1

IPOSTAZE ALE VISULUI SI ALE REVERIEI ÎN PROZA LUI EMINESCU SI A LUI NOVALIS
Prof. Brândusa Chelariu
Articol publicat în XENOPOLIANABuletinul Funda_iei Academice “A.D. Xenopol”, anul 2008

În Dic_ionarul de simboluri al lui Alex Chevalier si Alain Gheerbrand ni se spune ca “visul este cel mai bun agent de informare privind starea psihica a celui care viseaza [...]el este pentru cel care viseaza o imagine asupra lui însusi adesea nebanuita, este un revelator al eului si al sinelui”1. Pentru romantici este poate cea mai importanta coordonata a existen_ei lor, definitorie într-o asemenea masura pentru felul lor de a gândi si a sim_i, încât ei afirma în diferite forme, substan_a aceleiasi idei: visul este a doua via_a (G. de Nerval). Trebuie sa în_elegem ca acest tip de fiin_are onirica nu este nicidecum unul secund, de o importan_a minora, ci o alternativa preferata unui prezent, pe care, din diferite motive, îl desconsidera. Apari_ia visului ca tema majora a literaturii romantice se datoreaza unei sensibilita_i speciale ce caracterizeaza sfârsitul secolului al XVIII-lea. Reac_ia de respingere fa_a de spiritual de ordine si rigoare al clasicilor si fa_a de ra_ionalismul si scientismul iluministilor s-a tradus printr-un apetit nemaiîntâlnit pentru exploatarea fantasticului, a magiei, a ocultismului, calea dintre zonele acestea misterioase ale existen_ei fiind visul sau reveria. În trairea romantica autentica cele doua concepte sunt si forme ale evaziunii. În lucrarea Vis si reverie în literatura romana, Sultana Craia noteaza lunga lista a scriitorilor romantici pentru care oniricul este o modalitate de evadare: în exotism (Chateaubriand, V. Hugo), evaziune în trecut (Tieck, W. Scott,V. Hugo), evadare în iubire (Novalis, Keats), în occultism (E.T.A. Hoffman, E.A. Poe), în vis (Jean Paul, Novalis, Shelley, E.A. Poe etc.). Termenul de “evaziune”, care explica cea mai mare parte a proiec_iilor onirice are, pe de o parte, sensul de “fuga de” un prezent tern, poate chiar oprimant, iar pe de alta parte se refera

p. starea poetica prin excelen_a […] Prin vis. Lui i se potrivesc cuvintele lui Léon-Paul Fargue selectate ca motto al capitolului “Cerul romantic” din celebra opera a lui Albert Béguin. 129 1 2 subiectului. Despre ambele categorii însa. Ed. viselor. a constiin_ei Alex Chevalier si Alain Gheerbrand . desi teoreticienii romantismului suprapun adesea cele doua concepte. 1995. Constiin_ele captive într-un spa_iu în care raporturile logice pot fi modificate în esen_a lor. Pentru Eminescu. O asemenea . Este de asemenea interesant sa observam ca distinc_ia între vis si reverie poate suferi nuan_ari. p. prin vis îi erau îngaduite eroului aventuri arhetipe ale umanita_ii ori ale spiritului. 1976. fiind dictate de un spirit al timpului care face ca “fiecare epoca sa viseze altfel”3. ea capata cel pu_in forma visului"5 pentru ca Eminescu fuge de real. prin vis acela atingea condi_ia universalita_ii si se reintegra în macroritmurile cosmice”2. Bachelard considera ca elementul principal care distinge visul de visare este absen_a/prezen_a cogito-ului. 457 2 Zoe Dumitrescu – Busulenga. facultatea de a construi noi lumi în care se pastreaza totusi reminescen_e ale datum-ului ini_ial. condi_ia cunoasterii. Bucuresti. deoarece. Bucuresti. Calinescu e de parere ca “toata literatura poetului este onirica si. generatorul miturilor. visul releva marea putere a poetului de a transfigura realitatea si de a proiecta idealuri.la “a te îndrepta catre” un tarâm al liberta_ii fara hotar: “visul era pentru scriitorul romantic remediul suferin_ei. dupa cum spunea Edgar Papu. “lumea este asa cum o gândesc eu”. Eminescu. putem fi siguri ca îsi au radacinile în realitatea imediata. Ed. superior. atâta am visat încât nu mai sunt de aici”4. Artemis. Eminescu – Cultura si crea_ie. ar intra în categoria reveriei sau a “visurilor” diurne. având sentimentul deplin ca-si poate construi un univers paralel. timpul si spa_iul erau abolite. conform parerii aceluiasi autor. ar apar_ine. când nu exista de-a dreptul regimul oniric. “Sufletul romantic si visul”: “Atâta am visat. Desprinderea inten_ionata de real. Dic_ionar de simboluri.

