Proiect de specialitate

Colegiul Naţional “ Mihai Eminescu”

COLEGIUL NAŢIONAL “MIHAI EMINESCU” TOPLIŢA HARGHITA Profil: Tehnic Specializare: Tehnician in instalatii electrice http://www.scribd.com/wWwValywWw/d/46503220-Proiect-Tehnologia-de-Executie-aLiniilor-Electrice-Subterane

PROIECT DE SPECIALITATE

Coordonator: Prof.Ing.Ionel Coman Absolvent: Muntean Samuel - Andrei

1

Proiect de specialitate

Colegiul Naţional “ Mihai Eminescu”

2012 Tema Proiectului:

LINII ELECTRICE SUBTERANE
(L.E.S)

2

.... Manşoane de derivaţie....................... Marcarea traseului...................................10 I.............................................19 3.............20 Norme de prevenire şi stingere a incendiilor.............................................................15 Măsurarea rezistenţei de izolaţie.......................................................14 7...........Proiect de specialitate Colegiul Naţional “ Mihai Eminescu” Cuprins Introducere…………………………………………………………………………………......... Manşoane de legătură.................................................... CABLURILE DE ENERGIE PENTRU LES....................................................................23 3 ....................................................3............................2.....12 5..........16 2.....18 Metoda econometrică.......................................................................................17 Metoda inductivă............................................ Derularea şi pozarea cablurilor................................18 Metoda acustică............................. Executarea traversarilor............................................................. Punerea sub tensiune şi darea in exploatare a LES............ Manşon de joncţiune (normal) ...................9 1............................6 I... INTRETINEREA ŞI EXPLOATAREA LES.............................................10 3..................................19 Metoda in buclă.....................4................................................ Executarea joncţiunilor şi ramificaţiilor...............................22 BIBLIOGRAFIE........13 6......................................................... Linii Electrice Subterane........................ ......................................................................................................1.................................4 1...12 3................................TEHNOLOGIA DE MONTARE A LES................ Linii Electrice Subterane………………………………………………………......................15 Măsurarea rezistenţei electrice............................... astuparea şanţurilor şi refacerea pavajelor................................... Executarea profilelor LES.5 I............................12 4...........7 I.........................................9 2.......... NORME DE PROTECŢIE A MUNCII ŞI PSI............................................. Executarea şanţurilor...........12 2 ........................................................................................11 1 .......................... ACCESORII PENTRU JONCŢIUNI ŞI DERIVAŢII..........

generatoare de semnal specifice etc ). · incălzitul electric realizat cu elemente rezistive (diverse aparate de uz casnic. · transportul electric. · activitatea de service (servis) pentru intreaga gamă de echipamente electrice electronice prin utilizarea unor aparaturi de masurare specifice ( osciloscoape. · acţionările mecanice prin intermediul motoarelor electrice. nucleară) in energie electrica. a echiparii compresoarelor. mecanică.Proiect de specialitate Colegiul Naţional “ Mihai Eminescu” INTRODUCERE Aplicaţiile curentului electric in viaţa de zi cu zi a societăţii sunt foarte diversificate. atat cea pentru marele public cat şi cea utilizata in comunicaţii profesionale sau televiziune in circuit inchis pentru urmărirea proceselor din mediul toxic sau periculos. curentul este intalnit practic pretutindeni. etc). spaţiilor de invaţămant. maşini de frezat. aparate de incălzire industrială. · cercetarea spaţiului extraterestru. fie cu curenţi de inalta fregvenţă (tratamente termice de călire superficiala ). a agregatelor de pompare a apei sau a altor lichide. in investigaţii. de uscare sau de tratamente termice) sau cu arc electric (sudură electrica sau la cuptoare metalurgice pentru topire şi elaborarea oţelului. de la ordinul microamperilor la zeci de mii de amperi obţinuţi de la surse ce au tensiuni 4 . comunicări la marile sisteme prin sateliţi. etc. · in procesul de invaţamant. De la locul de producere. sub o formă sau alta. fregventmetre. atat pe cale ferata cat şi pe căi de circulaţie urbane sau de transport uzinare. neexistand practic domeniu al activităţiior umane unde sa nu fie prezent. a antrenarii benzilor transportoare.. iluminatul interior al locuinţelor. Cateva dintre aplicaţiile curentului electric se regăsesc in urmatoarele domenii: · iluminatul electric atat pentru nevoiile productive şi pentru iluminatul public. · radiocomunicaţiile şi televiziunea. războaie de ţesut. pentru majoritatea maşinilor unelte (strunguri. multimetre inregistratoare. etc. spitalelor. telefaxul. in medicină. · automatizările şi sabotizarea industriei şi a aplicarii tehnicii de calcul electronic in diferite procese de cercetare şi in industrie. chimică. etc. In acest uriaş "imperiu electric" curenţii electrici se intalnesc intr-o foarte mare gamă de valori. maşini de găurit. energia electrica este transportată şi distribuită tuturor utiiizatorilor. curentul electric trebuie să fie produs in permanenţă ( majoritar este produs de termocentralele şi hidrocentralele sistemului energetic) prin conversia unor alte forme de energie (termică. · telecomunicaţiile şi transmisiunile de date incepand cu telefonul obişnuit. Este de la sine inţeles ca pentru a putea fi folosit la atatea aplicaţii.. aselinizarea şi revenirea oamenilor pe Pămant din spaţiul cosmic este de neconceput fara aportul curentului electric.

Pentru fiecare domeniu de activitate specific pentru care se utilizeaza de regulă marimi electrice intr-o gamă de 3-4 ordine de mărirne. atat in curent continuu cat şi curent alternativ la fregvenţe industriale şi la fregvenţe ridicate.1 . la tensiuni de ordinul sutelor de volti şi curenti "slabi" specifici telecomunicaţiilor.Schema pentru distribuirea energiei electrice 5 .Proiect de specialitate Colegiul Naţional “ Mihai Eminescu” de la milivolţi la milioane de volţi.1. CAPITOLUL I A. Pe aceste reţele se găsesc staţii de reducere a tensiunii. există anumite părţi cutanităţi ale echipamentelor şi circuitelor folosite in decursul timpului s-au considerat curenţi "tari" cei de ordinul zecilor de amperi. radiocomunicaţiilor şi instalaţiilor de semnalizare. numite norme de tehnică a securităţii muncii. avarii sau chiar la electrocutării mortale ). Fig. Utilizarea pe scară largă a energiei electrice nu este posibilă fără respectarea unor reguli stricte de utilizare şi folosire corectă. LINIILE ELECTRICE SUBTERANE Distribuţia energiei electrice se realizează printr-un sistem de reţele aflat in prelungirea reţelelor de transport pană la consumatori.Nerespectarea lor poate duce la apariţia unor accidente grave ( incendii. astfel incat la consumatori acesta să ajungă la valoarea de 10-6 KV sau 380 / 220 V. care de regula sunt sub un amper şi la tensiuni sub o sută de volţi.

Schema de distribuţie a energiei electrice la consumator Contorul electric . Linii Electrice Subterane Liniile electrice ( reţelele ) subterane (LES) de joasă tensiune sunt reţelele a căror tensiune este mai mică decat 1 KV. I.1. luminoasă. Faţă de LEA. · exploatarea este mai simplă. Coloana electrică reprezintă legatura electrică dintre două tablouri electrice.1.2 . Ultimele asigură distribuţia energiei electrice la receptoare. · oferă condiţii de tehnică securităţii muncii mult mai bune. iar acestea la randul lor asigură distribuţia energiei la tablourile secundare ( TS ).reprezintă un ansambiu de aparate ce asigură distribuţia energiei electrice către receptoare. priză electrică. ele au cateva avantaje importante : · ofera o siguranţă de funcţionare mult mai mare.Circuitui electric reprezintă legatura electrică dintre tabloul secundar şi un receptor (corp de iluminat. Energia electrică astfel transportată trebuie să ajungă a fi utilizată de receptoarele electrice pentru a o transforma in energie mecanică. termică permitand omului sa-şi desfăşoare activitatea zilnica.Proiect de specialitate Colegiul Naţional “ Mihai Eminescu” Distribuţia energiei electrice se executa de regulă prin linii electrice subterane (LES) sau ingropate in elementele de constructii. El constituie punctul de separare intre cele două reţele de distribuţie.reprezintă aparatul ce inregistrarează consumul de energie electrică al consumatorului. Tabloul electric general ( TG ) este tabloul cel mai important al consumatorului. Fig. Acesta asigură distribuţia energiei către un numar de tablouri principale (TP). · au un grad estetic ridicat. Mai rar se executa şi prin linii aeriene (LEA). Tabloul electric . 6 . motor).

utilizate instalaţiile de telefonie. Fig. · in mediu cu temperaturi foarte variate. în manta de plumb pentru tensiunea nominală de 0.Cablu de energie cu izolaţie din hârtie impregnată. 2. lac. · in apa de rau. in special in solurile acide sau puternic corozive. Aceste reţele sunt utilizate atat pentrucurent continuu cat şi pentru curent alternativ. plumb sau iută – se folosesc atat armate cat şi nearmate.2. avertizare de incendiu. Reţele pentru control şi comanda .6/1kV 7 . Sunt utilizate de asemenea in acţionarea de la distanţă a unor elemente din instalaţiile gospodăreşti oraşeneşti sau aflate la mare depărtare in incinta unui consumator.Cablurile cu mantaua din plumb se pot monta direct in sol uscat sau umed. semnalizare şi protecţie in instalaţiile de automatizare. LES se execută de regula. Reţele pentru distribuţia energiei electrice. Reţelele electrice subterane. fluviu. telex. Reţele pentru teletransmisie . 3.1. derivaţii şi legături la tablourile electrice. pentru tensiuni mai mici de 35 KV. Cablurile cu mantaua din pvc se pot monta deasemenea direct in sol.Cand sunt supuse la eforturi mecanice rezultate din tasarea solului se utilizează cablurile armate cu bandă din otel sau se protejează pe porţiunea expusă cu tevi de protecţie. Cablurile cu mantaua de iută se utilizează mai ales in canalele vizitabile şi nevizitabife sau direct in solurile uscate.utilizate pentru măsurare.Reţelele electrice subterane prezintă de asemenea multe particularităţi specifice modului de amplasare care poate fi: · direct in sol. dulce sau sărată. in funcţie de destinaţia pe care o au se pot clasifica in : 1. in incinta marilor consumatori şi in alte cazuri speciale. CABLURILE DE ENERGIE PENTRU LES Sunt utilizate indeosebi cablurile care au mantaua exterioara din pvc. I. radioficare. In toate cazurile LES se executa din cabluri şi accesorii pentru joncţiuni. de inalta. · in galeriile din subteran.Proiect de specialitate Colegiul Naţional “ Mihai Eminescu” Au in acelaşi timp şi cateva dezavantaje importante: > localizarea şi indepartarea unui defect se executa mult mai dificil şi cu cost mai ridicat. Peste această valoare se adopta LES de regulă in marile oraşe. · in canale nevizitabile sau vizitabile in subsolurile construcţiilor. medie sau joasă tensiune.3 . etc. ceasoficare.

CPB. 3 — izolaţie de polietilenă normală .2 mm pentru φ < 30 sau 2.1.4 mm pentru φ > 40 mm. 2 — strat semiconductor din polietilenă aplicată pe conductor .4 Cabluri cu izolaţie de cauciuc sunt cabluri de cupru sau aluminiu cu izolaţie de cauciuc şi manta de plumb pentru tensiunea nominală 500 V. 5 — ecrane metalice din benzi de cupru. respectiv ACPBI. respectiv ACPB.  Cablul este constituit din următoarele elemente : 1 — conductor unifilar sau multifilar din Al.Sunt cabluri de tip: CP.1. CPI. respectiv ACP.  Fig. CPBI. 8 .Proiect de specialitate  Colegiul Naţional “ Mihai Eminescu” Cabluri de energie monofazate cu izolaţie din polietilenă normală pentru tensiunea nominală de 12/20 kV. Fig. respectiv ACPI. la 50 Hz — A2YSY. 6 — manta exterioară de protecţie din PVC de grosime 2. 4 — strat de polietilenă semiconductoare aplicată pe izolaţie.5 .

I. control şi telemecanică (de comutaţie secundară) Fig. .Manşoane de legătură din cauciuc 9 . Manşoane de legătură . · cutiile terminale. Conductoarele cablurilor se leaga intre ele cu cleme de legatura in prelungire. respectiv CSYY.6 .se utilizează în cazul joncţionării cablurilor de j.3. ACCESORII PENTRU JONCŢIUNI ŞI DERIVAŢII Principalele accesorii pentru cablurile de energie din LES sunt: · manşoanele de legătură. · manşoanele de derivaţie.Proiect de specialitate Colegiul Naţional “ Mihai Eminescu” Cabluri pentru comandă.Sunt cabluri de tip: CMYY.Manşoane de legătură din fontă pentru cabluri 1-20 kV cu izolaţie din PVC. indiferent de tipul cablului (armat sau nearmat). . 1.Manşoane de legătură din fontă pentru cabluri 1-35kV cu izolaţie de hârtie şi manta de plumb.1.t.. Se deosebesc: .

sunt necesare numai la instalaţii în cablu cu izolaţie de hârtie şi presiune de ulei. b .sunt mansoane din fontă si sunt utilizate pentru legarea în derivaţie a cablurilor subterane de 1 kV cu două sau patru conductoare.1.pentru doua cabluri 10 .1.9 .7 . realizând continuitatea circuitului electric.manşon exterior din fontă. b) Manşoane de stopare .Cutie terminala din tablă: a . c) Manşoanele de alimentare . Pot fi: a) Manşoane de joncţiune (normale) .1. Fig. dar prezintă denivelări de traseu mici. Manşoane de derivaţie .pentru un cablu b .manşon interior din plumb 2.Manson de derivaţie Fig. în cazul în care traseul acestora este lung.Proiect de specialitate Colegiul Naţional “ Mihai Eminescu” Fig.8 .se folosesc pentru joncţionarea a două tronsoane de cablu.Manşon de legatură: a .sunt necesare numai la cablurile cu izolaţie de hârtie şi presiune de ulei.

— carcasa metalică prevăzută cu două ştuţuri pentru realizarea vidului şi alimentarea cu ulei în timpul operaţiilor de impregnare. ciocane de 5kg cu coada lunga. din cupru sau aluminiu.Proiect de specialitate Colegiul Naţional “ Mihai Eminescu” Manşon de joncţiune (normal) este alcatuit din urmatoarele elemente componente: — piese folosite pentru întregirea circuitului de ulei şi îmbinarea conductoarelor .TEHNOLOGIA DE MONTARE A LES Cablurile electrice ale LES de regula se monteaza direct in pamant. nivela cu bula de aer 2. Principalele unelte şi utilaje necesare la execuţia LES sunt urmatoarele: 1. de obicei. franghie de canepa. Fig. Acestea pot fi vizitabile sau nevizitabile.10 – Secţiune printr-un manşon de joncţiune I. ciocane pneumatice. Unelte pentru sapat pamantul şi refacut pavajul-lopeţi. Utilaje mecanizate pentru saparea sanţurilor 4. Utilaje pentru transportul tamburilor cu cabluri 11 .1. 3. targa de lemn. roaba. Unelte pentru masurat-ruleta. cazmale. in marile orase existenţa numeroaselor gospodarii de cabluri şi de alte instalaţii obliga la montarea acestora in canale special amenajate. — carcasa metalică de etanşare care se execută.4.

cuţit de cablu. tuburi din beton. Fig.Protecţia LES la traversări: a . Secţiunea transversala a tuburilor poate fi circulara sau patrata prevazute cu goluri practicate in paralel cu linia traseului. ciocane. Executarea traversarilor pe porţiunea in care linia traverseaza un drum carosabil sau o cale ferata se prevad pentru protecţia cablurilor. troliu de 5 tone sau macara.Proiect de specialitate Colegiul Naţional “ Mihai Eminescu” 5.cu tub de beton (metalic) circular b . 12 . 2 . el se parcurge cu piciorul in vederea verificarii tuturor locurilor care necesita traversari. etc 7. Pentru montarea direct in sol a LES este necesara executarea urmatoarelor operaţii: 1 .clesti de cuie. se va avea in vederc ca parnantul dislocat să se depoziteze pe o singură parte a şanţului. pensula.cu tub de beton pătrat cu goluri c . Consolidarea pereţilor la sanţurile adanci sau in terenurile moi se face utilizand sprijin cu plăci de scandură de dimensiuni potrivite.cuprinde următoarele etape: Se desfac pavajele utilizand ciocane pneumatice sau freze rotative şi răngi metalice. Marcarea traseului. Pentru traversarile pe sub caile ferate se foloseste metoda de forare orizontala prin metoda manuala sau mecanica. presa hiuraulica pentru lipit papuci. arbore metalic pentru tambure de 1-7 tone.secţiune printr-o traversare 3. Unelte pentru desfacut cablul de pe tambur . dalţi. Executarea şanţurilor .vinciuri de 4-7 tone.Traseul este stabilit prin proiect. cositor.11 . 6. necesita eventuale devieri pentru ocolire de obstacole şi din loc in loc se planteaza in pamant ţarusi pentru a jalona traseul in vederea sapaturilor.ciorapi de tras cablul. lampa de benzina.1. Unelte pentru fasonat şi imbinat cablurile . 8. surubelniţe.ferastrau pentru metale. Saparea şanţurilor la dimensiunile prevazute in proiect. din oţel sau din pvc dur. perii metalice. pile. ciocan de lipit.Pentru traversari se executa sapari pe jumatatea traversarii in asa fel incit circulaţia prin restricţie sa se poata continua. Unelte pentru tragerea cablurilor . role de lemn sau aluminiu şi dispozitiv de tragere mecanizata a cablului. Dispozitive de ridicare a tamburilor .

Proiect de specialitate Colegiul Naţional “ Mihai Eminescu” 4.12 .1. Pentru pozarea cablurilor se execută aşa numitul pat de nisip adică se asigură un strat de circa 10-15 cm grosime de nisip fin peste care se aşează cablul derulat. La traseuri lungi şi cu deviaţii faţă de linia dreaptă se prevăd role de sprijin montate atat pe fundul sanţului cat şi pe părţile laterale inspre unghiul mai mic al curburii pentru reducerea frecărilor. toate lucrările executandu-se sub cort indiferent de starea vremii.Lucrarea de manşonare conţine urmatoarele etape: formarea unei bucle ale capetelor de inadit prin care se va evita eventuala tensionare mecanică a joncţiunii. semimanşonul superior. Inadirile sau joncţiunile se realizează in manşoane in condiţii igenice perfecte. Dacă pe acelaşi traseu se montează in paralel mai multe cabluri.5 m se dezizolează cele două capete de inadit. 13 . · se execută refacerea straturilor de izolaţie şi de protecţie.Aşezarea rolelor pe fundul şanţului 5. · se execută inadirea cu cleme fixe sau demontabile (prin lipire la cald sau surub-piulită ). acestea se distanţează cu ca e o lăţime de cărămida care se montează din loc in loc. Fig. Derularea şi pozarea cablurilor: Tamburul cu cablul se depozitează pe o platforma şi se ridică pe un suport tip capră pe un ax rotitor. Deasupra patului de nisip pe toată lungimea traseului se amplasează un strat compact de caramidă pentru protecţie şi avertizare. Pentru derulare se foloseşte fie forţa umana fie un troliu mecanic de tragere. se completează incă un strat de 10-15 cm nisip fin. · in şanţul prevăzut se introduce un suport tip capră prin care joncţiunea este ridicată la inaltimea omului pe o lungime de aproximativ 0. · se montează · se toarnă pe gemuleţul de umplere masa bituminoasă sau masa galbenă de umplere. inregul ansamblu este incalzit cu lampa de gaz. pentru ca umplerea să se realizeze perfect. Executarea joncţiunilor şi ramificaţiilor In acest scop sanţul este lărgit şi deviat faţă de traseul principal cu aproximativ un metru.

manşonarii. · aşternerea peste cablu a unui nou strat de nisip de 10 cm grosime. data execuţiei. persoana care a executat şi raspunde de manşonare. După executarea profilelor se astupă şanţul cu pămant in staturi de 2 cm bine bătut cu maiul.1. pe care se inscriu tensiunea. tensiunea nominală.13 . Aceasta se face cu benzi de plumb sau pvc. Se execută apoi marcarea cablurilor din 5 in 5m pentru a putea fi uşor de identificat.distanţier izolat intre conducte 6.Proiect de specialitate Colegiul Naţional “ Mihai Eminescu” · se montează capacul de umplere şi eticheta pe care se menţioneaza felul cablului. Dacă rezistentă de izoiaţie corespunde se scot din şanţ rolele de tragere şi se trece la executarea profilelor. Aceasta constă in : · aşezarea pe fundul şantului peste cabluri a nisipului de 10 cm inălţime. secţiunea.conductoarele cu izolaţie 3 .1. Executarea profilelor LES. intre acestea se executa o separare cu o caramida asezată pe lat.punctele de plecare şi sosire şi anul montării. Daca LES are mai multe cabluri paralele de tensiuni diferite in şanţ. Patul de nisip are rolul de a drena apa ce ar ajunge in zona cablului. La suprafaţa din 50 in 50m LES este marcată prin borne (trunchi de piramidă) pe care sunt incastrate plăcuţe metalice pe care se inscriu tensiunea şi sectiunea cablurilor.Imbinarea a două cabluri: 1 .14 .imbinarea conductoarelor 2 . Fig. 14 .Aşezarea capetelor cablurilor pentru imbinare Fig. astuparea şanţurilor şi refacerea pavajelor. Dupa executarea joncţiunilor şi ramificaţiilor se măsoară din nou rezistenţa de izolaţie a cablurilor LES deoarece in timpul pozării şi tragerii prin tuburi acesta ar fi putut suferi deteriorări.Apoi se toarnă placa de beton şi se reface pavajul. aşezarea unui strat din cărămizi sau plăci din pvc cu rolul de a distribui uniform sarcina mecanică. punctele de plecare şi sosire şi anul montării.

Măsurarea rezistenţei electrice a conductoarelor permite depistarea unor eventuale rezistenţe de contact marite faţă de valorile normale care pot aparea in special in manşoane de legătură printr-o lipire incorecta. Punerea sub tensiune şi darea in exploatare a LES Punerea sub tensiune şi incercarile la care sunt supuse cablurile de energie ale unei Linii Electrice Subterane. contacte electrice conductoare datorate unor defecte de izolaţie.Proiect de specialitate Colegiul Naţional “ Mihai Eminescu” Fig.pentru trei cabluri 7. Se fac in conformitate cu instrucţiunile prevăzute in normative şi in "caietul de sarcini al cablului" Dintre acestea cele mai importante sunt: · măsurarea rezistenţei electrice a conductoarelor.Executarea profilelor LES: a . intrerupenea conductoarelor electrice pe una sau mai multe faze.pentru două cabluri c .1. Rezistenţa conductoarelor cablului se măsoara cu ajutoru! punţi simple. 15 . · măsurarea rezistenţei de izolaţie.15 .pentru un singur cablu b .

R2. Sistemul este conectat la sursa de curent continuu prin intrerupatorul K. Pentru cabluri de joasa tensiune se folosesc MΩ de 1000 V. Cu ajutorul rezistenţelor reglabile R2 şi R4 se echilibrează puntea pană cand prin galvanometru curentul este nul in această condiţie se scriu ecuaţiile tensiunii: Măsurarea se realizează in general la o temperatură diferită de temperatura de referinţă de 20° C pentru care sunt indicate valorile rezistentelor pe Km de cablu astfel incat este necesara recalcularea valorilor măsurate pentru a putea fi comparată cu valoarea de catalog. O borna a aparatului MΩ se leaga la conductorul activ. Măsurarea rezistenţei de izolaţie Incercarea la o tensiune mărita aplicand intre conductor şi izolatie o tensiune de 5 ori tensiunea nominală a cablului.Se masoară rezistenta de izolatie intre conductor şi izolatie fie direct pe mansoanele de legatura fie pe cutia terminala. care trebuie determinată. aceasta se va indica prin creşterea bruscă a curentului de fugă.Schema de principiu a punţii simple Unde R1. Intre punctele C şi D se montează un galvanometru.Proiect de specialitate Colegiul Naţional “ Mihai Eminescu” Fig.1. R4 si sunt rezistenţe cunoscute iar Rx rezistenţa conductorului cablului electric. Dacă cablul rezista incercarii de inaltă tensiune se trece la etapa urmatoare: măsurarea cu megohmetrul MΩ a rezistentei de izolaţie. In aceste condiţii o eventuală defecţiune de izolaţie incipientă se va pune in evidentă clară producandu-se străpungerea. Pentru cabluri de inaltă tensiune se folosesc MΩ de 2500 V. cealalta borna ( minusul ) la cutia 16 .15 .

spirele cablului strangandu-se pe tambur. · executarea şanturilor in special in zonele care există gospodării de cabluri sau alte conducte deja montate. Pe toată perioada montării LES se va da atenţie masurilor specifice de tehnica securităţii muncii la : · descărcarea tamburilor cu cabluri. · verificările şi punerile sub tensiune ce se fac inainte de a se da in exploatare LES.Proiect de specialitate Colegiul Naţional “ Mihai Eminescu” terminala ( partea metalica ). se aşează la vedere plăcuţe avertizoare sau se posteaza persoane de pază pe toata durata verificărilor. · pozarea cablurilor şi executarea lucrărilor de refacere a pavajelor. · verificări periodice ale sarcinii LES prin măsurarea intensităţilor curenţilor.Se actioneaza butonul de masurare a MΩ urmărind cadranul timp de 15 sec timp in care acul indicator nu trebuie sa-şi modifice pozitia. La capetele LES se execută ingrădiri. acesta constand in : · verificări periodice ale tensiunii (de fază şi linie ) in capătul de la consumator a LES. · peste şanţuri se vor prevedea podeţe pentru trecerea pietonilor sau poduri pentru autovehicule. CAPITOLUL II INTRETINEREA ŞI EXPLOATAREA LES Liniile electrice subterane sunt usor de exploatat atata timp cat nu a intervenit un defect. · rostogolirea acestora se face numai in sensul indicat de sageată. · controlul rezistenţei de izolaţie in special dupa perioadele de suprasarcina a LES 17 .

Cateva din cele mai importane sunt: Metoda inductivă Această metodă se poate aplica acelor defecte in cabluri la care există un scurtcircuit clar intre cel putin doua conductoare fara intreruperea conductorului activ.2. Acest lucru ca şi accesul greoi la locul defect.circuitul ichizandu-se prin locul de defect a izolaţiei.Schema de principiu pentru determinarea punctului de defect in cablu prin metoda inductivă (de exemplu: scurt circuit trifazat cu punere la pamant): G/F . in funcţie de natura defectului.amplificator. lungimea cablului. C . semnal care este amplificat de amplificatorul A. Se determină diferenţa de timp Δt intre momentul cand s-a inregistrat impulsul reflectat şi momentul cand a pornit impulsul de sondaj. căutarea se porneşte de la un capăt al tronsonului de langa o cutie terminală.Proiect de specialitate Colegiul Naţional “ Mihai Eminescu” controlul rezistenţei electrice a conductoarelor cablului.sonda. se identifică şi se repară defectul şi apoi se repune sub tensiune. Distanta pana la punctul de defect este: 18 . Pentru a determina punctul de defect in LES se utilizează diverse metode. SO . A .1 .cască telefonică Se alimentează două conductoare active de la un generator de inaltă frecvenţă (8003OOOHz). explică dificultatea mare in intretinerea şi exploatarea LES. Acest zgomot se mentine pană la zona defectului in cablu după care pe un interval de caţiva centimetri dispare total indicand astfel locul defectului. rezistenţa la defect. cu ajutorul sondei se receptionează efectul campului magnetic inductor determinat de curentul din cablu. acesta se reflecta la locul defectului şi impulsul poate fi receptionat pe ecranul unui osciloscop. daca strapungerea nu este totala se face in prealabil o incercare la tensiune marită sub acţiunea căreia se produce un scurtcircuit clar intre conductoare. Metoda econometrică Se bazează pe fenomenul de reflexie ce se produce intr-un cablu in care s-a produs undefect. Fig. Se trimite un impuls de sondaj de la capătul cablului.Generator de inalta frecvenţa. ajunge la o casca audio in care se recepţionează un zgomot constant. In cazul in care a apărut un defect pe LES acesta se scoate de sub tensiune.Se poate constata că defectele ce pot aparea in cablurile LES au cauze foarte diferite şi se pot prezenta sub diferite forme. tensiunea de utilizare a acestuia.

K. daca rezistenta electrica a defectului este mica.casca telefonica. Acestea produc vibratii sonore care se propaga prin sol şi pot fi receptionate la suprafata cu stetoscop sau microfon etc. Pentru masurare intre faza defecta şi mantaua metalica a cablului se aplica socuri de tensiune cu o anumita fregventa. un tub electronic (kenotron) K pentru redresare.2 . Dupa indepartarea defectului se fac masurari ale rezistentei electrice a conductoarelor şi a izolatiei. in cazu! punerii unei faze la pamant. Pe timpul repararii unui cablu defect. cele din plumb şi din fonta se pot recupera. Dacădefectul este chiar in manşon.2.Proiect de specialitate Colegiul Naţional “ Mihai Eminescu” După determinarea punctului de defect in cablu se procedează la repararea acestuia. CT. S – stetoscop Metoda in buclă Aceasta se utilizează cand in cablu există cel puţin un conductor lipsit de defecte şi 19 .eciator. Socurile de tensiune se pot produce utilizandu-se un transformator de inalta tensiune T.4 pF.Schema de principiu pentru determinarea punctului de defect in cabluri prin metoda acustica: 7. se iau aceleasi masuri de tehnica securitatii muncii ca şi in cazul montării cablurilor LES. Fig. Deasupra punctului de defect sunetul din cască se modifică sensibil. acesta se desfsce cu lampă de benzină.transformator de inalta tensiune. permiţand identificarea acestuia. E.kenotron. Metoda acustică Aceasta metoda se poate aplica pentru determinarea punctului de defect. un eclator E şi un condensator cu capacitatea C= 2. Manşoanele din pvc nu maipot fi refolosite. Apoi se face incercarea la tensiune marita.

Va trebui să rezulte o distanţă pană la punctul de defect egală cu: CAPITOLUL III B. NORME DE PROTECŢIE A MUNCII Şi PSI 20 .Proiect de specialitate Colegiul Naţional “ Mihai Eminescu” neintrerupt. Cand puntea este in echilibru există relaţia: Distanţa pană la punctul de defect este: ce poate fi usor determinată. La celalalt cablu se conecteaza o punte de măsură. La unul dintre capetele conductorului lipsit de defecte SS' se leaga conductorul defect TT' prin legatura S'T' ce se realizează din funie de cupru cu papuci de alama.2.Schema de principiu pentru determinarea punctului de defect in cablu prin metoda in buclă Pentru a se verifica daca masurarea este corecta se reface măsurarea capătul opus.3 . la care rezistenţele R1 şi R2 sunt reglabile astfel incat galvanometrul G să indice zero. Fig.

Pentru ca electricienii să poată executa lucrări in buna sigurantă. · să posede cunoştinţele profesionale şi de protecţie a muncii. · să nu sufere de boli sau să aibă infirmităţi care le-ar putea stanjeni in activitatea lor. pentru diferitele lucrări in instalatiile electrice. Electricienii care trebuie sa execute lucrări sub tensiune. cizme.Proiect de specialitate Colegiul Naţional “ Mihai Eminescu” Activitatea de tehnică a securitaţii muncii este reglementată la nivel de ţară prin “norme de protecţie a muncii”. fiecare departament. Sub indrumarea ministerului muncii. manuşi. minister sau sector de activitate. paravane şi imprejmuiri pentru delimitarea şi protejarea zonei de lucru. · indicatoare mobile de tensiune pentru identificarea prezenţei sau lipsei tensiunii in zona de lucru. elaboreaza norme de partamentare de protecţie a muncii. respectand urmatoarele cerinte: · să fie sănătoşi din punct de vedere psihic. covoare şi platforme electroizolante). 21 . vor fi autorizati de conducerea inteprinderii. · să cunoască procedeele de scoatere sub tensiune a persoanelor electrocutate şi să le poată acorda primul ajutor. · instructajul periodic se executa in urmatoarele cazuri: 1. obligatorii pentru toate organizaţiile aflate in subordine. · panouri. lucrătorul a suferit un accident de muncă soldat cu incapacitate de muncă. dureaza intre 8 ore şi 2 zile in funcţie de specificul inteprinderii. · instructajul la locul de muncă. Acestea cuprind cadrul general de tehnica a securitaţii muncii şi normele de igiena a muncii. personalul este supus urmatoarelor tipuri de instructaje: · instructajul introductiv general. Executarea. de acordare a primului ajutor şi revenire şi stingere a incendiilor. de interzicere a unor acţiuni sau de informare asupra unor particularităţi la punctele de lucru. care se efectuează la angajare. exploatarea. instructajul şi verificarea cunostintelor se consemnează in fişa individuală de protecţia muncii. Acestea sunt: · mijloace de protecţie izolante care au drept scop protejarea omului impotriva electrocutării prin atingere directă (clesti şi prajini electroizolante. se vor afişa instrucţiuni de protecţie a muncii. La locurile de muncă. instructajul şi verificarea cunostinţelor se consemnează in fişa individuală de protecţie a muncii. corespunzator funcţiei pe care o deţin. va respecta următoarele principale măsuri: · foloseşte mijloace individuale de protecţie impotriva electrocutarii şi acţiunii arcului electric. · placi avertizoare de avertizare a pericolului prezenţei tensiunii. Personalul care lucrează in instalaţii electrice sub tensiune. conţinutul. intreţinerea şi repararea instalaţiilor electrice se vor face numai de electricieni calificati. galoşi. durata nu depaşeşte 8 ore. obligatorii pentru toate ministerele de stat şi organizaţii obşteşti.

· se interzice intrebuinţarea radiatoarelor şi a reşourilor electrice in alte locuri decat cele stabilite sau in condiţii ce prezinta pericol de incendiu. · se interzice utilizarea receptoarelor de energie electrica (fiare de calcat. · se interzice incalcarea reţelelor electrice peste sarcina admisă. fără luarea măsurilor de izolare termică. hartie sau alte materiale inflamabile. faţă de elemente inflamabile din incapere. · se interzice folosire instalaţiilor electrice neprotejate in raport cu mediul (etansare la praf şi umezeală).Proiect de specialitate Colegiul Naţional “ Mihai Eminescu” 2. etc. · se interzice suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare. · se interzice executarea lucrărilor de intreţinere sau reparaţie a instalaţiilor electrice de către personal necalificat şi neautorizat. Pentru aceasta. 4. improvizaţiilor din carton. 22 . cand s-au modificat “normele de partamentare a muncii” Norme de prevenire şi stingere a incendiilor: In medii normale şi in special in mediul exploziv se iau masuri care să prevină declansarea unui incendiu sau a unei explozii. reşouri. s-au stabilit o serie de masuri specifice care trebuiesc respectate dupa cum urmeaza: · se interzice folosirea in stare defectă a instalaţiilor electrice si a receptoarelor de energie electrica de orice fel.). radiatoare. in functie de mediu. lucrătorul a lipsit mai mult de 40 de zile. utilaje şi tehnici noi. · se interzice folosirea la corpurile de iluminat şi a filtrelor de lumină. precum şi a celor uzate sau improvizate. · se interzice lăsarea neizolată a capetelor conductoarelor electrice in cazul demontarii parţiale a unei instalaţii. 3 s-a modificat procesul tehnologic.

manual pentru clasele a Xl-a şi a Xll-a licee industriale şi de matematica-fizica cu profil de electrotehnică şi şcoli profesionale.S. Reţele şi staţii electrice — ″ editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1966″. Internet: http://facultate. Niculae.Luigi Ionescu — ″ Instalaţii Electrice″ . Mira. Ing.T 2008. 23 .ro/ 3.Negus — ″Instalaţii şi echipamente electrice″ .regielive. Prof. 4.Ing.Proiect de specialitate Colegiul Naţional “ Mihai Eminescu” BIBLIOGRAFIE: 1. Constantin. Prof.ro/ http://didactic. M.Ing. 2.A.Rodica Dromereschi.Victor Gavril.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful