P. 1
Articol Prudenta Si Guvernanta

Articol Prudenta Si Guvernanta

|Views: 13|Likes:
Published by Ana Avram

More info:

Published by: Ana Avram on May 16, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/16/2012

pdf

text

original

Interferenţe privind prudenţă şi guvernanţa întreprinderii

Prof. univ. dr. Lavinia Olimid Conf. univ. dr. Daniela Artemisa Calu Conf. univ. dr. Viorel Avram Academia de Studii Economice Bucureşti

Rezumat
În literatura de specialitate, s-a sugerat faptul că prudenţa contabilă joacă un rol important în guvernanţa întreprinderii. Ipoteza noastră este aceea că abordarea prudentă în contabilitate este realizată de acei contabili care înţeleg principiile de bază ale unei astfel de abordări. În cadrul lucrării am testat atitudinea contabililor cu privire la o abordare prudentă referitoare la determinarea profitului, respectiv la distribuirea profitului, Rezultatele au implicaţii în ceea ce priveşte diseminarea informaţiilor cu privire la beneficiile adoptării codului de guvernanţă corporativă de către întreprinderile din România.

Cuvinte cheie: guvernanţa întreprinderii, prudenţă, determinarea profitului, distribuirea
profitului

Introducere
Potrivit OECD, "guvernanţa întreprinderii reprezintă sistemul prin care întreprinderile sunt dirijate şi controlate". Structura guvernanţei întreprinderii reglementează distribuţia drepturilor şi responsabilităţilor între diferite categorii de participanţi, în societate, cum ar fi consiliul de administraţie, managerii, acţionarii şi alte părţi interesate, şi explică detaliat normele şi procedurile de luare a deciziilor. În anul 2008, Bursa de Valori Bucureşti a adoptat un Cod al guvernanţei întreprinderii, dar prevederile acestui cod nu sunt aplicate în mod obligatoriu de către întreprinderile admise la tranzacţionare în cadrul unei piaţe reglementate. Principiile şi recomandările prevăzute în cadrul Codului explică rolul, sarcinile şi componenţa consiliilor de directori şi echipei manageriale a unei întreprinderi, precum şi relaţiile acestora cu diferite grupuri de participanţi. Întreprinderile aplică prevederile acestui cod în mod voluntar. În acest sens se oferă informaţii cu privire la

. cum ar fi: Enron. au introdus o abordare mult mai optimistă în ceea ce priveşte evaluarea. (2005) arată faptul că întreprinderile cu o guvernanţă puternică prezintă un nivel de pudenţă ridicat şi subliniază faptul că “relaţia de cauzalitate este de la guvernanţă către prudenţă şi nu invers”. În literatura de specialitate. Prudenţa presupune o abordare pesimistă a evaluarii activelor şi profitului. ceea ce conduce la creşterea valorii nete a activelor. printre altele. respectiv compensaţiile acordate acestora (Deakin. s-a sugerat faptul că prudenţa contabilă joacă un rol important în guvernarea întreprinderii. cauza mai multor eşecuri ale unor corporaţii. Watts (2003) argumentează că prudenţa contabilă contribuie la reducerea deciziei managerilor de a efectua plăţi oportuniste către ei. astfel încât există o tendinţă prudenţială puternică în ceea ce priveşte evaluarea activelor. există oportunităţi pentru manageri de a angaja politici contabile mai puţin prudente şi sugerează o asociere de tip pozitiv între puterea deţinută de consliliul ce se ocupă cu guvernanţa întreprinderii şi utilizarea unei abordări prudente în contabilitate (Ahmed şi Duellman. astfel încât impactul incertitudinii poate fi luat în considerare.modul în care recomandările codului au fost puse în aplicare în timpul perioadei la care se referă respectivele situaţii financiare anuale. respectiv creşterea valorii firmei. În mod tradiţional. situaţiile financiare au fost mai degrabă canalizate spre nevoile de informare a creditorilor. Renunţarea la un comportament contabil prudent a fost. Worldcom şi altele. Normalizatorii contabili au susţinut că nevoile de informare ale investitorilor actuali şi potenţiali implică şi o estimare a viitoarelor fluxuri de numerar. Cercetătorii susţin că în cadrul consiliilor de administraţie cu o structura de guvernanţă slabă. Lara et al. spre deosebire de o abordare optimistă. prin urmare. În cazul Enron o evaluare mai mult decât optimistă a contractelor de energie a fost dublată de un consiliu de administraţie slab care a aprobat o serie de auto-tranzacţii şi a părut că ignoră conflictele de interese ale directorilor. 2003). respectiv către acţionari. Opiniile exprimate în mod recent în literatura de specialitate au indicat tendinţa de a considera abordarea prudentă ca fiind o relicvă a contabilităţii şi au încercat să scoată în evidenţă importanţa utilizării valorilor de piaţă curente. ceea ce reprezintă de fapt valori curente şi. 2007).

întrebări ce au fost distribuite participanţilor la un curs de formare profesională organizat de către CECCAR. cum ar fi: “abilitatea de a utiliza date neutre din contabilitatea financiară. În ce măsură sunteţi de acord ca o parte din profit să fie repartizată cu prioritate pentru refacerea şi creşterea capacităţii de producţie? . Klein (2002) este de părere că prin intermediul comitetelor de audit se pun în evidenţă beneficiile supravegherii. în ce măsură doriţi să constituiţi ajustări pentru deprecierea creanţelor-clienţi dacă debitorii nu au fost încă declaraţi în stare de faliment? Q2. creditori şi managementul întreprinderii”. şi de cele datorate clienţilor incerţi sau stocurilor neutilizabile. stocurile care nu mai pot fi folosite de către întreprindere? Q4. Q1.Consiliile de administraţie puternice pot influenţa prudenţe managerilor în două moduri: fie prin impunerea unei atitudini contabile prudente. Fără a ţine seama de aspectele fiscale. în ce măsură doriţi să treceţi pe cheltuieli. în special. cu ocazia evaluării anuale. În cele ce urmează sunt prezentate cele patru întrebări cu privire la prudenţă. Fără a ţine seama de aspectele fiscale. Cu privire la ultimul aspect. Metodologia cercetării Ipoteza noastră este aceea că abordarea prudentă în contabilitate este realizată de către contabili care înţeleg tehnicile contabile de bază cu privire la o evaluare prudentă a activelor. În cadrul prezentului studiu am testat această ipoteză prin interogarea contabililot cu privire la mai multe aspecte. În ce măsură sunteţi de acord să ţineţi seama de deprecierea activelor dacă exerciţiul financiar se soldează cu pierdere contabilă? Q3. 1995: 39-41 şi 1999: 34-41). De asemenea am testat atitudinea contabililor cu privire la distribuţia profitului. contabilitatea din România a fost descrisă ca fiind dominată de un comportament contabil prudent (Feleagă. în vederea accesului la profesia contabilă. În trecut. ca inputuri în cadrul unor contracte încheiate între acţionari. cum ar fi: recunoaşterea pierderilor nerealizate. respectiv o determinare prudentă a profitului. în general. 2007). fie prin intermediul comitetelor de audit (Ahmed şi Duellman.

spre exemplu ar fi indicat un grad de prudenţă foarte puternic. Ultima coloană din tabelul de mai jos.400 sau dacă toate răspunsurile ar fi indicat un grad de prudenţă foarte scăzut. în mare măsură. -1 pentru prudenţă accentuată. iar pentru interpretarea rezultatelor aferente fiecărei întrebari considerăm următoarele paliere : 100 . -2 pentru prudenţă foarte puternică.56 23 53 49 Respondenţii au fost rugaţi să folosească o scală ordinală cu cinci valori. astfel: în foarte mare măsură. indică scorurile ipotetice ce ar fi putut fi obţinute dacă toate răspunsurile primate ar fi fost de un singur tip. prudenţă medie. scorul ar fi trebuit să fie 200 * (-2) = . 1 pentru prudenţă scăzută şi 2 pentru prudenţă foarte scăzută). Pentru fiecare din întrebari. respectiv prudenţă foarte scăzută. analizate individual. Au fost colectate un număr de 56 chestionare de la participanţii prezenţi.Chestionarele au fost distribuite participanţilor la un curs de pregătire profesională organizat de CECCAR în toamna anului 2005. Tabelul nr. scala va înregistra valori între -100 şi 100. 0 pentru prudenţă medie. scorul înregistrat ar fi fost 200 * 2=400. conform scalei ordinale.88 8 5 6.86 2 30 52 37. prudenţă accentuată. moderat. Am considerat că opţiunea “moderat” reflectă un respondent indecis. 1. Răspunsurile obţinute la cele patru întrebări au fost însumate. în vederea accesului la calitatea de expert contabil sau contabil autorizat. am creat un scor. de la accord la dezacord. numită scală. o descriere succintă a eşantionului fiind realizată în cadrul Tabelului nr. de exemplu: prudenţă foarte puternică. prudenţă scăzută. înmulţind suma răspunsurilor conform scalei ordinale cu coeficienţi între -2 şi 2 (de exemplu. Spre exemplu dacă toate răspunsurile ar fi fost de un singur tip.27 38 28 8. în foarte mică măsură. în mică măsură. 1: Experienţa şi vârsta respondenţilor Statistici descriptive Experienţ Vârsta a Medie Mediană Mod Deviaţia standard Minim Maxim Observaţii Rezultatele cercetării 9. Pentru fiecare din cele patru seturi de valori.

Cea mai mare valoare a scorului . punctaje ce indică o anumită preferinţă pentru prudenţă au fost înregistrate la primele două întrebări (scorurile obţinute fiind de -18 şi -10). 50 . cu ocazia evaluării anuale. referitoare la recunoaşterea ajustărilor pentru deprecierea creantelor comerciale. Răspunsurile primite la cea de-a doua întrebare par destul de oportuniste având în vedere că 58% dintre respondenţi. (Q2*score) (Q3*score) (Q4*score) (Q1*scor) 10 -20 4 -8 13 -26 17 -34 44 -2 14 12 12 2 50 18 -14 0 12 4 17 15 13 1 50 -10 -17 0 13 2 22 7 8 0 50 -40 -22 0 8 0 19 14 0 0 50 -53 -19 0 0 0 72 48 33 3 200 -121 -1 0 1 2 Scală (per total întrebări) -400 -200 0 200 400 Sco r -88 -72 0 33 6 Prudenţă foarte puternică Prudenţă accentuată Prudenţă medie Prudenţă scazută Prudenţă foarte scazută Total număr de chestionare Scoruri totale Rezultatul global în urma răspunsurilor la cele patru întrebări. Cel mai mare scor privind prudenţa. respectiv (-50) . sprijinind astfel opinia exprimată de universitarul român citat anterior. În prezent este clar că astfel de stocuri nu ar trebui să fie recunoscute ca active dacă nu există mai multe beneficii asociate acestora. Aceasta a reprezentat o problemă timp de mai mulţi ani în contabilitatea din România. 0 . iar contabilii se temeau că o trecere pe cheltuieli ar atrage după sine consecinţe negative asupra managementului. stocurile care nu mai pot fi folosite de către întreprindere.. în cazul în care întreprinderea a înregistrat pierdere. din cauza faptului că nu a existat nici o deductibilitatea fiscală. dat fiind faptul că societăţile au transferat aceste valori de la un bilanţ la altul.(-100) prudenţă puternică. având în vedere că 70% dintre respondenţi doresc să treacă pe cheltuieli. în cazul celor trei întrebări referitoare la evaluarea profitului.(-50).50 prudenţă foarte scazută. prudenţă. este cel înregistrat în cazul celei de a treia întrebare (-40). La prima întrebare. relevă faptul că 52% din contabilii investigaţi încă nu erau convinşi de beneficiile aduse de un comportament contabil prudent. indică o preferinţă pentru prudenţă (scor -121). Tabelul nr.0 prudenţă scazută. Cele mai mici punctaje obţinute în urma analizei individuale a întrebărilor. nu doresc să recunoască ajustări pentru deprecierea activelor. 3: Scorul aferent prudenţei Prudenţă Scorul Scorul Scorul Scorul aferent Total Coef Q1 Q2 aferent Q2 Q3 aferent Q3 Q4 aferent Q4 Q1 opţiuni .

întregistrat pentru prudenţă este cel aferent ultimei întrebări. Concluzii Cercetările actuale cu privire la guvernarea întreprinderii şi prudenţa contabilă asociază o guvernare puternica a întreprinderii cu un grad înalt de prudenţă din punct de vedere contabil. în cazul exerciţiilor financiare deficitare. Prudenţa contabililor este evidenţiată cel mai bine în momentul în care se ridică problema distribuirii profitului. contabilii investigaţi consideră necesară menţinerea capitalului fizic şi o asigură printr-o distribuţie conservatoare. Cu privire la repartizarea profitului. Cu toate acestea. prudenţa contabilă are rolul de a reduce tendinţa managerilor de a efectua plăţi excesive în favoarea lor sau a acţionarilor. Toţi contabilii interogaţi au fost de acord cu alocarea unei părţi din profit ar trebui sa de recuperare şi de creştere a capacităţii de producţie. O mare parte a contabililor nu sunt de părere că trebuie recunoscute ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi. este cel de instruire a contabililor cu privire la comportamentul contabil prudent cu ocayia determinării profitului. Printre altele. depăşite în prezent. un grup majoritar de respondenţi nu doreşte recunoaşterea pierderilor din depreciere în general. în ceea ce priveşte distribuţia profitului. De asemenea. contribuind astfel la creşterea activelor nete şi a valorii întreprinderii. având în vedere faptul că distribuţia profitului este un aspect care nu se află sub controlul lor. în cazul în care aceştia nu sunt încă declaraţi în stare de faliment. . Această atitudine ar putea fi rezultatul unor reglementări. Rezultatele au implicaţii în ceea ce priveşte diseminarea informaţiilor cu privire la beneficiile adoptării codului de guvernanţă corporativă de către întreprinderile din România. mai mult de două treimi din contabili sunt de părere că stocurile învechite sau cu mişcare lentă ar trebui trecute pe cheltuieli. Rezultă că un mod de a consolida guvernanţa întreprinderilor autohtone. care au o înţelegere profundă a principiilor contabile de bază cu privire la tehnicile prudenţiale de evaluare a activelor şi de măsurare a profitului. în sensul că aceştia consideră necesară alocarea unei părţi din profit pentru refacerea capacitarii de producţie a întreprinderii. dar este dezamăgitoare atunci când două întrebări sunt analizate separat. Rezultatul de ansamblu obţinut în urma testării opiniei contabililor sprijină ipoteza unui comportament prudent. care stipulau alocarea obligatorie a unei părţi din profit în vederea constituirii unui fond de dezvoltare. Comportamentul contabil prudent este un atribut al contabililor.

Journal of Accounting and Economics. N. Editura Economică. & Duellman. B. Volume 43 (2007).S.au/mgt/research/governance/pdf-downloads/deakin-enron. A.Part I: Explanations and Implications’.00. September 2005. OECD Principles of Corporate Governance 2004 http://www.com/abstract=414522 . (2005) ‘Accounting Conservatism and Corporate Governance. (2002) ‘Economic determinants of audit committee independence’.bvb.. 2008 Deakin (2003) Lessons from Enron..pdf Feleagă. A. April 1 2002 http://www. pag: 411-437 Bucharest Stock Exchange. F. Simon School of Business Working Paper No.monash.G. 28 July2003 www. (2007) ‘Accounting conservatism and board of director characteristics: An empirical analysis’.org/document/49/0.ac. Disponibil la SSRN: http://ssrn.mbs.buseco. N. Review.aspx Governance Code. Bucureşti Klein.html Accounting Lara.. http://www. Ross.uk/research/accountingfinance/documents/GarciaLara. Date: Monday.M.en_2649_34813_31530865_1_1_1_1. FR 03-16.ro/companies/CorporateGovernance.allbusiness. J. Osma..Bibliografie: Ahmed. S. (1995) Sisteme contabile comparate [Comparative Accounting Systems]. (1999) Sisteme contabile comparate [Comparative Accounting Systems].G. 2-3 (July). Melbourne. Governance Forum.com/accountingreporting/auditing/189341-1.oecd..3343.edu. Corporate http://www.h tml Watts. L. Editura Economică. Bucureşti Feleagă.pd f OECD. (2003) ‘Conservatism in Accounting‘ . & Penalva.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->