UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANŢA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SECŢIA FINANŢE ŞI BĂNCI

Asigurari si protectie sociala
REFORMA SISTEMULUI DE PENSII ÎN ROMÂNIA

Student : Gheauru Corina Alexandra Specializarea : Finante Banci ,Zi ,Anul III, Grupa 5

1

Mai mult. S-a stabilit cadrul legislativ prin adoptarea legii 204/2006 privind pensile facultative şi dezbaterea proiectului de modificare şi completare a legii 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. În prezent. studiile relevă faptul că în anul 2020 procentul va creşte la 30%. 2 . precum şi a persoanelor care realizează venituri din profesii liberale. România se confruntă cu situaţia în care numărul pensionarilor este în creştere. Astfel. reforma sistemului de pensii are în vedere: restabilirea echilibrului între generaţii. iar în anul 2050 jumătate din populaţie va depăşi această vârstă. de tip "pay as you go" (PAYG. condiţiile de eligibilitate pentru diferitele categorii de pensie. creşterea gradului de responsabilitate şi control. reforma pensiilor înseamnă extinderea bazelor sistemului de pensii prin adăugarea a înca două surse de pensie (pilonul II şi pilonul III) pe lângă pensia publică de stat (pilonul I). determinată de o serie de factori macro-economici şi sociali care au impus schimbări atât în ceea ce priveşte sistemul public de pensii (elementele parametrice. restabilirea echilibrului financiar al sistemului public de pensii.REFORMA SISTEMULUI DE PENSII ÎN ROMÂNIA În perioada de criză a statului bunăstării. Anul 2006 a reprezentat o etapă decisivă pentru această reformă.  Îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii – prin introducerea unor condiţii mai restrictive privind accesul la pensia anticipată parţială şi la pensia de invaliditate. În ţările industrializate aceasta s-a încheiat spre mijlocul anilor ‘80. care au indus presiuni semnificative asupra fondurilor de pensii şi a resurselor sociale ale statului în general. veniturile pensionarilor vor fi din ce în ce mai mici."eşti plătit pe măsură ce ieşi din sistem"). Atât unele cât şi celelalte au urmărit să îmbine cât mai bine protecţia socială şi responsabilitatea autoprotecţiei în condiţiile în care statele bunăstării au fost martorele unor schimbări majore în funcţionarea pieţei muncii şi a unei evoluţii demografice. aproximativ 18% din totalul populaţiei avea peste 65 de ani.  Menţinerea standardului de viaţă al pensionarilor în plată – prin corelarea puterii de cumpărarea a pensionarilor în raport cu rata inflaţiei. Dacă în anul 2005. precum şi completarea actualului sistem de pensii. Principalele direcţii ale reformei vizează:  Lărgirea sferei de cuprindere a asigurării obligatorii – prin integrarea în sistemul unitar de pensii publice a persoanelor care aparţineau unor sisteme speciale (pensiile militare). După cum se cunoaşte. prognoza demografiă pe termen lung este îngrijorătoare. în vreme ce numărul celor care contribuie la sistemul asigurărilor sociale scade. sistemul de pensii din România se află în faţa unei etape noi de reformă. sistemele de pensii au trecut printr-un proces de reformă. etc). care dispun deja de un sistem de pensii private dezvoltat. În această situaţie. Noile fonduri de pensii. fiind necesară găsirea unei alternative care să le asigure acestora venituri suplimentare faţă de pensia de stat. constituite prin contribuţiile individuale ale participanţilor. Astfel. cât şi în ceea ce priveşte sistemele neintegrate acestuia. pentru ca după 1990 să vină rândul ţărilor fostului bloc socialist. România se pregăteşte să se alăture celorlalte ţări din Europa Centrală şi de Est. Practic. sunt administrate de companii private.

în funcţie de grupa de vârsta din care aceştia fac parte. va fi din ce în ce mai greu să se asigure sustenabilitatea financiară a sistemelor de pensii.  Acest sistem şi faptul că procesul de îmbătrânire a populaţiei este tot mai accelerat vor duce la creşterea ratei de dependenţă. viitori pensionari – prin reglementarea modului de stabilire a pensiei în directă corelaţie cu nivelul veniturilor asigurate pentru care s-au achitat contribuţiile de asigurări sociale. • Vârsta de pensionare a femeilor va creşte. documente comunitare recente subliniind faptul că. Acestea vor administra contribuţiile individuale ale participanţilor (angajaţi înscrisi la fond) în beneficiul direct al acestora. prin adăugarea a câte 3 luni pe an. Constă în: • Noile fonduri de pensii nu vor fi administrate de către stat. Trebuie menţionat că aceste direcţii de acţiune se circumscriu preocupărilor generale manifestate. dar nu relaţionat de contribuţia totală. de la 57 de ani la 60 de ani. cu aproximativ 22. de statele membre ale Uniunii Europene. Ce înseamna reforma pensiilor şi în ce constă? Reforma pensiilor înseamna extinderea bazelor sistemului de pensii prin adăugarea a încă 2 surse (piloni) de pensie. principiu conform căruia pensiile actualilor pensionari sunt plătite din contribuţiile salariaţilor actuali. cuantumul pensiilor fiind legat de nivelul venitului.  Creşterea vârstelor de pensionare ca urmare a creşterii speranţei de viaţă a populaţiei şi egalizarea graduală – până în anul 2030 – a stagiului complet de cotizare pentru femei şi bărbaţi. Aspecte ce caracterizează România în prezent:  În România sistemul public de pensii cuprinde numai Pilonul I şi este organizat pe principiul redistribuirii („pay as you go”). Este lesne de înţeles că într-un astfel de sistem de pensii nici o contribuţie a actualilor salariaţi nu este pusă deoparte pentru plata pensiilor viitoare.  Descurajarea pensionărilor anticipate parţiale – prin majorarea coeficientului de penalizare a pensiei.3 milioane de locuitori este a doua ca mărime din Europa Centrală. în domeniul pensiilor. Se va menţine diferenţa de 5 ani dintre vârsta de pensionare a bărbaţilor şi cea a femeilor. Cu toate acestea numărul mediu de angajaţi este foarte scăzut: An 2005 2006 2007 2008 2009 2010 3 . Aplicarea reformei se va realiza diferit pentru angajaţi.  Implementarea unor criterii mai stricte în ceea ce priveşte accesul la pensia de invaliditate şi intensificarea controalelor ulterioare. în contextul unei societăţi cu o populaţie îmbătrânită. respectiv a raportului dintre numărul pensionarilor şi numărul angajaţilor şi automat la scăderea treptată a nivelului pensiilor  Populaţia României. Asigurarea unui tratament corect al persoanelor asigurate. numite pensii private. pe lângă pensia publică (de stat). ci de companii private. vârsta care va fi atinsă în anul 2014.

000 4.6% 1.000 Crestere 2.559. 4 . Urmărind aceste aspecte prezentate mai sus. Populaţia a scăzut. În orice caz.2% 1. se bazează pe sistemul multi pilon.2050 25% din totalul populaţiei.42.825. prima mare revizuire a sistemului a fost adusă de Legea 19/2000.8% 1.000 4.Numar mediu de angajati 4.900. ce va pune bazele primului sistem de pensii bazat pe economisire şi administrare privată. 1). din cauza ratei negative de creştere şi emigrării (Fig.000 4.660. Această situaţie s-a schimbat rapid (Fig. Astfel. de 3. 2).2% *Sursa : Casa Naţională de Pensii sş alte drepturi de Asigurări Sociale  Populaţia în vârstă de peste 65 de ani reprezenta în 2004 15% din totalul populaţiei şi prognoza arăta că aceasta va reprezenta în 2030 .7% 1. România avea o rată normală.960.000 4.000 4. Principalul motiv al modificării ratei de dependenţă a fost însă pensionarea înainte de termen. este evident că România avea nevoie de o reformă a pensiilor private. reforma sistemului de pensii în România. În 1990. când a fost publicată prima Carte Albă. Evoluţia demografică a creat probleme sistemului de pensii. Discuţiile despre reforma pensiilor au început în 1992.745. urmând exemplul altor ţări care s-au confruntat cu aceleaşi probleme.

conform sistemului de pensii private. tipul de muncă şi numărul de ani de muncă. femeile primesc beneficii de pensie mai mici. spre deosebire de sistemul pensiilor publice unde primesc în medie 75% din cât primesc bărbaţii.* Pentru România. Legea reformează pensiile de stat – aşa numitul pilon unu al proiectatului sistem de pensii. dată fiind diminuarea populaţiei active pe măsură ce populaţia României îmbătrâneşte. • Problemele demografice şi reglementările referitoare la pensionarea anticipată amplifică diferenţele: – Femeile trăiesc în medie cu 3-5 ani mai mult decât bărbaţii şi sunt mai tinere decât soţii/partenerii lor. Este tentant. estimările făcute în legătură cu impactul de gen al reformei pensiilor. participând mai mult la muncă domestică – femeile lucrează în sistem de muncă salarizată.G. 230/2000. Trendul demografic va continua să fie defavorabil sistemului de pensii. administrate de fonduri de pensii private.care a intrat în vigoare în aprilie 2001. Femei şi bărbaţi. riscul de sărăcie este şi mai mare – trăiesc o perioadă mai lungă de timp din rezerve mai mici. • Salariile mai mici. indică faptul că. Aceste împotriviri au întârziat trecerea legii prin Parlament. • Rolul speranţei de viaţă este important în stabilirea beneficiilor de pensie pentru femei şi bărbaţi. numărul mai mic de ani de muncă. defavorizează femeile: • În general. aceasta şi din cauza întreruperilor legate de concediile de maternitate şi de creştere şi îngrijire a copiilor. femeile pot ajunge să primească doar 57% din cât primesc bărbaţii. doar jumătate din anii pe care îi lucrează bărbaţii. în noul sistem. Această componentă presupune a fi completată de pilonul doi . câştigurile mai mici şi speranţa de viaţă mai mare pot conduce la o reducere a pensiei medii a femeilor cu aproximativ 34% în comparaţie cu cea din sistemul public. Introducerea pilonilor doi şi trei a întâmpinat opoziţii. care vor să aibă un cuvânt de spus în conceperea sistemului. Aceleaşi condiţii – aceleaşi pensii? De ce vorbim despre impactul diferit al reformei sistemului de pensii asupra femeilor şi bărbaţilor? Studiile realizate la nivelul diferitelor state care şi-au reformat sistemul de pensii arată că există diferenţe care. însă acest lucru înseamnă că ele acumuleză mai puţine rezerve pentru perioada de pensie. Dacă sistemul va copia practicile asigurărilor private de a folosi tabele diferite pentru speranţa de viaţă a femeilor şi a bărbaţilor. inclusiv din partea sindicatelor. – Dacă adăugăm şi faptul că trăiesc mai mult decât soţii/partenerii lor. datorate valorizării mai slabe a muncii femeilor şi apartenenţei lor la domenii economice mai slab plătite – până la vârsta adultă femeile câştigă în medie 2/3 din cât câştigă bărbaţii. reforma a fost legiferată prin O. în general. şi pilonul al treilea – pensia privată opţională. – Femeilor li se permite să se pensioneze cu 5 ani mai devreme decât bărbaţii. atunci. în medie. • Dacă beneficiile de pensie depind de contribuţii şi contribuţiile depind de salarii. Necunoscuta 5 . În sfârşit. femeile înregistrează rate mai mici de participare pe piaţa muncii. dacă situaţia rămâne neschimbată**.contribuţiile obligatorii la pensii.

Sistemul de pensii private se bazează pe investiţii. 4. Acest fenomen pozitiv nu înseamnă însă neapărat o sporire a locurilor de muncă. O pensie privată depinde de aceste rezultate. Mai mult. Astfel eşti sigur că vei beneficia de o pensie privată dacă îndeplineşti cerinţele legale. Profitul fondurilor este determinat de comisioanele aplicate aderenţilor.Pentru că legea te obligă dacă ai până în 35 de ani. chiar dacă nu există un consens între diferiţii analişti asupra mărimii previzionate a ratei de creştere. Astfel poţi beneficia de o pensie mai mare. Dacă nu îţi convin rezultatele eşti liber să îţi schimbi fondul de pensii. Recenta lege a pensiilor oferă stimulentele necesare pentru supravieţuirea sistemului de pensii. Ai de unde alege un fond care să iţi placă. Sistemul de pensii se schimbă pentru că nu mai poate face faţă. Banii adunaţi sunt investiţi spre deosebire de sistemul actual în care pensiile sunt plătite din contribuţiile persoanelor active. 6 . şi mai cu seamă de aducerea la lumină a economiei subterane. 6. Un fond de pensii private este obligat să îţi raporteze rezultatele şi performanţele. 9.în această ecuaţie rămâne numărul angajaţilor contribuabili. 3. Fiecare fond de pensii private este auditat şi controlat. O pensie privată este o sumă suplimentară de bani pe care o primeşti la pensie. de companii private care cu siguranţă vă pot administra banii mai bine decât statul. 7. deoarece o creştere a producţiei poate fi pusă pe seama capacităţilor productive utilizate doar parţial anterior şi pe creşterea productivităţii angajaţilor existenţi. Astfel vei avea siguranţa că vor desfăşura activităţi legale. Aceşti bani se adaugă pensiei pe care o primeşti de la stat. Nu te costă nimic în plus sa aderi la un fond de pensii private. Sunt 17 jucători pe piaţa de pensii private. 10. în acest an este anticipată o creştere economică. Pe de-o parte. 8. dar şi de procesul de restructurare industrială. Un sistem de pensii private este administrat. întrebarea cheie este dacă evaziunea fiscală va fi stopată: dacă angajaţii din economia informală vor fi reintegraţi în cea formală şi dacă câştigurile salariale ale angajaţilor vor fi raportate în întregime de angajatori. Majoritatea fondurilor de pensii sunt fonduri cu experienţa internaţională. Sistemul de pensii private nu poate intra în faliment. 2. Deci şi investiţiile sunt profitabile pentru pensia fiecarui aderent. Pe de altă parte. 10 motive pentru care trebuie să alegi o pensie privată: 1. procesul de restructurare economică poate duce la creşterea şomajului. 5. sistemul de stat nu îţi permite acest lucru. Totuşi. şi a incertitudinii asupra evoluţiei numărului de angajaţi contribuabili – care depinde de dezvoltarea de ansamblu a economiei. acesta va avea de înfruntat presiunea crescândă îmbătrânirii populaţiei.

3. 2002.BIBLIOGRAFIE: 1. A. ed.studiidecaz. OECD.php? ifile=text_full&id_text=172&id_text2=4f0d6e09eabdb41bf34bf87e4fb80e43&caption=RE FORMA-SISTEMULUI-DE-PENSII-350-I-IMPACTUL-EI-ASUPRA-FEMEILOR- 7 . 5. 1995. Reforming Public Pensions.pdf 9. 2006. Politici sociale – România în context European 6. 1988. Chiriac. 2002. “Imbătrînind frumos: reforma sistemului de pensii in Romania”. Zamfir Elena et al.ro/index. http://www. Culea Silviu.allianztiriac. Social Policy Studies No 5 7. http://pensii. „ Sisteme de asigurări de pensii”.policy. „Reforma sistemului de pensii şi impactul ei asupra femeilor”.http://www. Simona Ilie. „ Asigurări sociale”.ro/facultative/sistemul_de_pensii/ 8. Marian Preda.hu/chiritoiu/reformapensiilor. 4. 2. 1999.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful