statele Unite. ministru al Artelor şi EducaŃiei. pe strazile Braşovului s-a strigat pentru prima data "Jos Ceauşescu!".892 în 1948. unde a şi decedat. Dumitru MociorniŃă a făcut avere în industria de pielărie şi încălŃăminte.98 - . Absolvent al Academiei de înalte studii comerciale şi de export din Viena. În 1948. Totodată a făcut parte din conducerea unor numeroase companii străine din Viena. toate proprietăŃile i-au fost confiscate de guvernul comunist. urmat de Decretul 303 de naŃionalizare a industriei cinematografice şi reglementarea comerŃului cu produse cinematografice. minciuna generalizata dominau viaŃa cotidiana a romanilor. Decizia le-a fost fatală. a reuşit să urmeze o şcoală.Au strigat primii: "Jos Ceauşescu!" Cristina Diac Florin Mihai In noiembrie 1987. impusese masuri drastice de economisire a resurselor Ńarii. din care două vile (la Eforie Nord şi Mangalia). El încerca astfel să justifice măsura Guvernului de a trece cinematografia în proprietatea statului. In acest timp. de primării din Bucureşti sau provincie şi de salariaŃi au revenit statului. Amândoi au fost arestaŃi şi au pierit în închisorile comuniste. foamea. cei mai mulŃi angajaŃi (– 16. Ceauşescu a decis ca populaŃia Ńarii "sa stranga cureaua".mai mare societate pe acŃiuni care a existat în România înainte de instaurarea regimului comunist – cel mai mare capital social (un miliard de lei). alături de cele zece imobile aparŃinând SRR. 22. favorabile dezvoltarii industriei grele. a construit la marginea Bucureştiului o fabrică de încălŃăminte. cât şi fiul său. adica sa consume cat mai puŃine bunuri şi energie electrica. frica. unde s-a implicat activ în viaŃa economică a Ńării ca preşedinte al AsociaŃiei Generale de Industrie din Banat. Pe faŃa. Auschnitt s-a întors în România. au refuzat să emigreze. DUMITRU ŞI ION MOCIORNIłĂ. fara ocolişuri. respectiv.

iar corupŃia şi birocraŃia "sufocau" societatea sovietica. la care s-a alaturat Lech Walesa. cat timp activiştii PCUS pastrau poziŃii importante in stat. Dupa inca un an Solidaritatea a reintrat in legalitate. eliberarea deŃinuŃilor politici şi imbunataŃirea sistemului naŃional de sanatate. comuniştii au invitat opoziŃia sindicalista la "mese rotunde". le-a promis concetaŃenilor "imbunataŃirea traiului. greva generala a paralizat economia poloneza. StudenŃii şi intelectualii s-au alaturat sindicatului. guvernul polonez a recunoscut existenŃa sindicatelor independente. devenit brusc o mişcare sociala de masa. liberalizarea preŃurilor şi lupta contra monopolurilor. neglijata in mod voit de conducerea Ńarii. Sub conducerea unor lideri din "vechea garda" . preocupata de greutaŃile muncitorilor din şantierul naval "Lenin" din Gdansk.situaŃia economica se inrautaŃise. In acest timp. succesele occidentalilor in materie de tehnologie avansata. In realitate. produse de stricta necesitate precum painea. Muncitorii de la Intreprinderea de Autocamioane Braşov s-au ridicat singuri impotriva dictaturii şi la final au fost singurii care au . Industria alimentara. ceea ce a afectat starea de sanatate a populaŃiei. urmau sa fie introduse "ştiinŃific" in economia de tip centralizat. zaharul şi carnea ajungand raritaŃi in vitrinele magazinelor. secretarul general a ramas izolat in viaŃa politica sovietica şi. perestroika fusese precedata de mişcari şi revolte peste tot in lagarul estic.000 de sindicalişti. in decembrie 1990. fara a ajusta şi salariile. VaNTUL SCHIMBA…RII. Anna Walentynowicz. Totodata. sectoare sensibile in statele comuniste de pretutindeni. menite sa "dezmorŃeasca" economia sovietica de tip centralizat aflata in pragul colapsului. desfiinŃarea cenzurii. AutoritaŃile marisera preŃurile bunurilor de consum. Conservatorii din PCUS s-au opus reformelor şi l-au contestat pe Gorbaciov. Printr-o presiune constanta asupra guvernanŃilor şi aliata cu intelectualitatea dizidenta. La 11 martie 1985. Constantin Cernenko . Nici reformiştii nu erau mulŃumiŃi. Tot mai izolaŃi. un tanar activist. au aparut sindicatele independente. scanteia revoltei a pornit tot de la "clasa muncitoare". De teama declanşarii unor tulburari politice. Pentru a-şi procura alimentele "raŃionalizate". Şatalin. aproximativ 10 milioane de oameni. muncitorimea a democratizat societatea poloneza. a fost ales secretar general al PCUS. a iniŃiat o energica acŃiune de protest. Solidaritatea reunea aproape intreaga suflare a muncitorilor polonezi. Rajkov şi S. Prins intre cele doua tabere. pe baza careia au fost arestaŃi aproximativ 5.99 - . Protestatarii cereau legalizarea sindicalismului autonom de partid. El a iniŃiat un program de reforme. forŃat sa demisioneze din funcŃia de preşedinte al URSS. "SOLIDARNOSC". romanii stateau la cozi interminabile sau practicau "trocul". iar participarea la alegeri i-a adus un mare succes electoral. electrician in aceeaşi fabrica. in final. SprijiniŃi de serviciile secrete (KGB). reclamand lentoarea reformelor. incepea schimbarea. Spre deosebire de Polonia. s-au introdus cartele. Ajutat de planurile modernizatoare ale economiştilor N. FURAłI LA SALARII. In urma grevei din august de la şantierul naval din Gdansk. in chiar "Ńara sovietelor". In prima faza. neglijate pana atunci de sovietici. Mihail Gorbaciov. interzise pana atunci in Polonia. Astfel a aparut Perestroika ("restructurare"). condiŃiile de trai ale polonezilor devenisera insuportabile. dupa cum o descria Gorbaciov insuşi. a sistemului educaŃional şi sanitar". Pentru anumite alimente (paine. sindicalistul Tadeusz Mazowiecki fiind desemnat primministru. laptele. intelectualii nu s-au raliat protestatarilor. In vara lui 1980. economia sovietica nu putea fi reformata. In Romania. In 1982 Solidaritatea a fost interzisa. fara a recurge la metode violente. a cunoscut un regres continuu. cunoscuta activista a Partidului Unit al Muncitorilor Polonezi (PUMP). ulei şi zahar). oferind la schimb alte produse. Era pentru prima oara in istoria statelor comuniste est-europene cand un necomunist accedea intr-un astfel de post. Ultimul pas spre eliminarea comuniştilor de la conducerea Ńarii s-a facut prin alegerea lui Lech Walesa in funcŃia de preşedinte al Poloniei. acordarea dreptului la greva. Peste şase ani. ajunsa in pragul subnutriŃiei. In plan economic. continuandu-şi activitatea in clandestinitate. La randul ei. "politica al carei scop este de a activa progresul social şi economic al Ńarii şi de a reinnoi toate sferele vieŃii". au organizat puciuri impotriva sa. Gorbaciov urmarea privatizarea micilor intreprinderi.inca de la inceputurile comunismului. generalul Jaruzelski a instituit curtea marŃiala.Iuri Andropov. indexarea salariilor. fara a avea succes.

Au inŃeles ca dreptate pot cere doar de la Primarie şi au decis sa plece spre "oraş". in funcŃie de categoria la care erau incadraŃi. la fiecare data de 11 ale lunii. "Vrem caldura!". N-a existat o presiune asupra muncitorilor. MiliŃia şi Securitatea. "HoŃii!" şi "Vrem . "Vrem banii!". aflat in centrul Braşovului. indicatorii de realizat de catre fiecare intreprindere erau stabiliŃi la niveluri atat de ridicate. salariile au intarziat trei zile. la Comitetul JudeŃean de Partid. sa vina neaparat. oamenii au primit ameninŃari din partea conducerii. anume ridicate pentru a celebra alegerile din acea zi. Conform propagandei partidului. aceştia au avut curajul sa-i "radicalizeze" şi pe ceilalŃi. Eram atat de disperaŃi. incercand in schimb calea "dialogului". Nu a putut sa le ofere nici o explicaŃie. banii se primeau cu intarziere. muncitorii secŃiei 440 din schimbul trei au intrerupt lucrul in noaptea dinspre 14 spre 15 noiembrie. directorii uzinei obişnuiau sa reduca salariile muncitorilor. iar dupa puŃin timp ajunsese sa cuprinda aproape intregul colectiv al uzinei. aştepand venirea dimineŃii şi a colegilor din schimbul intai. şi-a adus aminte Aurel Bejenariu. Pentru aceasta cineva trebuia. pentru a opri formarea unor grupuri masive de revoltaŃi. fiecare a acŃionat conform liberei conştiinŃe. InnebuniŃi de frigul din case şi din fabrica. In loc de lamuriri in legatura cu banii lor. Culorile salopetelor constituiau indicii sigure despre provenienŃa lucratorilor din secŃii. "HAIDEłI CU NOI!". "N-am ieşit afara. Spre 9:00 dimineaŃa grupul nemulŃumiŃilor crescuse la aproximativ 1. dar muncitorii au inŃeles ca era o tactica de a sparge unitatea "revoltaŃilor". desigur. pentru ca nu muncisera suficient. Cei de la "Scularie" aveau uniforme vişinii. cei de la SecŃia 440 au refuzat discuŃiile cu conducerea fabricii. oamenilor spunandu-li-se ca erau "sancŃionaŃi" pentru nerealizarea planului economic. ceea ce facusera ei era intru totul legal şi indreptaŃit. deopotriva.000 de persoane. ceilalŃi. aflat in interiorul fabricii "Steagul Roşu". venit sa "le bage minŃile in cap".albastre.tras ponoasele. convinşi de indemnul "HaideŃi cu noi!". Cum protestatarii nu-şi confecŃionasera din timp pancarte. unii au preferat sa se intoarca la lucru. In prima faza. dupa curajul de a fi strigat cu glas tare ceea ce gandea toata lumea. şefii de secŃie au blocat uşile halelor in care lucrau. a fost huiduit şi alungat de puhoiul care se formase in incinta uzinei. care ajungea la aproximativ 2. din piepturile celor 200 de oameni au izbucnit strigate de nemulŃumire precum: "Vrem mancare!". iar cei de la "410" . incat nu credeam ca poate sa fie ceva mai rau!" Valer Ghelase. In ciuda numarului restrans. muncitorii altor secŃii. MulŃimea s-a deplasat la Palatul Administrativ. şeful de secŃie." Un reprezentant al conducerii. Şi plateau. pentru ca era ofiŃer de serviciu şeful de secŃie din tura de noapte.100 - . Ghelase a redactat o lista cu cate trei lucratori din fiecare atelier. care sa-şi exprime separat doleanŃele. imaginandu-şi ca vor putea astfel scapa de o posibila identificare din partea organelor de represiune. s-au alaturat şi ei protestatarilor din 440 şi. işi aminteşte Aurel Bejenariu. sa plateasca. eram in grija unui şef de echipa care era muncitor ca şi noi. De data aceasta. lucrator la 440. astfel incat pe poarta intreprinderii au ieşit vreo 200 de oameni. de prapastia dintre prezentul din propaganda şi realitaŃile cotidiene. SecŃia respectiva cuprindea aproximativ 90 de lucratori. In plus. distribuiŃi in trei ateliere. incat erau practic imposibil de realizat. "Era o masa de oameni care nu mai putea fi Ńinuta in frau şi nu avea lider. La sfarşitul anilor '80. dar era o supapa de refulare. De cateva luni. Dupa vechimea in munca şi orele lucrate. La "lichidare" angajaŃii constatau deseori ca le lipsea şi pana la jumatate din retribuŃie. pentru ca le permisesera sa nu munceasca. muncitorii şi "factorii de raspundere": primii. orice violenŃa era justificata. sediul conducerii uzinei. "JOS CEAUŞESCU!" Deşi nemulŃumirea cuprinsese intreaga suflare a uzinei. au smuls steagurile de la intrarea in intreprindere. Inceputul le-a parŃinut lucratorilor din secŃia 440 a intreprinderii "Steagul Roşu". In cor. de neplata salariului şi de multe altele. de penuria de alimente.000 de lei. Unii işi schimbasera in graba salopetele cu hainele "civile". La cata nemulŃumire se acumulase. Intre timp. a incercat in zadar sa-şi intoarca la lucru colegii care insistau sa afle cand le vor fi platite salariile. De teama represaliilor. şi nici n-a avut intenŃia macar sa ne opreasca. muncitorii trebuiau sa primeasca restul salariului. Maistrul era plecat in concediu. Nu necesara. Deşi aveam de lucru nu am mai vrut sa lucram. fara sa o spuna: "Jos Ceauşescu!". puŃini au avut curajul sa plece spre sediul PCR din Braşov.

toŃi cei care au avut cu evenimentele o legatura cat de mica au fost impraştiaŃi din zona. Din cate arata faptele. spre sfarşitul deceniului noua. Alimentarele ce se puteau cumpara din localitate erau doar conservele de peşte. In oraşele unde li se stabilise domiciliu obligatoriu au fost primiŃi cu raceala şi ostilitate. Pentru a suplimenta hrana. Ceea ce-i aştepta era de neimaginat in lumea democraŃiei socialiste! "TRENURILE FOAMEI" Ca mai toŃi romanii. La sediul partidului. ruperea de familie. statutul de personaje dubioase in ochii noilor colegi. S-au ales cu condamnari penale executate la locul de munca. vanzatorii solicitau cumparatorilor buletinele de identitate. in capitala se comercializau in magazine mai multe produse alimentare decat in provincie. PRAF IN OCHI. cel mai adesea. se auzeau cu putere in Braşov. romane!". condamnarea la locul de munca. şi ultimul dintre cele Europa de Est inainte de colapsurile lui 1989. Ancheta dura. impraştiind cu brutalitate şi arestand manifestanŃii. fara sa fi fost implicate in iureşul evenimentelor. Doar atat despre cel de-al doilea mare protest colectiv impotriva regimului comunist de la Bucureşti dupa revolta minerilor din 1977. Lozincile "Jos comunismul!" şi "Jos Ceauşescu!". . au ars publicaŃiile oficiale de partid şi şi-au imparŃit mancarea. denumit de atunci "trenul foamei". stima de sine şi psihicul zdruncinate . refuzand sa vanda alimente celor fara buletin de Bucureşti. iar frigiderele ticsite cu produse alimentare la care braşovenii de rand abia visau. Des invocatul Consiliu NaŃional pentru Studierea Arhivelor SecuritaŃii (CNSAS). Intocmai ca in Evul Mediu. astfel incat. Tot mai inverşunaŃi. braşovenii sufereau şi ei de foame şi de frig. trupele din Unitatea Speciala de Lupta Antiterorista au intervenit in forŃa. ExpulzaŃii Cristina Diac La 15 noiembrie 1987. Cum coloana se deplasa pe artera Calea Bucureşti spre centrul Braşovului. oamenii au scandat impotriva regimului comunist. la inceput timide. ofera spre studiu un singur dosar conŃinand aproape 150 de file. laptele şi uleiul lipseau. AutoritaŃile au inŃeles "mişcarea". cand leproşii erau scoşi afara pe porŃile oraşului. muncitorii preferau sa manance la cantinele uzinelor. Prin anii '80. iar la un moment dat s-a cantat "Deşteapta-te. curajoşii tineri au fost alungaŃi din "cetatea industriei". Despre ancheta ce a urmat "obrazniciei" de a sfida regimul Ceauşescu nu putem şti astazi mai mult decat işi aminteşte aceasta categorie de victime in viaŃa ale comunismului. au patimit la randu-le.101 - . In semn de protest faŃa de huzurul autoritaŃilor locale. Astfel ca. plecand cu primul tren spre Bucureşti. in miezul zilei de 15 noiembrie. astfel incat la Comitetul JudeŃean au ajuns mult mai mulŃi decat plecasera. numeroşi braşoveni au "pactizat" cu muncitorii din "Steagul Roşu". de care nici o autoritate a statului şi nici un "investigator-inchizitor" contemporan pare a nu mai vrea sa ştie. intenŃia clara a autoritaŃilor fiind sa ii Ńina cat mai departe de Braşov. se trezeau cu noaptea in cap. revoltaŃii au spart geamuri. Sub pretextul tulburarilor de la sediul de partid.duminica inapoi!". Carnea. teoretic deŃinator al cheilor de acces catre multe dintre misterele trecutului regim. deportarea din Braşov şi domiciliul obligatoriu. Li s-a spus ca facusera de ras Braşovul şi ca nu merita sa il mai revada vreodata. muncitorii de la Intreprinderea de Autocamioane Braşov au avut curajul sa-şi ceara drepturile.toate acestea le-au resimŃit din plin muncitorii braşoveni. SoŃiile şi copiii. procesul-spectacol Ńinut in faŃa colegilor chiar la Clubul Intreprinderii de Autocamioane Braşov (IAB). Cadrele de conducere de la IAB au fost destituite din funcŃii şi mutate la alte intreprinderi din Ńara. pe demonstranŃi i-a cuprins furia: cladirea era garnisita cu mobila luxoasa şi candelabre impunatoare.

Unii dintre ei au fost transferaŃi la Inspectoratul General al MiliŃiei din Bucureşti. Astfel ca pentru metodele brutale aplicate in ancheta. MulŃi dintre muncitorii anchetaŃi in 1987 erau pe atunci foarte tineri şi cu o singura excepŃie.se scria şi in referatul de incheiere a urmaririi penale . Unde au disparut urmele anchetelor care-au condus la condamnari şi deportari? Nimeni nu se arata dornic sa-şi asume responsabilitatea raspunsurilor. se expune riscului de a fi dat in judecata pentru calomnie. epoca "demascarilor" in public. in lipsa documentelor concludente . procurorul Ştefan Roman a pronunŃat sentinŃa. astfel incat sa nu poata fi recunoscuŃi ulterior. cine sa mai dea socoteala? Ceea ce poŃi afla este "istorie orala". PROCES-SPECTACOL. provocat de persoane turbulente. ignorand cele mai elementare reguli de conduita s-au dedat la savarşirea unor fapte reprobabile. Parte din acestea figureaza ca anexe intr-o lucrare aparuta in 2002 la o mare editura ieşeana. distrugere a unor bunuri. la proces nu s-a spus nici un moment ca muncitorii ar fi protestat contra regimului. prin care au tulburat in mod grav ordinea şi disciplina la locurile de munca. şi-a amintit Florin Postolachi.102 - . producand totodata acte de dezordine şi distrugeri de bunuri cu consecinŃe deosebite la sediile administrative ale Consiliilor popular judeŃean şi municipal Braşov. lovire a unor persoane . preşedintele AsociaŃiei "15 noiembrie 1987". Dupa 1964. Astazi ştim din marturiile muncitorilor braşoveni ca o echipa de ancheta era formata in general din cinci persoane. de ordin psihic. dintre care doua sau trei erau ofiŃeri superiori. reprezentata la proces de completul de judecata format din Ştefan Pana.este ca unele elemente certate cu legea. indisciplinate. Nici macar vreunul dintre planurile de masuri ce reprezentau sistemul obişnuit de lucru al SecuritaŃii. Intre 15 noiembrie şi 2 decembrie 1987. autoritaŃile au operat mai multe arestari preventive. Jumatate dintre filele dosarului ce-l putem consulta sunt tabele-sinteza care arata ce s-a intamplat cu persoanele implicate in evenimente. cealalta jumatate cuprinde sentinŃa procesului şi referatul de terminare a urmaririi penale . Abuzurilor fizice li s-au adaugat celelalte. nefericitul episod al anchetei. "Regretabil . locul din care plecase revolta. şi-a amintit ca in timpul anchetei a fost supus unor abuzuri greu de imaginat astazi. astfel ca orice protest impotriva regimului era lesne devalorizat şi redus la dimensiunile unui scandal ceva mai mare. completul Judecatoriei Braşov s-a deplasat la Clubul Intreprinderii de Autocamioane.Dosarul e "subŃire" nu doar la propriu: nimic despre anchete. fara antecedente penale. preşedinte. nici o vorba despre identitatea şi faptele anchetatorilor. Intocmai ca in anii ’50. Proferarea de expesii obscene. care in final te faceau sa declari orice. mai subtile. ameninŃari adresate unor cetaŃeni paşnici."piese" ce spun in linii mari cam acelaşi lucru.produse instituŃional. alt muncitor braşovean care a trecut prin calvarul interogatoriilor. ceilalŃi primind alte sancŃiuni. Pentru a minimiza importanŃa revoltei muncitoreşti intr-o Ńara unde totul se facea in folosul "clasei muncitoare". judecatorul Dumitru Comşa. La 3 decembrie Judecatoria Braşov. Astfel ca. piatra de temelie in cariera unor istorici-politicieni de mai mare vizibilitate in spaŃiul public decat eroii despre care au scris. cand trecutul comunist a devenit obiect de studiu dar şi "vaca de muls" pentru numeroşi veleitari. CE SE SPUNE." RazvratiŃii au fost trataŃi asemenea infractorilor de rand şi judecaŃi pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice. acte grave de violenŃa. dezordine. iar anchetatorii au fost aduşi de la direcŃii judeŃene din Ńara. 61 au fost judecaŃi. Ancheta propriu-zisa s-a derulat in viteza. DanuŃ Iacob şi-a dat seama ca asupra tuturor s-au aplicat aceleaşi metode pentru aflarea "adevarului" ca in anii ’50: batai. Daniel Anghel. in cazul cand oricare dintre muncitori ar recunoaşte pe strada sau pe ecranul televizorului vreunul dintre anchetatori in postura de prosper om de afaceri sau de respectabil politician şi ar avea curajul sa-l deconspire ca torŃionar.comise in incinta . iar dintre cei supuşi cercetarilor. Dupa 1989. infometare. cu "linia" pe care urmau sa se inscrie destinele oamenilor "puşi sub lupa" teribilei instituŃii. de preferat in stare de ebrietate. iar sala a fost umpluta de colegii celor 61 de acuzaŃi. in Romania nu mai existau deŃinuŃi politici. anarhice. "Din discuŃiile pe care le purtau intre ei mi-am dat seama ca nu erau din Bucureşti". privare de somn mai multe nopŃi la rand. Masura avea ca scop accentuarea valorii de exemplu a pedepsei.

doar caŃiva studenŃi au avut curajul sa-şi declare public solidaritatea cu muncitorii. povestesc astazi muncitorii. Pentru a nu mai avea o casa unde sa se poata intoarce. fratele sau. Dupa 20 de ani de la evenimente. pe care au promovat-o. La Braşov. muncitorii braşoveni au fost deportaŃi departe de casa şi de familii. Orice parasire a noului domiciliu al localitaŃii trebuia anunŃata in prealabil "organelor" de MiliŃie. In aceleaşi imprejurari a fost condamnat şi Vasile Anghel. neaparat altele decat IAB. şi-a ispaşit pedeapsa la Intreprinderea de Supape şi BolŃuri Topoloveni (judeŃul Argeş). cei doi fraŃi s-au prezentat imediat la Braşov şi au dat proba de lucru la IAR Ghimbav. pentru aceasta era necesar sa fie distruse absolut toate legaturile dintre muncitori şi cel mai industrializat oraş al Ńarii. mutat la Intreprinderea de Utilaj Alimentar Slatina. spunandu-le ca au facut de ruşine Braşovul şi ca nu au ce cauta inapoi. "sub supravegherea colectivelor de munca".. acestea au fost acuzele puse pe seama protestatarilor. astfel ca pedepsele au fost executate prin munca corecŃionala. pentru a merge sa-şi viziteze parinŃii. Dupa 20 de ani. Şi-a amintit ca in fiecare saptamana din cei doi ani cat a durat deportarea avea obligaŃia sa se prezinte la MiliŃie şi sa faca un raport. Cineva de la . "Regimul ne-a interzis sa ne mai intoarcem vreodata in Braşov". unde aveau sa presteze "activitaŃi direct productive. data cu ocazia sarbatoririi a 70 de ani de viaŃa ai lui Nicolae Ceauşescu. SoŃiile au fost obligate sa-i urmeze sau sa divorŃeze. muncitorii ce s-au revoltat demn şi curajos impotriva unui regim detestat de intreaga populaŃie nu atribuie gestului lor semnificaŃii sofisticate.intreprinderii. deşi au suferit batai groaznice "REEDUCAREA". şi-a ispaşit condamnarea la Intreprinderea Port Bazinul Nou din oraşul dunarean. Nu se putea deplasa in alt oraş decat daca adresa o cerere. Nu anunŃa intotdeauna. in aşteptarea unei ocazii de a se intoarce in oraşul de sub Tampa. instanŃa a decis ca aceştia "se pot reeduca sub supravegherea unor colective de munca". URMA…RIłI ŞI PRIGONIłI. PROSCRIŞII. In ziua cand urma sa li se intocmeasca formele de angajare. La finalul procesului. EROI. Un echipaj de MiliŃie i-a dus inapoi in localitaŃile unde fusesera deportaŃi. nascut intr-un sat aflat la 30 de kilometri de Botoşani. IntenŃia clara a autoritaŃilor era ca cei ce se implicasera in protest sa nu mai vada niciodata Braşovul. Daniel Anghel. cu situaŃia familiala. Celelalte de 35. Or. condamnat la doi ani inchisoare cu executarea pedepsei la locul de munca. Insa. a fost trimis la Intreprinderea de Maşini Unelte Grele pentru Deformari Plastice din Dorohoi (judeŃul Botoşani). preferand sa domicilieze la caminele de nefamilişti ale intreprinderilor unde lucrau. Unii au fost trimişi la intreprinderi aflate in apropierea localitaŃii de baştina. au primit condamnari cu suspendarea condiŃionata a pedepsei. pe strada şi in cele doua cladiri din centrul municipiului Braşov . 26 dintre "inculpaŃi" au fost condamnaŃi la locul de munca. Constantin Cocan. Astazi sunt mandri de gestul lor. DanuŃ Iacob reŃine in memorie ca pe o umilinŃa şi o mare nedreptate faptul ca a fost condamnat pentru acte de huliganism. care s-au alaturat protestelor muncitoreşti. Ulterior a aflat ca noilor colegi li se spusese ca e inflitrat de Securitate pentru a-i urmari. in raport cu pregatirea şi calificarea lor profesionala". Noii colegi i-au privit adesea cu suspiciune. li s-au repartizat locuinŃe in localitaŃile unde fusesera exilaŃi. Unii dintre ei le-au refuzat. Pentru curajul de a contesta regimul comunist. In raport cu faptele comise. nu pretind ca i-au contestat "natura criminala" ori ca protestul lor a fost precedat de cine ştie ce revelaŃii de natura ideologica. Astfel a reuşit sa stranga mai multe sancŃiuni pentru comportament necorespunzator. Astfel de idei au fost promovate in restul Ńarilor comuniste de intelectuali. nascut la GalaŃi. La auzul ştirii despre graŃiere. securistul intreprinderii i-a chemat in birou. trebuia sa ceara voie de la MiliŃie. OfiŃerii de Securitate s-au straduit sa ii discrediteze pe cat posibil. in alte unitaŃi socialiste. spune Daniel Anghel. FAMILII DESTRA…MATE. cu varsta şi comportarea lor anterioara. Considera o nedreptate faptul ca muncitorii braşoveni au fost excluşi de la amnistia din ianuarie 1988. iar la intoarcere "cineva" il aştepta şi ii cerea socoteala. fara ca la momentul respectiv sa inŃeleaga prea bine de ce. efectuate tot in unitaŃi socialiste.103 - . Mihai Macovei. Iosif Farcaş işi aminteşte ca mai multe luni n-a vorbit nimeni cu el. De pilda. care avusesera o participare mai redusa la evenimente. in care trebuia sa precizeze unde merge şi care este scopul deplasarii.

Au mai fost destituiŃi directorul general al Intreprinderii de Autocamioane. un an şi opt luni. muncitori la I. Ce ştia Ceauşescu despre viaŃa oamenilor din Ńara? Cerea sa fie minŃit. directorul general al Centralei Industriale pentru Autovehicule de Transport Braşov şi terminand cu Vasile Luca.MiliŃie il "vizita" in fiecare sambata la fabrica. Din dosarul CNSAS. Pentru cei care au platit atat de scump curajul de a se opune de unii singuri unui regim urat de toata lumea. iar Vasile Luca. al carei gong bubuise.B. Despre ceea ce facusera la Braşov nu aveau voie sa vorbeasca. incepand cu Manole Sechi. susŃine ca aceeaşi metoda a fost aplicata şi in cazul sau: in noul colectiv. ceea ce alimenta şi mai mult suspiciunile.A. adult. "Cadrele de conducere" au fost sancŃionate la randul lor. se prefacea a crede ca "intregul popor" ii mulŃumeşte pentru clarviziunea cu care vegheaza la "bunastarea" sa. solicitand daune morale de 15 miliarde de lei. aflam din documentele intocmite in acea vreme in şedinŃele. director tehnic in timpul evenimentelor. a fost condamnat doi ani cu suspendare. contabilul-şef şi alŃii.Lui Ceauşescu nu-i pasa de muncitori Lavinia Betea Cum a privit conducerea partidului revolta de la Braşov. cu doi mai inainte la Braşov? ULTIMUL BASTION AL "LAGA…RULUI". caderea comunismului ar fi trebuit sa vina ca o izbavire. Dupa 1990. pentru ca "nu s-au implicat in cunoaşterea şi aplanarea starii de spirit negative create ca urmare a aplicarii de penalizari nejustificate la retribuŃie" şi pentru ca nu au acŃionat pentru a impiedica "elementele huliganice" sa se deplaseze spre centrul oraşului şi pentru ca au participat la şedinŃa in care "s-a hotarat in mod abuziv şi ilegal egalizarea retribuŃiilor personalului muncitor din diferitre secŃii". şeful biroului plandezvoltare al Centralei. Au fost sancŃionate 15 persoane. Mun-citorii care protestasera impotriva reŃinerilor din salariu au fost acuzaŃi de huliganism şi au avut de suferit pentru refuzul de a se lasa umiliŃi in continuare. Werner Sommerauer. despre el se ştia ca este informator al SecuritaŃii. Florin Mutihac. Dar in loc de stima şi admiraŃie. fost deputat PSD in judeŃul Vrancea. şeful biroului plan-dezvoltare al Centralei.104 - . valabil din vremea lui Lenin. DIRECTORI PEDEPSITI Principiul conform caruia "partidul are intotdeauna dreptate". Mihai Macovei. era instalator la Liceul Sanitar Braşov.. primii trei. Aduse acum la cunoştinŃa cititorilor . i-au instigat pe ceilalŃi sa inceteze lucrul şi odata ajunşi in sediul partidului. S-a alaturat protestatarilor intalniŃi pe strada. directorul comercial. SOMMERAUER VS RISTEA PRIBOI Condamnari la trei ani inchisoare au primit Aurica Geneti.in premiera şi exclusivitate de Jurnalul NaŃional. directorul tehnic. Sommerauer a fost absolvit la capatul unui proces lung şi controversat. Braşov '87 . a funcŃionat şi de aceasta data. Gheorghe Duduc şi Werner Sommerauer. acele vremuri işi aminteşte ca . Cine-a trait. "au produs cele mai grave acte de distrugere".sincer şi deschis cu "acoliŃii" şi in lozinci cu "masele"? Cum s-a ajuns la starea de lucruri impinsa in extrema "razboiului cu teroriştii" din 1989. directorul administrativ adjunct. fara efect pentru milioanele de romani. Acesta din urma l-a dat in judecata pentru calomnie. Ion Anghel. ori discuta duplicitar realitaŃile Ńarii . libertatea şi democraŃia le-au adus un nou şir de umilinŃe. considerate pe-atunci mari secrete de stat. l-a identificat pe unul dintre anchetatori in persoana lui Ristea Priboi. prezidate de Ceauşescu. Restul au fost demişi şi mutaŃi la alte intreprinderi din Ńara. deportat la Dorohoi.

nu face obiectul unor decizii anume.sub raportul contextului internaŃional şi al realitaŃilor din Ńara . intr-o asemenea "luminoasa zi" de alegeri locale (o duminica "sarbatorita prin munca"). din evidenŃele caruia ne-ar fi scos certificatul de deces). Dupa cum reiese din stenograma.dezmembrate (cu rostul pierderilor şi incalcelii) pe ruta anevoioasa dintre Arhiva Cancelariei CC ce le elaborase. Veteranul ordinului revoluŃionarilor de profesie europeni .in şedinŃele inchise din Comitetului Politic Executiv (CPEx) şi promisiunile de progres din spaŃiul public. evenimente. Caci maşinile de prefabricat realitatea ale secŃiilor partidului produceau zilnic sute de pagini de tiparituri: dosare voluminoase cu planuri care randuiau producŃia de şuruburi. Nici industria. planuri de masuri politice. Dupa Ceauşescu. in sfarşit (dupa aproape 20 de ani!). lumina ori banii.. sa anuleze insaşi axioma fundamentala a marxismului. caldura. cu participarea tuturor primilor-secretari de judeŃ. nici agricultura. olteanul din Scorniceşti se sumeŃise mandru ca el aplicase deja "noile mecanisme economico-financiare" romanilor de sub talpa lui. pancartele şi scandarile violentand simŃurile oamenilor ce blestemau viaŃa prea lunga a cuplului Ceauşescu.combinase obligaŃiile cetaŃenilor de dupa razboi cu practicile "dictaturii proletare". e plina de. Ceauşescu işi aduna cel puŃin o data pe saptamana "curtea" (membrii CPEx) cu "invitaŃi" dintre "baronii" ce dirijeaza "sectoarele" in discuŃie. Neinventariate şi neprelucrate inca. cu pauze de inspecŃie numite "vizite de lucru".. Printre ele. In documentele elaborate de nucleul de decizie al partidului . Mai interesanta sub aspectul "temei Braşovului" este şedinŃa din 20 noiembrie.105 - . numit eufemistic "intamplarile de la Braşov". Ceauşescu atinsese performanŃe unice in lagarul socialist. Cum "democraŃia socialista" insemna şi dublarea fiecarei inalte funcŃii de partid cu complementul ei din ierarhia statala.Regele Soare. Reuşise. Cand ultimul "Ńar roşu al Kremlinului" declarase public cautarea unor cai pentru revitalizarea sistemului. intuneric şi foame. instituŃiile şi organizaŃiile unde erau toŃi inregimentaŃi (incepand cu "şoimii patriei". ajunse acolo unde le este locul. azotat de amoniu sau vaccinurile TBC din fiecare parte a Ńarii şi alte dosare-oglinda cu "realizarea" lor. Intr-adevar. ca om. organizatorice şi culturale şi raportarile lor. Din asemenea inscrisuri apare insa revelaŃia "robotului" uzat in vizite de lucru şi discursuri pe doua direcŃii: critica activiştilor de partid . protestul din 15 noiembrie. cand ne inchipuiam ca Nicolae Ceauşescu traia coşmarul "framantarilor" asupra cauzelor care-i facuse pe muncitorii braşoveni sa protesteze impotriva sa şi a "partidului muncitorilor".in Romania era frig. Dupa survoluri periodice ale patriei. e greu sa te orientezi acum. Ceauşescu (aşa cum ni se dezvaluie din inscrisurile arhivei partidului) pare a fi aproape netulburat de potenŃialul momentului.ce sarise din inchisoare direct in Olimpul puterii. Deşi mai grav decat greva de la Lupeni din 1977 . dupa observaŃiile lui Dumitru Popescu (rectorul Academiei "Ştefan Gheorghiu" in acea vreme). stenograme ale şedinŃelor de inalt nivel (finalizate a doua zi dupa intrunire!) unde "vocea" lui Nicolae Ceauşescu şi ecoul soŃiei sale strapung din spaŃiul ingheŃat al piscurilor puterii. Nu-şi fac datoria. Ńinuta in prelungirea unei matinale intalniri a CPEx-ului. fericita.. fara a mai putea fi coborat pana la moarte de-acolo! . la Arhivele NaŃionale . In 1987. şi sfarşind cu ODUS-ul. zice el. "conştiinŃa socialista" trebuia sa genereze ori sa inlocuiasca hrana. nici disciplina de partid. de la patru ani. Caci nu intamplator. conducatorul partidului pare a se fi extras definitiv dintre ceilalŃi semeni umani ai lui. insa daca ar fi invaŃat despre monarhii medievali s-ar fi regasit in formula puterii lui Ludovic . bunavoinŃa arhivarilor te-aduce in situaŃia (aş zice. De "dezvoltarea" ei se ocupau "aparatul de partid" (din inalŃimea conducatorilor şi pana in haul mulŃimii celor patru milioane de membri). primii secretari erau şi managerii socioeconomici ai "moşiei" judeŃului. pe Ceauşescu nu-l mulŃumeşte nimic. Mitingurile şi festivitaŃile se Ńineau lanŃ. conform careia existenŃa materiala determina conştiinŃa spirituala.afirma Ceauşescu in subtextul fiecareia dintre adresarile sale. deja) de-a cauta acul in carul cu fan. Caci "partidul sunt eu" . se razvratisera braşovenii! "INTA…MPLA…RILE DE LA BRAŞOV". Nu ştim pana unde ajunsese el cu cunoaşterea istoriei.. "AŞA NU SE MAI POATE!". nici macar . Perioada 15 noiembrie-30 decembrie 1987. Armata ce le luase "sub ocrotire" şi. nici stilul de munca.

. ii ia la rost Ceauşescu pe secretarii judeŃeni. fara ştirea şi aprobarea lui Ceauşescu. sarbatoarea pomului de iarna şi revelionului (cu planuri de masuri pentru "dezvoltarea conştiinŃei socialiste!"). s-ar invarti sau opri dupa dorinŃele şi voinŃa sa.. Dupa cum deja ni se-arata. Ceauşescu s-a referit de mai multe ori la muncitorii revoltaŃi. "Aşa nu se mai poate" şi "Nu se poate merge mai departe aşa" . Dupa autoflagere. ŞI BOVINELE. urmeaza "angajamentele" ("aşa cum dumneavoastra ne-aŃi indicat... urmeaza o drama de comic involuntar. Lucrurile se amesteca.. ce fel de comunişti sunt acolo?" (20 noiembrie 1987) 2. o vanatoare unde fusese impuşcat. "Acoperiri" şi provocari: "Aceasta inseamna ca am lucrat prost şi pe linie de partid şi pe linia organelor noastre de securitate..m. Dupa stresul exorcizarii şedinŃei din 20 noiembrie. vag. DRAMA… LA VA…NA…TOARE. Ca şi cum lumea reala. discursurile lor conŃin o introducere autocritica. greutatea porcilor ori pentru "Ńaglele de 80 pentru relaminare". a ministerului respectiv şi a . Mortul e scos din funcŃii. din greşeala. adica oamenii de al doilea rang. cauzele "intamplarilor de la Braşov" ar fi fost urmatoarele: 1.d. pe Ceauşescu pare ca-l suparase mai tare "informarea partidului"(abia seara. Se apropie bilanŃul anual. Ceauşescu da indicaŃii şi cere socoteala: la "Cantarea Romaniei". Activitatea de partid. unde au fost ceilalŃi. n-au facut "totul"!).. belea pe capul istoricilor de "contemporana" va fi personajul Ceauşescu şi deciziile epocii sale! "HULIGANII" Nici un mijloc media din Romania şi nici un discurs oficial n-au facut atunci menŃiuni la revolta de la Braşov şi soarta celor razvratiŃi. Din tot ce se petrecuse la Braşov. se ordoneaza ori invalmaşesc. invaŃat. animalele pot paşte in camp aşa cum se intampla şi in alte Ńari". Nu sunt mulŃumit!"). pe-aceeaşi lista cu "indisciplinaŃii" iar Ceauşescu interzice şi consumul de alcool in locaŃiile "gospodariilor de partid" şi in "locurile de munca" ale cetaŃenilor Ńarii. "Voi sunteŃi şi preşedinŃi ai consiliilor populare. numaidecat.secretarii CC. Dupa afirmaŃiile sale. ŞI SECRETARII CC. pe bucaŃi ori in intregul ei.. In cercurile inchise ale puterii. disciplina de partid la colectare..... vinovata ramane a fi. unde işi toarna cenuşa in cap (din cauza ca. bomboana pe coliva anului 1987 o aşezase insa "judeŃeana din Dolj". Ce vrea de la ei? "Spirit de partid"! Imperios şi . naşterea celui de-al 23-lea milion cetaŃean al Romaniei.. "spiritul" e "legat de ordine şi disciplina in agricultura. ş. de neimplinirile planului.000 de oameni. i se comunicase despre protestul ce incepuse dimineaŃa). Dupa ce se satura astfel de vorbit. Daca s-a incheiat contractul de plan.. eu consider ca raspunderea de partid trebuie sa fie superioara. in realizarea planului pe acest an.. dicteaza Ceauşescu insaşi naturii. Demnitarii se bulucesc "la cuvant" ca un excentric grup de bolnavi dependenŃi de putere. mai-marii judeŃului şi instructorul CC organizasera. Ca picaturile de apa semanand intre ele. sesiunea Marii Adunari NaŃionale. se plange el. Şi-atunci.106 - . "Inclusiv ce s-a intamplat la "Steagul Roşu" la autocamioane demonstreaza o lipsa inadmisibila a activitaŃii de partid. Nu se poate aşa ceva!. secretarul cu organizatoricul. Cum a fost posibil ca organizaŃia de partid sa stea aşa.etc"). In lectura de-acum. subliniat. "La 20 noiembrie. O "intamplare" cu efecte mai insemnate pentru popor decat greva muncitorilor braşoveni.. tovaraşi. sa intre-n cisterna de la oraş... la 11. din miezul documentelor de partid.a. Unde a fost organizaŃia de partid care numara cateva mii de oameni? (. Dar.sunt rabufnirile necunoscute "maselor" din opinteala sa bolovanoasa printre clişee verbale. in schimbarea intregului stil de munca". Ce fel de spirit de partid.) Unde au fost aceşti 8. şi pe linia Consiliului de Miniştri. Dupa documente. practic. numindu-i "huligani" (cuvant de cariera in istoria noastra recenta!). dupa cum ii trec lui prin minte. pe post de rugaciuni. conferinŃa naŃionala a partidului. ("Eu nu sunt mulŃumit de felul cum secretarii Comitetului Central s-au prezentat azi. dar in calitate de preşedinŃi ai consiliilor populare raspundeŃi in faŃa legii prin incalcarea prevederilor legii". Ceauşescu da şi "cuvantul". vaca trebuie sa dea la muls litrii de lapte trecuŃi pe hartie care. dupa el.

ca acesta strica producŃia. toate sectoarele partidului s-au pus in mişcare pentru "masuri".. Gheorghe Marin şi Mihai Baltag). A fost de ajuns ca Nicolae Ceauşescu sa spuna doua-trei fraze critice despre Festivalul NaŃional "Cantarea Romaniei". daca mai exista vreun judeŃ care sa aiba atatea sarbatori. tovaraşe secretar general. Cei 14 care luasera cuvantul (Simion Pop. Astfel ca din CPEx şi pana la "munca de jos". ca toŃi oamenii muncii sunt indignaŃi de faptele savarşite de grupul de huligani şi au cerut ca aceştia sa primeasca pedepse exemplare şi sa se aprobe judecarea lor in uzina in faŃa colectivului de oameni ai muncii pentru actele de vandalism care au adus prin aceasta o pata uzinei şi daune partidului şi Ńarii". reprezinta un grup care se vrea a fi prin reprezentativitatea secŃiilor. Mariana Popovici. Va spun sincer.)... daca se lucra cum trebuie. In 26 noiembrie. dupa tipic. Costica Ojoc. tovaraşe secretar general. ca ideea a fost prinsa din zbor de Vasile Bulucea. fara excepŃie. "S-a evidenŃiat faptul . In ansamblu. Alexe Lungu. işi jucasera rolul. unanimitatea fusese deplina! GURA PACATOSULUI. fac ce vor. Lecturi precum "Tabelul nominal cu participanŃii la Plenara Comitetului de partid cu activul de la intreprinderea de Autocamioane Braşov care au luat cuvantul şi au cerut sa se aprobe judecarea celor care au savarşit acte huliganice in faŃa colectivului de oameni ai muncii" pot lasa impresia ca vorbitorii işi expuneau propriile opinii. cum este judeŃul Gorj. Ioan Leancu. cuvantarile scrise. Dumitru Calin. Vasile Minoiu. Eroii de la Braşov şi "societatea civila" Ilarion Tiu Dupa 20 de ani de la revolta din 1987.) şi aceasta. InŃelegem din respectivul raport ca şedinŃa figura in graficul acŃiunile girate de "colectivul de activişti ai CC" trimişi in misiunea "muncii politico-ideologice in cadrul organizaŃiilor de partid şi in randul oamenilor muncii in vederea redresarii intregii activitaŃi economico-sociale. Alcoolismul: "Şi cine vine beat. Ignat Gaşpar. Emil Bobu. dupa evenimentul grav care a avut loc in aceasta unitate". a raportului muncitoriintelectuali şi a prezenŃelor feminine o miniatura a "tuturor oamenilor muncii". secretarul CC cu organizatoricul ii inainteaza lui Nicolae Ceauşescu. introduce dezordinea! Chiar ce s-a intamplat la Braşov..balci la Polovragi care trebuie sa dureze nici mai mult. Nicolae Barlescu. Iar ei. primsecretar de Gorj. Vin acolo toŃi bişniŃarii din Ńara. funcŃii politice sau administrative.. renumit ca "vatra folclorica" (. "Nu ştiu.ca nu se poate discuta altfel (..107 - . pe-atunci.. fel de fel de oameni necinstiŃi. (prea multe hore. Va dau numai un singur exemplu: exista in concepŃia unora de a se organiza . cum nimic nu era creaŃie sau intamplare in "organizarea" unei şedinŃe. UNANIMITATE DE SUS PANA JOS Dupa evenimentele de la Braşov. raportul asupra plenarei cu activul de partid de la intreprinderea de Autocamioane Braşov Ńinuta cu o zi in urma.. nu puteau şi nu trebuiau sa apara aceste fenomene (. muncitorii braşoveni privesc dezamagiŃi cum apropiaŃii prin legaturi de rudenie sau prietenie cu "elita roşie" s-au autodeclarat "societate . inseamna o provocare . cu ceremonioasele formule consacrate. şi sub obladuirea noastra. Valentin Dragoi..şi aşa a fost . in fond.consiliului respectiv de ramura pentru ca. dat afara din intreprindere. ca sunt fel de fel de hramuri şi balciuri". deŃineau. rezultatul tolerarii şi acoperirii unor stari negative" ( 4 decembrie 1987) 3. DesemnaŃi dupa asemenea criterii. Maura Popescu. in consens cu acceptul participanŃilor spectatori.). marturiseşte acesta. Constantin Turcin."transmite" de la faŃa locului Ion Catrinescu (adjunctul lui Bobu) . zisese Ceauşescu şi prea puŃina educaŃie politicoideologica in acŃiunile lui). in mod normal. nici mai puŃin decat 10 zile. li se inmanasera. pe langa multe alte lucruri sunt şi datorita influenŃei bauturilor. mulŃi au venit beŃi şi au introdus şi bauturi in intreprindere" (11 decembrie 1987).

ne-au fost aratate la anchete ca probe. ei au primit cu totul alt raspuns. ar trebui sa fi luat atitudine. Nu am primit insa nici un raspuns. cat de mult s-au speriat.. A venit un raspuns nu din partea CNSAS. s-a folosit de noi cat a avut nevoie.. . In 1999 s-a infiinŃat CNSAS. Insa acestea exista. eraŃi practic nişte eroi in viaŃa.. ne zbatem cu bolile cauzate de anchete fara nici un ajutor din partea statului. Dupa 1990. nici ca s-au gasit documente. SRI este o instituŃie publica. In permanenŃa am cerut dosare . dar nu mi-a spus care e. Ce-aŃi aflat prin intermediul acestei instituŃii? Am aflat ca unii dintre noi nu avem dosare! Am facut cerere in prima faza 20 de persoane. prima dorinŃa a fost sa ne intoarcem in Braşov din locurile unde fuseseram deportaŃi.. contestatarii publici ai fostelor regimuri au fost consideraŃi cei indreptaŃiŃi sa gireze cu autoritatea lor morala transformarile politice şi sociale ce-au urmat. Cum s-a ajuns aici? a fost gandul de la care am pornit in discuŃia ce urmeaza.Romania. raspunsul de pe flux!". Pretutindeni in fostele state comuniste. Intr-un timp in care Ńara cheltuieşte miliarde de lei pe finanŃarea de comisii..in primii ani nici nu se spunea ca exista. A luat ziarul şi mi-a spus ca. a fost condamnat şi a primit domiciliu obligatoriu. Şi am primit un raspuns care mi se pare incredibil . Acelaşi lucru l-am aflat şi la Judecatoria Braşov. institute de cercetare şi publicaŃii de dezvaluire şi condamnare a crimelor comunismului. acum se zbate pentru a gasi fonduri necesare organizarii unei conferinŃe aniversare. De fapt. cum au perceput autoritaŃile evenimentele in momentul acela. Dupa 20 de ani. a raspunsului sfidator al SRI. ce ştiŃi despre revolta din 1987 din arhivele SecuritaŃii. şase nu le--au gasit şi şase au fost informatori. In primul rand am facut adrese la PoliŃia Braşov.. şase au dosare.. Nu ni s-au pus la dispoziŃie fotografii. Totuşi. M-am dus la GDS şi m-am intalnit cu dansul. ci din partea SRI pe fluxul Mediafax . In momentul acela era domnul Patapievici in Colegiul CNSAS. noi nu am cerut nimic. de fapt.nici sa spunem ca minŃim. Noi nu credem ca exista aşa ceva. Nu concordau raspunsurile. dupa zece ani. de care au nevoie dupa efectele represaliilor la care au fost supuşi. avand in vedere ca in ultimii ani in societatea romaneasca se vorbeşte intruna despre crimele comunismului şi reforma morala prin deconspirarea poliŃiei politice. Cum v-a primit atunci noua "societate democratica"? Florin Postolachi: Eroi in viaŃa este mult spus. La sediul AsociaŃiei "15 Noiembrie 1987" l-am intalnit pe domnul Florin Postolachi. Nu am dorit nici favoruri materiale. credem noi. am aşteptat ca societatea. la Ministerul JustiŃiei.108 - . nici funcŃii ca gesturi de recunoştinŃa. Şi atat! Este interesant ce spuneŃi dumneavoastra. nu era nici macar o speranŃa. prin protestul de la 15 noiembrie 1987. Insa am fost tare dezamagiŃi de tratamentul societaŃii şi al politicienilor. eroii de la Braşov sunt uitaŃi. preşedintele asociaŃiei. ExcepŃie . Eu şi colegii mei suntem nişte oameni mandri de gestul pe care l-am facut in 1987. cum sa se distruga astfel de documente?! Am facut adrese la SRI. spre exemplu. In oraşul unde in urma cu 20 de ani a fost anchetat dur. toŃi ne aducem aminte ca in sala erau camere de filmat. Astazi.civila" a Romaniei.. domnule. Cat despre societatea civila. autoritaŃile sa ni se adreseze cum cred de cuviinŃa. ca şi casete cu inregistrarea protestului . la 20 de ani de la evenimentele din 1987.ca. I-am spus: "Ia uite. Eroilor de la Braşov nu li se respecta nici macar dreptul gratuitaŃii la medicamente.. aceste documente se topesc. am dus şi un articol dintr-un ziar in care aparuse chestiunea aceasta. In preajma aniversarii evenimentului ne-am deplasat la Braşov sa-i revedem pe "revoltaŃii" din 1987. dupa 1990. Am avut emisiune la TVR 1 cu disidentul rus Vladimir Bukovski in care am ridicat aceeaşi problema. In primul rand vrem sa vedem ce s-a intamplat in noiembrie 1987.. ce impact au avut.ca din cele 20 de solicitari. Jurnalul NaŃional: Domnule Postolachi. Nu am regretat nimic nici atunci cand am fost anchetaŃi şi torturaŃi cu bestialitate. Nici atunci nu a raspuns nimeni . exista o caseta cu inregistrarea procesului. A ramas in coada de peşte. despre care preşedintele Basescu spune ca le-a pus in circuitul public? Suntem foarte dezamagiŃi de documentele pe care le avem despre revolta de la Braşov. De asemenea.

.va rog sa ne puneŃi şi noua la dispoziŃie documente legate de Braşov". Deci aceste campanii in cautarea adevarului pe dumneavoastra nu v-au ajutat. Şi banuim ca şi noi peste 30 de ani o sa ştim cine ne-a batut. cu date importante. vai! Nu numai ca nu ne-au consultat. Care a fost atitudinea "clasei politice" faŃa de dumneavoastra.. a spus el. cu oameni. Insa o sa ma opresc asupra chestiunii gratuitaŃii medicamentelor şi a controalelor medicale generale.fara sa intram in combinaŃii cu organizaŃii. ceea ce ni se pare mai grav.. n-au avut tupeul acesta.".istorici cunoscuŃi au afirmat ca mişcarea de la Braşov a fost cea mai puternica mişcarea de rezistenŃa anticomunista a anilor '80 din Europa de Est. in prima faza. Legea a fost facuta pentru foştii deŃinuŃi politici . pentru ca despre Braşov s-au spus multe lucruri care nu sunt adevarate şi noi consideram ca nu este bine.. Nu ne-au ajutat. Intr-o intalnire cu domnul preşedinte Basescu i-am mulŃumit pentru apariŃia acestui raport . Deci a fost de o obraznicie care ne-a jignit foarte mult.. care spunea ca de fapt muncitorii de la Braşov au ieşit de foame in strada şi ca l-au huiduit şi fluierat pe Ceauşescu şi ca ar fi bine sa ne ştim rostul in istorie.. Una a fost a domnului Traian Ungureanu. "Cum sa nu. au aparut tot felul de opinii jignitoare in ziare. Nu a discutat nimeni cu membrii AsociaŃiei "15 Noiembrie 1987" in timpul alcatuirii "Raportului Tismaneanu"? Nu.. Avem şi un raspuns la acest lucru. Evenimentul este foarte aproape. este perfectibil. ştim ca aveŃi posibilitatea sa intraŃi in arhive. dupa o perioada. e normal şi util pentru raport sa fi discutat cu noi.. pentru ca aceia or sa fie morŃi sau "pe linie moarta". care le şi doreau şi le meritau intr-un fel... Din pacate. dupa atatea zeci de ani. Au incercat unii sa ne atraga in lupta lor politica .. Domnul preşedinte ne-a spus ca intr-adevar raportul este perfectibil şi dupa o perioada a aparut domnul Tismaneanu la Braşov..Ce noutaŃi a adus "Raportul Tismaneanu". eroii de la Braşov? Dintre politicieni nu ne-a jignit nimeni. care prevedea anumite facilitaŃi ce ne erau necesare: gratuitatea medicamentelor şi tratamentelor medicale... In 1990 am decis sa beneficiem de Legea nr.. Tocmai pentru ca ne consideram deŃinuŃi politici. L-am incredinŃat ca traim şi ca. am contestat aproape tot ce s-a scris despre Braşov 1987. dar la un moment dat. Am fi avut şi opŃiunea sa fim "incadraŃi" la legea revoluŃionarilor. 118/1990 a deŃinuŃilor politici. am semnat un protocol prin care ii transmiteam corecŃiile legate de Braşov. Şi nu spunem noi ca a fost important . o sa va punem la dispoziŃie. Poate ca bataile de la Securitate n-au fost atat de dure cat remarca acestui domn.. cand noi contestam ce se scria despre Braşov.. A venit domnul Tismaneanu la Braşov. rezultat al cercetarii "comisiei de stat" infiinŃata de preşedintele Basescu anul trecut. despre noiembrie 1987? Absolut nici unul! Noi. i-am prezentat dorinŃele noastre şi i-am spus: "Domnule Tismaneanu. Şi. cu partide.. in viaŃa fiind. am avut discuŃie cu el. pentru ca torŃionarii lor şi cei care s-au implicat atunci in anchete sunt morŃi.in fiecare an sunt oameni politici care incearca sa ne propuna tot felul de lucruri. Şi dupa aceea sa spuna ca n-a avut impact internaŃional. Insa ne-au lovit prin indiferenŃa. Cu ce v-au neglijat politicienii dupa caderea comunismului? Despre acest aspect sunt multe lucruri de spus.. dar noi nu am dorit.... deşi dansul in momentul acela era in Statele Unite şi zicea ca a scris un articol foarte amplu despre mişcarea de la Braşov. De multe ori ne gandim daca am greşit sau am facut bine ca am ramas aşa cum suntem . aici am ramas. pentru ca ni s-a parut o chestie simplista modul cum s-a relatat acest eveniment foarte important. aŃi intrat in arhive . au venit cei de la Ministerul SanataŃii cu un amendament ca aceia care au venituri nu mai beneficiaza de gratuitate...bineinŃeles ca era necesar sa apara ..109 - . In raport s-a scris ca a fost o mişcare anticeauşista in primul rand şi chiar l-am auzit la un moment dat pe domnul Tismaneanu spunand ca n-a avut impact internaŃional. Documente despre luptatorii din munŃi din anii '50 pot fi vazute acum. De multe ori ne gandim daca n-am greşit prin faptul ca n-am acceptat la un moment dat anumite privilegii care ar fi fost folositoare oamenilor din AsociaŃie. nu aveam nevoie de terenuri sau alte facilitaŃi aparute pentru "disidenŃi" dupa revoluŃie. un mic ajutor financiar prevazut in acea lege. deoarece asta este cea mai mare nemulŃumire a noastra. chiar daca ne suparam. dar i-am spus ca documentul nu este complet.

"Va iubesc. deoarece banuim ca am fost iradiaŃi in timpul anchetelor. dar de fiecare data cand se mareau salariile. daca am fi fost iradiaŃi. Am nimerit in salon cu unul care-şi scuipa plamanii in borcan in fiecare zi. Trei zile nu m-a intrebat nimeni ce fac. in timpul procedurii. m-a pus sa ridic mainile. O perioada scurta am beneficiat şi de scutirea de impozit pe salariu. a plecat.m-a pus sa semnez asta şi am plecat. A fost o chestie frumoasa! Printre puŃinele cuvinte frumoase pe care le-am auzit din 1990 incoace legate de noi. l-a aruncat şi. Acolo trebuie sa stam la rand. noi nu beneficiam. dar avea ceva funcŃii.din anii '50. pierdute in negura tranziŃiei? Sigur ca da. şi cei mai mulŃi au probleme cu sistemul osos (in general la coloana vertebrala). Nu aŃi facut demersuri pentru a recaştiga aceste drepturi.ficat.eram mulŃi oameni. sa stam liniştiŃi. aşa ca prin ianuarie 1990 a venit un grup de medici din FranŃa.. asistentele vorbeau urat cu noi pentru ca le deranjam . Şi l-au luat cei care aveau salarii mici. francezii. Ne-au luat sange şi. va treceam pe calendar. Eu imi amintesc ca primul pumn pe care l-am luat a fost in rinichi . Dupa trei zile a venit o doctoriŃa care s-a uitat la mine. cu faŃa la perete. pentru ca noi. il rugam sa ni se faca un control. domnul Iliescu "s-a simŃit dator" sa ne invite la Bucureşti pentru a ni se face un control medical general. oameni trecuŃi de o anumita varsta. Mancam in oraş.. aşa ca a trebuit sa plecam acasa. Insa gratuitatea medicamentelor este . Pentru ca se considera ca noi aveam scutirea de impozit. Am avut o problema mare. N-au protestat. dar nimic.. şi mi-a dat un pumn in rinichi de am cazut pe jos. Atunci i-am spus ca. sa luam bonuri de ordine. s-au dus cu mult sub ale celorlalŃi şi retribuŃiile noastre. aşa. unul a exclamat: "Daca va aveam noi. diabetul. Nu era ministrul SanataŃii. Important pentru noi este şi un control medical general periodic. in momentul cand ni s-a acordat aceasta prevedere. Eu am fost in a treia sau a patra serie şi nu ne-a primit la spital. Foarte multe batai le-am suportat in spate . Acesta a fost controlul medical din 1990. Era chiar inainte de mineriada. Şi astfel am ramas şi fara gratuitate la medicamente. A luat ziarul. care a fost dupa aceea ministrul SanataŃii. Acesta a fost raspunsul. ai suflu sistolic". la locurile de munca. Dupa aceea am cerut in permanenŃa controlul medical. Ne-a spus ca o sa avem patru-cinci salvari care sa ne duca la Fundeni. In momentul acela a innebunit.. Dupa aceea i-am zis preşedintelui Iliescu ca vrem sa facem un control la Braşov . in cei 15 ani am fi murit toŃi. rinichi şi coloana vertebrala. ne-a zis. La 20 de ani de la evenimentele de la 15 noiembrie 1987 ce speraŃi din partea celorlalŃi? Nu dorim decat sa se respecte legea in ceea ce ne priveşte. dar nu a raspuns..m-au legat de un belciug fixat in perete. Cele psihice sunt cauzate de loviturile continue cu capul de birou. şi in ziua de astazi ne luptam pentru acest drept. BineinŃeles ca i-am mai trimis nenumarate adrese. impreuna cu noua colegi. Pana cand a vazut ca unul dintre ai noştri citea Romania Libera. sunteŃi ai mei". La un moment dat ne-a primit in audienŃa preşedintele Iliescu (dupa alegerile din 2000). Se vorbea despre asta inca din 1987. mi-a dat doi pumni in spate şi mi-a spus: "Ai o problema. acesta celui de la Spitalul JudeŃean. Am dat peste un simulacru de control medical! Ne-am imparŃit pe serii de cate zece oameni şi ne-am deplasat la Bucureşti ca sa fim examinaŃi.preşedintele Iliescu a dat ordin prefectului Braşovului. ca o sa avem tot ce ne trebuie. la un moment dat. un simulacru raspunsul la cererea noastra. A fost.. i-am deranjat pe colegii de munca: caştigam mai mult decat ei. cand se acorda cate un spor. Dupa mineriada. impreuna cu consilierul Mircea Beuran..110 - . Ne-am intalnit cu un doctor pe nume Baron.. am plecat la Bucureşti. Care sunt bolile cele mai frecvente de care sufera foştii anchetaŃi? Bolile cardiace. va declaram sfinŃi pentru ceea ce aŃi facut".. care ne-au invitat la Hotel "Aro" sa ne testeze gradul de radiaŃii din organism. Apoi am fost cazaŃi la Spitalul Titan. Cred ca toate loviturile astea pe care le-am primit sunt cauza afecŃiunilor la coloana vertebrala. Atunci am zis ca nu vreau sa mai stau . Dupa aceea.. Şi ne-a spus domnul Beuran ca. pentru liniştea noastra şi a familiilor noastre. Parca prima şi a doua serie au fost trataŃi intr-adevar bine. Din momentul in care s-a scos şi acea prevedere cu impozitul pe salariu. Acesta a chemat la randul lui un medic care a promis ca ne va ajuta sa intram zilnic cateva persoane la un control. prefectul Braşovului directorului de la DirecŃia de Sanatate.

Se ştie foarte clar ca am avut cateva luari de poziŃie şi am fi avut nevoie de sprijinul acestor oameni care se numesc societatea civila. IMAGINE SI INTERESE POLITICE "Nu ştiu daca poŃi sa spui ca exista societate civila in Romania in momentul de faŃa. I s-au alaturat colegii Lucian Silaghi şi Horia Şerban de la Silvicultura. Dar. atata timp cat s-a putut crea imagine prin acest proces.foarte mulŃi colegi. işi cheltuiesc mai mult de jumatate din venituri pe medicamente. Eu puteam s-o iau la stanga spre caminul 5.". afirma Florin Postolachi.a luat bani! In afara de doua asociaŃii profesionale . nu langa AsociaŃie. pentru ca stateam chiar la intersecŃie de drumuri in Complexul StudenŃesc Memorandumului.... am convorbit cu dl Lucian Silaghi. o sa-i impuşte! O sa-i execute!". Am fost oameni simpli şi am ramas oameni simpli . societatea civila care in prima faza a fost alaturi de Sommerauer a disparut . Au venit doar in prima faza. Vasile Paraschiv.oamenii care au suferit. in faŃa cantinei din complexul studenŃesc. unde un alt coleg şi bun prieten ma aştepta.vitala pentru noi . cand ne intalnim numai despre asta vorbesc. Doina Cornea . nu mai aducea beneficii de imagine Sommerauer.aşa ca daca ni s-ar face dreptate. fie ne vedem de treaba noastra.mai mult . l-am vazut pe bunul meu prieten Catalin Bia cu o pancarta pe care scrisese "Muncitorii arestaŃi nu trebuie sa moara!". cum a fost acea duminica? Lucian Silaghi: A fost un moment de rascruce şi la propriu şi la figurat. Nici nu poate sa fie facuta lustraŃie in felul in care işi doresc ei. Oamenii aşteapta cu sufletul la gura aceasta ordonanŃa. am fi foarte mulŃumiŃi. Asta nu mai e lustraŃie. care ştiau ce inseamna suferinŃa. foarte mulŃi oameni au fost langa Werner Sommerauer.. dupa ce au depaşit varsta de 40 de ani.111 - . Apoi a fost cazul judecatoarei Bejenariu de la Curtea Suprema de JustiŃie. dreptul la bilete de tratament. Jurnalul NaŃional: Domnule Lucian Silaghi. Speram ca Guvernul sa se Ńina de cuvant şi sa nu ne inşele inca o data aşteptarile. impreuna cu doamna Monica Macovei. Daca e sa facem lustraŃie ori ii luam pe toŃi şi ii analizam şi ii demascam. doar AsociaŃia "15 Noiembrie 1987". actualmente director al Teatrului de Stat din Oradea.. Catalin Bia şi-a inceput protestul. pe interese. ajuns in faŃa cantinei. Niciodata nu au venit langa noi sa ne sprijine.SocJust şi AsociaŃia MagistraŃilor. AsociaŃia "15 Noiembrie 1987" a atras atenŃia ca aceasta doamna a dat note informative legate de Braşov 1987 şi .. Avem semnale de la Guvern ca luna aceasta se va da o ordonanŃa de urgenŃa prin care se completeaza Legea 118/1990 in ceea ce priveşte gratuitatea medicamentelor. o indemnizaŃie lunara şi o reducere cu cinci ani a varstei de pensionare pentru cei care au fost incluşi in anchetele din 1987. pe ala vreau sa-l lustrez ca mi-e duşman şi nu are culoarea mea politica. Ce se zvonea atunci in Braşov despre razvratiŃii arestaŃi? Se discuta chiar in mediile universitare la modul: "Ma.nu mai era interesant. s-au imbolnavit grav." "Muncitorii arestaŃi nu trebuie sa moara" Lavinia Betea La o saptamana dupa revolta. preşedintele AsociaŃiei "15 Noiembrie 1987". cat au avut nevoie vorbim despre celebrul caz Ristea Priboi . Cat timp s-a lovit in PSD.. lustraŃie faŃa de anumite persoane cand doreşte societatea civila sau cand are vreun interes. chiar dupa 20 de ani. In rest. Despre duminica de 22 noiembrie 1987 şi urmarile ei. Aşa. altcineva nimeni nu ne-a susŃinut. Acum . Chiar am discutat la un momet dat despre lustraŃie intr-o conferinŃa a "SocietaŃii Timişoara" şi am spus: "Ce lustraŃie se intampla in Romania. Iulius Filip. pe celalalt nu-l mai lustrez ca e prieten cu mine. Dupa un timp nu a mai venit nimeni la procese. S-au uitat toŃi la mine ca la un duşman.

N-aş vrea sa transform relatarea intr-o poveste elitista. cel care a murit imediat dupa revoluŃia de la Timişoara.strigau ei. Cand ne-au bagat in maşina ne-au injurat bine şi am simŃit şi un baston.. "Mai baieŃi. nu vrem sa se intample ceva cu muncitorii. Sa va relatez ce s-a intamplat ulterior. Un gest.. prieteni de nadejde. eram in anul IV.. Doi studenŃi cu o inimaginabila pancarta dupa ce "colectivele de oameni ai muncii" condamnasera "huliganismul" duminicii precedente! Dupa vreo 10 minute. La un moment dat a venit o patrula: un subofiŃer cu cascheta. insa. pentru ca nu sunt vinovaŃi". Pentru trei studenŃi? Nu.. pentru ca o sa fac uz de arma!". aşa. dar nu pot sa le reproşez nimic.. l-am intrebat. a aparut rapid prorectorul. cerand punerea noastra in libertate imediat: "ScoateŃi-i afara!" . Şeful ei a pus mana pe tocul de la pistol. dupa vreo 20 de minute. aşa. pentru ca. scenariul era plauzibil! Discutam intre noi. Ne deranja faptul de-a fi contemporani cu acest regim inuman şi fara perspectiva.. "De ce am facut asta? Pentru ca eram preocupaŃi de soarta muncitorilor. luau cate un bulan şi il flexau. Deci am fost trei! Interesant ca am putut sta 20 de minute! De-o saptamana. colegi de-ai noştri. zic eu.! Nu. Şi imi spune la un moment dat Faur: "Cainii aştia trebuie sa-şi merite hrana!". ca rezultat al framantarilor şi discuŃiilor noastre de o saptamana. Unde v-au dus? In garajul rectoratului. domnule. ne-au adunat. "Aici. a inŃeles sa protesteze in acest fel. complexul era plin cu patrule de miliŃieni. Pai nu spune Partidul Comunist Roman ca e un stat al muncitorilor şi al Ńaranilor?! CredeŃi ca oamenii aia au ieşit de prea bine?" Am spus tot timpul: "Suntem preocupaŃi de soarta muncitorilor. dar noua ne pasa. Şi am fost vazuŃi de sutele de studenŃi care veneau la masa. Dar nu se aşezau langa dvs. stateam pe scaune şi intra un tip subŃire. care s-a aşezat langa noi. in coaste.. in grupa 3401 la Silvicultura. Intre timp se adunasera cateva zeci de studenŃi. Normal.112 - . De-a lungul anchetei au fost cateva momente psihologice! Cat a durat? Ancheta a durat de pe la 2 pana seara la 9. vrei sa dormi in cur?!" . semnificativ. actualmente in Canada. situat la vreo 30 de metri de cantina. cam aşa. in stanga lui. Dar problema s-a pus fulgerator in urmatorii termeni: "Ce le voi spune copiilor mei peste ani daca nu-l bag in seama pe Catalin?". o figura de Ńigan batauş: "Capetele pe birou!". in dictatura. l-a desfacut şi a zis: "Va rog sa ma urmaŃi şi nu incercaŃi sa fugiŃi. Sau. "Da. ce s-a intamplat cu voi? S-a umflat malaiul in voi?".. Horica Şerban.poate sa Ńi se para exagerat. ce mi-aŃi facut?" şi. M-am apropiat de el şi l-am batut pe umar. V-aŃi vorbit cum sa faceŃi protestul? Nu. Din acel moment. ne-au legitimat. Şi i-au impins pe studenŃi cu scuturi şi cu bastoane cu impulsuri electrice in caminul 5. şi m-am aşezat langa el.. dupa ancheta. Şi ne-au dus in garajul rectoratului. din cantina a ieşit un alt bun prieten şi coleg. Pe la inceputul anchetei se auzeau nişte urlete sinistre de la cainii-lup din curtea Inspectoratului de MiliŃie. insoŃit de doi soldaŃi care faceau armata la MiliŃie. pe biroul asta sa-mi pun capul?". au venit vreo şapte echipaje de luptatori USLA. V-au batut? Singurul moment cand s-a folosit forŃa: cand am fost urcaŃi in maşinile ARO. Am aflat peste circa un an ca afara au inceput sa se adune colegii noştri. care ne-a luat: "Bai. "Te-ai gandit bine?". noi n-am mai ştiut ce se intampla afara. aşa. cu o voce plangareaŃa. Fara sa ne spuna! A fost o secunda cand mi-am zis aşa: "PoŃi sa te faci ca nu-l vezi pe Catalin". Am fost preluat de un anume colonel Faur. in special de la Silvicultura. dar asta cu numele e o practica. Noi am fost duşi in faŃa generalului NuŃa. Catalin... Mi-a zis ca da. Şi se limitau la atat? Erau momente cand mai intrau nişte zdrahoni.

A fost prezent acolo domnul prorector Dogaru. a semnat ordinul de exmatriculare a celor trei studenŃi de la Facultatea de Silvicultura. Ce-aŃi facut dupa exmatriculare? Seara ne-au dus la gara şi. TaŃii noştri aveau din punct de vedere profesional. era medic. Absolut! Li se intampla o a doua moarte acum. In anul 1990. doamna Viorica Nicolau. Au fost reinmatriculaŃi in septembrie 1989. Tatal lui Horica Şerban.. profesorul Victor Stanescu. De cate ori m-am dus la minister am cautat-o pe doamna Viorica Nicolau şi i-am cerut reinmatricularea studenŃilor noştri. la sediul rectoratului. nişte poziŃii inatacabile. Or. Am fost intrebaŃi in faŃa Senatului. a fost vazut de studenŃii noştri sapand şanŃuri pentru poziŃionarea firelor de telefonie. De doua ori victime . dar nu le-au facut din considerente populiste. zic eu. Ni s-a comunicat verdictul: exmatriculare pe perioada nedeterminata. Victime ale incompetenŃei clasei politice romaneşti sunt şi muncitorii de la Steagul Roşu. care s-au solidarizat cu muncitorii. aş zice. eu . am fost reinmatriculaŃi. univ. interfaŃa a fost miliŃia!). A trebuit sa anunŃam Ministerul InvaŃamantului şi a doua zi a venit la Braşov adjuncta ministrului. aŃi protestat: "Muncitorii nu trebuie sa moara!". inginer silvic la Inspectoratul Silvic Oradea. care era fiu de cadru didactic universitar. M-ar fi destituit imediat şi poate ca ma condamnau şi pe mine. iar tatal lui era un reputat profesor de rezistenŃa la Facultatea de ConstrucŃii din Cluj. a venit adjuncta de atunci a ministrului InvaŃamantului. toŃi premierii au promis ca vor veni cu nişte reforme necesare. nu v-au adus? Nu! In faŃa studenŃilor. Nu. Traiesc un al doilea pericol de moarte. Ca sa nu-şi piarda susŃinerea electorala. S-au facut presiuni mari pentru exmatricularea studenŃilor şi de la Comitetul JudeŃean de Partid. dupa cate ştiu eu. care era responsabil cu activitatea studenŃilor. la parinŃi. la cerere. daca Ńin bine minte. direct prin doamna Cebuc. Decizia de exmatriculare a fost luata fara consultarea Consiliului Profesoral sau a Biroului . trebuie sa aveŃi o alta atitudine". Decanul FacultaŃii de Silvicultura. noi ar fi trebuit sa facem nişte reforme radicale in economia romaneasca. cu toate riscurile. secretara cu propaganda. dr Filofteia NegruŃiu. şi nu numai. Iar Catalin Bia a lucrat la drumuri forestiere. Doamna Nicolau mi-a spus sa fac revenire la ordinul de exmatriculare şi şi-a asumat rolul de a-l convinge pe ministrul InvaŃamantului de atunci. pentru ca de fapt au vrut sa se solidarizeze cu nişte muncitori?! Ca nu e impotriva moralei socialiste". la o zi sau doua. In 1987. Horica s-a angajat ca strungar la o uzina din Oradea. raposatul domn Şerban. a facut propunerea ordinului de exmatriculare. CONFORMISMUL UNIVERSITARILOR In 1987. Teoreanu.muncitor necalificat la StaŃiunea de Cercetare şi ProducŃie Pomicola. care a incercat sa le spuna: "Dvs. pe un ton foarte politicos. ne-au dus acasa. sa accepte.Cat v-au Ńinut? Luni am fost duşi la ora 11:00. daca aveam ceva de declarat. care ne-au recomandat sa ne angajam cat de repede. Am aflat ca Bia. dar intre timp ei fusesera ridicaŃi. muncitorii au redevenit victime fara solidaritate din partea intelectualilor. am ajuns acolo. Şi am lucrat timp de doi ani.. sub escorta miliŃiei (tot timpul. ca pe muncitori in faŃa "colectivului". Nu se putea pune problema sa refuz semnarea acestuia.113 - . dvs. M-a şi muştruluit ca n-am grija de studenŃi. n-aveam absolut nimic! Dar in faŃa studenŃilor. trei studenŃi.ale clasei politice de dinainte de 1989. care a zis ca ce-au facut cei trei studenŃi nu este compatibil cu viaŃa de student şi ca urmeaza sa fie exmatriculaŃi. conf.. Am fost intampinaŃi de comandanŃii MiliŃiei şi ai SecuritaŃii. Dupa 20 de ani rememoreaza cele intamplate astfel: "Dupa ce am fost anunŃata ca cei trei studenŃi sunt pe scarile cantinei studenŃeşti. pana la 1 octombrie 1989. Dupa 1990 insa. Pentru ce motiv? Abateri grave de la disciplina universitara. cand. acolo. Am semnat. iar tatal meu. intreba: "Cu ce au greşit colegii noştri. Catalin Bia era clujean. dar şi ale celei de-acum. Colegii s-au Ńinut tare şi fiecare in parte. rectorul UniversitaŃii Braşov.

domnul Leahu şi alŃii. in sufletul meu eram de acord cu ei. Afişul a fost vazut de ceilalŃi studenŃi. folosindu-ma de un creion acoperit cu panza. PUSI "SUB LUPA" Dupa exmatriculare. urmatoarele cuvinte: "Muncitorii arestaŃi nu trebuie sa moara!".11. secretarul de partid al facultaŃii. student in anul IV la Facultatea de Silvicultura din Braşov. Acest afiş l-am confecŃionat din proprie iniŃiativa in jurul orelor 12. deoarece nu era bine ceea ce fac. membru ASC. pe care am scris cu cerneala. Eu i-am spus sa incuie uşile şi sa scrie: "In aceasta zi nu se Ńin cursuri. Securitatea judeŃeana i-a luat imediat "in obiectiv".11. Era inaintea Craciunului. care au fost gasiŃi de organele de ordine langa mine. Dar n-a fost sa fie aşa. care m-au sfatuit sa-mi vad de treaba. Eugen Velea. Arat ca dupa evenimentele de la 15. La 23 noiembrie a fost convocata o şedinŃa de catre Decanatul FacultaŃii de Silvicultura. Am procedat in modul aratat mai sus pentru a face cunoscut persoanelor care vedeau afişul ca doream ca muncitorii despre care auzisem ca sunt arestaŃi sa nu fie omoraŃi sau condamnaŃi pentru ce au facut in ziua de 15. care mi-a spus ca pereŃii corpului T al UniversitaŃii erau plini de inscripŃii impotriva lui Ceauşescu. Nici eu nu sunt de acord ca au fost distruse bunuri materiale. se prevad acŃiuni precum: . Erau nemulŃumiri mari la nivelul societaŃii". dar nu ştiu daca aş fi facut-o. nu-i mai Ńin minte numele. domnul Victor Stanescu. Mi-aduc aminte ca am fost sunata intr-o dimineaŃa de conferenŃiarul Gatej. ocazie cu care s-au comentat cele intamplate. Corpul T este in reparaŃii". necasatorit. Printre acestea. care a avut de suferit. studenŃii au fost trimişi la "munca de jos" in oraşele natale. declar urmatoarele: In dimineaŃa zilei de 22. Nu Ńin minte decat numele de Bruma Ioan. Din planul de masuri intocmit de Securitatea de la Cluj in dosarul de urmarire informativa (DUI) deschis pentru Catalin Bia .1987.ne putem imagina metodele şi dispozitivele puse in mişcare. tot in 1987. am parasit camera şi am mers in faŃa cantinei Complexului şi am stat cu el in aşa fel incat sa fiu vazut şi de alte persoane. studentul Catalin Bia a dat urmatoarea declaraŃie: "Subsemnatul.Senatului. Eu n-am participat. Eu nu am ascultat sfaturile lor şi am stat in acel loc pana au venit organele de ordine.1987 am confecŃionat in camera de camin un afiş de dimensiunea 50/100 cm. sub coordonarea lt.1987 am ascultat discuŃii intre studenŃi la cursuri şi camin. Bia Catalin. Aşa ni s-a impus. in jurul orelor 12:30. singur. camera 21. Altceva nu mai am de declarat şi semnez nesilit de nimeni". In legatura cu colegii mei de an Şerban Horia şi Silaghi Lucian.114 - . s-au aşezat langa mine pe o banca. Nu-mi aduc aminte de alŃi studenŃi exmatriculaŃi. pentru ca eram şi membra a Marii Adunari NaŃionale. dupa ce m-au vazut cu afişul. care erau plecaŃi. col. considerandu-se ca nu a fost bine ce s-a intamplat. Am informat Comitetul JudeŃean de Partid şi in scurt timp au fost prinşi autorii inscrisurilor. DECLARATIE LA SECURITATE In ziua arestarii. A mai fost inca un grup de studenŃi seralişti din Zarneşti. fara a fi vazut de ceilalŃi colegi de camera.11. doamna Viorica Nicolau. arat ca nu a existat o inŃelegere prealabila şi ca ei. care a cerut sa fiu destituita. unde au fost aduşi cei trei studenŃi. ambii din Oradea. Poate ca şi atunci. Eu nu am discutat nu nimeni ceea ce aveam de gand sa fac.botezat "obiectivul Bazil" . pentru ca erau studenŃi fruntaşi. Dupa confecŃionarea afişului. Ma gandesc ca poate aş fi intervenit. Astazi accept actul studenŃilor protestatari. fara antecedente penale. am reşedinŃa in complexul studenŃesc Memorandumului. camin 1. Au fost prezenŃi decanul facultaŃii. Mi-a fost greu sa iau decizia de excludere. Din partea SecuritaŃii a fost un ofiŃer superior de la Bucureşti.

ce ganduri in perspectiva are fiul sau eliminat de la Braşov. oamenii i-au reprimit cu simpatie la inceput. eram chiar schimbul trei . n-a fost sa fie nici macar la aniversarea a 20 de ani! Te-ai fi aşteptat ca şi in Romania. iar cadoul de Craciun pentru aceste familii a fost bucuria revederii dupa ani de surghiun. sa organizeze o intalnire "intamplatoare" cu acesta pe strada. Traisera şi momente de deznadejde. Lt. intenŃiile şi preocuparile prezente ale acestuia şi a familie sale. daca se confiaza cu problemele pe care le are in familie. Cei care plecasera din Braşov impreuna cu soŃiile s-au intors acasa. daca are proble-me deosebite. deoarece au putut astfel sa-şi reintregeasca familiile.. deportat la Craiova. In decembrie 1989. . sa-i analizeze bine anturajul. care este coleg de facultate cu fratele obiectivului şi in relaŃie de prietenie cu acesta. incercand sa-şi protejeze soŃiile de calvarul lor. Departe de noi asemenea practici! PuŃini cunosc greutaŃile cu care se confrunta acum aceşti oameni! Despre cum au suportat protestatarii din 1987 prefacerile tranziŃiei. Lemnaru Emil.a venit naşul meu la mine şi mia zis: "Ceauşescu o sa fie inlaturat!". pentru a sonda daca are framantari. Unii traisera pana atunci singuri."In scopul documentarii obiectivului "Bazil". VA…LTOAREA SCHIMBA…RILOR. ai carei invitaŃi am fost. ma gandeam ca mai traieşte pana la o suta de ani şi chiar socoteam cam cat mai are de trait". dar eu eram mult prea fericita ca sa ma abŃin. (Termenul acŃiunii de care raspunde Lemnaru este 13 decembrie 1987)" Victime. oamenii care au contestat deschis vechiul regim şi au suferit condamnari şi ostracizari sa fie stimaŃi de societatea civila. In Braşov. care se cunoaşte bine cu tatal celor trei tineri. sa-i pretinda sa nu lipseasca de acasa. iar cuvantul lor sa aiba greutate in dezvoltarea ei. rugandu-se pentru demonstranŃii de la Timişoara şi Bucureşti. şi-a amintit Eniko Gyerko. BUCURIA REVEDERII. sa-i atraga in mod subtil atenŃia sa fie in permanenŃa cu ochii pe el.). maj. care. Informatorul "Mircea" din legatura cu lt. sa-l caute pe ofiŃer.maj. iar responsabilul lt. a cata oara? Ilarion Tiu Florin Mihai Muncitorii care s-au revoltat la Braşov in 1987 au aşteptat cu sufletul la gura vestea ca guvernul a emis ordonanŃa de urgenŃa prin care urmau sa beneficieze de drepturile derivate din "legea recunoştinŃei". se va solicita fi-larea acestuia pe momente operative: in DUI "Bazil" vom selecŃiona surse cu posibilitaŃi informative pe langa obiectiv şi membrii sai de familie pentru a obŃine date de interes operativ privind acŃiunea "Ghimbav 87". şi sa-l fereasca de anturajuri dubioase. Pentru braşovenii deportaŃi şi rudele lor. şi aşteptau cu sufletul la gura. (Termenul este 5 decembrie 1987. mai ales noaptea. Deji Pavel. condamnat la 2 ani şi 6 luni de inchisoare cu executare la locul de munca. revolta inceputa de ei in urma cu doi ani parea ca avusese deznodamant fericit. col. "Imi ziceam: asta nu se lasa! Cand se intamplau evenimentele din Bucureşti. "De cate ori ma uitam la Ceauşescu ca merge ŃanŃoş şi foarte vioi. in funcŃie de rezultatele obŃinute. soŃia lui Gheorghe Gyerko. precum in celelalte Ńari foste comuniste.. cand se parea ca "regimul Ceauşescu" nu are moarte. Ştiam ca de-acum voi fi impreuna cu soŃul meu!" Ca Eniko Gyerko sperau toŃi deportaŃii. va furniza la inceput o nota informativa in legatura cu cei doi pentru a stabili posibilitaŃile sale informative. va fi dirijat in mod diversificat pentru a obŃine date de interes operativ in legatura cu cazul "Ghimbav 87" şi preocuparile prezente ale lui "Bazil". Deji P.115 - . Contrar promisiunilor facute. despre pasurile şi greutaŃile lor. am aflat in urma unei convorbiri purtate la sediul AsociaŃiei "15 noiembrie 1987". Ce bucurie a fost pe mine! Maistrul imi spunea ca sunt cu pata pe cap şi sa am grija. caderea regimului comunist a avut o semnificaŃie in plus. realizarea unei influenŃe pozitive asupra lor.

imediat dupa revoluŃie". da. acum in varsta de 49 ani.116 - . "Doar atat va spun. "SituaŃia industriei braşovene de acum nici nu se poate compara cu anii '90. "Suntem nişte eroi. dar poate nu am suferit cat a suferit soŃul meu şi cei care au fost duşi. Nu ar trebui sa se aduca aminte despre ei doar la 15 noiembrie". cu arma in mana". angajat la fosta fabrica "Steagul Roşu". Concedierile au fost consecinŃa unei privatizari corupte. de a scanda şi de a striga la un marş de o asemenea amploare. personal. Noi ne-am invins teama!" . pensionari şi bolnavi. pentru ei. mai ales pentru cei cu probleme sociale.Insa concetaŃenii i-au uitat treptat. despre soarta deportaŃilor. acum sunt copleşiŃi de teama pierderii slujbelor. Anii au trecut. dar pentru majoritatea nu! S-au pierdut atatea locuri de munca!" Cu toate greutaŃile cotidiene. In plus. crede Adela Vitos. braşovenii acuza nepasarea autoritaŃilor faŃa de problemele muncitorilor de aici. Deşi conştienŃi de temeritatea gestului lor.reintra in campul atenŃiei tuturor doritorilor de campanii de imagine prin asocierea cu "eroii in viaŃa". membra a AsociaŃiei. cuprinşi şi ei de grijile de zi cu zi. mancare şi dreptul de a vorbi şi gandi liber. In 1990. Titlul de cetaŃeni de onoare ai Braşovului conferit de autoritaŃile locale in 2002 i-a bucurat. condamnat la 2 ani inchisoare cu executare la locul de munca. Sunt mandri de gestul lor şi regreta doar suferinŃa provocata rudelor. Pentru o mica parte e bine şi pentru restul e greu! Deci nu s-a schimbat nimic". "Este altceva. democraŃie şi bunastare. iar populaŃia este imbatranita. Sau gandiŃi-va: "Tractorul" mai funcŃioneaza? Fabrica "Rulmentul" este inchisa!" Oamenii s-au simŃit sacrificaŃi in numele unui utopic "bine comun". ezita sa se inchipuie eroi. In cor. poate fi considerat un act eroic. oamenii nu regreta regimul trecut şi nici nu şi-au pierdut speranŃa. au emigrat. careia muncitorii i-au cazut victime. oamenii nu-şi doresc decat medicamente şi asistenŃa medicala gratuita. Ńi se reducea şi ajutorul de şomaj. Poate ca pentru unii schimbarea din '89 a adus beneficii. anchetaŃi şi batuŃi. oamenii au devenit stingheri. Ma uit in cercul nostru. ca in "Steagul" au fost in jur de 25. vice-preşedintele AsociaŃiei "15 Noiembrie 1987". i-am intrebat pe protestatarii din 1987 . "Ei au fost şi sunt uitaŃi". Daca inainte nu aveau caldura.eroi. discuŃia aluneca incet-incet spre situaŃia economica a oraşului Braşov şi in ochii oamenilor se citeşte indignarea. oamenii sperau ca vor avea parte de libertate. da. şi eu am suferit. Asta. spune DanuŃ Iacob. "Acum ştiŃi cum e viaŃa. care au asistat neputincioşi la privatizari "dubioase" şi concedieri masive. mai tot timpul. la fel ca şi autoritaŃile care iau ignorat. indiferent de coloratura politica. "Sunt mai multe greutaŃi acum". SCLAVIE MODERNA…. dar efectele economice intarzie sa se vada. mai tineri. Probabil ca mai şi dadea telefon la Oficiul forŃelor de munca sa vada daca mai sunt alŃi şomeri interesaŃi de ocuparea unui post". numele de eroi parandu-li-se poate prea solemn. care avea 18 ani in momentul protestului. a treia oara erai obligat sa accepŃi un astfel de curs la o firma anume. "Ar fi meritat mai mult. De la grijile de zi cu zi. preşedintele AsociaŃiei. De fapt. dupa calculele lui Florin Postolachi. admite in final Eugen Tudose. dupa trei luni urma altul. SPERANłE DE MAI BINE. Te foloseau ca pe un sclav. Daca le refuzai. ci iŃi ofereau mai multe meserii. la care sa faci nişte cursuri de calificare. Cam jumatate dintre membrii asociaŃiei sunt in asemenea situaŃie. guvernele s-au succedat la conducerea Ńarii. victime sau arestaŃi din intamplare? Brusc. ma face sa fiu mandru!". ne spune şi Milica Gruia. dar braşovenii ce-au protestat in 1987 declara şi acum deschis ca o duc greu.000 de muncitori in anii '90 şi acum sunt 1. Cand se apropie 15 noiembrie aniversarea revoltei anticomuniste a braşovenilor . AlŃii. in doua randuri. "Salariile sunt mult mai mici in raport cu preŃurile. EROI SAU VICTIME? Cum işi caracterizeaza propria condiŃie. ne spune dezamagita Adela Vitos. Sunt insa mandru pentru ce am facut şi ca am participat şi eu la o parte din istorie. Fiecare lupta pentru a supravieŃui. "Eroi consider ca au fost inaintaşii noştri care se duceau voluntari pe front. acuza Iosif Farcaş. O inşelatorie dupa cum ne-a relatat Eugen Tudose: "Nu iŃi ofereau calificare. GuvernanŃii i-au "asigurat" ca vor fi recalificaŃi prin Oficiul forŃelor de munca. fost deportat la Filiaşi. care a premers revoltelor din '89. pentru ca in condiŃiile de teroare instalate de Securitate atunci gestul de a ieşi in strada. insa realitaŃile tranziŃiei romaneşti s-au dovedit sumbre.800.

care la 19 ianuarie 1969 şi-a dat foc pe treptele Muzeului NaŃional din Praga. Mai puŃin cunoscut este protestul radical al lui Liviu Babeş. cu toate ca Ńara era sub ocupaŃia Armatei Roşii. Aşa a decis el sa protesteze. veniŃi acolo voluntar. deoarece inmormantarea lui Palach s-a transformat intr-o manifestaŃie de protest contra URSS-ului. Gestul lui Liviu Babeş din 1989 se aseamana cu cel al studentului ceh Jan Palach..Braşov". Imi zicea: "Uite asta suntem noi. dandu-şi foc pe partia de schi "Bradul" din Poiana Braşov. delegaŃii pe care le primeam de la sindicate din Ńara şi din strainatate. sindicaliştii de la "15 Noiembrie" au inceput sa "deranjeze". fara sa . un text cutremurator: "OpriŃi crimele! Auschwitz . dupa ce auzisera "pe la colŃuri" despre gestul concitadinului lor.relateaza acelaşi Eugen Tudose . despre Liviu Babeş puŃini romani ştiu cate ceva. alcatuit in majoritatea sa din protestatarii din urma cu patru ani. la care au participat un milion de oameni.IN MEMORIAM LIVIU BABES Despre intelectualii romani se spune ca au "rezistat prin cultura". Pe o bucata de hartie. singurul simbol care indica gestul sau fiind o cruce de fier ridicata de familie. organizand o ceremonie religioasa pe locul unde s-a autoincendiat. Cele mai cunoscute sunt protestele facute de Doina Cornea şi Silviu Brucan.a manevrat oameni devotaŃi care au format "Sindicatul liber". lucrurile astea se fac pe la spate. Mare tristeŃe am in mine vazandu-l pe soŃul meu uitat pe nedrept de cei care au organizat acest loc de odihna din centru oraşului pentru eroii-martiri ai RevoluŃiei. acesta a recurs la un gest dramatic. In primul rand le-am zis sa citeasca Legea sindicatelor. maistru la Fabrica de Prefabricate din Braşov şi pictor amator in acelaşi timp. işi aminteşte Eugen Tudose. Cehii au ştiut sa-şi respecte eroii inca de atunci.". fara nici o modestie. in semn de protest faŃa de ocupaŃia sovietica. care sau manifestat public impotriva represiunii braşovenilor. unul dintre liderii sindicali. impreuna şi cu alŃi baieŃi care erau lideri de sindicat. iar anual cehii işi serbeaza eroul la 19 ianuarie. insa dintre organizaŃiile societaŃii civile doar AsociaŃia "15 Noiembrie 1987" ii cinsteşte memoria anual. Pictorul Liviu Babeş (centru) a ales sinuciderea Revolta muncitorilor braşoveni de la 15 noiembrie 1987 a fost urmata de puŃine gesturi de solidarizare. Cei aproximativ treizeci de sindicalişti au urmat caile legale de infiinŃare a unui sindicat. "Era un tablou cu o padure amputata. iar la inmormantare au participat sute de braşoveni. Legea contractului de munca şi a contractului colectiv de munca. cum ramanem inmarmurite.. In acest domeniu. Liviu a deschis in 1989 RevoluŃia Romana Anticomunista! Nu poate nimeni contesta acest lucru". TRADATI La Roman SA Braşov. nu oficial. Municipalitatea din Braşov a denumit o strada dupa numele sau. soŃia lui. o strada centrala şi o piaŃa din Praga poarta numele lui Jan Palach. "Ne-am bazat in permanenŃa pe statut. "Conducerea uzinei . inainte de a muri. Liviu Babeş era un om informat.117 - .. pe care daca nu le cunoşti ai mari şanse sa intri in ilegalitate". Despre respectarea memoriei soŃului. Liviu Babeş scrisese. Pe 2 martie 1989. işi aminteşte indurerata Etelka Babeş. pot sa zic ca i-am format pe ceilalŃi membri. Ultimele picturi sunt interpretate acum de familie ca premonitorii: "Toate ultimele tablouri erau cu tema". Eu spuneam ca parca suntem eu cu fiica-mea. In fond. doamna Etelka Babeş spune cu amaraciune: "Cei care au murit la revoluŃie au fost inmormantaŃi in Parcul Central din Braşov. iar in centru aparea din umbra o femeie şi un copil. Erau multe lucruri de rezolvat: negocieri. Nimeni dintre autoritaŃi nu s-a gandit sa ridice un monument al lui Liviu Babeş pe partia "Bradul" din Poiana Braşov.. In scurt timp. daca ai credinŃa ieşi din labirint!" Ultimul lui tablou era un fel de peştera in care stalactitele şi stalagmitele erau numai cranii. In schimb. nu pe faŃa. nişte amputaŃi!" In altul era un labirint şi in mijloc rastignirea lui Iisus pe cruce. participari la cursuri. In urma autoincendierii a murit la spital dupa cateva ore. Astazi. in 1991 s-a infiinŃat Sindicatul "Mişcarea 15 Noiembrie 1987". Şi aşa a fost! asta a fost ultimul lui tablou!. Imi spunea: "Uite cum e viaŃa ca un labirint. asculta posturile de radio straine şi ştia ca muncitorii braşoveni au fost aspru pedepsiŃi pentru "sfidarea" lor din 15 noiembrie 1987.

"Nevestele au plecat afara. deci e o bataie de joc. bolnav din cauza "tratamentului" la care l-au supus anchetatorii in 1987. e greu de descris. efortul constructiei si functionalitatii unor institutii cu statut si structura identica statelor moderne occidentale in confruntarea cu o realitate desemnata de Titu Maiorescu ca fiind a „formelor fara fond”. in Transilvania justitia si administratia nici nu utiliza limba romana!). nici nu se merita sa te chinui. iar acum lucreaza ca proiectant. C. si relatia acesteia cu puterea. Radulescu-Motru face cateva observatii si asupra justitiei epocii. comparativ cu Occidentul. e o zicala prin care romanii exprima si neincrederea in dreptatea deciziei judecatoresti. "Nu intarzie nici o ora cu banii". inspirata de dezbaterile vremii privind raportul mentalitate nationala-institutii reprezentative. in Valahia abia in secolul al XVII-lea aparusera cele dintai legi scrise (pravilele) si abia un secol mai tarziu primele institutii pentru judecarea conflictelor dintre oameni. acum mult mai mulŃi. Pentru o persoana trecuta de 40 de ani.118 - . institutiile si practicile elitelor care le-au guvernat in numele imperiilor Otoman. ci se cadea la o mica inŃelegere. Constitutia Romaniei fusese copiata dupa cea sovietica dar. "Macar francezii şi germanii aştia sunt serioşi". Unite in 1918. alaturi de ea. unde mergi. Cum nici salariile soŃilor nu sunt prea generoase. Ce vor fi simtit contemporanii inceputului „justitiei populare”.ştie lumea. departe de familie. care a lucrat ca matriŃer. fiecare. Eniko Gyerko nu regreta regimul trecut: "Macar acum ai mai multe posibilitaŃi in viaŃa. „Pana la Dumnezeu te mananca sfintii”. nici de cei pentru care se fac” deoarece „romanii considera nerespectarea legii ca un titlu de marire si de putere”. De altfel. zice Constantin Bahnareanu. Nu se respecta nici de cei care le fac. Austro-Ungar sau Tarist. atunci erai legat de maini şi de picioare. cu exceptia celor din varful puterii." CAP DE FAMILIE Cele mai afectate de schimbarile economice drastice au fost femeile care." Editorial: In numele poporului Lavinia Betea Desi istoria oficiala din anii regimului Ceausescu „atesta” statului roman o vechime de peste doua milenii (originandu-l in „imperiul lui Burebista”). Se amuza acum pe seama examenului de angajare trecut cu succes: "Am dat probe la desen. poŃi sa te descurci. "deportate" singure. Ramasa fara loc de munca. NemulŃumirile oamenilor nu erau tratate aşa cum aceştia ar fi dorit sa fie tratate. recunoscand ca munceşte din greu. si chiar inaccesibilitatea ei (pana la Unire. daca eşti puŃin mai isteŃ. „Justitia populara” trebuie sa fi fost insa o realitate de mai mare concretete in perceptia sociala a timpului decat celelalte schimbari de-atunci si cu efecte mult mai directe asupra cetateanului decat justitia veche („burgheza”). In ciuda greutaŃilor. aştia tot timpul erau mana dreapta a lor. Din salariul ei traiesc. Debutase prin „tribunalele populare” . istorii diferit amprentate de administratia. A invaŃat din mers sa lucreze la calculator. E cazul doamnei Farcaş. soŃul. multe braşovence au ales sa munceasca in strainatate. Romania a fost si inca este un stat tanar. s-au dus majoritatea lor. care sunt obligatii contractate prin reprezentantii majoritatilor cetatenesti. care face naveta in Italia. fizica şi psihologie". Astfel ca Romania Mare din perioada interbelica prezinta. Muncitorii au fost tradaŃi de liderii lor de sindicat. provinciile populate majoritar de romani au. Diferit e cazul doamnei Eniko Gyerko. care au slujit administraŃia. consemneaza filosoful. spune Eniko Gyerko. au ajuns şomere. ajunse la varsta a doua şi calificate in meserii fara cautare acum. cat timp soŃul fusese deportat. şi fiica. nu se respecta. printre alte particularitati. Habsburgic. s-a angajat la fabrica nou-construita "Ina Schaffer". „La noi este un fapt recunoscut ca legile. intreŃinandu-şi singura familia. Unul se inalŃa inainte. te angajeaza la trei schimburi cu salariul mediu pe economie. Intr-o analiza a psihologiei poporului roman (1937). ceilalti nu cunosteau aceasta. ca şi multe alte femei din asociaŃie.

ca o „crima contra pacii” sau „tradare de tara”). „speculantilor” si „tradatorilor” cernuti de sita ideologiei comuniste. ci ca trebuie sa judece dupa mintea si constiinta lui”. Iar marturisirea devine „regina dovezilor” dupa cum decretase A. de altfel. Nucleul ei l-au constituit militarii din diviziile de voluntari organizate pe teritoriul Uniunii Sovietice spre finele celui de-al doilea razboi mondial. In timpul campaniei electorale (noiembrie 1946). promitea ministrul Patrascanu. „Daca e vorba de exterminarea dusmanului.. Si inca chiar mai precis si fara drept de apel: „dreptatea nu este o chestiune formala si abstracta. au ordonat soldatilor sa voteze cu Blocul Partidelor Democrate. Intr-o lume unde dreptatea si legile dobandesc „caracter de clasa” iar neutralitatea e sanctionata ca „obiectivism burghez” sau „tradare a intereselor poporului”. cum au inteles-o adesea judecatorii de cariera” iar „judecatorul popular va fi omul nou introdus in justitie” care va judeca „dupa cum ii dicteaza constiinta lui de muncitor. In iulie 1946.instituite in 1945 pentru judecarea celor „vinovati de crime de razboi si de dezastrul tarii” cu ajutorul „acuzatorilor publici”. nu avem nevoie de un proces pentru aceasta” anuntase Visinski inca din anii 30 catastrofa cetatenilor din „dictaturile proletariatului” unde ostasii de desant ai „luptei de clasa” sunt trupele Securitatii si ale „justitiei populare”. conform practicilor sovietice. PCR spera astfel sa profite de propaganda intensa desfasurata in favoarea sa de catre lucratorii politici din armata romana. apreciaza istoricul A. noul ministru de Razboi. Visinski a fost creatorul unei doctrine de drept intr-un stat de non-drept. „Un judecator trebuie sa stie ca el nu este chemat sa cunoasca coduri si texte din legi. ca nu trebuie sa patrunda prin labirintul termenilor juridici. declara insusi Constantin Vasiliu-Rascanu. Puternic mediatizate. Vaksberg in monografia dedicata acestui geniu al raului care a fost regizorul proceselor staliniste. Dupa razboi. ELECTORALA. „In curand toti vom .” In timpul campaniei electorale. ARMATA IN CAMPANIE. Votul armatei trebuie sa demonstreze tuturor noua ei orientare. e un simbol caduc al justitiei. „Prin aceasta instanta populara deschidem drumul justitiei de maine. politicienii Blocului Partidelor Democratice (BPD).119 - . ajunsi comandanti.. Tribunalul poporului va fi un exemplu dupa care vom transforma intreaga justitie a tarii”. din care facea parte si PCR. format in mijlocul maselor”. strategul comunizarii Letoniei si Romaniei si reprezentantul lui Stalin la ONU. erau insotiti de comandanti ai unitatilor militare. spre exemplu. din justitia romaneasca dispare prezumtia de nevinovatie si inceteaza separarea intentiei de act si a opiniei de delict. iar participarea lor la viata politica era interzisa. prapastia intre forma democrata a legilor sovietice si despotismul practicilor politico-juridice (a critica un amanunt al vietii cotidiene era taxat. diplomatul ce-a incheiat stralucit pentru partea sovietica intelegerile celui de-al doilea razboi mondial. Visinski (1883-1954). „voluntarii”. Comunizarea Armatei Romane Florin Mihai Comunistii au infiintat Armata Populara dupa modelul Armatei Rosii sovietice. situatia s-a schimbat. s-a votat o lege electorala care a acordat militarilor aceleasi drepturi politice ca si celorlalti cetateni cu drept de vot. „Armata trebuie sa faca politica. impune explicit Patrascanu. I. In perioada interbelica. la sfarsit. „in numele poporului” va fi condamnat la moarte si executat insusi ministrul justitiei Patrascanu si. Abilitatea „procurorului lui Stalin” de a opera substituirea conceptelor a determinat. Dupa instaurarea „dictaturii proletariatului”. Se organizau convorbiri cu trupa si manifestatii artistice prin care soldatii erau „lamuriti” sa voteze BPD-ul. militarii nu aveau drept de vot. Ceausescu. procesele sfarsesc cu sentinte dure impotriva „sabotorilor”. In imprevizibilul frontului romanesc. femeia legata la ochi ce tine in mana-o balanta.

de corp de armata si cele teritoriale. legile au urmat parcursul normal al autoritatilor romane. Intr-un raport redactat ulterior (1932). Z. De educatie se ocupa Inspectorul General al Armatei pentru Educatie. PCR a reorganizat armata prin Legile 205. comandantul Diviziei 2 Infanterie. educatia. 50 a instituit noi norme de hrana si echipare si a promis avansari rapide fara a se tine cont de vechime si stagiu in grad. Pus pe treaba. i-a avansat pe activistii comunisti Valter . incadra in armata trupele de graniceri care dobandeau astfel un caracter „pur militar”. sovieticii l-au trimis dupa doi ani (1934) in misiune in Romania. De-abia dupa avizul favorabil al acestuia. Rizescu a relatat despre dorinta de a „urca” rapid in gradele militare si temperamentul recalcitrant al tanarului ofiter. A ajuns la Hotin unde s-a cazat la hotelul „Patria” sub numele Grigore Iliescu. anunta soldatilor sai Constantin Badescu. A doua zi misteriosul „Iliescu” parasise Hotinul.120 - . Comandantii de unitati erau somati ca in 24 de ore sa predea functiile si sa paraseasca unitatile. 206 si 208 (iunie 1947). In tinerete. superiorii sai au realizat ca Emil Bodnaras dezertase din armata romana. inlocuind din posturile lor 30 de generali si 49 colonei. Prin Legea 205 se stabileau atributiile Ministerului Apararii Nationale (MApN): conducea si administra armata.merge sa ne spunem cuvantul la urne. dar Siguranta l-a arestat imediat. Legatia URSS i-a acordat in schimb cetatenia sovietica (1940). Nu stim rezultatele adevarate ale scrutinului din 19 noiembrie 1946. Da! Ni-l vom spune raspicat sustinand BPD-ul. Cei aflati in concediu au fost inlocuiti in absenta. a fost condamnat la 10 ani de inchisoare. asigura instructia. Emil Bodnaras a fost numit in functia de ministru de Razboi (23 decembrie 1947). La data numirii sale ca Ministru de Razboi. Inainte de a fi aprobate de catre Rege. dar multe dintre voturile primite de BPD s-au datorat militarilor. BODNARAS LA RAZBOI. Prin Ordinul nr. Un nou proces (1935) a confirmat pedeapsa din 1932 si i-a anulat cetatenia romana. Prin Ordinul 2808 (29 decembrie 1947). Ministrul Apararii Nationale. Intr-o geroasa seara de februarie a „inspectat” frontiera romano-sovietica. comunistii si-au asigurat controlul asupra Ministerului de Razboi. lucratorii politici din armata s-au deplasat in teritoriu. „EPURARI” DE ANUL NOU. Bodnaras absolvise Scoala de artilerie de la Timisoara (1927) si fusese repartizat la Regimentul 12 artilerie sub comanda lui Ioan Rizescu. In scurt timp. Bodnaras devenise cursant al scolii cominterniste de spionaj de la Moscova. completat de instructiuni verbale. proiectele legilor au fost inaintate generalului sovietic I. Cultura si Propaganda. desi oficial in arhivele Cominternului apare ca si contabil. Generali fara stagiu militar Florin Mihai Emil Bodnaras. SUSAIKOV DECIDE Dupa succesul din alegeri. fara a mai fi instiintati. Bodnaras a apelat la tactica „zaharelului”. Legea 208. justitia si disciplina trupelor. Legea 206 a desfiintat comandamentele de armata. Bodnaras era fost dezertor din Armata Romana si cetatean sovietic. In 1932 locotenentul Emilian Bodnaras i-a cerut comandantului o permisie de cateva zile. Intre timp. Ultima lege referitoare la „noua armata”. Pentru a dobandi popularitate. Consiliul de Ministri si Parlament. in urma lui ramanand doar niste urme de pasi pe malul Nistrului. Gata instruit. Era foarte important ca armata sa nu reactioneze la anuntarea abdicarii Regelui Mihai I. Intre timp. fara a fi incadrat in vreo organizatie de partid. subofiter sau trupa care simte altfel decat mine!” Se pare ca propaganda electorala desfasurata printre soldati si ofiteri a fost eficienta. Bodnaras „a epurat” rapid armata romana de elementele considerate „nesigure”. Inainte de abdicarea Regelui (30 decembrie 1947).. acordand atentie traseelor pichetelor graniceresti. Nu vreau sa aud ca in divizia mea exista vreun ofiter. Susaikov. Bodnaras aderase la ideologia comunista.. Judecat in absenta.

Noua uniforma a soldatilor se compunea din vestoane si mantale inchise pana la gat. Din structura DSPA faceau parte urmatoarele directii: Agitatie si Propaganda. Organizare. Kolganov. membru al CC al PMR. liderii PMR au decis trecerea SIA in subordinea Ministerului Afacerilor Interne si transferul unor inalti activisti de partid in structurile politice ale armatei. In 1948 ministrul Emil Bodnaras si-a desavarsit „opera” transformarii Armatei Romane. Fapt evident din raportul despre armata romana inaintat de Generalul K. iar din 1933 a activat in PCdR la Sectia de Propaganda in judetul Ilfov. Arestat si judecat in libertate de autoritatile romane. a fost numit in fruntea DSPA cu grad de general-maior. Dupa putin timp. iar Leontin Salajan. Cadre si Administratie. DSPA furniza intreaga documentatie lucratorilor SIA. Formula de salut consacrata anterior in armata – „Am onoarea sa va salut!” – a fost interzisa. erau reprezentate prin stele. Student fiind a aderat la Partidul Comunist Cehoslovac (1931). iar cercetarile trebuiau facute cu multa discretie. din 1949 subordonatii fiind obligati sa se adreseze cu „Sa traiti. Din 1949 s-a introdus gradul de locotenent-major. desi nici el nu avea experienta militara. GENERALUL CEAUSESCU. De „corectitudinea politica” a militarilor se ocupa politia politica numita Sectia Contrainformatii a Armatei. si el membru al CC al PMR. iar comandantii „rosii” l-au promovat . Bodnaras a adus armata sub comanda Comitetului Central al PMR. a devenit seful Marelui Stat Major (MStM). Raportul reprosa Secretariatului CC al PMR ca nu se preocupa serios de educatia politica a ofiterilor. tovarasii il considerau un expert intr-ale artileriei. Stemenko. sefului Marelui Stat Major sovietic S. ce nu facuse nici o zi de armata. S-a inrolat voluntar in Brigazile Internationale ale comunistilor. EROUL DIN SPANIA. Ministerul Apararii Nationale a decis desfiintarea Episcopiei Armatei. Pe linia acestor verificari. SIA colabora direct cu DSPA de unde primea informatii despre „contrarevolutionari”. DSPA. De asemenea. tanarul Nicolae Ceausescu. Gradele militare. Unul dintre noii comandanti ai Armatei Romane a fost tatal primuluiministru post-comunist Petre Roman. cu textul „Pentru Patria noastra Republica Populara Romana”. TOVARASE!”. Intamplator sau nu. obtinand diploma de inginer. Aceasta verifica orientarea politica a personalului militar si civil al armatei. Propunerile DSPA (avizate prealabil de consilierii sovietici) erau inaintate ministrului fortelor armate. Emblemele Casei Regale au disparut. In schimb. inexistent pana in acel moment. In martie 1950. prelatii au pierdut gradele militare. In vara anului 1948. Stemei Regatului Romaniei i-a luat locul pe drapelele de lupta ale fortelor armate stema RPR. Si totusi. Nicolae Ceausescu si Leontin Salajan la gradul de general. apoi erau aprobate de catre CC si numai dupa aceea deveneau ordine ale MApN. promovand la rangul de generali activisti ai partidului. „SA TRAITI. a fugit in Franta si apoi in Spania (1936). corpurilor de armata. Sfatuit de consilierul sovietic S. DSPA era un organism politic ce avea ca sarcina indoctrinarea tuturor militarilor. Inspectoratul General al Armatei pentru Educatie pentru Cultura si Propaganda a devenit Directia Superioara Politica a Armatei (DSPA). amintind de perioada medievala in care domnitorii luptau in numele crucii. desi nu aveau nici o zi de armata. diviziilor. In contextul transformarilor armatei romane dupa 1947-1948. iar clerul militar a fost silit sa paraseasca institutia. Valter Roman (Ernst Neulander). Nascut la Oradea intr-o familie instarita de origine evreiasca (1913) a studiat la Politehnica din Brno si Bucuresti (19301934). Kolganov. in favoarea stelei cu cinci colturi. pana atunci sub forma de trese.121 - . Directii politice subordonate DSPA au aparut in cadrul comandamentelor de arma. ei au politizat armata romana prin Directia Superioara Politica a Armatei (DSPA) care actiona ca sectie a CC-ului. tovarase!” Prezenta preotilor in armata romana facea parte dintre traditiile ostasesti. cu camasi gen rubasca. Se oficializa astfel trecerea acestei sectii de propaganda sub tutela CC al PMR. Consilierul sovietic pe langa Marele Stat Major roman. academiilor si scolilor militare. „Armata noua” populara s-a inspirat in toate privintele dupa modelul Armatei Rosii. consilierii sovietici au fost nemultumiti de realizarile „tovarasilor romani” in domeniul militar. la cateva zile dupa raportul nesatisfacator al lui Kolganov.Roman. In 1949 s-a infiintat Sectia de Contrainformatii a Armatei (SIA).S.

) In cantonament detasamentul trebuie sa aiba conferinte. Nicolescu prezenta armata dinainte de 1945 drept un „instrument odios prin care burghezo-mosierimea isi exercita dominatia de clasa”.122 - .Ministerul Justitiei. santiere de constructie si mine. fiind angajat al Institutului de Cercetari Stiintifice (1941-1945). era ferecat de pozitia sa. (. ministru de Razboi din 23 decembrie 1947. Pentru meritele sale de propagandist a fost urcat in rangul de general-maior (1 mai 1948) si numit loctiitor politic al MStM. indoctrinarea politica.” „Reforma” justitiei in conceptie comunista Florin Mihai Comunistii romani au reformat justitia dupa modelul inventat de Andrei Vasinski in Uniunea Sovietica. reforma justitiei s-a facut tot cu fostii „impartitori ai dreptatii”. cand va deveni victima „justitiei populare”. nici la tun.. ci intarita in cursul muncilor agricole.” JOS CU ARMATA BURGHEZA! Pentru a-i convinge pe tineri de schimbarile benefice din „noua armata”. colturi ale ostasului etc. erau revalorizati de noul regim. prin Lucretiu Patrascanu. A revenit la meseria de inginer. convorbiri. Lucretiu Patrascanu i-a folosit in Ministerul Justitiei pe procurorii si judecatorii „vechiului regim”. G. a venit in Romania.G. mecanism automat. Patrascanu va fi criticat pentru tergiversarea reformei.maior. fara posibilitatea de a o depasi.) era tinut in stransa si umilitoare dependenta de clasele dominante. Patrascanu informa ca 20 la suta dintre „elementele reactionare” „parasisera” deja magistratura. comunistii au obtinut primul portofoliu intr-un guvern . „In ce priveste munca de educatie. REFORMELE LUI PaTRaSCANU. sezatori. care inevitabil ducea la abrutizare. ea trebuie sa fie nu slabita. Emil Bodnaras. obligat sa serveasca orice aventura. recomanda in paginile ziarului Glasului Armatei Sorin Toma.. Neavand de ales. Initial. la sfarsitul razboiului. numita „munca educativa”. denunta astfel obiceiurile vechii armate: „Ofiterul (. in Ministerul Justitiei Patrascanu a promovat avocati simpatizanti din ilegalitate ai PCR. Cu aceeasi ocazie. Mai tarziu. multi dintre ei inscrisi din oportunism in PCR. 285 membri de partid si 467 simpatizanti angajati ai ministerului. viitorul redactor-sef al Scanteii. Ei trebuie sa aiba o legatura permanenta cu unitatea pe linia aparatului de educatie. potrivit declaratiei lui Lucretiu Patrascanu din sedinta Biroului Politic din 9 septembrie 1947. In aceasta situatie se aflau. Din spusele sale. POLITICA SI LA TUN SI LA PLUG „Armata populara” a fost dintru-inceput folosita pe „frontul muncii” – campanii agricole. Soldatul era instrument orb. In prefata cartii. destinat sa-si verse sangele in razboaie nedrepte si la nevoie sa ridice arma si impotriva parintilor si a fratilor sai. In septembrie 1947 Patrascanu a inaintat partidului proiectul de reforma a justitiei. El si-a propus de la inceputul mandatului trecerea „pe linie moarta” a judecatorilor „vechiului regim”.. scopul reformei era de a „apropia aparatul . multi dintre ei inscrisi din oportunism in PCR. In chiar ziua de 23 august 1944. Intre anii 1945-1948 a condus Directia de Propaganda din Inspectoratul General al Armatei pentru Educatie. Cultura si Politica. Subofiterul. Infrangerea stangii spaniole l-a obligat sa emigreze in URSS. tinut intr-un regim de serviciu. Dupa model sovietic. Treptat. nu putea renunta nici la plug. autor interbelic al unor schite umoristice reunite intr-un volum intitulat „Din vechea armata”. comunistii apelau la propaganda scrisa si orala. ziare de perete si foi volante care sa mentioneze ravna celor mai buni ostasi. Scriitori precum Gheorghe Braescu.. Sub coordonarea Anei Pauker a organizat Divizia de voluntari Tudor Vladimirescu (1943) alaturi de care.

CONSTITUtIA OAMENILOR MUNCII. In domeniul justitiei. Anul urmator s-a mutat la Bucuresti unde a profesat ca avocat. A judecat numeroase procese ale membrilor PCdR in anii ’30 . la procesul lui Emil Bodnaras (octombrie 1934). proaspat „uns” secretar general al partidului. laudata in epoca pentru drepturile si libertatile democratice acordate cetatenilor.123 - . Constient ca „trecutul burghez” atarna greu in biografia sa. reformarea aparatului omenesc judecatoresc prin introducerea elementului popular. devenit dupa 1945 presedinte al „Asociatiei juristilor din RPR”. printre alte „inovatii”. judecator cunoscut in anii premergatori celui deal doilea razboi mondial. „Demascat” de catre Avram Bunaciu drept „element dusmanos”. urmand in paralel cursurile Facultatii de Drept pe care a absolvit-o in 1937. Maior in armata romana. In realitate vor deveni simple instrumente in „mainile” partidului. primul stat in care s-a „infaptuit” . ALT MINISTRU. unic. In timpul primului Congres al PMR (februarie 1948) Gheorghe Gheorghiu-Dej. vechea constitutie nu mai corespondea noului regim. Demostene Botez. apoi arestat. Potrivit noii organizari. acestuia i s-a incredintat intre 1945-1948 rolul de procuror in procesele de rasunet intentate ziaristilor nationalisti. Geo Bogza. 2 al Prezidiului MAN. tribunalele si judecatoriile populare au fost subordonate MAN. in calitate de comisar regal. fost ministru al Justitiei in timpul regelui Carol al II-lea. Bunaciu a fost numit ministru al Justitiei. Bunaciu a detinut portofoliul Justitiei un singur an. toate acestea se traduceau de fapt prin anchete si condamnari ale „dusmanilor poporului”. In ciuda varstei (avea 27 de ani in 1945). precum Petre Pandrea (cumnatul lui Lucretiu Patrascanu). Dupa inlaturarea lui Patrascanu (1948). schimbarea functionarii aparatului judecatoresc si reforma legislativa cu necesitatile noi ale aparatului judecatoresc. i-a pus la treaba pe juristi pentru a elabora o noua constitutie. seful Parchetului. La putin timp dupa aceasta discutie din Biroul Politic. cum erau numiti mai-marii regimului antonescian. Abia infiintat in 1947. In fruntea grupului care a redactat-o s-a aflat Traian Ionascu. Noile prevederi au fost introduse in Constitutia adoptata in 1948. ofiter dezertat la sovietici. in satul Gurba (judetul Arad). Stere a fost inlocuit (septembrie 1948) cu Alexandru Voitinovici. Petrescu a pronuntat sentinte grele impotriva criminalilor de razboi si a acuzatilor din procesul Canalului (1953). aceasta instanta depindea de Ministerul Justitiei si se compunea dintr-un Procuror general. dar autoritatile le-au ascuns oamenilor adevarul. Dupa caderea regimului Antonescu (august 1944) se revenise la Constitutia din 1923. Parchetul s-a reorganizat anul urmator prin Decretul nr.judecatoresc de masa justitiabililor. CONDAMNAtI FaRa VINa „Justitia populara” s-a aplicat mai intai in Uniunea Sovietica. Petrescu a participat. in circumstante care apartin mecanismelor tipice regimului comunist: teroarea in interiorul partidului. Noua Constitutie a RPR avea drept model Constitutia sovietica din 1936. Principala misiune a Parchetului era „pedepsirea crimelor impotriva ordinii si libertatii democratice”. a aparut Curtea Suprema. Avram Bunaciu fusese angajat al Ministerului Sanatatii la Cluj (1934-1937).” In practica noii justitii. Un caz interesant de „transformare” ideologica s-a petrecut si cu Alexandru Petrescu. „Dezbaterea” proiectului s-a facut in cadrul Marii Adunari Nationale (MAN) care l-a aprobat si votat (13 aprilie 1948). Dupa razboi a devenit acuzator public pe langa Tribunalul Poporului pentru judecarea „vinovatilor de dezastrul tarii”. Pe 24 februarie 1948 Avram Bunaciu (la acea data subsecretar de stat la Presedintia Consiliului de Ministri) l-a inlocuit pe Lucretiu Patrascanu la conducerea ministerului Justitiei. Dupa 1945 comunistii l-au promovat general si presedinte al Tribunalului Militar. In Baroul capitalei a cunoscut cativa dintre intelectualii de stanga ai vremii. „OAMENI NOI”. Gheorghe Stere a fost primul Procuror general al Romaniei. dar masurile initiate de el in domeniul juridic au fost continuate. „loturilor” Ion Antonescu si Iuliu Maniu. si de procurorii care functionau pe langa judecatorii. Nascut in 1909. iar curtile.’40. Dupa ce statul roman fusese proclamat republica. Patrascanu a fost inlocuit din functia de ministru al Justitiei cu Avram Bunaciu.

neindeplinirea cu stiinta sau indeplinarea voit neglijenta a indatoririlor de serviciu. care riscau sa-si piarda vietile si averile. Dupa nationalizarea industriei. erau pedepsiti cu moartea cei gasiti vinovati pentru „crime” precum „tradarea de patrie. dar si vanzatorii care furau la cantar si bijutierii care nu declarau stocurile. Vasinski si-a publicat teoria sa despre „justitia populara” intr-un volum premiat de catre autoritatile sovietice cu Premiul Stalin. 16. ci crime impotriva poporului.) Sa facem ca justitia sa devina o functie sociala! Lucretiu Patrascanu. 27 noiembrie 1947 Republica populara nu cunoaste mila ! Florin Mihai In ianuarie 1949 in Romania s-a introdus pedeapsa cu moartea. spionii si membrii rezistentei anticomuniste.revolutia socialista. SABOTORII. Celor care alegeau exilul. S-au declansat procesele publice de „tradare” (19361938).” La sabotaj erau incadrati cei ce distrugeau masini si instalatii. Legislatia se inasprise si pentru dezertorii din armata. Regimul a lansat planurile de productie care trebuiau indeplinite si depasite. daca noi nu venim cu masuri radicale si hotarate pentru a-i schimba structura. creat de burghezie si mosierime. va continua sa mearga inainte pe acelasi drum. cum i se spunea. dar si „actele de sabotaj” reale sau inchipuite. LA JUDECATa. declaratie la mitingul de la CFR Grivita. Un decret de „aparare a avutului obstesc” stabilea vinovatia in actele de sabotaj. FUNCtIA JUSTItIEI Sistemul justitiei actuale. s-au infiintat sectiuni specializate in rezolvarea proceselor. (. iar populatia sovietica a asistat uimita cum bolsevici marcanti precum Kirov. de drept comun. Pentru ca tribunalele nu mai faceau fata numeroaselor cazuri de sabotaj. de formatie jurist. acuzatii nu mai aveau scapare. savarsite individual sau in grup. In 1935. In Romania. erau acuzati de sabotaj si deferiti justitiei. a distruge constient sau inconstient bunurile fabricii sau marfurile nu mai este un delict obisnuit. reintrodusa totusi de Regele Carol al II-lea in timpul regimului autoritar pe care l-a instaurat (1938). El a transpus teoria marxista a luptei de clasa in justitie. Victime ale proceselor au devenit cei ce se opuneau „transformarii socialiste” a societatii romanesti. „Fiecare sa inteleaga ca a risipi azi banul public. . intarita din 16 ianuarie 1949 cu Legea nr.124 - . Se pedepseau in principal trecerea frauduloasa a frontierei. actele de teroare. pe rand. crime impotriva lui insusi. primele victime fiind sabotorii. „vinovatia”. marturiile acuzatilor („smulse” prin metode violente) devenind dovezi suficiente in instanta pentru condamnarea la moarte. li se retragea cetatenia. constituirea in bande in scop terorist sau de sabotaj”. Constitutiile din 1866 si 1923 abolisera pedeapsa cu moartea. a fura din intreprindere. Potrivit acesteia.. PEDEAPSA CAPITALa. neatentie sau reavointa „subminau” productia.. care a devenit un instrument pentru eliminarea opozantilor regimului. Vasinski a anulat prezumtia de nevinovatie. Directorii si muncitorii care din nepricepere. avertiza oficiosul Scanteia intr-un articol din 15 noiembrie 1949. Andrei Vasinski. Buharin si Kamenev si-au marturisit. a fost numit Procuror General al URSS. In vocabularul juridic au patruns termeni precum „sabotaj contrarevolutionar”. Metodele sale au fost copiate intocmai de procurorii statelor comuniste nou aparute dupa razboi. Odata intrati in „malaxorul” justitiei. Reformei justitiei i-a urmat in 1948 condamnarile politice. intreprinderile si fabricile intrasera in proprietatea statului. O lege speciala a mentinut aceasta sanctiune si dupa 23 august 1944. sfarsind in fata plutonului de executie. ca sa le apere interesele lor. sabotarea propasirii economice a tarii. „diversiune contrarevolutionara” si „agitatie si propaganda contrarevolutionara”.

REPRIMARE Cea mai larga democratie pentru cei ce muncesc este indisolubil legata de represiunea cea mai energica fata de dusmanii puterii populare. autoritatile se confruntau cu un adevarat exod de populatie. Victime le-au cazut membrii rezistentei anticomuniste – taranisti. Pe langa Tribunalele Militare. in numele „luptei de clasa”. de cele mai multe ori prin permisii sau avansari in grad. legionari si ofiteri ai armatei regale trecuti in rezerva. la finele celui de-al doilea război mondial. 22 ianuarie 1949 Editorial: Legea întâmplării oarbe LAVINIA BETEA Lupta cu opoziŃia sau lupta de clasă. Desi nu erau cadre ale armatei. Aceasta era “forŃa motrice”. aglomerate deja de judecarea civililor. soldatii erau sanctionati si de Consiliile de Judecata care functionau pe langa unitatile militare. „Tainuitorii” puteau fi condamnati chiar si la 10 ani de munca silnica. acestia intrau de-a valma sub incidenta Codului Justitiei Militare. Conform Legii nr. Si pedepsele aplicate soldatilor armatei populare s-au inasprit. “Firul călăuzitor” era lupta de clasă dintre “exploataŃi” şi “exploatatori” – “clase antagoniste” în colectivitate. fostului Rege Mihai. In 1948 s-a declansat. Bihor si Arad). Pentru fiecare „captura”. sabotorii.125 - . soldatii si ofiterii erau recompensati. Elenei. suma exorbitanta pentru acea vreme. printilor Elisabeta. Lor li se retragea cetatenia. Un sistem propagandistic de dimensiuni fără precedent difuza şi întreŃinea în toate statele europene. Pentru trecerea ilegala a granitei. ajunse sateliŃi ai Rusiei. organizau razii in orasele din vecinatatea frontierei si avizau eliberarea buletinelor de catre organele de Militie. Pentru a preveni „fuga”.LEGISLAtIE ASPRa. recrutilor care refuzau incorporarea erau pedepsiti cu inchisoare de la 1 la 5 ani. după teoria aceasta se redactau toate manualele de istorie şi filozofie. teroarea impotriva adversarilor regimului. fiind considerati tradatori si acuzati de spionaj. cu efectul final al comunismului. pedepsele erau foarte drastice. 4 (19 ianuarie 1948) vinovatii riscau inchisoare corectionala intre 3 si 10 ani si amenda pana la 40. Pe data de 28 mai 1948. iluziile că marxismul descoperise “legile” istoriei. Cei care absentau nemotivat din unitate mai mult de 24 de ore erau socotiti dezertori si pasibili de inchisoare corectionala. Pedeapsa era grea si pentru cei care ii ajutau ori ascundeau adevarul despre ascunzatorile lor. Aşa a fost numit procesul declanşat în România după intrarea sa în sfera de influenŃă sovietică.000 de lei. Ileana si Nicolae li s-a retras cetatenia romana. fata de toti spionii. Pentru dezertare vinovatul era condamnat la moarte si confiscarea averii. De judecarea „vinovatilor” se ocupau Tribunalele Militare care pronuntau pedepse foarte aspre. granicerii cereau din timp informatii la Militie si Securitate despre suspecti. iar averile li se confiscau. conform înŃelegerilor dintre AliaŃi. Pedeapsa era valabila si pentru cei care ii ghidau pe fugari. FUGA PESTE HOTARE In judetele din vestul tarii (Satu Mare. Până în urmă cu mai puŃin de două decenii. De pilda. fosta Regina-mama. EXILAtI Cetatenii care reuseau sa fuga din tara si se stabileau intr-un alt stat deveneau indezirabili in Romania. Printre victimele cunoscute ale acestei prevederi s-au numarat membrii Casei Regale. fata de toti cei care impiedica sub orice forma construirea societatii socialiste Gheorghe Gheorghiu-Dej. iar . acuzati de „terorism”.

pentru că vorbiseră regimul “de rău”. a fi guvernată după “legea luptei de clasă”. lupta pentru transformarea socialistă a micii gospodării Ńărăneşti. altul revenea după două-trei zile de bătăi şi post negru din sediul miliŃiei comunale ori raionale. care o expunea in extenso era disciplină obligatorie în liceele şi instituŃiilor de învăŃământ superior. Scopul declarat în discursul public al stângii politice era exterminarea “clasei exploatatoare”. Din experienŃa instalării la putere şi guvernare. ba. cu motivaŃia pedepsirii “criminalilor de război” şi “colaboraŃioniştilor” (prevedere a ConvenŃiei de ArmistiŃiu semnată de delegaŃia română cu Puterile Aliate la 12 septembrie 1944. plini de speranŃă. procesele intentate marilor industriaşi sub pretextul sabotării economiei naŃionale. trebuie compromişi prin campaniile de denigrare. desfiinŃarea monarhiei (decembrie 1947) şi “naŃionalizarea” (iunie 1948). Când ai privit din spatele scenei. de indiferent care profil. Într-o asemenea lume se “lupta” şi pentru pace. Unora li s-au dat condamnări în procese. vieŃile oamenilor Ńineau de-ntâmplare. lupta de clasă nu se atenuează. Trebuie ca reprezentanŃii opoziŃiei să fie închişi. la Moscova). Nici măcar după cucerirea puterii – îi “îmbogăŃise” teoria şi Stalin –. restul vor ajunge în lagăre să-şi efectueze restul sentinŃelor. “Întâmplarea. fără drept de apel. Într-o lume ce se eticheta. Înainte ca ei să se întipărească în conştiinŃa maselor. ştii că în Ńara asta a noastră întâmplarea oarbă guvernează viaŃa omului. socialiste în muncă. Cu “Procesul Marii Trădări NaŃionale”. Dovadă poate fi şi documentul emis de serviciile speciale sovietice în 1947. alŃii au fost pur şi simpli “băgaŃi la răcoare” într-un nedefinit “regim administrativ”. a început în România seria marilor procese politice pentru lichidarea “opoziŃiei”. În România. aşa cum arată retrospectiv istoria.“socialismul ştiinŃific”. pentru Polonia. specificau respectivele directive. a fost “zdrobit” vârful “clasei exploatatoare”. capii “dictaturii proletare” i-au transferat pe condamnaŃii notorii din procesele politice ale vremii în închisoarea din Sighetul MarmaŃiei (situată lângă frontiera sovietică) şi i-au încarcerat sub strict consemn (1950). O relatare a unei discuŃii dintr-o închisoare sovietică. lupta pentru folosirea specialiştilor burghezi şi lupta împotriva sabotajului lor. ca şi până acum”. Căci “duşmani de clasă” erau declaraŃi şi aceia care nu-şi îndeplineau obligaŃiile la “cote agricole”. care vor fi Ńinute sub acuzaŃia de “înaltă trădare”. dovedeşte că şi răsucirile bruşte de destin erau practică uzuală a “vieŃii noi”. învinuiŃi de tentativă de fugă din Ńară.” Neutralizarea social-democratilor . Lenin identificase noi forme ale luptei de clasă: războiul civil. Oamenii încearcă întotdeauna să explice lucrurile printr-o anumită lege. Câte unul dispărea de-acasă cu anii. trebuie lichidaŃi prin aşa-numite “întâmplări neprevăzute” sau închişi prin acuzaŃia de crimă de drept comun. După ce Stalin schimbase capii serviciilor sale speciale. reuşitele proletariatului mobilizându-i pe foştii exploatatori şi pe imperialiştii din afara sistemului. Manipularea coordonată de serviciile speciale sovietice de pe teritoriul României a continuat cu arestarea fruntaşilor Partidului NaŃional łărănesc (vara lui 1947). După ce criterii?. relatează Conquest. încă “se ascute”. lupta pentru educarea unei discipline noi. Se va încerca prin toate mijloacele racolarea acelor opozanŃi care se bucură de stima populaŃiei băştinaşe. ale cărui prevederi. aşa cum am făcut eu. dimpotrivă. unde-au fost condamnaŃi Ion Antonescu şi apropiaŃii săi (mai 1946).126 - . şi “şovăielnicii” la înscrierea în colectiv. Numai în cazuri cu totul speciale se admit procese politice. şi “gură-cască”. închisorile au devenit neîncăpătoare. mulŃimile fiind îngenuncheate prin frica de necunoscut. reprodusă de istoricul Robert Conquest. După declanşarea colectivizării însă. îl întrebaseră camarazii lui. Dacă nu încetează. Toate se făcuseră după învăŃătura şi practica sovietică. din Ńările comunizate. fuseseră aplicate şi în România. un fost ofiŃer NKVD le-a prezis tovarăşilor de închisoare: “Unii dintre noi vor fi eliberaŃi numai pentru a se arăta clar că s-a produs o schimbare. Nesiguri încă de reacŃiile mulŃimii pe care pretindeau că o reprezintă. şi cu “stihiile naturii” sau “rămăşiŃele burgheze” ori se sărbătoreau ciclic victorioasele bătălii de pe “frontul recoltelor”.

ILARION TIU Pe langa arestarile in masa in randul fostilor politicieni interbelici. Gheorghe Ene Filipescu si Ion Flueras . Astfel. intrand in opozitie alaturi de taranisti si liberali. LUPI SINGURATICI. preferand sedintele „conspirative“ in Parcul Cismigiu din Bucuresti. noii guvernanti doreau sa bage groaza in eventualii opozanti. Dupa „unificarea“ social-democratilor „radacenisti“ cu PCR din februarie 1948. Morgan primise asigurari de la cei doi ca facusera alianta cu Partidul Comunist pentru a salva social-democratia romaneasca. Dupa acest moment. Au acuzat guvernul ca le-a fasificat procentul real obtinut. noul presedinte. Insa demnitarul britanic nu le-a dat sperante.127 - . deoarece nu mai erau vizibili pe scena publica. dupa al doilea razboi mondial. de arestari in masa sau invinuiri inchipuite. Romulus Dan. Un astfel de caz este inchiderea catorva lideri ai social-democratilor independenti. care au fost „linistiti“ prin arestarea catorva lideri. Insa comunistii nu doreau „surprize“. Nu intotdeuna au folosit metode brutale. indemnandu-i sa colaboreze cu gruparea Radaceanu-Voitec. intreg Comitetul Executiv (opt persoane) fiind arestat. Partidul Social-Democrat Independent a aparut in 1946. in urma carora opozantii trebuiau sa inteleaga mesajul amenintator. in iunie 1949 autoritatile au facut noi arestari. „radacenistii“ i-au promis oficialului de la Londra ca nu vor ceda presiunilor guvernului Groza in fata comunizarii tarii. Constantin Titel-Petrescu. Dimpotriva. Ramas fara sprijin din toate partile. PSDI nu a obtinut decat 1. prin incarcerarea demonstrativa a unor personalitati. secretarul general al Partidului Laburist a sosit la Bucuresti. Gheorghe Cristescu-Plapumari sau Ion Flueras. s-au inscris in noul Partid Muncitoresc Roman. uneori apeland la actiuni de intimidare. majoritatea membrilor au „pactizat“ cu regimul. cum ar fi Constantin Titel-Petrescu. Philips Morgan. fara a putea trimite nici un deputat in Parlament. pentru toti cei zece lideri social-democrati ramasi in opozitie. dupa care restul simpatizantilor n-au mai manifestat nici o atitudine potrivnica regimului. Totusi. Adrian Dimitriu si Eugen Dobrescu au primit pedepse pe viata. Totodata. „ramura“ Lothar Radaceanu-Stefan Voitec a reusit sa impuna colaborarea cu Partidul Comunist la alegerile din toamna. avand o intrevedere si cu liderii socialdemocratilor independenti. In iunie 1947. partid de stanga ajuns la putere in Marea Britanie. abia putea strange cateva cotizatii pentru a ajuta familiile celor doi arestati. Au procedat astfel cu membrii Partidului Social-Democrat Independent. Insa la alegerile din noiembrie 1946.90% din voturi. trimitand proteste internationale si cerand repetarea scrutinului. comunistii au trecut la „ofensiva finala“ pentru anihilarea opozitiei. Incarcerarea acestuia din urma i-a speriat pe restul liderilor partidului. Au decis sa nu se mai intalneasca la vreun sediu de partid. comunistii au „operat“ dupa 1948 si unele „manevre“ de intimidare. iar ceilalti temnita de la 10 la 25 de ani. „uitand“ de idealurile social-democrate pe care incerca sa le conserve Constantin Titel-Petrescu. social-democratii lui Titel-Petrescu colaborau cu „partidele burgheze“. Un proces s-a organizat abia in 1952. Dupa proclamarea „republicii populare“ la 30 decembrie 1947 si „congresul de unificare“ al PCR cu PSD din februarie 1948. Speranta lui Titel-Petrescu erau laburistii englezi. Acestia i-au acuzat pe „radacenisti“ ca falsificasera rezultatele alegerilor la congres. care a culminat cu „procesul marii tradari nationale“. ARESTARI. Liderii sai au fost alarmati de valul de arestari in randul national-tartanistilor inceput in vara anului 1947. astfel ca in mai 1948 i-au arestat pe Constantin Titel-Petrescu si pe Adrian Dimitriu (secretarul general al organizatiei). In tara. adeptii lui Titel-Petrescu sperau ca vor fi lasati in pace. Atunci. Ilie Predan. prin scindarea social-democratilor dupa congresul din 10 martie. din octombrie-noiembrie acelasi an. in speranta ca vor evita comunizarea tarii. impotriva vointei „liderilor istorici“ ai organizatiei. social-democratii „independenti“ au intrat complet in anonimat. „Independentii“ erau in minoritate fata de factiunea care s-a alaturat Frontului NationalDemocrat. ajutati de guvernantii comunisti. Partidul Social-Democrat Independent a intrat in defensiva. Dupa ce in perioada interbelica fusesera in permanent conflict politic.

fara sa poata obtine ceva. prin care militarii aveau drept de vot. A primit o pensie de avocat. N-au mai reprezentat insa un pericol pentru regimul comunist. Constienti de pericol. Ion Mihalache a preluat „gestionarea“ activitatii ofiterilor taranisti. in urma presiunilor Partidului Laburist britanic asupra lui Hrusciov. la Tribunalul Militar Bucuresti a avut loc un mare proces al „ofiterilor taranisti“. guvernantii comunisti au organizat un mare proces al ofiterilor superiori care fusesera apropiati ai Partidului National-Taranesc. ca de altfel toti social-democratii „independenti“ iesiti din inchisoare. Titel-Petrescu a murit la 2 septembrie 1957. In perioada martie 1945-iunie 1946. au fost infiintare „tribunale ale poporului“ pentru cei vinovati de crime impotriva evreilor. fiind in permanta supraveghiat de Securitate.128 - . In caz ca taranistii s-ar fi instalat la conducerea guvernului. Constantin Titel-Petrescu fusese obligat sa semneze la eliberare o scrisoare prin care recunostea „realizarile regimului democratpopular“ (documentul a fost publicat in „Scanteia“ la 18 decembrie 1955). in urma unui infarct. reprezentantul PNT in guvern. in vederea atragerii personalului demobilizat. Unii au simtit pericolul. carora le-a impus sa duca o politica „militanta“ printre ostasii tarii. Astfel. unde participau in medie 100 de persoane. era compusa din ofiteri in rezerva care consiliau organizatia privind strategiile militare. In mai 1948. dar si a ofiterilor superiori nemultumiti de puterea Moscovei in Romania. prin care mai multi militari de cariera au fost „deblocati“ arbitrar. CERCUL PROFESIONAL MILITAR AL PNT. taranistii reorganizeaza Sectia militara a partidului. in caz ca ar fi ajuns la guvernare. fiind condamnate 187 persoane. Ofiterii superiori care nu au fost gasiti vinovati de crime de razboi pe frontul de Est. Regimul comunist a urmarit controlarea activitatii militarilor de cariera inca din primele luni dupa 23 august 1944. au fost si ei treptat indepartati din armata. infiintat cu scopul de a face propaganda printre militarii de cariera. care fusese „comprimat“ pentru a face loc adeptilor Moscovei. Dupa alegerile falsificate din noiembrie 1946. dar mai ales cei implicati in deportarea si masacrarea evreilor din Transnistria si de la Odessa. dar care participasera la lupte. De asemenea. exista o sectie de studii si documentare militara inca de la infiintarea partidului. majoritatea militari. guvernul Groza a facut o reforma a Armatei. O delegatie a acestora a inaintat un memoriu Emil Hatieganu. Foarte mediatizata de presa regimului. Partidul a devenit interesant de acest Corp odata cu modificarea legii electorale. Dupa 6 martie 1945 insa. sub diferite pretexte. In general. Procesul ofiterilor anticomunisti ILARION TIU In mai 1948. insa nu a fost intotdeauna activa. Primii vizati au fost ofiterii care au condus frontul de Est. Tineau sedinte lunar. in 1926. unii dintre ei au incercat sa obtina protectie politica. 486 ofiteri superiori trecuti in rezerva s-au inscris in Sectia militara a PNT (care in octombrie 1946 si-a schimbat numele in Cercul Profesional Militar al PNT). In PNT. Acestia faceau parte din Cercul Profesional Militar al partidului lui Iuliu Maniu. si sectia nu a avut importanta in consecinta. prognozau desfiintarea apartului ECP (Educatie Cultural-Politica) si trecerea in rezerva a ofiterilor care nu absolvisera o {coala pregatitoare. actiunea avea scopul de a intimida corpul militarilor de cariera. In perioada interbelica personalul Armatei nu avea drepturi politice. acuzati ca aveau ganduri de „razvratire“ si de „insurectie armata“. Corpul Profesional Militar al PNT s-a alaturat . La 19 august 1946.au murit in detentie. prin re-activarea militarilor scosi din functii de comunisti. ofiterii partidului ar fi dorit reorganizarea armatei. Ceilalti au fost eliberati in decembrie 1955 si aprilie 1956. indreptandu-se spre gruparile politice.

efortului partidului de a solicita noi alegeri. Insa opiniile lor nu au fost luate in seama de guvernanti. Dupa desfintarea partidului in iulie 1947, membrii Corpului Profesional Militar al PNT incep sa fie arestati. Doi dintre acestia, col. {refan Stoika si lt.-col. Dumitru Statescu, sunt judecati in „procesul marii tradari nationale“ din octombrie-noiembrie 1947, acuzati fiind ca au „creat si condus organizatii militare conspirative“. „TRåDåTORII“. In mai 1948, proaspatul „regim popular“ a organizat un proces si pentru restul ofiterilor superiori apropiati PNT-ului. „Lotul“ a fost compus din 18 persoane, printre care si trei civili acuzati ca au „complotat“ impreuna cu militarii. La ordinul lui Gheorghe Pintilie, procesul lor a fost judecat de Tribunalul Militar Bucuresti. Asadar, regimul actului de justitie a fost strict, fara ca civilii sa poate participa la dezbateri. Unii dintre inculpati s-au plans in timpul procesului ca au fost batuti sau ca le-au fost falsificate declaratiile. Aparatorii au fost numiti din oficiu, fara a putea sa consulte dosarul acuzarii. Foarte multi martori doriti de inculpati nu au fost chemati oficial. Unii erau de asemenea arestati sau condamnati si nu au fost adusi in sala de judecata. La 27 mai 1948, Tribnalul Militar Bucuresti a emis sentinta pentru „lotul“ ofiterilor taranisti. Acuzatiile au fost din cele mai grave: „complot de razvratire si insurectie armata“, „crima de inalta tradare prin cedredinta“, „delictul de omisiune a denuntarii complotului“ etc. Pedepsele au variat intre 4 luni si 7 ani, cu o singura achitare, Florica Spirescu. Pedepsele maxime le-au primit gen. Negri, Zorzor, Stoika, Gheorghiu si cpt.-cdor. Mocanu. Primii trei ofiteri superiori amintiti au si murit in detentie, atat din cauza tratamentului dar si a unor boli avansate de care sufereau. MISCAREA NATIONALA DE REZISTENTA Procesul ofiterilor „reactionari“ din mai 1948 nu a fost singurul in care au fost implicati militari de cariera ce se opuneau comunismului. In noiembrie 1946, avusese loc un alt proces mediatizat, al Miscarii Nationale de Rezistenta (MNR). Conform documentelor Sigurantei, Miscarea Nationala de Rezistenta ar fi fost creata de catre generalul Aurel Aldea in toamna anului 1945, dupa declansarea grevei regale de catre Mihai I. Generalul Aldea comandase intre 1935 si 1940 diviziile 11 si 4 infanterie si Corpul 2 armata, iar in zilele caderii Basarabiei (iunie 1940) negociase cu sovieticii conditiile retragerii. Nu era agreat de Ion Antonescu, care l-a trecut in rezerva in 1941, fara a participa la lupte pe frontul de Est. Dupa 23 august 1944 a fost pentru o perioada ministru de Interne, in guvernul Sanatescu, intrand in conflict cu Partidul Comunist si apropiindu-se de PNT. In vara anului 1945, Siguranta il urmarea deja pentru „infractiunea“ ca ar fi organizat miscarea de rezistenta la comunizare a partidelor „reactionare“. Ar fi avut legaturi cu mai multe formatiuni clandestine, precum „Graiul sangelui“, „Grupul inarmat Sinaia“ si „Haiducii lui Avram Iancu, Divizia Sumanelor Negre“. Pentru a spori „pericolul“, Siguranta a consemnat in documentele sale ca gen. Aldea ar fi condus aceste organizatii, fiind seful unei Miscari Nationale de Rezistenta. Insa legaturile dintre cele trei grupari clandestine si Aurel Aldea nu au fost foarte insemnate, mai ales ca generalul nu a reusit sa convinga partidele „burgheze“ sa le acorde sprijin. Generalul Aldea a fost arestat la 27 mai 1946, sub acuzatia ca ar conduce o Miscare Nationala de Rezistenta. In „lotul“ sau au fost inclusi peste 100 de militari si civili, dintre care multi nu aveau nici o legatura cu vreo activitate de rezistenta. Procesul s-a judecat intre 11 si 18 noiembrie acelasi an, inculpatii fiind prezentati de propaganda regimului ca „reactionari contra ordinii democratice“. Gen. Aldea a fost condamnat la munca silnica pe viata, murind in penitenciarul Aiud la 17 octombrie 1949.

Procesul „Marii Finante“ ILARION TIU La sfarsitul lunii octombrie 1948, la Bucuresti a fost „pus in scena“ un mare proces al

- 129 -

„complotistilor, spionilor si sabotorior“. Comunistii au inventat un „lot“ doisprezece persoane, dintre care unii nici nu se cunosteau intre ei, pe care i-au acuzat ca aveau un plan de „subminare a regimului democrat-popular“. Cu ajutor american! In anii instaurarii comunismului in URSS, printre practicile de intimidare a populatiei au fost procesele „sabotorilor economiei“. Rusia sovietica se afla intr-o mare criza economica dupa conflagratia mondiala si razboiul civil, iar „binele“ promis de noul „regim al poporului“ intarzia sa se arate. Astfel ca, au fost puse in scena mari procese ale „sabotorilor“, prezentati de propaganda „ramasite sale capitalismului“ si sursa dificultatilor economiei. Dupa 1948, regimul comunist de la Bucuresti a imitat medodele lui Lenin. Alexandru Barladeaunu isi amintea despre acea perioada ca „se cautau «sabotori» si «dusmani de clasa» pentru economia care nu mergea din cauza ca se baza pe lucruri incerte. De pilda, productia se planifica pe materii de import, dar nu se prevedea in plan cu ce exporturi compensam sau pe ce baza platim. {i urmau explicatiile. Atunci se afirma ca oamenii traiesc rau din cauza «dusmanilor poporului» care saboteaza economia“. „COMPLOTISTII“. Ulterior valului de arestari inceput in 1947, comunistii aveau destui „dusmani ai regimului“ carora le puteau organiza procese. Dupa ce primeau pedepse pentru diverse delicte penale fabricate, acestia erau implicati si in alte procese, inventate de regim pentru a demonstra ca „dusmanul de clasa“ inca „lucreaza“. Asa s-a intamplat in octombrie 1948, cand propaganda de partid anunta inceperea procesului „grupului de complotisti, spioni si sabotori“, cunoscut ca si al „Marii Finante“. Doisprezece persoane, fara mari legaturi intre ele, au fost aduse in fata justitiei, pentru ca ar fi avut un plan de sabotare a economiei, in „stransa legatura“ cu „imperialistii americani“. Industriasi, ingineri, militari si legionari erau inclusi intr-un adevarat scenariu de film, cu intruniri conspirative, colectari de armament si finantare din „occidentul decadent“. Conform stenogramelor procesului publicate de propaganda, invinuitii si-au recunoscut „faptele“. Insa din marturiile ulterioare ale unor „participanti“ rezulta ca declaratiile lor au fosr falsificate, sau au semnat niste hartii pe care nu au avut dreptul sa le citeasca. Lista „complotistilor“ incepea cu ing. Alexandru Popp, fost director general la Uzinele si Domeniile Resita. In calitate de membru in consiliul de administratie al Uniunii Generale a Industriasilor din Romania in perioada razboiului, era considerat si fost colaborator al lui Ion Antonescu. Al doilea pe lista era ing. Ioan Bujoiu, care fusese proprietarul mai multor mine de carbune din Valea Jiului, precum si ministru in guvernul Tatarescu din 1939. Inginerii Bals si Gheorghiu ocupasera de asemenea posturi de conducere in industria petrolifera si miniera. Profesorul Nicolae Margineanu a fost inclus in lot pentru „atitudine antidemocratica“ si pentru legaturi cu americanii, carora le-ar fi furnizat informatii despre uzinele de la Resita. Pe lista acuzatilor mai erau profesorul Bontila si amiralul Horia Macelariu, precum si patru legionari: Nicoale Petrascu, Nistor Chioreanu, Eugen Teodorescu si Gheorghe Manu. „Vedeta“ lotului era industriasul Max Auschnit, proprietar al mai multor intreprinderi metalurgice, printre care Resita si Hunedoara. El nu era in tara la data procesului, parasind Romania in timpul celui de-al doilea razboi mondial. ACUZATIILE. Actul de acuzare este o mostra despre cum se poate fabrica un proces politic, fara ca inculpatii sa se poata apara. Celor doisprezece li s-au pus in responsabilitate fapte imposibil de realizat in conditiile in care comunistii si Armata Rosie controlau Romania. Spre exemplu, Popp, Bujoiu si Gheorghe Manu erau facuti responsabili de organizarea unei lovituri de stat prin insurectie armata, inca din 1945. Ei ar fi avut suportul „statelor imperialiste“ pentru inarmare, dar si resurse interne. „Martorul“ Ion Tiberiu Padureanu a declarat ca depozitele inculpatilor cuprindeau „atat arme de foc cat si arme albe, provenite din luptele de la 23 August, din timpul rebeliunii legionare, de la generalul Radescu si parte cumparate de la diferiti ofiteri deblocati, la clubul partidului national-taranesc“. In viziunea anchetatorilor-scenaristi, in paralel cu planul loviturii de stat, inculpatii ar fi organizat si acte de sabotaj economic: „Folosind situatia lor de conduatori ai celei mai mari intrepinderi, Uzinele si Domeniile Resita, in executarea directivelor

- 130 -

reprezentantilor americani, acuzatul Max Auschnit si Alexandru Popp incep sa organizeze acte de sabotaj, cu scopul de a aduce pagube industriei grele si de a submina increderea in masurile luate de guvern in vederea redresarii postbelice a economiei tarii. S-a constatat ca in urma actelor de sabotaj executate la «Resita», productia a scazut cu o iuteala catastrofala; intre timp, acuzatii Popp si Auschnit, au impeidicat prin stocari de produse, intrarea acestora in circuitul economic al tarii, sau au facut sa se produca marfuri de calitate foarte inferioara“. Odata elaborate aceste „invinuiri“, anchetatorii construiau o poveste halucinanta, in care cei doisprezece acuzati „lucrau“ zi si noapte la distrugerea „cuceririlor oamenilor muncii“. Inculpatii legionari erau acuzati in general ca asigurau contactul cu exteriorul, prin Eugen Teodorescu, care transmitea „imperialistilor“ americani secretele economiei romanesti. SENTINTA. Procesul „Marii Finante“ a fost exploatat la maxim de propaganda regimului. „Scanteia“ nota zilnic „atmosfera“ de la proces, „infierandu-i“ pe „sabotori“. De asemenea, „oamenii muncii“ trimiteau scrisori „organului de presa“ al PMR, cerand tratamente inumane pentru cei acuzati ca se impotriveau „democratiei populare“: „sa fie schingiuiti pana la moarte“, „sa fie trasi pe roata“, „sa li se scoata ochii si sa li se smulga unghiile“ etc. De asemenea martorii adusi de autoritati au sustinut scenariul construit prin actul de acuzare, cerand pedepsirea „exemplara“ a „sabotorilor“. La 2 noiembrie 1948, Tribunalul Militar Bucuresti a dat citire sentintei. Max Auschnit, Alexandru Popp, Ion Bujoiu, Gheorghe Manu, Horia Macelariu, Nicolae Petrascu si Eugen Teodorescu au fost condamnati la munca silnica pe viata, avand de platit si diverse amenzi. Nicolae Margineanu a primit 25 de ani munca silnica, Dimitrie Gheorghiu si Nistor Chioreanu 20 de ani, iar Alexandru Bals si Gheorghe Bontila, 15 ani. Toti aveau de ispasit si alte pedepse anterioare procesului „Marii Finante“, asa ca sentinta s-a adaugat la anii lor de temnita. Max Auschit deoarece nu era in tara a fost condamnat in conturmacie, neispasind nici un am de detentie pana la sfarsitul vietii. LEGIONARII - „CARNE DE TUN“ Asa cum in perioada interbelica dtinutii comunisti erau scosi din inchisori si folositi ca martori in diverse procese politice, dupa 1948 legionarii au fost „carnea de tun“ pentru justitia comunista, care inventa tot felul de „comploturi“. Dupa 23 august 1944, legionarii au fost intr-un continuu joc de-a soarecele si pisica cu autoritatile statului. Initial, guvernul Radescu i-a internat in lagare. Apoi, comunistii au semnat in decembrie 1945 un „pact“ cu Nicolae Petrascu, prin care legionarii recunosteau guvernul Groza. Insa dupa consolidarea puterii, regimul decide arestarea in masa a oponentilor „verzi“, prin ordinul nr. 5 din 13 mai 1948 al Sigurantei. In noaptea urmatoare s-a desfasutat o actiune de amploare, prin care legionarii intorsi din Germania dupa 23 august 1944, cei „integrati“ in „partidele istorice“ si restul simpatizantilor Legiunii care se aflau in evidentele autoritatilor urmau sa fie arestati. Operatiunea a fost atent planuita, iar echipele de politisti si jandarmi nu au primit numele celor vizati decat cu cateva minute de inceperea arestarilor. Legionarii arestati trebuiau anchetati imediat, pentru a se descoperi eventuale legaturi ale acestora. Majoritatea legionarilor arestati dupa mai 1948 au iesit din penitenciare la amistia din 1964. Tot in randul lor a avut loc si teribilul „experiment Pitesti“, gandit si pus in aplicare de Eugen Turcanu.

Nicolae Margineanu, „spion al imperialistilor“ ILARION TIU Nicolae D. Margineanu, fiul psihologului Nicolae Margineanu, a avut amabilitatea sa ne vorbeasca despre perioada in care tatal sau a fost inchis, in urma procesului „Marii Finante“. Fiu de „dusman al poporului“, a fost dat afara de la facultate, iar pana in 1964 a trait intr-un permanent stres, deoarece nu avea nici un semnal de la parintele sau.

- 131 -

Nicolae Margineanu este un caz tipic al denunturilor din mediul universitar la sfarsitul anilor ’40, cand apropiatii partidului comunist isi faceau loc prin demolarea unor cariere pe citerii politice. In perioada interbelica, Margineanu fusese bursier Rokefeller in Statele Unite, iar dupa intoarcerea in Romania a fondat psiholigia muncii, coordonand laboratoare in centrele industriale Resita, Brasov, Bucuresti, Galati etc. Legaturile sale cu Occidentul au fost exploatate de colegii de la Universitatea din Cluj, care dupa 23 august 1944 au inceput sa-i faca reclamatii la Ministerul Educatiei. Treptat, intra in dizgratia autoritatilor, iar in septembrie 1947 este „comprimat“ de la Universitate, adica locul sau este scos din organigrama didactica. In aprilie anul urmator este arestat, fiind implicat in procesul „Marii Finante“, in care este acuzat de spionaj in favoarea „imperialistilor occidentali“. COPILARIE TRISTA. In varsta de 10 ani la acea data, domnul Nicolae D. Margineanu isi aminteste clar atmosfera timpului. Cuprins de emotie, ne spune ca tatal sau se astepta sa fie arestat, avea deja valiza pregatita cand au venit milietieni sa-l ridice. Necazurile ar fi inceput prin 1945, cand profesorul a refuzat sa intre in Frontul Plugarilor sau in PCR. Nicolae Margineanu era impotriva afilierii politice de orice fel, nu ca ar fi repudiat miscarea de stanga. Facuse chiar parte din asociatia „Amicii URSS“, pe langa apartenenta la „Amicii Americii“. Dupa arestare, familia a fost supusa la tot felul de constrangeri. Casa din Cluj a fost nationalizata partial, iar pana prin 1962 au locuit in propria casa impreuna cu muncitori veniti la oras, odata cu valul de industrializare. Sotia profesorului Margineanu a fost data afara din slujba, primind un post de educatoare la o scoala de copii bolnavi de TBC. Nici domnul Margineanu nu a scapat de consecintele arestarii tatalui, fiind dat afara de la scoala timp de doua luni. Aceasta politica a fost o manevra de presiune asupra mameni, care a divortat de profesorul Margineanu. Exista in epoca un zvon al Securitatii, conform caruia daca sotiile desfaceau casatoriile cu detinutii politici, urmau sa fie absolvite de persecutii si intimidari. Dar a fost numai un zvon! Despre procesul din octombrie 1948, domnul Margineanu are amintiri triste. Familia nu a stiut nimic de soarta profesorului pana in momentul inscenarii procesului „Marii Finante“. Au citit in presa acuzatiile, ramanand consternati. Capul familiei era introdus de anchetatori intr-o echipa de spioni si sabotori ai economiei nationale, care ar fi atentat la siguranta statului. Aflau despre legaturi cu persoane pe care psihologul Nicolae Margineanu nu le cunoscuse niciodata. Cel mai tare i-a mahnit atitudinea presei, in special a gazetei conduse de George Calinescu. Tragice au fost pentru familie „scrisorile muncitorilor“ care apareau in ziarele regimului. Limbajul dur al solicitarilor lor i-a speriat, deoarece acei oameni nu-l cunoscusera vreodata pe profesor si probabil habar nu aveau cu ce se ocupa. Sentinta dura, 25 de ani de munca silnica, a socat familia, deoarece nu se intrevedeau sanse de eliberare prea curand. Domnul Nicolae D. Margineanu marturiseste astazi ca atunci „lumea buna“ nu a luat in serios Partidul Comunist, crezand ca va dura 2-3 ani guvernarea lui, dupa care se va reveni la vechea formula politica. Procesul din 1948 le-a dezvaluit o realitate cruda insa. FIU DE „DUSMAN AL POPORULUI“. Situatia familiei Margineanu a fost extrem de dificila dupa aceea. Abia daca mai gaseau o persoana care sa-i imprumute de bani. Toate cunostintele aveau arestati in familii, nu existau sperante de viitor. Nicolae D. Margineanu a reusit cu greu sa intre la un liceu bun. Fiu de „dusman an poporului“, nu era acceptat oriunde. O cunostinta de familie, profesorul Danielov, l-a acceptat la Scoala de Arte Plastice din Cluj, fara sa-l inscrie. Profitand de apropierea vacantei intr-o luna de decembrie, l-a inscris in ultimul moment, dupa care i-a si dat transferul la Scoala de Contabilitate. A fost un acord tacit intre directorii celor doua institutii, in care fiecare se spalau pe maini. Insa problemele au continuat. In anul 1958 a fost dat afara de la Facultatea de Chimie a Universitatii din Cluj. Dupa revolutia din Ungaria din 1956 au existat veridicari ale studentilor, iar in 1958 „i-a venit randul“. Fara a se putea reinscrie la facultate, a facut scoala de soferi, lucrand timp de opt luni pe santierele din Hunedoara. AMISTIA. Atmosfera de hartuire in care traia familia era dublata de faptul ca nu stiau nimic de Nicolae Margineanu. Au reusit sa-l vada totusi in 1954, cand au fost anuntati discret ca va fi adus

- 132 -

martor intr-un proces politic. Impreuna cu mama si sora lui, domnul Margineanu a fost prezent in sala, vazandu-l pentru cateva clipe pe profesor. Cu lacrimi in ochi, isi aminteste ca era foarte slab, dar avea o tinuta distinsa, fara a da semne ca inchisoarea i-a afectat personalitatea. Spre sfarsitul anilor ’50, „tacerea“ s-a mai relaxat. Prin diverse canale aflau in ce loc se afla profesorul. Dupa 1962, au inceput sa iese detinuti, care au povestit familiei amanunte din detentie. Deja in 1964 se asteptau sa fie eliberat. Nicolae D. Margineanu se mutase la Bucuresti, telefonand apropape zilnic acasa sa afle vreo veste despre tatal sau. Acesta a fost eliberat la 26 iunie 1964. I s-a dat un bilet de drum pe calea ferata si putina mancare. In tren a intrebat pe cineva cat costa un kilogram de lapte si cat castiga un maturator. Dorea sa nu fie o povara pentru familie. Nu a povestit familiei foarte multe despre detentie, fiind traumatizat pe viata de cei 16 ani la Malmaison, Jilava, Pitesti, Aiud si Gherla. INTEMEIETOR AL STUDIULUI PSIHOLOGIEI Nicolae Margineanu s-a nascut in anul 1905, facand studiile primare si secundare la Blaj si Orastie. Ulterior a urmat cursurile Universitatii din Cluj pe care a absolvit-o in anul 1927. Inca din 1926 a fost numit preparator la Intitutul de Psiologie a Universitatii din Cluj. In 1929 obtine titlul de doctor in psihologie, dupa care a urmat mai multe stagii de pregatire in strainatate. In 1934 infiinteaza Institutul Psihotehnic in cadrul Ministerului Muncii, precum si Oficiul de orientare profesionala. Intre 1948 si 1964 a fost arestat politic. Dupa eliberare lucreaza la Biblioteca Academiei Romane din Cluj. Abia in anul 1971 i se permite sa revina la catedra de psihologie a Universitatii din Cluj, avand posibilitatea sa predea si in afara, la Koln, Bonn si Hamburg. Moare in 1980, fiind bolnav de cancer la colon.

Ceauşescu, regizor şi scenarist de şedinŃe Ilarion Tiu Silviu Curticeau a fost unul dintre personajele-cheie ale regimului comunist în ultimii ani ai „epocii Ceauşescu“. La 3 noiembrie 1982, Silviu Curticeanu a fost numit în funcŃia de şef al SecŃiei Cancelarie a CC al PCR. Din acest post, fostul demnitar comunist a administrat arhiva Comitetului Central, deŃinând astăzi cele mai importante informaŃii privind organizarea acestei arhive în momentul evenimentelor din decembrie 1989. Jurnalul NaŃional: În ultimii 15 ani s-au făcut diverse speculaŃii despre locul în care a fost depozitată arhiva Comitetului Central al Partidului Comunist Român, precum şi despre documentele care au fost preluate de armată în decembrie 1989. Unde se aflau documentele ei în momentul fugii lui Ceauşescu? Silviu Curticeanu: În decembrie 1989, arhiva se afla în clădirea fostului sediu al Comitetului Central, unde avea la dispoziŃie spaŃii necesare. Acestea erau dotate cu sisteme de siguranŃă şi cu mijloacele de climatizare adecvate. J.N. După preluarea arhivei CC al PCR ce către Armată, militarii au susŃinut că nu puteau să predea documentele la Arhivele NaŃionale deoarece aceastea erau aranjate haotic şi fără nici un fel de evidenŃă. Generalul Nicolae Spiroiu, fost ministru al Apărării NaŃională în perioada 1991-1994, a declarat pentru Jurnalul NaŃional că Armata a preluat arhiva CC al PCR „ca un portofel găsit pe stradă“. Astfel că, militarii au trebuit să efectueze o aranjare a arhivei pe fonduri, o inventariere şi că a fost nevoie de mare muncă acolo. SunteŃi de aceiaşi părere? S.C. Arhiva era organizată după norme interne de strictă interpretare. Era deservită de personal specializat şi se baza pe un sistem de evidenŃă corect întocmit şi Ńinut la zi. Sistemul de evidenŃă era însă arhaic (fişier, registre etc.), nu se baza pe un procedeu internaŃional modern. Din acest

- 133 -

afirm. în deplină cunoştiinŃă de cauză. omniprezenŃa sâcâitoare şi hotărâtoare a lui Nicolae Ceauşescu. Arhiva Comitetului Central nu reflectă. arhivele ca acelea ale Marii Adunări NaŃionale.C. J. găsirea unui document putea să dureze un anumit timp.C. atât în elaborarea hotărârilor. cultural etc. fără acordul expres al lui Nicolae Ceauşescu. fie el şi prim-ministru sau alt membru al conducerii de partid nu avea dreptul să consulte vreun document aflat în arhiva Cancelariei. J. cel numit era selectat din trei propuneri şi aprobat de un organism de partid (CPEx sau Secretariat). la modă azi. Într-o clădire alăturată se afla arhiva veche a Comitetului Central. Pe de altă parte. nici nu văd cum ar fi posibilă o reorganizare a arhivei.N. Este şi o oglindă a unor analize şi hotărâri luate în toate domeniile de interes naŃional sau regional (economic. se găsesc legi adoptate şi discuŃiile „mobilizatoare“ din cadrul diferitelor sesiuni. din moment ce ea era restructurată. Dealminteri. aşa încât numai din arhiva Comitetului Central se poate afla de ce a fost preferat unul sau altul dintre cei propuşi. a „kilometrului de dosare“. Pe de altă parte. Această furie se materializa în vorbe de genul: „aŃi introdus anarhia şi harababura în Cancelarie!“. stenogramele şi hotărârile adoptate. PuteŃi să ne relataŃi cum era organizată această arhivă? S. Nicidecum. ea este singura care reflectă procesul decizional. Deci nimeni nu putea sustrage din arhivă documente incomode cu excepŃia lui Ceauşescu până în 22 decembrie 1989. Procesul de elaborare şi amendamentele de conŃinut sunt însă în arhiva Comitetului Central. Din acest motiv.C. că arhiva Comitetului Central a fost pe departe cea mai importantă arhivă a vechiului regim. CirculaŃia documentelor era draconic reglementată. Nimeni.). În legătură cu activitatea personală a Secretarului General. În privinŃa realizării unor obiective importante . J. În Arhiva Marii Adunări NaŃionale. ceea ce provoca nerăbdarea şi furia cunoscută a lui Nicolae Ceauşescu. arhiva CC al PCR nu avea nevoie de o nouă prelucrare arhivistică aşa cum susŃin ofiŃerii care au administrat-o între 1989 şi 1995. Adică? S. În prealabil. J.N.C. dacă nu chiar imposibil. care era în curs de microfilmare cu ajutorul unor cercetători de la Institutul de Istorie a Partidului. Pentru fiecare dintre aceste organe de conducere colectivă.N.134 - . să mă pronunŃ. materialele care au stat la baza dezbaterilor. Astăzi însă se vorbeşte aproape exclusiv despre arhiva SecurităŃii ca sursă de documentare pentru istoria comunismului românesc! S. Comitetul Politic Executiv. în arhivă se păstra ordinea de zi a şedinŃelor. social.N.motiv. J. A „umblat“ civeva în arhiva CC al PCR cât timp dumneavostră aŃi avut-o în gestiune? Mai concret. Numirea în funcŃii importante din condicerea ministerelor se făcea prin Decret PrezidenŃial. Această arhivă este mai importantă decât a SecurităŃii datorită concentrării puterii în mâinile unei singure persoane şi a amalgamării atribuŃiilor pe linie de partid cu cele de stat. cât şi în urmărirea înfăptuirii lor. În privinŃa conŃinutului însă. Sunt convins că valoarea documentară a unei arhive este asigurată şi prin păstrarea concepŃiei care a stat la baza organizării ei. a Consiliului de Stat sau chiar a Guvernului nu spun nimic sau aproape nimic relevant în acest sens. este cunoscut faptul că „reorganizările ştiinŃifice“ ascund de cele mai multe ori un „proces de selectare“ care-i alterează conŃinutul. Analizate separat. în raport de atribuŃiile organelor superioare de conducere ale Partidului (Comitetul Central. cum ar fi firesc. deoarece n-am aflat nimic la vremea aceea despre măsura. precum şi stenogramele întâlnirilor cu diferite personalităŃi din străinătate. Ce dimensiune avea arhiva Comitetului Central? S. numai activitatea partidului.N. oricare dintre aceste documente sunt puŃin sau deloc edificatoare. în principal. pentru că actele normative sunt supuse în pealabil aprobării unui anumit organ de conducere al Partidului (Comitetul Central sau Comitetul Politic Executiv). În privinŃa dimensiunilor arhivei mi-e greu. de pildă. însă. arhiva mai cuprindea concluziile numeroaselor „şedinŃe sau vizite de lucru“.C. Orice intrare trebuia să fie adresată personal Secretarului General şi orice comunicare trebuia să aibă la bază o hotărâre sau o rezoluŃie semnată de acesta. membrii conducerii centrale a Partidului aveau acces la ea? S. Prin urmare. Secretariat).

C. J. geneza şi motivele care au determinat cele mai importante hotărâri din perioada comunismului. Dar ce modificam dimineaŃa. până când constatam că muncim în zadar. regularizarea râului DâmboviŃa. Aş vrea să mai subliniez în această privinŃă că aceste două arhive nici măcar nu interferează. în toate cazurile. Este drept. fiind. s-a spus că stenogramele şedinŃelor acestui organism din decembrie 1989 nu au fost redate corect. Canalul Dunăre – Marea Neagră. Ceauşescu a crezut sincer că toate acŃiunile şi vorbele sale sunt necesare prezentului şi vor fi apreciate ca atare în viitor. a avut în privinŃă luării deciziilor un dispreŃ suveran faŃă de respectarea regulilor democratice. Eu cred că prima este atotcuprinzătoare şi reflectă procesul decizional. în mod cert. că arhiva CC al PCR este mai importantă pentru studiul istoriei comunismului românesc decât aceea a SecurităŃii? S. dar am avut impresia că ele se referă doar la problemele de politiă externă. susŃineŃi. Printr-un nomenclator intern. în timpul procesului foştilor membri CPEx.N. Ceauşescu nu mi-a cerut să modific o stenogramă. am văzut în arhivă câteva plicuri sigilate care purtau menŃiunea „Se deschide numai de Secretarul General al Partidului“. Ceauşescu. Din acest motiv. J. o vorbă a cuiva pusă în gura altcuiva etc.N. Deocamnadată. Este corect? S. s-a stabilit competenŃa diferitelor organe de conducere în privinŃa rezolvării anumitor probleme. pentru realizarea lor nu pot fi înŃelese şi desluşite decât prin studierea arhivei Comitetului Central. Preocuparea pentru aspectul formal al democraŃiei (deşi aceasta nu exclude în cazuri particulare. să-şi modifice spusele. ultimul cuvânt.(Centralele Nucleare. Ceauşescu a fost scenaristul şi regizorul tuturor şedinŃelor la care a participat şi este un nonsens să creadă cineva că avea vre-un motiv să-şi renege propria sa operă. Nu de puŃine ori se înfuria şi dorea să modifice nomenclatorul. în nici o împrejurare. fiind convis că ele au şi vor avea o valoare istorică. pentru că este de natură să dezvălui. o omisiune sau un adaos din vina stenografului. sau chiar au fost modificate. accesul la arhivele comunismului românesc? S. ceva definitiv şi inviolabil. Însă condiŃiile în care au fost aprobate şi zbuciumul. J. analizele şi hotărârile luate să fie dezbătute în organul de conducere prevăzut de statut sau de nomenclator. cum bine se ştie. mai ales în domeniul politicii externe.C. el nici nu se gândea să-şi ascundă gândurile. nu înainte de a face două precizări. iritarea lui depăşea măsura.N.C. îşi vor da roadele. Este de domeniul legii obligaŃia de a stabili când arhiva poate să fie scoasă de sub obroc.N. PuŃină lume ştie însă despre preocuparea lui constantă şi intrasigentă pentru respectarea aspectelor formale ale democraŃiei. atunci când. Când avea îndoieli în legătură cu competenŃa vre-unui organ de conducere în aprobarea unei hotărâri. de regulă. opera sa de odonioară. posibilitatea ca o stenogramă sau alta să conŃină vreuna din erorile clasice. în opinia dumneavostră. posibile hotărâri secrete. Ce persoane din cercurile politicii post-decembriste au obstrucŃionat. „cu entuziasm“. metroul. în 1990. de fapt. cei care studiază istoria comunismului românesc au acces la arhiva CC . Poate fi considerată arhiva CC al PCR o sursă veridică de documentare? Mai precis: ar putea fi considerată o oglindă a realităŃii? S.135 - . iar a doua este limitată la domeniile cunoscute. Dacă în cadrul unei şedinŃe. bineînŃeles. Atunci ne suflecam amândoi mânecile şi începeam să-l disecăm de la cap la coadă. J. puneam la loc după amiază. nomenclatorul. un punct de vedere sau o strategie fixate deja de el. În calitatea pe care o aveŃi de bun cunoscător al clădirii deciziei politice. răsfoiam „terfelogul“ ca să nu greşească în alegerea organului care urma să aprobe. în orice problemă. împreună. asumându-şi cu de la sine putere dreptul de a avea mereu. mă chema şi. Pe de altă parte. aşadar. Mă încumet să spun că da. aproape zilnic. Nu este căderea mea să mă pronuŃ. statutar aprobat.) unele date nu se găsesc în arhiva guvernului. sau făcea aprecieri nepotrivite despre o personalitate străină atunci el şi nimeni altul făcea pe loc precizarea că episodul respeciv să nu fie trecut în stenogramă.N.C.). Casa Republicii etc. După cum bine ştiŃi. numai de el şi de câŃiva ştiute şi rămase fără urme) are o importanŃă deosebită. inerente în materie (o întrebare trasformată în afirmaŃie. dorinŃa expresă ca. Aceasta nu exclude. Niciodată. J.

denumit convenŃional „izvor“.). plicul era deschis personal de către acesta. când a fost promovat şef de sector la SecŃia Pentru probleme Militare şi de JustiŃie a CC al PCR. Materialele nou-intrate aveau un anumit loc pe birou. principala structură decizională a statului comunist. .136 - . În calitate de „arhivar al partidului“ a fost tot timpul în preajma lui Nicolae Ceauşescu. unde dosarele erau aşezate. Se plimba prin birou şi tot adăuga. Aşa a început epoca materialelor scurte şi a anexelor cu nemiluita. EPOCA ANEXELOR În anul 2000. Silviu Curticeanu şi-a publicat memroiile sub titlu: „Mărturia unei istorii traite. Aşa am făcut şi un timp lucrurile au mers bine. Tot acest volum imens de hârtii. după înregistrare.». nevrând să renunŃe în ruptul capului la centralizarea excesivă. ajungea pe biroul lui Ceauşescu. Paralel cu această demnitate a ocupat până în noiembrie 1982 funcŃia de secretar al preşedintelui RSR. Nicolae Ceauşescu. institute de cercetări etc. Biroul Permanent. „InformaŃiile venite de la Securitate erau primite în plic sigilat de Ceauşescu. de către şeful de cabinet. Atunci i-am zis: «Tovarăşe Ceauşescu. Comitetul Politic Executiv. Secretariat)“. unde a activat până în 1972. dar. care transformă realitatea într-o poveste ştiinŃifico-fantastică. Dacă arhivele sunt de regulă opera unor „salahori“. mai trebuie precizate şi următoarele lucruri. A urmat cursurile FacultăŃii de Drept la Universitatea din Cluj în perioada 1953-1957. important este ca aceasta să se facă „Sine ira et studio“. Începând cu 1975 şi până în 1989 afost membru în Consliliul de Stat al RPR. să-şi dovedească onestitatea. este menirea istoricului adevărat. miniştri. A fost din nou promovat la 3 noiembrie 1982. îl aud: «Curticeanu. devenind şef al SecŃiei Cancelarie a CC al PCR. Imagini suprapuse“. Din acest moment a avut o ascensiune impresionantă pe linie de partid şi de stat.“ CU RIGLA ŞI LUPA Despre activitatea sa.. Citite de Ceauşescu. propunerile trebuind să poarte semnătura tuturor acelora care aveau o anume răspundere într-un domeniu sau altul de activitate (organe de sinteză. pentru a nu duce la alterarea celor aşternute pe hârtiile îngălbenite de vreme. că mai sunt şi anexele!». ele erau aprobate sau respinse ori repartizate pentru şedinŃele unuia dintre organele de conducere ale partidului (Comitetul Central. fostul şef al Cancelariei CC al PCR face unele referiri la modul în care Nicolae Ceauşescu „alimenta“ arhiva partidului: „În ultimii ani începuse şi el (Ceauşescu. mai devreme sau mai târziu. într-o zi.. să nu mai primeşti materiale mai mari de 10 pagini de la Guvern. însă a răspuns imediat: «Lasă tu paginile.) să fie sufocat de hârtii.C. găsea sau căuta tot felul de paleative care nu ajutau la nimic. într-o ordine prestabilită. în scurt timp.. renunŃa: «Curticeanu. Indiferent de momentul când se va aproba „deshumarea trecutului“ cuprins în arhivele CCului (mai bine ceva mai repede decât prea târziu). cu „rigla şi lupa“. aşa ajungem la 50 de pagini. închis tot de el şi restituit prin curier special organelor de Securitate. Nu credeŃi că întreaga arhivă trebuie pusă la dispoziŃia cercetătorilor? S. că ăştia bat câmpii!».. evitând acea „fantezie creatoare“. ce practic nu erau citite de nimeni. În 1965 a fost numit şef al DirecŃiei Judiciare pentru Cauze Civile a Procuraturii Generale. până când. prin restructurări. După absolvirea facultăŃii a activat ca judecător la Tribunalul Popular Regional Cluj. spiritul de observaŃie şi intuiŃia pentru a reface trecutul aşa cum a fost. BIOGRAFIA UNUI DEMNITAR COMUNIST Silviu Curticeanu s-a născut la Timişoara la 15 octombrie 1933. materialul ăsta este incomplet.r. n. selecŃii sau trunchieri intempestive.al PCR doar până la sfârşitul perioadei Gheorghiu-Dej. ». sau la care. În paginile acestora. iar în 1959 s-a înscris în Partidul Comunist Român. fostl şef al Cancelariei lui Ceauşescu îşi aminteşte: „În privinŃa documentelor cu conŃinut economic sau legislativ s-a instituit şi obligativitatea aşa-zisului „aviz unic“. iar în 1967 a obŃinut titlul de doctor în ştiinŃe juridice la aceiaşi universitate. fiind martorul celor mai importante decizii ale acestuia în ultimii ani ai „Epocii de aur“.

Ştiam că ele au fost transportate acolo imediat după 22 decembrie 1989. În momentul când am preluat conducerea ministerului. distruse. deoarece. fost ministru al Apărării între 1991-1994.fără a lăsa urme în cadrul Cancelariei. la Ministerul Apărării. Şi nici din partea Armatei nu-şi asumă cineva răspunderea de a le fi preluat. Ele au fost luate în condiŃii specifice revoluŃiei. dezvăluie pentru Jurnalul NaŃional modalitatea în care documentele fostului partid comunist au fost administrate de către militari. BineînŃeles că nu era nimeni la Arhive dintre administratori. gen. Astăzi însă nimeni dintre cei care mai trăiesc nu-şi asumă responsabilitatea de a fi decis preluarea arhivelor de către Armată. La 15 ani de la „arestarea“ arhivelor comunismului de Armată. Care era situaŃia gestionării arhivelor CC al PCR în momentul când dumneavostră aŃi preluat conducerea ministerului Apărării NaŃionale? N.S. Nici acum preluarea acestora nu este completă. J. ExcepŃie făceau doar materialele primite de la Securitate. dar repet. care pe undeva nu mai era funcŃională în perioada aceea. deoarece în mod normal ele ar fi trebuit să ajungă la Arhivele Statului. să fie înstrăinate. Ce s-a reuşit să se facă chiar de către . fără un inventar. acestea erau date verbal. unde au stat fără posibilitate de acces până în 1995.S. arhivele CC al PCR au fost preluate de Armată. fără nici un fel de document. Armată şi Ministerul de Interne. fiind parte din Arhivele Statului. din câte mi s-a raportat când am devenit ministru. probabil. descompletate. trei ani în trei guverne: Petre Roman. arhivele CC al PCR se aflau la Piteşti. deci de Securitate. nu s-a pierdut nici un document din câte ştiu. Nefiind funcŃională s-a dat ordin ministerului Apărării NaŃionale să le preia şi să le transporte. Din 1995 a început trasferul unor fonduri către Arhivele NaŃionale. Silviu Curticeau. Atunci Consiliul Frontului Salvării NaŃionale a luat măsura ca ele să fie scoase de acolo şi transportae la Armată. în aprilie 1991. nerenunŃând la idelurile sale nici măcar în faŃa morŃii. în primele zile ale lunii ianuarie. J. din câte ştiu eu la câteva zile după 22 decembrie. (r) Nicolae Spiroiu: Am fost ministru a Apărării în perioada aprilie 1991 – martie 1994.137 - . deci încărcate cu grijă în camioane. fost şef al Cancelariei CC al PCR „În materie de crez politic. Silviu Curticeau. Nu au lăsat urme nici indicaŃiile date pe parcurs organelor de Securitate. care erau semnate numai de miniştrii respectivi“. în perioada în care la Comitetul Central se aflau încă revoluŃionarii şi unde s-a apreciat că este pericolul ca aceste arhive să se degradeze. Au fost depozitate în condiŃii de siguranŃă. fost şef al Cancelariei CC al PCR Dej şi Ceauşescu – coafaŃi la Armată Ilarion łiu În 1989. fără o preluare pe baza unui proces verbal. (r) Nicolae Spiroiu. A continuat probabil şi în luna ianuarie. Deci au fost preluate în condiŃiile specifice momentului revoluŃionar de atunci. în mai multe camere la Depozitul de Arhivă al Armatei din Trivale.N. în prezenŃa a câtorva ochi şi în absenŃa stenografilor“. Văcăroiu. cu protecŃie. Toate actele înaintate Cancelariei trebuiau să fie adresate personal lui Nicolae Ceauşescu şi să fie semnate în mod obligatoriu de primul ministru (cele venite de la Guvern) şi de către secretarii Comitetului Central (cele venite de la secŃii). N. Stolojan. Numai că Arhivele Statului la vremea respectivă aparŃineau de Ministerul de Interne. Jurnalul NaŃional: În ce perioadă aŃi fost ministru al Apărării NaŃionale? Gen. cu prelată.N. nu un trişor. Ex-ministrul admite faptul că aceste arhive au fost „periate“. Ceauşescu a fost fanatic. mă rog.

De asemenea. pentru că exista secŃia pentru probleme militare. au început pregătirile pentru ca arhiva să fie predată. la metru liniar. cei de la Arhivele NaŃionale spun că au preluat în 1995 Arhiva CC al PCR fără nici un fel de evidenŃă. Ce pot să vă spun este că în perioada în care am fost eu ministru. Am auzit. Numai că procesul a fost îndelungat şi mai ales. (r) Nicolae Spiroiu declară că Armata nu a gestionat în nici un moment arhivele SecurităŃii. în situaŃia aceea de revoluŃie. când s-a dispus ca această arhivă să fie predată pe nişte compartimente. aceştia afirmă că preluarea fondurilor nu s-a făcut integral nici acum. SpuneaŃi că personalul Arhivelor de la Piteşti a operat inventarierea documentelor. în calitate de ministru al Apărării recunoştea: „SituaŃia Arhivelor preluate de MapN în decembrie 1989 şi ianuarie 1990 de la fosta Securitate din dispoziŃia conducerii Consiliului Frontului Salvării NaŃionale: De la Departamentul SecurităŃii Statului au fost preluate o parte a Dosarelor de la DirecŃia a V-a.d. fosta DirecŃie de Pază şi ProtecŃie a familiei . deşi am insistat ca noi să începem să predăm această arhivă. deci exista şi o componentă cu caracter militar care ar fi putut intra în arhivele militare. descompletate. PuteŃi să relataŃi pe ce criterii s-a făcut inventarierea.S. cu comandantul depozitului cu tot. Din experienŃa dumneavostră de militar cunoaşteŃi în ce măsură Armata a gestionat arhivele fostei SecurităŃi până la înfiinŃarea SRI? N. începând cu anul 1995.predecesorul meu. chiar generalul Stănculescu a suplimentat ştatul de organizare şi cred că şi eu ca ministru. Deci înŃeleg că s-a dispus ca această arhivă să fie predată în funcŃie de tematica documentelor. încă nu se luase o decizie privind cine să preia această arhivă. şase angajaŃi. Depozitul de arhivă de la Piteşti era un depozit în care activitatea arhivistică nu solicita mai mult de cinci. clasificarea lor. M-a preocupat această chestiune când eram ministru deoarece apăreau în presă tot felul de afirmaŃii referitoare de maniera că Armata deŃine această arhivă şi nu vrea s-o dea ş. dar sunt supoziŃii. a PreşedenŃiei. Niciodată Armata nu a administrat arhiva SecurităŃii. că ar fi fost o decizie a Parlamentului. în aprilie 1992. numerotarea. în procesul acela care spuneam eu. aşazisul Comitet Politic Consultativ al statelor membre a Tratatului de la Varşovia. nu ştiu care guvern. Toate au fost foarte bine administrate. care au lucrat la clasificarea şi punerea fondului documentar spre a fi predat acolo unde se va dispune de către organele abilitate. În plus.S. nu am date. la Arhivele de la Piteşti s-a asigurat securitatea acestei arhive. şi subliniez – am auzit. apărare a Comitetului Central. Deci nu s-au sustras documente. a existat o selecŃionare a documentelor? N. A urmat reasamblarea documentelor. În aceste condiŃii.N. J. deci s-a asigurat securitatea. a unui guvern. sau poate înainte de a fi guvernarea CDR. J. să fie luate. Deci a început în primul rând inventarierea arhivei preluate. Cred că am ajuns acolo până la vreo 60 de angajaŃi. Pot să vă redau cum a început acest lucru.S. o operaŃie foarte laborioasă.N. Dar toŃi verificaŃi. Adică o parte din arhiva asta care Ńine de relaŃii externe. Totul se făcea sub îndrumarea secŃiei Arhivelor Militare din Marele Stat Major care avea specialişti care au dat îndrumarea necesară pentru ca arhiva să fie repusă în ordine ca să poată fi predată. domnul general Stănculescu. PuteŃi să ne relataŃi modalitatea în care s-a făcut. aşa cum s-a întâmplat cu alte arhive. inventarierea.138 - . Era şi o parte militară. nici un fel de documente din acea arhivă. J. Chiar în cei trei ani cât am fost eu ministru n-a apărut în presă. dacă nu mă înşel. Unele din aceste documente chiar priveau relaŃiile militare: Tratatul de la Varşovia. să fie sustrase de nici un fel. oameni serioşi. transferul arhivelor de la Piteşti către Arhivele NaŃionale? N.N. să fie dată la ministerul de Externe.m. în perioada cât am fost eu ministru încă n-am început. Ceea ce pot să vă spun este că s-a asigurat siguranŃa. alta să fie dată la Arhivele Statului. probabil pe timpul CDR-ului. Când îl dai la poliŃie faci un inventar. Totuşi. Ministerul Apărării NaŃionale a preluat arhiva aşa cum găseşti un portofel pe stradă.a. LAPSUS VOIT? Deşi acum gen. Unele dosare fuseseră distruse. până în 1994. n-au existat documente care să apară în presă. de justiŃie. Între timp au apărut colecŃii de documente publicate de anumiŃi istorici. din câte ştiu eu. cu statut special însă.

“Mihail Moruzov şi frontul secret”. Dar unele cutii erau desigilate. Până în 1996 nu există legea arhivelor. Din 1984 si pana in 1994 a fost cercetator in arhiva Ministerului de Interne din care facea parte si arhiva Securitatii. Dintre cele mai cunoscute carti ale sale amintim: “Eugen Cristescu – Asul serviciilor secrete”.Ceauşescu. din unele dosare lipseau file. “Duplicitarii. De la Ministerul de Interne. fondul penal şi documentar şi un fond de corespondenŃă neoperabil. (. Spiroiu a făcut o informare şi despre documentele CC al PCR care au fost preluate de Armată: „De la fostul CC al PCR au fost recuperate documentele şi arhivele SecŃiei de Propagandă. SecŃiei de Gospodărie. Arhiva a fost preluată de comandamentul Marinei şi au fost preluate cu sigiliu. Sa aflat in arhiva fostei Securitati inclusiv in perioada in care aceasta a trecut la Ministerul Apararii Nationale (30 decembrie 1989-28 martie 1990). Unul dintre proiectile a nimerit în depozitul de arhivă şi a ars întreaga arhivă: dosare personale ale informatorilor. “Glorie şi tragedii. La nivelul tuturor judeŃelor bănuiesc că s-a întâmplat acelaşi lucru… Nu în toate judeŃele. O istorie a Serviciilor de InformaŃii şi Securitate ale regimului comunist din România. la fel. Din istoria serviciului de informatii şi contrainformatii român pe frontul de Est”. Acolo au fost şi două decese din partea lucrătorilor: un ofiŃer care era şeful arhivei. 1989. Iata o situatie anormala sub incidenta careia s-au aflat toate arhivele. au fost distruse. în cifre de zeci de mii de dosare de urmărire informative şi dosare personale ale agenŃilor. ele au fost readuse în depozit. Un discurs decontextualizat de vreme ce nu sunt evaluate pierderile înregistrate de aceasta în perioada 1989-1996. SecŃiei de RelaŃii Externe. In Arhiva Securitatii au ramas documentele inofensive Lavinia Betea Prof. Evident predarea nu s-a mai făcut pe bază de proces-verbal. Sustrageri şi distrugeri au avut loc la Inspectoratul de Securitate din ConstanŃa. Jurnalul National: Din decembrie 1989 şi până la jumătatea lui 1991 nu există o lege a siguranŃei naŃionale. In viata publica romaneasca se vorbeste însa exclusiv de arhiva fostei Securitati. SecŃiei de JustiŃie.. dr. Şi la Braşov au fost ridicate documente din arhive de către Armată dar au fost redate înapoi după reânfiinŃarea SRI-ului. După reînfiinŃarea SRI-ului. le-au adus acolo desigilate şi aşa au rămas. gen. Au putut fi recuperate? . Din experienta muncii in chiar aceasta arhiva. A lucrat in aceasta arhiva pana in 1994. univ. din partea Inspectoratului de MiliŃie care se afla vizavi. ce ştiti ca s-a pierdut? Cristian Troncota: Cele mai mari pierderi le-a înregistrat arhiva în timpul evenimentelor din 1989.. În conferinŃa de presă. inclusiv arhivele Departamentului SecurităŃii Statului începând cu data de 23 dec. MApN a preluat toate arhivele Ministerului de Interne. În afară de cele petrecute la Sibiu. Repet că au fost sustrageri nu distrugeri. multe documente. locotenent-colonelul Chira şi un subofiŃer. “Istoria serviciilor secrete romanesti de la Cuza la Ceauşescu”.) Au fost preluate peste 100.000 de dosare care au fost predate Arhivelor Statului“. Arhiva Istorică“. A fost o chestiune cam ciudată acolo. un specialist avizat asupra documentelor existente in arhivele Securitatii in 1989 si asupra celor care ne-au mai ramas. A fost distrusă în întregime arhiva SecurităŃii din Sibiu. Şi. Totodata Cristian Troncota este considerat specialist in istoria serviciilor speciale romanesti. SecŃiei Militare. Au venit. 1965-1989”.139 - . Prin urmare. SecŃiei de Scrisori şi audienŃe. Foarte multe sustrageri au avut loc la Timişoara şi Cluj. S-a tras cu proiectile de armată. Cristian Troncota este decanul Facultatii de Informatii din cadrul Academiei Nationale de Informatii.

140 - . OfiŃerii cu mai multă experienŃă spuneau că îi ajută foarte mult ca să nu mai piardă timp pentru investigaŃii. Dacă fusese informator şi ulterior devenea membru de partid. de la fondul reŃea. Mi-e greu să fac precizări de nume dar cam tot ceea ce era important atunci pentru S. Din teritoriu microfilmele erau trimise în Bucureşti. Sa inteleg ca ofiterii care le-au distrus incercau. când devenea membru de partid. Cei mai valorosi colaborari si profitori ai Securitatii din anii 80 erau.a a Marelui Stat Major) şi tot ceea ce era în judeŃe. Dar în Bucureşti. atunci dosarul i se scotea din evidenŃă locală si centrală. Ce altceva nu s-a microfilmat? Fondul Documentar nu era nimic microfilmat din el până în 1989. aflate în lucru. Atunci când ofiŃerii au distrus documente.B. Şi atunci nu distrugere este? Nu fusesera arse de ofiŃeri precum cele despre care vorbeam anterior. Erau multe dosare în evidenŃă. fara indoiala. JudeŃele. sa se autoprotejeze în fata noii puteri? Sigur.M. La ce unităŃi vă referiŃi? În primul rând la fosta Securitate a municipiului Bucureşti (S. S-o luam altfel.). sectelor. JudeŃele erau obligate să dea aceste fonduri depozitului central. Dacă acestia decedau. Niciodată nu vom şti identitatea acelora care au făcut poliŃie politică? Încă o precizare. Si-acum. Adică erau urmărite prin dosare de urmărire informativă şi la nivel central. Se trece uşor cu vederea peste prevederile referitoare la dosarele personale ale informatorilor. Nici pe aceştia nu-i vom cunoaşte vreodata pentru că totul se făcea strict şi riguros. din unităŃile centrale şi teritoriale. la marile unităŃi centrale au fost distrugeri masive de documente. se regasesc in cartoteca? Ordinul 1050 şi regulamentul de aplicare a lui spuneau aşa: “unui membru de partid nu i se face dosar personal”.B. chiar şi pentru persoanele care refuzaseră colaborarea cu organele de securitate. peste unul sau doi ani dosarul lor se distrugea. disidenŃilor. Dar informatorii care fusesera si membri de partid. bineînŃeles. Nu cumva vom regasi acolo si membrii de partid care fusesera informatori? . Acesta conŃinea documentele SSI-ului (SiguranŃa. în momentul în care deschideau un astfel de dosar. pe baza certificatului de deces. şi la judeŃe. Acest lucru nu s-a făcut. Nu se microfilmau toate documentele. Am întrebat şi eu care este filozofia acestei chestiuni. membri de partid. în primul rînd.M. SecŃia a II. sub presiunea evenimentelor ofiterii au distrus o parte din documente. Chiar dacă o persoană fusese informator si încetase colaborarea cu organul de securitate. In funcŃie de criteriile pe care le-au considerat atunci. care a distrus o mare cantitate de dosare. Pare mai productiva intrebarea: ce s-a microfilmat ? Erau microfilmate dosarele personale. dupa ce scadem informatorii din anii 50 decedati… Cati mai sunt? PuŃini iar unii foarte bătrâni… In presa se lanseaza afirmatia că întreaga arhivă a SecurităŃii poate fi reconstituita cu ajutorul microfilmelor.Nu. aveau cartoteca locală proprie. în care introduceau cu fişe şi o dublură o trimiteau la CID. dosarul fiindu-i clasat în arhivă. Spre exemplu dosarele de problemă nu s-au microifilmat. haideti să facem un calcul sa vedem ce mai ramane dintre cei pe care-i cunoastem! Dupa ce scoatem fostii membri de partid. La CID se afla centralizat toată evidenŃa de securitate din România. generalizat. Ele erau active chiar şi în momentul în care se închidea problema. Acestea sunt dosarele legate de problema cultelor religioase. care monitoriza problemele acestea de disidenŃă din Bucureşti şi care erau în contact direct cu grupurile care s-au afirmat ulterior. au făcut-o cu procese verbale. dosarul era scos din evidenŃă. Exista o evidenta a informatorilor din judete la nivelul arhivei centrale a Securitatii? În cartoteca documentară centrală se aflau fişe de evidenŃe pentru toate persoanele care fuseseră în baza de lucru.

adică documente de urmărire informativă sau mape de verificat asupra unor persoane suspecte. pentru o perioada mai tarzie. Se pare ca dv. Cum ar fi diplomele de doctor pe care le luau de la universităŃile americane şi le trimiteau în România ca studii de importanŃă. confirmati opinia că nici jumătate de arhivă nu a fost microfilmată… Au mai fost microfilmate dosarele penale. Dacă era o problemă mai complicată. Acestă direcŃie avea cele mai puŃine dosare. Aveau puŃine dosare de lucru finalizate.141 - . într-un birou de cercetare. Unde sunt acum documentele lor de dinainte de 1989? La unităŃile care au reluat problematica…Unitatea 110. ei monitorizând toate problemele de disidenŃă politică pe întreaga Ńară. aveau arhive separate. ea nu se regăseşte deloc în arhiva centrală. împreună cu DirecŃia a V-a. cine a adus porumbul hibrid in tara?”. Dupa 1989 n-a fost nici interogat. dar în mod selectiv. nici târât prin procese. Un dosar de urmărure informativă nu putea să dureze mai mult de un an. erau clasate cu scoatere din evidenŃă şi erau lasate în acel fond corespondenŃă. acesta are urmatoarea replica referitoare la meritele sale de ministru de Interne in perioada 1952-1968: “Acuma spuneti ca Draghici n-a fost un bun ministru de Interne. La sfârşit trebuia să se dea o rezoluŃie. se clasau în arhive. Nu e treaba spionajului să te duci noaptea într-un lan experimental. care anual se distrugea. Unitatea 110 specializată pe spaŃiul sovietic a avut arhivă separată. Şi acelea se finalizau la termen. In legatura cu aceste dosare. 195 era. Dar cine a adus laserul. Se regasesc asemenea actiuni in arhivele Securitatii? Acestea erau de competenŃa organelor de spionaj. El a fost singurul şef de unitate care n-a păŃit nimic. Trebuie raspuns la întrebarile: e suspect. DirecŃia de pază a lui Ceauşescu şi a demnitarilor avea şi o structură informativă. Cel puŃin depozitul central al SRI pe care l-a moştenit de la fostele organe de Securitate nu aveau aşa ceva. să furi nişte seminŃe puse de cercetători. Bunaoara.. pentru protecŃia ofiŃerilor de informaŃii din exterior. Dacă avea o oarecare semnificaŃie. Nici acelea nu se regăsesc în arhivele SecurităŃii? În depozitul central nu există. Este o notă proastă pentru serviciul de spionaj să se ocupe de aşa ceva. bunaoara? Documente de felul acesta nici nu se află în arhive. fără nici o semnificaŃie. Eu vă spun exact. Nu a existat niciodată o arhivă centralizată a SecurităŃii. nu finalizau niciodată mai mult de 30-32 de dosare. de asemenea. Atât dosarele cât şi microfilmele acestora erau distruse în momentul în care deveneau membri de partid. Nimeni nu-l contrazice in aceste merite care privesc furtul de tehnologie. De altfel. generalul Pacepa pe acestea le prezinta ca principala misiune a Securitatii. e infractor sau nu e infractor. In 1968. Faceau tot felul de lucruri. In cele mai multe cazuri se microfilma doar sentinŃa şi documentele care probau sentinŃa. Trebuia luată o decizie. cu o arhivă separată. pentru că am lucrat la arhivă. dosarul putea fi prelungit până la doi ani. o DirecŃie specială. Acestea si toate celelalte prezentate in “regimul Ceauşescu” ca dovezi de “înalt patriotism”… Dar nu vom regasi aceste lucruri în arhivele despre care am vorbit până acum. Prin urmare de la aceste unitati au intrat foarte putine documente in ceea ce noi numim acum Arhiva Securitatii… UnităŃile speciale ca informaŃiile externe sau 0544 (DirecŃia de spionaj). . Aveau însa puŃine clasări. cand Alexandru Draghici este criticat de tovarasii sai de partid pentru cele intamplate. Celelalte. Cat vom cunoaste despre implicarea Securitatii in comertul cu arme.Nu. Exista şi o structură specializată pentru protecŃia ofiŃerilor de informaŃii din interior. DirecŃia I care era poliŃia politică şi care în ultimii ani a fost condusă de colonelul RaŃiu. Ei nu clasau. Nici ce-au însemnat conturile SecurităŃii? Nu. imi amintesc “dosarul Patrasacanu” cu cele 204 volume ale sale. unde făceam studii pe aceste clasări şi Ńin bine minte că DirecŃia I avea cele mai puŃine clasări.

care era evident din rândul străinilor. amestecate cu cele de poliŃie politică. “DISIDENTUL” Microfilmarea documentelor a început în 1968 in contextul evenimentelor de la Praga.m. .142 - . numai exteriorul lucra cu ele. Dar documentele ei nu sunt în depozitul despre care am vorbit. Aceste documente ale unităŃii speciale. HaideŃi să recapitulăm. Raspunsurile dv. Nu exista în arhiva centrala dosare despre aceste .Nu vom şti niciodată în ce măsură Securitatea a fost implicată în politica externă a lui Ceauşescu? Securitatea per ansamblu. Au făcut o muncă fantastică. în interes ştiinŃific. adică a reprofilat-o pe acŃiuni antiteroriste în exterior. sunt de interes pentru actuala problemă antiteroristă şi sigur ele nu sunt într-un loc anume. doctoranzi. Acuma nu mai e chiar atât de uşor să ai acces la ele. În concluzie.. ei au început să se înmulŃescă.o treabă care eu mă mir că s-a terminat aşa de repede. tineri recrutaŃi. dupa modelul sovietic. E mai greu ca la început.rezidenturi acoperite”. Dar vorba zboara. Ei puteau să revină ulterior. Când plecau. O crima reusita nu lasa in urma documente. Despre actiunile de lichidare ale ofiterilor de securitate care au dezertat se gaseste ceva? Generalul PleşiŃă a mărturisit ca cel puŃin pe timpul cât a condus DirecŃia de InformaŃii Externe. Măsura de a nu se mai clasa a fost luată destul de târziu. InstituŃia care a moştenit această arhivă are responsabilitate faŃă de asemenea persoane. integral sau partial. A desfiinŃat-o la nivelul anilor ’80.. Iată de ce trebuie să se facă acestă triere clară a arhivei.Dunărea” care reprezenta acele . se clasau. documentele ei puteau fi puse în circuit încă din 1990? Fără nici un fel de probleme. chiar în calitate de miniştri. Cei din interior nu lucrau cu aşa ceva. pentru că la nivelul anilor ’80. nu s-au facut dosare pentru informatoriii membri de partid ori s-au distrus la primirea in partid.. Nu vi se pare ca despre Arhiva Securitatii de-acum se vorbeste…degeaba? Arhiva pe care o deŃine SRI este dintre cele mai inofensive. Au fost distruse prin metodologie de lucru dosarele informatorilor care au decedat. Trebuiau doar triate cele de la Fondul Documentar care au o valoare deosebită. înseamnă şi DirecŃia de InformaŃii Externe. Scrisul este? În mod logic ar trebui să se afle în arhiva SIE. aşa spune şi avem toate motivele să credem că are dreptate.d. in Arhiva Securitatii nu se regasesc deloc arhivele unor directii. Asta a făcut comisia comună SRI şi CNSAS . Unitatea 110 Anti – KGB. Până atunci aceste dosare ale unor foşti studenŃi. in Arhiva Securitatii. Aşa spune el? Da. de altă cetăŃenie. văzut ce este acolo şi să se ia o hotărâre. alte directii centrale si judetene au distrus sau sustras. luat dosar cu dosar. ş. Ele erau plasate alături de celelalte. Si-atunci de ce această tergiversare de 15 ani? Mi-e foarte greu să înŃeleg de ce nu a existat voinŃă poitică de la început… La cererea unor cercetatori a existat acces. A doua categorie era cea a străinilor care au fost urmăriŃi de organele de contraspionaj sau brigada antiteroristă. Aceştia aveau structuri informative. Ce anume din acestea cade sub incidenta sigurantei nationale? Doar dosarele informatorilor străini. mai erau şi unităŃi speciale cum ar fi . periodic erau distruse materialele provenite din supravegherea tehnica atât a demnitarilor de partid cat şi a disidentilor…. li se clasa dosarul. taie elanul celor care asteapta “scandal” si “dezvaluiri”. începând cu 1990. în întregimea lor. lucrau şi ca agentură. documentele cele mai importante. Nu vom gasi insa nicaieri inscrisuri despre ceea ce se numeste in limbajul serviciilor speciale “actiuni umede”. studiat.a. Dar a mai păstrat o structură pentru dezertorii din Securitate. exista o structură care se ocupa de acŃiuni de lichidări. la 1984-1985. Se organizase o sala de studiu pentru aceste documente care nu puneau probleme de securitate.rezidenturi acoperite”.

referitor la situaŃia evreilor din România. “De aici au venit aceste măsuri de protecŃie in Romania. Mult mai discret. o instituŃie făcută după model sovietic cu consilieri sovietici. Cand Magureanu a infiintat SRI. la începutul anului. redeschisa de curand de procurorii Sectiei Parchetelor Militare de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. din Berna. Inclusiv acelea care Ńineau de paza şi protecŃia demnitarilor. În virtutea acelui plan s-au distrus dosarele operative care erau în lucru. Gelu Voican Voiculescu: "Arhivele nu aveau cum sa dispara" Vasile Surcel. Erau nişte prelegeri fulminante. Periodic. cel care pe 26 februarie 1990 l-a inlocuit pe generalul Nicolae Militaru la conducerea Ministerului Apararii. iar restul a fost luat de Magureanu. Gelu Voican Voiculescu. generalul (r) V. Securitatea era. dar au fost distruse în timpul evenimentelor de la Sibiu. când a fost spart fişierul ambasadei americane de la Bucureşti şi s-a microfilmat un document de sinteză. În rest. Problema este că nu au avut eficienŃa sovietică. După cinci ani. declara Cristian Troncota. trecute atunci in "custodia" Armatei. Mă doare sufletul pentru ele pentru că nici dosarele de tehnică nu se microfilmau”. Adrian Mogos De curand. . Stanculescu. Un succes a fost considerat rapirea de la ambasada ElveŃiei. în 1958. cele care priveau spaŃiul sovietic. În caz de necesitate. A mai fost o acŃiune în 1964. sub motiv ca acum se afla in ancheta. În presa noastră postdecembristă. am selectat dosare de tehnică ale lui Noica. O acŃiune . Arhivele au fost apoi impartite intre Armata. Care a fost adus în România şi judecat de Tribunalul Militar. am dezmembrat Departamentul si arhiva a intrat pe mana Armatei. s-a vorbit mult despre un dosar numit . O actiune apreciată bine de sovietici.A. Jurnalul National: Ce s-a intamplat cu arhivele Securitatii dupa preluarea acestora de catre Ministerul Apararii? Gelu Voican Voiculescu: La 26 martie 1990 s-a infiintat SRI. a luat grosul Securitatii de la Armata. “SCUTUL ŞI SPADA PARTIDULUI” “In perioada 1948-1964. considerând că informaŃia de acolo nu prezintă interes. foarte multe eşecuri”. care se aflau la Sibiu. În aprilie 1989. care a fost văzut de revoluŃionari şi ulterior nu s-a mai ştiut de el. Este vorba despre ancheta din "Dosarele Revolutiei". din punctul strict de vedere a ceea ce numim informaŃii şi contrainformaŃii. fostul viceprim-ministru din perioada Guvernului provizoriu al CFSN. în anturajul pe care îl avea Noica. Ńin minte. condamnat la moarte şi executat.bijuterie” în arta informaŃiei. Pana atunci.Disident”. Cand am preluat comanda Departamentului Securitatii Statului in locul generalului Iulian Vlad..” PRELEGERILE LUI NOICA “Arhiva Securitatii a început cu 1952. a refuzat dialogul cu noi. erau distruse. Ele urmau să vină în Fondul Documentar. de importanŃă mare.. Cu excepŃia unor rare cazuri nu au fost “succese”. a lui Beldeanu.Memorialiştii din rândul foştilor ofiŃeri de Securitate cehi au introdus în circuit informaŃia că acei colegi ai lor care aveau date cu privire la agentura sovietică în Cehoslovacia au fost împuşcaŃi de către sovietici. un asemenea pericol era analizat. organizaŃiile de securitate trebuiau să distrugă dosarele de securitate mai importante. atunci cand s-a infiintat contraspionajul militar. ne-a acordat un scurt interviu referitor la perioada tulbure traversata de Romania la inceputul anului 1990. dar si la soarta arhivelor Securitatii.143 - . toata Securitatea a fost varsata la Armata. În volumele ei se clasau şi materialele obŃinute prin interceptări telefonice.

Dosarele.000. S-a infiintat la 01. doar ei pot sa spuna cine. alcatuite atunci din ofiteri scosi in rezerva de Militaru. UM 0215 nu a preluat nimic. deoarece se pot consulta microfilmele. Armata s-a bucurat. fie la Bran. Cum ati colaborat cu generalul Nicolae Militaru? In noaptea de 31. cand Armata a preluat arhivele. toate acele unitati militarizate au fost puse sub comanda generalului Logofatu. Unii erau imprastiati si a trebuit sa facem ordine. cand si cum. De acolo au fost luate in posesie de SRI. stiu ca dosarele erau date mai departe Au disparut dosare din Arhiva Securitatii? Dosare nu aveau cum sa dispara. La CC eu stiu ca erau sub zece dosare si. erau trimise. dosare din arhivele Securitatii? Din toata Securitatea mai ramasesera SIE si UM 0215. Ulterior a inceput un proces de remaniere. Microfilmele exista si au fost duse de Armata undeva la munte. La aceste dosare. nu am activat aproape nimic. In afara de asta. Impreuna cu generalul Ionel Vasile am zis ca pe cei care se ocupau cu telefoanele sa-i transferam la Transmisiuni.02. Asta doar pana in 26. erau de aproximativ 15. Aceasta pentru ca toata Securitatea trecuse in ianuarie in subordinea Armatei. Cu Militaru nu am avut de-a face. cand a fost infiintat SRI. Arhiva era practic un depozit pe care eu nu l-am vazut niciodata. Pe partea informativa. La ce concluzie ati ajuns? Departamentul Securitatii Statului a avut 8. daca s-a umblat la ele. Spre deosebire de Germania. In ceea ce priveste personalul. conditia acestui sistem fiind etanseitatea.03.144 - . nu stiu sa fi luat ceva dosare din arhive.Initial.12. pe masura ce erau finalizate.474 de oameni. acestea au fost luate de un anume colonel Mirica si au ajuns la Pitesti. fie la Rasnov. Cea mai mare grija la momentul respectiv era ca acesti oameni sa nu fie pierduti. iar partea de Dosare de Urmarire Informativa (DUI) fie se inchidea. Fiecare sef de subunitate sau de serviciu venea si raporta cati ofiteri. Atunci am preluat eu comanda. De fapt sunt fotograme pe film Laika. atunci cand vine vorba de ceilalti. care se numeste Fondul de Retea si unde apar toti informatorii. Unitatea i-a preluat doar pe oamenii ramasi de capul lor. generalul Iulian Vlad. O parte din aceasta arhiva. Toate serviciile secrete din lumea asta se bazeaza pe agentura. din diferite ratiuni. In ceea ce priveste restul dosarelor. Aceasta parte este predata acum CNSAS. comandantul Departamentului Securitatii Statului. Aceasta pentru ca este bine sa se stie cine sunt sau au fost acesti turnatori. In felul acesta. Insa. pentru ca a pus mana pe toata aparatura. din cate stiu eu. cate cadre pensionabile sau aparatura are. O alta problema a fost USLA. Exista aceste dubluri. care erau in lucru. erau la cabinetul Elenei Ceausescu. iar Trupele de Securitate. Care este opinia dumneavoastra referitor la accesul liber la dosarele Securitatii? Pentru igiena sociala este bine sa se faca o desconspirare totala. . Oamenii aceia se bucurau ca erau in continuare ofiteri si nimeni nu putea sa dea cu piatra in ei. Acum este de ajuns sa se confrunte dosarele pentru a se vedea care au fost modificate. Ei puteau sa le faca pierdute sau distruse. fie se transforma intr-un dosar penal si intra pe mana Procuraturii Militare si se combina cu Directia a VI-a a Securitatii. am vorbit doar de cateva ori la telefon. Cadrele veneau din Securitatea Bucuresti si din Directia de Contrainformatii Militare. A primit UM 0215. Nu stiam ce sa facem cu ei. de-a lungul timpului toata arhiva Securitatii a fost microfilmata. cred ca multi vor avea de pierdut si nu stiu daca dosarele acestora vor fi preluate de CNSAS. Pana la urma. 1989. la infiintare. doar arhivarii stiau exact ce au in depozit. Ar trebui sa existe si acum intr-una din aceste doua locatii.1990. comandate de generalul Ghita. mai aveau acces diversi ofiteri si este posibil sa fi fost luate sau copiate parti din dosare. pe turnatori. Tot ei stiau exact unde este fiecare dosar si. atunci cand a luat fiinta.1990 si avea 236 de ofiteri de la Securitatea Municipiului Bucuresti si in jur de 450 de ofiteri de contrainformatii militare. la arhiva. Cel mai mult am lucrat cu generalul Ionel Vasile. Impreuna cu el i-am chemat pe toti sefii de subunitati pentru a vedea care este starea de fapt a serviciilor secrete. care mai erau inca in lucru. pentru ca Securitatea Bucuresti era considerata cea mai buna. Ceilalti inseamna cei care fac adevarata munca de spionaj. a fost arestat.

J. Jurnalul NaŃional: De 15 ani de când se vorbeşte despre arhive tema este restrânsă la Arhivele SecurităŃii. Guvernarea Gheorghe Gheorghiu-Dej 1948-1965”. Să nu mai fie o şaradă trecutul nostru. Trebuie să avem cu trecutul nostru o relaŃie normală. noi am avut parte de continuitate. Lumea este interesată de acest subiect care înseamnă dosarele oamenilor politici. problema arhivei este mai largă pentru că Ńine de toate arhivele istorice. a continuat această practică de a ne tăia de trecutul nostru. Din păcate. Cât de mult vor indivizii unei societăŃi care au reclamat schimbarea să-şi amintească de trecut? S. Iar noi. Ca bun cunoscător al arhivelor comunismului cum explicaŃi această percepŃie distorsionată a „arhivelor comunismului”? Stelian Tănase: Dezbaterea publică s-a concentrat pe chestiunea dosarelor SecurităŃii care de fapt înseamnă dosarele informatorilor.. “Miracolul revoluŃiei.este esenŃial ca noi să ne „europenizăm“ şi arată şi gradul de civilizaŃie al unei societăŃi. pentru ca exista chestiuni care inca tin de ratiuni de stat. Procesul Noica – Pillat”. J. publicată sub titlul “Acasă se vorbeşte numai în şoaptă”. suntem în situaŃia dificilă de oameni izolaŃi.T. de a ne livra o ficŃiune. Aici este intens interesul pentru că este miza mare. de altfel – indică dezechilibre ale sistemului… S.extinzând raportul societăŃii româneşti cu trecutul ei . cu exceptia celor care implica siguranta nationala. complexe. Şi atitudinea unei societăŃi sau gradul ei de civilizaŃie se reflectă exact în această chestiune. O istorie a partidului comunist în perioada interbelică (“ClienŃii lui Tanti Varvara.dacă oamenii de azi vor să afle nişte lucruri despre trecut. o fabulaŃie despre istoria românească. fără frustrări. Există însă aici un punct nevralgic al dezbaterii. nu-i nici o dramă.. Istoria politică a căderii regimurilor comuniste”. Societatea românească nu se poate vindeca însă dacă nu intra în posesia propriei sale memorii. deoarece serviciile secrete au cautat pe cat posibil sa se etanseizeze. firească. .145 - . Dacă-şi ignoră trecutul. cercetătorii. Nu stiu care sunt proportiile. să nu mai fie o enigmă. Mai scot câte un dosar şi ajung prin presă te miri pe ce căi. pentru ca siguranta nationala presupune chestiuni externe. poate s-au petrecut altfel. desigur arhivele Partidului sunt mai relevante decât arhivele SecurităŃii. Teza mea este că de felul cum tratăm arhivele sau de maniera de a trata arhivele . “Anatomia mistificării. Chiar daca regimul este diferit. metoda a ramas aceeasi.N. dar grosul documentelor nu intra in aceasta categorie. Pe baza cercetărilor din arhive a publicat “Elite şi societate.N. de a ne vinde. demascarea trebuie sa fie totala. un mare mister. Admit ca nu se poate da totul in vileag. O inedită scriere a rezultat din consultarea propriului său dosar de urmărire informativă. repet. Sunt diferite versiuni. In rest. iar acum SRI si-a creat deja o agentura noua. Pentru mine. Poate că lucrurile aşa s-au petrecut. Arhivele comunismului să fie deschise 100%! Lavinia Betea Stelian Tănase este unul dintre primii şi cei mai talentaŃi cercetători ai istoriei comunismului românesc. Pentru scrierea istoriei. Tulburările de memorie în plan social – ca şi cele din planul individual.unde a fost posibila o demascare rapida a STASI. Acum se varsa la CNSAS toate. a sigurantei nationale. Sunt şi clanuri în competiŃie.T. Pentru mine sunt de maxim interes arhivele CC al PCR ca arhive ale comunismului. ca scriitor care lucrez mult în arhive pentru că încerc să reconstitui anumite epoci sau mă ocup de anumite probleme sau de personaje istorice. Acesta-i chestiunea de fond . SRI se va pronunta impreuna cu CNSAS asupra acestui tip de documente. Istorii clandestine”) se află sub tipar. SenzaŃia mea este că cineva după 1990. rădăcinile este o societate moartă. ca şi înainte.

Ori. Unii şterg cu buretele istoria şi spun că nu-i interesează. Există prin urmare blocaje din partea celor care nu doresc să-şi descopere trecutul dar şi blocaje din partea comunităŃii ştiinŃifice – conservatoare sau comodă. Putem să constatăm lucrul acesta în problemele enorme pe care lumea românească le are în a se conecta după 50 de ani cu propria sa istorie. România şi românii nu pot fi conectaŃi la propria lor istorie. Ori dacă se pun piedici şi societatea nu investeşte nimic în acest .146 - . istoria folosită în termeni politici. Ce faci acum dacă zici că aşa-zisa politică naŃională a lui Ceauşescu era un blat? Sau cum explici de pildă faptul că Dej în 1965 a fost condus pe ultimul drum de o populaŃie care plângea după el? Fără acest ajutor enorm al celor care deschid arhivele şi le cercetează. Această cantitate enormă de informaŃie nouă întâlneşte şi reticenŃa istoricilor în a reciti trecutul. s-a produs o fractură enormă faŃă ce se ştia înainte. Trebuia dată în 1990 în termeni mult mai categorici. J.N. Ce faci dacă descoperi că un politician sau un mare om de afaceri este de fapt un fost ofiŃer acoperit şi că-şi utilizează în dezvoltarea afacerilor lui conexiile cu Securitatea comunistă? Pe de altă parte. ScoŃi un dosar ca să arăŃi că politicianul X colabora cu Securitatea. S. cu rezonanŃe dictatoriale. Cine sunt paznicii accesului nostru la memoria colectivă? S. folosită pentru şantaj.. cine a fost ofiŃer acoperit. cum nu s-au întâmplat. Era bine să existe o lege care să controleze o asemenea situaŃie de genul Legea accesului la dosare. s-au ales doar cu foloasele. Este marea discuŃie. Societatea are un comportament foarte ciudat faŃă de trecut. iată că în chestiunea arhivelor ca depozitare ale memoriei sale. J. politicul intervine –aş spune – tot într-o manieră dură. Este evident că trebuie noi interpretări. S. Este o blasfemie. După ce memoria colectivă a fost profund alterată în anii comunismului prin imixtiunea politicului. J. pentru presiune. Aceasta e partea urâtă a lucrurilor când te serveşti de o istorie ca să-Ńi iei o revanşă. Să citeşti. iată.. Chiar în comunităŃile profesionale… să vii cu noi ipoteze. Dacă ne gândim la multe episoade din secolul XX care de fapt au avut cu totul alt conŃinut şi alt miez.N. Cercetătorii înŃelegem însă prin dosare cu totul alte lucruri. E un risc care Ńine de rezistenŃa la schimbare. fie în alta.N. adică. altfel perioada respectivă.. J. atunci ne dăm seama de toate dificultăŃile cercetării în arhive. cu noi documente care răstoarnă teoriile anterioare. Politizare excesivă a acestei discuŃii şi ideologizarea ei este până la urmă o discuŃie periferică pentru că de fapt discuŃia este despre secolul XX românesc.T. Una din chestiunile cu care se lovesc istoricii este că avem de a face cu foarte multe ficŃiuni. mult mai radicală decât forma asta foarte slabă în care a fost votată în 1999. Aceasta e partea urâtă. pentru a Ńine pe cineva sub control. Acum când lumea aude de dosare aude doar această chestiune. Să găseşti un arhivar care chiar vrea să-Ńi dea dosarele şi în sfârşit să cercetezi şi să reconstitui faptele aşa cum au fost. Dar cetăŃenii implicaŃi doar la nivelul cotidianului trecut cum se vor fi raportând la el? S.T. E păcat că asta s-a întâmplat în ultimii 15 ani. S. Pe această temă a resemnificării memoriei sunt dezbateri politice aprinse.J. nu-i trecutul lor. După 1989 în toată lumea. vedem că societatea nu-şi restrânge interesul numai la aceste chestiuni – dosarul cui. Fie într-o parte. cine a fost informator.N.T. împietează.. Dar trebuia dată încă din 1990..N. E adevărat că amestecul politicului în chestiunea arhivelor este masiv. Dar interesul celor care le tezaurizează în scop de traficare? Sunt cazuri semnificative iar cei care le-au produs au rămas nepedepsiŃi. Problema unei societăŃi şi a memoriei ei este mult mai gravă.. Cum s-au întâmplat lucrurile într-adevăr. Această dezbatere a fost excesiv politizată şi interesele mari care se leagă de aceste arhive Ńin chiar de viaŃa politică şi de viaŃa economică. născute şi de istoriografia românească clasică. vorbesc de fostul bloc sovietic. Am văzut şi puncte de vedere că arhivele n-au scos nimic la iveală ci tot lucrurile acelea pe care le ştiam noi s-ar fi întâmplat. cu mituri.T. Şi-atunci ai iarăşi o mare problemă . cine este în Parlament şi de fapt are o viaŃă dublă şi că a făcut servicii fostului regim.a expune ceea ce ai descoperit.T. Pentru alŃii se pare că orice adevăr s-ar rosti. Nu este deloc aşa. Dacă ne gândim la marile figuri voievodale şi la marile bătălii care n-au existat şi care au fost date câştigate şi de fapt erau pierdute.

cei care deŃin aceste arhive se uită la tine foarte urât. Aceasta este starea societăŃii româneşti dacă vrea să continue această ignoranŃă faŃă de propriul său trecut. Este acolo o literatură. Alt interes este acesta cu arhivele operative – diverse persoane şi grupuri scotocesc pentru a căuta lucruri compromiŃătoare despre adversarii politici. Dar arhivele se vor închide din nou. El e un mare iniŃiat! Cum să-Ńi dea Ńie să te uiŃi pe nişte chestii pe care nu trebuie să le vezi pentru că este un mare secret care poate să-Ńi răstoarne siguranŃa naŃională sau sunt nişte lucruri pe care nu trebuie să le şti?! Dacă v-aş povesti câte drumuri am făcut la Arhiva NaŃională! Aş putea să scriu încă zece cărŃi numai pe această epopee de lucru în arhive de zece ani.147 - .T. S-a spus mereu că accesul la astfel de dosare ar provoca un război civil.T. J. Nu ştie ce a făcut ieri. Te percep ca pe un terŃ. pe proprietatea funciară. Una că oamenii încearcă să-şi reconstituie proprietatea. indiferent de culoarea ideologică. MulŃi merg în procese şi trebuie să reconstituie. Am încercat cu ajutorul unor colegi de ziar o investigaŃie printre parlamentari cu privire la viitorul arhivelor comunismului. Dacă faci o cercetare cu o anumită tematică. Ca nişte proprietari în spaŃiul cărora ai pătruns ilicit? S. Două reacŃii contradictorii am avut faŃă de propriul meu dosar: durerea de a descoperi printre prietenii meu colaboratori ai SecurităŃii. publicasem o .T. Şi nu numai la Arhivele NaŃionale. să se repeadă şi să citească tot ce pot pentru că minunea durează câteva zile.N. ExperienŃa a fost că după ce m-am învăŃat să citesc documente despre alŃii pentru că instituŃia e aceiaşi. ca un venetic. va ajunge ca bătrânul senil care nu mai are memorie. Pentru că Securitatea a avut în fiecare epocă o atenŃie mai ales pentru lumea intelectuală. dar şi mi-a venit să râd. case. Şi mai cred în calitatea de dinainte de 1989 că este secret. J. Dvs. J. Tu nu poŃi ca un om de dinafară. Este un instinct. foarte exclusiviste. eşti un terŃ.T. După ce-ai citit dosarul de supraveghere al lui Nicu Steinhard în procesul Noica-Pillat. Nu eram încă membru al Uniunii Scriitorilor. O înşiruire de lucruri murdare. În general arhivele sunt foarte închise. Din cauza aceasta le-aş da un sfat cercetătorilor: când se deschid puŃin arhivele şi au acces. nu ştie cu cine stă de vorbă. Puterea este dintotdeauna obsedată ca oamenii să nu aibă acces la arhive. J.T.N. Începând cu agramatismele cele mai violente până la obsesii şi lucruri fabuloase. S. Şi la alte arhive situaŃia este aceeaşi. sigla e aceiaşi.N. Cum aŃi reacŃionat la ele? S. Nu. Toată acea mobilizare de atunci a SecurităŃii în jurul meu era de un comic enorm. deŃinătorul unor mari secrete. este o mentalitate. care aŃi lecturat propriu-vă dosar întocmit de Securitate înainte de 1989 găsiŃi îndeptăŃit argumentul? S. În mod paradoxal. niciunul dintre cei întrebaŃi nu părea a avea habar că în discuŃie sunt şi alte documente decât dosarele datorate informatorilor SecurităŃii. Dacă mergeŃi la arhive veŃi vedea că mulŃi caută locuri de terenuri. Ei chiar cred că sunt proprietarii acestor arhive. sunt prietenii tăi. J. acolo eşti tu.N. ÎŃi venea să râzi! Şi stilul extraordinar! Pentru că este un stil din punct de vedere literar .T. un minereu tipărit ca „literatură“. Dar marea problemă este interesul real al unei societăŃi pentru trecut. S. De ce faceŃi o astfel de previziune pesimistă când toŃi ceilalŃi observă doar realizarea celor 12 km de arhivă ce urmează a fi mutată de la SRI la CNSAS? S. Practic un milion de oameni care ar avea nevoie de un document care să probeze proprietatea. Sunt un milion de procese pe pământ. citeşti rapoarte despre Constantin Noica sau Alexandru Paleologu la un moment dat ajungi să citeşti şi despre tine. obiectul acelui raport eşti tu însuŃi. pentru a face ca acest trecut să fie accesibil. printre care şi cel mai bun prieten al meu din perioada aceea.N. J. conversaŃiile pe care le-ai purtat. Nu s-ar fi întâmplat nimic.efort. Un monopol asupra informaŃiei înseamnă implicit un monopol asupra puterii.acea expresivitate literară de care vorbea Camil Petrescu. Iar el este depozitarul unui mare secret. propiul tău trecut. ca un om care te afli în profan faŃă de el care este în sacru. În zona arhivelor două sunt interesele definite.N. nu mă făcusem cunoscut. pentru păstrarea patrimoniului. câteva luni.

singură carte. SituaŃia este destul de stranie să citeşti despre tine ca despre un terŃ, obiectivul eu eram, Ştefan. Să citeşti extraordinara descoperire a SecurităŃii că dădeam un telefon, că aveam o pungă albastră de plastic în mână sau cămaşă în carouri. Sunt dosare pline de mizerii, pline de lucruri absolut insignifiante care n-au nici o semnificaŃie. J.N. Ce căutau, de fapt? S.T.:Ei vânau cu lupa o propoziŃie împotriva lui Ceauşescu sau mai ales când te întâlneşti cu străini sau dacă, în cazul meu, urmează să-Ńi apară o carte în Occident, cartea care-mi fusese interzisă de cenzură. Dar este un munte de gunoi, un munte de invenŃii. Crezi că acolo este arhivă, istorie, raportează numai ce se întâmplă. Nu! E foartă multă ficŃiune şi foarte multe lucruri insignifiante pentru care te şi miri că se găseau bani să plăteşti 15 agenŃi să se Ńină după nu ştiu cine să supravegheze nu ştiu ce întâlnire. J.N. La întâlnirea cu alter-ego-ul din dosare cum percepeŃi această lume? S.T. Exista o mare maşină pusă în operă de bolşevici ca să sculpteze nimicuri, neadevăruri, ce groază aveau că o să-şi piardă puterea. Ce fanatism morbid era în aceşti oameni care puteau să construiască asemenea maşinărie, asemenea instituŃii, să cheltuiască fonduri enorme ca să asculte un telefon sau să urmărească oameni pe stradă! Este o obsesie extraordinar de puternică Să stai să păzeşti după gard cine îŃi intră în casă. Şi asta ca instituŃie la nivel naŃional, că mii de oameni erau în situaŃia asta! Eu eram un om obişnuit. Trebuie să fi bolnav să poŃi să construieşti un asemenea sistem. Şi erau bolnavi, cred că erau bolnavi. J.N. Pentru astfel de boli se plăteau... S.T. Au plătit cu două gloanŃe la Târgovişte. A fost revanşa unei societăŃi strivite de zeci de ani care a avut un puseu. A fost şi o ceremonie a Ńapului ispăşitor. Acesta este un episod suprarealist din istoria României despre care, iată, şi astăzi ştim foarte puŃine. Aşteptăm arhivele să se deschidă, să vedem exact ce s-a întâmplat. J.N. Ce-ar trebui făcut? S.T. Este absolut nefiresc ce se întâmplă la noi. Cred că trebuie schimbată legea. Este o lege proastă legea arhivelor care dă mari privilegii celui care deŃine fondurile şi nici un privilegiu celui care are nevoie la arhive. Trebuie făcută o lege în favoarea publicului. Trebuie creat un mecanism în care omul de pe stradă fie că îşi caută un act de proprietate, fie că este un istoric şi lucrează pe o temă, să poată să cerceteze. Deocamdată legea este făcută la nivelul comunist, securist închis. Legea vede arhiva ca un buncăr unde nişte mari iniŃiaŃi trebuie să se apere împotriva curiozităŃii publicului. Arhivele trebuie să fie deschise, să se deschidă ferestrele, să fie primenite şi să nu mai fie acest buncăr în care totul este ceva misterios, totul se ascunde şi se inventează tot felul de obstacole pentru ca să nu mai ajungi la dosare. J.N. Cum ar putea fi făcută o nouă lege a arhivelor? S.T. Primul amendament pe care l-aş face, şi asta se poate face inclusiv printr-o ordonanŃă de urgenŃă, este că arhivele comunismului sunt deschise 100% începând de mâine. Din acel moment, arhivarii să aibă obligaŃia ca în faŃa cererii unui student, doctorand, scriitor etc. să fie obligaŃi prin lege să scoată acele documente. Toate dosarele să se desecretizeze. Să fim limpezi - până în 22 decembrie 1989! Acolo sunt nişte bastioane comuniste care nu ne lasă să aflăm ce a fost comunismul – ce-a fost cu revoluŃia. Deocamdată sub pretextul celor 30 de ani ni se ascunde istoria României. Care istorie când a fost răsturnată printr-o revoluŃie? J.N. Suntem codaşi între celelalte foste Ńări comuniste şi în această privinŃă… S.T. În alte Ńări deja există acest lucru. Arhivele comunismului sunt 100% libere. Eu am cerut prin poştă la diverse arhive din estul Europei materiale care în România sunt inaccesibile. Am scris şi mi le-au dat foarte uşor şi fără intervenŃii. Asta înseamnă acces liber. În România este un mare secret ce s-a întâmplat sub guvernarea Ceauşescu. Această încăpăŃânare de a refuza deschiderea arhivelor mi se pare, din partea tuturor, absolut prostească. CERCETĂTORII Suntem câŃiva oameni, destul de puŃini, în arhive care încercăm să readucem în spaŃiul public

- 148 -

chestiuni foarte delicate, astăzi uitate. Lucruri scufundate exact ca epavele care se duc pe fundul oceanului. Şi se găsesc nişte istorici care se duc acolo la 1.000 de metri în gol şi scot această epavă la suprafaŃă. Aceasta este munca pe care o face un istoric, un scriitor… Este o cercetare foarte costisitoare. Înseamnă copii la xerox de sute şi mii de pagini. Înseamnă drumuri, mijloace de transport, taxiuri, maşină, benzină. Când scrii o carte şi ai de mers în mai multe arhive, în toată Ńara sau în toată lumea, înseamnă să poŃi să finanŃezi această cercetare în situaŃia în care în România nu sunt institute sau edituri care să o facă. Trebuie să poŃi tot timpul să suporŃi toate aceste cheltuieli – şi de timp, şi de energie, şi de bani etc. Niciodată nu-Ńi acoperi cheltuielile, vorbesc în bani. O carte bazată pe documentare de arhivă este foarte scumpă s-o scrii, iar editurile nu acoperă nici 10% prin drepturile de autor. Sigur că din cauza pieŃei. Dacă ar fi o piaŃă în care s-ar face un tiraj de 20.000 de exemplare - ceea ce la o populaŃie de 20. 000. 000 milioane de oameni ar fi absolut normal – alta ar fi situaŃia. Dar noi facem cărŃi de 1.500 de exemplare. În ce măsură atunci un tânăr cercetător, care are slujbă sau este începător în cariera lui fiind preparator universitar, poate să se încumete să bată la uşa unei arhive, să stea doi ani în arhivă să poată să scrie doctoratul? Preferă să scrie un eseu - să facă exegeză cum se spune –, adică să se uite pe geam şi să scrie. ARHIVARII Există o mentalitate că aceşti oameni păzesc mari secrete ale României şi că nu trebuie ca alŃii care vin din afară să aibă acces la ele. Este mult mai complicat să obŃii astăzi un fond de arhivă decât să scrii cartea ca atare. Alergi doi, trei, cinci ani pentru un dosar din care poŃi să scrii în câteva zile capitolul sau paginile de care ai nevoie. Trebuie să ai foarte mult timp, tenacitate imparabilă. Într-o arhivă este o complicitate masivă să te respingă, să-Ńi pierzi răbdarea, să n-ai timp să revii, să renunŃi din diferite motive că viaŃa are urgenŃele ei. Încearcă să te facă să renunŃi - aceasta e tehnica arhivarilor şi a celor care deŃin arhive în România. Prima dată eşti primit cu amabilitate, apoi sub diferite pretexte tehnice, administrative eşti refuzat. De pildă că nu este o maşină care să-Ńi aducă dosarele de la fond la sala de lecură, că n-au hârtie să le coperteze, că a fost o inundaŃie, că se mută dintr-o cameră în alta… Aarhivarii au învăŃat şi repetă aceste scenarii. Ei nu ştiu foarte bine ce sunt acele arhive pentru că, în general, ei nu sunt cercetători. Refuzul lor este instinctiv, legat de mentalitatea lor. Nu ştiu ce găseşti în arhive dar e mai bine să nu citeşti arhivele pentru că nu se ştie ce găseşti. Tactica de monopol din economia post-comunistă funcŃionează şi aici. Sunt însă personaje care pot citi pentru că sunt prieteni sau cunoscuŃi ai lor. Sau în reŃele universitare sau se cunosc bine. Există o competiŃie pentru exclusivitate. Sunt istorici care s-au învăŃat că doar ei au dreptul să fie cercetători şi numai ei au acces la un anumit fond.

Arhiva SecurităŃii ca „balast inutil“ Diana Rucinschi Andreea Caşcaval Petru Zoltan Arhiva fostei SecurităŃi: documentele din care se aşteaptă să Ńâşnească triumfător adevărul care să schimbe fundamental prezentul. łinută cu străşnicie sub cheie de Serviciul Român de InformaŃii, comoara este mai săracă decât s-ar putea crede. Peştii cei mari – membri de partid nu aveau dosare iar arhiva DirecŃiei de ContrainformaŃii Militare a rămas la Armată. Arhivele unora dintre direcŃiile sale au trecut în gestiunea direcŃiilor SRI moştenitoare. „Paznicii comorii “ zic că doreau de mult să scape de ea numai că nu exista nici un „prinŃ“ dispus să o ia.

- 149 -

Am vorbit despre documentele fostei SecurităŃi cu omul care, bănuim, le cunoaşte cel mai bine pentru că lucrează aici din 1993: directorul arhivelor SRI, Florin Pintilie. J.N. Ce s-a întâmplat cu arhivele SecurităŃii în anul 1989? F.P. După evenimentele din decembrie, fostul Departament al SecurităŃii Statului cu personal şi documente, prin documenete înŃeleg ceea ce exista în încăperile specifice arhivei şi în fişetele ofiŃerilor SecurităŃii (acelea erau documente în lucru, nu trebuie confundate cu documentele din arhivă care erau cazuri încheiate) au fost preluate de Ministerul Apărării NaŃionale. Până în martie când a fost înfiinŃat Serviciul Român de InformaŃii. J.N. Cum s-a făcut această preluare? F.P. O să fie puŃin mai complicat să vă spun pentru că eu la vremea respectivă eram un simplu lucrător la Arhivele NaŃionale. Oamenii au fost preluaŃi ca reprezentând o instituŃie, au fost şi plătiŃi, activitatea nu prea şi-au desfăşurat-o din câte ştiu eu, în perioada aceea de trei luni, pentru că nu ştia nimeni ce să facă. Puterea nu era foarte clară, orientarea nu era foarte clară, pur şi simplu, au aşteptat. O parte din arhive au rămas în locurile în care le-a aşezat Securitatea şi au fost şi câteva inspectorate judeŃene de Securitate de la care Armata a mutat arhiva într-o cazarmă militară. După înfiinŃarea SRI au predat din nou arhiva noului inspectorat judeŃean de informaŃii. Au existat şi cazuri în care nu s-a mai dat înapoi tot. J.N. S-a luat pe opis? F.P. Cât puteai să iei pe opis? Eu vă dau un singur exemplu: ca să iei 100 metri liniar de documente îŃi ia foarte mult timp. Într-o perioadă tulbure şi învălmăşită cum era atunci era mai complicat, dar au existat şi preluări pe opis. J.N. Prin urmare, Ministerul Apărării a luat sub protecŃie arhiva iar după înfiinŃarea Serviciului Român de InformaŃii a fost predată acestuia. A fost predat tot ce s-a luat? F.P. SRI nu a primit înapoi dosarele ofiŃerilor DirecŃiei a IV-a. J.N. Ce anume făcea DirecŃia a IV-a? De ce este atât de importantă arhiva lor? F.P. OfiŃerii DirecŃiei a IV-a aveau sarcina să controleze toate cadrele militare indiferent de structura din care făceau parte: fie că erau ai SecurităŃii, de la pompieri, de la grăniceri, Armată. J.N. Dar Serviciul de InformaŃii Externe (SIE)? F.P. SIE avea propriul organ de control. Aceşti ofiŃeri îşi desfăşurau activitatea în mod conspirat în unităŃile militare pe care le aveau în control. OfiŃerul de Securitate când se ducea la o unitate militară nu se ducea îmbrăcat în uniformă de ofiŃer de Securitate. Se ducea îmbrăcat în uniforma unităŃii militare respective. Au existat şi cazuri în care ofiŃerul de contrainformaŃii din unitatea militară, chiar lucra acolo. Dosarele produse de el le păstra în fişetul de birou personal din unitatea respectivă. Câteva, destul de puŃine, au apucat să fie clasate în arhiva mare a SecurităŃii, altele, mai multe erau încă active în fişetele respective. Nici unul din acele dosare nu s-a întors după decembrie 1989 în arhiva SRI-ului. Pentru că nu avea cum să se întoarcă. Cine decidea până la urmă ce se întâmplă cu hârtiile alea în 1990? SRI sau MapN? J.N. Despre câte dosare este vorba? F.P. Nu ştiu, pentru că nu a existat o evidenŃă centralizată. Oricum dacă vorbim de arhiva centrală, ea nu a fost cărată din loc de către MapN. Ea a rămas tot în clădirea în care mai este şi acum. J.N. Există microfilme care să suplinească dosarele dispărute sub diferse forme în ultimii 15 ani? F.P. În 1969, ca reacŃie după evenimentele din Cehoslovacia care au avut loc în vara anului 1968, la nivelul conducerii de partid din vremea respectivă s-a hotărât ca România să fie pregătită în cazul în care ar fi atacată şi ocupată de un stat inamic. Sub ce formă? Dacă ăia vin repede şi ne iau documnetele sau suntem obligaŃi să le dăm foc, să le facem o copie pe un suport mai mititel pe care să îl putem muta uşor într-un alt loc sau să îl putem ascunde. Cert este că de atunci au început preocupările pentru procurarea echipamentului de filmare care până la urmă a fost adus din fosta RDG şi pe baza căruia a început microfilmarea

- 150 -

dosarelor. Ca orice instituŃie cu bani destul de puŃini pe vremea aceea pentru doatări materiale nici echipamentele de microfilmare nu s-au cumpărat aşa cu sutele sau cu zecile. S-au cumpărat la început câteva aparate, personalul care lucra cu ele nu ştia să lucreze şi au început să le testeze. Cert este că până în 1989, Securitatea microfilmase mai puŃin de jumătate din dosarele de urmărire şi dosarele de reŃea. Se microfimau numai dosarele din arhivă, alea închise. Nu aveai voie să te duci la un ofiŃer şi să îi ceri un dosar activ din fişet pentru că vroiai să îl microfilmezi. Aşa că e foarte claF.P. ceea ce s-a luat din fişetele ofiŃerilor nu mai poate fi salvat. Erau dosare în lucru, active. J.N. Membrii de partid aveau dosar? F.P. Securitatea distrugea periodic anumite documente după ordinele din vremea aia. Si vă dau două exemple: au existat două Plenare ale fostului Comitet Central al PCR, una în 1967 şi una în 1968. La vremea aceea, partidul conducea foarte clar naŃia română. S-a luat decizia ca Securitatea să fie pusă puŃin cu botul pe labe. Aşa că s-a decis ca membrilor de partid care vor colabora cu Securitatea să nu li se mai întocmească dosar. J.N. Ce se întâmpla cu cei care fuseseră informatori şi deveniseră apoi membri de partid? Ce se întâmpla cu dosarul lor? F.P. Securitatea trebuia să ceară aprobarea primului secretar de judeŃ, să poată să colaboreze mai departe cu omul respectiv. Primul secretar îi dădea aprobarea, că de regulă se dădea, cu condiŃionarea să distrugă toate hârtiile de dinainte de a deveni membru de partid. Au fost destule cazuri. Între 1970 şi până în 1982 au fost distruse peste 200.000 de dosare ale unor persoane care colaboraseră cu Securitatea şi deveniseră membri de partid. Am văzut în presă că i se dă acestei acŃiuni denumirea de „Jarul”. La asta se referă. La distrugerea dosarelor de reŃea ale colaboratorilor care deveniseră membri de partid. În acelaşi timp, dacă dosarul apucase să fie microfilmat, se distrugea şi microfilmul şi fişa de evidenŃă. J.N. Erau distruse şi alte documente? F.P. Au mai fost şi alte categorii de dosare care periodic erau distruse. De exemplu, la dosarele informatorilor exista o aşa numită mapă anexă. Era dosarul de bază în care exista raportul în care se propunea recrutarea informatorului, se descria dacă a fost recrutat sau ba, câteodată angajamentul, holograma locului, diverse note făcute de alŃi informatori despre persoana respectivă. Şi în final ar fi trebuit ca un dosar de ăsta clasic de reŃea să se încheie cu un raport de abandonare a informatorului. Dacă un om era recrutat la 18 ani nu era Ńinut ca informator până la 80 de ani. Din constatările mele a rezultat că media de lucru a unui civil cu ofiŃerul de Securitate în calitate de informator era de doi trei ani. Când „obiectivul“ pe lăngă care era el infiltrat pleca în altă parte sau nu mai reprezenta interes, se încheia colaborarea. Dumneavoastră o să ziceŃi: da, dar omul ăsta poate că dădea şi el notele lui despre persoanele respective. Într-adevăr, o perioadă de timp, informatorul scria cu mâna lui despre subiectele pe care i le propunea ofiŃerul de Securitate. Aceste note, de regulă erau introduse în dosarul persoanei urmărite. Din când în când, ofiŃerul avea grijă să facă o dublură a notei respective şi să o introducă în aşa-zisa mapă anexă (era un alt volum) al dosarului principal al informatorului ca să aibă acolo nişte dovezi că omul a muncit. Mapele anexe se distrugeau după 5 ani de la clasarea lor în arhivă. De regulă au rămas în arhive doar dosarele de bază din care nu rezultă decât că a omul a fost informator, a fost recrutat la data de..., a fost abandonat la data de... dar nu prea ştim ce anume a spus, despre cine şi despre ce. J.N. După 1990 după înfiinŃarea SRI, cum a fost accesul la această arhivă? Până la înfiintarea CNSAS şi ulterior? F.P. În arhiva SRI nu se studiau dosare decât de către ofiŃerii SRI pe bază de aprobări primite de la comandanŃii lor pentru o scurtă perioadă, pentru că destul de curând aprobarea trebuia dată chiar de către directorul de serviciu. Vă daŃi seama ca trebuia sa faci un raport în care să explici de ce vrei sa studiezi dosarul respectiv. Şi când te gândeai că raportul ăla îl vede directorul SRI te gândeai de trei ori înainte să-l faci.A mai existat şi o altă posibilitate de studierea dosarelor, numai a dosarelor clasate la fondurile documentar si penal.Pe vremea când penalul încă nu fusese predat aşa masiv la Ministerul JustiŃiei. Noi am considerat că nu are rost să aşteptăm foarte mult

- 151 -

până când va apare o lege expresă care să dea dreptul cercetătorilor din România să studieze documente care se referă de exemplu la abuzuri comise înainte de 1989. Aşa că s-a întocmit un raport către conducerea instituŃiei în care s-a propus ca aceste documente pe măsură ce sunt identificate să fie puse la dispoziŃia cercetătorilor într-o sală de studiu proprie a Serviciului, ceea ce s-a şi făcut. Pot să vă spun că până în prezent prin sala asta de studiu au trecut vreo 400 de cercetători şi români şi străini. Nici unul însă nu a văzut dosare personale. Nu a existat nici un fel de oprelişte pentru cercetători. Li s-a cerut un singur lucru: să completeze o cerere în care să spună cine sunt şi ce temă vor să studieze, atât. Cred că mai mare dovadă de transparenŃă decât asta n-ar putea să fie. Nu li s-a cerut diplome de la facultate, recomandări de la instituŃiile la care lucrau. După ce au studiat dosarele oamenii au primit xerocopii pe care le mai utilizează şi astăzi. J.N. În prezent există posibilitatea de a cerceta arhivele SecurităŃii? F.P. Posibilitatea există că e garantată constituŃional, din păcate putinŃa noastră de a o satisface tinde spre zero. Pentru că toate dosarele pe care noi le-am dat spre studiu, au fost predate frumuşel la CNSAS şi noi le-am predat pe bună dreptate pentru că nu Ńineau de siguranŃa naŃională. Noi le-am dat spre studiu pentru că nu avea cine să le dea altcineva. Acum cine vrea să studieze trebuie să meargă acolo şi să respecte procedurile pe care le-a stabilit CNSAS. În arhiva SRI se vor mai putea studia documente, dacă respectăm legea, cam prin 2032. Alea care privesc astăzi siguranŃa naŃională vor fi declasificate, conform legii după 40 de ani de la clasare. E un termen destul de redus. Majoritatea statelor occidentale au 100 de ani. J.N. SRI a dat impresia că ar dori să rămână singurul deŃinător al arhivei fostei SecurităŃi... F.P. SRI nu a rămas ca un singur depozitar al arhivelor SecurităŃii „pe care nu a vrut şi nu ar vrea cu nici un chip să le predea altcuiva”, privând cetăŃenii României de anumite drepturi. Vă spuneam de acea sală de studiu ca un prim pas de a mai deschide ceva din portiŃele trecutului aflate în documentele SecurităŃii (nu trebuie să ne închipuim că se poate scrie istoria României numai cititnd aceste documente, în nici un caz). şi tot începând cu 1990 şi până la începutul acestui an, SRI a răspuns la un număr de 120.000 cereri adresate de cetăŃenii României în care se solicitau adeverinŃe că omul a fost urmărit, condamnat, arestat şi a răspuns acelor oameni. De foarte multe ori pozitiv. Ca să se dea un impuls discuŃiilor care au început în 1993 cu legea Ticu, care ba avansa pe primul loc pe lista de prioriŃăŃi a parlamentarilor, ba se ducea puŃin mai în spate, conducerea de atunci a instituŃiei a decis să editeze două volume numite „Cartea Albă a SecurităŃii”, unul care se referea la activitatea informativă din ’45-’48, deci până la apariŃia SecurităŃii şi un al doilea „CreaŃii literare şi artistice”. Legea de organizare şi funcŃionare a SRI apărută în 1992 prevedea foarte clar că la SRI trebuie să rămână dosarele create de fostele organe de informaŃii şi contrainformaŃii create până în 1989 dar care priveau siguranŃa naŃională. Celelalte hârtii trebuiau separate şi predate altei instituŃii. J.N. Cărei instituŃii? F.P. Legea nu prevedea asta. IniŃial s-a încercat să fie predate Arhivelor NaŃionale din subordinea Ministerului de Interne şi chiar s-a început predarea. Apoi s-a primit ordinul nu se mai predă nimic, pentru că o să se creeze o instituŃie distinctă care să preia toată această documentaŃie. DiscuŃia s-a tot lungit pe ani de zile. Cert este că pentru SRI votarea legii 187 în decembrie 1999 a fost un moment de uşurare. Apăruse o instituŃie care trebuia să scoată din arhiva SRI un balast inutil. Nu toată arhiva, acel balast care nu privea siguranŃa naŃională. Ori noi, până în momentul respectiv începusem să vedem că o bună parte din documente nu priveau siguranŃa naŃională. După ce a apărut şi legea 187 care stabilea şi nişte criterii, lucrătorii SRI au studiat toate dosarele din arhivă. S-a ajuns la concluzia că din cei 20 de km de arhivă creată, de fapt preluată de la Securitate, 12 km puteau fi predaŃi fără nici un fel de discuŃie CNSAS-ului. Li s-a arătat tot, li s-a explicat despre ce e vorba. Pentru că nu aveau sediu la început şI băteau la uşă alegerile locale din 2000, SRI le-a asigurat două încăperi.. Trecuseră şi alegerile parlamentare şi funcŃionarii CNSAS-ului tot la SRI studiau dosare. PreŃ de 1 an de zile a trebuit să facem acest oficiu : luaŃi dosarul şi studiaŃi-l, daŃi-l înapoi să îl punem pe raft. Începând din 2001 de când s-au mutat la Parlament, în foarte scurt timp au făcut rost şi de acel sediu destul de mare de pe Dragoslavele, de

- 152 -

Grija nu a fost să intre în încăperile pline cu hârtii.153 - .. J. Stă de trei ani acolo. Care este procesul de predare a dosarelor de la SRI la CNASAS? F. În decembrie 1989 românilor li s-a vândut povestea teroriştilor sălbatici care au devastat sediile fostelor instituŃii ale statului comunist. funcŃionarii dumnealor erau la noi în arhivă şi preluau dosare. Unii cer dosarele.. activitatea de predare a dosarelor a continuat în permanenŃă. J. nu a fost deloc aşa. Iar la sfârşit vor fi predate şi microfilmele. lucrurile nu au stat astfel. Tot acolo există şi problema Eterul. La acestea. Florin Pintilie. Iar la solicitarea expresă a Ministerului JustiŃiei în arhiva de la Cernica au fost date doar dosarele penale din Arhiva Centrală.P.P. În plus. Deutsche Welle.P. TERORIŞTII ÎNLOCUIłI DE CETĂłENI.lângă Guvern. SRI-ul a mutat 500.P. Noi am făcut verificări la solicitările dumnealor. Peste o suta de volume. În decembrie 1989 chiar dacă din arhive nu au luat dosare. Întrebat de Jurnalul NaŃional despre dosarele apărute în presă despre care s-a spus că sunt din Arhiva SRI.000 de persoane. De ce nu le predaŃi odată cu dosarele? F.N.N. Ce puteŃi să ne spuneŃi cu privire la dosarelor clerului? F. În această cifră intră şi o parte din dosare. au fost astfel distruse sau au dispărut circa 100. E vorba de ascultarea posturilor de radio străine Europa Liberă. Pe o rolă de microfilm pot fi fotografiate circa 900 de pagini. Cam asata e senzaŃia lăsată mie. La CNSAS în prezent există câteva sute de volume referitoare la problema culte şi secte. Rămâne să îi întrebaŃi pe dumnealor dacă le-au exploatat în vreun fel sau nu. alŃii le-au aruncat pe geam. După 1990 nu le-am împărŃit în nici un fel. ne spune o altă poveste. După estimările noastre. Este destul de complicat de estimat câte dosare au dispărut astfel pentru că nu a fost nimeni să filmeze cine şi cât a distrus“. pe care le-au spart şi au luat tot ce se putea lua de acolo. Când se înflăcărau unii şi alŃii pe la televizor. Apoi.N. J. iar ceilalŃi nu vor să le dea. au început să preia arhive. le-am lăsat acolo unde sunt. Chiar şi în cele mai acute faze ale conflictului. din Bucureşti a SRI-ului iar cele de la judeŃeau fost trimise la Tribunalele Militare Teritoriale. Ce s-a întâmplat cu arhivele din teritoriu ? F. săracii. acesta ne-a răspuns: „Nu sunt din arhiva SRI-ului. Suspiciuni au fost şi o să fie. care a fost distrusă chiar de ofiŃeri înainte de a intra oamenii în birourile lor. Şi mai are de mutat. directorul arhivelor SRI. cu declaraŃii incendiare. Chiar dacă a existat în mass-media senzaŃia că există un război permanent între Consiliu şi SRI.000 de persoane au fost verificate la alegerile de anul trecut. La solitarea expresă a CNSAS-ului. La 15 ani de la acele evenimente. în ultimii 4 ani pentru vreo 70. J. că dosarele au fost periate Diana Rucinschi Andreea Caşcaval Cu o întârziere de 10 ani de la desfiinŃare PCR şi a SecurităŃii. Numai dosarele din fondul penal au fost predate de la SRI indiferent de detinător – fie că erau pătrate in Bucureşti sau la judeŃe – la Ministerul de JustiŃie. alŃii le-au luat acasă. a „cetăŃenilor“ care au furat documente din arhiva fostei SecurităŃi.000 dosare la nivelul întregii Ńări. vreo 40.000 de volume penale până la în 1996 la Ministerul JustiŃiei si Ministerul Public. în care se păstra arhiva. a început să mute restul dosarelor care nu privesc siguranŃa naŃională la CNSAS. Dar au fost foarte interesaŃi de fişete. Unii au aruncat hârtiile pe jos şi le-au călcat în picioare.N. Pot exista mai multe dosare în funcŃie de câte file a avut fiecare. Tot la CNSAS există şi dosarul presa centrală. în foarte multe localităŃi cetăŃenii au intrat în sediile poliŃiei şi ale SecurităŃii. în 2001 a fost înfiinŃată instituŃia menită a desluşi păcatele comunismului: Consiliul NaŃional de Studiere a .

Arhivelor SecurităŃii (CNSAS). l-am numerotat şi intră în proprietatea mea. JN: Rolele şi microfilmele de la Piteşti vă vor reveni tot dumneavoastră? GO: Legea spune că toată arhiva va veni dinspre SRI. Există o zonă tampon în care are acces SRI-ul şi CNSAS-ul. A fost însă mai degrabă un război mediatic. Ce avem noi acuma.. Deci până acuma noi am preluat punctual. S-a început cu dosarele informatorilor. JN: Cum se desfăşoară preluarea dosarelor? Au fost voci care au susŃinut că această preluare a fost organizată haotic.5. am mers l-am luat. În 4 ani am preluat circa 750 de metri liniari de arhivă.n. JN: Cum v-aŃi înŃeles cu SRI-ul? Au existat momente aprinse. iar începând de pe 10 martie 2005 şi până în aprilie am luat peste 2 km de arhivă de la SRI. Pentru că au fost momente în care întregul Colegiu a reacŃionat prin comunicate la anumite lucruri care ni s-au părut incorecte. La noi se lucrează şi 2. Explozia de adevăr promisă nu s-a materializat încă. ia acest dosar. preşedintele CNSAS.. Ce efecte practice a avut acestă hotărâre? GO: CNSAS a început din martie 2001 să preia arhive: de la SRI. iar uneori între unii membri ai Colegiului şi SRI. În ciuda criticilor. De la SIE noi nu preluăm dosare. Apoi am verificat membrii guvernului. GO: Nu a fost dragoste între cele două instituŃii. Totul este preluat pe bază de proces verbal.000 de dosare sunt numai de informatori.) şi SRI. GO: Totul se preia foarte riguros şi ştim exact unde se găseşte. inclusiv de la MapN.. reprezentantul nostru cu reprezentantul lor. acolo. mai mult decât atât. Începând din 10 martie se preia totul.13 CSAT. Dar dacă interesează un dosar care nu este pe raftul de unde iau eu şi este la 2 km mai încolo nu-i nici o problemă. iar din zona aia noi încet. Dosarele sunt foarte diferite.154 - .. Unele dintre ele sunt de 3 file unele de sute de file. ofiŃeri. 10 metri într-o zi. orice dosar la orice oră. o arhivă istorică. cu o ierarhie. a fost un război nu între CNSAS şi SRI. încet preluăm.a. JN: A existat un plan iniŃial. adică un fel de proiect asupra a ce anume trebuie preluat şi de la cine? GO: Până acum CNSAS a preluat punctual. după cum au . turnători. De acolo revine fie o listă în care se spune dacă aceste persoane au dosare sau nu. ne-a privit că pe o şheahtă de. s-a verificat până la nivel de secretar de stat ş. inclusiv de la Arhivele NaŃionale. AŃi fost vreodată la CID? AŃi făcut demersuri pentru a primi ce se află acolo? GO: Nu.d.. peste 300. Şi anume. JN: S-a spus de foarte multe ori că toate informaŃiile se află la CID (Centrul de Informare şi Documentare). A fost o discuŃie legată de acest CID la care Serviciul Român de InformaŃii a declarat că acolo sunt doar informaŃii parŃiale. JN: Prin Hotărârea nr. noi preluăm CD-uri şi le trecem pe un suport de hârtie.. s-a decis urgentarea preluării dosarelor. a trecut la mine. Am avut o zi cu 226 de metri de arhivă. De la Ministerul Aparării încă nu am primit nimic.. 3 . Ştiu exact unde se află.m. Gheoghe Onişoru consideră că demararea preluării accelerate a arhivelor este un pas înainte. ci într-o fişă a noastră sunt trecute indexuri cu toate persoanele care apar: persoane urmărite. în cei trei kilometri. Toate aceste informaŃii sunt băgate într-o bază de date care în momentul în care vom procesa toată arhiva va fi mult mai puterincă decât cea pe care a avut-o fosta Securitate. vă spun ce: am verificat Parlamentul şi atunci am trimis liste la deŃinătorii de arhive pentru toŃi membrii parlamentului. SRI-ul are toate aceste lucruri pregătite şi în momentul în care noi cerem ceva şi acel ceva se găseşte în acea zonă tampon. SRI-ul predă acum mult mai mult decât putem noi să procesăm. SRI-ul care este o instituŃie militarizată. Normal este ca CNSAS-ul să preia toate documentele create de securitate.. informatori. Noi în momentul de faŃă ne facem propria bază de date care este mult mai completă pentru că noi nu trecem doar titularul dosarului. ci între Colegiu (instituŃia de conducere a Consiliului .. de la SIE şi de la SRI şi să fie creată o bază naŃională. de la SIE şi de la Ministerul JustiŃiei. Ori într-o zi SRI-ul ne dă între 100 şi 200 de metri. replici cu scântei.r.

stă la mine la Popeşti Leordeni. JN: În 2002. a arhivelor. noi aşa le-am păstrat. Când vorbim de CNSAS sunt două paliere. Este foarte important că arhiva de la Baia Mare nu mai stă la Baia Mare. Şi din aceasta cauză o să vedeŃi că sunt dosare în care o să vedeŃi că sunt trei patru rânduri de numerotări: numerotarea ofiŃerului.. În momentul în care lucrurile ajung la noi nu intervenim în niciun fel.. este foarte greu să armonizezi aceste puncte de vedere. le punem ca atare la dispoziŃia celor care vor să vadă aceste dosare. Fără îndoială că suspiciuni au fost şi o să fie. Dosarele acestea se constituie din fişe şi informaŃii preluate din mai multe părŃi. GO: Eu zic că trebuie să vedem partea bună a lucrurilor. JN: S-a întâmplat să preluaŃi dosare de la SRI din care să lipsească pagini? GO: ŞtiŃi ce se întâmplă? Dosarele care vin de la SRI nu sunt numerotate. asta o să fie istorie. Este clar un pas înainte. Notele informative nu rămân în dosarul lui ci sunt duse în dosarul victimei. În proiectul iniŃial al legii există o specificare că noua instituŃie va prelua arhiva cu tot cu clădire. JN: SunteŃi mulŃumit de felul în care decurg lucrurile? Sunt foarte multe persoane care consideră că CNSAS nu prea face. că dosarele au fost periate. să se găsească o formă care poate fi : să se renunŃe la Colegiu. Sunt primul conştient că nu e totul perfect dar e clar că se mişcă nişte lucruri. faptul că această arhiva se mişcă şi este cea mai amplă mişcare din Europa de Est. Şi atunci în mod evident trebuie să le transferăm. Însă înainte de momentul în care un dosar se clasează în arhivă. În martie 2000. e foarte posibil însă ca la începutul anului viitor când se va termina mandatul primului Colegiu. Dar nu avem ce face.. care a fost prezentat Parlamentului şi transformat în lege şi a procedat la angajarea funcŃionarilor publici. care în momentul de faŃă. că bate vântul dinspre dreapta şi nu dinspre stânga.fost şi momente în care şi SRI-ul a dat comunicate împotriva noastră. format din 11 membri. În momentul în care toată arhiva o să vină la noi. o parte la informator. Din acest motiv există această formulă. JN: Dar nu s-a păstrat organizarea arhivei SecurităŃii? GO: Ba da. într-un institut de istorie cum există în Polonia. al căror mandat de şase ani va expira în martie 2006. este de 197 de persoane.. În primăvara şI vara anului 2000. parlamentul a schimbat acest punct şi a introdus acest cuvânt transfer. el este lucrat de un ofiŃer: care îl are în fişet şi care îşi face tot felul de numerotări. .. Noi suntem cei care le numerotăm de la 1 la. Colegiul a pregătit regulamentul de organizare şi funcŃionare a instituŃiei. după cel de-al doilea război mondial. noi lucrăm cu ceea ce avem. JN: Şi în prezent? GO: Ceea ce este important în momentul de faŃă şi în contextul actual în care CSAT-ul a dat acea hotărâre de preluare a arhivelor. Însă în vara lui 1999. dar în momentul în care a intrat în Parlament o astfel de lege asupra căreia există puncte de vedere atât de divergente. CNSAS: PRIVILEGIAłI ŞI FUNCłIONARI CNSAS-ul a apărut în 2000. CNSAS-ul a făcut un proiect de modificare a Legii Ticu Dumitrescu. JN: Ce anume ar fi trebuit modificat la Legea CNSAS? GO: Există în lege un punct care spune că deŃinătorii de arhive transferă arhiva cu totul. Dacă căutăm nod în papură fără îndoială că o să găsim: că sunt 19 grade în loc de 20. Parlamentul a votat componenŃa Colegiului. Ei chiar au cheltuieli mari în legătură cu această mutare de arhivă pentru că să aduci un tir de la Baia Mare până aici însoŃit de o unitate antitero care pleacă din Bucureşeti costă foarte mult. numai cine nu vrea nu vede că este un pas înainte. pentru că există această prioritate.155 - . E Colegiul format din 11 demnitari numiŃI de Parlament pe 6 ani şI este instituŃia ca atare formată din funcŃionari publici angajaŃi contractual. sau să se transforme instituŃia într-un Centru NaŃional Arhivistic.. Şi cu toate că anul acesta nu cred că se va întâmpla ceva. De ce este mort? GO: Noi am venit cu nişte schimbări. există o colaborare foarte bună cu SRI-ul în momentul de faŃă.

de lupul pus paznic la oi.. Singurele adeverinŃe veritabile sunt cele de colaborator Doru Cobuz Claudiu Secaşiu. Nu ni s-au predat documente. Nu mai târziu de acum o lună am făcut o solicitare în scris. dar în mod clar Comitetului Politic Executiv. Potrivit preşedintelui Colegiului. şi care măcar la nivelul adoptării lor de către partid. Cele despre care se spune că au implicaŃii privind siguranŃa naŃională. în care au fost 4 voturi pentru şi 4 voturi contra. Pentru că eu am spus că nu a desfăşurat activităŃi de poliŃie politică conform legii. situaŃiei în care votul preşedintelui contează dublu. Dar eu. Cunosc chiar cărŃi care citează documente ale SecurităŃii din Arhivele NaŃionale.. nu avem nici un fel de documente care să ateste modul de adoptare a unor directive pe care Securitatea le punea în aplicare. Un exemplu în acest sens este chiar selectarea celor 12 kilometri de documente pe care SRI-ul susŃine că este pregătit să ni le predea. deci arhivele Comitetului Central sau dacă vreŃi acele ale secŃiei de probleme militare şi justiŃie de la CC. Sunt suficiente dosarele DirecŃiei de Securitate a Statului pentru a deconspira poliŃia politică? Sigur că nu sunt suficiente doar dosarele SecurităŃii pentru aflarea adevărului privind modul în care s-a instrumentalizat teroarea.. Secretele CC-ului ascunse în Arhiva NaŃională ar trebui să fie miza acestei instituŃii.. ca simplu cetăŃean aş putea fi nemulŃumit pentru că Ministerul JustiŃiei şi Ministerul Apărării NaŃionale nu au răsărit din pământ. Aceste dosare nu cuprind decât o anumită parte a procesului de luare a deciziei. După aceea nu am mai avut absolut nici o contribuŃie. Cine se va ocupa de ele? A ajuns vreunul la CNSAS? ExperienŃa noastră cu Arhivele NaŃionale nu este însă una foarte bună.. de cele mai multe ori ele au fost luate chiar cu unanimitate:”Foarte puŃine au fost cele în care am avut o abŃinere sau un vot împotrivă şi în cazul acesta a fost o abŃinere pentru a nu da impresia că suntem ca Partidul Comunist cu unanimitate.” Au existat însă şi cazuri pe muchie de cuŃit. Deciziile CNSAS au fost puse la îndoială de anumite scurgeri de informaŃii? Au fost ele . Este o mare noutate acest răspuns.156 - .. Le-aŃi cerut? Le-am cerut. „Cazul cel mai celebru este al lui Vadim Tudor. de exemplu privind foşti demnitari din perioada interbelică.”. vorbind foarte liber. trebuiau să fie supuse dacă nu Comitetului Central. votul meu a fost considerat dublu şi atunci decizia a fost că nu a facut poliŃie politică. preşedintele CNSAS. crede Secaşiu. într-o mare parte angajaŃii acestora fiind aceeaşi ca şi înainte de ’89. Aceste dosare ale CC. în care s-a ajuns la egalitate de voturi. a declarat Gheorghe Onişoru. Absolut! Este vorba. dincolo disponibilitatea iniŃială manifestată în 2000.. Ştiu că o comisie de lucru al CNSAS şi al deŃinătorilor dezbat cazurile sensibile. deŃinuŃi la Sighet şi eliberaŃi în ’55.. Eu nu am nici un mijloc de control asupra structurilor care stabilesc ce documente Ńin de siguranŃa naŃională. Cum credeŃi că vom putea desluşi acest mecanism? Doar accesând arhivele partidului. nu discutăm de alte intervenŃii. membru al Colegiului de conducere al Consiliului NaŃional pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii recunoaşte că până acum instituŃia nu are la îndemână instrumentele de a demonstra mecanismul terorii instituit de DSS. noi suntem la latitudinea lor.VADIM „ACHITAT” DE ONIŞORU Deciziile în cadrul Colegiului se iau cu majoritate de voturi. Ni s-a răspuns negru pe alb că nu au dânşii documente ale SecurităŃii. respectiv de la nivelul conducerii până la cel al lucrătorilor care aplicau aceste hotărâri.

Concluzia a ce discutăm noi aici este că cele mai importante piese ale infernalei maşinării a SecurităŃii nu le vom cunoaşte? Cele mai interesante piese. nu se identificaseră dovezi de colaborare. conform legii. aveŃi dreptate să vă puneŃi această problemă. ei solicitau. care astăzi poate ne conduc. în felul acesta. respectiv. ExcepŃii. Oricum.. Cel puŃin. CNSAS-ul nu este instituŃia care să gestioneze. Statutul nostru a fost din start de inegalitate în raport cu partenerii noştrii.. pentru că aşa se numesc birocratic. Dacă nu primeau aprobarea. sigur că da. Şi nu se iniŃiau alte măsuri împotriva acelei persoane. din păcate. Am impresia că ne îndreptăm către o singură concluzie. dar nu ni s-au dat. . personal.. iarăşi nu pot specula că e o discuŃie fără documente. nu importante. iar noi nu am făcut altceva decât să solicităm acele documente. dar în presă au apărut informaŃii privind legăturile cu fostele organe de securitate ale unor persoane publice. Sau ar putea fi aflaŃi. toate documentele care să ne ducă în situaŃia de a da aceste verdicte. dacă vreŃi în acest. în apărarea lor. Că. respectiv au apărut în presă informaŃii privind legăturile cu fostele servicii de informaŃii ale unior persoane publice. Dar.. Sigur.intenŃionate? Cu SIE am avut o experienŃă care a fost mediatizată intens. evident. era un statut privilegiat. cât din informaŃii pe care le culegea Securitatea se exploatau la nivelul conducerii de partid şi de stat. Da. să solicite acordul organelor superioare de partid. nu. lucrarea în acele dosare era închisă. Nu pot fi aflaŃi. la nivel de judeŃ sau de Capitală. Însă nu putea fi urmărit şi nici recrutat fără acceptul partidului. Că se şi întâmpla acest lucru sau nu se întâmpla. Din punctul nostru de vedere. Erau categorii de persoane care nu intrau niciodată în vizorul SecurităŃii? Care să se sustragă cu totul urmăririi SecurităŃii. Singurele adeverinŃe. Noi am furnizat doar elementele de culoare. asta prevedeau normativele. Nu erau. Dacă Securitatea aduna destule elemente despre membrul respectiv şi deschiderea unui dosar de urmărire se impunea.157 - .. Nimeni nu se sustrăgea controlului SecurităŃii. mulŃi dintre cei care au făcut poliŃie politică. aŃi avut îndoieli când. dacă instituŃiei noastre i s-ar pune la dispoziŃie toate documentele. dar eu. urmărirea de către Securitate putea să se înceapă în urma aprobării acelei urmăriri de cel puŃin un secretar cu probleme speciale la nivelul teritorial... cele necontestate în justiŃie. spectacol de imagine şi de lumini şi umbre în care noi am fost la mijloc. contribuabilul. Singurele lucruri certe care le ştim sunt cele cu privire la dosarele informatorilor. sigur nu existau.. după cinci ani. pentru acest lucru. Şi. Dumneavoastră.. bine acum problema se pune. răspunsurile pe care CNSAS-ul la dat în legătură cu acele persoane. din păcate. în urma votului din Colegiu aŃi eliberat aceste „certificate de bună purtare”? Da. Avem vreun dosar al unui prim-secretar? Nu avem nici un dosar de nomenclaturist. Pentru un simplu membru de partid. Am putea specula: că ele există. Membri de partid era trataŃi la fel ca toŃi ceilalŃi de către DSS? Nu. cei care au condus instituŃii vor spune că au colaborat cu Securitatea doar în această calitate. Cele mai interesante persoane pentru Securitate are acelea care luau decizii în cadrul unei instituŃii. erau obligaŃi conform normelor de muncă.. singurele pe care eu pun temei şi le consider veritabile sunt cele de colaborare. deŃinătorii de arhive. a fost puse la îndoială. după ce CNSAS-ul dăduse un rezultat asupra acelor categorii de persoane. Această imagine defavorabilă a instituŃiei a fost întreŃinută şi de scandalurile din interiorul instituŃiei. că nu au fost instrumentate. nu am să aflu niciodată cine au fost cei care au instrumentat poliŃia politică. care au afaceri. ce se întâmpla? Nu se trecea la deschiderea dosarului de urmărire. care au organizat această turnătorie? De ce plătesc aeastă instituŃie? Sigur că da.

atât pe plan intern. la 15 ani de la evenimentele din decembrie 1989. membrilor PCR nu li se făcea dosar.NĂSTASE A VRUT SĂ DESFINłEZE CNSAS Claudiu Secaşiu acuză transformarea CNSAS-ului într-un paratrăznet făŃă de nemulŃumirile oamenilor care nu au acces la dosare aşa cum li s-a promis. Alina Ilinca şi Silviu Moldovan.158 - . Într-un document . în opinia membrului Colegiului CNSAS. ŞI candidaŃilor li se întocmea dosar. Informatorii – membri de partid nu au dosar Cristina Diac Ilarion łiu Spre deosebire de celelalte Ńări foste comuniste. Dacă numărul dosarelor “candidaŃilor la recrutare” trebuie scăzut. darămite să dea note informative. Securitatea. deoarece conform directivelor de partid. Această iniŃiativă a primit sprijinul guvernului Adrian Năstase. din a cărui punct de vedere cităm: „În condiŃiile în care SRI va deveni singura instituŃie abilitată să pemită accesul la dosare. profilul psihologic al informatorului şi dacă activitatea acestor oameni care au acceptat să colaboreze cu regimul comunist mai interesează societatea românescă în anul 2005. autori ai unor studii care luminează măcar în parte istoria unei instituŃii cunoscute şi mai ales temute de toŃI românii înainte de 1989: Departamentul ScurităŃii Statului sau mai pe scurt. şansele pe care le mai avem astăzi de identificare a acestora. Care este acela? Nu se ştie şi probabil că nu se va şti niciodată. Din discuŃiile purtate cu cercetătorii de la CNSAS a rezultat că dintre cele 500 000 de dosare. o parte sunt dosare de candidat. Unii istorici au avansat cifra de aproximativ 400000. tentativa unor parlamentari PRM de desfiinŃare a acestei instituŃii printr-o iniŃiativă legislativă şi transferarea responsabilităŃii asigurării acesului la dosare Serviciului Român de InformaŃii. Claudiu Secaşiu a văzut recunoaşterea oficială a „sacrificării” CNSAS-ului în faŃa publicului. este aceea că în 1989 în jur de jumătate de million de români aveau dosar de reŃea. a avut loc o masă rotundă la care au participat cercetători de la Consiliul NaŃional pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii (CNSAS). Recent. Pentru ca lucrurile să fie încă şi mai complicate. Faptul că din 1968 Ceauşescu a subordonat Securitatea a condus la protejarea identităŃii unora dintre cei care au făcut poliŃie politică. toate eventualele nemulŃumiri ale cetăŃenilor vor fi îndreptate împotriva acestuia. El spune că această atitudine a fost întreŃinută de autorităŃi sau chiar de către serviciile secrete care posedă arhivele. afectând grav imaginea şi credibilitatea instituŃiei. cercetători din Serviciul Cercetare al CNSAS. Unii dintre cei aflaŃI în această situaŃie nu au ştiut până după 1989 că au prezentat interes pentru poliŃia politică. susŃinută de Constantin Ticu Dumitrescu pe baza unui document de sinteză realizat de SRI în 1993. chiar dacă persoana nu ajungea nici măcar să semneze angajamentul de colaborare cu Securitatea. la redacŃia ziarului Jurnalul NaŃional. “DOUĂ LA PREFECTURĂ…”. O problemă care a suscitat discuŃii şi controverse în România postdecembristă a fost aceea a numărului informatorilor pe care îi avea Securitatea în 1989. adică ale acelor persoane care s-au aflat în vizorul SecurităŃii pentru a fi recrutate ca informatori. În această observaŃie. Am supus dezbaterii problema numărului informatorilor SecurităŃii. există şi un număr care trebuie adăugat – cel al informatorilor membri de partid. studenŃI de la facultăŃile de istorie şi ştiinŃe politice şi redactori ai ziarului. relaŃiile partid-servicii speciale au fost în România mai deosebite. Asupra acestor teme au fost invitaŃi să se pronunŃe Cristina Anisescu. cât şi extern”. Prezentăm în cele ce urmează o selecŃie din interesantele discuŃii purtate. Cel mai important semnal în acest sens a fost. la acest neajuns care ne împiedică să aflăm vreodată numărul colaboratorilor SecurităŃii se mai adaugă un altul. O altă variantă.

Securitatea a fost şi o creatoare de prestigiu. AVANTAJELE COLABORATORILOR. O chestiune la fel de încurcată în Romănia o reprezintă identificarea informatorilor.de urmărire. ma intreb atunci ce ascund arhivele de cadre ale fostelor Comitete judetene. care urmau sa fie luati in vizorul organelor de Securitate pentru a fi anchetati. „Uite cât este de muncitor. iar in arhiva SRI nu se mai regasesc astfel de documente. uite cât este de capabil. care erau direct subordonate Comitetului Central al PCR. pe un interval bine stabilit. Rezultă aşadar că numărul informatorilor va rămâne un mister. deoarece făceau acea activitate din „patriotism“. n. în directive se prevedea că informatorii nu au dreptul la nici un fel de avantaje. cât era de conştiincios. Primiisecretari au facut si ei politie politica nu numai ofiterii de Securitate (asa cum este stipulat la art. îi trimiteau la specializare sau la reuniuni ştiinŃifice în străinătate. asa cum ni se spune. Existau şi alte avantaje. În opinia cercetătorilor CNSAS. dupa caz. În angajament el spune cine este şi de asemenea specifică şi numele de cod cu care urma să semneze ulterior. în rapoartele de analiză sau notele de analiză pe care le făcea ofiŃerul cu privire la activitatea informatorului: cui dădea informaŃii. merită să fie avansat”….din 1979 se spunea: „Pentru a sprijini munca organelor de Securitate şi MiliŃie. Securitatea nu a fost numai o instituŃie care acŃiona în sensul compromiterii duşmanilor reali sau imaginari ai regimului. De aceea eu cred ca arhiva defunctului PCR este la fel de importanta. în situaŃii deosebite şi când nu sunt alte posibilităŃI. informative. Totuşi. în care informatorul apare cu numele real. Membrilor de partid care primesc asemenea sarcini nu li se vor întocmi dosare. Sursele membri de partid nu pot fi identificate decât din dosarele urmăriŃilor dar pentru aceasta trebuie ca toate dosarele . la cererea acestor organe. Din momentul semnării angajamentului şi până la abandonarea lui. se ridică întrebarea cum mai puteam astăzi afla ce oameni reali se ascundeau în spate? Răspunsul la problemă vine din dosarele de reŃea. Metodele folosite erau foarte simple: peste tot se dădeau indicaŃii ca anumite persoane să fie lăudate permanent. secretarii comitetelor judeŃene.159 - . cadouri. numele conspirativ se găseşte în toate documentele create de Securitate din dosarul personal. Ei vor sprijini activitatea organelor de Securitate şi de MiliŃie numai în perioada absolut necesară pentru finalizarea acŃiunii respective.să ajungă la CNSAS..). judecati si condamnati.. membri de partid care au “turnat” la Securitate fără să aibă dosar de informator. o viză. În directivă nu se specifică unde este această evidenŃă şi ce s-a întâmplat cu ea. iar apoi. Aceste “surse” figurau probabil în agendele ofiŃerilor de securitate care îi aveau în grijă sau în cele ale secretarilor de partid. ca membrii de partid să furnizeze nemijlocit date cu privire la activitatea unor elemente suspecte. Unele avantaje sunt prezente în dosarele lor – chitanŃe de la obiecte primite. să ajute în calitate de rezidenŃi sau de gazed. Membrii de partid erau recrutaŃi pentru o anume problemă. IDENTIFICAREA INFORMATORILOR. „Turnătorul“ mai poate fi găsit în notele informative pe care le dădea. Dacă un colaborator spunea SecurităŃii că are nevoie de o locuinŃă sau de o casă mai mare se făceau rapid demersurile necesare şi se înleasneau procedurile.5 din legea 187 / 1999). câte note informative a dat. supraveghere şi mapele de verificare . Ei intocmeau liste cu opozanti dar si cu membri de partid. ObŃineau un paşaport. cum a evoluat pe parcursul întâlnirilor. sursele membri de partid trebuie căutate în Arhiva Comitetului Central sau a comitetetelor judeŃene de partid. cu casele de întâlniri. În acestea există raportul de recrutare. daca nu mai . Există persoane care nu au dat niciodată vreo notă informativă dar care sunt contorizaŃI ca infomatori dar şi invers. orasenesti ale PCR dar si cele ale CC al UTC si UASCR (Uniunea AsociaŃilor StudenŃilor Comunişti. „ARHIVA CC ESTE MAI IMPORTANTĂ“ „Daca intr-adevar dosarele de informatori recrutati din randul membrilor PCR au fost distruse aproape in totalitate. Deoarece notele informative erau semnate cu numele conspirativ. Organele de Securitate şi de MiliŃe vor Ńine o evidenŃă separată a tuturor membrilor de partid care au primit sarcina de a primi munca informativă“.n. municipale. municipale şi orăşeneşti de partid vor stabili.

imediat după ce creatorul de fond – PCR . OPORTUNITATEA INFORMĂRII „Printre avantajele regimurilor democratice se numără şi garantarea dreptului egal la informare pentru toŃi cetăŃenii. Pentru a obŃine o imagine corectă asupra sistemului. pline de speculaŃii pe seama dosarelor personale întocmite de serviciile speciale comuniste. aşa cum s-a întâmplat de exemplu în Polonia. de asemenea abandonat“. pentru cercetători. toŃI avem rădăcini în perioada respectivă. Trecutul trebuie privit mai flexibil. el trebuie cunoscut în ansamblu. iar descifrarea trecutului presupune şi acces la arhivele regimului comunist“. (Mihai Burcea. calea spre manipulare prin propagandă este deschisă. care nu aduc atingere siguranŃei naŃionale. Ne interesează deoarece chiar dacă am trăit 2 – 5 – 10 ani în perioada comunistă. DiscuŃia privind . demonstrăm că de fapt ne temem de acest trecut nebulos şi plin de fantasme. O raportare flexibilă la trecut cred că este principala provocare pentru jurnalişti. (Cristina Anisescu. Dacă ar fi fost permis accesul în arhiva SecurităŃii. istoria trebuie scrisă şi redată aşa cum a fost. Eu le-aş răspunde că prin evitarea unei asemenea teme de relecŃie. Faptul că astăzi încă se mai pun întrebări despre oportunitatea deschiderii arhivelor nu face decât să prelungească în mod artificial existenŃa unui regim pe care românii l-au abandonat în decembrie 1989. a vechilor elemente comuniste. master anul II. Facultatea de Istorie. În raportul de recrutare ofiŃerul de Securitate a dat referinŃe foarte bune. «Faptele» din trecut trebuie date publicităŃii.şi-a încetat activitatea. pentru psihologi. CU OCHII SPRE VIITOR „Există oameni care se întreabă ce rost mai are să aflăm acum cine au fost informatorii SecurităŃii. pentru istorici. cercetător CNSAS) CAZURI ŞI CAZURI „Am consultat un dosar al unui subinginer dintr-o întreprindere bucureşteană care fusese recrutat. În acest fel s-ar evitata folosirea lui drept paravan pentru a nu fi declasată o anumită arhivă. Pentru aceasta însă conceptul de siguranŃă naŃională trebuie clar definit. de pe scena politică în general. Toate arhivele referitoare la regimul comunist. Pericolul recursului excesiv la dezvăluiri ar trebui. student anul IV. pe cine mai interesează trecutul. Universitatea Bucureşti) MAI BINE MAI TÂRZIU DECÂT NICIODATĂ „Timpul scurs din decembrie 1989 ar fi trebuit folosit pentru punerea în ordine a arhivei poliŃiei politice şi pentru desecretizarea ei. Aceasta operaŃiune ne-ar fi scutit de lectura zecilor de pagini inutile şi tendenŃioase. Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”. Lipsa accesului la informare reprezintă o dovadă a persistenŃei regimurilor nedemocratice. societatea românească trebuie să cunoască adevărul. autoritare sau totalitare. ca cea a fostei Securitati. care nu ne lasă să ne dezvoltăm. (Adriana Cârciumaru. Tratarea informaŃiei conŃinută în aceste arhive ar trebui făcută însă cu destulă prudenŃă şi luciditate. Facultatea de ŞtiinŃe Politice. Frica de viitor e o prelungire a fricii de trecut“. de persoane competente. (Alina Pop.160 - . preparator universitar. trebuie puse la dispoziŃia cercetării istorice. probabil că măcar ar fi fost create premisele pentru înlăturarea din administraŃie. fie ele dictatoriale. Problema deschiderii arhivelor fostei SecurităŃi ar fi trebuit rezolvată cu mult înainte. pentru că am deprins o practică şi nu ne putem debarasa de ea. Universitatea din Bucureşti). De aceea nu progresăm ca societate. Trecutul este de fapt cheia accesului la vindecarea noastră ca naŃie. Facultatea de ŞtiinŃe Politice.importanta. Bucureşti) CU OCHII SPRE TRECUT. Suntem influenŃaŃi de matricea iniŃială. pentru simplul fapt ca Departamentul Securitatii Statului se subordona partidului comunist“. Ungaria sau Cehoslovacia. Atunci când cetăŃenii sunt mai puŃin sau greşit informaŃi. despre cine a fost sau nu colaborator.

Cei implicaŃi în acest tip de documentare cu referire la istoria comunismului . „cloşca” SRI-ului a anchilozat pe paiele cuibarul golit de ouăle cu pui în ele. În principal pentru că în Germania dezbaterile privind moştenirea Stasi au început în septembrie 1989. Subinginerul despre care vorbeam a semnat şi angajamentul. Fie pentru că sunt prea prinşi în munca lor (grea. fie noilor demnitari. iar Securitatea se întreba ce să facă cu el. la „ouăle de aur” din clocitoarea SRI. era abandonat. PuŃini însă dintre cei care fac efectiv cercetare de arhivă s-au pronunŃat. (Silviu Moldovan. Ce l-a împiedicat pe român să fie ca neamŃul în accesul la dosarul personal întocmit de serviciile speciale comuniste? .161 - . tac. o instituŃie funcŃională într-o anumită epocă. Fie se tem. fie Armatei. A dispărut pur şi simplu. Altele au trecut în patrimoniul direcŃiilor clădite pe vechile structuri ale SecurităŃii. Din dosar reiese că l-au găsit până la urmă angajat într-o întreprindere în călălalt capăt al Ńării. Cum presa generează mai mult emoŃii şi alte afecte trecătoare decât judecăŃi bazate pe o solidă informare. În România însă. apărută la zece ani după căderea regimului comunist – „căzut” în România ca-n nici o altă parte a Europei! – instituŃia Consiliului NaŃional pentru Studiul Arhivelor SecurităŃii (CNSAS) nu funcŃionează ca Institutul Gauck. În cazul nostru. CLOŞCA ŞI OUĂLE DE AUR. Unele dintre piesele sustrase au apărut în presă la momentul potrivit al vreunei răzbunări. nu-i putem inventa în România actuală. cu mare frecvenŃă. Aşa se face că deja în octombrie 1990 acestea au trecut în gestionarea reprezentanŃilor societăŃii civile. ştiindu-se îngrădiŃi în cercetarea lor de bunăvoinŃa unora ce se închipuie proprietarii arhivelor. reciclarea funcŃionarilor şi ofiŃerilor conŃinând-o şi pe aceea a documentelor. la ordin. şef Serviciu Cercetare CNSAS ) „Modelul Gauck“ în imitaŃie românească Lavinia Betea Despre arhivele fostei SecurităŃi s-a vorbit şi scris mult. arse ori furate de chiar producătorii lor. Însă acest subinginer avusese referinŃe bune de recrutare şi urma să semneze un angajament.unde mai importante încă decât arhivele SecurităŃii sunt arhivele partidului – de regulă. Chiar dacă regretăm că n-am avut trubaduri sau cavaleri cruciaŃi. Nici ofiŃerul de legătură nu ştia unde era. de către depozitari. Aceasta e reprezentarea rezultată din mediatizarea intensă a SRI ca gestionar al arhivelor fostei SecurităŃi. A pleda pentru deconspirarea celor care au făcut poliŃie politică pare un bun argument pentru validarea ca democrat. bunăoară.promisiunile de „scandal” şi „dezvăluire” se raportează însă. cu cheltuieli mari şi condiŃionată de vocaŃie). şantaj ori încercare de eliminare a adversarului politic. dar nici directorul. Documente şi dosare importante au dispărut „în revoluŃie”.recrutarea nu era pe faŃă. Tot astfel. Dacă potenŃialul informator nu percuta. consumatorii produselor sale pierd din vedere „miezul problemei”. modelul după care a fost copiată. era doar insinuată. De 15 ani. În ceea ce s-a numit etapa „revoluŃiei negociate” în această Ńară a fost demarat şi proiectul gestionării arhivelor serviciilor speciale. traseul nebulos şi lent al arhivei SecurităŃii a distrus părŃile ei cele mai însemnate. RECURS LA AMINTIRI NETRĂITE. acesta e faptul că întocmai ca orice produs cu termenul de garanŃie expirat. Dar dosarul s-a păstrat“. fără să-şi ia cartea de muncă. extrasă din contextul ei istoric îşi pierde eficienŃa scontată. Concluzia la care ofiŃerul a ajuns a fost că acel subinginer nu dorea să colaboreze şi ca atare i-a clasat dosarul. Sau predate. La televiziunile şi ziarele româneşti – raportate la numărul locuitorilor Ńării printre cele mai numeroase din Europa . numai că la două zile după aceea a dispărut din fabrică. Abia când erai pus în faŃa hârtiei pentru semnarea angajamentului erai abordat direct privind legătura ce urma să o stabileşti cu Securitatea.

În zece ani fuseseră depuse aproape două milioane de cereri de acces la aceste dosare. în deceniul nouă al mileniului precedent. Nici posibilităŃile financiare ale cetăŃenilor germani nu sunt comparabile cu cele ale românilor. de trecut. SituaŃiile şi practicile stabilite în vederea cunoaşterii istoriei comunismului în aspectele sale speciale ce Ńin de raporturile cetăŃenilor cu poliŃia politică a trecutului regim au diferit de la o Ńară la alta. Modelul a fost reuşita manipulării aplicate de Hruşciov prin citirea „raportului secret” la congresul partidului din 1956. Aceasta urma a fi. datorită demersurile făcute de fostul deŃinut politic Ticu Dumitrescu. nu trebuie să lucreze foşti colaboratori ai poliŃiei secrete. cu succes. mai târziu au dorit să cunoască pe larg adevărul despre lumea în care au trăit. Nici chiar în Germania însă lucrurile nu funcŃionează simplu. Ce s-a întâmplat în România? A fost nevoie de trecerea unei mult prea lungi perioade pentru a fi adoptată în 1999 legea cunoscută drept “legea Ticu”. Cel mai important amendament al ei se referă tocmai la accesul jurnaliştilor şi cercetătorilor la documentele privind “personalităŃi ale istoriei contemporane şi ocupanŃi ai unor funcŃii politice sau publice”. Actele aflate în custodia acestora însumează 180 kilometri liniari. în toate fostele state comuniste europene s-a dezbătut abordarea trecutului. cetăŃenii s-au lăsat seduşi de teoria că vinovaŃi de tot răul erau exclusiv nomenklaturiştii şi capii serviciilor speciale. parŃială. Bundestagul german a adoptat “legea dosarelor Stasi”. Interesul cetăŃenilor est-germani pentru trecutul lor a fost şi este mare. La puŃină vreme după reunificarea Germaniei. Cea mai bine organizată acŃiune de gen aparŃine fostei Germanii Democrate unde poliŃia secretă cunoscută sub numele de Stasi a avut misiuni şi dimensiuni mai mari decât ale fostei SecurităŃi. Dacă în prima etapă a schimbării.162 - . Fără a pune în discuŃie textul legii . multe cereri se înregistrează din partea cercetătorilor. serviciile speciale sovietice căutaseră să orchestreze şi acest aspect. din nou. De asemenea. După 1989. Iar acesta a fost legiferat după ce însuşi Helmuth Kohl atacase. Pluripartidismul politic şi celelalte schimbări din fostele state comuniste au pus acut chestiunea cunoaşterii trecutului. Posibilitatea de a opera servicii de asemenea specializare şi extensie se datorează faptului că Germania de Vest a finanŃat substanŃial respectiva acŃiune. Tot astfel. Nu regimul comunist este vinovat ci Stalin şi practicile lui au generat întreg răul – fusese atunci concluzia răspândită şi impusă în întreg lagărul comunist. prezentată ca o abatere de la învăŃăturile sacrosancte marxist-leniniste. După numele primului director al instituŃiei. în justiŃie publicarea unor documente privind persoana sa! TÂRZIU SAU NICIODATĂ. cetăŃenii est-germani au reuşit să desfiinŃeze Stasi şi să ia în primire arhivele ei. “Oficiul Gauck” a avut la începuturile activităŃii sale nu mai puŃin de 3 500 angajaŃi. Gorbaciov şi apropiaŃii săi l-au repetat pe Hruşciov în încercarea de reformare a societăŃii comuniste. în principal. starea şi previzibilitatea evoluŃiei unei societăŃi nu pot fi apreciate fără o pertinentă incursiunea în trecutul ei. Evenimentele declanşate de reacŃiile mulŃimii au anihilat însă acest proiect care viza cosmetizarea regimului. de imposibilitatea de a-şi plăti călătorii şi cazări în Capitala României. Ne vom reaminti întâi că. în 1991. În România însă şi relaŃiile dintre partid şi Securitate au fost deosebite faŃă de alte state. Pentru administrarea arhivei fostei Stasi a fost creată o instituŃie numită Însărcinatul Federal pentru Dosarele Serviciului SecurităŃii Statului fostei Republici Democrate Germane. România a fost ultima dintre ele unde s-a pus problema schimbării şi a „lucrului” cu trecutul. Interesul celor din urmă faŃă de propriul dosar este stopat. pastorul Joachim Gauck. spre deosebire de România – o capitală deosebire pentru contextul situaŃional căruia îi vor fi circumscrise evenimentele ce-au urmat! . Numai că. Au fost mai multe modificări a Legii dosarelor Stasi. “Glasnost”-ul (transparenŃa) viza catalizarea sentimentelor de ură şi oprobriu ale mulŃimii în exclusivitate către etapa stalinistă.Ca şi în cazul stabilirii unui diagnostic clinic când bolnavului i se face o anamneză. Marea majoritate a solicitărilor provin din partea unor instituŃii care doresc să verifice dacă lucrătorii lor au fost colaboratori Stasi pe considerentul că într-o administraŃie democratică. INSTITUTUL GAUCK.în 1989-1990. aceasta este cel mai adesea numită “Oficiul Gauck”. În condiŃiile interzicerii dreptului cetăŃenilor la informaŃie alternativă. în plină perestroikă. explicaŃia a funcŃionat ca o bună despărŃire.

în total circa 70-80 000 pagini). ceea ce păruse atât de greu de făcut. “descoperirea istoriei” rămâne încă o aventură în Ńările ex-comuniste. aceasta a preluat şi arhiva fostului CC al PCR şi a depozitat-o “sine die” la Piteşti. Din partea SRI am primit accept de studiu asupra “dosarului Pătrăşcanu” (204 volume conŃinând. o mare deziluzie a reprezentat-o guvernarea 1996-2000. Timp de doi ani (1999-2001) – sub felurite pretexte . După insistenŃe prelungite.. distrugerile care le-au afectat precum şi măsurile de protecŃie luată de respectiva instituŃie faŃă de cea mai importantă categorie de informatori ai săi .. mi s-a răspuns din partea ANIC (în 1996!) că arhiva CC se află încă parŃial la Piteşti. potenŃial. în principal. Prea târziu! –spun însă aceia care cunosc din interior aceste arhive.membrii de partid – CNSAS eliberează „certificate de moralitate” pentru candidaŃii la diverse demnităŃi publice. vechii securişti! Ce-a urmat după 1999 se raportează. O disfuncŃionalitate ce pare acum mai gravă decât toate celelalte. În ceea ce priveşte cercetarea istorică. la „războiul” dintre SRI şi CNSAS. CÂTE CEVA DESPRE CERCETAREA INDEPENDENTĂ. În ceea ce priveşte sediile judeŃene de Securitate. În câteva zile. la vârsta deplinei lor maturităŃi. la Bucureşti. Ce-a mai rămas în Arhivele SRI este atât de inofensiv încât cu excepŃia datelor privind informatorii străini ai defunctei instituŃii.. capii Armatei. Între timp. Demersul era susŃinut de convingerea că respectivul proces este un eveniment esenŃial în cunoaşterea şi descifrarea trecutului comunist. că n–au putut pune încă ordine în ea. Ce se va fi întâmplat în interiorul arhivei în această etapă. deşi reclamă continuu dificultăŃile accesului la Arhivele SRI.la documentele din arhivele fostei SecurităŃi nu s-a primit acces. Arhivele SecurităŃii au continuat drumul transformărilor şi convulsiilor survenite de instituŃie până la a deveni Serviciul Român de InformaŃii. Chiar dacă oaza în care am ancorat. După distrugerile din „luptele cu teroriştii” din 22-25 decembrie 1989. Cercetătorii generaŃiei mele s-ar putea considera norocoşi prin descoperirea. a unor nebănuite potenŃialităŃi ale profesiei. Ce mai putem acuma şti despre întâmplările prin care-au trecut arhivele speciale româneşti în sinuosul parcurs de schimbare a administratorilor lor? Atribuindu-se armatei române onoarea cuvenită unei instituŃii apolitice (deşi apolitică nu fusese).163 - . ce făceau parte din Consiliul Frontului Salvării NaŃionale.mă adresasem în scris Arhivelor SRI şi Arhivelor NaŃionale Istorice Centrale solicitând accesul la documentele anchetei şi procesului Pătrăşcanu (1948 . După ce preşedintele ConvenŃiei Democratice. .. Sau la disensiunile din interiorul CNSAS privind demersurile de deconspirare a celor care au făcut poliŃie politică. – la aproape şase de ani de la “căderea comunismului” . cei ce lucrau acolo pentru ce fel de munci au fost plătiŃi timp de cinci ani – până la permiterea accesului cercetătorilor în istoria comunismului – cine poate şti? Şi mai ales cine şi când va vorbi? Dacă despre guvernările de până în 1996 s-a spus că au avut reale interese să împiedice accesul la arhivele fostei SecurităŃi. Traian Băsescu a demarat acŃiunea atât de aşteptată: trecerea unei mari părŃi din Arhivele SRI în gestiunea CNSAS. 12 km de arhivă au fost transferate în depozitele atribuite CNSAS.(care judecând după reacŃiile din presă a nemulŃumit aproape deopotrivă şi stânga şi dreapta politică) pentru cetăŃeanul de rând sunt evidente insurmontabilele ei anomalii. În primul rând faptul că în România. Emil Constantinescu promisese până şi „adevărul asupra evenimentelor din 1989”. spre exemplu. În vara lui 1995.1954).. de arhivele speciale s-au ocupat. Li s-au alăturat câŃiva oameni avizaŃi şi interesaŃi la modul personal de anumite documente. dosarele SecurităŃii n-au fost preluate ca în traseul estgerman. Rămâne de ştiut – iar adevărul pare în aceeaşi zonă cu enigmele evenimentelor din decembrie 1989 – cine şi de ce a creat şi menŃinut iluziile cu aceste arhive. era încă de la mijlocul secolului trecut precizată în hărŃile cunoaşterii istoriografice. a urmat altă vreme pierdută. cunoaşterea lacunară a acestora.. ele puteau fi puse în circuitul public încă din 1990. arhivele acestora par să nu intereseze pe nimeni deşi în ele. se regăseşte nouă zecimi din populaŃia Ńării. la sfârşitul mandatului său de preşedinte al României a recunoscut că fusese înfrânt de. La începutul mandatului său de preşedinte. pare aproape finalizat.

să ajute în calitate de rezidenŃi şi de gazde ale caselor de întâlniri. majoritatea. cu menŃiunea „strict secret”. Iată ce se precizează în acest act normativ secret cu privire la colaborarea membrilor de partid cu Securitatea: ”Pentru a sprijini munca organelor de Securitate şi de MiliŃie. aşa cum sunt prevăzute . prea puŃini sunt avertizaŃi asupra reproducerii lor şi la nivelul structurilor de cercetare. Date fiind particularităŃile şi interesele politice din anii 70 şi 80. Stasi nefiind precum Securitatea română. în dezbaterile privind posibilităŃile de identificare ale colaboratorilor SecurităŃii trebuie luate în calcul măsurile de acoperire a membrilor de partid. colaboratorii cei mai valoroşi ai SecurităŃii trebuie să fi fost membri de partid. în România a intrat în funcŃiune „Hotărârea nr. – a fost învăŃătura înaintaşilor acestora. membrii de partid care să furnizeze nemijlocit date cu privire la activitatea unor elemente suspecte. municipale şi orăşeneşti de partid vor stabili la cererea acestor organe. În sala de lectură improvizată la Arhivele SRI iar mai târziu în cea de la CNSAS. Iată o altă capitală deosebire a eficienŃei CNSAS faŃă de Oficiul Gauck. din păcate. i-am cunoscut pe ceilalŃi cercetători fascinaŃi de posibilitatea documentării de la asemenea sursă. în situaŃii deosebite şi când nu sunt alte posibilităŃi. Şi mai ales am gustat umilinŃa de-a afla componenŃa şi scopurile comisiilor de jurizare a burselor în domeniul cercetării istoriei recente.. în circuitul public au fost promovate teorii istoriografice provenite din producŃii eseistice sau mărturii orale. Membrilor de partid care primesc asemenea sarcini. Iată de ce încă arhivele comunismului românesc – ale Cancelariei CC şi cele ale SecurităŃii întârzie. şi-a cheltuit banii proprii. secretarii Comitetelor judeŃene. Aceia care leau produs sau determinat spre profitul propriu. să te urce cu liftul ori să-Ńi aducă dosarul la sală faŃă de munca ta de cercetător independent.”.. să fie integral deschise. „CINE STĂPÂNEŞTE TRECUTUL. subordonată integral partidului. Am depus şi strădania captării simpatiei funcŃionarilor din arhivă – „stăpânii” de care depinde aprobarea solicitărilor tale. Cu scopul declarat al subordonării serviciilor speciale partidului. aplicată de moştenitori în intenŃia de cosmetizare sau distrugere a propriului trecut. sunt interesaŃi să le menŃină cât mai mult. toate zilele libere şi banii de peste trebuinŃele fireşti au fost cheltuiŃi în acoperirea distanŃei Arad-Bucureşti pentru studiul respectivelor dosare. DEOSEBIRI ISTORICE PuŃine date provenite din cercetarea istorică de arhivă cu referire la decizia politică şi mecanismele sale în „epoca Ceauşescu” au pătruns în circuitul public. nu li se vor întocmi dosare (sublinierea noastră).164 - . STĂPÂNEŞTE ŞI VIITORUL”. Dată fiind situaŃia anterior descrisă a arhivelor comunismului românesc. Dacă a devenit un loc comun faptul că structurile politice de vârf ale României post-comuniste au fost acoperite de „foştii” din linia sau generaŃia a doua. Spre exemplu. Cutarele fiind un om politic actual sau fost ori în devenire. Am simŃit neîncrederea celui plătit să-Ńi supravegheze studiul. „LEGEA DOSARELOR STASI” Motivele urmărite în Germania de accesul la dosarele serviciilor speciale. Am făcut în acea vreme şi neplăcute cunoştinŃe cu personaje şoptindu-Ńi la masa de studiu „spune-mi şi mie dacă găseşti ceva compromiŃător despre cutare.. Ca şi mine. Unele dintre acestea sunt însă extrem de importante pentru a lămuri deosebirile dintre România şi celelalte state comuniste europene. ei vor sprijini activitatea organelor de Securitate şi MiliŃie numai în perioada absolut necesară pentru finalizarea acŃiunii respective”. Căci asemenea locuri n-au fişiere ca bibliotecile iar regulamentele lor de funcŃionare sunt tratate la categoria secrete. fără răsplată pecuniară. 119 a Comitetului Executiv al CC al PCR asupra controlului de partid asupra activităŃii organelor de Securitate şi MiliŃie din 16 martie 1968”..Timp de patru ani. O altă vară am trecut-o în Arhivele CNSAS cu alte interesante dosare privind foşti lideri comunişti. fără burse de cercetare.

.. aşa cum fuseseră confiscate de Securitate şi pe care le crezuse definitiv pierdute. Nu cumva să-l citească vreun gazetar şi să facă public conŃinutul lui luând ca adevărat tot ce scrie acolo. politice şi juridice. Fericit? – mă mir eu.în “legea dosarelor Stasi” sunt următoarele: 1. 124 volume a primit. îmi spune. Banda Gavrilă Ioan”. După război a fost arestat de serviciile secrete sovietice şi condamnat la 25 ani muncă forŃată în Siberia.“AcŃiunea informativă de grup. CE-A CERUT ŞI CE-A PRIMIT.Şi urmează incredibilul: volumul 124.întrebasem atunci. A aflat şi multe detalii nebănuite despre acŃiunile SecurităŃii împotriva lor. S-a remarcat ca un militant activ în landul Mecklemburg prin susŃinerea unor mişcări pacifiste şi ecologiste din interiorul Bisericii. se opreşte la anul 1976. condamnat la moarte în 1951 şi graŃiat în 1976. ultimul primit. Bănuieşte şi că atacatorii se vor fi împuşcat şi din greşeală. între ei. să nu încerc a-i afla “impresiile de lectură”. 2. În total ar putea fi vreo 90 000 pagini. Îl ştiam din scris şi de la ediŃiile simpozioanelor organizate de Academia Civică la Sighetul MarmaŃiei. nu ştiau de morŃi.165 - . Îl bucură că şi-a găsit manuscrisele literare şi caietele de însemnări intacte. . Dorise să fie primul care-şi citeşte dosarul. Sunt lucruri interesante în cele citite? Nu doar interesante ci şi unele care te fac fericit. privindu-l cum citeşte meticulos filă cu filă volumele sale. Dosarele servesc cercetării istorice. 3. Nu are nici-un gând de răzbunare.. preşedinte al Comisiei Parlamentare însărcinate cu dizolvarea Stasi. În unele. InstituŃiile statului dar şi alte instituŃii. Joachim Gauck a funcŃionat ca pastor la Rostock. Cunoşteam povestea sa extraordinară astfel că nu m-am putut abŃine.. Cine-a trecut prin câte-a petrecut el. Al patrulea volum din scrierea sa memorialistică „Brazii se frâng dar nu se îndoiesc”.. Titlul volumelor de început este “Banda Haşu” iar după aceea . Începând din octombrie 1990 se ocupă de gestionarea arhivelor Stasi. O „poveste ca-n filme” – cazul Ogoranu Lavinia Betea În urmă cu ceva vreme am primit o nouă carte semnată de Ion Gavrilă-Ogoranu. La ce-i vor folosi informaŃiile lecturii? . Dar.. anul în care . nu-i de mirare. Majoritatea dosarelor au în jurul a 300 pagini dar sunt printre ele şi volume cu 1500 file. GARANTUL ARHIVELOR STASI Pastorul Joachim Gauck s-a născut în 1940. După studii de teologie. a pierdut asemenea planuri. După ce în primele trei volume autorul povestise existenŃa sa de roman ca fost „şef de bandă legionară”. Pe Ion Gavrilă-Ogoranu l-am întâlnit în chiar vremea când citea în sala de lectură a Consiliului NaŃional pentru Studiul Arhivelor SecurităŃii dosarele referitoare la el. ultimul volum sintetizează documentele din arhiva fostei SecurităŃi cu referire la acŃiunile de distrugere a grupului din care a făcut parte. trebuie să aibă posibilitatea de a verifica dacă angajaŃii lor au colaborat în trecut cu Serviciul secret. În perioada de distrugere a structurilor comuniste a fost co-fondator al Noului Forum iar în martie-octombrie 1990. Victimele represiunii şi supravegherii trebuie să aibă posibilitatea să-şi clarifice situaŃia personală. Află şi câŃi dintre oamenii SecurităŃii şi MiliŃiei au murit în acele încăierări. Câte volume are dosarul său? – l-am întrebat în acea zi din vara anului 2002. Cât de mulŃi erau. În timpul războiului. A putut înregistra din cele consemnate în dosare 108 astfel de acŃiuni. tatăl său ce fusese căpitan de marină a căzut prizonier la englezi.

Grupul acŃiona la început în Făgăraş. fostul “şef de bandă” nu fusese “lucrat informativ”. Într-acolo au fost dirijate trupe de Securitate şi MiliŃie în cele 108 acŃiuni câte a numărat din volumele citite Ion Gavrilă Ogoranu. fusese chiar şeful “frăŃiilor de cruce Ardealul”. în 1951. Prin ce miracol nu a fost executat conform sentinŃei pronunŃate? În Codul Penal fuseseră introduse în 1969 anumite prescripŃii. frecventând în paralel şi Institutul de Studii Economice din Braşov.”. Astfel dacă o sentinŃă de condamnare la moarte nu fusese executată în timpul a şapte ani.. Sprijinit de numeroşi oameni s-a extins în zona Sighişoara – Mediaş – Sibiu . Dar avusese alt noroc.. credeam... a ajuns în mâinile SecurităŃii! La cererea ce-a făcut-o pentru accesul la dosarul său personal menŃionase perioada 1945 – 1989.. ascuns de femeia ce–i este şi acum soŃie. comuna Sântimbru. Numai acela? – se miră.făceau cu . Ńărani. despre metodele prin care se testa starea de spirit a localnicilor faŃă de acŃiunile SecurităŃii şi “bandiŃi”. studenŃi. să-l trimită chiar în străinătate pe căpitanul Sabin Mare iar acesta să fie paraşutat înapoi. despre Ion GavrilăOgoranu nu mai există nimic în arhivele fostei SecurităŃi. a scăpat. I s-a răspuns că urmărirea sa încetase. ApartenenŃa politică şi-o declară a fi fost de “legionar limpede”. a fost MunŃii Făgăraş. CONDAMNAT LA MOARTE. fie în partidele istorice. trebuie să se sacrifice”... începând din 1949. Pregătirile de împotrivire la instaurarea regimului comunist au început din 1945. fie ca legionari. Pe vremea când era ascuns. Tot acest timp a stat cu el în aceeaşi celulă un fost ofiŃer de Securitate ce-i spunea că şi el fusese condamnat. actualele Arhive ale Serviciului Român de InformaŃii. Nu găseşte însă în dosar nici numele componenŃilor completului său de judecată. Avusese acel noroc rar de-a fi trecut cei şapte ani de la data când socoteau emiterea condamnării capitale? Mai erau câteva luni până la termenul ei de expirare. Deşi ei reuşiseră să contacteze consiliul român din emigraŃie condus de generalul Rădescu. a fost Ńinut cinci luni închis în sediul SecurităŃii de pe Rahovei.. judeŃul Alba. se adresase prin nişte cunoscuŃi unor oficialităŃi din străinătate prezentându-le cazul Gavrilă şi rugându-i să intervină pentru graŃiere.. intelectuali. în 1947.. poate. elevi de la Liceul Radu-Negru din Făgăraş. Mircea Toderici. Amănuntele pe care le citeşte acum despre cercurile concentrice în care s-a încercat prinderea “bandiŃilor”. Aşadar. în 1976! Că pentru întreaga perioadă 1976-1989. că nu mai are deŃinuŃi politici în închisori. elevii şi studenŃii fuseseră aproape toŃi legionari iar ceilalŃi fie naŃional-Ńărănişti sau liberali ... Credeau cumva că instalarea noului regim nu va fi reuşi ori îşi puseseră ca atâŃia alŃii speranŃa în salvarea americanilor? “Dimpotrivă – mi-a spus – ştiam că va dura mult dar cineva. În 1951. Ion Gavrilă Ogoranu fusese condamnat la moarte în contumacie de un tribunal din Sibiu. S-a născut în 1923. La un moment dat. Militarii nu făcuseră politică. informaŃiile de nebănuit despre unii ofiŃeri care au comentat ordinele primite şi au fost pedepsiŃi. Unde şi cum? Până în 1976 a stat în satul Galtiu.Braşov.166 - .. AlŃi trei securişti – cadre active declarate . capcanele plănuite pentru surprinderea lor sunt terifiante. muncitori. fostul său profesor de religie din facultate. În 1976. Împotriva lor au fost trimise uneori divizii întregi cu avioane de luptă şi elicoptere.condamnatul la moarte în contumacie. În iluzia climatului de democratizare răspândit în lume de Ceauşescu şi datorită faptului că România declarase. Faptele ca atare au fost determinate de arestările numeroase din 1948 ale celor ce făcuseră politică. CETĂłEANUL FĂRĂ DOSAR.fie nimic. Iar aceia au fost din diverse categorii – militari activi. TUDOR VLADIMIRESCU –EXPERT AL SECURITĂłII. la Iaşi. Mai lipseşte din volumele primite orice urmă de dovadă a legăturilor grupului din MunŃii Făgăraşului cu exteriorul Ńării. A rezistat însă chiar şi după ce mişcarea a fost anihilată.. Schimbarea regimurilor politice din România l-a prins pe când era student la Institutul Agronomic din Cluj. aceasta se transforma în muncă silnică pe viaŃă.Vă lucra informativ. zâmbisem eu. un sat de lângă Făgăraş. “Adresa “precisă” a grupului... încă din 1964. cum se spune în limbajul tehnic al experŃilor breslei! Nici măcar lunile petrecute în 1976 în arestul SecurităŃii de pe Rahovei nu sunt consemnate în vreun fel! Lipsesc toate declaraŃiile date atunci! Şi au fost sute. “Vă trăgea de limbă.

După ce-a fost graŃiat. EVAPORAłI DIN ARHIVE După cum bine se ştie de către orice cunoscător al istoriei comunismului. A ieşit la pensie ca tehnician agricol de la o fermă din MiercureaSibiului. la rându-i. Îşi motivau. A beneficiat de sprijinul prietenilor şi rudelor ca să fie găzduit în lunile cât a stat în Capitală pentru a-şi lectura dosarele de la CNSAS. Acesta se ocupa de lichidarea. i s-a cerut să scrie o declaraŃie pe-o temă abordată deja de vreo zece ori (ciocnirile grupului lor cu Securitatea). manifestă aceleaşi temeri. prin intermediul anchetatului. .. În realitate. a deschis larg ferestrele şi s-a aşezat pe pervaz.. în judeŃul Alba. Contrar sfaturilor “Vladimirescului”. Trăieşte la Galtiu. cu viaŃă sau va trebui să ispăşească pedeapsa condamnării la moarte. A cheltuit proprii bani ca să vină la Bucureşti să facă demersurile de citire a dosarelor sale. EPILOG. morŃi de cancer după aceea. psihologic misiunea: să studieze “ştiinŃific” un individ ce-a dat atâta de furcă SecurităŃii. Şi l-a încuiat. la finele cercetării. Nagy Tiberiu şi . Are convingerea că s-a încercat chiar iradierea lui. Aşa a scăpat de cancer – consideră el – spre deosebire de alŃii în situaŃia lui. Dar prevăzută cu un sertar ce părea fix dar având în mijloc un orificiu. pe când se afla la Rahova s-a încercat iradierea lui. dintre membrii unei asemenea societăŃi.. După părerea lui. anchetatorul ce se prezenta ca Tudor Vladimirescu l-a scos din celula sa. Fidel Castro. Unul se dădea specialist în sociologie. nici jumătate din câte i-a făcut Securitatea! ÎNCERCAREA DE IRADIERE Este ştiută activitatea securiştilor din serviciul de pază şi protecŃie al familiei Ceauşescu de scormonire cu „aspiratoarele” detectoarelor de radiaŃii a tufişurilor din curtea reşedinŃelor acestora. “Vladimirescu” i-a spus. două categorii – prezumtivii duşmani şi demnitarii a căror protecŃie şi fidelitate trebuie controlată. 24 de ore din 24. urmăriŃi sunt. Tudor Vladimirescu!). căsătorit cu femeia căreia îi datorează viaŃa şi care şia riscat-o pe-a ei. Ion Gavrilă-Ogoranu a primit buletin şi a fost încadrat ca muncitor în agricultură. Într-o zi de duminică. a indezirabilelor prin mijloace adecvate progreselor ştiinŃelor vremii. “Erau ca o haită de lupi. încă din vremea lui Lenin funcŃiona în aceste structuri un „speŃialnâi cabinet”. În încăperea marcată cu numărul 7.Tudor Vladimirescu. toŃi “specialiştii” echipei aveau o singură misiune: să afle cum a ajuns numele lui Ion Gavrilă pe lista pe care Nixon i-a prezentat-o. Căutau uneori. fără zgomot. îi confirmă ipoteza.schimbul pe lângă el. grijuliu.. la venirea în România. Ion Gavrilă-Ogoranu are certitudinea că. L-a însoŃit prin culoarele pe care altădată întâlneau 5 . iubindu-l şi ascunzându-l.7 plantoane. MăsuŃa era metalică. ei între ei!” – este comentariul lui Ion Gravrilă-Ogoranu despre declaraŃiile ce i le cereau cei trei “specialişti” în 1976. mâzgălind repede foile cu frazele repetate de-atâtea ori. altul în literatură.singur. Cazul foştilor camarazi ce i-au povestit lucruri asemănătoare petrecute cu ei în beciurile SecurităŃii. Şi nu degeaba! Conform mărturiilor unor ofiŃeri din vârfurile serviciilor speciale comuniste. În acea zi erau pustii. Anchetatul a vrut să tragă măsuŃa pe care se aflau foile de hârtie spre el dar n-a putut. Au ajuns pe-un culoar unde nu mai fusese până atunci. La neobişnuitul situaŃiei i s-a părut că se adaugă un bâzâit uşor. lui Ceauşescu? Cum s-a făcut că a intervenit în favoarea lui şi Kissinger? Niciunul dintre anchetatorii cu care venea în contact nu-i spunea că va scăpa.167 - .. să nu deschidă fereastra că afară e frig. cel de-al treilea în istorie (cel cu istoria fiind evident. lăsându-l – ca niciodată! . Se numeau Ghergheli Francisc. Probabil – opinează Ion Gavrilă-Ogoranu – pentru soarta lui a funcŃionat planul următor: îl graŃiem să demonstrăm Occidentului şi Americii cât suntem de democraŃi dar avem grijă să nu mai trăiască mult. nu din lemn ca toate celelalte din camerele obişnuite de anchetă. în 1976. în principal.. pavoazat cu trofeele echipei Dinamo. să se înfunde unii pe alŃii. În asemenea scopuri i s-au cerut multe declaraŃii din care nu găseşte în volumele primite vreo urmă.

168 - . de regulă. Din ele reiese mulŃimea forŃelor desfăşurate pentru reuşita acŃiunii de anihilare a grupului. nimic nu este imoral sau costisitor. Copiii vor fi daŃi în grija cunoştinŃelor. intră diverse stratageme de manipulare a celui pentru care se întocmesc. istoricul conta ca important lider de opinie ale cărui teorii nu se încadrau în cadrul propagandistic stabilit pentru tematica istorică abordată. Victor Metea. Ca semnatar al „scrisorii celor şase”. FORłELE SECURITĂłII Printre documentele publicate de Ion Gavrilă-Ogoranu. cele mai însemnate fiind de reprezentant al României la CAER şi membru al Prezidiului CPEx. Născut în 1911 în Basarabia. Iată spre exemplu un plan de combinaŃie alcătuit pentru unul dintre membrii grupului Ogoranu. Un caz elocvent poate fi considerat cel al lui Alexandru Bârlădeanu. hrană rece şi de la stâne”. a cărui soŃie divorŃase de el „de formă”. despre foşti demnitari primim acelaşi răspuns. emise de Securitate în legătură cu „banda” sa. La el va fi postat un post fix de pândă. va fi instalată izolat în spital. Astfel. Pentru folosul „cauzei”. în 7 iulie 1952. Cel ce va lua copiii va fi omul nostru. Ea va face deplasări la târg la Făgăraş în aşa fel încât să afle şi părinŃii lui Metea şi alŃi sprijinitori ai banditului. propune planul aprobat. în 1955. echipament de vară. Totodată trebuiau „reactivaŃi cei 36 de informatori în scopul de a sesiza apariŃia bandiŃilor. În 1990-1992 a fost preşedintele Senatului României. valea râului Sebeş. A revenit în 1946 în România ca expert în economia centralizată. fata era de mult femeie măritată la Cluj. A ocupat însemnate funcŃii în nucleul puterii. Întreaga familie va fi declarată bolnavă. „Mai multe case vor fi cu bilet roşu: boală molipsitoare. Întreaga familie va fi deplasată la Spitalul Făgăraş. sub supravegherea oamenilor noştri cu agentură de . Un răspuns similar l-am primit şi despre cererea legată de dosarul de urmărire informativă a uneia dintre personalităŃile însemnate ale istoriografiei româneşti. urmărea înscenarea unei epidemii de febră tifoidă. iar un al treilea. asistent la Facultatea de Drept din Iaşi. puşti cu lunetă. sunt multe „planuri de măsuri”. un demnitar cu asemenea trecut este necunoscut în arhivele fostei SecurităŃi. academicianul David Prodan. La cantonul CFR se va instala un post capcană care va prinde pe banditul Metea Victor”. Ce conta însă amănuntul? Urma să se treacă la „recrutarea” ei după care „acŃiunea” se voia a continua astfel: „Ea se va deplasa la părinŃii ei înscenând un divorŃ. EPIDEMII ÎNSCENATE Alt plan de combinaŃie emis de Securitatea Făgăraş în legătură cu prinderea altui membru al grupului. Banditul Metea va afla noua ei situaŃie şi va veni la părinŃii ei să o caute. CAPCANA DRAGOSTEI În ceea ce se numeşte „combinaŃiile” SecurităŃii. cinci câini de scotocire şi de urmărire”. puşti ZB. înşelarea oamenilor prin intermediul persoanelor de care sunt profund legaŃi afectiv sau faŃă de care au mare încredere. În 1955 când se făcea „planul de combinaŃie”. acesta avusese o relaŃie adolescentină cu o colegă. alt pluton să ocupe creasta Comes. Alexandru Marina de la Securitatea Sibiu propunea următoarea desfăşurare ”în vederea lichidării bandei”: „un pluton să facă scotociri” în MunŃii Groape. Comănici Eugenia (soŃia banditului Haşu Gheorghe). Conform înştiinŃării oficiale primite de la CNSAS. Acestea presupun. grenade. de colonelul Ambruş Coloman. a optat în 1940 pentru a stabilirea în „Ńara sovietelor”. Gheorghe Haşu. În anii 80. lt. în 1989 a fost exclus din partid şi anchetat.Dacă pentru un opozant al regimului de tipul lui Ion Gavrilă-Ogoranu SRI face comunicări oficiale că nu există ca persoană urmărită între 1976-1989 în evidenŃele fostei SecurităŃi. Numita va trece şi pe la colege de-ale ei. Ca elev de liceu la Făgăraş. Cele trei plutoane urmau a fi susŃinute cu „armament – pistoale-mitralieră.

Din aceasta pozitie. cat si intr-un interviu din 2002 acordat revistei "22". la care ni se promite in 2005 ca vom avea curand acces.este o alta intrebare fara raspuns cert.trebuie reconstituita. Vom incerca sa prezentam aceasta aventura. Nici un text de lege nu permitea in 1990 accesul la aceste dosare. Brucan este pus sub urmarire si i se stabileste domiciliu fortat.parte a arhivei nationale .” Cazul Brucan. fie să-şi vadă copiii. Brucan reuseste. Fara prea multe explicatii insa. Urmatoarea miscare intreprinsa de Brucan a fost remiterea in martie 1989 catre agentiile de presa straine a celebrei "Scrisori a celor sase". Brucan povesteste "epopeea" dobandirii celor sase volume din dosarul sau: "In ziua . FARA COMENTARII. MISIUNE INDEPLINITA. VERSIUNEA BRUCAN. Silviu Brucan a fost.lui Silviu Brucan i se elibereaza un pasaport. "EMISARUL" SECURITATII? In noiembrie 1987. Ca si dosarul "Brucan". Haşu Gheorghe va afla şi va veni fie la spital. vandute sau publicate. al carui membru marcant a devenit. un "obiectiv continuu" al Securitatii Statului. Iata-le pe cele mai interesante si totodata naucitoare. In continuare insa. unui vechi om cu functii al regimului comunist roman sa i se permita intalnirea cu ambasadorii tarilor "imperialiste". Primul loc in care soseste Brucan dupa fuga Ceausestilor este sediul Televiziunii. deoarece confirma teza conform careia o parte din arhiva Securitatii a fost distrusa. marturie a distrugerilor de arhive Paula Chiciuc Renumele sau de "marginalizat" si "disident" l-a propulsat in decembrie 1989 in primele randuri ale noii puteri. Acolo s-a reintalnit cu personaje-cheie ca Ion Iliescu.fostul "obiectiv" nu mai doreste acum sa fie intrebat. generalul Nicolae Militaru. Dorind sa aflam cum au depins arhivele fostei Securitatii si de el. A ramas in vizorul politiei politice ca obiectiv "Sergiu" pana in momentul evenimentelor din decembrie 1989.anchetarea semnatarilor ei de catre Securitate si stabilirea domiciliului fortat: Silviu Brucan a fost mutat in Cartierul Damaroaia. interlocutorul a declarat ca nu este interesat de subiect. Dosarul "Brucan" si alte cazuri sunt marturia incontestabila ca arhivele Securitatii. intr-un mod inca neelucidat.169 - . tocmai in aceasta perioada de "arest la domiciliu". din ordinul sefului Securitatii (DSS) . care reprezinta unul dintre probabilele numeroase cazuri de sustrageri de documente din arhivele Securitatii. Despre rezultatul relatiei sale cu politia politica . indreptata impotriva politicii promovate de Nicolae Ceausescu. un asemenea act era un privilegiu de care beneficiau doar cei fideli regimului sau cei care lucrau cu si in interesul Securitatii. in rolul de "profet" al ei.cameră. in urma transmiterii agentiilor de presa BBC si UPI a unei declaratii impotriva regimului Ceausescu. Desi fragmente din acest dosar au fost publicate in presa anilor ’90. SCRISOAREA PIERDUTA. Brucan da certe dovezi de permanentizare in politica romaneasca. Impreuna cu ei a fondat FSN. sa intre in posesia propriului dosar de Securitate. Consecinta imediata a aparitiei scrisorii . Şase tovarăşi miliŃieni vor fi internaŃi în spital în aceeaşi secŃie. ca SUA si Marea Britanie? . Atat in cartea sa de memorii. Petre Roman. Inainte de a-mi termina fraza. Mircea Dinescu si Ion Caramitru. Silviu Brucan refuza sa mai comenteze pe tema acestui subiect de mare interes pentru societatea romaneasca. nu mai sunt arhivele Securitatii din 1989. Acelaşi lucru se va face şi cu părinŃii ei. putem zice. In mod suprinzator. l-am contactat telefonic pe Silviu Brucan. In 1988. Si totusi el a avut de-a lungul timpului comentarii si luari de pozitie pe tema in discutie. Cum se poate ca.dosarul "Brucan" . Brucan hotaraste sa se retraga din conducerea FSN-ului. motivandu-si gestul prin aceea ca "isi considera misiunea indeplinita".generalul Iulian Vlad . in plina teroare comunista. la 4 februarie 1990. Si totusi povestea furtului si a detinerii ilegale a unui asemenea document . acum. alte dosare vor fi fost distruse.

publicandu-l fragmentar. Astfel. Conform "profetiilor" sale. "PROFETII DESPRE TRECUT". de alcoolism si insusirea unor fonduri valutare ale serviciului. mai ales. Brucan spune lucrurilor pe nume: a dobandit ilegal un document arhivistic. Despre lt. le-au asezat ca un stog de fan si le-au dat foc. cand fabrica nu mai lucra. La prima lectura a unei asemenea povesti rezulta cateva intrebari firesti: De unde a aflat Brucan de focul din Calea Rahovei? Cine era generalul care a dat ordin ca arhivele sa fie incarcate si duse la topit? De ce a trebuit sa fie topite? De ce a fost ales Scaieniul? Cine a fost acel muncitor zelos care a descoperit dosarul "Brucan" la lumina unei lanterne? Si. "Episoadele". Ne-a avertizat sa nu ne facem iluzii ca dosarele disparute ar putea fi reconstituite pe baza microfilmelor. a distrus-o: "Am facut niste descoperiri foarte dureroase in aceste dosare. Diaconescu. (…) Nu stiu daca am facut bine. Era vorba de niste oameni cu pozitie morala si intelectuala foarte inalta si am apreciat la vremea aceea ca nu e bine sa-i dau in gat". sa incarce arhivele intr-un camion si sa le duca la Fabrica Scaeni de pe langa Ploiesti pentru a le topi. membru de vaza al CFSN nu s-a sesizat si nu a luat masuri pentru a impiedica distrugerea ilegala a unor asemenea pretioase documente? Nici una dintre aceste intrebari nu pare a-l fi tulburat pe Brucan cand si-a incropit aventura. desi alti posesori ai dosarelor s-au multumit numai cu copii ale acestora. care il avea in supraveghere pe Brucan si care atunci cand s-au schimbat vremurile i l-a dat lui Brucan. din fericire. Brucan l-a aruncat in 1991 pe piata presei "libere". ca sa se puna bine cu el". dupa cum Brucan insusi declara pentru revista "22" in interviul amintit. „Scandalul“ Berevoieşti . si atunci au descarcat arhivele si le-au adapostit intr-un depozit cu gandul de a le topi in ziua urmatoare.170 - . primul dosar pe care l-a observat purta numele "Brucan" (…) A strans cele sase dosare care aveau acest nume pe el. microfilmele dosarelor disparute au fost si ele distruse. Dar camionul a ajuns seara tarziu. un numar de ofiteri de Securitate au scos arhivele secrete in curtea din Calea Rahovei. anume ca prieteni buni si apropiati dadusera informatii despre mine. care observase intreaga scena si care avea cazier de spargator. Punand mana pe dosarul sau si gasind in acesta resursa intariririi imaginii sale de victima a regimului. O alta parte a dosarului. insa eu pe astea le-am distrus. cu o lanterna a inceput sa lumineze si. unuia dintre muncitori. "Generatia irosita". incat un general care privea pe fereastra s-a alarmat si le-a dat ordin sa stinga imediat focul. col. Gheorghe Diaconescu. l-a publicat dupa bunul lui plac si a protejat niste indivizi care probabil si acum se mai afla in structurile de varf ale Romaniei. acuzat de detinere ilegala a unor documente ale fostei Securitatii. In plus. Dar flacara a fost asa de inalta.de 12 ianuarie 1990. Nimic insa despre vremea cand fusese urmarit ca "masura de paza si protectie". de ce Silviu Brucan. Haosul creat de tumultuosul decembrie 1989 le-a permis multora dintre cei de la putere sa dispuna dupa bunul plac de soarta dosarelor. Referitor la acest subiect. Pelin confirma faptul ca. A doua zi dimineata le-a bagat in portbagaj si a venit cu masina la Bucuresti. ca om "scump" regimului. POSIBIL OBIECT DE SANTAJ. Pe la miezul noptii. nu i-a fost greu sa deschida lacatul si sa patrunda in depozit. "la Brucan e vorba de original". CINE SPUNE ADEVARUL? Cercetatorul Mihai Pelin introduce o piesa noua in cazul Brucan: "In privinta lui Brucan. Silviu Brucan a facut "stupidului" popor roman niste interesante "profetii despre trecut". 1992). parerea mea e ca dosarul i l-a dat un lucrator al Securitatii. istoricul Marius Oprea afirma ca a facut cariera in SRI." (Silviu Brucan. DOSARUL. i-a spus ofiterului de garda ca vrea sa ma vada si de ce. Brucan este unul dintre ei. convenabile timpului nou. Dar a fost indepartat din SRI. devenind chiar adjunctul lui Virgil Magureanu. direct la Palatul Victoria. aratau cum a fost urmarit si ce masuri s-au luat impotriva lui.

În urma unor alte investigaŃii am descoperit însă Ordinul nr. 21 MAI 1991. în baza Ordinului nr. iar dosarul Comisiei parlamentare de anchetă a scos la iveală o informaŃie importantă. întocmindu-se o situaŃie a fişetelor metalice şi a încăperilor în care acestea erau amplasate. 1 al şefului SiguranŃei NaŃionale. se stipulează negru pe alb: „Rămân toate direcŃiile cu următoarele modificări“. conform pregătirii acestora. dar abia atunci scandalul izbucnise cu toată forŃa. Motivul pentru care erau toŃi acei oameni acolo: întruna dintre râpele de prin partea locului. care. cu excepŃia acelora care s-au dovedit loiali prin misiunile îndeplinite. Şi sunt enumerate schimbările făcute: „DirecŃia a IV-a va fi încadrată cu ofiŃeri MApN loiali RevoluŃiei. a procedat la desigilarea şi inventarierea documentelor“. La data de 22 decembrie 1989. col.red. – DirecŃia Generală de Securitate) şi DSB (n. ar fi trebuit să dispară o dată cu acesta. Din dosarul „Berevoieşti“ reiese faptul că Securitatea încă îşi continua activitatea în primele luni postrevoluŃionare. În condiŃiile în care Securitatea fusese desfiinŃată. Hârtiile găsite la Berevoieşti proveneau în majoritate de la DirecŃia I. În „Scurt istoric al cazului Berevoieşti“ se precizează că „la intrarea revoluŃionarilor în interiorul DGS (n. Gheorghe RaŃiu. nu cunoşteau modul de structurare a SecurităŃii.171 - . Această documentaŃie va fi predată organelor de comandă a unităŃilor. nu ar mai fi avut nici o logică să se vorbească de DirecŃia I. o dată cu DSS au dispărut şi unităŃile componente. Localnicii ştiau de aproape un an de „comoara din râpă“. civili fiind. Ce căutau acele materiale în groapă. Cu siguranŃă. fuseseră descoperite. Personalul DirecŃiei a V-a se demite din funcŃie.Diana Rucinschi Andreea Caşcaval Petru Zoltan Au trecut aproape 15 ani de când. „Securitatea a fost desfiinŃată“. cine le aruncase acolo. când noul comandant al DirecŃiei I. scris de mână. cadrele fiind trecute în rezervă. În acest ordin. într-o râpă din apropierea comunei Berevoieşti au fost găsite rupte. Am suspectat o simplă eroare a membrilor Comisiei parlamentare. Gelu Voican Voiculescu. cât de importante erau ele? Sunt doar câteva dintre întrebările pe care le-a ridicat cazul Berevoieşti şi care nu şi-au găsit răspunsul până în prezent. arse şi acoperite cu pământ documente aparŃinând fostei SecurităŃi. arse şi îngropate documente ale fostei SecurităŃi. Una dintre primele măsuri luate imediat după RevoluŃie şi intens mediatizate a fost desfiinŃarea Departamentului de Securitatea a Statului (DSS). Zeci de persoane. – DirecŃia de Securitate Bucureşti). o dată cu documentele aflate asupra lor. Printre ele şi DirecŃia I. apropape de Pârâul Râuşor. adică pe 22 decembrie 1989. rezultat în urma anchetelor Parlamentului şi ale Procuraturii. În mod logic. România liberă publica din decembire 1990 documentele dezgropate de la Berevoieşti. 38. râpa din apropierea Berevoieştiului păstrează secrete care nu vor fi cunoscute poate niciodată. Spătaru Dumitru. Abia pe 20 mai 1991 au organizat o conferinŃă de presă în care au dezvăluit sursa documentelor. Afacerea „Berevoieşti“ nu a fost niciodată elucidată. Prima măsură va consta în eliberarea de către ofiŃerii CI a birourilor ocupate. condusă de col. s-a dat un decret care desfiinŃa Departamentul de Securitate a Statului. Documentele din fişete au rămas sub sigiliu până în luna februarie 1990. ca şi structură a fostului Departament de Securitate a Statului (DSS).red. SituaŃia de mai sus se extinde şi asupra DirecŃiei a VI-a (Cercetări . se află în prezent în arhiva Camerei DeputaŃilor. Dosarul cazului Berevoieşti. acesta a fost sloganul care a circulat după RevoluŃie şi aşa a rămas în istorie. Actuala încadrare va fi redistribuită la unităŃile MApN ca ofiŃeri trupă sau specialişti. ConferinŃa a fost urmată de o „expediŃie“ la faŃa locului pentru a demonstra pe viu cele afirmate. o localitate liniştită din judeŃul Argeş. poliŃişti. SECURITATEA A SUPRAVIEłUIT REVOLUłIEI. care. ziarişti. documentele au fost sigilate de comisii mixte (ale Armatei şi revoluŃionarilor). Comuna Berevoieşti. În el se găsesc informaŃii inedite despre perioada postdecembristă. Armata. SECRETELE DIN DOSARUL BEREVOIEŞTI. era toată o forfotă.

Spătaru Dumitru. lt. Cum ajunseseră documentele fostei SecurităŃi într-o râpă? Cine încercase să le ardă. Locurile rămase vacante vor fi completate cu cadre provenite din procuraturile civile“. Dumitru Ionescu. În luna decembrie 1990. Au descărcat camionul. Au luat hârtiile şi le-au dus pe malul Râului Râuşor. Rezultatele nu au fost spectaculoase. dosare de corespondenŃă secretă. Documentele erau deşeuri. Măgureanu va da o replică rămasă celebră: „. Ce sens mai avea la acea dată preluarea de către Armată? De cine mai apărau ei documentele? FLEXIBILITATE. Era însă vorba de saci întregi de documente care trebuiau distruse şi treaba nu a mers aşa de simplu cum se aşteptau ei. OfiŃerii au fost trimişi să recupereze documentele de la localnici şi să camufleze mai bine locul. conducătorul auto) au plecat cu un camion încărcat cu aproximativ 90 de saci conŃinând documente ale fostei SecurităŃi. pentru că în râpă fuseseră găsite şi fragmente de documente purtând antetele PNł-CD şi PNL. lt. care a anunŃat cadrele didactice aflate la un picnic în zonă. informaŃia a ajuns la col. maj. i-a venit ideea să ardă hârtiile la o rudă care avea cuptor de pâine. spre comuna Berevoieşti. comandantul trupelor chimice din Câmpulung Muscel. chemat în faŃa Parlamentului pentru a da explicaŃii. să îl înlocuiască pe gen. Rechemat. dar afirma că reprezintă rezultatul unui „plan de dizlocare. Comisia a investigat aproape 100 de persoane: ziarişti. O dată ajunşi acolo.. Aşa că. Pe 2 iulie. Nicolae Bordeianu însoŃit de alŃi cinci colegi (mr. colonelului Nicolae Bordeianu. oamenii de acolo temându-se să distrugă documente ale fostei SecurităŃi. Dobre Haret şi plut. Unitatea de protecŃie contrainformativă a constatat cu surprindere că în suplimentul Strict Secret al cotidianului România liberă apăreau documente ale fostei SecurităŃi: transcrieri ale unor convorbiri telefonice. România liberă dezvăluia într-o conferinŃă de presă că documentele care au . în care recunoştea că hârtiile de la Berevoieşti îi aparŃineau. totul a fost o gafă a ofiŃerilor care au efectuat transportul. I-a împărtăşit această idee şi şefului său. Pentru a afla adevărul despre ceea ce s-a întâmplat la Berevoieşti. „BaTAIE“ PE HÂRTII. Ionaşcu Cornel. Gheorghe Floare. ofiŃerii au încercat să ardă documentele în cuptor. pentru că hârtiile prezentau semne clare de incinerare? Pentru că era vorba de documente ale fostei SecurităŃi. Îmi par mie însumi stupid“. După câteva zile. Virgil Măgureanu. Ipcar Ioan. Locul a fost descoperit printr-o pură întâmplare de văcarul satului. se încercase trimiterea lor la fabricile de tocat hârtie de la Grădiştea şi apoi la Scăieni. cpt. în care nimeni nu a ştiut foarte bine ce se întâmplă şi nici ce să facă. IniŃial. prima instituŃie luată la întrebări a fost SRI. IniŃial. Spătaru..172 - . Spătaru. ofiŃerii nu au reuşit să acopere urmele. Mai mult. Modul în care a reacŃionat SRI a amplificat şi mai tare bănuielile. din cadrul unităŃii SRI care a moştenit DirecŃia I a DSS. a afirmat că SRI nu este implicat în această afacere. Hârtiile mai ardeau încă atunci când ei au plecat. col. cpt. SRI a fost suspectat şi că ar face în continuare poliŃie politică. a fost constituită o comisie parlamentară. care i-a spus să rezolve problema. Tonul general a fost că Serviciul Român de InformaŃii arde documentele SecurităŃii pentru a şterge informaŃii compromiŃătoare despre oamenii care ajunseseră la putere. dosare de urmărire informativă. directorul Servicului Român de InformaŃii. Serviciul Român de InformaŃii a prezentat o variantă dulceagă. Un alt aspect neclar al afacerii este preluarea de către MApN în luna februarie a unităŃii DirecŃiei I. Au fost însă refuzaŃi. Ultimele zile ale anului 1989 şi primele luni din 1990 au fost descrise mereu ca o perioadă tulbure. Potrivit lor. ofiŃeri ai SRI. Oamenii implicaŃi au avut însă grijă să se pună de acord. col. SRI a emis un comunicat de presă. RaŃiu cu col. maj.Penale). Această informaŃie schimbă fundamental datele problemei. situat la câŃiva kilometri de comuna argeşeană. Cristea Gheoghe. astfel încât varianta este dificil de demontat. prin care ofiŃerii de informaŃii au trecut la abandonarea documentelor fără valoare operativă“. trebuiau distruse. în noaptea de 29 iunie 1990. care l-a anunŃat pe col. au dat foc la hârtii şi au pus pământ pentru a masca locul. Atunci. Cu toate că au vărsat şase autobasculante de steril peste hârtii. 11 luni mai târziu. Numai modul pe care îl aleseseră era incorect. În acea perioadă confuză au existat persoane care şi-au păstrat sângele rece şi care au găsit de cuviinŃă să modifice structura direcŃiilor. TELENOVELA BEREVOIEŞTI.

supraveghere informativă (70 de cazuri). Spătaru Dumitru. Buzău. dar documentele din grupul sanitar au rămas în acelaşi loc. DE FORMa. care coordona operaŃiunea jurnaliştilor. Astfel au ajuns hârtiile în râpa de la Berevoieşti. Timiş. care deŃinea una dintre cele două chei ale uşii. MehedinŃi. În luna iunie începuse să circule un zvon că unitatea va fi mutată. Cu toate că era o misiune foarte importantă. cum sunteŃi obişnuiŃi să faceŃi. O dată ieşit din atenŃia presei. Fişetele au fost desigilate şi materialele inventariate. Procurorul militar Mircea Levanovici. Băcanu. mape de verificare. Dolj.M. provenit de la MApN. Deschiderea camerei se putea face numai în prezenŃa unui reprezentant al ziarului.apărut în suplimentul Strict Secret proveneau dintr-o râpă din judeŃul Argeş. Venirea serii i-a determinat să amâne săpăturile pentru ziua următoare. fostul şef al DirecŃiei I. În după-amiaza zilei de 22 decembrie. a declarat pentru Jurnalul NaŃional: „Comisia a fost creată mai mult de formă. ordonase distrugerea documentelor de interes operativ. unde SRI aruncase documente ale fostei SecurităŃi. că nu ne cade coada să punem mâna pe lopată“. fără nici o grijă pentru materiale. care ancheta cazul. „Aceştia au procedat la ruperea şi punerea în sacii de corespondenŃă a documentelor cuprinse în dosarele informative. Nu a mai fost formată nici o altă comisie. condusă la acea dată de col. În luna februarie 1990.173 - . unitatea a fost preluată de grupuri de revoluŃionari. Gheorghe RaŃiu. Ancheta internă a SRI a ajuns la concluzia că documentele proveneau din fişetele ofiŃerilor. În râpă mai săpaseră şi jurnaliştii şi apoi militarii. nici nu era dornică să afle lucruri care să fie . Printre documentele distruse la Berevoieşti au existat şi multe materiale informativ-operative care au aparŃinut DirecŃiei I din Departamentul SecurităŃii Statului. NeamŃ. iar despre ipoteza că ar fi fost documente care nu ar fi fost distruse din neglijenŃă a afirmat că este o provocare. să ne daŃi răspunsuri în doi peri? Eu zic să nu exageraŃi. amestecate cu pământ. Dumitru a negat iniŃial că documentele provin din direcŃia condusă de el. motiva: „Groapa aparŃine ziariştilor şi ei sunt proprietarii documentelor. într-un raport preliminar. Scopul era protejarea informatorilor şi colaboratorilor din reŃeaua SecurităŃii de o posibilă răzbunare a revoluŃionarilor. Activitatea acestei comisii nu a avut rezultate spectaculoase. pur şi simplu au hotărât să le distrugă. că aparŃinuseră fostului Departament al SecurităŃii Statului (DSS) şi le reconstituiseră într-o oarecare măsură. 23 de saci cu documente. îşi recunoaşte neputinŃa şi. trierea şi modul de distrugere au fost lăsate la libera apreciere a ofiŃerilor din compartimentele respective. şi să ne lăsaŃi pe noi să săpăm. Nicolae Ionescu Galbeni. Unele dintre hârtii fuseseră rupte. apoi arse. a asistat ca simplu spectator la dezgroparea documentelor de către ziarişti. unul dintre membrii Comisiei parlamentare de anchetă. ExperŃii numiŃi au constatat că documentele proveneau din acelaşi loc. În aceeaşi zi a fost organizată şi o „expediŃie“ pentru a demonstra că documentele proveneau din groapă. fără proces-verbal. Atunci şi-a amintit şi conducerea direcŃiei de documentele din WC. col. ARHIVA DIN WC. A fost o muncă de Sisif. VreŃi ca noi să aşteptăm şi dvs. cazul Berevoieşti nu a mai prezentat nici un interes pentru guvernanŃi. Laboratorul de expertize criminalistice a încercat apoi să reconstituie documentele. Din râpă au fost scoşi. Comisia însăşi. timp de două zile. transportaŃi cu un camion la sediul DirecŃiei JudeŃene de PoliŃie Argeş din Piteşti. Prin însăşi componenŃa ei majoritar FSN. Săpăturile fuseseră făcute haotic. Vrancea. Col. Bacău. În anul 1991 a fost înfiinŃată o comisie parlamentară care să ancheteze ceea ce s-a întâmplat la Berevoieşti. Cluj). unitatea a fost preluată de MApN. Documentele au fost puse în 82 de saci care au fost depozitaŃi în grupul sanitar al DirecŃiei I şi într-o cameră de lângă magazia de armament. Pe 22 decembrie 1989. depăşit de situaŃie. care priveau reŃeaua informativă. Fără să mai facă vreo triere. A doua zi a venit şi Procuratura Militară. deoarece nu avea atunci pregătirea necesară pentru investigaŃie. Acolo au fost depozitaŃi într-o cameră sigilată. solicită ca noul Parlament să formeze o nouă comisie care să investigheze ceea ce s-a întâmplat la Berevoieşti. dezgropate de săteni. deoarece urmau alegeri. P. reŃea informativă (157 de surse) şi 20 de cazuri de control (de la municipiul Bucureşti şi judeŃele Iaşi.

Nu s-au găsit elemente care să confirme că materiale de mare importanŃă au fost găsite la Berevoieşti. şi de art.246) ce lipsesc din arhivele vechii SecurităŃi au fost arse la Berevoieşti. dar şi dacă ar fi avut poate mai multă capacitate profesională şi de specialitate ca să facă o investigaŃie poliŃistă. DIVERSIUNE. este coleg cu generalul Spiroiu. ABANDONAT Dosarul cazului Berevoieşti zace în arhiva Camerei DeputaŃilor. raportul de . După investigaŃiile Comisiei de anchetă. unele dintre aceste dosare au fost ridicate de Ministerul Apărării NaŃionale. Felul în care s-a prezentat toată treaba asta avea un aspect de verosimilitate în spatele căreia se întrezărea că nu erau sincere afirmaŃiile şi documentarea pe care o făcuse SRI. Băcanu şi alŃii) au ridicat documente din groapa de la Berevoieşti.defavorabile SRI şi lui Măgureanu. după opinia noastră. dizgraŃia nu a fost însă de lungă durată. Cel mai important personaj al cazului Berevoieşti a fost adjunctul lui Măgureanu. În 1996. una dintre multele acŃiuni de destabilizare şi diversiune ale perioadei de după RevoluŃie. care înainte de a fi adjunctul lui Măgureanu lucrase în cadrul Serviciului D. gen.174 - . „neglijenŃă în păstrarea secretului de stat“. care şi-au însuşit ilegal şi abuziv dosare din arhive pentru a le folosi în scopuri personale sau politice (cazul Coposu). În prezent.M. au prezentat nişte versiuni care erau verosimile. dar asta nu înseamnă că nu s-au distrus“. procurorul militar Aron Mircea a hotărât că nu este cazul începerii urmăririi penale faŃă de nici unul dintre ofiŃeri. InvestigaŃiile făcute atunci au dus la concluzia că el aprobase folosirea camionului la transportul hârtiilor. „Cazul Berevoieşti a fost. Ar fi trebuit să existe şi un raport final al Comisiei parlamentare. Este posibil ca alte documente să fi luat calea străinătăŃii „ajutate“ de unele cadre ale fostei SecurităŃi (cazul col. Pentru gen. „sustragerea sau distrugerea de înscrisuri“. le-au procurat de la Ńăranii din regiunea Berevoieşti sau le-au achiziŃionat de la ofiŃeri de Securitate. Au mai rămas doar un scurt istoric al cazului. 242 CP. Stan. iar Spiroiu. fiind reactivat pe baza unui ordin prezidenŃial cu „binecuvântarea“ fostului său şef. chiar cu Măgureanu în frunte. DE LA SRI LA ORGANIZAłIA PENTRU APaRAREA DREPTURILOR OMULUI ToŃi cei implicaŃi în afacerea Berevoieşti au fost anchetaŃi pentru încălcarea art. Din investigaŃiile făcute în timpul ăla nu s-a putut demonstra că au fost distruse acolo materiale importante. Din capul locului. pe fondul scandalului provocat de operaŃiunea de contrabandă de stat „łigareta II“. Mihai Stan este director la OADO. A fost numit şef al DirecŃiei RelaŃii InternaŃionale din Fondul ProprietăŃii Private. a considerat Comisia parlamentară de anchetă. Gheorghe RaŃiu. Acesta nu este însă de găsit. A fost din nou înlăturat din serviciu. concluziile preliminare. La terminarea cercetărilor asupra ofiŃerilor. Comisia parlamentară nu a fost de acord cu această decizie. pensionaŃi sau trecuŃi în rezervă după RevoluŃie. tot n-ar fi putut. la OrganizaŃia pentru Apărarea Drepturilor Omului din România (OADO). dar nu trebuiau neapărat să fie şi reale. Dosarul are găuri mari. Mihai Stan. În schimb. InvestigaŃiile au relevat că Virgil Măgureanu nu a fost informat despre această afacere până când scandalul a ajuns în presă. Unii ziarişti (P. 252 CP. fost şef la DirecŃia I din DSS)“. pentru că nu aveam mijloace atunci. Virgil Măgureanu. el a devenit şeful Centrului de Documentare Operativă al Serviciului de ProtecŃie şi Pază. era foarte dibaci. Nu am demonstrat că acolo că s-ar fi distrus dosare operative ale fostei SecurităŃi. S-a încercat să se abiliteze ideea că numeroase dosare informative (circa 106. Pe cele şase dosare care alcătuiesc cazul Berevoieşti se pot observa trei rânduri de numerotări. iar altele (destul de multe) au ajuns pe mâinile unor foşti securişti sau ale unor persoane care au avut funcŃii publice (Gelu Voican Voiculescu. SRI. care le-a depozitat la Piteşti. Accesul la el este facil. ea a plecat sub auspicii oarecum nefavorabile şi fără o intenŃie de a descoperi. de pildă). înalt comisar. ofiŃerii au fost sancŃionaŃi cu demiterea din SRI.

"O mutare deloc lipsita de importanta pe tabla de joc a acelor zile a reprezentat-o emiterea pe 26 decembrie. In orele tarzii ale noptii de Craciun din 1989. cand aceeasi Televiziune Libera abia a catadicsit sa transmita filmul procesului si executiei lui Nicolae si Elenei Ceausescu. l-a facut ambasador prin indepartatele tari africane. anticul zeu al razboiului. cand Televiziunea a mai prezentat un alt film referitor la acest subiect. fondurile fixe. precum si activul si pasivul din tara si din strainatate". Voican. In lucrarea "Mostenitorii Securitatii". care. Apoi. dupa infiintarea celui mai important dintre serviciile secrete post-revolutionare. Era Gelu Voican Voiculescu. ar fi trebuit sa fie si groparul DSS. incepand cu luna martie 1990. in lunile care au urmat. o parte insemnata a acelor arhive a trecut in subordinea SRI. tunsa scurt a aceluiasi Voican Voiculescu. un nou decret privind soarta fostului DSS. Dosarele Securitatii.expertiză criminalistică. SEF AL SECURITATII ABIA DESFIINTATE. tehnica din dotare. Intre decembrie 1989 si martie 1990. abia prin aprilie 1990. ruinele fostei Securitati au fost "administrate" de Gelu Voican Voiculescu. Acum. un personaj bizar. care avea urmatorul continut: "Se numeste in functia de ministru al Apararii Nationale generalul-colonel Nicolae Militaru". dublate pe microfilme Vasile Surcel Adrian Mogos Imediat dupa Revolutia din Decembrie ’89. Deci. Un personaj ciudat. de catre CFSN. un om cu o statura atletica si figura ciudata. Odata instalat in functia de ministru al Apararii. pe care Revolutia l-a "propulsat" mai intai in functia de viceprim-ministru al Guvernului provizoriu. Sunt incluse in acestea structura. din motive numai de el stiute. dupa ce fusese cioclul Ceausestilor. cand vine vorba despre arhivele Securitatii. ca un veritabil bodyguard. inainte de inhumarea lui Nicolae Ceausescu. cand Televiziunea Romana Libera incepuse sa prezinte in premiera mondiala filmul unei revolutii transmise in direct. printre figurile celor care i-au judecat si condamnat la moarte pe cei doi "mareti conducatori" s-a putut remarca si barba alba. pe care nu se clintea absolut nici un muschi. impreuna cu organele si unitatile din subordinea acestora. generalul Militaru fusese indepartat din functiile de comanda de peste un deceniu.175 - . dosar cu concluziile trase de DirecŃia Procuraturilor Militare. apoi in cea de deputat de Buzau si. s-a grabit sa le ascunda. care. cu toate ca despre arhivele Securitatii nu se pomenea absolut . Preocupari ezoterice confirmate mult mai tarziu. munitia. armamentul. La articolul 1 al Decretului CFSN nr. nu s-a mai dezlipit de Ion Iliescu. La inceputul anului 1990. fosta Securitate a fost trecuta in subordinea directa a lui Gelu Voican Voiculescu. Inca din ziua de 22 Decembrie 1989. ceva mai tarziu. aparut parca din neant. YOGHINUL SI REVOLUTIA. Apoi. timp in care s-a aflat sub supravegherea atenta a Securitatii. Gelu Voican Voiculescu arata cu degetul spre Armata. acesta a semnat. Ministerul Apararii Nationale a intrat in posesia arhivelor Securitatii pe care. cand s-a aflat ca. Suspectat de Ceausescu de tradare in favoarea KGB-ului.4 se preciza: "Trec in componenta MApN Departamentul Securitatii Statului si Comandamentul Trupelor de Securitate. a desenat pe capacul sicriului semnul lui Marte. specialist in astrologie si probabil practicant de yoga. bugetul. Ceva mai tarziu s-a aflat ca vicepremierul pus in functie de noua Putere era un individ cu preocupari ezoterice complexe. a unui decret cu un unic articol. dosar cu cercetările efectuate de Procuratura Militară la Berevoieşti şi raportul Laboratorului Central de Expertize Criminalistice. istoricul Marius Oprea descrie pe larg o succesiune haotica de masuri luate in ultimele zile ale anului 1989 de Puterea provizorie nou-instalata la Bucuresti in privinta fostei Securitati. pe micile ecrane si-a facut aparitia un personaj straniu. alaturi de Ion Iliescu. s-a vazut ca tot Voican a organizat si funeraliile Ceausestilor. personalul.

Gelu Voican Voiculescu. generalul Nicolae Militaru si acelasi Gelu Voican Voiculescu au coordonat preluarea de catre MApN a Securitatii. dar.este vorba despre Gelu Voican Voiculescu) in formarea primului serviciu de informatii pentru uzul noii puteri vor da aripi fostilor securisti. Apoi. la comanda acesteia a fost numit vicepremierul Gelu Voican Voiculescu". din subordinea Ministerului de Interne. ci se va limita doar la destructurarea institutiei. Ele au avut ca baza personalul si logistica Securitatii. incepand cu 2 ianuarie 1990. in tara noastra. dar un lucru este cert: Gelu Voican Voiculescu a participat din plin la "alchimia" integrarii angajatilor fostei Securitati in structurile primelor servicii secrete infiintate dupa Revolutia din decembrie 1989. folosite din plin in cele mai dure episoade ale crancenului razboi politic la care asistam. generalul de Securitate Nicolae Doicaru. Nu se stie cat adevar spiritual continea acea afirmatie. de dosarele de la Securitatea Municipiului Bucuresti (facute cadou de securistii pe care ii angajase) si de carnetelele sale: citea din dosare cu asiduitate doar primele file. nu au venit cu mana goala la "Doi s’un sfert" (cum i s-a mai spus UM 0215). istoricul Marius Oprea afirma ca in seara aceleiasi zile. prin Decretul semnat in 26 decembrie de Ion Iliescu si Nicolae Militaru. presedintele CFSN. si implicarea acestui ciudat personaj (n. aici se vor grupa fostii angajati ai unei unitati de elita a fostului regim: Securitatea Municipiului Bucuresti. Voican Voiculescu a organizat la sediul Ministerului de Interne o sedinta extraordinara. Initial. mai aveau acces diversi ofiteri si este posibil sa fi fost . care in mod formal nu a fost niciodata desfiintata. la acea data viceprim-ministru in Guvernul provizoriu". In continuare. "Concret. Directia Securitatii Statului era trecuta in componenta MApN. Reamintim ca. Dosarele aduse cu ei sau macar informatiile pe care acesti "specialisti" le-au obtinut in munca lor. In lucrarea mai sus amintita. trecuti "cu arme si bagaje" in noul serviciu de informatii. Ion Iliescu. in cadrul MI. Intr-adevar. secondat de consilierul sau. Oficial. "fisele de cadre"". In continuare. El se achitase cu succes in ochii protectorului sau. la ora 22:00. La aceste dosare. care mai erau inca in lucru. acesta il avea in frunte pe amiralul Cico Dumitrescu.nimic. dusa decenii la rand pe "tarlaua" Securitatii. Iata cum Voican a fost pus sa conduca o Securitate care abia fusese desfiintata. de dificila misiune a procesului si executarii Ceausestilor. dormea in Palatul Victoria. "Astfel ca primul care "cladeste" pe ruinele Securitatii este fostul vicepremier al Guvernului provizoriu. cu toate acestea. de peste 15 ani. acest organism nou-creat s-a numit "Directia de Paza a Obiectivelor de Interes Politic". fara sa se desparta de un pistol automat. a dat in primavara anului 1990 o declaratie care a facut deliciul intregii prese din acea perioada: "Eu ma situez intre metafizica si clitoris". au devenit niste arme redutabile. la care i-a invitat pe ofiterii superiori din Securitate. pe 31 decembrie 1989. Gelu Voican Voiculescu. de numele lui Gelu Voican Voiculescu este legata infiintarea primului serviciu secret post-decembrist: UM 0215. Ion Iliescu. ARHIVA "Dosarele nu aveau cum sa dispara. pe 31 decembrie. La acea intrunire. acestea trecusera inca din 22 decembrie in subordinea Ministerului Apararii. care pe atunci era inca viceprim-ministru. s-a trecut la analizarea organigramei acesteia si la creionarea viitoarelor structuri informative ale Romaniei. Chestionat in legatura cu preocuparile sale ezoterice. dar el era condus din umbra de Voican Voiculescu. "INTRE CLITORIS SI METAFIZICA"… SECURITATII.176 - . Insa. Dar despre aceste dosare sau informatiile secrete continute de ele nu mai vorbeste acum absolut nimeni. si de colonelul Viorel Tache". formal.r. Marius Oprea descrie astfel spectaculoasa "schimbare la fata" a fostilor securisti: "Infiintarea UM 0215. Este de la sine inteles ca fostii securisti. 260 dintre acestia au fost selectati si au acceptat oferta de a lucra in noul serviciu secret. Dosarele care erau in lucru erau trimise pe masura ce erau finalizate la arhiva. . el le-a garantat ofiterilor DSS ca noua Putere nu va purta un razboi contra lor. istoricul Marius Oprea descrie pe larg aceste transformari subtile. Alegerea nu a fost intamplatoare. l-a numit comandant al "Departamentului Securitatii Statului" pe Gelu Voican Voiculescu. Cu mult inaintea crearii SRI. imediat dupa arestarea lui Iulian Vlad si a apropiatilor acestuia. (…) Ca viceprim-ministru. Arhiva era practic un depozit pe care eu nu l-am vazut niciodata.

aşa cum îi spune şi numele. Stanculescu ar putea elucida situatia acestor arhive atat in momentul in care le-a preluat.luate sau copiate parti din dosare. Alegerea nu a fost intamplatoare. mai mult. numit ministru al Apararii Nationale in februarie 1990."Mostenitorii Securitatii" GENERALUL STANCULESCU TACE Unul dintre oamenii care stiu foarte bine ce anume s-a intamplat cu arhivele Securitatii preluate de Armata este generalul (r) Victor Athanasie Stanculescu (foto). Ca ministru in perioada respectiva. fusesera trimise Armatei. ar trebui considerată “poliŃie politică” doar “activitatea” care se concretiza în arestări abuzive. Adică exact acele acŃiuni prin care. Teoretic. comuniştii au instaurat şi exercitat teroarea care i-a menŃinut la putere.. „Turnătorii“ nu au făcut singuri poliŃie politică Vasile Surcel Menirea principală a Legii 187/1999 este. neclarficată nici măcar după intrarea în vigoare a Legii 187/1999. s-au concretizat prin faptul că aceştia nu au avut acces la funcŃii de conducere ori nu au avut voie să iasă în străinătate. din cate stiu eu. Ion Iliescu. Eu acum sunt in ancheta si refuz sa mai stau de vorba cu vreun ziarist. multumindu-se sa declare: "Arhivele au fost preluate de Militaru. deconspirarea SecurităŃii ca poliŃie politică. in ianuarie 1990. În locul evidenŃierii acestor aspecte complexe. de dosarele de la Securitatea Municipiului Bucuresti (facute cadou de securistii pe care ii angajase) si de carnetelele sale" Marius Oprea .fost viceprim-ministru "PISTOLARUL" "Primul care "cladeste" pe ruinele Securitatii este fostul vicepremier al Guvernului provizoriu. de-a lungul timpului toata arhiva Securitatii a fost microfilmata. iar pe asta nu mai aveti de unde sa-l luati. Prima. fie la Bran. este definirea clară a ceea ce a înseamnat “poliŃia politică”.. procese şi sentinŃe de condamnare a unor delicte de natură politică. care. Gelu Voican Voiculescu. Insa generalul Stanculescu a refuzat sa discute despre dosarele fostei Securitati. VICTIMELE “TURNATORILOR”. oricare ar fi tema". În aceeiaşi perioadă. tot ceea ce s-a reuşit pînă acum a fost creerea unei imense confuzii: s-a acreditat ideea că doar “turnătorii” SecurităŃii sunt cei care au făcut poliŃie politică. . Din păcate. sau mai puŃin importante. Spre deosebire de prima perioadă a “dictaturii proletere”. In afara de asta. aceeaşi menire o are şi CNSAS. şi cea mai importantă problemă. anchete. deconspirarea “SecurităŃii ca poliŃie politică” a fost împinsă în derizoriu. el ar putea sa dea unele lamuriri legate de situatia arhivelor Securitatii si a Cancelariei PCR. fie la Rasnov" Gelu Voican Voiculescu . dormea in Palatul Victoria. nu au fost tărîte prin anchete. aruncate în puşcării şi nici nu au fost condamnate la ani grei de temniŃă. fara sa se desparta de un pistol automat. Teoretic. de dificila misiune a procesului si executarii Ceausestilor (. timp de cinci decenii. limitată doar la “turnători” şi la delaŃiunile lor. creat special în acest scop. cat si atunci cand le-a predat. cu cîteva excepŃii. El se achitase cu succes in ochii protectorului sau. în ultimii ani ai regimului communist.) Ca viceprim-ministru. Microfilmele exista si au fost duse de Armata undeva la munte. Mai mult.177 - . Cele mai multe victime ale “turnătorilor” scoase la iveală prin accesul la dosarele de Securitate. Altceva nu mai spun. O alta situatie interesanta despre care ar putea sa aiba cunostinta este cea a arhivelor Directiei a IV-a de Contrainformatii Militare. cele mai multe “persecuŃii” pe care le-au avut de îndurat “turnaŃii”.

Aşa cum s-a văzut în Decembrie ’89. la fel ca el.scriitorilor care au “călcat pe bec”. Lansată chiar de cei ce acŃionau. Evident că înalŃii activişti de partid nu au turnat la Securitate. cînd colegii lui înfundau puşcăriile. De acolo s-ar putea afla ce o fi făcut tînărul student Ion Iliescu în 1956. Dorli Blaga. această viziune catastrofică a fost infirmată de realitate. dar ignorată de textul legii. dreptul de a mai publica. Evident că Iliescu nu a făcut poliŃie politică. Ori de cîte ori s-a pus problema deschiderii arhivelor SecurităŃii. Ea lasă impresia că Securitatea ar fi fost un balaur care. Ci pentru că. majoritatea celorlalŃi activişti de partid care. pentru a limita accesul la informaŃiile provenite din arhivele SecurităŃii. este că Securitatea a funcŃionat sub directa coordonare a demnitarilor comunişti. tot aşa. pe scară ierarhică. un prieten sau o rudă. Arhive pe care nimeni nu este dispus să le deschidă pentru public. Dar nici nu aveau nevoie. . Avînd greutatea unor drame personale. putînd aduce chiar şi declanşarea unor convulsii sociale. au descoperit că erau“turnaŃi” de oameni foarte apropiaŃi. executate chiar din ordinul lor. Şi nu o face dintr-o nepermisă naivitate a legiuitorului. încîlceşte şi mai mult problema poliŃiei politice. cînd acesta l-a făcut membru plin al CC al PCR. Iar aceştia sunt ignoraŃi de textul legii. apărut din neant. Dezinteres ciudat.secretarii de judeŃ şi. membrii eliei PCR nu sunt incluşi în categoria celor care au făcut poliŃie politică. Lipsită de accesul la acest capitol important al istoriei noastre recente. în ultimii ani. “un sentiment de silă şi dispreŃ” faŃă de acel delator. au dat cu subsemnatu’ în faŃa “organului”. departe de a fi dispărut. toate sunt bune şi frumoase. printre informatori s-a aflat şi bun prieten de familie i-a adu. această definiŃie este. dar bine motiovat: toate partidele de astăzi sunt “garnisite” cu foşti activişti din eşaloanele doi şi trei ale ierarhiei comuniste. CINE A FACUT POLIłIE POLITICA? Articolul 5 al Legii nr. după Decembrie ’89. Inspectoratele JudeŃene de Securitate se subordonau şi primeau ordine de la prim. Cum la fel de neştiute vor rămîne şi ordinele pe care acelaşi Ion Iliescu le-a dat căpeteniilor SecurităŃii din Iaşi şi Timiş.178 - . 187. Iar faptul că. departe de a fi dispărut. Teoretic. problema devoalării “poliŃiei politice” s-a restrîns. precum şi pentru suprimarea sau îngrădirea drepturilor şi libertăŃilor fundamentale ale omului”. Va rămîne un mister. Ceea ce au resimŃit majoritatea celor care şi-au văzut propriul dosar. iar el era …… Sau cum i-o fi mulŃumit lui Ceauşescu în octombrie 1968. Securitatea a renăscut discret. a aflat că familia ei fusese urmărită pas cu pas. Ceva mai jos. după cum a afirmat ea însăşi. Şi asta pentru simplul motiv că ei erau “beneficiarii” direcŃi ai activităŃilor de poliŃie politică. Cu atît mai mult cu cît urmele activităŃii lor concrete în acest domeniu sunt şi acum isolate “ermetic” în arhivele Comitetului Central şi ale organelor locale de partid. a acŃionat de capul lui doar pentru a “suprima sau îngrădi” drepturile fundamentale ale omului. pînă la nivelul municipiilor şi oraşelor. Realitatea. cunoscută de toată lumea. “SPERIETOAREA” DOSARU’. aruncînd-o într-o ceaŃă de nepătruns. alte ori doar pînă cînd s-au cuminŃit punîndu-şi cenuşă în cap. pe timpul în care eraprimsecretar al acestor judeŃe. brusc. din start. în ultimii 15 ani. la insignifianta posibilitate de a afla că un coleg de serviciu. dar nu au “turnat”. menŃionează: “Prin poliŃie politică se înŃelege toate acele structuri ale SecurităŃii create pentru instaurarea şi menŃinerea puterii totalitar-comuniste. a fost doar dezamăgire şi dezgust: identificându-şi delatorii. li s-a restrîns. au existat voci care s-au văicărit că devoalarea celor care “turnau” la Securitate va avea efecte grave. După ce a văzut dosarul soŃului său. şeful SecurităŃii. care erau şi ele consemnate amănunŃit. s-au preschimbat. Astfel se face că. Inclusiv momentele de strictă intimitate. incompletă. Ruptă de dimensiuna ei strict juridică. Şi. fiica poetului şi filosofului Lucian Blaga. Ce lectură pasionantă ar fi stenogramele şedinŃelor de partid în care actualii “constructori” ai capitalismului. din umbră. Iar CNSAS nu are cum să demonstreze contrariul. “PUNCTUL 8 DE LA TIMIŞOARA”. în mari apărători ai democraŃiei şi drepturilor omului. exact pe locul rămas vacant după excluderea fostului Ministru de Interne Alexandru Drăghici. uneori drastic. îl omagiau pe “MăreŃul Cîrmaci” şi trudeau la făurirea societăŃii socialiste. El doar a coordonat-o. deşi au coordonat direct activitatea SecurităŃii. astfel de situaŃii nu au provocat totuşi un dezastru naŃional. “Legea 187/1999. alături de comandanŃii Armatei şi MiliŃiei primea ordine direct de la Ceauşescu. Practic.

nu i-a întrebat nimeni de sănătate. dezvăluirea cîtorva zeci de “turnători”. într-un fel sau altul. unii morŃi. MAI RASFIRAłI”. asemeni unei monstruoase păsări Phoenix. mai facem o RevoluŃie şi îi dăm jos şi pe ăştia”. răspîndită omogen în toată societatea românească post-decembristă. Iar identitatea foştilor securişti. La fel cum nimeni nu mai vorbeşte acum despre ofiŃerii de MiliŃie şi Securitate care au “activat” la Rahova în ultimii ani ai regimului comunist. absolvenŃi ai Şcolii de la Băneasa. în anii care au urmat. În absenŃa voinŃei politice dar şi a unor legi clare. În martie 1990. a foştilor activişti comunişti şi a foştilor ofiŃeri de Securitate. dreptul la candidatură. care să nu fi avut. îşi văd liniştiŃi de treabă. sunt la MApN. devine un act aproape inutil. În celebrul “Punct 8 ”. fără nominalizarea concretă a cadrelor DSS care i-au pus la treabă. încercînd să scoată din cursă un candidat la fotoliul prezidenŃial. legătură cu “Secu”. Şi bineînŃeles. istoricul Marius Oprea face a radiografie complexa a migraŃiei foştilor securişti în serviciile de informaŃii post-decembriste şi lumea politică. se află la SIE care. În schimb. pentru primele trei legislaturi consecutive. la fel ca şi pe foştii securişti sau miliŃieni aciuiaŃi prin justiŃie. “MAI BINE GOLAN…“ Mai bine golan decât activist/Mai bune mort decât securist”. cei vizaŃi în “Punctul 8”. (…) Pînă la stabilizarea situaŃiei şi reconcilierea naŃională. pe orice listă. Mai mult decît atît. Asta pentru că majoritatea securiştilor.din propria cenuşă. le-au replicau plini de arŃag “Golanilor”: “LăsaŃi-i să lucreze. trecut mai întîi prin Serviciul Român de . “la bază”. Tot ceea ce a reuşit pîna acum CNSAS a fost publicarea numelui cîtorva securişti. cu tot cu informaŃiile lor. Simpla deconspirare a “turnătorilor”. chiar şi la gradul de general. care ar putea compromite o bună parte a “lumii bune” post-decembriste. Apoi. această propunere de bun simŃ a rămas vorbă în vînt. foştii activişti comunişti s-au preschimbat în politicieni capitalişti în timp ce destui securişti au devenit şi ei oameni politici influenŃi. Într-unul din capitolele lucrării “Moştenitorii SecurităŃii”. “ProclamaŃia” cerea: “Propunem ca Legea electorală să interzică. timp de aproape un deceniu. despre foştii ofiŃeri DIE integraŃi în actualul SIE nu suflă nimeni nici un cuvînt. Legea 187/1999. refrenul uitatului “Imn” al PiaŃii UniversităŃii îi enumera clar pe adevăraŃii “vectori” ai “poliŃiei politice”. de cercetătorii care se ocupă de elucidarea acestui segment al istoriei recente. fără nici o rezonanŃă socială reală. pînă au devenit o structură extrem de complicată. şi dacă nu or fi buni. care le gestionează şi le foloseşte aşa cum crede de cuviinŃă. Cu atît mai mult cu cît mulŃi dintre ei sunt. alŃii ieşiŃi de mult la pensie. integraŃi în actualele servicii secrete este protejată de Legea SiguranŃei NaŃionale. i-am uitat pe aceşti generali. pe care. Dar despre toŃi aceştia Legea “deconspirării poliŃiei politice” nu pomeneşte absolut nici un cuvînt. Din DirecŃia a l-a “InformaŃii interne” (UM 0610) provine col. a fost lansată “ProclamaŃie de la Timişoara”. program politic ce avea în vedere o renaştere morală a societăŃii prin primenirea clasei politice. Lansat în primăvara anului 1990. privitoare la “accesul la propriul dosar şi deconspirarea SecurităŃii ca poliŃie politică” este neputincioasă exact în privinŃa “poliŃiei politice”. sarcina descoperirii celor care au făcut cu adevărat poliŃie politică a fost preluată de societatea civilă. În acelaş timp. Nu a mai existat nici o altă RevoluŃie. au făcut tot ce le-a stat în puteri ca să compromită acest demers de purificare morală. Spre exemplu. după 1990. Şi asta în condiŃiile în care. rămaşi “neidentificaŃi”. Dar tot pe atunci. Iar rezultatul a fost exact cel pe care îl trăim de 15 ani încoace. le consideră informaŃii ce privesc “siguranŃa naŃională”. “MAI RASFIRAłI BAIEłI. aşa cum a făcut-o în campania electorală de anul trecut. Aflate încă în custodia Armatei. gospodinele şi bucureştenii care priveau hipnotizaŃi către liderii FSN. iar “ăştia” au luctat şi “s-au lucrat” între ei. nu a existat judecător sau procuror. adică foştii activişti PCR.179 - . Iar unii dintre acei bătăuşi criminali au ajuns. Din păcate. “Moşită” din greu. arhivele cu adevărat importante ale PCR sunt zăvorîte cu şapte lacăte. între timp. Ilie Merce. Arhivele DirecŃiei a lV-a ContrainformaŃii Militare. Concret. O parte dintre cadrele care erau acolo în anul morŃii dizidentului Gheorghe Ursu a rămas în funcŃie şi după 1989. absenŃa lor este absolut necesară”. ajutaŃi de foştii securişti intraŃi în politică. bineînŃeles. arhivele fostei DirecŃii de InformaŃii Externe (DIE). intraŃi în JustiŃie prin echivalarea studiilor. Cuprinşi de beŃia descoperirii periculoşilor “turnători” de mahala. înainte de 1989. de la cei mai mărunŃi pînă la cei mai importanŃi. după ce FSN-ul a anunŃat că renunŃă la calitatea de “emanaŃie” a RevoluŃiei şi devine partid politic.

Neasumat oficial de nimeni. la fel de complexă. în toată viaŃa a fost un simplu funcŃionar public. care a circulat prin redacŃiile celor mai importante ziare. în câteva scamndaluri de răsunet”. nu fac excepŃie. a organizat unitatea în două compartimente: unul de protecŃie informativă a cadrelor şi altul pentru culegerea de informaŃii. trudesc din greu la întocmirea şi promovarea unor legi care să le slujească interesele? Oare nu aceasta este una dintre cauzele pentru care în România se construieşte un soi aparte de capitalism: capitalismul de cumetrie? În această ecuaŃie compexă. După doar cîteva luni. reînfiinŃate după 1990. şeful Serviciului Independent de ProtecŃie şi AnrticorupŃie (SIPA) din Ministerul de JustiŃie. Priboi provine din DSS şi în guvernarea 2000-2004. Această ultimă diviziune. cel puŃin pînă acum. Provenit şI el tot din Securitate. Dar oamenii ei nu au rămas pe drumuri: majoritatea “CI”-ştilor au fost integraŃi în structurile MApN. Destituit din fruntea “Doi ş‘un sfert” în 1996. ofiŃer care a făcut carieră şi în SRI unde. a devenit în 1997. decît cei ai SecurităŃii? Sau cu ce sunt mai buni “turnătorii” PoliŃiei (sau cei care lucrează pentru “Doi ş‘un sfert”) decît “sifonarii” MiliŃiei? Lucrurile se complică şi mai mult în cazul foştilor securişti intraŃi în viaŃa politică. . Hodiş declara în 2003 că. Fost anchetator al acestei direcŃii. iar activitatea sa poate fi judecată doar prin prisma legii de funcŃionare a acestei “caste”.InformaŃii. colonelul Gheorghe Cotoman a activat şi în SRI.col. a fost implicată. Referindu-se tor la acea perioadă. timp de 19 ani. şef al PoliŃiei de Frontieră. integraŃi în structurile actualelor servicii secrete dar şi în lumea politică şi financiarbancară. cu grad de general maior a făcut parte din copmanda UM o215 (serviciul secret al MI). Serviciile secrete româneşti. a fost la un pas de a ajunge la conducerea Comisiei Parlamentare de Control SIE. unde a fost decanul FacultăŃii de Psihosociologie a SRI. Apoi. a “traseelor” parcurse de oamenii fostei SecurităŃi. Tot după RevoluŃie s-a desfiinŃat şi DirecŃia a Vl-a “Cercetări Penale” a SecurităŃii. Pînă în 2000. acest document conŃine. Marius Oprea afirmă: “Acolo. unde a fost locŃiitor şef de direcŃie. Un exemplu clar al acestei evoluŃii profesională post-decembriste. O altă radiografie. sursele cele mai importante sunt exact “informatorii”. fiind şi membru cotizant al acestul partid. pe probleme informative. este cel al gen. “INFORMATORII” DE AZI Simpla dezvăluire a informatorilor SecurităŃii nu are cum să clarifice problema “poliŃiei politice”. cu grade mari şi funcŃii corespunzătoare. În urma unor scandaluri publice a trecut la comanda Depertamentului de Securitate al Aeroportului Otopeni. acelaşi Dan Gheorghe a făcut parte din “Departamentul de SiguranŃă NaŃională şi Ordine Publică” al PDSR. Servicii secrete există în toată lumea şi nici un stat nu funcŃionează fără ele. reactivat de Radu Timofte. Dan Gheorghe. Iar pentru ele. chiar adjunctul lui Virgil Măgureanu. timp de cîŃiva ani. Fost locŃiitor al comandantului USLA (UM 0620). a trecut. Apoi. pînă în 1996. Dan Gheorghe. Prin însăşi natura lor. Îndelung mediatizat. numele şi funcŃiile cîtorva sute de foşti securişti. gen. după 1990. ele trebuie să culeagă informaŃii. compusă în cea mai mare parte din foşti ofiŃeri de Securitate. a fost. a devenit adjunctul gen. colonelul. cu gradul de general. Iar Vasile Hodiş (unul dintre anchetatorii dizidentului Gheorghe Ursu) a lucrat în acelaşi serviciu secret pînă în 1999. unde a fost adjunct al şefului Brigăzii Antiteroriste şi prin SIE. a ajuns deputat PRM şi membru în “Comisia pentru cercetarea abuzurilor şi corupŃiei” din Camera DeputaŃilor. care există şi vor exista în toată lumea. În 2001. Din DirecŃia a lll-a Contraspionaj provine lt. Conform lui Marius Oprea. “TURNATORII” DE IERI. a devenit şef al Serviciului Juridic în DirecŃia Generală a Vămilor. iar împreună cu ei. a revenit în SRI. Ce garanŃii există că ei nu şi-au adus în Parlament pe cei mai eficienŃi dintre foştii lor “turnători”. apoi generalul Dan Gheorghe. înşirate alfabetic. Marian Ureche.180 - . În 1993. cazul Ristea Priboi este cunoscut deja de toată lumea. dar nici contestat de cineva. Fapt care ridică o întrebare tulburătoare: Cu ce sunt mai de soi “informatorii” sau “colaboratorii externi” ai SRI şi SIE. Oficial. Destituit şi de acolo. este “Armaghedon 7”. acesta a fost. Om de încredere al fostului premier Adrian Năstase. pentru un timp. Gheorghe Diaconescu. o mare parte din ofiŃerii ei s-au regrupat în SRI. DirecŃia a lV-a “ContrainformaŃii Militare” s-a desfiinŃat chiar după RevoluŃie. prin SRI. de unde a trecut în rezervă “din motive de boală.

din moment ce SRI s-a angajat să predea. Iar accesul la ele va fi permis doar de către SRI. numărat şi însemnat . Sau chiar dosare întregi lipsesc. “Consiliul NaŃional” a dat certificate de bună sau rea purtare anumitor persoane. Preşedintele Băsescu a dat semnalul că întreg tărăboiul stârnit de acest subiect s-ar putea încheia. Marea descărcare Doru Cobuz ÎnfiinŃarea CNSAS-ului ar fi trebuit urmată de predarea arhivelor SecurităŃii. la Popesti-Leodeni ajung dosare. ExplicaŃia acestei situaŃii este metodologia de preluare negociată de reprezentanŃii CNSAS cu SRI. Potrivit acestor communicate. instituŃia plătită să scoată la lumină adevărul despre comunismul românesc. propriile procese verbale şi opis-uri ale arhivei. membru al Colegiului CNSAS şi ghidul nostru în depozitul de la Popeşti-Leordeni a făcut şi un calcul: dacă ritmul de preluare s-ar menŃine ca până în momentul de faŃă. De altfel. Absurd. fiecare în parte. Intrarea este păzită cu străşnicie. Iar asta nu poate să înseamne decît că a făcut acest lucrul doar în măsura în care SRI i-a permis. Adevărat! Ce nu se spune este însă faptul că metodologia de preluare a acestor dosare face utopic orice termen raŃional de finalizare a operaŃiunii. dar în depozitul de la Popeşti-Leordeni dosarele intră cu Ńârâita. pachetele sunt preluate bucată cu bucată de către angajaŃii CNSAS. la depozitul din Popeşti-Leordeni au fost transportate mai mult de 2 kilometri din această arhivă. CNSAS-ul trece printr-un blocaj. Claudiu Secaşiu.CNSAS nu s-a concentrat decît pe “turnători” şi nu I-a prea băgat în seamă pe securiştii care i-au dirijat. aceştia însemnează dosarele descompletate. camioanele aduc din depozitul SRI pachetele de dosare care sunt depuse într-o zonă a depozitului care intră tot sub jurisdicŃia acestuia. Drumul până acolo este la fel de ciuruit de găuri precum cel al dosarelor fostei DirecŃii de Securitate a Statului (DSS) spre lumină. fie aceea că respectivele file sau dosare fac parte dintre cele care privesc siguranŃa naŃională. De această zonă tampon. Activitate însă al cărei rost este greu de ghicit. de fapt un corp al aceluiaşi depozit construit pentru a servi Consiliului. cei care preiau pachetele din mâinile ofiŃerilor SRI constată că şirurile sunt descompletate. Cu alte cuvinte. DOSARE DESCOMPLETATE. În condiŃiile în care spune că nu are acces la toate arhivele deŃinute de SRI. iar dosarele sensibile rămân tot la SRI. după ce angajaŃii CNSAS-ului vor număra filă cu filă dosarele. Iar. respective. transferal celor 12 kilometri ar dura… 12 ani. Dar asta abia la final. se laudă cu cât de bine aplică decizia preşedintelui Traian Băsescu de cedare a 12 kilometri liniari de dosare. cele mai optimiste calcule ale angajaŃilor CNSAS care preiau filă cu filă aceste dosare. Depozitul Consiliului NaŃional pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii (CNSAS) este situat undeva la marginea Bucureştiului printre cele în care se păstrează alimentele din rezerva de stat. ExplicaŃiile ar fi . fără nici o exagerare. dar nimeni nu răspunde concret de ce lipsesc acele file. deŃinătoare a arhivei rămase de pe urma fostei SecurităŃi. mai ales din lumea politică. ar putea termina această operaŃiune abia peste 4 ani.181 - . Din multitudinea de însemnări de pe dosare. dacă va dori. dar metodologia de preluare este una aproape imposibilă pentru a avea în curând o imagine clară cu privire la ce conŃin ele. numărarea filă cu filă şi ştampilarea dosarelor. la finalul operaŃiunii de transfer. dar doar în măsură în care termină de numerotat. SRI-ul dă comunicate să vadă lumea cum se tot predă din arhivă. între timp. în ciuda frumosului exerciŃiu de imagine şi a uriaşei cantităŃi de hârtii care vor fi preluate de către CNSAS. Numai că realitatea e puŃin cam altfel. Ori poate chiar în măsura în care SRI a dorit să o facă. iar accesul străinilor se face doar însoŃiŃi de către unul dintre membrii Colegiului CNSAS. din moment ce. fie că unele dintre documente au dispărut în timp. Locul a fost făcut celebru prin comunicatele de presă ale Serviciului Român de InformaŃii prin care instituŃia. În mod real.

ci unul care trebuie învăŃat. Fiecare angajat prelucrează în această manieră aproximativ 2. Ei explică că. aşa cum a solicitat preşedintele Băsescu. Aerul din încăpere cântăreşte suficient de mult încât să te gândeşti că ai putea să-l pui pe o balanŃă electronică pentru a vedea cât praf se înghite în aceste încăperi. Din cauza microbilor şi al prafului. Numără în gând. ne putem pune întrebarea de ce plătim acea instituŃie.182 - . CNSAS-ul a adunat aproape 200 de angajaŃi. Iar cel mai important este de ce plătim acei angajaŃi? Cei 200 de angajaŃi lucrează într-o instituŃie al cărei scop este preluarea şi analiza acelor dosare. . în 1999 CNSAS-ul. oamenii lipsesc din motive medicale tot mai frecvent de la muncă. SRI-ul era obligat să cedeze dosarele. Timpul pierdut cu această preluare îl plătesc fără excepŃie toŃi contribuabili. Ceea ce nu se mai întâmplă în acest caz. Cu o excepŃie. Aerul greu pare să se aşeze cu greutate în organism. deŃionătorul arhivei fostei SecurităŃi. pe diferite paliere în structura organizatorică şi salarii mai mici sau mai mari. respectiv transferul dosarelor. dar nu vor să vorbească public pentru că sunt ameninŃaŃi. indirect. Între timp. când cel puŃin teoretic ar trebui realizat transferul real de dosare între cele două instituŃii. într-un nou subiect de scandal. Numărul celor care ajung cu RATB-ul la depozit în fiecare dimineaŃă este însă unul variabil. SupăraŃi aceştia condamnă printre dinŃi metoda aleasă pentru această preluare. fie ei victime sau torŃionari ai regimului comunist. iar după ce ajung la ultima copertă pun o ştampilă şi sesemnează. Prin comparaŃie cu celelalte state foste comuniste care au trecut prin acelaşi lucru şi care au preluat direct pacehetele de dosare cu organizarea din arhiva fostelor poliŃii politice. ori să antreneze în această metodologie de numărare filă cu filă a dosarelor toate forŃele disponibile. au dus la tergiversarea transferului real vreme de cinci ani. Sub lupa Occidentului Cunoscutul săptămânal francez „Courier International“ a publicată recent o analiză retrospectivă a situaŃiei accesului la arhivele serviciilor secrete din fostele Ńări comuniste din Europa de Est. cele care ating siguranŃa naŃională. Acum. INEFICIENłĂ. PE BANII NOŞTRI Atunci când s-a înfiinŃat. Între timp. cei care şi-au pus speranŃele în CNSAS că va acoperi această gaură neagră a istoriei recente a României. În metri liniari. motiv pentru care sunt grav afectaŃi. soluŃia aleasă şi negociată de către conducerea Consiliului este una cât se poate de nefericită. mai fac câte un semn cu pixul. însă.dosarele pe care le-au preluat cu o zi mai devreme. ba chiar depăşirea planului pe următorul cincinal. Vă prezentăm în continuare traducerea materialului de sinteză. dar şi lipsa unui spaŃiu de depozitare propriu CNSAS-ului. iar faŃa începe să Ńi se irite. toate plătite din bugetul de stat. Din moment ce conducerea instituŃiei a transformat mijlocul prin care se putea îndeplini rolul CNSAS. Dosarele au culori de un galben întunecat.000 de file în fiecare zi. situaŃia din România ridică numeroase semne de întrebare. cu desfiinŃarea ca şi departament. Prevederea din lege de a se face accesul direct la dosar. Ea trebuia ori să negocieze o preluare cât mai eficientă. în mod normal cercetătorii preiau dosarele abia după ce au fost expuse vreme de 24 de ore la un tratament cu ultraviolete. În trei încăperi fără ferestre câŃiva oameni cu măşti pe feŃe stau aplicaŃi deasupra birourilor şi vântură dosare. AngajaŃii departamentului Cercetare singuri angajaŃi ai CNSAS-ului care au fost însărcinaŃi cu preluarea efectivă a acelei părŃi de arhivă pe care SRI-ul o duce cu camioanele la Popeşti-Leordeni. din lipsă de timp şI mijloace. După doar câteva minute petrecute înăuntru respiraŃia nu mai pare un exerciŃiu luat din naştere. pierd pe propriul buzunar această şansă. Singura parte mulŃumită din această întreagă afacere este SRI care raportează preşedintelui îndeplinirea sarcinilor. cantitatea preluată în mod real de către CNSAS în cele două luni de când a fost demarată această operaŃiune este de aproximativ 200 de metri liniari. prin legea de organizare.

ca urmare a prăbuşirii. legislativul Poloniei a emis o lege a . CINE DĂDEA ORDINELE? În Republica Cehă. legislaŃia a permis oricărei victime a regimului comunist să îşi acceseze dosarul. La ele au acces. pentru dosarele agenŃilor. În gestionarea acestei instituŃii au ajuns 180 de kilometri de dosare. În 3 octombrie 1990 a avut loc istorica reunificare a fostei Republici Democrate Germane cu Republica Federală Germania. este votată „legea pentru dosarele STASI“. În 2005. care formulează în prealabil o cerere în acest sens. succesorul său. promite deschiderea arhivelor. se regăsesc la Oficiul Istoriei. ascuns între filele dosarelor STASI. Ferenc Gyurcsany.Odată cu prăbuşirea lagărului socialist – colosul cu picioare de lut al Europei de Sud-Est . numit Biroul Gauck (apoi Birthler). fost agent.940 de angajaŃi ai acestuia sunt incluşi în noul Oficiu de securitate naŃională. mai ales în Estonia şi în Letonia. germanii. MAREA DESCHIDERE. Péter Medgyessy. este dizolvat departamentul III/III. a constat în intentarea de procese foştilor KGB-işti. din 1988.000 de ofiŃeri. oricărei persoane care a primit o autorizaŃie specială. Completarea „inventarului“ se poate face pe baza unei alte liste. iar denunŃătorii nu îşi pot citi rapoartele. Estonia şi Lituania). DeŃinătorul arhivelor fostei poliŃii politice (StB) . recidivează. În 2003. În 1990. Victimele regimului de tip stalinist şi denunŃătorii pot avea acces nelimitat la arhivă. a zidului Berlinului. O altă emblemă a trecutului totalitar german – poliŃia politică (STASI) – a fost luată cu asalt de populaŃie pe 15 ianuarie 1990. statele baltice introduc fiecare câte o lege pentru „însănătoşirea“ vieŃii publice. arhivele se deschid. Cu o singură problemă: lista nu conŃine de cât o mică parte a agenŃilor StB.000 de colaboratori ai fostei poliŃii politice (StB) a fost publicată de Ministerul ceh de Interne. însărcinat cu „reacŃia interioară“. dar fără să cunoască numele denunŃătorilor.183 - .000. dar o mare parte din cei 7. Spre deosebire de alte Ńări. SE PUNE CAPĂT TRIERII SELECTIVE. cu menŃiunea că identitatea agenŃilor STASI poate fi dezvăluită doar la cerinŃa celui interesat. O AFACERE REGLATĂ. În cazul statelor baltice (Letonia.Ńările aflate sub dominaŃia dictaturilor comuniste o jumătate de veac au reuşit să se elibereze.Ministerul de Interne – a publicat pe site-ul său oficial (http://www. Destul de grăbită în demascarea colaboratorilor regimului comunist a fost şi Ungaria. accesul este permis doar victimelor şi. primul-ministru. care au fost distruse sau clasate secrete de stat. număr care contrazice cifra de 106 ofiŃeri regăsiŃi în inventarul oficial.mvcr. victimele. supranumit şi „anul miraculos“. Dosarele complete pot fi accesate de oricare persoană majoră. În 1994 este impusă desfiinŃarea unor anumite posturi şi în 1996 este creat Oficiul Istoriei.cibulka. cercetătorii şi magistraŃii specializaŃi. cu aproape un an înainte. facilitând astfel consultarea publică şi anonimă a listei de agenŃi ai SecurităŃii de Stat.com). puse la dispoziŃia a 2 milioane de persoane. KGB-ul a început distrugerea şi transferul masiv al documentelor aparŃinând regimului de ocupaŃie sovietic la Moscova. care a dezvăluit opiniei publice numele a peste 20. o listă de 75. prin care intenŃionau să excludă foştii colaboratori ai serviciilor secrete sovietice de pe scena politică şi nu numai. ConsecinŃa imediată a permiterii accesului oricărui cetăŃean la arhivele fostei poliŃii politice. abia după 1999. Următorul pas în deconspirarea sistemului poliŃienesc din această Ńară s-a făcut în 2002.cz) dosarele. s-au opus vehement intenŃiei autorităŃilor de la Bonn de distrugere a arhivei poliŃiei politice. SUB SUPRAVEGHEREA KGB-ULUI. În Lituania. date publicităŃii de ex-disidentul Petr Cibulka (www. Peste doar un an. Dosarele fostei poliŃii politice ungare. în 1991. Dornici să afle adevărul despre trecutul lor recent. mai ales disidenŃii din partea de Est a Ńării. În acelaşi timp. mai multe liste au apărut pe Internet. simbolul dictaturii comuniste. În 2002. Şi totuşi dosarele care nu au ajuns în capitala Rusiei se regăsesc în arhivele din cele trei state. care doar în 1989. erau 12. administraŃia pastorului Joachim Gauck va deschide porŃile Institutului pentru dosarele STASI. Succesul forŃelor democratice s-a împlinit în 1989. iar din 1992. acuzaŃi de crime împotriva umanităŃii (deportările în Siberia). cel mai mare fond aparŃinând Lituaniei. După ce Parlamentul a început să dezbată problema. când a fost autorizat şi accesul la dosarele necenzurate. După obŃinerea independenŃei lor (1992).

Dar si la practici mai putin sesizate la nivelul . Orice victimă îşi poate accesa dosarul şi poate cunoaşte identitatea turnătorilor.184 - . fiind descoperit ca şi colaborator al regimului şi organelor sale represive. preşedintele Dietei. cât şi dosarele agenŃilor din StB care conŃin informaŃii legate de propria persoană. care a fost nevoit să demisioneze în 2004. accesul la arhiva fostului regim este. Iată cum vede Europa. Acces la dosarul lor au victimele regimului. cu un altul. situaŃia din România: după revoluŃia din 1989. şi a fost creat CNSAS. SECRETELE SECURITĂłII. noul preşedinte. în sfârşit. cel care deŃine şi dosarele fostei dictaturi. Cele două legi prevăd depunerea la arhivele statului a dosarelor pentru care termenul de confidenŃialitate (cinci. Dosarele SecurităŃii sunt în curs de transfer de la SRI (Serviciul Român de InformaŃii) la CNSAS (Consiliul NaŃional pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii). în 1997. cincisprezece sau treizeci de ani) a expirat . însă. În 1999 este votată legea care autoriza fiecărui cetăŃean să consulte documentele care îl vizează. procesul de deconspirarea a regimului totalitar din Slovacia este unul complet. lărgit prin adoptarea legii privind accesul la documente şi prin crearea unei comisii care să administreze şi să stabilească apartenenŃa la fosta Securitate a statului. setea de adevăr a polonezilor greu încercaŃi de dictutura comunistă a fost potolită în 1992 cu o primă „listă de agenŃi“ ai vechii poliŃii politice. o campanie in scopul punerii arhivelor comunismului romanesc in circuit public. Dosarele care nu au fost distruse se găsesc la Ministerul bulgar de Interne şi la Ministerul Apărării. permisul de acces nu este acordat nimănui. ordonă. În 2005. serviciile secrete (ex – Securitate) îşi iau numele de SRI în 1990. CAMPIONUL TRANSPARENłEI Deşi a durat până în 2002. care cuprinde 240. anul trecut. teoretic. însă. dosarele lor personale. Traian Băsescu.000 de nume de colaboatori. Una dintre victimele descoperite prin aplicarea legii a fost Jozef Olesky. fondat în 1999. Pentru a si-o consolida au recurs la manipulari vizibile ca "afacerea teroristilor". care să se ocupe cu primirea dosarelor SecurităŃii. în 2002. cei şase kilometri de dosare rămaşi urmând să fie transferaŃi mai târziu. în 2000. Înainte de această. foştii comunişti blochează procesul. In 1989 aceia care l-au inlocuit pe Ceausescu . s-a înfiinŃat Institutul Memoriei NaŃiunii.lustraŃiei încă din 1997. de la revenirea lor la putere. iar acces la toate arhivele au ziariştii şi cercetătorii. CNSAS-ul şi oricare alt cetăŃean au acces la aceste arhive. acces la ele are orice cetăŃean. În practică. Singura soluŃie – o nouă lege a arhivelor Lavinia Betea Sub genericul Operatiunea "Ceata si fum". În principiu. După venirea la putere a Mişcării NaŃionale a lui Simion al II-lea.omul ce se imaginase vesnicul si atotputernicul stapan al Romaniei . transferul rapid de către SRI a 12 kilometri de documente la CNSAS. Dosarele colaboratorilor din celor două sisteme totalitare (după 1939) sunt publicate pe site-ul . În 2005 apare pe Internet „lista lui Wildstein“. Jurnalul National a sustinut. Parlamentul a abrogat textul şi l-a înlocuit. Arhivele fostului minister de Interne şi ale Serviciilor de securitate (SB) se află în administrarea Institutului memoriei naŃionale (IPN).depunere care a fost amânată la infinit. UN TRECUT MEREU INACCESIBIL AutorităŃile din Bulgaria interzic în 1992 distrugerea dosarelor aparŃinând vechilor structuri de poliŃie politcă. act ce obligă înaltele personalităŃi ale statului de a mărturisi orice colaborare pe care au avut-o cu serviciile de securitate comuniste. Peste cinci ani.au actionat ca mostenitori ai puterii lui. În anul amintit. Dar.

Unor cetateni cu statut respectabil si atunci si acum le sunt puse in circuit public vietile intime. Cat despre Securitate. se impiedica normalitatea intrarii in posesia trecutului. fara exceptie. cu adevarat. DISPARITIA CREATORILOR DE ARHIVA. sub diverse pretexte. Si cu efecte extreme. de catre Armata. sine die. In aceeasi tara si intr-un timp cand vocile publice se intrec in a afirma dorinta de democratie reala. Creatorii de fond . toti reprezentantii SRI au declarat public ca institutia lor nu are nimic comun cu "odioasa politie politica". nu exista cadrul legal adecvat punerii in circuit a acestor importante documente. Documentele elaborate de forurile centrale ale PCR au fost insa sechestrate. doritorul de a-si consulta dosarul sau de Securitate isi incepe demersul prin a depune o cerere-tip la CNSAS. DREPTUL LA TRECUT. Arhivele unei tari sunt insa parte a tezaurului ei national. 16/1996 iti da dreptul. Datorita acestui statut al lor. Nu se stie niciodata cand va raspunde amintita institutie cererii sale: peste o saptamana.drepturilor generale cetatenesti precum confiscarea arhivelor reprezentative ale trecutului regim: Partidul Comunist Roman si Securitatea. s-ar putea spune. La Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS). acces gratuit in decurs de maximum o saptamana. Totodata sunt sursa prima si necesara a istoriografiei. timp in care arhivele Romaniei au functionat dupa legea parafata de defunctul Ceausescu. La ANIC. dreptul la informatie fiind unul dintre simbolurile democratiei. RELATIA INSTITUTIE-CETATEAN. Spre exemplu. fara acordul si mai ales fara cunostinta unor cetateni care nu ocupa functii publice. Cu indoielnice "detalii picante" din moment ce in respectivele dosare se afla si planurile de masuri intocmite de ofiteri de securitate care prevad plastografierea scrisorilor "in scopul compromiterii obiectivului". spiritul actualei legi a arhivelor fiind. La CNSAS. Prin acest aspect al "desecretizarii". Si formalitatile de acces la principalele institutii care depoziteaza arhivele comunismului. unitar si democratic. In primul rand. pentru aceeasi activitate . ANIC si CNSAS sunt diferite. Daca raspunsul este "pozitiv" (exista in arhive documente pe tema solicitata). este violata intimitatea acestora. ai impresia ca regulamentele de acces au fost concepute cu scopul prim de a-l face pe solicitant sa renunte la drepturile sale.cunoasterea trecutului comunist functioneaza legi diferite. Au mai curs de-atunci apele Dambovitei alti zece ani in care. in acest fel. Pana in 1996. Bunaoara. Cateva dintre practicile actuale de anvergura privind tratamentul acestor documente . la Arhivele Nationale Istorice Centrale (ANIC) nu poti consulta documente din "vremea lui Dej" (inofensive "sigurantei nationale" precum fondul "propaganda" sau "organizatoric") desi insasi Legea Arhivelor nr. Reamintim in cele ce urmeaza cititorilor nostri cateva dintre anomaliile ce-ar putea fi indreptate printr-o noua lege a arhivelor. Incalcarea termenelor legale de punere in circuit a documentelor de catre amintita institutie nu se soldeaza cu vreo penalitate. dreptul cetateanului la informare asupra trecutului colectiv si studiul obiectiv al cercetatorilor. incep. poti citi scrisorile pe care si le-au trimis unul altuia soti si sotii cu cateva luni inainte de caderea lui Ceausescu.respectiv Partidul Comunist si Securitatea fiind declarati disparuti . arhiva acesteia si-au insusit-o ca pe-o legitima proprietate. Partidul Comunist si Securitatea au fost primele declarate ca desfiintate in urma evenimentelor din decembrie 1989. cercetatorul primeste. in afara oricarui temei legal. in schimb. dificultatile: drumul la sediul .indreptatesc convingerea ca energiile si banii care se risipesc in circuitele arhivelor comunismului romanesc au nevoie de schimbare in profunzime. desi. TRATAMENT DIFERIT. peste o luna ori peste un an. pe baza unei cereri-tip. in schimb. prin crearea unui cadru legislativ care sa asigure. Astfel CNSAS incalca chiar drepturile omului intr-o maniera inca mai brutala decat a Securitatii care pastra rezultatele interceptarilor telefonice si corespondentei in regimul unor secrete de serviciu. nu pot fi instrainate sau distruse din "vointa politica" a unor conducatori.185 - . o fantoma a decretelor din anii "80.dupa insesi noile prevederi legale.descrise pe larg anul trecut in Jurnalul National . arhivele lor trebuiau puse in circuit public.

nu este specificat vreun alt program!). adoptat de Parlament prin Hotararea nr. Cat despre documentele ministerelor ori ale filialelor judetene ale PCR si ale Securitatii. doi ani de zile dupa infiintarea CNSAS. Cu aceste intentii. UN NOU PROIECT DE LEGE. declaratiile de vitejeasca independenta ale unora dintre reprezentantii CNSAS. Si functionarii publici din arhive au tratament diferit. normalizarea relatiei institutie . Despre controlul Parlamentului . "Arhiva . completarea unui formular intortocheat conceput si plata deloc neglijabila a "vizei" de acces (un milion lei vechi). stoparea distrugerilor si sustragerilor de documente facute in toti acesti 16 ani.functionar public . S-au publicat. desi tema arhivelor a fost una dintre cele mai mediatizate. membri ai Colegiului CNSAS s-au plans public ca nu-si pot indeplini atributiile. caruia anual sau la cerere ar trebui sa-i prezinte rapoarte. politicienii si cercetatorii care au dezbatut-o nu le-au dat importanta. Nu au dreptul sa ne controleze ei. temele dezbaterilor publice sunt restranse.in presa n-au aparut referinte despre rezultatele sale. supus controlului Parlamentului. Cu toate acestea. motivate luni de zile in temeiul "Colegiul n-a reusit sa se intruneasca". Si nu in ultimul rand. anihilarea dezinformarilor practicate de oameni care isi construiesc imaginea "democrata" prin trunchierea realitatii arhivelor comunismului romanesc. Ca nici intr-o alta institutie de stat. Judecand insa dupa raspunsurile primite de solicitantii la accesul in arhiva. Ani la rand in "razboiul SRI . desi numai a zecea parte dintre romani locuiesc aici... FUNCTIONAR PUBLIC SI INSTITUTIE. Copiate dupa modelul institutului german Gauk. In raport cu ANIC. incepand de maine. cu personalitate juridica. ANIC a fost si a ramas o institutie subordonata Ministerului de Interne. Prin Regulamentul de organizare si functionare al CNSAS. de toti incasate. CONTROLUL FUNCTIONARII INSTITUTIILOR.Avocatului Poporului. gazetarii. Jurnalul National va prezenta un nou proiect de lege a arhivelor conceputa cu scopul punerii in circuitul public a tuturor arhivelor comunismului romanesc.186 - .prevazut in actul anterior amintit . la starea Capitalei. in general. 17 din 16 mai 2000. Din pacate. Nu-i de mirare atunci ca intr-un an de zile numarul cercetatorilor si cetatenilor care au primit acces la arhivele CNSAS depaseste cu putin numarul functionarilor institutiei. Aceste si inca alte "amanunte" nu sunt decat sumare argumente pentru tratarea globala a arhivelor comunismului romanesc cu finalitatea punerii integrale a lor in circuit public.CNSAS". In urma documentarilor noastre reiese ca arhivele "judetenelor de partid" (mai bine spus ce-a mai ramas din ele) sunt depozitate care pe unde. personalul a fost platit desi n-a avut "obiectul muncii". Ori isi "acceseaza" salarii bune din fondurile publice sub pretextul unor cercetari stiintifice imposibil de realizat fara o lege care sa le permita accesul la documentare. programul componentilor sai apare ca fiind de o desavarsita "lejeritate". pe noi". Scopurile sunt cele de acces la cunoasterea trecutului. desi acelasi buget public ii alimenteaza pe toti. in schimb. salariile fiind insa. angajatii CNSAS sunt cei mai bine platiti functionari publici din Romania. Parlamentul.cetatean. si conditiile de lucru la CNSAS sunt mai bune decat ale arhivarilor din toate celelalte institutii romanesti de profil. institutia este organism autonom. la pantofi sau la sosete?. Intervievat asupra starii acestor arhive "sechestrate" de Armata si depozitate la Pitesti. la CNSAS volumul muncii este redus. fostul sef al Cancelariei CC neaga trebuinta vreunei interventii in organizarea lor. fara exceptie. "CURATATE" DE ARMATA Arhivele Cancelariei CC al PCR s-au aflat pana in 22 decembrie 1989 in responsabilitatea lui Silviu Curticeanu. Gen: "Unde sa ne controleze. Din Regulamentul CNSAS reiese si obligatia Colegiului de a avea doua sedinte pe saptamana (in rest. prin traditie cel mai conservator si mai putin transparent minister din guvernele trecutului apropiat. Si in prezent numarul solicitantilor cu care angajatii CNSAS vin in contact este incomparabil mai redus decat la ANIC.

secretarii comitetelor judetene. Numele reale ale acestora erau cunoscute de primul-secretar de judet ori municipiu care aproba utilizarea lor. unica in fostul lagar socialist. A fost legionar. fara acordul expres al lui Nicolae Ceausescu". cand faptele fiind prescrise a fost gratiat. Din acea data si pana in 1989 i s-a spus fostului condamnat la moarte Ion Gravrila-Ogoranu ca nu exista nici un document cu referire la el in arhive. Orice intrare trebuia sa fie adresata personal secretarului general si orice comunicare trebuia sa aiba la baza o hotarare sau o rezolutie semnata de acesta. Adaugand acestor precizari si pe aceea ca in . in situatii deosebite si cand nu sunt alte posibilitati. in 1947 fiind chiar seful "fratiilor de cruce Ardealul". inainte de arestare. In ea sunt specificate si urmatoarele decizii: "Pentru a sprijini munca organelor de Securitate si de Militie. LA LIMITA REALULUI "Situatia din arhive" a lui Ion Gavrila-Ogoranu este edificatoare in privinta "curateniei" care s-a facut in documentele fostei Securitati. i s-au adus spre lectura din arhivele Securitatii 124 volume.era organizata dupa norme interne de stricta interpretare. In 1949. Membrilor de partid care primesc asemenea sarcini nu li se vor intocmi dosare. N-a fost descoperit insa decat in 1976. fara putinta de tagada. in 1989. ei vor sprijini activitatea organelor de Securitate si Militie numai in perioada absolut necesara pentru finalizarea actiunii respective". sa ajute in calitate de rezidenti si de gazde ale caselor de intalniri. in 1951.. nu avea dreptul sa consulte vreun document aflat in arhiva Cancelariei.. membrii de partid care sa furnizeze nemijlocit date cu privire la activitatea unor elemente suspecte. "a fugit" in Muntii Fagaras devenind conducatorul unui grup anticomunist numit in rapoartele Securitatii "banda lui Ogoranu". Grupul a avut numeroase confruntari cu fortele de Militie si Securitate. in Romania a intrat in functiune "Hotararea nr. Regimul comunist din Romania a avut insa anumite particularitati deosebite de ale celorlalte tari europene. ne-a declarat dl Curticeanu (foto). Rezulta astfel. Dupa acceptul reprezentantului partidului. membrii de partid nu aveau dosar de informator. 119 a Comitetului Executiv al CC al PCR asupra controlului de partid asupra activitatii organelor de Securitate si Militie" din 16 martie 1968. municipale si orasenesti de partid vor stabili la cererea acestor organe. fie el si prim-ministru sau alt membru al conducerii de partid.187 - . Adresandu-se CNSAS cu cerere de acces la propriul dosar. Cu exceptia a doua-trei locuri din tara unde revolutionarii au intrat. Ultimele informatii se opresc insa in. informatorii primeau de la ofiterii de Securitate un nume conspirativ cu care isi semnau rapoartele. Prin urmare. in posesia respectivelor liste cu indicii certe asupra identitatii informatorilor comunisti. Cu scopul declarat al subordonarii serviciilor speciale partidului. Era deservita de personal specializat si se baza pe un sistem de evidenta corect intocmit si tinut la zi. In urma informarilor trunchiate ale acestora asupra practicilor Securitatii reiese ca deconspirarea fostilor informatori este dependenta exclusiv de "moralitatea civica" si anticomunismul manifestat inainte sau dupa caderea regimului de componentii echipei aflate la conducerea tarii si ai Colegiului CNSAS. nici macar el nu fusese "lucrat informativ". Nimeni. 1976. ca grosul informatorilor anilor ’80 nu pot fi deconspirati din cauza acestei dispozitii a lui Ceausescu. JOCUL DE-A DECONSPIRAREA INFORMATORILOR SECURITATII Despre arhivele fostei Securitati .unul dintre subiectele cele mai mediatizate din 1989 incoace cu predilectie s-au exprimat fie gazetari si politicieni putin familiarizati cu istoria comunismului. Urmare a ei. Ion Gavrila Ogoranu fiind condamnat la moarte in contumacie de un Tribunal din Sibiu. restul au fost distruse conform "dispozitiilor interne" din bransa. fie istorici interesati de capital politic ori functii in domeniul administrarii arhivelor. Circulatia documentelor era draconic reglementata. cu mentiunea "strict secret".

natura şi crimele regimului comunist trebuie lămurite. atât primul ministru cât şi preşedintele ies la rampă. Acum. Să fi uitat oare domnul Călin Popescu-Tăriceanu că Jurnalul NaŃional propunea din martie 2005 accesul liber la arhivele comunismului românesc. probabil că au fost lesne induşi în eroare de către anumiŃi „apropiaŃi“ în sensul că asemenea decizii ar fi probe incontestabile ale democraŃiei. situaŃia arhivelor serviciilor speciale şi anomaliile evoluŃiei lor postcomuniste. Întradevăr. Neavând cultură de specialitate în domeniu. CC al UTC. că nu fac altceva decât să reediteze – cu încă mai mare amploare ! practici ale trecutului comunist. “InvenŃie” de prim-ministru Ilarion łiu Într-o campanie de presă începută în primăvara lui 2005. Jurnalul NaŃional a prezentat situaŃia dezastruoasă a arhivelor comunismului. respins cu argumente de categoria „nodului în papură“ tocmai de domnia-sa? În campania „OperaŃiunea CeaŃă şi fum – deschideŃi arhivele comunismului“. CA DOI COCOŞI. care a Ńinut o alocuŃiune privind modul în care trebuie „demascat“ regimul de dinainte de 1989. în care propuneam ca „documentele emise de Comitetul Central al PCR. Ca doi cocoşi belicoşi se înfruntă în declaraŃii radicale anticomuniste. DEMAGOGIE GUVERNAMENTALĂ. Ar fi aflat însă. prin declasificarea documentelor din regimul comunist“.c. De ceva vreme. Periodic. De „istorii oficiale“ şi indivizi desemnaŃi să le scrie şi impună ca adevăruri absolute ne-a săturat tocmai regimul comunist. intenŃionat sau accidental. funcŃie de informaŃiile provenite din diverse surse. dl. corect sfătuiŃi. Proiectul mai prevedea eliminarea tutelei Ministerului de Interne asupra arhivelor. SoluŃie respinsă în iulie a. aceeaşi măsură. vor fi predate Arhivelor NaŃionale până la 31 decembrie 2006. În finalul demersului nostru jurnalistic am prezentat în martie 2006 un nou proiect de lege al arhivelor.188 - . în nume propriu. ocupându-se de trecut.1989 un sfert din populatie facea parte din PCR. cu excepŃia celor prevăzute a se preda la CNSAS. premierul s-a pronunŃat şi pentru „modificarea Legii Arhivelor NaŃionale. Oaspetele de onoare al evenimentului a fost. propunere finalizată cu un proiect de lege. ar fi toate duse la capăt ! Dacă greutăŃile prezentului acestei nesfârşite tranziŃii sunt mai dificil de rezolvat. Călin Popescu-Tăriceanu. Iar istoria se scrie şi rescrie la nesfârşit. cu toate distrugerile făcute. Fiecare dintre înalŃii demnitari amintiŃi şi-au desemnat „istorici oficiali“ pentru a scrie „adevărata“ istorie a trecutului comunist. Pe lângă aceste sfaturi. rezulta ca pentru grosul informatorilor nu exista temei legitim de deconspirare. [2006] de cabinetul primului-ministru. Tăriceanu susŃine. desigur. când Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (creaŃie absolut originală a actualului prim-ministru al României !) şia prezentat raportul anual. precum şi structurile centrale şi teritoriale ale SecurităŃii Statului până în momentul desfinŃării acestora. însă dl. Aceste documente vor fi puse în circuitul public pentru cercetare imediată. de asemenea. însă aceasta este treaba specialiştilor în domeniu. „bătălia politică“ dintre premierul Călin Popescu Tăriceanu şi preşedintele Traian Băsescu se poartă şi pe tărâmul istoriei comunismului în România. Ca şi cum spiritul acestora ar caracteriza întreaga lor viaŃă ! Ori treburile la care s-au angajat în alegeri. Ultimul episod din seria populistă „cine condamnă mai dur comunismul“ s-a petrecut marŃi [decembrie 2006]. prin trecerea sub controlul Parlamentului şi punerea în circuitul public a . Campania a fost finalizată cu un proiect de lege care propunea punerea integrală a lor în circuit public. atunci primii oameni ai Ńării „se fac că lucrează“ (cum suna îndemnul „din revoluŃie“). ziarul nostru a prezentat traseul documentelor PCR de la Comitetul Central la Armată şi apoi la Arhivele NaŃionale. Jurnalul NaŃional a prezentat. fără restricŃii de 30 de ani de la emitere“.

prin prezentarea raportului anual. condus de Marius Oprea – care se ocupă de condamnarea comunismului la „modul individual“ . societăŃii civile. cu mâinile şi picioarele tăiate. la Doftana (deşi comunişti trecuseră prin multe închisori). Însă CNSAS-ul. Comisia prezindenŃială Tismăneanu a anunŃat că va preda raportul său pe 10 decembrie lui Traian Băsescu. s-ar sfârşi această „isterie publică“ dirijată de câŃiva profitori iar istoria s-ar scrie şi difuza în circuitul ei firesc. În presa de ieri circula „zvonul“ că institutul aflat în subordinea premierului „a luat-o înaintea“ celui coordonat de preşedinte. presa neavând dreptul de iniŃiativă legislativă. În plus. condus în cea mai mare perioadă de către fostul ilegalist Ion Popescu-PuŃuri şi un singur muzeu al partidului... ne asigură broşurile din mapa raportului de activitate a Institutului pe anul 2006. cu precauŃie. să nu ne aşteptăm la descoperiri extraordinare din raportul comsiei sale. Bani sunt. corifeii naŃional-securismului şi frustraŃii cu diagonală verde“. Eram anunŃaŃi că în curând vor fi identificate osemintele lui Iuliu Maniu. Gheorghe Petrov. În respectul rigorilor profesionale. Înainte de 1989 a existat un singur Institut de Istorie al PCR. dr. Pentru a „sensibiliza“ contribuabilul. „pe surse“.189 - . presa a fost invitată la Sighet la inaugurarea cu mare fast a şantierului arheologic contemporan de la „cimitirul săracilor“. BineînŃeles că de la buget! Domnul Tismăneanu – care şi-a arondat condamnarea comunismului „în general“ . precum şi a celorlaŃi politicieni care au pierit la Sighet. la Jilava şi la Râmnicu Sărat. MAI TARI CA POPESCU-PUTURI Se pare că guvernanŃii comunişti s-au împăcat mai uşor cu vechea „orânduire burgheză“ decât actualii „campioni ai democraŃiei“ cu „odiosul regim“. şefii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România. luptătorilor anticomunişti. Însă proiectul de lege a fost respins de guvern în luna iulie. unde au fost îngropaŃi politicienii interbelici care şi-au găsit sfârşitul în temuta închisoare. UN ESEC? În luna noiembrie a anului curent. cinstit. de la Arhivele NaŃionale au apărut pe piaŃa media informaŃii cum că membrii Comisiei Tismăneanu au solicitat în multe rânduri documente în afara temei de cercetare. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România.tuturor documentelor de arhivă din anii regimului comunist. s-a lansat zvonul că Iuliu Maniu fusese îngropat într-un coşciug de copil. În felul acesta.nu se lasă mai prejos.“. Gazdă a evenimentului au fost Marius Oprea şi Stejărel Olaru. pentru ca acesta să-l pezinte în faŃa Parlamentului pe 18 decembrie. anunŃând şi el un muzeu.a anunŃat că are deja în proiect deschiderea a două muzee ale „crimelor comunismului”. nu pe la margini.. „MAREA DESHUMARE“. taie din elanul iniŃial al promovatorilor „marii deshumări“: „Din analizele principalelor detalii de săpătură. expertul-arheolog al Institutului.prin controlul Parlamentului asupra Arhivelor NaŃionale pe care-l propuneam. Acum avem Muzeul de la Sighet. Cum ar fi acte de proprietate din secolul al XIX-lea. De peste 16 ani se scrie în Ńară despre ce a fost comunismul. cu o argumentaŃie cel puŃin hilară . În centrul Bucureştiului. şi preşedintelui Băsescu? De ce l-a „prostit“ (cum se zice în popor) ca vreme de aproape un an să plătească „gras“ cheltuielile şi retribuŃiile echipei de reprezentanŃi ai istoricilor.. instituŃia s-ar politiza. Sociologul Vladimir Tismăneanu avertizează deja. declară domnul Tismăneanu revistei ieşene „Supliment de Cultură“. Valoarea Raportului consta în coerenŃa şi rigoarea sa ştiinŃifică. . n-a ştiut asta de la început să i-o spună. SRI-ul sau SIE nu sunt sub controlul Parlamentului? FRUNTAŞII ÎN ÎNTRECERE. zeci de institute care se ocupă de perioada contemporană. De cealaltă parte. plus alte „comitete şi comiŃii“. diasporei şi a ce-o mai fi şi-o fi fost? Ca să conspecteze ce s-a scris timp de alŃi 16 ani despre comunism? Domnul Tismăneanu şi-a luat însă şi aici măsuri de precauŃie. rezultă că toate mormintele dezvelite şi cercetate aparŃin unui orizont de înmormântare contemporan. Propunerea Jurnalului NaŃional a fost depusă la Parlament în luna martie de către deputaŃii Lavinia Şandru şi Cozmin Guşă. Aceia care nu cred ori contestă raportul pe care l-a coordonat nu pot fi decât: „cinicii de profesie înfrăŃiŃi cu scribii oportunişti. Păi. „Nu trebuie aşteptate revelaŃii senzaŃionale.

Să i se fi acordat azil politic şi presa să nu fi aflat? Joaca de-a arhivele Cristina Diac Decizia CurŃii ConstituŃionale. oferind soluŃii mai mult sau mai puŃin aiuritoare.după declaraŃiile istoricului – „animalul său de casă“ (adică pisica). am încercat să desluşim şi mecanismul de funcŃionare a CNSAS – o instituŃie fondată cu întârziere după un model funcŃionabil. În final.Despre asocierea acestor schelete de persoane mature descoperite şi cercetate pe cale arheologică cu vreunul dintre personajele despre care se ştie că şi-a găsit sfârşitul între zidurile puşcăriei politice de la Sighet şi care. VICTIME Mai spectaculoase încă sunt prezentate presiunile. În 2006. proiectul nostru prevedea că "documentele emise de Comitetul Central al PCR. poate. Jurnalul NaŃional – cu intenŃia salvării a ceea ce mai rămăsese din arhivele comunismului – a propus un proiect de modificare a Legii nr. care a lăsat CNSAS fără bază legală de funcŃionare. prin trecerea sub controlul Parlamentului şi punerea în circuitul public a tuturor documentelor de arhivă din anii regimului comunist. Nici în ce calitate s-a expatriat familia istoricului ori cu ce mijloace finaciare se întreŃine într-o Ńară străină. jurnalişti şi arhivari. gestionate şi vămuite de diverşi decizionali. institute şi alte organizaŃii guvernamentale sau nonguvernamentale. din 1989 încoace "lupta cu trecutul" ocupând agendele celor care s-au vrut a fi numiŃi "oameni politici". Aceste documente vor fi puse în circuitul public pentru cercetare imediată. În martie 2006. forŃe obscure îl hăituiesc nu doar pe el ci şi pe cei din apropierea sa. vor fi predate Arhivelor NaŃionale până la 31 decembrie 2006. În urmă cu puŃină vreme însă. precum şi structurile centrale şi teritoriale ale Securitătii Statului până în momentul desfiinŃării acestora. Cine ameninŃă şi urmăreşte într-un stat democrat un om din zona puterii? – nu ştim încă. Motivul Guvernului? Subordonarea Arhivelor NaŃionale în faŃa Paramentului ar conduce la politizarea instituŃiei! – zicea textul ce ne-a fost remis sub semnătura primului ministru. proiectul de lege al Jurnalului a fost depus în Parlament. fundaŃii. cercetători.190 - . astfel că a fost nevoit să-şi pună soŃia şi copilul la adăpost.. VICTIME SI. s-au pronunŃat atunci în Jurnalul NaŃional politicieni. Cu prilejul documentărilor făcute pentru materialele publicate pe parcursul unei jumătăŃi de an. Jurnalul NaŃional a susŃinut o amplă campanie de presă care a prezentat cititorilor cum au intrat în afara legii arhivele comunismului românesc în aventura unor trasee dubioase. tocmai în Germania. CC al UTC. 16/1996. nu putem să facem deocamdată nici o precizare“. precum şi tagma întreagă a "meseriaşilor" cu vechime în talk-show-uri s-au mobilizat rapid. DiscuŃia nu e nouă. sub genericul "CeaŃă şi fum". Despre conŃinutul şi drepturile civice asupra arhivelor comunismului. a fost îngropat apoi pe cuprinsul acestui cimitir. PROIECT JURNALUL. Victimă a înrăiŃilor foşti securişti ar fi căzut . istoricul Oprea anunŃa o intensificare a ameninŃărilor şi presiunilor. însă Guvernul Tăriceanu i-a dat aviz negativ. Deşi istoricul a deŃinut şi deŃine importante funcŃii guvernamentale. a reaprins discuŃiile în jurul arhivelor comunismului. parte a patrimoniului naŃional. după ce Ministerul Culturii finalizase un act normativ similar cu cel al ziarului nostru. oprimările şi urmăririle la care este supus istoricul Marius Oprea datorită „dezvăluirilor“ sale privind trecutul comunist. Printre altele. cu excepŃia celor prevăzute a se preda la CNSAS. Oameni "de bine" de la asociaŃii.. selectaŃi exclusiv după criteriul competenŃei în domeniu. De ce să . în 1990. InvestigaŃiile reporterilor noştri au condus la alcătuirea unui adevărat Jurnal de front al războiului SRI – CNSAS. Proiectul mai prevedea eliminarea tutelei Ministerului de Interne asupra arhivelor. fără restricŃii de 30 de ani de la emitere".

aprobi o soluŃie de bun-simŃ şi în folosul public. şi după începerea unei reforme structurale promovate în mass-media. SOLUłIA ARHIVIŞTILOR. "Prin Legea nr. după încheierea activităŃii CNSAS. ci avea ca scop consolidarea financiară a sistemului public de pensii prin externalizarea serviciilor de arhivare. legiuitorul a statuat ca. Într-un recent comunicat de presă. pentru că ea constă. 23 din Legea nr. Toate acestea se întâmplau în 2006. acestea sunt privite cu o tăcere suspectă de omul cu bune intenŃii. La scurt timp. Ca şi cum responsabilităŃile ce-i revin în calitate de ministru al Culturii şi Cultelor ar fi prea sărace pentru . Propunerea venită din partea adevăraŃilor specialişti în domeniu nu e însă bună de scos în PiaŃa UniversităŃii ori pe sticla televizorului.) o parte din prerogativele Arhivelor NaŃionale în privinŃa administrării unor fragmente din fondurile arhivistice create de instituŃii foarte importante ale statului român comunist. simplu. Acesta e şi cazul soluŃiei avansate de FederaŃia Arhiviştilor din România (FAR) pentru depăşirea recentei "crize" a CNSAS. Un sfert din arhiva Culturii a dispărut Cristina Diac În timp ce ministrul Adrian Iorgulescu nu mai poate trăi de grija arhivelor comunismului şi a lustraŃiei. în respectarea legii în vigoare. un sfert din arhiva Ministerului Culturii şi Cultelor (MCC) a dispărut. Suntem în 2008 şi a apărut şi un al treilea proiect. specialist mai bun decât ministrul Iorgulescu nici că se putea găsi pentru concepŃia şi promovarea noii legi a arhivelor! În urmă cu două săptămâni a apărut un nou proiect de lege a arhivelor. CNSAS a preluat temporar (subl. Ni se pare extrem de grav. proiectul de modificare a legii în vigoare este propus de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative împreună cu Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC). "rupând de la gură" politicianului şi analistului un subiect gras precum "lupta cu trecutul" din arhive? A trecut vremea. spun în continuare reprezentanŃii breslei arhiviştilor. Iar când se propun soluŃii de bunsimŃ de oameni abilitaŃi în specialitate. într-adevăr. Guvernul a dat o ordonanŃă de urgenŃă prin care modifica Legea Arhivelor NaŃionale (16/1996). sediile şi dotările acestuia să fie transferate la Arhivele NaŃionale (art. dar şi reglementarea activităŃii de arhivare a documentelor gestionate la nivelul AutorităŃii pentru Valorificarea Activelor Statului şi al societăŃilor comerciale la care deŃine cel puŃin 50% plus o acŃiune din capitalul social. au fost declarate neconstituŃionale şi unele dintre atribuŃiile CNSAS. de transparenŃă şi de servire echidistantă a utilizatorilor. Ministerul Culturii şi-a lansat propriul proiect pe această temă. iniŃiat de Arhivele NaŃionale. După "experienŃa pozitivă" cu arhiva MCC. iar neregulile şi încurcăturile par anume oblăduite ca să ai ce vorbi. documentele. preluate de casele teritoriale de pensii. supusă dezbaterii publice. dar şi la cea de protecŃie fizică a documentelor." Nu sunt singurele aspecte din care reiese discreditarea specialiştilor şi încălcarea normelor în vigoare. TREI PROIECTE IN DOI ANI După ce Jurnalul NaŃional a depus la Parlament proiectul de lege privind modificarea Legii Arhivelor. apărută în 2004.191 - . 187/1999). supus în prezent dezbaterii publice. În forma actuală. FAR – organizaŃie a breslei arhiviştilor. Această neîncredere poate conduce la compromiterea eforturilor de reformare şi aşezare a instituŃiei pe baze democratice. se spune în comunicatul FER. care grupează mai bine de două treimi din specialiştii care lucrează în domeniul arhivisticii – a avansat cu promptitudine o soluŃie. ns. actorii politici vădesc o neîncredere totală în capacitatea Arhivelor NaŃionale de aşi îndeplini rolul social şi instituŃional ce i-a fost atribuit. Atent la dimensiunea civică. faptul că. a apărut (ilegal rostuit) un nou director la ANIC. Actul normativ devenit Legea 474/2006 nu viza însă rezolvarea problemelor semnalate de Jurnalul NaŃional. 187/1999.

braŃul armat al PCR?"." Acelaşi raport menŃionează altă ilegalitate: firma SC PRION BIOTECH SRL nu era abilitată pentru activităŃi de arhivă. cine şi în ce scopuri a dispus distrugerea sau înstrăinarea lor? MCC nu a oferit nici măcar responsabililor de la ANIC vreo justificare legală. Adio şi discuŃii despre patrimoniul cultural naŃional. ce obiecte aveau în inventare muzeele.. prin urmare. să amintim faptele.. Scopul acŃiunii l-a constituit verificarea modului în care MCC asigură respectarea şi aplicarea prevederilor legislaŃiei arhivistice în depozitele proprii de arhivă. este contrară prevederilor legislaŃiei arhivistice în vigoare – concluzionase despre aceasta Raportul echipei de control de la ANIC adresat ministrului de Interne – şi s-a soldat cu rezultate dezastruoase pentru MCC. după cum arată rapoartele acestora. statui şi lăcaşuri istorice. iar la controlul din 2006 – circa 1. adio (mai ales!) posibilităŃi de confruntare între ce-a fost şi. prestată în perioada septembrie 2005-martie 2006 de firma menŃionată la depozitul din PiaŃa Presei Libere nr. conform atribuŃiilor sale legale. inventariere inclusiv pe suport electronic.. prin DirecŃia Buget-FinanŃe-Dezvoltare. care a plătit prestaŃia în cauză. O căutare care să indice proiectele ministerului condus de compozitorul Iorgulescu în domeniul aşezămintelor şi patrimoniului cultural nu te ajută prea mult. nu figurează serviciul de arhivare prestat de persoane juridice de drept privat. bibliotecile şi celelalte aşezăminte de cultură şi cult în 1989. Unde-a dispărut un sfert din arhivele MCC. arhivele comunismului! De acestea vrea ministrul Iorgulescu să se îngrijească şi să-şi dea cu părerea "pe sticlă". ILEGALITAłI.. muzee.000 RON din banii publici proveniŃi. Un bun început în acest sens tocmai s-a făcut. case şi cămine de cultură.. exemplare dactilografiate ale scenariilor de film . În Codul CAEN. o echipă din cadrul Serviciului Metodologie. la 12 septembrie anul trecut. Astfel.potenŃialul său. În septembrie 2006. Îndrumare şi Control a Arhivelor NaŃionale a efectuat un control la Ministerul Culturii şi Cultelor. care enumeră domeniile de activitate legal acceptate în România. cu asociat unic care a subscris minimul de capital cerut de lege şi al cărei sediu social din Drumul Taberei figurează la Registrul ComerŃului ca fiind expirat. de la un alt capitol bugetar decât de personal. O firmă-fantomă. SC PRION BIOTECH SRL este o oarecare firmă "de apartament" înfiinŃată în 2004. Şi după cum se văd lucrurile de la faŃa locului – arhivele MCC –. câŃi bani au primit "de la partid" scriitorii şi artiştii. MCC încheiase cu SC PRION BIOTECH SRL un contract "privind realizarea serviciilor de legătorie. 4303. Sunt aceştia mai puŃin vinovaŃi decât securiştii.400 de metri liniari. În octombrie 2005. edituri. Povestea servită pare. Cât de grav este minusul? Pentru o posibilă estimare să amintim că documentele ce aparŃin Fondului Arhivistic NaŃional existente în arhiva MCC provin de la instituŃii precum uniuni de creaŃie (Uniunea Scriitorilor. de domeniul unui loc nesupus încă legii şi controlului de stat. "Activitatea de prelucrare arhivistică. înseamnă sustragerea sau distrugerea a 550 de metri liniari de documente arhivistice.. 550 de metri liniari de documente! La controlul din 2005 în depozitele MCC erau circa 1. Printre neregulile găsite în septembrie 2006. Nimic despre acestea. Uniunea Artiştilor Plastici). iar dacă ritmul se menŃine. adică de firme.. în mai puŃin de-un "cincinal". Acestea fiind zise. căci despre cele din propria-i ogradă nici nu vrea să audă. conform afirmaŃiilor reprezentanŃilor MCC. ci despre. din punct de vedere al legalităŃii.192 - . nu vom avea nici Legea lustraŃiei. potrivit contractului. în privinŃa foştilor activişti de partid nu avem nimic. cea mai gravă a fost o absenŃă de. oarecum retoric: "Dacă nu vom avea desecretizarea arhivelor naŃionale.000 RON bani publici pentru nişte servicii care.. Adrian Iorgulescu a manifestat o "preocupare constantă" faŃă de soarta arhivelor comunismului. adio dovezi despre ce-au naŃionalizat comuniştii. contract înregistrat la minister cu nr. ar fi cam bine să dispară. ce conŃineau documentele dispărute. selecŃionare şi păstrare a documentelor aflate în arhiva MCC". protoierii (liste cu bunuri imobile ale parohiilor). despre care a opinat în mai multe conferinŃe de presă. a încasat 150. teatre naŃionale din Ńară. ce ne-a mai rămas! CONTROL. 1. şeful de la Cultură se întreba.950 de metri liniari de arhivă. cu o sumă de peste 150. cu adevărat. evidenŃă. Dacă în privinŃa foştilor securişti avem CNSAS. adio arhive la Ministerul Culturii. Ministrul fascinat de trecut nu pare interesat de acea parte a trecutului care i-a trecut în gestiune – biblioteci rurale şi orăşeneşti.

nu mă intimidez. După Bogdan Petriceicu Haşdeu. dar că s-au furat. pe care le-a cercetat “adânc”. Dimitrie Onciul şi alte nume mari care au stat în fruntea arhivelor româneşti.” O asemenea evaluare a propriei personalităŃi n-a fost scrisă de vreun adolescent rebel pentru rubrica de matrimoniale a vreunui ziar local. “desecretizează” nişte arhive care n-au fost niciodată “secrete”. Ea aparŃine unui demnitar al statului român. degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinŃare a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic NaŃional al României constituie infracŃiune şi se pedepseşte conform prevederilor Codului Penal". “opera” i se reduce la două volume de documente şi nişte pagini în discutabilul “Raport Tismăneanu”. Nu ştiu de vreo eliminare de documente din arhivă. garnisite cu citate din sine însuşi. Cum se face că pe dl ministru Iorgulescu. Se poate întâmpla. Virgil NiŃulescu. Reorganizarea arhivei s-a făcut înaintea mea şi s-a făcut cu sprijinul unui arhivist. ce se vrea luat în serios. în afară de activitatea curentă de eliminare a acelei părŃi de arhivă care nu ar mai avea importanŃă. a binevoit într-un final să ne răspundă la întrebări referitoare la soarta celor aproximativ 550 de metri scoşi din arhiva MCC. după cum declara nu demult. au ajuns la edituri. şi dumnealui ia viaŃa foarte în serios.. Pentru cititorul cu pregătire de specialitate.. distrugerea. când doreşte să pună în circuit toate arhivele.193 - . restul funcŃionarilor şi istoricilor cu care “luptă” sunt (cum altfel?!) dinozauri comunişti (fosta conducere a Arhivelor. Mai mult. pentru că. până acum. misia declarativ asumată de Dobrincu e savuros moment de satiră şi umor! De ce-ar depune cineva atâta efort ca să anunŃe ce va face? Oare pentru că vrea să abată atenŃia de la subiecte mai puŃin plăcute lui. "sustragerea.şi teatru depuse de autorii acestora la Consiliul Culturii şi EducaŃiei Socialiste (structură cu atribuŃii în materie culturală dinainte de 1989) şi altele. Poate că s-a rătăcit prea “adânc”. că n-a putut. Pot să accept că s-au rătăcit nişte dosare în momentul reorganizării şi că. expertul în utilităŃile şi legislaŃia privind arhivele comunismului. nu l-a luat nimeni la întrebări despre dispariŃia arhivelor din gestiunea proprie? Conform Legii nr. de exemplu. A luat domnia sa până acum vreo măsură? Ne-ar răspunde. probabil. pe care nu pierde nici un prilej s-o bălăcărească) sau “amestec ciudat de neocomunişti şi neolegionari”. "Nu sunt la curent. căci despre el este vorba. a recunoscut dl NiŃulescu. cum ar fi modalitatea cel puŃin discutabilă în care-a fost căŃărat la şefia Arhivelor NaŃionale? Dintr-un cercetător oarecare – cum sunt sute la ora aceasta în România –." Secretarul general al ministerului nu are cunoştinŃă ca instituŃia să fi apelat la serviciile unei firme particulare. nu sunt temător. "ABSOLUT IMENS" Secretarul general al Ministerului Culturii şi Cultelor. Acestea şi altele de aceeaşi speŃă le aflăm din comunicatele pe care le trimite presei. pentru că. fiind ocupat cu proiectul de lege al arhivelor comunismului. Dorin Dobrincu este de părere că promiŃătoarea carieră de “istoric şi cercetător” şi “imersiunea în lumea arhivelor”. dar admite că 550 de metri liniari care nu pot fi justificaŃi "este absolut imens". Dorin Dobrincu a intrat în atenŃia . Dorin Dobrincu. deşi afirmă contrariu. Pot să accept faptul că selecŃia documentelor pentru arhivare nu s-a făcut corect. deşi ele se referă la Patrimoniu. “Am nervii tari. se declară “singur împotriva tuturor”. l-au îndreptăŃit să preia şefia Arhivelor NaŃionale. asta nu pot s-o cred. a venit rândul unui copil-minune: Dorin Dobrincu. Mai întâi a declarat că nu este la curent cu chestiunea. Dorin-minune face legea arhivelor CRISTINA DIAC Ministrul Iorgulescu (mentorul torpilării unui sfert din arhiva Culturii) are un asociat pe măsură în întreprinderea de a promova o lege a arhivelor. care nu ştiu dacă lucra la Arhivele NaŃionale. 16/1996 a Arhivelor NaŃionale în vigoare.

adică identificarea individ cu individ (sic!). Centralizarea economică în statele comunizate FLORIN MIHAI Sovieticii au lansat moda cincinalelor. DOCUMENTE Dobrincu se declară “istoric şi cercetător” şi respinge ideea de a fi asimilat arhiviştilor. “RECOMANDARE”. 1959-1962” (apărută la greu reperabila Editură Scriptorium din Bucureşti în 2004) şi “łărănimea şi puterea. jumătate. cărora le trimite în birouri xeroxuri cu interviurile ce le dă presei şi le cere solicitări pentru audienŃe ca să-i vorbească. Academician Cornelia Bodea credea la momentul respectiv că Arhivele NaŃionale n-ar trebui “să încapă pe mâna unui «copil»“. AUTOR DE. nu spui cine” – vorba lui Caragiale –.. zonă cu zonă. comunitatea academică şi oricine vrea să cunoască mecanismele de funcŃionare a instituŃiilor în România nu pot şti de câte recomandări este nevoie. În absenŃa numelor. greu contribuŃiile la “Raportul Tismăneanu” şi prestaŃiile de “consultant ştiinŃific şi «actor»“în trei filme documentare.D. arhiviştii. “Am mers pe cercetarea la firul ierbii. cine anume este abilitat. “Persoane importante. Referitor la persoanele care i le-au dat. COMUNISTII... şi adânc. în condiŃiile numirii unui nou director fără respectarea normelor legale şi fără să se fi organizat un concurs. Tot la “firul ierbii!” i-a ieşit că. A fost “numit” prin detaşare. pentru a avea o imagine de ansamblu.c. copiind modelul sovietic. bolşevicii au înfiinŃat Gosplanul (Comisia de Stat a Planificării) încă din timpul lui Lenin... fără concurs. pe primul loc erau Ńărăniştii. ANTICOMUNISTI Dorin Dobrincu a obŃinut titlul de doctor în istorie cu o lucrare (de peste 1. Acesta nu se sfieşte să se autoplaseze în grupul de elită format din vreo 20 de inşi “care au produs ceva pe contemporană”.194 - . susŃine că pe unii îi cunoaşte. dar a refuzat categoric să nominalizeze “în clar”.l. s-au trezit dintr-o dată că Arhivele trebuie conduse de Dobrincu. Din cealaltă jumătate. în iulie 2007 ateriza director general al Arhivelor NaŃionale. După al doilea război mondial. nu erau politici.. La momentul respectiv. pe alŃii nu. În Uniunea Sovietică. 1949-1962” (apărut la Polirom în 2005. în baza unor “recomandări” date nu se ştie (public!) de cine şi pentru care motive. Personalul de cult în sistemul carceral din România portivit documentelor securităŃii. Oarecum pe neaşteptate. . Ca “istoric şi cercetător” a editat două volume de documente – “Proba infernului. urmaŃi de. scopul planurilor economice era “să ridice nivelul de trai şi cultura maselor”. pe baza unor recomandări. Potrivit propagandei comuniste. declara într-un interviu. Şi iată cum tânărul Dobrincu a acreditat deja o paradigmă a istoriografiei româneşti – partidul (“e-n toate!”) urcase şi-n rezistenŃa din munŃi.000 de pagini!) despre rezistenŃa anticomunistă. Dobrincu afirma că a fost numit de ministrul de Interne. Abia apoi legionarii ş. şi prin ce lege. Procesul de colectivizare a agriculturii în România. În recomandări au tras. Chestionat asupra procedurii folosite la înscăunarea sa în fruntea Arhivelor. căci legi şi regulamente pentru asemenea procedee nu pot fi invocate. Istorici şi academicieni s-au arătat îngrijoraŃi de soarta instituŃiei. Xenopol din Iaşi. editat împreună cu Cristian Iordachi). schimbarea conducerii Arhivelor a fost contestată de mediul ştiinŃific. grup cu grup. arhivele româneşti”.. să le facă. statele est-europene comuniste au aplicat în economie cincinalele.” După efortul de clarvăzător al numărătorii partizanilor.publică în calitate de membru al “Comisiei Tismăneanu”. probabil. de vreme ce a “cercetat multă vreme.. după criteriul apartenenŃei politice. comunişi. opinia publică. a trecut şi la “analize calitative”. din cercetător principal la Institutul de Istorie A.

planul cincinal fiind lansat abia în 1951. se reducea numărul muncitorilor rurali. prilej de a “elimina” sute de mii de funcŃionari cu origine socială “nesănătoasă”. O agricultură făcută eficient creştea rezervele de hrană ieftină atât pentru consumul intern. SPERANłA ÎN TRACTOARE. doar polonezii au “lungit” la şase ani durata planului de producŃie (sexenalul). Potrivit aceleiaşi teorii. În această perioadă. “Trebuie să străbatem distanŃa în zece ani. ajunşi “peste noapte” tehnicieni. Într-un stat care îşi propunea desfiinŃarea banilor într-un viitor nu prea îndepărtat. s-au înfiinŃat sute de şantiere. a înteŃit ritmul industrializării. chimică) crescuseră spectaculos. Dintre statele comuniste. Între 1929-1933 s-a desfăşurat primul cincinal. “fermenŃii” proiectului urmau să fie “întrecerile socialiste” între “muncitorii-udarnici” (de şoc) sau “stahanovişti”. sunt greu de precizat indicatorii primului cincinal sovietic. lansând cincinalurile. Lenin considera socialismul “de neconceput fără o organizare de stat planificată. Folosind maşinile. După propriile declaraŃii.. planurile economice urmau “să ridice nivelul de trai şi cultura maselor”.. tractorul a devenit un adevărat simbol al “vieŃii noi”. pe care lucrau milioane de Ńărani plecaŃi din satele de obârşie. cât şi pentru vânzări externe. planificatorii îşi atingeau Ńelurile prin “entuziasmul în muncă”. dar încă din al doilea an conducătorii Partidului Comunist din Uniunea Sovietică (PCUS) ridicaseră “ştacheta” obiectivelor. De-a lungul şi de-a latul Rusiei. S-a practicat aşadar dintru început “umflarea” cifrelor de producŃie. în timpul regimului. directorii raportând conducerii de partid realizări adevărate doar pe hârtie. De altfel. eliberaŃi astfel pentru munca din fabrici. În Estul Europei cei mai grăbiŃi să declanşeze cincinale au fost ceho-slovacii şi bulgarii (1949). Congresul PCUS din 1926 decidea “transformarea Ńării dintr-o Ńară agrară într-una industrială. cadre şi directori de întreprindere. care să supună zeci de milioane de oameni respectării strictisime a unei norme unice în opera de producŃie şi de repartiŃie a produselor”. centralizate. VARIAłII PE TEMĂ. Anumite ramuri ale industriei (constructoare de maşini. FANTEZIILE PROGRESULUI. ori vom fi zdrobiŃi. dar nu şi producŃia bunurilor de consum. InstituŃia care urma să ducă economia sovietică “pe cele mai înalte culmi ale progresului” era Gosplan (Comisia de Stat a Planificării). avangarda cincinalului . Ideologii bolşevici credeau în eficienŃa colhozurilor pe suprafeŃe extinse care ar fi permis utilizarea maşinilor agricole.Organizarea economiei pe baze raŃionale. recunoştea Stalin în faŃa întregii suflări a “Mamei Rusii”. “Suntem cu 50 sau 100 de ani în urma Ńărilor avansate”. Ori facem acest lucru. Stalin urmărea modernizarea Rusiei prin două metode – colectivizarea şi industrializarea. declanşând în istoria sovietică “Marea cotitură”. este o preocupare a minŃii omului modern. liderii comunişti au aplicat teoria sovietică a planificării economice. Se “construia” socialismul prin dezvoltarea forŃelor producătoare. Clasa muncitoare.” De la vorbe la fapte. Din 1931 liderul de la Kremlin le-a impus “supuşilor” un ritm draconic de creştere economică. Asta ne dictează datoria noastră faŃă de muncitorii şi Ńăranii URSS-ului. înapoierea faŃă de statele occidentale capitaliste. “genialul discipol şi continuator al lui Lenin” în fruntea Sovietelor. oricum “îndrăzneŃe”. Potrivit propagandei. România a adoptat două planuri de stat anuale de aşa-zisă tranziŃie. cu ajutor şi supraveghere de la Moscova. în Ńările satelit ale URSS.195 - .” Primul plan cincinal sovietic s-a adoptat la al V-lea Congres al Sovietelor (1929). capabilă să-şi producă mijloacele de existenŃă necesare prin eforturi proprii. eliminarea elementelor capitaliste şi colectivizarea agriculturii. Bolşevicii au verificat riguros aparatul administrativ. Primele măsuri “sănătoase” pentru finalizarea lui ar fi fost eliminarea “elementelor capitaliste” din economie şi desfiinŃarea proprietăŃii particulare. dar primele măsuri le-au aplicat bolşevicii. Datorită acestor mistificări. imposibil. drumul e lung sau . Imediat după război. Stalin. În secolele XVII-XIX iacobinii şi socialiştii au teoretizat planificarea economiei. siderurgică. PCUS i-a promovat în funcŃii de conducere pe muncitori.

În documentele oficiale şi în propaganda de partid. “Fala” colectivelor din fabrici şi uzine. dar activitatea lor era permanent supravegheată de “muncitori vigilenŃi”. Într-un articol de fond din Scînteia. în ce condiŃii acordă credite Banca NaŃională şi cum se dezvoltă… spiritul comercial. În locul foştilor directori “capitalişti”. secretar al CC al PCR şi ministru al Economiei NaŃionale. muncitorii fruntaşi în producŃie primeau locuinŃe noi şi spaŃioase. pentru a se cere întreprinderilor o producŃie sporită. se “întorceau” la CSP care le reunea în planul de stat. predat în două pagini de ziar. li se acorda acestora sfaturi practice pentru desfăşurarea activităŃii. li se recomanda disciplină de fier: “Muncitorii trebuie să apere ca ochii din cap autoritatea directorului. Preşedintele CSP primea “sfaturi” de la specialişti sovietici. planul primea avizul partidului şi guvernului. În România. autorităŃile comuniste au numit muncitori. Conducerea centrală a PMR a “însărcinat” OrganizaŃiile de Partid “să mobilizeze muncitorii” pentru realizarea planului economic de stat. După confruntarea cu “indicaŃiile” miniştrilor de resort. articolul dezvăluia directorilor-muncitori “cheia succesului”: cum se întreŃin şi se repară echipamentele din întreprinderi. în schimb. Ei trebuie să apere această autoritate împotriva tuturor acelora care ar fi îndemnaŃi să creadă că de acum îşi pot îngădui să adopte o atitudine de familiarism. la conducerea întreprinderilor naŃionalizate. clasa muncitoare era numită şi “avangarda planului cincinal”. organism similar Gosplanului sovietic. În 1948. controlau şi corectau proiectele primite. CADRE NOI. prin decretul din 18 iulie 1948 s-a înfiinŃat Comisia de Stat a Planificării (CSP). pentru coordonarea şi angajarea muncitorilor din întreprinderi şi fabrici se înfiinŃase Oficiul ForŃei de Muncă. De multe ori se întâmpla ca al treilea trimestru să fie modificat. Departamentele centralizau. Adevărat curs intensiv. organizaŃiile de partid şi sindicatele organizau periodic “întreceri socialiste” între întreprinderi. Pentru îmbunătăŃirea continuă a rezultatelor economice şi o permanentă verificare cu cifrele iniŃiale. Din aprilie 1949 i-a cedat conducerea lui Miron Constantinescu. cercetare şi statistică. În cadrul comisiei funcŃionau şase departamente: planificare. Întreprinderile înaintau departamentelor CSP proiecte.196 - . În cadrul acestora se putea întâmpla ca o uzină să treacă de la “extazul” primirii “Steagului Roşu” – . Erau necesare noi cadre de conducere în economie (în primul rând proletari). “Codaşii” erau criticaŃi în “gazeta de perete”. controlul executării planului. decoraŃia “Ordinul Muncii” şi erau promovaŃi în posturi de conducere. “ÎNTRECERILE SOCIALISTE”. tehnicieni şi lucrători în industrie. noii directori fuseseră “ridicaŃi” cu un dublu scop. în sens burghez. “RăsfăŃaŃi” ai regimului. contabilitate şi relaŃii cu presa şi publicul. Începând cu 9 martie 1949. ministrul FinanŃelor şi secretar al PMR. scria ziarul Scînteia. intitulat “Noii directori”.FLORIN MIHAI Promovarea muncitorilor în funcŃii de conducere. Muncitorilor. Elaborarea planului economic implica “factorii de decizie” de la toate nivelurile economiei. Primul preşedinte al CSP a fost Gheorghe Gheorghiu-Dej. planul “mare” era împărŃit în planuri trimestriale. Înainte de a fi adoptat de Marea Adunare NaŃională. cele mai multe fiind practic cereri concrete de materii prime şi combustibil. Că de acum se pot “bate pe burtă” cu directorul. după care le trimiteau preşedinŃiei CSP şi apoi la guvern. aspect practic. Noua instituŃie oferea guvernului rapoarte asupra situaŃiei economice generale a României şi elabora planificarea acesteia. Din 1949 s-au inaugurat primele şcoli şi cursuri tehnice care au “produs” cei dintâi absolvenŃi pentru primul plan cincinal (1951-1955). SFATURI MANAGERIALE. coordonare de plan. pentru că acesta este un muncitor ieşit din mijlocul lor”. cum se investeşte în fabrici. Se infirma teza conform căreia doar reprezentanŃii fostelor elite sunt capabili de conducere şi. Un membru influent al comisiei era şi Vasile Luca. Pentru sporirea producŃiei şi promovarea spiritului stahanovist. Specialiştii din vechiul regim erau folosiŃi în continuare. se completau posturile vechi şi nou apărute. DIN BIROU ÎN BIROU.

tehnicieni. În incinta blocului se amenajau uneori creşe pentru ca muncitorii să aibă doar grija muncii. PLANIFICARE. În 1949 Gheorghiu-Dej i-a cedat preşedinŃia Comisiei de Stat a Planificării sociologului Miron Constantinescu. în bucătărie. afirma dicŃionarul.” Alexandru Bârlădeanu “Haos” în economie FLORIN MIHAI Tovarăşi” de partid. S-au înfiinŃat şcoli tehnice-profesionale care să formeze ingineri. Specialiştii l-au contestat pe Miron Constantinescu. era o problemă grea aceea a cadrelor. Pentru a evita “absenŃele nemotivate” de la cursuri. pentru fabricarea produselor industriale”. gazul. primele blocuri muncitoreşti au apărut în cartierul Grozăveşti şi pe Bulevardul Filantropia. se înŃelege unitatea economică. ajuns la putere.197 - . maiştri şi muncitori calificaŃi. Dar. accidentele în muncă (acte de sabotaj “mascate”). nu şi a creşterii copiilor. Nu întotdeauna s-a reuşit. adăugând în paginile publicaŃiei rubrica intitulată “În ajutorul planificatorului”. ghidul cuprindea şi un dicŃionar cu “termeni de bază în munca de planificare”. şi muncitorii “fruntaşi” primeau “Ordinul Muncii”. Redactorii revistei Probleme economice abordau “problema”. absenŃele de la lucru şi “spiritul de demobilizare” al noii conduceri muncitoreşti. organizată. inaugurate cu pompă de liderii PMR. dar au fost oameni care au făcut faŃă sarcinilor.. mecanicul care inventa noi “unelte şi scule” sau savantul (precum I.. partidul s-a pomenit . VinovaŃi de rezultatele slabe în producŃie erau. Pierderea drapelului putea fi urmată de anchete. ce avea la bază literatura sovietică de specialitate. SCOLI TEHNICE Pentru îndeplinirea planului de stat era nevoie de toate braŃele forŃei de muncă. “partidul” asigura locuinŃe noi. Apăruseră în 1948 primele “blocuri muncitoreşti”. experŃi în economie. Individual. BLOCURI NOI. La cursuri erau admise şi femeile. deşi în rândurile partidului se remarcaseră economistul Alexandru Bârlădeanu şi inginerii Gaston Marin şi Simion Zeigher. sigur. decoraŃie instituită special pentru celebrarea întrecerilor în producŃie. Apartamentele şi garsonierele dispuneau de încălzire printr-un sistem central şi foloseau. conducerea OrganizaŃiei de Partid a cerut comitetelor sindicale şi din întreprinderi să colaboreze cu responsabilii de cultură şi educaŃie pentru supravegherea cursanŃilor. Parhon). Termenii specifici planificării erau puŃin cunoscuŃi chiar şi “iniŃiaŃilor”. Erau recompensate deopotrivă Ńesătoarele (care lucrau la trei războaie deodată). vechii patroni sabotori. Între timp.C. În Bucureşti. s-au format specialişti din generaŃia tânără. ExistenŃa şi visurile de ilegalist nu erau ceva atractiv şi nici măcar prea potrivit cu raŃionalitatea şi pragmatismul intelectualilor cu pregătire tehnică. care a fost îndepărtat în 1955 din fruntea CSP. “tovarăş de drum” al regimului. LINGVISTICA Adoptarea planului de stat din 1949 a ridicat şi probleme mai puŃin obişnuite conducerii de partid. Primul termen explicat era întreprinderea industrială: “Prin întreprindere industrială. SOLUTII “S-au găsit pentru fiecare întreprindere conducători. La finele războiului mondial.recunoaştere a “meritelor în producŃie” – la “umilinŃa” pierderii drapelului. conform tezei “egalităŃii oamenii muncii” de ambele sexe. Astfel că. PCR avea puŃini membri şi încă mai puŃini specialişti în economie. pe rând. Pentru muncitorii fruntaşi în producŃie. Printre alte sfaturi.

cu ce exporturi compensăm sau pe ce bază plătim”. După înlăturarea de la putere a Antoneştilor a primit. fiind numit secretarul general al Comisiei de stabilizare şi redresare economică (1947-1948) şi responsabil de revista “Probleme economice”. i-ar fi zis Dej lui Bârlădeanu. (…) În fruntea acestui CSP. producŃia se planifica pe materiile de import. a dus economia naŃională într-o stare de haos de nedescris. O delegaŃie alcătuită din Gheorghiu-Dej. pe linie de partid. “FANTEZII. nici experienŃă). Miron îşi permitea pur şi simplu fantezii. În România.în situaŃia de a schimba relaŃiile economice. limitat de incompetenŃa sa în chestiunile economice (nu avea nici pregătire. fără specialişti.198 - . Printre preşedinŃii CSP a fost numit sociologul Miron Constantinescu. haos plătit de populaŃie cu lipsuri şi greutăŃi materiale. la acea vreme Republica Moldova. “Miron. Ana Pauker ar fi vrut o colectivizarea rapidă. În 1949 Gheorghiu-Dej a renunŃat la conducerea Comisiei de Stat a Planificării. unde s-a înscris la cursurile FacultăŃii de Filosofie.) economia. unde adolescentul Miron şi-a desăvârşit studiile liceale (1934). De pildă. În timp ce Dej dorea colectivizarea treptată. procesele lor au abundat în anii 1949-1950. TAPI ISPASITORI Planificarea economiei a permis conducerilor de partid comuniste reprimarea “duşmanilor de clasă” sau a celor socotiŃi indezirabili de regim. În 1955 Gheorghiu-Dej l-ar fi chemat în biroul său pe Bârlădeanu. Nici politica nu îi era străină tânărului Miron Constantinescu. a devenit doctor în ştiinŃe sociale la începutul războiului. nu conducere economică. Ca şi Stalin. afirmă Bârlădeanu. Ana Pauker. Stalin i-a dat dreptate lui Dej. a plecat la Bucureşti. dar nu se prevedea în plan. Despre cum erau scoşi Ńapi ispăşitori “sabotorii” din economia românească a relatat Alexandru Bârlădeanu: “Când conducea Miron (Constantinescu. Neîmplinirea planului de producŃie putea fi uşor pusă pe seama sabotorilor. din cauză că se baza pe lucruri incerte. Miron Constantinescu se născuse la Chişinău (1917). cu încurajarea întovărăşirilor pentru început. direcŃia oficiosului Scînteia.” Acelaşi Bârlădeanu a relatat şi despre înlocuirea lui Constantinescu de la direcŃia “planificării”. ATOATEŞTIUTOR. Cu ceilalŃi membri ai “echipei de lucru” Stalin a abordat . Miron Constantinescu şi Alexandru Bârlădeanu s-a deplasat la Moscova. Ca mai toŃi tinerii vremii. Miron Constantinescu şi Alexandru Bârlădeanu se cunoşteau din anii ’30.n. Arestat de SiguranŃa statului pentru activitate comunistă. ca şi Ceauşescu. Potrivit lui Bârlădeanu. Cunoscându-i competenŃele limitate în domeniul economiei. Jiu. a fost condamnat la 10 ani de muncă silnică. pe atunci angajat al Ministerului ComerŃului Exterior şi i-ar fi propus să preia conducerea CSP. se închipuia omul providenŃial al Ńării. Între cei doi secretari ai PMR existau divergenŃe legate de ritmul colectivizării. tineri de viitor ai PCdR. practicau critica şi autocritica. Dacă “tovarăşii” stăteau bine la lecŃiile de marxism-leninism. sociologul Miron Constantinescu ajungând astfel să decidă direcŃiile economiei româneşti. După unirea Basarabiei cu România. “Miron ne-a indus în eroare pe toŃi cu cifre false de la statistică şi noi am înghiŃit găluşti de la el”. NU CONDUCERE ECONOMICĂ”. Era şi “specialist” în economie. întrebându-i retoric pe români “unde vă grăbiŃi?”. România se pregătea de planul cincinal din 1951. din timpul studenŃiei. Din 1935 activa în rândurile UTC. AUDIENTA LA KREMLIN În chestiunile privind planificarea economică. succedându-i apoi economistul Alexandru Bârlădeanu. relaŃiile dintre cei doi s-au răcit. în schimb realităŃile economice le erau străine. După război. trecând anii războiului alături de “tovarăşii de partid” prin închisorile Caransebeş şi Tg. însă mânat de mari ambiŃii politice. se căutau “sabotori” şi “duşmani de clasă” pentru economia care nu mergea. cu un studiu despre “UnităŃile sociale şi marxismul”. SocotiŃi printre “tovarăşii” de partid mai vârstnici. n. Preocupat de sociologie şi influenŃat de gândirea marxistă. familia Constantinescu a ajuns la Arad. “tovarăşii” români se consultau în permanenŃă cu Stalin. Voluntarism! Ce visa noaptea credea că poate face ziua. Cu doi ani în avans. Bârlădeanu i-a contestat lui Miron Constantinescu calitatea de preşedinte al CSP. fiind înregistrat din anul următor ca membru de partid.

în plin război civil între roşii şi albi. declarate “comune model”. avea un bloc-notes şi le-a notat cu un creion la un capăt roşu. brutal cu subalternii şi cu cei cu care venea în contact.n. având deseori comportări stranii care puteau duce la concluzia că avea ceva dereglat în organismul său. la celălalt albastru”. Gheorghe Gheorghiu-Dej – secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român (CC al PMR) – descria la 27 decembrie 1948 reprezentanŃilor Marii Adunări NaŃionale “necesitatea” trecerii la planificarea economiei în România.2% lucrări de interes social şi cultural. Guvernul României a redactat “Planul de electrificare a Ńării şi de folosire a apelor” (1950). Electrificarea. Marx a intuit importanŃa electrificării. În 1948. Mi-aduc aminte. Se considera atoateştiutor. recunoştea cu francheŃe Gheorghiu-Dej.2% transporturi şi comunicaŃii. InspiraŃi din teoria marxist-leninistă. tipicar. 9. comuniştii români de-abia schiŃau studiul ce constituia “materialul statistic şi documentar” pentru planificare. accentul urma să fie pus pe industrializare (industria grea).8% industria extractivă şi grea.) extrem de orgolios.. căminele culturale şi aparatele radio au schimbat “faŃa” aşezărilor rurale. liderii PMR au declanşat la scară naŃională un program de utilizare a energiei electrice care urma să pună în “mişcare” uzinele şi fabricile. să asigure mecanizarea unor munci agricole şi să lumineze oraşele şi satele.chestiuni economice. Cinematografele. urma să fie introdusă la scară naŃională. n. ExperienŃa “tovarăşilor” români în domeniu era nulă. care trebuia aplicat pe durata a două cincinale. Dej recunoştea dificultăŃile PMR în domeniul planificării economice. Preluarea puterii de “cei care muncesc” şi “ascuŃirea luptei de clasă” urgentau adoptarea planului de stat pentru anul 1949. Legea pentru Planul de Stat a fost votată la 28 decembrie 1948 cu 387 de voturi pentru. “motor” al economiei socialiste. În privinŃa agriculturii se dorea “îndrumarea sectorului spre socialism” prin crearea StaŃiunilor de Maşini şi Unelte şi a Gospodăriilor Agricole Colective şi de Stat. anunŃând în viitor “forŃa revoluŃionară” a curentului electric.” Alexandru Bârlădeanu “Lumină pentru fiecare cătun!” FLORIN MIHAI “Motorul” socialismului. comuniştii români au declanşat la scară naŃională un program de utilizare a energiei electrice care urma să pună în “mişcare” uzinele şi fabricile şi să asigure modernizarea muncii agricole. precum şi vindicativ. în 1920. fapt de înŃeles într-o Rusie în care Ńăranii mai trăiau în condiŃiile Evului Mediu. Planul de stat din anul 1949 urma să fie de fapt unul pregătitor. 82 de miliarde de lei urmau să fie distribuite astfel: 36. În acea perioadă. DUPĂ PLAN. dintre gânditorii vremii. “alianŃa dintre clasa muncitoare şi Ńărănime”. perfid. Se realiza astfel dezideratul social al noului regim. După model sovietic. opunându-se! “SCÂNTEIA ELECTRICĂ”. 11.4% industria uşoară. 21.199 - . La sfârşitul secolului al XIX-lea. 9.7% comerŃ.. doar doi delegaŃi. Bulgaria) trecuseră la planuri bienale.3% administraŃia de stat şi apărarea naŃională şi doar 1. 10. Stalin le-a notat. Se miza pe creşterea cu 40% a producŃiei faŃă de 1948 cu ajutorul importurilor de materii prime furnizate de Uniunea Sovietică. “Noi am expus probleme economice. Conform planului de investiŃii pentru anul 1949. a relatat Bârlădeanu despre acea întâlnire cu «Părintele popoarelor». PERFID “Era un om (despre Miron Constantinescu. Lenin definea comunismul “putere sovietică plus electrificare”. Pe “linia” marxistă.4% agricultură şi silvicultură. după spusele sale. Deşi alte state comuniste (Cehoslovacia. Stalin. aparatul tehnic şi cadrele din economie lipseau. .

şi lumina electrică erau. Treptat. alimenta zece ore un aparat de radio. Existau cazuri. care creşteau producŃia la hectar. “COMUNELE MODEL”. agricultura şi transportul vor fi puse pe baza tehnică a marii . Ministerul Agriculturii a organizat şcoli profesionale de specialitate. de asemenea. rula o oră un film cinematografic. colhoznicii din URSS foloseau tractoare şi combine în proporŃie de 90%. dar şi a liniilor de transport şi staŃiilor de transformare. urmau să-i bucure de-acum şi pe locuitorii satelor. mijloc de “culturalizare a maselor”. iar apa potabilă. Pentru a primi statutul de comună “fruntaşă”. Prin “rezoluŃia asupra sarcinilor partidului” din 3-4 martie 1949. precum şi cei mai buni specialişti. combine autopropulsate. Pontatori-alimentatori. dar sub o altă formă – întrecerea pentru titlul de “comună model”. instruirea făcându-se în grabă. era. mecanici agricoli şi tractorişti erau pregătiŃi pentru a deveni noile cadre ale agriculturii mecanizate. când industria. Revistele economice prezentau cititorilor avantajele folosirii energiei electrice. MESERII NOI Deşi propaganda oficială prezenta activitatea SMT-urilor o suită de “succese în muncă”. lumina o locuinŃă cu trei camere timp de trei zile. Astfel. la întreprinderile Sovromtractor. o condiŃie de înscriere în “cursă”. conducerea de partid a înfiinŃat StaŃiunile de Maşini şi Tractoare (SMT). ComodităŃi şi divertismente rezervate până atunci doar orăşenilor. muncitorii de la Sovromtractor au furnizat SMT-urilor 4. ce urma a fi practicată prin întovărăşiri şi colectivizare. AtenŃia planificatorilor s-a îndreptat spre construirea de termocentrale şi hidrocentrale. Prin DirecŃia Generală a SMT-urilor. Randamentul absolvenŃilor era scăzut. Spre sfârşitul anului 1950. prilej pentru propaganda comunistă să susŃină teza “exploatării şi asupririi” Ńărănimii Ńinute “în cea mai adâncă beznă” de “regimul burghezo-moşieresc”. în realitate. conform lozincii “lumină în fiecare cătun”. Cele mai bune maşini ale SMT-urilor erau direcŃionate spre colective. utilizarea maşinilor în agricultură urma să-i convingă pe Ńărani de “superioritatea muncii cu mijloace mecanizate”. lucrurile mergeau greu şi pentru că nu exista personal calificat pentru a “mâna” “bolizii” pe ogoare. fiind totodată “şcoliŃi” pentru repararea maşinilor. de asemenea. Ńesăla 22 de cai sau tunde 500 de oi. adusă prin conducte speciale. DEFINITIE “Comunism înseamnă puterea sovietică plus electrificarea întregii Ńări. pe BistriŃa. În România interbelică. DelegaŃiile de muncitori şi Ńărani care vizitau URSS vedeau cu ochii lor “minunea”. La acea dată. Ńăranii erau anunŃaŃi că electrificarea le va face viaŃa “mai spornică şi mai uşoară” prin folosirea tot mai mare a maşinilor agricole de tot felul. SMT-URI. Primele tractoare şi unelte agricole erau de altfel de provenienŃă sovietică (tractoare STZ Naty şi KD 35. Fiecare sat urma a fi înzestrat cu un cinematograf şi cu aparate radio. prevăzute în plan. cu energia dezvoltată de un kilowat în decurs de o oră se puteau mulge 40 de vaci. un sat trebuia să-şi modernizeze clădirile primăriei şi şcolii. iar lumina nu putea lipsi din case. În România nu existau specialişti care să repare maşinile şi piesele uzate. lacul de acumulare de la Bicaz. afirmau propagandiştii sovietici. Pentru a reduce decalajul economic între provinciile României.începând cu 1951. Drumurile trebuiau reparate. cu “îndrumări” tehnice de la specialiştii sovietici s-au fabricat tractoare şi în România. puŃine sate cunoscuseră avantajele energiei electrice. iar tractoarele s-au grupat pe brigăzi. guvernul a decis construirea unor hidrocentrale şi baraje de acumulare în Moldova (prioritare erau hidrocentrala “Vladimir Ilici Lenin” de la Stejar. în care tractoriştii arau pământurile “chiaburilor” sau vindeau motorina. În frenezia “întrecerilor socialiste” declanşate în uzine au fost prinşi şi Ńăranii. Primele Gospodării Agricole Colective au beneficiat din plin de ajutorul SMT-urilor.200 - . desigur “grave”. Numai atunci când Ńara va fi electrificată. Acum în “patria oamenilor muncii”. discuitoare şi strunguri). PrezenŃa căminului cultural. La scurt timp au apărut primele neajunsuri. amenajarea pentru irigaŃii în lunca Siretului şi în nordul Bărăganului). şefi de brigadă. În viziunea conducerii. S-au înfiinŃat astfel Centrele Mecanice. posibilă explicaŃie pentru succesele înregistrate în producŃie.700 de tractoare. cultivatoare.

Din peceŃile beznei. Intrată în sfera de influenŃă a Uniunii Sovietice. supus Moscovei. numai atunci vom învinge definitiv” Lenin.201 - . Era momentul proclamării de către sovietici a existenŃei în lume a două lagăre: “socialist” şi “imperialist”.” Dan Deşliu. Cântec pentru tovarăşul plan Lagărul socialist îşi uneşte forŃele PAULA CHICIUC “Război rece” în lumea postbelică. vestitorii noii istorii. de la schimbarea formei de stat (din 30 decembrie 1947. România parte componentă a “lagărului socialist a început o nouă etapă din istoria sa – cea de Ńară-satelit. Noua ConstituŃie a Republicii Populare Române. Uniunea Sovietică ripostează prin înfiinŃarea Biroului Informativ al Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti Cominform (septembrie 1947). Te-am purtat în braŃe vânjoase Prin haite de lupi ticăloase Şi te-am scos la limanul de soare. PEDEAPSA CU MOARTEA. Imediat după terminarea celui de-al doilea război mondial. În expunerea făcută asupra Planului Economic NaŃional. toate mişcările erau iniŃiate şi duse la îndeplinire de Partidul Muncitoresc Român (PMR. a primului plan cincinal. Gheorghe Gheorghiu-Dej preciza în ianuarie 1949: “RelaŃiile economice tot mai strânse cu URSS nu numai că au ajutat şi ajută la întărirea puterii economice a RPR. După lansarea de către Statele Unite a Programului European de ReconstrucŃie. cunoscut şi ca “Planul Marshall” (la 5 iunie 1947). Ca o zare albastră-n fereastră. proaspeŃi ca zorii. Întreaga societate românească fusese angrenată în îndeplinirea. dar ne pun şi la adăpost de consecinŃele catastrofale ale gravelor dificultăŃi economice de care sunt cuprinse Ńările cu sistem capitalist. rupte! Te-am crescut cu sârg. măi tovarăşe Plan! Iată-ne alături. România a “jucat” după cum i-a “cântat” Kremlinul. când monarhia a fost abolită şi România s-a proclamat republică populară) la modificarea tipului de economie centralizată. Liderii PMR şi-au creat astfel baza legală pentru a conduce Ńara “pe calea socialismului”. după modelul stahanoviştilor ruşi. Aflată în lagărul socialist. chiar înainte de termen. Printre măsurile luate la finele anului 1948 a fost adoptarea Planului Economic NaŃional şi. Colea în culme şi-n prag de victorii: Tu. cu sudoare. făclierul noului an. decembrie 1920 "CANTEC PENTRU TOVARASUL PLAN" “Hai noroc! Să trăieşti. ulterior. denumire adoptată în 1948). Noi. marile puteri aflae pe continente diferite – SUA şi URSS au intrat într-o competiŃie cu mai multe mize: sferele de influenŃă şi recunoaşterea superiorităŃii politice. Buciumând din sirenă.” Conducerea PMR . concepută după modelul legii fundamentale sovietice şi votată de Marea Adunare NaŃională (13 aprilie 1948) stabilea liniile directoare ale dezvoltării statului de “democraŃie populară”. din tractor şi ciocan! Ai Ńâşnit din strădania noastră Ca un cântec de luptă din lupte.industrii moderne. Astfel. supusă regulilor politice şi economice dictate de la Kremlin.militare şi economice a fiecăreia. a planului.

în casa de creaŃie a scriitorilor. o organizaŃie politică. Marea Adunare NaŃională a votat Legea pentru pedepsirea cu moartea a unor crime care primejduiesc securitatea Statului şi propăşirea economiei naŃionale”. la care au aderat câteva democraŃii tradiŃionale ca Anglia şi FranŃa. alături de URSS. “şomaj”.” “CIFRELE PLANULUI GALGAIE. n. Lucru care a nemulŃumit nu doar Moscova. iar în spate poartă un brad în care atârnă globuri pe care scria: “atomic”. a întreprins în mare taină o călătorie în “marea patrie a socialsimului”. instituŃia reunea. împreună cu Vasile Luca. Scopul vizitei a fost propunerea făcută de RPR de găsire a unui “mijloc de coordonare a politicii economice”. ianuarie 1949 . zâmbesc obrajii copiilor plecaŃi asupra cărŃii în nişte şcoli luminoase. Era completat de ministrul JustiŃiei.” Eusebiu Camilar. în ele uruie motoarele. Polonia şi Cehoslovacia. În cuvântarea prilejuită de votarea legii.) Cifrele Planului gâlgâie de puterea muncii. Cehoslovacia. Scînteia scria triumfătoare: “Îndeplinind voinŃa oamenilor muncii de la oraşe şi sate.. “pistol”. pentru a da celor ce muncesc în uzine şi pe ogoare o artă înălŃătoare ca o fluturare de steaguri. unele state socialiste păstraseră legăturile comerciale şi Vestul Europei. Polonia. 65% din exportul Cehoslovaciei. Fără a avea o explicaŃie. ca România. Scînteia. Numai că programul american. mânuitorii condeiului. noi. (. Ungaria. România. colaborare şi asistenŃă economică. liderul comunist român Gheorghiu-Dej. (. de pildă.. Deficitul bugetar al FranŃei se va ridica la 300 de miliarde de franci.. Cum cerinŃele economiilor naŃionale depăşeau uneori graniŃele ideologice. “conserve de cal”. Introducerea pedepsei cu moartea constituie şi un avertisment pentru acei ce din orice motive ar fi atraşi în astfel de acŃiuni criminale”. “CRACIUN MARSHALIZAT” Într-o caricatură (Scînteia. care-şi vedea subminată autoritatea şi ameninŃate graniŃele. LA ÎNTRECERE. stabilindu-le mai întâi prin tratatele bilaterale de prietenie.” “IubiŃi tovarăşi.n. dar şi state complet aservite ei. Faptele “vorbeau de la sine”: America oferise statelor europene afectate de război o mână de ajutor sub forma Planului Marshall. Avram Bunaciu: “Pedeapsa cu moartea împotriva acestor criminali este o măsură pe care o ia poporul nostru împotriva celor ce ar încerca să atenteze la viaŃa şi libertatea poporului muncitor. imediat Moscova a înfiinŃat Cominformul.. De aceea. Astfel că statele din lagărul socialist au început a dezvolta relaŃii economice. sclipesc plugurile tăind brazdele. PRELUĂM INIłIATIVA. 5 ianuarie 1949) reprodusă din ziarul sovietic Pravda (Adevărul. mă aflu la Sinaia. caricatura era însoŃită de nişte statistici “relevante” pentru propaganda anti-imperialistă: “În Anglia se intensifică tot mai mult comerŃul cu carne de cal. mergea “spre Apus”. iar Cominformul. cinci state “de democraŃie populară”: Bulgaria. era un instrument economic.). “praf de ouă”. La 14 ianuarie. Cunoscut în istorie ca şi Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER). De fapt.nu s-a mulŃumit doar cu îndemnarea muncitorilor să-şi dea silinŃa pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului. desfăşurată însă şi în celelalte Ńări-satelit (Ungaria.202 - . proiectul românilor s-a materializat prin înfiinŃarea la 5 ianuarie 1949 a Consiliului de AsistenŃă Economică Mutuală (CAEM). avea ca scop demonstrarea superiorităŃii lagărului socialist asupra celui imperialist. primul-ministru Petru Groza sublinia: “Noi trebuie să facem ca nimeni sub nici o formă să nu se poată atinge de realizările noastre”.. “criză”. ci a găsit şi modalitatea “potrivită” de a-i obliga. întreaga campanie “hei-rup”-istă a României ca “democraŃie populară”. Cheltuielile bugetare ale FranŃei pe 1949 se vor ridica la cifra de 2 trilioane de franci. Bulgaria). un “moş Crăciun marshallizat” oferă Ńărilor occidentale “credite” drept cadou.. Acceptat de sovietici şi prezentat în cadru restrâns unora dintre tovarăşii din celelalte state “frăŃeşti”.) Am în faŃă Planul Economic al Republicii Populare Române şi mă gândesc la uriaşele sarcini ce le avem de îndeplinit.

cauzele obiectivelor CAEM-ului la propunerea Partidului Muncitoresc Român. făcându-i să înŃeleagă că punerea lui în aplicare îi va determina să gândească faptele în avans cu cel puŃin un deceniu. mizând pe sprijinul partidelor comuniste din Occident.. la care o contribuŃie esenŃială au avut-o “tovarăşii polonezi”. mai mult. Italia şi din toate Ńările intrate pe orbita planului Marshall trebuie să ştie că nu prin planul Marshall. după spusele sale chiar a preluat iniŃiativa şi. numit CAER după adoptarea Statutului organizaŃiei (1959).. prima etapă a CAER. Anastas Mikoian (vicepreşedintele Consiliului de Miniştri) şi Viaceslav Molotov (ministrul Afacerilor Externe). Polonia. La a doua întâlnire din capitala URSS (5-8 ianuarie 1949). În legătură cu apariŃia pe scena istorică a CAEM-ului. PMR s-a lăudat că iniŃiativa i-a aparŃinut. au fost invitaŃi şi alŃi reprezentanŃi ai partidelor comuniste şi muncitoreşti. a întreprins două călătorii la Moscova. “PLANUL STALIN”. alături de cei ai Uniunii Sovietice s-au reunit la Moscova într-o consfătuire al cărei rezultat a fost înfiinŃarea Consiliului de AsistenŃă Economică Mutuală (CAEM). Motivele acestei “linişti de dinaintea furtunii”. iar Ńările de “democraŃie populară” cu câte doi. CONTRA-PLANUL MARSHALL. pentru prezentarea ideii de consiliu: “IniŃiativa discutării acestei probleme. liniile organizării campaniei de popularizare a noii structuri – toate temele au fost tratate de membrii Biroului Politic al CC al PMR la 10 ianuarie 1949. Stalin încerca să folosească noua instituŃie pentru “spargerea” monopolului SUA şi al Angliei în Occident. La 5 ianuarie 1949. numite generic “Ńări de democraŃie populară” –. Gheorghe Gheorghiu-Dej a prezentat “Raportul misiunii tovarăşilor Gheorghiu şi Luca în legătură cu organizarea unui consiliu de asistenŃă mutuală”. În completare. Dej propunea ca operaŃiunea de creare a noului consiliu să poare denumirea de “Planul Stalin” (“pentru perspectivele pe care le deschide . Cehoslovacia. în urma cărora “s-a ajuns la concluzia că va trebui găsit un mijloc de coordonare a politicii noastre economice pentru a înlătura posibilităŃile de infiltrare a imperialismului în Ńările de democraŃie populară pe această cale”. Stalin s-a întâlnit cu delegaŃii. Dej a raportat cu lux de amănunte. vor avea ce le trebuie pentru industrie şi vor vedea că Europa poate să se ajute singură”. Ideea a fost găsită de foarte mare importanŃă şi s-a subliniat chiar că am întârziat”. este stenograma şedinŃei Biroului Politic al CC al PMR din 10 ianuarie 1949. După elaborarea documentului. decizia finală a aparŃinut – cum altfel?! – lui Stalin. cărora le-a înapoiat proiectul.România a avut ideea CAER! PAULA CHICIUC OperaŃiunea “Planul Stalin”: înfiinŃarea CAEM. Dej a subliniat dintru început “necesitatea creării unui contra-plan Marshall”. La finalul prezentării raportului său. ci prin CAEM vor avea hrană.203 - . cu posibilitatea de a primi şi alŃi membri care s-ar declara de acord cu obiectivele fixate de fondatorii acestui Consiliu. Ungaria. controlată politic. STALIN ACCEPTĂ. Prima. La punctul 1 al ordinii de zi. Lucrul care pare să-i fi impresionat cel mai mult pe participanŃii la întrunirea de la Moscova a fost “ideea genială” a lui Stalin ca viitorul consiliu de colaborare şi ajutor mutual economic să fie unul “deschis. România. reprezentanŃii a cinci state comuniste – Bulgaria. s-a dovedit că acest lucru se poate realiza”. în societatea românească s-a păstrat la început o tăcere. după cum mărturisea Dej. în ciuda neîncrederii unora. împreună cu Vasile Luca. Muncitorii din FranŃa. Uniunea Sovietică s-a prezentat cu trei delegaŃi – Gheorghi Malenkov (preşedinte al Consiliului de Miniştri). să atragă democraŃiile tradiŃionale vestice de partea Uniunii Sovietice. Cel mai important document pentru istoria înfiinŃării Consiliului de Ajutor Economic Mutual (CAEM). păstrate în secret. aparŃine conducerii partidului nostru şi în discuŃiile care au urmat a fost menŃionat acest lucru. Vasile Luca “arată că important este că iniŃiativa a pornit de la noi şi că. Practic. Ba. mai spunea Dej în şedinŃă. pornind de la “constatările făcute cu privire la relaŃiile economice cu celelalte democraŃii populare şi cu Uniunea Sovietică”.

clasei muncitoare din toată lumea”. amândoi împărtăşind în 1952 soarta anchetei şi condamnării. În afară de aceasta. tot la Moscova urma să se înfiinŃeze un birou permanent al CAEM. irigaŃii etc. a enumerat măsurile organizatorice ce vor trebui luate pentru funcŃionarea organizaŃiei. Ni se vor trimite. Iugoslavia rămâne pe margine . după anumite greşeli făcute. preşedintele şi vicepreşedintele Comisiunii de Planificare. evident. în care fiecare Ńară membră îşi desemna un reprezentant. Secretariatul partidului primind sarcina de a face o propunere pentru Biroul Permanent. de asemenea. de fiecare dată în altă capitală. unul dintre apropiaŃii lui Vasile Luca. Tovarăşul Mikoian ne-a promis că la anul vom primi tot ce vom avea nevoie. Nu lipseau nici “perlele” lăudătorilor de profesie. Gheorghiu-Dej.204 - . “când clasa muncitoare este la putere”. Din partea sovieticilor intra ministrul adjunct al Planului de stat. astfel că vom putea mări planul. ne-am trezit mai repede şi ne-am dat seama că trebuie să privim la Uniunea Sovietică. Nimic despre cum şi dacă vor compensa aceste “beneficii” pierderile suferite de România prin returnarea datoriei de război. declara convinsă fosta cominternistă. În încheierea dezbaterii primului punct de pe ordinea de zi a Biroului. liderul partidului. În intervenŃia sa. ni se vor da maşini pentru lucrări mari – canale. măsuri. Propunerea este Alexandru Iacob. momentul înfiinŃării CAEM a fost foarte bine ales în 1949. stabilite la Moscova: fiecare Ńară membră va trimite în Consiliu câte doi reprezentanŃi. anul în care “toate Ńările cu democraŃie populară construiesc socialismul”. Noi am fost primul dintre partidele comuniste care. că împreună cu celelalte Ńări vom putea să stăm puternic în faŃa bloculeŃelor de orice fel”. animale şi păsări de rasă pentru crescătorii. urmând să trimitem acolo oameni ca să se specializeze în creşterea animalelor şi păsărilor”. CAEM-ul trebuia să înceapă să funcŃioneze în următoarele două săptămâni. Miron Constantinescu propune ca din Consiliu să facă parte Gheorghiu-Dej şi Vasile Luca. să învăŃăm din experienŃa Uniunii Sovietice”. ministrul de Externe Ana Pauker a subliniat importanŃa momentului în care a apărut Consiliul de AsistenŃă Economică Mutuală. Ni s-au dat brevete gratuit şi ni se vor trimite oameni care să întocmească planurile de executare. Ea a subliniat şi “plusul de răspundere ce revine Ńării noastre prin faptul că intrăm în acest Consiliu. Din punctul ei de vedere. am primit pentru industria siderurgică şi metalurgică mai mult decât am sperat. ne-a recomandat ca fabrica de tractoare să nu producă decât pentru nevoile noastre. DelegaŃia noastră economică a obŃinut un succes foarte mare. a consilierilor sovietici sau dezvoltarea cu resurse naŃionale a SOVROM-urilor. iar o dată cu “ascuŃirea luptei între cele două lagăre” şi dovedirea superiorităŃii URSS va creşte puterea lagărului socialist: “Realizarea planului cincinal în patru ani a crescut în aşa măsură puterea Uniunii Sovietice. aceasta pentru a duce o politică unitară. liderul comunist Dej a arătat tovarăşilor săi avantajele concrete pe care le va avea RPR de pe urma intrării în CAEM: “S-au fixat o serie de sarcini concrete şi primul grup de probleme ce vor fi luate în discuŃie vor fi cele în legătură cu importul şi exportul. a concluzionat secretarul general al PMR). numirea dintre membrii Biroului Politic român a celor doi membri în CAEM. cu pregătire economică şi politică”. La multe articole ni s-au acordat preŃuri modificate în avantajul nostru. de asemenea. cheltuielile efectuate cu găzduirea Armatei Roşii. studierea acordurilor Ńărilor cu democraŃie populară şi Uniunea Sovietică. Vasile Luca cerea desemnarea reprezentantului în Biroul Permanent şi a cinci referenŃi – “oameni pricepuŃi. mai ales la siderurgie şi metalurgie. însoŃit de “un aparat tehnic compus din oameni competenŃi”. Până la 25 ianuarie. BENEFICII În şedinŃa Biroului Politic. “Tovarăşul Moraru” – ce va face-n viitorul apropiat carieră de mentor al proletcultismului – apreciază creaŃia CAEM ca al doilea moment important după revoluŃia bolşevică! MĂSURI ORGANIZATORICE. Consiliul se va întruni o dată la trei luni. precum şi politica de export şi import cu Ńările capitaliste.

adoptând o atitudine duşmănoasă faŃă de URSS şi Ńările cu democraŃie populară a înlăturat posibilitatea participării RPFI la ConferinŃa de la Moscova. Principiul de guvernare al lui Stalin. Iosip Broz Tito. e împotriva noastră. Iosip Broz Tito. guvernul iugoslav îşi exprimă surprinderea pentru faptul că RPFI nu a fost invitată la această conferinŃă şi declară că în felul acesta a fost săvârşit un act de discriminare faŃă de RPFI. în special principiul parităŃii şi egalităŃii depline al tuturor statelor membre ale acestui consiliu corespund punctului său de vedere şi că guvernul iugoslav crede că pe o asemenea bază poate participa la Consiliul pentru Ajutor Economic Mutual. nu au fost invitaŃi să facă parte din noul Consiliu pentru AsistenŃă Economică Mutuală. deloc măgulitor. La doar două săptămâni după nota iugoslavilor.” STALIN RIPOSTEAZĂ.205 - . Mai departe. a fost “pedepsit” pentru încercarea de a construi socialismul altfel decât după regulile şi sub controlul sovieticilor: Iugoslavia nu a fost primită ca membru CAEM. deoarece însuşi guvernul iugoslav. “Cu mânie proletară”. Astfel. ministerul Afacerilor Externe al Republicii Populare Federative Iugoslavia a remis ambasadei sovietice la Belgrad o notă a guvernului iugoslav în legătură cu consfătuirea CAEM. În nota sa. Scînteia publica pe prima pagină “Răspunsul guvernului sovietic la nota guvernului iugoslav cu privire la înfiinŃarea Consiliului de AsistenŃă Economică Mutuală. I. Fântânaru comenta într-un amplu material justeŃea atitudinii avute de “marea Patrie a socialismului” faŃă de “clica lui Tito”.PAULA CHICIUC “Clica lui Tito” condamnată la izolare. “PRETENłII OBRAZNICE”. reacŃiile “clasei muncitoare” nu s-au lăsat aşteptate. guvernul iugoslav formulează ca o condiŃie a participării sale la CAEM cererea de a se începe imediat aplicarea tuturor obligaŃiunilor ce decurg din tratatele încheiate de URSS şi democraŃiile populare cu Republica Populară Federativă Iugoslavia şi încetarea pretinsei campanii îndreptate împotriva acesteia.” În plus. finalizată cu înfiinŃarea CAEM a apărut în presa oficială din Ńările “de democraŃie populară”. copiat şi transmis întocmai de toate guvernele Ńărilor satelit ale URSS. însărcinatul cu Afaceri Externe al URSS în Republica Populară Federativă Iugoslavia. Sniukov. La 11 februarie 1949. În Scînteia. conducerea comunistă a Iugoslaviei a ripostat pe cale diplomatică. invocând principiul parităŃii şi obligativitatea respectării de către toate părŃile a termenilor tratatelor de prietenie şi colaborare semnate în anii anteriori. Guvernul Republicii Federative Populare Iugoslavia (RFPI) a trimis tuturor guvernelor statelor fondatoare ale CAEM o notă prin care îşi exprima “surprinderea” că nu a fost invitată să participe la lucrările conferinŃei. Iugoslavia şi conducătorul său. guvernul iugoslav se făcea vinovat de încălcarea principiului parităŃii prin “înlocuirea vechii politic de prietenie cu URSS printr-o politică de duşmănie. vinovată că a “muşcat mâna care a hrănit- . Guvernul iugoslav declară că hotărârile conferinŃei. a făcut o vizită ministrului iugoslav de Externe înmânându-i răspunsul guvernului său în care se spunea că guvernul sovietic a “examinat” nota conducerii iugoslave şi “consideră că afirmaŃia guvernului iugoslav este lipsită de temei. guvernul sovietic nu duce o campanie împotriva RPFI ci doar “critică doar politica duşmănoasă a guvernului iugoslav faŃă de URSS”. Unul care nu putea fi deloc unul împăciuitor. TITO PROTESTEAZĂ.” Din perspectiva sovieticilor. sovieticii le dau răspunsul. impus şi Ńărilor satelit ale URSS.” “Copilul rebel” al lagărului socialist. Guvernul sovietic consideră necesar să sublinieze că atitudinea duşmănoasă a guvernului iugoslav faŃă de URSS este în totală contrazicere cu tratatul sovieto-iugoslav de prietenie şi asistenŃă mutuală şi faŃă de obligaŃiile asumate de Iugoslavia prin acel tratat. în 13 februarie 1949. În ciuda unui trecut în care a contat ca aliat al Uniunii Sovietice.” Urma comunicatul transmis prin agenŃia sovietică de ştiri TASS: “În ziua de 1 februarie. în contrazicere cu tratatele semnate de Republica iugoslavă cu URSS şi cu alte Ńări participante la conferinŃă.“Cine nu-i cu noi. care s-au grăbit să laude Uniunea Sovietică pentru poziŃia adoptată. De îndată ce comunicatul despre consfătuirea de la Moscova. era unul simplu .

PROIECT CAEM Numit în 1956 reprezentantul Românie la CAER. ŞedinŃa CAER a fost condusă de Molotov.) Guvernul iugoslav a încălcat şi încalcă în mod brutal tratatul de prietenie cu RPR. pregătită pas cu pas în laboratoarele Kremlinului şi transpusă în realitate de guvernele “democraŃiilor populare”.” “Bombă pentru imperialişti!” PAULA CHICIUC Statele Unite nu rămân datoare. scria Fântânaru. În aprilie 1949.. Provocările naŃionaliste puse la cale în Banat demonstrează de agenŃii lui Tito operează şi în afara teritoriului iugoslav. Ńările de democraŃie populară şi Iugoslavia. Bucureştiul a fost de acord cu această iniŃiativă şi astfel s-a construit podul între Giurgiu şi Ruse.. Presa oficială de la Belgrad lansează mereu valuri de calomnii şi aŃâŃări şovine împotriva noastră. urmărind să ascundă în faŃa poporului iugoslav politica sa de duşmănie faŃă de URSS şi Ńările de democraŃie populară.. Răspunsul guvernului român – copie fidelă al celui sovietic . agenŃi iugoslavi violează frontiera română. După această iniŃiativă.o”: “Răspunsul Guvernului Uniunii Sovietice..206 - .. a început o vastă campanie de popularizare în rândul “oamenilor muncii de la oraşe şi sate”.Teodor Rudenco: “Guvernul RPR constată că guvernul iugoslav prezintă într-un mod cu totul fals situaŃia existenŃă între Uniunea Sovietică. guvernul RPR a dat şi el publicităŃii – adică ziarului Scînteia – un comunicat ca răspuns la nota primită de la guvernul iugoslav. prin care Gheorghiu-Dej şi Vasile Luca aduceau la cunoştinŃa tovarăşilor planul de înfiinŃare al Consiliului pentru AsistenŃă Economică Mutuală (CAEM)..) Poporul român cunoaşte prea bine atitudinea duşmănoasă a clicii conducătoare din Iugoslavia faŃă de Republica Ppopulară Română. denumit “podul prieteniei”.) Uniune Sovietică pune la punct pretenŃiile obraznice şi lipsite de temei ale clicii lui Tito. viitorul CAER. guvernul de la Belgrad îşi exprimase cu prefăcută naivitate mirarea şi surprinderea că n-a fost invitat să participe la conferinŃa de la Moscova. În nota sa. (. lagărul “imperialist” anunŃă apariŃia OrganizaŃiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).” “PODUL PRIETENIEI”. care a pledat pentru construirea unul pod peste Dunăre. CAER şi-a reluat starea de vegetare. În aceeaşi şedinŃă de Birou Politic (10 ianuarie 1949). în raport cu puterea economică a fiecărei Ńări. Având în vedere caracterul secret al întemeierii şi organizării CAEM – proiect necunoscut decât de membrii birourilor politice a celor cinci state fondatoare -.a fost transmis conducerii RPFI de către însărcinatul cu afaceri externe al României . (. dedându-se la acte de spionaj. (. După înfiinŃarea CAER. s-au stabilit cu rigurozitate paşii ce trebuiau făcuŃi pentru popularizarea noii organizaŃii. între România şi Bulgaria. SARCINILE PROPAGANDIŞTILOR. Guvernul iugoslav dă adăpost fasciştilor români cari fug în Iugoslavia şi unelteşte împotriva regimului de democraŃie populară din România. Întrucât posul Giurgiu-Ruse are o importanŃă strategică şi economică nu numai pentru cele două Ńări – a spus Molotov – podul să fie construit în comun de toate Ńările lagărului socialist. S-a hotărât şi cota de participare.” Respectând partea şi întâietatea Cezarului. la nota adresată guvernului iugoslav în legătură cu crearea CAEM risipeşte cu energie pretenŃiile nemăsurate ale clicii lui Tito care a rupt cu Frontul Unic Socialist condus de marea Patrie a Socialismului şi s-a poziŃionat în afara familiei Ńărilor cu democraŃie populare. Alexandru Bârlădeanu a caracterizat activitatea iniŃială din cadrul Consiliului ca fiind “vegetativă”: “La un an după înfiinŃarea CAER a fost convocată la Moscova o şedinŃă fără a li se comunica participanŃilor tema ei. comuniştii români respectă cerinŃa Moscovei de a nu da publicităŃii comunicatul . Din ordinul autorităŃilor iugoslave s-a tras în grăniceri români şi în locuitorii din zona frontierei.

tineret . Hotărârea luată la Moscova trebuia păstrată doar în cadrul Biroului Politic şi al Guvernului. În preajma datei aproximative de începere activităŃii CAEM. În ciuda protestelor împotriva înfiinŃării NATO. presă. a bugetului. în care se spunea: “Consfătuirea de la Moscova a stabilit că CAEM este o organizaŃie deschisă. consumat chiar a doua zi. (. meetinguri etc.) Vechiul ziar al burgheziei engleze “Financial Times” lansează următoarea profeŃie pentru 1949-1950: “łările marshallizate se vor învârti într-un cerc vicios. lagărul socialist “a punctat” abia în 1955 prin organizarea propriei alianŃe militare – Pactul de la Varşovia. (. La 14 aprilie 1949. (. ca “factor de subminare a OrganizaŃiei NaŃiunilor Unite”.oficial decât după pregătirea în prealabil a unei elaborate campanii de propagandă. muncitorii să dea răspunsuri în care să-şi ia angajamente concrete.. declara Dej în şedinŃa de la începutul lui 1949.. fiecare contând pe o ameliorare a situaŃiei economice proprii graŃie înrăutăŃirii situaŃiei economice a vecinilor săi. evident adoptată rapid şi de “sateliŃi”: “Uniunea Sovietică este silită să ia notă de faptul că cercurile conducătoare ale Statelor Unite şi ale Marii Britanii au adoptat făŃiş o linie politică agresivă al cărei scop final este de a instaura cu forŃă dominaŃia anglo-americană asupra lumii. pe rând. în capitalele Ńărilor participante. “organizaŃia imperialistă” a fost permanent considerată.. trebuie mobilizată clasa muncitoare pentru că aceasta îi va ridica încrederea prin perspectivele de colaborare cu alte Ńări. pe 11 ianuarie. Al doilea pas era o înlăŃuire de măsuri de popularizare. era întrunirea unei şedinŃe a Consiliului de Miniştri la care participau doar minştrii.” În dezbaterile ce au urmat semnării pactului nord-atlantic.” “Sursele” alese de redactorii ziarului oficial erau însă “conforme” cu linia partidului.” NU NATO! Numai că întreaga campanie de popularizare a organizaŃiei de ajutor reciproc nu a avut efectul scontat de URSS şi anume acela de a “marca” definitiv în favoarea ei în “bătălia” pentru supremaŃie dintre lagăre. “Scînteia” a publicat un comunicat referitor la consiliu.în sectorul Ńărănesc etc. Va trebui o mobilizare largă în aplicarea fermă a hotărârilor partidului nostru pentru îndeplinirea şi depăşirea planului. Să se prelucreze importanŃa acestui eveniment pe linia aparatului de stat. a fost citat doar “L’Humanite” cu caracterizarea făcută CAEM: “o nouă şi mare victorie a democraŃiei.” Iată o justă caracterizare a junglei care stăpâneşte în lumea capitalistă. a organizaŃiilor de masă . linie în deplin acord cu politica de agresiune.femei. înainte să fie făcut public. în Capitala Statelor Unite –Washington – lua fiinŃă alianŃa politico-militară a lagărului “imperialist” – OrganizaŃia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). într-un alt material nesemnat. DirecŃia de Propagandă şi AgitaŃie.. Primul pas. URSS a abordat noutatea în termeni duri. sovieticii erijându-se astfel în “protectorii” ONU.) Cu totul altfel se petrec lucrurile în lumea capitalistă. nu şi adjuncŃii lor. “colaborare” înseamnă de fapt subordonarea de către concurentul cel mai puternic a concurenŃilor mai slabi... radio. Acolo. de pildă.) Va trebui ca în şedinŃe şi întruniri. primilor aducându-li-se la cunoştinŃă hotărârile luate în Biroul Politic referitoare la CAEM. pentru realizarea de economii. la 25 ianuarie 1949. MUNCITORIMEA SALUTA CAEM! “Oamenii muncii din toată Ńara continuă să trimită moŃiuni şi telegrame prin care salută cu . Scînteia titra că “adevărata şi frăŃeasca colaborare se întemeiază pe politica de respect reciproc şi egalitate în drepturi între marea putere care este Uniunea Sovietică şi statele mijlocii şi mici cum sunt cele ale democraŃiilor populare. Prin DirecŃia Organizatorică. Dintre toate ziarele franŃuzeşti.207 - .. CAEM va lua hotărâri numai cu asentimentul Ńării interesate. în care pot intra şi alte Ńări ale Europei care împărtăşesc principiile CAEM şi care doresc să participe la o largă colaborare economică cu Ńările mai sus arătate.” CU CĂRłILE PE FAłĂ. sub preşedinŃia reprezentantului Ńării în a cărei capitală are loc şedinŃa. Ministerul Afacerilor Externe al Uniunii Sovietice a dat publicităŃii un comunicat în care îşi preciza poziŃia. pe linia trasată de Ministerul Afacerilor Externe al URSS. politică de dezlănŃuire a unui război urmărită de ele. astfel încât dezvăluirea proiectului trebuia “să însemne o mobilizare largă pentru a înŃelege importanŃa luptei contra planurilor imperialiste. pentru a produce entuziasmul faŃă de unul dintre cele mai mari evenimente pe care le trăim. Consiliul se va aduna în şedinŃe periodice.” Pe 26 ianuarie.

” Gheorghe Gheorghiu-Dej.” Scînteia. ca şi de infirmat. care văd posibilitatea rezolvării marilor probleme care frământă omenirea. ea însăşi fiind exportatoare şi izolate de Ńările de democraŃie populară şi de Uniunea Sovietică.000 hectare teren. toate creditele au fost date pentru armament.entuziasm crearea CAEM. În timpul primului cincinal sovietic începuse construcŃia canalului Baltica-Marea Albă. dificil de probat. Primul război mondial şi războiul civil produseseră distrugeri uriaşe în răsărit.. Brigadieri. România deceniului cinci copia în toate domeniile modelul patentat în URSS cu două-trei decenii înainte. fără măceluri. (.”” AMERICA CEA "REA"! “łările intrate în orbita planului Marshall au fost invadate cu mărfuri americane. mai mici. de interes local. şantierele au fost ulterior asociate cu “obsedantul deceniu”. salariaŃii întreprinderii Petroşani spun printre altele: “Salutăm cu entuziasm şi încredere acest act istoric. o Ńară nouă. neputând exporta în America. Întreprinderea Palermo. (. în egală măsură. fabrica “Adesgo. fabrica “Luptătorul”. Întreprinderea “Electro-Casnica”. la prăbuşirea vieŃii economice a Ńărilor marshallizate.. fapt care permite desvoltarea Republicii noastre Populare pe calea construirii socialismului. Comisia Ministerială pentru Redresare Economică şi Stabilizare Monetară anunŃa deschiderea a şase mari şantiere “de interes naŃional”. pe care burghezia răsturnată de la putere caută să le întreŃină în sânul celor care muncesc. ConstrucŃii gigantice. muncă voluntară. La sfârşitul lunii ianuarie 1948. Însă dincolo de propaganda susŃinută de regim la cele mai înalte cote prin presă ori literatură.. 1949 Şantierele naŃionale CRISTINA DIAC Exploatate la maximum de propaganda primilor ani ai “dictaturii proletariatului”. iar ambiŃiile noilor lideri de la Kremlin erau mari. reamenajarea cursului inferior al Prutului şi introducerea astfel în circuitul agricol a 13.” Au mai transmis moŃiuni salriaŃii de la “Manufactura de Tutun CAM Belvedere”. Pretutindeni în imensitatea spaŃiului sovietic. branşarea oraşului Cluj la reŃeaua de . Întreprinderea “Talpa”. care aveau să funcŃioneze alături de altele. întemeit pe politica de respect şi de deplină egalitate în drepturi între marea putere care este URSS şi statele mici.. fără exploatare. I-au urmat canalele Moscova-Volga şi Volga-Don. Garajul “łepeş Vodă” CAM. producând suferinŃe grele clasei muncitoare din aceste Ńări. Acestea vizau construcŃia a două linii ferate – Bumbeşti-Livezeni şi Salva-Vişeu –.208 - . fără mizerie. “omul nou” se lupta cu natura potrivnică. 10 ianuarie 1949 NADEJDI NOI “Creiarea CAEM înseamnă o lovitură puternică dată politicii imperialiste de jaf şi de înrobire a poparelor tendiŃelor naŃionaliste. dăruirea miilor de oameni care au lucrat la Bumbeşti-Livezeni sau în Lunca Prutului este. de pe urma muncii a mii de oameni pe şantierele naŃionale ale tineretului au rezultat lucrări de infrastructură utilizate şi astăzi. În lipsa unor aparate de măsură.) Astfel. dominaŃia preŃurilor americane a dus la şomaj. Editura Cartea Rusă oferea publicului din România traducerea unor lucrări precum “Epoca construcŃiilor gigantice” sau “Pe urmele aplicării experienŃei sovietice”. fără şomaj. depăşirea normelor. se zbat în greutăŃi economice şi financiare.) CAEM deschide nădejdi noi în rândul oamenilor muncii de pretutindeni. entuziasm. La începutul anilor ’50. łările industrializate producătoare de maşini.

industriei îi trebuiau resurse de care România nu ducea lipsă. Una dintre cele mai faimoase tabere de muncă legionare era la Carmen Sylva (actualul Eforie Nord). Şantierele erau o trambulină de lansare în viitoare cariere politice şi. bunăoară. au fost necesare o serie de măsuri pregătitoare. AbsenŃa căilor de comunicaŃii le făcea însă dificil de utilizat. Între 1924 şi 1937. judeŃul Alba. electrificare. sulf. cucerirea puterii politice. Dacă în unele cazuri era vorba despre reconstrucŃie. în altele era vorba despre lucrări de infrastructură pornite de la zero: căi ferate. Muntenia şi Dobrogea. Ca să producă. pentru a ajunge în cele din urmă în Cetetea Băniei. Economia României urma să fie adaptată modelului sovietic. Motivatii pragmatice. linia vom termina!” CRISTINA DIAC Recrutarea voluntarilor pentru şantierele naŃionale s-a făcut de organizaŃiile judeŃene ale Uniunii Tineretului Muncitoresc (UTM). piatră şi restul Ńării. sisteme de irigaŃii. Plecarea s-a făcut în serii. diguri. Salva – Vişeu şi Lunca Prutului. când s-au deschis şantierele de la Bumbeşti – Livezeni. Catedrala ortodoxă de la Orăştie. La 1 aprilie 1948. cărbunele din Valea Jiului către Craiova. Linia ferată care lega localităŃile Salva de Vişeu făcea practic pentru prima dată racordul între Maramureşul bogat în resurse de cherestea. scria acesta într-unul din volumele de memorii recent publicate. ci de formaŃiunea de extremă dreapta.500 de tabere de muncă voluntară. aducŃiuni de gaze. pentru a transporta. căminul cultural din satul Laz. Au fost restaurate mănăstiri. SI DE LEGIONARI. şi seara să ieşim cu câte o fată în vechea grădină publică a urbei. după care era înlocuit de unul nou.209 - . singurul traseu disponibil era prin sudul Transilvaniei. drumuri de munte. o dată cu începerea vacanŃei. sau mai celebra Casă Verde din Bucureşti (astăzi dispărută) sunt câteva exemple de construcŃii ridicate de legionari. Toate acestea s-au dovedit a fi procese mai dificile şi de mai lungă durată decât a fost. Linia ferată Bumbeşti-Livezeni urma să scurteze “drumul cărbunilor” exploataŃi în Valea Jiului către viitoarele centre industriale din Oltenia. în ciuda păcatului de a avea “origine socială nesănătoasă”. Înainte ca această linie să funcŃioneze. fiecărei organizaŃii judeŃene a UTM i-a revenit ca sarcină trimiterea “pe frontul muncii” a unei grupe formate din 150-220 de voluntari. fiecare lot de brigadieri urmând să stea pe şantier două luni. totodată. de pe urma cărora au rezultat aproximativ 300 de aşezăminte – catedrale. “În timpul examenelor la Academie se înteŃise campania propagandistică în sprijinul înscrierii în brigăzile studenŃeşti de muncă patriotică. bazat pe centralizare. tăind apoi întreaga Muntenie. s-au construit cămine. Metoda fusese folosită şi pe vremea “regimului burghez”. case de adăpost pentru săraci. statul comunist realiza importante economii bugetului de stat. “Vom munci şi vom lupta. cooperativizarea agriculturii. dar nu de stat.gaze. legionarii au organizat peste 3. viitor demnitar comunist. isprăvise în vara lui 1948 primul an ca student la Academia Comercială din Bucureşti. Spirit de aventura. cărbunele exploatat în Valea Jiului. poduri. De pildă. Ne surâdea o excursie prin Ńară – Sile . comuna Săsciori. un “purgatoriu” pentru tinerii care. Înainte de a trece la transpunerea lor în practică. biserici. SI DE COMUNISTI Utilizând munca voluntarilor. refacerea oraşelor GalaŃi şi Bucureşti. să citim. aramă. Noi ce am fi avut de făcut după terminarea sesiunii? Ce mai făcuserăm şi altă dată în oraşul nostru de margine: să mâncăm caise – fructul tipic de sezon al câmpiei – să mergem la Dunăre. Elevii şi studenŃii au sosit pe şantiere în lunile de vară. industrializare. drumuri. schituri. atât de trebuitor diferitelor ramuri industriale. doreau să se remarce în “lumea nouă”. Dumitru Popescu. de pildă.

rămase de la reforma cine ştie cărui regiment. din lagărul comunist sau autohtoni. “Era o vară rece şi ploioasă. fasole şi cartofi. marmelada cu mămăligă şi zeama lungă de cazan. A fost unul din cele trei mari şantiere deschise la 1 aprilie 1948. Era perioada când scriitorilor li se cerea să-şi găsească subiectele “din viaŃă”. dar preferam să aşternem păturile sub noi şi să dormim îmbrăcate şi acoperite cu ce mai cuprindea garderoba noastră: o jachetă de lână. în vârful unei movile veşnic lunecoasă. În vara lui 1948. au fost construite barăci. La Salva – Vişeu.. săli de masă. La destinaŃie. scrie Lucia Demetrius în memoriile sale. red. Brigadierilor sosiŃi la 1 aprilie 1948 le-au mai rămas 20%. care a legat Maramureşul. cu carne sau fără. la acea oră membru în Secretariatul CC al PMR. la cinci.) mai călătorise în copilărie până la Timişoara. scriitoarea Lucia Demetrius a răspuns chemării Uniunii Scriitorilor. S-a construit o linie ferată lungă de 63 de kilometri. din care 150. ne-am şubrezit şi a trebuit să plecăm pe la jumătatea «perioadei de contract». grupul format din “tovarăşii artişti” a ajuns noaptea.210 - . ca să putem curăŃa baraca.” “Am luat raie”. fără excepŃie. O cană de cărat apa? Ce absurditate. Studentul Dumitru Popescu n-a fost prea încântat de condiŃiile de pe şantier. în cinstea aniversării “Marii RevoluŃii Socialiste din Octombrie”. La prânz şi seara.. trează şi în somn. ca să nu se apropie vreun şoarece de mine. Ne căram apă una alteia şi cădeam de zece ori în noroi până la movilă. Carmen RăchiŃeanu şi cu mine ne aduceam apă cu termosul de la puŃ o dată. A te spăla era foarte greu. Anterior deschiderii. să reflecte în opere noile realităŃi. care alternau: orez. SANTIERUL BUMBESTI-LIVEZENI "GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ" Linia ferată Bumbeşti – Livezeni fusese începută pe vremea “burghezo-moşierimii”. Lucrarea a necesitat construirea unui tunel lung de 2. Râie n-am luat nici una dintre noi! Frigul. lumina puŃină n-ar fi însemnat nimic. fusese destul. încă o fustă. Am răcit. varză. . trompeta a sunat deşteptarea pentru lucru. trei viaducte cu înălŃimi între 22 şi 32 de metri.. În zori. toate amenajările au luat forma unui orăşel. cel de la Salva-Vişeu. dar eu nicăieri – şi neam înscris pentru cel mai îndepărtat loc de muncă. instaurat de «comandanŃii» cu stagiu pe faimoasele şantiere din Iugoslavia şi Albania. unul singur. eram privite ca nişte burgheze pretenŃioase şi fandosite..400 de metri. dacă n-ar fi umblat şorecii pe noi. până în 1944 fiind terminată circa 60% din lucrare. povesteşte mai departe scriitoarea experienŃa de şantieristă. până atunci izolat. ciocăneam cu un papuc în patul alăturat. pe priciuri. “Cum am ajuns după ora culcării. (. 14 podeŃe şi cinci gări. între fete care dormeau greu şi nici nu simŃeau că se strecoară o străină între ele. Câte o pâine mare şi bună de om pe zi.) Mâncarea era compusă din patru alimente. străzi. ce exigenŃă!” SANTIERUL NATIONAL SALVA-VISEU "VASILE LUCA" Ca şi alte obiective industriale.000 în stâncă. hei-rup-ul de dimineaŃa până seara prin noroaiele şi stâncile colŃuroase ale defileelor. scriitoarele de la Bucureşti au fost mutate singure într-o baracă. cămine culturale botezate după numele unor lideri sovietici. Un puŃ.. am fost înghesuite într-o baracă. Mai ales că ne atinsesem Ńelul. Călătorind cu clasa a III-a şi schimbând mai multe trenuri. Primele cuvinte pe care le-am auzit de la vecina lângă care dormisem au fost: «Tu. de restul Ńării. Toată noaptea. mai rău decât milităresc..000 metri cubi de terasamente. şi regimul. care aveau ca termen de finalizare data de 7 noiembrie. ca să construim viaducte. cantine. Când ceream şefilor o mătură şi un făraş. mă mănâncă! Am luat şi eu râia de la aia». şantierul Salva – Vişeu a purtat numele lui Vasile Luca. tăria patului. văzusem Ńara. de trei ori. Hotărât lucru că şantierul nu era bine organizat. până ne puteam spăla prin turnare deasupra unei copăiŃe. anturajul nestudenŃesc – pentru a nu spune «anti» – alcătuit din vagabonzi aduşi la o reeducare camuflată. noroioasă. Cât fusese. “Nu prea ne-au priit barăcile dezgrădinate.” A doua zi. prin acoperişul cărora ploaia mocănească se strecura noaptea peste păturile roase. 250. drumul din Bucureşti până-n Maramureş a durat două zile şi două nopŃi. pe unde împingeam roabele grele de metal. Artiştilor şi Ziariştilor şi a plecat “în documentare” la Salva – Vişeu.(colegul autorului – n.

BOTORCA Primul şantier. dar şi viitorii specialişti necesari în efortul de industrializare. Ei. care nu ştiau ce e săpunul. 84 de poduri şi podeŃe.. Acum instalează şine de cale ferată. afară şi-au făcut un fel de grădiniŃă pe care scrie din flori: Brigada a IV-a ConstanŃa. Banat şi Muntenia. câŃi dintre ei nu folosiseră prosopul. băieŃi oarecare. ascultă conferinŃe. ci poalele cămăşii când se spălau pe faŃă dimineaŃa!" "IZVOR" DE CADRE. Locuiau în grajduri.000 de metri cubi de gaz metan zilnic. "MulŃi au fost ridicaŃi în rangurile înalte ale ierarhiei politice. pleduri. pentru care "lumea" se confundase cu marginile satului natal. Munceau în van sau îşi pierdeau vremea de pomană.restul executându-se între 1944-1947. Unii au urmat şcoli de calificare ori au învăŃat o meserie. mulŃi "brigadieri" erau Ńărani. normele de igienă corporală. Literatura descria la rândul ei . elementul muncitoresc. CondiŃiile de viaŃă de acasă îi făcuseră să-şi ia lumea-n cap. cu pâine.. 700 de voluntari trudiseră pentru a pune în funcŃiune o conductă de 55 de kilometri.000 de oameni. "organ al Uniunii Tineretului Muncitoresc". cântă în cor. nu ascultaseră radio. hrana la ore fixe. care-şi cam pierdeau vremea acasă. Mâncau un boŃ de mămăligă. construirea a şase viaducte şi poduri. câŃi dintre ei nu văzuseră trenul. şantierele-gigant au funcŃionat şi ca imense laboratoare pentru crearea "omului nou" reclamat de ideologie. Mirodan scria: "łărani săraci de prin judeŃe. 13 poduri cu deschidere mai mare de opt metri. Acum au paturi curate. Referindu-se la oamenii veniŃi pe şantiere. "Brigăzile vechi plecau. nu vizionaseră cinematograful! CâŃi dintre ei nu ştiuseră folosi periuŃa de dinŃi. Dionisie Şincan narează în romanul propagandistic "Oameni şi stânci" şi momentul schimbului de brigăzi. lucrul organizat de pe şantier. Cum veniseră oamenii aceştia? CâŃi dintre ei nu cunoşteau buchea cărŃii. de tineret.211 - . Dintre şantierişti s-au ridicat ulterior "cadrele tehnice". unde au învăŃat carte aproape 4.4 km traversa CarpaŃii (Masivul Parâng). dominată de categoria lucrătorilor pământului. 16 viaducte de coastă. amărâŃi pe care regimurile vechi i-au dezmoştenit.” "Spargem munte după munte" CRISTINA DIAC Cei mai mulŃi "brigadieri" sosiŃi pe şantire erau Ńărani tineri. de partid". scria presa. Linia ferată de 31. se spală în fiecare zi. şantierul fiind un univers cu totul nou. AGNITA . BUCHEA CARłII. citesc în fiecare zi gazete. prilej pentru o evaluare (modelul transpunerii "vieŃii noi" în literatură era tot sovietic). au constituit chezăşia încrederii pe care factorii de răspundere ai economiei noastre naŃionale o au în tineret. Realizarea liniei ferate care lega Bumbeştiul de Livezeni a presupus excavarea a două milioane metri cubi de stâncă şi pământ pentru terasamente. Această stare de lucruri este expusă şi de dramaturgul Alexandru Mirodan într-un reportaj publicat în săptămânalul "Tânărul muncitor". care furniza Bucureştiului 450. mâine se vor deschide şcolile de analfabeŃi şi cursurile profesionale". destinat industriei.). (. dacă-l mâncau. Dincolo de raŃiunile economice. Numai pe şantierul de la Bumbeşti – Livezeni au funcŃionat 80 de şcoli de alfabetizare. îşi aminteşte Dumitru Popescu. ce a utilizat munca voluntară fusese Agnita-Botorca. în ordine cronologică. scrisul şi cititul erau pentru ei tot atâtea noutăŃi absolute. łinând cont de structura socială a României de la acea oră. negustoraşi de seminŃe. Alt efect benefic a fost decongestionarea liniei Predeal – Ploieşti şi creşterea traficului de mărfuri şi de călători dintre Oltenia şi Transilvania. “Succesele de la Agnita – Botorca. scurtând astfel distanŃa de transport a cărbunelui din Valea Jiului la centrele industriei grele din Ardeal. ObişnuiŃi cu munca grea a pământului. La masă au două feluri. cismari fără lucru. orfani de 20 de ani care-şi petrecuseră viaŃa sub poduri.

Din nefericire. mare voluntară Va munci pe şantiere la vară Brigada Vasile Luca A terminat conducta De la Cianu pân’ la Cluj Gaz metan toŃi au adus Prin zăpezi şi noroi Am construit conductă noi De la Cianu pân’ la Boj Brigada 5 a fost În zile de sărbătoare Turda ne-a dat ajutoare Conducta am terminat Înainte de termenul dat . şi barăcile care ne înconjurau au rămas goale. lăcătuşi. Şi deprinderea de a ceda uşor. însufleŃite şi de o preocupare nouă. Unde sunt ei acum? S-au răspândit în întreaga Ńară: ciobanii au devenit mineri vestiŃi. al cărui nume îl purtase şantierul. În 27 de zile. în prezenŃa unei delegaŃii formate din premierul Petru Groza. cu trecerea anilor. şi tinereŃea.aceeaşi realitate. ceferişti. de oameni care realizau ceva cu folos. Îi lipsea murmurul aspru al luptătorilor din cele şapte luni. dobândeau un soi de demnitate. Toate fetele au fost trimise nu ştiu unde. şi nopŃile cu lună. BineînŃeles că în atât de puŃin timp nu li se putuseră schimba vocabularul.. Şi vedeam cu ochii mei că se schimbă ceva cu aceste făpturi. voluntarii au montat o conductă lungă de 35 de kilometri. la Bumbeşti – Livezeni: Cu partidul nostru-n frunte.212 - . Lucrarea a fost inaugurată la 7 martie 1948. când raportau ce lucraseră. fuseseră vinovate. se scria în «Oameni şi stânci». spargem munte după munte!" PROSTITUATE LA "REEDUCARE". Spre el venea în liniştea aceasta a defileului murmurul miilor de tineri care luptaseră aici şapte luni de zile. tâmplari. în case de reeducare de data asta cred. BăieŃii de la alte puncte ale şantierului veneau noaptea pe furiş la fete. înaintea "clasicelor" Bumbeşti – Livezeni şi Salva – Vişeu a fost şantierul "Dr. mai pe înŃelesul publicului şi mai "simŃit" decât o făceau materialele de propagandă. "Petre Ciocan fuma. prin care oraşul Cluj urma să fie alimentat cu gaz metan. Petru Groza-Ceanu Mare-Cluj". doctoriŃa de la cabinetul medical al şantierului. DimineaŃa. alŃii. şi a secretarului CC Vasile Luca. În viaŃă. a descoperit câteva sarcini noi. au devenit conducători de întreprinderi. opinează Demetrius. oamenii aceştia au înaintat sub scutul aceleiaşi lozinci pe care au înfăptuit-o aici. unele." ELECTORALA Primul şantier naŃional deschis în 1948. impresionată de o brigadă formată majoritar din prostituate aduse din toate colŃurile Ńării. aflaŃi la Cluj în campanie electorală pentru alegerea deputaŃilor în Marea Adunare NaŃională. Unii. purtările. "Se spera la o reeducare prin muncă. Că şantierele erau populate de o lume pestriŃă o spune şi scriitoarea Lucia Demetrius.. la obişnuitul ei control. seara adunate la fel după ce ridicaseră un drapel. mecanici. alŃii oŃelari la ReşiŃa. Se deştepta în ele o conştiinŃă nouă. adunate în careu în mijlocul curŃii. Fuma şi se gândea.CLUJ Tineretul se uneşte łară nouă construieşte O brigadă mare. aveau ambiŃia muncii înfăptuite. plugarii sunt dulgheri. Era linişte! Şi liniştea aceasta îl întristă pe Petre Ciocan. CANTECUL BRIGAZII DE LA CIANU MARE . dar era limpede că ceva se modificase în ele: un punct de vedere asupra vieŃii.

024 de maşini de cusut şi maşini anexe. că o călătorie între orice două puncte ale Capitalei este o adevărată aventură. Dej mi-a propus să mă ocup de construcŃia şi de echiparea unei noi fabrici moderne de confecŃii. scria un ziar central nu în 2008. care au lucrat zi şi noapte în tot acest interval. care au lucrat în trei schimburi. la fel ca . La 28 aprilie. greu de suportat. MIRACOLUL DIN DEALUL COTROCENI. Pe Dealul Cotrocenilor a fost ridicată fabrica de confecŃii "Gheorghe Gheorghiu-Dej". 250 de muncitori au lucrat la construcŃia Aeroportului Băneasa. Gheorghiu-Dej mi-a relatat vizita sa la fabrica de confecŃii Apaca. Personalul. care producea în nişte barăci ponosite.n. S-a reconstruit şi s-a modernizat Stadionul ANEF. care şi-au adus utilajele de şantier şi maiştrii lor. În cartierele Militari.396. cu instalaŃia de are condiŃionat în funcŃiune a fost inaugurată în prezenŃa lui Gheorghiu-Dej. stadioanele ANEF şi Dinamo. s-a construit o a doua aripă.Brigadierii să trăiască Republica să’nflorească Bucureştiul – "şantier de interes naŃional" CRISTINA DIAC În 1948. lucra în condiŃii insalubre. uniforme pentru militari. la Cotroceni. cu munca prestată de 1. este viteza cu care "s-a mişcat" statul în 1948.000 de pomi. de 180 de metri lungime şi 18 metri lăŃime. s-a construit Aeroportul Băneasa. dispunând de o bucătărie modern echipată. Bucureştiul era unul dintre cele şase "şantiere de interes naŃional". s-au reclădit Teatrul NaŃional. Articolul anunŃa de fapt un program mai vast de reconstrucŃie a Capitalei. pe Dealul Cotrocenilor s-a ridicat Apaca fabrica de confecŃii care a primit numele "Gheorghe Gheorghiu-Dej". şi a fost turnat primul planşeu al cantinei. şi 600 de lucrători calificaŃi. aproape în totalitate femei. am asigurat colaborarea unor ingineri cunoscuŃi. fie şi la vedere. Salva-Vişeu ori Lunca Prutului. multe dintre obiective aveau fixat ca termen de finalizare diverse date-simbol din calendarul comunist). De-a lungul trotuarelor s-au plantat peste 30.. echipată cu maşini produse la Cugir. în doar câteva luni s-au refăcut străzi. ca Emil Prager. scrie Gheorghe Gaston Marin în memoriile sale. cu trei zile înainte de termen (1 mai – n. S-au amenajat parcuri. Ulterior. În acest scop. a fost refăcută clădirea Teatrului NaŃional. demarat în primele luni ale anului 1948. Corpul principal era prevăzut să fie legat cu o cantinăsală de festivităŃi. scrie fostul demnitar comunist. până la 15 aprilie urmând să se repartizeze pe şantierele deschise cele douăzeci de mii de vagoane cu piatră contractate de Primăria municipiului. era compusă din parter şi patru etaje şi se prevedea să cuprindă 1. Cu entuziasmul său molipsitor. Toate acestea. asigurând munca pentru 1. în numai câteva zeci de zile. În nici trei luni.150 de brigadieri UTM-işti voluntari. ci cu exact 60 de ani în urmă." RITM AMEłITOR.600 de lucrători. "Bucureştii sunt un imens şantier". GriviŃa şi Bucureştii Noi s-au trasat noi bulevarde. prin repetiŃie. Clădirea fabricii. Tiberiu Eremia. Despre momentul ridicării acestei fabrici bucureştene a relatat în memoriile sale Gheorghe Gaston Marin: "Se simŃea nevoia să facem o demonstraŃie a capacităŃii noastre de a construi ceva şi în domeniul industrial. au fost plantaŃi copaci de-a lungul trotuarelor. La 23 ianuarie. largi de 30 de metri. Calmanovici. vechiul velodrom a fost transformat în actualul Stadion Dinamo. cunoscută cu numele de Apaca. cu schiŃe de mână chiar pe şantier. însumând 200 de kilometri. cu muncitoare îmbrăcate în haine noi de lucru.000 de ore de lucru. fabrica utilată în întregime cu maşini noi. În doar câteva luni s-au reparat peste 300 de artere de circulaŃie. care să fie realizată într-un termen scurt. Ceea ce poate surprinde astăzi bucureşteanul învăŃat.213 - . alături de Bumbeşti-Livezeni. Proiectele au fost realizate de Prager. În 97 de zile a fost construită uzina. ConstrucŃia a consumat o mie de vagoane de materiale şi 1. "Zilnic sosesc în gările din Capitală mii de vagoane cu piatră de pe Valea Oltului şi din Valea Prahovei.

deoarece una din tacticile SecurităŃii era de a înfiinŃa ea însăşi “organizaŃii subversive” pentru a justifica măsuri represive. Pentru a “destabiliza” regimul. "organ al Comitetului de Partid şi al Comitetului Sindical al Fabricii de ConfecŃii Gheorghe Gheorghiu-Dej". iar 1. LUPTA CU APELE SI CU TANTARII În zona Moldovei. să coaguleze un centru unic al “Mişcării NaŃionale de RezistenŃă” (1945). pe o suprafaŃă de o mie de hectare a fost mărit debitul apei şi s-au obŃinut lacuri pentru creşterea peştelui. Din documentele fostei SecurităŃi. în funcŃie de mărime şi arie de răspândire. de pe toate continentele". aproximativ 12. După 1945. grupările de partizani nu au înfiinŃat un comandament unic după arestarea generalului Aldea (1946).. izolate la zeci de kilometri unele de altele. organizaŃii sau mişcări. amestecul URSS în afacerile interne ale Ńării şi prezenŃa Armatei Roşii prevesteau instalarea unui regim de “democraŃie populară”. partizanii ameninŃau cu moartea “colaboraŃioniştii”. grupările de rezistenŃă au “visat” la îndepărtarea comuniştilor de la putere.214 - . tratate desigur. ofiŃeri loiali monarhiei. a focarelor de boli care măcinau sănătatea oamenilor din regiune. în cheie propagandistică. deschis la 1 aprilie.prima. dar şi pe închegarea unei Mişcări NaŃionale de RezistenŃă. dintre care 10. unitatea devenind cea mai mare producătoare de confecŃii de înaltă calitate. au apărut nuclee de rezistenŃă armată anticomunistă. se regăsesc şi în revista ConfecŃia. şi noi corpuri pentru realizarea de modele de îmbrăcăminte. După amenajare. AMPLOARE.600 de hectare au devenit fâneŃe. lansau zvonuri despre “iminenta” sosire a americanilor şi răspândeau manifeste. fără succes. probe şi expoziŃii pentru clienŃii interni şi externi. care să asigure hrana locuitorilor judeŃului Covurlui. Deşi eterogene din punct de vedere politic. lipsite de sprijin politic intern şi extern.000 de vagoane anual. InfluenŃa acestor mişcări s-a redus la zone restrânse teritorial. reiese că între 1945-1959 pe teritoriul României ar fi fost identificate 1196 de “organizaŃii anticomuniste”. efortul s-a concentrat asupra oraşului GalaŃi şi a fostului judeŃ Covurlui. liberali. a avut ca obiectiv realizarea unei reŃele de diguri şi canale pe cursul Prutului Inferior. grupările de rezistenŃă urmăreau la unison împiedicarea instalării regimului comunist. Cele mai cunoscute au fost “Sumanele Negre”. Veridicitatea cifrelor ar trebui privită cu circumspecŃie. Şantierul NaŃional Lunca Prutului. Înainte de începerea lucrărilor. Aşteptându-i pe americani. plin de bălŃi şi de lacuri. Ńărănişti. Secarea mlaştinilor a adus cu sine şi distrugerea ŃânŃarilor şi. dintre care aproape 200 de grupuri de luptători în munŃi.. De pe terenul astfel recuperat pentru agricultură se progonoza obŃinerea unei producŃii de 3. FLORIN MIHAI Deşi restrânse numeric. Dispersate pe întregul areal geografic al Ńării. “Gărzile lui Decebal”. membrii rezistenŃei mizau pe un război între Est şi Vest. exportând produsele sale în toate Ńările mari industrializate. zona arăta ca un stufăriş. aflaŃi din anii . implicit. Generalul Aurel Aldea a încercat. adunând laolaltă legionari. “Graiul Sângelui”. Momente din istoria fabricii de confecŃii Apaca. Slab sprijinite din exterior şi lipsite de girul politic al fruntaşilor partidelor istorice. grupări. “Haiducii lui Avram Iancu”. ulterior "Gheorghe Gheorghiu-Dej". îndemnând cetăŃenii la revoltă. denumite în terminologia de specialitate grupuri. creşterea influenŃei PCR în arena politică românească.000 de hectare au devenit teren arabil. “OrganizaŃia Vlad łepeş I”.800 de hectare de teren situate între localităŃile Oancea şi GalaŃi au intrat în circuitul agricol. Pe fondul comunizării României. publicate în volumul “Cartea albă a SecurităŃii”. Pentru atingerea acestui obiectiv.

OrganizaŃiile “Libertate şi IndependenŃă”. pe uliŃele satelor. Ńările baltice şi Ucraina. intrată la finele războiului mondial în sfera de influenŃă sovietică. OrganizaŃii ostile comuniştilor au acŃionat şi în Polonia. pentru a intra în zone populate. preoŃi. studenŃi. partizanii colportau diverse informaŃii politice şi militare. Ungaria. Departe de Bucureşti. membrii “Mişcării” s-au ascuns în zone greu accesibile forŃelor de represiune. care scăpaseră de represaliile sovieticilor. “VIN AMERICANII!” Pentru a-şi creşte influenŃa. foşti membri ai Armia Krajowa. au organizat grupări antisovietice şi anticomuniste. Prin trenuri. Pentru a “destabiliza” regimul. muncitorilor de la drumuri forestiere. fost soldat. cu sprijin logistic de la trupele germane din regiune. FuncŃionarii binevoitori sau mituiŃi ofereau partizanilor buletine în alb şi chiar ştampile ale primăriilor. în apropiere de Oroshaza. informatori de primă mână ai SecurităŃii. împotriva mişcărilor fasciste. muncitori şi ofiŃeri.215 - . La conducerea organizaŃiei din sudul pustei maghiare s-a aflat Istvan Kovacs. Ungaria a intrat şi ea sub tutela URSS. învăŃători. Londra. culese de la posturi de radio străine (Ankara. Din punct de vedere social. Luptătorii din munŃi FLORIN MIHAI În 1948. în provinciile de margine ale Ńării. mai ales în situaŃiile în care partizanii părăseau munŃii. În Polonia. Comuniştii unguri au declanşat teroarea împotriva partidelor istorice şi. când Vladimir Macoveiciuc. etnic maghiar expulzat din Slovacia. dar şi pe potecile bătute de la marginea pădurilor. REVOLTE ÎN ESTUL EUROPEI RezistenŃa anticomunistă din România nu a fost un fenomen singular în Europa Centrală şi de Est. au menŃinut printre români speranŃa vremelniciei regimului comunist. ciobanilor. Blaho şi Kovacs au fost executaŃi după un an. partizanii îi avertizau că orice informaŃie dată autorităŃilor îi putea costa viaŃa. Fie ele efemere sau longevive. liberali. partizanii alcătuiau permanent liste cu membrii PCR şi Frontul Plugarilor pe care îi ameninŃau cu represalii după schimbarea puterii. dintre cele mai active. de-a lungul şi de-a latul Ńării. În Bucovina. Ńărănişti. rezistenŃa anticomunistă a început la finele celui de-al doilea război mondial. Ion Vatamaniuc. a condus o grupare paramilitară împotriva Armatei Roşii. în MunŃii Făgăraş. Falsificarea identităŃii făcea de asemenea parte din “strategia” rezistenŃei de a înşela vigilenŃa SecurităŃii. Prin vizite şi scrisori de ameninŃare. din Banat până în Vrancea şi din Maramureş până în codrii Dobrogei. Serviciile Secrete maghiare (AVH) s-au infiltrat în interiorul organizaŃiei. grupările de partizani au fost izolate şi anihilate una câte una. desfiinŃată în ianuarie 1945. În vara anului 1949 s-au înfiinŃat Gărzile Albe. s-au înfiinŃat grupări de rezistenŃă anticomuniste.1946-1947 în detenŃie. dar şi în inima României. După 23 august 1944. Gruparea Vatamaniuc. în timp ce alŃi membri ai mişcării au continuat rezistenŃa până în 1955. Li s-au alăturat ofiŃeri alungaŃi din “Armata Populară”. anunŃând iminentul conflict sovieto-american. “AlianŃa NaŃională Militară” şi “Libertate şi Dreptate”. După arestările masive din rândurile legionarilor (15 mai 1948). şi Janos Blaho. O atenŃie deosebită se acorda funcŃionarilor din sate şi cabanierilor. “ForŃele Armate NaŃionale”. reuneau Ńărani. Vocea Americii). denumite “subversive” de propaganda comunistă. grupările anticomuniste s-au luptat cu trupele de Securitate. cu precădere. au fost treptat anihilate de către comuniştii polonezi la jumătatea anilor ’50. reuşind arestarea a peste 60 dintre “capi” (1950). membrii rezistenŃei răspândeau manifeste care îndemnau civilii să refuze “intrarea” în PCR. au continuat . mişcarea de partizani din timpul războiului. organizaŃiile. Constantin Cenuşă şi Vasile Motrescu. A intrat în zvonistica vremii sintagma “Vin americanii!” care trebuia să menŃină printre români speranŃa alungării comuniştilor de la putere. Aliat de încredere al celui de-al Treilea Reich în timpul războiului.

au decis să se împartă în două grupuri. fratele lui Ion. conduse unul de Arsenescu şi altul de ArnăuŃoiu. În MunŃii Apuseni. Timp de zece ani. Abia scăpaŃi din încercuirea SecurităŃii. Gruparea Popşa. care i-a adormit cu somnifere. a “închegat” un grup de rezistenŃă în zona Obcinei Mari. aproape de frontiera româno-sovietică. “Frontul Apărării NaŃionale”. În apropiere de Bistra. la GalaŃi). MunŃii Făgăraş au adăpostit mişcări de partizani în versantul sudic şi nordic. “predându-i” căpitanului de Securitate Cârnu. când s-a predat de bunăvoie autorităŃilor. fiind executat doi ani mai târziu. arestându-l pe Mihai Sofron. Gavril Vatamaniuc. a fost condamnat la moarte şi împuşcat la Botoşani. OrganizaŃia a fost înfiinŃată de maiorul Nicolae Dabija (născut în 1907. În schimbul de focuri ce a avut loc. Atunci au fost capturaŃi. “Haiducii” din Făgăraş. celălalt iniŃiator al mişcării. 12 dintre ei fiind condamnaŃi la moarte. Tribunalul Militar din Bucureşti i-a condamnat la pedepse grele. În nordul Ńării. Urmând strict regulile nescrise ale supravieŃuirii în munŃi. membri ai FrăŃiei de cruce “Emil Stancu” din Sighet şi “manistul” Hotea Vasile Hrincu. Vasile Popşa a murit. printre ei aflându-se şi Dabija . dintre care cea mai cunoscută a fost “Frontul Apărării NaŃionale – Corpul de Haiduci”. Ocna. Securitatea arestase deja 70 de membri ai grupării şi simpatizanŃi ai acestora. s-au înfiinŃat mai multe grupări de rezistenŃă. Securitatea a mobilizat în vara anului 1949 trupe numeroase pentru a-i “anihila” pe “haiducii Muscelului”.lupta. fraŃii Vasile (legionar) şi Ioan Popşa (fost secretar judeŃean al tineretului PNł) au înfiinŃat în vara anului 1948 o grupare anticomunistă. Gheorghe Arsenescu. SituaŃi în centrul României. foşti elevi ai Liceului “Radu Negru” din localitate. şi el ofiŃer de carieră. Cei 22 de membri ai mişcării au fost încercuiŃi în martie 1949 de Batalionul Floreşti de Securitate. În toată acea perioadă au fost sprijiniŃi de săteni din comuna Nucşoara. membrii mişcării ce se autointitulase “Grupul Carpatin” s-au ascuns de trupele SecurităŃii până în 1955. Pe versantul sudic acŃiona în acelaşi timp pe valea Râul Doamnei organizaŃia “Haiducii Muscelului”. Şapte dintre ei au fost executaŃi. Cei doi au stabilit la Rucăr “statul major” al organizaŃiei. Doar Gavrilă-Ogoranu a scăpat. Acolo a rămas până în 1976. partizanii din Făgăraş au continuat să sfideze autorităŃile. organizaŃia şi-a creat un stat major. sub titlul “banda” Popşa. condamnaŃi la moarte şi executaŃi ultimii şase membri ai grupării. Liderul lor era Ioan Gavrilă-Ogoranu. Gruparea lui Vatamaniuc a fost “neutralizată” în 1955. condusă de ofiŃerii de carieră Gheorghe Arsenescu şi Toma ArnăuŃoiu. cea mai mare condamnare a primit-o Ioan Popşa (20 de ani de muncă silnică). În martie 1949. în judeŃul Maramureş. student la Facultatea de Agronomie a UniversităŃii din Cluj. pe raza judeŃelor Cluj. Vasile Motrescu. Primul ajunsese la rangul de colonel în armata română. Alba şi Turda.216 - . În august 1949. a fost şi el arestat (1960). stabilindu-şi tabăra pe versantul nordic al masivului muntos Făgăraş. Cum influenŃa organizaŃiei creştea de la zi la zi. fost sergent major de jandarmi disponibilizat. Printre ei se aflau şi fraŃii Toma şi Petre ArnăuŃoiu. câŃiva membri tineri ai “Mişcării Legionare”. între Gura Humorului şi Vatra Dornei. Gruparea figura în “scriptele” SecurităŃii. Din 1948. liderul ei fiind condamnat la 40 de ani de închisoare. Din lotul Popşa. la Tg. ascuns la un “tăinuitor” de încredere din satul Galiu. Dintre grupurile mici de partizani bucovineni pot fi menŃionate cele ale locotenentului Jenică Arnăutu (pe versantul nordic al Obcinei Mari) şi a lui Ghimici (în oraşul Gura Humorului). în timp ce ArnăuŃoiu servise în Garda regală ca ofiŃer de cavalerie. arestat de Securitate abia în 1958. datorită trădării prietenului lor GrigoruŃă Poenăreanu. pe Muntele Mare. Preotul catolic Ioan Dulca Joldea a devenit îndrumătorul moral al organizaŃiei. originari din Făgăraş. Securitatea a dat prima lovitură grupării. judeŃul Alba. partizani din MunŃii Zarandului. FraŃilor Popşa li s-au alăturat studenŃii legionari Mihai Sofron şi Ioan Rusu. cerând şi primind în schimb graŃierea. au fugit în munŃi. La puŃină vreme după aceea au fost prinşi ceilalŃi membri ai grupării. Imediat după arestările masive din rândurile legionarilor (15 mai 1949). iar călugăriŃele din comuna Ieud asigurau serviciile de curierat ale organizaŃiei. aflaŃi în comuna Ieud. Abia în 1959 au fost arestaŃi în comuna Corbşori. s-a alăturat fraŃilor Macavei. îndemnând populaŃia din zonă la revoltă contra regimului comunist. După arestarea fratelui său Mircea. el murind în 1952 în detenŃie.

(1949). Documentele de arhivă menŃionează existenŃa unor grupuri anticomuniste şi în celelalte provincii (Oltenia. Era locul în care se adunau. “tăinuindu-i” în fânare. Amestec de pragmatism şi confort termic. O vatră de piatră şi un ceaun pentru mâncare completau dotarea austeră a taberei. dar a fost ucis de trupele de Securitate. de culoare închisă pentru a se pierde în întunericul pădurilor. supravegheau uşor trecătorile din munŃi. împreună cu fraŃii Voinea. care îşi riscau libertatea. Jambiere de piele “urcau” deasupra picioarelor. a iniŃiat “Blocul NaŃional” (1949). În Oltenia a acŃionat gruparea CarlaonŃ. în preajma localităŃii Panciu. Tot din blană de oaie era confecŃionată şi căciula. o haină din postav rezistent la umezeală şi ploaie. Din asemenea “cuib de vultur”. Banat. Din cauza mediului umed. În 1948. a înfiinŃat o grupare de rezistenŃă. datorită pregătirii militare. care se schimbau prin rotaŃie la câteva ore. au făcut zile negre SecurităŃii. StareŃii de la schitul Moşinoaiele le dădeau mâncare şi îmbrăcăminte. trimiŃându-i la Aiud şi Gherla. grupul Arnota şi “Mişcarea Română de RezistenŃă”. stânci uriaşe şi cursuri de apă. Cea mai importantă piesă a vestimentaŃiei era cojocul de oaie. partizanii au adoptat îmbrăcămintea păstorilor. era încropirea unui adăpost şi asigurarea hranei. Şi în alte provincii. în funcŃie de mărimea grupului. mulŃi preferând . se renunŃa la buzunarele. să nu lase urme pe frunze sau zăpadă. tăbăcit fără sare. ferindu-le de umezeală şi de fiarele pădurii. intrat între timp în slujba “puterii populare”. łINUTa DE FUGAR. grajduri sau şuri de paie. “stat major”. peşterile şi refugiile montane. Drept adăposturi temporare foloseau cabanele izolate sau părăsite. La început. în realitate. Acesta i-a recomandat lui Paragină şi pe doi “fraŃi de-ai săi”. În 1948. Metoda infiltrării securiştilor în rezistenŃă dăduse roade! Membrii grupării luaseră legătura cu Nicolae Anghel. în cursul anilor de “sihăstrie”. să vâneze fiare sălbatice şi să înveŃe avantajele cojocului tăbăcit fără sare. în MunŃii Vrancei. partizanii au înfiinŃat adevărate tabere. Paragină a stabilit tabăra grupării. Haiducii secolului XX FLORIN MIHAI “Fugarii” au învăŃat în timp din propria experienŃă. Preferau zone protejate de desişul pădurii. Nicolae Fudulea şi Nicolae Ciolacu au înfiinŃat o mişcare de rezistenŃă în Dobrogea. colonelul Ion UŃă. iar pături – piei de oaie de la ciobani. studentul legionar Ion Paragină. la sfat. abandonau taberele. Aveau bordeie şi în pădurea deasă de molid de pe Pârâul Porcului. Partizanii vrânceni au căzut în capcana celor trei. Tribunalul Militar din GalaŃi i-a condamnat pe cei aproape 70 de inculpaŃi la ani grei de închisoare (1950). În Banat. pantaloni pană din postav. În timpul iernii. devenit în scurt timp adjunctul lui Ion Paragină. Pe timpul verii. membru al PNł. Grupul Paragină. Prima grijă a “fugarului” ajuns în hăŃişurile pădurii sau pe înălŃimile muntelui. o cămaşă groasă. Gogu Puiu sinucigându-se cu ultima grenadă din dotare. În octombrie 1949 au fost prinşi de Securitate. au plătit cu viaŃa. Cei care au respectat regulile supravieŃuirii. fost căpitan de armată. schimbându-şi în fiecare noapte culcuşul. grupau întotdeauna santinele. aromânul Gogu Puiu. fiind arestaŃi împreună cu liceenii legionari pe care îi “racolaseră” în Panciu şi Focşani. vestimentaŃia partizanului cuprindea ca piese “de bază” bocanci uşori. partizanii. Dobrogea). tineri ofiŃeri de Securitate. fiul unui preot din comuna Mihai Kogălniceanu. gruparea a fost distrusă. Pentru a uşura deplasarea printre crengi. Drept perne foloseau saci umpluŃi cu frunze. RămăşiŃele grupării au fost dispersate în 1952. Construiau foarte rar cabane. Cei care le-au nesocotit. unde avea şi o stână. pentru a nu reŃine apa şi croit mai lung pentru a acoperi şi genunchii. Pe locul său de pădure de la Tihăraia. gulerul şi căptuşeala hainei. După un an.217 - . la rude şi prieteni de încredere. denumite printre iniŃiaŃi. cum să citească semnele naturii. coborau în sate. pentru a nu fi descoperiŃi. La căile de acces spre tabără. Li s-a alăturat Mihai Timaru. preferând în schimb amplasarea de corturi militare.

au atacat depozite ale Armatei. erau de evitat şi stânile şi barăcile cu muncitori. oferindu-le totodată vagi “indicii” despre unde petrecuse iarna. Oamenii aveau grijă să dea oala cu funingine. scria Vasile Motrescu în însemnările sale. La început primeau din satele învecinate pâine. evitându-se construirea de colibe şi corturile. OrganizaŃiile importante construiau în munŃi adevărate depozite de arme. Grupările care se deplasau continuu prin munŃi înlocuiseră ceaunul cu o oală de aluminiu în care fierbeau mămăliga. Au existat situaŃii când grupările anticomuniste au contactat ofiŃeri activi de la care au primitt arme. ARSENAL VARIAT. iar mâncarea era uşor şi repede pregătită. le scria în 1951 Motrescu urmăritorilor săi. cei din Valea Prahovei. să calci încet şi sigur. puşti Mannlicher. Aceştia trebuiau să coboare foarte rar în sate. pentru a le feri de umezeală. primind în schimb hrană şi îmbrăcăminte. obŃinuseră arme de la rudele mai în vârstă. Trebuie să se circule cu o deosebită atenŃie şi simŃ. o bate vântul. Dacă în textele literare despre haiduci. am o pisică care face analiza mâncărilor şi tutunul l-am lăsat. Vânătorii iscusiŃi consumau şi carne de vânat. hărŃi militare. “Domnilor.) căci partizanul are simŃuri deosebite de ale (semenilor) trăiŃi în mijlocul societăŃii. (. Pe timp de vară. mesele acestora sunt descrise ca îmbelşugate. O altă preocupare a grupărilor de rezistenŃă era achiziŃionarea de armament şi muniŃii. SoldaŃii germani care fugeau din calea Armatei Roşii. De asemenea. MulŃi dintre fugari îşi păstraseră armele cu care luptaseră în timpul războiului. În schimb. dar când rezervele se împuŃinau. membru al rezistenŃei anticomuniste din Bucovina. pentru a evita sclipirile ei în soarele amiezii. binocluri. Pistoale mitralieră OriŃa.” “Bandele” din munŃi. credeŃi că am stat în pădure ori în sat? La adăpost. mai aveŃi o singură nădejde în astă-vară de a mă distruge. stai şi ascultă bine şi dacă o frunză bate. “lichidate” de Securitate FLORIN MIHAI . lăsau şi ei armele românilor. frugal. dar şi pentru acestea am leac. Dar dvs. “Niciodată să nu dai punct de întâlnire precis. altfel ori cum ştii tu fă calea întoarsă ca pisica să nu te bagi. daŃi otravă pe la stâni şi la muncitori sau Ńigări cu morfină. şi stropite din plin de clondire cu vin. mai bine ocoleşte căci ocoleşti moartea ta şi a prietenilor tăi. LA ADAPOST Într-unul dintre bordeiele sale s-au găsit două caiete cu însemnări şi scrisori adresate autorităŃilor. a întocmit în 1953 un set de reguli pentru partizanii din munŃi. slănină. Plaiurile.218 - . paste făinoase şi orez. căldură şi ascultând «Vocea Americii»! Şi dvs staŃi şi tremuraŃi de frig pe la barăci. MaMaLIGa CU BRÂNZa. prea tineri pentru recrutare. îi sfătuia pe partizani să nu se deplaseze nicăieri. AlŃii. Mălaiul avea avantajul că rezista la umezeală. iar când ai auzit vreun zgomot neobişnuit de tine şi simŃit ceva un foşăit de frunze. Tot de la foşti ofiŃeri s-au primit busole.” Respectarea cu sfinŃenie a acestor reguli l-a ajutat pe Motrescu să se ascundă în pădurile bucovinene timp de şase ani (1952-1958).modelul rusesc. ştiŃi unde am stat astă-iarnă? Ce.. MANUAL DE SUPRAVIEłUIRE Vasile Motrescu. Motrescu recomanda adăposturi improvizate. În alte cazuri. Deşi cantitativ armele acopereau necesarul de luptă al trupelor de partizani. meniul zilnic al unui om hăituit era desigur diferit. “cu urechi”. miros de tutun sau de domn (miros de parfum). consumau brânză de la ciobani şi mămăligă. Beretta. În aceste misive. drumurile şi poienile trebuiau ocolite la cel puŃin 100 de metri noaptea şi 200 metri ziua. având grijă să expună cartuşele periodic la soare. Motrescu ironiza eforturile SecurităŃii de a-l asasina. ZB-uri constituiau arsenalul obişnuit al rezistenŃei. starea lor de funcŃionare era de multe ori precară. Procurarea armelor se făcea pe mai multe căi.. în timpul iernii.

atunci când vremea era favorabilă. cabanieri. agenŃii ameninŃau. “La început alcătuiau planuri cusute cu aŃă şi cu sfoară.Între 1945 şi 1958 Securitatea s-a războit cu forŃe inegale. Din mărturiile lui Ioan Gavrilă-Ogoranu. Să dau un exemplu: nici cele mai sfinte lucruri n-au fost ocolite. MulŃi n-au ştiut. Echipajele erau însoŃite de câini dresaŃi (buldogi şi ciobăneşti germani). care a reuşit să fugă. Cu ajutorul informatorilor racolaŃi prin şantaj.219 - . “Să nu se mai obosească să mai pună semne pe plaiuri. Reprimarea mişcării de rezistenŃă a intrat. În situaŃii “speciale”.c. La nivel local. aceste semne vor da rezultate rele”. spovedea oamenii şi la spovedanie întreba – sunt spusele lui. angrenate în “lichidarea bandei UŃă”. pădurarii lăsau semne în pădure. dacă vrei să ai legătură în munŃi. s-a acordat credit direcŃiilor regionale ale SecurităŃii. S-au alcătuit trupe mixte de securişti şi miliŃieni. care făceau imposibilă orice tentativă de evadare. “braŃul înarmat al partidului” a anihilat grupurile de rezistenŃă. cu căderi de zăpadă foarte abundentă ce a redus invizibilitatea (sic) la cca 1 m. În jurul partizanilor se creau unul sau mai multe cercuri de militari. Mare succes în combaterea rezistenŃei a avut şi metoda înfiinŃării unor grupări anticomuniste fictive. prin înfiinŃarea DirecŃiei Generale a SecurităŃii Poporului (denumire intermediară pentru instituŃia SecurităŃii). Securitatea a creat reŃele de informatori. A fost hirotonisit preot şi a fost trimis într-un sat de sub munte. ale acestui ofiŃer de Securitate – «Nu cumva ai legături cu băieŃii ăştia din munŃi. tortură sau mituire. trupele de represiune se deplasau cu sănii şi foloseau patrule cu schiuri. după metoda sovietică (…) diferite şi toate scamatoriile pe care le aşază ei etc. Grupul nostru a căzut printr-un ofiŃer de Securitate. cu grupările anticomuniste din munŃi. mulŃi şi-au dat seama de cursă.. beŃe încrucişate. care a acŃionat în MunŃii Făgăraş. Pentru a depista şi anihila “bandele”. li se cerea partizanilor să se predea de bună voie. Un raport al SecurităŃii Regionale Timiş. însă din cauza precipitaŃiunilor de . de le puteai vedea de departe. prin deschiderea focului de către bandiŃi. prezintă o astfel de situaŃie. Împotriva luptătorilor din munŃi organizaŃi în grupări restrânse numeric (10-20 membri) erau trimise companii şi plutoane. ciobani şi muncitori forestieri. în sarcina SiguranŃei de Stat. se putea întâmpla ca o descindere a SecurităŃii să eşueze. frunze lipite şi pietre puse pe rădăcini. autorităŃile s-au concentrat pe lichidarea rezistenŃei. În schimbul eliberării familiilor. Pentru a lua urma “proscrişilor”. şantajau şi mituiau totodată sătenii de la poalele munŃilor. între anii 1945-1948. Banditul fugit a fost urmărit pe urmele de sânge numai 5 km de către un ploton cu câinele de urmărire. ajungându-se deseori la arestări abuzive. la care răspunzându-se cu foc. agenŃii infiltraŃi le dobândeau încrederea şi. INTERVENłII ÎN FORła. mobilizând mii de soldaŃi. “Contactul cu bandiŃii s-a luat în zorii zilei de 7 III a. ca să ştiu de unde să prind aŃa ca să distrug banda din munŃi”. Făcea serviciile religioase. AdepŃi ai metodei “biciului şi zăhărelului”. “InsurgenŃii” care scăpau din încleştările armate erau executaŃi fără milă sau închişi la ani grei de detenŃie. zicea el. s-au înfiinŃat Comandamente Unice sub a căror autoritate a fost plasat un aparat uman şi logistic impresionant. se făcea şi o recunoaştere aeriană. pietre lunguieŃe puse în poziŃie verticală. Niculescu care a urmat o şcoală de teologie. şi-a amintit Gavrilă-Ogoranu. s-a adresat în 1951 Vasile Motrescu “organelor silvice”. până când o femeie a spus: «Părinte. reiese că Securitatea a folosit şi alte mijloace pentru descoperirea luptătorilor.. că vreau să-i ajut?». Securitatea deplasa la faŃa locului camioane cu trupe de intervenŃie. dar mai târziu s-au specializat. Îi sfătuiesc să-şi vadă de serviciu că eu semnele nu le stric. se menŃiona în raportul din 10 martie 1949 al Comandamentului Unic Timiş. Odată intraŃi în contact cu “bandiŃii”. Din cauza condiŃiilor atmosferice sau a insuficientei pregătiri a militarilor. vorbeşte cu profesorul…» Atâta mi-a trebuit. CAPCANE. la momentul oportun. îi predau DGSP-ului. cursul scurt. în speranŃa obŃinerii vreunei informaŃii. Din cauza extinderii grupărilor de partizani în diverse locuri. Începând cu august 1948. le ocolesc şi urmă nu fac şi dacă vor umbla mult. recrutaŃi cel mai adesea dintre pădurari. După ce obŃinea un indiciu despre locaŃia unei grupări de rezistenŃă. fiind favorizat de viscol puternic ce bântuia regiunea. a fost rănit mortal banditul Izbaşa şi rănit banditul Armaş Nistor. Asupra rudelor se declanşau presiuni pentru dezvăluirea ascunzătorilor. Pe timpul iernii.

DEZBINARE. SocotiŃi “elemente primejdioase”. neidentificate până în prezent. prin direcŃia centrală şi organismele regionale a întocmit rapoarte lunare despre puterea Mişcării legionare. trădarea se pedepsea în grupurile de fugari cu uciderea vinovatului. Însă în realitate ei aşteptau “ordinul de luptă” de la Horia Sima. În 1949 omul aproviziona cu alimente. urmele s-au pierdut. SiguranŃa aprecia că această grupare era cea mai periculoasă. care erau executaŃi imediat. fiind capabilă să reziste în cadrul unei “prigoane” şi având resurse pentru organizarea unor sabotaje ori comploturi. dispariŃiile de la domiciliu ale militanŃilor cunoscuŃi etc. paraşutările din Occident. La câteva zile RăchiŃeanu a dispărut. serviciile secrete aveau o imagine foarte clară a Mişcării legionare. singura posibilitate de scurgere a informaŃiilor era trădarea. oamenii intrau în “malaxorul” “noii justiŃii”. în urma căruia a semnat un angajament de colaborare cu “autorităŃile”. pe căi ilicite. care se afla în Occident şi îşi făcuse relaŃii cu serviciile secrete anglo-franco-americane. Însă “victoria” în alegerile trucate din 1946 le-a oferit guvernanŃilor comunişti puterea totală. Celebrul acord dintre legionari şi comunişti din decembrie 1945 nu a fost luat în serios nici o clipă de nici una dintre părŃi. surprinzând dezbinarea. refuzând să ia public atitudine contra regimului. în vederea organizarii unei “revoluŃii anticomuniste”. AgenŃii SecurităŃii au aflat secretul lui RăchiŃeanu. Erau acuzaŃi de uneltire împotriva ordinii sociale. restul deplasaŃi pe la alte adăposturi. CeilalŃi primeau ani grei de închisoare. Cea mai importantă grupare se afla sub coordonarea lui Nicolae Petraşcu. el îşi “semnase” deja condamnarea la moarte. în urma acordului din 1945. judeŃul Cluj. Prietenii şi rudele care-i găzduiau şi hrăneau pe membrii rezistenŃei erau acuzaŃi de “favorizare şi tăinuire la crima de uneltire contra ordinii sociale”. L-au supus unui interogatoriu. legionarii au fost toleraŃi o perioadă de PCR. din comuna RăchiŃele. Atunci când inculpaŃii căpătau. Se păstra şi aparenŃa legalităŃii. condamnaŃii erau închişi la Aiud şi Gherla. căreia îi cădeau victime şi oameni nevinovaŃi. începând cu “fasciştii” din Mişcarea legionară.220 - . Un consătean “binevoitor” l-a informat pe Şuşman despre vizitele lui RăchiŃeanu la Securitate. Condamnată de “filozofia” legionară ca un păcat capital. SiguranŃa. decizând să-şi neutralizeze opozanŃii. cu tehnicile “specifice” ale torŃionarilor SecurităŃii. Comuniştii au strâns informaŃii pentru arestarea “în bloc” a legionarilor la momentul oportun. Cele mai grele pedepse le primeau liderii. hrană şi muniŃie gruparea Teodor Şuşman. buletine în alb. OCHI PENTRU OCHI… Cum legile conspirativităŃii funcŃionau cu succes printre răzvrătiŃi. Deşi RăchiŃeanu s-a ferit să spună ceva securiştilor. S-a creat o adevărată psihoză a trădării. din MunŃii Apuseni. Despre restul legionarilor SiguranŃa nu-şi făcea probleme.” EXECUłII SUMARE. până la 25 de ani muncă silnică. OpozanŃii verzi ILARION TIU După război. Legionarii din jurul lui Petraşcu respectau aşa-zisa neutralitate. întărind (ironie a sorŃii) convingerea securiştilor că se aliase cu “banda Şuşman” şi “fugise” în munŃi. În obiectivul dat s-a găsit numai aceşti bandiŃi. erau acuzaŃi şi de fals în acte publice. mâna dreaptă a lui Horia Sima. crima de răzvrătire şi delictul de deŃinere ilegală de armament. dar şi teribilismul radicalilor. Odată arestaŃi. A fost şi cazul Ńăranului RăchiŃeanu. În 1947.zăpadă şi a viscolului puternic. întrucât “codreniştii” din jurul lui Radu Mironovici adoptau mai degrabă o poziŃie mistică decât “de luptă”. prin înfiinŃarea unui tribunal adhoc. De cealalaltă parte s-au continuat relaŃiile cu emigraŃia din Occident. semnat de Nicolae Petraşcu cu Ana Pauker şi Teohari Georgescu. Urma să le furnizeze informaŃii despre ascunzătorile din munŃi. Gruparea era “infiltrată” de .

GuvernanŃii doreau să păstreze încă aparenŃele. Însă resursele legionarilor erau destul de modeste în acei ani. În cazul legionarilor. încât la vederea jandarmilor oamenii plecau de acasă. Respectivul a fosr arestat de jandarmii din localitate. deoarece încercau să-şi scape piele prin “înrolarea” în PCR sau în Frontul Plugarilor. în condiŃiile în care erau “duşmanii ideologici” ai comuniştilor. “Fenomenul Piteşti” ILARION TIU Foştii membri ai Mişcării legionare au “deschis lista” valului de arestări efectuate după alegerile din 1946. direcŃia centrală a SiguranŃei a recomandat agenŃilor din teritoriu să fie mult mai “vigilenŃi” cu activitatea elevilor. iar “Stalin este un bandit. guvernanŃii comunişti au renunŃat şi la ultimele aparenŃe de democraŃie în relaŃiile cu adversarii politici. fără a interveni brutal în destrămarea cuiburilor sau în “demascarea” legionarilor din PCR sau Frontul Plugarilor. Având vârste fragede nu erau bănuiŃi că susŃineau acŃiuni “fasciste”. care vizau crearea unui “om nou”.000. Imediat după alegerile din 1946. i s-a întocmit un dosar de “instigator” şi a fost internat în penitenciarul Gherla. Printre altele. Ministerul de Interne a emis ordinul cu nr. SiguranŃa se afla în etapa strângerii de informaŃii. fie prin educaŃie marxist-leninistă.221 - . pe motiv că “agitau spiritele”.tot felul de oportunişti. elevii din FrăŃiile de Cruce au fost folosiŃi cât s-a putut de mult în activitatea de curierat. precum Vasile Noveanu sau Augustin Bidianu. cât şi cu Ion Antonescu. Însă această toleranŃă se aplica doar legionarilor care nu-şi manifestau public apartenenŃa la extrema dreaptă. Abia dacă se puteau întruni. IZOLARE. legionari care în vreme de “prigoană” trataseră atât cu regele Carol al II-lea. În aceiaşi perioadă au început şi recrutări masive de informatori în comunităŃile rurale unde trăiau legionari. camuflându-se ca turişti pentru a schimba informaŃii. sau chiar la arestări abuzive. Suceava). încercau să obŃină sprijinul Floricăi Bagdasar. PoliŃie. în baza ordinului 50. La începutul anului 1947. Foştii membri ai Gărzii de Fier care se arătau “nostalgici”. sau chiar arestaŃi. La acea dată România semnase deja Tratatul de Pace de la Paris. În ceea ce-i privea pe “macedoneeni”. 50. Astfel. fie prin tortură. când a fost emis celebrul plan de arestare a adepŃilor extremei drepte din toată Ńara. au fost intimidaŃi prin diferite metode. SiguranŃă – trebuiau să declanşeze o operaŃiune de “ridicare a instigatorilor”. În unele comunităŃi panica a fost atât de mare. Unele cuiburi din Bucureşti apelau la metoda excursiilor în jurul Capitalei de la sfârşiturile de săptămână. arestând demostrativ câte un “agitator” şi anunŃându-i pe eventualii opozanŃi că ar fi bine să se autocenzureze dacă au de gând să critice public Partidul Comunist. Din rândul lor au fost “recrutate” primele “elemente” ale experimentelor de reeducare. . prin discursuri sau alte forme de “propagandă contra regimului democrat”. trecând la intimidări “pe faŃă”. folosind tot felul de tertipuri pentru a organiza şedinŃe. Un caz de “reacŃionar” legionar a fost un anume Ionescu Ştefan din comuna Burdujeni (jud. iar regimul de la Bucureşti era recunoscut internaŃional. prin care structurile adiacente – Jandarmerie. care vor duce Ńara de râpă”. Jandarmii şi poliŃiştii au început să cutreiere satele şi cartierele oraşelor. care fură tot din Ńară pentru a hrăni armata lui flămândă”.000/1947. prognozele erau “optimiste”. care în mai multe rânduri afirmase public că “guvernul Groza este format din hoŃi. legislaŃia adoptată după 23 august 1944 le oferea acoperire juridică. ministru a SănătăŃii de origine macedoneană. deoarece puteau fi “infestaŃi” cu “microbul” legionar. după începerea anului şcolar. Această dispoziŃie a justificat hărŃuirea legionarilor până în noaptea de 14/15 mai 1948. de frică să nu fie arestaŃi. Acum testau şi disponibilitatea comuniştilor de a-i băga în seamă. Însă din octombrie 1947. cetăŃenii care se arătau nemulŃumiŃi de guvernul Groza sau de ocupaŃia sovietică puteau fi reŃinuŃi. Ca şi în timpul represiunii carliste şI antonesciene. INTIMIDARE.

însă tranzitul ilegal al frontierei nu le mai era la fel de facil ca în timpul lui Carol al II-lea sau al lui Antonescu. conştienŃi de iminenŃa instalării unui regim pro-sovietic. noi nu ştim şi te condamnăm. Să spui dumneata ce vrei. a fost “aspru” mustrat de colegii săi ilegalişti din guvern pentru birocraŃia de care dădea dovadă susŃinând necesitatea probelor. În ceea ce priveşte acest mod de lucru este elocventă stenograma Consiliului de Miniştri din 27 martie 1957. prin tortură şi umilinŃă. Gheorghe Diaconescu. “TEMNIłELE VERZI”. Experimentul a încetat în august 1951. din cauza lipsei de probe. nu te lua după dosar!»“. care aveau misiunea de a sonda starea de spirit a celorlalŃi deŃinuŃi. fiind profund afectaŃi de faptul că-şi începeau maturitatea în închisoare. Între timp. Metoda lui łurcacu a fost apreciată de conducerea închisorii Piteşti. Imediat după arestare. ori că “unelteau” împreună cu “imperialiştii anglo-americani” la izbucnirea unui nou război mondial. Spre deosebire de celelalte perioade de detenŃie. când mai multe posturi occidentale au emis informaŃii despre teroarea de la Piteşti. Aiud. n. pentru a fi redaŃi societăŃii. numărul celor închişi ridicându-se la câteva mii. În aceste procese nu au contat probele. În noaptea de 14/15 mai 1948 SiguranŃa a executat un plan masiv de arestare a membrilor Mişcării legionare. experimentul fusese “exportat” şi în alte penitenciare cu deŃinuŃi polic: Gherla. Baia Sprie. activase în anii 1940-1941 în FrăŃiile de Cruce legionare. Ministrul JustiŃiei. prin atacarea Uniunii Sovietice de către occidentali. avea misiunea de a-şi maltrata cel mai bun prieten sau coleg. deşi în perioada conflagraŃiei din Est legionarii fuseseră în conflict cu Ion Antonescu şi nu participaseră la guvernare. Dar trecutul său legionar este “demascat”.) pentru că a făcut cutare şi cutare. pentru a arata astfel ataşamentul faŃă de regim. . planul consta în introducerea în celule a doi-trei deŃinuŃi-torŃionari. când s-au discutat “problemele” apărute în cazul judecării unui “lot” de foşti poliŃişti legionari. EUGEN TURCANU.extremiştii de dreapta fiind încadraŃi în rândul “fasciştilor” ori “antonescienilor”. Majoritatea legionarilor arestaŃi erau studenŃi sau tineri absolvenŃi. chiar dacă în dosar nu există piese”. ştiu că i-a spus procurorului: «Vezi. este student la Facultatea de Drept din Iaşi. “FĂRĂ MILĂ”. Care era procedeul din timpul burgheziei faŃă de noi? Ne băteau şi ne dădeau 20 de ani de închisoare când veneam la proces. cu acordul SecurtăŃii şi al conducerii penitenciarului. Astfel că. Ocnele Mari. te aşezi pe principiul luptei de clasă. iniŃiatorul “reeducării prin tortură” de la Piteşti. HărŃuirea membrilor Mişcării legionare a luat o pauză după acordul semnat de Nicolae Petraşcu cu Ana Pauker şi Teohari Georgescu. REEDUCAREA PRIN TORTURĂ. deşi nu existau piese la dosar. Nu de puŃine ori li s-au înscenat procese pentru crime de război. în temniŃele Ńării se găseau mii de legionari. ci principiul “luptei de clasă”. În anul 1948 devine membru al Biroului JudeŃean Iaşi. UN TORTIONAR NEFERICIT Eugen łurcanu. unde se afirmă ca agitator comunist. cu toate strigătele lui. în urma prevederilor ConvenŃiei de ArmistiŃiu. condamnaŃi după aşa-zisa “rebeliune legionară” contra lui Ion Antonescu din 2123 ianuarie 1941. torŃionarii declanşau maltratarea colegilor “reacŃionari”. Târgu Ocna. arestările continuând şi în anii 1944-1945. de asemenea legionar. Noi ştim cine este el (acuzatul. Ideea a fost preluată de Eugen łurcanu. un program de “reeducare” prin cultură a tinerilor arestaŃi. cu propriul exemplu de viaŃă: “Colonelul Zmeu.n. Târgşor. Chivu Stoica (prim-ministru) îl instruieşte astfel pe subalternul său: “Tovarăşe. tinerilor legionari li s-au înscenat procese în care erau acuzaŃi că urmăreau sabotarea “regimului democratic”. În mare. sub supravegherea nepăsătoare a gardienilor. După 1945. legionarii nu mai puteau spera să beneficieze de vreun context extern afavorabil pentru ei. în închisoarea Suceava studentul Alexandru Bogdanovici iniŃiază. care m-a judecat.222 - . În discuŃie a intervenit şi Emil Bodnăraş. care i-a creat condiŃii să o pună în practică începând cu decembrie 1949. La un moment ales de conducerea închisorii şi de Eugen łurcanu. care a propus însă o metodă violentă de “reeducare”. Deşi erau condamnaŃi politic nu au beneficiat de clemenŃă din partea autorităŃilor “democratice” după 23 august 1944. Când a început valul de arestări din 1947. După ce deŃinutul vizat se “reeduca”. fiind trimis la Bucureşti să se specializeze în cariera diplomatică. MulŃi legionari au încercată să fugă din Ńară.

căzând în inconştienŃă. însă nu am intrat în vorbă cu ei. împreună cu mii de tineri din toată Ńara. alături de alŃi 16 complici. Şi pentru asta am fost dezumanizaŃi. Bătăile. Hitler i-a luat “în grijă pe “capii” Mişcării. însă până la urmă va fi scos “Ńap” ispăşitor de către autorităŃi. dintre care unii nu scoteau o vorbă toată ziua. În total eram 32 de deŃinuŃi. reactivată de americani ILARION TIU Istoriografia românească de după 1989 omite cu bune ştiinŃă un aspect important al relaŃiilor dintre “imperialiştii” anglo-americani şi exilul românesc în primii ani de după război – trimiterea legionarilor în Ńară pentru a rezista regimului comunist. a torŃionarilor. Dintr-o dată am fost lovit. Aici declară ca va face orice pentru a fi eliberat. După alt proces în spiritul epocii. După o lună de zile de la sosire. plasaŃi cu precedere în zonele americane de ocupaŃie. La început am stat la Suceava. Trebuia să stăm tot timpul chirciŃi. Acolo am fost victimă a experimentului lui łurcanu. DEZUMANIZARE Despre chinurile prin care a trecut ca victimă a “experimentului Piteşti”. au scăpat de stigmatul de “aliaŃi ai naziştilor”. cu genunchii la piept.. Nefericitul eveniment s-a petrecut la 6 decembrie 1950 (era ziua mea onomastică). Mişcarea legionară. în persoana lui Alexandru Mărtinuş. pentru cazul în care Antonescu ar fi “deraiat” de la alianŃa cu Germania. Din cei 32 de deŃinuŃi. acuzându-ne că suntem «duşmani ai poporului». Când m-am dezmeticit şi m-am ridicat. Înainte de transfer am fost supuşi de gardieni unei «percheziŃii» umilitoare. emigrată în Germania. deşi nu schimbasem o vorbă cu ei.223 - . torturile. iar în 1950 am fost mutat la Jilava. Aceste procese s-au Ńinut atât în zonele ocupate de sovietici după conflagraŃie. vreo şapte-opt am refuzat să ne «reeducăm». am fost anunŃat de gardieni că trebuie să mă mut la Camera 1 subsol. în nopatea de 17 spre 18 decembrie 1954 este executat în curtea închisoarii Jilava. În timpul războiului. Am fost avertizaŃi că viaŃa noastră este în mâna lor. “Fondează” experimentul Piteşti. iar acum răcnea ca un nebun. Şi-a arătat identitatea şi adjunctul lui łurcanu din celula noastră. După capitularea Germaniei în mai 1945. trebuia să rezistăm. Ceea ce a urmat este greu de descris. RECUNOAŞTERE INTERNAłIONALA. în care se judecau “crimele de război”. deoarece Ion Antonescu i-a fost . legionarii. student la Litere în Iaşi. nişte criminali şi că trebuie să ne reeducăm. În Camera 1 subsol i-am reîntâlnit pe doi dintre colegii de detenŃie de la Suceava. poziŃie pe care am botezat-o «Gânditorul». Cei doi «suceveni» despre care v-am spus au venit spre mine. Italia şi Spania după aşa-zisa “rebeliune” contra lui Ion Antonescu din 21-23 ianuarie 1941. cât şi în teritoriile aflate sub administraŃie franco-anglo-americană.. apoi la Piteşti. umilirile erau la ordinea zilei. Existau perioade în care nu ni se permitea să ne facem nevoile două-trei zile. l-am auzit pe łurcanu urlând că suntem nişte bandiŃi.ajungând în detenŃie. extremiştii de dreapta fuseseră iertaŃi de toate “păcatele” anterioare de către puterile occidentale. Însă erau chemaŃi periodic la anchete – aceia erau informatorii din celulă. dr Nicu IoniŃă ne-a relatat: “Am fost arestat în noaptea de 15 mai 1948. Acesta nu scosese o vorbă de când eram acolo. Au existat torturi şi umiliri pe care numai mintea unui intelectual le-ar concepe”. care strângeau «date» înainte să înceapă «reeducarea». Pentru a merge la tinetă trebuiam să ridicăm mâna. Dictatorul nazist n-a avut nevoie să se folosească de “atu”-ul legionar. deşi Corneliu Codreanu se declarase în perioda interbelică adept fidel al politicii lui Hitler. Paradoxal. În prealabil. Dacă torŃionarii nu doreau să ne lase. în afara graniŃelor României activa o importantă comunitate de legionari. naziştii şi colaboratorii lor din Ńările ocupate sau aliate au devenit Ńinta proceselor politice.

În Viena. însă politicienii “democraŃi” nu au putut mobiliza “cadre” pentru o eventuală armată română de exil. datorită securizării graniŃelor şi informărilor pe care le trimiteau sovieticii din capitala Austriei.224 - . anglo-francezii s-au adresat lui Nicolae Rădescu şi Consiliului NaŃional Român. eventuale operaŃiuni de paraşutare în Ńară. prin intermediul ambsadei de la Viena. prin intermediul Crucii Roşii. Din decembrie 1944 până în mai 1945. la Viena. constituit în majoritate din legionari exilaŃi în timpul lui Antonescu şi câŃiva militari care dezertaseră deoarece nu doreau să se supună sovieticilor. astfel că legionarii “cu grade” au fost arestaŃi şi internaŃi în lagăre. precum şi . SIGURANłA “IA MASURI”. care meŃineau contactele cu Horia Sima şi plănuiau împreună cu consulul general al României. legionarii căzând victime ale acestor scurgeri de informaŃii. pentru a se stabili în ce măsură se făceau vinovaŃi de crime de război. Innsbruck şi în alte câteva oraşe din zona americană. Cercetările au relevat faptul că membrii Mişcării legionare nu se făceau responsabili de crime de război în Est. având ca scop înfiinŃarea unor armate de exil ale Ńărilor din Europa de Est. Linz. deoarece manifesta o atinutine anti-sovietică făŃişă. Acesta era acuzat că primea bani de la serviciile speciale ale SUA. deoarece naziştii au decis să sprijine un guvern român în exil. AlertaŃi de sovietici cu privire la “uneltirile” legionare. Foştii membri ai guvernului de la Viena (fără Horia Sima. Însă la acea dată Statele Unite nu-şi permiteau să susŃină public o dizidenŃă în spaŃiul controlat de Uniunea Sovietică din Europa de Est. Ei au fost anchetaŃi de o comisie care activa pe lângă Tribunalul de la Nurnberg. Legionarii benefiaciau de sprijinul material al Serviciului Secret American (CIC). a funcŃionat guvernul Horia Sima. Sovieticii i-au cerut ofiŃerului român de SiguranŃă să tranmită Ministerului de Externe de la Bucureşti să-l recheme degrabă pe Cârstciuc la “centrală”. conducătorii serviciilor de informaŃii româneşti trimit în martie 1947 un ofiŃer la Viena pentru a face observaŃii despre activităŃile anti-comuniste. care să susŃină o mişcare de sabotaj în spatele forntului sovietic. În acel moment legionarii au “intrat în cărŃi” din nou. care fugise în nordul Italiei) au formulat un memoriu militarilor americani. la reprezentanŃa diplomatică a URSS-ului nu fusese decât o singură dată. care de fapt desfăşura activităŃi de spionaj. RAZBOIUL RECE ŞI LEGIONARII. Pe lângă paraşutări. Este foarte posibil ca multe dintre planurile americanilor pentru România să fi fost deconspirate. fiind cunoscută experienŃa lor în acŃiunile clanadestine. americanii şi englezii au continuat să-i sprijine pe legionarii din Austria în efortul lor de a organiza o mişcare de rezistenŃă. Începând din 1946. plasaŃi în lagăre de refugiaŃi la Graz. astfel că au fost absolviŃi de orice responsabilitate privind abuzurile contra populaŃiei şi evreilor peste Nistru. Acesta a constatat că emigraŃia legionară din Austria se ridica la circa 600 de oameni. pe nume Cârstciuc. legionarii se deghizau în medici sau asistenŃi. Însă “operaŃiunea austriacă” n-a avut amploarea gândită iniŃial de legionari. Însă “defecŃiunea” de la 23 august 1944 i-a reactivat politic pe legionari. iar odată ajunşi în România acŃionau după planurile puse la punct în Occident. Începând cu 1949. La Viena locuiau doar câŃiva dintre lideri. în cea mai mare parte. Această strategie fusese pusă la cale de Harry Truman (preşedintele SUA) şi Vincent Auriol (preşedintele FranŃei). Primii oameni fuseseră trimişi în Dobrogea. aceştia au ajuns în Ńară cu documente falsificate. cu scopul de a culege informaŃii despre Armata Roşie şi despre starea de spirit a populaŃiei. legionarii au început să fie “curtaŃi” de franco-anglo-americani. printre care şi finanŃarea unui război de gherilă contra sovieticilor în statele comunizate de Armata Roşie. Serviciile secrete ale puterilor democratice elaborau în acea perioadă tot felul de scenarii post-belice privind relaŃiile internaŃionale. legionarii devin tot mai “atractivi” pentru planurile de sabotare din interior a regimurilor comuniste. pe fondul răcirii relaŃiilor cu Uniunea Sovietică. pe care o vizita zilnic. care a continuat pregătirea extremiştilor români începută de nazişti în timpul guvernului de la Viena. Astfel. ÎmpărŃirea Austriei în zone de influenŃă ale AliaŃilor i-a găsit pe legionari în teritoriile controlate de americani. prin care-şi exprimau dorinŃa de a lupta în continuare împotriva comunizării României. Mai întâi.colaborator fidel în războiul din Est. În ciuda protestelor sovietice. În schimb. faŃă în faŃă cu sediul Serviciului Secret american funcŃiona un pretins “centru de refugiaŃi” al URSS-ului.

în colaborare cu instructori americani. Instruirea “agenŃilor” avea mai multe etape. În anii ’50. stopându-se planurile de “sabotare din interior” a regimurilor comuniste. oferindu-şi serviciile pentru toŃi emigranŃii. Apoi învăŃau tehnici de falsificare a documentelor. Au amenajat un dormitor cu 15 paturi. transportându-i pe “recruŃi” cu avioane militare când schimbau locul de instrucŃie. InstrucŃia prevedea şi însuşirea unor tehnici de auto-apărare. făceau o escală în Grecia. serviciile de informaŃii externe ale României. Planul avea doua componente – o parte ofensivă de pătrundere în România şi acŃiuni de informaŃii. care au funcŃionat până la căderea comunismului în Europa. Au fost condamnaŃi la moarte şi executaŃi la închisoare Jilava în noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie 1953. care se Ńineau în sudul FranŃei. ajutate cel mai probabil de “colegii” sovietici. o sala de mese şi o bucătărie. Aflându-se în Austria sau Germania încă din anii ’40. pentru a nu fi detectate de radare. ASISTENłA UMANITARA EmigraŃia legionară nu a fost implicată numai în proiectele puterilor occidentale de sabotare a adversarilor comunişti.anticomunismul de care dădeau dovadă. Ńinând contactul cu ei prin intermediul a doi apropiaŃi – Mircea Dimitriu şi Traian Borobaru. unde se aflau alte grupuri de “rezistenŃi”. care părăseau România de teama represiunii comuniste. apoi treceau pe deasupra Bulgariei pâna la Marea Neagră. nu au fost atât de discreŃi încât să menŃină secretul total al operaŃiunii. pentru a-şi procura tot felul de legitimaŃii şi acte de călătorie în timpul activităŃii din România. de tir sau de camuflare în caz că ar fi fost descoperiŃi. oferindu-le adăpost pentru câteva zile românilor care se îndreptau spre vestul Europei. principala misiune a “gardiştilor” a fost asistenŃa grupurilor de refugiaŃi politic. majoritatea structurilor de acest fel au fost transformate în asociaŃii culturale. după prinderea unui “lot” de zece “paraşutaŃi”. care acoperea prima operaŃiune. Spre exemplu. sau chiar legionarii implicaŃi în proiect. Aproape toate transporturile au avut ca destinaŃie finală zona CarpaŃilor Meridionali. având oarecare experienŃă. întrucât după moartea lui Stalin puterile democratice şi Uniunea Sovietică au pus în practică principiul “coexistenŃei paşnice”. În primii ani după încheierea războiului. precum şi biserica ortodoxă românească din Viena. Încheierea proiectului a fost determinată şi de evoluŃia relaŃiilor internaŃionale. la Salzburg (Austria) au cumpărat în 1945 o baracă de lemn care se afla peste un buncăr. O atenŃie importantă în programul de antrenament se dădea lecŃiilor de paraşutism. Armata franceză a fost implicată “până în gât” în acest proiect. fiind conduse în general de legionari. în afară Ńării. dorindu-se ca la o echipă de 3-4 oameni să fie o persoană cunoscătoare a acestui cod de comunicaŃie. Astfel că. Horia Sima s-a ocupat personal de selectarea “recruŃilor” (care urmau să fie instruiŃi de franco-americani). organizând aici un lagăr de refugiaŃi. legionarii aveau experienŃă în organziarea unor tabere de refugiaŃi. În acest proiect s-au implicat şi numeroşi preoŃi greco-catolici (ce primeau sprijin de la Biserica Catolică austriacă). Cei 100 de legionari au fost instruiŃi în FranŃa de către serviciile militare ale acestui stat. AgenŃii de informaŃii franco-americani. nu numai pentru “fraŃii ideologici”. plus o parte contrainformativă. O parte dintre ei mai fuseseră pregătiŃi în perioada 1944-1945 de nazişti pentru misiuni de acelaşi fel. zburând pe teritoriul României la joasă altitudine.225 - . Horia Sima a fost contactat de doi ofiŃeri de informaŃii (unul francez şi unul american) pentru a negocia condiŃiile în care legionarii urmau să fie folsiŃi în acŃiuni de sabotaj din România. Aviaonele care-i transportau pe legionari în România plecau din FranŃa. Programul a fost întrerupt în 1953. Pentru fiecare componentă a planului au fost solicitaŃi 50 de legionari. în baze militare. au interceptat unele echipe paraşutate şi i-au arestatat pe “agenŃii imperialiştilor”. Editorial: Fratele Împărătesei . Astfel de asociaŃii ale emigranŃilor care ofereau consultanŃă exilaŃilor români au funcŃionat până la sfârşitul anilor ’40. În primul rând învăŃau telegrafia Morse. cărora li s-a organizat un proces public.

Butoaie de pulbere se aprindeau în familiile evreieşti: tinerii sionişti îşi dispreŃuiau părinŃii pentru lipsa de curaj. “ToŃi voiau să afle care dintre cele două ideologii. VieŃile lor dobândesc uneori tragice amprente şi accente explicate prin “jocul destinului”. suferinŃe. Antisemitismul – stratul de origine şi în sincopele comuniste şi sioniste ale propriei sale tinereŃi – este explicat de psihosociologul francez de origine română prin analogie cu o anume tulburare psihică (sindromul lui Fregoli). istorie ori mişcare politică – la modul general. iar “poporul de Ńărani şi muncitori nu vedea în ei decât nişte evrei”. “De boala diasporei” voiau toŃi să se vindece. dintre toate mărturiile şi cărŃile. fraŃi şi surori. Noile credinŃe au iscat vrajbe. Acesta a fost folclorul de circulaŃie în mediile evreieşti. cu subînŃelesul influenŃei scontate asupra femeii declarate de Times cea mai puternică din lume. personalitate. expunerea faptelor îşi pierde claritatea şi limpezimea când indivizii implicaŃi în ele îŃi intră în câmpul atenŃiei ca oameni cu biografii. ProfeŃii şi “zeii absenŃi” ai acestor “religii deghizate” erau Herzl şi Marx. urmaşii refăceau biografiile de familie: sioniştii se trăgeau taman din neamul Macabeilor. capii mişcării sioniste din Israel nu l-ar fi trimis pe acesta la Bucureşti tocmai când formalităŃile de emigrare ale evreilor din România întâmpinau dificultăŃi. Ştim prea puŃin. S-a spus în mediile politice româneşti şi că anchetarea Anei Pauker sub . comuniştii – o minoritate secretă şi activă. între ea şi fratele său se făcuse “alia”. printre unchi şi veri. iar comuniştii îi “înfierau” ca “unelte pentru exploatatori şi duşmani de clasă”. amintirile lui Serge Moscovici (“Cronica anilor risipiŃi”. În noiembrie 1949. Cei din urmă intraseră însă “în aventura revoluŃiei fără să se întrebe dacă muncitorii îi vor urma”. lucrurile ar părea cât se poate de clare. despre relaŃiile ce le-a avut cu familia sa în tinereŃe ilegalista cu traiectorie emblematică pentru mişcarea comunistă din România. Sioniştii erau o mulŃime vizibilă. concept. a fost aşteptat şi condus la locuinŃa surorii sale. Porecla de “fratele împărătesei” i-o dăduse însuşi primul-ministru al Israelului David Ben Gurion. “Telefonul nostru la Cominform” îl numea rabinul din Buhuşi (după spusele lui Radu Ioanid) pe fratele care locuind în casa unei surori cu asemenea putere avea informaŃii din centrul “lagărului roşu”. sioniştii sau comuniştii”. exprima adevărul şi cine avea să învingă. sionismul (termen inventat în 1891 de publicistul Nathan Birnbaum pentru a denumi dorinŃa şi raŃiunile evreilor de a se întoarce în Ńinuturile de origine) se înscrie în spiritul epocii. sionismul sau comunismul. De influenŃa şi bunăvoinŃa arătate cauzei sioniste de Ana Pauker prin acest frate al ei au beneficiat circa 100. Sioniştii voiau să plece în “łara FăgăduinŃei”. Erau intoleranŃi până la ură unii cu alŃii. Sionismul ca ideologie. Ca în aproape toate celelalte teme istorice însă. Altfel. desigur. Fără-ndoială că. dorinŃe şi interese distincte. stăruiseră amintirile frumoase. Am mai spus-o şi cu alte prilejuri că. Polirom. iar comuniştii îşi căutau.LAVINIA BETEA O sumară informare la nivelul internetului. când “fratele împărătesei” debarcă în Portul ConstanŃa.000 de evrei care-au emigrat din România în Israel. îndepărtându-ne totodată de cărŃi. O ilustrare a tulburărilor din familiile şi comunităŃile evreieşti este cazul fraŃilor Ana Pauker şi Zalman Rabinsohn. împăcări şi despărŃiri între fii şi taŃi. Prin selecŃia şi ordonarea detaliilor după plac. mai bun”) ca planeta în întregul ei să devină “acasă” după dispariŃia naŃiunilor şi claselor. comuniştii aspirau (“ceva mai elevat.226 - . Din casa unde veneau deseori conducătorii Ńării să Ńină şedinŃe sau la “petreceri tovărăşeşti”. 1999) mi-au fost de mai mare folos în înŃelegerea timpului când în România se produc adeziuni politice ca fenomene ale mulŃimii. cu misiunea diplomatică a Israelului şi mergea să predea copiilor la sinogogă. ar fi de ajuns să concepem fie şi conferinŃe despre sionism. intervenind deseori în favoarea soluŃionării cererilor de emigrare ale evreilor şi sioniştilor arestaŃi. Plasat în vecinătatea mişcărilor naŃionale italiene şi germane din secolul al XIX-lea. îndrăzneală şi vitalitate. care ne-a adus bibliotecile mai la îndemână. în pofida diferenŃelor de credinŃă. cucernicul sionist Ńinea legătura cu alŃi membri marcanŃi ai comunităŃii evreieşti. membră a Biroului Politic şi ministru de Externe al României. rememorează Moscovici dilema prietenilor săi din anii războiului. proletarii.

s-a încercat atragerea tuturor formaŃiunilor politice evreieşti. A. secretar general al Frontului NaŃional Democrat şi lider marcant al PCR. că ar începe munca de lămurire şi mobilizare”. în prezenŃa lui Vasile Luca. la rându-le. între cele două războaie. “problema evreiască” părea să-i preocupe prea puŃin. RusUcrainean etc. Printre cei mai bine “plasaŃi” erau A. Pauker (până în 1952). funcŃionau un Birou Politic. în structura pe naŃionalităŃi a membrilor PCdR se evidenŃia numărul mare al evreilor – 18%. La 9 iunie 1945. considerându-le practici capitaliste. Blocul Sionist al Palestinei Muncitoare. Răutu. S-au înfiinŃat comitete similare pentru toate minorităŃile din România (Grec.acuzaŃia de “deviere de dreapta” din 1952 a fost cauzată de părtinirea sioniştilor. de multe ori cu patimă şi de pe poziŃii antisemite. MulŃi dintre evreii cu funcŃii şi-au “românizat”. fata încercase să se sinucidă. Chivu Stoica le-a “sugerat” tovarăşilor de partid redactarea unei rezoluŃii despre “problema evreiască”. s-a conturat treptat ideea că evreii sunt o minoritate naŃională. Scriitorul Emil Dorian. scriitorul Ury Benador. reprezentanŃii PSD au acceptat cooptarea în structura CDE. S-a redactat în schimb “RezoluŃia despre problema naŃională”. spunea Chivu Stoica. Armean. Ikuf. De asemenea. Ichud. “RezoluŃia trebuie publicată pentru că ar lămuri populaŃia evreiască”. PCR respingea xenofobia şi rasismul. inclusiv a sioniştilor. Alexandru Moghioroş. Leonte Răutu. îşi nota astfel în jurnal impresiile despre Vasile Luca: “Are căldură în glas şi tot ce spune conŃine o greutate masivă. membru în comitetul de conducere al CDE. După război. Avocatul Iosif Şreier. Bulgar. în localul şcolii primare Iacob şi Carolina Lobel. Manifestările antisemite au împins mulŃi evrei în braŃele ideologiei comuniste. profesorul Maximilian Popper. printre care neurologul Arthur Kreindler. conform datelor furnizate de SiguranŃa Statului (1930). Roller. L.). Chişinevschi. Câtă speranŃă şi suferinŃă în oricare credinŃă! Câtă incertitudine şi cât adevăr? PCR şi evreii din România FLORIN MIHAI În perioada ilegalistă. Când s-a întors în sfârşit în Israel. Biroul Politic a evitat “abordarea” directă a “chestiunii”. grupări disidente ale Uniunii Evreilor din România. mai intens. Bercu Feldman şi Ladislau Banyai (decembrie 1948). În plenul Biroului Politic. Sencovici. În ciuda prezenŃei lor în organismele de conducere ale PCR. numele. Printre numeroasele organizaŃii de masă în care comuniştii sperau să încadreze populaŃia României s-a numărat şi Comitetul Democratic Evreiesc. Maxy. Textul se limita la combaterea sionismului. NU NAłIUNE”. CDE. Încă din secolul al XIX-lea şi. Printre conducătorii CDE s-au numărut cunoscuŃi intelectuali evrei. Mishmar. parte integrantă a “poporului muncitor”. “MINORITATE. o parte a intelectualităŃii româneşti dezbătuse “chestiunea evreiască”. s-au deschis oficial lucrările CDE. considerând inoportună publicarea documentului. au avut “iniŃiativa” creării noului organism. din partea PCR. I. Sub influenŃa învăŃăturilor marxist-leniniste. o inteligenŃă organizată şi o vastă sinceritate cuceritoare”. mai nefericit era din pricina uneia dintre fiicele sale. Având . şi H. După model comunist. PCR şi-a deschis “porŃile”.227 - . se spune că. Mai bine de doi ani a fost închis în România şi Zalman Rabinsohn. ceea ce a dus la “românizarea” cadrelor. În luările sale de poziŃie. secretar de stat la Ministerul de Interne (ulterior emigrat în străinătate şi declarat fost colaborator al SiguranŃei). “căreia i se bagă în cap că socialismul duce la desfiinŃarea lor ca naŃionalitate şi ar fi o armă puternică în mâna activiştilor de partid. evitând consideraŃiile legate de specificul minorităŃii evreieşti. ORGANIZAłIE DE MASĂ. M. Convinsă că dizgraŃia puternicei mătuşi se datora protecŃiei şi ajutorului acordate credinŃei tatălui ei. elaborată de un “colectiv” alcătuit din Miron Constantinescu. după toate câte i se întâmplaseră. Sarcina “demascării” directe a sionismului i-a revenit Comitetului Democrat Evreiesc. Comitet Central şi comitete regionale şi orăşeneşti.

li s-au restituit bunurile. ConferinŃa de la San Francisco urma să hotărască destinul statului Israel. MulŃi evrei . Printre altele. în 1948. Activiştii săi au înfiinŃat biblioteci. când.). PE DINAFARA La 29 aprilie 1945. “pichetând” una câte una ambasadele Marilor Puteri (SUA. Despre Ńelul sionist – crearea statului evreiesc – Dej nu a suflat nici o vorbă. prin secŃia de “Folclor şi Cultură Idiş” (IKUF). la sfârşitul războiului doar 430. medicina. care le-a cerut sioniştilor să sprijine guvernul Groza. guvernele O. provincii redobândite de la Uniunea Sovietică. despre plecarea acolo. mulŃi dintre ei pierind. Printre ele. ÎN SLUJBA “PARTIDULUI”. Evreii au fost reintegraŃi în muncă. sioniştii români au manifestat în favoarea creării unui stat evreiesc. Peste puŃin timp. Dacă în deceniul patru. în România trăiau 750.. “Mi-aduc aminte. 6 octombrie 1945 Visând la “EreŃ Israel” FLORIN MIHAI Începând cu anul 1938. pe care Antonescu o desfiinŃase şi o înlocuise cu Centrala evreilor. Marea Britanie şi URSS). atenee populare. le-a zis Dej mai târziu. OrganizaŃiile lor s-au reînfiinŃat. Zissu). s-a abrogat. cu ocazia unei adunări la Templul mare.iniŃial posibilităŃi reduse de acŃiune în interiorul comunităŃii evreieşti. din cauza influenŃei organizaŃiilor tradiŃionale. a “luptat” pentru folosirea limbii idiş prioritar celei ebraice. CDE s-a limitat la activitate culturală. DEJ. În domeniul social. şi FederaŃia Uniunilor de ComunităŃi Evreieşti (FUCE). teatre. şi care trebuie să sprijine acŃiunea de guvernare.000 dintre ei supravieŃuiseră. legionar (1940-1941) şi antonescian (1941-1944).. ManifestanŃii s-au deplasat în centrul Bucureştiului. deci fără caracterul unei organizaŃii. că de ce nu vorbeşte despre statul Israel (EreŃ-Israel – n. Comuniştii au folosit CDE în folosul propriu. copiată după model nazist. lămurindu-i pe evrei încotro trebuie să meargă politiceşte” Emil Dorian . liberprofesioniste. De exemplu. Comitetul s-a dovedit de ajutor şi în “ofensiva” declanşată de PCR contra liderilor comunităŃii evreieşti (rabinul-şef Alexandru Şafran. În templu s-au auzit glasuri.n. CDE a publicat broşura “Cum vor vota evreii la 19 noiembrie 1946: de la robia din trecut la libertatea de astăzi şi mâine”. în preajma alegerilor din 1946. Înlăturarea mareşalului Antonescu din fruntea statului român a schimbat soarta evreilor. La întrunire a apărut şi Gheorghiu-Dej. în Templul Coral din Bucureşti. prin care evreii erau îndemnaŃi să aleagă reprezentanŃii FND. au fost internaŃi în ghetouri şi în lagăre de concentrare. subordonată direct guvernului. Dr Wilhelm Filderman a fost ales preşedintele FUCE. jurnalistica.I. am hotărât să mă duc şi să asist la o adunare unde a vorbit fostul şefrabin. pentru a-şi spori influenŃa printre membrii comunităŃii evreieşti.Jurnal. au anulat o serie de libertăŃi şi de drepturi cetăŃeneşti ale evreilor. li s-au plătit sume reparatorii şi ei s-au retrocedat proprietăŃile. La 19 decembrie 1944. precum avocatura.” PERSUASIUNE “ŞCDEł este o simplă grupare de directivă politică. Momentul nu era ales întâmplător. în detrimentul celor tradiŃionale. grupare fără adeziuni de membri. situaŃia juridică a minorităŃii evreieşti din România s-a înrăutăŃit. “TĂRAMUL PROMIS”. Sub influenŃa legislaŃiei antisemite naziste şi ascensiunii politice a extremismului de dreapta. şi am Ńinut de acolo să adresez câteva cuvinte şi unde Partidul a fixat poziŃie faŃă de populaŃia evreiască în privinŃa drepturilor. Wilhelm Filderman şi Al. Evreii din Bucovina şi Basarabia. legislaŃia rasială.000 de evrei. Şafran. colegilor săi din Biroul Politic. CDE s-a ocupat de orientarea tinerilor evrei către meserii practice. Goga.228 - .

prin proclamarea Israelului. trecând de la susŃinerea diplomatică la combaterea sionismului ca “ideologie fascistă”. urmând modelul sovietic. În Cehoslovacia. sarcina combaterii sionismului i-a revenit CDE care a dus muncă de lămurire în “uliŃa evreiască”. SupravieŃuirea Israelului printre statele arabe ostile depindea nu numai de jocul relaŃiilor internaŃionale. şi David Ben-Gurion. mizând pe venirea “acasă” a evreilor din estul Europei. 117. între 1948 şi 1951. După război. a scris un articol de condamnare a sionismului. secretarul general al Partidului Cehoslovac. fiind condamnat la moarte alături de alŃi zece înalŃi demnitari de origine evreiască (1952). ANTISEMITISM SOVIETIC. speriaŃi de ascensiunea curentelor extremiste europene. a dispărut în condiŃii misterioase. În statele comunizate. În Orientul Apropiat. AutorităŃile evreieşti au intensificat propaganda sionistă.229 - . În acelaşi timp. primul-ministru.950 de evrei au plecat numai din România. s-au preocupat imediat de atragerea imigranŃilor din Europa. Palestina. STATUL ISRAEL. de foşti ilegalişti.s-au înscris în această perioadă a speranŃelor în Partidul Comunist. ca unii care avuseseră de suferit în vremea războiului. traumele războiului lăsaseră răni adânci în mentalul colectiv al evreilor. Stalin a descoperit un “complot al doctorilor” evrei care urmăreau să-l asasineze. slugile imperialiştilor” FLORIN MIHAI În 1949. olimii (emigrant în limba ebraică) au venit cu precădere din Europa estică. sprijiniŃi în ascensiunea lor. sionismul a câştigat tot mai mulŃi adepŃi printre evreii români. De partea evreilor s-au aflat autorităŃile sovietice. membrii lor fiind condamnaŃi la ani grei de închisoare. la cererea oficiosului PCUS “Pravda”. Printre evrei. Imediat după constituirea statului Israel. într-un accident de maşină “regizat” de serviciile secrete sovietice. Rudolf Slansky. convinse că îşi găsiseră un aliat împotriva “imperialismului angloamerican”. sub impulsul sionismului modern. preşedintele Comitetului Evreiesc Antifascist. obligând ONU să înfiinŃeze două teritorii separate (1947). s-a împlinit visul înfiinŃării unui stat evreiesc independent. Grijile de zi cu zi în România pustiită de război au reaprins speranŃa emigrării în “tărâmul promis”. teritoriu locuit preponderent de arabi. cei mai mulŃi din Europa. sionism şi spionaj în favoarea occidentalilor. URSS şi “sateliŃii” săi au adoptat o atitudine ambivalentă. sovietici şi statele comuniste esteuropene. La 14 mai 1948. sub teroarea pogromurilor din Imperiul łarist. regimul comunist român a declanşat propaganda împotriva emigrării în Israel. campania sovietică antisemită a prilejuit reglarea conturilor între liderii comunişti rivali. recunoscut imediat de americani. După 23 august 1944. însă o imigrare consistentă în teritoriu s-a desfăşurat începând cu anul 1881. În anul morŃii sale. Tonul l-au dat. intelectualii evrei au fost acuzaŃi de “cosmopolitism” şi spionaj în favoarea “occidentalilor capitalişti”. ca de obicei. în ebraică – datează încă din secolul al XII-lea. “Sioniştii. militând tot mai intens . Între 1904-1914 s-a stabilit aici al doilea val de imigranŃi. La 21 septembrie 1948. Solomon Mikhoels. a fost acuzat simultan de titoism. a trecut sub autoritatea Imperiului Britanic (1922). ALYIAH Istoria stabilirii evreilor în Palestina – alyiah. În deceniile următoare. conflictele dintre populaŃiile evreiască şi arabă s-au înteŃit. Deşi viaŃa comunităŃii părea să reintre în normalitate. Chaim Weizman. scriitor de etnie evreiască. Ilia Ehrenburg. organizaŃiile sioniste şi-au reluat activitatea politică. Taberele de muncă şi organizaŃiile emigraŃioniste au fost desfiinŃate. sovieticii. teoretizat de Theodor Herzl. La sfârşitul “marelui război”. zeci de mii de evrei s-au stabilit în Orientul Apropiat. preşedintele Ńării. ci şi de politica demografică.

asociaŃiile sioniste i-au deranjat pe liderii PMR. sub acuzŃia de activitate “fascistă”. agenŃii organizaŃiei Joint sau comuniştii din “lotul Pătrăşcanu”. s-a pus în “discuŃia” Secretariatului CC al PMR desfiinŃarea instituŃiilor sioniste. În “unanimitate”. Secretariatul a decis nepublicarea decretului. “Tovarăşii” se aflau în dubiu dacă decretul de desfiinŃare să fie sau nu publicat. Zissu a fost arestat. Sionist convins. Documentul a rămas fără urmări. în comunele Sedaru şi Tuluceşti din judeŃul Covurlui (GalaŃi. Emil Calmanovici şi Sandu Lieblich. În septembrie 1950 s-a desfăşurat primul proces. în anii următori. L. Executiva Sionistă avea trei birouri adminstrative: emigrare. A însărcinat totodată Ministerul de Interne să interzică organizaŃiile sioniste. Activitatea sioniştilor era coordonată de Executiva Sionistă. Kanner. precum “imperialismul”. Iosif Chişinevschi (“să nu fie publicat. religios şi revizionist. L. proprietar şi editor al ziarului “Mântuirea”. împotriva lui E. s-a intensificat activitatea culturală sionistă. preşedinte al Partidului Evreiesc începând cu 1931 şi al Oficiului de Emigrări. alături de aproximativ 150 de sionişti.pentru crearea statului Israel şi stabilirea evreilor în “locurile sfinte”. literatură sionistă. Pascu Schechter. au fost arestaŃi pentru activitate sionistă. existând zvonuri în epocă şi despre colectarea de arme de către tinerii sionişti. PMR a desfiinŃat taberele de muncă şi organizaŃiilor sioniste. Alexandru Moghioroş şi Iosif Chişinevschi. piesele de teatru. Sionismul se alătura astfel altor ideologii socotite periculoase. sioniştii militau pentru realizarea dezideratului pe diverse căi. În România. Solomon Schtnowitzer. şi Suzana Benvenisti. Adnotat cu interes de către Dej. preşedintele SecŃiei române a Congresului Mondial Sionist. Principala sarcină trasată CDE după 1948 a fost combaterea doctrinei sioniste. unelte ale imperialismului americano-englez. imperialismul britanic. Astfel. aŃâŃător la război. născut la Piatra NeamŃ (1888). Horowitz şi Jean CernăuŃeanu. El amintea liderului PMR că sioniştii şi comuniştii avuseseră un duşman comun. arest-ndu-i pe membrii acestora. se sintetiza astfel activitatea din trecut a activiştilor CDE.L. Convinşi că emigrarea era iminentă. CDE. A. Congresul Mondial Sionist şi AgenŃia Evreiască. statul român continuând persecutarea mişcării sioniste. pe rând. La mai puŃin de un an (iunie 1950). Sugera de asemenea apropierea economică dintre cele două state. Ńinând seama de aspectul internaŃional”) şi Vasile Luca (“la fel. însuşi A. Zissu a “jucat” în misiva înaintată lui Dej cartea anti-imperialismului. financiar şi educaŃie şi propagandă. Cele mai ample procese împotriva mişcării sioniste din România s-au desfăşurat în 1954. prin virulenŃa discursului şi rezistenŃa la încadrarea în organizaŃiile de masă comuniste. Jean Litman.n. În şedinŃa din data de 18 martie 1949. “titoismul” şi “fascismul”. activiştii duceau “muncă de lămurire” anti-sionistă cu populaŃia evreiască. Existau patru blocuri politice: stânga sionistă (Ichud şi gruparea de tineret Gordonia). Zissu a înaintat lui Gheorghiu-Dej un memoriu referitor la campania antisionistă. Rămâneau de rezolvat doar unele “chestiuni de tactică”. Sub acuzaŃia generică de “sionism-fascism” au fost arestaŃi şi condamnaŃi şi evrei ostili emigrării în Palestina. în zilele noastre) au înfiinŃat ferme-model. Deşi uniŃi de Ńelul înfiinŃării unui stat evreiesc. Teohari Georgescu. În oficiosul CDE “ViaŃa Nouă” articolele de fond prezentau . Iancu Tăbăcaru. A. Din septembrie 1948. n. serate cu muzică ebraică. dar să fie urmăriŃi cei care activează clandestin”). INSTRUMENT ANTI-SIONIST. memoriul a fost trimis spre studiu şi “tovarăşilor” Ana Pauker. În cadrul acestei campanii s-a demascat rolul ticălos jucat de guvernul Ben Gurion în uneltirile imperialiste din Orientul Apropiat. Într-un raport din 26 februarie 1952 al comitetului. La scurt timp după decizia Secretariatului PMR.230 - . A. S-au exprimat. de centru (Clal). în 1946. care au primit condamnări între 10 şi 18 ani de închisoare. Vasile Luca.Ń campania de demascare a sionismului şi a agenŃilor sionişti. ca rabinul Israel Portugal. După alte două luni.L. prin dezbateri. Concomitent. în contextul declanşării în URSS a campaniei împotriva “cosmopolitismului” şi sionismului. sioniştii se “antrenau” încă din România pentru realităŃile dure ce-i aşteptau în Israel.” În Bucureşti şi în cele 60 de filiale din provincie. ZISSU SE REVOLTĂ. “SIONISM-FASCISM”. “şS-a intensificat. lecŃiile în şcolile cu predare în limba idiş şi conferinŃele aveau aceeaşi temă de discuŃii – dificultăŃile evreilor plecaŃi în Israel. odată cu scoaterea în afara legii a partidelor liberal şi social-democrat şi a reprimării prelaŃilor romano-catolici. reprezentaŃii de teatru. A. Treptat. Vizitele la domiciliu.

a adaptat tema evreului “ce trăieşte în vânt” – Menahem Mendel – “realităŃilor israeliene”. rebotezată din 1951 “ViaŃa nouă”) au publicat în serial corespondenŃa emigranŃilor cu cei de-acasă. moare cu zile. Nu se dă drumul de aici. BandiŃii vor ca toată lumea să le vie şi să fie sclavii lor. ai milă cât mai sunt încă în viaŃă şi salvează-mă la timp. łelul mărturisit al autorului era ca lucrarea “să folosească luptei împotriva agitaŃiilor sioniste pentru emigrarea în Israel. În literatură. Îmi dau seama şi-Ńi cer scuze. Toată lumea regretă că a părăsit Ńara şi fiecare speră să se reîntoarcă. IntervenŃiile diplomatice ale Marii Britanii nu au temperat „avântul” regimului de la Bucureşti care a primit în schimbul evreilor echipamente din industria petroliferă. oamenii sunt foarte răi. să nu fie prea târziu. De supărare. m-am îmbolnăvit. Propaganda anti – sionistă varia de la scrisori trimise de colonişti nemulŃumiŃi de condiŃiile de viaŃă.” “SCLAVII CAPITALISTILOR” “A pleca în Israel însemnează a deveni sclav al capitaliştilor şi carne de tun în războiul pe care-l pregătesc imperialiştii americano-englezi. al căror “bază de agresiune în Orientul Apropiat” devenise. directoarea şcolii elementare 18 din Bucureşti a primit următoarea scrisoare de la Cerna. care vă asigură un trai din ce în ce mai bun şi nu vă distrugeŃi gospodăriile înjghebate cu trudă!” ViaŃa nouă. “ViaŃa nouă”. Regret ce am făcut. Clima este îngrozitoare şi se moare de foame. Nu vă lăsaŃi înşelaŃi de propaganda sionistă! Nu părăsiŃi locurile voastre de muncă. “IN SLUJBA MUNCII PRODUCTIVE” Campania de defăimare a mişcării sioniste s-a bucurat şi de girul Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti. s-au îndreptat spre Haifa zeci de mii de emigranŃi. Tu ai suflet bun. au asigurat piesei de teatru un “mare succes”.. De exemplu. fotografii şi interviuri cu evreii întorşi din łara FăgăduinŃei şi caricaturi despre statul Israel. cine nu are bani. know-how pentru fabricile de penicilină şi valută. organele de presă ale CDE (“Unirea”