P. 1
Cursuri 1-9 Drept International Privat-1

Cursuri 1-9 Drept International Privat-1

|Views: 151|Likes:
Published by Diana Gal

More info:

Published by: Diana Gal on May 15, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/20/2014

pdf

text

original

1 CURSUL 1 LA SERIA 1 NU S-A TINUT.

Curs 2 International Privat (primul) In Europa intra raporturi juridice cele mai variate, cele mai diverse, contracte, contracte incheiate prin mijloace electronice, in care cocontractantii apartin unor sisteme de drept aparte. Deschiderea unor succesiuni, in masa succesorala intrand bunuri mobile sau imobile pe diferite teritorii nationale. Savarsirea unor delicte de catre straini in tara noastra. Incheierea de casatorii intre persoane de cetatenii diferite. Exista elemente de extraneitate – adica prezinta legaturi cu cel putin inca un sistem de drept, pt ca nu se poate aplica unei situatii juridice, 2 sau mai multe legi national diferite -> casatorie, regim matrimonial, succesiune. Dreptul international privat – este inainte de toate drept privat, participantii la aceste raporturi se gasesc pe o pozitie juridica de egalitate si corespunzator pozitiei de egalitate a subiectelor participante la aceste raporturi rezulta mutatis mutandis pozitia de egalitate a sistemelor de drept, a sistemelor normative cu care raportul prezinta legaturi, altfel spus vocatia juridica egala a acestor sisteme de a se aplica, de a carmui raportul juridic respectiv, nu inseamna nici de cum ca daca sesizam instanta romana instanta va aplica pt acest motiv legea romana ->>> exista principii si reguli prestabilite care stabilesc stiinta amaraciunilor, exista obligatia pt instanta romana sa aplice relatiei private respective o reglementare,fie o codificare straina, fie si din cele schitate pana acum ne putem da seama ca obiectul primordial al DIP = FIXAREA PRINCIPIILOR SI REGULILOR de localizare a raporturilor juridice, determinand legea aplicabila acestuia, misiunea DIP = indicator al dreptului aplicabil. Putem defini DIP = acea ramura a sistemului international de drept cuprinzand un ansamblu de norme preponderent conflictuale, dar si norme materiale specifice care urmaresc localizarea raporturilor private internationale solutionand conflictele de legi in spatiu dar si conflictele de jurisdictii, inclusiv norme care statornicesc conditia juridica a strainului in tara noastra. Din aceasta definitie, se pot desprinde cel putin urmatoarele trasaturi care definesc si contureaza specificul acestei ramuri de drept: - DIP este o ramura de drept: normele sale sunt in principiu edictate de fiecare legiuitor national, fiecare legislatie cunoaste reguli de solutionare a conflictelor de legi in spatiu asigurand in viziunea proprie localizarea raporturilor private internationale, de aceea putem vorbi despre un drept international privat roman, francez, german, italian, spaniol etc. Este insa adevarat ca in ultima vreme in plan european, ca efect al adancirii integrarii europene exista tot mai multe reglementari uniforme care imbraca de regula forma regulamentelor europene -> ex. 593/2008 (roma 1) prin determinarea legii aplicabile obligatiilor contractuale,

2 864/2007 (roma extracontractuale, 2) privind determinarea legii aplicabile obligatiilor

805/2004 privind crearea unui titlu executoriu european, 44/2001 privind recunoasterea si executarea hot jud in materie civila (bruxelles 1), 2201/2003 privind competenta internationala in materia familiala, recunoasterea si exec hot jud in materie familiala (bruxelles 2 – bis) CARTEA VII C. civ. –Dispozitii de drept international privat – normele nationale Pentru actele juridice incheiate anterior intrarii in vigoare a NCC – succesiunile deschise anterior, chiar daca ele se dezbat acum, la succesiuni este relevant mom desch succesiunii, vor fi aplicabile normele de conflict – 105/1992 (reglementarea raporturilor de DIP) – a fost abrogata de NCC. Daca in materia civila, comerciala incidenta factorului european imbraca forma directivelor (de regula) europene, izvorul de drept este legea de transpozitie si nu directiva ca atare. In DIP, legiuitorul european intervine mai energic -> regulamente, care nu mai trebuie transpuse, ele se aplica direct si nemijlocit, sunt interpretate de CJUE, jurisprudenta curtii este obligatorie si direct aplicabile instantelor nationale. Legiuitorul are obligatie de transpunere, regulamentul se aplica direct. Art. 81 TFUE Art. 2589 – C. civ. Dreptul de norma de conflict – pot fi chiar 2 cetateni romani dar care au resedinta obisnuita comuna in Italia sau in Germania, efectele casatoriei patrimoniale si nepatrimoniale vor fi carmuite de legea italiana sau germana chiar daca ei nu poseda nici unul cetatenia statelor respective. Al. 3 – reglementeaza o prostie – drepturile sotilor asupra locuintei familiei, precum si regimul…., sunt supuse locului acestea unde sunt situate. In NCC apare inovator – locuinta a familiei Resedinta obisnuita e un concept calitativ nu concept cantitativ – ex. 3 luni la paris, 2 la londra si 2 la bonn ->nu rezulta automat ca respectivul are resedinta la paris. E vorba despre acel loc unde se citeste liturghia identitatii spiritului tau. Resedinta obisnuita mai e folositoare pt fixarea competentelor instantelor nationale. Spatiul juridic european e un spatiu federalizat, doar politic nu e. Viata privata e greu acum sa fie inghesuita in reglementarile nationale, persoanele circula, omu incheie acte… Federalismul european de tip nou conduce la desedentalizarea civilului si crearea din normativ un produs, care se afla in competitie cu un alt produs apartinand unui alt sistem legislativ, iar europeanul are de unde alege. Regulamentul imi da posibilitatea mie daca eu imi doresc acest lucru sa imi exersez patriotismul prin testament. Pot alege intre legea romana si maghiara de

3 exemplu ! Mai ales daca eu am un anumit mod de gandire. Inainte totul se consuma intre frontierele nationale, acum nu mai e asa.

Curs 3 Drept international privat Dreptul international privat ar putea fi definit ca fiind acea ramura a sistemului nostru de drept cuprinzand un ansamblu de norme, preponderant conflictuale dar si norme material specific acestei stiinte care isi propun sa asigure localizarea raporturilor juridice internationale solutionand conflictele de legi in spatiu, conflictele de jurisdictii, inclusive norme care statornicesc conditia juridica a strainului in tara noastra. Din aceasta definitie rezulta urmatoarele trasaturi care contureaza si definesc specificul dreptului international privat, mai intai trebuie sa pornim de la genul sau proxim, altfel spus, dreptul international privat se integreaza in marea familie a dreptului privat, participantii la aceste raporturi se gasesc pe o pozitie juridica de egalitate. Ceea ce insa particularizeaza aceste raporturi constituie prezenta elementului de extraneitate care face ca acestea sa prezinte legaturi cu cel putin inca un sistem de drept privat. Desigur, elementul de extraneitate nu este un element de structura al raportului juridic, adica un element suplimentar care sa se adauge subiectelor, obiectului sau continutului ci un element de circumstanta care “coloreaza” sau particularizeaza elementele de structura bine cunoscute. Mai precis elementul de extraneitate, este acel element care face ca raportul juridic sa prezinte legaturi si cu alte sisteme de drept privat punandu-se astfel problema determinarii competentei sistemului de drept care ar urma sa se aplice in cauza. In al doilea rand, DIP face parte din dreptul intern apartinand fiecarei tari, fiecare tara stabilind in mod suveran, in principiu, normele si principiile cu ajutorul carora localizeaza raporturile civile internationale, DIP roman, Dip francez…etc. Totusi, asistam in ultima vreme, in plan european, mai ales dupa modificarea tratatului care a avut loc la Amsterdam, la un proces de unificare a normelor de conflict in plan european, vorbindu-se chiar pe drept cuvant despre un European Privat International Law. Odata cu trecerea de la etapa cooperarii interguveramentale la cea institutionala urmarindu-se tot mai mult apropierea legislatiilor apartinand statelor membre si crearea unui climate de stabilitate si predictibilitate in circuitul privat transfrontalier, au fost adoptate o serie de reglementari uniforme intr-o serie intreaga de domenii, de exemplu in materie contractuala, delictuala, familiala si de ocrotire parentala, in materia obligatiilor alimentare, in materia competentei instantelor si autoritatilor publice internationale in materie civila si familiala, in materia recunoasterii si executarii hotararilor judiciare si a titlului executoriu, in materia notificarii si publicarii actelor publice etc. Versiunea consolidata a TFUE cuprinde in cap. 3 al titlului 7, norme privind apropierea legislatiilor statelor membre. De asemenea, cap. 3 al titlului 5 este intitulata coop. Judiciara in materie civila prevazand ca UE dezvolta o coop.

care face ca raportul respectiv sa prezinte legaturi cu cel putin inca un sistem de drept. elementul de extraneitate poate fi foarte variat. Reciproce a deciziilor judiciare si extrajudiciare. Rezultatul solutionarii conflictului depinde de instanta solicitata (ex. depinde unde ma judec). norma de retrimitere este Sach…verweisung. 66 (discutii) -> ex.4 Judiciara in materie civila cu incidenta transfrontaliera intemeiata pe princ. art. putand privi fie subiectii adica participantii la raporturile juridice (cetatenia. In germania instanta va aplica legea sa. 2201/2003 in materie europeana (divort. sediul persoanei juridice) fie obiectul. spre deosebire de masurile anterioare. la nevoie prin favorizarea compatibilitatii normelor de procedura civila aplicabile in statele membre g) Dezvoltarea unor metode alternative de solutionare a litigiilor h) Sprijinirea formarii profesionale a magistratiilor si a personalului de justitie De asemenea. ceea ce este specific raporturilor de drept international privat. art. dar care in aceasta privinta. Norma trimite la dreptu german. regulam. In al 3-lea rand. il constituie prezenta elementelului sau elementelor de extraneitate. Chestiuni de maternitatea de surogat. norma de conflict germana retrimite la dreptul roman. Parl European si Consiliul Eu pot adopta masuri in special atunci cand acestea sunt necesare pt buna functionare a pietei interne care urmaresc sa asigure: a) Recunoasterea reciproca intre SM a deciziilor judiciare si extrajudiciare si executarea acestora b) Comunicarea si notificarea transfrontaliera a actelor judiciare si extrajudiciare c) Compatibilitatea normelor aplicabile in SM in materie de conflict de legi si de competenta d) Cooperarea in materie de obtinere a probelor e) Accesul efectiv la justitie f) Eliminarea obstacolelor in calea bunei desfasurari a procedurilor civile. in privinta masurilor care privesc dreptul familiei care au implicatii transfrontaliere stabilite de catre Consiliu. mai exista in literatura de specialitate -> Clauza de pasarela (tot in dreptul familiei): ex. 25 de exemplu…si tot asa. retrimiterea este intotdeauna ca norma materiala. aspectele civile ale rapirii internationale de copii). adica a elementului strain. domiciliu. hotaraste in unanimitate dupa consultarea Parl Eu. un anumit bun . Pe langa asta. autoritate parentala. Lg 105/1992 – art. de ex. 25 BGB -> norma trimite la dreptu roman. Recun. resedinta lor obisnuita. a fost institutionalizata o forma de cooperare consolidata prin derogare de la cele mentionate mai sus. Aceasta cooperare poate include adoptarea unor masuri de apropiere a actelor cu putere de lege intre statele membre.

zisa care. 2635. intrarii si iesirii din tara a strainilor. Si de aceea. Corespunzator pozitiei juridice de egalitate a participantilor la raporturile de drept privat ii corespunde in egala masura vocatia egala de aplicare a sistemelor de drept privat cu care raportul respectiv prezinta legaturi prin elementele sale de extraneitate. fie sa reglementeze procedura civila propriu. nu si sanctiune. nationalitate. luna aceasta am facut doar 80000 Euro. locul inregistrarii unei opere de creatie intelectuala. 2 cetateni olandezi. 2564 -> se incalca ordinea publica… Regula standard – regula de conflict neutra 2584. Sunt notari care isi atrag clientela prin tot felul de metode. 2580 C. Notarul. ci si in egala masura. barbati. in unele luni: “vai. Elementul de legatura – cetatenia. imi pleaca clientii. Regula de conflict. ati studiat-o la drepturile reale). vin sa se casatoreasca in Romania -> 2586. luam un element si il lipim de o norma care se va aplica dintr-o tara. 2585 – scara lui kegel. se stie. DIP cuprinde si norme de procedura civila. civ.” Seminar Norma de conflict cuprinde numai ipoteza si dispozitie. in principiu.nu?. unii notari ajung sa se planga. In al 5-lea rand. obiect de preocupare al DIP il constituie chestiunile legate de conditia juridica a strainilor in tara noastra referindu-ne aici nu numai la aspectele privind regimul frontierei. aspectele legate de aptitudinea strainilor de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii in Romania. nationalitatea – 2572. . 2607 -> elemente de legatura cumulative. sau un bun mobil in curs de transport fie alte imprejurari cum ar fi locul incheierii unui contract. 2594. bilaterala – picior de egalitate intre legea FORULUI si legea STRAINULUI. stabilirea acelui element cu care legea prezinta cele mai stranse legaturi. In dispozitie. fie norme destinate recunoasterii si executarii hot jud straine. In al 4-lea rand.5 imobil este situat pe teritoriul altei tari. este o regula indirecta – doar ma trimite la legea statului in care voi gasi problema de drept material care ma preocupa. nu stiu ce se intampla. destinate fie sa stabileasca competenta internationala a diferitelor instante sau autoritati publice. nu e considerat ca facand parte dintr-o functie cu exercitare publica (CJUE). inclusiv incapacitatile speciale de folosinta ale strainilor (legea 312/2005 daca e sa ne referim la terenuri. chiar daca nu e permis sa iti faci reclama. locul comiterii delictului civil. este cea a Forului (instantei sesizate). 2615 -> elemente de legatura alternative Raspunderea pentru prejudicii ecologice -> elemente de legatura alternativa 2589.

6 Curs 4 Drept international privat – Seria 1 Normele Dip – cu precadere norme de conflict. ele sunt Rechtanwendungsrecht. nu stabilesc intinderea drepturilor si obligatiilor participantilor la rap jur. obligatiilor alimentare etc. Parteneriat – Casatorie. in altele nu (influentate de biserica romano-catolica. O asemenea dispozitie legala contravine UE ? Contravine principiului libertatii persoanei – acest statut nu poate sa nu iti fie recunoscut intr-un alt stat membru Marukko c. 277 – C. - - - . Din punct de vedere structural. delictelor. Art. in functie de materia sau institutia supusa localizarii. – nu isi are aplicabilitate – D. orice norma de conflict se compune din 2 elemente: 1. raporturilor de familie.Popescu Ce observam citind acest articol ? privire sintetica in peisajul european: . si tehnica de localizare variaza si in functie de acest lucru. o anumita morala. De aceea ele mai sunt cunoscute si sub denumirea de norme de trimitere (de fixare) ele trimitand la legea aplicabila.CJUE (2 actori germani. civ. a mostenirii. in materia starii si capacitatii persoanei. cel care nu realiza venituri a cerut pensie de urmas. o anumita traditie care vine din timpul stravechi. nu si gay-ul ! Curtea – DISCRIMINARE ! trebuie sa aiba drepturi identice cu cele ale sotului.aceste parteneriate sunt recunoscute mai peste tot. contractelor. doar semantic difera ! Legiuitorul roman a luat-o pe brazda – prohibeste in mod explicit aceste parteneriate (intre persoane de acelasi sex).nu?). fie ca acceptiunea data parteneriatului e mai larga (pax-ul francezinclude si concubinajul dintre gay) fie mai restransa (la nemti). Parteneriatul – in unele tari pot imbraca forma casatoriei. Continutul normei de conflict care este acea parte a normei care ne indica materia sau instituia supusa localizarii (e totul clar. gay. ci esentialmente se limiteaza la functia de indicator al dreptului aplicabil in cauza respective. drepturile sunt identice. Din acest punct de vedere intalnim norme de conflict. a drepturilor reale. specific acestor norme este faptul ca ele nu reglementeaza fondul raportului juridic. Germania . pt ca bunoara daca discutam de drepturi reale – imobile – tendinta este spre lex rei sitae -> dar nu este exclus ca sa se aplice si dreptul unui alt stat. unul moare (cel care realiza venituri. s-a evitat folosirea sintagmei “casatorie” si s-a utilizat parteneriat). Menirea lor este asadar aceea de localizare a raporturilor private internationale si oarecum de fixare a limitelor externe de aplicare a dreptului national. prohibindu-le fie ca sunt incheiate de cetateni straini sau romani. Fiecare are norme de conflict specifice.Principiul non discriminarii – intinderea drepturilor. desi in Germania se prevedea ca doar sotul supravietuitor beneficiaza de pensie de urmas.

Cetatenia. el este casatorit cu un partener de acelasi sex. singura problema care a mai ramas este adoptia de catre cuplu gay (jurisprudenta CJUE – e in ceata). Asa cum Normele materiale de drept privat.) e o dispozitie care mai bine nu exista - Fie ca actionezi. tin de politica de localizare a legiuitorului in functie de materia supusa localizarii (ex. tehnica de localizare difera in mod esential de la un stat la altul. In tratatele serioase (autori buni) nu se mai vorbeste de casatorie – ci despre cupluri – orientarea sexuala a persoanei este chestiunea privata.. are cetatenia unei tari terte fata de UE. De asemenea. CETATENIA NU MAI ARE IMPORTANTA. intr-un context federalizat exista atitudini mai liberalizate. Vine un strain in Ro. Aceste sisteme de drept apartinand statelor nu exista in mod separat. a vrut ceva (ex. ca o chestiune prealabila. un element strain care face ca relatia privata respectiva sa prezinte legaturi cu cel putin inca un sistem de drept. locul incheierii casatoriei. resedinta obisnuita. = perversitatea legiuitorului. norme de conflict unilaterale se limiteaza la competenta legislativa a forului (incalcarile aduse dreptului la nume savarsite pe teritoriul Romaniei. un drept al fiecarui. atlfel spus. Punctele de legatura sunt extrem de variate. ele sunt separate ca si codificari.7 o asemenea dispozitie ramane considerata nescrisca alin 4. alteori pe masura ce sistemele apartin unor conceptii apriorice diferite (common law vs. tot mai des intalnit. domiciliul. a sesizat ceva. a incercat o fenta. a localizarii acestui raport. norme de conflict pot fi clasificate in norme bilaterale. germani). sunt supuse legii romane). adica majoritatea normelor de conflict si care nu se limiteaza la determinat legea forului (statului caruia ii apartin). diverse.. iar elementul de extraneitate devine din ce in ce mai prezent. Capitol nou: Dialogul normelor de conflict Ori de cate ori apare un element de extraneitate. sediul PJ. Al doilea element care intregeste norma de conflict – LEGATURA – (punctul de legatura) – prin intermediul caruia se asigura localizarea efectiva a raportului juridic. Prezenta acestor elemente de extraneitate. ele interactioneaza. fie ca nu actionezi. locul situarii bunului imobil. in final tot regreti. diferentele incep sa se mareasca. se pune problema. ele circula. cui ii apartine. uneori diferente mai mici. vointa partilor acolo unde ele pot alege legea aplicabila – sigur. profu nu mai intra in detalii scolastice). tot astfel pot fi intalnite si diferente notabile in sistemul normelor de conflict. ele se afla intr-un . EA ESTE DOAR UN FACTOR PT DOBANDIREA CETATENIEI UE. difera de la o tara la alta.

nici una dintre norme nu isi revendica competenta de aplicare a legii. si invers. civ. Tot astfel in cazul succesiunii unui cetatean italian care lasa un imobil situat in Franta. C. si codul Napoleon. deoarece si Franta si Anglia isi revendica competenta de aplicare in cauza. 218/31.1995 privind instituirea sistemului international privat italian atribuie in aceasta materie competenta legii italiene ca legea nationala a lui de cujus. Organul care moare ultimul la o femeie – LIMBA ) Conflictul negativ de legi – nici una dintre normele de conflict apartinand statelor cu care raportul respectiv prezinta legaturi. unde norma engleza – lex domicili. Cum se solutioneaza? Destul de simplu pt ca intotdeauna solutia conflictului va depinde de NATIONALITATEA INSTANTEI SESIZATE. isi revendica competenta de aplicare in cauza. Retrimitere de GRADUL 1). Numai ca in egala masura. Daca va fi instanta franceza – potrv art. Instanta sesizata aplica propriul principiu. e adevarat nu intotdeauna intr-un mod civilizat si armonios.8 permanent dialog. Atunci cand norma de conflict nu isi recunoaste competenta de aplicare in cauza se spune ca ea trimite la sistemul de drept al statului caruia ii atribuie competenta de aplicare. ceea ce provoaca acest dialog – elementul de extraneitate.05. nu isi revendica competenta de aplicare a normelor in cauza (ex. ce se intampla aici? Norma de conflict franceza – principiul lex patriae atribuie in aceasta materie competenta dreptului francez. fie dreptului forului. da !. la randul ei. unde incheie un act juridic. la care a trimis lex fori. . problema legata de starea si capacitatea lui. 3. supune. ulterior ridicandu-se o problema de starea si capacitatea acelui francez. Legea italiana. retrimiterea este operatiunea juridica prin care legea straina. nici una nu isi revendica competenta de aplicare). Acesta din urma poate sa isi recunoasca competenta (conflictul fiind deja rezolvat) sau dimpotriva poate la randul sau sa nu isi recunoasca competenta de aplicare si sa retrimita fie la dreptul primului stat (dreptul forului. din propriul sistem de drept. Britanic cu domiciliul in Franta. conform lex rei sitae. neacceptand competenta ce i-a fost atribuita de aceasta din urma. Conflictul normelor de conflict poate imbraca 2 forme: conflictul pozitiv de legi si conflictul negativ. deci suntem in prezenta unui conflict pozitiv de legi. numai ca in mod identic. Succesiunea este unica si este legata de autorul ei (fara detalii). competenta de reglementare in cauza. legea franceza – unde se afla bunurile. si dreptul englez avand ca reper lex domicili isi revendica si el competenta de aplicare a dreptului in cauza. Conflictul pozitiv de norme de conflict are loc atunci cand fiecare din normele de conflict apartinand statelor cu care raportul prezinta legaturi prin elementele sale de extraneitate. fiind vorba de un imobil francez. Asadar. iar norma de conflict franceza – lex rei sitae. sau in cazul unei succesiuni a unui francez care lasa o mostenire in Italia -> legea italiana trimite la francezi ca legea nationala a lui de cujus. De exemplu in cazul unui cetatean francez care are domiciliul in Anglia. fie la dreptul unei terte tari (Retrimitere de GRADUL 2). atribuie competenta legii franceze. francez – lex rei sitae si va face abstractie de restu. fie dreptului apartinand unei terte tari.

la englezi exista traditia admiterii testamentului dactilografolograf). Fordo nu a avut copii. este adus de mama sa in Franta. instanta engleza a aplicat norma de conflict belgiana care atribuia in aceasta materie. de fapt. Succ. in speta celui belgian. ceea ce a si facut instanta engleza. ca efect al retrimiterii. ceea ce a dus la aplicarea dr. Curtea de casatie franceza. deci a fost cuminte. in postura celui apartinand tarii la care a trimis norma de conflict engleza. vocatie care la acea vreme nu era recunoscuta de dreptul francez. Problema retrimiterii a iesit la iveala intr-o decizie a instantelor engleze din anul 1841. El. C de casatie a declarat mostenirea ca fiind vacanta si a atribuito in integrum. Un copil bavarez din afara casatoriei. in lipsa de alti mostenitori. A doua speta cu retrimitere: Fordo. pt ca mama am spus. in speta Colliere vs. care inca de la varsta de 5 ani. a declarat testamentul valid (s-a transpus in belgian. deoarece nu indeplinise formalitatile administrative cerute de legea franceza de la acea vreme strainilor pt a li se recunoaste strainilor domiciliul in Franta. dar valid potrivit Anglia. 3 C. Fordo nu dobandise domiciliul legal in Franta. Calificare: . si ulterior decedeaza. la a 3-a casatorie (casatia franceza i-a spus. din perspectiva legii belgiene (calificarea unui testament olograf intocmit de un englez in Belgia. lasand o mostenire mobiliara importanta. domiciliul bavarezului era considerat in Franta. copilul din al 3-lea pact !!). Casatia franceza a recalificat notiunea de domiciliu !! Un algerian. care in materie succesorala mobiliara atribuie competenta legii ultimului domiciliu a lui de cujus. judecatorul este catapultat in Belgia. copilul din al 3-lea pact era student la medicina in Franta. a stabilit ca in final acesta este in Franta. In aceasta speta s-a ridicat problema validitatii unui testament olograf intocmit de un cetatean britanic avand domiciliul potrivit legii engleze in Belgia. Procedand astfel. care atribuia competenta domiciliului efectiv. printr-o decizie din 1878 a pornit in solutionarea spetei de la norma de conflict franceza. Instanta engleza sesizata a aplicat in cauza Foreign Court Theory (teoria instantei straine) potrivit careia judecatorul englez. Rivaz. in solutionarea litigiului trebuie sa se transpuna. fiind in Belgia. Testamentul in cauza era considerat nul potrivit Belgia.9 Paragraf distinct: Aparitia retrimiterii in practica judecatoreasca Retrimiterea nu este o creatie teoretica a doctrinei ci a fost sesizata si pusa in valoare in practica instantelor de solutionare a conflictelor de legi in spatiu. iar ulterior luand in calcul norma de conflict bavareza. statului francez. vocatie succesorala. In consecinta. considerandu-l a fi in Bavaria. La moartea sa. si nu a fost niciodata casatorit. francez. Napoleon. unde traieste tot restul vietii sale si moare la varsta de 68 de ani. avea permis de sedere in Franta. recalificand notiunea de domiciliu. legii nationale a testatorului. De asemenea potrivit dreptului bavarez de la acea vreme conferea. dupa el ramanand doar colaterali din partea mamei. algerianul fiind foarte instarit i-a cumparat un imobil (vila) copilului. trebuie sa se supuna magistratului belgian). din Codex Maximilianus Bavaricus Juris Civilis. ca aplicand dreptul englez. pentru a i se recunoaste domiciliul legal ca fiind in Belgia. ca nu era casatorita nici ea. dupa mama. adica legii engleze. si vin copiii din prima si a doua casatorie. nu indeplinise insa formalitatile administrative cerute de dreptul belgian de la acea vreme. pe nume Xavier Fordo. din art. Potrivit dreptului bavarez.

in raporturi dintre copiii succesibili – donatie imobiliara. l-au cautat). amandoi au ales imobilul impreuna. ) .2012 NORMELE DE CONFLICT(continuare) Clasificare: .in functie de modul de actiune:  Bilaterale – marea majoritate a normelor de conflict. domiciliul. nimic rezerva).din punct de vedere al structurii. care indica intotdeauna materia/institutia supusa localizarii(ex: materia mostenirii. dar din simplificare. legatura normei de conflict(punctul de legatura) – este acel element al normei de conflict care asigura efectiv localizarea prin indicarea dreptului aplicabil in situatia concreta avuta in vedere.03. au rezerva copiii. locul producerii consecintelor vatamatoare ale delictului civil etc. continutul normei de conflict. si atunci casatia franceza a facut referire la concept francez – DONATIACUMPARARE. casatia franceza intra in substanta starii de fapt (atata vreme cat banii proveneau de la de cujus. pt ca cumparatorul a fost direct copilul. dreptul francez. indiferent daca aceasta este legea romana sau legea straina  Unilaterale – se marginesc la a stabili competenta teritoriala a legii forului(a legii romane) Ex: actele de incalcare a dreptului la nume? savarsite in Ro sunt supuse legii romane .  lex rei sitae. . Operatiunea era ca eu cumpar (de cujus) si a doua operatiune este donatia catre copil. locul incheierii actului juridic. reale) 2. asigura determinarea legii aplicabile raportului juridic. le trebuia la francezi o calificare imobiliara. (RTD – nr. i-am dat lui banii -> Calificare duala a acelui act ( in raport cu vanzatorul – vz cumparare ).localizarea se realizeaza prin variate puncte de legatura (ex: cetatenia persoanei.donatie ?? (atunci obiectul donatiei erau banii -> se aplica legea algeriana. 4/2005) CURS 4 – DIP – SERIA 2 13.10 . sediul persoanei juridice. adoptiei. resedinta obisnuita. casatoriei. orice norma de conflict se compune din 2 elemente: 1. dr.

ulterior ridicandu-se o problema legata de capacitatea acestuia ca si conditie de validitate a actului respectiv. bazata pe „jocul” normelor de conflict. normele de dip sunt norme cu precadere statale. dialogul lor . fie prin acte normative de rang european.si dreptul englez se considera in aceasta materie(a starii si capacitatii) deopotriva competent avand in vedere ca domiciliul acelui francez este in Anglia.ca regula. Codul Napoleon supunand starea si capacitatea persoanei principiului lex patriae(legii nationale a acestei persoane). normele de conflict fiind diferite de la o tara la alta intra la randul lor in conflict unele cu altele .ori de cate ori nu intalnim norme de conflict unificate fie prin conventii internationale. determinarea legii aplicabile se va face intotdeauna urmarind metoda conflictualista clasica. i se aplica legea nationala a lui de cujus(la fel in Austria. iar succesiunea imobiliara este guvernata de legea locului situarii bunului. diferit fata de reglementarea den Codul nostru civil Germania – succesiunii. Spania) Conv de la Haga – legea ultimei resedinte obisnuite a lui de cujus(asa e la noi) . 3. . nationale (fiecare stat le stabileste).exista diferente intre sistemele de drept nu numai la nivelul normelor substantiale. iar potrivit . C civ: succesiunea mobiliara este guvernata de legea ultimului domiciliu al defunctului.conflictul normelor de conflict poate imbraca 2 forme: • Conflictul pozitiv de legi – apare atunci cand fiecare din normele de conflict apartinand statelor cu care raportul juridic prezinta legaturi prin elementele sale de extraneitate isi revendica competenta de aplicare Ex1: cazul unui cetatean francez cu domiciliul in Anglia care incheie in Anglia un act juridic. indiferent de natura ei. ci si la nivelul normelor de conflict . . determina competenta in favoarea dreptului francez. deseori. iar tehnica difera de la stat la stat – la fel e si la nivelul normelor de conflict Ex: Franta – art 3.11 DIALOGUL NORMELOR DE CONFLICT .in acest caz norma de conflict franceza din art.prin urmare.

nici legea frnaceza. la randul ei(retrimite) competenta fie in favoarea dreptului forului(retrimitere de gradul 1). instanta sesizata va pleca de la propria norma de conflict • Conflictul negativ de legi – atunci cand niciuna din normele de conflict nu isi revendica competenta de aplicare Ex1: un englez cu domiciliul in Franta (stare si capacitate) – dreptul fr atribuie competenta legii franteze. supune.daca nici acesta din urma nu se considera competent. dupa caz. fie inapoi la lex fori. fie la dreptul unei terte tari(retrimitere de gradul 2) . iar legea italiana isi revendica competenta de aplicare intemeiata pe apartenenta nationala a defunctului => conflict pozitiv de norme de conflict Cum se solutioneaza? Prin aplicarea principiului lex fori (legea instantei sesizate). legea engleza nu isi revendica nici ea competenta avand in vedere domiciliul in Franta al persoanei Ex2: defunct francez care lasa imobile in italia.legea succesorala franceza isi revendica competenta de aplicare pentru ca bunurile sunt situate in Franta. fie la dreptul unei terte tari ! Retrimiterea este operatiunea juridica prin care norma de conflict straina la care a trimis lex fori. . nici cea italiana nu se aplica Cum se solutioneaza? Atunci cand norma de conflict nu isi revendica competenta pentru sistemul de drept sau intr-o anume situatie se spune ca ea trimite la dreptul strain. neacceptand competenta ce i-a fost atribuita de aceasta din urma.12 dreptului englez starea si capacitatea persoanei este carmuita de regula lex domicili Ex2: cazul succesiunii unui italian a carui masa succesorala se compune in exclusivitate din imobile situate in Franta . se spune ca norma de conflict straina la care a trimis lex fori retrimite.retrimiterea de gradul 1 – cand se retrimite inapoi la legea forului .

daca se ridica o probleme legata de starea si capacitatea acelui danez in fata instantei germana => legea germana trimite la legea daneza. instanta engleza a aplicat asa-numita teorie „Foreign Court Theory”. unde traieste tot restul vietii sale. avand in vedere faptul ca dreptul belgian nu ii recunoscuse domiciliul ca fiind in belgia. potrivit dreptului belgian -in tarile de traditie romanica. Testamentul respectiv era considerat valid potrivit dreptului englez. potrivit legii engleze. De asemenea. . fiind cunoscuta ca si Colliere vs. S-a ridicat problema validitatii unui testament olograf intocmit de catre un cetatean englez care era considerat a avea. La moartea sa. legea franceza de la acea data nu . procedand in aceeasi maniera in care ar fi procedat un judecator belgian. Este vorba despre un copil bavarez din afara casatorie. Dreptul francez de la acea data nu recunostea colateralilor dupa mama din afara casatoriei vocatie succesorala. dar si ca lege a domiciliului acestuia. Rivaz. dar nu. ci a fost pusa in valoare in practica instantelor cu ocazia solutionarii ocnflictelor de legi 1. potrivit careia instanta engleza trebuie sa se transpuna in postura judecatorului la care a trimis norma sa de conflict. legea daneza nu trimite inapoi la legea germana. aceasta vocatie fiind insa recunoscuta de dreptul succesoral bavarez.in tarile de sorginte de common law nu se cer aceste conditii Dreptul belgian nu recunostea defunctului domiciliul ca fiind in belgia deoarece defunctul nu indeplinise in timpul sederii formalitatile administrative cerute de legea belgiana din acea vreme strainilor. In solutionarea acestei spete. ci la legea engleza(acolo unde isi are domiciliul persoana) Aparitia retrimiterii in practica judecatoreasca .retrimiterea nu este o creatie a doctrinei. a declarat testamentul ca fiind valid. domiciliul in Belgia. rudele sale colaterale din partea mamei au introdus in fata instantelor franceze o petitie de ereditate.13 . Facand acest lucru(adica transpunandu-se in postura unui judecator belgian) instanta engleza a aplicat in privinta validitatii testamentului legea engleza ca lege nationala a testatorului. O a doua speta este cunoscuta sub numele de Fordo. murind la varsta de 68 de ani si lasand o mostenire mobiliara importanta. care la varsta de 5 ani este adus de mama sa in Franta.retrimiterea de gradul 2 – ex: starea si capacitatea unui danez a carui lege personala este lex domicili care are domiciliul in anglia. In consecinta. in pofida faptului ca Fordo a stat intreaga viata in Franta. Fordo nu a fost casatorit si nu a avut copii. O prima speta in care s-a ridicat problema retrimiterii a fost solutionata de instantele engleze in anul 1841. testamentul olograf trebuie sa indeplineasca o serie de conditii. 2.

deoarece Fordo nu a avut niciodata cetatenia franceza si nu a obtinut autorizatia necesara ceruta strainilor de naturalizare. In acelasi timp. mecanismul DIP clasic tinand seama de caracterul national al normelor de conflict precum si de faptul ca vreme indelungata. Curtea a admis aceasta retrimitere.prin forma se asigura un control public atunci cand e cerut(nu e ideea de protectie a consimtamantului) Curs 5 Drept international privat Seria 2 20.2012 la Seria 1 nu s-a tinut cursul 5 Retrimiterea face parte din logica normei de conflict. recalificand notiunea de domiciliu dupa criteriile dreptului bavarez si in urma aplicarii normei de conflict bavareze. . Curtea de Casatie franceza a aplicat norma de conflict franceza care atribuia competenta legii domiciliului(adica legii bavareze).03. care considera domiciliul lui Fordo ca fiind in Franta. Curtea a declarat succesiunea ca fiind vacanta atribuind-o in integrum statului francez. Printr-o decizie din anul 1878. materiile in care puteam vorbi de norme de conflict uniforme reprezentau exceptii. aplicand succesiunii dreptul francez. Regulamentul ROMA I: .in privinta formei se aplica in principiu legea aleasa de parti ! exista insa o exceptie in art 11 – al 5: contractul care are ca obiect un drept real imobiliar sau un drept de locatiune asupra imobilului este supus legii situarii imobilului. iar acest lucru se realiza facandu-se apel la metodica conflictualista clasica intemeiata pe dialogul normelor de conflict.14 ii recunostea lui Fordo domiciliul ca fiind in Franta. localizarea raporturilor juridice trebuia facuta. ori chiar in lipsa unor tratate sau conventii internationale care sa modifice norme de conflict.libertatea partilor de a alege lega aplicabila contractului lor . daca aceasta lege consacra o anumita forma de la care partile nu pot deroga => se disociaza legea aplicabila consimtamantului de legea aplicabila formei . In consecinta. in lipsa altor mostenitori.

ar duce la un sir neintrerupt de noi retrimiteri (argumentarea cercului vicios). Evident ca ori de ori cate ori intalnim norme de conflict uniforme. instanta se conduce dupa norma de conflict straina. Problema retrimiterii se va ridica deci in materiile in care inca nu au fost pana in prezent unificate sau atat mai mult atunci cand se ivesc raporturi intre state membre si state terte (si aici in masura in care nu exista conventii internationale adoptate fie sub egida Conferintei de la Haga de DIP. Retrimiterea isi pastreaza si in prezent actualitatea chiar daca ea este izvorul numeroaselor incertitudini in ceea ce priveste determinarea legii aplicabile raportului juridic. Luarea in considerare a normei de conflict straine la care lex fori a trimis (adica a retrimiterii) nesocoteste acest principiu deoarece in solutionarea conflictului de legi. fie sub egida altor organizatii internationale la care statele cauta sa aiba calitatea de parti). 1. ea a fost paradoxal controversata si in trecut. . unde exista un conflict de norme de norme de conflict orice instanta va aplica norma de conflict uniforma care este unica. prin urmare. adoptat prin legea belgiana din 16 iulie 2004 stabileste ca regula in materie de retrimire. doctrinarii vremii fiind impartiti intre cei favorabili admiterii ei si cei care au criticat impredictibilitatea pe care ea o genereaza. nu este o facultate. instanta porneste intotdeauna de la sistemul normelor de conflict apartinand tarii careia ii apartin. Argumente invocate impotriva admiterii retrimiterii a) norma conflictuala aplicabila este cea a forului si nu aceea care apartine dreptului strain. adica forului. Daca trimiterea trebuie privita in lato sensu considerand a fi fost facuta la intreg sistemul de drept strain atunci mutatis mutandis si retrimiterea dispusa de norma de conflict straina ar trebui facuta de asemenea in sens larg. Unele legislatii cum este de exemplu Belgia (codul belgian de DIP). retrimiterea. aceasta este permisa doar acolo unde se prevede in mod explicit acest lucru. mai ales in ultimul timp si oricum domeniul ei de aplicare pare sa se restranga treptat in contextul unificarii normelor de conflictuale ca urmare a procesului de integrare europeana. problema retrimiterii nu se pune deoarece toate statele care sunt obligate la aplicarea acestor norme uniforme nu mai pot aplica normele nationale in materie. Aplicarea normei de conflict a forului este deci obligatoriu pentru instanta.15 Retrimiterea nu a fost privita favorabil in toate legislatiile de drept international privat. Intradevar in solutionarea conflictului. cum ar fi de exemplu in materie succesorala. b) admiterea retrimiterii.

retrimiterea trebuie admisa deoarece ea asigura coordonarea sistemelor drept cu care raportul prezinta legatura. Ea a sustinut ca e gravida. teoretic trebuie spus ca exista o stransa legatura. partile fiind lasate la discretia jocului normelor de conflict. Care este solutia legiuitorului roman? art. sa iau in considerare norma de conflict straina. poate fi considerata ca o concesie facuta forului. practic. admiterea retrimiterii este intotdeauna in favoarea forului. o unitate intre normele materiale si cele conflictuale straine. Alegand legea aplicabila fondului. Altfel spus. 1. ar trebui sa predomine certitudinea si siguranta legii care se va aplica in situatia raportului juridic respectiv. 2559 (a se vedea) – retrimiterea este admisa. aplicarea acestuia din urma nu ar trebui sa se faca in temeiul vointei normei de conflict apartinand forului. exemplu: Coliere c. de coloratura elementelor de extraneitate poate sa conduca la aplicarea dreptului national. Dpdv. Art. cum ar fi imobilele in care un stat iti impune o anumita forma. desi nu admite in mod explicit retrimiterea. dar nu in cele din urma. Altfel spus. gr. deoarece in urma ei. b) legea straina nu trebuie aplicata atunci cand ea insasi se declara necompetenta. 2635 – exemplu in materie de forma (mai difera. admite totusi efectul ei. la care ea raspunde din nou: “Dar ce? Vrei sa ma verifici?” . dreptul strain la care a condus lex fori trebuie aplicat doar atunci cand el insusi se considera de asemenea competent. care in trafic nu purta centura de siguranta a fost oprita de o patrula de politie. acestea din urma putand sa retrimita. Acest lucru prezinta deopotriva importanta teoretica si practica. evident retrimiterea de gr. In favoarea admiterii retrimiterii: a) legea straina trebuie privita in sens larg adica incluzand si normele de conflict straine. Efectul e ceea ce conteaza ! c) teoria instantei straine (foreign court theory) care asa cum am vazut. care eventual. de aceea multe legislatii nu o admit. d) in fine. alegi si legea aplicabila formei. in functie de materie. 2. De vreme ce norma de conflict straina nu atribuie competenta de reglementare dreptului material sau substantial propriu.16 c) prin admiterea retrimiterii s-ar introduce nesiguranta in circuitul juridic. Pe de alta parte. dreptului propriu. 2. doar prin exceptie. instanta sesizata va aplica invariabil dreptul material propriu. Evident aceasta nesiguranta este si mai mare atunci cand opereaza retrimiterea de gradul 2. iar politistul a afirmat ca nu se vede acest lucru. Rivaz) – incearca sa salveze validitatea testamentului etc. trimiterea facuta de legea forului la legea straina trebuie considerata a fi facuta inclusiv la normele de conflict straine. acestea din urma nefacand altceva decat sa stabileasca domeniul spatial de aplicare a celor dintai (a celor materiale). dpdv. ori ceea ce intereseaza este tocmai acest lucru. O avocata.

12 C. prin clauza testamentara nr. spaniol. va fi considerata ca fiind o trimitere la legea materiala straina cu excluderea oricarei retrimiteri din partea normelor de conflict respectivei legi. adica copilul. vor fi guvernate de aceasta din urma. legea sa nationala fiind legea engleza. In urma testatorului a ramas. inclusiv proprietatile situatie in Spania. parata din speta cu toata averea mobiliara si imobiliara. 9 pct. art. este supusa in intregime legii nationale a persoanei decedate. daca exista. spaniol. 2 spune in felul urmator “trimiterea la o lege straina. succesiunea proprietatilor spaniole.invers. 9 titl. intrebarea care se pune in continuare este daca judecatorul spaniol (in a carui postura s-a transpus judecatorul englez) va aplica legea materiala engleza. drepturile si indatoririle patrimoniale succesiunea pt cauza de moarte. Efectele testamentului se vor produce in conformitate cu legea engleza. alta decat cea facuta la dreptul spaniol. 8 – succesiunea pt cauza de moarte va fi guvernata de legea nationala a lui de cujus de la momentul mortii indiferent de natura bunurilor. Dip spaniol cuprins in capitolul 4 din titl preliminar al c. Totusi. si indiferent de locul situarii bunurilor care compun masa succesorala. Testatorul a avut domiciliu in Anglia. va fi indreptatit la o parte obligatorie (legitimas) din 2/3 din masa succesorala. 9 pct. adica legii statului a carui cetatenie a posedat defunctul (englez). 1 din C. iar dispozitiile privind rezerva. 8 din titlul preliminar al C. intrebarea care se pune este daca art. Daca s-ar aplica legea engleza. sotia cu propriul ei copil. legea personala a persoanelor fizice este cea determinata de cetatenia lor. aceasta lege va carmui capacitatea. descendentul defunctului. 8 care trimite la dreptul englez priveste aceasta trimitere ca fiind la dreptul material al dreptului englez sau la intreg sistemul de drept englez. la data cand acesta a fost incheiat vor ramane valide chiar daca succesiunea va fi guvernata de o alta lege. adica cu intreg sistem de drept englez. urmand ca paratei sa ii revina restul. starea civila. Nu exista nici un dubiu ca potrivit art. daca dimpotriva aplicabil ar fi dreptul succesoral spaniol. Art. Aceasta inseamna insa ca instanta engleza trebuie sa porneasca aidoma judecatorului spaniol de la norma de conflict spaniola. va fi determinata de dreptul englez ca drept al cetateniei spaniolului.” . succesiunea proprietatilor imobiliare situate in Spania este guvernata de legea locului. 9 pct. civ. 9 pct. Pornind de aici instanta britanica a apreciat ca trebuie sa solutioneze litigiul in aceeasi maniera in care ar fi fost solutionat de judecatorul spaniol. mobiliara sau imobiliara. spaniol care se refera la retrimitere: la pct. Potrivit. civ. 8. succesiunea indiferent de natura ei. iar potrivit normelor de conflict engleze. reclamantul. paratei ii vor reveni in intregime cele 2 proprietati. dispozitiile testamentare si pactele succesorale care sunt valide potrivit legii nationale a testatorului sau partilor in cazul pactelor. 3 el a gratificat pe sotia sa.17 Harold Christopher Adams c. ipoteza in care parata va fi favorizata sau dimpotriva. civ. Intinderea drepturilor reclamantului sau ale paratului cu privire la proprietatile spaniole depinde dupa cum legea succesorala ce urmeaza a fi aplicata este legea engleza sau cea spaniola. intreg sistemul de drept englez (the haul of english law) . Art. civ spaniol. Norma conflictuala spaniola trimite la legea engleza. pt ca la englezi nu este rezerva. incidenta in cauza. Defunctul a murit la 3 apr. 1982. Berryl – Defunctul a lasat ceva imobile in Allicante (Spania). legea nationala a lui de cujus. Potrivit art.

Retrimiterea nu ar trebui admisa deoarece. ori prin admiterea retrimiterii. sistemele de drept apartinand instantei sesizate este cel abilitat prin normele sale de conflict sa stabileasca domnialitatea spatiala de aplicare a acestui sistem. Ori. . Impotriva admiterii retrimiterii s-a mai invocat si asa numitul argument al cercului vicios. daca sistemul de drept strain la care a trimis lex fori trebuie privit intr-o acceptiunea larga (lato sensu).2012 Retrimiterea a fost sesizata mai intai in practica instantelor care au fost puse sa examineze acest dialog al normelor de conflict. in sensul ca normele de conflict au menirea sa stabileasca situatiile in care aplicarea dreptului material propriu (apartinand aceluiasi stat) devine obligatoriu din perspectiva acestuia facilitand astfel recunoasterea hotararilor judecatoresti.03. S-a afirmat ca intre normele materiale straine si cele conflictuale aferente. exista o stransa unitate. Astfel. seria 1 26. Daca acestea dispun o noua retrimitere. si sistemul de drept al forului la care a retrimis norma de conflict straina. ea sporeste incertitudinea si nesiguranta in circuitul juridic. atunci mutatis mutandis. In doctrina s-au purtat discutii contradictorii legate de institutia retrimiterii aducandu-se argumente atat impotriva retrimiterii cat si in favoarea acesteia. urmarind o anume finalitate favorabila care sa constea in aplicarea dreptului substantial al forului. In favoarea admiterii retrimiterii: 1. Impotriva admiterii retrimiterii s-au formulat in decursul timpului urmatoarelor argumente: 1. atunci nu s-ar mai putea iesi practic din acest cerc de trimiteri si de retrimiteri. retrimiterea tocmai acest lucru il face fiind considerata deci o iesire arbitrala din acest cerc. intotdeauna legiuitorul este suveran in a aprecia sfera persoanelor cui el se adreseaza prin normele sale. creand dificultati in determinarea legii aplicabile raportului juridic. decat in mod arbitral. De aceea s-a spus ca retrimiterea nu ar trebui sa fie admisa. incluzand deci si norme de conflict straine. 3. iar pe de alta parte aceasta unitate are si o importanta practica. trebuie si el privit in sens larga dica incluzand si normele de conflict de proprii. 2. limitand-o deci la norme materiale substantiale apartinand statului de retrimitere. instanta nu face decat sa incalce aceasta regula conducandu-se in prinvinta legii aplicabile de norme de conflict straina. S-a spus ca regula in DIP este ca norma de conflict de la care pleaca instanta sesizata este intotdeauna legea forului. Prin urmare.18 Curs 6 Drept international privat.

Prin urmare. stabileste sau atribuie competenta de reglementare in favoarea sistemelor de drept apartinand unei terte tari. de la dialogul normelor de conflict. iar de aceea si dectarea solutiilor conflictuale nu se poate face in mod coerent si unitar. S-a spus ca retrimiterea ar trebui intotdeauna privita cu ochi favorabili. ci necompenteta de aplicare stabilita de norma de conflict straina pentru sistemul de drept propriu 4. S-a spus ca retrimiterea ar trebui admisa deoarece asa cum afirma un profesor francez. norme care nu sunt deci un jus suprajure. fiind vorba despre o chestiune legata de starea si capacitatea persoanei. ceea ce prezinta relevanta este nu competenta care i-a fost atribuita de norma de conflict a forului. stabileste la randul ei competenta in favoarea sistemului de drept apartinand forului. ci in mod concret si cazuistic. 3. si care nu au un caracter suprastatal decat prin exceptie. urmand principiul lex patriae. Prin urmare. neacceptand competenta care i-a fost atribuita de aceasta din urma.19 2. S-a spus ca nu este de recomandat sa aplicam un sistem de drept strain atunci cand el insusi isi declara necompetenta de aplicare. ea asigura coordonarea sistemelor de drept cu care raporturile prezinta legaturi prin elementele sale de extraneitate. iar instanta sesizata cu solutia litigiului este o instanta germana. Ea conduce intotdeauna la dreptul material al forului. Retrimiterea poate imbraca 2 forme: - De gradul 1 sau simpla -> atunci cand norma de conflict straina la care a trimis legea forului. facilitand aplicarea dreptului material propriu ceea ce este de dorit deoarece instanta cunoaste acest sistem de drept. De gradul 2 sau complexa -> atunci cand norma de conflict straina la care a trimis lex fori. atribuie competenta in favoarea legii daneze. neridicandu-se probleme speciale de aplicare. pornind deci la coloratura elementelor de extraneitate. avand domiciliu in Anglia. In favoarea admiterii retrimiterii s-a mai invocat si asa numita teorie a instantelor straine. forul german. - Exemplu: daca se ridica o problema legata de starea si capacitatea unui cetatean danez (a carui lege personala este lex domicili). trebuie sa pornim de la natura acestei ramuri de drept unde intalnim inca numeroase norme apartinand legislatiei statelor. care asa cum am vazut nu admite in mod explicit retrimiterea. dar cunoaste totusi efectele ei. Ori acest lucru presupune fie si ca un rau necesar admiterea retrimiterii. nerevendicand competenta de aplicare pentru sistemul de drept propriu. numai ca legea daneza nu-se revendica competenta de aplicare atribuind-o legii engleze . Prin urmare. mai ales atunci cand ea este de gradul 1 deoarece ea actioneaza in favoarea forului.

20 ca lege a domiciliului a cetateanului danez (deci retrimite la o terta tara. se aplică legea română. (1). Legislatiile recente de DIP sunt totusi destul de defavorabile: retrimiterea. complicatii). Aceasta inseamna ca avand norme unitare. Stabileste situatiile in care retrimiterea nu este permisa. unele stabilit chiar ca retrimiterea este admisa doar in masura in care se prevede explicit acest lucru. transferul dreptului de proprietate) -> pot alege si o codificare fara caracter statal (principiile Unidroit). pe masura procesului de unificare a normelor de conflict de legi si a celor de competenta internationala. sau cu caracter supranational. Belgian.conflictoflaws. în cazul legii străine aplicabile formei actelor juridice şi obligaţiilor extracontractuale. problema acestui dialog dispare. (2) Dacă legea străină retrimite la dreptul român sau la dreptul altui stat. regulamentul Roma 1 deschide posibilitatea partilor contractante sa aleaga ele insele. Scop: sa ne sustragem jocului normelor de conflict. legislatiile de DIP au fost mult mai permise. pt ca obiectul alegerii nu il reprezinta jocul normelor de conflict. 2. In materie de forma. Regula este ca trimiterea este la intreg sistemul de drept strain.net Cazuri in care nu se aplica retrimiterea: Art. are la baza o anumita conceptie care a rezistat anumit timp (Ion Filipescu). poate sa priveasca totalitatea contractului sau doar anumite parti (transferul riscurilor. Alin(3) Prin excepţie de la prevederile alin. Alin. cu excepţia unor dispoziţii contrare. 1. perioada pana in 1990 in care doctrina era defavorabila retrimiterii de gradul 2 (imprevizibilitate. 2559 Retrimiterea Alin (1) Legea străină cuprinde dispoziţiile de drept material. ci normele materiale. precum şi în alte cazuri speciale prevăzute de convenţiile internaţionale la care România este parte. . legea străină nu cuprinde şi normele ei conflictuale în cazul în care părţile au ales legea străină aplicabilă. Aplica dreptul material roman. inclusiv normele conflictuale. Exemplu: C. In cazul legii straine aplicabile formei actelor juridice. adoptat printr-o lege belgiana -> admite retrimiterea doar in materie succesorala precum si acolo unde se prevede explicit acest lucru. Dispozitia este criticabila. deci nu se mai pune problema retrimiterii. Partile au ales legea aplicabila. dacă nu se prevede în mod expres altfel. legea aplicabila contractului lor -> se poate alegere implicita fara dubii. cel putin in plan european. Domeniul retrimiterii se restrange gradual. Ai autonomie de vointa. La Alin. De exemplu: in materie contractuala. de dreptul Uniunii Europene sau de lege. 2 nu e luata in calcul retrimiterea de gradul 2 – se aplica tot legea romana. in mod traditional si de multa vreme. (urmeaza deviza unitate in diversitate. dar niciodata hotararea romana nu se va bucura de recunoastere in statele straine. – http://www. oricum mai este cale lunga pana cand vom putea vorbi de un cod civil European). realizate prin intermediul regulamentelor europene.

Franta – imobile – lex rei sitae. casatoria e valabila. trebuie sa asiguri siguranta dinamica dintr-un circuit juridic civil strain. sotia in fata instantei romane introduce cerere de divort. nu ar trebui sa am surprize. (Exemplu: Art. Ro -> l. 2635 C. Apartamentul din italia 2633 -> legea res. sot cetatean grec. 5. In Grecia. notar francez. legea retrimite la dreptul romanesc. un apartament In Bucuresti. in dreptul romanesc nu trebuie sa trec pe la biserica. tot cu notar roman). cet. In aceeasi speta.conditiile de forma prevazute de legea tarii = numai forma autentica). RC -> Lex rei sitae -> legea romana. 2588. 2 => aplic legea romana. Cabana -> imobil -> lex rei sitae -> legea franceza. Banii -> 2633 -> legea franceza -> legea ultimului domiciliu -> legea franceza isi recunoaste competenta. si un cont in banca in Romania. aceeasi situatie de fapt. Obisnuite -> legea franceza -> lex rei sitae => legea italiana (retrimitere de gradul 2) => 2559 al. Apartamentul la Bucuresti -> 2633 -> l. in strainatate. in forma dactilografierii cu prezenta a 2 martori. Ap. 2600 (divortul) Decedat polonez cu resedinta in Romania: Notarul roman -> aplica legea romana -> 2633 Notarul polonez -> legea nationala -> aplica legea polonez Cel de mai sus e conflict pozitiv (solutia depinde de nationalitatea instantei sesizate) Cele ce urmeaza sunt conflicte negative (retrimiteri) Domnul x cetatean Ro cu resedinta in italia. atunci eu aplica dreptul romanesc. Notarul roman aplica legea resedintei obisnuite (2633) – Italia. Fr. unul la Roma. 2012 Cuplu romano-grec. chiar de un roman. Seminar. Apartamentul italia -> lex rei sitae -> legea franceza aplica legea italiana -> legea nationala -> legea . Decedeaza si succesiunea lui se compune din: o cabana in franta. celebrarea religioasa e conditie de fond si sotul invoca in fata instatei nulitatea casatoriei deoarece cuplul nu avea celebrare religioasa. va fi valid. 11 – regulamentul 593/2008 -> ( alin. 2633 -> ma trimite la legea franceza -> lex rei sitae pt cabana. Sotia interogheaza un notar roman asupra succesiunii. mobile – legea ultimului domiciliu. PRINCIPIUL FAVOR TESTAMENTI) -> art. Pe urma -> Art.21 pt ca pana la urma ceea ce se urmareste este salvarea vointei partilor sau autorului actului unilateral. chiar daca forma nu corespunde sistemului forului. – testament facut. R c. 28. In Ro -> lex rei sitae -> legea romana (consulta si regula de conflict din Romania) -> legea resedintei obisnuite -> se aplica legea franceza (retrimitere de gradul 1). e guvernata de legea romana. (in dreptul romanesc conditia celebrarii religioase e o conditie de forma) -> art. Notarul consulta legea de conflict italiana – legea nationala. Civ. Ro -> art. prin intermediul formei asiguri controlul public al unui act. (retrimitere de gradul 1) Domnul x cetatean Roman cu resedinta in Franta (aceeasi situatie de fapt.03. Ro cu res in Franta.

Austria. precum si libertatii de stabilire. Spania. Curs 7 Drept international privat Seria 1 02. mai ales ca in acest domeniu. legea aplicabila. astfel cum prevede art. in functie de localizarea si natura bunurilor care compun masa succesorala:  Fie ca aceasta unitate este sustinuta prin aplicarea principiului lex patriae (legea nationala a autorului succesiunii (Germania. Avem asadar sisteme care respecta si in acest plan principiul unitatii succesorale.2012 Regimul international al succesiunilor Trebuie stiute: Codul Civil. In ceea ce priveste premisele juridice ale propunerii se porneste de asemenea de la principiul liberei circulatii a persoanelor in spatiul comunitar. recunoasterea hotararilor judecatoresti si a actelor autentice in materie de sucesiuni. De asemenea. supunand devolutiunea si transmiterea unei legi unice. Romania – dupa Noul Cod Civil) Sau dimpotriva intalnim sisteme scizioniste care aplica concomitent mai multe legi succesorale in functie de natura bunurilor succesiunii mobile sau imobile. 81 TFUE. Elvetia. .04. iar in cazul acestora din urma in functie de localizarea acestora.22 romana (ma uit in norma de conflict – legea resedintei obisnuite – legea franceza). precum si crearea unui certifiact de mostenitor. Adoptarea viitorului regulament in materie de succesiuni porneste de la competenta generala a legiuitorului european. Nevoia de uniformizare a normelor de conflict in materie succesorala a fost pusa in evidenta cu multi ani in urma. functionarea eficienta a pietei interne presupune eliminarea graduala a obstacolelor in calea liberei circulatii a persoanelor care deseori sunt confruntate cu dificultati privind probarea drepturilor lor in contextul succesoral. regulamentele de localizare prevazute in codificarile nationale difera semnificativ. Banii -> legea ult dom -> l franceza. Proiectul de regulament European privind competenta. Italia)  Fie de principiul legii ultimului domiciliu sau ultimei resedinte obisnuite a defunctului (Olanda. care presupune printre altele si libera circulatie a calitatii de mostenitor si recunoasterea transfrontaliera a acestui statut in interiorul UE.

asa cum cunoastem. chestiunile legate de rezerva). lasand totusi Regatului Unit si Danemarcei posibilitatea de a exercita la momentul adoptarii Regulamentului sau ulterior. doar aspectele de natura succesorala. motiv pentru care presupun aplicarea legii forului. conceptia adoptata fiind cea extensiva. care nu intra in sfera succesorala. este acela de a include toate aspectele civile ale mostenirii. si legaturile de familie si legaturile cu efecte comparabile .23  Sistemul francez – legea ultimului domiciliu – mobiliare. autonoma a conceptului de mostenire. legiuitorul european a fost nevoit sa adopte o acceptiune proprie. administrarea si lichidarea sa. precum si legaturile de familie. posibilitatea de opt-in. donatiile nu vor fi carmuite de acest regulament. De altfel. notiunea de succesiune trebuie interpretata in mod autonom incluzand toate aspectele unei succesiuni. cunoscut fiind faptul ca el are o acceptiune mai restransa in sistemele de common law deoarece nu priveste si reductiunea liberalitatilor facute de catre de cujus in timpul vietii (asa-numitele claw back actions) si nici aspectele legate de administrarea provizorie si lichidarea pasivului succesoral. De altfel. cunoscuta in marea majoritate a tarilor membre. Scopul viitorului regulament in materie de succesiuni. in special transmiterea. Totusi. iar nu a lui lex succesionis. legea locului situarii fiecarui bun care compun masa succesorala. Toate acestea. cel din Republica Moldova. sistemele de common law. Aceasta varietate de principii si solutii nu este insa in masura sa serveasca obiectivele UE care presupun un spatiu judiciar si juridic caracterizat prin siguranta si predictibilitate in privinta dreptului aplicabil situatiilor juridice. legate de reductiune vor fi reglementate de noul regulament. fie ca este vorba despre un transfer voluntar mortis causa sau despre un transfer prin efectul dispozitiilor legii (de exemplu. in privinta validitatii lor se va aplica Regulamentul Roma 1. De aceea. toate formele de transfer de bunuri. drepturi sau obligatii pentru cauza de moarte. opt out. ci in privinta lor se va aplica regulamentul Roma 1 (593/2008). nici conceptul de mostenire sau de succesiune nu este interpretat in acelasi mod de catre toate sistemele de drept. De asemenea sunt excluse din sfera regulamentului aspectele de natura administrativa sau orice masura ce tine de dreptul public inclusiv aspectele legate de taxele asupra succesiunilor sau alte raspunderi de natura publica De asemenea sunt excluse chestiuni precum: a) statutul persoanei fizice. operatiuni care se desfasoara in prealabil. in sistemele de drept continental sunt circumscrise domeniului de aplicarea apartinand legii succesiunii.

dizolvarea. h) Dizolvarea. fuziunea societatilor si asociatilor i) Constituirea. (regulamentului) c) disparitia. contracte de asigurari) g) aspectele care tin de dreptul societatilor comerciale (cum ar fi: clauzele incluse in actele constitutive si statutul societatilor comerciale care fixeaza drepturile partilor in cazul decesurilor membrilor acestora) -> trebuie sa distingem intre actele societare in care asociatii reglementeaza transmibilitatea mortis causa a actiunilor partilor sociale.24 b) capacitatea juridica a persoanei fizice exceptand capacitatea succesorala si cauzele speciale de incapacitate de a dispune sau de a primi succesiunea. . functionarea trust-urilor Fiducia de la noi – oglinda nefericita a trust-ului. absenta. proprietatea comuna a mai multor persoane care prevede o renta in beneficiul supravietuitorului. acestea din urma fiind supuse legii succesiunii. drept de pensii. sunt de asemenea excluse pt ca avem un regulament aparte e) f) obligatiile de intretinere drepturile si bunurile constituite sau transferate altfel decat prin succesiune (cum ar fi: donatiile. la fel si publicitatea acestora. lex succesionis. regulile privind mostenitorii care sunt chemati sa imparte aceste valori -> regulile succesiunii. in schimb valoarea acestor parti sociale. j) Natura drepturilor reale asupra unui bun si publicitatea acestora (sfera drepturilor reale este in mod limitativ stabilitata de legea situarii bunului. moartea prezumata a persoanei fizice – (declararea disparitiei. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii) d) aspecte legate de regimul matrimonial. si nu poate fi stabilit altfel de o lege succesorala straina). lichidarea. care este reglementat de lex societatis.

Mostenitorii pot conveni ca acea instanta sa se bucure de jurisdictie.) b) daca defunctul avea cetatenia acelui stat membru la momentul mortii sau in lipsa acestuia defunctul a avut resedinta sa obisnuita precedenta in acel stat membru cu conditia ca. Ultima versiunea art. Art. la data sesizarii instantei . perioada de sedere sa nu se fi incheiat cu mai mult de 5 ani de la data sesizarii instantei. cum ar fi resedinta obisnuita a partilor sau locul situarii bunurilor. .. Atunci cand legea aleasa de catre de cujus. partile implicate pot conveni ca instanta sau instantele unui alt stat membru. 5e – Competenta in caz de aparenta. 5a Choise of court agrement – Atunci cand legea aleasa de catre defunct pentru a guverna succesiunea sa conform art. <. 6 – alin. In cazul in care resedinta obisnuita a defunctului in momentul decesului nu este situata intr-un STAT MEMBRU (avem deja un raport cu un stat tert !).. Instantele statului membru pe al carui teritoriu de cujus a avut ultima sa resedinta obisnuita la momentul decesului. la solicitarea unei singure parti isi va declina competenta.la aceasta din urma conventie trebuie forma scrisa. 1 Competentele reziduale. 5b – Declinarea de competenta in cazul alegerii dreptului aplicabil. este legea unui stat membru. Art. Art. Art. este legea unui stat membru. se bucura de competenta in materia succesiunii privita ca intreg. daca constata ca instanta unui alt stat membru este mai bine plasata in ceea ce priveste dezbaterea succesiunii sau aspectele de ordin practic. apartinand legii alese. instantele unui stat membru pe al carui teritoriu se gasesc bunuri din masa succesorala se vor bucura totusi de competenta in privinta succesiunii ca intreg daca: (litera A a disparut in urma modificarii regulamentului.25 COMPETENTA IN MATERIA SUCCESIUNILOR INTERNATIONALE Art. 17. 4 include regula generala in materie de competenta. 5c – Competenta in cazul alegerii dreptului. Orice comunicare in forma electronica va avea un efect similar. sa se bucure de competenta exclusiva in materie succesorala. datata si semnata.

Acuma facand o scurta paranteza. deci e foarte greu sa nu te consideri competent.04. Art. vedeti ca apare in economia regulii generale. defunctul prezenta legaturi vadit mai stranse cu un alt stat membru decat cel a carui lege ar fi aplicabila potrivit alineatului precedent. intalnim aceste 2 alineat. lasand la aprecierea ei ce lege .Litispendenta internationala Curs 8 Drept international privat Seria 1 09. 6a – Forum neccesitatis – Daca nici o instanta a unui Stat membru nu are competenta potrivit altor dispozitii al acestui regulament. potrivit tuturor circumstantelor cazului raportate la momentul mortii. 2 al art. instantele unui stat membru pot in situatii exceptionale. si atunci art. Alin. indiferent daca aceasta apartine sau nu unui stat membru. atunci legea aplicabila succesiunii va fi legea acestui stat. daca aceste proceduri nu pot fi urmate sau sunt imposibil de urmat intr-un stat tert cu care succesiunea prezinta stranse legaturi Art. instantele Statului membru pe al carui teritoriu se gasesc bunuri ale succesiunii se vor bucura totusi de competenta in privinta acestor bunuri. alin.2012 Chiar si atunci cand ultima resedinta obisnuita a lui de cujus este intr-un stat tert. sa solutioneze litigii. pentru ca da o anumita posibilitate instantei de adaptare. 16 consacra ceea ce s-ar putea numi o clauza de exceptie. spunand ca daca cu titlu exceptional devine evident ca. iar la alin. DAR ASTA NU INSEAMNA CA VA APLICA SI LEGEA POTRIVIT DREPTULUI SAU INTERN)) Regula generala aplicabila in materie de succesiuni prevazuta in art. dar in realitate are mai multe riscuri: este un compromis. legea aplicabila pentru ansamblul succesiunii este cea a statului membru unde defunctul isi avea resedinta obisnuita in momentul decesului. 2 daca nici o instanta nu se bucura de competenta potrivit alin.(aplicarea universala – INSTANTA ISI STABILESTE COMPETENTA. 13 . Capitolul 3 din Proiectul de Regulament care abordeaza chestiunea LEGII APLICABILE ! Regula generala e legata de principiul aplicarii universale a regulamentului: legea aplicabila in temeiul regulamentului va fi cea determinata potrivit criteriilor stabilite in regulament. 6 reglementeaza asa-numitele competente reziduale. urmator o clauza de exceptie. 16 stabileste urmatoarele: cu exceptia cazurilor contrare prevazute de regulament. Clauza de exceptie are si anumite avantaje. 1. 1 pe criteriu obiectiv.26 Alin.

de regula. desi are legatura cu legea succesorala. Regulamentul mai prevede:  Capacitatea succesorala  Persoanele respective sa fi fost in viata in momentul deschiderii mostenirii.Liberalismul juridic. Domeniul lui lex succesionis Art.Legea determinata potrivit regulii anterioare reglementeaza ansamblul succesiunii de la deschiderea acesteia pana la transmiterea ei catre mostenitori. el are aceasta posibilitate de a se reorienta. ea contravine ordinii publicii).27 va aplica. sarcinile care le sunt impuse de catre defunct. momentul si locul deschiderii mostenirii. Aceasta lege reglementeaza in special cauzele (moartea persoanei. intotdeauna alegerea va trebui sa priveasca succesiunea in ansamblul ei. Detinerea unei cetatenii pana la urma presupune faptul ca persoana respectiva este ancorata in sistemul de drept respectiv. Art. Constructia art.Vocatia mostenitorilor si a legatarilor. 19 lit b . chiar daca o lege succesorala straina apartinand unui stat tert prevede ca o persoana nu e moarta civil. alegerea trebuie sa fie facuta in MOD EXPLICIT printr-o declaratie care sa imbrace forma unei dispozitii mortis cauza. intinderea cotelor parti respective. poate cantari folosind limbajul legiuitorului modul vadit. creeaza o anumita impreviziune. legea statului a carui cetatenie o poseda fie la momentul alegerii fie la momentul mortii. nu trebuie folosita in mod abuziv aceasta clauza ci doar cu titlu exceptional. depinde de instanta. chiar o anumita discretie.  Cauzele speciale de incapacitate de a dispune sau de a primi mostenirea . 19 . sigur ca alegerea este limitata. are posibilitatea de a-si exercita patriotismul. 17 – choise of law – o persoana poate desemna ca lege sa reglementeze succesiunea privita ca intreg. ai aceasta posibilitate de a evada dintr-un sistem de drept. inclusiv drepturile de mostenire ale sotului supravietuitor. Art. <. modificarea sau revocarea legii aplicabile trebuie sa intruneasca cerintele de forma ale modificarii sau revocarii dispozitiilor pentru cauza de moarte. 17 este interesanta in sensul ca daca autorului succesiunii nu ii convine dreptul succesoral care ii apartine statului ultimei sale resedinte. iar validitatea substantiala a acestui act prin care s-a facut alegerea dreptului aplicabil va fi guvernata de legea aleasa. Astfel. De asemenea. DECI nu pot sa fac o alegere partiala. autorul va apela la sistemul care ii confera cea mai mare libertate.  Persoanele disparute si declarate judecatoresti prin moarte ele sunt carmuite de legea nationala nu de legea succesorala. O persoana care poseda mai multe cetatenii va putea alege legea oricaruia din statele a carui cetatenie o poseda. Legiuitorul european permite alegerea asupra INTREGII SUCESIUNI.

Art. adica de fond. in ceea ce priveste validitatea si admisibilitatea acesteia. si mai zice ceva. executorilor testamentari si a altor administratori ai succesiunii  Cotitatea disponibila si rezerva succesorala si alte restrictii privind libertatea de a dispune pentru cauza moarte  Raportul si reductiunea liberalitatilor precum si considerare la calcularea cotelor de mostenire luarea acestora in  Conditiile. Un pact care se refera la succesiunea mai multor persoane va fi admis doar daca admisibilitatea lui este permisa de catre toate legile care potrivit regulamentului ar . efectul obligatoriu intre parti. 19a – dispozitiile mortis causa altele decat cele care privesc pactele succesorale (acordurile sau conventiile privind succesiunea) – o dispozitie pentru cauza de moarte alta decat pactul succesoral va fi guvernata in ceea ce priveste admisibilitatea si validitatea de fond de legea care potrivit regulamentului ar fi fost aplicabila mostenirii persoanei care a facut dispozitia daca aceasta ar fi murit in ziua in care aceasta a fost facuta. Persoana poate alege legea care sa guverneze dispozitia mortis causa. nedemnitatea succesorala  Transmiterea bunurilor si a drepturilor din care se compune mostenirea catre mostenitori si legatari  Puterile conferite mostenitorilor. 19b – pactele succesorale – un pact referitor la succesiunea unei persoane este reglementat in ceea ce priveste admisibilitatea si validitatea sa substantiala. iar aceasta alegere se va face in concordanta cu art. 17. interpretarea modificarea si revocarea unei dispozitii mortis causa cu exceptia conditiilor de forma ale acesteia  Imparteala mostenirii  In ceea ce priveste conditiile de forma pentru acceptarea sau renuntarea la succesiune trebuie spus ca acceptarea mostenirii sau a unui legat sau renuntarea la acestea sau o declaratie care urmareste sa limiteze responsabilitatea mostenitorului sau a legatarului este de asemenea valabila daca respecta conditiile impuse de legea statului in care acest mostenitor sau legatar isi are resedinta obisnuita Art.28  Dezmostenirea. inclusiv conditiile de revocare DE LEGEA care potrivit regulamentului ar fi fost aplicabila succesiunii acelei persoane daca ea ar fi murit in ziua in care a incheiat pactului succesoral (statutul succesoral ipotetic).

A nu se confunda cu regulamentul Brussels 2 bis care in materie de competenta reglementeaza si competenta in anularea casatoriei. in ceea ce priveste admisibilitatea validitatea substantiala si efectele obligatorii intre parti inclusiv conditiile de desfacere.2012 Seria 1 Regulamentul 1259/2010 – de punere in aplicare a unei forme de consolidare in domeniul divortului si separatiei de corp. Y. 1 alin. 17. ar fi putut-o alege potrivit acestui art. Domeniu de aplicare al regulamentului: la art.altceva) Curs 9 Drept international privat 23. Si la alin. 2 sunt EXCLUSE din sfera de aplicabilitate a regulamentului:  Capacitatea juridica a persoanei fizice  Existenta. Pactul succesoral poate fi unilateral cat si bilateral (ma raportez la fiecare mort in parte. valabilitatea si recunoasterea unei casatorii  Anularea casatoriei  Numele sotilor  Consecintele referitoare la efectele patrimoniale ale casatoriei . 17. Regulamentul 1259/2010 urmareste asigurarea unei anumite unitati si securitati in plan european in ceea ce priveste divortul si separatia de corp dar aduce si elemente de flexbilitate.29 fi aplicabil tututror persoanele implicate daca acestea ar fi murit in ziua in care pactul a fost incheiat. pe cand primul regulament mentionat nu reglementeaza anularea casatoriei. urmand regula de la art.04. X – efectele. Un pact succesoral care este considerat admisil potrivit primului alineat va fi gurvenat in ceea ce priveste validitatea sa si efectele sale obligatorii intre parti inclusiv conditile de retractare de catre legea care potrivit celor prevazute in primul alineat si cu care prezinta cele mai stranse legaturi. adica legea pe care persoana sau una dintre persoane despre a carui succesiune este vorba. 4 imi spune: partile pot alege legea care sa guverneze pactul.

sau in caz contrar. Alin. sau. 1 -> sotii pot conveni sa desemneze legea aplicabila divortului si separarii de corp. regulamentul cuprinde mai multe reguli: (Se diferentiaza intre situatiile in care sotii au ales legea aplicabila divortului de situatia in care nu s-a exprimat optiunea partilor) Legea aplicabila prin conventia partilor: Art.30  Raspunderea parinteasca  Obligatiile de intretinere  Fiducia/actul fiduciar sau succesiunile Art. cu conditia ca unul dintre ei sa aiba inca resedinta respectiva in data incheierii acordului. in lipsa acestuia. sau  Legea forului Legea aplicabila in absenta optiunii partilor: art. sau  Legea statului de cetatenie a unuia dintre soti in data incheierii acordului. se bazeaza pe ideea de proximitate.  a carui cetatenie este detinuta de ambii soti la data sesizarii instantei judecatoresi. pot sa aleaga intre legea resedintei obisnuite (! Nu din momentul incheierii casatoriei. atat timp cat unul dintre ei inca mai are resedinta in cauza la data sesizarii instantei judecatoresti. . ci de la momentul pactului de optiune) de la momentul incheierii acordului. In privinta desemnarii legii aplicabile divortului. 8 -> in acest caz divortul si separatia de corp sunt reglementate de legea statului  pe teritoriul caruia sotii isi au resedinta obisnuita la data sesizarii instantei judecatoresti. cu conditia ca perioada respectiva sa nu se fi incheiat cu mai mult de un an inaintea sesizarii instantei judecatoresti. iar regulamentul 1259 prevede legea aplicabila. 2 spune ca prezentul regulament nu aduce atingere aplicarii regulamentului 2201/2003 (brussels 2 bis) pentru ca acesta din urma este in materia competentei. cu conditia ca aceasta sa fie una dintre urmatoarele legi:  Legea statului pe teritoriul caruia sotii isi au resedinta obisnuita in data incheierii acordului sau  Legea statului pe teritoriul caruia sotii si-au avut ultima resedinta obisnuita. sau in caz contrar.  pe teritoriul caruia sotii isi aveau ultima resedinta obisnuita. 5 => sotii pot conveni pentru a alege legea aplicabila dar cu anumite limitari.

31  unde este sesizata instanta judecatoreasca (instanta/legea forului) Curs 9 Drept international privat 24. instantele judecatoresti din statul membru: a) pe teritoriul caruia se afla: • • resedinta obisnuita a sotilor sau ultima resedinta obisnuita a sotilor in conditiile in care unul dintre ei inca locuieste acolo (adica sotia a zis “am plecat la mama” si sotul a ramas acolo) sau resedinta obisnuita a paratului sau in caz de cerere comuna. separatia de corp. Facem pauza. (il gasim pe google in limba romana fara nici o problema).2012 Seria 2 Contenciosul familial international Actul normativ care reglementeaza aceasta materie – regulamentul European 2201/2003 (brussels 2 bis) privind competenta. are domiciliul in acest loc.. • • • • Factorii de mai sus pot fi folositi in orice ordine. 3 (instanta de judecata in sens extinctiv => include si ofiter de stare civila etc. de abrogare a regulamentului CE nr. resedinta obisnuita a unuia dintre soti sau resedinta obisnuita a reclamantului in cazul in care acesta a locuit acolo cel putin 1 an imediat inaintea introducerii cererii sau resedinta obisnuita a reclamantului in cazul in care acesta a locuit acolo cel putin 6 luni imediat inaintea introducerii cererii si in cazul in care acesta este fie resortisant al statului membru respectiv (adica are cetatenia statului respectiv) fie. in cazul Regatului Unit si al Irlandei. 1347/2000. Mai bine sa fie bine..) din regulament stabileste aceasta competenta spunand ca sunt competente sa hotarasca in problemele privind. rapirea internationala de copii) – e importanta resedinta obisnuita A MINORULUI !!! Legat de primul aspect – divortul. Domeniu de aplicare: divort..04. . autoritatea parentala (inclusiv tutela si curatela minorilor. recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si in materia raspunderii parintesti. separatia de corp si anularea casatoriei – art.

277 C. Nu inseamna ca instanta are carei competenta a fost fixata va aplica dreptul propriu ! Daca se considera competenta. (l-am amintit in cursurile anterioare) – contravine principiului nediscriminarii. daca aceasta casatorie este incheiata intre persoane de acelasi sex. statul domiciliului comun (domiciliu in acceptiunea de common law). Elementul paradoxal – resedinta obisnuita a reclamantului Alt exemplu: ambii soti vor sa divorteze. Sotul poate da o procura unui tert sa participe la divort? In sistemul nostru contintental nu. pentru ca e intuitu personae. Regulamentul Brussels 2 bis reglementeaza doar aspecte de competenta si procedura. Chiar daca viitori soti au ambii cetatenia unui stat musulman ei nu pot celebra casatoria in Romania (pt ca romanii sa nu invete de la altii). <. in cazul in care competenta apartine statului tert).32 b) de cetatenia celor 2 soti (cetatenia comuna. Olanda si Spania) – se vorbeste de art. (exista 3 state membre care reglementeaza casatoria intre persoane de acelasi sex (Belgia.litispendenta internationala Intrebari dpdv al competentei materiale ce s-ar putea pune – daca este posibila desfacerea unei casatorii. indiferent daca sotii mai au si alte cetatenii) sau in cazul Regatului Unit si al Irlandei. sau se poate si daca sistemul competent al unui stat tert permite reprezentarea. Legea aplicabila divortului este reglementat de regulamentul 1259/2010 (legea aplicabila divortului si separarii de corp). Toate statele musulmane permit casatoria poligama (cu exceptia Tunisiei). civ. va incerca sa localizeze litigiul ! Se discuta despre regulamentul 1259/2010 (strict pe articole) Chestiunile de anularea casatoriei sunt excluse din regulamentul 1259/2010 si sunt carmuite de dreptul intern ! (regulamentul nu se aplica nulitatii casatoriei) Chestiunile legate de capacitate – se aplica legea personala. unul se adreseaza pt statul X si celalalt statului Y => recunosterea hot judecatoresti -> prior tempore potior jure => instanta mai in urma sesizata are obligatia sa suspende judecata pana cand prima instanta judeca (dar numai in cazul in care prima instanta se declara si este competenta). acest element persista si la divort nu numai la casatorie (in common law se poate. legea nationala a fiecaruia dintre viitori soti .

33 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->