Notiuni generale alea contractele de vanzare – cumparare Odata cu dezvoltarea si diversificarea productiei, si pe cale de consecinta a cresterii volumului schimburilor

si a varietatii lor, s-a impus necesitatea unui obiect unic ca masura a valorii si obiect de schimb- banul. Odata cu aparitia banului a aparut si vanzarea, care consta in schimbul unui obiect contra unui pret stabilit in bani. Vanzatorul va instraina bunul, iar cumparatorul va plati pretul. Vanzarea – cumpararea devine cel mai raspandit si uzual contract pentru satisfacerea nevoilor economice alea omului. Codul civil consacra cumpararii peste 100 de articole ( art. 1650-1762). Vanzarea-cumpararea isi are originea in schimb/troc. Definitia vanzarii Contractul prin care vanzatorul transmite sau, dupa caz, se obliga sa transmita cumparatorului preprietatea unui bun in schimbul unui pret pe care cumparatorul se obliga sa-l plateasca. Poate fi, de asemenea , transmis prin vanzare un dezmembramant al dreptului de proprietate sau orice alt drept. Prin acest contract se pot transmite si alte drepturi reale, cum ar fi nuda proprietate, superficia , demembraminte alea dreptului de proprietate sau orice alr drept. Pot fi de asemenea vandute drepturile de autor sau de inventator, si chiar drepturile asupra unei universalitati care contine atat drepturi, cat si datorii. Vanzarea este deci contractul civil in temeiul caruia opereaza transmiterea dreptului de proprietate sau a unui alt drep, real ori de creanta, de la vanzator la cumparator, cu ,, obligatia pt cel mai din urma de a plati primul o suma de bani drept pret”. Caractere juridice Vanzarea-cumpararea este un cintract sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, consensual si translativ de proprietate. 1. contract sinalagmatic – da nastere la obligatii reciproce intre partile contractate. 2. contract cu titlu oneos – fiecare parte urmarind primirea unui echivalent in schimbul prestatiei sala. Vanzatorul urmareste primirea pretului iar cumparatorul primirea proprietatii bunului 3. contract consensual - se incheie prin simplul acord de vointa al partilor 4. contract comutativ – existenta si intinderea obligatiilor reciproce sunt stabilite si cunoscute de fiecare dintre parti in momentul incheierii contractului si nu drepind de un eveniment viitor si incert. 5. contract consensual contract de proprietate – se produce din momentul realizarii acorudlui de vointa. In lipsa de stipulatie contrara, cat timp bunul nu este predat, riscul contractului ramane in sarcina debitorului obligatiei de predare, chiar daca proprietatea a fost trasnferata dobanditorului. In cazul pierii fortuite a bunului, debitorul obligatiei de predare, pierde dreptul la contraprestatie, iar daca a primit-o este obligat sa o restituie. Prin exceptie, transferul imediat al dreptului de proprietate si al riscurilor nu opereaza in urmatoarelor situatii: a) cand obiectul contractului este un drept real asupra unui imobil tabular b) cand vanzatorul nu este proprietarul bunului in momentul incheierii contractului, ci vinde bunul altuia c) cand obiectul contractului nu este un bun individual determinat , ci un bun de gen , care trebuie individualizat ulterior d) in cazul vanzarii bunurilor viitoare e) in cazul cumpararii marfurilor intr- o unitate de autoservire f) In cazul vanzarii cu plata pretului in rate si rezerva proprietatii.

Obiectul contractului Contractul de vanzare-cumparare este un contract sinalagmatic perfect, care da nastere la obligatii reciproce si interdependente in sarcina celor doua parti, vanzatorul si cumparatorul, inca din momentul incheierii lui. Obiectul obligatiei este prestatia la care se angajeaza debitorul. Sub sanctiunea nulitatii absolute, el trebuie sa fie determinat sau cel putin determinabil si licit. Obligatiile vanzatorului au ca obiect bunul vandut, iar obligatia cumparatorului are ca obiect pretul bunului cumparat. Pentru ca un contract de vanzare-cump sa fie considerat valabil incheiat, este necesat ca obiectul contractului sa existe si sa se indeplineasca conditiile cerute de lege. Obligatiile vanzatorului Vanzatorul are 3 obligatii principale: 1. sa transmita proprietatea bunului sau, dupa caz, dreptul vandut 2. sa predea bunul 3. sa il garanteze pe cumparatorul contra evictiunii si viciilor bunului. Cand predarea se face ulterior transferului dreptului de proprietate, vanzatorul mai are obligatia de conservare a bunului pana la predare. Obligatiile cumparatorului Codul civil stabileste in sarcina cumparatorului urmatoarele obligatii: 1. sa preia bunul vandut 2. sa plateasca pretul vanzarii 3. sa suporte cheltuielile vanzarii. Nulitatea contractului de vanz-cump Orice contract , deci si contractual de vanz-cump , incheiat cu incalcarea conditiilor cerute de lege pentru incheierea sa valabila este supus nulitatii, daca prin lege nu se prevede alta sanctiune. Nulitatea poate fi absoluta sau relativa. Daca prin lege nu se prevede, altfel nulitatea contractului poate fi considerata sau declarata prin acordul partilor. Orice contraventie sau clauza contrara este considerata nescrisa. Notiunea contractului de locatiune Locatiunea este contractul prin care o perte numita locator se obliga sa asigure celeilalte parti, anumite locatar, folosinta unui bun pentru o anumita perioada , in schimbul unui pret denumit chirie. O sistematizare a locatiunilor in functie de obiect este facuta in articolul 1778 alin. (1)C.civ. Locatiunea bunurilor imobile si aceea a bunurilor mobile se numeste inchiriere. Iar locatiunea bunurilor agricole poarta denumirea de arendare. Spre deosebire de uzufruct , care creeaza uzufructuarului un drept real de folosinta, dezmembramant al dreptului de proprietate , locatiunea creeaza locatarului doar un drept de creanta la folodinta lucrului. Caractere juridice Contractul de locatiune de lucruri este un contract: 1. sinalagmatic 2. cu titlu oneros 3. comutativ 4. consensual 5. cu executare succesiva – in acceptiunea de durata fiind de esenta locatiunii 6. creator de raporturi obligationale – un contract translativ sau constituiv de drepturi reale cum este contractul prin care se creeaza un drept de uzufruct, de uz ori habitatie.

Obiectul contractului Obiectul contractului de locatiune il constituie bunul inchiriat si respectiv chiria. A. Toate bunurile atat mobile cat si imobile pot face obiectul locatiunii daca dintr-o prevedere legata sau din natura lor rezulta contrariul. Bunul inchiriat poate fi bun mobil/ imobil , corporal/incorporal, idividual determinat, neconsumptibil prin folosinta conform destinatiei sale, existent la data incheierii contractului sau in viitor B. Chiria este pretul pe care locatarul il plateste in schimbul folosinte lucrului. Chiria poate consta intr-o suma de bani sau in orice alte bunuri sau prestatii . Dispozitiie privitoare la stabilirea pretului vanzarii sau aplicabile , prin analogie si chirie. Chiria trebuie sa fie reala , sincera si serioasa. Chiria este fixata de regula in bani. Obligatiile locatorului Locatorul este tinut, potrivit art. 1786 C.civ., chiar fara vreo stipulatie expresa in contract: 1. sa predea locatarului bunul dat in locatiune 2. sa mentina bunul in stare corespunzatoare de folosinta pe tata durata locatiunii 3. sa asigure loctarului linistinta si utila folosinta a bunurilui pe tot timpul locatiunii Obligatiile locatarului Locatarul are urm obligatii : 1. sa ia in primire bunul dat in locatiune 2. sa plateasca chiria in cuantumul si la termenul stabilite prin contract 3. sa foloseasca bunul cu prudenta si diligenta 4. sa restituie bunul la incetarea, din orice cauza, a contractului de locatiune. Incetarea contractului de locatiune Contractul de locatiune poate inceta prin : acordul de vointa al partilor , denuntarea unilaterala , expirarea termenului, rezilierea contractului pentru neexecutare, imposibilitatea folosirii lucrului, desfiintarea titlului locatorului si , uneori , prin intrainarea intre vii a lucrului dat in locatiune. Moartea locatorului , sau a locatarului, nu atrage automat incetarea contractului, intrucat drepturile si obligatiile partilor se ransmit mostenitorilor. Contractul este rezultatul unui acord de voinya al partilor deci si incetarea lui trebuie sa fie rezultatul unui acord de vointa al partilor. Notiuni generale ale donatiei Liberalitatea este actul juridic prin care o persoana dispune cu titlu gratuit de bunurile sale, in tot sau in parte, in favoarea unei alte persoane. Nu se poat face liberalitati decat prin dinatie sau prin legat cuprins in testament. Donatia este contractul prin care , cu intentia de a gratifica , o parte, numita donator, dispune in mod irevocabil de un bun in favoarea celeilate parti, numite donatar. Caractere juridice Donatia este un contract unilateral, solemn, cu titlu gratuit, irevocabil, translativ de proprietate. a) donatia este un contract unilateral si nu un act unilateral b) donatia este in contract solemn c) donatia este un contract translativ de proprietate d) donatia este un contract irevocabil Donatia se incheie prin inscris autentic, sub actiunea nilitatii absolute ( art 1011 alin 1 C.civ ) Forma autentica este prevazuta ca o masura de protectie a vointei liberale a donatorului. Obiectul

Pot forma obiect al contractului de donatie a bunurile mobile sai imobile aflate in circuitul civil ori drepturile privind aceste bunuri, determinate sau determinabile , posibile , ilicite, existente sau care pot exista in viitor. Bunurile viitoare nu pot fi obiect al darului manual, predarea bunului fiind o conditie de formare a contractului ( contract real). Donatorul trebuie sa fie proprietarul bunului. Este nula absolut donatia bunului altuia. Obligatiile donatorului 1. principalul efect al donatiei este transmiterea dreptului real care formeaza obiectul contractului din patrimoniului donatorului in patrimoniul donatarului. 2. obligatia de a preda a bunului donat 3. daca obligatia de predare nu se executa in insasi momentul incheierii contractului de donatie ci ulterior in sarcina donatorului exista si obligatia de conservare a bunului donat pana la predare 4. in principiu donatorul nu are obligatia de garantie pt evictiune si nici pentru viciile ascunse, intrucat donatia este un contract cu titlu gratuit. In cazul donatiei de sarcini, in limita valorii acestora donatorul respunde pentru evictiune ca si vanzatorul. In executarea donantiei , dispunatorul respunde numai pentru dol si culpa grava. Obligatiile donatarului In cazul donatiei obisnuite, gratuite, fara sarcini, donatarul nu are o obligatie juridica fara de donator , ci numai o obligatie morala de recunostinta. In cazul donatiei cu sarcini, sarcine este o obligatie pe cara donatarul trebuie sa o execute din momentul acceptarii donatiei. Sarcina trebuie sa fie posibila , licita si morala, prevazuta fie in favoarea donatorului fie in favoarea unei terte persoane, fie chiar in favoarea donatarului insusi. Daca din cazua unor situatii imprevizibile si neimputabile beneficiarului, survenite ulterior acceptarii liberalitatii , indeplinirea conditiilor sau executarea sarcinilor care afecteaza liberalitatea a devenit extrem de dificila ori excesiv de oneroasa pentru beneficiar, acesta poate cre revizuirea sarcinilor sau a conditiilor. Obligatia de garantie ( evictiune si vicii ) Garantia contra evictiunii Evictiunea este pierderea totala sau partiala a dreptului de proprietate asupra bunului ori tulburrea cumparatorului in exercitarea dreptului sau de proprietate. Vanzatoarul este de drept obligat sa-l garanteze pe cumparator impotriva evictiunii care l-ar impiedica total sau partial in stapanirea netulburata a bunului vandut. Evictiunea poate fi “ de fapt” sau “ de drept”. Evictiunea cumparatorului poate provenii din fapta imputabila a vanzatorului sau din pretentiile unui tert. Vanzatorul este obligat la garantie in ambele ipoteze. a) prin “ fapt imputabil vanzatorului” se intelege orice fapt sau act anterior vanzarii, dar ascuns cumparatorului, sau ulterior vanzarii, dar neprevazut in contract, savarsit de vanzator sau de succesorii sai universali ori cu titlu universal, de natura sa il tulbure pe cumparator in linistita folofita a bunului b) in cazul in care tulburarea provine din fapta unui tert, vanzatorul are obligatia sa il apere pe cumparator. Conditii: - tulburarea sa fie de drept si nu de fapt - cauza evictiunii sa fie anterioara vanzarii

cauza evictiunii sa nu fi fost adusa la cunostinta cumparatorului pana la data vanzarii. Efectele obligatiei de garantie sunt diferite in functie de momentul in care intervine evictiunea, in timpul actiunii sau anterior evictiunii. Termenul de prescriptie pentru introducerea actiunii in garantie contra evictiunii este cel drept comun( 3 ani ) , care incepe sa curge de la data producerii evictiunii. Daunele-interese datorate de vanzator cuprind : a) valoarea fructelor pe care cumparatorul a fost obligat sa le restituie celui care l-a evins b) cheltuielile de judecata efectuate de cumparator in procesul cu cel ce l-a evins, precum si in procesul de chemare in garantia vanzatorului c) cheltuieli incheierii si executarii cuntractului de catre cumparator d) toate celelalte pierderi suferite ori castiguri nerealizate de catre cumparator din cauza evictiunii. In cazul in care evictiunea partiala nu atrage rezolutiunea contractului , vanzatorul trebuie sa restituie cumparatorului o parte din pret proportionata cu valoarea partii de care a fost evins si , daca este cazul , sa plateasca daune-interese. Garantia contra viciilor bunului vandut Garantia contra viciilor bunului vandut este consecinta obligatiei vanzatorului de a asigura cumparatorului folosinta utila a bunului. Vanzatorul garanteaza cumparatorul contra oricaror vicii ascunse care fac bunul vandut impropriu intrebuintarii la care este destinat sau care ii micsoreaza in asemea masura intrebuintarea sau valoarea incat, daca le-ar fi cunoscut, cumparatorul nu ar fi cumparat sau ar fi dat un pret mai mic. Este ascuns acel viciu care, la data predarii, nu poate fi descoperit, fara asistenta de specialitate, de catre un cumparator prudent si diligent. Garantia este datorata daca viciul sau cauza lui exista la data predarii bunului. Vanzatorul nu datatoreaza garantie pentru viciile pe care cumparatorul le cunostea la incheierea contractului. In vanzarile silite nu se datoreaza garantie contra viciilor ascunse . Daca partile nu au convenit altfel, vanzatorul este obligat sa garanteze contra viciilor ascunse, chiar si atunci cand nu le-a cunoscut. Obligatia de garantie si rapundearea functioneaza numai pentru viciile ascunse ale lucrului vandut si nu pentru viciile aparente pe care cumparatorul le putea descoperii singur, printr-o verificare normal si pe care nu le-a comunicat vanzatorului. Cumparatorul care a descoperit viciile ascunse ale lucrului este obligat sa le aduca la cunostinta vanzatorului intr-un termen rezonabil, stabilit potrivit cu imprejurarile, sub sanctiunea decadarii di dreptul de a cere rezolutiunea vanzarii. In cazul n care cumparatorul este profesionist iar bunul vandut este mobil corporal, termenul in care cumparatorul trebuie sa aduca la cunostina vanzatorului viciul ascuns al lucrului este de 2 zile lucratoare. In temeiul obligatiei vanzatorului de garantie contra viciilor, cumparatorul poate obtine, dupa caz: a) inlaturarea viciilor de catre vanzator sau pe cheltuiala acestuia b) inlocuirea bunului vandut cu un bun de acelasi fel, insa lipsit de vicii c) reducerea corespunzatoare a pretului d) rezolutiunea vanzarii. Pierderea sau deteriorerea bunului chiar prin forta majora , nu il impiedica pe cumparator sa obtina aplicarea masurilor . Termenul de prescriptie al dreptului de valorificare a garantiei contra viciilor, este cel de drept comun de 3 ani..

-

Mandatul cu reprentare Notiune Mandatul este contractul prin care o parte numinta mandator, se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilate parti, numita mandant. Mandatul este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. Mandatul dintre doua persoane fizice se prezuma a fi cu titlu gratuit. Cu toate acestea, mandatul dat pentru acte de exercitare a unei activitati profesionale se prezuma a fi cu titlu oneros. Mandatul cu reprezentare Contractul incheiat de reprezentant cu sine insusi in nume propriu este anulabil numai la cererea reprezentantului, cu exceptia cazului in care reprezentantul a fost imputernicit in mod expres in acest sens sau cumprinsul contractului nu a fost determinat in asemenea mod incat sa excluda posibilitatea unui conflict de interese. Aceleasi dispozitii se aplica si in cazul dublei reprezentari . Actul incheiat de mandatr cu sine insusi sau cu o terta persoana pe care tot el o reprezinta sunt anulabile pentru dol prin reticenta. Mandatul este un contract consensual care se formeaza prin acorul de vointa al partilor. Dispozitiile referiotare la reprentarea in contrate se aplica in mod corespunzator contractului de mandat. Tot ceea ce mandatarul a facut, in numele mandantului, inainte de a cunoaste sau de fi putut cunoaste cauza de incetare a mandatului este socotit ca valabil facut in executarea acestuia. Mandatul poate avea ca obiect principal numai incheierea actelor juridice si numai cu caracter accesoriu a actelor maetriale. Sub aspectul intinderii sale, mandatul poate fi special sau general. Obligatiile mandatarului a) Obligatia de a executa mandatul este principala obligatie a mandatarului b) Obligatia de a da socoteala depre indeplinirea mandatului c) Mandatarul va da socoteala mandantului si canda a substituit o alta persoana pentru executarea obligatiilor sale d) Mandatarul are obligatia de conservare a bunurilor Obligatiile mandatului a) Mandantul este obligat , in lipsa unei conventii contrare, sa puna la dispozitia mandatarului mijloace necesare executarii mandatului b) Mandantul va restitui mandantului cheltuielile rezonabile avansate de acesta in urma pentru executarea mandatului impreuna cu dobanzile legale aferente, calculate de la data efectuarii cheltuielilor c) Mandantul este de asemenea obligat sa repare prejudiciul suferit de carte mandatar in executarea mandatului daca acest prejudiciu nu provine din culpa mandatarului d) Daca mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat sa lateasc mandatarului remuneratia , chiar si in cazul in care, fara culpa mandatarului , mandatul nu a putut fi executat. Incetarea mandatului Mandatul inceteaza in cazul existentei cauzelor de incetare a contractelor. Pe langa cauzele generale de incetare a contractelor , mandatul inceteaza prin oricare dintre urmatoarele moduri: 1. revocarea sa de catre mandant 2. renuntarea mandatarului 3. moartea, incapacitatea sau falimentul mandatului ori mandatarului. Mandatul fara reprentare

Mandatul farareprezentare este contractul in temeiul caruia o parte, numita mandatar , incheie acte juridice in nume propriu, dar pe seama celeilalte parti, numite mandatar, si isi asuma fata de terti obligatiile care rezulta din aceste acte, chiar daca tertii avea cunostinta despre mandat. Contractul fara reprezentare este o simulatie prin intrepunere de persoana indiferent daca tertul cunoaste sau nu simulatie , adica faptul ca mandatarul nu lucreaza in realitate in nume personal. Tertii nu au nici un raport juridic cu mandatul. Cu toate acestea mandantul, subtituindu-se mandatarului , poate exercita drepturile de creanta nascute din executarea mandatului daca si-a executat propriile sale obligatii fara de mandatar. Mandatarul poate revendica bunutilr mobile dobandite pe semana sa de catre mandatarul care a actionat in nume propriu, cu exceptia bunurilor deobandite de terti prin efectul posesiei de buna-credinta. Daca bunurile dobandite de mandatar sunt imobile, acesta este obligat sa le transmita mandantului. In caz de refuz mandantul poate solicita instantei de judecata sa pronunte o hatarare care sa tine loc de act de transmitere a bunurilor dobandite. Conventia de interpunere de persoana nu este interzisa de lege, deci este adminsa de aceasta, dar in cazul in care era a fost incheiata in scopuri licite sau pentru a fraude legea, ambele conventii, vor fi nule absolut. Raporturile deintre mandant si mandatar sunt supuse regulilor mandatului. Codul cuvul reglementeaza 3 varietati ale mandatului fara reprezentare care intervin intre profesionisti si care erau reglementate in trecut de codul comercial, si anume: - contractul de comision - contractul de consignatie - contractul de expeditie. CONTRACTUL DE ÎNCHIRIERE A LOCUINŢEI Noţiunea şi reglementarea contractului de închiriere a locuinţei Contractul de închiriere a locuinţei este acel act juridic prin care o parte, numită locator , se obligă să asigure unei alte părţi, numită locatar sau chiriaş ,ia in folosinţa temporarăa unei locuinţe, în schimbul unei sume de bani determinată, numită chirie. Caracterele juridice a.Contractul de închiriere a locuinţei este un contract consensual b.Contractul de închiriere a locuinţei are un caracter sinalagmatic c.Contractul de închiriere a locuinţei are un caracter oneros d.Contractul de închiriere a locuinţei este un contract comutativ e.Contractul de închiriere a locuinţei este un contract cu executare succesivă întimp, părţile executându-şi obligaţiile pe toată durata locaţiunii. f.Contractul de închiriere este un contract translativ de folosinţă temporară alocuinţei Obiectul a.Locuinţa Contractul de închiriere are ca obiect exclusiv spaţii cu destinaţie de locuinţă , necesare satisfacerii nevoilor de locuit aleunei persoane sau familii.Locuinţa, , se referă atât la camerele delocuit , cât şi la băi, bucătării, holuri, spaţii de depozitare, podurietc. La toate acestea se pot adăuga, uneori, curtea şi grădina aferente imobilului închiriat.

b.Chiria reprezintă o sumă de bani care va fi achitată de către chiriaş, pe toatădurata contractului, ca un echivalent al folosirii locuinţei. chiria constituie unul dintreelementele esenţiale ale contractului de închiriere, părţile fiind ţinute să stabilească şiregulile de modificare a chiriei, precum şi modalitatea ei de plată . Obligaţiile proprietarului (locatorului) a.Obligaţia locatorului de a preda locuinţa închiriată în stare normală de folosinţă b.Obligaţia de a efectua reparaţiile necesare pe toată durata contractului: 1. Locatorul trebuie să ia măsuri pentru repararea şi asigurarea funcţionării încondiţii de siguranţă a clădirii. 2. Locatorul trebuie să întreţină în bune condiţii elementele structurii de rezistenţă a clădirii, curţile şi grădinile, precum şi spaţiile comune din interiorul clădirii.În cazul în care aceste lucrări se datorează culpei chiriaşului, obligaţia de reparare îirevine lui. 3.Obligaţia de a întreţine, în bune condiţii, instalaţiile comune proprii clădirilor Obligaţiile chiriaşului (locatarului) a.Obligaţia de a folosi locuinţa închiriată potrivit destinaţiei b.Obligaţia de a efectua lucrările de întreţinere, reparaţii sau înlocuire aelementelor de construcţii şi instalaţii din folosinţa exclusivă c.Obligaţia de a repara sau înlocui elementele de construcţii şi de instalaţiideteriorate din folosinţa comună, ca urmare a folosirii necorespunzătoare d.Obligaţia de a asigura curăţenia şi igienizarea în interiorul locuinţei şi la părţilede folosinţă comună e.Obligaţia de a preda proprietarului locuinţa în stare normală de folosinţă, laeliberarea acesteia f.Obligaţia de plată a chiriei g.Obligaţia de plată a cotelor din cheltuielile comune de întreţinere. ÎNCETAREA CONTRACTULUI a) acordul partilor b0 expirarea duratei inchirierei c) denuntarea unilaterala a contractului de catre chirias d) rezilierea contractului de inchiriere e) decesul chiriasului CONTRACTUL DE ARENDARE Noţiunea Contractul de arendareconstituie o varietate a contractului de locaţiune din dreptulcomun, prin care o parte, numităarendator , se obligă să transmită celeilalte părţi, numităarendaş, folosinţa unor bunuri agricole pe o durată determinată, în schimbul unui preţnumitarendă . Caracterele juridice Arendarea se face prin contract scris, incheiat intre arendator pe de o parte , si arendas pe de lata parte. a.Arendarea este un contract sinalagmatic. b.Arendarea este un contractcu titlu oneros.

c.Contractul de arendare estecomutativ. d.Contractul de arendare este un contractcu executare succesivă . e.Arendarea este un contracttranslativ de folosinţă asupra bunurilor agricole. f.Contractul de arendare se încheieintuitu personae,cel puţin în persoanaarendaşului. g.Contractul de arendare este uncontract solemn Obiectul Obiectul contractului de arendare sunt bunurile agricole supuse arensarii, respectiv, arenda. Obligaţiile arendatorului 1.este obligat să predea bunurile arendate în termenul şi în condiţiile stabilite, să garanteze pe arendaş contra evicţiunii totalesau parţiale şi pentru viciile ascunse ale lucrului arendat, precum şi să execute toatecelelalte obligaţii asumate prin contract. 2.impozitele şi taxele datorate, potrivitlegii, pentru bunurile agricole arendate, cad în sarcina arendatorului. Obligaţiile arendaşului 1.arendaşul are obligaţia de a folosi bunurile arendate, ca un bun proprietar, în condiţiile stabilite, de a menţine potenţialul productiv al bunurilor arendate, de a le restitui la încetarea contractului, de a plăti arenda latermenele şi în modalităţile stabilite, precum şi de a executa toate obligaţiile contractuale 2.Arendaşul mai are şi obligaţia de a plăti taxele de redactare şi înregistrare acontractului de arendare, precum şi a impozitelor datorate pe veniturile realizate dinexploatarea bunurilor agricole arendate. Încetarea contractului de arendare Contractul de arendare poate inceta pentru cauze generale de incetare a contractului de locatiune sau pentru cauze speciale de incetare. 1) Decesul , incapacitatea sau falimentul arendasului 2)expirarea duratei contractului 3) contractul poate inceta si inainte de a se ajunge la termen , prin acordul partilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful