I.

Scopul şi obiectivele disciplinei OSCR (Organizarea şi Securitatea Circulaţiei Rutiere)

Scopul – însuşirea cunoştinţelor în domeniul asigurării securităţii circulaţiei rutiere. Sarcina – formarea metodologiei de organizare şi asigurare a securităţii rutiere. Organizarea circulatiei rutiere are ca scop: 1. asigurarea vieţiolor omeneşti 2. păstrarea încărcăturilor 3. păstrarea drumurilor 4. păstrarea mijloacelor de transport Factorii principali: 1. f. uman 2. f. tehnic – drumul, autovehiculul Motorul vieţii transportului: 1. timpul 2. spaţiul 3. acţiunea La sfîrşitul sec. XIX în rezultatul Revoluţiei Tehnico-Ştiinţifice, omenirea pentru a-şi satisface necesitatea în transport de mărfuri, persoane şi alte necesităţi, a creat următoarele invenţii: 1825 – garnitura de tren (Marea Britanie), 1885 – autovehiculul (Germania), 1903 – avionul (SUA). În prezent în lume sunt exploatate peste 700 milioane de autovehicule.
6 74

Graficul cresterii numarului mondial de automobile

Numarul de automobile

3 90

1 20 45 0 1 885

1 940

1 960

1 980

2 000

A n ii

1

La momentul actual, o problemă a transportului rutier, reprezintă creşterea permanentă a pagubelor materiale şi pierderii de vieţi omeneşti în rezultatul accidentelor rutiere. Accidentul rutier – orice accident comis în traficul rutier din cauza încălcării regimului normal de deplasare de către participanţii la trafic care au dus pagube materiale, pierderi de vieţi omeneşti sau traume. În anul 1896 în Londra are loc primul accident rutier cu pierderi omeneşti, la o viteză de 6 km/h, este accidentată mortal o doamnă. În 1909, în Europa sunt adoptate primele reguli ale circulaţiei rutiere internaţionale alcătuite din 4 semne: intersecţie de drumuri, intersecţie cu cale ferată, drum defectat, drum în curbă. În prezent pe teritoriul RM sunt în vigoare Regulile Circulaţiei Rutiere adoptate prin Hotărîrea Guvernului nr.713 intrate în vigoare la 5 octombrie 1999. Ele corespund regulilor circulaţiei rutiere internaţionale. Orice schimbare în RCR a RM nu trebuie să contravină cu RCRI. În prezent circulaţia rutieră a devenit un adevărat pericol pentru omenire. În anul 2003 au decedat 1240000 persoane în accidente rutiere. Pe zi din cauza accidentelor rutiere mor aproximativ 3000 persoane.Fiecare al 5-lea decedat în Europa are vîrsta de 25 ani. Însă gravitatea accidentelor în ţările CSI este de 3-4 ori mai ridicată decît în statele dezvoltate.În municipiul Chişinău , anul curent, pe parcursul a 9 luni au fost comise 2475 accidente rutiere cu 254 decedaţi.În fiecare an în RM îşi pierd viaţa în accidente rutiere aproximativ 1000 locuitori. În comparaţie cu alte moduri de transport distanţa medie la care se petrece un accident rutier: TA – 67 km, TAer – 185 km, TN – 540 km, TF – 770 km. Principalele cauze a stării joase a securităţii circulaţiei rutiere: 1) asigurarea insuficientă a traficului rutier cu drumuri; 2) izolarea slabă a circulaţiei autovehiculelor de alţi participanţi la trafic; 3) numărul mare de conducători, fapt ce nu permite pregătirea calitativă; Asigurarea securităţii circulaţiei rutiere are sarcina de a hotărî 3 direcţii în organizarea circulaţiei rutiere: 1) construcţia autovehiculului ce ar asigura securitatea circulaţiei rutiere; 2) construcţia reţelelor rutiere, a magistralelor şi a obiectelor de artă; 3) perfecţionarea sistemei de pregătire a persoanelor implicate în circulaţia rutieră şi organizării dirijării circulaţiei rutiere. Principalele structuri statale în RM ce au funcţia de asigurare a circulaţiei rutiere: 1) legislativ–Pralamentul(Codul Muncii, Codul Contravenţiei Administrative, Codul Penal); 2) executivă – Guvernul (Hotărîrea nr.713 RCR); 3) judiciară – Ministerul Justiţiei (asigură controlul executării legislaţiei în vigoare a RM ce reglementează securitatea circulaţiei rutiere, persoanele vinovate sunt pedepsite de aceste instanţe). 2

10. El are dreptul să numească o persoană. Actele normatove internaţionale 1) AETR intrat în vigoare în 05. prin ordin. 713 de la 05. Principalele prevederi: a) regimul de lucru a echipajului vehiculului b) durata totală c) întreruperea după 4 ore d) întreruperea după 6 zile În AETR este stipulat: interzicerea remunerării şoferilor salariaţi prin premii sau majorarea salariilor în condiţiile in care aceste remunerări compromit securitatea rutieră.01. Sarcinile securităţii circulaţiei rutiere la întreprindere: 1) pregătirea profesională a conducătorilor auto. Are la bază principiile: a) marfa trebuie să fie transportată în vehicul avînd o asigurare bună sau în containere. Ea confirmă autorizaţiile multilaterale pentru transportul internaţional a mărfurilor pe drumurile publice. 3) Convenţiea CEMT. 3) asigurarea securităţii mărfurilor şi persoanelor în procesul deplasării. b) taxele vamale pentru asigurarea transportului în timpul deplasării trebui să fie acoperite printr-o asigurare internaţională valabilă şi acceptabilă din de toate ţările tranzit. Documente referitoare la autovehicul: 3 .99 2) Regulamentul asigurării securităţii circulatiei rutiere la întreprinderi.10.99 de Ministerul Transporturilor si Comunicaţiilor (MTC) Răspunderea persoanelor juridice la întreprinderi si organizaţii pentru asigurarea circulaţiei rutiere o poartă directorul. răspunzătoare de serviciul securităţii circulatiei rutiere la întreprindere. creată în 1953. 2) Convenţia TIR întocmită în Geneva în 14. Actele normative de bază pentru siguranţa circulaţiei rutiere 1) Regulile circulaţiei rutiere Hotărîrea Guvernului nr. instituţii şi organizaţii implicate in traficul de mărfuri şi călători la 09. Prevede aprobarea normelor tehnice la aplicarea la transportul internţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor TIR. c) marfa trebuie însoţită de un carnet TIR acceptat pe plan internaţional care să fie emis în ţara de plecare şi să constituie un document de control pe parcursul deplasării de toate statele pînă la destinaţie.12.75.76. pe baza unui sistem contingent în relaţiile între ţările membre (32 tări). d) măsurile de control vamale aplicate în ţara de plecare a vehiculului trebui să fie acceptate de ţările de tranzit şi destinaţie. 4) Conventia CMR atestă încheierea unui contract de transport şi este prezentă prin scrisoarea de trăsură de tip CMR.II. 2) controlul permanent a exploatării mijloacelor de transport şi menţinerea lor în starea tehnică coserpunzătoare.

ACD Clasificare accidentelor rutiere: 4 . periculoase).CD . certificat ATR si ADR (mărfuri perisabile. Termenul de accident rutier a fost introdus în practica mondială prin convenţia ONU în 1949. autorizaţia licenţa de transport. Documente referitoare la conducător: permis de conducere paşaport carnet de vaccinare Documente referitor la marfa: CMR carnet TIR specificaţii. C A Schema accidentului rutier este: D În acest sistem sunt 4 cazuri de implicare a factorilor în accidentul rutier : . certificat de agreere. Înregistrarea şi analiza accidentelor rutiere 1. CPD – convenţia referitoare la importul temporar al autovehiculelor. Clasificarea şi înregistrarea accidentelor rutiere. În orice accident rutier factorii principali sunt automobilul(A).- foaie de parcurs. conducătorul(C) şi drumul(D).AC . diagrama tahografului. factură externă EURO1 cerficat fitosanitar (dupa caz) III.AD .

Schema accidentul rutier.2): 1. Deseori este implicat specialistul răspunzător de serviciul securităţii circulaţiei la întreprindere. Lămurirea de la persoanele implicate în accidentul rutier şi ocularii. cercetarea 5 . 2. Persoana dată efectuează cercetarea accidentului rutier la locul de săvîrşire în baza actelor întocmite de agentul circulaţiei rutiere. În dependentă de modul de comitere: coliziune răsturnare cădere din autovehicul În dependenţă de gravitate: a) uşoare – au drept consecinţe rănirea unei sau mai multor persoane determinînd o incapacitate de muncă individuală de durată foarte scurtă. Contravaloarea autovehiculelor distruse aprecoate de experţii tehnici în conformitate cu legislaţia în vigoare a R. contravaloarea celorlalte bunuri. Actul stării tehnice a autovehiculului defectat. propune administraţiei aplicarea pedepsei desciplinare pentru comiterea accidentului rutier. a) b) c) 2. Determinînd încălcarea cerinţelor regulilor circulaţiei rutiere(RCR) de către conducătorul auto. Pedeapsa disciplinară se aplică în baza Codului Muncii intrat în vigoare în 2003 şi poate fi (titlul 7 cap. 2. pagube materiale de peste 500 u.c. La stabilirea pagubelor materiale se vor lua în calcul: 1. mustrare aspră 4. 3. persoane rămare definitiv cu infirmaţii. În cazul cînd accidentul rutier nu a fost documentat de agenţii circulaţiei rutiere el întocmeşte următoarele documente: 1. mărfuri transportate distruse sau degradate. b) grave – au una sau mai multe dintre următoarele consecinţe: persoane accidentate mortal. traumate. mustrare 3. rănirea unei sau mai multor persoane determinînd o incapacitate de muncă individuală de peste 30 de zile. 4.1. Cercetarea accidentului rutier Toţi agenţii economici au în obiectul lor de activitate transportul în toate cazurile de accidente de circulaţie în care au fost angajate autovehicule din administrare vor întreprinde o investigaţie pe linia administrativă indiferent de gradul accidentului.M. pagube materiale esenţiale. avertisment 2. inclusiv pagube materiale mici. concediere Cercetarea accidentului rutier de către agenţii de circulaţie În cazul cînd sunt persoane decedate. Adeverinţa despre starea sănătăţii a conducătorului de autovehicul petrecută de specialiştii medicali.

c) Drumul – starea drumului din punct de vedere tehnic. iluminarea. organizarea circulaţiei în sectorul dat. b) a martorilor oculari. Fiind întocmit un proces de continuitatea a accidentului rutier. vizibilitatea. 4. 6 . Certificat despre starea sănătăţii participanţilor la accidentul rutier. 2. 6. 2. În caz de pagube neesenţiale cercetarea se petrece de către lucrătorii secţiilor de anchetare preventivă. mediului înconjurător(arbori. 6. Se reconstruieşte mecanismul accidentului rutier în baza documentelor de înregistrare se determină continuitatea accidentului rutier la faţa locului. 3. Schema accidentului rutier semnate de persoanele implicate în accidentul rutier şi martorii asistenţi. Lămurire despre comiterea de accidentului rutier: a) a conducătorului auto. starea acostamentului. Momentul apariţiei situaţiei periculoase – momentul din care conducătorul de vehicul a observat pericolul şi a înţeles că acţiunile celorlalţi participanţi la trafic aduc succesiv comiterea accidentului rutier. în conformitate cu Codul Contravenţiilor Administrative şi C. culminată. Procesul verbal al examinării accidentului rutier. Situaţia la drum: starea drumului – lăţimea. Colaboratorii MAI sosiţi la locul accidentului rutier întocmesc următoarele documente: 1. în conformitate cu cerinţele tehnice de exploatare a autovehiculului. 5. 2. şanţului. starea elementelor drumului. Orice accident rutier parcurge trei etape: iniţială. arbuşti. Analiza accidentului rutier şi bazele expertizei tehnice. b) autovehiculul – starea tehnică.Penal. Se precaută datele iniţiale: a) conducătorul – îndeplinirea RCR. Situaţia de avariere – se socoate din momentul apariţiei situaţiei periculoase cînd conducătorul de vehicul nu mai poate evita accidentului rutier aplicînd acţiuni de urgente de fînare sau manevrare. stîlpi). capacitatea de lucru. Se petrece expertiza autotehnică – o structură guvernamentală care în baza parametrilor şi stării tehnice a acutovehiculului trage concluzia despre influenţa lor asupra accidentului rutier. 5. 4.se petrece de organele de anchetă în conformitate cu Codul Penal. Certificat din instanţele medicale unde au fost internate persoanele traumate sau decedate. 3. acţiunea lui în procesul accidentului rutier. îndeplinirea măsurilor de profilaxie. Procesul verbal despre examinarea şi verificarea stării tehnice a unităţii de transport. finală. Accidentele rutiere se analizează în următoarea ordine: 1.

se apreciază că axa X să fie: a) în localităţi – să treacă prin graniţele apropiatelor case de accidentul rutier.Scopul analizei este de a determina: 1. Intersecţie – locul de înîlnire sau de încrucişare a două sau mai multe drumuri publice. Numerică 2. IV. Metodele de prelucrare a accidentulor rutiere: 1. 1:100. Accidentul rutier reprezintă un caz întîmplător de accidentare a participanţilor la trafic ce nu poate fi prognozat. 5. Topografică 7 . Banda de circulaţie – partea carosabilă destinată şi corespunzătoare pentru trecerea cu uşurinţă a unui şir de vehicule şi poate fi însemnată prin marcaj tehnic. 4. 3. 2. se efectuează măsurarea obiectelor în dependenţă de axele primite şi se indică pe schemă accidentul rutier. 4. oricare ar fi unghiurile axelor. Aprecierea pricinilor şi factorilor ce acţionează la comiterea accidentului rutier şi întocmirea măsurilor pentru lichidarea lor. Cum acţiunile întreprinse de el au influenţat la comiterea accidentului rutier. Există 3 direcţii de prelucrare a accidentului rutier: 1. Ordinea de întocmire: 1. se fixează toate obiectele implicate în accidentul rutier la locul accidentului. Corespund acţiunile lui RCR . 2. Partea carosabilă – partea drumului public utilizate penntru circulaţia vehiculelor. 3. 2. se reprezintă în primul cadran fiecare obiect în dependeţă de scara primită. 1:200. Calitativă 3. Circulaţia are acces: 1. el este comis în procesul de circulaţie. este necesar de efectuat atîtea măsurări cîte ar fi necesar pentru întocmirea mecanismului accidentului rutier. Aprecierea localităţilor şi a sectoarelor de drum cu concentrare sporită a accidentelor rutiere. 3. b) în afara localităţilor – axa X se fixează pe graniţa părţii carosabile. Aprecierea stării de avariere a unui teritoriu administrativ sau a unei sisteme de transport. Prelucrarea materialelor accidentului rutier Întocmirea schemei accidentului rutier: Schema accidentului rutier reprezintă reprezentarea locului accidentului rutier pe o coală de hîrtie milimetrică în primul cadran al axelor XY în scara 1:50. A avut conducătorul auto posibilitatea de a evita accidentul rutier din momentul apariţiei situaţiei de pericol. 2. Drum public – orice cale de comunicaţie terestră amenajată pentru circulaţia vehiculelor şi se află în administraţia organelor de stat. 3.

îndeplinirea operativă a operaţiilor întreptate spre asigurarea circulaţiei rutiere. Traumele depind de factorii: 1. unhiul de tamponare. 2. Principala sarcină în OCR este de a pregăti specialişti de calificare înaltă pentru a activa în acest domeniu. 2. 3. Tipul accidentului rutier (ciocnire. Accidente rutiere cu răniţi 3. Calităţile fiziologice a persoanei (înălţime. cădere). Măiestrie – corect şi operativ să se orinteze la indicaţiile de pe panou. Gradul de pregătire a şoferului (capacitatea de a feri pertea cea mai vulnerabilă la lovitură). păstrarea cumpătului în stare de avariere. Traumele pot fi următoarele: închise şi deschise. Ele pot fi în formă de: lovitură. se apreciază gravitatea lor: 1. Accidente rutiere cu pagube materiale sporite În dependenţă de gravitatea traumei sunt: 1. în conformitate cu legea nr. Folosirea mijloacelor de securitate (curea de siguranţă – ajută 62-75% de cazuri. 1320-XIII din 25 septembrie 1997 „cu privire le registre”. 1. determinarea corectă a obstacolului apărut pe partea carosabilă. 4. 5. Măiestria depinde de: temperament. Accidente rutiere mai uşoare – leziuni corporale mai uşoare. acumularea rapidă şi analiza informaţiei pe traseu. scrîntitură. de aceea organizarea muncii lor depinde productivitatea. Accidente rutiere cu decedaţi 2. V. starea fiziologică. tipul. pregătirea profesională şi experienţa. Accidente rutiere grave – leziuni corporale grave. personalitate şi caracter. răsturnare. 3. Hemoragiile: închise şi deschise.Pentru analiza şi compararea datelor accidentulor rutiere. Aceasta este o profesie privită în cadrul cursurilor speciale. vîrstă. 8 . starea psihologică Pregătirea profesionalului şi experienţa este determinată de capacitatea înaltă de lucru. 3. greutate). ruptură. confortul şi siguranţa circulaţiei rutiere şi calitatea deservirii. analiza consecinţelor ce pot influenţa negativ sau pozitiv asupra accidentului rutier. Lucrul productiv şi fără accidente rutiere ale conducătorilor de autovehicul depinde de 3 factori: 1. Caracteristica accidentului rutier (viteza. modelul autovehiculului). Accidente rutiere uşoare – leziuni corporale uşoare. 2. sex. Conducătorul auto şi securitatea circulaţiei rutiere Caracteristice psihofiziologice ale conducătorului auto Conducătorul de vehicul reprezintă principalul factor în transportul de marfă şi pasageri 60% din personalul implicat în sfera de transport este predominat ţde conducătorii de autovehicule. volan cu pernă de siguranţă – 30-40%).

1. controlul medical. 4. permis de conducere. Specificul de lucru şi condiţiile de executare sunt determinate prin Codul Muncii a RM intrat în vigoare la 1 octombrie 2003. sangvinic şi flegmatic. La asigurarea SRC asupra conducătorului auto mai influenţează starea lui de sănătate şi anume bolile: epilepsia. stress. vedere. 2. 2. Caracterul se creează cu anii şi este determinat de comportament în diferite situaţii. diabetul. emoţii. 38. sex. 2. Pentru a fi încadrat în lucru se cere: 1. melancolic. contrulul cunoştinţelor RCR. 3. reacţie lentă. 2. 4. oboseală. Se interzice cererea altor documente. Primirea la lucru – art. Personalitatea – nivelul de pregătire şi educaţie. starea de echilibru. 9 1. auz. Documente ce se prezintă la încheierea contractului individual: Buletinul de identitate. hipertonia. Starea psihologică – sistemul nervos. Carnetul de muncă. 5. art. 2. repartizarea 5 zile lucrătoare. 1. Starea fiziologică – determinată prin vîrstă. Documentul de calificare. Necorespunderea Expirarea termenului de probă Reducerea statelor Încălcarea repetată a disciplinei Absenţa mai mult de 4 ore Prezenţa în stare de ebrietate Timpul de muncă art.35. 5. durata săptămînii 40 ore. Concedierea Din – iniţiativa administraţiei art. fumat. Certificatul medical. 4. 6. 3. . Regimul de lucru Conducătorul auto este admis la lucrul întreprindere în baza ordinului. tulburări.157.86. 3. Documentul de evidenţă militară. coducerea mijlocului de transport. Principiile de organizare a lucrului este determinat din 2 etape: 1. suparaoboseală.Temperamentul se clasifică: holeric. experienţă. 3. 2 repaos. intoxicaţii. pregătirea mijlocului de transport de lucru (10. 2. 1.25 min).

După 4 ore de conducere continuă se va lua o pauză de o oră sau 2 de cîte 30 min fiecare repartizată pe perioada de conducere zilnică. Durata zilnică poate fi mărită de 2 ori în săptămînă pînă la 10 ore.113 – dur. Concediu. 3. Fiecare membru al echipajului trebuie să aibă o zi întreagă (24 ore) de odihnă la fiecare perioadă de 7 zile de lucru.107. durata zilnică 8 ore. cu perioadă fixă. art. mustrare. la solicitarea angajaţilor în afara orelor de program în limita a 120 ore pe an.Durata concediului.109 . Această evidenţă se urmăreşte prin înregistrarea pe diagrama tahografului.206 – sancţiuni disciplinare pentru încălcarea disciplinei de muncă se aplică: avertismentul.â 2. Conducerea zilnică trebuie să fie de 8 ore şi să nu depăşească 9 ore. Perioada zilnică va fi de 8 ore consecutiv în timp de 30 ore.111 – în RM 12 zile. durata repaosului zilnic nu mai mică decît dubla durată a timpului de lucru. în cazuri excepţionale pînă la 240 ore. 2. Timpul de odihnă – art.86. Se poate stabilipentru o anumită categorie nu mai mult de 12 ore urmată de un repaos de 24 ore. 5. Regimul de muncă în trafic internaţional. 5. perioada de conducere a vehiculului conducătorului auto poate continua conducerea autovehiculului cu durata de pînă la 4 ore urmat de un repaos de minimum 30 minute de pînă la 2 ore. Modul de acordare. Odihna zilnică va fi minimum 11 ore timp de 24 ore. Regimul de muncă în trafic internaţional.art. pauzele de conducere. 9. 6. pauza de masă mai mare de 30 minute. concediere . 8. Durata de muncă zilnică poate fi împărţită în 2 segmente: 1.115 – concediul anual se acordă pentru primul an după expirarea a 6 luni de muncă. Zilele de sărbătoare. Dacă autovehiculul condus de echipaj din 2 şoferi şi este dotat cu o cuşetă ca un şofer să se odihnească în timpul circulaţiei. Perioadele de odihnă zilnică. 4. Munca în schimburi . Art. 10. iar în 2 săptămîni 90 ore. art. cu perioadă variabilă (diferite ore de sosire şi plecare). Munca suplimentară – art. 7. Regimul de muncă a conducătorului auto este reglementat AETR care prevede regimul de lucru al echipajului vehiculului: 1.104. art.3. art.116 – programarea concediului se face cu aproximativ 2 săptămîni înainte de sfîrşitul fiecărui an calendaristic. şi pe carnetul d evidenţă a timpului zilnic de lucru (odihnă) a activităţii autovehiculului. art.art. Disciplina. Perioadele săptămînale de odihnă.101 durata între schimburi nu poate fi mai mică decît durata dublă a schimbului. Evidenţa propgramului de lucru (odihnă). mustrare aspră. Timpul conducerii săptămînal nu poate depăţi 48 ore. Perioadele zilnice de odihnă pot fi petrecut în cuşetă cu condiţia ca autovehiculele să staţioneze. Repaosul săptămînal. art.112 – garantează concediul anual pentru toţi lucrătorii. art.se acordă 2 zile. 10 . durata zilnică maximă nu poate depăşi 10 ore în limita săptămînii de 40 ore. Concediului plătit este de 28 zile calendaristice cu excepţia zilelor de sărbătoare. 4. 100.

Grilaje. Marcajele rutiere aplicate pe drumurile publice sunt: a) logitudinale: de separare a sensurilor de circulaţie.c. b) Transversale : de oprire. stîlpi. interzicere sau restricţii şi obligaţii. pentru staţii de autobuse. parapete. copaci. Ele sunt următoarele: 1. 11 . oglizi convexe în locurile lipsite de vizibilitate. Mijloacele tehnice de dirijare a circulaţiei rutiere Prin mijloace de reglementare a CR se înţelege toate mijloacele folosite pentru ca circulaţia să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. Semnalele lămpii cu lumina galbenă şi intermitentă. pentru interzicerea staţionării. pietoni. Semnalizarea la trecerea intersecţiei cu cale ferată 8. de delimitare a benzilor. c) Alte marcaje: de ghidare. Pagubele comise în accidentele rutiere se restituie din persoanele fizice sau juridice cui aparţine mijlocul de transport în baza deciziei organelor administrative sau sentinţelor judecătoreşti la prezentarea lor de către executorul judiciar. decedate. Semnalele agenţilor de circulaţie 6. de delimitare a părţii carosabile. Marcajele rutiere 3. de cedare a trecerii. Semnalele conducătorilor de coloane 9.VI. pasaje. Indicatoarele 2. sau pagube materiale de peste 500 u. Semnalele semaforului 4. laterale . şi de traversare pentru biciclişti. b) De reglementare – prioritate.264 al Codului Penal prevede intentarea dosarului penal în cazurile cînd în rezultatul accidentului rutier sunt persoane traumate. Indicatoarele sunt semne instalate pe drumurile publice şi se clasifică: a) de avertisment – se instalează la 150-300 m în afara localităţilor pînă la începutul curbei.lucrări de artă. poduri. 5. pentru spaţii interzise. Art. parapete. Semnalele agenţilor de cale ferată 7. Mijloacele de transport şi securitatea circulaţiei rutiere Autovehiculul reprezintă pericolul principal în circulaţia rutieră. în localităţi la 50-100 m. Semnalele conducătorilor de vehicule 10. VII. aceasta însemnînd asigurarea fluenţei circulaţiei în condiţii de siguranţă fără blocări şi accidente rutiere.

după accident. optimizarea procesului de traumare siguranta incarcaturilor 1. vibratii si în 6. Păstrarea factorilor implicaţi în accidentul rutier. excluderea traumelor interioare din cauza elementelor constructive 2. sist. caroseria 5. starea sist. anvelopele 4. Din dinamică rezultă că orice autovehicul trebuie să asigure securitatea activă. capacitatea de lucru 2. strea anvelopelor 2. Siguranţa activă a autovehiculului Securitatea la trafic depinde de 3 factori (ACD).VIII. Autovehicululul necesită să asigure securitatea asupra căreia se reflectă construcţia şi flexibilitatea tuturor elementelor constructive pe întreg procesul de exploatare. construcţia sistemelor auto) garantarea functionarii crearea increderii 1. Siguranţa activă este determinată prin proiectarea unui aşa vehicul ce ar da posibilitatea conducătorului de vehicul să evite comiterea accidentului rutier în momente critice apăruteaîn sistemul ACD. Siguranţa pasivă reprezintă un sistem de măsuri îndreptate să asigure viaţa persoanelor implicate în accidentul rutier şi micşorarea gravităţii traumelor. asigurarea posibilităţii de manevrare zgomotmomente critice. starea psihofiziologica dinamica de frinare în condiţiile critice. Excluderea traumelor asigurarea pastrarii elementelor exterioare agregatelor 2. organizarea circulaţiei rutiere are scopul de a asigura viaţa persoanelor implicate în trafic şi de a păstra marfa autovehiculului şi reţeaua rutieră. Păstrarea calităţilor cantitative şi calitative. motorul si sist. colectiva si individuala 2. 3. siguranţa pasivă. existenta puterii de acumulare a energiei de caroserie interioara 1. 1. cimpul de vedere 3. sist. de sist. sist. de directie 2. pasivă. frînării 4. de dirijare Siguranta pasiva de preintimpinare constructiva siguranta pasagerilor si conducatorului 1. crearea condiţiilorautovehiculului in alimentare proces de exploatare 1. stocarea energiei acumulate in accidentul rutier de elementele constructive din fata si spate . Siguranţa pasivă a autovehiculului Siguranţa pasivă apare din momentul cînd automobilul şi-a pierdut complet stabilitatea. Funcţiile siguranţei pasive: 1. limitarea miscarii incarcaturii 2. de frinare 3. iar conducătorul autovehiculului prin acţiunile sale active nu poate influenţa asupra lui. 12 siguranta exterioara automobilului 1. optimizarea procesului de influenta IX. antifurt. strarea autovehiculului in exploatare in plan 1. O deosebită atenţie în asigurarea securităţii circulaţiei rutiere se acordă autovehiculului – ca sursă de pericol înalt în circulaţia rutieră. de exploatare asigurînd corespunderea parametrilor de tracţiune cu coducatorului la dirijare 2. siguranţa activă după accidentul rutier. dinamica de tractiune 2. 3. de semnalizare in directia de miscare 1. starea tehnica a sist. Suguranta activa autovehiculului ScopulDe refuz principal al factorilor De exploatare ce asigură siguranţa activă este : (functionarea garantata a autovehiculelor prin excliderea cazurilor de refuz. Dinamica accidentelor rutiere este determinată de mai multe faze avînd 3 etape: siguranţa activă. includerea elementelor construcive ce asigura pietonii 3. 2. Asigurarea fiinţelor umane implicate în accidentul rutir de traume şi deces. 5. vizibilitatea 3.

2. existenţa sursei de aprindere. defectarea sistemei de aprovizionare cu curent electric. 3. Aprinderea combustibilului are loc numai la 1. 4. poate apărea pericolul de explozie sau incendiu. Majoritatea cazurilor cu explozie sau aprindere se sfîrşesc cu pierderi de vieţi omeneşti şi bunuri materiale considerabile. 2.4 -6% concentraţie. deteriorarea sistemei de alimentare. A doua cauză a aprinderii: 1. Astfel siguranţa autovehiculului împotriva exploziei sau incendiului se caracterizează ca siguranţa după accident. existenţa unei flăcări deschise în mediu. Măsurile împotriva exploziilor autovehiculului după accident: 1. Asigurarea posibilităţii de reparaţie a autovehiculelor. Amplasarea rezervorului: a) distanţierea de motor. b) construcţia pereţilor dubli c) fixarea lui cu excluderea mişcării în spaţiu 13 . Prima cauză a aprinderii: 1.03%. scurgerea combustibilului prin capac. 3. scînteie din lovitură. Aprinderea poate ave loc în două cazuri: 1. aceste cazuri sunt caracteristice accidentelor rutiere de tipul coleziune frontală cu obstacole din beton armat şi răsturnare de la înălţimi mari. X. 4. Din practică. deteriorarea rezervorului. 2. evaporarea combustibilului.4. crearea mediului combustibil-aer ca sursă sinestătătoare de aprindere. scînteie din scurt circuit. accidentele cu aprindere reprezintă 0. Siguranţa autovehiculului după accidentul rutier Din momentul cînd toate mişcările factorilor implicaţi în accidentul rutier s-au oprit. la 100 de accidente rutiere.

unde NA – numărul de automobile ce se mişcă pe o secţiune de drum într-o direcţie. Intensitatea circulaţiei. Intensitatea circulaţiei rutiere reprezintă numărul mijloacelor de transport ce traversează o secţiune de drum într-o unitate de timp şi se măsoară în: automobile/oră. Dimensiunile de gabarit. 2. Un rol deosebit în proiectarea autovehiculului se acordă: 1. IA. Durata reţinerilor în circulaţie. 14 . automobile/săptămînă. 3. 2. Componenţa traficului rutier este influenţată de următoarele elemente: 1.d) crearea unei forme geometrice rezistente la forţele dinamice şi statice. c) găsirea unui loc ce se înscrie în configuraţia caroseriei. automobile/zi. Viteza traficului rutier. 2. introducerea unor sisteme ce ar debloca autovehiculul în caz de incendiu. de automobile ce se mişcă pe aceeaşi secţiune în altă direcţie. NA2 – num. Bazele organizării siguranţei circulaţiei rutiere Circulaţia rutieră se caracterizează prin următorii parametri: 1. utilizarea cu atenţie. automobile/an. Componenţa traficului rutier. N µ A A (aut / min) Componenţa traficului rutier este determinată prin raportul tipurilor de transport Implicate în trafic pe acest sector. 4. Construcţia capacului şi a sistemei de alimentare: a) excluderea deschiderii sinestătătoare în cazul loviturilor. b) excluderea creării mediului combustibil-aer. Pentru drumul cu două benzi şi mai multe ce sunt despărţite prin linii întrerupte. Intensitatea se caracterizează prin coeficientul de neregularitate (lunar): I = ∑(N t A + N A2 ) k lunar ner Intensitatea se mai caracterizează prin coeficientul specific al intensităţii circulaţiei autovehiculului: ⋅ 12 =N N A an A dec µ I = A = N I A unde I – timpul necesar mijlocului de transport pentru trecerea acestui sector. intensitatea se determină ca suma tuturor mijloacelor de transport ce trec printr-o secţiune a drumului într-o unitate de timp. XI. 3. utilizarea contrucţiilor moderne ce ar exclude scurgerea combustibilului la lovituri.

3. aprecierea 3.8 sec. ψ – coeficientul de aderenţă între drum şi anvelopă. α – gradul de înclinare a drumului.4 secunde. d = V 2 În caz de oprire autovehiculul trebuie să asigure un interval între autovehicule. distanţa (d) necesară pentru oprirea completă a autovehiculului. kex – coeficientul de exploatare ce depinde de masa autovehiculului şi de construcţia sistemului de frînare.1 ⋅V A +V 2 A 182 2 A S c) pentru autobuse oprire = 0. Suma lungimei statice a autovehiculului plus intervalul dintre autovehicul reprezintă lungimea gabaritului dinamic al autovehiculului.15 ⋅V A 143 2 ex A Relaţia empirică de determinare a căii de frînare este următoarea: = (t R + t AF ) =V A 36 k ⋅V + 254 ⋅ ψ cos α + sin α ( ) tR – durata timpului de reacţie(reacţie simplă).15 ⋅V A +V +V 156 2 A S S oprire oprire = 0. în scopul evitării accidentului rutier în caz de fînarea bruscă a autovehiculului din faţă. hotărîrea 4. Distanţa căii de frînare se determină: a) pentru autoturisme S b) pentru camioane oprire = 0. 15 . depistarea 2.2. începutul acţiunii Timpul de acţiune a frînei – durata de timp ce expiră din momentul acţiunii asupra sistemei de frînare şi începutul frînării – 0. Timpul reacţiei este compus din: 1. În dependenţă de componenţă a autovehiculelor mărimile lor variază şi depind de lungimea statică (la). Pentru autotuisme kRautot = 1.3-0. La persoanele alcoolice durata reacţiei creşte cu 30-40%. tAF – durata timpului de apăsare a frînei. Pentru evidenţa mijloacelor de transport implicate în traficul rutier se aplică coeficientul de readucere ca standart. Calificarea persoanelor implicate în trafic. Caracteristicile tehnice de exploatare a mijloacelor de transport. Reacţie compusă – la intersecţie 2.

5. ∆t Coeficientul de reţinere: = T1 +T 2 = l1 l0 ∫V k reţ 1 d (l ) (l ) ⋅V cal (l ) real = t real t cal XII.de loferi etc.Pentru autobuse kRautob = 2. 2. 3(G>5t). uman: profesionalism. Caracteristica circulaţiei pietonale 16 . Pentru camioane kRcam = 1. nr. Densitatea traficului rutier este caracterizată de numărul mijloacelor de transport ce revin la 1km de lugime a benzii de circulaţie (qaut).01SVA+ ba + 0. maximă admisibilă Viteza pe parcurs se stabileşte în baza a 2 criterii: 1. Durata reţinerilor este suma tuturor reţinerilor pe parcursul mersului comparativ cu timpul calculat. momentană – la momentul concret. securitatea să fie asigurată complet. Pentru amotociclete kRmot = 0.3 (m) condiţiile meteo iluminarea traseului existenţa opririlor pe parcurs pentru îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor existenţa trecerilor pietonale intensitatea traficului rutier VA = VAC(1 – k NA) unde k – coeficientul de corelaţie. durata timpului de deplasare să fie minimă. exploataţională – media vitezei pe tot drumul.5. 2. Tipurile de viteză: tehnică – paşaportul uzinei producătoare. comercială – de distribuire. Pentru tractoare kRtr = 3. Asupra vitezei de deplasarea mai acţionează şi condiţiile: vizibilitatea lăţimea benzii de deplasare (Bc) Bc = 0.5(G≤2t). rezistenţa. Viteza de parcurs variază sub influenţa a 2 factori: 1. 2(G≤5t). tehnic: paramentrii tehnici de tracţiune.

Gabaritul dinamic al omului omului liber cu geantă este de 2 m. Densitatea 4. Securitatea circulaţiei depinde de parametrii tehnici şi exploataţionali a autovehiculului.3 m/s b) densitate mare(0. Capacitatea de trecere a drumului. În dependeţă de densitate circulaţia poate fi asigurată liber pînă la 0. a trcerilor pietonale. Densitatea are o variaţie şi depinde de dimensiunile gabaritice ale omului. Pe alee.5 oameni/m2). XIII.5 om/m2. În orele de vîrf intensitatea ajunge la valoarea de 20-25 mii oameni/oră. starea sănătăţii. vara 0. Viteza medie de circulaţie a pietonilor este diferită şi se împarte: 1. Viteza 2. La densitatea de 0. Indicatoarele rutiere şi instalarea lor.5 om/m2. Circulaţia pe trotuar a) starea liberă.8 om/m2 viteza poate ajunge pînă la 0. starea mediului înconjurător. Capacitatea de trcere a drumului reprezintă numărul mijloacelor de transport ce trec printr-un sector de drum într-o unitate de timp avînd viteza admisibilă.1-0.5 m. Treceri pietonale a) densitate mică. componenţa fluxului.3-3.Circulaţia pietonilor se caracterizează prin următorii parametri: 1. iarna 0.7-0. Intensitatea este maximă în orele de vîrf. Distanţa de oprire pe drum uscat 1-1.2 om/m2.5 m/s O persoană de 19-25 ani poate avea o viteză la pas rapid de 3. zonele de agreement. drumului şi calificării conducătorului auto. gările. Timpul reţinerilor Viteza pietonilor depinde de: vîrstă. Intensitatea 3. Capacitatea de trecere poate fi: teoretică nominală normală 17 .3 m/s. starea drumurilor.25om/m2.6-0. 0. cu bagaj – 0.8 m/s b) circulaţie deschisă . la fugă 3. viteza de 0. V = 0.4-0.6 m/s. pe străzile principale. centre comerciale.5 m/s 2. La densitatea de 4 om/m2 circulaţia este imposibilă. Intensitatea caracterizează numărul de pietoni ce intersectează o porţiune de drum întro unitate de timp. 0.1-1. viteza de 1. la fugă 6-7 m/s.3-9 m.8-1 m/s 3.

8. cu condiţia să nu se repete. 7. Indicatoarele instalate asupra benzii de circulaţie trebuie să fie suspendate pe bare sau pîrghii. orientarea pe parcusul deplasării asupra îndeplinirii RCR. Să fie eliberate de copaci. informarea persoanelor implicate în traffic despre condiţiile şi regimul de lucru al traficului. Indicatoarele trebuie să asigure vizibilitatea în timp de noapte nu mai puţin de 100m. Instalarea indicatoarelor – desene. Numărul indicatoarelor trebuie să fie minimal şi să asigure informaţia necesară. Scopul lor este: 1. Indicatorul trebuie să fie observat de conducătorul auto la o distanţă egală sau de două ori mai mare decît viteza maximă admisibilă pentru această categorie de drumuri. Indicatoarele se instalează cu imaginea în faţa circulaţiei. în cazuri excepţionale maximum 3. asigurarea securităţii rutiere a mijloacelor de transport şi a pietonilor. 2. 3. 18 . obiecte ce reduce vizibilitatea. 3. ziua nu mai puţin de 150m. 2. În cazul instalării indicatorului trebuie să se ţină cont de următoarele: a) condiţiile locale b) gradul de vizualizare a indicatoarelor de către membrii circulaţiei c) posibilitatea de păstrare a indicatorului 5. crengi.- practică efectivă reală Un rol deosebit la calcularea capacităţii îl are gabaritul dinamic: LD = la+d+lo Asigurarea securităţii rutiere este reglementată prin instalarea indicatoarelor. La orice intersecţie sau sector de drum trebuie să fie instalat numai un indicator. Tipul indicatoarelor: de avertizare de interzicere de ciculaţie obligatorie de prioritate de informare şi orientare adiţionale Instalarea indicatoarelor este aprobată prin regulamentul instalării indicatoarelor pe drumurile RM aprobat de MTC şi se îndeplineşte de ÎS Drumuri. 4. Condiţiile de instalare a indicatoarelor: 1. 6. Indicatoarele trebuie să fie instalate în partea dreaptă a drumului sau deasupra benzii de circulaţie. 9.

157 – permis de conducere. care va fi apoi răspunzătoare de organizarea serviciului securităţii circulaţiei rutiere la întreprindere. ÎTA – efectuează transportări şi alte servicii pe bază de contracte şi comenzi de transport a călătorilor şi a mărfurilor.2000. acordarea de licenţă pentru genurile de activitate atribuite MTC aprobat prin ultimul ordin N162 din 24. . Întreprinderile de transport sunt obligate să îndeplinească legislaţia RM referitor la organizarea serviciului circulaţiei rutiere la întreprinderi. Menţinerea sănătăţii se bazează pe Codul Muncii ce prevede regimul de mucă şi odihnă . art. Regulamentul dat prevede: la toate ÎTA trebuie să fie numită o persoană din rîndul persoanelor din conducere. c) Menţinerea informaţiei necesare în privinţa: . b) menţinerea şi petrecerea controlului sănătăţii conducătorului auto în procesul de conducere. bulletin de identitate. certificatul medical despre starea sănătăţii.mijloacelor de transport . Structura şi sarcinile serviciului siguranţei circulaţiei rutiere în ITA. Întreprinderea este obligată să organizeze un punct medical c ear asigura controlul sănătăţii conducătorilor auto la ieşire şi întoarcere.starea reţelei rutiere ÎT este obligată să asigure conducătorii auto cu următoarele informaţii: condiţii climaterice starea drumurilor sectoare periculoase despre parametrii tehnico-exploataţionali a mijlocului de transport 19 . Exemplul de ordin. a) încadrarea în lucru a conducătorilor auto şi admiterea la transportul încărcăturilor şi pasagerilor. instituţii şi organizaţii ce efectuează transportul călătorilor şi mărfurilor întărită de MTC la 9 decembrie 1999. Asigurarea întreprinderii cu un efectiv de şoferi înalt pregătitţi professional. Funcţiile şi principala sarcină a serviciilor securităţii circulaţiei rutiere la ÎTA: 1.11. în scopul de a depista persoanele bolnave şi în stare de ebrietate. Cu scopul de a stabili corspunderea la efectuarea transportărilor concrete poate fi primit un termen de încercare pînă la 3 luni.se efectuează controlul asupra îndeplinirii regimului de lucru de către coducătorii auto. evidenţa şi analiza accidentelor rutiere.discipline . stabilită prin regulamentul general privind. documentul de evidenţă militară. în caz contrar răspunderea de organizare a securităţii circulaţiei la întreprindere o poartă personal directorul ÎTA. Organizarea lucrului pentru evitarea accidentului rutier.XIX. Activitatea este admisă în baza licenţei.se întocmesc grafice de lucru (de circulaţie).se întocmesc orare de lucru a conducătorilor auto pe schimburi. .

c) Organizarea lucrărilor de deservire tehnică. d) Ridicarea responsabilităţii conducătorului auto faţă de cerinţele RCR. a) Utilizarea mijloacelor de transport înregistrate la Departamentul Tehnologii Informaţionale şi ce au trecut revizia tehnică sau testarea conform legislaţiei. d) Controlul ethnic a mijloacelor de transport la ieşire şi intrare la întreprindere.atenţia deosebită asupra procesului de transportare a mărfii sau călatorilor. e) Asigurarea pazei miloacelor de transport cu scopul de a exclude utilizarea lor de persoanele străine sau pornirea sinestătătoare. cu pagube materiale. Lucrul serviciului securităţii rutiere constă în elaborarea instrucţiunilor ce se referă la domeniile mai sus menţionate şi informarea sau instructarea conducătorului auto prin iscălitură. 2. - 20 . reparaţiilor curente şi capitale în conformitate cu normele stabilite. Asigurarea exploatării mijloacelor de transport în stare tehnică corespunzătoare. b) Îndeplinirea deservirilor tehnice conform prevederilor sau normelor stabilite de uzinele producătoare (şi a materialelor de exploatare). e) Organizează evidenţa şi analiza accidentelor rutiere:traumate.