UTOPIA ŞI IDEOLOGIA ÎN EPOCA MASELOR

Asist. univ. drd. NICOLETA MIHĂILESCU Universitatea „Mihail Kogălniceanu” – Iaşi

Masele sunt cele care, îndeosebi în secolul al XX-lea, înfă işează în modul cel mai vizibil logica holistică despre care se poate spune că este nota comună atât utopiei cât şi ideologiei. În opozi ie cu o logică individualistă, tipul de logică agreat de cele două tipuri de discurs pledează şi se manifestă în favoarea totalită ii sociale, fie ea una ierarhică – precum întâlnim în India tradi ională – fie una egalitară - ca cea preferată de modernitate. În mod paradoxal, ideea modernă de individualitate ia, în secolul XX, forma egalizării robotice, realizată până în ultimele ei consecin e de sistemele totalitare inspirate de utopie. Altfel spus, atât homo hierarchicus, cât şi homo aequalis devin robi ai logicii totalită ii, atunci când între cei doi poli nu se interpune umanismul1. Trădarea idealului modern al egalită ii este vizibilă în vădita sa transformare într-unul al omogenită ii, fenomen fa ă de care ideologia se face în primul rând vinovată. Omogenitatea circulară a maselor exprimă închiderea în imanent, propagată de limbajul ideologic, ceea ce nu face altceva decât să traducă în al i termeni dilema sesizată de unii autori şi anume, ,,aceea de a şti cum să se concilieze <<libertatea Modernilor>>, în eleasă ca aceea nevoie de independen ă înscrisă totuşi în ideea modernă de autonomie, ca independen ă fa ă de o alteritate ori de o exterioritate radicală, care prescriu subiectului actele sale*, cu existen a necesară a normelor, exigen ă obligatorie a intersubiectivită ii, care presupune o limitare impusă individualismului monadologic, deci o limitare a individualită ii?”2 Înainte însă de a trece la o analiză mai aprofundată a posibilită ii depăşirii dilemei semnalate mai sus, ar fi util pentru demersul nostru să vedem mai întâi de ce ideologia are un impact atât de puternic asupra maselor? Sau, cu alte cuvinte, ce însuşiri particulare posedă masele, astfel încât receptivitatea lor fa ă de promisiunile ideologice să fie maximă? Mai întâi, mă voi opri asupra celor mai frapante. Unii autori sunt de părere că ,,1) Masele vor ca numărul lor să crească mereu […] 2) În interiorul maselor există egalitate. Ea este absolută, indiscutabilă şi nu este niciodată problematizată de masele înseşi. Importan a ei este atât de fundamentală, încât condi ia de a fi a maselor ar putea fi definită exact ca o stare de egalitate absolută […] De dragul acestei egalită i se formează masele […] 3) Maselor le place densitatea […] Sim ul celei mai accentuate desimi îl au în clipa defulării […] 4) Masele au nevoie de o direc ie. Ele se mişcă îndreptându-se către ceva. Direc ia, comună tuturor apartenen ilor, întăreşte sentimentul egalită ii. Un el ce se află dincolo de individ şi coincide cu preocupările tuturor izgoneşte elurile particulare, diferite, care ar însemna moartea maselor”3. Ideologia mizează tocmai pe aceste caracteristici ale mul imilor, atunci când aceasta le propune idealuri înalte, chiar dacă nu de neatins. Utopia este mai re inută atunci când vine vorba de idealuri imanente, şi tocmai de aceea a fost atât de dispre uită de iluştri ideologi, precum Karl Marx. Ceea ce nu putea ierta acesta utopiştilor precum Fourier, Saint-Simon sau Owen era cronica lor îngăduin ă fa ă de mijloacele folosite, respingerea de către aceştia a ideii că istoria ar fi condusă de necesitate, precum şi pe aceea conform căreia aceasta s-ar desfăşura pe traiectoria unei dinamici clasiale. Era de neconceput pentru Marx, de pildă, să admită non-violen a abulică a utopiştilor, pe care unii autori o descriu ca fiind argumentată ,,prin voluntarism, prin exigen a

1

Vezi Alain Renaut, Era individului, Editura Institutul European, Iaşi, 1998, p. 75. *sublinierea autorului 2 Vezi ibidem, p. 53. 3 Elias Canetti, Masele şi puterea, Editura Nemira, Bucureşti, 2000, p. 18. *sublinierile autorului

Bucureşti. descrisă de atâtea ori sub forma fie a cetă ii. 17. Chiar şi aliena i – de bani în special – oamenii sunt printr-o << necesitate naturală>> inu i împreună în societatea civilă de către interes. Cluj-Napoca. Cluj-Napoca. în esen a sa... 1994. şi nu a trăirilor sau sentimentelor personale.omnou”12.. . . Editura Antet XX Press. întrucât. 2004. acestea din urmă. în această adorare a celui care se întâmplă să dirijeze masele la un moment dat al istoriei – moderne sau postmoderne – forma sa cea mai vizibilă. modalitate care ar . Editura Clusium. 9 Vezi Gustave Le Bon. Simbolistica izola ionistă a utopiei n-ar avea. Reconstruc ia utopiei.. Editura Echinox. Bucureşti. prin faptul că . 6 Vezi Peter Sloterdijk. Încă un element care contribuie la insuccesul discursului utopic la mase. 112.armoniei sociale şi prin aceea a persuausiunii ra ionale fără violen ă* ”4. după expresia autoarei Hannah Arendt7. .fratern” de împreună producere a bunurilor de consum.este dezavuată de ideologii serioşi. întrucât masele nu se reunesc decât în virtutea recunoaşterii stăpânului – de care au atâta nevoie – şi pentru reglementarea programului . Dispre uirea maselor.. vârfuri de munte). Editura Idea Design & Print. sentimentele de identificare cu cel aflat în frunte mergând aici până la dizolvarea personalită ii conştiente a individului. p. Editura Humanitas.. 8 Vezi ibidem. Şi aceasta. p. 2002. 27. 1993. deoarece indivizii îşi înving tenta ia izolării prin imposibila autosuficien ă. 12 Vezi ibidem. la auzul trâmbi ei ideologice – departe de a fi înspirată de duhul iubirii – nu este altceva decât manifestarea înspăimântătoare a unei . 141. 23. după unii autori..om masă”10..singurătă i organizate”. p. Editura Humanitas.. . a .masă”9. Ceea ce face posibilă adorarea conducătorului – sau.. comparativ cu ecoul puternic lăsat asupra acestora de cel ideologic. fenomenul idolatru. . este tenta ia izola ionismului. acceptând-o. p. doar în cerul albastru universal al drepturilor omului care anulează diferen ele de pe pământ”6.. p.consumator”15.evitarea influen ei sau contaminării <<celuilalt>>”. .ultimul om”14. sau individual . mai nou ..noul barbar”11. 2004.. . fie de cel al nevoii de divertisment. teritoriile îndepărtate şi de regulă inaccesibile (luminişuri. Canaan.. 4 Vezi Andrei Cornea. Cluj. fie că jertfitorul este numit generic .exclude situa iile frontaliere care implică raporturi de contiguitate fizică. Este limpede că. p. p. Această contiguitate a indivizilor este însă departe de a fi întemeiată pe iubirea evanghelică. 106. 122. Bucureşti. în realitate intima asemănare dintre masă şi adora i. decât o finalitate care ar urmări . 10 Vezi José Ortega y Gasset.ca acela al non-utilizării violen ei . al unui miraculos inutil. dacă există. dincolo de celelalte obstacole de receptare a utopiei. Coeziunea este una a ac iunilor. altfel spus.. sunt dăruite drept ofrande celui pe care-l recunsoc drept lider sau conducător.om al resentimentului”13. Fie că este generat de sentimentul terorii. 42. 5 Fernando Ainsa. Astfel apar arhetipurile spa iale ale utopiei: insula.fan”16.. Această jertfă negativă deşi ia forme diferite rămâne aceeaşi. Gregaritatea şi filistinismul îmbracă. 2000. p. sau. Heterodoxia unor principii . Reunirea maselor. fie a unor teritorii extrem de îndepărtate.Cetă ean”17. De la Şcola din Atena la Şcoala de la Păltiniş. mergând până la grotescul cult al personalită ii. acesta este cel mai important.nevoile creează între oameni interac iuni în cadrul cărora aceştia se interpun între nevoile celorlal i semeni şi obiectele acestor nevoi. . lipsit de valen e pragmatice. izolarea trebuie să garanteze intangibilitatea modelului propus şi să evite rela iile de interdependen ă sau contaminare a celorlalte spa ii”5. nu ar fi decât martorii unor fantezii neserioase. fie a insulei. Despre genealogia moralei. pamântul făgăduin ei. însă nu va avea niciodată consecin e asupra dimensiunii răspândirii ei – având în vedere aspectul men ionat mai sus – care să fie comparabile cu rezultatele propagării ideologiei în sistemele totalitare.idolilor pop” – este. . 7 Vezi ibidem. 13 Vezi Friedrich Nietzsche.fascina ia Führer-ului de altădată şi al starurilor de astăzi constă în ceva ce nici un participant n-ar îndrăzni să presupună: că ei sunt teribil de apropia i de adoratorii lor stupizi”8. În toate cazurile. Logica holistică func ionează şi în aceste spa ii izolate. Ei nu sunt atomi decât în şi pentru iluzia politică. Revolta maselor. 11 Vezi ibidem. doar în imagina ia lor. Psihologia mul imilor.

230-231. . Omul secolului XX. Editura ETA. de pildă. Sfârşitul istoriei şi ultimul om. dintre ceea ce se în elege îndeobşte prin conceptele Gemeinschaft şi Gesellschaft dispare22. 16 Vezi Ute Frevert. Astfel. 259-277. timpul reevaluării tuturor valorilor sau al apusului idolilor29. în varianta sa pre-elaborată şi .. p. 20 Vezi Giovanni Sartori. H–G. 23 Ibidem. Editura Politică. Iaşi. dialectica clasială bolşevică trebuia răsturnată şi înlocuită printr-o dialectică rasială nu doar prin intermediul genocidului. în interiorul căreia .. în opinia sa. ci mai ales pentru a elimina concuren a ideologică ce ar fi putut pune în pericol status-quo–ul momentului. p. 1993. deci vom merge şi noi unde ştie el>>. O istorie a secolului XX.. Bucureşti. Bucureşti. Iaşi. Sclipirea tranşantă a vorbelor sale neclintite îi învăluie irezistibil. Al Treilea Val. sfârşitul istoriei27. Societatea monocromă. criza umanită ii europene sau naturalismul funest28. Bucureşti. p. de tip societal. în timp ce întâietatea egoistă a eului – unit în mod barbar şi ilegitim cu gloata – se doreşte vizibilă în cel mai înalt grad sub forma adulării unei rase. ci biunivoc: . Încredrea de nezdruncinat în sine inflamează încrederea fără margini a celorlal i. Iaşi. Amurgul idolilor. vezi de asemenea şi Ute Frevert. Iaşi. 17 Vezi Michel-Louis Rouquette. Editura Paideia. Bucureşti. era extremelor ideologice30. iluminat de soarele credin ei. Cluj-Napoca. 24 Vezi Francis Fukuyama. pp. Autorul nu desemnează aici individul. Într-o eră a mul imilor miza este enormă.Militant”18. 125. Editura Anastasia.. 1998. în virtutea originii sangvine comune. După virtute. 27 Vezi Francis Fukuyama. Al Treilea Val25. 25 Vezi Alvin Toffler. 2002. Tratat de morală. Editura Humanitas. 2002. Sfârşitul istoriei şi ultimul om. Fanatismul se comunică prin contagiune maselor. 1999..rasismul în general şi antisemitismul în particular ocupă un rol central”23. Având în vedere aceste considera ii. este pusă acum la lucru mai mult decât comandamentele religioase.. Despre cunoaşterea maselor. Editura Institutul European. Editura Cartier. Vezi Amitai Etzioni. în negura totului. 2002. Editura Polirom. Bucureşti.chiar la Hitler un ansamblu de idei şi valori. Astfel. ci prin revendicarea unei identită i aproape mistice. Eseu asupra individualismului. Şi ei ajung să îşi spună: <<El ştie încotro se îndreaptă. În această privin ă. Editura Humanitas. Militantul şi Muncitorul nu desemnează trei pozi ii diferite din cadrul organizării sociale…Aceşti termeni exprimă nişte varietă i circumstan iale ale unei condi ii comune. dar şi calită i cvasi-religioase. Editura Polirom. a celei germane. numită .scientizată”. Vezi Francis Fukuyama. prin aceste forme de manifestare a ac iunii ideologice. Editura Paideia.celuilalt” devine doar un epifenomen. pp. pe care privirea puterii şi experien a istorică a maselor le accentuează succesiv”. Editura Humanitas. pp. Epoca maselor. Haupt. putem fi de acord cu unii autori. Ideologia. Criza umanită ii europene şi filosofia. Individul se pierde. atunci când aceştia conchid că se poate repera . Masele acum nu mai sunt ademenite de promisiunile unei coeziuni în-vederea-producerii bunurilor. 1983. 18 Vezi ibidem. Haupt. Imbecilizarea prin televiziune şi post-gândirea. Când vorbeşte în limbajul puterii. 2001. ceea ce în plan social se numeşte o ideologie”.categorie func ională generală”. pp. 2002. 19 Vezi ibidem.Cetă eanul.. 30 Vezi Eric Hobsbawm. Bucureşti. Ideologiile s-au servit de mase nu numai pentru propriul lor succes. Uciderea . Editura Polirom. cu o uimitoare uşurin ă. Chişinău. 1997. . grani a axiologică dintre holism şi individualism. iar instrumentele multiple. 29 Vezi Friedrich Nietzsche. 22 Vezi Louis Dumont. Omul secolului XX.figură”.Muncitor”19. nevrozei şi chiar ale nebuniei. ci – după spusele sale – o anumită . to i auditorii sunt subjuga i”21. – G. ci mai ales prin identificarea şi propagarea unui ansamblu de idei-for ă care să colaboreze în vederea atingerii finalită ii propuse: reificarea unei na iuni. 1997. marea cotitură26. 28 Vezi Edmund Husserl. 1996. 38-45. anun ând tăcut sau brutal ceea ce a fost exprimat deja în atâtea şi atâtea sintagme: Marea Ruptură24. Fanatismul nu este unilateral. 2005. 169.. 26 Vezi Alasdair Macintyire. 15 14 .. 259-277.Dinspre conducător iradiază un anumit fanatism sectar şi orice mare conducător este un fanatic. Marea Ruptură. homo videns20 şi aşa mai departe. 87. Homo Videns. În legătură cu afinitatea intimă dintre conducător şi mase. autori precum Serge Moscovici recunosc în primul simptoame ale alienării. 21 Serge Moscovici. H. Bucureşti...

se prezintă ca ultime. în cele din urmă lumea în mare este <<pierdută din vedere>> şi aproape că nu mai interesează”35. Revolta maselor. prin globalizarea-nivelarea comportamentelor individuale. Şi este şi mai gravă având în vedere motivele pentru care şi modul cum televiziunea alege acel vizibil anume*. cu totul nou. pe care ea mizează sa câştige masele. 2005. sus in cu fermitate că . 38 Ibidem.. p. Unii autori. .. în locul unui ideal emancipativ modelat după conştiin a de sine desfăşurată în întregime. interval temporal în care instrumentul de atragere a expectan elor va fi concretizat prin tehnologia sofisticată pusă la îndemâna tuturor. Ideologia şi-a atins aici finalitatea în modul cel mai vizibil: prin ştergerea memoriei colective de apartenen ă na ională. a unei existen e de rang secund. pluralitatea şi. aşa cum sesiza Ortega Y Gasset33. sesizând cu luciditate dispari ia vechii specii umane şi emergen a unui om nou. Din cauza sub-informării şi totodată a favorizării şi umflării ştirilor locale. 2000.. la care nici măcar excesele vizionare ale comunismului nu au avut acces. distrugând capacitatea fundamentală a individului de a abstractiza. după perfecta conştiin ă a celui care ştie cum stau lucrurile (fie el Spiritul Absolut al lui Hegel sau omul ce nu mai e sclavul ideologiei. Bucureşti. 36 Ibidem. p. dar mai ales prin tirania . Pentru omul văzător (şi numai atât) nevăzutul nu există. manipularea maselor este deja certă şi incontrolabilă. Realitatea aceasta nu este şi nici nu se urmăreşte a fi înzestrată cu aributele unită ii şi transparen ei. Editura Humanitas. 34 Vezi Giovanni Sartori. am putea conchide că . de cele mai multe ori. Videocra ia înlocuieşte sau se suprapune democra iei. Cotidianul şi nesemnificativul sunt .. Vezi Giovanni Sartori.realitate” la care masele sunt expuse prin mass-media. Amputarea este colosală. prin răsturnarea valorilor şi amestecarea limbajelor-sensuri. 66.manifestarea brută a imediatului”37.. 33 Vezi Ortega Y Gasset. p. în termenii lui Giovanni Sartori.. sau. 12. îşi face drum un ideal de emancipare care are la baza lui. erodarea a însuşi <<principiului de realitate>>”38. Homo Videns. Omul.demo-puterea se transformă în demo-neputin ă”34. Imbecilizarea prin televiziune şi post-gândirea. 13. Imbecilizarea prin televiziune şi post-gândirea. Videotirania. 1995. Constan a. în definitiv. pierdem şi capacitatea de a face distinc ia între adevărat şi fals”36. Vezi Richard Rorty. prin intermediul manipulării fragmentelor de . Mai departe.televederii” în detrimentul culturii tradi ionale. 32 31 . Editura Pontica. ci în orizontalizarea idealurilor-valori şi în dispari ia raporturilor autentic umane. . p.video-dependentul are mai pu in sim critic decât cel care este încă un animal simbolic deprins cu folosirea simbolurilor abstracte. * sublinierea autorului 35 Ibidem. autorul sesizează că . 80. 37 Vezi Gianni Vattimo. mai degrabă. Bucureşti. Un procedeu familiar ideologiei. reduce informa ia la imanent. Ducând mai departe acest ra ionament..realită ile” care. Ideologia se dovedeşte astfel victorioasă. relativism şi adevăr. percepută de sim urile slăbănogite ale sclavului peşterii platoniciene. o eră a post-gândirii.vizibilul ne întemni ează în vizibil. aşa cum îl gândeşte Marx). Editura Univers. fulminând cu sumbra previziune a sosirii unei ere a imbecilizării prin mass-media32. Am putea asemăna realitatea creată şi oferită prin mass-media cu lumea fantasmagorică. şi că .în societatea mijloacelor de comunicare. oscilarea. în calitatea sa de animal symbolicum. constă în îndepărtarea acestora de identitatea dată de o întreagă tradi ie spirituală şi în redirec ionarea lor către o identitate-coeziune oferită de con-lucrarea viitorului. este prizonierul imaginii create de el însuşi şi de ceilal i.. Pierzând capacitatea de abstractizare. Obiectivitate. Homo Videns.ciberdemocra ia” nu reprezintă altceva decât apoteoza robotizării de care aminteam mai sus. dintr-o sută sau o mie de alte evenimente la fel de demne de aten ie. Societatea transparentă. El devine spectatorul manipulat al unui proces care nu este altceva decât ..Videopolitica” se transformă în videodictatură.. Primitivismul care se face vizibil aici nu constă neapărat în stricta utilizare a tehnicii fără a-i cunoaşte mecanismele.epoca relativismului sau a exilării metafizicii31.

Editura Clusium. expresia puterii mass-media asupra poporului. 2004 Dumont Louis. Era individului. Bucureşti. 1994 Hobsbawm Eric. 2000 Cornea Andrei.. Editura Polirom.. ei ne conduc deja de o bună bucată de vreme. Masele şi puterea. Acestea din urmă se cufundă în egalitarism nediferen iat şi în cel mai sumbru nihilism moral şi religios.barbarii nu sunt aduna i la frontiere. libertă ii umane. De la Şcola din Atena la Şcoala de la Păltiniş. Epoca maselor. Iaşi. Editura Humanitas. ci pe un alt – şi probabil foarte diferit – Sf. operând o salvare a capacită ii imaginative şi neatentând. servite drept adevăruri. Bucureşti. Editura ETA. Editura Humanitas.Ajungând în acest punct maxim al manipulării. Omul secolului XX. Editura Politica. Editura Humanitas. nişte opinii oarbe”(p.. în mod oarecum legitim. Marea Ruptură. 1999 Husserl Edmund. 1983 39 Giovanni Sartori. 2002 Frevert Ute. 2000 Rouquette Michel-Louis. mai ales.. Bucureşti. 2005 Sloterdijk Peter. Editura Cartier. 40 Alasdair Macintyre. 266. Bucureşti. Dispre uirea maselor. După virtute.breaking news”.. p. Tratat de morală. Utopia.evenimentului” cu statut de . Modalitatea actuală prin care ideologia creării unei noi specii umane se foloseşte de mijloacele mass-media nu poate. Bucureşti. Bucureşti. Revolta maselor. Sfârşitul istoriei şi ultimul om. 59). Homo Videns. noua şi . Editura Polirom. 1998 Rorty Richard. Editura Paideia. Chişinău. 1996 Etzioni Amitai. Bucureşti. Editura Idea Design & Print. se mai poate adresa încă. Societatea monocromă. Nu-l aşteptăm pe Godot. într-o epocă numită postmodernă. Cluj-Napoca. 2004 Macintyre Alasdair. Al Treilea Val. O istorie a secolului XX. şi al justificării acestui procedeu prin strania presupozi ie că ele însele sunt cele care revendică un astfel de tratament! Urmările concrete ale acestui ra ionament apar in de astă dată studiului patologiei comportamentului maselor. După virtute.vechea ideologie se trădează încă o dată ca fiind în primul rând preocupate de individul-masă. Pe scurt. Editura Polirom. .Sondajele nu sunt un instrument al demo-puterii – un instrument care dezvăluie vox populi -. asociate noii ideologizări prin mass-media ne determină să fim în mod firesc de acord cu afirma ia că. Iaşi. anun ând sosirea unui nou ev al barbarizării spirituale.noută i”. Despre cunoaşterea maselor. 2002 Toffler Alvin.în acelaşi timp . Iaşi. în măsura în care ele s-au adresat şi continuă să se adreseze invididului deja apar inând. iar influen a lor deseori blochează decizii utile şi necesare sau chiar duce la decizii greşite. Cluj-Napoca. a nerelevan ei şi inconsisten ei sondajului aleatoriu39. 1997 Fukuyama Francis. Bibliografie: Ainsa Fernando. –G.integreze” repetitivită ii şi monotoniei lumii naturale. sus inute de simple <<zvonuri>>. de opinii slabe. referindu-se la această chestiune. la poten ialul imediat de manipulare a cuvintelor şi a imaginilor.. 2002 Gasset José Ortega Y. Bucureşti. nu putem decât să admitem. Obiectivitate. Editura Institutul European. Editura Nemira. dependent de logica totalită ii. Criza umanită ii europene şi filosofia. Parte din nenorocirea noastră este că nu suntem conştien i de asta. Amurgul idolilor. nici de departe. 1993 Nietzsche Friedrich. Benedict”40. Despre genealogia moralei. 1997 Le Bon Gustave. Iaşi. Cluj-Napoca. Iaşi. Tratat de morală. o dată cu Macintyre. Editura Paideia. Exploatarea în exces a . Eseu asupra individualismului. 1993 Renaut Alain. sau pe care se pregătesc să-l . ci sunt. Reconstruc ia utopiei... Bucureşti. Editura Humanitas. Psihologia mul imilor. Bucureşti. manipulate şi uneori dezinformate. Ajunşi în acest punct. Masele sunt prinse în cercul absurd al ingerării de erori. 2002 Fukuyama Francis. Editura Univers. relativism şi adevăr. favorizarea mediocrită ii şi chiar bizara încurajare a imbecilizării – toate acestea. Cluj. Editura Humanitas. 2000 Canetti Elias. Bucureşti. 1998 Moscovici Serge. Imbecilizarea prin televiziune şi post-gândirea. afirma în cartea citată mai sus: . că în timpurile noastre . Editura Echinox. 2001 Nietzsche Friedrich.nerentabile”. nara iunile cu privire la cunoaşterea sinelui şi a adevărului au devenit . Editura Institutul European. Bucureşti. informe. Editura Anastasia. Editura Antet XX Press. Haupt H. totuşi. să fie asimilată căutării sau prezentării adevărului. 2002 Sartori Giovanni. a discontinuită ii în informare în favoarea exhibitivei prezentări ad-hoc de .

Societatea transparentă.Vattimo Gianni. Editura Pontica. 1995 . Constan a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful