You are on page 1of 60

Fondatori: Al. Florin }ene, N. N.

Negulescu, Doina Dr#gu], Janet Nic#


Revist# de cultur# universal#,
editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni
Constela\ii
diamantine
Constela\ii
diamantine
Anul III, Nr. 5 (21)
Mai 2012
Filippino Lippi - Cappela Carafa
Al. Florin Tene, Literatura n folosul democra-
tiei i democratia n slujba culturii la romni,
dar i n folosul dictaturii comuniste .......pp.3-6
Janet Nic, O pinie, dou pinii .......................p.7
Doina Drgu(, Versuri ......................................p.8
Iulian Chivu, Noematicul a fi i apofanticul a
exista ...........................................................pp.9,10
George Popa, Form i ardere ......................p.11
Gelcu Maksutovici, Baki Ymeri - poetul iubirii
unui destin comun...........................................p.12
Nicolae Dragoy, Peisaj cu Vultur i Vntor ..p.13
Ortansa Tudor, Adrian Erbiceanu - Printre
silabe .................................................................p.14
Adrian Botez, Ion Luca Caragiale i Loja
Iohanic Romneasc ............................pp.15-19
Florin Agafi(ei, 20 de ani de la disparitia
Amitei Bhose ..............................................pp.20,21
George Baciu, Cu gndu-n buzunar ............p.22
Doina Drgut - n Antologia de poezie
romno-albanez Gustul nerbdrii ......p.23
Marinela Preoteasa, Versuri ..........................p.24
Monica Grosu, Armonia unei priviri Dincolo
de vitralii ............................................................p.25
Diana Iacob, Gnduri ......................................p.26
Florin Mceyanu, Quattrocento-ul florentin -
Lorenzo de Medici ...........................................p.27
Sknder R. Hoxha, Poeme ..............................p.28
SadiK Prvetica, Poezie albanez................p.29
$t. Lucian Mureyanu, Spiritul continu exis-
tenta nefiind a umbrei omului viu .......pp.30,31
Vasile Mentzel, Interviu.................................p.32
Boris Marian, Borismarianisme ...................p.33
George Petrovai, Catastrofele care decurg cu ne-
cesitate din atotputernicia subumanului ..pp.34,35
$tefan Dumitrescu, Caragiale i Dumnezeu
......................................................................pp.36-38
Llelu Nicolae Vlreanu, Versuri ..................p.38
Dan Lupescu, Timp-Cltor n holograme ..p.39
Mariana Zavati Gardner, Poeme ..................p.40
George Liviu Teleoac, Restituiri n Anul
Dragonului ...............................................pp.41-43
Carmen Schmidt, Versuri ...............................p.44
Octavian Lupu, Este uor s ni se tulbure
inima, cnd trecem pe drumul vietii ....pp. 45,46
Cristina Bndiu, Sub semnul Iubirii .............p.46
Viorel Roman, Spionii Rzboiului Rece ..pp.47,48
Liviu-Florian Jianu, Dispozitive de tiat timpul
n patru..............................................................p.48
Ioan C. Hiru, A fi patriot ................................p.49
Alexandru Oblu, Bestializarea global..pp.50-53
Viorel Martin, Constelatii epigramatice ...p. 54
Ion Turnea, Rdcini de Egheri ..........pp.55,56
Valentin Smarand Popescu, Constelatii epi-
gramatice.........................................................p. 57
Dan Brudaycu, Sculptorita Milita Petracu.
Noi contributii ..........................................pp.58-60
Constela\ii diamantine
Revist de cultur universal
Fondat la Craiova,
n septembrie 2010
- apare lunar -
Membri de onoare ai colectivului de redac(ie
- Prof. univ. dr. Remus RUS
- Prof. dr. Florin AGAFITEI, orientalist, sanscritolog
- Prof. dr. Lidia VIANU, Professor of Contemporany British
Literature, English Departament, Bucharest University
2
Anul III, nr. 5(21)/2012 Constela\ii diamantine
Responsabilitatea privind con(inutul materialelor publicate
n revista Constela\ii diamantine apar(ine strict autorului
care semneaz textul.
Adresa redac(iei:
Cartier Lpuy, Bd. Decebal, bl. S2, ap. 13, Craiova, Dolj,
Romnia, cod: 200440
ISSN 2069 0657
DTP: Doina DRGUT
Sumar
Redac(ia
Redactor-yef:
DOINA DRGUT
Secretar general de redac(ie:
JANET NIC
Consilier artistic:
FLORIN MCE$ANU
Redactori asocia(i:
- Prof. univ. dr. FLORENTIN SMARANDACHE, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. CRISTIAN PETRU BLAN, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. MARIANA ZAVATI GARDNER, Anglia,
poet bilingv, critic literar, traductor
- MARGARET BEISSINGER, Department of Slavic Languages &
Literatures 249 East Pyne, Princeton University
Materialele se pot trimite la adresa:
constelatiidiamantine@yahoo.com
Constela\ii diamantine
www.scribd.com/doina_dragut
Ilustra(ia revistei: Quattrocento-ul
florentin - Lorenzo de Medici
Partener
Medi a
Al. Florin }ENE
n istoria Trilor Romne, democratia prin
cultur a aprut mult mai nainte dect de-
mocratia promovat de politic. nsusi cu-
vntul grecesc demoskratos, care nseamn
demos (popor) si kratos (putere), ne duce
cu gndul la faptul c aceast form de gu-
vernare este menit s asigure egalitatea ce-
ttenilor n fata legii, libertatea cuvntului, a
presei, a ntrunirilor, participarea la guver-
nare prin institutiile democratice, ca parla-
mentul, votul universal etc.
Aspiratiile poporului romn spre demo-
cratie au existat aproape dintotdeauna. Psal-
tirea n versuri (1673), a lui Dosoftei, tiprit
n Polonia, la Uniev, este printre primele
lucrri literare n care sunt abordate unele
elemente democratice, ntr-o perioad cnd
dreptatea umbla cu capul spart si dorinta
de libertate fat de turci rbufnea n versurile:
Ne-au suit pgnii n ceaf/ Cu ru ce ne
fac i ne cer leaf. nsusi faptul c Grigore
Ureche, aducnd o serie de date n favoarea
tezei sale despre originea comun a Valahilor
si Moldavilor, inclusiv atitudinea ostil fat
de cotropitorii turci, n cronica sa, Domnii
trii Moldovei i viata lor, este o form de
lupt n implementarea unor firave elemente
democratice n rndul populatiei din spatiul
Danubiano-Carpato-Pontic. Acelasi lucru se
afl si n Letopisetul ]rii Moldovei, al lui
Miron Costin (1633-1691), n care, prin faptul
c arat cum a venit la domnie Alexandru
Vod Ilies, cronicarul subliniaz starea de
mizerie a trnimii ca o fierbere n greutti i
netocmele, din care pricin usor au putut fi
rsculati mpotriva stpnirii.
Literatura \n folosul democra]iei
[i democra]ia \n slujba culturii
la rom@ni, dar [i \n folosul
dictaturii comuniste
I. Firave idei de de-
mocra]ie la \ncepu-
turile culturii
rom@ne
n toat literatura nceputului istorio-
grafiei n limba romn, inclusiv n Cronica
]rii Romneti, a lui Radu Popescu, si n
cronica anonim pe care N. Blcescu a pu-
blicat-o sub titlul Istoria ]rii Romneti
dela 1689 ncoace continuat de un ano-
nim, unde este zugrvit epoca lui Brnco-
veanu, descoperim aspiratiile trnimii spre
o viat mai bun si spernd la firave elemente
democratice si sociale.
n acea perioad, Isaac Newton publica
Principiile matematice ale filozofiei na-
turale (1687), iar francezul Nicolas Male-
branche cuta s nlture de pe pozitii idea-
list-teologice dualismul lui Descartes, scriind
Despre cutarea adevrului (1674-1675 ).
n literatura romn de la sfrsitul seco-
lului al XVIII-lea si nceputul secolului al XIX-
lea, prin reprezentantii Scolii Ardelene, se
ducea lupta mpotriva institutiilor pe care se
sprijinea ornduirea feudal, mpotriva obs-
curantismului si pentru luminarea poporului.
Lucrrile ce au fcut obiectul acestor idealuri
au fost: Istoria, lucrurile i ntmplrile Ro-
mnilor, de Samuiel Micu, Hronica Rom-
nilor i a mai multor neamuri, de Gheorghe
Sincai, si Istoria pentru nceputul Romnilor
n Dachia, a lui Petru Maior. Prin scrierile
lor, acestia au militat pentru ideea unittii
Romnilor.
Atitudinea lor era vzut ca progresist
cu tendinte democratice, de neacceptat de
ocrmuitori. ns, ideile democratice n Prin-
cipatele Romne, n secolul XIX, au venit
prin filiera literaturii si artei promovate de
boierii cu dragoste de cultur, ca Iancu Vc-
rescu si Iordache Golescu, fratele lui Dinicu.
Gheorghe Lazr deschide, n 1818, la Sf. Sava,
prima scoal superioar n limba romn din
Tara Romneasc. Public, n 1820, un abe-
cedar, Povtuitorul tinerimii, iar Constantin
Dinicu Golescu scrie nsemnare a cltoriei
mele fcut n anii 1824, 1825, 1826, n pa-
ginile creia gsim imaginea vietii trnimii
exploatate, metodele cu care se storceau bi-
rurile de la trani.
Un om cu idei naintate a fost Ionic T-
utu, un boiernas moldovean, autor al unor
pamflete politice. Ca si Dinicu Golescu, el a
luptat cu arma scrisului pentru smulgerea
poporului din ntunericul inculturii si pentru
dreptatea social ntr-un context democratic.
n slujba ideilor progresiste, n preajma
revolutiei de la 1848, un rol important l-au
avut publicatiile periodice. Ion Eliade R-
dulescu, cu sprijinul lui Kisseleff, editeaz
Curierul Romnesc, primul ziar din Mun-
tenia. n acelasi an apare, din initiativa lui
Gh. Asachi , la Iasi, Albina Romneasc, iar
n 1836, Eliade adaug gazetei sale un su-
pliment literar: Curierul de ambe sexe, urmat
fiind de Asachi, care editeaz si el Aluta
Romneasc (1837).
n Transilvania, Gheorghe Barit scoate
n 1838, la Brasov, Gazeta de Transilvania,
creia i adaug un supliment: Foaie pentru
minte, inim i literatur. n acelasi ritm cu
transformrile economico-sociale din prin-
cipate, presa romneasc promoveaz idei
democratice, ptrunznd n mase.
n 1844, n urma ntelegerii cu Ion Ghica
si cu N. Blcescu, Mihai Koglniceanu scoate
o alt revist - Propirea. Numele revistei
fiind socotit de cenzur prea revolutionar si
democratic a fcut ca s apar doar cu sub-
titlul Foaie tiintific i literar. Dup c-
II. Idei democratice
promovate de lite-
ratura secoluli XIX
Anul III, nr. 5(21)/2012
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
3
Anul III, nr. 5(21)/2012
7
Luca Signorelli - Crucificarea
teva luni de la aparitie, revista a fost supri-
mat din ordinal lui Mihai Sturza.
O parte activ la miscarea revolutionar
de la 1848 o au gazetele Poporul Suveran si
Pruncul Romn, care apar n timpul revolu-
tiei, promovnd idei revolutionar-democra-
tice. n ultima publicatie amintit, din 8 iulie
1848, C. Aricescu public Od la eroina
romn, Ana Iptescu. Trebuie s amintim
despre Marul Revolutionar, al tnrului
poet Ioan Catina. Ideile nflcrate ale acestui
mars urmreau s dinamizeze multimea n
lupt pentru democratie si libertate.
Finul Pepelei, cel istet ca un proverb -
cum l caracterizeaz, n poezia Epigonii,
poetul Eminescu - Anton Pann (1794-1854 )
nu a fost un simplu tipritor de literatur
popular. De remarcat n privinta ideilor ce
le propag este Povestea vorbei, care reflect
si critic moravurile vremii, inclusiv insti-
tutiile de stat.
Miscarea literar din Tara Romneasc
n secolul XIX, n care sunt evidentiate idei
democratice, cunoaste un avnt deosebit prin
creatiile lui Vasile Crlova, Gr. Alexandrescu,
M. Koglniceanu, Ion Eliade Rdulescu, Ion
Ghica, N. Blcescu, D. Bolintineanu, Cezar
Bolliac, Alecu Russo, Vasile Alecsandri, Cos-
tache Negruzzi, M. Eminescu etc.
Era perioada cnd n Europa, mai ales n
Franta, Honore de Balzac (1799-1855), prin
romanele sale, dezvolta ideile unui romantism
revolutionar pus n slujba viziunilor demo-
cratice ale vremii: Iluzii pierdute, Istoria
mririi i decderii lui Cesar Birotteau, n
Germania Berthold Auerbach (1812-1882)
public povestiri de inspiratie rural si ro-
mane din care transpir idei democratice, la
fel n Ungaria Gergely Csiky (1842-1891) dra-
maturg care prin piesele Proletarii si Mizerie
cu zorzoane evoc lumea maghiar care as-
pira spre o societate democratic.
n secolul XX, pn la cel de al doilea
rzboi mondial, majoritatea literaturii scris
si publicat de autori romni promova ideile
democratice ale vremii. Romnia era integrat
n sistemul de valori europene. Revistele lite-
rare, o parte din ele, sustinute de Fundatiile
Regale publicau o literatur ce promova idei
democratice, oglindind realitatea social a
trii. Era perioada cnd apreau romanele lui
Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu,
Camil Petrescu, Gib Mihescu, Ionel Teodo-
reanu, alti romancieri si nuvelisti, care, prin
operele lor, scrise n deplin libertate de ex-
primare, oglindeau realittile sociale, inclusiv
ideile democratice si contradictiile diferitelor
ideologii ce strbteau Europa.
Poeziile si pamfletele lui Tudor Arghezi
erau o arm n folosul democratiei, poemele
lui Adrian Maniu, Demostene Botez, G. To-
prceanu, Al. Philipide, Camil Baltazar, Aron
Cotrus, Otilia Cazimir, Pillat, Fundoianu, Vo-
ronca , Stancu, Crainic, Voiculescu, Blaga,
Iceau poezia paternittii si proz etnogra-
fic, altii autohtonizau simbolismul si se de-
dicau poeziei roadelor, ortodoxistii mpr-
tseau doctrina miracolului, iar Lucian Blaga,
avnd propria doctrin, a misterului. Tzara,
Urmuz, Ion Barbu, Vinea, Matei Caragiale
abordaser dadaismul, suprarealismul si er-
metismul. Dup cum se observ era un evan-
tai policrom de modalitti de exprimare a
multitudinilor de idei, multumind din toate
punctele de vedere cititorii. Critica lui Zari-
fopol, Ralea, Vianu, Pompiliu Costantinescu,
Serban Cioculescu, G. Clinescu, promova
ideile democratice si etice din operele co-
mentate, diversitatea stilurilor si estetica
acestora.
n aceast perioad, este promovat pro-
za memorialistic, noul roman citadin, lite-
ratura feminin, poezia profesiunilor, poetii
provinciali si noua generatie cu filozofia ne-
linistii, aventurii si experientelor (sunt pro-
movate filozofiile miturilor lui Prvan, Nae
Ionescu, Blaga), si noua generatie de roman-
cieri gidieni, cum ar fi Mircea Eliade, Cela-
rianu, Anton Holban etc.
ns, nu trebuie uitat c Ralea, ducndu-
se la Institutul de Istorie Universal, unde
era Iorga director, ca emisar din partea prim-
ministrului Armand Clinescu, s-l anunte
c regele Carol al II-lea a hotrt s-l asasi-
neze pe Corneliu Zelea Codreanu, Nicolae
Iorga a replicat: Mai bine l-ar asasina pe
Arghezi. Motivul era epigrama pe care o
scrisese poetul la adresa lui Nicolae Iorga: E
nalt ca un protap/, are barb i nu-i tap/ A
supt tara sub trei regi,/ Si-are toti copiii
blegi.
Revistele (Contimporanul, Viata rom-
neasc, Convorbiri literare, Unu, Semn-
torul etc.), cotidienele, ce aveau pagini sp-
tmnale de cultur, si editurile publicau o
gam divers de literatur, fapt ce putem
spune c exista o adevrat orientare demo-
cratic n programul lor editorial. Contim-
poranul (1922-1932 ) lui Ion Vinea promova
modernismul de avangard. n aceast pu-
blicatie gsim semnturile lui Gherasim Luca,
Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Geo Bogza,
Brunea-Fox
n Viata Romneasc, descoperim sem-
nturile lui Sadoveanu, Garabet Ibrileanu,
George Toprceanu, Ionel Teodoreanu si
multi altii.
Tot n acest timp, scriitorii cu gndire so-
cialist se ncadrau n contextul democratic
existent n tar. Ei (Al. Sahia, Panait Istrati,
Bogza, Brunea-Fox, Pan etc) promovau ide-
ile unui socialism european democratic. Chiar
Panait Istrati, dup vizita fcut la Moscova,
s-a lmurit de socialismul promovat de so-
vietici, publicnd n acest sens articole n
care dezvluia adevrata fat a ideologiei
bolsevice impus de Stalin si acolitii lui.
n aceast perioad, francezul Jean-Paul
Sartre (1905-1980), filozof, prozator, dra-
maturg si eseist, avnd idei de stnga, fon-
datorul existentialismului ateu prin lucrarea
Letre et le neant (Fiinta si neantul), publi-
cat n 1943, dezvluia teza liberttii indivi-
dului, a necesittii optiunii, a liberttii deter-
III. Democra]ia pro-
movat# \n literatura
rom@n# din prima ju-
m#tate a secolului XX
Sandro Botticelli - Primvara
4
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
5
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
minat de intentionalitatea continu a con-
stiintei. A avut legturi strnse cu URSS. Tot
n aceast perioad, Louis Aragon, poet si
prozator francez, sotul Elisei Triolet, ader,
n 1927, la comunism, publicnd, n 1949-
1951, romanele de angajare politic Comu-
nitii si Sptmna patimilor (1958). n
1946, public Omul comunist. Tot n Franta,
Henri Barbusse (1873-1935), militant comu-
nist, initiatorul miscrii pentru pace, public
proz realist n genul lui Zola. Principala lui
lucrare este romanul Focul. Acesti trei scri-
itori francezi sunt suspectati c au colaborat
cu serviciile secrete sovietice, cu temutul
KGB.
Spre deosebire de acesti scriitori francezi
(si ca ei multi altii din diferite tri europene,
care au colaborat cu serviciile secrete mos-
covite, n folosul unei ideologii criminale, nu-
mit comunism), se pare c n Romnia, scri-
itorii nu au aderat si nu au fcut jocul Mos-
covei. Nici mcar Constantin Dobrogeanu-
Gherea sau Al. Sahia, care au avut aceast
tendint de a juca cum cnta aparatul de
propagand sovietic, nu s-au nscris pe tra-
iectoria moscovit. n tara noastr, demo-
cratia se instalase definitiv, se modernizase
economia, indicele de crestere al ei era n as-
censiune si datorit Casei Regale. Iar scri-
itorii, crescuti n democratie si educati, scriau
n spiritul acesteia. Cititorii, provenind din
rndul maselor, nu gustau ideologia marxist-
comunist strin spiritului si fiintei ro-
mnului.
Odat cu intrarea tancurilor rusesti n
tar, n august 1944, si eliminarea persoanelor
competente din aparatul de stat si din ntre-
prinderile economice, nlocuirea lor cu mem-
brii P.C.R. sau simpatizanti (septembrie-oc-
tombrie 1944), formarea guvernului condus
de dr. Petru Groza (6 martie 1945), votarea, la
3 august 1948, de ctre Marea Adunare Na-
tional a legii prin care ntreg nvtmntul
este unificat si laicizat, si transformarea So-
ciettii Scriitorilor Romni n Uniunea Scri-
itorilor, literatura romn devine o unealt n
propaganda de partid. Aceasta promovnd
realismul socialist al unui regim totalitar im-
pus de sovietici. Sunt exclusi din noua orga-
nizatie scriitoriceasc scriitori a cror oper
nu se ncadra n ideologia marxist-leninist,
cum ar fi: Radu Gyr, N. Crevedia, Lucian
Blaga, Vasile Voiculescu si multi altii. Sunt
interzise operele lui Gib Mihescu, Pillat,
Arghezi, Nichifor Crainic, Octavian Goga,
Mircea Vulcnescu etc. Din 1944 pn n
1950, Mihai Eminescu a fost interzis datorit
poeziei Doina. Din literatura universal sunt
interzisi: Platon, Spinoza, Nietzsch, Bergson,
Edgar Poe, Gide.
n total, au fost interzise 8.000 de crti. n
aceast perioad sunt impuse opere ce pro-
movau realismul-socialist din URSS, cum ar
fi Maiakovski, Solohov, Esenin, Konstantin
Fedin, Leonid Leonov, Andrei Jidanov, Ilia
Ehrenburg, Aleksandr Fadeev cu Tnra
gard, N. Ostrovski cu Aa s-a clit otelul,
Maxim Gorki, care publicase n Literaturnia
Gazeta articolul Despre realismul socialist
etc. Se nfiinteaz, n Bucuresti, Editura Car-
tea Rus, o facultate unde se nvta numai
limba rus, iar n marile orase se deschid Li-
brriile Cartea Rus.
Dar ce era acest non-curent literar? El re-
prezenta o realitate distorsionat a realittii,
o adaptare a ei la cerintele si interesele parti-
dului comunist care dorea s detin mono-
polul adevrului si ntelegerii realittii. Real
era doar ce era conform cu viziunea parti-
dului unic. Avnd ca principiu tipul omului
nou, mereu nvingtor n lupt cu tarele tre-
cutului.
La noi, multi scriitori pactizeaz cu pu-
terea comunist si ncep s publice crti scri-
se n spiritual realismului-socialist, doctrin
comunist oficial, proclamat, n 1932, de
Comitetul Central al Partidului Comunist al
URSS, impus tuturor trilor care au fost ocu-
pate de Armata Rosie. Debutul realismului
socialist din Romnia are loc n ianuarie 1948,
cnd Sorin Toma, fiul poetului mediocru A.
Toma, public trei articole n Scnteia, in-
titulate Poezia putrefactiei sau putrefactia
poeziei despre opera poetic a lui Tudor Ar-
ghezi, n care se d semnalul ruperii totale
fat de valorile nationale ale trecutului. ntru-
un articol publicat n Viata Romneasc, nr.
3, din 1951, Mihai Beniuc, n calitate de pre-
sedinte al Uniunii Scriitorilor, ofer definitia
poetului realismului-socialist. Imediat criticii
literari ca: Leonte Rutu, Ovid S. Crohml-
niceanu, Mihai Gafita, Mihai Novicov, Traian
Selmaru, Ion Vitner public articole n spiritul
cerut de noua ideologie cultural-politic.
Primul care a dat semnalul introducerii
realismului-socialist la noi a fost Mihail Sa-
doveanu (cel care, fiind presedintele Marii
Adunri Nationale, nu a vrut s gratieze con-
damnarea la moarte a unui tran care nu a
dorit s se nscrie n CAP), cu prozele: Fan-
tezii rsritene (1946), Puna Mic (1948)
si Mitrea Cocor (1950).
Au urmat Zaharia Stancu, cu Descult,
Alexandru Jar, cu Sfritul jalbelor (1950),
Petru Dumitriu, cu Drum fr pulbere, si
Pasrea furtunii, Eusebiu Camilar, cu roma-
nul Negura (1949), Eugen Barbu, cu Groapa
si Soseaua Nordului, Aurel Baranga, Mihai
Davidoglu, Lucia Demetrius, Alexandru Mi-
rodan etc.
Mai trziu, dup 1960, au aprut romane
care au mai ndulcit realismul-socialist, dar
slujind si n acest fel regimul de dictatur co-
munist, prin faptul c se arta lumii des-
chiderea literaturii noastre spre noi orizon-
turi. Era un fel de dizident cu aprobarea
cenzurii si a securittii. Vezi: Toiu, Buzura,
D. R. Popescu, Breban etc. Se continua publi-
carea de crti a celor care fceau parte din
sistem (redactori la edituri, reviste, ziare, ra-
dio, televiziune, institutii cultural-artistice,
activisti culturali si politruci) si care erau
verificati. De fapt, toti scriitorii din sistemul
amintit nu erau altceva dect activisti politici
n slujba propagandei PCR, iar o parte din ei
vizitau occidentul cu sarcini precise de cu-
legere de informatii din rndul diasporei ro-
mnesti, dup care veneau n tar si raportau
securittii. Astfel se explic de ce scriitori ca
Ion Acsan, Ion Cocora, Al. Cpraru, A. Buzu-
ra, Eugen Barbu, D. R. Popescu, Nicolae Dra-
gos, V. Tudor, Marin Sorescu, Dumitru Po-
pescu, Adrian Punescu, E. Jebeleanu, A.
Jebeleanu, Marin Preda si multi altii, erau
mereu prin occident.
n spiritual realismulu-socialist au aprut:
Calea Grivitei (poem), de Cicerone Teodo-
rescu, Grivita Roie, de Marcel Breslasu, am-
bele n 1950, Steaguri, de M. Beniuc, Minerii
din Maramure, de Dan Desliu, aprute n
1951, n satul lui Sahia, de Eugen Jebeleanu,
La cea mai nalt tensiune, de Nagy Istvan,
Otel i pine, de Ion Clugru, Dulii, de
Zaharia Stancu, Desfurarea, de Marin
Preda, crti aprute n 1952, Un om ntre
oameni (1953, 1955, 1957 ), de Camil Petrescu,
Cntecele pdurii tinere, de Eugen Jebe-
leanu, Un cntec din ulita noastr, de Cice-
rone Teodorescu, Laude, de Miron Radu Pa-
raschivescu, toate aprute n 1953. n anul
1954 apar crtile: Mihai Beniuc: Mrul de
lng drum si Partidul m-a-nvtat, Cicerone
Teodorescu: Furari de frumusete, Mihu
Dragomir: Rzboiul, n 1955: Marin Preda:
Morometii, T. Arghezi: 1907, Titus Popovici:
Strinul, Maria Banus: ]ie-ti vorbesc, Ame-
rica, Veronica Porumbacu: Generatia mea,
n 1956: Tudor Arghezi: Cntare omului, N.
IV. Literatura rom@n#,
\n defavoarea demo-
cra]iei, slujnica unui
regim criminal -
comunismul
(Realismul-socialist)
Anul III, nr. 5(21)/2012
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
6
Anul III, nr. 5(21)/2012
Labis: Primele iubiri, n 1957: Eugen Barbu:
Groapa, A. E. Baconski: Dincolo de iarn,
Gheorghe Tomozei: Pasrea albastr, Ion
Marin Sadoveanu: Ion Sntu, Ion Vitner: Fi-
rul Ariadnei, n 1958: Miron Radu Paras-
chivescu: Laude i alte poeme, Marin Preda:
ndrzneala si D. R. Popescu: Fuga, iar n
1959 i apare primul roman Zilele sptmnii;
n1960 sunt publicate crtile noii generatii
de poeti si prozatori: Nichita Stnescu, Cezar
Baltag, Ilie Constantin, Nicolae Velea, Stefan
Bnulescu, Ion Gheorghe, Ion Horea, iar F-
nus Neagu public Somnul de la amiaz.
n 1963, apar crtile: Laud lucrurilor,
de G. Clinescu, Capul Bunei Sperante, de
Augustin Buzura (romanele acestuia sunt
necitibile n ziua de azi), Fntna soarelui,
de Eugen Frunz, n 1972, Cobornd spre
nord-vest, de Vasile Sljan, n 1974, Clodi
Primus, de C. Zrnescu etc. Aceast nou
generatie, sub motivul ideilor absconse, nu
spunea nimic. Era rupt de realittile exis-
tente, ntr-o perioad cnd poporul roman
era nfometat.
n perioada aceasta, de dup 1960, Ni-
colae Manolescu public articole vdit pro-
pagandistic n favoarea realismului-socialist,
cum ar fi: Tineri muncitori n creata literar
contemporan si o serie de altele n Gazeta
Literar si Contemporanul,
unde a publicat articolul Re-
alism-realism socialist. La fel
ca Manolescu, Alex Stef-
nescu, de cnd a nceput s pu-
blice, din 1970, cronici literare
n Luceafrul, condus pe
atunci de Stefan Bnulescu, a
Icut apologia realismului-so-
cialist si criticnd fr mil
lucrrile care nu se ncadrau n
acest asa zis curent literar im-
pus de PCR.
n a doua parte a secolului
XX, cnd n aproape jumtate
din trile europene era impus
ideologia marxist-leninist, n
celelalte tri democratice, lite-
ratura, n general, cultura si arta,
cunosteau o nflorire democra-
tic. Astfel, n perioada de care
facem vorbire, prozatorul si
dramaturgul francez Marcel
Ayme si public lucrrile de
dramaturgie si proz, n care
cultiv umorul suculent, cum
ar fi: Clerambard(1950), Capul
celorlalti (1952), Paul Eluard,
poet francez, scrie si public
Poezie nentrerupt (1953), fo-
losind un limbaj poetic simplu
si familiar, viznd un raport de reciprocitate
ntre obiect si cuvnt. Englezul William
Empson, n 1951 si n 1961, publica Structura
cuvintelor complexe si volumul de poezie
Dumnezeul lui Milton, poetul, prozatorul si
dramaturgul german (RFG) Hrmann Kasack
publica Oraul de dincolo de fluviu (1947),
Nvodul cel mare (1952), poetul spaniol
Moreno Villa publica, n 1944, Viat
dezvluit (Memorii).
De observat c n timp ce n trile de-
mocratice autorii si publicau din timpul vietii
memoriile sau jurnalele, la noi niciun scriitor
nu a ndrznit s le publice din timpul vietii,
de team c vor intra n malaxorul securittii.
Toate revistele din Bucuresti si din tar,
Romnia Literar, Sptmna, Flacra,
Convorbiri Literare, Cronica, Scrisul b-
ntean, Tribuna, Orizont etc., aflndu-se sub
controlul aparatului propagandistic al Parti-
dului Comunist, fceau apologia, nu numai
prin editoriale, dar si prin literatura publicat,
a regimului de dictatur. Sunt modificate
poeziile si proza, de ctre redactori (trimise
pe adresa redactiei de corespondenti), n spi-
ritul realismului-socialist, iar cnd a fost la
conducerea partidului si trii familia Ceau-
sescu, erau modificate datate si dedicate
acestei familii. Modificrile se fceau fr
aprobarea autorilor. Iat cum redactorii si
scriitorii din redactii contribuiau si prin
aceast metod la implementarea unei
ideologii strine poporului nostru.
Crtile majorittii scriitorilor care au fost
publicate n timpul dictaturii comuniste nu
au fost bune nici pentru prezentul de atunci,
nemaivorbind de viitor. M gndesc cte
pduri s-au tiat pentru a se fabrica hrtia pe
care s se tipreasc aberatiile acestor scrta-
scrta pe...
N. Manolescu si Alex Stefnescu n loc
s cuprind n Istoriile lor acesti mastodonti
cu picioare vopsite cu cerneal rosie, mai
bine cuprindeau scriitorii din diaspora ro-
mneasc ce au scris n spirit democratic fr
constrngerea ideologic a comunistilor, cum
ar fi: Vintil Horia, Paul Goma, Dumitru Radu
Popa, Herta Muler, Andrei Codrescu, Geoge
Astalos, Virgil Duda, Ioan Ioanid, Oana
Orlea, Jeni Acterian, Lena Constante, Stefan
Baciu si multi altii.
Totusi i nteleg pe cei doi istorici si critici
literari, gndindu-m la proverbul romnesc
te asociezi cu cine te asemui, recte Punescu
si alti aplaudaci comunisti, chiar dac si-au
pus masca democratului. Promovnd n ast-
fel de Istorii autori care au scris n spiritul
realismului-socialist riscm s educm ti-
nerele generatii tot n spiritual acestei doc-
trine comuniste criminale.
Datorit acestui fapt, c
toate instrumentele de propa-
gand, radio, pres scris, edi-
turi si TV se aflau n mna acestor
scriitori-activisti de partid, astzi
constatm c societatea ro-
mneasc, oamenii care o com-
pun au un comportament si o
mentalitate deformate fat de
valorile democratice. Aceasta
este principala vin c Romnia,
n cei 20 de ani de la revolutia
din 1989, nu progreseaz n
implementarea democratiei n
drumul ei de integrare euro-
pean.
n acest sens, ACUZ pe toti
scriitorii care au lucrat n re-
dactiile ziarelor, revistelor si
editurile comuniste de genocid
moral si cultural la adresa po-
porului roman.
Din 1989 se ntrevede noul
current glob-modernul (denu-
mire dat de noi) ce nglobeaz
operele de art, proza, poezia,
eseul, compozitiile muzicale,
care fac o ntoarcere spre valorile
trecutului promovate printr-un
stil pe jumtate ntors spre
clasicism.
Sandro Botticelli - Iudita
Constela\ii diamantine
7
Anul III, nr. 5(21)/2012 Constela\ii diamantine
Janet NIC~
O PINIE,
DOU{ PINII
OPTIMISTUL
Prin negura vremilor, oamenii au crezut c Pmntul
e buricul universului, bibeloul de por(elan din sufrageria
lui Dumnezeu. De cinci sute de ani, s-a pus CRUCE
geocentrismului. $i a venit heliocentrismul ca un diagnostic
adevrat. De un ghem de ani, s-a pus CRUCE omului natural,
omul artificial fiind considerat un adevrat progres.
Nu cu mult n urm, regii, oameni n carne yi oase,
erau sanctifica(i. S-a pus CRUCE yi acestui obicei absurd.
nainte vreme, se considera c femeia nu are suflet,
c n-ar fi om, ci o simpl unealt a brbatului. S-a pus CRUCE
yi acestei abera(ii. Astzi, femeia este egal cu brbatul,
ba chiar mai egal dect brbatul. Printr-o viclenie a ra(iunii -
a ra(iunii de Stat! - ea a fost nnobilat prin munca de jos.
Nu este ea MA$IN de splat, ROBOT de buctrie,
CHEIA casei, STLPUL casei, FABRIC de copii yi alte unelte?
Dar, m rog, dac sta e progresul, s fie! $i n cazul acesta,
decretul oficial a pus CRUCE supersti(iei.
CRUCEA e semnul c o stare de lucruri a dat ortul popii.
De mult vreme, Absolutului i s-a pus CRUCE, Relativul
fiind eroul principal yi nmiresmat al snoavei.
Cteodat, cunoayterea MACRO pune CRUCE
cunoayterii MICRO, yi invers. Astzi, sintaxa pune cruce
morfologiei. Nu rezult c progresul e un cimitir plin de cruci?
NOUL pune cruci VECHIULUI, semn c VECHIUL yi-a dat duhul.
Se pare c fericirea yi bunstarea noastr las n urm cimitire.
Via(a se hrneyte cu moarte. Crucea, semn al mor(ii, este,
n acelayi timp, simptom al vie(ii, al victoriei.
Nu se adevereyte gluma cu optimistul care vede n crucile
din cimitir PLUS-uri? n acest sens,
sunt un optimist incorigibil!
OMUL-PENDUL
Avem clipa, ocazia, situa(ia, momentul,
fizicul, chimicul, corpul, prezentul, realul, lucrul,
instinctul, inconytientul, senza(ia, emo(ia, imaginea,
aparen(a, forma, coaja, suprafa(a, materia, egoismul,
plcerea, durerea, for(a, slbiciunea, violen(a, deruta,
blbiala, ignoran(a, frica, nesiguran(a..., empiricul,
nencrederea, necredin(a, efemerul. Istoria omenirii
a fost yi este o etern FUG de toate acestea. Aceast FUG
s-a numit CULTUR, CIVILIZATIE, EVOLUTIE, PROGRES.
Fug de ACCIDENTALITATE n ESENTIALITATE, n
ABSOLUT, n ABSTRACT.
Omul s-a zbtut ntotdeauna ntre aceste extreme,
fcnd dreptate cnd uneia, cnd alteia, sporindu-yi, dup
fiecare alegere, zestrea de suferin(. Numai c doza
de anestezice absolute storcea vlstarul verde de sev,
fcndu-l vreasc. Acidul credin(ei ardea sngele yi carnea,
spirtul metafizic nytea ciroz n ficatul instinctului,
votca infinitului lsa n urm cimitire... Niciodat omul
n-a ncercat s stea cuminte la mijloc, s cumpneasc
cei doi desagi contradictorii, s dea grun(e
mototolului INTERMEDIAR. Niciodat n-a preferat
PENDULAREA, ci FUGA.
PENDULAREA e adevrata cultur, de fapt, cultura vital.
Nu cultur de lux, eterat, spilcuit, fardat...
Cultur de lucru, la lucru, care pune umrul
la carul mpotmolit.
E nevoie de un exces n plus, sau de un exces n minus,
dar h(urile trebuie s struneasc bine armsarii nrvayi
ai risipirii. Cu alte cuvinte, e nevoie de aventuri,
dar, dresate cu biciul ra(iunii...
Domenico Ghirlandaio - Ultima cin
48
Anul III, nr. 5(21)/2012 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Doina DR~GU}
spa(ii nule
deslusesc n viata mea
feerii de linii frnte
aluziv n armonii
zboviri atemporale
cu corespondente-n mpliniri
stri confuze si derut
nuanteaz-n sens ascuns
perspectiva de ratare
mereu nvt s caut
propagri n adncime
mereu adun sau scad un termen
Ir s gsesc o mrginire
ne copiaz umbra
ca un contur ce nchide
n el un relief
diseminri de timpi
ne este viata
cuprins n destine variate
imagini false
modificri de stri
schitri sumare
de urme nseltoare
existente parcelate
precum tinuturi tiate
n frontiere pe o hart
trim n simbioz cu istoria
mnati de un ceas abstract
golind clepsidre
sensibili la mutatii
obsedati de cutri
n spatii albe
tcerea
din volbur pic
si sparge n clopot chemri
se rotesc vrtejuri albe n spiral
muzici vagi descind n dans
nu exist centru fr margini
vise colorate vraj
prelungit-n existent
decantare de imagini
pierdere n consistent
chip rodit de liniste
n cerc nchis
crestere nencetat-n
nemiscare
perimate no(iuni
pe ruine se grefeaz-n teorii
se gsesc expresii
n reflexul misctor
transformri reprezentate
n fantastic nevzut
ca o pat sumbr trece viata
pe sub podul anilor
de contraste
degradri
si grmdiri
ntr-un haos inestetic
echilibru sfrmat
n judecti
cutm negri n crestere
concentrri nesigure
conflicte n miscri
tendinte rspndite
n extreme
emo(ii
cristalizate n armonii
materializeaz spatiul
strns n obelisc
ore vechi btute-n turn
trec abstract
n forme timpul
printr-un ochi
evanescent
echilibru n etern
pierdut
n diferente
m ntorc trziu
cu umbra
crescndu-mi pe umeri
cai nevzuti nvlesc
frenetic
prin fiintele ce m compun
ntr-o ascensiune
nesfrsit
derivnd
pe strzi obscure
n cadenta gndurilor
simt cum spatiul fuge
si m las fr urme
simt cum toate ceasurile
se adun ntr-un ochi
si trupul meu se lumineaz
nici acuma ntunericul
n-a biruit
n profilul de lumin
nevzut arcus atinge
forte divizate-n aripi
albul umple relieful
profanare de splendori
rsucite-n amintiri
sfidez legile
si evadez din echilibrul meu
interior
msura desvrsirii
simetria dintre cereri
si mpliniri se stric
extensia din increat
ntr-o lunecare
de inform neales
m disperseaz
ntr-o nedeterminare
cu centrul pretutindeni
se deschide spa(iul
deprtrile evolueaz
n ecoul ondulat al mrii
bogtii demente
n orizonturi se scufund
arborii n arcuiri geometrice
ametesc de nltime
ngnri metalice
ritmeaz vesnicia
n clepsidre
s cobori fr s cazi
s te pierzi n alt form
s ucizi cu o privire
coplesit de amintiri
Constela\ii diamantine
9
Anul III, nr. 5(21)/2012 Constela\ii diamantine
Iulian CHIVU
Noematicul a fi [i
apofanticul a exista
Logicienii stiu c valoarea de adevr a
unei propozitii este dat de posibilitatea ei
de a fi adevrat sau fals. Tot asa stau lu-
crurile si din perspectiva logicii semantice
unde se realizeaz, de pild, trecerea dinspre
a fi - conceptul n sine (Sein) - spre aspectele
lui practice n linbaj (Kunstlehre), unde de-
vine a exista (Existieren). Logic, predica-
tivitatea lui a fi se relev ca propozitie a crei
valoare de adevr intr n relatie cu valorile
atributive ale variabilelor n universul dis-
cursului. n limbajul matematic, prezenta lui
a fi ntr-un cuantificator existential este ge-
neric (notat simbolic prin , care se citeste
exist).
Pentru nceput, trebuie s stabilim c, din
punctul de vedere al logicii pure, omul se
rezum la o singur constiint (singura co-
nexiune cu psihologicul, dup Husserl) si o
pluralitate de cunostinte al cror adevr a
fost testat n contextul constiintei si n functie
de varii conditii ale determinrilor. Spre de-
osebire de Protagoras, care socotea omul
drept msura tuturor lucrurilor, ajungem, n
cele din urm, la omul individual care este
msura tuturor adevrurilor, capabil s ajun-
g la intuirea esentei (Einsicht in das Wesen).
Ori ca s ating intuirea esentei este ne-
voie de o prezentificare a acesteia printr-o
ideatie specific sau, n cazul conceptelor
complexe, demersul ncepe dinspre imanen-
tul elementar si modalittile lui de conexiune:
o conexiune, dup Husserl, poate fi obiectiv
cnd se refer, pe de o parte, la intentional,
n sensul de trire a gndirii, iar pe de alt
parte la unitatea concret de adevruri cu
care se ajunge la valabilitatea obiectiv. De
aceea stiinta, pe temeiul unittii actelor de
gndire, tinde spre a fi o unitate antropolo-
gic, pregnant nomologic nu pentru c ex-
prim, ci pentru c formuleaz legi obiective.
Asadar, prin reductia la principii, limba
nu intr n contradictie cu gndirea, ci o
urmeaz cu fidelitate; n limb, spre deosebire
de gndire, nu sunt contradictii, ci numai in-
suficiente. Limba nu si pune problema cer-
titudinii legilor (Einsichtig gewissen), pe
cnd gndirea merge pe premisa unor legi
care nu sunt evident posibile (Einsichtig
wahrscheilichen), ele avnd nevoie s fie
demonstrate, iar n limb argumentate. De
aici stiintele nomologice sau abstracte - ca
fundamental autentice - si stiintele concrete,
limba fiind una dintre acestea, a cror exis-
tent este strict legat de primele prin factorul
teoretic.
Asta nu nseamn c stiintele concrete
nu se ntemeiaz pe cunoasterea a ceva care
presupune ntelegerea nemijlocit a acelui
ceva precum si a normelor lui de manifestare.
Aceast ntelegere, n ceea ce-l priveste pe
om, depseste prin concept intuirea dome-
niului (Einsehen) i ajunge pn la cauzele
riguroase pe seama crora continu s n-
temeieze, s reconstruiasc, s calculeze, s
anticipeze si s controleze. Gndind astfel,
putem considera verbul a fi n plan nomo-
logic, iar verbul a exista n planul concretului.
Ambele verbe se regsesc totusi ntr-un cu-
antificator universal exprimabil astfel: ori-
care ar fi x din X, are loc p(x), unde X este
o multime nevid n care se regseste varia-
bila x; a fi este X, iar x este a exista. n ope-
ratiile logice elementare, p(a fi) si x(a exista)
se pot regsi n negatia unei propozitii (de
genul x=non-p,), n disjunctii (de genul p\/
x, unde \/ nseamn c p ca opus lui x), n
conjunctii (propozitii de tipul p/\x se citesc
p ca un conex cu x) sau n implicatia propo-
zitiilor (p=>x). Semantica este ns conce-
siv si a fi poate intra n intricatie cua exista:
La nceput era Cuvntul si Cuvntul era la
Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvntul
(Ioan;1.1).
Sintactic, lucrurile sunt simple: n primele
dou cazuri era are functie predicativ, iar n
al treilea caz era realizeaz legtura (copu-
lativ) cu predicatul logic ntr-o echivalent a
propozitiilor: p<=>x si x<=>p, fiindc nu
poate fi vorba de o primordialitate, ci de o
echivalent silogistic a trei propozitii n care
A este Bsi B este C; deci A este C. De aici se
pare c pleac si autoritatea Bibliei n materie
de credint; promisiunea mntuirii spre care
omul s tind prin scopuri morale.
Potrivit lui Jean-Paul Sartre
1
, pentru care
fiinta este constiinta de a fi, implicit scopul
moralei a fost mult vreme acela de a-i furniza
omului metoda de a fi , pe care ns acesta
a orientat-o ulterior spre a exista prin a face
si spre a avea. Dac rmnem doar n planul
lui a fi, se poate spune c acesta nu cunoaste
dect suficientul (genoeg), pe cnd a exista
(De ente, la Thomas de Aquino) si manifest
flexiunea gradual ntre insuficient (onto-
ereikende) si prea mult (te weel), numai n
contextul social al constiintei de sine.
Atunci nu se poate s nu ne punem o
ntrebare care decurge si din Ecclesiastul:
Mai este omul ceea ce este dac devine con-
stiinta a ceea ce este? O ndoial (skepsis)
creia nici grecii nu au putut s-i rspund
(o ndoial respins nu este si solutionat,
fiindc din prejudecti nu deriv alte pre-
judecti, dect judecti eronate deoarece de-
rivarea este un proces logic si nu naste ira-
tional).
O prim disjunctie ntre a fi si a exista se
ncepe cu Aristotel, care distinge fiind-ul, n
sensul de fiint (ca accident), i fiind-ul n
sine, ca dimensiuni categoriale si apofantice
(apophantikos, gr.) ale acestuia, n sensul
de evidentiere a unui raport printr-o afirmatie
sau o negatie. n acceptia aristotelic, fiind-
ul se divide n zece categorii (substant, can-
titate, calitate, relatie, loc, timp, pozitie, po-
sesie, actiune, pasiune - preluate ntocmai
si de Mircea Florian). ns digresiunile cate-
goriale pe seama fiind-ului au fost nume-
roase n istoria filosofiei, ele incluznd att
noematicul a fi, consecint a actului de con-
stientizare formalizat, ct si pe a exista, mai
1
vezi Fiinta i neantul, Ed. Paralela 45, Pitesti
2004, p 587
10
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
ales n chip apofantic, adic fr a exclude
sensul cunoasterii (ncotro tinde, pe ce se
ntemeiaz, cum se argumenteaz).
Nu e o digresiune gratuit s amintim c
la Socrate cunoasterea de sine era o cale, nu
un scop, c Epicur se ntreba ce sunt eu?
cutnd universul n sine, iar Seneca con-
chidea c nimic nu se ntmpl, ci totul se
petrece. Ulterior, logica stoicilor avea s ca-
poteze prin universalizarea individului, sta-
bilind omul ca o valoare absolut, n ciuda
indiferentei lor fat de pasiuni (apotheia). A
fi are valoare de adevr si este totodat o
cunostint perfect, fiindc dup cantitate e
general, dup calitate e distinct, dup re-
latie este apofantic si dup modalitate este
cert.
Gndirea determinat n raport cu a fi s-
a dovedit monoreferent sau polireferent,
iar functional a fost ori nonreferent sau ex-
clusivist, ori cu referinte alternative, ori n
contradictie. De aici a aprut n cutare de
validitate a exista n conjugare activ ex-
cluznd pericolul de a face toti oamenii de-
opotriv, asa cum avertiza J. St. Mill. Cum
orice adevr rezid n judecat, a exista are
o valoare noetic prin factualitate (fiind tem-
poral este deci si factual).
Ceea ce ncercm s demonstrm n con-
tinuare sunt cteva erori logice pe care a fi
nu le cunoaste, dar pe care le risc a exista
si de aceea vom face o apropiere, att ct
este posibil, ntre cunoasterea rational prin
sinele notiunii (ntre filosofie, deci) si cu-
noasterea rational prin constructia notiunii
(adic matematic). Si lum ca premis faptul
c nu exist eroare total dac se pleac de
la intentia de exactitate. Adic orice eroare
este vag, iar circumstanta ei atenuant, dup
observatia lui Husserl, priveste spatio-tem-
poralitatea lumii exterioare pe care se sprijin
si n care rezid prin aceea c spatiul are
caracterul matematic al unei multiplicitti de
tip euclidian (tridimensional), iar timpul este
o multiplicitate unidimensional.
Erorile logice formale sunt, n fond, ratio-
namente care nu sunt valide din cauza unor
erori n formalismul lor logic. Ele sunt propo-
zitionale, de cuantificare si silogistice. Lor li
se adaug erorile logice informale care cons-
tau n cauze ndoielnice, n erori de relevant
si n generalizri incomplete. n continuare,
dac avem n vedere logica lui Kant, sunt
posibile doar trei tipuri de asentimente, res-
pectiv opinia, credinta si stiinta; prima este
o judecat problematic, urmtoarea este una
asertotic, iar ultima este una apodictic.
Erorile sunt ns posibile n oricare din
ele si aceasta din cauz c, din punct de ve-
dere logic, adaug Husserl, acestea pot s
stea n presupozitiile teoriei, n formele le-
gturii teoretice sau, n fine, chiar n teza
care a fost demonstrat
2
. n privinta exis-
tentialittii, semantica (precedat de gndire)
ne propune ca premis ontologic un a fi ca
un dat aleatoriu si repetabil, iar a exista este
o libertate relational determinat, cu fluxuri
si refluxuri, ns ambele finite.
Religiile ne conduc, din aceast perspec-
tiv, spre urmtoarele opozitii:
Cu aceste propozitii ne apropiem de con-
trarietate si nu de contradictie, deoarece ju-
dectile contradictorii nu pot coexista ntr-o
singur constiint, dup demonstratia lui
Husserl.
Deci suntem doar ntr-o situatie de con-
flictualitate factic ntre a fi si a exista, cum
ncercam s disociem lucrurile mai sus. Si
atunci putem admite c a exista este o n-
temeiere a lui a fi. n plus, ele pot fi n conti-
guitate ca premise att n judectile laice ct
si n cele religioase. A fi ntru ceva, ca si a
exista n sensul a ceva sunt ntr-un raport
conjunctiv n plan apodictic.
Facticitatea lui a exista exprim raporturi
si legturi necesare ntre lucruri spre deose-
bire de apofanticul a fi, care evidentiaz prin
afirmatii sau negatii raporturi cu privire la
Desvrsirea credint / vs. Judecat Facilitatea
devenire implicit / vs. asumare explicit
ceva, fr a exclude posibilitatea unei opo-
zitii; gndirea le-a disociat din start si, gra-
matical, genericul a fi poate avea valoare pre-
dicativ, copulativ, auxiliar si/sau imper-
sonal, pe cnd restrictivul a exista rmne
n facticitate la nivelul disjunctiei cua deveni,
a se face, a ajunge pentru c el trimite la
stagnare si nu la devenire ntru ceva, ca s
folosim expresia lui C.Noica.
Se poate spune c n acest caz nici con-
cordantele nu exclud diferentele si nici di-
ferentele nu exclud concordantele, ceea ce
nseamn c a exista nu si neag ntrutotul
antecedentul (a fi), dar se poate pune prin
facticitate ntr-o dificultate propozitional.
Mai mult dect att, se ajunge si la eroarea
logic formal, de fals dilem: a fi, a exista,
a deveni, a se face, a ajunge, a nsemna.
O ultim categorie de erori logice risc a
exista (nu a fi) n plan informal (a exista un
obiect a exista o posibilitate), mai putin
prin argumentum verbosium(prolixitate prin
supunere la argumente prea complexe), dar
mai frecvent risc prin falsul compromis (ce-
o fi o fi), cnd a exista nu poate orice si face
recurent prin noez la a fi, sprijinindu-si
judecata pe adevrul lui.
2
Husserl, Edmund; Cercetri logice I. Prolego-
mene la logica pura, Ed. Humanitas, Buc., 2007,
p.169
Domenico Ghirlandaio - Chemarea Sf. Petru
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
11
Anul III, nr. 5(21)/2012
Praxiteles sau
Cntecul trupului
Amfora-nvie
ritmic din umr
o armonie
mai sus de numr.
Nunteste soarele
purele linii,
cheltuitoarele
umbrei, luminii.
Muguri de nufr
snii zvcnesc,
arcuri i sufr
suprafiresc.
Sans de cnt
din glezne suie
pur recrend
clara statuie.
Fluizi esarfe
eoliene
v strng n harfe
adnc sub gene.
Heilige Nacht
Muguri puri si cruzi
de albastru uzi
au nscut lumin.
Plsmuire nou
din curat de rou,
din curat de gnd.
Gnd de nger bun
ce-a trecut pe drum,
gnd de stea privind.
O, ceas pelerin!
Tu esti de ajuns.
Cercul e deplin.
De parfum tgada
si sfrm spada.
Marea ntrebare
cade la picioare.
Poetul
Amiezi de aur strnse-n portocale
intense ard mai sus de anotimpuri
si-asteapt izbvirea gurii tale
s-ti depseasc sufletul cu nimburi.
Vremea numenelor
Culegem fructe coapte din minile luminii,
miez viu de vesnicie e-n fiece fruct rumen.
n orice carne clar e ntrupat un numen
captat de vrji solare n parfumate linii.
Ceasul aureolelor
Depline-acum sunt toate si-o form au anume
nscrise cert pe-o pnz albastr de poveste.
Iar ctre sear Rembrandt ia aur de pe creste
si pune-aureole si suflete n lume.
Suprema expresie
Metafore solare a scris pe crengi pmntul,
poema toamnei arde n zri incandescent.
Expresia suprem ne-a depsit cuvntul
Si din uimire trecem cu fructele-n legend.
Treptele veciei
Trziu e-acum n fructe si prea devreme-n moarte.
Semintele trec viata spre-o vesnicie nou.
Solemnul ceas n fructe si sus n piscuri arde.
Apusu-si spal fata transfigurat-n rou.
Laud formei
Rodie,
uimit iti contemplu
providentiala unicitate a formei.
Nefiinta pndeste la un milimetru
n afar si nuntru.
Moartea ti va restitui infinitatea absentei,
nenumratele tipare
pe care zeii czuti ai destrmrii
n lucruri le ncearc,
dar tiparul cel magic care ncape viata
mereu le rmne interzis.
Form sfnt, form fr repetare, rodie,
minile Zeului mai tremur n jurul tu
- aureol de aur.
Lebda
Un zeu a fulgerat un trup de rou.
Din ape se nalt voce nou
cu tlc oprit trmurilor dou.
ns tria cea peste msur
vreme-ndelung lutul n-o ndur
si cntul arde diafana zgur.
Portret n alb
Umbra genelor pe pleoape
umbra minilor pe clape
umbra stelelor pe ape
umbra alb-a crinului
n calea destinului
umbra crinului si-a ta
duh de floare duh de stea
pur mi ardeti zodia
George POPA
Nayterea poemului
n vile lumii
ard semenii mei
pe ruguri de snge
n haine de zei.
Si numai o fat
asteapt drept oaspe
o stea fascinat
de purele coapse.
Fecioar nebun
va arde-n albastru
ciudatul meu astru.
Si-n zori o s nasc
n tar strin
Iptur cereasc.
Amor intellectualis
Mi-e pn sus paharul,
dar sngele-i lucid.
Vreau umbra ta de nufr
s treac si s-o sufr
prin vinul meu uimit
transfigurnd clestarul.
Suind la tlcul pur
al formei absolute,
evlavii de azur
te-absorb n ele mute.
Si-n schimb de limpezime
extatic si dar,
ne logodim n har
de ore vesnic prime.
D
i
n

v
o
l
u
m
u
l
C

n
t
e
c

i
n
f
i
n
i
t
12
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
Gelcu MAKSUTOVICI
(Albania)
Recent, o nou plachet de
versuri Poeme pufoase, n co-
lectia Opera Omnia Poezie con-
temporan, aprut la Ed. Tipo
Moldova, 188 pagini, mi-a atras
din nou atentia asupra scrierilor
poetului Baki Ymeri, cunoscut de
cteva decenii bune, nc de cnd
era student la Universitatea din
Prishtina - Kosova cu o conti-
nuare a lor la Viena si n anii din
urm doctorand la Universitatea
Bucuresti, dar mai ales n cali-
tatea sa de redactor-sef al publi-
catiei Albanezul - organul de
pres al Uniunii Culturale a Al-
banezilor din Romnia, publi-
catie care mai apare tocmai da-
torit eforturilor aproape singu-
lare ale acestui devotat om de cul-
tur romno-albanez. Am fcut
aceast introducere pentru a de-
monstra c i cunosc activitatea
literar de la primele sale tradu-
ceri din poezia romn n limba
albanez ncumetndu-se s se
apropie sufleteste de Mihai Emi-
nescu, Victor Eftimiu, Anghel
Dumbrveanu, dar mai ales de
Baki Ymeri - poetul
iubirii unui destin comun
Nichita Stnescu, Marin Sorescu
etc. n ultimii ani traduce cu srg
si talent, am putea spune cu de-
votament, poeti contemporani
de la cei mai cunoscuti pn la
tinerii care ncep s se afirme n
literatura romn sau chiar uni-
versal. O face cu sufletul curat,
animat de cele mai bune senti-
mente. Aproape c nu stiu cnd
mai are timp s se ocupe si de
propria creatie.
Aparitia Poemelor pufoase
relev o cu totul alt latur chiar
si a scrierilor si traducerilor sale
de pn acum. Hristu Cndro-
veanu sublinia odat ntr-o re-
cenzie c Pentru poezie, nu
ajunge doar stiinta, mai e ne-
voie si de intuitie, de vis, de ima-
ginatie, cultur, suflet. Baki Ymeri
este un poet albano-romn, etnic
vorbind: fiul unui albanez adic
si al unei romnce. Ceea ce se re-
flect si n poezia sa, n dublul
lui sentiment patriotic..., iar un
alt critic al scrierilor sale, Floren-
tin Popescu, completa: Btios
pn la violenta verbal cnd si
apr o idee, tenace si perseve-
rent, amabil si politicos cu par-
tenerul de dialog, trgnd cu
coada ochiului la fetele frumoase
(se crede un soi de Victor Eftimiu
n materie) el a reusit s se fac
simpatic tuturor. Am citat doar
doi critici ai scrierilor lui Baki
Ymeri din multitudinea celor ce
l-au cunoscut fie ei romni, alba-
nezi sau din alte tri.
Luan Topciu, scriitor si pu-
blicist albanez remarca si el,
Poezia lui Baki Ymeri este plin
de farmec, este sonor si cursi-
v... i place s vorbeasc putin
dar sugestiv. nchei suita unor
aprecieri despre opera lui Baki
Ymeri cu o remarc a criticului
Dan Angelescu: Avalansa de n-
trebri si nelinisti planeaz, nu o
dat apstor, ntr-un superius
al rostirii poetice... Baki Ymeri po-
sed rafinamentul decantrilor
solemne...evadate dintr-un ano-
timp sufletesc sans rivage, des-
pre acest poet sensibil la tot ce
este frumos si solemn n viata de
toate zilele, dar mai presus de ori-
ce alte consideratii, subliniez de-
votamentul su nemrginit pen-
tru poezia romn contemporan
din care a fcut numeroase tra-
duceri n limba albanez publi-
cate n tar si strintate. Poeme
pufoase vin s sintetizeze o par-
te din poeziile de dragoste, dar
ntr-o form nou de sensibili-
tate, filtrat nu numai literar, ci
printr-un rafinament sensual de
adnc si real meditatie, de
mixaj al simturilor cu gndirea
maturizat.
Poetul Baki Ymeri recidiveaz
n ceea ce priveste versul ptimas
privitor la dragostea de femeie,
patrie, si cu o franchet nedisi-
mulat si expune sentimentele ca
si cum ar fi ntr-o convorbire di-
rect cu cititorul su. I-am urm-
rit versurile scrise nc n anii
studentiei (la Prishtina si Viena),
dar mai ales dup stabilirea defi-
nitiv n tara de origine a mamei
sale, cu nceperea unui doctorat
la Universitatea Bucuresti, sub
proteguirea Profesorului univer-
sitar Grigore Brncus. Ne-ar fi
foarte greu s facem o selectie n
citarea unor versuri, dar poezia
Dardania se impune prin con-
tinutul de idei al strii de spirit
existent de veacuri n aceast
zon a Kosovei actuale si a rom-
nilor din Timoc, poetul Baki
Ymeri sintetiznd: Vrajb si
spaim!/ Pragul casei e frnt/ Sa-
tele ard,/ Cmpiile pier, / n vreme
ce noi/ Urcm eliberati/ Pe coli-
nele mortii. (p.143). Dar cum
poetul se va stabili la nord de
Dunre se gndeste la un Vechi
cntec de dragoste, n care:
Dunrea e foarte tulbure si rece,/
Tu esti frumoas si cald./...Du-
nrea tot vine si trece./ Ca smirna
tu arzi cu miresme -/ Cmasa mea
rmne mai rece;/ O piatr m-atine
de glezne. (p.23), iar mplinirea,
apare si ea, sub titlul Te iubesc
n limba romn, din care citm:
Cnd si cnd mama oftnd/ Ros-
tea n limba romn un dor,/Alba-
nezul de tata-i spunea:/ n limba
romn mi-e dor,/ Auzi:/ Te iubesc
n limba romn! (p.145) dar
semnificative vor rmne versu-
rile din poezia Ultimul cuvnt:
Aici odihneste /Cel care n-a fost
bun/ De nimic altceva.../ Dect
de iubit./ (p.166).
Baki Ymeri, cndva...
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
13
Anul III, nr. 5(21)/2012
Nicolae DRAGO{
De unde pn unde s visez Vulturul,
S m-nchipui Vntor?
Deyi n vis, mi amintesc exact,
C niciodat armele de foc
Nu le-am pre(uit.
Pn yi simpla, modesta puyc de
vntoare,
Am dispre(uit-o.
$i totuyi, am visat Vulturul,
nchipuindu-m Vntor.
n vremuri de demult, n vremuri adnci,
Se prea c triam. Eram
Proprietarul unei peyteri.
Am nceput s-mi alctuiesc
Arcul de vntoare.
Alesesem deja pentru trupul arcului
Copacul din care urma
Sculptat s fie,
Cu ndelung rbdare yi artist migal.
Fireyte, fr coarda ce urma s grbeasc
Zborul sge(ii,
Era de negndit arcul;
Fr coarda pentru care
Coada semea( a celui
Mai slbatic armsar
Fr mil am vmuit-o,
Dup cum silexul cel mai strlucitor
Pmntului l-am jertfit,
Spre a fi druit temutul sol al nefiin(ei
Tremurtoarelor vergi ale sge(ilor.
Apoi, am urcat pe munte,
n ayteptarea Vulturului.
El trebuia s i se arate
Nerbdrii mele.
Printre stnci viu colorate,
Cu arcul mpodobit
Am urcat muntele,
Nu de copaci strjuit,
$i de ciudate arme de vntoare,
Tot felul de puyti, cu paturile
ngropate n stnci, cu (evile tcute
ndreptate spre cer.
Numai din unele se nl(au
Firave fuioare de fum,
De parc abia se ncheiase
Ritualul semnturilor metalice.
mi lovea ritmic yoldurile
Un pitoresc ochean militar,
Pe care, nc din copilrie,
Cu team l priveam,
Cu team yi admira(ie,
$tiind c bunicul dinspre tat,
l purtase n marele rzboi.
mi lovea ritmic yoldurile,
Suspendat, cum era,
n cureaua lat.
$i ea roas de vremuri.
Plin de speran(e urcam,
mpodobit cu arcul,
Grbit s ntlnesc Vulturul.
Ajuns sus, am cutat
Cu ncordat ayteptare
Pe cerul nenourat, pasrea.
Pasrea rvnit de mine yi de onixul
sge(ilor.
ndelung am cutat-o.
Ea nu se zrea, ea nu venea.
Abia ctre nserare, a traversat aerul
Un misterios flfit de aripi,
Limpede amintindu-mi foynetul
Din basmele copilriei.
Prin mritoarele lentile
Ale vetustului ochean militar,
Am privit n extaz
Maiestuoasa pasre a vzduhului.
Prea o statuie zidit.
ncremenit parc,
Rstignit de rotundul cerului
Cu invizibile cuie.
Cu ochii sticloyi, inexpresivi aproape,
Ca ntr-o dojan disimulat
M cerceta, mpovrat de rece curiozitate,
Vulturul.
Am potrivit sgeata,
n arcul cu atta migal alctuit,
Anticipndu-i vibra(iile urcnd
prin aerul clar.
Zbor neierttor ctre aripile Vulturului,
Ctre statuia cerului n sfidtor
echilibru.
Orgolios, urma s celebrez,
din clip n clip,
Iminenta prbuyire.
Numai c inexpresivi, ca de ghea(,
Ochii psrii, parc hipnotizndu-m,
Mi-au ordonat s curm nesbuin(a
victorioasei vntori.
Statuie de piatr eu nsumi devenisem.
Cu ochi ca de ghea( priveam scena
De mine visat, de mine rvnit:
Muntele, Cerul, Vulturul neclintit,
Vntorul (care fusesem) mutat
De o indescifrabil via( n piatr.
O vast sculptur ncremenit toate erau.
Ca ntr-un album citeam o veche legend
Cu litere din piatr desenat:
Peisaj cu Vultur yi Vntor.
Fr arc, fr sge(i,
Cuprins n nemiycare,
Eram yi eu captiv acolo,
n vasta lucrare, n peisajul ncremenitei
Aduceri aminte...
Numai Vulturul, bijuterie
De marmur cenuyie,
mbr(iyat de cupola cerului,
Sigur de sine,
Legnndu-yi moale aripile,
Sfida cutezan(a visat.
Peisaj cu Vultur
[i V@n#tor
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
14
Anul III, nr. 5(21)/2012
Spunnd Adrian Erbiceanu,
ne gndim, n primul rnd, la co-
fondatorul si Presedintele Aso-
ciatiei Scriitorilor de Limb Ro-
mn din Qubec si la Directorul
executiv al Editurii de limb ro-
mn (ASLRQ) din metropola
canadian Montral. Dar de data
aceasta, Adrian Erbiceanu ni se
prezint cu un volum de poeme,
carte iesit proaspt de sub tipar
datorit efortului Editurii SIN-
GUR din Trgoviste.
Talentul poetic al dlui Adrian
Erbiceanu, dublat de instruirea
special de care s-a bucurat n
tar - ca elev al unor scoli de elit:
Liceul Militar din Breaza, Scoala
Militar Superioar de Ofiteri din
Pitesti si ca absolvent al Facul-
ttii de limb si literatur romn
la Institutul Pedagogic din Bu-
curesti - si-au pus amprenta asu-
pra operei sale literare. Recitin-
du-i poemele, descoperim o stare
original de poezie, o stare ce se
degaj din versuri armonioase,
scotnd n evident virtutile ex-
presive ale limbii romne, mu-
zicalitatea ei. Melodicitatea dis-
cursului liric dovedeste stpni-
rea artei scrierii poetice clasice,
ordonate, disciplina unei scrii-
Ortansa TUDOR
(Canada)
turi ndelung studiate, dar si far-
mecul ambiguittii moderne.
Volumul - o creatie liric des-
chis, sincer si luminoas, as-
cunznd printre silabe ecouri
ale unor seisme sufletesti proprii
autorului dar si conditiei emi-
grantului - reprezint nssi mo-
dernitatea versurilor clasice pe
care nu toti o ntelegem sau o n-
telegem cu greu. Poetul si des-
chide sufletul celui care stie s-l
citeasc. El stie cum s transfor-
me n marea poezie propriile
meditatii, sentimentele, acele
gnduri ilicite, crora le sunt
supuse toate vrstele. El urc
trepte dup trepte (v. Treceai, n
calea ta, Si tot alerg, Bat calda-
rmul vietii), purtat, parc, de un
nestvilit dor, Dorul-dor devenit
concept filosofic la Lucian Blaga,
reflectat n poezia lui Goga si m-
pmntenit de Grigore Vieru. Po-
etul nu s-o fi gndit, poate, la a-
ceste apropieri, dar cititorul le
face pentru c mpreun aparti-
nem aceluiasi spatiu al inconsti-
entului, spatiu care, parc profe-
tic, a fost numit spatiul mioritic.
Vreti s stiti ct de romn este
Adrian Erbiceanu, care este con-
tributia sa la dezvoltarea limba-
jului poetic romnesc? Cititi-i
atent acest ultim volum!
La niciun poet din Diaspora
nu am gsit atta romantism evo-
cator ca n Poezia lui. Am ntlnit,
e drept, tablouri nostalgice ale
plaiurilor natale presrate cu in-
traductibilele cuvinte romnesti:
dor, plai, ce ne apar ca scprri
de stele pe firmamentul peisaju-
lui poetic al trii de origine, dar
la Adrian Erbiceanu am desco-
perit constelatii; expresii ntregi
transformate n simboluri. El i d
cuvntului intraductibil rom-
nesc, conotatii noi, traumatizan-
te. Pentru frumusetea si tragismul
ei, mi permit s reiau n ntregime
poezia intitulat, pur si simplu
Dor: Jos la rscruce, gata de
duc / Ce m mai tine, m tot
hurduc. // Dorul atrn frunz
srac, / Dragostea vine, dra-
gostea pleac... // Prind, ca din
palme, s se rsfire / Cioburi
pstrate n amintire... // Ca o
minciun consolatoare, / Vre-
mea m ninge, clipa m doare...
Poezia lui Adrian Erbiceanu
e nvluit n tain, n doruri ce
transpar n boare folclorizant, n
starea eminescian; de aici si po-
larizarea atentiei ctre marea
trecere, cu toate interjectiile si
semnele ei de exclamare. Si poezia
sa are: un nu stiu ce, si-un nu
stiu cum, adic un farmec apar-
te. Rtcitor, el suie din treapt
n treapt, piramidal. Ajuns n
Adrian Erbiceanu -
Printre silabe
vrful ultimului modul al co-
loanei infinite, imagineaz o spi-
ral din care nzuieste s cu-
prind infinitul, cci asta ne este
soarta celor care ne-am nscut
pe plaiurile lui Eminescu si Brn-
cusi. S nzuim mereu spre alt-
ceva, tot mai sus, dar care vesnic
va rmnea departe. Si, con-
chide poetul n poezia M-
ncearc, uite-asa: M-ncear-
c, uite-aa, un dor.../ ... Si iar
m-ntorc la poarta ta i bat...
La poarta cui? - ne ntrebm noi,
cititorii - LA POARTA POEZIEI!
Volumul Printre silabe, prin
varietatea, profunzimea si moder-
nitatea materialului expus, este o
carte grea de sensuri care ne
invit s o citim cu mare atentie.
Cele 60 de poeme cuprinse
n acest volum constituie un flo-
rilegiu.
Aspect de la lansarea cr(ii Printre silabe,
de Adrian Erbiceanu, smbt
21.04.2012, lansare organizat de
Asocia(ia Scriitorilor de Limb Romn
(ASLRQ), la Centrul Socio-comunitar,
6767 Cte-des-Neiges, Montral)
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
15
Anul III, nr. 5(21)/2012
Adrian BOTEZ
I. L. Caragiale este membrul Lojei Ioha-
nice Romnesti
1
, a sec. al XIX-lea. Pozitia sa
n Loja Iohanic Romneasc este de inter-
mediaritate: intermediar ntre SLAVA-SLA-
VICI si CREANG-CREANGA COPACULUI
PARADISIAC (Creanga de Aur). Mai exact,
I. L. Caragiale trebuie, prin misiunea (primit
si asumat) n cadrul Lojei Iohanice Rom-
nesti - s produc emergenta curentilor male-
fici ai lumii acesteia. S-i fac evidenti si s-
i ofere, astfel, potentelor exorcizatoare ale
spiritului uman veghetor. El este SPINUL
NEGRU (etimologie dat si de Serban Cio-
culescu) - deci, el trebuie s nteleag resor-
turile oculte prin care Spinul Negru a ac-
ceptat rolul de NCORONARE NTRU CAL-
VAR - a lui Iisus Hristos. Asta nu nseamn
c Spinul Negru nu a participat la transfi-
gurarea lumii prin mesajul Golgotei. Dar tre-
buie s nteleag oamenii din ce cauze oculte
a trebuit s apar si s devin absolut nece-
sar CALVARUL - pentru Mntuire, adic
pentru re-normalizarea raporturilor dintre
Ion Luca Caragiale [i Loja
Iohanic# Rom@neasc#
Om si Dumnezeu - dintre omul terestru dina-
mizat n multiplicitate - si prototipul su etern,
imuabil, din Paradis: ADAM PROTOGONOS.
Latura demonic, luciferic - fortele care
au intervenit n lume pentru a bruia rapor-
turile sacre, numite RITUAL - trebuia evi-
dentiat de cineva din cadrul Lojei Iohanice
De aceea, Spinul Negru a trebuit, n proiectul
ocult, n virtualitatea sacr a Lojei Iohanice
Romnesti - s primeasc numele de ION si
pe cel de LUCA: adic, de la baza Logos-
ului pur pornind - s se ncerce revelarea
imaginativ-dinamic a cauzelor degradrii
Logos-ului, a cderii n deriziune - a
DHARMEI cosmice. Si aprofundarea intui-
tiv a acestor cauze.
Biografiile personajelor lumii, cu rele-
vant de entitti spirituale, sunt att de crunt
mistificate si mutilate (si acest lucru se face
cu atta rea-credint, de ctre ignorantii, fu-
riosi pe propria ignorant, dar obnubilati n
propria ignorant) nct ne sunt cu desvr-
sire inutile, atunci cnd este vorba s expli-
cm relevanta spiritual a unei personalitti,
n epoca sa, n cadrul eonului su etc.
n schimb, mai greu de mistificat sunt ope-
rele acestor personalitti. Ele pot fi ascunse,
uneori chiar mutilate, cu tendint (cutnd a
se extirpa tocmai partea cu relevant spiri-
tual) - dar, de cele mai multe ori, profanii nu
se pricep s opereze cu adevrat distrugtor
- pentru c n starea lor de entropie spiritual,
le lipseste discernmntul - att n ru, ct
si n bine.
Spre exemplu, ru-voitorilor, care ar fi vrut
s discrediteze si s oculteze relevanta io-
hanic-spiritual a lui I.L.Caragiale, le-a fost
imposibil s intuiasc importanta urmtorului
text, din schita Monopol
2
:
Ne-am oprit. Ne pupm n gondol ca
doi patricieni de pe timpul ilustrului doge
Francesco Morosini. Se d jos ncetinel pe
trotuarul plin de ap i intr, leoarc de
ploaie, pe portalul btrnului su palaz-
zaccio (s.a.)
- Ia sama (i strig) pe SAN GOVANNI,
PADRONE MIO (s.a.), nobilul meu senior,
s nu-ti fi rmas vreun smbure de maslin
pe talp!
El se ntoarce, smulge cu vrful dege-
telor o srutare unsuroas de pe buze i
mi-o arunc magnific din deprtare.
Celui care ar replica, iritat, c se caut
elemente oculte de simbolistic ritualic doar
pentru c NOI am vrea s descoperim astfel
de elemente, n opera unui scriitor care n-a
avut n viata lui habar de astfel de elemente,
i vom rspunde, pe loc, printr-un fragment
de schit (Tren de plcere
3
), n care numai
ru-voitorii de meserie si orbii din nastere
nu vor recunoaste viziunea profund ritualic
si initiatic a lui I. L. Caragiale asupra lumii -
viziune confruntat (si de aici rezult punerea
n evident a strii de emergent n care se
afl azi efectele malefice ale luciferismului
asupra Logos-ului cosmic, asupra Dharmei
universale - efecte de tip catastrofic, tragic
si apocaliptic, avnd tras, pe fata amenin-
ttor-divin, masca, uneori bonom, alteori
cinic, a comediei) cu rezultantele distruc-
tive, din lumea Logos-ului persiflat, perse-
cutat, rstignit, prin lenea spiritual uman.
Si chiar dac porta-vocea divinittii nu e
constient de mesaj - mesajul exist n sine,
n esenta lui divin.
Pentru cine nu e deprins s se catere
pe munti, putnd trece ca o capr din valea
Prahovei n a Ialomitei, Sinaia nu se poate
compara mai nemerit dect cu un stomac:
o ncpare mai mult sau mai putin larg,
avnd dou deschizturi destul de strmte.
Te-a nghitit odat Sinaia, nu mai poti iei
dect ori pe sus, spre miaznoapte, ctre
Predeal, ori pe jos, spre miazzi, ctre Co-
marnic. Prin urmare, i face d. Georgescu
urmtoarea juditioas socoteal: Trebuie
s fie n Sinaia, c n-au avut pe unde
zbura..
Capra
4
este simbolul Fulgerului yi
16
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul III, nr. 5(21)/2012
Ini(ierii. Ea este MAMA LUMII PRAKRTI
- si, cu ajutorul ei, spiritul poate evolua pe
verticala GUNELOR (strilor spirituale - si
calitti primordiale): SATTVA- albul si str-
lucirea etherului, RAJAS - rosul patimii-pti-
mirii ntru dinamism, necesar att vietii bio-
logice, ct si initierii spirituale, TAMAS -
negrul pasivittii, din zona malefic, a Mate-
riei - borboros.
Saltul initiatic (pe verticala gunelor) se
face dinspre Prahova spre Ialomita (ca vi-
caverne initiatice): tracologul Adrian Bucu-
rescu, n vol. Dacia secret, Arhetip, Buc.,
1997 - d tlmcirea sacr a etimologiei traco-
getice a acestor dou toponime:
a - Prahova - ar veni de la ARCO-DA-
BARA = CURCUBEUL, ARCUL DE FOC;
b - Ialomi(a - ar veni de la AURU-METTI
= DRUMUL CELUI (CEL) STRLUCITOR.
(op cit., p.18. si op. cit., p. 99).
Initiatul, deci, trebuie s ating (prin zbor
spiritual initiatic) Arcul de Foc - pentru a se
putea nscrie, apoi, pe Drumul Cel Strlu-
citor.
Dar nimeni din familia Georgescu (de-
rizoriul Sfntului Gheorghe
5
: O AGIOS
GEORGIOS) nu este reabilitat initiatic, n
vederea zborului spiritual. De aceea, familia
Georgescu, departe de a atinge Arcul de
Foc si a se nscrie pe Drumul cel Strlucitor -
este silit la nchiderea n caverna infernal:
SINAI-a (stomacul Caprei, avnd dou des-
chizturi la extremele verticale).
Acum, s zicem si c ortografierea noas-
tr SINAI-A are rostul ei. Domnitorul Serban
Cantacuzino, unul dintre cei mai strluciti
voievozi, din punct de vedere al initierii spiri-
tuale - dup ce a fcut drumul (pelerinajul) la
Muntele Sinai (si el un MUNTE AL CAPREI
- al Saltului Initiatic - FULGER), acolo unde i
s-a artat Dumnezeu-Iehova lui Moise - n-
tors n Tara Romneasc, a pus s se zideasc
bisericut n Muntii Rifei - ai lui Orfeu (Muntii
care nasc Valea Prahovei si o strjuiesc-ocro-
tesc) - zicndu-i SINAIA. De la aceast ctito-
rie, ca epifanie romneasc a miracolului Lo-
gosului Revelat pe Muntele Sinai - si ia nu-
mele asezarea, stiut azi ca statiunea (pasi-
vizarea, obturarea sacr?) Sinaia.
nghitirea e un act ritualic, cu finalitate
initiatic. ncperea-stomac (mai mult sau
mai putin larg, n functie de cel nghitit...),
ca si burta - are semnificatia labirintului
infernal. Labirint care, n mod normal, are
functie initiatic, pentru cei care au intrat n
labirint cu VOINTA de a fi initiati.
Acesti binevoitori ntru initiere au dou
iesiri-sanse, din labirintul sinait:
a - spre Miaznoapte (Hyperboreea,
Zona Ocult) - numit PREDEAL - adic pe
deal (si, n cartea despre ION CREANG,
am lmurit c DEALUL este al AUM-ului , al
Vibratiei Primordiale-Parasabda-Logos Re-
cuperat, echivalent cu Fiinta Recuperat-
Adam Protogonos), sau
b - COMARNIC (spre Miazzi, locul lu-
minii profane - marcnd ratarea initierii. CO-
MARNICUL nseamn COLIBA CIOBA-
NULUI, Adpostul CASULUI-LUMIN. E
o polit, o zon-purgatoriu, pentru cei cu
voint de initiere, dar care n-au acumulat,
nc, putint de initiere.
Si d-l Georgescu trage concluzia logic,
avnd n vedere faptul c el stie despre lipsa
de apetent initiatic a familiei sale (adic, e
constient de dezastrul spiritual n care se
complace degeneratul-profanatul, prin oa-
meni-pmnteni, Sfnt Gheorghe):
Trebuie s fie n Sinaia, c n-au avut
pe unde zbura.
Cei degenerati spiritual nu pot cpta
aripi si, deci, nici locuri pe unde s zboare (n
traducere: spa(ii-coridoare ini(iatice). Ei
trebuie s rmn, mult si bine, pentru a se
supune unei operatii de-a dreptul apocalip-
tice, n BURTA-STOMAC-SINAIA. N-au pe
unde zbura, cci nu merit, nc, nici Comar-
nicul-Purgatoriu - si, cu att mai putin, inte-
grarea n Parasabda-Dealul AUM-ului
(PREDEAL).
Am spus toate acestea, pentru a ne putea
ntoarce, nestingheriti (prea mult) de crtitori
- la pasajul prim, pe care l-am citat, n deschi-
derea PRELIMINARIILOR, unde vorbeam
despre apartenenta lui I. L. Caragiale la Loja
Iohanic Romneasc din sec. al XIX-lea.
I. L. Caragiale reconstituie, n plin veac
al XIX-lea, atmosfera Evului Mediu venetian
(doi patricieni de pe timpul ilustrului
doge Francesco Morosini - 1618-1694) - n
care diluviul si-a aflat compensatia n GON-
DOLA-ARCA-ARC (spiritual), cu care se
tinteste n Soare (simbol al Izbvirii prin Hris-
tos). ARCA deci este, ea nssi, un SM-
BURE al diluviului - accesoriu. SMBURELE
este grija suprem a SENIORULUI I. L.
Caragiale, care atrage atentia AMICULUI X
(interesant: la I. L. Caragiale exist, totdea-
una, o onomastic a derizoriului, n care/spre
care degenereaz lumea: Lache, Mache, Mi-
tic etc. - de data aceasta, ns, companionul
din gondola-arc-smbure este notat cu
CRUCEA SFNTULUI ANDREI, echiva-
lent cu initiala lui Hristos): Ia sama (...)
nobilul meu senior, s nu-ti fi rmas vreun
smbure de maslin pe talp!
Adic s aib grijSENIORUL X (Stpn
Spiritual al btrnului palazzaccio al lu-
mii) s nu calce n picioare, s nu ascund
sub talp, deci sub apele primordiale - Sm-
burele $ansei de mpcare (a Omului cu
Dumnezeu). Cci srutul din interiorul sm-
burelui-gondol (arc) nu este dect emer-
genta-expansiunea spre evident a mpcrii
microcosmice, oculte, dintre NOE-Omul
fenomenal si AUTORUL DIVIN al Diluviului-
Venetia.
TALPA care ar afunda SMBURELE - ar
fi asimilabil TLPII IADULUI, borboros-
ului. Traducerea exoteric a textului ar fi:
Stpne, scoate de sub talpa TA (care, din
TALP CU CARE CALC Iisus pre Moarte
- se poate transforma n talpa-temelia bor-
boros-ului yi diluviului fr contenire) -
SMBURELE - si LAS-L S PLUTEASC
PE APE - pentru a resorbi, treptat, fenome-
nalul (diluviul) si a se ntri n luz - lumina
secret divin, smburele indestructibil al
fiintei.
Dac tot se face trimiterea la Evul Mediu-
Renastere si la Francesco Morosini, - dogele
Sandro Botticelli - Plngerea lui Isus
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
17
Anul III, nr. 5(21)/2012
care, la Naxos (insul greceasc) i-a zdrobit
pe turci (demonii ntunericului) - s spunem
si c SMBURELE (miezul migdalei) simbo-
lizeaz, esoteric, pe MAICA NDURRII, a
Sansei Soterilogice a Omenirii. Pe Fecioara
Maria: o aureol n elips nconjoar
uneori pe Maica Domnului, n reprezent-
rile picturale (cf. Jean Chevalier/Alain
Gheerbrant, Dicjionar de simboluri, vol. II,
p. 304).
S nu scpm din vedere esentialul. Re-
capitulm si completm:
a - e stare de diluviu expiatoriu pentru
omenire (migdala estevulva Yoni, despre care
Upanishadele spun c este simbolul
apelor cosmice i al agitatiei nvrtejite a
posibilittilor infinite ale esentialittii
6
;
b - diluviul este cauzat, se pare, de dege-
nerarea Logos-ului: Amicul X, la cltinarea
gondolei-trsur (Carul Lumii), n stare dio-
nysiac, stlceste ciudat cuvntul ALCOOL
(care, n traditie alchimic, este identic cu
VITRIOL): accololului. Dar dac starea
dionysiatic este una cu finalitate soterio-
logic, iar AMICUL X (Ciudatul Necunos-
cut...) nu voia s spun, oare, ALCOOL - ci,
prin cltinarea-rsturnarea CARULUI LUMII
(ceea ce, pe romneste, se cheam NASTE-
RE-RENASTERE INITIATIC A LUMII) a
vrut s indice PARADISUL LUI DUMNEZEU
- adic, mai concret: ACOLO-AL-LUI?
Oare n-avem dreptul s-l bnuim pe I. L. Ca-
ragiale a fi Stpn Deplin asupra Logos-ului
Secret (Ocult, Mascat)? Dovezi ale stpnirii
Logos-ului, de ctre triada Eminescu-Cara-
giale-Slavici, le avem nc de la ziarul Timpul,
unde creaser o gondol-arc a Logos-ului,
o Carte Ocult a Lumii Romnesti (cf. cartea
noastr anterioar, Ion Creang - PARA-
SABDA...).
c - Diluviul este ridicat la rang de OPE-
RATIE ARISTOCRATIC (Venetia patri-
cienilor). Si, care, se cuvine s uitm c
ALCHIMIA se numeste ARTA REGAL si
CALEA REGAL?
d - VENETIA ALCHIMIC (dogele Fran-
cesco Morosini a fost el nsusi initiat alchi-
mist, iar victoria de la Naxos a fost o operatie
alchimic) este transfigurat n MOLDOVA
ALCHIMIC (doar se stie bine c alchimistii
desfiintau dimensiunile profane - si re-creau
un Centru Spiritual al Lumii: n cartea noastr
Ion Creang - PARASABDA... demons-
trm, pe urmele lui VASILE LOVINESCU,
faptul c Centrul Spiritual al Lumii, Ierusalimul
Ceresc, este MOLDOVA). Munteanul I. L.
Caragiale nu uit de acest lucru. Dar de unde
l-ar sti - dac n-ar apartine lojei iohanice a
AMINULUI (EMINESCU), care este loj
ntru LOGOS-ul MOLDAV?
e - Ploaia nu strnesteneliniyti - ci PACE:
I. L. Caragiale si AMICUL X, situati n gon-
dol (Trsura-Car al Lumii, diminutivat
sacral la nivel de smbure-arc a Lumii) se
srut, SUB SEMNUL MASLINULUI si al
CUECUBEULUI. Avertimentul esoteric adre-
sat de I. L. Caragiale, Amicului X are drept
rspuns: I - o atitudine magnific, II - pe
fondul unei srutri care anuleaz spatiali-
tatea profan: smulge cu vrful degetelor
o srutare unsuroas, de pe buze - SMUL-
SUL srutrii este SMULGEREA RD-
CINII TERESTRE a SRUTRII - pentru a
o reda unsului-unsurosului Logos al Buze-
lor (Logos al MIRULUI-UNGERE-mirun-
gere). Magnificien(a este si de Stpn-Pa-
trician al Carului Lumii-Smbure, si de Mag-
Stpn al Secretelor Duble (ale apelor pri-
mordiale si ale Smburelui Soteriologic
Etern-Prototipul Adam Protogonos).
f - n definitiv, gondola, sinecdoc a Ca-
rului Lumii, cuprins n vrtejul apelor cos-
mice, al agitajiei nvrtejite a posibili-
tjilor infinite ale existenjei - este si sinec-
doc a LOJEI SPIRITUALE IOHANICE. Dar,
atunci, de ce sunt doar DOI n gondol-arc
- si nu 3+1 (Maestrul+Ucenicii)? Pentru c,
pur si simplu, Amicul X (Ciudatul necunos-
cut, purtnd initiala greceasc a lui Hristos)
i contine, rezumativ, pe Maestrul Amin, pe
ION-ul Orfeu al Crengii de Aur si pe Slava-
Slavici al Topicii Cosmice. A rmas, ca o con-
trapondere a treimii benefice - I. L. Caragiale,
agentul de relevan( a maleficului din lume.
Dualitatea sacr din gondol este una com-
pensatorie, iar nu exhaustivitate cosmic.
g - n fine, s marcm lucrul cel mai im-
portant, cauza pentru care am deschis discu-
tia despre apartenenta lui I. L. Caragiale la
Loja Iohanic Romneasc: n acest final de
schit, doar trei elemente lingvistice sunt su-
bliniate de I. L. Caragiale, prin italice (ca
form, dar dou dintre ele si ca LIMB...) -
si toate trei tin de sacralitate:
I - accololului - pe care noi l-am desci-
frat n chip de mesaj al lui Dionysos-Orfeu-
Iisus: ACOLO-AL-LUI=PARADISUL;
II - btrnul su palazzaccio - Palatul
Mic - pentru c e vzut din perspectiv uma-
n - iar omul e departe de a fi izbvit si, deci,
vede Paradisul Mic-Departe, ca perspectiv.
CEL BTRN, de deasupra Diluviului - r-
mnnd, mereu - Paradisul...
III - Pe San Giovanni, padrone mio! -
Pe Sfntul Ioan, patronul meu! (= Sfntul
sub a crui ocrotire stau si cu care m iden-
tific). ntr-un moment sacral, ntr-un spatiu
sacral - si numele trebuie s-si reveleze sa-
cralitatea: ION (Luca Caragiale) este, de fapt,
Sacrul ION, al sacrei Loje a lui ION - Loja
Iohanic Romneasc, fixat (sacral!) n Nor-
dul Moldovei (al mprtiei Verzi, a Paras-
chevei-Venus - HIPERBOREEA).
*
Dar I. L. Caragiale si-a mai marcat (ntr-
un fel esential - diferit ca expresie) transper-
sonalitatea onomastic: prin cristicul per-
sonaj ION, din drama Apasta - unic dram,
unic personaj-misteriu al transcenderii, sub
masca sacr a Nebuniei.
Este evident confruntarea dintre pre-
ceptele Vechiului Testament - si cele ale
Noului Testament, solutionarea strii con-
flictuale si restabilirea DHARMEI COSMICE
realizndu-se prin emergenta preceptelor
Noului Testament:
a - se confrunt legea talionului, ma-
nifest si exprimat la nivelul principiului
feminin actionnd n pies (Anca), dar con-
simtit, n mod tacit, si de elemente din cadrul
expresiei umane a principiului masculine
(Dragomir, Gheorghe) - cu hristicul auto-
sacrificial al lui ION . Anca, total opac la
semnificatia profund, revelatoare de esent,
a gestului autosacrificial al lui ION - i sop-
teste rspicat lui Dragomir cel arestat prin
NPSTUIRE: Dragomire, uit-te la mine
(el o privete) - pentru fapt rsplat i n-
past pentru npast! Ca si pentru farisei
si saduchei, epifania lui Iisus Hristos nu are
relevant pentru cei ncrncenati asupra
unui principiu al JUSTITIEI foarte strmt
nteles - ncorsetat de o logic slbatic,
joas, meschin. JUSTITIA, neechilibrat de
MIZERICORDIE - naste mari bulversri n
cosmosul interior al personajelor (fixatii, cos-
maruri, stri onirice etc.). Dragomir accept
si achieseaz si el la principiul Justitiei
Implacabile si fr dubletul armonizator,
esential - al mpcrii prin POCINT (as-
pect esential al MIZERICORDIEI divine): el
asteapt, sub un chip sau altul, plata brutal,
concret-material, pentru uciderea rivalului
n dragoste - DUMITRU CIREZARUL. Iar
Dumitru, la rndul su, intr n profund
stare de complicitate cu asasinul - prin mus-
carea/musctura bratului lui Dragomir - un
fel de euharistie invers - n care, n loc s
se mprtseasc din harul ceresc, prin Duh
Dumnezeiesc - i nseamn pe cei doi cu sem-
nul Vesnicei Dihonii, cu semnele distinctive,
pentru istoria umanittii ntregi - ale lui CAIN,
respectiv ABEL.
b - ION apare ca NEBUNUL - cel care nu
e situate n ordinea firescului (veterotesta-
mentar) uman. Picat din alte sfere, din alte
rnduieli. Si Iisus e categorisit de Pontiu Pilat
drept slab la minte. Cci asa-zisa normali-
tate uman nu poate accepta ek-stasis-ul,
iesirea din pielea uman, si situarea n
trans-personalitate - ca pe ceva firesc, chiar
necesar. ION vine cu dou mituri funda-
mentale
7
:
I - MITUL BORBOROS-ULUI, prpastia
18
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
Gheenei (Prakrti) eterne: Mi! ...este la noi
o ocn prsit... n fund e o balt neagr...
Dac arunci o piatr-n fund, numa, de de-
parte, din inima pmntului, ncepe s auie,
i auie tot mereu, i tocm-a doua zi tace,
cnd zice Maica Domnul ui: destul .
Aceast balt, ns, ca o expresie a NA-
DIRULUI AXEI POLARE COSMICE - este
doar pentru ilustrarea notiunii de CDERE
LUCIFERIC, de cdere fr pocint. i
spune ION lui DRAGOMIR, n prim ins-
tant, sub socul aflrii vinovatului (ADE-
VRAT!) de crim: Tueti dracul! Dac
tu eti dracul, de ce nu te duci s stai n
balta unde te-a gonit Maica Domnului? ...or
de ce nu mergi pe pustii locuri? Or de ce
nut e ntorci n fundul iadului? De ce?
Ultimul DE CE? - este sinteza dharmei cos-
mice: lumea este echilibrat polar prin situ-
area la ZENITUL FIINTEI - ARBORE SEPHI-
ROTIC, a Cununii de Spini a Autosacri-
ficiului (ION si pipie mereu CAPUL - care-
l doare - de fapt, se ncredinteaz permanent
de persistenta semnului misiunii sale auto-
sacrificiale: CUNUNA DE SPINI de pe cap,
Cercul Larg (nu Cel Strmt!) al ntelegerii
semnificatiilor Arborelui Sephirot - Arborelui
Cosmic al Vietii Spirituale) - si, la NADIR, de
prezenta triadei demonice (care trebuie
supus operatiei alchimice de transfigurare
spiritual): Borboros (balta neagr)-Pustiu
(pustiirea de constiint asupra lui Dumnezeu
cel Viu) - Fundul Iadului (punctul de unde,
prin transfigurare spiritual, urmeaz, cu
necesitate, URCAREA PRIN FNTNA CU
AP VIE, la Lumina Fetei lui Dumnezeu).
II - n faza a doua a discursului su ctre
Dragomir, ION dezvolt MITUL AUTOSA-
CRIFICIULUI NECESAR (pentru transfi-
gurarea lumii): i spune lui Dragomir despre
cel care a pctuit maxim, ucigndu-si tatl
si bgndu-l, cu npast, la ocn, pe fratele
su. Dar ucigasul a n(eles misterul
MIZERICORDIEI DIVINE SI MISTERUL
EUHARISTIEI: 1 - Vezi ce l-a nvtat pe el
Maica Domnului, s vie la ocn i s spuie:
eu am rpus pe taica, lui neica s-i dati
drumul, c nu e vinovat - i, despre ace-
lai
8
: E unul la noi la ocn...Ce om bun,
vere! Cum m miluiete el pe mine: m-
nnc numai o frmit i tainul lui mi-l
d mie!
Euharistia ucigasului si falsului ucigas,
punerea n comun a PINII VIETII SPIRI-
TUALE (vesnice) - se produce n contextul
STRII DE FOAME PERMANENT a lui
ION. Este foamea de DHARMA, de armo-
nizare, a ARBORELUI SEPHIROTH - prin
echilibrare simultan, miraculoas, a talerului
JUSTITIEI cu cel al MIZERICORDIEI. Cum?
Prin pocint. Atunci cnd se va autosacri-
fica, eventrndu-se, aruncnd din el la-
birintul infernal - mruntaiele - si, el va da
CINELUI FENRIR - transfiguratorul-n-
noitorul lumilor, FOAMEA i se va stinge: va
aprea SETEA (aceeasi cu a lui Iisus pe Cru-
cea Golgotic) de se reintegra mai degrab
planului celest.
Iat ct de convingtor si n spirit cristic
i vorbeste, acum, dup parabola cu ucigasul
pocit si euharistic, ION lui Dragomir
9
: -
Vezi... Tu la ce n-ai venit s spui cum c Ion
nu-i vinovat... Pe Ion l-ati btut n cap de-
geaba... Luati-m pe mine. Ce-am avut eu
cu Dumitru e alt socoteal, dar pe Ion
lsati-l, sracul(cu obid adnc) i Ion s-
ar fi rugat la Maica Domnului buna pentru
pcatele tale... Vezi!... Vezi
Aceast repetitie, cu dubl valoare (in-
terogativ si imperativ) a verbului vederii -
se refer la necesitatea revelatiei MIZERI-
CORDIEI - aveveri(ei Maica Domnului. Cci
Ir Mizericordia-Maica Domnului nu se
poate elibera omul de pcat, nu se poate sui,
napoi la zenitul divin, prin SALTURILE DIN
CREANG. N CREANG (simboliznd
treptele initiatice)
10
: Pe urm, vere, m-am
dus la fntna de sub deal i am pus do-
nitele jos... Ei! era frumos i cald etc.
Moartea lui Ion este, n fapt, att reve-
larea Zenitului Mizericordiei Marianice - ct
si sansa, oferit cuplului uman degenerate
(Adam-Eva, degradati la Dragomir-Anca) de
a ntelege sensul mizericordiei, pocin-
tei,mntuirii
11
: - Uite veverita!... colo sus...
pe crac (CREANGA DE AUR!)uite-o!
(Vrea s se nchine i-i cade mna - n exta-
zul suprem) Maica Domnului! tu eti? tu
m chemi? stai, c viu!... (Expir).
Imaginea-simbol a crcii-creang tr-
deaz initierea lui I. L. Caragiale n Loja Io-
hanic, n care Ioan al Inimii eraION Creang,
n consubstantialitate spiritual cu AMI-
NUL-Maestrul) - Eminescul-Lojei Iohanice.
S se observe si c semnul CRUCII este a-
bandonat n favoarea extazului - sau, mai
exact, nglobat sintetic n starea de extaz -
viziune-transcendere a/n nadir(ului). Practic,
ION Creang si Aminul Lojei Iohanice sunt
urmasii acelei COLLEGIA FABRORUM,
despre care vorbeste V. LOVINESCU
12
-
organizatie secret a lucrtorilor spiritu-
ali, care avea drept scop armonizarea reci-
proc-integrativ, a simbolurilor credintei
vechi cu simbolurile credintei noi.
Tragedia (aparent - drama!) lui ION
din APASTA este tragedia existentei att
individuale (I. L. Caragiale), ct si a Lojei Io-
hanice Romnesti, din sec. al XIX-lea: oa-
menii nu nteleg sensul autosacrificiului hris-
tic - l blocheaz pe Ion-Hristosul n FN-
TNA DINTRE LUMI (Cer-Pmnt) - si se
blocheaz si pe ei n borboros, n balta neagr
a iadului, pe care-l ntretin cu o anumit
savoare pervers. Orbul Dragomir ncepe,
dup litania de tip evanghelic a lui ION, s
lumineze beciul propriei fiinte, parc n-
cercnd s pipie usorii Portii Mntuirii. Dar
n Poart st, nenduplecat, veterotesta-
mentara ANCA, blocat pe talerul JUSTITIEI.
Aceast blocare, fr perspectiva MIZERI-
CORDIEI - va transforma JUSTITIA n N-
PAST - iar npasta ntr-un sir fr capt al
npastelor. Nimic nu poate fi vindecat prin
unilateralitatea tratamentului: dac vindeci
doar trupul, rdcina spiritual a bolii n-
multeste (aparent miraculos) att rdcinile,
ct si bolile.
ION e aruncat n PUTUL PRSIT (p-
rsit de ntelegerea uman-spiritual) - si to-
tusi, efectul gestului autosacrificial se rs-
frnge, n pofida obnubilrii ntru ru a cu-
plului adamic degradat - peste lume: Moartea
Sandro Botticelli - Nayterea Venerei
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
19
Anul III, nr. 5(21)/2012
sa dezlntuie ZORII, RUGCIUNEA COS-
MIC (UTRENIA) si CLOPOTELE. Anca
numeste noroc aceast aparent coincident
ntre moartea autosacrificial a lui ION - si
utrenia cu bti de clopot. Nu: este
DHARMA - legea cosmic a echilibrului, care
se impune, peste ambitiile si ntunecrile
demonice ale microcosmosului uman
13
:
Toac de utrenie... Ai avut ncai noroc de
moarte, Ioane, ti trage clopotele ca la toti
cretinii!
Anca n-a perceput miracolul: CUTITUL
din mna lui Ion este, de fapt, CRUCEA
GOLGOTIC - Aborele Sephiroth si Axul
Balantei-THULE. Cci Ion nu se sinucide, la
modul profan-ordinar - ci face gestul mret
al autosacrificiului pentru deblocarea
DHARMEI cosmice: el vine din MUNTE
(OCNA GOLGOTIC) si se ntoarce n
MUNTE (VRFUL COPACULUI COSMIC,
ULTIMA CRAC A VEVERITEI-MAICA
DOMNULUI)
14
: Nu puneti mna!... S nu
dati!... Ion a murit! (se smucete i le scap,
se repede la tarab, ia un cutit mare i ri-
dicndu-l n sus mret:) Nu puneti mna!...
Ion merge la Maica Domnului () (Ion cu
figura radioas, reapare tinnd n sus cu-
titul plin de snge, face doi pai i se pr-
buete, amndoi se reped la el i-l ridic).
Traducerea exoteric a scenei esoterice,
pe trei sferturi mute, jucat ca MISTERIU,
iar nu ca simpl pies de teatru: S nu pun
mna nimeni dintre spurcati, s nu spurce
jertfa suprem.Eu m ridic spre mretia Mea
- care este mretia Spiritului Transpersonal,
Divin. Fiinta uman trebuie s fie renscut
de Pntecul Sfnt al Maicii Domnului,
pentru a putea cpta viziunea divin i a
putea atinge cu mna pe Dumnezeu. Sn-
gele Crucii i Sngele Meu sunt una - i
scldati veti fi n acest snge, chiar mpo-
triva vointei voastre. Eu fac doi pai, n
calitate de cluz divin - oameni orbiti
de patim, faceti-l pe-al treilea, ca s re-
nateti puri.
MRETIA, IRADIEREA LUMINII FE-
TEI, EXTAZUL SUPREM pe care le arat-
exprim fiinta ION-ului - fac din el o hieroglif
cristic, iar din pies un misteriu al mntuirii
omenirii, prin depsirea atitudinii primitive,
involutiv-spirituale, a veterotestamentaris-
mului. De ce a scris I. L. Caragiale aceast
pies? Probabil pentru c ea, si nu alt pies
- nu este teatru, ci este BULETINUL IDEN-
TITTII SPIRITUALE A LUI I. L. Caragiale.
Cci I. L. Caragiale este ION Nebunul - adic
cel ce cunoayte dharma si, chiar dac vine n
casa omului, degradat pn la casa-borbo-
ros - are tria s priveasc borborosul si s
vad dincolo de borboros. Asa, doar, se ex-
plic diferenta ntre intoleran(a ytiutorului
yi revelatorului nclcrilor dharmei (cf. si
intoleranta lui ION din povestirea Ion...) -
scriitorul I. L. Caragiale - si toleranta, aproape
excesiv, exprimat (fat de lumea lui alde
Dragomir sau Anca) de ctre omul - I. L. Ca-
ragiale (initiatul Lojei Iohanice Romnesti) -
exprimat n scrisorile ctre Al.Vlahut, unul
dintre prietenii cu care a ntretinut o co-
respondent relativ abundent.
Doar un membru al Lojei Iohanice Ro-
mneyti poate avea o att de sintetic si, n
acelasi timp, aparent antitetic (dichotomic)
viziune asupra lumii. O viziune care trdeaz
SCHIZOFRENIA SACR, de care sufer
orice iluminat spiritual, initiat. Dar, mai cu
seam, cel care a avut, poate, cea mai ingrat
misiune: de a nregistra, analiza, condamna,
prin opera-Logos - nclcrile dharmei cos-
mice de ctre poporul romn - pentru ca, apoi,
cu concursul tuturor membrilor Lojei Io-
hanice Romnesti (inclusiv el nsusi, I. L. Ca-
ragiale), s produc Yantrele (gesturile ri-
tualice) si Mantrele (vibratiile ritualice, res-
tauratoare ale AUM-ului) necesare actului
soteriologic, exercitat asupra Neamului Ro-
mnesc. S pstreze, n Neamul Romnesc,
forta limpezitoare a CREDINTEI
15
: Frate
Vlahut, n vremea asta aa de tulbure, de
acr i de lipsit de orice credint, rostul
literatilor ar fi, cred eu, s-o limpezeasc i
s-i inspire un pic de credint (s.n.).
1
Cf. R. Gunon, Simboluri ale $tiin(ei Sacre,
Humanitas, Buc., 1997, p. 241: Motenirea ve-
chilor Collegia Fabrorum a fost transmis cu
exactitate corporatiilor care, de-a lungul ntregului
Ev Mediu, au pstrat acelai caracter initiatic, i
mai ales corporatiei constructorilor; aceasta a
avut n mod natural ca patroni pe cei Doi Sfinti
Ioani (Boteztorul i Evanghelistul), de aici venind
expresia binecunoscut de LOJ A SFNTULUI
IOAN, care a fost pstrat de masonerie ().
LOJA SFNTULUI IOAN, dei nu este asimilat
simbolic grotei, nu reprezint mai putin, ca i
aceasta din urm, o figur a cosmosului; de-
scrierea dimensiunilor sale este deosebit de clar,
n aceast privint: lungimea ei este de la rsrit
la apus, lrgimea sa de la miazzi la miaz-
noapte, nltimea sa de la pmnt la cer (sau
pn la al 7-lea cer!), iar adncimea sa de la
suprafata pmntului pn n centrul su.
(...) Neamul Romnesc, cel putin n secolul al
XIX-lea (dar noi tim, secret, c, sub alte nume
de stare civil, faptul sacru cltorete, sfidnd
istoria, din secole anterioare, n secole ulterioare
secolului XIX) - i-a consacrat ocult o LOJ IO-
HANIC, pe care toat lumea a privit-o i nc o
privete, fr s-o vad. V. Lovinescu spune clar,
definitiv, numele MAESTRULUI lojei, n lucrarea
sa O ICOAN CRESTIN PE COLUMNA TRA-
IAN (glose asupra melancoliei) - Cartea Ro-
mneasc, Colectia Gnosis, 1996, p. 109: Men-
tionez un fapt semnificativ, pentru acela care nu
crede n hazard. NUMELE LUI EMINESCU
ESTE AMIN (s.n.). Relatiile lui Amin-Eminescu
sunt la vedere, emergente, tiute de toat lu-
mea - cu TREI IOANI: ION Creang, IONLuca
Caragiale i IOAN Slavici - cf. Adrian Botez,
Loja Iohanic Romneasc, Ed. Rafet, Rm. Srat,
2006.
2
Cf. I. L. Caragiale, vol. Tem yi varia(iuni -
Momente. Schi(e. Amintiri, Ed. Dacia, Cluj-
Napoca, 1988, p. 292.
3
Cf. op. cit., p. 179
4
Cf. Jean Chevalier/Alain Gheerbrant, Dic(ionar
de simboluri, vol. I, pp. 246-247.
5
Cf. A. Bucurescu, Dacia magic, Arhetip, Buc.,
1998, p. 131.
6
Cf. Jean Chevalier/Alain Gheerbrant, op.cit.,
vol. II, p.304.
7
Cf. I. L. Caragiale, Teatru, Ed. Facla, Timisoara,
1983, p. 220.
8
Cf. I. L. Caragiale, op. cit., p. 221.
9
Idem, pp. 221-222.
10
Idem, p. 218.
11
Idem, p. 224.
12
Cf. V. Lovinescu, O icoan creytin, pe Co-
lumna Traian, Gnosis - Cartea Romneasc,
Buc., 1996.
13
Cf. I. L. Caragiale, Teatru, Facla, Timisoara,
1983, p. 225.
14
dem, p. 224.
15
Cf. I. L. Caragiale, Opere, vol. IV, Publicistic,
EPL, Buc., 1965, p. 466.
Filippino Lippi - Sf. Ieremia
20
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
Florin AGAFI}EI
Anul acesta, n toamn, se vor mplini
dou decenii de la disparitia Amitei Bhose,
cunoscut n Romnia prin activitatea li-
vresc si universitar, dar mai ales ca perso-
nalitate care a pus n lumin relatia Occident-
Orient, prin intermediul culturii si civilizatiei
romne, n general, prin creatia eminescian,
n mod special.
Unii s-ar putea ntreba, pe bun dreptate,
ce grab ne-a ndemnat s amintim - cu cteva
luni mai devreme - tristul eveniment al trecerii
n alt dimensiune, a celei care a purtat nu-
mele Amita Bhose.
Mrturisim: nu avem la ndemn, n acest
sens, un argument care s produc depline
satisfactii.
De ajuns s spunem c, ntr-una din zilele
din urm, rsfoind volumul intitulat Emi-
nescu - editie ngrijit de Mihai Dascl si
20 de ani de la
dispari]ia Amitei Bhose
Un exemplu de modestie yi demnitate
Carmen Musat-Coman, din anul 2001- reci-
team cu si mai mult atentie cuvntul intro-
ductiv; faptul ne-a redesteptat idei, consta-
tri mai vechi, triri pe care le considerasem
demult consumate; nu n ultimul rnd, se ad-
uga amintirilor plcute, redescoperirea unei
pguboase traditii n ceea ce ne priveste
pe noi, romnii, cnd este vorba s ne ra-
portm la intelectuali, n general, la cei de
mare valoare, n mod special. Ne vom lmuri
mai departe.
Sub titlul, Amita Bhose - o nobil prie-
ten, Zoe Dumitrescu-Busulenga afirma, n
loc de introducere, n cartea sus-amintit:
n lunga, foarte lunga mea carier univer-
sitar, ntlnirea cu mult regretata Amita
Bhose a constituit un moment cu totul sin-
gular. ncepnd de la prezenta ei uor exo-
tic, de la silueta gratioas i micrile de-
licate, dar sigure, pn la ochii vii, p-
trunztori, i glasul cu modulatii muzicale
ntrerupte din cnd n cnd de un hohot de
rs care avea i o imperceptibil ironie,
Amita sugera de la nceput o personalitate
puternic, n ciuda fragilittii ei.
C acesta e adevrul, Amita Bhose o ara-
t prin nssi existenta ei - indubitabil - deru-
lat, mai cu seam, sub cerul Romniei, tara
pe care a iubit-o att de mult si care a deter-
minat-o s-si prseasc patria natal - India
- dup dou vizite fcute aici. Vizitele i-au
prilejuit ntlnirea cu Eminescu, iar iubirea
fat de opera acestuia a fost decisiv n a o
convinge c, alegerea fcut, de a se desprti
decisiv de verdele Bengalului, se anunta de
bun augur. De fapt, chiar nainte de plecarea
din India, Amita ncercase s traduc versuri
apartinnd lui Eminescu, n bengali; apro-
fundarea si apoi recunoasterea valorii scrie-
rilor sale cu privire la anumite creatii din opera
lui Eminescu, se va mplini ns, pe pmnt
romnesc.
Amita dorea s arate romnilor India - cu
ntregul ei tezaur de cultur si civilizatie - asa
cum o vzuse Eminescu, o percepuse si si-o
nsusise poetul.
Sosit n Romnia, si face destui prieteni;
din cercul celor apropiati, n afar de Zoe
Dumitrescu-Busulenga, director, n acea
vreme - e vorba de anii ce au urmat lui 1971!
- al Institutului de Istorie i Teorie Literar
G.Clinescu, se mai aflau Cicerone
Poghirc si Sergiu Al-George.
Sunt cei care o vor sprijini, cnd anumite
cercuri de interese sau, pur si simplu, de igno-
ranti, i vor face viata din ce n ce mai grea,
desi, la un moment dat, n 1977 solicitase
cettenia romn, act de suprem conside-
ratie i iubire fat de tara care o primise
(conform Busulenga) initial cu bratele des-
chise.
Amita Bhose
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
21
Anul III, nr. 5(21)/2012
Vor fi necesari doi ani ca s primeasc
cettenia din partea statului romn, perioad
n care a fost urmrit, suspectat de diverse
interese. ntr-un trziu, primeste un post de
suplinitor, n cadrul Universittii Bucureti,
unde va preda limba sanskrit i bengali
(Idem). Lucreaz intens la teza sa de doctorat,
Eminescu i India, dar face traduceri si
din Marin Sorescu.
Se refugiaz n spatiul spiritual romnesc,
dorind s afle un ungher de afectiune n
snul poporului romn, dup ce ultima le-
gtur cu India - prin tatl su - dispare, ur-
mare a mortii acestuia, dup cum ea nssi
recunostea.
Ceea ce realiza Amita Bhose, se situa pe
aceleasi coordonate de gndire, simtire,
creatie cu anumite scrieri ale lui Sergiu Al-
George, cci ambii, fiecare n felul su pro-
priu, caracteristic, aveau s deschid drumuri
necunoscute pn atunci n cultura romn,
menite a lumina aparte legturile ascunse-n
timp, dintre spritualitatea indian si cea din
arealul romnesc.
Amita se gseste, la un moment dat, prin-
tre specialistii ce lucreaz colectiv la editarea
operei lui Mihai Eminescu; n aceast calitate,
ntre altele, se ocup cu traducerea si adno-
tarea Gramaticii sanskrite mici, al crei
autor era Fr. Bopp, lucrare, dup cum se cu-
noaste, tradus de Eminescu, dar aflat, la
acea vreme, n stare de manuscris. Face efor-
tul ndelungat - e vorba de ani de zile - de a
translitera textul sanskrit al gramaticii, fo-
losind caracterele latine; munc epuizant,
dar sustinut de pasiunea pentru Eminescu
si India, deopotriv.
Nu stim dac altcineva s-ar fi ncumetat
la un asemenea travaliu, de ntelegere corect
a textului sanskrit, si de redare a sa n limba
romn, recupernd astfel, o parte din munca
ce contureaz un capitol deosebit al preocu-
prilor poetului: cunoasterea limbii sanskrite,
conditie a accesului spre arhaica gndire in-
dian.
Dincolo de activitatea livresc, de cerce-
tare, Amita avea si o activ viat social, nu
putine fiind ntlnirile organizate la Amba-
sada Indiei din Bucuresti, unde erau invitati
romnii, ca s intre pe viu n contact cu obi-
ceiurile, traditia diferitelor regiuni din vasta
Bharatya, prin intermediul spectacolelor
organizate, seratelor, cnd se recrea atmosfe-
ra indian, fie si numai pentru cteva zeci de
minute.
Zoe Dumitrescu-Busulenga si aminteste
din nou: mbrcat n sari-urile sale de o
nobil elegant, ca i cum s-ar fi pregtit
pentru a oficia pe altarul artei, ea ardea
betioare de santal, crend n sal o aur
parfumat, potrivit deopotriv poeziei,
muzicii, dansului teatrului.
Amita se stabilise n Romnia cu toat
inima, reinfuznd o stare de entuziasm n jurul
lui Eminescu si operei sale.
Amita percepea aparte mesajele unui n-
trziat rishi, dup cum ea nssi l numea pe
Eminescu si le retransmitea poporului romn,
ntr-un timp cnd acesta avea nevoie, mai
mult ca oricnd, de perspectiva filosofic
asupra vietii, de ntelegerea c totul este efe-
mer n arealul lumii subsolare, dar si c exist,
totodat, posibilitatea evadrii din cercul
limitat, mundan, prin credint, perseverent,
deosebit abnegatie.
Va trata - din opera eminescian - chesti-
uni precum India n contiinta lui Emi-
nescu, Ecouri din Kalidasa, ntlnirea
cu buddhismul, Trecerea la Vede, Emi-
nescu i limba sanskrit, cu o introducere
n Cabala limbii sanskrite, raportul dintre
creatia Luceafrul si Usanas-Kay Us,
ideea de repaos, haos, cosmologie,
cosmogonie; nu n ultimul rnd, va des-
coperi ritmul din versurile poetului, ritm
aflat n consonant cu modalitatea de cu-
getare indian , conform creia, lumea este i
ritm, nu doar creatie, distrugere...
Sustinnd comunicri stiintifice n dife-
rite institutii de prestigiu din Romnia, in-
vitat la congresele traductorilor, deru-
lndu-si activitatea universitar cu mare
constiinciozitate, Amita Bhose aborda ches-
tiuni subtile din creatia eminescian, precum
mitologia i filosofia indian n opera
Srmanul Dionis, legtura dintre gndi-
rea lui Buddha i creatiile lui Eminescu i
R. Tagore, posibila ultim pasiune a poe-
tului, care ar fi fost India, ce ntregea, astfel,
un cerc miraculos, pornit n anii tineretii de
ctre poet, prin pasii fcuti ctre cunoasterea
istoriei btrnei (conform Fl. Paraschiv)
Indii.
Pe unde ajungea, Amita insufla celor din
jur o deosebit atmosfer de viat si lucru,
de prietenie si adevr, ntr-o tar care in-
trase, din anii 1980, accentuat, sub spectrul
neguros al dictaturii ceausiste.
n loc s aib grij de un asemenea om,
s-i sprijine demersurile stiintifice, s-i faci-
liteze calea, menit a pune n lumina cu-
noasterii raportul dintre dou lumi deprtate
n spatiu, dar att de apropiate n spirit, statul
romn - prin ctiva reprezentanti, incapabili
de a vedea dincolo de invidia lor proprie, de
mruntele realizri personale - s-a strduit
din rsputeri s-i fac viata Amitei un ade-
vrat calvar; de parc ar fi trebuit s isp-
seasc o vin, s suporte o pedeaps.
Mai presus de toate, instrumentele prin
care actiona Karma asupra Amitei, s-au vrut
a fi din spatiul romnesc. Principiul dur, trans-
cendent, nu lsa loc unei alte variante.
Amita era condamnat, fr vin, la o
viat presrat cu umiliri, hrtuieli, dureri
sufletesti, ce aveau s-si pun, n cele din
urm, nefasta amprent asupra propriei s-
ntti si vieti; citm, din nou, din Busulenga:
Din 1986 au nceput hrtuielile; ba se
ncearc retrogradarea de la postul de lec-
tor la cel de asistent, ba, n 1989, se d
cursului ei statutul de facultativ - cursul de
sanskrit i bengali - n vreme ce cursul de
hindi rmnea obligatoriu, dar fr a avea
cadru didactic de specialitate. La sfritul
anului 1989, postul i-a fost desfiintat, n
ciuda memoriilor sale la conducerea Uni-
versittii - din Bucuresti, n.ns.! - i a Mi-
nisterului nvtmntului (...) . Si ca s-i
poat ctiga totui existenta, aceast inte-
lectual de nalt calitate care nu mai avea
alt mijloc de subzistent a cerut transfe-
rarea la Institutul de Etnografie i Folclor
al Academiei Romne, institutie al crei
preedinte fiind, i-am aprobat-o n 1991.
Dup o cltorie n India, pentru adunarea
de material, a revenit n Romnia. Se strn-
seser prea multe suferinte, prea multe umi-
linte n sufletul ei mare, i trupul i-a cedat.
Ficatul bolnav a necesitat o operatie care,
nereuit, punea capt nobilei i chinuitei
vieti a Amitei Bhose, la 24 octombrie 1992.
Numai Dumnezeu poate s-i mai nte-
leag pe aceia dintre noi care fac ru, cnd li
se face bine!
Un gnd pios, deopotriv, ndreptm c-
tre sufletul Amitei Bhose, cea care a ncercat
si reusit, n mare msur, s ofere o alt cu-
loare relatiilor interumane, fiind exemplu de
modestie si demnitate pentru concettenii
ei, romnii.
Sandro Botticelli - Marte yi Venus
22
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
*
As fi vrut s te strng n brate,
Indiferent, ca o lacrim de post,
Icnd mtnii n fiece dimineat
cu chip de prescure.
*
Dragostea mea te tine n dinti
n mansarda inimii.
Sufletul si piaptn prul
ca o ploaie cu oasele n buzunar.
*
Te doare rul ca o lacrim atrnat
n oftatul norilor nchisi n prvlia
de la marginea zvoiului.
*
Inima ierbii m strngea de mn.
Suferea de dorul coasei
ce-si scrpina spinarea
n talpa diminetii cu gfit de rou.
George BACIU
Cu g@ndu-n buzunar
*
Aud frumusetea ta
n pivnitele gndului.
Un sfert din mine o cnt,
restul e un nimic obosit si lenes
prevzut n curiozitatea
oglinzii care te priveste.
*
Crucea de la margine drumului
seamn cu tine:
cntec fr cuvinte.
*
Stau n genunchi,
m uit n mine,
vd buzele inimii
srutnd povara diminetii
din plnsul tcerii
cu care m strigi.
*
Cad n vis.
La o azvrlitur de snul tu
atrnat n sughitul inimii.
*
Nu m-mbrtisa, c sunt orb,
triesc la subsol murdar de finit
si numr rnile ostasului ce sunt
ntre cer si pmnt,
n Dumnezeu proptit
de iubire-mbtat,
de moarte curtat.
*
Umbra ta e ct o petal
czut pe ochiul rdcinii
cu care m pipi.
*
Cheam-m ncet si tandru
cu numele de alaltieri,
cu amurgul de ieri,
cu zvonul pmntului nelinistit
pe crucea de gnd rstignit.
*
Copacul acela cu emotii impertinente
era acuzatul care violase poteca
ce ducea frunzele n sanatoriul toamnei.
*
Zilele cu ochii albastri
ascultau vntul strivindu-si aripile
n acoperisul caselor cu buze de sindril.
*
Secera lunii tia soaptele stelelor
rmase vduve n iatacul
cu povesti de adormit copaci.
*
Nu m mir c nu m iubesti.
Am un loc gol n inim
unde seara nvleste mirosul tu
de fntn cu apa lovit de buze.
*
Vd ntunericul trgnd draperia
peste soapta snilor ti
cu care-mi linistesti visele
de pe noptiera inimii.
*
Dac eram ap
mi asezam izvorul sub obrazul tlpii,
ca iarba s-mi stearg lacrima
cu buzele.
*
mi trec o mn prin prul copacilor.
Parc sunt eu istovit de tusea toamnei.
*
Te-am luat n brate si m-am privit.
Era Pieta lui Michelangelo.
*
Trupul mi se copilrea
sub pardesiul privirii tale albastre.
Oasele vntului nvtau s cnte dimineata
mahmur de btrnete.
Domenico Ghirlandaio -
Adorajia magilor
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
23
Anul III, nr. 5(21)/2012
Doina Drgut (publicist, pro-
zator, critic literar, poet, redactor-
sef al prestigioasei reviste lite-
rare Constelatii diamantine -
lunar, online) si face tot mai des
prezenta n lumea literar din
Romnia si nu numai. Scriitorii
olteni sunt reprezentati onorabil
de Doina Drgut.
Liga Scriitorilor Romni de
pretutindeni devine tot mai acti-
v literar prin revistele care sunt
editate sub egida LSR, Conste-
latii diamantine, avnd un loc
fruntas. Diploma VIRTUTEA LI-
TERAR, acordat celor trei pi-
loni de baz ai revistei, fondatori,
unul dintre acestia fiind Doina
Drgut, ca redactor-sef al revis-
tei, s-a meritat din plin. Cu druire
si talent, Doina Drgut ni se dez-
vluie ca un om de litere complet,
desi pregtirea sa superioar
este n matematic-informatic.
Talentul si pasiunea Doinei
Drgut pentru scris si spun cu-
vntul. Aceste calitti au deter-
minat editorul Antologiei de po-
ezie bilingve romno-albanez,
n persoana poetului Baki Ymeri,
s o publice n aceast carte al-
turi de nume cunoscute n viata
literar: Theodor Damian, Aurel
Pop, Cassian Maria Spiridon,
Marius Chelaru, Mariana Pn-
daru, Georgeta Blendea Zamfir,
Adnan Mehmeti, Silva Trnava,
Ismet Hasani, Mazllum Baraliu si
Izet Shala.
Antologia este publicat n
colectia: Biblioteca Albanezul,
avnd consilier editorial pe
Vitore Leka, redactor pe Luan
Topiu, lector pe Ilir Kosova,
responsabil pe Laura Rushan,
tehnoredactor pe Adriana Taba-
ku, distributie - Amanda Edit,
Bucuresti, editie a revistei Alba-
nezul - 2012, ISSN: 1221-6925.
Prefata (Parathnia) este
scris de nsusi poetul Baki
Ymeri, sub un titlu de invidiat:
INVITA]IA UNEI ANTOLOGII
(Tocmai cnd ne risipim,
punctul nostru de ntlnire este
poezia).
Aceast antologie vine s ne
bucure sufletele n colaborare cu
albanezii Romniei culturale
(Ky libr del n drit n
bashkpunim me Bashksin
Kulturore t Shqiptarve t
Rumansis).
Grupajul fiecrui poet este n-
sotit de o biografie, astfel si poe-
ziile semnate de Doina Drgut
sunt nsotite de o prezentare. Din
nota biografic aflm despre:
Volume publicate: Ceasuri
de ndoieli (poezii, prefat de
Ovidiu Ghidirmic, Ed. Spirit ro-
mnesc, Craiova, 1994); Arabes-
curi (eseuri, Ed. Spirit romnesc,
Craiova, 1995); Detaare ntr-un
spatiu dens (poezii, Ed. Spirit
romnesc, Craiova, 1995); In-
dividualitatea destinului (ese-
uri asupra individualitti desti-
nului n art, Ed. Spirit romnesc,
Craiova, 1996); Spatiul din neli-
niti (poezii, ref. cop. IV: Cons-
tanta Buzea, Ovidiu Ghidirmic,
Ed. Scribul, Slatina, 1998);
Ochiul de lumin (poezii, pre-
fat de Constantin Dumitrache,
postfat de George Sorescu, Ovi-
diu Ghidirmic, C. M. Popa, Ed.
Fundatia Scrisul Romnesc, Cra-
iova, 2000); Suferintele unui re-
dactor (roman-jurnal, prefat de
prof. Ion N. Dinc, Ed. Alma,
Craiova, 2006); Neliniti prin
timp (proz, Ed. Sitech, Craiova,
2010); Antologii : Verticala
curgere spre soare, ntlniri mi-
rabile cu Mitropolitul Nestor, Al
cincilea patriarh, Mrturisirea
de credint literar, Noul Orfeu,
etc. Editii ngrijite: Philippide,
mon amour, de Constantin
Dumitrache, Ed. Spirit romnesc,
Craiova, 2002. Numeroase premii,
certificate si diplome obtinute
pentru prodigioasa activitate
desfsurat n domeniul creatiei
spirituale.
Antologia Gustul nerbd-
rii cuprinde din poezia scriitoarei
(pag. 44-49), astfel: Faim tem-
porar - Fama e prkohshme /
pag. 46; Gnduri ca valuri - Men-
dime si val / pag. 46; Trecere
evolutiv - Parakalim evolutiv
/ pag. 47; Amnarea ploii - Mn-
janimi i shiut / pag. 47; Rotire i
nltare - Vrtitje n lartsim /
pag. 47; Risip spre adncuri -
Shprndarje n thellsi / pag.48;
Poarta vntului - Porta e ers /
pag. 48; Fug n adnc / pag.
49; Taina inimii / pag. 49; Trup
configurat / pag. 49; Farmec i
lumin / pag. 49.
Doina Drgut scrie o poezie
cerebral, are propriul stil n
aranjarea n vers, n general scrie
cu vers scurt, iar poezia sa e ca-
racterizat printr-o prozodie in-
terioar specific eului artistic,
interiorizat, complex dar nu com-
plexat. Autoarea trieste ntr-un
univers al cochetrii cu logica de
idei, subtil prezentat, prin versuri
scurte, cu un limbaj simplu si
adecvat temei, sugernd solutii,
definitii ale tririlor n genere, a
problemelor vietii. n grupaj g-
sim sintagme poetice care nu pot
fi trecute cu vederea: tcerea/
urmelor de rou; pierdere/ n
dezvoltare / mplinire-n nempli-
niri; marginea/ ce o credeam
sfrit/ este nceputul/ ce se ter-
min/ ntr-un singur/ punct.
Iat si un poem n ntregime, cel
mai reusit, cred eu: Se terg
distantele/ dintre tceri/ absen-
tele/ alunec/ nlntuite/ ntr-o
risip/ spre adncuri/ se iro-
sesc/ n margini/ creterile/
duse/ pn-n cer (Risip spre
adncuri).
Fiecare poet din antologie
are universul propriu si cu pro-
pria percepere despre viat, co-
tidian. Trebuie lecturat spre a fi
savurat n liniste si cu plcere.
Marinela PREOTEASA
membru LSR, director Ed. CuArt
Doina Dr#gu] \n ANTOLOGIA
de poezie rom@no-albanez#
Gustul ner#bd#rii / Shija e padurimit
24
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
Greenwich
Partea cea mai frumoas din tine, e
partea material a monedei pe muchie
nfrgezindu-te printre suspine yi irizri;
ntr-o zi pmntul yi-a schimbat direc(ia,
din toate aceste lucruri pe dos
(i-ai fcut o corabie yi nu mai ytii
ncotro duce drumul soarelui,
minunea unor tceri fr schimb;
cau(i disperat meridianul de Greenwich
dar nu mai ytii ce-a zis pmntul
cnd a pornit-o la drum
Greenwich
The most beautiful part of you
is the material side of the coin on the edge
Lying among sighs and iridescences
One day the Earth changed its direction,
from all these reversal things you made
a boat and you dont know anymore where
the way of the sun leads to, the wonder of a
silence without any exchange; you look
desperately for the Greenwich meridian
but you dont know anymore what the
Earth said when it set out
Puterea junglei
Cine-ar fi crezut c vorba ta
va lovi acest cmp de ninsori
yi cai nhma(i la snii bizare?!
Cine ar fi crezut
c stron(iul are un rost
n aceast metamorfozare
de ani fulgui(i cu priceperi infantile
yi luceferi alerga(i prin ieslele nop(ii,
de tauri cu cornul de foc
yi femei dezbrcate yi ochii
nroyi(i de nesomn
yi fum de (igar?!
Opri(i tigrul! a trecut
peste linia reglementar a junglei
yi rcneyte la noi cu nesa(,
nrotit n biroul fabricii de bani.
Opri(i tigrul, smulge(i-i din(ii,
acolo a ascuns prin(ii yi chinurile serii,
smulge(i-i blana asta vrgat de Lun,
- sub ea st ascuns puterea junglei!
De sub gheare nsngerate, rsare felina!
Femeia se strecoar din sngele cald
ca un trandafir nflorit proptind
(epi n rcoarea buzelor sale!
Opri(i femeia! a trecut peste
linia reglementar a junglei,
n sngele ei fierbinte...
timpul yi-a ascuns smn(a!
The power of jungle
Who would have believed that your word
would fall upon this field of snowfalls
and horses harnessed to bizarre
sledges?!
Who would have believed
that the strontium has a sense
in this metamorphosis of years
powdered with childish skills
and evening stars followed through the
mangers of the night,
by bulls with the horn of fire
and undressed women and eyes
reddened of sleepiness
and cigarette smoke?!
Keep back the tiger! It went
Gaj
Numele tu sun a dragoste yi durere,
a coast de verb, a plnset de cerb;
naintezi prin h(iyul cuvintelor
cu stele de mare, de cer, ...
pe umeri, pe bra(e, pe tmple,
ntorci strigtul n val de neliniyti
yi n stamin de cntec, ...
nu vreau s murim n curcubee de-amurg
purtndu-ne centura visrii pe pntec!
cuvintele-s false cochete-n baston
cu farduri albastre yi negre, ...
lsndu-yi iubirile drept gaj pe peron
yi-n buzunarul poytayului orb
strecurndu-se ca o crti(
printre copacii luminii.
Mortgage
Your name sounds love and pain side of
verb, weeping of stag you trudge along the
welter of the words with stars and stars-
fishon shoulders, arms, temples,
you return the scream in a wave of
anxieties and in a stamen of song
I dont us to die in rainbows of twilight
carrying our girdle of dreaminess on the
belly!
words are perfidious coquettes walking in
stick with blue and black paints
warranting their loves on the platform
dual in the blind postmans pocket
squeezing like a mole
through the trees of the light.
Farmec viu
Ai pingelit drumul spre soare
cu payi vnztori de-ntuneric,
clepsidrele rsar pe trotuare
ca pietrele reci n amurguri,
e-un gnd mai absurd dect via(a
icnind n ungherele nop(ii n cli de
fne(e yi birturi cu unsoarea pe uyi
yi firma ascuns sub pat?!
Leyinuri absurde-n tribune yi zmbete vii
n saloane tatueaz zarea cu visuri,
cu licori sngernde yi amurguri
ntristate de zei.
Ai pingelit drumul spre soare
cu payi vnztori de lumin,
n farmecul ei viu nu se moare.
Living charm
You soled the way towards the sun with
steps, sellers of darkness, the sand
glasses turn up on the pavements like
cold stones in the twilights, it is a thought
more nonsensical than life itself
groaning in the nooks of the night in the
haystacks and pubs with grease on doors
and the sign hidden underneath the bed?!
Absurd swoons in the stands and vivid
smiles in the drawing-rooms Tattoo the
horizon with dreams, bleeding liquids and
twilights grieved by Gods.
You soled the way towards the sun
with steps, sellers of light
in its living charm, there is no death.
beyond the regular line of the jungle
and roars at us greedily
pounded in the office of the money factory
Keep back the tiger, pull out its teeth
there it hid the parents and the agonies of
the evening, pull out its fur striped by the
Moon, underneath it is hidden the power
of jungle!... From under the bleeding
claws, the feline turns up!
The woman squeezes out of the warm
blood Like a blooming rose propping up
Thorns in the freshness of her lips!
Stop the woman! She went beyond the
regular line of the jungle, In her hot
bloodTime hid its seed!
Traducerea n limba englez de Luminija Suse, Canada
Marinela PREOTEASA
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
25
Anul III, nr. 5(21)/2012
Dincolo de vitralii este noul
volum al scriitorului si publicis-
tului Gheorghe A. Stroia, redac-
torul revistei Armonii cultu-
rale, n paginile creia spiritul
solidarittii si al prieteniei literare
sunt dominante.
Dup un lmuritor Argu-
ment, scris n virtutea simplittii
si generozittii n Cuvnt, struc-
tura crtii mai nglobeaz trei seg-
mente: I. Sub ploile albastre ale
poeziei, II. Prizonier al prozei -
Oglinzi paralele si III. Cititor de
scriitor. Acestora li se adaug o
fis de autor si un minialbum foto
ce ncheie imagistic templul prie-
teniei literare n care autorul se
ncptneaz s cread, fcnd
abstractie de nentelegerile, po-
negririle si dezbinrile existente
adesea n viata si presa literar.
Nimeni nu are dreptul de a face
dintr-un act de cultur, un jos-
nic atac la persoan i, mai mult
dect att, nimeni nu are drep-
tul de a-i satisface setea anima-
lic de snge, pentru a-i de-
monstra ferocitatea - fie ea i din
ratiuni pur literare ori este-
tice. Nu avem dreptul s cl-
cm n picioare munca nimnui,
Monica GROSU
Armonia unei priviri
Dincolo de vitralii
nici s ne considerm superiori
tuturor (dup cum fceau inchi-
zitorii ori cruciatii), sub pretex-
tul drepttii, de partea creia
ne place s credem c suntem.
Ar trebui s ne gndim la faptul
c fiecare gest pe care-l vom
face, fiecare gnd negativ, pe
care-l manifestm, se va ntoar-
ce ca un bumerang, mpotriva
noastr!(p. 6-7).
ntelegem, asadar, c autorul
rndurilor ce tintesc profunzimea
vitraliilor, ceea ce este dincolo
de form si culoare, si aseaz de-
mersul sub un spectru totalmente
constructiv, urnd obiceiul uno-
ra din mediul cultural, si nu nu-
mai, de a rspndi n jur atotpu-
ternicia, distrugerea, intriga.
Asa cum autorul argumen-
teaz n Cuvntul introductiv,
cartea sa realizeaz un inventar
de cronici, recenzii, prefete si
aprecieri asupra unor volume
sau studii pe care le-a citit cu
aceeasi abnegatie pe care o pune
n tot ce ntreprinde pe trmul
cultural-literar. Materialele n-
sumate n volumul Dincolo de
vitralii sunt scrise n perioada
februarie-iulie 2011 si au fost
publicate n diverse reviste din
tar, majoritatea n format elec-
tronic, avnd astfel, nu doar aco-
perire national, ci si internatio-
nal. Dintre acestea, mentionm
cteva: Constelatii Diamantine
(Craiova), Plumb (Bacu), Va-
tra Veche (Trgu-Mures), Mol-
dova Literar (Iasi), Armonii
Culturale (Adjud), Agero
(Stuttgart), sptmnalul New
York Magazin, revista sebe-
sean romno-german Der
Underwald, Basarabia literar
(Republica Moldova) etc.
Predispozitia spre poeticitate
se adevereste nc din paginile
introductive si are menirea de a
nsoti si ncnta lectura: Fr
frustrarea specific firii umane,
am pornit ntr-o cutare furibun-
d a poeziei autentice. Am n-
ceput s caut poezia acolo unde
nu as fi cutat-o poate, niciodat:
n verdele firului ierbii, n pletele
vntului cltor, n ochii lucitori
ai astrelor, n spuma nenceput
a viselor, dar mai mult dect att
- n sufletele oamenilor. (p. 5).
Din punct de vedere al abor-
drii critice, Gheorghe A. Stroia
practic un discurs elaborat ce
parcurge periplul bio-bibliogra-
fic, deopotriv cu cel analitic. No-
tatiile exegetice cultiv tonul ar-
monios, interpretarea generoas,
abordarea eclectic, diagnosti-
cul critic ce configureaz puncte-
le de rezistent ale operei anali-
zate. Recuzita criticului nregis-
treaz cu atentie semnificatiile,
simbolurile, fr a omite structura
sau pilonii de rezistent ai scrie-
rilor supuse dezbaterii analitice
si consemnnd, de asemenea,
elementul de originalitate.
Dup cum deja am mai pre-
cizat, Gheorghe A. Stroia este
adeptul convins al scrisului
constructiv, miscndu-se cu le-
jeritate si dincolo de canoanele
critice rigide. Stie s sublinieze
foarte bine eleganta unui vers,
supletea unei fraze, intuitia unei
lucrri sau profunzimea unei
gndiri.
n acest sens, are n vedere
scrieri apartinnd unor autori
precum: Cristian Petru Blan,
Victor Sterom, Florina Zaharia,
Constantin Severin, Ion Croito-
ru, George Pasa, Viorela Codrea-
nu Tiron, Lucian Gruia, Doina
Drgut, Rzvan Alexandru Ote-
tea, Elena Toma, Adina Sorohan,
Doina Popescu-Brila si altii.
Prin volumul Dincolo de vi-
tralii, Gheorghe A. Stroia ne fa-
ciliteaz o privire ce invit la o
intimitate anume cu operele pre-
zentate, miznd pe tehnica su-
gestiei, a misterului ascuns n
spatele vitraliilor intens colorate,
pe hermeneutica gestului de
apropiere, conciliere si comple-
mentaritate n spatiul literar si
cultural.
Sandro Botticelli - ngeri
26
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
Diana IACOB
(Austria)
Dreptul de a m rata
Dup o noapte paradisiac, linis-
tit si pur, uitat de timp, decu-
pat din spatiu, m-am trezit ntr-
un labirint n care acceptarea este
singura form de supravietuire.
Primesc mii de semnale ce-mi
inund mintea cu informatii des-
pre drepturile mele... Vreau s
accesez doar dreptul de a deveni
om. Nu de a fi, pentru c sunt, ci
de a deveni om integru, npdit
de alte drepturi vitale; dreptul de
a rmne cu fruntea lipit de ste-
le, n timp ce fpturile inerte din
jurul meu si-au nfipt strasnic
tlpile n hum, dreptul de a muta
muntii din loc cu puterea gndu-
lui, ntr-o lume n care chiar si
gndul se dinamiteaz, dreptul
de a fi complicat, dreptul de a fi
diferit ntr-un acvariu n care
uniforma nseamn evolutie,
dreptul de a spune tcnd, drep-
tul de a rmne n comuniune cu
mine, si cel mai minunat si straniu
dintre toate - dreptul de a te ps-
tra pe tine n emisfera mea. Pe
tine, acest tine fr nume, cel
care n interiorul meu devii unic
si nelimitat. Pltitorii de tributuri
si-au pus spiritul n aren n nu-
mele unei libertti utopice. n
scrumul cerului stins, dependen-
ta de tine m face independent
de tot ce m nconjoar. Prin r-
mnerea n Noi aleg s evit tran-
scendental, dreptul de a m rata.
Ochi neobosit
mi este inima flmnd
si de plumb,
cnd ochiul nevzut
mi-e tot mai ager.
Eu n-am chemarea mea,
si nici un loc prea sfnt nu am,
n care s te pot lsa,
s-mi fii doar mie,
cnd mi-e adncul prea adnc.
Aspect
Am scoici de neant
n tlpi nfipte,
le port pe bratele privirii duse,
n lumea ta de alg,
n paradisul efemer si-n gnd.
Sunt toat numai scoic,
de dor si vnt.
Cuvintele mele
Cuvintele mele au ochi
s te vad cnd le primesti,
Cuvintele mele au buze
s te srute cnd te vd,
Cuvintele mele au urechi
s te aud cnd le chemi,
Cuvintele mele au picioare,
s alerge spre tine cnd...
n fata ta,
cuvintele mele n-au cuvinte.
Literatura pe podium
M port mbrcat
n cuvinte multiple
moda mea e una
ce m despoaie de sens.
Si prul mi-l port ca la carte;
mi-am tuns o silab,
mi-am fcut breton cu virgula,
doar punctele mi le dau
dup ureche.
Tu esti unica oglind
n care m vad cu sens
Ectenie
Cu fiecare strat de rugciune,
mna mea ti atinge duhul.
Coviltir peste ploaie
Dorm pe cadranul ultimei ploi,
s te pot aduna din orele
altei furtuni.
Ne msurm tcerea
agtat de jur mprejur
n trenul cu cifre obscure
am tesut cel mai lung curcubeu.
Cauti aievea spre final,
Finalul tu si al ploilor sunt eu.
Contemporary Literature Press,
sub auspiciile Universit(ii din Bucureyti,
n colaborare cu British Council yi Institutul Cultural Romn
Anun( publicarea volumului
Lexicon Volume Eight.
A Lexicon of UnEnglish English in
Finnegans Wake
The Second Hundred Pages.
From FWpage 104 to FWpage 216.
de C. George Sandulescu.
(ISBN 978-606-8366-24-1)
Publicm acum Volumul Opt din Seria de dic(ionare Finnegans
Wake, prin care ncercm, pentru prima oar, s organizm n
mod sistematic rezultatele privind cercetarea limbilor strine n
textul lui Joyce. Includem ntre limbile "strine" n viziunea
prozatorului yi limba englez.
Limbajul este pentru Joyce magie - lucru care se vede limpede n
felul cum se descrie pe sine n copilrie. Personajul Joyce-copil
are priceperea rar ntlnit de a se mira de puterea Cuvntului.
Mai trziu, adolescentul Joyce citea dic(ionare pe nersuflate.
Scriitorul Joyce a ajuns astfel la credin(a c nimic nu e mai presus
de limbaj - prin acesta n(elegnd toate limbile pmntului.
Dintre limbile lumii, singura deschis ctre toate este engleza.
Emil Cioran adaug la aceast afirma(ie c yi romna este aproape
la fel de deschis. Volumul Opt al seriei de Lexicoane, la fel ca yi
volumul anterior, Volumul $apte, se ocup de marea flexibilitate a
limbii engleze, care a dus la statutul ei actual de limb a lumii
ntregi. O limb deschis yi tolerant.
Suntem de prere c FW este o carte intraductibil tocmai din
cauz c cele 40 de limbi sunt adevra(ii ei eroi. Cuvintele au putere
magic, la fel ca povestirile Vrjitorul din Oz, Alb ca Zpada yi cei
yapte pitici, Scufi(a Royie. Acest fenomen este numit de Joyce
"epifanie". Scriitorul este astfel Vrjitorul Limbajului pentru toat
Europa: nu doar Dublin, Trieste, Zrich ori Paris. Ori, mai de
actualitate n ultima vreme, "Copenhaga".
De fapt, ceea ce ncercm s facem este s v cluzim payii ctre
un univers al copilriei, care, ns, trebuie tratat cu seriozitate.
S nu uitm c Finnegans Wake este o carte plin de haz. Dac
citi(i atent, ve(i cdea prad rsului... mai ales atunci cnd descoperi(i
cum se mbin limbile strine ntre ele!
Volumul Opt al Seriei de Lexicoane, UnEnglish English in
Finnegans Wake de C. George Sandulescu, este continuarea
Volumului $apte. El acoper a doua sut de pagini din textul lui
Joyce, de la pagina 104 la pagina 216. Cartea a fost lansat
oficial la data de 14 mai 2012, dar ea poate fi consultat yi
descrcatla adresa de internet:
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-unenglish-fw-volume-two.html
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
27
Anul III, nr. 5(21)/2012
Florin M~CE{ANU
Lorenzo de Medici, numit
si Magnificul, ncurajeaz si
asigur o nflorire artistic fr
precedent n Florenta de
Q u a t t r o c e n t o - u l f l o r e n t i n L o r e n z o d e M e d i c i
Q u a t t r o c e n t o - u l f l o r e n t i n L o r e n z o d e M e d i c i Q u a t t r o c e n t o - u l f l o r e n t i n L o r e n z o d e M e d i c i
atunci. Literat si poet,
colectionar de obiecte
pretioase si de statui antice n
faimoasa Grdin din San
Lorenzo de Medici, sculptur
realizat de Verrocchio, n 1840
Marco, un adevrat
descoperitor de noi talente,
Magnificul a promovat la cel
mai nalt nivel literatura si
artele. La curtea sa au trit si au
creat personalitti renumite
precum poetul Luigi Puici,
savantul si poetul Poliziano,
filozoful Marsilio Ficino,
scriitorul Cristoforo Landino,
nvtatul-umanist Pico Della
Mirandola. Pentru el au lucrat
cei mai buni artisti ai timpului,
unii dintre ei prezentndu-si
operele si la alte curti din Italia,
n calitate de ambasadori
culturali ai lui Lorenzo:
Botticelli - exponent de vrf al
culturii perioadei respective -,
Andrea Verrocchio, Domenico
Ghirlandaio, Filippino Lippi,
Lorenzo di Credi, tnrul
Leonardo si foarte tnrul
Michelangelo, pe care
Magnificul l tinea aproape de
el, n palatul din Via Larga.
Generatia lui Lorenzo
Magnificul i ddea un
caracter nou artei florentine.
A fost epoca , dac nu a
estetilor, cel putin a
artistilor, ceea ce e o notiune
nou: dincolo de practician
apare pentru prima oar
un om de cultur, care
pune probleme aparent strine
de meseria sa.
Odat cu cunostintele
meseriei si deprinderile de stil,
ucenicii cptau pe nesimtite
o adevrat formatie
intelectual, artnd interes
pentru nenumratele probleme
de stiint, de tehnic, de
estetic.
E perioada descoperirilor
bizare si febrile n numeroasele
alegorii, a unui ansamblu
extraordinar de ornamente si
arhitecturi fantastice, de
simboluri complicate, de
amnunte pitoresti. Eclectismul
triumfa n jocul acesta amplu de
eruditie si romantism.
Lorenzo de Medici se
stinge din viat la vrsta de 42
de ani, n 1492, anul
descoperirii Americii. Dou
evenimente care par, n mod
simbolic, a-si pune amprenta pe
sfrsitul unei epoci si pe
nceputul unei noi ere.
Blazonul familiei Medici
n Palazzo Pitti, Floren(a
28
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul III, nr. 5(21)/2012
Sknder R. HOXHA
(Kosovo)
Via(a
nsemnri amintiri si povesti despre viat
Despre rzboaiele ilire si jocurile copiilor palizi
Le tin nsemnate n caiete vechi cu multe foi
Bunicul meu a mai cntat despre ele cu luta
Din lemn de piele si coada-calului ietic
Despre viata furnicilor si oameni - ca mumiile
Ce au strpuns ntunericul cu vreun cui de pin
Si pentru Ziua Nou parc au mai cntat...
Coloanele
Bucat cu bucat se leag prelungindu-se coloanele
Deodat se scurteaz comprim carnea si roade oasele
n labirintul tunelelor se cuibresc broastele prudente
Soprlele scot capul pentru un pic de respiratie
Pndesc zgomotul vrtejul soarelui le orbeste ochii
Sarpele n frisoane schimb pielea de sapte ori n anotimp
Iar coloanele se clatin zgomotoase si scrsnesc n beton
Mortii speriati ating sarcofagul cu fruntea.
Aksionul
Multi oameni hoinresc fr tinta turmentati uimiti
Se duc si vin prin mormane ale visrii mortuare
Par ca somerii comozi dar nervosi
Si terminati iar frigul te strnge si si face de cap
Absorbind sngele din mduva oaselor uscate
Ce interesant este viata n vlmsie n Aksion
Cnd de bucurie orice om asteapt n pupile mormntul
Iar moartea le pare dulce si fireasc srbtoare
Nbuyeala
Iar respiratia era grea de mirosul prafului de pusc.
Cnd norii posomorti nghiteau ntreg orizontul,
Prin frnghiile caselor cu plci si fire de muschi,
Sforiala brbatilor a sfsiat perdeaua noptii de metal,
Nbuseala astfel s-a nfipt n gtul altora cu funie
Iar unii au murit misterios ca n povesti,
Mascati prin beciuri cu ap si gheturi si frig
Cum de nu sunt si cei ce i-au ucis pentru un cuvnt?!
Submarinul
Cine stie cte mile sub mare a cercetat
Caravana neagr a submarinelor turmentate
Pentru a gsi scheletele algelor adormite
n strfundul mrii nvolburat.
Profetii n cer au rs cu subteranul
Atunci cnd s-au odihnit cu misterele zorilor
n cltoria alb pe calea noilor Evanghelii
Unde ngerii vor ntreba Sunt sau nu sunt?
$arpele
Sub lespezi negre st sarpele ticlos
Venin i este capul si are sufletul snge
Cnd te musc el ti umfl tot trupul
Te cuprinde febra si ti vine s vomiti
Multi oameni otrviti si-au gsit sfrsitul
Plozi ri sunt mititeii lui -
Secertorii i-au tiat capul cu secera
O livad a putrezit din cauza acelei jigodii...
Visul
Poteci ntunecate visul m duce la mormintele din pdure
Patru morti au iesit din morminte si au vorbit cu mine!
Primul mi-a spus: Mi-au bgat ap n nas si am murit
Al doilea mi-a spus: M-au strns cu fularul de gt si am murit
Al treilea mi-a spus: M-au bgat ntr-o temnit nghetat si am
murit
Al patrulea mi-a spus: M-au lovit cu ciocanul n cap si am murit
Ei din nou au intrat n mormintele vesniciei, mie mi-a trecut somnul
Acea noapte nu am dormit de frica ce m-a cuprins din cauza lor!
Cea(a
Unde au rmas o sut de oi cu berbecii
Unde au rmas o sut de ciobani cu crlige n mn
De ce nu s-au ntors o sut de clreti cu cai albi
De ce au rmas surzi si orbi o sut de oameni cuminti
Legenda spune: a aprut o ceat muget si atunci
Oile cu berbecii le-au mncat lupul n munte
Ciobanii si clretii i-a prins ghearele mortii
Ceilalti au rmas la rscruce fr ochi si fr limb
Corbul
Se spune: corbul este o slbticiune cu faim rea
Cu aripi negre fr nici una alb
Sporovitor si hot peste toat psrimea
Cuibul l construieste undeva la marginea prpastiei
Se spune c se hrneste doar cu carne si snge de vrbiut
Oare cum a stiut natura s creeze aceast podoab?
Care cu aripi deschise urteste frumusetea soarelui
Atunci ntuneric, corb pe pmnt, corb pe cer!...
Melancolia
Pmntului, vijelia prul i va scoate
n zilele mari ale Facerii
Iar pupilele se umfl cu sentimente strivite
ntre setea de gresie oarb si meteoriti.
Atunci a tremurat si ecoul aspru al tobei
Acordat cu icoanele nuntii furnicilor dar atunci
nimeni n-a stiut s vorbeasc despre nasteri
Si astfel melancolia m-a nvins.
Poeme
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
29
Anul III, nr. 5(21)/2012
Sadik Prvetica
(Albania)
Trilogie Dardana
n arcul vietii, trtorii au atacat destinul nostru,
Tranii, doctori n stiinte-ngreunate cu somn,
Rstoarn tractoarele si ncep s are cu boi.
Artura ne-au mncat-o crtitele,
Prostituatele si melcii
Rnjind prin ogoare.
Orfanii atrnati n spice de gru
Zceau n umbrele
Jucnd tit-mit, Hava si Rexha
Evul mediu renstea si intra adnc n viitor,
Frica se umplea cu gndacii frunzelor uimite,
Iar rdcina uscat scotea lcuste putrezite.
Anul Cinelui
Anul care a trecut era un an al cinelui.
Cinele a pierdut ncrederea stpnului
Iar Dumnezeu a fost dezamgit de om.
Creatorii literari au aruncat smnta,
Au venit muzele cu topoare,
A plns Cartea Cinelui.
Cu argatii politicii,
Lichelele diavolului
Au descopciat nasturele prietenei.
Cu grmezi de gunoi
Amestecate cu cioburi de ciori,
Omul cu suflet mic a ltrat.
Anul ce trecu fusese si anul soarecelui,
Plin de metamorfoze isterice
Si metempsihoze...
Poezie albanez#
Harambuka/Harababura
Ce este aceast treab mi brbate?
Toat ziua vd
Mutre de porci si dinti de tigri.
Prin institutiile noastre,
n libertate, hienelor,
n gt s le rmn pinea noastr.
Oameni cu piei de cine,
mbrcati zbrciti se nghesuie
Pn la capul statului!
Cu ochi orbi, surzi si muti,
Cu cntecul degetelor ridicate
si repar propriile treburi si... nu vd.
Dumnezeu are clopote,
maimu(e yi taifunuri
Cnd prind s bat clopotele mniei
Si tu esti n drumul lui Dumnezeu,
Nu lsa mult fru suprrii.
Cu dou picioare n pmnt,
Stai gata
n fata vijeliilor si taifunurilor.
Cteodat trim pe planeta maimutelor.
mprumut este toata viata noastr,
Confruntare ntre focurile maimutelor si taifunurilor.
Acolo unde trebuie s fim
Cu ce dovedim celorlalti
C i iubim?
Cnd au nevoie de noi si cnd ne cheam,
Niciodat nu suntem lng ei?!
Toate zidurile inimii mele
Sunt ilustrate
Cu fotografia si numele tu,
Kosova!
n orice por din trupul tu,
Exist un plumb si o teap
nfipt de hoti.
Trupul tu, plini de rni,
n decursul
Secolelor, mucegieste.
Niciodat nu te-ai predat,
N-ai vndut
Vitejia.
Si azi, ca mireas mpdobit
Cu eroi si martiri
Esti mbrcat.
Calului i trebuie multe calorii,
Pentru a trage carul
Intelectualului n democratie.
n romneyte
- de Baki Ymeri
Sandro Botticelli - Nayterea lui Venus
30
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
Credintele populare sunt soapte, sunt
mistere, pe care cei stiutori de ele le tin ti-
nuite n strfundurile inimii, acolo unde su-
fletul trieste tinnd n viat omul. Nu exist
niciunul dintre noi care s nu fi trit, mcar
odat n viat, clipe pline de miracol, pe care
nu le-am nteles, dar nici nu am dorit s me-
ditm asupra acelui eveniment uimitor, ce ne-
a fcut s ne credem ntr-o alt lume fat de
cea n care fiintm, ca druiti ai tririi. De-a
lungul timpului au existat oameni, ce au trit
profund, explicndu-si, pentru sine anumite
manifestri ale mediului, au meditat si cntrit
adevrul ideilor prin experiente ale vietii, de-
venind trainici initiati n descifrarea semnelor
din natur. Meditatia, curiozitatea ntmplrii
i-au dovedit c nimic din tot ceea ce l ncon-
jura nu era incidental. Mediul este o sum
de energii n care evenimentele se ntrep-
trund, se resping si se adun din nou rezul-
tnd efectul n bine sau n ru. Cnd mediul
are culorile curcubeului ntretine viata, cnd
este cenusiu brun devine distrugtor si adu-
ntor de ru. nc din cele mai vechi timpuri
oamenii si-au ndreptat privirile si ascutisul
mintii spre bolta cereasc si au meditat asu-
pra a tot ceea ce acolo, sus, lumea energetic
a vzduhului, o alt entitate dect a noastr,
Ir umbr, stpnea, dinuind naltul.
Celestul va dinui de-a pururea, rease-
znd n Univers mersul nainte al vietii, al
nostru sau al altora, teluricul va geme sub
greutatea magnetismului distrugtor al adn-
cului su, care va absoarbe odat fiinta din
lumin, secndu-i umbra.
Umbra este dublul existentei noastre,
semnul vietii n noapte, disperarea exersrii
n ntuneric a sufletului viu. Cine poate n-
telege soaptele umbrelor stie s dezlege co-
dul ntunecat al spiritului, poate s triasc
si s dinuiasc la granita nentelesurilor, el,
initiat, ptrunde n cea de-a treia dimensiune
ns teama nu-l va prsi pentru c este viu
si are ca dublur umbra.
n tainele nescrise ale traditiilor rom-
nesti, slsluieste una dintre credintele, des-
tul de rspndit, despre umbra jertfit n
temeliile unei cldiri. Ce a constituit cldirea
si jertfa n mentalitatea omului, n istoria spi-
ritualittii sale, a fost conceptul de durabi-
litate echivalat cu viata ns acea viat a ne-
muririi, cea de dincolo. Tranul stia c nemu-
rirea nu este momentul tririlor sale, ci viata
n care sufletul su se rupe de trup si urc
continuu spre marele Univers, ntr-o nence-
tat desftare, ca o rentoarcerea la neprih-
nire. El stia c odat ce umbra sa nu i va mai
cluzi mersul n noapte, deja se gsea ntr-
o continu pregtire, a drumului lung al nen-
toarcerii, ntr-un timp vesnic al meditatiei.
Sufletul sau spiritul era darul vietii druit o-
mului si asezat n minunatul templu al tru-
pului, pe cnd starea stafiizat sau fanto-
matic a egoului era tocmai greaua povar a
neprsirii teluricului din anumite motive,
materializarea rului prin manifestri de care
cei vii se fereau prin rugciuni, amulete, pos-
turi etc.
Umbra este o energie, dublur ascuns a
celui n viat ns plin de forte care pot dis-
truge viul. Umbra poate s rmn blocat
pe Pmnt n momentul detasrii sufletului
de trup. Se spune c dac un mester zidar
msoar cu o trestie sau cu un bt umbra
unui om si, apoi ngroap n fundatia unei
case obiectul, care a servit la msurat, omul
a crui umbr a fost furat moare dup patru-
zeci de zile de la acest ritual, transformndu-
se apoi n stafie, care bntuie prin mprejurimi
si face ru celor vii, aprnd ns cldirea
pentru trinicia creia si-a dat viata. Consi-
derat imagine a sufletului, umbra reprezint
dublul omului, un fel de fiint astral, care si
continu existenta si dup moartea material
de aceea, spiritele sunt imaginate ca niste
umbre, vizibile doar n conditii speciale. n
povestile populare, lng comori se nlta
adesea o umbr ce se contura n lumina lunii
sau din cauza strlucirii aurului.
n Legenda ciocrliei de Vasile Alecsan-
dri, umbra o nsoteste pe Lia spre palatul
soarelui si o avertizeaz n legtur cu pri-
mejdia pe care o presupune dorinta ei de a
ajunge la soare. n nuvela Srmanul Dionis
de Mihai Eminescu, umbra reprezint partea
etern a fiintei; cnd personajul descoper
secretul crtii lui Zoroastru, umbra prinde
fiint: El ntoarse epte foi i umbra prinse
conturele unui bas-relief, mai ntoarse nc
epte i umbra se desprinde ncet, ca dintr-
un cadru, sri jos de pe prete i sta diafan
i zmbitoare, rostind limpede i respectos:
Bun sara! Lampa cu flacra ei roie sta
ntre Dan i umbra nchegat. Clugrul
ia locul umbrei sale cptnd acces la me-
moria tuturor avatariilor anterioare, n timp
ce umbra cade n conditia inferioar de fiint
ntrupat: Dan ntoarse foile, opti i um-
bra deveni om. Omul smna cu el i se uita
sprios i uitit la Dan, fixndu-l ca pe o
umbr, cu buzele tremurnde i cu pai o-
vitori. Dan era o umbr luminoas. n
aceast form eteric, personajul urc spre
lun si descoper puterea gndului, iar um-
brei i las misiunea de a consemna toate n-
tmplrile pmntesti. O viziune asemn-
toare are si Lucian Blaga, pentru care umbra
este nefiinta, reflexul eternittii: Toate-n
preajm vor s spun: / e i umbra-ntru-
chipare / a nimicului din Soare, / a nimi-
cului din Lun (Umbra).
ntr-o nuvel a lui Cezar Petrescu, umbra
{tefan Lucian MURE{ANU
Spiritul continu# existen]a
nefiind# a umbrei omului viu
Motto: Cu ct oamenii mbtrnesc, cu att spiritul lor devine mai suplu, mai
cald, dobndind o nfjiyare mai organic. S-ar zice aproape c pentru
spirit, timpul este o dimensiune a inijierii. (Lucian Blaga)
Cuvinte cheie: spirit, existenj, nefiind, umbr, om, Univers, teluric
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
31
Anul III, nr. 5(21)/2012
apare ca ntrupare a unei constiinte vinovate;
Ion Burdea-Niculesti a renuntat la iubire, la
bucuriile simple si la prieteni n numele unei
cariere politice; ajuns la vrsta deplinei ma-
turitti, cu visul mplinit, izolat n singurtate
si mizantropie, se naste n mintea sa gndul
ratrii; are un vis simbolic, n care se lupt
cu propria umbr, slbticit i duman.
Din acest moment umbra ncepe s-l urm-
reasc, amintindu-i toate pcatele, iar n cele
din urm l determin s se spnzure (Omul
care si-a gsit umbra).
n folclor, ntlnim si motivul umbrei n-
locuite de duhurile rele; de exemplu, Muma-
pdurii poate lua locul umbrei unui copil,
inoculndu-i team, aducndu-i vise urte.
Omul s-a temut si teme si astzi de ima-
ginea imaginatiei apocaliptice, pur si ne-
atins, urmare a tot ceea ce ngrmdeste n
gndirea noastr ca fapte regretate ns con-
stientul ne duce spre rostogolirea n haos,
dnd mereu vina pe subconstient. Literatul
a cercetat si a transpus n scrierile sale viata
cu toat micimea dar si cu mrirea ei aver-
tizndu-ne c n realitate, profanul este um-
bra propriei umbre. El declanseaz ura ne-
putintei de a se dovedi principiu si rmne
scursur ejectiv a glandului escretor.
Umbra este contrariul existential al spi-
ritului, cumulul energetic al vietii pe timpul
noptii, obsesia creativ a fiindului si, tot-
odat, lumina cutrilor gsibile, golul evi-
dent al unei lumi ireale. Prin umbr ne do-
vedim nefiindul, faptul imprevizibil al unei
reveniri dintr-o parte a Universului: Uneori
am senzatia, ca i cnd eu - nu tiu dac
aceast declaratie nu ti se va prea absurd
- ca i cnd eu a face parte pe jumtate din
alt om. Un incident fr important, un
cuvnt n timpul unei conversatii, un ton
dintr-o melodie, o mireasm rtcit, un
nume citit ntr-un ziar, vederea unui obiect
sau a unui individ, trezete n sufletul meu
tremurul unei amintiri fugare, ntocmai ca
tresrirea unei umbre care trece att de
repede, nct nu sunt n stare s-o prind i
amintirea se destram nainte de a se putea
limpezi. Ea este ca o halucinatie care dis-
pare nainte de a te putea concentra asupra
ei.
1
Initiat n sensibilitatea energiilor, literatul
constat, supune jocului mintii cresterile de
tensiune fiind, simte pe propria-i fiint toate
undele tangentiale dermei lui telurice si se
nalt cu spiritul su ntr-o lume deusian,
prsindu-si, fr team, existentialul. De
cte ori nu ne rotim n acelasi punct neso-
cotind miscarea Universului si dorinta aces-
tuia de a ne readuce la normal. Normalul este
tocmai existenta spiritual care nu se eli-
bereaz din fiindul nostru dect atunci cnd
inima nceteaz s mai bat, ca o prim ener-
gie ce prseste grbit trupurile ciuntite de
scurcircuitrile pe care sudura tainic a vietii
le-a druit, pe tot parcursul timpului trit, ca
pe un dat ierttor, de care putini dintre noi
am hotrt n subconstientul nostru s l ve-
nerm. Psim, ndrumati de destin, peste fie-
care secund teluric si ne chircim naintea
nimicului sodomizndu-ne eul care se las
ngropat n iadul dorit al fiecruia dintre noi:
Sub tristele becuri cu razele pale, / Tovar
mi-i rsul hidos, i cu umbra...
2
, spune la
un moment dat marele initiat al citirii ntu-
nericului si purificrii prin simtirea greuttii
mormntului, George Bacovia. Poate sin-
gurul poet vizionar al apocalipsei si al distin-
gerii jocului satanic al umbrei: Sunt solitarul
pustiilor piete / Cu jocuri de umbr ce dau
nebunie.
Frmntrile interiorului fiindual sunt
rezultatul vinovtiei noastre n fata neputintei
de a ne rupe de ru. Lucian Blaga spune la
un moment dat ntr-una dintre poeziile sale:
S-a-ntors ah n lume o stea. / Mi-s minile
arse de ea
3
sugernd momentul n care des-
tinul elibereaz sufletul spre naltul deusian
si, de ce nu, timpul nceperii purificrii natu-
rale pentru c ducerile noastre spre locurile
socotite sacre, nu sunt dect niste manifes-
tri artificiale; adevrata rupere de tentatiile
telurice se produce cnd sufletul leviteaz,
lovindu-se, n drumul lui spre iesirea din
spectrul de dominare a Pmntului, de toate
barierele energetice ce l-au tinut ncorsetat
n fiind. Blaga este printre putinii gnditori
care observ c tot ceea ce se afl n drumul
acesta chinuitor al sufletului este, sau poate
s fie, corupt rului: ... / un glas mi strig
ascutit din ntuneric, / c dracul niciri nu
rde mai acas / ca-n pieptul meu?, (Pax
magna). Este, ntr-adevr, o ax a adev-
rului, pe care numai cel initiat o poate strbate
si tainic druieste adevrul vietii si mortii
profanului ns acesta cade rpus de vicii
pentru c din tot ceea ce literatul supune
mintii nimic nu rmne n abis. Stiutul se
nalt si coboar spre mintile luminate, ei
pricep lumina nevzut, care le atinge vibra-
tia, le pune n miscare perpetu banda mate-
riei cenusii care nu nceteaz nicio clip s
gndeasc prin egoul fiindului su.
Lumea se afl ntr-o continu miscare, o
schimbare de fond, esenta este zdrobit de
nevoi si adus ntr-o pozitie biped, psind
lipsiti de cuget spre neant. Bipedul continuu
articuleaz cuvintele si le vrea ntelese, lite-
ratul leviteaz si sopteste cu adieri calde: Pn-
atunci te salut cu o privire plin de-nteles,
ca s nu m dai uitrii,
4
cere profanului
poetul, care simte c jocul lui de a fi este lip-
sit de lumin n fata viciului profanului. Spi-
ritul este magna spiritualittii, a ntregului
magnific al lumilor detasate de interes, nu a
acelora care protesteaz la tribune accelernd
la umbra acestuia dezastrul prin ntuneric.
Spiritul d iz creatiei, divinul succed ideilor
si lumea se nalt levitnd, rupndu-se com-
plet de magnetismul teluric, de rul energetic
viciat. Spritul este energie, deci este viat,
iar viata este o form pozitiv de procreare,
fiinte n lumin, umbre tinuite n ntuneric.
Spiritul dezvolt intelectul numai spre bine,
este gndirea constient de sine, cunoasterea
despre eu, despre nftisrile si fiintrile sufle-
tului. Esenta spiritului const ntr-o dualitate,
analizat de Aristotel ca o ratiune activ si o
alta pasiv: Ratiunea pasiv este predispo-
zitia rational a individului, ce este format
individual. Ratiunea activ este ratiunea
genului, ce are menirea s formeze ratiunea
individual i pe care se fundamenteaz
totul care este comun, spunem noi c aceste
dou constiinte mbin ntr-un sens cugeta-
rea, acea reflectie constient egoului cu fapta.
Este umbra imaginea fiindului nostru n
obscur? Suntem noi captivi struintei si do-
rintei de a fi?
Sunt ntrebri la care am gsit un singur
rspuns: se vrea s existm si, totodat, se
doreste s fim circumspecti, pentru c acest
fiind teluric este eul superior celest, care nu
se vede ns se simte ca vibratie ntre toate
energiile Universului. Cine are gndire pu-
ternic are ratiune si actiune, iar cine se moti-
veaz static se dezintegreaz. Spiritul este
masa energetic ce vibreaz n Univers, um-
bra tremurul energiilor telurice.
1
James Hilton, Umbre, Editia a II-a, Editura
Contemporan, Bucuresti, 1943.
2
George Bacovia, Plind, vol. Versuri,
p.47, Editura Tineretului, Bucuresti, 1960.
3
Lucian blaga, Cereasc atingere, vol. La
cumpna apelor din poezii Poemele iubirii,
Editura Pentru Literatur, Bucuresti, 1968.
4
Walt Whitman, Unei femei de strad, vol.
Poeme, Editura de Stat Pentru Literatur si
Art, Bucuresti, 1960.
Domenico Ghirlandaio -
Adorajia magilor
32
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul III, nr. 5(21)/2012
Festival de umor \n
memoria unui reputat
epigramist gorjean
Cea de-a XX-a edi(ie a Festivalului Zonal
de Umor Al. C. Calotescu Neicu desf-
yurat recent la Tg-Jiu yi Turceni a pri-
lejuit o veritabil confruntare ntre umo-
riytii, epigramiytii yi editorii publica(iilor
cu caracter satiric de pe ntinsul plai oltean.
Festivalul se organizeaz n memoria
crturarului, nscut n Turcenii Gorjului ntr-
o zi de aprilie a anului 1888. n galeria scri-
itorilor romni care, ntre cele dou rzboaie
mondiale, a avut o bogat activitate literar
si publicistic s-a numrat si reputatul epi-
gramist gorjean Alexandru Calotescu Neicu.
Cu toate c a fost printre epigramistii de
seam ai vremii si a realizat o bogat activitate
editorial, numele su a fost prea usor dat
uitrii nemaifiind mentionat n publicatiile
dedicate scriitorilor romni. Cu exceptia unei
lucrri ntocmit n anul 1925 de ctre cu-
noscutul publicist Jean Brbulescu, directo-
rul de atunci al ziarului Gorjeanul, persona-
litatea acestui scriitor si epigramist nu a mai
fost abordat n mod special de vreun intelec-
tual gorjean cel putin n ultimii 30-40 de ani.
Dup evaluarea de la Tg-Jiu a lucrrilor
trimise pentru concurs de ctre juriul prezidat
de Alexandru Psrin si avnd ca secretar pe
Constantin Popescu, ntreaga armad de
umoristi s-a deplasat la Casa de Cultur Tur-
ceni pentru activittile celei de-a doua zile a
festivalului. Acestea au cuprins concursul
de creatie si interpretare sustinut de elevii
Grupului Scolar Industrial Turceni, vernisarea
expozitiei de caricatur a graficianului pro-
fesionist Iulian Pena-PAI, un moment evo-
cator Al. C. Calotescu Neicu mosierul-scri-
itor, datorat mplinirii a 60 de ani de la
moartea epigramistului, festivitatea de pre-
miere a laureatilor si, nu n ultimul rnd, un
atractiv program artistic sustinut de elevii
grupului scolar din localitate.
Dar iat care a fost palmaresul editiei 2012
a Festivalului Zonal de Umor Al. C. Calo-
tescu Neicu:
Sec(iunea epigram:
Premiul 1- Gheorghe Filis (Tg-Jiu);
Premiul 2 - Janet Nic (Ostroveni - Dolj);
Premiul 3 - Grigore Tunsanu (Tg-Jiu)
Sec(iunea Revist de umor:
Premiul 1 - revista Turburele
Sec(iunea umor la rotativ:
Premiul 1 - Nelu Pochea (Plopsoru - Gorj)
Sec(iunea elevi (clasele 9-12):
Crea(ie: Premiul 1 - Lupu Loredana si
Pochea Alexandru; Premiul 2 - Lctusu
Isabela si Matescu Alexandru; Premiul 3 -
Sgurescu Maria si Cauc Cristina.
Interpretare: Premiul 1 - Matescu Alexan-
dru si Cauc Cristina. Grup: Trupa Chimistii
- coordonator Vladu Margareta
La final trebuie mentionat c si aceast
editie a festivalului a fost organizat de Cen-
trul Judetean pentru Conservarea si Promo-
varea Culturii Traditionale Gorj mpreun cu
Biblioteca Judetean Christian Tell Tg-Jiu,
Liga Cultural Fii Gorjului Bucuresti, Pri-
mria si Consiliul Local Turceni, Casa de Cul-
tur si Grupul Scolar Industrial Turceni pre-
cum si revista umoristic Hohote Tg-Jiu.
Mugurel PETRESCU
Vasile MENTZEL
- domnule Menzel, de ce-i
iubi(i pe Eminescu,
Rilke, EdgarAllan Poe...?
- Pentru c m-au nv(at
s scriu, s vorbesc...
- Dar pe Enescu, Beethoven,
Mozart sau Wagner?
- Ei m-au nv(at s ascult.
Tot aya cum Grigorescu,
Michelangelo, Rembrandt...
m-au nv(at s privesc.
Iar Caragiale, Shakespeare...
s interpretez personaje.
Cuvinte,
Sunete,
Imagini,
Personaje,
Vise-visuri.
Visul se transform-n dans,
echilibru yi balans.
Orologiul veynic bate
orele, n zi yi noapte,
aducnd sonor omagiu
timpului, ce-adesea scrie
sunete, ca la solfegiu,
pe o coal de hrtie.
Iar decorul Grigoresc,
colorat yi ngeresc,
l privesc yi l privesc...
M strecor n Car cu boi ,
preschimbndu-m-n (ran
$i aytept, lumina lunii,
reflectat dintr-un geam,
ca un ecleraj discret,
vrnd s joc n Piesa lumii,
conceput de-un Poet.
Mai aytept critici s vin.
La spectacol, sala plin,
mbrcat-n mii de flori,
s vibreze lng-actori,
s despice gndurile
care-acum, btu-le-ar vina,
cad, odat cu CORTINA.
Critici
Mitici
Mistici
Critici.
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
33
Anul III, nr. 5(21)/2012
Boris MARIAN
Infernul altfel
Pe patul spitalului, cu(itul este aproape de aort,
cineva lipeyte buc(i de ziar n albumul familiei, facem filozofie,
eu yi vecinul, mecanic de bloc. Afar soarele apune definitiv.
Se aud zbenguieli de pisici n clduri, ce fericite sunt, Doamne,
ce fericite. S po(i ucide omul pentru o floare sau floarea
pentru un om, ce ntrebare? Dar lumea este plin de legi pe care
po(i s yi scuipi yi s le negi. ntr-un pahar am pus o gherghin,
ea seamn cu trandafirul, ca lumin sau ca bujorul dragostei,
drept care sunt gata s pltesc cu nchisoare. Acolo te voi lua
cu mine s ne iubim ntr-un tunel de lumin.
Iar vntul deveni tcut, ntre ruine umbl umbre.
Durerea s-a ntrupat n lut yi s-a ntors n turme sumbre,
nici mugetul de val rnit nu se aude, alge-n tremur,
privesc prin cea( rsrind, astrul solar strivit de vremuri.
Dar peste turle yi livezi, ghirlande de aur, oarbe, nchipuire,
cum s vezi, iubirea cum ne soarbe?
nfrigurat ca firul ierbii, nici nu se ytie cnd va pieri,
dar tremurul, dar sunetul reverbernd cu raza de lun
vor duce chemarea de a retri. Recunosc, mi-e fric de moarte,
dar mai mult mi este fric de uitare, atunci m aplec asupra
hrtiei yi scriu - Nu m uita, iubito - o simt cum tremur.
Sunt bolnav de via(, sunt bolnav de moarte, sunt bolnav de toate,
ai prea mult carte, rde un prieten, sunt bolnav de versuri,
codrule, te legeni , dar mai nainte de oricare boal,
de iubire grav, cardio-cerebral, sunt legat n lan(uri,
vulturul m cat, sfyiat de via(, n-am s mor vreodat.
Rde oriyicare, rsul mi-e prieten, iele m-nconjoar, codrule,
te legeni.
Din violoncel creyte un copac, copacul are voce, are ochi,
este copacul de dincolo, o iei la vale, dai de el, i atingi ramurile
n tcere, ai venit, spune copacul, aproape c te-am uitat,
parc erai mai albastru, nici tu nu ar(i prea bine, copacule,
cn(i fals uneori, mi-ar fi plcut s fii violoncel, zmbeyti trist,
ui(i unde ne aflm, aici este dincolo, nu mai facem ce vrem,
dac doreyti, povesteyte-mi ceva despre tine, ave(i copaci
pe acolo? Oho, de fiecare copac e spnzurat un suflet,
sub fiecare copac a fost zmislit un copil, dar eu nu te cred,
rspunde copacul de dincolo, mai bine ai cnta ceva
la rdcina mea de violoncel.
Satyricon sau dezvirginarea
(prozopoem)
Brbatul - satyr, femeia - satyricon.
Sub umbrel - o fiar yi un copil.
Ironia yi umorul vor reintra n drepturi.
Moraliytii sunt adevra(ii neferici(i.
O femeie inteligent yi poate permite orice.
Textul trebuie s aib sare yi piper, altfel nu este literatur.
S dezvirginm sufletul cititorului.
Admir popoarele care yi conduc mor(ii pe ultimul drum
cu voioyie. Unde sunt amazoanele de altdat?
O doamn palid trece prin visul meu, i yoptesc, ucide-m
cu un ultim srut. Viitorul geme ca o femeie n chinurile facerii.
Mirosul tutunului, alcoolului, al dragostei - un iad paradisiac.
Exist ani goi, zile goale, ore goale, dar via(a merit trit.
Exist femei goale. Duymnia este ridicol, prietenia e relativ,
prietenul duymanului - cine este el? Euforia dragostei, brusc,
trdarea. O, biet Othello, o , biat Desdemona,
totul se rezolva altfel dac se srutau.
Fr vorbe. Cum arat sufletul fluturelui? O dragoste de-a sacr
neglijen(. Ne-mperechiem cu cea(a? Bem yi golul din noi.
Trandafirul este un animal slbatic.
Suntem slujbayi umili ai literaturii, ai fic(iunii, nu ai realit(ii.
Mielul este ghiocelul care plnge.
Strigtul lupttorului precum strigtele dragostei.
Dac poetul nu este yi satyr, plictiseyte.
Din castel au plecat stpnii, fantoma bufonului rde n hohote,
pe scri se srut dou schelete. Himera este o femeie
pe care numai nebunii o vd yi o cunosc.
Cine yi pierde capul , cytig n sim(uri.
Rsul nu poate fi nmormntat, numai plnsul.
S fii orice, numai iepure - nu. Nimic nu este mai frumos
ca un sn dezgolit. Nu de moarte m tem, ci de inactivitatea ei.
Exist versuri care nu-yi gsesc locul, ele se doresc unice.
S nu confundm nebunia cu dragostea, ele sunt prietene.
Se apropia seara cmyilor de for(. Locomotiva de argint
a vrstei a treia. Afroditele aveau yapte sni.
A tri ncet, a muri repede yi nu invers. De jur-mprejur -
mperechieri yi tu visezi. Dac mine voi muri, voi regreta
c nu mai pot s scriu.
34
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul III, nr. 5(21)/2012
George PETROVAI
Pentru c am avut sansa s cstig un
concurs jurnalistic organizat si gzduit de
revista clujean Noi, Nu!, redactia acesteia
m-a rspltit cu dou crti, ambele aprute la
prestigioasa editur Meteor Press: Executati
prin nfometare a lui Miron Dolot, carte care
poart subtitlul Holocaustul ascuns, si cartea
Heinrich Himmler (Viata sinistr a efului
SS-ului i al Gestapoului) a cunoscutilor
autori Roger Manvell si Heinrich Fraenkel.
Dup citirea lor, lesne am putut constata
c ntre cele dou crti exist nu numai de-
osebiri (prima este cartea cu dureroase amin-
tiri ale autorului din timpul rzboiului ni-
micitor purtat de Stalin mpotriva asa-zisilor
chiaburi ucraineni, cea de-a doua reconsti-
tuie profilul si activitatea unuia dintre cei mai
importanti colaboratori ai lui Hitler), ci si acea
cutremurtoare asemnare care la nceput a
apropiat, apoi a ncierat dou dintre cele
mai odioase lighioane zmislite vreodat de
istorie - bolsevismul si nazismul, respectiv
Catastrofele care decurg
cu necesitate din
atotputernicia subumanului
stalinismul si hitlerismul.
Pe parcursul celor 30 de capitole ale crtii
(primele 24 scrise nainte de anul 1953, ulti-
mele sase si Epilogul dup 30 de ani), auto-
rul, cu pseudonimul literar Miron Dolot, ne
prezint prtile indestructibil legate ale ofen-
sivei subumanului atotputernic mpotriva t-
rnimii ucrainene: mai nti (ncepnd din
1929) politica de colectivizare fortat, doldora
de arestri, deportri si crime, dup care - n
anii 1932-1933 - a urmat foametea.
Dac politica de colectivizare fortat era
n fond prelungirea n variant stalinist a
urii lui Lenin fat de trani (Tranii reprezint
tot ce ursc mai mult, ne spune Vladimir
Ilici n cartea Gog a lui Giovanni Papini), ea
urmrind - si izbutind pn la urm! - nbu-
sirea initiativei particulare prin deposedarea
de bunuri si lichidarea fizic a milioane de
gospodari ncadrati cu sau fr temei n ca-
tegoria chiaburilor (culaci n ruseste, curculi
n ucrainean), foametea n cursul creia au
murit circa sapte milioane de oameni (de-a
valma copii, btrni, femei si brbati), este -
opineaz autorul - un genocid, urmare a unui
plan deliberat si premeditat, aplicat cu scopul
de-a distruge poporul ucrainean ca natiune.
Asa o foamete cumplit s-a abtut peste
sat, nct - ne spune Miron Dolot - nu numai
c mpinsi de foame, oamenii mncau orice
gseau, chiar alimente deja stricate..., dar
cum nici din astea nu se mai gseau prin ca-
sele supravietuitorilor sectuiti de puteri, ori
prin pduri si pe cmpuri, unii dintre ei (cazul
lui Antin din casa de pe deal) au devenit ca-
nibali.
Ai crede c autorul este nclinat spre exa-
gerri atunci cnd ne prezint zelul neobosit
al autorittilor (activisti, propagandisti, agi-
tatori, militieni) ntr-att de ndoctrinate si
devotate partidului-stat, nct nu pregetau
s rscoleasc locuintele n cutarea alimen-
telor ascunse, chiar atunci cnd aveau sub
ochi dovezi de netgduit ale mortii prin nfo-
metare; sau atunci cnd ne prezint nenu-
mrate victime ale politicii statului, bu-
noar asa ca vduva Sevcenko si fiica ei in-
firm Lida, respectiv ca tnra mam Solomia,
cea care se spnzur dup ce constat c fe-
tita i-a murit de foame; sau - asa cum autorul
ni se confesez n capitolul 27 - udnd hrtia
cu lacrimi, atunci cnd scria despre acei copii
emaciati din vecini, care nici s plng nu
mai aveau putere: Capetele asezate pe gtu-
rile lor subtiri artau ca niste baloane umflate.
Bratele si picioarele lor mici si osoase erau
ca niste bete care ieseau din trupurile lor mi-
cute. Burtile le erau umflate, cptnd pro-
portii nebnuite, iar din organele lor genitale
se scurgea necontenit urin. Fetele acestor
copii artau mbtrnite si deformate pre-
matur.
Dar iat c n senzationala sa nuvel
Panta rhei, mult nedrepttitul Vasili Gros-
sman vine cu imagini artistice care confirm
spusele lui Miron Dolot ntr-un chip indis-
cutabil.
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
35 Anul III, nr. 5(21)/2012
Fazele procesului de distructie a satelor
sunt, desigur, aceleasi la cei doi scriitori:
Viata cea nou fr deschiaburiti este ur-
mat de colectivizarea fortat (s-au apucat
s ne bagi n colhozuri) si apoi de executia
prin nfometare, evident, avndu-se n ve-
dere faptul c dup deschiaburire, terenurile
arabile au sczut simtitor si recolta s-a mic-
sorat foarte mult.
Dar desi copiii nfometati aveau capetele
ca niste ghiulele si gturi subtiri ca de bar-
z, iar fetisoarele le erau btrnicioase si
chinuite, de parc triser pruncii stia pe
lume saptezeci de ani, si desi n regiunea
Dnepropetrovsk nenorocirea era ngrozitoa-
re, cci acolo oamenii se mncau unii pe
altii, totusi apare o notit n ziar despre vizita
unui ministru francez, care afl de la copiii
unei grdinite dintr-un colhoz c la prnz
acestia au mncat sup de gin cu pirosti
si chiftelute de orez!
Ba mai mult. Ca si cum n-ar fi stiut nimic
despre acei copii care erau dusi cu crutele
la gropile de gunoi, sau - ne nstiinteaz
Vasili Grossman - poate c stia, dar tcea
asa cum tceau toti, Maxim Gorki scrie cu
senintate ntr-un ziar moscovit c copiii
au nevoie de jucrii educative...
*
Cartea lui Roger Manvell si Heinrich
Fraenkel ni-l prezint pe Heinrich Himmler,
omul de care Gobbels s-a apropiat mai mult
dect de ceilalti lideri nazisti, cu toate c-l
antipatiza, poate pentru ascensiunea lui
(avea cea mai mare putere dup Hitler) sau
poate pentru teama ascuns resimtit de toa-
t lumea, cu exceptia Fhrerului, fat de el.
Asta nu nseamn c sinistrul Himmler
nu se temea de nimeni. Avea o asemenea
fric de reprosurile isterice ale lui Hitler,
nct - ne spun autorii - nu avea tria psihic
sau hotrrea de-a i se opune. Iar generalul
Heinz Guderian completeaz n cartea sa de
amintiri: Cu cteva prilejuri, am fost n m-
sur s constat c, n prezenta lui Hitler, i
lipsea siguranta de sine si curajul...
De altminteri, firea sa timid, care l
agasa ntotdeauna cnd trebuia s discute
cu oameni mai capabili ca el, a favorizat ntr-
o asemenea msur dezvoltarea n Himmler
a unei fidelitti de cine asculttor si a unui
servilism total n fata vointei capricioase a
lui Hitler, nct cu dreptate aprecia Goebbels
c nu putea s existe un loc pentru un om
ca el ntr-o Germanie fr Hitler.
Ca orice biografie care se respect (cei
doi autori au scris biografiile detaliate ale
celor mai faimosi conductori nazisti), car-
tea de fat caut s ni-l nftiseze pe omul
Himmler asa cum era el n realitate - un om
mrunt, prozaic si plin de platitudini, care
dup ridicarea pe culmile puterii naziste,
ncearc din rsputeri s-si ascund timidi-
tatea n spatele arogantei conferit de auto-
ritatea cu care a fost nvestit.
Transformrile moral-spirituale ale
acestui tenebros personaj au nceput ndat
dup ptrunderea n elita partidului nazist.
Dup o tinerete cast (acesta este, de altfel,
titlul primului capitol al crtii), perioad de
timp generos influentat de catolicism,
Himmler devine un anticatolic si un anti-
crestin virulent, nlocuind credinta n care
fusese crescut cu o acceptare facil a acelor
superstitii, cum ar fi astrologia, care se potri-
veau prejudectilor sale germanice.
Cu toate astea, ntr-o discutie purtat cu
confesorul si maseurul su Felix Kersten,
Himmler s-a artat de-a dreptul indignat de
faptul c acesta i punea la ndoial convin-
gerile religioase, cnd el era pe deplin con-
vins c n spatele naturii si a minunatei ordini
din lumea omului, animalelor si plantelor st
o Fiint superioar, creia i se poate spune
Dumnezeu sau Provident. Din aceste motive
el chiar insista ca membrii SS s cread n
Dumnezeu!
Dar credea ntr-un mod aparte, adic n
virtutea teoriilor sale rasiale, care i cereau
cu insistent s distrug toate acele fiinte
umane ce se dovedeau mai distrugtoare
dect animalele.
Iar el, puncteaz autorii, acceptase
aceast misiune nfricostoare, deoarece cre-
dea c era singura si ultima solutie la pro-
blema purificrii rasiale a Germaniei, care a
rmas idealul su adnc nrdcinat.
Pentru punerea n practic a acestui ideal
dement si asasin, Himmler nu a precupetit
nici un efort atunci cnd a ntemeiat nspi-
mnttoarea organizatie SS pe principiile
Ordinului iezuitilor (nsusi Hitler l-a comparat
cu Ignatiu de Loyola!) sau, mai trziu, adic
atunci cnd si-a creat monstruoasa retea de
exterminare format din peste 100 de lagre,
unul mai sinistru ca altul, n care - prin n-
fometare, torturi, experimente medicale, dar
mai ales prin uciderea conceput ca parte
component a genocidului dirijat de la centru
-, milioane de oameni au fost ucisi (ndeosebi
evrei si slavi), doar pentru absurda vin c
nu posed nsusirile rasei ariene.
n asemenea conditii, cnd Himmler cuta
s-si justifice crimele prin maxime si butade
scornite de el nsusi (Msurile noastre sunt
expresia unei idei, nu a ncercrii de-a obtine
avantaj personal, Legile cstoriei sunt n
sine imorale, Gestapo este femeia de ser-
viciu a natiunii, care face curtenie n stat,
Exist un blestem al grandorii, conform c-
ruia trebuie s se calce pe cadavre pentru a
crea o viat nou etc.), nu-i de mirare c -
ne informeaz autorii - nu ntelegea rul pe
care-l fcuse prin intermediul SS-ului si al
Gestapoului, tot asa cum un moralist rigid
din epoca victorian nu ntelegea cruzimea
represiv pe care trebuia s-o arate fat de
membrii nevinovati ai familiei sale.
Ba si mai mult, Himmler chiar se credea
un om bun, care dac fcuse greseli, le fcu-
se slujind o cauz nobil!
Iat de ce a fost nevoie nu doar de minile
fermecate ale lui Kersten, ci mai ales de curaj
si abilitate din partea acestuia pentru a-l face
pe Himmler s nteleag de ce genocidul
este asociat n cea mai mare msur cu nu-
mele su, astfel ca n cele din urm perso-
najul demonic de care ne ocupm s ntre-
prind ctiva pasi mrunti pe directia re-
umanizrii sale: nu arunc n aer lagrele de
concentrare asa cum cereau dispozitiile fu-
ribunde ale Fhrerului, ci mai mult, trecnd
peste un alt ordin al lui Hitler care prevedea
moartea pentru toti acei germani ce ar fi ajutat
vreun evreu s evadeze, el pune n libertate
mai multe mii de evrei.
Apoi, dup ce afl ultimele dispozitii ri-
dicole ale lui Hitler, date cu putin timp nainte
de sinuciderea sa (desemnarea amiralului
Dnitz ca succesor al su si anatema arun-
cat asupra personajului nostru, la fel ca asu-
pra lui Gring), Himmler se pred aliatilor,
mai exact englezilor, convins fiind c anglo-
americanii de ndat vor mbrtisa ideea lui
de-a se uni cu rmsitele armatei germane,
doar n acest mod - dup prerea lui obsesiv
- putndu-se contracara ofensiva rusilor si a
bolsevismului.
Dar cum visele lui sunt ignorate n tota-
litate de englezi, iar el este privit ca o captur
de prim rang pentru viitorul Tribunal de la
Nrnberg, Himmler se sinucide cu o capsul
de cianur.
V
e
r
r
o
c
c
h
i
o

-
T
o
b
i
a
s

y
i

n
g
e
r
u
l
36
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
Ia du-te Sfinte Petre si vezi ce mai e pe pmnt
I-a zis Dumnezeu,
Ce mai fac noroadale mele
Pentru c prea multe jelete si tipete aud, si mai mult dect toate
m asurzeste zngnitul de arme,
I-auzi ce bubuie tunurile, si ce mai plng bietele mame
si bietii copilasi.
Vezi ce mai fac popoarele lea,
C le aud numai plngnd si gemnd...
- Bine, Doamne, m duc, a zis Sfntul Petre, oftnd, care era
si asa destul de amrt si obosit.
Si a cobort Sfntul Petre
Si a luat-o el asa cu toiagul n mn.
Mergea, sracul ct era ziua de mare,
Uneori, cnd mai ntlnea cte un amrt mai sttea
de vorb cu el,
l ntreba ce mai e pe la ei prin sat,
Cine a mai murit, cine s-a mai nsurat,
Dac oamenii s-au fcut mai buni,
Dac se duc la biseric, dac se spovedesc,
Cnd i era sete se mai oprea pe la cte o fntn,
Si se uita lung la ea stiu ce vedea el la fntna aceea
Cteodat mai nnopta pe la cte un tran
Bun la suflet, care-l mai punea si la mas,
Ia, omule cltor si mnnc si dumneata,
c ai fi obosit de atta drum,
ti dm ce avem si noi, o strachin de fsui, cu o ceap, cu
O bucat de turt ori de mmlig,
O btrn i-a dat chiar si o strachin cu zeam de varz
Ba de cteva ori Sfntul Petre
A nnoptat la marginea unui lan de porumbi,
C nu l-a mai adpostit nimeni,
Ori la marginea unei pduri,
Cu matele ghiortindu-i de foame, amrtul de el,
Dac n ziua aceea nu a avut norocul s ntlneasc un om milos,
si punea, sracul, sub cap traista goal, prin care sufla vntul
Si se culca pe pmntul gol,
Ca s se nveleasc si el cu bucata aia de cer,
Noroc c adormea pe dat si nu mai tremura de frig.
Hai, hei, hei si dup ce a btut el cu piciorul,
c i s-au tocit o mie de prechi
De opinci, toate trile,
Si a stat de vorb cu oamenii prin sate si prin trguri,
Si a stat de vorb cu popoarele, ct a putut si el s stea de vorb,
C de acum Sfntul Petru era cam btrn,
A luat-o pe potec n sus s ajung la rai,
S-i raporteze lui Dumnezeu ce a vzut pe pmnt
Si s-a ntors sracul Sfntul Petre la Dumnezeu
Dar era si mai trist si mai amrt, aproape c i venea s plng,
Piciorul drept l cam tria, c nu era sigur pe el deloc
Si mna dreapt abia mai tinea toiagul...
Ei, ce e, Sfinte Petre, pe pmnt?, l-a ntrebat Dumnezeu,
Uitndu-se la el foarte ngrijorat,
Sfntul Petru s-a asezat jos cu mare greutate,
s-si trag sufletul, sracul,
Pentru c era obosit de atta drum,
Apoi si-a sters o lacrim cu mna stng,
cnd si-a ntors Domnul capul ntr-o parte,
Ca s nu-l vad cum plnge...
Ei, sfinte Petre, l-a ntrebat Domnul din nou,
Ce ai vzut pe pmnt, c vd c nu esti n apele dumitale?
Mai asteapt-m, Doamne, numi o tr,
s mi mi trag si eu sufletul,
A oftat Sfntul Petre,
Bine a zis Domnul, privindu-l si oftnd,
Te mi las...
Apoi, Doamne, a vorbit Sfntul Petre ntr-un trziu,
Dup ce a tras o gur de aer n piept mare ct un vzduh,
Ce am vzut eu pe pmnt nu este bine,
Oamenii, n loc s se fac mi buni, mi milosi,
S-au fcut mai vicleni, mai pizmasi, mai pctosi,
E mult prostie si rutate pe pmnt, Doamne, mult lcomie,
Mult hotie, mult dusmnie
Asa este, a oftat Dumnezeu, lsndu-si capul n jos
de durere si de suprare,
M asteptam la asta, a mai oftat el nc o dat,
c s-a strnit un vnt n rai, mai s-l
Ia pe Sfntul Petre pe sus,
Care era prea slbit de la drumul pe care-l fcuse
Auzi, Sfinte Petre, a Vorbit Domnul dup ce a oftat de mai multe ori
Uitndu-se cu durere la Sfntul Petru ,
Da, care este cel mai amrt si cel mai amrt popor de pe pmnt?
Mcar pentru acesta s mai facem ceva...
A, Doamne, a zis Sfntul Petru,
dup ce a oftat si el o dat lung de tot
{tefan DUMITRESCU
Caragiale ]i Dumnezeu
Caragiale ]i Dumnezeu
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
37
Anul III, nr. 5(21)/2012
Cel mai amrt si cel mai amrt popor de pe pmnt,
De departe este poporul romn...
Domnul cnd a auzit lucrul acesta a fcut o dat h,
Ca si cum i-ar fi dat cineva cu parul n cap,
Ochii i s-au fcut mari n orbite,
Si Domnul a rmas asa mult timp cu chipul alungit
si cu ochii ct cepele,
Ai, Sfinte Petre, am auzit eu bine sau mi s-a prut?
Si Domnul a rmas asa mult timp cu ochii mari
privind la Sfntul Petru...
Ba nu Ti s-a prut, Doamne, deloc, a oftat iar Sfntul Petru,
Dup ce Domnul mai oftase o dat lung de tot,
sta este adevrul gol, golut,
l mai amrt si l mai amrt popor de pe pmnt
este poporul acesta, poporul romn, Doamne,
Si Sfntul Petre a oftat din nou,
Uitndu-se la Dumnezeu cu o mil sfsietoare...
Pi cum asa, Sfinte Petre?, si-a revenit Dumnezeu dup mult timp,
Pi nu l-am dat romnilor pe Mihai Viteazul ca s-i uneasc
si s fac din ei
O Tar mare si puternic, s nu-i mai calce
Altii n picioare ?
Ba da, Doamne, numi c nu au avut grij de el
Si l-au lsat pe ticlosul acela de Basta s-l omoare, care acum
zace pe fundul iadului,
Unde l mnnc si l chinuie viermii roznd din el...
Bine, dar dup asta le-am trimis un Sfnt,
Pe Constantin Brncoveanu?
Asa este, Doamne, numi c unchiul lui,
Stolnicul nvtat Constantin Cantacuzino, fratele mamei lui
Brncoveanu, unchiul lui, cum ar veni,
L-a vndut turcilor ca s-l pun n locul lui Domn n Tara
Romneasc, per fiul su, Stefan,
Aha ?, a zis Domnul icnind, dup ce a oftat iar lung,
cltinnd trist din cap,
Bine, dar apoi l-am trimis pe Tudor Vladimirescu
s-i ridice la lupt si s-i alunge pe Turci?
Ca s poat s si pun Domni pmnteni.
Asa e, Doamne, si-a sters Sfntul o lacrim care-i aluneca
pe obrazul stng,
Dar asa dup cum stii si Sfintia Ta, Doamne, cpeteniile lui Tudor
l-au trdat si l-au vndut vicleanului Ipsilante cu grecii lui,
Care l-au tiat n buctele si l-au aruncat ntr-o fntn
lng Trgoviste.
Si unde este tlharul acesta netrebnic de Ipsilante?
a scrsnit Domnul din dinti,
Mnios foarte.
Unde s fie, Doamne, a oftat iar Sfntul Petru, zace pe fundul
iadului, bgat pn la gt n smoala fierbinte,
mpreun cu asasinul lui Burebista, cu trdtorii lui Decebal,
cu toti trdtorii acestui neam nenorocit, Doamne,
asa cum se cuvine...
Si pe Tudor Vladimirescu l-au trdat si l-au omort?
s-a mirat Domnul, oftnd
Si cltinnd a mare durere din cap...
Bine, dar l-am trimis apoi pe Blcescu, un om nvtat
ca s-i nvete pe romni,
S-i lumineze, s le arate calea pe care s mearg?
A, Doamne, l-au bgat n puscrie la Mrgineni, cnd era un copil,
unde s-a mbolnvit
De tuberculoz, sracul,
Si a murit tnr de tot...
Bine, dar le-am dat apoi un Domn bun, cu dreptate,
care s uneasc Trile Romne,
S fie si ei, romnii, o tar mare si bogat, n rndul oamenilor?
Asa e, Doamne, a oftat Sfntul Petre...
Numai c bietul Cuza dup ce a unit Trile Romne
A czut si el n pcat, Doamne,
Iar prietenul lui Koglniceanu si liberalii l-au trdat
si l-au obligat s abdice...
Si pe acesta l-au trdat!, a oftat Dumnezeu,
acum si mai ntunecat la chip.
Bine, dar dup Cuza le-am druit romnilor pe cea mai mare minte
pe care a ivit-o
Pmntul acesta, pe marele Poet Mihai Eminescu,
Cel care le-a artat romnilor calea pe care s mearg si le-a artat
si greselile si viciilor, Ca s se ndrepte. Ce a mai biciuit el
lichelismul si demagogia politicienilor!
Degeaba, Doamne, l-au asasinat si pe Eminescu
h, h, s fie Sfintia Ta sntos, Doamne, cum l-au lucrat
Titu Maiorescu si Francmasonii lui pe srmanul Eminescu,
Si i-au nscenat, cum c ar fi nebun, fr s fie sracul de el,
iar apoi l-au omort
Doctorii dndu-i mercur ntr-o cantitate prea mare,
Icndu-i injectii cu mercur...
Domenico Ghirlandaio - Cstoria Mariei
38
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul III, nr. 5(21)/2012
Domnul a fcut ochii mari,
I-a venit s urle de durere, dar i s-a oprit urletul n gt
Si a rmas asa mpietrit cu ochii mari ct roata carului...
Bine, dac nici de la Blcescu, nici de la Eminescu
nu au nvtat nimic,
O s le trimit atunci pe Caragiale, care va scrie o oper
n care i va besteli n toate felurile,
O s-i fac de rs cum nu i-a fcut nimeni,
Or s se vad n opera lui Caragiale ca ntr-o oglind,
Si oglinda asta le va arta n toate zilele si n toti anii
defectele pe care le au romnii...
S-a lsat atunci o tcere de moarte,
Care s-a auzit trosnind ca gheata aia care se rupe pn departe,
n tot raiul... Nu ndrznea nici unui dintre ei s spun ceva...
Si dac nici de la Caragiale nu or s nvete nimic, romnii, Doamne,
si nu o s le fie rusine deloc
Si or s rmn la fel, plini de defecte si de pcate,
Ce te faci, Doamne, atunci ?
Domnul s-a ntristat deodat si mai ru, cznd pe gnduri,
Avea chipul tare ntunecat si ncruntat,
Si pe obraji i s-au vzut lacrimile cum i curgeau pe barb
- Dac nici dup ce or s citeasc Opera lui Caragiale nu or s se
Schimbe, s stii c le trimit Romnilor un rzboi mondial ca s
Se nvete minte... Iar s-a lsat o tcere grea ca plumbul
Si nesfrsit ca o cmpie de gheat...
- Si dac nici dup ce le dai un rzboi mondial, Doamne, nu or s
se schimbe Romnii? Ba chiar ar putea s
Pctuiasc si mai ru, s li se strice nravurile
Si mai mult... Ce Te faci atunci?
Domnul era asa de ctrnit si de amrt c lui Sfntu Petru
I s-a fcut mil de El!
- Ce s fac, a oftat Domnul ntr-un trziu, negru de suprare si de
durere, o s le mai dau iar un rzboi mondial, c poate,
De data asta, s-or nvta minte... Or nvta si ei ceva din istorie.
Atta minte or avea!
O liniste de mormnt s-a ntins n tot Raiul c ziceai c e o Siberie
de gheat sau un pustiu nesfrsit... Si linistea
Asta neagr de mormnt a durat mult de tot...
- Si dac si dup rzboiul sta al doilea, Doamne, romnii
Nu or s se schimbe deloc? a biguit ntr-un trziu, Sfntu Petru,
Plngnd n barb. Acum linistea de mormnt care s-a lsat
Era si mai adnc. Si mai neagr... Sfntul Petre plngea de acum
n hohote, muscndu-si buzele ca s nu-l Aud Dumnezeu...
- Pi de, a oftat Tatl ceresc
ntr-un trziu, dac nici dup rzboiul sta al doilea
Romnii nu or s se schimbe si nu or s nvete nimic din atta
suferint si pedeaps ct le-am dat, o s fiu obligat
S-i rad de pe fata pmntului... C asa popoare stricate si rele nu
merit s rmn n Istorie...
Acum Sfntul Petru si-a dat drumul la plns si mai tare...
Plngea n hohote
Asa de ru c se auzea n tot raiul, n tot iadul si se auzea si pe
pmnt cum plnge de se cutremur Cerul... Domnul a oftat
prelung, ct istoria asta, c nu se mai termina din oftat. Si
ndurerat, sracul de El, a nceput si Domnul s plng...
Llelu Nicolae V~L~REANU
Cltorie de vis
Tcerea-mi ngheat vorbele,
cu bratele deschise
voi locui n cuvintele tale
nainte de nceput si dincolo
de sfrsit.
M voi plimba prin fiecare vers
ca o fereastr de tren
prin cmpie
si la fiecare oprire-n noapte
voi da jos luna pe peron.
Prin fiecare tinut, privelisti
mi vor vindeca rnile,
prin inima frunzei va urca seva
venit de sub pietre,
din rdcini.
O rugciune mi d dezlegare
s reproduc n cuvinte
tot ce vd si ce nu vd din umbr.
sunt doar o mic pasre
cas locuit de umbrele
ngerilor de veghe
atunci cnd pmntul
este ademenit de cer
apoi crepusculul de foc
al nserrii
czut peste trupul asteptrii
pe gnduri
este vorba de o cas singur
de la care pleac ideea de oras
peste noi avem muntii
vine vulturul
sunt doar o mic pasre
creia i poate trece pliscul
prin inim
la prima cdere
dar nu
stiu s iubesc
copacii cu suflet
pn cnd n palmele nrosite
port o ghear de vultur
lovit de nepsarea mea
si ia zborul spre nltimi
vin apoi cmpiile cu fluturi galbeni
si noaptea de iubire a pleoapelor
mele
n cele din urm toti cptm aripi
chemare la stele
oul
as sparge cu un sunet secunda
pn cnd s-ar opri timpul
l-as nchide ntr-o sfer
ca pe un ou de lumin
dar m-am trezit cu o pasre
din aripile ntinse mi-a spus
pune oul la clocit
n ovalul plin al lunii
clipele se vor opri-n secunde
ca o noapte n prima zi de ntuneric
si totusi timpul trebuie pornit
ntr-un ceas dintre viat si moarte
n care curg clipele
niciodat nu vor umple marea
cum miscare nu va opri sunetul
Cu (ara
Cu tara ne putem contopi,
Ne nveleste-n cuvintele
inimii
Puse pe la porti care
se deschid
Spre interiorul ei cu munti
de durere.
Numai pentru cei cu ochii
nchisi
Leagnul acesta este doar
un moft
Apsat pe bratele cu clopotei,
S se aud doar n stele.
Pentru noi, cei care nvrtim
rotile
Pe drumurile mereu stricate,
Cuvintele au n ele un nduf
Rostogolit peste mai marii
momentului.
Cu tara ne putem acoperi
De florile dragostei
n ninsorile primverii
Si-n toate zilele de sfnt
lucrare ori bucurie,
Intrnd n sufletul ei
cu mpcare.
Versuri
Versuri
Versuri
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
39
Anul III, nr. 5(21)/2012
Dan LUPESCU
I.
Printre coarnele de zimbru
Sar de-aici n timpul-timbru
Al trmului departe
Unde porti nu-s pentru moarte...
II.
Printre coarnele de taur
Curg de-aici n timp de aur
Al izvoarelor dinti
Legnnd flori de lmi
III.
Printre coarnele de melc
Rstorn timpul-codobelc
n care zornie clipa -
Clepsidra mi taie-aripa
IV.
Printre coarnele de Lun
Mijesc spicele-cunun
Si semintele de timp
Le-nfloresc doar n Olimp...
V.
Printre coarne de dragon
Dezleg timpului cocon -
Firul magic de mtase
n Hangzou demult m trase...
VI.
Printre coarnele de cerb
Stele tainice eu fierb
Si-o strmut pe Mama Geea
Tocmai n Cassiopeea...
VII.
Printre coarne de centaur
Retez capul de balaur
Al timpului nepereche -
Orb, olog, fr ureche...
VIII.
Printre piscuri de vulcani
Hora mea de mii de ani
O triesc ntr-o secund:
Zvcnet mut, canion-und...
IX.
Printre coarne paradox
Gemenii dau pe un os
Viitor brbos, himeric,
Venind din trecutul sferic...
Timp-C#l#tor \n holograme
X.
Printre coarne de berbeci
- Izvodind trmuri reci -
Pe mine m-ajung din urm,
Galopnd m vd...
n turm,
Pscnd timpul care scurm:
Zimbri si bizoni, licorne
Spulber pduri de borne...
XI.
Din Cnossos pn-n Nepal
l zresc val pe Dedal
n oglinda Atlantida
Scufundnd cariatida
Tsnit din stea n stea
Cu fiece vrst-a mea
Prin ochean invers vzut
Pe calea nestrbtut:
Salt sacadat din brbat
n adolescent si prunc -
Fr umbr m arunc
Pn-n trmul cellalt,
n alt timp si labirint
Unde nu-i zi si nici noapte,
Doar ncercnate soapte -
Amurg vesnic de aram
Scprnd ca mustu-n cram...
XII.
- Cum czusi pe-aici, voinice ?
M-ntreab o pitulice...
- Din galopul pe colnice
Vzui moara scnteind,
Luminnd si mcinnd
Frunze de porumbar acru,
Grunte din timpul sacru...
XIII.
De sub frunza de pelin,
Coroana de rug si spin
Licre doru-n suspin...
XIV.
Doar Ileana Cosnzeana
Miastre-i deschide geana,
Din cosite floarea-i cnt,
Nou-mprtii ascult
XV.
Cltor fr de vin,
Rmne-voi doar lumin,
Cltor cu tint-atins
n zarea zrilor nins
Nu de vreo spaim de moarte,
Ci de coarne de centaur
Mcinate-n mori de aur...
XVI.
Timpul sfnt, al meu si-al lumii,
Eu l-am rupt din carnea humii...
Timpul sfnt, al meu si-al tu,
L-am scos mai presus de Eu...
XVII.
...Printre turnuri de vulcani
Rustemul de mii de ani
l concasez n secund -
Fost-am si rmn rotund
Himer cu ochii-n Lun,
Timpului - mitic strun
Pe care cnt Miastra
Doina doinelor, albastra...
XVIII.
Lacrimi cad, din viu argint,
Pe floarea de mrgrint,
Printre coarnele de bour
Dacii trag direct n nour
Sute, mii de mii sgeti
Strnindu-i pe fratii geti,
Pe tracii, de-un neam cu ei,
Temuti de lei si de zei...
XIX.
Ugerul, de ploaie greu,
D drumul instantaneu
La puhoaiele de aur
Boteznd grul centaur
Care bate din copit
Si ne scap de ispit...
La capt de curcubeu
Carele trosnesc. Doar eu
M-ntorc si m rog mereu:
Vino, ploaie, de ne ud
Timpul sacru-n nesecund,
Timpul zbor, Timpul zburare
Pn dincolo de zare
Fr bici, fr urare
De pasre cnttoare...
XX.
Mut-i vremea, stins-i pipa
n care arserm clipa
Si-o fcurm de foc stnc
Pentru cei care mnnc
Doar ambrozie, nectar
Aureolate-n har
De pelin, pelin amar...
XXI.
Pune-ti raza pe cntar,
Scap de-al mortii cosmar,
Soarelui zmbeste, Lunii
Tainic nflorind alunii
Nasterii-n eternitate -
Timpul st s se dilate,
Eu-s Timp?...
Lamur-n toate,
Cltor, eon ce bate
Galaxii ngemnate?
XXII.
Trind ntr-o hologram,
nscriu bolta-n octogram
Din grunte-ngreunate
Mitic Timp rsar, Cetate,
Faguri glgind n lapte
Pentru matca ce-n cer scoate
Taine ce au fost si nu se
ntorc dect suprapuse
Peste ru si peste bine -
Gheizere-n stup si-n albine
Roind n lumine line
XXIII.
Musc Luna din Centaur,
Vremuind solzii tezaur:
- Pe unde-mi umbli, Balaur,
Vames la vmi nevzute
Ce se cer mereu durute
Si-n vrtejuri strbtute?...
Zbor al meu si-al tuturora,
Creste-n mine aurora...
40
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
Mariana ZAVATI GARDNER
(Anglia)
Julia May adormit
Stol de vise-i zboar peste cas
Casa ei fr ferestre
Casa ei cu usi ferecate Casa ei,
la rscruce de drumuri
ntre paranteze de timp
Stol de tceri i trece peste cas.
n ntuneric lipitori
Iau cu asalt dusumele
Mesterite din lemn plutitor
Si coaj din ou stricate
Pasii lui tbcesc scndurile.
n iatacul cu pian
Chei scie zgomote
S prind-n gheare vidul
ntre peretii ferecati.
La mijlocul verii
Uleioas si calm-i cldura
nfsat pe suprafata mrii
La Southwold, punctul cel mai din est al Angliei
Coloane de sezlonguri
ntrerup tumultul torid al litoralului
Ce onduleaz in culorile mrii
Traversnd razele soarelui
Dantela roz etaleaz modele,
Unde pescrusi cascadori decupeaz aerul
Pe chei, ceasul n form de baie
Sun ora ntreag si jumtatea
Roti propulsate n sunet de ape.
Nu-i rgaz pentru mmicile mbrcate
n culori de azur si fructe rscoapte.
Mici rsftati se ghiftuie cu ap la gheat
Epuizati pe sezlongurile deschise
Brbati, femei si copii se dedic siestei
Cnd bolta cereasc se-nroseste zglobie
Pentru umbrele-n miscare si valurile ascunse
Totul este ca mai-nainte; de-a lungul digului
Pescari amatori cerceteaz deprtarea
n labirintul de oameni, femei si copii
ntinsi pe sezlonguri cu modele animaliere
Ceru-si nlbeste albastrul de sineal
Se odihnesc sau cumpr
Gletele, loptele si peste cu cartofi -
Si se apr de pescrusii-n viraj
Vara
Pianjeni vrateci urzeau
cuibriti n alcovuri de stnc
Erau sub un castron de sineal
si glbenus - pmntul plutea
plesnind n lumina acut
umbre de aur prin bolovani
Scorpioni si soprle notau la soare
printre cactusii care trosneau n spatii
O libelul disprea spre Palatul din Stnc,
argint scrijelit pe-o tblit de cer
Greierii se scldau pe boabe de ienupr
Crengi rupte, mrgele din turcuoaze
ngnau melodii ofilite
Frunze sopteau despre legende
n imagini din nisip invizibil -
Tipt de psri ntr-o tocan de suflete
fierbeau suspendate n ocrul torid.
Oglinda cu Vise
Volume lucioase dormeau
legate n piele de zimbru
n dulapuri pe pereti de himer
tapetati demodat
de Cucoana Elisa
Cavaler naviga prin hrtii
si trofee cstigate la baluri
mbrcat n beige, motia tcut
la masa de lucru cioplit-n stejar
Cu ochii scldati n antice tomuri -
Rscoal peste obiecte spartane
sufletul ei se legna lunatec
de candelabrul pestrit de Murano
Se ascundea prin dulapuri
ndesate aliniat cu dulceturi
de visine rscoapte din pomi
din gradina cu muzic
a Domnului Ion
Ferecate-n mintea ei cea albastr
o curte rcorit de suflete pierdute -
Unul cte unul la zaruri si crti
n orasul himer cu
rul Negel mbufnat
n ncperea unde intrau si ieseau
n galop persoane apretate pe at,
oarbe cu mini efemere,
fantome electrice
mscrici adormiti
n lumi ferecate
O problem de vrst
Insula devine mai mica
Insomniac-i caut malurile
Pe hrti virtuale si satnavs
Cerul este greu de mnie
Furtuni mici... furtuni mari...
Vin si dispar cum se-ntmpl
Cu anotimpurile adun
Amintiri fr sens
Prea intime s le dezvlui
Satul meu se tot micsoreaz
Cunosc mai multe locuri ca nainte
Si mai multe nume din cartea de telefon
Toate orele mele de azi si de ieri
Devin din ce n ce mai mici
Pn cnd devin o pat la orizont...
La (rm
rugineau ruri n rsft
De-a lung de nisipuri albastre
o preumblare lunar
ntepenite grmezi
din lemn mpletit
nserate n sorturi de frunze
Pe plaj-n arcuri
dune mrunte, dune uriase
nfricosate la Nord
de-o Cetatea-n ruin
O alt zi, o alt noapte
n maquis artari
se petreceau la mal tulburati
Abalone absconse
n nisipuri albastre
Dreptunghiuri din lemn
chinuit
erau reazem si tint
ibisului conturat
ciugulea n sortul
din frunze
Bolti sprijineau dune
mrunte pe plaj
la porti de Cetate-n ruine trecute
O alt zi dinaintea turnurilor,
o alt noapte
Poeme
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
41
Anul III, nr. 5(21)/2012
George Liviu TELEOAC~
Anul 2012 este considerat
Anul Dragonului si, ca atare, re-
prezint un foarte bun prilej spre
a ne reaminti c Dragonul nu are
nimic n comun cu fiara apolcalip-
tic, imaginat n secolul XIII de
iresponsabilul dominican Vo-
ragine
1
, care a pngrit, prin min-
ciun, iconografia Sfntului
Gheorghe, ci reprezint acel
semn hieroglific, nscut odat
cu Traditia Primordial, pentru a
exprima numele Unicului Ziditor,
Dumnezeul monoteismului fun-
ciar
2
. Ca simbol al puterii cerului,
Dragonul este considerat, n
continuare, un semn de foarte
bun augur, att n China, ct si n
Tara Galilor, unde welsh-ii l-au
nscris pe drapelul lor national,
chiar dac timpul a modificat
semnificatia sa initial.
Pentru recuperarea semnifi-
catiei originare s-au imaginat ex-
plicatii si s-au depus eforturi, dar
numai aportul masiv de informa-
tie, din ultima vreme, a ngduit
acea tratare care s depseasc
fisurile ncercrilor de pn
acum. n aceste noi conditii de
documentare, cutrile mele m-
au condus la concordanta de-
plin dintre rezultatul decriptrii
imaginilor, obtinut prin utilizarea
unei analogii adecvate Dragonu-
lui, si rezultatul la care am ajuns
prin interpretarea lingvistic a
numerosului grup de teonime
asociate cu Vrcolacul, fiecare
din cele dou abordri condu-
cnd la una si aceeasi sintagm
3
.
Dar, aceast concordant, pla-
sat la intersectia a dou ci de
investigare, total diferite, repre-
zint, chiar si pentru spiritele cele
mai exigente, dovada faptului c
mi-a fost dat s gsesc citirea co-
rect si, astfel, definitiv a mul-
timilenarului semn.
Numit, destul de trziu, Dra-
Restituiri \n Anul Dragonului
co sau Dragon, hieroglifa a fost
creat pentru a exprima sintagma
Volco-Blac, si reprezint cea mai
veche modalitate de a consemna
sintagma teonimic arhetipal.
Prin faptul c semnific Nu-
mele Celui Prea nalt, aceast hie-
roglif, modelat ca un stindard,
a si devenit acel semn de mare
prestigiu, sub care s-a derulat is-
toria, din Persia pn n Bretania,
timp de peste 2500 de ani, asa
dup cum a constatat Institutul
American pentru Drapelele Lu-
mii, condus de Whitney Smith,
autorul primului mare tratat de
vexilologie, Flags Throug the
Ages and Across the World,
publicat, n anul 1975[(scanarea
este preluat din editia n limba
francez
4
)], la o jumtate de veac
dup ce V. Prvan mentionase n
Getica, prima atestare a Drago-
nului, gsit pe stela funerar a
lui Nabkadnezar, anterioar anu-
lui 1120 .Cr.
5
Prestigiosul institut de cerce-
tare a drapelelor a reusit s pun
n evident echivalenta diferite-
lor forme de reprezentare ale
Dragonului, precum si masiva lui
prezent n timp si n spatiu, dar
Ir s fi ajuns la semnificatia sa.
Cercettorii institutului, aseme-
nea celor din ntreaga lume, nu
sesizaser faptul esential c, n
scena cu numrul XXIV de pe
Columna lui Traian
6
, imaginea lui
Jupiter si imaginea Dragonului cu
cap de lup au fost plasate, n mod
intentionat, fat ctre fat cu o
tratare plastic identic, pentru
a reprezenta, prin gestica unui
dialog nscris n piatr, faptul c
cele dou chipuri au aceeasi sem-
nificatie.
Acest tandem de necontes-
tat al echivalentei lor, relev, n
vzul lumii ntregi si cu autori-
tatea impuntoare a Columnei
imperiale, c si Stindardul Dacic
este semn religios, avnd presti-
giul su pe msura celui de care
se bucura zeul suprem al panteo-
nului roman
7
. n acest fel, reali-
zatorii si beneficiarii Columnei au
nscris, n marmur, importanta
semnificatie religioas a Stindar-
dului Dacic cu cap de lup, la care
ajunsesem pe alte dou ci.
Dar prin larga sa rspndire,
n spatiu si n timp, el devenise
Dragonul lumii ntregi, ceea ce a
impus si verificarea originii sale.
n acest scop am aplicat metoda
bazat pe analogia lingvistic
teonim-toponim, utilizat frec-
vent de savantii domeniului
8
, du-
p ce a fost dezvoltat de Geor-
ges Dumzil
9
, iar rezultatele au
confirmat c denumirea Stindar-
dul Dacic este corect, ntruct
hieroglifa aceasta s-a nscut pe
pmntul Romniei si n limba
romnilor, numiti, initial, rmri,
asa cum ne numesc si azi alba-
nezii, cu aceast form rotaci-
zat, care reprezint cea mai ar-
haic flexiune a indo-europenis-
mului
10
, flexiune folosit cu cel
putin un mileniu nainte de fun-
darea Romei Antice.
n existenta sa, multimilenar
dup cum o atestat figurinele
umane cu cap de lup din civi-
lizatia Vinca
11
(mil.V .Cr.), arhaica
sintagm teonimic Volco-Blac,
s-a rspndit n aproape toat lu-
mea sub forma unui mare numr
de variante. Forma Velc-Velc jus-
tific, att numele de Velchanos,
ct si originea valahic, care i-au
fost atribuite lui Zeus, din mo-
mentul nasterii sale mistice, ntr-
o pester de pe muntele Ida, oda-
t cu debutul celebrei civilizatii
minoice, n secolul XXVII .Cr.
Asadar, Zeus Velchanos a
ptruns n civilizatia insulei Creta
ca zeu pre-helenic, asa dup cum,
tot pre-helenic a ptruns si Zeus
Pelasgius, la care se rugau aheii
lui Homer n Iliada (XVI, 226).
Avnd n vedere aceste dovezi,
epitetul Velchanos, atribuit lui
Zeus, trebuie considerat prima
atestare istoric pentru aparitia
si dinuirea cuvntului valac
n teritoriile balcanice, acolo
unde, dup nc dou milenii si
jumtate, adic, n epoca ele-
nistic (323-31 .Cr.), mai con-
tinua s se desfsoare festivalul
cretan, numit Velchania, n onoa-
rea puternicul Zeus Velchanos
12
.
Aici, trebuie mentionat fap-
tul c si numele arhaicului zeu,
Vulcanus, din Peninsula Italic,
devenit ulterior zeu al focului pu-
42
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
rificator sau al mesterilor fierari,
reclam aceeasi origine valahic.
Dar fertila si bogata vale a
Dunrii de Jos, numit, n Cartea
Crtilor, Tara Ha-Vilah (Fc. 2, 11-
12), adic Valahia, continua s
reverse, asupra Peninsulei Bal-
canice, noi si noi valuri de valahi,
numiti n form prescurtat ahi,
respectiv ahei.
Aheii care s-au stabilit n
Atica si n Corint au venerat ace-
lasi mare zeu valahic al spatiului
de origine, dar pentru a-l invoca
printr-o sintagm nou, impus
de noua lor patrie, l-au redenumit
Zeus Meilichios, urmnd uni-
versala descendent fonetic
V(B)M, frecvent, mai ales, n
dialectele tracice, dup cum a
artat Paul Kretschmer, specia-
list n limbi pre-helenice.
Cinstirea lui Zeus Velchanos,
redenumit Zeus Meilichios n
Atica si n Corint, a lsat vestigii,
unele foarte vechi. Printre ele si
arhaicul aerolit piramidal
13
, din
vremea pietrei nefinisate, adorat
ca ntruchipare a lui Zeus Meili-
chios si, separat, un altar consa-
crat acestui zeu, pe malul rului
atic, Kephisos, din vremea legen-
dar a lui Tezeu
14
, vestigii care
au mai putut fi vzute, si n seco-
lul II d.Cr., de meticulosul geo-
graf Pausanias. Provenit din
anul 417 .Cr., a mai fost inven-
tariat si statuia, n marmur alb,
a lui Zeus Meilichios, comandat
sculptorului Policlet, pentru a
purifica locul, unde demosul dez-
lntuit al Argosului a ucis contin-
gentul celor o mie de persoane
narmate
15
.
Cu o existent ndelungat,
prelungindu-se din secolul VI .Cr.
pn n epoca roman, a fost ve-
nerat, n Istmul de Corint, zei-
tatea Melikertes
16
, care recon-
firm importanta omniprezentei
structuri tracice de consoane
MLC, evident ntr-un mare nu-
mr de teonime. Aria lor de rs-
pndire o jaloneaz foarte bine
Herodot, care, n sud, a vizitat la
Tyr, n Fenicia (a se ntelege Fe-
licia, adic Valacia) - Libanul de
azi - templul din secolul XXVII
.Cr. consacrat zeului Milk-Qart
Thassianul, identificat cu Her-
cule, iar n nord, a vzut templul
de origine al Thassianului, din
insula tracic Thassos, aflat cu
bogatele sale mine de aur la vr-
sarea n Marea Egee a rului bul-
gresc Mesta
17
.
Or, n acest larg areal tracic,
dominat de la nord la sud, de teo-
nimele care s-au constituit pe cla-
sica structur de consoane MLC,
a aprut, n mod firesc, si teoni-
mul Zamolxe. Forma originar
ZA-MOLC-SE devine de necon-
testat, dac avem n vedere faptul
c Za-Molxis si Ge-Beleisis sunt
cele dou nume, care au coexis-
tat pentru una si aceeasi mare
zeitate a geto-dacilor, dup cum
tine s precizeze Herodot
18
. Dat
fiind transformarea legic BM,
trecerea numelui Beleisis, n va-
rianta sa Meleisis, se regseste,
n mod obligatoriu, numai n for-
ma Za-Molxe, de la care au deri-
vat toate celelalte forme.
Din nefericire, mai multi au-
tori de prestigiu au ignorat carac-
terul legic al treceri BM, lsnd
n urma lor numeroase polemici,
care ncurc drumurile lumii spre
adevrurile sale fundamentale.
Cu o neglijent similar, a fost
citit si numele lui Ge-Beleisis, n
manuscrisele lui Herodot. Unii
dintre autori au considerat c ini-
tiala teonimului ar reprezenta fo-
nemul G, iar altii au crezut c ace-
easi liter ar indica fonemul N,
de unde si multa pierdere de timp
cu comentariile unei posibile an-
tinomii de tip frtat-nefrtat.
n fond, cele dou moduri de
citire erau mult prea diferite, pen-
tru a nu se bnui c litera respec-
tiv trebuia citit din alt pers-
pectiv, adic din perspectiva
ionian, obligatorie pentru ori-
ginalul operei lui Herodot, origi-
nal care era ionian. Or, specific
pentru alfabetul ionian de pe
coasta de vest a Asiei Mici,
acolo unde a trit Herodot, la Ha-
licarnas, pn la vrsta de 37 de
ani, este litera digama pamphi-
lic, care coincide prin form cu
initiala scris a presupusului
Gebeleisis din originalul, redactat
n dialect ionian.
Citit, cel mai adesea prin fo-
nemul Wau, litera digama repre-
zint n dialectul ionian fonemul
V sau B. Asadar, numele nscris
de Herodot pentru zeul getic se
citeste Be-Beleisis, teonim sus-
tinut pe deplin de hidronimul
Vi-Vlsul (Bccoi rostit, azi,
Bcoooip)
19
. Pentru c dacii si
getii vorbeau aceeasi limb, Be-
Beleisis este teonim geto-dac, iar
ca form prescurtat a sintagmei
teonimice Be(leisis)-Beleisis, se
dovedeste a fi identic cu sintag-
ma teonimic arhetipal Vilah-
Vilah. Faptul acesta este esential
si justific pe deplin ideea c
geto-daci au fost monoteisti n
calitate de adoratori ai Unicului
Zeu Arhetipal, desemnat prin
sintagma teonimic arhetipal, pe
care tot ei au creat-o. n secolul
V .Cr., Herodot arta fr echi-
voc c: Dup cte tiu eu din
cele auzite la Dodona, nainte
vreme pelasgii aduceau tot felul
de jertfe, nltnd rugi zeilor,
fr ns s-i dea vreunuia din-
tre ei porecle i nume, deoarece
nu auziser nc de ele.
20
. Or,
Ir de porecle si fr de nume,
pelasgii
21
, un alt etnonim generic
pentru triburile trace, nu si-L
puteau imagina dect pe Unicul
Zeu Arhetipal. Asadar, aveau un
singur zeu, deci erau monoteisti.
Pe temeiul faptului c, pn
n epoca crestin, orice condu-
ctor de neamuri era considerat
Dominus et Deus, adic Stpn
i Dumnezeu, cu ntelesul c st-
pnul este ca un dumnezeu pen-
tru supusii si, numele Unicului
Zeu Getic, Be-Beleisis, poate fi
considerat matrice pentru ape-
lativul basileu, apelativ arhaic,
care a fcut carier parcurgnd
drumul de la ntelesul de condu-
ctor tribal pre-homeric, la cel de
mprat al Imperiului Bizantin.
Urmnd aceast ratiune, care
are n vedere faptul c stpnul
este ca un dumnezeu pentru su-
pusii si, conceptul de condu-
ctor a fost asociat metaforic cu
ideea de Dumnezeu, dar noua de-
numire trebuia s aib propria sa
individualitate. n acest scop
substantivul (semnificantul) re-
feritor la conductor s-a nscut
prin modificarea substantivului
propriu Be-Beleisis. Or, unul din
procedeele utilizate pentru a crea
noi semnificanti este anagrama-
rea, asa cum a fost anagramat cel
de al doilea termen al sintagmei
Be-Beleisis, care a devenit Be-
sieleB. Dar B=V, fapt pentru care
cuvntul nou format devine Ba-
sileV, respectiv Basilevs.
Pe crestele Carpatilor, acolo
unde si aveau slasul marii
preoti-regi ai geto-dacilor, s-a
preferat forma cu B final, Be-
seleB, rostit sonor Ba-saraB,
adic apelativul originar pentru
Sarabii si Basarabii nostri. Ca do-
vad c structura de consoane
SLV sustine formarea denumi-
rilor referitoare la regalitate, nu-
mele cnejilor romni Seslav
(1080-1090) sau Mislav (1241) si
succesorul su Seneslav (1247-
1272), includ forma -slav, cu toate
c documentele maghiare stipu-
leaz originea lor valahic. n ju-
rul Romniei, alti regi si sfinti au
purtat nume care contin struc-
tura -slav, -slau sau -slaus.
n mod similar, aceast meta-
forizare de tipul Dominus et Deus
poate fi extins la ntreaga arie
indo-european pentru a explica
formarea unor cuvinte ca: Voi-
Vod (cuvnt geto-dac
22
, nrudit
cu teonimul Wai[de]-Wut
23
),
Volh-V (aman rus), Vesco-Vo,
devenit Posco-Po si episcop sau
bishop, Chlodo-Vech zis Clovis,
dar si BurVista (Vol-Vlista) sau
Decebal (Dece-Val)... etc., referi-
toare la institutia conductorului
sau la nume de conductori.
Adoptate, mai ales, pentru a afir-
ma investitura sacr a celui de-
venit dux sau rex, aceste nume
se explic firesc ca metafore por-
nind de la prolifica sintagm
teonimic arhetipal Vilah-Vilah
sau Valac-Valac, creat de marea
civilizatie a vlahilor [numiti si
volsgi sau pelasgi] n legtur cu
ideea de ru, ru care n matricea
noastr armneasc se exprim
prin cuvntul AVLAKE, aflat n
uz si astzi.
Fiindc, spre deosebire de fi-
inta uman, rul este atotputer-
nic, atoatedttor si etern, ca si
un dumnezeu, ideea de dumne-
zeire s-a putut exprima prin sin-
tagma AVLAKE-AVLAKE, res-
pectiv Volko-Blake, redat initial
prin hieroglifa numit Stindardul
Dacic si ulterior Draco sau Dragon.
n legtur cu marea impor-
tant a Dragonului, creat pentru
a reprezenta sintagma teonimic
arhetipal Volko-Blake, vom mai
arta c primul nume al lui He-
rakles, Hercle la etrusci, a fost
Alkaios
24
, care este tot un Volko,
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
43
Anul III, nr. 5(21)/2012
dar fr V, adic un Olkoios. Pen-
tru alte denominatiuni Olkoios
devine Lokoios, de unde si epi-
tetele arhaice: Lykaios pentru
Zeus si Lykios pentru Apollon,
mereu nsotit de corbul, a crui
unic menire, n heraldic, a fost
s reprezinte culoarea neagr,
culoare denumit Black n epoca
arhaic, iar ulterior uuio -
ntunecat, n limba greac. Asa-
dar, n simbolistic, Volc-ul, adic
Lupul, dar si Black-ul, adic Ne-
grul, tot pe Vlahi, zisi si Blaki, i
reprezint. Cnd vorbitorii sau
scribii au renuntat, din comodi-
tate, la prima liter au aprut epi-
tetele Lykaios sau Lugaios.
Un Lugaios este si zeul
celtic Lugh
25
, la origine tot un
(B)Lach, cu numele provenind de
la aceeasi unic sintagm teo-
nimic arhetipal, motiv pentru
care a si pstrat n reprezentarea
sa negrul corb, semnul pentru
Black. Dincolo de orice alte expli-
catii improvizate cu naivitate, ze-
ittile-lup sau nsotite de cu-
loarea neagr, si afirm filiatia lor
nemijlocit cu Stindardul Dacic,
numit azi si Dragon.
Prin valorificarea critic a da-
telor furnizate de mitologie, con-
tinu s apar noi reprezentri
plastice ale zeittilor nsotite de
tandemul Lup-Corb, ca mod de
a exprima sorgintea lor sacr, n
relatie direct cu hieroglifa
dacic numit, azi, Dragon.
Cele patru imagini care ur-
meaz fac parte dintr-un sir re-
marcabil, care include si repre-
zentrile de sfinti crestini cu cap
de lup.
1,26,27
.
Dar privind la cei doi corbi
de pe umrul lui Odin, nu putem
rezista tentatiei de a-i reaseza
spate-n spate, pentru a arta ori-
ginea si semnificatiei acelui
simbol numit acvila bicefal.
Chiar dac a devenit semn impe-
rial, originea lui se refer la etni-
citatea illiro-trac, adic Blaco-
Blac, transpus n heraldic
prin cei doi corbi negri alipiti dor-
sal, asa dup cum indic si dra-
pelul de stat al Albaniei care n-a
fost niciodat o putere imperial.
Pe urmele acestor simboluri
dominate de asocierile Lup-
Corb sau Corb-Corb, care mai
apar si n form simplificat, nu-
mai sub form de Corb
28
sau nu-
mai sub form de Lup sau de
Cine (vezi Guinefort
29
) se ajun-
ge la originea valahic asumat
de ctre toate neamurile, mai
vechi sau mai noi, ale Europei,
se ajunge astfel la temeiul spiri-
tual al unittii sale.
Asadar, s primim cu ncre-
dere, ca pe un bun spiritual co-
mun, restituirile Noului An 2012,
aflat sub patronajul Dragonului
de Ap, a crui moderatie ne in-
vit la o larg implicare pentru a
recepta critic noile solutionri, pe
care nu ni le impune, ci ni le pro-
pune, pornind de la nepieritoa-
rele repere arhaice cu atestare
cert: avlake (balaha, n sanscri-
t), Ha-Vilah, Velchanos, Vulca-
nos, Valac-Hilyah (n Rig-Veda),
Walh-ala sau Volsgi (munti n
Latiu, zii Vosgi n Alsacia sau
Basci n Spania).
Bibliografie
1. G.L. Teleoac, Un fals intolera-
bil n Legenda aurea, n revista
electronic AGERO, rubrica
Istorie, http://www.agero-
stuttgart.de/REVISTA- AGERO/
ISTORIE/Un%20fals%20intolera-
bil%20in%20Legenda%20Aurea%
20de%20Teleoaca.htm
2. G.L. Teleoac, Stindardul dacic
sau heraldica strmoului Vrco-
lac-ntemeietorul, revista
PAIDEIA, Nr. 2/2002
3. G.L. Teleoac, Stindardul dacic
i falera de la Surcea, judetul
Covasna, rev. RDCINI,
Nr. 11/2011
4. Whitney Smith, Les Drapeaux,
a travers les ges et dans le monde
entier, d. Fayard, 1976, p. 61
5. Vasile Prvan, Getica, Bucu-
resti, 1982, p.293
6. Conrad Cichorius: Die Reliefs
der Traianssule, Erster
Tafelband: Die Reliefs des Ersten
Dakischen Krieges, Tafeln 1-57,
Verlag von Georg Reimer, Berlin
1896
7. G.L. Teleoac, Zeus i Drago-
nul dacic pe Columna lui Traian,
Revista Nou, Anul V, 7(40)/2008,
p. 17-18
8. Alexandru Mihil, Despre nu-
mele dumnezeiesc Iahve, n revis-
ta Studii Teologice, Seria a III-a,
Nr. 1, ian.- martie 2007, Bucuresti,
p. 27-43
9. George Dumzil, Zeii suverani
ai indo-europenilor, Ed. Univers
Enciclopedic, Buc., 1997, p. 200
10. mile Benveniste, Origines de
la formation des noms en indo-
europen, Paris, 1962, p. 3-22
11. M. Eliade, Dacii i lupii n De
la Zalmoxis la Genghis-Han, Ed.
Stiintific si Enciclopedic, Buc.
1980, p. 23
12. B. C. Dietrich, The Origines of
greek religion, Ed. Walter de
Gruyter, Berlin, New York, 1974,
p.15-16
13. Pausanias, Cltorie n Grecia,
Cartea II, 9(6)
14. ibidem, Cartea I, 37(3)
15. ibidem, Cartea II, 20(1)
16. ibidem, Cartea II, 1(3) si Nota
7, de la p. 524, Vol. I, Ed. Stiin-
tific si Enciclopedic, Buc., 1974
17. Herodot, Istorii, Cartea a II-a,
EUTERPE, Capitolul XLIV
19. Herodot, Istorii, Cartea I,
CLIO, CLXXIV, n editia Minerva,
Bucuresti 1984, la p.69 cu Nota de
la p.591
20. ibidem, Cartea a II-a,
EUTERPE, Capitolul LII
21. Wikipedia, Pelasgians, http://
en.wikipedia.org/wiki/Pelasgians
22. Ion Mugioiu, Elvetia 2006,
Pledoarie pentru limba romn,
http://www.agero-stuttgart.de/
REVISTA-AGERO/ISTORIE/
Pledoarie%20pentru%20limba%
20romana%20de%20IM.htm
23. Magnusen Fino, Priscae
veterum borealium mythologiae
lexicon, HAVNIAE-SUMTIBUS
LIBRARIAE GYLDENDALIA-
NAE, p.336-337 si 867
24. Victor Kernbach, Dictionar de
mitologie general, Ed. Stiintific
si Enciclopedic, Bucuresti, 1989,
p. 220
25. Wikipedia, Zeul Lugh, http://
en.wikipedia.org/wiki/Lugh
26. Wikipedia, Zeite http://
www.goddessmyths.com/
Samovila-Yemaya.html
27. Wikipedia, Odin, Wotan,
http://en.wikipedia.org/wiki/Odin,
http://saxons.etrusia.co.uk/
saxons_wednesday.php,
28. Wikipedia, Mitologia corbului
n http://en.wikipedia.org/wiki/
Common_Raven
29. Wikipedia, Holy Dog and
Dog-Headed Saint, http://
www.beyond-the-pale.co.uk/
dogsaints.htm
44
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
Dorin(a cu nuan( de crin
Perle mici scurse-n mri de priviri argintii,
Cntec spart de dureri si comori cenusii,
Frunze-n vnt prin culori si prin sens bntuit,
Cltor ntristat - cltor fericit...
Complimente ce scurg mierea cald-n rspuns,
Exclamatii de drag pe pmnt neptruns,
Sincere corectri peste suflet cntnd
Se amestec-n noi picurnd peste gnd...
De cuvinte ncerci s gsesti pe potrivi,
De prin zmbet rspunzi la durerea din zi,
Ori rnesti n sclipiri, ndulcesti prin mieriri
Cine stie c tu strlucesti mpliniri?
Dac tristu-i czut din al noulea nor,
Dac veselul e..., zi de zi, zburtor,
Dac viata e trist pentru cei necjiti,
Dac viata exist pentru cei fericiti,
Cine are puterea s socoat ce e
Fericirea, tristetea..., cnd exist, de ce?
Adunm chiar culoarea ce exprim venin
Si-o pictm prin dorinta cu nuant de crin...
Darurile cerului
Cnd o lacrim ce cade ne inspir suferinta,
Cnd o clip ce dispare o trim ca o durere,
Prind mult prea scurta clip fericirea prin dorinta
Care s transforme lacul n lumin si putere...
Cnd crarea de-ntuneric pare-a fi definitiv,
Cnd aripa fericirii pare-a fi nzpezit,
Prind florile de var hora semnificativ
Ce-nclzeste gerul iernii prin culori de reusit...
Cnd privirea tremurnd tace-n amintiri suave,
Cnd durerea ne inund simtmintele iubirii,
Las flori de primvar n buchete mii, firave
S ne-arate gingsia ce n-ar putea trandafirii...
Cnd o sear se nalt peste bolta sufleteasc,
Cnd puterea primverii prguieste-n prag de var,
Las toamna s inunde cu mantia-mprteasc
Rodul clipelor ce zboar prin parfum de tmioar...
Pe cnd ploaia biciueste trmul cald al pasiunii,
Fulgii cei czuti n plete, gheata ce ngheat malul,
Adunm mia de clipe n ograda-ntelepciunii
Ce aduc puteri divine de a-nvinge stnca, valul...
Carmen SCHMIDT
(Germania)
Floare de cirey
Un zmbet rtcit peste livad, un tremur renscut n primveri
Ce doar un suflet poate s-nteleag ce simte prin petale mngieri
O climar plin de sperant, si parfumat-n dulcele nectar
O contopire-n dubl rezonant cuprinde sentimentul legendar
C este pom crescut n fata casei, c este parcul plin de-ndrgostiti,
Rsare peste suflete sihastre acelasi dor de oameni mpliniti
Aici ptrunde vraja ei n noi, acolo rsare dragostea-n feresti
Si-mpodobim, n suflet, cifra doi prin noua primvar, ca-n povesti
De zile trec si floarea nflorit renaste-n var prguind a foc
Transmite fericirea mplinit n golul ce nu se umplea de loc
Cnd soarele srut stinsa floare o sgeteaz cu-apa de izvor,
Nscnd prin roua cea strlucitoare lumin-n anotimpul urmtor
Cnd verde crud rmne a sperant pe crengi despovrate de fiori,
Sunt pasii spre o nou cutezant ce desfrunzeste pomul, deseori
Ca negrul s nu fie ntristare rsar stelute-n locul florilor
Ce-acoper-n cldura lucitoare copacul zgribulit de-atta dor
Culorile toamnei
La poarta casei, nflorite dalii mprospteaz nc recea boare,
Pictnd pe-al toamnei gri-maro vitralii attea mii de pete de culoare
Se-mbin pur cprui, verzui, aramic cu galben-albul crinilor tomnatici
Ce ochilor le las-n vraj tainic splendoarea ce ne prinde drept ostatici
Si chiar de prin rsaduri url vntul si zilele scurteaz din lumin
Exist flori ce-mpodobesc pmntul acoperit cu frunze la tulpin
E frigul cel ce-atinge vistorii topind n suflet doar melancolie,
Pe cnd privind cum pleac-n zri cocorii, triesc o nesfrsit reverie
La geamuri se adun rndunele, soptind n zbor povesti de primvar
Lsnd pe cei ce zboar printre ele s uite-o clip c e toamn iar
Prin mesagerul soarelui de var rmas-a cmpul plin doar de seminte
Ale florilor care se scuturar spre a ne-ndeplini nou dorinte
Copacii obositi de greutate si arsita sezoanelor trecute
Arunc frunze mii si colorate n zboruri legnate si tcute
Coboar verdele putin atins de boarea armiului ptat
n clipa cnd si rosul s-a prelins din preajma pomului apropiat
n iarb, strlucind pe sub covor, ncnt ochii cu a lor finete
Trei margarete-n alb strlucitor ce sufletul ncearc s-l rsfete
Iar menta nflorit-ntmpltor ascunde cu sfial prin petale
Doi fluturi rsriti pe movul lor ce beau polenul dintr-o rsuflare
..........................................
De stropi de ploaie cad mai des din ceruri vestind sezonul linistii depline
E hrana pur pentru-attea doruri ce nfloresc n primveri divine
E toamn, e sezonul druirii prin fructe cu arom diferit
Ca noi s-apreciem culmea-mplinirii urmat de odihna-i cuvenit
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
45
Anul III, nr. 5(21)/2012
Este usor s ni se tulbure inima atunci
cnd trecem pe drumul vietii, fiindc nu stim
ce anume ne va aduce clipa urmtoare sau
ziua de mine. Astzi suntem n putere si ne
credem stpni pe destinul nostru, dar nu
peste mult timp tot universul nostru se pr-
buseste n neant, fiind coplesiti de tragedia
conditiei umane.
Fiindc, indiferent ct suntem de consti-
enti sau nu de aceast realitate, totusi exis-
tenta uman st sub semnul unui sfrsit, po-
zitionat undeva pe axa timpului, asemenea
unui musafir nedorit, care abia asteapt s
ne viziteze si pe care nu l putem evita. Finalul
nu poate fi amnat, iar cnd clipa fatidic a
sosit, nimic nu mai poate s opreasc deru-
larea deznodmntului unei vieti trite pe
pmnt.
Tocmai de aceea, omul ncearc s uite
de conditia trectoare, angrenndu-se ntr-
o multime de activitti, mai mult sau mai putin
folositoare, dar care la un loc ajung s i umple
tot timpul si toat cugetarea. Astfel, el devine
plin de o multime de gnduri, ce freamt
nerbdtoare n a-si gsi materializarea prin
nenumrate proiecte. Orice clip ajunge s
fie folosit la maximum, fiindc astzi trim,
dar mine nu se stie exact ce va fi.
Iar dac vin momente de singurtate sau
de liniste, imediat devenim nelinistiti si c-
utm companie, tocmai fiindc n aceste clipe
devenim mpresurati de golul luntric, pe care
nimic nu l poate umple. Si astfel, ntr-o atmo-
sfer de agitatie, dus uneori pn la extrem,
ne ndreptm ctre sfrsitul inexorabil, fr a
avea vreo perspectiv a ce va fi si mai ales,
Ir a fi n vreun fel pregtiti.
Cu toate acestea, nu putem fugi la ne-
sfrsit de aceast realitate, ce reuseste ade-
seori s ne tulbure cugetarea si inima, adic
simtmintele. Iar durerea generat de aceast
constientizare creeaz o suferint ce nu poate
fi niciodat pe deplin a fi descris n cuvinte.
Si atunci, mai este ceva de fcut?
n urm cu patruzeci si patru de primveri,
am aprut n aceast lume ntr-o frumoas
Duminic de Florii, la mijlocul lui aprilie, n
inima trii, la Brasov. Acest lucru, precum si
farmecul inconfundabil al primverii, m-au
determinat s am mereu n minte faptul c nu
exist la ntmplare, c un sens se afl n spa-
tele tuturor lucrurilor, iar mai presus de toate
vegheaz un mare Demiurg si Creator.
A fost o credint instinctiv, rezultat n
urma unui proces misterios, interior, nedirijat
din afar prin educatie sau ceva similar. Erau
vremuri atee, iar a vorbi despre Dumnezeu
devenea rapid un lucru primejdios. Despre
El se povestea pe ascuns, iar la biseric oa-
menii erau notati, pentru a fi identificati ulte-
rior dac lucrurile deveneau prea serioase n
ce priveste credinta.
De fapt, a crede era un pcat capital fa-
t de o societate ce refuza n mod ftis exis-
tenta unei instante superioare n fata creia
este responsabil fiecare om. Si tocmai de a-
ceea, afirmarea ncrederii n El reprezenta un
act de sfidare a regimului, un lucru ce trebuia
oprit si pedepsit, ca un exemplu ce nu trebuie
urmat.
Dar puterea combinat a primverii si a
Floriilor m-a urmrit de-a lungul unei copilrii
sinuoase, a unei adolescente chinuite si a u-
nei tinereti marcate de frustrare si nemplinire
din multe puncte de vedere. Acea energie
nviortoare a vietii ce nu se naste la n-
tmplare, ci este rezultatul vointei unui Cre-
ator Atotputernic, m-a mpins mereu nainte,
chiar si atunci cnd slbiciunea m coplesea
sau temerea m topea n fata unui viitor im-
previzibil.
n felul acesta, am nteles c singurul an-
tidot pentru tulburarea inimii este credinta
ce se prinde ca o ancor de ctre divinul
Sustintor. Fiindc indiferent ct de univer-
sali sau de ecumenici am dori s fim, nu putem
s avem credint dect prin Cel trimis a fi
deopotriv om si Dumnezeu.
Cu mult respect m aplec s studiez orice
ideologie si orice religie. Cu deosebit reve-
rent deschid crtile sacre ale tuturor po-
poarelor de pe pmnt, lipsit fiind de rutate
sau de orice gen de prejudecat. ns n ace-
lasi timp, sunt profund constient c numai
prin Cel trimis putem s fim rscumprati,
numai prin El putem s depsim orizontul
finit al vietii de pe pmnt, numai prin El si
prin cuvntul Su.
Si tocmai de aceea, am ajuns s iubesc
numele Su, s fiu tot mai convins c dincolo
de negura ce nconjur lumea n care trim,
sunt asteptat n vesnicia lumii Sale. Iar tre-
cerea prin labirintul lucrurilor prezente nu
reprezint dect ocazia de a cunoaste tainele
providentei Sale, de a avea o tot mai mare
ptrundere asupra modului n care este al-
ctuit acest univers, asupra legilor care l
determin si care n final, asemenea unui arc
de bolt, m trimit direct la Creatorul lor.
n felul acesta, am ajuns s pretuiesc mo-
mentele de tcere, clipele cnd stau fat n
fat cu mine nsumi, ns nu singur, ci mpre-
un cu El! Acea temere stranie n fata repau-
sului mi-a fost anihilat de simtmntul pre-
zentei Sale mpreun cu mine, de acea in-
terventie continu a Celui trimis s fie Mn-
tuitorul meu. Iar ocaziile cnd stau singur n
fata marelui univers nu m mai tulbur, fiindc
mereu prin intermediul su disting chipul
Celui care le-a chemat la existent.
ns pentru o societate modern, teh-
nologizat si orientat spre cstig, asemenea
meditatii par lipsite de noim. n iuresul unui
program zilnic tot mai ocupat, ajungem s
uitm de conditia noastr trectoare si astfel
nu bgm de seam cum zilele trec, iar etapele
vietii sunt lsate n urma noastr cu viteza
Octavian LUPU
Este u[or s# ni se tulbure inima,
c@nd trecem pe drumul vie]ii
S nu vi se tulbure inima. S credeji n
Dumnezeu, s credeji yi n Mine! (Ioan 14.1)
46
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
unui avion ce trece pe deasupra feluritelor
orase n drumul su.
Distantati la o mare altitudine, privim
detasati la pmntul de sub noi, prinsi ntr-o
multime de ambitii si planuri, unele dintre ele
riscante, fr a remarca faptul c trupul
nostru se modific imperceptibil, dar sigur,
c ridurile devin tot mai adnci, c supletea
de odinioar a si trecut, iar la orizont se vede
Marea barier ce separ lumea noastr de
vesnicie. Aceast uitare de sine nu aduce
bucurie, ci doar o satisfacere de moment a
simturilor, ns niciodat un confort al
constiintei luntrice.
De la ateismul declarat la cel implicit,
societatea noastr a trecut de la o extrem la
alta, pentru ca n final s nu gseasc odihn
n niciunul dintre aceste sisteme de gndire
si actiune. Fiindc dincolo de tentatia
cstigului de moment si de distractia
prezent, se afl mereu repausul si linistea
unui cosmos ce nu si deschide portile dect
pentru cei care au ajuns s l cunoasc pe
Marele Autor.
Nu exist tristete sau team pentru omul
care a ajuns s disting zmbetul plin de
compasiune al Creatorului, care s-a deprins
s disting tonul vocii Sale si s simt
prezenta Sa nviortoare, care indiferent de
etapa vietii ti spune mereu: Nu te teme!
Sunt mpreun cu tine si voi fi mereu alturi
de tine pn la capt!.
V las pacea, v dau pacea Mea ns
nu precum o d lumea. S nu vi se tulbure
inima i nici s nu se team! Ioan 1.27
Cristina B_NDIU
Uneori, preaplinul tineretii
care descoper pentru prima dat
iubirea - acea iubire situat dea-
supra oricrui fapt cotidian - si
cere dreptul la ntrupare n cu-
vnt. Iar foaia alb, departe de
ochii prea lucizi, prea critici,
prea... prozaici uneori, ai lumii, i
ofer spatiul de care are nevoie
spre a prinde viat, spre a se
umple de seva dttoare de viat
a sentimentului din care a luat
nastere lumea, devenind - astfel
- expresia viselor, sperantelor, du-
rerilor si mpcrilor ce definesc
dragostea.
O asemenea expresie si-a g-
sit drumul spre lumin prin vo-
lumul Aninasal tinerei Anamaria
Aluculesei, volum aprut la Edi-
tura Cadrelor Didactice, n 2012.
Fiecare dintre noi se poate numi
aninas - mrturiseste cu gravi-
tate autoarea - dar s nu uitm
c orice raz de soare ne poate
face s nflorim i s artm
lumii frumusetea inimii noastre.
E izolarea lui Anin, ce a venit
dintr-un trecut necesar, un tre-
cut splat cu lacrimi i cu dure-
re, nlocuit cu iubire pentru di-
vinitate.
Poemele, n proz sau versuri,
sunt grupate pe trei axe tematice
(Din trecut, Prezent yi viitor,
Spre divinitate) care par s sur-
prind treptele pe care urc su-
fletul unei adolescente ce des-
coper cu inocent, candoare,
surprindere, fascinatie, durere...
c iubirea contine, n ea nssi,
mult prea mult tristete, c tris-
tetea trezeste n tine dorul de
moarte si liniste, dar c... dincolo
de lacrimi se nasc speranta,
visele, curajul de a zbura. Si to-
tusi...iubirea e totul n viat...,
conditia vietii e s iubeti dac
vrei s trieti..., iubirea e Uni-
versul, iar tu eti axa lui...
Uneori, iubirea e prea grea
(m acoper cu pmnt i, ca
s fie sigur, planteaz un copac
exact deasupra mea, deasupra
inimii mele pentru a nu putea
evada de acolo din adncuri),
prea ametitoare, si vezi cuma mai
czut o stea de pe cerul albastru,
noi aripi au fost nfrnte, la-
crimi nevinovate izvorsc n
Univers. nveti c eti liber
doar atunci cnd poti nfrunta
ntunericul, atunci cnd te poti
ridica la cer s strigi c Soarele
e al tu, c visnd la aripile n-
gerilor te poti pierde printre vise,
c ...nu poti trece prin viat stri-
gnd c tu nu te temi de nimic
Apoi... descoperi c ziua s-a
dus, iar eu am rmas i am ars
pn la rdcin, m-am trans-
format ntr-un pumn de cenu
pe care vntul a mprtiat-o pe
apa unui lac
Renasterea din cenus, ase-
menea unei noi psri Phoenix,
se face n final prin credint (Stiu
ns ce nseamn A CREDE.//
Cred n viitor, cred n El, cred
c iubirea pe care Io druiesc
Sub semnul
Iubirii
mi-o va ntoarce ntreit). Iubirea
capt astfel noi conotatii, se m-
bogteste, se spiritualizeaz, de-
vine venicie ce rmne n minte
i n suflet, druindu-ti puterea
s zbori, s cntis uiti de ur
i durere, s priveti nainte i
nu napoi, s zmbeti si s n-
tinzi minile spre sperant
Astfel, volumul se transfor-
m ntr-un manifest al ncrederii
n puterea iubirii de a transforma
oamenii, de a-i face mai buni, mai
ndrzneti, mai... liberi. Pentru c,
mrturiseste autoarea, si acest
volum s-a nscut din Iubire: iu-
besc sufletele ce nu-i doresc s
decad n ceea ce putem numi
materialitate// iubesc ino-
centa celor ce nu-i opresc vi-
sele din zborul mplinirii. Iar
Iubirea nu poate fi descoperit,
asumat, trit dect trind prin-
tre oameni, crora foarte tnra
noastr autoare le multumeste,
n final: le multumesc c m-au
fcut s simt, s iubesc, s sufr,
s plng i s zmbesc, le mul-
tumesc c m-au fcut s fiu om,
s m redescopr ca fiind cre-
atia lui Dumnezeu, venit aici
n ziua lui Anin.
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
47
Anul III, nr. 5(21)/2012
Viorel ROMAN
(Germania)
Dac n toate rzboaiele
spionii joac un rol, atunci n cel
Rece, considerat ca fiind cel de
al treilea rzboi mondial, servi-
ciile secrete au pus n umbr ide-
ologia, diplomatia, armata, pro-
paganda etc., au actionat ratio-
nal, eficient, din umbr si au me-
ritul de a fi terminat un rzboi n
care s-ar fi folosit arma nuclear,
Ir victime, cu revolutii de cati-
fea, cu un spectacol TV de sunet
si lumini: fr violent, noi sun-
tem poporul, armata e cu noi, etc.
Totul a nceput la Moscova,
care si-a dat seama, nc sub Sta-
lin, c trebuie s rezolve proble-
ma german, pentru c anglo-
franco-americanii si sovieticii au
ncheiat ostilittile cu armata ger-
man n 1945, au mprtit Reich-
ul n patru zone de ocupatie mili-
tar dar n-au ncheiat un tratat
de pace. Imperiul German III a
supravietuit ntr-un spatiu ideal.
Oferta lui Stalin de a face pace
cu o Germanie reunificat, demili-
tarizat, neutr, esueaz si astfel
s-au creat dou pseudo state,
sub control militar anglo-franco-
american: Republica Federal
Germania si Republica Demo-
crat German sub Armata Rosie.
Tratatul de pace care ar fi nche-
iat ntr-un fel sau altul rzboiul
mondial II s-a amnat sine die si
Rzboiul Rece al ortodoxo-co-
munistilor cu vestul, triumf pe
toate planurile.
Dup ce Germania de vest,
sub cancelarul crestin-democrat
Adenauer, s-a stabilizat printr-un
miracol economic si s-a integrat
pe toate planurile n lumea capi-
talist euro-atlantic, urmasul
su, social-democratul Brandt, a
nceput politica de schimbare a
status quo-ului prin apropierea
de Imperiul rosu al Rului orto-
doxo-comunist.
La ntlnirile dintre Brandt si
Brejnev s-a constatat c exist
multe interese comune, dar c
ideologia, diplomatia, aliantele
etc. fac imposibile discutiile, tra-
tativele la lumina zilei, fr a per-
turba grav structuri religioase,
mentale, ideologice, birocratice,
militare etc. fcute pentru vesni-
cie. Aici au intervenit serviciile,
care s-au angajat s nu perturbe
linistea de la suprafat si si-au
organizat canale pe care au tratat
germanii cu rusii.
Binenteles c au fost infor-
mati si aliatii vestici de aceste
tratative secrete, dar ei le consi-
derau fr mari sanse de succes.
Cnd ns rusii au vzut ce rezul-
tate pot obtine pe aceste ci ne-
ortodoxe s-au adresat si america-
nilor. Dorinta rusilor era s re-
fac, dac nu o aliant cu anglo-
saxonii - cum au avut n vremea
lor glorioas, pe timpul celui de-
Al Doilea Rzboi Mondial -, cel
putin acceptarea ca putere aliat
n G 7/8.
SUA profitau din plin de Rz-
boiul Rece si au cerut sovieticilor
s renunte la marxism, la Trile
Baltice, la Lagr, la Cortina de
Fier, la drepturile omului de tip
ortodox. Tratativele secrete sub
Brejnev, Andropov, Cernenco l-
au fcut pe Gorbaciov s nte-
leag c nu are ce pierde si a ac-
ceptat conditiile de pace, deschi-
znd lumii ortodoxe o nou pers-
pectiv comun cu crestinii occi-
dentali. Cu acest prilej se ncheie
si Al Doilea Rzboi Mondial cu
Tratatul patru plus doi: USA,
Anglia, Franta, Rusia plus Ger-
mania, Polonia.
Pn aici este gloria servici-
ilor secrete din vremea Rzbo-
iului Rece, dup care a urmat ma-
rea deziluzie, pentru c fr re-
facerea unittii dintre ortodocsii
din Lagrul protejat de Cortina
de Fier si crestinii occidentali,
dintre Moscova si Roma, s-a
instalat n Europa si n lume o
situatie duhovniceasc si sobor-
niceasc paralizant - vezi fali-
mentul Greciei. Romnii nu mai
cred n UE si ntr-un cadru mai
larg - vezi criza spiritual si eco-
nomic european si mondial.
Care va fi rolul spionilor n a-
ceast nou perioad istoric?
Spionii R#zboiului Rece
Articolul de mai sus, Spi-
onii Rzboiului Rece, trateaz
felul n care serviciile secrete
din est yi vest au reuyit, au con-
tribuit hotrtor la perfor-
manja ncheierii unui rzboi
mondial n mod paynic. O acji-
une quasi singular n istoria
universal. De aceea, mi se pare
util reeditarea articolului de
mai jos, n care se pot desluyi
condijiile n care a nceput rz-
boiul mondial II, fr a prelua
n mod obligatoriu punctul de
vedere al nvingtorilor.
prof. Viorel Roman
Acesta este titlul crtii ap-
rute sub semntura Dr. Stefan
Scheil, Ed. Duncker & Humbolt,
Churchill, Hitler
[i antisemitismul
Berlin 2008, 335 p., n care se
analizeaz competent dictatura
german, inamicii ei si criza euro-
pean 1938/39.
Om simplu, din popor, Adolf
Hitler preia puterea, n 1933, n
Germania si pune n practic
Programul din 24 februarie 1920,
de 25 de puncte, pe 2 p., al Parti-
dului National Socialist al Mun-
citorilor Germani/NSDAP.
Un deziderat era realizarea
unei societti national-socialiste
Ir drept roman si fr evrei, care
urmau s emigreze cu avere cu
tot, n mod pasnic.
Antisemitismul era rspndit
ca urmare a foametei si umilinte-
lor impuse de nvingtori dup
rzboi. n caz de foamete, acelasi
destin l-ar fi avut toti strinii.
Alertate, organizatiile evre-
iesti din lumea anglo-saxon n-
cep boicotarea economiei germa-
ne. Reactia nazistilor: Nu cum-
prati de la evrei! Un evreu uci-
de un diplomat, nazistii dau foc
la sinagogi, etc.
Proiectul antisemit de a re-
aliza un stat fr evrei trebuia
combtut cu toate mijloacele - pe
viat si pe moarte. Pentru c dac
Germania rmnea fr evrei n
mod civilizat, ar fi devenit un pre-
cedent periculos.
Polonia, cu 10% din popula-
tie evrei, care vorbeau jedisch, o
alt limb dect cea oficial, ar fi
cerut acelasi lucru. Pe de alt par-
te, emigrarea evreilor n USA ar
fi dat ap la moar antisemitismu-
lui local.
Asa c, organizatiile evreiesti
s-au opus emigrrii evreilor din
Germania, lund n calcul victime
din rndul conationalilor. Pe de
48
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
alt parte, l-au sustinut cu toate
mijloacele pe Churchill si Par-
tidul rzboinicilor din Marea
Britanie, cu organizatia Focus,
pentru a nltura nazismul.
Cei care ncercau o solutie
pasnic pe continent au fost n-
cet, dar sigur, marginalizati. Pe de
alt parte, Iosif V. Stalin, un con-
ductor mult mai radical si mai
clarvztor dect Hitler s-a folosit
de contradictiile din lagrul ca-
pitalist pentru a arunca n aer
Europa.
Att Vladimir I. Lenin ct si
urmasul su erau convinsi c du-
p un al doilea rzboi mondial,
clasa muncitoare va rupe lantu-
rile, va prelua puterea, ca n Ru-
sia, dup Primul Rzboi Mondial
si va realiza idealurile pansla-
viste, panortodoxe si mai mult
dect atta - dictatura proletaria-
tului va nltura exploatarea omu-
lui de ctre om n toat lumea!
Polonia si Romnia erau folo-
site n aceast criz ca pioni de
sacrificiu, att de imperialistii oc-
cidentali ct si de kominternistii
de la Moscova. Polonezii erau
folositi ca atacatori la rzboi de
ctre Churchill.
Viorel Tilea, ambasador la
Londra, se plngea de un dictat
german fantom, o dezinformare.
Un discurs al generalului Halder,
fabricat n laboratorul de dezin-
formare Focus cu scopul de a a-
grava criza, este considerat si azi
ca autentic, chiar de ctre ger-
mani.
Asa c nu-i de mirare c pe
internet, la Sectia Istorie: min-
ciuni si falsuri a Ministerului
Aprrii Rusiei, Sergej Kovalijev
arta recent c vina izbucnirii
rzboiului n 1939 este a Poloniei,
care a refuzat cu ncptnare
cererile moderate germane.
n acest context este firesc
ca antisemitismul, punerea la n-
doial a Holocaustului, e san-
ctionat n mai multe tri de lege.
Aceeasi politic se va practica
si n Rusia lui Putin, care nu mai
vrea s accepte minciuni si fal-
suri. De aceea vinovatii vor fi
pedepsiti - asa prevede un pro-
iect de lege - cu nchisoare de la
3 la 5 ani.
Liviu-Florian JIANU
Omul este un Dumnezeu muritor.
Atotputernicia, ca si neputinta, sunt forme ex-
treme de handicap.
Nu stiu ce a fost mai important pe pmnt,
nainte de a m naste eu.
Exist oameni care nu mint niciodat; se nseal.
Arunc plasa gnguritului, n minte, si pescuiesc
gnduri.
ntr-un nou nscut, literele alfabetului nc nu
au murit.
Caut, chiar dac nu gsesti nimic; poate vei fi
gsit...
Nu te juca cu focul; este suficient s l aprinzi n
locul nepotrivit
Nu este nevoie s faci focul ca s ias fum; este
destul s bati covoarele
La omul srac, chiar dac trag boii, crap oistea
carului.
Nevoia l nvat pe om. Dar ce anume l nvat,
alege omul...
Toat viata lui, cosmarul lui Petru era s aud
cntnd un cocos...
La cstigarea alegerilor, a intrat n partid ntreg
poporul. La sfrsitul mandatului, au mai rmas n
partid numai caracterele. Adic, nimeni.
Toti trandafirii poart numele trandafir, toate
lalele poart numele lalea, toti teii poart numele
Dispozitive de t#iat
timpul \n patru
Cel mai teribil dusman al convingerilor
btrnului care sunt, este tnrul care am fost.
n tinerete, aveam numai convingeri. Astzi, am
numai ndoieli.
Filozofia iubeului: dac nu iese niciun gheseft
dintr-o revolutie, mcar s ias un mic profit
dintr-un rzboi.
Megauniunile sunt pentru natiuni ceea ce este
ecumenismul, pentru religie.
Nimeni nu stie mai bine dect un olog ce
minunat este s alergi.
Sngele ap nu se face: rmne otet.
Prima si cea mai mare calitate a unui suporter,
este s suporte.
Unii oameni iau viata n piept, altii, de piept.
Sunt un om comod: convingerile si munca m
incomodeaz.
Nu dau nevasta din mn pentru psrica de pe
gard.
***
Nu ai nevoie de nimic, ca s fii un nimic.
*
Omul poate tri fr niciun Dumnezeu;
Dumnezeu nu poate tri fr niciun om.
*
Nu ai nevoie de nimeni, ca s fii un nimeni.
*
Nu urinati niciodat mpotriva vntului; Dac nu
stiti din care parte bate vntul, nu uitati c
vntul bate ntotdeauna dinspre sef, spre
dumneavoastr.
*
M gndesc c dac Dumnezeu ar participa la
alegeri, ar fi ales pe viat...
*
Este adevrat c nu exist pdure fr uscturi,
dar ce foc bun se face cu ele!...
*
Dect un geniu al prostiei, mai bine un prost al
geniului
*
- Ce este o vorb de duh?
- O vorb care moare, ca toate vorbele, dar nu si
d duhul...
*
- Ce deosebeste un prost, de un geniu?
- Opera.
*
Ipotez: Si nesimtitul simte.
Concluzie: Nesimtitul are un simt nesimtit, n
plus.
*
- De ce este mai puternic mila, dect dreptatea?
- Pentru c las de la ea...
*
- Care este cea mai nteleapt floare?
- Floarea de nu-m-uita...
Omul merit tot binele care nu i se cuvine.
Si muribunzii sper...
Si de ce Universul nostru nu ar fi, n fond, ntr-
un alt Univers, o simpl gaur neagr, care a
nghitit cu lcomie atta materie, nct punctul ei
infinitezimal, a explodat, si acum, se dilat?
Exist legi imuabile care, prin modificarea
infinitezimal a unei singure ipoteze, devin
ridicole...
***
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
49
Anul III, nr. 5(21)/2012
Ion C. HIRU
Patriotismul, iubirea de tar, este sentimentul cel mai nalt, care n-
nobileaz sufletul si ridic pe oameni deasupra fiintei lor trectoare.
Patriotismul, spunea Emile Faguet, este sntatea popoarelor. Numai
popoarele bolnave nu-l au. Dragostea de tar nseamn sentimentul
nobil, puternic, ce exprim legtura dintre individ si patria sa. Vorbele
poetului Cntrii Romniei sunt edificatoare. Patria, spune Alecu
Russo, e aducerea-aminte de zilele copilriei... coliba printeasc cu
copacul cel mare din pragul uii... dragostea mamei... plsmuirile
(nevinovate) ale inimii noastre... locul unde am iubit i am fost iubiti...
cinele care se juca cu noi... sunetul clopotului bisericii satului ce ne
vestete zilele frumoase de srbtoare... zbieratul turmelor, cnd se
ntorceau n amurgul serii de la pune... fumul vetrei ce ne-a nclzit
n leagn, nltndu-se n aer... barza de pe streain, ce caut duios
spre cmpie... i aerul, care nicierea nu este mai dulce...
Iubirea de patrie nu nseamn ur mpotriva altor neamuri, dar nici
iubirea altor popoare mai presus de poporul tu. Adevrate sunt vor-
bele fostului presedinte al SUA, Roosevelt, spuse cu peste sase decenii
n urm: Omul care iubete celelalte tri n acelai grad ca pe a sa,
este vtmtor societtii, ca i brbatul care iubete celelalte femei
cu aceeai dragoste ca pe a lui proprie. Patria, pentru noi, romnii,
este munca strmosilor nostri, amintirea faptelor si gndurilor lor, mo-
numentele rmase de la ei, muntii semeti si vile ncnttoare, cmpiile
mnoase, Dunrea albastr si Marea cea Mare, Balada lui Ciprian
Porumbescu, Doina lui Eminescu, Rapsodia lui Enescu, Poarta
Srutului spat-n piatr de Brncusi si multe, multe altele.
Peste tot sunt umbrele strmosilor nostri. O cruce din cremene, o
cetate din care au rmas doar niste ziduri nruite ne aduc aminte de
faptele vitejesti ale strmosilor. O mnstire sau o bisericut ne aduc
aminte de voievozii iubitori de tar, peretii Sarmizegetusei, lsati astzi
n plngere total, ne aduc aminte de Marele Rege Decebal si de Imp-
ratul Traian. Toate constituie falnice amintiri. Barbu St. Delavrancea
spunea c Patria nu e pmntul pe care trim din ntmplare, ci e
pmntul plmdit cu sngele i ntrit cu oasele naintailor no-
tri. Dac uneori suferim nedreptti, nu este vina patriei, ci a oamenilor.
Orict de nedrepttiti am fi, nevoile noastre nu trebuie s le punem pe
seama patriei, dar nici mai presus de nevoile morale si materiale ale
neamului nostru romnesc. Fuga din tar, chiar dac e mai la ndemn
si chiar dac apare ca o solutie n ndemnul fcut de un presedinte pri-
pit n afirmatii, nu este o rezolvare permanent, ci una de moment.
Acolo nu gsim ruri de lapte si miere, nici munti de pilaf, gsim oa-
meni neprimitori, inimi reci, nu calde ca ale fratilor nostri, acolo suntem
aspru judecati si ne n-robim pentru un pumnisor de bani.
A. D. Xenopol afirma: Oamenii ce nu se pot ntelege printr-o
vorbire comun, sunt mpiedicati de a lucra mpreun. Acei ce vor-
besc alt limb sunt pentru noi strini. Deosebirea graiului atrage
dup sine deosebire n felul gndirii, n conceptiunile estetice, filo-
sofice (...) pe de alt parte, traiul mai unit al acelor ce vorbesc ace-
eai limb, unific moravurile i obiceiurile, restrnge interesele
materiale comune (...) Este deci firesc lucru, de a iubi mai mult pe
conationali dect pe strini. Nepsarea vremelnicilor conductori
ai neamului, ndemnurile lor pripite si negndite sunt nocive. Ei nu
nseamn patrie, nu nseamn neam, sunt fiinte trectoare, trind n
palatele lor luxoase, rupti de popor, aplecndu-si urechea doar la min-
ciunile consilierilor lingusitori. Ei uit de patrie, uit de acest duios si
adnc cuvnt. Nu iau n seam ndemnuri, cum ar fi acesta, scris de
Simion Mehedinti: ntoarceti-v, oriunde veti fi, cu ochii spre acest
scump pmnt, pe care, de mai bine de dou mii de ani, au trit, au
A fi patriot...
muncit, au luptat i au murit printii notri. Ridicati-i n sufletele
voastre un altar de venic dragoste.
Caracterul romnului, sufletul su nobil, a fost descris astfel de
marele Alecsandri: Mie mi-i drag Romnul i tiu a pretui bunttile
cu care l-a druit natura. Mi-i drag s-l privesc i s-l ascult, cci el
e simplu yi frumos n nfjiyarea lui, cci e curat, njelept, vesel yi
poetic n graiul su. mi plac obiceiurile sale patriarhale, credintele
sale fantastice, danturile sale vechi i voiniceti, portul su pitoresc,
cntecele sale jalnice i melodioase i, mai ales, poeziile sale aa de
armonioase.
Tot referitor la popor, Alexandru Vlahut afirma: Poporul nostru
e nc sub spaima primejdiilor pin care a trecut. El nu-i strngtor,
pentru c a strns de mii de ori i de mii de ori a fost jefuit; el nu-i
ncreztor n dreptatea yi rnduiala omeneasc, pentru c mereu s-
a ncrezut yi mereu a fost nyelat, yi de oameni, yi de soart. El e
acum, bietul, ca un copil btut, un copil bun, blnd, nzestrat cu ce-
le mai alese nsuiri - comori ascun-se dorm n sufletul lui, ca i n
pmntul n care triete - i n ziua cnd, nseninat i trezit la ade-
vrata viat, va fi chemat s i le arate, nu va fi popor pe lume mai
cuminte, mai generos i mai de isprav, ca poporul romnesc.
Ct adevr scoate la iveal aceast scriere a crturarului patriot!
S nu crezi, popor romn, c astzi, cei peste o mie de oameni (ce au
strns averi ct s le ajung pn la al noulea neam), nu vor fi nevoiti
s dea napoi, fie lui Dumnezeu, fie neamului acesta, copil btut, bun
si blnd, dar care se va trezi si va trebui s lupte pentru dreptatea lui.
Credeti c este vreo deosebire ntre pre-sedintii - ministri care con-
duc tara si poporul care, cu munca minilor si a capului, lucreaz la
propsirea patriei? Nicio deosebire. Att numai, de preocupare, de n-
deletnicire. Meritul conductorilor, de fapt ndatorirea lor este de a
asigura locuri de munc oamenilor, munca dezvolt energia si este
leacul mpotriva patimilor, mpotriva iesirilor n strad, a violentelor, a
vrsrilor de snge, a jignirilor si a plecrii a aproape trei milioane de
romni n neagra strintate, rece si neprimitoare.
Voltaire spunea: Siliti pe oameni la munc, i-i veti face cinstiti.
Acolo unde munca, locurile de munc lipsesc, domneste anarhia,
srcia, cu tot lantul lor de nenorociri.
S ne desteptm, s v treziti mcar azi, cnd vedem primejdia cu
ochii, cci mine va fi poate prea trziu. Si aceast trezire nseamn tot
dragoste de tar, de poporul pe care l crmuim, dup cum patriotism
nseamn si dragoste, respect fat de printi, frati, surori, pentru casa
printeasc, pentru istoria unui neam care niciodat nu se vinde,
dar pe care, din pcate, suntem nevoiti s o ncuiem, s-o lsm prad
pnzelor de pianjen, nevoiti fiind s ne adpostim ntr-o camer strin
si rece, pe alte continente. Un popor nu poate s triasc o viat
demn, muncind pentru alte popoare, nici mprumutndu-se la strini,
ngenunchindu-se financiar, ngenunchind generatiile viitoare, care
si vor blestema trecutul si pe naintasi, pltind o datorie de peste o
sut de miliarde de euro.
A. D. Xenopol spunea: ndat ce un popor cuget c un altul
ntrupeaz frumosul i c un altul i ndeplinete binele, el nu mai
are niciun rost de trai n aceast lume i poate s dispar, fr ca
prin aceasta s se piard vreo not din armonia cea mare a civi-
lizatiei universale.
Dar noi, poporul romn, nu vom pieri. Pentru c, de-a lungul istoriei
noastre, dup cum bine spune Alexandru Vlahut, vijelii cumplite
au trecut peste noi, la toate am tinut piept, i nu ne-am dat, -aici am
stat. Ca trestia ne-am ndoit sub vnt - dar nu ne-am rupt.
Motto: Cine bea ap din pumni streini, nu se satur niciodat (Anton Pann)
50
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
Alexandru OBLU
Am ajuns acum lng pragul astral al
punctului temporal zero si indiferent dac
simtim sau nu simtim, dac vedem ori nu
vedem ce se ntmpl cu omul contemporan
si cu specia lui asediat (ca manifestare dis-
tinct n habitatul vietuirii proprii si n cos-
mosul de pretutindeni care-l integreaz), vom
observa c, de la cderea Cortinei de fier
ncoace, toti pmntenii civilizati prin sta-
talizare trim n plin degringolad social
generalizat, iar aceasta pentru c mpotriva
majorittii noastre populationale se cldeste,
cu tenacitate infernal, monstrul numit Sta-
tul Privat Global - Casa Fiarei, proiectat n
orizontul masonic al lui Novus Ordo Seclorum
- Al patrulea reich!
Pomenita zidrie drceasc este desenat
si lucrat de ctre arhitecti si mesteri oculti,
de cei care se constituie n elitele guvernante
discrete ale lumii pe care vor s si-o aser-
veasc, dar, care nu vor apuca, totusi, s se
bucure de lucrare, pentru c e fcut mpo-
triva lui Dumnezeu si a fpturilor sale nscn-
teiate cu Divin!
Noi credem c aceast megastructur dia-
bolic n social si are miezul si rdcinile
ntr-o nzuint istoriceste revansard, a con-
ductorilor dinti ai poporului ales, care a
fost gndit si ordonat n forma unui plan
primar, germinal, secret, cu foarte multe se-
cole n urm, sub privirea inductiv si pre-
siunea de foc a unei entitti malefice, coor-
donatoare. Acest plan a fost aplicat si mbu-
nttit apoi de fiecare generatie de succesori
fanatici, poate ncepnd chiar cu Saul din Tars
(avem noi temei subiectiv s credem).
Si spunem asta pentru c Saul din Tars a
fost cel care a crestinat iudaismul (plecnd
de la modelul fariseismului aprut cu 200 de
ani nainte de Hristos, cruia el i era credin-
cios practicant), si a pornit cu dogma mbr-
cnd-o Katolicos (universal, adic) din
Bestializarea global#
(I)
Motto: Libertatea este dreptul de a le spune
oamenilor ceea ce nu vor s aud
George Orwell
chiar inima Imperiului Latin opresor (Roma),
unde mai apoi si-a fixat centrul mondial de
iradiere cultic devenit Vatican, ca s cuce-
reasc lumea subtil, cu arme mistice, cresti-
nesti, asa dup cum se vede si azi, la 2000 de
ani dup Iisus.
n momentele acelea (suntem convinsi),
s-au fcut primii pasi n invadarea, dominarea
si expansiunea religios-colonialist asupra
goyimilor, sub sandaua cuceritorului asa afir-
mat subtil, cu agheasm si tmie, numit
Apostolul Neamurilor, Pavel, cel care fusese
Saul din Tars, pn nu demult!
n modul artat, att tarele, ct si calittile
de continut spiritual specific, matriceal, ale
iudaismului ajustat, rebrenduit crestin, au
fost transferate si adoptate de ctre ntreg
Occidentul, care, pas cu pas si bucat cu
bucat, se convertea, devenind si el crestin,
sub spectrul visat s devin imperial, al fos-
tului fariseu si al bisericii sale.
De aici pornind, putem afirma, fr gre-
seal, c toat evolu(ia social-cultural yi
spiritual a Apusului are la baza civiliza(iei
sale iudeo-creytinismul, devenit n expansi-
unea sa mondializat, Katolicism. $i, n felul
acesta, lumea a ajuns s fie condus de evrei
yi de evrei(i! Iar dup ceea ce se ntmpl
peste tot n statele civilizate, observm c
aceia care ne-au condus pn aici, tot ei
ne-au dirijat si s esum acum, cnd lumea
ntreag a ajuns la o foarte apropiat Rs-
pntie, unde va s vin curnd s ne ntm-
pine mai de mult zisa Venire a vremii...
Suntem n locul si timpul n care se va
alege grul de neghin! Si, omenirea astfel
purificat va trece, supravietuitoare calitativ
si cu efective subtiate, prin poarta de azur a
Dimensiunii a 4-a, Stelare...
Iar, pe acest curs, noi vom deveni cei mai
proaspeti si ultimii aproape-atlanti; iar pe
aceeasi cale ne vom consuma si ca cei din
urm bjenari ai Purgatoriului Globalizrii
Mondiale. Astfel, foarte curnd vor veni pes-
te noi schimbri catastrofice, sau miracu-
loase, cu rscoliri de clim si de teritorii care
vor modifica nu numai suprafata si structura
interior-exterioar a Terrei, ci si ntregul
nostru univers intim. Atunci cnd (si dac)
vom reusi s depsim acest Calvar si aceast
Golgot, abia atunci vom fi trecut ntr-o
Dimensiune Superioar a Vietii...
Problema este c pe acest traseu acci-
dentat si prpstios sunt attea piedici, filtre,
capcane artificiale si nu numai, nct dincolo
de Poart, pe malul cellalt vor ajunge
mult mai pu(ini dintre noi, yi doar aceia care
au reuyit anticipat s-yi ylefuiasc spiritul
yi s-yi rafineze conytiin(a.
Doar ei vor fi purttorii de Lumin n
Era Nou a Celei de a Patra Dimensi-
uni, vor fi oamenii mbunt(i(i prin nlu-
minare, ca proces autoindus conytient!
Dup cum vedem, suntem cu toti vietasi
peregrini n Marea Trecere (cum a spus L.
Blaga), n Marea Translatie, iar Dumnezeu
le-a druit romnilor un ghid al traversrii
pustiului, inspirndu-ne s scriem Deo-
umanismul al patrulea val, cruia, dac-i
urmm prescriptiile (mai ales pe acelea n-
scrise n Icosalog), vom putea s trecem
cu mai mult usurint din Dimensiunea a 3-
a (prin excelent teluric) n Dimensiunea
a 4-a, nlumintoare, pentru c cei mai multi
convivi ai nostri trag de ei, aici, ca s se t-
rasc, iar nu pentru a se nlta spiritual. Cei
care stiu ce spun, desteptii lumii, sustin c
fenomenul general, hipercomplex al Cre-
a(iei Universale, ca act de Voin( a Creato-
rului, a fost conceput din start pentru nfi-
in(area lumilor diverse, ca un context ne-
cesar potrivit, care s sus(in Experien(a
multidimensional a vie(ii, ce se afl n per-
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
51
Anul III, nr. 5(21)/2012
manent transformare, conform ciclurilor
armonice care-i guverneaz devenirile.
Iar aceste procese, la scar infinit, in-
tergalactic, ne confirm c Totul este o Fi-
in(, o Entitate, un Sistem, divizat prin el
nsuyi n pr(i, pe principiul fractalilor
(fiecare parte fiind asemenea ntregului)...
De unde deducem c Planul cel mai nalt
al Creatorului este acela de a crea, etapizat,
prin rafinare yi sublimare Entitatea Omului
Luminos - Homo Deos, pe care Deoumanistii
l definesc ca ntrupare a Energiei Superi-
oare ra(ionale, pozitive, sensibile, cu func(i-
onalitate yi determinare existen(ial n timp
predestinat yi cu identitate hruit ndum-
nezeit!
Cu reprezentarea aceasta, etern nelinis-
tita, inefabila fptur cosmic, arat cui poate
s vad, c suntem, n specie, unul dintre
marile fluvii ale Vietii! Suntem un flux care
are un curs si un parcurs, presrat cu zgazuri
multiple cu porti-trectori esalonate ciclic si
etapizat, dup socotinta integrat prin Sine
a Geniului Suprem al Luminii, Cel fr de
greseal!
Planeta nssi, care ne-a crescut si ne
suport (Mama Geea) este un megaorga-
nism interconectat, avnd inim si circuite
multiple, diferite, asezate toate pe o mul-
titudine de paliere ordonate ale viului, cu
puls si cu umori subtile, nemsurate.
n acest univers de frac(ii interdepen-
dente, infinit yi n etern devenire aflat,
Terra noastr se devoaleaz ca o colosal
re(ea de circuite electronice yi ca un habitat
electrificat.
Iar deasupra Pmntului, la aproxima-
tiv 55 km distant de suprafata sa, ntre
aceasta si ultimul strat al ionosferei se g-
seste insertat o urias grot ce formeaz
o la fel de imens cavitate electromag-
netic.
Propriettile rezonante ale acestei cavitti
magnetice terestre au fost descoperite de
fizicianul german W. O. Schumann, prin anii
50 ai secolului trecut, si ele permit msurarea
frecventei vibratorii medii a planetei noastre.
Rezonan(a Schumann este prezentat
de ctre geofizicienii contemporani ca fiind
btaia inimii planetei Terra, care, timp de
mii de ani, a avut o valoare a pulsului cons-
tant, de 7,8 Hertzi.
ncepnd ns cu anul 1980, msurtorile
stiintifice au constatat si consemnat o ac-
celerare, mai nti lent (pn prin 1977),
dup care, pn n timpul de azi, a atins o
valoare de 12 Hz.
Aceast creytere de frecven( vibratorie
a Pmntului face ca 24 de ore de via( pe
planeta noastr s corespund, n fapt, cu
numai 16 ore reale, n termenii timpului
terestru.
Nu-i asa c acum ncepem s ntelegem
de ce unii dintre noi se plng c nu le mai
ajunge timpul?!
Iar aceast accelerare a curgerii tempo-
rale, domnilor si doamnelor, se va amplifica
si mai mult, pe msur ce ne apropiem de
Punctul Zero, care corespunde (este sin-
cronic) momentului inversrii polilor
magnetici ai Pmntului, situatie de care
vorbesc, tot mai apsat, mediile stiintifice si,
partial, informationale ale lumii.
Pentru c, dac 24 de ore ale zilei de ieri
reprezint azi 16 ore de timp real, diferenta
dintre acestea se va mri, mine, exponential,
astfel nct, la trecerea prin Punctul temporal
Zero, pe care unii l anticipeaz la sfrsitul
anului 2012 (inclusiv Calendarul Mayas, care
se isprveste tot atunci, n 21 decembrie), 24
de ore din 1980 vor corespunde cu Zero ore
efective, ale acelui moment!
Altfel spus, timpul terestru nu va mai
exista, iar de atunci ncolo, cei care vor
supravie(ui fenomenului se vor trezi n alt
timp, n alt dimensiune, n alt lume,
superior organizat!
S vedem acum ce se va ntmpla cu Terra
si cu omenirea, pn atunci?
Pn la acest prag anticipat al realittii
care o s vin, aflasem de la diferiti astro-
nomi, fizicieni si astrologi c, exact pe 21
decembrie 2012, planeta Pmnt intr n Era
Vrstorului, psind din Era Pestilor, iar acest
fenomen natural, cosmic, care tine de Calen-
darul Astral, nu are cum s se consume n
liniste!
Aceleasi lucruri ni le spune, prin inscrip-
tiile sale btute n pietrele strvechi ale
Yukatanului si Calendarul Mayas, care se
sfrseste si el la aceeasi dat, cum spuneam.
ns, despre Sfrsitul Timpului au mai
ajuns la noi informatii asemntoare venind
si din Traditia Tibetan Kalachacra (Roata
Timpului) si din cea a indienilor Hopi etc.
n orizontul acelor vremi (ne atentioneaz
spiritualitatea strbunilor), timpul se va n-
toarce pe dos si se va alege grul de neghi-
n - n planul receptrii umane, binenteles!
Problema este c Fenomenul este impla-
cabil yi de neevitat, n nici un chip, adic se
va ntmpla oricum, att pentru Pmnt ct
si pentru toti locuitorii si! Clipa declansrii,
ns si consecintele exacte, numai Dumnezeu
le stie.
Rmne de vzut (pentru cei ajunsi la
liman) dac aceast moarte-nviat, simul-
tan, va respecta calendarul prescris si mo-
dul de desfsurare conform, care a ajuns la
noi prin informatiile parvenite pn acum.
Asadar, dup cum bine observm si de-
ducem cu uimit neliniste, cu team me-
tafizic si tulburare, pn la proiectia con-
semnat azi, schimbarea timpurilor are dou
motoare si se poate aflui pe dou ci:
1. Pe calea natural, ndumnezeit, ca
un proces accidental nscris n stele, aduc-
tor de cataclisme periodice firesti (precum a
fost Glaciatiunea distrugtoare de dinozauri,
ori Potopul lui Noe, exploziile solare sau
impactul cu asteroizi etc), n urma crei produ-
cere va s dispar si o parte a omenirii de azi.
Cti dintre noi vor pieri n aceste cerneri
catastrofale att ct o selectie natural ci-
clic, generalizat, numai Divinitatea cu-
noaste si, deocamdat, nu ne-a spus nimic...
Apoi, mai e a doua cale, concret si n de-
rulare,
2. Calea globalizrii impuse de omul ru,
aflat sub controlul yi dicteul conytiin(ei
malefice ntunecate, ce se afl n plin proces
al declasrii omului comun, cel din genomul
primar, creat de Tatl. Acestuia i se perver-
tesc acum simturile, i se spal creierul, i se
hipertrofiaz instinctele, pentru ca noii
stpni (care pretind c l-au ucis pe Dum-
nezeu si s-au substituit ei Creatorului), s-l
declaseze lesne n Subom, s-l bestializeze
si, astfel, s-l controleze si dirijeze integral,
msluind din el sclavul perfect, cruia ei i
sunt inclusiv stpnii pe viat si pe moarte!
Faptul c elitele acestea mafiote si fas-
cist-comunistoide vor ca la finalul Globalizrii
lor s nu mai existe dect aproximativ 500 de
milioane de mutanti negativi, transformati
n suboameni, (din actuala populatie a lumii
de peste 7 miliarde indivizi), ne indic dimen-
siunile asasinatului genocidar, al crimei bes-
tiale pe care ei o pun la cale, prin globali-
zare! (Acest fapt l vom documenta la detaliu,
B
o
t
t
i
c
e
l
l
i

-
M
i
n
e
r
v
a

y
i

C
e
n
t
a
u
r
u
l
52
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
ntr-un capitol viitor).
Iar acum, iat explicatii ale Primei Ci, iat
cu ce ne poate ntmpina Miscarea Vietii n
acest prag al Marii Treceri de la Dimen-
siunea a treia, n care am evoluat pn aici,
la Dimensiunea a patra, care ne va primi
neexceptat, numai pe cei slefuiti spiritual, pe
cei care am reusit prin efort personal s ne
transformm superior constiintele, pe cei
receptivi la vibratiile iubirii de semeni; iar
aceast fantastic succesiune de cadre va fi
ineluctabil si foarte apropiat, ca un trznet
total, ca un cutremur ultim; pentru unii delir,
pentru altii extaz...
S vedem, mai departe, o parte a semnelor
si a proceselor deduse, posibile, consemnate
aici n conformitate cu multiplele surse in-
formationale, cu documentele arheologice,
cu cercetrile stiintifice fcute publice prin
teze si pe bloguri publicate, prin crti, unele
transmise n format pdf pe internet, prin filme
difuzate prin videos youtube, etc:
- n anul 2012 planul sistemului nostru
solar se va alinia peste planul Galaxiei, al
Cii lactee, aceasta nsemnnd nchiderea
cercului anului cosmic de 26.000 ani, cu-
noscut ca procesia echinoc(iilor, care
atunci se va-mplini!
Consecin(ele acestui fenomen de tre-
cere ntr-o alt dimensiune sunt inimagi-
nabile, incalculabile yi, multe, de necon-
ceput cu standardele min(ii omului contem-
poran, terran.
Cresterea frecventei de Rezonant Schu-
mann se traduce prin scderea progresiv a
densittii Pmntului, fenomen ce a fost ob-
servat si identificat inclusiv de clarvztorul
brazilian Triguerinho, nc de la nceputul
anilor 80. n general, ca toate creaturile
Terrei, omul este supus efectelor acestei
schimbri, printr-o simptomatic divers, cum
ar fi: migrenele, oboseala cronic, crampele
musculare, manifestri ale gripei, vise in-
tense, mai degrab fanteziste dect ncn-
ttoare etc.
Si, mai cu seam, corpul uman devine din
ce n ce mai sensibil, iar cea mai spectacu-
loas modificare are loc la nivelul ADN-ului
uman, care pare a fi reprogramat de Geniala
Inteligent Cosmic. Ca urmare, intuitia se
dezvolt mai repede, ca si toate capacittile
paranormale ce deriv din ea. Al treilea ochi
(ochiul pineal) ncepe s se deschid si chiar
cei doi ochi fizici se transform, pentru a se
adapta luminii si frecventelor ei elevate. Iar
odat cu cresterea valorii Rezonantei Schu-
mann, creste nivelul vibrational al tuturor
fiintelor de pe Pmnt.
(Dup vestirile mayase, deducem c P-
mntul a cunoscut 5 rnduri de semintii
umane. Conform calendarului lor Lumea a
5-a s-a sfrsit n 1987, iar Lumea a 6-a
ncepe la 21 decembrie 2012.
Atunci nu este sfrsitul lumii ci mo-
mentul cnd vom cunoaste (ne va fi revelat)
Adevrul!
Atunci vom tri Timpul numit Revela(ia
sau Apocalipsa.
Intervalul dintre 1987 si 2012 (25 de ani)
este Timpul tranzi(iei pe care alte surse l
identific a fi Purgatoriul...)
Deci, n ziua de azi parcurgem spatiul
dintre dou lumi, traversm Purgatoriul si de
noi depinde, exclusiv, cum ne vom construi
pasul ctre Noua Lume si Civilizatia ce o va
nsoti!
De aceea, v ndemnm s v mbun-
ttiti, dragilor, s v sensibilizati inima si s
v slefuiti constiintele!
Despre acest an, 2012, mayasii mai spun
urmtoarele:
- vom depsi cu mult tehnologiile si
efectele lor, concepute la nivelul cunoasterii
contemporane;
- vom depsi toate cunostintele omenirii
actuale despre timp si spatiu;
- n viata diurn vom depsi necesitatea
Banului;
- dup ce vom trece rapid prin Dimensi-
unea a 4-a vom intra n Dimensiunea a 5-a;
- n aceast Etap, planeta Terra si n-
tregul Sistem Solar se vor sincroniza cu Ga-
laxia si ntregul Univers!
- ADN-ul uman va fi reprogramat si
mbunttit s aib 12 spirale, n loc de dou,
cte are acum...
n timpul Purgatoriului, al Timpului
dintre Dimensiuni si Lumi, oamenii se
schimb, si schimb relatiile, felul de a gndi,
locurile de munc si categoriile muncii,
atitudinea n fata problemelor vietii si deciziile
legate de acestea.
Mai ales cei tineri nu mai accept vechile
sisteme si institutii, iar majoritatea acestora
vor disprea, ori se vor transforma;
n planul larg, al speciei omenesti, deci-
ziile noastre n-au dect dou determinri fun-
damentale: Iubirea si Frica!
Trebuie s alegem n orice moment Iubirea
si s ne urmm Intuitia, Inima! Trebuie s
crem forme-gnd pozitive si s ne ncon-
jurm de confrati care gndesc pozitiv.
Totul face parte dintr-un Plan Divin, de-
oarece nimic nu este ntmpltor n Univers.
Marea Schimbare, Marea Trecere, Marea
Translatie ne afecteaz si ciclul veghe-somn,
relatiile cu ceilalti, reglarea imunitar a
organismului, perceptia asupra Timpului si
Spatiului.
Ca repercusiuni simtite de organism, am
putea avea urmtoarele efecte ale Marii
Schimbri:
- dureri de cap si de inim, slbiciune ge-
neral;
- senzatii ca de trecere a unui curent elec-
tric prin creier si sira spinrii;
- crampe musculare, crcei;
- cresterea sensibilittii organismului ca
rezultat al noilor vibratii, mai nalte cu mult
dect precedentele.
Dac, actualmente, 16 ore echivaleaz cu
24 de ore, nseamn c Timpul se contract,
din ce n ce mai mult pn cnd va ajunge la
Punctul Temporal Zero;
- Corpul fizic, omenesc, ncepe s se
schimbe; se creeaz un nou Corp de Lumin,
n care:
- cresc abilittile intuitive si de vin-
decare (dovada multimea de terapeuti apruti
n ultima vreme);
- structura intern a ochiului uman
se transform n functie de noua atmosfer
planetar si de cresterea luminozittii ei;
- se va petrece activarea capacit-
tilor latente ale fiintelor; nou-nscutii vor
avea o capacitate telepatic mult amplificat;
- toate bolile incurabile ale secolului
trecut, care se perpetueaz n actualitate, vor
disprea, inclusiv SIDA si cancerul...
Trebuie s stiti, ns, c tot ceea ce se
afl dincolo de granita lui 2012 este ascuns
perceptiei noastre curente, chiar dac nivelul
constiintei umane se eleveaz pe msur ce
ne apropiem de acel prag de trecere n
Dimensiunea a 4-a, adic pe msur ce si
noi dobndim o vibratie mult superioar.
Iar acest lucru va arta si confirma tuturor
fiintelor c nu suntem cu nimic separati de
Botticelli - Cele trei grajii
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
53
Anul III, nr. 5(21)/2012
Creator.
Crestinii numesc aceasta Revenirea n
Glorie si, fat de ea, se pronunt din ce n
ce mai multe opinii pertinente, care relev
c, n acest caz, nu e vorba de venirea unei
fiinte n carne si oase care s schimbe lumea,
ci de o stare interioar a constiintelor
mbunttite, care o vor purifica si-i vor
redirectiona perspectiva!
A 4-a Dimensiune, care ne va primi
curnd, e plin de Viat si acolo predomin
Compasiunea, ntrajutorarea neconditionat,
ntelegerea si Iubirea!
Despre alte efecte ale marilor Transfor-
mri Cosmice la care asistm, iat ce ne spun
cercettorii avizati:
- Atmosfera lui Marte creste rapid; n
momentul de fat ea este dubl, iar acest fapt
a dus la defectarea lui Mars Observer, n
1997;
- Luna si fabric atmosfer proprie
extins, care se ntinde acum pe o suprafat
de doar 6.000 km, fiind alctuit din compusi
ai sodiului (dup cum declara Alexei Di-
mitriev, un celebru cercettor rus).
- Atmosfera Pmntului se schimb si ea;
n straturile superioare formndu-se un nou
gaz, care pn acum nu exista;
- Venus ne va arta o crestere substantial
a intensittii luminoase;
- Jupiter sufer o modificare att de pu-
ternic, nct, ntre el si satelitul su Io, s-a
format deja un tub de radiatie ionizat. De
asemenea, cmpul lui magnetic a crescut n
intensitate de dou ori;
- Uranus si Neptun au suferit recente in-
versri de Poli si, acum si intensific cmpul
magnetic si devin din ce n ce mai strlu-
citoare.
-De asemenea, activitatea vulcanic pe
Terra a crescut cu 500% (din 1975 ncoace),
iar cmpul magnetic al Soarelui a crescut si
el cu 230%, din 1901, ncoace.
Conform Academiei Nationale de Stiinte
din Siberia, aceste multiple schimbri se da-
toreaz intrrii Sistemului Solar n Centura
Fotonic, zon cosmic cu o energie mult
mai intens.
O consecint a acestui fapt este c inten-
sitatea plasmei strlucitoare de la marginea
Sistemului Solar a crescut, n ultimii ani, de
10 ori.
Cercettorii rusi au studiat partea frontal
a heliosferei (cmpul magnetic al Soarelui
care nglobeaz ntregul Sistem Solar) si au
observat acolo strlucitoarea plasm.
Energia Centurii Fotonice aprinde plasma
heliosferei n partea frontal, care, n felul
acesta, devine si mai luminoas, si mai strlu-
citoare. Apoi, aceast hiperlumin ptrunde
n Soare, de unde astrul o va rspndi n n-
tregul Sistem Solar, saturnd spatiul inter-
planetar, astfel nct toate planetele vor primi
un supliment urias de energie.
n aceste conditii, n care tot frontul de
Lumin Universal se extinde si se nteteste,
este firesc ca nisa vietii omenesti din vz-
duhul lui Dumnezeu s fie ocupat, pentru
viitor, cu Omul de lumin, nluminatul om
mbunttit, conform noilor cerinte ale evo-
lutiei Universului.
La Sebes s-au desemnat cstigtorii celei de-a XXXII-a editii a
Festivalului International Lucian Blaga (6-9 mai 2012). Evenimentul a
fost organizat de Centrul Cultural Lucian Blaga din Sebes si Consiliul
Judetean Alba.
Lucrrile din concursul festivalului au fost cntrite atent de un juriu
format din:
Preyedintele juriului: Aurel Pantea, redactor sef al revistei
Discobolul; secretarul juriului: scriitorul Ion Mrgineanu. Membrii
juriului: Ioan Bsc, consilier cultural Consiliul Judetean Alba; scriitorul
Ion Milos; Oana Dubles, reprezentant Biblioteca Judetean Lucian
Blaga Alba Iulia; Gheorghe Maniu, presedintele Fundatiei Culturale
Lucian Blaga Sebes; Rodica Hprean, Biblioteca Municipal Lucian
Blaga Sebes.
I. Premii pentru crea(ie literar yi plastic:
MARELE PREMIU al Festivalului International Lucian Blaga, acordat
de Consiliul Judetean Alba lui Deniz Otay (Suceava)
Premiul I, acordat de Centrul Cultural Lucian Blaga Sebes: Delia
Marilena Grosu (com. Comisani, jud. Dmbovita)
Premiul II, acordat de Fundatia Cultural Lucian Blaga Sebes: Aida
Hancer (Suceava)
Premiul III, acordat de Biblioteca Judetean Lucian BlagaAlba Iulia:
Dana Daea (Drobeta Turnu Severin)
Premiul revistei Discobolul din Alba Iulia: Miruna Stefana Belea
(com. Ulmi, jud. Dmbovita)
Premiul revistei Acas: Radu Nitescu (Bucuresti)
Premiul revistei Familia Oradea: Irina Roxana Georgescu
(Medgidia, jud. Constanta)
Premiul acordat de Ziarul INFORMATIA Alba Iulia: Any
Drgoianu (com. Tntreni, jud. Gorj)
Premiul revistei Trnava Tg. Mures: Andrei Velea (Galati)
Premiul acordat de Ziarul Unirea Alba Iulia: George Baciu
(localitatea Domnesti, jud. Arges)
Premiul revistei Poesis din Satu Mare: Ion Maria (Craiova)
Premiul acordat de Clubul Rotary: Marilena Anda Voican (Sighisoara)
Premiul pentru eseu, acordat de Fundatia Cultural Lucian Blaga
Sebes: Adina Voica Sorohan (Sebes, jud. Alba)
Premiul pentru eseu, acordat de Editura Ardealul din Tg. Mures:
Lucian Gruia (Bucuresti)
Premiul pentru debut editorial n poezie: Teodor Laurean Ttaru
(satul Mescreac, comuna Rdesti, jud. Alba)
Premii pentru crea(ie plastic
Premiul II: Adina Romanescu (Bucuresti)
Premiul III: Alexandru Andrei Mrcus (Bucuresti).
II.n afara concursului au mai fost acordate alte premii si distinctii,
devenite traditie n cadrul Festivalului International Blaga:
Premiile festivalului (trofeele Mirabila Smnt)
Premiul Lucian Blaga: Gheorghe Grigurcu
Premiul Alma Mater: Ioan Maris
Premiul pentru exegez-Filosofie: Mihai Cimpoi
Premiul pentru exegez-Poezie: Vasile Fanache
Premiul pentru exegez-Dramaturgie: Lucian Bgiu
Premiul pentru traducerea operei blagiene: Adam Puslojic
Premiul Biblios: Mioara Pop
Premiul pentru editarea operei blagiene: Consiliul Judetean Alba
Premiul Funda(iei Lucian Blaga Sebey: Dorli Blaga
Premiul Ex Aequo: Ironim Muntean
Premiul Lucia Mureyan ptr. interpretare artistic: Elena Anghel.
Alte premii:
Premiul pentru promovarea valorilor culturale romneyti: Felicia
Colda, Monica Avram, Nicolae Dabija, Vasile Trteanu, Arcadie
Suceveanu, Ilie Luceac.
Cr(i premiate n festival:
D. Vatamaniuc: Lucian Blaga. Contributii documentare la biografia sa si
a operei; Constantin Cublesan: Lucian Blaga dramaturgul; Eugeniu
Nistor: Conceptul de spatiu mioritic n filosofia lui Lucian Blaga;
Mircea Popa: Lucian Blaga si contemporanii si; Ion Mrgineanu:
Ceremonia paginii. Ceasul care nu apune; Zenovie Crlugea: Lucian
Blaga - sfrsit de secol, nceput de mileniu; Luminita Cebotari:
Fermentul expresionist n teatrul blagian.
Membrii juriului care au acordat premiile traditionale ale festivalului au
fost: Radu Totoianu, directorul Centrului Cultural Lucian Blaga Sebes;
Mioara Pop, directorul Biblioteca Judetean Lucian Blaga Alba;
Gheorghe Maniu, presedintele Fundatiei Cultural Lucian Blaga Alba;
poetul Ion Mrgineanu, reprezentantul Filiala Alba-Hunedoara a Uniunii
Scriitorilor din Romnia; Ioan Bsc, consilier cultural al Consiliului
Judetean Alba.
C@[tig#torii concursului Festivalului Interna]ional Lucian Blaga
54
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
Viorel MARTIN (19.03.1953)
P
a
g
i
n
#

\
n
g
r
i
j
i
t
#

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
Nscut la Bucuresti, din printi gorjeni. A absolvit Institutul Politehnic Bucuresti, Sectia Tehnologia Constructiilor de
Masini si a lucrat, inclusiv n functii de conducere, la mai multe unitti. A condus editurile Vimar si Mivero.
Membru al Clubului Epigramistilor Cincinat Pavelescu din Bucuresti (1988), membru fondator al Uniunii Epigramistilor
din Romnia si secretar, de la nfiintare pn n 1996, primul director (1991-1994) al revistei Epigrama - serie nou,
membru al Academiei Libere Pstorel, din Iasi, director fondator al revistei Lumea epigramei (din 2010). Membru
fondator si presedinte al Cercului Epigramistilor Ingineri ING-EPIGRAMA, din cadrul AGIR. Din initiativa sa a fost
organizat prima editie a Festivalului National de Epigram Bucuresti - Voluntari, 2011.
Scrie versuri, epigrame, proz, apare n numeroase publicatii si peste 30 de volume colective de epigram, a fost
recompensat cu premii la mai multe concursuri nationale. A publicat 15 volume de autor, ntre care Epigrame yi poezii
umoristice (2010).
La frizerie la nea Gigi
La nea Gigi, cum se stie,
Tunsul e miraculos,
Chiar de intri cu chelie
Totdeauna iesi pletos!
Unui Preyedinte
Va fi rs-pomenit prin ani
Si unicat printre statui,
C toti au omort dusmani...
Doar el i-a omort pe-ai lui!
Coautor la inven(ii
De mult fiind pe sefu suprat,
C zeci de inovatii mi-a furat,
Aflnd c proiecteaz un fecior,
M-am implicat si eu... coautor!
La spital
Zise Kentul ctre Tuic :
- Tu la cine mai mergi, muic?
Findc eu m-am sturat...
La cti doctori am umblat!
n concediu
Miss Neptun, miss Costinesti,
Zeci de miss n vara asta;
Toate mi-s dumnezeiesti,
Numai eu mi-s... cu nevasta!
Crciun de pensionar
Cum o dau si cum o-ntorc,
N-o s mai mnnc piftie,
C toti banii pentru porc
I-am dat azi la farmacie!
La examen
Ea, frumoas, cum s zic,
Cam de nota douzeci.
Ai s pici, nu stii nimic!
Da ? Si dac pic, m treci ?
Lui Eminescu
Peste dealuri si coline,
Vreme trece, vreme vine,
Numai tu rmi prin veacuri
Dor de codri si de lacuri!
Investi(ii
Pe autostrzi penale
Taie, doar la zile mari,
Panglici inaugurale...
Fel de fel de panglicari
Din capul locului
Dac vrei s fii destept
Si s-o iei pe drumul drept,
Primul pas fcut cu rost,
E... s vezi ct esti de prost!
Preten(ii
Mandra mea e minunat
Si tristetea mi-o alung.
Cnd i dau o ciocolat...
Vrea s-i dau si-o ciocolung!
Curiozit(i
Gramatica pe mine m-a mirat,
Ba cte-odat chiar m-a uluit,
C strns-unit se scrie separat,
Iar separat se scrie strns unit!
Unui pescar din Delt
Cobornd din lotc,
Seara, ce plcere!
A mncat o vodc...
ntr-un sos de bere!
Secolul vitezei
ntr-o joi a cunoscut-o,
Nunta vineri a fcut-o,
Luni s-a mai certat cu fata
Marti divortul era gata!
Guvernare 2011
Uniti si tari ca niste stnci
Pe calea guvernrii,
Ei urme vor lsa, adnci
n beregata trii!
La cununia civil
Sosit aici la cununie,
Nu pot s fac o constatare:
Ea este nc-n garantie,
Iar el e gata de casare.
La medicul estetician
Vznd frumoase beizadele
Cu silicoane-n toate cele,
Veni si Bul cu-o-ntrebare:
- N-aveti si silicon mai tare?!
Rugmintea unui ortoped
Doamne, te mai rog o dat,
Eu cu asistentii mei,
Iarna asta minunat,
Tine-o doar ntr-un polei!
Reclame TV la medicamente
Vznd reclame-n disperare
Si felul cum se pun accente,
Eu n-am s mai mnnc mncare
Am s mnncmedicamente!
Pensionarul la pescrie
N-am bani acuma si mereu,
Nici de chirie, nici de peste;
Un pui de crap as lua si eu
Dar vd pe unu c-l pzeste!
Reconversie profesional 2010
Multumesc lui Boc! - a cta oar?
C i-a dat pe bugetari afar.
Au mai fost si greve si pichete...
Dar centura-i doldora de fete!
Autoepitaf
Am strns n viat mult si bine,
Am tras mereu ca un mgar,
Dar nu am luat nimic cu mine
C mi-a fost lene s le car!
2010 - Ne pleac medicii din (ar
Prin florile de primavar,
Fii bucuros popor romn:
Ne pleac medicii din tar
Da marinarii ne rmn!
Aprilie 2012
S se-ascund mai abil,
Dracu, s-a fcut vernil,
C era, de cnd l stiu
Numai n portocaliu!
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
55
Anul III, nr. 5(21)/2012
Ion TURNEA
Era un cires vratic ce-si scl-
da ochii luminosi ai coroanei n
adncimea vzduhului. Prea c
plnge cu lacrimi verzi-albstrui
imensitatea singurttii ce-l ap-
sa cu fiecare clip.
Bolta cerului si gsea oglin-
da n apele Egherisului ce scald
localitatea Bolvasnita, n timp ce
mretul arbore care strjuia nlti-
mile sorbindu-si energia din p-
mntul bogat de pe malul Egheri-
sului si cuta oglinda n ciresii
din livezile nvecinate sau si fu-
risa privirea ctre mretii brazi ai
muntilor ce se pierdeau mbrti-
sati de linia orizontului.
Era att de singur. si dorea
un prieten, un prieten cruia s-
i druiasc toate darurile sale, un
prieten pe umerii cruia s plng,
un prieten cruia s se mrturi-
seasc ca unui duhovnic.
S-a uitat la nceput spre fratii
lui din livezile ngrijite de mna
omului, ns acestia preau s
nu-i observe chemarea din coltul
de suflet al ramurilor. Erau prea
lenesi s si mai gseasc un
prieten si se ascundeau n umbra
ocrotitoare a agricultorilor.
Acesti copaci se lamentau ca s
fie si mai bine ngrijiti, si mai mult
ocrotiti. n lamentarea lor au uitat
parc s mai respire singuri.
Mai apoi, ciresul vratic a n-
drznit s priveasc spre muntii
nvesmntati n pdurile de
foiase spre a-si gsi un tovars
printre miile de arbori ce pictau
haina muntelui dar ei erau prea
mreti si nu coborau spre albia
prului spre a tine companie ci-
resului solitar.
Pe urm, si-a deschis frunzi-
sul unei prepelite. A primit-o cu
atta bucurie n camera frunzelor
de pe ramuri si mai apoi a ocrotit-
R#d#cini de Egheri[
o de soare, a ferit-o de ploaie, i-a
protejat puisorii ce si-au nltat
capetele ntr-o dimineat salu-
tnd cu un zmbet copilros mu-
gurii clipei lor de viat dar mai
trziu a rmas din nou singur. Pre-
pelita si-a luat puii si au plecat n
trile calde odat cu prima raz
de toamn.
N-a avut ciresul parte nici
mcar de cuibul ce-i amintea de
viettile ce si-au gsit n el un
sprijin, fiindc vntul nu a sc-
pat prilejul s-i rpeasc si acest
micut dar.
Multe a ptimit el din pricina
vntului, ns nu avea cui s se
plng. nc din primele clipe ale
vietii, pe cnd era un vlstar ne-
nsemnat pe malul Egherisului,
vntul i-a declarat rzboi.
Nici nu se luminase bine a
primvar c si-a fcut si el, un
firicel verde de cires, aparitia n
aceast lume. Prima sa clip de
viat a fost minunat. Era ncn-
tat de tot ceea ce parfuma n cu-
lori felurite natura dar pentru
scurt timp, cci vntul cutnd
rzboi verdelui unei noi tinereti
si-a fcut simtit prezenta smul-
gnd mlditele firave din rd-
cini, trgnd iarba de pr, nvr-
tind norii n vzduh.
Prima lui lectie de viat a fost
destul de dur. Vntul i-a ndoit
tulpina firv n toate prtile, l-a
tras de capetele mugurilor cu
toat forta si a ncercat s-i scoa-
t din pmnt inima ca s-i r-
peasc dreptul la viat. Totusi s-
a tinut tare si cnd vntul a tre-
buit s plece alungat de minile
blnde ale primverii a nceput
s-si ntreasc n primul si n
primul rnd rdcina. Fr o r-
dcin puternic, mai bine spus
Ir o inim statornic nu putea
s supravietuiasc. Si n timp ce
si ntrea rdcina, tulpina i se
nlta arcuindu-se n ramuri si
nvesmntndu-se n muguri si
frunze
Au trecut anii, si ciresul cres-
cuse att de mult nct Egherisul
prea a se uita la el pe sub sprn-
cean din pricin c a avut o ast-
fel de ndrzneal. Gndind ast-
fel, l-a ncercat ntr-o primvar
chiar si el. A prsit albia dup
ce a adunat zpezile topite din
munte si i-a spat nvolburat la
rdcin, dar fr folos, cci ci-
resul si-a adunat toat miestria
n a se fixa att de puternic n
pmntul mam rmnnd ne-
vtmat ca o capodoper a na-
turii.
Pn si soarele l-a privit cu
invidie ntr-o var si a ncercat
s-l usuce cu arsita-i, dar nu a
reusit, cci si alina setea din so-
lul ce-i pstra un fir de ap rco-
roas pentru a-i energiza rd-
cina.
Ct pricin a avut si cu ploa-
ia rcoroas ce-i btea podoaba
coroanei, dar mai ales pe vreme
de furtun cu fulgerul sau trz-
netul ce ncercau zadarnic s-l
ocheasc, gresind tinta de fie-
care dat, parc hipnotizati de
energia benefic a ciresului.
Dar vntul, vntul l-a suprat
cel mai ru. El i omora frunzele
toamna. nti le seca de clorofil
pn ce acestea nglbeneau de
team, mai apoi cnd le simtea
slbiciunea fiintei le lovea zdra-
vn rupndu-le firul vietii nno-
dat pe ram. Degeaba mai fceau
frunzele ultimele ncercri de a-i
rezista vntului. Zadarnic le mai
ntindea ciresul cte o ramur ca
s nu cad pe pmnt. Frunzele
nchideau ochii n fiecare toamn.
Pn si cu florile mai ptea
necaz. Vntul nu ajuta doar la
polenizare. El cnd se supra, le
culegea de pe ramuri ca s-si m-
pleteasc coronit vduvindu-l
mai apoi pe cires de o multime de
fructe.
A ptit-o el si cu niste animale
ntr-o iarn. Cteva capre au n-
ceput s-i road coaja, dar au
fost gonite la timp de un dulu
scpat dintr-o curte, altfel nu-si
mai putea aduna seva s se re-
fac si se usca asemenea frunze-
lor necjite de vnt.
Anii treceau mereu, cu bune,
cu rele, cu zmbet de frunz n
verdele primverii si lacrimi ru-
ginii n iarna vietii dar el, ciresul
vratic de pe malul Egherisului,
era tot singur. Dorea ceva, dorea
s simt si el cum e s fii ndr-
gostit, s-ti fie dor, s iubesti, s
ai un prieten adevrat. Nu nte-
legea prea bine ce nsemna acest
lucru, dar si dorea. Observa cum
natura iubeste soarele si tnjeste
de dorul lui. ntelegea cum Eghe-
risul si asteapt cu dor ploaia ca
s-l energizeze. Ar fi vrut s cu-
noasc si el acest sentiment, dar
totul i era potrivnic. Avea atta
suflet, avea atta energie de via-
t si atta iubire, nct totul n ju-
rul lui se hrnea din buntatea-i.
Miracolul ce l-a asteptat att
de mult a prins a se contura ntr-
o primvar. Un pui de om si-a
gsit culcus la umbra lui. Era at-
ta de firav, atta sufletel si trebuia
s pzeasc o vcut de dimi-
neata pn seara. Adesea cuta
sprijin cu mnutele n tulpina
ciresului iar acesta se grbea s-
i ofere energie.
n timp, copilul a nteles c
ciresul l ajut s nu mai simt
56
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
oboseala si cnd se simtea mai
trudit i atingea tulpina cu pal-
mele si n scurt timp era din nou
plin de viat. A nvtat mai trziu
la scoal c natura este o surs
de energie si a fcut legtura cu
ciresul.
Vremea trecea nestingherit,
iar copilul a devenit adult.
Ciresul a simtit pentru prima
dat ce nseamn s ai un prieten,
ce nseamn s iubesti, s ti fie
dor de cineva. A nteles c o prie-
tenie, odat nfptuit, trebuie n-
grijit n fiecare clip ca s nu se
ofileasc asemenea frunzelor n
pragul toamnei sau fructelor atin-
se de stricciune sau de vietti.
Dup cum tranul curt ogorul,
apoi l ar, pe urm l seamn,
mai trziu ngrijeste rodul ca s
se poat bucura de el, dup cum
soarele nclzeste natura, i tre-
zeste mugurii, i creste frunza, i
mbrac floarea si i coace rodul,
tot asa si o prietenie trebuie pro-
tejat, ngrijit, udat cu dra-
goste, nclzit cu zmbet de feri-
cire. ntelegnd acest lucru, a n-
ceput s pun atta suflet n toa-
te. Si-a adunat n fiecare prim-
var toate fortele s nmugu-
reasc, s nfrunzeasc, s nflo-
reasc, s si mbrace coroana
pentru a-i fi sprijin si frumusete
prietenului. Pe urm, si ddea ro-
dul ce l oferea soarelui spre a-l
coace ca pe urm s-l druiasc
prietenului su flmnd sau n-
setat.
De cte ori nu l-a adpostit
de cldura solar. si aduna ramu-
rile scut si l proteja. De tot attea
ori l-a ferit si de lacrimile norilor,
l-a salvat si din ghearele furtunii,
l-a ferit de ochii fulgerului si de
mnia trznetului. Nici pe vnt
nu l-a lsat s-i supere prietenul
ntinzndu-si mnutele de ramuri
n jurul puiului de om ca ntr-o
mbrtisare. L-a protejat ntr-o
iarn de un lup rtcit primindu-
l n coroana sa.
Avea acum ciresul cui s se
mrturiseasc. n timp ce priete-
nul su se odihnea la umbr-i, el
si legna crengile, frunzele, si-i
povestea prin cte a trecut de-a
lungul zecilor de ani, mai apoi i
fredona un cntecel de leagn si-
l adormea veghindu-i somnul si
protejndu-l de orice primejdie.
Cnd prietenul lui ntrzia s-
si fac aparitia, ciresul prea s
se usuce de dorul lui. Se uita trist
nspre sat si vedea oamenii pe
strdutele nguste miscndu-se
ntr-o parte sau n alta, dar ciresul
l cuta pe el. Dac l zrea printre
cldirile ce fceau parad, nicio
raz de soare nu era mai de pret
ca lumina vederii prietenului.
Atunci cnd ciresul simtea c
se apropie un om de malul p-
rului, trgea ndejde c acela
poate este el. Dac omul ce se
apropia nu era el, se ntrista si
suferea, dar ndjduia c si prie-
tenul lui si va aminti s-i fac
ct mai curnd o vizit. Bnuia
c si lui i este dor s-l ntlneasc
si si hrnea sufletul cu acest sim-
tmnt. Si avea atta rbdare. l
astepta clip de clip s-si amin-
teasc de el si s-i vad ochii,
s-i mngie chipul.
Pe timp de iarn, i oferea
crengutele ce s-au ofilit de dor
pentru a face focul cu ele si a se
nclzi. El stia c la primvar se
va regenera prin dragostea ce o
simte si va avea o coroan mult
mai bogat si mai multe roade
pentru a le drui prietenului.
Odat prietenul su s-a m-
bolnvit grav. Viata i-a fost pus
n primejdie. A auzit acest lucru
de la doi oameni din sat care vor-
beau despre ce a ptit Ion. Simtea
c trebuie s-i fie alturi si s-l
ajute, dar el nu avea picioare, ci
rdcini. Pentru prima dat n via-
ta lui s-a mprietenit cu vntul. I-a
oferit frunzele rugndu-l s-i duc
una singur prietenului bolnav.
Vntul i-a ascultat rugmin-
tea si una dintre frunze a dus-o
n geam lui Ion. Ion a zrit frunza
de cires ce btea n geam si a n-
teles c bunul lui prieten probabil
dorea s-l ajute dup cum l-a aju-
tat cnd era obosit si a cerut fa-
miliei s-l duc pe malul Eghe-
risului, la poalele ciresului.
S-a bucurat mult ciresul cnd
si-a zrit prietenul. Si-a oferit
scoarta atingerii prietenului su
si prin ea a descrcat toat ener-
gia de viat ce o avea si nu a tre-
cut mult timp si Ion s-a vindecat
ca printr-un miracol.
Ciresul a lucrat mult timp pe
urm spre a se rencrca energe-
tic. Si-a adunat toat puterea n
primvar pentru a-si tese o hai-
n mult mai bogat. El fcea toate
acestea doar pentru prietenul lui.
...Acum respira pentru prie-
tenul lui, se gtea pentru el, rodea
pentru el, se ofilea de dorul lui
...Avea un prieten. Cunostea si
el ce nseamn a iubi, a-ti fi dor
de cineva, a-ti face griji pentru
cineva. Aceste sentimente, cu
toate c la o prim privire sunt
atta de frumoase si nvesmn-
tate n raze de fericire, ascund si
mult tristete, mult durere,
atunci cnd simti c cel ce l pre-
tuiesti ti ntoarce spatele, te uit.
Dar, pe urm, ti revii de fiecare
dat cnd si aminteste de tine,
dar oare si aminteste c si el tine
la fel de mult la fptura priete-
nului su sau si aminteste doar
pentru c mai are nevoie de aju-
torul lui? Aceste ntrebri si le
punea ciresul, cnd Ion uita s-i
mai zmbeasc, cnd l trata cu
rceal. Apoi, cnd simtea c i
se adreseaz cu un zmbet ce-
rndu-i ceva i venea s se smul-
g din rdcini si s-l ajute ct
mai repede.
Lovitura a primit-o ciresul
ntr-o toamn trzie.
Zorile erau cernite de norii ce
ptau cerul ca cerneala scpat
din nvelisul protector al clim-
rii. Pe crare se zrea prietenul
mult iubit al ciresului, de fapt uni-
cul su prieten. Ct bucurie a
simtit ciresul cnd si-a vzut prie-
tenul venind spre el. si spunea
n sine: Cu sigurant i lui i-a
fost dor de mine i a venit s m
vad.
Ion s-a apropia de cires. Cu
ct se apropia mai mult inima ci-
resului btea din ce n ce mai tare,
att de tare c scoarta a nceput
s-i vibreze.
Cnd ciresul se pregtea s-
si mngie prietenul cu toat dra-
gostea, scldat n fericire, Ion a
pornit o jucrie ce fcea un zgo-
mot ciudat si a apropiat-o de tul-
pina ciresului.
Drujba a nceput s secere
trunchiul plin de viat a celui ce
i-a oferit suflet din sufletul su.
Cu ct se adncea mai mult
n tulpin fierul rece si tios, ci-
resul simtea atta ocean de la-
crimi n suflet. Ar fi dorit s poat
vorbi si s-si ntrebe prietenul de
ce-l rneste att de ru dar nu
putea. Era ncremenit n stnca
ce se transformase tot sufletul
lui ncrcat cu iubire pn acum
o clip.
Ion avea nevoie de lemne
pentru foc si cum nu s-a mai de-
ranjat s mearg pn n pdure,
a tiat ciresul btrn ce i-a fost
mereu alturi nc din copilrie.
Cnd drujba a ajuns la ultimul
fir de tulpin, ciresul si-a plecat
capul spre munte spre a nu-si
rni prietenul, ncercnd s-l pro-
tejeze de propria lui nestiint, de
orbirea ce i-a ntunecat inima.
n locul ciresului vratic, a
rmas un butuc prsit plns de
o rdcin ce sttea pierdut pe
malul Egherisului.
Sufletul ciresului nu se pier-
duse nc. Asa rnit de moarte,
Ir nicio voint de viat, se ag-
tase n rdcinile ce si-au spat
galerie n pmnt, asa c n prim-
var si tesuse un vlstar fraged
si-l oferi naturii.
Acum a nteles c a pierdut
singurul prieten pe care l-a avut
vreodat si a ncercat s se n-
chid n el si s triasc pentru
vlstarul unei noi creatii.
A nteles, a crezut dar sufletul
lui nu a putut s accepte, deoare-
ce n toiul verii, cnd Ion a trecut
pe acolo si s-a asezat pe butucul
gros, sufletul ciresului s-a umplut
de lacrimi de fericire.
- Si-a amintit de mine, gndea
ciresul. Sigur a avut probleme si
a fost nevoit s m taie. Acum i
este dor de prietenul lui si s-a
asezat pe rana ce mi-a fcut-o
anul trecut ca s-mi mngie du-
rerea cu prezenta si iubirea lui.
Odihnindu-se pe butucul ce
tresrea cu fiecare respiratie a lui
Ion, acesta observ vlstarul.
- Ct viat are n el ciresul
acesta, rostise cu voce tare Ion.
Cred c dac azi as rupe si vls-
tarul acesta, mine si-ar odrsli
altul. Am simtit eu c e prea mult
energie adunat aici cnd m-am
vindecat odat de boal grea.
...Si a plecat plictisit de toate
spre sat, nu nainte ns de a rupe
n joac tulpina vlstarului abia
odrslit din dragostea ce ardea
n sufletul rdcinii...
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
57
Anul III, nr. 5(21)/2012
Valentin SMARAND POPESCU (02.02.1928-11.05.2011)
P
a
g
i
n
#

\
n
g
r
i
j
i
t
#

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
Nscut n orasul Bals, judetul Olt, decedat la Craiova, judetul Dolj.
Cursurile primare le-a urmat n orasul natal, iar liceul la Craiova. Licentiat al Faculttii de Finante, Credite si Contabilitate
din cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti, a lucrat ca economist la Directia Regional CFR Craiova.
Fabulist si epigramist, a fost membru al Societtii Scriitorilor Olteni, membru fondator si presedinte al Cenaclului
Umoristilor C. S. Nicolescu-Plopor Craiova, fondator si redactor-sef al revistei Pcal, membru al Uniunii Epigramistilor
din Romnia.
Inclus n peste 20 de volume colective si antologii de epigram. Dintre crtile publicate, amintim: Un toc yi o sugativ
(fabule, 1996), Pcal avocat (n colaborare cu George Geafir, 2001), Pseudo-Politicus sau Fals Tratat de Politic (satire,
2002). A mai semnat: Posmin Olte(u, Valeta Baly, Smaramary-Gengea.
Eu yi yeful meu
Privind problema n esent
Spun fr dubii sau eroare,
C ntre noi e-o diferent...
De ncadrare.
Minciuna
Minciuna st cu regele la mas
Zicea Vlahut mai de dinainte,
Iar azi minciuna este mai bftoas,
St n fotoliu lng presedinte.
Poetul pe litoral
Scrisese multe poezii
(Cam zece-n fiecare zi),
Dar s le strng n-a fost chip
C le fcuse pe nisip.
Unui demnitar care sus(ine c e srac
Unic, zmbret, integru,
I s-a dus n tar buhul.
Nu e diavolul chiar negru,
E srac, srac cu duhul.
Parlamentarilor
Chiar de luni de pe la dou
Pn joi la ora nou,
Cic ei muncesc din greu
Cum de-i rabd Dumnezeu?
A propos de contractul Bell
Cum greu e-al vietii noastre caier,
M-ntreb - si nu e o plcere:
De ce-am dorit elicoptere,
Cnd suntem orisicum n aer?
Unui senator scandalagiu
Nu-l condamnati pe domnul senator
(Cu ifose de mare orator)
Cnd n insulte-si pune tot talentul
De vin nu e el ci tratamentul.
Demnitarului care ne recomand s
nv(m cel pu(in dou limbi strine
El sustine c e bine
S stim dou limbi strine
Si indic-n mod solemn
Limba rus si-a de lemn.
Tranzi(ia yi cucuveaua
Ce e val ca valul trece
Doar tranzitia nu vrea,
I-a cntat o cucuvea
Si refuz s mai plece.
Premierului
Ajungnd la Murtfatlar
Premierul Nicolae
A-nchinat cte-un pahar
Din vreo douj de butoaie.
Nomina odiosa
Aici zace
Bine face!
Slugarnicul
E o sectur mare
Ce se-ndoaie de spinare.
Fabula yi epigrama
ntre Esop si Martial,
Ct de subtire-ar fi urzeala
ncerc s fiu impartial,
Pe poante construind morala.
Dialog ntre director yi so(ia sa
Ce punctual acas te am
De cnd eviti, ca un remediu,
Sedintele dup program!
As secretara-i n concediu!
Critic yi autocritic
Amice, ia la brn-aminte
Si nu la paiul din cuvinte,
Cci critica nu-i lucru ru
Dac privesti si-n ochiul tu!
Pova(
ti dau un sfat dar nu insist
C-ai s m treci printre perfizi:
Deschide gura la dentist
Si-n fata sefului s-o-nchizi!
Unui jurist, care e yi epigramist
La tribunal (si nu odat),
Cnd d osnda, isc drame,
Dar cea mai grea pedeaps dat,
E c-l citim n epigrame.
Un yef de tren solicit legitima(iile
de cltorie
La controlul dintr-un tren,
Un umorist cam distrat,
i ntinse un catren:
S triti don Cincinat!
Unora care fumeaz n sta(ia CFR
Nu vezi c pe pereti st scris
Fumatul este interzis?
Vd, ripost un individ,
Dar (hc!) eu nu fumez pe zid!
Liniytea yi blocurile
Cminul lor parc-i motel
(Pentru vecini: pedeaps grea):
Cnd este treaz, o bate el,
Iar cnd mai bea, l bate ea.
Unui confrate de cenaclu
F-m, Doamne, s-nteleg
(Si le d la toti dreptate):
Unii spun c-i om-jumate,
Altii c n-ar fi ntreg!
Dialog pacient-medic
Nu dau kent c nu gsesc,
Bani nu dau, s nu jignesc.
Sper c am fost nteles?
Da! Jigneste-m mai des!
Unui poet care se pretinde yi
epigramist
Vorbind amice, la concret
(Chiar de m crezi negativist),
Eu cred c esti nscut poet,
Dar nicidecum epigramist.
Celor zece epigramiyti fondatori
ai Clubului Cincinat Pavelescu
La Cafeneaua literar,
Cafeaua neagr-i excelent.
Cei zece vin sear de sear,
Doar epigrama e absent!
Dilem
Tratament: cu parafin.
Asistenta: extrafin.
Pacient: foarte ncurcat:
Nu stie cin l-a vindecat!
58
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
Dan BRUDA{CU
Recent, cunoscutul si apreciatul om de
cultur si patriot Victor Crciun, neobosit
lupttor pentru refacerea Romniei ntregite,
a publicat, sub egida Ligii culturale a rom-
nilor de pretutindeni (al crei presedinte si
fondator este), la Editura Semne, 2011, volu-
mul Portretul-Autoportret Brncuyi de
Mili(a Ptraycu yi Brncuyi (versiunea
1938). Lucrarea, extrem de bogat ilustrat
cu reproduceri dup lucrri brncusiene si
ale artistei evocate, dar si cu fotografii si do-
cumente legate de activitatea si viata ei, este
una din cele mai reusite exegeze consacrate
celei mai nzestrate femei sculptor romnc
din secolul de curnd ncheiat.
Dup un succint, dar extrem de convin-
gtor argument, n care autorul explic me-
nirea acestui studiu, respectiv s stabileas-
c ansamblul legturilor dintre Brncui
i Milita Ptracu, Victor Crciun si struc-
tureaz lucrarea n 7 capitole, extrem de atent
si minutios redactate, aducnd, nu o dat,
clarificri esentiale asupra aspectelor mai pu-
tin cunoscute sau controversate legate de
viata, activitatea sau relatiile dintre cei doi
sculptori remarcabili ai secolului XX. Cu o
bun stiint a subiectului abordat, Victor Cr-
ciun ne invit n universul de creatie a celor
doi artisti de seam, neuitnd, ns, s com-
pleteze informatia cu detalii extrem de inci-
tante despre relatiile dintre ei. Pentru c dup
cum, pe bun dreptate, afirm el: Pe cei doi
i-au legat deopotriv arta, dar i o mare
prietenie. O prietenie care a durat din 1919
pn la moartea lui Brncui, din care Mi-
lita Ptracu a ctigat preceptele/dimen-
siunile artei moderne, iar Romnia avea
s-i mbogteasc patrimoniul artistic cu
Ansamblul de la Trgu Jiu, pentru c ea
este cea care a impus ideea ca Brncui s
nfptuiasc aceste sculpturi arhiectonice,
unice n lume. Deoarece numele Mililitei
Ptrascu, dar si activitatea sa artistic sunt,
din pcate, putin cunoscute azi, ne permitem,
n anul cnd s-ar mplini 120 sau 130 de ani
de la nasterea ei, s oferim cititorului romn
de azi, sintetiznd informatiile bogate cu-
prinse n cartea citat, dar si din alte surse,
cteva date minime.
Dup cum se stie, Mili(a Petraycu (uneori
cunoscut si drept Mili(a Ptrascu sau sub
ortografia Militza Ptrascu) (31 decembrie
1892
1
, Chisinu, numele su la nastere fiind
Melania Nicolaevici - februarie 1976, Bucu-
resti) a fost o extrem de talentat artist plas-
tic, sculptorit si portretist romn, par-
ticipant la miscarea artistic de avangard
din tara noastr, din perioada interbelic, mai
ales la gruparea mai moderat constituit n
jurul revistei Contimporanul, o nentrecut
maestr n arta portretului, considerat cea
mai nzestrat femeie-sculptor a Romniei n
secolul XX.
Copilria si-a petrecut-o la Nisporeni,
unde a ncercat pentru prima dat s mo-
deleze figuri din lut. Studiile liceale le-a urmat
n orasul Chisinu, dup care s-a nscris la
Scoala de Arte Plastice Stroganov din ca-
pitala imperiului tarist, Moscova, unde a stu-
diat sculptura, n anii 1907-1908, n atelierul
profesorilor Konionkov si Dziubanov. n
anul 1909 se constat c ea studiaz, de
asemenea, literele si filosofia la Institutul
Bestujev din Sankt Petersburg. n anul
urmtor, respectiv n 1910, Milita pleac la
Mnchen, unde va lucra la Academia de pic-
tur, sub ndrumarea maestrilor avangardei
europene, Wassily Kandinsky si Alexei von
Jawlensky, si va lua contact cu echipa de
creatie constituit n jurul revistei germane
Jugend. Din Germania a decis s plece la
Paris
2
, unde, pentru nceput, lucreaz n ate-
lierele lui Henri Matisse si Antoine Bourdelle
(1910-1914). n 1919 a participat la Salonul
Independentilor cu un bust. Tot atunci, face
cunostint cu sculptorul romn Constantin
Brncusi
3
, o celebritate n cercurile artistice
din capitala francez, care i devine ghid n
lumea sculpturii moderne (1919-1923, 1927).
Potrivit istoricilor si specialistilor din do-
meniul artei sculpturii si istoriei artelor, am-
prenta personalittii artistice a Militei Pe-
trascu poart urme usor sesizabile ale m-
iestriei lui Constantin Brncusi, care a re-
prezentat pentru ea un cmp magnetic n care
a gravitat toat viata. Tot Brncusi, potrivit
lui Victor Crciun, a fost cel care, desi extrem
de zgrcit n formularea de aprecieri elogioase
la adresa operei confratilor, i-a oferit Mili-
tei Petracu cel dinti i cel mai de seam
omagiu cnd n fata uneia dintre lucrrile
sale i-a spus: Eti mai tare dect Rodin.
4
Potrivit lui Victor Crciun: Cnd se n-
torcea definitiv n tar, la sfritul anului
1923, Milita Petracu era o personalitate
recunoscut n sculptur la Paris, partici-
pnd i la expozitii n alte tri.
5
Tot acesta
mai subliniaz aptul c: 1927 este un an de
bolt pentru activitatea artistei. Nu se m-
plineau nici cinci ani de edere n tar i
Milita Petracu devenise o personalitate
cunoscut i recunoscut. Numele ei figura
n cronici i eseuri, era mentionat n ar-
ticle de ansamblu privind creatia unei peri-
oade, era pus n legtur cu gruparea de
art modern din tar i, binenteles, cu
Brncui.
6
n anul 1925 ea s-a cstorit cu Emil
Petrascu
7
si s-a stabilit la Bucuresti. Aici, ea
se ncadreaz n miscarea de avangard a
gruprilor Contimporanul, Grupul nostru,
Criterion, si tot n 1925 particip la expozitia
international organizat la Bucuresti de re-
vista Contimporanul. n cadrul Salonului
Sculptori]a Mili]a Petra[cu
Noi Contribu]ii
Mili(a Petraycu - Masc
(presupus autoportret)
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
59
Anul III, nr. 5(21)/2012
Oficial expune compozitia Joc de pisici,
care este premiat. ntre 30 mai - 11 iunie
1927 expune, la Galeria Briant-Robert,
mpreun cu Georges Valmier, care a expus
36 de acuarele. Vizitndu-i expozitia, care a
fost un succes personal exceptional al artis-
tei, potrivit lui Victor Crciun, Constantin
Brncusi i-ar fi spus: Ai lucrat enorm i cel
putin trei lucrri sunt de exceptie
8
Tot n anul 1927 ea realizeaz mozaicul
fntnii Miorita
9
din Bucuresti. La cea de a
doua expozitie a Contimporanului, din 1930,
n Sala Ileana expune alturi de alti artisti
de valoare, ntre care Marcel Iancu, Irina
Codreanu. n acest an particip si la expozitia
de Art romneasc din Amsterdam.
n anul 1932 face parte din grupul de
initiativ care organizeaz n Sala Ileana
expozitia Arta Nou. n cadrul Salonului
Oficial din acelasi an prezint portretul actritei
Marioara Voiculescu, iar n cutarea unor noi
posibilitti de exprimare artistic se duce n
Iugoslavia unde studiaz opera sculptorului
Ivan Mestrovic. n anul 1933 particip la Ex-
pozitia mondial de art futurist de la Roma
si la a treia expozitie a Contimporanului
organizat n Sala Mozart. n anii urmtori
va expune n Germania, Italia, Austria, Anglia
si Franta. Pn n 1944, ea va expune si n
diverse saloane basarabene, realiznd n 1938
bustul lui Zamfir Arbore, care a fost expus la
Chisinu, dar care dup 1940 a disprut.
Sculptura Militei Petrascu reprezint, n
primul rnd, un act de rezistent n fata dis-
tructiei imaginii. Demersul su pstreaz am-
bitiile instantaneului si rigorile compozitiei
clasice, ntlnite deopotriv n arta ncepu-
tului de secol. Acest lucru o va ajuta, n lunga
perioad n care lucreaz cu Brncusi, s se
apere de tentatia imitrii marelui su maestru
si s nu ncerce gestul simplu al abstractiei.
Gratie talentului, dar si culturii ei deosebite,
Milita Petrascu dovedeste inteligenta forma-
tiei si msura dictat de temperamentul su,
prelund din lectia lui Brncusi abia sesizabi-
lele deviatii formale, care distig si dau pros-
petime lucrrilor sale.
Portretele reprezint un capitol vast, dis-
tinct, n opera Militei Petrascu
10
, mai ales
dup epuizarea fazei avangardiste n jurul
anului 1930. ntr-un mediu artistic n care,
att n tar ct si pe plan european, sculptorii
de talent nu lipseau, ea se impune si devine
o portretist din ce n ce mai solicitat. Cu
prilejul expozitiei din anul 1934, organizat
mpreun cu Marcel Iancu, criticul de art
Petru Comarnescu scria: nsusirea prin-
cipal a Militei Petrascu rmne calitatea
de temelie a sculpturii nssi: cultul formei
pline, legat de spatiu si lumin. Artista
nu caut n chipul celui portretizat o domi-
nant expresiv, ci reconstituie, n ansamblul
detaliilor, atributele unei personalitti. Por-
tretul actritei Elvira Godeanu, goal pn la
bru, este naturalist si discret hieratic n ace-
lasi timp, prelund ndrznet si neconven-
tional tipologia clasic a bustului fr brate.
Portretul n marmor al unei alte actrite cu-
noscute, Agepsina Macri, sotia lui Victor Efti-
miu, expus la Salonul Oficial din anul 1934,
ncalc, de asemenea, uzantele timpului, n
care nu era permis ca portretul unei persoane
clar individualizate, bine cunoscute n epoc,
fie ea si actrit, s fie reprezentat cu snii
goi. Nimic frivol, ns, n aceast remarcabil
sculptur, monumentalitatea si statismul
acestui portret trimit la antichitatea clasic,
n numele creia nuditatea putea fi acceptat.
De la figuri generice, care suport trimiteri
vag simbolice cum e Steaua nordului sau
de la posibilul autoportret cu titlul Masc
si pn la portretele din anii si de maturitate,
unde particularizarea fizionomic si carac-
teriologic si continutul emotional devin pri-
oritare, Milita Petrascu a testat neobosit
multiplele posibilitti ale unui gen artistic
deosebit de dificil.
Ca pictorit, a realizat portrete pentru Ion
Vinea, Mihail Jora si Liviu Rebreanu.
Ca sculptorit, dup cu am subliniat, ea
a fost elev a lui Constantin Brncusi, n al
crui atelier din Paris a nceput s lucreze n
anul 1919.
Monumentul Eroilor Regimentului 13
Artilerie, din Constanta este o creatie a artis-
tei Milita Ptrascu, din 1925. El este format
dintr-o coloan nalt de trei metri, sustinut
de un soclu hexagonal de 75 cm, n captul
creia, pe un glob metalic stilizat, se afl un
vultur de bronz cu aripile desfcute. Este am-
plasat pe bulevardul Tomis, iar o copie a mo-
numentului se afl la Muzeul de Art din
Constanta.
[4]
n anul 1936, Militza Petrascu a ridicat, la
Trgu Jiu, un monument n onoarea Ecateri-
nei Teodoroiu. Monumentul, realizat din tra-
vertin italian, cu dimensiunile 2,90 x 1,60 m si
nltimea 2,10 m, este denumit Mausoleul
Ecaterina Teodoroiu si are forma unui sar-
cofag de piatr alb, pe un postament cu trei
trepte, pe care este amplasat un basorelief
ce prezint scene din viata si activitatea mi-
litar a eroinei de la Jii - sublocotenentul
Ecaterina Teodoroiu. Basoreliefurile de pe
fetele laterale ale sarcofagului, sunt organi-
zate astfel: pe fata dinspre miazzi, apare un
tablou prezentnd copilria, n cadrul vietii
din satul ei natal; pe latura opus, este ero-
ina, n medalion, salutat de cercetasii din
care a fcut parte, ca elev de curs secundar;
celelalte dou fete ne-o nftiseaz n rzboi,
pornind la atac cu plutonul precum si mo-
mentul final, cnd este dus la locul de odih-
n de mini pioase de soldati. n cele patru
colturi, vegheaz patru femei n costum nati-
onal, tinnd n mini cte o cunun de lauri.
Fntna Miorita, din Bucuresti, inaugu-
rat n 1936, are prtile laterale decorate cu
un mozaic n alb-negru, realizat de Milita P-
trascu, cu scene din balada Miorita.
Bustul lui Alexandru Odobescu, ampla-
sat n Rotonda scriitorilor din Parcul Cismigiu
din Bucuresti, a fost inaugurat n plin rzboi,
respectiv n anul 1943.
Milita Ptrascu a realizat si bustul de
bronz de pe mormntul marii actrite Maria
Filotti, de la cimitirul Bellu din Bucuresti, bust
care fost furat de autori necunoscuti.
Tot de mna ei a fost plmdit bustul lui
Constantin I. Nottara.
Sculpturi ale sale sunt expuse la Muzeul
Zambaccian din Bucuresti, la Muzeul de Art
din Tulcea La Muzeul Literaturii Romne din
Bucuresti, Milita Ptrascu este prezent cu
trei busturi: Octavian Goga
11
, Mihail Sado-
veanu si Tudor Vianu.
n data de 25 aprilie 2001, n Piata Doro-
banti din Bucuresti s-a inaugurat parcul
Constantin Brncusi. Pe locul unde altdat
se afla statuia Statuia Lupoaicei din Bucu-
resti, a fost amplasat un bust al lui Brncusi,
realizat de Milita Ptrascu.
Printr-o hotrre din anul 2002, Ministerul
Culturii si Cultelor a alocat fonduri pentru
realizarea unei copii a bustului Chip de fat
de Milita Ptrascu, spre a fi donat domnului
Gilbert Money Cmpeanu, detintorul arhi-
vei originale a lui Nicolae Titulescu.
Lucrarea lui Victor Crciun aduce si im-
portante informatii legate de drama trit de
artist si familia s n perioada comunist, ra-
porturile avute cu autorittile vremii, dar si
tracasrile la care au fost supusi de Securi-
tatea Statului.
Milita Petrascu si sotul ei, inginerul Emil
Petrascu (1890-1967), fost profesor la Aca-
demia Militar, au fost urmriti de Securitate.
Mili(a Petraycu -
Portretetul lui Brncuyi
60
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
Emil Petrascu, doctor n stiinte radiofonice,
a avut convorbiri suspecte din 1942 cu
diferite elemente din Turcia. Tot n acel an
a vizitat Legatia Turciei. Aceste indicii
sumare au fost suficiente pentru ca Directia
a V-a a Securittii s-i deschida, la 7 aprilie
1956, Dosar de verificare individual, fiind
suspectat de spionaj n favoarea statului turc.
n alt document al Securittii, a aprut o
caracterizare pe msura ostilittii artistei fat
de regimul comunist: Petrascu Milita,
sculptorit. n. 1892. n discutiile purtate
cu elementele care au format grupul ei de
prieteni se dovedete a fi o dumanc nri-
t a regimului democrat-popular, a Parti-
dului si a Uniunii Sovietice. Aproape n
fiecare zi, la fiecare discutie pe care a pur-
tat-o cu cineva n casa ei nu uita s calom-
nieze regimul nostru si s aduc cele mai
murdare injurii partidului, conductorilor
si si conductorilor Uniunii Sovietice. m-
preun cu soul su si cu alte persoane as-
cult regulat, n fiecare zi de mai multe, ori
posturi de radio imperialiste, iar calomniile
nregistrate le rspndea imediat multiple-
lor sale cunostinte, nscocite probabil de
ea toate acestea avnd drept scop ntretine-
rea sperantei n ziua eliberrii care o
ateapt s vin din Occident (...).
Reproducem un alt fragment semnificativ
dintr-un document al Securittii potrivit
cruia: Petrascu Milita, mpreun cu sotul
ei, au fost suspectati de spionaj. n procesul
verificrii nu s-a stabilit ns acest aspect.
A reieit ns c ntretin legturi suspecte
cu unele elemente n anturajul crora duc
discutii dusmnoase. Pentru stabilirea acti-
vittii dusmnoase s-a folosit agentul Io-
nescu i T.O. n urma documentrii acti-
vittii dusmnoase, conform ordinului tov.
Ministru Alexandru Drghici la 17.lV.1959
a avut loc demascarea public n aula Fa-
culttii de Drept din Bucuresti. Dup de-
mascare au continuat cu aceleasi calomnii
dusmnoase la adresa regimului din tara
noastr si URSS.
Valoroasa lucrare datorat lui Victor Cr-
ciun, unul dintre cei mai avizati brncusologi
ai momentului, ofer o multime de alte date
interesante, definitorii legate de raporturile
de colaborare dintre cei doi mari artisti, dar
si alte informatii de real important pentru
ntelegerea operelor lor. Din aceast perspec-
tiv, credem c lucrarea lui Victor Crciun se
va numra printre lucrrile de referint pentru
cunoasterea si ntelegerea operei brncusi-
ene sau a sculptoritei Milita Petrascu - repere
majore ale plasticii romnesti si europene a
secolului XX, fiind de neocolit de cei care, n
viitor, se vor apleca asupra celor doi mari ar-
tisti romni.
1
n legtur cu data nasterii sale, exist mai multe
opinii. Artista nssi, ntr-o convorbire avut cu
scriitorul Victor Crciun (vezi Victor Crciun, Por-
tretul-Autoportret Brncuyi de Mili(a Ptray-
cu yi Brncuyi, Editura Semne, 2011, p. 20) pre-
cizeaz c s-ar fi nscut cu 10 ani mai devreme,
respectiv n anul 1882. Ar fi optat pentru varianta
nasterii sale n anul 1892 pentru a evita o atitudine
de respingere, pe criteriul diferentei de vrst, din
partea familiei sotului ei Emil Ptrascu, nscut n
anul 1890. Potrivit mentalittii vremii, era greu
de acceptat o diferent att de mare ntre soti, n-
deosebi cnd cel mai n vrst era sotia.
2
Decizia ei nu este deloc singular sau ntmpl-
toare. Pentru majoritatea artistilor din ntreaga
Europ si nu numai, capitala mondial a artei pare
a fi fost considerat Parisul - orasul luminilor. Multi
artisti sau scriitori au primit consacrarea sau recu-
noasterea n tara lor fie dup efectuarea studiilor
la Paris, fie dup admiterea lor la diverse eveni-
mente artistice, expozitii de gen ndeosebi, or-
ganizate sau gzduite n capitala francez.
3
Vitor Crciun red, n volumul citat (p.20-21),
precizarea artistei legat de momentul si modul
n care l-a cunoscut pe Brncusi: Asta s-a n-
tmplat imediat dup Primul Rzboi Mondial, n
1919. l adusese n atelierul meu din Rue Belloni
pictorul Survage ... A revenit a doua zi i am por-
nit spre o piat ... s-mi cumpr o tejghea de
lemn masiv pentru sculptur. n aceeai zi mi-a
pus ciocanu i dalta n mini. Si astzi pstrez
ciocanul la care el i-a fixat atunci o drjal de
lemn ...
4
Op cit., p. 29.
5
idem, op. cit., p. 30.
6
ibidem, op. cit., p. 39-40.
7
Sotul artistei este, inginerul Emil Petrascu, pe
drept cuvnt, considerat fondatorul Radiodifu-
ziunii romne
8
ibidem, op. cit., p. 40.
9
Rememornd acele momente, Octav Doicescu,
un apropiat colaborator al artitei, avea s declare,
peste o jumtate de veac: Fntna Miorita a
fost o srbtore a bucuriei. Am colaborat exemp-
lar cu Milita. Era un om de distins cultur, vzu-
se marile fntni ale Europei i dorise s facem
pentru Bucureti altceva (op. cit., p. 42-43).
10
V. Crciun este de prere c: Cu Milita Pe-
tracu sculptura romneasc atinge momentul ei
cel mai nalt n arta portretului. El citeaz, n
acest sens, si opiniile cunoscutului critic de art
Petre Comarnescu, care, n 1945, considera c:
Milita Petracu este una din cele mai adevrate
i rare sensibilitti pe care le are arta romneas
actual ... n momentul de fat, pictura nu are un
portretist de valoarea i semnificatia portretelor-
sculpturi ale d-sale (idem, op. cit. 45-46).
11
La Casa memorial a poetului de la Ciucea exist
un bust, n ghips, al acestuia, realizat de Milita
Ptrascu. Sculptorita a avut strnse legturi cu
Veturia Goga. Dup esecul acesteia de a realiza,
cu sprijinul lui Constantin Brncusi, la initiativa
acestuia, mausoleul lui Goga la Ciucea, Veturia a
recurs a sprijinul Militei Ptrascu. Datorit aces-
teia, Veturia se ncumet s nceap singur
constructia mausoleului nc din anul 1938, anul
mortii fostului prim ministru al Romniei, urmnd
a-l finaliza abia n 1958. Milita Ptrascu a realizat
efectiv o troit, amplasat si n prezent n vecin-
tatea mormntului provizoriu, situat n vecintate
bisericutei din lemn, datnd din 1575, adus de la
Glpia (Slaj), dar si desenele dup care au fost
executate panourile cu mozaic din interiorul si
exteriorul mausoleului. Tot de la Milita Ptrascu,
se pare, Veturia Goga a desprins si tehnica exe-
cutrii efective a mozaicului din sticl de Murano.
Nu excludem posibilitatea ca, avnd n vedere
legturile de prietenie existente ntre Brncusi si
Milita Ptrascu, aceasta s-si fi informat mentorul
despre noul ei demers artistic si chiar s fi bene-
ficiat de sugestii si recomandri din partea acestuia.
Autorul volumului de fat pare a nu fi cunoscut
acest aspect si, deci, nu aduce nici un felde cla-
rificri sau noi date, utile n elucidarea acestei co-
laborri. Desi el declar c a avut mai multe discutii
cu sculptorita, nici aceata, n mod surprinztor,
nu pare a fi simtit nevoia vreunei confesiuni n
ceast privint.
La fel de surprinztor este pentru mine si faptul
c n perioada n care m-am aflat n preajma Vetu-
riei Goga, aceasta nu a fost prea generoas n a-mi
vorbi despre fosta ei colaboratoare. Iar aceasta,
spre deosebire de alti fosti colaboratori ai Veturiei,
inclusiv din domeniul artistic, nu a mai vizitat-o
la Ciucea si nici, din cte mi amintesc, nu s-a
aflat n legturi epistolare cu ea. Ar fi, cred eu,
extrem de interesant si util de dezlegat enigma
acestei rceli survenite ntre Milita Ptrascu si
Veturia Goga. Nu cred c poate fi vorba doar des-
pre dorinta sculptoritei de a evita inutile com-
plicatii cu autorittile comuniste, care tineau sub
strict si permanent supraveghere nu doar ceea
ce se ntmpla la Ciucea, ci si deplasrile, ntlnirile
si contactele (epistolare si telefonice) avute de
Veturia Goga. Sugerm, deci, autorului ca, pe baza
fondului documentar mostenit de dnsul de la
Milita Ptrascu, dar si a altor surse documentare,
s abordeze si acest aspect aducnd clarificrile
ce se impun si care, credem noi, intereseaz deopo-
triv opinia public si pe specialisti.
Mili(a Petraycu -
Bustul lui George Bacovia