UNIVERSITATEA SPIRUHARET

ROXANA-DANIEIA PĂUN

DREPTUL AFACERILOR

EDITURA FUNDAłIEI ROMÂNIA DE MÂINE

SecŃiunea 12 a capitolului 5 „SocietăŃi comerciale", intitulată: „Răspunderea penală a persoanei juridice", este realizată de către asistent univ. Roxana Ionescu, la disciplina Dreptul afacerilor, Facultatea de Drept şi AdministraŃie Publică a UniversităŃii Spiru Haret, Bucureşti.

© Editura FundaŃiei România de Mâine, 2007 Editură acreditată de Ministerul EducaŃiei şi Cercetării prin Consiliul NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din învăŃământul Superior Descrierea CIP a Bibliotecii NaŃionale a României PĂUN, ROXANA-DANIELA Dreptul afacerilor / Roxana Daniela Păun. - Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2007 Bibliogr ISBN 978-973-725-837-3 34:336

Reproducerea integrală sau fragmentară, prin orice formă şi prin orice mijloace tehnice, este strict interzisă şi se pedepseşte conform legii.

Răspunderea pentru conŃinutul şi originalitatea textului revin exclusiv autorului/autorilor

Redactor: Cosmin COMÂRNESCU Tehnoredactor Marcela OLARU Coperta: Cornelia PRODAN Bun de tipar: 18.05.2007; Coli tipar: 16 Format: 16/61x86 Editura FundaŃiei România de Mâine Bulevardul Timişoara nr.58, Bucureşti, Sector 6 Tel./Fax: 021/444.20.91; www.spiruharet.ro e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE DREPT ŞI ADMINISTRAłIE PUBLICĂ

ROXANA-DANTELA PĂUN

DREPTUL AFACERILOR

EDITURA FUNDAłIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2007

ABREVIERI

AFIŞ AMCSC AMIGO ANOFM ANPCDEFP ANSVM ANV APDRP APIA BFM BVB BVI C.com CCIR CCR CE CIRDI sau (ICSID) CNFPA CNVM DLAF DNA FMI GAFI GIE GIEE IAS IBC IBV, IVB

Sistemul Informatic Antifraudă Autoritatea de Management pentru Sprijin Comunitar Ancheta asupra forŃei de muncă în gospodării AgenŃia NaŃională de Ocupare a ForŃei de Muncă AgenŃia NaŃională pentru Programe Comunitare în Domeniul EducaŃiei şi Formării Profesionale AsociaŃia NaŃională a SocietăŃilor de Valori Mobiliare Autoritatea NaŃională a Vămilor AgenŃia pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit AgenŃia de PlăŃi şi IntervenŃie pentru Agricultură BalanŃa forŃei de muncă Bursa de Valori Bucureşti British Virgine Islands Codul Comercial Camera de ComerŃ şi Industrie a României Curtea de Conturi a României Comisia Europeană Centrul InternaŃional pentru Reglementarea Diferendelor relative la InvestiŃii, cu sediul la Washington Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor Comisia NaŃională a Valorilor Mobiliare Departamentul pentru Lupta Antifraudă DirecŃia NaŃională AnticorupŃie Fondul Monetar InternaŃional Grupul de AcŃiune Financiară InternaŃională Grupuri de interes economic Grupuri de interes economic european International Accounting Standards Standardele InternaŃionale de Contabilitate Companiile de Afaceri InternaŃionale Insulele Britanice Virgine, Insulele Virgine Britanice 5

MIMMC OECD OHM (OAMI) OLAF OMC OMPI ONPCSB ONU OPCP OSIM PNAinc PNAO PIB PIF Programului SIGMA al Comisiei Europene Principiile UNIDROIT RDC SIGMA TVA UE UNCTAD USAID

Ministerul pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi cooperaŃie OrganizaŃiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică Oficiul European de Mărci Oficiul European de Luptă Antifraudă OrganizaŃia Mondială a ComerŃului OrganizaŃia Mondială a ProprietăŃii Intelectuale Oficiul NaŃional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor OrganizaŃia NaŃiunilor Unite Oficiul de PlăŃi şi Contractare PHARE Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci Planului naŃional antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale Planului naŃional de acŃiune pentru ocuparea forŃei de muncă Produs Intern Brut ProtecŃia Intereselor Financiare (Support for Improvement in Governance and Management)

Principiile contractelor comerciale internaŃionale adoptate de Institutul pentru Unificarea Dreptului Privat (UNIDROIT), Roma, 2004 Revista de Drept Comercial Support for Improvement in Governance Program al Comisiei Europene and Management Taxă pe Valoarea Adăugată Uniunea Europeană ConferinŃa NaŃiunilor Unite pentru ComerŃ şi Dezvoltare AgenŃia Americană de Dezvoltare InternaŃională

6

CUPRINS

Abrevieri................................................................................................. Capitolul 1. Introducere în dreptul afacerilor SecŃiunea I. ConŃinutul dreptului afacerilor................................................ SecŃiunea II. Raporturile dreptului afacerilor cu alte discipline...................... SubsecŃiunea 1. Raporturile dreptului afacerilor cu ştiinŃele economice...... SubsecŃiunea 2. Raporturile dreptului afacerilor cu ştiinŃele juridice........... SecŃiunea HI. Caracteristicile dreptului afacerilor ........................................ SecŃiunea IV. Obiectul de studiu al dreptului afacerilor................................ SecŃiunea V. Izvoarele dreptului afacerilor................................................. V.l. Izvoare normative (legile şi uzurile comerciale) ............................. V.2. Izvoare interpretative (jurisprudenŃa şi doctrina) ............................ Capitolul 2. Faptele de comerŃ, fondul de comerŃ SecŃiunea I. Fapte de comerŃ..................................................................... SubsecŃiunea 1. DefiniŃii ....................................................................... SubsecŃiunea 2. Teorii.......................................................................... SubsecŃiunea 3. Sediul materiei ............................................................. SubsecŃiunea 4. Categorii de fapte de comerŃ .......................................... § 4.1. Opinii în doctrina clasică.......................................................... § 4.2. Opinii în doctrina modernă ........................................................ SecŃiunea II. Fondul de comerŃ.................................................................. SubsecŃiunea 1. ConsideraŃii generale..................................................... SubsecŃiunea 2. DefiniŃia fondului de comerŃ........................................... SubsecŃiunea 3. Natura juridică a fondului de comerŃ - Teorii ................... SubsecŃiunea 4. Caracteristicile fondului de comerŃ ................................. SubsecŃiunea 5. Elementele fondului de comerŃ....................................... § 5.1. Elemente corporale ale fondului de comerŃ................................. § 5.2. Elemente incorporale ale fondului de comerŃ.............................. SubsecŃiunea 6. GaranŃia reală asupra fondului de comerŃ ........................ § 6.1. Sediul materiei ........................................................................ § 6.2. Constituirea de garanŃii reale mobiliare .......................................

5

17 20 20 21 25 27 27 27 31

32 32 33 35 37 37 37 38 38 40 43 44 45 45 45 68 68 70 7

§ 6.3. DefiniŃia contractului de garanŃie reală......................................... § 6.4. ConŃinutul contractului de garanŃie reală ...................................... Capitolul 3. Subiectele raporturilor de afaceri SecŃiunea I. Aspecte introductive .............................................................. SecŃiunea II. Sediul materiei..................................................................... SecŃiunea III. Categorii de comercianŃi ...................................................... SecŃiunea IV. Dobândirea calităŃii de comerciant........................................ SubsecŃiunea 1. Dobândirea calităŃii de comerciant de către persoana fizică........................................................................................ § 1.1. Opinii doctrinare privind condiŃiile legale de dobândire a calităŃii de comerciant ........................................................................ § 1.2. CondiŃii referitoare la persoană ................................................. §1.3. CondiŃii referitoare la activitatea desfăşurată................................ § 1.4. Elemente de drept comparat...................................................... SubsecŃiunea 2. Dobândirea calităŃii de comerciant de către persoana juridică ..................................................................................... §2.1. SocietăŃile comerciale.............................................................. § 2.2. Regiile autonome .................................................................... § 2.3. OrganizaŃiile cooperatiste......................................................... § 2.4. Grupurile de interes economic .................................................. SecŃiunea V. Dovada calităŃii de comerciant .............................................. SubsecŃiunea 1. Dovada calităŃii de comerciant a unei persoane fizice....... SubsecŃiunea 2. Dovada calităŃii de comerciant a unei persoane juridice ...... SecŃiunea VI. încetarea calităŃii de comerciant............................................ SubsecŃiunea 1. încetarea calităŃii de comerciant persoană fizică............... SubsecŃiunea 2. încetarea calităŃii de comerciant persoană juridică............. § 2.1. încetarea calităŃii de comerciant prin dizolvare................................. § 2.2. încetarea calităŃii de comerciant prin lichidare.................................. SecŃiunea VII. Rolul Camerelor de ComerŃ şi Industrie în desfăşurarea activităŃii comerciale de afaceri ........................................... SubsecŃiunea 1. Sediul materiei.............................................................. SubsecŃiunea 2. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri în perioada 2005-2008, propuneri ale Camerei de ComerŃ şi Industrie a României................................................................................... §2.1. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la politica fiscală ...................................................... §2.2. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la dezvoltarea pieŃelor financiare ................................ §2.3. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la combaterea corupŃiei............................................. 8

70 70

73 74 75 77 77 77 78 78 79 81 81 82 82 83 83 83 84 84 84 84 84 86 89 89 91 91 91 91

§2.4. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la eliminarea barierelor administrative în dezvoltarea afacerilor.................................................................................. §2.5. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la consolidarea mediului de afaceri............................. §2.6. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la politica de concurenŃă............................................ §2.7. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la politica în domeniul IMM-urilor şi cooperaŃiei......... §2.8. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la piaŃa muncii......................................................... §2.9. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la fundamentarea deciziilor guvernamentale pentru îmbunătăŃirea reglementărilor în domeniul mediului de afaceri......... SubsecŃiunea 3. OportunităŃi şi provocări pentru comerŃul şi dezvoltarea firmelor fri Europa extinsă .......................................................... §3.1. Care vor fi cele mai importante 3 efecte ale lărgirii UE, asupra Guvernelor naŃionale? .............................................................. §3.2. Care ar trebui să fie cele mai importante 3 domenii de acŃiune pentru Guvernele naŃionale, pentru îmbunătăŃirea capacităŃii comunităŃii de afaceri de a participa la comerŃul regional şi internaŃional? .......................................................................... §3.3. Care consideraŃi că sunt cele mai importante 2 obstacole în derularea procesului de aliniere la „acquis communautaire"?......... SecŃiunea VEI. Grupuri de interes economic........................................... SubsecŃiunea 1. NoŃiune, sediul materiei ................................................. SubsecŃiunea 2. Constituirea grupurilor de interes economic. Caracteristici.............................................................................. SubsecŃiunea 3. FuncŃionarea grupurilor de interes economic .................... §3.1. Drepturi şi obligaŃii administratori.............................................. §3.2. Răspunderea administratorilor................................................... §3.3. SituaŃia financiară a grupurilor de interese economice .................. SubsecŃiunea 4. încetarea calităŃii de membru. Excluderea şi retragerea membrilor grupului de interes economic ....................................... SubsecŃiunea 5. Dizolvarea, fuziunea şi lichidarea grupurilor de interes economic................................................................................... SubsecŃiunea 6. Grupurile europene de interes economic reglementate de Legea nr. 161/2003 ........................................... SecŃiunea DC. JurisdicŃiile offshore - Paradisurile fiscale.............................. SubsecŃiunea 1. Principalele caracteristici ale paradisului fiscal................. SubsecŃiunea 2. Prezentarea paradiselor fiscale cunoscute........................

92 92 93 93 94 94 94 95

95 95 96 96 96 100 100 101 102 103 105 108 110 111 111 9

SecŃiunea X. Criminalitatea şi „gulerelor albe" ........................................... SubsecŃiunea 1. NoŃiune şi sediul materiei.............................................. SubsecŃiunea 2. Formele fenomenului de corupŃie cu implicaŃii ta „criminalitatea gulerelor albe" ..................................................... Capitolul 4. Societatea Comercială SecŃiunea 1. NoŃiuni generale ................................................................... SecŃiunea 2. Sediul materiei, definiŃie....................................................... SecŃiunea 3. Caracterele juridice ale contractului de societate...................... SecŃiunea 4. Formele societăŃii comerciale - clasificări ................................ SecŃiunea 5. Caracteristici esenŃiale ale fiecărei forme de societate ............... SecŃiunea 6. Personalitatea juridică a societăŃilor comerciale......................... SecŃiunea 7. FuncŃionarea societăŃii comerciale........................................... SecŃiunea 8. Dizolvarea societăŃilor comerciale........................................... SecŃiunea9. Lichidarea societăŃilor comerciale ........................................... SecŃiunea 10. Elemente de drept comparat privind falimentul (lichidarea judiciară) ............................................................................ SecŃiunea 11. SocietăŃi transnaŃionale (multinaŃionale) .................................. SubsecŃiunea 1. SocietăŃi transnaŃionale (multinaŃionale) - elemente definitorii sub aspect economic ................................................... SubsecŃiunea 2. SocietăŃi transnaŃionale (multinaŃionale) - elemente definitorii sub aspect juridic ........................................................ SubsecŃiunea 3. JurisdicŃia aplicată societăŃilor transnaŃionale.................... SecŃiunea 12. Răspunderea penală a persoanei juridice ................................ Capitolul 5. Contracte comerciale utilizate în relaŃiile de afaceri SecŃiunea 1. Contractul comercial de vânzare-cumpărare - Caracteristici....... SubsecŃiunea 1. Sediul materiei.............................................................. SubsecŃiunea 2. DefiniŃia vânzării .......................................................... SubsecŃiunea 3. Caractere juridice ale contractului de vânzarecumpărare .................................................................................. SubsecŃiunea 4. Formele vânzării internaŃionale...................................... SecŃiunea 2. Contractul de mandat comercial............................................... SubsecŃiunea 1. Prezentare generală ....................................................... SubsecŃiunea 2. DefiniŃie....................................................................... SubsecŃiunea 3. Analiză comparativă între mandatul civil şi mandatul comercial ................................................................................. SubsecŃiunea 4. Dreptul şi obligaŃii mandatar/mandant.............................. SubsecŃiunea 5. Contractul de agency - varianta anglo-saxonă a mandatului comercial ................................................................. SecŃiunea 3. Contractul de comision........................................................... SubsecŃiunea 1. Prezentare generală....................................................... 10

150 150 153 155 155 156 159 162 163 164 165 171 175 177 180 181 181 181 204 204 204 205 208 216 216 216 216 217 218 220 220

SubsecŃiunea 2. DefiniŃie - reglementarea comisionului ........................... SubsecŃiunea 3. Caractere juridice ale contractului de comision ................. SecŃiunea 4. Contractul de cont curent....................................................... SubsecŃiunea 1. Sediul materiei ............................................................. SubsecŃiunea 2. Caracterele juridice ale contractului de cont curent........... SecŃiunea 5. Contractele de finanŃare.......................................................... SubsecŃiunea 1. Contractul defactoring ..................................................... §1.1. Origine, definiŃie, precizări preliminare....................................... §1.2. Sediul materiei m dreptul intern şi internaŃional ............................ §1.3. PărŃile contractului defactoring.................................................. §1.4. Caracterele juridice ale contractului defactoring .......................... § 1.5. Natura juridică a contractului defactoring.................................... §1.6. Forme de factoring .................................................................. §1.7. FuncŃiile factorului .................................................................. §1.8. ObligaŃiile factorului ............................................................... §1.9.. ObligaŃiile aderentului ............................................................. §1.10. ObligaŃiile clientului (debitorului)............................................ §1.11. încetarea contractului defactoring ............................................ SubsecŃiunea 2. Contractul de leasing ...................................................... §2.1. Cadrul legislativ în domeniul leasing-ului................................... §2.2. Obiectul contractului de leasing şi elementele definitorii ............... §2.3. Analiză comparativă a leasing-ului financiar şi leasing-ului operaŃional ....................................................................................... §2.4. Avantajele şi impactul economic al leasing-ului........................... §2.5. Caractere juridice ale contractului de leasing ca un complex de contracte ............................................................................. §2.6. Etapele detaliate ale procedurii de leasing.................................... §2.7. Caractere juridice ale contractului de leasing................................ §2.8. Efectele contractului de leasing .................................................. §2.9. Sinteza distincŃiei între leasing-ul financiar şi cel operaŃional......... SecŃiunea 6. Contractul de transfer de tehnologie ........................................ SubsecŃiunea 1. Contractul de franciză.................................................... §1.1. Sediul materiei în dreptul intern şi in dreptul comunitar................. §1.2. NoŃiune, definiŃie ..................................................................... § 1.3. PărŃile şi obiectul francizei ......................................................... §1.4. Caractere juridice ..................................................................... §1.5. Categorii de francize................................................................. §1.6. Efectele contractului de franciză................................................. 6.1. ObligaŃiile fiancizorului............................................................ 6.2. ObligaŃiile beneficiarului .......................................................... §1.7. încetarea contractului de franciză................................................ SubsecŃiunea 2. Contractul de licenŃă.....................................................

223 224 224 225 226 227 227 227 228 230 231 231 232 232 233 234 234 236 236 237 237 240 244 246 246 248 249 250 252 252 252 252 252 253 254 259 260 261 262 263 11

§2.1. DefiniŃie ................................................................................... §22. Caractere juridice ale contractului de licenŃă ................................ §23. Formele contractului de licenŃă................................................... §2.4. ObligaŃiile părŃilor contractante .................................................. §2.5. Efectele contractului de licenŃă................................................... §2.6. încetarea contractului de licenŃă.................................................. SubsecŃiunea 3. Contractul de know-how................................................ §3.1. DefiniŃie ................................................................................... §3.2. Natura juridică a contractului de know-how................................. §3.3. Caracterizarea contractului de know-how .................................... §3.4. Clasificarea contractelor de know-how........................................ §3.5. Efectele contractului de know-how ............................................. §3.6. încetarea contractului de know-how............................................ SubsecŃiunea 4. Contractul de consulting-engineering ............................. §4.1. Prezentare generală .................................................................. §4.2. DefiniŃia activităŃii de engineering............................................... §4.3. Etimologia cuvântului de engineering .......................................... §4.4. Cadrul juridic al activităŃii de engineering ................................... SubsecŃiunea 5. Aplicarea prevederilor din Legea ConcurenŃei nr. 21/1996 acordurilor de transfer de tehnologie........................... SubsecŃiunea 6. Oficiul Român pentru ştiinŃă şi tehnologie pe lângă Uniunea Europeană ................................................................... SubsecŃiunea 7. Contractul de asigurare ................................................. § 7.1. Sediul materiei şi definiŃie ....................................................... § 7.2. Caractere juridice ale contractului de asigurare ........................... § 7.3. ConsecinŃele executării succesive a contractului de asigurare ...... § 7.4. Elementele contractului de asigurare .......................................... § 7.5. încheierea contractului de asigurare.......................................... § 7.6. Proba contractului de asigurare - poliŃa de asigurare .................... § 7.7. Executarea obligaŃiilor contractuale.......................................... 7.1. ObligaŃia de plată .................................................................... 7.2. ObligaŃiile asiguratului la producerea riscului ............................ 7.3. ObligaŃia de declarare a cazului asigurat..................................... 7.4. ObligaŃia asigurătorului la apariŃia cazului asigurat...................... § 7.8. Modificarea contractului de asigurare........................................ § 7.9. încetarea contractului de asigurare - condiŃii generale intervenite în rezilierea contractului .................................................................... §7.10. Clauze speciale cuprinse în contractul de asigurare .....................

263 263 263 264 265 265 265 265 267 268 269 269 270 270 270 271 271 272 273 273 275 275 275 276 276 278 280 280 280 282 282 283 284 286 287

12

Capitolul 6. Mediul de afaceri şi relaŃiile de muncă în contextul dreptului comerŃului internaŃional SecŃiunea 1. Mediul de afaceri - modificări legislative interne ale Codului Muncii (Legea nr. 53/2003 cu completările şi modificările ulterioare) referitoare la raporturile de muncă........................... SecŃiunea 2. RelaŃiile de muncă in legislaŃia naŃională şi comunitară............. SubsecŃiunea 1. Politica de Ocupare a forŃei de muncă în Uniunea Europeană ................................................................................. SubsecŃiunea 2. Momente cheie în domeniul politicii de ocupare a forŃei de muncă ................................................................................... §2.1. Carta Socială Europeană............................................................ §2.2. Acordul de Politică Socială ........................................................ §2.3. Obiectivele Strategiei de la Lisabona în privinŃa politicii de ocupare a forŃei de muncă ...................................................... SubsecŃiunea 3. Noua Agendă Socială (Strategia Lisabona) ...................... SubsecŃiunea 4. Politica privind piaŃa muncii şi ocuparea forŃei de muncă în România- armonizarea legislativă ........................................... § 4.1. Elaborarea Strategiei naŃionale de ocupare şi a Planului de acŃiuni privind ocuparea forŃei de muncă ............................................... SubsecŃiunea 5. Politici de ocupare a forŃei de muncă............................... SubsecŃiunea 6. Politicile de piaŃa muncii................................................ SubsecŃiunea 7. Dezvoltarea spiritului antreprenorial şi crearea de locuri de muncă - element esenŃial pentru dezvoltarea unei afaceri pe termen lung ............................................................................... SubsecŃiunea 8. Concluzii pentru România privind Planul NaŃional de ocupare a forŃei de muncă (PNAO).............................................. SubsecŃiunea 9. Impactul Strategiei de la lisabona................................... SubsecŃiunea 10. Recomandările formulate de către mediul de afaceri Guvernului României în vederea atingerii obiectivului Lisabona.... SecŃiunea 3. Beneficii şi costuri penlru mediul de afaceri după aderarea României la Uniunea Europeană. ........................................... Capitolul 7. Titluri comerciale de valoare (titluri de credit), ca mijloace de plată SecŃiunea 1. NoŃiune, sediul materiei, caracteristici...................................... SecŃiunea 2. Clasificare ............................................................................ SecŃiunea 3. Cambia................................................................................ SubsecŃiunea 1. Sediul materiei şi condiŃii de valabilitate - de fond şi de formă........................................................................................ SubsecŃiunea 2. Girul............................................................................ 420 421 421 421 423 13

290 292 327 336 336 337 341 342 345 347 349 355 357 359 364 374 376

......................... ObligaŃiile semnatarului CEC-ului .......... SecŃiunea 5................................................................................. Bursele de mărfuri... Decontare şi Depozitare (SNCDD) ................ SubsecŃiunea 2......................... InstituŃiile PieŃei de capital..................................SubsecŃiunea 3........................................................ SubsecŃiunea 1.... CondiŃii de fond.............noŃiuni generale SecŃiunea 1.. SubsecŃiunea 6.............................. DefiniŃie şi caracteristici ale Bursei de mărfuri............ ŞedinŃele de bursă .................................. SubsecŃiunea 5........................... SubsecŃiunea 7. SubsecŃiunea 4.................2............. Societatea NaŃională de Compensare. OperaŃiuni de bursă ....caracteristici .................................... 297/2004 privind piaŃa de capital............................................................. Sediul materiei ............. SubsecŃiunea 4... SecŃiunea 2......................................................... SubsecŃiunea 2.... 14 425 426 427 428 428 428 429 429 430 431 432 433 435 435 437 438 438 440 441 441 442 442 442 443 447 449 449 449 449 450 450 451 451 451 452 ...... SubsecŃiunea 2................................................................................................... § 4................................ SubsecŃiunea 1................................. ExcepŃii în aplicarea Legii nr..................... Bursele de valori................ AsociaŃia brokerilor (ANSVM) ...................... Obiectul de activitate al Bursei de valori................ Sediul materiei.. Bursa de Valori Bucureşti....................................................................... § 4.. PiaŃa de capital ............... SubsecŃiunea 6......... CEC-ul........................................................... piaŃa de capital .... § 4..... SubsecŃiunea 5......... SocietăŃile de brokeraj .................................. SubsecŃiunea 5.............................................................. Bursa Electronică RASDAQ (BER)............................................................sediul materiei şi caracterizare succintă ................. Capitolul 8........... bursele de valori....................... Brokerii .......... DefiniŃie şi condiŃii pentru înfiinŃarea burselor de mărfuri .................1........ Biletul la ordin ..................... Bursa electronică RASDAQ SA....................................... SubsecŃiunea 3..................... Sediul materiei. Scurt istoric al Bursei de Valori Bucureşti................ Clasificarea cambiilor şi plata acestora......3........................................................... SubsecŃiunea 1... Sediul materiei..................... SubsecŃiunea 8.............................................. CondiŃii de formă .............. Avalul..................definiŃie şi caracteristici.................. Comisia NaŃională a Valorilor Mobiliare.............. SubsecŃiunea 7.............. SubsecŃiunea 4..................5.......... SecŃiunea 3................ SecŃiunea 4.... SubsecŃiunea 3............. SubsecŃiunea 3............. SubsecŃiunea 1........................................... § 4....... ModalităŃi de plată a CEC-ului.............................................................. §4... Avalul .................4............ SubsecŃiunea 2.......... Cecul circular ............... SubsecŃiunea 4. TranzacŃionarea şi încheierea contractelor.. Bursele de mărfuri: ... Girul ................... SubsecŃiunea 8................................................

...SubsecŃiunea 3.. ObligaŃii prestatorii de servicii......... ConcurenŃă licită ....... SubsecŃiunea 3.............. § 3.................. Autoritatea NaŃională pentru ProtecŃia Consumatorilor ..1...........1.. Finalitatea Strategiei .. Sisteme alternative de tranzacŃionare .... AsociaŃiile pentru protecŃia consumatorilor... § 11..........................3..........................1...................... § 3................ ConcurenŃa neleală m relaŃiile de afaceri cu elemente de extraneitate (relaŃiile de comerŃ exterior).............. SubsecŃiunea 8. Obiectivele Strategiei............. Practici anticoncurenŃiale ........................... Concentrarea economică ....... Ajutorul de stat ................. § 6..................leală ............................... SubsecŃiunea 7.......... § 42.. ObligaŃii producători....................... SubsecŃiunea 1...........2............sediul materiei şi definiŃie............. 6 32..............................5.......... DefiniŃie şi sediul materiei........sediul materiei şi definiŃie.....ConcurenŃa............................ SubsecŃiunea 10................ 452 453 455 455 455 468 469 471 473 473 473 474 475 478 485 486 490 490 490 491 491 491 491 493 493 493 494 494 495 495 495 495 496 498 15 ........................... Supravegherea pieŃelor reglementate .... Structuri instituŃionale........ SubsecŃiunea 3............sediul materiei şi definiŃie....................................4..........sediul materiei şi definiŃie.................................. „Strategia naŃională de luptă antifraudă pentru protecŃia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România"... ConŃinutul Strategiei.............. SubsecŃiunea 4........ ConcurenŃa în afaceri. Practici monopoliste ....................................... § 11.................. Organele care asigură protecŃia consumatorului ...........sediul materiei.... SubsecŃiunea 9.......... 8 11.. ConcurenŃa în afaceri şi protecŃia consumatorului din perspectiva relaŃiilor de afaceri SecŃiunea 1.......sediul materiei ................................................................ SubsecŃiunea 2.. SubsecŃiunea 4. Scopul Strategiei.. ObligaŃiile operatorilor economici ........... § 11...... MotivaŃia elaborării Strategiei....... Principiile Strategiei.....................................3..definiŃie şi sediul materiei ..... SubsecŃiunea 4...2............................................ SubsecŃiunea 2...... DefiniŃie...................... Memorandumul cuprinzând patru proiecte de scheme de ajutor de stat aplicabile României stat membru SubsecŃiunea 11..... Drepturile consumatorilor............................................ SecŃiunea 2..................3...... SubsecŃiunea 1..... § 4... Sediul materiei şi acquis-vil comunitar în domeniul concurenŃei aferent capitolului 6 ........................... Capitolul 9.. ConcurenŃa neleală ........... ProtecŃia consumatorului din perspectiva relaŃiilor de afaceri ......................... §6.............................................. § 11..................3..................................... SubsecŃiunea 6......... NoŃiunea de protecŃie a consumatorilor ..........................1.........................................6.............. SubsecŃiunea 5................. § 6.............................................. § 4... Organisme consultative................................................................... ObligaŃii distribuitori..........................................................abuzul de poziŃie dominantă..................... § 11.... Consiliul ConcurenŃei.......................

..... 534 Drepturile de autor în temeiul legii nr..... 515 ConcurenŃa în afaceri .................................................................Anexe Anexa 1 .................................... 8/1996 privind drepturile de autori şi drepturile conexe............................Glosar de termeni Politica de Ocupare a forŃei de muncă în UE..................... ... 21/1992.. şi atribuŃiile Oficiului de Stat pentru InvenŃii şi Mărci m temeiul Legii nr.................Regimul juridic al garanŃiilor reale mobiliare............ 32 din 3 aprilie 2000 ........... 99 din 26 mai 1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice.............. 512 PiaŃa de capital conform Legii nr........împărŃirea regională a României conform Legii nr.......................................Perioadele de tranziŃie cuprinse în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană...... 524 Brevetele de invenŃie ...... M.............. 551 Procedura insolvenŃei în temeiul Legii nr........ 612 Bibliografie selectivă ........................................ 591 Anexa 5 ......... 568 Activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor conform Legii nr. 576 Anexa 3 ............ 297/2004 privind piaŃa de capital . elaborat de către Camera de ComerŃ şi Industrie a României........................ 539 GaranŃia reală asupra fondului de comerŃ m temeiul Legii nr....ConfiguraŃia sărăciei şi a excluziunii sociale în societatea românească....................... 529 Mărcile şi indicaŃiile geografice.......... republicată................ 603 Anexa 6 .....................................................Codul principiilor de etică m afaceri pentru membrii Camerei de ComerŃ şi Industrii al României (CCIR)... 509 Bursele de mărfuri......................... privind protecŃia consumatorilor..... 613 16 ........... 85/2006 privind procedura insolvenŃei. Of................................... 359 din 21 aprilie 2006.. 503 Anexa 2 .................. Titlul VI ............................................ 587 Anexa 4 ......................................referinŃe utile....................... conform reglementărilor din Legea 357/2005 privind bursele de mărfuri... 520 ProtecŃia consumatorilor conform OG nr.................................. 151/1998 privind dezvoltarea regională ..............Societatea românească ............................................................ 84/1998 privind mărcile şi indicaŃiile geografice......Mediul de afaceri din România .......................

fie ele de natură economică sau juridică. 17 1 . Există astfel opinii conform cărora „Ies affaires sont Ies affaires"1. pornind de la originile dreptului afacerilor care.Paris. data apariŃiei volumului Dreptul afacerilor nu se putea vorbi încă despre o ramură distinctă. Acest fapt generează abordări diferite şi complexe. s-a manifestat în multe sectoare şi astfel a obligat legiuitorul să elaboreze o serie de legi care să facă faŃă provocărilor practice oferite de viaŃa reală. Adaptarea schimbărilor rapide. să se înglobeze în ansamblul dreptului. ConŃinutul dreptului afacerilor Este important de remarcat încă de la început că nu există până în prezent o definiŃie unanim recunoscută în doctrină şi în literatura de specialitate. cu dreptul comercial. a extinderii schimburilor comerciale într-un spaŃiu geografic din ce în ce mai larg. încep să apară noi provocări. Astfel. să se integreze în fenomenele manifestate în societate. Ies cadres generaux. 1993. ivite în practică. Litec. a fenomenelor globalizării care afectează un număr din ce în ce mai mare de populaŃie. aceasta a început să se contureze. Chiar dacă în 1993. Libraire de la Cour de cassation. pe măsură ce anii au trecut şi relaŃiile de afaceri au început să se diversifice în contextul evoluŃiilor pe piaŃa muncii.CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN DREPTUL AFACERILOR SecŃiunea I. deosebit de mobil. fiscal şi social şi profesor la Universitatea Dauphine . Alfadari Elie. este identificat. care au obligat şi acest aparent „nou drept al afacerilor". Acelaşi autor consideră că dreptul afacerilor nu poate fi considerat el însuşi o ramură de drept distinctă în pofida intersectării cu multe alte ramuri de drept. ________________________________________________ Opinie exprimată de către directorul Institutului de drept economic. de multe ori. Ed. a relaŃiilor economico-financiare. în percepŃia nespecialiştilor. în volumul Droit des affaires.

putem analiza sintetic evoluŃia activităŃilor economice şi condiŃia muncitorului care a desfăşurat activităŃi economice.pornind de la primele manufacturi. respectiv a marilor depozite de mărfuri ale secolului XX. pornind de la triburile nomade. 4. 3. membrii ai profesiunilor liberale etc. Industria .iniŃial maritim. Alfadari Elie2. al relaŃiilor de afaceri etc. 2. dar cu încorporarea muncii personale. a securităŃii sociale etc. ComerŃul . în volumul său. dar a omului de către maşină. exploatarea omului sub forma sclavagismului (iniŃial exploatarea omului de către om şi ulterior se poate vorbi tot de o formă de subordonare.) Toate aceste evoluŃii au generat situaŃii noi. respectiv prelucrarea de către om a acestor materiale. dreptul afacerilor. 2. deşi este o disciplină multidisciplinară. respectiv de afaceri. EvoluŃia condiŃiei muncitorului poate fi sintetizată şi ea în corelaŃie cu sistemele economice din fiecare stat astfel: 1. a garanŃiilor legate de resurse. din antichitate. care practicau vânătoarea şi pescuitul şi apoi sedentară. Agricultura . industriaşi. mergând până la marile magazine ale secolului al XTX-lea.comercianŃi.la început nomadă. comerciale. Artizanatul . în momentul apariŃiei capitalismului industrial). Aceste fenomene au generat şi exacerbarea luptei de clasă în privinŃa asigurării unei protecŃii a salariaŃilor în privinŃa duratei muncii (a timpului de lucru obligatoriu). ca efect al dezvoltării tehnologiilor şi al progresului tehnic. al schimburilor comerciale.constând în transformarea materiilor prime. în opinia directorului Institutului de drept economic. monedă şi _________________________ 2 Idem 18 . care au trebuit să fie reglementate de către legiuitor sub forma normelor juridice care să reglementeze domeniul vast al afacerilor.Paris. preŃuri. fiscal şi social şi profesor la Universitatea Dauphine . munca independentă . la apariŃia „maşinismului" şi a automatizării şi în prezent a computerizării tuturor ope raŃiunilor industriale. nu abordează decât aspecte generale despre concurenŃă. apoi terestru. EvoluŃia activităŃilor economice poate fi sintetizată în patru stadii care s-au succedat: 1.Istoric vorbind.

unul din partenerii relaŃiei contractuale comerciale este o firmă străină. 4 19 3 . „întreprinderile"5. Ed. PUF. a se vedea pentru detalii secŃiunea III Caracteristicile dreptului afacerilor. obiectele economice6 (bunuri şi servicii) . în volumul Le droit economique. dreptul economic cuprinde: 1.credit. 4. care în traducere înseamnă întreprindere. activităŃile economice: producŃie. In acest circuit economic este de remarcat atât componenta internă a relaŃiilor comerciale. Economia este cea care stabileşte circuitele între diferiŃii agenŃi economici.3 Chiar dacă „afacerile sunt afaceri". instituŃii financiare şi administraŃie. distribuŃia şi consumul. agenŃii economici. 1993. 1970. Libraire de la Cour de cassation. dar şi componenta externă pentru relaŃiile de afaceri între firme unde intervine elementul de extraneitate.noŃiuni. în special. conform Alfadari Elie. iar afacerile în România deja _______________________________________________ în acest context. Ńinând cont de faptul că România este membră a Uniunii Europene. p. 2. Litec. comercial. dreptul afacerilor poate fi considerat un drept economic4.conform DicŃionarului francez-român administrativ.bunurile în forma lor (corporale şi necorporale) şi serviciile. analizând. protecŃia consumatorului. economic. 1967-1980. acŃiune afacere . 6 Termenul uzitat este „objects". altfel spus. 4 Opinie exprimată de Jacquemin A. 3. organizare concentrare şi tratamentul dificultăŃilor. financiar-bancar şi juridic. autor Christine-Anca Savin. şi Schrans G. de afaceri între firmele de aceeaşi naŃionalitate. Toate aceste elemente încep să capete conotaŃii speciale. respectiv societăŃile comerciale sub toate formele cunoscute şi reglementate de Codul comercial şi alte legi speciale. şi alte activităŃi . 5 Termenul uzitat este „entreprise". 2001. Cu toate acestea. în care se studiază reglementările legate de monedă. credit. cadrul juridic al economiei. distribuŃie şi consum. Editura Dacia EducaŃional. Droit des affaires. şi de alŃi autori în diverse reviste de specialitate începând din 1961. pentru a face ca bunurile şi serviciile să circule pe piaŃă.producŃia. în această opinie. Ies cadres gineraux. şi Vasile Savin. dar şi aspecte esenŃiale legate de concurenŃă şi preŃuri. autorul plasează dreptul afacerilor atât între disciplinele juridice cât şi între cele economice şi recunoaşte absenŃa autonomiei dreptului afacerilor. apoi despre întreprinderi .

Droit des affaires. studierea dreptului afacerilor reprezintă o necesitate şi oferă o imagine de ansamblu a mediului de afaceri. ale căror Ńări de origine sunt atât în spaŃiul comunitar. Litec. în care elementele globalizării sunt prezente din ce în ce mai mult în viaŃa fiecărui român. Este important de analizat locul dreptului afacerilor între celelalte discipline de drept. a normelor juridice şi economice care reglementează domeniul şi în perspectiva unei economii competitive şi performante. un drept de intervenŃie a statului în domeniul economic. Raporturile dreptului afacerilor cu alte discipline Raporturile şi interdependenŃa dintre dreptul afacerilor şi alte ramuri de drept formează sistemul unitar de norme juridice care acŃionează în cadrul dreptului afacerilor şi care dau un caracter interdisciplinar dreptului afacerilor. cetăŃean european. şi şomajului) • la nivel sectorial (ajutoarele în siderurgie . Libraire de la Cour de cassation. SubsecŃiunea 1. amenajarea teritoriului. planurile de dezvoltare regională) ________________________________ Alfadari Elie.implică relaŃii comerciale cu firme străine. pentru facultăŃile economice.între limitele admise de normele europene pentru a nu fi ajutor de stat. Raportul dreptului afacerilor cu ştiinŃele economice7: a) dreptul afacerilor este „un drept" şi nu „economie" . dar şi raportul dreptului afacerilor cu alte discipline juridice şi economice. deşi multe din acestea au un pronunŃat caracter economic şi mai puŃin juridic. 1993. Ed. 20 7 . In contextul actual. în principal. Din aceste considerente sunt deja redactate.dreptul afacerilor reflectă politica statului • la nivel naŃional (de exemplu: lupta contra inflaŃiei. .dreptul afacerilor este. Ies cadres gintraux. dar şi din lumea întreagă. o serie de cursuri de Dreptul afacerilor. SecŃiunea n.presupune un ansamblu de norme juridice b) dreptul afacerilor se raportează la economie Raportul dreptului afacerilor cu ştiinŃele economice poate fi analizat din două perspective: PI) Perspectiva macroeconomică .

concretizate în acte administrative individuale. A se vedea Smaranda Angheni. predictibilitatea reglementărilor fiscale pentru a asigura stabilitatea mediului de afaceri şi posibilitatea orientării afacerii pe termen lung prin întocmirea unui plan de afaceri realist şi profitabil. ediŃia a IlI-a.Paris.raporturi cu dreptul administrativ în privinŃa regulilor care vizează relaŃiile societăŃilor comerciale şi a firmelor cu autorităŃile administrative. fie el persoană fizică sau juridică. raporturile cu asociaŃii. ___________________________________________ Opinie exprimată de Alfadari Elie.dreptul afacerilor este.raporturi cu dreptul fiscal în privinŃa importanŃei reglementărilor fiscale în constituirea şi funcŃionarea societăŃilor comerciale şi a firmelor şi companiilor.) • raporturile cu alte întreprinderi (raporturile cu clientela. cu personalul etc. şi a altor impozite şi taxe prevăzute în legislaŃia fiscală. c) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul internaŃional şi european/comunitar. plătibile de către contribuabilii persoane juridice.) SubsecŃiunea 2. b) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul privat.P2) Perspectiva microeconomică . Magda Volonciu. atât pentru firma/compania respectivă. a) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul public9: . Raportul dreptului afacerilor cu ştiinŃele juridice a) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul public. . stabilirea şi încasarea impozitului pe profit. raporturile cu concurenta. 2004. Editura AII Beck. gestiune. Drept comercial. acorduri comerciale. raporturi juridice de drept administrativ. cât şi pentru statul care încasează impozite şi taxe de la contribuabil. d) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul procesual civil şi penal. libertăŃile comerciale. absorbŃie. fiscal şi social şi profesor la Universitatea Dauphine . 21 9 8 . ordinea publică economică. directorul Institutului de drept economic. un drept al întreprinderilor8 (societăŃilor) care include: • raporturile interne în întreprinderi (structură. control. sau rapoturile de intergrare: fuziune. aplicabile afacerilor etc. înŃelegeri între părŃi etc. e) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul comerŃului internaŃional. regulile privind egalitatea în faŃa serviciilor publice. Camelia Stoica. în principal.

iar termenele.raporturi cu dreptul penal.. Decretul lege 31/1954 privind persoana fizică şi persoana juridică (act normativ cu caracter special). legate de regulile de ordine publică economică. înşelăciunea. în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către acestea a unor decizii investiŃionale majore.respectiv regimul juridic al bunurilor. concurenŃă neloială. Interpretarea şi modificarea Codului fiscal. fals. prin elaborarea de norme juridice clare. respectiv Codul fiscal (Legea nr. incriminarea şi sancŃionarea faptelor legate de existenŃa. de la micii întreprinzători şi asociaŃiile familiale la ____________________________ InfracŃiuni prevăzute de Codul penal: luarea. d) eficienŃa impunerii prin asigurarea stabilităŃii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal. 22 10 . 571/2003 privind Codul fiscal). traficul de influenŃă. cu forma de proprietate. c) echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice.2.raporturi cu dreptul comercial.10 b) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul privat: . gestiunea frauduloasă. modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor.De altfel. asigurând condiŃii egale investitorilor." .11 . dar şi infracŃiuni prevăzute în Legea nr. astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice şi juridice. 31/1990 privind societăŃile comerciale. respectiv aceştia să poată urmări şi înŃelege sarcina fiscală ce le revine. capitalului român şi străin.raporturi cu dreptul civil care „furnizează" regulile generale în privinŃa bunurilor.3. republicată.a) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri. precum şi să poată determina influenŃa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale. principiile fiscalităŃii: . art. darea de mită. prin impunerea diferită a veniturilor. 11 DispoziŃii cu caracter civil sunt reglementate fie de Codul civil (legea generală). contractelor şi asigurărilor . uz de fals. participanŃi la raporturile de drept civil sau comercial. abuzul în serviciu. b) certitudinea impunerii. legate de tehnicile particulare în lumea comercianŃilor. capacitatea juridică (de folosinŃă şi de exerciŃiu). în funcŃie de mărimea acestora. în legislaŃia fiscală naŃională. cu modificările şi completările ulterioare. care să nu conducă la interpretări arbitrare. a subiecŃilor de drept. derularea şi realizarea afacerilor şi care sunt sancŃionate penal. prevede în cap.

Turianu. Drept comercial român. Astfel. sau a altui participant în relaŃiile de afaceri. frauda la lege. protecŃia consumatorului (care se caracterizează prin norme imperative): • elemente de economie politică: • elemente de management (privind organizarea şi gestiunea întreprinderii) etc. Dreptul afacerilor. 1998. 1994. Turcu. Editura Lumina Lex. 22-23. 9-12. încheierea. care sunt reglementate de normele de drept al muncii. citând opiniile următorilor autori: I. p.dreptul afacerilor. p. excepŃia de ordine publică. ______________________________ Dragoş . Turcu. element care ridică problema legii aplicării acelui raport juridic. (persoană fizică/juridică) şi alte relaŃii între angajator şi salariat. C. 1992. .6. bancheri (finanŃişti) şi transportatori. deşi este un drept naŃional. Editura Chemarea.raporturi cu dreptul internaŃional privat în materia dispoziŃiilor privind normele conflictuale. modificarea. răspunderea disciplinară şi materială a angajatului. Editura ELL. • elemente de drept public respectiv de drept fiscal.marii producători industriali. 154. V. 2004. 5. Aceste reguli vor fi aplicabile şi în relaŃiile de muncă implicate în dreptul afacerilor. repartizarea muncii. Dreptul comerŃului internaŃional -Tratat. Şt. dreptul afacerilor conŃine: • elementele de drept privat. Editura Scripta. p. încetarea contractului de muncă. p. p 19. 1. Partea generală. 2002. c) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul internaŃional şi european/comunitar . trimiterea. Există autori12 care consideră că dreptul afacerilor are caracter pluridisciplinar mai accentuat decât dreptul comercial. Editura AH Beck. Cărpenaru. Teoria şi practica dreptului comercial român. nu trebuie abordat doar din perspectiva îngustă a relaŃiilor comerciale şi de afaceri naŃionale. . dacă raportul juridic al afacerilor prezintă cel puŃin un element de extraneitate. I. retrimiterea. voi. drept al muncii. Bucureşti. pentru activităŃile de comerŃ. ediŃia a IV-a. Curs rezumat de drept al afacerilor.Alexandru Sitaru. societăŃi comerciale şi proceduri colective de executare asupra bunurilor sechestrate etc. legate de organizarea internă a societăŃii. Pătulea. 23 12 . retribuirea muncii.raporturi cu dreptul muncii (social).

Dreptul comerŃului internaŃional . Bucureşti. Editura Lumina Lex. ________________________________ 13 A se vedea Roxana-Daniela Păun. secŃiunea Buna funcŃionare a pieŃei unice.Tratat. 2004. cum sunt subiectele raporturilor comerciale internaŃionale. 2004. şi care stimulează creşterea economică şi gradul de ocupare a forŃei de muncă. e) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul comerŃului internaŃional14 CorelaŃia dreptului afacerilor cu comerŃul internaŃional este tratată diferit de autori. 77. capitolul Coordonatele politicii fiscale a statelor din Uniunea Europeană. contracte internaŃionale şi alte instituŃii. în unele opinii. managementul şi activitatea firmei orientată către obŃinerea de profit. Editura Lumina Lex.dreptul afacerilor se aseamănă cu dreptul comerŃului internaŃional prin caracterul pluridisciplinar: ambele conŃin elemente de drept civil şi comercial. sunt utilizate normele juridice de drept procesual civil şi penal pentru soluŃio narea litigiilor civile şi penale în legătură cu afacerile. 153-155.Tratat. existând chiar unele asemănări şi deosebiri. dreptul afacerilor nu ar exista distinct faŃă de dreptul comercial15. într-o Europă în care PiaŃa Unică reprezintă pilonul cheie al integrării europene. p. 15 Dragoş-Alexandru Sitaru. 14 A se vedea Dragoş-Alexandru Sitaru. Partea generală. cu rol principal în pregătirea Uniunii Economice şi Monetare. dar şi elementele legate de competenŃa materială şi teritorială a organelor de jurisdicŃie. după cum urmează: .dreptul afacerilor presupune şi rezolvarea eventualelor litigii care apar între partenerii de afaceri.ci şi prin prisma relaŃiilor internaŃionale şi a relaŃiilor comunitare. p. Bucureşti. partenerii contractuali. fiscal şi valutar. Bucureşti. 24 . 2004. Astfel. . Editura Expert. dar şi elemente de drept public. Astfel. în principal.dreptul afacerilor se deosebeşte de dreptul comerŃului internaŃional prin faptul că dreptul afacerilor se concentrează pe elementele care vizează organizarea. SpaŃiul Monetar European. Dreptul comerŃului internaŃional . precum şi de drept al muncii. întărind totodată competitivitatea în spaŃiul Uniunii Europene. Partea generală. dreptul comerŃului internaŃional abordează relaŃiile comerciale dintre partenerii de afaceri.13 d) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul procesual civil şi penal .

(Totuşi aceste instanŃe vor judeca doar cauze comerciale. reglementată şi unanim recunoscută. deşi poate fi vorba în cadrul dreptului afacerilor şi de infracŃiuni de natură penală în relaŃia de afaceri . care încă nu are o metodologie de abordare comună. . dar fără de care nu se poate desfăşura o activitate de afaceri (pentru termenul de „afaceri" are o sferă mai largă de cuprindere decât termenul de „comercial"). după modelul instanŃelor comerciale. . conştientizând problemele concrete cu care se confruntă această ramură de drept. o construcŃie coerentă.nu vizează categorii particulare de personal.operaŃiunile de creditare. SecŃiunea m.nu se referă la un domeniu concret. fiind toate secundare ideii de promovare a relaŃiei comerciale dintre firme. nu se poate vorbi despre un mozaic. .dreptul afacerilor nu este un drept autonom . în ciuda tendinŃelor de formare a unor instanŃe economice. spre deosebire de dreptul comercial. . pentru care există instanŃe specializate. deşi domeniul afacerilor este cel care uneşte practic lumea economică de cea juridică.dreptul afacerilor este un drept original. Cu toate acestea. particular. pentru că reglementează elemente aparent fără legătură cu alte ramuri de drept. 25 16 .sintetizează reguli aplicabile altor ramuri de drept.nu are instanŃe specializate. o lume economică reglementată juridic şi care _____________________________ A se vedea referirile la raportul dreptului afacerilor cu dreptul comercial. multidisciplinar16 . precum şi modalităŃile de soluŃionare a litigiilor. care permite înŃelegerea raporturilor comune între instituŃii asupra regulilor care până acum păreau separate. mai degrabă.dreptul penal al afacerilor . p. o juxtapunere de reguli. şi nu şi penale. ci doar anumiŃi cetăŃeni.permite încorporarea unor reguli cărora le găseşti cu greu loc în altă disciplină tradiŃională.constituie un liant între drept şi economie. ci. Caracteristicile dreptului afacerilor Caracteristicile dreptului afacerilor . .care se conturează ca subramură de drept). ci la toată activitatea şi viaŃa economică. care au calitatea de comercianŃi/oameni de afaceri. 4. se tinde totuşi spre specializarea unor anumite tribunale.

precum şi necesitatea de a asigura o depăşire eficientă a tuturor tipurilor de infracŃionalitate. apărute pe piaŃă şi. 26 17 . 19 Opinie exprimată de reputata specialistă în domeniul penal. adică alocaŃia socială acordată. Aceste adaptări la schimbări se regăsesc. 1996.evoluŃia din cadrul mecanismelor de sancŃionare corespunde unei evoluŃii a mentalităŃilor: dreptul penal a fost utilizat iniŃial. 20 Droit penale des affaires.Gindicelli-Delage. marile scandaluri financiare şi apariŃia în planul economiei liberale a tendinŃei de dirijare din partea statului18. Cauzele care au impus conturarea dreptului penal al afacerilor sunt: marea criză economică din 1929. generate de apariŃia şi dezvoltarea fenomenelor economice diverse. _______________________________ „Revenue minimun d'insertion (RMI)" = venitul minim de inserŃie. ca un „avertisment" acordat agenŃilor economici. privind venitul minim de inserŃie17). în toate sectoarele de activitate. insistând asupra consacrării acestuia abia după 195020. PUF. de la micile furturi până la marile escrocherii financiare care pun în pericol stabilitatea economică a unui stat19. celor defavorizaŃi. 1981.. în acest context. (într-o abordare simplistă. care ulterior s-au îmbunătăŃit în funcŃie de răspunsul mediului de afaceri. şi anume un drept penal al afacerilor. 1996. care sancŃionează criminalitatea (infracŃionalitatea în afaceri).dreptul afacerilor este un drept extrem de mobil . Wilfrid Jeandidier consideră perioada 1807-1950 „prima vârstă" a dreptului penal al afacerilor. alături de alte acŃiuni. 18 G. .este esenŃială în funcŃionarea unei societăŃi dezvoltate. care consideră că dreptul penal al afacerilor a apărut din necesitatea de protejare împotriva fraudelor şi s-a impus definitiv ca urmare a pericolului pe care-1 reprezintă infracŃionalitatea în afaceri. Dalloz. de altfel. iar societatea nu ar putea evolua) . odată cu evoluŃiile despre care am vorbit anterior. presupune adaptarea normelor juridice în funcŃie de realităŃile vieŃii sociale şi economice. din dreptul penal. începe să se contureze chiar o disciplină distinctă. a cărui consacrare apare în secolul al XX-lea.reflectă schimbările din viaŃa societăŃii în ansamblul ei. în principal. Droit penale des affaires. p 7. fără afaceri nu s-ar produce nimic. sarcina legiuitorului fiind aceea de a reglementa unele legi cu titlu experimental (astfel s-a întâmplat în FranŃa: Legea din 1989. în Droit penale des affaires. fiind rar utilizat în practică. Mireille Delmas-Marty. Ulterior. Dalloz.

uzanŃele comerciale şi convenŃiile internaŃionale. _________________________________ A se vedea Ion Turcu. Izvoarele dreptului afacerilor După natura lor. Hotărârile şi OrdonanŃele Guvernului. Obiectul de studiu al dreptului afacerilor Obiectul de studiu al dreptului afacerilor este structurat în două părŃi: Partea generală .persoana fizică şi juridică. SecŃiunea IV. Izvoare normative (legile şi uzurile comerciale) V.l. izvoarele dreptului afacerilor pot fi împărŃite în două categorii21: V. Aspectele legate de concurenŃă şi protecŃia consumatorului.2. Cursul se încheie cu o bogată parte de anexe.l. 21 FundaŃiei 27 . într-un capitol distinct. am analizat-o distinct într-un capitol. p. 1993. Izvoare interpretative (jurisprudenŃa şi doctrina) V. după partea specială. insistând asupra societăŃilor comerciale. legile adoptate de Parlament. SecŃiunea V.sunt examinate analitic şi sintetic afacerile privite ca fapte de comerŃ. Dreptul afacerilor. Izvoare normative: în categoria legilor sunt incluse ConstituŃia. deşi fac parte tot din partea generală. cu trimiteri directe la actele normative care reglementează domeniul respectiv.Toate acestea reprezintă un argument în plus pentru a analiza în acest curs. dar şi cu anumite teme care reprezintă suportul discuŃiilor pentru activităŃile aplicative de la seminar. Editura „Chemarea" Iaşi. Partea specială examinează principalele contracte specifice activităŃii de afaceri şi valorile mobiliare specifice. fondul de comerŃ. Răspunderea penală a persoanei juridice. în care se poate consulta câte un glosar de termeni aproape pentru fiecare capitol. subiectele raportului de afaceri . 9 şi urm. insistând asupra elementelor de noutate legate de cele două subiecte tratate.

ART. crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producŃie. 15/1990 privind reorganizarea unităŃilor economice de stat ca regii autonome şi societăŃi comerciale (M. Codul comercial constituie principalul izvor al dreptului afacerilor. Of. 135 Economia (1) Economia României este economie de piaŃă. 28 22 . (2) Statul trebuie să asigure: a) libertatea comerŃului. b) protejarea intereselor naŃionale în activitatea economică. în condiŃiile prevăzute prin lege organică. precum şi prin moştenire legală. (5) Proprietatea privată este inviolabilă. 98/1990)22. 44 Dreptul de proprietate privată (1) Dreptul de proprietate. protecŃia concurenŃei loiale. Rolul de „drept comun" al Dreptului civil în raport cu Dreptul comercial este reafirmat şi prin dispoziŃiile art. precum şi relaŃiile dintre ele ori între ele şi stat se vor desfăşura pe baze contractuale. cele dintre societăŃile comerciale cu capital de stat. ConstituŃia ca lege fundamentală. ART. CetăŃenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiŃiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaŃionale la care România este parte. iar Codul civil constituie izvor subsidiar. 136 Proprietatea (1) Proprietatea este publică sau privată. ConŃinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. bazată pe libera iniŃiativă şi concurenŃă. (2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparŃine statului sau unităŃilor administrativ-teritoriale. ART. ______________________________ Art. 47 din Legea nr.1. 47: „RelaŃiile comerciale dintre regiile autonome. financiară şi valutară. precum şi creanŃele asupra statului. în condiŃiile legii organice. indiferent de titular. 2. (2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege. sunt garantate. pe bază de reciprocitate.

178 / din 30 iulie 1934 pentru reglementarea contractului de consignaŃie. cu modificările şi completările ulterioare. Legi comerciale speciale LegislaŃia poate fi împărŃită în funcŃie de perioada de timp elaborată în: 3. vor fi guvernate de principiul libertăŃii contractuale şi de reglementările cuprinse în Codul civil şi Codul comercial român. cu modificările şi completările ulterioare.2. 11/1991. LegislaŃie „prerevoluŃionară" încă aplicabilă: *Legea nr. * Legea nr. 139 din 11 mai 1990 emis de către Consiliul Provizoriu de Uniune NaŃională privind Camerele de ComerŃ şi Industrie din România _________________________________ Contractele încheiate între agenŃii economici." 29 . cu modificările şi completările ulterioare. 15/1990 privind reorganizarea unităŃilor economice de stat ca regii autonome şi societăŃi comerciale. * Legea nr. cu modificările şi completările ulterioare. 12/1990 privind protejarea populaŃiei împotriva unor activităŃi comerciale ilicite. * Legea nr. menŃionaŃi la alin. republicată. 58 din 1 mai 1934 asupra cambiei şi biletului la ordin cu modificările şi completările ulterioare *Legea nr. 1. * Decret -lege nr. 15/1990 privind reorganizarea unităŃilor economice de stat ca regii autonome şi societăŃi comerciale. 59/din 1 mai 1934 asupra Cecului cu modificările şi completările ulterioare *Legea nr. * Legea nr.1. privind combaterea concurenŃei neloiale. 31/1990 privind societăŃile comerciale. 507/2002 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităŃi economice de către persoane fizice * Legea nr. * Legea nr. cu modificările şi completările ulterioare.3. cu modificările şi completările ulterioare. 3. cu excepŃiile decurgând din prezenta lege. LegislaŃie „postrevoluŃionară": *Legea nr. republicată. republicată. 26/1990. privind registrul comerŃului.

cu modificările şi completările ulterioare. ♦Decizia din 7 iulie 2006 a Camerei de ComerŃ şi Industrie a României. aprobată prin Legea nr. * OUG nr. ♦Regulament nr. 13 din 20 iulie 2006 privind obligaŃiunile ipotecare. 451/2004 privind marca temporală. precum şi publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României. ♦Legea nr. 85/2004 privind protecŃia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanŃă privind serviciile financiare. nr. emis de CNVM. 92/1997 privind stimularea investiŃiilor directe. cu modificările şi completările ulterioare. aprobată prin Legea nr. ♦Regulament nr. ♦Legea nr. 297/2004 privind piaŃa de capital.* Legea nr. supravegherea. M. 455/2001 privind semnătura electronică. 2 din 9 februarie 2006 privind pieŃele reglementate şi sistemele alternative de tranzacŃionare. * OUG nr. 44 din 20 februarie 1998 pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. cu modificările şi completările ulterioare. * Legea nr. 753 din 5 septembrie 2006. 365/2002 privind comerŃul electronic. ♦H. 31/2006 privind securizarea creanŃelor. 92/1997 privind stimularea investiŃiilor directe aprobată prin legea nr. 399/2004. 88/1997 privind privatizarea societăŃilor comerciale. ♦Legea nr. nr. 396/2002 privind unele măsuri referitoare la procedura de elaborare a proiectelor de acte normative cu relevanŃă asupra mediului de afaceri. Legea bancară. Partea I. ♦Legea nr. ♦Legea nr. 30 . Of.88/1997 privind privatizarea societăŃilor comerciale. 357/2005 privind bursele de mărfuri.G. 32/2000 privind societăŃile de asigurare şi supravegherea asigurărilor. cu modificările şi completările ulterioare. controlul şi sancŃionarea activităŃii burselor de mărfuri. 58/1998. emis de CNVM. cu modificările şi completările ulterioare ♦OG nr. 32/2006 privind obligaŃiunile ipotecare. privind Codul fiscal. 241/1998 pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. privind aprobarea Regulamentului privind avizarea. *Legea nr. * Legea nr. ♦Legea nr. 571/2003. cu modificările şi completările ulterioare.

23 Uzurile legislative sunt izvoare de drept comercial cu aplicaŃie subsidiară şi limitată la situaŃiile prevăzute de lege. care rămân în vigoare.2. peste reglementările interne. 31 . Editura Cugetarea. a unor reglementări internaŃionale uniforme care se aplică numai în relaŃiile internaŃionale. p. ConvenŃii internaŃionale prin care se asigură implicarea dreptului comerŃului internaŃional în dreptul afacerilor. Izvoare interpretative (jurisprudenŃa şi doctrina) JurisprudenŃa distinge două categorii de uzuri comerciale: uzuri legislative şi uzuri interpretative. decizia din 13 decembrie 1913.A Dumitrescu. ConvenŃia de la Viena din 11 aprilie 1890 asupra contractelor de vânzări internaŃionale de mărfuri etc. Exemplificăm: * suprapunerea. Astfel de reglementări sunt cuprinse în ConvenŃiile de la Berna din 14 octombrie 1890 privind transporturile feroviare. op. iar uzurile interpretative devin aplicabile prin voinŃa părŃilor în anumite contracte individuale. p. reprodusă în M. 1926.4. V. cit. 11. Codul de comerŃ adnotat. ConvenŃia de la Varşovia din 12 octombrie 1929 asupra transporturilor aeriene.24 __________________________________ 23 Curtea de CasaŃie. 24 I Turcu. Bucureşti. 2.

DefiniŃii Codul comercial nu dă o definiŃie a faptei de comerŃ. p. cât şi de cel francez. mai larg. „atti di comercio"). fiind calificată ca o activitate de intermediere în operaŃiunile de schimb. ediŃia a III-a. care se delimitează. DefiniŃie1: Orice activitate care dă naştere la raporturi juridice guvernate de legea comercială şi care se întemeiază pe ideea de schimb de mărfuri şi valori. Cu toate acestea în doctrină s-au formulat mai multe definiŃii. 2004. DefiniŃie2: Actele sau faptele sau. FONDUL DE COMERł SecŃiunea I. Fapte de comerŃ SubsecŃiunea 1. Şt. ambele folosind termenul de „act" („Acte de commerce". __________________________ Smaranda Angheni. Drept comercial. Editura AII Beck. atât de modelul italian. ediŃia a V-a. 2004. De altfel. p 28. termenul juridic de „fapte de comerŃ" este propriu numai Codului comercial român. el stabilind doar o listă (enunŃiativă şi nu limitativă) a actelor juridice şi operaŃiunilor pe care le declară fapte de comerŃ. Cărpenaru. Magda Volonciu. 21. 32 2 1 . cu scopul de a obŃine profit. D. în această privinŃă.CAPITOLUL II FAPTE DE COMERł. Drept comercial român. Editura AII Beck. Camelia Stoica. faptele juridice şi operaŃiunile economice prin care se realizează producerea de mărfuri. executarea de lucrări ori prestarea de servicii sau o interpunere în circulaŃia mărfurilor. faptele de comerŃ sunt actele juridice.

-Este greu de aplicat întrucât urmăreşte intenŃia de realizare a profitului şi realizarea lui efectivă.recunoscută ca activitate comercială şi activitatea de intermediere (distinctă faŃă de prima) Exemplu: fabricantul este. care au caracter civil . p 26-28. 33 . meşteşugăreascăb) prea îngust . Caracterul esenŃial al actului de comerŃ constă în scopul său: realizarea unui profit (animus lucri) ObiecŃiuni referitoare la teoria speculaŃiei. în principal. pentru atragerea clientelei sau pentru reclamă.exemplu: actele agenŃiilor şi oficiilor de afaceri -Este un criteriu discutabil sub aspectul diferenŃei între activitatea de transformare a unor bunuri în produse de o valoare mai mare activitate de producŃie . Termenul de speculaŃie în dreptul comercial = orice activitate prin care se urmăreşte obŃinerea de beneficii (profit) şi nu în sens peiorativ = înşelăciune în afaceri. Cărpenaru. ca strategie de piaŃă. un producător al mărfii şi numai cu titlu accesoriu un intermediar. T2. Teorii3: TI. care îi contestă existenŃa: -Este un criteriu inexact: a) prea larg .deoarece implică şi operaŃiuni speculative.exemplu: activitatea agricolă.ex: vânzarea de mărfuri în pierdere. deci nu urmăresc obŃinerea profitului . op. cit. dacă acesta face o cumpărare în ____________________________ 3 Şt. Teoria speculaŃiei: EsenŃa teoriei: actul de comerŃ este un act de speculaŃie.SubsecŃiunea 2. D. Teoria circulaŃiei: EsenŃa teoriei: actul de comerŃ este un act de circulaŃie. Caracterul esenŃial al actului de comerŃ constă în obiectul său: actul de interpunere în circulaŃia mărfurilor între producător şi consumator.deoarece există operaŃiuni comerciale care nu sunt speculative. Inconveniente ale acestei teorii: -Este un criteriu inexact deoarece există şi acte comerciale care sunt străine circulaŃiei mărfurilor .

p.N. cu scopul de a obŃine profit5. 1994. în scopul producerii de bunuri şi servicii. 1. Curs de drept comercial voi. DefiniŃie St. executarea de lucrări ori prestarea de servicii sau o interpunere în circulaŃia mărfurilor. D Cărpenaru. Paris. T3. Bucureşti. care combină forŃele naturii cu capitalul şi munca. Ed. 44^5. . FinŃescu. şi I. __________________________________ Întreprinderea este un organism economic. 1. Tomel. 35. voi.Pe lângă întreprinderi comerciale există şi întreprinderi cu caracter civil (exemplu: o exploatare agricolă) . 1929. EsenŃa teoriei: niciun criteriu din cele enunŃate nu este singur suficient pentru caracterizarea actului de comerŃ.. Droit des affaires. 5 Yves Guyon. op. materiale. p. Curs de drept comercial şi industrial. Economica.scop de revânzare. în fruntea căruia se află o persoană numită întreprinzător. deoarece nu stabileşte gradul de organizare al activităŃii care trebuie să fie obligatoriu pentru a conferi un caracter comercial unei întreprinderi. Caracterul esenŃial al actului de comerŃ constă într-o activitate organizată sistematic şi nu într-un act juridic sau operaŃiune cu caracter izolat ObiecŃiuni referitoare la teoria întreprinderii care îi contestă existenŃa: .Unele acte (actele agenŃilor de bursă) se realizează fără existenŃa unei organizări pe care o implică întreprinderea. în doctrină. cit. p 52. C. presupune repetarea profesională a actelor. Teoria mixtă: actul/faptul de comerŃ este actul juridic/faptul juridic şi operaŃiunile de comerŃ prin care se realizează producerea de mărfuri. EsenŃa teoriei: actul de comerŃ se realizează în cadrul unei întreprinderi. urmare a unei organizări prestabilite şi bazate pe mijloace materiale date. p 107. şi vinde produsele rezultate din prelucrarea lor. 34 4 .Criteriul nu este suficient de precis. criteriile utilizate pentru definirea faptului de comerŃ sunt profitul şi circulaŃia. Bălescu. 8-eme edition. Teoria întreprinderii: actul de comerŃ este actul îndeplinit printr-o întreprindere4. Bucureşti. atunci când cumpără materiile prime. 1940. T4.

Contractele de report asupra obligaŃiunilor de Stat sau a altor titluri de credit circulând în comerŃ. 11. de manufactură şi imprimerie. librărie şi obiecte de artă. în natură sau lucrate. OperaŃiunile de mijlocire (samsarie) în afaceri comerciale. 13. 18. Orice întreprinderi de furnituri. cumpărarea. şi vânzările de obligaŃiuni ale Statului sau de alte titluri de credit circulând în comerŃ. ori numai spre a se închiria. vânzarea şi revânzarea de tot felul de vase pentru navigarea interioară şi exterioară şi tot ce priveşte la echiparea. art 3: Legea consideră ca fapte de comerŃ: 1. contra riscurilor navigaŃiunei. Vânzările de produse. asemenea şi cumpărarea spre a se revinde. fie după ce se vor fi lucrat sau pus în lucru. 2. când vor fi fost cumpărate cu scop de revânzare sau închiriere. Cartea I. fie în natură. întreprinderile de editură. închirierile de vase. Cumpărările şi vânzările de părŃi sau de acŃiuni ale societăŃilor comerciale. 14. 15.SubsecŃiunea 3. de obligaŃiuni ale Statului sau alte titluri de credit circulând în comerŃ. Titlul II. Despre ComerŃ în genere. Asigurările. chiar mutuale. Cumpărăturile de producte sau mărfuri spre a se revinde. 8. 35 . 6. Asigurările terestre. întreprinderile de spectacole publice. Construirea. vânzările şi închirierile de mărfuri. Sediul materiei: Codul comercial. 3. agenŃii şi oficii de afaceri. 7. 19. Despre faptele de comerŃ. împrumuturile maritime şi toate contractele privitoare la comerŃul de mare şi la navigaŃiune. în contra daunelor şi asupra vieŃii. Cambiile şi ordinele în producte sau mărfuri. armarea şi aprovizionarea unui vas. când altul decât autorul sau artistul vinde. 4. 9. întreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri pe apa sau pe uscat. 12. 5. ExpediŃiunile maritime. 10. OperaŃiunile de bancă şi schimb. chiar mutuale. Depozitele pentru cauza de comerŃ. 17. întreprinderile de comisioane. întreprinderile de fabrici. întreprinderile de construcŃii. 16.

Pot exista operaŃiuni comerciale care apar ca acte dezinteresate. exemplu: comerciantul vinde produsele la un preŃ derizoriu pentru atragerea clientelei sau pentru lichidarea stocului sau pentru înlăturarea concurenŃei. afară numai dacă ele n-au o cauză comercială" (art. eliberate de ele. ori a familiei sale. alin.. Alte fapte de comerŃ în sensul art 4 din Codul comercial sunt: „celelalte contracte şi obligaŃiuni ale unui comerciant. alin. p 22-23. la care se poate adăuga caracterul speculativ (care este de natura faptului de comerŃ şi nu de esenŃa lui). dar în limitele unei concurenŃe loiale! Intermedierea este trăsătura constantă care caracterizează faptele de comerŃ. 3 C. ExcepŃii: * „Asigurările de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comerŃului şi asigurările asupra vieŃii sunt fapte de comerŃ numai în ce priveşte pe asigurător" (art. * „Contul curent şi cecul nu sunt considerate ca fapte de comerŃ. 5). 6. Trăsătura comună a celor 20 de „fapte de comerŃ" enumerate de art 3 din Codul comercial este intermedierea (interpunerea în schimb). denumite fapte (acte) obiective constitutive de comerŃ ___________________________________ Punct de vedere exprimat de către Smaranda Angheni. în acest context. precum şi toate operaŃiunile asupra recipiselor de depozit (warante) şi asupra scrisorilor de gaj. Camelia Stoica. 6.2). 36 6 . în ce priveşte pe necomercianŃi. iar activitatea speculativă constă în acel specific fapt de comerŃ. Magda Volonciu.20.l). op. cele 20 fapte de comerŃ reglementate de art. cit. Depozitele în docuri şi antrepozite. dacă nu sunt de natura civilă sau dacă contrariul nu rezultă din însuşi actul. de asemenea revânzarea acestor lucruri şi nici vânzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are după pământul sau cel cultivat de dânsul" (art." Nu sunt fapte de comerŃ: * „Cumpărarea de producte sau de mărfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumaŃia cumpărătorului. corn. pot fi grupate în trei categorii6: • OperaŃiuni de intermediere în schimb asupra mărfurilor şi titlurilor de credit.

§ 4. făcându-se distincŃie între: * faptele de comerŃ obiective8: * după natura lor . _______________________________ 7 8 Punct de vedere exprimat de către St.2. Acest fapt se datorează caracterului eterogen al faptelor de comerŃ. D Cărpenaru. op. p. N. Opinii în doctrina clasică Clasificare: * faptele de comerŃ obiective cuprind actele juridice şi operaŃiunile determinate de lege şi producătoare de efecte juridice.. FinŃescu. * după forma lor . care fac astfel imposibilă o utilizare a unor criterii unitare de clasificare. Cărpenaru.7 § 4.fapte declarate comerciale fără a fi necesar îndeplinirea unor condiŃii (fapte de comerŃ fără condiŃii) Alte clasificări doctrinare9: * fapte de comerŃ unilaterale. Opinii în doctrina modernă § 4. * fapte de comerŃ mixte. un punct de vedere unitar în privinŃa clasificării faptelor de comerŃ prevăzute de Codul comercial. 37 . * faptele de comerŃ subiective cuprind actele juridice şi operaŃiunile săvârşite de un comerciant.. cit. op.> Acte de intermediere în operaŃiunile de schimb purtând asupra muncii organizate (întreprinderi) > Fapte de comerŃ conexe (accesorii) SubsecŃiunea 4.1. Categorii de fapte de comerŃ în doctrină nu există. 33.. p. voi I. 9 St. până în prezent.1. Opinii în doctrina clasică § 4. D. independent de calitatea autorului (comerciant sau necomerciant). op.2. cit. 30. 30. p. I. cit. în temeiul legii. Opinii în doctrina modernă Clasificare: la categoriile cunoscute în doctrina clasică s-au adăugat subcategorii.fapte declarate comerciale dacă îndeplinesc anumite condiŃii.

" . 2 p 237-255. 38 10 . Fapte de comerŃ subiective (art. în „Revue roumaine des sciences juridiques". Fapte de comerŃ obiective art 3 . a se vedea secŃiunea Sediul materiei) * faptele de comerŃ obiective: * operaŃiuni de interpunere/intermediere în schimb sau circulaŃie. intermediere asupra mărfurilor şi titlurilor de credit care pot fi denumite fapte (acte) obiective de comerŃ (operaŃiuni care corespund noŃiunii de comerŃ . p 56-73. circulaŃia bunurilor de la producător la consumator) * acte de intermediere în operaŃiunile de schimb. Les fonds de commerce en droit roumain et en droit francais. respectiv „contracte şi obligaŃiuni ale unui comerciant.care sunt comercializate indiferent de calitatea persoanei care le „săvârşeşte". legii comerciale. no.Quelques aspects concernant le fonds de commerce en droit roumain et en droit francais. no. încât priveşte acest act. acte juridice (enumerarea faptelor de comerŃ. în „Revue International de droit economique". 1. 1996. Tome VII. 3.10 ________________________________ A se vedea pentru detalii legate de fondul de comerŃ comparat Smaranda Angheni.Clasificarea conform reglementării din Codul comercial: 1. Bruxelles. ConsideraŃii generale: Expresia „fond de comerŃ" este rar utilizată în dreptul român şi dreptul francez. 3. conform art.operaŃiuni economice.vânzare -cumpărare. vizând munca organizată în întreprinderi (operaŃiuni care corespund noŃiunii de producŃie (industrie. 2. idem . toŃi contractanŃii sunt supuşi. Fapte de comerŃ unilaterale sau mixte art. 4) . dacă nu sunt de natură civilă sau dacă contrariul nu rezultă din însuşi actul.ex: contract de comision încheiat între doi comercianŃi.”) SecŃiunea II Fondul de comerŃ SubsecŃiunea 1. 56 . 1996.„Dacă un act este comercial numai pentru una din părŃi. afara de dispoziŃiile privitoare la persoana chiar a comercianŃilor şi de cazurile în care legea ar dispune altfel. ca activitate în cadrul căreia obiectele din natură sunt transformate în bunuri comerciale) * fapte de comerŃ (acte juridice şi operaŃiuni) conexe (accesorii) -operaŃiuni care sunt fapte de comerŃ doar datorită legăturii acestora cu actele juridice sau operaŃiunile calificate ca fiind fapte de comerŃ de către Codul comercial.

99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. 10 alin (3) din Legea nr. TITLUL VI. în art. mai înainte de îndeplinirea obligaŃiunilor luate prin concordat. republicată.„în registrul comerŃului se vor înregistra menŃiuni referitoare la: a) donaŃia.. conŃinutul şi caracteristicile acestuia vor fi determinate de părŃi până la data constituirii garanŃiei reale.Art. 10 alin (3) din Legea nr. mărfuri. 11/1991 privind combaterea concurenŃei neloiale. corporale şi necorporale (mărci. făcute în contra dispoziŃiunilor acestui articol. 1A1 în înŃelesul prezentei legi: c) constituie fond de comerŃ ansamblul bunurilor mobile şi imobile. vânzarea. brevete de invenŃii. instalaŃii. a) din Legea nr. „ART.Fondul de comerŃ are rol important în desfăşurarea activităŃii comerciale. locaŃiunea sau gajul fondului de comerŃ.mobilier." . . Fondul de comerŃ în alte acte normative12: . TITLUL VI. vad comercial). utilizate de un comerciant în vederea desfăşurării activităŃii sale. Regimul juridic al garanŃiilor reale mobiliare. Orice constituire de gaj sau înstrăinare. în funcŃie de obiectul comerŃului poate fi reprezentat de bunuri . republicată . în cazul în care bunul afectat garanŃiei constă într-o universalitate de bunuri mobile. în acest caz nu este necesar ca părŃile care compun bunurile afectate garanŃiei să se afle într-o stare de interdependenŃă funcŃională." . Deşi este important. 1 din legea 298/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.(Codul comercial conŃine o referire la fondul de comerŃ. Regimul juridic al garanŃiilor reale mobiliare. 21 lit.Art." 39 . 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. 26/1990 privind Registrul ComerŃului. 26/1990 privind registrul comerŃului. 21 lit. a) din Legea nr. 861 „Cod comercial Falitul concordatar. nu va putea constitui fondul sau de comerŃ în gaj nici înstrăina acest fond în alt mod decât acela cerut de felul comerŃului său. embleme. inclusiv un fond de comerŃ. sunt nule de drept şi creditorii interesaŃi pot cere chiar anularea concordatului şi restabilirea starei de faliment". precum şi orice alt act prin care se aduc modificări înmatriculărilor sau menŃiunilor sau care face să înceteze firma ori fondul de comerŃ.art. 12 Art. „(3) GaranŃia reală poate să aibă ca obiect un bun mobil individualizat sau determinat generic ori o universalitate de bunuri mobile. local. 861 Cod Comercial)11. firme. Codul comercial nu cuprinde dispoziŃii care să reglementeze regimul său juridic. ____________________________ ___________________________ 11 Art. brevete de invenŃii etc.art.

cit.pentru a-şi asigura protecŃia bunurilor pe care le utilizează în activitatea comercială. art 1.pentru protejarea intereselor creditorilor comerciantului. afectate de către comerciant desfăşurării unei activităŃi comerciale. 40 13 . nr. c) din legea 298/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. cu scopul atragerii clientelei şi obŃinerii unui profit din activitatea desfăşurată. Delimitarea noŃiunii de „fond de comerŃ" de alte noŃiuni învecinate: a) noŃiunea de „fond de comerŃ" se delimitează de noŃiunea de „magazin" fond de comerŃ = poate cuprinde o uzină. bunuri destinate activităŃii comerciale.1. embleme. lit.în acte normative care reglementează activitatea contabilă se utilizează expresia „fond de comerŃ"..' DefiniŃia din Legea nr. corporale şi incorporale.l 1/1991 privind combaterea concurenŃei neloiale. stabilindu-i conŃinutul. Recunoaşterea fondului de comerŃ este importantă prin prisma bunurilor. 11/1991 privind combaterea concurenŃei neloiale. . cit.. 23. D.. în Dreptul. firme. „Asupra unor definiŃii din doctrina perioadei interbelice. p. un magazin amplasat pe spaŃii întinse magazin = este specific comerŃului „en detail" __________________________________ A se vedea şi O. 9-11/1990. op. corporale şi necorporale (mărci.pentru comerciant . ca elemente active ale patrimoniului comerciantului. CăpăŃână. Cărpenaru. 1. de afaceri.art. brevete de invenŃii.1 lit. op. vad comercial). c): „constituie fond de comerŃ ansamblul bunurilor mobile şi imobile. . DefiniŃia fondului de comerŃ: Ansamblu de bunuri mobile şi imobile. utilizate de un comerciant în vederea desfăşurării activităŃii sale". SubsecŃiunea 2. p 112. 298/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. un birou. prin aprecierea că este o parte a „fondului comercial" ImportanŃa cunoaşterii caracterului fondului de comerŃ: . St.

___________________________________ Opinie exprimată în Smaranda Angheni. Camelia Stoica. agricole. cât şi umane. respectiv afectarea lor unui scop economic.b) noŃiunea de „fond de comerŃ" se delimitează de noŃiunea de „clientelă" clientela = este o componentă a noŃiunii de „vad comercial". delimitarea tradiŃională făcută de Codul civil. p. are personalitate juridică. op. un subiect de drept. Les rapports entre lefonds de commerce et l'immeuble. „societatea comercială" este o persoană juridică. Y. Revue trimestrielle de commerce. care se reflectă în cifra de afaceri a comerciantului. grupate şi organizate de comerciant. Guyon. în bunuri mobile şi imobile pare a fi depăşită. 827. NoŃiunea de „întreprindere" este analizată de către ştiinŃele pur economice şi de dreptul muncii: -întreprinderea nu se limitează numai la activităŃile comerciale. • fondul de comerŃ este format dintr-un ansamblu de bunuri care aparŃin unei societăŃi comerciale. Tome I. p 642. 65.14 d) noŃiunea de „fond de comerŃ" se delimitează de noŃiunea de „întreprindere". c) noŃiunea de „fond de comerŃ" se delimitează de noŃiunea de „imobil în care îşi desfăşoară activitatea" • imobilul şi fondul de comerŃ nu aparŃin întotdeauna aceleiaşi persoane • fondul de comerŃ = are o natură mobiliară • imobilul = este exclus din sfera de reglementare a dreptului comercial • Dacă imobilul şi fondul de comerŃ au aceeaşi destinaŃie. 41 14 . cit. cit.. întreprinderi civile. lucrativ. (fondul de comerŃ nu include şi factorul uman) e) noŃiunea de „fond de comerŃ" se delimitează de noŃiunea de „societate comercială" • „societatea" este un concept juridic. -întreprinderea poate fi un subiect de drept. există şi profesiuni liberale. Magda Volonciu. dans lequel ii est exploata. care este mult mai vastă. 1966. de artizanat etc. op. şi De Blaise. (fondul de comerŃ este lipsit de autonomie patrimonială) -întreprinderea conŃine atât elemente materiale. p.

43 din legea 31/1990 privind societăŃile comerciale. clientela.absenŃa personalităŃii juridice . înainte de începerea activităŃii lor. p.autonomia de gestiune __________________________________ Smaranda Angheni. de pasiv şi. deşi este des utilizat în dreptul afacerilor. 1961. indiferent de denumirea lui. stocuri).se menŃionează numai în cadrul înmatriculării societăŃii în registrul comerŃului sediului principal. dix ans de conference d'agregation. în mod obligatoriu. nu apar decât în mod excepŃional în bilanŃ. (4) Celelalte sedii secundare .Concluzie: între fondul de comerŃ şi societatea comercială există o legătură juridică tradiŃională. cu modificările şi completările ulterioare astfel: Art 43: „(1) Sucursalele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăŃilor comerciale şi se înmatriculează. în registrul comerŃului din judeŃul în care vor funcŃiona.agenŃii. 67 şi Cabrilac. sucursalele sunt definite de art. însă distinct. (2) Dacă sucursala se înfiinŃează într-o localitate din acelaşi judeŃ sau în aceeaşi localitate cu societatea fondatoare. Camelia Stoica.. bunuri imobile). rubrica „fond de comerŃ". legătura dintre persoană şi bunuri. Hommage a J. f) noŃiunea de „fond de comerŃ" se delimitează de noŃiunea de „sucursală" Termenul de „sucursală" nu a fost definit decât de jurisprudenŃă. în particular. căruia societatea care îl înfiinŃează îi atribuie statut de sucursală. (3) Regimul juridic al sucursalei se aplică oricărui alt sediu secundar. 42 15 . trebuie menŃionat faptul că în bilanŃul contabil nu apare. Fondul de comerŃ este un element al patrimoniului societăŃii comerciale (care reuneşte şi alte valori de activ.15 Totuşi. ea se va înmatricula în acelaşi registru al comerŃului. Elementele corporale apar între diferitele elemente de activ (materiale." De aici rezultă trăsăturile definitorii ale sucursalei: . Unite en pluralite de la notion de sucursale. op cit. ca înmatriculare independentă. Magda Volonciu. Hamei. în vreme ce elementele incorporale ale fondului de comerŃ numele (firma).l 19. republicată. In privinŃa reflectării acestei legături din punct de vedere contabil. p. reprezentanŃe sau alte asemenea sedii .

„Nu există patrimoniu fără să existe titularul său" . deci are drepturi şi obligaŃii proprii.Avantajele economice ale sucursalei constau în faptul că aceasta are dreptul să dispună de instalaŃii permanente şi trebuie să fie condusă de o persoană care are puterea de a trata cu terŃe persoane şi de a angaja societatea în aceste relaŃii. Patrimoniul este legat indisolubil de titularul său. Teoria personificării fondului de comerŃ . societăŃii. El are firmă.fondul de comerŃ constituie o universalitate juridică. Totodată. 3. ori legea nu reglementează o astfel de universalitate. civile sau comerciale. Teorii.1. Patronul este principalul reprezentant al fondului de comerŃ. Teoria a fost respinsă. fiind un element comun pentru acestea. întrucât contravine principiului consacrat de dreptul civil (art 1718 Cod civil). în cadrul întreprinderii. ca entitate de sine stătătoare. Teoria a fost respinsă. se poate regăsi din punct de vedere naŃional. (universitas iuris). fapt care echivalează cu existenŃa unui patrimoniu autonom. 43 . dar fără să se confunde cu niciuna din ele. SubsecŃiunea 3. UniversalităŃile juridice sunt consacrate de lege (exemplu: patrimoniul succesoral).fondul de comerŃ este un subiect de drept autonom. 3.„Taberna sine tebernario esse non potest". sucursalei. sediu şi patrimoniu. orice persoană răspunde cu întregul patrimoniul său pentru toate obligaŃiile asumate. pe argumentul că produce aceleaşi efecte juridice ca şi teoria personificării fondului de comerŃ. Efectul acestor trăsături definitorii se concretizează în următoarele: *dispun de clientelă proprie (datorată autonomiei de gestiune) şi au fond de comerŃ distinct de cel al întreprinderii * tribunalele au competenŃa de a soluŃiona litigiile care aparŃin sucursalelor * sucursalele trebuie să se înmatriculeze în Registrul ComerŃului Fondul de comerŃ. Teoria universalităŃii de drept . persoană fizică sau juridică. cu drepturi şi obligaŃii distincte de cele civile.2. Natura juridică a fondului de comerŃ.

Teoria patrimoniului de afectaŃiune .fondul de comerŃ constituie o universalitate de fapt (universitas facti). cit. care conferă titularului acestui drept un monopol de exploatare * de către alŃi autori unei creaŃii intelectuale. această teorie constată faptul că fondul de comerŃ este un ansamblu de bunuri. D. în esenŃă. în esenŃă. deoarece universalitatea de fapt nu are regim juridic propriu şi astfel. organizând fondul de comerŃ cu scopul unic de atragere a clientelei. SubsecŃiunea 4. urmărirea lor se realizează în condiŃiile prevăzute de lege pentru executarea silită a bunurilor imobile.fondul de comerŃ constituie un drept de proprietate incorporală. nu este posibilă determinarea naturii juridice a fondului de comerŃ. această teorie este de fapt teoria universalităŃii juridice.poate face obiectul unei vânzări. locaŃiuni. Caracteristicile fondului de comerŃ16 . -bun mobil.3. Acest caracter nu înlătură individualitatea elementelor componente. literare şi artistice ori tehnice. afectat realizării unui scop precis. ca şi drepturile de creaŃie intelectuală şi este asimilat: *de către unii autori unui drept de clientelă. garanŃii reale imobiliare. respectiv desfăşurării comerŃului. Teoria proprietăŃii incorporale . p. supus regimului juridic al bunurilor mobile (executarea silită a fondului de comerŃ urmează procedura aplicabilă bunurilor mobile conform Codului de procedură civilă). Minusurile acestei teorii sunt uşor de sesizat. Cărpenaru. 3. 3.4. care îşi păstrează regimul lor juridic. op.. fără a explica natura juridică a fondului de comerŃ (ca ansamblu de bunuri).3. 114 44 . asemănătoare unei creaŃii ştiinŃifice.bun unitar. creată prin voinŃa titularului său. formulată în alŃi termeni.5. dacă fondul de comerŃ cuprinde şi bunuri imobile. Teoria universalităŃii de fapt . _______________________________ 16 A se vedea St. distinct de elementele care îl compun .fondul de comerŃ este considerat patrimoniu de afectaŃiune. In absenŃa dispoziŃiilor legale în materie.

1909 Cod civil. nu i se aplică prescripŃia instantanee reglementată de art. Bucureşti.produsele (mărfurile) rezultate din activitatea comercială § 5. exemplu: . 1998 45 18 17 . op. utilaje. Elementele fondului de comerŃ § 5. Elemente corporale ale fondului de comerŃ . denumirea sub care un comerciant îşi exercită comerŃul şi sub care semnează. Firma şi emblema comercială. maşini.bunurile imobile şi mobile corporale17 * bunuri imobile prin natura lor. în condiŃiile stabilite de lege: firma. Băcanu.1. imobile prin destinaŃia lor. exemplu: instalaŃii. clientela. Editura Lumina Lex.2. Elemente incorporate ale fondului de comerŃ Aceste elemente privesc drepturi privative. Legea distinge între firma comerciantului persoană fizică şi juridică astfel: __________________________________________ în dreptul francez. p 121 Regimul juridic al firmelor comerciale este reglementat de Legea 26/1990 privind registrul comerŃului cap 4. emblema. SubsecŃiunea 5. Firma sau firma comercială este un element de individualizare a comerciantului în sfera activităŃii comerciale18 Art. care conferă comerciantului dreptul exclusiv de a le exploata în folosul său. dreptul de autor. * bunuri mobile corporale. utilajul şi mărfurile. D. i se aplică teoria accesiunii. materiale destinate a fi prelucrate .. vadul comercial. după caz. mărcile şi indicaŃiile geografice. A se vedea I.materii prime. 30 din Legea 26/1990 privind registrul comerŃului: (1) Firma este numele sau. exemplu: clădirile. Cărpenaru. deşi este un bun mobil incorporai. brevetele de invenŃii.fondul de comerŃ. poate face obiectul unui drept de uzufruct. Regimul firmelor şi emblemelor. a se vedea St.-bun mobil incorporai . cit. elementele corporale privesc materialul.

L. Art.32 Firma unei societăŃi în nume colectiv trebuie să cuprindă numele a cel puŃin unuia dintre asociaŃi. >Dreptul de folosinŃă exclusivă asupra firmei se dobândeşte prin înscrierea acestora în Registrul ComerŃului." Totodată sunt stabilite în lege şi câteva condiŃii şi caracteristici legate de firmă: în art.31 (1) Firma unui comerciant.a) Firma unui comerciant. de natură a o deosebi de firma altor societăŃi. b) Firma unui comerciant persoană juridică are conŃinut diferit. şi va fi însoŃită de menŃiunea scrisă în întregime „societate pe acŃiuni" sau „S. în primul rând. şi va fi însoŃită de menŃiunea scrisă în întregime „societate cu răspundere limitată" sau „S. cu menŃiunea „societate în comandită". (2) Nicio menŃiune care ar putea induce în eroare asupra naturii sau întinderii comerŃului ori situaŃiei comerciantului nu poate fi adăugată firmei.37 şi următoarele: >Orice firmă nouă trebuie să se deosebească de cele existente.A. Art. scrisă în întregime. persoană fizică. 46 .33 Firma unei societăŃi în comandită simplă trebuie să cuprindă numele a cel puŃin unuia dintre asociaŃii comanditaŃi.R. după caz.36 Firma unei societăŃi cu răspundere limitată se compune dintr-o denumire proprie. se compune din numele comerciantului scris în întregime sau din numele şi iniŃiala prenumelui acestuia. scrisă în întregime. în limba română. „societate în comandită pe acŃiuni".35 Firma unei societăŃi pe acŃiuni sau în comandită pe acŃiuni se compune dintr-o denumire proprie. la care se poate adăuga numele unuia sau mai multor asociaŃi. >Firmele vor fi scrise." ori. în funcŃie de forma juridică a societăŃii comerciale. Se vor putea face menŃiuni care să arate mai precis persoana comerciantului sau felul comerŃului său. Art. cu menŃiunea „societate în nume colectiv". după cum urmează: Art. persoană fizică Art.

este definită tot de art 30 din Legea 26/1990 privind Registrul ComerŃului: „Emblema este semnul sau denumirea care deosebeşte un comerciant de un altul de acelaşi gen. sau al unui asociat.firma poate fi: . în comandită pe acŃiuni sau societăŃii cu răspundere limitată. >Firma sucursalei din România a unei societăŃi străine va trebui să cuprindă şi menŃiunea sediului principal din străinătate.derivată (dobândită de la adevăratul titular) Apărarea firmei prin acŃiuni: • AcŃiunea în contrafacerea sau uzurparea firmei • AcŃiunea în concurenŃă neloială • AcŃiunea în daune (despăgubiri) materiale şi morale Emblema.atribut de identificare a comerciantului .individuală . > Păstrarea firmei precedente este permisă societăŃii pe acŃiuni. Caracterele firmei: .>Când o firmă nouă este asemănătoare cu o alta. fie prin indicarea felului de comerŃ exercitat sau în orice alt mod.pentru societăŃile comerciale . care cuprinde numele unui comerciant. fie prin desemnarea mai precisă a persoanei. fără a introduce elemente de deosebire. poate produce confuzie cu alte firme înregistrate. cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor săi în drepturi şi cu obligaŃia de menŃionare în cuprinsul acelei firme a calităŃii de succesor. >Dobânditorul cu orice titlu al unui fond de comerŃ va putea să continue activitatea sub firma anterioară. >Nicio firmă nu va putea cuprinde o denumire întrebuinŃată de comercianŃii din sectorul public. >Oficiul registrului comerŃului va refuza înscrierea unei firme care. trebuie să se adauge o menŃiune care să o deosebească de aceasta. >Firma nu poate fi înstrăinată separat de fondul de comerŃ la care este întrebuinŃată. fără cerinŃa menŃionării raportului de succesiune.socială .originară (constitutivă) ." 47 . persoană fizică.pentru comerciantul persoană fizică . reglementată de acelaşi cap 4 ca şi în cazul firmei.

dar nu pate consta în reproducerea obiectului unei activităŃi comune.Caracteristici: > Emblemele. ConŃinutul emblemei: 1. > Orice emblemă va trebui să se deosebească de emblemele înscrise în acelaşi registru al comerŃului. 2. vor fi scrise. un animal.poate fi fantezistă. pe facturi. prospecte. note de comandă. ca şi firmele. sau un nume propriu. > Dreptul de folosinŃă exclusivă asupra emblemei. >Dacă emblema cuprinde o denumire. semn . în limba română. ca şi în cazul firmei. în primul rând. denumire . în mod vizibil. pentru acelaşi fel de comerŃ. nu poate fi o denumire generică. de firma comerciantului. Apărarea emblemei prin acŃiuni: • AcŃiune în revendicare în cazul uzurpării emblemei de către alt comerciant • AcŃiune în concurenŃă neloială • AcŃiune în daune materiale şi morale pentru prejudiciul cauzat • AcŃiune penală în cazul în care fapta săvârşită de alt comerciant în legătură cu emblema întruneşte elementele constitutive ale unei infracŃiuni 48 . > DistincŃia între firmă şi emblemă: firma este un element obligatoriu pentru individualizarea comerciantului. numai dacă vor fi însoŃite. firma nu. > Emblemele vor putea fi folosite pe panouri de reclamă oriunde ar fi aşezate. firma va fi scrisă cu litere având mărimea de cel puŃin jumătate din cea a literelor cu care este scrisă emblema. o figură geometrică. precum şi de emblemele altor comercianŃi de pe piaŃa unde comerciantul îşi desfăşoară activitatea. afişe. publicaŃii şi în orice alt mod. iar emblema are caracter facultativ. Emblema se poate transmite separat de fondul de comerŃ. se dobândeşte prin înscrierea acestora în Registrul ComerŃului. tarife. scrisori.poate fi o figură grafică indicând orice obiect: un utilaj.

fiind un element indispensabil al fondului de comerŃ (unii autori considerând chiar că ar fi principalul element al fondului de comerŃ)... . comportarea personalului angajat în raporturile cu clienŃii.publicitatea comerciantului . succesul sau insuccesul afacerii. Caracteristici: . preŃurile practicate de comerciant.calitatea mărfurilor şi serviciilor oferite. Vadul comercial: definiŃie: Aptitudine a fondului de comerŃ de a atrage publicul. .Clientela: definiŃie şi caracteristici: DefiniŃie: totalitatea persoanelor fizice şi juridice care apelează în mod obişnuit la acelaşi comerciant adică la fondul de comerŃ al acestuia. calitatea mărfurilor şi serviciilor oferite. Caracteristici: . . calitate.vad comercial este tratată distinct în doctrină. 119. cit. 49 .este în strânsă legătură cu vadul comercial. a unui om de afaceri. frecvenŃă. situaŃia economică a acestuia. influenŃa modei etc.locul unde se află amplasat localul. influenŃat de mai mulŃi factori: locul unde se află amplasat localul. op. .îşi confirmă existenŃa numai împreună cu clientela. -determină prin număr. a clienŃilor.relaŃia clientelă . a partenerilor de afaceri ai comerciantului. Cărpenaru. p. subiectivi: . abilitatea în realizarea reclamei comerciale.are rol important pentru activitatea unui comerciant.calitatea personalului angajat Factori externi: reputaŃia bancherilor. datorită relaŃiilor care se stabilesc între titularul fondului de comerŃ şi aceste persoane care îşi procură mărfurile şi serviciile de la acelaşi comerciant. ____________________________ 19 Pentru detalii a se vedea St.nu este un element distinct al fondului de comerŃ.constituie o valoare economică.deşi este un element important. D. pentru procurarea unor mărfuri şi servicii. . . Factorii pot fi grupaŃi în două categorii: Factori interni: obiectivi: . ci numai împreună cu clientela. legea nu cuprinde o reglementare referitoare la aceasta. .nu poate fi transmis separat.

desene şi modele industriale.de perfecŃionare CondiŃie de fond: . un bun incorporabil al fondului de comerŃ. 84/1998 privind mărcile şi indicaŃiile geografice. licenŃă. A se vedea Anexa Glosar de termeni pentru mărcile şi indicaŃiile geografice. p. op. în temeiul legii nr. A se vedea Anexa Glosar de termeni pentru brevetul de invenŃie. cu modificările şi completările ulterioare. 76.noutate absolută (invenŃia trebuie să fie originală) CondiŃii de formă: -înregistrarea brevetului la OSIM (protecŃia asupra invenŃiei operează timp de 20 ani) -conferă posesorului sau succesorilor legali ai acestuia unele drepturi: • de a exploata în folosul său obiectul brevetului. 84/1998 privind mărcile şi indicaŃiile geografice. cit. Camelia Stoica. testament. alături de firmă. cu modificările şi completările ulterioare. • drepturile rezultate din brevet pot fi transmise prin acte juridice de vânzare-cumpărare. Legea nr. republicată. DefiniŃie: Brevetul reprezintă. know-how.Drepturile de proprietate industrială: se împart în doctrină în două categorii: • creaŃii noi: invenŃiile. • semne noi: mărcile şi indicaŃiile geografice20 Dreptul asupra invenŃiei sunt recunoscute şi apărate prin brevetul de invenŃie. brevet prin care se conferă titularului dreptul exclusiv de exploatare. ___________________________ Legea nr. • de a urmări în instanŃă pe cel care a uzurpat dreptul derivând din brevet. donaŃie. pe durata de exploatare a acestuia. 64/1991 privind brevetele de invenŃie. un drept. emblemă şi marca de fabrică sau de comerŃ. DefiniŃie formulată de Smaranda Angheni. eliberat de Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci21 (OSIM).. în temeiul Legii 64//1991 privind brevetele de invenŃie. Magda Volonciu.22 Brevetele se împart în două categorii: .principale . 50 22 21 20 . republicată.

dar şi dreptul de a interzice folosirea aceluiaşi semn de către alŃi comercianŃi. dată fiind identitatea sau asemănarea cu marca ori dată fiind identitatea sau asemănarea produselor sau serviciilor cărora li se aplică semnul cu produsele sau serviciile pentru care marca a fost înregistrată. serviciile lor. în aplicarea reglementărilor. b) un semn care. oferirea sau prestarea serviciilor. b) oferirea produselor sau comercializarea ori deŃinerea lor în acest scop sau. sub acest semn. următoarele acte: a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje. după caz. c) un semn identic sau asemănător cu marca pentru produse sau pentru servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată. desene. Titularul mărcii poate cere instanŃei judecătoreşti competente să interzică terŃilor să folosească. lucrările. în special. s-ar putea profita de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau folosirea semnului ar cauza titularului mărcii un prejudiciu. şi astfel a le deosebi de cele aparŃinând altor comercianŃi. denumiri distinctive folosite de către fabricant. ar produce în percepŃia publicului un risc de confuzie. CondiŃii de fond: • noutatea mărcii. fără motive întemeiate. (agent economic) pentru a individualiza produsele. în activitatea lor comercială.Mărcile (de fabrică sau de comerŃ) sunt semne. înregistrarea mărcii conferă titularului său un drept exclusiv asupra mărcii. titularul mărcii poate cere să fie interzise terŃilor. drept de folosire sau exploatare a mărcii. incluzând şi riscul de asociere a mărcii cu semnul. identice sau similare. fără consimŃământul titularului: a) un semn identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost înregistrată. c) importul sau exportul produselor sub acest semn. d) utilizarea semnului pe documente sau pentru publicitate. când aceasta din urmă a dobândit un renume în România şi dacă. • specializarea mărcii CondiŃii de formă: • înregistrarea mărcii la OSIM are efect constitutiv cu privire la dreptul de proprietate asupra ei (protecŃia juridică asupra mărcii produce efecte timp de 10 ani) 51 . din folosirea semnului.

fiecare sistem având avantajele şi dezavantajele sale. • este un element al fondului de comerŃ. donaŃie. ProtecŃia internaŃională a mărcilor se realizează prin trei sisteme: 1. prin acte juridice ca: contractul de vânzare-cumpărare. pentru titulari/solicitanŃi există trei sisteme majore de înregistrare a mărcilor. Sistemul de la Madrid 3. _____________________________ Conform prezentării efectuate de Crina Nicoleta Frisch. dacă literele sunt aşezate într-o anumită formă decât cea obişnuită. dacă sunt originale. Caracteristici: • dreptul asupra unei mărci este de natură patrimonială. . • poate face obiectul transmisiunii cu efect total sau parŃial. consilier în proprietate industrială.respectând principiul libertăŃii alegerii. în cadrul AsociaŃiei Române de Drept pentru Dezvoltare (ARDD . numele singur nu poate prezenta caracter de noutate şi de specialitate. Nu pot fi adoptate denumiri generale ale produsului respectiv sau denumiri cu caracter geografic. Sistemul mărcii comunitare Alegerea celei mai bune strategii pentru protejarea mărcii constituie un pas de importanŃă majoră în strategia de extindere pe noi pieŃe şi în marketing.• compoziŃia mărcii . testament.din 5 martie 2007 23 52 . Sistemul înregistrării şi protecŃiei naŃionale 2.23 Marca leagă producătorul de consumator. Fără înregistrare nu există nicio protecŃie a unei mărci şi fără marcă nu există piaŃă şi produs. Sisteme de înregistrare. pot fi adoptate ca mărci: . Analiză comparativă a sistemelor existente pentru protejarea mărcii. Decizia în favoarea unui sistem sau al altuia depinde de o serie de factori determinaŃi în funcŃie de client/marcă/interes. În prezent. ProtecŃia internaŃională a mărcilor. doctorand în domeniu. . Astfel.IDLO Alumni) .numele. situaŃie în care instanŃa decide în funcŃie de speŃă dacă consideră culoarea un element distinctiv.Culoarea poate fi un sens distinctiv pentru produse lichide.Denumiri.

Clientul are posibilitatea să aleagă exact Ńările în care are un interes comercial şi în care doreşte să-şi protejeze marca.11. sau „consilier de mărci".nu e necesară înregistrarea mărcii în România. reînnoire este mai simplă . cu modificările şi completările ulterioare. 161/23. care pot depăşi numeric avantajele. aceasta nu afectează sub nicio formă marca naŃională înregistrată în alt stat.1998.onorariile avocaŃilor variază. Procedurile de reînnoire. Marca naŃională este independentă faŃă de marca din Ńara de origine şi până la sfârşit. în cazul în care există opoziŃii. 1. găsirea unui asociat în persoana unui avocat. nefiind incident în afara acestuia.procedură costisitoare .455/27. 833/ 1998 de aprobare a Regulamentului de aplicare a Legii nr. 84/ 1998 privind mărcile şi indicaŃiile geografice M. nr.A. la rândul său. refuzuri. în consecinŃă.1998 cu modificările şi completările ulterioare. se poate înregistra direct în alt stat .Of. daca în Ńara de origine titularul este decăzut din dreptul asupra mărcii sau marca este anulată. nr. nefiind legat de Ńări în care nu are nici cel mai mic interes. conform ConvenŃiei de la Paris Avantaje . 84/ 1998 privind mărcile şi indicaŃiile geografice.Of. dar evident că la o analiză temeinică vom găsi şi un număr de dezavantaje. Pare un sistem ideal.taxele de înregistrare în fiecare stat variază între 350—► 850 € în Japonia .procedura de cesiune. SISTEMUL NAłIONAL LEGISLAłIA APLICABILĂ >Legea nr. Dezavantaje . modificări în situaŃia juridică. Sistemul înregistrării şi protecŃiei naŃionale presupune: • identificarea Ńărilor cu interes care vizează.04. spaŃiului de desfăşurare a activităŃii etc. licenŃe sunt înregistrate sau rezolvate în mod separat în fiecare Ńară.Cel mai vechi şi facil sistem. specializat cu rol de „mandatar autorizat". licenŃiere. M. >Hotărârea Guvernului nr. limitări a produselor sau serviciilor acestea afectează strict teritoriul respectiv. o medie: 2000 € (în Anglia şi Japonia onorariul se percepe pe oră!) 53 . Principiile mărcii comunitare operează în funcŃie de natura activităŃii clientului. consilier.

01. ratificat de România prin Legea 5/1998 .Costurile de înregistrare sunt mari.administrarea drepturilor. administrarea unui asemenea portofoliu este anevoioasă.1998 Aranjamentul de la Madrid permite înregistrarea internaŃională a unei mărci. ProtecŃia într-un alt stat presupune îndeplinirea formalităŃilor prescrise de legislaŃia statului respectiv şi a convenŃiilor şi tratatelor la care acesta este parte. B.12. reînnoire etc. plata certificatelor de licenŃiere etc. depusă la OMPI. în fiecare Ńară trebuie să fie angajat un consilier de mărci sau avocat specializat în domeniul mărcilor. Protocolul 54 . . la fel ca şi cele de modificare.1968 M. cu posibilitatea de prelungire. reînnoirea. Durata protecŃiei obŃinute în baza Aranjamentului de la Madrid este de 10 ani.Of nr. în forma revizuită la Stockholm la 14 iulie 1967. cu condiŃia ca aceasta marcă să fie înscrisă în Registrul mărcilor înregistrate din România (să aibă certificat de înregistrare).1/06. într-o Ńară sau mai multe Ńări membre ale acestui aranjament.1l/15.Astfel. printr-o cerere unică. Protocolul referitor la Aranjamentul de la Madrid permite înregistrarea internaŃională a unei mărci în una sau mai multe Ńări membre la acest Protocol. ConvenŃia de la Paris asigură unui titular român aceleaşi drepturi ca cele acordate titularilor naŃionali din Ńara respectivă. printr-o cerere unică depusă la OrganizaŃia Mondială a ProprietăŃii Intelectuale (OMPI).1176 din 28. SISTEMUL INTERNAłIONAL Mărcile înregistrate la OSIM nu sunt protejate decât pe teritoriul României.Nu este de ignorat nici factorul timp. .01.1969 > Protocolul referitor la Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internaŃională a mărcilor adoptat la Madrid la 27 iunie 1989.M.nr. ratificat de România prin Decretul nr.. a) înregistrarea InternaŃională prin Sistemul de la Madrid LEGISLAłIA APLICABILĂ > Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internaŃională a mărcilor. implică un efort uman şi necesită un timp alocat destul de mare. variază în fiecare stat .Of.

Dezavantaje . . ci şi pe baza depozitului naŃional reglementar al unei cereri de marcă. .procedura simplificată. cu un singur certificat. De subliniat că prin intermediul Sistemului de la Madrid. prin urmare. administrat de OMPI. Durata protecŃiei 10 sau 20 ani. care duc la optimizarea costurilor şi. .costuri relativ reduse faŃă de înregistrările naŃionale. 2. După cinci ani marca internaŃională devine independentă de marca naŃională. se poate obŃine protecŃie şi în toate Ńările membre UE prin desemnarea Ńară cu Ńară şi inclusiv în SUA şi JAPONIA.org) gestionează tratatele semnate în domeniul protecŃiei intelectuale.permite înregistrarea internaŃională nu numai pe baza unei mărci înregistrate naŃional. dar procedura este anevoioasă şi costisitoare. o singura cerere în care se desemnează toate Ńările în care există interes. 55 . Marca internaŃională rămâne dependentă de marca din Ńara de origine un termen de cinci ani. AtenŃie! In final vom avea tot un fascicul de mărci naŃionale.wipo.se aplică principiul dependenŃei mărcii internaŃionale de marca naŃională. posibilitatea conversiei în cereri naŃionale. prin urmare în care marca din Ńara de origine este anulată va duce automat la căderea mărcii internaŃionale. Avantaje . ExcepŃie: Ńara de origine membră a Protocolului. .refuzarea unei mărci într-un stat.modificarea titularului se înregistrează în fişa mărcii existente la sediul mărcii internaŃionale.cerere comună pentru toate statele. la o eficienŃă maximă. o marcă refuzată într-un stat poate fi înregistrată în celelalte state. Sistemul de la Madrid de înregistrare a mărcilor este reglementat de Aranjamentul şi Protocolul de la Madrid (adoptat pe cinci -şase ani) OrganizaŃia Mondială a ProtecŃiei Intelectuale (OMPI) cu sediul la Geneva (www.obligativitatea de a avea măcar o marcă înregistrată în Ńara de origine . cuprinzând un fascicol de mărci naŃionale (o marcă internaŃională cu şase cifre).

. In plus.pot apărea motive de respingere pentru: . centralizat.mărci identice/similare.1994). 56 . şi este eficient comparativ cu sistemul comunitar (clasele utilizate sunt doar între 35 şi 41 exemplu: Mc Donald există prin produse şi apoi prin servicii conexe) Dezavantaje: . sau prin poştă. Prima Directivă 89/104 de armonizare a legislaŃiilor statelor membre asupra mărcilor (intrată în vigoare la 15.. 2050 € pentru o marcă reprezentând taxe oficiale pentru trei clase. LEGISLAłIA APLICABILĂ 1.03. şi se obŃine protecŃia mărcii în spaŃiul comunitar pe o perioadă de 10 ani .totul sau nimic".1994).semne identice descriptive.12. . pentru fiecare clasă se mai percep 200 € ) .sistemul de la Madrid acoperă cam toate statele lumii. drepturi de autor etc.03.dacă titularul nu şi-a utilizat marca. de către titular. confirmate ca fiind acordate anterior depunerii cererii respective. 2. se poate înregistra direct în UE.funcŃionează pe principiul .Din anul 2004 există posibilitatea ca prin Protocolul de la MADRID să se desemneze UE ca teritoriu unitar şi de protecŃie. 40/94 al Consiliului Uniunii Europene asupra Mărcii Comunitare din data de 20. terŃul interesat poate cere la tribunal decăderea din drepturi a titularului pentru marca respectivă. nu sunt legate de înregistrarea în Ńară. pentru care s-a obŃinut certificatul legal. Regulamentul nr. uzuale sau contra bunelor moravuri. Avantaje: . pe motiv de neutilizare . . depunerea cererii se poate realiza chiar online.costuri mai joase (exemplu: cea.1993 (intrată în vigoare la 15. pe teritoriul celor 27 state membre.nu e necesară existenŃa mandatarului autorizat. b) înregistrarea în Comunitatea Europeană Sistemul mărcii comunitare: reglementată de o directivă comunitară care prevede depunerea unei singure cereri la Oficiul European pentru Mărci (OAMI) care conferă protecŃie mărcii respective.utilizarea mărcii doar într-un stat membru poate fi invocată pentru respingerea cererii de decădere. sub forma CTM (Community Trade Mark).

Un exemplu concludent fiind recunoaşterea şi obŃinerea mărcii de înregistrare ca marcă comunitară pentru VTNEXPORT. Regulamentul este un instrument legal de lucru care se aplică în toate Ńările Uniunii Europene. nu există posibilitatea alegerii doar unor Ńări în care avem un interes. descriptive. atunci se aplică în toată Uniunea Europeană şi nu doar în România. Teritoriul celor 27 de state este tratat ca teritoriu unitar. Acelaşi sistem este operaŃional şi în Iran. OHIM sau OAMI. care până în 2004 nu respecta acest sistem. recunoscută în spaŃiul comunitar pentru celelalte categorii (clasa 32 răcoritoare. o singura marcă valabilă pentru 10 ani pe întreg teritoriul UE. după 1 ianuarie 2007 toate mărcile comunitare se aplică şi pe teritoriul României. comerŃ. iar în cazul existenŃei unor mărci identice se analizează şi se dispune în funcŃie de fiecare speŃă. el trebuie dovedit. In România. Nu există obligativitatea unei mărci sau cereri de înregistrare în Ńara de origine. Examinarea mărcilor nu se efectuează decât în baza motivelor absolute: semne generice. IniŃial se depusese cererea de obŃinere a certificatului de înregistrare pentru clasa 35. întrucât Suedia şi-a manifestat un refuz provizoriu. ca fiind restrictiv pentru categoria băuturi alcoolice. In general. In stabilirea vechimii mărcii comunitară sau naŃională (în România) se analizează dacă marca naŃională este anterioară mărcii comunitare. aproximativ 7-8 luni. O singura cerere de înregistrare. In Uniunea Europeană riscul de confuzie nu se prezumă. In România. este esenŃială desemnarea ulterioară. contrare bunelor moravuri. reprezentând categoria băuturi alcoolice. Japonia. publicitate şi export. răcoritoare (clasa 32). uzuale. Procedura este relativ scurtă. la mărci similare. publicitate şi export). 57 . fiind probabil cea mai interesantă alternativă în prezent pentru firmele româneşti şi nu numai. strategia firmei este importantă în 10 state în perioada protecŃiei. Sistemul de înregistrare este administrat de Oficiul European de Mărci. comerŃ. OSIM refuză provizoriu sau definitiv înregistrarea mărcii respective pe motiv de risc de confuzie. Anglia şi SUA nu au depus instrumentele de ratificare pentru Protocolul de la Madrid. s-a renunŃat la această clasă şi s-a obŃinut certificatul de marcă comunitară. odată cu semnarea Tratatului de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană.

1969 >Protocolul referitor la Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internaŃionala a mărcilor adoptat la Madrid la 27 iunie 1989.1998 > Aranjamentul de la Nisa privind clasificarea internaŃională a produselor şi serviciilor în vederea înregistrării mărcilor din 15 iunie 1957.01. aparŃinând unor terŃi. 10/14. ratificată de România prin decretul nr.M. 10/14.01.Of.M. dacă va exista un motiv de refuz într-o Ńară atrage imposibilitatea înregistrării în celelalte Ńări membre UE. la care România a aderat prin Legea nr.1969 > ConvenŃia de la Paris pentru protecŃia proprietăŃii industriale. LEGISLAłIE APLICABILĂ ÎN MATERIE: Acorduri şi tratate multilaterale la care România este parte în domeniul mărcilor şi indicaŃiilor geografice: > Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internaŃională a mărcilor. 14 iulie 1967. 11/15. ratificat de România prin Decretul nr. Costurile sunt foarte reduse în comparaŃie cu întinderea protecŃiei. ratificat de România prin Legea 5/1998 .B.10/14.Of.nr.Ofnr.B.12.nr.3/1998 . revizuit la Stockholm la 14 iulie 1967 şi la Geneva la 13 mai 1977 şi modificat la 2 octombrie 1979.nu şi în baza motivelor relative.Of.Of.01. O marcă comunitară este simplă şi uşor de administrat.1968 . 1/06.Of.12.1998 > ConvenŃia pentru instituirea OrganizaŃiei Mondiale de Proprietate Intelectuală semnată la Stockholm. ratificată de România prin Decretul nr.nr.B.1/06. adoptat la Geneva la 27 octombrie 1994. în forma revizuită la Stockholm la 14 iulie 1967.1968 .01.l 176 din 28.l 175 din 28. Este suficientă utilizarea mărcii doar în una din Ńările UE astfel încât cererea de decădere pentru acest motiv să fie respinsă în celelalte Ńări ale Uniunii.nr. nr.01.1968 .01.1998 > Aranjamentul de la Viena instituind o clasificare internaŃională a elementelor figurative ale mărcilor întocmit la Viena la 12 iunie 1973 şi modificat la 1 octombrie 1985.12. la care România a aderat prin Legea nr.Of.1998 58 .4/1998 M.nr.1969 > Tratatul privind dreptul mărcilor.1777 din 28. marca aduce atingere drepturilor anterioare.3/1998 . la care România a aderat prin Legea nr. în forma revizuită la Stockholm la 14 iulie 1967. conform principiului „totul sau nimic".M.01.1/06. Dar.

Sediul materiei: Legea nr. adoptat la Geneva la 27 octombrie 1994 > Acordul european instituind o asociere între România. precum şi asupra oricăror asemenea opere de creaŃie intelectuală. prin simplul fapt al realizării ei. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe 59 24 .1993 > Acordul prin care s-a convenit aderarea României la Acordul central european de comerŃ liber (CEFTA). ratificat de România prin Legea nr.19/1993 .nr. este recunoscut şi garantat în condiŃiile legii.20/1993 . 21 decembrie 1992.1997 OrganizaŃiei Mondiale de ComerŃ . ratificat de România la 22 decembrie 1994 prin Legea nr. ♦ Opera de creaŃie intelectuală este recunoscută şi protejată.05.nr. şi ComunităŃile Europene şi statele membre ale acestora.12.133/1994 .M. pot beneficia de protecŃia acordată autorului persoanele juridice şi persoanele fizice altele decât autorul.90/1997 M. semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993.Of. ________________________________ A se vedea Anexa-Glosar de termeni pentru drepturile de autor în temeiul legii nr. artistice sau ştiinŃifice. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe24 Caracteristici: ♦ Dreptul de autor asupra unei opere literare. semnat la Bucureşti la 12 aprilie 1997. Subiectul dreptului de autor (art 3-5): ♦ „Este autor persoana fizică sau persoanele fizice care au creat opera.nr.73/12. pe de altă parte. semnat la Geneva la 10 decembrie 1992. 108/30.M. Cracovia.>Regulament de execuŃie al Tratatului privind dreptul mărcilor. ratificat prin Legea nr.360/27.04. ratificat de România prin Legea nr.M.Anexa IC.75/16. chiar neterminată. literară şi artistică. ♦ In cazurile expres prevăzute de lege.Of.Acordul privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerŃ încheiat la Marrakech la 15 aprilie 1994. ♦ Dreptul de autor este legat de persoana autorului şi comportă atribute de ordin moral şi patrimonial. independent de aducerea la cunoştinŃă publică.Of. pe de o parte.1994 Dreptul de autor: Fondul de comerŃ poate cuprinde anumite drepturi de autor.Of. rezultate din creaŃia ştiinŃifică.nr.1993 >Acordul dintre România şi statele AsociaŃiei Europene a Liberului Schimb (AELS).04.

i) lucrările plastice. până la proba contrară. b) operele ştiinŃifice. predicile. plastica sticlei şi a metalului. grafică.♦ Calitatea de subiect al dreptului de autor se poate transmite în condiŃiile legii. scenografie. artă monumentală. d) operele dramatice. manualele şcolare. h) operele de arhitectură. litografie. precum şi orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei. studiile. inclusiv planşele. oricare ar fi modalitatea de creaŃie. cum ar fi: operele de sculptură. dramatico-muzicale. artistic sau ştiinŃific. proiectele şi docu mentaŃiile ştiinŃifice. hărŃile şi desenele din domeniul topografiei. ♦ Se prezumă a fi autor. g) operele de artă plastică. precum şi operele de artă aplicată produselor destinate unei utilizări practice. modul sau forma concretă de exprimare şi independent de valoarea şi destinaŃia lor. prelegerile şi orice alte opere scrise sau orale." Obiectul dreptului de autor (art 7) ♦ „Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creaŃie intelectuală în domeniul literar. cum sunt: a) scrierile literare şi publicistice. pictură. dreptul de autor se exercită de către persoana fizică sau juridică ce o face publică numai cu consimŃământul autorului. geografiei şi ştiinŃei în general." 60 . f) operele fotografice. pledoariile. operele coregrafice şi pantomimele. ♦ Când opera a fost adusă la cunoştinŃă publică sub formă anonimă sau sub un pseudonim care nu permite identificarea autorului. atât timp cât acesta nu-şi dezvăluie identitatea. conferinŃele. e) operele cinematografice. scrise sau orale. precum şi programele pentru calculator. c) compoziŃiile muzicale cu sau fără text. precum şi orice alte opere audiovizuale. tapiserie. machetele şi lucrările grafice ce formează proiectele de arhitectură. gravură. persoana sub numele căreia opera a fost adusă pentru prima dată la cunoştinŃă publică. ceramică. cursurile universitare. cum ar fi: comunicările.

b) difuzarea operei. f) proiecŃia publică a operelor cinematografice şi a altor opere audiovizuale. constituie. c) importul în vederea comercializării pe teritoriul României a copiilor de pe operă. Utilizarea sau exploatarea unei opere dă naştere la drepturi distincte şi exclusive ale autorului de a autoriza: a) reproducerea integrală sau parŃială a operei. constituie creaŃii intelectuale. e) expunerea publică a operelor de artă plastică. dacă este cazul. b) culegerile de opere literare.Art. prejudiciaŃi prin exercitarea retractării. lucrările documentare. protejate ori nu. realizate cu consimŃământul autorului. în ce mod şi când va fi utilizată sau exploatată opera sa. adnotările. artistice sau ştiinŃifice. artistice sau ştiinŃifice care reprezintă o muncă intelectuală de creaŃie. precum şi oricărei atingeri aduse operei. prin alegerea sau dispunerea materialului. dacă prejudiciază onoarea sau reputaŃia sa. de artă aplicată. pe titularii drepturilor de exploatare. aranjamentele muzicale şi orice alte transformări ale unei opere literare. Autorul unei opere are următoarele drepturi morale: a) dreptul de a decide dacă. d) dreptul de a pretinde respectarea integrităŃii operei şi de a se opune oricărei modificări. c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adusă opera la cunoştinŃă publică. obiect al dreptului de autor operele derivate care au fost create plecând de la una sau mai multe opere preexistente. de asemenea. e) dreptul de a retracta opera. b) dreptul de a pretinde recunoaşterea calităŃii de autor al operei. . adaptările. recitarea sau orice altă modalitate publică de execuŃie sau de prezentare directă a operei. fotografice şi de arhitectură. inclusiv bazele de date. inclusiv de a consimŃi la utilizarea operei de către alŃii.Autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a decide dacă. 61 . despăgubind. d) reprezentarea scenică. colecŃiile sau compilaŃiile de materiale sau date." Art 12-13. în ce mod şi când va fi adusă opera la cunoştinŃa publică. 8: „Fără a prejudicia drepturile autorilor operei originale. şi anume: a) traducerile. cum ar fi: enciclopediile şi antologiile. care." Art 10:.

g) şi h).law. d) remuneraŃia autorului. f) termenul pentru apariŃia şi difuzarea exemplarelor fiecărei ediŃii sau.counsel. b) natura exclusivă sau neexclusivă şi întinderea teritorială a cesiunii. k) difuzarea secundară. simultană şi integrală a unei opere prin oricare dintre mijloacele citate la lit. de către un organism de emisie. a unei opere radiodifuzate sau televizate. prin cablu. j) retransmiterea nealterată. prin fibră optică sau prin orice alt procedeu." Art 51: „Contractul de editare trebuie să cuprindă clauze cu privire la: a) durata cesiunii. m) accesul public la bazele de date pe calculator. h) transmiterea unei opere către public prin fir. Cui aparŃin drepturile patrimoniale de autor asupra unor programe pentru calculator? _____________________________ Sursa: http://www." Drepturile patrimoniale de autor asupra unor programe pentru calculator25 1. în cazul în care aceste baze de date conŃin sau constituie opere protejate. i) comunicarea publică prin intermediul înregistrărilor sonore şi audiovizuale. g) termenul de predare a originalului operei de către autor. diferit de organismul de origine a operei radiodifuzate sau televizate.g) emiterea unei opere prin orice mijloc ce serveşte la propagarea fără fir a semnelor. stabilită în condiŃiile prezentei legi. c) numărul maxim şi minim al exemplarelor. ale fiecărui tiraj. inclusiv prin satelit. prin intermediul oricăror mijloace. după caz. h) procedura de control al numărului de exemplare produse de către editor.Dan Livescu 62 25 . 1) prezentarea într-un loc public. e) numărul de exemplare rezervate autorului cu titlu gratuit. sunetelor sau imaginilor.com/Informatii juridice/proprietate intelectuala/drept de autor/.

