Revolutia Franceza

Eveniment deosebit de important si totodata decisiv in istoria epocii moderne, Revolutia Franceza a marcat nu numai istoria Frantei, dar a avut si un efect nesperat asupra tututor popoarelor europene intensificand lupta natiunilor asuprite impotriva dominatiei straine. Un factor important al revolutiei l-a constituit Dinastia de Bourbon (1589-1789) care a incetinit evolutia societatatii franceze, iar initiativele reformiste ale acesteia au fost impiedicate de diverse tendinte de aparare a privilegiilor. In ultimele decenii, Vechiul Regim a fost cuprins de o puternica si complexa criza la nivel economic, social, financiar si moral ceea ce a determinat ca Revolutia Franceza sa fie necesara si totodata inevitabila. Anul 1789 infatisa Franta ca fiind cea mai puternica tara din Europa. Aceasta pozitie o ocupa de mai bine de 150 de ani datorita mai multor factori: pamantul fertil, numar mare al populatiei si resurse naturale bogate. Industria si comertul au cunoscut de asemenea o crestere rapida in secolul al XVIII-lea, stiintele si artele s-au dezvoltat intr-un ritm alert si Industria a excelat cu deosebire în domeniul textil, fiind puternic sustinuta de constructia de drumuri. Cu toate acestea insa bunastarea si dezvoltarea poporului francez nu avea baze sigure. Societatea franceza era din foarte multe considerente de tip feudal ceea ce insemna ca dezvoltarea economica era incetinita de diferite obiceiuri regionale, de legi si de restrictii. Nobilimea se comporta ca o casta distincta si superioara si domina toate domeniile atat sociale cat si cele politice. Ţaranimea continua sa reprezinte un procent onsemnat de 85% din populatie si, in ciuda faptului ca cea mai mare parte a ei era libera, lipsa pamântului si dependenta fata de nobil, de Biserica si de Stat îi împovarau viata, iar scutirea nobilimii de plata impozitelor a intensificat atat ura oamenilor de rand cat si pe cea a burghezilor, deoarece povara platilor era lasata pe spinarea acestora din urma Cu toate acestea insa, productia agricola a fost într-o crestere continua, chiar daca nu s-a desfasurat întotdeauna în functie de tehnologii noi sau de uneltele folosite..

1

Risipa. devenind garantul mentinerii privilegiilor. iar majoritatea domeniilor au fost amanetate (a garanta un împrumut cu o proprietate) sau vandute. In schimb. preotii de tara. Clerul. care cumparau acest titlu si intrau in randurile nobilimii de roba. 25 milioane locuitori. Populatia Frantei in preajma revolutiei numara aprox. Traia in mare lux. a magistratilor. duceau o existenta modesta alaturi de enoriasii (persoana care. ruinata si ducand o viata modesta pe domeniile ei. muncitorii din manufacturi. însumând circa 130 000 de persoane. episcopii si abatii (titlu purtat de sefii unei mânastiri catolice) se recrutau din randurile nobililor. 4 000 de persoane. etc. Se bucura de insemnate privilegii politice. in secolele XVI-XVIII s-a format nobilimea judiciara. alcatuita din burghezie. societatea franceza si-a pastrat structurile traditionale: regele în fruntea ierarhiei. tine de o anumita parohie) lor. nobilimea judiciara respingea sistematic reformele. Profitând ca in Franta Vechiului Regim legile intrau in vigoare abia dupa ce erau inregistrate în condica Parlamentului din Paris. din soldele militare sau din veniturile slujbelor indeplinite la curte. care se numeau parlamente. fiscale si juridice. iar postul ocupat era unica sursa de venit sigura.Guvern sau de la sistemul legal nu puteau face foarte multe pentru popor deoarece majoritatea functiilor erau cumparate. Instantele judiciare supreme. Originea celor trei ordine dateaza din Evul Mediu. Alaturi de nobilimea de sange sau de spada. dintre care 350 000 erau nobili. luxul si viata de la curte implicau cheltuieli mult mai mari decât veniturile. Nobilimea de curte. cei care se lupta numiti bellatores si cei care muncesc pentru a asigura traiul celorlalti numiti laboratores. operele lor consteintizand in multi oameni cu judecata necesitatea unor schimbari. Cu totul alta era situatia nobilimii provinciale. Voltaire si Diderot au facut cunoscute poporului francez neregulile si abuzurile savarsite de functionari obiectivul principal al acestora fiind demascarea acelor nedreptati sociale. practicand o religie. taranime. Structura Societatii Franceze Din Evul Mediu. cca. locuia la Versailles si forma anturajul regelui. urmat de cele doua stari privilegiate: clerul si nobilimea si starea a III-a. se proclama el insusi cea mai inalta treapta a Regatului. când s-a ivit deosebirea între cei care se roaga numiti oratores. Scriitori ai secolului XVIII si reprezentanti ai iluminismului. Totusi marea nobilime era partial ruinata. Principala sursa de venituri consta 2 . constituiau un monopol al acestor aristocratii de functionari. din pensiile si ajutoarele acordate din bugetul statului. dar cu structura foarte eterogena. cuprinzând 50 000 de parohi. Membrii clerului superior. Fastul si grandoarea în care traiau principii bisericii egalau luxul marilor nobili laici.

In fapt. O serie intreaga de ministri talentati au incercat sa faca reforma in sistemul monetar. Teoretic. numea in toate functiile militare si civile. iar a treia clasa includea nu doar comerciantii si avocatii precum si taranii. ucenici si calfe care locuiau la orase si alcatuiau o forta sociala exploziva. iar populatia vlaguita si profund nemultumita. sigilat cu pecetea sa). forma cea mai mare parte a starii a treia. medici. Starile Generale nu mai fusesera convocatedin 1614.in perceperea drepturilor feudale de la tarani. Louisiana si India. dar cu pretul adancirii crizei finantelor publice. Regele Ludovic al XVI-lea (1774-1792) a esuat in toate incercarile de a reforma finantele tarii. Statul era domeniul sau. Primele doua clase sociale erau nobilimea si clerul. regele detinea puterea in mod absolut. Regele Ludovic al XV-lea a antrenat tara intr-o serie de razboaie inutile avand ca rezultat scaderea prestigiului Frantei si o criza financiara care va dainui pâna la revolutie. In Franta. anul mortii lui Ludovic al XIV-lea. autoritatea regala era mult slabita de modul haotic in care functionau principalele institutii ale statului. cand Franta pierdea in favoarea Angliei teritorii precum Canada. care numara 20 milioane de agricultori. muncitori si saraci. notari). aceasta era instituria guvernamentala cea mai apropiata de Parlament. In schimb. Criza Monarhiei Absolutiste Franceze Criza monarhiei absolutiste franceze a inceput dupa 1715. Dupa ce sedintele nobilimii au refuzat din nou reforma in sistemul fiscal Ludovic al XVI-lea. monarhia franceza a sprijinit lupta de eliberare a coloniilor engleze din America de Nord. Starea a III-a cuprindea burghezia alcatuita din 2 milioane de bancheri. Taranimea. a convocat Adunarea Starilor Generale. dar nobilimea ia impedicat de fiecare data. intr-un mod total neobisnuit. Tot în aceasta categorie sociala se mai gaseau 2 milioane de muncitori. Regele declara razboi si incheia pace. industriasi. mici comercianti. chiar daca valoarea lor scazuse foarte mult in secolul XVIII. putea încarcera orice persoana printr-o simpla „Lettre de cachet” (ordin scris. 3 . Finantele erau secatuite de desele razboaie. negustori si liber-profesionisti (avocati. Politica falimentara a lui Ludovic al XV-lea a fost ilustrata de incheierea umilitoarei paci din 1763. pe care l-a primit mostenire de la antecesori si pe care-l guverna dupa bunul sau plac. mestesugar.

Regele a deschis Adunarea Starilor Generale in data de 5 mai 1789 in Palatul Prezidential din Versailles. Regele insa a uitat sa ia in calcul entuziasmul general fata de intrunirea si de alegerile apropiate . Entuziasmul pentru dominatia majoritatii si schimbarile politice ajunsesera la apogeu. moment in care putea spera ca votul Starilor Generale nu va putea produce schimbari radicale. Printre taranii francezi s-au vehiculat vesti ingrozitoare. In timp ce Adunarea Nationala s-a ocupat de de realizarea noii oranduiri sociale. Clasa a treia a avut de doua ori mai multi deputati decat ceilalti . au aflat ca in temuta Bastilie se inmagazinase o cantitate mare de armament si munitie. acesta 4 . parizienii au inceput sa se aprovizioneze cu armament . cu flota mare si purtau adesea razboaie de cucerire extrem scumpe. Toate acestea au dus la epuizarea rezervelor statului. regii francezi aveau o armata uriasa. Desi in penitenciar nu mai era nici un detinut. macelarind aparatorii ei. Cheltuielile curtii care era cea mai somptuoasa din Europa. care erau aproape toti intelectoali din clasa de mijloc . Deputatii alesi ai starii a treia . taranimea si muncitori oraselor erau amenintati de foamete. atmosfera a devenit exploziva mai ales in anii in care . Populatia orasului a luat cu asalt cladirea si printr-o lupta scurta dar sangeroasa a ocupat-o.Asadar. La vestea demiteri unui ministru popular si de teama atacului armatei. Dupa saptamani tensionante regele a cerut celor doua stari superioare sa se alature lucrarilor Adunari Nationale Consultante. fortificatia a fost simbolul tiraniei regesti. Dezbaterea asupra procedurilor de vot a pus la incercare de multe ori rabdarea starii a treia. mai ales fiindca majoritatea oamenilor bogati nu plateau impozite. a tulburarilor numeroase. Insa nu foametea a fost factorul decisiv ci falimentul statului. astfel caderea Bastiliei din 14 iulie 1789 a devenit sarbatoarea nationala a Frantei. deoarece raportul nobilimii si preotimii fata de cea de-a treia clasa era de doi la unu. In acelasi timp a rechemat patru regimente de la hotare pentru apararea Parisului. evenimentele de la tara o accelerat prcesul de schimbare. datorita vremii nefavorabile sau a problemelor de valorificare . iar nobilimea si-a dat seama ca prin vot individual ei ar avea majoritatea absoluta si ar putea adopta schimbari ce nu ar putea fi pe placul regelui si a nobilimii. Pe langa aceasta. la 12 mile de Paris. Regele Ludovic si-a dat seama ca nu poate conta pe loialitatea trupelor sale . Datorita starii generale de panica si nesiguranta. se ridicau la cifre foarte mari . au cerut sedinta comuna si vot individual. astfel ca s-a prefacut ca accepta forma de guvernamant a monarhiei constitutionale si a fost nevoit sa colaboreze.

La vestea victoriel obtinute de inamici a izbucnit o panica imensa in Paris . Pana in luna febroarie 1793 . intr-un mod firesc. Alianta Nationala realeasa si denumita Conventia Nationala . 5 . a proclamat Republica. Franta a ajuns in situatie de razboi cu aproape toate puterile europene . In batalia de la Valmy . Celelalte curti europene sau temut ca urmand exemplul francez. In august. Victoria avea o semnificatie importanta – Franta a demonstrat ca este in continuare o forta militara puternica. In urmatorii doi ani s-au lichidat legile si regulile feudale teritoriale si statul francez si-a capatat forma moderna. ci are dreptul sa participe activ la conducerea comunitara. a adoptat un sistem politic in care numai persoanele instarite aveau drept de vot. francezii au reusit sa invinga armata prusaca si astfel s-a eliminat amenintarea invaziei . o parte din nobilimea ce se opunea noilor schimbari a emigrat si influenta sa a intarit antipatia domnilor europeni fata de revolutie. s-a decis sa “exporte“ revolutia. Asadar. Totusi in declaratia Drepturilor Omului si Cetatenesti. in august 1789 . Adunarea Nationala a formulat fundamentele principale ale revolutiei. dupa care toti cetatenii au anumite drepturi inalienabile ( ce nu i se pot lua niciodata ) si cetateanul nu este numai un supus ascultato. Fanatismul si suspiciunea amplificata de amenintarea straina au creat o atmosfera tensionata in care oricand se putea starni ura multimii impotriva “tradatorilor”. Datorita ideilor maiestoase si a starii de panica. In ciuda masurilor radicalle luate. formata in principal din burghezi si aristrocrati. Sentimentele adevarate ale lui Ludovic fata de revolutie s-au demascat cand a incercat sa fuga in strainatate cu familia sa. inclusiv Marea Britanie. In aprilie 1792 a izbucnit razboiul cu Austria si Prusia. masele pariziene au luat cu asalt Palatul regal Tuileries si au intemnitat regele. Adunarea Nationala Constituanta a abolit privilegiile feudalilor . oferindu-si ajutorul popoarelor care doreau sa rastoarne dominatia opresorilor . In cautarea unor tradatori potentiali s-au napustit asupra penitenciarelor si au executat multi prizonieri. Din acest moment desfasurarea evenimentelor s-a accelerat.perioada s-a numit “Marea Teama “. principiile revolutionare s-ar putea raspandi si prinrte supusii lor. Conventia Nationala incurajata de victoria obtinuta . ei se gandeau cu compasiune la situatia lui Ludovic al XVI-lea. Dupa caderea Bastiliei. Era prima data in istorie ca taranii francezi erau liberi cu adevarat. Prin fapta sa a ingropat definitive sansele unei monarhii constitutionale . Adunarea Nationala. Au fost prinsi la Varnnes si escortati inapoi la Paris. Conventia Nationala a ordonat executarea lui Ludovic al XVI-lea fara sa tina cont de restrictiile internationale.

au stabilizat economia si au trimis comisionari in provincie ca sa castige increderea populatiei si pentru a lichida rezidenta. dar teroarea a continuat si sub domnia lui. Victoriile militare au crescut mult influenta si prestigiul generalului . In august 1793 . regimentele franceze au fost nevoite sa se retraga pe toate fronturile. Multi dintre cei care s-au aliat impotriva lui Robespirre au acceptat ideea masacrelor si vroiau sa trimita cat mai multe victime sub ghilotina. Napoleon a devenit primul consul tarii printr-o lovitura de stat si a inagurat o noua dictatura. care au luat sfarsit odata cu executarea lui Danton si a adeptilor lui. situate in vestul Frantei a izbucnit o revolta pro-regala. Soldatii francezi au luptat in Campia Germana. In orasul Vendee . caracterizata printr-o conduita de viata orientata spre placeri si viata moderna. s-a sfarsit cu eliminarea girodinilor din conducere . instaurand republici pe teritoriile ocupate. Rivalitatea dintre cele doua grupari majore ale Conventiei Nationale. In Europa insa. dintre care Comitetul Salvarii Publice condus de Danton si Robespirre a fost cel mai important. Conventia Nationala s-a saturat de varsare de sange si i-a pus capat. Franta a avut o perioada de liniste. Eforturile eroice sau terminat adesea prin maceluri sangeroase. Robespirre a preluat conducerea. au continuat luptele. A crescut presiunea si in Paris unde sute de oameni erau trimisi la ghilotina pe baza unor acuzatii neintemeiate. au recrutat regimente noi. Victoriile cele mai stralucitoare le-a obtinut tanarul general Napoleon Bonaparte in Italia. Rezultatele nu au intarziat sa apara. Pana la urma. iar bacnota republicii. s-a devolorizat repede. pana cand. Puterea s-a concentrat in mana a doua comitete.Cum revolutia a devenit din ce in ce mai extremista si-a facut multi dusmani. Teroarea era amplificata si de luptele pentru putere in interiorul partidului iacobin. in iulie 1794. Revolutia condusa de iacobini a reactionat energic la provocari. girodinii si iacobinii. Au introdus serviciul militar obligatoriu. el insasi a fost detronat si executat. In cea mai mare parte a tarii era razboi civil. iar pana la sfarsitul anului 1793 au alungat armatele straine din tara si majoritatea teritoriilor au intrat sub controlul repeblicii. un port important . Britanicii au ocupat Tooulonul . spre multumirea opiniei publice Sub Directorat. conduse de multe ori chiar de comisari. Elvetia si Italia. care a luat locul Conventiei Nationale. dar adeptii lor au organizat tulburari si revolte in provincie. 6 . Revolutia a ajuns intr-o stare critica.

Revolutia s-a asezat la principiile pe care am inceput-o: ea s-a incheiat!”1 au fost cuvintele lui Napoleon Bonaparte rostite la 15 decembrie 1799. „Cetateni. 15 decembrie 1799 7 . infrante insa de trupele suveranilor. in timp ce facea cunoscuta francezilor noua Constitutie. Revolutia franceza reuseste si elaboreaza o ideologie al carei caracter universal ii explica succesul. 1 Napoleon Bonaparte.Spre deosebire de celelalte revolutii care au avut loc in lume in aceeasi perioada. . .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful