ŞCOALA NAłIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE COMUNICARE ŞI RELAłII PUBLICE

Dr. GEORGE DAVID

TEHNICI DE RELAłII PUBLICE

Bucureşti, 2007 © George David

INTRODUCERE........................................................................................................................................ 4

DE CE ESTE NECESARĂ O COMUNICARE EFICIENTĂ CU MASS-MEDIA? ............................... 6 CARACTERISTICILE UNUI FAPT DE PRESĂ ................................................................................................ 11 CÂND ESTE VORBA DE UN CONłINUT INJURIOS? ...................................................................................... 22 ÎNTREBĂRI, PROBLEME, APLICAłII PRACTICE ......................................................................................... 23 TEHNICI SCRISE DE RELAłII PUBLICE.......................................................................................... 25 PRINCIPII DE REDACTARE......................................................................................................................... 25 ŞTIREA DE PRESĂ ...................................................................................................................................... 27 REGULA „PIRAMIDEI INVERSATE” .................................................................................................. 31 REGULI DE REDACTARE A UNEI ŞTIRI DE PRESĂ .............................................................................. 35 CORECTITUDINEA .......................................................................................................................... 36 COMUNICATUL DE PRESĂ ......................................................................................................................... 40 TITLURI ......................................................................................................................................... 47 ALERTA MEDIA ......................................................................................................................................... 50 SCRISOAREA-PROPUNERE (PITCH LETTER).............................................................................................. 51 BULETINUL DE PRESĂ ............................................................................................................................... 57 SCRISOAREA CĂTRE EDITOR..................................................................................................................... 58 DOSARUL DE PRESĂ .................................................................................................................................. 61 BIOGRAFIA................................................................................................................................................ 65 ARTICOLUL DE PRESĂ............................................................................................................................... 67 ALTE MATERIALE DE PRESĂ ........................................................................................................... 71 PUBLICAłII UTILIZATE ÎN RELAłII PUBLICE ............................................................................................ 71 ÎNTREBĂRI, PROBLEME, APLICAłII PRACTICE ......................................................................................... 79 TEHNICI VERBALE DE RELAłII PUBLICE..................................................................................... 80 INTERVIUL ................................................................................................................................................ 80 REGULI DE BAZĂ ALE INTERVIULUI ................................................................................................ 90 TEHNICI UTILIZATE PENTRU A RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRI ................................................................ 91 CONFERINłA DE PRESĂ............................................................................................................................. 94 BRIEFING-UL DE PRESĂ ................................................................................................................ 101 RECEPłIA DE PRESĂ ..................................................................................................................... 103 VIZITE ORGANIZATE PENTRU JURNALIŞTI (TURURI MEDIA) .................................................................. 105 VIZITA JURNALIŞTILOR LA SEDIUL ORGANIZAłIEI ........................................................................ 105 VIZITA LA REDACłIE .................................................................................................................... 109 TRĂSĂTURI SPECIFICE ALE RADIOULUI.................................................................................................. 110 DISCURSURI ............................................................................................................................................ 114 SUSPENDAREA RELAłIILOR CU MASS-MEDIA ......................................................................................... 125 ÎNTREBĂRI, PROBLEME, APLICAłII PRACTICE ....................................................................................... 126 TEHNICI VIZUALE DE RELAłII PUBLICE .................................................................................... 128 PARTICULARITĂłI ALE COMUNICĂRII PRIN MASS-MEDIA AUDIOVIZUALE ............................................ 129 UTILIZAREA FOTOGRAFIEI ÎN PRESA SCRISĂ ......................................................................................... 130 LOGO-UL ŞI SIGLA ORGANIZAłIEI .......................................................................................................... 139

2

FILME, PREZENTĂRI, ANIMAłII VIZUALE ............................................................................................... 142 VIDEO-COMUNICATUL DE PRESĂ, AUDIO-COMUNICATUL DE PRESĂ, „ROLA B”.................................... 143 ELEMENTE SPECIFICE PRIVIND APARIłIILE LA TELEVIZIUNE................................................................ 145 ÎNTREBĂRI, PROBLEME, APLICAłII PRACTICE ....................................................................................... 153 PARTICULARITĂłI ALE COMUNICĂRII ELECTRONICE ......................................................... 154 ÎNTREBĂRI, PROBLEME, APLICAłII PRACTICE ....................................................................................... 162 AGENłI ŞI DEPARTAMENTE DE RELAłII PUBLICE.................................................................. 163 PURTĂTORUL DE CUVÂNT....................................................................................................................... 163 BIROUL DE PRESĂ ................................................................................................................................... 169 CENTRUL DE PRESĂ ................................................................................................................................ 176 ROL ŞI STRUCTURĂ ...................................................................................................................... 177 ÎNTREBĂRI, PROBLEME, APLICAłII PRACTICE ....................................................................................... 184 ANEXE................................................................................................................................................... 185 1. ŞTIRE DE PRESĂ................................................................................................................................... 185 2. COMUNICATE DE PRESĂ ...................................................................................................................... 188 1. COMUNICAT DE TRIMIS PRIN FAX ............................................................................................. 188 2. COMUNICAT DE TRIMIS PRIN E-MAIL......................................................................................... 190 3. COMUNICAT INIłIAL (DIFUZAT ÎN CAZUL UNUI ACCIDENT) ....................................................... 192 3. SCRISOARE CĂTRE EDITOR ................................................................................................................. 193 4. SCRISOARE-PROPUNERE ..................................................................................................................... 195 5. BIOGRAFII ........................................................................................................................................... 197 1. BIOGRAFIE ÎN STIL DIRECT ....................................................................................................... 197 2. BIOGRAFIE NARATIVĂ .............................................................................................................. 198 6. LISTĂ CU MESAJE-CHEIE..................................................................................................................... 199 7. LISTĂ CU ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI POSIBILE................................................................................... 200 8. AMENAJAREA UNEI SĂLI DE CONFERINłE DE PRESĂ .......................................................................... 202 9. DISCURS .............................................................................................................................................. 212 10. EXEMPLE DE FOTOGRAFII................................................................................................................. 215 11. STRUCTURI DE PRINCIPIU ALE UNOR CENTRE DE PRESĂ TEMPORARE ............................................. 222 12. LISTĂ ORIENTATIVĂ CU FACILITĂłI, ECHIPAMENTE ŞI MATERIALE NECESARE UNUI CENTRU DE PRESĂ ...................................................................................................................................................... 223 BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................... 226

3

INTRODUCERE

Odată stabilită o viziune strategică asupra activităŃii de relaŃii publice care urmează să fie desfăşurată pentru rezolvarea unei anumite probleme identificate în prealabil, un bun specialist va trebui să aleagă cele mai potrivite tactici (sau tehnici, aşa cum voi încerca să explic mai departe – vezi pagina 9) care să-i permită îndeplinirea obiectivelor fixate. Lucrarea de faŃă intenŃionează să pună la dispoziŃia dumneavoastră, a specialiştilor care lucraŃi efectiv în domeniul relaŃiilor publice, o serie de instrumente prin intermediul cărora să reuşiŃi să atingeŃi aceste obiective. Preocuparea pentru inventarierea şi studierea acestor instrumente – tehnicile de relaŃii publice – nu este nouă, nici pe plan mondial, nici în România. De exemplu, prezenta lucrare sistematizează într-o nouă formulă, mai riguroasă şi substanŃial mai dezvoltată, materialul publicat deja în cartea „RelaŃii publice – garanŃia succesului” (apărută în 2002 şi republicată în 2003). Această nouă abordare reprezintă un pas mai departe, ca profunzime, în tratarea tehnicilor care stau la îndemâna specialistului în relaŃii publice pentru a-şi face cunoscute mesajele. Trebuie spus însă de la bun început că, dată fiind insuficienŃa timpului care ar fi trebuit acordat cercetării, lucrarea de faŃă este încă departe de tratarea exhaustivă a acestor tehnici. Pe de altă parte, o trecere în revistă completă nu este posibilă şi nici nu va fi vreodată, deoarece continua dezvoltare şi diversificare a teoriei în domeniu, precum şi practica de zi cu zi, au ca rezultat apariŃia neîncetată a noi asemenea tehnici. De pildă, în timp ce efectuam cercetările necesare pentru redactarea acestei lucrări, a apărut în practica relaŃiilor publice tehnica blogging-ului corporatist (corporate blogging – vezi pagina 157) şi cu siguranŃă că nu este singura apariŃie în acest domeniu. Departe de a fi ieşit din comun, acest proces evolutiv nu reprezintă decât urmarea firească şi necesară a transformărilor permanente care se produc la nivelul procesului global de comunicare, ale cărui dimensiuni sunt astăzi din ce în ce mai greu de imaginat şi de apreciat. În paralel însă cu această complexitate a procesului de comunicare, conform afirmaŃiei savantului Paul Watzlawick, „omul nu poate să nu comunice”, iar relaŃiile publice reprezintă un segment distinct al acestui proces social. Prin urmare, gradul de succes al acŃiunilor de relaŃii publice pe care le vom desfăşura depinde, printre altele, şi de măsura în care suntem pregătiŃi din punct de vedere tehnic pentru realizarea lor. Lucrarea „Tehnici de relaŃii publice” îşi propune să vă înfăŃişeze o serie de instrumente – unele mai simple, altele mai sofisticate – care să vă ajute să atingeŃi obiectivele pe care vi le-aŃi propus în ceea ce priveşte promovarea eficace a reputaŃiei organizaŃiei dumneavoastră şi comunica-

George David 5 . Ea cuprinde atât roade ale cercetării ştiinŃifice proprii şi consideraŃii teoretice ale experŃilor în domeniu.rea eficientă cu publicurile-Ńintă ale acesteia. cât şi – mai ales – concluzii rezultate dintr-o practică nemijlocită de peste 17 ani. precum şi din experienŃa didactică.

ci şi să vorbească publicului despre acestea într-un mod adecvat. a unor publicuri cât mai largi) prin intermediul presei. este cel mai sensibil. prin informarea corespunzătoare şi. dar. 13 mineri din statul American West Virginia au fost blocaŃi în subteran în urma exploziei unei acumulări de gaze. specialistul în relaŃii publice al unei organizaŃii. datorat tocmai faptului că presa poate aduce un sprijin public deloc neglijabil. denumită astfel pentru că ea defineşte totalitatea activităŃilor destinate informării publicului intern al organizaŃiei. nu se poate afirma că acesta este neapărat cel mai important. sprijinul vecinilor din spaŃiul geografic al organizaŃiei respective. să se constate că realitatea era cu totul alta: 12 era numărul minerilor decedaŃi în subteran. de exemplu. O acoperire mediatică pozitivă contribuie substanŃial la succesul public al unei organizaŃii sau al unei persoane publice. Pe parcursul lucrărilor de salvare. influenŃarea unor publicuriŃintă determinate (Bland. pentru a se putea bucura de sprijinul public. încrederea. cel al relaŃiilor cu mass-media. Prin urmare. dumnea- 1 În ianuarie 2006. după puŃin timp. care cuprind activităŃile de informare a opiniei publice (sau. cu siguranŃă. un obiectiv esenŃial al organizaŃiilor şi persoanelor publice (vezi. Prin urmare. cel puŃin. efortul mediatic al actorilor din sfera politică. dumneavoastră. simpatia. 1998. fie că aceşti vecini sunt alte organizaŃii sau persoane din mediul exterior. 66). Vizibilitatea publică obŃinută prin intermediul presei – în mod special atunci când aceasta este pozitivă – este. Această greşeală de comunicare a ajuns în timp real la cunoştinŃa opiniei publice mondiale! 6 .DE CE ESTE NECESARĂ O COMUNICARE EFICIENTĂ CU MASS-MEDIA? Un specialist în relaŃii publice care lucrează pentru o organizaŃie. de reprezentanŃi ai acesteia) pentru a câştiga bunăvoinŃa. indiferent care ar fi aceasta. – relaŃiile cu comunitatea locală. În ceea ce priveşte cel de-al treilea domeniu. În acest caz. în acest fel. care cuprind ansamblul activităŃilor desfăşurate nemijlocit de o organizaŃie (în general. deoarece o eroare săvârşită în relaŃia cu presa are consecinŃe asupra unor publicuri cu mult mai largi decât cele interne sau cele ale organizaŃiilor vecine cu care se stabilesc relaŃii în plan local1. ar trebui să desfăşoare acŃiuni în cel puŃin trei domenii principale: – comunicarea (informarea) internă. cel puŃin din următoarele motive: – scopul relaŃiilor unei organizaŃii cu mass-media este acela de a-şi spori reputaŃia sa şi a produselor sale. sunteŃi obligat de deontologia sa profesională să acordaŃi o atenŃie aparte acestui domeniu. organizaŃiile trebuie nu doar să „facă lucruri bune”. pentru ca. – relaŃiile cu mass-media (informarea publică). s-a anunŃat iniŃial că 12 dintre ei sunt în viaŃă. adică membrilor acesteia. cu precădere în campaniile electorale). de altfel.

deoarece oamenii cumpără presă pentru a se informa. fie ea scrisă sau audiovizuală. – presa. – în societatea de astăzi. în acest fel. În acest context. – prin contribuŃia sa la proiectarea şi evoluŃia imaginii şi reputaŃiei publice a organizaŃiilor. chiar şi informaŃiile făcute publice prin presă nu sunt aproape niciodată identice cu cele oferite de surse sau obŃinute de la acestea. mai ales pentru organizaŃiile de afaceri. 7 . un bun specialist în relaŃii publice ar trebui să cunoască foarte bine aşteptările celor din massmedia şi criteriile lor de selecŃie şi de prelucrare. reprezintă un canal important de comunicare cu publicuri largi şi diverse. economisesc o parte din resursele care ar trebui utilizate pentru reclamă (Bland. care. nu pentru a fi influenŃaŃi în ceea ce priveşte consumul de bunuri şi servicii. din ce în ce mai prezente în realitatea cotidiană de astăzi. nu există un alt canal la fel de eficient – inclusiv în privinŃa raportului dintre costuri şi rezultate – care să poată fi utilizat în eforturile de comunicare ale unei organizaŃii. prezenŃa pozitivă în mass-media are şi semnificaŃii publicitare deloc neglijabile. Cel puŃin pentru moment. – mass-media încurajează consumul. Presa poate fi. influenŃând puternic cursul şi rezultatele proceselor educaŃionale. dimpotrivă. Mai mult decât atât. aşadar. atitudinilor şi comportamentelor oamenilor. Nu aveŃi voie să neglijaŃi potenŃialul acestor tehnologii în construirea unei imagini publice pozitive pentru organizaŃia dumneavoastră. 1998.voastră urmăriŃi să exploataŃi potenŃialul persuasiunii. ci sunt selectate şi prelucrate. Acest fenomen constituie un impediment major pentru un specialist în relaŃii publice care nu este familiarizat cu limbajul presei şi nu ştie să-şi modeleze mesajele astfel încât acestea să câştige competiŃia informaŃională. element decisiv pentru organizaŃiile din sectorul economic şi al afacerilor. presa poate conferi legitimitate activităŃii şi scopurilor acestora. Prin urmare. presa nu duce lipsă de ştiri. legitimitate atât de necesară oricărei forme de organizare socială. astfel încât mesajele cu adevărat importante despre organizaŃia sa să nu fie alterate prea mult de aceste procese. 67). sunt utilizate cu precădere în mass-media şi au un impact formativ important în ceea ce priveşte tiparele de gândire şi de comportament ale oamenilor. totodată. ci şi de formare şi influenŃare a opiniilor. ea este supusă unui adevărat bombardament informaŃional. un canal cu posibilităŃi nebănuite nu numai de informare. precum şi pentru specialiştii în relaŃii publice care lucrează pentru ele. – noile tehnologii informaŃionale. trebuie spus că apariŃiile în presă au mai multă credibilitate decât reclama. un vehicul esenŃial în eforturile de informare despre preocupările oricărei organizaŃii. „spunând vorbe bune despre faptele bune” ale organizaŃiei.

Înainte de a întreprinde acest lucru. După cum rezultă din cele de mai sus. contribuind în acest fel la consolidarea moralului acestora (Bland. Un articol pozitiv. migraŃia frecventă a profesioniştilor din presă către domeniul relaŃiilor publice şi invers: deşi.– o bună acoperire mediatică reprezintă. ori un interviu la radio sau un reportaj de televiziune pot fi utilizate ca materiale de prezentare a propriei dumneavoastră organizaŃii. Pentru a putea transmite mesaje către opinia publică prin intermediul mass-media. el trebuie să fie familiarizat cu tehnicile utilizate de mass-media în sfera publică. În acest scop. pe când specialistul în relaŃii publice va ajunge la aceeaşi Ńintă prin intermediul mass-media şi. DiferenŃa constă în faptul că jurnalistul trebuie să-şi modeleze mesajul direct pentru un segment al opiniei publice. cu ilustraŃii sugestive. aflate de o parte şi de cealaltă a „baricadei”. de altfel. prin urmare. nu uitaŃi însă să cereŃi acordul scris al celor care au publicat materialul. 1998. impactul materialului publicat în mass-media este propagat mai departe. trebuie să fiŃi familiarizat pe deplin cu „limbajul” şi cu specificul presei. în cadrul unui proces de comunicare bine planificat şi condus. specialistul în relaŃii publice. în special în sferele care prezintă interes pentru organizaŃie. în acelaşi timp. gata să vorbească despre organizaŃie în necunoştinŃă de cauză. În acest fel. Într-adevăr. 262). 67). fie din proprie iniŃiativă – atunci când se adoptă o politică proactivă de informare publică – fie ca urmare a unor cereri formulate de jurnalişti. în caz contrar. în unele organizaŃii există practica utilizării materialelor deja apărute în presa scrisă sau chiar în cea audiovizuală prin multiplicare şi difuzare fie către publicurile interne. 2004. dumneavoastră. mai mult. fie către publicurile externe. adeseori dumneavoastră înşivă sau unii dintre colegii dumneavoastră trebuie să furnizaŃi informaŃii către mass-media. în realitate. va trebui să cunoască „regulile jocului” atât în cazul pre- 8 . cele două profesii par oarecum opuse. se vor găsi „purtători de cuvânt” externi. la prima vedere. făcând deservicii organizaŃiei. cunoaşterea cât mai bună a specificului mass-media şi a celui al comunicării prin intermediul acestui canal constituie o parte importantă a bagajului de cunoştinŃe şi deprinderi necesare unui practician de relaŃii publice. – specialistul în relaŃii publice trebuie să „spună istoria” organizaŃiei sale. explicându-le clar modul în care intenŃionaŃi să-l utilizaŃi. un element important în influenŃarea atitudinilor pozitive ale membrilor organizaŃiei. aceeaşi Ńintă: opinia publică. sunteŃi pus deseori în situaŃia de a întocmi materiale scrise sau audiovizuale destinate (cel puŃin ca intenŃie) difuzării prin presă. furnizând adevăruri trunchiate şi. atât jurnalistul cât şi specialistul în relaŃii publice sunt comunicatori care vizează. – în fine. Aşa se şi explică. nu trebuie neglijată utilitatea folosirii materialelor deja apărute în presă (Newsom. El este cel care trebuie să vorbească – sau să-i ajute pe ceilalŃi să vorbească – despre organizaŃia sa. în ultimă instanŃă. în acest fel.

probabil cel mai util criteriu va fi cel al modalităŃii de exprimare a mesajului: este el exprimat prin cuvinte scrise şi prin alte mijloace grafice? Foloseşte ca suport esenŃial cuvântul vorbit? Este conceput pentru a se adresa mai ales receptorului vizual. este vorba despre aceleaşi modalităŃi de acŃiune menite să asigure reuşita unui plan sau a unei strategii.. newslettere. în primul rând. manuale (instrucŃiuni). a unei ştiinŃe etc. 565-657) consideră că tehnicile de relaŃii publice pot fi categorisite în: – tehnici scrise. în al doilea rând. articole/emisiuni în regim de reclamă plătită (advertoriale). în esenŃă. clipuri şi filme. implicând utilizarea mijloacelor non-verbale? Urmând acest criteriu. să influenŃeze anumite publicuri-Ńintă.d. ele sunt considerate „tactici”. jurnalistul caută să informeze opinia publică în general. fără a se îndepărta însă de adevăr şi fără a încerca să le manipuleze. comunicarea interpersonală informală etc.”) cu cea a termenului american „tactics” (Webster’s. foi volante (factsheet-uri). broşuri. – tehnici vizuale. specialiştii (Wilcox.a. imparŃialitatea constituie o regulă deontologică esenŃială a profesiei sale. Pentru delimitarea domeniului „tehnicilor de relaŃii publice”. Pentru un practician de relaŃii publice. pliante. În legătura sa profesională cu mass-media. 1996: „Mod de a proceda pentru a câştiga avantaj sau succes”). pu- 9 . cât şi în cazul segmentului de public care va constitui Ńinta finală a mesajului său. dacă comparăm definiŃia de dicŃionar (DEX. discursuri. posturi telefonice speciale (hotline). presă instituŃională (periodice editate de organizaŃii). dosare de presă. 1998) a termenului general românesc „tehnică” („Totalitatea procedeelor întrebuinŃate în practicarea unei meserii. rapoarte anuale ş. va trebui să facem în primul rând menŃiunea că. Specialistul în relaŃii publice urmăreşte ca. televiziune cu circuit închis.m. oferindu-le o semnificaŃie corectă şi mai multă naturaleŃe. Tehnicile utilizate în relaŃiile publice pot fi clasificate după criterii variate. pe care să le convingă şi să le motiveze într-un anumit sens. prezentări care utilizează imagini fotografice şi video. video-comunicate de presă. Ńinând cont de faptul că obiectivitatea.sei ca mijloc de comunicare publică. prin intermediul mass-media. utilizate în situaŃii ca: comunicarea directă (faŃă-în-faŃă).. 1992. Pe de altă parte. – tehnici verbale. utilizate în: apariŃiile la televiziune. audio-comunicate de presă. vom constata că. care vor fi descrise mai detaliat în continuare. concretizate în produse precum: comunicate de presă. campanii de presă. articole de presă. în literatura de specialitate de inspiraŃie americană. Am preferat utilizarea termenului „tehnici” deoarece. el situează cu mai multă claritate aceste procedee profesionale în contextul limbii române. specialistul în relaŃii publice utilizează în mod frecvent unele tehnici.

afişarea simbolurilor vizuale ale organizaŃiei. trebuie făcută precizarea că. parteneri etc. într-adevăr.m. la rândul său. Nu trebuie uitat însă faptul că tehnicile de relaŃii publice sunt utilizate şi în comunicarea nemijlocită cu alte grupuri. – instituŃii precum biroul de presă. acŃionari etc. Printre ei se numără: – în primul rând.blicaŃii care utilizează în special desene şi fotografii. contribuie în mod esenŃial la retransmiterea în forme specifice şi diseminarea mesajului către categorii adeseori foarte largi de destinatari. susŃinători. indiferent că existenŃa şi acŃiunile lor sunt conştientizate sau nu. de altfel. purtători de cuvânt. De cele mai multe ori. familiile acestora.d. potenŃiali membri. centrul de presă. clienŃi. clienŃi. – specialistul (specialiştii) în relaŃii publice ai organizaŃiei. de exemplu. – membrii organizaŃiei. furnizori. aceasta este. – eventuali membri ai organizaŃiei care se bucură de o anumită notorietate în opinia publică. ci ca urmare a utilizării lor de către anumiŃi subiecŃi de relaŃii publice în sensul consolidării reputaŃiei unei anumite organizaŃii. Eficacitatea acestor tehnici este sporită atunci când ele sunt utilizate în cadrul unei strategii coerente şi în conjuncŃie cu evenimente şi instituŃii de relaŃii publice ca: interviuri. Vom întâlni astfel de subiecŃi în orice organizaŃie. precum publicul intern. 10 . în practică. conducătorul (conducătorii) organizaŃiei. o conferinŃă de presă. însă nu putem neglija elementele de tehnică vizuală (prezenŃa şi acŃiunea în faŃa camerelor de luat vederi) sau scrisă (întocmirea dosarului de presă sau a declaraŃiei iniŃiale). departamentul de relaŃii publice dintr-o organizaŃie. conferinŃe şi briefing-uri de presă. afişare exterioară. O altă menŃiune care trebuie făcută înainte de a trece la examinarea tehnicilor propriu-zise este cea privind publicurile-Ńintă pe care le vizează specialistul în relaŃii publice prin intermediul acestor tehnici: mass-media constituie. – simpatizanŃi. ceea ce înseamnă că sistemul de clasificare de mai sus are în primul rând un rol didactic. specialistul în relaŃii publice se va întâlni adesea cu necesitatea combinării acestor tehnici. public care. acŃionari. – purtătorul de cuvânt. cel mai important public căruia se adresează specialistul. La cele trei categorii identificate de către specialiştii sus-citaŃi. şi raŃiunea pentru care specialistul în relaŃii publice trebuie să înŃeleagă cât mai bine lumea presei şi să se adapteze specificului ei. gestionate sau nu. aceste tehnici de relaŃii publice nu produc rezultate prin ele însele. birouri sau centre de presă ş. Într-adevăr. vizite organizate pentru jurnalişti la sediul organizaŃiei sau în locaŃii semnificative pentru preocupările acesteia. poate fi considerată ca o tehnică verbală.a.

Prin urmare. Fără prea multe pretenŃii ştiinŃifice. care sunt confirmate sau infirmate ulterior de dezvăluirile din mass-media. după părerea unor specialişti (Stan. trebuie subliniat că nu este necesar ca ele să fie cumulate: este suficient ca un eveniment oarecare să aibă una sau câteva dintre trăsăturile ce vor fi enumerate mai jos pentru a avea şansa să devină un fapt de presă. la urma urmei. la fel de bine. Pentru a intra astfel în atenŃia presei. şi cazuri în care un fenomen care s-a petrecut cu mai mult timp în urmă poate prezenta elemente de actualitate: atunci când el a ajuns în atenŃia opiniei publice pe alte căi decât prin intermediul mass-media (zvonuri. Oamenii vor să ştie ce este nou. el putând. să îndeplinească şi o funcŃie de divertisment. Înainte de a trece la o analiză sumară a acestor caracteristici. Această posibilă influenŃă asupra modului în care se desfăşoară viaŃa de zi cu zi a consumatorului de presă reprezintă. Ca urmare. 1113). deci şi pe editori. cel mult. ele pot constitui material documentar pentru vreunul dintre jurnalişti. prezenta lucrare va aborda spre final şi chestiuni pe care un bun specialist în relaŃii publice trebuie să le ştie cu privire la aceştia. punct de vedere la care subscriu. evenimentul în cauză trebuie să întrunească anumite caracteristici. Actualitate: evenimentele actuale îi interesează pe cititori. aşa se şi explică în parte interesul sporit pe care ei îl acordă televiziunii şi radioului. 19). adus la cunoştinŃa oamenilor prin intermediul mass-media. un fapt de presă este caracterizat de următoarele însuşiri: 1. 2000. fapte care au fost 11 . are potenŃialul de a afecta viaŃa acestora (în general traiul cotidian). conform unui punct de vedere al şcolii de jurnalism americane (Journalism Handbook. în defavoarea presei scrise. nu trebuie să vă aşteptaŃi ca informaŃiile perimate pe care le-aŃi furniza presei să fie publicate vreodată. un fapt de presă ar putea fi definit ca fiind un eveniment care. elementul esenŃial care conferă valoare mediatică unui eveniment. mai trebuie spus că valoarea de fapt de presă a unui eveniment nu constă neapărat în faptul că acesta îndeplineşte o funcŃie de informare.Deoarece succesul tehnicilor de relaŃii publice depinde de modul în care aceşti subiecŃi îşi cunosc şi valorifică specificul calităŃii lor de comunicatori ai unei organizaŃii. care sunt mai rapide în difuzarea ştirilor de actualitate. de pildă. Caracteristicile unui fapt de presă Nu orice eveniment constituie un fapt de presă. iar dumneavoastră trebuie să cunoaşteŃi aceste caracteristici. cu toate acestea. astfel încât să puteŃi discerne cu deplin profesionalism care anume lucruri ar putea trezi interesul mass-media şi care trebuie lăsate deoparte. 1992. în mult mai mare măsură decât evenimentele perimate. Există. nu orice întâmplare are valoare pentru un mijloc de informare.

apud Stan. deoarece evenimentele petrecute în imediata apropiere sunt susceptibile să influenŃeze direct. banii. InformaŃiile care au culoare locală prezintă mai mult interes. Această relaŃie de apropiere a oamenilor de evenimentul care ar putea constitui un fapt de presă trebuie privită din mai multe perspective (Jean-Luc Martin Lagardette.m. psihologică (elemente cum ar fi moartea. viaŃa oamenilor. prezintă şi ele un interes special). actualitatea rezultă mai ales din aria restrânsă de cunoaştere a evenimentului: cu cât sunt mai puŃini oamenii care ştiu despre el. Figura 1: Pagină despre gripa aviară. În acest caz. socio12 . într-o măsură mai mare sau mai mică. De remarcat faptul că în ziar există un fascicol întreg intitulat „Actualitate” 2. 2000. atunci când acest fenomen a apărut pentru prima dată în România.d. afectivă (un cititor/ascultător/telespectator este mai interesat de evenimentele în care sunt implicaŃi oameni de lângă el). cu atât el are un grad mai mare de actualitate. sexul. Această caracteristică explică audienŃa mai mare a presei locale în comparaŃie cu cea cu vocaŃie naŃională.a. 19): geografică (evenimentele produse în apropierea geografică a consumatorului de presă prezintă un interes mai mare).Ńinute ascunse şi care au ajuns în presă ca urmare a unor scurgeri de informaŃii sau investigaŃii jurnalistice ş. Proximitate: oamenii sunt mult mai interesaŃi de lucrurile care se întâmplă în imediata lor apropiere. aflate în relaŃie cu instinctele vitale ale consumatorului de presă. iar opinia publică este interesată de el.).

profesională sau socio-culturală (consumatorul de presă va fi mai interesat de evenimente aflate în relaŃie cu profesia sa ori cu sfera sa culturală). cu informaŃii de proximitate 13 . De remarcat faptul că ziarul are o pagină specială intitulată „Bucureşti”. Figura 2: Articol de interes pentru locuitorii Capitalei României.

ci mai ales prin consecinŃele pe care le antrenează.Figura 3: Îi va interesa oare pe cititorii din Brăila o asemenea ştire cu elemente de proximitate pentru oraşul lor? 3. Figura 4: Articol despre posibile consecinŃe ale unui fenomen de actualitate la data publicării: gripa aviară 14 . ConsecinŃe: oamenii sunt interesaŃi de felul în care un eveniment i-ar putea afecta prin consecinŃele sale. Acest lucru explică faptul că de multe ori ştiri cu caracter economic apar pe prima pagină a ziarelor sau în deschiderea telejurnalelor şi a radiojurnalelor: evenimentele cu caracter economic nu sunt interesante prin ele însele.

acest lucru constituie un fapt de presă”. acest lucru nu constituie un fapt de presă: în schimb. dacă un om va muşca un câine. cu fiul său Răzvan 5. Acest caracter conflictual face ca ştirile care se referă la război. între om şi elemente naturale (de mediu). în urma tragerii la sorŃi. confruntări politice. De asemenea. Aici. antrenorul Mircea Lucescu urmează să se confrunte. orice sincopă în ordinea normală a lucrurilor va atrage interesul oamenilor. O ilustrare plastică a rolului bizareriei în a da valoare unui fapt de presă este în binecunoscuta definiŃie „populară” conform căreia „dacă un câine muşcă un om. în grupele cupei UEFA. competiŃii sportive. între om şi societate etc. înfruntări cu forŃele naturii. Bizarerie: orice lucru neobişnuit. cazuri în justiŃie. Conflict: ştirile care prezintă un element de confruntare se bucură de interes.4. ciudat. Figura 5: Lumea sportivă şi cea economică oferă întotdeauna o multitudine de situaŃii puternic conflictuale. alegeri. deoarece este vorba de o măsurare a forŃelor între oameni. comic. lupte. crime să aibă o mare căutare. faptul că o toaletă nu mai funcŃionează constituie un fapt 15 .

de presă doar atunci când este vorba de o toaletă dintr-o navetă spaŃială. În difuzarea unei ştiri care implică elemente de sex. trebuie să fiŃi atent şi să evitaŃi formulări care ar putea constitui un afront sexual. copii crescuŃi de un singur părinte.) sau invers (bărbaŃi aflaŃi în concediu pentru creşterea copilului). femei-boxer. emanciparea femeilor. femei care lucrează pe macara. fiindcă acestea ar putea afecta negativ imaginea organizaŃiei dumneavoastră sau intimitatea ori securitatea unor membri ai organizaŃiei. boli venerice. Figura 6: O crimă cu elemente bizare va trezi cu siguranŃă interesul consumatorului de presă 6. 16 . Sex: ştirile ce implică elemente cu conotaŃie sexuală sunt întotdeauna interesante. cum ar fi caracterizarea femeilor drept „reprezentante ale sexului slab” sau afirmaŃia că „în acest sector de activitate femeile fac o treabă aproape la fel de bună ca şi bărbaŃii”. nu numai atunci când prezintă delicte sexuale. femei-bodyguard etc. Trebuie totuşi să cântăriŃi cu multă atenŃie urmările pe care le-ar putea avea difuzarea unei ştiri bazate pe elemente de bizarerie. femei care practică îndeletniciri specifice bărbaŃilor (femei-militar. ci şi când relatează despre confruntări între sexe.

veŃi putea utiliza pentru presă ocazii ca. atât prin ele însele. de 17 . ură.Figura 7: AtenŃia consumatorului de presă este atrasă adeseori de relatările care includ referiri explicite la viaŃa sexuală Figura 8: Un fapt de presă conŃine elemente de sex şi atunci când este vorba despre aflarea unei persoane într-o situaŃie neobişnuită pentru sexul său biologic 7. gelozie. prietenie – constituie un element de interes pentru presă şi pentru consumatorii de presă. dragoste. cât şi prin consecinŃele lor. tristeŃe. Sentimente: elementele de ordin sentimental – simpatie. mânie. frică. Prin urmare.

ură. trebuie totuşi să cântăriŃi atent fluxul de informaŃii difuzate către massmedia cu privire la una sau mai multe personalităŃi din organizaŃia dumneavoastră. ascultătorilor şi telespectatorilor 8. vedetele vor apărea în ziare şi la ştiri aproape zilnic. faptul că un membru al organizaŃiei dumneavoastră a depăşit cu succes o serie de împrejurări potrivnice. chiar atunci când sunt implicaŃi în evenimente care nu au nimic neobişnuit în desfăşurarea lor: faptul că vedeta X şi-a cumpărat un câine nu reprezintă un fapt de presă decât prin implicarea respectivei vedete într-un eveniment altfel banal. implicit. prietenie şi alte asemenea sentimente umane captează întotdeauna interesul cititorilor. Figura 9: Relatările din presă despre dragoste. De asemenea. atunci când membri ai organizaŃiei proprii sau ai comunităŃii locale se confruntă cu situaŃii tragice. ProeminenŃă: informaŃiile despre personalităŃi importante ale vieŃii publice vor avea întotdeauna întâietate în ceea ce priveşte difuzarea prin mass-media. al opiniei publice. oamenii politici importanŃi. PreşedinŃii de stat. suprasaturarea re- 18 . exprimarea publică a compasiunii şi a voinŃei de a da ajutor constituie elemente care atrag interesul presei şi. În această privinŃă. deznădejde.pildă.

mai mulŃi americani au fost luaŃi ostatici în Iran a constituit „capul de afiş” al ştirilor de presă vreme de peste 400 de zile. în Irak. civilizaŃii dispărute. cu ani în urmă. despre căutarea oamenilor prinşi sub dărâmături în urma unui cutremur sau a unei explozii. Atât în literatura de ficŃiune. „Harry Potter”. poate duce la suspiciunea de „cult al personalităŃii”. dacă în literatură ele explică succesul unor scrieri precum „Codul lui da Vinci”. mai rău. Suspans: ştirile cu elemente de suspans sunt la fel de atractive ca povestirile cu implicaŃii misterioase. Astfel. la ieşirea din spital după naştere. „Stăpânul inelelor” ş. acŃiuni ale serviciilor secrete. La fel. în presă este binecunoscut interesul pentru subiecte precum francmasoneria. detalii ascunse în spatele unor declaraŃii publice 19 . a unor militari dispăruŃi pe durata acŃiunilor de luptă etc.a.d. un eveniment plin de suspans.. despre operaŃiunile pentru salvarea unor mineri blocaŃi în subteran. a trei jurnalişti români şi Ńinerea lor în captivitate din 28 martie până în 22 mai 2005. OZN-uri. mistere ale istoriei. Pentru opinia publică românească. despre căutarea unor turişti rătăciŃi pe munte.m. ştirile despre oameni dispăruŃi într-un accident naval. vor prezenta interes pentru mass-media. Câte alte mămici vor fi ieşit din spital în aceeaşi zi fără ca fotografia lor să apară în presă? 9. faptul că. fenomene naturale neobişnuite. astfel. elementele de suspans sunt la mare căutare şi sunt exploatate pe măsură. care s-a aflat pe prima pagină a ziarelor şi în topul ştirilor de radio şi de televiziune timp de aproape două luni.dacŃiilor cu informaŃii despre aceiaşi oameni poate crea dezinteres sau. Figura 10: O vedetă românească surprinsă cu copilul în braŃe. cât şi în presă. a fost răpirea.

a Ńinut prima pagină în presă până la rezolvarea crizei 10. Figura 11: Realitate sau ficŃiune? Răpirea celor trei jurnalişti români în Irak. Ştirile despre invenŃii. descoperiri şi tehnologii noi care ar putea afecta într-un fel sau altul viaŃa oamenilor – mai ales viaŃa lor de zi cu zi – vor fi căutate de mass-media. Progres: relatările conŃinând elemente de progres îi fascinează pe oameni. la sfârşitul lunii martie 2005. apetenŃa prea mare pentru suspans îl poate împinge pe jurnalist în capcana speculaŃiilor. În funcŃie de elementul de interes pe care îl prezintă un fapt de presă. Adeseori. Acest lucru nu trebuie să constituie o surpriză pentru specialistul în relaŃii publice. în timp ce altele îl vor ignora. este posibil ca un eveniment anume să fie relatat pe larg în unele ziare/emisiuni. precum şi de profilul diferitelor mijloace de informare.etc. 20 .

s-ar putea ca ea să prindă chiar prima pagină. Mai trebuie să ŃineŃi cont de faptul că forŃa caracteristicilor unui fapt de presă variază în funcŃie de contextul informaŃional în care el este promovat. – criză. De exemplu. – culoare (interes uman). într-o zi liniştită. – corupŃie.m. Astfel. un specialist cu practică îndelungată atât în presă. – conflict. 1996.d. un melanj între actualitate. cultural. susŃine că există şapte mari categorii de fapte care pot constitui ştiri de presă (clasificarea după cei 7 C): – catastrofă.m. constituie un punct de interes pentru consumatorul de presă. corupŃia este un caz particular de criminalitate. Analizând însă comparativ cele două tipuri de clasificări. iar culoarea este. pe când a doua. progres. făcând un mixaj uneori forŃat al caracteristicilor unui fapt de presă. sentimente ş. datorită posibilei influenŃe a acestora asupra propriei sale vieŃi cotidiene Opinia prezentată mai sus cu privire la elementele ce caracterizează un fapt de presă nu este singura. Astfel. în schimb. social. în cele din urmă. atât catastrofa. o ştire despre un nou produs pe care îl lansează organizaŃia dumneavoastră s-ar putea să treacă neobservată într-o zi realmente efervescentă din punct de vedere al evenimentelor economice.Figura 12: Majoritatea ştirilor despre progres tehnologic. economic ş. este evident că prima are cu adevărat un caracter sistematic şi riguros.a.a. încearcă în primul rând să realizeze un frumos efect stilistic: regula celor 7 C. – caracter evolutiv (change).d. cât şi în activitatea de relaŃii publice (Jones. – criminalitate. proximitate. BineînŃeles că este şi o chestiune de noroc dacă ştirea difuzată de 21 . 74). cât şi criza implică substanŃiale elemente de conflict.

publicat în Journalism Educator. acest lucru este din ce în ce mai evident şi în legislaŃia românească. deoarece imaginea publică a acestora. precum şi între Crăciun şi Anul Nou. în perioada vacanŃelor. dar este util să ştiŃi că vara. este apărată de lege. weekend-urile sunt caracterizate şi ele de o atenuare a frecvenŃei evenimentelor de tip hard. există o lipsă destul de acută de evenimente hard news.dumneavoastră se va bucura de un context favorabil sau nu. De multe ori. 22 . ceea ce reclamă un plus de scrupulozitate atunci când doriŃi să ieşiŃi în mass-media. Syracuse University. Este recomandabil să verificaŃi toate afirmaŃiile făcute cu privire la persoane urmând acest grafic. Skaggs. din fericire. indiferent de notorietatea lor. toamna 1982) Graficul de mai jos vă poate ajuta să detectaŃi singuri dacă vreuna dintre afirmaŃiile pe care intenŃionaŃi să le faceŃi publice în legătură cu o persoană poate constitui – cu ştiinŃă sau involuntar – o injurie la adresa acesteia. de Albert C. Când este vorba de un conŃinut injurios? (adaptare după articolul „Este acest lucru injurios?” Un grafic simplu îi ajută pe studenŃi să dea răspunsul.

Care sunt principalele domenii ale activităŃii de relaŃii publice? 2. De ce solicită relaŃiile cu mass-media o atenŃie specială? 4. Cum pot fi clasificate tehnicile de relaŃii publice în funcŃie de modalitatea de exprimare a mesajului? 23 . probleme. În ce constă specificul relaŃiilor cu mass-media? 3.AfirmaŃie făcută într-un articol. comunicat de presă. aplicaŃii practice 1. legendă la o fotografie. titlu.)? a AfirmaŃia a fost deja publicată? a Persoana vizată a consimŃit la publicare? u AfirmaŃia poate fi probată ca fiind adevărată? u AfirmaŃia se bucură în vreun fel de imunitate? u Este vorba de un simplu comentariu sau de o afirmaŃie critică? u u a a a a u Este o afirmaŃie falsificată cu bună ştiinŃă sau din neglijenŃă? a u u AfirmaŃia este eronată datorită neglijenŃei tale? a Persoana vizată este o oficialitate sau o figură publică? u Este posibil să nu ai necazuri Eşti în mare încurcătură Întrebări. u Aduce vreo atingere reputaŃiei persoanei în cauză? a Persoana în cauză poate fi identificată din afirmaŃia făcută în articol (comunicat etc. anunŃ etc. editorial. Care sunt diferenŃele dintre scopurile jurnalistului şi cele ale specialistului în relaŃii publice în ceea ce priveşte livrarea mesajelor lor? 5.

AlegeŃi un eveniment (fapt) dintr-o organizaŃie în care activaŃi sau pe care o cunoaşteŃi şi stabiliŃi care dintre caracteristicile sale trebuie evidenŃiate pentru a-l transforma într-un fapt de presă.6. AlegeŃi un eveniment (fapt) dintr-o organizaŃie în care activaŃi sau pe care o cunoaşteŃi şi analizaŃi în ce măsură îndeplineşte sau nu caracteristicile unui fapt de presă. EnumeraŃi caracteristicile pe care trebuie să le aibă un fapt de presă. 8. 7. 24 . AnalizaŃi diferenŃele sau asemănările dintre conceptele de „tehnici” şi „tactici” de relaŃii publice. precum şi frecvenŃa cu care ele se manifestă în diferitele tipuri de massmedia. AnalizaŃi importanŃa fiecăreia. 9.

În acelaşi timp..] tonul vocii înseamnă aproape 40 de procente. semnificaŃiile transmise prin intermediul limbajului non-verbal pot contribui în proporŃie de până la 90% la reuşita actului de comunicare (Ribbens. Principii de redactare Un text destinat publicării în presă ar trebui să răspundă unor cerinŃe bine definite. 3 AcŃiunea. 1998). de ce anume vreŃi să spuneŃi un lucru (motivaŃia care ne determină să facem public un fapt. modul de redactare a textului). punându-şi singur aceste întrebări încă de la început şi oferind răspunsuri la ele. nu trebuie neglijate avantajele persuasiunii3 în actul de comunicare. grafice. cât şi jurnaliştii din presa scrisă. 2004. După cum se ştie. El trebuie să arate cu claritate ce anume vreŃi să spuneŃi (aspectul informaŃional. 59). În cazul comunicării prin scris.a. 25 . De aceea. de asemenea. cel care difuzează o informaŃie scrisă nu va avea ocazia (decât relativ rar) să răspundă la întrebările pe care le-ar putea pune publicul. 2001. un dezavantaj căruia trebuie să-i facă faŃă atât specialiştii în relaŃii publice care scriu materiale pentru difuzarea lor publică. avantajele şi facilităŃile oferite de limbajul non-verbal trebuie suplinite prin claritatea. iar postura şi gesturile 50 de procente [.). pauze mai lungi sau mai scurte. caricaturi ş. interjecŃii. 2: „V-ar surprinde să aflaŃi că mai puŃin de 10 procente din mesajele pe care ni le comunicăm faŃă în faŃă se transmit prin intermediul cuvintelor pe care le utilizăm? [..m.d. atunci când redactează un text destinat unui anumit public-Ńintă. variaŃii ale ritmului şi ale tonului vorbirii. 2 Formă de intuire a realităŃii prin identificare afectivă (DEX.]”.). 1998). 2007. în fine. precum şi prin utilizarea de materiale ilustrative adecvate (fotografii. în cazul comunicării directe sau al difuzării unor mesaje prin intermediul televiziunii. elemente muzicale etc. scheme. este imposibilitatea folosirii limbajului non-verbal. precum şi motivaŃia care l-ar putea determina pe cititor să se oprească asupra textului dumneavoastră) şi. 46): – „să găsească termenii adecvaŃi. persuasiunea fiind considerată de către specialişti ca „o parte explicită a muncii în domeniul relaŃiilor publice” (Newsom. În plus. să gândească sau să facă un anumit lucru (DEX. darul sau puterea de a convinge pe cineva să creadă.TEHNICI SCRISE DE RELAłII PUBLICE În redactarea diferitelor tipuri de materiale destinate consumatorilor de presă. cum îl spuneŃi (aspectul redacŃional. concizia şi logica mesajului. un bun comunicator ar trebui (Ferréol. unele elemente non-verbale pot fi utilizate şi în cazul difuzării mesajelor prin radio: inflexiuni ale vocii. corespunzător funcŃiei de informare a presei).. aşadar el va trebui să utilizeze empatia2.. desene.

Textul destinat presei nu trebuie să ascundă elemente relevante în favoarea celor nesemnificative. Concizia: un text destinat presei este scris pentru cititori. Claritatea: pentru a relata cu claritate un eveniment. Atribuirea conferă un plus de credibilitate atât faptelor relatate. cât şi declaraŃiilor unor participanŃi direcŃi la evenimentul relatat. trebuie să ŃineŃi cont de câteva principii recomandate de specialişti (Stan. prin urmare. trebuie să înŃelegeŃi mai întâi dumneavoastră înşivă. având tot timpul în minte publicul-Ńintă căruia doriŃi să vă adresaŃi. precum şi a preŃiozităŃilor stilistice. subiectul pe care îl veŃi aborda. trebuie să concepeŃi un text concis şi clar. spaŃiile generoase acordate celor din urmă într-un asemenea text 26 . Pentru a satisface aceste exigenŃe. deci a face afirmaŃii care au suport în realitate. acurateŃea informaŃiilor nu este suficientă dacă modul lor de transmitere este vag sau ambiguu. doar onestitatea cerută de deontologia profesională vă poate conduce către o soluŃie corectă: activitatea de relaŃii publice constă în „a spune vorbe bune despre fapte bune”. 208). Mai mult decât atât. Echilibrul şi onestitatea sunt şi ele în strânsă legătură cu principiul anterior. 2. Aici discuŃia asupra obiectivităŃii faptelor poate fi lărgită. utilizarea de citate (atribuiri) într-un material destinat presei îl umanizează (Newsom. deoarece afirmaŃii care par pe deplin obiective la un moment dat se pot dovedi ulterior – pe măsură ce sunt explorate noi detalii ale evenimentului în discuŃie – ca fiind subiective. ci şi modul cum transmiteŃi. De asemenea. atunci când sunt relatate evenimente care implică o controversă. 3. 5. Mai mult decât atât. 2000. Atribuirea (indicarea surselor) conferă mai multă credibilitate unui text destinat presei decât unul care înfăŃişează versiunea personală (şi implicit subiectivă) a dumneavoastră. În acest caz. 22-36): 1. care să poată fi înŃeles cât mai bine de potenŃialii săi cititori. nu numai ceea ce transmiteŃi trebuie să fie exact.– să construiască corect frazele. atunci când intenŃionaŃi să scrieŃi un text destinat presei. – să scrie corect din punct de vedere gramatical. deformarea adevărului este atributul altor modalităŃi de comunicare. prin urmare. 4. cum ar fi. 6. pe deplin. Evitarea jargonului profesional. constituie regula de aur în redactarea unui text clar. – să aibă un stil agreabil”. ca rezultat al verificării lor temeinice din surse diferite. propaganda. AcurateŃea: informaŃiile cuprinse în textul destinat presei trebuie să fie exacte. părŃile implicate trebuie să fie prezente în relatarea dumneavoastră în mod echilibrat. Apoi. reciproca este şi ea adevărată. Obiectivitatea: textul destinat presei trebuie să relateze evenimente care pot fi verificate. nu pentru şefii sau colegii dumneavoastră. de exemplu. 2004.

în materie de texte destinate presei ş. „informaŃii sau relatări despre evenimente recente” sau „program de televiziune ori de 4 Merriam-Webster Online Dictionary. ci dimpotrivă. Totuşi. specificul acesteia. Alte definiŃii. 27 . vorbesc adesea despre „ştirea de presă”. În acest caz. mai ales pentru scrierea celor mai multe dintre comunicatele de presă. Prin urmare. DicŃionarele oferă şi ele versiuni diferite: „veste. Interesul uman: un text de presă trebuie să se refere la probleme care îi interesează pe oameni şi care le pot influenŃa viaŃa. frecvenŃa unor asemenea cereri depinde de mai mulŃi factori. noutate” (DEX. ABC-ul tehnicilor scrise utilizate în relaŃiile publice. la fel de empirice.com/cgi-bin/dictionary?book=Dictionary&va=news. Atât jurnaliştii. sunt foarte utile în realizarea majorităŃii celorlalte tipuri de texte destinate presei. printre care: obiectul de activitate al organizaŃiei. informaŃie.d. de fapt. 1998). a specialistului în relaŃii publice.m-w.m.nu sunt deloc recomandate. cât şi consumatorii produselor de presă în general.a. Recursul la abstractizare nu este de natură să amelioreze calitatea unui text destinat presei. ştiinŃifice şi nu către produsele mass-media. veŃi recurge foarte probabil la opŃiunea redactării unei ştiri de presă. un periodic de ştiri sau un buletin de ştiri” ori „chestiune care are caracter de noutate”4. Mai mult. odată însuşite. accesat pe 17 ianuarie 2006. cititorul care caută teme abstracte îşi îndreaptă cercetările spre lucrările filosofice. Cititorul vrea să afle cât mai repede răspunsuri pertinente la întrebările fundamentale care apar în legătură cu marea majoritate a evenimentelor: Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce? 7. Pe de altă parte. Ştirea de presă Dintre tehnicile scrise de relaŃii publice. nu puteŃi neglija eventualitatea ca anumite publicaŃii sau chiar posturi de radio ori de televiziune să vă solicite relatări deja redactate pentru publicare despre anumite aspecte din funcŃionarea organizaŃiei dumneavoastră. „ştirea de presă”? O definiŃie empirică afirmă că ştirea este „orice lucru nou pe care îl înveŃi astăzi şi pe care ieri nu-l ştiai”. http://www. vă veŃi întâlni cel mai des cu necesitatea redactării şi difuzării unor comunicate de presă. măiestria şi experienŃa dumneavoastră. caracterizează ştirea drept „informaŃie care poate fi utilă” sau „ceva ce te poate ajuta să faci faŃă împrejurărilor”. produsele ei. produs cu care opinia publică este atât de familiarizată. de fapt. epistemologice. regulile de redactare a unei ştiri de presă. scrierea ştirilor este considerată ca fiind cea mai simplă formă de scriere pentru presă. „material relatat într-un ziar. Ce este. cunoaşterea şi exersarea regulilor după care este întocmită o ştire de presă reprezintă.

În ceea ce priveşte durabilitatea lor în timp. http://dictionnaire. I. dramatice. p. unice. nu privată. Astfel.pdf#search='media%20handbook%20hard%20soft%20news' ). În fapt. 6 AskOxford.radio constând în relatări despre evenimente recente”5. În ceea ce priveşte ştirea de presă. diferite definiŃii (aici reproduse după M. „anunŃare a unui eveniment.askoxford. Joseph Pulitzer considera că ştirile trebuie să fie „originale. accesat pe 17 ianuarie 2006.org/silver. ea poate fi definită ca „text succint de agenŃie. fiindcă. http://www. accesat pe 17 ianuarie 2006. Conform unei lucrări specializate (Popescu. Coman.] să te facă să vorbeşti despre ele”. la rândul lor.org/define. http://dictionary. în covârşitoarea majoritate a cazurilor. de obicei. 203): „ştire este ceea ce publică ziarele şi revistele şi ceea ce se transmite în buletinele de ştiri de la radio şi televiziune”. Ea este destinată exclusiv publicării şi.ijf-cij. Sarah Silver. care nu credea în posibilitatea de a defini acest tip de ştire.. de radio. de lucruri care îi privesc într-o măsură mai mare sau mai mică.com. care reprezintă o primă avizare a unui fapt socialmente semnificativ”. comice. Ştirea de presă reprezintă modalitatea cea mai la îndemână pentru difuzarea informaŃiilor de actualitate (evenimente care tocmai s-au petrecut. spunea că aceasta nu face uneori „altceva decât să repete. distincte.. 2001.cambridge. A Media Relations Handbook for Non-Governmental Organizations.asp?key=53558&dict=CALD. ciudate şi [. ea furnizează informaŃii de interes uman. consider că această definiŃie este cea mai utilă pentru un practician de relaŃii publice. accesat pe 17 ianuarie 2006. Stanley Walker de la New York Herald Tribune. 1998. care sunt în desfăşurare sau care urmează să aibă loc în viitorul apropiat). nu ceea ce şeful dumneavoastră sau poate chiar dumneavoastră înşivă sunteŃi tentat să introduceŃi într-un material de presă în speranŃa nefondată că astfel contribuiŃi la consolidarea reputaŃiei organizaŃiei pe care o reprezentaŃi. de exemplu. 165-166). curioase. de ziar. trăsnite. 2004. vol. De altfel. 8 Vezi. este preluată şi difuzată ca atare de mass-media interesate. romantice. 112). specialiştii în jurnalism şi în relaŃii publice din spaŃiul anglo-saxon8 deosebesc două tipuri de ştiri: 5 Cambridge Dictionaries Online. cei care lucrează în lumea mass-media au încercat şi ei. 28 . În schimb. este vorba.com/concise_oed/news?view=uk.asp?Action=1&param=nouvelle&che=1.tv5. chiar şi atunci când oamenii nu constituie subiectul evident al unei ştiri de presă. „informaŃie nou primită sau demnă de reŃinut despre evenimente recente”6. de televiziune. înspăimântătoare. ştirea de presă ar putea fi caracterizată ca fiind ceea ce li se întâmplă oamenilor. având cel puŃin două elemente de esenŃă: faptul că ştirea de presă reprezintă o primă notificare publică cu privire la un eveniment anume şi faptul că acel eveniment trebuie să aibă o semnificaŃie socială. disponibilă la adresa http://www. 23 (lucrare accesată pe 17 ianuarie 2006. folosind personaje noi. a unui lucru recent”7. 7 TV5 – Dictionnaires Mediadico.org/dictionnaires. de fapt. la o definiŃie asemănătoare au ajuns şi alŃi specialişti în tehnici de redactare. precum Doug Newsom şi Bob Carrell (Newsom. basme la fel de vechi ca piramidele”.

d. nu se bazează pe elemente care pot lăsa loc de îndoială (zvonuri. – urmări ale unor fenomene naturale etc. lipsind opinia autorului. trebuie publicate cu prioritate şi pentru relatarea cărora se utilizează de obicei o abordare factuală (cine a făcut. caracterizate prin actualitate şi care. când.a. poate fi descris în manieră factuală. – conflicte armate. apărută chiar în ziua publicării.m. bârfe). are o sursă credibilă şi identificabilă. obiectivă.. catastrofe.).– ştiri perisabile din punct de vedere temporal (hard news). – ştiri despre accidente. crize organizaŃionale. Aceste ştiri au mai ales o funcŃie de informare şi se referă la evenimente sau lucruri cu caracter mai degrabă oficial şi serios. de către Comisia Europeană. – criminalitate. precum: – evoluŃii politice sau economice actuale. – întâlniri politice sau de afaceri la nivel înalt. Un fapt de presă care intră în categoria hard news prezintă următoarele caracteristici: actualitatea este atributul său esenŃial. Figura 13: Ştire de presă din categoria „hard news”. ce a făcut. unde ş. prin urmare. a raportului de Ńară despre România 29 .

– ştiri ceva mai durabile (soft news). care poate fi publicată oricând fără a-şi pierde valoarea informaŃională Această clasificare este utilă pentru un practician. menŃinând astfel vizibilitatea publică a organizaŃiei. în viaŃa de toate zilele ele stau cu totul altfel. În această categorie pot fi incluse: – evenimente artistice sau culturale. – relatări din domeniul divertismentului şi al stilului cotidian de viaŃă. În cea mai mare parte a timpului. spre deosebire de cele din prima categorie. – ştiri despre hobby-uri ale unor persoane. lucrurile par destul de simple şi clare. Ele se referă mai ales la evenimente de interes uman sau oferă informaŃie de fundal despre diverse evoluŃii. subiecte care ar putea intra în categoria „hard news” au şi o componentă „soft” deloc neglijabilă. fie una de consiliere. care. Figura 14: Ştire de presă din categoria „soft news”. se Ńine cont de faptul că ele trebuie să îndeplinească fie o funcŃie de divertisment. nu au neapărat un caracter oficial şi serios. foiletoane şi alte asemenea genuri publicistice neîncorsetate de factorul timp. puteŃi să căutaŃi fapte care pot fi subiectul unor ştiri soft şi să încercaŃi să le promovaŃi în presă. 30 . deoarece îi oferă un criteriu suficient pentru a distinge care dintre evenimentele din organizaŃia sa trebuie făcute publice cu prioritate. relatări. De asemenea. sunt utilizate în reportaje. Cu toate acestea. putând fi relatate şi după trecerea unei anumite perioade de timp fără a-şi fi pierdut atractivitatea. dacă. În redactarea lor. de regulă. dacă constataŃi că organizaŃia dumneavoastră nu este prezentă în mass-media o perioadă prea mare de timp. din punct de vedere didactic. inclusiv cele care intră în prima categorie menŃionată mai sus. – creaŃii artistice sau ştiinŃifice etc. în mod corespunzător.

ştirea se structurează în trei părŃi: introducerea. Regula „piramidei inversate” Pentru ca editorii şi cititorii (ascultătorii. INTRODUCERE (lead) Primul paragraf: răspuns la cât mai multe dintre întrebările Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce? CUPRINS Detalii despre cele relatate în introducere. fiind deci nevoiŃi să facă tăieturi în ştirea de presă primită. cele mai importante elemente aflându-se în prima frază. Adoptarea acestui stil este necesară deoarece editorii şi cititorii parcurg. astfel încât opŃiunea dumneavoastră nu este tocmai uşoară: un anume eveniment poate fi abordat în versiune „hard” sau poate fi valorificat mai bine în variantă „soft”? Răspunsul depinde de profesionalismul şi de intuiŃia dumneavoastră. De asemenea. cuprinsul şi încheierea. iar cutumele stabilite în lumea mass-media spun că tăieturile încep cu ultima parte a unui astfel de material. 31 . aceasta trebuie redactată conform regulii „piramidei inversate”: informaŃiile se structurează în ordinea descrescătoare a importanŃei lor. răspunsuri la întrebările necuprinse în introducere ÎNCHEIERE Detalii suplimentare O ştire de presă trebuie să răspundă următoarelor întrebări: Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce? Pentru a răspunde acestor întrebări şi pentru a respecta regula „piramidei inversate”. de regulă. este posibil ca editorii să nu aibă suficient spaŃiu în publicaŃia sau emisiunea lor. telespectatorii) să poată recepŃiona o ştire cât mai rapid şi mai uşor.ştirile „soft” au aproape întotdeauna şi o parte „hard”. primele paragrafe ale unei ştiri pentru a decide dacă informaŃiile prezentate îi interesează sau nu.

trebuie să ştiŃi că impactul unei introduceri bune este invers proporŃional cu lungimea ei. telespectator) să parcurgă acea ştire în totalitate. 1996. Atunci când faptul care urmează să fie relatat este complex. naŃiune etc. iar răspunsul la ea se poate găsi fie în introducere. În selectarea întrebărilor cărora trebuie să le răspundeŃi în introducere. colectivităŃii în care trăieşte)? De obicei. Cine? şi Ce? sunt cele mai importante întrebări. introducerea este de mărimea unui singur paragraf. Ea constituie un rezumat al ştirii. fie în cuprins. celor care îi sunt apropiaŃi.) este bine cunoscut opiniei publice. În marea majoritate a cazurilor. de cele mai multe ori. În orice caz. veŃi răspunde mai întâi la întrebarea Ce? atunci când acŃiunea propriu-zisă prezintă mai mult interes pentru opinia publică decât persoanele implicate. SpeculaŃia este o greşeală elementară pentru un specialist în relaŃii publice care ştie că trebuie să facă doar afirmaŃii bazate pe fapte. dând cele mai importante informaŃii ale acesteia.1. definit ca „scurt sumar care serveşte ca introducere la o ştire. într-un cuvânt. în cazul unor evoluŃii neaşteptate. să speculeze. importanŃa lucrurilor redate în introducere trebuie apreciată prin prisma sistemului de valori. deoarece ea trebuie să răspundă. puteŃi recurge şi la introduceri de două paragrafe sau chiar şi mai multe. la cât mai multe dintre cele şase întrebări. în cât mai puŃine cuvinte (de dorit nu mai mult de 35-40). mai ales pe fapte rigu9 ***. răspunsul la aceste întrebări se găseşte tot în introducere. telespectatorului). un articol sau alt material”9) este partea cea mai importantă parte a ştirii. Webster’s Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language. iar cel care caută să dea răspuns la această întrebare este tentat să facă supoziŃii. deoarece ea se referă la cauzele care au dus la producerea evenimentului care urmează să fie relatat. Întrebarea De ce? se referă la cauzele evenimentului. Acest răspuns este de obicei atribuit unei surse. veŃi răspunde mai întâi la întrebarea Cine? dacă subiectul (persoană. informaŃiile relatate în introducere trebuie selectate în conformitate cu următoarea ecuaŃie: cel mai important = cel mai semnificativ + cel mai interesant Mai mult decât atât. De obicei. În plus. când sunt mai multe elemente care ar putea trezi interesul cititorului şi în alte asemenea situaŃii. iar aceasta manifestă un interes special pentru el. organizaŃie. Întrebările Când? şi Unde? localizează evenimentul în timp şi spaŃiu. credinŃe. Introducerea (lead-ul. 32 . Gramercy Books. Această întrebare necesită o atenŃie specială. grup de persoane. rolul ei este de a-l atrage pe cititor (ascultător. să prezinte opinii proprii. în primul rând se determină ordinea importanŃei acestora din perspectiva cititorului (ascultătorului. precum şi a interesului celor care le vor citi: sunt ele atractive pentru cititorul căruia vreŃi să vă adresaŃi? Corespund vederilor lui? Îi satisfac interesele? Îi afectează viaŃa în vreun fel (lui. atitudini şi opinii. cauzele nu sunt cunoscute. din acest motiv.

vor prezenta cel mai mare interes pentru opinia publică şi. Cuprinsul oferă. în introducere nu se includ detalii care nu sunt neapărat necesare şi care au o semnificaŃie secundară. De multe ori. Aici intervine inspiraŃia dumneavoastră în ceea ce priveşte determinarea exactă a elementului de maxim interes dintre toate datele legate de evenimentul relatat. vor constitui „cheia de boltă” în jurul căreia va trebui construită ştirea. – afirmaŃii ale diferitelor surse (cu citarea acestora) referitoare la subiect.ros verificate. Acestea vor fi detaliate în cuprinsul sau în încheierea ştirii. împrejurări. caracteristici funcŃionale ale echipamentelor implicate în eveniment etc. Date fiind aceste constrângeri. ora exactă a producerii evenimentului. nu sunt esenŃiale pentru captarea interesului). 2. răspunsul standard este ceva de genul: „Încă nu se cunosc cu certitudine cauzele evenimentului. cauze. răspunsurile la întrebările Cum? şi De ce?. acŃiunea. Regula „piramidei inversate” se respectă şi în redactarea cuprinsului. cauzele şi împrejurările evenimentului. acŃiune. adresa poştală completă a locului în care s-a produs acesta. vârsta acestora. le vom face publice de îndată”. deci. Răspunsul se poate găsi şi în introducere. prin urmare. în cuprins se găsesc informaŃii privind: – numele şi prenumele persoanei (persoanelor) implicate. Întrebarea Cum? se referă la împrejurările în care s-a produs evenimentul. denumirea organizaŃiei care constituie subiectul ştirii. una dintre cele şase întrebări.. informaŃiile fiind relatate în ordinea descrescătoare a importanŃei lor pentru opinia publică. În asemenea situaŃii. Întotdeauna. organizaŃia căreia aparŃin aceste persoane şi funcŃiile îndeplinite de ele. când cauzele nu sunt confirmate pe deplin. acest element este legat de întrebarea Ce? sau Cine?. precum şi răspunsul ei. Astfel. Cuprinsul detaliază informaŃiile despre subiectul. dar cel mai adesea el este situat în cuprins. posibile evoluŃii etc. În momentul în care experŃii vor stabili cu exactitate cauzele. De obicei. – corelări ale evenimentului relatat cu evenimente anterioare sau ulterioare etc. în majoritatea cazurilor. martorilor sau participanŃilor nemijlociŃi la evenimentul relatat. răspunsul la această întrebare trebuie şi el atribuit unei surse. la modul de desfăşurare al acestuia. – fapte secundare legate de evenimentul relatat pe scurt în introducere. precum: numele persoanelor implicate (dacă ele nu sunt de notorietate şi. – explicaŃii detaliate ale unor afirmaŃii (date) din introducere. 33 . dar specialiştii verifică la faŃa locului. – citate conŃinând opinii ale experŃilor.

oameni de ştiinŃă. dă un plus de credibilitate relatării. obiceiuri larg răspândite. Este o practică în limitele eticii profesionale. precum şi alte asemenea lucruri care Ńin de simŃul comun.A”. Un jurnalist nu are voie să fabrice citate. Fiecare sursă citată trebuie identificată prin următoarele elemente. lider de opinie. În cazul citării directe. poziŃia (funcŃia) pe care o deŃine. precum şi a unor experŃi (medici. poliŃişti. În cazul unor adevăruri binecunoscute. credibilitatea rezultă din autoritatea sursei (expert. nu este necesară utilizarea atribuirii. deoarece citarea directă a unor persoane implicate în evenimentul relatat. deoarece ele se bucură oricum de credibilitate. au declarat angajaŃii societăŃii Brutus S. Inserarea datelor de identificare a sursei în cuprinsul atribuirii creează o construcŃie greoaie: „Accidentul – a afirmat comisarul Vasile Georgescu. după ce aŃi „fabricat” un citat astfel încât el să sporească impactul materialului dumneavoastră. şeful serviciului circulaŃie de la Inspectoratul JudeŃean de PoliŃie Dolj – s-a datorat neadaptării vitezei maşinii la condiŃiile de trafic”. aceasta poate fi utilizată pe parcursul întregii ştiri. cum ar fi adevăruri istorice. care aparŃin bagajului cultural comun publicului-Ńintă vizat. Nu sunt permise atribuiri de genul: „<<Nu vrem să mai facem ore suplimentare neplătite>>. ci şi modul de exprimare a lor este atribuit persoanei care o face. Specificarea sursei se face de obicei după textul citat sau înainte de acesta. nu numai informaŃiile redate între ghilimele. şeful serviciului circulaŃie de la Inspectoratul JudeŃean de PoliŃie Dolj”). Atribuirea unor informaŃii poate fi făcută fie prin citare (atribuire) directă (de tipul „<<Accidentul s-a datorat neadaptării vitezei maşinii la condiŃiile de trafic>>. şeful serviciului circulaŃie de la Inspectoratul JudeŃean de PoliŃie Dolj. fie cu atribuire indirectă. CondiŃia obligatorie este ca. a afirmat comisarul Vasile Georgescu. organizaŃia căreia îi aparŃine. date ştiinŃifice elementare. în această ordine: numele complet. să-l discutaŃi cu persoana căreia intenŃionaŃi să-l atribuiŃi. citarea indirectă se limitează la a atribui doar nişte informaŃii unei persoane anume. Un asemenea citat nu se difuzează fără acordul deplin al celui care se presupune că l-a formulat. cercetători). sunteŃi adeseori chemat să vă consiliaŃi şefii şi colegii 34 . avocaŃi. fie cu atribuire directă. fie prin citare (atribuire) indirectă (de tipul „Conform afirmaŃiilor comisarului Vasile Georgescu. Un specialist în relaŃii publice poate însă face acest lucru.În ceea ce priveşte atribuirea (citarea). experŃi guvernamentali. O afirmaŃie citată într-un material de presă trebuie să aibă o sursă singulară. persoană de notorietate) şi conferă un plus de autenticitate relatării. în această calitate. ci trebuie să le redea aşa cum au fost ele rostite. având în vedere că dumneavoastră sunteŃi specialistul în comunicare al organizaŃiei şi. accidentul s-a datorat neadaptării vitezei autovehiculului la condiŃiile de trafic”).

ea nu trebuie să cuprindă concluzii proprii. logica şi sim35 . Aceste informaŃii detaliază. editorul poate renunŃa la difuzarea informaŃiilor din încheiere. Dacă este cazul.d. unele date personale nu pot fi publicate decât cu acordul celui în cauză). atunci când aŃi participat direct la desfăşurarea evenimentului relatat. de exemplu. cu atât efectul asupra destinatarilor va fi mai puternic. enumerarea altor evenimente de acelaşi tip ş. dumneavoastră trebuie să relataŃi că Ionescu a spus ceva. învăŃăminte moralizatoare.m. dumneavoastră aveŃi nu numai „privilegiul” de a crea citate pentru alŃii. trebuie să acordaŃi o mare atenŃie obiectivităŃii şi exactităŃii. – în redactarea ştirii se utilizează limbajul comun. a prescurtărilor. ea trebuie să redea cu obiectivitate ceea ce într-adevăr a susŃinut sursa citată. amănunte suplimentare (sau care au fost relatate cu alte ocazii) despre istoricul evenimentului sau despre contextul în care acesta se desfăşoară. puteŃi include informaŃii obŃinute prin observaŃie directă. cu un plus de atenŃie la respectarea dreptului la intimitate: conform prevederilor legale. a stilului birocratic sunt total contraindicate. Concizia dă mai multă claritate textului. trebuie să aflaŃi numărul exact (sau măcar aproximat cu cât mai multă precizie) al participanŃilor. Claritatea. Amănuntele inutile nu fac decât să estompeze mesajul pe care doriŃi să-l transmiteŃi. Folosirea jargonului profesional. nu mai mult de cinci rânduri). pe de altă parte. Reguli de redactare a unei ştiri de presă În redactarea unei ştiri de presă. comentarii sau orice alt gen de intervenŃie subiectivă a dumneavoastră în relatarea faptelor. date profesionale sau de stare civilă ale persoanelor implicate (în adaos faŃă de cele deja prezentate. de obicei. în ceea ce priveşte atribuirea. De asemenea. dar pe care le consideraŃi utile pentru opinia publică sau pentru informarea deplină a celor din redacŃie. În acest caz însă. Încheierea nu trebuie să repete – chiar dacă o face în altă formă – ceea ce aŃi spus deja în introducere şi în cuprins. este recomandabil să ŃineŃi seama de următoarele reguli: – ştirea se structurează pe paragrafe scurte (de regulă. ci şi de a scrie discursuri sau articole pentru alŃii… În plus.a. mai clară şi mai apropiată de ceea ce vreŃi să transmiteŃi cu adevărat. în loc să relataŃi că „la congresul Partidului Mâncătorilor de Mici au fost o mulŃime de participanŃi”. fiecare paragraf exprimând o singură idee. Cu cât exprimarea este mai simplă.în ceea ce priveşte livrarea celor mai potrivite mesaje. şi în nici un caz că Ionescu presupune sau crede ori are sentimentul că s-a întâmplat ceva. În fine. Încheierea cuprinde informaŃii mai puŃin importante. răspunsurile date în introducere şi în cuprins la cele şase întrebări sus-amintite: caracteristici suplimentare ale unor produse sau echipamente despre care s-a vorbit în ştirea de presă. accesibil publicului larg.

de aceea este bine să verificaŃi de cel puŃin două ori informaŃiile pe care le-aŃi obŃinut. să verificaŃi o serie de elemente ale ştirii de presă. – înainte de a difuza ştirea. ora. 2004. se face menŃiunea „continuare” la finalul fiecărei pagini. În caz contrar. pe cât posibil. la dactilografiere se va Ńine seama ca un paragraf să se încheie pe aceeaşi pagină (să nu se situeze pe pagini diferite). localităŃilor. – ştirea se dactilografiază la două rânduri. De asemenea. afirmaŃiile diferitelor persoane cu documente ale organizaŃiei. pentru a putea permite astfel efectuarea corecturilor şi indicaŃiilor redacŃionale. astfel încât acestea să nu conŃină erori: – faptele: trebuie evitată orice eroare în ceea ce priveşte relatarea faptelor propriu-zise. Odată redactată. adrese sau numere de telefon care urmează să apară în ştire.plitatea trebuie să fie regulile esenŃiale în redactarea de materiale destinate difuzării publice. comparând. Aşadar. toate aceste lucruri trebuie verificate temeinic înainte de a fi difuzate. al acurateŃei. 2004. atunci când înŃelegerea este superficială sau incompletă. inclusiv pauzele dintre cuvinte). va trebui ca. 212). data. locul. pot rezulta producŃii publicistice precum cea cu găina care a născut pui vii. împrejurările în care s-a produs un eveniment. – dacă textul se continuă pe mai multe pagini. Corectitudinea unui document difuzat de o anumită organizaŃie spune multe despre reputaŃia pe care ea o are sau vrea să şi-o construiască: ortografia corectă şi respectarea tehnicilor de redactare specifice redacŃiilor formează celor din lumea presei o impresie despre profesionalismul dumneavoastră. se verifică temeinic dacă au fost ortografiate corect numele persoanelor. înainte de a trece la aşternerea textului pe hârtie. nu vă este permis să omiteŃi fapte semnificative din conŃinutul ştirii dumneavoastră doar pentru simplul motiv că acestea ar putea fi stânjenitoare pentru organizaŃie (Newsom. numele autorului. Corectitudinea Pentru ca să scrieŃi o relatare corectă. cu spaŃiu suficient în părŃile stângă şi dreaptă ale colii (este indicat ca un rând să nu aibă mai mult de 60 de semne tipografice. precum şi menŃiunea „sfârşit” acolo unde se termină textul. în final. scăpările ortografice şi gramaticale duc la prezumŃia că probabil nu aŃi fost prea scrupulos nici în relatarea cu exactitate a faptelor (Newsom. condiŃia fundamentală este ca dumneavoastră înşivă să înŃelegeŃi pe deplin evenimentul la care vă referiŃi. 36 . ştirea de presă trebuie verificată minuŃios din punct de vedere al corectitudinii formale şi de fond. numele şi funcŃiile exacte ale acestora. în final. – ştirea trebuie să aibă un titlu scurt (un cuvânt) şi. participanŃii. organizaŃiilor etc.

212). Dimpotrivă, în asemenea cazuri, dumneavoastră aveŃi şansa de a explica poziŃia organizaŃiei în legătură cu astfel de fapte; – includerea informaŃiilor de fond: cel la care va ajunge în final ştirea de presă trebuie să aibă elementele necesare pentru a putea judeca în cunoştinŃă de cauză evenimentul relatat. Astfel, dacă veŃi relata punerea în funcŃiune a unei centrale termice de bloc şi veŃi spune doar că „La pornirea centralei, toate Ńevile de la subsol au început să curgă”, informaŃia va fi incompletă cu privire la cauze; aşadar, va trebui să spuneŃi cititorului (ascultătorului, telespectatorului) că „Datorită faptului că Ńevile de la subsolul blocului nu mai fuseseră schimbate în ultimii 20 de ani şi erau ruginite, precum şi faptului că noul tip de centrală termică necesită o presiune de lucru mai mare decât cea utilizată în mod obişnuit, la pornirea centralei, toate Ńevile de la subsol au început să curgă”; – deplinătatea: trebuie să căutaŃi să răspundeŃi la toate întrebările pe care şi le-ar putea pune cititorul (ascultătorul, telespectatorul). Dumneavoastră trebuie să redactaŃi ştirea din perspectiva destinatarului acesteia. O ştire de genul „În curând va fi redeschis magazinul PAN D’ORA care a fost închis pentru renovare şi care a fost modernizat în multe privinŃe” va trezi în mod inevitabil anumite întrebări: când anume se va redeschide magazinul? În ce constau modernizările făcute? Prin urmare, va trebui să răspundeŃi de la bun început acestor întrebări: „Sâmbăta viitoare va fi redeschis magazinul PAN D’ORA, care a fost închis pentru renovare. În cursul renovării s-au efectuat mai multe modernizări în folosul clienŃilor, cum ar fi introducerea unor automate care să-i deservească pe cumpărătorii posesori de cărŃi de credit, amenajarea unui birou unde clienŃii pot cere informaŃii despre produsele din magazin, un spaŃiu de joacă pentru copiii clienŃilor, unde este asigurată şi supravegherea micuŃilor…etc.”; – organizarea conŃinutului: ştirea trebuie să fie organizată într-o schemă logică. Utilizarea metodei „piramidei inversate” în organizarea ştirii, precum şi folosirea elementelor de legătură adecvate, pentru a da cursivitate relatării, fac ca mesajul să aibă o mare claritate; – atribuirea: aşa cum am arătat mai sus, este bine ca informaŃiile importante din conŃinutul unei ştiri de presă – cu excepŃia, bineînŃeles, a celor evidente pentru toată lumea, cum ar fi faptul că pământul e rotund – să fie atribuite unei surse credibile şi uşor de verificat. AfirmaŃia „Gheorghe Ionescu a fost internat în spital în stare gravă, în urma unui accident de circulaŃie” sună mai convingător dacă provine de la o autoritate medicală: „<<Gheorghe Ionescu a fost internat azi-dimineaŃă în stare gravă în spitalul nostru, în urma unui accident de circulaŃie>>, a spus dr. Vasile Popescu, şeful secŃiei reanimare din Spitalul judeŃean Vaslui”;
37

– obiectivitatea: opiniile personale, presupunerile, speculaŃiile dumneavoastră nu-şi au locul în relatarea unui fapt de presă. Asemenea poziŃii proprii pot fi redate doar atunci când sunt formulate de către persoane implicate în evenimentul relatat, pe care le puteŃi cita. Astfel, nu puteŃi scrie că „Elevul Constantin Ionescu a făcut o lucrare excelentă la olimpiada de matematică”, deoarece aceasta este o opinie a dumneavoastră şi, prin urmare, o abdicare de la regula obiectivităŃii. În schimb, dacă îl citaŃi pe un membru al comisiei care a verificat lucrările la olimpiadă, această afirmaŃie nu va afecta cu nimic obiectivitatea ştirii: „Profesorul George Vasilescu, membru al comisiei de verificare a lucrărilor la olimpiadă, consideră că <<elevul Constantin Ionescu a făcut o lucrare excelentă la olimpiada de matematică>>”; – imparŃialitatea: atunci când este vorba de o chestiune controversată, trebuie să reproduceŃi argumentele tuturor părŃilor implicate în controversă. În caz contrar, va exista suspiciunea că, în realitate, faceŃi jocurile uneia dintre taberele care se confruntă; – corectitudinea gramaticală şi ortografică: nu toate redacŃiile au oameni şi timp pentru a „vâna” şi corecta greşelile de acest fel făcute de cei care furnizează informaŃii. De multe ori, informaŃiile sunt preluate ca atare sau sunt supuse doar unei prelucrări foarte sumare. Prin urmare, trebuie să verificaŃi, cu dicŃionarul şi cu îndreptarul ortografic şi ortoepic în mână, orice cuvânt care nu vă este familiar, orice expresie asupra corectitudinii căreia aveŃi dubii, orice construcŃie gramaticală de care nu sunteŃi prea sigur. De asemenea, trebuie verificată corectitudinea denumirilor de organizaŃii, a numelor de persoane, a denumirilor geografice etc. În această privinŃă, calculatorul poate da o mână de ajutor prin verificarea modului cum aŃi ortografiat cuvintele, precum şi prin semnalarea unor probleme gramaticale; cu toate acestea, verificarea computerizată este încă departe de a conferi siguranŃă deplină. Astfel, dacă veŃi scrie Iueri, la ora 16.30 în loc de Ieri, la ora 16.30, eroarea de dactilografiere va fi semnalată. Dacă însă veŃi scrie Iberi, la ora 16.30, calculatorul poate considera că v-aŃi referit la locuitorii Peninsulei Iberice; – cifrele: cele mai frecvente greşeli apar în cazul cifrelor, care sunt trecute cu vederea la corectură. Prin urmare, o eroare de dactilografiere care adaugă sau omite un 0, de pildă, poate avea uneori consecinŃe dramatice; acesta a fost cazul unei bănci care, în raportul ei anual, a publicat un indicator financiar la care virgula dintre zecimale era pusă greşit, cu o cifră mai spre stânga. Acel indicator a produs imediat un val de întrebări din partea acŃionarilor, precum şi suspiciuni că rapoartele anterioare fuseseră mincinoase, lucruri care au afectat negativ cotarea la bursă a acŃiunilor băncii. Din fericire, greşeala a fost reparată

38

relativ repede. De asemenea, nu trebuie să introduceŃi în text cifre doar pentru a crea impresia exactităŃii, atâta timp cât nu ştiŃi pe deplin care este semnificaŃia lor; – corectitudinea exprimării (stilul): evitarea cacofoniilor, a tautologiilor, a repetiŃiilor, a construcŃiilor frazale lipsite de subiect sau de predicat, a barbarismelor, a prescurtărilor şi elementelor de jargon cu care publicul nu este familiarizat ş.a.m.d. trebuie să constituie o preocupare deloc neglijabilă a dumneavoastră atunci când redactaŃi o ştire de presă. Un stil corect impune de asemenea multă precauŃie în utilizarea adjectivelor, în special a superlativelor: cel mai frumos, cel mai ieftin, cel mai economic, excelent, superior, primul ş.a.m.d.; – claritatea: în scrierea unei ştiri de presă şi a altor materiale asemănătoare, sunt indicate propoziŃiile simple şi clare, formulate cu precădere pe structura subiect-predicatcomplement direct; cuvintele trebuie şi ele alese cu atenŃie, astfel încât, pe de o parte, să exprime exact ceea ce aŃi vrut să comunicaŃi, iar pe de altă parte să fie accesibile cât mai multora dintre potenŃialii cititori (cuvinte scurte, din limbajul comun); specialiştii recomandă de asemenea utilizarea cu precădere a verbelor la diateza activă în defavoarea celor la diateza pasivă; la fel, este de preferat folosirea cuvintelor cu conotaŃie pozitivă şi evitarea pe cât posibil a celor cu semnificaŃie negativă. Claritatea constă de asemenea şi în caracterul complet al ştirii, în faptul că potenŃialul cititor poate să înŃeleagă pe deplin evenimentul la care vă referiŃi fără a apela şi la alte surse documentare; cum spunea James Marlow (Newsom, 2004, 211), „scrieŃi întotdeauna pentru individul care nu a citit ziarul de ieri”. Totuşi, trebuie evidenŃiat faptul că aceste reguli au doar un caracter orientativ; depinde de ceea ce vreŃi să comunicaŃi şi de măiestria dumneavoastră în ceea ce priveşte tehnica scrisului; – injuriile (calomnia): trebuie evitate cu desăvârşire construcŃiile cu potenŃial injurios sau calomnios, deoarece acestea pot genera chiar acŃiuni în justiŃie din partea celui care a fost subiect al afirmaŃiei injurioase. Astfel, propoziŃia „Vasile Ionescu este un hoŃ” trebuie eliminată din textul unei ştiri de presă dacă ea apare acolo sub această formă; în locul ei, trebuie introdusă o formulare bazată strict pe fapte, de genul „Vasile Ionescu a fost arestat de poliŃie sub acuzaŃia că a furat un televizor din biroul şefului său”.

39

Comunicatul de presă
Comunicatul de presă este o formă de difuzare în scris a informaŃiilor care, spre deosebire de ştirea de presă, nu este destinată în primul rând publicării, ci, mai ales, informării mass-media. Ca şi ştirea, comunicatul de presă reprezintă o formă proactivă de difuzare a informaŃiei, în care iniŃiativa aparŃine posesorului acesteia, spre deosebire de interviu de pildă, în care posesorul informaŃiei are o atitudine reactivă, de răspuns la iniŃiativa altcuiva. În redactarea şi difuzarea unui comunicat de presă, trebuie să ŃineŃi cont de faptul că, pentru mass-media, comunicatele sunt surse de informaŃii oficiale. Comunicatul de presă apare din iniŃiativa sursei deŃinătoare a informaŃiei, adică din iniŃiativa organizaŃiei. Acest lucru nu înseamnă însă că mass-media au obligaŃia de a prelua şi publica informaŃia astfel difuzată; aceasta va fi preluată numai dacă va fi considerată ca importantă şi atractivă pentru opinia publică; prin urmare, sarcina dumneavoastră este de a redacta şi difuza comunicatele de presă numai atunci când acestea sunt oportune: când informaŃia este de interes public. O menŃiune specială trebuie făcută cu privire la stilul de redactare al comunicatului, care trebuie să fie conceput astfel încât să câştige competiŃia cu celelalte mesaje care bombardează zilnic redacŃiile massmedia şi opinia publică. În acest context, se cuvine menŃionat un punct de vedere (Bland, 1998, 8485) conform căruia doar o zecime dintre comunicatele de presă ajung să fie publicate, ca urmare a faptului că ele fie nu conŃin elemente de noutate, fie sunt scrise necorespunzător, fie nu sunt adresate celor mai potrivite publicuri-Ńintă. Pentru a diminua posibilitatea ca materialele dumneavoastră să se „bucure” de un asemenea tratament, este bine ca, din timp şi în mod sistematic, să vă clădiŃi o reputaŃie de sursă valoroasă. Aceasta rezultă din: – alegerea cu scrupulozitate a informaŃiilor care vor fi transmise pentru difuzare, astfel încât ele să satisfacă într-adevăr aşteptările presei şi nu pe cele ale şefului dumneavoastră; – respectarea standardelor tehnice şi a deontologiei profesionale; – atitudinea pozitivă faŃă de jurnalişti, plecând întotdeauna de la întrebarea: „Cu ce pot să fiu de ajutor?”; – promovarea cu onestitate profesională a intereselor organizaŃiei dumneavoastră, fără tentative propagandistice, manipulatoare sau dezinformatoare. Comunicatul de presă aduce la cunoştinŃa mass-media producerea recentă a unui eveniment, înştiinŃează că se va produce un eveniment în viitorul apropiat, aduce informaŃii suplimentare despre un eveniment deja relatat în presă etc. Primind comunicatul de presă, reprezentanŃii mass-media pot: – să-l arunce la coş;
40

cu un efort minim. 2004. – să iniŃieze acŃiuni proprii de cunoaştere aprofundată a evenimentelor relatate. Doug Newsom şi Bob Carrell (Newsom. În funcŃie de specificul ştirii pe care o difuzează. Un bun specialist în 41 . În asemenea cazuri. surse care.– să preia comunicatul ca atare şi. care sunt în desfăşurare sau care tocmai urmează să se producă. un simpozion. În caz contrar. un spectacol etc. o lansare. Spre deosebire de ştirile de ultimă oră (vezi mai jos). – comunicate cu ştiri de ultimă oră (spot news). editorii fie publică criticile. comunicatele din această categorie sunt scurte şi construite conform tehnicii „piramidei inversate”. – să ia parte ei înşişi la evenimentele anunŃate în comunicat. asociaŃii. pentru a prezenta la timp şi cât mai complet poziŃia organizaŃiei dumneavoastră în legătură cu acele fapte. mai ales atunci când este vorba de ceva nedorit. De obicei. În ambele situaŃii se impune un comunicat de tip replică. cât mai complete şi mai actuale. pentru a aduce lămuriri suplimentare. – comunicate de tipul „ştiri create” (created news). datorită faptului că nu cunosc decât superficial evoluŃiile faptelor şi specificul organizaŃiei dumneavoastră. difuzarea anunŃurilor poate fi planificată pentru un moment convenabil organizaŃiei. este bine să difuzaŃi asemenea comunicate. Un comunicat de presă este necesar atunci când aveŃi un eveniment care întruneşte caracteristici ale unui fapt de presă. care încearcă să mărească impactul unui anunŃ despre un eveniment anume: facerea publică a faptului că. – comunicate de tip replică (response situations). De regulă. instituŃii sau chiar simpli cetăŃeni pot trimite presei relatări critice referitoare la viaŃa organizaŃiei dumneavoastră. În situaŃii neprevăzute. fie ele pozitive pentru organizaŃie sau negative. vor produce foarte probabil prejudicii reputaŃiei acesteia. care fac cunoscute evenimente de tipul hard news: lucruri care tocmai s-au întâmplat. 216-220) propun o clasificare a comunicatelor de presă în mai multe categorii: – comunicate de tip anunŃ (announcements). Diferite organizaŃii.. difuzate atunci când se produc evenimente neprevăzute. chiar şi atunci când sunt animate de bune intenŃii. fie – aşa cum ar fi normal din punct de vedere deontologic – solicită şi opinia organizaŃiei dumneavoastră. atunci când în presă apar (este posibil să apară) afirmaŃii critice cu privire la organizaŃia dumneavoastră. în legătură cu acel eveniment. jurnaliştii vor găsi surse alternative de informaŃii. organizaŃia dumneavoastră pregăteşte o recepŃie. difuzat uneori la un interval de câteva ore. să-l transforme într-o ştire de presă. – să utilizeze informaŃia suplimentară cuprinsă în comunicat. Asemenea tehnici sunt utilizate în campaniile de relaŃii publice. despre evenimentul respectiv. un asemenea comunicat este urmat de cel puŃin încă unul.

articol). consider că această categorie poate fi omisă. totuşi. Nici această categorie nu se justifică. cu o viziune proactivă asupra muncii sale. comentariilor şi răspun- surilor la comentariile cititorilor. „un comunicat de presă obişnuit este oferit tuturor mijloacelor de informare în masă” (Newsom.a. care. reconfirmă faptul că asemenea materiale „sunt articole care se vând cu bucata”. deoarece ar fi deosebit de şocant şi cinic ca aceştia să afle din presă despre producerea unei asemenea tragedii. Acestea sunt ocaziile în care apar liderii de opinie.m. nu se difuzează tuturor. – comunicate de tip feature (relatare. În fapt. de tipul tabletelor. – comunicate despre ştiri neplăcute (bad news). 2004. Prin urmare. Fie că asemenea materiale de format special sunt propuse de dumneavoastră. în funcŃie de aria lor de interes. Prin urmare. deoarece furnizarea acestui tip de materiale face parte din munca obişnuită a unui specialist în relaŃii publice în relaŃia sa cu presa. fotografiilor. prejudiciază imaginea publică a organizaŃiilor despre care vorbesc. deoarece marea majoritate a evenimentelor de acest tip se înscriu fără nici o dificultate în categoria spot news. la pagina 248. ele constituie de obicei elemente ale unei relaŃii bilaterale dintre dumneavoastră ca specialist al unei organizaŃii şi un anumit mijloc de informare în masă. scrisorilor. materialului vizual ş. în măsură să justifice pe deplin crearea unei noi categorii de comunicate. – chestiuni speciale (special matters). deoarece. O menŃiune specială trebuie făcută despre comunicatele care relatează accidente sau incidente în urma cărora au rezultat morŃi sau răniŃi: numele acestora nu se dau publicităŃii înainte de a vă fi asigurat că membrii familiilor lor au fost deja anunŃate. care propun unor mijloace de presă. împinse de această dorinŃă. fie că vă sunt solicitate de către cei din presă. materiale gata scrise.relaŃii publice. asemenea materiale nu intră în sfera comunicatelor de presă. nu este vorba de difuzarea simultană 42 . care pot face afirmaŃii în necunoştinŃă de cauză despre funcŃionarea unei anumite organizaŃii. cercetează din timp situaŃiile în care organizaŃia sa ar putea fi subiectul unor critici publice şi are deja pregătite câteva variante de replică. dincolo de sarcina de a redacta şi difuza comunicate. mai mult. de asemenea. precum şi falşii experŃi. Totuşi. 218). AfirmaŃiile de mai sus nu sunt.d. care va fi analizată separat în capitolul „Articolul de presă”. tăcerea în astfel de împrejurări este de obicei mai dăunătoare decât facerea publică a propriului punct de vedere despre faptele respective. dornice (conştient sau nu) de publicitate. propunerea spre publicare a unor materiale gata scrise reprezintă o îndatorire profesională distinctă a specialistului în relaŃii publice. necesare în situaŃii pe care organizaŃia ar dori mai degrabă să nu le dezvăluie. aşa cum chiar autorii specifică. apar şi sursele alternative. În opinia mea.

în schimb nu putem omite o categorie destul de prezentă în munca specialiştilor în relaŃii publice. 16]. declaraŃii de presă. presă specializată. cum se întâmplă în cazul comunicatelor de presă. o varietate de comunicate de presă prin care se anunŃă evenimente care urmează să se producă în viitorul foarte apropiat. O alertă media păstrează forma unui comunicat de presă.d.m. adică în ce măsură comunicatul este relevant pentru un anumit public)? – este conŃinutul comunicatului suficient de incitant pentru ca redactorul-şef să trimită un reporter care să aprofundeze acea problemă? – în redactarea textului aŃi respectat regula „piramidei inversate”? – comunicatul respectă structura formală cerută unui asemenea document? – căror publicuri-Ńintă le este adresat comunicatul? – comunicatul a fost transmis la cele mai potrivite mass-media pentru a putea ajunge la publicurile-Ńintă vizate? Listele cu contacte media sunt actualizate? Sunt ele de asemenea împărŃite pe categorii de interes (presă de informare generală. 1992. trebuie să ŃineŃi cont de unele reguli.către mai multe instituŃii de presă a aceluiaşi material sau a aceluiaşi subiect. Este vorba de aşa-numitele alerte media. periodice ş. însă conŃinutul este de obicei foarte succint.a. prezentarea unui discurs de către o persoană publică. divertisment. schimbări în programul unui eveniment deja anunŃat.)? – comunicatul este suficient de concis (de regulă. în opinia mea. oportunităŃi foto/video pentru presă. tururi de presă şi vizite organizate pentru jurnalişti. de genul: inaugurarea unei instituŃii sau debutul unei acŃiuni a acesteia. conferinŃe sau briefing-uri de presă. putem renunŃa la unele dintre categoriile de comunicate propuse de Newsom şi Carrell. – alerte media (media alerts. răspunzând la întrebările: Cine este implicat? Ce se va întâmpla? Unde? Când? De ce se produce acel eveniment (scurtă expunere a motivaŃiei)? În procesul de pregătire a unui comunicat de presă. care pot fi exprimate sub forma unor întrebări: – subiectul comunicatului are valoare ca ştire de presă? – comunicatul răspunde la cele şase întrebări (sau cel puŃin la patru dintre ele: Cine? Ce? Unde? Când? Unii autori recomandă să vă gândiŃi şi la întrebarea Pe cine ar putea interesa? [Barry McLoughlin Associates. media advisories): dacă. cotidiene. nu trebuie să depăşească o pagină)? Detaliile care nu sunt neapărat necesare au fost eliminate? – data este corectă? 43 .

Un comunicat de presă nu trebuie să trateze exhaustiv evenimentul pe care îl prezintă: rolul comunicatului nu este în primul rând de a spune totul despre acel eveniment. – numărul de ordine al comunicatului: în organizaŃiile care difuzează frecvent comunicate de presă. – menŃiunea referitoare la embargo: dacă acel comunicat este „pentru difuzare imediată” sau poate fi difuzat începând cu o anumită dată (oră). specialiştii în relaŃii publice obişnuiesc să atribuie numere de înregistrare proprii (care nu au nimic în comun cu munca de înregistrare a documentelor organizaŃiei la registratura acesteia). care sunt selectate după o citire sumară. astfel încât comunicatul să poată fi difuzat în timp cât mai scurt? – există o copie a comunicatului pe care să o păstraŃi ca înregistrare? Comunicatul de presă trebuie să aibă un titlu şi o introducere interesante. Acesta este. să poată face referiri la numărul comunicatului anterior. de a le provoca interesul cu privire la evoluŃiile dintr-o anumită organizaŃie. liste cu caracteristici funcŃionale ale unor produse etc. ci acela de a-i incita pe cei din redacŃii. dacă cel care citeşte comunicatele de presă nu găseşte nimic interesant în titlu sau cel puŃin în introducere. de altfel. astfel încât. atunci când este nevoie să se facă trimiteri rapide la un anumit eveniment care a mai fost difuzat. Acest lucru îi ajută şi pe jurnalişti. – organizaŃia de la care provine comunicatul. În general. este greu de crezut că va mai avea răbdarea de a trece la cuprins şi la încheiere. RedacŃiile primesc în fiecare zi relativ multe comunicate de presă. 44 . liste de preŃuri. motivul pentru care desemnarea unei persoane de contact pentru informaŃii suplimentare este un element de formă obligatoriu în corpul comunicatului. material video sau audio.– dacă comunicatul face referire la documente (elemente) auxiliare (fotografii. în caz contrar riscă să treacă neobservat. ora şi locul difuzării. redactarea comunicatului de presă se face urmând aceleaşi reguli ca şi la redactarea ştirii de presă şi utilizând aceeaşi tehnică a „piramidei inversate”. biografii. Acest lucru este necesar deoarece de multe ori comunicatele de presă bine scrise sunt preluate de mass-media fără modificări. acestea sunt disponibile în egală măsură tuturor celor care au primit comunicatul? – conŃinutul comunicatului a fost coordonat cu ceilalŃi membri ai staff-ului şi acceptat de conducerea organizaŃiei? – cine dă aprobarea finală pentru difuzarea comunicatului? Cât de rapid este accesul dumneavoastră la acel decident.). comunicatul de presă trebuie să mai conŃină următoarele elemente: – data. În plus. facilitându-le căutarea unui anume subiect într-o multitudine de comunicate provenind de la aceeaşi organizaŃie.

Dacă acest text din corpul mesajului conŃine diacritice. precum şi pentru a elimina posibilitatea contrafacerii. în caz contrar.. bineînŃeles că puteŃi ataşa orice alte fişiere consideraŃi că ar fi utile şi ar facilita mediatizarea subiectului dum45 . este necesar să ştiŃi dacă destinatarul le poate citi fără ca în locul lor să-i apară semne sau chiar grupuri de semne grafice supărătoare (ca. va trebui să acordaŃi atenŃie unor amănunte precum cele ce urmează: – mesajul dumneavoastră trebuie să aibă.a. pentru a înlătura dubiile cu privire la autenticitatea sursei. al trimiterii de fişiere ataşate. Pe lângă fişierul conŃinând comunicatul propriu-zis. 1992. fax. § sau &nbsp). Este foarte important ca el să fie transmis doar celor potenŃial interesaŃi de conŃinutul său. în câmpul destinat subiectului. cu oficializarea acesteia prin siglă. este mai bine să eliminaŃi diacriticele din corpul mesajului.m. dacă are intenŃia să-l utilizeze. cât şi în mediile internaŃionale (Barry McLoughlin Associates. De obicei. astfel conceput încât să stimuleze interesul reporterului sau al editorului care îl va citi. destinatarul să fie scutit de efortul de a culege textul din nou. în afară de transmiterea propriu-zisă.). þ. care. de exemplu. – textul comunicatului poate fi copiat şi introdus în corpul mesajului. astfel încât. – fişierul conŃinând comunicatul (cu tot cu diacritice) se ataşează la mesaj. traducerea comunicatelor de presă sau chiar reformularea unor variante alternative ale acestora ş. pentru a-i da destinatarului cu mai multă uşurinŃă şi rapiditate o idee despre evenimentul pe care vreŃi să-l relataŃi. pentru a evita asemenea incompatibilităŃi.– numele persoanei care poate da informaŃii suplimentare şi modul cum poate fi ea contactată (telefon – inclusiv un telefon la care persoana de contact poate fi găsită după orele de serviciu – .d. organizaŃia riscă să-şi diminueze credibilitatea şi atractivitatea mediatică. există chiar firme specializate în redactarea şi difuzarea comunicatelor de presă atât la nivel naŃional. Ca precauŃie generală. o menŃiune care să capteze interesul destinatarului. Pentru succesul unui comunicat de presă trimis prin e-mail. e-mail etc. comunicatul de presă se redactează în scris şi se transmite prin fax. pot asigura delimitarea cu mai multă uşurinŃă a publicurilor-Ńintă care vă interesează. – un titlu. trebuie să vă asiguraŃi că ele sunt într-un format accesibil. eventual ştampilă. iar comunicările ei riscă să ajungă necitite la coş. semnătură etc. Şi în acest caz. e-mail (din ce în ce mai des) sau (mai rar) prin poşta clasică ori curier. – denumirea corectă a sursei comunicatului (organizaŃiei sau persoanei de la care provine acesta). 17). dacă nu există această segmentare a listelor de contacte din lumea presei şi fiecare comunicat este trimis către toŃi cei aflaŃi pe agendă.

să nu-i mai puteŃi contacta nici atunci când aveŃi realmente ceva care i-ar putea interesa. ea poate fi raportată la contexte diferite: contextul social. trebuie să vă asiguraŃi că link-urile respective chiar funcŃionează şi duc către fişierul dorit de dumneavoastră. RiscaŃi ca. astfel încât destinatarul. – nu este recomandabilă trimiterea aceluiaşi comunicat către toŃi jurnaliştii pe care îi aveŃi pe listele de contacte media. este bine să redactaŃi mai multe variante ale aceluiaşi comunicat indiferent de modalitatea în care îl veŃi transmite. grafice.a. 86). care sunt 10 Trimiterea de mesaje e-mail cu caracter publicitar unor destinatari care nu le-au solicitat în mod explicit. mai este recomandat şi procedeul situării în context a informaŃiei principale pe care vreŃi să o faceŃi publică. biografii ş. pentru orice eventualitate. mulŃi dintre ei să considere mesajele dumneavoastră drept spam10 şi. 1993. Astfel. într-un timp foarte scurt. 165). rapoarte. Trebuie fie să trimiteŃi mesajul dumneavoastră doar către cei potenŃial interesaŃi. fie să concepeŃi comunicatul în mai multe variante. dacă are întrebări suplimentare. fişiere audio sau video etc. contextul regional. date statistice. să nu mai fie nevoit să deruleze încă o dată mesajul până la început. dacă anunŃaŃi o festivitate aniversară organizată de instituŃia dumneavoastră. contextul economic. şi la sfârşitul mesajului (sau numai la sfârşit).neavoastră: fotografii. Odată determinată această „piesă de rezistenŃă”. în timp ce publicaŃiile economice vor fi informate cu precădere despre semnificaŃiile economice ale aniversării (realizări în perioada aniversată. 46 . Este însă important să vă asiguraŃi că ele vor putea fi deschise de către cei care le primesc. Dacă timpul vă permite şi aveŃi suficientă forŃă creatoare. mesajul dumneavoastră poate face trimiteri (link-uri) spre adrese URL care conŃin resurse precum: fotografii. declaraŃii.d. De exemplu. veŃi scoate în evidenŃă jocurile sportive din programul acesteia atunci când trimiteŃi comunicatul către jurnaliştii din presa sportivă. – persoana de contact şi datele acesteia se trec. astfel încât să captaŃi interesul mai multor categorii de jurnalişti. care ar putea capta interesul presei şi care este caracterizată prin noutate (actualitate). site-ul organizaŃiei dumneavoastră. (Schneider. evoluŃia productivităŃii muncii. diversificarea gamei de produse etc. în care accentul cade pe concertul de muzică rock de seara. cei din presa de divertisment vor primi o altă variantă. liste de preŃuri. cel mai important pas în pregătirea comunicatului îl va reprezenta determinarea informaŃiei principale. prezentări de produse. – pentru documentarea suplimentară a jurnaliştilor. În acest caz. În aceeaşi idee. contextul financiar etc. 1998. InformaŃia principală va fi urmată de informaŃii secundare. în felul acesta.). variante ale căror puncte de interes şi mesaje să difere în funcŃie de specificul unei anumite liste de contacte massmedia pe care o aveŃi (Bland.m.

..prezentate într-o înlănŃuire logică. se situează în intervalul dintre orele 18 şi 20.. comunicatul de presă urmează să fie citit şi analizat într-o redacŃie de presă. apelaŃi la difuzarea unui comunicat sub embargo. Acel eveniment are suficient potenŃial de a capta interesul jurnaliştilor. În acest caz. aşa cum am arătat deja. De obicei. în ordinea importanŃei lor... comunicatul are şanse să treacă mai departe şi să intre în „competiŃia” pentru publicare. fie că este vorba despre presa scrisă.. totuşi. fie că intenŃionaŃi să vă adresaŃi celor din audiovizual.... cu menŃiunea „Bun pentru publicare începând cu data . nefiind neapărat necesar ca ele să fie noi. unde principalele emisiuni de ştiri ale zilei. numai în cazuri foarte rare. cu cea mai mare audienŃă. în această situaŃie. va trebui.. Titluri Titlul reprezintă un element important al comunicatului de presă (afirmaŃie întru totul valabilă şi în cazul ştirii de presă) din cel puŃin două motive: în primul rând. Prin urmare. când comunicatul dumneavoastră este o parte a unei campanii de presă. când este vorba despre evenimente cu adevărat excepŃionale. iar în planul campaniei aŃi prevăzut că mediatizarea evenimentului este dorită într-un anume moment al campaniei. deoarece începe pregătirea pentru tipar şi tipărirea propriu-zisă a materialului deja selectat. De asemenea... ora . Aceasta este o regulă general valabilă în livrarea materialelor către mass-media. Câteva cuvinte despre embargo: uneori apare necesitatea de a focaliza atenŃia celor din presă pe un eveniment anume din organizaŃia dumneavoastră.”. pentru a oferi răgazul necesar documentării şi. puteŃi iarăşi folosi practica instituirii unui embargo. comunicatul dumneavoastră trebuie să ajungă în redacŃiile ziarelor înainte de ora 18 pentru a avea şanse la publicare. a „vinde” subiectul şi altor publicaŃii mai puŃin interesate.. Adică trebuie să aveŃi o cunoaştere foarte clară a termenelor de închidere a ediŃiilor.. or. cotidianele nu mai pot prelua ştiri primite după ora 18. Mai puteŃi utiliza această practică atunci când aveŃi indicii destul de solide că va exista cel puŃin un jurnalist care va vrea să aprofundeze subiectul comunicatului şi să publice un articol de impact.. de cele mai multe ori „analiza” se reduce la citirea titlului: dacă acesta „spune” ceva... iar titlul ales pentru comuni47 ... La fel se întâmplă şi în presa audiovizuală... puteŃi difuza un comunicat „provizoriu”... însă nu sunteŃi absolut sigur că lucrurile vor evolua exact în modul pe care îl cunoaşteŃi la un anumit moment. se fac modificări de ultimă oră în paginile ziarelor.... În al doilea rând. să vă asiguraŃi că evenimentul pe care încercaŃi să-l promovaŃi va ajunge în timp util la cunoştinŃa celor din redacŃii. În situaŃia în care vă propuneŃi să întocmiŃi şi să difuzaŃi mai multe variante ale aceluiaşi comunicat de presă.. în acelaşi timp. în foarte multe cazuri comunicatele de presă sunt preluate de mass-media cu puŃine modificări....

cat va trebui să-l atragă şi pe cititor (ascultător. pe de altă parte. dar care contrazic titlul. de pildă. – subtitlul (care caută să răspundă la întrebările Cum? şi De ce?). deoarece „titlul-bombă” stabilit de la bun început poate influenŃa negativ acurateŃea relatării: de dragul de a nu contrazice titlul stabilit iniŃial. titlul ar putea arăta astfel: Cinci morŃi într-un accident de circulaŃie. sau va trebui să adoptaŃi un unghi de abordare care nu serveşte întru totul conŃinutul comunicatului. cuvintele preluate din argou sau din diferite jargoane profesionale. Semnele de punctuaŃie vor fi şi ele folosite numai atunci când este strict necesar şi când ele pot adăuga semnificaŃie în plus (virgula. 48 . titlurile devin. telespectator): dacă titlul este convingător. deoarece titlul reprezintă esenŃa comunicatului. răspunde sintetic la întrebările Unde? şi Când?). cu verbe la diateza activă şi la timpul prezent sau viitor. repetarea cuvintelor. consumatorul de presă va parcurge şi restul ştirii. Astfel. să redea esenŃa introducerii. De obicei. încearcă să capteze atenŃia cititorului. 2000. BineînŃeles. De obicei titlul se scrie după ce materialul (în cazul dumneavoastră. de obicei. ea fiind acceptată doar în cazul scriitorilor versaŃi de materiale pentru presă. în general. această variantă nu este însă recomandată. în urma unui accident de circulaŃie petrecut la kilometrul 69 de pe autostrada Bucureşti-Piteşti”. De asemenea. abrevierile şi aglomerarea de cifre. Aşadar. – intertitlurile (titluri intermediare în corpul textului. nerecomandate de obicei în cazul comunicatelor de presă). chiar atunci când relataŃi un eveniment care a avut loc deja. „rezumatul rezumatului”. titlul îndeplineşte funcŃii de acroşaj şi identificare (Stan. atunci când aveŃi pentru el o formulare care „sună bine” şi care are mari şanse de a atrage atenŃia. puteŃi apela şi la varianta scrierii mai întâi a titlului. În titluri trebuie evitată redundanŃa. titlul trebuie să se refere la două dintre cele şase întrebări referitoare la un fapt de presă: Cine? şi Ce?. îndemnurile de genul Să facem totul! nu sunt indicate pentru a fi incluse în titluri. îi permite acestuia să individualizeze un anumit material din multitudinea celor publicate. de pildă. iar această esenŃă nu poate fi decelată decât atunci când textul este finalizat. clişeele lingvistice. va trebui să renunŃaŃi la aspecte semnificative. o introducere în care se spune că „cinci persoane au murit pe data de 15 februarie a. din ce în ce mai scurte. titlul trebuie să fie sintetic. utilizând elemente ca: – supratitlul (care. Urmând această tendinŃă către sintetizare. Aşa cum am anticipat deja.c. Este cea mai indicată metodă. poate fi utilizată pentru a înlocui cuvântul „şi”). expresiile care s-au demonetizat ca urmare a supraîntrebuinŃării. 106): pe de o parte. comunicatul sau ştirea) a fost adus la forma finală. Nu trebuie neglijată însă şi posibilitatea de a folosi titluri ceva mai elaborate. dacă veŃi avea.

În acest fel. el fiind conceput. mai mult decât atât. Acest procedeu este util atunci când comunicatul de presă are o întindere mare. nu există nici o reŃetă care să vă garanteze succesul. 49 . Stilul publicaŃiei (postului de radio sau TV) determină astfel stilul comunicatului dumneavoastră. Totul depinde de măiestria dumneavoastră în utilizarea celor mai adecvate tehnici de relaŃii publice şi în alegerea celui mai potrivit moment pentru folosirea lor. să vă faceŃi o idee cât mai clară despre specificul redacŃiilor cu care urmează să lucraŃi. 2004. înainte de a trece la difuzarea comunicatelor de presă. Cu toate că această tehnică este relativ eficientă. Astfel. 206) recomandă ca. prin urmărirea ştirilor pe care acestea le publică sau le difuzează.a. 166) recomandă şi utilizarea intertitlurilor. cele şase întrebări ş. unii specialişti (Newsom. de fapt.m. puteŃi să sesizaŃi dacă respectivele redacŃii acordă prioritate ştirilor redactate în format tradiŃional („piramida inversată”. nu este recomandată utilizarea intertitlurilor. atunci când acesta ocupă două rânduri. ca un articol propus spre publicare. În varianta „clasică” a unui comunicat a cărui întindere nar trebui să depăşească o pagină. ea nu este singura. acest lucru poate fi realizat relativ simplu. ca de exemplu: PRIMARUL LĂUDAT PENTRU CAMPANIA DE DESZĂPEZIRE (este vorba de un primar pe care îl cheamă Lăudat sau de faptul că un primar a fost gratulat pentru modul în care a organizat îndepărtarea zăpezii?) Ortografierea incorectă a numelor şi denumirilor sau chiar a unor cuvinte uzuale utilizate în titluri poate pune şi ea într-o lumină proastă conŃinutul comunicatului sau articolului respectiv ori poate produce efecte comice involuntare: BĂRBIERUL STAN A ROS (în loc de „a ras”) 45 DE CLIENłI ÎNTR-O ORĂ Specialiştii din şcoala franceză (Schneider. Aceasta înseamnă că nu există o singură reŃetă de succes.Trebuie să fiŃi atent şi la modul în care este despărŃit titlul.) sau celor cu „cârlig” (o introducere menită să capteze atenŃia receptorului). * * * ConsideraŃiile de mai sus se referă cu precădere la o modalitate care asigură succesul în cele mai multe dintre cazurile în care transmiteŃi un comunicat de presă: utilizarea tehnicii „piramidei inversate”.d. 1993. deoarece sunt posibile despărŃiri care pot afecta conŃinutul prin efecte de un straniu involuntar.

De exemplu. ceea ce trebuie să faceŃi este să difuzaŃi urgent o alertă media. O alertă media trebuie să fie concisă. acestea vor trebui anunŃate tot printr-o alertă media.. În acest caz. În fapt. mai ales a celor care anunŃă un eveniment (vezi pagina 43). trebuie să evitaŃi pe cât posibil formulările lungi. care urmează să aibă loc mâine după-amiază. aşa cum fusese planificat şi anunŃat – într-un timp foarte scurt. Este de preferat ca alertele media să fie utilizate doar accidental. conform modelului propus mai jos: 50 . o alertă media este un anunŃ sumar cu privire la un eveniment sau element neprevăzut care urmează să se producă – sau dimpotrivă. să nu se producă. în cadrul unei serii de evenimente pe care le-aŃi anunŃat la timpul potrivit. nu să se transforme într-o practică uzuală care să suplinească lipsa planificării sau planificarea defectuoasă. şi să vă limitaŃi la ceea ce este cu adevărat important. în această idee. aŃi emis ieri un comunicat de presă prin care aŃi anunŃat un anumit eveniment. citările. AflaŃi astăzi la prânz că. cu accent pe răspunsul la întrebarea De ce?: de ce este important din punct de vedere mediatic evenimentul neprevăzut ce urmează să se întâmple sau să fie anulat? Este bine ca titlul alertei. este posibil ca.m. să se distingă de alte informaŃii de presă pe care le primesc jurnaliştii.d.a. din diferite motive. La fel. mai scurtă decât un comunicat de presă obişnuit. în acest fel. adjectivele ş. precum şi specificaŃia „alertă media” să fie scrise cu un font mare la începutul paginii. care ar trebui să ajungă cel puŃin la cei cărora anterior le-aŃi trimis comunicatul de presă. BineînŃeles că şi acest instrument de comunicare va trebui să aibă menŃiuni despre o persoană de contact. despre organizaŃia de la care provine etc. evenimentul respectiv nu se va mai desfăşura. să apară modificări de ultimă oră sau chiar noi puncte în program. Alerta trebuie să răspundă şi ea la cât mai multe dintre cele şase întrebări. pentru ca.Alerta media Alertele media 11 pot fi considerate o variantă mai simplificată a comunicatelor de presă.

). o manifestare profesională la care vreŃi să vă referiŃi. telefon. dr. evenimentul pe care vreŃi să-l faceŃi public nu este atât de plin de interes pentru opinia publică în general. şi alte aspecte din viaŃa organizaŃiei dumneavoastră care se pretează mai bine la o abordare specială. Graba (get it right or get it first? = să relatezi un lucru corect sau să fii primul care îl relatează?) sau insuficientul profesionalism al celor din redacŃii pot produce asemenea rezultate.) Data. adresă de e-mail sau messenger etc.acs.asp şi accesat pe 11 septembrie 2006.state. Mai există.org/greenroom/releasesvsletters/releasesvsletters. publicat la adresa http://www. Ion Popescu Ce: conferinŃa „Mass-media şi transparenŃa instituŃiilor guvernamentale”. ora Alertă media: ConferinŃă anulată Cine: prof.oac. dar care este atractivă doar pentru cei care fac parte din aceeaşi branşă profesională. De ce: conferinŃa a fost anulată deoarece domnul Popescu a fost internat de urgenŃă în spital cu diagnosticul provizoriu de infarct miocardic. de asemenea. Scrisoarea-propunere (pitch letter) Uneori. la serviciu. se întâmplă ca o publicaŃie sau un post de radio ori de televiziune să difuzeze o relatare despre un subiect legat de organizaŃia dumneavoastră. Press Letters. un comunicat de presă este prea puŃin productiv.oh. adresă. o scrisoare către editor sau un drept la replică s-ar putea să fie o reacŃie exagerată în 11 InformaŃii prelucrate din articolul Media Alert. În asemenea cazuri. de exemplu. telefoane etc. la adresa http://www. univ. 12 Press Releases vs. accesat pe 5 februarie 2006. fiindcă o mare parte dintre destinatarii lui s-ar putea să nu fie interesaŃi de subiect. totuşi. iar acea relatare fie să conŃină unele inexactităŃi. Uneori. Unde: la sediul organizaŃiei noastre.OrganizaŃia (siglă. InformaŃii suplimentare se pot obŃine de la: (prenume. articol publicat în site-ul Green Media Toolshed. Când: mâine.us/resources/mediaresourceguide/media_alert. Deşi situaŃia este jenantă pentru organizaŃia dumneavoastră. nume. telefon mobil. PuteŃi avea. fie să fi ratat chiar aspectul esenŃial al problemei12. 51 . destinată unor publicuri-Ńintă bine definite. la ora 15.greenmediatoolshed.

m.html. este bine să reamintiŃi acest lucru în scrisoare14..asp. publicat în site-ul Inc. PuteŃi utiliza fie clasica formulă „În urma discuŃiei noastre telefonice din data de.com/pitch. Cel mai bun semn că scrisoarea şi-a atins Ńinta va fi atunci când veŃi primi telefon dumneavoastră de la jurnalistul în cauză. cu condiŃia ca aceasta să fie urmată de introducerea relevantă cu care doriŃi să captaŃi atenŃia jurnalistului. În acest caz. Practicienii din domeniul relaŃiilor publice13 consideră chiar că această tehnică este mai eficace decât cea tradiŃională de difuzare a unui comunicat de presă. pentru a arăta că nu vă abandonaŃi proiectele şi că vă respectaŃi promisiunile.d.com/article_0604. Ea nu se adresează tuturor jurnaliştilor pe care îi aveŃi în listele dumneavoastră de contacte media. adresată doar celui „vinovat”. Spre deosebire de un comunicat de presă. ştiri ş. Robina A. accesat pe 30 ianuarie 2006. 14 How to Write a Great Pitch Letter. Gangemi.. o asemenea scrisoare fructificată de un jurnalist care se bucură de prestigiu şi care are o audienŃă largă (mai ales atunci când publicurile-Ńintă ale organizaŃiei dumneavoastră fac parte din această audienŃă) este cu mult mai productivă decât un comunicat de presă trimis tuturor celor pe care îi aveŃi pe listele de contact.html. The Power is in the “Pitch” Letter. la adresa http://www. Într-adevăr. O scrisoare-propunere survine de multe ori în urma unei discuŃii telefonice sau a unui e-mail prin care aŃi sugerat unui jurnalist o oportunitate de presă.. 15 Susan Greco. contribuind astfel la consolidarea organizaŃiei dumneavoastră. scrisoarea-propunere are un singur destinatar. În atare situaŃii puteŃi recurge la o scrisoare-propunere. Ea are ca destinatar un singur jurnalist. un telefon dat în legătură cu un subiect propus deja printr-o scrisoare n-ar putea face decât să reducă şansele de publicare. unul despre care aveŃi motive să credeŃi că va exploata cel mai bine subiectul pe care i-l oferiŃi.motiontemps. 52 . propuneŃi un subiect care poate fi aprofundat de către un anumit mijloc de informare. şi accesat pe 5 februarie 2006. în articolul Publicity: Write a Better Pitch Letter. la fel ca în cazul comunicatelor de presă de tip anunŃ. de altfel. În ceea ce priveşte eventualele telefoane date destinatarului după ce i-aŃi trimis scrisoarea. prin care. nu se adresează nici măcar celor câŃiva jurnalişti care lucrează la publicaŃii cu tematici înrudite cu subiectul pe care vreŃi să-l propuneŃi spre publicare.com. el 13 Carolyn Moncel.com la adresa http://www. articol publicat în site-ul Bill Stoller’s PublicityInsider. în conformitate cu standardele profesionale ale activităŃii de relaŃii publice. comunicate. prin care îi sugeraŃi o urmare a relatării cu îndreptarea erorilor sau omisiunilor constatate.inc. în http://www. SituaŃiile de acest gen pot fi rezolvate cu mai mult succes prin trimiterea unor scrisoripropunere (pitch letters).a.raport cu gravitatea minoră a greşelii. specialiştii15 recomandă prudenŃă: jurnaliştii sunt asaltaŃi destul de tare cu e-mail-uri. fie orice altă formulă pe care o consideraŃi adecvată. accesat pe 30 ianuarie 2006. şi jurnalistul care primeşte o astfel de scrisoare ştie că.com/magazine/19950901/2403.”.publicityinsider.

În articolul citat mai sus17. Gangemi în site-ul Inc. puteŃi apela şi la formule mai puŃin protocolare. al cărei grad de politeŃe depinde de formalismul relaŃiei profesionale pe care o aveŃi cu destinatarul.com/article_0604. Astfel. puteŃi să vă adresaŃi cu formule de genul „Stimate domnule (prenumele şi numele)” sau „Stimată doamnă (prenumele şi numele)”. puteŃi trece la redactarea scrisorii propriu-zise.d. de genul „Dragă (prenumele)”. datele generale ale proiectului sunt aceleaşi. cine ar putea produce impactul pe care îl doriŃi? Care dintre ei ar fi receptat cel mai bine de publicurile pe care le vizaŃi? Care este reputaŃia profesională a jurnalistului căruia intenŃionaŃi să-i trimiteŃi o ofertă de acest fel? Subiectul pe care vreŃi să-l „vindeŃi” ar avea şanse să fie preluat în presa naŃională sau este mai bine să vă adresaŃi. Odată stabilit destinatarul. însă şi rezultatele sunt pe măsură. Este adevărat că această manieră de lucru cere mai mult timp. publicat de Susan Greco şi Robina A.html.inc. Totuşi. în cazul unor raporturi mai degrabă oficiale.m. The Power is in the “Pitch” Letter. deoarece în acest caz nu este vorba de prietenie.html. De exemplu.motiontemps.com/magazine/19950901/2403. căutaŃi întâi „Ńinta” adecvată: care dintre jurnaliştii pe care îi cunoaşteŃi ar accepta asemenea propuneri de subiecte? Dintre cei care ar accepta. ci de o relaŃie 16 Întrebare inspirată de lectura articolului Publicity: Write a Better Pitch Letter. şi accesat pe 5 februarie 2006. presei locale16? La asemenea întrebări veŃi putea găsi răspunsuri adecvate numai dacă aŃi cultivat în prealabil. în http://www. relaŃii de colaborare onestă cu jurnaliştii. Carolyn Moncel propune următorul algoritm pentru redactarea unei scrisori-propunere care să dea rezultatele scontate: – scrisoarea trebuie să înceapă cu o formulă de adresare personală. căruia îi oferiŃi în acest fel o oportunitate similară cu mult-doritele „exclusivităŃi”. însă puteŃi oferi unei publicaŃii de format ştiinŃifico-tehnic prilejul abordării soluŃiilor tehnice inedite pe care le implică acest proiect. oricât de neprotocoloară ar fi relaŃia dumneavoastră cu jurnalistul respectiv. iar relaŃiile cu el au depăşit stadiul adresării cu „dumneavoastră”. în special relaŃii bilaterale. de la bun început. în mod consistent.a. 53 . accesat pe 30 ianuarie 2006. Un ziar local va putea aborda aspectul nevoii de mână de lucru specializată pentru realizarea proiectului ş. dacă întreprinderea dumneavoastră intenŃionează să facă investiŃii pentru reducerea poluării cauzate de procesele sale de producŃie şi pentru protecŃia mediului ambiant.este unicul destinatar. Dacă îl cunoaşteŃi de multă vreme pe destinatar. Un post de televiziune local va putea relata despre îmbunătăŃirea calităŃii aerului în viitorul imediat. străduiŃi-vă să oferiŃi fiecăruia un unghi de abordare exclusiv. la adresa http://www. 17 Carolyn Moncel. Pentru a avea succesul scontat. În această idee.com. este bine să evitaŃi formule de adresare ca „Dragă prietene”. „Vechiul meu amic” şi altele asemănătoare. chiar dacă despre un subiect anume aveŃi anumite caracteristici generale care pot fi dezvăluite mai multor jurnalişti.

mediu şi lung. astfel încât să-l convingeŃi pe jurnalist că este nu numai util. În acest fel.publicityinsider.profesională în care atât dumneavoastră. în prezentarea consecinŃelor posibile. are cel puŃin un minimum de abilităŃi în comunicarea cu mass-media. îi propuneŃi un subiect pe măsura specializării lui. care nu va mai trebui să descopere lucruri gata descoperite. problemă ce influenŃează (sau poate influenŃa) în bine sau în rău vieŃile oamenilor care constituie publiculŃintă al respectivei publicaŃii. În prezent. să-l pună în temă cu aspectul esenŃial al subiectului pe care vreŃi să i-l propuneŃi. puteŃi ataşa la scrisoarea dumneavoastră unul sau câteva documentare ori chiar un dosar de presă. cât şi jurnalistul. articol publicat în site-ul Green Media Toolshed. introducerea trebuie să-i demonstreze jurnalistului că sunteŃi familiarizat cu aria lui de interes şi că. este bine să faceŃi referiri explicite la modul în care acestea ar putea influenŃa viaŃa oamenilor care constituie audienŃa jurnalistului. – prezentaŃi sintetic problema pe care vreŃi să i-o propuneŃi spre studiu. În acest stadiu. nu sunteŃi simpli amici. precum şi a publicaŃiei sale18. Această cunoaştere implică efortul prealabil de a citi ceea ce a mai scris jurnalistul respectiv. veŃi demonstra că stăpâniŃi întru totul subiectul şi veŃi uşura în bună măsură munca jurnalistului. accesat pe 30 ianuarie 2006. – propuneŃi o soluŃie la această problemă şi arătaŃi modul în care organizaŃia dumneavoastră poate contribui la rezolvarea ei.org/greenroom/releasesvsletters/releasesvsletters. 18 How to Write a Great Pitch Letter. veŃi avea ocazia de a face o prezentare succintă a organizaŃiei dumneavoastră şi a modului în care ea poate contribui la rezolvarea problemelor comunităŃii. articol publicat în site-ul Bill Stoller’s PublicityInsider. Mai mult decât atât. prin urmare. Press Letters.greenmediatoolshed. se presupune că veŃi fi identificat deja cel puŃin un coleg din organizaŃia dumneavoastră care este expert în subiectul pe care vreŃi să-l propuneŃi19 şi care. Dacă nu există astfel de resurse în Internet. la fel ca la comunicatele de presă. cea mai accesibilă manieră de a rezolva această cerinŃă este de a furniza adresele web unde poate fi găsită această informaŃie. problema respectivă va fi detaliată cu posibile consecinŃe pe termen scurt. 19 Press Releases vs. dar şi necesar să relateze despre acea organizaŃie. De preferinŃă. în mod firesc. în plus.asp. 54 .com la adresa http://www. – indicaŃi câteva surse de unde jurnalistul îşi poate procura informaŃie de fond despre organizaŃia dumneavoastră. care. În acest fel. accesat pe 5 februarie 2006. pentru a vă edifica asupra temelor care îi sunt repartizate în activitatea lui redacŃională. Aici va trebui să argumentaŃi de ce este importantă contribuŃia organizaŃiei dumneavoastră în soluŃionarea acelei probleme.acs. ci reprezentanŃi ai unor instituŃii. Mai mult. la adresa http://www. – formulaŃi o introducere relevantă pentru jurnalist.com/pitch.

sugeraŃi-i jurnalistului o acŃiune pe care el ar putea s-o întreprindă: aprofundarea resurselor din Internet. o minimă sugestie pe care o puteŃi face este aceea ca jurnalistul să vă contacteze pentru a discuta detalii despre oportunitatea relatării acelei chestiuni.edu/~amiller/altonmiller/fpitch. nume. adrese de e-mail sau de IM20 şi orice alt detaliu care l-ar putea ajuta pe jurnalist să ia legătura cu dumneavoastră cât mai repede şi mai uşor cu putinŃă. care are potenŃialul de a oferi specialistului în relaŃii publice mai mult control asupra rezultatelor unui interviu. acest tandem funcŃionează mai ales în cazul interviurilor pentru televiziune sau pentru radio. participarea efectivă la o acŃiune a organizaŃiei dumneavoastră în vederea soluŃionării problemei etc. 21 Alton Miller. în caz că scrisoarea ar ajunge pe alte mâini. pentru a face acest lucru va trebui să aveŃi listele cu contactele din presă actualizate în permanenŃă. în timp ce scrisoarea de confirmare urmează să sugereze punctele principale de abordat. concizia este o dovadă că preŃuiŃi timpul jurnalistului.– în încheiere. o vizită de documentare la sediul organizaŃiei. Este vorba de adrese utilizate pentru schimburi instantanee de mesaje prin calculator. – includeŃi în formatul scrisorii toate elementele dumneavoastră de identificare şi de contact: prenume. În orice caz. – autoarea nu specifică. de tipul Messenger (Windows Messenger. să-l convingă de valoarea subiectului. Această tehnică de relaŃii publice. publicaŃia şi adresa ei poştală. Ca urmare. precum şi orice alte date care. astfel încât mesajele proiectate de dumneavoastră să poată fi livrate. Nu încheiaŃi scrisoarea înainte de a-i mulŃumi jurnalistului pentru eventualul său interes în acea problemă. articol publicat la adresa http://work.htm şi accesat pe 5 februarie 2006. Alton Miller21 propune o reŃetă mai elaborată: combinarea scrisorii-propunere cu o scrisoare de confirmare: scrisoarea-propunere este destinată să atragă atenŃia jurnalistului. scopul ei este doar de a stimula interesul jurnalistului. fax. funcŃia în cadrul organizaŃiei. Nu trebuie să trataŃi exhaustiv evenimentul în scrisoareapropunere. dar este evident că vor trebui introduse şi toate elementele de identificare ale destinatarului: prenume. funcŃia din redacŃie. Pitch Letters and Confirmation Letters. 55 . – scrisoarea trebuie să fie scurtă.colum. poate fi aplicată după următorul algoritm: 20 IM = Instant Message. de a-i propune un subiect viabil. să poată facilita găsirea adevăratului destinatar în timp cât mai scurt. interviuri cu colegi de-ai dumneavoastră care sunt experŃi în problema pusă în discuŃie. telefoanele la care puteŃi fi găsit (inclusiv după programul de lucru). Google Talk etc. În plus. Yahoo Messenger. nume. dar el dă rezultate bune şi în cazul interviurilor pentru presa scrisă sau al celor de documentare. Evident. departamentul în care lucrează.). o scrisoare de o pagină este idealul în materie.

Este important ca ea să fie expediată repede. scrieŃi scrisoarea de confirmare. în care confirmaŃi data. spune autorul. În fine. în fond. precum şi persoana care urmează să fie intervievată. după care o veŃi trimite. care îi va da jurnalistului posibilitatea de a situa într-un context mai larg evenimentul. dacă nu aŃi convenit în mod explicit cu jurnalistul ca ea să-i fie trimisă prin fax sau e-mail: la urma urmei. pentru a exploata efectul produs de convorbirea telefonică şi. după convorbirea telefonică în care aŃi folosit toate mijloacele de persuasiune necesare şi aŃi stabilit detaliile despre interviu. Scrisoarea-propunere poate fi însoŃită de un dosar de presă. O asemenea scrisoare de confirmare nu numai că îi uşurează jurnalistului munca de planificare a interviului. – trimiteŃi scrisoarea de confirmare cât mai repede (de preferinŃă. – scrieŃi apoi scrisoarea-propunere. În ceea ce priveşte expedierea scrisorii. conform regulilor detaliate mai sus şi Ńinând cont de ceea ce aŃi sugerat în scrisoarea de confirmare. pentru a preveni influenŃa altor evenimente concurente care l-ar putea face pe jurnalist să-şi schimbe programul. aşa cum au fost ele convenite. în general este de preferat s-o trimiteŃi prin poştă sau prin curier. persoană care se aşteaptă să aibă o oarecare „exclusivitate” asupra subiectului. De fapt. într-o jumătate de oră). schiŃaŃi şi un scenariu. – trimiteŃi scrisoarea-propunere. – telefonaŃi jurnalistului pentru a-l convinge „prin viu grai” de valoarea subiectului pe care tocmai i l-aŃi propus. care. precum şi de a înŃelege mai bine specificul organizaŃiei dumneavoastră.. nu contează neapărat ordinea în care veŃi redacta cele două scrisori: esenŃial este ca între ele să existe concordanŃă şi ca scrisoarea-propunere să conŃină argumente convingătoare despre valoarea mediatică a subiectului. sugerându-i jurnalistului punctele principale ale interviului care vor da posibilitatea livrării mesajelor pe care le-aŃi pregătit pentru cel intervievat. în plus. constituie adevărata dumneavoastră propunere. este vorba despre un mesaj destinat unei persoane anume. ci vă ajută şi pe dumneavoastră să vedeŃi mai clar care ar trebui să fie punctul forte al interviului şi ce elemente puteŃi utiliza pentru a obŃine succesul dorit.– în primul rând. prin formule de genul: „Intervievatul ar fi încântat să abordeze subiecte precum: . ci şi cre56 . BineînŃeles că aceste sugestii trebuie să Ńină cont şi de ceea ce îi este necesar jurnalistului pentru a face o relatare în urma căreia să fie apreciat.. Aceasta înseamnă că. în plic închis. În această scrisoare. va trebui să faceŃi unele actualizări ale scrisorii de confirmare. ora şi locul interviului. în redactarea scrisorii-propunere trebuie să aveŃi mereu în minte faptul că jurnalistul care o va primi va judeca nu numai valoarea subiectului pe care încercaŃi să i-l propuneŃi.”.

Scopul buletinului de presă este similar cu cel al scrisorilor-propunere. dacă aŃi stabilit şi anunŃat că buletinul dumneavoastră apare lunar. de pildă ca în cazul săptămânalelor din mass-media scrise. este bine să menŃineŃi această frecvenŃă. se presupune că trimiterea unei scrisori-propunere este o tehnică prin care. alături de altele. Buletinul de presă ar trebui să aibă o periodicitate relativ constantă. 1993. numai că buletinul se difuzează în general cu referire la evenimente care nu au un caracter de urgenŃă foarte pronunŃat. ar trebui să faceŃi o sortare primară a lor: care dintre ele vor constitui subiecte pentru conferinŃe sau briefinguri de presă. 247). un scop secundar al difuzării unui asemenea buletin este acela de a dubla difuzarea de ştiri. urmând să fie utilizată ca informaŃie de background atunci când vor fi publicate materiale despre organizaŃia dumneavoastră. De altfel. Periodicitatea buletinului de presă nu trebuie înŃeleasă într-un sens foarte strict. Buletinul de presă Christian Schneider (Schneider. care vă va aduce mai multe deservicii decât suspiciunea că nu sunteŃi punctual. se clădeşte o relaŃie de cooperare şi de credibilitate reciprocă între o organizaŃie şi un mijloc de presă. InformaŃiile reŃinute pentru buletin pot fi clasificate în anumite rubrici cu caracter constant. Nu trebuie să vă aşteptaŃi ca toate informaŃiile cuprinse într-un buletin de presă să fie valorificate imediat de către jurnaliştii care l-au primit. Atunci când evaluaŃi evenimentele care se desfăşoară în organizaŃia dumneavoastră. totuşi. într-o anumită perioadă.dibilitatea şi competenŃa dumneavoastră în relaŃia cu presa (Newsom. care vor fi utilizate în alte acŃiuni de presă şi. 57 . 2004. care vor fi făcute publice prin intermediul buletinului de presă. Abaterile n-ar trebui să fie însă de ordinul săptămânilor sau chiar mai rău. chiar dacă se vor produce abateri de câteva zile. care vor fi anunŃate prin comunicate. rubrici pe care le-aŃi stabilit încă de la începutul realizării şi difuzării lui. care se realizează într-o manieră neregulată. comunicate şi scrisori-propunere. mai bine renunŃaŃi la difuzarea unui număr decât să realizaŃi un buletin lipsit de valoare informativă. Cu toate acestea. în fine. În plus. O bună parte a acestor informaŃii va fi adeseori stocată în baza de date a redacŃiilor. periodicitatea nu trebuie să fie preocuparea dumneavoastră esenŃială: dacă. 170-171) propune şi o modalitate de menŃinere a interesului jurnaliştilor prin intermediul unui buletin de presă. nu aveŃi material potrivit pentru elaborarea unui asemenea buletin. Caracterul regulat al distribuŃiei buletinului completează distribuŃiile ocazionale menŃionate mai sus şi contribuie la menŃinerea organizaŃiei dumneavoastră în atenŃia jurnaliştilor. pentru că el creează jurnaliştilor obişnuinŃa de a fi difuzat într-un anumit termen prestabilit şi menŃionat în mod explicit în formatul său. în funcŃie de oportunităŃile ivite în anumite momente.

Buletinul de presă are avantajul că poate conŃine şi informaŃii despre contextul în care s-au petrecut sau se vor petrece evenimentele anunŃate. fie pe producătorul emisiunii sau chiar pe redactorul-şef ori directorul publicaŃiei (postului). scheme. uneori chiar ani de-a rândul. să apară în presă o relatare nedreaptă în ceea ce priveşte tonul sarcastic sau aluziv în care jurnalistul respectiv a înŃeles să construiască articolul său. Pentru realizarea buletinului de presă. poate că au fost omise fapte pe care le consideraŃi esenŃiale pentru ca organizaŃia dumneavoastră să fi putut apărea într-o altă lumină. inexacte. Cea mai frecventă modalitate de a vă manifesta nemulŃumirea faŃă de modul nu tocmai profesionist în care a fost prezentată organizaŃia dumneavoastră este trimiterea unei scrisori către editor. prin editor înŃelegându-l fie pe şeful ierarhic al jurnalistului în cauză. de asemenea. prin care jurnaliştii să-şi spună părerea cu privire la materialele publicate şi la chestiunile pe care ar dori să le găsească în buletin. În asemenea împrejurări. fie în format online. nu trebuie să excludeŃi din buletin evenimente care au fost deja anunŃate prin alte mijloace (de pildă. dar care nu sunt tocmai cele pe care le aşteptaŃi: dacă afirmaŃiile jurnalistului. Nu uitaŃi să includeŃi în cuprinsul lui şi un formular de răspuns. se poate întâmpla ca. chiar neconvenabile pentru organizaŃia dumneavoastră. prin comunicate de presă). atunci când va fi vorba despre publicaŃii utilizate în relaŃiile publice. fiindcă menŃionarea lor alături de evenimentele care sunt anunŃate în premieră oferă o înŃelegere mai adecvată a contextului larg al preocupărilor organizaŃiei dumneavoastră. Un alt avantaj pe care trebuie să-l exploataŃi este acela al utilizării materialului grafic (fotografii. o reacŃie este recomandabilă doar atunci când tonul relatării este în mod evident părtinitor sau când faptele pe care se bazează demonstraŃiile jurnalistului sunt incorecte. Trebuie să fiŃi conştient că o asemenea scrisoare poate afecta sau chiar distruge relaŃia profesională pe care aŃi construit-o cu jurnalistul în cauză. nu este vorba de situaŃii în care sunt prezentate fapte reale. în această idee. care vă dă posibilitatea să vă corectaŃi munca de fiecare dată când editaŃi un nou număr al buletinului de presă. imprecise. s-ar putea să consideraŃi că este necesar să luaŃi atitudine faŃă de nedreptatea care vi s-a făcut. În orice caz. Pe de altă parte 58 . Un asemenea formular este un bun instrument de evaluare a muncii dumneavoastră. au suport în realitate. în ciuda strădaniilor şi a profesionalismului dumneavoastră. fie pe şeful rubricii (paginii) în care a apărut relatarea. El poate fi realizat fie pe hârtie. concepŃie grafică etc. este indicat să respectaŃi recomandările care vor fi făcute ceva mai departe. nu este cazul să reacŃionaŃi. Scrisoarea către editor Uneori. fie pe CD.). Încă o dată.

AfirmaŃiile exagerate nu servesc scopurilor unei asemenea scrisori. De aceea. Ea trebuie motivată temeinic. dacă scrisoarea dumneavoastră va avea un ton cumpătat şi politicos. De altfel. invectivele nu numai că nu vor repara situaŃia. Dacă nedreptatea care credeŃi că vi s-a făcut este gravă. calomniile. O scrisoare către editor ar trebui să îndeplinească următoarele condiŃii de fond: – să fie rezonabilă: replica dumneavoastră nu trebuie să se bazeze pe supoziŃii. – să aibă un stil elevat: fraza elegantă. este total contraindicat ca tonul scrisorii dumneavoastră să fie ofensator. dacă publicaŃia are o audienŃă redusă. atacul la persoană. poate că merită să întreprindeŃi o asemenea acŃiune. este mai bine să lăsaŃi lucrurile aşa cum sunt. o astfel de scrisoare. mai ales. este bine ca scrisoarea să fie însoŃită de documente suplimentare (Jones.). ajungând chiar până la trimiterea unei scrisori către asociaŃii profesionale din lumea mass-media (cum ar fi Clubul Român de Presă. puteŃi merge mai departe pe scara ierarhică a publicaŃiei respective. dar o vor agrava şi mai mult. atunci când lucrurile au fost împinse prea departe. – să fie clară: încă de la începutul scrisorii. Dacă prejudiciul de imagine este minor şi. Dacă lucrurile nu se rezolvă favorabil şi constataŃi că există chiar rea-voinŃă în a vi se face dreptate.însă. ci pe fapte credibile. pentru mai multă credibilitate. totuşi. în cazul în care jurnalistul a scos din context o afirmaŃie făcută pe timpul interviului.. Înainte de a scrie o scrisoare către editor. 33). trebuie să rezulte cu claritate problema care vă nemulŃumeşte. Injuriile. dar cu echilibru. cei lezaŃi pot alege să vă dea în judecată. AsociaŃia Română a Ziariştilor de Mediu etc. ca: transcrierea integrală a unui interviu. lipsită de umoare şi de venin. precum şi abordarea umoristică a situaŃiei pot încălzi o atmosferă tensionată şi pot facilita o soluŃie în benefi59 . Dacă v-aŃi hotărât să scrieŃi. În plus. 1992. pe cale amiabilă şi cu posibilitatea de a lăsa o uşă deschisă pentru continuarea cooperării. atunci când s-au făcut afirmaŃii tendenŃioase despre funcŃionarea organizaŃiei. rapoarte ale unor comisii independente de expertiză. Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România. precum şi motivul acestei nemulŃumiri. este bine să cântăriŃi cu atenŃie avantajele şi riscurile. 9). 1996. speculaŃii sau aluzii. ba chiar organizaŃia dumneavoastră să fie tratată într-o manieră mai favorabilă decât v-aŃi fi aşteptat (Barry McLoughlin Associates. procedaŃi în mod ierarhic: adresaŃivă mai întâi şefului ierarhic al jurnalistului despre care credeŃi că a comis o nedreptate. este posibil ca pe viitor astfel de lucruri să nu se mai întâmple. – să fie politicoasă: diferendul creat între organizaŃia dumneavoastră şi mijlocul de presă respectiv trebuie soluŃionat în mod profesionist. dacă publicaŃia respectivă are o arie largă de circulaŃie. mărturii ale unor persoane independente sau ale unor experŃi etc.

ciul organizaŃiei dumneavoastră. pe care fiecare publicaŃie le încurajează şi le aşteaptă cu plăcere. pe care cititorii sunt încurajaŃi să le folosească). Mai mult. Nu numai publicaŃiile scrise. scrisoarea trebuie să fie semnată la sfârşit. Se impune precizarea că tipul de scrisoare examinat mai sus diferă de scrisorile cititorilor către editorialişti. fie prin intermediul poştei electronice (multe variante online ale ziarelor au chiar formulare prestabilite de scrisori către editorialişti. Este. puteŃi utiliza şi varianta trimiterii de scrisori „neutre” către editorialişti. al cărei nume reiese cu claritate din conŃinutul său. adresa. – scrisoarea trebuie să fie adresată unei persoane despre care v-aŃi asigurat în prealabil că îndeplineşte funcŃia potrivită în redacŃia potrivită. denumirea completă şi corectă a acesteia. – scrisoarea trebuie să fie scurtă: de regulă. ar fi bine să studiaŃi întâi stilul publicaŃiei în cauză. s-ar putea ca o persoană despre care ştiaŃi acum două săptămâni că este editorul unei publicaŃii anume să fi plecat în altă parte între timp. specialistul în relaŃii publice al unei organizaŃii. prin urmare. O scrisoare prea lungă nu face decât să-şi dilueze singură efectul. o pagină scrisă la două rânduri ar trebui să fie suficientă. În cazul nostru. BineînŃeles că dumneavoastră. telespectatorii) să trimită opiniile lor cu privire la diverse chestiuni. Iată şi câteva condiŃii de formă pe care ar trebui să le urmăriŃi în redactarea unei scrisori către editor: – scrisoarea trebuie să fie datată şi să conŃină elementele de identificare ale organizaŃiei de la care provine: sigla sau logo-ul organizaŃiei. – scrisoarea trebuie să provină din partea unei persoane oficiale (directorul organizaŃiei sau dumneavoastră). S-ar putea întâmpla ca scrisoarea să fie bine primită şi să fie chiar publicată. FluctuaŃia de personal din lumea presei este destul de accentuată. de altfel. De altfel. de felul celor analizate în acest ultim paragraf. 60 . atunci când intenŃionaŃi să semnalaŃi unui anumit mijloc de presă un posibil subiect care s-ar potrivi formatului său. adresa site-ului şi adresa de e-mail. scrisoarea către editor constituie o replică oficială a unei organizaŃii faŃă de relatarea părtinitoare. ceva obişnuit ca în redacŃii să sosească scrisori pe numele cuiva care a părăsit acel loc chiar în urmă cu câŃiva ani. culpabilă a acŃiunilor sale. apoi să încercaŃi să adoptaŃi acest stil în scrisoarea dumneavoastră. dar şi posturile de radio şi de televiziune îşi încurajează cititorii (ascultătorii. fie prin scrisori „clasice”. telefoanele.

a. pe durata vizitelor pentru jurnalişti de genul „Zilelor uşilor deschise”. 171). pe timpul călătoriilor de documentare organizate pentru jurnalişti. o persoană.m. menite să-l ajute pe jurnalist în înŃelegerea specificului unei organizaŃii. va trebui să ŃineŃi cont neapărat de categoriile de oameni specializaŃi care scriu pentru presă: analişti politici. El este întocmit. nu trebuie să ne limităm doar la acei reporteri (redactori) care scriu pentru informarea generală a publicului. lansări de produse. în ultimă instanŃă. caracteristici tehnice ale unui produs. în general. grafice. precum şi să-i ofere o serie de informaŃii suplimentare (date biografice ale unei persoane. – poate asigura material ilustrativ (fotografii. – face posibilă stocarea informaŃiilor respective în bazele de date ale redacŃiilor. aniversări ale organizaŃiei etc. schimbări în managementul organizaŃiei. dacă organizaŃia dumneavoastră este. de a face o relatare despre ea (Schneider. Toate aceste detalii sunt destinate să-i ofere jurnalistului ocazia de a aprofunda chestiunea pe care vreŃi s-o aduceŃi în atenŃia opiniei publice. o activitate etc. repere temporale ale evoluŃiei unui eveniment etc. analişti financiari. a evoluŃiei anterioare a evenimentului ş. de regulă. constând în detalii despre o organizaŃie.).. critici de specialitate. eveniment etc. târguri. cercetători ai pieŃei. pentru a fi distribuit cu ocazia unor evenimente speciale (show-uri. Mai poate fi întocmit şi distribuit în diferite redacŃii în cazul în care o organizaŃie nou-înfiinŃată vrea să-şi facă „intrarea” în arena opiniei publice prin intermediul mass-media. 574). expoziŃii. un dosar de presă poate fi distribuit şi fără vreun prilej anume. 61 . Avantajele distribuirii unui dosar de presă sunt următoarele: – permite jurnalistului cunoaşterea de profunzime a unui subiect într-un timp relativ scurt. un produs. comentatori etc. (Wilcox. 1993. este vorba.Dosarul de presă Dosarul de presă reprezintă o modalitate auxiliară de transmitere a informaŃiilor către reprezentanŃii mass-media. specializată într-un anumit domeniu. de informaŃii de fond şi nu de actualitate. de a-şi forma o părere despre aceasta şi.). Dosarul de presă completează informaŃia care nu poate fi difuzată – din motive de spaŃiu şi de timp – printr-un comunicat sau în cadrul unei conferinŃe de presă. scheme sau chiar materiale audiovizuale) util pentru completarea materialului realizat de jurnalist. doar pentru a oferi jurnaliştilor informaŃie de fond despre o organizaŃie (persoană.d. – prezintă un subiect în detaliu.). un eveniment. În fine. pentru a fi distribuit la conferinŃe sau briefing-uri de presă. Dosarul de presă este o „carte de vizită” a organizaŃiei de la care provine. Atunci când vorbim de „jurnalişti” care primesc un dosar de presă. 1992. de exemplu. Dimpotrivă. – dosarul permite abordarea unui eveniment din diferite unghiuri.

dacă conŃine prea multă informaŃie. Acestea trebuie redactate în stil jurnalistic. Acest sumar poate fi conceput chiar sub forma unei scrisori-propunere. casete video sau audio. pentru că există şansa ca ele să fie publicate ca atare. detalii tehnice.m.a. Ele pot fi concepute direct ca materiale (articole) de presă.com/reference/presskit. prezentări multimedia.). chiar după sumar. este bine să introduceŃi în dosar. adresă. dacă acesta conŃine prea puŃină informaŃie. Nu uitaŃi ca în această scrisoare să mulŃumiŃi cu anticipaŃie destinatarului pentru răbdarea de a consulta dosarul dumneavoastră. în special acele strategii care au legătură cu evenimentul ce constituie subiectul dosarului. misiunea şi obiectivele organizaŃiei.). sub formă de titlu. în care. pe lângă faptul că enumeraŃi elementele componente ale dosarului. scheme şi fotografii (cu legendă). cuprinzând informaŃie factuală. – este bine ca subiectul să fie anunŃat şi pe copertă. – o prezentare a subiectului (evenimentului. acŃiunii etc. DVD. date statistice. în funcŃie de situaŃie: informaŃii de fond despre organizaŃie sau despre eveniment. evenimente similare care au avut loc în viaŃa organizaŃiei. – uneori. El nu trebuie să cuprindă un amalgam de texte fără relevanŃă. materiale audiovizuale pe CD. Totuşi.pdf#search='create%20press%20kit şi accesat pe 25 februarie 2006. biografii ale persoanelor pro- 22 Guidelines on Creating a Press Kit. precum şi pentru eventualitatea participării sale la eveniment.Nu există o formulă-standard de alcătuire a unui dosar de presă. – alte materiale. mai rău. acest comunicat va fi introdus în dosar. puteŃi adăuga şi alte informaŃii care să-l îndemne pe jurnalistul cititor la acŃiune. fără legătură între ele sau care plictisesc ori. date de contact utile pentru solicitarea unui eventual interviu22. articol publicat la adresa http://www. sociale. strategii ale organizaŃiei. de obicei chiar la începutul acestuia. sunt pline de elogii la adresa organizaŃiei. ca. realizată în stilul unui comunicat de presă. cere eforturi suplimentare din partea jurnaliştilor şi riscă să lase neobservate elementele esenŃiale. pot fi trasate câteva idei directoare în ceea ce priveşte conŃinutul acestuia: – dosarul de presă trebuie să trateze un singur subiect.d. ş. neutră. un scurt istoric al organizaŃiei. – diferite documentare scurte (1 – 2 pagini) care dezvoltă aspecte particulare ale subiectului: implicaŃii economice. financiare. împreună cu sigla şi cu datele de identificare ale organizaŃiei (denumire completă. clar şi concis. Atunci când dosarul este întocmit pentru a fi distribuit în cadrul unui eveniment care a fost anunŃat deja printr-un comunicat de presă.telusys. 62 . telefoane etc. o scrisoare de prezentare. – un sumar (la începutul dosarului). grafice. îi nemulŃumeşte pe jurnalişti şi nu justifică efortul depus de organizatori. de exemplu. în care veŃi înfăŃişa în câteva cuvinte evenimentul tratat în dosar.

textele discursurilor ce vor fi rostite cu acea ocazie. afişe (sau copii la scară redusă ale acestora). Se înŃelege că există şi excepŃii de la această regulă. o biografie n-ar trebui să aibă mai mult de o pagină (inclusiv fotografia bust a persoa63 . declaraŃii şi mărturii despre eveniment (organizaŃie) ale unor persoane implicate sau care au credibilitate în legătură cu evenimentul (organizaŃia). iar pe cealaltă s-o transmită altcuiva. fotografiile trebuie să aibă legende clare şi complete. flyere etc. – cărŃi de vizită (a dumneavoastră. aşa cum vor fi ele prezentate mai departe. programul manifestării respective. Pe de altă parte. ustensile de scris. materialele scrise nu trebuie să depăşească două pagini. Ca regulă.eminente implicate în eveniment. etichete magnetice. specialistul în relaŃii publice al organizaŃiei. astfel încât cel care primeşte dosarul de presă să poată păstra una pentru el. – invitaŃii (bilete) de participare la eveniment. Materialele din dosar trebuie să aibă o calitate foarte bună. reviste. se recomandă chiar să introduceŃi fiecare carte de vizită în dublu exemplar. materialele audio şi video trebuie să aibă calitatea necesară pentru a putea fi date pe post ş. liste ale clienŃilor reprezentativi pentru organizaŃie. atunci când intenŃionaŃi să includeŃi în dosarul de presă liste de produse sau de preŃuri ori alte asemenea lucrări care în mod normal depăşesc limita indicată mai sus. articole şi informaŃii apărute deja în presă şi care sunt relevante pentru eveniment (organizaŃie). fotografiile în format electronic trebuie să aibă o rezoluŃie care să permită reproducerea lor tipografică (de regulă. calendare).d. – dacă dosarul conŃine vreun chestionar adresat jurnaliştilor sau altor destinatari ai dosarului de presă.a. fotografiile pe hârtie trebuie să aibă calitatea necesară pentru o eventuală reproducere în publicaŃii scrise. pliante şi alte asemenea materiale de prezentare. astfel încât ele să poată fi utilizate cu un minimum de efort de către cei care le-au primit. – o listă cu întrebări frecvente în legătură cu organizaŃia dumneavoastră. copiile textelor şi graficii pe hârtie trebuie să fie întru totul lizibile. insigne.). cataloage de produse (servicii). sau dacă doriŃi să primiŃi comentarii de la cei care l-au primit. ale persoanelor la care se face referire în dosar. ale experŃilor în diferite domenii pe care i-aŃi recomandat jurnaliştilor în cuprinsul dosarului etc.m. prezentări ale proiectelor sau realizărilor organizaŃiei. de asemenea. – mostre de produse (în măsura în care ele pot fi introduse fizic în dosar) sau mici obiecte promoŃionale (brelocuri. Această listă îi poate ajuta pe jurnaliştii care doresc să solicite un interviu. broşuri. este bine să introduceŃi în dosar un plic autoadresat (adică având deja scrisă adresa organizaŃiei dumneavoastră ca destinatar) şi timbrat. peste 300 dpi). Astfel. agende sau carneŃele.

fie alb-negru. ci elementele care sunt semnificative pentru organizaŃia dumneavoastră: de când activează în organizaŃie. dosarele de presă pot fi realizate de firme specializate. Avantajele lui sunt următoarele: poate fi consultat chiar şi atunci când dumneavoastră sunteŃi în imposibilitatea de a livra un dosar „tradiŃional” (de exemplu. este disponibil în permanenŃă 23 Your Kit’s Contents. veŃi începe cu biografia acesteia. care sunt contribuŃiile sale. Se înŃelege că. pentru a-l scuti pe jurnalist de efortul culegerii unui text pe care are de gând să-l utilizeze.org/pressmedia/yourkit_contents. care să fie disponibil pe site-ul organizaŃiei. deoarece aceasta nu trebuie să cuprindă în amănunt toate faptele celui prezentat.tia. s-ar putea ca reproducerea lor pe suport adecvat de hârtie să fie prea costisitoare. fie color. în funcŃie de costurile dosarului. de exemplu. În unele situaŃii. cu enunŃarea realizărilor sale etc. trebuie să aveŃi permanent în minte faptul că scopul dumneavoastră este ca el să fie citit. Dacă. să faceŃi o alegere judicioasă cu privire la cei care vor primi dosarul. mai ales atunci când includ prezentări multimedia sau materiale audiovizuale. De aceea. dacă încercaŃi să prezentaŃi o persoană marcantă din organizaŃia dumneavoastră. a caracteristicilor lui. În schimb. Unii specialişti recomandă pe bună dreptate şi varianta întocmirii unui dosar de presă online24. Marea majoritate a materialelor scrise trebuie să includă şi un antet cu denumirea organizaŃiei de la care provin. BineînŃeles că asemenea dosare de presă. 64 . Apoi.html şi accesat pe 19 februarie 2006. atunci când redactaŃi un material pentru un dosar de presă. fiecare pagină conŃinând până la 16 fotografii de mărime şi claritate acceptabile pentru a permite efectuarea unei prime selecŃii. va trebui să începeŃi cu prezentarea acestuia. când sunteŃi în concediu). a aspectelor care îl fac să fie diferit de produsele din aceeaşi gamă ş. va trebui ca. care pot realiza o tratare unitară a subiectului. precum şi cu toate datele de identificare ale acesteia. Logica acestei ordini rezultă din specificul organizaŃiei dumneavoastră. articol publicat la adresa http://www. costurile sunt mult mai mici.d. SoluŃii asemănătoare pot fi aplicate şi în cazul materialelor audiovizuale şi (de ce nu?) chiar al celor scrise. nu să trateze exhaustiv situaŃia organizaŃiei dumneavoastră. În orice caz. Dacă aveŃi mai multe fotografii pe care vreŃi să le oferiŃi pentru o eventuală publicare. este vorba despre lansarea unui produs nou. astfel încât fiecare ziarist să poată descărca piesele pe care le-a ales de pe hârtie. precum şi al evenimentului pe care încercaŃi să-l faceŃi cunoscut. continuând cu afirmaŃii ale altora referitoare la activitatea sa.m. în acest caz. În acest caz. sunt destul de scumpe.a. fotografiile propuse vor fi puse la dispoziŃie pe Internet. dosarul va trebui să conŃină toate instrucŃiunile necesare pentru descărcarea fotografiilor23. puteŃi introduce în dosar o pagină sau două cu fotografiile pe care le-aŃi ales. ConŃinutul dosarului de presă trebuie aranjat într-o ordine logică.nei prezentate). precum şi o concepŃie grafică specială. un citat edificator etc.

o personalitate politică. Biografia După cum am văzut mai sus.pentru un public mult mai mare.pdf (Portable Document Format). articol publicat la adresa http://www. precum şi în a solicita interviuri sau lămuriri suplimentare. cu preferinŃele acestora etc. dosarul de presă poate conŃine şi biografii ale unor persoane a căror reputaŃie şi notorietate are semnificaŃie pentru opinia publică sau pentru grupurile-Ńintă pe care le vizaŃi atunci când întocmiŃi şi distribuiŃi un asemenea dosar.how-to. poate fi realizat şi în format .com/Operations/press-kit. Întrebându-i în ce măsură dosarul le-a fost util. unele dintre ele putând fi publicate cu un minimum de prelucrare în redacŃii.html şi accesat pe 19 februarie 2006.htm şi accesat pe 19 februarie 2006. poate include majoritatea materialelor specificate mai sus. timpul necesar pentru crearea şi menŃinerea unui asemenea dosar este mai scurt decât cel cerut de realizarea unei variante pe hârtie. în special acelora al căror impact asupra opiniei publice vă interesează cel mai mult. va trebui să vă gândiŃi la eventualitatea de a trimite o scrisoare de mulŃumire celor care au valorificat astfel materialele pe care le-aŃi oferit. Se recomandă ca. să telefonaŃi cel puŃin unora dintre jurnaliştii care au primit dosarul25.00. poate fi un bun instrument în realizarea unei baze de date cu potenŃiali clienŃi. Lautenslager. prin includerea unui formular de chestionare a cititorilor. În asemenea situaŃii. permiŃând formularea de sugestii şi de întrebări din partea cititorilor. 65 . ştiinŃifică sau culturală implicată într-o manifestare a organizaŃiei dumneavoastră. Se înŃelege că un dosar de presă online trebuie actualizat ori de câte ori este cazul.).4621.com/article/0. Dacă efortul dumneavoastră de a întocmi un dosar de presă a fost răsplătit prin apariŃii în mass-media. O variantă intermediară între dosarul de presă pe hârtie şi cel online o reprezintă realizarea unui CD (DVD) care să conŃină materiale în format digital.304700. la un interval de timp rezonabil de la distribuirea unui dosar de presă. îi puteŃi stimula în a folosi materialele livrate. Acele persoane proeminente pot fi membri ai organizaŃiei dumneavoastră sau invitaŃi în diferite ocazii (un speaker invitat la un eveniment pe care îl organizaŃi. este mult mai interactiv decât varianta „clasică”.. 25 Alfred J. articol publicat la adresa http://www. fişierele unui dosar de presă online pot fi actualizate mai rapid şi cu infinit mai puŃine costuri decât materialele tipărite pe hârtie.entrepreneur. Media Kit: How-To Create An Online Media Kit. o biografie inclusă 24 Press Kit. un lider de opinie etc. The Ingredients of a Press Kit. astfel încât doritorii îl pot tipări pe hârtie cu uşurinŃă. Acest dosar de presă pe suport electronic prezintă avantajul că materialele pot fi preluate cu mai multă uşurinŃă. gata pentru imprimare.

pe pereŃii templelor sau ai mormintelor. printre documentele sale. lideri de opinie). de exemplu. oameni de decizie. biografii întocmite din timp ale membrilor importanŃi ai organizaŃiei sale (conducători. mărturii etc. prezentări multimedia) despre viaŃa unei persoane care există în realitate.într-un dosar de presă va fi cu siguranŃă citită. experŃi în anumite domenii. Acest instrument de comunicare nu este nici pe departe o descoperire a timpurilor recente. iar detalii din ea vor fi foarte probabil preluate de mass-media în conjuncŃie cu informaŃii despre organizaŃia dumneavoastră. oameni cu o anumită reputaŃie în plan local sau chiar naŃional/internaŃional. va trebui să găsiŃi răspunsuri la întrebări ca: – cine din organizaŃia dumneavoastră ar trebui să aibă întocmită o biografie? – care este probabilitatea ca acea biografie să prezinte interes pentru mass-media şi pentru publicurile pe care le vizaŃi? – care sunt momentele remarcabile (pentru opinia publică. ele putând fi chiar trimise din timp pentru a fi incluse în diferite baze de date. de exemplu. creatori. O biografie în scris – formă întâlnită destul de frecvent în activităŃile de relaŃii publice – are de regulă o întindere de una – două pagini. ea poate să constituie uneori chiar o carte în mai multe volume (vezi. ci a fost utilizat încă din antichitatea timpurie. biografii ale regilor cu 13 secole înainte de Christos26. cele ale agenŃiilor de presă. trilogia „Romanul lui Eminescu” de Cezar Petrescu). Pentru a scrie o biografie concisă. dar plină de conŃinut. De exemplu. vestigiile Egiptului antic înfăŃişează în scriere hieroglifică. Ulterior.infoplease. cum ar fi. Aceste documente trebuie actualizate destul de frecvent. nu pentru persoana în cauză!) ce ar trebui accentuate în biografie? – care sunt calităŃile sau trăsăturile de caracter care au contat cel mai mult în evoluŃia profesională a persoanei în cauză şi în evoluŃia organizaŃiilor în care a activat până în prezent? – ce decizii importante pentru comunitate şi pentru organizaŃie au aparŃinut acelei persoane? Cum au fost ele primite în viaŃa publică? – ce lucrări a scris acea persoană? Ce titluri ştiinŃifice sau artistice are? Prin ce este ea remarcabilă? – ce idei principale ar trebui să rezulte din biografia pe care o veŃi scrie? – ce exemple (citate. Un bun specialist în relaŃii publice are. biografiile au evoluat ca manieră de abordare şi ca stil.html 66 .com/ce6/ent/A0856919. devenind chiar un gen literar de sine stătător. imagini. În literatură. accesată pe 19 iunie 2007 la adresa http://www.) pot spori credibilitatea şi atractivitatea biografiei? – ce stil este adecvat biografiei pe care urmează să o scrieŃi? 26 Mai multe detalii la categoria „biography” din enciclopedia Infoplease. Biografia este o relatare în scris sau în alte modalităŃi (film.

grădinărit. în acest caz. mai apropiat de biografiile literare). căutaŃi un subiect potrivit pe care să-l trataŃi într-un articol. deoarece propria dumneavoastră iniŃiativă în a propune spre publicare unele articole are de obicei cam aceeaşi rată de reuşită ca şi în cazul comunicatelor de presă: unul din zece. Biografia trebuie să evidenŃieze în ce măsură o persoană este importantă pentru o anumită comunitate. în funcŃie de sfera de interes a acesteia. de către o persoană al cărei scop este de a obŃine (menŃine) o slujbă. de publicaŃia cu care vă propuneŃi să colaboraŃi. eseul. este binecunoscută mentalitatea conform căreia un eveniment. fie într-un stil narativ (informal. comentariul. Prin urmare. pamfletul.Este foarte important să faceŃi deosebirea dintre o biografie şi un „curriculum vitae” (CV). dacă o publicaŃie vă solicită un articol. nu vă grăbiŃi să scrieŃi un articol pe care apoi să încercaŃi să-l „vindeŃi” cuiva. Utilizarea sau nu a tehnicilor de redactare şi de difuzare a articolelor de presă rămâne la latitudinea dumneavoastră. călătorii etc. formal). PuteŃi întocmi o biografie fie într-un stil direct (factual. despre automobilism. personal. acesta din urmă fiind un document întocmit mai ales pe piaŃa muncii. editorialul. un serial despre istoria olimpismului în România. În activitatea dumneavoastră. Trebuie menŃionat. Cu toate acestea. de publicul-Ńintă pe care îl vizaŃi şi – de ce nu? – în funcŃie de ceea ce aşteaptă şeful şi colegii de la dumneavoastră. de obicei. cronica. faceŃi tot ce se poate pentru a nu rata această ocazie. o afirmaŃie etc. ci şi articole. Articolul de presă Despre articolele de presă s-au scris şi se vor scrie tomuri întregi. sunt adevărate pentru că „am văzut la televizor” sau „am citit în ziar”. Termenul „articol” este generic. el fiind atribuit oricărui text ce apare în presa scrisă. o mare credibilitate informaŃiilor preluate din mass-media. ci doar să vă ofere câteva sugestii utile în munca dumneavoastră ca specialist în relaŃii publice. de asemenea. recenzia. dacă nu vi se solicită articole. 67 . de exemplu. Acestea produc un efect favorabil asupra imaginii organizaŃiei. Capitolul de faŃă nu-şi propune nici pe departe să trateze exhaustiv problema complexă a articolelor de presă. creşterea animalelor de companie. cum ar fi. trebuie să căutaŃi şi să fructificaŃi ocaziile de a scrie nu numai ştiri şi comunicate de presă despre organizaŃia dumneavoastră. că un articol poate fi de sine stătător sau poate constitui un episod al unui serial (rubrici). înseamnă că ar trebui să preluaŃi iniŃiativa. foiletonul. reportajul etc. s-au purtat şi se poartă dezbateri aprinse. ci procedaŃi invers: găsiŃi întâi publicaŃia care ar fi dispusă să vă găzduiască un articol şi apoi. în funcŃie de experienŃa pe care o aveŃi în scriitura jurnalistică. Mai mult. deoarece publicul acordă. sub această denumire globală vom întâlni genuri publicistice precum ancheta.

mai dificil de scris decât ştirea sau comunicatul de presă. cât şi pentru instrumentele de comunicare internă ale organizaŃiei: ziarul de întreprindere. Articolele pot fi scrise atât pentru mass-media independente. 1998. sănătate şi sport. dacă un comunicat de presă este construit de la bun început cu intenŃia difuzării sale către mai multe mass-media. Mai mult decât atât. se poate afirma că efectele lor au nu numai o dimensiune spaŃială. Este mai uşor de scris pentru că el nu necesită neapărat respectarea tuturor constrângerilor ce privesc redactarea unei ştiri sau a unui comunicat. ca urmare. nu numai că aria lui de difuzare va fi mult mai restrânsă (o singură publicaŃie). 68 . condiŃia de bază pentru asemenea apariŃii este să fie oneste. nu neapărat despre intenŃia ei de a-şi vinde neapărat produsele sau serviciile. cu condiŃia să transmită mesajele dorite.a. chiar dacă autorul „oficial” – cel al cărui nume va apărea în ziar sau în revistă – va fi altcineva. deoarece un advertorial (material publicitar scris sub forma unei opinii obiective) vorbeşte în special despre reputaŃia organizaŃiei. presa departamentală. în acelaşi timp. va trebui să cunoaşteŃi foarte bine limita greu de sesizat dintre publicitate (notificare gratuită) şi reclamă (notificare plătită şi cu o intenŃie vădită de influenŃare) şi să vă menŃineŃi în limitele primei categorii. Prin urmare. economie. dar va trebui să ŃineŃi seama. de modul în care publicaŃia respectivă abordează realitatea (specificul publicaŃiei). deoarece de această dată autorul are deplina libertate şi responsabilitate în alegerea formei de exprimare. trebuie menŃionat că. Sunt relativ frecvente cazurile în care diferite publicaŃii solicită articole de la anumite organizaŃii sau persoane proeminente. industrială ş.m.d.În această idee. de pildă directorul instituŃiei. sarcina scrierii acestor articole revine tot specialistului în relaŃii publice al organizaŃiei respective. dar contribuie şi la menŃinerea ei în timp (Bland. presa specializată (profesională. dacă în presa de informare generală sunt căutate mai ales articole legate de politică. Totodată. newsletter-ul etc. ApariŃiile în presă sunt cel puŃin la fel de benefice pentru imaginea organizaŃiei ca şi publicarea de reclame plătite. Articolele de presă nu numai că sporesc aria vizibilităŃii mediatice a unei organizaŃii. De asemenea. el este mai dificil de redactat. trebuie menŃionat faptul că practica de a promova publicarea de advertoriale este acceptată de etica relaŃiilor publice. adică să elimine suspiciunea de reclamă mascată. De cele mai multe ori. de la bun început. obiective şi echilibrate. pe care să le înzestreze cu un impact cât mai mare asupra publicurilorŃintă vizate. 80). comercială. ci şi una temporală. precum regula „piramidei inversate” sau a celor şase întrebări esenŃiale. Articolul de presă este mai uşor şi. concret. articolul de presă se concepe în majoritatea cazurilor pentru a fi propus unei anumite publicaŃii.) oferă mult mai multe ocazii pentru organizaŃiile sau persoanele interesate de un anumit domeniu sau care constituie o autoritate profesională în activitatea pe care o desfăşoară.

de exemplu. experienŃe neobişnuite sau aspecte din viaŃa cotidiană a unei persoane. redând faptele în ordinea producerii lor. 2000. cititorul va utiliza mai degrabă criterii emoŃionale decât raŃionale (Stan. în general. În acelaşi timp însă. Într-adevăr. să identificaŃi cele şase întrebări consacrate în jurnalistică (Cine? Ce? Când? Unde? Cum? De ce?). în aprecierea lui. îşi menŃine valoarea informaŃională indiferent dacă este publicat astăzi. tehnica „piramidei inversate” – concretizare a abordării din perspectivă psihologică – este eficientă nu numai în cazul ştirilor şi comunicatelor. În fine. mai ales în cazul articolelor de atitudine. trebuie. În scrierea unui articol pentru alte publicaŃii decât cele destinate comunicării interne. 2000. În funcŃie de genul abordat. orice articol trebuie să aibă o introducere. 45). Spre deosebire de ştirea şi de comunicatul de presă. Dacă ştirea şi comunicatul de presă intră în categoria „hard news” (ştiri perisabile). 2000. săptămâna viitoare sau peste o lună.Pentru a scrie un articol de presă. incidente hilare. permiŃându-vă utilizarea oricăror mijloace stilistice. – ca şi în cazul ştirii sau al comunicatului de presă. trebuie să ŃineŃi cont de câteva reguli generale: – atunci când treceŃi la elaborarea unui articol. 44). Ńine cont în primul rând de mesajul iniŃial pe care vreŃi să-l transmiteŃi. Planul logicologic (Stan. trebuie să fiŃi conştient de faptul că. vi se cere un efort creativ substanŃial mai mare decât în cazul genurilor publicistice bazate pe regula „piramidei inversate”. eficient mai ales în cazul articolelor de tip anchetă. 42). cel mai dificil de abordat. apoi evidenŃierea cauzelor şi. Astfel. în timp ce planul descriptiv (analitic) utilizează o structură ce cuprinde prezentarea situaŃiei. un cuprins şi o încheiere. în organizarea şi prezentarea lor. aspecte de sezon etc. Este adevărat că acestea nu trebuie să fie identice cu cele uti69 . planul psihologic prevalează în comparaŃie cu cel logic. utilizarea excesivă a acestei tehnici în cazul articolelor nu este întotdeauna cea mai fericită idee. ci şi în cel al articolelor de presă. cronologia inversă este de obicei mai atractivă decât cea simplă. planul liber. deoarece ea permite relatarea faptelor cu o anumită lipsă de profunzime şi cu un ton neutru care nu convinge întotdeauna. un articol poate relata evenimente cu caracter aventuros. în acest caz aveŃi mai multă libertate în tratarea răspunsurilor la aceste întrebări. întâmplări neobişnuite. inclusiv a celor sofisticate care Ńin mai degrabă de domeniul creaŃiei literare. Articolul dumneavoastră mai poate fi construit în plan cronologic (Stan. lucru care nu mai este valabil în cazul unui accident de avion. articolele intră. care induce senzaŃia de monotonie. se bazează pe principiul tezei şi antitezei. Cu toate acestea. istorii sentimentale sau spirituale. de exemplu. dar şi cel mai spectaculos. în fine. în primul rând. enumerarea consecinŃelor. în categoria „soft news” (ştiri durabile): un reportaj despre un colecŃionar de fluturi tropicali.

cititorii vor renunŃa la a-l mai citi în favoarea altor ştiri. pe statistici. orice articol susŃine o opinie. în cuprinsul articolului (Newsom. 254). – la articol trebuie adăugate fotografii ale autorului. – trebuie respectată lungimea indicată de editor: o pagină. articolul trebuie să se încadreze în maniera de prezentare a publicaŃiei respective. ci şi să-i dea o idee despre ce va fi vorba în continuare. 300 de cuvinte etc. bazate pe realităŃi obiective. trebuie să ŃineŃi cont neapărat de faptul că prima frază a acestuia este şi cea mai importantă (Newsom. iar numele autorului trebuie însoŃit şi de funcŃia (poziŃia) acestuia. autorul având deplina libertate de a decide cum trebuie să înceapă. pe mărturii ale unor surse calificate. referirile prea insistente la produsele propriei organizaŃii nu sunt indicate. să continue şi să sfârşească articolul său. 70 . Ea trebuie nu numai să stimuleze interesul cititorului. – introducerea trebuie sprijinită şi dezvoltată cu argumente şi fapte tratate mai departe. 2004. 2004. afirmaŃiile dumneavoastră trebuie să se bazeze pe dovezi verificabile. pe analogii şi comparaŃii. Obiectivitatea nu înseamnă nici pe departe că articolul dumneavoastră nu trebuie să exprime o anumită opinie: la urma urmei. un cap şi o coadă. sondaje şi rezultate ale anchetelor. De asemenea. Fotografiile trebuie să aibă legende. – obiectivitatea este foarte importantă. precum şi ale produsului despre care este vorba (în caz că articolul se referă la un produs) sau alte fotografii care ar putea fi utile în ilustrarea articolului. pentru a permite efectuarea corecturilor redacŃionale. în stilul său editorial. – materialul trebuie dactilografiat la două rânduri şi cu spaŃiu suficient în partea stângă a paginii. – dacă autorul „oficial” este altcineva. cu excepŃia cazului în care editorul publicaŃiei a cerut expres acest lucru. – la redactarea articolului. De asemenea. Dacă începutul articolului nu este suficient de convingător. trebuie să vă asiguraŃi că acesta a văzut articolul înainte de a fi trimis spre publicare şi că a fost de acord cu conŃinutul. important este ca acesta să aibă. 253). Important este ca ea să fie susŃinută cu argumente credibile. Pentru aceasta. totuşi.lizate în cazul ştirii sau al comunicatului.

foi volante. 2004. documente cu o viaŃă relativ lungă. a unui program. consultanŃă. de resursele de timp de care dispuneŃi. Ca şi celelalte materiale scrise pentru mass-media. Subiectul unei asemenea publicaŃii tipărite poate fi: prezentarea unei organizaŃii (corporate profile). În funcŃie de publicul căruia se adresează. flyere. – scurte comentarii. – răspunsuri către cititori etc. PublicaŃii utilizate în relaŃii publice Prin „publicaŃii” care pot fi utilizate în activitatea de relaŃii publice înŃelegem marea varietate de materiale tipărite. servicii. 219). postere. pot fi păstrate şi aprofundate. care pot fi citite şi recitite. de publicurile-Ńintă pe care le vizaŃi ş. newslettere. prezentarea unei (unor) persoane importante pentru publicul-Ńintă căruia se adresează publicaŃia. ele au rolul de a diversifica aria de vizibilitate a organizaŃiei dumneavoastră. prezentarea unor date şi cifre semnificative pentru o organizaŃie (facts and figures). de pildă. pliante. broşuri.d. 71 . pentru a stimula sentimentul de colegialitate. puteŃi furniza sau propune spre publicare şi alte materiale care pot apărea în mass-media scrise (Newsom.m. a unei credinŃe. afişe. a unei cauze. închiriere. în cazul newsletter-elor destinate comunicării interne. prezentarea unui produs. bannere. sprijin de orice natură). prezentarea unor oferte (vânzare. instrucŃiuni etc.. stilul lor poate fi mai mult sau mai puŃin formal. pe care o organizaŃie le editează şi le difuzează în scopul transmiterii unor mesaje bine definite către publicuri-Ńintă specifice: reviste. anunŃarea unei manifestări sau a unui program de activităŃi. în general de mici dimensiuni în ceea ce priveşte textele conŃinute. – tablete. – fotografii însoŃite de legende. – material iconografic. de fapt. – notiŃe. de apartenenŃă la aceeaşi „familie” – cea a organizaŃiei. ca: – scrisori către publicaŃia respectivă. stilul adoptat poate fi informal. prezentarea unor informaŃii actuale care sunt de interes pentru un anumit public-Ńintă (cazul publicaŃiilor destinate clienŃilor sau publicurilor interne) etc.a. precum şi de a-i imprima o anume permanenŃă temporală.Alte materiale de presă În funcŃie de specificul publicaŃiilor cu care colaboraŃi. RaŃiunea producerii unor asemenea materiale tipărite o constituie realitatea că ele sunt.

în timp ce mesajul lor rămâne nedistorsionat. de pildă. precum şi grosimea (greutatea) hârtiei depind doar de măsura în care ele pot contribui la eficacitatea transmiterii mesajelor organizaŃiei. Datorită acestor caracteristici. în acest caz. în cazul în care organizaŃia are un website propriu. Există. publicului intern al organizaŃiei dumneavoastră. o bună combinaŃie între text şi imagini poate diminua acest dezavantaj. A4 pliat de 2 ori Figura 15: Formate comune pentru publicaŃii În cele mai multe cazuri. va fi utilă pentru cititorii care vor să-şi actualizeze informaŃiile. influenŃa unei publicaŃii tipărite este în general mai profundă şi mai durabilă. Pentru uşurinŃa proceselor de editare. pune în pagină şi multiplica asemenea publicaŃii fără să apeleze neapărat la vreo tipografie. în acest ultim caz. sunt necesare însă măcar câteva cunoştinŃe generale despre modul cum pot fi realizate nişte publicaŃii al căror impact să fie cel scontat. precum şi de uşurinŃa cu care ele pot fi distribuite şi citite. Dimensiunile sau formele neobişnuite ale hârtiei pe care se va tipări o publicaŃie pot atrage atenŃia asupra acesteia. trebuie subliniat faptul că un specialist în relaŃii publice are astăzi la îndemână posibilităŃi foarte largi de a concepe. sau pentru materiale tipărite care au un tiraj foarte mic şi necesită actualizări frecvente. tipografii sau agenŃii de publicitate (relaŃii publice). specificarea unei adrese de Internet. pericolul ca unii dintre cei care vor intra în posesia acestor materiale să nu aibă un grad prea ridicat de alfabetizare. care apoi poate fi pliată în diverse moduri sau poate fi lăsată ca atare. totuşi. asemenea publicaŃii sunt create cu ajutorul specialiştilor în materie de la edituri. pentru publicaŃii care se adresează. cum ar fi costul relativ ridicat al editării şi difuzării sau imposibilitatea de a actualiza în timp real informaŃiile tipărite. însă costurile pot fi mai mari. programele de editare a textelor oferă multe varietăŃi de tipare (templates) pentru diferite tipuri de publicaŃii. dar nu există nici o regulă care să stabilească dimensiunile paginii. se apelează în general la formatele A4 sau A5.pot fi transmise şi altor persoane. se recurge în general la conceperea lor „prin forŃe proprii” şi tipărirea cu ajutorul imprimantei. Multe dintre aceste publicaŃii sunt editate pe o singură foaie de hârtie. 72 . în această privinŃă. Mai pot exista şi alte dezavantaje. Pentru aceasta. Acestea. Dar. iar procesul de punere în pagină mai dificil.

va trebui să vă gândiŃi de la bun început la cel puŃin trei lucruri: – publicul-Ńintă căruia urmează să i se adreseze publicaŃia. nu trebuie decât să vă transpuneŃi în situaŃia unui membru al prezumtivului public-Ńintă şi să vă întrebaŃi: dacă eu aş face parte din această categorie. Astfel. răspunzând la această întrebare. de asemenea. odată definit publiculŃintă. – mesajul (mesajele) pe care ea trebuie să le transmită.)? – cât de mare poate fi efortul de informare a acestui public în raport cu beneficiile pe care organizaŃia se aşteaptă să le obŃină de la el? – ce ştie deja acel public despre organizaŃie şi obiectivele ei? – ce beneficii aşteaptă acel public de la organizaŃia dumneavoastră? – ce ar trebui să ştie publicul-Ńintă? Din ceea ce ar trebui să ştie. dacă doriŃi să abordaŃi un grup de potenŃiali consumatori ai unui produs. astfel încât cititorul să poată trece firesc şi uşor de la unul la altul. va trebui să utilizaŃi un limbaj şi un stil diferite faŃă de acelea utilizate atunci când vă veŃi adresa unui public de vârstă mijlocie. nivel de viaŃă etc. dacă publicul-Ńintă pe care doriŃi să-l influenŃaŃi este format cu preponderenŃă din tineri. obişnuinŃe. încercând ca. De exemplu. Aceste lucruri vor trebui structurate într-o ordine logică. ba chiar dimpotrivă. de ce ar trebui să citesc publicaŃia pe care mi-a furnizat-o cutare organizaŃie? Apoi. începătorii în domeniul relaŃiilor publice cad adeseori în greşeala suprainformării. într-o publicaŃie de mări73 . Pentru aceasta. mesajul dumneavoastră va fi diferit de cazul când încercaŃi să câştigaŃi noi militanŃi pentru o cauză politică.Atunci când intenŃionaŃi să realizaŃi o asemenea publicaŃie. În ceea ce priveşte mesajele care trebuie transmise unui public-Ńintă. care sunt cele mai importante elemente? – care ar fi cea mai potrivită manieră de livrare a mesajului scris? Odată stabilit publicul căruia urmează să vă adresaŃi. Nu numai cuvintele propriu-zise pot transmite mesaje. în funcŃie de trăsăturile lui specifice (cultură. pregătire profesională. Publicul-Ńintă căruia doriŃi să vă adresaŃi constituie un element de maximă importanŃă în demersul producerii unei publicaŃii. va trebui să treceŃi la stabilirea celor mai potrivite mesaje pentru el. va trebui să stabiliŃi câteva lucruri pe care publicul-Ńintă trebuie şi doreşte să le ştie. va trebui să vă întrebaŃi: – cât de important este acest public pentru organizaŃia dumneavoastră? – care ar putea fi publicaŃia cea mai potrivită aşteptărilor acestui public. – design-ul cel mai potrivit pentru a produce rezultatele scontate. Unele publicaŃii pot transmite foarte bine mesajul pe care şi l-au propus prin utilizarea exclusivă sau preponderentă a fotografiilor ori a materialelor grafice.

În redactarea unui asemenea material de relaŃii publice. pictograme etc. 74 . pentru a capta şi a menŃine atenŃia celor pe care îi vizaŃi (Schneider. 1992. hărŃi. rezultă un pliant sau o broşură cu text foarte mult şi foarte înghesuit. să intereseze şi să seducă. Astfel. Designul unei publicaŃii are şi el un impact specific. caricaturi. imaginea şi designul (Schneider. Această asociere porneşte chiar din faza de proiectare a publicaŃiei.m. cu fotografii mici din care nu se înŃelege mai nimic şi fără nici un pic de spaŃiu care să pună în valoare mesajele publicaŃiei. adică conceperea ei pentru satisfacerea aşteptărilor sau orgoliilor celor care conduc compania şi neglijarea aşteptărilor adevăraŃilor destinatari: publicurile-Ńintă pentru care a fost proiectată publicaŃia. grafice. să spună totul despre organizaŃia lor. 1993. în acest fel. şi atunci va trebui să stabiliŃi care sunt cele câteva lucruri foarte importante despre organizaŃie dumneavoastră pe care publicul respectiv nu numai că nu le ştie. tonul publicaŃiei trebuie să fie informativ. trebuie să fiŃi conştient de la bun început de faptul că nu veŃi putea spune totul dintr-o singură suflare. Textul publicaŃiei trebuie. în fine. Pentru o mai mare credibilitate a mesajelor pe care vreŃi să le transmiteŃi.d. având în vedere că „o fotografie bună poate spune mai mult decât o mie de cuvinte”. În combinaŃia dintre text şi fotografie. schiŃe. 1993. adică să difuzeze în principal informaŃie. nu trebuie să uitaŃi că spaŃiile albe (goale) îşi au şi ele rostul lor. în conceperea unei publicaŃii trebuie evitată „autosatisfacŃia”. punând în valoare ceea ce vreŃi să transmiteŃi şi sporind lizibilitatea textului (Wilcox. scheme. fără a include argumentări mai mult sau mai puŃin publicitare ori a face un exces de sloganuri. 131). dar ar trebui să le ştie şi chiar ar dori să le ştie: cine este organizaŃia dumneavoastră? Ce are ea de oferit pentru publicul-Ńintă respectiv? De ce oferta ei este mai bună decât altele? Prin ce se individualizează organizaŃia? ş. care depinde în mod hotărâtor de publicul pe care vreŃi să-l influenŃaŃi şi de ceea ce vreŃi să transmiteŃi. unele dintre publicaŃii pot conŃine numai text. în altele fotografiile pot să prevaleze. la fel. 131-132). deoarece ea va contribui decisiv la influenŃarea cititorului în formarea unei prime percepŃii pozitive. Cea mai frecventă reŃetă este aceea a combinării textului cu fotografii sau cu alt gen de ilustraŃii (desene. 575): o publicaŃie reuşită trebuie să fie o asociere armonioasă între aceste trei elemente.). este contraindicată utilizarea superlativelor.mea unei pagini. care trebuie concepută având o viziune globală şi integrând trei paliere: textul.a. de asemenea.

Figura 16: Pagină din pliantul unei companii organizatoare de nunŃi: mesajele companiei sunt transmise exclusiv prin intermediul fotografiilor 75 .

Figura 17: CombinaŃie armonioasă între text. fotografii şi spaŃii albe în pagina unei publicaŃii 76 .

marea. De asemenea. trei fonturi sunt suficiente pentru editarea unei publicaŃii care să atragă privirea. dar nu pentru tot textul. utilizaŃi titluri sugestive.Iată câteva sugestii tehnice pentru scrierea unei publicaŃii reuşite: – utilizaŃi texte scurte şi clare. culorile calde (roşul. trebuie să vă asiguraŃi că va exista un contrast puternic atât cu fondul paginii. bine cunoscute de către publicul dumneavoastră. dacă vreŃi să scoateŃi în evidenŃă un anumit mesaj. astfel încât să atragă atenŃia. care să poată fi citite cu rapiditate şi fără prea mult efort. nuanŃele de roşu având şi un efect stimulator. astfel încât mesajele dumneavoastră să ajungă chiar şi la acei cititori care sunt obişnuiŃi să citească doar titlurile. puteŃi scoate dintr-un bloc mai mare de text o propoziŃie sau o frază scurtă. care să atragă atenŃia. pentru materiale am77 . aldine sau subliniate ale aceluiaşi font de literă (ori chiar toate trei concomitent). 3131). relaxarea. calmul. prima frază (primele fraze) trebuie să conŃină substanŃa mesajului pe care vreŃi să-l transmiteŃi. cât şi în ceea ce priveşte aspectul grafic general al acesteia. În aceeaşi idee. – este indicat ca textele unei publicaŃii să fie scrise astfel încât să capteze chiar de la început atenŃia cititorului. galbenul. Astfel. ordinea şi stabilitatea. Dacă alegeŃi să scrieŃi cu altă culoare. aveŃi la îndemână posibilitatea de a folosi variante italice. eventual plasată între ghilimele. deoarece acest lucru oboseşte ochiul cititorului. Astfel. atât în formatarea textului. cât şi în pliante. liniştea. puteŃi cita afirmaŃii ale unor persoane cu reputaŃie şi autoritate în domeniu. – atât în publicaŃii mai voluminoase (broşuri. nu trebuie să abuzaŃi de folosirea literelor majuscule: acestea sunt recomandate pentru titluri. fie prin scrierea textului cu caractere bold sau italic. similar celor arătate la modul da aplicare a regulii „piramidei inversate” (p. De obicei. soarele. dramatismul. Tipul de literă utilizat are şi el însemnătate: un text amplu scris cu caractere decorative sau cursive (care se apropie de scrisul de mână) este greu de citit. şi amestecurile lor) sunt asociate cu căldura. – unele mesaje (idei) pot fi scoase în evidenŃă dintr-un bloc de text fie prin scrierea cu o altă culoare. care să apară distinct în corpul publicaŃiei. cât şi cu culoarea textului de bază. natura virgină. trebuie să ŃineŃi cont de ceea ce pot transmite ele. deoarece cuvintele scrise cu majuscule se citesc mai greu decât cele scrise cu caractere mici. la fel se întâmplă şi cu un text scris cu caractere sans-serif (fără picioruşe: sans-serif). dinamismul. urmând ca detaliile în sprijinul acestuia să vină ulterior. – nu este indicată utilizarea unui număr prea mare de fonturi (tipuri de literă) în aceeaşi publicaŃie. culorile reci (albastrul şi verdele) se asociază cu cerul. utilizate mai ales pentru a da frumuseŃe unui text scurt. În utilizarea culorilor într-o publicaŃie. reviste). – pentru a sublinia o idee importantă.

deoarece aspectul regulat al marginilor stângă şi dreaptă ale textului creează un efect vizual pozitiv. adeverinŃă etc. puteŃi recurge fără nici o reŃinere la varianta alinierii textului către stânga. textul justificat este recomandat numai dacă este posibilă despărŃirea în silabe a cuvintelor de la capăt de rând. scurte formulare care pot fi completate de către cititor pentru a obŃine o anumită facilitate (abonament. – în ceea ce priveşte alinierea. punerea în pagină a unei publicaŃii. fapt care dăunează aspectului grafic general al publicaŃiei.). Legendele la fotografii ar trebui să fie scrise cu caractere italice ceva mai mici decât ale textului publicaŃiei. formulare pentru a comanda un produs. În concluzie. după titluri. cupoane de reducere pentru cumpărarea unor produse. deoarece. înscriere. 2004. adrese şi telefoane utile pentru cititor. De asemenea. vor rămâne spaŃii de dimensiuni variabile între cuvinte. Pentru succesul ei. deoarece textele centrate sau aliniate la dreapta sunt mai dificil de citit. În cele mai multe cazuri.ple se utilizează caractere serif (cu picioruşe. dimensiunile unei fotografii trebuie să fie suficient de mari pentru a permite privitorului să-i descifreze conŃinutul. în caz contrar. textul justificat este recomandat ori de câte ori este posibil. aveŃi nevoie de o concepŃie clară. precum cel folosit pentru scrierea acestei lucrări). alegerea fotografiilor şi a graficii. care să fie pusă în practică într-un mod profesionist. pentru a se diferenŃia faŃă de acesta. În asemenea situaŃii. este bine ca fotografiile să aibă şi legende. informa sau educa un anumit public-Ńintă (Newsom. Atunci când veŃi alege să editaŃi o publicaŃie pe coloane de text şi acestea au lăŃimea mică. evitând reclama exagerată. 433). ele atrag cel mai tare atenŃia cititorului. Acest lucru se poate obŃine introducând materiale precum: liste de preŃuri ale produselor. exemple de calcul al ratelor de rambursare a unor credite. credibil. – fotografiile trebuie să aibă suficientă claritate astfel încât tipărirea lor să nu le afecteze conŃinutul. mici hărŃi sau scheme care să indice cum se poate ajunge la sediul organizaŃiei dumneavoastră sau în alt loc pe care l-aŃi prezentat. trebuie subliniat faptul că o publicaŃie este tipărită şi difuzată cu scopul de a persuada. – încercaŃi să-l faceŃi pe cititor să păstreze publicaŃia dumneavoastră. – nu ezitaŃi să cereŃi ajutorul cuiva mai priceput în conceperea textelor. 78 .

) şi concepeŃi o publicaŃie prin intermediul căreia să-l promovaŃi. În ce constă „regula piramidei inversate”? 6. EnumeraŃi cât mai multe elemente care trebuie avute în vedere în ceea ce priveşte corectitudinea formală şi de fond a unei ştiri de presă. Comunicatul de presă este o sursă proactivă sau pasivă de difuzare a informaŃiei? 10. probleme. AlegeŃi un eveniment din viaŃa unei organizaŃii în care activaŃi şi scrieŃi despre el o ştire din categoria „hard news”.Întrebări. aplicaŃii practice 1. doctrină etc. Care sunt elementele de esenŃă ale unei ştiri de presă? 4. AlegeŃi câteva evenimente din viaŃa unei organizaŃii în care activaŃi şi scrieŃi despre ele diferite tipuri de comunicate de presă. principiu. AlegeŃi un element dintr-o organizaŃie în care activaŃi (eveniment. persoană. Ce rezultat urmăreşte o campanie de presă? 18. departament. La ce întrebări trebuie să răspundeŃi atunci când redactaŃi o ştire de presă? 7. 20. 79 . Care este rolul atribuirii în redactarea unui text de relaŃii publice? 8. 22. ImaginaŃi o relatare inexactă în presă despre organizaŃia dumneavoastră şi redactaŃi o scrisoare către editor în care semnalaŃi aceste inexactităŃi. În ce categorii pot fi clasificate comunicatele de presă în funcŃie de specificul ştirilor pe care le difuzează? 11. AlegeŃi un eveniment din viaŃa unei organizaŃii în care activaŃi şi scrieŃi despre el o ştire din categoria „soft news”. Care sunt asemănările şi deosebirile dintre un comunicat de presă şi o scrisoarepropunere? 14. produs. 19. Ce elemente de formă trebuie să conŃină un comunicat de presă? 12. Cum caracterizaŃi o ştire de presă din categoria „hard news”? Dar una din categoria „soft news”? 5. De ce credeŃi că este necesar un plus de empatie şi de persuasiune atunci când sunteŃi în situaŃia de a utiliza tehnici scrise de relaŃii publice? 2. Ce reguli trebuie respectate în scrierea unui articol de presă? 17. 9. Care sunt avantajele distribuirii unui dosar de presă? 16. Ce condiŃii de fond şi de formă trebuie să îndeplinească o scrisoare către editor? 15. Ce principii trebuie să aveŃi în vedere la redactarea unui text de relaŃii publice? 3. 21. Ce funcŃii îndeplineşte titlul unui comunicat de presă? 13.

Tehnicile verbale de relaŃii publice utilizează acelaşi material ca şi tehnicile scrise – cuvintele – plus elemente para-verbale care potenŃează mesajul. În fine. tehnicile adecvate de comunicare verbală au un rol remarcabil în demontarea şi combaterea zvonurilor şi a tentativelor de intoxicare. pentru a aduna informaŃiile necesare din 80 . instrumente deosebit de puternice şi de eficiente. Interviul Interviul nu este o tehnică de relaŃii publice exclusiv verbală. hotărâre. foşti angajaŃi. dezinformare îndreptate împotriva unei organizaŃii. membri ai familiilor acestora. implicit. într-o proporŃie mai mare sau mai mică. angajaŃi. În acelaşi timp. Prin urmare. mai ales în ceea ce priveşte desfăşurarea activităŃilor de tip cognitiv. de relaŃii publice – constituie şi în prezent. simpatizanŃi etc. pe când o voce slabă trădează lipsa energiei. El este utilizat. neîncrederea în sine sau chiar teama. intonaŃia bogată în inflexiuni dezvăluie o persoană foarte afectivă sau care se străduieşte să-şi impresioneze interlocutorul prin artificii oratorice. oboseala. incapabil să-şi exteriorizeze trăirile. pe lângă cuvintele propriu-zise. lipsa de fluenŃă în vorbire indică lipsa dinamismului. manipulare. nehotărârea. vorbirea fluentă a cuiva care dă un interviu sau participă într-o emisiune la radio ori televiziune creează ascultătorului impresia că vorbitorul este un tip rapid şi precis. în cele mai multe situaŃii. De exemplu. debitul verbal prea accelerat indică un temperament coleric. odată convinşi de caracterul pozitiv al organizaŃiei dumneavoastră. timid. emotivitatea excesivă. în schimb. de asemenea. oboseala psihică a interlocutorului. nu trebuie neglijat rolul tehnicilor verbale în formarea şi motivarea multiplicatorilor de imagine pozitivă ai unei organizaŃii: oameni (membri. vor duce mai departe acest mesaj. un debit lent al vorbirii este caracteristic temperamentelor flegmatice sau trădează necunoaşterea subiectului ori o reacŃie de respingere a interlocutorului. tehnicile verbale de comunicare – şi. dimpotrivă. intonaŃia plată ne indică un interlocutor lipsit de afectivitate. lentoarea proceselor cognitive.TEHNICI VERBALE DE RELAłII PUBLICE Vorbirea constituie una dintre cele mai vechi modalităŃi de comunicare pe care oamenii le-au utilizat în procesele socializante. de cele mai multe ori tot pe cale verbală.) care. nesiguranŃa. siguranŃă de sine. jurnaliştii din presa scrisă apelează la tehnica interviului în etapa documentării jurnalistice. o voce puternică denotă de obicei energie. Astfel. de toate tipurile de mass-media. ea este cel mai important vehicul capabil să transmită semnificaŃie. afinitatea faŃă de interlocutor sau strădania vorbitorului de a demonstra că stăpâneşte şi cunoaşte în profunzime subiectul abordat.

interviul poate fi: – pentru presa scrisă. pentru cei din presa audiovizuală. de a convinge şi. (Bland. în prezent. totuşi. Acest fapt nu înseamnă deloc că ponderea cea mai mare în transmiterea semnificaŃiei mesajului va reveni neapărat cuvintelor spuse. răspundeŃi atât de interviurile pe care le acordaŃi dumneavoastră înşivă. interviul (verbal.). experŃi. cum sunt conferinŃele de presă sau talk-show-urile. 95). deşi nu se bazează exclusiv pe elemente verbale. scris.d. participanŃi nemijlociŃi la eveniment etc. ci şi în situaŃii mai complexe. pentru intervievat. am inclus interviul în categoria tehnicilor verbale din raŃiuni didactice. interviul reprezintă un gen jurnalistic utilizat destul de frecvent în programele de radio şi de televiziune. cuvintele spuse constituie motivul principal pentru care este solicitat un interviu. interviul reprezintă un bun prilej de a explica specificul organizaŃiei (funcŃionării) sale. cunoaşterea detaliilor acestei tehnici îi ajută nu numai pe timpul interviurilor propriu-zise. interviul poate fi considerat o tehnică reactivă. despre strategiile şi obiectivele ei ş. Această responsabilitate este întradevăr mare. având în vedere faptul că. cât şi de pregătirea persoanelor din organizaŃie solicitate de către reprezentanŃii mass-media. interesul jurnaliştilor poate fi stimulat în ceea ce priveşte solicitarea unui interviu: ştirile şi comunicatele de presă. În funcŃie de specificul mass-media pentru care este acordat. în care intervievatul răspunde întrebărilor jurnalistului. pentru că există şi o parte profitabilă chiar pentru dumneavoastră: deoarece un interviu este solicitat de cele mai multe ori decidenŃilor organizaŃiei. pentru radio sau televiziune) reprezintă atât o formă de prezentare a informaŃiilor. pentru a intra în profunzimea informaŃiei iniŃiale. el este un bun prilej chiar şi pentru dumneavoastră înşivă ca să vă actualizaŃi informaŃiile despre propria organizaŃie. În ceea ce-i priveşte pe intervievaŃi. de a spori vizibilitatea publică a acesteia. în care iniŃiativa aparŃine celui care le pune în practică. dar pot solicita de asemenea şi interviuri care să fie publicate ca atare. Pentru jurnalişti. deoarece este vorba despre un eveniment care va avea impact asupra imaginii publice a organizaŃiei dumneavoastră.a. 1998. cât şi un mijloc de documentare proprie. 81 . fiindcă nu întotdeauna aveŃi ocazia să discutaŃi pe larg cu şefii despre trecutul. de a pleda pentru propria organizaŃie.m.surse diferite. telefonic. interesul jurnaliştilor pentru intervievarea specialiştilor în relaŃii publice este din ce în ce mai mic comparativ cu preocuparea pentru accesarea directă a surselor primare de informaŃie (decidenŃi. Aşadar. cu toate acestea. deci este mai probabilă implicarea dumneavoastră în pregătirea altora pentru interviuri. dar ea nu trebuie să vă sperie. Ca specialist în relaŃii publice. Dacă ştirea şi comunicatul de presă reprezintă tehnici proactive de difuzare a informaŃiilor. de exemplu. au de multe ori drept consecinŃă faptul că jurnaliştii solicită interviuri. mai ales. prezentul şi viitorul organizaŃiei.

un interviu pentru presa scrisă se poate desfăşura şi la telefon (lucru valabil mai ales în cazul interviurilor pentru radio). iar intervievatul nu ştie decât cel mult tema generală care urmează să fie abordată. în care jurnalistul şi intervievatul stabilesc în prealabil întrebările (tipurile de întrebări) care vor fi puse. creând o atmosferă artificială. – pentru televiziune (mai multe detalii la pagina 146). sau ambuscadă. – interviul semi-spontan. În orice caz. o opinie neutră. Uneori acest lucru nu este posibil. Ca urmare. de cele mai multe ori chiar în scris. cât şi intervievatul urmează cu destul de multă stricteŃe „scenariul” ce a fost pregătit. în care nimic nu este pregătit dinainte. În funcŃie de pregătirile prealabile pe care le poate face intervievatul. Intervievatul îşi poate astfel pregăti în minte răspunsurile. atunci când jurnalistul cere unui membru al unei organizaŃii o declaraŃie despre un eveniment neplăcut produs în organizaŃia sa). interviurile pentru presa scrisă oferă ocazii bune de a aborda un subiect în profunzimea lui.– pentru radio. cel care urmează să acorde un interviu trebuie să fie conştient de faptul că jurnaliştii lucrează de obicei sub presiunea timpului şi totodată au nevoie de o abordare a subiectelor care să-i atragă pe consumatorii de presă. Avantajul constă în faptul că vor fi spuse exact lucrurile stabilite dinainte şi considerate în prealabil ca fiind importante. dacă intervievatul va reuşi să spună lucruri adevărate şi pozitive despre organizaŃia sa şi. în ace- 82 . Pregătirea prealabilă cât mai temeinică este cheia succesului în orice interviu. se consideră că există trei tipuri de interviuri: – interviul spontan (stand-up. în interviurile pentru radio şi pentru televiziune. la care intervievatul urmează să răspundă tot în scris. în schimb. atunci când jurnalistul solicită. nu este sortită succesului. Specialiştii recomandă cel puŃin o oră de pregătire înainte de a face faŃă unui asemenea interviu. de aceea ele trebuie pregătite cât mai bine. dar prestaŃia „după ureche”. Interviul pentru presa scrisă se poate desfăşura fie sub forma unei discuŃii înregistrate pe bandă audio pe care apoi jurnalistul o prelucrează pentru publicare. de obicei. fie prin remiterea întrebărilor scrise. dar mai ales în cazul celor pentru radio şi televiziune. în care toate întrebările şi răspunsurile sunt pregătite în prealabil. fără nişte preparaŃii minime. de cele mai multe ori devine evident dezavantajul creat de faptul că se citeşte sau se repetă ceva exersat în prealabil. lucru care duce la dispariŃia spontaneităŃii şi a naturaleŃei. – interviul pregătit. de obicei răspunsurile sunt mai complete decât în cazul interviurilor spontane şi nu mai au aerul artificial întâlnit în cazul interviurilor pregătite. prin urmare. şi în care atât jurnalistul.

. 1992. – off-the-record: jurnalistul acceptă să nu utilizeze în nici un fel informaŃia pe care a primito dintr-o sursă protejată. organizaŃia pe care o reprezintă). Aceasta este atitudinea tipică pe timpul unui interviu.. intervievatul poate adopta una dintre următoarele atitudini (Barry McLoughlin Associates. adică de a formula el însuşi afirmaŃii pe care ar dori să le audă de la intervievat şi de a încerca să-l determine pe acesta să aprobe acele formulări. cu specificarea concretă a sursei (numele şi prenumele intervievatului.. un oficial ne-a declarat că. menite să provoace o anumită reacŃie a intervievatului. se recurge la formule de genul: „Din surse oficiale am fost informaŃi că. poziŃia acestuia. – distorsionări ale adevărului sau interpretări incorecte ale faptelor.org/online_guides/Giving%20a%20media%20interview. cu caracter general. specificându-i însă acestuia în mod explicit că acele detalii şi aspecte nu sunt pentru publicare. 27 Giving a media interview. atitudinea off-the-record nu este recomandată. Intervievatul oferă informaŃii off-the-record doar cu intenŃia de a-i clarifica jurnalistului detalii şi aspecte de profunzime ale subiectului. În funcŃie de legătura care poate fi făcută între informaŃie şi sursa ei..” sau „Sub protecŃia anonimatului. 28 Listă alcătuită de Chester Burger (New York City) şi citată de The Lukaszewski Group în foaia volantă Interview Preparation/Message Development tipărită în 1993.laşi timp. să le înfăŃişeze dintr-un unghi atractiv pentru cititor (ascultător. 43): – on-the-record: tot ceea ce a spus intervievatul poate fi redat în mass-media. – informare generală: informaŃii de fond. telespectator). Cu toate acestea. Aceste informaŃii nu sunt atribuite unei surse concrete. articol publicat la adresa http://www.”.mediatrust. Din acest motiv. – informaŃii care nu pot fi atribuite: informaŃii care pot fi publicate. dar fără specificarea sursei. 83 . În astfel de cazuri. precum şi din cauză că poate genera o percepŃie de cenzurare a informaŃiei. trebuie să-l avertizaŃi pe viitorul intervievat să se aştepte din partea jurnalistului la apariŃia unor momente precum28: – întreruperi. În etapa de pregătire a interviului. jurnalistul nu poate fi împiedicat să publice acele detalii în cazul în care el le cunoaşte sau le obŃine ulterior din alte surse care sunt de acord cu publicarea. când intervievatul este conştient că toate afirmaŃiile lui pot fi făcute publice. interviul are mari şanse de succes27.pdf şi accesat pe 15 mai 2006. deoarece se presupune că ele provin de la organizaŃia în cauză. – încercări de a-i „pune cuvinte în gură”. despre o organizaŃie sau un subiect.

domenii de preocupări.– treceri la alte subiecte înainte ca intervievatul să fi spus ceea ce considera important despre primul subiect. decurgând una din alta. de o anchetă jurnalistică sau de realizarea unui material pur şi simplu informativ?. – întrebări despre o anumită nereuşită din viaŃa organizaŃiei. subiectul pe care doreşte să-l abordeze. – solicitarea insistentă a unui răspuns la o întrebare la care intervievatul nu poate răspunde. Această etapă nu trebuie în nici un caz abordată ca o muncă de cercetare de tipul celei practicate de serviciile secrete: dimpotrivă. – solicitarea de opinii despre produse sau servicii oferite de organizaŃii concurente.m. dacă au fost sau vor mai fi intervievate şi alte persoane în legătură cu acelaşi subiect. – întrebări din ce în ce mai detaliate. despre mijlocul său de informare şi despre subiect (acestea pot fi obŃinute direct de la jurnalist sau pot fi un rezultat al unor acŃiuni de cercetare anterioare): numele jurnalistului. anti-electorat ş. – salve de întrebări. cu privire la un anumit subiect. uneori cu încărcătură ostilă. – solicitarea de opinii personale despre anumite aspecte din activitatea organizaŃiei. precum şi interpretări incorecte ale afirmaŃiilor făcute pe timpul interviului. audienŃă. numărul de telefon. arie de circulaŃie. În pregătirea pentru interviu şi în desfăşurarea acestuia. împreună cu persoana intervievată (atunci când pentru interviu a fost desemnat altcineva) trebuie să parcurgeŃi următoarele etape: – obŃinerea de informaŃii despre jurnalist. – citări incorecte. – solicitări de a răspunde sau de a comenta afirmaŃii critice făcute de alte persoane din afara sau din interiorul organizaŃiei. termene de închidere a ediŃiei. – solicitări de opinii şi comentarii „off-the-record”. dumneavoastră. măsura în care este familiarizat cu subiectul pe care doreşte să-l abordeze.d. întrebări concrete (de regulă vor exista multe alte întrebări în afară de acestea). – acuzaŃii de acŃiuni anti-cetăŃeneşti. anti-consumator. orice alte informaŃii considerate ca necesare. termenul până la care trebuie realizat materialul pentru care se solicită interviul. – întrebări dure şi complexe la care se solicită un răspuns instantaneu.. experienŃă profesională. ca specialist în relaŃii publice. experienŃa ca jurnalist. reputaŃia publicaŃiei/postului respectiv. unghiul de abordare a subiectului: este vorba. cele mai multe dintre informaŃiile care vă sunt necesare pot fi obŃinute în urma unei simple discuŃii 84 .a. menite să facă presiune asupra ritmului răspunsurilor pe care le formulează cel intervievat. de exemplu. precum şi cu specificul organizaŃiei dumneavoastră.

nu de a face jocul realizatorului. dacă este antrenată pentru contactele cu mass-media. dacă este capabilă să se exprime clar. produsele cele mai cunoscute etc. materiale multimedia. – determinarea persoanei care urmează să fie intervievată: dacă aceasta este disponibilă. denumirea. adică să conŃină simboluri care să sugereze telespectatorului. de genul: De ce? S-a mai întâmplat aşa ceva înainte? Cine este responsabil? Ce s-a făcut pentru prevenirea unei astfel de situaŃii? Care este mesajul către cei afectaŃi? Care este costul/întinderea pagubelor? etc.profesionale chiar cu jurnalistul în cauză. acŃiuni secundare sau grupuri de persoane etc. în care să răspundă la întrebări ca: Cine? Ce? Unde? Când? Cum?. – întocmirea unei liste prealabile de întrebări şi răspunsuri (întrebări pe care ar putea să le pună jurnalistul şi răspunsurile adecvate): în deschiderea interviului. dacă a mai avut astfel de experienŃe. cu cât mai multă forŃă. din casetele redacŃionale ale publicaŃiilor. aşadar. nu este de a răspunde exclu85 .. Intervievatul trebuie să ştie în permanenŃă că scopul său este acela de a livra opiniei publice mesajele despre organizaŃia sa. iar altele pot fi obŃinute. coerent. fluent. este recomandat ca intervievatul să facă o declaraŃie iniŃială (câteva fraze). fotografii. din lista cu întrebările posibile nu trebuie să lipsească în primul rând cele considerate ca neplăcute. grafice. răspunzând la întrebările acestuia ca la rechizitoriu: obiectivul intervievatului. să nu conŃină elemente de distracŃie (elemente care să distragă atenŃia jurnalistului/telespectatorului de la tema interviului: telefoane care sună. statistici. faptul că incidentul se află sub investigaŃie (în cazul crizelor mediatice determinate de incidente/accidente). admiterea greşelilor.). – determinarea regulilor de bază şi acceptarea lor de către ambele părŃi. mostre. drapelul (dacă există). în termeni generali. clădirea (dacă este bine cunoscută opiniei publice). compasiunea faŃă de cei afectaŃi (în caz că există persoane afectate de pe urma activităŃilor organizaŃiei). performanŃele personalului organizaŃiei şi ale echipamentelor sale etc. ceva pozitiv despre organizaŃie: logo-ul acesteia. computere sau instalaŃii care execută operaŃii complexe. – pregătirea din timp şi exersarea câtorva mesaje de transmis pe timpul interviului: siguranŃa acŃiunilor desfăşurate de organizaŃie. iluminarea trebuie să fie corespunzătoare şi să existe locuri unde jurnalistul şi intervievatul să se poată aşeza dacă este nevoie. să fie curat şi bine aranjat. – determinarea necesităŃii unor mijloace ajutătoare: hărŃi. de exemplu.. dacă cunoaşte temeinic subiectul solicitat de către jurnalist. înregistrări video. locul ales pentru interviu trebuie să fie semnificativ pentru organizaŃia dumneavoastră. fără utilizarea jargonului profesional. – determinarea locului (în special în cazul interviurilor pentru televiziune): locul ales trebuie să fie potrivit cu tema interviului.

sigură de sine).siv la întrebări. cu condiŃia ca ele să fie livrate corespunzător. cum este cazul interviurilor pentru televiziune – la reuşita sau eşecul unei asemenea întreprinderi. – pregătirea finală: stabilirea şi exersarea tehnicilor de livrare a răspunsului (variaŃia de ritm. dozarea energiei în expunere. „deh”. relaxată. prietenoasă. va trebui să aveŃi în vedere şi unele detalii tehnice. vocabularul de utilizat. ci şi aroma ei”. dacă sunt necesare corectări ale informaŃiei apărute în presă. sunt de obicei mult mai sugestive decât orice amplă dezbatere teoretică. a discuŃiilor şi dezbaterilor contradictorii. ce mesaje au fost transmise. siguranŃa tonului. evitarea pauzelor stânjenitoare şi a utilizării unor cuvinte ca „ăăă”. ci de a utiliza întrebările pentru a-şi lansa propriile mesaje. astfel încât volumul să nu dispară la sfârşitul frazei. frazele să fie scurte. vorbirea măsurată. într-un interviu pentru presă. exersarea tehnicilor de a răspunde la întrebări. „păi”. Pentru un interviu este suficientă formularea a 3 – 4 mesaje. – obŃinerea feedback-ului privind desfăşurarea interviului: feedback imediat (cu jurnalistul: determinarea necesarului de informaŃie suplimentară. aroganŃă. varierea inflexiunii vocii şi a accentului asupra unor cuvinte-cheie sau a unor mesaje importante. cu evitarea prescurtărilor şi a jargonului profesional. feedback pe termen lung (învăŃăminte ce trebuie reŃinute. cum ar fi: 86 . utilizarea exemplelor şi analogiilor. Cuvintele. ostilitate). De aceea. „mda” etc. feedback intermediar (cum a fost reflectat interviul în mijlocul de informare respectiv). Dar nu trebuie să uitaŃi nici o clipă faptul că şi elementele non-verbale îşi au contribuŃia lor – uneori substanŃială. comuni oamenilor obişnuiŃi. controlul comportamentului (atitudinea politicoasă. sunt foarte importante. pentru menŃinerea interesului ascultătorilor. utilizarea corespunzătoare a limbajului non-verbal. care. modestă. rezonabilă. deschisă. Mesajele trebuie să fie concise (nu mai mult de 24 de cuvinte). evitarea atitudinilor defensive. controlul temperamentului (evitarea atitudinilor de îngâmfare. atunci când vă pregătiŃi dumneavoastră înşivă sau consiliaŃi un coleg cu privire la un interviu pentru presă. concretizate în răspunsurile la întrebări şi în mesajele livrate pe timpul interviului. sugestii de îmbunătăŃire pentru viitor). utilizarea pauzelor pentru sublinierea unor amănunte importante. cu intervievatul (impresia acestuia despre modul cum a decurs interviul. formulate în termeni simpli şi să se bazeze pe construcŃii pozitive.). un dicton din lumea relaŃiilor publice spune că măiestria de a transmite mesajul pe care Ńi l-ai propus înseamnă „să vinzi nu numai friptura. utilizarea frazelor concise şi formulate în termeni simpli. păstrarea înregistrării interviului). corectarea erorilor de documentare).

cu picioarele sprijinite pe podea (este admisă şi poziŃia picior peste picior. este util ca jurnalistului să i se furnizeze măcar un minimum de informaŃii de fond despre organizaŃie şi despre subiect.org/online_guides/Giving%20a%20media%20interview. fiindcă preluarea nu face decât să întărească certitudinea receptorului că este vorba. înmânarea unui dosar de presă reprezintă o manieră profesională de oferire a informaŃiilor de fond. în orice activitate desfăşurată cu mass-media. EvitaŃi să le preluaŃi în răspunsurile dumneavoastră. – evitarea cuvintelor cu încărcătură negativă: de cele mai multe ori. în cazul in29 Giving a media interview. – informaŃie de fond: în cele mai multe cazuri. „incident”. viziona) interviul.) se află în conŃinutul întrebărilor formulate de jurnalist. trebuie să fiŃi conştient de faptul că veŃi avea cel puŃin trei publicuri-Ńintă: adepŃi (oameni care sunt de acord fără rezerve cu poziŃia organizaŃiei dumneavoastră în legătură cu un anumit subiect). Analogiile sunt şi ele utile pentru a lămuri lucruri abstracte prin intermediul celor concrete.mediatrust. „scandal”. întrebările jurnalistului îşi au originea în comentarii negative formulate de grupul oponenŃilor. înainte de interviul propriu-zis sau imediat după ce acesta s-a încheiat. „crimă” etc. care trebuie să fie în acord cu contextul în care este situat subiectul interviului. recomandare valabilă şi pentru mimica feŃei. chiar şi atunci când vreŃi să demonstraŃi netemeinicia lor. totuşi. articol publicat la adresa http://www. asemenea cuvinte („neglijenŃă”. dar numai dacă intervievatul este orientat cu faŃa către jurnalist). dar publicul nehotărât formează grupul majoritar căruia ar trebui să vă adresaŃi: oameni care nu ştiu prea multe despre organizaŃia dumneavoastră sau despre subiectul abordat în interviu şi pe care va trebui să-i convingeŃi prin mesajele pozitive pe care le-aŃi pregătit. de ceva negativ. cu capul sus (pentru menŃinerea permanentă a contactului vizual cu jurnalistul). În general. nehotărâŃi. oponenŃi. el trebuie să se concentreze asupra modalităŃilor în care va trebui să abordeze subiectul astfel încât să treacă de bariera indiferenŃei iniŃiale a receptorilor29. accesibile oricui. – delimitarea publicului-Ńintă al interviului. – conduita pe timpul interviului: intervievatul trebuie să stea într-o poziŃie firească dar cu corpul drept. fiindcă oricum el ştie mai multe decât jurnalistul sau decât cei care vor citi (asculta. mâinile trebuie folosite (însă cu măsură) pentru a comunica non-verbal. „nepricepere”. 87 . Odată ştiut acest lucru. „fraudă”.pdf şi accesat pe 15 mai 2006. – utilizarea exemplelor şi a analogiilor: ilustrarea cu exemple a unor afirmaŃii mai puŃin accesibile receptorului obişnuit este un procedeu persuasiv foarte recomandat celui care acordă un interviu.– încrederea în sine: cel care acordă un interviu trebuie să aibă încredere în volumul şi profunzimea cunoştinŃelor sale legate de subiectul interviului. De obicei. De cele mai multe ori.

subiectiv. această certitudine nu trebuie să-l conducă nicidecum la o atitudine îngâmfată. evitaŃi sarcasmul. dacă trebuie să-i poarte. nu neapărat prin intermediul jurnalistului-gazdă. dar cu fermitate (Barry McLoughlin Associates. la o persoană anume căreia îşi imaginează că îi vorbeşte. cămăşile şi bluzele albe nu sunt nici ele indicate. fricŃionarea feŃei. nu abordaŃi lucrurile din unghi personal. fără a-i lăsa pe ceilalŃi invitaŃi să monopolizeze subiectul. este de preferat ca femeile să evite fustele prea scurte. În cazul interviurilor de orice natură. emfatică). conversaŃi direct cu ceilalŃi invitaŃi. iar handicapul mustăŃii se compensează printr-un plus de expresivitate facială. aşadar interveniŃi ori de câte ori este posibil. eventual se pudrează. aceasta trebuie dată uşor spre ceafă. manifestaŃi-vă simŃul umorului. contractarea şi relaxarea muşchilor începând de la picioare înspre partea superioară a corpului. ştie mai multe lucruri decât jurnalistul despre subiectul respectiv (apropo. chiar dacă această pauză este uneori mai mică decât o secundă. este bine ca intervievatul să nu poarte ochelari sau. deoarece provoacă uscarea gurii şi a gâtului. la fel. intervievatul trebuie să se gândească. şapca) nu este recomandată. chelia nu trebuie să strălucească. pentru a nu acoperi faŃa. apa este recomandată. care urmează să fie editate înainte de difuzare. dacă interviul are loc într-un studio TV. cămăşile cu mânecă scurtă trebuie evitate.terviurilor televizate. ci din perspectiva organizaŃiei. dacă trebuie purtată. dar cu măsură şi fără a jigni pe ceilalŃi. Cel puŃin în cazul interviurilor pentru presa scrisă sau al celor înregistrate. scuturarea mâinilor pe lângă corp. dar în special al celor pentru radio sau televiziune. mustaŃa trebuie să fie bine aranjată şi să nu acopere buza superioară. 1992. dacă este nevoie să vă exprimaŃi dezacordul. – livrarea răspunsurilor: nu vă grăbiŃi să răspundeŃi. ci oferiŃi-vă o pauză de gândire în care să vă formulaŃi ideile. faceŃi-o în mod politicos. este contraindicat consumul cafelei înainte de interviu. Ńinuta vestimentară trebuie să fie corectă. – cunoaşterea tehnicilor de relaxare recomandate înainte de interviu: respiraŃie profundă şi rară. oricum. ele vor fi scoase la montaj. atunci când răspunde. dacă nu are neapărată nevoie. – conduita pe timpul unui interviu cu mai mulŃi invitaŃi: fiŃi conştient de faptul că sunteŃi reprezentantul organizaŃiei dumneavoastră. de asemenea. dar. aceştia să nu aibă lentile colorate. intervievatul trebuie să accepte machiajul preliminar. nu trebuie să vă simŃiŃi presat deloc de eventualele pauze pe care le faceŃi înainte de a răspunde. pălăria (căciula. cravata trebuie să aibă nodul corect. intervievatul trebuie să fie convins de faptul că. 71). intervievatul are următoarele drepturi: 88 . faceŃi legături între afirmaŃiile celorlalŃi invitaŃi şi propriile dumneavoastră mesaje.

După interviu. – să se bucure de confort fizic pe timpul înregistrării. – în cazul interviurilor preînregistrate.– în cazul interviurilor spontane sau în direct: – să ştie cine îl intervievează şi ce publicaŃie/post reprezintă. – să ştie care va fi durata interviului. să-i punem în gardă? – ce alte întrebări ar putea să apară din răspunsurile pe care le-am dat? – cine va trebui să răspundă la aceste întrebări dacă ele vor fi formulate? 89 . – ambele părŃi să accepte regulile de bază. de ce? – pe lângă obiectivele propuse. – să ştie dacă mai sunt şi alŃi invitaŃi şi care vor fi rolurile acestora. – să fie tratat politicos. – să aibă un însoŃitor specialist în relaŃii publice sau în chestiunea supusă discuŃiei. – să oprească interviul după o durată rezonabilă. nu doar să răspundă la întrebările adresate. dar numai după ce a răspuns la întrebările importante. singur sau împreună cu intervievatul. ce altceva am mai realizat? – ce influenŃe a avut (va avea) interviul nostru? Pe cine a afectat (va afecta) el? Trebuie să-i înştiinŃăm pe cei care ar putea fi afectaŃi. – să facă o înregistrare proprie a interviului sau să obŃină o copie a acestuia.). ar trebui să vă formulaŃi cel puŃin unele dintre întrebările de mai jos şi să le răspundeŃi cu sinceritate şi obiectivitate: – ne-am îndeplinit obiectivele propuse pentru acest interviu? Dacă da. aparatură de înregistrare. chiar dacă conŃinutul întrebărilor este incomod. în ce măsură? Dacă nu. – să i se ofere posibilitatea de a-şi formula propriile puncte de vedere asupra subiectului. microfoane băgate agresiv în faŃa sa etc. – să i se permită să răspundă fără hărŃuieli sau întreruperi (cu condiŃia ca răspunsurile sale să fie scurte şi la obiect). în afară de drepturile de mai sus: – să cunoască din timp subiectul. pentru a avea posibilitatea să se pregătească. – să beneficieze de o prezentare introductivă corectă. – să nu fie agresat fizic prin utilizarea necorespunzătoare a aparaturii (lumini. care ar putea impieta asupra prestaŃiei sale. – să se asigure că pe banda audio/video nu există şi alte mesaje preînregistrate. – să nu-i fie trunchiate răspunsurile în procesul ulterior de montaj. cum.

specialistul în relaŃii publice. ora şi locul în care urmează să aibă loc interviul. în funcŃie de mersul acestuia. despre organizaŃia noastră. nu trebuie să vă aşteptaŃi ca jurnalistul să le adreseze doar pe cele pe care vi le-a trimis în avans: este posibil ca pe timpul interviului. care aŃi negociat anterior detaliile interviului. În cazul interviurilor „în direct” la radio sau la televiziune şi cu deosebire în cazul talk-show-urilor sau al emisiunilor cu mai mulŃi invitaŃi. despre produsele noastre. Atunci când este vorba de un interviu pentru documentarea jurnalistului sau pentru presa scrisă. este indicat ca. mai ales în domeniul relaŃiei cu mass-media. aceste reguli pot fi stabilite printr-o simplă înŃelegere verbală preliminară între jurnalist şi persoana intervievată sau între jurnalist şi dumneavoastră. să apară necesitatea formulării 90 . adică drepturile şi obligaŃiile fiecăruia dintre participanŃii la interviu. în cadrul organizaŃiei noastre. odată stabilite. – durata interviului. 30 de minute sunt suficiente pentru desfăşurarea unui interviu cu un singur intervievat.)? – ce acŃiuni ulterioare ar trebui să întreprindem (cu jurnalistul. dacă stabilirea regulilor de bază este necesară de fiecare dată când un membru al organizaŃiei este pus în relaŃie directă cu un jurnalist. adică în cazurile în care interviul nu este „în direct”. în dialog cu jurnalistul. De regulă. Printre aceste reguli de bază care trebuie stabilite în cazul unui interviu se numără: – ziua. întrebările esenŃiale). fiecare parte se obligă să le respecte. când persoana intervievată urmează să apară ea însăşi în faŃa opiniei publice. în afara organizaŃiei)? – care au fost întrebările la care nu ne-am aşteptat? Cum s-a răspuns la ele? Care ar fi fost răspunsurile cele mai adecvate? – cine din conducerea organizaŃiei trebuie să fie informat despre modul cum s-a desfăşurat interviul? Reguli de bază ale interviului Stabilirea regulilor de bază în cazul contactelor cu jurnaliştii reprezintă o cerinŃă elementară a activităŃii profesioniste de relaŃii publice. pe cât posibil. Prin urmare. despre mediul organizaŃional în care ne aflăm. eventual şi întrebările care vor fi adresate (cel puŃin. Aceste reguli de bază nu sunt nimic altceva decât „regulile jocului”. stabilite de la bun început şi pe care. despre modul cum suntem văzuŃi în mass-media şi în opinia publică etc. aceste reguli de bază să fie incluse într-un protocol scris încheiat cu realizatorul. limitele acestuia. ea este cu atât mai necesară în cazul interviurilor.– care sunt „lecŃiile învăŃate” din acest interviu (despre noi înşine. În ceea ce priveşte întrebările. – subiectul (subiectele) interviului.

cu rea-credinŃă. pe parcursul interviului. identitatea acestora. – întrebările la care nu se va putea răspunde pe parcursul interviului. Relatările neplăcute din mass-media sunt rezultatul răspunsurilor slabe. – eventuala participare şi a altor persoane la interviu. Jurnaliştii pot utiliza diferite tehnici de formulare a întrebărilor. situaŃia se prezintă astfel: . (aserŃiunea nu este acceptată prin a face abstracŃie de ea. orice fapt poate fi relatat într-o manieră pozitivă. exersarea şi livrarea oportună a răspunsurilor potrivite..unor noi întrebări.. ci este corectată în mod politicos. – avertizarea jurnalistului ca. lucru neapărat necesar în activităŃi cu presa cum sunt interviurile. în acest caz. conŃinutul interviului. dar ferm. deoarece. dar nu sunt de acord cu ceea ce spuneŃi. din cel puŃin două motive: în primul rând. apoi se comunică mesajul dorit) – întrebări „cu nadă”: 91 . în al doilea rând. al greşelilor de comunicare şi al pregătirii insuficiente a unei asemenea întreprinderi. ci formularea.. Este foarte indicată efectuarea unei înregistrări proprii de către cel intervievat sau de echipa lui. În continuare sunt înfăŃişate câteva asemenea tehnici. nu numai în cadrul interviurilor: – întrebări la care răspunsul trebuie să confirme aserŃiunea ziarului: – Cât de mare este paguba produsă de angajatul dumneavoastră.. înregistrarea oricărei acŃiuni întreprinse în domeniul relaŃiilor cu mass-media reprezintă un material preŃios pentru munca de evaluare a acestui tip de activitate de relaŃii publice. De fapt. prin efectuarea unei înregistrări proprii este descurajată orice eventuală tentativă a jurnalistului de a denatura în vreun fel oarecare. Necunoaşterea acestor tehnici poate determina formularea unui răspuns inadecvat sau cu rezultate total nedorite. ele pot fi utilizate şi în alte ocazii în care sunteŃi contactaŃi de jurnalişti. lucru care este absolut firesc şi pentru care intervievatul şi dumneavoastră trebuie să fiŃi pregătiŃi. Anticiparea întrebărilor care vor fi adresate de către jurnalist nu constituie partea cea mai dificilă în pregătirea unui interviu. interviul va fi întrerupt.? (paguba este prezumată ca existentă şi dovedită) – Îmi pare rău. să nu se aventureze în speculaŃii tendenŃioase sau în atacuri la persoană. Tehnici utilizate pentru a răspunde la întrebări Oricât ar fi de negativ. cu exemple concrete de întrebări şi de răspunsuri. – anunŃarea de la bun început a reporterului că va fi făcută şi o înregistrare proprie a interviului (în cazul în care există posibilitatea de înregistrare).

? – Nu cred că este cazul să vorbim despre opinia mea. aproximativ... nu vă pot răspunde.? – Mă tem că trebuie să întrebaŃi la guvern.. deoarece: informaŃia nu este de natură publică.. dar mă voi informa şi vă voi comunica în cel mai scurt timp (se evită răspunsul echivoc.. din păcate.? – Din păcate..? – Îmi pare rău.. Faptele sunt.. Dacă vă referiŃi la situaŃia spaŃiilor de producŃie. cu o situaŃie destul de grea (nu se răspunde cu ostilitate sau cu încărcătură emoŃională. fără înconjur) – întrebări ostile sau cu încărcătură emoŃională: – AngajaŃii dumneavoastră vor lucra sub cerul liber la iarnă? – Deloc.– Nu credeŃi că organizaŃia dumneavoastră este cam lacomă după fonduri de la buget? – N-aş spune asta. răspunsul se reformulează cu cuvinte mai puŃin încărcate de emoŃie) 92 .. (Se fac afirmaŃii numai în numele propriei organizaŃii) – întrebări la care intervievatul nu ştie răspunsul: – Cât de mari sunt fondurile pentru.. Noi trebuie să fim competitivi (se evită repetarea cuvântului incriminator – „lacomă” – după care acesta este combătut) – solicitări de opinii personale: – Care este opinia dumneavoastră despre. De reŃinut că promisiunea de a reveni cu informaŃia solicitată trebuie onorată) – întrebări la care nu se poate da un răspuns. din anumite motive: – Ce ne puteŃi spune despre. problema este încă în discuŃie/evoluŃie (se specifică motivul pentru care nu se poate da un răspuns) – întrebări cu două sau mai multe opŃiuni: – Restructurarea organizaŃiei dumneavoastră înseamnă disponibilizarea de personal sau consum suplimentar de fonduri? – Obiectivul nostru este să devenim o organizaŃie competitivă (se face abstracŃie de cele două opŃiuni şi se începe cu o declaraŃie sinceră. (se evită formularea de speculaŃii sau opinii personale) – solicitări de a vorbi în numele altora: – De ce credeŃi că guvernul/administraŃia locală a hotărât să. nu ştiu cifra exactă. ne confruntăm. cauza este în cercetarea justiŃiei. nu sunt eu în măsură să fac aprecieri. se face o dezminŃire scurtă şi adecvată.

– E nepotrivit să răspund unor zvonuri.. (se alege întrebarea la care este cel mai convenabil de răspuns. cu tot respectul. nu neapărat prin presă. – sau: Nu am nici o dovadă în sprijinul acestui zvon. concepŃia acestei acŃiuni este în curs de elaborare şi vă va fi comunicată când va fi definitivată. 93 . fără să cedeze insistenŃelor) – întrebări vagi sau cu final deschis: – Ce puteŃi să-mi spuneŃi despre organizaŃia dumneavoastră? – Ce aspect anume vă interesează? (i se cere jurnalistului să se refere la ceva clar/concret) – întrebări ipotetice: – Ce veŃi face dacă nu veŃi ajunge la o înŃelegere cu. care este concepŃia acestei acŃiuni? – Aşa cum v-am mai spus. sunt alte modalităŃi prin care să i-o prezint. Mă voi referi la această problemă dacă şi când ea va apărea.... dar care conŃin adevărul: – De ce nu v-aŃi respectat promisiunea făcută în campania electorală de a reduce cota TVA-ului? – E adevărat că n-am putut reduce cota TVA-ului atât de repede pe cât ne-am fi dorit. sau va trebui să.? – DaŃi-mi voie să încep cu cea de-a doua întrebare a dumneavoastră.. dar am căzut de acord asupra unei noi date (răspunsul se reformulează în termeni proprii... …….– întrebări ostile.. după care repetă mesajul iniŃial.. În ce priveşte prima întrebare. dacă are nevoie de părerea mea.. dar ferm. întrebări multiple: – Ce impact va avea schimbarea.. Aşadar. că nu este dispus să cedeze. nu este obligatoriu să se răspundă la toate întrebările odată) – întrebări privind sfatul sau recomandarea pe care intervievatul le-ar putea da şefului său: – Ce i-aŃi recomanda şefului dumneavoastră în problema. (se etichetează întrebarea drept incitare la speculaŃie) – zvonuri: – Se spune că. şi veŃi putea continua... fără a prelua incriminările şi fără a adopta un ton ostil) – întrebări insistente: – Vă întreb din nou.... cred că n-are rost să insistaŃi (intervievatul arată în mod politicos.? – N-aş vrea să fac speculaŃii.? – Şeful meu primeşte recomandări din multe surse şi.

d. care este întrebarea dumneavoastră? ConferinŃa de presă ConferinŃa de presă este una dintre cele mai complexe activităŃi desfăşurate în relaŃiile cu mass-media. impresia de slăbiciune a organizaŃiei) – afirmaŃii: – Aşadar.– sau: N-aş vrea să-mi sfătuiesc şeful prin presă. – Mi se pare că trebuie să fie tare greu cu toate problemele cu care se confruntă organizaŃia dumneavoastră. oameni politici marcanŃi sau cu charismă. promovarea sau demisia unor persoane publice importante. – încercări de abordare amicală. lansarea unui produs nou care poate produce schimbări majore în viaŃa oamenilor. un proiect etc. fuziuni sau absorbŃii ale unor companii. – Cred că nu asta este principala problemă. De regulă. atitudinea de auto-compătimire creează. – Totuşi. – pentru a da explicaŃii despre un eveniment produs în viaŃa organizaŃiei. sportivi şi echipe sportive. formatori de opinie etc. a unei campanii ş. o conferinŃă de presă este necesară: – pentru a anticipa un eveniment de interes major pentru mass-media. lideri spirituali. – pentru a focaliza atenŃia presei asupra unui obiectiv. – pentru a crea interes asupra unui subiect major despre care mass-media şi opinia publică nu au cunoştinŃă. preîntâmpinând un număr mare de interviuri individuale. cum sunt evoluŃiile politice de ultimă oră. – pentru a economisi timp.a.m. de anvergură.. Ea se organizează cu ocazia unor acŃiuni majore. – pentru a furniza simultan. lansarea unei strategii noi. Noi continuăm să ne îndeplinim responsabilităŃile (intervievatul nu trebuie să se lase păcălit şi să confirme aserŃiunea jurnalistului. – pentru a câştiga un plus de publicitate în cazul persoanelor sau organizaŃiilor publice (celebrităŃi. – pentru a evita acuzaŃiile de favoritism sau de părtinire în relaŃiile cu mass-media. artişti. a unui concept. mai multor mass-media. avionul a căzut din cauza lipsei pieselor de schimb. iniŃierea sau finalizarea unui proiect important pentru public. 94 . pe de altă parte.). date despre un eveniment. care suscită un înalt grad de interes din partea opiniei publice. achiziŃii majore în domeniul afacerilor.

deoarece un asemenea eveniment este dificil de condus. conferinŃa de presă trebuie să constituie un dialog între reprezentanŃii unei organizaŃii şi jurnalişti (Schneider. cu analişti financiari şi cu jurnalişti din mediul economic. astfel. pot fi organizate conferinŃe de presă în care cel care susŃine conferinŃa nu va face nici o declaraŃie iniŃială. însă necesită o experienŃă redutabilă. de obicei. Avantajul acestui tip de conferinŃă este acela că oferă organizatorului un management eficient al evenimentului. – conferinŃa de presă prin telefon. va fi 95 . rezultatele fiind previzibile. după care pot adresa întrebări şi. posibilităŃile pe care ea le oferă sunt asemănătoare cu cele ale conferinŃei de presă în direct: se pot adresa întrebări şi da răspunsuri. din acest motiv ea se organizează doar în cazul unor evenimente de importanŃă globală. se pot face transmisii în direct. 228): – conferinŃa de presă în direct. ci va răspunde direct la întrebări în legătură cu un eveniment sau o organizaŃie. 2004.În funcŃie de concepŃia de organizare. urmată de întrebări şi răspunsurile la acestea. O asemenea conferinŃă de presă este costisitoare. în cadrul căreia jurnaliştii şi intervievaŃii nu sunt faŃă în faŃă. După modalităŃile tehnice de comunicare cu jurnaliştii. de subiectul pus în discuŃie). a căror enumerare de mai jos este departe de a fi exhaustivă (Newsom. li se prezintă un subiect.m. În algoritmul de desfăşurare a unei conferinŃe de presă există. se pot distinge mai multe tipuri de conferinŃe de presă. care conferă mai multă discreŃie convorbirilor. cel puŃin teoretic. după care jurnaliştii pun întrebări (legate. se pot distinge două tipuri de conferinŃe de presă: – conferinŃă de presă dirijată: are o anumită tematică stabilită din timp. În funcŃie de împrejurări.a. această structură poate cunoaşte modificări. pot transmite în direct desfăşurarea evenimentului în întregime sau parŃial. alteori. În rest. iar rezultatele sunt greu de prevăzut. începe cu o declaraŃie iniŃială. reprezentanŃii investitorilor pot comunica în acest fel simultan cu conducerea băncii. în forma ei tipică. 173). jurnaliştii pot primi dosare de presă ş. două părŃi importante: declaraŃia iniŃială. în acelaşi timp. Acesta este cel mai frecvent tip de conferinŃă de presă. – conferinŃă de presă liberă.d. Acest tip de conferinŃă are avantajul de a atrage mai mulŃi jurnalişti. în care comunicarea între organizatori şi jurnalişti este nemijlocită. 1993. ci se află la distanŃe mari. în care întrebările jurnaliştilor pot aborda o gamă largă de teme. – conferinŃa de presă prin satelit.. iar pregătirile fiind mai simple. în care jurnaliştii sunt invitaŃi într-un anume loc şi la o anumită oră. recomandată mai ales în mediul bancar: de exemplu.

96 .). puteŃi conta de la bun început pe o participare slabă a acestora (Bland. Dacă este vorba de o sală modulară. cum ar fi semnarea unor acorduri sau proiecte legislative. sisteme computerizate etc. rareori veŃi fi în postura de a susŃine în mod nemijlocit o conferinŃă de presă. pe cât posibil. nici întrebările şi răspunsurile. prezentări de produse sau proiecte. – să stabiliŃi sala în care va avea loc conferinŃa. să fie dotată cu scaune şi mese pentru jurnalişti.prezentată doar declaraŃia iniŃială. Nu întotdeauna ceea ce este important pentru o organizaŃie este important şi pentru presă. postură în care va trebui să efectuaŃi următoarele lucrări: – să vă asiguraŃi că subiectul propus pentru conferinŃă prezintă interes pentru mass-media.). 1998. scaune şi pupitre pentru cei care Ńin conferinŃa. în prezenŃa jurnaliştilor. Intervalul cel mai propice pentru conferinŃe de presă este în prima parte a zilei. un eveniment festiv) nu justifică întru totul convocarea unei conferinŃe de presă. În ce priveşte stabilirea zilei. dar constituie un prilej de întâlnire informală cu jurnaliştii. Aceasta trebuie să fie suficient de încăpătoare pentru aproximativ 30 – 40 de persoane. în fine. – să faceŃi demersurile necesare pe lângă conducerea organizaŃiei pentru a susŃine utilitatea organizării unei conferinŃe de presă. 100). cu microfoane şi mijloace de amplificare. între orele 10 şi 14. decorarea unor persoane etc. Ńinând cont de termenele de închidere a ediŃiei diferitelor publicaŃii. cu masă. Ca specialist în relaŃii publice. ea poate să fie organizată chiar la locul unde s-a produs evenimentul. cu mijloace tehnice pentru prezentarea materialelor auxiliare (aparatură de proiecŃie. cu posibilităŃi de captare şi înregistrare a sunetului. într-un astfel de caz. În cele mai multe cazuri veŃi fi responsabil pentru pregătirea acesteia. explozii etc. în mediul politic se mai practică şi oportunităŃile de presă. va trebui să verificaŃi posibilitatea de a ajusta dimensiunile ei în funcŃie de numărul de participanŃi. competiŃii sportive de mare interes etc. recepŃii de presă.). caz în care vorbim despre o declaraŃie de presă. în cazul unei oportunităŃi foto nu vor exista nici declaraŃia iniŃială. evenimente politice. – să stabiliŃi ziua şi ora la care începe conferinŃa. fiindcă. va trebui să vă asiguraŃi. Mai trebuie făcută şi precizarea că nu este neapărat necesar ca o conferinŃă de presă să se desfăşoare într-o sală specială: în unele cazuri (accidente. cu surse de energie electrică pentru echipele posturilor de radio şi televiziune. lipsind partea de întrebări şi răspunsuri. crime. că în ziua în care intenŃionaŃi să desfăşuraŃi conferinŃa de presă nu mai sunt şi alte evenimente de interes major pentru jurnalişti (alte conferinŃe de presă planificate la aceeaşi oră. organizate atunci când evenimentul (de obicei.

cafea. – să desemnaŃi un moderator sau conducător („maestru de ceremonii”) al conferinŃei. apă. În cele mai multe cazuri. declaraŃia transmite (explicit sau implicit) 2 – 4 mesaje pe care le-aŃi stabilit anterior şi conŃine câteva formulări care au o mare probabilitate de a fi citate în relatările jurnaliştilor (Barry McLoughlin Associates. care urmează să fie prezentată de către cel care Ńine conferinŃa şi care trebuie să-i familiarizeze pe jurnalişti cu subiectul propus. prezentarea jurnaliştilor cu menŃionarea mass-media cărora aparŃin etc. În mod ideal. – să pregătiŃi o listă cu întrebări şi răspunsuri posibile. acest moderator veŃi fi chiar dumneavoastră. în timpul conferinŃei. aşa cum a făcut cel care a asigurat translaŃia pe timpul vizitei preşedintelui George Bush la Bucureşti în noiembrie 2002. dacă este cazul. hrana abundentă şi băuturile alcoolice nu sunt recomandate. Să prezentaŃi această listă persoanei care urmează să Ńină conferinŃa. materiale pentru documentarea de profunzime a jurnaliştilor cu privire la subiectul abordat. limite de timp. – să vă ocupaŃi de procurarea instalaŃiilor de traducere simultană.). Această declaraŃie iniŃială poate fi ilustrată şi cu materiale auxiliare (grafice. De asemenea. Moderatorul trebuie să facă prezentarea persoanei (persoanelor) care susŃine conferinŃa. eventual gustări uşoare. materiale ajutătoare cu privire la subiectul conferinŃei (inclusiv fotografii sau chiar înregistrări audio-video). prezentări multimedia sau pe computer etc.– să pregătiŃi o declaraŃie iniŃială de maximum 5 minute. fotografii. să exersaŃi cu aceasta modul de livrare a răspunsurilor. În cazuri obişnuite.) şi să prezinte concluziile conferinŃei. trebuie să gestioneze întrebările jurnaliştilor. care să conŃină: textul declaraŃiei iniŃiale. dosare (mape) de presă pentru toŃi jurnaliştii participanŃi. scheme. după cum va trebui să vă implicaŃi în alegerea şi angajarea celor mai potriviŃi translatori. care să fie în cantităŃi suficiente pentru jurnaliştii participanŃi la conferinŃă. fie la încheierea conferinŃei. 1992. 83). că aceştia traduc „şold la şold”. astfel încât să nu aveŃi surpriza neplăcută de a constata. Aceste dosare de presă pot fi distribuite fie la sosirea jurnaliştilor. neutilizarea telefoanelor mobile pe timpul conferinŃei. atunci când nu sunteŃi una dintre persoanele care urmează să răspundă jurnaliştilor. va trebui să verificaŃi instalarea şi funcŃionarea acestei instalaŃii. – să luaŃi măsuri pentru procurarea de băuturi răcoritoare. atunci când este vorba de o conferinŃă de presă cu participare internaŃională. acestea putând fi 97 . biografiile celor care susŃin conferinŃa (atunci când este cazul). să vegheze la respectarea regulilor de bază stabilite pentru acea conferinŃă şi comunicate din timp jurnaliştilor (subiecte care pot fi abordate. în momentul în care ei sunt luaŃi în evidenŃă de către persoana pe care aŃi stabilit-o din timp. – să pregătiŃi.

În preziua conferinŃei. la care. surselor de energie electrică. Unii specialişti (Schneider.. anunŃarea preferenŃială. la intrarea în sala pentru conferinŃă. fie ea şi audio. recepŃii de presă. în caz contrar jurnaliştii vor intra la conferinŃă cu atenŃia mult diminuată. pe parcursul acesteia. şi să le înmâneze dosarele (mapele) de presă. n-a putut realiza o înregistrare corespunzătoare. selectaŃi cu grijă şi capabili ca. – să anunŃaŃi mass-media din timp (cu două-trei zile înainte) despre data. gustărilor etc. să verificaŃi personal modul de aranjare a sălii. cum ar fi: momente aniversare din viaŃa organizaŃiei. 1993. din motive tehnice. o casetă cu înregistrarea conferinŃei. alte asemenea momente cu adevărat festive. vă va permite să faceŃi o evaluare corectă a acestei acŃiuni importante pentru organizaŃie. locul şi subiectul conferinŃei. puteŃi face o înregistrare proprie a conferinŃei. să mai ia parte şi alŃi reprezentanŃi ai organizaŃiei. în afară de cei care au participat la conferinŃa propriu-zisă.utilizate numai în ocazii speciale. ora. – să luaŃi măsuri pentru prezenŃa. De asemenea. apă etc. – să vă asiguraŃi că există posibilităŃi pentru ca jurnaliştii să poată realiza înregistrări corespunzătoare calitativ de imagine şi de sunet: operatorii camerelor TV şi fotoreporterii tre98 . – să vă îngrijiŃi de posibilităŃi de parcare pentru autovehiculele jurnaliştilor. la a căror opinie îmi permit să nu subscriu. răcoritoare. să completeze bagajul de cunoştinŃe al acestora. – să desemnaŃi o persoană care urmează să înregistreze pe un tabel jurnaliştii. în funcŃie de posibilităŃile tehnice de care dispuneŃi. prin conversaŃii informale cu jurnaliştii. acest anunŃ se face printr-un comunicat de presă difuzat tuturor mass-media. funcŃionarea aparaturii de amplificare şi de prezentare a materialelor auxiliare. băuturilor răcoritoare. un responsabil cu luminile şi cu sursele de energie electrică. fiindcă s-ar putea să primiŃi solicitări pentru o copie a casetei de la vreo televiziune care n-a putut trimite echipă la conferinŃă sau care. consideră chiar că este indicată organizarea unui cocktail după conferinŃa de presă. 176). a luminilor. Chiar şi în asemenea ocazii. este bine ca trataŃiile mai consistente să fie oferite după conferinŃa propriu-zisă. Ideal este să puteŃi realiza o înregistrare video cu o calitate suficient de bună pentru televiziune. este bine ca această invitaŃie să fie reînnoită telefonic. pe durata conferinŃei. Să verificaŃi amănunŃit modul cum este organizată servirea cafelei. o persoană care să distribuie cafele. – înainte de începerea conferinŃei.. încheierea cu succes a unui proiect de mare anvergură şi însemnătate (mai ales pentru opinia publică). a unei echipe de intervenŃie (sau cel puŃin măcar a unei persoane care să poată asigura acest rol): un mânuitor al aparaturii de amplificare. evitându-se atitudinea părtinitoare. De obicei. – să vă asiguraŃi că.

care vor fi puşi în postura de a-şi pierde timpul asistând la un „interviu” care 99 . cât şi de către ceilalŃi jurnalişti) ar trebui să existe distribuitoare de sunet la care aceştia să-şi poată conecta aparatura (Barry McLoughlin Associates. este contraindicat ca preşedintele companiei să răspundă: „Strategia noastră de dezvoltare este următoarea. răspunsul nu va putea fi utilizat decât de jurnalistul în cauză. Acest fapt face imposibilă preluarea răspunsului de către posturile de radio şi televiziune. De exemplu. el fiind deja particularizat pentru o anume persoană.. Pe timpul desfăşurării conferinŃei de presă. limitări ale ariei subiectelor – dacă este cazul – limitări privind numărul de întrebări pe care poate să-l pună o singură persoană. fiindcă. 1992. O întârziere dovedeşte lipsă de respect faŃă de auditoriu şi creează deja o stare de animozitate în rândul jurnaliştilor. se dă cuvântul jurnaliştilor. dacă jurnalistul Vlad Ionescu pune o întrebare referitoare la strategia de dezvoltare a unei companii. 84) sau. mai ales atunci când acestea sunt de ordin tehnic (de obicei. trebuie să ŃineŃi cont de următoarele reguli: – persoanele care susŃin conferinŃa de presă trebuie să fie prezente în sală la ora anunŃată. pentru a-şi expune întrebările.”. cel puŃin. nu mai târziu. domnule Ionescu. în răspuns nu se va face nici o menŃiune a numelui jurnalistului care a întrebat. – cel care susŃine conferinŃa sau o altă persoană desemnată special prezintă declaraŃia iniŃială. persoanele care vor susŃine conferinŃa pot face unele exerciŃii de relaxare. – persoana care răspunde la întrebări nu trebuie să intre în dialog om-la-om cu nici un jurnalist. înainte de începerea conferinŃei. un răspuns nu trebuie să se întindă pe o durată mai mare de 30 de secunde). – atunci când se dă răspuns la o întrebare. fără a se intra foarte mult în detalii. – să pregătiŃi persoana (persoanele) care urmează să susŃină conferinŃa. nişte măsuŃe pe care să-şi poată aşeza reportofoanele în faŃa difuzoarelor instalaŃiei de amplificare.). iar pentru preluarea sunetului (atât de televiziuni. Ca şi personalizarea răspunsurilor. – răspunsurile trebuie să fie clare şi concise. – dacă este necesar. După această prezentare. acest fapt constituie o ofensă la adresa celorlalŃi jurnalişti. în care se fac referiri sintetice la subiectul (subiectele) conferinŃei. pentru ca aceasta să se desfăşoare cu succes. – cel care conduce conferinŃa de presă prezintă persoana sau persoanele ce vor susŃine conferinŃa şi anunŃă regulile de bază care vor trebui respectate (limitele în timp ale conferinŃei.buie să aibă suficientă vizibilitate asupra zonei în care se vor afla cei care susŃin conferinŃa.. în acest caz. recomandarea de a se închide telefoanele mobile şi de a nu fi folosite pe timpul conferinŃei etc.

iar comunicarea este într-adevăr efectivă atunci când reuşim să transmitem opiniei publice măcar unele dintre mesajele noastre. Dacă. deoarece hârtia lucioasă poate crea efecte de lumină supărătoare pentru înregistrările video.. telespectatorii care vor urmări secvenŃe de la conferinŃa dumneavoastră au niveluri de înŃelegere şi disponibilităŃi de aprofundare diferite (Mc Loughlin. ea se desfăşoară în limite cuprinse între 30 şi 60 de minute. iar atunci când se utilizează prezentări pe ecran (diapozitive. există solicitări de interviuri sau declaraŃii de presă în exclusivitate iar persoana care a răspuns la întrebări îşi declară disponibilitatea pentru asemenea acŃiuni. chiar dacă în sală vor fi prezenŃi doar doi jurnalişti.nu-i priveşte şi nu-i interesează. imediat după conferinŃă.. În fine.) intensitatea luminoasă a imaginilor trebuie să fie suficient de mare pentru ca ele să poată fi reproduse la televiziune. prezentarea lor se va face într-un unghi favorabil camerelor TV. De obicei. acel jurnalist insistă în cererea lui. 88). el trebuie să anunŃe din vreme apropierea sfârşitului conferinŃei. 100 . totuşi. persoanele care susŃin conferinŃa trebuie să repete şi să accentueze mesajele cuprinse în declaraŃia iniŃială. pentru a asigura transmiterea lor efectivă. Pentru a utiliza cât mai eficient prilejul oferit de o conferinŃă de presă. deoarece la radio şi la televiziune nu vor fi reproduse de obicei decât fragmente foarte scurte din declaraŃii. va trebui să vă ocupaŃi de pregătirea lor. o conferinŃă de presă nu va fi anulată.. este indicat să se utilizeze materiale ilustrative. – odată planificată şi anunŃată. puteŃi să desfăşuraŃi o serie de acŃiuni şi după ce aceasta s-a încheiat: – dacă. 1992. mai avem timp pentru o întrebare. prin formulări ca: „mai avem timp pentru două întrebări.. Mai ales dacă la conferinŃă participă echipe de televiziune sau de radio. trebuie să aveŃi grijă ca aceste materiale grafice să fie realizate într-o manieră simplă. De asemenea. aceste mesaje trebuie repetate destul de frecvent. caricaturile. – conferinŃa de presă nu trebuie să dureze prea mult. Ca atare. – pe timpul desfăşurării conferinŃei de presă. – cel ce conduce conferinŃa trebuie să dea cuvântul jurnaliştilor care au întrebări în ordinea solicitărilor făcute. având în vedere că. hărŃile. uşor de înŃeles. – pe timpul desfăşurării conferinŃei... schemele. trebuie să se Ńină seama de faptul că ele trebuie să fie vizibile şi pentru camerele de televiziune. posterele trebuie să fie realizate pe hârtie mată. de exemplu. prezentări multimedia. Fotografiile. filme etc. i se va sugera posibilitatea unui dialog separat după conferinŃă. În alegerea acestora însă. aceasta este ultima întrebare”.

– dacă consideraŃi necesar.. pe baza înregistrării video sau audio a acesteia. În ceea ce priveşte limitele subiectului abordat în cadrul briefing-ului. briefing-ul este asemănător conferinŃei de presă. veŃi putea evalua rezultatele acesteia. întrebările situate în afara acestor limite nu vor primi răspuns. De obicei. – dacă în timpul conferinŃei li s-au făcut promisiuni unor jurnalişti (răspunsuri documentate la anumite întrebări.) publicaŃiilor şi posturilor care şi-au trimis reprezentanŃi la conferinŃă. este ceva foarte obişnuit şi. – dacă dispuneŃi de facilităŃile tehnice şi de resursele necesare. unele mass-media importante nu şi-au putut trimite reprezentanŃi la conferinŃa de presă. Briefing-ul de presă În multe privinŃe. Ca urmare. În desfăşurarea unor evenimente complexe. de îndată ce evoluŃia evenimentelor o cere. care au o anumită întindere în timp (catastrofe naturale. cu scopul de a împrospăta informaŃiile oferite jurnaliştilor în funcŃie de 101 . imediat după conferinŃă. totodată. verbale etc. transmiteŃi mesaje de mulŃumire (scrise. tocmai de aceea. cât mai vizibil. furnizarea de fotografii. furnizarea de informaŃie suplimentară. subiectul briefing-ului de astăzi este . de o complexitate mai restrânsă decât în cadrul conferinŃei. precum şi în durata mai scurtă a briefing-ului. trimiteŃi-le copii ale declaraŃiei iniŃiale şi rezumate ale răspunsurilor la întrebări. În felul acesta. astfel încât să poată fi găsită cu uşurinŃă de către jurnalişti. iar întrebarea dumneavoastră este în afara acestui subiect”. foarte indicat. fluctuaŃii puternice ale acŃiunilor etc. precizarea de la bun început şi respectarea limitelor acestuia constituie o regulă de bază. Deosebirile de bază constau în faptul că în cadrul briefing-ului se supune discuŃiei un singur subiect.). realizaŃi o transcriere a ceea ce s-a spus în conferinŃa de presă şi postaŃi-o pe website-ul organizaŃiei sau pe cel al biroului de presă online (vezi pagina 174).– dacă. ci doar o formulare de genul: „Aşa cum am precizat încă de la început. din diferite motive. operaŃiuni de salvare. înregistrări audio-video sau alt gen de material vizual etc. un briefing poate fi organizat în cazul unor evenimente neplăcute din viaŃa organizaŃiei. veŃi avea un feedback cu privire la eficienŃa procesului de comunicare pe timpul conferinŃei şi.. asiguraŃi-vă că promisiunile făcute au fost onorate întocmai şi în timp oportun.). – urmăriŃi modul în care mass-media au utilizat informaŃiile primite pe timpul conferinŃei. mai ales. telefonice. când există riscul ca acestea să fie greşit prezentate şi interpretate în presă. organizarea unor briefing-uri de presă la intervale scurte de timp. briefing-urile sunt organizate mai ales în cazul crizelor mediatice în desfăşurare. accidente majore..

spunându-şi numele complet. ci numai informaŃiile ca atare. precum şi alte materiale ajutătoare. – se precizează celelalte reguli de bază propuse jurnaliştilor pentru desfăşurarea briefing-ului. adică limitele subiectului care va fi abordat. Dacă pentru organizaŃia dumneavoastră există mai multe solicitări pe aceeaşi temă din partea mai multor mass-media. aşa cum a fost el formulat în cuprins. dacă organizatorii consideră că acesta prezintă interes pentru presă. deoarece briefing-urile de presă nu sunt agreate întotdeauna de jurnalişti. Copii ale textului acesteia. pentru ca jurnaliştii să poată înŃelege şi reŃine cu exactitate despre ce a fost vorba..evoluŃia crizei. Briefing-ul de presă are şi el tot două părŃi: declaraŃia iniŃială. din cauza uniformităŃii lor. formularea întrebărilor şi a răspunsurilor. despre persoanele implicate. încheiere: – se precizează din nou subiectul briefing-ului. DeclaraŃia iniŃială va fi prezentată de persoana care susŃine briefing-ul. revenirea antrenorului Anghel Iordănescu la conducerea tehnică a echipei naŃionale de fotbal ar constitui un foarte bun prilej pentru un briefing de presă pe acest subiect. Prezentarea declaraŃiei iniŃiale nu trebuie să depăşească 5 minute. pot fi înmânate jurnaliştilor care iau parte la briefing. acest fapt este un indiciu că ar fi oportună organizarea unui briefing de presă. 102 . – se furnizează date despre eveniment. Un exemplu destul de eficient de declaraŃie iniŃială poate fi întocmit după următoarea structură: – introducere: – persoana care susŃine briefing-ul îi salută pe participanŃi. despre urmări etc. trebuie să analizaŃi cu grijă această propunere. după care se prezintă. – cuprins (organizat de obicei în ordine cronologică şi căutând să răspundă la întrebările: Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce?). – se prezintă scopul briefing-ului. – se precizează concret subiectul briefing-ului. ca specialist în relaŃii publice. rezultate din limitarea la un singur subiect bine definit. Cu toate acestea. subiectul unui briefing poate fi şi un eveniment pozitiv. – în cuprins nu se includ mesaje de transmis opiniei publice. De exemplu. Dumneavoastră însă. precum şi funcŃia (poziŃia) sa în cadrul organizaŃiei.

care se desfăşoară într-o manieră mai puŃin oficială decât în cadrul unei conferinŃe de presă (Wilcox. de obicei. la durata de maximum 15 minute. – lansarea unui produs. Partea rezervată întrebărilor şi răspunsurilor se limitează. mai puŃin „oficială” din punctul de vedere al livrării informaŃiilor şi mai generoasă în ceea ce priveşte timpul ce poate fi alocat difuzării acestora. 1992. 616). 616). RecepŃia de presă. desigur) să răspundă la întrebările care nu au legătură cu subiectul comunicat tuturor în declaraŃia iniŃială. 1992. fie – atunci când scopul recepŃiei este pur şi simplu mai buna cunoaştere reciprocă – mulŃumiri pentru participarea la această acŃiune. jurnaliştii pot primi dosare de presă sau alte tipuri de materiale conŃinând informaŃii special pregătite pentru recepŃie. fie consideraŃii asupra politicii (strategiei) organizaŃiei într-o anumită chestiune. RecepŃia de presă RecepŃia de presă poate fi privită ca o conferinŃă de presă transformată într-un eveniment social: conferinŃa de presă propriu-zisă este un element obişnuit al programului de lucru (este vorba atât de programul organizatorilor. doctrine. aşa cum s-a spus deja. O recepŃie de presă poate fi organizată în ocazii ca: – lansarea (încheierea cu succes) a unei campanii. RecepŃia de presă poate fi organizată pe întreaga durată a zilei. Fie la sosire. la fel ca şi vizitele pregătite de o organizaŃie pentru jurnalişti. – se solicită întrebări din partea jurnaliştilor. De asemenea. a unui program. fie a unui dineu în cursul serii. strategii. de regulă. cel puŃin primele două categorii de anunŃuri ale gazdei sunt urmate de o perioadă mai lungă sau mai scurtă de întrebări şi răspunsuri. în care un purtător de cuvânt (reprezentant) al unei organizaŃii transmite informaŃii – preponderent din categoria hard news – către jurnalişti. – inaugurarea unui sediu nou al organizaŃiei sau a unei noi capacităŃi de producŃie. chiar una pozitivă (se transmit mesajele dorite). fie sub forma unui mic-dejun sau prânz cu jurnaliştii. fie la plecare. 103 . şi o parte „formală”. cât şi de cel al jurnaliştilor). într-un cadru care pune accent mai mult pe socializare decât pe informare. persoana care susŃine briefing-ul trebuie să refuze (în mod politicos.– se formulează o concluzie cât mai neutră sau. constituie o încercare de a clădi această relaŃie pe un fundament mai personal (Wilcox. în care gazda va prezenta ceea ce şi-a propus să aducă la cunoştinŃa jurnaliştilor: fie un eveniment din categoria hard news. recepŃia de presă va cuprinde o parte „neoficială”. pune în prim plan mai degrabă încercarea de a construi relaŃii de cooperare pe termen lung cu cei din lumea presei decât necesitatea de a difuza ceva de actualitate. dacă este posibil. recepŃia de presă. Indiferent de perioada din zi când are loc. în care participanŃii socializează împreună într-un cadru informal.

RecepŃia de presă este mai degrabă o investiŃie pe termen lung. avertizându-i asupra greşelilor de comunicare pe care le-ar putea face. succesul de moment al unei astfel de recepŃii este greu de apreciat. p. va trebui de la bun început să vă avertizaŃi şeful că oferirea de mâncare şi băutură nu-i va obliga în nici un fel pe jurnalişti să facă relatări pozitive despre organizaŃie. 104 . furnizându-le mesajecheie pe care ar trebui să le livreze. împreună cu conducerea. care au atât expertiză. Această limitare autoimpusă nu vă dă însă dreptul să refuzaŃi participarea unui jurnalist care Ńine neapărat să fie prezent la recepŃia pe care aŃi organizato. este important să stabiliŃi. anume pe cei pentru care subiectul prezintă un grad mai mare de interes. pe lângă faptul că va trebui să vă ocupaŃi de anunŃarea jurnaliştilor şi de verificarea disponibilităŃii lor de a participa. puteŃi selecta un număr restrâns de jurnalişti. clip video. Ei trebuie să ştie că. Odată stabilită componenŃa echipei. trebuie să clarificaŃi de la bun început cu prezumtivii invitaŃi faptul că vor fi prezenŃi şi alŃi colegi de-ai lor din mass-media. nu sunt la prima întâlnire cu jurnaliştii. Atunci când faceŃi invitaŃii pentru o recepŃie de presă. 1998. pe timpul recepŃiei. vor trebui să fie disponibili pentru conversaŃii informale cu jurnaliştii. 94) susŃin că recepŃiile de presă la care invitaŃii sunt jurnalişti din presa generală nu dau rezultate. recomandând acest tip de manifestare pentru întâlniri cu reprezentanŃi ai presei specializate. Acest cadru informal de întâlnire şi de conversaŃie permite organizaŃiei să deschidă noi canale de comunicare cu presa sau să le consolideze pe cele existente. a unei lucrări literare sau ştiinŃifice etc. În ceea ce priveşte invitaŃii. Din echipă este bine să facă parte persoane care cunosc strategia de ansamblu a organizaŃiei. cât şi autoritate în domeniul lor de specialitate şi care. În funcŃie de scopul recepŃiei şi de subiectul care urmează să fie abordat. a unui film. Iar dumneavoastră veŃi fi prezent la recepŃie făcând prezentările. – momente festive (memorabile) în viaŃa organizaŃiei. Ei trebuie să ştie de la bun început că nu li se oferă o oportunitate de presă în exclusivitate. unii specialişti (Bland. La o recepŃie de presă. – previzualizarea unei expoziŃii. În pregătirea unei recepŃii de presă. însă rezultatele ei benefice se vor face cunoscute peste timp. de cele mai multe ori nu veŃi putea fi gazdă pentru toŃi jurnaliştii cu care cooperaŃi. un prilej de a dezvolta relaŃii durabile şi oneste cu reprezentanŃii mass-media.– invitarea unei persoane proeminente în cadrul unui program al organizaŃiei.. lansarea pentru presă a unui spectacol. – evitarea caracterului oficial al unei conferinŃe de presă. a unui târg. de altfel. echipa de reprezentanŃi ai organizaŃiei care va participa la întâlnirea cu jurnaliştii. va trebui să-i pregătiŃi pe membrii ei. în plus.

Voi insista în continuare pe primele două categorii. fie facilităŃi ale acesteia situate în localităŃi diferite. Vizita jurnaliştilor la sediul organizaŃiei Vizitele la sediul organizaŃiei. reprezintă o modalitate foarte eficace de prezentare a rolului. cum funcŃionează tehnica şi echipamentele acesteia etc.) şi au ca scop determinarea apariŃiei în presa destinată potenŃialilor turişti a unor materiale care să prezinte acest produs şi să stimuleze achiziŃionarea lui. Unii specialişti (Wilcox. dar necesită şi eforturi complexe. cum acŃionează membrii organizaŃiei. deoarece în cadrul lor jurnaliştii pot vedea pe viu cum se desfăşoară anumite operaŃiuni. în atenŃia deosebită acordată fiecărui detaliu al activităŃii. misiunilor şi specificului respectivei organizaŃii. cheia succesului constă în organizarea meticuloasă. a unei persoane etc. unde sunt organizate întâlniri cu membri ai redacŃiilor. o nouă locaŃie de vacanŃă etc. facilităŃi care de obicei sunt dispuse în localităŃi diferite şi printre care se poate număra sau nu chiar sediul central al organizaŃiei. Trebuie menŃionat faptul că asemenea vizite includ fie doar sediul propriu-zis al organizaŃiei. În toate trei situaŃiile. destinate unor grupuri de jurnalişti. în vederea prezentării unui nou produs. 1992. constă în organizarea unor vizite în folosul celor din mass-media: fie tururi aranjate la facilităŃi ale organizaŃiei. organizate mai ales de companiile turistice în folosul jurnaliştilor specializaŃi pe turism. Aceste călătorii sunt finanŃate în întregime de către organizatori. fie vizite organizate în sistem itinerant sau chiar la sedii ale redacŃiilor. prezintă jurnaliştilor invitaŃi un nou produs turistic (un nou traseu pentru excursii. 618) susŃin că aceste vizite pot fi clasificate în trei categorii: – călătorie de presă la una sau mai multe facilităŃi ale organizaŃiei. – călătorii ale unor experŃi (persoane-cheie) din organizaŃie în diferite localităŃi. care sunt condiŃiile în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. a unei noi tehnologii. – călătorii „de familiarizare”. Asemenea întâlniri pot avea loc chiar în sedii ale redacŃiilor diferitelor mass-media. deoarece cea de a treia decurge din ele.Vizite organizate pentru jurnalişti (tururi media) O tehnică de relaŃii publice care se bucură de suficientă credibilitate. Vizitele organizate pentru jurnalişti la sediul organizaŃiei permit atingerea a două obiective: 105 .

va trebui să vă gândiŃi la aspecte ca (Wilcox. personal de supraveghere etc.). o doctrină nouă. – siguranŃa vizitatorilor: luarea în considerare a tuturor detaliilor care ar putea apărea pe traseul vizitei şi ar putea periclita cumva siguranŃa celor care vizitează. stabilirea măsurilor de protecŃie pentru vizitatori (echipamente speciale.. 320): – detaliile logistice ale vizitei. Pentru pregătirea vizitei. inaugurarea unei noi linii de transport terestru. – să propuneŃi persoanele din organizaŃie care vor fi implicate în contacte cu jurnaliştii (prezentatori. în primul rând. 106 . traseul de desfăşurare. 1992. – să participaŃi efectiv la pregătirea vizitei sub toate aspectele. activităŃile care vor fi prezentate jurnaliştilor.). – lansarea unei noi activităŃi importante (un produs nou. – servicii noi ale unei organizaŃii (de exemplu. instructaj preliminar cu jurnaliştii referitor la măsurile de protecŃie etc. un plan detaliat privind modul de desfăşurare a vizitei. – necesarul de personal pentru organizarea vizitei (personal de însoŃire. sucursale. bucătari. – aniversarea unor momente importante din viaŃa organizaŃiei. personal auxiliar – şoferi. – să propuneŃi conducerii organizaŃiei data de desfăşurare. un nou concept de organizare a muncii etc. filiale ale unei companii de afaceri.). personal pentru pregătirea materialelor necesare pe timpul vizitei. asistenŃi etc. eventuali susŃinători ai unei conferinŃe sau ai unui briefing de presă. – să anunŃaŃi din timp mass-media. va trebui să efectuaŃi lucrări ca: – să realizaŃi. experŃi) şi să organizaŃi pregătirea prealabilă a lor. – prezentarea diferitelor tipuri de operaŃiuni care se desfăşoară în locaŃii separate geografic ale unei organizaŃii. – punerea în temă a jurnaliştilor cu privire la specificul organizaŃiei. – o sărbătoare religioasă cu semnificaŃii speciale pentru organizaŃie etc. maritim sau aerian). Vizite ale jurnaliştilor pot fi organizate în ocazii ca: – prezentarea unor secŃii. reguli de respectat.– crearea de ocazii pentru apariŃia în presă a unor relatări pozitive. persoanele care vor fi implicate în desfăşurarea vizitei. Dacă aveŃi de organizat o asemenea vizită. – posibilitatea ca vizita să producă întreruperi sau distorsionări ale programului obişnuit de lucru al angajaŃilor atunci când grupul (grupurile) de jurnalişti trece prin locaŃie. experŃi şi prezentatori ai diferitelor puncte de interes.

însoŃitorii nu difuzează ei înşişi informaŃii decât în măsura în care pot face acest lucru în nume propriu şi pe răspundere proprie.d. deschişi. având totodată aptitudinile de buni comunicatori necesare pentru o asemenea îndatorire. În acest scop. ci şi pentru invitaŃi obişnuiŃi.– să planificaŃi şi să pregătiŃi personalul de însoŃire pentru grupurile de jurnalişti. dacă pe timpul vizitei apare o asemenea necesitate. ci şi de persuasiune.. – închirierea unor mijloace de transport. ei trebuie să fie selectaŃi dintre cei care cunosc foarte bine istoricul şi specificul organizaŃiei. va trebui să vă concentraŃi atenŃia asupra a două categorii de personal de care veŃi avea nevoie pe timpul vizitei pentru presă: – prezentatori (ghizi). La selectarea şi instruirea personalului de însoŃire va trebui să aveŃi în vedere următoarele cerinŃe: – însoŃitorii trebuie să dea dovadă de politeŃe faŃă de jurnalişti. dacă se preconizează participarea în număr mare a acestora. să vă gândiŃi şi la aspecte ca: – posibilitatea angajării temporare şi a unor persoane din afara organizaŃiei pentru a fi de ajutor pe timpul vizitei. Asemenea vizite pot fi organizate nu numai pentru jurnalişti. să fie cooperanŃi. ei se preocupă de acompanierea jurnaliştilor pe traseul stabilit în prealabil. pe lângă cele arătate mai sus. – personal de însoŃire. caz în care ele poartă denumirea generică de „Ziua porŃilor (uşilor) deschise”. În plus. să anticipeze nevoile jurnaliştilor. 107 . să pregătiŃi dosare de presă pentru jurnalişti.m. din rândul publicurilor locale. – să aveŃi în vedere pregătirea unei încăperi în care să puteŃi organiza un briefing de presă. va trebui ca. În asemenea situaŃii. Prezentatorii trebuie să se afle în punctele esenŃiale ale traseului pregătit pentru vizită şi să fie capabili să prezinte în mod convingător organizaŃia şi specificul preocupărilor sale. precum şi cunoştinŃe suficiente de prim-ajutor în eventualitatea producerii unor urgenŃe medicale. trebuie să aibă o bună cultură generală. Personalul de însoŃire se selectează din cadrul organizaŃiei. În esenŃă. – prezenŃa personalului medical specializat şi a unor ambulanŃe pentru situaŃii de urgenŃă medicală. – însoŃitorii trebuie să cunoască foarte bine traseul de urmat şi regulile de bază stabilite pentru jurnalişti. – dacă este cazul. Ei trebuie să dea dovadă nu numai de expertiză.a. al potenŃialilor consumatori ş. – însoŃitorii trebuie să asigure legătura dintre jurnalişti şi personalul organizaŃiei.

uzină. Călătoriile pentru presă (media trips) sunt destul de asemănătoare cu vizitele la sediul organizaŃiei. pregătirile se desfăşoară după acelaşi algoritm. – deschiderea sau finalizarea unei investiŃii aflate la distanŃă faŃă de sediu. pauze pe traseu. o călătorie pentru presă poate viza: – trecerea în revistă a unor facilităŃi (sucursale) ale organizaŃiei situate la distanŃă relativ mare faŃă de sediul principal. în cazul unei călătorii pentru presă va trebui să rezolvaŃi chestiuni ca: – stabilirea unui orar general al deplasării şi a momentelor de interes pentru jurnalişti. – cazarea şi masa jurnaliştilor. 108 .m. – participarea la acŃiuni importante pe care organizaŃia le prestează în afara sediului său.d. – procurarea unor mijloace de transport suficiente şi de calitate.d. – amenajarea unor spaŃii de odihnă pentru cei care au nevoie de aşa ceva pe timpul vizitei. Ele se justifică atunci când informaŃia care urmează să fie difuzată jurnaliştilor este în strânsă legătură cu o anumită locaŃie (fabrică.a.– eventualitatea închirierii unor servicii (catering. – cerinŃe specifice ale jurnaliştilor (de exemplu. un anumit regim alimentar sau posibilitatea de a continua un tratament medical).). în cazul organizaŃiilor care furnizează astfel de servicii ş. În esenŃă. – subiecte care pot fi prezentate pe timpul deplasării între diferitele puncte ale traseului stabilit etc. a unor corturi. – testarea unui produs turistic. – facilităŃi pentru rezolvarea unor situaŃii precum cea a persoanelor (obiectelor) pierdute. display-uri.m. a unor toalete ecologice. comercializare de produse alimentare şi nealimentare etc. ora prezumată pentru sosire.a. cât şi cu locaŃiile care urmează să fie vizitate sau au fost deja trecute în revistă. – necesarul de spaŃii de parcare. – modalităŃi de rezolvare a urgenŃelor medicale în cazul apariŃiei lor. şantier. Pe lângă detaliile deja enumerate mai sus. atunci când durata călătoriei impune asemenea opŃiuni. Concret. – posibilităŃi de legătură atât cu sediul central al organizaŃiei dumneavoastră. numai că va trebui să planificaŃi acoperirea unei arii geografice ceva mai întinse decât în cazul vizitelor. gustări şi răcoritoare care pot fi distribuite pe durata acestor pauze. loc de producere a unui anumit produs. loc de desfăşurare a unui anumit eveniment). – planificarea deplasării: ora cea mai potrivită pentru plecare. – alternative în caz de vreme nefavorabilă ş.

Vizita la redacŃie
Vizita la redacŃie are destul de multe asemănări cu conferinŃa de presă. Deosebirea principală constă în locul unde se desfăşoară aceasta: sediul unei redacŃii sau o altă locaŃie situată în afara organizaŃiei (o locaŃie închiriată). De asemenea, de multe ori este vorba de o succesiune de vizite în mai multe redacŃii, aparŃinând mai ales unor publicaŃii (posturi) locale, cu scopul de a prezenta o organizaŃie sau o persoană, de a promova un produs sau o idee, o doctrină, o strategie, un concept; pe lângă acestea, vizita la redacŃie mai poate fi utilizată la instalarea în funcŃie a unui nou conducător al unei organizaŃii de interes pentru opinia publică, la înfiinŃarea unei organizaŃii noi etc. Atunci când vorbim generic despre tehnica „vizitei la redacŃie” cuprindem, în realitate, două tipuri de acŃiuni, care au însă acelaşi scop, aceleaşi caracteristici şi acelaşi algoritm de organizare: sunt, în fond, un fel de conferinŃe de presă itinerante. Concret, poate fi vorba de stabilirea unei echipe reprezentative pentru organizaŃie care să efectueze vizite în diferite sedii ale redacŃiilor, judicios alese astfel încât să asigure un echilibru cât mai bun din toate punctele de vedere: mass-media scrise şi audiovizuale; mass-media de informare generală şi publicaŃii (posturi) specializate; mass-media cu orientări politice diferite ş.a.m.d. O altă modalitate este aceea de a pregăti un „turneu” al echipei respective în diferite localităŃi unde organizaŃia are interesul să-şi mediatizeze realizările sau produsele; reprezentanŃii mass-media locale sunt invitaŃi în spaŃii aparŃinând sucursalelor organizaŃiei sau în spaŃii închiriate, unde vor interacŃiona cu membrii echipei organizaŃiei într-un mod asemănător cu desfăşurarea unei conferinŃe de presă. Vizita la redacŃie este prilejuită de evenimente importante şi complexe. Ea urmăreşte realizarea unei înŃelegeri şi apropieri reciproce între organizaŃia respectivă şi mass-media, precum şi furnizarea de informaŃii de substanŃă despre rolul şi misiunile organizaŃiei. Dumneavoastră, ca specialist în relaŃii publice, sunteŃi cel care face demersurile necesare şi medierea între conducerea redacŃiei (redacŃiilor) şi conducerea organizaŃiei dumneavoastră pentru planificarea vizitei. De asemenea, va trebui să faceŃi parte din echipa care va efectua vizita la redacŃie, acordând coechipierilor dumneavoastră asistenŃă de specialitate. Pe timpul vizitei, membrii echipei sosite la redacŃie răspund întrebărilor formulate de stafful redacŃional. În formularea răspunsurilor, trebuie să se Ńină seama că toate informaŃiile furnizate pot apărea în presă cu atribuire directă. Răspunsurile date de echipa sosită în vizită sunt completate, de obicei, cu oferirea unor dosare de presă, care să faciliteze documentarea de fond a jurnaliştilor din redacŃia vizitată cu privire la organizaŃia respectivă. În planificarea şi organizarea vizitelor la redacŃii, trebuie să evitaŃi cu stricteŃe crearea unor relaŃii preferenŃiale cu anumite mass-media, deoarece în acest caz organizaŃia dumneavoastră va fi percepută ca având o poziŃie partizană în competiŃia din lumea presei.
109

Trăsături specifice ale radioului
Radioul se caracterizează prin viteză şi mobilitate (Wilcox, 1992, 281): relatări în timp real, anunŃuri instantanee etc. În cazul radioului, mesajul poate fi pus în undă imediat, fără pregătiri tehnice prealabil care să consume timp, aşa cum se întâmplă, de exemplu, cu materialele tipărite. De asemenea, reporterii de radio sunt mult mai mobili, ei trebuind să transporte cu ei instrumente tehnice puŃine şi de mici dimensiuni, spre deosebire de reporterii de televiziune; în plus, ei pot aborda şi locaŃii care sunt inaccesibile celor din televiziune. Mai mult decât atât, condiŃiile tehnice din prezent fac posibilă relatarea chiar de către participanŃi a unor evenimente în curs de desfăşurare în locuri unde nu există reporteri radio: relatări de la faŃa locului, semnalarea unor blocaje în trafic, starea actuală a vremii în diferite regiuni etc. De regulă, un post de radio încearcă să realizeze un echilibru cât mai bun între relatarea de ştiri factuale şi furnizarea de divertisment. Astfel, în relaŃia cu posturile de radio, va trebui să vă orientaŃi atât către difuzarea de informaŃii din categoria hard news, care vor fi puse în undă în buletinele de ştiri, cât şi către furnizarea de materiale din categoria soft news (spoturi scurte despre organizaŃia dumneavoastră, întrebări în cadrul unor concursuri radiofonice ş.a.m.d.). Dacă presa scrisă şi imaginea (fie ea cinematografică, fotografică sau de televiziune) se adresează văzului, radioul se adresează simŃului auditiv, iar de aici decurg o serie de elemente specifice cu privire la modul de formulare a propriului mesaj. Mai mult, majoritatea posturilor de radio acordă întâietate câştigării interesului pe care li-l acordă ascultătorii, nu stigmatizării vreunui intervievat anume (Bland, 1998, 144); acest fapt nu trebuie privit neapărat ca pe un avantaj pentru intervievat: pe de o parte, într-adevăr, intervievatul va beneficia de un tratament corect din punct de vedere profesional; pe de cealaltă parte însă, pregătirea şi susŃinerea unei prezenŃe la radio necesită mai multă atenŃie şi mai multă concentrare, deoarece intervievatul nu va mai putea beneficia de aplicarea unor scheme simple, de tipul întrebare-replică, ca în cazul unui interviu nu tocmai amabil. În plus, studiourile de radio sunt, în marea majoritate a cazurilor, mai puŃin spaŃioase decât cele de televiziune, iar aglomerarea instalaŃiilor şi ustensilelor din studio poate crea mai mult disconfort, poate solicita mai mult atenŃia decât în cazul prestaŃiilor din platourile de televiziune. Pentru a avea impact la ascultători, un mesaj trebuie să răspundă „regulii celor şase C”, adică să fie: – clar: un mesaj clar este înŃeles de prima dată; – concis: mesajul nu trebuie să constituie o risipă a timpului ascultătorului, ci să conŃină doar cuvintele necesare, cele care exprimă esenŃa mesajului; frazele trebuie să fie scurte, atât spre beneficiul ascultătorului – care va înŃelege mai uşor semnificaŃia mesajului ce i se transmite – cât şi al intervievatului, deoarece un bun reporter de radio nu-i va lăsa mai
110

mult de 15-20 de secunde pentru a răspunde la o întrebare şi a accentua mesajele pe care le-a pregătit; – conversaŃional: cuvintele utilizate trebuie să facă parte din fondul lexical comun omului obişnuit, astfel încât cei mai mulŃi dintre ascultători să poată înŃelege despre ce este vorba. O prestaŃie reuşită la radio este aceea care, în locul utilizării unei mari varietăŃi de termeni tehnici şi specializaŃi sau a unor concepte extrem de sofisticate, apelează la exemplificări, analogii, citate, cifre sau chiar elemente anecdotice familiare, accesibile ascultătorului; – complet: conform regulii jurnalistice binecunoscute, mesajul radiofonic trebuie şi el să răspundă întrebărilor Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce?. În cazul radioului, trebuie menŃionat că, de obicei, mesajele (ştirile etc.) încep cu răspunsul la întrebarea Ce?; – curent (actual): informaŃia conŃinută în mesaj trebuie să fie actuală, mai ales în cazul radioului, care lucrează practic în timp real. InformaŃiile de acum câteva ore nu mai sunt actualitate pentru radio, ci istorie; – corect: atunci când un mesaj îndeplineşte cerinŃele deja enumerate şi când, în plus, informaŃiile difuzate sunt verificate temeinic din punctul de vedere al acurateŃei, se poate afirma că el este corect. Participarea la o emisiune de radio poate îmbrăca diferite forme (Bland, 1998, 147):
– faŃă-în-faŃă: reporterul şi intervievatul sunt împreună în acelaşi studio sau în acelaşi spaŃiu

(cameră, spaŃiu deschis etc.);
– panel: o discuŃie între mai multe persoane, moderată de un reporter şi axată pe o anumită

temă. ParticipanŃii sunt familiarizaŃi cu tema sau pot fi chiar experŃi în acel domeniu. Ei pot să-şi exprime acordul sau dezacordul cu privire la aserŃiunile celorlalŃi. Dificultatea acestui tip de întâlniri constă în faptul că nu există o ordine prestabilită a intervenŃiilor, fapt care duce frecvent la situaŃii stânjenitoare în care participanŃii încearcă să câştige supremaŃia acoperindu-se sonor unii pe alŃii;
– interviu de la distanŃă: reporterul se află în studioul de radio, în timp ce intervievatul se

află în alt studio (încăpere), situat în cele mai multe cazuri la distanŃă mare de primul. Intervievatul poate resimŃi din plin disconfortul creat de senzaŃia că „vorbeşte singur”, această senzaŃie putând fi atenuată dacă îşi va imagina că vorbeşte cu cineva la telefon;
– interviu telefonic: oferă intervievatului avantajul de a se afla „pe propriul său teritoriu”, în

mediul său, fie acasă, fie la birou. Totuşi, sunt necesare unele precauŃii pentru ca interviul să nu fie întrerupt: acasă, intervievatul va trebui să se asigure că în camera sa nu va intra altcineva pe timpul interviului, că nu vor suna alte telefoane sau că nu se vor produce alte
111

asemenea evenimente care s-ar putea interfera într-un mod neplăcut cu interviul; la birou, înainte de a da curs interviului, intervievatul trebuie să se asigure că altcineva îi va prelua sarcinile (va răspunde la telefon, va prelua clienŃii etc.). dacă, pe timpul interviului telefonic, în apropiere există un aparat de radio care funcŃionează chiar pe frecvenŃa postului respectiv, acesta va trebui oprit, pentru a nu produce interferenŃe neplăcute şi efecte de microfonie. Persoana care urmează să reprezinte organizaŃia într-o emisiune de radio trebuie să aibă întradevăr o voce „radiofonică”, adică să aibă un timbru al vocii plăcut şi cald, pronunŃia să fie clară, iar ritmul vorbirii să fie adecvat mesajului. Vorbitorul trebuie să-şi imagineze că vorbeşte cu cineva anume, cu o persoană din public, nu că se adresează unei mase impersonale. În pregătirea pentru participarea unui vorbitor din organizaŃia dumneavoastră la o discuŃie într-un studio de radio, trebuie să-l faceŃi să fie conştient de prezenŃa unui microfon pe timpul emisiunii. Aceasta înseamnă, în primul rând, că el va trebui să abordeze o atitudine on-the-record pe tot parcursul participării sale; în al doilea rând, trebuie să conştientizeze importanŃa tehnică a microfonului din faŃa sa: schimbarea distanŃei sau poziŃiei faŃă de microfon pe timpul emisiunii va afecta calitatea prestaŃiei sale verbale; din acest motiv, poziŃia faŃă de microfon trebuie să rămână pe cât se poate aceeaşi, la fel ca şi volumul vocii, care trebuie să se încadreze în limitele pentru care a fost reglat microfonul înainte de emisiune, pe timpul testului de voce. Vorbitorul trebuie să fie conştient în permanenŃă şi de importanŃa dicŃiei: el trebuie să vorbească distinct şi clar, fără a trunchia cuvintele. În studioul de radio, vorbitorul poate profita de avantajul utilizării notelor scrise, cu condiŃia să nu exagereze cu cititul după notiŃe, care duce inevitabil la uniformizarea tonului prezentării, şi să fie atent la manevrarea foilor de hârtie, pentru a nu produce foşnete şi zgomote care să altereze mesajul verbal sau să-i permită ascultătorului să sesizeze prezenŃa însemnărilor scrise. La fel ca şi în cazul altor tehnici de relaŃii publice, va trebui să pregătiŃi câteva mesaje-cheie (de obicei, 2-3 mesaje sunt suficiente) pe care vorbitorul să încerce să le promoveze pe timpul prezenŃei sale la radio. Există situaŃii în care vorbitorul va avea ocazia de a citi în studioul de radio un text pregătit dinainte: fie că este vorba de înregistrarea unui material care va fi apoi editat şi prezentat pe post, fie că este vorba de prezentarea în direct a materialului întocmit. În acest caz, va trebui să vă implicaŃi în pregătirea textului care va fi prezentat, respectând următoarele cerinŃe:
– textul trebuie să atragă atenŃia mai ales prin sonoritatea sa, nu neapărat prin stilistica scrii-

turii;
– trebuie să evitaŃi construcŃiile lingvistice greoaie, care vor crea prezentatorului dificultăŃi

de dicŃie;
112

care ar putea afecta negativ prestaŃia radiofonică. Spre deosebire de presa scrisă. de asemenea. astfel încât foile să poată fi mânuite cu uşurinŃă în studio. el va fi scris pe o singură faŃă a foilor de hârtie.– în cazul cuvintelor (numelor. ele oferă posibilitatea de a evita monotonia vorbirii. de a reliefa anumite cuvinte- cheie sau anumite idei importante.zisă. DistanŃa dintre rânduri trebuie să fie de cel puŃin 1. pentru a da posibilitatea celor care nu au fost atenŃi de la bun început să cunoască. în scopul sublinierii unor cuvinte-cheie sau a unor idei importante (Barry McLoughlin Associates. denumirilor) străine este bine să specificaŃi în paranteză şi pronunŃia fonetică a acestora. el va trebui „avertizat” în prealabil. de la cine provine acea afirmaŃie. – dacă se folosesc atribuiri. 90): – variaŃii ale ritmului vorbirii: păstrarea aceluiaşi ritm al vorbirii. îi va deranja pe ascultători. care poate fi aplicată cu succes în redactarea materialelor scri- se. cel care îl rosteşte nu mai are posibilitatea să reia frazele rostite incorect. sursa va fi anunŃată înaintea citatului.5 rânduri. cu un corp de literă suficient de mare pentru a permite citirea uşoară. lucru pe care îl poate face în situaŃia mesajelor preînregistrate. atunci va trebui să vă interesaŃi care sunt standardele postului respectiv în pregătirea textelor pentru radio şi să vă conformaŃi acestora. Dacă textul va fi citit de către angajaŃii studioului (crainici). asupra relatării care urmează şi asupra elementelor ei cele mai importante. evitând elementele redundante. totuşi. în cazul radioului pot fi utilizate unele elemente de paralimbaj. de exemplu). cunoaşte o nuanŃare în cazul mesajelor radiofonice: deoarece ascultătorul nu are posibilitatea să revină asupra mesajului. în introducere. Atunci când sursa nu este o persoană cu mare notorietate publică. Dacă textul depăşeşte dimensiunile unei singure pagini. cât şi după acesta. 113 . – textul trebuie să fie scris cu caractere uşor de citit (Times New Roman. 1992. atât înaintea redării citatului. fie că el este prea alert sau prea lent. – regula piramidei inversate. urmează apoi relatarea propriu. Crainicii de radio mai utilizează şi procedeul dublei menŃionări a sursei. specificarea ei se poate limita doar la funcŃia autorului citatului şi la organizaŃia căreia el îi aparŃine. pentru a-l ajuta pe prezentator: în cazul în care textul este prezentat în direct. iar în încheiere. ca în situaŃia unui mesaj scris. spre deosebire de regulile care se aplică în cazul materialelor pentru presa scrisă. se recapitulează foarte sumar subiectul. fără eforturi. – inflexiuni ale vorbirii: acestea dau posibilitatea de a accentua.

De asemenea. reuniuni de afaceri sau profesionale. negativ. rezonabilă. de asemenea. evenimente din viaŃa unor membri ai organizaŃiei.d. În măsura în care vor reuşi să capteze atenŃia şi să atragă simpatia publicului. să vorbiŃi ca şi cum aŃi fi angajat într-un dialog amical cu cineva. atrăgând involuntar atenŃia ascultătorului.m. Prin urmare.. ostil. să creaŃi ascultătorului percepŃia că sun- teŃi o persoană modestă. calmă şi prietenoasă. evitaŃi pe cât posibil interjecŃiile care trădează nesiguranŃă („ăăă”. – ton: un ton plin de încredere sporeşte şansele mesajului radiofonic de a fi receptat cores- punzător. alocuŃiunile rostite cu diferite ocazii. defensiv. evitaŃi încercările excesive de a fi pe placul celor din studio şi al celor care vă ascultă: întotdeauna ce-i prea mult strică. evitaŃi să apăreŃi ca fiind arogant. prelegerile. trebuie să adoptaŃi în vorbire un stil calm. în timp ce vorbiŃi la radio. Recomandările de mai sus sunt valabile şi în cazul pregătirii pentru apariŃii televizate. evitaŃi scăderile de volum la sfârşitul frazelor. ci şi 114 . sărbători religioase sau laice etc. discursurile oamenilor politici sau ale preşedinŃilor de corporaŃii sunt pregătite de specialişti în relaŃii publice.. – energie: ascultătorii trebuie să perceapă vitalitatea şi energia aserŃiunilor pe care le faceŃi la radio.). vizibilităŃii şi credibilităŃii organizaŃiei: aniversări. Pentru politicieni orice eveniment public poate constitui o oportunitate pentru un discurs. acŃiuni de responsabilitate socială corporatistă. lansări de produse sau de campanii. precum şi pentru oamenii politici independenŃi. – atitudine: încercaŃi ca. De altfel. care acordă atenŃie nu numai textului propriu-zis.– pauze: utilizarea pauzelor înaintea rostirii unor cuvinte sau expresii-cheie sau după rostirea acestora ajută la accentuarea importanŃei acelui cuvânt (expresii). Discursuri Pentru toate organizaŃiile în general. „mda” ş. deschisă. dar în special pentru organizaŃiile politice. În general. măsurat. care dau impresia că v-aŃi epuizat resursele fizice.. dar sunt suficiente ocazii şi pentru reprezentanŃii altor tipuri de organizaŃii care pot fi fructificate în scopul consolidării reputaŃiei. nu într-o ceartă. finalizarea unor proiecte. festivităŃi de premiere. pozitivă şi încrezătoare în sine. un mod eficace de a-şi crea sau consolida o imagine pozitivă într-o comunitate îl reprezintă discursurile. prietenos. multe dintre mesajele potrivite pentru televiziune pot fi difuzate cu succes şi la radio.a. „păi”. iar dorinŃa de a fi amabil cu orice preŃ poate crea impresia contrară celei pe care o doriŃi. Pentru a obŃine acest rezultat. discursurile vor avea o contribuŃie substanŃială la făurirea unei imagini pozitive a oratorului sau a organizaŃiei pe care o reprezintă acesta.

comunicarea persuasivă – în particular. înŃelegerii. de cele mai multe ori. sociologie. jovialitatea. este foarte cunoscută figura lui Cicero. deci. sinonim cu oratoria. deoarece facilitau apărarea într-o măsură mai mare sau mai mică a intereselor proprii. al cărui nume a devenit. 235). ci are o vechime de peste 2500 de ani. mai ales în domeniul juridic şi cel politic. pregătirea celui care va prezenta discursul. comunicarea orală. fizică. câştigarea sprijinului unei comunităŃi cu ajutorul elocinŃei orale nu este o descoperire nouă. calităŃile cerute unei comunicări convingătoare erau la mare preŃ. mimarea naturaleŃei şi a spontaneităŃii. De atunci şi până în prezent. Au apărut. precum şi lucrări pe această temă. utilizarea limbajului non-verbal etc. Arta comunicării convingătoare a trecut apoi de la vechii greci în cultura Romei antice. pentru cei mai puŃin talentaŃi în această privinŃă.).modului în care acesta va fi livrat publicului (crearea unor momente de captare a atenŃiei. unde a cunoscut o perioadă de adevărată înflorire. cu cinci secole înainte de Hristos. Prin urmare. După cum am avertizat chiar de la început. rolul dumneavoastră ca specialist în relaŃii publice va fi unul „din umbră”. Evul Mediu n-a adus prea multe dezvoltări calitative studiului comunicării interumane. diplomaŃie etc. la care ne referim în acest caz – a constituit în permanenŃă un obiect de studiu pentru cercetători din cele mai diverse domenii (psihologie. buna planificare. adică „ştiinŃa şi arta de a convinge”. specialişti în retorică.). bineînŃeles. statele-cetăŃi ale Greciei antice treceau de la regimurile tiranice la cele democratice. logică. marketing. lingvistică. semiotică. Prin urmare. indiferent dacă el era acuzat sau acuzator (Prutianu. constând în redactarea discursului. De exemplu. Printre cerinŃele vieŃii democratice se număra şi aceea ca fiecare cetăŃean să-şi pledeze singur orice cauză în procese. Această posibilitate de a comunica într-un mod convingător a fost denumită retorică. În acea perioadă. nu în ultimul rând. precum şi afirmarea profesională sau publică. dintre care cea mai cunoscută este „Retorica” lui Aristotel. practic. bunăvoinŃei şi. pregătirea prealabilă şi repetiŃia sunt neapărat necesare. 1998. acest lucru s-a întâmplat doar odată cu acea perioadă de efervescenŃă culturală cunoscută sub denumirea de Renaştere. unul dintre marii teoreticieni şi practicieni ai timpului. stilistică. fără a avea posibilitatea să angajeze un avocat de profesie. pregătirea materialelor auxiliare şi. dumneavoastră vă va reveni responsabilitatea întocmirii şi pregătirii discursurilor care urmează să fie prezentate în diferi- 115 . în cele mai multe cazuri. ImportanŃa ei devenea din ce în ce mai mare. Captarea simpatiei. Chiar şi pentru cei care au un talent nativ de a vorbi în public este necesară o pregătire judicioasă pentru livrarea unui discurs care să producă rezultatele aşteptate.

întâlnire de afaceri etc. atitudinile şi credinŃele lor.te ocazii de către reprezentanŃii organizaŃiei. accesat la 4 iunie 2007 la adresa http://www. primirea unor musafiri la o întrunire ş. apartenenŃa la anumite grupuri sau publicuri. Atunci când este vorba despre un discurs pe care directorul îl prezintă membrilor companiei. 30 Algoritm propus în website-ul organizaŃiei SpeechTips. precis. nivelul lor economic.com. – social (divertisment. sprijinirea unei anumite acŃiuni. mai emoŃional. pe când un discurs prezentat la o întrunire de afaceri va trebui să fie foarte informativ. Cunoaşterea auditoriului este importantă deoarece. dar şi asupra duratei lui şi a tonului pe care îl va adopta oratorul. Pentru stabilirea celei mai adecvate metode de livrare a discursului. dacă va trebui să vorbească unui public necunoscut. veŃi stabili conŃinutul discursului şi modul cum va fi el prezentat. reuniune cu caracter festiv sau ceremonial.m. un discurs rostit la o întrunire aniversară va fi mai informal.com/index.html 116 . obiectiv. În schimb. poate apela la reamintirea unor momente familiare tuturor ascultătorilor. – scrierea acestuia.d. activitate electorală. în etapa planificării acestuia va trebui să încercaŃi să obŃineŃi unele informaŃii preliminare despre: – auditoriul care va fi prezent: care sunt motivaŃiile sale? De ce se află acele persoane împreună? Ce subiect ar putea prezenta interes pentru ele? Cât de bine cunosc ele tema pe care intenŃionaŃi s-o abordaŃi? Ce afirmaŃii ar putea să-i deranjeze sau să-i ofenseze pe ascultători? Pentru stabilirea corectă a temei şi a modului de prezentare. întâlnire neoficială.). De exemplu. va trebui în primul rând să încerce să câştige încrederea şi adeziunea acestuia. – scopul discursului: ce aŃi vrea să gândească. să simtă. nivelul de educaŃie. structura de vârstă şi pe sexe. ocupaŃiile membrilor săi. să facă ascultătorii după audierea acestui discurs? Scopul poate fi31: – informativ (prezentări susŃinute la seminarii. – ocazia cu care se desfăşoară manifestarea (sărbătoare.). Ea va avea o influenŃă mare nu numai asupra temei şi conŃinutului discursului.). Iar pentru buna întocmire a unui discurs ar trebui să urmaŃi un algoritm constând în trei paşi30: – planificarea discursului. – persuasiv (conferinŃe dedicate vânzării unor produse.a. congrese ştiinŃifice etc. interesele.speechtips. la menŃionarea numelor unor angajaŃi.). – prezentarea propriu-zisă.a. mai sunt utile şi date referitoare la mărimea auditoriului. în funcŃie de caracteristicile acestuia. el poate adopta un ton informal. mai spumos. mitinguri electorale ş.

iluminare etc. De exemplu. – persoana care va prezenta discursul. În funcŃie de aceşti factori. 154).htm şi accesat la 9 decembrie 2006. 117 . înfăŃişarea.com/specialty_writing/writing_speeches. de aceea trebuie să vă gândiŃi la prezenŃa. de personalitatea celui care îl va prezenta. în primul rând. înainte de masă. odată aleasă tema cu care credeŃi că veŃi capta interesul auditoriului. […] Un debit prea precipitat riscă să fie interpretat ca un semn de agitaŃie sau de nervozitate şi. să rezistaŃi tentaŃiei de a vă referi la alte teme decât cea pe care v-aŃi stabilit-o. cât şi de interesele vorbitorului în provocarea anumitor reacŃii ale opiniei publice. Publicul va aprecia faptul că abordaŃi subiectul pe care l-aŃi anunŃat. mărimea şi configuraŃia sălii. o prea mare lentoare provoacă plictiseală sau chiar somnolenŃă” (Ferréol. Totuşi. dar tratarea unei singure teme este varianta cea mai recomandată. De aceea. atunci când scrieŃi un discurs pentru un coleg (şef) al dumneavoastră. […] Bâlbâielile sau ă-urile repetate reprezintă un alt handicap. va trebui să cunoaş- 31 Michael Meanwell. durata preconizată a discursului. cunoaşteŃi suficiente lucruri despre el care să vă permită o bună planificare a alocuŃiunii în cauză. fiind vorba despre un coleg sau un şef al dumneavoastră. – timpul desfăşurării: data şi ora începerii activităŃii. Tema discursului trebuie menŃinută în atenŃia audienŃei prin cel puŃin două procedee: – reamintirea ei periodică (în special în cazul discursurilor mai lungi).– locul de desfăşurare: localizarea precisă. Este de presupus că. astfel încât să cunoaşteŃi atuurile pe care puteŃi conta. articol publicat la adresa http://www. ordinea vorbitorilor (dacă sunt mai multe discursuri de prezentat). Prima impresie pe care vorbitorul o va produce publicului său cu greu mai poate fi schimbată. când atenŃia auditoriului este mai activă. veŃi proceda la alegerea temei discursului. va trebui să aveŃi grijă să nu vă îndepărtaŃi de ea. este bine ca asemenea întâlniri să se desfăşoare în prima parte a zilei. Redactarea unui discurs depinde. invers. auditoriul poate fi plăcut impresionat sau iritat de sunetul sau de volumul vocii voastre. „chiar înainte de a înŃelege sensul discursului. fără a ieşi din limitele lui. existenŃa microfoanelor şi a aparaturii de prezentare a unor materiale ilustrative. În etapa scrierii discursului. este bine să mai treceŃi o dată în revistă însuşirile prezentatorului. De regulă. modul de a vorbi şi alte asemenea caracteristici ale lui. uneori vorbitorul poate aborda şi două teme în cadrul aceluiaşi discurs.. 2007. – utilizarea unor cuvinte-cheie pe parcursul discursului. cuvinte care să-i readucă ascultătorului în atenŃie tema abordată. Writing Speeches That Magnetize Audiences.absolutewrite. astfel încât să ŃineŃi seama atât de interesele auditoriului şi de importanŃa pe care o acordă subiectului.

cu propoziŃii mai scurte. nu înmânat audienŃei pentru a fi citit pe îndelete. are avantajele preciziei şi organizării judicioase. deoarece acesta urmează să fie rostit.html. mai puŃin formal. cu construcŃii frazale mai simple. cuvintelor-cheie etc.. În al doilea rând. frazelor de legătură. a argumentelor. În fine. – să reflecteze asupra subiectului. va trebui să acordaŃi atenŃie stilului în care veŃi redacta discursul. scrieŃi textul discursului având în permanenŃă conştiinŃa faptului că acel text va fi rostit. Prin urmare. în cazul discursului rostit ascultătorul nu are această şansă. dar aceste avantaje pot fi anihilate sau diminuate de o prezentare monotonă. În această etapă trebuie să vă gândiŃi şi la răspunsul pe care doriŃi să-l primiŃi de la audienŃă. de asemenea. deoarece.edu/depts/wcweb/handouts/speeches. – metoda conversaŃională.unc. dar nu este recomandată persoanelor fără o experienŃă oratorică solidă. – metoda memorizării. nu înmânat spre citire. 32 Articolul Speeches. combină avantajele metodelor scrisă şi conversaŃională.teŃi cât se poate de bine personalitatea acestuia. accesat la 9 decembrie 2006. – să acŃioneze într-un anume fel. poate duce la pierderea controlului asupra timpului alocat pentru prezentarea discursului. constă în memorarea unei scheme scrise. discursul va trebui redactat într-un stil mai apropiat de oralitate. dacă în situaŃia citirii unui text cititorul are posibilitatea să se oprească mai îndelung sau să revină asupra unei idei. mediul său cotidian. 118 . De aceea. există însă riscul ca vorbitorul să cadă în capcana „recitării” discursului pe care l-a tot exersat în prealabil. – metoda prezentării după notiŃe constituie o variantă a celei precedente. însă ele sunt mai susceptibile de a rata încadrarea în intervalul de timp propus. domeniul său de expertiză. fapt care va influenŃa negativ succesul discursului. în plus. În general. are avantajul că poate capta auditoriul. care necesită parcurgerea în prealabil a unei bibliografii despre tema aleasă şi se bazează pe experienŃa oratorică a persoanei care prezintă. care atenuează efortul de memorare cerut de aceasta. cel care prezintă un discurs îşi invită ascultătorii la trei tipuri de reacŃii32: – să reacŃioneze emoŃional. felul său de a vorbi etc. la adresa http://www. pregătirea discursului depinde şi de metoda de prezentare ce urmează să fie adoptată: – metoda prezentării unui material scris. contactul vizual cu audienŃa este dificil de realizat. toate aceste metode care evită citirea unui material scris în întregime au avantajul de a permite un plus de spontaneitate. fapt care va afecta naturaleŃea prezentării.

Organizarea sistematică a discursului este benefică atât pentru auditoriu. care este familiar auditoriului şi îi inspiră respect. utilizarea unui citat sugestiv. În această secŃiune a discursului. ca şi încheierea. Pe de altă parte. concepŃia şi argumentarea discursului. utilizarea unor materiale ilustrative (scheme. fotografii. utilizarea unei anecdote sau a unei caricaturi (acestea trebuie însă astfel alese încât să aibă legătură logică cu subiectul şi să nu lezeze gustul auditoriului). organizarea discursului se poate face după următoarea schemă generală: – introducere. chiar dacă conŃinutul lui va fi bun. cât şi pentru vorbitor. Introducerea. o introducere deplasată. va trebui să mai accentuaŃi uneori asupra temei pe care aŃi ales-o. astfel încât aceasta să poată fi reŃinută cu uşurinŃă.. să-l scoată din mediul său cotidian şi să-l transpună într-o altă lume. să evite extremele sau dramatismul excesiv). plictisitoare garantează eşecul unui discurs. deoarece ea trebuie să-l capteze pe ascultător. vorbitorul trebuie să urmărească trei obiective: – captarea atenŃiei auditoriului. astfel încât ea să se întipărească cu uşurinŃă în memoria ascultătorilor (cel puŃin în memoria de scurtă durată). care îşi poate prezenta ideile după o schemă logică.a. întrebări la care să nu se poată răspunde printr-un simplu “da” sau “nu”). lipsită de spirit. care poate înŃelege mai uşor ceea ce i se comunică. – comunicarea temei: se comunică tema discursului. cea specifică temei alese pentru discurs. formularea unei întrebări retorice (o întrebare sau câteva întrebări care să-i stimuleze pe ascultători să reflecteze asupra subiectului.d. îi va face pe ascultători să aprecieze capacitatea analitică.m. bine scrisă şi livrată publicului. totuşi. prezentări pe computer etc. de obicei. Pe parcursul discursului. suficiente). este o parte dificilă a discursului. acest obiectiv se poate realiza prin mai multe metode: referirea la importanŃa subiectului (avertizarea auditoriului asupra faptului că ceea ce urmează este interesant sau este important pentru membrii săi ori este ceea ce ei îşi doresc). modul în care auditoriul va primi introducerea va fi decisiv pentru restul discursului: o introducere concisă. 119 . În principiu. care nu trebuie să fie prea lungă (30-120 de secunde sunt. prezentarea unor statistici şocante ş. grafice. modul în care este el prezentat. conform principiului „Niciodată nu ai o a doua şansă pentru a produce o primă impresie”. scriitura. În funcŃie de compoziŃia auditoriului şi de organizarea generală a discursului. cât mai concis şi utilizând un limbaj accesibil auditoriului. care pot stimula interesul auditorilor). formularea unei fraze de început care să atragă atenŃia auditoriului (aceasta trebuie.

Aceste idei trebuie formulate concis şi accesibil. – exemplificări specifice: forme concentrate de ilustraŃii factuale (exemple nedetaliate). Prin motivare se intenŃionează câştigarea simpatiei şi stimularea interesului auditoriului. Ele pot fi factuale sau ipotetice. pentru a le da astfel credibilitate. precum şi fixarea suplimentară a ascultătorilor asupra temei. Este partea cea mai consistentă a discursului. trebuie să se Ńină seama de faptul că utilizarea unei motivări excesive duce la scăderea atenŃiei publicului. poate determina apariŃia plictiselii celor care ascultă. Sursa mărturiei trebuie să aibă credibilitate în faŃa auditoriului dat. deoarece cei doi termeni ai comparaŃiei au. de aceea ea trebuie organizată astfel încât să fie cât mai accesibilă audienŃei. constituind o evaluare a acestuia. Trebuie. interese şi fundament cultural ca ale auditoriului. un exces de cifre statistice. – analogii sau comparaŃii: similitudini între un lucru deja cunoscut şi un altul necunoscut. În cadrul cuprinsului. Ńinut cont că nu orice cifră reprezintă o dată statistică. apoi dezvoltate prin utilizarea materialului ajutător: – explicaŃii: expuneri simple. care au efectul scontat dacă urmează după un exemplu detaliat. numeroase variabile care pot evolua diferit faŃă de aşteptări. ideile principale pot fi selectate şi aranjate în câteva moduri: 120 .– motivarea temei: prezentarea raŃiunilor pentru care vorbitorul a considerat necesară alegerea temei respective. tema discursului poate fi abordată din perspective diferite. De aceea. totuşi. concise. de asemenea. – mărturii: afirmaŃii ale altor persoane în legătură cu subiectul expus. – statistici: cifre ce ilustrează numeric un fapt sau evoluŃia unui proces. Cele mai bune mărturii sunt cele ale persoanelor cu aceleaşi caracteristici. la fel ca şi tema din introducere. Pe de altă parte. – cuprins. – ilustraŃii: exemple detaliate în sprijinul unei idei sau al unei afirmaŃii. Este indicat ca prezentarea statisticilor să fie completată cu menŃionarea sursei acestora. chiar dacă acestea sunt semnificative pentru tema aleasă. pentru cuprinsul discursului se stabilesc două-trei idei principale care dezvoltă tema aleasă. În acest stadiu. de obicei. Ele au un oarecare grad de incertitudine. Acestea nu trebuie să fie prea lungi sau prea abstracte pentru auditoriul dat. în cuprins.

independent de relaŃia cu ceilalŃi A SUGERA Utilizarea afectivului şi a inconştientului Folosirea imaginilor. de a rezuma punctele importante ale temei. abordarea unei teme într-un discurs vi se va părea extrem de importantă pentru consolidarea reputaŃiei organizaŃiei dumneavoastră. de a oferi ascultătorului o nouă viziune asupra unei chestiuni.a. Va trebui. cronologic. indiferent de subiectul său. Un discurs bine orga121 .m. Aceasta este o metodă deductivă. În redactarea cuprinsului şi. ascultătorii vor putea recepta mai bine un discurs clar. – de la problemă la soluŃie: se începe cu descrierea problemei şi se continuă cu înfăŃişarea soluŃiei adoptate sau preconizate. nu numai pentru organizaŃie. – încheiere: această parte reprezintă ultima şansă a vorbitorului de a avea un cuvânt greu de spus despre subiectul ales. – de la cauză la efect: se utilizează în cazul evenimentelor care sunt legate între ele prin relaŃii cauzale. nu să manipuleze ascultătorii. prezentarea unei multitudini de idei principale ş. de a demonstra importanŃa ideilor prezentate. în care se porneşte de la o problemă particulară şi se ajunge la o soluŃie generală. simplu şi pe înŃelesul lor decât o tratare atât de completă a unei teme.– în ordine cronologică: se începe cu o anumită dată sau perioadă faŃă de care expunerea merge înainte sau înapoi în mod liniar. Această aranjare poate fi utilizată în orice fel de discurs. ea oferă vorbitorului şansa de a lăsa o impresie finală pozitivă. în general. a întregului discurs. să rezistaŃi tentaŃiei şi să alegeŃi acele două-trei idei cu adevărat importante pentru audienŃă. 1: A DEMONSTRA Apel la raŃionalitate şi la conştiinŃă Accentul pus pe fapte şi pe raŃionament. totuşi.d. PuteŃi face diferenŃa dintre convingere şi manipulare apelând la o schemă simplă (Ferréol. abordarea ei detaliată din diferite unghiuri. trebuie să ŃineŃi seama că el trebuie să convingă prin argumente logice. Este o metodă inductivă. – în ordine logică: se formulează ideea. 173): Tabelul nr. a simbolurilor şi sentimentelor A MANIPULA A CONVINGE De multe ori. încât nu vor fi înŃeles mare lucru despre ea în finalul discursului. apoi se aduc probe în sprijinul ei. 2007. în care se pleacă de la o formulare generală către o aplicaŃie particulară. În asemenea situaŃii. există riscul de a încerca tratarea exhaustivă a temei.

în afară de. fraze. deşi. în al doilea rând. 122 . deci. din contră. de altfel.a. pe de altă parte. precum şi dintre componentele lor. cu alte cuvinte. din nou. prezentarea unei soluŃii la o problemă. dând astfel discursului un aspect circular. – de accentuare: cu certitudine. chiar cu riscul impresiei de stereotipie. cu siguranŃă.nizat şi prezentat poate fi compromis de o încheiere necorespunzătoare. De asemenea. mai mult decât atât. specialiştii (Wilcox. apoi dezvoltarea ideilor principale ale acesteia. – o concluzie sintetică. în contrast cu. trecerea dintre ele. ea poate consta în: un citat semnificativ. în ordinea în care au fost ele analizate. pentru a menŃine şi a întări efectul introducerii şi al cuprinsului. vorbitorul trebuie să urmărească în încheiere următoarele aspecte importante: – reamintirea ideilor principale. De asemenea.m. deoarece ea presupune enunŃarea în introducere a temei. Încheierea trebuie să-l readucă pe ascultător în lumea sa cotidiană. neîndoielnic. desigur. Aceasta trebuie să sublinieze viguros mesajul de transmis. expresii. Pentru ca părŃile constitutive ale discursului să nu fie prezentate schematic. – reamintirea motivaŃiei. fără nici un dubiu. Cel mai adesea. fără însă a neglija mediul în care a fost introdus pe durata discursului. se face prin elemente de legătură. Schema de organizare prezentată mai sus este frecvent utilizată. Iată câteva exemple de cuvinte şi expresii de legătură: – adiŃionale: pe lângă acest fapt. ci într-o înlănŃuire armonioasă. – de contrast: totuşi. de fapt. lansarea unor întrebări care să-l invite pe ascultător să facă cercetări suplimentare asupra temei prezentate. aceste elemente de legătură sunt cuvinte. propoziŃii sau chiar. prezentarea implicaŃiilor mai largi ale temei abordate ş. Se repetă cele două-trei idei principale ale cuprinsului. dar. cu toate acestea. apoi. Concluzia poate face legătură cu momentul de captare a atenŃiei din introducere. Încheierea trebuie să accentueze din nou asupra scopurilor urmărite de vorbitor prin alegerea şi prezentarea acelui subiect. şi. este indicat ca ele să fie prezentate cu aproximativ aceleaşi cuvinte şi formulări ca şi în cuprins. 600) consideră această schemă ca fiind deductivă. De aceea. în ciuda. se poate adopta şi o schemă inductivă.d. ele să-i conducă pe ascultători la tema acestuia. dimpotrivă. aşadar. nu numai atât. într-adevăr. spre sfârşitul lui. deoarece astfel ideile principale se pot întipări în memoria auditoriului. în care discursul va aborda ideile principale astfel încât. iarăşi. 1992. mai rar. o invitaŃie la acŃiune sau la reflecŃie. mai departe. uneori. în mod clar.

anterior. în primul rând. în cursul. de aceea. când vi se adresează o invitaŃie în acest sens sau când urmează să vă încadraŃi într-o succesiune de vorbitori. Pe lângă menŃiunile deja făcute cu privire la livrarea discursului. şi viteza cu care vorbeşte cel care va prezenta discursul. de. În fine. pe lângă discursul în sine. în concluzie. în orice caz. – temporale: după. datorită. în cele din urmă. există relativ multe ocazii în care aceasta este urmată de o repriză de răspunsuri la întrebări adresate de către persoane din public. pentru un discurs de 20 de minute sunt necesare aproximativ 3000 de cuvinte. concomitent. va trebui să pregătiŃi. în consecinŃă. astfel. filme. înainte de. mai devreme. În celelalte cazuri. în etapa prezentării propriu-zise. 605): grafice. durata optimă poate merge până la 20 de minute. astfel. Odată finalizat textul discursului. pentru a sesiza eventualele cuvinte sau construcŃii gramaticale care nu „sună bine” atunci când sunt rostite. Acestea însă trebuie să fie accesibile înŃelegerii audienŃei. care nu va putea fi înŃeles decât de către o mică parte a ascultătorilor. în funcŃie de prilejul cu care va fi prezentat. aici intervine. la un ritm al vorbirii de aproximativ 150 de cuvinte pe minut. Uneori. – exemplificatorii: deci. apoi. mai târziu. trebuie să aveŃi grijă ca discursul să aibă o lungime rezonabilă. în fine. o listă cu întrebări şi răspunsuri posibile. În această situaŃie. durata poate fi de câteva minute (până la 10 minute). precum şi vizibile pentru întreaga audienŃă: un grafic prea complicat. în acelaşi timp. este bine ca oratorul să aibă pregătite câteva exemple (situaŃii. în timp ce. 123 . machete tridimensionale etc. pe când un discurs academic poate dura chiar 45-60 minute. Astfel. astfel încât să nu producă plictiseală sau iritare. statistici etc. hărŃi. cu accent pe întrebările neplăcute care ar putea fi adresate. uneori. când scrieŃi textul discursului.) de rezervă. Această listă trebuie exersată pe timpul repetiŃiilor pe care le veŃi face cu cel care va prezenta discursul. ca rezultat al. din acest motiv. când scopul discursului este de a întâmpina oaspeŃi importanŃi. în orice caz. pe scurt. pentru a lăsa loc râsului audienŃei etc.– cauzale: conform. dacă. 1992. trebuie să ŃineŃi cont de faptul că. pentru a fi utilizate în răspunsurile la întrebări. deoarece. va trebui să vă gândiŃi şi la unele pauze pentru accentuarea unor cuvinte-cheie. De asemenea. Rezultatul unui discurs poate fi îmbunătăŃit şi prin utilizarea de materiale auxiliare (Wilcox. acum. în acel timp (moment). în cadrul unor paneluri de discuŃii. din cauză că. este la fel de inutil ca şi un grafic care nu poate fi citit decât de ascultătorii din primele rânduri. nu trebuie să scăpaŃi din vedere durata acestuia. este bine să-l citiŃi măcar o dată cu voce tare. Ca reper în scrierea textului. totuşi. durata discursului este specificată de către solicitanŃi. studii de caz. scheme. prezentări multimedia. fotografii.

Eficacitatea acesteia este însă diminuată dacă pare excesivă. nu este lipsită de importanŃă efectuarea unor repetiŃii prealabile privind livrarea discursului. va trebui să-i furnizaŃi moderato124 . este din afara organizaŃiei dumneavoastră. pe de altă parte. dar. pentru menŃinerea atenŃiei şi interesului acestora. scade nivelul academic al discursului. un anumit cuvânt-cheie. accelerare care trebuie evitată. Prin urmare. – utilizarea adresării directe către auditoriu. de asemenea. În acest sens. în astfel de situaŃii. vorbitorul va fi prezentat publicului de către un moderator care. sugestivă. – utilizarea unor pauze „de efect” atunci când vorbitorul vrea să sublinieze o anumită idee. de a percepe reacŃiile audienŃei şi de a gestiona întrebările din public (atunci când în structura discursului sunt prevăzute şi asemenea momente). dar nu şi în cele cu rol informativ (prezentări ştiinŃifice). Este de preferat ca oratorul să vorbească suficient de tare şi de clar astfel încât să fie auzit cu uşurinŃă de către toŃi ascultătorii. În acest sens. Acest procedeu menŃine atenŃia receptorilor şi reduce stresul vorbitorului. prezenŃa scenică. onestitate. adresarea familiară. accentua sau potenŃa anumite pasaje şi pentru a menŃine trează atenŃia ascultătorilor. Acest procedeu contribuie substanŃial la stabilirea unei legături afective între vorbitor şi publicul său. deoarece în acest fel se poate capta atenŃia publicului. vorbitorul este supus unui stres emoŃional care. eventual chiar în prezenŃa a cel puŃin unei persoane specializate în tehnica discursului.Succesul discursului poate fi potenŃat şi prin procedee care vin să completeze efectul comunicării verbale propriu-zise: – menŃinerea permanentă a contactului vizual cu auditoriul. pentru a sublinia. creându-se totodată impresia de sinceritate. – variaŃii ale tonului şi ale ritmului expunerii. În acest caz. directă către cei din public este indicată în discursurile cu rol preponderent persuasiv (în politică). produce o accelerare involuntară a ritmului vorbirii. – gestică adecvată. de cele mai multe ori. capacitatea de a utiliza materialul auxiliar. printre altele. un anumit concept. – adresarea unor întrebări retorice ascultătorilor. – mişcarea vorbitorului în faŃa auditorilor şi printre aceştia. dar aceasta nu înseamnă că el trebui să-şi „strige” discursul. dumneavoastră ar trebui să fiŃi un consilier avizat şi să contribuiŃi la succesul prestaŃiei. nenaturală. De asemenea. nu trebuie uitate detalii precum dicŃia vorbitorului. deschidere. În unele situaŃii. îmbrăcămintea. RepetiŃiile trebuie să urmărească maximizarea rezultatelor în ceea ce priveşte livrarea mesajelor-cheie stabilite pentru acea ocazie.

608): – înainte de începerea manifestării. puteŃi rescrie textul discursului sub forma unui articol pe care să-l includeŃi în conŃinutul unei publicaŃii a organizaŃiei dumneavoastră (pliant. pe de altă parte. înregistrarea vă va fi utilă pentru a putea oferi posturilor de radio scurte extrase şi citate de actualitate. produce rezultate dramatice pentru organizaŃia în cauză.) sau să-l oferiŃi spre publicare unor mass-media interesate de subiectul tratat. – va trebui să vă asiguraŃi că discursul va fi înregistrat. puteŃi trimite copii ale acestuia unor lideri de opinie sau unor jurnalişti interesaŃi de subiect. ignorarea unei organizaŃii de către mass-media. conform dictonului lui Paul Watzlawick „Omul nu poate să nu comunice”). 1992. – după prezentare. în fine. Pe de altă parte. Suspendarea relaŃiilor cu mass-media În măsura în care necomunicarea reprezintă o tehnică de comunicare (lipsa comunicării „spune” şi ea ceva. stoparea relaŃiilor cu mass-media poate fi utilizată în cazuri extreme. atunci când organizaŃia este suficient de interesantă din punct de vedere mediatic. Pe de o parte. care să fie distribuite jurnaliştilor sau ascultătorilor care le solicită. a modului în care a fost livrat discursul. lipsa opiniilor organizaŃiei ca sursă de informaŃie nu reprezintă un obstacol pen125 . iar „corecŃia” aplicată unui anumit mijloc de presă sau presei în general poate produce o ripostă caracterizată printr-o atitudine ostilă sau cel puŃin indiferentă faŃă de iniŃiator. newsletter etc.rului un text de prezentare a colegului dumneavoastră care urmează să prezinte discursul. ca răspuns la măsura încetării relaŃiilor. ea va constitui un bun prilej de analiză şi evaluare. revistă. – imediat după prezentarea discursului. ci ar trebui să mai cuprindă cel puŃin câteva elemente de detaliu. Rolul dumneavoastră nu se limitează la cele prezentate mai sus. broşură. cum ar fi (Wilcox. – va trebui să aveŃi la îndemână un număr rezonabil de copii ale textului discursului. Chiar dacă moderatorul va interveni asupra stilului prezentării. însă trebuie să fiŃi conştient de faptul că repercusiunile pot fi grave: încetarea acestor relaŃii pe o perioadă mai mică sau mai mare reprezintă de obicei o măsură punitivă la care recurge o organizaŃie. ea va putea fi utilizată în cazul unor citări scoase din context care prejudiciază imaginea publică a organizaŃiei (vorbitorului). informaŃia factuală pe care i-aŃi furnizat-o va fi păstrată. împreună cu vorbitorul. În cele mai multe cazuri. La fel va trebui să procedaŃi cu aparatura sau dispozitivele care vor fi utilizate pentru prezentarea materialelor auxiliare. va trebui să testaŃi dacă microfoanele şi aparatura de amplificare (înregistrare) funcŃionează corect.

De cele mai multe ori. Din aceste motive. ea referindu-se la un subiect bine delimitat sau la orice informaŃie provenind de la iniŃiator. În concluzie.tru jurnalişti. în cele mai multe situaŃii. unele organizaŃii sau personalităŃi. iar în articolul 21 precizează că „refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorităŃi sau instituŃii publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere şi atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat”. suspendarea relaŃiilor cu mass-media – fie că este vorba de prohibiŃia completă sau doar de restrângerea acestora – reprezintă o decizie care trebuie cântărită cu mare atenŃie. În cazul organizaŃiilor private nu există o obligaŃie legală de a întreŃine relaŃii permanente cu mass-media. Întrebări. reputaŃia ei. la o organizaŃie sau la o persoană. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaŃiile de interes public stipulează în articolul 15 că „accesul mijloacelor de informare în masă la informaŃiile de interes public este garantat”. deoarece aceştia pot utiliza informaŃii din surse alternative. Care este rolul tehnicilor verbale de relaŃii publice în formarea şi motivarea multiplicatorilor de imagine pozitivă ai unei organizaŃii? 2. mai ales din lumea sportivă şi a show-biz-ului. cât de intenŃia de a menŃine (readuce) acea organizaŃie sau persoană în atenŃia publică. probleme. în cazul instituŃiilor publice utilizarea acestei măsuri este interzisă expres prin norme legale: Legea nr. ea nu este dictată atât de modul tendenŃios în care presa tratează organizaŃia (persoana) în cauză. însă experienŃa practică îndelungată demonstrează că suspendarea lor este neproductivă. prejudiciile pe care le creează sunt incomparabil mai însemnate decât eventualele beneficii. Nicio organizaŃie nu-şi poate permite să tacă atunci când în joc este imaginea ei publică. absenŃa dintr-o relatare de presă a poziŃiei oficiale exprimate de organizaŃie cauzează mai multe prejudicii de imagine organizaŃiei înseşi în comparaŃie cu dificultăŃile de informare pe care le-ar provoca jurnaliştilor. În situaŃii particulare şi destul de rare. surse care astăzi există din abundenŃă. Cum sunt clasificate interviurile în funcŃie de pregătirile prealabile pe care le poate face intervievatul? Această clasificare este importantă? De ce? 126 . în această situaŃie. precum şi datorită răspunderii pe care o au pentru informarea corectă a opiniei publice. aplicaŃii practice 1. Interviul este o tehnică de relaŃii publice proactivă sau reactivă? De ce? 3. recurg la silenzio stampa sau news blackout (tăcere în relaŃia cu presa) ca măsură represivă. Această tăcere este însă temporară şi se poate aplica unei anumite publicaŃii sau mass-media în general. deoarece.

17. precum şi o listă cu întrebări şi răspunsuri posibile. scrieŃi discursul şi pregătiŃi câteva sugestii pe care i le veŃi face pentru reuşita discursului. CăutaŃi o situaŃie concretă din viaŃa unei organizaŃii pe care o cunoaşteŃi. PregătiŃi o listă cu mesaje pe care i le veŃi recomanda pentru interviu. PregătiŃi declaraŃia iniŃială care va fi prezentată în deschiderea conferinŃei. Ce reprezintă regulile de bază ale unui interviu? DaŃi câteva exemple de reguli de bază. ImaginaŃi un subiect asupra căruia şeful dumneavoastră urmează să fie intervievat. În ce constă „regula celor şase C” de care trebuie să ŃineŃi cont în pregătirea unui mesaj radiofonic? 14. CăutaŃi exemple concrete ale rolului pe care îl joacă tehnicile verbale de relaŃii publice în combaterea zvonurilor. 7. Ce metode de prezentare a unui discurs cunoaşteŃi? Care sunt avantajele şi dezavantajele fiecăreia dintre ele? 15. Ce impact poate avea organizarea unei vizite în redacŃia unui post de televiziune? 11. care? 9. sunt necesare şi alte acŃiuni după finalizarea ei? Dacă da. StabiliŃi cea mai potrivită metodă de prezentare. Ce atitudini poate adopta intervievatul în funcŃie de legătura care poate fi făcută între informaŃie şi sursa ei? Care credeŃi că este cea mai indicată atitudine pe timpul unui interviu? 5. Odată încheiată o conferinŃă de presă. ImaginaŃi o temă pe care şeful dumneavoastră trebuie să o prezinte într-un discurs în faŃa reprezentanŃilor mediului de afaceri local. 18. manipulării şi dezinformării. 127 . 6. Ce obiective puteŃi realiza prin organizarea unei vizite a jurnaliştilor la sediul organizaŃiei dumneavoastră? 12. situaŃie care ar putea constitui subiectul unei conferinŃe de presă. Care sunt asemănările şi deosebirile dintre o conferinŃă de presă şi un briefing de presă? 10. Ce elemente aŃi utilizat în pregătirea declaraŃiei iniŃiale şi care credeŃi că va fi impactul ei asupra jurnaliştilor şi a opiniei publice? De ce? 19. Care este rolul însoŃitorilor pe timpul unei vizite a jurnaliştilor la sediul unei organizaŃii? 13. Câte părŃi are o conferinŃă de presă obişnuită? Ce durată are fiecare dintre părŃi? 8. intoxicării. Ce informaŃii preliminare vă sunt necesare pentru alegerea celei mai adecvate metode de prezentare a unui discurs? 16.4. Când este necesară organizarea unei conferinŃe de presă? DaŃi exemple concrete din viaŃa unei organizaŃii pe care o cunoaşteŃi.

anume cea a tehnicilor audiovizuale. Gesturile prompte. excesul de modestie. nehotărât. largă. dar şi punctualitate. cu mâinile după ceafă. impetuoasă este întâlnită mai ales la temperamentele colerice (uneori şi la cele sangvine) şi indică bună dispoziŃie. mâinile mobile pe lângă corp sau picioarele larg depărtate indică de regulă o persoană sigură de sine. gestica săracă şi de mică amplitudine este specifică celor care adoptă o atitudine defensivă. tendinŃe de izolare. fie reflectare sau evaluare. Uneori. sunt stăpâniŃi de oboseală sau teamă. jovialitate sau chiar elan. apatie. în care sunetul şi imaginea se completează armonios. sensul cuvintelor este potenŃat nu doar de elementele paraverbale utilizate pe timpul vorbirii (vezi pagina 80). volubilitate. o persoană cu suficiente resurse de energie. trec prin stări depresive sau sunt caracterizaŃi de indiferenŃă. îşi mângâie bărbia sau îşi sprijină capul în una din palme trădează fie ezitare. În cazul acestei subcategorii. capul ridicat. umerii drepŃi. în timpul conversaŃiei. pe când mersul rapid. o postură a corpului cu pieptul bombat. Temperamentele melancolice sau foarte emotive au de obicei un mers lent. sigure şi precise ne vor arăta că avem de-a face cu un interlocutor stăpân pe sine. dacă este vorba de o tehnică vizuală sau de una verbală. cu încredere mare în propriile forŃe. cu perseverenŃă şi promptitudine în decizii. iar cel care se prezintă cu umerii căzuŃi. mersul legănat indică deopotrivă un plus de vanitate. starea depresivă. cu un bun echilibru emoŃional. cu trunchiul aplecat în faŃă. înflăcărare. gesticulaŃia bogată. lipsa de rezistenŃă faŃă de evenimentele neplăcute la care se aşteaptă. tehnicile vizuale de relaŃii publice pot fi utilizate în multe ocazii în combinaŃie cu tehnici scrise sau verbale. care are încredere în sine. energic şi suplu indică un temperament sangvin. Aşa cum am specificat de la bun început (vezi pagina 10). Astfel. timid. putem vorbi de apariŃia unei subcategorii aparte. iar purtătorii cei mai importanŃi ai mesajului sunt imaginile fixe sau animate. tendinŃa de a-i atrage şi pe cei din jur. o persoană care. de exemplu. după cum poate trăda şi o atitudine dominatoare sau provocatoare. pe când 128 . ci şi de întregul comportament al subiectului. plictiseală. îşi exprimă de fapt – conştient sau nu – atitudinea de superioritate. prezenŃă de spirit şi calm sau care are de cele mai multe ori un temperament sangvin. cu capul plecat şi cu mâinile inerte pe lângă corp îşi trădează oboseala. încât este dificil de apreciat. tristeŃea. pe când oprirea din mers în timpul unei conversaŃii este caracteristică persoanelor care îşi acordă o mare importanŃă. cel care se lasă pe spate în scaun.TEHNICI VIZUALE DE RELAłII PUBLICE Caracteristica principală a tehnicilor vizuale constă în faptul că ele transmit o semnificaŃie care ajunge la receptor în principal prin intermediul ochiului. ponderea diferitelor categorii de tehnici utilizate în combinaŃie este atât de echilibrată. în asemenea situaŃii.

Aşa cum se ştie însă. Privirea are şi ea o importanŃă crucială: ochii larg deschişi indică fie neştiinŃa sau lipsa sentimentului de culpă (teamă). ochii semiînchişi indică atitudini ca neacceptarea. asprime. fie că este vorba despre o fotografie sau despre imagini dinamice. hotărâre. omul primeşte 83% din informaŃia din mediu prin intermediul analizatorilor vizuali (Wilcox. fie la cineva care face un efort de rememorare. 129 . În comunicare. rezistenŃa. iar privirea instabilă arată lipsa de fermitate a subiectului. pe când palma pusă la ceafă exprimă exasperare. în comparaŃie cu 11% în cazul auzului sau 3% în cel al mirosului. cuvântul nu este singurul. tendinŃa de a-şi ascunde gândurile sau intenŃiile. de înŃelegere a semnificaŃiilor receptate. de căutare. nu trebuie minimalizat rolul elementelor care se adresează celorlalte simŃuri. amplasarea facilităŃilor sale într-un anumit cadru geografic etc. infatuare. o privire fixă. 1992. culori specifice. braŃele încrucişate la piept „vorbesc” despre superioritate. interesată. siglă. privitorul are certitudinea că „a văzut cu propriii săi ochi” evenimentul respectiv. iar gesturile abundente în dauna exprimării verbale sunt specifice celor care au deficienŃe majore în asimilarea şi utilizarea procedeelor verbale de comunicare. sinceritate. dojană. nici măcar cel mai important instrument de transmitere a semnificaŃiei. sentimentul de culpă ori laşitatea. fie o atitudine receptivă. după caz. privirea în jos sau în lături indică sentimentul de umilinŃă. arată lipsa de respect pentru acesta. privirea în gol apare fie la o persoană nedumerită. suspiciunea. În sfârşit. de vinovăŃie sau de ruşine. deschidere. denumire. un rol major revine stimulilor care se adresează cu precădere văzului şi auzului: la urma urmei. în fine. elemente precizate riguros în manualul de identitate al organizaŃiei şi la a căror promovare trebuie să contribuiŃi şi dumneavoastră ca specialist în relaŃii publice. Nu poate fi neglijat nici faptul că imaginea. 191). privirea fermă îndreptată către interlocutor semnifică. devenind astfel într-o mare măsură „martor direct” al evenimentului. pe când privirea semeaŃă. provocare. peste capul interlocutorului. în comunicarea de masă. imobilă ne arată lipsa contactului cu realitatea sau voinŃa de a înfrunta interlocutorul. aroganŃă.cineva care vorbeşte cu palmele apropiate una de alta şi orientate către înainte arată încredere în sine. nu trebuie neglijat faptul că identitatea unei organizaŃii se construieşte şi se diferenŃiază şi prin elemente vizuale (logo.). mânie reŃinută. ParticularităŃi ale comunicării prin mass-media audiovizuale Cuvântul scris reprezintă un instrument deloc neglijabil în procesul de comunicare cu opinia publică prin intermediul mass-media. atitudine critică. oboseala sau plictiseala. are mai mare credibilitate decât o relatare prin cuvinte spuse sau scrise: privind o imagine. strădania de a descifra adevăratele intenŃii ale interlocutorului. stil arhitectonic propriu.

anumite specificităŃi. 1993. iar legenda ei trebuie să concorde nu doar cu conŃinutul fotografiei propriu-zise. ci şi nişte fotografii a căror publicare să justifice cheltuiala făcută. iar pe de altă parte poate constitui ea însăşi o sursă distinctă de informaŃii: închipuiŃi-vă că aŃi fi puşi în situaŃia de a descrie cuiva un produs (eveniment etc. 130 . DiferenŃa de semnificaŃie provine din faptul că limbajul pictural este mai puŃin abstract decât cuvintele. ci şi cu cel al comunicatului (articolului. nu trebuie să neglijaŃi faptul că.) prin cuvinte în loc să utilizaŃi o fotografie sugestivă a acestuia. graficul. completând informaŃiile din acesta. În plus. ele sunt utilizate în toată presa scrisă. presa scrisă utilizează şi alte elemente care se adresează văzului: fotografia. rolul fotografiilor este în prezent esenŃial şi în comunicarea electronică. o fotografie poate fi pe de o parte complementară cu un text. Radioul se adresează în exclusivitate simŃului auditiv. 167-168): – fotografia-ilustraŃie. mesajul rezultat ar putea fi ceva de genul celui din binecunoscutul clip publicitar în care cineva încearcă să-i povestească filmul „Războiul stelelor” altcuiva care n-are televizor. aşa cum există posibilitatea de a publica advertoriale (articole plătite prin care să vă prezentaŃi organizaŃia. schema etc. trebuie să cunoaşteŃi cel puŃin principalele trăsături specifice ale utilizării elementelor vizuale şi auditive în comunicarea de masă. desenul.. Din cauza faptului că fotografiile pot avea destulă expresivitate pentru a transmite cantităŃi mari de semnificaŃie. materialului) pe care îl însoŃeşte. ca mijloc de comunicare ce afectează concomitent două simŃuri – auzul şi văzul – are şi ea anumite reguli proprii după care se conduce în intenŃia de a sensibiliza şi influenŃa oamenii. iar regulile de sensibilizare a acestui simŃ au.).. precum şi particularităŃile comunicării audiovizuale prin mijloace electronice. proiectele ei etc. În funcŃie de conŃinutul informaŃional propriu-zis al unei fotografii. mai mult. unele medii de comunicare oferă oportunitatea de a publica fotografii contra cost. Într-adevăr. Utilizarea fotografiei în presa scrisă Un dicton utilizat în lumea presei susŃine că „o fotografie bună poate spune mai mult decât o mie de cuvinte”. produsele acesteia.În afara cuvântului. Într-adevăr. caz în care va trebui să aveŃi pregătiŃi nu numai banii necesari. putem distinge două categorii (Schneider. Pentru a putea comunica eficient. Televiziunea. care este complementară relatărilor dintr-un comunicat de presă sau este oferită jurnalistului care urmează să facă public un anumit subiect. acest tip de fotografie are rolul preponderent de a completa vizual un set de informaŃii. după cum am văzut. care parcurge în zilele noastre un proces de dezvoltare exponenŃială.

Cele mai indicate puncte sunt cele determinate prin regula treimilor: suprafaŃa fotografiei se împarte (imaginar sau cu creionul) în trei părŃi egale. reprezentat de motivul sau scopul pentru care a fost făcută fotografia. Aceste fotografii sunt efectuate. În funcŃie de distanŃa de la care sunt efectuate. de la distanŃa cea mai mică pe care o permit calităŃile tehnice ale aparatului de fotografiat. Pentru a fi expresivă şi. care conŃin un puternic element uman şi nu sunt neapărat legate de un anumit eveniment petrecut într-o anumită perioadă de timp. o fotografie trebuie să aibă un element dominant sau centru de interes. utilizabilă în presă. Şi acest tip de fotografie trebuie să fie însoŃit de o legendă care să ofere un minimum de detalii despre circumstanŃele evenimentului pe care îl înfăŃişează. există o mare asemănare între ştirile de presă şi fotografii. sunt de regulă cele mai apreciate în ceea ce priveşte publicarea. deci. împreună cu fotografiile de la distanŃă medie. în cazul lor nefiind vorba de perisabilitate. Pe de altă parte. atât pe orizontală. aşa cum există „hard news” (ştiri perisabile din punct de vedere temporal). „vorbeşte prin ea însăşi” despre un eveniment de actualitate. Astfel. cel care va ocupa cea mai mare suprafaŃă a fotografiei. de regulă. senzaŃia unei acŃiuni. nu a unui eveniment static. care are o semnificaŃie de sine stătătoare. el trebuie să se caracterizeze prin acŃiune: trebuie să producă privitorului o senzaŃie dinamică. avem şi fotografii „de interes uman”. există patru mari categorii de fotografii. O fotografie trebuie să aibă un singur centru de interes. De obicei. prin urmare. care identifică subiectul şi acŃiunea acestuia. aşa cum există „soft news” (ştiri ceva mai durabile. având totodată posibilitatea să sesizeze mediul în care este plasat acesta şi elementele înconjurătoare. cel puŃin. care surprind un unic aspect de interes al subiectului sau al acŃiunii. sunt perisabile din punct de vedere al interesului pentru presă. – fotografii de la distanŃă medie. acesta va fi elementul dominant sau. despre nişte persoane foarte cunoscute opiniei publice. despre un fapt neobişnuit. – fotografii de detaliu. care pot fi relatate şi după trecerea unei anumite perioade de timp fără să-şi fi pierdut atractivitatea).– fotografia-informaŃie. în care privitorul ia cunoştinŃă despre subiect. care detaliază subiectul şi/sau acŃiunea. există şi fotografii care sunt legate de anumite evenimente actuale şi. – fotografii de la distanŃă mică. fiecare având importanŃa sa: – fotografii de la distanŃă mare. Acestea din urmă pot fi publicate oricând. În funcŃie de legătura lor cu factorul timp şi cu anumite evenimente de interes pentru presă. cât şi pe vertica- 131 . Centrul de interes al fotografiei trebuie să se situeze în anumite puncte de pe suprafaŃa acesteia. Acestea.

nu spre aparatul de fotografiat. este adecvat pentru fotografiile care sugerează evoluŃii pe verticală. filmul fotografic de 35 mm permite ca aceasta să aibă un format orizontal sau vertical. bucurie. Pentru presă. mai instabil. de obicei.lă. fie din faŃă. acesta poate fi o persoană sau un grup de persoane. el trebuie să ia în considerare şi faptul că formatul orizontal sugerează stabilitate. tristeŃe etc. aşezare. În ceea ce priveşte subiectul fotografiei. concentrare. naŃională sau cel puŃin locală. precum şi animale. acŃiune tensionată. „gata să se răstoarne”. 132 . locurile cele mai favorabile pentru situarea centrului de interes. obiecte neînsufleŃite etc. Alegerea aparŃine fotografului şi depinde de subiect (de centrul de interes). Massmedia apreciază fotografiile persoanelor care au o reputaŃie mondială. fotografia trebuie să surprindă ambii ochi ai subiectului. vor fi interesante fotografiile care surprind expresii faciale ale unor stări psihice: atenŃie. astfel încât acesta să ocupe cât mai mult spaŃiu în fotografie. o fotografie trebuie să arate: – identitatea acestuia (ochii). Atunci când are un subiect uman. Figura 18: „Regula treimilor” În selectarea formatului fotografiei. De asemenea. Privirea subiectului trebuie să fie îndreptată înspre punctul (locul) în care se petrece acŃiunea. emoŃie. în timp ce formatul vertical. Este esenŃial contactul vizual corespunzător cu subiectul. IntersecŃia liniilor de despărŃire orizontale şi verticale reprezintă punctele forte. dinamism. fie din semi-profil. pentru a elimina de la bun început eventualitatea apariŃiei unor elemente de distragere a atenŃiei.

din fotografie trebuie eliminate toate elementele de distragere a atenŃiei (persoane şi/sau obiecte care nu au legătură cu centrul de interes. insecte. – siluetele.. aparatură. elemente de mediu.: oamenii care reprezintă subiectul fotografiei trebuie să fie surprinşi în acŃiuni sugestive pentru specificul organizaŃiei.– acŃiunea (mâinile sau picioarele subiectului). – liniile directoare. Fotografia trebuie să „spună” clar care este centrul ei de interes. astfel încât să apară doar siluetele lor. unelte utilizate. Acestea trebuie şi ele să-l conducă în mod implicit pe privitor către centrul de interes al fotografiei. implicit. Subiectul dominant trebuie să fie în centrul atenŃiei privitorului (şi. elemente care apar în prim-plan sau în fundal.m. ele pot apărea în fotografie. echipamente tehnice. secretarele nu trebuie să fie numai femei. Prin tehnica încadrării. care să nu creeze senzaŃia de regie prealabilă. Pentru a fi publicabilă. cum ar fi instrumente. 133 . Aceste elemente sunt: – centrul de interes. Pentru a scoate în evidenŃă acest element dominant. directorii nu trebuie să apară mereu aşezaŃi în faŃa computerului ş. al obiectivului aparatului de fotografiat) şi să fie bine iluminat. încercaŃi să evitaŃi stereotipurile: medicii n u trebuie să fie neapărat şi întotdeauna în halate albe. – încadrarea. Acelaşi procedeu este valabil şi în cazul altor fiinŃe (animale. aşa cum s-a arătat mai sus. adică o combinare a elementelor care apar în ea. animale. fapt care dă un efect dramatic. poate fi utilizată tehnica fotografierii oamenilor în contra-lumină. facială sau implicită.).a. plante) sau chiar lucruri. atunci când intenŃionaŃi să realizaŃi o fotografie. atunci când ele sunt implicate în efectuarea acŃiunii. – centrarea. o fotografie trebuie să aibă o anumită compoziŃie. aspectul neobişnuit al marginilor fotografiei etc.d.). Ea nu trebuie să fie mascată (ascunsă) de alte obiecte care intervin în plan apropiat. AcŃiunea poate fi fizică. unelte etc. Atunci când acestea pot adăuga un plus de semnificaŃie şi de expresivitate. Zonele auxiliare trebuie să contribuie şi ele la sublinierea scopului de bază al fotografiei. Încadrarea nu trebuie să constituie un element de distragere a atenŃiei. fără să stânjenească însă ilustrarea acŃiunii sau identificarea subiectului. instrumente etc. – elementele de susŃinere a acŃiunii (colegi. culori care nu-şi au locul în compoziŃia fotografiei. Subiectul trebuie să fie implicat activ într-o acŃiune care trebuie să apară în cadru: mâinile făcând ceva sau picioarele. Atunci când centrul de interes al fotografiei nu este omul. De asemenea. ci să-l conducă pe privitor către centrul de interes al fotografiei. centrul de interes al unei fotografii capătă mai multă profunzime cu ajutorul contrastului dintre apropiere şi depărtare.

trebuie spus că tăierea numai de dragul de a tăia nu este deloc recomandată. să selectaŃi acele fotografii al căror centru de interes are legătură cu subiectul materialului scris. liniile de forŃă. odihnă.) determină şi ea obŃinerea unor efecte vizuale interesante. Tăierea poate pune în valoare centrul de interes al fotografiei. Fotografiile alăturate textului nu trebuie să-l inducă în eroare pe cititor sau să-i provoace confuzii. în parbrizul sau oglinzile retrovizoare ale maşinii. Astfel. Prin tăiere. acŃiune. cu condiŃia ca elementul dominant să-l constituie persoana/obiectul care se reflectă. De asemenea. astfel încât semnificaŃia ei să poată fi receptată fără dificultate. frumuseŃe. inspiraŃie. – calitatea fotografiei: centrul de interes trebuie situat în zona determinată prin „regula treimilor”. trebuie să ŃineŃi seama. De asemenea. forŃă. Atunci când vreŃi să propuneŃi spre publicare unele fotografii. nuanŃele etc. – posibilităŃile de punere în pagină: o fotografie valoroasă va fi pusă în pagină indiferent că formatul ei este vertical sau orizontal. nu mai mult de trei). aceasta poate fi tăiată.– reflexiile. numărul de persoane care apar în fotografie poate fi limitat la strictul necesar (în general. Acestea contribuie la inducerea unei anumite stări sufleteşti pe care urmează să o resimtă privitorul. mişcare.. contrastul. iar eliminarea unor elemente semnificative nu va face decât să-i scadă valoarea. şi acest element trebuie luat în considerare la selectarea fotografiilor. În acest proces de selectare. liniile verticale implică demnitate. liniile diagonale inspiră viteză. de „citit”. în sprijinul unor materiale scrise de dumneavoastră înşivă sau de un jurnalist. procedeu prin care se pot obŃine avantaje de tipul: – eliminarea elementelor de distragere a atenŃiei. Totuşi. pentru a spori efectul unei fotografii. linişte. liniile curbe sugerează profunzime. în oglindă. – îmbunătăŃirea compoziŃiei. trebuie. deoarece o fotografie este la fel cu o povestire. Totuşi. coloritul. de trei factori: – impactul fotografiei: aceasta trebuie să aibă elemente vizuale puternice. imaginea respectivă trebuie să fie uşor de descifrat. se pune accentul pe un singur centru de interes al fotografiei şi se elimină elementele care diminuează mesajul acesteia. încadrare etc. – liniile de forŃă. nu suprafaŃa reflectoare. în primul rând. scoŃându-l în evidenŃă şi păstrând avantajele date de „regula treimilor”. liniile directoare. iar fotografia trebuie să aibă calităŃile necesare în ceea ce priveşte expunerea. liniile orizontale ale unei fotografii sugerează pace. graŃie. 134 . care să-l atragă şi să-l intereseze pe privitor. de asemenea. Surprinderea în fotografii a unor reflexii (imagini reflectate în geam. De pildă. Ea trebuie să producă privitorului o reacŃie emoŃională. în apă etc.

– potrivirea fotografiei în pagină. Tăierea trebuie utilizată pentru raŃiuni de punere în pagină numai atunci când este absolut necesar, fiindcă altfel, de cele mai multe ori, afectează negativ forŃa de impact a fotografiei. În fapt, layout-ul (punerea în pagină) trebuie realizat în jurul unei fotografii şi nu invers. Cele mai cunoscute şi mai utilizate formate fotografice sunt cele care realizează un raport de 2:3, 3:4, 3:5, 4:5 sau 5:7 între dimensiunile fotografiei. Pentru a spori impactul unei fotografii, se folosesc uneori şi formate neobişnuite (foarte înalte sau foarte late). În orice caz, formatul pătrat este evitat, deoarece dă senzaŃia de static şi de lipsă a unei direcŃii. Oricât de expresivă ar fi, o fotografie nu poate spune totul numai prin ea însăşi. De cele mai multe ori, ea are nevoie şi de o legendă, mai ales atunci când însoŃeşte ştiri de presă din categoria „hard news”. Legenda poate fi definită ca un rezumat scris, care explică ceea ce nu este evident întro fotografie. De regulă, legenda răspunde la întrebările cine este în fotografie? şi ce se întâmplă în fotografie? Uneori este nevoie ca legenda să spună şi de ce este importantă acŃiunea din fotografie? sau unde se petrece acŃiunea? ori cum şi când s-a petrecut acŃiunea? Tonul legendei trebuie să fie în concordanŃă cu conŃinutul fotografiei. Dacă este vorba de ilustrarea unui moment oficial, sobru, serios, tragic etc., ea trebuie să fie în ton cu fotografia. La fel se întâmplă şi în cazul în care fotografia are un conŃinut umoristic sau ilustrează un moment de bucurie, de triumf etc. PuteŃi scrie mai multe tipuri de legende: – legenda normală: o scurtă relatare (nu mai puŃin de două fraze, dar, de obicei, nici mai mult de patru), care trebuie să capteze şi să menŃină atenŃia cititorului de la început până la sfârşit. Acest tip de legendă este folosit atunci când o organizaŃie remite fotografii spre publicare unui mijloc de informare în masă (caz întâlnit frecvent în munca specialiştilor în relaŃii publice). Legenda normală trebuie să conŃină neapărat patru elemente: – identificarea persoanelor din fotografie: persoanelor care pot fi recunoscute trebuie să li se menŃioneze identitatea completă (nume, prenume, eventualele titluri – academice, ştiinŃifice etc. – poziŃia pe care o ocupă în organizaŃie) chiar de la începutul legendei. Acest lucru nu înseamnă că legenda trebuie să înceapă cu numele subiecŃilor fotografiei, ci cu acŃiunea în care aceştia sunt implicaŃi. Identificarea fiecărei persoane este de dorit atunci când fotografia reprezintă un număr mic de subiecŃi (2 – 3). În cazurile în care este vorba de mai mulŃi subiecŃi, se face o identificare impersonală, prin formule de genul „Membri ai organizaŃiei X continuă cercetarea arheologică a castrului roman de la Săcele”;

135

– acŃiunea: descrierea sintetică a acŃiunii ce are loc în fotografie. De reŃinut că stilul sintetic nu se confundă, totuşi, cu cel telegrafic; – date de referinŃă: informaŃii suplimentare despre subiecŃi şi/sau acŃiune, astfel încât editorul care va utiliza fotografia să fie pe deplin edificat asupra acestor două elemente. De exemplu, aceste date pot furniza răspunsuri la întrebările Unde?, Când?, Cum? şi, uneori, De ce?. Aici se pot furniza detalii care s-ar putea să-i scape unui privitor grăbit al fotografiei sau pe care acesta ar putea să le interpreteze în mod greşit (cum ar fi, de exemplu, grimasa unei persoane, din care nu rezultă dacă ea râde sau plânge); – identificarea autorului (proprietarului) fotografiei: se menŃionează atât numele persoanei, cât şi organizaŃia din care face parte. Acest fapt nu înseamnă neapărat că numele autorului (proprietarului) va fi publicat împreună cu fotografia, opŃiune care depinde de politica editorială a publicaŃiei respective. Totuşi, această menŃiune oferă editorului posibilitatea de a obŃine, în caz de nevoie, informaŃii suplimentare chiar de la autor (proprietar); – legenda-schelet: este utilizată atunci când fotografia însoŃeşte o relatare (articol, comunicat sau ştire de presă etc.). Ea conŃine trei dintre cele patru elemente ale legendei normale, datele de referinŃă nemaifiind necesare, deoarece se găsesc în relatare. Legenda-schelet constă într-o frază în care se răspunde la întrebările Cine? şi Ce?; – legenda de identitate: atunci când fotografia reprezintă bustul unei singure persoane sau este un portret, legenda constă doar în identificarea completă a subiectului. Pentru a spori credibilitatea fotografiei sau a relatării pe care o însoŃeşte, legenda de identitate poate fi completată cu caracterizarea subiectului, cu menŃionarea unor acŃiuni pe care le-a efectuat acesta, cu citarea consideraŃiilor sale în legătură cu un anumit subiect, cu menŃionarea funcŃiei şi/sau a responsabilităŃilor sale etc.; – legenda-slogan: este scurtă şi expresivă, asemeni unui titlu de articol (uneori, poate fi chiar utilizată ca titlu al legendei normale). În prezent, ca urmare a impactului tot mai mare al tehnicii computerizate în toate domeniile vieŃii cotidiene, este utilizată din ce în ce mai mult fotografia electronică. Analizând acest tip de fotografie, nu se poate afirma că imaginile electronice vor lua locul celor realizate pe peliculă fotografică; cel puŃin, acest lucru nu se va produce într-un viitor previzibil, deoarece fiecare dintre cele două tipuri de elemente vizuale are atât avantaje, cât şi dezavantaje. Imaginile în format electronic pot fi obŃinute din mai multe surse: – direct, prin utilizarea unui aparat de fotografiat digital;
136

– capturi de imagini dintr-un material filmat: acesta este transformat într-un fişier digital, din care se izolează un anume cadru, care poate fi transformat într-un fişier separat, ca fotografie; – prin scanarea unei fotografii deja existente pe un suport clasic de hârtie etc. Avantajul imaginilor electronice este acela că nu mai necesită prelucrări chimice şi pot fi utilizate imediat, ca atare, atât pentru a fi reproduse pe suport de hârtie (în diferite publicaŃii, de pildă), cât şi ca material ilustrativ în diferitele tipuri de publicaŃii electronice; de asemenea, utilizând facilităŃile oferite de poşta electronică, ele pot fi trimise aproape în timp real în oricare regiune a globului. În fine, un alt atu al lor este acela că permit prelucrarea relativ facilă, cu ajutorul diferitelor tipuri de software, pentru îmbunătăŃirea calităŃii lor fotografice, precum şi a expresivităŃii. Dacă, cu câŃiva ani în urmă, tehnica necesară pentru realizarea fotografiilor electronice era destul de sofisticată, reclamând, pe de o parte, investirea unor sume relativ mari pentru procurarea mijloacelor necesare, iar pe de altă parte, o pregătire tehnică prealabilă sensibil mai complexă decât în cazul ustensilelor fotografice clasice, în prezent acest dezavantaj a fost eliminat aproape în totalitate: creşterea performanŃelor în cazul aparaturii foto digitale este însoŃită de simplificarea procedurilor de realizare şi de prelucrare a fotografiilor, în timp ce costurile aparaturii necesare sunt absolut comparabile cu cele ale ustensilelor „clasice”. Deşi s-au înregistrat progrese remarcabile în ceea ce priveşte calitatea fotografiilor digitale, bogăŃia nuanŃelor şi a tonurilor încă constituie un avantaj în favoarea fotografiilor realizate pe film. Avantajul tinde însă să dispară, în contextul în care tehnologiile tipografice au cunoscut şi ele perfecŃionări uimitoare, care fac posibilă tipărirea ireproşabilă chiar şi a unor fotografii realizate cu mijloace mai mult decât modeste, cum ar fi telefoanele mobile cu camere foto de rezoluŃie slabă. În fine, este bine să luaŃi în considerare experienŃa altor specialişti în relaŃii publice cu privire la avantajele utilizării fotografiilor; de multe ori, o fotografie bună poate aduce un articol pe prima pagină a unei publicaŃii scrise. Iată câteva sfaturi avizate în acest sens33: – realizaŃi din timp un portofoliu de fotografii bust cu experŃii din organizaŃia dumneavoastră care ar putea să fie implicaŃi în relaŃiile organizaŃiei cu mass-media. De preferinŃă, aceste fotografii ar trebui să-l introducă deja pe privitor în zona de competenŃă a persoanei reprezentate: cineva care lucrează în construcŃii poate purta în mână o cască de protecŃie, un arhitect poate duce sub braŃ câteva suluri de planşe etc. În orice caz, trebuie evitate fotografiile care, aşa cum specificam ceva mai înainte, au devenit deja stereotipe, cu

33 Joan Stewart, 11 Tips for Using Photos & Graphics for PR, articol publicat la adresa http://www.aboutpublicrelations.net/ucstewart1.htm şi accesat la 3 ianuarie 2007.

137

personajul principal vorbind la telefon (eventual mobil) sau utilizând computerul (mai nou, laptop-ul); – căutaŃi să aveŃi din timp la dispoziŃie fotografii de interior şi de exterior definitorii pentru specificul activităŃii organizaŃiei dumneavoastră. Este preferabil ca aceste fotografii să arate oameni în acŃiune, nu doar simple clădiri, instalaŃii sau produse; – de câte ori este posibil, difuzaŃi şi fotografii adecvate împreună cu comunicatele de presă pe care le emiteŃi. Nu uitaŃi de posibilitatea de a introduce fotografii în dosarele (mapele) de presă. De asemenea, nu neglijaŃi distribuirea de grafice pentru a face mai uşor de înŃeles procese sau fenomene complexe (bugete, audienŃă pe diferite segmente de populaŃie, consumuri ale unor produse etc.); – ori de câte ori consideraŃi că un eveniment din organizaŃia dumneavoastră poate furniza oportunităŃi fotografice, nu ezitaŃi să chemaŃi fotoreporteri care să ia parte la eveniment. În acest context, evitaŃi să impuneŃi care fotografii trebuie publicate şi care nu, în cel mai bun caz puteŃi face unele sugestii argumentate, astfel încât autorul fotografiilor să fie în cunoştinŃă de cauză despre specificul evenimentului la care a fost invitat. În nici un caz nu este recomandat să cereŃi negativele fotografiilor sau copii gratuite pe hârtie, eventual puteŃi propune o modalitate de obŃinere a acestora contra cost. În cazul fotografiilor digitale, acest lucru este mult mai uşor de rezolvat; – asiguraŃi-vă că aveŃi un portofoliu consistent de fotografii digitale din categoriile menŃionate mai sus. Pentru a putea fi utilizate în presa scrisă, acestea trebuie să fie destul de clare (cel puŃin 300 dpi). Fotografiile destinate presei scrise pot constitui chiar o parte distinctă a website-ului organizaŃiei dumneavoastră, unde jurnaliştii pot accesa în primă instanŃă o copie de mică rezoluŃie apoi pot descărca fotografiile alese la rezoluŃie corespunzătoare pentru tipografie. Este bine ca această ofertă de fotografii să evite situaŃii devenite deja clişeu, precum tăierea panglicii unei noi facilităŃi a organizaŃiei sau înmânarea unui cec într-o acŃiune caritabilă, deoarece ele vor fi evitate de către cei din mass-media; – dacă în portofoliul dumneavoastră se află fotografii realizate de alte persoane, situaŃie în care se aplică legislaŃia referitoare la dreptul de autor, asiguraŃi-vă că aspectele legale privind facerea publică a fotografiilor sunt soluŃionate: mai pe scurt, trebuie să aveŃi dreptul de a le publica, lucru care se poate obŃine în urma unei cesiuni a dreptului de autor; – dacă utilizaŃi material fotografic pe Internet, pentru website-ul sau blog-ul organizaŃiei, asiguraŃi-vă că acestea au fost în prealabil optimizate din punctul de vedere al dimensiunilor: o fotografie de 700-800 kB introdusă într-un fişier online este deja supradimensionată şi va face ca pagina respectivă să se încarce mult prea încet.
138

m. Literatura de specialitate anglo-americană efectuează chiar o extindere a acestei definiŃii. De asemenea. 123). al unei persoane (Newsom. ar trebui să vă creaŃi ocazii favorabile pentru a introduce fotografii care vorbesc despre organizaŃia dumneavoastră în portofoliul foto al agenŃiilor de presă sau pe website-urile (directoarele) specializate în preluarea şi oferirea de fotografii.d. înregistrare care în România este realizată la Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci (OSIM). la proporŃia dintre imagini şi text ş. De asemenea. 1993. 269) sau chiar al unui produs. considerând că logo-ul poate fi un simbol grafic nu numai al unei organizaŃii. De aceea. crearea şi păstrarea unei anumite identităŃi vizuale a organizaŃiei nu mai constituie un moft.Atunci când fotografiile însoŃesc difuzarea unui comunicat de presă (fotografii-ilustraŃie). conŃinutul fotografiei şi conŃinutul legendei acesteia. este vorba despre înregistrarea lor legală ca elemente ale imaginii de marcă a organizaŃiei. logo-ul şi sigla constituie componente definitorii ale manualului de identitate al unei organizaŃii. Pentru o organizaŃie. ci este o necesitate indispensabilă. există abordări diferite în politicile lor editoriale cu privire la tipul de fotografii care pot fi publicate. Aşa cum am arătat deja (pagina 129). extinderea merge până la identificarea logo-ului cu imaginea de marcă. deoarece este puŃin probabil că toate publicaŃiile care vor prelua informaŃiile dumneavoastră vor reproduce aceeaşi fotografie în caz că le-aŃi livrat doar una: în afară de faptul că fiecare dintre publicaŃii îşi doreşte o oarecare exclusivitate. preocupările) lor este iminent. cu marca înregistrată şi 139 . Logo-ul (prescurtare a cuvântului „logotip”) şi sigla constituie două elemente esenŃiale ale identităŃii vizuale a unei organizaŃii. diferenŃierea imaginii sale de cea a organizaŃiilor înrudite este astăzi o necesitate vitală. va trebui să vă străduiŃi să realizaŃi o concordanŃă perfectă între conŃinutul comunicatului. pericolul confuziei între organizaŃii. în aproape toate domeniile vieŃii sociale. În fine. Logo-ul şi sigla organizaŃiei În condiŃiile în care astăzi există.a. o multitudine de organizaŃii care funcŃionează pentru realizarea aceluiaşi scop. 2004. pentru un comunicat de presă va trebui să alegeŃi cel puŃin câteva fotografii pe care să le difuzaŃi împreună cu acesta. Orice organizaŃie care conştientizează însemnătatea elementelor identităŃii sale se preocupă nu numai de crearea şi de utilizarea. Logo-ul poate fi definit ca un semn grafic care identifică şi caracterizează o organizaŃie (Schneider. precum şi între produsele (serviciile. ci şi de apărarea prin mijloace juridice a acestor elemente. ci şi al unui grup oarecare. concret.

„un desen.m. 34 DefiniŃii găsite la adresa http://www. publicitatea. iar TAROM este denumirea „populară”. simbol sau marcă înregistrată a unei organizaŃii”. ilustraŃie. poziŃia faŃă de logo. spre exemplificare. denumire sau marcă înregistrată a unei instituŃii.). destinată să definească identitatea unei organizaŃii Sigla poate fi definită ca forma prescurtată sau cea încetăŃenită în opinia publică a denumirii unei organizaŃii. Figura 19: CombinaŃie logo-siglă. firme sau publicaŃii”. câteva definiŃii ale cuvântului „logo”34: „semn. iată. Aceste accepŃiuni consfinŃesc practica instituită mai ales în marketingul. precum tipul (fontul) de literă utilizat în grafierea sa. simbol. ea nu constă doar în litere.google. unei abrevieri care să aibă relevanŃă pentru memoria colectivă. efecte grafice. abreviere. culoarea sau culorile literelor. De exemplu.cu sigla organizaŃiei.a.A. posibilitatea ca sigla să fie separată de logo sau nu ş. Sigla nu se rezumă doar la găsirea sau acceptarea unui cuvânt.ro/search?hl=ro&q=define%3Alogo&btnG=C%C4%83utare+Google&meta=lr%3Dlang_ro pe 12 iunie 2007. „denumire. a Companiei TAROM – Transporturile Aeriene Române.d. AVAS este forma prescurtată cu ajutorul căreia identificăm AgenŃia pentru Valorificarea Activelor Statului. ci este caracterizată şi prin alŃi termeni grafici. Sigla este obŃinută de obicei din iniŃialele cuvintelor care alcătuiesc denumirea oficială a organizaŃiei sau din câteva litere de la începutul fiecăruia dintre aceste cuvinte (vezi denumiri ca Romsilva – Regia NaŃională a Pădurilor – sau Metrorex – Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti Metrorex S. încetăŃenită în conştiinŃa publică. reclama şi relaŃiile publice din domeniul afacerilor de a include sub această denumire şi ansamblul logo-siglă. 140 . cuvânt care este înregistrat legal de către o companie şi utilizat în scopuri de identificare” etc.

înrudite prin anumite trăsături grafice esenŃiale sau chiar complet diferite. plăcuŃe indicatoare. În concluzie. modernism. forŃă. specialistului de relaŃii publice. astfel încât elementele de identitate ale organizaŃiei să se întipărească în memoria colectivă de lungă durată.” (Schneider. 123. pe zid. sigla şi combinaŃia acestora trebuie să fie identice în toate ocaziile: în antetul documentelor oficiale şi neoficiale pe care le emite organizaŃia. de aceea dumneavoastră va trebui să fiŃi foarte familiarizat cu codurile de culoare care vor fi utilizate pentru imprimarea logo-ului şi siglei pe diferite suporturi: pe hârtie în tipografie.. în machetele publicitare. sublinierile îmi aparŃin). proporŃiile lor trebuie de asemenea respectate aşa cum sunt ele descrise în manualul de identitate. pe plastic. De obicei. Va trebui însă să aveŃi un cuvânt de spus atunci când se discută decizii privind aceste elemente. evoca unele puncte majore ale imaginii organizaŃiei: dinamism. aceasta însemnând cel puŃin câŃiva ani. deschidere. felicitări şi invitaŃii etc.Între logo-ul organizaŃiei (referirea include şi ansamblul logo-siglă) şi simbolurile grafice care caracterizează produsele acesteia (mărci înregistrate) nu trebuie neapărat să existe o similitudine: ele pot fi identice. pe firma pe care organizaŃia o afişează. poziŃionarea acestora. crearea sau re-crearea acestor elemente de identitate vizuală revine unor organizaŃii specializate (companii calificate în materie de branding şi rebranding). deoarece este foarte probabil ca un logo sau/şi o siglă care acum treizeci de ani sugerau modernitate să reprezinte astăzi simbolurile unei organizaŃii vetuste. pe metal. este puŃin probabil ca dumneavoastră. afişe. ele ar trebui să aibă o viaŃă destul de lungă. totemuri). să poată simboliza. pe plicuri. Uneori însă schimbarea se impune cu necesitate. logo-ul trebuie. – fonturile literelor. bannere. pe material textil. precum şi pe toate piesele de semnalistică interioară şi exterioară (etichete. Odată create şi descrise în manualul de identitate. îmbătrânite. tehnologii de vârf. – culorile nu trebuie alterate în nici o ocazie. obiecte promoŃionale. să vă revină răspunderea de a crea nemijlocit elementele de identitate vizuală ale organizaŃiei pentru care lucraŃi. 1993. pe tipărituri. Decizia de schimbare a identităŃii vizuale a unei organizaŃii reprezintă o opŃiune majoră şi costisitoare. pe firme luminoase postate în exterior sau în interior etc. pe dosare şi mape. pe sticlă. pe cărŃile de vizită ale membrilor organizaŃiei. care trebuie cântărită cu multă responsabilitate şi prudenŃă înainte de a fi pusă în practică. în egală măsură. Ansamblul logo-siglă sau fiecare dintre aceste elemente luate separat îndeplinesc mai multe funcŃii: „Pe lângă semn de recunoaştere şi de identificare. postere.. Iar în îndeletnicirile dumneavoastră profesionale cotidiene va trebui să vegheaŃi ca unitatea şi specificul acestor elemente ale identităŃii vizuale să nu fie alterate nicicând şi niciunde: – logo-ul. 141 .

fie pentru promovarea produselor şi serviciilor pe care le oferă (domeniu aflat în responsabilitatea celor care se ocupă de marketing şi de vânzări). realizarea unui film cu adevărat profesionist atât din punctul de vedere al calităŃilor tehnice. Un film realizat pentru activităŃi de relaŃii publice trebuie să răspundă unor necesităŃi de comunicare. fie un film de familiarizare a noilor membri ş. unele produse audiovizuale sunt chiar la îndemâna dumneavoastră. Într-adevăr. Prezentările (foarte cunoscute fiind cele realizate cu ajutorul aplicaŃiei PowerPoint din pachetul Microsoft Office) reprezintă unele dintre cele mai răspândite modalităŃi de comunicare audiovizuală. va trebui să luaŃi în considerare de la bun început varianta unei coloane sonore care combină motivele muzicale cu comentariul rostit.a. situaŃie în care dumneavoastră trebuie să vă asumaŃi răspunderea profesională). utilizate corespunzător. pe lângă vizualizarea unui text. cât şi din cel al potenŃialului său de a transmite un mesaj coerent. prezentări. fie un material conŃinând mesajul conducătorului organizaŃiei către membrii acesteia.m. GraŃie tehnologiilor de comunicare din prezent. O astfel de companie va putea realiza fie un film de prezentare a organizaŃiei (destinat publicurilor exterioare). organizaŃia) să îndeplinim prin acest film? – căror publicuri este destinat filmul: publicurilor interne? Celor din exterior care vin în contact cu noi? ClienŃilor sau potenŃialilor clienŃi ai produselor (serviciilor) pe care le ofe142 . scheme de animaŃie care. temă eventual completată de un script care apare pe ecran pe durata derulării filmului. ele permit utilizarea de imagini (statice sau dinamice).d. fie un film de prezentare a unei acŃiuni încheiate sau de promovare a uneia viitoare. Până şi realizarea unor filme de scurtă durată este posibilă pentru cei care stăpânesc un minim de cunoştinŃe despre tehnologiile prelucrării imaginilor pe calculator.Filme. iar pentru stabilirea cât mai exactă a acestor necesităŃi dumneavoastră va trebui să daŃi răspunsuri la întrebări de genul: – ce obiective de comunicare vrem (noi. fie un jurnal periodic destinat informării publicurilor interne. animaŃii vizuale OrganizaŃiile de astăzi fac apel în mod substanŃial la diferite tehnici audiovizuale menite să contribuie fie la consolidarea imaginii lor publice (consolidarea reputaŃiei şi a notorietăŃii lor. Totuşi. Coloana sonoră a filmului poate consta doar într-o temă muzicală. potenŃează în mod substanŃial eficacitatea cu care mesajele dumneavoastră vor influenŃa publicurile pe care le vizaŃi. Aceasta nu înseamnă că aŃi scăpat de orice responsabilitate în această privinŃă. Din punct de vedere al ratei de succes al actului de comunicare. sunet. rămâne deocamdată apanajul companiilor specializate în producŃie de film.

ecrane gigant. 143 . dumneavoastră va trebui să fiŃi membru al echipei. din toată acea echipă. suporterilor şi simpatizanŃilor? Contestatarilor? Celor care nu ştiu prea multe despre noi şi nu au încă o opinie clară despre ceea ce facem? AcŃionarilor şi investitorilor? Partenerilor de afaceri? PotenŃialilor angajaŃi? Celor din lumea mass-media? – ce mesaje vrem să transmitem? Care este cea mai eficace posibilitate de a le transmite? – obiectivele de comunicare pe care vrem să le îndeplinim prin acest film justifică investiŃia pe care o presupune realizarea şi difuzarea lui? – avem material filmat în alte ocazii anterioare pe care să-l putem utiliza pentru a putea „spune istoria” noastră? Ne este necesar asemenea material pentru a pune mai bine în valoare scenariul filmului? – mai există şi alte filme făcute anterior? Dacă da. deoarece. laseri etc. filmul pe care vrem să-l comandăm continuă o serie care intenŃionează să atingă anumite obiective de comunicare mai perene sau reprezintă un început? – care poate fi durata optimă a filmului în raport cu ocaziile în care intenŃionăm să-l folosim? – ce variante de scenariu ar fi mai potrivite pentru publicurile pe care le vizăm? ş. să fiŃi consultantul care se va strădui să promoveze cele mai adecvate obiective de comunicare ale organizaŃiei. Video-comunicatul de presă. Există. cât şi imaginile care o pot ilustra. Există şi posibilitatea de a difuza audio-comunicate de presă. a apărut şi o varietate nouă de comunicate de presă: video-comunicatele de presă (VNR – video news release). foarte utile în special pentru televiziuni. audio-comunicatul de presă. Pentru exploatarea lor eficientă. o multitudine de alte instrumente audiovizuale prin care organizaŃia dumneavoastră poate să-şi transmită mesajele: diaporame mai mult sau mai puŃin sofisticate. destinate posturilor de radio. înainte de a decide la care dintre ele vă veŃi opri. este bine să încercaŃi să răspundeŃi la cât mai multe dintre întrebările enumerate mai sus.d.a. În esenŃă. cărora li se asigură în acest fel atât informaŃia în sine. bineînŃeles. dumneavoastră cunoaşteŃi cel mai bine relaŃiile organizaŃiei cu publicurile sale şi intenŃiile pe care le are pentru perfecŃionarea acestor relaŃii.m. dacă s-a decis realizarea unui film care să fie utilizat de organizaŃie. „rola B” Odată cu dezvoltarea fără precedent a modalităŃilor audiovizuale de comunicare. pereŃi de monitoare.rim? AdepŃilor.

1998. De asemenea. în utilizarea lor. există companii specializate care produc asemenea materiale.în special cele de largă audienŃă – sunt destul de reticente în privinŃa acceptării video-comunicatelor. unele televiziuni . 143).Video-comunicatul de presă este echivalentul audiovizual al comunicatului de presă scris: el vorbeşte despre evenimente actuale care tocmai s-au desfăşurat. cât şi de comentariu. Eficacitatea sa este potenŃată atât de imaginile dinamice furnizate mass-media. ceea ce înseamnă că aŃi cheltuit degeaba o sumă destul de însemnată. 2004. De aceea.” (Bland. deoarece. va trebui să vă asumaŃi răspunderi în ceea ce priveşte mesajul pe care organizaŃia doreşte să-l transmită către anumite publicuri. cât şi impactul mesajului pe care organizaŃia doreşte să-l transmită. În orice caz. se poate merge şi până la un minut sau. 635). BineînŃeles. în fine. În plus. interesant etc. va trebui să luaŃi în calcul mai ales televiziunile de nişă şi posturile locale. Ele sunt în măsură să asigure atât parametrii de calitate tehnică necesari pentru difuzarea pe posturile de televiziune (radio). dacă televiziunile vor sesiza cea mai mică intenŃie de a obŃine „reclamă gratuită” prin difuzarea unui video-comunicat. 143). varianta montată şi gata de difuzare. dacă intenŃionaŃi să utilizaŃi asemenea tehnici în munca dumneavoastră de relaŃii publice. 1998. materialul trimis de dumneavoastră va fi refuzat. Părerile specialiştilor sunt împărŃite în privinŃa eficacităŃii acestor instrumente: unii sunt încrezători în succesul lor (Wilcox. există varianta ca. există suspiciunea că organizaŃia emitentă încearcă în realitate să se prezinte într-o lumină favorabilă. în cazul în care valoare de ştire a relatării este excepŃională.). să trimiteŃi şi o „rolă B” (B-roll): video-comunicatul conŃine varianta gata prelucrată a ştirii pe care vreŃi s-o difuzaŃi. nu să vândă un produs. unde există şanse reale ca materialul pe care îl furnizaŃi să fie fructificat. modul lor de a pregăti materialul este identic cu al membrilor redacŃiilor de televiziune. De obicei. este bine să apelaŃi la specialişti în măsura în care aceştia există în zona dumneavoastră. un video-comunicat de presă nu trebuie să fie foarte lung (Newsom. de aceea. 233): 30 de secunde reprezintă o durată optimă. un reportaj poate să aibă chiar 5 – 20 de minute. oricât de „neutră” ar fi relatarea. pe când alŃii sunt mai rezervaŃi (Bland. pentru reuşită. 1992. cu condiŃia ca video-comunicatul să fie bine realizat. trebuie evitat mesajul comercial explicit cel puŃin din următoarele raŃiuni: funcŃia primară a video-comunicatului este să informeze. relevant. Pentru evitarea unor asemenea suspiciuni. până la trei minute. „rola B” conŃine doar materialul brut filmat 144 . sunt în plină evoluŃie în prezent sau vor începe în viitorul imediat. ei recomandă ca un video-comunicat de presă să fie „plin de culoare (la propriu şi la figurat – n. credibilitatea obŃinută în urma difuzării unei relatări „neutre şi curate” este mai mare decât cea obŃinută prin difuzarea unui clip comercial. Ca şi în varianta scrisă. împreună cu video-comunicatul.a. De altfel.

îşi obŃin informaŃiile cotidiene de care au nevoie. Probabilitatea de utilizare a unei „role B” este şi mai mare dacă aceasta nu este prelucrată în nici un fel în prealabil: nu sunt introduse efecte vizuale sau audio. minimalizaŃi bănuielile privind încercarea de a obŃine „reclamă gratuită”.pentru realizarea acelei ştiri (inclusiv declaraŃii sau scurte interviuri).000 de lire sterline. în lumea reclamei se plătesc bani grei: un minut de apariŃie la TV la o oră de maximă audienŃă costă în Marea Britanie nu mai puŃin de 250. televiziunea este un formator de opinie care nu trebuie pierdut din vedere atunci când întocmiŃi o strategie sau un plan de relaŃii publice. în timp ce comentariul este livrat separat. singura problemă este că postul de televiziune astfel înfiinŃat va trebui să facă investiŃii incomparabil mai mari pentru a obŃine şi o audienŃă adecvată… BineînŃeles. 1992. apariŃia la televiziune implică şi riscuri: ca urmare a modului în care este montată o emisiune. cu atât mai mult. unde am făcut câteva referiri la etapele pe care trebuie să le parcurgă o persoană atunci când este solicitată să apară la televiziune. fie pe o casetă audio. mai ales că mesajele transmise prin televiziune au şanse de a fi receptate într-o măsură mai mare datorită faptului că ele sensibilizează concomitent două simŃuri umane: văzul şi auzul. iar un specialist care încearcă cu bună credinŃă să apere interesele şi imaginea organizaŃiei sale îi 145 . în care imaginile sunt însoŃite de zgomotul de fond din mediul în care s-a făcut filmarea. 18). cu banii cheltuiŃi numai pentru 15 secunde de reclamă. un militant onest pentru o cauză dreaptă poate apărea drept un fanatic incorigibil. mai există şi alte elemente specifice acestui mijloc foarte răspândit de informare în masă. În al doilea rând. oferiŃi unui post de televiziune posibilitatea de a-şi pregăti ştirea în concordanŃă cu propria sa politică editorială şi. nu sunt supraimprimate texte sau imagini etc. Elemente specifice privind apariŃiile la televiziune Pe lângă elementele deja menŃionate în capitolul referitor la interviuri (vezi in pagina 80). membrii etc. Prin urmare. un bun specialist în relaŃii publice nu trebuie să rateze ocazia de a-şi prezenta favorabil propria organizaŃie la televiziune. să pregătească o echipă de tehnicieni din rândul propriilor membri şi să plătească cheltuielile pentru cel puŃin o lună de producŃie. un bun manager şi. (Barry McLoughlin Associates. fie pe hârtie. o organizaŃie oarecare şi-ar putea permite săşi cumpere propriul echipament de studio TV. în acest fel.) acesteia. cei care formează opinia publică. Un prim fapt de care trebuie să ŃineŃi seamă este acela că televiziunea reprezintă de departe principalul mijloc prin care oamenii obişnuiŃi. O asemenea prezentare poate fi recepŃionată de milioane de telespectatori şi îi poate influenŃa pe aceştia în formarea unei percepŃii favorabile cu privire la o organizaŃie sau la produsele (activităŃile. Pentru asemenea apariŃii. în acelaşi timp.

nu va fi nimeni acolo care să răspundă eventualelor acuzaŃii şi care. Cel care urmează să apară la televiziune în numele organizaŃiei sale trebuie să Ńină cont de asemenea şi de constrângerile cărora trebuie să le facă faŃă realizatorii. este bine să cunoaşteŃi câteva tipuri de interviuri TV şi specificul fiecăruia dintre acestea (Bland. în acelaşi timp. 139-141): – live (în direct): deşi sunt relativ rare. În primul rând. În plus. 146 . cel solicitat va trebui să se pregătească temeinic. Dacă este vorba de un eveniment negativ în care a fost implicată organizaŃia. 1998. Acelaşi mod de abordare este cu atât mai util în cazul unei intenŃii de mediatizare a organizaŃiei dintr-un unghi favorabil. De aceea. este posibil ca şi realizatorul (prezentatorul. plictisitoare. asemenea oportunităŃi trebuie folosite. deoarece acest mediu induce o doză substanŃială de disconfort psihic chiar şi celor care nu sunt la prima lor experienŃă de acest gen. înainte de a onora invitaŃia de a participa la o emisiune sau de a da un interviu. realizatorul de televiziune trebuie să-şi informeze şi. seci. În al doilea rând. conştientizarea faptului că este în direct poate contribui la îmbunătăŃirea performanŃei intervievatului. în timp ce prestaŃia bazată pe „inspiraŃie” şi „charismă” are mari şanse de a eşua. Nu în ultimul rând. ca urmare a necunoaşterii subiectului de către cei care pregătesc interviul pentru difuzare. fie că acolo se va vorbi de un lucru bun sau de unul rău referitor la ea. în acelaşi timp. interviul în direct elimină riscul ca unele afirmaŃii să fie ignorate sau interpretate incorect în procesul de montaj.poate provoca acesteia daune ireparabile datorită efectului defavorabil al interviului său transmis la televizor. cel care se încumetă să apară pe micul ecran trebuie să fie cât mai familiarizat cu specificul şi provocările unui studio de televiziune. să-şi distreze telespectatorii: este ceea ce în jargonul mass-media se numeşte infotainment (informaŃie dublată de divertisment). Aşadar. moderatorul) emisiunii să devină ostil ca urmare a unui asemenea comportament al intervievatului. fără a avea posibilitatea să se apere. Dacă intervievatul va intra în aspecte tehnice. în cazul organizaŃiilor de afaceri este destul de frecventă la cei din lumea presei prejudecata conform căreia organizaŃia trebuie considerată în culpă încă de la bun început. o organizaŃie trebuie să-şi trimită reprezentanŃi la televiziune. De asemenea. să focalizeze atenŃia şi asupra „faptelor bune” ale organizaŃiei. pregătirea prealabilă este cheia succesului. percepŃia publică despre organizaŃie va avea de suferit. fără a oferi telespectatorului şi doza de divertisment pe care acesta o aşteaptă. ea va fi blamată în lipsă. Atunci când este solicitată. nici o scuză nu este suficient de potrivită pentru absenŃa reprezentanŃilor săi: în acest caz. pentru o prestaŃie de succes la televiziune. Astfel. dacă în cazul unui interviu scris jurnalistul caută în primul rând să-şi informeze publicul şi în subsidiar urmăreşte săi ofere acestuia un prilej de divertisment. la o mai bună concentrare şi o prestaŃie corespunzătoare.

Acest tip de interviu constituie una dintre rarele ocazii în care intervievatul poate privi direct în camera de luat vederi atunci când răspunde: este chiar indicat să „menŃină contactul vizual” cu camera din faŃa sa. fie chiar în altă localitate). – down-the-line: sunt interviuri (live sau înregistrate) în care intervievatul se află într-un studio (fie de tip newsroom. deoarece se află „pe propriul său teritoriu”. pauze stânjenitoare. atunci când acestea nu cunoaşte cu acurateŃe o informaŃie la care vrea să se refere. atunci când doreşte să dialogheze cu ele. astfel încât să abordeze un subiect bine definit. va trebui să fiŃi atent la poziŃionarea camerei de luat vederi. De aceea. specialistul în relaŃii publice. inclusiv în aer liber. să se încadreze în nişte limite de timp prestabilite. talk-show): acestea sunt de fapt discuŃii la care participă un moderator TV şi mai multe persoane.). apoi prelucrate înainte de difuzare. repetiŃii. cacofonii etc. cu atât sunt mai puŃine şansele de a „spune istoria” propriei organizaŃii. De obicei. nu prin intermediul moderatorului. precum şi a întreruperii pentru documentarea intervievatului. bâlbâieli. – la faŃa locului: reprezentanŃii televiziunii pot veni cu oferta de a realiza interviul la sediul organizaŃiei sau într-un loc sugestiv pentru subiectul pus în discuŃie. panelurile constituie o provocare. imediat ce are ocazia să o facă. De asemenea. dumneavoastră. – panel (discuŃie. chiar în studioul de unde se transmit buletinele de ştiri. Intervievatul poate conştientiza un stres suplimentar datorită faptului că persoana care îl întreabă nu este de faŃă. În această situaŃie.– înregistrat: cele mai multe interviuri sunt înregistrate în prealabil. ele au loc în studio. Pentru intervievat însă stresul creat este relativ identic cu cel al unui interviu în direct. iar jurnalistul care întreabă se află în alt studio (de exemplu. cel mai important mesaj despre organizaŃia sa trebuie să fie livrat cu prioritate şi cu maximă claritate. Pentru intervievat există avantajul ca el să fie mai sigur de sine. să fie eliminate elementele inutile sau supărătoare (divagaŃii de la subiect. deoarece. redundanŃe. la ceea ce ea va înregistra în planul secundar şi în cel înde147 . dar pot fi organizate şi în alte locaŃii. atunci când cineva participă la o asemenea discuŃie. intervievatul trebuie să li se adreseze direct. în timpul unei astfel de transmisii). dacă mai sunt şi alte persoane care. cu cât sunt mai mulŃi participanŃi. Interviul înregistrat oferă posibilitatea reluării unor afirmaŃii atunci când acestea au fost formulate greşit. regulile sunt asemănătoare cu ceea ce s-a spus deja mai sus. Pentru intervievat. dar acest stres poate fi diminuat dacă el tratează interviul ca pe o convorbire telefonică – fapt intrat de multă vreme în cotidianul preocupărilor noastre – în care de asemenea interlocutorul nu este prezent. din alte locaŃii. Totodată. participă şi ele la acest tip de interviu.

totuşi. Acceptarea unei asemenea declaraŃii este riscantă. acum sunt într-o întâlnire” sau „Sigur. fără un minim de pregătire şi fără posibilitatea unei documentări măcar sumare. Un bun specialist în relaŃii publice trebuie să-şi cultive legăturile în diferite redacŃii de televiziune. astfel. este acceptată mai uşor atunci când ofertantul (adică dumneavoastră) este cineva cunoscut. În caz că. vă voi răspunde. Ei încearcă să obŃină „din mers”. în majoritatea cazurilor ea nu va fi cea mai inspirată alegere. de facilitare a unei filmări etc. va trebui să evite clasica scenă a celui care stă aşezat în spatele propriului birou şi dă interviuri. Intervievatul poate adopta în această situaŃie o atitudine de genul: „Sunt gata să răspund întrebărilor dumneavoastră. În acelaşi timp însă. făcută instantaneu. asiguraŃi-vă în prealabil că pe pereŃi sau pe masă nu sunt lucruri (grafice. 148 . scheme. mai ales după ce o solicitare anterioară de interviu pe această temă a fost respinsă. 142): – poate furniza idei „din interior” despre emisiunile postului şi oportunităŃile care pot fi fructificate. dar ceva mai târziu. intervievatului i se adresează întrebări aparent neutre despre măsurile de protecŃie a mediului în fabrica sa. documente etc. fie că este vorba de operatori sau reporteri de teren. nu aşezat. intervievatul nu poate nici să închidă pur şi simplu uşa în nasul echipei TV. interviul se desfăşoară în birou. fie că este vorba de directori de programe sau realizatori de marcă. În orice caz. „în pragul uşii”. dar există şi riscul intenŃiilor ascunse când. fiindcă acest gest poate fi interpretat şi prezentat ca fiind răspunsul organizaŃiei în chestiunea controversată.) care n-ar trebui să apară în cadrul camerei de luat vederi. interesant. Este de preferat ca intervievatul să se afle în picioare. intervievatul nu respinge solicitarea. de pildă. în timp ce în planul secund apare un coş din fabrică (singurul de altfel!) scoŃând un fum abundent.părtat: operatorul caută de obicei ca fundalul interviului să fie dinamic. deoarece. dar haideŃi să mergem în biroul meu”. în schimb poate câştiga un minimum de timp în care se poate pregăti pentru interviu. 1998. poziŃia unui reprezentant al organizaŃiei cu privire la o astfel de problemă litigioasă. Un astfel de contact într-o redacŃie de televiziune poate crea cel puŃin trei avantaje (Bland. – „în prag”: este un tip de interviu instantaneu utilizat de către cei din televiziune mai ales în cazul unor situaŃii controversate. de furnizare a unui video-comunicat de presă. – o ofertă de participare la o emisiune.

materiale. Este bine să vă asiguraŃi că nu vor fi prezentate înregistrări-surpriză sau că nu vor exista în studio invitaŃisurpriză. nu vă eschivaŃi de la şedinŃa de 149 . deci nu încercaŃi să „spuneŃi totul” cu ocazia unui interviu. Telespectatorul nu va putea reŃine mai mult. va trebui să fiŃi măcar prevenit despre eventualitatea unor asemenea momente neprevăzute. transpiraŃia. fie că dumneavoastră veŃi fi cel care participă în mod nemijlocit. – pregătiŃi câteva puncte (nu mai mult de trei) asupra cărora doriŃi să vă concentraŃi pe timpul interviului. mergeŃi în studio cu o zi-două înainte ca emisiunea (înregistrarea) să aibă loc.– deşi nu poate fi exclus din calcul. îngrăşarea tenului. cel puŃin. încercaŃi să vă răspundeŃi la câteva întrebări: care este tema emisiunii? Care este formatul ei? De ce este nevoie de un reprezentant al organizaŃiei dumneavoastră în studio? Ce ştiu cei din redacŃie despre chestiunea în discuŃie şi ce vor să afle? Cât va dura emisiunea. se întâmplă ca pe timpul emisiunii să fie difuzate înregistrări. menită să preîntâmpine reflexiile neplăcute ale luminii. este suficient să fiŃi acolo chiar şi cu o jumătate de oră înainte. din diferite motive. nu puteŃi vedea studioul mai din timp. Iată câteva lucruri pe care trebuie să le luaŃi în considerare în cazul interviurilor sau al talk-show-urilor în studio. deoarece provoacă uscarea gurii. pentru a vedea concret mediul în care se vor desfăşura lucrurile. Dacă aceasta este maniera în care va fi pregătită emisiunea. Apa în schimb este recomandată. cine mai este invitat să participe? Ce întrebări ar putea să fie formulate? Emisiunea va fi în direct sau preînregistrată? – adresaŃi măcar unele dintre aceste întrebări celor de la postul TV. – dacă este posibil. totuşi. din acest motiv. – evitaŃi alcoolul înaintea participării la o emisiune televizată. veŃi fi avertizat că emisiunea sau interviul se va face „fără milă”. pentru a vă familiariza cu cadrul. va trebui să treceŃi pe la cabina de machiaj. fie că îl asistaŃi pe un coleg: – înainte de a accepta invitaŃia. tratamentul neprietenos (dur) aplicat dumneavoastră sau unui coleg pe timpul emisiunilor va fi mai puŃin probabil sau. EvitaŃi şi cafeaua băută chiar înainte de intrarea în emisie. – înainte de a intra în platou. astfel încât telespectatorul să ştie. declaraŃii asupra cărora n-aŃi fost prevenit. astfel încât să vă puteŃi pregăti cât mai bine pentru a le face faŃă. trebuie să spuneŃi că n-aŃi văzut/auzit acest lucru înainte de emisiune. Atunci când. Alcoolul nu numai că nu vă va da „curajul” pe care îl speraŃi. Este o procedură uzuală în studiourile de televiziune. dar vă va diminua serios capacitatea de concentrare şi spontaneitatea. În caz că.

având totuşi grijă ca gesturile dumneavoastră să exprime naturaleŃe şi să nu fie prea ample.). plan îndepărtat. ostilă. Nu trebuie să fiŃi suspicios. o fişă cu câteva informaŃii despre organizaŃia dumneavoastră sau despre evenimentul pe care vreŃi să-l evidenŃiaŃi. prietenie. calmă. – pe durata emisiunii. înseamnă mai mult de jumătate din actul de comunicare) trebuie să arate o expresie facială în concordanŃă cu afirmaŃiile făcute. astfel încât să ieşiŃi din cadru. – odată ajuns în platou. Limbajul para-verbal (tonul şi atitudinea) trebuie să arate că sunteŃi o persoană modestă. – în timpul emisiunii (înregistrării). nu o persoană plină de sine. AdresaŃi câteva cuvinte de politeŃe după această prezentare. astfel încât să aveŃi timp să vă pregătiŃi modul de abordare a răspunsului. După această operaŃiune. veŃi fi condus fie într-o sală de aşteptare. va trebui să înmânaŃi moderatorului (realizatorului). la TV. degetele sau cu stiloul în masă. – limbajul dumneavoastră verbal trebuie să exprime politeŃe. prietenoasă. implicit. rezonabilă. deschisă. pozitivă şi încrezătoare. deoarece scopul tuturor acestor aranjamente este de a vă pune în postura cea mai favorabilă pentru apariŃia dumneavoastră pe ecran din diferite planuri (plan general. arogantă. deoarece asemenea gesturi produc zgomote supărătoare în microfoane. lăsaŃi echipa de emisie să vă potrivească locul în care se vor afla scaunul dumneavoastră. negativă sau care încearcă din răsputeri să fie pe placul moderatorului şi. care să nu foşnească pe timpul emisiunii. defensivă. al telespectatorului. evitaŃi elemente non-verbale de genul bătutului cu palma. – la începutul emisiunii (înregistrării). microfonul şi celelalte accesorii. – dacă nu aŃi reuşit să faceŃi mai devreme acest lucru. Mai degrabă încercaŃi să vă imaginaŃi că discuŃia dum150 . folosiŃi limbajul non-verbal fără reŃinere. nu trebuie să vă torturaŃi singur gândindu-vă la milioanele de telespectatori care vă urmăresc. moderatorul va face o scurtă prezentare a dumneavoastră. căldură. în timp ce limbajul corporal comunică deschidere şi căldură. Nu uitaŃi să scrieŃi toate acestea pe un tip de hârtie destul de grea. dar şi energie (pozitivă. în genul: „Bună seara dumneavoastră şi telespectatorilor dumneavoastră”. – chiar înainte de a începe emisiunea. cel târziu înainte de începerea emisiunii. astfel încât publicul să vă cunoască. fie direct în platou. plan apropiat etc.machiaj. Limbajul non-verbal (care. bineînŃeles). În această fişă vor trebui de asemenea menŃionate câteva date biografice despre intervievat. puteŃi să-l întrebaŃi pe moderator care va fi prima întrebare.

anecdote care pot ilustra adecvat ceea ce vreŃi să spuneŃi. nu ca pe o ameninŃare. va trebui să veniŃi cu informaŃii care să capteze atenŃia publicului. – pentru a produce interes.neavoastră din studio se desfăşoară cu un singur telespectator. – evitaŃi să vă adresaŃi cuiva anume din studio menŃionându-i numele: la urma urmei. deoarece aceasta induce te151 . fiŃi concis. „neglijenŃă”.m. ÎncepeŃi aşadar cu ceea ce este important pentru organizaŃia pe care o reprezentaŃi. ridicând puŃin vocea astfel încât să puteŃi fi auzit. să transmiteŃi mesajul pe care l-aŃi exersat în prealabil. puteŃi chiar repeta cuvintele şi frazelecheie pe care le consideraŃi importante pentru organizaŃie. – nu repetaŃi cuvintele cu conotaŃie negativă ale moderatorului („fraudă”. dumneavoastră vorbiŃi pentru telespectator. ci la un interviu: nu trebuie să deveniŃi defensiv. analogii. care se difuzează în premieră. în timp ce formulaŃi o idee foarte importantă pentru organizaŃia dumneavoastră sau unul dintre mesajele-cheie pe care le-aŃi pregătit. ceea ce aveŃi de spus. nu vă opriŃi. nu pentru moderator şi nici pentru ceilalŃi colegi de discuŃie. continuaŃi să spuneŃi cu claritate. ci. opriŃi-vă (totuşi. răspicat. ci. „pagubă”. preferabil cu cineva pe care îl cunoaşteŃi. – dacă.a. – evitaŃi formulările excesiv de abstracte şi de teoretizante. vorbiŃi natural. În acelaşi timp. va trebui să aduceŃi o nouă perspectivă asupra faptelor. fiŃi conştient de faptul că durata emisiunii este limitată şi că scopul participării dumneavoastră este acela de a lansa mesajele pe care le-aŃi pregătit cu privire la organizaŃie dumneavoastră. dar nu uitaŃi nici o clipă că ele trebuie să fie relevante şi pentru telespectatori. moderatorul sau unul dintre ceilalŃi participanŃi vă întrerupe. În caz că va fi abordată o chestiune deja cunoscută publicului.d. – în eventualitatea că întrebările moderatorului denotă ostilitate sau percepŃie negativă. În orice caz. utilizaŃi exemple. Pe parcursul emisiunii. va trebui să dezvăluiŃi lucruri din culisele evenimentelor ş. TrataŃi întrebările moderatorului ca pe o oportunitate de a „spune istoria” organizaŃiei dumneavoastră.) şi evitaŃi atitudinea defensivă. Când aŃi finalizat ideea. fără preŃiozităŃi şi excese. „nepăsare” etc. să daŃi neapărat răspunsurile pe care le aşteaptă moderatorul de la dumneavoastră. făcând o legătură logică cu întrebarea. fiŃi conştient că nu sunteŃi la un interogatoriu. ceva nou. Astfel de referiri la aspecte cu valoare de ştire trezesc şi menŃin interesul telespectatorului. trebuie să faceŃi referire la ceva original. – folosiŃi stilul oral de exprimare. acea idee ar trebui finalizată într-un timp rezonabil dacă aŃi observat tentative de întrerupere). În schimb.

În esenŃă. Culorile tari (roşul aprins. în cazul întrebărilor neplăcute...”. deoarece produc un efect supărător pe ecran.” etc.”.. dar cu măsură.” „eu cred că. – în cazul interviurilor (emisiunilor) preînregistrate. Cămăşile cu mânecă scurtă nu sunt cea mai bună alegere pentru un interviu în studio.. „etcetera.. nu să distragă atenŃia telespectatorului. corectaŃi pe loc această concluzie.... „şi aşa mai departe. o pauză prea mare înainte de răspuns creează percepŃia că încercaŃi să ascundeŃi ceva. „în orice caz..lespectatorului prezumŃia vinovăŃiei organizaŃiei pe care o reprezentaŃi: încercaŃi să fiŃi ofensiv.. evitaŃi „numerotarea” ideilor dumneavoastră prin expresii de genul „în primul rând. în limitele politeŃii şi ale bunului-simŃ. albul imaculat) nu sunt nici ele indicate. editorul va trebui să renunŃe la întregul fragment de interviu (emisiune) în care dumneavoastră v-aŃi „numerotat” ideile. Pentru a câştiga timp.. AtenŃie. – nu vă grăbiŃi în formularea răspunsurilor. – dacă moderatorul se pregăteşte să încheie trăgând o „concluzie” nefavorabilă. în formularea răspunsurilor.... nu prin faimoasa locuŃiune „ca şi. nu ca o opinie proprie..”. altfel simpla dumneavoastră tăcere dezaprobatoare poate fi luată de către telespectatori drept încuviinŃare. În felul acesta. . căutaŃi să evitaŃi cuvinte şi expresii ca „în opinia mea.” („ca virgulă comparaŃie”).” (timp în care vă gândiŃi la cel mai bun răspuns posibil). dar faceŃi-o prin modul de construire a frazei.. Orice spuneŃi poate fi difuzat..”..”. înainte de a răspunde. EvitaŃi de asemenea bijuteriile sau accesoriile care pot crea reflexii luminoase (scânteieri) în studio. ca şi fustele prea scurte.. – evitaŃi de asemenea excesul de interjecŃii şi de expresii stereotipe de genul „păi.. De aceea. „după părerea mea. În nici un caz nu începeŃi răspunsurile dumneavoastră cu „deci”! EvitaŃi şi cacofoniile.. „ei bine.. – fiŃi conştient pe toată durata emisiunii că sunteŃi „on-the-record”. – evitaŃi îmbrăcămintea în carouri sau în dungi (mai ales atunci când acestea sunt fine). vă puteŃi permite chiar o mică pauză de gândire. b. apoi. nu „luaŃi întrebările din gura moderatorului”..”. .”.. totuşi....” („ca şi comparaŃie”) sau prin şi mai faimoasa „ca virgulă. . puteŃi folosi trucuri precum rugămintea ca moderatorul să repete întrebarea sau introduceri de genul „Apreciez întrebarea dumneavoastră. fiindcă. negrul intens. c. – afirmaŃiile dumneavoastră vor avea mai multă credibilitate dacă vor fi percepute ca o relatare factuală. 152 ....” sau „propunerile mele sunt: a.... LăsaŃi-l să-şi formuleze întrebarea până la capăt. îmbrăcămintea dumneavoastră trebuie să dea un plus de forŃă mesajelor pe care vreŃi să le transmiteŃi.

9. combinate cu tehnici verbale. ArgumentaŃi opŃiunile pe care le-aŃi făcut. Întrebări. talk-show) şi notaŃi elementele pe care le consideraŃi pozitive şi negative în prestaŃia invitaŃilor. DaŃi exemple concrete de tehnici vizuale care.– pe scurt. 153 . UrmăriŃi o emisiune televizată (interviu. De ce factori trebuie să ŃineŃi seama în procesul de selectare a fotografiilor pentru publicare? 5. ce categorii de fotografii apar în diversele publicaŃii? Care sunt caracteristicile fiecărei categorii? 4. Care este rolul legendei în cazul unei fotografii? 7. devin tehnici audiovizuale de relaŃii publice. Tehnicile vizuale şi verbale sunt mai importante în comparaŃie cu tehnicile scrise? De ce? 2. aplicaŃii practice 1. Ce trebuie să arate o fotografie bună atunci când prezintă un subiect uman? 3. apoi comentaŃi-le din punct de vedere al elementelor care intră în compoziŃia lor. În funcŃie de distanŃa de la care sunt efectuate. Dacă organizaŃia dumneavoastră primeşte invitaŃia de a trimite reprezentanŃi la o emisiune televizată. FaceŃi mai multe fotografii. când este recomandat să acceptaŃi această invitaŃie: atunci când sunt şanse ca organizaŃia să fie prezentată într-o lumină favorabilă sau atunci când ea va fi probabil criticată? De ce? 8. prestaŃia dumneavoastră în studio trebuie să se caracterizeze prin naturaleŃe şi bună-cuviinŃă. 10. Ce avantaje puteŃi obŃine prin tăierea corectă a unei fotografii? 6. probleme.

cum se prezenta situaŃia mondială a utilizării Internetului la 10 iunie 200735: 35 Statistici accesate la adresa http://www. Dezvoltarea comunicării electronice. mult mai facilă şi oferind mai multe posibilităŃi decât toate celelalte. În plus. Pentru a face lucrurile şi mai complicate. bunăvoinŃei.htm 154 . şi o viziune destul de simplistă asupra muncii unui specialist de relaŃii publice: cu cât veŃi contacta mai mulŃi jurnalişti. el este un mediu în care fiecare participant are potenŃialul de a fi concomitent consumator şi emiŃător de mesaje. Internetul oferă jurnaliştilor resurse documentare nebănuite. fenomenul Internet a produs mutaŃii globale în toate sferele vieŃii sociale. simpatiei şi sprijinului public prin comunicarea cu anumite publicuri-Ńintă bine delimitate. cu atât şansele ca organizaŃia dumneavoastră să intre în atenŃia mass-media sunt mai mari. inclusiv în cea a activităŃii de relaŃii publice. nu va putea rezista noilor provocări pe care le aduce această stare de fapt. Internetul nu mai este doar un nou mijloc de a „clădi relaŃii”. fie ele de presă scrisă. mai ales în ultimul deceniu. de a căuta obŃinerea înŃelegerii.com/stats. printre altele. este imposibil pentru cineva să citească în totalitate multitudinea de mesaje primite în redacŃii. fie de radio sau televiziune. astfel că în prezent munca din redacŃii este de neconceput fără utilizarea Internetului. specialistul în relaŃii publice care se încăpăŃânează să rămână cantonat în sfera relaŃiilor publice „clasice”. pentru cei care doresc sau trebuie să disemineze către opinia publică informaŃii despre propriile organizaŃii. În realitate. fără a încerca să se adapteze realităŃilor unei lumi din ce în ce mai dependente de Internet.internetworldstats. concurenŃa este sporită şi de intervenŃia în mediul comunicaŃional a companiilor care au resurse substanŃiale (bugete de publicitate) pentru a-şi făuri o imagine adecvată şi care pun un preŃ deosebit pe această imagine. Prin urmare. În acelaşi timp. Acest bombardament informaŃional are la origine. Prin urmare. Iată. în special a Internetului. din ce în ce mai numeroase şi mai complexe în peisajul social. cei care nu ştiu să-şi „vândă marfa” vor găsi cu mare greutate o cale de a ajunge în atenŃia opiniei publice. sunt asaltate cu informaŃii de la diferitele organizaŃii. cu cât le veŃi trimite mai multe mesaje.PARTICULARITĂłI ALE COMUNICĂRII ELECTRONICE RedacŃiile din zilele noastre. a deschis astfel încă o cale. spre exemplificare.

3 % 11.686 193.2 % 54. Pe lângă faptul că informaŃia din Internet este într-un continuu proces de actualizare – durata medie de viaŃă a unui fişier în Internet este de trei luni – Internetul oferă şansa (şi provocarea) schimbului permanent de informaŃii.666.421. unele dintre ele n-au un website propriu.443 6.5 % 12.Tabelul nr. În al doilea rând.606. să „iasă în faŃă” dintr-un hăŃiş imens de website-uri. proliferarea fără precedent a surselor de informare şi sporirea considerabilă a vitezei de difuzare a informaŃiilor fac ca reputaŃia organizaŃiilor să fie mai vulnerabilă în era Internetului.468. a dialogului interactiv.2% 203.3 % 2.225 19.9 % 640.0 % 20.133.574.809 18. organizaŃia trebuie totodată să accepte să devină mult mai transparentă.987.2 % 39.448.4% 113.408.6 % 10. Pentru aceasta însă.5 % 0.0 % 258.7 % 100.4 % 28. Sunt organizaŃiile pregătite pentru aşa ceva? În primul rând.7 % 18.9 % 5. nu însă şi în tehnicile de informare publică.527. ameninŃare care impune o monitorizare atentă a prezenŃei unei organizaŃii în cyberspaŃiu (Bland.2 % 1. multe dintre cele care şi-au făcut intrarea pe Internet au un website pentru realizarea căruia s-a apelat de obicei la vreo firmă de tineri specializaŃi numai în software.0 % 466. De asemenea.452.421. mesajul lor trebuie să câştige o competiŃie nemaiîntâlnită.756. specialistul în relaŃii publice. ci şi din cel al comunicării.4 % 69.292 3.800 409.0 % 146. spre deosebire de materialul tipărit.424. trebuie să acŃionaŃi fără a mai beneficia de avantajele comunicării directe.727 334. Aici intervine rolul specialistului în relaŃii publice.0 % 36. în care zeci de miliarde de fişiere pot fi accesate de la zeci de milioane de terminale.0 % 1. Internetul nu e ceva pe care să-l frunzăreşti o dată şi apoi să-l pui pe un raft sau să-l arunci la coş. organizaŃiile au o nevoie disperată de a fi „văzute” în reŃea.282 102.6 % 2. Mai mult. cât şi în cea cu propriii membri.018 556.2 % 56.2 % 214. Necesitatea de a avea un website presupune însă şi un nou tip de provocare pentru organizaŃie: acceptând să fie mai vizibilă prin intermediul Internetului. 38).4 % 9.115 319.7 % 491.700 230. 2: Regiunea PopulaŃie (estimare 2007) Procentaj din populaŃia mondială 14.627 34.363 100.624 809.304. precum contactul vizual sau comunica155 . 2005.712. care trebuie să facă website-ul funcŃional nu numai din punct de vedere tehnic.092.1 % 8.0 % 1.417 33.4 % 17.5 % Persoane care utilizează Internetul Procentaj Procentaj Creşterea din din utilizării populaŃia populaŃia între regiunii mondială 2000(penetrare) 2007 3.0 % Africa Asia Europa Orientul Mijlociu America de Nord America Latină/Caraibe Oceania / Australia TOTAL MONDIAL 933.294 În prezent. atât în relaŃia cu publicurile externe.538.624. Aceasta în condiŃiile în care dumneavoastră.

PuteŃi trimite periodic mesaje utilizând asemenea liste de adrese. periodic. preferă să primească informaŃii (comunicate. la urma urmei. De asemenea.a. fapt care a devenit o practică mai mult decât cotidiană în activitatea de relaŃii publice din zilele noastre: într-adevăr. La adresele din aceste liste puteŃi trimite apoi. de exemplu. alerte. precum şi liste de adrese care cuprind publicuri cu caracteristici cât mai adecvate aşteptărilor organizaŃiei solicitante. de exemplu. risc pentru că nimeni nu garantează că publicurile-Ńintă pe care le vizează organizaŃia vor accesa informaŃiile pe care aceasta le oferă. dar preponderent în situaŃii de comunicare instantanee de tipul Messenger). renunŃând la aportul mass-media. Pentru aceasta. forum pe care intervin suporteri ai cluburilor concurente. 2005. newsletterul 156 .m. În plus. sunt şi ele posibile prin utilizarea unui webcam. trebuie create în primul rând nişte liste cu adresele de e-mail ale persoanelor care fac parte din publicurile pe care le vizează organizaŃia. proces oarecum asemănător cu cel al poştei directe realizat prin intermediul serviciilor poştale „clasice”. dosare de presă. un sondaj efectuat în Marea Britanie arăta că 91% dintre jurnalişti preferă să primească copii (fişiere) pe cale electronică (Bland. înveninând în mod inevitabil discuŃiile şi diluând concentrarea acestora pe un anumit subiect). Şi într-un caz şi în celălalt. pe care le selectează în funcŃie de anumite criterii. Există în prezent o multitudine de modalităŃi de comunicare ce pot utiliza ca suport Internetul. alŃi vizitatori la care nu ne-am aşteptat sau chiar nu ni i-am dorit (vezi. puteŃi utiliza mai multe sau mai puŃine dintre aceste modalităŃi pentru a promova imaginea propriei organizaŃii în mediul comunicării electronice. Iată câteva dintre ele: – utilizarea poştei electronice. fişiere. – crearea şi difuzarea unor newslettere electronice.d. mesajele organizaŃiei. dar va trebui să vă asiguraŃi că mesajele dumneavoastră respectă măcar regulile minime pentru a nu intra în categoria „spam”: specificarea adresei expeditorului. posibilitatea de dezabonare ş. cazul unui forum al suporterilor unui club de fotbal. oferind apoi organizaŃiilor interesate servicii de Internet de genul poştei directe. În funcŃie de resursele pe care le aveŃi la îndemână.) prin poşta electronică. după cum nu este garantat nici faptul că nu vor exista. Această posibilitate este însă atât un avantaj. scrisori.rea non-verbală (care. există firme care realizează baze de date cu adrese de e-mail. Internetul oferă unei organizaŃii posibilitatea de a comunica direct cu publicurile pe care le vizează. 36). în 2005. în marea lor majoritate. documente etc. Un newsletter de acest gen poate mediatiza un anumit subiect sau o anumită organizaŃie. nu trebuie să neglijaŃi oportunitatea comunicării prin e-mail cu jurnaliştii. în proporŃie foarte mare. cât şi un risc asumat: un avantaj pentru că organizaŃia decide cele mai adecvate modalităŃi de comunicare şi oportunităŃile pe care le va utiliza. de asemenea. jurnaliştii.

fotografice. asemenea grupuri de discuŃii necesită un consum mare de timp. să verificaŃi cât mai des cu putinŃă ceea ce se spune pe forumuri sau în grupuri de discuŃii care tratează subiecte legate de funcŃionarea organizaŃiei dumneavoastră: de regulă. un astfel de newsletter trebuie să fie simplu de încărcat şi de mânuit. el trebuie să ofere cititorului atât posibilitatea de a se abona. în cazul publicurilor interne. odată postate. astăzi organizaŃiile – în special companiile de afaceri – preiau această tehnică şi încearcă să-i valorifice potenŃialul în sfera comunicării corporatiste. – participarea la grupuri de discuŃii sau crearea unor grupuri de discuŃii proprii. Pentru mai multă eficacitate. Dacă până nu demult el se manifesta ca formă individuală de prezenŃă şi de interacŃiune în lumea virtuală. este foarte indicat să cunoaşteŃi în timp util asemenea ameninŃări la adresa reputaŃiei organizaŃiei dumneavoastră şi să reacŃionaŃi în mod oportun şi adecvat. unde cei interesaŃi pot găsi oricând arhive în care să caute informaŃiile dorite. mai ales în condiŃiile în care cutiile poştale de e-mail ale internauŃilor devin din ce în ce mai neîncăpătoare. calea preponderent unidirecŃională a comunicării dinspre organizaŃie spre publicul-Ńintă este înlocuită cu calea bidirecŃională în care organizaŃia interacŃionează – 36 Mădălin Matica. 5. iulie-august 2006. În ceea ce priveşte publicurile externe. p. întreruperea activităŃilor organizaŃiei ş. În acest fel. video sau audio. conform procedeelor descrise mai sus. să fie acceptate ca fapte evidente (o caracteristică a comunicării prin Internet o constituie faptul că opiniile personale capătă mai multă consistenŃă – Bland. De aceea. Bloggingul corporatist ca şansă pe care o pierdeŃi. în revista “Link 2 e-commerce”. pentru realizarea comunicării fără a fi necesară adunarea periodică a membrilor.m. introducând în dezbatere şi moderând (de preferinŃă 24 de ore din 24) subiecte de interes atât pentru organizaŃie.se difuzează electronic. totuşi. 37). newsletterul poate fi stocat pe Internet. cât şi pentru vizitatorii virtuali. Această posibilitate este utilă. aceste modalităŃi de comunicare oferă şi multe informaŃii despre care nu se poate afirma dacă au sau nu un suport în realitate. nr. 3. Este foarte recomandabil ca. Cu toate acestea. unele organizaŃii îşi permit să întreŃină forumuri de discuŃii cu publicurile externe. anul I.d. de exemplu. Difuzat de preferinŃă gratuit. în măsura în care timpul vă permite. – utilizarea blogging-ului corporatist36. ele au şanse destul de mari să fie considerate ca fiind veridice. cât şi pe cea de a întrerupe oricând abonamentul său. în plus. Blogging-ul – Ńinerea pe Internet a unor „jurnale” care tratează diferite subiecte sau aspecte (jurnale scrise. 2005. Nerespectarea dorinŃei de întrerupere a abonamentului creează o reacŃie de adversitate. 157 . Şi de această dată va trebui să vă implicaŃi în selectarea judicioasă a publicurilor-Ńintă pe care le vizează organizaŃia dumneavoastră. cu posibilitatea ca vizitatorii să posteze comentarii) – devine un fenomen din ce în ce mai răspândit.a.

care aduc informaŃii şi explicaŃii suplimentare despre un subiect. SMS-uri. iar comunicatul dumneavoastră. prin comunicare transparentă. organizaŃia să-şi perfecŃioneze calitatea produselor sau serviciilor pe care le oferă. posibilitatea de a utiliza un blog şi ca instrument de comunicare internă. – difuzarea de materiale specifice comunicaŃiilor mobile (podcast-uri. înainte ca acestea să se răspândească în interiorul sau exteriorul organizaŃiei. în realitate.entrepreneur. ocupaŃie. posibilitatea de a comunica organizaŃiilor concurente mesajele pe care doriŃi ca acestea să le recepŃioneze. poate deveni sursă a unor relatări în mass-media. apartenenŃa la mediul urban sau rural. MMS-uri etc. MulŃi jurnalişti (şi nu numai) utilizează aceste portaluri ca sursă de documentare. foto etc. posibilitatea de a răspunde rapid unor nemulŃumiri. Power Up Your PR with Multimedia. Adresa de Internet a acestui MNR poate fi apoi trimisă jurnaliştilor interesaŃi sau poate fi publicată în portalurile de difuzare a comunicatelor de presă sau în alte portaluri şi website-uri care au legătură cu subiectul (produsul).). 158 . dar pot să-şi spună şi propriile păreri. adăugarea unui plus de „umanizare” la imaginea organizaŃiei. posibilitatea ca. un MNR utilizează forŃa imaginilor şi a sunetului care pot îmbogăŃi substanŃa textului: un MNR constituie. audio. un website de sine stătător. educaŃie.de cele mai multe ori în timp real – cu fiecare interlocutor în parte.com/marketing/publicrelations/prcolumnist/article159506. posibilitatea de a recepŃiona idei şi sugestii realmente utile organizaŃiei. prin care membrii organizaŃiei nu numai că sunt informaŃi în timp real cu privire la anumite evoluŃii. Blogging-ul prezintă avantaje ca: feedback-ul rapid cu referire la mesajul postat de conducătorii sau membrii organizaŃiei. nivel de trai etc. articol publicat la adresa http://www. sau o secŃiune a website-ului organizaŃiei.). Difuzarea unui comunicat de presă prin metodele „clasice” poate fi dublată şi de trimiterea lui către un asemenea portal specializat. odată publicat astfel. relativ mic (câteva fişiere legate între ele). posibilitatea de a obŃine în mod gratuit date relevante despre cei care constituie publicurile-Ńintă ale organizaŃiei (vârstă. Spre deosebire de formatul „tradiŃional” al comunicatului de presă realizat sub formă de text. în care fişierele de text sunt prezentate împreună cu fişiere video. sex. posibilitatea de a creşte substanŃial vizibilitatea publică a organizaŃiei. – utilizarea serviciilor de difuzare a comunicatelor de presă pe Internet. – publicarea de comunicate de presă multimedia37 (MNR – multimedia news release).html şi accesat pe 20 iunie 2007. posibilitatea ca jurnaliştii să se informeze despre evoluŃii foarte recente – chiar aflate în curs de desfăşurare – din organizaŃia dumneavoastră. eveniment etc. 37 Mark Nowlan. produs.

d. În acest sens. – date despre modul de contactare a diverselor compartimente. mici jocuri. – scurte demonstraŃii video despre produse şi servicii. a conducerii. – cataloage online complete cu produsele şi serviciile oferite. organizate de obicei într-o structură arborescentă. Această grupare este apoi gestionată din punct de vedere tehnic de către un furnizor de servicii Internet. 52-53) recomandă câteva categorii de informaŃii care ar trebui să se afle într-un website: – prezentarea organizaŃiei.a. software gratuit. screensavers). – informaŃii despre eforturile de dezvoltare şi cercetare ale firmei. acest lucru constituind în totalitate sarcina organizaŃiei deŃinătoare. a partenerilor. Un website este o grupare de fişiere. – informaŃii sintetice sau sub formă grafică din rapoarte anuale şi/sau periodice. – informaŃii istorice despre organizaŃie. grafică pentru calculatoare (wallpapers. în TV etc. a structurii.). inclusiv comparaŃii cu alte produse concurente). 159 .m. – modalităŃile de comandă online pentru produse şi servicii. specialiştii (Orzan. La acest capitol al resurselor oferite pentru descărcare. foarte util în special pentru cei din mass-media: fotografii. Trebuie reŃinut faptul că furnizorul de servicii Internet nu asigură menŃinerea şi actualizarea website-ului din punctul de vedere al conŃinutului informaŃional. – descrieri ale produselor şi serviciilor oferite de organizaŃie. felicitări virtuale. 2004. documente de interes ş. care asigură accesibilitatea lor permanentă. a acŃionarilor. cu explicaŃiile necesare şi la calitatea cerută de eventuala lor utilizare în presa scrisă. va trebui să vă gândiŃi cu precădere la informaŃiile pe care le vor căuta vizitatorii acestuia. – anunŃuri noi (ştiri şi comunicate de presă sau rezumate ale acestora postate uneori chiar pe prima pagină) şi relatări apărute în presă. nu trebuie să scăpaŃi din vedere necesitatea unei pagini (secŃiuni) speciale care oferă material vizual. – resurse oferite vizitatorilor pentru a fi descărcate: sonerii pentru telefonul mobil. – aprecieri privind piaŃa produselor sau serviciilor sau aspectelor tehnologice legate de linia de produse. – date tehnice şi specificaŃii despre produse (dacă consideraŃi necesar.– realizarea unui website. În realizarea website-ului. clipuri video (bineînŃeles. a valorilor sale.

clienŃilor. în care va găsi informaŃiile necesare şi va putea participa la grupuri de discuŃii pe diferite subiecte legate de preocupările propriei organizaŃii. website-ul trebuie nu numai să atragă vizitatori care sunt actuali sau potenŃiali susŃinători. Fiecare structură organizaŃională trebuie să contribuie la acesta cu propriile informaŃii. concomitent. Acest lucru se 160 . Este foarte recomandat ca această evaluare să nu se facă doar pe baza opiniilor publicului intern. prin intermediul jocului. ci să le şi stimuleze dorinŃa de a reveni. membrii organizaŃiei trebuie să livreze aceleaşi mesaje. declaraŃii ale clienŃilor care au încercat produsele/serviciile. OrganizaŃiile guvernamentale vor trebui să găsească şi ele puncte de interes care răspund propriilor preocupări etc. comentarii. vor putea viziona mostre. ale susŃinătorilor. Un website trebuie conceput astfel încât să atragă publicurile de care este interesată organizaŃia respectivă.). seminarelor sau evenimentelor importante pentru organizaŃie. – lista cu întrebările adresate frecvent de vizitatori şi răspunsurile la acestea. evaluările trebuie să determine de ce şi cum utilizează publicul extern website-ul unei organizaŃii. Publicul intern va putea intra într-o zonă cu acces limitat. clienŃi etc. o altă zonă va fi destinată simpatizanŃilor. în care aceştia să poată descoperi. ale simpatizanŃilor. ci mai ales prin chestionarea publicurilor exterioare organizaŃiei. – formulare de feedback sau de sugestii la dispoziŃia vizitatorilor (sondaje. indicatori sintetici etc. care vor putea găsi argumente în sprijinul simpatiilor şi convingerilor lor. aprecia calităŃile produselor. cu date statistice. – link-uri către alte surse de informare de pe Internet legate de subiect. compara preŃuri şi alte avantaje. mesaje ale conducerii companiei. formulare de votare etc.). o „zonă de joacă” pentru copii. – un calendar al conferinŃelor. Dumneavoastră. sunteŃi doar un membru al echipei implicate în realizarea şi menŃinerea website-ului. cumpărătorilor. ale analiştilor etc. simpatizanŃi. ca specialist în relaŃii publice. el ar trebui realizat Ńinându-se cont de următoarele sugestii: – website-ul nu trebuie să aibă un singur autor.. Jurnaliştii interesaŃi de noutăŃi obŃinute „la prima mână” vor avea acces într-o sală virtuală de conferinŃe de presă. Pentru ca un website să răspundă exigenŃelor impuse de comunicarea prin intermediul Internetului. informaŃia care i-ar putea captiva. Acelaşi website ar trebui să aibă. Analiştii economici vor găsi şi ei zona lor. – un website trebuie construit pornind de la ideea că el trebuie să ofere puncte de atracŃie pentru publicuri diferite. dar trebuie să urmăriŃi respectarea principiului „vocii unice”: chiar dacă prin forme şi canale diferite.– scurte clipuri audio-video (de exemplu. – website-ul trebuie evaluat cât mai des cu putinŃă din punctul de vedere al utilităŃii.

ci să găsească informaŃia de care are nevoie după un număr rezonabil de click-uri (4 – 5 click-uri. schimb de bannere şi logo-uri publicitare (parteneriate) cu alte organizaŃii care au website-uri. acest lucru se poate realiza prin includerea unui număr sporit de link-uri în pagina principală.. ea să fie operată de îndată în conŃinutul website-ului (în marea majoritate a cazurilor. pe orice alte materiale aparŃinând companiei (promoŃionale.. pe materialele tipărite (broşuri. flyere. vizitatorul nu trebuie să se piardă într-un hăŃiş de link-uri. înscrierea website-ului în diferite portaluri şi baze de date. prin crearea unui formular de vot etc. atunci când se produce o schimbare. în funcŃie de domeniul de activitate al organizaŃiei.d. deoarece Internetul înseamnă.a. pliante.m. nu în ultimul rând. ambalaje). precum Google. prin includerea adresei de Internet în semnăturile tuturor membrilor organizaŃiei care utilizează poşta electronică. informaŃie în timp real). a bannerului (logo-ului) propriului website ş. mai presus de orice. bannere. ştiut fiind faptul că vizitatorul care accesează un astfel de fişier petrece în medie 3 – 11 secunde pentru a decide dacă este sau nu de interes pentru el. conŃinutul fişierelor trebuie să aibă dimensiuni rezonabile. – website-ul trebuie actualizat în permanenŃă şi completat cu informaŃii pe care le caută vizitatorii. link-urile dintre fişiere trebuie să funcŃioneze ireproşabil. calendare. – website-ul trebuie să funcŃioneze cât mai bine din punct de vedere tehnic: fişierele nu trebuie să aibă dimensiuni prea mari. găzduirea contra cost. pentru a se putea încărca într-un timp cât mai scurt. aspectul grafic trebuie să fie omogen şi să ilustreze o anumită idee.poate realiza relativ simplu. care să conducă rapid către fişierele cele mai solicitate ale website-ului). – trebuie să existe cât mai multe link-uri dinspre alte website-uri către pagina principală a website-ului unei organizaŃii. prin oferirea posibilităŃii ca vizitatorii website-ului să trimită mesaje e-mail celor care se ocupă de actualizarea lui. Nu există o periodicitate stabilită apriori căreia trebuie să vă supuneŃi în actualizarea informaŃiilor: regula esenŃială este ca. cel puŃin fişierul de bază (pagina principală – homepage) trebuie să conŃină în structura sa cuvinte-cheie. Yahoo!. acest „de îndată” este de ordinul minutelor. agende. comentarii şi alte asemenea amănunte tehnice care sporesc şansele ca website-ul să intre în motoarele de căutare. pe website-urile care fac (şi) reclamă.. – trebuie să utilizaŃi orice oportunitate de a promova website-ul organizaŃiei dumneavoastră: pe cărŃile de vizită (tipărite sau virtuale). publicaŃii. afişe. Acest deziderat poate fi realizat prin: înscrierea websiteului în categoriile marilor motoare de căutare. 161 . AltaVista etc. postere. plicuri şi papetărie de birou).

162 . aplicaŃii practice 1. CăutaŃi un blog (de preferinŃă al unei organizaŃii) şi încercaŃi să definiŃi profilul celor care postează comentarii: grad de înŃelegere a mesajelor care le sunt adresate de iniŃiatorul blog-ului. nivel de educaŃie. opŃiuni religioase. implicarea dumneavoastră în realizarea comunicării electronice pare dificilă din cauza exigenŃelor tehnice. AlegeŃi un website aparŃinând unei organizaŃii pe care o cunoaşteŃi. vârstă. probleme. profil moral. În rest. este suficient să fiŃi familiarizat doar cu elementele tehnice fundamentale. Un website care funcŃionează perfect din punct de vedere tehnic este de preferat unuia care este funcŃional din punct de vedere al comunicării? De ce? 2. cu menŃiunea că va trebui să dovediŃi creativitate în adaptarea lor la provocările acestui nou mod de a comunica. Întrebări. veŃi folosi aceleaşi principii ale activităŃii de relaŃii publice cunoscute din realitatea „clasică”. 5. AnalizaŃi elementele pozitive şi pe cele negative din punctul de vedere al comunicării. sex. venituri. stare civilă.La prima vedere. Actualizarea unui website este importantă? Cum poate fi ea realizată? 3. afinităŃi politice. Care sunt condiŃiile minime pe care trebuie să le îndeplinească un website pentru a deveni un instrument de comunicare util? 4. pentru a fi în măsură să înŃelegeŃi modul în care se realizează acest tip de comunicare. aptitudini tehnice etc. În realitate.

corecte” (Popescu. O organizaŃie poate să desemneze un purtător de cuvânt permanent. responsabili ai celor mai importante domenii ale funcŃionării acesteia (preşedinte executiv. organizaŃia are nevoie de specialişti. 73): – conducătorul organizaŃiei are de regulă un program încărcat. Cel mai important motiv însă este acela că. 38) – conducătorul organizaŃiei. există o serie de raŃiuni care vin în sprijinul ideii de a avea un purtător de cuvânt (C. în asemenea situaŃii. instituŃia este emiŃătorul mesajului. – conducătorul organizaŃiei nu are întotdeauna calităŃile necesare unui bun comunicator. defectele de vorbire. printre care unii autori (Milo. situaŃie întâlnită mai ales în cazul organizaŃiilor care au o relaŃie consistentă cu mass-media. 72) enumeră: „lipsa de timp a liderului (…). Există mai multe motive pentru care conducătorii apreciază utilitatea acestei funcŃii în cadrul organizaŃiilor. organizaŃia are şi ea influenŃe modelatoare asupra purtătorului de cuvânt. în acelaşi timp. consilier juridic etc. 2000. consistente şi.). şeful structurii de relaŃii publice. mai ales. aversiunea sau teama faŃă de presă. Coman. director de investiŃii. 163 . 1992. iar purtătorul de cuvânt este doar cel care mijloceşte transmiterea acestuia către publicurile-Ńintă. de exemplu. care nu-i permite să fie întotdeauna disponibil faŃă de solicitările jurnaliştilor. În realitate însă situaŃia este mai complicată. deoarece purtătorul de cuvânt nu este un simplu transmiŃător. ci el are adeseori un rol important în formularea mesajului care urmează să fie difuzat public. absenŃa lui din Ńară. Chiar şi pentru conducătorii de organizaŃii care consideră că pot face faŃă singuri contactelor cu presa. Există şi varianta desemnării unui purtător de cuvânt pe o perioadă determinată sau ca sarcină adiŃională la îndatoririle profesionale ale unui membru al organizaŃiei. obiectivelor şi strategiilor acesteia. Judecând lucrurile într-o manieră simplistă. aşa cum în domeniul marketingului. 2002. care are o înŃelegere profundă a scopului. rolul său este de a „transmite informaŃii importante pentru public. precum şi în livrarea lui cu succes. director financiar sau economic. pentru care sunt necesari profesionişti în comunicare şi în relaŃii publice. 306). la fel se întâmplă şi în procesul de creare şi menŃinere a unei imagini publice cât mai favorabile. persoana desemnată ca purtător de cuvânt trebuie să fie un membru-cheie al organizaŃiei (Barry McLoughlin Associates. aspectul fizic sau starea de moment a sănătăŃii”. 1998.AGENłI ŞI DEPARTAMENTE DE RELAłII PUBLICE Purtătorul de cuvânt Purtătorul de cuvânt este persoana însărcinată să prezinte punctul de vedere oficial al unei organizaŃii (conducerii acesteia) în relaŃiile cu mass-media.

în care. prin prestanŃa sa. controverse. Expunând acestui efect persoana purtătorului de cuvânt.com/Succeeding+as+spokesperson-a011837593 şi accesat pe 21 iunie 2007. Această funcŃie reclamă o bună pregătire profesională (jurnalism. dosare de presă. – nici o organizaŃie. sunt frecvente cazurile în care funcŃia de purtător de cuvânt este atribuită unui (fost) jurnalist. de o persoană investită cu autoritatea şi prestigiul necesare pentru a exprima asemenea poziŃii. comunicare. FuncŃia de purtător de cuvânt aparŃine sferei relaŃiilor publice. dezminŃiri.. conducătorul organizaŃiei poate apărea numai în momentele cu adevărat importante. Succeeding as Spokesperson. fie că subiectul este încă în dezbatere etc. 164 . pe când purtătorul de cuvânt îşi poate permite ca.thefreelibrary. afaceri publice). redactează şi difuzează comunicate de presă. purtătorul de cuvânt trebuie să maximizeze efectele favorabile ale mesajelor organizaŃiei şi să le minimizeze pe cele nefavorabile. De asemenea. În structura organizaŃiei. rectificări. avantajul constă în faptul că acŃiunile purtătorului de cuvânt şi ale biroului de presă se pot coordona cu mai multă uşurinŃă. Specialistul în relaŃii publice este de multe ori şi purtător de cuvânt al organizaŃiei sale. ce constă în erodarea imaginii unei persoane care apare prea frecvent în mass-media. va angaja imaginea şi renumele propriei organizaŃii. deoarece informaŃiile nu îi vor mai parveni rapid şi „la prima mână”. purtătorul de cuvânt se poate afla în general în următoarele situaŃii: – în cadrul biroului de presă: în acest caz. În asemenea situaŃii. în situaŃii incerte. – conducătorul organizaŃiei va fi protejat de aşa-numitul „efect bumerang”. un purtător de cuvânt eficace poate aduce mari servicii organizaŃiei sale. buletine de presă. FuncŃia de purtător de cuvânt este utilă deoarece jurnaliştii au nevoie de o poziŃie oficială a organizaŃiei.– afirmaŃiile făcute de către conducătorul organizaŃiei în faŃa presei angajează total organizaŃia. articol publicat la adresa http://www. să temporizeze răspunsul prin diferite procedee: fie declară că nu cunoaşte punctul de vedere al conducerii. care cunoaşte „din interior” specificităŃile lucrului cu jurnaliştii şi cu organizaŃiile din lumea presei. în special domeniului relaŃiilor cu mass-media. confruntări care implică atenŃia publică38. deoarece persoana desemnată pentru această poziŃie susŃine conferinŃe şi briefing-uri de presă. 38 Arch Lustberg. prin pregătirea sa profesională şi prin calităŃile native de comunicator onest. deoarece opinia publică din zilele noastre este foarte receptivă la afirmaŃiile din mass-media. nici un domeniu de activitate nu sunt imune la crize. drepturi la replică etc. relaŃii publice. Faptul că purtătorul de cuvânt nu face parte din anturajul nemijlocit al conducerii organizaŃiei (el fiind subalternul şefului biroului de presă) constituie însă un dezavantaj.

concomitent. în acest caz coordonarea cu acŃiunile biroului de presă lasă de dorit. în al doilea rând. sportivă sau mondenă) angajată de o organizaŃie ca purtător de cuvânt pe timpul unei campanii de relaŃii publice sau în ideea de a milita pentru o anumită cauză şi. de a determina un transfer de reputaŃie şi de vizibilitate benefic organizaŃiei („efectul de halou”)39. el se bucură de o oarecare autonomie şi flexibilitate. atunci când aceasta nu are un birou de presă. în care trebuie să decidă singur asupra celui mai adecvat răspuns. – persoană proeminentă (personalitate ştiinŃifică sau culturală. rezultate din necesitatea de a face faŃă. lider de opinie. purtătorul de cuvânt îndeplineşte şi funcŃiile esenŃiale ale biroului de presă. În această situaŃie. – independent faŃă de biroul de presă. informaŃiile îi vor parveni nemijlocit. ar trebui să aibă capacităŃi de bun comunicator. pentru a putea schimba informaŃii cu ceilalŃi membri. el trebuie să cunoască la fel de bine limbajul şi modul de lucru utilizate în lumea presei. pentru a fi mereu la curent cu ceea ce se întâmplă. publicat la adresa http://www. el trebuie să stăpânească foarte bine limbajul propriei organizaŃii. unor situaŃii „ad-hoc”.) angajat de o organizaŃie ca purtător de cuvânt. 165 . de comunicare. cre- 39 Articolul-definiŃie Company Spokesperson. un purtător de cuvânt ar trebui să aibă câteva calităŃi principale: în primul rând. dar munca sa va fi grevată de necesitatea demersurilor administrative inerente funcŃiei de şef al unei structuri organizaŃionale. precum şi cu tendinŃele care se prefigurează. celebritate artistică. făcând posibilă apariŃia unor nesincronizări sau suprapuneri. expert. pentru a face astfel ca mesajul său să treacă de barierele generate de o comunicare inadecvată. În ceea ce priveşte relaŃiile sale cu mass-media. – în staff-ul organizaŃiei. de consultanŃă etc.com/encyclopedia/term/82062. El trebuie să fie de preferinŃă membru al staff-ului organizaŃiei. ca membru al staff-ului organizaŃiei: pentru purtătorul de cuvânt. fără să-i disturbe îndeletnicirile profesionale cu alte sarcini colaterale. aceasta este poziŃia cea mai favorabilă. de marketing.html şi accesat pe 21 iunie 2007. apoi. Pentru a-şi îndeplini cu succes atribuŃiile.– şef al biroului de presă: în acest caz. Purtătorul de cuvânt trebuie să aibă o înŃelegere profundă a specificului organizaŃiei sale şi să cunoască în detaliu cele mai recente activităŃi şi evoluŃii ale acesteia. – membru al altei organizaŃii (companie de relaŃii publice.entrepreneur. fără să mai aibă timpul necesar pentru a se consulta şi cu alŃi membri ai organizaŃiei. Totuşi. Purtătorul de cuvânt trebuie să cunoască şi să utilizeze cel puŃin două limbaje (considerate în sensul lor de maximă generalitate): mai întâi. în marea majoritate a cazurilor. deoarece îi permite accesul direct la informaŃiile care ar putea servi la managementul imaginii publice a organizaŃiei.

apoi. afirmă: „Credibilitatea este cel mai important bun al unui purtător de cuvânt”. capacitatea de a vorbi şi a scrie la moment şi o atitudine faŃă de adevăr care respinge orice compromis”40. în munca sa. spontan. amabil. purtătorul de cuvânt are nevoie de întrebările jurnaliştilor. De aceea. Unul dintre obiectivele cele mai importante ale prestaŃiilor sale în faŃa reprezentanŃilor mass-media trebuie să fie acela de a „spune istoria” organizaŃiei sale. răbdare enormă. este de preferat ca purtătorul de cuvânt să facă parte dintre cei care contribuie la luarea deciziilor strategice.htm şi accesat la 21 iunie 2007.gov/products/pubs/pressoffice/job. nu în ultimul rând. pentru a putea plasa informaŃiile şi mesajele care trebuie transmise. să se înscrie în politica generală a organizaŃiei.state. Mai mult decât atât.gov/products/pubs/pressoffice/job. un purtător de cuvânt ar trebui să aloce 50% din timpul său de lucru pentru a răspunde la solicitări ale mass-media. pentru a fi în măsură ca. formulând opinii profesioniste despre impactul mediatic pe care îl pot determina acŃiunile pe care organizaŃia urmează să le desfăşoare.state. mai ales. 41 Opinie citată de Marguerite H. 166 . 40 Opinie citată de Marguerite H. sincer (sinceritatea trebuie să se înscrie. nu să le pericliteze). 25% pentru a se informa despre dezvoltările din organizaŃie şi a efectua sarcini administrative şi 25% pentru a elabora materiale şi a iniŃia evenimente de presă41. în limitele intereselor organizaŃiei pe care o reprezintă. interese pe care trebuie să le apere cu armele onestităŃii. în opinia lui Stephen Hess. Purtătorul de cuvânt trebuie să fie antrenat pentru depăşirea unor asemenea momente şi. – evitarea pasivităŃii. Prin urmare. nedorite. publicat la adresa http://usinfo. transparent. fost purtător de cuvânt prezidenŃial în S. vocea „radiofonică” şi însuşirile „telegenice” constituie cerinŃe importante pentru această funcŃie. Vorbind despre calităŃile necesare celui care îndeplineşte această funcŃie. purtătorul de cuvânt are nevoie şi de o experienŃă profesională solidă. Sullivan în articolul The Job of a Press Officer. spiritual. astfel încât să poată fi la curent cu toate deciziile şi evoluŃiile şi să poată avea acordul conducerii în tot ceea ce întreprinde. Pe lângă aceste calităŃi. – încrederea din partea conducerii organizaŃiei.htm şi accesat la 21 iunie 2007..U. a atitudinii defensive: reprezentanŃii mass-media vor pune aproape întotdeauna întrebări incomode sau. Aceasta trebuie să se concretizeze în îndeplinirea următoarelor cerinŃe: – cunoaşterea foarte bună a tuturor aspectelor legate de funcŃionarea organizaŃiei sale: cunoaşterea temeinică a scopului. dar nu uită să enumere şi alte calităŃi care îi sunt utile: „simŃului umorului. obiectivelor şi strategiilor organizaŃiei. cel puŃin.A. pentru inserarea adecvată a mesajelor despre organizaŃie în discursul său. totuşi. ar trebui să fie inteligent. Mike McCurry. publicat la adresa http://usinfo. Sullivan în articolul The Job of a Press Officer.dibilitatea în raporturile cu jurnaliştii este foarte importantă.

că totul este în ordine în ceea ce priveşte funcŃionarea ei. de lipsă de credibilitate. – pregătirea interviurilor. a organizaŃiei sale. – asigurarea legăturii profesionale cu departamente de comunicare din alte organizaŃii. de şovăială. Sullivan. o abordare negativă duce la formarea percepŃiei de slăbiciune a organizaŃiei. – supervizarea activităŃii departamentelor de comunicare din filialele organizaŃiei. purtătorul de cuvânt nu trebuie să uite nici o clipă că. – planificarea şi conducerea campaniilor de presă. cu solicitudine şi respect profesional. – rezolvarea solicitărilor mass-media. – conducerea (coordonarea) activităŃii cotidiene a biroului de presă. nu are voie să cultive relaŃii preferenŃiale sau privilegiate: toŃi jurnaliştii trebuie să fie trataŃi în aceeaşi manieră. atunci când organizaŃia adoptă maniera organizării unor asemenea întâlniri cu o periodicitate regulată (săptămânal. 167 . – pregătirea şi difuzarea de comunicate de presă. ulterior. – participarea la întâlnirile conducerii organizaŃiei pentru a contribui la luarea deciziilor şi.state. – consilierea membrilor staff-ului în chestiuni care privesc relaŃiile organizaŃiei cu massmedia. implicit. lunar etc. masă). ştiri de presă şi alte materiale destinate informării mass-media. – prezentarea lucrurilor într-o manieră pozitivă: abordarea pozitivă a situaŃiilor prezentate subliniază faptul că organizaŃia se află pe un drum corect. în munca sa cu jurnaliştii. pentru a stabili strategiile de aducere la cunoştinŃa publică a acestora. Printre îndatoririle purtătorului de cuvânt se pot înscrie acŃiuni ca42: – susŃinerea unor conferinŃe sau briefing-uri de presă regulate.gov/products/pubs/pressoffice/job. – organizarea unor tururi de presă şi rezolvarea detaliilor administrative (transport. 42 Marguerite H. În această privinŃă.– stăpânirea situaŃiei: perceperea de către jurnalişti a purtătorului de cuvânt ca fiind stăpân pe situaŃie sporeşte credibilitatea acestuia şi. – organizarea unor evenimente de presă. articol publicat la adresa http://usinfo. În schimb. conferinŃelor şi briefing-urilor de presă care vor fi susŃinute de către oficiali ai organizaŃiei. The Job of a Press Officer. cazare. – redactarea sau supervizarea redactării discursurilor care vor fi rostite de către oficiali ai organizaŃiei în diferite ocazii publice. dosare de presă.htm şi accesat la 21 iunie 2007.). acolo unde este cazul.

clar şi convingător. Atunci când nu este sigur de corectitudinea informaŃiilor pe care intenŃionează să le transmită. vă pun în legătură cu el” ori.. ca şi cele privind facilitarea contactelor cu alte persoane informate. dar cunosc pe cineva care poate să vă răspundă. în mod obligatoriu. dintre care unele au fost deja prezentate: – el trebuie să dea dovadă de relaxare. – evaluarea activităŃilor desfăşurate cu (pentru) mass-media şi sintetizarea „lecŃiilor învăŃate” pentru acŃiuni viitoare. al publicurilor-Ńintă. pentru a preîntâmpina apariŃia monotoniei. care depăşesc sfera cunoştinŃelor sale. Un bun purtător de cuvânt trebuie să aibă capacitatea de a se exprima simplu. Încercarea de a răspunde la mai multe întrebări în acelaşi timp diminuează 168 . expresiile colocviale. – sarcasmul trebuie evitat şi el. chiar atunci când este vorba de întrebări stupide sau care se repetă. În orice caz. atunci când există riscul de depăşire a mandatului acordat „Nu pot răspunde la întrebarea dumneavoastră. – nu trebuie să-şi depăşească mandatul acordat de conducerea organizaŃiei. dar mă voi documenta şi vă voi da cât mai repede posibil un răspuns complet” sau „Nu ştiu eu răspunsul.). construcŃiile lingvistice sau literare pretenŃioase. promisiunile de a reveni mai târziu cu răspunsuri complete trebuie respectate întru totul.” (urmează. implicit. – pe parcursul livrării răspunsurilor. publicaŃii electronice etc. purtătorul de cuvânt poate răspunde negativ. – supervizarea publicaŃiilor realizate de organizaŃie pentru informare externă şi internă (broşuri. În ceea ce priveşte prestaŃia sa concretă în faŃa jurnaliştilor. trebuie să folosească avantajele para-limbajului în comunicare. ritmul şi intensitatea vocii. dar utilizând binecunoscutele tehnici de menŃinere a credibilităŃii: „Nu ştiu răspunsul la această întrebare. motivul refuzului: informaŃiile solicitate sunt confidenŃiale. pliante. – atunci când livrează răspunsuri. pe înŃelesul jurnaliştilor şi. purtătorul de cuvânt trebuie să Ńină cont de unele recomandări tehnice. – termenii de jargon profesional sau de argou. este vorba de o cauză juridică în curs de cercetare etc. deoarece.. Ele nu fac decât să îngreuneze accesul jurnaliştilor la semnificaŃia mesajului. Dacă doriŃi.– eliberarea de acreditări de presă atunci când este cazul. adică să schimbe periodic tonul. după cum nu are voie nici să se aventureze în răspunsuri riscante. newsletter-e. reviste. purtătorul de cuvânt trebuie să răspundă la câte o singură întrebare odată.). precum şi interjecŃiile trebuie evitate. în fine. de încredere în forŃele proprii şi de onestitate.

cât şi în cadrul unei structuri mai complexe de relaŃii publice. deoarece jurnaliştii vor fi tentaŃi să utilizeze în materialele lor acest fel de informaŃii. şi să conŃină două-trei mesaje despre organizaŃie. în acel moment. la irosirea unui timp care ar putea fi folosit într-un mod mai eficient. trebuie să Ńină seama de recomandările făcute în capitolele „Interviul” (pagina 80) şi „Elemente specifice privind apariŃiile la televiziune” (pagina 145). „după părerea mea…”. la propriile trăiri sufleteşti sau stări fiziologice nu-şi au locul în prestaŃia purtătorului de cuvânt. Acest lucru este necesar deoarece. nu mai este o persoană particulară oarecare. „eu cred că…”. Pe durata acesteia. biroul de presă poate fi format din mai multe sau mai puŃine persoane. el trebuie să fie conştient în permanenŃă de faptul că. în funcŃie de mărimea. Biroul de presă Biroul de presă43 reprezintă o structură de relaŃii publice. să nu poată fi citat de posturile de radio sau de televiziune. ci reprezintă o organizaŃie. – pe parcursul apariŃiilor la televiziune. cu speranŃa că jurnaliştii nu le vor difuza. – întrebarea pusă de jurnalist nu trebuie repetată. la obiect. În plus. o formă de organizare care poate exista atât de-sine-stătător. pe de altă parte există riscul ca răspunsul.). în emisiunile televizate nu se difuzează răspunsurile în întregime. este în marea majoritate a cazurilor o greşeală. pentru că acest lucru duce. – este neprofesionistă utilizarea răspunsurilor de tipul „no comment” sau a speculaŃiilor („este posibil să fie aşa cum spuneŃi”. ci se selectează porŃiuni semnificative. de forŃa şi de dimensiunile pe care le are imaginea publică a unei organizaŃii.forŃa mesajului şi îi derutează pe jurnalişti. în cazul în care biroul 169 . „s-ar putea să aveŃi dreptate” etc. de regulă. care nu vor primi un răspuns numai la întrebarea lor. Prin urmare. în care este amestecată şi repetarea întrebării. – furnizarea de informaŃii „off-the-record” (informaŃii nedifuzabile sau confidenŃiale). – se oferă informaŃii suplimentare faŃă de solicitările jurnaliştilor numai atunci când acest lucru este în interesul organizaŃiei. pe de o parte. Această selecŃie ar trebui să conŃină măcar unul dintre mesajele referitoare la organizaŃie. trebuie să fie conştient că răspunsurile din cadrul unui interviu televizat trebuie să fie scurte şi precise. – referirile la propria stare de spirit. cu durata de 10 – 20 de secunde.

Printre lucrările concrete desfăşurate de biroul de presă se numără: – căutarea. – informarea membrilor organizaŃiei – în special a staff-ului – cu privire la afirmaŃiile despre organizaŃie făcute în mass-media şi care pot interesa ori influenŃa organizaŃia în vreun fel oarecare.m. 170 . Coman. Uneori. în al doilea rând. cum ar fi relaŃia cu presa scrisă. prelucrate pentru a putea fi difuzate. selectarea. membrii biroului de presă vor trece la selectarea şi evaluarea lor pentru a stabili potenŃialul lor de interes pentru massmedia. Sarcina acestui birou este de a stabili şi a menŃine relaŃiile de comunicare dintre organizaŃie şi mass-media. După ce au adunat o cantitate mare de informaŃii. precum şi modul în care ar putea fi valorificate cel mai bine: unele informaŃii vor fi mai interesante pentru presa locală decât pentru cea cu răspândire naŃională. Uneori însă. 54 – 68. în principiu.a. şi pentru elaborarea unor materiale pentru comunicarea internă ş. datorită sarcinilor lor specifice. În obŃinerea acestor informaŃii.d. relaŃia cu radiourile. nu se grăbesc întotdeauna să Ńină legătura cu biroul de presă pentru a actualiza informaŃiile pe care le deŃine acesta. un birou de presă ar trebui să se concentreze doar pe aceste două tipuri de acŃiuni din domeniul relaŃiilor cu mass-media. biroul de presă trebuie să adopte o politică proactivă. coordonarea şi sintetizarea informaŃiilor din interiorul organizaŃiei. Odată valorifica43 Pentru redactarea acestui capitol. elaborarea şi difuzarea de comunicate de presă etc. fiecare dintre ei trebuind să ştie să facă tot ce intră în competenŃele biroului. purtătorul de cuvânt poate fi şef sau membru al biroului de presă. 2000. deoarece celelalte structuri ale organizaŃiei nu se vor grăbi să-l alimenteze cu date din cel puŃin două motive: în primul rând.de presă are un număr mic de membri. biroul de presă va trebui să asigure derularea tuturor actelor de comunicare ale organizaŃiei. relaŃia cu televiziunile. funcŃiunile acestora nu vor fi foarte diferenŃiate. În principiu. realizând. două tipuri de acŃiuni: – stabilirea şi menŃinerea unor relaŃii bune (benefice pentru organizaŃie) cu mass-media. Biroul de presă trebuie să aibă în permanenŃă un „capital” de informaŃii mereu actualizate despre organizaŃie. membrii acelor structuri nu ştiu care anume informaŃii prezintă realmente interes pentru mass-media. şi pentru redactarea discursurilor44. fiind deci responsabil şi pentru editarea publicaŃiilor organizaŃiei. este foarte indicat ca aceştia să fie specializaŃi pe diferite funcŃiuni. altele vor putea fi valorificate mai bine la radio sau la TV decât în presa scrisă etc. aşa cum am arătat deja. dacă există un număr mai mare de membri. mai ales în cazurile în care resursele alocate activităŃii de relaŃii publice nu permit funcŃionarea unei structuri mai ample. monitorizarea presei. am utilizat în principal lucrarea C.

vor conştientiza importanŃa informării publice şi a rolului lor în acest domeniu. seminarii. nu trebuie să rataŃi ocazia distribuirii complementare a unor materiale scrise pe aceeaşi temă: pe de o parte. structura..state. care să cuprindă: informaŃii generale despre istoricul. organizarea conferinŃelor şi briefing-urilor de presă. ai organizaŃiei. a unor simpozioane. date referitoare la caracteristicile produselor şi activităŃilor organizaŃiei şi ale mijloacelor tehnice pe care aceasta le utilizează. material video sau audio etc. materialul scris vă dă posibilitatea să reafirmaŃi. articol publicat la adresa http://usinfo. nu toŃi jurnaliştii participanŃi la o conferinŃă de presă reuşesc să recepteze cu exactitate şi în întregime ceea ce s-a spus. performanŃele. documentarelor. a vizitelor pentru jurnalişti. cu şi mai multă claritate. fotografii. – crearea şi menŃinerea de contacte individuale cu reprezentanŃii diferitelor mass-media. – pregătirea materialelor necesare şi organizarea manifestărilor pentru presă: redactarea şi difuzarea comunicatelor. 171 . aflând modul în care au fost utilizate pentru binele organizaŃiei datele furnizate de ei. Referitor la materialele scrise. un birou de presă trebuie să aibă suficiente astfel de materiale care să poată fi distribuite cu operativitate ori de câte ori este necesar. buletinelor şi dosarelor de presă. Prin urmare. de exemplu. mesajele transmise pe timpul conferinŃei. În plus. biografiilor etc. membrii marcanŃi etc. grafice. să întăriŃi o dată în plus. scrisorilorpropunere. a alertelor media. – crearea şi actualizarea permanentă a documentelor de bază referitoare la organizaŃie.te informaŃiile colectate. Sullivan. Biroul de presă trebuie să fie în măsură să răspundă în orice moment celor mai diferite tipuri de întrebări referitoare la organizaŃie. prezentări multimedia etc. în acest fel materialele realizate de biroul de presă vor fi coordonate cu deŃinătorii primari ai informaŃiei. Este de dorit ca membrii biroului de presă să aibă relaŃii chiar cu mai mulŃi membri ai aceleiaşi redacŃii. sondaje.gov/products/pubs/pressoffice/atwork. statistici de diferite feluri referitoare la diversele preocupări ale organizaŃiei. fotografii. acest birou trebuie să întocmească şi să actualizeze în permanenŃă o bază de date suficient de bogată şi de operaŃională. iar acolo s-au spus suficiente lucruri. materiale video şi audio. informaŃii despre proiectele organizaŃiei. cărora să li se poată difuza informaŃii în funcŃie de specializarea lor sau 44 Marguerite H. precum şi altor cerinŃe ale jurnaliştilor: materiale grafice.htm şi accesat la 22 iunie 2007. chiar dacă. această coordonare fiind esenŃială înainte de a face publică orice informaŃie. acest fapt trebuie adus la cunoştinŃa celor care au constituit sursele primare ale informaŃiilor şi care. The Press Office at Work.. mese rotunde sau dezbateri etc. pe de altă parte. aŃi organizat o conferinŃă de presă despre un eveniment.

) din redacŃie. cât şi instituirea unei colaborări profesionale de lungă durată. o acreditare poate fi retrasă când. acreditarea urmăreşte stimularea jurnaliştilor atât în aprofundarea expertizei lor cu privire la organizaŃie. orientare. relatări tendenŃioase. tiraj. politica editorială. Eliberarea acreditărilor şi evidenŃa la zi a acestora constituie o obligaŃie profesională a biroului de presă. În acest sens. De obicei. tipul publicaŃiei (presă scrisă sau audiovizuală. publicuri cărora se adresează. Profesionalismul trebuie să fie regula de aur în stabilirea unor asemenea relaŃii. organizaŃiile optează să acrediteze jurnalişti care au o bună cunoaştere a specificului lor şi a activităŃii pe care o desfăşoară. jurnalistul creează prejudicii însemnate – materiale sau de imagine ori reputaŃie – organizaŃiei (vezi cazul în care secretarul de stat american Colin Powell. distribuŃie. numele persoanelor din conducerea publicaŃiei.. conform preceptului „Tratează-i pe jurnalişti ca pe prieteni şi ei te vor trata ca profesionişti. atât pe telefoanele (faxurile. săptămânală. posibilităŃi de a fi contactat. participând la o declaraŃie de presă comună cu preşedintele român Ion Iliescu.. prin crearea unei relaŃii oarecum privilegiate. apariŃie cotidiană. – unele organizaŃii adoptă procedura acreditării jurnaliştilor. termene de închidere a ediŃiei. Acreditarea poate fi retrasă unui jurnalist pentru încălcări grave al deontologiei sale profesionale în relaŃia cu organizaŃia (relatări trunchiate cu rea-credinŃă.m. a părăsit sala în momentul în care. finanŃări exterioare). a sunat un telefon mobil. deşi jurnaliştii fuseseră preveniŃi să-şi închidă telefoanele mobile). prin manifestările sale extra-profesionale. publicaŃia (organizaŃia media) pe care o reprezintă. sponsorizări.). resurse din reclamă. De obicei. pe timpul declaraŃiei sale. acreditarea de presă nu se retrage doar datorită faptului că jurnalistul acreditat scrie nefavorabil (dar documentat!) despre organizaŃie. falsificări sau denaturări intenŃionate ale faptelor relatate etc. iar. de asemenea. lunară etc. posibilităŃi de contactare a acestora ş.d. zona de acoperire. tratează-i ca pe profesionişti şi ei te vor trata ca pe un prieten”. retragerea acreditării este o măsură punitivă luată împotriva unei per172 . cât şi pe cele personale. adresă de Internet.a. una dintre bazele de date importante ale biroului de presă trebuie să se refere la jurnaliştii cu care biroul are contact şi să cuprindă informaŃii ca: numele şi prenumele jurnalistului. care constă în înregistrarea lor (însoŃită eventual de eliberarea unui permis special) în scopul garantării accesului la toate manifestările cu caracter public ale organizaŃiei. e-mail-urile etc. Odată eliberată. experienŃa jurnalistului în ceea ce priveşte specificul organizaŃiei şi al funcŃionării sale.de rolul lor în acea redacŃie.

Decizia de retragere a acreditării trebuie cântărită cu multă grijă. mai ales în situaŃiile în care prezenŃa mass-media este de dorit pentru reputaŃia organizaŃiei: există şi varianta acreditării la eveniment. ci şi pe acela de a culege informaŃii din acest mediu. în această situaŃie. deoarece. în plus. În plus. De asemenea. biroul de presă nu are doar rolul de a disemina informaŃii în exterior. 173 . De exemplu. editată de Şcoala NaŃională de Studii Politice şi Administrative – Centrul de PerfecŃionare în Comunicare. nu a organizaŃiei media. Iată şi câteva lucruri care nu se fac de către membrii unui birou de presă45: – nu protestaŃi dacă nu vă sunt publicate comunicatele! – nu asaltaŃi presa cu comunicate! – nu cereŃi ca întrebările unui interviu să vă fie date cu mult timp înainte! 45 Recomandări preluate din broşura „Biroul de presă şi purtătorul de cuvânt”. de aceea. în care sunt înglobate informaŃiile apărute în mass-media despre organizaŃie sau despre alte evenimente (organizaŃii. deoarece ea poate pune organizaŃia iniŃiatoare într-o lumină defavorabilă. care poate fi aplicată pe loc şi fără prea multe formalităŃi. organizaŃia media este solicitată să desemneze un alt jurnalist care să fie acreditat. – căutarea şi selectarea informaŃiilor externe: de cele mai multe ori. În fine. în urma monitorizării. pentru organizaŃiile publice există limitări legale drastice ale dreptului de a ridica acreditarea unui jurnalist (vezi Legea nr. mai trebuie spus că organizatorii unui eveniment nu trebuie să facă exces de exigenŃă în privinŃa accesului jurnaliştilor acreditaŃi. Se cuvine menŃionată posibilitatea contractării unor servicii de monitorizare a presei efectuate de firme specializate. fenomene) care prezintă interes pentru organizaŃie. dacă presa scrisă poate fi trecută în revistă dimineaŃa. 544 din 2001 privind liberul acces la informaŃiile de interes public). Această revistă a presei este apoi difuzată în interior. una dintre sarcinile uzuale ale birourilor de presă este aceea de a monitoriza apariŃiile din mass-media şi de a întocmi aşa-numita „revistă a presei”. se pot întocmi dosare tematice pe diferite subiecte (evenimente) de interes pentru organizaŃie. tendinŃe care altfel nu pot fi observate.soane. p. ea reprezintă un instrument util de evaluare a activităŃii de informare publică practicate de organizaŃia respectivă. 8. presa audiovizuală şi Internetul produc ştiri 24 de ore din 24. Munca de monitorizare a presei trebuie să se desfăşoare neîntrerupt în cadrul biroului. 2004 (?). îndeplinind în acest fel şi o sarcină de comunicare internă. analiza acestor dosare tematice permite depistarea unor tendinŃe de evoluŃie a evenimentelor studiate.

în amplasarea şi utilarea acestui birou trebuie să se Ńină seama de faptul că el constituie „cartea de vizită” a organizaŃiei. 174 . De asemenea. – dosare de presă online (vezi pagina 64). documentare. fie într-o secŃiune distinctă a website-ului organizaŃiei. trebuie evidenŃiat faptul că acesta urmează să facă faŃă la două tipuri de solicitări: – trebuie să fie în apropierea sediului conducerii. fotografii. membri proeminenŃi etc. Acesta constă fie într-un website dedicat special relaŃiilor organizaŃiei cu presa. bunăstare şi soliditate a acesteia. În prezent. ca urmare a impactului formidabil al Internetului în viaŃa cotidiană. deoarece atât şeful biroului de presă are nevoie de acces rapid la conducătorii organizaŃiei. să fie situat într-o zonă accesibilă jurnaliştilor. pe lângă ilustrarea unor evenimente. cât şi aceştia la biroul de presă. scopul şi obiectivele acesteia. – arhive ale materialelor de presă (comunicate. sediu etc. – numele responsabililor pentru relaŃia cu presa. ştiri.– nu cereŃi jurnaliştilor să vă dea articolul pentru a-l citi şi nu faceŃi modificări înainte de publicare! – nu invitaŃi doar jurnaliştii care vă sunt simpatici! – nu reproduceŃi sistematic istoria organizaŃiei la începutul fiecărei conferinŃe de presă! – nu vă convingeŃi şefii că presa este fie incompetentă. localizare geografică. Un asemenea birou de presă oferă jurnaliştilor produse disponibile online precum: – comunicate şi ştiri de presă despre cele mai recente evenimente sau despre evenimente care se vor desfăşura în viitorul imediat. Prin urmare. în acelaşi timp. istoric. de la televiziune sau radio! – nu folosiŃi dreptul la replică drept un mijloc de a critica presa! În ceea ce priveşte amplasarea biroului de presă. – galerii foto sau/şi audio-video. aici pot fi postate fotografii (clipuri) despre produse sau – neapărat – despre simbolurile organizaŃiei: logo. – informaŃii şi exemple despre reflectarea mediatică a organizaŃiei. activităŃi şi performanŃe. clipuri audio-video) publicate anterior.. fie într-un blog. – trebuie. fie ostilă! – nu adoptaŃi un limbaj tehnic! – nu fiŃi în afara ştirilor din ziare. articole. deoarece sunt frecvente cazurile în care jurnaliştii vin direct la sursă pentru a obŃine rezolvarea solicitărilor lor. produse. siglă. Aceste materiale trebuie să fie de o calitate tehnică aptă să permită utilizarea lor în presa scrisă (fotografii) sau în cea audiovizuală (clipuri). există şi posibilitatea înfiinŃării unui birou de presă online. datele lor de contact. – documentare de background despre organizaŃie. precum şi un element important în definirea imaginii de echilibru. alerte.

activităŃi în puncte de lucru etc. există în general două opŃiuni.). – unul sau câteva computere şi cel puŃin o imprimantă. Din dotarea unui birou de presă n-ar trebui să lipsească următoarele echipamente şi materiale: – cel puŃin un telefon cu număr direct. crearea şi menŃinerea unui website al organizaŃiei. prin care să se poată comunica în exterior. – un aparat fotografic digital sau cu film (eventual şi facilităŃi de prelucrare a filmelor fotografice). cu posibilitatea de transmitere şi a faxurilor. crearea.– posibilitatea ca jurnaliştii abonaŃi să fie anunŃaŃi de fiecare dată când biroul de presă online pune la dispoziŃie informaŃii noi. ci şi înregistrarea diferitelor emisiuni radiofonice. eventual. În selectarea membrilor biroului de presă. cu care să poată fi rezolvate în principal următoarele sarcini: redactarea materialelor care urmează să fie difuzate în scris către mass-media. menŃinerea şi actualizarea unei părŃi a bazelor de date a biroului de presă. – un reportofon. cu care să poată fi urmărite şi înregistrate emisiuni TV. care să permită nu numai ascultarea. utilizând liste de adrese. – un televizor şi un videorecorder (tuner TV). fiecare cu avantajele şi dezavantajele sale: – desemnarea membrilor din rândul personalului propriei organizaŃii. – unul sau mai multe telefoane mobile. – o cameră video. clipuri audio-video. – cel puŃin un telefon de interior. – un copiator pentru multiplicarea materialelor necesare jurnaliştilor sau conducerii organizaŃiei. tururi de presă. transmiterea unor materiale prin poştă electronică. Acest 175 . transmiterea acestora prin modem. este posibil ca ei să nu aibă aptitudinile necesare în lucrul cu mass-media. prin care să se poată comunica rapid cu membrii organizaŃiei. În schimb. în special cu mass-media. Membrii astfel aleşi au avantajul că posedă deja o cunoaştere profundă a specificităŃilor organizaŃiei. – un radiocasetofon. – în cazul în care biroul de presă este implicat şi în operaŃiuni frecvente în afara sediului organizaŃiei (acŃiuni în filiale sau sucursale. un laptop cu conexiune Internet wireless va fi necesar pentru transmiterea oportună la birou a unor materiale (fotografii. alte date) care au valoare de ştire.

să reacŃioneze la situaŃii cu potenŃial de criză mediatică etc. un centru de presă este o structură temporară. este posibil să ajungeŃi la concluzia falsă că munca biroului de presă este una de tip reactiv: membrii biroului trebuie să fie gata oricând să răspundă cât mai repede şi mai complet solicitărilor mass-media. vizite. eliminat acolo unde membrii biroului de presă sunt profesionişti în relaŃii publice. care trebuie să fie oricând în măsură să rezolve o solicitare din partea mass-media. ieşite din sfera acŃiunilor obişnuite ale organizaŃiei şi care necesită o perioadă de desfăşurare a informării publice mai mare decât cea a unei conferinŃe de presă: iniŃierea unei noi strategii de activitate. Indiferent de opŃiune. în cazul organizaŃiilor cu o vizibilitate mediatică mare. În acest fel. care se înfiinŃează cu ocazia unor evenimente importante. se recurge adeseori la organizarea programului biroului de presă pe două sau chiar trei schimburi. inclusiv în weekend. 176 . – cooptarea unor (foşti) jurnalişti din exteriorul organizaŃiei. la fel se întâmplă şi în cazul specialiştilor în relaŃii publice din biroul de presă. conferinŃe etc. jurnalism). precum şi cu redactarea diferitelor materiale destinate informării publice. lansarea unui nou produs deosebit de important pentru funcŃionarea organizaŃiei şi pentru opinia publică.). implicarea organizaŃiei într-un eveniment cu implicaŃii naŃionale sau internaŃionale care prezintă (poate prezenta) interes pentru mass-media şi implicit pentru opinia publică. CunoştinŃele lor despre organizaŃie vor fi însă – cel puŃin pentru o perioadă – superficiale. planificarea mesajelor şi a temelor. membrii biroului de presă trebuie selectaŃi pe baza calităŃilor lor profesionale. absolvenŃi ai unor studii de specialitate (relaŃii publice. Nu în ultimul rând.dezavantaj este. Centrul de presă În general. În realitate. membrii biroului de presă trebuie să fie conştienŃi că îndatoririle lor profesionale continuă şi după încheierea programului de lucru la birou: aşa cum un jurnalist este jurnalist 24 de ore pe zi. Din cele spuse până acum. un birou de presă cu adevărat profesionist practică mai ales o abordare proactivă: promovarea obiectivelor de imagine ale organizaŃiei în baza unei viziuni şi a unei planificări strategice. De altfel. putând determina prezentări mai puŃin convingătoare ale organizaŃiei. o criză majoră în viaŃa organizaŃiei sau participarea acesteia la soluŃionarea unei crize etc. precum şi a capacităŃilor de buni comunicatori. comunicare. membrii biroului de presă vor fi pe deplin familiarizaŃi cu specificul lucrului cu mass-media. practic. muncă de cercetare şi de evaluare. planificarea activităŃilor cu presa (tururi. Aceste două aspecte sunt decisive pentru reuşita lor în activităŃile care îi aşteaptă în cadrul acestei structuri.

cunoscut sub titulatura de „EU Press Room”. Sunt destul de frecvente situaŃiile în care într-un asemenea eveniment care reclamă înfiinŃarea unui centru de presă să fie implicate mai multe organizaŃii. Există însă şi centre de presă care funcŃionează ca structuri permanente. presupunând o prezenŃă fizică.europa. au şi o variantă virtuală. îndeplinind aceleaşi funcŃiuni. la sediile lor centrale sau chiar şi la sedii regionale: ONU (http://www. centrul de presă se înfiinŃează ori de câte ori în viaŃa organizaŃiei se produce un eveniment care ar putea prezenta un interes mult peste medie pentru opinia publică (mai ales atunci când este vorba de opinia publică internaŃională) şi care. ar putea justifica eforturile umane şi materiale făcute pentru punerea la punct a unei asemenea structuri de informare publică. Pe de altă parte. le puteŃi accesa pe cele ale companiilor Google (http://www.osce. aşa cum sunt. Aceste centre de presă online se aseamănă (uneori până la identificare) cu birourile de presă online (vezi pagina 174). Organizarea şi sarcinile acestor structuri permanente nu sunt întru totul similare cu cele ale structurilor temporare.org/news/).eu/press_room/index_en.Sintetic vorbind. pentru înŃelegerea acestei problematici.html) sau Samsung (http://www. pe lângă varianta „clasică”. aşa cum este cazul celor specificate mai sus cu titlu de exemplu. ca exemplu. prin rezultatele finale.un. în condiŃiile dezvoltării explozive a noilor medii de comunicare. trebuie specificat faptul că există centre de presă online sau care. OSCE (http://www. http://www. aşa cum vom vedea mai departe. UE (un centru de presă complex. Astfel de centre/birouri de presă există şi în cazul marilor companii private. merită studiată şi reŃeaua de Centre pentru Presa Străină a Departamentului de Stat al Statelor Unite. În acest caz. Rol şi structură Un centru de presă poate îndeplini următoarele roluri: – informarea opiniei publice cu privire la acŃiunile realizate de organizaŃie în cadrul unui eveniment anume. organizarea unor briefing-uri sau conferinŃe de presă pe măsură ce apar noi informaŃii de interes. de importanŃă majoră.samsung. sprijinirea concretă a jurnaliştilor în ac177 . cele care funcŃionează pe lângă marile instituŃii internaŃionale. centrul de presă va fi constituit prin efortul comun al organizaŃiilor respective şi va presta servicii în folosul tuturor acestora.htm) etc.google. De asemenea. – sprijinirea jurnaliştilor în munca de documentare referitoare la evenimentul pentru care a fost înfiinŃat centrul de presă. de exemplu. acest sprijin constă în: răspunsuri prompte la solicitările de informaŃii ale jurnaliştilor.com/press/index.com/PressCenter/). În mod uzual.org/press/).

Acest lucru este valabil şi pentru numărul de oameni. prin informare publică onestă. a înŃelegerii. să le semnaleze acestora în timp util diferitele oportunităŃi mediatice (declaraŃii. Această celulă poate fi formată de multe ori dintr-o singură persoană (şeful centrului de presă). stabileşte strategia de informare publică. distribuirea de dosare de presă etc. În general însă. simpatiei. alteori poate exista şi un număr mai mic sau mai mare de asistenŃi specializaŃi pe anumite chestiuni. briefing-uri şi confe178 . care pot afecta într-o măsură deosebită preocupările. – contracararea. cum este de exemplu cazul informaŃiilor confidenŃiale despre eveniment/organizaŃie. centrul de presă va fi interesat nu doar în promovarea agresivă a informaŃiilor publice pe măsură ce ele apar. Celula de conducere coordonează întreaga muncă a centrului de presă. Totuşi. în general. oportunităŃi de fotografiere sau filmare. În ceea ce priveşte structura unui centru de presă temporar. raŃiunea înfiinŃării şi funcŃionării unui centru de presă este de a promova într-o manieră proactivă propriile obiective de comunicare. prestigiul. în general. într-o măsură mai mare sau mai mică. această structură trebuie să asigure câteva tipuri de activităŃi: – în primul rând. şeful centrului îndeplineşte adesea şi acest rol. bunăvoinŃei şi sprijinului opiniei publice pentru organizaŃie sau pentru acŃiunile acesteia. trebuie să existe o celulă de conducere a centrului de presă. şi la realizarea unor acŃiuni de comunicare internă... reputaŃia organizaŃiei. precum şi pentru resursele materiale şi financiare angajate în funcŃionarea centrului de presă. prin informare corectă. aceasta variază în funcŃie de situaŃia concretă ce urmează să fie mediatizată. un centru de presă promovează o politică proactivă de informare publică.Ńiunile proprii de documentare: facilitarea de interviuri. propria strategie adoptată cu privire la un eveniment. Ńine legătura cu conducerea organizaŃiei şi cu principalii factori implicaŃi în evenimentele pe care centrul de presă trebuie să le gestioneze din punctul de vedere al informării publice. Trebuie subliniat de la bun început că. ci chiar în crearea unor evenimente şi a unor oportunităŃi de presă menite să stimuleze interesul public. a informaŃiilor distorsionate negativ. De altfel. Uneori. să colecteze cererile de interviuri şi să le negocieze cu cei vizaŃi. acest lucru înseamnă că. acest departament funcŃionează asemănător cu un birou de presă. Atunci când în această componentă a centrului de presă nu este cuprins şi un purtător de cuvânt. uneori pot apărea situaŃii în care trebuie adoptată o atitudine reactivă. În multe privinŃe. El trebuie să răspundă la solicitările jurnaliştilor. o organizaŃie etc. – trebuie să existe un departament de relaŃii cu mass-media. centrul de presă poate contribui. să asigure sprijin administrativ jurnaliştilor. specializat în lucrul direct cu jurnaliştii. – câştigarea.

împreună cu cel administrativ. prin monitorizarea mass-media şi analiza apariŃiilor din presă în legătură cu subiectul de care se ocupă centrul de presă. oportunităŃi foto şi video. ştiri şi comunicate de presă. – departamentul administrativ este cel care se ocupă de rezolvarea tuturor aspectelor logistice privind atât funcŃionarea centrului de presă în sine.). hrănire şi transport. închirierea de spaŃii pentru centrul de presă atunci când este necesar etc. precum şi pentru a putea rezolva operativ orice probleme în sprijinul jurnaliştilor pe care îi însoŃesc. pentru a putea Ńine legătura oportună cu centrul de presă şi a comunica orice noi solicitări primite din partea jurnaliştilor. operarea posturilor speciale de radio sau televiziune (atunci când se înfiinŃează asemenea posturi). Uneori. această îndatorire revine departamentului de producŃie. realizarea şi actualizarea website-urilor de pe Internet (atunci când este cazul). – un alt departament este cel de producŃie. de regulă. Acest departament asigură şi însoŃirea jurnaliştilor în diferite puncte de desfăşurare a evenimentului sau în diferite spaŃii unde aceştia solicită acces pentru documentare.). a materialelor şi consumabilelor necesare pentru a difuza informaŃiile către massmedia. pagere etc. posibilităŃi de acces în diferite zone de desfăşurare a evenimentului. materiale de informare internă etc. asigurarea mijloacelor financiare necesare activităŃii de informare publică. precum şi gestionarea din punct de vedere logistic a relaŃiilor cu mass-media (procurarea şi asigurarea mijloacelor tehnice. De asemenea. acest departament cuprinde şi personalul care asigură translaŃia. securitatea facilităŃilor şi a acŃiunilor din centrul de presă. Astfel. la anumite manifestări de interes mediatic etc. planifică traseele şi orarele autovehiculelor care vor transporta jurnalişti. departamentul de producŃie este cel care editează publicaŃii proprii (ziar. broşuri şi pliante de informare. manifestări planificate pentru mass-media. acelaşi departament. staŃii portabile de emisie-recepŃie. asigu179 . Dacă monitorizarea şi analiza apariŃiilor din presă nu poate fi efectuată în cadrul departamentului de relaŃii cu mass-media. mobilier.). însoŃitorii sunt echipaŃi cu telefoane mobile (radiotelefoane. newsletter. acest departament asigură condiŃiile de trai şi de lucru pentru personalul centrului (cazare.). fotografii şi producŃii video care pot fi oferite jurnaliştilor la cerere (gratuit sau contra cost).rinŃe de presă. întreŃinerea facilităŃilor centrului de presă. materiale necesare pentru funcŃionarea centrului de presă. Tot aici se face de cele mai multe ori o evaluare primară şi „la cald” a rezultatelor funcŃionării centrului de presă. Atunci când oportunităŃile de presă necesită deplasări pe distanŃe mai mari. a cărui sarcină este într-adevăr de a produce materiale în folosul jurnaliştilor: dosare de presă (incluzând şi realizarea materialelor conŃinute în acestea). cât şi rezolvarea oportună a solicitărilor venite din partea mass-media. mijloace tehnice.

generozitatea excesivă nu este recomandată. centrul de presă poate avea şi un departament specializat în munca de planificare. departamentul administrativ este cel care asigură primirea şi acreditarea jurnaliştilor la centrul de presă. ci îi ajută din punct de vedere profesional. precum şi planurile pentru acŃiunile secvenŃiale. planifică briefing-urile şi conferinŃele de presă. cum ar fi departamentul de operaŃii cu mass-media sau cel de planificare. Dacă evenimentul gestionat nu necesită organizarea unui centru de presă complex. asigurarea altor asemenea facilităŃi excesive nu sunt indicate. atunci când a fost luată decizia asigurării unor servicii în sprijinul jurnaliştilor.). planifică modul cum vor fi soluŃionate solicitările jurnaliştilor. atunci când această misiune nu este repartizată altei structuri. Astfel. Totuşi. chiar şi asigurarea gratuită a unor facilităŃi cum ar fi convorbirile telefonice sau transmisiile prin fax este privită cu o oarecare rezervă. deoarece induc de la bun început o anumită suspiciune: o organizaŃie care îşi permite atâta generozitate faŃă de mass-media trebuie să aibă ceva de ascuns dacă este dispusă la asemenea eforturi financiare pentru câştigarea asentimentului public. sarcinile acestui departament pot fi îndeplinite de către celelalte structuri ale centrului de presă..rarea mijloacelor de transport necesare pentru deplasarea jurnaliştilor în diferite zone de interes mediatic etc. circumspecŃia în ceea ce priveşte generozitatea nu implică şi lipsa de solicitudine faŃă de jurnalişti: dacă centrul de presă nu va asigura cazarea gratuită la hotel a jurnaliştilor. Acesta asigură coordonarea permanentă cu conducerea organizaŃiei şi cu cei implicaŃi în desfăşurarea evenimentului. o bibliotecă apropiată care le poate asigura surse de documentare suplimentare etc. va putea în schimb să le acorde asistenŃă în rezervarea de camere sau să le ofere informaŃii suficiente care să-i ajute să-şi găsească un hotel potrivit. fără nici o discriminare. sau atunci când posibilităŃile materiale şi financiare sunt limitate. schiŃează şi apoi detaliază strategiile de informare publică. asigură fluidizarea fluxului de informaŃii între departamentele centrului de presă (comunicarea internă). De multe ori. există câteva reguli care trebuie luate în considerare: – centrul de presă nu procură favoruri jurnaliştilor. – în unele cazuri. În ceea ce priveşte funcŃionarea centrului de presă. cazarea la hotel pe cheltuiala centrului de presă. un restaurant convenabil unde să poată lua masa. De multe ori. Prin urmare. identifică oportunităŃile mediatice şi le semnalează conducerii centrului de presă. această decizie trebuie să fie făcută publică şi trebuie să se aplice în egală măsură tuturor jurnaliştilor. 180 . În orice caz. oferirea de mese gratuite.

astfel concepute încât să asigure principiile echilibrului puterilor şi conducerii democratice. În ceea ce priveşte centrele de presă permanente. această decizie trebuie aplicată fără excepŃii şi. Spre exemplu. exemplu care ilustrează suficient de exact specificul muncii unei astfel de structuri permanente. fără excese de autoritate. care. Centrul de Presă al Consiliului UE (despre care voi detalia mai jos). exercită puterea legislativă. când ediŃiile de a doua zi ale cotidienelor sunt pe cale să se închidă. cel puŃin până la ora 18. În fapt. după care primeşte un card de identificare. operaŃiunea de acreditare nu trebuie să dureze mai mult de câteva minute. organizează conferinŃe şi briefing-uri de presă. RelaŃia cu mass-media a Consiliului este asigurată de un Oficiu de Presă. Dacă se consideră necesar. – politeŃea şi solicitudinea sunt atribute esenŃiale ale comportamentului celor care fac parte din centrul de presă.– jurnaliştii care doresc să participe la evenimentele organizate de centrul de presă trebuie mai întâi să obŃină o acreditare. asigură transmisia în direct a dezbaterilor publice şi a deliberărilor pe timpul 181 . ele răspund în esenŃă aceloraşi exigenŃe. După cum se ştie. care în zilele obişnuite este deschis până la ora 18. cu o anumită organizaŃie. care oferă jurnaliştilor informaŃii şi documentaŃie despre lucrările acestui for legislativ. împreună cu Parlamentul European. – programul de funcŃionare al centrului de presă trebuie să fie zilnic. Ńinută după încheierea întâlnirii. în momentul în care s-a decis ca jurnaliştii să fie acreditaŃi. de cele mai multe ori. în acelaşi timp. Acestea însă nu trebuie să ducă la încălcarea regulilor de bază privind relaŃiile centrului de presă cu jurnaliştii. Această activitate nu trebuie să se transforme într-o birocraŃie excesivă. în timpul întrunirilor Consiliului îşi continuă programul încă două ore după conferinŃa finală a PreşedinŃiei Consiliului. – centrul de presă trebuie să devină funcŃional înainte de debutul evenimentului pe care urmează să-l gestioneze. FuncŃionarea sa încetează numai după ce evenimentul gestionat şi eventualele ecouri ale acestuia s-au consumat în întregime. centrul de presă poate funcŃiona chiar în permanenŃă. iar principalele emisiuni de ştiri ale serii sunt în curs de finalizare. Consiliul UE reprezintă principalul organism decizional. în condiŃiile actuale în care fluxul de ştiri este aproape constant 24 de ore pe zi. există mai multe organisme care asigură conducerea Uniunii Europene. în care jurnalistul răspunde unui scurt chestionar şi prezintă câteva documente. Am ales ca exemplu o scurtă prezentare a Centrului de Presă al Consiliului Uniunii Europene. însă. fiind destinate să sprijine activitatea profesională a jurnaliştilor în legătură cu un anumit eveniment sau.

nu în ultimul rând. aşadar jurnaliştii trebuie să-şi aducă propriile lor instrumente de lucru. vizitatori. înregistrări video şi audio. în direct sau înregistrate. – asigură 800 de staŃii de lucru pentru jurnaliştii acreditaŃi. grupurile menŃionate mai sus nu au acces în Centrul de Presă). Pentru utilizare ocazională. StaŃiile de lucru nu asigură computere.sesiunilor Consiliului şi. la postul TV pentru care lucrează jurnalistul. – pune la dispoziŃia celor interesaŃi documente. reprezentanŃi ai grupurilor de lobby. totuşi. Există şi un studio radio care oferă facilităŃi asemănătoare. în timpul întrunirilor Consiliului şi al altor asemenea activităŃi cu impact mediatic. – asigură transmisiile TV în direct ale dezbaterilor publice şi deliberărilor Consiliului. care pot avea acces ocazional în facilităŃile acestui centru. astfel încât să nu disturbe sprijinirea reprezentanŃilor mass-media: de regulă. mai există alte categorii de persoane. fie în format digital. precum şi. în subsidiar. precum şi o conexiune telefonică analogică sau/şi digitală care poate fi utilizată pentru transmitere de date. aşa cum voi detalia mai jos. această conexiune poate fi folosită în baza unui cod de identificare obŃinut de la secretariatul Centrului de Presă. toate acestea fie în format „clasic”. Pe lângă aceştia. conectarea la Internet. Aceste staŃii asigură alimentarea cu energie electrică a aparaturii jurnaliştilor. Acreditările 182 . există şi două telefoane cu fise. publicul care vrea să urmărească transmisiile în direct ale dezbaterilor publice şi deliberărilor etc. accesul acestor persoane este condiŃionat de acŃiunile din Centrul de Presă. conduce activitatea Centrului de Presă al Consiliului UE. – operează un studio TV în care jurnaliştii pot intervieva diferiŃi oficiali UE în baza unei rezervări prealabile. Iată câteva dintre atribuŃiile Centrului de Presă: – asigură suport informaŃional şi tehnic în principal jurnaliştilor.. fotografii. – sprijină jurnaliştii în obŃinerea acreditărilor. În Centrul de Presă au acces în principal jurnaliştii şi personalul tehnic din mass-media acreditaŃi. de îndată ce acestea sunt adoptate. care cad în sarcina Comitetului InterinstituŃional de Acreditare de pe lângă Comisia Europeană şi a Oficiului de Securitate al Consiliului UE. altor solicitanŃi (diplomaŃi. Centrul de Presă nu este responsabil de eliberarea acestor acreditări. interviurile astfel realizate pot fi transmise apoi. – pune la dispoziŃia solicitanŃilor concluziile rezultate din întrunirile Consiliului.

precum şi transcrieri ale acestora. ci facilitează şi obŃinerea de acreditări pe lângă diferite organizaŃii (de exemplu. Curtea de JustiŃie. – copiatoare.permanente au valabilitatea de un an. cu posibilitatea reînnoirii. oferă spaŃii (încăperi) unde. Aşadar.). Între toate aceste servicii există o reŃea bine pusă la punct de relaŃii de cooperare. – faxuri. difuzează alerte media. pun la dispoziŃie copii audio/video ale unor declaraŃii. Curtea Auditorilor. la nivelul Uniunii Europene. fiecare dintre organismele cu atribuŃii în conducerea vreunui domeniu de activitate din cadrul Uniunii (Parlamentul Europei. există o reŃea mult mai elaborată de structuri care asigură relaŃia cu presa şi implicit cu opinia publică.d. – un bar (deschis pe durata briefing-urilor de presă şi a întrunirilor Consiliului). ci într-un mediu de cooperare foarte complex. la Departamentul de Stat sau cel al Apărării etc. – fişete individuale. Comisia Europeană.a. – un birou de documentare. Consiliul UE mai are un centru de presă cu dotări şi funcŃiuni asemănătoare la Luxembourg. De asemenea. Pe lângă cel din Bruxelles. uneori asigură acces la serviciile de informare ale agenŃiilor de presă sau posibilitatea de a viziona principalele canale TV specializate în transmiterea ştirilor. ele organizează conferinŃe şi briefinguri de presă. oferă posibilitatea realizării şi a prelucrării tehnice (în studio) a materialelor audio sau video. astfel. Banca Centrală Europeană. Unele centre de presă permanente oferă nu numai acreditare proprie. Centrul de Presă are următoarele dotări la dispoziŃia jurnaliştilor: – un birou de recepŃie şi de informare (orientare). – conexiuni Internet şi telefonice (în staŃiile de lucru descrise mai sus).) are un serviciu de presă cu mai mulŃi sau mai puŃini angajaŃi. inclusiv a transmiterii lor către posturile pentru care au fost realizate. Centrele pentru Presa Străină din structura Departamentului de Stat american mijlocesc obŃinerea de acreditări la Casa Albă. Trebuie menŃionat faptul că. şi sunt eliberate numai corespondenŃilor de presă care locuiesc în Bruxelles sau în apropiere. Comitetul Economic şi Social.m. pot edita newslettere special destinate informării jurnaliştilor asupra evenimentelor ce urmează să se desfăşoare. jurnaliştii pot intervieva oficialităŃi ale 183 . conform unei programări. Comitetul Regiunilor ş. sprijină jurnaliştii în planificarea şi organizarea unor evenimente de presă majore (atunci când acest sprijin este în interesul organizaŃiei). asigură materiale pentru documentarea de fond şi de context. – monitoare TV legate la reŃeaua de cablu. munca fiecăruia dintre aceste servicii nu se desfăşoară izolat. la Congres. organizează tururi (vizite) de presă. astfel încât să fie respectat cât se poate de bine principiul „vocii unice”.

SolicitaŃi unei organizaŃii să vi se permită o vizită de documentare la biroul său de presă. În ce situaŃii se înfiinŃează un centru de presă? 10. Care sunt situaŃiile în care se poate afla purtătorul de cuvânt în organigrama organizaŃiei pe care o reprezintă? Care dintre aceste situaŃii este cea mai avantajoasă şi de ce? 3. FormulaŃi sugestii de îmbunătăŃire a funcŃiunilor biroului. Ce opŃiuni există în selectarea membrilor biroului de presă? Care sunt avantajele şi dezavantajele lor? 8. ParticipaŃi la o conferinŃă sau un briefing de presă al unei organizaŃii pe care o cunoaşteŃi. Ce materiale şi echipamente sunt necesare pentru buna funcŃionare a unui birou de presă? 9. 184 . 13. Întrebări. Ce departamente ar trebui să cuprindă un centru de presă? 12.m. probleme. AnalizaŃi funcŃiunile pe care le îndeplineşte acest birou. Ce tip de politică de informare publică se adoptă în funcŃionarea unui centru de presă? De ce? 11.a. aplicaŃii practice 1. Care sunt solicitările ce trebuie luate în considerare atunci când se ia o decizie cu privire la amplasarea biroului de presă? 7. Care este relaŃia dintre un purtător de cuvânt şi organizaŃia pe care o reprezintă? Cine are rolul determinant în această relaŃie? 2. Când este recomandabil ca un purtător de cuvânt să furnizeze informaŃii „off-the-record”? 5. Ce activităŃi poate desfăşura biroul de presă al unei organizaŃii? 6.d. pentru redactarea şi trimiterea rapidă a materialelor de presă ş. oferă acces la computere conectate la Internet. Care sunt calităŃile necesare unui bun purtător de cuvânt? Căror cerinŃe trebuie să răspundă el? 4. AnalizaŃi prestaŃia purtătorului de cuvânt.organizaŃiei.

021-333-1144 Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding. sectorul 7. Clădirea de birouri Ghost Offices reprezintă primul proiect major finalizat în acest an în sectorul investiŃiilor imobiliare ale holdingului. InvestiŃiile au fost şi ele pe măsură.ro Yahoo IM: ghostpr-mk GHOSTHOLDING INAUGUREAZĂ O CLĂDIRE DE BIROURI ULTRAMODERNĂ Bucureşti. Bucureşti Cod poştal 071313 Tel. 13.100 mp. Continuare în pagina 2 Pagina 1 din 3 185 . 021-333-1146 Mobil 0757-555-444 georgiana.ghostholding.vedenie@ghostholding. Ştire de presă GHOSTHOLDING Str. Este o clădire de tip P + 6 (parter şi şase etaje). cu birouri de clasă A. Fantomei nr. suprafaŃa construită fiind de 15.ro Autor: Georgiana Vedenie Tel. însumând peste 15 milioane de euro.ro http://www. 13 iulie 2007 – Grupul de afaceri Ghostholding a inaugurat ieri una dintre cele mai performante clădiri de birouri din Bucureşti şi implicit din România ca nivel al condiŃiilor şi facilităŃilor oferite celor care lucrează aici.ANEXE 1.

Parterul clădirii conŃine spaŃii administrative pentru deservirea întregii construcŃii: recepŃie. lifturi etc. minimarket-uri. acces la internet. acces. Nu în ultimul rând. spaŃii pentru servirea mesei şi pentru diferite servicii ş. spaŃii de aşteptare.Urmare din pagina 1 Imobilul Ghost Offices are o arhitectură ultramodernă şi funcŃională. „În felul acesta. spaŃii de parcare. cei care lucrează în birourile Ghost se pot bucura de priveliştea unei grădini splendide. prin eliminarea unor disfuncŃii create de dispersarea structurilor decizionale şi administrative ale societăŃilor Ghost. vom pune mult mai bine în valoare sinergiile rezultate din conlucrarea acestor companii”. Continuare în pagina 3 Pagina 2 din 3 186 .a. Preşedinte Director General al Ghostholding. a spus domnul Ioan Stafie. cu care Ghostholding are foarte bune relaŃii de colaborare în diverse proiecte.m. Dotările pe care le oferă sunt la nivelul clasei A: spaŃii de lucru de cea mai bună calitate. spaŃii adecvate pentru întâlniri de afaceri. Primele trei etaje sunt ocupate de birourile societăŃilor membre Ghostholding care îşi desfăşoară activitatea în Bucureşti. Celelalte trei niveluri sunt închiriate firmei Berry.d.

–sfârşit – Pagina 3 din 3 187 . a primei fabrici de produse alimentare Ghost Hungry în anul 2006. Proiectele holdingului includ de asemenea investiŃii imobiliare de amploare în următorii trei ani. În apropierea clădirii Ghost Offices se mai află pavilionul expoziŃional Romexpo şi Casa Presei Libere. într-o zonă cu bune perspective în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerilor: pe Bulevardul ZeŃarilor.Urmare din pagina 2 Clădirea este situată în nordul Capitalei. care însumează peste 240 milioane de euro. care este de asemenea proprietate a holdingului Ghost. în imediata vecinătate a hotelului de cinci stele Ghost Host. precum şi a bazei de antrenament a clubului sportiv Ghost Lost din ConstanŃa în 2005. în Bucureşti. Printre obiectivele de investiŃii importante finalizate de Ghostholding în anii anteriori se află darea în folosinŃă. Ea urmăreşte fructificarea oportunităŃilor de dezvoltare oferite de sectorul imobiliar. InvestiŃiile imobiliare reprezintă una dintre orientările strategice ale holdingului Ghost.

ro/presa Bun pentru difuzare imediată GHOSTHOLDING DĂ ÎN FOLOSINłĂ O CLĂDIRE DE BIROURI ULTRAMODERNĂ Bucureşti. 13. spaŃii de parcare. sectorul 7.ro Persoană de contact: Georgiana Vedenie Tel. Fantomei nr. Nu în ultimul rând. suprafaŃa construită fiind de 15. spaŃii adecvate pentru întâlniri de afaceri. cei care lucrează în birourile Ghost se pot bucura de priveliştea unei grădini splendide.ghostholding.2. Bucureşti Cod poştal 071313 Tel.a.ro Yahoo IM: ghostpr-mk Aceste informaŃii. Continuare în pagina 2 Pagina 1 din 2 188 . Dotările pe care le oferă sunt la nivelul clasei A: spaŃii de lucru de cea mai bună calitate. sunt disponibile şi pe Internet la adresa http://www.ro http://www. acces la internet.d.vedenie@ghostholding. spaŃii pentru servirea mesei şi pentru diferite servicii ş. 021-333-1146 Mobil 0757-555-444 georgiana. 13 iulie 2007 – Grupul de afaceri Ghostholding a inaugurat de curând una dintre cele mai performante clădiri de birouri din Bucureşti şi implicit din România ca nivel al condiŃiilor şi facilităŃilor oferite celor care lucrează aici. Imobilul Ghost Offices are o arhitectură ultramodernă şi funcŃională.100 mp. Comunicat de trimis prin fax GHOSTHOLDING Str. InvestiŃiile au fost şi ele pe măsură. Comunicate de presă 1. 021-333-1144 Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding. Este o clădire de tip P + 6 (parter şi şase etaje).m. însumând peste 15 milioane de euro. Clădirea de birouri Ghost Offices reprezintă primul proiect major finalizat în acest an în sectorul investiŃiilor imobiliare ale holdingului. însoŃite de fotografii. cu birouri de clasă A.ghostholding.

într-o zonă cu bune perspective în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerilor: pe Bulevardul ZeŃarilor. cu care Ghostholding are foarte bune relaŃii de colaborare în diverse proiecte. vor fi puse mult mai bine în valoare sinergiile rezultate din conlucrarea acestor companii. Proiectele holdingului includ de asemenea investiŃii imobiliare de amploare în următorii trei ani. Primele trei etaje sunt ocupate de birourile societăŃilor membre Ghostholding care îşi desfăşoară activitatea în Bucureşti. acces. care este de asemenea proprietate a holdingului Ghost. minimarket-uri. precum şi a bazei de antrenament a clubului sportiv Ghost Lost din ConstanŃa în 2005. InvestiŃiile imobiliare reprezintă una dintre orientările strategice ale holdingului Ghost. Printre obiectivele de investiŃii importante finalizate de Ghostholding în anii anteriori se află darea în folosinŃă. GHOSTHOLDING Departamentul de marketing şi relaŃii publice Pagina 2 din 2 189 . lifturi etc. în Bucureşti. În apropierea clădirii Ghost Offices se mai află pavilionul expoziŃional Romexpo şi Casa Presei Libere. Celelalte trei niveluri sunt închiriate firmei Berry. a primei fabrici de produse alimentare Ghost Hungry în anul 2006. care însumează peste 240 milioane de euro. spaŃii de aşteptare. prin eliminarea unor disfuncŃii create de dispersarea structurilor decizionale şi administrative ale societăŃilor Ghost. în imediata vecinătate a hotelului de cinci stele Ghost Host. În acest fel.Urmare din pagina 1 Parterul clădirii conŃine spaŃii administrative pentru deservirea întregii construcŃii: recepŃie. Ea urmăreşte fructificarea oportunităŃilor de dezvoltare oferite de sectorul imobiliar. Clădirea este situată în nordul Capitalei.

cei care lucreaza in birourile Ghost se pot bucura de privelistea unei gradini splendide. Primele trei etaje sunt ocupate de birourile societatilor membre Ghostholding care isi desfasoara activitatea in Bucuresti. spatii de parcare. Dotarile pe care le ofera sunt la nivelul clasei A: spatii de lucru de cea mai buna calitate. 021-333-1144. spatii pentru servirea mesei si pentru diferite servicii s. spatii de asteptare.ro Subject: Ghostholding: cladire de birouri ultramoderna Attachments: comunicat Ghostholding.m. 13.ro Yahoo IM: ghostpr-mk Bun pentru difuzare imediata GHOSTHOLDING DA IN FOLOSINTA O CLADIRE DE BIROURI ULTRAMODERNA Bucuresti. Cladirea de birouri Ghost Offices reprezinta primul proiect major finalizat in acest an in sectorul investitiilor imobiliare ale holdingului. foto2. Este o cladire de tip P + 6 (parter si sase etaje).ro. foto1. Bucuresti Cod postal 071313. Comunicat de trimis prin e-mail Nelu Economu From: Georgiana Vedenie [georgiana. acces. group@jurnalisti_investitii. Nu in ultimul rand.ghostholding. cu care 190 .ro Persoana de contact: Georgiana Vedenie Tel.2. lifturi etc. Investitiile au fost si ele pe masura. Celelalte trei niveluri sunt inchiriate firmei Cherry.vedenie@ghostholding. prin eliminarea unor disfunctii create de dispersarea structurilor decizionale si administrative ale societatilor Ghost. Mobil 0757-555-444 georgiana.ro] Sent: 20 iulie 2007 16:54 To: group@jurnalisti_economici.doc.jpg GHOSTHOLDING Str.d. sectorul 7.jpg. Imobilul Ghost Offices are o arhitectura ultramoderna si functionala. suprafata construita fiind de 15. vor fi puse mult mai bine in valoare sinergiile rezultate din conlucrarea acestor companii.vedenie@ghostholding. Fantomei nr. 13 iulie 2007 – Grupul de afaceri Ghostholding a inaugurat de curand una dintre cele mai performante cladiri de birouri din Bucuresti si implicit din Romania ca nivel al conditiilor si facilitatilor oferite celor care lucreaza aici. group@jurnalisti_imobiliare.a. insumand peste 15 milioane de euro. Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding. minimarketuri.ro.ro. acces la internet.100 mp. spatii adecvate pentru intalniri de afaceri. cu birouri de clasa A. 021-333-1146. http://www. Parterul cladirii contine spatii administrative pentru deservirea intregii constructii: receptie. Tel. In acest fel.

intr-o zona cu bune perspective in ceea ce priveste dezvoltarea afacerilor: pe Bulevardul Zetarilor. Proiectele holdingului includ de asemenea investitii imobiliare de amploare in urmatorii trei ani. care insumeaza peste 240 milioane de euro.ro Yahoo IM: ghostpr-mk 191 . 021-333-1144 Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding.vedenie@ghostholding. Fantomei nr.ghostholding. in imediata vecinatate a hotelului de cinci stele Ghost Host.ghostholding. in Bucuresti. Investitiile imobiliare reprezinta una dintre orientarile strategice ale holdingului Ghost.ro Persoana de contact: Georgiana Vedenie Tel. Aceste informatii. Printre obiectivele de investitii importante finalizate de Ghostholding in anii anteriori se afla darea in folosinta. 021-333-1146 Mobil 0757-555-444 georgiana.ro/presa GHOSTHOLDING Departamentul de marketing si relatii publice Str. In apropierea cladirii Ghost Offices se mai afla pavilionul expozitional Romexpo si Casa Presei Libere. Bucuresti Cod postal 071313 Tel. sunt disponibile si pe Internet la adresa http://www. 13.ro http://www. care este de asemenea proprietate a holdingului Ghost. Cladirea este situata in nordul Capitalei. precum si a bazei de antrenament a clubului sportiv Ghost Lost din Constanta in 2005. insotite de fotografii.Ghostholding are foarte bune relatii de colaborare in diverse proiecte. Ea urmareste fructificarea oportunitatilor de dezvoltare oferite de sectorul imobiliar. sectorul 7. a primei fabrici de produse alimentare Ghost Hungry in anul 2006.

echipajul a confirmat decesul celor doi colegi ai noştri.40. ora 16. Din nefericire.ghostholding.ro Yahoo IM: ghostpr-mk Aceste informaŃii. Vom reveni cu detalii. s-a deplasat la locul accidentului. în jurul orei 14. O echipă formată din reprezentanŃi ai Parchetului.30. pentru a stabili cauzele producerii acestuia. sectorul 7.ro/presa Bun pentru difuzare imediată ACCIDENT TRAGIC PE TRANSFĂGĂRĂŞAN Comarnic. 27 iulie. un alt angajat al nostru. 13.00 – Două persoane şi-au pierdut viaŃa astăzi. GHOSTHOLDING Departamentul de marketing şi relaŃii publice 192 . Doi angajaŃi ai societăŃii comerciale Ghost Auto (membră Ghostholding) efectuau testări ale unui prototip de autoturism SUV care urmează să intre în producŃie de serie.ghostholding.ro Persoană de contact: Georgiana Vedenie Tel. Fantomei nr. Bucureşti Cod poştal 071313 Tel. La ora 14. Comunicat iniŃial (difuzat în cazul unui accident) GHOSTHOLDING Str. 021-333-1146 Mobil 0757-555-444 georgiana. ai PoliŃiei rutiere şi din specialişti ai companiei noastre. Până la această oră nu se cunosc cauzele şi împrejurările tragicului accident.vedenie@ghostholding. Conducerea Ghostholding prezintă condoleanŃe familiilor îndoliate şi a dat asigurări că va face toate demersurile cuvenite pentru a uşura greaua pierdere pe care acestea au suferit-o. sunt disponibile şi pe Internet la adresa http://www. ToŃi angajaŃii societăŃilor membre Ghostholding sunt consternaŃi de ceea ce s-a întâmplat şi regretă moartea celor doi colegi. 021-333-1144 Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding. Un echipaj SMURD s-a deplasat de urgenŃă la locul accidentului. însoŃite de fotografii. a anunŃat la sediul companiei că s-a produs un accident în urma căruia cele două persoane care efectuau testările au decedat.ro http://www.3. aflat într-un autovehicul ce înregistra performanŃele prototipului. Itinerariul de testare includea şi Transfăgărăşanul. într-un accident rutier produs pe DN-7C (Transfăgărăşan) în apropiere de Lacul Bâlea.

articolul semnat de domnul Diaconu aduce importante prejudicii reputaŃiei firmei noastre.3. Din păcate.ghostholding. redactor specializat pe domeniul economic la cotidianul „Seara”.ro 21 iulie 2007 Domnului Ion Popescu Şeful Departamentului Economic Cotidianul „Seara” Domnule Popescu. conform căreia „Primele trei etaje sunt ocupate de birourile societăŃilor membre Ghostholding care îşi desfăşoară activitatea în Bucureşti. publicat în ziarul dumneavoastră nr. Pornind de la ideea menŃionată în comunicatul nostru de presă din 13 iulie a. 021-333-1144 Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding. Bazându-se pe aceste speculaŃii. prin eliminarea unor disfuncŃii create de dispersarea structurilor decizionale şi administrative ale societăŃilor Ghost. Fantomei nr. domnul Diaconu speculează că holdingul nostru s-ar fi întors la principiile „centralismului democratic” din perioada comunistă. el sugerează că membrii Consiliului de AdministraŃie al holdingului sunt „vechi activişti ai partidului comunist.ro http://www. În acest fel. vor fi puse mult mai bine în valoare sinergiile rezultate din conlucrarea acestor companii”.c. sectorul 7. Bucureşti Cod poştal 071313 Tel. dar care nu pot să scape de metehnele ceauşiste”. 193 . prin speculaŃiile sale nefondate şi neadevărate. Scrisoare către editor GHOSTHOLDING Str. 20 iulie 2007. Vă scriu pentru a-mi exprima dezamăgirea faŃă de modul în care domnul Vasile Diaconu. 13. 679 de vineri. revopsiŃi în oameni de afaceri de mare calibru. a elaborat articolul „Fantomele vechii centralizări bântuie noua clădire Ghostholding”.

indiferent de provenienŃa acestora. nu poate permite proliferarea unor astfel de practici în detrimentul informării corecte. citează în mod explicit grupul de firme Ghostholding ca „unul dintre agenŃii economici importanŃi. – dintre cei 13 membri ai Consiliului de AdministraŃie. – de la mutarea firmelor Ghost în noul sediu. după apariŃia articolului l-am contactat telefonic şi ne-am oferit să îi punem la dispoziŃie toate datele necesare pentru a scrie un articol corect. Este regretabil că domnul Diaconu nu realizează faptul că printr-o astfel de înŃelegere a deontologiei profesiei de jurnalist. dar. ar fi aflat că: – preşedintele Consiliului de AdministraŃie are 35 de ani. în multe privinŃe. iar nici unul dintre ei nu a ocupat vreo poziŃie în aparatul politic al partidului comunist. Cu părere de rău trebuie să vă aduc la cunoştinŃă faptul că domnul Diaconu nu a căutat să-şi verifice în nici un fel supoziŃiile. autorul articolului nu a dat curs invitaŃiei noastre. bine documentat.c.În afară de informaŃiile pe care le-a solicitat şi le-a primit de la departamentul nostru de marketing şi relaŃii publice. oportune şi echilibrate a cititorilor dumneavoastră care. Cu aleasă stimă. Sunt convinsă că un cotidian respectat. ceea ce înseamnă că în 1989 nici măcar nu era major. un jurnalist profesionist ar fi căutat confirmarea lor din terŃe surse. sunt ( sau pot fi) şi clienŃii noştri. fapt care m-a determinat să vă adresez această scrisoare. doar doi au fost simpli membri de partid înainte de 1989.. în analiza „Romania – A FastGrowing Economy” publicată în numărul din 13 iunie a. poate aduce daune irecuperabile chiar şi publicaŃiei la care lucrează. Mai mult decât atât. De asemenea. nu cunosc celelalte surse pe care le-a utilizat autorul. publicaŃie cu care noi am colaborat dintotdeauna în limitele celui mai desăvârşit profesionalism. creştere care le influenŃează în mod cert productivitatea. aşa cum este cel pe care cu onoare şi profesionalism îl reprezentaŃi. – nu în ultimul rând. viteza de circulaŃie a informaŃiilor între acestea a crescut cu 30%. Dacă ne-ar fi întrebat şi pe noi despre acest aspect. prestigiosul cotidian „Financial Times”. sunt sigură că veŃi găsi o modalitate profesională de a repara prejudiciul de imagine pe care pe nedrept l-a suferit Ghostholding. Georgiana Vedenie Şeful Departamentului de Marketing şi RelaŃii Publice 194 . Din motive care ne scapă. cu o viziune revoluŃionară asupra managementului afacerilor”.

Firma Ghost Hungry . spectatorii vor participa la un gigantic joc de „mimă”. precum şi autorităŃile constănŃene au dat asigurări că vor promova încerca- 195 . înaintea meciului dintre echipele Ghost Lost ConstanŃa şi Poligrafica Timişoara. Spectatorii de la cele două peluze ale stadionului vor concura în încercarea de a ghici cuvintele mimate prin gesturi şi muzică de către o fanfară aflată pe gazon. 021-333-1144 Fax 021-333-1145 ghost@ghostholding. Sâmbătă 28 iulie a. Recordul actual este de 35. La ora 19. Echipa care ghiceşte prima cele mai multe cuvinte va fi declarată câştigătoare. Bucureşti Cod poştal 071313 Tel. 40.4. Sport Săptămânalul „Asalt” Domnule Decuseară.00. societăŃile membre Ghostholding. Cultură. cele două cluburi. în încercarea de a intra în Cartea Recordurilor.000 de spectatori care au jucat „mima” pe stadionul din Lille (FranŃa). Scrisoare-propunere GHOSTHOLDING Str.ro http://www. în deschiderea primei etape a sezonului fotbalistic 2007-2008 al Ligii I Bürger. Fantomei nr.c.000 de oameni vor încerca să facă istorie la ConstanŃa. sectorul 7. Ei vor scanda în cor cuvintele pe care le propun ca soluŃie a „ghicitorilor” fanfarei.ghostholding. 13.. Departamentul Social.ro 23 iulie 2007 Domnului Mihai Decuseară Reporter.sponsorul oficial al clubului Ghost Lost – asigură organizarea şi finanŃarea concursului. Ligile de suporteri ai fotbalului din ConstanŃa şi din Timişoara.

rea de doborâre a recordului mondial şi vor umple stadionul la capacitatea maximă admisă: 40.000 de locuri. Tentativa de record va fi arbitrată de însuşi creatorul acestei probe, actorul pakistanez Rawal Pindy, care a devenit o celebritate mondială prin iniŃierea acestui gen insolit de competiŃie. Deoarece consider că acest subiect se potriveşte foarte bine cu formatul săptămânalului dumneavoastră, vă propun să daŃi curs invitaŃiei mele de a participa la acest eveniment. Dacă sunteŃi interesat, vă pot facilita un interviu în exclusivitate cu domnul Pindy, care este oaspetele grupului nostru de firme. Din raŃiuni privind stabilirea agendei zilei de duminică, v-aş fi recunoscătoare dacă aş primi răspunsul dumneavoastră până joi, 26 iulie a.c.

Cu stimă,

Georgiana Vedenie Şeful Departamentului de Marketing şi RelaŃii Publice

196

5. Biografii 1. Biografie în stil direct
Ion Stafie a devenit preşedinte director general al grupului de firme Ghostholding la data de 1 aprilie 2004. Anterior, el îndeplinea funcŃia de director general economic în cadrul aceluiaşi holding. Absolvent al Colegiului de Înalte Studii Economice din Bucureşti în 1991, s-a implicat în activităŃile studenŃeşti orientate către mediul de afaceri şi a participat la acŃiunile Ligii StudenŃilor FinanŃişti şi ale FundaŃiei Române pentru Sănătate Financiară, fiind membru fondator al celor două organizaŃii. Între 1990 şi 1991 a fost preşedinte al Ligii StudenŃilor FinanŃişti şi vicepreşedinte al FundaŃiei Române pentru Sănătate Financiară. După absolvirea facultăŃii, a acceptat oferta de a lucra ca expert contabil în cadrul companiei Ghost Hungry, care luase fiinŃă de curând în localitatea prahoveană Posada. A avut o contribuŃie importantă la transformarea acestei companii în grupul de firme care avea să devină cunoscut în curând sub numele de Ghostholding. EvoluŃia sa în cadrul holdingului a parcurs toate treptele profesionale, de la expert contabil până la director general economic şi, în prezent, preşedinte director general. În perioada 1994 – 1997 a fost secretar executiv al Comisiei de IniŃiativă Economică România – Marea Britanie, organism de coordonare a proiectelor economice comune iniŃiate de guvernele român şi britanic. Ion Stafie a participat la stagii de pregătire organizate de Open Business School din Marea Britanie (1992) şi de Institutul Robert Schumann de la Bruxelles – studii europene (1998). În 1999 a absolvit Colegiul NaŃional de Management al Afacerilor, iar în 2001 a efectuat o călătorie de studii în SUA la invitaŃia companiei Lockheed Martin – unul dintre cei mai importanŃi actori mondiali în industria aeronautică – unde a efectuat un stagiu de un an în domeniul managementului economic al unei mari corporaŃii. În semn de recunoaştere a activităŃii sale în sprijinul însănătoşirii finanŃelor publice şi private din România, a fost distins în 1999 cu premiul Financial Smart al Partidului TradiŃionalist din Marea Britanie. Ion Stafie predă Managementul Afacerilor la Colegiul de Înalte Studii Economice din Bucureşti. El este în acelaşi timp şi guest speaker la Open Business School din Marea Britanie. Activitatea sa ştiinŃifică include publicarea în reviste şi lucrări de specialitate a unor studii pe teme financiare şi economice. Vorbeşte fluent limbile engleză, spaniolă şi germană. S-a născut la 13 iulie 1966, la Sinaia.
197

2. Biografie narativă
Construindu-şi încetul cu încetul reputaŃia în rândul diverselor audienŃe ale operei sale inteligente şi contrariante, compozitorul Andi Săvulescu s-a evidenŃiat în domeniile muzicii corale şi de cameră, dansului şi teatrului, astfel că recent a fost catalogat de prestigioasa revistă „Secolul XXI Magazin muzical” ca „o autoritate a muzicii contemporane şi a teatrului muzical”. Născut în 1959 în Braşov, Andi a studiat de mic pianul şi compoziŃia, a cântat în diverse coruri şcolare şi de amatori. Debutul său s-a produs însă în 1979, când a compus şi a pus în scenă muzicalul „Zboară, goeletă, zboară” cu corul „Pescăruşii” al Marinei Militare, unde îşi satisfăcea stagiul militar. Reputatul om de scenă Sava Stoian, care a vizionat premiera acestui muzical, a afirmat că este o lucrare „a dracului de promiŃătoare”. După absolvirea Conservatorului în 1986, Andi a scris muzică pentru diferite spectacole şi filme. În 1991 a primit oferta de a scrie şi a pune în scenă un muzical cu durata de două ore pentru Teatrul Non-Conformist din Ploieşti – o companie privată recent înfiinŃată în lumea de atunci a showbiz-ului românesc. Aşa s-a născut spectacolul „RevoluŃia din Ploieşti”, care a cunoscut un succes fulminant în România şi, ulterior, în străinătate (Germania, FranŃa, Olanda, Belgia, Suedia), unde Teatrul Non-Conformist a fost invitat în turnee. O variantă audio a „RevoluŃiei...” a fost difuzată şi pe postul naŃional de radio. Mergând pe aceeaşi linie a refuzului convenŃiilor, în 1995 Andi a prezentat la Teatrul de Operetă şi Balet premiera operetei sale „Domnişoara Maricica”, despre care cotidianul „Chestiunea zilei” afirma, într-o cronică elogioasă, că este „o satiră suculentă a sărăciei spirituale care bântuie astăzi prin cartierele noastre, fie că ele se cheamă Primăverii sau Katanga”. În anul 2004, Andi s-a implicat în înfiinŃarea FundaŃiei pentru Noua Muzică, devenind preşedinte fondator, poziŃie pe care o ocupă şi astăzi. FundaŃia pentru Noua Muzică pledează pentru depăşirea convenŃiilor şi barierelor administrative care încătuşează spiritul creator în lumea muzicală, pentru recunoaşterea valorii lucrărilor care promovează un melanj de stiluri şi de valori muzicale, pentru o „artă nouă”, care îmbină într-o manieră insolită muzica, dansul, declamaŃia, mimica, efectele vizuale şi poezia. Ca urmare a atitudinii sale neconvenŃionale faŃă de arta spectacolului, Andi este supranumit „licuriciul showbiz-ului” din România.

198

6. Listă cu mesaje-cheie
(Lista este alcătuită pentru conferinŃa de presă ce urmează difuzării comunicatului de presă de la Anexa nr. 2 – pagina 188. Cu mici modificări, în funcŃie de specificul publicaŃiei solicitante, aceeaşi listă poate fi utilizată şi în onorarea diferitelor cereri de interviuri).

1. Ghostholding planifică şi pune în practică proiecte performante. 2. În cadrul grupului Ghostholding, optimizarea activităŃilor reprezintă o preocupare majoră. 3. InvestiŃiile imobiliare reprezintă una dintre orientările strategice ale holdingului Ghost.

199

instituŃiile abilitate să controleze activitatea noastră nu au formulat până acum nici un fel de obiecŃie cu privire la rezultatele noastre financiare.7. Debutul nostru nu este nici pe departe neaşteptat. pe care Ghostholding le-a obŃinut destul de uşor ca urmare a credibilităŃii pe care grupul nostru o are în mediile bancare. dar. Cum comentaŃi? R: Aşa cum am mai specificat. pe care Ghostholding le-a obŃinut destul de uşor ca urmare a credibilităŃii pe care grupul nostru o are în mediile bancare. Î: De unde provin fondurile care au fost necesare pentru construirea clădirii de birouri? R: O treime din fonduri provine din activitatea societăŃilor membre ale grupului Ghostholding. precum fabrica de produse alimentare Ghost Hungry şi baza de antrenament a clubului sportiv Ghost Lost. Î: De ce aŃi optat pentru acest debut neaşteptat în domeniul investiŃiilor imobiliare? R: InvestiŃiile imobiliare reprezintă una dintre orientările strategice ale holdingului Ghost. nu există nici o dovadă în sprijinul acestei opinii. 2 – pagina 188. Î: Înainte de a trece la realizarea efectivă a proiectului Ghost Offices. ca urmare a faptului că am sesizat oportunităŃile de afaceri pe care le oferă domeniul investiŃiilor imobiliare. aceeaşi listă poate fi utilizată şi în onorarea diferitelor cereri de interviuri). Î: Există opinii conform cărora o bună parte a fondurilor pe care le utilizaŃi în investiŃii au o origine frauduloasă. Ceea ce pot eu face este să vă asigur că. Prin urmare. 1. 3. Celelalte două treimi au fost asigurate prin credite bancare. după conferinŃa de presă. Cu mici modificări. în funcŃie de specificul publicaŃiei solicitante. având în vedere faptul că în ultimii ani au mai fost finalizate obiective mari de investiŃii. constructorul a efectuat studiul ductilităŃii zonelor cu potenŃial de cedare casantă la străpungere? R: Nu am răspunsul la această întrebare tehnică. şi din punct 200 . 2. Credibilitatea noastră se întemeiază pe reputaŃia de actor onest al mediului de afaceri. vă pot facilita o întâlnire cu directorul nostru tehnic care a condus acest proiect şi care vă poate furniza detalii de specialitate. 4. Listă cu întrebări şi răspunsuri posibile (Lista este alcătuită pentru conferinŃa de presă ce urmează difuzării comunicatului de presă de la Anexa nr. Planificarea acestui obiectiv strategic a început acum cinci ani. Pe de altă parte. două treimi din fondurile care au fost necesare pentru construirea clădirii Ghost Offices au fost asigurate prin credite bancare. Acum putem spune că opŃiunea noastră a fost una corectă.

5. pentru a nu stânjeni culoarele de zbor utilizate de aeroporturile Otopeni şi Băneasa? R: Autorizarea construirii unui imobil de asemenea dimensiuni presupune obŃinerea unui mare număr de avize preliminare din partea a diferite instituŃii. Pe de altă parte. proiectul nostru a fost unul dintre cele mai performante din ceea ce s-a realizat până în prezent în domeniul construcŃiilor de acest gen. Ghostholding a angajat o echipă de trei specialişti. deoarece. unele dintre ele construite cu zeci de ani în urmă. conduşi de un director tehnic.de vedere tehnic. pentru controlul permanent al modului în care sunt realizate lucrările şi pentru asigurarea legăturii rapide şi eficiente dintre constructor şi beneficiar. 201 . altele date în folosinŃă recent. Î: Prin ce metode aŃi obŃinut autorizaŃia de construcŃie a unei clădiri cu şase etaje într-o zonă în care nu sunt autorizate decât imobile cu maximum trei etaje. după caz. Î: CâŃi oameni au lucrat la finalizarea acestei construcŃii? R: ConstrucŃia a fost realizată de o societate specializată. Aceasta din cauză că prevederea la care vă referiŃi nu se aplică în zona despre care vorbim. 6. avize care se condiŃionează reciproc. în cadrul grupului Ghostholding. se poate observa că în aceeaşi zonă există clădiri care au chiar mai mult de şase etaje. care a utilizat mână de lucru proprie sau. a subcontractat anumite lucrări. optimizarea activităŃilor reprezintă o preocupare majoră.

8. fundal special amenajat pentru camerele de televiziune şi cele foto. de cele mai multe ori. proiectoare de tavan care să asigure iluminarea corectă a celor care susŃin conferinŃa. cu drapele şi cu logo-ul Guvernului. o sală special amenajată pentru acest tip de evenimente. Fotografiile de mai jos redau detaliile amenajării sălii de conferinŃe de presă a Guvernului României. pupitrele sunt aşezate pe un podium. Amenajarea unei săli de conferinŃe de presă OrganizaŃiile care utilizează frecvent conferinŃele de presă ca tehnică de relaŃii publice au. cu logo-ul Guvernului şi cu microfoane. Figura 20: Amenajarea părŃii frontale a sălii: două pupitre în picioare (pentru cel care susŃine conferinŃa şi pentru moderator). cu o culoare adecvată. mai sus de nivelul sălii 202 .

care asigură iluminarea corectă a zonelor importante pentru camerele foto şi de televiziune 203 .Figura 21: Scaune în număr suficient pentru jurnalişti. cu posibilităŃi pentru a lua notiŃe Figura 22: Proiectoare de tavan.

Figura 23: Echipament pentru controlul volumului şi calităŃii sunetului 204 .

Figura 24: Distribuitoare de sunet. unde jurnaliştii îşi pot conecta aparatura de înregistrare a sunetului. care pot fi utilizate pentru alimentarea aparaturii 205 . şi prize de tensiune.

Figura 25: Boxă de sunet din sistemul de sonorizare a sălii 206 .

pentru înregistrarea în folos propriu a conferinŃelor de presă 207 .Figura 26: Cameră de luat vederi.

Figura 27: Cordon pentru delimitarea zonelor în care accesul jurnaliştilor. cameramanilor şi fotoreporterilor este restricŃionat 208 .

Figura 28: Podium în două trepte în spatele sălii. pentru cameramani şi fotoreporteri 209 .

Figura 29: InstalaŃie pentru climatizarea sălii 210 .

Figura 30: CompoziŃie grafică sugestivă şi ceas pentru orientarea celor care susŃin conferinŃa de presă 211 .

Educarea ascultării eficiente. vă va fi de folos să aflaŃi câteva lucruri despre o ascultare eficientă. de scriere. De ce tocmai despre o ascultare eficientă? Pentru că trebuie să avem în vedere în permanenŃă că un feedback corect Comunicarea temei Motivarea temei nu poate veni decât ca urmare a unei ascultări eficiente. a reacŃiona la el în consecinŃă. o să vă vorbesc pentru început despre importanŃa comuni- EnunŃarea ideilor principale cării în organizaŃie. iar în cadrul unei organizaŃii a-l asculta pe celălalt nu înseamnă numai a auzi mesajul său. ca membri ai unei organizaŃii. dar şi în viaŃa de zi cu zi. V-aş ruga să vă gândiŃi pentru câteva secunde la această afirmaŃie pentru a înŃelege importanŃa ei. În acelaşi timp. ci a-l înŃelege. doresc sa vă vorbesc astăzi despre Aptitudinea de a asculta pe celălalt. dezvoltarea unor aptitudini de comunicare va duce în timp la o carieră de succes. Astfel. Având în vedere importanŃa pe care o are astăzi comunicarea. 212 . în sensul de transmitere şi recepŃionare de mesaje.9. Studii recente arată că angajaŃii îşi petrec majoritatea timpului comuni- Cuvinte (expresii) care trebuie accentuate când. de ascultare şi de lucru în echipă. apoi voi vorbi despre indiciile unei ascultări eficiente/ ineficiente. o comunicare eficientă asigură eficacitatea organizaŃiei în sine. ce reprezintă fundamentul oricărei afaceri. Comunicarea eficientă îşi concentrează atenŃia asupra aptitudinilor de vorbire. pentru a putea „diagnostica” modul cum se desfăşoară comunicarea/ascultarea. în organizaŃie şi în final voi încerca să aduc câteva lămuriri asupra unor strategii de comunicare eficientă. Mai concret. Prin urmare. despre beneficiile personale şi profesionale ale ascultării eficiente. Discurs APTITUDINEA DE A ASCULTA PE CELĂLALTEDUCAREA ASCULTĂRII EFICIENTE Aş dori să încep discuŃia de astăzi pornind de la următoarea afirmaŃie: Moment de captare a atenŃiei „Comunicarea este liantul care Ńine o organizaŃie unită”.

până când comunicarea din cadrul organizaŃiei devine eficientă şi de impact. se poate vorbi despre o ascultare neadecvată: – oamenii sunt confuzi. Pentru poziŃia pe care o ocupă în firmă. preŃul plătit poate fi destul de mare. deşi tuturor le-a fost transmis mesajul. 213 . ca şi metode de obŃinere a feedback-ului necesar. angajaŃii au cunoştinŃele necesare din punct de vedere tehnic. În organizaŃie. pe de altă parte. – oamenii simt că managerul îi ascultă şi înŃelege ce vor ei să spună. Între timp. să vorbim despre Dezvoltarea primei idei importanŃa comunicării în cadrul organizaŃiei şi despre beneficiile personale. sunt informaŃii pe care nu le înŃeleg. profesionale şi organizaŃionale ale ascultării eficiente. oamenii simt că nu înŃeleg pe deplin ce să facă. oamenii sunt din ce în ce mai deschişi faŃă de ceilalŃi pe măsură ce capătă mai multă încredere unii în alŃii. În relaŃiile personale. În contrast. profesional. HaideŃi să vedem în continuare ce presupune ascultarea eficientă şi care Dezvoltarea celei de-a doua idei sunt indiciile acesteia. – atunci când sunt repartizate sarcini. Există metode de dezvoltare a unei strategii comunicaŃionale eficiente care le facilitează managerilor asigurarea receptării corecte a mesajelor lor.ÎnŃelegând importanŃa acestor aspecte ale comunicării. am vorbit despre cât de importantă este ascultarea eficientă pentru bunul mers al organizaŃiei. În context organizaŃional. – oamenii simt că mesajele şi informaŃiile pe care le primesc sunt clare şi precise. Ce se întâmplă însă cu relaŃiile interpersonale? Uneori sunt necesari ani de zile până când colectivele se rodează. – unii oameni află despre întâmplări sau schimbări. faptului că managerul deŃine puterea. lucrurile se schimbă datorită. de regulă. Aşadar. se simt „în ceaŃă”. iar. o ascultare eficientă s-ar traduce prin următoarele indicii: – oamenii simt că au primit suficiente informaŃii şi înŃeleg ce se întâmplă în organizaŃie. faptului că informaŃiile sunt distorsionate. iar alŃii nu. – receptorul nu este disponibil să petreacă timp ascultându-i pe ceilalŃi. pe de o parte.

Cu puŃin efort. dar şi cât de eficient suntem. pentru a asigura bunul mers al activităŃii dumneavoastră şi al relaŃiilor cu ceilalŃi. altfel se rupe şirul ideilor vorbitorului. remotivarea ei Concluzie sintetică înnăscută a fiecăruia. A mers la bătrâna bufniŃă înŃeleaptă şi a întrebat-o cum poate să traverseze lacul. mai ales. Evaluarea trebuie făcută după exprimarea unei idei complete. la rândul nostru. Prin urmare. Un vorbitor poate reformula unele cuvinte/fraze. e treaba ta să te ocupi de detalii”. (Adaptare după un discurs prezentat de studenta Cristina Bondoc) 214 . – colaborarea cu vorbitorul. putem să ne concentrăm asupra mesajului pe care îl primim chiar în momentul când se întâmplă acest lucru. cât şi. bufniŃa i-a răspuns: „Trebuie să îŃi crească aripi şi să traversezi lacul în zbor”. – verificarea perceperii înŃelesului mesajului. Printre metodele prin care poate fi depăşită ascultarea pasivă se numără: – urmărirea întregului sens al mesajului. ci şi de educarea acestei abilităŃi. ca membri ai unei organizaŃii. Am vorbit deci despre educarea ascultării eficiente şi despre aptitudinea de a-l asculta pe celălalt. Iată deci că acum ştim că pentru o ascultare eficientă e necesar să ne educăm abilitatea de a asculta. prin simpla ascultare eficientă. Aceste aspecte vă sunt importante atât ca membri ai comunităŃii umane în general. ne putem da seama cât de eficient suntem capabili să ascultăm. acoperind astfel golurile existente în comunicare. – reŃinerea de la evaluări. odată ajuns pe malul unui lac întins. aş vrea să vă vorbesc despre strategiile pe care le-am putea Dezvoltarea celei de-a treia idei adopta pentru a nu cădea în eşecul unei ascultări ineficiente. Ascultătorul trebuie să fie activ. nu ştia cum să îl traverseze. iepurele a în- Moment de recaptare a atenŃiei trebat-o: „Cum să îmi crească aripi?” La care bufniŃa i-a răspuns: „łi-am oferit principiul general. Perplex. Răbdarea în ascultare şi ajutorul dat vorbitorului în exprimarea ideilor sunt esenŃiale. urmărind importanŃa ascultării în special. indicii ascultării eficiente/ ineficiente şi strategiile ascultării eficiente. pe cel care transmite mesajul şi propriile gânduri referitoare la mesaj. ascultaŃi. nu uitaŃi că ascultarea eficientă Ńine nu numai de o abilitate Reamintirea temei. O să vă spun o snoavă despre iepurele care.Analizând aceste indicii. În final. urmărind mesajul primit. După ce s-a gândit. A auzi ceea ce spune cineva nu este acelaşi lucru cu a înŃelege ce vrea să spună acea persoană.

N-am putut identifica autorii pentru a le cere permisiunea de publicare. Exemple de fotografii Printre exemplele de fotografii redate în continuare se află şi unele preluate din diferite slide-show-uri care circulă pe e-mail.10. dar am considerat că aceste fotografii sunt interesante din punct de vedere didactic. Figura 31: Liniile directoare conduc către centrul de interes al fotografiei: un autobuz surprins în mişcare 215 .

Figura 32: Silueta unui animal. creează un efect dramatic în fotografie 216 . surprinsă într-un instantaneu contre-jour.

Figura 33: Surprinderea reflexiei centrului de interes pe o suprafaŃă reflectoare (apă. geam.) constituie un alt procedeu de îmbunătăŃire a compoziŃiei unei fotografii 217 . oglindă etc.

Figura 34: Liniile orizontale dintr-o fotografie sugerează pace. odihnă 218 . linişte.

forŃă 219 . inspiraŃie.Figura 35: Liniile verticale sugerează demnitate.

mişcare 220 .Figure 36: Liniile diagonale (oblice) dintr-o fotografie inspiră viteză. acŃiune.

frumuseŃe 221 .Figura 37: Liniile curbe dintr-o fotografie implică profunzime. graŃie.

multimedia. CDROM etc. newsletter. masă. masă. video • Internet Departamentul administrativ • Asigurarea logistică a centrului de presă • Transport pentru jurnalişti • Alte facilităŃi (cazare. CD-ROM etc.11. multimedia. telefoane etc. newsletter.) • Materiale foto. telefoane etc.) • Chestiuni financiare Celula de conducere a centrului de presă Departamentul de operaŃii mass-media • RelaŃii nemijlocite cu presa • Briefing-uri de presă • Personal de legătură • ÎnsoŃirea jurnaliştilor • Planificare • Analiza apariŃiilor în mass-media Departamentul de producŃie • Evaluarea activităŃii de informare publică • Editarea presei departamentale (ziar intern.) • Materiale foto. radio Departamentul administrativ • Asigurarea logistică a centrului de presă • Primirea şi acreditarea jurnaliştilor • Transport pentru jurnalişti • Alte facilităŃi (cazare. video • Internet. Structuri de principiu ale unor centre de presă temporare Celula de conducere a centrului de presă Departamentul de relaŃii cu massmedia • RelaŃii nemijlocite cu presa • Briefing-uri de presă • ÎnsoŃirea jurnaliştilor • Personal de legătură Departamentul de planificare • Primirea şi acreditarea jurnaliştilor • Planificare • ÎnsoŃirea jurnaliştilor (dacă nu este asigurată de departamentul de relaŃii cu massmedia) Departamentul de producŃie • Evaluarea activităŃii de informare publică • Editarea presei departamentale (ziar intern.) • Chestiuni financiare 222 .

de Încăpere pentru briefing-uri de presă 1 prezentare multimedia. fotografii. alerte media. Mobilată pentru a permite accesul a cel puŃin 40 de jurnalişti. 3: Denumire Încăpere pentru celula de conducere a centrului de presă Încăpere pentru departamentul administrativ Încăpere pentru departamentul de operaŃii mass-media Încăpere pentru departamentul de producŃie Cantitate 1 ObservaŃii 1 1–2 1–2 Echipată cu telefoane (cu/fără plată) pentru jurnalişti. răcoritoare. contra cost. plus reprezentanŃii organizaŃiei care susŃin briefing-ul. Listă orientativă cu facilităŃi. se prevede spaŃiu adecvat pentru cameramani şi fotoreporteri. conexiuni Internet. Ńigări etc. programe şi anunŃuri pentru presă. cu fax. scheme. diagrame. se asigură surse de energie electrică de rezervă pentru jurnalişti. materiale video. cafea. dacă este cazul. echipată cu instalaŃii de sonorizare (eventual şi de traducere simultană). trebuie luată în calcul şi necesitatea unei instalaŃii de climatizare Încăpere (spaŃiu) de depozitare 1–2 223 . cu table şi panouri de afişaj. aici se afişează şi Încăpere mare (spaŃiu) de lucru cu jurnaliştii 1 se distribuie produsele centrului de presă (comunicate. gustări. dosare de presă) Cu posibilitatea de a oferi jurnaliştilor şi persona- Încăpere pentru bufet 1 lului din centrul de presă.12. echipamente şi materiale necesare unui centru de presă Tabelul nr.

Cel puŃin unul dintre computere ar trebui să fie portabil Imprimantă 2 1 pentru departamentul de producŃie. cel puŃin 1 pentru departamentul de producŃie. dacă este necesar. se determină Telefoane 6 câte dintre aceste telefoane să aibă acces la reŃeaua internaŃională. 5 pentru jurnalişti. 1 pentru departamentul administrativ Scanner de rezoluŃie mare Televizor Videorecorder (pentru montaj video. 3 pentru depar- Computer 15 tamentul de producŃie. 4 pentru departamentul de operaŃii mass-media Fax internaŃional 2 Cel puŃin 1 pentru centrul de presă. iar cel puŃin 2 telefoane (cu/fără plată) pentru jurnalişti. cel puŃin 1 (cu/fără plată) pentru jurnalişti 1 pentru centrul de presă (cu cel puŃin 10 posturi Conexiune Internet 2 de lucru). 1 pentru jurnalişti (cu cel puŃin 5 posturi de lucru) 1 pentru celula de conducere. care să permită convorbiri între departamentele centrului de presă Cel puŃin 1 pentru celula de conducere. cel puŃin Telefon mobil cu încărcător 7 1 pentru departamentul administrativ. 3 pentru departamentul administrativ.Denumire Cantitate ObservaŃii Cel puŃin câte un telefon direct pentru fiecare departament. 1 pentru departamentul administrativ 1 pentru departamentul de producŃie (preferabil Copiator 2 de capacitate mare). Este foarte indicat să existe şi o reŃea telefonică internă. în caz că se lucrează cu casete video) Tablă de scris (flipchart) Tablă/panou de afişaj 1 1 2 4 2–3 Departamentul de producŃie Departamentul de producŃie Departamentul de producŃie Câte una pentru fiecare departament În zona de lucru cu jurnaliştii 224 . 3 pentru departamentul de operaŃii mass-media.

frigider. apă minerală. pupitre etc. mese de lucru. scaune. necesar necesar 5 20 – 30 20 10 1–2 1 1 1 1–2 1–3 Performant Performant Performantă Pentru centrul de presă În funcŃie de numărul de jurnalişti prognozat şi de traseele care ar trebui asigurate concomitent Filtre de cafea. cafea. pahare de unică folosin- Ustensile pentru confortul lucrătorilor din centrul de presă necesar Ńă. zahăr. fotolii. ventilatoare 225 .Denumire Proiector multimedia cu ecran portabil Mobilier Birotică şi consumabile Memory stick Film fotografic Casetă video Casetă audio Reportofon Aparat foto digital Aparat foto cu film Cameră video Automobil de oraş Microbuz/autobuz Cantitate 1 ObservaŃii În sala pentru briefing-uri Birouri. dulapuri. răcoritoare.

Indiana: Defense Information School. (2007). – Ferréol. Fort Benjamin Harrison. – Barry McLoughlin Associates Inc. Fort Benjamin Harrison. Gramercy Books. London: Kogan Page. Alison. Noël. Wragg. Journalism Handbook. Michael. Newswriting Programmed Instruction (prepared by Journalism Department). Indiana: Defense Information School. George. David. The Institute of Public Relations. (1996). DEX – DicŃionarul explicativ al limbii române. (1992). – Coman. (2003). Manual de jurnalism. (1992). first published in 1996. Indiana: Defense Information School. Cristina. Media Guide. – ***. Gilles. (2007). – Fozo. (2005). – Coman. RelaŃiile publice şi mass-media. Iaşi: Editura Polirom. Broadcast Journalism Style Guide. Iaşi: Editura Polirom. (1993). London: Kogan Page. ediŃia a II-a. – Bland. – ***. New York. – ***. Communicate with Power: Encountering the Media. Broşură editată de Consiliul Uniunii Europene. Norm (editor). (1998). (1998). (2002). VII. Tehnici fundamentale de redactare. PR in Practice series. Mihai (coordonator). David. (1992). Associated Press Stylebook and Briefing on Media Law with Internet Guide and Glossary (37th edition). – David. RelaŃii publice – garanŃia succesului. Michael. – ***. Theaker. 226 . Effective Media Relations: How to Get Results. Effective Media Relations: How to Get Results. (2001). ediŃia a II-a revăzută. Bucureşti: Editura Oscar Print. Alison. Pocket Tips Booklet. Flageul. (2000). Wragg. ediŃia a doua revăzută şi adăugită. – Goldstein. Fort Benjamin Harrison. Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic.BIBLIOGRAFIE – ***. ediŃia a II-a revăzută şi adăugită. Council Guide. Linda F. The Institute of Public Relations. third edition. PR in Practice series. Practical Information. Published by The Associated Press. Theaker. – Bland. Webster’s Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language. Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală. Iaşi: Editura Polirom.

Bucureşti: Editura Tritonic. Winning with the News Media (1996 edition). Orzan. Bucureşti: Editura Uranus. Comunicare şi negociere în afaceri. Mic dicŃionar de jurnalism. Phillip H. – Milo. Paris: Belfond. Doug.. Niculescu-Maier. Communication. New York: HarperCollins Publishers Inc. Warren K. DicŃionar explicativ de jurnalism. (1993). Agee. 227 .– Gregory. A step-bystep guide. Understanding Body Language. – Wilcox. – Orzan. Bâlbâie. – Schneider. – Ribbens. relaŃii publice şi publicitate.. – Stan. Published and distributed by Video Consultants. NY: Barron’s Educational Series. Tampa. (2001). Bob. Kogan Page. Sharon. Cybermarketing. – Popescu. Tehnici de redactare. Dennis L. Redactarea materialelor de relaŃii publice. Gheorghe. (1998). Introducere în relaŃii publice. Ştefan (1998). Thompson. Gross. Ault. Inc. Carrell. (2000). (1998). Constantin. Mihai. Bucureşti: Editura NIM. Clarence. Encyclopédie Delmas pour la vie des affaires (2e édition). Craiova: Editura FundaŃiei Meridian. (2004).. Radu. USA. Iaşi: Editura Polirom. Ştefan. Inc. nouvelle fonction stratégique de l’entreprise. (1998). Anne. Hauppauge. Geoff. (2004). – Popescu. (1992). London: The Institute of Public Relations. Iaşi: Editura Polirom. – Prutianu. Public Relations: Strategies and Tactics. Planning and Managing a Public Relations Campaign. Katie. Christian. Florida. (1996). Peter. Bucureşti: FundaŃia Rompres. Cristian Florin. – Jones. Richard. third edition. (2002). – Newsom. Libertate supravegheată. Yoder. Cristian Florin.