se viseaza a fi calugarul Dan în vremea lui Alexandru cel Bun. în viziunea eminsciana. atunci spa_iul si timpul tot în noi sunt. calugarul Dan are sentimentul clar ca se visase a fi tânarul Dionis. Asadar. un mirean din alte vremuri viitoare.considera_ie deriva din filosofia lui Fichte: “daca lumea e o crea_ie a eului. Celebra nuvela eminesciana Sarmanul Dionis e structurata în întregime pe ideea laitmotiv . sa propage”7. dar si în cea a lui Novalis. trezindu-se. starea onirica îl face pe individ ”stapânul lumii”. cugetarile si trairea erotica pot capata propor_ii de neechivalat în asazisul spa_iu real. la fel cum si la romanticul Novalis. si totusi atât de firesc romanticilor. proprieta_i demiurgice. visul ”nu este altceva decât smulgerea. . visul le ofera romanticilor de felul lui Eminescu. tu. atunci individual e atotputernic si trebuie sa cânte realizarea dorin_elor sale în adîncul propriului sau suflet”6. dar si al lui Novalis. Eroul eminescian. Ambiguitatea planurilor narative este între_inuta de autor în mod constient pentru ca. Calatoria personajului pe axa temporala parcurge circa 500 de ani. lumea întreaga poate fi luata în stapânire si reorganizata dupa sim_irea inocenta a celor care tânjesc dupa frumuse_ea si unitatea originara a Universului. a unei fâsii din cortina de taina ce cade în mii de falduri înlauntrul nostru”9. cu ajutorul unei car_i de magie. în esen_a. acolo unde sim_irile. po_i trece dincolo de por_ile visului. el va pluti etern peste schimbarea fara sfârsit. Dionis. a-_i în_elege propria existen_a si menire. plina de tâlc. pentru ca “eul sau pluteste robust peste acest abis si sublim. Iata deci ca a-_i povesti visul si totodata a încerca sa-i patrunzi în_elesurile înseamna. Medita_ia romantica eminesciana aprofundeaza axioma anterior citata pe dimensiunea de adâncime a fiin_ei eroului romantic: “În fapta lumea-i visul sufletului nostru”8. daca fenomenele sunt în noi. În mod paradoxal. cel autentic.ca “via_a-i vis”. La Novalis. Prin vis. E adevarat ca. de fapt. Armonie nazuieste fiin_a sa launtrica sa vesteasca.

Univers. Sarmanul Dionis – proza literara. p. De altfel. Cercetari critice si filozofice. Discipolii la Sais. calugarul îsi creeaza propriul paradis. pe de o parte. Heinrich von Ofterdingen. Veghea divina e resim_ita ca o vaga amenin_are. alunecarea în visare e Jacques Bousquet. Sanielevici. în nenumarate situa_ii. .. Bucuresti. 1964 Albert Béguin. Bucuresti. fie ca se afla în trecut. luna favorizeaza reveria. din întregul portret al fetei. p. îsi vor descatusa fantezia tot prin intermediul oniricului: “Din visurile noastre vom zidi castele. abandonându-se unei stari de visare produsa de “fa_a cea blânda a lunii”. Daca. Perpessicius. Univers. în luna. 2 9 Novalis. caci “El îsi închide ochii ca sa viseze în libertate”. Ed. Astfel. p. Sufletul romantic si visul. Opere. 1980.. prin for_a imagina_iei. Paris. Ed. În prezentul secolului al XIX-lea. în apropierea casei lui Dionis. Ed. Dionis rasfoieste cartea magica a lui Zoroastru. Ed. 1986. 1998. 1980. starea de beatitudine. p. Bucuresti. Bucuresti. 52 7 Novalis. o natura marea_a. Ed. Eminescu. de exemplu. 45 8 Mihai Eminescu. 206 5 Mihai Eminescu . Discipolii la Sais. Cei doi. se va întipari doar vocea ei în memoria afectiva a personajului romantic. pentru literatura. Bucuresti. Les Thèmes du rêve dans la littérature romantique. în care el si Maria pot reface cuplul primordial. p. 1972. feerica. Heinrich von Ofterdingen. vol XII. pe de alta parte. datorita schimbului facut cu umbrele lor. virgina. Dan/Dionis are o aceeasi natura visatoare care-l face sa aiba intui_ii si fulgerari de intui_ii ce-i transmit gândul ca el nu apar_ine timpului sau. Ed. iar poetul se lasa captivat de astrul selenar. Ajuns în luna. Visul de iubire pe care-l traieste calugarul Dan face posibil ca el si iubita sa sa poata calatori. ramasi esen_e de gând si spirit. 28 6 Apud H. p. 78 3 4 3 autoimpusa. fie ca se afla în prezent. poate fi concentrata la esen_a printr-o strângere silita a ochilor.cei doi avatari au aceleasi preocupari: interesul pentru stapânirea prin gând a spa_iului si a timpului si o pasiune erotica suava si inocenta pentru frumoasa Maria. din cugetarile noastre vom mari cu mii de undoiete oglinzi…”10. spune calugarul Dan Mariei. Univers. produsa de imaginea tinerei fecioare care cânta divin la pian.

într-un plan îndepartat. Blachelard este de parere ca „reveria este un univers în emana_ie.11 Trezirea eroului ia trup în ipostaza “sarmanului Dionis”. accesul la edenul circumscris spa_iului realita_ii profane îi face pe Ieronim si Cezara sa creada ca viseaza. cu imaginarul eminescian. Personajul “se simte traznit […] rupt ca dintr-un magnet în nemarginire“ iar iubita “cadea din bra_ele lui ca o salcie neguroasa care-si întindea crengile spre el”. tânarul Heinrich. “Cerul adânc albastru” si “gradina de un verde racoritor” în care adormise tânarul fusesera probabil sursa reveriei sale. puterea imagina_iei declansate de vis se poate descatusa la infinit. iar consensualitatea trairii erotice se manifesta la cei doi si în plan oniric: “visau amândoi acelasi vis”. În Cezara. În acelasi timp. un suflu înmiresmat ce iese din lucruri prin mijlocirea unui visator”12. în romanul neterminat al lui Novalis Heinrich von Ofterdingen.undeva. toata încântarea unei aromate nop_i de vara îi cuprinsese sufletul ei virgin …”14 sau “toate visele ei reveneau splendide si doritoare de via_a …”15 accentuându-se astfel ideea ca. pâna la un punct. este produsa de un vis ciudat. Locul în care se afla imita. în acel decor edenic. Acestea se suprapun. Superlativul starii de beatitudine e formulat de Eminescu prin construc_ii de tipul “toate visele. asemanatoare puterii Creatorului de a gândi universul originar în toata splendoarea lui. frumuse_ea paradisului pierdut. si-ar fi vrut numai ca vesnic sa _ina acel vis”13. E sugerata aici ideea ca numai spa_iul oniric poate reda perfec_iunea: “Cezara. esti o închipuire. Nelinistea si obsesia personajului principal. Se credea nebuna. Caderea luciferica transforma starea de visare într-un cosmar pentru ca pedeapsa lui Dumnezeu îl face pe erou sa resimta dureros izgonirea din paradis. visul de dragoste îmbraca alte ipostaze. credea ca-i vis. o umbra a nop_ii zugravita pe zapada luminei de luna? […] Ea plângea…nu putea raspunde. a carui frumuse_e si magie îi inoculeaza protagonistului o melancolie puternica si un . la dimensiuni reduse. G. un vis.

p. Imaginile si gândurile sale plasmuiesc fapturi încântatoare. Personajul adoarme în vis si este trezit de o noua izbucnire de lumina. 1995. p. Detaliile sunt acum numeroase si impresioneaza sim_urile celui adormit la nivel vizual. fete frumoase care prind contur din apele curgânde. constata ca floarea freamata si se preschimba în chipul fermecator al unei fete. pentru ca simte ca nu îsi va gasi linistea pâna nu va în_elege misterul “florii albastre”. p. Heinrich traverseaza o padure care devine din ce în ce mai luminoasa. De aceasta data. Novalis va exploata. pe care o degaja un anumit decor oniric.87 10 4 vie_uitoare ciudate. 87 14 Idem. Sarmanul Dionis – proza literara. el este de parere ca visele profetice „înso_ite de vise dumnezeiesti”16 au existat numai în vremuri demult apuse. Aceasta comprimare puternica a timpului în vis este urmata de o a doua secven_a în care. p. 1972. Ed. ca si la Eminescu.dor fara leac . nu atât miscarea epica intereseaza. caci. „visul îmi pare o arma cu . p. 1972. Sarmanul Dionis – proza literara. este fascinat de vederea “florii albastre” înalte. primul numind visele “spume amagitoare”. luptând în razboaie. motivul obiectului interzis. din basme. Viseaza mai întâi ca duce o existen_a zbuciumata în care se vede. 12 13 Mihai Eminescu. 29 11 Idem. Pledoaria fiului privind rostul visului în existen_a umana îl face pe tata sa-si reconsidere pozi_ia. Eminescu. o sublimare a ideii de muzica “rupta” din paradisul originar). Ed. p. Bucuresti. dupa cum afirma Heinrich. printre Mihai Eminescu. începând cu aceasta secven_a epica. tactil si auditiv (la Eminescu experien_a onirica eviden_iaza adesea componenta sonora. pe rând. Între tata si fiu se iveste la un moment dat o polemica. Ed. delicate. misterioasa. Apropiindu-se de ea. Eminescu. 34 12 Gaston Bachelard. Apa si visele – Eseu despre imagina_ia materiei. cât atmosfera fantastica. 87 15 Idem. Bucuresti. trece printr-o galerie si ajunge lânga un havuz luminat de o raza “stralucitoare ca aurul aprins”. Bucuresti. apoi ca este luat rob. Univers.

la finalul unui drum plin de înva_aminte. somptuos. a fanteziei încatusate […] Fara vise am îmbatrâni neîndoielnic mai repede si de aceea putem socoti visul. grota. chiar daca nu nemijlocit. Si lui. pestera. o înzdravenire în libertate. stralucitoare. Acum fericirea este întreaga. în schimb. Poarta de trecere înspre elementele magice. Cunoscând-o pe Mathilde. în ziua de Sf. într-o lunga calatorie ini_iatica la capatul careia. a caror esen_a subtila trebuie recunoscuta printr-un proces de ini_iere este. În visul tatalui. Câteva clipe mai târziu. 78 . Discipolii la Sais. la ambii scritori romantici. Bucuresti. „Floarea albastra” func_ioneaza deci. 77 17 Idem. desi o cunostea pe viitoarea mama a lui Heinrich. pg. simbol al viitoarei lor împliri erotice. are sentimentul 16 Novalis. ca un laitmotiv al împlinirii visului de iubire. tatal lui Heinrich ajunge într-o câmpie verde. rasplata pentru în_elegerea adânca a sensurilor lumii. un arhetip deghizat într-un simbol oniric. ca pe o zestre divina. totusi ca pe un dar de sus. a fost nevoie de un vis profetic pentru a-l face sa în_eleaga ca frumoasa fata pe care o admira urma sa-i fie si so_ie.”. tipica visului: „copaci uriasi cu frunze mari. Ed. ca si fiului.. în acest moment. în sensul ca.. îi atrage aten_ia o floare mai frumoasa decât celelalte. pe care i-l întindea. toposul oniric este tot unul mare_. va fi iubirea perfecta. p. Heinrich von Ofterdingen.. Un mosneag care-l înso_este în acest periplu fantastic îi spune ca trebuie sa rupa o floare albastra „pe care ai s-o gasesti aici sus. cu o natura hiperbolizata. sacre. Ea are rolul de a-i constientiza pe unii (tatal lui Heinrich) de faptul ca marea dragoste este aproape si trebuie doar sa fie recunoscuta ca atare.”17 Tatal îsi aminteste ca el însusi a avut un vis ciudat.care ne aparam de neregularitatea si obisnuitul vie_ii. Univers. Ioan si apoi sa te lasi cu umilin_a în seama proniei ceresti”18. Pe al_ii (Heinrich) îi va trimite. Strabatând lungi galerii. pentru ca. o viseaza pe mama care _inea în bra_e un copil stralucitor. la fel ca si decorurile proiectate în spa_iul visarii de Eminescu. 1980. protagonistul îsi da seama ca recunoaste chipul pe care-l vazuse în visul sau.

p. visul si reveria metamorfozeaza o realitate saracita de frumuse_ea pe care o avea universul înainte de caderea omului în pacat. deoarece reprezinta înrâurirea exercitata de sufletul naturii si se întemeiaza. Fantasticul schemei epice. pe o ordine asociativa”19. Observam ca. Freud considera ca. În Interpretarea viselor. semnele si simbolurile care-l provoaca mai apoi. subiectul care viseaza. autorul noteaza: „visul este adesea plin de tâlc si profetic. în starea de trezire. 81 5 împlinirii destinului sau. fara excep_ie. în colec_ia fragmentelor romantice ale lui Novalis.18 Idem. iubirea si libertatea de a sonda zonele inaccesibile muritorilor de rând. Prin puterea imagina_iei desfasurata în perimetrul visului. personajul principal al întâmplarilor onirice este. dorin_ele si tendin_ele neacceptate de constient sunt cenzurate. starea de visare func_ioneza ca un al saptelea organ de sim_. pentru ca accesul de tip vizionar în Gradina Edenului sau accesul de tip cosmar în abisurile Iadului sunt permise numai unor firi inocente si expansive. în plan real. intitulate Între veghe si vis. . avatarii Dionis-Dan ajung la „doma lui Dumnezeu”. în opinia Monei Mamulea. În spiritul ideilor prezentate. care pot combina îndrazneala. La fel. îi dezvaluie date importante despre propriile dorin_e. prin intermediul visului profetic. La romantici. Aceasta idee trebuie corelata. De altfel. Heinrich von Ofterdingen are cale libera de a-si cunoaste mai devreme iubita harazita de destin. deci. între percep_iile lor onirice si acelea din momentele vigile”20. iar scopul secund al visului este satisfacerea imaginara a acestor dorin_e. În cazul lor. la ambii scriitori. sim_irea romantica a fost adesea comparata cu trairea unor copii pentru care lucrurile visate capata întotdeauna o concrete_e foarte aproape de cea a elementelor din realitate. cu gândirea mitologica ce _ine de copilaria omenirii: „În acea perioada indivizii nu erau capabili sa distinga între lumea visului si lumea vigila. mai mult sau mai pu_in refulate.

din acest punct de vedere „chiar daca mintea stramosilor nostri era mai pu_in pervertita decât a individului contemporan.Psihanalistul Jung nuan_eaza aceasta compara_ie. Bucuresti. omul care traia în mit era o realitate matura si nu un _ânc de patru ani[…]. de asemenea. ocupa_ia de baza e. Ed. respectiv arhaice. Traumatizat de moartea mamei si în_elegând ca Novalis. p. Eminescu. cronici vechi) dar. Fragmente romantice. p. exprimare care se constituie totodata si într-o caracteristica a atitudinii romantice . 209 20 Idem. În realitate este vorba de forme de gândire primitive. ele trebuie între_inute. O dovada în acest sens o poate constitui un fragment din manuscrisul lui Toma Nour. 1999.Visele si cultura –Elemente de antropologia oniricului. se adânceste în trecut si “vede” epoca de aur a istoriei românesti.”. 15 21 Apud Mona Mamulea. considerând ca visul trebuie corelat cu mitul. 1972. 106 19 6 strigatele sale disperate la mormântul ei vor ramâne fara raspuns. are un vis compensator. Brasov. visarea. 15 22 Mihai Eminescu. Principiile inconstiente ale viselor si fanteziilor sunt numai aparent reminescen_e infantile. pentru ca exprima mai mult sau mai pu_in coerent fragmente de umanitate straveche. Sarmanul Dionis – proza literara. lasându-se prada reveriei. În romanul eminescian Geniu pustiu. Ed.visurile apar pornind de la un pretext al realita_ii (în cazul de fa_a povesti despre trecut. Univers. consiliile divanului de oameni batrâni – “poporul entuziast si crestin undoind ca valurile marei în curtea domniei”22. amplificate pâna în punctul în care se pot substitui complet realului. Mama coboara din cer pe o raza si ia sufletul copilului (simbolizat de o turturica alba ce iese . Starea de beatitudine cauzata de plonjarea autorului în atmosfera vremurilor trecute este tradata de terminologia aleasa de autor “spre a hrani aceel vise si mai mult . p. Ed. Între veghe si vis. apoi.. Arania. bazate pe instincte care în copilarie apar mai clar decât mai târziu”21.. p. Personajul relateaza o experien_a din copilarie. Protagonistul se declara “un fantast”. 1995. Bucuresti.

foc […] percepem o anumita linie directoare în imagina_ia artistului. cu toata amaraciunea. alaturi de sfin_i. într-o metamorfoza neîncetata a lor pe masura înaintarii lor spre înal_ime”24. în noaptea cumplita de iarna. Ioan si prietenul sau. se îndragosteste de frumoasa si pura Sofia. În paginile imediat urmatoare. Pentru a-si proteja amicul de trauma psihica ce amenin_a sa-l doboare.din pieptul acestuia) într-o calatorie în Paradis. argint. Ioan îi spune acestuia. Toma Nour. Expresia sugereaza captivitatea . încât prietenul lui prefera sa creada ca merge înso_it de o faptura din alta lume: „ma-nfioram singur gândind ca am de a face cu o fiin_a ce nu este. „un vis de moarte”. Zoe Dumitrescu Busulenga e de parere ca ele se constituie “într-o prima imagine. Eminescu prezinta din nou visulcosmar în urma caruia eroul romantic traieste fericirea revenirii la realitate. Trezirea la realitate a copilului. momentul dramatic al stingerii din via_a a tinerei fete. Mai târziu. ajung la casa Sofiei si privesc pe geam. prietenul lui Toma Nour. cauzata de o ploaie amestecata cu piatra. dupa tiparele folclorice ale Paradisului. stele. la sarbatoarea vesnica din gradinile ceresti. pe care-l numeste însa. raze. El va lua parte. exprimata într-o dinamica ascendenta a imaginilor. gândeam ca visez si ca nu este decât o înfricosata fantasma din visul unei nop_i de iarna”25. în mijlocul unui decor mirific: “copacii erau cu foi de nestemate. aur. o tânara macinata însa de o boala incurabila. Prabusirea interioara a eroului se reflecta atât de cumplit pe fa_a acestuia. la vârsta tinere_ii. nediferen_iata înca. Distrus de pierderea Sofiei. Toma Nour se alatura revolu_ionarilor din câmpia Transilvaniei. ca imaginea mor_ii iubitei sale a fost doar un vis. alb. pentru ca puterea dorin_ei de a-si urma prietenul ia forma unor „visuri cu gheare de fier”. Analizând imaginile vizuale ale acestei propensiuni onirice. Ioan. va echivala cu un pas spre acceptarea tragediei din familia sa. dupa ce-si revine din lesin. cu foi de lumina si în loc de mere luceau prin crengile lor mii de stele de foc”23. Ioan hotaraste sa-l înso_easca în lupta sa eroica. De la grada_ia culorilor sau mai bine zis a valorilor.

ca si în vis. omul vede zei sau zâne si petrece cu sfin_ii […]. 106 Zoe Dumitrescu Busulenga. 1972. 110 26 Idem. Hasdeu: „în basm. urmata într-adevar de o cadere în somn. p 138 25 Mihai Eminescu. grime întunecate”27 si visul de aur. Ioan mediteaza la felul în care poate supravie_ui între realitatea cruda. p. 143 27 Idem. întâlnim una dintre cele mai frumoase defini_ii date de Eminescu visului: „o lume senina pentru mine. Astfel. din nou. P. Eminescu – Cultura si crea_ie. pieptul meu parea apasat ca de-o piatra. visul compensator. p. de B. Eminescu. unde cadeam mereu. Singura decizie posibila în urma acestui vis este sa se alature revolu_ionarilor români din mun_i. Ed. dupa scena teribila a arderii ungurilor care se pregateau sa pângareasca trupul unei virgine moarte. si mintea lui croieste. mereu. care-i aduce eroului. idee care a fost dezvoltata. Sarmanul Dionis – proza literara.obsesiei. Eminescu. Bucuresti. Pentru Novalis. visul este corelat adesea cu substan_a basmului. la noi.. pe fa_a oricarui cunoscut trasaturi adânci. Acolo. Ed. Bucuresti.. de verdura cea întunecoasa si parfumata a dumbravilor de laur – visul îsi deschide auritele lui gratii si ma lasa sa intru în poeticele si etern junele lui gradini”28. de stele curate ca aurul. în basm ca si în vis zborul este mijlocul de locomo_ie cel mai la îndemâna”29 etc . care m-apuca cu bra_e lungi si teribile si marunca într-un abis întunecos. p. unde întâmplarile de cosmar îl fac pe erou sa creada ca a trait „scenele unui om neadormit de mai multe zile. parea ca e cineva pe mine care-mi stingea rasuflarea. p. îmblând printre oameni. În microromanul Geniu pustiu. în basm ca si în vis metamorfozele cele mai extravagante apar drept un lucru foarte firesc […]. . care. cu creierii turburi de insomnie. o lume plina de razele clare ca Idem. 151 23 24 7 diamantul. viseaza aievea. între cer si iad vad piscul cel de piatra sfarâmata al unei stânce pe care mi se pare ca am sa cad”26. visul-cosmar: „Creierii mei parea ca-i stoarce o gheara de lemn.

cât mai degraba prin „caracterul lunatec fioros”. pe apele lacului care va proteja visatorii si starile lor de reverie: „mirosul cel umed al florilor o faceau sa doarma mult. nu stie dupa ce. Experien_e onirice translate în lumea basmului întâlnim si la Novalis. cautarea idealului nu-i face pe eroi decât sa-si regaseasca fericirea care fusese tot timpul lânga ei. se poate recunoaste „structura spa_iului oniric”30. Eroul basmului tânjeste dupa ceva. de asemenea. lin. si tot acest dor mistuitor i se trage din momentul în care a citit o carte a unui batrân vrajitor. Însa acest basm nu impresioneaza neaparat prin starile de visare spre care sunt înclina_i eroii. Iata cum. Acolo. de relatarea unui basm. basmul lui Eminescu în proza. „Fat-Frumos din lacrima” „e din aceeasi familie de visuri romantice. tânarul îsi duce iubita cu o luntre. Este neîndoielnic ca Eminescu . Episodul mor_ii vrajitoarei sau scena ridicarii strigoilor din morminte dau impresia unui „univers cutremurat apocaliptic. poate fi considerat „o capodopera a analizei spaimei în vis”. îngrozitoare si triste”32. Una dintre experien_ele ini_iatice ale protagonistului din romanul lui Novalis. În momentul în care ridica valul acesteia. Calinescu. o descopera pe iubita lui.În Fat-Frumos din lacrima. ca si în cazul „florii albastre” din romanul Heinrich von Ofterdingen. ce pare torturat de cosmar”33. Salvând-o din captivitatea monstruoasei mame. Fata Mumei Padurilor îl astepta pe FatFrumos pentru ca îl visase. În Discipolii la Sais. înso_ita în calea visarilor ei de glasul cel de plâns al fluierului”31. de care se îndepartase. Hyazinth crede ca se gaseste în fa_a Fecioarei divine. e legata. Rosenblutchen. unul dintre tovarasii de înva_atura ai protagonistului îi va spune o poveste care-i va avea ca eroi pe tinerii Hyazinth si Rosenblutchen. Taina nefericirii sale pare ca se afla în lacasul zei_ei Isis (laitmotiv prezent si în proza eminesciana – Avatarii faraonului Tla) unde va patrunde dupa ce va adormi „caci numai visului îi era îngaduit sa-l calauzeasca pâna în sanctuar”34. iar dupa G. Heinrich von Ofterdingen.

Brasov. iar poetul devine astfel un mag ce va lua în stapânire timpul. Junimea. Eminescu. Ed. 12 30 Ioana M. p. Ed. în plimbarile ei în afara palatului. 50 35 Novalis. Bucuresti. Ed. spa_iul. 152 29 Apud Mona Mamulea. În plus. cei de la curte „erau obisnui_i cu felul ei visator de a fi.e liber în mod absolut”37. 29 33 Ioana M Petrescu. Discipolii la Sais. Bucuresti. spre a se lasa cu atât mai netulburat singura în voia visarilor”35. 100 31 Mihai Eminescu. 1980. Heinrich von Ofterdingen. p. 101 34 Novalis. Bucuresti. poezia este cea care capata valen_e orfice. Discipolii la Sais. Odata gustând din simplitatea vie_ii din padure. Ed. p. Lumea poate fi deci vrajita prin cuvântul poetic. 1972. Iasi. dar mai ales sufletele oamenilor. Eminescu – poet tragic. Univers. La scritorul german „visul e semnificativ ca si poezia – dar tocmai de aceea are o semnifica_ie nesupusa vreunei reguli . la Novalis. Tatal iubitei lui Heinrich considera ca „poezia nu e decât modul propriu de ac_iune al spiritului omenesc. Ed. 1984. Sarmanul Dionis – proza literara. cu 28 Mihai Eminescu. cu cea a poemului eminescian „Calin (file din poveste)”. 1999. Prin_esa din basmul inserat în romanul Heinrich von Ofterdingen este fermecata tocmai pentru ca „zburatorul” ei este un poet neîntrecut. Ed. 1972. Ed. Daca la Eminescu îndragosti_ii îsi recunosc chemarea sufletului pentru partener într-un spa_iu favorizat de o muzica divina. în mare parte. pentru ca schema epica a povestii pe care o asculta Heinrich din gura unui negustor corespunde. 2001. p. Junimea. Bucuresti. p. pg.Visele si cultura –Elemente de antropologia oniricului. Petrescu. 273 32 Nicolae Ciobanu. Iata ca supremul ini_iat în tainele Universului si ale . Heinrich von Ofterdingen. 2001. Junimea. Iasi. Eminescu – structurile fantasticului narativ. Sarmanul Dionis – proza literara. p. Iasi. Eminescu – poet tragic. în padure. Univers. Eminescu.a citit acest text germanic.. 95 8 privirea cufundata în plasmuiri si în adânca cugetare”36. „calare. Arania.. Ed. pornea singura. Prin_esa din acest basm face parte din familia visatorilor pentru ca. Nu viseaza fiece om si nu viseaza el în fiece clipa?”38. 1980. prin_esa traieste bucuria de a fi descoperit un loc potrivit firii sale. p.

Ideile pe care le au calugarul Dan si tânarul Dionis privind calatoria sufletului dintr-un trup într-altul sunt predicate si de maestrii celor doi. el. în forma unor avataruri care sa surprinda diferite fa_ete ale genialita_ii creatoare: poetul. si ca visul sau mare_ e pentru ast moment Memphis”40. unde gaseste o comoara. scoate dintro lada haine princiare pe care le îmbraca. în aceasta viziune a scriitorului romantic german. gândurile lui însa rataceau în timp si visele-i dadeau constiin_a clara a existen_ei sale risipite. poetul. fragmentata de-a lungul timpului în diferite întrupari. În Avatarii faraonului Tla. caruia un pamânt cu imperii i-e un graunte. Faraonul Tla se plimba prin gradinile Memphisului si are o atitudine profund meditativa de care se contamineaza parca lumea întreaga în jurul sau. de aceasta data. regele. Finalul ini_ierii protagonistului din Heinrich von Ofterdingen este împlinirea destinului sau ca poet. Reminescen_e ale unor secrete îngropate demult în strafundurile min_ii sale îl fac sa se îndrepte fara ezitare spre o biserica veche. Perfec_iune înseamna si fiin_area eului romantic. O cioara dintr-un par si-apoi un broscoi si un tân_ar scot niste sunete menite a-i recupera memoria pierduta : „Há! Há! Há!”. la Novalis.Naturii este. Regele moare. În momentul în care îsi va gasi idealul sau în dragoste. Heinrich va reprezenta. po_i sa te pui în via_a tuturor insilor care au pricinuit fiin_a ta si a tuturor celor a caror fiin_a vei pricinui–o tu”39. metempsihoza e realizata prin vis pentru ca spa_iul oniric e cel care dezvaluie unitatea eului. fiind considerat mort. cersetorul Balthazar este îngropat. dar „se trezeste” în corpul altui individ. „I se parea ca spiritul universului viseaza . iar arta prin care acesta îsi exercita puterea gândului si a sentimentului este poezia. Ulterior. fiin_a desavârsita. Aflat în transa. si se transforma în marchizul de Bilbao.. a fi marchizul . Ruben/Riven îi spune tânarului Dionis ca „în sir.. un cersetor care se visase rege. magul. E suficienta o noapte dormita pentru ca cel care se trezeste sa se dovedeasca. în_eleptul.

. Una. p. Dar.. p. A trece dintr-un trup într-altul.. Univers. Ed. prin vis.. Bucuresti. în consecin_a. presupune. cersetorul se viseaza „un graunte mic în mijlocul unui galbenus de ou . Univers. Cititorului îi atrage aten_ia faptul ca traversarea sufletului faraonului se face prin mai multe regnuri. chipul iubitei predestinate. „figurarea transmigra_iilor este la Novalis personalizata si asimilata unei categorii etice: desavârsirii morale prin act”43. era cucos.”42 Eternitatea se afla în stingere si moarte. Discipolii la Sais. p 209 38 Novalis. 97 Novalis. Heinrich von Ofterdingen. În visul adânc. 1972. precizeaza Viorica Niscov.) Apoi se sim_i din ce în ce crescând acu aripele-i erau mari. Angelo. spune zei_a Isis în Avatarii faraonului Tla. Bucuresti. Via_a sa era povestita în imagini. este si cel care reface ciclul rasfiratelor existen_e ale regelui egiptean Tla: „Îmi pare ades ca noi am mai trait odata si ca eu te-am iubit cu un amor nebun si copilaresc […] visez ades si în fundul visarilor mele vad Egipetul cu toata mare_ia istoriei lui si îmi pare ca am fost rege si ca am avut o femeie frumoasa. o rasfoieste cu nesfârsita placere si. Bucuresti. spre surprinderea lui.Prin albus el vede numai de jur împrejur coaja oului si se zvârcoleste ca o furnicu_a în centrul lui (.. Sugestia metempsihozei e prezenta si în romanul scriitorului german. Uimirea este atât de puternica. tot ea fiind cea care-i descopera lui Hyazinth. asemanator catalepsiei. o valorificare axiologica a . Eminescu. încât are sentimentul ca viseaza. iar viitorul sau parea ca se îndreapta spre un destin glorios de poet.. mai ales. p. între care si pe al sau.Alvarez. 1995. Sarmanul Dionis – proza literara. Între veghe si vis – fragmente romantice. si ca acea femeie esti tu. ce se numea Idem. Ed. p. 167 39 Mihai Eminescu. 20 40 Idem.. Heinrich von Ofterdingen întâlneste în calatoria sa ini_iatica un pustnic ale carui car_i îl fascineaza. Ed. 1980.. Ultimul avatar gândit de Eminescu. 187 36 37 9 Rodope. gaseste pe mai multe pagini chipuri cunoscute.”41.

Prefa_a la Novalis Discipolii la Sais . p. Iasi.. privirea mai activa. ceea ce–i motiveaza pe eroii romantici sa recompuna perpetuu datele existen_ei. Cuza”. prof. eroul romantic traieste în spa_iul oniric proiec_iile hiperbolizate ale dorin_elor sale refulate. Bucuresti. o supapa dilatatorie pentru „eul” romantic care-si traieste toate descatusarile fanteziei. În concluzie.. Eminescu si intertextul romantic. I. în virtutea unei noi logici”45. p.posibilita_ilor creatoare. Bucuresti. în termenii si dupa logica visului. Lumea nou creata e mai bogata. Între veghe si vis. Ed. 194 43 Viorica Niscov. Ed. care modeleaza si transforma totul. 1980. Eminescu. trairile mai intense. 1990. Ed. Bucuresti. dimensiunea si forma lucrurilor si fiin_elor. Si aceasta datorita puterii imagina_iei. 1972. „Hiperbola onirica” este o structura tipica a prozelor celor doi autori. Brândusa CHELARIU este profesor de Limba si Literatura Româna în cadrul Colegiului Richard Wurmbrand din Iasi. p. lumina este mai puternica. Fie ca are valoare ini_iatica. p. fie ca are valoare compensatorie. „Marirea este una dintre formele transformismului fantastico-oniric […] În vis. Univers. Heinrich von Ofterdingen „va fi glasul Universului” pentru ca „poetul ramâne pururi în adevar”44. mai intens sim_ita si chiar „mai adevarata” decât realitatea însasi. Sarmanul Dionis – proza literara. Ed. 210 . – fragmente romantice. Heinrich von Ofterdingen. Univers. 1995. labile – totul este posibil si relativ. visul este în cazul lui Novalis si al lui Eminescu. 215 42 Idem. Devenind poet. Absolventa a cursurilor de filologie a Facultatii de Litere a Universita_ii “Al. p 288 45 Marina Muresanu Ionescu. 41 Mihai Eminescu. Chelariu Brândusa coordoneaza Clubul de Lectura al colegiului si este implicata într-o serie de proiecte interna_ionale desfasurate cu alte institu_ii partenere. 23 44 Novalis. Junimea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful