You are on page 1of 41

Colectiv de elaborare:
Responsabil proiect: Prof. dr. geograf Tălângă Cristian Coordonator: Cercetător dr. geograf Stoica Ilinca Valentina Colectiv: Lector dr. geograf Zamfir Daniela Lector dr. geograf Cercleux Loreta Andreea Cercetător dr. Merciu Florentina-Cristina Cercetător drd. Văidianu Maria Natașa

Foto copertă: urb. Radu Sandovici

Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani

Cuprins
I.CALITATEA AERULUI .................................................................................................... 3 II.CALITATEA APELOR .................................................................................................... 4 2.1. Calitatea apelor de suprafață ...................................................................................... 4 2.1.1. Starea râurilor ...................................................................................................... 4 2.1.2. Starea lacurilor ..................................................................................................... 6 2.2.Calitatea apelor subterane ............................................................................................ 6 III.CALITATEA SOLURILOR ............................................................................................ 8 3.1.Repartiția tipurilor de soluri ........................................................................................ 8 3.2.Starea solurilor ............................................................................................................. 9 IV.CALITATEA VEGETAŢIEI ŞI BIODIVERSITATEA ................................................ 13 6.1. Caracteristici ale vegetației și biodiversității ............................................................ 13 6.2. Conservarea biodiversităţii şi protecţia naturii ......................................................... 16 V.SURSE DE POLUARE ................................................................................................... 19 5.1.Surse de poluare majoră a atmosferei ........................................................................ 19 5.2.Surse de poluare majoră a apei .................................................................................. 20 5.3. Surse de poluare majoră a solurilor .......................................................................... 28 5.3.1.Depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor ...................................................... 28 5.3.2.Utilizarea neadecvată a îngrășămintelor chimice și a pesticidelor din agricultură ..................................................................................................................................... 29 5.3.3.Defrișările excesive ............................................................................................ 29 5.4.Surse de poluare ale vegetaţiei şi faunei .................................................................... 30 VI. PRINCIPALELE ZONE CU PROBLEME DE MEDIU .............................................. 31 6.1. Repartiția zonelor cu probleme de mediu ................................................................. 31 6.2. Analiza SWOT ......................................................................................................... 33 VII.PROPUNERI ................................................................................................................ 37 BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................. 37

Elaborator: Universitatea din București, CICADIT

1

9 Zone vulnerabile la poluarea cu nitrați Tabel nr. 7 Suprafaţa ocupată cu păduri pe grupe funcţionale Tabel nr. O3 Tabel nr. 2 Utilizarea terenurilor Figura nr. 1Repartiția terenurilor după gradul de eroziune Figura nr. 11 Principalele surse de poluare identificate în trimestrul III. 3 Harta hipsometrică a judeţului Botoşani Figura nr. 5 Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în judeţul Botoşani Tabel nr. 4 Soluri afectate de factori de degradare Tabel nr. 2 Starea calităţii apelor pe ansamblul bazinului inclusiv sub aspectul repartiţiei pe tronsoane de râu de diferite categorii de calitate conform NORCAS/2002 Tabel nr. 4 Surse de poluare a atmosferei Figura nr.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani Listă de figuri Figura nr. 3 Forajele din care s-au recoltat probe în cursul anului 2009 Tabel nr. 5 Managementul deșeurilor Listă tabele în text Tabel nr. 2010 Tabel nr. 1 Evoluţia calităţii aerului la indicatorul ozon. 8 Spaţii verzi şi zone de agrement Tabel nr. 10 Surse majore de poluare şi grad de epurare în anul 2009 Tabel nr. 12 Principalele surse de poluare a apelor freatice Elaborator: Universitatea din București. 6 Ponderea suprafeţei fondului forestier la nivelul judeţului Tabel nr. CICADIT 2 .

valorile înregistrate se situează sub limitele maxime admisibile stabilite de legislaţia în vigoare.prin măsurători continue ale staţiei automate de fond urban.. Poluanţii SO2.măsurători gravimetrice – pentru pulberi în suspensie (PM10 şi PM2. care absoarbe radiaţiile ultraviolete. în anul 2009. judeţul Botoşani nu se confruntă cu probleme deosebite. frecvenţa depăşirii valorii limită zilnice pentru protecţia sănătăţii umane la PM10 (50 μg/m3) a fost de 11. Depăşirile întâlnite s-au datorat traficului rutier şi lucrărilor de modernizare a carosabilului în anotimpul cald.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani I. datele rezultate din determinările asupra emisiilor în principalele localităţi confirmând acest fapt.Aer din zonele protejate (Raport privind starea factorilor de mediu. la Staţia automată de monitorizare a calităţii aerului – de fond urban. Darabani şi Dorohoi. plumb şi ozon sunt monitorizaţi şi evaluaţi în conformitate cu Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 448/2007 iar amoniacul la cele ale STAS-ului nr. benzen. poluant secundar cu acţiune puternic iritantă (10% din cantitatea totală de ozon). SO42. 12574/87 .pentru următorii poluanţi: SO2. conductivitate. . 2009). Excepții apar în ceea ce privește pulberile în suspensie (PM10).8 Sursa: Raport privind starea factorilor de mediu. deoarece precursorii acestuia provin din activităţi industriale şi trafic rutier. Cl-. monitorizarea calităţii aerului s-a realizat astfel: . • troposferic. Nx şi NH3.1) s-au efectuat măsurători continue ale ozonului în Botoşani. care transpune cerinţele prevăzute de reglementările europene. CO.93 %.măsurători volumetrice – printr-o instalaţie amplasată la Staţia meteo Darabani . alcalinitate. CO. Ca2+ şi Mg2+. . PM2. 2009). 2009 În ceea ce privește ozonul. fiind de două tipuri: • stratosferic. Tabel nr. poluanţii monitorizaţi sunt: SO2. 1 Evoluţia calităţii aerului la indicatorul ozon. precum şi metale din PM10. COV-BTEX. pulberi în suspensie. O3.5. Începând cu anul 2008 (Tabel nr.calitatea precipitaţiilor în 3 puncte: Botoşani.5). La nivelul anului 2009. dar și cantitatea de ozon. NO3-.30 2009 45. poluanţii monitorizaţi sunt: pH. iar în anotimpul rece – datorită funcţionării centralelor termice şi a condiţiilor meteorologice (calm atmosferic) care au favorizat menţinerea poluanţilor aproape de sol (Raport privind starea factorilor de mediu. 592/2002.CALITATEA AERULUI În ceea ce privește calitatea aerului. Astfel. O3 Judeţ Botoşani 2003 2004 Concentraţia medie anuală (μg/mc) 2005 2006 2007 2008 55. protejând astfel viaţa pe Terra (90% din cantitatea totală de ozon). NOx. NO. NO2/NOx. Ca urmare a monitorizării principalilor poluanţi atmosferici. Ozonul troposferic este deosebit de toxic şi constituie poluantul principal al atmosferei ţărilor şi oraşelor industrializate. . cadmiul se raportează la cerinţele Ordinului Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. valoarea limită zilnică a mediilor pe 8 ore la ozon (120 μg/m3) Elaborator: Universitatea din București. Ozonul este forma alotropică a oxigenului. CICADIT 3 . NO2. NO2-.

Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani a fost depăşită de 5 ori în anul 2009 (Raport privind starea factorilor de mediu. 2007-2020. Starea râurilor Teritoriul judeţului Botoşani este limitat la extremitatea estică de râul Prut. vor fi închise etapizat între anii 2012 – 2016. Tabel nr. situat în partea vestică a judeţului. Cursurile de apă mici din judeţ au debite variabile în sezonul primavară-vară.C. iar 12% este ocupat de bazinul râului Siret.A. şi râul Jijia cu care confluează în judeţul Iaşi. depozitele de deşeuri orăşeneşti sunt în fapt gropi neamenajate corespunzător acestui scop. sistemul de drenare şi colectare a scurgerilor şi infiltraţiilor (Raport privind starea factorilor de mediu.1. Prut – 4382 kmp. impermeabilizarea. Acumulările cu rol complex existente pe aceste cursuri asigură surse de apă permanente (Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării S.C. râul Jijia are ca afluenţi râurile Sitna şi Miletin.C. 2009).H. 2007).G. Calitatea apelor de suprafață 2. Elaborator: Universitatea din București. Sursele de alimentare cu apă a râurilor sunt formate în proporție de 75-90% din precipitații și din 1025% din stratele acvifere subterane (Geografia României. (Sectorul de Gospodărire a Apelor) Botoşani şi S.P.H.P. cu care confluează în zona localităţii Ştefăneşti. Calitatea aerului este afectată prin poluarea cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt în zona depozitelor orăşeneşti actuale neconforme. iar calitatea acestora nu se încadrează în limitele de potabilitate. ce nu sunt conforme legislaţiei actuale de mediu.1. în care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte. • B.1. Bazinul râului Prut ocupă 88% din suprafaţa judeţului.U. fiind depozite vechi. Repartiţia pe bazine hidrografice se prezintă astfel: • B. 1992). Siret – 603 kmp. 2007-2020. 2 Starea calităţii apelor pe ansamblul bazinului inclusiv sub aspectul repartiţiei pe tronsoane de râu de diferite categorii de calitate conform NORCAS/2002 Râu Prut Başeu Podriga Jijia Sitna Miletin Total judeţ Lungime (km) 237 104 40 134 78 55 648 I km % km 237 II % 100 km 83 23 52 18 55 231 III % 79 57 39 23 100 36 IV km % 21 82 49 152 21 17 61 63 23 17 3 43 V km % 11 248 14 38 Sursa: S.CALITATEA APELOR 2. lipsindu-le împrejmuirile. Cele trei depozite de deşeuri municipale în activitate din judeţ. APA GRUP SA Botoşani. citat în Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării S. Principalele surse de apă de suprafaţă existente pe teritoriul judeţului Botoşani sunt constituite din râurile Prut şi Siret. CICADIT 4 . având afluenţii principali râul Başeu. Astfel. 2007. 2009). II.U. La rândul său.

În cazul municipiului Botoșani.6 km) și evacuate în râul Jijia printr-o stație de epurare. provenite de la staţiile de epurare orăşeneşti. 2009). provenite din localităţile rurale (depozitări necontrolate de deşeuri menajere pe malurile cursurilor de apă) (Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Botoșani.) ale apelor uzate neepurate sau insuficient epurate. S-au înregistrat depășiri la indicatorii: materii în suspensie. apele uzate menajere și o parte din apele industriale de la agenții economici (14. Jijia. în pr. în general. 2). echipată cu treaptă mecanică și biologică. De asemenea. (10. Başeu.U. Debitul evacuat după epurare este de 1. Podriga. În Darabani. în cadrul campaniilor lunare şi trimestriale. nu au profilul tehnologic necesar pentru epurarea întregii game de substanţe poluante deversate în reţeaua de canalizare orăşenească. etc. şi. Sitna şi Miletin (Tabel nr. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: materii în suspensie. Jijia şi Başeu (Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării S.000 l. substanțe organice (CCO-Cr).) sunt colectate în rețeaua de canalizare (cu o lungime de 45. precum şi de deversările de ape uzate neepurate.P. Datorită încărcărilor în substanţe poluante de o mare diversitate (suspensii. detergenţi.550 l. impactul produs asupra apelor de suprafaţă este apreciabil şi se manifestă prin efecte negative asupra biotopului şi a biocenozelor acvatice prin modificările de natură fizică. 2004). unitatea evacuează un debit de apă uzată neepurată. echipată cu treapta mecanico-biologică și chimică. Debitul evacuat după epurarea mecanică şi biologică este de 372. fosfor total.e. detergenți anionici activi și hidrogen sulfurat și sulfuri totale. S-au înregistrat depășiri la indicatorii: amoniu și hidrogen sulfurat și sulfuri totale. Teascu – SP Tulbureni provenit din zona de sud a municipiului Botoșani (Direcția apelor Prut. Cele mai multe staţii de epurare orăşeneşti au fost realizate în urmă cu peste 25 ani şi se află într-un avansat grad de uzură fizică şi morală (în special). CICADIT 5 .e. Săveni dispune de un sistem de canalizare.e. Majoritatea staţiilor de epurare orăşeneşti nu realizează parametri calitativi reglementaţi. S-au înregistrat Elaborator: Universitatea din București.399 l/s.500 l. Astfel. amoniu. echipată cu treapta mecanică şi biologică. azotiţi.1 km) şi evacuate în râul Sitna printr-o staţie de epurare. deversând în cursurile de apă receptoare debite relativ mari de ape insuficient epurate. Debitul evacuat după epurarea mecanică și biologică este de 81. amoniu. amoniu şi substante organice (CBO5). Planul de Management al Spațiului Hidrografic Prut-Bârlad. substanţe organice. 2008). În Dorohoi. insuficient epurate. Analizele efectuate au pus în evidenţă depăşiri ale indicatorilor analizaţi. 2007-2020.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani Calitatea apelor de suprafaţă este monitorizată de Sectorul de Gospodărire a Apelor din Judeţul Botoşani.998 l/s. apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenții economici (250. 2007).705 l/s ape în râul Bașeu.685 l/s.C. cele mai grave situaţii înregistrându-se pe râurile Podriga. chimică şi bacteriologică pe care le provoacă şi care determină în majoritatea situaţiilor modificarea categoriei de calitate a receptorului sau creşterea valorilor unor indicatori în cadrul aceleiaşi categorii de calitate (Planul Local de Acţiune pentru Mediu. Calitatea acestor râuri este afectată de deversările de ape uzate.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 325. ioni metalici.4 km) și o statie de epurare prevăzută cu treapta mecanică și biologică care evacueaza 7.) sunt colectate în rețeaua de canalizare (cu o lungime de 3 km) și evacuate în râul Podriga printr-o stație de epurare. circa 380 l/s. apele uzate menajere și o parte din apele industriale de la agenții economici (42. având totodată capacitatea de epurare insuficientă pentru debitele sporite de apă uzată rezultată în urma dezvoltării localităţilor sau a unor obiective economice racordate la canalizare. produse petroliere. sunt monitorizate 6 cursuri de apă: Prut.

73 mil mc şi asigură alimentarea cu apă potabilă pentru municipiile Botoşani şi Dorohoi. 2007-2020. Dracşani. cu un volum total de 1285 mil mc şi un volum util de 450 mil mc. sunt sub presiune şi libere. De asemenea. CICADIT 6 . (Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării S.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani depășiri la indicatorul hidrogen sulfurat și sulfuri totale (Direcția apelor Prut. Principiul general de încadrare a fost clasa de calitate cea mai defavorabilă privind indicatorii fizico-chimici ai regimului oxigenului. • Lacul Negreni. 2007). Mileanca.1. dar şi surse de alimentare cu apă în scop potabil pentru un număr important de localităţi.C. ș. reprezentată prin depozite cuaternare şi terţiare dispuse peste formaţiuni mai vechi cretacice. sunt: Iezer. asigură tranzitarea unor debite în perioade excedentare pe derivaţia Siret – Sitna (în acumularea Cătămărăşti) pentru compensarea deficitelor de apă din bazinul Jijia.146/02. obiectivele de referinţă corespund valorilor clasei a II-a de calitate şi reprezintă nivelurile ce urmează să fie atinse pe plan naţional şi regional într-o strategie pe termen lung. la o putere instalată de 65 mil kWh. s-a făcut din punct de vedere chimic şi biologic. restul fiind situate în clasa a III-a şi a IV-a (Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării S. 2. • Alte lacuri cu folosinţă piscicolă. Parte din aceste lacuri sunt colmatate. Cal Alb. metalelor şi substanţelor toxice organice.30 mil mc. în perspectivă.C. Stânca şi Cătămărăşti se încadrează în clasa a II-a de calitate. • Lacul Stânca.U. Prezentarea globală a calităţii apei acumulărilor se realizează după Normativul privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă 1. la care se remarcă o zonă de alimentare şi una de descărcare. dar produce şi energie electrică. depunerile în cuveta lacului fiind în unele cazuri. asigură apă potabilă pentru oraşul Săveni cu un debit instalat de 43 l/s. Planul de Management al Spațiului Hidrografic Prut-Bârlad.2. nutrienţilor. salinităţii. Cătămărăşti. acumulările Bucecea. drenate natural. dar care datorită condiţiilor climatice şi de strat au. Din totalul acumulărilor studiate. precum şi pentru zonele limitrofe aducţiunilor. a rezultat că apa este corespunzătoare pentru utilizarea sa ca sursă de apă potabilă. au fost favorabile acumulării de ape subterane la diverse adâncimi. Apele subterane din cadrul platformei. în mare parte folosinţe piscicole. conform analizelor din anul 2006 privind calitatea apei brute.2. 2009).P. • Lacul Bucecea are un volum util de 8. siluriene şi chiar presiluriene. situat pe râul Negreni în zona localităţii Negreni. În cadrul acestei clasificări a calităţii apei. în raport cu posibilităţile naturale de drenare. Starea lacurilor Pe teritoriul judeţului Botoşani există cca 150 lacuri. în general. asigură alimentarea cu apă potabilă pentru localităţile Ştefăneşti şi Truşeşti şi. 20072020. 2.P.U.a. excesiv de mari. debite reduse şi conţinut ridicat în săruri. Volumul util este de 10. respectiv de legătură cu apele de suprafaţă. Santa Mare şi Dângeni.Calitatea apelor subterane Caracteristicile litologice ale Platformei Moldoveneşti. În categoria apelor subterane libere se includ straturile acvifere lipsite de presiune. 2007). • Lacul Rogojeşti a fost construit în anii 1980 în scopul realizării irigării zonei şi pentru dezvoltarea unei activităţi de generare a energiei hidroelectrice. Evaluarea încadrării în cele cinci clase de calitate în scopul stabilirii caracteristicilor calitative a apei. Apele freatice se acumulează în primul Elaborator: Universitatea din București.

acestea prezintă un grad ridicat de mineralizare (Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării S. 10. Alimentarea acestui tip de acvifere se face din precipitaţii şi din unităţile hidrogeologice superioare prin capătul mai ridicat al stratului. CICADIT 7 . 12. 20. 22. 9. 26. 27. 30.P. 29. alimentarea făcându-se din precipitaţii. 2. 23. 13. 8. 1. 17. 2007-2020. din unităţile hidrogeologice vecine şi local din revărsarea râurilor. 19. 14. De cele mai multe ori. la acestea se adaugă frecvent sărurile de pe soluri. 21. 6. 32. 5. 18. 16. FORAJ Radauti-Prut Radauti-Prut Radauti-Prut Sadoveni Stefanesti Stefanesti Sadoveni Havarna Saveni Saveni Mihalaseni Dorohoi Corlateni Dangeni Mascateni Mascateni Todireni Todireni Baluseni Dracsani Cernesti Cotu Rusi Prisecani Prisecani Damideni Sud Baluseni Stefanesti Ripiceni Mascateni Cotu Rusi Prisecani Baluseni IND F1 F2 F3 F1 F1 F3 F3 F1 F1 F2 F1 F1 F1 F1 F2 F3 F1 F3 F3 F1 F1 F1 F1 F2 F1 F2 F2 F2 F4 F2 F3 F1 SUB BAZIN Prut Prut Prut Prut Prut Prut Prut Baseu Baseu Baseu Baseu Jijia Jijia Jijia Jijia Jijia Jijia Jijia Sitna Sitna Sitna Miletin Prut Prut Prut Sitna Prut Prut Jijia Miletin Prut Sitna Corp de apă ROPR01 ROPR01 ROPR01 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 ROPR02 Sursa: Raport privind starea factorilor de mediu. 2007). 2009 Elaborator: Universitatea din București.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani orizont de materiale permeabile. Apele sub presiune se acumulează în depozite permeabile intercalate între straturi argilomarnoase repartizate pe mai multe niveluri şi sunt întâlnite în zonele secţionate de văile râurilor. 24. 11. 3 Forajele din care s-au recoltat probe în cursul anului 2009 Nr. 3. 31. Tabel nr. condiţiile de zăcământ sunt favorabile mineralizării apelor. 15.U. 25. 7. 4. iar drenarea se face prin capătul mai coborât.C. care sunt spălate de precipitaţiile ce se infiltrează. ca urmare. 28.

d) Cernoziomurile levigate zlotoase: dezvoltate pe argile sau marne nestructurate chiar de la suprafață. hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia substanţelor rezultate din aceste procese (Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării S. la nord și est de Jijia etc. dealurile Ibăneștilor.Repartiția tipurilor de soluri Tipurile de soluri întâlnite în interiorul județului Botoșani prezintă diferențieri pe diferite trepte de relief (Județul Botoșani. g) Pratoziomurile: sunt solurile cernoziomice levigate în zona umedă. în lungul Siretului și în dealurile Ibăneștilor etc. procentul nepotabilităţii rămâne peste 80% din totalul forajelor monitorizate. Cauzele probabile pentru care în majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerinţelor pentru a fi utilizate în scopuri potabile sunt următoarele: -poluarea terenurilor şi a apelor de suprafaţă. Tipurile genetice de soluri au următoarea repartiție (Județul Botoșani. 3) din Rețeaua Hidrogeologică Națională de Supraveghere. astfel. 458/2002 modificată şi completată prin Legea nr. pe depozite deluvioproluviale ori pe aluviuni vechi loessificate. 1977): solurile silvestre cenușii și brune-cenușii podzolite (dealurile înalte din vestul județului). caracterizând locurile cu umiditate mai pronunțată: Dealurile Cozancei. -particularităţile climatice. III. fier.CALITATEA SOLURILOR 3. s-au prelevat probe şi au fost efectuate analize dintr-un număr de 32 foraje (Tabel nr. 2007). de o parte și alta a văii între Corlăteni și Ungureni și în aval de Dângeni. la est de Trușești până aproape de Mihălășeni.1. Guranda. f) Cernoziomurile de pantă: pe versanții cu înclinări mai pronunțate.U. cloruri. -dezvoltarea intensivă a agriculturii în ultimele decenii cu utilizarea fertilizatorilor chimici. s-au evidențiat depășiri în special la următorii indicatori: CCOMn. Calitatea apei freatice rămâne în continuare majoritar nepotabilă. pe Jijia. solurile cenușii de pădure (zona Dealurilor Cozancea-Guranda și dealurile înalte din vest) și solurile zlotoase (nordul Câmpiei Moldovei).C. sodiu (Raport privind starea factorilor de mediu. dezvoltate în partea de nord pe rocă-mamă din argile sau marne: de-a lungul Prutului. Comparând rezultatele analizelor de laborator cu valorile prag din Ordinul 137/2009 şi cu limitele admisibile din Legea nr.P. c) Cernoziomurile levigate: interfluviile Prut-Volovăț-Bașeu. la nord de Ștefănești până aproape de Mitoc. b) Cernoziomurile zlotoase sau compacte: între interfluviile și pe pantele reliefului deluros. 1977): a) Cernoziomurile: sunt dominante în Câmpia Moldovei. -slaba preocupare în ceea ce priveşte protecţia mediului înconjurător. fac trecerea în această parte a țării spre solurile de pădure. h) Solurile cenușii de pădure: însoțesc adesea pratoziomurile în dealurile înalte dintre Siret. principalele categorii întâlnite sunt: solurile cenușii-brune deschise de pădure (dealurile Elaborator: Universitatea din București. solurile din grupa cernoziomurilor și a cernoziomurilor levigate (dealurile joase din Câmpia Moldovei).Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani În anul 2009. 311/2004. sulfați. iar mai la nord între Havârna și Dumeni. sunt bogate în humus și. unde ajung dominante. e) Cernoziomurile semicarbonatice: pe terase și versanți slab înclinați. mangan. de o parte și alta a Bașeului între Mihălășeni și Săveni. 2009). bune pentru agricultură. 2007-2020. Dealurile Cozancei și la est de Jijia. cu deosebire pe stânga văii. CICADIT 8 .

calitatea acestora a fost afectată ca urmare a utilizării intensive agricole. precum solurile turboase (lunca Loznei. dar și pe versanți.88 240566 287463. preluate de APM Botoșani. dar și unor acțiuni.). se lămurește de ce. Dersca etc.17 43658. 1977). precum defrișările iraționale sau a unor lucrări agricole defectuoase ce favorizează instalarea eroziunii (precum arăturile în lungul curbelor de nivel). CICADIT 9 . cu predominarea argilelor și marnelor îndeosebi la est de linia Dorohoi – Botoșani. alteori calcare oolitice și gresii. Solurilor zonale menționate mai sus li se adaugă solurile intrazonale. 4 Soluri afectate de factori de degradare Factor limitativ Eroziune (de la slabă la excesivă) Alunecări (stabilizate.6% din suprafața județului). 1): Elaborator: Universitatea din București. precum și relieful în pantă (versanții. unui substrat alcătuit din depozite de cuvertură de la nisipuri până la argile. 2009 Eroziunea și alunecările de teren reprezintă un factor limitativ al calității solului.2. cu prășitoare pe versanți puternic înclinați. semistabilizate.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani Cozancea și Ibănești) și solurile cenușii de pădure pseudo-gleizate (întâlnite în aceleași zone). terenurile agricole ale județului au fost expuse la eroziune și pornituri (Județul Botoșani.26 36 379. Adăugând la acestea gradul redus de acoperire cu vegetație forestieră protectoare (10. i) Solurile silvestre podzolite brune și brune-gălbui: corespund condițiilor de climă rece și umedă. rezultă că în spațiul analizat calitatea solurilor este influențată de o serie de factori limitativi (Tabel nr. După gradul de eroziune. În anul 2009. active) Inundabilitate Acidifiere Compactare Deficit de elemente nutritive Sărăturare Gleizare (de la slabă la excesivă) Pseudogleizare (de la slabă la excesivă) Secetă periodică Suprafaţa (ha) 104 273.07 314 000 Sursa: Raport privind starea factorilor de mediu. 4) Tabel nr.81 29034. Extinderea suprafețelor afectate de astfel de procese ce determină imposibilitatea utilizării agricole corespunzătoare a acestora se datorează lipsei unor programe adecvate de îmbunătățiri funciare.Starea solurilor Deși la nivelul județului este vorba în general de soluri fertile. fie de supraexploatarea unor resurse. lăcoviștile (pe versanții dealurilor Jijiei) sau sărăturile localizate pe aluviunile văilor. ceea ce a dus la degradarea caracteristicilor și funcțiilor solului. 3. mai accentuată în estul județului. chiar în zona dealurilor mici. în condițiile unei agriculturi rudimentare. Succesiunea stratelor sedimentare care alcătuiesc teritoriul județului Botoșani.28 63098 72 764. cu arături pe linia de cea mai mare pantă. terenurile se împart în 6 categorii (Figura nr. conform datelor de la OSPA Botoșani. fiind determinate fie de procese naturale. au în medie înclinări de 6-8%) constituie condiții potențiale deosebit de accentuate pentru desfășurarea eroziunii și a deplasărilor de teren.71 6 555.

răspândite cu precădere în Depresiunea BotoșaniDorohoi și Dealurile Cozancea-Guranda. Figura nr. CICADIT 10 . zona Elaborator: Universitatea din București. c) terenuri stabile dar cu risc de supraumezire din cauza stagnării apei ca urmare a permeabilității reduse a solului (areale cu soluri pseudogleice și pseudogleizate de pe câmpiile piemontane și terase): Depresiunea Botoșani-Dorohoi. pe rama estică. cu risc redus de alunecări și risc ridicat de accentuare a eroziunii: predomină în Câmpia Bașeului.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani a) terenuri stabile. 1Repartiția terenurilor după gradul de eroziune d) terenuri relativ stabile cu eroziune slabă – moderată sau neapreciabilă. câmpii de divagare): Masivul Bour și Șaua Bucecii. dacă nu sunt protejate prin lucrări de îndiguire sau regularizare a cursurilor de apă și torenților de apă (lunci. în partea de vest a județului și zona Dealurilor Prutului. predominant neafectate de eroziune și alunecări și fără risc de degradare prin alte procese naturale. b) terenuri relativ stabile cu risc variat de inundație și colmatare.

putând fi întâlnite și în zonele de deal și montane. inexistența unor rampe de deșeuri etc.610 183 325 89.5 2 11.394 38. 2009 Modul de utilizare a terenurilor a determinat de-a lungul timpului modificări ale calității solurilor. la contactul dintre Dealurile Cozancea-Guranda și Câmpia Jijiei Inferioare și Coasta Ibăneștilor.66 34.486 5.8 7 43. Tabel nr. cu alunecări relativ vechi mai mult sau mai puțin stabilizate. se observă că prima clasă nu este reprezentată la nivelul județului Botoșani (tabel nr. 5 Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în judeţul Botoşani Folosinţă Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V ha % din total folosinţă ha % din total folosinţă ha % din total folosinţă ha % din total folosinţă ha % din total folosinţă Arabil Pajiști Vii Livezi Agricol 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 103. surpări.46 9. Printre aceste transformări.042 11. Coasta Ibăneștilor și Dealu Mare.785 734 645 26.79 43. piemonturi și podișuri puternic fragmentate: Dealu Mare. fiind prezente mai puțin în Coasta Ibăneștilor. prăbușiri (zona muntoasă din fliș. Câmpia Bașeului). fără a lua în calcul efectele pe termen lung. menționăm: utilizarea intensă a unor îngrășăminte chimice. 2).49 12.393 578 300 115.72 29.481 43. desțeleniri) sau lucrări de destabilizare: sunt localizate în zonele depresionare (Depresiunea Botoșani-Dorohoi) și de câmpie (Câmpia Jijiei Inferioare. În ceea ce privește încadrarea solurilor pe tipuri de folosință și clase.2 1 6. f) terenuri relativ instabile. zona subcarpatică internă și externă).3 7 41.993 195 1. ca urmare a lipsei unor substanțe nutritive din sol. În ceea ce privește utilizarea actuală a terenurilor din Botoșani (Figura nr.313 34. cel mai bine nereprezentate fiind suprafețele arabile și livezile.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani montană Bour-Șaua Bucecii și în Dealurile Prutului.004 30.289 161.322 8. CICADIT 11 .4 3 25. se constată că cea mai mare parte a suprafeței agricole se încadrează în clasa a III-a. 5). Dealurile Cozancea-Guranda și Câmpia Jijiei Inferioare.20 11. defrișări accentuate ce au dus la instalarea unor procese geomorfologice actuale. terenurile agricole ocupă suprafețe extinse în interiorul județului.8 3 12.7 9 16. dar cu risc ridicat în anii ploioși sau prin schimbarea folosințelor (defrișări. cu risc ridicat de alunecări.5 4 50. De asemenea. cu excepția zonei montane Bour Șaua Bucecii. ca urmare a exploatării neraționale ce a avut la bază planificări pe termen scurt. Alți factori limitativi se referă la procesele de acidifiere. e) terenuri moderat stabile cu eroziune moderată – puternică.0 0 10.1 8 34.74 Sursa: OSPA (Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice) Botoșani. Elaborator: Universitatea din București.34 129. citat în Raport privind starea factorilor de mediu. gleizare. pseudogleizare. deversări de poluanți în rețeaua hidrografică/emisari.7 0 22.1 1 50. compactare.512 16.

Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani Având în vedere că agricultura este o ramură importantă a economiei judeţului Botoşani. fânețe – 14. 2 Utilizarea terenurilor Conservarea. pășuni – 75. IV. Figura nr.146 ha. Schimbări evidente după 1990 se remarcă la nivelul suprafețelor ocupate de livezi și pepiniere pomicole care au cunoscut o diminuare de aproape 40% față de 1990. la nivel județean există preocupări în direcția asigurării unor condiţii standard pentru practicarea activităților agricole (Strategia de dezvoltare economico-socială a Judeţului Botoşani 2008-2013). la fel ca și în cazul suprafețelor ocupate de vii și pepiniere viticole.690 ha și livezi și pepiniere pomicole – 2. ameliorarea și protecția solurilor sunt acțiuni care se întemeiază. Elaborator: Universitatea din București. vol. în primul rând. vii și pepiniere viticole – 1. 1992).762 ha.559 ha. pe gestiunea corectă a tuturor tipurilor genetice de sol și cunoașterea acestora (începând cu caracteristicile agro-productive și repartiția teritorială). CICADIT 12 . vizând atât exploatarea cea mai adecvată cât și satisfacerea cerințelor pedoameliorative (Geografia României. Suprafața agricolă avea în 2008 următoarea structură (Direcția Județeană de Statistică – Botoșani): suprafața arabilă – 298.635 ha.

corespunzând substratului pedologic reprezentat de clasa molisoluri: solurilor cernoziomice cambice. Festuca pseudovina. în cadrul ei se diferenţiază două areale: unul nordic dezvoltat în zona de câmpie deluroasă caracterizat prin bogăţia elementelor estice şi prin specificul structural al pâlcurilor de pădure. cu altitudini înalte (Dealurile Siretului). 13% din suprafaţa agricolă a judeţului. corespunzând unui climat de un continentalism accentuat. Pe terenurile înțelenite. reprezentate prin asociaţii de graminee adaptate la secetă. ca şi prin unele specii de plante suculente şi bulbifere. uneori degradate datorită proceselor de versant și pășunatului excesiv. datorită altitudinilor mai reduse. Caracteristici ale vegetației și biodiversității Distribuţia spaţială a vegetaţiei la nivelul judeţului Botoşani reflectă o zonalitate etajată datorată unei strânse corelaţii dintre formaţiunile vegetale. 2009). vol. IV.1. care formează asociaţii vegetale ce ocupă zonele afectate de alunecări de teren din partea de nord. Stipa capillata) și alte ierburi xeromezofite și xerofite. Succesiunea vegetaţiei zonale de la nord-vest la sud-est este o consecinţă a coborârii reliefului şi a modificărilor climatului în aceeaşi direcţie. Limitele dintre zone sunt sinuoase. Vegetația pajiștilor primare ale silvostepei. Miletinului. . Bahluiului etc. caracteristică în cea mai mare parte zonei de silvostepă.CALITATEA VEGETAŢIEI ŞI BIODIVERSITATEA 6. Sitnei. firuță de fânețe (Poa pratensis). 3). datorită pătrunderii adânci a văilor în podiş şi netranşante. central-estice şi sud-estice). pir gros (Cynodon dactylon). vestică şi sud-vestică a judeţului. peliniță (Artemisia austriaca). a favorizat dezvoltarea formaţiunilor vegetale specifice silvostepei. tipurile de soluri şi climă. Festuca sulcata). prezentă pe suprafețe discontinue subordonate culturilor agricole. obsigă (bromus tectorum). Analizând corelaţia dintre vegetaţie şi treptele de relief hipsometrice se constată că: -zona de câmpie deluroasă (Câmpia Modovei sau Câmpia Jijiei) dezvoltată în cea mai mare parte a judeţului (suprapusă părţii centrale. Corelaţia dintre dispunerea treptelor de relief şi influenţa acestora în succesiunea vegetaţiei se poate observa şi din harta modului de utilizare a terenurilor şi respectiv harta hipsometrică – (Figura nr. 1992). cu colilie și negară (Stipa joanis. și este dominată de asociațiile mezoxerofile de păiuș (Festuca valesiaca.. laptele câinelui (Euphorbia stepposa). din cauza tranzacţiilor difuze şi modificărilor antropice (Geografia României. 1992). (Geografia României. aceasta ocupă partea nord-vestică. Vegetaţia naturală a judeţului Botoşani.zona deluroasă. ș. 2 şi Figura nr. Elaborator: Universitatea din București. vol. se întâlnește îndeosebi pe versanții văilor Jijiei. formele de relief. Bașeului. situată în prelungirea sectorului deluros din Podişul Sucevei. arealul sudic are ca specific prezenţa relativ bogată a esenţelor termofile în componenţa pâlcurilor de pădure şi a speciilor de graminee în alcătuirea pajiştilor.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani IV. bărboasă (Botriochloa ischaemum). se mai întâlnesc asociații secundare de firuță cu bulb (Poa bulbosa). CICADIT 13 . est-vest şi sud-vest a judeţului (Raport privind starea factorilor de mediu. IV. este alcătuită predominant din plante ierboase dezvoltate pe păşuni naturale care ocupă cca.a. ce au favorizat dezvoltarea zonei de pădure. prezintă soluri mai evoluate: argiluvisoluri și un climat mai umed şi mai răcoros.

fiind o prelungire a domeniului forestier din Dealul Mare –Hârlău (Geografia României. Corex riparia (rogoz). la care se asociază și alți arbori și arbuști. Unţeni. Sandovici Figura nr. vol. pe alocuri. Equisetum palustre (barba ursului). parțial regenerate prin plantații. urb. Rosa canina (măceşul). Stipa joannis. etc. De-a lungul râurilor. Călăraşi. Asociațiile floristice primare au fost aproape total înlocuite prin culturi sau degradate datorită proceselor de eroziune a solului. în pajişti şi terenurile agricole se întâlnesc: Festuca valesiaca (păiuşul). continuându-se și dincolo de Valea Jijiei. (Raport privind starea factorilor de mediu. Stipa pulcherima (colilie) în special în jurul localităţilor Todireni. 1992). Polygonum amphibium (troscot de baltă). Stipa lessingiana. Phragmites australis (stuf).etapa I. Crataegus monogina (păducelul). etc. Hlipiceni. Festuca rupicola care ocupă locul fostelor păduri de Quercus robur (stejar). În pajiştile stepice xeromezofile se întâlnesc speciile: Festuca valesiaca (păiuş). Arealul deluros Copălău-Cozancea-Guranda se individualizează prin prezenţa pădurilor. vestică şi sudică a judeţului. etc. Dealurile mai înalte din silvostepă sunt acoperite. Zona de pădure se dezvoltă la altitudini maxime de peste 200 m. 3 Harta hipsometrică a judeţului Botoşani Monotonia covorului ierbaceu este modificată de apariţia unor tufărişuri alcătuite din arbuşti ca: Prunus spinosa (porumbarul). CICADIT 14 . 2009). IV. În partea nordică. R.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani Sursa: PATJ Botosani . la Guranda și Dobârceni și ocupă o suprafaţă de Elaborator: Universitatea din București. Dintre formațiunile intrazonale. UAUIM. se întâlneşte o vegetaţie hidrofilă reprezentată prin specii de: Typha latifolia (papură). pășunatului. cu pâlcuri de pădure de stejar și gorun sau de șleauri. ca şi pe solurile de lăcovişte umede. în lunca Prutului se dezvoltă zăvoaie de salcie și plop.

vol. etc. Tabel nr. Ponderea redusă a fondului forestier în modul de utilizare a terenurilor la nivelul judeţului Botoşani este o consecinţă a caracterului agricol al zonei. 7 Suprafaţa ocupată cu păduri pe grupe funcţionale Grupa funcţională I II TOTAL Categoria de proprietate Unităţi Persoane Persoane administrativ juridice fizice teritoriale 139 ha 510 ha 14 ha 369 ha 8371 ha 14 ha 508 ha 8881 ha RNP 7667 ha 37565 ha 45232 ha TOTAL FF 8316 ha 46319 ha 54635 ha Sursa: Planul local de acţiune pentru Mediu. jugastru. ocupând în prezent câteva culmi și înălțimi de peste 180200 m. IV. însoţind zona de contact din sud şi vest nord vest. Tabel nr. respectiv în zona pintenului de podiş. 2004. diminuare a scurgerii de suprafaţă şi atenuare a extremelor climatice. carpen. 1992). Pădurile din grupa I (cu rol de regularizare a debitelor. salcie. din partea centrală cunoscut sub numele Copalău-Cozancea-Guranda. au fost luate în evidenţă şi alte zone de interes pentru biodiversitatea judeţului (în afara celor 8 situri protejate de interes naţional) şi anume 23 de arii naturale protejate situate în fond forestier încadrate în grupa I funcţională. Arealele disjuncte cu păduri de stejar și șleauri s-au restrâns. 1992). climă) care au favorizat repartiţia cu un pronunţat caracter marginal.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani aproximativ 56333 ha. Gospodărirea raţională a fondului forestier se realizeză. frasin. printr-o riguroasă zonare funcţională. în primul rând. tei. gorun. mai ales prin codrii de grădinărit (Geografia României. reprezentând 11. plop. arţar. IV. Pomârla. dar și a intercondiţionării elementelor naturale (relief.5% din suprafaţa judeţului. tei (14%) şi fag (7%). 2004.. 5/1995 a Consiliului Judeţean Botoşani). plop. ulm (20%). în interior pădurea apare pe dealurile mai înalte. ori unele creste mai abrupte cu expoziție nordică și nord-vestică (Geografia României. 7) asigură totodată protecţia mediului. sunt: Sineşti. purificarea aerului şi înfrumuseţare a peisajului) (Tabel nr. Comunele cele împădurite. la nivelul întregului județ. vol. carpen (22%). iar pe albiile râurilor Prut şi Siret sunt însemnate lunci alcătuite din specii lemnoase de esenţe moi: salcie. Domeniul forestier este alcătuit din stejar şi gorun (37%). Distribuţia spaţială a pădurilor la nivelul judeţului Botoşani.10 Sursa: Planul local de acţiune pentru Mediu. reflectă prezenţa dominantă în nord-vestul judeţului a pădurilor de gorun. Cu scopul de a proteja şi conserva elementele de biodiversitate. care prevede conservarea naturii şi gestionarea ei în perspectiva unei dezvoltări durabile. au fost declaraţi monumente ale naturii 65 arbori seculari şi 7 specii de plante rare ocrotite pe întreg teritoriul judeţului (Hotărarea nr. În partea de sud-vest a judeţului se întâlnesc păduri de amestec alcătuite din: fag.. CICADIT 15 . stejar. carpen. arţar. Aceste păduri sunt protejate printr-un regim de întreţinere şi exploatare. Răspunzând cerinţelor strategiei europene de protejare a biodiversităţii. etc. Bârnova şi Copalău. 6 Ponderea suprafeţei fondului forestier la nivelul judeţului Judeţ Botoşani Suprafaţa totală (ha) 498569 Fond forestier (ha) 54635 % din suprafaţa totală 10. Pe calcarele recifale de la Stânca-Ştefăneşti există o vegetaţie specifică cu tufe de Schivereckia Elaborator: Universitatea din București.

Tabel nr. cuprinzând amenajări şi dotări corespunzătoare unor activităţi recreative sau cultural educative. în suprafaţă de 76. CICADIT 16 . Conservarea biodiversităţii şi protecţia naturii În ceea ce privește zonele protejate. tufe de Alyssum saxatile cu flori galbene aurii. Între elementele de floră ocrotită de la nivelul judeţului Botoşani se pot menţiona: papucul doamnei (Cypripedium calceolus). remarcabile prin frumuseţea exemplarelor. situată pe raza comunei Ştefăneşti. situată pe raza Ocolului Silvic Truşeşti. brânduşa de toamnă (Colchicum autumnale).Rezervaţia Arinişul de la Horlăceni. Insuficienţa locurilor de parcare pentru autovehicule duce la parcarea acestora pe spaţiile verzi şi trotuare. nufărul alb şi nufărul galben (Nymphaea alba şi Nyphar luteum). Spaţiul verde este o categorie funcţională din cadrul localităţilor sau din afara acestora.Rezervaţia Făgetul secular Stuhoasa. în suprafaţă de 1 ha.7 15 16 126259 35171 12024 8745 Zona verde / cap de locuitor (%) 5. crinul de pădure (Llilium martagon). în suprafaţă de 60. în suprafaţă de 119 ha.2.6 3. sportive ale populaţiei în aer liber. ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis). 4. laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris L. 3. Odată cu elaborarea Planurilor Urbanistice Generale ale localităţilor. situată pe raza Ocolului Silvic Mihai Eminescu.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani Podolica.5 ha. situată pe raza Ocolului Silvic Dorohoi. 8 Spaţii verzi şi zone de agrement Oraş Botoşani Dorohoi Săveni Darabani Suprafaţa (ha) Zone de agrement si Spaţii parcuri verzi 13 217 4 35.6 5. şoparliţa (Veronica incana). 5.  existenţa unui cadru construit.Rezervaţia de Tisă – Pădurea Tudora. în suprafaţă de 5 ha.3 1. Elaborator: Universitatea din București. 2004 Suprafaţa spaţiilor verzi în mediul urban este deficitară (Tabel nr.). Schiwereckia podolica. s-au conturat şi suprafeţele destinate spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement din localităţile respective. Un loc aparte îl deţin zonele verzi şi zonele de recreere.Rezervaţia floristică Stânca-Ştefăneşti. 2.5 ha.7 3 12 3 13 Populaţie Total 230 39. 6.536/1996 privind norme de igienă şi recomandări pentru mediul de viaţă al populaţiei. tranjoaica (Ranunculus illyricus). cosaciul (Astragalus austriacus).Rezervaţia de scumpie – Ciornohal. acestea în general nu corespund cerinţelor Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. situată pe raza Ocolului Silvic Dorohoi. urechelniţa (Sempervivum ruthenicum).8 Sursa: Planul local de acţiune pentru Mediu. 8). care se caracterizează prin:  existenţa unui cadru vegetal natural sau amenajat. iar în cea ce priveşte dotarea spaţiilor verzi cu acces nelimitat. în judeţul Botoşani există 8 arii naturale protejate incluse în Reţeaua Naţională de Arii Protejate şi o arie de protecţie specială (declarată prin HG 2151/2004) şi anume: a) Arii naturale protejate: 1.

fie în zona dealurilor cu pante accentuate şi afectate de degradări de teren.Rezervaţia floristică Ripiceni. . dintre care au fost validate 5 zone (Pădurea Tudora. Frecvent ocupă terenurile cele mai puţin productive (impropii pentru culturi). sol şi climă. cu precădere în comunele din văile Prutului şi Jijiei. situată pe raza oraşului Bucecea. Pajiştile. În judeţul Botoşani. situată pe raza comunei Dersca sat Lozna. mai mult sau mai puţin inundabile şi în areale cu soluri sărăturate (Nimigeanu V. cât şi de cele economice. Pajiştile din judeţul Botoşani se înscriu în categoria pajiştilor secundare (fâneţe secundare sau păşuni). au fost declarate 4 rezervaţii de tip forestier incluse în Reţeaua Naţională de Arii Naturale Protejate şi 4 situri de importanţă comunitară incluse în Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000 (Agenția pentru Protecția Mediului Botoșani). Păşunile naturale au o localizare mai largă şi ponderi mai mari.Turbăria de la Dersca. 7.Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Lac Stânca-Costeşti. faună. subtipurile „Păduri subatlantice de stejar şi carpen”.un habitat din turbării şi mlaştini . .. Cunoaşterea traiectoriei şi evoluţiei spre care tinde ecosistemul forestier este deosebit de importantă deoarece el constituie habitatul natural pentru diverse specii de floră şi faună sălbatică. b) Habitate Tipurile de ecosisteme din judeţul Botoşani sunt condiţionate de formele de relief şi de elementele pedoclimatice. ca şi pădurile. Pentru implementarea pe plan local a Directivei „Habitate”. Pădurea Ciornohal.. situată la hotarul dintre comuna Ripiceni şi Manoleasa. constituie un echilibru ecologic în cadrul acţiunilor şi retroacţiunilor dintre floră. Menţinerea unui echilibru dinamic în acest tip de ecosistem influenţează direct şi benefic nivelul diversităţii biologice din judeţul nostru şi păstrarea relaţiilor complexe în cadrul biocenozelor. Pădurea Vorona) (Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Botoșani. Localizarea lor este influenţată atât de condiţiile naturale. Rezervaţia floristică Stânca. în suprafaţă de 2. fie în zonele de şes. subtipul „Lacuri eutrofe” .9% din suprafaţa judeţului Botoşani. în suprafaţă de 2 ha.Pădurea Ciornohal. situată de-a lungul acumulării Stânca-Costeşti între localităţile Stânca şi Mitoc. .un habitat de ape dulci.Pădurea Tudora şi „Păduri dacice de stejar şi carpen” . s-au înaintat 6 propuneri de situri de interes comunitar.un habitat de pajişti şi tufărişuri . păjiştile cu păiuş (Festuca valesiaca) sunt Elaborator: Universitatea din București.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani 6. În acest tip de ecosistem.950 ha. . în suprafaţă de 1 ha. 8. Stânca Ştefăneşti.a. laptele câinelui (Euphorbia shepposa) ş.Rezervaţia floristică Bucecea.două habitate de pădure.Turbăria de la Dersca.E.285 ha care reprezintă 17. 1985). Este o Reţea Ecologică Europeană compusă din situri desemnate pe criterii pur ştiinţifice. CICADIT 17 . există 4 tipuri de habitate de interes comunitar şi anume: . în suprafaţă de 10 ha.Stânca Ripiceni.Rezervaţia Turbăria de la Dersca. Turbăria Dersca. implementarea ei fiind o condiţie a integrării României în U. Din punct de vedere al calităţii. Habitatele de pajişti (păşuni şi fâneţe) însumează 89. 2008-2013). Programul NATURA 2000 este instrumentul principal pentru conservarea patrimoniului natural din cadrul Uniunii Europene (zone desemnate unde speciile vulnerabile de plante şi animale trebuie protejate) şi are două componente: „Directiva Păsări” şi „Directiva Habitat”. De aceea. ca urmare a lipsei de îngrijire pe păşunile naturale se dezvoltă şi plante fără rol economic ca peliniţa (Artemisia austriaca). conservarea şi valorificarea lor judicioasă a fost urmărită în aceeaşi măsură ca şi în cazul ecosistemului forestier.

a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (iris.). Botoșani). Cystopterix fragilis. Fâneţele predomină în sud. c) Specii de floră şi faună sălbatică identificate pe teritoriul judeţului Botoşani În ceea ce priveşte flora au fost inventariate în cadrul judeţului Botoşani 454 de specii de floră sălbatică. Cephalaria transsilvanica.. Carex humilis. în care fluxul de materie şi energie suferă mari oscilaţii. Thalictrum flavium (Tofan-Burac T. Habitate de ape dulci. se poate aprecia că potenţialul economic al păşunilor naturale şi fâneţelor este modest. unde este constituită şi o rezervaţie floristică de 10 ha. un oarecare grad de autonomie. După construcţia barajului de la Stânca Costeşti. nu s-au mai regăsit un număr de 68 de specii de plante vasculare citate de diverşi autori ca fiind prezente în zonă: Alium palens. cât şi a ecosistemelor naturale din această zonă. Ecosisteme acvatice. care reprezintă mediul lentic. sub formă de stânci în valea Prutului. Asterpunctatus. Linaria arvensis. Hăneşti pe râul Başeu şi Mileanca pe râul Podriga. Ele sunt alimentate de izvoare şi de ape meteorice. conţinând cca 200 specii de plante. Habitatele de turbărie sunt reprezentate de mlaştina turboasă Lozna-Dersca. 2008). Chifu T. atât cantitativ cât şi calitativ (Nimigeanu V. Rosa agrestis. multe dintre ele de interes comunitar. Într-un studiu multianual (1988-1999) de amploare. de impactul antropic. angelica şi papucul doamnei) (Agenția pentru Protecția Mediului. Apele stătătoare sunt ecosisteme cu grade diferite de integralitate. acumulările Bucecea şi Rogojeşti pe râul Siret. se poate aprecia că starea acestor habitate este bună datorită respectării regulilor în organizarea păşunatului şi evitarea încărcării păşunilor cu un număr excesiv de animale sau folosirii unilaterale a ovinelor sau a caprinelor (Agenția pentru Protecția Mediului Botoșani). etc. bălţi. 2010). râuri) şi stagnante (lacuri. mlaştini. Dintre acestea. Negreni. În ansamblu. ele rămân parţial vizibile la Ripiceni (Agenția pentru Protecția Mediului. în funcţie de componenţa biocenozelor care le populează şi de condiţiile de mediu. care reprezintă mediul lotic (pâraie. CICADIT 18 . Apele curgătoare sunt sisteme ecologice deschise la ambele capete. deci au un grad foarte redus de autarhie. Habitate de turbării şi mlaştini. Galium flavicans. condiționate în principal. care au constituit motivaţia propunerii lor ca situri Natura 2000. Recifele calcaroase de vârstă bugloviană ce apăreau. cu o deosebită valoare monumentală şi estetică. 3 specii de floră sunt de interes comunitar. acumulările Cal Alb. Elaborator: Universitatea din București. apele stătătoare au o viaţă proprie.. S-a putut constata o reducere şi degradare atât a biodiversităţii floristice şi faunistice. citat în Bucureşteanu et al. fiind populate cu o biocenoză nesaturată. Habitate de stâncării. 2002.. Aceste areale acvatice constituie habitate pentru numeroase specii avifaunistice. 1985). Spre deosebire de cele curgătoare. Polygonum arenarium.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani utilizate pentru păşunat. Cele mai importante lacuri de pe teritoriul judeţului Botoşani sunt: acumularea cu rol complex Stânca Costeşti pe râul Prut. în care s-a urmărit conservarea frumuseţilor naturale ce le reprezintă. pot fi diferenţiate după cinetica apei în două grupe majore: curgătoare. Scilla sibirica. erau vizibile la Ripiceni şi Stefăneşti. În general. Botoșani.. O atenţie deosebită trebuie acordată ocrotirii şi conservării naturii în Lunca Prutului deoarece în ultimele decenii ecosistemele naturale au suferit schimbări profunde.

a habitatelor diferitelor grupuri de animale. în așezările urbane din județ. lopătarul (Platalea leucorodia) din treskiornitide. fiind înscrise pe Lista roşie a plantelor vasculare din Lunca Prutului. recoltarea fructelor de pădure.. Astfel. Drypterix felismas. la care se adaugă și unele surse în mediul rural (stațiile de distribuție a carburanților. Capsella rubella. Cele mai cristice dintre aceste specii sunt: Adonis flammea. 2008). călifarul alb (Tadorna tadorna). s-au înaintat 6 propuneri pentru desemnarea ariilor de protecţie avifaunistică – situri Natura 2000. Elaborator: Universitatea din București. buhaiul de baltă (Botaurus stellaris).1. raţa sulitar (Anas acuta).a. se impune multiplicarea materialelor de informare. Cercetările efectuate în ultimii ani asupra stării ecologice din lunca Prutului au demonstrat o degradare continuă a ecosistemelor naturale. mamifere) şi 110 specii de păsări de interes comunitar. raţa cu cap negru (Aythya marila). egreta mare (Casmerodius albus). din ardeide. stârcul cenuşiu (Ardea purpurea). descriere a acestor zone de interes. Zona Dorohoi–Şaua Bucecii.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani Au fost identificate şi o serie de specii periclitate. Rarităţi au devenit: raţa cu gât roşu (Branta ruficollis). tăierea ilegală etc.). deranj excesiv etc. în special. gâşte). Un loc aparte îl ocupă păsările acvatice care îşi au habitatul în lunca Prutului. Elodea Canadensis. reproducere etc. Modificarea peisajelor. Schimbările intervenite în structura biotopurilor naturale. gâsca de semănătură (Anser fabalis). amfibieni. a habitatelor prielnice refugiului şi cuibăritului au dus la diminuarea substanţială a efectivelor acestora (Bucureşteanu et al. CICADIT 19 . gârliţa mică (Anser erythropus). prezentare. dintre care 8 sunt specii de faună de interes comunitar (peşti. cu accent pe modalităţi de protecţie şi conservare (păşunatul. Bromus racemosus. acumularea Rogojeşti). datorită pezenţei unui număr mare de specii de păsări. Stipa ucrainica. În ceea ce priveşte fauna. antropizare. Chenopodium ficifoliu. Doronicumhungaricum. ţigănuş (Plegadis falcinellus). etc. dar și o stație de mixturi asfaltice)(Figura nr.) şi conştientizarea populaţiei din aceste zone asupra importanţei protecţiei mediului înconjurător. V. călifarul roşu (Tadorna ferruginea). Valorificarea acestor obiective. Allium angulosum. manifestate printr-un grad înalt de poluare. 4). raţa sunătoare (Bucephala clangula) etc. stârcul galben (Ardeola ralloides). Efective reduse înregistrează şi alte specii cum sunt: cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus). barza neagră (Ciconia nigra) ş. Iazurile de pe valea Başeu–Ibăneasa-Podriga. gârliţa mare (Anser albifron). raţa catifelată (Melanita fusca).. Se pot aminti unele specii de păsări afectate numeric: corcodelul de iarnă (Podiceps grisegena). pe teritoriul judeţului Botoşani a fost identificat un număr de 55 specii. din anseriforme. raţa lingurar (Anas clypeata). dintre care au fost validate 4 zone (Lacul StâncaCosteşti. dezvoltarea infrastructurii şi turismului. (Bucureşteanu et al.SURSE DE POLUARE 5. au avut influenţe asupra activităţii vitale a speciilor (hrănire. Un factor limitativ în reducerea numerică a speciilor de păsări acvatice este reprezentat de deranjul provocat de activitatea antropică şi practicarea necontrolată a vânătorii. se constată că acestea se regăsesc. raţa mică (Anas crecca).Surse de poluare majoră a atmosferei În ceea ce privește sursele de poluare majoră a atmosferei. 2008). egreta mică (Egretta garzetta). Glaucium flavum. în special a speciilor anseriforme (raţe.. pelicanu creţ (Pelecanus crispus). Asperula tinctoria. braconajul. reptile. lebăda de iarnă (Cygnus cygnus). Galanthus nivalis. trebuie să aibă în vedere reglementările europene ale Directivelor menţionate.

Santa Mare.etapa I. Săveni). stațiile de mixturi asfaltice. -sistemele de încălzire locală (Botoșani. Ștefănești. stațiile de distribuție carburanți. rampele de salubrizare.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani În mediul urban. Dorohoi. UAUIM. dar și în comunele Frumuşica. Dorohoi. R. -rampele de salubrizare (Botoșani. -traficul rutier (mai ales în spațiul urban). Darabani. -stațiile de mixturi asfaltice (Botoșani. Darabani. sunt generate. -rampele de salubrizare (Botoșani. Darabani. centralele termice industriale și rezidențiale. Hilişeu-Horia. Săveni). Săveni). Sandovici Figura nr. după cum urmează: -industriale (Botoșani.Surse de poluare majoră a apei Sursele de poluare ale apei. în funcție de sursele generatoare de poluare. Truseşti şi Vârfu Câmpului). -agricultura (Botoșani). Dorohoi. urb. poate fi realizată o clasificare. Săveni). Darabani. în principal. agricultură (creșterea păsărilor). Dorohoi. CICADIT 20 . Elaborator: Universitatea din București. la care se adaugă traficul rutier. La nivelul județului Botoșani. Mihăileni. Dorohoi. de: -ponderea redusă a populaţiei racordate la sistemul de colectare şi epurare a apelor uzate. Dorohoi. sursele majore de poluare a atmosferei. sunt generate de industrie. 4 Surse de poluare a atmosferei 5. -stațiile de distribuție carburanți (Botoșani. Săveni și comuna Vorona). Săveni.2. Sursa: PATJ Botosani . Darabani.

ce determină poluarea apelor de suprafaţă cu substanţe organice. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Localitate Adășeni Albești Avrămeni Bălușeni Blândești Brăești Broscăuți Bucecea Călărași Gândești Concești Nr. există. Deversarea apelor uzate insuficient epurate sau neepurate. 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 Localitate Drăgușeni Durnești Flămânzi Frumușica George Enescu Gorbănești Hănești Havârna Hilișeu-Horia Hlipiceni Hudești Nr. 743/2008 (emis de Miniterul Mediului și Dezvoltării Durabile și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) pentru aprobarea listei localităților pe județe unde există surse de nitrați din activități agricole. aceste platforme nu sunt golite în vederea colectării şi depozitării. nutrienţi şi substanţe toxice. cele mai multe comune nu deţin platforme de depozitare pentru gunoiul de grajd şi nici echipament de manipulare şi gospodărire a fertilizatorilor organici naturali. 2009). ş. care prin evacuările de ape uzate încărcate în substanţe poluante şi prin debitele mari deversate au un impact deosebit asupra emisarului. 2004). 9). -cantitatea mare de nitrați și nitriți. Acestea nu sunt prevăzute cu platforme protejate pentru colectarea gunoiului de grajd. -funcţionarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare existente. 2009). 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 Localitate Rădăuți-Prut Răușeni Ripiceni Roma Românești Șanta Mare Săveni Șendriceni Stăuceni Ștefănești Știubeni Elaborator: Universitatea din București. Fermele şi operatorii agricoli dispun de facilităţi de depozitare a gunoiului de grajd şi a deşeurilor lichide de la animale. 2008). dar majoritatea facilităţilor de epurare a apelor uzate trebuie reabilitate sau modernizate şi prevăzute cu utilaje de manevrare şi gospodărire a fertilizatorilor naturali organici. foarte puţine facilităţi individuale de depozitare a gunoiului de grajd şi a deşeurilor lichide animaliere la nivelul micilor ferme. direct în râu şi poluarea pânzei freatice prin infiltrarea în sol a apelor uzate (Raport de mediu. determinând în multe cazuri deprecierea calităţii acestuia şi în unele cazuri chiar degradarea unor tronsoane de râu receptor (Planul Local de Acţiune pentru Mediu. Poluarea cu nitraţi a apelor este determinată în principal de gestionarea defectuoasă a gunoiului de grajd în gospodăriile individuale din mediul rural. ce determină stocarea punctuală a acestora pe malurile cursurilor hidrografice și poluarea apei subterane. crt. -depozitarea necontrolată a deșeurilor. proveniți din activități de creștere a animalelor. gestionarea necorespunzătoare a gunoiului. De asemenea.a. este una din principalele cauze ale poluării şi degradării apelor de suprafaţă (Raport privind starea factorilor de mediu. în conformitate cu legislaţia în vigoare (Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Botoșani. CICADIT 21 . se constată că la nivelul județului Botoșani sunt menționate 77 de localități (Tabel nr. asupra calităţii cursurilor de apă un rol deosebit îl au sursele de poluare industriale. ce determină un caracter necorespunzător al calității apei.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani ce determină poluarea râurilor prin evacuarea apelor uzate menajere prin rigole. se dizolvă în apele subterane. Mai mult decât atât. Conform ordinului nr. Tabel nr. 9 Zone vulnerabile la poluarea cu nitrați Nr. Alături de apele uzate orăşeneşti. în special nitraţii. utilizarea îngrășămintelor chimice și a pesticidelor. crt.. astfel încât nutrienţii. de asemenea. crt.

captare şi prelucrare ape pentru alimentare.C.071 (insuficient epurat) . 10 Surse majore de poluare şi grad de epurare în anul 2009 Surse de poluare S. nutrienţi Grad epurare (%) - Sitna S. . substanţe organice. APA GRUP S.119.255 (suficient epurate). .staţie pompare Tulbureni: 9.materii în suspensie.materii în suspensie. 743/2008 pentru aprobarea listei localităților pe județe unde există surse de nitrați din activități agricole Conform Agenţiei de Protecţie a Mediului.materii în suspensie.C. nutrienţi - Elaborator: Universitatea din București. CICADIT 22 .643 (insuficient epurat) Poluanţi specifici .A. Tabel nr.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 Copălău Cordăreni Corlățeni Corni Coșula Coțușca Cristești Cristinești Curtești Dângeni Darabani Dersca Dimăcheni Dobarceni Dorohoi 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 Ibănești Leorda Lozna Lunca Manoleasa Mihai Eminescu Mihăileni Mihălășeni Mileanca Mitoc Nicșeni Păltiniș Pomârla Prăjeni Răchiți 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 Suharău Sulița Todireni Trușești Tudora Ungureni Unțeni Văculești Vârfu Câmpului Viișoara Vlădeni Vlăsinești Vorniceni Vorona Sursa: Ordin nr.A.A. Botoşani – Sucursala Dorohoi Darabani Gospodărire comunală Jijia . sursele majore de poluare în 2009 sunt reprezentate de unităţi ce desfăşoară activităţi de gospodărire comunală. nutrienţi - Gospodărire comunală Podriga 0.mc) . APA GRUP S. substanţe organice. Botoşani – Sucursala Dorohoi Darabani – sector Dorohoi S.234 (evacuare directă).C. învăţământ şi sănătate (tabel nr. . Botoşani Domeniu de activitate Gospodărire comunală Emisar Volum ape uzate evacuate (mil. substanţe organice.87 2. APA GRUP S.staţie epurare Răchiţi:12. 10).spălări filtre Bucecea: 1.spălări filtre Cătămărăşti: 0.

CCOCr. NO3-. sunt monitorizate mai multe surse de poluare. grad de acoperire cu vegetaţie). NO3-. Principalele surse de poluare identificate în cursul trimestrului III. suspensii.226 (suficient epurat) . cu încărcări mari la majoritatea indicatorilor fizico-chimici (Administrația bazinală de apă Prut-Bârlad. fosfor total. azot tortal. Buletin de calitate a apelor. detergenţi sintetici. extractibile necorespunzătoare necorespunzătoare Sursa datelor: DAP Iaşi şi DAS Bacău. NH4+NO2-. subs.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani – sector Darabani S. APA GRUP S. Botoşani – Sucursala Stefăneşti Săveni – Sector Săveni SC APA GRUP SA BOTOŞANI Gospodărire comunală Başeu 0. Elaborator: Universitatea din București. În ceea ce priveşte apele freatice. care evacuează efluenții finali direct în emisar.  impurificarea artificială are loc prin deversarea apelor uzate menajere.005 CBO5. sunt prezentate în tabelul nr. citat în Raport privind starea factorilor de mediu. Aversele de ploaie contribuie la modificarea calităţii apei în corelaţie cu durata acestora şi caracteristicile bazinului de recepţie (pantă. se disting două feluri de impurificatori a apelor freatice:  impurificare naturală produsă prin încărcarea excesivă a apelor cu săruri din rocile pe care le traversează. de la unităţi agrozootehnice sau de la alte surse de poluare: depozite de gunoi pe malurile cursurilor de apă sau lacurilor (Tabel nr. ramura Colectarea şi tratarea apelor uzate se face responsabilă de volumul mare de ape uzate evacuate. batale de dejecţii la complexele zootehnice. industriale.C. 2009. reziduu filtrat. 12). CICADIT 23 . detergenţi sintetici. NH4+NO2-.A.120 SPITAL VÂRFU CÂMPULUI BOTOŞANI Învăţământ şi sănătate Siret 0. Iulie-Septembrie. 11.2010). 2010. nutrienţi - Captare şi prelucrare apă pentru alimentare Siret 0. Din punct de vedere al activităţilor economice. reziduu filtrat.materii in suspensie. care au înregistrat depăşiri semnificative faţă de valoarea limită admisă prin autorizaţia de gospodărire a apelor. În bazinul hidrografic Prut. CCOCr. suspensii CBO5. litologie. substanţe organice.

2010 Indicatori monitorizaţi -indicatori fizico-chimici generali: indicatorii regimului de oxigen. extractibile. P total: 7.85. alţi indicatori (fier. NH4:61.61. subst. extractibile. Sulfuri şi H2S: 22.31.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani Tabel nr. P total: 4.93.65.75.59.8.163.35. hidrogen sulfurat. Cordun 3. Măsuri luate S-au aplicat penalităţi Nr. CBO5: 2. Detergenţi: 5. fenoli. Extractibile: 1. detergenţi) Indicatori depăşiţi MTS: 93. NH4:16. ai sanatorială nutrienţilor. extractibile. crt. 61.1 Rfix: 1146. ai gradului de mineralizare.56. alţi indicatori Colectarea şi tratarea apelor uzate Septembrie Evacuare de ape uzate insuficient epurate S-au aplicat penalităţi Septembrie MTS: 1. ai nutrienţilor. ai gradului de mineralizare. Extractibile: 1. hidrogen sulfurat.254. detergenţi) Activităţi de -indicatori fizico-chimici asistenţă generali: indicatorii spitalicească şi regimului de oxigen. 1 Denumire unitate UAT Ripiceni Receptor r. detergenţi) Colectarea şi -indicatori fizico-chimici tratarea apelor generali: indicatorii uzate regimului de oxigen. Detergenţi: 10. UAT Truşeşti r.36.18. CICADIT 24 . fenoli. NH4: 1. ai nutrienţilor.93 Evacuare de ape uzate insuficient epurate S-au aplicat penalităţi Iulie R fix: 1. Sulfuri şi H2S: 3. 98. Prut Profilul de activitate Colectarea şi tratarea apelor uzate Luna Septembrie Cauze Evacuare de ape uzate insuficient epurate 2 UAT Flămânzi pr. ai gradului de mineralizare. Fenoli: 0. alţi indicatori (fier. ai gradului de mineralizare. Sulfuri şi H2S: 5. Extractibile:26. CBO5:53. Podriga -indicatori fizico-chimici generali: indicatorii regimului de oxigen. hidrogen sulfurat. S-au aplicat penalităţi Elaborator: Universitatea din București.96. CCOr:1.147. 11 Principalele surse de poluare identificate în trimestrul III. NO3: 0. alţi indicatori (fier. Jijia 4 Sanatoriul de Neuropsihiatrie Podriga r. NO2: 0. fenoli. CCOCr:1. ai nutrienţilor. subst. subst.7. CCOCr: 159.18.

6. Valea Armeanului Prelucrarea şi conservarea cărnii 7 SC Spicul 2 SRL Dorohoi r.26. ai nutrienţilor.92. ai nutrienţilor. CBO5: 3. ai nutrienţilor. P total: 0.012.24. fenoli. Evacuare de ape uzate insuficient epurate S-au aplicat penalităţi Septembrie NH4: 7. Fenoli: 0. detergenţi) -indicatori fizico-chimici generali: indicatorii regimului de oxigen. subst.46. CCOCr: 2. H2S: 1. Băiceni Tabere pentru tineret şi refugii montane (fier. extractibile. extractibile. Extractibile: 3. alţi indicatori (fier. alţi indicatori (fier.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani 5 Direcţia pentru Tineret a Judeţului BotoşaniTabăra Agafton r. Dresleuca Comerţ cu ridicata al materialului -indicatori fizico-chimici generali: indicatorii regimului de oxigen. CCOCr: 94. fenoli.62. ai gradului de mineralizare.13. NO2:4. ai gradului de mineralizare. Buhai Fabricarea produselor lactate 8 SC Dedeman SRL Bacău r.64. P total: 5.87. NO2: 1. Sulfuri şi H2S: 0. ai gradului de mineralizare. subst.94. hidrogen sulfurat. hidrogen sulfurat.1. detergenţi) -indicatori fizico-chimici generali: indicatorii regimului de oxigen. ai August MTS:23. alţi indicatori (fier. detergenţi) -indicatori fizico-chimici generali: indicatorii regimului de oxigen. S-au aplicat penalităţi Evacuare de ape uzate insuficient epurate S-au aplicat penalităţi Septembrie MTS: 1.42.33. detergenţi) August 6 SC C&C Company Srl CătămărăștiDeal Pr. NH4:7. Detergenţi:1. Rfix:1040. extractibile. hidrogen sulfurat.87. CBO5:31. hidrogen sulfurat. subst. NH4: 7.97. CICADIT 25 . subst. fenoli. extractibile.92. P total: 1. CBO5: 1. MTS: 1. no2: 1.63. NO3: 7.6.42.14.4. Detergenţi: 1.1. Evacuare de ape uzate insuficient S-au aplicat penalităţi Elaborator: Universitatea din București. fenoli.

48. Evacuare de ape uzate insuficient epurate S-au aplicat penalităţi Septembrie NO2: 12.4.13. Ibaneasa 10 DGASPCComplex Speranța Pomârla Paraul lui Martin 11 Spitalul comunal Truşeşti r. ai sanatorială nutrienţilor. ai sanatorială nutrienţilor. alţi indicatori (fier. detergenţi) Activităţi de -indicatori fizico-chimici asistenţă generali: indicatorii spitalicească şi regimului de oxigen. detergenţi) Activităţi de -indicatori fizico-chimici asistenţă generali: indicatorii spitalicească şi regimului de oxigen. extractibile. P total: 2. ai gradului de mineralizare. CICADIT 26 . subst. extractibile. subst. ai brânzeturilor nutrienţilor. Jijia 12 Societatea agricolă PANAGRO Şendriceni r.24. fenoli.88 Evacuare de ape uzate insuficient epurate S-au aplicat penalităţi Septembrie NH4: 3. detergenţi) Fabricarea -indicatori fizico-chimici pâinii şi a generali: indicatorii produselor de regimului de oxigen. subst. fenoli. ai panificaţie nutrienţilor.17. fenoli. alţi indicatori (fier. P total: 3. hidrogen sulfurat. detergenţi) Fabricarea -indicatori fizico-chimici produselor generali: indicatorii lactate şi a regimului de oxigen. hidrogen sulfurat. subst. ai gradului de mineralizare. fenoli. NH4: 24.29 Evacuare de ape uzate insuficient epurate S-au aplicat penalităţi Septembrie MTS: 1.01. NO3: 12. alţi indicatori lemnos şi de construcţii epurate Septembrie MTS: 1. hidrogen sulfurat. ai gradului de mineralizare. ai gradului de mineralizare.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani 9 SC RAM SRL Dorohoi Pr.51 Evacuare de ape uzate insuficient epurate S-au aplicat penalităţi Elaborator: Universitatea din București. CBO5: 1. alţi indicatori (fier. Buhai nutrienţilor. extractibile. ai gradului de mineralizare. alţi indicatori (fier. CBO5: 1. NO2: 4. extractibile.17. hidrogen sulfurat.08.

NO2: 4. hidrogen sulfurat. iulie-septembrie. alţi indicatori (fier. detergenţi) Cartier -indicatori fizico-chimici rezidenţial de generali: indicatorii locuinţe regimului de oxigen. ai sanatorială nutrienţilor. detergenţi) Septembrie MTS: 1. R fix: 1.1 Evacuare de ape uzate insuficient epurate S-au aplicat penalităţi Septembrie MTS: 1. ai nutrienţilor.01 Evacuare de ape uzate insuficient epurate S-au aplicat penalităţi Sursa: Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad. extractibile. hidrogen sulfurat. subst. fenoli. subst. fenoli. alţi indicatori (fier. Volovăţ (fier. NO3:1.06.43.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani 13 SC Alfa Land SRL Botoşani r. 2010 Elaborator: Universitatea din București. Buletin de calitate a apelor.06. CICADIT 27 .14. extractibile. fenoli. detergenţi) Activităţi de -indicatori fizico-chimici asistenţă generali: indicatorii spitalicească şi regimului de oxigen. subst. Dresleuca 14 DGASPC – Centrul de îngrijire şi asistenţă Adăşeni pr. extractibile. hidrogen sulfurat. ai gradului de mineralizare. ai gradului de mineralizare. P total: 1.

3.  poluarea aerului. 3. Elaborator: Universitatea din București.  Toate formele de utilizare neraţională a solului (prin chimizare improprie.3. în special. Jijia Dorohoi Depozit de gunoi pe comuna mal r. cadavre. pe fondul declinului economic.  participare la generarea efectului de seră şi a modificărilor climatice. Varniţa Frumuşica Sursa: RA Apele Române-Filiala Iaşi 5.  poluarea apelor de suprafaţă. poluarea cu reziduuri provenite din activitatea zootehnică se înregistrează. După anul 1989.  modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate. 2. resturi furajere. 12 Principalele surse de poluare a apelor freatice Nr. în rândul acestora putând aminti mărirea unor capacităţi de producţie sau delocalizarea acestora fără asigurarea creşterii eficienţei instalaţiilor de protecţie. de exemplu) devin cu atât mai nocive cu cât se desfăşoară frecvent într-un cadru natural favorabil instabilităţii şi degradării. 2009). CICADIT 28 . utilizarea neadecvată a îngrășămintelor chimice și a pesticidelor din agricultură. gunoi de grajd. crt.  Activităţile economice (actuale sau mai vechi) au un impact puternic asupra elementelor cadrului fizic ceea ce impune anumite premise de diminuare a calităţii mediului.1. Surse de poluare majoră a solurilor Sursele de poluare majoră a solurilor sunt generate de depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani Tabel nr. b)Deșeurile provenite din activitățile agricole  În ceea ce privește depozitarea defectuoasă a deșeurilor și gradul de afectare a solurilor (Raportul privind starea factorilor de mediu. 5. transformările în domeniul industriei se răsfrâng asupra gradului de poluare a solurilor.Depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor a)Deșeurile provenite din activitățile industriale Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri industriale. 1. dejecţii păstoase semilichide şi lichide. în mediul rural. Podriga Darabani Depozit de gunoi pe comuna mal r. O clasificare a reziduurilor zootehnice se poate face astfel: biomasă vegetală. Sursa de poluare Localizare Natura poluării substanţe organice substanţe organice substanţe organice Amploarea poluării medie medie medie Unitatea Primăria Dorohoi Primăria Darabani Primăria Frumuşica Depozit de gunoi pe municipiul mal r. în ordinea în care sunt percepute de populaţie sunt (Planul Local de Acțiune pentru Mediu – 2004):  modificări de peisaj şi disconfort vizual.

sunt construite impropriu în apropierea fântânilor sau a surselor de apă.2. Depozitele de reziduuri zootehnice afectează suprafeţe tot mai reduse de teren. existenţa rampelor neamenajate şi neorganizate de deşeuri menajere. iar reziduurile existente sunt folosite pentru fertilizarea terenurilor agricole. Unele acumulări de apă afectează baza versanţilor cu instabilitate naturală accentuată.3.Utilizarea neadecvată a îngrășămintelor chimice și a pesticidelor din agricultură Îngrășămintele azotoase folosite în exces au un efect poluant intens.3.Defrișările excesive Defrişările excesive din trecut corelate cu structura geologică fragilă a versanţilor alcătuiţi din alternanţe de depozite permeabile şi impermeabile şi care primesc şi reţin. Prin levigare. răspândite pe sol fără o tratare prealabilă adecvată. generând grave anemii şi tulburări la copii. 5. Cercetări recente au arătat că nitraţii. favorizând utilizarea acestora ca îngrășământ natural. modificând raporturile dintre destructori şi celelalte grupe de organisme ale agrosistemului şi fac să dispară sau inhibă bacteriile fixatoare de azot. dar și defrişările insuficient suplinite prin replantări au dus la distrugerea solului. datorită mai multor dezavantaje: lipsa sistemelor de colectare. Aceștia se combină cu hemoglobina dând methemoglobina. acestea generează în procesul de descompunere diferite gaze şi substanţe care pot constitui o sursă de impact semnificativă asupra mediului şi. în condiţii reducătoare. se transformă în nitriţi care sunt toxici. Elaborator: Universitatea din București. Supradozările cu îngrășăminte chimice pe bază de azot alterează flora bacteriană din sol. 2009). o mare cantitate de precipitaţii. constituie o sursă de poluare a solului putând prejudicia buna exploatare a acestuia. c)Deșeurile menajere În categoriile de deșeuri se remarcă și deșeurile menajere rezultate ca urmare a infiltrațiilor importante de ape uzate menajere. prin expoziţia lor. transport şi epurare a apelor uzate menajere.3. au antrenat procese de deplasare în masă pe suprafeţe întinse. asupra solului. în majoritatea cazurilor. 5. precum şi nămolul provenit din staţiile de epurare. dar cu o încărcare mai redusă. în localităţile rurale. CICADIT 29 . care nu mai poate fixa oxigenul. excesul de nitraţi intensifică procesul de eutrofizare a apelor de suprafaţă. anulând regenerarea fertilităţii solurilor (Raportul privind starea factorilor de mediu. Ca urmare a scăderii şeptelului. iar trecerea de la creşterea animalelor în complexe la creşterea în gospodării a redus într-o anumită măsură concentrarea reziduurilor în anumite puncte şi disiparea reziduurilor pe suprafeţe mai întinse.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani Deşi deşeurile prezentate mai sus se încadrează în clasa celor uşor degradabile. nefiind protejate prin betonarea pereţilor şi a radierelor (Planul Local de Acțiune pentru Mediu – 2004). cantităţile de poluanţi zootehnici au scăzut. Modificarea utilizării terenului cu introducerea unor culturi de prăşitoare pe suprafeţe favorabile şiroirii şi cu viteze şi frecvenţe mari ale vitezei vântului. La nivel județean. în special. se impune acordarea unei atenţii deosebite în viitor problemelor legate de monitorizarea şi administrarea îngrăşămintelor chimice şi pesticidelor. Dejecţiile provenite de la porci şi păsări. grupurile sociale din gospodăriile individuale. ca urmare a desființării unora dintre acestea.

Depozitele de deşeuri industriale sau menajere ocupă suprafeţe mari de teren şi sunt o permanentă sursă de poluare pentru toţi factorii de mediu. fără a se realiza întregul complex de lucrări care se impunea. veriga finală a tuturor activităţilor antropice. în avantajul celor care îşi găsesc hrana în gunoaie (rozătoare. au declanşat alunecări de teren. Depozitele de deşeuri influenţează calitatea solurilor înconjurătoare. Ele reduc numărul de arbori care pot reţine dioxidul de carbon. evoluţia biosistemului fiind ireversibil modificată (Planul local de acţiune pentru mediu.  unele mamifere. reduc diversitatea biologică şi habitatele vieţuitoarelor sălbatice. În termeni de biodiversitate. uneori în totalitate (Nimigeanu Vasile.4. cât şi vegetaţiei din arealele înconjurătoare depozitelor. fapt ce se repercutează asupra folosinţei acestora. Introducerea în mediu a unei game largi de substanţe chimice cu rol fertilizator al solurilor prin ajungerea acestora în rezervele de apă. 2004). Astfel. În ceea ce priveşte fondul forestier se constată în ultimii ani că în mai multe unităţi adminstrativ teritoriale din cadrul judeţului Botoşani au fost efectuate defrişări. ciori). reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial. cherestea şi de alte bunuri necesare dezvoltării umane. un păşunat excesiv. combaterea necorespunzătoare a incendiilor şi daune datorate poluării aerului. O altă problemă legată de efectul activităţilor economice asupra biodiversităţii este Elaborator: Universitatea din București. Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate în timp la durata exploatării depozitului. Folosirea intensivă a îngrăşămintelor chimice în agricultură şi infiltrarea acestora în sol permite absorţia plantelor a acestor substanţe toxice. Unele nevertebrate pot pătrunde în zona afectată din puncte situate în amonte. biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică în sensul că:  în asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate. care este un gaz cu efect de seră.Surse de poluare ale vegetaţiei şi faunei Suprafaţa fondului forestier s-a redus continuu ca urmare a extinderii suprafeţelor pentru culturi agricole şi păşuni pentru creşterea animalelor (Botoşani este unul dintre judeţele din cadrul regiunii Nord-Est cu valori ridicate ale şeptelului). un depozit de deşeuri înseamnă eliminarea de pe suprafaţa afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 specii/ha. 2004). În prezent. insecte părăsesc zona. a albiei cursurilor de apă (ca urmare a introducerii compuşilor organici şi minerali din sistemele de aducţiune a apei şi din întreprinderile industriale) afectează vegetaţia de la suprafaţă (eutrofie) sau pot avea ca efect distrugerea vieţuitoarelor (peştilor). tăieri necontrolate. păsări. În plus. 1985). inclusiv pentru elementele de biodiversitate (Planul local de acţiune pentru Mediu. degradează bazinele hidrografice şi reduc cantitatea de lemne de foc. Defrişarea unuor areale de pădure de dimensiuni mari a determinat degradarea terenurilor. De asemenea. Încercările de stabilizare a versanţilor prin plantaţii pomi-viticole. reprezintă o problemă majoră pentru protecţia mediului. datorită acumulării în mari cantităţi de-a lungul anilor şi a depozitării necorespunzătoare.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani 5. CICADIT 30 . Se înregistrează o extindere a agriculturii. pădurile sunt ameninţate de o degradare scăpată de sub control şi de transformarea lor spre alte folosinţe. deşeurile. care în anumite zone au ajuns în situaţii alarmante. Daunele provocate pădurilor şi pierderea lor conduc la eroziunea solului. fără a considera şi populaţia microbiologică a solului. livezile şi viile au fost compromise.

ponderea solurilor alcalizate este mai mare decât media pe judeţ: Vlăsineşti. Dersca. în peste 80% din totalul forajelor monitorizate. deşeurile spitaliceşti provenite de la unităţile medicale din judeţul Botoşani (spitale. a apelor de suprafaţă sau subterane sau a zonelor de agrement). Vorona. dar și acidității solurilor etc. astfel. Dorohoi) care pot avea ca efect şi perturbarea faunei.).depozitele de deşeuri. municipiul Botoșani. Cristineşti). Astfel. Ştefăneşti. în special cele orăşeneşti. Săveni. laboratoare medicale. sticlă. însă zonele cele mai afectate sunt cele situate în aval de așezările urbane. Referitor la calitatea solurilor. Dângeni. La nivel de UAT. Gorbăneşti (Planul Local de Acțiune pentru Mediu. astfel că acestea epurează insuficient apele uzate (Botoșani. În 6 comune. o mare parte din potenţialul lor util (hârtie. Repartiția zonelor cu probleme de mediu În ceea ce privește principalele zone cu probleme de mediu se remarcă. 2004). deșeurile respective conducând la poluarea apelor şi solului. excesului de umiditate. alte exemple de gestionare defectuoasă se constată în cazul următoarelor categorii de deșeuri: deşeurile de pesticide din Dorohoi şi Săveni. Darabani. un exemplu în gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere ar fi la nivelul orașelor: Botoşani. o serie de disfuncționalități sunt întâlnite: . Suharău. Suliţa. Au fost evidenţiate nivele ridicate de poluare fonică în cadrul unor oraşe (Botoşani. forajele realizate demonstrând că aceasta este majoritar nepotabilă. Dorohoi. Dorohoi. PRINCIPALELE ZONE CU PROBLEME DE MEDIU 6. În consecință. Corni. Curteşti. puternice sau excesive pe versanţii cu înclinare mare. Poluarea apei se datorează unor surse diverse. în ceea ce priveşte asigurarea solurilor agricole cu humus. nu sunt operate corespunzător. o serie de zone din judeţul Botoşani se caracterizează prin aspecte defavorabile datorate diferitelor tipuri de eroziune. substanțe importante în procesele de creştere şi dezvoltare a plantelor. în ceea ce privește poluarea aerului. metale. etc. În afara acestei realități.unele din depozitele existente sunt amplasate în locuri sensibile (în apropierea locuinţelor. Elaborator: Universitatea din București. O altă problemă de mediu este dată de faptul că nu există o depozitare separată a materialelor reciclabile de cele nereciclabile. CICADIT 31 . Ştefăneşti. materiale plastice). Vârful Câmpului. Flămânzi. diferitele forme de eroziune au un impact negativ asupra conținutului în azot și fosfor mobil. VI.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani reprezentată de afectarea ihtiofaunei râului Prut de către prezenţa lacului de acumulare Stânca Costeşti. Un alt element de presiune asupra biodiversităţii este reprezentat de practicarea pescuitului industrial abuziv care afectează numeric în mod semnificativ efectivele ihtiofaunei. multe zone din județul Botoșani sunt afectate de aceste procese care conduc la degradarea solurilor. peste un sfert din rândul acestora sunt slab şi foarte slab asigurate cu humus datorită eroziunii moderate. instalațiile de epurare fiind depășite. Coţuşca. . alunecărilor de teren. deșeurile rezultate din activitățile de construcții și demolare. Săveni). Bucecea. la care se adaugă așezările urbane Dorohoi. colectarea deşeurilor menajere de la populaţie efectuându-se neselectiv și pierzându-se. O problemă deosebită o prezintă apa freatică. Totodată. 11 comune au o pondere a solurilor acide mult mai mare decât media pe judeţ (de ex. policlinici. Darabani. deşeurile industriale toxice şi periculoase. Darabani și Săveni.1.

R. fie prin perturbarea habitatului speciilor de animale.terenurile ocupate de depozitele de deşeuri sunt considerate terenuri degradate. Viișoara. Șendriceni. 5 Managementul deșeurilor Analiza calităţii vegetaţiei a reflectat anterior o serie de consecinţe cauzate de impactul activităţilor umane. se pot evidenţia punctual principalele zone care prezintă probleme de mediu în ceea ce priveşte biodiversitatea. Truseşti) şi din partea sud-estică a judeţului (Copălău. Spre deosebire de aceste unităţi Elaborator: Universitatea din București. Mihai Eminescu. Totodată. care fie s-au reflectat în limitarea numerică a elementelor de vegetaţie. Nicșeni. Flămânzi. Vlădeni. . se poate observa că în mai multe unităţi administrativ teritoriale atât din nordul judeţului (Păltiniş. Darabani.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani . CICADIT 32 . Sursa: PATJ Botosani . care nu mai pot fi utilizate în scopuri agricole. Trușești. 5 ) și doar 10 unități administrativ-teritoriale beneficiază de servicii de salubrizare: Rădăuți-Prut. Darabani. Săveni și Dorohoi. Frumuşica) au fost efectuate defrişări. UAUIM.etapa I. Sandovici Figura nr. în perioada 1995-2008. Cristineşti. urb. Cea mai mare parte a localităților au gropi de gunoi neconforme (Figura nr. Analizând dinamica suprafeţelor împădurite în judeţul Botoşani. Pomârla) cât şi din partea central-sudică (Gorbăneşti.lipsa unui sistem de colectare selectivă şi reciclare a deşeurilor în vederea valorificării acestora.

ce se datorează : -industriei (Botoșani. . în ceea ce privește pulberile în suspensie. Mihăileni. Analiza SWOT Pentru realizarea unei analize a stării factorilor de mediu. caracteristice mediului extern. -rampelor de salubrizare (Botoșani. Dorohoi. dar odată cu construirea lacului de acumulare Stânca Costeşti. ş.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani administrativ teritoriale în cadrul cărora au avut loc numai defrişări. Darabani. Truseşti şi Vârfu Câmpului). De asemenea. Săveni și comuna Vorona).a. Exemple de unităţi teritorial administrative în care au fost efectuate reînpăduriri sunt în partea de nord a judeţului (Hudeşti. -stațiilor de distribuție a carburanților (Botoșani. -sistemelor de încălzire locală (Botoșani. care să reflecte atuurile. Elaborator: Universitatea din București. Săveni. aceasta permite individualizarea oportunităților și riscurilor. construirea lacului de acumulare Stânca Costeşti a afectat şi habitatele de stâncării reprezentate de recife calcaroase de la Ripiceni şi Stefăneşti care apăreau sub formă de stânci în Valea Prutlui. cât şi de crearea lacului de acumulare Stânca Costeşti.  Existența unor surse de poluare a atmosferei. Totodată. sunt şi exemple de unităţi administrative cu o gestionare mai bună a fondului forestier în cadrul cărora tăierile anuale au fost suplinite de reîmpăduriri în arealele golurilor din fondul forestier. Reducerea efectivului ihtiofaunei a fost determinată atât de pescuitul industrial excesiv. construirea acumulării de apă de pe valea Prutului a determinat şi perturbarea habitatului păsărilor reflectându-se printr-un număr mai redus de păsări care cuibăresc în această zonă în perioada caldă a anului. Săveni). Dorohoi. Darabani. Darabani. prin realizarea a diverse măsurători (Botoșani. Săveni). Stefăneşti. Dorohoi. Dorohoi. Santa Mare. -agriculturii (Botoșani). Hilişeu-Horia.). dar și punctele slabe. CICADIT 33 . Vorona). În același timp. s-a realizat analiza SWOT. dar și cantitatea de ozon. -traficul rutier. Suharău) sau în partea de sud-est a judeţului (Cristeşti. ele rămânând parţial vizibile la Ripiceni. Darabani.a. dar și în comunele Frumuşica.2. Încadrarea principalilor poluanţi atmosferici sub limitele maxime admisibile stabilite de legislaţia în vigoare. ș. Puncte slabe  Depășirea limitelor maxime admisibile. Săveni).stațiilor de mixturi asfaltice (Botoșani. Darabani. Ștefănești.) care sunt legate de diminuarea efectivului de păsări acvatice al căror mediu de viaţă este în lunca Prutului. Alte probleme de mediu privind biodiversitatatea au fost identificate în cadrul unităţilor teritorial administrative suprapuse parţial văii Prutului (Ripiceni. 6. Dorohoi. Aer Mediul intern   Puncte tari Monitorizarea calităţii aerului.

Puncte slabe  Absenţa unor tronsoane de râu încadrate în clasa I de calitate. conformitate cu legislaţia în vigoare. pentru reducerea poluării. Bucecea.  Depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor.  Inexistența sistemelor centralizate de alimentare cu apă în mediul rural. Darabani. existente. Posibilitatea includerii în programe  Lipsa unor programe de informare a naționale de monitorizare a calității populației. Ştefăneşti) în rețeaua hidrografică. Mediul extern Oportunități Riscuri Accesarea de fonduri externe pentru  Pericolul apariţiei accidentelor majore și a finanţarea construirii/reabilitării dezastrelor naturale datorate lipsei rețelei de canalizare și a investițiilor în realizarea îndiguirilor modernizării stațiilor de epurarea cursurilor de apă. Flămânzi. CICADIT 34 .  Cantitatea mare de nitrați și nitriți.  Insuficiența fondurilor pentru  Introducerea de noi tehnologii pentru retehnologizarea unor unități industriale infrastructura de mediu. apei și efectele asupra sănătății populației.  Implementarea cerințelor UE referitoare la reducerea emisiilor de substanțe poluante în atmosferă. ce determină un caracter necorespunzător al calității apei.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani Mediul extern Oportunități Riscuri  Accesarea unor fonduri europene  Continuarea defrișărilor necontrolate. în ceea ce privește poluarea apei subterane.  Lipsa fondurilor şi birocraţia care Accesarea de fonduri externe pentru împiedică realizarea unor programe realizarea rețelei de alimentare cu integrate de gestionare a surselor de apă a populației rurale.  Capacitatea insuficientă de tratare a apelor uzate în staţiile de epurare.  Slaba dezvoltare a sistemului de canalizare în mediul rural. în ce poluează atmosfera.  Deversarea apelor menajere neepurate și insuficient epurate provenite din așezările urbane (Botoşani. Săveni. Dorohoi. ce determină poluarea apei subterane. poluare. Apă Mediul intern  Puncte tari Monitorizare permanentă a calităţii apelor subterane şi de suprafaţă.    Elaborator: Universitatea din București.

 nivelul scăzut al managementului  includerea judeţului Botoșani în informaţiei de mediu şi al cunoştinţelor programul de Asistenţă Tehnică pentru populaţiei asupra problemelor de mediu amenajarea unui depozit integrat de locale. importante pentru economia locală. inclusiv la zonele învecinate obiectivelor nivelul solurilor. gestionare a deşeurilor (POS Mediu). cu de gestionare a Deşeurilor. ce poate conduce la îngreunarea diverselor acțiuni întreprinse în scopul ameliorării  existența unor programe cu finanțare externă orientate direct pentru protecția situației privind poluarea solului. Master Planului pentru gestionarea  lipsa lucrărilor pentru combaterea deşeurilor.  capacitatea de gestionare instituțională  calitatea deosebită a solului. respectiv a unor acțiuni privind  aprobarea Planului Naţional de Gestionare revizuire a Deșeurilor. domeniu. favorabile poluării solurilor. monitorizare și/sau evaluare. eroziunii şi alunecărilor de teren. element în direcția protecției mediului înconjurător. managementul poluării solurilor. ce privește poluarea solurilor. activităților agricole.  ameliorarea sistemului de precolectare a deșeurilor. cu redusă la nivel rural în domeniul precădere cernoziomice. a căror funcționare implică  inexistența unor sisteme de colectare a respectarea cerințelor de mediu în ceea deșeurilor menajere în zonele rurale.  gradul redus de conștientizare în rândul  prevederile cuprinse în Planul Judeţean populației.  creșterea numărului de IMM-uri la nivel  necolectarea selectivă a deșeurilor. impuse de  despăduriri necontrolate cu implicații în legislația națională și cea europeană în generarea proceselor geomorfologice.  implicarea unor organizaţii neguvernamentale cu profil ecologic şi de protecţie a mediului în activități de ecologizare a unor areale. Mediul extern Oportunități Riscuri  crearea la nivel național a Fondului de  neaccesarea sau accesarea nesemnificaMediu pentru susținerea și realizarea cu tivă la nivelul regional a fondurilor prioritate a proiectelor cuprinse în Planul destinate protecției mediului pe plan local. mediului. dar  productivitatea scăzută a solurilor în cu un grad ridicat de poluare. județean. ce prevăd privire la gestionarea deşeurilor în închiderea depozitelor neconforme şi a gospodăriile individuale. Național de Acțiune pentru Protecția  lipsa unor proceduri naționale clare de Mediului. CICADIT 35 .Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani Soluri Mediul intern Puncte tari Puncte slabe  întreruperea activității de producție la  creșterea suprafeţelor de teren afectate nivelul unor unități industriale de fenomene naturale de degradare. industriale.  promovarea parteneriatelor public-privat  birocraţia la nivel instituțional.  practicarea unei agriculturi ecologice. Elaborator: Universitatea din București. atât urbane cât și rurale.

 prezenţa unor elemente de floră (plante vasculare) pe Lista Roşie a văii Prutului. Puncte slabe  acţiuni de defrişare.  reducerea suprafeţelor de pădure în favoarea extinderii arealelor cu păşuni secundare şi culturi agricole. încadrarea unor areale ale fondului forestier în grupa I funcţională.  suprafaţa redusă a spaţiilor verzi şi de agrement din spațiul urban. sau starea mediului în general. Elaborator: Universitatea din București. crearea la nivel naţional a Fondului de Mediu pentru susţinerea şi realizarea cu  birocraţia la nivel instituțional. Mediul extern Oportunităţi Riscuri existenţa unor programe cu finanţare  diminuarea fondurilor externe alocate externă orientate pentru protecţia mediului pentru protecția biodiversității.  diminuarea numărului faunei avicole ca urmare a vânătorii.  utilizarea excesivă a pesticidelor şi îngrăşămintelor. implementarea programelor pentru conservarea patrimoniului natural (Programul NATURA 2000).  lipsa unor reglementări naționale clare în ceea ce privește defrișarea abuzivă. existenţa unor arii naturale protejate aparţinând mai multor tipuri (floristice. şi a naturii (LIFE.        În concluzie. prioritate a proiectelor cuprinse în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului. realizarea acţiunilor de reîmpădurire a arealelor defrişate din domeniul forestier la nivelul unor unităţi administrativ teritoriale. REC).  poluarea apelor de suprafaţă ca urmare a infiltraţiilor de îngrăşăminte chimice utilizate în agricultură şi a deversărilor necontrolate a agenţilor economici care afectează vegetaţia de luncă şi ihtiofauna. ce afectează calitatea unui singur factor de mediu. CICADIT 36 . în ceea ce privește starea factorilor de mediu. ECOLINKS. se constată o serie de disfuncționalități. ca urmare a unor reacții cauzale.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani Vegetație și biodiversitate Mediul intern  Puncte tari racordarea României la Directivele de Mediu emise la nivelul UE şi asumarea responsabilităţilor de protecţie a elementelor naturale. faunistice. avifaunistică).  tulburarea habitutului ihtiofaunei de prezenţa lacului de acumulare Stânca Costeşti. declararea recentă a unor arbori seculari şi a unor plante rare ca monumente ale naturii ca urmare a ralierării României la cerinţele strategiei europene de protejare a biodiversităţii.  reducerea numerică a ihtiofaunei ca o consecinţă a pescuitului industrial excesiv.

determină deversarea în apele de suprafață a apelor urbane uzate. Geografia României. Popescu Teodosiu Gabriela (2008). se constată predominarea unei concentraţii ridicate de elemente chimice. ce sunt depăşite. CICADIT 37 . nefiind depășite decât la pulberile sedimentabile și ozon. referitoare la : 1. datorită lipsei specialiștilor sau a slabei capacități de conștientizare a problemelor de mediu. I. Cuza”. Editura Academiei Republicii Socialiste România. Creșterea gradului de implicare a autorităţilor locale în soluţionarea problemelor de mediu. 5. evidențiază că zona analizată nu prezintă probleme deosebite. în general. VII. Totodată. se remarcă capacitatea redusă de gestionare a problemelor de mediu la nivel de comună. Planul Local de acţiune pentru Mediu –județul Botoșani. vol. O problemă majoră este reprezentată de depozitarea necontrolată a deșeurilor. Câmpia Moldovei. Oportunitățile. Studiu geografico-economic. Rădoane Maria. determinată pe baza emisiilor din principalele localități. care imprimă un grad ridicat de nepotabilitate. Bazinul hidrografic Prut Diagnosticul stării ecologice a resursei naturale de apă. La nivel județean. Editura Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava. *** (1977). *** (1992). Conservarea resurselor naturale . IV. 1. Elaborator: Universitatea din București. concentrațiile maxime admisibile. ce pot fi valorificate ulterior. Iaşi. Gestionarea corespunzătoare a deșeurilor. se constată nivelul redus al cunoștințelor populației locale asupra problemelor de mediu și a surselor de poluare ce afectează starea de sănătate și implicit calitatea vieții. ce reprezintă un real pericol pentru sănătatea umană. Conștientizarea populației în ceea ce privește problemele de mediu și măsurile ce pot fi aplicate pentru reducerea poluării. se impune acordarea unei atenţii deosebite în viitor problemelor legate de monitorizarea şi administrarea îngrăşămintelor chimice şi pesticidelor. prin stocarea acestora pe malurile cursurilor de apă. BIBLIOGRAFIE Bucureşteanu Maria. București. ce ar putea fi utilizate pentru îmbunătățirea calității factorilor de mediu. Județul Botoșani. (1985). sistemele de canalizare şi staţiile pentru epurarea apei. 4. ce reprezintă o sursă majoră de poluare. Monitorizarea surselor de poluare și diminuarea acestora. Editura Academiei. ce afectează calitatea solurilor.Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani Calitatea aerului. conform legislației în vigoare. 2. Epurarea corespunzătoare a apelor uzate. *** (2004). Universitatea „Al. Bucureşti. Referitor la apele subterane. PROPUNERI În ceea ce privește perspectivele de dezvoltare ulterioare. se evidențiază o serie de propuneri. Nimigeanu V. 3. sunt reprezentate în general de accesarea unor fonduri externe. În ceea ce privește calitatea apelor. dar și pe cea a apelor subterane și chiar a celor de suprafață. În același timp.

***Agenția pentru Protecția Mediului Botoșani. ***(2008). iulie-septembrie. *** R. Consiliul Județean Botoșani. Agenția pentru Protecția Mediului Botoșani. Consiliul județean Botoșani. ***Consiliul Județean Botoșani. *** (2009).etapa I. Bucureşti. Semestrul II 2009. *** (2009). 2007-2020.Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării S. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. *** (2008). Elaborator: Universitatea din București. PATJ (Actualizare plan de amenajare a teritoriului județean) Botoșani . Direcţia Dezvoltare Durabilă. Strategia de dezvoltare economico-socială a Judeţului Botoşani 2008-2013.U.A. 2010. Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad. Raport privind stadiul planurilor de acţiune pentru mediu la nivel judeţean şi regional. Planul de Management al Spațiului Hidrografic Prut-Bârlad. 743/2008 pentru aprobarea listei localităților pe județe unde există surse de nitrați din activități agricole publicat în Monitorul Oficial 851 din 18 decembrie 2008.C. Apele Române-Filiala Iași. Ordin nr. CICADIT 38 . *** (2010). Buletin de calitate a apelor. Raport privind starea factorilor de mediu. *** (2010).Studiu de fundamentare (Starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu) pentru Actualizare PATJ Botoşani ***(2007). Direcția apelor Prut.P (serviciilor comunitare de utilități publice). *** (2009).