în majoritatea cazurilor. materialul de concepŃie pregătitor." Legea nu defineşte niciunul din conceptele menŃionate. adică. a doctrinei. 3. nu se realizează. se prezumă că acestea aparŃin angajatorului.72-(1) din Legea 8/1996 protecŃia programelor pentru calculator prin drept de autor „include orice expresie a unui program. 124/2000. de fapt. Documentele care însoŃesc un program pentru calculator cuprind de cele mai multe ori. LegislaŃia română. 2) Programul este creat în exercitarea sarcinilor de serviciu sau după instrucŃiunile celui care angajează. să clarifice aceste concepte a căror definire este foarte importantă pentru practica judecătorească şi protecŃia reală a programelor pentru calculator.licenŃa. Ceea ce se oferă este dreptul de A FOLOSI programul în anumite condiŃii. Este aşadar sarcina juriştilor şi informaticienilor..acordul scris al titularului dreptului de autor asupra unui 63 . drepturile patrimoniale de autor aparŃin angajatorului dacă în contract nu este prevăzută nicio clauză contrară. 2 din OrdonanŃa de Guvern nr. o vânzare a programului respectiv. tot mai rar întâlnită în practică. In cea de-a două ipoteză. Pentru ca acestea să poată aparŃine altor persoane trebuie prevăzut expres în contract. fie în cod-sursă sau cod-obiect. respectiv Art.Sunt două ipoteze: 1) Programul este creat de persoane libere de contract în mod independent.. Ce anume se protejează în cazul unui program pentru calculator? în conformitate cu prevederile Art. precum şi manualele. Ce se înŃelege prin licenŃa programului de calculator? În comerŃul cu programe pentru calculator. drepturile patrimoniale de autor aparŃin realizatorilor programelor. In prima ipoteză. cuprinde şi o definiŃie a licenŃei: „licenŃa programului pentru calculator . exprimate în orice fel de limbaj. Aşadar atenŃie! în cazul în care în contract nu există clauze cu privire la beneficiarul drepturilor patrimoniale de autor asupra unui program pentru calculator. programele de aplicaŃie şi sistemele de operare. 2. un anunŃ de genul „THE SOFTWARE IS LICENSED NOT SOLD" în traducere însemnând .PROGRAMUL PENTRU CALCULATOR ESTE LICENłIAT NU VÂNDUT".

" LicenŃa este aşadar un contract . stocarea. Acesta însoŃeşte programul pentru calculator şi se prezintă în diverse forme. c) distribuirea şi închirierea originalului sau ale copiilor.acord de voinŃă . adaptarea. inclusiv în cazul în care reproducerea este determinată de instalarea. aranjarea şi orice alte transformări aduse unui program pentru calculator. Acest anunŃ este urmat de textul licenŃei şi (de multe ori) de prezentarea variantelor de opŃiune pentru utilizator în situaŃiile în care este sau nu de acord cu termenii licenŃei. integral sau parŃial.JMPORTANT . 64 .program pentru calculator pentru cesiunea unor drepturi către utilizatorul programului şi care însoŃeşte programul. sub orice formă. el poate fi întâlnit atât sub forma scrisă (pe suport de hârtie). DACĂ NU SUNTEłI DE ACORD CU TERMENII ACESTUI ACORD (CONTRACT) DE LICENłĂ. NU INSTALAłI SAU FOLOSIłI ACEST PROGRAM PENTRU CALCULATOR". precum şi reproducerea rezultatului acestor operaŃiuni. rularea sau executarea. 4. cât şi sub forma unui document digital ce apare la instalarea sau deschiderea programului. Denumirea folosită de cele mai multe ori pentru un astfel de document este „LICENSE AGREEMENT".CITEŞTE CU ATENłIE. apare un anunŃ de genul „IMPORTANT . Termenii particulari ai unei licenŃe pot fi foarte diferiŃi de la un program la altul în funcŃie de caracteristicile programului respectiv. IF YOU DO NOT AGREE TO THE TERMS OF THIS LICENSE AGREEMENT DO NOT INSTALL OR USE THE SOFTWARE PRODUCT" ceea ce în traducere înseamnă: . iar în limba română „ACORD DE LICENłĂ" sau „LICENłĂ".READ CAREFULLY. precum şi de politica de licenŃiere a fiecărui deŃinător al drepturilor de autor.între titularul dreptului de autor şi utilizator. prin orice mijloc şi sub orice formă. La instalarea sau utilizarea oricărui program pentru calculator. Ce drepturi are autorul unui program pentru calculator? Art. afişarea sau transmiterea în reŃea. În practică. fără a prejudicia drepturile persoanei care transformă programul pentru calculator. 73 din Legea 8/1996. ale unui program pentru calculator. b) traducerea. prevede că autorul unui program pentru calculator beneficiază de dreptul exclusiv de realiza şi a autoriza: a) reproducerea permanentă sau temporară a unui program.

c) distribuire de programe pentru calculator. la art. ObligaŃiile legale ale persoanelor care produc. Of. iar după moartea acestuia se transmit prin moştenire. nr. nr. fără consimŃământul autorului o astfel de copie nu este permisă. d) închiriere de programe pentru calculator. utilizatorul autorizat are dreptul să facă „o copie de arhivă sau de siguranŃă. Of. Durata drepturilor patrimoniale de autor asupra programelor pentru calculator. prevede regulile aplicabile în legislaŃia internă pentru programele de calculator. De remarcat că o astfel de copie nu este permisa de lege doar in cazul programelor pentru calculator. astfel: ART. 3 .30 din Legea 8/1996 „drepturile patrimoniale asupra programelor pentru calculator durează tot timpul vieŃii autorului. 17 din OG 25/2006 privind întărirea capacităŃii administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor. o copie a acesteia? Fără autorizarea autorului. 364 din 21 septembrie 2006. comercializează sau închiriază programe pentru calculator în România? Cap. 65 . distribuie. ea fiind permisă în cazul altor opere de creaŃie intelectuală. 5. înscrierea în Registrul naŃional al programelor pentru calculator este obligatoriu pentru: 1. 10-23 din legea menŃionată. fără autorizarea autorului. 800 din 22 septembrie 2006. aprobată prin Legea nr. Conform Art. potrivit legislaŃiei civile pe o perioadă de 50 de ani. Un program pentru calculator poate fi reprodus pentru uzul personal sau pentru cercul unei familii fără consimŃământul autorului? Nu.17 „(1) înregistrarea sau. 84/2006. 7.Registrul naŃional al programelor pentru calculator. SituaŃiile în care utilizatorul autorizat al unui program pentru calculator poate face. în măsura în care aceasta este necesară pentru asigurarea utilizării calculatorului.Aceste drepturi speciale ale autorului unui program pentru calculator se completează cu drepturile comune oricărui creator al unei opere intelectuale prevăzute în Art." 8." 6. după caz. M. M. b) import de programe pentru calculator. persoanele fizice autorizate şi persoanele juridice care desfăşoară pe teritoriul României oricare dintre următoarele activităŃi: a) producere de programe pentru calculator.

radieri. Care este consecinŃa nerespectării obligaŃiilor prevăzute de OG 25/2006 privind întărirea capacităŃii administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor. aprobată prin lege cu modificările şi completările ulterioare? art. înainte de introducerea acestora în circuitul comercial. 42 alin 1 . retrageri şi sancŃiuni. 2. materialelor. b) secŃiunea Importatori de programe pentru calculator.000 lei (RON) la 5. comercializarea sau depozitarea fonogramelor şi programelor pentru calculator în alte spaŃii decât cele menŃionate în certificatul de înregistrare. (1). aparatelor şi fonogramelor care au servit sau care au fost destinate să servească la săvârşirea contravenŃiei. c) secŃiunea Distribuitori de programe pentru calculator. 35 alin. ART. 66 . (1). (2) în vederea înscrierii programelor pentru calculator. programele pentru calculator: a) produse în România şi comercializate de către comercianŃi specializaŃi. înregistrarea în Registrul naŃional al programelor pentru calculator se probează cu certificatul de înregistrare prevăzut la art. 17 alin. (1) depun la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor o cerere-tip conform prevederilor legale în materie" 9. 17 alin. b) importate în România şi comercializate de către comercianŃi specializaŃi. distribuirea. înregistrate în Registrul naŃional al programelor pentru calculator. f) secŃiunea MenŃiuni.lit e) producerea.e) comercializare de programe pentru calculator. cu amendă de la 1. (2) Registrul naŃional al programelor pentru calculator este organizat în formă electronică şi cuprinde următoarele secŃiuni: a) secŃiunea Producători de programe pentru calculator. persoanele prevăzute la art. reproducerea.Constituie contravenŃii următoarele fapte şi se sancŃionează după cum urmează: .000 lei (RON) şi confiscarea suporturilor.20 (1) Persoanele fizice sau juridice prevăzute la art. d) secŃiunea ComercianŃi de programe pentru calculator. sunt obligate să înscrie programele pentru calculator în Registrul naŃional al programelor pentru calculator. e) secŃiunea înscrieri programe pentru calculator.

10. Constatarea contravenŃiilor şi aplicarea sancŃiunilor se realizează de către ofiŃerii sau agenŃii de poliŃie din cadrul Ministerului AdministraŃiei şi Internelor cu competenŃe în domeniu. (1) ale art 42 se aplică şi persoanelor juridice. b) modelul licenŃei acordate pe teritoriul României utilizatorilor de programe pentru calculator.lit g) nerespectarea dispoziŃiilor privind prezentarea. la solicitarea organelor de control. a documentelor justificative privind înregistrarea şi înscrierea în registrele naŃionale administrate de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor şi provenienŃa fonogramelor.000 lei (RON) la 5. Ce obligaŃii specifice au producătorii unor programe pentru calculator în România? Producătorii unor programe pentru calculator. 67 . cu amendă de la 1.lit h) nerespectarea dispoziŃiilor privind deŃinerea la fiecare punct de lucru a licenŃelor programelor pentru calculator utilizate în vederea închirierii la respectivul punct de lucru. videogramelor sau a programelor pentru calculator pentru care nu sunt prezentate documente justificative. cu amendă de la 1.000 lei (RON) la 5. d) informaŃii referitoare la modul de acordare a licenŃei şi modelul licenŃei acordate pe teritoriul altor state utilizatorilor de programe pentru calculator". pentru fiecare program pentru calculator. respectiv şi de către personalul Jandarmeriei Române în situaŃiile expres prevăzute de actul normativ. ContravenŃiile prevăzute la alin..000 lei (RON). c) un exemplar al programului pentru calculator în forma în care acesta este produs. videogramelor şi a programelor pentru calculator ori prezentarea unor documente incomplete. . precum şi de către personalul Gărzii Financiare.a) înscrisul doveditor al titularităŃii drepturilor de autor asupra programelor pentru calculator sau declaraŃia pe propria răspundere privitoare la faptul că este autorul programelor pentru calculator.000 lei (RON) şi confiscarea fonogramelor. si următoarele: .. au obligaŃia de a comunica Oficiului Român pentru Drepturile de Autor. în afara obligaŃiilor generale prezentate. situaŃie în care limitele amenzilor se majorează de trei ori.

9) Orice garanŃie reală este transmisibilă prin cesiune.SubsecŃiunea 6. potrivit dispoziŃiilor legale. Sediul materiei: Codul civil art. Of. Vânzarea-cumpărarea fondului de comerŃ se deosebeşte de transmiterea dreptului de proprietate privind fondul de comerŃ ca aport în societatea comercială. Dovada cesiunii se poate face chiar printr-un înscris sub semnătură privată. 99/199926 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. care reglementează „regimul juridic al garanŃiilor reale mobiliare. GaranŃia reală asupra fondului de comerŃ Fondul de comerŃ. 236 din 27 mai 1999. Nr.Regimul juridic al garanŃiilor reale mobiliare. 279 din 21 aprilie 2003 68 26 . a funcŃiilor publice şi în mediul de afaceri. ca orice bun. § 6. Of. transmiterea dreptului de proprietate privind fondul de comerŃ ca aport în societatea comercială şi locaŃiunea. GaranŃia reală acordă creditorului garantat dreptul de a-şi satisface creanŃa cu bunul afectat garanŃiei înaintea oricărui creditor negarantat şi înaintea altor creditori ale căror garanŃii reale sau drepturi asupra bunului afectat garanŃiei au un grad de prioritate inferior. (conform art. M. (art 43) _______________________________ Publicată în M. prevenirea şi sancŃionarea corupŃiei. GaranŃia reală reglementată prin acest act normativ constituie un drept real care are ca finalitate garantarea îndeplinirii oricărei obligaŃii. în funcŃie de forma juridică a societăŃii comerciale. deoarece cea din urmă formă de înstrăinare de fondului de comerŃ nu incumbă primirea unui preŃ. 1685-1694 Legea nr. 1 alin 1). GaranŃia reală se poate constitui cu sau fără deposedarea celui ce constituie garanŃia de bunul afectat garanŃiei. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenŃei în exercitarea demnităŃilor publice. destinate să asigure îndeplinirea unei obligaŃii civile sau comerciale născute din orice contract încheiat între persoane fizice sau juridice" (art. titlul VI . Asociatul va primi în schimbul fondului de comerŃ părŃi sociale sau acŃiuni. poate face obiectul unui contract de garanŃie reală imobiliară. alături de alte acte juridice precum vânzareacumpărarea.1. modificată prin Legea nr.

inclusiv costul asigurării «'plata oricăror alte taxe suportate pentru obŃinerea şi menŃinerea posesiei bunului afectat garanŃiei şi păstrarea acestuia în bune condiŃii. a face sau a nu face --. . . Dacă părŃile nu decid altfel. garantate prin bunul afectat garanŃiei: «'cheltuielile rezonabile.obligaŃii prezente sau viitoare: • sub condiŃie sau nu. dacă părŃile nu decid altfel.cheltuielile suportate de creditor cu luarea în posesie .o universalitate de bunuri mobile (inclusiv un fond de comerŃ conŃinutul şi caracteristicile acestuia vor fi determinate de părŃi până la data constituirii garanŃiei reale şi nu este necesar ca părŃile care compun bunurile afectate garanŃiei să se afle într-o stare de interdependenŃă funcŃională). • divizibile sau indivizibile. Obiectul garanŃiei reale . obligaŃia garantată include: .dreptul de a inspecta bunul afectat garanŃiei în timpul programului de lucru al debitorului. de asemenea.dreptul de a considera că obligaŃia garantată a devenit exigibilă şi de a trece la urmărirea silită.dobânzile acumulate şi neplătite privind obligaŃia principală . astfel încât să nu afecteze activitatea acestuia.un bun mobil individualizat sau determinat generic. iar bunul afectat garanŃiei se află în posesia părŃii garantate.Este susceptibilă să fie garantată cu garanŃia reală . De asemenea. Drepturile creditorului garantat . cad în sarcina debitorului.dreptul de a intra în posesie sau de a reŃine bunul afectat garanŃiei şi dreptul de a-1 vinde pentru a-şi obŃine plata obligaŃiei garantate (dacă debitorul nu îşi îndeplineşte obligaŃia) . GaranŃia reală acoperă în toată întinderea sa obligaŃia garantată. în cazul în care constată lipsa unei întreŃineri corespunzătoare a bunului afectat garanŃiei sau alte fapte de natură să 69 . • determinată sau determinabilă.orice tip de obligaŃie de a da.vânzarea bunului afectat garanŃiei după neîndeplinirea obligaŃiei de către debitor. • exprimată în monedă naŃională sau străină. fiind.

4. conform prevederilor Legii nr. în formă autentică sau sub înscris sub semnătură privată şi trebuie semnat de către debitor. Constituirea de garanŃii reale mobiliare. pe o piaŃă autorizată. * GaranŃia reală asupra valorilor mobiliare poate fi constituită. §6. 11). valorilor mobiliare se va constitui. DefiniŃia contractului de garanŃie reală „Contractul de garanŃie reală este contractul în baza căruia se constituie o garanŃie reală în bunuri sau drepturi în beneficiul unui anumit creditor. *contractul de garanŃie reală va putea să indice sau nu suma maximă a obligaŃiei garantate.îngreuneze sau să facă imposibilă urmărirea silită. de asemenea. § 6. ConŃinutul contractului de garanŃie reală (conform art.2. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice * GaranŃia reală mobiliară se constituie numai pe baza unui contract de garanŃie. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice). şi prin andosarea valorilor respective potrivit regulilor care le reglementează. Legea nr. 19 din Legea nr. după caz. 15-17.3. 70 . § 6. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice). * GaranŃia reală asupra. prin indisponibilizarea acestor valori conform regulilor pieŃei pe care sunt tranzacŃionate sau în baza convenŃiei părŃilor în ceea ce priveşte valorile mobiliare necotate. Prin înscris sub semnătură privată se înŃelege orice mod de comunicare care păstrează înregistrată informaŃia pe care o conŃine şi care poate fi reprodusă într-o formă tangibilă şi care nu poate fi schimbată în mod unilateral" (art 14. astfel cum sunt determinate prin contractul de garanŃie (acest drept poate fi exercitat de către creditor numai dacă are temeiuri comercial rezonabile de a crede că bunul afectat garanŃiei a fost sau este pe cale de a fi pus în pericol sau există posibilitatea ca plata să fie pe cale de a fi împiedicată. Contractul de garanŃie se încheie în formă autentică sau prin înscris sub semnătură privată şi trebuie semnat de către debitor. conform art.

costurile ocazionate de obŃinerea creditului. care include şi obligaŃia debitorului de a plăti dobânzi. obiect cu obiect sau prin formula generică „toate bunurile mobile prezente şi viitoare". o evidenŃă contabilă clară a bunului afectat garanŃiei şi. precum şi alte taxe plătibile de către debitor în legătură cu avansul sau cu executarea silită a garanŃiei reale cu care s-a garantat avansul. Bunul afectat garanŃiei poate fi pus sub sechestru în favoarea unui creditor. a produselor acestuia. fiind. respectivul cont trebuie individualizat în mod distinct. în conformitate cu legislaŃia în vigoare (conform art. constituirea altei garanŃii sau vânzare. Avans înseamnă acordarea unor sume. *contractul de garanŃie reală trebuie să conŃină o descriere a bunului afectat garanŃiei. Avans viitor înseamnă o plată care decurge sau nu dintr-o obligaŃie şi include avansurile şi cheltuielile rezonabile ocazionate de acestea. In afara drepturilor şi obligaŃiilor stabilite prin contractul de garanŃie. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. credite sau alte valori. fructele şi/sau produsele bunului afectat garanŃiei. în contul creanŃei. romană sau străină.* orice persoană fizică sau juridică. 71 . poate fi parte în contractul de garanŃie a unei obligaŃii pentru orice fel de tranzacŃie. păstrarea sau repararea bunului afectat garanŃiei. b) de a Ńine. inclusiv prin închiriere. *contractul de garanŃie poate să prevadă dreptul creditorului de a culege. în acest caz. în temeiul procedurii de executare judecătorească. Dacă însă bunul afectat garanŃiei constă într-o sumă de bani depusă într-un cont bancar. obligatorie stipularea condiŃiilor şi a proporŃiei în care urmează a se reduce obligaŃia garantată. întreŃinerea. * Contractul de garanŃie reală este titlu executoriu. *contractul de garanŃie reală poate să prevadă garantarea efectuării de plăŃi în avans. Cu toate acestea. bunul afectat garanŃiei poate fi descris prin gen. posesorul bunului afectat garanŃiei are următoarele obligaŃii: a) de a întreŃine bunul afectat garanŃiei şi de a-1 folosi ca un bun proprietar. 42) Conform art 21 din Legea nr. după caz. „pe durata contractului de garanŃie debitorul poate administra sau dispune în orice mod de bunul afectat garanŃiei şi de produsele acestuia. dacă este cazul. precum şi cheltuielile făcute pentru protecŃia. Toate bunurile mobile reprezintă o descriere suficientă.

dispoziŃiile legale prezentate se aplică numai garanŃiilor reale asupra bunurilor cu care se garantează îndeplinirea unei obligaŃii care cade sub incidenŃa prezentului titlu. ObligaŃia trebuie să fie certă şi exigibilă.Titlul VI . Dacă nu se prevede altfel.Actele de dispoziŃie asupra bunului afectat garanŃiei sunt valabile chiar dacă cel care a dobândit bunul are cunoştinŃă de prevederea contractuală din contractul de garanŃie care interzice transferul sau care declară transferul ca fiind echivalent cu neîndeplinirea obligaŃiei. creditorul va putea să aleagă între a iniŃia procedura de executare prevăzută de Codul de procedură civilă sau a executa garanŃia reală potrivit prevederilor prezentului capitol (art 62).Regimul juridic al garanŃiilor reale mobiliare . 72 27 . p 9-17. 99 din 26 mai 1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice . _____________________________ A se vedea Anexa Glosar de termeni pentru GaranŃia reală asupra fondului de comerŃ în temeiul Legii nr.Executarea garanŃiilor reale." Executarea garanŃiilor reale27 în cazul neîndeplinirii obligaŃiei garantate.

raportul juridic care se naşte este supus reglementărilor comerciale. subiectele raporturilor comerciale (de afaceri) pot fi comercianŃii şi necomercianŃii.. într-un chip accidental. Dacă săvârşirea faptelor de comerŃ are caracter profesional. ea este însă supusă legilor şi jurisdicŃiunii comerciale pentru toate contestaŃiunile ce se pot ridica din aceasta operaŃiune. Cap. 9 C. partea a Ii-a . Camelia Stoica. cit. cit.„Sunt comercianŃi aceia care fac fapte de comerŃ. Com. dar persoana care le-a săvârşit păstrează calitatea de necomerciant (art. prevăzute de art.61. p. respectiv societăŃile comerciale şi grupurile de interes economic. .CAPITOLUL III SUBIECTELE RAPORTURILOR DE AFACERI1 SecŃiunea I. 3 ComercianŃii.") Dacă săvârşirea faptelor de comerŃ obiective de către o persoană are caracter accidental. 8. . persoana în cauză devine comerciant (art. art. C. p. 73 1 . ______________________________ A se vedea St. Corn. şi societăŃile comerciale".") Subiectele în relaŃiile de afaceri (comerciale) sunt participanŃii la raporturile de afaceri/comerciale. D. nu poate fi considerată ca şi comerciant. Aspecte introductive In sensul reglementărilor Codului comercial. Dreptul afacerilor. judeŃul şi comuna nu pot avea calitatea de comercianŃi. Cărpenaru.Com.. 3 Subiectele dreptului comercial. 50-72. . având comerŃul ca o profesiune obişnuită. comercianŃi persoane fizice şi juridice.Subiectele dreptului afacerilor. op. face o operaŃiune de comerŃ. indiferent dacă persoana care le săvârşeşte are sau nu calitatea de comerciant. 58.„Statul. p. 3 C. 1993. Magda Volonciu. Reglementarea Codului comercial se aplică oricărei persoane care săvârşeşte anumite fapte de comerŃ obiective. 7 C. Editura FundaŃiei Chemarea. Iaşi. Cap. 35. Ion Turcu. op. Com.83 şi Smaranda Angheni.„Orice persoană care..

nr. Com. („In comerŃ se aplică legea de faŃă. D. 1 alin (2). M. nr.2 2. M. Unde ea nu dispune. 1906. 1948. LEGI SPECIALE: * Legea nr. 1943. în art 7 . 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenŃei în exercitarea demnităŃilor publice. societăŃile comerciale. 1934. grupurile de intere economic3 (GIE). micii comercianŃi care sunt consideraŃi de către unii autori4 a fi o categorie distinctă de comerciantul persoană fizică.persoane juridice . Of. invocând art. reglementate de Codul Comercial. ______________________________ Art. a funcŃiilor publice şi în mediul de afaceri. se aplică Codul civil") 3. Drept comercial român. 74 2 . 1990.şi comercianŃi colectivi .Despre registrele comercianŃilor nu se aplică micului trafic ambulant. 3 Legea nr. republicată: „în sensul prezentei legi.26/1990 privind registrul comerŃului şi a OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 1920. * Legea nr. cărăuşilor sau acelora al căror comerŃ nu iese din sfera unei profesiuni manuale. 1925. 34 din C. M. republicată. cit. 5 Cu modificările din 1895. art. 4 A se vedea St. 1900. Cărpenaru.Grupurile de interes economic. 118. CODUL CIVIL (pus în aplicare la 1 decembrie 1865) . op. 76/2001 privind simplificarea unor formalităŃi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcŃionării comercianŃilor. 279 din 21 aprilie 2003. 1995. CODUL COMERCIAL (10 mai 1887)5 2. p.Principalelor categorii de comercianŃi. care reglementează explicit faptul că prevederile Titlului IV . începând cu art.conform referirilor din Titlul I. 857 din 3 decembrie 2003. 26/1990. Com. 1949. 62. 1947. 3. 1930. din Legea 26/1990 privind Registrul ComerŃului.persoane fizice . 129/2002 pentru modificarea Legii nr. prevenirea şi sancŃionarea corupŃiei. 1 C. comercianŃii sunt persoanele fizice care exercită în mod obişnuit acte de comerŃ. Of. 1950. privind registrul comerŃului. 1933. regiile autonome şi organizaŃiile cooperatiste". 1936. regii autonome şi organizaŃii cooperatiste.titlul V. nr. Sediul materiei: 1.li se adaugă şi alte categorii reglementate de alte acte normative: 1. 1902. 1931.comercianŃi individuali . cu modificările şi completările ulterioare. 1929. 505/2003 privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 1932. SecŃiunea II. 49 din 4 februarie 1998. Of.

asociaŃia. 839 din 13 septembrie 2004.359/2004 privind simplificarea formalităŃilor la înregistrarea în registrul comerŃului a persoanelor fizice. * Legea nr. cu modificările şi completările ulterioare. SecŃiunea III. . vânzătorul. 279 din 21 aprilie 2003. * Legea nr. Activitatea comerciantului persoană fizică este reglementată de Legea nr. asociaŃiilor familiale şi persoanelor juridice. Of. M. 581 din 6 august 2002.15/1990 privind reorganizarea unităŃilor economice de stat ca regii autonome şi societăŃi comerciale. înregistrarea fiscală a acestora. M. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenŃei în exercitarea demnităŃilor publice. cu modificările şi completările ulterioare. M. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaŃiilor familiale care desfăşoară activităŃi economice în mod independent astfel: 75 .grupurile de interes economic. nr. a funcŃiilor publice şi în mediul de afaceri.31/1990 privind societăŃile comerciale. * Lege nr. prevenirea şi sancŃionarea corupŃiei. Of. cu modificările şi completările ulterioare. Of. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă.regiile autonome. * Legea nr. comis-voiajorul deoarece actele de comerŃ încheiate de aceştia nu sunt încheiate în nume propriu. M. Of. M. 907 din 11 octombrie 2005. . 1066 din 17 noiembrie 2004.509/2002 privind agenŃii comerciali permanenŃi. Comerciantul persoană fizică Persoanele fizice care săvârşesc fapte de comerŃ au calitatea de comerciant. . 76 din 29 iunie 2004. republicată. nr. comerciantul agent permanent.societăŃile comerciale. nr. Of. Categorii de comercianŃi: Comerciantul persoană fizică poate fi persoana fizică autorizată. nr. Of. Of. precum şi la autorizarea funcŃionării persoanelor juridice. Nu sunt comercianŃi auxiliarii de comerŃ (prepusul. nr. M. * Legea nr. ci în numele şi pe seama comerciantului la care sunt angajaŃi sau la care lucrează) Comerciantul persoană juridică . 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaŃiilor familiale care desfăşoară activităŃi economice în mod independent M.* Legea nr.familială. 98 din 8 august 1990. procuristul. nr. * Legea nr.organizaŃiile cooperatiste.

care provin din statele membre ale Uniunii Europene şi din statele aparŃinând SpaŃiului Economic European. care au ca obiect activităŃi de interes public naŃional. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome. în conformitate cu prevederile prezentei ordonanŃe de urgenŃă". sunt denumite „companii naŃionale" sau „societăŃi naŃionale". sau pot constitui asociaŃii familiale în condiŃiile prevăzute de prezenta lege. cu modificările şi completările ulterioare 76 7 6 . fiind persoane juridice care funcŃionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară. 300/2004. 1: Persoanele fizice. fiind analizată detaliat într-un capitol distinct. 1 alin (4): „Regiile autonome care prestează servicii de utilitate publică. 15/1990. cetăŃeni români sau cetăŃeni străini. soŃia şi copiii acestora care au împlinit vârsta de 16 ani. se includ cu prioritate în programele de reorganizare. Unele societăŃi comerciale cu capital de stat. Pentru a desfăşura o activitate economică în mod independent. în ramuri strategice ale economiei naŃionale şi desfăşoară o activitate comparabilă cu cea a societăŃilor comerciale. A se vedea OUG nr.6 Regia autonomă7 a luat fiinŃă prin reorganizarea unităŃilor economice de stat. Sunt consideraŃi membrii unei familii. în temeiul aceluiaşi act normativ. Comerciantul persoană juridică: Societatea comercială cuprinde societăŃile constituite conform legii 31/1990 şi pe cele cu capital de stat înfiinŃate în baza legii 15/1990. în temeiul legii nr. precum şi rudele acestora până la gradul al patrulea inclusiv. pot desfăşura activităŃi economice pe teritoriul României. persoana fizică şi asociaŃia familială trebuie să deŃină autorizaŃie administrativă şi certificatul de înregistrare eliberate în condiŃiile Legii nr. la data autorizării asociaŃiei familiale. precum şi regiile autonome din alte domenii de activitate care înregistrează pierderi. meseriile şi ocupaŃiile. în sensul prezentei legi.Art." AsociaŃia familială este o formă asociativă lipsită de personalitate juridică care se poate înfiinŃa la iniŃiativa unei persoane fizice şi se constituie din membrii de familie ai acesteia. _____________________________ Conform art. Persoanele fizice şi asociaŃiile familiale pot fi autorizate să desfăşoare activităŃi economice în toate domeniile. în mod independent.. soŃul. cu excepŃia celor reglementate prin legi speciale.

Of. nr. Dobândirea calităŃii de comerciant: SubsecŃiunea 1.OUG nr. 1/2005 privind organizarea şi funcŃionarea cooperaŃiei. Opinii doctrinare privind condiŃiile legale de dobândire a calităŃii de comerciant În doctrină nu există o părere unitară cu privire la condiŃiile cerute pentru dobândirea calităŃii de comerciant de către persoana fizică: CondiŃii: . 566/2004 Legea cooperaŃiei agricole. nr. OrganizaŃiile cooperatiste au personalitate juridică şi îşi desfăşoară activitatea pe baza principiilor gestiunii economice. Of. 7 C.reprezintă o formă asociativă al cărei scop este înlesnirea sau dezvoltarea activităŃii economice a membrilor săi. M. Dobândirea calităŃii de comerciant de către persoana fizică: § 1. cu modificările şi completările ulterioare Grupurile de interes economic (GEE)8: . 23 din 9 februarie 1990 . emis de Consiliul Frontului Salvării NaŃionale.Legea nr.sunt analizate într-o secŃiune distinctă tocmai datorită caracterului de oarecare noutate. Com). nr. 252 din 18 octombrie 1996 . 66/1990 privind organizarea şi funcŃionarea cooperaŃiei meşteşugăreşti. fiind reglementate de legislaŃia noastră atât în forma lor naŃională. precum şi îmbunătăŃirea rezultatelor activităŃii respective. cât şi în forma europeană (Grupurile de interes economic european .1. Of. Of.Legea nr. 172 din 28 februarie 2005 .caracteristici. 97/2000 privind organizaŃiile cooperatiste de credit. _________________________ A se vedea secŃiunea VIII. 330 din 14 iulie 2000 .Decret .GIEE) SecŃiunea IV.2. Constituirea grupurilor de interes economic . M. M. M. nr. 77 8 . LegislaŃie aferentă relevantă: . M.OrganizaŃiile cooperatiste care desfăşoară activităŃi de producere şi desfacere de mărfuri şi prestări de servicii. 109/1996 privind organizarea şi funcŃionarea cooperaŃiei de consum şi a cooperaŃiei de credit. 1236 din 22 decembrie 2004.Lege nr. nr.Legea nr. Of. .să săvârşească fapte de comerŃ (conform art.

cit. Camelia Stoica. 402 C. Magda Volonciu.v^să săvârşească faptele de comerŃ ca o profesie obişnuită (conform art. Com. CondiŃii referitoare Ia activitatea desfăşurată .(exemplu: prepusul este însărcinat cu comerŃul patronului său.art. 392 C. op. * pentru protejarea intereselor generale. ei nu au calitatea de comerciant. 11 A se vedea St..caracterul continuu rezultă din prevederile art..asociaŃii societăŃilor comerciale cu răspundere limitată. comisii călători pentru negoŃ sunt reprezentanŃii însărcinaŃi cu exercitarea comerŃului în alte localităŃi art. 46. I. 78 9 .p. care aparŃine acelora care i-a împuternicit.acŃionarii societăŃilor pe acŃiuni. 63. op. CondiŃii referitoare la persoană: * pentru protejarea persoanei interesate de realizarea faptelor de comerŃ şi implicit de dobândirea calităŃii de comerciant: capacitatea juridică a persoanei respective. . .10 ^faptele de comerŃ să fie săvârşite în nume propriu . § 13. ____________________________ A se vedea Smaranda Angheni.. § 12. vol. fie în locul unde acesta îl exercită . Com. în nume colectiv.p. cit. în comandită simplă.condiŃie adăugată de majoritatea autorilor doctrinari. Com.) In toate cazurile reprezentanŃii comercianŃilor săvârşesc fapte de comerŃ nu în nume propriu.soŃia care vinde mărfuri în magazinul soŃului. deoarece comerciant este societatea.căpitanul de vas care îl reprezintă pe armator. 7 şi 9 C.. cit. I. intereselor terŃilor căruia îi pot fi opozabile faptele de comerŃ ale persoanei în cauză: condiŃii care se referă la cauze de incapacitate sau incompatibilitatea comerciantului persoană fizică. op. D." necesară pentru a delimita comerciantul de auxiliarii folosiŃi în activitatea comercială şi de afaceri. 404 C.9 Această condiŃie incumbă exercitarea profesiei cu scopul de a obŃine câştig. 7 C. Com. fie în alt loc .).îndeplinirea faptelor/actelor de comerŃ cu titlu de profesie. .. în mod repetat .art. FinŃescu. Corn. ci în numele şi pe seama altuia. comisii pentru negoŃ sunt însărcinaŃi să vândă mărfuri în interiorul localului unde se exercită comerŃul . pentru că societăŃile sunt persoane juridice şi deci subiecte de drept. 76-78. Cărpenaru. p. 10 ExcepŃii: Nu sunt comercianŃi următoarele persoane: .

e) îndeplinesc condiŃiile de funcŃionare prevăzute de legislaŃia specifică în domeniul sanitar. execută anumite operaŃiuni de prelucrare. următoarele condiŃii: a) au împlinit vârsta de 18 ani.4. c) au calificarea . cei care exercită profesii liberale şi agricultorii): a) meseriaşii . calitatea de comerciant se dobândeşte prin înscrierea în registrul comerŃului. în cazul persoanelor fizice ce solicită autorizarea pentru desfăşurarea de activităŃi economice în mod independent şi a persoanelor fizice care au iniŃiativa constituirii asociaŃiei familiale. în mod cumulativ. protecŃiei mediului. transformare a obiectelor muncii sau prestează anumite servicii. vamale şi cele care privesc disciplina fmanciar-fiscală de natura celor care se înscriu în cazierul fiscal. d) nu au fost condamnate penal prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru săvârşirea de fapte sancŃionate de legile financiare. sanitar-veterinar. necesară pentru a desfăşura activitatea economică pentru care se solicită autorizaŃia. experienŃă profesională -. în cazul membrilor asociaŃiei familiale. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaŃiilor familiale care desfăşoară activităŃi economice în mod independent: „Pot desfăşura activităŃi economice în mod independent sau în cadrul asociaŃiilor familiale persoanele fizice care îndeplinesc.pregătire profesională sau." § 1. Delimitarea calităŃii de comerciant de alte profesiuni îndeplinite de persoanele fizice (meseriaşi. Elemente de drept comparat: în dreptul italian şi german. protecŃiei muncii şi apărării împotriva incendiilor şi cerinŃele regle mentărilor specifice protecŃiei consumatorului pentru activitatea desfă şurată. 5 din Legea nr. inclusiv martori şi prezumŃii.Astfel. iar dovada calităŃii poate fi făcută prin mijloacele legale de probă. în conformitate cu prevederile art.definiŃie: persoana care. după caz. b) starea sănătăŃii le permite desfăşurarea activităŃii pentru care se solicită autorizaŃia. pe baza cunoştinŃelor dobândite prin şcolarizare sau practică. 79 . respectiv vârsta de 16 ani. precum şi normele de calitate a produselor şi serviciilor puse pe piaŃă.

chiar dacă el săvârşeşte operaŃiuni comerciale (cumpărarea de materiale pentru prelucrare. L Georgescu. Editura „Socec". transformarea acestora în produse finite care apoi sunt vândute). meseriaşul dobândeşte calitatea de comerciant. I. Deci dacă acesta cumpără mărfuri în vederea prelucrării şi revânzării (art 3 pct. meseriaşul nu lucrează singur. 1946. Nr. îşi organizează o întreprindere (art 3 pct.Elementul caracteristic al meseriaşului îl reprezintă munca personală. Intr-o opinie meseriaşul nu devine comerciant. Această activitate este civilă.). 432-441. In practică mai există două situaŃii controversate în privinŃa calităŃii de comerciant a meseriaşului12: 1. Drept comercial român. 2. voi. III. 130.. voi I. ea funcŃionând pe bază de comenzi ale clienŃilor şi cu materialele acestora.13 Aceste reglementări coroborate de cele din Legea 26/1990 privind registrul comerŃului şi Legea 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaŃiilor familiale care desfăşoară activităŃi economice în mod independent duc la următoarele concluzii în privinŃa meseriaşilor: ♦ Art 1 alin (2): „Persoanele fizice şi asociaŃiile familiale pot fi autorizate să desfăşoare activităŃi economice în toate domeniile. Se consideră că aceste operaŃiuni sunt accesorii exerciŃiului meseriei {accesorium sequitur principale). ci ajutat de alte persoane. p. situaŃia în care meseriaşul cumpără materiale şi execută anumite produse pe care le vinde clienŃilor. 9 C Com. cu excepŃia celor reglementate prin legi speciale. 7 din C. cât timp meseriaşul se limitează la exerciŃiul meseriei. I dec. ca şi fotograful care cumpără materiale pentru a produce şi a vinde fotografii (Cas. dec. 1 C Com. în Practica judiciară în materie comercială. 2112/1924). Bucureşti. calificată asupra materiei sau în prestarea de servicii. neavând caracter comercial. într-o altă opinie. el nu are calitatea de comerciant.) sau folosind forŃă de muncă străină. 2556/1943). Dacă săvârşeşte acte de comerŃ în condiŃiile art. meseriile şi ocupaŃiile. Com. 80 13 12 . S-a decis că are calitatea de comerciant tâmplarul care cumpără material de tâmplărie pentru a fi transformat în obiecte de lux (Cas. p." ____________________________ A se vedea I. Deci calitatea de comerciant este exclusă. supusă legii civile.

Cu toate acestea. în consecinŃă. Corn. b) persoanele care exercită profesii liberale (medici. 31/1990. SocietăŃile comerciale: Legea nr. c) agricultorii: conform art. grupurile de interes economic. Dacă un agricultor săvârşeşte fapte de comerŃ în condiŃiile art 3 pct 1 şi 2 şi art 7 din C Com.) ♦ în mod tradiŃional acestea nu au calitatea de comerciant. nu devine comerciant. ♦ prin exercitarea profesiei nu urmăresc obŃinerea de profit percep onorarii. ♦ o caracteristică a acestor profesii este ataşamentul faŃă de aceeaşi persoană (pacientul faŃă de medic. acestea fiind considerate acte accesorii. 2 reglementează societăŃile comerciale care se vor constitui în una dintre următoarele forme: a) societate în nume 81 . arhitecŃi etc. justiŃiabilul faŃă de avocat. de exemplu. Dobândirea calităŃii de comerciant de către persoana juridică § 2. nu sunt considerate fapte de comerŃ vânzările produselor pe care producătorul. pe lângă meseriaşi.. în consecinŃă. Singura distincŃie este conferită de îndeplinirea sau nu a condiŃiilor cerute pentru dobândirea calităŃii de comerciant prevăzute de art 7 C. notari publici. este Ńinut de toate obligaŃiile profesionale şi legale ale comercianŃilor.♦ Art 4: Persoana fizică care desfăşoară activităŃi economice în mod independent şi asociaŃia familială trebuie să deŃină autorizaŃia şi certificatul de înregistrare eliberate în condiŃiile legii 300/2004. deoarece această obligaŃie mai au şi alte categorii cum ar fi anumite persoane fizice şi juridice. simpla obligaŃie de înmatriculare nu atrage după sine automat calitatea de comerciant a meseriaşilor. în art. cultivatorul le are de pe pământul său sau de pe pământul cultivat de el. avocaŃi. Corn. Vânzarea produselor agricole reprezintă un act juridic civil şi nu o faptă de comerŃ. SubsecŃiunea 2.1. el devine comerciant şi. ♦ chiar dacă dentistul cumpără şi foloseşte produse în exercitarea profesiei sale. 5 C. clientul faŃă de notar etc). ♦ Meseriaşii sunt supuşi obligaŃiei de înmatriculare în registrul comerŃului. agricultorii nu au calitatea de comerciant.

deoarece regiile autonome se organizează şi funcŃionează în ramurile strategice ale economiei naŃionale . Regiile autonome: sunt înfiinŃate conform prevederilor Legii 15/1990 privind reorganizarea unităŃilor economice de stat ca regii autonome şi societăŃi comerciale şi nu au calitatea de comerciant. 70. DistincŃia dintre persoana fizică şi persoana juridică din perspectiva dobândirii calităŃii de comerciant: persoana fizică are vocaŃia oricărei profesiuni (dobândire prin exercitarea comerŃului cu caracter profesional). d) societate în comandită pe acŃiuni şi e) societate cu răspundere limitată. care are caracter comercial întrucât urmăreşte obŃinerea de profit. op. independent de săvârşirea unei fapte de comerŃ). prin simpla ei constituire. Pentru dobândirea calităŃii de comerciant sunt necesare îndeplinirea condiŃiilor deja prezentate. calitate confirmată şi de art. OrganizaŃiile cooperatiste desfăşoară o activitate de producere şi desfacere de mărfuri. republicată.societatea comercială se constituie cu scopul desfăşurării unei activităŃi comerciale. 26/1990 privind registrul comerŃului. exploatarea minelor şi a gazelor naturale. energetică. b) societate în comandită simplă. 82 . De ajci derivă esenŃa dobândirii calităŃii de comerciant: constituirea în condiŃiile legale a unei societăŃi comerciale (dobândire „ab origine"14.2. dobândită de la data înfiinŃării lor. Cărpenaru. § 23. şi trebuie să obŃină profit conform art 6 („Regia autonomă trebuie să acopere cu veniturile provenite din activitatea sa toate cheltuielile. poştă şi transporturi feroviare -. 15/1990. c) societate pe acŃiuni. amortizarea investiŃiilor şi rambursarea creditelor şi să obŃină profit").colectiv. de afaceri. 1 alin (2) din Legea nr. în temeiul Legii nr. constă în săvârşirea uneia sau mai multor fapte de comerŃ obiective (art 1 din Legea nr. D. inclusiv dobânzile. cit. în consecinŃă.. § 2.2). în actul constitutiv. organizaŃiile cooperatiste au calitatea de comerciant. care menŃionează şi organizaŃiile ________________________________ 14 St. precum şi unele domenii aparŃinând altor ramuri stabilite de guvern (art. p. de prestări de servicii. constituite prin reorganizarea întreprinderilor de stat.industria de armament. Persoana juridică . DispoziŃiile legale menŃionate se aplică şi societăŃilor comerciale (societăŃi pe acŃiuni şi societăŃi cu răspundere limitată). 31/1990). iar societatea este comercială numai dacă obiectul ei. prevăzut în obligatoriu.

172 din 28 februarie 2005. M. . Sediul materiei: Legea nr.prin prezentarea de dovezi. nr. titulatura de comerciant folosită în anumite înscrisuri. privind organizaŃiile cooperatiste de credit. . Având în vedere că proba calităŃii de comerciant 83 . începând cu art.cooperatiste în categoria comercianŃilor.4. a funcŃiilor publice şi în mediul de afaceri. pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenŃei în exercitarea demnităŃilor publice. .existenŃa autorizaŃiei administrative de exercitare a comerŃului. SecŃiunea V. 118. prevenirea şi sancŃionarea corupŃiei.dobândesc personalitate juridică odată cu înmatricularea în Registrul ComerŃului. care au obligaŃia de a se înmatricula în Registrul ComerŃului. nr. Dovada calităŃii de comerciant: SubsecŃiunea 1. 200 din 16 aprilie 2002. din care să rezulte faptele de comerŃ cu caracter profesional săvârşite de respectiva persoană fizică. înmatricularea la Registrul ComerŃului. Grupurile de interes economic: . etc.Grupurile de interes economic. aprobată prin Legea nr. 97 din 29 iunie 2000.se constituie prin contract. care pot fi utilizate împreună cu alte mijloace de probă. Of. 97/2000 privind organizaŃiile cooperatiste de credit. numit act constitutiv. 1/2005 privind organizarea şi funcŃionarea cooperaŃiei M. Legea nr.dobândesc şi calitatea de comerciant dacă obiectul de activitate are caracter comercial.109/1996 privind organizarea şi funcŃionarea cooperaŃiei de consum şi a cooperaŃiei de credit. § 2. Of. plata impozitului pe profit. dobândirea unui fond de comerŃ. M.titlul V . Dovada calităŃii de comerciant a unei persoane fizice . încheiat în formă autentică. cu modificările şi completările ulterioare. Of. mijloace de probă. Sediul materiei: Lege nr. constituie doar prezumŃii. OUG nr. 252 din 18 octombrie 1996. 279 din 21 aprilie 2003 .

4 din legea 26/1990 privind registrul comerŃului. SubsecŃiunea 1 încetarea calităŃii de comerciant pentru persoana fizică presupune încetarea săvârşirii faptelor de comerŃ şi trebuie să fie efectivă (să rezulte intenŃia de a renunŃa la calitatea de comerciant) şi definitivă.1.este o chestiune de fapt. republicată. cit. urmată de încetarea efectuării unor fapte de comerŃ cu caracter profesional. Conform art. o hotărâre judecătorească prin care se constată această calitate are efect relativ. Of. p. cu modificările şi completările ulterioare) * în cazul regiei autonome şi organizaŃiei cooperatiste dovada constă tot în copia certificată de pe înregistrarea în Registrul ComerŃului. analizând distinct persoana fizică şi pentru persoana juridică. 31/1990 privind societăŃile comerciale. nr. republicată. Pierderea calităŃii de comerciant trebuie însoŃită de încetarea săvârşirii faptelor de comerŃ: exemplu: radierea înmatriculării din Registrul ComerŃului. 227 din Legea nr. __________________________________ 15 16 A se vedea St. încetarea calităŃii de comerciant pentru pesoana juridică presupune încetarea existenŃei societăŃii comerciale. Dovada calităŃii de comerciant a unei persoane juridice * dovada constituirii societăŃii comerciale .. Simpla încetare a activităŃii societăŃii comerciale nu duce la pierderea calităŃii de comerciant. Încetarea calităŃii de comerciant: * ca şi în cazul dobândirii calităŃii de comerciant. încetarea acestei calităŃi se realizează tot în condiŃii prevăzute de lege.15 SubsecŃiunea 2. ca persoană juridică. SecŃiunea VI. încetarea calităŃii de comerciant prin dizolvare: Societatea se dizolvă16 prin: a) trecerea timpului stabilit pentru durata societăŃii. neputând fi invocată în alt litigiu. 1066 din 17 noiembrie 2004 84 . D. M. 73.exemplu: copia certificată de pe înregistrarea în Registrul ComerŃului a societăŃilor comerciale (art. încetarea existenŃei societăŃii comerciale se realizează prin dizolvare şi lichidare. op. § 2. SubsecŃiunea 2. retragerea autorizaŃiei administrative. Cărpenaru.

Fuziunea şi divizarea societăŃilor . în starea în care se găseşte la data fuziunii sau a divizării. Structura şi conŃinutul proiectului de fuziune sau divizare a societăŃii comerciale (art. e) hotărârea tribunalului. 31 /1990 republicată. f) falimentul societăŃii. reglementate în TITLUL VI „Dizolvarea. Fiecare formă juridică a societăŃii comerciale se dizolvă în forme specifice. a unei sume în bani. a societăŃii care îşi încetează existenŃa şi transmiterea universală a patrimoniului său către societatea sau societăŃile beneficiare. Divizarea se face prin împărŃirea întregului patrimoniu al unei societăŃi care îşi încetează existenŃa între două sau mai multe societăŃi existente sau care iau astfel fiinŃă. c) declararea nulităŃii societăŃii. g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăŃii. care va cuprinde: 85 . fuziunea şi divizarea societăŃilor comerciale. administratorii acestora întocmesc un proiect de fuziune sau de divizare. 241) In baza hotărârii adunării generale a acŃionarilor a fiecăreia dintre societăŃile care participă la fuziune sau la divizare.definiŃii (art. d) hotărârea adunării generale. la cererea oricărui asociat. în condiŃiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societăŃii. care nu poate depăşi 10% din valoarea nominală a acŃiunilor sau a părŃilor sociale atribuite. precum neînŃelegerile grave dintre asociaŃi. pentru motive temeinice.b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăŃii sau realizarea acestuia. Fuziunea sau divizarea are ca efect dizolvarea. cu modificările şi completările ulterioare (art. 238) Fuziunea se face prin absorbirea unei societăŃi de către o altă societate sau prin contopirea a două sau mai multe societăŃi pentru a alcătui o societate nouă. Fuziunea sau divizarea se hotărăşte de fiecare societate în parte. care împiedică funcŃionarea societăŃii.227-237)". eventual. din Legea nr. în schimbul atribuirii de acŃiuni sau de părŃi sociale ale acestora către asociaŃii societăŃii care încetează şi. fără lichidare.

250) . cu respectarea unor reguli prevăzute expres în art. cuantumul sultei. care va fi aceeaşi pentru toate societăŃile participante. g) drepturile care se acordă obligatarilor şi orice alte avantaje speciale.a) forma. 252: Pentru lichidarea şi 86 . care se transmit societăŃilor beneficiare.Fuziunea prin contopire: drepturile şi obligaŃiile societăŃilor care îşi încetează existenŃa trec asupra noii societăŃii astfel înfiinŃate. Încetarea calităŃii de comerciant prin lichidare: Lichidarea societăŃii comerciale se realizează conform reglementărilor Legii nr. la data înmatriculării în registrul comerŃului a noii societăŃi sau a ultimei dintre ele. denumirea şi sediul social al tuturor societăŃilor participante la operaŃiune. republicată. e) raportul de schimb al acŃiunilor sau al părŃilor sociale şi. d) modalităŃile de predare a acŃiunilor sau a părŃilor sociale şi data de la care acestea dau dreptul la dividende.2. în conformitate cu prevederile art. Formele fuziunii (art. societatea absorbantă ori însăşi societatea absorbită. i) orice alte date care prezintă interes pentru operaŃiune. 31/1990 privind societăŃile comerciale. h) data situaŃiei financiare de fuziune/divizare. dacă este cazul. f) cuantumul primei de fuziune sau de divizare. 249: Fuziunea sau divizarea are loc la următoarele date: a) în cazul constituirii uneia sau mai multor societăŃi noi. b) fundamentarea şi condiŃiile fuziunii sau ale divizării.Fuziunea prin absorbŃie: societatea absorbantă dobândeşte drepturile şi este Ńinută de obligaŃiile societăŃii pe care o absoarbe. la data înscrierii în registrul comerŃului a menŃiunii privind majorarea capitalului social al societăŃii absorbante. direct sau prin persoane interpuse. c) stabilirea şi evaluarea activului şi pasivului. b) în celelalte cazuri. nu vor putea fi schimbate pentru acŃiuni emise de societatea absorbantă acŃiunile societăŃii absorbite al căror titular este. . § 2.

Partea a IV-a. în caz contrar. îndată după preluarea funcŃiei.Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Dizolvarea societăŃii înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect faŃă de terŃi numai după trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României. chiar dacă în actul constitutiv se prevăd norme în acest scop. 233 (1) Dizolvarea societăŃii are ca efect deschiderea procedurii lichidării. prin grija lichidatorilor.Lichidatorii persoane fizice sau reprezentanŃii permanenŃi persoane fizice ale societăŃii lichidatoare . . Caracteristici. (2) se aplică din ziua expirării termenului fixat pentru durata societăŃii ori de la data la care dizolvarea a fost hotărâtă de adunarea generală sau declarată prin sentinŃă judecătorească. în cazul fuziunii ori divizării totale a societăŃii sau în alte cazuri prevăzute de lege. în condiŃiile legii. condiŃii şi obligaŃii ale lichidatorilor: .repartizarea patrimoniului social. care ar aduce schimbări în persoana acestora. (2) Din momentul dizolvării. . cu excepŃia celor prevăzute la art. 87 . administratorii nu mai pot întreprinde noi operaŃiuni. (4) Societatea îşi păstrează personalitatea juridică pentru operaŃiunile lichidării până la terminarea acesteia. administratorii continuă mandatul lor. (3) InterdicŃia prevăzută la alin. Dizolvarea are loc fără lichidare. la oficiul registrului comerŃului. • să semneze inventarul şi bilanŃul. sunt obligatorii următoarele reguli: a) până la preluarea funcŃiei de către lichidatori. b) actul de numire a lichidatorilor sau sentinŃa care îi Ńine locul şi orice act ulterior. 23317. _________________________________ 17 ART. care să constate situaŃia exactă a activului şi pasivului societăŃii. . trebuie depuse.trebuie să fie lichidatori autorizaŃi. Partea a IV-a. ei sunt personal şi solidar răspunzători pentru operaŃiunile pe care le-au întreprins. pentru a fi înscrise de îndată şi publicate în Monitorul Oficial al României.Lichidatorii sunt datori.Lichidatorii au aceeaşi răspundere ca şi administratorii. ca împreună cu administratorii societăŃii: • să facă un inventar • să încheie un bilanŃ.

Lichidatorii care întreprind noi operaŃiuni comerciale ce nu sunt necesare scopului lichidării sunt răspunzători personal şi solidar de executarea lor. vânzarea bunurilor nu se va putea face în bloc. c) să vândă. în lipsă de dispoziŃii speciale în actul constitutiv sau în actul lor de numire. .Lichidatorii care probează. că fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente să acopere pasivul exigibil trebuie să ceară sumele necesare asociaŃilor care răspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral vărsămintele. dacă aceştia sunt obligaŃi. dacă nu vor fi autorizaŃi de instanŃă. să le procure sau. dacă sunt debitori faŃă de societate. dând chitanŃă. chiar în caz de faliment al debitorilor.. . in ordinea datei lor. 62). . b) să execute şi să termine operaŃiunile de comerŃ referitoare la lichidare. potrivit formei societăŃii. prin prezentarea situaŃiei financiare anuale.Lichidatorii nu pot însă.Lichidatorii sunt obligaŃi: • să primească şi să păstreze patrimoniul societăŃii. f) să contracteze obligaŃii cambiale. prin licitaŃie publică. să facă împrumuturi neipotecare şi să îndeplinească orice alte acte necesare. înaintea achitării creditorilor societăŃii. cu aceeaşi majoritate cerută pentru numirea lor.Lichidatorii nu pot plăti asociaŃilor nicio sumă în contul părŃilor ce li s-ar cuveni din lichidare. e) să lichideze şi să încaseze creanŃele societăŃii. cu avizul cenzorilor.În afară de puterile conferite de asociaŃi. d) să facă tranzacŃii. 88 . imobilele şi orice avere mobiliară a societăŃii. . .împotriva deciziilor lichidatorilor creditorii societăŃii pot face opoziŃie în condiŃiile prevăzute expres de lege (art. să constituie ipoteci asupra bunurilor societăŃii. pentru vărsămintele neefectuate. . la care erau obligaŃi în calitate de asociat. . registrele ce li s-au încredinŃat de administratori şi actele societăŃii. • să Ńină un registru cu toate operaŃiunile lichidării. lichidatorii vor putea: a) să stea în judecată şi să fie acŃionaŃi în interesul lichidării.Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor.

pot constitui. 89 18 . nr. Of.Lichidatorii care au achitat datoriile societăŃii cu proprii lor bani nu vor putea să exercite împotriva societăŃii dreptun mai mari decât acelea ce aparŃineau creditorilor plătiŃi. * sunt organizate la nivel teritorial şi naŃional. încheierea judecătorului delegat este executorie şi supusă recursului." SecŃiunea VII. persoane juridice şi persoane fizice. din 15 aprilie 2005.000. a comerŃului şi a industriei corespunzător cerinŃelor economiei de piaŃă. Of. In termen de 15 zile de la terminarea lichidării.260 precizează limitele desfăşurării în timp a procedurii lichidării judiciare: „Lichidarea societăŃii trebuie terminată în cel mult 3 ani de la data dizolvării. create cu scopu! promovării intereselor membrilor săi. lichidatorii vor cere radierea societăŃii din registrul comerŃului. organizaŃii autonome. de a sprijini interesele membrilor pentru dezvoltarea afacerilor. prin încheiere. 709/2005 privind recunoaşterea înfiinŃării Camerei de ComerŃ şi Industrie a Municipiului Bucureşti. Sediul materiei: DL 139/1990 privind Camerele de ComerŃ şi Industrie din România. * art. Pentru motive temeinice.. în reşedinŃele de judeŃ şi în municipiul Bucureşti.) _______________________________ Conform HG nr. M. în baza Hotărârii Adunării generale a comercianŃilor din municipiul Bucureşti. Radierea se poate face şi din oficiu. corespunzător cerinŃelor economiei de piaŃă. se recunoaşte înfiinŃarea. Art... nr.000 lei pentru fiecare zi de întârziere. (. M. 1 şi 2 al DL 139/1990: „ComercianŃii. a Camerei de ComerŃ şi Industrie a Municipiului Bucureşti. sub sancŃiunea unei amenzi judiciare de 2. destinate promovării intereselor membrilor lor pentru dezvoltarea comerŃului şi industriei. 65 din 12 mai 199018. tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani. Rolul Camerelor de ComerŃ şi Industrie în desfăşurarea activităŃii comerciale şi de afaceri SubsecŃiunea 1. 634 din 19 iulie 2005. camere de comerŃ şi industrie teritoriale. Lichidarea nu liberează pe asociaŃi şi nu împiedică deschiderea procedurii de faliment a societăŃii. care va fi aplicată de judecătorul delegat. în urma sesizării oricărei părŃi interesate.

camerele de comerŃ şi industrie teritoriale pot: a) să iniŃieze şi să participe la înfiinŃarea de societăŃi având ca scop prestarea de servicii în interesul membrilor lor. c) să publice un buletin oficial al camerei şi să editeze publicaŃii de informare şi reclamă comercială. h) sprijină activitatea de specializare profesională a membrilor. precum şi semnăturile persoanelor care îi angajează în mod valabil. de comerŃ şi de servicii. d) eliberează certificate de origine a mărfurilor." Camerele de comerŃ şi industrie teritoriale desfăşoară.Camerele de comerŃ şi industrie teritoriale se înfiinŃează din iniŃiativa comercianŃilor şi dobândesc personalitate juridică pe data recunoaşterii înfiinŃării de către guvern. Totodată. la cerere. a denumirilor de origine. i) certifică existenŃa şi obiectul de activitate a comercianŃilor români. în principal. c) desfăşoară activităŃi de informare şi documentare comercială. şi să efectueze activităŃi de reclamă comercială. b) să organizeze şi să administreze târguri. arbitrajul ad-hoc. următoarele activităŃi (art. în condiŃiile prevăzute în statut. g) sprijină realizarea proiectelor de dezvoltare a comerŃului şi industriei. legal înregistrate. inclusiv a celor bazate pe libera iniŃiativă. precum şi expoziŃii specializate. 5): a) sprijină dezvoltarea activităŃilor comerciale şi industriale ale membrilor lor şi colaborează cu reprezentanŃele din România ale camerelor de comerŃ străine. j) organizează. b) Ńin registrul de comerŃ şi asigură evidenŃa firmelor comerciale din unitatea administrativ-teritorială respectivă. 90 . precum şi a altor semne distinctive folosite de membrii lor. e) Ńin evidenŃa mărcilor de fabrică. indicaŃiilor de provenienŃă şi semnelor comerciale. f) colaborează cu Comisia NaŃională de Statistică la elaborarea rapoartelor şi publicaŃiilor privind evoluŃia comerŃului şi industriei şi pentru problemele care constituie sfera lor de activitate.

coloană vertebrală a sistemului de politici economice prin: .Liberul acces la informaŃiile publice. 91 19 .Accesul transparent la resurse şi utilităŃi pentru operatorul economic .relaxarea fiscală • simplificarea sistemului de impozitare. cu recunoaşterea valorii adăugate prin serviciile de prelucrare a acestora __________________________________ DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri în perioada 2005-2008. întărirea disciplinei fiscale şi includerea în sistem a parafiscalităŃii şi a altor taxe care vizează agentul economic • reducerea economiei subterane prin: *) micşorarea intensităŃii fiscalităŃii *) înlăturarea practicilor de scutire şi reeşalonare a datoriilor • lărgirea bazei de impozitare prin stimularea iniŃiativei particulare § 22. prin: • reducerea costurilor legate de creditare • debirocratizarea sistemului de accesare a creditelor • simplificarea mecanismelor de garantare a creditelor • reducerea costului capitalului pentru MM-uri § 23. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri în perioada 2005-2008 . DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la politica fiscală Structurarea politicii fiscale. încurajarea accesului la credite.înlăturarea obstacolelor administrative din calea iniŃiativei private .dezvoltarea clasei de mijloc .consolidarea economiei de piaŃă funcŃionale § 2. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la dezvoltarea pieŃelor financiare .consolidarea proprietăŃii private . site Camera de ComerŃ şi Industrie a României. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la combaterea corupŃiei .SubsecŃiunea 2.propuneri ale Camerei de ComerŃ şi Industrie a României19 SusŃinerea întreprinzătorilor privaŃi şi stimularea liberei iniŃiative prin: .Creşterea pachetelor de servicii oferite de sistemul financiar bancar.1.

DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la eliminarea barierelor administrative în dezvoltarea afacerilor . DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la consolidarea mediului de afaceri . pe baza parteneriatului public-privat • ieşirea de pe piaŃă a firmelor prin: -simplificarea procedurilor administrative şi a formalităŃilor de încetare a activităŃii societăŃii -operaŃionalizarea structurilor instituŃionale şi aplicarea fermă a legii falimentului § 2.Stimularea iniŃiativei private şi a investiŃiilor prin: • transparenŃa politicilor economice. autorizări şi aprobări. monetare şi de stimulare a exportului • privatizarea utilităŃilor publice 92 . cu simplificarea/ standar dizarea sistemului administrativ de avize. prin: -instituirea unor structuri de monitorizare activă.5..Respectarea Acquis Communautaire privind politica concurenŃei şi subvenŃiile -TransparenŃă şi reguli unanim recunoscute privind sistemul de licitaŃii şi achiziŃii publice -Dezvoltarea pieŃelor financiare şi de capital în contextul dezvoltării burselor de mărfuri şi valori -Eliminarea procedurilor preferenŃiale prin promovarea principiilor care combat poziŃiile de monopol public şi/sau privat • reglementări aplicabile „erga omnes" • egalitatea de şanse • concurenŃă loială • liberul acces la utilităŃile publice (renunŃarea la poziŃiile dominante) • clarificarea sistemului de subvenŃii şi ajutoare de stat § 2.Simplificarea la maximum a formalităŃilor prin: • intrarea pe piaŃă a firmelor prin: -reintegrarea Registrului ComerŃului în Sistemul NaŃional al Camerelor de ComerŃ -responsabilizarea operatorului economic prin extinderea sistemului DeclaraŃiei pe propria răspundere • funcŃionarea societăŃilor comerciale.4.

7.Sprijinirea activităŃilor Consiliului ConcurenŃei.servicii publice orientate către client prin pârghii comerciale uzuale . legislativ şi financiar favorabil iniŃiativei private şi IMM prin: • reducerea costurilor creditelor pentru IMM • sprijinirea EMM în atragerea şi folosirea fondurilor comunitare • modificarea atitudinii faŃă de investitori şi contribuabili prin: .) • sistemul cameral interfaŃă pentru comunicare rapidă şi integrată a posibilităŃilor de finanŃare şi realizare de proiecte. prin: 93 .. piaŃa produselor agricole.simplificarea procedurilor . prin programe care privesc mediul de afaceri • colaborare interinstituŃională cu factorii interni şi externi pentru structurarea mediului de afaceri. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la politica de concurenŃă .stimulente pentru IMM-uri generatoare de servicii şi subcontractori pentru marile întreprinderi . în mediul de afaceri prin: • promovarea reglementărilor antitrust şi combaterea poziŃiilor de monopol • detalierea ajutorului de stat şi a altor intervenŃii publice care deformează libera concurenŃă • cunoaşterea şi aplicarea prevederilor Acquis Communautaire în domeniu § 2. § 2. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la politica în domeniul IMM-urilor şi cooperaŃiei -PerfecŃionarea cadrului instituŃional.ReŃele de servicii şi structuri profesionalizate pentru administrarea transparentă a utilizării fondurilor comunitare destinate IMM şi cooperaŃiei. parteneriatul public-privat).Stabilitate instituŃională şi de reglementare în structurarea pieŃelor specifice economiei de piaŃă (piaŃa muncii.6. în favoarea economiei de piaŃă funcŃionale (guvernanta corporativă. politicile de lobby şi advocacy. piaŃa de capital. piaŃa financiar-bancară etc.reducerea poverii sistemului de control .

Consiliul Investitorilor Străini etc. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la fundamentarea deciziilor guvernamentale pentru îmbunătăŃirea reglementărilor în domeniul mediului de afaceri -Promovarea parteneriatului activ. în colaborare cu Ministerul Economiei şi ComerŃului.Forum Executiv UNECE. în baza propunerilor avansate de către comunitatea de afaceri (ADER. 11-12 mai 2004 .Geneva. cu tema: „CompetiŃia într-o Europă în schimbare" . elaborarea şi aplicarea reglementărilor în domeniu -Diseminarea în teritoriu a mecanismelor şi instrumentelor de măsurare a gradului de satisfacŃie al comunităŃii de afaceri. Continuarea şi consolidarea reformei administraŃiei publice (centrale şi locale) prin strategii specifice şi coerente. interinstituŃionale pentru fundamentarea. la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare economică. asupra Guvernelor naŃionale? 1. 11-12 mai 2004. cu privire la eficienŃa deciziilor guvernamentale cu impact asupra mediului de afaceri SubsecŃiunea 3. organizat de Comisia Economică ONU pentru Europa.8.• dezvoltarea reŃelei de Centre judeŃene de consultanŃă şi informare pentru IMM-uri • crearea de Centre de promovare a produselor şi serviciilor industriale. instituŃii de implementare corespunzătoare la nivelul macro-regiunilor de dezvoltare _____________________________ Opinii exprimate la Forumul Executiv. § 2.9. OportunităŃi şi provocări pentru comerŃul şi dezvoltarea firmelor în Europa extinsă20 • Care vor fi cele mai importante 3 efecte ale lărgirii UE. Geneva 94 20 .) • încurajarea liberei circulaŃii a forŃei de muncă în interiorul şi exteriorul Ńării • limitarea exceselor birocratice în sistemul de aprobare şi impozitare a forŃei de muncă • accelerarea implementării Acquis Communautaire în domeniul calificării şi recunoaşterea diplomelor profesionale § 2.Asigurarea libertăŃii contractuale în domeniul relaŃiilor de muncă prin: • amendarea codului muncii. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la piaŃa muncii .

3.3. 95 . bine structurate şi reprezentative. a relaŃiilor contractuale şi de proprietate . 2. ca efect al privatizării şi restructurării economice (în special în industrie şi utilităŃi publice). Care consideraŃi că sunt cele mai importante 2 obstacole în derularea procesului de aliniere la „acquis communautaire"? 1. Asigurarea securizării frontierelor şi a unui sistem clar şi transparent de garantare a investiŃiilor şi a schimburilor comerciale externe 4. Reforma lentă a sistemului judiciar specializat pentru dreptul comercial . § 3. Care ar trebui să fie cele mai importante 3 domenii de acŃiune pentru Guvernele naŃionale. Alinierea politicilor şi a structurilor vamale cu regulile şi uzanŃele UE § 3. concomitent cu aplicarea unor politici coordonate cu UE Dezvoltarea regională 3.ProtecŃia drepturilor acŃionarilor şi implementarea principiilor OECD. Introducerea Guvernantei Corporative în organizarea întreprinderilor. Reducerea cheltuielilor bugetare şi a creditului guvernamental restructurarea resurselor financiare. Diminuarea semnificativă a rolului statului în economie. pe domenii specifice. Consolidarea comunităŃii de afaceri. asupra comunităŃii de afaceri? 1.economică.1. pentru îmbunătăŃirea capacităŃii comunităŃii de afaceri de a participa la comerŃul regional şi internaŃional? 1. la standarde UE şi infrastructuri adecvate (Compatibilizarea structurilor instituŃionale pentru dezvoltarea locală) 2. în funcŃie de interesele economice profesionalizarea grupurilor de interese economice şi internaŃionalizarea afacerilor. personal calificat în administraŃie. Creşterea rolului activ şi al participării comunităŃii de afaceri la procesul decizional şi de elaborare a politicilor economice § 3. Armonizarea legislaŃiei şi a politicii comerciale ca interfaŃă între economia reală şi piaŃă 3. întărirea rolului Parteneriatului Public-Privat şi perfecŃionarea mecanismelor instituŃional izate pentru dialogul economico-social. Care vor fi cele mai importante 3 efecte ale lărgirii UE.2. 2.înfiinŃarea „tribunalelor comerciale" şi pregătirea de magistraŃi cu specializare în dreptul comercial şi de creanŃă.

încheiat în formă autentică. * Sediul materiei în dreptul intern: Lege nr. M. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenŃei în exercitarea demnităŃilor publice. apărute din nevoia de a face faŃă concurenŃei internaŃionale21 . 96 21 . op. a funcŃiilor publice şi în mediul de afaceri. cit. 359-366. Constituirea grupurilor de interes economic Caracteristici: * Grupul de interes economic este persoană juridică cu scop patrimonial. nr. * Numărul membrilor unui grup de interes economic nu poate fi mai mare de 20.G.dobândesc şi calitatea de comerciant dacă obiectul de activitate are caracter comercial. Of. * Grupul nu poate avea drept scop obŃinerea de profituri pentru sine. reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice. sediul materiei * Grupurile de interes economic (GIE) .E. precum şi al îmbunătăŃirii rezultatelor activităŃii respective. SecŃiunea VIII.noŃiune: .. * DefiniŃie: „Grupul de interes economic . .creaŃie a dreptului francez.I. care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant. numit act constitutiv. constituită pe o perioadă determinată.dobândesc personalitate juridică odată cu înmatricularea în Registrul ComerŃului.titlul V Grupurile de interes economic. . 118. Cărpenaru. completată prin Decretul din 2 februarie 1968 privind măsurile de publicitate. ______________________________ A se vedea St. NoŃiune. capitolul V Grupurile de interes economic. prevenirea şi sancŃionarea corupŃiei. Derularea înceată a negocierilor de aderare pentru capitole importante şi complexe cum sunt: agricultura: mediul şi concurenŃa.se constituie prin contract. începând cu art. 279 din 21 aprilie 2003 . p. SubsecŃiunea 2. în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităŃii economice a membrilor săi. * Sediul materiei în dreptul francez: OrdonanŃa 67-821/23 septembrie 1967. D. Grupuri de interes economic SubsecŃiunea 1.2.

în condiŃiile legii. * In cursul existenŃei sale. în cazul unei persoane fizice. cu titlu principal şi într-o manieră obişnuită.* Activitatea grupului trebuie să se raporteze la activitatea economică a membrilor săi şi să aibă doar un caracter accesoriu ŃaŃă de aceasta. activitatea principală a acesteia. fondatorii sau administratorii grupului ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea grupului în registrul comerŃului în a cărui rază teritorială îşi va avea sediul grupul. * în termen de 15 zile de la data autentificării actului constitutiv. * Grupul de interes economic dobândeşte personalitate juridică de la data înmatriculării sale în registrul comerŃului. 82/1991. * înmatricularea nu prezumă calitatea de comerciant a grupului. în afară de cazul în care există stipulaŃie contrară în actul constitutiv. Sediul grupului de interes economic trebuie stabilit: a) fie la locul în care se află administraŃia centrală a grupului. în nume propriu. * Grupul de interes economic având calitatea de comerciant poate îndeplini. * Grupului de interes economic îi sunt aplicabile. La sediul indicat de grup vor putea funcŃiona mai multe persoane juridice. republicată. toate faptele de comerŃ necesare realizării scopului său. prevederile Legii contabilităŃii nr. dacă din documentaŃia prezentată nu rezultă că sunt îndeplinite condiŃiile legale. grupul de interes economic poate accepta membri noi. b) fie la locul în care se află administraŃia centrală a unuia dintre membrii grupului sau. * Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv. cu votul unanim al membrilor săi. * Dreptul de a reprezenta grupul aparŃine fiecărui administrator. cu condiŃia îndeplinirii prealabile a obligaŃiilor sale specifice de membru. * Grupul de interes economic se poate constitui cu sau fără capital. 97 . asociat sau membru în fiecare dintre aceste persoane juridice. dacă grupul exercită o activitate în locul menŃionat. * Orice membru al grupului se poate retrage în condiŃiile prevăzute de actul constitutiv. dacă cel puŃin o persoană este. în mod corespunzător. * înmatricularea se efectuează în termen de 24 de ore de la data pronunŃării încheierii judecătorului-delegat prin care se autorizează înmatricularea grupului.

c) obiectul de activitate al grupului este ilicit sau contrar ordinii publice. cererea de înmatriculare. motivat.Efectele încălcării cerinŃelor legale de constituire a grupului de interes economic: Judecătorul-delegat. prin încheiere. orice persoană interesată poate cere tribunalului să oblige organele societăŃii. după ce. Nulitatea unui grup de interes economic înmatriculat în registrul comerŃului poate fi declarată de tribunal conform art. Dreptul la acŃiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de 6 luni de la data înmatriculării grupului. i-a pus în întârziere. În cazul în care fondatorii sau reprezentanŃii grupului nu au cerut înmatricularea sa în termen legal. Judecătorul-delegat va lua act în încheiere de regularizările efectuate. prin notificare sau scrisoare recomandată. când: • actul constitutiv nu cuprinde menŃiunile prevăzute de lege • actul cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziŃie imperativă a legii • când nu s-a îndeplinit o cerinŃă legală pentru constituirea grupului. numai atunci când: a) lipseşte actul constitutiv sau când acesta nu a fost încheiat în formă autentică. 142. din oficiu sau la cererea oricărui membru ori a altor persoane interesate respinge. 98 . grupul este obligat să ia măsuri pentru înlăturarea lor. la data constituirii grupului. incapabili. în afară de cazul în care membrii sau reprezentanŃii grupului înlătură asemenea neregularităŃi. Dacă grupul nu se conformează. iar ei nu s-au conformat în cel mult 8 zile de la primire. în cel mult 8 zile de la data constatării acelor neregularităŃi. În cazul unor neregularităŃi constatate după înmatriculare. să le regularizeze. sub sancŃiunea plăŃii de daune cominatorii. oricare membru poate cere oficiului registrului comerŃului efectuarea înmatriculării. b) toŃi fondatorii au fost. potrivit legii.

chiar din oficiu. 99 . e) lipseşte autorizarea legală administrativă de constituire a grupului. Pe data la care hotărârea judecătorească de declarare a nulităŃii a devenit irevocabilă. grupul încetează fără efect retroactiv şi intră în lichidare. poate stabili. f) actul constitutiv nu prevede denumirea. termenul necesar pentru ca membrii să adopte hotărârea. Prin hotărârea judecătorească de declarare a nulităŃii se vor numi şi lichidatorii grupului. un termen pentru acoperirea nulităŃii. după menŃionare. Nici grupul şi nici membrii săi nu pot opune terŃilor de bunăcredinŃă nulitatea grupului. prin încheiere. sediul şi obiectul de activitate al grupului. Tribunalul va comunica dispozitivul acestei hotărâri oficiului registrului comerŃului. Procedura de declarare a nulităŃii grupului de interes economic (art 144-146) Tribunalul sesizat cu o cerere de nulitate. în cazurile în care această autorizare este prevăzută în legile speciale pentru desfăşurarea anumitor activităŃi. Declararea nulităŃii grupului nu aduce atingere actelor încheiate în numele său. DispoziŃiile legale privind lichidarea grupurilor ca urmare a dizolvării se aplică în mod corespunzător. care. este necesară convocarea membrilor grupului sau comunicarea către aceştia a textului proiectului de hotărâre împreună cu documentaŃia aferentă. tribunalul va acorda. invocată în cererea de anulare. pentru acoperirea nulităŃii. a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond la tribunal.d) lipseşte încheierea judecătorului-delegat de înmatriculare a grupului. Nulitatea nu poate fi declarată în cazul în care cauza ei. cu excepŃia situaŃiei în care nulitatea este cauzată de caracterul ilicit sau contrar ordinii publice al obiectului grupului. îl va trimite Monitorului Oficial al României spre publicare. In cazul în care. precum cea bancară sau de asigurări.

* Administratorii pot face toate operaŃiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al grupului. * Administratorul care fără drept îşi substituie altă persoană răspunde sobdar cu aceasta pentru eventualele pagube produse grupului.SubsecŃiunea 3. Reprezentantul este supus aceloraşi condiŃii şi obligaŃii şi are aceeaşi responsabilitate civilă şi penală ca şi un administrator.148-173 astfel: § 3. că persoana juridică este obligată să îşi desemneze unul sau mai mulŃi reprezentanŃi permanenŃi. ce acŃionează în nume propriu. persoană fizică. ea are obligaŃia să numească în acelaşi timp un înlocuitor. GaranŃia rămâne la dispoziŃia grupului şi nu va putea fi restituită administratorului decât după ce adunarea generală a aprobat situaŃia financiară a ultimului exerciŃiu 100 . la consiliile administratorilor şi la organele de conducere similare acestora. FuncŃionarea grupurilor de interes economic FuncŃionarea grupurilor de interes economic este reglementată de art. GaranŃia se va depune înainte de preluarea funcŃiei de către administrator. Drepturi şi obligaŃii administratori: * Administratorii care au dreptul de a reprezenta grupul nu îl pot transmite decât dacă această facultate li s-a acordat în mod expres. în afară de restricŃiile arătate în actul constitutiv. aprobată de adunarea generală. ea poate fi depusă şi de un terŃ. administratorul este considerat demisionat. grupul poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din operaŃiune.1. în lipsa unei clauze în acesta. Dacă garanŃia nu va fi depusă înainte de data preluării funcŃiei. printre altele. persoane fizice. în contract se va stipula. * O persoană juridică poate fi numită sau aleasă administrator al unui grup de interes economic. * Drepturile şi obligaŃiile părŃilor se stabilesc printr-un contract de administrare. Când persoana juridică îşi revocă reprezentantul. * Ei sunt obligaŃi să ia parte la toate adunările grupului. fără ca prin aceasta persoana juridică pe care o reprezintă să fie exonerată de răspundere sau să i se micşoreze răspunderea solidară. prevăzută în actul constitutiv ori. GaranŃia nu poate fi mai mică decât dublul remuneraŃiei lunare. * în cazul încălcării prevederilor legale. * Fiecare administrator va trebui să depună o garanŃie pentru administraŃia sa.

64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. hotărârile se adoptă cu votul unanim al membrilor. inclusiv dizolvarea anticipată sau prelungirea duratei grupului. în mod repetat. republicată. obligaŃiile grupului sau în caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. b) exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale. In lipsa unei asemenea stipulaŃii. în condiŃiile stipulate prin actul constitutiv. în condiŃiile prevăzute la art.2. însă aceştia o vor putea exercita numai atunci când. Actul constitutiv poate prevedea ca toate hotărârile sau o parte din acestea să fie adoptate în anumite condiŃii privind cvorumul şi majoritatea necesară. odată cu prezentarea certificatului eliberat de persoanele care îndeplinesc atribuŃia de cenzor din care rezultă depunerea garanŃiei. c) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi actul constitutiv le impun. cu modificările şi completările ulterioare. Răspunderea administratorilor: * Administratorii sunt solidar răspunzători faŃă de societate pentru: a) existenŃa registrelor cerute de lege şi corecta lor Ńinere. Votul unanim al tuturor membrilor este obligatoriu pentru adoptarea hotărârilor privind: 101 . § 3. 132 alin. Adunarea generală a membrilor grupului de interes economic atribuŃii şi modul de adoptare a deciziilor: Adunarea generală a membrilor grupului poate adopta orice hotărâre. Prin actul constitutiv al grupului se poate stipula că aceste hotărâri sau unele dintre acestea pot fi luate prin consultarea în scris a membrilor. nu sunt achitate la scadenŃă. actul constitutiv va preciza în acest caz procedura de consultare şi adoptare a hotărârilor. prin operaŃiunile efectuate pentru realizarea obiectului de activitate al grupului.financiar în care administratorul a îndeplinit această funcŃie şi i-a dat descărcare. (1). * Semnăturile administratorilor vor fi depuse la oficiul registrului comerŃului. AcŃiunea în răspundere împotriva administratorilor aparŃine şi creditorilor grupului. * ObligaŃiile şi răspunderea administratorilor sunt cele prevăzute expres în Legea 161/2003 şi de dispoziŃiile referitoare la mandat.

* Hotărârea judecătorească obŃinută împotriva grupului este opozabilă fiecărui membru. c) modificarea condiŃiilor prevăzute pentru adoptarea hotărârilor. dar fărăjsa prin aceasta un membru să deŃină majoritatea voturilor. în cazul în care prin actul constitutiv nu se prevede altfel. * Sumele distribuite membrilor din profitul grupului. • Actul constitutiv poate stabili ca anumiŃi membri să dispună de un număr de voturi diferit de al celorlalŃi. b) modificarea numărului de voturi repartizat fiecărui membru. e) modificarea aportului membrilor la capitalul grupului. * Din profitul grupului nu se vor putea aloca. cu titlu de dividende. 102 . în cazul în care prin actul constitutiv nu se prevede altfel. * Dacă din activitatea grupului rezultă profit potrivit situaŃiei financiare anuale. între membrii grupului. diferenŃa va fi acoperită de membrii acestuia în cotele prevăzute în actul constitutiv sau. constituie dividende.a) modificarea obiectului grupului. acesta va fi distribuit în totalitate. în părŃi egale. * Dacă aportul la capitalul grupului aparŃine mai multor persoane. în cotele prevăzute în actul constitutiv sau. în mod obligatoriu. acestea sunt obligate solidar faŃă de grup şi trebuie să desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgând din acest aport. d) prelungirea duratei grupului dincolo de perioada stabilită în actul constitutiv. care sunt supuse impozitării. * Membrii sunt obligaŃi nelimitat şi solidar pentru operaŃiunile îndeplinite în numele grupului de persoanele care îl reprezintă. § 33. f) modificarea oricărei alte obligaŃii a membrilor. în părŃi egale. sub nicio formă. în condiŃiile legii. (2). In lipsa unei asemenea stipulaŃii se consideră că fiecare membru dispune de câte un vot. SituaŃia financiară a grupurilor de interese economice: * Grupul nu poate avea drept scop obŃinerea de profituri pentru sine. în lipsa unei asemenea clauze. g) orice altă modificare a actului constitutiv. * In cazul în care cheltuielile depăşesc veniturile grupului. potrivit alin. sume de bani pentru constituirea de fonduri de rezervă. în lipsa unei asemenea clauze.

la administraŃia finanŃelor publice. în condiŃiile legii şi ale actului constitutiv. a funcŃiilor publice şi în mediul de afaceri. După aprobarea de către adunarea generală a membrilor. fără consimŃământul scris al celorlalŃi membri. în termen de 15 zile. b) retragere. întrebuinŃează capitalul. d) deces. contravine dispoziŃiilor art. prevenirea şi sancŃionarea corupŃiei). 16322 ori tulbură sau ameninŃă cu tulburarea gravă a funcŃionării grupului. 103 22 . 177 din legea nr. nu efectuează aportul la care s-a obligat. Un exemplar al situaŃiei financiare anuale va fi depus la oficiul registrului comerŃului. ________________________________ Art 163 din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenŃei în exercitarea demnităŃilor publice. bunurile sau creditul grupului în folosul său ori în cel al unei alte persoane este obligat să restituie grupului beneficiile ce au rezultat şi să plătească despăgubiri pentru daunele cauzate". Poate fi exclus din grupul de interes economic: a) membrul care. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenŃei în exercitarea demnităŃilor publice. Excluderea şi retragerea membrilor grupului de interes economic (art. în condiŃiile legii. SubsecŃiunea 4. b) membrul în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil. Calitatea de membru încetează. a funcŃiilor publice şi în mediul de afaceri. c) membrul care se amestecă fără drept în administraŃie. prevenirea şi sancŃionarea corupŃiei . încetarea calităŃii de membru.* Pentru aprobarea situaŃiei financiare şi pentru deciziile referitoare la răspunderea administratorilor este necesar votul majorităŃii membrilor. după caz.„Membrul care. * Aprobarea situaŃiei financiare anuale de către adunarea generală nu împiedică exercitarea acŃiunii în răspundere împotriva administratorilor. situaŃia financiară va fi depusă de administratori. c) cesiune a părŃilor de interes. * SituaŃia financiară anuală a grupului de interes economic va fi întocmită după normele prevăzute pentru societatea în nume colectiv. respectiv încetarea personalităŃii juridice. prin: a) excludere. pus în întârziere.

cu modificările şi completările ulterioare. membrul se poate retrage pentru motive temeinice. în condiŃiile art. dacă au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotărârii. 31/1990.„(1) Creditorii personali ai membrilor grupului pot face opoziŃie. Partea a IV-a. care curge de la data publicării menŃiunii. (4) în caz de contestaŃie asupra valorii drepturilor membrului grupului supuse răscumpărării. Dacă. vizând excluderea acestuia în Monitorul Oficial al României.d) membrul administrator care comite fraudă în dauna grupului sau se serveşte de semnătura grupului ori de capitalul acestuia în folosul său sau al altora. Orice membru ai grupului se poate retrage din grup: a) în cazurile prevăzute în actul constitutiv. împotriva hotărârii adunării membrilor de prelungire a duratei grupului peste termenul fixat iniŃial. de către tribunal. aceasta urmează să fie determinată de către un expert desemnat de părŃi sau în lipsa acordului acestora. a funcŃiilor publice şi în mediul de afaceri. (2) Când opoziŃia a fost admisă. e) membrul împotriva căruia există un titlu executoriu deŃinut de un terŃ care se opune la hotărârea de prelungire a duratei grupului. supusă numai recursului. prin încheiere irevocabilă. membrul debitor al oponentului. 17523. (3) în acest din urmă caz drepturile cuvenite membrului debitor vor fi calculate pe baza ultimei situaŃii financiare aprobate. membrii trebuie să decidă. Membrul exclus rămâne obligat faŃă de terŃi pentru operaŃiunile făcute de grup până în ziua rămânerii definitive a hotărârii de excludere. 62 din Legea nr. republicată. prevenirea şi sancŃionarea corupŃiei . în ________________________________ Art. în termen de o lună de la data la care hotărârea a devenit irevocabilă. membrul este obligat să suporte consecinŃele şi nu îşi va putea retrage partea ce i se cuvine decât după terminarea acelor operaŃiuni. c) în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizează acordul unanim. Dreptul la acŃiune împotriva acestui membru se prescrie în termen de 5 ani. b) cu acordul tuturor celorlalŃi membri. în momentul excluderii sunt operaŃiuni în curs de executare.” 104 23 . 175 din legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenŃei în exercitarea demnităŃilor publice. în condiŃiile prevăzute la art. în baza unei hotărâri a tribunalului. dacă înŃeleg să renunŃe la prelungire sau să excludă din grup.

retragerea sau decesul. f) declararea falimentului grupului. c) declararea nulităŃii grupului. la cererea oricărui membru. când. a unuia dintre membri. 105 . a funcŃiilor publice şi în mediul de afaceri. Aceste drepturi ale membrului retras nu vor putea fi stabilite în avans ca o sumă forfetară. şi cu privire la structura participării la capitalul grupului a celorlalŃi membri. Se exceptează cazul când în actul constitutiv există clauză de continuare cu moştenitorii. In acest caz instanŃa judecătorească va dispune. numărul membrilor s-a redus la unul singur. adoptată cu votul unanim al acestora. pentru motive temeinice. în condiŃiile legii. prevenirea şi sancŃionarea corupŃiei. respectiv încetarea personalităŃii juridice. Dizolvarea are loc fără lichidare. incapacitatea. SubsecŃiunea 5. Dizolvarea: Grupul de interes economic se dizolvă prin: a) expirarea timpului stabilit pentru durata grupului. excluderea. Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenŃei în exercitarea demnităŃilor publice. prin încheiere irevocabilă. precum neînŃelegerile grave dintre membri. datorită acestor cauze. se stabilesc prin acordul membrilor ori de un expert desemnat de aceştia sau. în caz de neînŃelegere. b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al grupului sau realizarea acestuia. d) hotărârea adunării membrilor. prin aceeaşi hotărâre. cu excepŃia cazului în care actul constitutiv dispune altfel. e) hotărârea tribunalului. fuziunea şi divizarea grupului de interes economic. g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al grupului. fuziunea şi lichidarea grupurilor de interes economic * Dizolvarea. cuvenite pentru părŃile sale de interes. în cazul fuziunii ori divizării totale a grupului sau în alte cazuri prevăzute de lege. de tribunal. Drepturile membrului retras. 184.termen de 15 zile de la comunicare. reglementată începând cu art. care împiedică funcŃionarea grupului. precum şi la cererea oricărei autorităŃi publice competente. Dizolvarea grupului are ca efect deschiderea procedurii lichidării. Dizolvarea. Grupul se dizolvă prin intrarea în faliment.

InsolvenŃa grupului de interes economic (art. Lichidatorii sunt datori. Fuziunea sau divizarea se hotărăşte de fiecare grup. în condiŃiile legii. Lichidatorii au aceeaşi răspundere ca şi administratorii. Divizarea se face prin împărŃirea întregului patrimoniu al unui grup care îşi încetează existenŃa între două sau mai multe grupuri existente sau care iau astfel fiinŃă. a grupului care îşi încetează existenŃa şi transmiterea universală sau cu titlu universal a patrimoniului său către grupul ori grupurile rezultate din fuziune/divizare. persoane fizice ale societăŃii lichidatoare trebuie să fie lichidatori autorizaŃi. administratorii nu mai pot întreprinde noi operaŃiuni. * Lichidarea grupului de interes economic. eventual. Grupurile în lichidare pot fuziona sau se pot diviza numai dacă nu a început repartiŃia între membri a părŃilor ce li s-ar cuveni din lichidare. ca împreună cu administratorii grupului să facă un inventar şi să încheie o situaŃie financiară care să constate situaŃia exactă a activului şi pasivului grupului şi să le semneze. în schimbul atribuirii de părŃi de interes ale acestora către membrii grupului care încetează şi.Din momentul dizolvării. Dacă prin fuziune sau divizare se înfiinŃează un nou grup. 206-218) Lichidatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice. Grupul nu îşi încetează existenŃa în cazul în care o parte din patrimoniul său se desprinde şi se transmite către unul sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinŃă. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentanŃii permanenŃi. în caz contrar. Fuziunea se face prin absorbirea unui grup de către un alt grup sau prin contopirea a două ori mai multe grupuri pentru a alcătui un grup nou (art 193-205). 106 . 184-190). fără lichidare. acesta se constituie în condiŃiile prevăzute de prezentul titlu. Fuziunea sau divizarea are ca efect dizolvarea. în starea în care se găseşte la data fuziunii sau a divizării. ei sunt personal şi solidar răspunzători pentru operaŃiunile pe care le-au întreprins (conform art. îndată după preluarea funcŃiei. în condiŃiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al grupului. a unei sume în bani care nu poate depăşi 10% din valoarea nominală a părŃilor de interes atribuite.

aflat în stare de insolvenŃă. Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul lor sub controlul persoanelor care îndeplinesc atribuŃia de cenzor. precum: a) acordarea de împrumuturi administratorilor. e) dobândirea cu titlu oneros sau plata. va fi supus procedurii reorganizării judiciare şi falimentului. Este interzisă creditarea de către grup a administratorilor acestuia. * Grupul de interes economic. a unei creanŃe ce are drept obiect un împrumut acordat de o terŃă persoană administratorilor ori o altă prestaŃie personală a acestora. * Lichidarea grupului trebuie terminată în cel mult 3 ani de la data dizolvării. InterdicŃii privind grupurile de interes economic (art 219) Vor putea fi acordate administratorilor remuneraŃii şi orice alte sume sau avantaje numai în baza unei hotărâri a adunării generale. în tot sau în parte. în tot sau în parte. ei vor Ńine un registru cu toate operaŃiunile lichidării. cu modificările ulterioare. Aceste reglementări se aplică indiferent de calitatea de comerciant sau necomerciant a grupului de interes economic. d) garantarea. prestări de servicii sau executare de lucrări. c) garantarea. prin intermediul unor operaŃiuni. directă sau indirectă. concomitentă sau ulterioară acordării împrumutului. registrele ce li s-au încredinŃat de către administratori şi actele grupului. Pentru motive temeinice tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani. în condiŃiile stabilite de Legea nr. De asemenea.Lichidatorii sunt obligaŃi să primească şi să păstreze patrimoniul grupului. în tot sau în parte. a executării de către administratori a oricăror alte obligaŃii personale ale acestora faŃă de terŃe persoane. directă sau indirectă. b) acordarea de avantaje financiare administratorilor cu ocazia sau ulterior încheierii de către grup cu aceştia de operaŃiuni de livrare de bunuri. lichidatorii trebuie să întocmească situaŃia financiară de lichidare şi să propună repartizarea activului între membri. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi falimentului. republicată. 107 . în ordinea datei lor. * După terminarea lichidării grupului. a oricăror împrumuturi acordate administratorilor.

Of. în scopul înlesnirii ori dezvoltării activităŃii economice a membrilor săi. precum şi al îmbunătăŃirii rezultatelor activităŃii respective. 279 din 21 aprilie 2003 .titlul V . 232-237. Grupurile europene de interes economic reglementate de Legea nr.I.Prevederile privind interzicerea creditării de către grup a administratorilor sunt aplicabile: • operaŃiunilor în care sunt interesaŃi soŃul. 2) din versiunea consolidată a Tratatului instituind Comunitatea Europeană. b) în cazul în care operaŃiunea este încheiată de grup în condiŃiile exercitării curente a activităŃii sale. *Grupurile europene de interes economic . în condiŃiile legii. (2) şi (3) decât cele pe care. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenŃei în exercitarea demnităŃilor publice.E. ExcepŃii de la creditarea de către grup a administratorilor: Prevederile privind interzicerea creditării de către grup a administratorilor nu se aplică: a) în cazul operaŃiunilor a căror valoare exigibilă cumulată este inferioară echivalentului în lei al sumei de 5. 2. rudele sau afinii până la gradul al patrulea. grupul le practică faŃă de terŃe persoane. constituite cu respectarea prevederilor legale. 165 alin. constituită pentru o perioadă determinată sau nedeterminată. iar clauzele operaŃiunii nu sunt mai favorabile persoanelor menŃionate la alin. cap. precum şi alte persoane juridice de drept public sau privat. SubsecŃiunea 6. a funcŃiilor publice şi în mediul de afaceri. sunt recunoscute şi pot funcŃiona. inclusiv ai administratorului. prevenirea şi sancŃionarea corupŃiei.. în România. nr. M. * Pot fi membrii unui grup european de interes economic doar: a) companii sau firme (în sensul art. o cotă de cel puŃin 20% din valoarea capitalului social subscris. singură ori împreună cu una dintre persoanele sus-menŃionate.000 de euro. în mod obişnuit. începând cu art.E. care au fost înfiinŃate în 108 . * Grupul european de interes economic este acea asociere dintre două sau mai multe persoane fizice ori juridice.Grupurile de interes economic.G. • dacă operaŃiunile privesc o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior menŃionate este administrator sau director ori deŃine.

firme sau a altei persoane juridice să fie situat pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeană. documentele de constituire şi alte acte ale aceluiaşi grup european. după caz. c) închiderea sucursalei/filialei. b) dizolvarea grupului european de interes economic. o companie. precum şi centrul principal de conducere şi de gestiune a activităŃii statutare pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeană. Dacă un grup european de interes economic înfiinŃează mai multe sucursale în România. reprezentanŃe şi alte unităŃi fără personalitate juridică. Toate aceste formalităŃi se vor face la oficiul registrului comerŃului de la sediul sucursalei sau filialei. menŃionarea şi publicarea actelor şi faptelor cerute pentru grupurile de interes economic române. precum şi sucursale. b) persoanele fizice care desfăşoară activităŃi industriale. este suficient ca centrul principal de conducere şi de gestiune a activităŃii statutare a acestei companii. * Grupurile europene de interes economic pot înfiinŃa în România filiale. Reprezentantul sau reprezentanŃii sucursalei unui grup european de interes economic răspund individual sau solidar. se depun numai la una dintre sucursale. 122/1990 privind autorizarea şi funcŃionarea în România a reprezentanŃelor societăŃilor comerciale şi organizaŃiilor economice străine. cu modificările şi completările ulterioare. * Grupurile europene de interes economic nu sunt supuse autorizării prevăzute de Decretul-lege nr. meşteşugăreşti sau agricole ori care furnizează servicii profesionale sau de altă natură pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeană. numele/denumirea şi puterile lichidatorilor acestuia. firmă sau altă persoană juridică nu este obligată să aibă un sediu social. * înfiinŃarea de sucursale sau filiale în România va fi supusă tuturor dispoziŃiilor referitoare la înmatricularea. dacă.conformitate cu legislaŃia unui stat membru al Uniunii Europene şi care îşi au sediul social. conform legislaŃiei unui stat membru. * Vor fi supuse înregistrării şi menŃiunile referitoare la: a) deschiderea unei proceduri judiciare sau extrajudiciare de insolvenŃă asupra grupului european de interes economic. faŃă de grup sau faŃă de terŃi. pentru încălcarea dispoziŃiilor legale reglementând 109 . necesare pentru înmatricularea unei sucursale. comerciale.

tribunalul va stabili contribuŃia fiecăruia la repararea prejudiciului. 927 din 23 decembrie 2003. fiecare Ńară poate fi considerată paradis fiscal. deoarece. se preciza încă din partea introductivă: „că nu există criterii unice. deşi toate statele impun un anumit nivel de protecŃie pentru informaŃiile bancare şi comerciale. Voicu Adriana Camelia.paradisurile fiscale. care au produs prejudicii grupului. Bucureşti. Boroi Alexandru. SecŃiunea DC. într-o formă sau alta. Corespunde cu sintagma engleză: „tax heaven". Beck. M. A se vedea şi http://www.biz/infiintari companii offshore. ediŃia a IH-a.grupurile de interes economic. Dreptul penal al afacerilor.trade-romania.htm 1 10 24 . ______________________________ Conform Voicu Costică. Of. cu modificările şi completările ulterioare. desfăşurate pe teritoriului statului. Editura Polipress. Veniturile anuale ale sucursalei unui grup european de interes economic se impozitează în conformitate cu prevederile Legii nr. referitor la fiscalitatea internaŃională. Pot apărea confuzii în utilizarea termenului. fie pentru culpe în activitatea desfăşurată. companiilor sau persoanelor fizice li se oferă stimulente pentru a încuraja investiŃiile lor şi a le promova creşterea economică. prin asocierea secretului operaŃiunilor financiar-bancare şi comerciale. cap.Paradisurile fiscale2* ConsideraŃii introductive In sens strict. Inclusiv Statele Unite ale Americii poate fi considerat paradis fiscal pentru persoanele care investesc în economia americană. cap. pentru nerespectarea prevederilor actului constitutiv. nr. In cazul în care mai mulŃi reprezentanŃi pot fi ŃinuŃi responsabili pentru aceleaşi fapte.com/RO/. 1. 2006. 5-18 şi Voicu Costică. 2003.175-186. care poate fi astfel asociat unui „paradis fiscal". JurisdicŃiile offshore . JurisdicŃii offshore . cu expresia germană „oasis fiscale". clare şi obiective permanente pentru a identifica o Ńară ca fiind un paradis fiscal". Intr-un raport OECD din 1987. p. Paradisul fiscal este un teritoriu cu o fiscalitate privilegiată. http://companiioffshore. p. secŃiunea 2 Paradisurile fiscale. Ungureanu Georgeta Ştefania. Investigarea criminalităŃii financiar-bancare.cosmoserve. Editura C. 571/2003 privind Codul fiscal.H.

exemplu: încurajează activităŃile bancare externe. .com/dictionar detalii 111 . internet.sisteme excelente de comunicare .Insulele Cayman. considerat paradis fiscal. s-au extins şi în Ńări europene „minuscule" cum ar fi: Principatul Andora. Gibraltar.publicitate promoŃională. printr-o publicitate agresivă. între diverse state şi unele din aceste paradise fiscale . non-stop. în care sunt prezentate avantajele oferite de statul respectiv. apropierea geografică de continentul american fac ca aceste paradise fiscale să fie foarte atractive pentru locuitorii Statelor Unite ale Americii şi Canada. . servicii aeriene cu linii directe. International Business Companies (IBC) ■ Anquilla ■ Belize ■ British Virgin Islands ■ Seychelles __________________________________ 25 A se vedea dicŃionarul online de afaceri: http://www.cablu telefonic. iar ulterior. .activitatea bancară cu regim juridic distinct între cetăŃenii naŃionali şi cetăŃenii străini. Principatul Monaco etc. Ńara care încurajează prin politica sa fiscală exercitarea pe teritoriul ei a numitor activităŃi economice specifice.Paradisul fiscal este definit în dicŃionarul de afaceri"5 ca fiind Ńara care practică impozite de nivel redus. SubsecŃiunea 1. IniŃial. respectiv.exemplu: cursă directă Miami .utilizarea limbii engleze ca limbă principală în jurisdicŃiile caraibiene. Republica Cipru. Prezentarea paracliselor fiscale cunoscute JurisdicŃii tipuri de offshore existente: 1. Principalele caracteristici ale paradisului fiscal: . . paradisurile fiscale au apărut în insule îndepărtate şi exotice.secretul operaŃiunilor desfăşurate pe teritoriul şi sub jurisdicŃia statului respectiv. inclusiv pentru veniturile străine. telex. .impozite reduse.rubinian. SubsecŃiunea 2. Principatul Leichtenstein.

firma înregistrată într-o Ńară sau un teritoriu intitulat „paradis de impozit". Alte tipuri de companii offshore ■ Bahamas ■ Insulele Cayman ■ Cipru ■ Gibraltar Exempt ■ Jersey ■ Labuan (Insula Victoria . liberalizarea tranzacŃiilor valutare etc. De regulă. Resident) ■ Mauritius GBI ■ Mauritius GB II ■ Marea Britanie LLP ■ Marea Britanie Private Limited (PLC) ■ Luxemburg 1929 Holding ■ Luxemburg 1990 SOPARFI ■ Luxemburg Trading ■ Seychells CSL ■ Hong Kong Private Limited ■ Singapore 3. Wyoming) 4.Malaezia) ■ Madeira ■ Olanda ■ Panama ■ Samoa ■ Uruguay Compania offshore. Limited Liability Companies din SUA ■ US LLCs (Delaware. Washington DC. şi un sector monetar bine dezvoltat (sistem bancar. pe lângă scutirea/reducerea de impozite pe veniturile firmei şi a persoanei. Oregon. Aceste teritorii propun investitorilor străini. LLC. New Jersey. Arkansas. Diverse tipuri binecunoscute de companii offshore ■ Insula Man (Exempt. pe taxa de moştenire şi de donaŃie etc. o condiŃie pentru acordarea scutirii de impozite este şi aceea că firma solicitantă să nu-şi desfăşoare activitatea economică pe 112 .2. asigurări. întrucât nu este impozitată sau este impozitată doar într-o mică măsură. New York. tranzacŃii bursiere).

depunerea bilanŃului este obligatorie. Jersey. O companie offshore nu realizează venituri în Ńara în care a fost înmatriculată.) Limbajul de specialitate britanic desemnează teritoriul situat dincolo de Ńărm. prin „offshore" sunt denumite activităŃile economice şi firmele care îşi desfăşoară activitatea în afara teritoriului naŃional al statului în care acestea sunt rezidenŃi. teritoriile unde se pot înregistra firme off-shore se împart în trei grupe: grupa 1 . Hong Kong (firmele au obligaŃia să prezinte autorităŃilor bilanŃul legalizat de un contabil autorizat). refugiu fiscal. sunt considerate ca fiind firme străine.în traducere liberă înseamnă port fiscal. grupa 3 . dar nu peste tot se pot obŃine şi avantaje fiscale.Madeira. dar profitul firmei este impozitat avantajos .teritoriul respectiv (condiŃie impusă de apărarea propriei economii de influenŃa externă). în numele unei firme înregistrate într-o Ńară recunoscută (ca mijloc de sporire a credibilităŃii afacerii). Insula Man.) . ElveŃia. Tax heaven (engl. Teoretic. Cu acest termen sunt desemnate acele unităŃi 113 . companiile offshore sunt firme înregistrate în anumite Ńări sau jurisdicŃii care au o legislaŃie fiscală fie fără impozite. Lichtenstein.Insulele Bahamas. Ungaria (din 1994) (la înfiinŃarea firmei capitalul de bază trebuie consemnat. în funcŃie de condiŃiile de funcŃionare. bilanŃul nu trebuie depus la nicio autoritate. paradis fiscal. în jargonul economic American. profitul firmei este încărcat anual numai cu un impozit fix). din punct de vedere al actelor comerciale săvârşite.25%). grupa 2 . fie cu impozite foarte scăzute atât timp cât societatea nu desfăşoară activităŃi pe teritoriul Ńării unde sunt înregistrate. companii offshore se pot înfiinŃa în orice Ńara din lume.Irlanda. Se întâmplă frecvent ca scopul înfiinŃării unei firme off-shore să fie nu numai scutirea de impozite. Cu alte cuvinte este vorba despre întreprinderi care nu desfăşoară activităŃi comerciale în Ńara în care au fost înregistrate şi care. Delaware (USA) (capitalul de bază nu trebuie consemnat. Prin termenul de offshore* (Potrivit dicŃionarului anual al revistei The Economist.cu o cota cuprinsă între 0 şi 4. Cipru. ci şi debutul în exterior.

■ oamenii de afaceri doresc să menŃină anonimatul în ceea ce priveşte activităŃile desfăşurate. investiŃiile. ■ posibilitatea diversificării obiectului de activitate tară nicio restricŃie. desfăşurând tranzacŃii pe piaŃa locală. Dacă este evident că directorii şi acŃionarii unei companii străine sunt înregistraŃi pe piaŃa locală. după taxele scăzute sau chiar lipsa acestora.htm 114 . cele 2 companii nu trebuie să aibă acelaşi (aceiaşi) directorii) întrucât aceeaşi persoană nu poate semna un acord între 2 companii în calitate de director al amândurora. profiturile acumulate.biz/infiintari companii offshore. ■ operează într-un sistem bancar bine organizat şi dezvoltat. ■ operează într-un sistem economic şi politic stabil. ■ lipsa controalelor valutare. _______________________________ 26 Sursa: http://companiioffshore. taxabile.teritorial-administrative care asigură condiŃii deosebit de favorabile pentru dezvoltarea capitalului şi pentru funcŃionarea companiilor offshore. în consecinŃă. ■ ascunderea provenienŃei mărfurilor prin prelucrarea în zonele libere adiacente altor centre financiare offshore. ■ regulamente lejere. veniturile companiei străine vor fi considerate ca venituri ale unor proprietari locali şi vor fi. Printre motivele care determină o asemenea alegere se numără: ■ în cele mai multe cazuri compania offshore este folosită ca o a treia parte.26 Avantajele înfiinŃării companiilor offshore: Aceste avantaje sunt: ■ anonimat şi confidenŃialitate. In acest caz.trade-rornania. ■ posibilitatea de expansiune mult mai bună. Anonimat şi confidenŃialitate Anonimatul şi confidenŃialitatea sunt invocate ca principale avantaje ale companiilor offshore. ■ suportă taxe reduse şi ajută la o mai bună planificare internaŃională a taxelor. ■ în multe Ńări obligativitatea de a plăti taxe este legată de locaŃia administraŃiei companiei.

25% pe profit brut. iar documentele în care sunt consemnaŃi acŃionarii şi directorii sunt îndosariate. taxa pe salarii. la un moment dat. de exemplu Insula Man. AngajaŃii sunt obligaŃi prin jurământ să păstreze secrete numele beneficiarilor nerezidenŃi.) şi ♦ cele care nu percep taxe deloc sau acestea sunt foarte mici. Nu există limite în ceea ce priveşte aceste cheltuieli decât bunul simŃ. structura nu poate fi oricând schimbată. Profitul brut este calculat prin scăderea din venit a tuturor cheltuielilor făcute de o companie pentru desfăşurarea afacerilor. vom vorbi de taxa pe profitul companiei. Pe plan mondial peste 95% din deŃinătorii de companii offshore folosesc o structură de anonimat. taxe municipale. identitatea acestuia poate fi cunoscută doar de cei cu care lucrează în mod direct. In contrast. cum ar fi directorul general şi adjunctul. când compania este înregistrată ca anonimă. alte jurisdicŃii. restul preferând o structură deschisă. Suportă taxe reduse şi ajută la o mai bună planificare internaŃională a taxelor JurisdicŃiile fiscale existente pe plan mondial se împart în două categorii: ♦ cele caracterizate de un nivel ridicat al taxelor (taxa pe venit. Mai mult. TVA. Dacă luam în considerare o jurisdicŃie cu taxe scăzute. ■ publicul are acces la dosarele ce conŃin certificatele de acŃionar. nu mai doresc acest lucru. cheltuielile de călătorie. O companie înregistrată într-o astfel de jurisdicŃie nu plăteşte nicio astfel de taxă. O jurisdicŃie cu astfel de taxe este Ciprul. Aceasta include costul bunurilor vândute. în jurisdicŃiile care nu percep taxe. Doar datele generale sunt prezentate din când în când pentru a informa guvernul şi publicul cu privire la evoluŃia în acest domeniu. impun o taxă fixă (750 lire 115 . Gibraltar nici una din taxele menŃionate mai sus nu este percepută. taxe imobiliare etc. In funcŃie de dorinŃa beneficiarului companiei. iar proprietarii. taxe profesionale. cum ar fi Bahamas. taxa pe dividende. Totuşi. salariile. comisioane şi aşa mai departe. salariile nu sunt taxabile. cazare şi protocol. taxe de drumuri. documentele de constituire ale unei companii etc. unde se aplică o taxă de 4.■ anonimatul nu poate fi obŃinut odată ce compania a fost înregistrată cu deŃinătorii ei reali.

Companiile offshore pot menŃine conturi în orice tip de valută.) care au însemnat pentru populaŃie pierderea economiilor. Tetra Pak. sau pot face retrageri de fonduri fără nici o explicaŃie sau documente cerute de bancă. printre acestea numărându-se firme renumite în întreaga lume precum Pepsi Cola. sistemului de guvernare sau din cauza instabilităŃii economice ce poate aduce cu ea inflaŃie. Nu este de mirare că mii de oameni de afaceri şi companii folosesc companii offshore pentru planificarea internaŃională a taxelor. Barclays RJR Nabisco şi altele. jocuri piramidale etc. sau 1200$ în cazul Insulei Man) oricărei companii. iar dobânzile plătite sunt similare cu cele practicate la nivel internaŃional. regresie economică şi multe alte probleme. sub forma de conturi curente. Lipsa controalelor valutare MulŃi oameni de afaceri încearcă să evite stabilirea unei baze străine acolo unde există controale valutare sau sunt intenŃionat complicate formalităŃile ce privesc aceste operaŃiuni. de asemenea. sau depuneri la termen fix. orice investitor doreşte să îşi desfăşoare activitatea într-o Ńară ce are aceste caracteristici. Astfel. Fondurile din aceste conturi pot fi transferate în străinătate fără nici un fel de restricŃie şi fără solicitarea unor documente sau a unor permise. 116 . ExistenŃa unor tratate de evitare a dublei impuneri internaŃionale împreună cu taxele scăzute oferă posibilităŃi imense pentru planificarea taxelor.sterline. Ele pot primi fonduri fie în cash. După apariŃia noilor state independente din fostul bloc sovietic procesul de restructurare economică a dus inevitabil la crize financiare (falimente bancare. Cât despre planificarea internaŃională a taxelor. conturi cu preaviz. pot face plăŃi către orice persoană în orice Ńară. companiile internaŃionale folosesc entităŃile offshore pentru a-şi dirija profiturile către acestea şi pentru a-şi desfăşura activitatea astfel încât să plătească cât mai puŃine taxe. fie sub altă formă. Companiile offshore nu sunt supuse controalelor valutare de niciun fel. compania operează într-un sistem bancar nerestrictiv. indiferent de profiturile sau pierderile acesteia. în orice tip de valută şi. Nimeni nu doreşte să îşi vadă banii pierduŃi din cauza schimbării guvernelor. Operează într-un sistem economic şi politic stabil Orice om de afaceri.

urmată de Războiul din Golf din 1990 şi colapsul Iugoslaviei. Companii cu impuneri şi restricŃii dureroase în Ńara lor de origine pot găsi nenumărate soluŃii comerciale în centre offshore. diversificarea obiectului de activitate al unei companii. Războiul civil din Liban i-a conferit Ciprului primul avantaj în 1970.Unul din cele mai mari avantaje ale Ciprului. operaŃie care nu este posibilă în Ńara de origine a investitorului. comerŃul cu Eurodolari. băncile japoneze sau americane nu se pot angaja în unele chestiuni legate de titlurile de valoare prohibite de lege în Ńările lor. ca centru offshore. este stabilitatea economică şi politica într-o regiune vulnerabilă în această privinŃă. în mod frecvent. Posibilitatea diversificării obiectului de activitate fără nicio restricŃie Centrele financiare offshore permit. Un nou val de instrumente financiare se deplasează spre domeniul offshore pentru acelaşi motiv. instrumente de plată. Regulamente lejere Frica de regulamente excesive este o atracŃie majoră spre acest domeniu şi este motivul pentru care înregistrarea de bănci. scăpând astfel de multe din probleme. Având în vedere modul în care se desfăşoară afacerile astăzi este de neconceput ca un centru financiar offshore să nu aibă un sistem bancar bine dezvoltat. Trebuie menŃionat şi faptul ca formalităŃile de diversificare a activităŃii unei companii sunt îndeplinite fără prea multă birocraŃie. Acest val include fonduri de investiŃii închise. De exemplu. Multe companii care au venit pentru un refugiu temporar au rămas atunci când au văzut că această Ńară le oferă mai mult de atât. Aceasta problema va fi prezentata mai larg în următoarea subsecŃiune. 117 . La aceasta au contribuit şi marile bănci ale lumii ce şi-au stabilit centre de operare în aceste zone şi au ridicat astfel standardul de desfăşurare al acestei activităŃi. Operează într-un sistem bancar bine organizat şi dezvoltat Aceasta este una din priorităŃile pe care orice centru financiar offshore le are de îndeplinit. societăŃi de asigurări sau societăŃi de transport maritim a devenit un pilon important al industriei offshore. intră pe acest delicat domeniu cu ajutorul entităŃilor offshore.

iar multe din corporaŃiile de răsunet de pe piaŃa mondială operează prin aceste centre. folosirea a 4 categorii de concepte: 1. în proprietate juridică şi economică. la rândul lui. având efect după moartea creatorului. le pot prelucra şi le pot ascunde provenienŃa pentru că mărfurile vor avea ca provenienŃă apoi zona liberă. trustul poate fi creat printr-un act încheiat în timpul vieŃii creatorului inter vivos trust sau printr-un testament. dezvoltându-se premisa departajării proprietăŃii. Creatorul/fondatorul trustului . Orient Express şi American Airlines în Bermude. Astfel. o firmă va putea intra mai uşor pe o piaŃă sau îşi va putea deschide o filială sau o sucursală într-o anumită Ńară pentru că va fi privită ca o firmă străină şi va putea beneficia de facilităŃi acordate de guvernul Ńării respective. De exemplu. transportul aerian. In ultimul timp au fost înregistrate aproximativ un milion de companii offshore în toată lumea. Conceptul de trust implică. Ascunderea provenienŃei mărfurilor prin prelucrarea acestora în zonele libere adiacente altor centre offshore Oamenii de afaceri pot ascunde provenienŃa mărfurilor pe care le comercializează cu ajutorul zonelor libere. care acordă facilităŃi investitorilor străini ce îşi plasează banii în Ńara noastră. ei pot introduce mărfurile în zonele libere unde le pot schimba ambalajul. In mod istoric. Trusturi offshore Conceptul de „trust" este un concept ataşat exclusiv jurisdicŃiilor „common law" sau cu alte cuvinte.Posibilitate de expansiune mult mai bună Marile corporaŃii văd centrele offshore ca pe ceva indispensabil pentru expansiunea lor pe noi pieŃe la costuri competitive. Astfel. sistemului de drept anglosaxon. Putem da aici ca exemplu de Ńară România. GE şi CNN în Cipru.Settlor. centrele financiare offshore domină câteva activităŃi internaŃionale cum ar fi: shippingul. acest concept s-a dezvoltat din legislaŃia britanică laws of equity şi a fost gândit astfel încât să separe controlul asupra unei proprietăŃi. domeniul financiar şi al societăŃilor de asigurări captive. care transferă proprietatea ce va face obiectul trustului. Am amintit aici IBM şi Microsoft în Dublin. De Burs în Insula Man. 118 . şi implicit Ńara care a organizat această zonă liberă şi astfel mărfurile pot fi mai uşor alese de consumatori.

trustul nu există.2. dar numai pentru a le folosi în scopul declarat de către creator (pentru interesul beneficiarului). atunci. Autonomia administratorului este o condiŃie sine qua non a instituŃiei trustului. dar se poate cere de către creatorul 119 . titlu legal asupra proprietăŃilor trustului (legal ownership). Managerul trustului . agency) sau de fiducie. De exemplu. căci. dacă creatorul îşi păstrează controlul complet asupra bunurilor trustului. rolul managerului este să administreze trustul în folosul unui beneficiar. se poate argumenta că trustul nu a fost de fapt constituit. un copil al creatorului trustului. în timp ce beneficiarul va fi proprietarul economic (equitable ownership). numit de creatorul trustului. Managerul trustului va avea. în cazul contractului de fiducie proprietatea încredinŃată fiduciarului nu este separată. în mod evident. acesta poate fi de exemplu. trustee-ul beneficiază de autonomie absolută. separată de cea a trusteeului. primul copil ce se va naşte). bunurile trustului sunt. Ńinând cont de autonomia managerului. în managerul-trustee va avea un „titlu legal" de proprietate asupra bunurilor trustului. aparŃinând beneficiarului) este de esenŃa trustului. numit de creatorul trustului. Odată ce creatorul trustului a decis ce proprietăŃi va transfera trustului. autonomie totală în activitatea de administrare. în mod obligatoriu. Crearea trustului îmbracă. Beneficiarul trebuie să fie determinat la momentul constituirii trustului sau măcar determinabil (de exemplu. în mod necesar. altfel.Trustee. cum ar fi cea de reprezentare {mandat. mai ales că managerul are din punct de vedere formal. 3. forma unui document scris (care. după cum am spus. în mod normal. acesta trebuie să fie ales cu un grad foarte mare de discernământ de către creator. este foarte complex). el decide şi asupra administratorului (sau administratorilor). în principiu (căci există şi excepŃii).Beneficiary. proprietatea trustului este. Această împărŃire dihotomică a proprietăŃii (în proprietate juridică aparŃinând managerului-trustee şi cea economică.corpus. de multe ori. Beneficiarul trustului . cu alte cuvinte. este cel în folosul căruia a fost creat trustul. 4. rol în sprijinul căruia. Proprietatea (bunurile) aferentă (transferată) trustului . deosebindu-1 de alte instituŃii. separate de către cele ale managerului. iar bunurile sunt considerate a fi în continuare proprietatea creatorului.

se vor limita în a urmări respectarea prevederilor contractului de trust fără a încerca modificarea lor (cu excepŃia situaŃiilor când trustul conŃine clauze contrare legii. In aproape toate Ńările sistemului „common law" se conferă dreptul creatorului de a modifica termenii esenŃiali ai contractului de trust (de exemplu. managerul nu poate în niciun fel folosi proprietăŃile trustului în folos personal. şi. competente de a judeca un litigiu ce implică un trust. moralei sau ordinii publice). şi ca un corolar. Având în vedere aceste consideraŃii. care consacră sistemul de drept. Din fericire pentru creatorul trustului. sau liniile generale de administrare a trustului. 120 . sau în caz că bunurile au fost înstrăinate de fiduciar. de vreme ce el va adera la actul de constituire al trustului. ■ să existe certitudinea existenŃei obiectului trustului .adică existenŃa beneficiarilor. bunurile trustului nu pot fi urmărite de niciun creditor personal al managerului de trust. căci el dispune şi de o largă autonomie. Conform jurisprudenŃei. în general. pentru ca actul de creare a trustului să fie valabil. trebuie să fie îndeplinită o cerinŃă triplă: ■ să existe certitudinea intenŃiei creării trustului. 3 obligaŃii principale: • să îndeplinească obiectivele pentru care a fost creat trustul. • să acŃioneze cu multă loialitate faŃă de creatorul trustului. se poate cere contravaloarea lor. consemnată în jurisdicŃii. managerul nu are independenŃa completă în activităŃile de administrare.active transferate. trebuie să spunem că.fiduciei/fiduciant separaŃia bunurilor. schimbarea managerului). de obicei. ■ să existe certitudinea de subiect al trustului . instanŃele de judecata. cu alte cuvinte să acŃioneze în interesul beneficiarului pentru care a fost creat trustul. Cu toate acestea. Acesta din urmă acŃionează în baza mandatului de încredere acordat de acŃionari. common law. Managerul (trustee) are. care. în general. managerul nu este numai un simplu mandatar pentru creatorul trustului. indică activităŃile permise. O comparaŃie relevantă ar putea fi aceea între un manager al trustului şi un director de companie. Totuşi. • de a acŃiona cu bună-credinŃă (ca un mandatar) şi prudenŃă/diligentă (judecata in abstracto) pentru a realiza scopul în care a fost creat trustul.

trustul cunoaşte trei structuri de bază: ■ Trustul încheiat pentru „realizarea unui anumit interes'' {„interest in possession trust"): în acest caz. ce tip de investiŃii vor fi făcute cu ajutorul fondurilor transferate trustului). se va transforma 121 . cum. când şi către cine veniturile. poate prevedea că beneficiarul nu are dreptul să afecteze destinaŃia sumelor/veniturilor care vor fi distribuite de trust. neavând încredere în capacitatea beneficiarului de a gestiona veniturile ce urmează să le primească de la trust. beneficiarul va avea un drept distinct asupra unei părŃi specifice din proprietăŃile trustului. Practica ultimilor ani a arătat o tendinŃa. concretizate în contractul de trust). In general. cum este trustee-ul. De cele mai multe ori. Tipurile de trust variază foarte mult în funcŃie de diferitele jurisdicŃii dar. iar creditorii personali ai beneficiarului nu pot să urmărească veniturile care vor fi distribuite de trust: ■ „Trustul de Acumulare şi Prezervare”: acest trust este o combinaŃie a celor de mai sus. în care creatorul. dar oricum ele constituie linii directoare în ceea ce priveşte activităŃile de administrare (de exemplu. ale creatorului. dar există câteva jurisdicŃii (de exemplu Insulele Cook) în care creatorul trustului (settlor) poate şi protector. de către manageri. conform cărora. exprimă intenŃiile şi dorinŃele creatorului în legătură cu scopurile de creare ale trustului. Aceste intenŃii nu trebuie urmate tale quale. Protectorul nu este însă niciodată proprietarul legal al bunurilor {proprietar de jure). care vor avea împreună cu managerii. de a folosi „Protectorii" ca o măsură suplimentară de siguranŃă în cazul unor abuzuri din partea managerilor trustului. dar va conŃine prevederi. creatorul încheie cu managerul un protocol de intenŃie Letter of wishes. in general. de obicei începe prin a fi un trust discreŃionar. căci s-ar afecta principiul autonomiei trustului. foarte utilizat în SUA. cu totul strict.Odată cu încheierea contractului de trust. în creştere. căci altfel autonomia acestora ar fi negată. drept de semnătură asupra conturilor bancare ale trustului. ■ „Trustul discreŃionar": acest tip de trust conferă managerului totala libertate de a decide (restricŃionată doar de anumite doleanŃe generale. proprietăŃile trustului sunt transferate: o varietate a acestuia este trustul de tip spendthrift. la momentul iniŃial al creării. creatorul sau cineva având legături foarte strânse cu proprietăŃile trustului nu poate fi Protector. protectorii sunt avocaŃi sau experŃi contabili cu o bună reputaŃie profesională. care aşa cum o arată şi numele.

cât şi ca un instrument de protecŃie contra creditorilor. dar utilizarea lui este totuşi plină de capcane. mai ales în lumina diferitelor legislaŃii ale jurisdicŃiilor implicate. 122 .raporturile Standard & Poor's. mai ales atunci când fondatorul şi soŃul/soŃia lui sunt de naŃionalităŃi diferite. Trustul poate însemna o oportunitate de a economisi. Moody's şi Fitch sunt folositoare. o anumită vârstă. ■ compania mamă sau garanŃii similare. ■ reputaŃie şi substanŃă . TendinŃa generală este ca marea majoritate a companiilor şi a trusturilor administrate să îşi deschidă conturi bancare la bănci internaŃionale şi bănci offshore şi nu la bănci naŃionale datorită următorilor factori: ■ familiarizarea acestora cu afacerile offshore şi afacerile internaŃionale ■ investiŃii şi perspective ale afacerilor pe plan internaŃional ■ eficientizarea taxelor ■ confidenŃialitate ■ lipsa schimbului de informaŃii ■ accesul la oportunităŃi de investiŃii speciale Alegerea unei bănci offshore In alegerea unei bănci offshore trebuie să se Ńină cont de anumiŃi factori: Factorii care trebuie luaŃi în considerare includ: ■ stabilitatea politică şi economică a jurisdicŃiei/jurisdicŃiilor în care o banca îşi are sediul. Sisteme bancare offshore Firmele de consultanŃă din domeniu pot asista clienŃii pentru a-şi deschide şi administra conturi bancare offshore şi internaŃionale. precum şi protecŃia investitorului şi schemele de asigurare. fiind deja dezvoltate expertize utile în identificarea şi alegerea unor bănci offshore şi internaŃionale potrivite. ■ calitatea regulamentelor şi accesibilitatea la depozite. In concluzie. o planificare atentă trebuind tăcută. de la caz la caz. de exemplu. odată ce beneficiarul va atinge.într-un „trust pentru realizarea unui anumit scop/interes". instituŃia trustului poate fi folosită cu succes (inclusiv de cetăŃenii Ńărilor de drept romanic) atât în planificarea fiscală. iar în timpul vieŃii vor schimba domiciliul/rezidenŃa lor.

dar costurile unei relaŃii personalizate încep să se justifice şi să merite la sume mai mari de 100.private banking clients ■ expatriaŃi ■ activităŃi de comerŃ internaŃional. Serviciile bancare private nu sunt sinonim ale termenului „offshore".Servicii bancare private Cu toate că serviciile bancare private nu sunt o afacere uşoară. dar este înŃeleasă.000 USD sau 1. precum comerŃul. există un model de simplu de a face afaceri: „fă-i fericiŃi pe oamenii bogaŃi". Definirea serviciilor bancare private diferă de la bancă la bancă.000.000 USD. Aceste servicii sunt furnizate atât din băncile offshore. în general. ExpatriaŃi Numeroase bănci offshore au văzut o perspectivă profitabilă în oferirea unor pachete de servicii bancare orientate persoanelor expatriate.000 USD (unele bănci oferă astfel de servicii unor clienŃi care dispun de minim 500. ClienŃii care desfăşoară activităŃi comerciale caută la o bancă offshore servicii similare şi vor cere acces la unele sau la toate serviciile enumerate în continuare: ■ gestionarea lichidităŃilor ■ servicii de schimb extern şi servicii de trezorerie 123 . precum comerŃul.Concentrarea afacerii asupra băncii în general băncile caută să ofere servicii unora sau tuturor tipurilor de clienŃi. Băncile care oferă aceste tipuri de servicii se concentrează asupra ordine banking. call-centres. In astfel de circumstanŃe o bancă offshore care este specializată în „private banking" sau servicii pentru expatriaŃi va fi nepotrivită. ca fiind o ofertă privată personalizată a unei bănci pentru un client care dispune de minim 100. ActivităŃi comerciale internaŃionale MulŃi dintre clienŃi utilizează companiile administrate pentru scopuri comerciale. cât şi din locaŃii internaŃionale ClienŃi privaŃi -private banking clients . unui nivel scăzut de expertiză şi în a oferi pachete de servicii de asigurări de viaŃă. precum: ■ clienŃi privaŃi .000 USD).

■ comerŃ internaŃional . Insula Sfânta Elena etc. Cipru. El Salvador etc.zona Caraibelor şi America Centrală: Bahamas. shipping sau imobiliare Paradisurile fiscale cunoscute: Conform unui studiu publicat de Oficiul NaŃiunilor Unite pentru controlul drogurilor şi prevenirea criminalităŃii.înregistrarea băncilor şi societăŃilor noi nu este verificată sau supuse vreunei condiŃii particulare . . Hainan. Belize.un avocat poate înfiinŃa în câteva zile orice fel de societate 124 . precum energie. Malta. încasări şi soluŃii payroll ■ soluŃii pentru vânzări: point of sale. în lume sunt peste 50 de state şi teritorii care îndeplinesc criteriile de paradis fiscal. Maldive.stat independent. Singapore. diverse documente. Arhipelagul Tonga. Dubai. Republica Dominicană. Cel mai des amintite în lucrările de specialitate şi documentele unor foruri internaŃionale sunt următoarele: . -r zona Asia-Pacific: Insulele Marshall. Bahrein.zona Africa: Insulele Capului Verde. . industria aviatică. Aruba. Costa Rica. e-commerce şi programe merchant ■ expertiză în probleme. membru Commonwealth. Liechtenstein etc. Bermude. Insulele Cayman. Insulele Man. rata dobândă ■ finanŃări ■ plăŃi.zona Europa: Luxemburg. 1. fără pretenŃia de a fi epuizat subiectul. garanŃii transfrontaliere şi servicii bancare globale din zone din lumea întreagă ■ gestionare risc: schimb extern. Montseratt.scrisori de garanŃie bancară. Antigua . Liban. Panama. Macao.resursele esenŃiale provin din turism. Filipine. Gibraltar. Monaco. Antilele Olandeze. . . Cu toate acestea. Insulele Virgine. Nauru. cele mai cunoscute vor fi analizate în continuare. Liberia. Andora. Fidji. Insulele Lauban. Insulele Cook. Antigua. Samoa.

. . Bahamas fiind un port important la Marea Caraibilor.Are o populaŃie de aproximativ 300.secretul financiar bancar este garantat .Cadrul Legislativ: Sistem Juridic Independent. Din turism se obŃin mai mult de jumătate din economiile insulei. dezvoltarea sa într-un important centru financiar este destul de recentă. bazat pe Sistemul Juridic Englez.Climatul este sub-tropical favorizând turismul.colonie independentă a Coroanei britanice din 1973. . veniturile şi beneficiile realizate nu sunt impozitate -băncile acceptă cu foarte mare uşurinŃă depozite în lichidităŃi considerabile. -Insulele au un mediu de afaceri prielnic datorită neimpozitării corporaŃiilor. -Economia: Principala sursă de venit o reprezintă turismul. . . 125 . câştigurilor de capital sau a veniturilor. . între Spania şi FranŃa.băncile nu pot fi controlate 2.LegislaŃia: Legea Companiilor de Afaceri InternaŃionale din anul 2000. Andora .în plan fiscal. a proprietăŃilor.Limba oficială: Engleza.000 de locuitori. aflat sub suveranitatea a doi principi: episcopul d' Urgel şi preşedintele FranŃei. independent din 1278.Tipuri de companii: Companii de Afaceri InternaŃionale . deşi Regina este în continuare conducătoarea statului-colonie situată la 80 km S-E -Cuprinde 700 de insule situate în sud-estul Floridei în Marea Caraibilor. situat în munŃii Pirinei.principat cu o suprafaŃă de 465 km2. InformaŃii despre tipuri de companii înregistrate în Bahamas: . precum şi legături maritime. .Infrastructura: Există conexiuni aeriene excelente între insulă şi majoritatea aeroporturilor internaŃionale majore. .Nassau este capitala statului. . Insulele Bahamas (The Commonwealth ofthe Bahamas) . Deşi a fost una dintre primele jurisdicŃii care oferea servicii de trust. Este dependentă de importuri.Moneda naŃională: Dolarul bahamiez (BSD).

. .Capitalul social: Nu este fixat un prag minim sau maxim. de regulă. Corporation. Incorporation.000$ ♦ 1.Raportări financiare anuale: Nu sunt obligatorii.RestricŃii: Nu sunt permise activităŃi în sectorul financiar. IBC nu pot desfăşura activităŃi comerciale şi nu pot deŃine proprietăŃi în Bahamas. . . .Limba pentru înregistrarea numelui: Orice limbă din alfabetul latin. . . . 50.Dezvăluirea identităŃii proprietarului beneficiar: Nu este necesară. . dar trebuie depusă o evidenŃă a acŃionarilor la biroul de înregistrări.Durata de timp necesară încorporării: 2 zile lucrătoare.Dezvăluirea Comitetului de Directori: Nu este necesară. .Companii deja înregistrate (shelf company): Există.LegislaŃie pentru prevenirea spălării banilor: Există .000$. . . aceasta nu este publică.Terminologie care să denote răspunderea limitată: Limited.RestricŃii privind numele: Orice nume pe care autorităŃile îl vor găsi nepotrivit.Directori: Minim unul. . . . Sociedad Anonima etc. termeni care au legătură cu roialitatea. 126 ..Tratate pentru evitarea Dublei Impunerii: Nu are semnate astfel de tratate.Taxa anuală de licenŃă: ♦ 350$ pentru un capital social care e mai mic de 50. ofensiv.Emiterea de acŃiuni la purtător: Nu este permisă.Sediu/agent înregistrat: Este obligatorie existenŃa unui sediu social şi a unui agent înregistrat în Bahamas. Oricum.000$ USD.Control valutar: Nu. .Impozitare: în Bahamas nu se percep niciun fel de impozitări. Societe Anonyme. .Raportări anuale: Nu sunt obligatorii. . .AcŃionari: Minim unul. bancar sau de asigurări rară obŃinerea unei autorizaŃii speciale. imperialitatea sau nume care sugerează patronajul guvernului. obscen.Secretarul companiei: Este opŃională numirea unui secretar. dar capitalul social este. .000$ pentru un capital care depăşeşte 50. Poate avea orice naŃionalitate sau rezidenŃă şi poate fi persoană fizică sau juridică. dar trebuie completată şi depusă o evidenŃă a acestora la biroul de înregistrări.Limba în care se redactează documentele oficiale: Engleza.

este considerată Ńara cu cea mai scăzută rată a criminalităŃii şi corupŃiei. Insula Omului (The Isle of Mari) . . în schimbul a câteva mii dolari. beneficiază de legături aeriene bune cu SUA şi Europa. . frauda fiscală nu face obiectul niciunei sancŃiuni penale.amplasată la 350 mile de coasta Carolinei de Nord. sau unei firme de avocatură. admite depozite bancare străine de peste 200 miliarde de dolari. . trusturi.insulă de 572 km2.reprezintă un grup de insule situat la 700 km la sud de SUA.000 persoane (populaŃie) . . companii de asigurări cu reputaŃie internaŃională. partenenate cu răspundere limitată.nu se execută control asupra schimburilor valutare şi operaŃiunilor bancare. Insulele Canalului (The Channel Islands) .la înregistrarea unei societăŃi de către o persoană fizică este necesară recomandarea unei instituŃii bancare respectabile.000 societăŃi fictive la 16. indiferent de domeniu: avocaŃi. bancheri.Alte tipuri de companii: Companii limitate.considerat prototipul paradisului fiscal. are un sector financiar foarte dezvoltat. din 1976. Bermude . 127 . fiind respectat secretul financiar. a fost reglementat prin lege că orice dezvăluire cu privire la activităŃile financiar-bancare constituie crimă. agenŃi de asigurări. .Ca şi în ElveŃia. companii private limitate ca acŃiuni sau garanŃii.Nu se percep impozite. .. 46. băncile oferind o vastă varietate de servicii. totul desfăşurându-se sub controlul autorităŃilor monetare. în apropiere de Cuba. contabili. fiind apreciată pentru profesionalismul specialiştilor. poate fi înfiinŃată o bancă aptă să opereze în toată lumea.Există 550 bănci.fostă colonie britanică.Dotat cu comunicaŃii extrem de performante. cu îndelungate tradiŃii de centru financiar internaŃional. . secretul bancar este lege -Confirmând aceste relaŃii confidenŃiale. graŃie unei fiscalităŃi reduse. situată în Marea Irlandei.

în 2003 cea 16. 128 . . Limba oficială: Engleza. Regina numind aici un guvernator.000 de locuitori. în mod expres. Cadrul Legislativ: Sistem Juridic. la sud de Cuba (Grand Cayman. activitatea bancară internaŃională fiind preponderentă. indiferent de provenienŃa acestuia. iar activităŃile lor să fie. În 1992 s-au înfiinŃat 2930 noi corporaŃii. Există o bancă la 30 locuitori. Moneda naŃională: Dolarul caymanez.Străinii sunt scutiŃi de impozit dacă exercită o activitate comercială. Insulele Cayman (The Cayman Isle) Formată din trei insule situate în Marea Caraibilor. Sunt colonie britanică.712.000 locuitori. . bazat pe Sistemul Juridic Englez. iar Parlamentul Britanic are drept legislativ. InformaŃii despre tipuri de companii înregistrate în Insulele Cayman Tipuri de companii: Exonerate. având peste 600 de bănci. Economia: Sunt unele dintre cele mai mari centre bancare offshore din lume. restrânse pe baza unei liste limitative.Persoanelor juridice li se aplică ambele regimuri juridice: ♦SocietăŃilor cu sediul în Insula Man li se aplică regimul de drept comun: impozit de 12% pe profitul de 500.000 euro *Regimul mai favorabil constă în scutirea de taxe a companiei sub rezerva ca ele să nu exercite nicio activitate pe insulă. Principala sursă de venit provine din serviciile bancare şi din turism.. în vreme ce populaŃia uneia din insule este de 17.000 euro şi impozit de 18% pentru sumele mai mari de 500. Uttle Cayman şi Cayman Brac) Are o populaŃie de aproximativ 40.Persoanele fizice din insulă plătesc un impozit pe venit de 1218%. Infrastructura: Infrastructură comercială cu acces direct de comunicaŃie pentru restul lumii. majoritatea locuind în Grand Cayman într-una dintre cele 3 insule.

Poate avea orice naŃionalitate sau rezidenŃă şi poate fi persoană fizică sau juridică. de asigurări sau fonduri mutuale fără obŃinerea unei autorizaŃii speciale. Raportări anuale: Nu sunt obligatorii.000 $.LegislaŃia: Legea Companiilor a Insulelor Cayman adoptată în anul 1960 care se bazează în mare parte pe Legea Engleză a companiilor din 1948. Secretarul companiei: Este opŃională numirea unui secretar. Nu pot desfăşura activităŃi comerciale şi nu pot deŃine proprietăŃi în Insulele Cayman.000.690 US pentru un capital situat între 1.1.000$.000$.000$ ♦ 805$ US pentru un capital situat între 50.000. Legea băncilor. Capitalul social: Capitalul social standard este de 50. Clauza de confidenŃialitate: Conform legislaŃiei în vigoare este considerată încălcare a legii dezvăluirea oricăror informaŃii confidenŃiale despre companiile înregistrate în Insulele Cayman. ♦ 1. Directori: Minim unul. Emiterea de acŃiuni la purtător: Este permisă cu condiŃia ca acestea să fie deŃinute de un custode. AcŃionari: Minim unul. Nu pot solicita fonduri publice.000 $.400 US pentru un capital care este sau depăşeşte 2. Dezvăluirea Comitetului de Directori: Nu în vreun registru public. ♦ 2. 129 .000.2. Raportări financiare anuale: Nu sunt obligatorii.000$ .000. Taxa anuală de licenŃă: ♦ 575$ US pentru un capital social mai mic de 50. Sediu/agent înregistrat: Este obligatorie existenŃa unui sediu social şi a unui agent înregistrat în Insulele Cayman. legea trusturilor şi legea relaŃiilor confidenŃiale se numără printre cele mai severe şi restrictive din întreaga lume (dezvăluirea informaŃiilor este o crimă. bancar. RestricŃii: Exoneratele nu au voie să deruleze activităŃi în sectorul financiar. Dezvăluirea identităŃii proprietarului beneficiar: Nu este necesară. iar solicitarea acestora este împotriva legii) Impozitare: Nu se percep impozitări. Tratate pentru evitarea Dublei Impunerii: Nu are semnate astfel de tratate.000$ .

Limba în care se redactează documentele oficiale: Engleza. LegislaŃie pentru prevenirea spălării banilor: Există Terminologie care să denote răspunderea limitată: Nu este obligatorie. Cunoscând importanŃa telecomunicaŃiilor. Imperiul Britanic) au considerat că este important să folosească Cipru ca şi bază regională. asigurând transportul între Cipru şi restul lumii.Control valutar: Nu. • Cadrul Legislativ: Cipru a devenit Republică Independentă în 1960 după 82 de ani de administraŃie britanică. • Are o istorie fascinantă care datează de peste şapte mii de ani. asigurare. • Astăzi Ciprul este statul cel mai estic al Uniunii Europene şi reprezintă o punte către Orientul Mijlociu. • Are o suprafaŃă de 9. Corporation. Durata de timp necesară încorporării: 2 zile lucrătoare. Companii deja înregistrate {shelf company): Există. Cipru a 130 . ofensiv. • Infrastructura: Larnaca. obscen. Imperiul Turc. termeni care au legătură cu roialitatea. • Localizarea strategică a fost motivul pentru care marile imperii (Alexandru cel Mare. Imperiul Roman. Sistemul juridic cipriot se bazează în mare pe sistemul juridic englez. Imperiul Bizantin.000 de locuitori. imperialitatea sau nume care sugerează patronajul guvernului. De asemenea sunt interzişi termeni precum: bancă. capitala Ńării. Incorporated etc. Fiind totodată membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.251 km2 şi o populaŃie de 770. Asia şi Africa. Sistemul Legislativ cuprinde şi toate Legile şi Directivele Uniunii Europene. Limba pentru înregistrarea numelui: Orice limbă din alfabetul latin. RestricŃii privind numele: Orice nume pe care autorităŃile îl vor găsi nepotrivit. trust sau echivalentele lor în alte limbi. Africa de Nord şi Estul Europei. principalul aeroport cipriot. Cipru • Cipru este o insulă situată în estul Mării Mediterane la intersecŃia a trei continente: Europa. se află situat la 50 de km de Nicosia. dar de obicei apar: Limited. aceasta lăsându-şi o amprentă puternică asupra Statului Cipriot.

. • Economia: Cipru are o economie de piaŃă. Cipru a devenit un centru comercial. Mare parte a ei este activă din 1952 şi este o copie exactă a „Legii Companiilor" din Marea Britanie din 1948. Pentru un birou complet echipat şi cu toate serviciile incluse. Rata de schimb din 01.făcut investiŃii masive în acest sector. . InformaŃii despre tipurile de companii înregistrate în Cipru: • Companiile de Afaceri InternaŃionale (IBC) Aceste companii sunt folosite în diverse scopuri. . 131 .investiŃii.comerciale. Cipru poate fi considerat ca fiind una dintre cele mai avansate Ńări în acest domeniu. Astfel. • Ora Ciprului: Ora oficială a Ciprului este cu 7 ore înaintea orei New York-ului şi cu 7 ore în urma orei Tokyo-ului.000 de CYP. • Capitalul social: Capitalul minim social este de 1.2004: 1 CYP = 2.holding. • LegislaŃie: „Legea companiilor" Cap. • Moneda naŃională: Lira cipriotă (CYP).21 GBP. Guvernul Ciprului intenŃionează să se alăture EuroZonei în 2007 (negocierile sunt în curs). cuprinzând şi Directivele Uniunii Europene. care s-a îmbunătăŃit simŃitor în ultimii 20 de ani. 113. asigurând un standard de viaŃă ridicat locuitorilor săi.10. Turismul a fost şi este în continuare principalul domeniu de activitate urmat de agricultură şi producŃie ale căror progrese sunt însă mai mici.consultanŃă.000 CYP. capitalul minim social se ridică la 10. Un număr mare de studenŃi ciprioŃi au studiat în afara graniŃelor Ńării fiind fluenŃi în multe alte limbi.76 EUR = 1.19 USD = 1. financiar şi maritim dezvoltat determinând şi creşterea sectoarelor adiacente. • Limba oficială: Limba greacă şi limba turcă sunt recunoscute ca fiind limbi oficiale. dar şi limba engleză este vorbită de aproape toŃi locuitori fiind utilizată şi în toate sectoarele de activitate. cum ar fi: . De curând ea a fost actualizată. având astfel posibilitatea de a lucra cu cele mai importante centre financiare în aceeaşi zi (GMT+ 02).

• Directori: Minim unul. Trebuie dezvăluită băncilor (strict confidenŃial) dacă se deschid conturi în Cipru. • Companiile non-rezidente: nu se percep impozitări. • Sediu/agent înregistrat: Este obligatorie existenŃa unui sediu înregistrat în Cipru. • Holdingurile: nu se percep impozitări asupra veniturilor din dividende. dar nu şi a unui agent. • Regimul de impozitare: • Companii comerciale: impozitul este de 10% din profitul net IBC. • Taxa franciză: 7 CYP sau 15 CYP pentru întârzieri • Raportări financiare anuale: Sunt prezentate membrilor şi o copie este depusă la autorităŃile în cauză. • Secretarul companiei: Poate fi de orice naŃionalitate şi poate fi persoana fizică sau juridică. 132 . • Control valutar: Nu. • Non-rezidenŃii ciprioŃi care deŃin acŃiuni la companii cipriote nu plătesc impozite pe dividende distribuite de IBC cipriote. incluzând majoritatea Ńărilor Vest şi Est Europene şi statele Americii de Nord. • Durata de timp necesară încorporării: 5 zile lucrătoare. • Limba pentru redactarea documentelor oficiale: în general limba engleză se acceptă. dar sunt cazuri în care este necesară redactarea documentelor în limba greacă. CombinaŃia între impozitarea scăzută sau nulă şi avantajele care rezultă din semnarea acestor tratate au transformat Ciprul într-un centru important de planificare fiscală.• RestricŃii asupra activităŃi: Sunt obligatorii autorizaŃii speciale pentru activităŃi bancare. Poate avea orice naŃionalitate sau rezidenŃă şi poate fi persoană fizică sau juridică. • Dezvăluirea identităŃii proprietarului beneficiar: Nu există reglementări în acest sens pentru AutorităŃile Guvernamentale. financiare şi de asigurări. • Companii deja înregistrate (shelfcompanies): Există. *AcŃionarii rezidenŃi plătesc o taxă de 15% pentru dividende. • Raportări anuale: Trebuie depuse la autorităŃile în drept. • Emisiunea de acŃiuni la purtător: Nu este permisă. • Tratate pentru evitarea dublei impuneri: Astfel de tratate au fost semnate cu multe Ńări. • AcŃionari: Minim unul.

Tortola. • Alte forme de companii: Companii publice sau private limitate ca număr de acŃiuni sau ca garanŃii. este centrul economic principal. Acordarea de permisiuni de a se înregistra pe teritoriul ei Companii de Afaceri InternaŃionale a determinat creşterea substanŃială a veniturilor.US$1. cea mai mare insulă. activă din 1984. • Guvernul este alcătuit acum dintr-un Consiliu Legislativ format din membri aleşi.A. • Insulele au fost anexate de Marea Britanie şi au trecut sub administraŃia unui Guvernator Britanic. Nu se precizează o sumă minimă pentru capitalul social. • Capitalul social: Capitalul minim plătit . Ursula şi a celor 11. companii multinaŃionale. Venitul majoritar provine din turism. numit de Regină. acesta se ridică la 50. are o economie prosperă şi stabilă.00.000$. care acŃionează ca reprezentantul ei. Fiind o Colonie Britanică. • Moneda naŃională: Dolarul American ($) • Limba oficiala: Engleza InformaŃii despre tipuri de companii înregistrate în Insulele Britanice Virgine: Companiile de Afaceri InternaŃionale (IBC) • LegislaŃie: Legea Companiilor InternaŃionale. dar de obicei.• LegislaŃie pentru a preveni spălarea banilor: Există. • Cadrul Legislativ: Sistem Juridic Independent. 133 . iar în 1966 se implementează o nouă ConstituŃie. după mai multe încercări de a-şi dobândi independenŃa. • In 1950. un Prim Ministru ales de membrii partidului majoritar şi un Guvernator Britanic.U.000 de virgine. bazat pe Sistemul Juridic Englez • Infrastructura: Are conexiuni aeriene excelente cu S. un Consiliu Executiv. Insulele Virgine Britanice • formează un grup de insule situate în Marea Caraibilor. • Columb a descoperit aceste insule şi le-a numit „Islas Virgines" după legenda Sf. se formează un Consiliu Legislativ. • Economia.

000 pentru capital mai mare de US$ 50. financiare sau de asigurări fără obŃinerea unei autorizaŃii speciale. • Directori: Minim unul. • Dezvăluirea identităŃii proprietarului beneficiar: Nu este obligatorie. • Alte forme de companii: Companii limitate ca şi garanŃii.• RestricŃii: IBC nu au voie să deruleze activităŃi în domeniile bancare. Seychelles şi-a câştigat independenŃa în 1976.000 de locuitori au transformat aceste insule într-un paradis tropical. parteneriate limitate.000 $1. • Cei 80. dar nu se răsfrâng asupra IBC. • AcŃionari: Minim unul. dar a început să fie locuită de oameni abia cu 200 de ani în urmă. Poate avea orice naŃionalitate sau rezidenŃă şi poate fi persoană fizică sau juridică.. • LegislaŃie pentru a preveni spălarea banilor: Există. • După 162 de ani de ocupaŃie Britanică. • Raportări anuale: Nu sunt obligatorii. • Au fost descoperite de un navigator portughez. • Durata de timp necesară încorporării: 2 zile lucrătoare. • Companii deja înregistrate (shelf company): Există. • Limba utilizată în redactarea documentelor oficiale: Engleza. Insulele Seychelles • formează un grup de 115 insule împrăştiate în Oceanul Indian. Aceste companii trebuie să întreŃină relaŃii comerciale în afara IBV.000 • Raportări financiare anuale: Nu sunt obligatorii. • Taxa anuală de licenŃă: $ 350 pentru capital social de US$ 50. • Sediu/agent înregistrat: Este obligatorie existenŃa unui sediu înregistrat şi a unui agent în BVI. • Emiterea de acŃiuni Ia purtător: Este permisă. 134 . devenind Republică în cadrul Commonwealth. • Control valutar: Nu. • Secretarul companiei: OpŃional. • Impozitare: 0 (NTL) • Tratate pentru evitarea Dublei Impunerii: Astfel de tratate au fost semnate cu Austria şi Japonia.

Commonwealth-ului şi Uniunii francofone. nu au voie să deŃină proprietăŃi şi nu îşi pot vinde acŃiunile publicului.00.000. apărută în 1984 • Capital social: Capitalul minim plătit . • Taxa anuală de licenŃă: • $100 pentru o IBC cu un capital social de US$5. 135 . dar nu trebuie depuse la autorităŃi sau auditate. cea mai mare dintre insule se află aeroportul internaŃional. • Moneda naŃională: Rupia Seychelles • Limba oficială: Engleza.000 pentru capital mai mare de US$50.000$. Puterea legislativă aparŃine unui Ansamblu NaŃional format din 34 de membri. IBC au voie să întreŃină relaŃii comerciale doar în afara Seychelles. Sistemul politic este format din mai multe partide. turismului.US$1. • Raportări financiare anuale: Trebuie întocmite.000. portul şi capitala Victoria. creola. • Sistemul Juridic: Se bazează pe Sistemul Juridic Englez şi Francez. limba engleză este folosită mai ales în afaceri.• Republica Seychelles este membră a NaŃiunilor Unite. dar de obicei acesta se ridică la 5. • Economia: Creşterea economică se datorează. Uniunii Africane. • RestricŃii: IBC nu pot derula activităŃi în domeniile bancare. franceza.001US$50. un Preşedinte Executiv şi un Guvern. financiare sau de asigurări. • Raportări anuale: Nu sunt obligatorii. • Infrastructura: în Mahe.000 • $300 pentru o IBC cu un capital social situat între US$5. Victoria este principalul centru economic şi maritim. • $1. pescuitului şi într-o proporŃie mai mică producŃiei şi agriculturii. în primul rând. Nu este precizată o sumă pentru capitalul social minim. InformaŃii despre tipuri de companii înregistrate: • Tipuri de companii: Companiile InternaŃionale de Afaceri (IBC) • LegislaŃie: Legea Companiilor InternaŃionale. • Impozitare: 0 (NIL) • Tratate pentru evitarea Dublei Impunerii: Nu există.

• Durata de timp necesară încorporării: 2 zile lucrătoare. • Control valutar: Nu. • Are o populaŃie de 200. • Economia: Principalele venituri provin din exportul de zahăr. peşte. 136 .000 de locuitori de diverse etnii. amendată ulterior în 1995. • Directori: Minim unul. banane. dar centrul economic principal îl reprezintă oraşul Belize.• Sediu / agent înregistrat: Este obligatorie existenŃa unui sediu înregistrat şi a unui agent în Seychelles. Fostă colonie britanică şi-a dobândit independenŃa în 1981. • Infrastructura: Aeroportul internaŃional se află situat pe coasta estică a insulelor. • Dezvăluirea identităŃii proprietarului beneficiar: Nu este obligatorie. în mare parte. • Capitala administrativă este Belmopan. a UN şi a mişcării de nealiniere. pentru IBC-uri. Poate avea orice naŃionalitate sau rezidenŃă şi poate fi persoană fizică sau juridică. • Emiterea de acŃiuni Ia purtător: Este permisă. • Moneda naŃională: Dolarul Belize (BZD) • Limba oficiala: Engleza. bazat. citrice. InformaŃii despre tipuri de companii înregistrate în Belize: • Tipuri de companii: Companii de Afaceri InternaŃionale (IBC) • LegislaŃia: Legea care reglementează existenŃa acestor companii a fost introdusă în 1990. • Cadrul Legislativ: Sistem juridic independent. cherestea. • Companii deja înregistrate (shelf company): Există Insulele Belize • Insulele Belize. sunt situate pe Ńărmul sudic al Caraibelor. • Secretarul companiei: OpŃional. • Limba utilizată în redactarea documentelor oficiale: Engleza sau franceza. înregistrarea companiilor internaŃionale a dus la creşterea substanŃială a veniturilor. • AcŃionari: Minim unul. pe sistemul juridic englez. Este membră a commonwealth-ului britanic. foste Honduras.

• Taxa anuală de licenŃă: 100 US $ pentru un capital social de până în 50. 1. Societe Anonyme. • Directori: Minim unul.• Capitalul social: Capitalul social se ridică de obicei la 50. • Dezvăluirea identităŃii proprietarului beneficiar: Nu. obscen. • RestricŃii: IBC nu au voie să deruleze activităŃi în sectorul bancar. 137 . • Control valutar: Nu. • Emiterea de acŃiuni la purtător: Este permisă. • Limba în care se redactează documentele oficiale: Engleza.000 US $.000 US $ pentru un capital social de peste 50. • Impozitare: 0 (NIL) • Tratate pentru evitarea Dublei Impunerii: Nu sunt. • Secretarul companiei: OpŃional. IBC trebuie să deruleze activităŃi comerciale în afara statului şi să nu deŃină proprietăŃi imobiliare. Incorporated. • RestricŃii privind numele: Orice nume pe care autorităŃile îl vor găsi nepotrivit. de asigurări sau reasigurări. • Tipuri de acŃiuni: obişnuite. în orice valută recunoscută etc. la purtător.000 US $.000 US$. Corporation. fără obŃinerea unei autorizaŃii speciale. Sociedad Anonima. imperialitatea sau termeni care sugerează patronatul guvernului. termeni care au legătură cu roialitatea. • Limba pentru înregistrarea numelui: Orice limbă. • AcŃionari: Minim unul. • Durata de timp necesară încorporării: 1 zi pentru încorporare şi 2 pentru eliberarea documentelor. cu sau fără drept de vot. • Raportări financiare anuale: Nu sunt obligatorii • Sediu/agent înregistrat: Este obligatorie existenŃa unui sediu şi a unui agent înregistrat în Belize. dar de regulă se numeşte unul. • Raportări anuale: Nu sunt obligatorii. • Dezvăluirea Comitetului de Directori: Nu în vreun registru public. ofensiv. Poate avea orice naŃionalitate sau rezidenŃă şi poate fi persoană fizică sau juridică. • Companii deja înregistrate (shelfcompany): Există • LegislaŃie pentru prevenirea spălării banilor: Există • Terminologie care să denote răspunderea limitată: Limited.

.regimul fiscal pentru societăŃi este atractiv deoarece acestea sunt scutite de „impozitul pe beneficii" (impozitul pe profit) şi de taxa de timbru pe o durată de 25 ani. . 138 27 . ediŃia a III-a. .în topul clasamentelor centrelor offshore Liechtenstein ocupă locul 2.27 Gibraltar . . .administrează cea 60 miliarde dolari.Liechtenstein . aşezată pe o suprafaŃă de 6 km2. . p.000 de societăŃi fictive (firme cu sediul social în principat. .capitalul minim pentru înregistrarea unei societăŃi este de minim 100 lire sterline ___________________________ Opinie exprimată de C.numărul societăŃilor înfiinŃate de păşeşte cu mult numărul populaŃiei. sub siguranŃa anonimatului. cu capitala la Vaduz . după Jersey (cu 70 miliarde dolari) şi înaintea Principatului Monaco (45 miliarde dolari). fiind teritoriul european care concentrează fondurile mafiei şi corupŃiei. .000 de locuitori. şi solicită identificarea titularilor de cont şi a împuterniciŃilor respectivi. să acorde ajutor juridic. . Boroi. . . refuzând. Voicu .garantează păstrarea secretului bancar. să plaseze aici fonduri de provenienŃă dubioasă. principatul practică o subtilă distincŃie între evaziunea fiscală şi frauda fiscală. 183.în problemele fiscale.este pe lista GAFI (Grupul de AcŃiune Financiară InternaŃională) din anul 2000.principat puŃin cunoscut de marele public. trăind fără teama de pedeapsă.renumit în cercul oamenilor de afaceri.căutat de cei care doresc.colonie britanică cu o populaŃie de 30.în prezent se estimează că deŃine mai mult de 70. . Al. în mod constant. în Dreptul penal al afacerilor.au o legislaŃie fiscală atrăgătoare.din 2001 a desfiinŃat conturile anonime. . dar fără să desfăşoare activităŃi economice pe teritoriul lui).a devenit paradisul afacerilor şi al delicventei financiare.

din 20 aprilie 1959. exceptând cazul în care o crimă sau un delict este recunoscut de Monaco (evaziunea fiscală nu intră în discuŃie) sau când s-a adus atingere suveranităŃii sau securităŃii Ńării care solicită ajutor juridic. membră a ONU.insulă cu o suprafaŃă de 40 mile2 în arhipelagul Leeward. • nu există o deontologie riguroasă bancară. dosare penale falsificate etc. Juge ă Monaco. situat la răsărit de Caraibe.colonie britanică care se autoguvernează.Monaco -principat în suprafaŃă de 2 km2. . • prezenŃa unei slabe cooperări administrative şi judiciare internaŃionale.acest fapt a contribuit puternic la dezvoltarea sa economică.nu respectă acordurile bilaterale încheiate cu FranŃa . 11.) 139 28 . Lafon. (magistrat în perioada 1995-1999. . Aceste situaŃii sunt foarte rare în practică. Montserrat . 2002. magistraŃi destituiŃi. care oferă mediul propice pentru plasarea capitalului de origine ilegală.refuză frecvent să coopereze cu comisiile rogatorii internaŃionale. .evaziunea fiscală nu este considerată aici ca fiind un delict. ____________________________________________________ C.trusturile continuă să nu fie reglementate în privinŃa activităŃii de administrator al societăŃii şi astfel să funcŃioneze nestingherite în principat. la cea 250 mile de Puerto Rico.refuză să participe la ConvenŃia Europeană de cooperare şi ajutor reciproc în materie penală. • lipsa controlului asupra activităŃilor desfăşurate în cazinouri . în timp ce acestea erau interzise în FranŃa şi Italia până în 1933. . Duchaine.„banul nu are miros şi justiŃia este obligată la toate nivelele să-i protejeze pe investitorii care contribuie la sporirea averii şi la creşterea prestigiului acestui teritoriu princiar"28 .din 1863 a beneficiat de o derogare din partea FranŃei prin care se permiteau oficial jocurile de noroc din cazinouri. Ed. . .argumente pentru ca principatul să fie un loc perfect pentru spălarea banilor: • legislaŃia garantează anonimatul tranzacŃiilor. care acuză sistemul juridic de complicitate cu mafia -afaceri necercetate. . p. Paris.

. . deşi au un sistem performant de telecomunicaŃii.sunt stat membru al regatului Olandei împreună cu Olanda şi Surinam. jumătate posesiune franceză. . datorită legilor bancare locale.tratatul privind taxele.se întind de-a lungul Mării Caraibilor. dar exercită o autonomie completă în afacerile interne ale statului. curse aeriene directe cu New York şi Miami.secretul bancar este respectat.în 2-4 săptămâni poate fi înfiinŃată orice entitate financiară la costuri reduse. Aruba şi Bonaire) şi la cea 50 mile de largul coastelor Venezuelei. cu două grupuri de câte trei insule fiecare. Eustatus. o reŃea amplă de bănci internaŃionale. situate la cea 50 mile la est de Puerto Rico (Curacao. Antilele Olandeze (The Netherlands Antilles) . . aşezate la mare distanŃă între ele: Sf.confidenŃialitatea corporativă este asigurată prin aplicarea legislaŃiei civile olandeze şi folosirea sistemului de „acŃiune la purtător" în cazul proprietăŃii de corporaŃie. . . -reglementările monetare şi de schimb valutar sunt aplicate cu lejeritate. unde este amplasată capitala-Willemsted şi Sf Martin. fie achită impozite mai reduse decât cele impuse pe profiturile câştigate de companiile altor Ńări. telefon şi poştă. şi Saba.băncile sunt uşor de deschis şi menŃinute în secret. Martin.esenŃa tratatului: corporaŃiile din Antilele Olandeze care au investiŃii în SUA sunt fie scutite de impozite. astfel încât importul şi exportul de fonduri se efectuează cu uşurinŃă. elaborate special în acest scop. . deşi nu există o legislaŃie specifică în materie.în 1983 au fost create în virtutea tratamentului legal.oferă servicii moderne şi eficiente de telex. semnat de Olanda cu SUA şi cu Marea Britanie.. 140 . . iar corporaŃiile străine sunt scutite la înfiinŃare de orice restricŃii monetare şi de schimburi valutare. . a conferit o anumită supremaŃie Antilelor Olandeze asupra celorlalte state în privinŃa secretului financiar. preferenŃial 2544 noi companii. Sf.importante ca paradisuri fiscale sunt Curacao. .nu există curse aeriene directe decât cu SUA.

poştă prin mesageri personali.confidenŃialitatea conturilor şi operaŃiunilor bancare se materializează inclusiv prin: plicuri fără antet. expedierea corespondenŃei pentru clienŃii străini din FranŃa. ElveŃia . . în materie de măsuri împotriva spălării banilor rămâne inflexibilă.şi-au asigurat un sector considerabil al pieŃei financiare datorită avantajelor conferite de tratat.în plan instituŃional şi politic. pentru evitarea astfel ştampila poştei elveŃiene.nu este paradis fiscal. .cel mai important paradis fiscal din zona latino-americană.. adresa de cutii poştale pe care le schimbă frecvent.legile privind sectorul bancar fac parte din ConstituŃia Ńării şi sunt respectate. .importanŃa strategică a Canalului Panama garantează securitatea generată de prezenŃa militară americană. dar şi capitalurile de origine criminală.au elaborat legi şi reglementări pentru atragerea investitorilor.lipsa controlului şi absenŃa taxelor vamale protejează capitalurile latino-americane.capitalurile se îndreaptă spre marile organizaŃii neguverna mentale (ONG-urile) care îşi au sediul în ElveŃia: Crucea Roşie. ca şi marele lor rival Insulele Cayman . .legislaŃia protejează secretul bancar şi facilitează înregistrarea societăŃilor confidenŃiale.impozitele pe venituri realizate de străini în ElveŃia = 35%. . dar şi posibilitatea de tranzit a unor mari cantităŃi de bani lichizi prin băncile panameze. .evaziunea fiscală este sancŃionată de dreptul administrativ şi nu de cel penal. .conferă statului Panama un rol important pe piaŃa financiară. 141 . . Alte „nişe europene": 1. Panama . . respectă principiul autodeterminării şi. Italia sau Germania. în consecinŃă. care dezvoltă o veritabilă industrie de servicii financiare. astfel acest paradis fiscal constituie un centru de tranzit între Asia şi Europa în privinŃa traficului de arme şi droguri americano-columbiene. impozitele pentru elveŃieni sunt înalte. .

000 GBP. Legea impozitării veniturilor şi a corporaŃiilor din 1988. Are o populaŃie de aproximativ 58 milioane de locuitori din care 8 milioane trăiesc în Londra. având o producŃie mare de energie. • LegislaŃie: Legea companiilor din 1985. Londra . • Cadrul Legislativ: „Common Law". __________________________________ 29 Sursa: Companii offshore_rom (http://www.Comitetul Olimpic InternaŃional (CIO).com/RO/) 142 . acces la documentele legate de infractori străini. Referendumul nu a fost aprobat. • Moneda naŃională: Lira sterlină (GBP) • Limba oficiala: Engleza. Companii publice cu răspundere limitată. bancare şi de asigurări. alte asociaŃii internaŃionale care manevrează sume foarte mari. au reuşit să dobândească date şi documentaŃie asupra conturilor din ElveŃia ale unor infractori americani. łara Galilor şi Irlanda de Nord. InformaŃii despre tipuri de companii înregistrate în Marea Britanie: • Tipuri de companii: Companii private cu răspundere limitată.prin aplicarea unui tratat de asistenŃă reciprocă americanoelveŃiană (semnat în 2003).1 acŃiune Capitalul social pentru companiile private se ridică de obicei la 1.Marea Britanie (Regatul Unit al Marii Britanii)29 • Regatul Unit al Marii Britanii. Este o monarhie condusă de Regina Elisabeta a Ii-a. petrol şi gaz natural. • Economia: Este una din marile puteri comerciale şi financiare.în mai 1984 a avut loc un referendum naŃional care propunea atenuarea secretului bancar pentru a permite oficialităŃilor străine din domeniul aplicării legii. este format din Anglia. investigatorii care au lucrat. ScoŃia. . Este lider în furnizarea de servicii financiare. situat pe coasta vestică a Europei. • Capitalul social: Companii private Capitalul minim emis . Se află între primele patru puteri economice vest-europene cu rezerve mari de cărbune. chiar dacă punerea în discuŃie a acestui subiect dovedit sensibil reprezintă un mare pas înainte (neconcretizat încă!) .cosmoserve. 2. folosind canalele adecvate din Ministerul JustiŃiei şi Departamentul de Stat.

Companii pubhce . • Regimul de impozitare: Este scăzut în comparaŃie cu alte Ńări europene. rezidenŃă.Minim 2. • Sediu/agent înregistrat: Este obligatorie existenŃa unui sediu înregistrat în Anglia sau în łara Galilor.500 GBP trebuie plătiŃi. dar companiile a căror cifră de afaceri nu depăşeşte 1.Minim unul.• Companii publice Capitalul minim emis . • Tipuri de acŃiuni: obişnuite. • Dezvăluirea identităŃii proprietarului beneficiar: Nu. Poate avea orice naŃionalitate sau rezidenŃă şi poate fi persoană fizică sau juridică. • Dezvăluirea Comitetului de Directori: Da. persoană fizică sau juridică.000 GBP nu trebuie să auditeze declaraŃiile financiare. 143 . • RestricŃii: Companiile nu au voie să deruleze activităŃi în sectorul bancar. care pot fi răscumpărate. financiar sau de resurse umane fără obŃinerea unei autorizaŃii speciale.1 acŃiune Capitalul social minim pentru companiile publice este de 50. • Secretarul companiei: Este obligatoriu. Companiile internaŃionale au mai multe posibilităŃi de a-şi reduce impozitul la 0%. • AcŃionari: Minim unul pentru companii private şi minim 2 pentru companii publice. companiile britanice fiind folosite ca mijloace eficiente de planificare fiscală. • Tratate pentru evitarea Dublei Impunerii: Au fost semnate 100 de astfel de tratate. Taxa anuală de completare este de 15 GBP. • Taxa anuală de licenŃă: 0 (NIL) • Raportări financiare anuale: Sunt obligatorii. de orice naŃionalitate. în schimb directorii trebuie să ateste conturile. Nivelul de impozitare variază (între 20 şi 30 %) în funcŃie de profitul net înaintea impozitării. de asigurări.000 GBP din care 12. cu sau fără drept de vot etc. • Raportări anuale: Sunt obligatorii. • Directori: Companii private . dar anonimitatea poate fi păstrată prin folosirea nominalizărilor. UK are cele mai multe tratate în comparaŃie cu celelalte state suverane.

• Control valutar: Nu există. imperialitatea sau termeni care sugerează patronajul guvernului. 3. • LegislaŃie pentru prevenirea spălării banilor: Există. exemplu: grupul Fortis posedă o parte majoritară din acŃiunile Băncii Generale din Luxemburg). • RestricŃii privind numele: Orice nume pe care autorităŃile îl vor găsi nepotrivit.2006 bănci. obscen. • Durata de timp necesară încorporării: 10 zile lucrătoare. companii de garanŃie. • în 1963 ea avea doar 6 bănci. • Terminologie care să denote răspunderea limitată: Limited.• Dezvăluirea AcŃionarilor: Da. • Limba pentru înregistrarea numelui: Orice limbă din alfabetul Latin. deoarece ei vor fi exceptaŃi de la impozitarea acestor venituri realizate în alte Ńări. ofensiv. termeni care au legătură cu roialitatea. • ConfidenŃialitatea: Anonimitatea poate fi păstrată cu ajutorul serviciilor nominale • Emiterea de acŃiuni la purtător: Este permisă. • în 2003 . Public Limited Company etc. 144 . dar anonimitatea poate fi păstrată cu ajutorul serviciilor nominale. o mare parte din ele constituind sucursale ale unor bănci străine la nivel mondial (chiar şi cele mai mari bănci luxemburgheze aparŃin acum marilor grupări financiare străine. • în loc de concluzii: un cetăŃean britanic care are un părinte născut în străinătate nu plăteşte impozit decât pe venitul dobândit în Marea Britanic Dacă aceştia pot investi oricâŃi bani vor în afaceri în străinătate sau să-şi plaseze banii în bănci din Ńări cu o economie solidă. parteneriate cu răspundere limitată etc. Marele Ducat al Luxemburgului • a devenit în ultimii 30 ani o piaŃă financiară de prim rang. cu condiŃia să fie deŃinute de un custode. • Alte tipuri de companii: Companii nelimitate. • Limba în care se redactează documentele oficiale: Engleza. • Companii deja înregistrate (shelfcompany): Există.

• ulterior.• în prezent doar CEC-ul şi băncile agricole de credit rămân instituŃiile financiare în proprietatea luxemburgheză. venirea la putere în FranŃa a socialiştilor în 1981 a facilitat băncilor luxemburgheze. gestionând capitaluri considerabile provenind din statele vecine (în estimările specialiştilor jumătate din capitalurile germane expatriate au fost plasate aici). InformaŃii despre tipuri de companii înregistrate în SUA: • Tipuri de companii: Companii americane cu răspundere limitată {Limited Liability Company sau prescurtat LLc). 145 . Regimul juridic al companiilor offshore din Statele Unite ale Americii: • Statele Unite ale Americii formează o Republică Federală independentă constituită din 51 de state. • a trecut de la o economie dominant siderurgică la o piaŃă financiară de prim rang în Europa şi nu numai: * care a fost favorizată de legislaŃia adoptată începând cu 1960 şi * care a dus la stabilizarea unei pieŃe financiare * la lărgirea câmpului de intervenŃie a bursei locale şi a cotaŃiei de valori mobiliare. nici corporaŃii. • Cadrul Legislativ: Common Law. • Limba oficiala: Engleza. • LegislaŃia: Depinde de fiecare stat. • sistemul se caracterizează prin discreŃia totală asupra tranzacŃiilor financiare desfăşurate în băncile luxemburgheze. • este considerat Ńară offshore. • sistemul de impozitare a contribuit la expansiunea amplă a sectorului financiar privat. • a atras fluxul de capital din statele vecine (Germania şi FranŃa) care aveau o legislaŃiei fiscală restrictivă. deşi nu sunt nici parteneriate. elveŃiene şi belgiene obŃinerea de mari profituri. • Moneda naŃională: Dolarul american (USD). LLc sunt instrumente populare în afacerile internaŃionale pentru că. combină avantajele ambelor structuri. De exemplu în: Delaware .funcŃionează legea Delaware a companiilor din 1994-95.

• Impozitare: LLcs-urile au acelaşi regim de impozitare ca şi parteneriatele. • Secretarul companiei: Este obligatorie numirea unui secretar. • Taxa anuală de licenŃă: Depinde de stat: • Delaware-200USD • New York-0 USD • Washington-200 USD. • Emiterea de acŃiuni la purtător: Nu este permisă. • Raportări anuale: Nu sunt obligatorii.New York . Poate avea orice naŃionalitate sau rezidenŃă şi poate fi persoană fizică sau juridică. bancar. adică impozitul pe venit revine membrilor. • Control valutar: Nu. • Tratate pentru evitarea Dublei Impuneri: Există mai multe astfel de tratate. • Dezvăluirea Comitetului de Directori: Nu este necesară în majoritatea statelor. Variază de la stat la stat. • Raportări financiare anuale: Nu sunt obligatorii decât atunci când compania desfăşoară activităŃi în interiorul statelor. • Directori: Minim unul. • Dezvăluirea identităŃii proprietarului beneficiar: Nu este necesară în majoritatea statelor. • ConfidenŃialitate: Serviciile sunt strict confidenŃiale din moment ce nu sunt cerinŃe de raportare. • AcŃionari: Minim unul. • Sediu/agent înregistrat: Este obligatorie existenŃa unui sediu înregistrat în statul în care se află compania. • Capitalul social: Nu este fixat un prag minim pentru capitalul social. LLcs-urile americane care conduc afaceri în afara statelor şi care nu au membri rezidenŃi şi nu au venituri din USA nu sunt supuse impozitării şi nu trebuie să depună raporturi anuale. 146 . de asigurări şi reasigurări fără obŃinerea unei autorizaŃii speciale. • RestricŃii: Nu sunt permise activităŃi în sectorul financiar.legea New York a companiilor cu răspundere limitată (capitolul 34).

indieni sau alte naŃionalităŃi. • Limba în care se redactează documentele oficiale: Engleza. Limited Company sau prescurtările aferente: LLC sau LC. • Durata de timp necesară încorporării: 2 zile lucrătoare pentru încorporare şi 5 zile lucrătoare pentru eliberarea documentelor. • LegislaŃie pentru prevenirea spălării banilor: Există • Terminologie care să denote răspunderea limitată: Limited Liability Company.• Limba pentru înregistrarea numelui: Orice limbă din alfabetul latin. • RestricŃii privind numele: Orice nume pe care autorităŃile îl vor găsi nepotrivit. • Moneda naŃională: Dolarul singaporez (S$).impozitate la ambele nivele şi la cel de stat şi la cel de federaŃie. în Peninsula Malayesiană. • Cadrul Legislativ: Sistem Juridic Independent bazat pe Sistemul Juridic Englez.000. bancare şi de investiŃii interanŃionale. • Economia: Singapore are o infrastructură economică de înalt nivel fiind unul dintre cele mai mari centre financiare. dar şi Mandarina şi Malayesiană sunt considerate limbi oficiale. Are o populaŃie de aproximativ 3. • Infrastructura: Are o infrastructură tehnologică foarte dezvoltată asigurând o bună conexiune cu celelalte state ale lumii. obscen. termeni care au legătură cu roialitatea. asigurări. ofensiv. • Alte tipuri de companii: CorporaŃiile . („Common Law").000 locuitori din care 75% sunt chinezi. • Companii deja înregistrate (shelf company): Există în câteva state. reasigurări sunt interzise în toate statele. iar 25% sunt malaynezi. 147 . Nume precum: bănci. • Limba oficială: Engleza. imperialitatea sau nume care sunt similare cu alte companii deja înregistrate. Regimul juridic al companiilor offshore din Singapore: • Republica Singapore este situată în sud-estul Asiei. • Este membră independentă a Commonwealth-u\xn Britanic din 1965.

• Limba pentru înregistrarea numelui: Orice limbă din alfabetul latin. • Tratate pentru evitarea Dublei Impuneri: Un număr mare de astfel de tratate. • Capitalul social: Capitalul social standard este de 100. • Raportări anuale: Nu sunt obligatorii. • Directori: Minim doi. • Secretarul companiei: Este obligatorie numirea unui secretar rezident. • AcŃionari: Minim unul. Unul trebuie să fie persoană fizică rezidentă. • Control valutar: Nu. • Taxa anuală de licenŃă: 35S$. • LegislaŃia: Legea Companiilor din Singapore. • Impozitare: • Companiile rezidente: 24. • Dezvăluirea Comitetului de Directori: Este şi ea obligatorie. • Raportări financiare anuale: Trebuie auditate de auditori rezidenŃi şi depuse la autorităŃi.InformaŃii despre tipuri de companii înregistrate: • Tipuri de companii: Companii rezidente sau nerezidente.5% • Exonerate: N/A • Impozitările se pot reduce foarte mult chiar până la 0% datorită numeroaselor tratate semnate cu diverse Ńări pentru a evita dubla impunere. • Emiterea de acŃiuni la purtător: Nu este permisă. • RestricŃii: Nu au voie să deruleze activităŃi în sectorul financiar.000 S$. • Sediu/agent înregistrat: Este obligatorie existenŃa unui sediu social înregistrat în Singapore. • Dezvăluirea identităŃii proprietarului beneficiar: Este obligatorie. 148 . media sau politic fără obŃinerea unei autorizaŃii speciale.5 % • Companiile nerezidente: 24. Exoneratele nu trebuie să îşi auditeze conturile.

• Capitalul social: Capitalul social standard este de 100.000 S$. • Taxa anuală de licenŃă: 35S$. • LegislaŃia: Legea Companiilor din Singapore. • Impozitare: • Companiile rezidente: 24. • Sediu/agent înregistrat: Este obligatorie existenŃa unui sediu social înregistrat în Singapore. media sau politic fără obŃinerea unei autorizaŃii speciale. • Dezvăluirea Comitetului de Directori: Este şi ea obligatorie. • Emiterea de acŃiuni la purtător: Nu este permisă. Exoneratele nu trebuie să îşi auditeze conturile. • Secretarul companiei: Este obligatorie numirea unui secretar rezident.InformaŃii despre tipuri de companii înregistrate: • Tipuri de companii: Companii rezidente sau nerezidente. • Limba pentru înregistrarea numelui: Orice limbă din alfabetul latin. • Raportări financiare anuale: Trebuie auditate de auditori rezidenŃi şi depuse la autorităŃi. • Tratate pentru evitarea Dublei Impuneri: Un număr mare de astfel de tratate. • Directori: Minim doi.5 % • Companiile nerezidente: 24. • AcŃionari: Minim unul. Unul trebuie să fie persoană fizică rezidentă.5% • Exonerate: N/A • Impozitările se pot reduce foarte mult chiar până la 0% datorită numeroaselor tratate semnate cu diverse Ńări pentru a evita dubla impunere. • RestricŃii: Nu au voie să deruleze activităŃi în sectorul financiar. • Dezvăluirea identităŃii proprietarului beneficiar: Este obligatorie. 148 . • Raportări anuale: Nu sunt obligatorii. • Control valutar: Nu.

NoŃiune şi sediul materiei NoŃiunea de „criminalitate a gulerelor albe" a fost prima dată utilizată de Edwin H Sutherland30 pentru a descrie ansamblul comportamentelor ilicite şi ilegale ale unor persoane care au. 1955 A se vedea S. Editura Şansa S. Cele mai mari impozite din comunitate se înregistrează în statele dezvoltate. atât în România.5% . ediŃia a V-a. SecŃiunea X. în special. 31 30 150 .B. piaŃa imobiliară şi petrolul.M. iar în Bulgaria contribuŃiile sociale reprezintă numai 36. Capitolul: Criminalitatea. Comparativ cu statele din centrul Europei. de obicei. Este foarte probabil ca strategia bulgarilor să convingă.. investitorii interesaŃi să producă mai ieftin. Lippincott.4% din salariul brut. cel din România este cel mai mic. Principles of Criminology. Philadelphia. J. Domeniile care au prezentat un interes mare pentru investiŃii au fost serviciile financiare. Nivelul impozitului pe profit de 10% conferă Bulgariei şi Ciprului statutul de paradis fiscal al Uniunii Europene. iar diferenŃa de şase procente în impozitarea profitului nu va produce deturnări semnificative ale investiŃiilor străine către Bulgaria.5% este nivelul fiscalităŃii pe muncă în România.L. 186-214.31 ________________________________ Edwin H Sutherland. cât şi în Bulgaria. Rădulescu. în special firmele ce preferă să lucreze în sistem lohn. Bucureşti. Ipoteza este confirmată şi de particularităŃile investiŃiilor străine din Europa de Est. 1996. pentru a acapara resurse sau consumatori şi nu pentru a folosi forŃa de muncă ieftină.întrucât aceştia sunt interesaŃi de dimensiunea mare a pieŃei autohtone şi de ritmul ridicat de creştere economică. corupŃia şi crima organizată. în condiŃiile în care în UE media este de 34. cele mai mari sume au fost aduse până în prezent. Astfel.R. Criminalitatea „gulerelor albe" SubsecŃiunea 1. D Banciu. România atrage investitorii datorită pieŃei mari pe care o are. o situaŃie şi o poziŃie socială şi economică ridicată sau se bucură de un prestigiu social în cadrul instituŃiilor sau organizaŃiilor în care lucrează. violenŃa. p. Cifrele vorbesc de la sine: 47. Sociologia crimei şi a criminalităŃii. telecomunicaŃiile. Donald R Cressey.

De regulă. care astfel devin părtaşi la acŃiunile de criminalitate economică. în afaceri pot apărea comportamente ilegale. bancară care sunt din ce în ce mai prezente în lume şi care. 2. ________________________________ EH Sutherland. 1. * sunt convinşi că raŃiunea şi rentabilitatea primează în faŃa legii şi a regulii. care. care să excludă ulterior descoperirea. autorii nu sunt urmăriŃi în justiŃie. reŃelele crimei organizate funcŃionează cu ajutorului persoanelor cu funcŃii oficiale. lucrare în care se afirmă prima oară sintagma „criminalitatea gulerelor albe". „White collar crime" 1939. nefiind consideraŃi infractori în sensul clasic al cuvântului. financiară. act care încalcă o normă legală sau de altă natură referitoare la activităŃi profesionale". iar dacă unele din ele sunt incriminate. cu privire la infractor Subiectul infracŃiunii este de regulă: * cetăŃeanul care este în afara oricărei suspiciuni. cu privire la infractor. respectabil şi respectat. 2. * consideră că au un drept personal de a încălca legea. InfracŃiunea care face parte din criminalitatea gulerelor albe reprezintă „un act al unei persoane cu statut social-economic ridicat. fiind realizat de o manieră ingenioasă. cu privire la infracŃiune. din păcate. * conştient de conduita lui legală sau ilegală. 3. de multe ori. şi se confirmă acest concept criminologie apărut iniŃial în 1872. 151 32 . în virtutea poziŃiei sociale pe care o deŃin. cu privire la infracŃiune. nu sunt incriminate. * nu se consideră infractor. cu privire la atitudinea societăŃii faŃă de criminalitate în afaceri. se diversifică odată cu explozia de tehnologie care ne marchează existenŃa cotidiană! ConcepŃia cu privire la criminalitatea gulerelor albe a fost dezvoltată de Sutherland32 în trei planuri: 1. Acest act constă în exploatarea încrederii sau credulităŃii altora.

cu modificările şi completările ulterioare. 365 din 27 aprilie 2004. succesul social sau financiar. Of. nr. precum şi intensificarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupŃiei. aprobată prin Legea nr. 152 . nr. fenomenul criminalităŃii în sfera afacerilor se amplifică. 4. cu privire la atitudinea societăŃii faŃă de criminalitate în afaceri. nr. Legea nr. M. OUG nr. HG.. nr. * SocietăŃile de tip occidental încurajează scopul principal al unei afaceri: reuşita. 1227 din 20 decembrie 2004. M . nr. nr. 3. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenŃei în exercitarea demnităŃilor publice. Sediul materiei în legislaŃia internă: 1. Of. a funcŃiilor publice şi în mediul de afaceri. prevenirea şi sancŃionarea corupŃiei.601/2004 pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. M. 728 din 15 noiembrie 2001. 5. 2. Of. descoperirea şi sancŃionarea faptelor de corupŃie. HG nr. 24/2004 privind creşterea transparenŃei în exercitarea demnităŃilor publice şi a funcŃiilor publice. 1065/2001 privind aprobarea Programului naŃional de prevenire a corupŃiei şi a Planului naŃional de acŃiune împotriva corupŃiei. 78/ 2000 pentru prevenirea. Mijloacele ilegale şi imorale nu sunt excluse.3. 301 din 6 mai 2003. precum şi intensificarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupŃiei. 279 din 21 aprilie 2003. M. Legea nr. nr. prevenirea şi sancŃionarea corupŃiei. a funcŃiilor publice şi în mediul de afaceri. Of. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenŃei în exercitarea demnităŃilor publice. 219 din 18 mai 2000. 24/2004 privind creşterea transparenŃei în exercitarea demnităŃilor publice şi a funcŃiilor publice. dacă subscriu scopului principal şi sunt eficiente (conform vechiului principiu machiavelic: „scopul scuză mijloacele"). Of. Of. M. M. în situaŃii de criză economică şi socială. * reacŃia societăŃii faŃă de infracŃionalitatea clasică este mai pronunŃată decât cea faŃă de infracŃionalitatea gulerelor albe (care nu este violentă). 504/2003 pentru aprobarea Programului de aplicare a Legii nr.

corupŃie profesională . corupŃia economică . escrocherie. poliŃie. cultură. abuz în funcŃie. concurenŃă şi reclamă neloială etc. HG nr. financiare. comise de persoane fizice. bancrută frauduloasă. învăŃământ. criminologie şi sociologia criminalităŃii au clasificat fenomenul de corupŃie în trei forme: 1. poliŃe de asigurare nerambursabile. 15 decembrie 2004. organizaŃii non-guvernamentale. justiŃie). M.6.include acte şi fapte ilicite.2007 şi a Planului de acŃiune pentru implementarea Strategiei naŃionale anticorupŃie pe perioada 2005 .231/2005 privind aprobarea Strategiei naŃionale anticorupŃie pe perioada 2005 . 272 din 1 aprilie 2005. evaziune fiscală. M. trafic de influenŃă. publici sau alte persoane din sectorul public (administraŃie. abuz de încredere profesională etc. SubsecŃiunea 2. nr. obŃinerea ilegală de subvenŃii. publice şi private: exemplu: delicte de fraudă bancară. de evaluat şi de dovedit.) 2. ilegale.) .2007. etc. 161/2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea corupŃiei în cadrul Ministerului AdministraŃiei şi Internelor.numită şi criminalitatea economicofinanciară sau criminalitate de afaceri . Of. . Legea nr. 8.2007. nr. .aceştia încalcă normele deontologiei profesionale. vamale. ilegale aduc prejudicii intereselor economice colective şi individuale. prin utilizarea înşelăciunii. 7. sănătate. Of.sunt greu de identificat. juridice.include delicte de serviciu sau comise în timpul serviciului de către funcŃionari. tranzacŃii comerciale.actele şi faptele ilicite. bancare. asociaŃii. 153 . Formele fenomenului de corupŃie cu implicaŃii în „criminalitatea gulerelor albe" Specialiştii în drept penal. HG nr. 476 din 6 iunie 2005. Of. în legătură cu derularea unor afaceri. prin îndeplinirea condiŃionată şi preferenŃială a atribuŃiilor de serviciu legale (luare/dare de mită. abuzului de încredere. societăŃi comerciale. falsificarea cifrei de afaceri. 1944/2004 pentru aprobarea Strategiei naŃionale anticorupŃie pe perioada 2005 . M. fraudei. nr.

sau care încalcă normele privind interdicŃia exercitării anumitor forme de influenŃă politică cu scopul obŃinerii unor avantaje personale. asociate de multe ori cu criminalitatea „cartelelor" şi a „gulerelor albe". ediŃia a V-a New York. administraŃiei şi justiŃiei. San Francisco. Sociology ofDeviant Behavior. p. lideri sindicali. Robert F. 154 33 . forme şi dimensiuni de manifestare.3.ansamblul de acte. Sociologii au extins aria subiecŃilor criminalităŃii „gulerelor albe" şi în arii de competenŃe. bancare. corupŃia politică . Fenomenul corupŃiei include multiple definiŃii. Dallas. care nu mai aparŃineau numai puterii oficiale. precum şi din sfera politicului. fapte şi comportamente care deviază moral şi legal de la îndatoririle oficiale ale exercitării unui rol public de către anumite persoane. ci şi altor categorii de funcŃionari ai unor companii industriale. Chicago. Meier. alături de funcŃionari ai guvernului. politicieni. comerciale. iar cele mai periculoase pentru societate sunt cele referitoare la corupŃie şi delictele din sfera economico-financiară şi bancară. medici. jurişti etc. în legătură directă cu ocupaŃiile lor profesionale"33 _________________________________________________ Marshall B. Clinard. 168. 1975.

p.. cit. dar şi exploatarea minelor şi zăcămintelor. capitolul 1. Titlul VIII. 138-357 şi Smaranda Angheni. op. funcŃionând juridic sub forma societăŃilor comerciale. 85. Canalului Panama. asociaŃie. Despre SocietăŃi şi despre asociaŃitmi comerciale. NoŃiuni generale NoŃiunea de societate provine din latină. Camelia Stoica. Cărpenaru. cit. _________________________________ A se vedea St. p.246 155 1 . capitolul IV. * grupările de persoane şi capitaluri.CAPITOLUL IV SOCIETATEA COMERCIALĂ SecŃiunea 1. cu punerea în comun a unor resurse. reŃelelor de căi ferate etc.. în vederea desfăşurării unei activităŃi economice şi împărŃirii beneficiilor rezultate. Sediul materiei. Despre societăŃi. op. tovărăşie. SocietăŃile comerciale. unire". şi implică asocierea a două sau mai multor persoane. au contribuit la îndeplinirea şi finalizarea unor mari realizări ale secolului al XlX-lea. Societatea a apărut ca instituŃie urmare unor cauze sociale şi economice. D. comunitate. De exemplu realizarea Canalului de Suez. capitolul V. comunicaŃiilor. * au permis dezvoltarea tehnicii. * concepută ca organism autonom. căruia legea i-a conferit personalitate juridică. SocietăŃile comerciale. Cartea 1. pentru a îndeplini rolul său economic1. definiŃie: * sediul materiei în legislaŃia naŃională îl constituie Codul Comercial. SecŃiunea 2. care au permis extinderea pieŃelor contribuind la desăvârşirea societăŃii moderne în ansamblul ei. „societas" care înseamnă „întovărăşire. Magda Volonciu.

cu modificările şi completările ulterioare. 31/1990 privind societăŃile comerciale. pentru a desfăşura împreună o anumită activitate.aportul la capitalul societăŃii (fiecare asociat se obligă „să pună în comun" o valoare patrimonială) .* ulterior. art 1491 defineşte societatea astfel: „Societatea este un contract prin care două sau mai multe persoane se învoiesc să pună ceva în comun. în acest caz se întocmeşte _____________________________ A se vedea Fr. 453 şi urm. republicată.desfăşurarea unei activităŃi comune care definesc obiectul de activitate al respectivei societăŃi . Despre contractul de societate. p.noŃiune generică.220. cu scop de a împărŃi foloasele ce ar putea deriva. Titlul VIU. Deak." * nu există o definiŃie în Legea 31/1990 privind societăŃile comerciale. 156 2 . 1999. (1) din Legea nr. 31/1990 societatea în nume colectiv sau în comandită simplă se constituie prin contract de societate. art. Societatea cu răspundere limitată se poate constitui şi prin actul de voinŃă al unei singure persoane. iar societatea pe acŃiuni şi în comandită pe acŃiuni sau cu răspundere limitată se constituie prin contract de societate şi statut. Actami.participarea asociaŃilor la realizarea şi împărŃirea beneficiilor (şi în mod corelativ şi a pierderilor) SecŃiunea 3. Contracte speciale. din secŃiunea I-VI au fost abrogate prin Legea nr. în vederea realizării şi împărŃirii beneficiilor care rezultă" * elementele esenŃiale ale contractului de societate. care deosebesc aceste contract de alte contracte: . * definiŃia contractului de societate2: „societatea este un contract în temeiul căruia două sau mai multe persoane (asociaŃi . 5 alin. Bucureşti. * definiŃia din Codul civil. Tratat de drept civil. Caracterele juridice ale contractului de societate: ConsideraŃii introductive privind caracterele juridice ale contractului de societate şi influenŃa acestora în privinŃa procedurii înfiinŃării unei societăŃi comerciale: Potrivit art. care reglementează regimul juridic al societăŃilor comerciale. 77 . utilizată alături de termenul de acŃionari la diversele forme de societăŃi comerciale) se înŃeleg să pună în comun anumite bunuri.

comutativ şi comercial. bunuri (capitaluri) constituită în scop economic şi lucrativ. Caracterul comutativ: Contractul este comutativ în sensul că întinderea obligaŃiei de aport a fiecărui asociat este cunoscută din momentul încheierii contractului. Acesta este şi criteriul de distincŃie dintre contractul prin care se constituie o societate civilă şi contractul care stă la baza constituirii societăŃii comerciale. 1491 C civ. Conceptul de societate definit de art. dar formulate într-un mod mai explicit. patrimonial. cu scop de a împărŃi foloasele ce ar putea deriva. _______________________________ ART. plurilateral. Actul constitutiv prezintă următoarele caractere: solemn. pentru societatea civilă3 este valabil şi pentru definirea societăŃii comerciale. sintagma act constitutiv desemnează atât înscrisul unic cât şi contractul de societate şi statutul societăŃii. Caracterul comercial: Caracterul comercial al contractului este dat de obiectul de activitate al viitoarei societăŃi. Caracterul plurilateral: Pentru formarea valabilă a contractului societăŃii legea impune participarea a cel puŃin doi asociaŃi. oneros. încheierea lui în formă autentică fiind cerute de lege sub sancŃiunea nulităŃii. de regulă statutul cuprinde aceleaşi clauze ca şi contractul. Caracterul solemn: Contractul de societate este un contract solemn.au aceeaşi esenŃă: reprezintă o grupare de persoane. In concepŃia legii. 10 alin.numai statutul. Aceasta. deoarece. fiecare contractant urmărind prin participarea sa la constituirea societăŃii un folos propriu: obŃinerea de beneficii." 157 3 . Caracterul oneros: Contractul societăŃii comerciale este cu titlu oneros. 1491 c civ. (2) din Legea nr. 31/1990). Astfel există unele asemănări şi deosebiri între societatea civilă şi societatea comercială după cum urmează: Asemănări: . Societatea cu răspundere limitată se poate constitui şi prin actul de voinŃă al unei singure persoane.: „Societatea este un contract prin care două sau mai multe persoane se învoiesc sa pună ceva în comun. iar pentru societatea pe acŃiuni un număr de cel puŃin 5 asociaŃi (art. convenit de asociaŃi. Contractul de societate şi statutul pot fi încheiate sub forma unui înscris unic denumit act constitutiv.

iau naştere prin contract de societate.. Deosebiri: (care privesc funcŃia şi structura lor) . constituie un subiect de drept distinct de asociaŃii care o compun. Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenŃei în exercitarea demnităŃilor publice. prevenirea şi sancŃionarea corupŃiei a înlocuit noŃiunea de „beneficii"utilizată rar în textul legii .legea stabileşte expres formele juridice care trebuie respectate * societatea civilă are o formă care nu poate depăşi cadrul contractual . .în încheierea lui participă două sau mai multe persoane.interesul practic al distincŃiei între cele două formă de societăŃi: * societatea comercială are obligaŃii: ex: obligaŃiile profesionale ale comercianŃilor: obligaŃia de înmatriculare în Registrul ComerŃului. .cu noŃiunea de „profit". obligaŃia de a exercita comerŃul în limitele unei concurenŃe licite. cu patrimoniu propriu care permite asumarea obligaŃiilor.au scop lucrativ. fără a fi subiect de drept de sine stătător. 158 4 . obligaŃia de a Ńine registrele de contabilitate. Caracterele juridice ale contractului de societate . _____________________________ Pentru societăŃile comerciale. asociaŃii urmăresc realizarea şi împărŃirea unor beneficii (profit). * Societatea civilă nu are aceste obligaŃii. a funcŃiilor publice şi în mediul de afaceri.Societatea comercială este investită cu personalitate juridică.privind obiectul sau natura operaŃiunilor realizate de societate: * societatea comercială se constituie cu scopul săvârşirii de fapte de comerŃ * societatea civilă are ca obiect realizarea unor activităŃi care nu sunt fapte de comerŃ. elementele esenŃiale ale contractului de societate civilă se regăsesc şi în contractul de societate comercială (aportul asociaŃilor. cu asumarea de către fiecare parte a obligaŃiilor ce-i revin.privind condiŃiile în care funcŃionează: ^societatea comercială . . intenŃia de a desfăşura în comun o anumită activitate şi obŃinerea şi împărŃirea beneficiilor4).plurilateral .sinteză . iar societatea civilă nu are personalitate juridică şi rămâne un simplu contract.

cu modificările şi completările ulterioare reglementează imperativ şi limitativ formele societăŃilor comerciale.obŃinerea de beneficii.cu titlu oneros . p 87 159 . 1996 6 5 A se vedea op. în funcŃie de răspunderea asociaŃilor: *societăŃi comerciale cu răspundere limitată ______________________________ Pentru detalii a se vedea D. Şaguna.5 Alte criterii de clasificare a societăŃilor comerciale în doctrină: A: o primă clasificare conform autorilor Smaranda Angheni. . în forma scrisă cerută „ad probationem". Editura Oscar PrinŃ. Magda Volonciu. c) societate pe acŃiuni. .fiecare asociat urmăreşte realizarea unui folos patrimonial . generată de încrederea între asociaŃi. convenit de asociaŃi. . Formele societăŃii comerciale . . Nicolescu.se încheie prin acordul de voinŃă al părŃilor.art. 2 din Legea nr." Aceste forme asociative pentru activitatea comercială şi de afaceri sunt aceleaşi atât în România cât şi în alte state europene.întinderea obligaŃiei fiecărui asociat este cunoscută din momentul încheierii contractului. Camelia Stoica6 1.consensual . cit. ca o dovadă a faptului că aceste forme nu sunt o invenŃie a specialiştilor. ci rezultatul practicii îndelungate în domeniul comercial şi al afacerilor din statele cu economie de piaŃă. SecŃiunea 4. d) societate în comandită pe acŃiuni şi e) societate cu răspundere limitată. după cum urmează: „SocietăŃile comerciale se vor constitui în una dintre următoarele forme: a) societate în nume colectiv. M.comutativ . 31/1990 privind societăŃile comerciale.. Societatea comercială europeană ..R.clasificări: Constituirea unei societăŃi are la bază o relaŃie Jntuitu personae". Bucureşti.unitate în diversitate".D.comercial: este dat de obiectul de activitate al viitoarei societăŃi. b) societate în comandită simplă. republicată.

Magda Volonciu. * societăŃi în comandită simplă. *societăŃi de persoane: * societăŃi în nume colectiv.. 58/1998. A se vedea avantajele şi dezavantajele societăŃilor cu răspundere limitată Smaranda Angheni. 32/2000 privind societăŃile de asigurare şi supravegherea asigurărilor *societăŃi de intermediere. în funcŃie de structura capitalului: * societăŃi comerciale cu capital social împărŃit în acŃiuni * societăŃi comerciale cu capital social împărŃit în părŃi de interese 3. 36/1991 privind societăŃile agricole şi alte forme de asociere în agricultură *societăŃi de asigurări . ♦Societatea cu răspundere limitată: ♦societatea cu unic acŃionar8 _________________________________ DefiniŃia societăŃii de microfinanŃare. ♦SocietăŃi de capital: * societăŃi pe acŃiuni. Camelia Stoica. *societăŃi în comandită simplă pe acŃiuni. republicată * societăŃi de microftnanŃare reglementate de Legea nr. în funcŃie de titlurile de valoare: * societăŃi comerciale care emit titluri de valoare * societăŃi comerciale care nu pot emite astfel de titluri 4. o 97. investiŃii .„persoana juridică constituită cu scopul de a acorda microcredite şi care nu poate desfăşura activităŃi de atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public. cit. 31/1990 privind societăŃile comerciale republicată) ♦societăŃi comerciale reglementate de legi speciale: *societăŃi bancare .Legea nr. în sensul Legii nr. republicată".Legea nr. *societăŃi agricole . 160 8 7 .Legea nr.297/2004 privind piaŃa de capital 5. în funcŃie de modul de reglementare: *societăŃi comerciale reglementate de legea generală (Lg.* societăŃi comerciale cu răspundere nelimitată 2. conform art. op. 240/2005 privind societăŃile de microfinanŃare7. Art 2 din Legea nr.Legea nr. privind activitatea bancară. 58/1998 privind activitatea bancară. 240/2005 privind societăŃile de microfinanŃare .

_____________________________ A se vedea on. societatea comercială cu răspundere limitată) SocietăŃile de persoane au număr redus de asociaŃi. societăŃi de capital pot avea număr de acŃionari nelimitat de lege. în creanŃe.1 161 9 . o a doua clasificare conform Ion Turcu9: 1.B. incapacitate. în funcŃie de întinderea răspunderii persoanelor asociate * datoriile sociale deosebesc societăŃile comerciale cu răspundere limitată.Dreptul" nr. ComanditaŃii răspund nemărginit (şi solidar. daci sunt mai mulŃi) pentm datoriile sociale. criterii regăsite şi la O CăpâŃână. cu.. în funcŃie de numărul persoanelor asociate: *societăŃi comerciale unipersonale (societăŃi comerciale cu răspundere limitată . în funcŃie de factorul predominant (subiectiv/obiectiv) factorul subiectiv prevalează asupra factomlui obiectiv şi generează distincŃia dintre: * societăŃi de persoane (societatea comercială în nume colectiv) * societăŃi de capitaluri (societatea comercială pe acŃiuni) * societăŃi intermediare (societatea comercială în comandită simplă.persoana fizică sau persoana juridică) * societăŃi comerciale pluripersonale (societăŃi comerciale consti tuite din mai multe persoane fizice sau persoane juridice) 2. răspundere limitată) de societăŃile comerciale cu răspundere nelimitat:5. decese) în vreme ce pentru societăŃile de capital aceste situaŃii nu influenŃează existenŃa lor. la fel ca asociaŃii intr-o societate în nume colectiv. Caracteristicile generale ale societăŃilor comerciale. (societăŃile comerciale pe acŃiuni şi societăŃile comerciale ci. Aportul de capital social al unei societăŃi de persoane constă în prestaŃii în muncă. faliment. excludere. în Revista . SocietăŃile de persoane se dizolvă şi pentru motive legate de situaŃia personală a asociaŃiilor (retragere.. SocietăŃii de capital nu-i poate fi adus unei societăŃi de capital. 9-12/1990. 3. p 77. pi2-2. (societatea comercială în nume colectiv) * societatea comercială în comandită simplă şi societatea comercială pe acŃiuni. societatea comercială în comandită pe acŃiuni.

PărŃile de interes se transmit prin mijloace de drept civil. cit. ca şi în cazul dizolvării şi lichidării societăŃii asociaŃii primesc echivalentul pecuniar al părŃii de interes sau preŃul acŃiunii. dar numai acŃiunile sunt titluri de valoare negociabile. * celelalte societăŃi (în nume colectiv şi în comandită simplă) nu emit nici un fel de titluri 6. op. Art. 3 din Legea nr. au un regim de transfer specific dreptului comercial. 162 . Deosebiri între acŃiuni şi părŃi de interes constă în regimul juricic al înstrăinării lor. Asemănările între acŃiuni şi părŃi de interes (părŃi sociale în cazul societăŃilor cu răspundere limitată) sunt: * conferă aceleaşi drepturi corporative * ambele aduc dividende * acŃiunile şi părŃile de interes pot fi înstrăinate * în cazul retragerii ori excluderii. n _____________________________ 10 11 Pentru detalii a se vedea Ion Turcu. în funcŃie de sursa aportului la constituirea capitalului social * societăŃi cu capital integral românesc * societăŃi cu participare de capital străin (mixt) * societăŃi cu capital integral străin SecŃiunea 5.10 5. cu modificările şi completările ulterioare: (1) ObligaŃiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. în funcŃie de structura capitalului social * societăŃi pe acŃiuni (societatea pe acŃiuni şi societatea în comandită pe acŃiuni) * societăŃi cu părŃi de interes (celelalte trei forme de societăŃi comerciale). p 78.4. Caracteristici esenŃiale ale fiecărei forme de societate: Criteriul de deosebire a formelor asociative îl constituie întinderea răspunderii asociaŃilor faŃă de terŃi pentru obligaŃiile societăŃii.. în condiŃii mai restrictive decât acŃiunile care. dacă sunt nominative. 31/1990 privind societăŃile comerciale republicată. în funcŃie de emiterea titlurilor de valoare * societăŃile pe acŃiuni şi societăŃile în comandită pe acŃiuni emit acŃiuni * societăŃile cu răspundere limitată emit certificate de părŃi sociale.

cu ____________________________ (2) AsociaŃii în societatea în nume colectiv şi asociaŃii comanditaŃi în societatea în comandită simplă sau în comandită pe acŃiuni răspund nelimitat şi solidar pentru obligaŃiile sociale. -sediu materiei: art. numai dacă societatea nu le plăteşte în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere.societatea comercială se constituie din iniŃiativa asociaŃilor.a) societatea în nume colectiv . 163 . . b) societatea în comandită simplă .obligaŃiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaŃilor.obligaŃiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social (capitalul social fiind împărŃit în acŃiuni) şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaŃilor comanditaŃi.obligaŃiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. cu modificările şi completările ulterioare: „în vederea efectuării de acte de comerŃ. c) societatea pe acŃiuni . asociaŃii răspund numai în limita aportului lor. persoanele fizice şi persoanele juridice se pot asocia şi pot constitui societăŃi comerciale. (3) AcŃionarii. societatea comercială dobândeşte personalitate juridică. Creditorii societăŃii se vor îndrepta mai întâi împotriva acesteia pentru obligaŃiile ei şi. SecŃiunea 6. precum şi asociaŃii în societatea cu răspundere limitată răspund numai până la concurenŃa capitalului social subscris.din momentul constituirii în condiŃiile prevăzute de lege. se vor putea îndrepta împotriva acestor asociaŃi. 1 din Legea nr.obligaŃiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social (capitalul social fiind împărŃit în acŃiuni). d) societatea în comandită pe acŃiuni . asociaŃii comanditari. Personalitatea juridică a societăŃilor comerciale .obligaŃiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaŃilor comanditaŃi. iar asociaŃii comanditari răspund numai până la concurenŃa aportului lor. prin îndeplinirea condiŃiilor prevăzute de lege. iar asociaŃii comanditari răspund numai până la concurenŃa aportului lor. 31/19901990 privind societăŃile comerciale republicată. acŃionarii răspund numai în limita aportului lor. e) societatea cu răspundere limitată .

sediul şi naŃionalitatea. Această reglementare se explică prin faptul că statutul administratorilor este comun tuturor formelor juridice ale societăŃilor comerciale. dreptul asociaŃilor la dividende: administratorii societăŃii. SecŃiunea 7. patrimoniu autonom. capitolul I .sediul materiei: TITLUL HI . de exerciŃiu (aptitudinea de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaŃiile. FuncŃionarea societăŃii comerciale ." . pe lângă administratori. capacitate juridică de folosinŃă (aptitudinea de a avea drepturi şi obligaŃii).respectarea dispoziŃiilor prezentei legi. respectiv firma. 164 . care la art 26 defineşte aceste elemente constitutive astfel: * persoana juridică are: „o organizare de sine stătătoare şi un patrimoniu propriu afectat realizării unui anume scop în acord cu interesul obştesc. societatea comercială are ca organe de funcŃionare şi adunarea generală a acŃionarilor/asociaŃilor ca organ colectiv format din totalitatea acŃionarilor/asociaŃilor şi organe de control al gestiunii societăŃii (cenzorii).. Cu toate acestea.sunt reglementate de DL nr. cu modificările şi completările ulterioare." *alte elemente definitorii pentru societatea comercială ca persoană juridică sunt: existenŃa unui statut care cuprinde anumite elemente de identificare a subiectului de drept. 31 '1990 privind societăŃile comerciale republicată.persoană juridică . SocietăŃile comerciale cu sediul în România sunt persoane juridice române. privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice. obligaŃii referitoare la actele societăŃii comerciale. cu modificările şi completările ulterioare. 65. începând cu art. deşi Legea 31/1990 reŃine în sfera dispoziŃiilor comune funcŃionării tuturor societăŃilor comerciale doar pe cele referitoare la administratorii societăŃii comerciale. voinŃă proprie care exprimă voinŃele individuale ale asociaŃilor.FuncŃionarea societăŃilor comerciale.DispoziŃii specifice pentru formele de societate comercială reglementate DispoziŃiile generale se referă la: regimul juridic al bunurilor aduse ca aport în societatea comercială. 31/1954. săvârşind acte juridice). şi capitolele II-VI .DispoziŃii generale din Legea nr.elementele constitutive ale societăŃii comerciale .

Legea reglementează. ca orice persoană fizică:'' se naşte. încetarea existenŃei societăŃii comerciale parcurge două faze distincte: dizolvare şi lichidare. 31/1990 privind societăŃile comerciale. Sediul materiei: Legea nr. pe durata prevăzută în actul constitutiv. pentru fiecare formă juridică a societăŃii comerciale. încetarea existenŃei unei societăŃi comerciale reclamă realizarea unor operaŃii care să aibă drept rezultat nu numai încetarea personalităŃii juridice. D Cărpenaru. Dizolvarea societăŃilor comerciale Orice societate comercială urmează destinul implacabil. ____________________________ 12 A se vedea St. ci şi lichidarea patrimoniului societăŃii. op. republicată. e) hotărârea tribunalului.31/1990. încetarea existenŃei unei societăŃi comerciale In conformitate cu prevederile Legii nr. condiŃiile de organizare şi funcŃionare. şi nu încetarea actului constitutiv al societăŃii. d) hotărârea adunării generale. organele societăŃii. c) declararea nulităŃii societăŃii. SecŃiunea 8. De altfel. b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăŃii sau realizarea acestuia. cit. trăieşte şi moare"12 Societatea comercială se constituie pentru desfăşurarea activităŃii prevăzute în actul constitutiv. Calitatea de persoană juridică este necesară societăŃii pentru îndeplinirea celorlalte operaŃiuni care privesc lichidarea patrimoniului social. atribuŃiile acestora. la cererea oricărui asociat. Dizolvarea societăŃii este acel mod de încetare a societăŃii comerciale în cazurile prevăzute de lege şi care asigură premisele lichidării patrimoniului social. precum neînŃelegerile grave dintre asociaŃi. 227: „Societatea se dizolvă prin: a) trecerea timpului stabilit pentru durata societăŃii. Dizolvarea.. art. care împiedică funcŃionarea societăŃii. pentru motive temeinice. dizolvarea nu produce efecte asupra personalităŃii juridice a societăŃii comerciale. p 255 165 . Dizolvarea priveşte însăşi societatea comercială ca entitate juridică. Titlul VI. cu modificările şi completările ulterioare. fuziunea şi divizarea societăŃilor comerciale.

reprezintă mai puŃin de jumătate din valoarea capitalului social." 166 13 . 228 „ (1) Societatea pe acŃiuni se dizolvă: a) în cazul şi în condiŃiile prevăzute de art. retragerea sau decesul unuia dintre asociaŃi. acesta este reîntregit sau este redus la suma rămasă ori la minimul legal sau când societatea se transformă într-o altă formă la care capitalul social existent corespunde. DispoziŃiile art. b) când capitalul social se reduce sub minimul legal. când. _________________________________________ Art." Art. c) când numărul acŃionarilor scade sub minimul legal. (1) şi (2) nu se aplică în cazul în care. a) şi b). acest număr este completat. Se exceptează cazul când în actul constitutiv există clauză de continuare cu moştenitorii sau când asociatul rămas hotărăşte continuarea existenŃei societăŃii sub forma societăŃii cu răspundere limitată cu asociat unic. 228 alin. 229: „SocietăŃile în nume colectiv sau cu răspundere limitată se dizolvă prin falimentul. pentru a hotărî reîntregirea capitalului. vor convoca adunarea generală extraordinară. excluderea. (1) lit. reducerea lui la valoarea rămasă sau dizolvarea societăŃii. determinat ca diferenŃă între totalul activelor şi datoriile societăŃii." "DispoziŃiile art. în termen de 9 luni de la data constatării pierderii sau reducerii capitalului social. (1) lit. 158 13. activul net.f) falimentul societăŃii.dizolvarea fiecărei forme de societate comercială este reglementată distinct astfel: art. c) nu se aplică în cazul în care. incapacitatea. datorită acestor cauze. 158: „Dacă administratorii constată că. numărul asociaŃilor s-a redus la unul singur. 228 alin. în urma unor pierderi. DispoziŃiile art. g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăŃii" . dacă acele cauze privesc pe singurul asociat comanditat sau comanditar. 228 alin. 229 (alineatele precedente) se aplică şi societăŃilor în comandită simplă sau în comandită pe acŃiuni. în termen de 9 luni de la data constatării reducerii numărului de acŃionari sub minimul legal. "(2) Societatea în comandită pe acŃiuni sau cu răspundere limitată se dizolvă în cazul şi în condiŃiile prevăzute de art.

societăŃile comerciale care în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi nu îşi vor fi majorat capitalul social la nivelul minim stabilit de Legea nr.(1) Dizolvarea societăŃilor comerciale trebuie să fie înscrisă în registrul comerŃului şi publicată în Monitorul Oficial al României. sunt dizolvate de drept şi intră în lichidare pe această dată. nr. nici o manifestare de publicitate. formalităŃi care trebuie îndeplinite în termen de 15 zile de la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă. Astfel. Partea a IVa. cu modificările şi completările ulterioare: (1) Capitalul social al societăŃii pe acŃiuni şi al societăŃii în comandită pe acŃiuni nu poate fi mai mic de 25. 1 5 Conform prevederilor art. (1) lit. care nu pot fi mai mici de 100. * Legea nr. 31/1990 privind societăŃile comerciale. 10 din Legea nr.000. 10 şi 11 14) * Dizolvarea prin voinŃa asociaŃilor . a) (trecerea timpului stabilit pentru durata societăŃii). * Dizolvarea pe cale judecătorească . 33 din 29 ianuarie 1998. 232 . (2) înscrierea şi publicarea se vor face conform art. cu modificările şi completările ulterioare. consacră un alt caz de dizolvare de drept a societăŃii comerciale. şi în termen de 15 zile de la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă. Partea I.000 lei şi se divide în părŃi sociale egale. ART. (art. nu este necesară nici o manifestare de voinŃă a asociaŃilor. 204.prin hotărârea tribunalului care trebuie înscrisă în registrul comerŃului şi publicată în Monitorul Oficial. 31/1990 privind societăŃile comerciale. când dizolvarea a fost pronunŃată de justiŃie.nu necesită îndeplinirea vreunei formalităŃi. republicată. 227 alin.000 lei. 11 (1) Capitalul social al unei societăŃi cu răspundere limitată nu poate fi mai mic de 2. * în cazul falimentului. când dizolvarea are loc în baza unei hotărâri a adunării generale. republicată în Monitorul Oficial al României. (2) Numărul acŃionarilor în societatea pe acŃiuni nu poate fi mai mic de 5.manifestată în cadrul adunării generale. hotărârea se pronunŃă de către tribunalul investit cu procedura falimentului. în afară de cazul prevăzut la art.Căile dizolvării societăŃii comerciale: * Dizolvarea de drept (ope legis) . 167 14 .15 _______________________________ ART.000. 314/2001 pentru reglementarea situaŃiei unor societăŃi comerciale.000 lei.

în cazul fuziunii ori divizării totale a societăŃii sau în alte cazuri prevăzute de lege. în contractul de societate trebuie să se prevadă „durata societăŃii".Dizolvarea societăŃii are ca efect deschiderea procedurii lichidării. Aşadar. ______________________________ (3) În cazul prevăzut la art. De vreme ce însuşi actul constitutiv stabileşte durata existenŃei societăŃii. lit f) falimentul societăŃii ) 168 . dizolvarea se pronunŃă de tribunalul învestit cu procedura falimentului. ca urmare a expirării termenului stabilit pentru durata societăŃii. Din momentul dizolvării.1. prin prelungirea duratei societăŃii. societatea comercială se dizolvă prin: a) trecerea timpului pentru durata societăŃii . în caz contrar. Detalierea cazurilor generale de dizolvare a societăŃilor comerciale: Potrivit dispoziŃiilor Legii 31/1990. dizolvarea întemeindu-se pe o prevedere expresă a legii.'7 Prin modificarea şi completarea Legii 31/1990 s-a realizat trecerea la o noua structurare a cauzelor de dizolvare. (1) lit. Aceasta se întemeiază pe faptul că hotărârea asociaŃilor de încetare a activităŃii societăŃii la expirarea termenului stabilit a fost adoptată chiar la constituirea acesteia. In cazul în care nu s-a trecui la lichidare şi societatea continuă să-şi desfăşoare activitatea şi după expirarea termenului iniŃial. ceea ce determină nulitatea societăŃii. Dizolvarea are loc fără lichidare. Acest efect este deci expresia voinŃei asociaŃilor Nu este prevăzută cerinŃa unei proceduri prealabile trecerii la lichidare a societăŃii dizolvate. înseamnă că la expirarea termenului contractual societatea se dizolvă..potrivit legii. Legea 31/1990 reglementează atât cauze de dizolvare generale cât şi cauze de dizolvare specifice numai anumitor forme de societate. 233 .. hotărârea adunării generale este prezumată. ei sunt personal şi solidar răspunzători pentru operaŃiunile pe care le-au întreprins.Art. (alin. f). AsociaŃii au posibilitatea să prevină efectul dizolvării societăŃii. fiind o componentă intrinsecă a manifestării de voinŃă de la data respectivă. Legea dispune ca asociaŃii trebui? să fi. expirarea duratei de funcŃionare a societăŃii are drept consecinŃă făptui ca actul constitutiv devine necorespunzător. 227 alin. administratorii nu mai pot întreprinde noi operaŃiuni. operând trecerea de la un caracter limitativ al acestora la unul exemplificativ.

declararea nulităŃii societăŃii fiind suficientă prin efectele ei echivalente.consultaŃi. cu privire la eventuala prelungire a acesteia. ca şi în cazul când obiectul societăŃii s-a realizat. prevăzute de Legea nr. societatea încetând fără efect retroactiv şi intrând în lichidare. b) imposibilitatea realizării obiectului societăŃii sau realizarea acestuia .societatea comercială se dizolvă în cazul declarării nulităŃii ei. efectuarea consultării. dizolvarea trebuie adusă la cunoştinŃa terŃilor prin măsurile de publicitate. VoinŃa asociaŃilor privind dizolvarea societăŃii se manitestă în cadrul adunării 169 . atrage nulitatea societăŃii pe data la care hotărârea judecătorească a devenii. inexistenŃei acestora etc. jurisprudenŃa a socotit. societatea se poate dizolva ca rezultat al aceleiaşi voinŃe. cum sunt neînŃelegerile grave dintre asociaŃi în societăŃile de persoane. pe bună dreptate.societatea comercială se dizolvă în cazul unei imposibilităŃi de realizare a obiectului societăŃii. Dar aceasta trebuie să fie o neputinŃă obiectivă datorată pieirii bunului sau bunurilor care fac obiectul de activitate al societăŃii. c) declararea nulităŃii societăŃii . dar obiectivul a fost realizat mai repede. Născută din voinŃa asociaŃilor. tribunalul va putea dispune. d) hotărârea adunării asociaŃilor . Prin imposibilitatea realizării obiectului de activitate trebuie înŃeleasă neputinŃa de a obŃine rezultatul urmărit. Nerespectarea cerinŃelor legaie privind constituirea societăŃii. Nulitatea poate fi acoperită prin înlăturarea cauzei invocate în cererea de anulare. Acest obiect se realizează în cursul duratei societăŃii. la cererea oricărui asociat. Dacă administratorii societăŃii nu organizează consultarea. O atare încetare echivalează cu dizolvarea societăŃii. irevocabilă. Orice societate comercială are un obiect de activitate prezentat în actul constitutiv. cu cel puŃin un an înainte de expirarea duratei societăŃii. Cu toate acestea. Daca în contract s-a stabilit durata de funcŃionare a societăŃii. înainte de a se pune concluzii în fond ia tribunal. constituie motiv de dizolvare a societăŃii. 31 '1990.societatea comercială se dizolvă în baza hotărârii adunării asociaŃilor. Iii acest caz instanŃa nu pronunŃă dizolvarea. că şi imposibilitatea datorată unor cauze subiective. prin încheiere. Realizarea obiectului de activitate presupune că societatea şi-a propus de la înfiinŃare un obiectiv limitat (realizarea unei construcŃii) şi că acesta a fost îndeplinit.

într-adevăr. societatea nu a depus. în cazul în care societatea face obiectul procedurii falimentului. un caz de consacrare legislativă a practicii judecătoreşti. patrimoniul societăŃii este lichidat în vederea satisfacerii creanŃelor creditorilor şi. pentru motive temeinice precum neînŃelegerile grave dintre asociaŃi. în consecinŃă.potrivit Legii nr. Dizolvarea societăŃilor care nu mai pot face faŃă datoriilor nu poate opera decât în cazurile în care se ajunge la soluŃia finală a lichidării. având în vedere gravitatea consecinŃelor pe care le implică.dizolvarea societăŃii prin hotărâre tribunalului are loc atunci când dizolvarea nu se poate realiza prin hotărârea adunării generale. dizolvarea prin hotărâre a Adunării Generale reprezintă o dizolvare anticipată a societăŃii. care împiedică funcŃionarea societăŃii . timp de trei ani consecutivi. tribunalul poate hotărî dizolvarea societăŃii pentru „motive temeinice". întrucât legea nu limitează cazurile în care societatea poate fi dizolvată prin hotărârea adunării asociaŃilor. înseamnă ca asociaŃii sunt liberi să aprecieze motivele de dizolvare a societăŃii. Legea reglementează expres un caz de dizolvare a societăŃii de adunarea asociaŃilor înainte de expirarea termenului prevăzut în statut. dacă în actul constitutiv s-a stabilit durata sa de funcŃionare. societatea se dizolvă. fără îndoială. Potrivit legii. g) alte cauze prevăzute de lege sau actul constitutiv al societăŃii Legea nr. la cererea oricărui asociat. în acest caz. hotărârea va fi luata în condiŃiile de cvorum şi majoritate prevăzute de lege pentru adunarea extraordinară. f) falimentul societăŃii . societatea comercială care a încetat plăŃile pentru datoriile sale comerciale poate fi supusă procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului.asociaŃilor care exprimă voinŃa socială potrivit cu dispoziŃiile prevăzute de lege pentru fiecare tip de societate. Adunarea asociaŃilor poate hotărî dizolvarea societăŃii în toate cazurile impuse de interesele asociaŃilor. e) hotărârea tribunalului. 31/1990 prevede că societatea comercială se dizolv în următoarele cazuri: societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni. care împiedică funcŃionarea societăŃii. bilanŃul contabil sau alte acte care. potrivit legii. In acest caz. Un asemenea motiv îl constituie neînŃelegerile grave dintre asociaŃi. Aceasta cauză de dizolvare reprezintă. 64/1995. se depun la oficiul 170 .

. • falimentul societăŃii • alte cauze prevăzute prin lege sau prin actul constitutiv al societăŃii. p 236 171 . op. cit.. OperaŃiunile care fac obiectul lichidării societăŃii sunt realizate ________________________________ 16 Smaranda Angheni. Magda Volonctu. • pe cale judecătorească.în loc de concluzii . (în sens restrâns: operaŃiile efectuate între momentul declarării dizolvării şi momentul repartizării activului patrimonial net între asociaŃi)16 Lichidarea constă într-un ansamblu de operaŃiuni care au ca scop terminarea operaŃiunilor comerciale aflate în curs la data dizolvării societăŃii. • declararea nulităŃii societăŃii.registrului comerŃului.. • imposibilitatea realizării obiectului societăŃii sau realizarea acestuia. Din momentul dizolvării. • hotărârea tribunalului. plata pasivului şi repartizarea activului patrimonial net între asociaŃi. Camelia Stoica. ea continuându-şi existenŃa juridică.. societatea şi-a încetat activitatea sau nu are sediu cunoscut ori asociaŃii au dispărut sau nu au domiciliu ori reşedinŃa cunoscută. astfel încât să se poată obŃine realizarea activului. Dizolvarea unei societăŃi comerciale se poate realiza • de drept. • prin voinŃa asociaŃilor. • Ea nu are nici o consecinŃă juridică asupra personalităŃii juridice a societăŃii. însă numai pentru operaŃiunile de lichidare. • hotărârea adunării asociaŃilor. Lichidarea societăŃilor comerciale DefiniŃia conform doctrinei juridice: toate operaŃiunile care au drept scop terminarea afacerilor în curs în momentul declarării dizolvării.. administratorii nu mai pot întreprinde noi operaŃiuni SecŃiunea 9.Cauzele care duc la dizolvarea societăŃilor comerciale sunt: • trecerea timpului stabilit pentru durata societăŃii.sinteza dizolvării societăŃilor comerciale: Dizolvarea .

Lichidarea se face în interesul asociaŃilor. chiar dacă în actul constitutiv se prevăd norme în acest scop. (2) Numai după îndeplinirea formalităŃilor de la alin. (1) lichidatorii vor depune semnătura lor în registrul comerŃului şi vor exercita această funcŃie. care ar aduce schimbări în persoana acestora.Pentru lichidarea şi repartizarea patrimoniului social. cu excepŃia celor prevăzute la art. (3) In urma efectuării publicării prevăzute la alin. administratorii continuă mandatul lor. 172 . în caz contrar. care devin organul de administrare al societăŃii şi vor prelua gestiunea societăŃii. personalitatea juridică subzistă pentru nevoile lichidării. 252: . 31/1990. astfel: Art. din Legea nr. (5) Toate actele emanând de la societate trebuie să arate că aceasta este în lichidare. nici o acŃiune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia decât în numele lichidatorilor sau împotriva lor. trebuie depuse. care stabileşte anumite reguli. 252-270. 233. alin 2)-„ministratorii nu mai pot întreprinde noi operaŃiuni. se aplică societăŃilor în lichidare regulile stabilite prin actul constitutiv şi prin lege. administratorii societăŃii fiind înlocuiŃi cu lichidatorii. Partea aIV-a. pentru a fi înscrise de îndată şi publicate în Monitorul Oficial al României.de către lichidatori. (4) în afară de dispoziŃiile prezentului titlu. (art 233. în faza de lichidare. Lichidarea societăŃii comerciale este reglementată distinct în Titlul VII. art. (2). obiectul şi scopul societăŃii se modifică în concordanŃă cu finalitatea lichidării. ei sunt personal şi solidar răspunzători pentru operaŃiunile pe care le-au întreprins.") b) actul de numire a lichidatorilor sau sentinŃa care îi Ńine locul şi orice act ulterior. la oficiul registrului comerŃului. în această fază. lichidarea este obligatorie şi nu facultativă. în măsura în care nu sunt incompatibile cu lichidarea. prin grija lichidatorilor. intervenŃia instanŃelor de judecată are caracter excepŃional. sunt obligatorii următoarele reguli: a) până la preluarea funcŃiei de către lichidatori.

1 din lege se prevede că: . 85/2006 privind procedura insolvenŃei.. în art 24 secŃiunea a 6-a privind „Lichidatorul" se prevede că: „În cazul în care dispune trecerea la faliment. Acest lucru este generat de faptul că în art. După expirarea acestui termen... societăŃile comerciale.Procedura generală prevăzută de prezenta lege se aplică următoarelor categorii de debitori aflaŃi în stare de insolvenŃă sau de insolvenŃă iminentă: 1.o societate comercială nu poate rămâne în faza de dizolvare) 3. 85/2006 privind procedura insolvenŃei17.. (este o consecinŃă logică şi necesară declarării dizolvării .) Prevederile Legii 31/1990 sunt completate în materie de lichidare şi de prevederile Legii nr. bilanŃul contabil de lichidare se consideră aprobat şi eliberează pe lichidatori. 359 din 21 aprilie 2006. 85/2006 privind procedura insolvenŃei. lichidarea este obligatorie. lichidarea este prevăzută în favoarea asociaŃilor (nu poate interveni la solicitarea creditorilor) 2. Astfel. 359 din 21 aprilie 2006 Categorii de debitori cărora li se aplică procedura insolvenŃei: conform art 1 din lege: ___________________________________________ Legii nr. judecătorul-sindic va desemna un lichidator/. 173 17 . (asociatul nemulŃumit poate face „opoziŃie" în termen de 15 zile de la notificarea bilanŃului contabil de lichidare şi a proiectului de repartizarea activului net între asociaŃi. Of. )". lichidatorii trebuie să întocmească bilanŃul contabil de lichidare şi să propună repartizarea activului net între asociaŃi. sau după sentinŃa irevocabilă asupra opoziŃiei. efectul lichidării este încetarea calităŃii de subiect de drept & societăŃii comerciale (data radierii societăŃii din registrul comerŃului face ca personalitatea juridică a societăŃii respective să înceteze) 4. M. M. Of. (.Principii care guvernează procedura lichidării: 1..) „AtribuŃiile administratorului judiciar încetează !a momentul stabilirii atribuŃiilor lichidatorului de către judecătorul-sindic.” „Poate fi desemnat lichidator şi administratorul judiciar desemnat anterior..” Procedura insolvenŃei conform Legea nr.

5. e) societăŃi comerciale dizolvate anterior formulării cererii introductive. 3. 3. 4. care nu au prezentat documentele prevăzute la art. (1) lit. e) şi h) în termenul prevăzut de lege. conform legii 85/2006. organizaŃiile cooperatiste. care se încadrează în una dintre următoarele categorii: a) comercianŃi. c) comercianŃi care fac parte din categoriile prevăzute la alin. persoane fizice. cu excepŃia celor prevăzuŃi la alin.(1) Procedura generală prevăzută de prezenta lege se aplică următoarelor categorii de debitori aflaŃi în stare de insolvenŃă sau de insolvenŃă iminentă. (2) lit. grupurile de interes economic. 28 alin. (2) Procedura simplificată prevăzută de prezenta lege se aplică debitorilor aflaŃi în stare de insolvenŃă. f) debitori care şi-au declarat prin cererea introductivă intenŃia de intrare în faliment sau care nu sunt îndreptăŃiŃi să beneficieze de procedura de reorganizare judiciară prevăzută de prezenta lege. c) şi d): 1. nu deŃin nici un bun în patrimoniul lor. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi găsite. orice altă persoană juridică de drept privat care desfăşoară şi activităŃi economice. şi supunerea acelui raport judecătorului-sindic într-un termen stabilit de acesta. 2. sunt: a) examinarea activităŃii debitorului asupra căruia se iniŃiază procedura simplificată în raport cu situaŃia de fapt şi întocmirea unui raport amănunŃit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la insolvenŃă. b) asociaŃii familiale. (1). Principalele atribuŃii ale lichidatorului. societăŃile comerciale. cu menŃionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă şi a existenŃei premiselor angajării răspunderii acestora. 6. administratorul nu poate fi găsit. c). b). sediul nu mai există sau nu corespunde adresei din registrul comerŃului. societăŃile cooperative. d) debitori care fac parte din categoriile prevăzute la alin. societăŃile agricole. 4. (1) şi îndeplinesc una dintre următoarele condiŃii: 1. dar care nu va 174 . acŃionând individual. 2.

f) verificarea creanŃelor şi. descărcarea de datorii. 1) orice alte atribuŃii stabilite prin încheiere de către judecătorul-sindic. h) primirea plăŃilor pe seama debitorului şi consemnarea lor în contul averii debitorului. g) urmărirea încasării creanŃelor din averea debitorului. formularea şi susŃinerea acŃiunilor în pretenŃii pentru încasarea creanŃelor debitorului. formularea de obiecŃiuni la acestea. renunŃarea la garanŃii reale sub condiŃia confirmării de către judecătorul-sindic.Ex: Anglia: conform 175 . precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial. inventarierea bunurilor şi luarea măsurilor corespunzătoare pentru conservarea lor. german. d) aplicarea sigiliilor. pentru aceasta putând angaja avocaŃi. rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta înaintea deschiderii procedurii. precum şi întocmirea tabelelor creanŃelor. încasarea creanŃelor. dacă un raport cu acest obiect nu fusese întocmit anterior de administratorul judiciar.putea depăşi 60 de zile de la desemnarea lichidatorului. e) menŃinerea sau denunŃarea unor contracte încheiate de debitor. b) conducerea activităŃii debitorului. atunci când este cazul. domeniului de aplicare a procedurilor colective: * procedura unitară conform căreia procedura falimentului se aplică oricărei persoane aflată în stare de încetare de plăŃi . Elemente de drept comparat privind falimentul (lichidarea judiciară) * reglementări diversificate în dreptul francez. în conformitate cu prevederile prezentei legi. * distincŃii în privinŃa: 1. susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor. italian etc. j) încheierea de tranzacŃii. SecŃiunea 10. c) introducerea de acŃiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor. englez. a unor operaŃiuni comerciale încheiate de debitor şi a constituirii unor garanŃii acordate de acesta. i) vânzarea bunurilor din averea debitorului. descărcarea fidej uşorilor. k) sesizarea judecătorului-sindic cu orice problemă care ar cere o soluŃionare de către acesta.

Astfel. importanŃa acordată privilegiilor şi garanŃilor: diferă de la o legislaŃie a alta: ex: Danemarca a suprimat privilegiile. care culminează cu lichidare acelor nerentabile .ex: unele legislaŃii privilegiază prima fază . insolvabilitate. 3. dar relativ brutale. 1986". care s-ar fi putut redresa în alte sisteme legislative. Această procedură dură a dus la fluidizarea structurilor comerciale chiar dacă acest lucru se face cu sacrificarea brutală şi rapidă a unor societăŃi viabile. deşi marea majoritate a legislaŃiilor moderne (Germania şi Belgia) tind să organizeze o particioare coiectivă a 176 . în Grecia există o instituŃie specializată creată pentru gestionarea societăŃilor aflate în dificultate. cu excepŃia privilegiilor salariaŃilor: Austria şi Germania prevăd o reducere radicală a drepturilor creditorilor privilegiaŃi. în Italia procedurile de redresare sunt variate. łările anglo-saxone constituie un exemplu în acest sens care au proceduri simplificate. organismului care se ocupă cu întreprinderea în dificultate (organ al administraŃiei sau tribunal) .în Belgia este creat un serviciu de anchetă comercială în cadrul fiecărui tribunal de comerŃ. Austria. de prevenire a falimentului cu faza de încercare de redresare a firmelor viabile.şi momentul intervenŃiei acestui organism . în funcŃie de gradul de dificultate financiară al fiecărui caz în parte (ex: concordatul preventiv) *alte legislaŃii conferă scopului principal al procedurii de lichidare plata creditorilor . fără formalităŃi şi fără întârziere. Ex : Belgia. care elaborează un plan de redresare cu creditorii şi doar în ultimă instanŃă recurg la procedura lichidării judiciare care se activează numai în cazul eşecului măsurilor preliminare şi încercărilor de redresare.organ al administraŃiei sau tribunal . Olanda. *procedura duală conform căreia persoana fizică aflatî în încetarea de plăŃi nu beneficiază de consecinŃe specifice. 2.„Insolvency Act. o poate folosi şi deschide înaintea procedurii propriu-zise şi în cadrul căreia creditorii joacă un rol preponderent. bancherii care nu sunt plătiŃi pot prelua. 4. toate bunurile debitorului lor şi le pot vinde. finalităŃii procedurilor colective: *majoritatea legislaŃiilor combină faza prealabilă. mai flexibile. în vreme de comerciantul persoană juridică este supus falimentului. chiar dacă acest lucru înseamnă lichidarea societăŃii respective. Germania: conform Legii „Insolvenzordung” in 1994.caracterul de literă de lege.situaŃie alarmantă. care are instituŃia concordatului preventiv. încetarea plăŃilor.

concretizată prin elaborarea unui plan de salvare a firmei. înaintea expirării perioadei de observaŃie.definiŃii şi aspecte terminologice: în dreptul francez legea din 1985 privind redresarea şi lichidarea judiciară este precedată de faza amiabilă. Reglementări privind redresarea şi lichidarea judiciară în dreptul francez . ^Fie cesiunea parŃială a societăŃii respective (ex: unele elemente ale fondului e comerŃ) aceasta continuându-şi activitatea. pe elemente fără caracter naŃional (capital provenind de la asociaŃi din state diferite. desfăşurată în faŃa tribunalului competent. întrucât redresarea judiciară nu s-a putut realiza deschiderea procedurii de redresare judiciară s-a făcut prea târziu. SecŃiunea 11. care de multe ori exced cadrului de reglementare stabilit de către legiuitor (naŃional sau internaŃional) şi chiar de către doctrinari. în dreptul francez există trei posibilităŃi: ^Concilierea prealabilă desfăşurată printr-un „conciliator' desemnat de instanŃă. oferite de viaŃa. datorită multitudinii de situaŃii practice. SocietăŃi transnaŃionale (multinaŃionale) Nu există o definiŃie unanim acceptată a societăŃilor transnaŃionale (multinaŃionale).salariaŃilor a procedură şi imaginează diverse soluŃii pentru păstrarea locurilor de muncă. chiar de la constituirea lor. concretă şi relaŃiile de afaceri. lipsite de o legătură juridică cu un anumit stat. stabilirea de sedii principale pe teritoriul mai multor state). fiind date spre soluŃionare unor instanŃe speciale. 177 . decide asupra planului de redresare sau pronunŃă lichidarea patrimoniului debitorului. ^Lichidarea judiciară. sau „perioada de observaŃie". investită cu procedura de redresare şi lichidare judiciară. Planul de redresare stabileşte: ^Fie continuarea activităŃii societăŃii respective. iar litigiile izvorâte din interpretarea şi aplicare actelor lor constitutive nu se află (total sau parŃial) sub competenŃa instanŃelor naŃionale. ^Fie cesiunea totală (vânzarea). instanŃa de judecată. prin care se încearcă o conciliere între debitori şi comerianŃii săi. ^Redresarea juridiciară. constând în lichidarea patrimoniului societăŃii aflate în dificultate. in consecinŃă. In doctrina română de specialitate: societăŃi care se fondează.

Ed. p. Puterea corporativă a transnaŃionalei. Oppetit. Bernard Audit. Ş Scurtu.societăŃi care desfăşoară activităŃi de producŃie. Partea generală. Droit internaŃional prive. nr.l.societăŃi cu sedii în mai multe state. p. SocietăŃile transnaŃionale au o concretă şi puternică influenŃă asupra vieŃii sociale. fiind astfel scoase de sub jurisdicŃia unui anumit state. 2003. 2000. Ed Economica. p . dar pe baza unei strategii economice şi financiare comune. 2004. foarte mari.445 178 18 . economice. Bucureşti. .SocietăŃile transnaŃionale desfăşoară activităŃi multiple. Dreptul comerŃului internaŃional. prin schimbările repetate de denumire etc. p.7-8/2002. D. vol. Delegarea de competenŃe. Mazilu. delegarea activităŃii de producŃie efectivă către terŃi. 1999 p. 64-66. . 269-282. Exemplificări: . 904. Organizarea societăŃilor transnaŃionale în B. Partea generală. TendinŃa lor economică este expansionistă. ed. care provin de la asociaŃi din mai multe state. care sunt soluŃionate de instanŃe arbitrale sau tribunale internaŃionale.societăŃi cu capitaluri mari. ELL. . nr. p. utilizate alternativ în literatura de specialitate şi documente internaŃionale (Rapoarte ONU privind starea economiei mondiale) _________________________ A se vedea D. Dreptul ComerŃului internaŃional. Bastian. deciziile importante se iau centralizat în societăŃile transnaŃionale pe baza unei strategii globale.litigii dintre asociaŃi sau entităŃi juridice diferite.161. ConcurenŃa în ansamblul economic şi ocuparea pieŃelor. a ni-a. diversificate. ComerŃul mondial sub impactul competiŃiei globale. „Les societes mutinationales et les Etats nationaux'* în Melanges D. know-how-u\. 1073. Sitaru. marca şi metodele de marketing sunt frecvent utilizate în societăŃile transnaŃionale. pot fi cu greutate localizate prin fuziunile şi achiziŃiile constante. dispersate din punct de vedere geografic. . 438. Dreptul comerŃului InternaŃional Tratat. de afaceri şi politice a statelor pe teritoriul cărora îşi desfăşoară activitatea.societăŃi cu structuri organizatorice internaŃionale (cu existenŃă juridică concomitentă în mai multe state) dar cu un centru unic de control şi comandă şi o gestiune globală. 210-214. comercializare şi prestări de servicii concomitent pe mai multe pieŃe. 210-211. D. Terminologie18: „transnaŃional" şi „multinaŃional" sunt sinonime. Indiferent de forma de organizare.A. Universitaria. Lumina Lex. urmărind permanent pătrunderea pe noi pieŃe şi consolidarea celor existente. în RDC. 1974. Mazilu.

dacă este cazul. Societatea are naŃionalitatea fiecăruia dintre statele semnatare. Societatea „Air Afrique". In organizarea şi funcŃionarea societăŃilor internaŃionale (interstatale) se aplică numai normele cuprinse în actele constitutive. cu principiile comune ale sistemelor de drept din FranŃa şi Germania. Droit commercial. Ed. Paris. Noevegia şi Suedia. înfiinŃată în baza tratatului de la Yaounde (Camerun) din 1961. Uniune constituită prin tratatul franco-german din 1956 şi este supusă şi este supusă prevederilor din actele sale constitutive care se întregesc. deci societăŃile desfăşoară o activitate în afara sediului principal. CorporaŃia Financiară InternaŃională. în actul constitutiv se poate prevedea aplicarea în subsidiar a principiilor comune ale sistemelor de drept ale statelor implicate în aceste societăŃi. Uniunea Carboniferă Sarre-Lorraine (SAARLOR)20. 88. având câte un sediu cu valoare juridică egală în fiecare din cele trei capitale ale statelor semnatare. Societatea „transnaŃională" nu trebuie confundată cu societatea „internaŃională" care este constituită prin convenŃii internaŃionale (interstatale). încheiat între mai multe state africane. Societes commerciales. dacă numărul acestor state este limitat. 2003. Pentru a fi în concordanŃă cu opiniile majoritare din doctrină este preferat termenul de transnaŃional. nr. în subsidiar se aplică principiile comune ale legislaŃiilor naŃionale ale statelor semnatare în măsura în care acestea nu contravin dispoziŃiilor tratatului şi statutelor proprii. fiind guvernată şi de regulile înscrise în statutele proprii. Scandinavian Air System (SAS)21 şi altele22 ________________________________ În opinia lui Philippe Merle. 179 22 21 20 19 .Există şi opinii care consideră că termenul de multinaŃional conŃine şi conotaŃia „supranaŃională". fără a se face referire la un anumit sistem de drept naŃional. In categoria societăŃilor de acest tip pot fi exemplificate19: Banca InternaŃională pentru ReconstrucŃie şi Dezvoltare (BIRD). în vreme ce termenul transnaŃional include doar faptul că sediile societăŃilor se află în mai multe state. Dalloz. 635 şi p 118. nr. în statutele constitutive ale SAS nu se fac referiri la legislaŃia naŃională a vreunuia dintre cele trei state. p 753. Societate constituită cu participarea companiilor de transport aerian din Danemarca.

39 Stocul mondial de investiŃii străine deŃinut de acestea depăşit 7.000 filiale. Nike. alimentară. IBM. Deutsche Telecom. Du Pont. Italia.000 societăŃi transnaŃionale. FranŃa. Coreea de Sud.primele 200 societăŃi transnaŃionale se găsesc în SUA. Banca Mondială. şi ulterior. Expert. când a început procesul globalizării (mondializării) şi liberalizării pieŃelor de produse. Ed. Rolul creării FMI şi obiectivele acestuia. dar şi ramurile petroliere. Japonia. Unele societăŃi au chiar o cifră de afaceri mai mare decât PIB-ul mondial. Walt Disney. dar şi politica statelor puternice şi a organizaŃiilor internaŃionale cu roluri determinante în activitatea comercială şi de afaceri internaŃională. în contextul în care exporturilor mondiale totalizează peste 8 miliarde dolari. în care economiile „învaŃă" să devină treptat.când s-au lansat programele de privatizare şi atragere de investiŃii directe străine în statele în curs de dezvoltare (în tranziŃie) şi în statele care au schimbat regimul politic totalitar cu unul democratic. 2004. în sectoare cheie precum: industria comunicaŃiilor şi aerospaŃială.societăŃi transnaŃionale cunoscute: Vodafone. Unilevel. Levi Strauss.conform statisticilor UNCTAD există peste 65. şi Olanda. servicii şi pieŃelor de capital. General Electrics. . de automobile. echipamente şi componente electronice. Adidas. Coca Cola. ________________________________ A se vedea Roxana-Daniela Păun. C&A. Marea Britanie. cu mai mult de 870. p. (FMI"3.SubsecŃiunea 1. SocietăŃi transnaŃionale (multinaŃionale) elemente definitorii sub aspect economic: Sub aspect economic rolul acestor societăŃi s-a dezvoltat treptat: .000 miliarde de dolari (cea. Avensis. vestimentaŃie etc. 1/5 din PIB-ul mondial) Cifra de afaceri mondială a societăŃilor transnaŃionale se ridică la 18 miliarde de dolari. Bayer. comerŃul de cereale şi cafea. ElveŃia.după anii 1980. 180 24 23 . . Nestle etc. economii de piaŃă funcŃionale. . "4 . Fiat. Novartis. OMC) .influenŃează politica statelor în curs de dezvoltare unde îşi destăşoară activitatea. chimică şi farmaceutică. Royal Dutch Schell. în SpaŃiul Monetar European. Shell. note de curs. British Petroleum. Parmalat. SocietăŃile transnaŃionale totalizează mai mult de 53 de milioane de angajaŃi. Mc Donald's. Bucureşti. Germania. care controlează practic economia mondială.

181 25 .) SubsecŃiunea 3. Roxana lonescu. mai ales în litigiile cu statele pe teritoriul cărora îşi desfăşoară activitatea. JurisdicŃia aplicată societăŃilor transnaŃionale * în actele constitutive ale societăŃilor transnaŃionale se prevăd clauze de jurisdicŃie şi compromisorii în favoarea unor instanŃe arbitrale internaŃionale (instituŃionale. care se pot unifica prin fuziuni sau absorbŃii. OMC etc. în adevăratul sens al cuvântului. la disciplina Dreptul afacerilor Facultatea de Drept şi AdministraŃie Publică Bucureşti.) SecŃiunea 12. cu naŃionalitate proprie) + sucursale sau participanŃi în alte societăŃi. dar au un sediu legal în statul în care se află sediul societăŃii . Acestea nu au o naŃionalitate proprie. collegia. C1RDI. NaŃionalitatea „de fapt" se poate determina în funcŃie de naŃionalitatea statului care sprijină interesele acesteia. (în cadrul organizaŃiilor FMI.SubsecŃiunea 2. fie în statul în care a fost înregistrată. sau conglomerate. SocietăŃi transnaŃionale (multinaŃionale) elemente definitorii sub aspect juridic: Societate mamă + filiale (fiecare. ____________________________ SecŃiune realizată de către asistent univ. pot constitui grupări financiare (holding-uri financiare) SocietăŃilor transnaŃionale li se aplică dreptul naŃional al statului în care îşi desfăşoară activitatea. Răspunderea penală a persoanei juridice25 Scurt istoric Ideea de entitate compusă din mai mulŃi indivizi asociaŃi în vederea realizării unui scop este cunoscută din antichitate. persoanele juridice în dreptul roman puteau avea răspundere delictuală în cadrul dreptului public. pot constitui un grup într-un domeniu de activitate. aşezămintele de binefacere (piae causae) şifiscus (Statul roman). universitates). cu activităŃi variate. nu şi în cadrul dreptului privat. Dreptul roman recunoştea astfel existenŃa a trei categorii de persoane juridice: corporaŃiile (corpora.mamă. coaliŃii. Banca Mondială. Conform unei opinii. fie în statul în care îşi desfăşoară activitatea în principal. ori constituite ad-hoc) sau a tribunalelor internaŃionale [Curtea InternaŃională de JustiŃie de la Haga].

cu privire la răspunderea penală a persoanei juridice este realizată de Bartolus de Sassoferrato. în timp Byzantium s-a aflat în aceeaşi situaŃie. iar istoria cunoaşte exemple cum ar fi desfiinŃarea unor cetăŃi26 sau pedepsirea altora27. considerând acest lucru imposibil28. fiind distrus în totalitate de împăratul Severus. 28 27 26 „Quid enim municipes dolo facere posunt?" 182 . Deşi admisă în mare parte şi constituind fundamentul maximei „societas non delinquere potest". De la romani vine şi conceptul existenŃei persoanei juridice doar ca o ficŃiune legală. prevederile conciliului nu au putut împiedica continuitatea existenŃei răspunderii delictuale a persoanelor juridice. luarea băilor etc. Una dintre primele clasificări. îl considera important pentru sfera socialului. în urma insistenŃelor lui Cato cel bătrân. în dreptul public se admitea că persoana juridică poate răspunde pentru . ideea de răspundere colectivă şi deci acceptau posibilitatea răspunderii persoanei juridice. Astfel. nu şi în sfera juridică.Astfel. de principiu. Capua a fost pedepsită de romani pentru fapta de a se alia cu regele cartaginez Hannibal. prin ridicarea titlului de Metropolă. fizică. pe când alte infracŃiuni pot fi comise doar de un individ. măcar în formă delictuală.dolus" sau „culpa". Suprimarea ideii de răspundere penală pentru persoana juridică este dată de papa InocenŃiu al IV-lea. nu şi a entităŃii în sine.origine: Răspunderea penală a persoanelor juridice îşi are originea în legislaŃia din sistemul common law. JurisprudenŃa şi doctrina au întemeiat _________________________________ Carthagina a fost distrusă în urma nerespectării unor prevederi ale tratatelor cu Roma. Şi celelalte sisteme de drept cunoşteau. care deşi fidel concepŃiei consacrate privind caracterul fictiv al persoanelor juridice. s-a impus parŃial ideea pedepsirii doar a membrilor organizaŃiei respective. deosebit de interesantă. dacă nu penală. Prin impunerea principiilor sale în cadrul conciliului de la Lyon din 1245. jurisconsulŃii romani au considerat că persoana juridică nu poate fi responsabilă pentru „dolus" sau „culpa". Răspunderea penală . el considera că anumite infracŃiuni pot fi comise doar de o colectivitate.. In ce priveşte dreptul privat. care arăta că nu poate fi obiectul sancŃiunilor decât o entitate concretă. nicidecum una abstractă. iar Antiohia a fost condamnată în mod repetate de Marc Antoniu şi de Teodossius.

Introducerea răspunderii penale pentru persoana juridică în România. având în vedere principiul personalităŃii răspunderii penale conform căruia nimeni nu poate fi tras la răspundere penală decât dacă a săvârşit. Editura Lumina Lex. persoanele cu funcŃii de conducere. Ciprian Rus. iar pedeapsa. exista identitate între persoana juridică şi reprezentanŃii săi. de a-i aplica sancŃiunea prevăzută pentru infracŃiunea săvârşită şi de a-1 constrânge să o execute. ca reprezentant al societăŃii. în Tratatul sau din 1939. Răspunderea penală este definită ca fiind însuşi raportul juridic penal de constrângere . reeditat. pe de altă parte . Cu toate acestea. după ce canalizează argumentele pro si contra răspunderii penale a persoanei juridice. determinând pe membrii persoanei juridice să procedeze cu atenŃie şi seriozitate. şi infractor.30 consideră că persoana juridică poate avea o voinŃa colectivă. 1998. Teza profesorului Dongoroz a stat la baza reglementării acestei materii în Codul penal din 1936. aplicarea teoriei răspunderii pentru fapta altuia a permis tragerea la răspundere a persoanei juridice pentru acŃiunile întreprinse în afara legii de către angajaŃii sau mandatarii persoanei juridice. Teoria răspunderii pentru fapta altuia derivă din răspunderea civilă delictuală şi a fost adesea primită ca ezitare în dreptul penal. pe de o parte. care." Teoria identificării a fost introdusă în jurisprudenŃa engleză ca temei al răspunderii penale a persoanei juridice de mai bine de un secol. Profesorul Vintilă Dongoroz. 1/2005. nu primesc ordine sau directive. conform modului de organizare si funcŃionare a persoanei juridice şi a funcŃiei pe care o au în cadrul acesteia. raport complex al cărui conŃinut îl formează dreptul statului. de a trage la răspundere pe infractor. 183 . în modalităŃi specifice poate fi eficientă. precum şi _______________________________ 29 30 George Dimofte. „Revista de drept penal" nr. născut ca urmare a săvârşirii infracŃiunii între stat.răspunderea penală a persoanei juridice pe două teorii : teoria răspunderii pentru fapta altuia şi teoria identificării. fondatorul doctrinei penale romane moderne. în Cod Penal nu reprezintă un demers singular la nivel european. Drept penal. Vintilă Dongoroz. în mod direct si nemijlocit infracŃiunea ca autor sau dacă a participat la săvârşirea ei în calitate de instigator sau complice. Conform acestei teorii .

persoana juridică este definită ca fiind colectivitatea de persoane fizice care participă în nume propriu la raporturile juridice. cit.uimai de către organele sau de reprezentanŃii săi. patronatele şi altele. organ sau reprezentant al acesteia care săvârşeşte în numele sau în interesul ei infracŃiunii. asociaŃiile.19 Cod penal ne apare in structura juridică a infracŃiunilor ca fiind autor mediat. patrimoniul distinct indiferent că exercită asupra acesteia dreptul de proprietate sau un alt drept real. p. _____________________________________________ 31 Bulai Costică. procedura de organizare. scopul licit al înfiinŃării în concordanŃă cu interesele tuturor membrilor societăŃii. reorganizare sau de desfiinŃare. ALL. Răspunderea penală constituie alături de infracŃiune şi pedeapsă. care resping teza introducerii în legea penală a subiectului activ persoana juridică. 1998.obligaŃia infractorului de a răspunde pentru fapta sa şi de a se supune sancŃiunii aplicate.op. persoanele juridice trebuie să săvârşească infracŃiunii în numele sau în interesul persoanei juridice i. ea devenind şi destinatar al acesteia. 184 . Pentru atragerea răspunderii penale. potrivit căreia persoanele juridice nu pot fi subiecŃi activi ai infracŃiunii. în vederea restabilirii ordinii de drept şi restaurării autorităŃii legii". în acord cu interesul general al societăŃii. Unii autori. Persoana juridică a cărei răspundere penală este instituită de art. Calitatea de subiect activ al infracŃiunii Persoanele juridice care pot fi subiecŃi activi ai infracŃiunii sunt societăŃile comerciale cu capital de stat. Manual de drept penal. partidele. Persoana juridică are ca elemente constitutive organizarea de sine stătătoare care presupune organe de conducere. sindicatele. au existat şi numeroase controverse. afectat realizării unui scop determinat. privat sau mixt. ca subiect de drepturi şi obligaŃii. Referitor la recunoaşterea calităŃii de subiect activ al infracŃiunii unei persoane juridice. 311. mijlocit de persoana fizică. una din instituŃiile fundamentale ale dreptului penal In literatura de specialitate. regiile autonome. Prin introducerea răspunderii penale a persoanei juridice. modul de alcătuire şi componenŃa acestora. invocă aşa numita teorie a ficŃiunii. fundaŃiile. persoana juridică a încetat să fie numai titular ai protecŃiei penale.

iar atunci când ar exista o asemenea posibilitate. care alcătuiesc conducerea. întiucât ei nu au fost consultaŃi şi nici nu au participat la luarea acelei hotărâri sau decizii. • persoanei juridice nu i se pot aplica pedepsele prevăzute de lege pentru persoanele fizice. bazându-se pe teoria realităŃii cu privire la persoanele juridice Potrivit acestei teorii. în calitate ie subiecŃi activi. In sprijinul acestei teze . Editura FundaŃiei România de Mâine. ci sunt o creaŃie a legii şi respectiv. care sunt puse în executare potrivit hotărârii acestora. pentru că persoana juridică nu ar simŃi efectele acesteia. interzicerea de a participa la anumite activităŃi ori achiziŃii publice etc.pentru că ele nu au o existenŃă proprie. atunci când faptele lor constituie infracŃiuni.orice persoană juridică nu are o voinŃă şi o inteligenŃă proprie. ele putând săvârşi chiar şi infracŃiuni • includerea lor în calitate de subiect activ trebuie să intervină pentru acele acte care reflectă voinŃa consimŃită de către toŃi membrii colectivităŃii. a-i atrage răspunderea penală şi a o pedepsi înseamnă a accepta ca autori ai faptei penale pe acei membri ai colectivităŃii care sunt nevinovaŃi. ci o realitate care are voinŃă şi acŃiune proprie. care afirmă că societăŃile nu pot săvârşi infracŃiunii. reprezentanŃi ai doctrinei penale moderne. vedere de susŃinătorii acestei teze sunt următoarele: • persoanele juridice nu sunt ficŃiuni. ____________________________ Griga Ioan. o ficŃiune a legii. persoana juridică nu este o ficŃiune. susŃin contrariul. Partea generală I. Considerentele avute in. • a accepta o întreagă colectivitate. numai aceste persoane. AlŃi autori. suspendarea întregii activităŃi sau a unei părŃi din aceasta. trebuie să răspundă penal. ci realităŃi juridice. Drept penal. • în cazul persoanei juridice există pedepse specifice persoanelor juridice: dizolvarea. pedeapsa nu ar avea nici o eficacitate. 2006 185 32 . care se manifestă în diverse moduri în societate. Acest argument se întemeiază pe principiul societas delinquere non potest.32. ca subiect activ al infracŃiunii. se invocă următoarele considerente . întrucât ea acŃionează numai aşa cum hotărăsc şi dispun cei care alcătuiesc conducerea şi interesele acesteia: de aceea.

Scopul pedepsei este prevenirea săvârşirii de noi infracŃiuni. conform artl9(l) Cod penal.).53 Codul Penal pedepsele sunt principale şi complementare. cu excepŃia cazului când aceasta din urmă este pus sub acuzare de către Parlament pentru înaltă trădare. Pedeapsa şi scopul ei Pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului. Camera DeputaŃilor. Banca NaŃională a României (B.). iar maximul special al amenzii este de 600. PreşedenŃia.500 lei la 2. Pedepsele complementare sunt: a) dizolvarea persoanei juridice b) suspendarea activităŃii persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 1 an sau suspendarea uneia dintre activităŃile persoanei juridice în legătură cu care s-a săvârşit infracŃiunea pe o durată de la 3 luni la 3 ani.000 lei. în orice mod. Senatul. Consiliul NaŃional al Audiovizualului (C.Atunci când persoana juridică comite o infracŃiune.N. autorităŃile administrative autonome ca Serviciul Român de InformaŃii (S. pedeapsa închisorii de cel mult 10 ani sau amenda.).A. Nu pot fi trase la răspundere penală următoarele persoane juridice: statul. Când legea prevede pentru infracŃiunea săvârşită de persoana fizică. răspunderea acesteia nu exclude răspunderea persoanei fizice care contribuie.000 lei. Potrivit art. 186 . e) afişarea sau difuzarea hotărârii de condamnare Pedeapsa principală este sancŃiunea pecuniară care prezintă marele avantaj de a atinge în mod direct persoana juridică. d) interzicerea de a participa la procedurile de achiziŃii publice pe o durată de la 1 an la 3 ani. minimul special al amenzii pentru persoana juridică este de 5. la săvârşirea aceleiaşi infracŃiuni. dat fiind că orice persoană are propriul său patrimoniu. 71 pedeapsa amenzii constă în suma de bani pe care persoana juridică este condamnată să o plătească.I.R. Felurile pedepselor aplicabile persoanei juridice Potrivit art.R.000.000 lei.N. c) închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani. Pedeapsa principală este amenda de la 2.

fiind pronunŃată în cadrul procesului penal. potrivit dispoziŃiilor legale privind executarea silită a creanŃelor fiscale şi cu procedura prevăzută de aceste dispoziŃii. în rate lunare. maximul special al amenzii este de 900. Prin natura ei amenda aduce atingere scopului principal al companiei.47933 Cod de procedură penală persoana condamnată la plata amenzii este obligată să depună recipisa de plată integrală a _________________________________ ART.000 lei. în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. În caz de neîndeplinire a obligaŃiei de plată a amenzii în termenul arătat în alin. InstanŃa face individualizarea pedepsei Ńinând cont de dispoziŃiile părŃii generale. fixate în partea specială pentru persoană. dat fiind că orice persoană are propriul său patrimoniu. 1 sau de neplată a unei rate. fiscală. Conform art. în vederea executării acesteia.Când legea prevede pentru infracŃiunea săvârşită de persoana fizică pedeapsa detenŃiei pe viaŃă sau pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani. amenda poate fi aplicată şi ca sancŃiune administrativă. respectiv obŃinerea unui profit. la cererea acesteia.71(l) Cod penal. 479*9 Cod procedură penală: Punerea în executare a pedepsei amenzii Persoana juridică condamnată la pedeapsa amenzii este obligată să depună recipisa de plată integrală a amenzii la instanŃa de executare. Amenda este o sancŃiune pecuniară care prezintă avantajul de a atinge în mod direct persoana juridică. poate dispune eşalonarea plăŃii amenzii pe cel mult 2 ani.000 lei. minimul special al amenzii pentru persoana juridică este de 10. 1. civilă. procedurală. Când persoana juridică condamnată se găseşte în imposibilitatea de a achita integral amenda în termenul prevăzut în alin. de limitele de pedeapsă. Amenda se deosebeşte însă de aceasta . astfel că persoana juridică va compara câştigul pe care se aşteaptă să-1 obŃină din comiterea infracŃiunii cu pierderea pe care o va suferi dacă va fi condamnată. instanŃa de executare comunică un extras de pe acea parte din dispozitiv care priveşte aplicarea amenzii organelor competente. de gravitatea faptei săvârşite şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. deoarece este consecinŃa răspunderii penale a făptuitorului şi se aplică numai de către instanŃa de judecată. conform art. 187 33 . instanŃa de executare. Ca sancŃiune juridică.

sau în cazul deturnării obiectului său de activitate într-o asemenea direcŃie. Drept comercial român. care va fi urmată de intrarea în lichidare a persoanei juridice. intenŃia frauduloasă apare pe parcursul existenŃei persoanei juridice. dizolvarea societăŃii are ca efect deschiderea procedurii lichidării. IntenŃia persoanelor fondatoare de a săvârşi infracŃiuni este anterioară înfiinŃării societăŃii şi reprezintă fundamentul constituirii acesteia. b) potrivit art. dizolvarea nu afectează personalitatea juridică a societăŃii.34 Pedeapsa complimentară a dizolvării poate fi încadrată în cauzele generale de dizolvare a societăŃilor comerciale. a V. respectiv dizolvarea societăŃii pe cale judecătorească consfinŃită printr-o hotărâre definitivă de condamnare ca urmare a săvârşirii unei infracŃiuni. iar în al doilea caz.Persoana juridică subiect activ al infracŃiunii 188 35 . 31/1990. „Dreptul" nr. ci pune capăt activităŃii nonnale a societăŃii. Intr-o scurtă analiză asupra pedepselor complementare. ed. dispusă de instanŃa de judecată. Această interdicŃie impusă administratorilor. AII Beck.35 ____________________________ 34 Stanciu D. când activitatea acesteia este deturnată în scopul comiterii unor infracŃiuni. se poate observa că cea mai drastică este evident dizolvarea. Prin dizolvare s-a consumat prima fază a procedurii care are drept rezultat final încetarea existenŃei societăŃii comerciale. de a angaja operaŃiuni comerciale noi se explică prin starea în care se află societatea. 12/ 2005 .228 din Legea nr. 2004. Această pedeapsă poate fi aplicată în condiŃiile în care persoana juridică a fost creată în vederea săvârşirii de infracŃiuni. Dizolvarea priveşte însăşi societatea comercială ca entitate juridică. Calitatea de persoană juridică este indispensabilă societăŃii pentru îndeplinirea celorlalte operaŃiuni care privesc lichidarea patrimoniului social. Valerică Mirea. iar nu încetarea actului constitutiv al societăŃii. 228 alin 2 din Legea nr.a. Efectele dizolvării societăŃii comerciale sunt: a) potrivit art. Cărpenaru. din momentul dizolvării administratorii nu mai pot întreprinde noi operaŃiuni. 31/1990.amenzii la instanŃa de executare. în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

patronatelor. dar dovedirea intenŃiei fondatorilor nu este întotdeauna uşor de realizat. fiind suficient ca ea să reprezinte scopul principal. b . sindicatelor.d. care va proceda la desemnarea lichidatorului. mai ales atunci când. societatea a desfăşurat o activitate licită pentru a disimula scopul real al înfiinŃării persoanei juridice. Radu ChiriŃă.Trebuie precizat că această sancŃiune poate apărea doar în cazul infracŃiunilor comise cu intenŃie şi anume cu intenŃie calificată. Editura Rosetti. 2002. într-o primă perioadă. însumând şi elementul scop. 189 6 . Măsura dizolvării persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare. în caz de neexecutare. RaŃiunea reglementării rezidă în dorinŃa legiuitorului de a împiedica crearea unui ecran în spatele căruia persoanele fizice să poată comită infracŃiuni. Deturnarea societăŃii de la obiectul său pentru comiterea infracŃiuni ridică dificultăŃi serioase în practică datorită faptului că obiectul de activitate al unei societăŃi este mult mai larg decât activitatea exercitată. potrivit legii. respectiv suspendarea activităŃii persoanei juridice pe o perioada de la 3 luni la 1 an. cu rea-credinŃă a uneia dintre pedepsele complementare prevăzute in art. Dizolvarea se poate pronunŃa chiar dacă persoana juridică desfăşoară în subsidiar şi o activitate legală. organizaŃiilor cetăŃenilor aparŃinând minorităŃilor religioase sau persoanelor juridice care îşi exercită activitatea în domeniul presei sau audiovizualului. închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea de a participa la procedurile de achiziŃii publice pe o durată de la 1 la 3 ani. cultelor religioase. Răspunderea penală a persoanei juridice.36 _______________________________ Streteanu Florin. în fapt fondatorii înscriind în actele constitutive un număr mai mare de activităŃi decât cele pe care intenŃionează efectiv să le exercite. Se consideră în doctrină că săvârşirea de infracŃiuni nu trebuie să fie singurul scop al persoanei juridice. iar o copie după dispozitivul hotărârii definitive de condamnare prin care s-a aplicat această pedeapsă va fi comunicată de îndată instanŃei civile competente.53 alin 3 lit.71(4) Cod penal partidelor politice. acela de a săvârşi infracŃiuni sau de a folosi activitatea persoanei în aceleaşi scopuri. Măsura dizolvării nu poate fi aplicată potrivit art.

deoarece suspendarea activităŃii pe o perioadă de câŃiva ani. dar nu mai mult de 3 luni. Această pedeapsă reprezintă o restrângere forŃată a activităŃii persoanei juridice prin închiderea anumitor puncte de lucru în cadrul cărora s-a săvârşit infracŃiunea. instanŃa de judecată dispune suspendarea activităŃii sau a uneia dintre activităŃi persoanei juridice până la punerea în executare a pedepsei complementare.53 lit. Măsura suspendării nu operează în domeniul activităŃii presei sau audiovizualului. este evident că se impune suspendarea activităŃii pe o anumită perioadă. de acest termen depinde alegerea legii penale ce trebuie să fie aplicată şi fixarea competenŃei teritoriale a organelor judiciare. În opinia unor autori această sancŃiune prezintă însă reale inconveniente deoarece ea poate conduce la ruinarea respectivei persoane juridice. 190 . a pedepsei complementare a afişării sau difuzării hotărârii de condamnare. In caz de neexecutare. Suspendarea activităŃii persoanei juridice apare ca sancŃiune pentru acele activităŃi ale persoanei juridice în exerciŃiul cărora au fost comise infracŃiuni. pentru o persoană juridică poate echivala cu o dizolvare „de facto". Locul unde s-a săvârşit infracŃiunea este un termen al infracŃiunii. atunci când persoana juridică a fost condamnată pentru o infracŃiune la normele privind protecŃia muncii sau protecŃia mediului. în realizarea căreia a fost săvârşită infracŃiunea. iar efectul de ricoşeu este adeseori mai ales asupra salariaŃilor. Închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o perioadă de la 3 luni la 3 ani este o pedeapsă complementară reglementată de art.71(3) pedeapsa complementară a suspendării activităŃii persoanei juridice constă în interzicerea desfăşurării activităŃii sau a uneia dintre activităŃile persoanei juridice. 53 lit c Cod penal. cu rea credinŃă. De exemplu.Suspendarea activităŃii persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 1 an sau suspendarea uneia dintre activităŃile persoanei juridice în legătură cu care s-a săvârşit infracŃiunea pe o durată de la 3 luni la 3 ani este o pedeapsă complementară reglementată de art.b. cel puŃin până la înlăturarea cauzelor care au determinat comiterea infracŃiunii. Potrivit art. Această măsură are un caracter represiv destul de ridicat.

Interzicerea participării la proceduri de achiziŃii publice. fie gravitatea infracŃiunii de natura locului unde s-a săvârşit infracŃiunea. şi anume interdicŃia aplicată entităŃii sancŃionate de a emite titluri de valoare. Uneori legea condiŃionează fie existenŃa. Interzicerea participării la proceduri de achiziŃii publice pe o durată de 1 la 3 ani este o pedeapsă complementară reglementată de art. Conform art. InterdicŃia accesului la anumite resurse financiare presupune două aspecte. organului care a autorizat înfiinŃarea persoanei juridice. poate provoca efecte deosebit de puternice pentru anumite persoane juridice. Pentru aplicarea acestei pedepse complementare instanŃa de judecată trebuie să aibe în vedere locul săvârşirii infracŃiunii. şi anume cele care preponderent lucrează pentru entităŃi publice. s-ar ajunge la dizolvarea persoanei juridice. în ceea ce priveşte aplicarea pedepsei complementare a închiderii unor puncte de lucru este esenŃial locul în sine a săvârşirii infracŃiunii. trăsăturile esenŃiale şi conŃinutul acesteia putându-se realiza în orice loc unde s-a săvârşit fapta. 191 . pentru a lua măsurile necesare.53 alin 2 lit. SoluŃia se impune mai ales în ipoteza în care activitatea exercitată în localul închis era singura activitate a societăŃii şi când. deşi mai puŃin gravă decât celelalte enunŃate anterior. închiderea unor puncte de lucru priveşte localul şi nu proprietarul acestuia. Spre deosebire de răspunderea penală a persoanei fizice unde natura locului constituie o condiŃie pentru existenŃa sau calificarea infracŃiunii.d. locul nu influenŃează asupra existenŃei infracŃiunii. în absenŃa modificării obiectului de activitate.Ca termen al infracŃiunii. Cod penal.479 (13) Cod de procedură penală o copie de pe dispozitivul hotărârii de condamnare prin care s-a aplicat persoanei juridice pedeapsa închiderii unor puncte de lucru se comunică. pedeapsa nu implică închiderea totală a localului. cum ar fi spre exemplu contractarea unui împrumut pe baza emiterii de obligaŃiuni şi interdicŃia de a obŃine fonduri de la instituŃii de credit sau financiare. astfel că o schimbare a destinaŃiei localului poate să îl readucă în circuitul activităŃilor întreprinderilor. ci interzicerea de a exercita în acel local activitatea în exercitarea căreia infracŃiunea a fost comisă. la data rămânerii definitive.

direct sau indirect. publicarea unei decizii de condamnare . în vederea efectuării formalităŃilor de publicitate în registrul naŃional al persoanelor juridice fără scop patrimonial. Publicarea hotărârii de condamnare este o pedeapsă controversata. Ln ce priveşte condamnarea la publicitate negativă. b) Misterul JustiŃiei. instituirea unei astfel de pedepse se poate iovedi un mijloc eficient de prevenire a infracŃionalităŃii economice.ConŃinutul pedepsei complementare a interzicerii de a participa la procedurile de achiziŃie publică constă în interzicerea de a participa. Totuşi. Legea prevede şi măsuri de protecŃie faŃă de victimă. constituind un avertisment puternic pentru alte persoane juridice care ar putea fi într-o situaŃie similară persoanei condamnate. în vederea efectuării formalităŃilor de publicitate în registrul naŃional al persoanelor juridice fără scop patrimonial. astfel că identitatea acesteia poate fi dezvăluită doar cu acordul său. De exemplu. in condiŃiile în care firmele investesc sume imense în publicitate. ori pentru încălcarea legislaŃiei sanitare . această măsură are un important rol preventiv-educativ.pentru punerea în circulaŃie de alimente contrafăcute. Conform art. dar nu pot depăşi cuantumu! total al amenzii aplicate. această măsură reprezintă o altă formă de aducerea la cunoştinŃa publicului a faptei comise de persoana juridică. la procedurile pentru atribuirea contractelor de achiziŃie publică. şi mai are un scop precis acela de prevenŃie . 479(12) o copie de pe dispozitivul hotărârii de condamnare prin care s-a aplicat persoanei juridice pedeapsa interzicerii de a oarticipa la procedurile de achiziŃii publice se comunică. c) Altor autorităŃi care Ńin evidenŃa persoanelor juridice. la data rămânerii definitive: a) Oficiu Registrului ComerŃului. Cheltuielile de publicare cad în sarcina persoanei condamnate. Afişarea deciziei de condamnare a persoanei juridice are un puternic efect intimidant asupra persoanei juridice. care are un puternic efect disuasiv. cunoscut fiind faptul că asemenea situaŃii pot conduce chiar la „scoaterea de pe piaŃă" a vinovatului.a unei persoane juridice care îşi desfăşoară activitatea 192 . în vederea efectuării formalităŃilor de publicitate.

193 37 . va avea un impact asupra cifrei de afaceri şi. In aceste cazuri. In doctrina S. persoana juridică săvârşeşte din nou o infracŃiune cu intenŃie. implicit. asupra profitului. precum şi atunci când după ce o hotărâre de condamnare a rămas definitivă. ca urmare a unui ordin judecătoresc. 2002. 71 alin 2 sau 3. AtenŃie! Depozitarea ilegală a deşeurilor toxice duce la închisoare. este citată astfel aşa-numita reclamă publicată în Los Angeles Time de către o societate comercială. iar noi am fost obligaŃi să publicăm această reclamă37. Pluralitatea de infracŃiuni caracteristice persoanei juridice Prin concurs de infracŃiuni în doctrină şi în legislaŃie penală este desemnată forma pluralităŃii de infracŃiuni care constă din săvârşirea a două sau mai multe infracŃiuni de către aceeaşi persoană mai înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele. Acum plătim preŃul.A. Astăzi în timp ce dumneavoastră citiŃi acest mesaj. Există recidivă postcondamnatorie a persoanei juridice când după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare.în domeniul industriei alimentare. DispoziŃiile anterioare se aplică şi în cazul în care persoana juridică condamnată definitiv este judecată ulterior pentru o infracŃiune concurentă. partea din amendă executată se scade din amenda aplicată pentru infracŃiunile concurente. Răspunderea penală a persoanei juridice. care poate fi sporită până la maximul special prevăzut în art. _______________________________ Streteanu Florin. se poate adăuga un spor de până la o treime din acest maxim.U. Am fost prinşi.40(l) Cod penal care precizează că în cazul concursul de infracŃiuni. Editura Rosetti. iar dacă acest maxim nu este îndestulător. se stabileşte pedeapsa amenzii pentru fiecare infracŃiune în parte şi se aplică amenda cea mai mare. iar amenda pentru infracŃiunea anterioară nu a fost executată. Radu ChiriŃă. se constată că persoana juridică suferise şi o altă condamnare definitivă pentru o infracŃiune concurentă. Tratamentul penal al concursului de infracŃiuni este reglementat de art. preşedintele şi vicepreşedintele nostru îşi petrec timpul în închisoare.

hotărârea de condamnare să fi fost pronunŃată pentru o infracŃiune săvârşită cu intenŃie. nu se Ńine seama la starea de recidivă potrivit art. amenda stabilită pentru infracŃiunea săvârşită ulterior şi amenda aplicată pentru infracŃiunea anterioară se contopesc. Partea generală I. contopirea se face între amenda ce a mai rămas de executat şi amenda aplicată pentru infracŃiunea săvârşită ulterior. 40 alin 1 se poate mări până la jumătate. hotărârea de condamnare să fi fost pronunŃată pentru o infracŃiune săvârşită cu intenŃie. 194 38 . fie după o condamnare definitivă şi înainte să se fi executat amenda ce i-a fost aplicată. amenda pentru infracŃiunea anterioară nu a fost executată. Drept penal. 2006. Sporul prevăzut în art. 4. Dacă amenda anterioară a fost executată în parte. amenda pentru infracŃiunea anterioară a fost executată sau considerată ca executată Prin art. potrivit art.40(2) Codul penal au fost reglementate două modalităŃi ale recidivei. Editura FundaŃiei România de Mâine. 3.Recidivă postcondamnatorie se caracterizează prin: 1. Există recidivă postexecutorie când după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare.38 Tratamentul penal al recidivei In cazul recidivei postcondamnatorii. nu se Ńine seama la starea de recidivă potrivit art. _____________________________ Ioan Griga. 2. 38 Cod Penal. hotărârea de condamnare să nu fie dintre acelea în care . iar amenda pentru infracŃiunea anterioară a fost executată sau considerată ca executată. persoana juridică să săvârşească din nou o infracŃiune cu intenŃie. potrivit legii. 3. 38 Cod Penal.l şi 3. urmată de executarea amenzii sau după ce aceasta a fost considerată ca executată. persoana juridică săvârşeşte din nou o infracŃiune cu intenŃie. Recidivă postexecutorie se caracterizează prin 1.40 alin. persoana juridică să săvârşească din nou o infracŃiune cu intenŃie 4. specifice persoanei juridice care perseverând în încălcarea legii penale săvârşeşte din nou infracŃiuni intenŃionate. potrivit legii. hotărârea de condamnare să nu fie dintre acelea în care. 2. fie după o condamnare definitivă.

aşa cum a fost adoptat în doctrina occidentală. Conturarea vinovăŃiei persoanei juridice trebuie să aibă ca punct de plecare personalitatea aparte a acesteia. 4 în cazul recidivei prevăzute în alin. se descoperă că persoana juridică condamnată se află în stare de recidivă. Astfel. De asemenea. Aşa cum personalitatea persoanei juridice nu se identifică cu personalitatea unei singure persoane fizice din cadrul ei şi nici nu reprezintă o juxtapunere a personalităŃii persoanelor fizice din cadrul persoanei juridice.a Cod penal şi dispoziŃiile din alin. în mod conştient. Cu toate acestea.b. iar dacă acest maxim nu este îndestulător. tolerat sau condus la un climat de nerespectare a legii.l lit. nici vinovăŃia ei nu poate fi suprapusă vinovăŃiei persoanelor fizice ce o compun. răspunderea penală îi va fi angajată şi în cazurile în care se demonstrează că mecanismele interne ale persoanei juridice au încurajat.l lit. se va reŃine răspunderea penală a persoanei juridice în cazul în care un membru din organele de conducere a săvârşit. Cod penal în cazul recidivei prevăzute în alin. comiterea infracŃiunii. VinovăŃia penală a persoanei juridice În definirea conceptului de vinovăŃie a persoanei juridice trebuie explicat conceptul de personalitate a persoanei juridice sau. în mod expres sau tacit. se poate adăuga un spor până la două treimi din acel maxim. pentru a fi reŃinută vinovăŃia persoanei juridice este necesar ca în cazul infracŃiunilor intenŃionate. Personalitatea persoanei juridice se referă la structurarea modului de luare a deciziilor şi la climatul general de respectare a legislaŃiei în vigoare. o infracŃiune în care a fost implicată persoana juridică sau a permis tacit săvârşirea unei astfel de infracŃiuni. instanŃa aplică dispoziŃiile alin 2. Dacă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi mai înainte ca amenda să fi fost executată sau considerată ca executată. 195 . Totodată.În cazul recidivei postexecutorii. ea să fi autorizat sau permis. se aplică pedeapsa amenzii până la maximul special prevăzut în art. Cod penal.71 alin 2 sau 3. în acest caz răspunderea persoanei juridice nu va fi angajată dacă se demonstrează că a luat anterior măsuri rezonabile pentru ca un astfel de eveniment să nu se producă.

suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice. dacă se menŃin temeiurile care au determinat luarea acestora. acesta îşi numeşte un mandatar pentru a o reprezenta". 2. 5. Citarea se realizează prin reprezentantul ei legal. în cazul persoanelor juridice nu-şi vor găsi aplicare prevederile art.44-51 Cod penal privitor la cauzele care înlătură caracterul penal al faptei. suspendarea fuziunii. după caz. stabilite de organul judiciar. la sediul persoanei juridice sau. a divizării sau a reducerii capitalului social al persoanei juridice. fiecare prelungire neputând depăşi 60 zile. Aceste măsuri preventive se iau pe o perioadă de cel mult 60 zile cu posibilitatea prelungirii. susceptibile de a antrena diminuarea semnificativă a activului patrimonial sau insolvenŃă persoanei juridice. interzicerea de a încheia anumite acte juridice.Există diferenŃe substanŃiale între răspunderea penală a persoanei juridice şi răspunderea penală a persoanei fizice respective. 3. judecătorul în cursul urmăririi penale sau instanŃa de judecată în cursul judecăŃii poate dispune următoarele măsuri preventive cu scopul de a se asigura o bună desfăşurare a procesului penal: 1. având în vedere că aceste sunt strâns legate de liberul arbitru al persoanei fizice. încheierea prin 196 . 4. interzicerea de a desfăşura activităŃi de natura celor în exerciŃiul sau cu ocazia cărora a fost comisă infracŃiunea.479 (2) Cod de procedură penală „Persoana juridică este reprezentată la îndeplinirea actelor procesuale şi procedurale de reprezentantul său legal. interzicerea unor operaŃiuni patrimoniale specifice. Procedura privind tragerea la răspundere penală a persoanei juridice AcŃiunea penală are ca obiect tragerea la răspundere penală a persoanelor juridice Conform art. Dacă există motive temeinice care justifică presupunerea rezonabilă că persoana juridică a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală. Dacă pentru aceeaşi faptă sau pentru fapte conexe s-a început urmărirea penală şi împotriva reprezentantului legal al persoanei juridice. prin mandatar la domiciliul acestuia ori prin practicianul în insolvenŃă desemnat în calitate de mandatar la sediul acestuia.

PRO. în vederea asigurării confiscării speciale. 197 .479(6) Cod de procedură penală faŃă de persoana juridică se pot lua măsuri asigurătorii. Măsurile asigurătorii: 1. inscripŃia ipotecară constituie o formă specială a sechestrului aplicabilă în cazul bunurilor imobile. __________________________________ 39 Ion Neagu. La baza infracŃiunii comise de o persoana juridică stă întotdeauna o acŃiune sau un ansamblu de acŃiuni realizate de una sau mai multe persoane fizice. când nu mai există temeiuri care să justifice menŃinerea acestora. unii autori au considerat că nu poate fi vorba de cumulul celor două răspunderi deoarece o atare soluŃie ar contraveni principiului . Aplicarea unei noi sancŃiuni împotriva acestuia ar însemna o dubla sancŃionare pentru aceeaşi faptă. şi în acelaşi timp o procedură larg folosită pentru urmărirea sumelor de bani. reparării pagubei produse prin infracŃiune. în ipoteza în care persoana care a comis în mod nemijlocit actul material ce a angajat penal persoana juridică a fost identificată./ion bis in idem". sechestrul penal propriu-zis este cea mai frecventă întâlnită măsură asiguratorie. şi de la comunicare. din oficiu sau la cerere. poprirea este una din formele speciale ale sechestrului penal. se pune problema consecinŃelor pe care individul în cauza le suporta. 440. precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii.39 Cumulul între răspunderea penală a persoanei juridice şi răspunderea persoanei fizice. 1997. 3. p. Măsurile asigurătorii Potrivit art. Tratat de procedură penală. identificate sau nu. Va fi el exonerat de răspundere în cazul în care a fost sancŃionată penal persoana juridică sau va răspunde alături de aceasta? în doctrina franceză. pentru cei prezenŃi. Ed. Participarea procurorului este obligatorie. Măsurile preventive se revocă. In susŃinerea acestui punct de vedere se arată că aplicarea unei sancŃiuni persoanei juridice se răsfrânge asupra patrimoniului şi deci şi asupra patrimoniului celui care a comis actul material.care se iau măsurile preventive se poate ataca în cu recurs în 3 zile de la pronunŃare. pentru cei lipsă. 2.

în situaŃia simplilor angajaŃi principiul ar fi non-cumulul răspunderii.În plus. In acest sens. pornind de la prima parte a textului citat. că în special persoanele ce exercita funcŃii de conducere ar trebui să răspundă pentru omisiunea îndeplinirii obligaŃiilor lor. persoana fizică şi juridică nu ar putea fi considerate coautori la comiterea infracŃiunii. Pe o poziŃie asemănătoare pare a se situa şi Recomandarea R(88)18 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei care. ei rămân persoane înzestrate cu conştiinŃa şi voinŃa astfel că angajând răspunderea penală a entităŃii colective. în doctrină s-a apreciat de către unii autori că. ar exista un singur subiect capabil de voinŃa proprie. În situaŃia în care infracŃiunea a fost comisă de un simplu salariat. Pornind de la acest text. deşi arată că „răspunderea penală a întreprinderii nu ar trebui să exonereze de răspundere persoanele fizice implicate în infracŃiune". deoarece coautoratul presupune existenŃa unei pluralităŃi de agenŃi între care s-ar realizat o legătură subiectivă. astfel încât simplul fapt că în spatele său se află o persoană juridică nu-1 poate exonera de răspundere. se consideră că. în continuare. organul sau reprezentantul nu şi-au anihilat complet personalitatea în cadrul grupului. în realitate. În ceea ce ne priveşte. 198 . Majoritatea doctrinei se pronunŃă însă în sensul admiterii cumulului răspunderii persoanei fizice şi persoanei juridice. De regulă. cât şi elementul subiectiv al infracŃiunii. omisiune ce a condus la comiterea infracŃiunii". prin comiterea infracŃiunii. AlŃi autori consideră că ar trebui făcută o distincŃie după cum actul material a fost comis de un organ al persoanei juridice sau de un simplu prepus sau salariat. unde. în vreme ce în cazul persoanelor cu funcŃii de conducere regula este cumulul. se apreciază că acesta ar trebui să răspundă penal alături de persoana juridică doar atunci când ar fi răspuns penal şi dacă era salariatul unei persoane fizice. prevede. în persoana organului sau reprezentantului este întrunit atât elementul material. ceea ce nu este cazul în situaŃia analizată. indiferent de funcŃia persoanei fizice implicate. considerăm că regula este cumulul. îşi angajează în acelaşi timp şi propria răspundere penală.

iar condamnările pentru ucidere din culpă -„manslaughter" . ducând la moartea unei persoane 199 . să comită orice fel de infracŃiuni. În dreptul belgian se admite că persoana juridică poate comite orice infracŃiune. înşelăciune.au devenit o obişnuinŃă. fals în declaraŃii etc. fie de persoane juridice. Spre exemplu.l C. În Australia. într-un caz celebru. De asemenea. Pe baza acestui text doctrina a admis că o persoana juridică poate comite în principiu orice infracŃiune. O oarecare limitare apare în ceea ce priveşte infracŃiunile sancŃionate doar cu pedeapsa închisorii. în dreptul american.51 C. pen). care nu poate fi aplicată persoanei juridice. lipsa unei decizii de retragere din vânzări a acestora după descoperirea erorilor respective.pen. pe de o parte. virtual.ce determină reacŃii adverse. tulburare de posesie. Există condamnări inclusiv pentru infracŃiuni în raport de care multe sisteme de drept rămân la principiul non-responsabilităŃii: prostituŃie. compania Ford a fost condamnată pentru o infracŃiune de omucidere involuntară . mai ales. la fel de extinsă ca şi cea a unei persoane fizice. precizând doar că infracŃiunile pot fi comise fie de persoane fizice.comisă prin conceperea eronată a autovehiculelor dintr-o anumită serie. majoritatea statelor federale au adoptat reglementări prin care se poate aplica în astfel de cazuri o amendă. în măsura în care aceasta a fost legată de realizarea obiectului de activitate sau a fost comisă în contul persoanei juridice (art. inclusiv fapte îndreptate împotriva vieŃii sau integrităŃii corporale. O soluŃie similară întâlnim şi în dreptul olandez. pentru orice fel de infracŃiune responsabilitatea sa fiind.Elemente de drept comparat O corporaŃie poate fi condamnată. 5 alin. persoanele juridice pot.fapta care presupunea o formă de vinovăŃie apropiată de intenŃie indirectă . în principiu. iar pe de altă parte aceste infracŃiuni sunt foarte puŃin numeroase şi apar rar în cadrul activităŃii persoanelor juridice. însă. înşelăciune ori „criminal contempt of court". s-ar putea reŃine o ucidere din culpă în sarcina unei companii farmaceutice care pune în circulaŃie un produs insuficient verificat . Există astăzi condamnări ale unor companii pentru infracŃiuni de corupŃie. flirt. chiar dacă o parte a doctrinei mai vechi consideră că ele nu pot fi condamnate pentru infracŃiuni contra persoanei. greşeli în procesul de producŃie si. art.

121-122 CP. Pentru a decide astfel instanŃa a reŃinut că persoana inculpată .un spital . 5.vinovăŃia . practic oferind deja speŃe în acest sens. în cazul unei infracŃiuni de bancrută. 62.36. în condiŃii care să antreneze răspunderea penală a persoanei juridice. în profitul căreia s-a făcut deturnarea. Ele pot fi de asemenea supuse măsurilor de siguranŃă prevăzute de art. aceasta din urmă societate va putea răspunde pentru infracŃiunea comisă împotriva celei dintâi.nu a efectuat controlul aparatelor de anestezie cauzând astfel moartea unui pacient.sau în sarcina unei companii de transport care utilizează vehicule defecte şi astfel cauzează un accident. acceptând posibilitatea comiterii unui omor de către o persoană juridică.cât şi un element obiectiv -profitul realizat sau urmărit. Astfel. prevede că persoana juridică răspunde pentru infracŃiunile comise în contul său de organele sau reprezentanŃii acestora. Dreptului american sau olandez demonstrează că nu e nimic absurd în a reŃine o infracŃiune de omor în sarcina persoanei juridice.pen. spitalul a acceptat posibilitatea producerii rezultatului. ea fiind victima acŃiunilor sale. dat fiind că nu există nici un sistem organizat de control şi întreŃinere a acestor aparate. „ persoanele juridice nu pot fi condamnate decât la pedepse pecuniare şi la pedepsele accesorii prevăzute la pct. Astfel. În dreptul francez art. organul care a deturnat fondurile nu angajează răspunderea penală a persoanei juridice. ci doar o întreŃinere ocazională.127 C. 6 şi 7 din art. În dreptul marocan legiuitorul a prevăzut o răspundere generală. InstanŃa a considerat că. In plus. Va fi considerată ca fiind comisă în contul persoanei juridice o infracŃiune săvârşită de către un organ sau reprezentant în numele şi în 200 . care cunoaşte însă o limitare drastică prin prisma sancŃiunilor aplicabile persoanelor juridice. În doctrină s-a considerat că noŃiunea de infracŃiune comisă în contul persoanei juridice variază în funcŃie de tipul infracŃiunii comise. potrivit art. Dacă însă el a acŃionat în numele altei persoane juridice. aşa cum s-a arătat şi în doctrina franceză. dat fiind că ea presupune atât un element subiectiv . procedând astfel. este de neconceput că administratorii unei întreprinderi cu activităŃi în domeniul criminalităŃii organizate să angajeze o persoană pentru asasinarea unui concurent. JurisprudenŃa belgiană a mers mai departe.

pen. persoana juridică răspunde pentru infracŃiunile intrinsec legate de realizarea obiectului sau ori de apărarea intereselor sale sau pentru cele „în cazul cărora faptele concrete demonstrează că au fost comise în contul sau". chiar dacă infracŃiunea nu era de natură să-i aducă acesteia nici un profit. Radu ChiriŃă. Spre exemplu. fiind evident că publicarea s-a făcut în profitul său.interesul acesteia. _____________________________ Streteanu Florin. este evident că infracŃiunea relevă convingerile personale ale persoanei fizice care deŃine calitatea de organ. atunci când un organ al persoanei juridice comite o infracŃiune de discriminare cu ocazia angajării unei persoane. funcŃionării sau atingerea obiectivelor persoanei juridice. cu toate că în speŃă nu este vorba de un profit. Nu întotdeauna o infracŃiune comisă în contul persoanei juridice presupune însă încercarea de a obŃine un profit pentru aceasta. interes care constă de regulă în obŃinerea unui profit sau evitarea unei pierderi. 2002. potrivit art.deşi acestea au fost achiziŃionate în număr suficient antrenează răspunderea penală a persoanei juridice. neglijenŃa directorului în verificarea utilizării de către muncitori a echipamentelor de protecŃie . Tot astfel. Răspunderea penală a persoanei juridice.40 În dreptul belgian. ipoteza în care verificarea îndeplinirii condiŃiei analizate este mult mai dificilă.. Tot astfel. dar poate fi ea imputată persoanei juridice? Doctrina a răspuns afirmativ.l C. 201 40 .226-1 C. considerând drept infracŃiune comisă în contul persoanei juridice infracŃiunea săvârşită în exercitarea activităŃilor având drept scop asigurarea organizării.) poate fi condamnată penal.pen. infracŃiunea fiind comisă în contul ei. Astfel. conducătorul unei persoane juridice care prin dare de mită obŃine un avantaj economic pentru aceasta va antrena răspunderea penală a entităŃii colective. 5 alin. persoana juridică editoare a unui ziar ce a publicat documente care aduc atingere dreptului la viaŃă privată (în sensul art. Legiuitorul circumscrie deci două categorii de infracŃiuni pentru care poate fi angajată răspunderea penală a unei persoane juridice: 1) infracŃiuni comise de însăşi persoana juridică în cadrul activităŃilor vizând realizarea obiectului ori apărarea intereselor sale. Editura Rosetti.

infracŃiuni economice etc. în această categorie intră cel mai adesea infracŃiuni la regimul protecŃiei muncii. ce poate consta în obŃinerea unui profit sau evitarea unei pierderi. printr-o altă decizie (Jzerdraad). în vreme ce infracŃiunea comisă în beneficiul entităŃii colective este o infracŃiune prin care persoana juridică dobândeşte un câştig de natură economică. magazinul Vroom en Dreessman (V&D) a fost urmărit penal pentru o infracŃiune la regimul preŃurilor comisă prin aceea că în cadrul său au fost vândute mărfuri cu depăşirea preŃului maxim legal.S-a considerat că este necesară o legătură intrinsecă între comiterea infracŃiunii şi realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice. arătând în motivare că infracŃiunea a fost comisă de o persoană fizică acŃionând în serviciul întreprinderii. morală etc). În 1945. Cu toate că în cadrul respectivei societăŃi exista o instrucŃiune a conducerii prin care se interzicea vânzarea cu depăşirea preŃului legal. instanŃa supremă olandeză a statuat că răspunderea penală a proprietarului pentru actele comise de un angajat poate fi antrenată doar dacă proprietarul putea acŃiona în privinŃa acestor acte hotărând dacă vor avea loc sau nu şi dacă 202 . răspunderea acesteia neputând fi antrenată pentru fapte comise de persoane care doar au profitat de cadrul juridic sau material oferit de persoana juridică pentru a comite o infracŃiune în interesul lor personal. 2) infracŃiuni comise în contul persoanei juridice. potrivit căreia actul unei persoane fizice poate fi atribuit persoane juridice în măsura în care comportamentul persoanei fizice corespunde unei funcŃii sociale îndeplinite de persoana juridică respectivă. Această teorie este corolarul unei îndelungate evoluŃii a jurisprudenŃei. În 1954. indiferent de natura acestuia (politica. în limitele competenŃelor sale. infracŃiuni la protecŃia mediului. În dreptul brazilian se prevede că persoana juridică răspunde în măsura în care infracŃiunea este comisă în interesul ori în beneficiul său. instanŃa supremă a pronunŃat o soluŃie de condamnare a întreprinderii. Prin infracŃiune comisă în interesul persoanei juridice doctrina înŃelege o infracŃiune prin care societatea obŃine un avantaj. în cadrul activităŃii desfăşurate în întreprindere şi în profitul întreprinderii. În dreptul olandez imputarea elementului material al infracŃiunii se realizează pe baza teoriei răspunderii funcŃionale.

răspunderea penală a corporaŃiilor nu este o răspundere directă. pentru fapta altuia. 203 EdiŃia a IV-a. Streteanu Florin. În dreptul finlandez. Jurisprudenta CurŃi Europene a Drepturilor Omului. cit. Acceptare nu presupune în mod necesar un acord expres. dar trebuie ca actul să fie îndeplinit în cadrul activităŃilor persoanei juridice. 164-167. ci o răspundere indirectă.circumstanŃele demonstrează că ele au fost acceptate sau puteau fi acceptate de către acesta. In consecinŃă. op. Radu ChiriŃă. 42 . pentru fapta proprie.41 Pe linia acestei jurisprudenŃe se consideră în prezent că o persoană juridică devine subiect al infracŃiunii atunci când: a)putea acŃiona asupra comportamentului ilicit în sensul că putea să-1 interzică sau să-1 reglementeze conform legii. b) a acceptat acest comportament sau cel puŃin a tolerat astfel de comportamente în trecut. strict formal. ci răspund pentru fapta comisă de altcineva. persoanele juridice nu sunt considerate a fi comis o infracŃiune.42 _________________________________________________________ 41 Vincent Berger.

* activitatea comercială se realizează direct prin contractul de vânzare-cumpărare. consecinŃele nerespectării obligaŃiilor. prin contracte de intermediere: contract de mandat. materiale necesare producŃiei şi pentru desfăşurarea mărfurilor realizate. DefiniŃia vânzării. 60-73: * reglementează aspecte specifice ale vânzării-cumpărării comerciale. transferul dreptului de proprietate şi al riscurilor.CAPITOLUL V CONTRACTE COMERCIALE UTILIZATE ÎN RELAłIILE DE AFACERI SecŃiunea 1. mărfurile ajung de la producător la consumator. Civ. Despre vânzare. * este utilizat pentru aprovizionarea cu materii prime." 204 . titlul VI. * prin mijlocirea acestui contract. 1294 C. care privesc preŃul vânzării. prin intermediari. SubsecŃiunea 2. şi indirect. constituie instrumentul juridic prin care se realizează circulaŃia mărfurilor. art. SubsecŃiunea 1. una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru şi aceasta a plăti celei dintâi preŃul lui.cumpărării civile. conform art.: „Vinderea este o convenŃie prin care două părŃi se obligă între sine. fiind reglementate de Codul Civil în art. 1294-1404. de comision şi de consignaŃie. *regulile generale ale vânzării-cumpărării comerciale sunt aceleaşi cu cele ale vânzării . Contractul comercial de vânzare-cumpărare caracteristici: * contract legat de producŃia de mărfuri. Sediul materiei: Codul Comercial.

Astfel. transferă şi garantează altei persoane. una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru şi aceasta a plăti celei dintâi preŃul lui.ambele părŃi urmăresc obŃinerea unor foloase patrimoniale 3. Civ.dă naştere unor obligaŃii în sarcina ambelor părŃi 2." Contractul de vânzare-cumpărare este contractul în baza căruia o persoană. cunoscute din momentul încheierii contractului. Contractul de vânzare-cumpărare nu poate avea ca obiect drepturi personale nepatrimoniale şi nici drepturi patrimoniale care au caracter strict personal. contract comutativ . art. civ. defineşte vânzarea ca fiind „o convenŃie prin care două părŃi se obligă între sine. dreptul sau de proprietate asupra unui bun sau alt drept real ori drept de creanŃă. comutativ şi translativ de proprietate. numită preŃ. numită vânzător.existenŃa obligaŃiilor asumate de către părŃile contractante. SubsecŃiunea 3. contract bilateral (sinalagmatic) . contract consensual . Din definiŃia dată contractului de vânzare-cumpărare rezultă caracterele juridice ale acestuia. îndată ce părŃile s-au învoit asupra lucrului şi asupra preŃului. cumpărătorul obligându-se în schimb a plăti vânzătorului o sumă de bani. 1294 C. şi anume: este un contract consensual. Caractere juridice ale contractului de vânzarecumpărare: 1.încheiat prin simplul acord de voinŃă al părŃilor contractante.NoŃiunea şi caracterele juridice ale contractului de vânzarecumpărare: Art. contract cu titlu oneros . 4. numită cumpărător. cu titlu oneros. deşi lucrul încă nu se va fi predat şi preŃul încă nu se va fi numărat. precum nici alte drepturi prevăzute de lege ori rezultate din acte unilaterale sau convenite prin contracte „intuitu personae". prevede: „Vinderea este perfectă între părŃi şi proprietatea este de drept strămutată la cumpărător.” 205 . în privinŃa vânzătorului. 1295 C. bilateral (sinalagmatic). sau dreptul asupra unei universalităŃi juridice.

1295 alin. 4. Cât priveşte transmiterea dreptului de proprietate sau al altui drept (real sau de creanŃă).. de un eveniment viitor şi incert. se produce şi un efect excepŃional constând în transmiterea unui drept. Contractul de vânzare-cumpărare este un contract sinalagmatic (bilateral) deoarece prin încheierea sa dă naştere la obligaŃii reciproce între părŃile contractante. care ar face să existe şanse de câştig şi pierdere pentru oricare din părŃile contractante. 2. vânzătorul are obligaŃia să predea lucrul vândut şi să-1 garanteze pe cumpărător contra evicŃiunii şi pentru viciile ascunse ale bunului vândut. 1. deoarece ambele părŃi urmăresc anumite interese patrimoniale. Acest lucru este prevăzut expres de art. conform căruia „vinderea este perfectă. In principiu.iar contractul valabil încheiat. adică primirea unui echivalent (contraprestaŃie) în schimbul prestaŃiei la care se obligă. 206 . sau doar a uneia dintre părŃi. prin esenŃa sa.. 3. Deosebit de generarea de drepturi pentru vânzător şi cumpărător. civ.5. iar cumpărătorul urmăreşte să primească bunul cumpărat în schimbul preŃului convenit. deoarece existenŃa şi întinderea drepturilor şi obligaŃiilor reciproce sunt cunoscute de părŃi la încheierea contractului şi nu depind. un contract cu titlu oneros. în contractele unilaterare. astfel încât încheierea contractului are drept consecinŃă transmiterea dreptului de proprietate şi a riscurilor de la vânzător la cumpărător. vânzătorul urmăreşte să primească preŃul contra echivalent al prestaŃiei sale. aceasta prezintă un aspect particular al contractului de vânzare cumpărare.. Astfel. iar cumpărătorul are obligaŃia să plătească preŃul convenit şi să preia lucrul..Contractul de vânzare-cumpărare este un contract comutativ. orice contract are ca efect naşterea de drepturi şi obligaŃii în sarcina părŃilor dacă este vorba de contracte sinalagmatice. Contractul de vânzare-cumpărare este. îndată ce părŃile s-au învoit asupra lucrului şi asupra preŃului. Contractul de vânzare-cumpărare este un contract consensual deoarece se încheie valabil prin simplul consimŃământ al părŃilor (solo consensu). ca în cazul contractelor aleatorii. Contractul de vânzare-cumpărare este un contract translativ de proprietate." 5. Vânzătorul trebuie să fie proprietarul bunului vândut cu excepŃia vânzării lucrului celuilalt .. Astfel. dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiŃii: 1. contract translativ de proprietate. 1 C.

Cu titlu de exemplu. contract de cumpărare.contract de vânzare-cumpărare. în articolul al doilea precizează că: 208 . iar cel deal doilea să achite preŃul convenit. moderne. contract de export. DefiniŃia contractului de vânzare-cumpărare internaŃională: Contractul de vânzare-cumpărare în comerŃul internaŃional este actul juridic prin care părŃile vânzător şi cumpărător. acestea nu pot fi decât cele care prezintă o semnificaŃie sau sunt de o natură deosebită. prin intermediul vânzării asigurându-se circulaŃia mărfurilor de la producător la consumator în cadrul relaŃiilor comerciale şi de afaceri internaŃionale. în privinŃa elementelor de extraneitate. contract de exportimport etc. în principal. Contractul se caracterizează. SubsecŃiunea 4. care fără a defini vânzarea internaŃională. Denumire: . se obligă ca primul să transfere proprietatea unui bun. mişcarea obiectelor vândute.vânzare-cumpărare încheiat cu cumpărătorul care a intrat primul şi de bună-credinŃă în posesia bunului mobil respectiv. locul predării lucrului vândut. având sediile în state diferite. contract de import. deoarece schimburile comerciale internaŃionale au cunoscut o dezvoltare fără precedent. chiar dacă acesta a fost vândut ulterior altuia. Pe lângă forma clasică el cunoaşte şi forme noi. acest tip de contract poate fi considerat „universal". prin două elemente: existenŃa unui element de extraneitate şi caracterul comercial (faptul ca în joc sunt interese legate strict de comerŃul internaŃional). De aceea. în ConvenŃia de la Haga din 1964. locul încheierii contractului. Formele vânzării internaŃionale Vânzarea internaŃională cuprinde: • Contractul de vânzare-cumpărare internaŃională • Vânzarea prin burse internaŃionale • Vânzarea prin licitaŃii internaŃionale • Contractul de vânzare-cumpărare internaŃională Contractul de vânzare-cumpărare internaŃională constituie principalul instrument juridic prin care se desfăşoară comerŃul internaŃional şi implicit relaŃiile de afaceri internaŃionale. contract de vânzare. Sunt considerate astfel criterii proprii: sediul părŃilor.

” Se diferenŃiază de contractul de vânzare intern prin aceea că. condiŃiile de validitate. îşi au reşedinŃa obişnuită pe teritoriul unor state diferite". pe lângă elementul comercial ce caracterizează contractele comerciale. în fiecare din cazurile exhaustiv arătate de text. a mijloacelor şi modalităŃilor de plată. iar „naŃionalitatea părŃilor" este luată în considerare pentru aplicarea convenŃiei (art. locul încheierii contractului. iar cealaltă parte numită cumpărător. că vânzarea este un contract încheiat între două părŃi prin care una din ele numită vânzător se obligă să predea celeilalte o marfă şi să-i transmită proprietatea. care îşi au sediul. Lex contractus va cârmui: interpretarea contractului. să plătească preŃul. Pe baza acestor texte. 10 lit. apare caracterul internaŃional dat de elementul de extraneitate (cetăŃenia părŃilor. ridicându-se astfel problemele legii aplicabile.b). va fi aplicat art. ConvenŃia de la Viena stabileşte în art. sediul. reşedinŃa sa obişnuită îi Ńine locul (art.l). inclusiv formarea contractului (oferta şi acceptarea). În privinŃa legii aplicabile contractului de vânzare internaŃională. existenŃa şi validitatea contractului şi elementele sale. ConvenŃia NaŃiunilor Unite asupra contractelor de vânzare internaŃională de mărfuri de la Viena din 1980 precizează că „se aplică contractelor de vânzare de mărfuri între părŃi care îşi au sediul în state [diferite". Opinia general acceptată în doctrină cu privire la conŃinutul noŃiunii de vânzare a fost aceea că prin vânzare se înŃelege contractul prin care o parte numit vânzător se obligă să livreze un bun. legalitatea plăŃii. Deci. locul executării).„PrezenŃa este aplicabilă contractelor de vânzare încheiate între părŃi. Dacă o parte nu are sediu. sau în lipsă de sediu.4 209 . drepturile şi obligaŃiile părŃilor. în schimbul unui preŃ plătit de cealaltă parte numită cumpărător. ajungem la aceeaşi concluzie.30 şi 53 care sunt obligaŃiile vânzătorului şi respectiv ale cumpărătorului. Din această cauză contractul de vânzare-cumpărare internaŃionala este susceptibil de a fi guvernat de două sau mai multe sisteme de drept. textele convenŃiilor internaŃionale multilaterale întăresc convingerea că definiŃia dată este corectă şi cuprinde aspectele esenŃiale. Lex contractus poate fi stabilită de părŃi conform lex voluntatis sau va fi determinată pe baza regulilor dreptului internaŃional. iar în cazul statelor Uniunii Europene semnatare ale convenŃiei comunitare.

referindu-se la clauzele Incoterms. cum ar fi cele din ConvenŃia de la Viena din 1980 care reprezintă un cadru legal al vânzărilor internaŃionale.din ConvenŃia de la Roma din obligaŃiilor contractuale. sau dispoziŃiile uniforme. iar în privinŃa efectelor contractului se indică tipul de vânzare pe care-1 încheie. Secretariatul ONU a arătat. 1980 privitoare la legea aplicabilă Obiectul contractului Obiectul contractului de vânzare-cumpărare îl constituie marfa vândută. dreptul comercial (intern). 1 se aplică vânzărilor de bunuri corporale. Acest fapt a fost criticat în literatura de specian litate pe motiv că noŃiunea de marfă este nejuridicâ şi nu permite realizarea distincŃiilor necesare între bunurile mobile corporale şi bunurile imobile. respectiv între bunurile mobile corporale şi bunurile mobile incorporale. Astfel la mărfurile fungibile obiectul se stabileşte prin parametri calitativi şi cantitativi. prin marfă se înŃelege un bun mobil. în dreptul afacerilor. dacă ambele părŃi sunt parte la convenŃie. Efectele contractului de vânzare internaŃională de mărfuri În practica comercială pentru această noŃiune se mai foloseşte şi denumirea de executare sau derulare a contractului. inclusiv pentru România care a ratificat această convenŃie. (Vânzarea GIF. FOB etc). În comentariul asupra textului ConvenŃiei de la Viena. că art. Mai sunt aplicabile normele legii romane de drept internaŃional privat şi legile altor state sub aspectul dreptului aplicabil potrivit normelor de drept internaŃional privat. susceptibil să formeze obiectul unor tranzacŃii comerciale. în termeni neechivoci. iar la bunurile nefungibile se determină prin elemente precise şi amănunŃite. evaluabil în bani. Este posibil să se aplice dreptul roman. şi de altfel este şi situaŃia multora din statele lumii. Determinarea obiectului contractului este importantă fiind legata strict de natura mărfurilor şi în funcŃie de aceasta stabilirea parametrilor calitativi. 210 . ConvenŃia de la Viena din 1980 utilizează noŃiunea de marfă începând chiar cu titlul ei. Dar multe din contractele de vânzare se încheie pe baza de condiŃii generale.

1295.Transmiterea proprietăŃii si a riscului Cu privire la acest aspect există mai multe sisteme (reglementări iiferite de la stat la stat). riscurile pierderii fortuite a lucrului (obiect al contractului) trece la dobânditor. transferul riscurilor este supus lui lex contractus. spaniol. în contractele care au ca obiect transmiterea proprietăŃii. semnată la Haga în 1958 (15 aprilie). fiindu-i aplicabilă regula res perii domino. Transmiterea proprietăŃii şi transmiterea riscurilor pot reprezenta momente diferite.) În practica comercială internaŃională.) • Proprietatea se transmite în momentul predării mărfii vândute (Codul civil german B. Deşi reglementări diferite le putem grupa (după momentul în care se transmite proprietatea şi implicit riscurile) în două situaŃii: • Proprietatea se transmite în momentul realizării acordului de voinŃă (în acest sens codul civil francez. după caz. grec. proprietatea sau dreptul real respectiv se transmite şi se dobândeşte ca efect al consimŃământului părŃilor. austriac. de către părŃi.. la data încheierii contractului. Art. 211 . polonez etc.B. independente. De aceea. deci părŃile pot deroga de la dispoziŃiile ei. constituirea sau transmiterea unui drept real. italian. prin recurgerea la contractele tip şi la clauzele Incoterms. Momentul încheierii contractului constituie punctul de plecare al tuturor efectelor pe care acesta urmează să le producă. 89 din aceeaşi lege prevede că vânzarea va fi supusă legii statului în care vânzătorul are. nu este obligatoriu ca ele să fie tratate în bloc. deşi remiterea bunurilor nu a avut loc. în sensul că momentul transmiterii riscului şi al proprietăŃii va fi stabilit prin acord.5 pct. Astfel.G. intenŃia pe care o au privind considerarea a două momente distincte. În dreptul român regula este cea stabilită de Codul civil în art. în absenŃa unei clauze exprese. Tot din acest moment. dar pentru aceasta părŃile trebuie să stipuleze.3) şi Legea aplicabilă transmiterii proprietăŃii în cazul vânzării cu caracter internaŃional de bunuri mobile corporale. în mod clar. în argumentarea acestui punct de vedere se poate invoca Legea aplicabilă vânzărilor cu caracter internaŃional de bunuri mobile corporale (art. olandez etc. se simplifică foarte mult situaŃia. este facultativă. în contractul lor. în unele sisteme de drept efectele reale ale contractului se realizează în momentul acordului dintre părŃi.

marfa livrată trebuie să posede calităŃile şi particularităŃile prevăzute expres sau tacit în contract (conformitatea mărfii). în mod expres.domiciliul. ObligaŃiile vânzătorului În temeiul contractului de vânzare internaŃională. dacă: • Negocierile au fost purtate şi contractul a fost încheiat de către părŃi prezente în acel stat. situaŃie în care cumpărătorul are două posibilităŃi legale: 1. Desigur. fără defecte sau vicii. sau sediul social. vânzătorul are! următoarele obligaŃii principale: • Predarea mărfii • Transmiterea proprietăŃii asupra acesteia • Remiterea documentelor referitoare la marfa (documentaŃia tehnică) • Conformitatea mărfurilor cu stipulaŃiile clauzelor contractului Referitor la prima şi cea mai importantă obligaŃie. şi desigur răspunderea pentru neexecutarea obligaŃiei de predare. predarea mărfii vândute. marfa trebuie livrată în cantitatea stabilită în contract. 212 . A. bursa sau târgul1 permite părŃilor să-şi desemneze o lege aplicabilă. în raport de condiŃia de livrare. să ceară executarea în continuare a contractului 2. In situaŃia când neexecutarea obligaŃiei de predare se datorează unui caz de forŃă majoră. important este termenul livrării care trebuie să fie determinat sau cert ori determinabil sau indicativ: locul predării care de obicei este locui convenit prin contract. sau în lipsă reşedinŃa. sau • Contractul prevede. că vânzătorul trebuie sâ execute obligaŃia de livrare a mărfii în acel stat în cazul licitaŃiilor şi vânzărilor la bursă sau târguri contractul este supus legii statului unde are loc încheierea contractului. să declare rezoluŃia contractului Exonerarea de răspundere. ori fondul de comerŃ. Referitor la obligaŃia vânzătorului privind conformitatea mărfurilor cu stipulaŃiile clauzelor contractului. Prin excepŃie vânzarea comercială va fi supusă legii statului în carei cumpărătorul are fondul de comerŃ sau sediul social. atunci aceştia vor desemna legea pe care o doresc să le guverneze contactul. Dacă legea statului pe teritoriul căruia se organizează licitaŃia.

Plata preŃului 2. la care şi România este parte şi care constituie dreptul comun în materie. produsele fungibile. ConvenŃia NaŃiunilor Unite asupra contractelor de vânzare internaŃională de mărfuri de la Viena din 1980. în situaŃia în care contractul de vânzare a fost valabil încheiat. bursele se împart în: burse de mărfuri (comerŃ) şi burse de valori (de efecte şi de devize). Luarea în primire a bunurilor 1. se consideră că părŃile s-au referit (fără a exista o altă stipulaŃie contrară) la preŃul din momentul încheierii contractului. în mod expres ori implicit printr-o dispoziŃie care să permită determinarea lui. OperaŃiunile la bursă se încheie fie pentru mărfurile care nu sunt prezente. • Vânzarea prin burse internaŃionale Vânzarea prin burse . de regulă. Astfel. atunci preŃul va fi determinat după greutatea netă. ObligaŃiile cumpărătorului Cumpărătorul are două obligaŃii principale: 1.53 ObligaŃiile cumpărătorului „cumpărătorul trebuie să plătească preŃul pentru mărfuri şi să le preia aşa după cum a fost stabilit în contract sau prezenta convenŃie". Art. determinat direct sau implicit prin referire sau prin dispoziŃie care să permită determinarea lui.bursa este o piaŃă unde se întâlnesc comercianŃii pentru a încheia afaceri pe bază de cerere şi ofertă . La bursă se vând." De asemenea vânzătorul va fi obligat să suporte orice cheltuială suplimentară determinată de schimbarea sediului ce a avut loc după încheierea contractului. dacă preŃul a fost stabilit în funcŃie de greutatea mărfurilor. PreŃul este cel contractual. fie pentru mărfurile viitoare. hârtiile de valoare şi valutele.B. fără însă ca preŃul mărfurilor să fi fost fixat în contract. 213 . 54 „ObligaŃia cumpărătorului de a plăti preŃul include îndeplinirea tuturor formalităŃilor care sunt cerute de contract sau de lege şi ilte reglementări privind plata ce urmează a fi făcută. precizează în art. Plata preŃului ObligaŃia cumpărătorului de a plăti preŃul cuprinde pe aceea de a Lua toate măsurile şi a îndeplini formalităŃile necesare prevăzute în contract şi lege spre a permite plata preŃului.

reprezintă un izvor de informaŃii cu caracter economic şi juridic. permite transmiterea sau divizarea riscurilor. influenŃează nivelul preŃurilor care se formează în afara burselor. Bursele sunt conduse de către un comitet care exercită următoarei! prerogative: ♦ menŃinerea ordinei la bursă. In bursă exista două tipuri de operaŃiuni: de bani lichizi (cash) şi operaŃiuni la termen. . TranzacŃiile se încheie prih strigările publice de ofertă şi cerere ale agenŃilor oficiali şi sunt perfectate ulterior în formă scrisă. .Din punct de vedere al formei de organizare sunt: burse private şi burse organizate de stat. asigură acoperirea din timp a nevoilor de materii prime. 2.Din punct de vedere al obiectului: burse de mărfuri sau comerŃ şi burse de valori. Mărfurile sau efectele de comerŃ trebuie înscrise oficial la bursă de un comitet specia care stabileşte şi cotaŃia minimă a operaŃiunii.FuncŃiile bursei . 214 . La bursă preŃurile se numesc cotaŃii sau cursuri. facilitează încheierea rapidă a tranzacŃiilor. ♦ îndeplineşte sarcinile curente. Clasificare burselor: 1. In funcŃie de admiterea participanŃilor sunt: /burse la care participarea nu este limitată şi se face prin bilete şi /burse la care participarea este permisă numai membrilor. înlesneşte realizarea operaŃiunilor speculative.Bursa constituie o piaŃă principală pentru unele mărfuri sau valori. ♦ supravegherea respectării uzanŃelor şi regulamentului bursei. în funcŃie de varietatea tranzacŃiilor sunt burse generale şi de specializare. ♦ reprezintă bursa faŃă de terŃi.

posibilitatea de participare licitaŃiile pot fi: deschise sau închise. Pregătirea licitaŃiei presupune efectuarea unei publicităŃi prin publicarea de anunŃuri în presă. facilitează luarea unor decizii obiective şi rentabile. prospecte sau invitaŃii persoanelor interesate. marfa atribuindu-se celui care licitează. participând la desfăşurarea licitaŃiei şi autorităŃi.caracteristici: în raport cu bursele.Tehnica preŃului crescător unde vânzarea are loc pe bază de strigări. iar marfa se atribuie celui care oferă preŃul mai mare. instalaŃii. până se anunŃă o ofertă. LicitaŃia pentru vânzarea de mărfuri sau produse pentru export . primul. În unele state funcŃionarea licitaŃiilor este supravegheată de către stat.poziŃia sau calitatea organizatorilor licitaŃiile pot avea: forma licitaŃiilor de mărfuri pentru vânzare sau cumpărarea de produse. LicitaŃia pentru cumpărarea de produse. prin trimiterea de cataloage.Înaintea începerii licitaŃiei. contribuie la cunoaşterea pieŃelor externe.• Vânzarea prin licitaŃii naŃionale sau/şi internaŃionale Vânzarea prin licitaŃii .se face pe mai multe criterii în funcŃie de: . licitaŃiile prezintă unele caracteristici în sensul că: mărfurile sau mostrele se găsesc la locul unde se desfăşoară licitaŃia şi programul de funcŃionare a licitaŃiei nu este continuu. forma atribuirii de lucrări de construcŃii. Clasificarea licitaŃiilor .Tehnica preŃului descrescător care se realizează prin comunicarea preŃului maxim. instalaŃii şi atribuirea Ue lucrări de construcŃii . Cumpărătorii pot participa la licitaŃii personal sau prin agenŃi.conferă o serie de avantaje: asigură obŃinerea unui număr mare de oferte. Există două tehnici de licitare: . care în mod treptat este redus.se instituie de către producători. . . LicitaŃiile de import se pot desfăşura în două feluri: 215 . vânzători sau persoane Specializate. participanŃii trebuie să depună o garanŃie bancară numită cauŃiune.

este un comerciant. DefiniŃie: Mandatul comercial poate fi definit ca fiind contractul prin care c persoană fizică sau juridică numita mandatar se obligă către o altl persoană numită mandant să îndeplinească însărcinarea primită în numek şi în contul acestuia.licitaŃii obişnuite. Prezentare generală: Contractul de mandat comercial . deşi îr cele mai frecvente cazuri. Contractul de mandat comercial SubsecŃiunea 1. Adjudecarea licitaŃiei se constată printr-un proces verbal în baza căruia comisia de adjudecare anunŃă participanŃilor hotărârea luată şi sd comunică în scris firmei care a obŃinut comanda data până la care se va încheia contractul. pe măsură ce relaŃiile comerciale şi de afaceri s-au intensificat. Ofertele depuse se deschid la data fixată.supralicitaŃiile.. SecŃiunea 2. ci în numele şi în contu mandantului. fiind preluat din dreptul civil al stateloi moderne. care se deosebeşte de prima nu prin structura. Iată deci că trăsătura esenŃiala este faptul c? mandatarul nu îndeplineşte operaŃiunile de comerŃ în numele său. SubsecŃiunea 3.) Spre deosebire de mandatul civil. . iar reprezentarea în afaceri a devenit o necesitate vitală (instituŃia mandal tului din dreptul civil a fost împrumutată de dreptul comercial şi dq dreptul afacerilor. printr-o procedura publică. în cadrul căreia se comunică numele participanŃilor şi valoarea ofertelor. ci prin funcŃia sa. cel comercial se caracterizează1 printr-o serie de elemente proprii: 216 .este contractul în temeiul căruia o persoană (mandatarul) se obligă să încheie în numele şi pe seamd altei persoane care a dat împuternicirea (mandantul) anumite acte juridice care pentru mandant sunt acte de comerŃ. SubsecŃiunea 2. Analiză comparativă între mandatul civil şl mandatul comercial Contractul de mandat comercial a cunoscut o judicioasă1 reglementare în dreptul român.

să Ńină mandantul la curent cu executarea mandatului. se naşte numai în urma unei convenŃii (contract).. • prin moartea uneia dintre părŃi. Mandatarul poate fi un agent. prin care se stabilesc limitele lui. juridic sau convenŃional. cu alte cuvinte. 217 . să aducă la cunoştinŃa terŃului împuternicirea sub care lucrează. revocarea fiind socotită ca un abuz de drept. . sub forma procentuală Hsupra volumului afacerilor încheiate. un reprezentant sau un curier. să-i plătească remuneraŃia datorată.mandatul comercial este întotdeauna un contract cu titlu oneros. SubsecŃiunea 4. mandantul având obligaŃia să retribuie. mandatarul se bucură de independenŃă angajând pe mandant peste prevederile mandatului expres primit.mandatul comercial dat pentru o anumită operaŃie comercială implică împuternicirea mandatarului de a face toate actele necesare Executării ei (indiferent dacă părŃile au prevăzut sau nu expres această Împuternicire în contractul încheiat).Mandatarul trebuie: să exercite mandatul.dacă potrivit dreptului civil revocarea mandatului se poate face de către mandant ad nutum.Mandantul trebuie: să pună la dispoziŃia mandatarului mijloacele necesare executării mandatului. în caz contrar. Drepturi şi obligaŃii mandatar/mandant: . • prin interdicŃia sau lichidarea judiciară a uneia dintre părŃi. să fie revocat unilateral. încetarea mandatului: Mandatul comercial încetează: • prin revocarea mandatului de către mandant. • prin renunŃarea mandatarului la mandat. mandatul comerciali fiind fundamental pe un interes comun. decât dacă se dovedesc motive întemeiate. în toate cazurile.dacă în dreptul civil mandatul poate fi legal. mandatul comercial. în cadrul activităŃii sale. de regulă. potrivit practicii şi doctrinei. . cel vinovat poate răspunde pentru daunele provocate părŃii lezate. serviciile mandatarului. dacă asemenea acte sunt necesare îndepUnirii în bune condiŃii a afacerii care i s-a încredinŃat. să-şi îndeplinească obligaŃia cu bună credinŃă şi diligenta unui bun proprietar. să-i restituie cheltuielile efectuate de mandatar pentru executarea mandatului. . . nu poate.

numită principal sau patron. atunci când are loc a înŃelegere numită agreement. aşa cum se întâmplă în cazul în care comandantul unei nave vinde unele mărfuri perisabile pentru a salva valoarea lor.chiar în lipsa oricărei menŃiuni în acest sens . Contractul de agency . Contractul de agency (agenŃie) se încheie prin acordul părŃilor sau poate fi rezultatul unei prezumŃii legale.că un contract a fost încheiat de către una din părŃi în calitate de agent al unei terŃe persoane. primul poate fi agent-servant sau independent contractor agent. Agentul îndeplineşte acte juridice şi prestaŃii materiale sub controlul principalului. numite authority. stabilite în favoarea terŃilor. În afară de câteva cazuri de speŃă. în baza unei| împuterniciri. respectiv al controlului pe care îl exercită acesta din urmă. InstituŃia agency se caracterizează prin următoarele trăsături proprii: • poate lua naştere prin convenŃia părŃilor sau ca rezultat al unei prezumŃii legale. instituŃia intermedierii se realizează pe baza contractului de agency. dul împuternicirea unei alte persoane numită the principal. practica judiciară engleză admite însă întotdeauna dovada .varianta anglo-saxonă a mandatului comercial În dreptul anglo-american. prin agency se înŃelege raportul juridic care ia naştere şi în virtutea căruia o persoana numită the agent acŃioneazăi încheind anumite acte juridice sau îndeplinind prestaŃii materiale. agentul poate fi agent-servant sau independent contractor-agent. în contul proprietarului. în care purtarea agentului lasă să se vadă că a lucrat pe contul lui. ci de natura lui. Precizăm că reprezentarea nu este de esenŃa contractului de agenŃie. se obligă să acŃionezd în contul unei alte persoane. Prin acest contract o persoană numită agent. fie numai în contul ei. În funcŃie de controlul pe care-1 are principalul. • în funcŃie de starea de dependenŃă a agentului faŃă de principal. El acŃionează pe seama sau în interesul principalului. În mod curent.SubsecŃiunea 5. nu există o reglementare a contractului de mandat comercial sau a contractului de comision. fie în numele şi pentru aceasta. Aceasta împuternicire poate fi reală saul aparentă. 218 .

el are obligaŃia de a depune o anumită competenŃă şi diligentă. . în limitele împuternicirii sale. de regulă. fără continuitate). In ceea ce privesc delictele civile. Raporturile juridice de agency au o mare răspândire în domeniul comerŃului internaŃional şi iau naştere. . fără „consideration" (contraprestatie). contractul de muncă. • ca şi în cazul mandatului sau comisionului. mandatul.• agentul se obligă să acŃioneze pentru principal. cât şi ale comisionului.în cazul în care este plătit. raportul de agency mai poate lua naştere şi dintr-o singură înŃelegere (agreement). 219 . în afara contractului. cât şi prestarea unor servicii manuale (manual service).el trebuie să livreze numai în interesul principalului şi să respecte instrucŃiunile primite. Ca şi în cazul contractului de reprezentare. fapt care înseamnă că acŃiunea întreprinsă de agent este gratuită. gestiunea de afaceri etc.principalul este Ńinut să furnizeze agentului informaŃii necesare şi să plătească suma stabilită pentru serviciile prestate. principalul răspunde numai pentru actele comise de un agent-servant. . act care corespunde în dreptul nostru cu procură. În cadrul unui raport de agency împuternicirea pe care principalul o dă agentului de a-1 reprezenta poarta numele de authority.pentru serviciile efectuate de agent. principalele obligaŃii ale părŃilor fiind următoarele: . iar actul prin care se acordă această împuternicire se numeşte authorization. de regulă. agenŃii pot fi: generalagent şi special-agent (care este împuternicit să efectueze numai anumite acte şi. din contracte de agenŃie. .agentul are obligaŃia să acŃioneze potrivit promisiunii făcute. cât şi una delictuală. având facultatea ca prin acŃiunile sale să creeze în sarcina principalului răspunderi contractuale. principalul are o răspundere atât contractuală. în care se regăsesc elemente ale mai multor instituŃii de drept printre care: reprezentarea. agent poate fi atât o persoană fizică. cât şi una juridică. contractul de antrepriză. noŃiune în care se include atât efectuarea de acte juridice. Contractul de agency (de agenŃie) îndeplineşte funcŃiile atât ale mandantului.

se obligă. numiŃi astfel cei ce lucrează pe cont propriu. (Bursa1 are un local propriu în care se reunesc. precum şi alte persoane participate la afaceri . să efectueze operaŃiuni comerciale încheind acte juridice. calitatea corespunzătoare a mărfurilor şi finanŃarea tranzacŃiilor efectuate şi în schimbul unei taxe suplimentare garantează şi realizarea tranzacŃiei. fiind reglementată de codurile comerciale ale statelor care au adoptat sistemul francez şi cel de common-law. aceste firme asigură desfacerea dcmărfuri (societăŃi comerciale pentru materii prime cum ar fi lemnul. cauciucul etc. Prezentare generală: Contractul de comision este o formă de intermediere mult utilizată într-o serie de domenii comerciale. iar vânzarea produce efecte asupra terŃilor de bună-credinŃă.) Factorul este un intermediar care lucrează în nume propriu. Comisionul este un contract prin care o persoană. cu regularitate. la intervale de timp scurte. la fel c? şi comisionarul. reprezentanŃii comerŃului şi ai băncilor. Ca reprezentant al acestuia. Contractul de comision SubsecŃiunea 1.agenŃii de bursă care potrivit dreptului anglo-american sunt numiŃi brokeri (cei care lucrează în contul unei firme. oferă garanŃia executării ordinelor primite. autorizarea proprietarului fiind prezumată. Firmele de brokeri asigură desfacerea mărfurilor. ______________________________________ 1 A se vedea capitolul consacrat burselor de mărfuri şi valori 220 . numită comisionar. asupra acestor bunuri factorul are un drept de posesie şi control.AgenŃii comerciali care lucrează pe baza contractului de agency sunt brokerii şi factorii. Activitatea sa constă în vânzarea bunurilor încredinŃate de principal. jobberi. In Anglia şi Statele Unite brokerii formează asociaŃii comerciale după mărfurile pe care le intermediază. iar la bursele germane borsenmakler). Brokerul este un agent comercial care-şi desfăşoară activitatea în numele principalului. de obicei zilnic. SecŃiunea 3. din însărcinarea altei persoane numită comitent. potrivit dreptului francez asemenea agenŃi se numesc courtieri. el încheie tranzacŃii comerciale tară a avea posesia şi controlul bunurilor negociate.

Ca şi la contractul de mandat. în practica comerŃului internaŃional. conform intereselor lor. In atare caz el are dreptul la o sumă suplimentară numită delcredere. fixează o limită de preŃ.Contractul de comision reprezintă o formă comercială a Reprezentării şi se poate încheia în două forme: a) comisionarul să lucreze în nume propriu.existenŃa relaŃiilor de mandat în raporturile dintre comisionar şi comitent. dar în contul comitentului. are calitatea de parte în raportul perfectat cu terŃul. . .persoana reprezentată: comisionarul .comisionarul care a lucrat în numele comitentului apare ca un adevărat mandatar fără a stabili raporturi juridice între el şi terŃ. PărŃile.privilegiul comisionarului asupra bunurilor încredinŃate ca o garanŃie a creanŃelor împotriva comitentului. Ca măsură de siguranŃă împotriva eventualelor riscuri.comisionarul care a acŃionat în nume propriu. El poate avea sediul în Ńara exportatoare sau importatoare. comitentul poate înscrie în contract clauze privind garantarea stocului de mărfuri din depozitul din străinătate şi decontarea sumelor încasate din valorificarea mărfurilor. garantând executarea contractului. Mărfurile nu pot fi valorificate de comisionar decât în condiŃiile stabilite prin contract. Dacă valorificarea mărfurilor se poate face şi pe credit. Trăsătura esenŃială a contractului de comision. în domeniul transporturilor şi în operaŃiunile asupra valorilor imobiliare. Comisionul comercial are următoarele trăsături: . dar în contul comitentului. Comisionarul este acea persoană care are sarcina de a vinde sau de a cumpăra anumite mărfuri. . contractul de comision prezumă existenŃa a două persoane: comitentul .persoana care reprezintă pe comitent şi are calitatea de comerciant independent. OperaŃiunile de comision fac obiectul activităŃii comerciale a unor firme proprii comerciale. care îl deosebeşte de contractul de mandat. comisionarul va răspunde şi de achitarea ratelor de către cumpărător. contractul de comision este folosit în vânzarea-cumpărarea de mărfuri. b) comisionarul să acŃioneze în numele comitentului. Comisionarul poate avea sediul său fie în Ńara 221 . constă în faptul că acel comisionar efectuează operaŃiunile comerciale încheind actele juridice în numele său. prin acordul lor.

Din faptul că orice comisionar lucrează în nume propriu mai rezultă o caracteristică specifică acestui contract: comisionarul este parte în contractul încheiat cu terŃa persoană.element central al operaŃiunilor comerciale contemporane. • Contractul de consignaŃie -formă particulară a contractului de comision Adeseori. el poate primi însărcinări din partea comitentului. operează ca orice răspundere contractuală. cu expeditorii mărfurilor. comitentul fiind apărat de riscurile care pot decurge din executarea necorespunzătoare a tranzacŃiei respective. în cazul în care comisionarul se constituie printr-o clauză specială garant al terŃei persoane cu privire la executarea contractului perfectat. se realizează o garanŃie a creanŃelor pe care le-ar putea avea asupra acestuia din urmă. funcŃionând redutabile firme de expediŃii şi transport care activează în baza contractului de comisioa încheiat. se garantează executarea acestuia. operaŃiunea poate fi perfect încheiată fără ca vânzătorul iniŃial şi cumpărătorul final să se cunoască. faŃă de cea a mandatarului. astfel încheiată. fie ca să cumpere anumite mărfuri. Această trăsătură proprie contractului de comision implică o răspundere mai mare a comisionarului. Aşa cum se remarcă în literatura de specialitate.exportatoare. Lucrând în nume propriu operaŃiunile de intermediere datorită reprezentării indirecte a comitentului pot rămâne secrete. prin funcŃiile sale contractul de comision corespunde unor exigenŃe ale comerŃului internaŃional: • Prin privilegiul pe care îl are comisionarul asupra mărfurilor aparŃinând comitentului. ambele funcŃii contribuie deci la întărirea creditului . îndeosebi. de regulă. fie în Ńara importatoare. răspunderea din convenŃia de încredere. OperaŃiunile de vânzare-cumpărare nu constituie unicul obiecl de activitate al comisionarului. Complexitatea unor asemenea operaŃiuni a impus specializarea acestei activităŃi pe plan internaŃional. condiŃiile pieŃei necesită ca. comisionarul din Ńara importatoare să dispună de un stoc din mărfurile cu vânzarea cărora 222 . această formă de intermediere cunoaşte o răspândire deosebită şi în domeniul expediŃiilor şi transportului internaŃional. • Prin menŃinerea comisionarului în contractul încheiat cu participarea lui ca intermediar. având o garanŃie constituită din privilegiul pe care îl are asupra mărfurilor deŃinute în contul comitentului. fie ca să vândă.

comisionul. de a-i asigura dreptul de proprietate asupra mărfurilor pe care le-a expediat. până în momentul vânzării lor şi chiar până la încasarea şi depunerea sumelor în contul său. în Ńara importatoare. cu deosebirile stabilite în cod. *Prin contractul de consignaŃie se urmăreşte accelerarea desfacerii şi apărarea intereselor consignatarului.. ca formă particulară a contractului de comision. * Consignatarul îşi rezervă întotdeauna dreptul de proprietate asupra mărfurilor trimise. Contractul de consignaŃie. comisionarul să primească în depozit mărfuri în consignaŃie.. iar după aceea asupra contravalorii lor. iar comitentul devenind consignant. Pentru a se apăra de pierderi." 223 . este reglementat de legislaŃia comercială cu scopul de a apăra interesele consignantului. In contractul de consignaŃie se stabileşte valoarea şi sortimentul mărfurilor. până în momentul vânzării sau depunerii în cont a contravalorii mărfii. devenind astfel consignatar. SubsecŃiunea 2. în funcŃie de vânzările efectuate. DefiniŃie . consignantul îşi rezervă dreptul de proprietate asupra mărfurilor. în acest caz. Prin crearea de depozite de consignaŃie se tinde la accelerarea desfacerii. deoarece comisionarii-consignatari din Ńara importatoare au o reŃea proprie de desfacere. iar comitentul care-i trimite mărfurile se numeşte consignant. Concluzii privind consignaŃia ca formă specifică a comisionului *Uneori cerinŃele pieŃii impun ca. modul de comercializare şi. Intre comitent şi comisionar există aceleaşi drepturi şi obligaŃiuni ca între mandant şi mandatar [.]". până în momentul vânzării lor. comisionarul devine consignatar. corn. *Contractul de consignaŃie este reglementat ca o formă particulară a contractului de comision. 405 C.este însărcinat. „Comisionul are ca obiect tratarea de afaceri comerciale de către comisionar în socoteala comitentului.reglementarea comisionului: art. „Comisionarul este direct obligat către persoana cu care a contractat. ca şi cum afacerea ar fi fost a sa proprie.

prin încheierea contractului.dă naştere la obligaŃii în sarcina comisionarului şi comitentului. dar pe seama comitentului. părŃile se înŃeleg ca. ambele părŃi urmăresc realizarea unui folos patrimonial. 2. contract consensual . * prin renunŃarea la împuternicirea primită. în schimbul unei remuneraŃii.ia naştere prin simplul acord de voinŃă al părŃilor semnatare. numită comision" SubsecŃiunea 3. SecŃiunea 4. să încheie anumite acte de comerŃ. Sinteza contractului de comision: * în relaŃiile comerciale mandatul apare. Contractul de cont curent Conform acestui tip de contract.* DefiniŃie sintetică: Comisionarul. Comitentul pe lângă comisionul stabilit trebuie să-i restituie comisio narului şi cheltuielile făcute în îndeplinirea însărcinării primite. în schimbul unei remuneraŃii (comision). contract cu titlu oneros . * este un contract de mandat fără reprezentare sau cu o reprezentare indirectă. contract bilateral (sinalagmatic) . precum şi limitele împuternicirii date de acesta mandatarului. * încetarea contractului de comision: Contractul de comision încetează: * prin revocarea împuternicirii. dar pe seama comitentului sau în numele comitentului. * prin moartea uneia dintre părŃi * interdicŃia sau lichidarea judiciară a uneia dintre părŃi. izvorâte din prestaŃiile făcute de 224 .este contractul prin care o parte (comisionarul) se obligă în baza împuternicirii celeilalte părŃi (comitentul) să încheie acte de comerŃ în nume propriu. Caractere juridice ale contractului de comision: 1. în nume propriu. 3. comitent. în loc să achite separat şi imediat creanŃele lor reciproce. * presupune cunoaşterea de către terŃi a persoanei mandatului. se obligă pe baza împuter nicirii celelalte părŃi. * contractul de comision . de multe ori. ca un procedeu tehnic prea riguros.

prin achitarea soldului de către partea care va fi debitoare. bilet de ordin. după cum urmează: ART. lichidarea să se facă la un anumit termen. înscrierea însă în contul curent a unui efect de comerŃ sau a unui alt titlu de credit e presupusă făcută sub „rezerva încasării". reglementarea fiind consacrată în art. 2) CompensaŃiunea reciprocă între părŃi. 370-373. conex cu unul sau mai multe acte obiective de comerŃ. . de la data înscrierii. până în concurenta debitului şi a creditului. dar este firesc ca rimesele reciproce să existe deoarece contractul de cont curent nu este un contract de împrumut (propriu-zis). ci un contract de rezultat. 3) Curgerea de dobânzi pentru sumele trecute în contul curent în debitul primitorului. iar prestaŃiile pe care le fac se numesc remize sau rimese şi constau în operaŃiuni prin care o parte pune la dispoziŃia celeilalte părŃi o valoare patrimonială de orice fel. şi novaŃiunea obligaŃiunii de mai înainte între acela care a trimis valorile şi primitorul lor.către una către cealaltă. CEC. urmând ca suma cuvenită transmiŃătorului să fie depusă în cont curent. Contractul de cont curent poate fi încheiat: . Rimesa poate consta în: • sumă de bani efectiv plătită.) şi • orice credit concedat (ex: preŃul datorat ca urmare a unei vânzări de mărfuri) Rimesele sunt facultative: un corentist nu poate obliga pe celălalt să-i facă rimese. cu rezerva platei diferenŃei. . 3 Cod comercial nu enumera contractul de cont curent printre actele de comerŃ obiective.între un comerciant şi reprezentantul său etc. SubsecŃiunea 1. PărŃile contractante se numesc corentişti. ordin de plată etc.între un comerciant şi un comisionar. prin aceea ca el le trece în debitul său. 225 . accesoriu. 370: „Contractul de cont curent produce: 1) Strămutarea proprietăŃii valorilor înscrise în contul curent asupra primitorului lor. respectiv la încheierea socotelei.între un comerciant angrosist şi unul detailist pentru toată seria continuă de vânzări comerciale intervenite între ei. • orice titlu de credit remis (cambie. Sediul materiei: art.

contract „intuitu personae" . 2) în lipsa de convenŃiune.prin încheierea contractului. 6 alin (2) din C. dacă părŃile nu s-au învoit altfel. de interdicŃiune sau incapacitate legală a uneia din părŃi. lichidată la încheierea contului curent. corn.ia naştere prin simplul acord de voinŃă al părŃilor semnatare. decât până la concurenŃa soldului final al contului. poate fi supusă execuŃiunii sau opririi în mâna unui al treilea.părŃile se obligă să se crediteze reciproc pentru prestaŃiile făcute. 3. DesfiinŃarea contractului de cont curent se poate cere în caz de moarte. 372 încheierea contului curent şi lichidarea diferenŃei vor avea loc la scadenŃa termenelor stabilite prin convenŃiuni. în ce priveşte pe necomercianŃi. 4.” Caracterele juridice ale contractului de cont curent: 1.371 ExistenŃa contului curent nu exclude drepturile de comision şi plata cheltuielilor pentru afacerile însemnate în contul curent. ambele părŃi urmăresc realizarea unui folos patrimonial. pentru sumele înscrise în 226 . ART. Dacă s-a consimŃit o ipotecă prin credit deschis. contract bilateral (sinalagmatic) .. Numai diferenŃa (saldo). şi în lipsă la 31 Decembrie a fiecărui an. posesorii efectelor create sau negociate în termenul acestei deschideri de credit nu se vor putea folosi de dânsul. conform art.Dobânzile sunt cele comerciale şi se socotesc pe zi. contract consensual . Dobânda diferenŃei curge de la data lichidării. afara numai dacă ele n-au o cauză comercială. 2. 373 Contractul de cont curent e de drept desfiinŃat: 1) Prin scadenŃa termenului convenit. sau asigurată prin ipotecă.” Totodată.identitatea persoanei cu care se încheie contractul de cont curent este determinată prin consimŃământul exprimat la naşterea convenŃiei. contul curent este faptă de comerŃ dacă are o cauză comercială: „Contul curent şi cecul nu sunt considerate ca fapte de comerŃ. contract cu titlu oneros . ART. 3) Prin falimentul uneia din părŃi. ART. prin retragerea uneia din părŃi.

în mod efectiv. operaŃiunile de ___________________________________________ Obligativitatea ca fiecare bancă să deschidă cont curent la BNR este reglementată de art. 121/din 23 martie 1998. astfel: „art. Contractul de leasing SubsecŃiunea 1. Contractul de factoring: § 1. în „The Uniform Comercial Code" au fost incluse dispoziŃii speciale menite să faciliteze operaŃiunile efectuate prin intermediul factoring-ulvi. prin The Factoring Act. 39 . 2. corn) 5.. Contractul de factoring a fost. definiŃie. In sfârşit.In vederea funcŃionării. 39 din Legea nr. de la data înscrierii" (art. Of. prin remiteri reciproce şi alternante.contul curent curg dobânzi „în debitul primitorului. pentru prima dată. din 1889 şi mai apoi printr-o lege specială din anul 1923. M.2 SecŃiunea 5. Băncile pot deschide la Banca NaŃională a României şi alte conturi. Poate fi conceput ca un contract autonom numai dacă este încheiat între două bănci. Transferurile băneşti operate prin înscrieri în contul curent deschis în evidenŃele Băncii NaŃionale a României sunt irevocabile şi necondiŃionate. 3 C.1. în condiŃiile stabilite de aceasta. 370 pct." 227 2 . în condiŃiile expansiunii comerŃului cu coloniile.se încheie în vederea executării altui contract sau a altor contracte între aceleaşi părŃi. Factoring-ul este tot mai mult utilizat în diferite state europene. 1 . 5. 58/1998 . Contractul de factoring. Contractele de finanŃare: 5.legea bancară. contract accesoriu .A. Ulterior. precizări preliminare: Origine: Originea contractului de factoring o întâlnim în practica participanŃilor la activitatea de comerŃ din Anglia secolului al XVIII-lea.U. fiecare bancă este obligată să deschidă cont curent la Banca NaŃională a României. în termen de 30 de zile de Ia data obŃinerii autorizaŃiei. contract cu executare succesivă în timp. această operaŃiune juridica a dobândit o amploare deosebită în S. reglementat în dreptul nord-american. chiar împotriva legislaŃiilor care nu sunt de natură să îi înlesnească. în majoritatea legislaŃiilor. dezvoltarea. 6. conform reglementărilor emise de aceasta. Origine..

b) cec. d) forfetare saafactoring. în unele sisteme de drept. DefiniŃie: Contractul de factoring este acel contract prin care c persoană. M. denumită aderent. prevăzute la alin. mecanismele de mobilizare a creanŃelor. certificat conform prevederilor Legii asupra cecului nr. urmărirea creanŃelor şi prezervarea contra riscurilor de credit.2. (1) lit. numite factor. Pentru a facilita dezvoltarea operaŃiunilor de factoring. § 1. care la art. Of. şi o societate bancară sau o instituŃie financiară specializată. d). b) factoring-ul este contractul încheiat între o parte. 6 prevede: „(1) PărŃile contractante pot realiza plăŃile prin utilizarea următoarelor instrumente de plată garantate şi/sau mecanisme de mobilizare a creanŃelor: a) ordin de plată. 469 din 9 iulie 2002 cu privire la unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale. 228 . încunoştinŃarea debitorului se poate face chiar şi printr-o simplă scrisoare. care se obligă să preia activitatea de încasare în schimbul unei remuneraŃii. cedează dreptul asupra creanŃelor sale comerciale unei alte persoane. (2) în înŃelesul prezentei legi. Sediul materiei in dreptul intern: în dreptul intern nu avem o reglementare explicită a contractului de factoring. Totuşi. 58/1934. iar aderentul cedează factorului. c) cambie şi bilet la ordin. 529/2002. conform prevederilor Legii asupra cambiei şi biletului la ordin nr. contra unei taxe de forfetare. avalizate de o societate bancară şi acceptate în prealabil de obligatul principal. prin care aceasta din urmă asigură finanŃarea. denumită factor. în unele legislaŃii s-au simplificat procedurile de opozabilitate a cesiunii şi de transmitere a creanŃelor. 59/1934. furnizoare de mărfuri sau prestatoare de servicii. cu modificările ulterioare. Astfel. cu modificările ulterioare. legiuitorul aminteşte de existenŃa acestei operaŃiuni juridice în cuprinsul Legii nr. în unele legislaŃii se permite ca însăşi facturile să poată fi transmisibile. De asemenea. se definesc astfel: a) forfetarea este contractul prin care un vânzător sau prestator de servicii îşi vinde creanŃele pe care le are asupra unui cumpărător sau beneficiar unei societăŃi bancare sau unei instituŃii financiare specializate.factoring sunt supuse dispoziŃiilor prevăzute de legile civile referitoare la cesiunea de creanŃă sau la subrogarea convenŃională. numită aderent.

fără vreo altă formalitate. Belgiei şi Italiei. sub forma unei ConvenŃii asupra cesiunii de creanŃă. Conform reglementărilor în vigoare. la iniŃiativa reprezentanŃilor FranŃei. alin. decât notificarea către debitor. pct. de uz familial sau gospodăresc ale debitorilor (art. creanŃele născute din vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terŃi" Sediul materiei în dreptul internaŃional: În dreptul internaŃional. De asemenea. factorul devine proprietarul creanŃelor acceptate şi dobândeşte toate drepturile şi garanŃiile fără a beneficia de o acŃiune de regres împotriva aderentului. cu excepŃia celor ce au ca obiect bunuri personale. aderentul cedează factorului creanŃele rezultate din vânzarea unor bunuri. materializate în facturi. producător) repartizează celeilalte părŃi (factorul) titluri de credit rezultând din contractele de vânzare de bunuri încheiate între producător şi clienŃii săi (debitorii săi). 229 . prin contractul de factoring. o parte (ofertant. Potrivit prevederilor acestei ConvenŃii. şi Comisia NaŃiunilor Unite pentru Drept Comercial InternaŃional a iniŃiat ample negocieri în vederea adoptării unor Reguli Uniforme în domeniu.l. asumându-şi şi riscul insolvabilităŃii clienŃilor (debitorilor) aderentului. contractul de factoring este reglementat prin ConvenŃia cu privire la Factoring-w\ internaŃional. Contractul de factoring reprezintă o formă specială de creditare pe termen scurt ce presupune vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii. De asemenea. se impune ca facturile ce sunt cedate factorului să nu fi fost refuzate sau acceptate cu rezerve de către debitori. urmând să le încaseze la scadenŃă. sub egida UNIDROIT. a). factorul are o acŃiune în repetiŃiune a plăŃii nedatorate. Transmiterea creanŃelor către factor se realizează prin intermediul unei subrogări convenŃionale. creanŃe pe termen scurt şi creditul acordat de către factor. aceste negocieri nu au cunoscut încă o finalizare concretă. iar factorul îi plăteşte valoarea creanŃelor acceptate. 2. încheiata la Ottawa. în anul 1988. în aceste condiŃii. acesta trebuie să aibă calitatea de comerciant. Prin simpla transmitere a facturilor. Totuşi. în cazul inexistenŃei totale sau parŃiale a creanŃelor. Totuşi. prin excepŃie. factorul se subrogă în drepturile aderentului. o clientelă stabilă. în privinŃa debitorului. executarea unor lucrări sau prestarea unor servicii.cu titlu de vânzare.

pentru a preveni o atare situaŃie de risc. In aceste condiŃii. adică persoana ce cumpără bunurile vândute de către aderent sau beneficiază de serviciile prestate de către acesta. fie că legea aplicabilă trebuie determinată în lipsa unei stipulaŃii a părŃilor (electio juris). una efectuată de către aderent către factorul la export şi cealaltă de către acesta din urmă către factorul la import. problema opozabilităŃii către terŃi a cesiunii creanŃelor se complică prin intervenŃia normelor de drept internaŃional privat referitoare la legea aplicabilă.3. nu şi alte riscuri ce ar Ńine de domeniul asigurării mărfurilor sau al fidejusiunii ori de incorectitudinea comercială sau administrativă a aderentului. 469 din 9 iulie 2002 cu privire la unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale aminteşte. şi deci de normele ce cârmuiesc alegerea legii aplicabile. unul din Ńara exportatorului şi unul din Ńara importatorului. In acest sens. factorul la export cedează corespondentului său creanŃele pe care aderentul le are asupra importatorilor străini.Astfel. deci cesionarul creanŃelor. care prevăd condiŃii diferite. PărŃile contractului de factoring: Contractul de factoring implică participarea a trei persoane: 1. în mod implicit. În factoring-ul internaŃional participă. SituaŃia se complică şi din cauza că este vorba. In aceste condiŃii. în aceste condiŃii. În relaŃiile create de factoring-u\ internaŃional. Factorul. fie că este vorba despre pactum de lege utenda. § 1. In acest sens. 3. le preia şi continuă activitatea de încasare. de două cesiuni de creanŃe. în realitate. de regulă. Aderentul. ci de către legi diferite. Opozabilitatea către terŃi a transmiterii creanŃei este subordonată cunoaşterii de către debitor a cesiunii intervenite. În acest caz se pune problema de a şti dacă 230 . doi factori. că factor poate fi doar o societate bancară sau o instituŃie financiară specializată în domeniu. care este un vânzător de bunuri sau un furnizor de servicii. în baza unui contract de factoring. care este. factorul reŃine o sumă reprezentând o parte din valoarea facturilor (de circa 10%). în situaŃia în care le acceptă. aderentul are obligaŃia de a-1 notifica pe debitor cu privire la această operaŃiune. Clientul. iar factorul la import. de obicei. 2. Legea nr. s-ar putea ca ambele cesiuni să nu fie cârmuite de aceeaşi lege. factorul îşi ia asupra sa numai riscul insolvabilităŃii debitorilor. o întreprindere specializată în acest domeniu.

comutativ. în cazul contractului de factoring. Astfel. consensual. iar factorul suportă riscul insolvabilităŃii debitorilor. contractul de factoring nu poate fi identificat cu niciuna dintre aceste operaŃiuni menŃionate. Caractere juridice ale contractului de factoring: Contractul de factoring. scontul şi operaŃiunea de asigurare a creditului. § 1. De 231 . se cedează o creanŃă izolată. spre deosebire de mandatar. Totuşi. de afaceri şi. în ceea ce îl priveşte pe aderent.5. acest contract cuprinde de obicei şi o clauză de exclusivitate în favoarea factorului. împrumutatul garantând acest fapt. Contractul de factoring îndeplineşte un dublu rol: de instrument de finanŃare pe termen scurt (aderentul încasează imediat valoarea facturilor sale. în plus faŃă de trăsăturile menŃionate. este un contract bilateral. în timp ce mandatarul se obligă să transmită mandantului numai sumele încasate efectiv. § 1. de o creştere a cifrei de afaceri) şi de instrument de gestiune comercială (aderentului rămânându-i numai să Ńină evidenŃa contului de factoring). beneficiind de capitalul necesar pentru desfăşurarea activităŃii comerciale. la fel cu majoritatea contractelor de comerŃ internaŃional. implicit. de regulă este stipulată o clauză de exclusivitate pentru toate operaŃiunile (cel puŃin pentru cele dintr-o anumită Ńară). contractul de factoring mai prezintă şi un caracter intuitu-personae. factorul îşi asumă riscul insolvabilităŃii debitorilor. factorul se obligă să plătească întreaga valoarea a creanŃelor aderentului asupra clienŃilor săi. mandatul comercial. ar fi şi un contract de adeziune la clauzele impuse de către factor. cu titlu oneros şi cu executare succesivă. De asemenea. dar şi asemănări cu împrumutul. care prezintă elemente comune cu cesiunea de creanŃă şi cu subrogaŃia convenŃională. în majoritatea cazurilor. în literatura de specialitate s-a avansat şi ideea potrivit căreia contractul de factoring. In cazul operaŃiunii de scont. în timp ce în cazul contractului de factoring. De asemenea. iar terŃul este întotdeauna solvabil. căruia aderentul îi cedează totalitatea creanŃelor sale.4.nerespectarea prevederilor uneia dintre legi afectează şi validitatea celeilalte cesiuni aflate sub imperiul altei legi. Natura juridică a contractului de factoring: Contractul de factoring constituie un contract original şi complex.

în cazul contractului defactoring. situaŃie în care data cesiunii coincide cu data scadenŃei lor. plăŃi în avans). În dreptul englez mai există şi un „Undisclosed Factoring" sau „money without barrowing". ambele încheiate între un factor şi furnizor. data cesiunii fiind însăşi data creanŃei. În aceste condiŃii. funcŃiile ce pot fi îndeplinite de către factor sunt: 1. daca în cazul scontului. Aceasta este forma obişnuită în care s-a consacrat contractul de factoring. acesta nu garantează decât existenŃa creanŃelor. factorul plăteşte creanŃele imediat ce le primeşte în posesie.7. Forme defactoring: După criteriul momentului în care sunt achitate creanŃele de către factor. alin. operaŃiunea de factoring cunoaşte două forme: factoring-ul tradiŃional şifactoring-ul la scadenŃă. reprezentant al sau (trustee) şi îl însărcinează să o vândă cumpărătorului efectiv şi să încaseze preŃul. În operaŃiunile defactoring tradiŃional (old line factoring). constând în încheierea concomitentă a două contracte. FuncŃiile factorului: Conform art. În operaŃiunile de factoring la scadenŃă (maturity factoring).6. pct.asemenea. relaŃiile dintre părŃi sunt determinate de subrogarea factorului în drepturile de creanŃă ale aderentului. un contract de vânzare-cumpărare şi un contract de comision. 1. b din ConvenŃia UNIDROIT cu privire la Factoring-ul internaŃional. în temeiul cărora factorul cumpără marfa furnizorului pe care îl numeşte. § 1. de natură a facilita expansiunea comerŃului internaŃional. Efectele contractului defactoring: în cadrul contractului defactoring. în acelaşi timp. § 1. efectuarea plăŃii producătorului (inclusiv împrumuturi. 232 . împrumutatul garantează succesul operaŃiunii. factoring-\x\ se dovedeşte a fi un contract comercial sui-generis care utilizează tehnici moderne. 2. factorul plăteşte creanŃele în momentul exigibilităŃii lor.

factorul poate deschide şi aderentului un cont curent. la credit se va trece valoarea nominală a facturilor cedate. Factorul este Ńinut să achite numai creanŃele acceptate în prealabil. factorul trebuie să îi plătească aderentului valoarea creanŃelor cedate. factorul. debitorul cedat poate ridica împotriva factorului (mandatar) toate excepŃiile pe care le are împotriva aderentului (mandant).2. § 1. Potrivit aceluiaşi text de lege. supravegherea conturilor bancare . trebuie să îndeplinească cel puŃin două dintre aceste funcŃiuni enumerate mai sus. 233 . ObligaŃiile factorului: a) In primul rând. comisionul factorului.8. dar în calitate de mandatar (factoring fără notificare). asigurarea protecŃiei împotriva răilor-platnici. în executarea unui contract de factoring. Facturile sau copiile lor legalizate trebuie prezentate la termenul stabilit în contract. Factorul poate prelua şi creanŃele neacceptate. 3. în schimbul unei chitanŃe subrogatorii. fiindcă nu prezintă suficientă garanŃie. plata se poate face înainte de scadenŃă. pe plan comercial nu îi agreează. Prin contractul de factoring factorul îşi rezervă dreptul de a decide să nu accepte facturile unor clienŃi pe care. declaraŃia aderentului în sensul că le transmite în proprietatea factorului şi cererea de plată a facturilor. pe măsura cedării facturilor sau la scadenŃă. în această situaŃie. De asemenea. De asemenea. iar la debit. în acest caz. După forma de factoring utilizată. Facturile primite de către factor vor fi contabilizate şi grupate în conturile personalizate ale clienŃilor agreaŃi. însoŃite de un borderou ce cuprinde menŃiuni referitoare la facturile cedate (cu garanŃii şi cu documente justificative). cât şi posibilitatea compensaŃiei. factorul nu mai creditează contul aderentului decât în măsura încasării efective a facturilor. 4. preluarea plăŃilor efectuate . factorul are şi dreptul de a revinde creanŃa unui alt factor.în conexiune cu operaŃiunile legate de titlurile de credit.în temeiul titlurilor de credit. în aceasta situaŃie. Ńinând cont de garanŃiile pe care le prezintă. ExistenŃa acestui cont curent conferă aderentului atât garanŃia încasării facturilor.

de a menŃiona în cuprinsul facturilor ca plata se va efectua. § 1. evidenŃiată prin refuzul acceptării creanŃelor asupra clienŃilor rău-platnici. de a coopera cu factorul în cursul executării obligaŃiilor sale contractuale şi de a plăti acestuia remuneraŃia convenită. punerea la dispoziŃia aderentului a unor metode modeme de gestiune şi contabilitate.10. de a notifica debitorilor această operaŃiune. Cu titlu de exemplu. De asemenea. factorul poate presta pentru aderent şi o serie de servicii administrative. în dreptul american există şi un privilegiu special în privinŃa creanŃelor factorului care îl feresc de concurenŃa celorlalŃi creditori ai aderentului aflat în stare de faliment.pentru a îi solicita restituirea sumelor plătite către acesta. pe motiv că producătorul nu şi-a respectat obligaŃiile contractuale. 1 din ConvenŃie. acest risc poate fi acoperit prin valoarea comisionului perceput de factor şi prin selecŃionarea clienŃilor bun-platnici. la scadenŃă. Aderentul acceptă şi o clauza de exclusivitate. alin. de a garanta existenŃa creanŃei la data cesiunii. ObligaŃiile clientului (debitorului): Potrivit art. d) De asemenea. c) Factorul suportă riscul eventualei insolvabilităŃi a debitorilor. factorul va încasa. în mod obligatoriu. cesiunea titlurilor de credit făcută de către aderent în favoarea factorului va produce efecte chiar dacă 234 .9.b) în al doilea rând. în temeiul căreia el se obligă să cedeze totalitatea facturilor comerciale prezente. pe o durată expres determinată în cuprinsul contractului. facturile de la clienŃi. procurarea de informaŃii şi prestarea de asistenŃă juridică. Această obligaŃie se impune în mod firesc. dar şi pe care le va avea în viitor. ObligaŃiile aderentului: Acesta are obligaŃia de a transmite factorului creanŃele sale.în anumite condiŃii . 6. aderentul este dator să îşi îndeplinească şi obligaŃiile ce îi revin în baza contractelor încheiate cu proprii săi clienŃi. pot fi menŃionate următoarele activităŃi: prospectarea pieŃei. selecŃionarea clienŃilor. către factor. clienŃii s-ar putea îndrepta împotriva factorului . pentru a nu perturba derularea normală a contractului de factoring. întrucât în caz contrar. § 1. Totuşi.

clienŃii aderentului au obligaŃia de a plăti numai factorului.„debitorul se poate apăra invocând orice apărare care izvorăşte din contract şi care ar fi putut fi invocată împotriva producătorului (aderentului)". alin. dacă factorul promovează o acŃiune împotriva debitorului . O altă prevedere a ConvenŃiei UNIDROIT cu privire la Factoringul internaŃional. potrivit alin. alin. Astfel. alin. Totuşi. 1. 10. Astfel. După subrogare. dacă mai înainte de efectuarea subrogării a operat compensaŃia legală. 2 al aceluiaşi articol. Astfel. obligaŃia debitorului de a plăti factorului subzistă „numai şi numai în situaŃia în care debitorul nu are cunoştinŃă despre existenŃa unui drept prioritar la plată. potrivit art. dacă în momentul încheierii contractului debitorul îşi are sediul într-unui din statele care au făcut declaraŃie" privind rezervele sale faŃă de ConvenŃie. 9 alin. în absenŃa altor dispoziŃii contractuale. 1 din ConvenŃie. debitorii îi vor putea opune factorului toate excepŃiile inerente creanŃei. deoarece nu era îndeplinită condiŃia reciprocităŃii creanŃelor respective (creanŃa nu mai aparŃinea aderentului.între aderent şi client (debitor) „există o convenŃie de înlăturare a posibilităŃii cesiunii". aceasta poate fi opusă factorului. Totuşi. 8. potrivit art. debitorul se va putea îndrepta împotriva factorului dacă acesta nu şi-a îndeplinit obligaŃia de plată faŃă de aderent (obligaŃie ce rezultă în temeiul titlurilor cesionate) sau dacă factorul a făcut o plata aderentului în 235 . 2 al aceluiaşi articol stipulează că debitorul poate ridica împotriva factorului „orice acŃiune care ar fi putut fi promovată împotriva producătorului (aderentului) la momentul în care notificarea cesiunii i-a fost făcută". ce se referă la client (debitor). 1 din ConvenŃie. Alin. în situaŃia în care debitorul are posibilitatea de a-şi recupera banii de la producător".pe baza unui titlu de credit rezultat dintr-un contract de vânzare-cumpărare de bunuri . ci factorului). în măsura în care subrogarea le-a fost notificată. îndeplinirea cu întârziere sau îndepbnirea defectuoasă a obligaŃiilor contractuale de către producător (aderent) „nu va conferi debitorului dreptul de a cere restituirea sumelor plătite factorului. compensaŃia nu mai putea opera. Totuşi. deŃinut de către o altă persoană". 2 al aceluiaşi articol precizează că „o asemenea cesiune nu va produce însă efecte faŃă de debitorul cedat. este cea stipulată în art. de exemplu. întrucât el nu poate avea mai multe drepturi decât aderentul (netno plus juris ad alium transfere potest quatn ipse habet). Orice alte excepŃii pot fi invocate numai dacă sunt preexistente subrogării. neîndeplinirea.

U. Leasing-ul a apărut pentru prima dată în Statele Unite ale Americii. nr. Astfel. leasing-ul a fost reglementat prin United States Uniform Consumer Credit Code şi prin Uniform Commercial Code5. 236 3 . De asemenea. îndeosebi în Europa4..U. contractul defactoring îşi încetează efectele la expirarea perioadei de cedare a creanŃelor sau prin reziliere. 51/1997 privind operaŃiunile de leasing şi societăŃile de leasing-. privind operaŃiunile de leasing şi societăŃile de leasing-.cumpărare. 606 din 13 iulie 2006). Of. să pătrundă şi în alte Ńări.11. îndeplinirea cu întârziere sau îndeplinirea defectuoasă de către producător a obligaŃilor rezultate din contractul de vânzare . Contractul de leasing3 Leasing-ul constituie o expresie a tehnicilor moderne de contractare în acest domeniu.287/2006. Decizia ministerială din 23 februarie 1968. M. M. Belgia. în Marea Britanie6. 9 din 12 ianuarie 2000. încetarea contractului defactoring: De regulă. 6 Sub forma „United Kingdom Consumer Credit Act 1974". pentru modificarea şi completarea OrdonanŃei Guvernului nr. încetarea lui va interveni şi în situaŃia în care acesta decedează sau devine incapabil. treptat.nr. ca mai apoi. Leasing-ul a fost determinat.A. SubsecŃiunea 2.momentul în care avea cunoştinŃă de neîndeplinirea. Of. în apariŃia sa de cauze obiective. 8 Decretul nr. cap. 7 Legea din 2 iulie 1966. în S. 51/1997. OrdonanŃa de Guvern din 28 septembrie 1967. InsistenŃa asupra acestui tip de contract este explicată de mai mulŃi autori prin pragmatismul şi eficacitatea lor.. FranŃa7 şi Belgia8 s-au elaborat reglementări. întrucât acest contract prezintă un caracter „intuitu-personae" în privinŃa aderentului. 2 (cu modificările şi completările ulterioare esenŃiale prin Legea nr.A. nr. 5 Cartea a IX a. republicată. care definesc relaŃiile contractuale pe bază de leasing şi precizează operaŃiunile pe care le include. § 1. în S. FranŃa etc. în Marea Britanie şi în alte Ńări erau întâmpinate greutăŃi _________________________________________ A se vedea OG. 4 În Marea Britanie. 55 din 10 ianuarie 1967.

în finanŃarea afacerilor. 51/1997 republicată privind operaŃiunile de leasing şi societăŃile de leasingLeasing-ul a fost definit ca fiind o operaŃiune juridică prin care o persoană cumpăra un bun spre a-l închiria unei alte persoane.2.1998 pentru aprobarea OG nr. şi anume: ■ cumpărătorul . Obiectul contractului de leasing şi elementele definitorii Obiectul contractului de leasing îl constituie închirierea temporară a bunurilor de investiŃii. folosirea acestor bunuri de către client în scopuri profesionale. 51/28. Elementele definitorii ale contractului de leasing sunt cumpărarea unor bunuri în scopul închirierii lor. Cel mai frecvent se închiriază maşini şi utilaje.Legea Nr. a serviciilor. ■ vânzătorul .OrdonanŃa Nr. 51/1997 privind operaŃiunile de leasing şi societăŃile de leasing. 90/28.persoana care vinde bunul şi care poate fi chiar producătorul acestui bun. § 2.1997 republicată privind operaŃiunile de leasing şi societăŃile de leasing. § 2. Oamenii de afaceri simŃeau nevoia dotării societăŃilor lor comerciale cu echipamente moderne.OrdonanŃa Nr.Norme privind înregistrarea în contabilitate a operaŃiunilor de leasing. solicită maşina sau utilajul respectiv în locaŃie.04. închirierea acestor bunuri în scopul unei redevenŃe locative. ■ clientul . 99 din 26 mai 1999 . a bunurilor imobiliare. ca urmare a rigidităŃii formelor şi procedeelor existente. În contractul de leasing sunt implicate mai multe părŃi.1. 237 . mai ales ca efect al uzurii lor morale. Cadrul legislativ în domeniul leasing-ulm este: . în condiŃiile în care utilajele din dotare se învecheau. deci. latitudinea clientului să achiziŃioneze bunul respectiv la sfârşitul locaŃiunii.persoana care are nevoie şi.Modificarea şi completarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. Formula cumpărării unor bunuri de la vânzător în scopul închirierii lor acelor clienŃi care aveau nevoie de ele a apărut ca o formulă salvatoare şi eficientă.persoana care cumpără bunul pentru a-l închiria.51/1997 privind operaŃiunile de leasing şi societăŃile de leasing.Legea nr.08.

12 Este opinia exprimată a multor specialişti ai domeniului. că „locatarul are iniŃiativa afacerii. 11 Denumirea vine de la verbul to lease . 238 1 0 9 . în România nu se poate vorbi de un cadru legal şi fiscal stimulativ în tratamentul leasing-ului12. în cadrul acestei operaŃiuni. cât şi practicieni. Profesorul Tudor R. atât teoreticieni. Popescu observa. acordate firmelor de leasing au determinat efervescenŃa fenomenului. şi mai târziu din Europa de Vest s-a datorat în mare măsură încurajării leasing-ului. El are o poziŃie tot mai sigură. ExperienŃa economiilor dezvoltate poate fi un exemplu de urmat. boom-ul economic din Statele Unite.prezintă avantaje pentru toate părŃile mterasafe"(avantaje care sunt prezentate pe parcursul secŃiunii consacrate leasing-ului). mai ales de natură fiscală. Mai mult. Stimulentele. totodată are şansa să obŃină câştiguri suplimentare. profesorul Ioan Macovei detaliază modul în care operaŃiunile de leasing . vânzătorul are o piaŃă asigurată pentru produsele sale10. el realizează reducerea cheltuielilor de producŃie şi de credite pentru plăŃi. Veniturile sunt stabile. schimbarea acestei stări de fapt ar putea fi una din căile redresării economice. tăcând faŃă concurenŃei. astăzi vorbindu-se de o adevărată industrie a leasing-ului. în acest context. creditorul o facilitează şi toŃi împreună. Nu întâmplător. iar clientul are posibilitatea să-şi procure maşinile şi utilajele fără investiŃii prea mari. vânzătorul o permite. Trebuie bine înŃeles faptul că de facilităŃile de orice natură acordate leasing-ului vor beneficia în cele din urmă utilizatorii.Prin intermediul acestui contract. acŃionează în acelaşi timp şi în folosul celorlalŃi. utilizat şi în plan internaŃional (legislaŃia comercială internaŃională) _____________________________________ Ca urmare a faptului că operaŃiunile pe care le efectuează nu sunt costisitoare. Din cele prezentate mai sus reiese că putem defini leasing-ulu ca fiind acea operaŃiune juridică prin care o persoană fizică sau juridică (o societate specializată) cumpără un anumit bun (de regulă maşini şi utilaje) în vederea închirierii unei alte persoane (o societate care utilizează bunul respectiv).„a închiria". La rândul său. acŃionând în interes propriu. Din nefericire. cumpărătorul obŃine beneficii importante9. * leasing-ul este unul din cele mai răspândite mijloace de realizare a finanŃărilor.

prin operativitatea sa. Şi cum 99 % din activităŃile din economie necesită investiŃii pentru a se dezvolta. în sensul clasic al cuvântului. Leasing-ul presupune existenŃa a trei terŃe persoane: furnizorul. 239 . 3. De asemenea. finanŃările în sistem leasing vor cunoaşte o creştere constantă. Şi cum investiŃiile contribuie. Leasing-ul. de vânzare în rată. în esenŃă. Îi permite să fie în pas cu noua tehnologie prin aceea că la sfârşitul contractului de leasing poate returna bunul societăŃii finanŃatoare şi să închirieze altul ale cărui caracteristici tehnice sporite îi pot oferi o eficienŃă mai mare în exploatare. la sporirea cifrei de afaceri. în condiŃiile în care mediul concurenŃial din Ńara noastră devine tot mai aspru. viteza de reacŃie a companiilor la schimbările din mediul extern este vitală. cele care sunt aducătoare de bani. FinanŃările prin sistem leasing constituie în economia românească o adevărată gură de oxigen pentru agenŃii economici pentru care investiŃiile reprezintă o cerinŃă esenŃială pentru dezvoltarea activităŃii lor. proceduri care presupun imobilizarea unor elemente din patrimoniul societăŃii sau cel privat pentru constituirea de garanŃii. această operaŃiune îi va aduce şi alte avantaje cum ar fi: l. Aceasta reprezintă. satisface în intervale de timp foarte scurte nevoia de fonduri pentru investiŃii a agenŃilor economici. operaŃiunea de finanŃare prin leasing.de închiriere. aşa cum a facut-o peste tot în lume (poate mai puŃin în economiile Ńărilor din lumea a Hl-a) în primul rând prin simplitate.* este leasing-ul un contract comercial. prin leasing-. de locaŃie viageră? *opinia dominantă în privinŃa naturii juridice a contractului de leasing-: modalitate contractuală de finanŃare la termen. sau este mai degrabă un ansamblu de contracte . surplusul de venit obŃinut poate acoperi redevenŃele lunare. Îi permite realizarea de investiŃii atunci când nu dispune de lichidităŃile necesare. Pentru utilizator. societatea finanŃatoare (societatea de leasing) şi utilizatorul (beneficiarul finanŃării). Societatea de leasing cumpără de la furnizor bunul solicitat de utilizator şi îl cedează acestuia din urmă pe o anumită perioadă de timp contra unor redevenŃe lunare. Leasing-ul s-a impus şi în România. agenŃii economici evită procedurile complicate ale contractării de credite bancare. 2. de cele mai multe ori. Îi permite să-şi folosească fondurile pentru sporirea capitalului de lucru (a activelor circulante).

RedevenŃa lunară este compusă din cota parte din valoarea de intrare a mijlocului fix şi din dobânda de leasing. potrivit legislaŃiei în vigoare. În cazul leasing-ului operaŃional. 240 . Utilizatorul va înregistra amortizarea aferenta mijlocului fix intrat în patrimoniu.4. redevenŃa este compusă din cota de amortizare calculată conform prevederilor legale plus un beneficiu. potrivit legislaŃiei în vigoare. amortizare care este deductibila din punct de vedere fiscal. însă există aspecte care diferenŃiază cele două tipuri de operaŃii. Pentru utilizator. bunul rămâne evidenŃiat în contabilitatea societăŃii finanŃatoare. In cazul leasing-ului financiar. Dobânda de leasing este o cheltuială deductibilă din punct de vedere fiscal pentru utilizator. şi anume: În leasing-ul financiar. redevenŃa lunară este compusa din cota parte din valoarea de intrare a mijlocului fix şi din dobânda de leasing-. amortizare care este deductibilă din punct de vedere fiscal. Îi permite să beneficieze de facilităŃile fiscale. bunul finanŃat este evidenŃiat în contabilitatea utilizatorului (beneficiarul finanŃării). în cazul leasing-u\ui operaŃional. bunul finanŃat este evidenŃiat în contabilitatea utilizatorului (beneficiarul finanŃării). Din punct de vedere legislativ. întreaga redevenŃa lunară este considerată cheltuială deductibilă din punct de vedere fiscal. Plata taxelor vamale se va face doar la 20% din valoarea bunului. activităŃile de leasing se împart în leasing operaŃional şi leasing financiar. Utilizatorul va înregistra amortizarea aferenta mijlocului fix intrat în patrimoniu. Procedural. Analiză comparativă a leasing-ului financiar şi leasing-ului operaŃional În cazul leasing-ului financiar. Dobânda de leasing este o cheltuiala deductibila din punct de vedere fiscal pentru utilizator. este vorba de acelaşi lucru. Îi permite să beneficieze de amânarea plăŃii taxelor vamale până la sfârşitul contractului pentru bunurile aduse din import. 5. § 2. întreaga valoare a ratei de leasing este deductibilă fiscal pentru IMM.3.

în cazul c). un vehicul are o durată de exploatare determinată de numărul de kilometrii parcurşi.000 km înainte de a fi casat. toate riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului. de asemenea. care este: a 30. Cazul a) poate fi considerat un leasing financiar. Aceste declaraŃii sunt nerelevante deoarece au doar formă legală şi nu substanŃă economica. . De exemplu. sau nu. Concluzia exemplului de mai sus este aceea că toŃi termenii unui contract de leasing trebuie luaŃi în considerare împreună. că în cazul a) avem un leasing financiar. probabilitate neexistentă în cazul b). Cazul a) stabileşte un preŃ de 20.50. c 75. La punctele a) si b) se poate spune ca nu au fost transferate în mod substanŃial beneficiile.£easing-ul financiar este operaŃiunea de leasing care transferă.000 km. Locatorul are. să întreŃină şi să furnizeze un alt vehicul în cazul în care cel existent se va defecta. iar în cazul c) un leasing operaŃional. acest lucru este mai puŃin evident. dacă oferă indicaŃii stricte ca va face acest lucru. dreptul ca în orice moment să înlocuiască activul cu unul similar. Este. Este foarte probabil ca în cazul a) societatea să achiziŃioneze activul la sfârşitul termenului de leasing-. în mare măsură.Leasing-ul financiar Conform IAS 17. Contractul mai prevede. în mod obişnuit. şi anume cumulul de km pentru care vehiculul a fost închiriat de locatar. de asemenea. Ambele contracte de la cazurile a) si b) au opŃiuni de cumpărare exercitabile de către locatar.000 milioane lei. locatorul acceptă să repare. Acest lucru face mai puŃin probabilă clasificarea cazului c) în categoria leasing-ului financiar. El parcurge. Valoarea justă a vehiculului este de 40. iar cazul b) un preŃ de 30 milioane lei. în cazul c). Acest lucru pare să satisfacă problema transferării riscurilor şi beneficiilor. în fine. transferat. . dar se poate argumenta că procentul de 75% poate fi considerat substanŃial. în cele din urma". Titlul de proprietate poate fi. prin 241 . IAS furnizează unele exemple de indicaŃii care pot sugera clasificarea unui leasing ca fiind leasing financiar. Se ia în considerare un anumit aspect al contractului.000 milioane lei.000 km. . 100.000 km. b.

Prezentăm în continuare câteva situaŃii mai des întâlnite. Chiar şi cărŃile de specialitate accesibile în mod curent definesc leasing-ul unilateral sau chiar greşit. 2. transmite celeilalte părŃi. în acelaşi timp. fără a surprinde în fapt esenŃa fenomenului. leasing-ul nu este nici una dintre aceste operaŃiuni. pentru o perioadă determinată de timp. Utilizatorul are dreptul să beneficieze. respectiv drept leasing financiar de cealaltă parte contractantă. cadenŃa ratelor.urmare. fie pentru prelungirea contractului. asumându-şi. locatorul are dreptul de a-şi retrage bunul. valoarea reziduală pot fi liber negociate de cele două părŃi. menŃionăm o altă caracteristică importantă a leasing-uluî. Pornind de la aceste principii generale. cât şi pentru cei ai locatorului. Locatorul rămâne proprietarul bunului ce constituie obiectul contractului de leasing. Ei bine. Există forme de leasing în care. Există păreri că leasing-ul este o operaŃiune de finanŃare. sunt următoarele: 1. şi anume flexibilitatea. dreptul de posesie şi folosinŃă al unui bun al cărui proprietar este. Ia sfârşitul perioadei. aceasta implică şi faptul că. Perioada de derulare a contractului. fie pentru 242 . Trebuie reŃinut că este posibilă contabilizarea operaŃiunii de leasing drept leasing operaŃional de către una din părŃile contractante. pe perioada contractului. de toate avantajele folosirii bunului. Paleta definiŃiilor pe care le putem întâlni este foarte largă. denumită utilizator. alŃii o asimilează cu o vânzare în rate sau cu un contract de locaŃie pură. utilizatorul are dreptul de a opta fie pentru achiziŃionarea bunului la o valoare reziduală." Elementele cele mai importante care decurg din această definiŃie şi care delimitează leasing-ul de alte operaŃiuni înrudite. astfel încât termenii contractului să corespundă cel mai bine intereselor şi mai ales posibilităŃilor acestora. dar poate avea forme foarte apropiate de oricare dintre ele. DefiniŃia corectă a leasing-xAm este următoarea: „Leasing-ul este operaŃiunea prin care o parte. denumită locator. contractele care se încheie sunt croite pe obiectul de leasing şi pe utilizator. In general. pe toată perioada de derulare a contractului. contra unei plăŃi periodice. în cazul neachitării ratelor de leasing. denumită rată de leasing-. o problemă de raŃionament profesional atât pentru administratorii locatarului. şi riscurile exploatării acestuia.

deci un risc suplimentar asumat de locator.pornind de la computere până la tractoare. In principiu. şi producătorii sau distribuitorii români de instalaŃii sau echipamente pentru industria alimentară să-şi desfacă produsele sub formă de leasing. Un alt factor important în derularea operaŃiunii de leasing este furnizorul. Această situaŃie poate fi interesantă pentru producătorii sau distribuitorii care pot să-şi asigure ei înşişi finanŃarea. Există şi situaŃii în care existenŃa unei pieŃe second-hand sau faptul că locatorul este specializat pe leasing-ul anumitor categorii de bunuri. instruirea personalului etc. mai ales în ceea ce priveşte exploatarea (asistenŃa tehnică. sub presiunea pieŃei. sunt distribuitorii de autoturisme sau de utilaje şi echipamente specializate . În oricare dintre situaŃii. dar subliniem faptul că este posibil ca furnizorul saşi asume şi rolul de locator. ceea ce diminuează în mare măsură riscurile asumate de locator. în general. contract de buy-back).renunŃarea la bunul respectiv. iar valoarea reziduală va fi mult mai mică decât valoarea de piaŃă a bunului la sfârşitul contractului. va putea determina o diminuare a ratelor şi o creştere a valorii reziduale. şi acesta îşi asumă responsabilităŃi legate de derularea contractului. 243 . această formă de leasing este cea mai ieftină pentru utilizator. Exemple în acest sens. Probabil că aceste forme de leasing sunt cele mai populare. în esenŃă. facilitându-şi astfel desfacerea produselor. chiar pe piaŃa românească. întrucât producătorul sau distribuitorul sunt cei care cunosc cel mai bine produsul şi piaŃa de desfacere. datorită faptului că este foarte probabil .încă de la începutul contractului . In această situaŃie. Locatorul îşi va acoperi în timpul perioadei de leasing toate cheltuielile generate de operaŃiune. Aceste forme de leasing fac parte din categoria operaŃiunilor de leasing financiar. locatorul nu are interesul ca la sfârşitul contractului să rămână în posesia bunului şi ne putem aştepta ca şi ratele de leasing să reflecte acest lucru. locatorul apare ca finanŃator al utilizatorului. locatorul va trebui să analizeze foarte bine afacerea şi clientul cu care operează. Contractul devine astfel tripartit. Nu este exclus ca în viitorul foarte apropiat.că utilizatorul va opta pentru achiziŃionarea definitivă a obiectului de leasing.

pentru activităŃi unde încasările sunt ritmice şi se întind pe tot parcursul anului . dimpotrivă.ratele pot fi lunare. Acesta poate să plătească dreptul de folosinŃă şi. astfel că forma scrisă trebuie subînŃeleasă. în aceste cazuri. când veniturile înregistrate din vânzarea produselor vor permite achitarea obligaŃiilor de plată. pentru activităŃi sezoniere . să achiziŃioneze un bun investiŃional pe măsură ce produce. există posibilitatea urmăririi afacerii în intimitatea ei şi este mult mai uşor de luat o decizie în caz de insolvabilitate temporară a utilizatorului. Contractul de leasing se încheie pe o perioadă de cel puŃin un an. dar OrdonanŃa nr. dacă acesta nu a formulat opŃiunea cumpărării bunului sau a prelungirii contractului. Avantajele şi impactul economic al leasing-ului Din punctul de vedere al locatorului. industria laptelui . Contractele de leasing referitoare la bunuri mobile sunt supuse înregistrării în Arhiva Electronică de GaranŃii Reale Mobiliare.cum ar fi panificaŃia. Ratele pot fi astfel dimensionate şi cadenŃate încât să permită plata ratelor şi chiar obŃinerea unui profit fără a supune utilizatorul la sarcini împovărătoare. în condiŃiile Legii nr.cum ar fi industria zahărului . dar interesul 244 .4. 51 reglementează clauzele obligatorii într-un contract de leasing-. obiectul finanŃării fiind legat direct de contract şi fiind personalizat. în următoarele situaŃii: ■ la sfârşitul perioadei de leasing. ■ în cazul rezilierii contractului din vina exclusivă a utilizatorului. 99/1999. De asemenea. Efectele cele mai importante din punct de vedere economic se regăsesc la utilizator. Nu există o cerinŃă expresă ca contractul să fie încheiat în formă scrisă. pentru opozabilitate faŃă de terŃi. De exemplu. este esenŃial faptul că contractul de leasing îi protejează dreptul de proprietate şi deci poate acŃiona direct asupra bunului în cazul în care utilizatorul nu se achită de obligaŃiile contractuale.§ 2. ratele sunt de cele mai multe ori anuale sau semestriale. în cele din urmă.ratele pot fi orientate spre sfârşitul perioadei de producŃie. Contractul de leasing constituie titlu executoriu (adică poate fi pus în executare contra utilizatorului fără nevoia parcurgerii vreunei proceduri judiciare) dacă utilizatorul refuză să înapoieze bunul.

sau de societăŃi de leasing persoane juridice române. bunul se încadrează în regimul vamal de admitere temporară. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. în baza unor contracte de leasing încheiate cu societăŃi de leasing-. nr. acesta din urmă fiind determinat conform legislaŃiei referitoare la amortizare. astfel încât deductibilitatea ratelor de leasing va fi tratată diferenŃiat. iar nu al utilizatorului (ca în cazul leasing-ului imobiliar). 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale. Dacă utilizatorul optează pentru cumpărarea bunului la sfârşitul perioadei de leasing. în baza unor contracte de leasing încheiate cu utilizatori.13 AchiziŃionarea de mijloace fixe (între care se includ echipamentele TI) prin leasing financiar intră sub incidenŃa legislaŃiei referitoare la amortizare (în principal. o parte a ratei este deductibilă ca dobândă. care cad sub incidenŃa prezentului titlu. el va fi obligat să achite taxa vamală calculată la valoarea reziduală a bunului din momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare. bunurile care sunt introduse în Ńară de către utilizatori. astfel cum a fost modificată şi republicată). (2) înscrierea la arhivă nu conferă validitate unei garanŃii reale lovite de nulitate. Of. din punctul de vedere al regulamentelor _____________________________________________________________ ART. persoane juridice străine. M. care nu poate fi mai mică de 20% din valoarea de intrare a bunului (preŃul plătit de locator furnizorului). 29 Legii nr. Astfel. îndeplinesc condiŃia de publicitate din momentul înscrierii avizului de garanŃie reală la Arhiva Electronică de GaranŃii Reale Mobiliare. proba contrarie nefiind admisibila 245 13 . persoane fizice sau juridice române.unei astfel de înregistrări este al locatorului. pe toată durata contractului de leasing-. Astfel. denumită în continuare arhivă. Legea nr. Cu toate acestea. cu exonerarea totală de la obligaŃia de plată a sumelor aferente drepturilor de import. OrdonanŃa nr. persoane fizice sau juridice române. o altă parte ca primă de asigurare şi o altă parte ca preŃul de achiziŃionare a bunului. (3) Prin înscrierea garanŃiei reale creditorii pentru care se înscrie ulterior o garanŃie reală asupra aceluiaşi bun sunt prezumaŃi că au cunoştinŃă despre existenŃa garanŃiei reale. 51 conŃine şi unele reguli speciale privind taxele vamale. 236 din 27 mai 1999: (1) GaranŃiile reale şi sarcinile constituite pe bunuri mobile.

contract de mandat . clientul sau utilizatorul final. în cazul echipamentelor) vor fi negociate de utilizator direct cu furnizorul 246 . şi un beneficiu stabilit de către părŃile contractante (leasing-ul operaŃional) 4.vamale. în diverse etape ale procesului de finanŃare. o promisiune unilaterală de vânzare în favoarea utilizatorului Concluzie: leasing-u\ este un contract propriu de finanŃare.pentru operaŃiuni de leasing: . condiŃii de instalare şi punere în funcŃiune. banca finanŃatoare şi. Etapele detaliate ale procedurii de leasing In general.pentru contractul de leasing: . contract de locaŃie . furnizorul bunului achiziŃionat.6. Teminologia corectă: .5. acesta decide atât asupra caracteristicilor bunului cât şi asupra furnizorului.cu durata şi ratele determinate din cota parte din valoarea de intrare a bunului şi a dobânzii de leasing (leasing-ul financiar) şi din cota de amortizare calculată conform reglementărilor în vigoare.totalitatea raporturilor tripartite implicate . Toate detaliile legate de natura bunului (preŃ. Alegerea bunului si a furnizorului In funcŃie de necesităŃile clientului. amănunte privind livrarea. nu în ultimul rând. în derularea unui contract de leasing. utilizatorul trebuie să cumpere bunul într-o perioadă de 7 ani de la data încheierii contractului.actul încheiat între finanŃator şi utilizator § 2. societate de asigurare. contract de vânzare-cumpărare . cel puŃin cinci părŃi: societatea de leasing. § 2. sunt implicate. caracteristici tehnice. Caractere juridice ale contractului de leasing ca un complex de contracte: 1.prin care sunt stabilite elementele vânzării şi concomitent se realizează operaŃiunile tehnice şi formalităŃile administrative necesare 3. fiind o fuziune de tehnici juridice.prin care se achiziŃionează bunul solicitat de utilizator 2.

operaŃiunea fiind asistată de specialiştii societăŃii de leasing. rata de leasing. în care vor fi calculate. ce va include atât clauzele negociate de utilizator cu furnizorul bunului. în condiŃiile stabilite cu societatea de asigurări şi banca finanŃatoare. în funcŃie de complexitatea proiectului supus finanŃării. pe toată derularea contractului de leasing. în cazul produselor provenite din import. valoarea asigurării etc. iar prima de asigurare va fi achitată de către utilizator. în opŃiunea pentru toate riscurile. cont de profit si pierderi) cât şi alte documente solicitate (chestionar de leasing. Asigurarea generală a bunului Bunul ce urmează a fi achiziŃionat urmează a fi asigurat de către societatea de leasing. business-plan etc). oferta transmisă iniŃial poate suferi modificări în funcŃie de clasa de risc în care se va încadra clientul. balanŃă. Analiza riscului are la bază atât documentele financiare puse la dispoziŃie de către client (bilanŃ. se va încheia un contract de leasing-. în urma transmiterii solicitării de leasing. prezentarea activităŃii companiei. asigurarea efectuării plăŃilor etc. 247 . financiar sau operaŃional. Livrarea bunurilor ObligaŃia livrării bunurilor revine în întregime furnizorului. prima de asigurare se va calcula la valoarea DDP a bunului. avansul. răspunsul final al evaluării urmând a fi prelungit în funcŃie de furnizarea informaŃiilor solicitate. urmând a respecta în contractul de vânzare cumpărare şi în contractul de leasing.ales. ObŃinerea ofertei şi solicitarea de leasing Pe baza preŃurilor negociate cu furnizorul întocmeşte o ofertă generală de finanŃare. toate aspectele negociate. încheierea contractului în cazul unui răspuns afirmativ. societatea de leasing poate solicita clientului informaŃii suplimentare referitoare la unele aspecte analizate. Analiza şi aprobarea solicitării de leasingEvaluarea solicitării de leasing se realizează de către specialişti într-un interval de timp ce nu depăşeşte 48 ore. cât şi clauze specifice politicii societăŃii de leasing privitoare la modalitatea de plată a ratelor.

) . documente tipizate. din import sau achiziŃionate de pe piaŃa românească. în funcŃie de necesităŃile clientului şi rezultatul analizei financiare. -Factură proformă. Documentele necesare analizei în funcŃie de personalitatea juridica a solicitantului (persoană juridică.locator . Durata contractului de leasing poate varia între 12 şi 48 luni. tehnica de calcul etc. microbuze) cât şi echipamente medicale. -Documente financiare. act constitutiv si acte adiŃionale etc. § 2.finanŃator şi utilizator (spre deosebire de operaŃia de leasing bazată pe o relaŃie trilaterală: furnizor-finanŃator. care sa prezinte situaŃia financiară din ultimii doi ani de activitate. documentele solicitate sunt: -Cererea de FinanŃare sau Formularul de Comandă.000 euro.dă naştere la obligaŃii în sarcina ambelor părŃi . contract bilateral (sinalagmatic) . Pot fi finanŃate atât vehicule diverse (autoturisme. preŃul şi moneda de plată.CondiŃiile şi costurile finanŃării Pot obŃine finanŃare pentru achiziŃionarea de bunuri în leasing atât persoane juridice.7. .DeclaraŃie angajament a utilizatorului. telecomunicaŃii. Valoare bunurilor achiziŃionate va fi cuprinsa între 3. Caractere juridice ale contractului de leasing: 1. cât şi persoane fizice sau persoane fizice autorizate. caz în care se va efectua o evaluare suplimentară de către specialiştii societăŃii de leasing.000 euro şi 100. utilizator) 248 . cod fiscal. a modalităŃilor de plată şi livrare. autoutilitare. Bunurile finanŃate pot fi noi.Documente legale (certificat de înregistrare. persoană fizică autorizată. persoană fizică) sunt necesare diferite tipuri de documente menite să reliefeze bonitatea si capacitatea de plata a acestuia. sau second-hand. cu o descriere detaliata a bunului şi a caracteristicilor tehnice. în principal. înfiinŃate în baza Legii 31/1990 republicata. certificat constatator.

Efectele contractului de leasing: In contractul de leasing-. în măsura în care defecŃiunile nu sunt din culpa utilizatorului15. contract cu executare succesivă .2. contract consensual . la termenele şi condiŃiile stipulate în contract. la rândul ei. ■ să asigure echipamentul închiriat în folosul societăŃii de leasing-. Utilizatorul (beneficiarul) are obligaŃia: ■ să plătească ratele chiriei. care devine proprietar.prin încheierea contractului.8. 15 14 249 . contract „intuitu personae" 5. 16 O asemenea obligaŃie se referă la toate formele de leasing. ■ să exploateze bunul închiriat prin respectarea instrucŃiunilor tehnice. ■ să conserve bunul în stare de funcŃionare16. societatea de leasing are obligaŃia să înlocuiască bunul avariat. ■ să asigure asistenŃa tehnică a personalului care îl va exploata. utilizatorul are obligaŃia să solicite acordul societăŃii de leasing. De __________________________________________________________ Sau să achite contravaloarea lor. § 2. Aceste obligaŃii sunt stipulate în contractul de leasing. 4. în cazul în care asemenea modificări sunt necesare. câteva obligaŃii a căror aducere la îndeplinire se întemeiază pe clauzele stipulate în contract. ■ să efectueze reparaŃiile echipamentului închiriat. adică în stare de funcŃionare. după parcurgerea etapelor prevăzute în contract. obligaŃiile vânzătorului sunt: ■ să livreze un echipament de calitate. Societatea de leasing are. Astfel. ■ să asigure piesele de schimb necesare reparaŃiilor14.obiectul contractului se consideră a fi îndeplinit. încă din momentul perfectării acestuia. odată cu achitarea ultimei rate din contract. având ca finalitate achiziŃionarea bunului finanŃat prin contract şi transferarea dreptului de proprietate de la finanŃator la utilizator. ambele părŃi urmăresc realizarea unui folos patrimonial 3. contract cu titlu oneros .ia naştere prin simplul acord de voinŃă al părŃilor semnatare. ■ să nu efectueze modificări în construcŃia echipamentului închiriat.

asemenea. beneficiarul este obligat să plătească o indemnizaŃie forfetară de reziliere. având posibilitatea să-1 reînchirieze unei alte persoane sau să-1 vândă. primul interesat în încheierea unui contract de leasing. societatea de leasing poate înlocui echipamentul învechit. riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul încheierii contractului de leasing. dreptul de proprietate asupra bunului. 3. Dacă beneficiarul nu plăteşte ratele la termenele şi în condiŃiile stipulate în contract societatea de leasing are dreptul să rezilieze de plin drept contractul. în acelaşi timp. FinanŃatorul primeşte bunul înapoi. § 2. 250 . au de câştigat toate părŃile implicate. la data la care opŃiunea poate fi exprimată.9. Toate acestea pun în evidenŃă existenŃa unor condiŃii severe impuse de instituŃia finanŃatoare beneficiarului. iar clientul are obligaŃia: să restituie echipamentul. uzat sau depăşit. iar afacerea se derulează cu succes. deoarece numai în cazul unui asemenea comportament. se transferă utilizatorului. în felul acesta utilizatorul. Sinteza distincŃiei între leasing-ul financiar şi cel operaŃional: Leasing financiar . de pedepsire a utilizatorului. instanŃele arbitrale s-au pronunŃat constant în favoarea creditorului. este îndrituită să vândă echipamentul locatarului în condiŃiile examinate în subcapitolele anterioare. Cu toată severitatea acestor măsuri în privinŃa beneficiarului. în timp ce primeşte şi plata integrală a tuturor ratelor. să plătească ratele restante ale chiriilor. să suporte cheltuielile aferente. la expirarea contractului de leasing. calculate în raport cu viaŃa economică a echipamentului respectiv. Această înlocuire implică perceperea unei chirii majorate. părŃile au prevăzut expres că.utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului iar preŃul de cumpărare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (piaŃă) pe care acesta o are. Toate aceste măsuri au caracter sancŃionator. Societatea de leasing are dreptul să controleze modul în care este exploatat echipamentul de către beneficiar. Mai mult. 2.este operaŃiunea de leasing care îndeplineşte una sau mai multe din următoarele condiŃii: 1. argumentul evocat fiind că. care reprezintă ratele restante viitoare. trebuie să respecte cu scrupulozitate toate clauzele contractului.

este operaŃiunea de leasing care nu îndeplineşte nici una din condiŃiile enumerate mai sus. TVA.Depunerea Dosarului la societatea de leasing şi aşteptarea răspunsului referitor la acceptarea sau respingerea finanŃării . dreptul de proprietate nu este transferat. . iar valoarea reziduală este de 20%.Formarea Dosarului de leasing care cuprinde în general copii după actele juridice ale societăŃii şi ultimele balanŃe şi bilanŃuri.Intrarea în posesia bunului dacă optaŃi pentru aceasta variantă 251 . . taxa pentru analiza dosarului etc) . clientul având doar drept de utilizare. în cazul în care se optează pentru această variantă. perioada de folosire a bunului în sistem de leasing acoperă cel puŃin 75% din durata normală de utilizare a bunului. comision de administrare contract.Alegerea unei societăŃi de leasing în funcŃie de seriozitatea firmei de leasing. Proprietatea va fi transmisă la sfârşitul contractului odată cu plata valorii reziduale. deductibilitatea ratelor apare la nivelul amortizării bunului care se face de către client şi a dobânzii.Plata avansului conform contractului de leasing . dacă este prevăzută în contract trebuie să fie de minim 51%. proforma etc. de conŃinutul ofertei (dacă include sau nu asigurare. franchiză la asigurare.Livrarea bunului . Leasing operaŃional . date despre furnizorul bunului. Pe toată durată contractului de leasing societatea de leasing este proprietarul bunului. dar valoarea reziduală. (Modificarea şi completarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. pentru leasing-xA financiar. avem deductibilitate integrală a ratei de leasing care apare în contabilitate sub forma chiriei. Paşii care trebuie parcurşi pentru încheierea unui contract de leasing sunt următorii: . In cazul leasing-ukă operaŃional.Plata ratelor de leasing .Cumpărarea bunului ce face obiectul contractului de leasing la valoarea reziduală. Perioada minimă a unui contract de leasing este de 12 luni şi atât persoanele fizice cât şi juridice pot beneficia de aceste servicii. chiar dacă în final.51/1997 privind operaŃiunile de leasing şi societăŃile de leasing) Prin urmare.4.

Beneficiarul. fiind titularul drepturilor asupra unei mărci înregistrate. nr. c. este un comerciant persoană fizică sau juridică care aderă la principiul omogenităŃii reŃelei de franciză.G. 1 lit. iar pe de altă parte este titularul drepturilor asupra unei mărci înregistrate cu privire la afacerea pe care o transmite beneficiarului spre exploatare sau dezvoltare. o tehnologie sau un serviciu. care. Obiectul contractului de franciză se desprinde din dispoziŃiile art.1. nr. PărŃile şi obiectul francizei După cum se poate observa din definiŃia dată de O. Contractul de franciză .SecŃiunea 6. părŃile contractului sunt francizorul şi beneficiarul. denumită beneficiar. § 1.G.G. aprobată prin Legea nr. Contractul de transfer de tehnologie SubsecŃiunea 1. 79/ din 9 aprilie 1998.l lit. pentru aprobarea OrdonanŃei Guvernului nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei. prin care o persoană denumită francizor. face referire la diferite forme ale francizei. Of.G. din O. Aşadar francizorul este o persoană determinată care pe de o parte are calitatea de comerciant. nu trebuie să îndeplinească vreo altă condiŃie specială. conferă dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere. 1 şi cele ale art.b. în afară de faptul că este comerciant. M. 56 din O. NoŃiune. Se constată cu uşurinŃă că beneficiarul. un produs.52/1997.3.52/1997 francizei.52/1997 privind regimul juridic al francizei. nr.G. în concepŃia dispoziŃiilor art. 52/1997 defineşte franciză ca fiind un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuă între persoane fizice sau juridice. noŃiune şi caractere juridice § 1. nr. potrivit art.52/1997.nr. independente din punct de vedere financiar. * sediul materiei în dreptul comunitar: Regulamentul nr. un produs o tehnologie sau un serviciu. 252 .reglementare. Sediul materiei în dreptul intern şi în dreptul comunitar ♦Sediul materiei în dreptul intern: O. acordă unei alte persoane. fără să stabilească un cadru juridic complet. § 1. dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere. francizorul este un comerciant care. 4087/88. definiŃie DefiniŃie: O.2. 147 din 13 aprilie 1998.

beneficiarul să exploateze concepul de afacere al francizorului. obiectul contractului de franciză poate fi sintetizat sau rezumat la transmiterea dreptului de a exploata ori de a dezvolta o afacere. contractul de franciză va putea fi probat cu orice mijloc de probă. Caracterul „intuitu personae" al francizei se explică. cu executare succesivă. Caractere juridice '"caracterele juridice ale contractului de franciză sunt următoarele: consensual. iar în privinŃa francizorului prin omogenitatea reŃelei de franciză. Caracterul consensual al francizei se exprimă prin faptul că părŃile nu trebuie să dea o anumită formă nici măcar scrisă contractului pentru ca acesta să fie valabil încheiat. Contractul de franciză este cu executare succesivă deoarece exploatarea elementelor ce se transmit în temeiul francizei are loc pe o anumită perioadă de timp. Acest caracter atrage sancŃiunea rezilierii în cazul neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligaŃiilor de către părŃile contractante. o tehnologie sau un serviciu în schimbul plăŃii unei redevenŃe din partea beneficiarului. O consecinŃă importantă ce decurge din acest caracter este aceea că sub aspect probatoriu. sinalagmatic.G. Executarea în timp a contractului este reglementată de chiar alin.În conformitatea cu textele de lege menŃionate. încât priveşte alegerea beneficiarului prin bonitatea şi condiŃiile manageriale de care dă dovadă acesta. obiectul fracizei etc. succesul de care se bucură afacerea. 52/1997 care definind franciză arată că aceasta este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare „continuă" între partenerii acestei operaŃiuni. un produs. 1 din O.4. inclusiv cu martori având în vedere că franciză este un contract eminamente de natură comercială. Franciză este un contract sinalagmatic pentru că ambele părŃi se obligă şi urmăresc obŃinerea de avantaje reciproce: francizorul să-şi extindă reŃeaua de franciză şi obŃinerea redevenŃelor. §1. În sfârşit franciza este un contract de adeziune care constă în aceea că dacă beneficiarul consimte la încheierea contractului va trebui să 253 . „intuitu personae" şi de adeziune.

bucurându-se de reglementări specifice proprii.se supună regulilor impuse de francizor. Deşi clauzele sale sunt o combinaŃie de clauze specifice mai multor tipuri de contracte. dreptul de a exploata o franciză în vederea încheierii de contracte de franciză cu terŃi francizaŃi. 52/1997 privind regimul juridic al francizei. în înŃelesul său larg. aprobată cu 254 . 4. acest caracter rezultă din prevederile art. autorizează pe francizat să utilizeze aceste metode şi tehnici în prestrarea aceluiaşi gen de servicii. fie a angrosistului. know-how-ul. franciză se întrevede ca o reŃetă legală care permite „copierea" unei afaceri de succes. care ~ pus la punct o metodă sau o tehnică specifică de prestare de servicii. prin mijlocirea unei licenŃe.5. franciză de distribuŃie. Franciză de servicii este cea mai răspândită şi este franciză prin care francizorul. contractul de franciză are un statut juridic autonom. 1 lit. În sistemul de drept românesc cadrul juridic care trebuie respectat la redactarea contractului de franciză este reprezentat de OrdonanŃa Guvernului nr. 3. Categorii de francize * categorii de franciză: cele mai cunoscute forme de franciză sunt: franciză de producŃie sau industrială. Mijlocul juridic care asigură legătura este contractul de franciză. fie a producătorului. oferă asistenŃă tehnică şi comercială. reprezintă reŃeaua care leagă titularul afacerii de succes de comercianŃii interesaŃi în dezvoltarea propriei afaceri. 2. franciză de servicii şi „maşter franchise" sau franciză principală 1. să fabrice sub marca francizorului produsele acestuia. cum sunt contractul de închiriere. în schimbul unei compensaŃii financiare directe sau indirecte. Franciză. § 1. contractul de asociere în participaŃiune. subfrancizor. C care stipulează că beneficiarul este selecŃionat de francizor şi aderă la principiul omogenităŃii reŃelei de franciză. contractul de know-how sau contractul de muncă. Franciză de distribuŃie dă dreptul francizatului să vândă diferite produse sub marca. dreptul de a folosi marca şi alte drepturi de proprietate industrială şi intelectuală. Franciză industrială vizează producŃia de bunuri şi constă în autorizarea francizatului de către francizor. Francizorul acordă consultanŃă managerială pregăteşte personalul. Franciză principală (maşter franchise) este franciză în care francizorul principal acordă altei persoane. Aflată într-o continuă expansiune şi în România.

180 din 14 mai 1998 („Legea"). Conform Legii. pentru ca francizatul. republicată în Monitorul Oficial nr. un produs. persoana fizică sau juridică. francizorul este obligat să pună la dispoziŃia francizorului datele despre: (i) experienŃa dobândită şi transferabilă. 79 din 9 aprilie 1998. se poate distinge o fază precontractuală (A). CandidaŃii la franciză trebuie să acŃioneze dinamic şi să îşi creeze o imagine reală asupra capacităŃii proprii manageriale şi financiare de integrare în reŃeaua de franciză. asigurând dezvoltarea şi viabilitatea produsului. selecŃionat de către francizor. o tehnologie sau un serviciu sub marca francizorului. cercetării şi inovaŃiei. în schimbul plăŃii unei redevenŃe. asistenŃa tehnică şi comercială. Am putea defini contractul de franciză ca fiind acel contract prin care francizorul se obligă să pună la dispoziŃia francizatului un nume comercial. Este de reŃinut faptul că francizorul transmite numai dreptul de folosinŃă asupra semnelor de atragere a clientelei (numele comercial.modificări prin Legea nr. care aderă la reŃeaua de franciză. să poată exploata sau dezvolta o afacere. iar beneficiarul (sau francizatul) este acel comerciant. ci doar franciză ca tehnică de comercializare. informându-se asupra modalităŃilor practice de exploatare a unui fond de comerŃ în franciză. iar francizaŃii „aleg" francizorul pe baza informaŃiilor care li se pun la dispoziŃie. titular al drepturilor asupra unei mărci înregistrate care asigură beneficiarului o pregătire iniŃială pentru exploatarea mărcii înregistrate. iar nu dreptul de proprietate asupra acestora. care utilizează personal şi mijloace financiare pentru promovarea mărcii sale. (ii) condiŃiile financiare ale contractului (iii) elementele care permit francizatului să facă calculul rezultatului previzionat şi să-şi întocmească planul financiar. (A) Faza precontractuală este perioada primordiala a procesului de francizare. când francizorul face publice anumite informaŃii despre afacere cu scopul selecŃiei de francizaŃi. o tehnologie sau un serviciu. o faza contractuală (B) şi o faza postcontractuală (C). Urmărind structura Legii. dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere. francizorul este un comerciant. Pentru obŃinerea informaŃiei complete. 255 . însemne comerciale şi un know-how verificat. însemnele comerciale şi know-how-ul). Legea nu defineşte contractul de franciză. un produs.

(B) Faza contractuală Contractul de franciză va fi astfel redactat încât să reflecte interesele membrilor reŃelei de franciză şi să protejeze drepturile de proprietate industrială sau intelectuală ale francizorului. prelungire şi reziliere a contractului. rezilierii şi cesiunii drepturilor contractuale. condiŃiile reînnoirii. (iii) condiŃiile de utilizare de către francizat a semnelor de atragere a clientelei aparŃinând francizorului. următoarele clauze pot fi incluse în contractul de franciză: (i) dreptul francizorului de a dezvolta conceptul de franciză. (v) clauza de confidenŃialitate. drepturile şi obligaŃiile părŃilor. In acest sens. Există anumite obligaŃii care. (vi) clauza de exclusivitate teritorială. (ii) condiŃiile recuperării de către francizor a elementelor corporale şi incorporale care îi aparŃin în caz de cesiune a drepturilor francizatului decurgând din contract.(iv) obiectivele şi aria exclusivităŃii acordate. cu stabilirea clară a circumstanŃelor care pot determina rezilierea fără preaviz şi a unui termen de preaviz rezonabil pentru cazul în care francizorul nu doreşte reînnoirea contractului. condiŃiile financiare. în funcŃie de necesităŃile practice. Legea prevede clauzele minimale care trebuie să se regăsească în orice contract de franciză şi anume: obiectul contractului. (iv) clauza de neconcurenŃă. Publicitatea relativă procesului de selecŃie trebuie să fie lipsită de ambiguitate şi să nu conŃină informaŃii eronate. precum şi (v) durata contractului. condiŃiile de modificare. fiind prevăzute de Lege. francizorul este obligat: 256 . Gradul de dezvoltare al acesteia este direct proporŃional cu bunăstarea membrilor săi. (vii) clauza de aprovizionare exclusivă sau (viii) clauza de preferinŃă în caz de înstrăinare a francizei. revin părŃilor chiar dacă ele nu sunt indicate expres în contractul de franciză. durata contractului (care trebuie apreciată astfel încât francizatul să îşi poată amortiza investiŃiile efectuate şi care de regula este între 3 şi 10 ani). iar documentele publicitare care prezintă rezultatele financiare previzionate ale unui francizat trebuie să fie obiective şi verificabile. Principalul interes al membrilor reŃelei este dezvoltarea reŃelei.

(i) să deŃină şi să exploateze o activitate comercială anterior lansării reŃelei de franciză pe o durată cel puŃin egală cu durata contractului de franciză, (ii) să fie titularul drepturilor de proprietate intelectuală şi/sau industrială transferate, (iii) să asigure francizaŃilor săi o pregătire iniŃiala, precum şi asistenŃa comerciala şi/sau tehnică permanentă, pe toata durata existenŃei drepturilor contractuale. La rândul său, francizatul are obligaŃia: (i) să dezvolte şi să menŃină identitatea reŃelei de franciză precum şi reputaŃia acesteia, (ii) să furnizeze francizorului orice informaŃie de natură a facilita cunoaşterea şi analiza performanŃelor şi a situaŃiei sale financiare reale, (iii) să nu divulge terŃilor know-how-ul furnizat de către francizor, atât pe toata durata contractului de franciză, cât şi ulterior. Prin menŃinerea identităŃii reŃelei de franciză precum şi a reputaŃiei acesteia se înŃelege în primul rând respectarea standardelor de calitate ale afacerii transmise. Mai cu seamă în cazul francizei aşa-numite „business format", principala obligaŃie a francizatului este aceea de a respecta în detaliu modelul transmis de către francizor. Exemplul clasic este acela al reŃelei de franciză Mc Donald's al cărui succes s-a propagat în plan internaŃional tocmai datorită conceptului de activitate standardizat. In ce priveşte preŃul contractului de franciză numit redevenŃă (royalty), acesta se plăteşte de către francizat periodic, iar cuantumul său diferă în funcŃie de criteriile alese de către părŃi (procent din cifra de afaceri/ marja comercială sau o taxă fixă în cazurile în care francizorul nu are un control eficient al volumului de vânzări). RedevenŃă acoperă cheltuielile francizorului legate de asistenŃă continuă acordată francizaŃilor, cele legate de dezvoltarea şi eficientizarea sistemului, precum şi un profit. Sunt cazuri în care se prevede o redevenŃă periodică minimă pentru a garanta un prag minim de remunerare a francizorului. In afara de preŃul contractului, în costul francizei mai pot intra şi alte cheltuieli. Pentru dreptul de intrare în reŃea francizorul poate pretinde o taxă de intrare, iar în derularea contractului taxe de publicitate, precum şi, dacă este cazul, taxe de exclusivitate sau taxe de training.
257

Taxa de intrare se plăteşte o singură dată şi este destinată să acopere cheltuielile făcute de francizor în cadrul procesului de recrutare, precum şi pentru asigurarea sprijinului francizatului până în ziua inaugurării afacerii. Taxa de intrare poate fi plătită distinct sau sub forma unei garanŃii ori prin remunerarea personalului francizorului pus la dispoziŃia francizatului. Taxa de publicitate nu este un venit al francizorului, ci este o sumă destinată promovării reŃelei de franciză. Potrivit legislaŃiei fiscale, taxa de publicitate reprezintă cheltuială deductibilă la impozitul pe profit. Aceasta poate fi inclusă în revedenŃă sau poate fi prevăzută distinct. Taxa de exclusivitate se datorează în cazul în care părŃile încheie un contract de exclusivitate în beneficiul francizatului pentru o anumită rază teritorială. Ca regula, exclusivitatea este condiŃionată de o cifră de afaceri minimă, numărul consumatorilor şi perspectiva creşterii acestui număr. Legea prevede că taxa de exclusivitate trebuie să fie proporŃionala cu taxa de intrare. Taxa de training a personalului francizatului acoperă costurile francizorului cu masa, cazarea, călătoria, precum şi costul pregătirii propriu-zise. în contracte părŃile cad de acord de regulă că francizatul să îşi înceapă activitatea numai după participarea la cursul de instruire organizat de către francizor. La încheierea contractului, francizatul trebuie să aibă în calcul şi acele cheltuielile necesar a fi făcute cu procurarea mijloacele de care are nevoie în derularea afacerii, cum sunt cele cu achiziŃionarea/închirierea spaŃiului comercial, a echipamentelor sau cu salariul personalului propriu. Ca regulă, contractul de franciză încetează prin expirarea termenului pentru care a fost încheiat, prin rezilierea sau anularea acestuia. Pentru că este un contract care se încheie în considerarea anumitor calităŃi ale francizatului, în urma unui riguros proces de selecŃie, franciză va înceta şi la momentul decesului uneia dintre părŃi, al punerii acesteia sub interdicŃie judecătorească (dacă este vorba de o persoană fizică) sau la momentul falimentului ori transformării persoanei juridice. Având în vedere ca francizatului i s-a transmis numai un drept de folosinŃă asupra semnelor de atragere a clientelei, iar nu dreptul de proprietate asupra acestora, la încetarea contractului, drepturile incorporale transmise francizatului vor reveni francizorului, iar francizatul nu le mai poate exploata.
258

(C) Faza postcontractuală La încetarea raporturilor contractuale, relaŃiile dintre părŃi trebuie să respecte regulile unei concurente loiale. în acest sens vor fi incidente obligaŃiile asumate prin clauza de confidenŃialitate sau clauza de neconcurenŃă. In ideea păstrării identităŃii comune şi reputaŃiei reŃelei de franciză, prin aceste clauze se urmăreşte nedivulgarea know-how-\\x\ de către fostul francizor, precum şi împiedicarea acestuia de a se lansa într-o activitate concurentă sau susceptibilă de a fi concurentă cu activitatea francizorului. In acord cu legislaŃia concurenŃei, pentru a fi apreciate ca valabile, clauzele de neconcurenŃă trebuie să fie indispensabile protecŃiei knowhow-lui transferat de către francizor, limitate în timp, spaŃiu şi sub aspectul obiectului. In măsura în care pot avea ca efect restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenŃei pe o parte din piaŃa românească, acordurile de franciză încadrate în categoria înŃelegerilor verticale trebuie aduse la cunoştinŃă Consiliul ConcurenŃei. Pentru a evita sancŃionarea, înainte de încheierea contractului, părŃile pot adresa Consiliului ConcurenŃei o cerere de certificare prealabilă a neintervenŃiei prin care să se confirme că nu există temei pentru intervenŃia Consiliului ConcurenŃei în sensul interzicerii acordului. Dacă însă contractul a fost încheiat, precum şi în cazul în care nu este certificată neintervenŃia, părŃile pot face cerere de exceptare de la aplicarea legislaŃiei concurenŃei, prin încadrarea pe categorii. Atunci când Consiliul ConcurenŃei constată că acordul nu îndeplineşte condiŃiile de exceptare, va stabili un termen pentru modificarea acordului, în sensul încadrării pe categoriile exceptate. Dacă însă renegocierea acordului cu scopul încadrării pe categorii de exceptare nu are sau nu poate avea loc, ca ultima soluŃie, părŃile pot solicita Consiliului ConcurenŃei dispensa pentru acordarea beneficiului exceptării individuale. Deşi franciză nu este o reŃetă care să asigure succes garantat, avantajele acestui sistem pot fi imense atunci când există capacitatea financiară, managerială şi coordonare între părŃile la contract. § 1.6. Efectele contractului de franciză: contractul de franciză generează drepturi şi obligaŃii în sarcina ambelor părŃi contractante.
259

6.1. ObligaŃiile francizorului In literatura de specialitate în sarcina francizorului sunt puse următoarele obligaŃii: transmiterea know-how-u\vâ, transmiterea dreptului de utilizare a semnelor distinctive ale francizorului, asistenŃa tehnică şi/sau comercială, obligaŃia de aprovizionare, exclusivitatea şi publicitatea. a. Transmiterea know-how-xAvâ. Se susŃine că transmiterea know-how-\i\ui este o condiŃie esenŃială a contractului de franciza. Pentru a putea constitui obiect al francizei know-how-xx\ trebuie să aparŃină francizorului, să fie transmisibil şi să reprezinte un ansamblu de cunştinŃe noi. b. Transmiterea dreptului de utilizare a semnelor distinctive ale francizorului este necesară pentru atragerea clientelei. Aceste semne distinctive aparŃin fondului de comerŃ şi pot consta din firma, emblema sau marcă. c. AsistenŃa tehnică şi/sau comercială este obligaŃia în temeiul căreia francizorul trebuie să-i acorde asistenŃă permanentă beneficiarului., care poate consta din pregătirea personalului, instituierea în vederea exploatării know-how-ului, supravegherea pentru respectarea omogenităŃii reŃelei de franciza. d. ObligaŃia de aprovizionare se realizează prin furnizarea de către francizor beneficiarului produselor comandate. Francizorul se poate obliga la livrarea tuturor bunurilor necesare francizei sau doar la o parte din acestea. e. Exclusivitatea teritorială este o obligaŃie a francizorului menită să-1 protejeze pe beneficiar. In temeiul acestei obligaŃii francizorul nu va putea nici să desfăşoare el, franciza în raza teritorială pentru care a acordat exclusivitate beneficiarului, şi nici să transmită dreptul de a exploata afacerea în regim de franciza altui beneficiar. f. Publicitatea, în temeiul O.G. nr.52/1997 este obligaŃia francizorului care constă în promovarea imaginii şi a conceptului de franciza atât pe plan local cât şi naŃional. Chiar dacă publicitatea ca obligaŃie cade în sarcina francizorului costurile acesteia, în practică, sunt suportate de către beneficiar.
260

6. 2. ObligaŃiile beneficiarului In temeiul reglementărilor cuprinse în O.G. 52/1997 rezultă trei obligaŃii principale ale beneficiarului, şi anume: păstrarea secretului knowhow-ului, plata taxelor şi redevenŃelor şi neconcurenŃa francizorului. a. Păstrarea secretului know-how-vdm Contractul de franciză dă dreptul beneficiarului la folosinŃa knowhow-ului în limitele convenite de către părŃile contractante. în lipsa unor stipulaŃii exprese, contrarii, contractul de franciză nu dă dreptul beneficiarului de a divulga know-how-ul ori de a-1 folosi după încetarea contractului. Know-how-ul nefiind protejat prin mijloace speciale, singurele măsuri de protecŃie sunt cele instituite prin clauzele contractuale. Know-how-ul nu este cunoscut publicului, fiind un secret comercial al francizorului din care cauză păstrarea secretului este obligaŃie ce trebuie îndeplinită atât pe parcursul contractului cât şi după încetarea acestuia. b. Plata taxelor şi redevenŃelor Contractul de franciză fiind un contract sinalagmatic şi cu titlu oneros, în schimbul transmiterii know-how-ului beneficiarul are obligaŃia să plătească taxe şi redevenŃe. Dintre taxele plătite de beneficiar cea mai frecventă este taxa de intrare care constă în plata unei sume de bani, care, de regulă, se plăteşte la data încheierii contractului ca efect al intrării beneficiarului în reŃeaua de franciză. RedevenŃa reprezintă suma de bani pe care trebuie s-o plătească beneficiarul pe întreaga durată a existenŃei contractului. în concret redevenŃa poate consta dintr-un procent din profitul beneficiarului (10%,20% etc.) sau dintr-o sumă fixă. Plata se face lunar sau pe o altă unitate de timp convenită de părŃi. c. ObligaŃia de neconcurenŃa După cum am văzut în cele de mai sus, obligaŃia de neconcurenŃa este instituită şi în sarcina francizorului, dar se exprimă sub alte forme decât cea a beneficiarului În concret, această obligaŃie se realizează prin aceea că beneficiarului îi este interzis să contracteze francize cu concurenŃi ai francizorului pe piaŃă. în acest sens prevederile art. 10 dispun că
261

francizorul poate să dispună o clauză de neconcurenŃă beneficiarului. ObligaŃia de neconcurenŃă a beneficiarului, spre deosebire de cea a francizorului, există, atât pe durata contractului, cât şi după expirarea acestuia. § 1.7. Încetarea contractului de franciză Contractul de franciză încetează prin încetarea existenŃei uneia dintre părŃi, expirarea termenului pentru care a fost încheiat şi prin anularea şi rezilierea acestuia. Încetarea contractului datorită încetării existenŃei uneia dintre părŃi operează atunci când, în cazul persoanelor juridice, expiră durata pentru care sau constituit, s-a hotărât lichidarea judiciară ori a intervenit falimentul. În legătură cu expirarea duratei, ca mod de încetare a contractului de franciză, trebuie reŃinute regulile consacrate în art. 6 din O.G. nr.52/1997 potrivit cărora francizorul are obligaŃia de a-1 înştiinŃa pe beneficiar cu un preaviz asupra intenŃiei de nu reînnoi contractul la data expirării sau de a nu semna un nou contract. Un alt principiu ce cârmuieşte încetarea contractului ca efect a expirării duratei constă în dreptul de preemŃiune recunoscut în favoarea beneficiarului dacă interesul menŃinerii sau dezvoltării reŃelei de franciză reclamă acest drept. În legătură cu anularea contractului de franciză O.G.nr.52/1997 nu cuprinde reguli speciale, fapt ce denotă că îşi vor găsi incidenŃă principiile dreptului comun relative la nulitate. În sfârşit, rezilierea va interveni ca urmare a neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligaŃiilor specifice, dar trebuie reŃinut că, art.6 din O.G.nr.52/1997 obligă părŃile, în cadrul clauzelor de reziliere, să stabilească în mod clar circumstanŃele care pot să determine o reziliere fără preaviz. Potrivit art.5 contractul de franciză trebuie să cuprindă condiŃiile de reziliere al acestuia. Prin urmare, din textele de lege reproduse se deduce că, pe de o parte, părŃile trebuie să prevadă în mod clar condiŃiile în care intervine rezilierea, iar pe de altă parte, această sancŃiune presupune efectuarea unui aviz.

262

SubsecŃiunea 2. Contracte de licenŃă § 2.1. DefiniŃie: In accepŃiunea largă a cuvântului, contractul de licenŃă este o înŃelegere scrisă între două părŃi, prin care una, numită titular, se angajează să-i cedeze celeilalte, numită beneficiar, dreptul de a folosi brevete de invenŃie, procedee tehnice, documentaŃii tehnice, scheme operatorii de producŃie, metode de exploatare a maşinilor, metode de tratare a produselor, mărci de fabrică, mărci de comerŃ şi mărci de serviciu, contra unui preŃ, în condiŃii şi pe perioade determinate. In concluzie, prin contractul de licenŃă se înŃelege transmiterea de către titularul unui brevet, numit licenŃiator, a dreptului de folosinŃă al unei invenŃii sau inovaŃii unui beneficiar, numit licenŃiat. Prin contractul de licenŃă, titularul unui brevet numit licenŃiator, transmite unui beneficiar numit licenŃiat, dreptul de folosinŃă al unei invenŃii.17 § 2.2. Caractere juridice ale contractului de licenŃă: - consensual, sinalagmatic, „intuitu personae", incesibil în lipsa unei prevederi exprese, (care nu poate fi cedat), Acest contract prezintă are un caracter intuitu personae fntrucât se încheie în vederea calităŃilor personale ale licenŃiatului şi în lipsa unei prevederi exprese, este un contract incesibil. *obiectul contractului: Obiectul contractului este dat de acordarea dreptului şi autorizarea folosirii licenŃei de către partener. Acest contract nu implică un act de dispoziŃie asupra dreptului exclusiv de brevet. LicenŃiatorul transmite numai folosinŃa dreptului de exploatare, care poate fi totală sau parŃială. § 2. 3. Formele contractului - în funcŃie de întinderea drepturilor care se atribuie prin contract, poate fi de două feluri: a) licenŃa exclusivă, prin care licenŃiatorul renunŃă la posibilitatea de a mai acorda alte licenŃe, licenŃiatul având un drept exclusiv de utilizare a invenŃiei.
_______________________________ A se vedea si Legea nr. 611/2002 privind aderarea României la ConvenŃia privind eliberarea brevetelor europene, adoptată la Munchen la 5 octombrie 1973, precum şi la Actul de revizuire a acesteia, adoptat la Munchen la 29 noiembrie 2000, M. Of. nr. 844/2002 263
17

b) licenŃa neexclusivă sau simplă, prin care licenŃiatorul are dreptul de a utiliza sau transmite brevetul, iar licenŃiatul de a folosi invenŃia în condiŃiile convenite.18 * a) după caracterul lor, licenŃele exclusive prezintă mai multe forme: a.l.) licenŃe nelimitate sau depline (licenŃiatorul beneficiază de exclusivitate pe toată durata de valabilitate a brevetului) a.2.) licenŃe limitate (dreptul de folosire a invenŃiei, este exclusiv, prezintă unele îngrădiri). b) licenŃele neexclusive pot fi: b.l.) licenŃe neexclusive depline; b.2.) licenŃe neexclusive limitate. § 2.4. ObligaŃiile părŃilor contractante 1. LicenŃiatorul are obligaŃia de a asigura beneficiarului o exploatare optimă a invenŃiei şi de a garanta existenŃa dreptului acordat 2. LicenŃiatul are obligaŃia să folosească invenŃia în condiŃiile stabilite şi să plătească preŃul. Prin încheierea contractului de licenŃă (licenŃiatorul) are următoarele avantaje: - evită barierele vamale sau măsurile restrictive cu caracter netarifar - repartizarea zonelor de desfacere şi înlăturarea concurenŃei de piaŃă - stimularea exporturilor de utilaje, maşini şi materii prime

______________________________ 18 A se vedea art. 47 din Legea 64/1991 privind brevetele de invenŃie, M. Of. nr. 752/15 oct. 2002, Legea nr. 28/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenŃie, republicată, M. Of. nr. 44/2007 şi HG nr. 499 din 18 aprilie 2003, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenŃie, M Of. nr. 348 din 22 mai 2003, secŃiunea Transmiterea drepturilor., HG nr. 215/1992 privind regimul licenŃelor de export şi import al României, M. Of. nr. 91/1992, a se vedea şi HG 707/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României, M. Of. nr. 520 din 15 iunie 2006, cap 2 „DispoziŃii referitoare la redevenŃe şi drepturi de licenŃă” art. 62 şi urm. 264

- valorificarea rezultatelor cercetării precum şi a potenŃialului de proiectare - obŃinerea de participaŃii directe la beneficiile obiectivelor realizate LicenŃiatul are următoarele avantaje: - realizarea de economii valutare prin reducerea importurilor de mărfuri similare sau identice - introducerea unei tehnici avansate - asimilarea unor produse tehnice complexe - promovarea exporturilor de mărfuri de produse sub licenŃă § 2. 5. Efectele contractului - obligaŃii pentru licenŃiator şi pentru licenŃiat: - obligaŃii pentru licenŃiator: - are obligaŃia de a asigura beneficiarului o exploatare optimă a invenŃiei şi - de a garanta existenŃa dreptului acordat. - obligaŃii pentru licenŃiat, care este Ńinut: - să folosească invenŃia în condiŃiile stabilite şi - să plătească preŃul. PreŃul se poate plăti prin folosirea mai multor modalităŃii: - o sumă forfetară integrală; - o sumă globală iniŃială; - un procent royalty, aplicat la valoarea producŃiei sau a vânzărilor. * în caz de respectare a obligaŃiilor contractuale, în raport de gravitatea încălcării, partea prejudiciată poate cere plata de compensaŃii sau anularea contractului. § 2.6. încetarea contractului de licenŃă: - prin expirarea duratei pentru care licenŃa a fost acordată; - prin intrarea investiŃiei în domeniul liberei concurenŃe, după perioada stabilită de lege. SubsecŃiunea 3. Contractul de know-how 13.1. DefiniŃie: In doctrină noŃiunea de know-how este definită printr-o multitudine de formulări care cuprind criterii diferite. Indiferent de accepŃiunea folosită elementele unui know-how sunt următoarele:
265

-dexteritatea (abilitatea) tehnică, incluse în abilitatea generală a unui tehnician datorită aptitudinilor şi ingeniozităŃii sale. -experienŃa tehnică ca urmare a unei practici îndelungate, implicând soluŃionarea problemelor. Acest element implică un grad mai înalt de activitate intelectuală, ca de exemplu în informatică unde prezintă o mai mare importanŃă, modul de a se servi de maşini, programarea ideilor ce se introduc - software - decât aparatura în sine - hardware. - cunoştinŃele tehnice ce pot cuprinde o gamă largă, variabilă din punct de vedere al aportului intelectual. De exemplu în cazul în care diversele elemente componente ale unui procedeu tehnic, au fost deja publicate, dar ansamblul sau combinarea acestora nu a fost adusă încă la cunoştinŃa generală, divulgarea lui către o altă întreprindere/firmă de către o persoană poate constitui o încălcare a obligaŃiilor de a păstra secretul de serviciu cu toate consecinŃele ce decurg din aceasta acŃiune (breach of confidence). Dar cunoştinŃele tehnice ca element al know how-ului nu se limitează la domeniul industrial, ci au importanŃă şi în alte domenii cum ar fi în administrare (magazinele pot fi amenajate într-o gamă infinită de combinaŃii, iar observaŃiile de merchandising o vor arăta pe cea mai satisfăcătoare, publicitatea poate fi în cele mai diferite feluri etc.) -procedeele de aplicare, metode tehnici ori mijloace în scopul obŃinerii unui rezultat; ele pot fi brevetabile sau nebrevetabile, împrejurare în care pot constitui un element de know-how. DefiniŃie: „Contractul de know-how este contractul prin care una dintre părŃi, numită furnizor, transmite celeilalte părŃi, numită beneficiar, contra unei redevenŃe, cunoştinŃe tehnice nebrevetabile sau brevetabile, dar nebrevetate, necesare pentru fabricarea, funcŃionarea, întreŃinerea sau comercializarea unor mărfuri ori pentru elaborarea şi punerea în lucrare a unor tehnici sau procedee.” * cunoştinŃele tehnice care alcătuiesc know-how-ul pot avea ca suport obiecte, elemente tehnice sau instrucŃiuni. * dacă părŃile nu stipulează altfel, furnizorul know-how-ului îşi păstrează deopotrivă dreptul de a transmite terŃelor persoane cunoştinŃe ce-i formează obiectul şi dreptul de a le utiliza el însuşi. Beneficiarul dintr-un contract anterior este îndreptăŃit să se prevaleze de condiŃiile mai favorabile acordate de furnizor beneficiarilor subsecvenŃi. Clauza de
266

exclusivitate nu poate fi opusa furnizorului know-how-ului, dacă părŃile nu prevăd contrariul în contract. * în absenŃa unei stipulaŃii exprese în sens contrar, know-how-ul nu poate fi transmis de beneficiar. îndreptăŃirea beneficiarului de a utiliza cunoştinŃele transmise de furnizor priveşte orice aplicaŃie a acestora. * ca o aplicaŃie specifică principiului colaborării părŃilor dintr-un contract comercial internaŃional, contractanŃii know-how-ului au obligaŃia de a-şi comunica reciproc toate aplicaŃiile acestuia pe care nu leau prevăzut la data încheierii contractului, dar pe care le consideră posibile şi intenŃionează să le înfăptuiască. Contractul de know-how reprezintă calea specifică de transmitere a tehnologiei, procedeului sau cunoştinŃelor de tehnice de specialitate, completat cu asistenŃa tehnică. Asemenea cunoştinŃe tehnice nebrevetate, dar transmisibile, prezentând numai o noutate numai relativă şi subiectivă, se numesc ,know-how". Formula ,know-how'" provine de la expresia americană „the knowhow to do it" care în limba franceză se exprimă prin „le fait de savoir comment svy prende" (mai scurt savoir-faire) adică „faptul de a şti cum să procedezi" Obiectul contractului este dat de transmiterea de cunoştinŃe tehnice, de informaŃii şi de documentaŃii de la cele mai simple până la procedee şi tehnologii complexe. Transmiterea know how-ului de la titular la beneficiar se poate face în mai multe moduri: 1. trimiterea documentaŃiei (planuri, desene, manuale, formule) 2. furnizarea de material sau unei părŃi din material incorporând know-how-ul 3. primirea de tehnicieni de la beneficiar, spre formare şi spe cializare în uzina transmiŃătorului, aceasta fiind soluŃia cel mai des întâlnită. § 3.2. Natura juridică a contractului de know-how: 1. contractul de know-how nu este un contract de licenŃă a unui brevet: - prima precizare care se impune este înlăturarea confuziei care se face între acest contract şi contractul de licenŃă asupra unui brevet.
267

Aceasta confuzie provine din faptul ca know-how-ul este greşit considerat un drept de proprietate industrială, adică un drept exclusiv, privativ, un monopol de exploatare, caracter pe care legea îl recunoaşte exclusiv titularului unui brevet. * posesorul de know-how nu are un drept de proprietate industrială, terŃii putând utiliza cunoştinŃele ce-i formează obiectul dacă le dobândeşte prin experienŃa proprie. * în consecinŃă, în timp ce contractul de licenŃă transmite unei alte persoane dreptul de a exploata invenŃia brevetată, ceea ce implică obligaŃia pentru titularul de brevet de a nu exercita dreptul de interdicŃie pe care legea i-1 atribuie spre a-1 ocroti împotriva terŃilor, contractul de know-how transmite dreptul la cunoştinŃele furnizorilor către beneficiar cu efectele relative (res inter alios acta). * dacă prin contractul de licenŃă titularul brevetului îŃi asumă o obligaŃie de a nu face, posesorul contractului de know-how dă naştere, dimpotrivă, în persoana furnizorului, la o obligaŃie de a face. 2. contractul de know-how se deosebeşte de contractul de vânzarecumpărare sau locaŃia de lucruri. - contractul de know-how se deosebeşte şi de contractul de vânzare cumpărare sau de locaŃie de lucruri, deoarece el nu poate transmite cu efecte „erga omnes" proprietatea sau folosinŃa elementelor încorporate pe care le presupune în mod necesar. El trebuie diferenŃiat şi de contractul de antrepriză, deoarece obligaŃia pe care o creează în sarcina furnizorului de know-how nu este o obligaŃie de rezultat, cum este aceea a antreprenorului, ci una de mijloace. § 33. Caracterizare: elementele care determină conŃinutul contractului de know-how sunt: 1. Abilitatea tehnică 2. ExperienŃa tehnică 3. CunoştinŃele tehnice 4. Procedee şi mijloace tehnice de aplicare 5. Ansamblul de cunoştinŃe know-how 1. Abilitatea tehnică - abilitatea include atât „mechanical skill" (abilitatea naturală a specialistului), cât şi „additional skill" sau „superior skill" (dexteritatea sau abilitatea pe care specialistul a dobândit-o în procesele tehnice).
268

când transferul e un accesoriu ori o consecinŃă a altor operaŃiuni.se referă la cunoştinŃele dobândite în tehnica curentă. chiar dacă beneficiarul nu mai vrea să plătească redevenŃele. cunoştinŃe privind administrarea întreprinderii etc. se stabilesc separat".2.5. ExperienŃa tehnică . 2. Efectele contractului de know-how In privinŃa efectelor contractului de know-how trebuie învederat inconvenientul provocat de faptul că nu există brevet şi în consecinŃă dacă beneficiarul a primit know how-ul.Contracte prin care se transferă o tehnologie sau un procedeu tehnic determinat. . când suntem în prezenŃa unui transfer care nu e condiŃionat de o altă operaŃiune. determinate prin cele patru elemente. 3.4. b) în funcŃie de gradul de interferare cu alte operaŃiuni sunt: 1. Furnizorul sau transmiŃătorul are obligaŃia în principal de: .de a da garanŃii asupra rezultatului . 5. 2.a transmite cunoştinŃele tehnice. Contractul de know-how complementar. Ansamblul de cunoştinŃe know-how. § 3. Contracte având acelaşi obiect. cunoştinŃe rezultate din asimilarea progresului tehnic. prin acte simple. atunci când condiŃiile de transfer „necesare realizării unor convenŃii distincte.de a asigura asistenŃa tehnică . 3. transferat prin acte complexe şi succesive (care sunt stabilite în mai multe faze).experienŃa dobândită de specialist . § 3. CunoştinŃele tehnice .se referă la o grupare de operaŃii tehnice dispuse într-o ordine anumită vizând finalizarea operaŃiunii principale. Contracte de know-how-ului combinat. 3. Clasificarea contractelor de know-how. acesta nu mai poate fi retras. nu sunt brevetate fie datorită faptului că nu au atins un grad suficient de noutate. fie datorită lipsei de interes. Contracte de know-how pur.rezultat al unei practici îndelungate în domeniul tehnic respectiv. a) In funcŃie de complexitatea acŃiunilor de efectuat sunt: 1. Contracte prin care se transferă procedee tehnice sau produse rezultate din cercetări proprii.de a garanta dreptul exclusiv de folosinŃă 269 . 4. Procedee şi mijloace tehnice de aplicare .

. -rezilierea. care include cercetările în baza cărora se elaborează un proiect. studii preliminare sau prestudii. cum ar fi: . Contractul consulting-engineering § 4.1. OperaŃiunile de engineering se realizează în cadrul a două faze şi anume: • faza de studii.răspunderea pentru neexecutarea obligaŃiilor contractuale. Engineering-ul este un complex de operaŃiuni prealabile sat concomitente de concepŃie şi elaborare. .dreptul de folosire a mărcii sale de fabrică Beneficiarul sau dobânditorul are următoarele obligaŃii: . activitate ce se suprapune cu interesele beneficiarului. într-un anumit domeniu şi acordarea corespunzătoare de asistenŃă tehnică. . Atunci când contravaloarea know-how-ului se achită în bani. în produse sau în alte cunoştinŃe tehnice.plata preŃului.expirarea termenului stipulat. Prezentare generală: Consulting-ul constă în studierea şi cercetarea pentru un anumit beneficiar.menŃinerea calităŃii produselor obŃinute. plata se face printr-o sumă globală.regimul taxelor fiscale. perfecŃionări aduse obiectului contractului § 3. consultantul propunând doar soluŃii.denunŃarea.6. 270 .păstrarea secretului. SubsecŃiunea 4. . Ca activitate de acordare a consultaŃiilor. fără a putea lua decizii. . . a posibilităŃilor tehnice şi comerciale. în baza stadiului actual al ştiinŃei şi practicii.comunicarea eventualelor modificări. o sumă forfetară. sau prin cote părŃi din valoarea producŃiei rezultate. Plata unui know-how poate consta în bani.. precum şi de coordonare şi executare a proiectelor şi lucrărilor pentru realizarea unui obiectiv. cuprinde o sferă largă de operaŃiuni. încetarea contractului de know-how. Contractul poate conŃine diferite clauze privind obligaŃii reciproce sau unilaterale.

fiecare activitate în parte reprezentând trăsături proprii.• faza de execuŃie şi anume lansarea comenzilor. gradul lor de autonomie fiind determinat de aportul adus de băncile sau firmele industriale care participă la capitalul social. montaj.termen american: engineering în traducere = „inginerie".până la furnizări de materiale necesare executării acestor lucrări de construcŃii.conform doctrinei franceze originea cuvântului şi definiŃia ingineriei (engineering). construcŃii.societăŃi de cercetare § 4. planuri. Consulting-engineering-ul este o activitate de natură intelectuală care se concretizează. cuprinzând realizări de 'nstalaŃii şi punerea lor în funcŃiune . recepŃii. montaje etc. Astfel ei sunt grupaŃi în: . . Prin activitatea lor. în furnizarea de soluŃii sau studii tehnice. care sunt organizaŃii sau cabinete de ingineri consultanŃi. 271 . punerea în funcŃiune etc. § 4. Etimologia cuvântului: .SocietăŃi integrate care depind nemijlocit de firmele industriale. . societăŃile integrate îndeplinesc şi serviciile care sunt premergătoare încheierii operaŃiunilor comerciale internaŃionale. . este neologismul oficial pentru care s-a optat în 1973. executări de lucrări. fiind filiale sau servicii de studii ce lucrează pentru terŃi. pentru a traduce cuvântul american engineering. .SocietăŃi autonome. derivat din „inginer". oferind partenerului contractual posibilitatea de a lua decizii obiective şi eficiente. acestea reprezentând rezultatul unor cercetări raŃionale (operation research). Clasificare: In funcŃie de obiectul lor. procurarea materialelor. 2. „ingineria" ca atare. de la prestaŃiile de servicii de ordin intelectual .transmiterea de idei.societăŃi specializate în conducerea activităŃii întreprinderilor.3. concepŃii.societăŃi de proiectare şi construcŃii. schiŃe etc. DefiniŃia activităŃii de engineering: Prin engineering se înŃelege o activitate complexă cuprinzând operaŃiile cele mai diverse. In principal aceste activităŃi se desfăşoară de către ingineri şi tehnicieni care sunt grupaŃi în societăŃi sau organizaŃii de specialitate. societăŃile se pot grupa în modul următor: . NoŃiunile de consulting şi engineering se folosesc împreună dar şi separat. în principal.

O întreprindere care se consacră în exclusivitate activităŃii sale de producŃie nu este în stare să cunoască progresele tehnice survenite în alte domenii. dincolo de o simplă definiŃie lapidară s-ar părea că este vorba. realizând şi gestionarea lor. „Gândirea economiseşte acŃiunea" (J. experienŃa. * la cererea sa o societate de engineering în calitate de „păzitor tehnologic" după expresia profesioniştilor. * Engineering . deci fără nici o altă obligaŃie din partea acestuia decât aceea de a plăti preŃul.4. dacă este cazul. . Este un demers raŃional. de o activitate intelectuală.activitate intelectuală. 272 . s-ar putea desprinde câteva tipuri de contracte încheiate în acest scop: . Aceasta apare ca o evidenŃă pentru elaborarea sau alegerea proceselor tehnice. Fourastie). .un contract de vânzare . efort intelectual. § 4.activitate ce contribuie la progresul tehnic.un contract de locaŃie de servicii având ca obiect asistenŃa tehnică acordată de către vânzător. Dezvoltările precedente lasă să se ghicească rolul activităŃii de engineering în progresul tehnic. şi care ar putea fi transpuse în domeniul sau cu preŃul unei adaptări. inteligenŃa şi imaginaŃie. ea este o puternică pârghie de optimizare a investiŃiilor. motivat de un scop precis şi organizat de maniera sistematică.activitate rentabilă.cumpărare (la export sau import). Chiar dimpotrivă. Engineering este cert o activitate intelectuală.un contract de licenŃă asupra unor brevete sau pentru transmiterea know-how-ului care ar avea ca obiect dreptul de folosinŃă asupra brevetelor vânzătorului sau dreptul de a folosi know-how-ul acestuia. * Engineering .* Engineering . îl poate aviza de noutăŃile utilizabile şi să-şi asume. Continuând cercetarea naturii activităŃii de engineering. dar ea nu este deloc depersonificată. transformările necesare. cuprinde în realitate mai multe contracte sau feluri de contracte precum: . la bază. Cadrul juridic al activităŃii de engineering Deşi gama contractelor prin care se realizează activitatea de engineering este atât de vastă. Un astfel de „contract" unitar prin obiectul şi scopul său.contractul „la cheie" este cel în virtutea căruia furnizorul îi livrează clientului întreaga instalaŃie contractată în stare de funcŃionare fără ca la rândul său clientul să fi contribuit cu ceva. fundamentată pe cunoaştere.

5 din Legea concurenŃei nr.148 din 23 iunie 2005. privind excep tarea acordurilor de transfer de tehnologie de la aplicarea prevederilor art. privind aplicarea art. nr. 82 din 4 mai 2005.. Of. a fost înfiinŃat la Bruxelles. 273 . 2. Of. emis de Consiliul ConcurenŃei. pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind exceptarea acordurilor de transfer de tehnologie de la aplicarea prevederilor art. SubsecŃiunea 6. 21/1996 acordurilor de transfer de tehnologie * sediul materiei: 1. 21/1996 acordurilor de transfer de tehnologie. emis de Consiliul ConcurenŃei. emis de Consiliul ConcurenŃei. M. * Oficiul s-a constituit prin asocierea Ministerului EducaŃiei şi Cercetării cu instituŃii şi organizaŃii publice şi private din România. nr. Of. 659 din 25 iulie 2005. nr. SubsecŃiunea 5. pe baza unui program de lucru anual. nr. 21/1996. 4. din mai multe considerente. îşi desfăşoară activitatea ca o structură specializată a Ministerului EducaŃiei şi Cercetării. M.Regulament din 4 mai 2005. 787/2005 privind aprobarea înfiinŃării Oficiului Român pentru ŞtiinŃă şi Tehnologie pe lângă Uniunea Europeană. Of. interesate în participarea la programele europene de cercetare iar activitatea sa este coordonată de către secretarul de stat pentru activitatea de cercetare din Ministerul EducaŃiei şi Cercetării. M. 5 din Legea concurenŃei nr. nr. 21/1996. (1) din Legea concurenŃei nr. M. Ordin nr. ele sunt rare. 5 alin.un contract de împrumut pentru creditul acordat de către vânzător. 659 din 25 iulie 2005. Of. 429 din 20 mai 2005. (1) din Legea concurenŃei nr. 696 din 2 august 2005. Aplicarea prevederilor din Legea ConcurenŃei nr. 21/1996 acordurilor de transfer de tehnologie. M. 3. Ordin nr. Oficiul Român pentru ştiinŃă şi tehnologie pe lângă Uniunea Europeană * sediul materiei: HG nr. pentru punerea în aplicare a InstrucŃiunilor privind aplicarea art. 5 alin. emis de Consiliul ConcurenŃei. InstrucŃiuni din 23 iunie 2005. în fapt. * Oficiul Român pentru ŞtiinŃă şi Tehnologie pe lângă Uniunea Europeană. Deşi practica internaŃională cunoaşte asemenea contracte. 429 din 20 mai 2005.

* Conducerea Oficiului este asigurată de directorul acestuia. 787/2005 privind aprobarea înfiinŃării Oficiului Român pentru ŞtiinŃă şi Tehnologie pe lângă Uniunea Europeană. (iii) să sprijine şi să promoveze colaborarea dintre firmele industriale şi de servicii. M.atingerea unui nivel de participare a comunităŃii ştiinŃifice româneşti la programele-cadru de cercetare comparabil cu media europeană. inclusiv a tinerilor cercetători. la propunerea secretarului de stat pentru activitatea de cercetare. institutelor de cercetare-dezvoltare. dezvoltare şi inovare şi potenŃialul ştiinŃific şi tehnologic românesc instituŃiilor cu care se intră în contact la nivel european. (ii) să prezinte eficient politica de cercetare. întreprinderilor mici şi mijlocii. precum şi a universităŃilor. pentru creşterea şanselor de participare la proiecte/programe europene. numit de ministrul educaŃiei şi cercetării. universităŃi şi institute de cercetare pentru participarea în comun la consorŃii europene pentru proiecte de cercetare. industriei. (iii) creşterea gradului de recuperare a contribuŃiei României la bugetul programelor-cadru de cercetare. 1. (ii) creşterea vizibilităŃii sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare din România. (iv) formarea de personal pentru integrare europeană în cercetare. ______________________________________________________________ Conform Anexei la HG nr. Of. (iv) să stimuleze formarea de grupuri de interes de nivel european. prin focalizarea competenŃelor existente la nivel naŃional în domenii prioritare în cercetarea europeană. cu accent pe programele-cadru de cercetare. Misiunea Oficiului Român pentru ŞtiinŃă şi Tehnologie pe lângă Uniunea Europeană19: (i) să promoveze participarea eficientă a cercetătorilor români. 696 din 2 august 2005 274 19 . serviciilor şi organizaŃiilor neguvernamentale la programele de cercetare ale Uniunii Europene. 2. Rezultate aşteptate pe termen lung sunt: . Obiectivele Oficiului Român pentru ŞtiinŃă şi Tehnologie pe lângă Uniunea Europeană: (i) creşterea participării româneşti la programele europene. nr.

nr. 136/1995) § 7. Contractul de asigurare. d) facilitarea legăturilor cu instituŃii europene. Oana Oniciuc. 29. ColecŃia NaŃională. cu instituŃii şi organizaŃii naŃionale. c) diseminarea şi promovarea specifică. Contractul de asigurare20 § 7.. în limitele şi la termenele convenite (art. b) căutarea şi facilitarea legăturilor cu parteneri europeni. Marinică Dobrin. Ruxandra Mitran.2. iar acesta se obligă ca. 2000 275 20 . SubsecŃiunea 7. lg. asigurătorul se obligă _______________________________ Dan Anghel Constantinescu. CondiŃia formei scrise trebuie îndeplinită pentru a putea proba drepturile şi obligaŃiile ce decurg din contractul de asigurare.136/1995. la producerea unui anume risc. e) recomandările privind buna practică europeană în domeniul cercetare-dezvoltare-inovare. Gabriela Popescu. cu organisme similare. Caractere juridice ale contractului de asigurare: -caracter consensual (contractul de asigurare se formează prin simplul acord de voinŃă al părŃilor.1. în condiŃiile prevăzute de Codul Civil.10 din lg.creşterea graduală a integrării comunităŃii ştiinŃifice româneşti la programele-cadru de cercetare. 136/1995 DefiniŃie Contractul de asigurare este acel contract prin care asiguratul se obligă să plătească o primă asigurătorului. chiar dacă există început de dovadă scrisă. ExistenŃa şi conŃinutul contractului nu pot fi dovedite prin martori. ActivităŃile (servicii oferite instituŃiilor şi comunităŃii ştiinŃifice) Oficiului Român pentru ŞtiinŃă şi Tehnologie pe lângă Uniunea Europeană: a) promovarea sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare din România. să plătească asiguratului sau beneficiarului despăgubirea sau suma asigurată. 3. condiŃie prevăzută expres imperativ în art. In principal. -contract sinalagmatic (părŃile având obligaŃii reciproce şi interdependente una faŃă de cealaltă.9. Sediul materiei şi definiŃie: Sediul materiei: Codul comercial şi legea nr. fără a fi nevoie de o formă solemnă de manifestare a voinŃei). Bucureşti.

Asigurătorul continuă să acorde protecŃie asiguratului prin acoperirea riscului. .ca. riscul are trei accepŃiuni: . duce la rezilierea de drept a contractului de asigurare. prestaŃia asigurătorului în cazul producerii evenimentului asigurat A. Această accepŃiune este cea mai importantă. până la desfiinŃarea contractului .contract unic. deces).riscul ca eventualitate a producerii unui eveniment aleatoriu. riscul fiind un eveniment incert. neputându-se înŃelege că se divizează contractul în câte perioade de asigurare ar fi prevăzute. § 7. Elementele contractului de asigurare: a. catastrofă naturală. prima de asigurare. care va constitui faptul generator al unui caz de forŃă majoră (incendiu. chiar dacă se presupune o împărŃire pe termene periodice. riscul este cel mai important. determinându-le pe celelalte (calculul primei şi acordarea despăgubirii). să plătească o despăgubire (în cazul asigurării de bunuri sau de răspundere civilă) sau suma asigurată indemnizaŃia de asigurare) în cazul asigurării de persoane. riscul asigurat b. iar asiguratul este obligat să plătească primele de asigurare la termenele prevăzute). la producerea unui risc asumat prin contractul de asigurare. prin efectul uni risc decât acela avut în vedere la momentul încheierii asigurării. 3. primele datorate şi încasate până în momentul rezilierii -partea care şi-a îndeplinit obligaŃia are drept la contrapretaŃia cocontractantului. § 7. ce reprezintă preŃul asigurării c. Riscul asigurat: Dintre cele trei elemente ale asigurării. În literatura de specialitate.Contract cu executare succesivă (presupune mai multe prestaŃii pe perioada de valabilitate a sa.4. Este un eveniment incert pentru că 276 . ConsecinŃele executării succesive a contractului de asigurare -sunt aplicabile regulile rezilierii ce îşi produce efecte numai pentru viitor. . Fiecare parte este creditor şi debitor al celeilalte.dispariŃia obiectului asigurat. Asiguratul se obligă să plătească o primă de asigurare în schimbul protecŃiei oferite de asigurător pe o perioadă determinată. FracŃionarea are în vedere doar modul de plată a primei.

poate privi îndeplinirea sau neîndeplinirea evenimentului. posibil şi incert. vânzarea bunurilor furate). ca preŃ al asigurării. sub influenŃa evenimentului incert alea. la producerea sinistrului asigurarea reprezintă obligaŃia asigurătorului. neavând obiect. Contractele de asigurare nu disting întotdeauna între conceptual de eveniment şi cel de daună. către asigurător. dar la o dată necunoscută). .riscul ca eventualitate a producerii unei daune. Caracterele riscului -riscul trebuie să fie aleatoriu (caracterul aleatoriu al riscului rezultă în principiu din incertitudinea evenimentului). riscul s-a produs. Prima de asigurare Prima de asigurare este reprezentată de suma de bani pe care trebuie să o achite asiguratul. atâta timp cât întinderea pagubei este incertă. este un angajament condiŃional al asigurătorului. B. referindu-se la apariŃia efectivă a sinistrului sau la data producerii acestuia (în asigurările de deces. Riscul fiind un eveniment viitor. contractul va fi reziliat. .riscul trebuie să fie licit (caracterul licit al riscului face ca obiectul contractului să nu fie contrar ordinii publice neputând fi asigurate operaŃiuni de contrabandă.Riscul ca obiect al asigurării. Această sumă este alcătuită din prima netă (necesară formării fondului din care se vor achita despăgubirile sau suma asigurată) şi prima adaos (ce constă în acoperirea cheltuielilor realizate de asigurător. 277 . moartea asiguratului reprezintă un eveniment care se va produce cu certitudine.riscul trebuie să fie real (caracterul real al riscului condiŃionează existenŃa contractului existenŃa contractului. Determinarea riscurilor asigurate se face în funcŃie de obiectele asigurate în caz de forŃă majoră. există totuşi alea (element întâmplător). astfel încât dacă riscul nu există. contractul de asigurare devine nul. . în cazul în care înainte de intrarea în vigoare a contractului. La momentul încheierii contractului. . In jurisprudenŃa franceză se afirmă că evenimentul se produce înainte de încheierea contractului. de trafic de droguri. Riscul asumat de asigurător trebuie să existe la momentul încheierii contractului şi să fie precizat în contract. iar producerea riscului să nu fie la latitudinea asiguratului (în caz contrar dispare elementul aleatoriu).

încheierea contractului de asigurare: Obiectul contractului Determinarea bunului asigurat ca obiect al obligaŃiei contractuale se face în funcŃie de tipul asigurării. indicativul şi numărul de înmatriculare. In asigurările de bunuri. în cazul asigurării „sur bonnes aux mauvaises nouvelles". a datelor statistice sau a calculelor actuariale privind plăŃile de efectuat în viitor. ce fac parte integrantă din contract. marca şi tipul autovehiculului. C. Potrivit art. Rezerva de prime pentru asigurările se stabileşte în baza calculelor actuariale şi se administrează separat. In cazul asigurărilor de daune. Bunul asigurat trebuie să fie identificat. potrivit obiectului lor de activitate. § 7. PrestaŃia asigurătorului în cazul procedurii evenimentului asigurat Asigurătorul va achita asiguratului sau beneficiarului contractului de asigurare o sumă de bani cu titlu de despăgubire sau sumă asigurată la apariŃia cazului asigurat. Există o excepŃie de la acest principiu. în contract trebuie să se menŃioneze felul. de regulă un an. 16 din lg. Din primele percepute societatea trebuie să obŃină un profit. din care se achită despăgubirile sau sumele asigurate şi se acoperă cheltuielile legate de administrarea asigurărilor. cuantumul ei nefiind recalculat chiar dacă contractul încetează pentru asigurat înainte de termenul avut în vedere la încheierea sa. despăgubirea se plăteşte numai în limita daunei daunei de asigurare şi nu poate depăşi valoarea bunului din momentul producerii evenimentului asigurat. iar rezervele de daune se constituie în baza estimărilor. In această perioadă îşi produce efectele principiul indivizibilităŃii primei. în ceea ce priveşte 278 . în principiu orice bun expus unui risc poate fi asigurat cu condiŃia să existe. capacitatea cilindrică. rezerve de prime şi de daune pentru celelalte feluri de asigurări şi reasigurări.plătibilă pe unităŃi de timp. In cazul asigurării de autovehiculelor. practicată în comerŃul maritim. în conformitate cu condiŃiile generale sau speciale de asigurare. Valoarea primei este calculată în funcŃie de risc. fiind determinată pe bază de date statistice. 47/1991. Din prima de asigurare se constituie fondul de rezervă.5. societăŃile de asigurare şi reasigurare au obligaŃia să constituie. prin indicarea caracteristicilor proprii.

explozive. Acest moment se determină după cum ambele părŃi se află una în prezenŃa celeilalte. Durata contractului de asigurare Contractul de asigurare este un contract de execuŃie succesivă. sau contractul se încheie prin telefon sau prin corespondenŃă.şi perioada de timp în care asigurătorul este obligat să acorde prima de asigurare). se calculează. precum şi lichidele acide pe timpul transportului. Contractul de asigurare va avea o cauză ilicită când este încheiat cu încălcarea ordinii publice şi a bunelor moravuri. Aceste precizări sunt cuprinse în poliŃa de asigurare emisă de asigurător (data la care asiguratul trebuie să plătească ratele de primă . locul încheierii contractului poate indica instanŃa competentă din punct de vedere teritorial. astfel încât trebuie să se precizeze perioada de timp la care se referă drepturile şi obligaŃiile părŃilor. În cazul unor litigii izvorâte din executarea unui contract de asigurare. Momentul încheierii contractului Contractul de asigurare se consideră a fi încheiat în momentul în care se întâlneşte cererea cu oferta. se produc efectele contractului. 279 . Cauza Art. termenele de prescripŃie şi se determină legea aplicabilă. Locul încheierii contractului se determină tot în funcŃie de momentul încheierii contractului. Constituie un risc excesiv asigurarea bunurilor inflamabile. acestea nu pot fi asigurate. De exemplu este cauză ilicită într-un contract de asigurare este asigurarea bunurilor ce fac obiectul contrabandei sau asigurarea bunurilor rezultate din săvârşirea unor infracŃiuni.dacă prima nu este unică . 996 C. nu poate avea nici un efect. în funcŃie de locul încheierii contractului se va afla legea aplicabilă în caz de conflict de legi în spaŃiu.bunurile care nu mai prezintă importanŃă economică sau bunurile supuse unui risc excesiv. In raport de determinarea momentului în care s-a încheiat contractul se stabilesc viciile de consimŃământ şi cauzele de nulitate sau anulabilitate a contractului. civil prevede că obligaŃia fără cauză sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită. În cazul în care contractul de asigurare conŃine un element de extraneitate.

ObligaŃia de plată Debitorul obligaŃiei de plată este semnatarul contractului de asigurare.Durata contractului de asigurare se stabileşte de comun acord de către părŃile contractante. judecarea lor se va face interpretându-se în interesul asiguratului.10 din legea nr. cele speciale sunt mai importante. § 7. domiciliul sau sediul părŃilor contractante. asigurătorul are dreptul să compenseze 280 .136/1995 poliŃa de asigurare trebuie să cuprindă numele sau denumirea. care constată angajamentul reciproc al asigurătorului şi asiguratului. Proba contractului de asigurare . riscurile ce se asigură. care atestă existenŃa contractului de asigurare. Potrivit art. pe care ar fi putut să le invoce şi solicitantului asigurării.7. Când asiguratul nu este parte contractantă. In cazul producerii riscului. Interpretarea contractului de asigurare se face pe baza următoarelor reguli: dacă prevederile sunt clare. obiectul asigurării. adică asiguratul sau solicitantul. Asiguratul sau solicitantul este obligat să plătească primele la termenele stabilite în condiŃiile de asigurare.6. iar mandatarul are calitatea de solicitant. conform principiului „in dubio pro reo". momentul începerii şi cel al încetării răspunderii. Asigurătorul poate opune beneficiarului asigurării excepŃiile rezultând din neplata primei. Dacă contractul este semnat de un mandatar. sumele de asigurare. Executarea obligaŃiilor contractuale 7. mandantul este parte la contract. Ńinându-se cont de acestea. Dacă unele clauze sunt echivoce. PoliŃa de asigurare este sub forma unui imprimat stabilit de asigurător la care se anexează un ansamblu de clauze comun tuturor contractelor de o anumită categorie şi care se numesc condiŃii generale. cel care a solicitat încheierea contractului este obligat să achite primele de asigurare. contradictorii.poliŃa de asigurare înscrisul probant este reprezentant de poliŃa de asigurare. ele trebuie aplicate întocmai. § 7. precise. Dacă există contradicŃie între clauzele generale şi cele speciale. PoliŃa de asigurare este documentul semnat de părŃi.1. licite. primele de asigurare.

moştenitorii sunt ŃinuŃi în solidar la plata primei. Moştenitorii care au renunŃat la moştenire nu vor mai fi obligaŃi să achite prima ci devin străini de moştenire. În cazul decesului debitorului primei de asigurare. asigurătorul putând să-şi 281 . obligaŃia de plată rămâne în sarcina titularului contractului. Potrivit art. Atâta timp cât bunul se află în indiviziune. în cazul în care a intervenit partajul. Plata primei de asigurare poate fi făcută şi unui agent de asigurare. iar bunul asigurat este cuprins în masa succesorală. obligaŃia de plată a primei revine moştenitorului. asigurarea continuând dacă achizitorul sau moştenitorul îşi exprimă acordul în acest sens. Civil. Schimbarea debitorului primei de asigurare primei de asigurare intervine şi când bunul asigurat este înstrăinat. În cazul achitării primei de asigurare de către succesibilul ce a renunŃat la moştenire actul de conservare este menŃinut fiind în interesul comoştenitorilor sau moştenitorilor subsecvenŃi. 969 C. Persoana debitorului poate fi modificată în cursul contractului în cazul transmiterii contractului. această dispoziŃie fiind aplicabilă şi în materia asigurătorilor. „plata trebuie să se facă creditorului sau împuternicitului". achitarea primei reprezentând un act de conservare. Prima este stipulată în contractele de asigurare ca fiind plătibilă pe perioade anuale cere corespund regulilor statistice. sau cu condiŃia ca dobânditorul ulterior al bunului să plătească prima de asigurare aferentă. 1096 C. Pentru ratele de primă datorate înainte de înstrăinarea bunului.primele ce i se mai datorează până la sfârşitul anului de asigurare cu orice indemnizaŃie cuvenită asiguratului sau beneficiarului. cu condiŃia ca prima de asigurare să fi fost achitată integral de către titularul contractului. Se poate prevedea ca asigurarea cu primă unică plătibilă în avans. celui căruia i-a revenit bunul în deplină proprietate este debitorul primei de asigurare. cu ocazia înstrăinării obiectului asigurat sau a decesului asiguratului. conform art. ObligaŃia de plată a primei incumbă moştenitorilor din momentul deschiderii succesiunii şi în perioada termenului de opŃiune succesorală. Contractul de asigurare continuă să îşi producă efectele faŃă de dobânditorul bunului. care lucrează în numele şi pe seama asigurătorului sau prin mandat poştal. Civil. Plata primei se face de regulă la începutul perioadei de asigurare.

ObligaŃia de declarare a cazului asigurat Asiguratul este obligat să avizeze asigurătorul despre producerea riscului din momentul producerii acestuia până în momentul stabilit în contractul de asigurare. în cazul nerespectării acestei obligaŃii intervine ca sancŃiune refuzul asigurătorului de a plăti despăgubirea sau indemnizaŃia de asigurare. Dacă asiguratul este creditor al asiguratului cu o sumă exigibilă şi lichidă. Dacă omiterea operării este imputabilă băncii. Ordinul de plată poate fi retras oricând înainte de executarea de către bancă. Pentru nerespectarea acestei obligaŃii pot fi prevăzute în contract diverse sancŃiuni. în materia asigurărilor se aplică regula portabilităŃii plăŃii. intervine compensarea legală. Plata primei de asigurare se face la sediul asigurătorului care nu are obligaŃia de a încasa prima de asigurare la domiciliul sau la locul de muncă al asiguratului. ExcepŃia de compensare este opozabilă şi în cazul falimentului asiguratului. în cazul în care banca nu poate executa ordinul datorită faptului că contul titularului este blocat sau nu are disponibil. în caz de asigurare contra accidentelor corporale.3. El poate fi obligat convenŃional prin clauzele contractului de asigurare să furnizeze în asigurările de bunuri un raport detaliat şi estimativ al pagubelor cu toate motivările sau de a depune o plângere. s-a considerat că prima a fost plătită în ziua în care s-a înregistrat la bancă ordinul de plată.2. de a permite medicului consultant al asigurătorului de a face toate constatările necesare. în moneda stabilită prin contract sau poate opera compensaŃia. 7. De asemenea se poate plăti şi prin ordin de plată şi se consideră a fi efectuata numai în momentul în care s-a operat de către bancă. ObligaŃiile asiguratului la producerea riscului Asiguratul este obligat prin lege să declare asigurătorului cazul asigurat într-un termen. Plata primei de asigurare se face în numerar.creeze fondul necesar pentru a suporta efectele producerii riscurilor asigurate. în caz de furt. 282 . în contul asigurătorului. 7. cu condiŃia ca asiguratul să aibă disponibil în cont.

executarea ei devenind certă prin producerea riscului. 7. eventualitatea realizării riscului este aleatorie. Declararea tardivă privind agravarea riscului şi sinistrului nu poate fi opusă asiguratului cât timp asigurătorul a stabilit că întârzierea declarării a cauzat un prejudiciu. creditorului îi va reveni obligaŃia de a aduce proba asigurării (poliŃa de asigurare în original pentru a se evita falsurile fiind un instrument esenŃial) şi proba cazului de forŃă majoră care face parte din obiectul contractului. Creditorul obligaŃiei de plată a despăgubirii sau a indemnizaŃiei de asigurare este asiguratul semnatar al contractului. victima are la îndemână o acŃiune directă contra asigurătorului debitor al indemnizaŃiei.Această sancŃiune este aplicabilă în cazul întârzierii de asigurat de a declara evenimentul. In caz de stipulaŃie pentru altul. ObligaŃia asigurătorului la apariŃia cazului asigurat ObligaŃia principală a asigurătorului constă în plata prestaŃiei datorate în caz de sinistru. Proba creanŃei împotriva asigurătorului incumbă creditorului sau beneficiarului asigurării. creditorul este asiguratul în contra căruia a fost încheiat contractul sau beneficiarul desemnat în asigurarea de persoane. Proba obligaŃiei de acoperire din partea asigurătorului presupune că evenimentul produs corespunde definiŃiei riscului asigurat. Din momentul încheierii contractului. obligaŃia asigurătorului fiind un termen incert. Asigurătorul poate să se angajeze prin clauzele contractuale la alte obligaŃii printre care şi acelea de a îndruma apărarea asiguratului de responsabilitate civilă în procesul intentat contra victimei. data este însă necunoscută iar obligaŃia asigurătorului fiind cu termen incert devine exigibilă prin apariŃia cazului asigurat. Realizarea evenimentului prevăzut în contract a fost certă (asigurarea în caz de deces).4. fiind uşor de demonstrat. Proba cazului asigurat este raportată la toate împrejurările exterioare. 283 . În asigurarea de responsabilitate. cât timp asiguratul nu a fost în prealabil despăgubit. Efectul refuzului este că asiguratul pierde dreptul la suma asigurată. In acest caz există două aspecte: proba cazului asigurat şi proba obligaŃiei de asigurare a asigurătorului.

Stabilirea sumei datorate de asigurător este realizată într-un mod total diferit în asigurările de persoane şi în asigurările de bunuri. Modificarea contractului de asigurare poate fi cerută de către asigurat şi de către asigurător astfel: 1. În cel de-al doilea caz. Asigurătorul care după o lună de zile a luat cunoştinŃă de cazul de forŃă majoră. 8. Rezilierea intervine în cazul fraudei la asigurare şi a contractului evaluat greşit. corespunzătoare unei perioade de asigurare care a început posterior faŃă de sinistru. franşize ridicate. Rezilierea după evenimentul asigurat este convenŃională şi trebuie să fie expres prevăzută de clauzele contractuale. Într-o poliŃă de asigurare încheiată pentru evenimentele asigurate pe o perioadă clar determinată. Asigurările de persoane sunt asigurări cu caracter cu caracter forfetar. Limitele contractuale sunt diverse. a acceptat plata unei prime de asigurare sau fracŃiuni de primă. prevederea privind facultatea asigurătorului de a rezilia contractul după cauza de forŃă majoră nu poate avea efect decât la expirarea termenului de o lună de la data notificării asiguratului. circumstanŃele producerii cazului asigurat relevă că prin fraudă riscul asigurat este mult mai probabil că se va produce. Principiul indemnităŃii presupune o evaluare corectă a producerii unei daune corporale. franşize. Fiind prevăzută în contract. Asigurările de daune sunt supuse unei duble limitări: una indemnitară şi una contractuală. nu poate să se prevaleze de acest eveniment pentru a rezilia contractul. In primul caz este vorba despre un caz de forŃă majoră care fiind analizat sub aspect circumstanŃial duce la formarea opiniei asigurătorului că asiguratul încerca să obŃină despăgubiri pe nedrept. măsuri de prevenŃie exigente. plafoane de garantare. Cerută de asigurat Dacă asiguratul face prin scrisoare recomandată o propunere asigurătorului de a prelungi sau modifica un contract. daune materiale sau pecuniare. sau de a repune în 284 . sumele asigurate fiind fixate prin contract. asigurătorul are opŃiunea de a exercita sau nu dreptul la reziliere în funcŃie de circumstanŃele date. reprezentate de sume asigurate. § 7. Rezilierea poate fi prealabilă unei noi oferte de asigurare adaptate la condiŃii mai stricte: taxe de prime majorate. Rezilierea este facultativă pentru asigurător.

asigurătorul va trebui să 285 . Tăcerea asigurătorului echivalează cu o acceptare. Proba modificării contractului iniŃial de asigurare se face prin încheierea unui act adiŃional. dacă nu este refuzată într-un termen de asigurător. 2. Propunerea referitoare la riscurile garantate este susceptibilă de a fi acceptată. existenŃa unui contract de asigurare în curs de executare 2. CondiŃiile de modificare sunt următoarele: 1. Un contract suspendat nu poate fi modificat până când nu îşi va relua valabilitatea pentru cel ce solicită modificarea.vigoare un contract suspendat. Modificarea fără discuŃii între părŃi nu trebuie să fie substanŃială. dacă se înscrie în cadrul tarifului iniŃial al contractului. propunerea de modificare prezentată asigurătorului printr-o scrisoare recomandată. Efectele modificării privesc în special adaptarea primei de asigurare. termen care este stabilit în contractul de asigurare. Propunerea referitoare la durata contractului pune probleme în privinŃa prelungirii unui contract pe durată determinată care nu conŃine clauza de tacită reconducŃiune sau de repunere în vigoare a unui contract suspendat. companiile de asigurare trimit spre semnare un contract nou care îl modifică pe celălalt. ConŃinutul modificării priveşte de multe ori durata contractului şi riscurile asigurate. această propunere este considerată ca acceptată de asigurător. transferul asigurării automobilului asupra altui autovehicul de aceeaşi putere sau schimbarea folosirii unui autovehicul. Dacă contractul ia sfârşit el nu poate fi modificat. dacă modificările se înscriu în cadrul acordului iniŃial: modificarea sumei asigurate. făcând corp comun cu poliŃa de asigurare căreia i se aplică şi care rămâne aplicabilă sub toate aspectele asupra cărora nu au intervenit modificări. Actul modificator presupune aceleaşi reguli de formă cu contractul iniŃial. Modificarea produce efecte juridice după expirarea unei perioade specificate de asigurător în contract sau propuse de asigurat şi acceptate de asigurător. Dacă se inserează în contractele noi de asigurare a unor clauze cerând o mărire corelativă a primei de asigurare. Cerută de asigurător În unele cazuri din motive juste.

după care curge preavizul de maxim o lună până la modificare. 9. • exercitării dreptului de reziliere al asiguratului. Conform art. marcând consimŃământul la majorarea primei de asigurare. Rezilierea constă în desfiinŃarea pentru viitor a contractului de asigurare în cazul în care una din părŃile contractante nu îşi îndeplineşte obligaŃiile asumate în mod culpabil. 1020 Cod civil: „CondiŃia rezolutorie este subînŃeleasă totdeauna în contractele sinalagmatice. Contractul poate să prevadă facultatea de reziliere pentru asigurat dacă nu este de acord cu propunerea asigurătorului. Avizul de mărire a primei de asigurare va fi trimis cu o lună înaintea modificării. Asigurătorul plăteşte spontan prima de asigurare majorată. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România în art 17. această propunere trebuie să aibă acordul părŃilor contractante.aibă toate avizele autorităŃii de supraveghere a asigurărilor şi să obŃină acceptul asiguratului. • rezilierii pentru neplata de către asigurat a modificărilor esenŃiale intervenite pe parcursul contractului de asigurare în legătură cu riscul asigurat. § 7. în considerarea căruia s-a încheiat un anumit tip de contract de asigurare. încetarea contractului de asigurare .condiŃii generale intervenite în rezilierea contractului: Contractul de asigurare încetează să-şi mai producă efecte urmare a: • expirării termenului de valabilitate. • rezilierii de către asigurător pentru neplata primei de asigurare." NoŃiunea de reziliere este utilizată în legea nr. altfel mărirea excluderilor de la asigurare nu îi va fi opozabilă asiguratului. reziliere care va ave ca efecte după trecerea unui termen de preaviz de maxim de 30 de zile.21 şi 36 astfel: 286 . Dacă contractul de asigurare cuprinde o clauză asupra termenelor de la care asigurătorul îşi rezervă dreptul de a le modifica unilateral tariful de primă aplicabil. Dacă se propune reducerea acoperirii oferite prin asigurare. • imposibilităŃii de a fi derulat prin tacita reconducŃiune. mărirea de tarif este notificată de regulă prin avizul de modificare care corespunde datei de reînnoire a contractului prin tacita reconducŃiune. în caz când una din părŃi nu îndeplineşte angajamentul său.

cel de-al doilea va fi obligat la despăgubiri numai în cazul în care suma asigurată prevăzută în prima poliŃă nu acoperă întreaga sumă. restituirea primelor se va face conform contractului de asigurare sau în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. § 7. după caz." CondiŃii generale intervenite în rezilierea contractului: neexecutarea obligaŃiei de către una dintre părŃi." Art. prin care se precizează că ori de câte ori paguba suferită este sub un anumit nivel stabilit contractual. inexistenŃa unei clauze de nerăspundere. cauzarea unui prejudiciu prin neexecutare/executare. 3. 36: „In asigurările la care se constituie rezerve de prime. solicitând restituirea rezervei constituite.Art. nu sunt plătite în termenul prevăzut în contractul de asigurare. denunŃat sau reziliat. cu titlu de primă. plata ori. Asigurătorul este obligat să îl informeze pe asigurat despre consecinŃele neplăŃii primei la termenul de plată pentru cazul prevăzut la alin. asigurătorul este îndreptăŃit să acorde despăgubirea. pentru aceleaşi riscuri. conform contractului de asigurare. 4. Clauza bonus-malus: are ca scop stimularea preocupărilor pentru conservarea bunurilor lor cuprinse în poliŃă. contractul de asigurare se reziliază în cazul în care sumele datorate de asigurat. Clauza avariei: folosită în asigurările de transport. 17: „ Dacă nu s-a convenit altfel. cei care au manifestat 287 . Cei doi asigurători răspund în ordinea datei prevăzute în poliŃă. Clauza americană: prin care asiguratul dispune de două poliŃe de la două societăŃi de asigurare. 1 şi să prevadă aceste consecinŃe în contractul de asigurare. 5. vinovăŃia părŃii respective.10. 2." Art 21: „în cazul în care contractul de asigurare este modificat prin acordul părŃilor. Clauza atestării: evidenŃiază faptul că poliŃa de asigurare maritimă a fost semnată de către o persoană care are procură din partea societăŃii de asigurare în care se precizează limitele mandatului. Clauza abandonului: utilizată în poliŃa de asigurare maritimă. Clauze speciale cuprinse în contractul de asigurare: 1. asiguratul poate să înceteze plata primelor cu dreptul de a menŃine contractul la o sumă asigurată redusă sau de a-1 rezilia. prin care armatorul are posibilitatea să abandoneze nava avariată în favoarea societăŃii de asigurare în schimbul despăgubirilor.

Clauza cesiunii asigurării: este folosită în asigurările maritime. Navlul călătorilor şi al lucrurilor încărcate. mărfurile sunt asigurate pe toată durata transportului. vor beneficia de scăderea primelor de asigurare pe care trebuie să le plătească (clauza bonus) şi invers în cazul clauzei malus. în favoarea unei alte persoane. pe lângă care se poate prevedea şi salariile oamenilor din echipaj. Sumele date cu împrumut maritim. conform căreia asiguratul poate transfera interesul asigurat.grijă şi în consecinŃă nu s-au produs riscurile. „Despre contractul de asigurare şi despre obligaŃiunile asigurătorului şi asiguratului" care cuprinde în art. armamentul. 3. Clauza de depozit la depozit: conforma acestei clauze. Clauza salvării: utilizată tot în asigurările maritime. gol sau încărcat. societatea de asigurări despăgubeşte valoarea navei. Contractul de asigurare este reglementat şi de Codul Comercial în Titlul VI . armat sau nearmat. Maşinile. 7.„Despre asigurarea în contra riscurilor navigaŃiunei" capitolul 1. este utilizată în tranzacŃiile comerciale internaŃionale. pentru acoperirea riscurilor specifice transbordărilor repetate între două nave. 9. 4. 618 obiectul asigurării astfel: „Asigurarea poate avea drept obiect: 1. Lucrurile încărcate. 288 . Clauza asigurării transbordării: este utilizată în asigurarea maritimă şi are în vedere răspunderea asigurătorului pentru transbordarea mărfii de la navă şi invers. indiferent de numărul mijloacelor de transport folosite. Clauza exceptării uzurii normale: utilizată în asigurările maritime. conform acestei clauze. se percepe o supraprimă pentru fiecare transbordare. 2. mai puŃin armonizarea. instrumentele. 10. cu aburi sau pânze. uneltele. în baza poliŃei. singur sau acompaniat. 5. conform acestei clauze se prevede suma cu care asigurătorul contribuie la acoperirea cheltuielilor pentru salvarea bunurilor asigurate. Vasul. 8. dotaŃiunea şi previziunile. dar numai în cazul în care termenul de transport să nu fie mai mare de 60 zile. prin andosarea şi predarea poliŃei noului beneficiar. 6.

Sumele plătite sau datorate pentru avarii comune şi cheltuielile tăcute sau datorate pentru avarii particulare. la cererea potenŃialului asigurat. care îşi exercită atribuŃiile potrivit prevederilor acestei legi. autofinanŃată. Şi în general. b) asigurări generale. SocietăŃile de asigurare care au dreptul să practice asigurarea obligatorie conform alin. b) de către societăŃile de asigurare autorizate de autorităŃile competente din statele membre ale Uniunii Europene care desfăşoară activitate în România conform dreptului de stabilire şi liberei circulaŃii a serviciilor." SocietăŃile de asigurarea şi reasigurare sunt reglementate de prevederile Legii nr. în scopul apărării drepturilor asiguraŃilor şi al promovării stabilităŃii activităŃii de asigurare în România. Legea nr. 32/2000. 3 activitatea de asigurare astfel: Activitatea de asigurare se grupează în: a) asigurări de viaŃă. cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucureşti. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor publicat în M. 148/2000 reglementează în art. Lucrurile care servesc drept garanŃie împrumutului maritim nu pot fi asigurate decât pentru partea valorii ce trece peste suma împrumutată. orice lucruri care se pot preŃul în bani şi sunt supuse la riscurile navigaŃiunei. Aceeaşi lege reglementează şi activitatea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. 289 . 1. Punerea în executare a legii nr. ca autoritate administrativă autonomă de specialitate. încheie asigurarea eliberând un înscris doveditor. 7. Asemenea poate fi făcută asupra totalităŃii sau a unei părŃi din suszisele lucruri împreună sau deosebit." Articolul următor prevede că „Asigurarea e nulă dacă are de obiect: Sumele luate cu împrumut maritim. Of. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România astfel: Asigurarea obligatorie se practică: a) de către societăŃile de asigurare din România autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.6. supravegherea şi controlul respectării dispoziŃiilor sale revin Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. când nu ar fi acoperite prin un împrumut. nr.

f) dreptul la securitate şi sănătate în muncă. d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament. 38: „SalariaŃii nu pot renunŃa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege." Art. 53/2003 Codul muncii prevede la art. k) dreptul la negociere colectivă şi individuală.CAPITOLUL VI MEDIUL DE AFACERI ŞI RELAłHLE DE MUNCĂ ÎN CONTEXTUL DREPTULUI COMERłULUI INTERNAłIONAL SecŃiunea 1.Executarea contractului individual de muncă din Legea nr. e) dreptul la demnitate în muncă. g) dreptul la acces la formarea profesională. 39: „ (1) Salariatul are. următoarele drepturi: a) dreptul la salarizare pentru munca depusă. Mediul de afaceri .modificări legislative interne ale Codului Muncii (Legea nr. i) dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiŃiilor de muncă şi a mediului de muncă. 37 următoarele drepturi şi obligaŃii părŃilor implicate în contractul de muncă: angajator şi salariat astfel: Art. prin negociere. în principal. c) dreptul la concediu de odihnă anual. h) dreptul la informare şi consultare. 53/2003 cu completările şi modificările ulterioare) referitoare la raporturile de muncă Capitolul 2 . 37: „Drepturile şi obligaŃiile privind relaŃiile de muncă dintre angajator şi salariat se stabilesc potrivit legii. în cadrul contractelor colective de muncă şi al contractelor individuale de muncă. 290 ." Art. b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal. j) dreptul la protecŃie în caz de concediere. Orice tranzacŃie prin care se urmăreşte renunŃarea la drepturile recunoscute de lege salariaŃilor sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.

e) obligaŃia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate." Art. (2) Angajatorului îi revin. contractului colectiv de muncă. potrivit legii. 40: „ (1) Angajatorul are. (2) Salariatului îi revin. e) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancŃiunile corespunzătoare. în contractul colectiv de muncă aplicabil. m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat. din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă. următoarele drepturi: a) să stabilească organizarea şi funcŃionarea unităŃii. d) obligaŃia de fidelitate faŃă de angajator în executarea atribuŃiilor de serviciu. f) obligaŃia de a respecta secretul de serviciu. în principal. 291 . b) să asigure permanent condiŃiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă şi condiŃiile corespunzătoare de muncă. în principal. precum şi în contractul individual de muncă. d) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu. de a îndeplini atribuŃiile ce îi revin conform fişei postului. c) să dea dispoziŃii cu caracter obligatoriu pentru salariat. sub rezerva legalităŃii lor. b) obligaŃia de a respecta disciplina muncii. în principal. următoarele obligaŃii: a) să informeze salariaŃii asupra condiŃiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaŃiilor de muncă. c) să acorde salariaŃilor toate drepturile ce decurg din lege. aplicabil şi regulamentului intern. b) să stabilească atribuŃiile corespunzătoare pentru fiecare salariat. c) obligaŃia de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern. în condiŃiile legii şi/sau în condiŃiile contractului colectiv de muncă aplicabil. încheiat la nivel naŃional. după caz. următoarele obligaŃii: a) obligaŃia de a realiza norma de muncă sau. la nivel de ramură de activitate sau de grup de unităŃi.l) dreptul de a participa la acŃiuni colective.

7 începând cu art. precum şi să reŃină şi să vireze contribuŃiile şi impozitele datorate de salariaŃi. 53/2003. meseriei sau activităŃii pe care urmează să o presteze. Periodicitatea comunicărilor se stabileşte prin negociere în contractul colectiv de muncă aplicabil.(3) este nul de drept. Principii fundamentale sunt reglementate încă din art. cu reprezentanŃii salariaŃilor în privinŃa deciziilor susceptibile să afecteze substanŃial drepturile şi interesele acestora. reglementată distinct în cap. cu excepŃia informaŃiilor sensibile sau secrete. 3: Alin (1) Libertatea muncii este garantată prin ConstituŃie. 292 . 87. sunt de natură să prejudicieze activitatea unităŃii. e) să se consulte cu sindicatul sau.d) să comunice periodic salariaŃilor situaŃia economică şi financiară a unităŃii. Pe lângă reglementările clasice care au fost dintotdeauna vizate de legiuitor apar şi instituŃii noi cum ar fi de exemplu: „Munca prin agent de muncă temporară". f) să plătească toate contribuŃiile şi impozitele aflate în sarcina sa. Alin (3) Nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă ori într-o anumită profesie. toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului. RelaŃiile de muncă în legislaŃia naŃională şi comunitară Sediul materiei în dreptul intern: RelaŃiile de muncă sunt reglementate de Codul Muncii aprobat prin Legea nr. i) să asigure confidenŃialitatea datelor cu caracter personal ale salariaŃilor. care. Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. oricare ar fi acestea. Alin (4) Orice contract de muncă încheiat cu nerespectarea dispoziŃiilor alin (1) . în condiŃiile legii. prin divulgare." SecŃiunea 2. g) să înfiinŃeze registrul general de evidenŃă a salariaŃilor şi să opereze înregistrările prevăzute de lege. după caz. Alin (2) Orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă şi a profesiei. la cerere. h) să elibereze.

Bucureşti. Plata egală pentru munca de valoare egală (Directiva 75/117/CEE) LegislaŃia derivată. In înŃelesul acestui articol. bazată pe articolul 119 al Tratatului. principiul egalităŃii de tratament între bărbaŃi şi femei. cât şi de femei). fie în numerar. acest sistem trebuie să fie bazat pe criterii comune atât pentru bărbaŃi cât şi pentru femei. 2007. atunci când este folosit un sistem de clasificare profesională pentru stabilirea remuneraŃiilor. Nicolae Voiculescu. 2005. Andrei Popescu. a dezvoltat principiul nediscriminării bazate pe sex. eliminarea oricărei discriminări bazate pe sex. În acest mod. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. pentru aceeaşi muncă sau pentru munca căreia i se atribuie o valoare egală. 1.Sediul materiei în dreptul comunitar1: • Reglementări comunitare în domeniul muncii şi securităŃii sociale privind egalitatea sexelor: Principiul plăŃii egale pentru muncă egală. 2005. 2006. Articolul 2 cere statelor membre „să introducă în sistemele lor juridice naŃionale acele măsuri ce sunt necesare pentru a permite ______________________________ SecŃiune realizată conform Nicolae Voiculescu. Beck. Tratatul CEE) Articolul 119 instituie principiul plăŃii egale pentru muncă egală între bărbaŃi şi femei.H. Editura C. Editura Rosetti. Marin Voicu. principiul tratamentului egal în materia securităŃii sociale 1. fie în bunuri. Editura Lumina Lex. pentru munca sa de la angajatorul său". în particular. stabileşte că principiul egalităŃii de remunerare înseamnă. Astfel este şi cazul Directivei 75/117/CEE privind armonizarea legislaŃiilor statelor membre referitoare la aplicarea principiului salarizării egale între bărbaŃi şi femei care. Drept internaŃional al muncii. JurisprudenŃa comunitară. Principiul plăŃii egale pentru muncă egală (art 119. în art. plata egală pentru munca de valoare egală. 2. Editura Wolters Kluwer. Drept comunitar al muncii. Dreptul muncii -reglementări interne şi comunitare. protecŃia se întinde asupra muncilor de valoare egală şi acoperă nu numai locurile de muncă mixte (cele ocupate atât de bărbaŃi. 293 1 . plata „înseamnă salariul minim sau obişnuit. direct sau indirect. pe care lucrătorul îl primeşte.

angajaŃilor care se consideră afectaŃi prin neaplicarea principiului plăŃii egale să-şi susŃină pretenŃiile lor printr-un proces judiciar după un posibil recurs la alte autorităŃi competente". de a i se recunoaşte drepturile care decurg din tratat şi din directivă printr-o decizie obligatorie (cazul Comisiei contra Regatului-Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord'nr. contrare principiului egalităŃii. regulamente. dar. ca şi în cadrul angajării şi al muncii. promovare profesională. Se subliniază că aceste forme de discriminare se manifestă nu numai la locurile de muncă. urmărind respectarea principiului egalităŃii salariilor. formare. 4. În sfârşit. Curtea de JustiŃie a decis că lucrătorul trebuie să aibă posibilitatea. de asemenea. Principiul tratamentului egal în materia securităŃii sociale (Directiva 79/7/CEE) Directiva 79/7/CEE privind implementarea progresivă a principiului egalităŃii de tratament între bărbaŃi şi femei în domeniul securităŃii sociale a reprezentat extinderea principiului egalităŃii de 294 . cu ocazia accederii la un loc de muncă şi la formare profesională. art. în caz afirmativ.5 pune în sarcina statelor membre obligaŃia de a lua măsurile necesare pentru a proteja lucrătorii contra oricărei concedieri care ar constitui o reacŃie a angajatorului la o plângere formulată la nivelul întreprinderii sau de o acŃiune în justiŃie. „de a susŃine în faŃa unui organism că munca sa are aceeaşi valoare ca şi o altă muncă. Ele prevăd totodată nulitatea sau corecŃia obligatorie a contractelor individuale sau colective. ca şi în ceea ce priveşte condiŃiile de muncă. la formare şi promovare profesională şi condiŃiile de muncă stabileşte obligaŃia statelor membre de a insera în legislaŃiile lor naŃionale dispoziŃiile necesare pentru a asigura egalitatea de tratament între bărbaŃi şi femei în ceea ce priveşte accesul la locurile de muncă. 3. 61/81). şi. Articolele 3 şi 4 ale Directivei 75/117/CEE impun statelor membre să aplice egalitatea în lege. Principiul egalităŃii de tratament între bărbaŃi şi femei (Directiva 76/207CEE) Directiva 76/207/CEE privind punerea în aplicare a principiului egalităŃii de tratament între bărbaŃi şi femei în ceea ce priveşte accesul la angajare. Directiva 2002/73/CE defineşte hărŃuirea şi hărŃuirea sexuală ca fiind contrare egalităŃii de tratament între bărbaŃi şi femei. convenŃii colective şi contracte individuale. în caz de conflict cu patronul.

Se cere.2). în curs de calificare sau în perioada de ucenicie şi care 295 .. inclusiv fermierii şi membrii profesiilor liberale şi soŃiilor (ilor) lor ce nu sunt angajaŃi sau partenerii (art. cu deosebire în ceea ce priveşte stabilirea. lăuze sau care alăptează (Directiva 92/85/CEE) Directiva 92/85/CEE privind punerea în aplicare a măsurilor vizând promovarea îmbunătăŃirii securităŃii şi sănătăŃii în muncă a lucrătoarelor gravide. introducerea acelor măsuri care sunt necesare pentru a permite tuturor persoanelor care se consideră afectate prin neaplicarea principiului tratamentului egal în activităŃile lor independente să-şi urmărească cererile lor pe cale judiciară.).9). şi care cuprinde salariaŃi şi independenŃi. categorie înŃeleasă în sens larg. 7. Ea se aplică lucrătorilor.tratament într-un nou domeniu. introduce principiul egalităŃii de tratament în domeniul sistemului de pensii profesionale. cel al securităŃii sociale. Deci. Directiva se aplică tuturor persoanelor ce desfăşoară o activitate profitabilă în nume propriu (. facilităŃile financiare. ea este complementară directivelor menŃionate. de asemenea.. lansarea sau extinderea unei activităŃi. Principiul egalităŃii de tratament în regimurile profesionale de securitate socială (Directiva 86/378/CEE) Directiva 86/378/CEE privind aplicarea principiului egalităŃii de tratament între bărbaŃi şi femei în regimurile profesionale de securitate socială. Principiul egalităŃii de tratament între bărbaŃi şi femei care exercită o activitate independentă (Directiva 86/613/CEE) Directiva 86/613/CEE urmăreşte să asigure aplicarea principiului egalităŃii de tratament între bărbaŃii şi femeile ce desfăşoară o activitate ca independenŃi sau contribuie la desfăşurarea unei astfel de activităŃi. echipamentul. după asigurarea unui recurs la autorităŃile competente (art. 6. şomerii involuntari în căutarea unui loc de muncă. pensionarii şi invalizii. existent pe lângă cel legal. lăuze sau care alăptează prevede protecŃia femeilor angajate. 5. Statele membre sunt chemate să ia toate măsurile necesare pentru a asigura eliminarea tuturor prevederilor contrare principiului egalităŃii de tratament. bolnavii şi accidentaŃii. cu privire la acele aspecte neacoperite de directivele 76/207 şi 79/7. care este complementară Directivei 79/7. ProtecŃia specială a lucrătoarelor gravide.

Centrul European al întreprinderii Publice (CEEP) şi ConfederaŃia Europeană a Sindicatelor (CES). Cadrul general în favoarea egalităŃii de tratament în domeniul ocupării şi al muncii Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 privind crearea unui cadru general în favoarea egalităŃii de 296 . ca urmare a naşterii sau adopŃiei unui copil pentru a se putea ocupa de acesta timp de cel puŃin trei luni până la o vârstă determinată ce poate merge până la 8 ani. CEEP şi CES are ca obiectiv transpunerea în practică a acordului cadru încheiat între organizaŃiile inter-profesionale cu vocaŃie generală.4 al directivei. Acordul conferă lucrătorilor şi lucrătoarelor un drept individual la concediu parental. 9. au născut recent sau alăptează şi au adus starea lor la cunoştinŃa patronului. pe motivul originii etnice sau rasiale) sau a celei indirecte (când o prevedere. Concediul parental (Directiva 96/34/CE) Directiva 96/34/CE referitoare la acordul cadru privind concediul parental încheiat între UNICE. trebuie să ia măsurile necesare pentru ca.sunt. incumbă părŃii pârâte să dovedească că nu a existat o violare a principiului egalităŃii de tratament. şi anume Uniunea ConfederaŃiilor Industriei şi Patronatului din Europa (UNICE). statele membre. în comparaŃie cu alte persoane). ce urmează a fi stabilită de statele membre şi/sau de partenerii sociali. 10. însărcinate. Aducerea dovezii în cazurile de discriminare pe bază de sex În temeiul art. 8. 11. atunci când o persoană se consideră lezată prin nerespectarea în cazul său a principiului egalităŃii de tratament şi prezintă în faŃa unei jurisdicŃii sau altă instanŃă competentă fapte care permit prezumarea existenŃei unei discriminări directe sau indirecte. un criteriu sau o practică aparent neutre ar pune persoane de d anumită origine etnică sau rasială în dezavantaj. conform sistemului lor judiciar. a fost sau va fi tratată astfel în situaŃii comparabile. Tratamentul egal între persoane indiferent de originea etnică sau rasială Directiva Consiliului 2000/43/EC privind implementarea principiului tratamentului egal intre persoane indiferent de originea etnică sau rasială are în vedere eliminarea discriminării directe (când o persoană este tratată mai puŃin favorabil decât alta. în acelaşi timp.

tratament în domeniul ocupării şi al muncii. Cadrul general pe care Directiva 2000/78/CE îl stabileşte este conceput ca instituind standarde minimale, ceea ce dă posibilitatea statelor membre să adopte sau să menŃină dispoziŃiile mai favorabile. • Reglementarea condiŃiilor de muncă în dreptul comunitar: securitatea şi sănătatea la locul de muncă; salariile şi timpul de muncă; relaŃiile profesionale: Cel mai important act normativ comunitar este Directiva Consiliului 89/391/CEE din 12 VI 1989 privind introducerea de măsuri de încurajare a îmbunătăŃirilor în domeniul securităŃii şi sănătăŃii lucrătorilor în muncă - principii generale de prevenire. Ea constituie documentul-cadru în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă. Ea impune patronului să facă o evaluare a riscurilor ce ar putea afecta sănătatea şi securitatea la locul de muncă, să îşi ia toate asigurările că angajaŃii sunt bine informaŃi şi instruiŃi corespunzător, cu privire Ia problemele de sănătate şi securitate. Angajatorii trebuie să concretizeze măsurile prevăzute de directivă, luând în considerare următoarele principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor; b) evaluarea riscurilor care nu pot să fie evitate; c) combaterea riscurilor Ia sursă; d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de muncă, precum şi alegerea echipamentelor de muncă şi a metodelor de muncă şi de producŃie, în vederea atenuării, cu precădere, a muncii monotone şi a muncii repetitive şi a reducerii efectelor acestora asupra sănătăŃii; e) luarea în considerare a stării evoluŃiei tehnicii; f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puŃin periculos; g) planificarea prevenirii având în vedere un ansamblu coerent care integrează în cadrul prevenirii tehnica, organizarea muncii, condiŃiile de muncă, relaŃiile sociale şi influenŃa factorilor de mediu ai muncii; h) adoptarea măsurilor de protecŃie colectivă cu prioritate faŃă de măsurile de protecŃie individuală; i) aducerea instrucŃiunilor corespunzătoare la cunoştinŃa lucrătorilor.
297

Directiva include prevederi corespunzătoare în privinŃa serviciilor de protecŃie şi prevenire, supravegherii sănătăŃii şi participării angajaŃilor la rezolvarea problemelor de sănătate şi securitate la locul de muncă. Patronii trebuie să-i consulte pe lucrători şi/sau pe reprezentanŃii acestora şi să le permită participarea în cadrul tuturor problemelor ce privesc securitatea şi sănătatea în muncă (art. 11). Aceasta presupune: - consultarea lucrătorilor; - dreptul lucrătorilor şi/sau al reprezentanŃilor acestora de a face propuneri; - participarea echilibrată în conformitate cu legislaŃiile şi/sau practicile naŃionale. • Directiva 97/81/CE a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind acordul-cadru asupra muncii cu timp parŃial încheiat între Uniunea ConfederaŃiilor din Industrie şi a Angajatorilor din Europa (UNICE), ConfederaŃia Europeană a Sindicatelor (CES) şi Centrul European al întreprinderilor cu Participare Publică (CEEP) Directiva 97/81/CE este o contribuŃie la strategia generală a ocupării în spaŃiul comunitar, care promovează formele de lucru flexibile. Recunoscând diversitatea situaŃiilor existente în statele membre, precum şi faptul că munca cu timp parŃial este o caracteristică a ocupării în anumite sectoare şi activităŃi, acordul-cadru enunŃă principiile generale şi prescripŃiile minimale relative la munca cu timp parŃial. El este concretizarea voinŃei partenerilor sociali de a stabili un cadru general pentru eliminarea discriminărilor cu privire la lucrătorii cu timp parŃial pe o bază acceptabilă pentru angajatori şi pentru lucrători. Acordul-cadru are ca obiect principal asigurarea condiŃiilor vizând suprimarea discriminărilor la care ar putea fi expuşi lucrătorii cu timp parŃial. De asemenea, se urmăreşte dezvoltarea muncii cu timp parŃial pe o bază voluntară, ca şi organizarea flexibilă a timpului de lucru într-o manieră care să Ńină seama de necesităŃile angajatorilor şi lucrătorilor. Principiul nediscriminării, introdus prin Clauza nr. 4 a acorduluicadru, solicită, în ceea ce priveşte condiŃiile de angajare, ca lucrătorii cu timp parŃial să nu fie trataŃi de o manieră mai puŃin favorabilă decât lucrătorii cu normă întreagă pe simplul temei că ei lucrează cu timp parŃial, cu excepŃia situaŃiilor în care acest tratament diferenŃiat este
298

justificat de raŃiuni obiective. Atunci când este cazul, se aplică principiul pro rata temporis. Codul muncii român a reglementat şi el, la art. 101-104, contractul individual de muncă cu timp parŃial, în dorinŃa de a se asigura armonizarea legislaŃiei interne cu norma comunitară. Astfel, este preluat principiul nediscriminării salariaŃilor ce-şi desfăşoară activitatea în temeiul acestui contract. Legea română prevede că angajatorul poate încadra salariaŃi cu fracŃiune de normă prin contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, denumite contracte individuale de muncă cu timp parŃial (art. 101' alin (1)). Contractul individual de muncă cu timp parŃial trebuie să cuprindă, pe lângă clauzele specifice oricărui contract individual de muncă, şi precizări privind durata muncii şi repartizarea programului de lucru, condiŃiile în care se poate modifica programul de lucru, precum şi interdicŃia de a efectua ore suplimentare, cu excepŃia cazurilor de forŃă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau înlăturării consecinŃelor acestora (art. 102 (1)). Salariatul încadrat cu contract de muncă cu timp parŃial se bucură de drepturile salariaŃilor cu normă întreagă, în condiŃiile stabilite de lege şi de contractele colective de muncă aplicabile. De asemenea, drepturile salariale, precum şi indemnizaŃia de concediu de odihnă de asigurări sociale se stabilesc proporŃional cu timpul efectiv lucrat. • Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind acordul cadru CES, UNICE şi CEEP asupra muncii cu durată determinată Acordul-cadru enunŃă principiile generale şi prescripŃiile minimale relative la munca cu durată determinată, subliniindu-se că aplicarea lor detaliată trebuie să ia în considerare realităŃile situaŃiilor specifice naŃionale, sectoriale şi sezoniere. El ilustrează voinŃa partenerilor sociali de a stabili un cadru general pentru a asigura egalitatea de tratament pentru lucrătorii cu durată determinată, protejându-i contra discriminării şi pentru utilizarea contractelor de muncă cu durată determinată pe o bază acceptabilă pentru angajatori şi lucrători. Acordul-cadru are ca obiectiv principal ameliorarea calităŃii muncii cu durată determinată, asigurându-se principiul nediscriminării, precum şi
299

stabilirea unui cadru care să prevină abuzul ce rezultă din utilizarea contractelor sau relaŃiile de muncă cu durată determinată succesive. Angajatorii trebuie să informeze lucrătorii cu durată determinată asupra posturilor vacante în întreprindere pentru a le asigura aceleaşi oportunităŃi ca ale altor lucrători în obŃinerea de posturi permanente (Clauza nr.6). în plus, angajatorii trebuie să faciliteze accesul lucrătorilor cu durată determinată la oportunităŃile de formare profesională, de dezvoltare a carierei lor şi de mobilitate profesională. Codul muncii român a introdus şi el noŃiunea de contract individual de muncă pe durată determinată (art.80-86)1. Din analiza comparativă a legii române şi a directivei europene rezultă o concluzie pe care o apreciem ca fiind importantă. Şi anume, spre deosebire de norma comunitară, Codul muncii limitează situaŃiile în care poate fi încheiat un contract individual de muncă cu durată determinată. SoluŃia legislativă aleasă de legea română este contraproductivă, fiind în măsură să diminueze mobilitatea forŃei de muncă într-o piaŃă a muncii afectată de restructurarea economică. Contractul individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit şi după expirarea termenului iniŃial, cu acordul scris al părŃilor, numai înăuntrul termenului de 24 luni şi de cel mult două ori consecutiv (art.80alin(3)). Pentru a determina angajatorii să încheie contracte de muncă cu durată nedeterminată şi pentru a diminua gradul de precaritate al angajării, art. 84 al Codului muncii prevede că la încetarea celui de-al treilea contract individual de muncă pe durată determinată succesiv sau la expirarea termenului de 24 de luni, pe postul respectiv va fi angajat un salariat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată. - Directiva Parlamentului european şi a Consiliului 2003/88/CE din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de muncă Directiva 2003/88/CE stabileşte prescripŃii minimale de securitate şi sănătate în domeniul organizării timpului de muncă. Ea reglementează perioadele minime de: - repaus zilnic - o perioadă minimă de repaus de 11 ore consecutive (art.3); - timpul de pauză -orice lucrător trebuie să beneficieze, atunci când timpul de muncă zilnic este mai mare de 6 ore, de un timp de pauză
300

ale cărei modalităŃi, şi în special durata condiŃiilor de acordare vor fi stabilite prin convenŃii colective sau acorduri încheiate între partenerii sociali, sau, în lipsa acestora, prin legislaŃia naŃională (art.4); repausul săptămânal - în cursul fiecărei perioade de 7 zile, o perioadă minimă de repaus neîntreruptă de 24 ore, cărora li se adaugă 11 ore de repaus zilnic (art 5). Perioada de referinŃă prevăzută nu poate depăşi 14 zile (art. 16 lit. a); durata maximă săptămânală de lucru - trebuie limitată prin dispoziŃii legislative, regulamentare sau administrative sau convenŃii colective ori acorduri încheiate între partenerii sociali. Ea nu va depăşi 48 de ore, inclusiv orele suplimentare (art.6). Perioada de referinŃă prevăzută nu poate depăşi 4 luni (art. 16 lit.b); concediul anual -de cel puŃin 4 săptămâni. El nu poate fi înlocuit printr-o indemnizaŃie financiară, decât în cazul încetării relaŃiei de muncă (art.7). Capitolul 3 al Directivei 2003/88/CE conŃine dispoziŃii referitoare la munca de noapte. Astfel, statele membre trebuie să ia măsurile necesare ca timpul normal al lucrătorilor de noapte să nu depăşească 8 ore în medie pe o perioadă de 24 de ore. Perioada de referinŃă se stabileşte prin consultarea partenerilor sociali sau prin convenŃii ori acorduri colective (art. 16 lit.c). Lucrătorii de noapte beneficiază de o evaluare gratuită a sănătăŃii lor, înainte de repartizarea lor la această activitate şi apoi la intervale regulate. In plus, lucrătorii de noapte care suferă de probleme de sănătate recunoscute, legate de faptul că aceşti lucrători îndeplinesc o muncă de noapte, vor fi transferaŃi, de fiecare dată când aceasta este posibil, la o muncă de zi pentru care sunt apŃi (art. 9). Codul muncii român acoperă, în mare, standardele instituite de Directiva 2003/88/CE. Totuşi, legea română stabileşte repausul minim zilnic la 12 ore (faŃă de 11 ore în directiva comunitară), iar concediul de odihnă la minimum 20 de zile lucrătoare (4 săptămâni în directivă). De asemenea, unele prevederi, referitoare la garanŃiile pentru munca în perioada nocturnă, nu au corespondent încă în legislaŃia noastră (obligaŃia angajatorului de a organiza munca în conformitate cu specificul acesteia). OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 65/2005 preia prevederile normei comunitare referitoare la durata maximă săptămânală a timpului de lucru.
301

Astfel, conform alin (2) al art. 111 al Codului muncii, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 65/2005, prin excepŃie, durata timpului de muncă poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, care includ şi orele suplimentare, cu condiŃia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinŃă de o lună calendaristică, să nu depăşească 48 ore pe săptămână. Observăm că nu s-a folosit beneficiul normei prevăzute la art. 16 lit.b) al Directivei 2003/88/CE, care admite o perioadă de referinŃă de până la 4 luni. Tot din norma comunitară stă la baza redactării alin.21 şi 22 ale art. 111, introduse prin O.U.G. nr. 65/2005. Astfel, pentru anumite sectoare de activitate, unităŃi sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă unic la nivel naŃional, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramură de activitate aplicabil, perioade de referinŃă mai mari de o lună, dar care să nu depăşească 12 luni. - Directiva Consiliului 91/533/CEE din 14 octombrie 1991 referitoare la obligaŃia patronului de a informa lucrătorul asupra condiŃiilor aplicabile contractului sau raportului de muncă Directiva stabileşte obligaŃia patronului de a informa pe fiecare angajat în parte, în scris, asupra principalelor condiŃii de angajare şi de lucru, în vederea evitării încălcării eventuale a drepturilor acestuia, cât şi pentru a asigura o mai mare transparenŃă pe piaŃa muncii. Conform art.2 par. 2 al Directivei patronul are obligaŃia de a informa lucrătorul, în termen în cel mult două luni de la începerea muncii, asupra cel puŃin a următoarelor elemente ale contractului sau raportului de muncă: a) identitatea părŃilor, b) locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix sau predominant, principiul potrivit căruia lucrătorul este încadrat în diverse locuri, precum şi sediul sau, după caz, domiciliul patronului; c) I) titulatura, gradul, calitatea sau categoria activităŃii profesionale în care lucrătorul este încadrat sau II) caracterizarea sumară a muncii; d) data începerii contractului sau raportului de muncă; e) în cazul unui contract sau a unui raport de muncă temporar, durata previzibilă a contractului sau a raportului de muncă; f) durata concediului plătit la care lucrătorul are dreptul sau, dacă această indicaŃie nu este posibilă în momentul furnizării informaŃiei, modalităŃile de atribuire şi de determinare a acestui concediu;
302

g) durata perioadelor de preaviz care vor fi respectate de angajator şi de lucrător în cazul încetării contractului sau raportului de muncă sau, dacă această indicaŃie nu este posibilă în momentul furnizării informaŃiei, modalităŃile de determinare a acestor perioade de preaviz; h) suma de bază iniŃială, alte elemente constitutive, precum şi periodicitatea plăŃii salariului la care are dreptul lucrătorul; i) durata normală a muncii zilnice sau săptămânale; j) după caz: I) menŃionarea contractelor colective şi/sau a acordurilor colective care reglementează condiŃiile de muncă ale lucrătorului, sau II) în cazul contractelor colective încheiate în afara întreprinderii de către organe sau instituŃii paritare speciale, menŃionarea organului competent sau a instituŃiei paritare competente în cadrul căruia/căreia acestea au fost încheiate Informarea lucrătorului se poate face prin trei modalităŃi: printr-un contract de muncă, printr-o scrisoare angajament sau sub forma unuia sau a mai multor documente scrise care să cuprindă elementele minimale ale informării (art.3). Atunci când niciun astfel de document nu a fost înmânat lucrătorului patronul va fi obligat să remită acestuia, în cel mult două luni de la începerea muncii, o declaraŃie scrisă semnată de către patron şi care să cuprindă cel puŃin elementele de la art.3, par.2. Dacă lucrătorul trebuie să îşi exercite activitatea profesională în una sau mai multe Ńări, altele decât statul membru a cărui legislaŃie şi/sau practică guvernează contractul sau raportul de muncă, documentul sau documentele prevăzute la articolul 3 trebuie să se afle în posesia lucrătorului înainte de plecarea sa şi trebuie să cuprindă, conform art. 4 par.l, cel puŃin următoarele informaŃii suplimentare: a) durata muncii exercitată în străinătate; b) moneda ce serveşte la plata salariului; c) după caz, prestaŃiile în bani şi în natură aferente expatrierii; d) după caz, condiŃiile de repatriere a lucrătorului. Orice modificare a elementelor prevăzute la articolul 2 paragraful 2 şi la articolul 4 paragraful 1 trebuie să facă obiectul unui document scris care urmează să fie remis de către angajator lucrătorului în cel mai scurt timp şi în cel mult o lună de Ia data intrării în vigoare a modificării respective.
303

Totodată, statele membre trebuie să introducă în ordinea juridică proprie măsurile necesare care să permită oricărui lucrător care se consideră lezat de nerespectarea obligaŃiilor ce decurg din această directivă să îşi valorifice drepturile pe cale judecătorească după ce a recurs eventual la alte autorităŃi competente (art. 8 par. 1). Totuşi, statele membre pot să prevadă ca accesul la aceste căi de recurs să fie condiŃionat de înştiinŃarea prealabilă a angajatorului de către lucrător şi de absenŃa unui răspuns din partea angajatorului în termen de 15 zile de la înştiinŃare, formalitate care nu poate fi însă solicitată în cazul lucrătorilor expatriaŃi. Codul muncii român este în concordanŃă cu Directiva ComunităŃii Europene nr.91/533 din 14 oct.1991 privind obligaŃia angajatorului de a informa lucrătorul asupra condiŃiilor aplicabile contractului sau relaŃiei de muncă. Preluând directiva comunitară, Codul muncii prevede, conform art. 17, modificat prin O.U.G.nr.65/2005, obligaŃia angajatorului ca, anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, să informeze persoana selectată în vederea angajării ori, după caz, salariatul cu privire la clauzele generale pe care intenŃionează să le înscrie în contract sau să le modifice. Ulterior, prin Legea nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare şi consultare a angajaŃilor, se reglementează cadrul general de stabilire a cerinŃelor minime ale dreptului la informare şi consultare a angajaŃilor. ModalităŃile de informare şi consultare se pun în aplicare potrivit legii şi contractelor colective de muncă. În definirea şi aplicarea modalităŃilor de informare şi consultare, angajatorul şi reprezentanŃii angajaŃilor vor respecta drepturile şi obligaŃiile reciproce, Ńinând seama atât de interesele întreprinderii, cât şi de cele ale angajaŃilor. Legea se aplică întreprinderilor cu sediul în România care au cel puŃin 20 de angajaŃi. Numărul de angajaŃi luat în considerare la nivelul întreprinderii este cel existent la data începerii procedurilor de informare. Prevederile acestei legi nu se aplică personalului navigant din marina comercială, aflat în misiune. Angajatorii au obligaŃia să informeze şi să consulte reprezentanŃii angajaŃilor, potrivit legislaŃiei în vigoare, cu privire la:
304

- evoluŃia recentă şi evoluŃia probabilă a activităŃilor şi situaŃiei economice a întreprinderii; - situaŃia, structura şi evoluŃia probabilă a ocupării forŃei de muncă în cadrul întreprinderii, precum şi cu privire la eventualele măsuri de anticipare avute în vedere, în special atunci când există o ameninŃare la adresa locurilor de muncă; - deciziile care pot duce la modificări importante în organizarea muncii, în relaŃiile contractuale sau în raporturile de muncă, inclusiv cele vizate de legislaŃia română privind procedurile specifice de informare şi consultare în cazul concedierilor colective şi al protecŃiei drepturilor angajaŃilor, în cazul transferului întreprinderii. Legea română are dispoziŃii chiar mai favorabile, permise în procesul de armonizare legislativă. Astfel, deşi directiva permite exceptarea de la aplicarea sa a anumitor contracte individuale de muncă (art.l, pct.2), îndeosebi a celor pe o durată scurtă (până la o lună) sau care au un caracter ocazional, Codul muncii nu a consacrat o astfel de excepŃie. De asemenea, conform art. 3 pct.1 din directivă, obligaŃia de informare a angajatorului se poate realiza până cel mult două luni după începerea muncii de către salariat, în timp ce legea română impune ca informarea să se realizeze până la momentul încheierii acestui contract. • Directiva Consiliului 94/45/CE din 22 septembrie 1994 privind instituirea unui comitet european de întreprindere sau a unei proceduri în întreprinderile de dimensiune comunitară în vederea informării şi consultării lucrătorilor Directiva a fost adoptată, plecându-se de la realitatea conform căreia funcŃionarea pieŃei interne comunitare presupune un proces de concentrare de întreprinderi, de fuziuni transfrontaliere, de absorbŃii şi asocieri şi, în consecinŃă, o transnaŃionalizare a întreprinderilor şi grupurilor de întreprinderi. De aceea, pentru asigurarea unei dezvoltări armonioase a activităŃilor economice, trebuie ca întreprinderile şi grupurile de întreprinderi care operează în mai multe state membre să îi informeze şi să îi consulte pe reprezentanŃii lucrătorilor afectaŃi de deciziile lor. Prin acest act comunitar s-a urmărit ca mecanismele de informare şi de consultare a lucrătorilor acestor întreprinderi şi grupuri de întreprinderi să cuprindă toate unităŃile sau, după caz, toate întreprinderile membre ale grupului situate în statele membre, indiferent de faptul că întreprinderea
305

sau grupul care controlează întreprinderea îşi are conducerea centrală pe teritoriul sau în afara teritoriului statelor membre. Directiva are drept obiect perfecŃionarea dreptului lucrătorilor la informare şi consultare în întreprinderile de dimensiune comunitară (care angajează cel puŃin 1000 de lucrători în statele membre şi, în cel puŃin două state membre diferite, cel puŃin 150 de lucrători în fiecare dintre acestea) şi în grupurile de întreprinderi de dimensiune comunitară. În acest scop se instituie un comitet de întreprindere sau o procedură de informare şi de consultare a lucrătorilor în fiecare întreprindere de dimensiune comunitară şi în fiecare grup de întreprinderi de dimensiune comunitară. Anexa la Directiva nr.94/45/CE stabileşte o serie de reguli privind competenŃa şi componenŃa comitetului european de întreprindere. Printre cele mai importante dintre acestea amintim: a) competenŃa comitetului european de întreprindere va fi limitată la informarea şi consultarea cu privire la problemele ce privesc ansamblul întreprinderii de dimensiune comunitară sau grupul de întreprinderi de dimensiune comunitară sau cel puŃin două unităŃi sau întreprinderi ale grupului situate în state membre diferite; b) comitetul european de întreprindere este alcătuit din lucrători ai întreprinderii de dimensiune comunitară sau ai grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară aleşi sau desemnaŃi de către reprezentanŃii lucrătorilor sau, în absenŃa acestora, de către ansamblul lucrătorilor. c) comitetul european de întreprindere numără cel puŃin 8 membri şi cel mult 80 de membri. Dacă dimensiunea sa o justifică, acesta alege din rândul membrilor săi un comitet restrâns care cuprinde cel mult 3 membri. d) cu ocazia alegerii sau desemnării membrilor comitetului european de întreprindere este necesar să se asigure reprezentarea de câte un membru pentru fiecare stat membru în care întreprinderea de dimensiune comunitară numără una sau mai multe unităŃi sau în care grupul de întreprinderi de dimensiune comunitară numără întreprinderea care exercită controlul sau una sau mai multe întreprinderi controlate. Codul muncii român prevede, în mod explicit, la articolul 293, necesitatea transpunerii, până Ia data aderării în Uniunea Europeană, în legislaŃia naŃională a dispoziŃiilor comunitare privind comitetul european de întreprindere în unităŃile de dimensiune comunitară, pe măsura
306

apariŃiei şi dezvoltării în economie a unor astfel de întreprinderi, precum şi pe cele privind detaşarea salariaŃilor în cadrul furnizării de servicii. Acest deziderat a fost împlinit prin adoptarea Legii nr. 217 din 5 iulie 2005 privind constituirea, organizarea şi funcŃionarea comitetului european de întreprindere1, care a intrat în vigoare odată cu aderarea României la Uniunea Europeană şi care transpune în legislaŃia internă Directiva 94/45/CE. Legea română preia din directiva europeană definirea noŃiunilor de întreprindere de dimensiune comunitară, pe cea de grup de întreprinderi de dimensiune comunitară, ca şi pe cea de conducere centrală. Respectând norma comunitară, art. 8 din Legea nr. 217/2005 prevede că obligaŃia conducerii centrale situate în România de a iniŃia negocieri pentru constituirea comitetului european de întreprindere sau pentru instituirea procedurii de informare şi consultare, din oficiu sau la solicitarea scrisă a cel puŃin 100 de salariaŃi ori, după caz, a reprezentanŃilor acestora din cel puŃin două întreprinderi sau filiale, sucursale ori alte sedii secundare situate în cel puŃin două state membre diferite. în vederea constituirii comitetului european de întreprindere sau a instituirii procedurii de informare şi consultare a salariaŃilor, se creează un grup special de negociere care are rolul de a stabili cu conducerea centrală din România, printr-un acord scris, domeniul de aplicare, componenŃa, atribuŃiile şi durata mandatului comitetului sau comitetelor europene de întreprindere ori modalităŃile de aplicare a unuia sau mai multor proceduri de informare şi consultare (art. 9, 10, Legea nr. 217/2005). • Norme comunitare privind şomajul şi politica de ocupare în Uniunea Europeană, precum şi cele referitoare la protecŃia drepturilor salariaŃilor • Decizia Consiliului 2000/98/CE din 24 ianuarie 2000 ce instituie comitetul de ocupare Comitetul de ocupare, având un caracter consultativ, este constituit în vederea promovării coordonării, între statele membre, a politicilor în materie de ocupare şi piaŃa forŃei de muncă, conform Tratatului CEE şi având în vedere competenŃele instituŃiilor şi organelor ComunităŃii. Comitetul are ca atribuŃii principale (art. 1): - să urmărească evoluŃia situaŃiei ocupării şi politicilor de ocupare în statele membre ale ComunităŃii;
307

- să formuleze avize, fie la solicitarea Consiliului sau a Comisiei, fie din proprie iniŃiativă, şi de a contribui la pregătirea lucrărilor Consiliului. • Directiva 80/987/CEE din 20 X 1980 privind protecŃia salariaŃilor în cazul insolvabilităŃii angajatorului Directiva nr. 80/987CEE impune constituirea unui Fond de garantare pentru plata creanŃelor salariale de către angajatori, şi care este înŃeles ca o concretizare a obligaŃiei acestora de a-şi asigura proprii salariaŃi contra riscului de neplată a sumelor ce le sunt datorate în executarea contractului de muncă sau ca urmare a încetării acestuia. Directiva se aplică creanŃelor salariaŃilor care rezultă din contracte sau raporturi de muncă şi care există faŃă de angajatorii care se află în stare de insolvabilitate. Prin această directivă se creează garanŃii prin care, atunci când angajatorul devine insolvabil, salariile neplătite la momentul respectiv sunt, parŃial, achitate dintr-un fond de garantare, creat în fiecare stat membru. Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanŃelor salariale transpune Directiva Consiliului nr. 80/987/CEE privind apropierea legislaŃiilor statelor membre referitoare la protecŃia salariaŃilor în cazul insolvabilităŃii angajatorului. Legea 200/2006 nu defineşte situaŃia de insolvenŃă a angajatorului, în schimb, ea prevede că din Fondul de garantare se asigură plata creanŃelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă şi din contractele colective de muncă încheiate de salariaŃi cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunŃate hotărâri judecătoreşti definitive de deschidere a procedurii insolvenŃei şi faŃă de care a fost dispusă măsura ridicării totale sau parŃiale a dreptului de administrare (art.3). Directiva 80/987/CEE se aplică, după cum a decis Curtea europeană de justiŃie, în cazul Francovich nr. C-479/93, tuturor lucrătorilor salariaŃi ai cărei angajatori fac obiectul, conform dreptului naŃional în ceea ce priveşte patrimoniul lor, unei proceduri care vizează despăgubirea colectivă a creditorilor lor. Această speŃă are o importanŃă deosebită pentru că ea a consacrat principiul responsabilităŃii statelor membre pentru prejudiciile cauzate particularilor (neprimirea salariului de către salariaŃi ca urmare a falimentului angajatorului) printr-o încălcare a dreptului comunitar.
308

c) plăŃile compensatorii restante. 200/2006 enumera. în cuantumul stabilit în contractul colectiv de muncă şi/sau în contractul individual de muncă. suma totală a creanŃelor salariale suportate din fondul de garantare nu poate depăşi cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.Art. categoriile de creanŃe salariale care se suportă din resursele Fondului de garantare. 15 din Legea nr. instituŃiilor de asigurări din regimurile naŃionale obligatorii de securitate socială. d) compensaŃiile restante pe care angajatorii au obligaŃia de a le plăti. de a le plăti pe durata întreruperii temporare a activităŃii.7). Din Fondul de garantare nu se suportă contribuŃiile sociale datorate de angajatorii în stare de insolvenŃă. e) indemnizaŃiile restante. în mod expres. iată. Când statele membre îşi exercită acest drept. Conform art. legea română o prevede. Tot norma comunitară mai precizează că neplata contribuŃiilor obligatorii datorate. 14 şi art. 200/2006. în măsura în care contribuŃiile salariaŃilor au fost reŃinute din remuneraŃia plătită (ait. b) compensaŃiile băneşti restante. pe care. iar creanŃele se suportă pentru o perioadă de 3 luni calendaristice. pe care angajatorii au obligaŃia. dar numai pentru maximum un an de muncă. 13 din Legea nr. acestea specifică durata perioadei pentru care drepturile salariale neachitate urmează să fie plătite de către instituŃia de garantare. datorate de angajatori pentru concediul de odihnă neefectuat de salariaŃi. potrivit legii. 309 . şi anume: a) salariile restante. în cazul accidentelor de muncă sau al bolilor profesionale. Aceasta însă nu poate fi mai scurtă decât perioada care acoperă remuneraŃia pentru ultimele 3 luni ale raportului de muncă care precede şi/sau succede datei menŃionate la art. nu va prejudia dreptul salariaŃilor la prestaŃii din partea acestor instituŃii de asigurări. Statele membre au posibilitatea să limiteze obligaŃia de plată a instituŃiilor de garantare. Directiva 80/987 lasă la latitudinea legislaŃiilor naŃionale inserarea unei astfel de prevederi. 3 al directivei. înainte de data la care a survenit insolvabilitatea. potrivit contractului colectiv de muncă şi/sau contractului individual de muncă. de către angajator. în cazul încetării raporturilor de muncă.

şi tânăr".Tot legea română enumera la art. conform căruia Fondul de garantare se constituie pe baza contribuŃiilor datorate de angajatori. altele decât cele provenind din contribuŃiile la Fondul de garantare. în cotă de 0. • Directiva Consiliului 94/33/CE din 22 iunie 1994 referitoare la protecŃia tinerilor în muncă Directiva distinge între „copil". e) Fondul de garantare este independent de resursele gestionate de instituŃia de administrare. oricare persoană în vârstă de până la 28 de ani având un contract sau un raport de muncă definit prin legislaŃia în vigoare într-un stat membru şi care face obiectul legislaŃiei în vigoare într-un stat membru. obligaŃia de a participa la constituirea Fondului de garantare. aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariaŃi'. Acestea sunt următoarele: a) principiul contributivităŃii. majorări de întârziere pentru neachitarea în termenul de plată a contribuŃiei la Fondul de garantare. 7 alin (1) angajatorii au obligaŃia de a plăti lunar o contribuŃie la Fondul de garantare. 200/2006. d) universalitatea obligaŃiei de plată a creanŃelor salariale. f) Fondul de garantare nu poate face obiectul măsurilor asigurătorii sau al executării silite.25%. b) principiul obligativităŃii. ca fiind orice tânăr care nu a atins vârsta de 15 ani sau care face încă obiectul şcolarizării obligatorii impuse de legislaŃia naŃională. potrivit căruia angajatorii au. c) principiul repartiŃiei. Cât priveşte constituirea Fondului de garantare. pe baza căruia fondul realizat se redistribuie pentru plata drepturilor salariale datorate de angajatorii în stare de insolvenŃă. 310 . orice tânăr în vârstă de 15 până la 18 ani care nu mai face obiectul şcolarizării obligatorii. c) sume provenite din recuperarea debitelor create în condiŃiile Legii nr. precum şi din alte sume provenite din surse admise de lege. conform legii. Conform art. b) venituri reprezentând dobânzi.3 principiile ce stau la baza constituirii. „adolescent". gestionării şi utilizării Fondului de garantare. indiferent de îndeplinirea sau neîndeplinirea obligaŃiei de contribuŃie a angajatorilor. acesta are următoarele resurse financiare: a) contribuŃia angajatorilor.

munca de noapte (interzisă pentru copii şi adolescenŃii. o serie de obligaŃii generale ale patronilor menite să garanteze tinerilor (persoanelor în vârstă de până la 28 de ani) condiŃii de muncă adaptate vârstei lor.l). copiii să beneficieze de cel puŃin 14 ore consecutive. In această situaŃie. Pot fi exceptaŃi de la aplicarea prevederilor directivei copiii în vârstă de cel puŃin 14 ani care lucrează în cadrul sistemului de formare în alternanŃă sau de stagiu în întreprindere. muncile trebuie să fie uşoare şi pot fi efectuate de către copii începând cu vârsta de 13 ani pentru un număr limitat de ore pe săptămână şi pentru tipuri de muncă determinate de legislaŃia naŃională. perioadele de repaus (pentru fiecare perioadă de 24 de ore. altele decât cele prevăzute la art. Directiva stabileşte. Angajatorii trebuie să ia măsurile necesare pentru protecŃia securităŃii şi sănătăŃii tinerilor pe baza unei evaluări a riscurilor existente pentru tineri şi aferente muncii lor. munca adolescenŃilor (a tinerilor între 15 şi 18 ani) trebuie să fie strict reglementată şi protejată în conformitate cu condiŃiile impuse de directivă. 1). Încadrarea copiilor în vederea efectuării unor activităŃi cu caracter cultural. în orice caz. precum şi copiii în vârstă de cel puŃin 14 ani care efectuează munci uşoare. Tinerii trebuie să fie protejaŃi împotriva exploatării economice şi împotriva oricărei munci care ar putea să dăuneze securităŃii. 5 par. De asemenea. 1 al directivei. artistic. morale sau sociale sau care ar putea să le compromită educaŃia. iar adolescenŃii de 12 ore consecutive). 5 par. celei de 15 ani. sportiv sau publicitar este condiŃionată de obŃinerea unei autorizaŃii prealabile acordată de autoritatea competentă pentru fiecare caz în parte (art. în măsura posibilului. 311 . în cadrul vacanŃelor şcolare ale copiilor care fac obiectul şcolarizării obligatorii impuse prin legislaŃia naŃională). precum şi munca adolescenŃilor în caz de forŃă majoră. Ele trebuie să vegheze ca vârsta minimă de angajare sau admitere în muncă să nu fie inferioară vârstei la care încetează şcolarizarea obligatorie impusă de legislaŃia naŃională şi. concediul de odihnă (acordat.Conform acestei directive statele membre ale Uniunii Europene trebuie să adopte măsurile necesare pentru interzicerea muncii copiilor (art. psihologice. în măsura în care această muncă este prestată în conformitate cu condiŃiile prescrise de către autoritatea competentă. SecŃiunea a III-a a directivei reglementează timpul de muncă. totodată. sănătăŃii sau dezvoltării lor fizice.

în concordanŃă cu prevederile directivei. Pentru calculul numărului de concedieri este asimilată concedierilor încetarea contractului de muncă intervenită la iniŃiativa patronului pentru unul sau mai multe motive care nu sunt inerente persoanei lucrătorilor. . mai mult de 20 şi mai puŃin de 100 de lucrători. în cazul în care. . pentru o perioadă de 90 de zile. oricare ar fi numărul lucrătorilor angajaŃi în mod obişnuit în unităŃile respective. cel puŃin egal cu 20. Directiva impune obligaŃia în sarcina patronilor care preconizează concedieri colective de a începe. în special. după adoptarea noului Cod al muncii. Adoptarea unei legi speciale care să vizeze protecŃia tinerilor la locul de muncă ar fi în măsură să preia în mod sistematic şi standardele directivei comunitare ce nu-şi au încă un corespondent în legislaŃia internă. munca de noapte şi perioada de repaus. Directiva Consiliului 98/59/CE din 20 iulie 1998 privind armonizarea legislaŃiilor statelor membre referitoare la concedierile colective Prin concedieri colective. potrivit alegerii efectuate de statele membre.cel puŃin egal cu 10% din numărul lucrătorilor din unităŃile care angajează. în mod obişnuit. dar nu mai puŃin de 300 de lucrători. ii) fie. pentru o perioadă de 30 de zile: . Deşi legislaŃia română este. totuşi într-o viitoare reglementare în materie vor trebui avute în vedere spre a fi transpuse în mod apropriat normele specifice incluse în SecŃiunea a Hl-a referitoare la timpul de muncă.Directiva este însoŃită de o Anexă cuprinzând agenŃi. în mod obişnuit cel puŃin 100.cel puŃin egal cu 30 în unităŃile care angajează. procese şi activităŃi care ar putea să antreneze riscuri specifice pentru tineri. în timp util. consultări cu reprezentanŃii lucrătorilor pentru analizarea posibilităŃilor de atenuare a consecinŃelor prin recurgerea la măsuri sociale însoŃitoare care vizează. se înŃeleg concedierile efectuate de un angajator pentru unul sau mai multe motive ce nu sunt inerente persoanei lucrătorilor. în general. Pentru aceasta ei trebuie să furnizeze reprezentanŃilor lucrătorilor o serie de 312 . numărul concedierilor este: i) fie. cu condiŃia ca aceste concedieri să fie cel puŃin în număr de cinci. în mod obişnuit.cel puŃin egal cu 10 în unităŃile care angajează. cel puŃin 300 de lucrători. să sprijine redistribuirea sau reconversia lucrătorilor disponibilizaŃi.

4 par. articolul 6 solicită statelor membre ca reprezentanŃii lucrătorilor şi/sau lucrătorii să dispună de procedurile administrative şi/sau jurisprudenŃiale în scopul asigurării respectării obligaŃiilor prevăzute de Directiva Consiliului 98/59/CE. Totodată. numărul şi categoriile de lucrători care urmează să fie disponibilizaŃi. în scris (art. ii) numărul şi categoriile de lucrători care urmează a fi disponibilizaŃi. vi) metoda de calcul preconizată pentru orice eventuală indemnizaŃie de concediere. Statele membre pot totuşi să prevadă că. v) criteriile preconizate pentru alegerea lucrătorilor care urmează să fie disponibilizaŃi în măsura în care legislaŃiile şi/sau practicile naŃionale atribuie această competenŃă angajatorului. criteriile preconizate pentru alegerea lucrătorilor care urmează să fie disponibilizaŃi etc. în orice caz. pentru a permite reprezentanŃilor lucrătorilor să formuleze propuneri constructive. angajatorul nu va fi obligat să notifice în scris autoritatea publică competentă decât la cererea acesteia. statele membre pot acorda autorităŃii publice competente puteri sporite de prelungire a termenului iniŃial (60 de zile sau mai mult de la notificare). fără a aduce atingere dispoziŃiilor ce guvernează drepturile individuale în materie de preaviz de concediere (art. Autoritatea publică competentă trebuie să folosească acest termen pentru a căuta soluŃii la problemele ridicate de concedierile colective preconizate. Astfel. iii) numărul şi categoriile de lucrători angajaŃi în mod obişnuit. În sfârşit. iv) perioada în cursul căreia este preconizată efectuarea concedierilor.l). 313 .3): i) motivele proiectului de concediere. alta decât cea care rezultă din legislaŃiile şi/sau practicile naŃionale. în cazul unui proiect de concediere colectivă legat de încetarea activităŃilor unităŃii ca rezultat al unei hotărâri judecătoreşti. O secŃiune specială a directivei se referă la procedura de concediere colectivă. 2 par. Concedierile colective al căror proiect a fost notificat autorităŃii publice competente devin efective la cel puŃin 30 de zile de la notificare. angajatorul are obligaŃia să le furnizeze în cursul consultărilor orice informaŃii utile şi să le comunice.informaŃii utile privind motivele proiectului de concediere. în centrul căreia stă obligaŃia patronului de a notifica în scris autorităŃii publice competente orice proiect de concediere colectivă.

65 alin (1) din Codul muncii. dacă desfacerea lor intervine înaintea termenelor de încetare a contractelor respective. articolul 3 al directivei prevede că drepturile şi obligaŃiile ce rezultă pentru cedent (persoana fizică sau juridică care pierde calitatea de 314 . şi contractelor individuale de muncă încheiate pe o durată determinată.98/1999. ei trebuie să pună toate informaŃiile relevante în legătură cu concedierea colectivă la dispoziŃia sindicatului sau a reprezentanŃilor salariaŃilor. reglementările comunitare se aplică. constituind. Astfel. trebuie să observăm că norma europeană consideră drept concedieri colective pe cele dispuse de angajator pentru unul sau mai multe motive care nu au legătură cu respectivii salariaŃi (deci pentru cazurile care nu implică vinovăŃia salariaŃilor în cauză). Codul muncii a reluat (la art. Directiva 2001/23/CE a Consiliului din 12 martie 2001 privind apropierea legislaŃiilor statelor membre relative la menŃinerea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului întreprinderii. Totuşi. aşadar. Codul muncii prevede o serie de obligaŃii în sarcina angajatorilor. Ea stabileşte o serie de drepturi de care trebuie să beneficieze în aceste situaŃii lucrătorii. cu cel puŃin 30 de zile calendaristice anterioare emiterii deciziilor de concediere. de unitate sau parte de întreprindere sau unităŃi către un alt angajator ce rezultă dintr-o cesiune convenŃională sau fuziune. care în procesul de elaborare a luat în considerare directiva europeană. o reglementare mai generală şi mai favorabilă.În legislaŃia română. De asemenea. Astfel. inclusiv informarea şi consultarea lor şi a reprezentanŃilor lor. prin excepŃie. precum şi să iniŃieze consultări cu aceştia în vederea evitării concedierilor colective sau a reducerii numărului de salariaŃi afectaŃi. Codul muncii nu distinge între diferitele tipuri de contracte individuale de muncă. angajatorii care urmează să efectueze disponibilizări prin concedieri colective au obligaŃia să comunice în scris intenŃia de concediere organizaŃiilor sindicale ori reprezentanŃilor salariaŃilor. Totodată. De asemenea. 68) prevederile directivei comunitare. pe când legislaŃia română are în vedere doar concedierea salariaŃilor în temeiul art. actul normativ corespondent este OrdonanŃa Guvernului nr. al unităŃii sau al unor părŃi ale acestora Directiva este aplicabilă oricărui transfer de întreprindere.

prin el însuşi un motiv de concediere pentru cedent sau cesionar. că ea priveşte şi relaŃii de muncă guvernate de un contract de muncă cu durată determinată sau interimară (art. economice şi sociale ale transferului pentru lucrători. ei sunt ŃinuŃi să procedeze. Astfel. Această prevedere nu împiedică licenŃierile ce pot interveni pentru raŃiuni economice. în timp util.2). Dacă contractul de muncă sau relaŃia de muncă este reziliat datorită faptului că transferul antrenează o modificare substanŃială a condiŃiilor de muncă în detrimentul lucrătorului. . la consultări asupra acestor măsuri cu reprezentanŃii lucrătorilor lor pentru încheierea unui acord.2 par.consecinŃele juridice.motivul transferului. 1. Statelor membre li se cere să introducă în ordinea lor juridică internă măsurile necesare pentru a permite tuturor lucrătorilor şi 315 .datei fixate sau propuse pentru transfer. cesionarul trebuie să menŃină condiŃiile de muncă convenite printr-o convenŃie colectivă în aceeaşi măsură în care acestea au fost stabilite pentru cedent. Atunci când cedentul sau cesionarul au în vedere măsuri cu privire la lucrătorii respectivi. rezilierea contractului de muncă sau a relaŃiei de muncă este considerată ca intervenind din iniŃiativa angajatorului. 7 par. . . transferul unei întreprinderi sau al unei părŃi de întreprindere nu constituie. conform art. conform art. Capitolul IU al directivei detaliază obligaŃia de informare şi consultare. Totodată.măsurile avute în vedere cu privire la lucrători. După transfer. cedentul şi cesionarul sunt ŃinuŃi să informeze reprezentanŃii lucrătorilor lor sau pe lucrătorii afectaŃi de transfer asupra: . 4.angajator ca urmare a transferului) dintr-un contract de muncă sau relaŃie de muncă existente la data transferului sunt transferate cesionarului (persoana fizică sau juridică care dobândeşte calitatea de angajator). Directiva 2001/23 menŃionează. tehnice sau de organizare ce implică schimbări în domeniul ocupării. până la data rezilierii sau expirării acelei convenŃii colective sau intrării în vigoare sau aplicării unei alte convenŃii colective. în mod explicit.

9). Anterior datei transferului. Codul muncii român prevede la articolele 169-170 că salariaŃii beneficiază de protecŃia drepturilor lor în cazul în care se produce un transfer al întreprinderii. unitatea sau părŃi ale acestora nu îşi păstrează autonomia iar contractul colectiv de muncă aplicabil Ia nivelul cesionarului este mai favorabil. drepturile şi obligaŃiile cedentului care decurg din contractele individuale de muncă şi contractul colectiv de muncă aplicabil. În cazul în care transferul implică o modificare substanŃială a condiŃiilor de muncă. 8).7). au recurs la alte instanŃe competente (art. În situaŃia în care în urma transferului. dar nu mai devreme de un an de la data transferului. în detrimentul salariatului. întreprinderea. eventual.9). 316 . existente la data transferului. salariaŃilor transferaŃi li se va aplica contractul colectiv de muncă mai favorabil (art. până la data rezilierii sau expirării acestuia. Avându-se în vedere obligativitatea realizării transpunerii în legislaŃia naŃională a dispoziŃiilor comunitare a fost adoptată Legea nr. clauzele contractului colectiv de muncă valabil în momentul efectuării transferului pot fi renegociate. angajatorul este responsabil pentru încetarea contractului individual de muncă (art. cedentul are obligaŃia notificării cesionarului cu privire la toate drepturile şi obligaŃiile care urmează a fi transferate (art. În temeiul acestei legi. 67/2006 privind protecŃia drepturilor salariaŃilor în catul transferului întreprinderii. Prin acord între cesionar şi reprezentanŃii salariaŃilor. Transferul întreprinderii sau al unor părŃi ale acestora nu poate constitui motiv de concediere individuală sau colectivă a salariaŃilor de către cedent ori de către cesionar (art. al unităŃii sau al unor părŃi ale acesteia către un alt angajator. vor fi transferate integral cesionarului.reprezentanŃilor lucrătorilor care apreciază că au fost lezaŃi prin nerespectarea obligaŃiilor decurgând din directivă să valorifice drepturile lor pe cale jurisdicŃională după ce. al unităŃii sau al unor părŃi ale acestora1. Cesionarul are obligaŃia respectării prevederilor contractului colectiv de muncă aplicabil la data transferului.6 alin (1)).

principiu fundamental al ComunităŃii. şi anume apropierea nivelurilor de formare. în cazul nerespectării de către cesionar sau de către cedent a obligaŃiilor prevăzute de lege. • Formarea profesională. 12. cedentul şi cesionarul vor informa în scris reprezentanŃii salariaŃilor proprii sau. Aceasta. subliniind că această formulă este cea mai clară dintre cele folosite în Tratatul CEE. în cazul în care aceştia nu sunt constituiŃi sau desemnaŃi. acesta s-a conformat printr-o decizie adoptată la 2 aprilie 1963 (63/266/CEE). 7 al Directivei 2001/23). b) motivele transferului. pe salariaŃii proprii. d) măsurile preconizate cu privire la salariaŃi. Comisia Europeană a pus accentul pe ideea de politică comună. economice şi sociale ale transferului pentru salariaŃi. datorită incidenŃei sale asupra liberei circulaŃii a persoanelor. Printre obiective se numără unul considerat ca fiind esenŃial de către autorităŃile comunitare. 128 al Tratatului CEE stabilea în sarcina Consiliului necesitatea definirii unor principii generale. 317 . Dat fiind că art. conform legii. e) condiŃiile de muncă şi de încadrare în muncă (obligaŃie suplimentară faŃă de cele prevăzute de art. In schimb. ea permiŃând intervenŃia cea mai profundă a autorităŃilor comunitare. Tratatul a prevăzut definirea unor anumite principii generale. Aceasta nu înseamnă că Tratatul înŃelege să instituie. fiecare Ńară putându-şi menŃine propriile metode şi propriile instituŃii. în statele membre.Conform art. In aplicarea sa. c) consecinŃele juridice. salariaŃii sau reprezentanŃii salariaŃilor afectaŃi de transfer se pot adresa instanŃei judecătoreşti competente pentru soluŃionarea conflictelor individuale sau colective de muncă. o legislaŃie identică în ceea ce priveşte formarea profesională. recunoaşterea stagiilor de formare profesională Articolul 128 al Tratatului de la Roma punea deja în sarcina Consiliului stabilirea unor principii generale pentru punerea în aplicare a unei politici comune de formare profesională care să poată contribui la dezvoltarea armonioasă atât a economiilor naŃionale. cu cel puŃin 30 de zile înainte de data transferului (în Directiva 2001/23 se menŃionează necesitatea comunicării „în timp util") cu privire la: a) data transferului sau data propusă pentru transfer. cât şi a PieŃei Comune.

încurajare şi recomandare de politici de cooperare între statele membre. În această concepŃie. promovarea cooperării între instituŃiile de învăŃământ. că o creştere economică echilibrată cu locuri de muncă moderne presupune o educaŃie de nivel înalt. dezvoltarea schimbului de informaŃii şi de experienŃă privind principiile comune sistemelor de educaŃie ale statelor membre. încurajarea dezvoltării educaŃiei de la distanŃă. este vorba nu de o politică comună comunitară în aceste domenii. S-a subliniat. Consiliul Uniunii Europene nu are competenŃe decizionale. EducaŃia şi formarea profesională adaptate la societatea bazată pe cunoaştere. cu acel prilej. Ca atare. potrivit Tratatului. ci numai de influenŃare. inechităŃilor şi excluziunii sociale. cu păstrarea responsabilităŃii fiecărui stat pentru conŃinutul învăŃământului şi organizarea sistemului educaŃiei. • Tratate şi alte documente comunitare relevante în domeniul ocupării şi securităŃii sociale: Carta ComunităŃii privind drepturile sociale fundamentale ale muncitorilor (1989) Tratatul de la Amsterdam (1997) Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene (2000) Strategia Lisabona şi modelul social european (2000) Tratatul de instituire a unei ConstituŃii pentru Europa (2004) 318 . ci de accentuarea cooperării între statele membre ale Uniunii Europeane. De fapt.SoluŃia a generat o serie de nedumeriri în rândul specialiştilor. astfel cum a fost el structurat la Consiliul european de la Lisabona (aşa-numita Strategie Lisabona) din martie 2000. acŃiunea ComunităŃii urmăreşte: dezvoltarea dimensiunii europene în educaŃie. inclusiv prin recunoaşterea academică a diplomelor şi a perioadelor de studii. care să contribuie la diminuarea discrepanŃelor. este unul dintre componentele fundamentale ale modelului social european. dat fiind că se stabileau printr-un act juridic având caracter individual un set de principii generale ale unei politici comune. unii dintre aceştia au contestat caracterul său obligatoriu. în special prin însuşirea şi difuzarea limbilor statelor membre. favorizarea mobilităŃii studenŃilor şi profesorilor. favorizarea dezvoltării schimburilor de tineri şi de animatori socioeducaŃionali. In acest sens.

în special cele ale lucrătorilor. în care un rol principal îl are piaŃa muncii. ca şi înlăturarea obstacolelor ce rezultă din neechivalarea diplomelor. munca în week-end. 4-6) Se recunoaşte oricărui cetăŃean al Uniunii dreptul la libera alegere a unei ocupaŃii şi angajări.o Carta ComunităŃii privind drepturile sociale fundamentale ale lucrătorilor (1989) Carta defineşte drepturile sociale fundamentale ale cetăŃenilor Uniunii Europene. 3) Dreptul la ameliorarea condiŃiilor de viaŃă şi de muncă (art. între altele. egalitatea sexelor). 7-9) Acest drept care este strâns legat de desăvârşirea Uniunii. fie în Carta socială europeană sau în convenŃiile OrganizaŃiei InternaŃionale a Muncii. în special în ceea ce priveşte regruparea familială. precum şi la o justă remunerare. beneficiul liberei circulaŃii. 1) Dreptul la liberă circulaŃie (art. realizarea armonizării condiŃiilor de rezidenŃă. în principal. al egalităŃii de tratament. Dreptul implică. stabilirea unui salariu de bază decent. In fapt. vizează apropierea la niveluri cât mai ridicate a condiŃiilor de viaŃă şi muncă pe care le au cetăŃenii diferitelor state membre. atât salariaŃi cât şi independenŃi. Dreptul la remunerare vizează. munca de 319 . dreptul la formare profesională. în special. ca şi al garantării condiŃiilor de muncă şi protecŃie socială în aceleaşi condiŃii cu ale cetăŃenilor Ńării de primire. munca cu durată determinată. Se vizează. se confirmă drepturi deja înscrise fie în Tratat (libera circulaŃie. garantarea unui salariu de referinŃă echitabil pentru lucrătorii care nu sunt angajaŃi cu normă întreagă şi pe durată nedeterminată şi asigurarea unor mijloace de subzistenŃă suficiente în cazul reŃinerii salariului. munca provizorie. 1-3) Acest drept permite cetăŃenilor ComunităŃii Europene să se stabilească şi să exerseze orice profesie în toate statele membre în aceleaşi condiŃii care se aplică cetăŃenilor Ńării de primire. beneficiul unui salariu just. munca prin corespondenŃă. El priveşte. 2) Dreptul la angajare şi remunerare (art. fixarea şi flexibilitatea timpului de muncă (lucru cu program parŃial. al liberei stabiliri în altă Ńară. totodată.

8) Dreptul la informaŃie. cuprinde recunoaşterea libertăŃii de a negocia. Totodată. de exemplu. Tratatul de la Maastricht a introdus posibilitatea încheierii de contracte colective de muncă între sindicatele şi patronatele reprezentative la nivel european. indiferent de statutul lor. 17-18) Se înscrie în această parte dreptul lucrătorilor. ca şi apropierea diferitelor reglementări ale muncii în vigoare în Uniune. Contractele pot fi puse în practică odată cu adoptarea lor de către Consiliul Uniunii Europene. la acŃiuni colective. în cazul conflictelor de interese. repausul săptămânal etc). ca şi o asistenŃă socială adecvată pentru persoanele ieşite din piaŃa muncii sau celor care nu dispun de mijloace de subzistenŃă suficiente. întreprinderile şi partenerii sociali sunt invitaŃi să le instituie. de a fi informaŃi şi chiar consultaŃi cu ocazia evenimentelor importante care privesc soarta întreprinderii şi care au implicaŃii asupra condiŃiilor de muncă sau asupra menŃinerii nivelului de angajare. 320 . 16) Este vorba nu numai de o simplă egalitate a salariilor femeilor şi bărbaŃilor pentru o muncă identică. educaŃie. să se asigure egalitatea în privinŃa accesului la profesie. 6) Dreptul la pregătirea profesională (art. consultare şi participare (art. 7) Dreptul la egalitatea de tratament între bărbaŃi şi femei (art. cum este. în special al celor care sunt angajaŃi în întreprinderi cu filiale în mai multe state membre. Se vizează. concediu anual. cu deosebire. prin garantarea unui venit minim pentru lucrători. în acelaşi timp. 10) Se menŃionează necesitatea asigurării unei protecŃii sociale adecvate pentru toŃi cetăŃenii Uniunii. Acest drept implică. greva. ca şi de a recurge. formare şi evoluŃie profesională. la protecŃia socială.noapte. 5) Dreptul la libertatea de asociere şi negociere colectivă (art. 11-14) Se recunoaşte oricărui lucrător şi angajator al ComunităŃii dreptul de a se afilia la organizaŃii profesionale. de a se încheia convenŃii colective între partenerii sociali. 15) Fiecare lucrător al Uniunii are dreptul să-şi perfecŃioneze pregătirea profesională de-a lungul întregii sale vieŃi active. instituirea de concedii de pregătire pentru a permite cetăŃenilor să se recicleze sau să se perfecŃioneze beneficiind de instituŃiile de pregătire continuă şi permanentă pe care puterile publice. 4) Dreptul la protecŃie socială (art.

integrării şi readaptării profesionale şi sociale. cât şi la nivelul unităŃilor propriuzise. se recunoaşte oricărui lucrător dreptul de a beneficia de condiŃii satisfăcătoare de sănătate şi securitate. s-au creat aşa numitele consilii europene ale muncii (European works councils) pentru informarea şi consultarea lucrătorilor din companiile europene transnaŃionale. în decembrie 1990. ca şi de partenerii sociali în măsura în care încheie convenŃii colective atât la nivelul naŃional.În acest sens. de a urma la sfârşitul perioadei obligatorii de şcolaritate o pregătire profesională suficientă. regional sau sectorial. de protecŃie socială. ca şi de asistenŃă medicală. Pentru cei care au vârsta pensionării. de statele membre sau de instituŃiile lor care au atribuŃii în domeniul social. recunoscându-se tinerilor angajaŃi dreptul de a primi o remuneraŃie echitabilă. 19) Prin adoptarea acestui principiu. dar nu întrunesc condiŃiile necesare acordării unei pensii. 9) Dreptul la protecŃia sănătăŃii şi securitatea la locul de muncă (art. 26) Se recunoaşte oricărei persoane handicapate dreptul de a beneficia de măsuri specifice. în special în domeniul formării. totodată. de-a lungul timpului. se prevede dreptul de a beneficia de un venit minim. 11) Dreptul persoanelor în vârstă (art. 24-25) Orice persoană care a atins vârsta pensionării are dreptul de a primi o pensie care să-i asigure un nivel de viaŃă decent. Aceasta implică luarea de măsuri adecvate în vederea obŃinerii de progrese în armonizarea condiŃiilor existente în statele membre. Punerea în aplicare a Cartei Realizarea prevederilor Cartei ComunităŃii privind drepturile sociale fundamentale ale lucrătorilor depinde. 12) Dreptul persoanelor handicapate (art. 20-23) Vârsta minimă de admitere la muncă este fixată la 15 ani. 10) Dreptul la protecŃia copiilor şi adolescenŃilor (art. acela de a beneficia de legislaŃie care să Ńină seama de specificul lor şi. în principal. 321 . Totodată. a fost adoptat un număr impresionant de directive vizând sănătatea şi securitatea la locul de muncă.

definite după modelul celor adoptate la Consiliul european de la Essen. pot fi date mai multe explicaŃii. 2 al Tratatului CE). ca şi de către Uniunea Europeană în ansamblul său. o Tratatul de la Amsterdam (1997) Tratatul de la Amsterdam. Ea este rezultatul negocierilor. Comisia redactează. Aşa după cum am subliniat mai înainte. pe de altă parte. nou introdus (cuprinzând noile articole 125-130). fiecărui stat membru. El prevede totodată crearea unui Comitet de ocupare. noile articole 136-145) Protocolul asupra Politicii sociale ce figura doar ca anexă la Tratatul de la Maastricht. prin Tratatul de la Amsterdam. precizează aceste obiective şi mijloace de a le atinge. din plin. aplicarea principiului subsidiarităŃii căci politica socială revine. anual. iar. care a fost de aplicare imediată. Pentru a se atinge acest obiectiv se vizează elaborarea unei strategii coordonate pentru ocupare. Titlul VIII privind ocuparea. pe de o parte. Desigur. Elementul cheie al acestei strategii este constituit din liniile directoare comune. în special în materie de ocupare. marchează o etapă importantă permiŃând. De asemenea. a fost integrat în Tratatul CE (la capitolul 1 al Titlului DC. 322 . în cea mai mare măsură. care devine „o problemă de interes comun" (art. Totodată. Carta respectivă este considerată chiar „un regres" pe planul reglementărilor europene. In comparaŃie cu Carta Socială Europeană a Consiliului European. principiul subsidiarităŃii permite Uniunii să acŃioneze atunci când obiectivele pot fi mai uşor realizate la nivelul său decât la cel al statelor membre. semnat la 2 octombrie 1997 şi intrat în vigoare la 1 mai 1999. în egală măsură. să consolideze mecanismele stabilite prin Tratatul de la Maastricht.Pe de altă parte. Noul obiectiv este de a atinge un nivel de ocupare ridicat fără însă a afecta competitivitatea. al unor compromisuri făcute pe parcursul elaborării. să stabilească o serie de orientări sociale prioritare pe plan comunitar. ea reflectă. un raport privind aplicarea prevederilor Cartei de către statele membre. Carta comunitară nu are valoarea juridică a unui regulament. ea doar enunŃă drepturile fundamentale. dar.

măsuri pozitive vizând aplicarea acestui principiu. a progresului social şi a dezvoltărilor ştiinŃifice şi tehnologice.„ enumera o serie de drepturi fundamentale în domeniul muncii.27). • dreptul la negociere şi la acŃiuni colective (art. o Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene (2000) La 7 decembrie 2000 la Nisa a fost adoptată Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene cu scopul de a se întări protecŃia drepturilor fundamentale în lumina evoluŃiei societăŃii. Cu ocazia acestor consultări. al muncii şi remunerării. Astfel. • condiŃii de muncă juste şi echitabile (art.4). • dreptul la accesul (gratuit) la serviciile de plasament (art. • protecŃia în cazul licenŃierii nejustificate (art. vechiul articol 119 se limita la problemele privind egalitatea de remunerare între cele două sexe pentru aceeaşi muncă. în plus. după consultarea Comitetului economic şi social şi urmând procedura codeciziei. luând în considerare obligaŃia Comisiei de a promova consultarea partenerilor sociali. prevăzând în mod explicit că.137 par. partenerii sociali pot decide să trateze subiectul în cauză prin negocieri la nivelul Uniunii Europene. cum sunt: • dreptul la informarea şi la consultarea lucrătorilor în cadrul întreprinderii (art.29). O serie de articole ale Cartei privesc drepturile fundamentale ale cetăŃenilor legate de regimul raporturilor de muncă.30). iar articolul 23 impune principiul egalităŃii între bărbaŃi şi femei inclusiv în domeniul angajării.Rolul fundamental al partenerilor sociali este reconfirmat. după ce articolul 5 interzice sclavia şi munca forŃată. Capitolul IV. cât şi la nivel comunitar.31) 323 .28). Tratatul de la Amsterdam a pus egalitatea între bărbaŃi şi femei printre obiectivele prioritate ale Uniunii. intitulat „solidaritate . noua dispoziŃie permite Consiliului să adopte. atât la nivel naŃional pentru că statele pot încredinŃa punerea în aplicare a directivelor (art. Noul articol 141 al Tratatului CE implică o întărire a egalităŃii de tratament între bărbaŃi şi femei şi a egalităŃii de şanse. trebuie să urmărească eliminarea inegalităŃilor şi promovarea egalităŃii depline. într-adevăr. în toate acŃiunile sale.

combate excluderea socială şi discriminările şi promovează justiŃia şi protecŃia socială. că Uniunea acŃionează pentru dezvoltarea durabilă a Europei. pe o economie socială de piaŃă foarte competitivă. o Strategia Lisabona şi modelul social european (2000)2 Consiliul european de la Lisabona. 324 2 . De asemenea. bazată pe o creştere economică echilibrată. solidaritatea între generaŃii şi protecŃia drepturilor copilului. vizând ocuparea deplină a forŃei de muncă şi progresul social şi un înalt nivel de protecŃie şi de îmbunătăŃire a calităŃii mediului.educaŃie şi formare profesională adaptate la societatea bazată pe cunoaştere . Acestea se referă la: . secŃiunea consacrată Strategiei Lisabona. desfăşurat în perioada 23-24 martie 2000. 3. DispoziŃiile Cartei se adresează instituŃiilor şi organelor Uniunii. a fixat 4 mari priorităŃi ale activităŃii comunitare la nivel social. ca şi statelor membre atunci când fac aplicarea dreptului comunitar. şi anume acela al deplinei ocupări a forŃei de muncă.incluziunea socială .locuri de muncă mai multe şi mai bune . Statele membre şi-au propus ca în anul 2010 o cotă de 70% din persoanele în vârstă productivă să fie activi pe piaŃa muncii. intitulat „Obiectivele Uniunii".34). transformând economia europeană în cea mai performantă la nivel mondial.modernizarea sistemului de asigurări sociale.32).• interzicerea muncii copiilor şi protecŃia tinerilor în muncă (art. S-ar atinge astfel un obiectiv deosebit de ambiŃios. o Tratatul de instituire a unei ConstituŃii pentru Europa (2004) Proiectul actual al ConstituŃiei Uniunii Europene precizează la art. • securitatea socială şi ajutorul social (art. egalitatea între femei şi bărbaŃi. ________________________________ A se vedea detaliile de la capitolul 6 Mediul de afaceri şi relaŃiile de muncă in contextul dreptului comerŃului internaŃional.

ConstituŃia Uniunii Europene a inclus. şi. Uniunea recunoaşte şi promovează rolul acestora la nivelul Uniunii. În Titlul IV al CărŃii a II-a a ConstituŃiei Uniunii Europene. De asemenea Capitolul III (SecŃiunea 1 şi 2) al Titlului III al PărŃii a III-a detaliază politica specifică a Uniunii în domeniul ocupării forŃei de muncă şi al politicii sociale. intitulat „Solidaritatea". În plus. precum şi solidaritatea între statele membre. respectându-le autonomia (conform art. 325 . formată şi adaptabilă. în Partea a II-a Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii care reafirmă. luând în considerare diversitatea sistemelor naŃionale. In acest sens. Uniunea promovează coeziunea economică. Obiectivul atingerii unui înalt nivel de ocupare a forŃei de muncă este luat în considerare la definirea şi punerea în aplicare a politicilor şi acŃiunilor Uniunii (art. Uniunea şi statele membre urmăresc să elaboreze o strategie coordonată de ocupare a forŃei de muncă. de a se stabili sau de a-şi oferi serviciile în orice stat membru. Cât privesc partenerii sociali. drepturile care rezultă în special din tradiŃiile constituŃionale şi din obligaŃiile internaŃionale comune ale statelor membre. din cartele sociale adoptate de către Uniune şi de către Consiliul Europei. de a lucra. precum şi a principiului subsidiarităŃii. Art. precum şi din jurisprudenŃa CurŃii de JustiŃie a Uniunii Europene şi a CurŃii Europene a drepturilor Omului. In plus. Uniunea facilitează dialogul dintre aceştia.97). regăsim drepturile pe care le cuprindea Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene. prin respectarea competenŃelor şi îndatoririlor Uniunii. 14). în temeiul căreia orice persoană are dreptul la muncă şi dreptul de a exercita o profesie aleasă sau acceptată în mod liber.Totodată. socială şi teritorială. III . 47). din ConvenŃia europeană privind apărarea drepturilor omului şi a libertăŃilor fundamentale.99). precum şi pieŃe ale muncii care să poată reacŃiona rapid la evoluŃia economiei (art. 11-15 statuează libertatea profesională şi dreptul la muncă. în special prin adoptarea liniilor directoare ale acestor politici (art. precum şi libertatea pe care o are fiecare cetăŃean sau cetăŃeană a Uniunii de a-şi căuta un loc de muncă. să promoveze o mână de lucru calificată.III . Uniunea adoptă măsuri pentru asigurarea coordonării politicilor de ocupare a forŃei de muncă ale statelor membre. în special.

din câmpul aplicării sale remuneraŃiile.Consiliul European examinează în fiecare an situaŃia ocupării forŃei de muncă. a căror reglementare rămâne. j) combaterea excluziunii sociale. f) reprezentarea şi apărarea colectivă a intereselor lucrătorilor şi patronatului. d) protecŃia lucrătorilor în cazul rezilierii contractului de muncă. i) egalitatea între bărbaŃi şi femei în privinŃa şanselor pe piaŃa muncii şi tratamentul la locul de muncă. astfel. în special. în responsabilitatea exclusivă a statelor membre. Este important de subliniat că pct. adoptă în fiecare an linii directoare de care statele membre Ńin cont în politicile lor de ocupare a forŃei de muncă (art. în special în domeniile relaŃiilor contractuale. a mediului de lucru. e) informarea şi consultarea lucrătorilor. în mod expres. 6 final al art. k) modernizarea sistemelor de protecŃie socială. echilibrul lor financiar. III -104: a) îmbunătăŃirea. Ńinând cont de condiŃiile şi reglementările tehnice existente în fiecare din statele membre. III-104 exclude. la propunerea Comisiei. Propunându-şi să acŃioneze. Legile şi legile-cadru europene nu aduc atingere facultăŃii recunoscute statelor membre de a defini principiile fundamentale ale sistemului lor de securitate socială şi nu trebuie să afecteze. precum şi de necesitatea de a menŃine competitivitatea economiei Uniunii. aceasta susŃine şi completează acŃiunea statelor membre într-o serie de domenii. dreptul la grevă şi dreptul la lock-out. dreptul de asociere. In acest scop. Ńinând cont de diversitatea practicilor naŃionale. iar pe baza concluziilor acestuia Consiliul de Miniştri. enumerate la art. III-100). se pot adopta legi sau legi-cadru europene care pot stabili măsuri destinate să încurajeze cooperarea între statele membre prin stabilirea unor cerinŃe minime aplicabile progresiv. în mod semnificativ. inclusiv co-gestionarea. 326 . g) condiŃiile de încadrare în muncă a resortisanŃilor Ńărilor terŃe care îşi au reşedinŃa în mod legal în cadrul Uniunii. b) condiŃiile de muncă. pentru a proteja sănătatea şi securitatea lucrătorilor. h) integrarea persoanelor excluse de pe piaŃa muncii. c) securitatea socială şi protecŃia socială a lucrătorilor.

637 din 29 august 2002. nr.1. e) protecŃia împotriva accidentelor şi bolilor profesionale. IV. M. asigurarea egalităŃii de şanse între femei şi bărbaŃi. art. şi anume: a) ocuparea forŃei de muncă. III-7 enumera şi el o serie de domenii în care Comisia încurajează cooperarea între statele membre şi facilitează coordonarea acŃiunii lor în toate domeniile politicii sociale.„Noi oportunităŃi de ocupare în societatea bazată pe cunoaştere şi în servicii" prevăzute în HG nr. îmbunătăŃirea capacităŃii de angajare. 759 din 18 iulie 2002 pentru aprobarea Planului naŃional de acŃiune pentru ocuparea forŃei de muncă (PNAO). şi anume: I. M. întreprinderilor inovative care pot contribui la mobilizarea potenŃialului de creare a locurilor de muncă într-o ___________________________________________ Conform HG nr. Cele 10 linii directoare .Pe de altă parte. SubsecŃiunea 2. Politica de Ocupare a forŃei de muncă în Uniunea Europeană: Strategia Uniunii Europene în domeniul ocupării forŃei de muncă are la bază patru piloni3. f) igiena muncii. trebuie să fie utilizate toate posibilităŃile creării de noi locuri de muncă şi ale tehnologiei informaŃiei. 637 din 29 august 2002. Of. 759 din 18 iulie 2002 pentru aprobarea Planului naŃional de acŃiune pentru ocuparea forŃei de muncă (PNAO). În sfârşit. Of. b) dreptul muncii şi condiŃiile de lucru.dezvoltarea spiritului anteprenorial şi crearea de locuri de muncă. nr. 327 3 . În cazul în care UE doreşte să rezolve problema ocupării forŃei de muncă. pentru a promova cooperarea în materie de protecŃie socială între statele membre şi între acestea şi Comisie (art. promovarea capacităŃii de adaptare a întreprinderilor şi a angajaŃilor acestora. d) securitatea socială. răspund cerinŃelor şi provocărilor noului statut al României de stat membru al Uniunii Europene. III. II. c) formarea şi perfecŃionarea profesională. Consiliul de Miniştri urmează să adopte o decizie europeană de instituire a unui Comitet de protecŃie socială cu caracter consultativ.III-111). g) dreptul sindical şi negocierile colective dintre angajatori şi lucrători.

creşterea ocupării forŃei de muncă. creşterea gradului de ocupare a forŃei de muncă: .societate bazată pe cunoaştere trebuie să li se ofere condiŃii generale favorabile. Un potenŃial considerabil pentru crearea de locuri de muncă şi sporirea calităŃii acestora se regăseşte îndeosebi în sectorul servicii. Obiectivele Programului de guvernare în domeniul politicii de ocupare a forŃei de muncă până în anul 2004 vizează: 1. 2. flexibilităŃii şi adaptabilităŃii forŃei de muncă. 328 . Principalele obiective ale politicii de ocupare Obiectivul orizontal A . astfel încât rata şomajului să scadă. .mutarea accentului politicilor de protecŃie a şomerilor de la măsuri pasive către cele active.Creşterea ratei de ocupare Pe piaŃa muncii acŃiunea Guvernului are ca principal obiectiv creşterea gradului de ocupare a populaŃiei active. . Măsurile propuse vizează stimularea creării de noi locuri de muncă în condiŃiile continuării în ritm accelerat a proceselor de privatizare şi restructurare. . Ar trebui inclus şi potenŃialul ocupaŃional într-o societate bazată pe cunoaştere şi al sectorului mediu. măsuri de sprijinire a şomerilor: . In special în sectorul mediului înconjurător există o serie de posibilităŃi care se adresează cu precădere forŃei de muncă mai puŃin calificate în vederea integrării pe piaŃa muncii a acesteia. există potenŃial pentru o calificare superioară a forŃei de muncă prin introducerea noilor tehnologii specifice mediului. Mai mult.creşterea mobilităŃii.garantarea şanselor egale.adoptarea liniilor directoare ale UE privind ocuparea forŃei de muncă.aplicarea de măsuri de asigurare pentru şomaj. . Statele membre vor înlătura obstacolele în calea prestării serviciilor şi vor crea condiŃiile-cadru pentru utilizarea potenŃialului întregului spectru al sectorului servicii în vederea creării mai multor locuri de muncă mai bune. .dezvoltarea spiritului întreprinzător al angajatorilor şi al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

.utilizarea eficientă a bugetului asigurărilor pentru şomaj. (iv) accesarea gratuită a serviciului electronic de mediere a muncii.asigurarea egalităŃii şanselor pe piaŃa muncii. .Pentru îndeplinirea obiectivelor Programului de guvernare AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă întocmeşte anual un program naŃional pentru ocuparea forŃei de muncă. Obiectivele stabilite pentru anul 2002 sunt: . 2.stimularea şomerilor în vederea ocupării unui loc de muncă.stimularea angajatorilor pentru încadrarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. cum sunt: (i) informare şi consiliere profesională. .sprijinirea ocupării persoanelor aparŃinând unor categorii defavorizate ale populaŃiei. .prevenirea şomajului şi combaterea efectelor sociale ale acestuia. . 329 . . îmbunătăŃirea structurii ocupării pe ramuri economice şi zone geografice prin echilibrarea raportului dintre cererea şi oferta de pe piaŃa muncii. (v) creditare pentru întreprinderile mici şi mijlocii. (ii) medierea muncii. servicii oferite şomerilor. .stimularea încadrării în muncă a minimum 42% din numărul şomerilor în primele 6 luni de la data intrării în şomaj. . în derularea măsurilor active.încadrarea sau reîncadrarea în muncă a persoanelor în căutarea unui loc de muncă. (vi) cursuri de calificare şi recalificare a forŃei de muncă.9%. subvenŃii pentru creşterea ocupării.creşterea mobilităŃii forŃei de muncă în condiŃiile schimbărilor structurale care se produc în economia naŃională.creşterea ponderii măsurilor active de stimulare a ocupării forŃei de muncă în totalul cheltuielilor la 22. (iii) consultanŃă şi asistenŃă pentru începerea unei activităŃi independente sau pentru iniŃierea unei afaceri. . Aceste obiective vor fi realizate prin următoarele măsuri active: 1.

Obiectivul orizontal B . astfel încât să se asigure accesul echitabil la educaŃie pentru copiii şi tinerii din mediul rural.dezvoltarea şi restructurarea reŃelei învăŃământului rural.anticiparea necesarului de competenŃe. . ÎmbunătăŃirea învăŃământului profesional şi tehnic îmbunătăŃirea învăŃământului profesional şi tehnic (învăŃământul preuniversitar profesional. 330 . 1. . . .dezvoltarea şi implementarea unui sistem de consiliere şi orientare şcolară şi profesională. cât şi pentru cea continuă.implementarea societăŃii informaŃionale prin sistemul educaŃional instruirea la distanŃă şi continuă şi informatizarea învăŃământului.creşterea calităŃii programelor de formare profesională atât pentru formarea iniŃială.asigurarea educaŃiei de bază pentru toŃi cetăŃenii.realizarea reformei curriculare la toate nivelurile educaŃionale.Strategii naŃionale pentru „învăŃarea pe parcursul întregii vieŃi" Reformele legislative şi instituŃionale realizate în acest domeniu în ultimii ani împreună cu alocarea unor fonduri mai mari pentru educaŃie şi formare profesională arată interesul deosebit pe care România îl acordă dezvoltării de strategii naŃionale ample şi coerente de formare iniŃială şi continuă.adoptarea unor programe de educaŃie compensatorie sau de acordare a unei a doua şanse pentru cei care au părăsit temporar sistemul formal al educaŃiei de bază.eradicarea analfabetismului prin implicarea instituŃiilor de resort şi a comunităŃilor locale. . . . .formarea continuă a personalului didactic.generalizarea calităŃii profesionalizării ca atribut şi finalitate a formelor şi structurilor de formare iniŃială organizate potrivit prevederilor legale în vigoare. învăŃământul postliceal.ameliorarea calitativă a serviciilor educaŃionale din învăŃământul rural. .combaterea abandonului şcolar. . . . corespunzător schim bărilor care se previzionează pe piaŃa muncii. învăŃământul superior) prin: .

. 2.dezvoltarea şi implementarea mecanismelor şi instrumentelor de asigurare a calităŃii formării profesionale iniŃiale.adaptarea învăŃământului profesional şi tehnic (IPT) la nevoile de dezvoltare durabilă la nivel regional.promovarea parteneriatului social în IPT. . 331 . .utilizarea noilor tehnologii în procesul de formare profesională prin noi forme şi tipuri de învăŃare (învăŃarea la distanŃă).înlăturarea blocajelor din activitatea de formare profesională a adulŃilor. de noile tehnologii în curs de dezvoltare. . în condiŃiile integrării elevilor cu nevoi speciale de învăŃare în programele de pregătire profesională organizate în reŃeaua de masă. autorizarea programelor de formare.dezvoltarea instituŃională a unităŃilor de învăŃământ pentru a deveni furnizoare de formare a resurselor umane la nivelul comunităŃilor locale. . . evaluarea rezultatelor formării).adaptarea IPT la nevoile de calificare solicitate de economia bazată pe cunoaştere. .adaptarea IPT la nevoile de dezvoltare personală şi profesională a cursanŃilor din perspectiva învăŃării permanente. .valorificarea competenŃelor profesionale dobândite în contexte de formare nonformalâ sau informală.elaborarea de către patronate împreună cu sindicatele a planurilor anuale de formare profesională la nivel de întreprindere.facilitarea organizării unor stagii de instruire practică la agenŃii economici pentru programe organizate de diferiŃi furnizori de formare profesională. ÎmbunătăŃirea formării profesionale continue Măsuri prevăzute pentru îmbunătăŃirea formării profesionale continue şi sprijinirea învăŃării pe tot parcursul vieŃii: . prin care se va da posibilitatea salariaŃilor să participe la diferite forme de pregătire profesională. .modificarea cadrului legislativ privind formarea profesională a adulŃilor. . ..asigurarea calităŃii şi competitivităŃii furnizorilor de formare (elaborarea de standarde ocupaŃionale.

tri.sau pluripartite. în acest sens au fost înfiinŃate şi funcŃionează următoarele instituŃii: 1. . local (la nivelul comunităŃilor). în România a fost constituit un parteneriat social cuprinzător. partenerii sociali fiind implicaŃi în elaborarea politicilor şi strategiilor pentru punerea în aplicare a diferitelor programe din domeniul ocupării. Parteneriatele se dezvoltă. de interes public. sindicate şi patronate şi al asigurării climatului de pace 332 .perfecŃionarea cadrului legislativ şi instituŃional pentru promovarea parteneriatului în formarea profesională continuă.. care oferă servicii mai apropiate de cetăŃeni şi sunt mai bine adaptate nevoilor specifice ale comunităŃilor. educaŃie şi formare). Obiectivul orizontal C . autonom. în concordanŃă cu iniŃiativele publice/private. Prin intermediul dialogului social parteneriatele îşi fac simŃită prezenŃa la nivel european (cooperare transnaŃională cu privire la programe de tineret. . Aceste programe se creează prin acorduri şi protocoale în care sunt prevăzute politici coerente de realizare a obiectivelor propuse. la nivelul întreprinderilor (patronat sindicat/salariaŃi). Deoarece în această etapă economia României trebuie să se adapteze în toate sectoarele de activitate pentru a deveni şi a se menŃine competitivă. naŃional (acorduri tripartite). Structurile parteneriale pot fi bi-.elaborarea procedurii de evaluare şi certificare a competenŃelor dobândite pe cale nonformală sau informală. prin implicarea activă a organelor locale şi regionale. a organizaŃiilor societăŃii civile.Dezvoltarea parteneriatului social în vederea evaluării şi monitorizării acŃiunilor privind ocuparea forŃei de muncă. mai ales. parteneriatul social devine o modalitate eficientă de a asigura modernizarea şi diversificarea activităŃilor. In acest context partenerii sociali sunt integraŃi sistematic în dezvoltarea şi implementarea acŃiunilor. constituit în scopul realizării dialogului social dintre Guvern. Consiliul Economic şi Social (CES) este un organism tripartit.încurajarea instituŃiilor şi a unităŃilor de învăŃământ de a participa ca furnizori de formare profesională continuă în programele iniŃiate şi organizate de AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă.

la nivelul fiecărui minister funcŃionează comisiile de dialog social în cadrul cărora sunt abordate probleme specifice instituŃiei respective. organizată în sistem tripartit.Nomenclatorul unităŃilor teritoriale statistice (NUTS). 3. Regiunile de dezvoltare. Obiectivul orizontal D . Începând cu anul 2001 s-au încheiat acorduri sociale între Guvern şi partenerii sociali reprezentativi la nivel naŃional. 2. în cadrul Consiliului consultativ al inspectoratului şcolar judeŃean sau al municipiului Bucureşti. Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor (CNFPA) este o autoritate administrativă autonomă. deciziile fiind adoptate în urma consultării partenerilor sociali.socială. implementare şi evaluare a politicii de dezvoltare regională şi a 333 . precum şi în medierea stărilor conflictuale intervenite între partenerii sociali. cu rol consultativ în promovarea politicilor şi strategiilor privind formarea profesională a adulŃilor. cum ar fi Consiliul NaŃional pentru Formare şi EducaŃie Continuă. sunt alcătuite din grupări de două până la opt judeŃe (incluzând şi municipiul Bucureşti). precum şi a celei de protecŃie socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. înainte de a se declanşa procedurile prevăzute pentru soluŃionarea conflictelor de muncă. precum şi ai organizaŃiilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel naŃional. constituite prin asocierea voluntară a acestora. Modelul regiunilor de dezvoltare urmează îndeaproape sistemul european de clasificare statistică a unităŃilor teritoriale . Regiunile create nu au statut administrativ şi nici personalitate juridică. Ministerul EducaŃiei şi Cercetării se sprijină la nivel naŃional pe organisme consultative. Ele reprezintă cadrul de concepere. înfiinŃate în urmă cu circa 5 ani. CNFPA este format din reprezentanŃi ai administraŃiei publice centrale. AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă este o instituŃie cu conducere tripartită care are ca atribuŃie principală implementarea politicii de ocupare a forŃei de muncă.Dimensiunea regională Pentru România dezvoltarea regională nu a fost o tradiŃie. La nivel judeŃean funcŃionează Consiliul NaŃional de Dezvoltare a Parteneriatului Social în învăŃământul Profesional şi Tehnic. în scopul asigurării păcii sociale necesare realizării reformelor economice. CES are un rol consultativ în stabilirea politicii economice şi sociale. De asemenea. Conform prevederilor Legii învăŃământului.

oraşelor şi municipiilor. Consiliile judeŃene şi consiliile locale de la nivelul comunelor. formate din reprezentanŃi aleşi de colectivităŃile locale. Ministerul Dezvoltării şi Prognozei derulează programe prin care se creează oportunităŃi de ocupare şi dezvoltare a resurselor umane. consiliile consultative. AutorităŃile locale sunt implicate în fundamentarea şi implementarea programelor anuale de ocupare temporară din rândul şomerilor (lucrări de interes comunitar. începând cu anul 2000 România elaborează Planul naŃional de dezvoltare care prezintă strategia. în cadrul fiecărei regiuni de dezvoltare funcŃionează o agenŃie pentru dezvoltare regională. care acŃionează în domeniul specific dezvoltării regionale. finanŃarea dezvoltării infrastructurii etc. organism neguvernamental. priorităŃile şi programele de promovare a coeziunii socioeconomice pe teritoriul Ńării. constituite cu aprobarea Consiliului NaŃional 334 . de utilitate publică. la nivelu! agenŃiilor judeŃene pentru ocuparea forŃei de muncă se vor constitui şi vor funcŃiona. regiunilor. Aceste programe se adresează. au ca atribuŃii elaborarea. Pentru întărirea rolului autorităŃilor publice locale şi al parteneriloi sociali în implementarea politicilor în domeniul pieŃei muncii. La nivel judeŃean se elaborează anual programe de dezvoltare economico-socială. ConsorŃiile regionale sunt structuri consultative ale consiliilor pentru dezvoltare regională. judeŃelor sau zonelor care au probleme de dezvoltare şi au ca principal obiectiv sprijinirea investiŃiilor pentru creşterea capacităŃii de creare de locuri de muncă şi de dezvoltare a resurselor umane prin măsuri de sprijinire a creării sau dezvoltării de întreprinderi mici şi mijlocii. Instrumentele de bază ale promovării economice la nivel regional sunt Strategia naŃională pentru dezvoltare regională şi Programul naŃional pentru dezvoltare regională. constând în servicii publice şi servicii sociale). Ministerul Dezvoltării şi Prognozei are sarcina de a promova şi a coordona la nivel naŃional politica de dezvoltare regională. în principal. începând din a doua jumătate a anului 2002. Pe baza Planului naŃional de dezvoltare. Politica pieŃei muncii şi cea de formare profesională reprezintă domenii de acŃiune ale eforturilor şi iniŃiativelor regionale.programelor de coeziune economică şi socială. aprobarea şi adoptarea de strategii şi programe de dezvoltare economico-socială judeŃene şi locale.

Doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi reală asupra pieŃei muncii din România. Procesul de armonizare a statisticii sociale româneşti cu statisticile europene a început.date din BalanŃa forŃei de muncă (BFM).sistemele de eşantionare utilizate. ai agenŃiilor pentru ocuparea forŃei de muncă. . Fiecare din cele 7 consorŃii regionale este compus din reprezentanŃi ai agenŃiei pentru dezvoltare regională. iniŃiată în anul 1996. în contextul derulării diverselor programe. ai comitetelor locale pentru dezvoltarea parteneriatului social în învăŃământul profesional şi tehnic şi ai universităŃilor. pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaŃa forŃei de muncă din România se utilizează două serii de date statistice diferite: . Prin poziŃia sa de coordonator al activităŃilor cu acest specific. . perioadele de referinŃă şi sfera de cuprindere sunt diferite. nomenclatoarele. la nivelul Institutului NaŃional de Statistică. este necesară existenŃa unor informaŃii statistice corespunzătoare.conceptele. definiŃiile. la nivel naŃional şi teritorial (regiuni statistice. În momentul de faŃă. ai filialei regionale a Centrului NaŃional pentru Dezvoltarea învăŃământului Profesional şi Tehnic. Institutul NaŃional de Statistică se implică în acŃiunea de unificare conceptuală şi metodologică a principalilor indicatori statistici ai pieŃei muncii. ai inspectoratelor şcolare judeŃene. ai consiliilor judeŃene. 335 . în special al elaborării unor politici sociale coerente şi pentru a se realiza o monitorizare şi evaluare adecvată a progreselor realizate în cadrul procesului de implementare a PNAO. prin alinierea pe trei direcŃii principale: . Obiectivul orizontal E .metodele de cercetare (modalităŃile de colectare a informaŃiilor).date din Ancheta asupra forŃei de muncă în gospodării (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de date nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare. BFM permite construirea unor indicatori comparabili în timp. clasificările.pentru Dezvoltare Regională.Dezvoltarea sistemului de indicatori ai pieŃei muncii In procesul luării deciziilor din orice domeniu de activitate. judeŃe). .

ulterior apar şi alte acte normative. o cerere explicită adresată Comisiei de a înainta propuneri ____________________________________________ 4 5 Community Charter of Fundamental Rightsfor Workers www. SubsecŃiunea 2. Carta Socială Europeană Toate Statele Membre. Acestea se referă. programe şi instrumente care îşi pun amprenta asupra direcŃiei dezvoltării acestei politici.ro 336 . de asemenea. Momente cheie în domeniul politicii de ocupare a forŃei de muncă Dacă între anul 1957 şi 1971 instrumentul utilizat a fost Fondul Social European (Fondul Social European). a unor noi instrumente şi parteneriate pentru atingerea obiectivelor acestora. egalitatea şanselor. specifici. teritorial (regiuni statistice) şi european. cunoscută sub numele de Carta Socială. la nivel naŃional. la piaŃa muncii. Carta Drepturilor Sociale Fundamentale ale AngajaŃilor4. ConstrucŃia modelului social european a fost marcată astfel de evenimente care au contribuit la definirea şi apoi dezvoltarea unei politici sociale şi de ocupare europene. Conceptele şi definiŃiile din cadrul sistemului românesc al forŃei de muncă au fost adaptate la convenŃiile şi standardele europene în vigoare.1. printr-o declaraŃie. formarea profesională. § 2. au adoptat în 1989. Carta constituie un instrument politic care conŃine „obligaŃii morale"5 al căror obiect este acela de a garanta că într-o anumită Ńară sunt respectate anumite drepturi sociale.Ancheta asupra forŃei de muncă în gospodării (AMIGO) asigură comparabilitate în timp.ccir. care vor fi în continuare structuraŃi şi detaliaŃi de aşa manieră încât să permită o evaluare eficientă a gradului de îndeplinire a măsurilor cuprinse în PNAO. În afara indicatorilor statistici generali se vor dezvolta şi alŃii. avându-se în vedere şi specificul legislaŃiei naŃionale. cât şi prin aderarea la Programul EUROSTAT. cu excepŃia Marii Britanii. a strategiilor adecvate. în primul rând. strategii. în cadrul Institutului NaŃional de Statistică. Carta conŃine. Comparabilitatea datelor statistice la nivel european este asigurată. atât prin adoptarea metodei moderne de cercetare AMIGO. mediul de lucru.

stabileşte obiectivele de politică socială trasate şi în Carta Socială din 1989: promovarea ocupării forŃei de muncă. din anul 1997. la Tratatul asupra Uniunii Europene. în final. educaŃie şi training în meserii. ce permit accesul femeilor pe piaŃa muncii. Pe direcŃia verticală. Acordul de Politică Socială stabileşte procedura pentru adoptarea măsurilor de politică socială şi recunoaşte rolul vital jucat de dialogul dintre conducere şi angajaŃii în politică socială. _________________________________________ 6 lbidem 337 . După alegerea noului guvern laburist în mai 1997. forŃă de muncă califi cată care să răspundă unor cerinŃe mereu în schimbare. 2. Mai multe fonduri sunt astfel activate? In cadrul acestora Fondul de Dezvoltare Regională. care trebuie să asigure coeziune economică şi socială regăsim politicile active de ocupare. îmbunătăŃirea condiŃiilor de muncă şi viaŃă. la rândul său. parteneriate locale care să asigure climatul favorabil spiritului antreprenorial al unor „poli de cunoaştere" care este transferată spre sectoarele noi. Carta Verde din 1993 ce stabileşte direcŃiile de acŃiune şi apoi Carta Albă din 1994 insistă pe rolul pregătirii şi formării profesionale. a încorporat Acordul de Politică Socială . dezvoltarea resurselor umane etc. combaterea excluderii sociale.pentru a transpune conŃinutul Cartei Sociale în legislaŃie. Carta Socială a fost urmată de programe de acŃiune socială. una verticală şi cealaltă orizontală. Fondurile Structurale cu cele trei obiective specifice sunt cele cunoscute. anexat.în Capitolul Social din Tratatul asupra ComunităŃii Europene. în care regăsim două coordonate. In timp ce în plan orizontal este vorba de angajare pe plan local. Tratatul de la Amsterdam. Semnat de 14 State Membre (mai puŃin Marea Britanie). § 2. Marea Britanie a anunŃat că intenŃionează să ia parte la politica socială şi de ocupare. egalitate de şanse şi societatea bazată pe servicii. egalitate de şanse. S-a creat o bază legală pentru egalitatea şanselor între femei şi bărbaŃi la locul de muncă şi se fac precizări legate de măsuri împotriva excluderii sociale. Acordul de Politică Socială 6 Acordul de Politică Socială este anexat la Protocolul de Politică Socială. o referire la drepturile fundamentale a dat o nouă dimensiune obiectivelor politicii sociale.cu prevederi sporite .

dezvoltarea politicilor comune în domeniul protecŃiei mediului. strategia este structurată pe patru piloni. al sănătăŃii publice şi protecŃiei consumatorilor. cu excepŃia Marii Britanii. Acesta cuprinde dispoziŃii ce vizează adâncirea integrării atât prin trecerea în competenŃa ComunităŃii a unor domenii ce erau cuprinse în aria cooperării interguvernamentale.adaptabilitatea .promovează crearea de noi locuri de muncă prin încurajarea dezvoltării locale. Conform acestor dispoziŃii. Se urmăreşte. Astfel a fost adoptată „Strategia europeană de ocupare a forŃei de muncă".Tratatul de la Maastricht din anul 1992 a avut rolul de a integra Carta Socială în tratatul semnat. 338 . Procesul de coordonare a acŃiunilor privitoare la ocuparea forŃei de muncă în cadrul Uniunii a fost lansat de către Consiliul Europei la Luxemburg în noiembrie 1997 la „Job Surnrnit". Tratatul de la Amsterdam include politica socială şi de ocupare. fiecare reprezentând câte un domeniu de acŃiune a cărui dezvoltare contribuie la o mai bună ocupare a forŃei de muncă la nivel comunitar: .angajabilitatea . . asigurând echilibrul între integrarea economică şi politica de ocupare a forŃei de muncă. contribuind la combaterea şomajului în rândul tinerilor şi la combaterea şomajului pe termen lung.antreprenoriatul . eliminarea discriminărilor şi asigurarea unui tratament optim în ceea ce priveşte condiŃiile de muncă şi ocupare a posturilor.În funcŃie de priorităŃile identificate.are în vedere modernizarea organizării muncii şi promovarea contractelor de muncă flexibile.reprezintă o nouă cultură în sfera ocupării forŃei de muncă şi se referă la adaptabilitatea de a fi angajat. care îl va semna ulterior în cadrul Acordului Social. cât şi prin dezvoltarea politicilor şi obiectivelor Uniunii Europene. . Sunt cuprinse astfel prevederi referitoare la politica de asigurare a locurilor de muncă şi de protecŃie socială. . realizând pactul necesar pentru stabilitate şi creştere economică. statele membre vor promova o politică de coordonare a creării de locuri de muncă în vederea dezvoltării capacităŃii de elaborare a unei strategii comune privind nivelul de angajare. de asemenea. prin introducerea în tratat a Titlului VIU.

stabilirea unor „DirecŃii în ocuparea forŃei de muncă" (Employment Guidelines). . care mai apoi este discutat şi aprobat de către Consiliul European.constă în urmărirea obiectivelor comune prin acŃiuni corelate.. Pentru a se asigura coordonarea la nivel european a strategiei. anual se parcurg anumite etape.constă în stabilirea/ împărŃirea respon sabilităŃilor între nivelul comunitar şi cel naŃional prin stabilirea obiectivelor la nivel comunitar şi responsabilizarea statelor membre în privinŃa măsurilor de acŃiune adoptate.se referă la adoptarea de măsuri speciale pentru ca femeile să aibă parte de aceleaşi oportunităŃi ca şi bărbaŃii.monitorizarea pe Ńară (country surveillance) .NAP's). planuri ce descriu modul de aplicare a DirecŃiilor de ocupare a forŃei de muncă şi a recomandărilor specifice fiecărei Ńări.se referă la monitorizarea şi evaluarea progresului prin stabilirea de indicatori comuni pentru toate statele membre. membru în parte a „Planurilor NaŃionale de AcŃiune" {National Action Plans .managementul pe bază de obiective . . document elaborat pe baza propunerii Comisiei Europene. Principiile ce susŃin această metodă sunt următoarele: . ________________________________________ The Open Method of Coordonation . .în urma analizării acestui Raport se elaborează noile DirecŃii şi recomandări pentru anul următor.elaborarea de către fiecare stat. .principiul subsidiarităŃii .a fost iniŃiată în cadrul Strategiei de Ocupare a ForŃei de Muncă. Metoda pe baza căreia se desfăşoară acest proces de coordonare a politicilor de ocupare a forŃei de muncă este cunoscută ca „metoda deschisă de coordonare"7.principiul convergenŃei . pentru realizarea acestora la nivel naŃional. .Comisia şi Consiliul examinează împreună aceste planuri şi elaborează un „Raport comun asupra ocupării forŃei de muncă" (Joint Employment Report) . după cum urmează: . 339 7 .constă în elaborarea de rapoarte ce înregistrează progresul şi identifică posibilele „bune practici" la nivelul statelor membre.asigurarea de şanse egale .

creşterea coerenŃei şi complementarităŃii cu alte procese comunitare8.întărirea rolului parteneriatului social în aplicarea Strategiei. cu mai multe şi mai bune locuri de muncă şi o mai bună coeziune socială”9. Rezultatele acestor evaluări au arătat progrese în direcŃia creării unui cadru integrat al politicilor naŃionale. Consiliul European a decis că trebuie create condiŃiile necesare pentru ocuparea totală a forŃei de muncă şi a stabilit un nivel al ratei de ___________________________________________________ Communication from the Commission to the Council. Pentru a se verifica acest scop.europa. pentru ca mai apoi. Temele identificate pentru reforma Strategiei europeane de ocupare a forŃei de muncă au fost: .stabilirea unor obiective mai clare.presupune extinderea DirecŃiilor politicilor pieŃei muncii în sfera altor politici (sociale. prin care este stabilit obiectivul pe zece ani al Uniunii Europene. .int/comm/employment social/employment strategy/ index_en. De asemenea au fost identificate şi aspecte sensibile ale politicii de ocupare a forŃei de muncă şi au fost trasate priorităŃile perioadei următoare. capabilă de o creştere economică sustenabilă. 4.) 340 8 . cât şi la nivelul statelor membre.eu. Martie 2000 (http://www. Strategia europeană de ocupare a forŃei de muncă a avut în vedere ca în următorii cinci ani să se înregistreze progrese simŃitoare în combaterea şomajului. educaŃionale. La lansarea în 1997. Strategia a fost evaluată prima dată în anul 2000. Anul 2000 constituie un moment major în evoluŃia politicii sociale prin elaborarea Strategiei de la Lisabona (Lisbon Strategy). The European Parliament. şi anume „ de a deveni cea mai competitivă şi dinamică economie din lume bazată pe cunoaştere.p.simplificarea DirecŃiilor de acŃiune (fără a reduce din eficacitatea acestora). the Economic and Social Committee and the Committee of Regions on „Taking Stock of Five Years of the European Employment Strategy" COM (2002) 416 final ..htm.abordarea integrată . . creşterii transparenŃei politicilor de ocupare şi a numărului de factori implicaŃi atât la nivel comunitar. . regionale şi de impozitare). antreprenoriale. în anul 2002 să se realizeze o evaluare de impact. 9 Consiliul European de la Lisabona.

atragerea unui număr mai mare de oameni pe piaŃa muncii şi păstrarea lor pe piaŃă.creşterea adaptabilităŃii muncitorilor şi a întreprinderilor. .creşterea calitativă şi cantitativă a locurilor de muncă. Obiectivele Strategiei de Ia Lisabona în privinŃa politicii de ocupare a forŃei de muncă. DirecŃiile de acŃiune stabilite în anul 2003n au fost orientate şi mai mult spre îndeplinirea obiectivelor de la Lisabona (ocupare totală a forŃei de muncă. Tot în anul 2003 Comisia a cerut înfiinŃarea unui grup care să rezolve anumite probleme particulare ale Strategiei de ocupare (European Employment Taskforce).creşterea investiŃiilor în capitalul uman. a identificat patru priorităŃi pentru statele membre: . au fost: . .10 Strategia de la Lisabona a fost creată pentru a ajuta Uniunea Europeană să-şi recapete condiŃia de ocupare totală a forŃei de muncă şi de a întări coeziunea socială până în anul 2010. § 2.ocupare a forŃei de muncă de 70% şi o rată a ocupării femeilor de 60%.OJ L 197/13 341 11 10 . Pentru a susŃine obiectivele principale au fost identificate 10 direcŃii de acŃiune specifice. .modernizarea serviciilor de securitate socială. ________________________________________________ Consiliul European de la Stockholm din martie 2001 a adăugat două obiective intermediare: rata ocupării forŃei de muncă trebuie să crească per total la 67% şi rata ocupării femeilor trebuie să ajungă la 57% până în anul 2005. A fost adăugat un obiectiv nou şi anume rata ocupării pentru vârstnici să ajungă la 50% până în 2010. .lupta împotriva sărăciei şi tuturor formelor de excludere socială şi discriminare. . calitate şi productivitate în muncă. Council Decision of 22 July 2003 on guidelines for employment policies of the Member States (2003/578/EC) .anticiparea şi capitalizarea schimbărilor pieŃei muncii prin crearea unui nou echilibru între flexibilitate şi securitate.sporirea importanŃei aspectelor sociale a extinderii şi a relaŃiilor externe ale Uniunii Europene. . 3. Acest grup condus de Wim KOK. coeziune şi incluziune socială). Ńinte ce trebuie atinse până în anul 20IO.promovarea egalităŃii între sexe. . fostul prim ministru al Olandei.

.adaptarea legislativă referitoare la relaŃiile de muncă cu un continuu dialog social. aceste planuri vor înlocui Planurile NaŃionale de Ocupare a ForŃei de Muncă actuale. PriorităŃile Agendei sunt legate de: . aşa cum este ea în urma revizuirilor din anul 2003.13 În această lucrare se subliniază importanŃa asumării responsabilităŃilor comunitare de către fiecare stat membru. priorităŃi microeconomice şi priorităŃi ale ocupării forŃei de muncă. In realizarea acestor planuri trebuie să se Ńină seama de liniile directoare principale (the guidelines).. se orientează spre asigurarea de locuri de muncă pentru cetăŃeni Uniunii prin acordarea de şanse egale tuturor. în funcŃie de priorităŃi: priorităŃi macroeconomice. în ceea ce priveşte ocuparea forŃei de muncă. Planurile vor fi orientate pe trei direcŃii.int/comnyemplovment_social/news/2005/feb/ social agenda 10 SEC (2005) 622/2 COMMISSION STAFF WORKING PAPER „Working together for growth and jobs. În aprilie 2005 Comisia a publicat un document cu privire la implementarea Strategiei de la Lisabona.piaŃa europeană a muncii în care lucrătorii să beneficieze de acordarea unei pensii sau de protecŃie socială.europa. 342 13 . prin integrarea lor în programele naŃionale Lisabona (National Lisbon programmes). .2005/ 0057 (CNS).eu.asigurarea implementării eficiente a reformelor printr-o mai bună guvernare. SubsecŃiunea 3. prezentată la Bruxelles. Noua Agendă Socială (Strategia Lisabona) „New Social Agenda"12. Next steps in implementing the revised Lisbonstrategy" 14 „Integrated guidelines for growth and jobs (2005-2008)" . La aliniatul 4 din Decizia Consiliului „privind liniile directoare pentru politicile de ocupare a forŃei de muncă pentru statele membre"14 sunt _________________________________ 1 http://www.monitorizarea evoluŃiei sărăciei cu ajutorul unui „Green Paper" care să urmărească evoluŃia demografi că a populaŃiei şi a relaŃiilor viitoare dintre generaŃii. acest lucru reflectându-se în viitoarele Programe NaŃionale de Reformă (National reform programme). din 9 februarie 2005.

Aceste linii directoare sunt stabilite pentru un interval de trei ani. . .implementarea politicilor de ocupare stabilite pentru ajungerea la ocuparea deplină a forŃei de muncă.contribuirea la obŃinerea unei EMU dinamice şi funcŃionale.securitarea stabilităŃii economice. . .salvgardarea sustenabilităŃii economice prin promovarea alocării eficiente de resurse. In continuare sunt prezentate liniile directoare integrate pentru creştere economică şi locuri de muncă. . . . .formarea unei baze industriale solide.facilitarea accesului la inovaŃii şi creşterea dezvoltării TIC. .lărgirea şi îmbunătăŃirea infrastructurii europene şi finalizarea proiectelor transfrontaliere prioritare deja aprobate. îmbunătăŃirea calităŃii şi a productivităŃii muncii şi întărirea coeziunii sociale şi teritoriale. .promovarea unei abordării a muncii etapizate de-a lungul întregii vieŃi.dezvoltarea veniturilor salariale ce contribuie la stabilitatea macroeconomică şi la creşterea economică. promovarea unei coerenŃe sporite între politicile macroeconomice şi cele structurale. . b) Liniile directoare microeconomice: . 343 .asigurarea existenŃei unor pieŃe deschise şi competitive.încurajarea folosirii înŃelepte a resurselor şi întărirea sinergiei dintre protecŃia mediului înconjurător şi creşterea economică. c) Linii directoare pentru ocuparea forŃei de muncă . a) Liniile directoare macroeconomice: .stabilite noile direcŃii de acŃiune în ceea ce priveşte ocuparea forŃei de muncă. .crearea unui mediu favorabil afacerilor.promovarea unei culturi a antreprenoriatului şi crearea unui mediu propice MM-urilor. .asigurarea integrării pe piaŃa forŃei de muncă a persoanelor în căutarea unui loc de muncă şi a grupurilor dezavantajate. .adâncirea şi extinderea pieŃelor interne.creşterea şi îmbunătăŃirea investiŃiilor în cercetare şi dezvoltare. iar reînnoirea lor în această perioadă este strict limitată.îmbunătăŃirea corelării cererii de pe piaŃa forŃei de muncă cu oferta existentă.

In momentul de faŃă este vital să se atingă Ńinta ocupării totale şi reducerea şomajului şi a inactivităŃii. Atragerea unui număr cât mai mare de persoane în câmpul muncii (şi menŃinerea acestora pe piaŃa muncii) şi modernizarea sistemului de protecŃie socială (cuprinde liniile directoare integrate 16. Acest scop trebuie conjugat cu creşterea atractivităŃii slujbelor şi cu cea a calităŃii şi productivităŃii muncii. enumerate mai sus. să existe o bună informare ______________________________________ Încercarea de a stabili direcŃii (pathways) în ceea ce priveşte ocuparea tinerilor şi de a reduce rata şomajului în rândul tinerilor.creşterea volumului şi îmbunătăŃirea calităŃii investiŃiilor în capitalul uman. când se preconizează scăderea numărului populaŃiei în vârstă de muncă. Creşterea nivelului de ocupare a forŃei de muncă este cel mai eficient mod de a genera creştere economică sustenabilă şi de a promova incluziune socială pe de o parte şi pe de altă parte este calea de a-i susŃine pe cei ce sunt incapabili să muncească.. pot fi cuprinse în trei mari linii directoare linii directoare care au fost stabilite în mare parte şi în anul 2003. .18. O altă direcŃie importantă este cea referitoare la persoanele în căutarea unui loc de muncă.asigurarea unui sistem favorabil stabilirii corecte a veniturilor şi a altor costuri legate de dezvoltare. prin creşterea cererii şi ofertei de pe piaŃa muncii.combinarea flexibilităŃii de pe piaŃa muncii cu securitatea locului de muncă şi totodată reducerea segmentării pieŃei. Abordarea dintr-un nou punct de vedere al muncii .adaptarea sistemului educaŃional şi de dezvoltare la noile cerinŃe.cel numit abordare cu privire la întreg ciclul vieŃii active . la evaluarea strategiei de la Lisabona. Liniile directoare generale sunt: I.17. Aceste direcŃii integrate de acŃiune pentru ocuparea forŃei de muncă. . Pentru această categorie este important să se faciliteze accesul la locurile de muncă vacante. .şi modernizarea sistemelor de protecŃie socială vor avea un rol important în viitor. 344 15 . O atenŃie sporită trebuie acordată problemei diferenŃelor de ocupare dintre femei şi bărbaŃi şi cea a ratelor de ocupare scăzute în rândul oamenilor vârstnici şi a tinerilor.19).lifecycle approach to work15 .

II. Gradul de compatibilitate a legislaŃiei române cu acquis-ul comunitar este determinat ca raport între suma actelor normative române care transpun acquisul. dar strâns legate cu cele conexe.creşterea şi îmbunătăŃirea investiŃiei în resursele umane şi dezvoltarea. protecŃia socială. Cunoaştere şi inovare Această prioritate a strategiei de la Lisabona presupune: . de ramură. cunoaşterea şi inovarea îşi aduc aportul la formarea unei baze industriale europene puternice.armonizarea legislativă Politica de ocupare a forŃei de muncă acoperă domenii vaste. De asemenea. îmbunătăŃirea capacităŃii de adaptare a angajaŃilor şi a întreprinderilor şi flexibilitatea pieŃei forŃei de muncă Creşterea volumului investiŃiilor în capitalul uman prin intermediul educaŃiei şi dezvoltării vocaŃionale. eliminarea excluderii sociale şi lupta împotriva discriminării. Comunicatul nu intenŃionează să ofere indicaŃii despre ce ar trebui să se facă într-o anumită Ńară şi problemele ridicate aici nu sunt mai importante pentru anumite Ńări decât pentru altele.asupra pieŃei forŃei de muncă. Responsabilitatea principală pentru îndeplinirea obiectivelor acceptate revine autorităŃilor responsabile cu educaŃia şi formarea din statele membre actuale şi viitoare. facilitarea. crearea unui sistem de dialog social funcŃional atât la nivel de întreprindere. obiectivele fixate la Lisabona şi obiectivele următoare acceptate pentru educaŃie şi formare sunt mai valabile ca niciodată. Dintre aceste domenii se pot menŃiona: legislaŃia muncii şi condiŃiile de lucru.folosirea susŃinută a acestor resurse. Cele opt domenii majore sunt transpuse aproximativ total şi compatibilizate în legislaŃia românească (Tabel 1). absorbŃia ICT şi . cât şi comunitar. care să asigure consultarea partenerilor sociali în luarea celor mai importante decizii economico-sociale. urmărindu-se continuu 345 . III. egalitatea de şanse între bărbaŃi şi femei. protecŃia muncii. Acestea au fost stabilite de statele membre pentru ele însele. toate acestea pentru a creşte capacitatea lor de angajare. SubsecŃiunea 4. Politica privind piaŃa muncii şi ocuparea forŃei de muncă în România . naŃional.

8 100 100 100 100 100 95.ro).5 100 100 100 98.acest proces cuprins în armonograma prezentă pe site-ul Ministerului Integrării Europene (www.6 94.Studii de Impact (PAIS II) 346 . cât şi pe ansamblu. In acest sens.2 88.8 100 Gradul de compatibilitate % 88. însoŃit de Programul pentru stimularea ocupării forŃei de muncă şi reducerea şomajului.5 100 LegislaŃia muncii Dialog social Egalitatea de şanse femei-bărbaŃi Antidiscriminare Ocuparea forŃei de muncă Securitatea socială Persoane cu handicap Sănătatea şi securitatea în muncă TOTAL LegislaŃia muncii Dialog social _________________________________ 16 Institutul European din România . Tabelul 1 Gradul de armonizare legislativă în domeniul politicii sociale şi ocupare16 a forŃei de muncă Subcapitol Gradul de transpunere % 88. a fost întocmit primul Plan de AcŃiune în domeniul ocupării forŃei de muncă (PNAO).mie. făcându-se eforturi pentru adaptarea sistemului românesc pentru punerea în aplicare a Strategiei Europene de Ocupare a ForŃei de Muncă.9 94. care transpune RezoluŃia nr. în anul 2001. Aprecierea gradului de concordanŃă a legislaŃiei române cu acquis-vl transpus se poate face atât pentru fiecare subcapitol. prin compararea celor doi coeficienŃi şi anume coeficientul gradului de transpunere şi coeficientul gradului de concordanŃă.5 100 91. Ocuparea forŃei de muncă a fost considerată ca obiectiv prioritar.2 88. 99/312/CE privind liniile directoare în domeniul ocupării.

eficientizării şi flexibilizării pieŃei muncii pentru a răspunde rapid schimbărilor economice. Planul naŃional de acŃiune pentru ocuparea forŃei de muncă. 759 din 18 iulie 2002 pentru aprobarea Planului naŃional de acŃiune pentru ocuparea forŃei de muncă (PNAO). M. Ambele documente sunt monitorizate la nivel comunitar. 637 din 29 august 2002 Fiecare stat membru sau în curs de aderare trebuie să îşi elaboreze o Strategie naŃională de ocupare şi un Plan naŃional de acŃiuni privind ocuparea forŃei de muncă. Elaborarea Strategiei naŃionale de ocupare şi a Planului de acŃiuni privind ocuparea forŃei de muncă conform HG nr. denumit în continuare PNAO. nr. evitării discriminării şi excluderii sociale. sprijinirii învăŃării pe tot parcursul vieŃii. ConŃinutul PNAO: ConŃinutul PNAO---------------------------------------------------------Liniile directoare UE în domeniul politicii ocupării forŃei de muncă guvernate de cei patru pioni 5 Obiective fundamentale 4 Piloni 18 Linii directoare PNAO 347 . 1. PNAO este documentul care va contribui la evaluarea progreselor înregistrate de România ca Ńară candidată să adere la Uniunea Europeană. adoptate anual de Consiliul Uniunii Europene.1.§ 4. iar acestea sunt adaptate la situaŃiile concrete. în vederea creşterii ocupării forŃei de muncă şi reducerii şomajului. reprezintă un obiectiv prioritar al alinierii la strategia europeană în domeniul ocupării forŃei de muncă în contextul pregătirii României pentru aderarea la Uniunea Europeană. în vederea reducerii decalajului existent în acest domeniu faŃă de Uniunea Europeană. el a fost realizat pe baza liniilor directoare ale strategiei europene privind ocuparea forŃei de muncă. Fig. Of. PNAO evidenŃiază măsurile pe care România îşi propune să le implementeze pe termen scurt şi mediu. Pilonii de susŃinere ai strategiei converg cu obiectivele strategiei de ocupare la nivel european.

Dezvoltarea sistemului de indicatori ai pieŃei muncii.Strategii naŃionale pentru „învăŃarea pe parcursul întregii vieŃi". economia României trebuie să se adapteze în toate sectoarele de activitate pentru a deveni şi a se menŃine competitivă.Creşterea ratei de ocupare Măsurile propuse vizează stimularea creării de noi locuri de muncă în condiŃiile continuării în ritm accelerat a procesului de privatizare şi restructurare. Deoarece. statele membre (precum şi cele în fază de aderare şi preaderare) trebuie să-şi adapteze reacŃia de răspuns la liniile directoare guvernate de cei 4 piloni într-o strategie generală coerentă care să încorporeze următoarele obiective orizontale: Obiectivul orizontal A . 348 . Se urmăreşte mutarea accentului politicilor de protecŃie a şomerilor de la măsuri pasive la măsuri active. este necesară existenŃa unor informaŃii statistice corespunzătoare. parteneriatul social devine o modalitate eficientă de a asigura modernizarea şi diversificarea activităŃilor. Politica ocupării forŃei de muncă şi cea în domeniul formării profesionale reprezintă direcŃii de acŃiune în ceea ce priveşte iniŃiativele regionale. Pentru atingerea obiectivului. Obiectivul orizontal D. Regiunile de dezvoltare reprezintă cadrul de concepere. PILONUL I .Combaterea şomajului în rândul tinerilor şi prevenirea şomajului de lungă durată. Pentru a elabora politici sociale coerente şi pentru a realiza o monitorizare şi o evaluare adecvată a progreselor realizate în cadrul procesului de implementare PNAO. implementare şi evaluare a politicii de dezvoltare regională şi a programelor de coeziune economică şi socială. Obiectivul orizontal B . Obiectivul orizontal C .Dimensiunea regională. ample şi coerente în domeniul formării iniŃiale şi continue. în această etapă.îmbunătăŃirea capacităŃii de angajare se realizează printr-o serie de linii directoare: . Obiectivul orizontal E .Dezvoltarea parteneriatuhii social.Consiliul European a stabilit ocuparea deplină a forŃei de muncă drept obiectiv major al politicii sociale şi a politicii de ocupare în UE. coroborate cu alocarea unor fonduri mai mari pentru educaŃie şi formare profesională arată interesul acordat dezvoltării de strategii naŃionale. Reformele legislative şi instituŃionale.

N. Politici de ocupare a forŃei de muncă17 Sunt.Noi oportunităŃi de ocupare în societatea bazată pe cunoaştere şi în servicii. în principal.Abordarea integrată a egalităŃii de şanse între femei şi bărbaŃi pentru toŃi cei patru piloni.M.Reforme fiscale pentru ocupare şi formare profesională.Formarea în tehnologiile electronice pentru toŃi cetăŃenii. _____________________________ Ghid pentru formarea personalului A. investiŃia globală etc.Promovarea capacităŃii de adaptare a întreprinderilor şi a angajaŃilor .Abordarea mai prietenoasă a ocupării: taxe.Accesul la activităŃile antreprenoriale. indemnizaŃii şi sisteme de formare profesională. . .Dezvoltarea spiritului antreprenorial şi crearea de locuri de muncă .Analiza cadrului juridic existent şi propuneri de noi prevederi.Dezvoltarea competenŃelor pentru noua piaŃă a muncii în contextul formării continue. .Reconcilierea vieŃii profesionale cu viaŃa de familie.elaborat de Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică . .Elaborarea unei politici pentru prelungirea vieŃii active.Politici active în vederea corelării cererii cu oferta pe piaŃa muncii şi prevenirii lipsei de forŃa de muncă calificată.Facilitarea lansării şi derulării unei afaceri. PILONUL HI .Sprijinirea adaptabilităŃii ca o componentă a învăŃării continue. 349 17 .AcŃiuni locale şi regionale pentru ocuparea forŃei de muncă. . . .Reducerea discrepanŃelor dintre cele două sexe pe piaŃa muncii. politici macroeconomice care se adresează categoriilor globale macroeconomice cum ar fi cererea globală de consum. SubsecŃiunea 5.O. . .F. . . .Modernizarea organizării muncii..2002. .Asigurarea egalităŃii de şanse între femei şi bărbaŃi . PILONUL II . .Combaterea discriminării şi promovarea includerii sociale prin asigurarea accesului la ocupare. PILONUL IV .

îmbunătăŃirea mediului de afaceri Politici de ocupare a forŃei de muncă A. de a menŃine rata şomajului la un minimum posibil.politici sociale (vârsta de pensionare. rate de schimb valutar.Politicile de ocupare a forŃei de muncă pun accentul pe flexibilizarea pieŃei muncii. Ocuparea va creşte sau va scădea în conformitate cu ratele creşterii economice. oferta monetară) . Industriilor şi ComerŃului. chiar dacă politicile de ocupare influenŃează indirect. prin alocarea de fonduri pentru creditare cu dobânzi avantajoase sau prin alte sisteme fiscale care să faciliteze angajările.politici fiscale impozite. oferite viitorilor absolvenŃi de învăŃământ profesional şi liceal în cadrul unor acŃiuni desfăşurate în şcoli de către consilierii de orientare profesională din reŃeaua centrelor de consiliere aparŃinând AgenŃiei NaŃionale pentru Ocuparea ForŃei de Muncă. b) servicii de preconcediere.politici salariale (salariul minim.investiŃie în infrastructura publică . ele trebuie să fie privite ca având cea mai decisivă influenŃă asupra volumului ocupării. ele „aparŃin" Ministerului de FinanŃe. Acest fapt este de înŃeles atâta timp cât promovarea creşterii economice poate genera promovarea unui volum mai mare al ocupării. Multe din instrumentele politicilor de ocupare sunt identice cu instrumentele de politică economică.promovarea exporturilor . următoarele activităŃi: 350 . Instrumentele utilizate nu sunt la îndemâna serviciilor publice de ocupare. care cuprind. mai ales la întreprinderile mici şi mijlocii. implicit. subvenŃii . pe stimularea producŃiei. Obiectivul politicilor de ocupare este de a creşte gradul de ocupare a populaŃiei active şi. Guvernului sau Băncii NaŃionale. Politici de ocupare: Instrumente . în orice caz. Măsuri de prevenire a şomajului: a) servicii de informare şi consiliere privind cariera. alocaŃie copii) .politici monetare (rate ale dobânzilor. în principal. indexarea salariilor) .

angajatorii care încadrează absolvenŃi din rândul persoanelor cu handicap primesc. d) stimularea persoanelor aflate în şomaj să se angajeze înaintea expirării perioadei de indemnizaŃie de şomaj. . b) acordarea de facilităŃi fiscale angajatorilor prin reducerea contribuŃiei datorate bugetului asigurărilor pentru şomaj. o sumă lunară reprezentând un salariu minim brut pe Ńară. pe o perioadă de 18 luni. pentru fiecare absolvent angajat. PAEM. c) stimularea creării de noi locuri de muncă prin acordarea de credite din bugetul asigurărilor pentru şomaj în condiŃii avantajoase.servicii de mediere: prezentarea tuturor serviciilor oferite de AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă şi condiŃii de acces. f) stimularea mobilităŃii forŃei de muncă. .consiliere profesională: modalităŃi de căutare a unui loc de muncă. de programe de instruire. cu contract individual de muncă. persoane din rândul şomerilor pe care le menŃin în activitate cel puŃin 6 luni. g) angajatorii care încadrează tineri absolvenŃi pe durată nedeter minată primesc pentru o perioadă de 12 luni.. AbsolvenŃii pot beneficia. B. dacă încadrează. . prezentarea sistemului electronic de mediere a muncii (SEMM) şi iniŃiere în accesarea acestuia etc. e) furnizarea de cursuri de calificare/recalificare. De aceea se impune în continuare 351 .plasarea pe locurile de muncă vacante existente pe plan local. Totuşi inserŃia tineretului pe piaŃa forŃei de muncă se menŃine destul de modestă şi inegală.5 salarii minime brute pe Ńară. pentru fiecare persoană angajată.prezentarea posibilităŃilor de reorientare profesională în cadrul unităŃii sau de participare la cursuri de formare de scurtă durată.informarea privind prevederile legale referitoare la protecŃia şomerilor şi serviciile de care pot beneficia conform legii. precum şi de alte măsuri din programe de asistenŃă internaŃională care se adresează cu precădere tineretului sau care vizează prevenirea şi combaterea şomajului (Leonardo. . Măsuri de combatere a şomajului: a) stimularea agenŃilor economici să angajeze tineri absolvenŃi ai instituŃiilor de învăŃământ. Programul PHARE 2000 „Coeziune economică şi socială" etc). RICOP. o sumă lunară reprezentând 1. în mod gratuit.

Din lipsa resurselor (financiare şi umane) nu s-a reuşit încă să se creeze un sistem funcŃional. Ministerul EducaŃiei şi Cercetării.5% din numărul şomerilor erau în şomaj de mai mult de un an. Diminuarea şomajului de lungă durată necesită o analiză profundă a nevoilor viitoare de calificări ale economiei. în creştere cu două luni faŃă de 1999. eficient. în special unele dintre firmele străine de prestigiu care operează pe piaŃa românească ca agenŃii/firme publice sau private care oferă servicii de recrutare. Diminuarea şomajului de lungă durată Şomajul de lungă durată a devenit una dintre problemele stringente ale pieŃei forŃei de muncă. ocupare. extrem de dinamice.Ministerul Muncii şi SolidarităŃii Sociale. mediere. Preocupări mai susŃinute se manifestă şi la nivelul unor instituŃii guvernamentale . deprinderile profesionale scad şi odată cu trecerea timpului persoana este tot mai afectată din punct de vedere psihic. 2. Ministerul Dezvoltării şi 352 . fiind diferită pe grupe de vârstă. în ultimul timp o serie de agenŃi economici. de dimensionare a formării profesionale continue în concordanŃă cu aceste nevoi. în anul 2000 aceasta a fost de 18 luni. formare. SituaŃia privind ponderea şomerilor de lungă durată din totalul şomerilor indemnizaŃi este prezentată în anexă. Rezultă de aici dezechilibre care depăşesc zona de compatibilitate între nevoile de calificare ale pieŃei muncii. Pe măsură ce perioada în care o persoană stă neocupată creşte. şansele ca ea să se reintegreze pe piaŃa muncii scad considerabil. In acest domeniu important pentru proiectarea ofertei sistemului de învăŃământ şi formare profesională pe întreg parcursul vieŃii persistă dificultăŃi semnalate şi în anii anteriori. în acelaşi an 51. de studiere şi previzionare a nevoilor pieŃei muncii. orientare şi consiliere profesională. şi-au intensificat activitatea în această direcŃie.concentrarea pe măsuri intensive de prevenire şi combatere a şomajului în rândul tinerilor. încrederea în şansele proprii devenind tot mai mică. Acest lucru se datorează faptului că pe măsură ce creşte perioada de inactivitate. şi oferta sistemului de formare profesională continuă. iar peste 24% de mai mult de 24 de luni. Din analiza datelor statistice reiese că durata medie a şomajului tinde să crească.

SoluŃionarea acesteia. consilii de dezvoltare regională etc. o atenŃie deosebită va trebui acordată persoanelor din categoria şomerilor de lungă durată. în condiŃii acceptabile. care în primele 12 luni de şomaj nu au beneficiat de nicio 353 . prin posibilităŃile pe care le deschide de oferire a unor servicii de consiliere profesională de nivel european. identificarea nevoilor de calificări ale economiei rămâne deschisă. Rezolvarea problemei formării profesionale continue şi punerea la baza acesteia a formării şi dezvoltării competenŃelor în domenii bine stabilite vor contribui la diminuarea semnificativă a nivelului şomajului de lungă durată. inclusiv în cea a partenerilor sociali.Prognozei. în România adâncirea reformei şi consolidarea funcŃionării pieŃei muncii constituie o cerinŃă şi o prioritate naŃională impusă atât de nevoi economice. precum şi elaborarea standardelor de pregătire constituie piloni importanŃi ai unor acŃiuni eficiente de previzionare a nevoilor viitoare de calificări. prin amplitudine şi efecte. cât şi sociale. are un impact deosebit asupra şomajului de lungă durată. dezvoltării şi funcŃionării parteneriatului social. AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă/agenŃii judeŃene. Proiectul „Informare şi consiliere privind cariera" care se implementează de Ministerul Muncii şi SolidarităŃii Sociale în cadrul Proiectului Băncii Mondiale RO 3849 „Ocuparea forŃei de muncă şi protecŃia socială". Cu toate acestea. cât şi pentru combaterea şomajului de lungă durată). Astfel. ExperienŃa în domeniul combaterii şi prevenirii şomajului de lungă durată a demonstrat că activitatea de informare şi consiliere privind cariera constituie unul dintre instrumentele de bază ce pot fi utilizate în acest scop (atât pentru prevenirea. intră în sfera de competenŃă a mai multor organisme. responsabilităŃii fiecărui partener social în sfera sa de competenŃă. este o problemă de politică generală care. AcŃiuni pentru prevenirea şi combaterea şomajului de lungă durată. în acest cadru este nevoie să se acorde o atenŃie mai mare problematicii complexe a relaŃiilor industriale. întreprinse până în prezent I. Elaborarea de către Consiliul pentru Standarde OcupaŃionale şi Atestare (COSA) a standardelor ocupaŃionale şi completarea Clasificării ocupaŃiilor din România (COR) cu noi profesii/calificări.

II.919 persoane a fost plasat în muncă. incubatoare de afaceri. servicii de dezvoltare economică locală. Legea nr. Astfel. Până la sfârşitul lunii martie 2002 a fost asistat în cadrul Programului de redistribuire a forŃei de muncă un număr de 77. pe o perioadă de 12 luni. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forŃei de muncă a introdus o serie de noi măsuri active destinate combaterii şomajului de lungă durată: . cu obligaŃia menŃinerii contractului individual de muncă pe o perioadă de minimum 2 ani.susŃinerea financiară a încadrării persoanelor din rândul şomerilor în vederea realizării unor lucrări de interes comunitar. începând cu anul 2002 se derulează Proiectul privind înfiinŃarea unui centru de formare şi consultanŃă pentru întreprinderi mici 354 . de asemenea. pentru persoanele din rândul şomerilor de peste 45 de ani sau pentru şomerii întreŃinători unici de familie angajatorii primesc din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Programul de redistribuire a forŃei de muncă.5 milioane dolari S. prin care persoanele disponibilizate colectiv.697 de persoane disponibilizate colectiv. au beneficiat de următoarele tipuri de măsuri active: cursuri de calificare/recalificare. asistenŃă şi consultanŃă pentru începerea unei afaceri. componentă a proiectului Băncii Mondiale RO 3849 „Ocuparea forŃei de muncă şi protecŃia socială". servicii de ocuparemutare.stimularea angajatorilor prin subvenŃionare directă pentru crearea de locuri de muncă pentru şomerii din categoriile cele mai defavorizate.combaterea şomajului de lungă durată prin stimularea persoanelor pentru a se încadra în muncă înainte de expirarea perioadei de acordare a indemnizaŃiei de şomaj.măsură activă de combatere a şomajului şi care prezintă riscul de a deveni şomeri de lungă durată.A. MenŃionăm. 35/1995 a fost ratificat acordul de împrumut cu Banca InternaŃională pentru ReconstrucŃie şi Dezvoltare care prevedea alocarea unei sume de 8. pentru măsuri active destinate persoanelor disponibilizate colectiv. o sumă egală cu un salariu minim brut pe Ńară pentru fiecare persoană angajată din această categorie. IV. Prin OrdonanŃa Guvernului nr. III. . . din care un număr de 14.U. derulat din anul 1995. creare de locuri de muncă în folosul comunităŃii. persoane care prezintă un risc mare de a deveni şomeri de lungă durată.

instruire în tehnici de căutare a unui loc de muncă. de formare profesională.politicile „active" (care constau in serviciile de mediere/plasare. de promovare a iniŃiativei private etc).dezvoltarea pregătirii profesionale continue în întreprinderi mici şi mijlocii. . studiu de piaŃă etc). având ca rezultat înfiinŃarea în cadrul AgenŃiei pentru ocuparea forŃei de muncă DâmboviŃa (localitatea Târgovişte) a unui centru de formare şi consultanŃă pentru întreprinderi mici şi mijlocii. în principal în două domenii de activitate: .politicile „pasive" care înlocuiesc salariile pentru cei care au devenit involuntar şomeri. cu acordare de asistenŃă tehnică de către Institutul de Formare pentru întreprinderi mici şi mijlocii din Regiunea Valonă (IFPME). Proiectul a fost implementat la începutul anului 2002. muncă cu program redus. Politicile de piaŃa muncii au de obicei un 355 . SubsecŃiunea 6. . .legislaŃia muncii (sau toate politicile care reglementează condiŃiile de ocupare ale indivizilor cum ar fi salariul minim. protecŃia muncii şi condiŃiile de sănătate. regulamente referitoare la angajări şi concedieri. gestiunea întreprinderii. următoarele domenii: . durata şi condiŃiile concediului anual. promovarea formării continue etc). alte prevederi legale privind demararea unei activităŃi autorizate etc). Rezultate concrete obŃinute până în prezent: două persoane şomere şi-au întocmit documentaŃia în vederea înfiinŃării unei firme şi au obŃinut credite prin Banca Comercială Română pentru demararea propriei afaceri. Politicile de piaŃa muncii Includ. . programul de muncă.consultanŃă individuală a persoanelor interesate să demareze o activitate autorizată (alegerea statutului juridic. care oferă persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă următoarele tipuri de servicii: . în principal. pensionare anticipata. întocmirea statutului întreprinderii.pregătire profesională prin cursuri de scurtă durată în vederea înfiinŃării unei activităŃi autorizate (fundamentarea şi elaborarea unui plan de afaceri. de informare şi consiliere privind cariera.sprijinirea creării de întreprinderi mici şi mijlocii.şi mijlocii.iniŃiere în domeniul financiar-contabil. ale concediului de maternitate. subvenŃiile pentru angajare. .

aşanumitele politici active şi pasive pentru piaŃa muncii.ucenicia. Măsuri 1. . Politicile de piaŃa muncii: Instrumente . InstituŃii responsabile: partenerii sociali 3.Asistarea întreprinderilor pentru modernizarea locurilor de muncă prin creşterea calităŃii echipamentelor de lucru şi îmbunătăŃirea proceselor tehnologice. în special. comparativ cu politicile de ocupare. prevăzută în cadrul acordului social pentru anul 2002. la formele de muncă extemalizată (la domiciliu) şi la formarea profesională la locul de muncă . Adoptarea noului cod al muncii. încheiat între Guvernul României. în scopul protejării sănătăŃii şi securităŃii în muncă se vor lua măsuri de monitorizare a reŃelei de organisme şi laboratoare recunoscute 356 . la normele parŃiale de muncă. Acest fapt se aplică.Protejarea sănătăŃii şi securităŃii angajaŃilor prin: . Aplicarea prevederilor noului cod al muncii referitoare la programul de lucru flexibil.PerfecŃionarea cadrului juridic în domeniul legislaŃiei muncii . acelor politici implementate prin intermediul serviciilor publice de ocupare.Permanentizarea dialogului trimestrial cu partenerii sociali pe probleme privind inspecŃia muncii.impact direct asupra deciziilor referitoare la ocuparea participanŃilor la piaŃa muncii. asociaŃiile patronale şi organizaŃiile sindicale . în special pe termen scurt.toate politicile şi serviciile „active" de piaŃa muncii . şi totodată se reflectă şi asupra volumului şi/sau asupra structurii ocupării şi/sau a şomajului.toate politicile de sprijin material sau de înlocuire a altor forme de venit pentru şomeri Obiective ale politicilor pe piaŃa muncii: .dezvoltarea unei reŃele de laboratoare pentru testarea şi controlul echipamentelor de lucru .adoptarea Legii asigurărilor împotriva accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. care a introdus noi forme de muncă InstituŃia responsabilă: Ministerul Muncii şi SolidarităŃii Sociale 2.

înfiinŃarea primului centru-pilot din România privind evaluarea riscurilor la personalul medico-sanitar din spitale InstituŃia responsabilă: Ministerul SănătăŃii şi Familiei 7. în domeniul sănătăŃii şi securităŃii în muncă se va derula. individuale de protecŃie şi de lucru. republicată. Dezvoltarea spiritului antreprenorial şi crearea de locuri de muncă . SubsecŃiunea 7.element esenŃial pentru dezvoltarea unei afaceri pe termen lung: O pârghie hotărâtoare pentru dezvoltarea economică o constituie dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii (EVIM).2004. Asigurarea îmbunătăŃirii şi stabilităŃii cadrului legislativ privind dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM). prezente în mediul de muncă InstituŃiile responsabile: Ministerul Muncii şi SolidarităŃii Sociale -InspecŃia Muncii şi Ministerul SănătăŃii şi Familiei 5. bolilor legate de profesie.de Ministerul Muncii şi SolidarităŃii Sociale. potrivit prevederilor Legii nr. considerate a fi factorul cel mai important în absorbŃia forŃei de muncă şi este şi sectorul cu cea mai mare flexibilitate şi mobilitate în adaptarea la cererea pieŃei. incidentelor de muncă datorate riscului profesional InstituŃia responsabilă: Ministerul SănătăŃii şi Familiei 6. Furnizarea de consultanŃă şi pregătire de specialitate privind organizarea şi modernizarea locurilor de muncă şi îmbunătăŃirea proceselor tehnologice InstituŃia responsabilă: Ministerul Industriei şi Resurselor Institutul de Management şi Informatică. un proiect PHARE ce are ca obiectiv creşterea eficienŃei sistemului de supraveghere şi control al bolilor profesionale. în perioada 2003 . clorură de vinii. Armonizarea legislaŃiei naŃionale cu legislaŃia UE în domeniul medicinei muncii. 90/1996. diminuarea birocraŃiei şi a corupŃiei în sectorul antreprenorial reprezintă obiective principale în 357 . azbest. poluare sonică. InstituŃiile responsabile: Ministerul Muncii şi SolidarităŃii Sociale şi Ministerul SănătăŃii şi Familiei 4. privitor la protecŃia angajaŃilor în cazul unor riscuri de expunere la substanŃe toxice. cancerigene. în vederea certificării calităŃii din punct de vedere al securităŃii muncii a echipamentelor tehnice.

InstituŃia responsabilă pentru acest târg este AgenŃia NaŃională pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii şi CooperaŃie. având ca scop stimularea iniŃiativelor şi iniŃierea în afaceri. Sprijinirea dezvoltării IMM şi încurajarea iniŃiativei private.Implementarea Programului de dezvoltare a abilităŃilor antreprenoriale .Organizarea anuală a Târgului pentru IMM Programul TMM.) şi promovarea de programe de formare profesională pentru întreprinzători şi viitorii întreprinzători. târg de informare şi oferte de servicii pentru MM. .I.Pentru perioada 2002-2005 MMMC are în vedere elaborarea de programe pentru susŃinerea accesului IMM la servicii de instruire şi consultanŃă. InstituŃie responsabilă: Camera de ComerŃ şi Industrie a României. 76/ 2002. . prin Centrele de Dezvoltare a Afacerilor şi Birourile de AsistenŃă pentru SocietăŃile Comerciale din cadrul Camerei de ComerŃ şi Industrie a României (C. în conformitate cu Legea nr.Elaborarea şi implementarea unor programe de sprijinire a sectorului IMM. Programul identifică potenŃiali întreprinzători de succes. îi asistă în 358 .R. InstituŃie responsabilă: Ministerul pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii şi CooperaŃie. pe fondul dezvoltării centrelor de consultanŃă şi instruire antreprenorială.Acordarea de servicii de consultanŃă şi asistenŃă pentru începerea unei activităŃi independente sau pentru iniŃierea unei afaceri.C. finanŃate de la bugetul de stat.76/2002 privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării forŃei de muncă. . îmbunătăŃirii accesului IMM la finanŃare.R. InstituŃia responsabilă este ANOFM.EMPRETEC.I. Facilitarea lansării şi derulării unei afaceri: . InstituŃii responsabile: Ministerul Industriei şi Resurselor şi ANOFM. prin sistemele educaŃionale ale C. le oferă instruire în vederea dezvoltării capacităŃii antreprenoriale şi a aptitudinilor manageriale. . cheltuielile fiind suportate din bugetul asigurărilor de şomaj.Aplicarea unor măsuri de stimulare a IMM prin acŃiuni de creditare în conformitate cu prevederile Legii nr. . .IniŃierea de programe de training şi consultanŃă pentru IMM în vederea creşterii capabilităŃii tehnice şi organizatorice de a subcontracta activităŃi de producŃie şi servicii de la marile întreprinderi.vederea stimulării IMM.C.

2. în contextul continuării procesului de privatizare şi restructurare economică se vor identifica alternative pentru ocuparea persoanelor ________________________________ Conform HG nr. atât pentru persoanele active. se va valorifica potenŃialul de dezvoltare a unor domenii de activitate. încurajarea substanŃială a veniturilor obŃinute din muncă. cum ar fi serviciile (turismul. 3. asigurarea unei creşteri economice susŃinute. prin utilizarea unei rate de creştere a salariului de bază minim brut pe Ńară mai mare decât până în prezent şi diminuarea sărăciei. Of. necesare în vederea creşterii gradului de ocupare a forŃei de muncă: 1. cât şi cele 18 linii directoare cuprinse în cei 4 piloni ai strategiei europene de ocupare a forŃei de muncă18. Concluzii pentru România Concluzii pentru România privind Planul NaŃional de ocupare a forŃei de muncă (PNAO): La elaborarea PNAO s-au avut în vedere atât cele 5 obiective orizontale. în vederea creşterii ratei de ocupare a acestei categorii de persoane. prin corelarea politicilor active de ocupare a forŃei de muncă cu o politică adecvată de creştere substanŃială a veniturilor obŃinute din muncă. bazată pe dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. 759 din 18 iulie 2002 pentru aprobarea Planului naŃional de acŃiune pentru ocuparea forŃei de muncă (PNAO). promovarea de măsuri destinate prevenirii şi combaterii şomajului în rândul tinerilor în vârstă de 15-24 de ani.pregătirea planurilor de afaceri şi în accesarea surselor de finanŃare necesare activităŃii lor. 5. tehnologia informaŃiei etc). nr. M. cât şi pentru persoanele inactive. 4. 359 18 . In urma analizei situaŃiei actuale se pot identifica câteva direcŃii prioritare de acŃiune ale Guvernului. cu impact direct asupra creşterii numărului locurilor de muncă. fapt care va stimula angajatorii să respecte legislaŃia în domeniu. 637 din 29 august 2002. combaterea muncii fără forme legale şi iniŃierea unor măsuri care să conducă la reducerea costurilor locurilor de muncă. a căror pondere în cadrul economiei este încă destul de redusă. SubsecŃiunea 8.

6. 7. instrumentul esenŃial de coordonare a priorităŃilor din domeniul politicilor de ocupare a forŃei de muncă la nivelul UE. • Dezvoltarea formării profesionale continue sunt: 1. atenuarea discrepanŃelor dintre cererea şi oferta pe piaŃa forŃei de muncă. Promovarea formării profesionale continue 5. revizuită. Asigurarea resurselor adecvate formării profesionale continue 3. Dezvoltarea parteneriatului în formarea profesională continuă 2. într-o societate bazată pe cunoaştere şi pe utilizarea noilor tehnologii informatice. O comparaŃie între PNAO din România şi modelul suedez sau cel englez poate să demonstreze ce s-ar putea îmbunătăŃi. persoane cu handicap. persoane eliberate din detenŃie etc. persoane de etnie romă. în vederea îndeplinirii acestui obiectiv este necesară elaborarea unor strategii coerente şi măsuri pragmatice cu scopul de a stimula învăŃarea permanentă pentru toŃi.disponibilizate. în acest context fiind elaborate cele două PNAO 2002-2003 şi 2004-2005. elaborarea de programe speciale adresate grupurilor de persoane care se confruntă cu dificultăŃi de integrare pe piaŃa muncii: tineri proveniŃi din centrele de plasament. promovarea unor măsuri destinate să conducă la creşterea ratei de participare prin prelungirea perioadei de activitate a persoanelor vârstnice. 8. lupta împotriva şomajului de lungă durată constituind o preocupare constantă pentru următorii ani. Facilitarea accesului la formarea profesională continuă 4. din perspectiva ultimelor evoluŃii demografice. caracterizate printr-un proces de îmbătrânire a populaŃiei. Asigurarea calităŃii sistemului de formare profesională continuă Cele cinci priorităŃi pentru dezvoltarea formării profesionale continue sunt stabilite în concordanŃă cu elementele esenŃiale identificate 360 .5 %. cu precădere prin adaptarea sistemului de formare iniŃială şi continuă la tendinŃele pe termen mediu şi lung ale lumii ocupaŃionale. Unul dintre obiectivele europene ale dezvoltării formării profesionale continue în România este ca până în 2010 nivelul mediu de participare la învăŃarea pe parcursul întregii vieŃi a populaŃiei cu vârsta cuprinsă între 24-64 de ani să fie de 12. România s-a aliniat la Strategia Europeană pentru Ocupare.

3. 361 . Dezvoltarea parteneriatului în formarea profesională continuă prin promovarea parteneriatului dintre autorităŃile publice. în vederea fundamentării. în căutarea unui loc de muncă. în urma analizei PNAO 2004 . valorificând programele europene dedicate formării profesionale continue. Asigurarea resurselor adecvate formării profesionale con tinue. a standardelor ocupaŃionale şi a programelor cadru de formare profesională continuă. 2. dificultăŃile şi constrângerile evidenŃiate de ancheta realizată în cadrul procesului de consultare cu privire la posibilităŃile de implementare a Memorandumului în România realizată în anul 2001. Facilitarea accesului la formarea profesională continuă prin crearea de oportunităŃi de formare profesională continuă cât mai aproape de beneficiari.2005. implicarea unui număr tot mai mare de angajatori în facilitarea accesului la formarea profesională continuă. partenerii sociali şi alŃi parteneri la nivel central şi local. îmbunătăŃirea accesului la formare profesională în mediul rural. implicarea partenerilor sociali în această finanŃare. creşterea numărului de persoane. s-au constatat următoarele priorităŃi care trebuie realizate: 1. în urma consultărilor la nivel european pe baza Memorandumului asupra învăŃării permanente şi iau în considerare priorităŃile. inclusiv prin asigurarea resurselor necesare formării. cu precădere a patronatelor dar şi a asociaŃiilor profesionale la validarea calificărilor. iar pentru creşterea investiŃiilor în formarea continuă sunt importante următoarele direcŃii de acŃiune: asigurarea cadrului legislativ care să stimuleze finanŃarea formării profesionale continue. cheltuielile care se fac cu formarea trebuie considerate ca fiind investiŃii nu costuri. dezvoltarea cooperării la nivel local/ regional pentru identificarea nevoilor de formare şi pentru facilitarea accesului la formare este o altă componentă a acestei priorităŃi la fel de importantă ca şi dezvoltarea cooperării la nivel european şi internaŃional în domeniul formării profesionale continue.pentru dezvoltarea unei strategii coerente şi comprehensive privind formarea profesională a adulŃilor. implicarea partenerilor sociali. la asigurarea calităŃii formării profesionale continue şi la asimilarea modelului european al calităŃii în formarea profesională continuă. elaborării şi implementării politicilor şi strategiilor de formare profesională continuă. atragerea de finanŃări externe şi extinderea de furnizori de programe de formare profesională.

. crearea unui sistem naŃional de evaluare. Principalele critici. . implicarea mass-media şi a partenerilor sociali în promovarea formării profesionale continue şi monitorizarea implementării strategiei pentru dezvoltarea formării profesionale continue. introducerea sistemelor inovative bazate pe tehnologia informaŃiei. . şi deci provocări pentru viitor. . cât şi angajaŃilor în domeniul formării profesionale.în România numai 11% din întreprinderi asigurau cursuri de formare continuă. 5. formare şi certificarea formatorilor. aduse programelor de formare profesională româneşti sau a tendinŃelor aduse de PNAO. prin promovarea beneficiilor formării profesionale continue. 362 .insuficienta monitorizare a impactului măsurilor active asupra diverselor grupuri cărora li se adresează.participarea scăzută a şomerilor la cursurile de formare profesională. a ANOFM. stimularea angajatorilor pentru formarea personalului propriu în vederea creşterii şi diversificării competenŃelor profesionale ale persoanelor încadrate în muncă şi monitorizarea evoluŃiei accesului la formarea profesională continuă. sunt: . necesară în vederea furnizării unei baze de date solide pentru planificarea politicilor în domeniul ocupării. . cât şi a angajatului în ceea ce priveşte perfecŃionarea profesională continuă. Promovarea formării profesionale continue. 4.nivelul educaŃional mediu al întregii populaŃii a rămas scăzut în comparaŃie cu standardele UE. modernizarea şi dotarea centrelor existente.asigurarea cadrului legislativ în vederea stimulării atât a angajatorului.insuficienŃa formării profesionale în întreprinderi .care vor fi cuprinse la programele de formare profesională. extinderea reŃelei de formare profesională a adulŃilor. implementarea modelului european de asigurare a calităŃii. Asigurarea calităŃii sistemului de formare profesională continuă prin implementarea sistemului de evaluare şi certificare a competenŃelor dobândite pe cale non-formală şi informală.insuficienŃa fondurilor şi a identificării măsurilor de stimulare fiscală adresate atât angajatorilor.

consultarea reprezentanŃilor angajaŃilor şi accesul la formare în cadrul organizaŃiilor. în FranŃa şi în Spania formarea profesională s-a dezvoltat utilizând mecanismele impuse de lege şi anume. care ar trebui evitat de preluat. existenŃa unei mari diversităŃi de tipuri de programe de formare continuă care oferă 363 . este lipsa unui control al utilizării finanŃărilor obŃinute pentru formarea continuă. spre exemplu. Una dintre Ńările cu o bogată tradiŃie în formarea profesională continuă şi în implicarea partenerilor sociali este Suedia. nu este bine conturată în planul naŃional de acŃiune românesc în ceea ce priveşte ocuparea forŃei de muncă. întreprinderile din România investesc doar 0. partenerii sociali au şi ei un rol important în dezvoltarea resurselor umane. Un alt dezavantaj al modelului suedez. spre deosebire de modelul francez.5% din costurile cu forŃa de muncă pentru cursuri de formare continuă. iar formarea profesională continuă este susŃinută de stat. O pondere importantă în educaŃie în sistemul suedez o are sectorul public. FinanŃarea formării profesionale în România ar putea fi făcută şi de către întreprinderi prin plata unui procent. angajaŃi. acest lucru se remarcă şi în strategia românească din domeniul formării profesionale. de orientare liberală. se remarcă prin absenŃa partenerilor sociali în formarea profesională a resurselor umane. Alt aspect relevant este faptul că organizaŃiile suedeze au conştientizat importanŃa necesităŃii formării continue. Modelul englez. taxele de formare profesională în cadrul firmelor. colectarea tuturor taxelor sau a unei părŃi şi administrarea ei de către partenerii sociali. în schimb li s-ar putea acorda deduceri la plata unor impozite.. la fel ca în Danemarca. participarea activă a organizaŃiilor în ceea ce priveşte susŃinerea formării profesionale a angajaŃilor s-ar putea realiza şi prin existenŃa unor prevederi legale sau a unor înŃelegeri colective care să le oblige să contribuie financiar la dezvoltarea resurselor umane. Acest lucru. Dar desigur sunt şi alte aspecte ale modelului suedez cum este faptul ca angajaŃii finanŃează cea mai mare parte a formării profesionale continue (95% din cheltuieli) cu ajutorul unei subvenŃii din partea UE. respectiv implicarea partenerilor sociali. Formarea profesională iniŃială este susŃinută de municipalitate. Din 1960 formarea profesională continuă a jucat un rol important în cadrul politicilor pieŃei muncii suedeze.slaba investiŃie în formarea continuă.

O altă tendinŃă care se remarcă în strategia engleză este încercarea de a facilita accesul la produse şi servicii educaŃionale pentru a le face disponibile la domiciliu. cheltuielile făcute pot fi ulterior returnate de la bugetul statului la cererea organizaŃiei (Legea nr. 364 . Impactul Strategiei de la Lisabona Impactul prevederilor Strategiei de la Lisabona asupra politicii de ocupare a forŃei de muncă din România este pe de o parte favorabil iar pe de altă parte mai puŃin favorabil. fiind susŃinuŃi de bugetul de stat prin fonduri publice. indivizii se pot forma profesional. care sunt trăsături de bază ale politicii de ocupare şi ale administraŃiei sistemului. privind stimularea forŃei de muncă cu modificările ulterioare). Comparând sistemul românesc actual cu cel englez se poate observa tendinŃa „timidă" a statului de a susŃine angajatorii în ceea ce priveşte suportul în această direcŃie.persoanelor o mare varietate de opŃiuni. Astfel. De exemplu. Un alt aspect specific al modelului englez este descentralizarea şi voluntarismul. SubsecŃiunea 9. Principalele concluzii care se desprind în urma analizei acestei problematici a pieŃei forŃei de muncă în contextul lărgirii europene sunt: . Desigur. 76 din 2002.decalajul dezvoltării economice dintre Ńările membre ale Uniunii este principalul motor al orientării fluxurilor migratoare ale forŃei de muncă. la locul de muncă şi în centrele de învăŃământ prin utilizarea de tehnologii moderne de prelucrare şi transmitere a cunoştinŃelor. sistemul naŃional românesc se află doar la început. In România se poate observa această tendinŃă prin crearea sistemului de învăŃământ deschis la distanŃă. în situaŃia în care angajatorii trimit tinerii absolvenŃi pe care i-au angajat la cursuri de formare profesională. a programelor de învăŃare continuă (lifelong learning). Se remarcă tendinŃa statutului de a acorda ajutor şi de a se implica în formarea profesională continuă. dar tocmai din acest motiv considerăm că poate prelua anumite tendinŃe din modelele europene care şi-au dovedit calitatea şi eficienŃa pentru creşterea ocupării pe piaŃa muncii. nu are în spate tradiŃii ca cea suedeză sau engleză în acest domeniu formarea continuă. iar întreprinderile pot opta între a utiliza fonduri proprii sau fonduri publice pentru a susŃine dezvoltarea angajaŃilor proprii.

beneficierea. cel mai probabil va spori considerabil exportul de capital (investiŃiile) dinspre Ńările vest-europene către cele din Europa Centrală şi de Est.creşterea concurenŃei pe piaŃa europeană. EducaŃia şi formarea trebuie să joace un rol decisiv în atragerea şi ______________________________ De la Fuente şi Ciccone. 365 19 . în mod curent. . .. Comisia Europeană. la creşterea productivităŃii şi constituie o investiŃie atrăgătoare faŃă de cheltuieli alternative atât la nivelul microeconomic. forŃa de muncă este mai ieftină. 2002. de Fondurile Structurale va duce la dezvoltarea considerabilă a pieŃei muncii în aceste Ńări.reducerea decalajelor de dezvoltare economică dintre statele membre. . de către noile Ńări membre.datorită diferenŃelor de dezvoltare economică dintre Ńările membre UE. în mod semnificativ. deoarece costurile de producŃie sunt mult mai mici. de Statele Unite. Ce putem spera pentru această politică? Raportul Comisiei19 concluzionează că investiŃia în capitalul uman contribuie. sporind astfel competitivitatea pe piaŃa europeană. a) Competitivitate şi dinamism Competitivitatea şi dinamismul sunt două aspecte faŃă de care Uniunea Europeană este întrecută.politicile pieŃei forŃei de muncă trebuie să Ńină seama mai mult de particularităŃile culturale specifice. conduc per ansamblu la creşterea competitivităŃii economiei Uniunii. Un rol aparte îl joacă componenta Coeziune Economică şi Socială care încurajează şi sprijină implementarea unor măsuri concrete care să pregătească resursele umane şi piaŃa muncii din România să facă faŃă standardelor şi provocărilor determinate de aderarea la Uniunea Europeană şi să fie capabile în administrarea Fondurilor Structurale de care va urma să beneficieze România. .în Ńările receptoare de noi tehnologii şi de investiŃii se va accentua considerabil procesul de formare profesională pentru creşterea gradului de calificare la locul de muncă al angajaŃilor. sporirea competitivităŃii produselor. cât şi la nivel social. Raportul final pentru angajarea forŃei de muncă şi probleme sociale. Human capital in a global and knowledgebased economy. . Există dovezi că la nivel social investiŃiile în domeniul capitalului uman sunt responsabile pentru o proporŃie semnificativă de creştere a întregii productivităŃi.

cât şi a nivelului educaŃional general al populaŃiei apte de muncă. dezvoltare şi tehnologia de comunicare şi informatizare. precum şi intensificarea activităŃilor de educaŃie permanentă. Sectorul cunoaşterii este dependent de posibilităŃile educaŃiei şi. consolidarea cercetării la nivel universitar şi actualizarea constantă a forŃei de muncă ştiinŃifice. EducaŃia joacă. de asemenea. ContribuŃia educaŃiei şi formării la acestea se manifestă pe mai multe căi.reŃinerea talentelor în Europa. în aşa fel încât schimbările şi restructurările din economie să nu producă efecte adverse pentru coeziunea socială. b) Societatea şi economia bazate pe cunoaştere A fost unanim recunoscut că dimensiunea şi calitatea resurselor umane sunt determinanŃii principali atât ai creării de noi cunoştinŃe. polarizarea dintre cei cu un volum mare şi cei cu un volum mic de cunoştinŃe afectează coeziunea economică şi socială. dar şi în dezvoltarea capitalului uman. d) Includerea socială şi cetăŃenia activă Beneficiind de o recompensă în creştere pentru calificare. Un deziderat important este dezvoltarea educaŃiei şi formării de-a lungul întregii vieŃi. împreună cu situaŃia pieŃei muncii. un rol fundamental în stimularea progresului şi diseminării ştiinŃei şi tehnologiei în perioada de tranziŃie spre societatea cunoaşterii. este evident că şcolarizarea este principalul factor determinant al venitului individual. cât şi ai diseminării acestora. Breşa dintre productivitatea din Statele Unite şi din Uniunea Europeană continuă să se lărgească. c) Locuri de muncă mai multe şi mai bune Consiliul European de la Lisabona a făcut un apel pentru locuri de muncă mai multe şi mai bune. stabilirea obiectivelor pentru angajare şi întărirea rolului partenerilor sociali în realizarea acestora. In mod clar. Factorii cheie sunt asigurarea unui număr suficient de noi oameni de ştiinŃă şi ingineri. Inversarea acestei ordini solicită nu numai investiŃii în cercetare. în special în contextul actual de 366 . Accesul la formarea finanŃată de angajator este deseori limitată pentru cei care au deja o calificare înaltă şi unele grupuri sunt astfel blocate în partea inferioară a pieŃei forŃei de muncă. Una dintre cele mai importante concluzii ale cercetării recente din domeniul educaŃiei este că investiŃia în educarea şi formarea persoanelor este atât un factor de creştere. de universităŃi. în special.

Comisia Europeană şi-a întemeiat propriul studiu. luând forma unui plan cu numeroase Ńinte de atins în domeniul economic. 2006. şi refocalizarea pe creşterea economică şi a numărului locurilor de muncă. fiind considerate un instrument de reducere a diferenŃelor dintre regiunile mai puternic dezvoltate sau mai puŃin dezvoltate. Noua strategie economică a Uniunii se va axa în jurul unui ciclu de trei ani. de asemenea. pe problematica economică şi în special pe aşa-numita „Strategie Lisabona". Concluziile finale ale Consiliului European au marcat renunŃarea la Ńinta centrală a Strategiei Lisabona. cea mai importantă dintre ele fiind obŃinerea până în 2010. prin furnizarea de resurse umane necesare dezvoltării economice şi sociale. Impactul Strategiei Lisabona .schimbări tehnologice rapide. p. Statele ____________________________ Planul de acŃiune al Comisiei cu privire la calificări şi mobilitate. întrucât decalajele regionale vor creşte. un element important al politicilor regionale. 367 20 . Drept monetar european. 51-60.concluzii21 încă de la sfârşitul anului 2004 în Uniunea Europeană dezbaterile la nivel înalt au început să fie focalizate. în următoarea perioadă a lărgirii Uniunii Europene. în general. Bucureşti. punctul 11. Editura FundaŃiei România de Mâine. cu începutul chiar din anul 2005 şi sfârşitul în 2008. de către economia UE. cât şi un instrument de bază în susŃinerea integrării sociale. e) Politicile regionale EducaŃia şi formarea de înaltă calificare este. Aceasta s-a născut în 2000 la Consiliul European de la Lisabona. a statutului de cea mai competitivă şi mai bazată pe cunoaştere economie mondială. 21 Conform Roxana-Daniela Păun. în mod sigur. cap 2. acest rol poate deveni chiar mai important în următorii câŃiva ani. Pe baza raportului Kok. Planul de AcŃiune al Comisiei privind calificările şi mobilitatea forŃei de muncă a determinat deja acordarea unei atenŃii speciale unei investiŃii sporite în domeniul resurselor umane necesare regiunilor rămase în urmă20. cea privind statutul de cea mai competitivă economie mondială până în 2010. care a cuprins şi propuneri de reformare a Strategiei şi a fost înaintat liderilor statelor UE.

s-a căzut de acord asupra unei Ńinte de scădere până în 2020 a emisiilor de gaze cu efect de seră de 15% . în detrimentul aspectelor sociale şi de mediu. Problema sprijinirii tineretului. mobilităŃii şi integrării sociale a tinerilor europeni". a declarat că cele trei instituŃii UE implicate în acest subiect Parlamentul European. văzută de oficiali UE ca una dintre cele mai puternice soluŃii de dezamorsare a „bombei cu ceas demografice" europene.membre UE vor urma să trimită „programe naŃionale de reformă" şi unde va fi nevoie vor numi un „coordonator naŃional Lisabona". cum Summit-ul s-a dorit o revenire la realism. cât şi componentele socială şi de protecŃie a mediului (dezvoltare durabilă). după opinia lor. către creşterea economică. a fost şi ea reglementată în cadrul Summit-ului. Comisia Europeana şi Consiliul European sunt pe aceeaşi frecvenŃă în ceea ce priveşte susŃinerea importanŃei creşterii economice şi a numărului locurilor de muncă. dar. Uniunea Europeană îşi 368 .80% până în 2050. Trebuie notat că în proiectul de Concluzii ale PreşedinŃiei apăruse prima dată o Ńintă de reducere a emisiilor cu 60% .30% faŃă de nivelul din 1990. Pentru a răspunde acestor îngrijorări. Nu toată lumea a fost încântată de rezultatele la care s-a ajuns în ceea ce priveşte Lisabona. căzându-se de acord asupra unui „Pact European al Tineretului" ce doreşte „îmbunătăŃirea integrării vocaŃionale. Cea mai puternică a venit din partea sindicatelor şi a socialiştilor. portughezul Jose Manuel Barroso. formării. Cum planurile pentru reformarea Lisabonei au fost analizate la diverse niveluri ale societăŃii au stârnit diverse reacŃii. primul ministru luxemburghez Jean-Claude Juncker. care au acuzat orientarea mult prea focalizată. organizaŃia micilor întreprinzători reprezentaŃi de Eurochambres descriind Summit-ul ca „trei paşi înapoi". Preşedintele Comisiei Europene. strategia reformată conŃine multe referiri către „modelul social european" şi „contribuŃia importantă adusă de politica în domeniul mediului". ea a fost schimbată în versiunea finală. educaŃiei. a declarat că rezultatul Consiliului European referitor la Lisabona denotă că o Uniune formată din 27 de membrii poate ajunge la un compromis. În privinŃa dimensiunii de mediu. Prezentând reformele. ce include atât competitivitatea economică. Strategia Lisabona reprezintă modelul european de dezvoltare.

a menŃinerii componentei sociale şi a celei de mediu. care nu mai poate fi susŃinută. Strategia Lisabona poate da rezultate dacă ne dorim acest lucru. Camerele de comerŃ le solicită acestora crearea a 10. ______________________________ Opinie exprimată de Christophe Leitl. procese precum: îmbătrânirea populaŃiei. productivităŃii şi creării de locuri de muncă. în mod constant. Preşedintele EUROCHAMBRES. mediul de afaceri rămâne angajat faŃă de obiectivele strategiei Lisabona. al Consiliului European. în paralel cu asumarea politică la nivelul cel mai înalt. Aceste componente necesită însă asumarea unor reforme structurale de amploare şi mai ridicate. Problemele cu care se confruntă Europa şi economiile sale sunt semnificative. Drept urmare.000.propune astfel să devină până în 2010 economia cea mai competitivă la nivel mondial (în raport cu SUA şi economiile asiatice).000 de noi locuri de muncă până în anul 2010. progresele în direcŃia atingerii obiectivelor Lisabona sunt încă nesemnificative. în Europa. pierdem.progresează rapid. din competitivitate. într-o lume tot mai globalizată. punând economia înaintea tuturor priorităŃilor în următorii 5 ani. reglementările inflexibile şi costurile ridicate sunt însoŃite de niveluri scăzute ale creşterii economice. Nu există nicio alternativă. Liderii europeni trebuie să remedieze această situaŃie. Limitate fiind de procedurile de luare a deciziilor şi de lipsa de angajament din partea liderilor politici. }n ciuda lipsei unor rezultate vizibile. în condiŃiile existenŃei unei concurenŃe economice tot mai dure. Firesc. Pe lângă provocările lansate de Statele Unite şi Japonia. care să permită UE să atingă şi să menŃină nivelul de performanŃă cel mai ridicat la nivel global.în special China şi India . O structură economică sănătoasă constituie precondiŃia menŃinerii valabilităŃii modelelor sociale şi a standardelor de mediu europene. 369 22 . economiile în curs de dezvoltare . Europa nu a fost capabilă să contracareze aceste provocări în ultimii 5 ani22. In acelaşi timp. Consiliul European de primăvară din 22-23 martie 2005 a adoptat liniile directoare de reformă a Strategiei care au ca obiectiv eficientizarea procesului de implementare la nivel naŃional şi o prioritizare a măsurilor în sectoarele determinante pentru creşterea economică şi ocuparea forŃei de muncă. bunăstare economică şi locuri de muncă. cu ocazia prezentării raportului Lisabona pe anul 2005.

Aceasta necesită însă o adevărată ambiŃie şi angajare pentru a excela în tot ceea ce facem. Liderii politici europeni trebuie să acŃioneze acum pentru accelerarea dramatică a reformelor. Camerele de ComerŃ Europene consideră că elementul competitivităŃii trebuie să fie elementul central al tuturor politicilor europene şi că Strategia Lisabona trebuie să se 370 . Nu există o altă alternativă. Camerele de ComerŃ Europene oferă întregul sprijin pentru ca Europa să devină din nou lider economic. economia europeană va reînflori. Având un mediu care sprijină companiile. Dacă despre legislaŃia privind mediul şi modelul social european se poate spune cu certitudine că sunt învingători mondiali. Strategia Lisabona este fundamentală pentru competitivitatea viitoare a Uniunii Europene şi pentru capacitatea sa de a genera bunăstare. atingerea obiectivelor Lisabona la termenul limită stabilit pentru 2010 pare a fi din ce în ce mai dificilă. economia europeană nu poate fi cu siguranŃă descrisă ca un lider mondial. Cu toate acestea. cât şi cetăŃeni se aşteaptă ca aceasta să se întâmple. În condiŃiile în care multe State Membre manifestă încă reticenŃă faŃă de aplicarea unor reforme structurale. mediul de afaceri european rămâne totuşi angajat pe linia Strategiei Lisabona.atât antreprenori. de a crea noi locuri de muncă şi de a îmbunătăŃi modelele europene sociale şi de mediu. punând revigorarea economică înaintea oricărei alte priorităŃi. Cei trei piloni trebuie reechilibraŃi în favoarea economiei pentru a permite ca afacerile europene. care asigură pieŃe de muncă flexibile şi adaptabile şi care încurajează investiŃiile. Progresul realizat până în prezent a fost prea lent. nici oamenii de afaceri nu au simŃit un efect real. Totuşi. sistemele sociale şi legislaŃia de mediu să rămână sustenabile pe termen lung. abordarea este în prezent puternic dezechilibrată. Astfel se propun următoarele obiective: * Repunerea Strategiei Lisabona în echilibru . iar succesul său este esenŃial pentru prosperitatea europeană şi utilizarea forŃei de muncă. Liderii europeni trebuie să Ńină cont de această posibilitate de a face din economia Europei o prioritate absolută şi de a da un nou start procesului Lisabona. termenele limită pentru deciziile guvernelor nu au fost îndeplinite şi nici cetăŃenii.preocupările economice trebuie să devină o prioritate Mediul de afaceri sprijină abordarea celui de-al treilea pilon al dezvoltării europene sustenabile.

concentreze mai mult asupra obiectivelor sale economice.reglementări mai puŃine şi mai eficiente Toate propunerile legislative noi ar trebui verificate prin prisma competitivităŃii şi a efectelor asupra IMM-urilor. Acestea trebuie să conŃină planuri detaliate şi să facă parte din programele guvernamentale regulate. cât şi european. Membrii Consiliului European trebuie să-şi stabilească obiective naŃionale şi europene cuantificabile pentru dezvoltarea economică pentru fiecare dintre anii care urmează până în 2010. Revigorarea economiei ar trebui să fie singura prioritate majoră pentru liderii europeni. dar şi de presiune. Comisia Europeană poate şi trebuie să joace un rol esenŃial în coordonarea eforturilor sporite ale Statelor Membre. * îmbunătăŃirea procesului decizional şi creşterea respon sabilităŃii Statelor Membre Metoda deschisă de coordonare nu a motivat suficient acŃiunile Statelor Membre. pe baza unei întrebări de control simple . pentru ca această metodă să dea rezultatele scontate. iar competitivitatea trebuie să se regăsească solid în perspectivele financiare ale perioadei 2007-2013. Procesul politicilor europene ar trebui eficientizat prin întărirea activităŃii Consiliului ConcurenŃei. Parlamentul European ar trebui să creeze un comitet permanent.Cum va influenŃa aceasta propunere legislativă afacerile europene. a încrederii consumatorilor europeni şi asupra bunăstării sociale şi a mediului. Statele Membre ar trebui să prezinte repere anuale cuantificabile. * Reglementarea pe baze economice . la care Statele Membre să se angajeze atât la nivel naŃional. capabil să trateze problemele competitivităŃii din perspectiva Lisabona într-un mod eficient şi coordonat. inclusiv MM-urile? Vor deveni acestea mai competitive în comparaŃie cu concurenŃii lor din afara Uniunii Europene? 371 . iar în fiecare an să fie introduse „Planuri de AcŃiune Lisabona". Condusă de noul său preşedinte. Ar trebui introdus un nivel mai înalt de responsabilitate. Realizarea acestei priorităŃi va avea un impact profund asupra creării locurilor de muncă. prin limitarea componentei sale la un număr cât mai mic de miniştri care deŃin agenda competitivităŃii şi prin introducerea de proceduri care să evite eventuale efecte negative asupra agendei competitivităŃii datorate deciziilor altor consilii.

InstituŃiile europene trebuie să dezvolte în comun un sistem corelat de evaluare a impactului. care să Ńină cont de orice schimbare majoră introdusă de Parlament sau de Consiliu. consultând toŃi „actorii importanŃi". inovator şi stimulativ Crearea unui antreprenoriat atractiv Spiritul antreprenorial trebuie reevaluat pozitiv. Povara reglementărilor şi taxelor ar trebui micşorată. prin luarea deciziilor la nivelul adecvat. legate prin obiective măsurabile şi repere temporare. Inovarea trebuie să fie încurajată. precum auto-reglementarea. Nivelul investiŃiilor publice şi private trebuie să crească. Reforma legii falimentului trebuie finalizată. 372 .Trebuie să existe posibilitatea de a valida faptul că legislaŃia este proporŃională şi coerentă.dezvoltare (C&D) şi inovare este considerabil mai scăzut decât cel al competitorilor noştri.cheia competitivităŃii în Europa Nivelul mediu al investiŃiilor publice şi private în Europa pentru cercetare . iar accesul la capital şi protecŃia necostisitoare a proprietăŃii intelectuale trebuie garantate. comportamentul antreprenorial trebuie încorporat în sistemele educaŃionale. concentrându-se în direcŃia cercetării aplicate şi conducând către centre internaŃionale de excelenŃă. iar accesul la finanŃare trebuie garantat pentru încurajarea iniŃierii şi dezvoltării afacerilor. De asemenea. iar rata de risc-câştig trebuie reechilibrată.flexibil. în fiecare an ar trebui realizate evaluări „ex post" ale impactului legislaŃiei de bază din anii precedenŃi. * Crearea unui mediu antreprenorial . în special pentru IMM. cu evitarea duplicării eforturilor. O astfel de schemă ar trebui condusă de către mediul de afaceri şi realizată de evaluatori independenŃi. investiŃiile în infrastructura noastră de cercetare ar trebui să se bazeze pe o mai bună coordonare a eforturilor dintre Statele Membre. ca şi pentru procesul de inovare. promovat în mod activ şi încurajat în întreaga societate. Guvernele statelor membre trebuie să reducă şi să simplifice legislaŃia actuală şi să ia măsuri concrete în acest sens. condiŃiile cadru tehnice şi financiare pentru investiŃiile dedicate inovării trebuie îmbunătăŃite. De asemenea. * Încurajarea inovării . inclusiv MM-urile (nu doar un cerc restrâns de parteneri sociali de negociere) şi promovând căi alternative de reglementare mai puŃin greoaie.

în ciuda creşterii tendinŃei de indisciplină în rândul Statelor Membre şi a încetinirii procesului de integrare a pieŃelor. să fie complet implementate şi fără nicio întârziere. * Consolidarea PieŃei Interne PiaŃa Internă reprezintă centrul prosperităŃii noastre. care trebuie valorificată şi consolidată. 373 . * Comunicarea şi explicarea Strategiei Lisabona tuturor cetăŃenilor şi oamenilor de afaceri ai Europei Strategia Lisabona. * Reforma pieŃelor de muncă europene PieŃele de muncă inflexibile afectează competitivitatea europeană. şcoli şi universităŃi. locuri de muncă". necesitatea şi importanŃa ei nu sunt nici cunoscute. Este absolut esenŃial ca reformele propuse prin raportul Kok „locuri de muncă. a economiei bazate pe cunoaştere şi asigurarea forŃei de muncă necesare mediului de afaceri. de promovare a procesului de instruire continuă şi de creştere a interacŃiunii dintre mediul de afaceri. nici înŃelese de populaŃia europeană. determinând o creştere slabă. membrii Uniunii Europene trebuie să ia măsuri pentru armonizarea corectă şi rapidă a legislaŃiei aferente.* Modernizarea şi investiŃia în sistemele educative româneşti Pentru stimularea inovaŃiei. să permită o bună înŃelegere a Strategiei Lisabona şi să explice necesitatea clară pentru reformele structurale urgente. sistemele noastre educative şi profesionale necesită un proces de modernizare. în general. alocarea resurselor pentru asigurarea aplicării mai consistente şi mai rapide a legislaŃiei actuale ar putea avea un impact favorabil mai mare. locuri de muncă. În timp ce doar câteva acte legislative (ex. Comisia Europeană trebuie să susŃină mai riguros regulile PieŃei Interne. subevaluată. Aceasta ar trebui să implice toŃi actorii socioeconomici importanŃi. ŞtiinŃa este.: cele privind crearea unei pieŃe interne pentru servicii) sunt absolut necesare pentru a finaliza PiaŃa Internă şi procesul de integrare al pieŃei. iar condiŃiile pentru cercetători şi oamenii de ştiinŃă nu sunt competitive. intervenind mai rapid şi penalizând mai serios. O strategie de comunicare europeană trebuie să fie implementată în paralel cu activităŃile naŃionale. un nivel scăzut al utilizării forŃei de muncă şi emigrarea cercetătorilor şi a oamenilor de ştiinŃă.

. asigurarea competivităŃii libere şi corecte pe piaŃa internă şi _______________________________ Sursa: DIE . Reducerea impozitelor asupra companiilor. Asigurarea stabilităŃii climatului economic şi atingerea statutului de economie de piaŃă funcŃională prin: . Recomandările formulate de către mediul de afaceri Guvernului României în vederea atingerii obiectivului Lisabona23 Având în vedere contextul specific în care evoluează economia românească.CCIRB . în special asupra IMM-urilor. în sensul: . energie electrică şi energie termică).reducerii TVA-ului la utilităŃi (apă caldă.creşterii facilităŃilor fiscale acordate contribuabililor (în sensul măririi deducerilor acordate pentru investiŃiile private).îmbunătăŃirea cadrului legislativ şi stabilizarea acestuia. astfel încât să se încurajeze investiŃiile pe termen mediu şi lung.scăderii contribuŃiei la asigurările sociale cu cel puŃin 10% în vederea obŃinerii de resurse pentru majorarea salariilor minime. în vederea recuperării decalajului în termeni de dezvoltare. Reducerea fiscalităŃii aplicate firmelor (în special EMMurilor) şi stabilitatea mediului fiscal Reducerea fiscalităŃii prin programe continue şi de perspectivă. cu rezultate implicite în lărgirea bazei reale de salariaŃi.Camera de ComerŃ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti 374 23 . 2. . precum şi opiniile exprimate de exponenŃi ai mediului de afaceri din România.România urmăreşte să participe la acest proces prin preluarea principalelor politici europene în politicile interne corespondente. Camera de ComerŃ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti consideră ca fiind importante pentru Guvernul României următoarele trei recomandări de politică economică ce ar trebui avute în vedere din perspectiva cerinŃelor Lisabona: 1. SubsecŃiunea 10. Un exemplu concludent al preocupărilor continue în spiritul Strategiei Lisabona îl reprezintă şi recomandările formulate de mediul de afaceri (în anul 2005) cu scopul îndeplinirii obiectivelor acestei strategii europene.

prin salarizare în raport de rezultate şi prin stimulente diverse. crearea de noi mecanisme şi stimulente pentru intensificarea investiŃiilor din resurse interne şi din străinătate. .Oprirea migraŃiei specialiştilor în cercetare prin crearea unui sistem motivaŃional riguros care să asigure atragerea acestora.Implicarea mai bună a resurselor umane în procesul de ridicare a competitivităŃii produselor şi serviciilor. . este de dorit asigurarea unei transparente autentice în procesul de elaborare şi adoptare a reglementărilor vizând economia. ca bază a sporirii substanŃiale a competitivităŃii produselor şi serviciilor produse în România.Dezvoltarea Parteneriatului Public-Privat. orientată spre creşterea competenŃelor practice. concomitent cu crearea de posibilităŃi pentru creşterea puterii de cumpărare a populaŃiei. Competitivitatea şi flexibilitatea la nivelul pieŃei muncii . la diferite nivele de organizare. . . 375 .Liberalizarea pieŃei muncii şi creşterea flexibilităŃii acesteia.Stimularea antreprenoriatului prin programe guvernamentale.debirocratizarea excesivă a procedurilor de autorizare a funcŃionării societăŃilor comerciale. vizând pregătirea vocaŃională. patronate.Realizarea pe baze mult îmbunătăŃite a dialogului economicosocial. prin introducerea de noi tehnologii. 3. însoŃite de dezvoltarea amplă a creditului pentru investiŃii şi a leasingului.Creşterea generală a productivităŃii muncii.Stimularea perceptibilă a ridicării nivelului tehnic al diferitelor activităŃi de producŃie şi servicii. îndeosebi prin recunoaşterea rolului şi locului camerelor de comerŃ şi industrie în derularea dialogului. care să finanŃeze firmele la început de activitate (start-up). prin asigurarea materialelor necesare realizării cercetărilor şi a unui sistem de perfecŃionare profesională a cercetătorilor prin programe de colaborare cu Ńările membre ale Uniunii Europene. . De asemenea. alte structuri ale societăŃii civile). . prin mecanisme specifice şi atribuirea unui rol major sectorului privat şi sistemului său de reprezentare (camere de comerŃ şi industrie. sub diversele sale forme. . maşini şi utilaje de înaltă performanŃă. .încurajarea şi sprijinirea activităŃilor privind dezvoltarea resurselor umane.

1. Printre măsurile de sprijinire a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii se numără: . Of. La nivelul Guvernului a fost elaborat Planul de acŃiune pentru îmbunătăŃirea mediului de afaceri. Of.Planul de acŃiuni pe anii 2002 . . nr.4% din veniturile bugetare alocate Ministerului pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii şi CooperaŃie.. a impozitului pe profit şi a TVA. ÎmbunătăŃirea cadrului legislativ în domeniu: . Of.2003 pentru implementarea Programului de guvernare. M. 571/2003 privind Codul fiscal. Pe lângă acesta funcŃionează şi Fondul de garantare a creditului rural şi Fondul român de garantare a creditelor pentru întreprinzătorii privaŃi. . M. M. SecŃiunea 3. 346/2004 privind stimularea înfiinŃării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Beneficii şi costuri pentru mediul de afaceri după aderarea României la Uniunea Europeană Primul Plan de acŃiune pentru îmbunătăŃirea mediului de afaceri a fost elaborat conform HG nr. 637 din 29 august 2002.Generalizarea educaŃiei în IT pentru promovarea societăŃii bazate pe cunoaştere. 3. nr. până la anularea acestora de noile legi.Legea nr. în anul 2001 a fost înfiinŃat Fondul naŃional de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii (prin Hotărârea Guvernului nr.Planul de acŃiuni pentru înlăturarea barierelor administrative din mediul de afaceri. 4. Aportul statului la capitalul social al Fondului naŃional de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii va fi majorat pe o perioadă de 5 ani cu 0. . 681 din 29 iulie 2004. nr.punerea în aplicare a facilităŃilor fiscale prevăzute de Legea nr. 927 din 23 decembrie 2003. 376 . 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaŃi pentru înfiinŃarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. având un capital social iniŃial alocat de la bugetul de stat în valoare de 50 miliarde lei.Legea nr. 759 din 18 iulie 2002 pentru aprobarea Planului naŃional de acŃiune pentru ocuparea forŃei de muncă (PNAO).211/2001).

14/2002 privind constituirea şi funcŃionarea parcurilor ştiinŃifice şi tehnologice. M. nr. Of. 945/2003 pentru aprobarea InstrucŃiunilor privind metodologia de calcul al impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.OrdonanŃa Guvernului nr. 625 din 20 iulie 2006. Of. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 839 din 13 septembrie 2004.189/2001 privind aprobarea Planului de acŃiuni pentru înlăturarea barierelor administrative din mediul de afaceri.OrdonanŃa Guvernului nr. 803/2001.Ordinul ministrului finanŃelor publice nr. asociaŃiilor familiale şi persoanelor juridice. cu modificările şi completările ulterioare. . care a fost supus aprobării Guvernului în luna februarie 2002. Nr. nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi 377 .. 337 din 17 iulie 2006. Of. înregistrarea fiscală a acestora. 1. 548 din 30 iulie 2003.Legea nr. . 40/2000 privind acreditarea agenŃiilor de credit în vederea administrării fondurilor pentru acordarea de microcredite. 38/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. Planul a fost elaborat de către Grupul de lucru pentru elaborarea şi monitorizarea Planului de acŃiuni referitor la îmbunătăŃirea mediului de afaceri. aprobată prin Legea nr. M. .189/2001 privind aprobarea Planului de acŃiuni pentru înlăturarea barierelor administrative din mediul de afaceri. Of.OrdonanŃa Guvernului nr. 82/1991. precum şi la autorizarea funcŃionării persoanelor juridice. în perioada septembrie 2001 -ianuarie 2002 membrii Grupului de lucru au îmbunătăŃit planul de acŃiuni. . M. . . nr. 1. 61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii contabilităŃii nr. nr. M. a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.OrdonanŃa Guvernului nr. M. 376/2002. 310/2002. M. Of.OUG nr. . M. 359/2004 privind simplificarea formalităŃilor la înregistrarea în registrul comerŃului a persoanelor fizice.Hotărârea Guvernului nr. Of. nr. Of. 418 din 15 mai 2006 aprobată prin Legea nr. 783 din 11 decembrie 2001. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziŃie publică.Hotărârea Guvernului nr. constituit prin Hotărârea Guvernului nr. 209/2002 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 82 din 1 februarie 2002. nr. 196 din 22 martie 2002. .

61 din 29 ianuarie 2002. 103 din 6 februarie 2003. nr. 5. modificările aduse ordonanŃei vizând: . Of. 194 din 26 martie 2003.OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. unde se pot obŃine informaŃiile şi autorizaŃiile necesare pentru începerea activităŃii acestora.introducerea declaraŃiei pe propria răspundere pentru alte cazuri decât obiectivele şi domeniile specifice de activitate. 76/2001 a fost îmbunătăŃită. în cadrul camerelor de comerŃ şi industrie teritoriale. 37/2002 pentru modificarea alin (3) al art. M.Hotărârea Guvernului nr. 292 din 30 aprilie 2002. . M. In procesul de legiferare OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. . Of. birouri unice pentru înregistrarea comercianŃilor (inclusiv a întreprinderilor mici şi mijlocii). Of. cu scopul încurajării iniŃierii de noi afaceri.introducerea declaraŃiei pe propria răspundere pentru autorizarea sediului social.a falimentului. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 76/2001. Of. . nr. Pentru îmbunătăŃirea mediului de afaceri Ministerul pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii şi CooperaŃie şi Secretariatul General al Guvernului au iniŃiat OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. aprobată prin Legea nr. 370/2002. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forŃei de muncă.introducerea declaraŃiei pe propria răspundere pentru cazul preschimbării certificatului de înmatriculare şi a certificatului de înregistrare fiscală pentru comercianŃii constituiŃi anterior intrării în vigoare a OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. M. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaŃi pentru înfiinŃarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. 82/2003. nr. 396/2002 privind unele măsuri referitoare la procedura de elaborare a proiectelor de acte normative cu relevanŃă asupra mediului de afaceri. . 32/2002 privind aprobarea Planului de acŃiuni pe anii 2002 şi 2003 al Programului de guvernare. Au fost înfiinŃate. nr. 21 din Legea nr. . . M.Legea nr.Hotărârea Guvernului nr. stabilite prin hotărâre a Guvernului. 378 . 76/2001 privind simplificarea unor formalităŃi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcŃionării comercianŃilor. Prin această procedură se reduc obstacolele de timp şi birocratice şi cheltuielile de autorizare şi înfiinŃare.

. în valoare totală de 952 miliarde lei. dintre care 9.asociaŃii familiale. în condiŃii avantajoase. acestuia i se poate acorda. unităŃi cooperatiste. se acordă credite din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Beneficiari ai acestor credite sunt: . 16 alin (1). autorizate de Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap.întreprinderi mici şi mijlocii. inclusiv perioada de graŃie. 7. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forŃei de muncă). 6.4% pentru turism (35. cu condiŃia rambursării în totalitate a creditului anterior. asociaŃii familiale sau să devină persoane fizice autorizate au prioritate la obŃinerea creditului (Legea nr. . Pentru înfiinŃarea sau dezvoltarea de întreprinderi mici şi mijlocii.6% din creditele acordate au fost pentru activităŃi de producŃie (758 miliarde lei).2 miliarde lei). . Durata maximă de creditare poate fi de până la 3 ani.separarea activităŃilor Biroului unic de cele de asistenŃă anterioare depunerii cererii de înregistrare şi autorizare.028 locuri de muncă.unităŃi cooperatiste: cooperative meşteşugăreşti şi cooperative de consum.138 de societăŃi. Majoritatea societăŃilor beneficiare de credite au fost cu capital privat. în vederea creării de locuri de muncă.prelungirea termenului de preschimbare a certificatului de înmatriculare şi a certificatului de înregistrare fiscală cu certificatul conŃinând codul unic de înregistrare. . In anul 2001 au fost acordate credite pentru 1. 76/2001. . iar în cazul în care agentul economic solicită un nou credit. cu o dobândă de 50% din taxa oficială a scontului stabilită de Banca NaŃională a României la depozitul constituit la societatea bancară desemnată prin licitaŃie. de la 12 la 18 luni de la intrarea în vigoare a actului normativ -art. care beneficiază de facilităŃile fiscale prezentate în detaliu la linia directoare 7 (OrdonanŃa de urgenŃă a 379 . 79. 16% pentru servicii (153 miliarde lei) şi 4.şomerii care se obligă să înfiinŃeze întreprinderi mici şi mijlocii.persoane fizice autorizate să desfăşoare activităŃi independente. creându-se 19.815 pentru şomeri. pentru comercianŃii constituiŃi anterior intrării în vigoare a OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. . Persoanele fizice sau juridice care angajează persoane cu handicap pot înfiinŃa unităŃi protejate.

este Programul PHARE de creditare pentru întreprinderile mici şi mijlocii (RO 9711).consolidarea unui sector dinamic al întreprinderilor mici şi mijlocii. 380 . C. .75 milioane euro şi este destinat acordării de credite pentru întreprinderile mici şi mijlocii.E. cu modificările şi completările ulterioare.utilizarea instrumentelor de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii în conformitate cu reglementările UE.îmbunătăŃirea cadrului instituŃional şi a dialogului public-privat care să asigure elaborarea şi implementarea unor politici şi măsuri coerente pentru stimularea dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. susŃinerea proiectelor de introducere a sistemelor de calitate şi a proiectelor inovative.C. Fondul are un volum de 5. de la 50 milioane lei la 75 milioane lei.care cofinanŃează cu 40% fiecare dintre creditele acordate întreprinderilor mici şi mijlocii în cadrul acestui program. . şi Banca Comercială „Ion Tiriac" . .300 locuri de muncă. 102/1999 privind protecŃia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap). Măsuri: 1. ce are ca efect implicit crearea de noi locuri de muncă. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării forŃei de muncă. ocuparea forŃei de muncă şi la dezvoltarea regională.susŃinerea accesului întreprinzătorilor la servicii de consultanŃă pentru demararea unei afaceri. Se estimează crearea a 13. Programul a fost lansat în iunie 1999 şi se desfăşoară prin trei bănci: Banca Românească. Obiective: .sporirea ponderii întreprinderilor mici şi mijlocii la crearea produsului intern brut. Aplicarea unor măsuri de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii prin acŃiuni de creditare în conformitate cu prevederile Legii nr.susŃinerea transferului de tehnologie către întreprinderile mici şi mijlocii nou-înfiinŃate sau existente. . capabil să facă faŃă forŃelor concurenŃiale şi competiŃiei internaŃionale şi să creeze noi locuri de muncă. FaŃă de anul trecut s-a majorat cuantumul acordat pentru un loc de muncă nou-creat prin creditare.Guvernului nr. . aflat în derulare. prin care se sprijină proiecte de investiŃii ale întreprinderilor mici şi mijlocii. Un program cu cofinanŃare externă. 8.

inclusiv pentru achiziŃionarea de echipamente de birotică şi întocmirea planurilor de afaceri. Programul finanŃează cheltuielile aferente achiziŃionării de utilaje. AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă 4. ce are ca scop facilitarea accesului la servicii de consultanŃă şi informare privind pieŃele externe şi cerinŃele acestora.InstituŃia responsabilă: AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă 2. Elaborarea şi implementarea unor programe de sprijinire a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Programul finanŃează participări la târguri şi expoziŃii internaŃionale organizate în Ńară şi în străinătate. elaborarea şi implementarea de programe de finanŃare pentru dezvoltarea activităŃilor de export şi dezvoltarea de acorduri bilaterale. IniŃierea de programe de training şi consultanŃă pentru între prinderile mici şi mijlocii în vederea creşterii capacităŃii tehnice şi organizatorice de a subcontracta activităŃi de producŃie şi servicii de la marile întreprinderi InstituŃiile responsabile: Ministerul Industriei şi Resurselor. cu stand propriu sau în asociere cu alŃi agenŃi economici.program de susŃinere a investiŃiilor realizate de întreprinderi nou-înfiinŃate sau microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii existente.programul pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii în vederea stimulării exportului. încurajarea dezvoltării iniŃiativei antreprenoriale prin dez voltarea numărului de unităŃi protejate (unităŃi socioeconomice şi unităŃi socioeconomice protejate) care vor beneficia de reduceri semnificative ale costurilor globale destinate acoperirii impozitului pe profit InstituŃii responsabile: Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap şi Ministerul FinanŃelor Publice 3. . echipamente şi/sau servicii. prezentarea pe Internet a activităŃii întreprinderilor mici şi mijlocii şi a produselor 381 . costuri aferente introducerii standardelor internaŃionale de calitate. finanŃate de la bugetul de stat: . care are drept scop acordarea de alocaŃii financiare nerambursabile corelate cu un credit bancar pentru acoperirea parŃială a costurilor legate de investiŃiile realizate de întreprinderile mici şi mijlocii în domeniul producŃiei şi serviciilor şi creşterea implicării băncilor în finanŃarea întreprinderilor mici şi mijlocii. realizarea de materiale de promovare. studiilor de fezabilitate şi consultanŃei aferente proiectului de investiŃii pentru care se solicită finanŃare.

precum şi servicii de consultanŃă şi training pentru întreprinderile mici şi mijlocii. .întreprindere înfiinŃată după 1 ianuarie 1999. FinanŃarea nerambursabilă aferentă unui proiect în cadrul programului este de minimum 10. Componenta „Schema de finanŃare nerambursabilă pentru afaceri noi. Prin sprijinirea investiŃiilor acestora şi a activităŃii de export aceste programe vor avea ca efect principal dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. precum şi dezvoltarea sectoarelor industriale în care regiunile deŃin avantaje competitive. care. participări la cursuri în domeniul tehnicilor de promovare a exportului şi contractarea unor servicii de consultanŃă pentru elaborarea strategiilor de export. cu maximum 9 angajaŃi.În cadrul Programului PHARE 2001 una dintre principalele componente de investiŃii din cadrul programului se adresează întreprinderilor mici şi mijlocii: Astfel. InstituŃia responsabilă: Ministerul pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii şi CooperaŃie 5. prin Planul naŃional de dezvoltare. se vor finanŃa proiecte pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii nou-înfiinŃate şi a microîntreprinderilor.000 euro şi maximum 50. implicit. microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii recent înfiinŃate" are ca principale obiective stimularea investiŃiilor pentru întreprinderi nou-înfiinŃate şi pentru dezvoltarea celor existente. în perioada următoare vor fi derulate o serie de programe cu finanŃare din fonduri PHARE: . 382 . Bugetul total al programului este de 12. cu valoare totală de 20 milioane euro. prin componenta „AsistenŃă pentru DV1M". în concordanŃă cu strategia de coeziune economică şi socială adoptată. indiferent de data de înregistrare. în contextul procesului de preaderare. Programul se adresează următorilor beneficiari: .promovate.microîntreprindere. dar nu mai târziu de 20 mai 2001. cu maximum 249 de angajaŃi. .000 euro. accesul la informaŃii de piaŃă.Programul PHARE 2000 . va duce la crearea de noi locuri de muncă.95 milioane euro.Componenta „Coeziune economică şi socială" reprezintă un instrument prin care se pune în aplicare o politică regională integrată.

sprijinirea investiŃiilor în întreprinderile mici şi mijlocii existente pentru crearea de noi locuri de muncă în zonele-Ńintă şi dezvoltarea şi diversificarea calităŃii şi cantităŃii produselor şi serviciilor oferite. 6.sprijinirea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la servicii de consultanŃă şi instruire pentru îmbunătăŃirea abilităŃilor în pregătirea şi administrarea proiectelor. în scopul dezvoltării capacităŃii de producŃie şi creării de noi locuri de muncă. .Schema de granturi pentru întreprinderi nou-înfiinŃate. Acest program cuprinde şi o serie de măsuri pentru sprijinirea agricultorilor. investiŃii legate de cercetare/dezvoltare. Suma maximă a unui grant/proiect (inclusiv cofinanŃarea de la bugetul de stat) este de 100.dezvoltarea şi diversificarea activităŃilor economice pentru generarea de activităŃi multiple şi venituri alternative.Obiective specifice: .000 euro. Se vor sprijini. 383 .investiŃii în exploataŃii agricole. 1.aceste măsuri vor deveni operaŃionale la sfârşitul anului 2002. în scopul creşterii contribuŃiei generale a microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii la crearea de locuri de muncă şi creşterea economică sustenabilă în zonele-Ńintă. .încurajarea investiŃiilor pentru înfiinŃarea de noi întreprinderi şi dezvoltarea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor tinere. În domeniul agricol a fost elaborat Planul naŃional pentru agricultură şi dezvoltare rurală (SAPARD). inovare şi transfer tehnologic. aprobat prin Decizia Comisiei din 12 decembrie 2000. prin: . Serviciile turistice sunt eligibile dacă beneficiarul este o întreprindere mică sau mijlocie şi dacă demonstrează că proiectul propus are capacitatea de a atrage turişti străini. întreprinderi nou-înfiinŃate şi microîntreprinderi are un buget total de 15 milioane euro. Granturile vor finanŃa investiŃii productive şi investiŃii în consiliere şi consultanŃă. InstituŃia responsabilă: Ministerul Dezvoltării şi Prognozei. de asemenea. în concordanŃă cu Reglementarea CE nr. tehnologia informaŃiei etc. .268/1999. . Subcomponenta Al . Participarea privată la fiecare proiect este de minimum 40% din totalul cheltuielilor eligibile. precum şi îmbunătăŃirea accesului la informaŃii şi comunicare în scopul creşterii oportunităŃilor pentru întreprinderile mici şi mijlocii. în special a celor tineri.

Camerele de comerŃ şi industrie acordă consultanŃă antreprenorială pentru înfiinŃarea şi dezvoltarea afacerilor. mixt. pentru a se trece la activitatea economică independentă şi la înfiinŃarea de firme mici. Prin Legea nr. a stimulentelor şi a impozitelor şi a reformei indemnizaŃiilor. .promovarea educaŃiei pentru spiritul antreprenorial şi activitate economică independentă.pregătirea viitorilor întreprinzători şi dezvoltarea spiritului antreprenorial. 130/1999 privind unele măsuri de protecŃie a persoanelor încadrate în muncă s-a statuat cadrul legal pentru combaterea 384 . Centrele acordă consultanŃă pentru: elaborarea de planuri de afaceri. a tuturor obstacolelor care are putea exista. precum şi prin formare pentru întreprinzători şi viitorii antreprenori.Accesul la activităŃile antreprenoriale Statele membre vor încuraja iniŃierea de activităŃi antreprenoriale prin: . privat. Linia directoare 9 .pregătirea administratorilor de firme pentru dezvoltarea propriilor afaceri. 108/1999 privind înfiinŃarea şi organizarea InspecŃiei Muncii. precum şi de alte categorii de angajatori. prin folosirea mijloacelor obişnuite de acŃiune.combaterea muncii nedeclarate şi prin încurajarea transformării acestui fel de muncă în ocupare reglementată a forŃei de muncă. inclusiv a măsurilor de reglementare. Prin Legea nr. s-a stabibt cadrul legal pentru exercitarea controlului aplicării unitare a dispoziŃiilor legale de către unităŃile din sectorul public. contacte de afaceri. promovarea imaginii firmei şi reclamă. apărarea vieŃii.InstituŃia responsabilă: Ministerul Agriculturii. AlimentaŃiei şi Pădurilor. diminuarea riscului în afaceri. prin servicii de sprijin Ńintite. precum şi al celor referitoare la condiŃiile de muncă. integrităŃii corporale şi sănătăŃii salariaŃilor şi a altor participanŃi la procesul de muncă în desfăşurarea activităŃii. de marketing. în parteneriat cu partenerii sociali. prin centre de consultanŃă sau centre de dezvoltare a afacerilor. Filialele Şcolii române de afaceri a camerelor de comerŃ şi industrie organizează cursuri de formare profesională antreprenorială pentru: . în special a celor din regimurile de impozite şi securitate socială. în scopul reducerii. . cu modificările ulterioare. investiŃii. . în domeniul relaŃiilor de muncă.examinarea.

în scopul cooperării şi al schimbului de informaŃii între instituŃiile menŃionate. de facilităŃi fiscale angajatorilor care încadrează cu contract individual de muncă persoane din rândul şomerilor. Măsuri 1. De asemenea.intensificarea acŃiunilor de combatere a muncii fără forme legale. În vederea combaterii muncii la negru şi pentru identificarea angajatorilor care folosesc personal fără forme legale de angajare şi luarea măsurilor care se impun pentru respectarea de către aceştia a prevederilor legale în domeniul relaŃiilor de muncă. . . radierea persoanei juridice de la registrul comerŃului.susŃinerea accesului managerilor şi al angajaŃilor întreprinderilor mici şi mijlocii la servicii de instruire şi consultanŃă. potrivit legii. au fost semnate protocoale de colaborare între inspectoratele teritoriale de muncă şi inspectoratele judeŃene de poliŃie. Angajatorii care primesc la muncă o persoană pentru care nu au fost întocmite contracte individuale de muncă sau. care se desfăşoară în perioada 2001-2003. a fost declanşată o campanie naŃională privind identificarea şi combaterea cazurilor de muncă fără forme legale. în cazul în care în mod repetat angajatorii sunt în situaŃia menŃionată.facilitarea accesului la surse de finanŃare prin promovarea şi susŃinerea realizării unor programe de finanŃare multianuale cu aplicabilitate pentru dezvoltarea sectorului. Obiective: . pe care le menŃin în activitate cel puŃin 6 luni. inspectoratele teritoriale de muncă vor solicita. convenŃii civile de prestări de servicii sunt sancŃionaŃi contravenŃional cu amendă. Reducerea contribuŃiei datorate de agenŃii economici la Fondul special de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap de la 3% la 2% începând cu anul 2002 InstituŃiile responsabile: Ministerul FinanŃelor Publice şi Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap 2. după caz.muncii nedeclarate. sub patronatul prefecturilor. În această campanie au fost implicaŃi partenerii sociali şi presa. Acordarea. cu diminuarea consecinŃelor sociale şi economice ale acestui fenomen. 385 . prin reducerea contribuŃiei de 5% datorată bugetului asigurărilor pentru şomaj. .continuarea pregătirii antreprenoriale prin curriculumul din învăŃământul preuniversitar şi universitar. începând cu anul 2002.

în principal. 76/2002. Acordarea de servicii de consultanŃă şi asistenŃă pentru începerea unei activităŃi independente sau pentru iniŃierea unei afaceri.Diminuarea sumei datorate lunar se face cu 0.I. contabilitate şi evidenŃă primară.5% pentru fiecare procent din ponderea personalului nou-angajat InstituŃiile responsabile: Ministerul Muncii şi SolidarităŃii Sociale şi AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă 3. consultanŃă. ca serviciu de grup (instruiri modulare în probleme de: management. Sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii şi încurajarea iniŃiativei private. instruire) şi specializate se pot acorda individual sau în grup. încheierea de contracte. prin sistemele educaŃionale ale C. InstituŃia responsabilă: Camera de ComerŃ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti.B.M. elaborarea planului de afaceri).R. în funcŃie de opŃiunile şi nevoile solicitanŃilor. ConsultanŃa va fi acordată fie de agenŃiile judeŃene pentru ocuparea forŃei de muncă.C. în: asistenŃă tehnică în procesul înfiinŃării unei firme (elaborarea statutului. 5.I. legislaŃie. InstituŃia responsabilă: AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă 4. Pentru perioada 2002 . instruire antrepreno-rială. Se estimează ca de aceste servicii de consultanŃă să beneficieze în anul 2002 4. în conformitate cu Legea nr. ConsultanŃa individuală constă. cheltuielile fiind suportate din bugetul asigurărilor de şomaj. obiectul de activitate.000 de persoane. întocmirea planurilor de afaceri). legalizări de acte. fie de furnizori de servicii selecŃionaŃi conform legii.B.) şi promovarea de programe de formare profesională pentru întreprinzători şi viitorii întreprinzători. Serviciile de consultanŃă de bază (informare.C. marketing şi tehnici de vânzare. înregistrarea firmei. prin centrele de dezvoltare a afacerilor şi birourile de asistenŃă pentru societăŃile comerciale din cadrul Camerei de ComerŃ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti (C. Elaborarea şi implementarea de programe pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în vederea îmbunătăŃirii aptitudinilor antreprenoriale bazate pe cunoaşterea şi gestionarea optimă a resurselor.2005 Ministerul pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii şi CooperaŃie are în vedere elaborarea de programe pentru 386 .M.R.

pentru dezvoltarea sectoarelor de producŃie şi servicii). centre de consultanŃă şi firme private de consultanŃă a întreprinderilor mici şi mijlocii. le oferă sprijin pentru creşterea exporturilor. cât şi în cadrul practicilor organizaŃionale curente. creează sisteme de susŃinere pe termen lung care să faciliteze creşterea şi internaŃionalizarea afacerilor dezvoltate de aceşti antreprenori InstituŃia responsabilă: Ministerul pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii şi CooperaŃie 7.elaborarea unor materiale-suport pentru formarea personalului didactic şi pentru asistenŃa în dezvoltarea şi consolidarea culturii organizaŃionale a unităŃilor de învăŃământ din perspectiva parteneriatului social şi a spiritului antreprenorial. astfel încât elevii să poată dobândi o serie de competenŃe. îi asistă în pregătirea planurilor de afaceri şi în accesarea surselor de finanŃare necesare activităŃii lor. le oferă instruire în vederea dezvoltării capacităŃii antreprenoriale şi a aptitudinilor manageriale.susŃinerea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la servicii de instruire şi consultanŃă (acordare de granturi care vor acoperi parŃial costurile serviciilor de consultanŃă şi informare. . atât la nivelul curriculei. Programul identifică potenŃiali întreprinzători de succes. deschiderea către schimbare şi asimilarea noutăŃilor pe 387 . În domeniul educaŃiei antreprenoriale se urmăreşte: .întărirea dimensiunii antreprenoriale a educaŃiei.EMPRETEC. îi susŃin în realizarea de colaborări reciproc avantajoase cu societăŃi comerciale naŃionale şi companii străine. Implementarea Programului de dezvoltare a abilităŃilor antreprenoriale . cum ar fi: conştientizarea şi înŃelegerea factorilor economici şi personali care pot afecta succesul unei idei de afaceri. cu caracter general sau specifice sectorului în care activează întreprinderile mici şi mijlocii respective) şi pentru constituirea reŃelei naŃionale de centre de consultanŃă (creşterea calităŃii serviciilor de consultanŃă oferite de organizaŃii neguvernamentale. 6. De asemenea.elaborarea curriculei pentru disciplina „EducaŃie antreprenorială" (disciplină de studiu obligatorie la şcolile profesionale şi liceele tehnologice). InstituŃia responsabilă: Ministerul pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii şi CooperaŃie. în vederea creşterii numărului de întreprinderi mici şi mijlocii care beneficiază de finanŃare. .

şomaj) Continuă desfăşurarea acŃiunilor în cadrul campaniei naŃionale privind identificarea şi combaterea cazurilor de muncă fără forme legale. rezolvarea de probleme. în care sunt esenŃiale luarea de decizii. Politica bugetară pentru anul 2006 s-a axat pe un deficit prognozat de 2. O latură importantă este ridicarea nivelului de conştientizare a oamenilor în privinŃa dezavantajelor pe care le are munca fără forme legale şi urmările acesteia. în octombrie 2006 faŃă de octombrie 2005. determinat. Rata şomajului sa redus la 5. prin acŃiunile de control întreprinse de organele abilitate ale InspecŃiei Muncii. Productivitatea muncii în industrie a crescut.87%. InstituŃia responsabilă: InspecŃia Muncii. Combaterea muncii fără forme legale. La sfârşitul anului 2005 rata inflaŃiei a fost de 4.care le presupune mediul de afaceri. InformaŃii macroeconomice pentru mediul de afaceri În ultimii ani economia românească a înregistrat performanŃe foarte bune. bazate pe politici macroeconomice sănătoase care au generat deficite sustenabile şi dezinflaŃie. înregistrând un nivel 7. planificare şi implementare a unei idei de afaceri. orientarea întreprinzătorului. inclusiv imposibilitatea de a beneficia de drepturile de asigurări sociale (de sănătate. de creşterea investiŃiilor. pensie. care vor fi intens mediatizate pentru a avea un efect educaŃional asupra angajatorilor şi angajaŃilor în probleme de legislaŃia muncii.8 miliarde euro.6 miliarde euro).2%. în condiŃiile menŃinerii nivelului actual al principalelor taxe (stabilitate fiscală). încadrându-se în Ńinta de inflaŃie de 5% stabilită de BNR. In 2006. realizate în primele 11 luni ale anului.8% în primele 9 luni. dezvoltarea unei imagini pozitive despre sine şi utilizarea propriilor abilităŃi în cadrul procesului de iniŃiere.1%. creşterii veniturilor bugetului consolidat (cu 22% în primele 11 luni din 2006 faŃă de perioada similară a anului precedent) şi direcŃionării cheltuielilor publice spre finanŃarea angajamentelor asumate de România în cadrul procesului de aderare la Uniunea 388 . au depăşit 23. creşterea produsului intern brut s-a accelerat.5% din PIB. cu 11. InstituŃia responsabilă: Ministerul EducaŃiei şi Cercetării 8. în special. iar importurile CIF au însumat aproximativ 36. ComerŃul exterior a înregistrat şi în cursul anului 2006 o creştere importantă (exporturile FOB.

modernizarea agriculturii. ÎmbunătăŃirile rating-ului de Ńară. educaŃie şi cercetare.2% din PIB. o Românie competitivă. creşterea PIB este estimată la 6. pentru a susŃine programe ambiŃioase de investiŃii în domenii strategice: infrastructura.4%. acelaşi act normativ invocat pe tot parcursul acestui capitol prevede o serie de obiective şi măsuri aferente. paralel cu implicarea sectorului privat. învăŃământului. ca instrument fundamental prin care România va încerca să recupereze cât mai rapid disparităŃile de dezvoltare economică faŃă de UE. Accentul va fi pus pe mobilizarea resurselor publice şi creşterea capacităŃii administraŃiei româneşti de a realiza proiecte care să absoarbă fondurile comunitare. adoptat în decembrie 2005. operate succesiv de principalele agenŃii internaŃionale. stat membru al Uniunii Europene. care sunt menite 389 . de la 1 septembrie 2006. are ca obiectiv. efectele introducerii cotei unice de impozitare şi atitudinea pozitivă a partenerilor străini faŃă de România au condus la atragerea unui volum record de investiŃii străine directe în valoare de 5. integrată cu succes în UE. Banca NaŃională a României (BNR) a finalizat procesul de liberalizare a contului de capital. dinamică şi prosperă. prin asigurarea. în timp ce Ńinta de inflaŃie se reduce la 4%. pentru a permite finanŃarea proiectelor majore de dezvoltare. la orizontul anului 2013.2 miliarde euro în 2005 şi aproximativ 8 miliarde euro în primele 10 luni din 2006. au adus România în grupa Ńărilor de grad investiŃional. iar deficitul bugetar programat este de 2. Pentru a corela cerinŃele şi provocările europene în privinŃa politicii ocupării forŃei de muncă în România. moneda naŃională este deplin convertibilă. Aceste decizii creează un context favorabil României pe pieŃele financiare internaŃionale. Planul NaŃional de Dezvoltare 2007-2013.8% din PIB. a accesului liber al rezidenŃilor şi nerezidenŃilor la operaŃiunile pe piaŃa monetară. ÎmbunătăŃirea mediului de afaceri. sănătăŃii şi agriculturii. sănătate. a căror risc aferent investiŃiilor este considerat relativ redus de majoritatea investitorilor. îmbunătăŃind condiŃiile de finanŃare şi perspectivele atragerii de investiŃii străine directe. Ca rezultat.Europeană şi a proiectelor prioritare din domeniile infrastructurii. Mai buna colectare a veniturilor la buget şi eliminarea înlesnirilor se aşteaptă să asigure un nivel al veniturilor bugetare de 35. Conform proiectului de buget pe anul 2007. de ordin legislativ.

Protejarea sănătăŃii şi securităŃii angajaŃilor. poluare sonică. Măsuri: 1. Armonizarea legislaŃiei naŃionale cu legislaŃia UE în domeniul medicinei muncii. azbest. în vederea certificării calităŃii din punct de vedere al securităŃii muncii a echipamentelor tehnice individuale de protecŃie şi de lucru. care va introduce noi forme de muncă InstituŃia responsabilă: Ministerul Muncii şi SolidarităŃii Sociale 2. Adoptarea noului cod al muncii. asociaŃiile patronale şi organizaŃiile sindicale . 90/1996. republicată.ucenicia. în scopul protejării sănătăŃii şi securităŃii în muncă se vor lua măsuri de monitorizare a reŃelei de organisme şi laboratoare recunoscute de Ministerul Muncii şi SolidarităŃii Sociale. prezente în mediul de muncă 390 . la formele de muncă externalizată (la domiciliu) şi la formarea profesională la locul de muncă . prin: .Permanentizarea dialogului trimestrial cu partenerii sociali pe probleme privind inspecŃia muncii. . potrivit prevederilor Legii nr.dezvoltarea unei reŃele de laboratoare pentru testarea şi controlul echipamentelor de lucru . InstituŃii responsabile: partenerii sociali 3. la normele parŃiale de muncă. privitor la protecŃia angajaŃilor în cazul unor riscuri de expunere la substanŃe toxice. clorură de vinii. Aplicarea prevederilor noului cod al muncii referitoare la programul de lucru flexibil.adoptarea Legii asigurărilor împotriva accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. InstituŃiile responsabile: Ministerul Muncii şi SolidarităŃii Sociale şi Ministerul SănătăŃii şi Familiei 4.să minimizeze decalajele economice dintre România şi statele membre şi mai ales efectele acestora: Obiective: -PerfecŃionarea cadrului juridic în domeniul legislaŃiei muncii . încheiat între Guvernul României. prevăzută în cadrul acordului social pentru anul 2002.Asistarea întreprinderilor pentru modernizarea locurilor de muncă prin creşterea calităŃii echipamentelor de lucru şi îmbunătăŃirea proceselor tehnologice. cancerigene.

de tip contributiv şi noncontributiv. exploatarea fiinŃei umane (economică. mai ales în termeni financiari. Cea mai eficientă abordare este dezvoltarea unui pachet de măsuri complementare: ■ forme de suport financiar direct. Sistemul nostru este excesiv de fragmentat instituŃional. Principiul suportului personalizat. Mai degrabă avem de a face cu un continuum în care formele pur pasive şi active reprezintă limite. care cu greu pot fi modificate şi care prin rigiditatea lor creează risipă. Una dintre limitele statului clasic al bunăstării o reprezintă abordarea fragmentară: acumularea unui număr mare de drepturi. fiecare măsură având în fapt grade diferite de activ/pasiv. Tratarea este costisitoare şi prezintă riscul perpetuării problemei. forme indirecte prin avantaje de tip fiscal. Este important a regândi întregul sistem de suport social pentru a include în fiecare element al său mecanisme de activizare şi responsabilizare. cu posibilităŃi de planificare flexibilă a suportului. ExperienŃa de până acum a arătat că toate formele de suport prezintă limitări structurale. forme de tip financiar combinate cu servicii. corupŃia. prin priorităŃi contextuale. 5. De la măsurile de suport indistinct universal trebuie trecut treptat la pachete de suport înalt personalizate. Deplasarea accentului de la tratare la prevenire. 6. Principiul diversificării formelor de suport sub formă de pachete complementare. Locul abordării fragmentare trebuie să îl ia treptat abordarea integrativă. centrată pe problemă. dependenŃa de alcool şi droguri.DiferenŃierea dintre forme pasive şi active de suport social trebuie să fie depăşită sau considerată doar ca o simplificare. dezvoltate diferenŃiat pentru grupuri şi pentru persoane. paralizează posibilităŃile de a stabili priorităŃi flexibile. dar şi a ataca sursele majore ale sărăciei şi excluziunii sociale: criminalitatea. Fragmentarea suportului îşi găseşte expresia şi întărirea în fragmentarea instituŃională. 7. Principiul abordării integrate a sistemului de protecŃie socială. 4. sexuală etc). dincolo de care adecvarea lor descreşte rapid. nedreptăŃi. CorupŃia 400 . A preveni înseamnă a dezvolta de la început capacităŃile de viaŃă autosuficientă şi a înfrunta constructiv riscurile. formând un sistem rigid de „drepturi acumulate". Creşterea eficienŃei sale este condiŃionată de identificarea căilor de reintegrare instituŃională.

10. investiŃia în educaŃie. O societate mai incluzivă înseamnă o societate care produce tot mai puŃin sărăcie şi excluziune socială şi care are capacităŃi în continuă dezvoltare de a preveni şi a absorbi situaŃiile de excluziune. 8. Riscul de a lupta fără speranŃă cu efecte generate în mod continuu de factori structurali trebuie depăşit printr-o acŃiune asupra societăŃii înseşi. Dezvoltarea societăŃii româneşti depinde de capacităŃile fiecăruia. Este important ca acordarea variatelor beneficii sociale celor foarte săraci (beneficiarii de venit minim garantat. creşterea legării în diferite forme de contribuŃie. Ajutorul persoanei care nu are loc de muncă trebuie completat şi substituit treptat cu o politică a creşterii ocupării. Din acest motiv este necesară balansarea între suportul social necontributiv şi cel contributiv. sănătate şi incluziune socială. politica socială trebuie să se deplaseze tot mai hotărât spre o abordare strategică de schimbare şi dezvoltare socială. de exemplu) să nu ducă la distorsiuni în defavoarea celor care se confruntă. simultan cu dezvoltarea societăŃii prezente într-o societate incluzivă. InvestiŃia în capacităŃi include. În locul abordării punctuale a problemelor constituite. Principiul abordării incluzive: suport pentru cei în dificultate. într-un mod direct sau indirect. O politică socială centrată excesiv doar pe ajutorarea „celor mai săraci dintre săraci" riscă să accentueze excluziunea socială a acestora şi să contravină moralei muncii şi a contribuŃiei la bunăstarea colectivă. InvestiŃia în dezvoltarea socială şi umană reprezintă instrumentul 401 . Principiul investiŃiei în dezvoltarea socială şi umană. SituaŃiile de sărăcie şi excluziune socială nu trebuie tratate ca accidente.având surse exogene. dar prin efort propriu au o situaŃie economică ceva mai bună. ReinserŃia socială a delinc-ventului trebuie completată cu acŃiunea asupra condiŃiilor care produc delincventa. Evitarea discriminării celor mai puŃin săraci în favoarea celor mai săraci. produse ale configuraŃiei actuale a organizării sociale. Ele sunt.s-a dovedit a reprezenta un factor global de sărăcire a masei populaŃiei şi de debilitare a sistemului economic performant. de creare de locuri de muncă. la rândul lor. în mod special. 9. reprezentând mai degrabă o luptă slab eficientă cu efectele unor procese mai complexe. Mai ales copiii şi tinerii trebuie să primească o atenŃie specială. ei fiind poate cei care au fost cel mai afectaŃi de criza tranziŃiei. cu greutăŃi.

definit ca oferire a unui minim necesar supravieŃuirii adultului. Sărăcia copilului înseamnă nu numai lipsa condiŃiilor de supravieŃuire. judeŃe cu un grad accentuat de sărăcie. Îmbinarea politicii economice cu cea socială. Principiul eliminării disparităŃilor social-economice prin egalizarea şanselor de dezvoltare. Deficitul de dezvoltare a copilului îl transformă pe acesta într-un adult cu multiple handicapuri de funcŃionare socială normală. 12. Este ceea ce se cheamă tot mai insistent economia socială. dar mai ales a celor de dezvoltare.cel mai eficace al luptei împotriva sărăciei şi excluziunii. 11. Centrarea pe obiectivul reducerii sărăciei este o abordare care îşi conservă propria problemă. la suport pentru dezvoltare. Este în curs de depăşire modul simplist de a gândi politica socială în adversitate cu politica economică care a dominat primii ani ai tranziŃiei. In mod special. fără a scădea performanŃele economice 402 . politica socială trebuie gândită ca o investiŃie într-o economie performantă şi sustenabilă social şi uman şi este tot mai evident că există largi posibilităŃi de programe economice în care să fie incluse şi obiective de incluziune socială. constituind componenta de prevenŃie şi de recuperare prin reinserŃie. Totodată. 13.) s-au adăugat disparităŃi geografice: zone căzute economic. disparităŃile sat/oraş s-au accentuat. sustenabilă şi capabilă să asigure o creştere continuă a bunăstării. Restrângerea politicii sociale la obiectivul reducerii sărăciei. În suportul pentru copii depăşirea abordării exclusive adultocentrice: de la suportul pentru supravieŃuire. persoane cu handicap etc. inclusă ca mod de abordare în politica socială a unor Ńări precum Danemarca. prin multiplicarea oportunităŃilor. ConvergenŃa dintre ele trebuie promovată. nu face decât să permanentizeze sărăcia prin reproducerea ei de către noile generaŃii. Principiul economiei sociale impune ca unele zone ale economiei să fie organizate în aşa fel încât. Este nevoie de o radiografiere a comunităŃilor rurale în scopul cristalizării unui program complex de relansare a satului. O politică de creştere economică sănătoasă şi viguroasă reprezintă fundamentul oricărei politici sociale de tip incluziv. Scoaterea din sărăcie înseamnă a oferi capacităŃi cuplate cu oportunităŃi. Societatea românească a cunoscut în ultimul deceniu o accentuare a polarizării: la grupurile sociale tradiŃional defavorizate (romi.

reprezintă fundamentul moral şi valoric al unei acŃiuni eficace antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale. Solidaritatea socială. Principiul solidarităŃii cu cei în situaŃie de dificultate. întreprinderea economică îşi asumă o gamă tot mai largă de responsabilităŃi sociale. politica socială actuală se caracterizează printr-o orientare activă de diversificare a resurselor. contribuŃia la crearea unui mediu social mai sigur etc). adaptate la muncă. Nu trebuie neglijate nici resursele persoanelor şi 403 . dar şi conştiinŃa dependenŃei bunăstării fiecăruia de bunăstarea celorlalŃi. la rândul lor: participarea la lucrări de interes public a beneficiarilor de suport social.ateliere protejate şi chiar completarea veniturilor de la bugetul social. a persoanelor cu dizabilităŃi. Acest principiu sugerează că. de câte ori este posibil. programele de dezvoltare economică să includă şi obiective sociale. ca de exemplu menŃinerea/crearea artificială de locuri de muncă. Principiul folosirii integrale a resurselor de dezvoltare. oferirea unor servicii pentru comunitate pentru care nu există resursele necesare (servicii de îngrijire pentru vârstnici şi persoane cu dizabilităŃi. la construirea unei societăŃi incluzive. dar care chiar să producă resurse. Legea venitului minim garantat oferă o resursă importantă comunităŃilor pentru dezvoltarea unor asemenea programe. prin natura lor sever limitată. să devină şi un instrument al integrării sociale. îngrijirea copiilor. Principiul economiei sociale se regăseşte şi într-o orientare socială tot mai pronunŃată a agenŃilor economici. resursele noneconomice sub formă de suport pentru dezvoltare şi creare de oportunităŃi. al absorbŃiei excluziunii şi sărăciei. în acest din urmă caz este necesară uneori crearea unor condiŃii speciale. În acest context s-ar putea imagina programe sociale care să nu fie doar simple consumatoare de resurse. contribuind. 15. ci programe de tip activ: absorbŃia în sistemul ocupaŃional a şomerilor cronici. mai ales cu persoanele care se confruntă cu dificultăŃi. şi pe această cale. Numai o societate solidară poate oferi o bunăstare individuală durabilă şi de calitate. 14.propriu-zise. inclusiv prin compensarea limitelor de productivitate . Nu obiective de suport social pasiv. Ca o corecŃie a sprijinirii aproape exclusive pe resursele financiare publice. Noi tipuri de resurse sunt incluse: resursele financiare ale colectivităŃii şi ale diferiŃilor actori sociali. Nu numai motivaŃia morală trebuie să fundamenteze solidaritatea.

) trebuie implicate în procesul de proiectare a politicilor sociale. nu mai reprezintă o garanŃie pentru soluŃionarea problemelor. cu o finanŃare substanŃială. organizaŃii neguvernamentale şi. Resursele sub formă de oportunităŃi şi de capacităŃi devin cruciale în procesul de promovare a incluziunii sociale. nu în ultimul rând. Principiul oferirii dezvoltării progresive a suportului social pe măsura constituirii resurselor economice necesare. trebuie activizat şi împreună cu care trebuie proiectat procesul de suport social. adesea impresionantă. ExistenŃa programelor şi finanŃarea lor. cu atât mai mult cu cât resursele sunt sever limitate. comunitatea locală. mecanisme parteneriale: grupurile şi organizaŃiile reprezentative (sindicate. beneficiarii vor fi implicaŃi într-un larg proces participativ. organizaŃii ale grupurilor cu risc etc. ConştiinŃa publică este adesea şocată de discrepanŃa dintre amploarea unor programe sociale. atât a celor financiare. Pentru a maximiza efectele politicii sociale PNAinc trebuie să includă. Din acest punct de vedere prezentul plan trebuie văzut totodată ca un program de acŃiune desfăşurat în timp. reprezentată prin autoritatea publică. Principiul parteneriatului/participării. În momentul de faŃă creşterea eficienŃei programelor sociale include două schimbări organizaŃionale majore. în toate palierele sale. centrală şi locală. în toate strategiile de dezvoltare socialeconomică comunitară mobilizarea resurselor comunitare reprezintă o componentă-cheie. şi caracterul modest al rezultatelor. cât şi a celor instituŃionale şi a capacităŃilor de acŃiune colectivă. 18. O nouă cultură a gestionării eficiente a resurselor este vitală în acest domeniu. PNAinc trebuie să Ńină seama de limitarea severă a resurselor. Promovarea unei culturi a eficienŃei în politica socială. în calitatea sa de membru al colectivităŃii.grupurilor aflate în dificultate. ci un partener care. 17. în toate fazele desfăşurării acestora. eliminarea 404 . Asocierea persoanelor care se confruntă cu dificultăŃi sociale pentru a putea intra în dialog cu celelalte segmente ale colectivităŃii reprezintă o direcŃie de acŃiune care trebuie promovată cu toată tăria. 16. în care rolul central îl are colectivitatea însăşi. Accentul trebuie pus tot mai mult pe dezvoltarea de mecanisme de testare a eficienŃei programelor. ExperienŃa actuală indică faptul că un sistem de suport social eficace trebuie să se bazeze pe un multiplu parteneriat. Pe de o parte. Beneficiarul nu este un simplu client. care urmează a se amplifica pe măsura creşterii resurselor.

Pe de altă parte. care promovează pe toate căile demnitatea muncii şi recompensează. Politica socială tinde adesea să se reducă la administrarea mai mult sau mai puŃin birocratică a unor drepturi acumulate istoric. Costurile sociale şi umane ale procesului dificil de schimbare au fost modest compensate de politica socială. Of.2008. dar şi pe sondaje şi evaluări a situaŃiei evoluŃiei sărăciei în România. 829/2002 privind aprobarea Planului naŃional antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale. Concluzii O analiză mai mult decât pertinentă. 2002. 19. M. Dacă colectivitatea îşi asumă responsabilitatea pentru a susŃine persoanele în dificultate.rigidităŃilor induse de fetişizarea drepturilor câştigate. Principiul promovării valorii muncii. munca. nr. 1827/2005 privind aprobarea Programului de implementare a Planului naŃional antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale (PNAinc) pentru perioada 2006 . Punctul forte al acesteia a fost salvarea unei largi părŃi a clasei salariale devenite extrem de vulnerabilă (mai ales segmentul ajuns în pragul pensiei). bazată pe analizele statisticilor şi informaŃiilor deŃinute de Institutul NaŃional de Statistică. fapt care restrânge drastic orientarea flexibilă în funcŃie de priorităŃi şi dezvoltarea de programe.25 „Există puternice argumente de a considera că deficitul de politică socială a avut o contribuŃie semnificativă la deteriorarea situaŃiei sociale. în primul rând. la explozia sărăciei şi a excluziunii sociale severe în cei 12 ani ai tranziŃiei. cu modificările şi completările ulterioare din HG nr. M. este o datorie complementară a fiecărei persoane să depună o muncă utilă care să contribuie la propria sa bunăstare. 64 din 24 ianuarie 2006. dar şi din cel al politicii sociale o parte importantă a costurilor sociale ale tranziŃiei erau evitabile. 662 din 6 sept. Of. nr. O societate activă este. precum şi la bunăstarea colectivă. în mod echitabil. a fost realizată în HG nr. o societate a muncii. Nu numai din punctul de vedere al strategiei economice. dar a făcut foarte puŃin pentru un larg segment extrem de sărac şi rapid sărăcit. dezvoltarea fragmentară a sistemului a devenit o piedică esenŃială în gândirea sa eficientă. ________________________________ A se vedea Anexa „ConfiguraŃia sărăciei şi a excluziunii sociale în România conform HG 829/2002 privind aprobarea Planului naŃional antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale” 405 25 .

Asigurarea egalităŃii de şanse pe piaŃa muncii. nr. . adecvată momentului apropiatei aderării a României la Uniunea Europeană.Concluzia practică este că printr-o reconsiderare a politicii sociale se poate resorbi o parte importantă a problemelor sociale acumulate.Reducerea ratei şomajului pentru grupurile vulnerabile. necesitatea unei strategii globale care să ofere o abordare unitară şi coerentă a fenomenului sărăciei cu care se confruntă societatea noastră. . 834 din 9 septembrie 2004.La nivel macroeconomic . 2004 . . 27 26 406 .îmbunătăŃirea capacităŃii de integrare pe piaŃa muncii şi prelungirea vieŃii active.Reducerea semnificativă a disparităŃilor regionale în ceea ce priveşte ocuparea forŃei de muncă. în 2004 a fost adoptată o nouă strategie „ de ocupare a forŃei de muncă". .prin consolidarea mediului economic şi social şi prin crearea de condiŃii favorabile pentru promovarea şi dezvoltarea de noi afaceri. Of. HG nr. M. ."26 Ulterior.27 Implementarea strategiei a condus la: . Impactul implementării acestei strategii va fi înregistrat după cum urmează: . __________________________________ Opinie exprimată în finalul acrului normativ invocat. tinzând spre atingerea obiectivelor Strategiei Europene de Ocupare stabilite la Consiliul European de la Lisabona. 1386/2004 privind aprobarea Strategiei naŃionale pentru ocuparea forŃei de muncă. .Consolidarea parteneriatului social. . .Combaterea efectelor şomajului structural şi reducerea ratei şomajului.Consolidarea nivelului de ocupare a forŃei de muncă. Pe lângă necesara relansare economică o revedere a opŃiunilor de politică socială reprezintă o resursă importantă a soluŃionării problemelor sociale grave acumulate.prin reducerea disparităŃilor regionale şi promovarea unei dezvoltări economice durabile.2010. .La nivel regional . De aici.Promovarea adaptabilităŃii şi mobilităŃii forŃei de muncă.Creşterea eficienŃei activităŃii instituŃiilor cu responsabilităŃi pe piaŃa muncii.

în principal. situaŃie care asigură o sursă de finanŃare constantă. 834 din 9 septembrie 2004 s-a realizat actualizarea elementelor de politică de ocupare astfel: „România s-a aliniat la noua Strategie Europeană de Ocupare. în ceea ce priveşte piaŃa muncii. În vederea aderării la Uniunea Europeană. Pentru stabilirea priorităŃilor politicii de ocupare. egalitatea de şanse. politica în domeniul ocupării forŃei de muncă fiind în concordanŃă cu obiectivele şi liniile directoare ale acestei strategii. ca urmare a implicării în programe specifice. la Programul Economic de Preaderare 2003. precum şi la studiile specializate care monitorizează evoluŃiile de pe piaŃa muncii. M.La nivelul beneficiarilor . Prin HG nr.nivelul salarial al persoanelor după implicare în programe specifice. formarea profesională şi în alte domenii legate de ocuparea forŃei de muncă.2010.2006. în bună măsură. Nivelul fondurilor alocate pentru măsuri active şi preventive 407 .numărul persoanelor care se reintegrează pe piaŃa muncii şi a celor care iniŃiază activităŃi pe cont propriu. Of.nivel ridicat al atractivităŃii muncii. .. Institutul NaŃional de Cercetare ŞtiinŃifică în Domeniul Muncii şi ProtecŃiei Sociale etc. 1386/2004 privind aprobarea Strategiei naŃionale pentru ocuparea forŃei de muncă. Capitolul 13 Politici Sociale şi Ocuparea ForŃei de Muncă a fost provizoriu închis în aprilie 2002. problemele stringente ale pieŃei muncii rămân de actualitate. 2004 . Comisia NaŃională de Prognoză. România a realizat. armonizarea legislaŃiei interne cu acquis-ul comunitar. Deşi armonizarea politicilor şi a legislaŃiei muncii cu solicitările/standardele internaŃionale şi ale Uniunii Europene s-a realizat. . la strategia de dezvoltare a resurselor umane elaborată în cadrul Planului NaŃional de Dezvoltare 2004 . fapt ce va putea fi evaluat prin monitorizarea următoarelor aspecte: . realizate de Institutul NaŃional de Statistică. In anul 2003 a fost închis provizoriu şi Capitolul 2 Libera CirculaŃie a Persoanelor. nr. Politicile active ale pieŃei muncii sunt. ne raportăm la programele şi documentele Guvernului Român. în mare măsură.prin mărirea capacităŃii de integrare pe piaŃa muncii a grupurilor vizate. subvenŃionate din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

De asemenea. programe de formare profesională pentru proprii angajaŃi. TendinŃa crescătoare a ponderii măsurilor active în totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj se menŃine şi în anul 2005 pentru care se prognozează o pondere de 24. şomeri unici întreŃinători de familie. în baza planului anual de formare profesională. beneficiază şi persoanele care desfăşoară activităŃi în mediul rural şi nu realizează venituri lunare sau realizează venituri mai mici decât indemnizaŃia de 408 . o sumă reprezentând 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesională organizate pentru un număr de cel mult 20% din personalul angajat.31%. iar pentru anul 2006 o pondere de 29.09% faŃă de sumele alocate în anul 2003.65% în totalul cheltuielilor bugetare pentru 2004. modificată şi completată prin OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr.pentru şomeri şi persoane inactive din totalul bugetului asigurărilor pentru şomaj pentru anul 2004 arată o creştere de 33. angajatorilor care organizează.96%. 107/2004. cu o pondere de 23. derulate de furnizori de servicii de pregătire profesională. lege care creează premisele pentru asigurarea unui nivel ridicat al ocupării şi adaptabilităŃii forŃei de muncă la cerinŃele pieŃei muncii. medierea muncii. şomeri în vârstă de peste 45 de ani. şomeri care în termen de 3 ani de la data angajării îndeplinesc conform legii condiŃiile pentru a solicita pensia anticipată parŃială sau pentru limită de vârstă. stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor prin subvenŃionarea locurilor de muncă din bugetul asigurărilor pentru şomaj pentru: persoanele cu handicap. absolvenŃi de învăŃământ. acordarea de credite în condiŃii avantajoase şi fonduri nerambursabile în vederea creării de noi locuri de muncă. în scopul prevenirii şomajului şi consolidării locurilor de muncă prin creşterea şi diversificarea competenŃelor profesionale ale persoanelor încadrate în muncă. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forŃei de muncă. din bugetul asigurărilor pentru şomaj. autorizaŃi în condiŃiile legii. ceea ce arată o susŃinere durabilă a politicii de combatere a şomajului (Sursa: Comisia NaŃională de Prognoză). consultanŃă şi asistenŃă pentru începerea unei activităŃi independente sau pentru iniŃierea unei afaceri. 124/2002 şi prin Legea nr. de serviciile de mediere şi formare profesională subvenŃionate din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Instrumentul legislativ principal de implementare a politicii privind piaŃa muncii este Legea nr. se acordă. Măsurile active pentru stimularea ocupării sunt: informare şi consiliere profesională. formare profesională.

programe de dezvoltare a spiritului antreprenorial etc. pe perioada în care au domiciliul sau reşedinŃa în România. formarea profesională pentru adaptare la locul de muncă. precum şi cetăŃenii străini sau apatrizi care. cu accent pe promovarea programelor de formare profesională. În contextul documentelor strategice naŃionale priorităŃile viitoare ale politicii de ocupare a forŃei de muncă sunt: . sănătatea şi securitatea în muncă. facilitarea accesului la împrumuturi în vederea demarării de afaceri pe cont propriu prin promovarea de scheme de microcreditare). Vor fi promovate: programe de formare profesională continuă care vor avea ca scop maximizarea utilizării tehnologiilor noi de producŃie pentru sectoarele economice cu potenŃial ridicat de valoare adăugată.Promovarea adaptabilităŃii forŃei de muncă. conform legii. programe de consiliere profesională pentru dezvoltarea carierei. a învăŃării pe parcursul întregii vieŃi şi a formării profesionale continue. în concordanŃă cu cerinŃele pieŃei muncii. adresate în special tinerilor. 409 . sunt încadraŃi în muncă. noile tehnologii informatice şi de comunicare. diversificarea acordurilor contractuale. Obiectivul va fi atins printr-un set de măsuri integrate care vizează revizuirea şi reformarea elementelor restrictive din legislaŃia privind ocuparea forŃei de muncă. rezultantă a procesului de restructurare al economiei prin aplicarea unui complex de măsuri active şi preventive. îmbunătăŃirea managementului resurselor umane în contextul restructurării industriale. . persoanele aflate în detenŃie care mai au de executat cel mult 9 luni de pedeapsă. activităŃi de dezvoltare a competenŃelor de management în domeniul resurselor umane şi promovarea spiritului antreprenorial. persoanele care au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului pentru creşterea copilului. persoanele care au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacităŃii de muncă după pensionarea pentru invaliditate.Combaterea efectelor şomajului structural. precum şi sprijinirea antreprenoriatului. servicii specializate de informare şi consiliere privind cariera. sau au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar.şomaj. şomerilor de lungă durată şi persoanele care desfăşoară activităŃi în mediul rural şi nu realizează venituri lunare sau realizează venituri mai mici decât indem nizaŃia de şomaj.

implicarea reprezentanŃilor partenerilor sociali s-a îmbunătăŃit progresiv. cel de-al doilea PNAO este structurat în conformitate cu cele trei obiective strategice interdependente: ocuparea deplină a forŃei de muncă. se va acŃiona în vederea îmbunătăŃirii accesului la măsuri active de integrare pe piaŃa muncii. în acest context fiind elaborate cele 2 Planuri NaŃionale de AcŃiune pentru Ocuparea ForŃei de Muncă (PNAO): primul PNAO 2002-2003 a fost elaborat în conformitate cu Liniile Directoare pentru Ocuparea forŃei de muncă pentru anul 2001 şi a cuprins măsuri pe care România şi-a propus să le implementeze pe termen scurt. Responsabilitatea implementării măsurilor stabilite prin Planul NaŃional de AcŃiune pentru Ocuparea 410 . revizuită. aceştia fiind invitaŃi la toate activităŃile de instruire organizate pentru membrii reŃelei de coordonare. în vederea creşterii ocupării forŃei de muncă şi reducerii şomajului. ReŃeaua de coordonare este alcătuită din reprezentanŃi ai tuturor ministerelor şi instituŃiilor cu atribuŃii în procesul implementării PNAO. întărirea coeziunii şi incluziunii sociale şi cele 10 Linii Directoare. Planul va asigura coerenŃa programelor şi acŃiunilor întreprinse în domeniul ocupării. Promovarea incluziunii sociale şi egalităŃii de şanse va sprijini procesul de combatere a oricăror forme de discriminare de pe piaŃa muncii a grupurilor declarate vulnerabile. sprijinirii învăŃării permanente. eficien-tizării şi flexibilizării pieŃei muncii. bazat pe constituirea unei reŃele de coordonare interinstituŃionale şi concretizat prin raportări periodice.Promovarea coeziunii şi incluziunii sociale pentru grupurile vulnerabile (romi. combaterii discriminării şi excluderii sociale. respectiv Liniile Directoare pentru Ocupare aprobate pentru anul 2003. persoane cu handicap etc). precum şi reprezentanŃi ai organizaŃiilor sindicale şi patronale reprezentative la nivel naŃional. Astfel. instrumentul esenŃial de coordonare a priorităŃilor din domeniul politicilor de ocupare la nivelul Uniunii Europene. din partea instituŃiilor implicate. A fost dezvoltat un sistem naŃional de monitorizare a implementării acestui plan naŃional. reprezentând un instrument important de coordonare şi eficientizare a politicii de ocupare. creşterea calităŃii şi productivităŃii muncii. PNAO 2004-2005 a fost elaborat în conformitate cu SEO revizuită. Pe parcursul procesului de monitorizare. în vederea prevenirii şi combaterii marginalizării sociale.. România s-a aliniat la Strategia Europeană pentru Ocupare (SEO). tineri care părăsesc sistemul de stat de protecŃie a copilului.

. . . . .Promovarea integrării şi combaterea discriminării persoanelor dezavantajate pe piaŃa muncii.Rata generală a ocupării 70%.Combaterea disparităŃilor regionale privind ocuparea.Promovarea dezvoltării capitalului uman şi a învăŃării pe tot parcursul vieŃii. Obiectivele Strategiei NaŃionale de Ocupare se aliniază atingerii obiectivelor stabilite la Lisabona pentru statele membre UE în vederea implementării Strategiei Europene de Ocupare până în 2010: . .Crearea de locuri de muncă şi spiritul antreprenorial. . la asigurarea unor şanse egale pe piaŃa muncii.Rata de ocupare în rândul femeilor 60%.Transformarea muncii nedeclarate în ocupare corespunzătoare.Managementul tranziŃiei şi promovarea adaptabilităŃii şi mobilităŃii pe piaŃa muncii. . . . Măsurile şi acŃiunile avute în vedere în cadrul strategiei de ocupare a forŃei de muncă sunt în concordanŃă cu liniile directoare ale SEO şi anume: . instituŃiilor şi organismelor care au contribuit la elaborarea sa. accesului la calificări şi alte resurse necesare pentru a face faŃă cerinŃelor unei vieŃi active pe piaŃa muncii într-o economie bazată pe cunoaştere pentru toŃi. 411 . .Egalitate de gen. Obiective strategice şi domenii de acŃiune ale Strategiei NaŃionale de Ocupare: Obiectivele strategiei de ocupare ale României au fost stabilite pe baza celor trei mari obiective strategice interdependente ale Strategiei Europene de Ocupare revizuite: ocupare deplină.Creşterea ofertei pe piaŃa muncii şi promovarea îmbătrânirii active. inclusiv partenerilor sociali. calitatea şi productivitatea muncii. coeziune şi incluziune socială. Strategia actualului PNAO va contribui la atingerea obiectivelor de întărire a coeziunii şi incluziunii sociale.Măsuri active şi preventive pentru şomeri şi persoane inactive. în egală măsură.ForŃei de Muncă revine.Rentabilizarea muncii şi crearea de stimulente corespunzătoare.Rata de ocupare de 50% pentru persoanele cu vârste cuprinse între 55-64.

Documentele care au stat la baza elaborării Strategiei NaŃionale de Ocupare sunt: . . cât şi a necesităŃii de a înregistra o creştere economică susŃinută şi a ameliora condiŃiile de viaŃă.Programul Economic de Preaderare al României 2003 (PEP) . Obiective pe termen mediu şi lung ale strategiei de ocupare Principalele obiective. Dezvoltarea resurselor umane şi consolidarea participării pe piaŃa muncii constituie elemente esenŃiale atât pentru atenuarea tendinŃelor demografice negative.Planul NaŃional de Dezvoltare 2004-2006 (PND) 2. inclusiv de sprijinire a orientării profesionale individuale şi de consiliere în vederea integrării efective pe piaŃa muncii.1.Nivelul mediu de participare la procesul de învăŃare pe parcursul întregii vieŃi a populaŃiei adulte apte de muncă (25-64 ani) să fie de cel puŃin 12.Programul de Guvernare al României 2001-2004 . Fundamentarea termenelor de realizare a fost influenŃată în principal de: . . reconversie. urmând a se opera modificările necesare în conformitate cu noile realităŃi ale pieŃei muncii.Angajamentele asumate în cadrul procesului de negociere a aderării la Uniunea Europeană pentru anul 2007. de promovarea adaptabilităŃii forŃei de muncă şi de promovare a incluziunii sociale.5%. loc de muncă sau alte măsuri de ocupare. stabilite pe termen mediu în orizontul anilor 2004-2008. 412 .Fiecărui şomer i se va oferi un nou început înainte de a atinge 6 luni de şomaj în cazul tinerilor şi 12 luni în cazul adulŃilor.Obiectivele Strategiei Europene de Ocupare a ForŃei de Muncă stabilite la Lisabona. sub formă de formare profesională. practică în muncă. sunt reprezentate de creşterea nivelului ocupării populaŃiei în vârstă de muncă şi implicit de combaterea efectelor şomajului structural.Documentul Comun de Evaluare a Politicilor de Ocupare 2002 (JAP) . Gradul de realizare a obiectivelor pe termen mediu va fi supus unei evaluări intermediare în anul 2006.Prognozele macroeconomice până în 2008.. .

Monitorizarea acestor activităŃi va fi asigurată prin intermediul unor indicatori specifici. .Combaterea efectelor şomajului structural (menŃinerea ratei şomajului sub 10%).0 procente (la nivelul anului 2008 o rată de ocupare de 59. în special cu măsurile care vizează atragerea de investiŃii şi crearea de noi locuri de muncă. fapt ce va asigura un nivel susŃinut al ocupării. . asigurarea egalităŃii de şanse pe piaŃa muncii. până în 2010. Obiectivele pe termen lung.Implementarea obiectivelor pe termen mediu va asigura: .întărirea coeziunii şi incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile pe piaŃa muncii. de creştere a ratei de ocupare a populaŃiei în vârstă de muncă. obiectivele pe termen lung. promovarea spiritului antreprenorial.8% . 2004). Cele trei obiective pe termen mediu vor fi corelate cu politicile regionale de ocupare şi cu planurile regionale de dezvoltare economică şi socială. pot fi realizate prin: . Realizarea celui de-al doilea obiectiv presupune concentrarea pe următoarele aspecte: . şi implicit creşterea ratei de ocupare a populaŃiei în vârstă de muncă. prevenirea şi combaterea tuturor formelor de discriminare pe piaŃa muncii şi asigurarea egalităŃii de şanse. Luând în considerare analizele şi tendinŃele şi provocările identificate pe piaŃa muncii. .Prognoza macroeconomică. vizează creşterea ratei de ocupare. .Creşterea ratei de ocupare a populaŃiei în vârstă de muncă (15-64 ani) cu cel puŃin 2. Comisia NaŃională de Prognoză.Revizuirea şi reformarea elementelor restrictive din legislaŃia privind ocuparea forŃei de muncă care afectează dinamica pieŃei 413 . Implementarea primului obiectiv presupune fundamentarea unui set de măsuri care vor promova stimularea creării de noi locuri de muncă. creşterea şi întărirea coeziunii şi incluziunii sociale.Promovarea de programe de măsuri active pentru cel puŃin 20% dintre şomerii pe termen lung. EvoluŃii ale pieŃei forŃei de muncă.Promovarea adaptabilităŃii forŃei de muncă şi creşterea productivităŃii muncii. promovarea adaptabilităŃii şi mobilităŃii forŃei de muncă.LegislaŃie . precum rata de ocupare şi rata şomajului.Creşterea ratei de ocupare în ramurile cu potenŃial înalt de valoare adăugată.

a partenerilor sociali atât la nivelul decizional. cât şi pentru creşterea productivităŃii muncii. 1386/2004 privind aprobarea 414 . promovarea şi susŃinerea educaŃiei şi formării profesionale continue în obŃinerea de competenŃe manageriale şi antreprenoriale care să facă din antreprenoriat o opŃiune de carieră pentru toŃi. asigurarea unui echilibru mai bun între viaŃa profesională şi de familie. valorificarea potenŃialului de creare de noi locuri de muncă al întreprinderilor nou înfiinŃate. în special al celor cu nivel redus de calificare.Sprijinirea antreprenoriatului pentru încurajarea creării de locuri de muncă mai multe şi mai bune prin creşterea capacităŃii de investiŃii şi prin crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru toate întreprinderile.Sănătate şi securitate în muncă .Formarea profesională pentru adaptare la locul de muncă Promovarea transparenŃei locurilor de muncă şi a oportunităŃilor de formare profesională la nivel naŃional. PriorităŃile strategice. în special a partenerilor sociali. . care au acces la formare profesională continuă cu efecte directe asupra promovării capacităŃii de adaptare a lucrătorilor.Diversificarea acordurilor contractuale şi de muncă. dezvoltarea şi lărgirea structurilor de dialog social în vederea implicării. . dezvoltarea activităŃii de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale prin formarea unei culturi de prevenire a riscurilor profesionale şi combinarea eficientă a elementelor teoretice cu cele practice. cât şi la cel de implementare în domeniul securităŃii şi sănătăŃii în muncă. într-o mai mare măsură.Dezvoltarea şi consolidarea instituŃiilor cu rol în implementarea prevederilor legislaŃiei privind securitatea şi sănătatea în muncă. prevăzute tot în HG nr. inclusiv cu privire la timpul de lucru pentru favorizarea progresului în carieră. prin mobilizarea şi implicarea activă a tuturor factorilor de natură organizaŃională şi instituŃională. . Creşterea numărului lucrătorilor şi al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. . Implementarea celui de-al treilea obiectiv (coeziune şi incluziune socială pe piaŃa muncii) se va realiza prin promovarea de programe specifice pe piaŃa muncii pentru grupurile considerate vulnerabile. în sectorul serviciilor şi în domeniul cercetării-dezvoltării. legate de crearea de locuri de muncă şi antreprenoriat. ONGurilor şi a autorităŃilor administraŃiei publice locale.muncii şi ocuparea acelor categorii de persoane care întâmpină dificultăŃi de acces pe piaŃa muncii.

În prezent.Strategiei naŃionale pentru ocuparea forŃei de muncă. schimbările în structura economică şi ocuparea forŃei de muncă. Guvernul României recunoaşte şi apreciază importanŃa întreprinderilor mici şi mijlocii. întreprinderile mici şi mijlocii (MM) reprezintă peste 99% din numărul total al firmelor din România. influenŃând domenii importante cum ar fi: creşterea economică.Crearea a 760. competitivitatea. Rolul lor în economie este semnificativ. . în crearea de locuri de muncă şi prin contribuŃia lor semnificativă la diminuarea şomajului. s-au creat pe termen lung premise pentru a îmbunătăŃi competitivitatea MM-urilor şi pentru a asigura dezvoltarea economiei în general. În anul 2004 MM-urile româneşti generau aproximativ 60% din produsul intern brut (PIB).Sporirea ponderii MM la crearea produsului intern brut la un nivel similar cu cel al altor Ńări foste candidate dezvoltate. prin Strategia Guvernului României 2004 2008 pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.2010 vizează sprijinirea IMM-urilor. În acest context. Pentru atingerea performanŃelor propuse s-a avut în vedere respectarea următoarelor principii: .Asigurarea coerenŃei şi convergenŃei strategiei de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii cu strategiile sectoriale care au impact asupra acestora.Creşterea exporturilor cu un ritm mediu anual de peste 10%. 2004 . în timp ce procentajul forŃei de muncă angajate reprezintă numai 40% din totalul populaŃiei active. .000 de noi locuri de muncă. astfel încât acestea să-şi consolideze poziŃia pe piaŃă. politica în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii devenind în România o parte integrantă a politicii de dezvoltare regională datorită rolului pe care îl au IMM-urile în dezvoltarea economică durabilă. sa previzionat şi stabilit atingerea următoarelor obiective principale pentru dezvoltarea pe termen lung a sectorului IMM: . prin competitivitate. sub mediile din unele Ńări foste candidate şi media UE. Ca rezultat al politicilor macroeconomice şi al stabilităŃii. astfel încât România să poată atinge performanŃele cerute de PiaŃa Internă la nivelul anului 2007. 415 .

Asigurarea accesului nediscriminatoriu al întreprinderilor mici şi mijlocii la programele de susŃinere a sectorului. Promovarea culturii antreprenoriale Trebuie încurajată includerea antreprenoriatului în programa şcolară de bază: cunoştinŃele fundamentale ar putea fi introduse în educaŃia primară.încurajarea participării întreprinderilor mici şi mijlocii la construirea societăŃii bazate pe cunoaştere. generând alternative economice şi sociale şi determinând astfel îmbunătăŃirea statutului economic al grupurilor sociale dezavantajate. Astfel se asigură conştientizarea tinerilor asupra importanŃei culturii antreprenoriale şi acceptarea acesteia ca o componentă a pregătirii şi a viitoarei lor opŃiuni de angajare profesională. este important să se dezvolte o nouă atitudine în această direcŃie. atât acŃiunile specifice de până acum. îmbunătăŃirea accesului DVIM-urilor la finanŃare 4. în rândul femeilor şi al tinerilor. îmbunătăŃirea accesului IMM-urilor pe pieŃele externe 5. comerŃul pe PiaŃa Internă. în cadrul sistemului de învăŃământ din România.Asigurarea transparenŃei deciziilor. Dezvoltarea capacităŃii IMM-urilor productive şi prestatoare de servicii 3. . inovarea tehnologică. acŃiunilor şi măsurilor luate pentru dezvoltarea mediului de afaceri şi a întreprinderilor mici şi mijlocii. Prin urmare. cât şi cele viitoare au ca obiectiv fundamental crearea unui cadru instituŃional.. clusterele şi cursurile tematice referitoare la produse/sectoare de activitate vor completa cunoştinŃele transmise în programa de bază. au fost identificate următoarele priorităŃi strategice: 1. iar pe baza lor se poate construi pe perioada învăŃământului secundar. legislativ şi financiar favorabil dezvoltării DVIM-urilor şi iniŃiativei private şi stimulativ pentru investiŃii. Crearea unui mediu de afaceri favorabil înfiinŃării şi dezvoltării IMM 2. În acest context. Sprijinirea sectorului IMM reprezintă o soluŃie importantă pentru contrabalansarea efectelor negative ale procesului de ajustare structurală şi de restructurare a industriei. De asemenea. Astfel de acŃiuni sunt foarte importante pentru crearea unui mediu adecvat spiritului întreprinzător. 416 . UniversităŃile trebuie încurajate să-şi impulsioneze eforturile pentru a oferi cursuri specializate pe antreprenoriat. . Domenii cum ar fi e-comerŃul.

se vor organiza discuŃii cu mass-media şi consultanŃă pe marginea aspectelor relevante referitoare la antreprenoriat. MMSSF este implicat direct în elaborarea şi coordonarea Planului NaŃional de AcŃiune pentru Ocuparea ForŃei de Muncă şi monitorizează implementarea acestuia. coordonarea programelor de măsuri active de pe piaŃa muncii şi elaborarea programelor 417 .Diversificarea temelor de instruire în cadrul curriculei de învăŃământ în care se predau elemente de formare antreprenorială a tinerilor atât în învăŃământul de bază. De asemenea. Totodată. MMSSF este. Ministerul va monitoriza nivelul de îndeplinire a indicatorilor de performanŃă stabiliŃi prin strategia de ocupare. cât şi liceal şi universitar. şi principalul punct de legătură cu organizaŃiile internaŃionale competente din domeniul politicilor de ocupare. alocând resursele necesare pentru evaluarea obiectivelor menŃionate.Sprijinirea accesului la diversele programe de instruire pentru dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale.Implicarea mass-media în promovarea unei noi atitudini antreprenoriale.Dezvoltarea programelor pentru instruirea antreprenorială a tinerilor absolvenŃi neîncadraŃi în muncă şi a şomerilor. . prin recalificare şi/sau formare continuă.Sprijinirea accesului întreprinzătorilor la serviciile de consultanŃă pentru demararea unei afaceri. în acelaşi timp. Pentru îmbunătăŃirea situaŃiei actuale vor fi întreprinse următoarele acŃiuni: . . . în colaborare cu celelalte instituŃii şi organizaŃii implicate. . SolidarităŃii Sociale şi Familiei (MMSSF) are responsabilitatea generală de a elabora politicile de ocupare şi de pe piaŃa muncii. . administraŃiile publice locale şi unităŃile de învăŃământ. .AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă (ANOFM) este responsabilă cu programele de mediere a muncii.Crearea de parteneriate publice-private între întreprinzători. Rolul şi competenŃele diferiŃilor factori de decizie implicaŃi: .Pentru a schimba percepŃia actuală.Ministerul Muncii. . programe şi planuri naŃionale de a controla executarea şi implementarea acestora. va fi lansată o campanie promoŃională focalizată.Elaborarea unei strategii pentru instruirea resurselor umane în dezvoltarea spiritului antreprenorial.

stabileşte direcŃiile dezvoltării resurselor umane finanŃate din fonduri publice şi din alte resurse. aprobă noi standarde ocupaŃionale şi le actualizează pe cele existente.de formare profesională.deŃine o poziŃie importantă în implementarea acelor elemente din strategia de ocupare referitoare la educaŃie şi pregătire profesională. 418 . organizaŃiilor cooperatiste. în plan bilateral sau pe terŃe pieŃe. precum şi ale activităŃii de comerŃ interior.Ministerul SănătăŃii (MS) . elaborarea şi aplicarea strategiei şi politicilor Guvernului în domeniile întreprinderilor mici şi mijlocii. participă la fundamentarea şi la elaborarea strategiei şi a programului de reforme economico-sociale ale Guvernului. . cât şi internaŃională. . a sectorului cooperatist şi a comerŃului interior. programe şi politici privind creşterea economică. asigură urmărirea aplicării şi controlul respectării reglementărilor în domeniul său de activitate. .asigură fundamentarea.derulează programe specifice în domeniul sănătăŃii şi securităŃii în muncă.elaborează strategii. ANOFM implementează programe şi proiecte specifice beneficiind atât de finanŃare internă. monitorizează furnizorii de formare profesională. urmăreşte implementarea politicilor de cercetare şi inovare.Ministerul Economiei şi ComerŃului (MEC) . asigurarea competenŃelor necesare în corelaŃie cu evoluŃiile înregistrate pe piaŃa muncii. administrarea fondurilor bugetare şi a surselor financiare extrabugetare. iniŃiază acŃiuni de cooperare internaŃională şi de colaborare economică externă. ajustări structurale.AgenŃia NaŃională pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii şi CooperaŃie (ANIMMC) .Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor (CNFPA) -participă la elaborarea metodologiei certificării formării profesionale a adulŃilor. administrarea acestuia şi acordarea ajutoarelor de şomaj. colectând în acelaşi timp contribuŃiile la asigurările de şomaj în Fondul de Şomaj. elaborează criterii specifice şi proceduri unitare privind realizarea şi utilizarea standardelor ocupaŃionale. face propuneri pentru iniŃierea unor măsuri proactive de combatere a şomajului prin politici fiscale. precum şi distribuirea acestora în vederea asigurării dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. din perspectiva învăŃării pe parcursul întregii vieŃi. .Comisia NaŃională de Promovare a Ocupării ForŃei de Muncă (CNO) .Ministerul EducaŃiei şi Cercetării (MEdC) . . reconversie profesională. conform evoluŃiilor pe piaŃa muncii. .

Aceste organizaŃii pot influenŃa procesele de promovare a flexibilităŃii muncii şi de consolidare a nivelului aptitudinal şi prin intermediul negocierilor colective organizate la nivel naŃional.. în raport cu priorităŃile. OrganizaŃiile patronale şi cele sindicale sunt implicate în structurile tripartite. nr. . indiferent de reprezentativitatea acestora. în bugetele proprii. servicii de mediere a muncii etc. educaŃie şi pregătire profesională. fie prin contactele cu organizaŃiile internaŃionale din aria lor de activitate.Partenerii sociali. această Strategie a fost revăzută şi îmbunătăŃită prin HG 1827/2005 privind aprobarea Programului de implementare a Planului naŃional antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale (PNAinc) pentru perioada 2006-2008. publicată în Monitorul Oficial al României. având posibilitatea de a sprijini implementarea componentelor strategice informare. prin intermediul AgenŃiilor de Dezvoltare Regională. 419 . corelează politicile fiscale şi bugetare cu celelalte politici economico-sociale. contribuie la implementarea unor măsuri care vizează eliminarea disparităŃilor regionale de dezvoltare. nr. 64 din 24 ianuarie 2006. care abrogă anumite prevederi din Hotărârea Guvernului nr. Ulterior. .Ministerul Integrării Europene (MIE).OrganizaŃiile nonguvernamentale şi societatea civilă joacă un rol important în ajustarea politicilor. Partea I. resursele disponibile şi etapele de realizare a acestuia.Ministerul FinanŃelor Publice (MFP) elaborează şi imple mentează politica bugetară şi fiscală a Guvernului. raporturile cu serviciile publice de ocupare fiind esenŃiale. vor prelua elementele strategiei de ocupare în propriile programe de acŃiune. . 662 din 6 septembrie 2002 realizând astfel o armonizare a prevederilor în materie cu specificul perioadei parcurse de România. fie prin acordarea de asistenŃă în implementarea elementelor de strategie şi a altor programe din domeniul politicilor sociale. M. Of. în perioada 2006-2008. 829/2002 privind aprobarea Planului naŃional antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale. Fondurile aferente îndeplinirii obiectivelor cuprinse în Programul de implementare a Planului naŃional antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale (PNAinc) pentru perioada 2006-2008 revizuit vor fi planificate de fiecare dintre instituŃiile cu atribuŃii în domeniu.

Magda Volonciu. dreptul arătat în înscris. 506-510. D. sediul materiei. caracteristici * desemnează titluri care încorporează anumite valori patrimoniale. folosesc ca noŃiune de gen. bilete de intrare la teatru etc. Editura ALL Beck. Titluri comerciale de valoare. iar termenul de titlu de valoare în dreptul german (yvertpapiere) *unii autori analizează „titlurile de credit"1 * unele titluri nu implică o creditare. Cărpenaru. NoŃiune. cec-ul ori poliŃa de asigurare. Bucureşti. * termenul de titluri de credit este utilizat în dreptul neolatin.CAPITOLUL VII TITLURI COMERCIALE DE VALOARE (TITLURI DE CREDIT). cu modificările şi completările ulterioare. bilete de loterie. denumit şi titlu. p. 58/1934 şi Legea cecului nr. în temeiul căruia posesorul său legitim este îndrituit să exercite. * caracteristici 4: caracter constitutiv. altele prin legi speciale3: cambia. Camelia Stoica. 441-444. Titluri de credit. " Legea asupra cambiei şi biletului la ordin. cap. caracter formal. 2 St. Bucureşti. CA MIJLOACE DE PLATĂ SecŃiunea 1.2 * definiŃie: înscris. denumirea de „riduri comerciale de valoare". p. caracter literal. VII. 420 1 . * sediul materiei: unele tiduri de credit sunt reglementate de Codul comercial (conosamentul). opinia împărtăşită de doctrinari. nr. Drept comercial roman. biletul la ordin. în consecinŃă. bilete pentru staŃiuni de odihnă. ______________________________ Smaranda Angheni. la o dată determinată. * titluri de valoare improprii: bilete de călătorie cu mijloacele de transport. XI. 59/1934. înscrisul conferă un drept autonom. ediŃia a IlI-a. Drept comercial. Editura ALL Beck. 2004. 2004. cap. ediŃia a 5-a.

Sediul materiei şi condiŃii de valabilitate . 74. * titluri reprezentative ale mărfurilor (conosamentul5.de fond şi de formă: Sediul materiei: Legea nr.com/dictionar_detalii. Cambia SubsecŃiunea 1. II. * valorile mobiliare (acŃiuni. Teoria şi practica dreptului comercial român. Turcu. 1998. Asupra distincŃiei faŃă de titlurile de creanŃă civile. ______________________________ O CăpăŃână. voi. în funcŃie de cauză lor: titluri cauzale. II. în „Revista de drept comercial. 5 Conosamentul este un set de documente doveditoare ale mărfii pe perioada transportului ce conŃin o sumară descriere a bunurilor şi destinaŃia lor. p. 58 din 1 mai 1934 asupra cambiei şi biletului la ordin. titluri la ordin. a se vedea I. 3. V. M. titluri abstracte.SecŃiunea 2. recipisa de depozit6. 421 4 . cit. Of. în condiŃiile legii. 7-8. M. 71/ 28 iunie 1881 şi Legea nr. 153/1937 pentru magazinele generale şi warantarea mărfurilor şi cerealelor. nr. 6 Document ce atestă existenŃa unor mărfuri într-un depozit. Trăsături generale ale titlurilor de credit.rubinian. /1998 p. warantul7. cecul). care se numesc reprezentative deoarece înlocuiesc mărfurile şi pot circula în locul acestora. 7 A se vedea Legea nr. după modul în care circulă. 1. în funcŃie de cauză lor. Luha. Of. numite şi „moneda comercianŃilor" (cambia. op. Brânduşa Ştefănescu. ci numai prezenŃa acestora în depozit (faptul că aceste produse au intrat în depozit). Bucureşti. după modul în care circulă: titluri nominative. 160 şi urm. Editura Lumina Lex. nr.. titluri la purtător. obligaŃiuni). nr. Conosamentul este semnat de către transportator. biletul la ordin. 81 din 7 aprilie 193. voi. 82-87. după conŃinutul lor: *titluri comerciale de valoare: efectele de comerŃ. p. 1642/1881 privind legislaŃia magazinelor generale. SecŃiunea 3.) 2. Clasificare: criterii: după conŃinutul lor. DefiniŃie conform dicŃionarului online: http://www. care se angajează să livreze marfa în aceeaşi stare în care a primit-o. Recipisa de depozit nu justifică recepŃia mărfurilor.

în acelaşi timp.CondiŃiile de valabilitate ale cambiei . * semnături false sau semnături ale unor persoane imaginare. Ordinul necondiŃionat de a plăti o sumă determinată. ori 422 . . după cum urmează: .Dacă în cambie sunt arătate mai multe locuri de plată. . 8.In lipsa unei prevederi speciale. Arătarea datei şi a locului emiterii. cu excepŃia situaŃiilor expres prevăzute de lege.condiŃii de fond: Cambia cuprinde: 1. locul arătat lângă numele trasului este socotit loc de plată şi. . trăgătorul poate stipula că suma va fi producătoare de dobândă. . 6. Intr-o cambie plătibilă la vedere sau la un anume timp de la vedere. 7. Semnătura celui care emite cambia (trăgător). Denumirea de cambie trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinŃată pentru redactarea acestui titlu.Cambia fără arătarea scadenŃei este socotită plătibilă la vedere. CondiŃii de formă: . 3. în lipsa acestei arătări stipulaŃiunea se socoteşte nescrisă. Cifra dobânzii va trebui să fie arătată în cambie. Arătarea scadenŃei. In orice altă cambie această stipulaŃiune se socoteşte nescrisă. . dacă o altă dată nu este arătată. Dobânda curge de la data emisiunii cambiei. Numele aceluia care trebuie să plătească (tras). 4.trasă pentru contul unui terŃ. Arătarea locului unde plata trebuie făcută. Numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută. 5.trasă la ordinul trăgătorului însuşi. 2. * Titlul căruia îi lipseşte vreuna din elementele arătate mai sus nu are valoarea unei cambii.trasă asupra trăgătorului însuşi.Dacă cambia poartă: * semnături ale unor persoane incapabile de a se obliga prin cambie.Cambia care nu arată locul unde a fost emisă se socoteşte semnată în locul arătat lângă numele trăgătorului. posesorul cambiei o va putea prezenta pentru acceptare sau plată la oricare din aceste locuri. loc al domiciliului trasului. ModalităŃi de tragere a cambiei: Cambia poate fi: .

titlul este transmisibil numai în forma şi cu efectele unei cesiuni ordinare. * Dacă trăgătorul a înscris în cambie cuvintele: „nu la ordin" sau o expresiune echivalentă. este transmisibilă prin gir.* semnături care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cambia. Orice condiŃiune la care ar fi supus se socoteşte nescrisă. * Girul parŃial este nul. SubsecŃiunea 2. 2) să gireze cambia din nou în alb sau în ordinul unei anume persoane. al trăgătorului sau al oricărui alt obligat. e Ńinut personal în temeiul cambiei şi. Aceeaşi regulă se aplică reprezentantului care a depăşit împuternicirea sa. * Girul trebuie să fie necondiŃionat. * Girul „la purtător" este echivalentul unui gir în alb. ^Cine pune semnătura sa pe cambie. * Girul transmite toate drepturile izvorâte din cambie. sau în numele cărora ea a fost semnată. ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea împuternicirea de a lucra. indiferent dacă a acceptat sau nu. * Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului. obligaŃiile celorlalŃi semnatari rămân totuşi valabile. * Girul trebuie să fie scris pe cambie sau pe un adaus (foaie de prelungire) al acesteia. Este totuşi valabilă semnătura în care prenumele este prescurtat sau arătat numai prin iniŃială. Girul Girul: * Cambia. El trebuie să fie semnat de girant. dacă a plătit. •S Orice semnătură cambială trebuie să cuprindă numele şi prenumele sau firma celui care se obligă. Aceştia pot să gireze din nou cambia. are aceleaşi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. * Girul este valabil chiar dacă beneficiarul nu este arătat sau dacă girantul a pus numai semnătura (gir în alb). chiar dacă nu a fost expres trasă la ordin. In acest din urmă caz girul pentru a fi valabil trebuie să fie scris pe dosul cambiei sau pe adaus. Dacă girul este ia alb posesorul poate: 1) să-1 completeze cu propriul său nume sau cu numele altei persoane. 423 .

posesiunea unei cambii.poate stipula că ea va trebui să fie prezentată spre acceptare. nescrise. . poate prezenta trasului. * DeŃinătorul unei cambii este socotit posesor legitim. nu este Ńinut să predea cambia. afară numai de cazul în care cambia este plătibilă la un terŃiu sau este plătibilă într-o altă localitate decât aceea a domiciliului trasului. răspunde de acceptare şi de plată. * Girantul.poate interzice în cambie prezentarea spre acceptare. 53: Posesorul poate cere pe cale de regres: 424 . prin orice întâmplare. cambia spre acceptare. ________________________________ 8 Art. * In caz de neplată posesorul. dacă nu s-a stipulat altfel. . * Dacă o persoană a pierdut. la domiciliul acestuia. * Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir. chiar dacă ultimul gir este în alb. chiar dacă este trăgător. noul posesor care justifică dreptul său în modul arătat în alineatul precedent. fixând sau nu un termen pentru prezentare. sau dacă a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea ei. * AtribuŃii trăgător: În orice cambie trăgătorul: . În afară de cazul când trăgătorul a interzis prezentarea spre acceptare. El poate interzice un nou gir. în acest caz el nu răspunde faŃă de persoanele cărora cambia a fost ulterior girată. până la scadenŃă. * Prin acceptare trasul se obligă a plăti cambia la scadenŃă.3) să predea cambia unui terŃiu fără să completeze girul în alb şi fără s-o gireze. dacă justifică dreptul sau printr-o serie neîntreruptă de giruri. * Posesorul cambiei sau chiar un simplu deŃinător. oricare din giranŃi poate stipula că va trebui să fie prezentată cambia spre acceptare. semnatarul acestuia este socotit că a dobândit cambia prin efectul unui gir în alb. * Girurile şterse se socotesc. fixând sau nu un termen pentru prezentare. în această privinŃă. are împotriva acceptantului o acŃiune cambială directă pentru tot ce poate fi cerut în temeiul art. 53 şi 54 din lege8. sau dacă este plătibilă la un anume timp de la vedere. afară numai dacă a dobândit-o cu rea-credinŃă.poate să stipuleze că prezentarea spre acceptare nu va putea avea loc înaintea unei anume date.

* Avalistul este Ńinut în acelaşi mod ca acela pentru care a garantat. Această garanŃie poate fi dată de un terŃiu sau chiar de un semnatar al cambiei. el dobândeşte drepturile izvorând din ea împotriva celui garantat. socotită cu începere din ziua când a plătit suma. împreună cu dobânda. * Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. 3. la data regresului. Art. SubsecŃiunea 3. afară numai dacă semnătura este a trasului sau a trăgătorului. cum şi împotriva acelora care sunt ŃinuŃi către acesta din urmă. Întreaga sumă plătită. Avalul . precum şi alte cheltuieli justificate. _______________________________ 1. * Avalul este socotit că rezultă din simpla semnătură a avalistului pusă pe faŃa cambiei. * ObligaŃiunea sa este valabilă chiar dacă obligaŃiunea pe care a garantat-o ar fi nulă din orice altă cauză decât un viŃiu de formă. în temeiul cambiei. la locul domiciliului posesorului. Suma arătată în cambia neacceptată sau neplătită. în vigoare. Cheltuielile de protest. 2. Dobânda legală socotită cu începere de la scadenŃă. * Avalul se dă pe cambie sau pe adaus. * Când avalistul plăteşte cambia.* Trasul care a acceptat rămâne obligat chiar dacă nu a avut cunoştinŃă de falimentul trăgătorului. acelea ale încunoştiinŃărilor făcute. va fi dedus un scont la suma arătată în cambie. 2. Cheltuielile pe care le-a făcut. Acest scont va fi calculat potrivit scontului Băncii NaŃionale. dacă a fost stipulată. 54: Acel care a plătit prin regres cambia poate cere de la giranŃii săi: 1.caracteristici: * Plata unei cambii poate fi garantată printr-un aval pentru întreaga sumă sau numai pentru o parte din ea. Dacă regresul este exercitat înainte de scadenŃă. 425 . Dobânda legală la această sumă. In lipsa acestei arătări se socoteşte dat pentru trăgător. 3. El se exprimă prin cuvintele „pentru aval" sau prin orice altă formulă echivalentă şi este semnat de avalist.

• Aceste reguli nu sunt aplicabile dacă într-o clauză a cambiei sau numai din simplele arătări ale titlului rezultă intenŃiunea de a se adopta reguli deosebite. având calendare deosebite. trasă la una sau mai multe luni de la data emisiunii sau de la vedere. fie de data acceptării. La un anume timp de la vedere. Aceste termene pot fi reduse de giranŃi. este plătibilă la un anume timp de la data emisiunii. La un anumit timp de la data emisiunii. In lipsă de dată corespunzătoare. unde calendarul este deosebit de acela al locului de emisiune. • ScadenŃa unei cambii la un anume timp de la vedere este determinată. trebuie prezentată spre plată în termen de un an de la data sa. potrivit calendarului locului de plată.SubsecŃiunea 4. 426 . acceptarea nedată este socotită faŃă de acceptant ca fiind făcută în ultima zi a termenului prevăzut pentru prezentare spre acceptare. este plătibilă la prezentare. • Când o cambie este trasă la una sau mai multe luni şi jumătate de la dată sau de la vedere. data scadenŃei se consideră fixată după calendarul locului de plată. fie de aceea a protestului. Clasificarea cambiilor şi plata acestora Clasificarea cambiilor după scadenŃă: O cambie poate fi trasă: La vedere. • ScadenŃa unei cambii. • Când o cambie este plătibilă la o zi fixă într-un loc. scadenŃa va fi în ultima zi a acestei luni. scadenŃa se stabileşte socotindu-se din ziua care. • în lipsa protestului. trăgătorul poate reduce sau prelungi acest termen. se socotesc mai întâi lunile întregi şi apoi jumătatea. Plata cambiei Cambia trebuie să fie prezentată spre plată la locul şi adresa indicată în cambie. • Cambiile cu alte scadenŃe sau cu scadenŃe succesive sunt nule. • Termenele de prezentare a cambiilor se socotesc potrivit regulilor alineatului precedent. corespunde zilei de emisiune. • Când o cambie trasă între două locuri. e socotită la data corespunzătoare din luna în care plata trebuie să fie făcută. La o zi fixă.

7) semnătura emitentului. 4) arătarea locului unde plata trebuie făcută. Regim juridic asemănător cambiei.sediul materiei şi caracterizare succintă Sediul materiei: art. 3. * In lipsa unei arătări speciale. La domiciliul trasului sau al persoanei desemnate în cambie să plătească pentru el. 95-98). 99). calendarul termenelor şi inadmisibilitatea termenului de graŃie (art. * Biletul la ordin nu arată locul unde a fost emis. 41-46). 74 şi 78-82). dispoziŃiunile relative la cambie. plata prin intervenŃiune (art. în acelaşi timp. afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează. La domiciliul acceptantului prin intervenŃiune sau al persoanei desemnate în cambie să plătească pentru acesta. acŃiunea decurgând din îmbogăŃire fără cauză (art. se socoteşte semnat în locul arătat lângă numele emitentului. prescripŃiunea (art. Biletul la ordin cuprinde: 1) denumirea de bilet la ordin trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinŃată pentru redactarea acestui titlu. 5) numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută. 2) promisiunea necondiŃionată de a plăti o sumă determinată. subscrierea prin punere de deget (art.art. zilele de sărbătoare legală. 83 şi 86). SecŃiunea 4. 65). 48-55 şi 5765). este socotit plătibil la vedere. 6) arătarea datei şi a locului emiterii. 3) arătarea scadenŃei. 88).9 _____________________________ Sunt aplicabile biletulul la ordin. acŃiunea sau executarea cambială (art. anularea şi înlocuirea titlului (art 89-93). 2. 107 din Legea nr. în măsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu. loc al domiciliului emitentului. privind: girul (art. şi regresul în cazul de neplată (art. 427 9 . 104 . Biletul la ordin .În lipsa arătării unei adrese cambia trebuie să fie prezentată pentru plată: 1. plata (art. protestul (art 66-73). 94). La domiciliul celui indicat la nevoie. * Biletul la ordin a cărui scadenŃă nu este arătată. 58 din 1 mai 1934 asupra cambiei şi biletului la ordin. 47). scadenŃa (art. copiile (art. locul emisiunii titlului este socotit loc de plată şi. 36-40). alterările (art. * Titlul căruia îi lipseşte vreuna din condiŃiunile arătate la articolul precedent nu va fi socotit bilet la ordin. 13-23).

35). Semnătura celui care emite cecul (trăgătorul). 2. 4. în cazul prevăzut de ultimul alineat al art. SubsecŃiunea 2. CondiŃii de fond: Cecul cuprinde: 1. Sediul materiei: Legea nr. CEC-ul SubsecŃiunea 1. 28). locul arătat lângă numele trasului este socotit loc de plată. dacă avalul nu arată pentru cine a fost dat. * Emitentul unui bilet la ordin este Ńinut în acelaşi mod ca acceptantul unei cambii. el se socoteşte dat pentru emitent. efectele semnăturii unei persoane care lucrează fără împuternicire sau depăşind împuternicirea (art. trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinŃată pentru redactarea acestui titlu. deosebirile în indicarea sumei de plată (art. Denumirea de cec. 10) şi cambia în alb (art. efectele unei semnături puse în condiŃiunile arătate la art. 59 din 1 mai 1934 asupra cecului. * Titlul căruia îi lipseşte una din condiŃiile arătate mai sus nu va fi socotit cec. Termenul de la vedere curge de la data vizei subscrise de emitent pe biletul la ordin. 33 . 12). trebuie prezentate spre viză emitentului în termenele fixate la art.* Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispoziŃiile privind cambia plătită de un an al treilea sau într-o localitate alta decât aceea a domiciliului trasului (art. cu excepŃiile prevăzute expres de lege după cum urmează: . SecŃiunea 5. Ordinul necondiŃionat de a plăti o anumită sumă de bani. Dacă mai multe locuri sunt arătate lângă numele trasului. Arătarea datei şi a locului emiterii. Arătarea locului unde plata trebuie făcută. 26. 4 şi 30). Numele celui care trebuie să plătească (tras). 3. Refuzul emitentului de a pune viza datată se constată prin protest (art. 7. 34. 6.În lipsa unei arătări speciale. 5). * Biletele la ordin. 428 . a cărui dată serveşte ca punct de plecare pentru termenul de la vedere. 5. plătibile la un anume timp de la vedere. cecul este plătibil la primul loc arătat. 6). stipulaŃiunea de dobândă (art. * Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispoziŃiunile privitoare la aval (art.

Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane. . cecul este plătibil la locul unde trasul are principalul său stabiliment. pe baza unei convenŃiuni exprese sau tacite. sau o expresiune echivalentă „La purtător". este socotit cec la purtător. . vedere sau alta echivalentă. cu menŃiunea „sau la purtător". sau a oricăror alte arătări.Cecul care nu arată unde a fost emis se socoteşte semnat la locul arătat lângă numele trăgătorului. MenŃiunea de acceptare trecută pe cec se socoteşte nescrisă.. . . are numai efectul confirmării existenŃei disponibilului şi împiedică pe trăgător de a-1 putea retrage înainte de a fi trecut termenul de prezentare. ori . ExcepŃie: Cu toate acestea cecul tras şi plătibil în străinătate este valabil ca cec chiar dacă trasul nu este bancher. ori o altă expresiune echivalentă. SubsecŃiunea 4.Cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil la tras. fie în cifre. .semnături care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul. Titlul emis fără observarea acestor condiŃiuni valorează totuşi ca cec.Unei anumite persoane cu sau fără clauza expresă „la ordin". în caz de deosebire suma de plată este cea mai mică. obligaŃiunile celorlalŃi semnatari rămân totuşi valabile. 429 10 . Dacă suma de plată este scrisă de mai multe ori. în caz de deosebire suma de plată este cea scrisă în litere. SubsecŃiunea 3. scrisă pe titlu şi semnată de tras.Cecul nu poate fi acceptat. . CondiŃii de formă: • Dacă cecul poartă: .Cecul nu poate fi tras decât asupra unui bancher.Unei anumite persoane cu clauza „nu la ordin". Orice menŃiune de certificare. _____________________________ Dacă într-un cec suma de plată este scrisă în litere şi în cifre. .În lipsa acestora. fie în litere.semnături false sau semnături ale unor persoane imaginare. ModalităŃi de plată a CEC-ului: Cecul poate fi stipulat plătibil10: . disponibil asupra căruia are dreptul de a dispune prin cec. sau în numele cărora a fost semnat.semnăturile unor persoane incapabile de a se obliga prin cec.

la stăruinŃa şi pe cheltuielile petiŃionarului. specificând datele cecului.Aceeaşi regulă se aplică reprezentantului care a depăşit împuternicirea sa. Preşedintele tribunalului. OrdonanŃa trebuie să fie notificată atât trăgătorului. . dacă a plătit. cum şi a dreptului posesorului. cât şi trasului şi publicată în Monitorul Oficial. ObligaŃiile semnatarului CEC-ului: .Cecul poate fi la ordinul trăgătorului însuşi. după examinarea cererii şi a elementelor produse. ca reprezentant al unei persoane pentru care nu are împuternicirea de a lucra. Este totuşi valabilă semnătura în care prenumele este prescurtat sau arătat numai prin iniŃiale. în acest caz cecul nu poate fi la purtător. . SubsecŃiunea 5. chiar dacă mandatul este conceput în termeni generali. . va pronunŃa în cel mai scurt timp posibil o ordonanŃă prin care. dacă între timp detentorul cecului nu a făcut opoziŃie.Cecul nu poate fi tras asupra trăgătorului însuşi.Cecul fără arătarea beneficiarului este socotit cec la purtător. îl va declara nul în mâinile oricărui s-ar găsi şi va autoriza a se face plata cecului după 15 zile de la publicarea ordonanŃei în Monitorul Oficial. se socoteşte nescrisă. în afară de cazul unui cec tras între deosebite stabilimente ale aceluiaşi trăgător. în caz de pierderea.Cecul poate fi tras pentru contul unui terŃ. Orice clauză. posesorul va putea înştiinŃa despre aceasta pe tras şi să ceară anularea titlului printr-o cerere adresată preşedintelui tribunalului comercial al locului în care cecul este plătibil. * Trăgătorul răspunde de plată. are aceleaşi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat. este Ńinut personal. în temeiul cecului şi. . în ce priveşte dreptul mandatarului de a emite sau semna cecuri.Orice persoană se poate obliga prin cec.Cine pune semnătura sa pe un cec. . Cererea va trebui să arate menŃiunile esenŃiale ale cecului..Orice semnătură a unui cec trebuie să cuprindă numele şi prenumele sau firma celui care se obligă. prin mandatar. . prin care trăgătorul se descarcă de această răspundere. 430 . sustragerea sau distrugerea cecului.

Să predea cecul unui terŃiu fără să-1 gireze şi fără să completeze girul în alb. în afară de cazul când trasul are mai multe stabilimente şi dacă girul este făcut în folosul unui stabiliment. Să-1 completeze cu propriul său nume sau cu numele unei alte persoane.Cu toată înştiinŃarea. i • Girul este valabil dacă beneficiarul nu este arătat sau girantul a pus numai semnătura (gir în alb). dacă nu există clauză contrarie. plata cecului. Aceştia pot să gireze din nou cecul. SubsecŃiunea 6. • Girantul. făcută deŃinătorului mai înainte de notificarea ordonanŃei. • DeŃinătorul unui cec transmisibil prin gir este socotit legitim. liberează pe tras. Girul • Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane. • Girul parŃial este nul. Orice condiŃiune la care este supus se socoteşte nescrisă. cu clauza „nu la ordin" sau o expresiune echivalentă. • Girul poate fi făcut chiar în folosul trăgătorului sau a oricărui alt obligat. cu sau fără clauza expresă „la ordin". • Girul trebuie scris pe cec sau pe un adaos al acestuia (allongd). In acest din urmă caz. răspunde de plată. în acest caz el nu răspunde către persoanele cărora cecul a fost ulterior girat. altul decât acela asupra căruia cecul a fost tras. este transmisibil prin gir. • Girul în folosul trasului are valoarea unei chitanŃe. el trebuie să fie semnat de girant. este transmisibil numai în forma şi cu efectele unei cesiuni ordinare. • Girul transmite toate drepturile rezultând din cec. girul pentru a fi valabil trebuie să fie scris pe dosul cecului sau pe adaos (allonge). • Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane. • Girul trebuie să fie necondiŃionat. posesorul poate: 1. • Girul „la purtător" este echivalent unui gir în alb. El poate interzice un nou gir. Să gireze cecul din nou în alb sau unei anumite persoane. 2. dacă justifică dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri. • Este de asemenea nul girul trasului. chiar dacă 431 . • Dacă girul este în alb. 3.

• Dacă girul cuprinde menŃiunea „valoare pentru acoperire". • Avalistul este Ńinut. • Mandatul cuprins într-un gir „pentru procură" nu încetează prin moartea mandantului. prin incapacitatea sau restrângerea capacităŃii acestuia. ca şi persoana pentru care a dat avalul. • ObligaŃiunea sa este valabilă chiar dacă obligaŃiunea pe care a garantat-o ar fi nulă pentru orice alt motiv decât un viciu de formă. în acest caz. el este semnat de avalist. El se exprimă prin cuvintele „pentru aval". „pentru procură". 432 . afară numai dacă semnătura este a trăgătorului. Această garanŃie poate fi dată de un terŃ. sau înaintea expirării termenului la care se referă alineatul precedent. sau după expirarea termenului de prezentare. • El este socotit că rezultă din simpla semnătură a avalistului pusă pe faŃa cecului. Girurile şterse se socotesc în această privinŃă nescrise. Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir. în acelaşi mod. Avalul • Plata unui cec poate fi garantată printr-un aval. făcut posterior protestului sau unei alte constatări echivalente. ca fiind făcut înaintea protestului sau constatării echivalente. dar nu-1 poate gira decât cu titlu de procură. • Cei obligaŃi nu pot opune. SubsecŃiunea 7. „pentru încasare". sau orice altă formă echivalentă.ultimul gir este în alb. pentru întreaga sau numai pentru parte din sumă. potrivit dispoziŃiunilor referitoare la regres. • Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. posesorului decât excepŃiunile ce ar fi putut opune girantului. sau orice altă menŃiune care implică un simplu mandat. altul decât trasul sau chiar de un semnatar al cecului. posesorul poate să exercite toate drepturile izvorâte din cec. până la dovada contrarie. • Girul. In lipsa acestei arătări el se socoteşte dat pentru trăgător. el nu transformă însă titlul într-un cec la ordin. • Girul fără dată este socotit. produce numai efectele unei cesiuni ordinare. • Avalul se dă pe cec sau pe adaos. semnatarul acestuia este socotit că a dobândit cecul prin gir în alb. • Girul pus pe un cec la purtător face pe girant răspunzător.

Titlul căruia îi lipseşte vreuna din condiŃiunile mai sus arătate nu are valoare de cec circular. socotite la cursul zilei. 3. Arătarea datei şi locului în care cecul circular a fost emis. Semnătura băncii sau instituŃiunii emitente. emis de o bancă sau un alt institut de credit. în temeiul cecului. pentru sume ce le are disponibile de la primitorii cecurilor în momentul emisiunii. Numele şi prenumele primitorului. Promisiunea necondiŃionată de a plăti la vedere o anumită sumă de bani. anume autorizate. • Banca sau institutul de credit poate încredinŃa emiterea de cecuri circulare unui bancher corespondent cu condiŃia însă ca cecul emis să poarte viza băncii sau institutului autorizat. • Caracteristici: • Banca sau institutul de credit. sau lombardabile la Banca NaŃională.definiŃie şi caracteristici • DefiniŃie: conform art. vor trebui să depună la Banca NaŃională a României. • Elementele cecului circular: „Cecul circular cuprinde: 1.• Când avalistul plăteşte cecul. 433 . el dobândeşte drepturile rezultând din cec împotriva persoanei pentru care a garantat şi împotriva acelora care sunt ŃinuŃi către acesta din urmă. dacă nu prezintă titlul la plată în termen de 30 de zile de la emisiune. plătibil la vedere în oricare din locurile arătate de emitent. Cecul circular . • CauŃiunea nu se va putea elibera de Banca NaŃională decât contra prezentării cecului respectiv. iar corespondentul să semneze ca reprezentant al acelei bănci sau institut. 5. Denumirea de „cec circular" în cuprinsul titlului. o cauŃiune în titluri de stat. • AcŃiunea contra emitentului se prescrie prin trecere de 3 ani de la data emisiunii. 4. garantate de stat. • Posesorul decade din dreptul de regres. cauŃiune asupra căreia posesorii unor asemenea cecuri au un privilegiu special. 2. cu menŃiunea „achitat". autorizate a emite cecuri circulare. • Girul în favoarea emitentului stinge cecul. SubsecŃiunea 8. de 40% din valoarea cecurilor circulare emise zilnic. 79: „Cecul circular este un titlu de credit la ordin. cel mai târziu până a doua zi de la emitere.

emitentul. Emitentul care a plătit cecul circular. cum şi cele relative la titlurile cu semnături false sau ale unor persoane incapabile. în măsura în care nu se derogă prin prezenta lege şi nu sunt necompatibile cu aceasta. va înştiinŃa de îndată despre aceasta toate stabilimentele locurilor de plată unde cecul este plătibil. nu este responsabil dacă plata a fost făcută de un stabiliment căruia. toate dispoziŃiunile din legea cambială referitoare la gir. prescripŃie. 434 . • În caz de pierderea. nu răspunde de plata făcută înainte de notificarea ordonanŃei de anulare. însă primitorul are dreptul de a obŃine. plată. cu următoarele modificări: Cererea trebuie adresată preşedintelui tribunalului unde emitentul are un stabiliment. nu i-a putut ajunge la cunoştinŃă notificarea ordonanŃei de anulare. plata cecului de la stabilimentul la care s-a făcut înştiinŃarea.• Sunt aplicabile cecului circular. regres. OpoziŃia se va face la instanŃa care a dat ordonanŃa. 67. netransmisibil şi de călătorie. De asemenea. Notificarea ordonanŃei se va face de unul din stabilimentele cele mai apropiate emitentului care. protest. numai în cont. comunicându-se petiŃionarului şi reprezentantului emitentului copie de pe opoziŃie odată cu citaŃia. • în procedura de anulare şi înlocuirea cecului circular se vor aplica dispoziŃiile art. cu toată înştiinŃarea despre pierderea sau sustragerea cecului. • De asemenea se vor aplica cecului circular dispoziŃiile necontrarii referitoare la cecul barat. pe cheltuiala petiŃionarului. care a plătit un cec circular chiar după primirea notificării. după 20 de zile de la înştiinŃare. sustragerea sau distrugerea unui cec circular netransmisibil nu se va putea folosi procedura de anulare. dintr-un fapt neimputabil emitentului.

conosamentului şi al altora asemenea. având ca obiect bunuri fungibile şi mobile prin natura lor sau bunuri fungibile şi mobile prin anticipaŃie. Of. BURSELE DE VALORI. Regulamentul privind avizarea. Bursele de mărfuri înfiinŃate în temeiul prezentei legi administrează pieŃe de interes public şi asigură membrilor şi clienŃilor condiŃii centralizate de negociere pentru operaŃiuni de: a) vânzări şi cumpărări la vedere ori la termen pe piaŃa la disponibil. b) vânzări şi cumpărări la vedere ori la termen pe piaŃa la disponibil. controlul şi sancŃionarea activităŃii burselor de mărfuri. Sediul materiei: Legea nr. e) vânzări şi achiziŃii de mărfuri şi/sau produse pe o piaŃă mixtă. servicii sau lucrări pe piaŃa licitaŃiilor. reglementează avizarea burselor de mărfuri. 7. agreate şi calificate de Bursa de mărfuri. de aprobare a Regulamentului privind avizarea. PIAłA DE CAPITAL . d) vânzări şi achiziŃii de creanŃe comerciale pe piaŃa creanŃelor.753 din 5 septembrie 2006. supravegherea. 1115 din 9 decembrie 2005. M. controlul şi sancŃionarea activităŃii burselor de mărfuri. Decizia din 7 iulie 2006 a Camerei de ComerŃ şi industrie a României. fondatorii societăŃilor comerciale organizatoare ale unei burse de mărfuri. având ca obiect titluri reprezentative de mărfuri. 357/2005 privind bursele de mărfuri. warantului. c) vânzări şi achiziŃii de mărfuri. Bursele de mărfuri: SubsecŃiunea 1. precum şi orice alte bunuri calificate de Bursa de mărfuri ca fiind tranzacŃionabile. nr.NOłIUNI GENERALE SecŃiunea 1.CAPITOLUL VIII BURSELE DE MĂRFURI. supravegherea. nr. prin 435 . M. în art. astfel: „înainte de înfiinŃare. de tipul recipisei de depozit. Of.

Art. este obligat să se abŃină de la votul asupra oricărei probleme legate de activitatea unei anumite burse de mărfuri." Ulterior.„Sunt considerate regulamente operaŃionale acele regulamente ale unei burse de mărfuri care sunt opozabile membrilor. clienŃilor bursei şi terŃilor în activitatea desfăşurată pe pieŃele administrate de acea bursă. 26: „în sensul prezentului regulament un membru al Comisiei şi al Colegiului are un interes material sau se află în conflict de interese în orice situaŃie care se referă la patrimoniul sau interesele personale ori ale familiei acestuia (soŃului/soŃiei. 10 situaŃiile de retragere a avizului prealabil şi de oportunitate. dacă decizia ce urmează a fi adoptată îl priveşte în mod direct sau indirect pe el ca persoană fizică ori persoană juridică ale căror activităŃi le reprezintă. b) proiectul de regulament operaŃional pentru care se solicită avizul. 25: „Un membru al Comisiei şi al Colegiului. 15 . Art. în capitolul 3 sunt stabilite Regulamentele Bursei de mărfuri: „art. în baza hotărârii adoptate de consiliul de administraŃie al Bursei de mărfuri." Capitolul 6 reglementează situaŃiile în care membrii Comisiei sau ai Colegiului se află în conflict de interese. 24." Documentele necesare avizării de legalitate sunt prevăzute de art 15 astfel: „art.reprezentanŃii lor special desemnaŃi în acest scop. c) dovada achitării tarifului de avizare. 27 din Legea nr. 357/2005 privind bursele de mărfuri. vor solicita avizul prealabil de legalitate şi de oportunitate al Comisiei. fiind însă considerat prezent la stabilirea cvorumului necesar luării unei decizii. prin grija administratorilor săi. 14 . în art. societatea organizatoare a acelei burse de mărfuri va transmite Comisiei.în vederea avizării de legalitate a unui regulament operaŃional. 31: „Comisia va putea retrage 436 . care are un interes material sau care se află într-un conflict de interese." Tot regulamentul stabileşte în cap. următoarele documente: a) cerere de avizare. rudelor şi afinilor până la gradul al II-lea inclusiv)." Capitolul 5 reglementează Supravegherea şi controlul. „în exercitarea atribuŃiilor de supraveghere şi control Comisia poate solicita accesul la documentele prevăzute la art." Art.

la cererea societăŃii.R. 4: . Bursa de mărfuri.3ursele de mărfuri administrează pieŃe la disponibil. Alte caracteristici conform art. care. este definit în lege ca fiind autoritatea abilitată să avizeze. cu respectarea prevederilor prezentei legi. precum şi orice alte tipuri de pieŃe.C. are dreptul să reglementeze. SubsecŃiunea 2. 2 din lege." „Bursa de mărfuri poate să desfăşoare şi activităŃi secundare.avizul prealabil şi de oportunitate acordat unei burse de mărfuri în următoarele situaŃii: a) nu mai este îndeplinită una dintre condiŃiile care au stat la baza avizării." Legea 357/2005 privind bursele de mărfuri stabileşte modul de înfiinŃare. să controleze şi să sancŃioneze bursele de mărfuri.I. Colegiul de conducere al C. 3. 2. bursele de mărfuri sunt organisme cu drept de autoreglementare. b) societatea se află în curs de reorganizare judiciară sau în faliment. bursele de mărfuri se înfiinŃează ca societăŃi pe acŃiuni. activităŃile desfăşurate de membri şi clienŃi pe pieŃele administrate de Bursa de mărfuri şi să asigure respectarea propriilor reglementări. 437 . astfel: 1. la înfiinŃare. să supravegheze. fără a se limita la acestea. pieŃe ale licitaŃiilor şi pieŃe ale creanŃelor. cum ar fi: realizarea. administrarea şi comercializarea sistemelor informatice specifice burselor de mărfuri. DefiniŃie şi caracteristici ale Bursei de mărfuri: definite în art. ca organism cu putere de autoreglementare. organizarea de seminarii şi cursuri în scopul pregătirii participanŃilor în domeniul burselor de mărfuri". c) în orice altă situaŃie. solicită avizul prealabil şi de oportunitate al Colegiului de conducere al Camerei de ComerŃ şi Industrie a României. dacă Bursa de mărfuri îndeplineşte condiŃiile prevăzute în legislaŃia specifică acestora. organizare şi funcŃionare a burselor de mărfuri. propriile activităŃi în legătură cu pieŃele pe care le administrează. pieŃe mixte.

000 euro. i) actul constitutiv să prevadă obligativitatea elaborării regulamentelor şi procedurilor specifice activităŃii Bursei de mărfuri. să desfăşoare activităŃi secundare.4. care trebuie îndeplinite cumulativ. CondiŃii pentru înfiinŃarea burselor de mărfuri. SubsecŃiunea 4. din data subscrierii.000. SocietăŃile de brokeraj: . 31/1990. de asemenea. j) actul constitutiv să conŃină obligativitatea avizării regulamentelor de către Colegiul de conducere al C. DefiniŃie şi condiŃii pentru înfiinŃarea burselor de mărfuri: DefiniŃie: „ Bursa de mărfuri este societatea comercială pe acŃiuni având ca obiect principal de activitate administrarea pieŃelor organizate. . pe toată durata funcŃionării sale (art. dar fără a se limita la acestea. conform art.SocietăŃile de brokeraj pot. Poate acŃiona ca societate de brokeraj şi persoana juridică ce are organizat în structura sa un departament specializat pentru aceste activităŃi. comunicat de Banca NaŃională a României.SubsecŃiunea 3. g) actul constitutiv să nu permită unui acŃionar să deŃină direct sau prin persoane juridice interpuse mai mult de 5% din drepturile de vot. republicată. stabilit pe baza cursului de referinŃă al pieŃei valutare. pe piaŃa la disponibil. e) capitalul social minim să reprezinte echivalentul în lei a cel puŃin 1. piaŃa mixtă şi pe piaŃa creanŃelor. c) să emită numai acŃiuni nominative. d) acŃionarii să fie numai persoane juridice. potrivit prezentei legi".C.R.SocietăŃile de brokeraj au ca obiect principal de activitate prestarea serviciilor de brokeraj în calitate de intermediari profesionişti. h) actul constitutiv să nu permită niciunui membru al consiliului de administraŃie al Bursei de mărfuri să deŃină participări. cum ar fi acordarea de 438 . 5): a) să se constituie ca societate comercială pe acŃiuni. conform prevederilor Legii nr. b) obiectul principal de activitate să fie administrarea pieŃelor dezvoltate de Bursa de mărfuri. f) capitalul social să fie integral subscris şi vărsat în numerar la momentul înfiinŃării.I. cu modificările şi completările ulterioare. într-o altă bursă de mărfuri. de orice fel ar fi acestea.

e) cel puŃin o persoană din conducerea executivă să deŃină atestat de broker eliberat de Bursa de mărfuri pe pieŃele căreia prestează servicii de brokeraj. f) să aibă angajată cel puŃin o persoană care deŃine atestat de broker eliberat de Bursa de mărfuri pe pieŃele căreia prestează servicii de brokeraj şi care are în atribuŃiile sale exclusiv prestarea acestor servicii. prestarea serviciilor de brokeraj în conformitate cu legislaŃia în vigoare. cu excepŃiile prevăzute de legislaŃia în vigoare şi regulamentele Bursei de mărfuri.SocietăŃile de brokeraj sunt obligate să trateze distinct. .SocietăŃile de brokeraj. conform prevederilor Legii nr. . negociază oferte. 31/1990. ca bunuri ale clientului. prevăzut în actul constitutiv. c) să deŃină calitatea de membru acŃionar sau membru afiliat la Bursa de mărfuri. b) să aibă în obiectul de activitate. g) să îndeplinească cerinŃele minime de personal şi dotare tehnică stabilite în regulamentele Bursei de mărfuri. toate sumele şi alte bunuri primite.Acceptarea unei societăŃi de brokeraj de către consiliul de administraŃie al Bursei de mărfuri este condiŃionată de îndeplinirea următoarelor condiŃii: a) să fie constituită legal ca societate comercială. republicată. încheie contracte şi răspund de transmiterea tuturor informaŃiilor privind predarea mărfii şi plata preŃului. d) să îndeplinească condiŃiile de capital social minim necesar pentru a presta servicii de brokeraj. Asemenea sume sau alte bunuri ale clientului sunt înregistrate în evidenŃe separate şi nu sunt confundate cu fondurile societăŃii de brokeraj respective ori utilizate în folosul altui client pentru a constitui 439 . efectuează tranzacŃii. cu modificările şi completările ulterioare.consultanŃă clienŃilor cu privire la activităŃile şi operaŃiunile desfăşurate pe pieŃele administrate de Bursa de mărfuri. cu scopul de a constitui garanŃii şi de a efectua tranzacŃii ori de a încheia contracte. SocietăŃile de brokeraj sunt obligate să păstreze confidenŃialitatea în legătură cu persoana în numele căreia negociază pe piaŃa la disponibil. prin brokerii care acŃionează în numele acestora. precum şi rezultatele obŃinute din asemenea operaŃiuni în numele clientului respectiv. .

S SocietăŃii de brokeraj îi este interzis: a) să se asocieze cu altă societate de brokeraj pentru negocierea în comun a tuturor ofertelor primite sau a unei părŃi din acestea. SubsecŃiunea S. acestea din urmă au obligaŃia de a respecta prevederile legislaŃiei în vigoare privind 440 . rezultând din garantarea tranzacŃiilor efectuate ori din încheierea contractelor prin intermediul lor. . piaŃa mixtă sau pe piaŃa creanŃelor fără constituirea garanŃiilor solicitate.AtribuŃiile coordonatorului de şedinŃă sunt stabilite prin regulamentele operaŃionale ale Bursei de mărfuri pentru fiecare piaŃă în parte. . c) să primească o ofertă de la o persoană aflată în una dintre procedurile prevăzute de Legea nr. . numit de preşedintele director general al Bursei de mărfuri. d) să efectueze tranzacŃii sau să încheie contracte fără plata tarifelor ori a comisioanelor cuvenite Bursei de mărfuri. b) să ofere garanŃii speciale în ceea ce priveşte tranzacŃionarea/contractarea în afara celor privind negocierea cu diligentă a ofertelor primite. e) să negocieze o ofertă pe piaŃa la disponibil. cu modificările şi completările ulterioare. .SocietăŃile de brokeraj au dreptul să solicite şi să primească de la clienŃii lor orice măsură de protecŃie împotriva riscului financiar propriu. ŞedinŃele de bursă: . în cadrul fiecărei pieŃe organizate. şedinŃele de bursă se desfăşoară în mod distinct.ŞedinŃele de bursă sunt conduse de un coordonator de şedinŃă. republicată. în vederea efectuării de tranzacŃii ori încheierii de contracte sau pentru a obŃine ori acorda credite. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului.Sunt nule de drept contractele de bursă încheiate pe piaŃa la disponibil dacă uneia dintre părŃile contractante nu i s-a acordat de consiliul de administraŃie al Bursei de mărfuri dreptul de tranzacŃionare. fără acordul clientului său.La bursele de mărfuri.În cazul în care autorităŃile contractante achiziŃionează produse. .garanŃii. conform regulilor stabilite pentru fiecare piaŃă în parte. servicii sau lucrări prin intermediul burselor de mărfuri.

negocierea ofertelor şi încheierea contractelor de vânzare sau achiziŃie de mărfuri. servicii ori lucrări pe piaŃa licitaŃiilor. membrii afiliaŃi. precum şi membrii afiliaŃi. negocierea ofertelor şi efectuarea tranzacŃiilor pe o piaŃă mixtă.OperaŃiunile de bursă reprezintă. modul de desfăşurare a şedinŃelor de tranzacŃionare şi de licitaŃii. precum şi clienŃii bursei. d) înregistrarea.Pe piaŃa licitaŃiilor pot înregistra comenzi membrii acŃionari.achiziŃiile publice atunci când aplică procedurile de atribuire a contractelor de achiziŃie publică în numele autorităŃilor contractante respective. . în condiŃiile stabilite prin reglementările Bursei de mărfuri.Pe piaŃa la disponibil pot înregistra oferte membrii acŃionari. negocierea ofertelor şi încheierea contractelor de cesiune de creanŃă pe piaŃa creanŃelor. 441 . c) înregistrarea comenzilor. . membrii afiliaŃi şi orice persoane juridice/fizice sau alte entităŃi care au încheiat în prealabil un contract de prestări servicii cu Bursa de mărfuri. . b) înregistrarea.Pe piaŃa mixtă pot înregistra oferte membrii acŃionari. precum şi clienŃii bursei. SubsecŃiunea 7. . în temeiul puterii lor de autoreglementare conferite de prezenta lege.Bursa de mărfuri reglementează cel puŃin: proceduri de înregistrare a ofertelor şi a comenzilor.Mecanismele specifice efectuării operaŃiunilor de bursă sunt prevăzute în regulamentele operaŃionale ale fiecărei burse de mărfuri.Pot răspunde comenzilor şi ofertelor prevăzute expres de lege orice persoane fizice sau juridice interesate. proceduri de efectuare a tranzacŃiilor şi de atribuire a contractelor şi proceduri de diseminare a informaŃiilor. OperaŃiuni de bursă: . membrii afiliaŃi.Pe piaŃa creanŃelor pot înregistra oferte membrii acŃionari. TranzacŃionarea şi încheierea contractelor: . negocierea ofertelor şi efectuarea tranzacŃiilor pentru încheierea de contracte spot şiforward pe piaŃa la disponibil. SubsecŃiunea 6. fără a se limita la acestea. ansamblul de reguli comerciale privind: a) înregistrarea. . .

în condiŃiile Legii nr. c) să negocieze oferte pentru persoane juridice aflate în una dintre procedurile prevăzute în Legea nr. . privind negocierea ofertelor şi efectuarea tranzacŃiilor pe piaŃa la disponibil. în condiŃiile stabilite prin reglementările Bursei de mărfuri. Bursele de valori SubsecŃiunea 1. e) să negocieze ofertele clienŃilor altfel decât în strictă conformitate cu instrucŃiunile primite de la aceştia. HG nr.Brokerului îi este interzis: a) să fie angajat. Sediul materiei: Legea nr. în mod direct ori prin persoane interpuse şi/sau să încheie contracte pe piaŃa creanŃelor în numele şi pe contul lui. 31/1990 privind societăŃile comerciale. conform prevederilor HG 65/1991. Banca NaŃională a României este împuternicită să organizeze Bursa de valori ca societate pe acŃiuni. M.Pot răspunde ofertelor prevăzute de lege membrii acŃionari.Brokerii sunt persoane fizice aflate în relaŃii de muncă exclusiv cu o societate de brokeraj.. M. SubsecŃiunea 8. Brokerii: .Brokerii sunt atestaŃi de consiliul de administraŃie al Bursei de mărfuri pe baza promovării examenului cursului de brokeri organizat de Bursa de mărfuri sau de organismele de formare profesională recunoscute de aceasta. în mod direct ori prin persoane interpuse. 20 din 28 ianuarie 1991. b) să negocieze oferte şi să efectueze tranzacŃii pe piaŃa la disponibil în numele şi pe contul lui. republicată. la o societate de servicii de investiŃii financiare sau instituŃie de credit ori să deŃină participări de orice fel ar fi acestea la astfel de societăŃi. înfiinŃarea 442 . nr. 571 din 29 iunie 2004. SecŃiunea 2. Of. cu modificările şi completările ulterioare. . nr. pe piaŃa mixtă şi încheierea contractelor pe piaŃa creanŃelor. administrator sau cenzor/auditor la o altă societate de brokeraj. 297/2004 privind piaŃa de capital. precum şi clienŃii bursei. membrii afiliaŃi. Of. d) să negocieze oferte în mod discreŃionar fără acordul clientului. 65/1991 privind împuternicirea Băncii NaŃionale a României de a organiza Bursa de valori. 64/1995.

Bursa de Valori Bucureşti deja constituită nu avea capacitatea preluării responsabilităŃii tranzacŃionării unui asemenea număr de emitenŃi. La acel moment.1995 PiaŃa RASDAQ este rezultatul direct al cooperării româno-americane.1997 RASDAQ a lansat prima licitaŃie specială m România.2000 RASDAQ a depăşit Bursa de Valori Bucureşti în valoarea anuală de tranzacŃionare.rasd. SubsecŃiunea 2.Bursei pe valori din Bucureşti se va face astfel încât aceasta să poată desfăşura operaŃiunile specifice imediat ce vor fi îndeplinite condiŃiile tehnice şi formele de funcŃionare. prin semnarea în 1995. cu reguli corecte. nici din cel al criteriilor de listare. nici din punct de vedere tehnic. mai restrictive. . destinată derulării operaŃiunilor de vânzare a acŃiunilor deŃinute de Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea ParticipaŃiilor Statului (APAPS). _______________________________ 1 Sursa: http://www. în condiŃii de transparenŃă şi siguranŃă.1996 PiaŃa NaŃională a Valorilor Mobiliare RASDAQ a fost oficial lansată la 25 octombrie. atractivă şi compatibilă cu standardele europene.ro/BER/DespreBER. . să devină factor de influenŃă a tendinŃelor economice şi instituŃionale şi să se constituie într-un mediu de dezvoltare şi iniŃiativa antreprenorială prin oferirea de servicii.1999 RASDAQ a publicat primul buletin lunar (pe internet) cu cei mai importanŃi indicatori şi evenimente ale lunii anterioare. a unui Memorandum de înŃelegere între Guvernele României şi SUA. .1998 La data de 31 iulie a fost lansat indicele RASDAQ Compozit . . atragerea şi alocarea eficientă a resurselor financiare. Scurt istoric al Bursei de Valori Bucureşti 1 Misiunea RASDAQ: RASDAQ se doreşte a fi o piaŃă eficientă. .aspx 443 . mecanisme şi norme pentru mobilizarea. prin care AgenŃia pentru Dezvoltare InternaŃională a Statelor Unite (USAID) a derulat în România proiectul „Dezvoltarea pieŃei româneşti de capital". statistici.1997 . specifice unei burse de valori. Acest eveniment a reprezentat un pas important în construcŃia PieŃei de Capital din România. legiferată.

. Acest eveniment face parte din acŃiunile întreprinse de Bursa Electronică RASDAQ în scopul 444 .2002 RASDAQ a iniŃiat un proces complex de transformare într-o bursa modernă. limitări mai stricte ale variaŃiei zilnice a preŃurilor. control. de asemenea. proceduri. . .2002 Au fost lansaŃi oficial doi indici (RAQ-I şi RAQ-II). care nu au fost impuse în anii precedenŃi. care urmăresc evoluŃia zilnică a preŃurilor acŃiunilor pentru Categoriile de ExcelenŃă. .2002 Bursa Electronică RASDAQ a promovat conceptul de parteneriat cu emitenŃii. mass-media etc). . Acesta presupune schimbări de structură a acŃionariatului. . . transparenŃă şi protecŃia investitorilor. eveniment menit să celebreze valorile care şi-au făcut simŃită prezenŃa în piaŃa românească de capital pe ansamblu. precum şi contribuŃiile unor instituŃii sau personalităŃi la dezvoltarea pieŃei de capital din România (societăŃi de avocatură. evoluŃia preŃurilor etc. In baza unei colaborări cu firma de audit şi consultanŃă DELOITTE & TOUCHE. în special pentru Categoriile de ExcelenŃă. de consultanŃă. Cei mai performanŃi emitenŃi au fost invitaŃi să facă parte din Categoriile de ExcelenŃă în conformitate cu criterii financiare şi de piaŃă. reprezentanŃi ai peste 20 de companii listate au avut posibilitatea de a participa la un schimb de experienŃă pe tema IAS. Bursa Electronică RASDAQ a organizat Seminarul de Instruire pentru emitenŃi în domeniul Standardelor InternaŃionale de Contabilitate (IAS).2002 La data de 10 octombrie a avut loc pentru prima dată în România Gala Premiilor PieŃei de Capital. Au fost impuse. Prevederile acestor acorduri se referă la standardele de transparenŃă ale emitenŃilor.rapoarte ale emitenŃilor.2000 Implementarea platformei RASDAQ de tranzacŃionare a certificatelor de depozit bancar a marcat punctul de referinŃă pentru începutul diversificării valorilor mobiliare oferite de PiaŃa de Capital din România. activitatea societăŃilor de valori mobiliare.2002 Noul Regulament de Integritate şi TransparenŃă a fost aprobat de CNVM.2002 în data de 28 noiembrie. Au fost scoase la rampă performanŃe ale unor companii listate pe cele două componente ale pieŃei româneşti de capital. în baza unui acord de principiu din partea societăŃilor. personalităŃi politice.

Obiectivul întâlnirii a fost prezentarea metodelor de finanŃare de pe pieŃele de capital. precum şi acŃionarilor acestora. Activând în 445 . . în vederea creşterii vizibilităŃii pieŃei de capital. . în vederea menŃinerii la cotă a companiilor care îndeplinesc cerinŃele minime de listare. . în asociere cu Bursa Electronică RASDAQ (BER) şi Bursa de Valori Bucureşti (BVB). .2003 în cadrul primei ediŃii a Forumului PieŃei de Capital. o strategie de dezvoltare comună a celor două burse.cea mai performantă piaŃă de capital din regiune. distribuit gratuit către personalităŃi şi instituŃii.2003 29 august. comunitatea brokerilor din România a adoptat.un nou emitent a revenit în cadrul BER. în strânsă colaborare cu CNVM. .2003 22 mai. s-a angajat într-un proces de restructurare. pentru a răspunde noilor prevederi legale. cu accent pe avantajele aduse societăŃilor.2003 18-20 aprilie. De asemenea.Ianuarie 2004 . la ConstanŃa a avut loc seminarul cu tema „FinanŃarea Afacerilor pe PiaŃa de Capital". Bursa Electronică RASDAQ şi Bursa de Valori Bucureşti şi-au anunŃat oficial intenŃia de unificare a celor două pieŃe. proiect sponsorizat de AgenŃia Americană de Dezvoltare InternaŃională (USAID) şi.24 martie 2004 . în jurul viziunii „PiaŃa românească . . pentru prima dată. m scopul integrării cu succes a României in Uniunea European".2003 Bursa Electronică RASDAQ. a avut loc la Sinaia prima ConvenŃie Anuală a Brokerilor din România care a hotărât să mandateze Bursa Electronică RASDAQ şi Bursa de Valori Bucureşti pentru a pregăti cadrul de reglementare şi operaŃional necesar aderării pieŃei valorilor mobiliare din România la structurile pieŃei de capital ale Uniunii Europene. realizat într-o formă grafică deosebită.BER în colaborare cu BVB au lansat publicarea Buletinului lunar al pieŃei de capital.aproprierii de emitenŃi şi de promovare a avantajelor apartenenŃei la una din Categoriile de ExcelenŃă RASDAQ. . după o tranzacŃionare de 6 ani la BVB: NAVROM GalaŃi (COVG). societatea cu răspundere limitată „RASDAQ" a fost transformată în societatea pe acŃiuni „Bursa Electronică RASDAQ". Brokerii au adus unele modificări statutului AsociaŃiei NaŃionale a SocietăŃilor de Valori Mobiliare (ANSVM) şi statutului Bursei Electronice RASDAQ (BER).

Decembrie 2004. în luna noiembrie. având ca obiectiv continuarea strategiei de dezvoltare a pieŃei de capital.37% din capitalul social.Iulie 2004 . Indicele RASDAQ Compozit a înregistrat un maxim 446 . . sunt adoptate hotărâri similare privind constituirea Comitetului Comun de Dezvoltare (CCD) format din membrii Consiliului de AdministraŃie al BER şi membrii Comitetului BVB. Maxime istorice.August 2004 . realizat de specialiştii BER şi autorizat de CNVM prin Decizia CNVM nr. se realizează o eficientizare a operaŃiunilor corporative aferente emitenŃilor listaŃi la BER.2004. . datorită lichidităŃii crescute.Mai 2004 . indici: în data de 17 decembrie.domeniul transporturilor fluviale.2004 a marcat demararea consolidării Ia nivel tehnic a celor două burse. emitentul avea un capital social de 386 mld. . .o noua bancă se deschide către investitori pe piaŃa de capital: EUROM BANK (simbol EURB). Listată iniŃial la categoria de bază. . . societatea EUROM BANK a fost promovată.22 iulie 2004 Alte 5 societăŃi se suspendă de la tranzacŃionare pentru a fi translatate pe platforma tehnică administrată de Bursa de Valori Bucureşti: Altur Slatina. prin intrarea în vigoare a noii legi a pieŃei de capital. Comcereal Alexandria. Severnav Dr. 2078/28. La data listării. pe platforma tehnică administrată de BVB: Aversa Bucureşti.Iulie 2004 marchează un moment important în piaŃa de capital din România. Turnu Severin şi UPET Târgovişte. Socep ConstanŃa şi Rompetrol Vega.în cadrul adunărilor generale ale BVB şi BER.Este implementat modului de tranzacŃionare a obligaŃiunilor corporative şi municipale. prin translatarea tranzacŃionării unui prim grup de 5 emitenŃi listaŃi la BER. prin realizarea unei proceduri care vizează reducerea semnificativă a timpului de suspendare a emitenŃilor de la tranzacŃionare.15 iulie 2004 Cu sprijinul CNVM. . Electromagnetica Bucureşti. Braiconf Brăila. .Demararea unor activităŃi intense de colaborare a instituŃiilor pieŃei cu CNVM îii vederea elaborării regulamentelor în aplicarea noii legi a pieŃei de capital: regulamentul privind constituirea Fondului de Compensare al Investitorilor. ROL. Aker Brăila.04. la Categoria a Ii-a BER. NAVROM este integral privatizată şi deŃine un „free float" de 31. plecând de la cea adoptată în iulie 2003. .14 aprilie 2004 .

A. în creştere cu 59. .istoric de 1.NASDAQ . având în vedere caracteristicile noii pieŃe româneşti de capital: număr mare de societăŃi listate. .în cadrul colaborării BER . condiŃii mai puŃin restrictive de listare.Februarie 2005 .Iunie 2005 . număr extrem de mare de acŃionari distribuiŃi arbitrar în teritoriu . în data de 15 decembrie.29% faŃă de începutul anului. este de a evita orice risc de suprasolicitare a sistemului BVB datorat translatării unui număr foarte mare de emitenŃi ai BER. Indicele RAQ-I a înregistrat un maxim istoric de 1. de pe platforma Horizon pe platforma ARENA . Sistemul ales . să promoveze o orientare către sectorul privat al instituŃiilor pieŃei de capital şi să asigure valorile mobiliare într-un volum care să justifice asistenŃa acordată de USAID. RASDAQ este rezultatul direct al cooperării româno-americane. pentru a răspunde necesităŃii existenŃei unui mediu instituŃional şi tehnic corect şi transparent pentru tranzacŃionarea tuturor acŃiunilor distribuite în cadrul Programului de Privatizare în Masă. A fost lansată oficial la 25 octombrie 1996. Guvernul României s-a obligat.96 % mai mult decât luna noiembrie a aceluiaşi an. nu în ultimul rând. .s-a considerat a fi cel mai potrivit. demarează operaŃiunile de modernizare a platformei tehnice administrate de BVB.988.BVB. legiferată prin semnarea în 1994 a unui Memorandum de înŃelegere de către guvernele României şi SUA. cu orar de funcŃionare în afara celui de funcŃionare a BVB.44 % faŃă de începutul anului.307 societăŃi listate SubsecŃiunea 3.devine funcŃională prima piaŃă de tip ATS. prin care AgenŃia pentru Dezvoltare InternaŃională a Statele Unite (USAID) se obligă să deruleze în România proiectul „Dezvoltarea pieŃei româneşti de capital".lucru ce impunea un sistem pentru 447 . la rândul său. Valoarea zilnică de tranzacŃionare la BER a fost în decembrie de 42 miliarde ROL.oferind lichiditate şi vizibilitate emitenŃilor .Iunie 2005 .77 puncte. Bursa electronică RASDAQ S. cu 60. Scopul creării acestui segment de piaŃă.783.realizată „in-house" de specialiştii BVB. care are scopul de a găzdui tranzacŃionarea emitenŃilor cu o lichiditate redusă.59 puncte. sistem cu formatori de piaŃă (market makers) . pe sistemul BVB. ca PiaŃă NaŃională de Valori Mobiliare RASDAQ. în creştere cu 39. prin translatarea emitenŃilor BER găzduiŃi de BVB. pentru sprijinirea programului de reforma al Guvernului României.şi.

Standardele foarte ridicate ale sistemului de comunicare şi ale platformei de tranzacŃionare. în dezvoltare. Prin amploarea şi implicaŃiile sale. bazat pe activitatea formatorilor de piaŃă aflaŃi în competiŃie. într-un mediu de tranzacŃionare eficient. 448 . prin această piaŃă au fost încheiate peste 1. circa 3. măsurată prin faptul că pe parcursul primilor 6 ani de existenŃă. software şi telecomunicaŃii . In prezent sunt înregistraŃi ca participanŃi direcŃi 67. totodată şi de avantajele competiŃiei dintre formatorii de piaŃă. diferenŃiază RASDAQ de bursele tradiŃionale. din orice oraş.vânzare/cumpărare uşor accesibil de la distanŃă. dintre care 66 de societăŃi de servicii de investiŃii financiare şi o bancă. care au devenit nume de referinŃă . Bursa Electronică RASDAQ este o piaŃă electronică. Este un sistem de negociere.au reprezentat un element cheie în dezvoltarea ei. iar tehnologiile înalte utilizate . a resimŃit toate crizele financiare şi politice şi a marcat pozitiv fiecare moment de creştere. Bursa Electronică RASDAQ furnizează tuturor participanŃilor la piaŃă acces egal la informaŃiile de piaŃă. fiind.7 milioane de tranzacŃii cu 11 miliarde de acŃiuni emise de un număr de aproximativ 5000 de emitenŃi. piaŃa cu cea mai mare dimensiune din Europa şi una dintre primele pieŃe din lume. în care participanŃii afişează cotaŃii de cumpărare şi/sau vânzare pentru fiecare valoare mobiliară în care sunt interesaŃi (tip „quote-driven"). Succesul arhitecturii concepute pentru sistemul RASDAQ este dovedit de contribuŃia importantă adusă la procesul de concentrare a acŃionariatului. RASDAQ operează folosind tehnologie de înaltă clasă într-un sistem în care formatorii de piaŃă se află în competiŃie pentru a oferi cele mai bune preŃuri de vânzare şi cumpărare. In prezent.hardware. Sistemul de tranzacŃionare RASDAQ este un sistem electronic de mare capacitate şi performanŃă. dar şi companii mari. beneficiind.8 miliarde de dolari. precum şi sistemul „quote-driven".au posibilitatea de aşi tranzacŃiona acŃiunile la Bursa Electronică RASDAQ.000 de societăŃi comerciale . InformaŃiile legate de activitatea de tranzacŃionare sunt transmise simultan la peste 90 de terminale din întreaga Ńară.societăŃi mici. Investitorii nu se mai întâlnesc faŃă în faŃă pentru a tranzacŃiona valori mobiliare. RASDAQ s-a identificat cu economia românească şi a parcurs împreună cu aceasta toate suişurile şi coborâşurile tranziŃiei. prin numărul emitenŃilor şi al acŃionarilor. în valoare totală de aproape 1.

reprezentarea intereselor membrilor săi.2 SubsecŃiunea 4. 25/2002. modificată şi completată prin Legea nr. doi vicepreşedinŃi şi patru comisari. finanŃe şi bănci ale Senatului şi Camerei DeputaŃilor.fie persoane fizice.M. C. reformă şi privatizare a Camerei DeputaŃilor.M. rolul sau constând în promovarea celor mai înalte standarde de conduită în domeniu.N. C.NV.ro/BER/DespreBER. dintre care un preşedinte. asupra activităŃii desfăşurate. aprobat prin O. aleşi pentru mandate de 2 ani. După integrarea operaŃională cu ANSVM din 2002.Investitorii . aprobată prin Legea nr.M.pot beneficia de servicii de acces vizual „query only" care le oferă posibilitatea de a-şi plasa ordinele în conformitate cu informaŃiile primite în timp real.N. § 4.M. § 4. Bursa Electronică RASDAQ (BER) A fost iniŃial constituită ca o structură tehnică afiliată ANSVM. Membrii săi sunt societăŃile de servicii de investiŃii financiare active pe piaŃa românească de capital. având ca obiect de activitate administrarea sistemului de tranzacŃionare. non-profit. Este o asociaŃie profesională. este compusă din şapte membri. AsociaŃia brokerilor (ANSVM) Preluând modelul NASDAQ.V.3. precum şi instituŃiile şi operaŃiunile specifice acestora. InstituŃiile PieŃei de capital § 4. RASDAQ SRL a _______________________________ 2 Sursa: http://www.1.V. sub forma unei societăŃi cu răspundere limitată aflată în proprietatea ANSVM.N. reglementează şi supraveghează piaŃa de capital. piaŃa instrumentelor financiare derivate.) este autoritatea administrativă autonomă cu personalitate juridică ce funcŃionează în baza Statutului C. raportează Comisiilor pentru buget.U. perfecŃionarea pregătirii profesionale şi dezvoltarea pieŃei de capital.V. Comisiei economice a Senatului şi Comisiei pentru politică economică.G. AsociaŃia a fost înfiinŃată în 1995. 297/2004.N. fie juridice . nr.ANSVM. Comisia NaŃională a Valorilor Mobiliare Comisia NaŃionala a Valorilor Mobiliare (C.aspx 449 . autorizate de CNVM.rasd. 514/2002. proprietarul iniŃial al sistemului de tranzacŃionare a fost AsociaŃia NaŃională a SocietăŃilor de Valori Mobiliare . Consiliul Director al ANSVM este constituit din 4 membri şi un preşedinte.2. C.V.M.

preluat şi dezvoltat departamentele de emitenŃi şi supravegherea pieŃei. în prezent este societate pe acŃiuni. cu numeroşi custozi globali (ING Barings. 5. precum şi cu Global Custodian Association. cu Thomas Murray -Londra. § 4. care sunt supuse apoi aprobării Comisiei NaŃionale a Valorilor Mobiliare. date furnizate de SNCDD. iar Bursa de Valori Bucureşti şi-a asumat misiunea de a contribui la întărirea încrederii lor în potenŃialul reprezentat de companiile româneşti. având ca acŃionari ANSVM şi membrii săi. Societatea NaŃională de Compensare. care să ofere condiŃii egale de operare şi totală siguranŃă tuturor investitorilor. alături de activităŃile tehnice aferente. este o miză extrem de importantă. transferul valorilor mobiliare între registrele independente şi utilizatorii direcŃi. Citibank. SNCDD are relaŃii stabilite cu ISSA (International Securities Services Associatiori). în cataloagele internaŃionale de profil. SNCDD oferă servicii de custodie pentru valorile mobiliare şi posibilitatea de a înregistra transferurile de proprietate a acestora între participanŃii la sistemul SNCDD. precum şi cu băncile de decontare şi cu Banca NaŃională. custodie. Bursa de Valori Bucureşti îşi adoptă regulile şi procedurile de funcŃionare necesare. Niciun acŃionar nu poate deŃine mai mult de 5% din drepturile de vot şi nu se distribuie dividende. Servicii oferite de SNCDD: înregistrarea şi decontarea tranzacŃiilor. § 4. The Bank of New York etc). Aceste relaŃii sunt concretizate în schimburi de informaŃii. Membră a ANNA (AsociaŃia AgenŃiilor NaŃionale de Numerotare) şi a CEECSDA (AsociaŃia Depozitarilor Centrali de Valori Mobiliare din Centrul şi Estul Europei). Bursa de Valori Bucureşti PrezenŃa investitorilor puternici pe o piaŃă în formare. cum este aceea din România. SNCDD funcŃionează în strânsă legătură cu celelalte instituŃii ale pieŃei de capital. compensarea plăŃilor. Organizată pe principiile autoreglementării. Chase Manhattan Bank. servicii de registru pentru emitenŃi. depozitare. Societe Generale. Bursa de Valori Bucureşti are rolul de a încuraja dezvoltarea unei pieŃe de capital lichide şi eficiente.4. In îndeplinirea acestei misiuni. 450 . Decontare şi Depozitare (SNCDD) Creată pentru a funcŃiona în calitate de depozitar central pentru valori mobiliare. includerea datelor relevante despre piaŃa românească de capital.

nr. înfiinŃarea şi funcŃionarea pieŃelor de instrumente financiare. cu instituŃiile şi operaŃiunile specifice acestora. stabileşte în cap.2 /2004 de modificare şi completare a Regulamentului Comisiei NaŃionale a Valorilor Mobiliare nr. 2 din 26 august 2002. M. 451 . într-o perioada viitoare. vânzarea acŃiunilor societăŃii în vederea trecerii Bursei de valori în proprietate privată. Sediul materiei: Legea nr. privind transparenŃa şi integritatea pieŃei RASDAQ. denumită prescurtat BER. sintagma „piaŃa RASDAQ" se înlocuieşte cu sintagma „bursa electronică RASDAQ". care se aplică activităŃilor şi operaŃiunilor desfăşurate pe teritoriul României şi care reglementează: 1.SNCDD este de asemenea autoritatea naŃională care poate furniza servicii de registru companiilor listate pe piaŃa de capital din România. M. SecŃiunea 3. în cadrul mai larg al pieŃei de capital din România. c) emitentul acŃiunilor are contract de furnizare de servicii cu o societate de registru independent autorizată de C. 571 din 29 iunie 2004. 1 art. Of. instituŃional şi organizatoric privind operaŃiunile de pe piaŃa de capital din România şi va asigura. 297/2004 privind piaŃa de capital. 2/2002 privind transparenŃa şi integritatea pieŃei RASDAQ. cu modificările şi completările ulterioare.categoriile de listare astfel: „Pe piaŃa RASDAQ se tranzacŃionează acŃiuni care îndeplinesc cumulativ următoarele condiŃii: a) sunt emise de societăŃi deŃinute public şi sunt sub formă dematerializată. 712 din 1 octombrie 2002. Of. ulterior. Bursa de valori va acŃiona pentru crearea cadrului legislativ. b) sunt înregistrate la Oficiul de EvidenŃă a Valorilor Mobiliare. cu modificările şi completările ulterioare. nr. prin Regulamentul nr. PiaŃa de capital SubsecŃiunea 1. Regulamentul Comisiei NaŃionale a Valorilor Mobiliare. Obiectul de activitate al Bursei de valori Obiectul de activitate al Bursei de valori din Bucureşti va fi crearea condiŃiilor de funcŃionare şi implementare a pieŃei secundare de capital.N. 3 . nr.M. În acest scop.V. SubsecŃiunea 5.

297/2004 privind piaŃa de capital Prevederile legii nu se aplică instrumentelor pieŃei monetare. precum şi reglementările emise de C. şi care: a) funcŃionează regulat.V. definită conform art. SubsecŃiunea 3.M.) Prevederile prezentei legi nu se aplică în cazul administrării datoriei publice în care sunt implicate Banca NaŃională a României. 125. (O piaŃă reglementată este un sistem pentru tranzacŃionarea instrumentelor financiare. băncile centrale ale statelor membre şi alte entităŃi naŃionale din statele membre cu funcŃii similare acestora.C. b) este caracterizată de faptul că reglementările emise şi supuse aprobării C. . denumită în continuare C. condiŃiile de admitere la tranzacŃionare a unui instrument financiar. şi titlurilor de stat care sunt emise de Ministerul FinanŃelor Publice. ExcepŃii în aplicarea Legii nr. Ministerul FinanŃelor Publice. dacă emitentul alege pentru tranzacŃionarea acestora o altă piaŃă decât cea reglementată.C. precum şi alte entităŃi publice. c) respectă cerinŃele de raportare şi transparenŃă în vederea asigurării protecŃiei investitorilor stabilite de prezenta lege.N. *autoritatea competentă care aplică prevederile legii: Comisia NaŃională a Valorilor Mobiliare.M. Supravegherea pieŃelor reglementate: . stabileşte reguli pentru înregistrarea şi arhivarea datelor cu privire la tranzacŃionarea instrumentelor financiare pe pieŃele reglementate.V. de acces pe piaŃă.N.N. prin exercitarea prerogativelor stabilite în statutul său. funcŃionării corespunzătoare a activităŃii de tranzacŃionare şi a protecŃiei investitorilor. 452 .V.M.2..V. care sunt reglementate de Banca NaŃională a României.V. înfiinŃarea şi funcŃionarea organismelor de plasament colectiv. în conformitate cu legislaŃia comunitară.. SubsecŃiunea 2. definesc condiŃiile de funcŃionare.N.M. precum şi termenele şi condiŃiile de păstrare a acestor informaŃii.M. în scopul mobilizării disponibilităŃilor financiare prin intermediul investiŃiilor în instrumente financiare. supraveghează pieŃele reglementate în scopul asigurării transparenŃei.N.

V. b) procedurile referitoare la informaŃiile puse la dispoziŃia participanŃilor şi publicului.În exercitarea prerogativelor sale de supraveghere şi control ale pieŃelor reglementate. la adunarea generală a acŃionarilor şi la şedinŃele consiliului de administraŃie al operatorului de piaŃă. . 453 .N. administrarea sistemului.V.Regulile de funcŃionare a sistemului alternativ de tranzacŃionare vor cuprinde cel puŃin următoarele: a) procedurile de tranzacŃionare. poate numi un inspector ale cărui principale atribuŃii sunt: a) urmăreşte respectarea reglementărilor legale incidente.M. . denumiŃi. . . informaŃiile şi evidenŃele operatorului de piaŃă. fără drept de vot. d) instrumentele financiare tranzacŃionate.M. .N. în continuare.N.M.V. înainte şi după tranzacŃionare.Valorile mobiliare care nu îndeplinesc cerinŃele de admitere la tranzacŃionare pe o piaŃă reglementată pot fi tranzacŃionate în cadrul unui sistem alternativ de tranzacŃionare.Operatorul de piaŃă va asigura mijloacele şi condiŃiile necesare în vederea îndeplinirii atribuŃiilor inspectorului. SubsecŃiunea 4.Sistemul alternativ de tranzacŃionare poate fi administrat de către intermediarii autorizaŃi sau de către operatorul de piaŃă. putând formula observaŃii şi putând cere ca acestea să fie incluse în procesul-verbal al şedinŃei. c) tipul şi numărul participanŃilor. măsuri pentru orice situaŃie constatată. C. b) participă.N..Operatorii de sistem supun avizării C. d) informează şi propune C. intenŃia de constituire a sistemului alternativ de tranzacŃionare şi solicită aprobarea acesteia. .N. poate solicita modificarea procedurilor emise de operatorul sistemului alternativ de tranzacŃionare.Se supun aprobării C. c) are acces liber în toate incintele. Sisteme alternative de tranzacŃionare: . operatori de sistem. prevăzute de lege.M. precum şi condiŃiile de acces la sistemul alternativ de tranzacŃionare. descrierea completă a caracteristicilor acestuia şi regulile de funcŃionare.M.V.V. la toate documentele.C.

precum şi condiŃiile de acces la sistemul alternativ de tranzacŃionare.Se supun aprobării C.N. măsuri pentru orice situaŃie constatată.N.V. fără drept de vot. d) participă.Regulile de funcŃionare a sistemului alternativ de tranzacŃionare vor cuprinde cel puŃin următoarele: a) procedurile de tranzacŃionare. . înainte şi după tranzacŃionare. administrarea sistemului. .Sistemul alternativ de tranzacŃionare poate fi administrat de către intermediarii autorizaŃi sau de către operatorul de piaŃă.M. e) tipul şi numărul participanŃilor. intenŃia de constituire a sistemului alternativ de tranzacŃionare şi solicită aprobarea acesteia.. informaŃiile şi evidenŃele operatorului de piaŃă. 453 . la adunarea generală a acŃionarilor şi la şedinŃele consiliului de administraŃie al operatorului de piaŃă. .M.Operatorii de sistem supun avizării C.V.În exercitarea prerogativelor sale de supraveghere şi control ale pieŃelor reglementate.Valorile mobiliare care nu îndeplinesc cerinŃele de admitere la tranzacŃionare pe o piaŃă reglementată pot fi tranzacŃionate în cadrul unui sistem alternativ de tranzacŃionare.M.V.M. descrierea completă a caracteristicilor acestuia şi regulile de funcŃionare.N.N. f) instrumentele financiare tranzacŃionate. poate numi un inspector ale cărui principale atribuŃii sunt: c) urmăreşte respectarea reglementărilor legale incidente.V.V. operatori de sistem. putând formula observaŃii şi putând cere ca acestea să fie incluse în procesul-verbal al şedinŃei. f) informează şi propune C.N. denumiŃi.M. în continuare. e) are acces liber în toate incintele. prevăzute de lege. . C. . poate solicita modificarea procedurilor emise de operatorul sistemului alternativ de tranzacŃionare. SubsecŃiunea 4. . la toate documentele. b) procedurile referitoare la informaŃiile puse la dispoziŃia participanŃilor şi publicului.Operatorul de piaŃă va asigura mijloacele şi condiŃiile necesare în vederea îndeplinirii atribuŃiilor inspectorului. Sisteme alternative de tranzacŃionare: .C.

în raporturile de piaŃă interne şi internaŃionale. existenŃa şi exerciŃiul normal al competiŃiei dintre agenŃii economici. 1992.ConcurenŃa2 România a făcut progrese în transpunerea acquis-ului comunitar în acest domeniu. extinderea. Editura Lumina Lex. secolul al XVIII-lea SubsecŃiunea 1. şi anume: libera concurenŃă. păstrarea clientelei" * definiŃia include toate categoriile de preocupări ale dreptului concurenŃei comerciale. în mare. DefiniŃie1 „un complex de reglementări specifice destinate să asigure. 2005. Perspective.CAPITOLUL IX CONCURENłA ÎN AFACERI ŞI PROTECłIA CONSUMATORULUI DIN PERSPECTIVA RELAłIILOR DE AFACERI SecŃiunea 1. pluridisciplinară . Dreptul concurenŃei comerciale. modalităŃi de realizare a concurenŃei. Uniunea economică şi monetară. secŃiunea „EvoluŃii în procesul negocierilor pe capitole" p. Istoric. Sediul materiei şi acquis-vA comunitar în domeniul concurenŃei aferent capitolului 6 . economia de piaŃă. ConcurenŃa în afaceri MOTO: „ConcurenŃa este aceea care impune un preŃ just mărfurilor şi care stabileşte raporturi corecte între ele " Montesquieu. SubsecŃiunea 2. Editura Universul Juridic. în lupta pentru câştigarea. 2 Roxana-Daniela Păun. CăpăŃână. Bucureşti. 245-290. Bucureşti. 455 1 . conformă cu _______________________________ O. LegislaŃia română anti-trust este. pi6. ca disciplină distinctă. ConcurenŃe onestă.care vizează elemente de drept substanŃial (fond) şi elemente de procedură (drept procesual).

aplicarea acquis-vlm comunitar s-a realizat încă din momentul încheierii negocierilor în semestrul II2004. -Legea nr. precum şi elaborarea unui studiu global privind diferenŃierea ajutorului necesar în diferite regiuni asistate.143/1999 privind ajutorul de stat (M.ConcurenŃa . întreaga activitate fiind atent monitorizată de către Comisia Europeană.Of. privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. privind modificarea şi completarea Legii concurenŃei nr. cât şi în cadrul Oficiului ConcurenŃei.538/25 noiembrie 2004.603/22 decembrie 2003.184/17 mai 2004. printre actele normative adoptate în perioada 2003-2005 pentru a asigura compatibilizarea legislaŃiei naŃionale cu normele şi directivele europene în materie se află: -Legea nr. nr.Of.930 din 23 decembrie 2003).461 din 24 mai 2004). acŃionând prompt în momentul sesizării celor mai mici distorsiuni ale concurenŃei. cadrul legislativ în materie fiind dezvoltat prin adoptarea unei legislaŃii secundare. precum şi a legislaŃiei secundare. După adoptarea în ianuarie 2000 a noii legi a ajutorului de stat (Legea nr. -Legea nr. A fost necesară abordarea problemelor generate de alinierea schemelor de 456 . Astfel.cea comunitară. Comisia acordă sprijin pentru România în redactarea unei hărŃi a regiunilor defavorizate. 121/2003 pentru modificarea şi completarea Legii concurenŃei nr.1130 din 30 noiembrie 2004). România a adoptat normele ce privesc regimul preŃurilor şi tarifelor reglementate care se stabilesc cu avizul Oficiului ConcurenŃei şi cele care modifică şi completează unele prevederi ale legii monopolului de stat. nr. 143/1999 privind ajutorul de stat). Acest capitol a fost închis provizoriu. 6 . nr. (M. În privinŃa capitolului nr.Of. pentru modificarea şi completarea Legii nr. România trebuie să asigure aplicarea acesteia. pe perioada preşedinŃiei olandeze. AutorităŃile de implementare (integrator este Consiliul ConcurenŃei) a acestei legislaŃii au acŃionat în sensul întăririi şi respectării regulilor anti-trust.21/1996 (M. România a trebuit să depună eforturi suplimentare pentru întărirea continuă a capacităŃii instituŃionale şi pregătirii personalului atât în cadrul Consiliului ConcurenŃei.21/1996.

precum şi creşterea transparenŃei ajutorului de stat. precum şi punerea în aplicare a regulilor concurenŃiale cu privire la schemele de ajutor care nu au fost notificate. acordă ajutorul de stat. • A fost necesară îmbunătăŃirea evidenŃierii acordării ajutorului de stat. a reprezentat o altă măsură pe termen scurt. au fost necesare abrogarea cerinŃei notificării individuale şi concentrarea resurselor asupra cazurilor care reprezintă cele mai serioase distorsionări ale concurenŃei. prin fixarea unor plafoane pentru aceste ajutoare de stat. inclusiv efectuarea de investigaŃii din oficiu. a) Măsuri pe termen scurt: • A fost necesară îmbunătăŃirea cooperării între Consiliul ConcurenŃei şi Oficiul ConcurenŃei şi întărirea responsabilităŃilor acestor două autorităŃi în relaŃiile cu ministerele din România şi cu celelalte autorităŃi relevante. ca şi pentru ajutorul acordat sub formă de scutire/reducere de taxe fiscale. • Sporirea transparenŃei pentru ajutorul de stat acordat în sectorul oŃelului.ajutoare de stat incompatibile cu acquis-u\. precum şi a legislaŃiei conform căreia autorităŃile. Totodată s-a impus o abordare fermă şi pro-activă pentru asigurarea aplicării şi îndeplinirii efective a regulilor privind ajutorul de stat. • A fost necesară completarea cadrului legislativ cu privire la normele substanŃiale de implementare a ajutorului de stat. precum şi cu privire la ajutorul existent. • în domeniul legislaŃiei anti-trust. a ajutorului existent. Măsurile cheie au inclus măsuri pe termen scurt şi mediu. la diferite niveluri. • Creşterea gradului de conştientizare de către autorităŃile din cadrul administraŃiei care acordă ajutorul de stat în privinŃa politicilor şi a reglementărilor legislative din acest domeniu. A fost nevoie de îmbunătăŃirea expertizei şi ameliorarea calităŃii deciziilor pronunŃate în domeniul ajutorului de stat. A fost necesară o abordare pro-activă. inclusiv în privinŃa ajutorului care nu a fost notificat. In special. • LegislaŃia din domeniul concurenŃei a trebuit să prevaleze asupra oricărei legislaŃii anticoncurenŃiale. autorităŃilor din domeniul concurenŃei a trebuit să li se acorde dreptul de a se opune legislaŃiei în baza căreia este acordat ajutorul de stat. 457 . precum şi o politică de sancŃionare cu caracter preventiv.

Astfel.. în vreme ce în Uniunea Europeană. de către membrii comunităŃii de afaceri şi ai sistemului judiciar. în ultimii 14 ani au fost acordate ajutoare de stat în valoarea totală de 17 miliarde euro care nu au produs efectele economice scontate.I. eficientizare a întreprinderilor. în special de către cei care acordă ajutoarele de stat. ajutorul de stat este îndreptat către restructurare. cifră care indică stadiul actual al economiei. dezvoltarea regională sau mediul. Comisia Europeană este exigentă în privinŃa aplicării angajamentelor asumate.6 miliarde euro. care încă nu poate funcŃiona la capacitatea cerută de o economie de piaŃă. respectiv încetarea favorizării anumitor întreprinderi sau producŃia anumitori bunuri având în vedere că aceste acŃiuni pot afecta comerŃul dintre statele membre. având în vedere precedentul care a funcŃionat din 1990 până în prezent. mai precis subvenŃionarea lor pentru a putea să-şi vândă 458 . Consiliul ConcurenŃei a autorizat în anul 2004 ajutoare de stat în valoare de 2. Activarea clauzei de salvgardare în domeniul concurenŃei se poate realiza dacă Comisia Europeană va constata o lipsă de eficienŃă în controlul exercitat de Consiliul ConcurenŃei asupra oricărui potenŃial ajutor de stat sau a nerespectării angajamentelor asumate.I. fără ajutorul. restul de măsuri fiind asumate suplimentar. de a nu se acorda ajutoare de stat combinatelor siderurgice vizate în cadrul Strategiei NaŃionale de Restructurare a sectorului pe perioada 2005-2008.5-1% din P. În România.B. în special în sistemul judiciar. autorităŃile centrale şi locale care autorizează ajutoarele de stat.b) Măsuri de termen mediu: • Pregătirea. intervenŃia statului. au fost definitivate 21 decizii în cadrul negocierilor. fiind corelată cu creşterea gradului de cunoaştere a reglementărilor. Astfel.B. ponderea ajutorului de stat este de peste 4% din P. În procesul de negociere au fost prezentate Comisiei Europene 31 proiecte de decizii în privinŃa ajutoarelor de stat şi cinci evaluări tehnice. acesta nu depăşeşte 0. În acest proces. a constituit o prioritate pe termen mediu. Dintre acestea. Acest fapt este confirmat din nou de cifre. Ajutorul de stat reprezintă problema cea mai sensibilă în relaŃia României cu Uniunea Europeană. un rol important îl ocupă şi ministerele economice. care indică faptul că în România. şi vizează preponderent domenii precum cercetarea.

inclusiv dobânzile aferente.952. Altân Tepe. Baia Mare.4% 5.973.6% 2.495. până la 31 decembrie 2011.275.240. Motru Rovinari. Decizii Restructurare 29 Dezvoltare regională 20 Proiecte mari de investiŃii 1 IMM-uri 2 Industria extractivă 3 Servicii 7 Ocuparea forŃei de 1 Instruire 1 Total fără siderurgie Restructurare siderurgie Valoarea autorizată Pondere.200.produsele.000.174. Bălan) până la 31 decembrie 2008.686. 459 3 . Rusca Montană. Borod Suncuius-DobrestiVadu Crisului. a agenŃilor economici care operează în zone libere şi care au încheiat contracte comerciale cu administraŃia înainte de 1 iulie 2002. Ip. motiv pentru care multe firme beneficiare ale ajutoarelor de stat vor fi nevoite să returneze banii. Valoarea ajutorului de stat în 2004 pe obiective (lei) Obiective Nr.3 _______________________________ Perioadă de tranziŃie pentru aplicarea impozitului pe profit (conform OrdonanŃei de UrgenŃă a Guvernului nr. Filipesti.000. b) Pentru 22 de zone defavorizate (Comănesti.912. Ceptura.Jibou-Bălan. Schela.184. Pentru zonele libere s-a obŃinut o perioadă de tranziŃie de cinci ani.204. Acest lucru nu mai este însă permis de către Uniunea Europeană.177.080 5% 18. Baraolt.000 3% 326.844 0.672.000 46% Perioade de tranziŃie obŃinute în negocieri In negocierile cu Uniunea Europeană s-au obŃinut trei perioade de tranziŃie: două pentru zonele libere şi defavorizate şi una pentru restructurarea sistemului siderurgic. Hida-Surduc . Bocşa. Aceste ajutoare vor trebui acordate în limita ajutorului de stat pentru investiŃiile regionale.670. Moldova Nouă-Anina.399. Bucovina.301. 24/1998) pentru întreprinderile cărora li sa dat certificatul de investitor permanent într-o zonă defavorizată înainte de 1 iulie 2003: a) Pentru 3 zone defavorizate (Brad. Popesti-Derna-Alesd.366. Borsa Viseu. Apuseni. Albeni. % 30. Valea Jiului.261 28% 696. Rodna) până la 31 decembrie 2009.000 0.791. privind exceptarea de la plata redevenŃei datorate administraŃiei zonelor libere.083 17% 0 0% 0 0% 58.425. SărmăsagChiejd-Bobota.855.268 54% 49. 1. Stei-Nucet.

Pentru zonele defavorizate s-a obŃinut posibilitatea de a menŃine exceptarea de la plata impozitului pe profit. necesare pentru realizarea investiŃiei. Copsa Mică) până la 31 decembrie 2010 460 . acordată agenŃilor economici care au primit certificatul de investitor în zona defavorizată până la 1 iulie 2003. în ciuda faptului că tendinŃa normală ar fi aceea de scădere degresivă. Consiliul ConcurenŃei a emis 68 de decizii. din care 97 au fost de autorizare a acestuia. FacilităŃi rămase în vigoare 1. respectiv circa 2. 3. dintre care 33 au fost de autorizare _______________________________ c) Pentru 3 zone defavorizate (Cugir.până la 31 decembrie 2008. 2. Scutirea de la plata taxelor vamale a utilajelor tehnologice. În ianuarie-iunie 2005.până la 31 decembrie 2009. pentru 3 zone defavorizate . aparatelor de măsură şi control. În 2004 şi pe primele şase luni ale acestui an. pentru 22 zone defavorizate .până la 31 decembrie 2010. instalaŃiilor. dar nu mai mult de trei ani de la data începerii lucrărilor. In 2003. automatizărilor şi produselor de software achiziŃionate din import. 3. Perioadă de tranziŃie pentru restructurarea sistemului siderurgic până la 31 decembrie 2008. Consiliul ConcurenŃei a emis un număr de 130 de decizii în domeniul ajutorului de stat.2. în condiŃiile respectării limitelor impuse de ajutorul de stat pentru investiŃii regionale astfel: pentru 3 zone defavorizate . Scutirea de la plata impozitului pe teren sau reducerea acestuia pentru terenul aferent investiŃiilor pe toată perioada executării acestora.6 miliarde euro. echipamentelor. până la punerea în funcŃiune. DiferenŃa dintre volumul ajutoarelor de stat acordate în anul 2004 faŃă de 2003 este de peste un miliard de euro. din care ponderea majoritară (54%) o deŃin cele privind alocările specifice în cadrul schemelor de ajutor de stat existente.4 mii de miliarde lei. Deducerea unei cote suplimentare de 20% din valoarea investiŃiilor realizate până la data de 31 decembrie 2006. Consiliul ConcurenŃei a emis 40 de decizii în domeniul ajutorului de stat. Cuantumul ajutorului de stat autorizat în 2004 este de peste 108. Zimnicea.087.

A fost dată o hotărâre de guvern prin care se atrage atenŃia tuturor autorităŃilor care acordă ajutor de stat să coopereze cu Consiliul ConcurenŃei şi să urmărească fiecare măsură luată. a zonelor libere şi defavorizate.(82. Media. Comitetul executiv de integrare europeană urmăreşte toate condiŃiile impuse prin clauza de salvgardare. InformaŃii. Pentru prima oară apare amenda în cazul furnizorilor de ajutoare de stat ce nu-şi îndeplinesc obligaŃiile. iar Consiliul ConcurenŃei se află în contact permanent cu Comisia Europeană pentru toate aspectele pe care le monitorizează în privinŃa ajutorului de stat. Din totalul deciziilor de autorizare. Aceste sectoare sunt: Energie.5%). Turism. putând fi incluse în viitor. Sectoarele au fost identificate pe baza politicilor de liberalizare a Uniunii Europene. ConstrucŃii. Siderurgie. ComunicaŃii şi Tehnologie. Servicii poştale. De la încheierea negocierilor privind capitolul „ConcurenŃă" sau luat câteva decizii majore. 3. Lista conŃine o analiză a sectoarelor în care menŃinerea unui mediu concurenŃial normal trebuie considerată ca având o deosebită importanŃă pentru România. 2. din punct de vedere concurenŃial. care are menirea de a armoniza poziŃia diferitelor instituŃii în materie de ajutor de stat. patru au fost pentru restructurarea unor întreprinderi aflate în dificultate (12%).5%). Asigurări. Sectorul Farmaceutic. 28 servicii de interes economic general (82%) şi doar una pentru dezvoltare regională. Lista sectoarelor nu este exhaustivă. Sectoare economice esenŃiale din punct de vedere concurenŃial Consiliul ConcurenŃei a elaborat o listă a sectoarelor esenŃiale pentru economia românească. 461 . iar pentru 4 măsuri de sprijin modificate (10%) s-a considerat că nu este vorba de ajutor de stat. TranzacŃii imobiliare. alte sectoare relevante pentru economia românească. Transport. Cuantumul ajutorului de stat autorizat în perioada ianuarie-iunie 2005 este de circa 756. în luna august 2005 erau înregistrate în lucru peste 20 notificări.7 milioane euro. Concluzii: 1. Sectorul bancar. 3 de interzicere (7. Există un comitet interministerial privind concurenŃa. ConstrucŃii de maşini. iar ministerele economice sunt obligate să prezinte notificări care urmează a fi evaluate de Consiliu.

cât şi politica de control a ajutorului de stat. nu a fost făcută nicio astfel de verificare. Consiliul ConcurenŃei a impus unele amenzi semnificative. Ca urmare a investigaŃiilor în sectorul asigurărilor şi al Ńigaretelor. şi de a preve